Cvilizatia romana

Cuprins:
-Cvilizatia romană
-Originele poporului Roman.
 Rețineți!

PLEBÉU - (În Roma antică) (Persoană) care făcea parte din plebe ,
care aparținea plebei; plebeian

SENÁT,(În Roma antică) Sfatul bătrânilor; (în timpul republicii) organul

suprem al puterii de stat; (în timpul imperiului) consiliu consultativ cu
rol politic minor

PATRICIÁN,  (În Roma antică) Membru al comunității

gentilice, iar mai târziu al aristocrației gentilice, care se
bucura de toate drepturile și privilegiile; patriciu.
Omul și mediul
● Prin relief și condițiile de climă,
Pen. Italică a oferit, încă din
Preistorie, condiții favorabile
dezvoltării comunităților umane.
● Câmpiile fertile, situate de-a
lungul cursurilor de apă, munții,
țărmurile au contribuit la
dezvoltarea agriculturii, a
meșteșugurilor și a comerțului.

Roma
 Cadrul natural al Italiei
AȘEZARE -În sudul Europei
-În Peninsula Italică

MĂRI -Tireniană (V), Mediterană (S),

ÎNCONJURĂTOARE -Ionică (SE), Adriatică (E)

-Munți:Alpi, Apenini
RELIEF -Câmpii: Etruria, Campania, Lațium
-Țărmuri: joase, favorabile construirii porturilor

CLIMA -Mediteraneană
-Temperată în nord

RÂURI -Pad, Arno, Tibru

-Italiacontinentală
ÎMPĂRȚIRE -Insulară: Sicilia, Sardinia, Corsica
 ● Locuitorii
Italiei în
Antichitate:
● În nord:
galii și ligurii
● În centru:
etruscii și italicii:
- Latinii
(întemeietorii
Romei)
- Sabinii
- Samniții
● În sud: grecii
(din coloniile
grecești din sudul
Italiei și Sicilia,
regiune numită și
Grecia Mare)
 Întemeierea Romei

● Potrivit legendei, a
avut loc la 21 aprilie
753 î.H. la inițiativa
celor doi gemeni,
Romulus și Remus
● Descoperirile
arheologice atestă
întemeierea unei
cetăți a latinilor pe
malul Tibrului, în
sec VIII î.H.

Lupoaica, operă a artiștilor etrusci. A fost așezată pe Capitoliu în anul 500 î.H. și este simbolul Cetății Eterne.
 ● Roma a fost
construită pe
șapte coline.
● Toate sunt la
est de râul
Tibru.
● Ele au un rol
deosebit de
important în
mitologia,
religia și politica
Romei antice.
● Prin tradiție,
orașul a fost
întemeiat de
Romulus pe
dealul Palatin.
 Roma regală
Romulus

Între 753-509 î.H., Roma a fost organizată ca regat, fiind condusă de 7 regi.
Regele era supravegheat de Senat (Sfatul Bătrânilor).
Acesta era format din patricieni.
Se spune că
Romulus a
adus în
cetate tot
soiul de
oameni care,
neavând
neveste, au
răpit fetele
sabinilor,
motiv de Întregul conflict a sfârșit însă
război între printr-o împăcare, căci sabinele au
cele două luat în cele din urmă apărarea
popoare. soților lor.
 Roma celor 7 regi
► Regele provenea din rândul Lictor
patricienilor, dar era ales de
Adunarea Poporului.
► Atribuțiile: comandant militar, șef
religios, judecător suprem în
anumite cazuri.
► Conducea statul, respectat și
ascultat de cetățeni, ca un părinte
al poporului.
► Păstra focul veșnic și tezaurul
comunității.
► În public apărea întotdeauna
însoțit de lictori (vestitori) ce
mergeau înaintea lui cu securi și
fascii (mănunchi de nuiele)
 Senatul

Senatul reunea capii ginților. Îl sfătuia pe rege ce ar fi mai bine să

facă. Și chiar prelua conducerea dacă regele murea fără să-și
numească succesorul. Un patrician ajuns senator rămânea în
funcție până la sfârșitul vieții sale.
 Adunarea
Poporului
● Era formată
din toți
cetățenii romani
adulți, capabili
de a purta
arme.
● Ea alegea regele și apoi, când regele o convoca,
aproba prin aclamații propunerile acestuia.

● În adunare, cu excepția regelui, nimeni nu vorbea.

 ►Locuitorii Romei:
► Patricienii (aristocrația, conducătorii cetății)
► Plebeii (oamenii de rând, fără drepturi politice)
► Sclavii
Republica
romană
Din anul
509 î.H., Roma
a devenit
republică, fiind
condusă de
magistrați aleși
anual.
● Locul regilor a fost luat de doi consuli. Ei comandau
armata și împărțeau dreptatea.
● În situații de război, se alegea un dictator, cu puteri
nelimitate, dar numai pe 6 luni.
 Alți magistrați
► Chestorii – ajutau consulii în probleme financiare
► Pretorii – judecau pricinile mărunte
► Censorii – făceau recensământul populației pentru a
putea stabili ce dări să plătească fiecare
► Edilii – îngrijeau de drumuri, de edificii și
supravegheau ordinea în cetate
► Numai după ce au fost pe rând chestori, edili,
pretori și au împlinit 43 de ani, magistrații puteau
fi aleși consuli.
► Exista și un rege religios sau rege al sacrificiilor,
dar el nu avea nicio putere politică.
 Tribun

Cu timpul, plebeii au obținut o serie de drepturi, precum cel de a fi

reprezentați în Senat de doi tribuni.
Aceștia se puteau opune prin VETO (mă opun) deciziilor Senatului.
► Lupta plebeilor pentru
drepturi a început în cursul
sec V î.H. prin retragerea
Plebei vs patricieni
acestora pe Muntele Sfânt
(colina Aventin) și a purtat
denumirea de secesiune.
► În 451 î.H., o comisie
formată din zece senatori
redactează
Legile celor 12 table.
► Ele proclamă egalitatea
cetățenilor în fața legii.
► Scris pe 12 table de
aramă, acest cod de legi a
fost expus în for pentru a
fi cunoscut și dezbătut de
toți cetățenii.
 Viața privată

Republica romană și-a păstrat caracterul aristocratic, deoarece la

funcțiile de conducere importante nu aveau acces decât cei bogați
 ●Până în sec
Expansiunea Romei al III-lea
î.H., prin
războaie
succesive,
romanii au
înfrânt
populațiile
din Italia,
cucerind
peninsula,
precum și
insulele din
jur: Sicilia,
Sardinia,
Corsica.
●Teritoriile
cucerite în
afara Italiei
au devenit
provincii
romane.
► Luptele cu etruscii
► După o serie de lupte
cu populațiile
învecinate, romanii au
cucerit vechea cetate
etruscă Veii.
► Apoi au fost nevoiți să
facă față invaziei galilor
(celților) care au
devastat și incendiat
Roma.
► Orașul a fost
reconstruit de harnicii
lui locuitori care,
curând după aceea, au
pornit războaiele
pentru cucerirea Italiei.
 Supunerea latinilor și samniților
● Samniții, un
popor de păstori,
trăiau în M-ții
Apenini.
● La început
romanii au suferit
o grea înfrângere,
dar apoi i-au
supus, devenind
stăpâni pe toată
Italia de mijloc.

● La Caudium, într-o strâmtoare din munți, legiunile romane au fost nevoite

să predea armele. În frunte cu cei doi consuli, soldații romani au trecut pe
sub furci (două sulițe înfipte în pământ și o a treia pusă deasupra lor).
● Acest vechi obicei din Italia se aplica învinșilor în strigătele de batjocură
ale învingătorilor. Multă vreme romanii nu vor uita furcile caudine.
Războinici samniți
 Cucerirea Tarentului

► Ultimele războaie pentru cucerirea Italiei le-au purtat romanii în sud,

cu cetatea Tarent.
► Tarentinii s-au aliat cu Pyrrhus, regele Epirului.
► El a venit în Italia cu o armată puternică, în care se găseau și câțiva elefanți.
► La început soldații romani au fugit îngroziți.
► Apoi au reușit să-l învingă pe Pyrrhus, silindu-l să părăsească Italia.
► Regele Epirului avea în
armata sa 20 de
elefanți, lucru cu totul
Pyrrhus (Pirus)
nou pentru romani.
► La sfârșitul primului
război, romanii au fost
învinși, dar și tabăra
adversă a suferit mari
pierderi.

Se zice că Pirus ar fi exclamat:

"Încă o victorie ca asta și mă întorc
acasă fără niciun soldat"!
Ca urmare, el a trimis la Roma o
solie pentru a cere pace.
Claudius cel Orb ar fi zis: "Îmi pare
rău că sunt numai orb, aș vrea să
fiu și surd, ca să n-aud condițiile
umilitoare puse țării mele de către
un străin"!
Soldați romani
 ● În sec III î.H.,
Roma a devenit
o mare putere în
Imperiul cartaginez zona
mediteraneană.
● Interesele ei
se loveau însă
de cele ale
Cartaginei, oraș
fenician din
Africa de Nord.
● Conflictele
dintre Roma și
Cartagina sunt
cunoscute sub
denumirea de
războaie punice.
● Ele au fost în
număr de trei și
s-au încheiat cu
distrugerea
Cartaginei.
Hanibal traversând Alpii

Armata lui Hanibal

În timpul războaielor punice,

cel mai puternic adversar al
Romei a fost Hanibal
Roma, stăpâna Mării Mediterane

● După cel de-al doilea război punic, Roma

ajunsese cea mai mare putere maritimă în
bazinul apusean al Mării Mediterane.
● Urmărind dominația asupra întregului bazin
mediteranean, romanii și-au îndreptat forțele
spre răsărit și au cucerit pe rând: Macedonia,
Grecia și o parte din Asia Mică.
 Republica romană
și vecinii în anul
58 î.H.

Provinciile aduc mari

bogății statului (aur,
grâne, sclavi).
Pentru a lega provinciile între
ele și totodată cu Roma au fost
construite drumuri pavate, atât de
solide încât pot fi folosite și astăzi,
cum ar fi Via Appia, ce unește
Roma cu Taranto și Brindisi
 Urmările cuceririlor
► Cuceririle teritoriale au determinat probleme
politice la Roma. Criza din sec I î.H. s-a
manifestat prin:
► Creșterea rolului armatei și a generalilor
► Formarea a două grupări politice rivale:
● optimații - reprezentanții aristocrației
● popularii – reprezentanții oamenilor de rând
► Războaie civile între generalii dornici să ajungă la
conducerea Romei
► Adâncirea diferențelor de avere dintre cei foarte bogați
și populația săracă
 ► Generalul Cezar a luat în
mâinile sale toate funcțiile
de conducere a statului:
- dictator pe viață
- comandant suprem al
armatei
- mare preot.
► El alcătuia legile.
► Făcea numirile în funcțiile
importante ale statului.
► Primește titlul de părinte
al patriei, iar numele lui a
fost dat lunii a șaptea a
Caius Iulius Cezar anului (iulie).
►Măsurile sale au nemulțumit aristocrația senatorială.
►Acuzat că vrea să devină rege, Cezar a fost asasinat
în Senat (44 î.H.)
 Sfârșitul Republicii
► În anul 31 î.H.,
ultimul război civil s-a
încheiat prin victoria
conducătorului roman
Octavian Augustus.
► În anul 27 î.H., acesta
a instaurat o nouă
formă de conducere:
principatul
(Imperiul Roman)