Pax Romana

Mica cetate a Italiei , Roma a devenit capitala unui imperiu prin

cuceriri . A nceput prin biruinta asupra regatului etrusc . Apoi a
nvins Cartagina si domneste pe mare si comert . Supune apoi Grecia .
n Europa , legiunile sale invadeaza pamnturile bogate ale popoarelor
galice si belgice , ocupa tara celtilor iberici !Spania" , apoi a
celtilor din #ritania ! Anglia " . n $rient , n A%rica , creeaza
provinciile Siriei , Indiei ! &alestina " , Egiptului . Roma a reusit
sa'si mentina imperiul datorita legiunilor sale , care pazesc
%rontierele , Roma si organizeaza treptat provinciile , legate ntre
ele printr'o retea de drumuri rapide . Multumita pacii pe care o aduce
, n ntreg imperiul se ridica terme , am%iteatre , poduri . n toate
orasele , locuitorii cei mai bogati si construiesc case %rumoase ,
vorbesc latina si viseaza sa a(unga senatori la Roma .
In timp ce Imperiul Roman de Rasarit' Imperiul #izantin se mentinea cu o
constanta %orta, Imperiul Roman de Apus se dezmembra sub puterea barbarilor.
Multa vreme aceasta perioada cuprinsa intre )** si +)** a %ost vazuta ca o perioada
cruda, cuprinsa intre doua mari civilizatii, cea a Renasterii si civilizatia romana. -e
aceea aceasta perioada a %ost numita Evul Mediu.
In secolul al .I'lea, Europa incepe sa se contureze asa cum o vedem noi astazi.
/obilii, mari proprietari de pamanturi, au inceput sa'si construiasca castele
%orti%icate, construite pe inaltimi si incon(urate de ziduri puternice si de santurii
pline cu apa. Elementul central era don(onul, care era la randul sau o constructie
%orti%icata, putand o%erii stapanului posibilitatea de locuire.
-acia n timpul stapnirii romane !+*0'12+"
&e timpul stapnirii romane -acia era condusa de un guvernator cu
titlul de legatus Augusti praetore, iar capitala a %ost stabilita la
3lpia 4raiana Sarmizegetusa, care continea att numele cuceritorului,
ct si denumirea vec5ii capitale a -aciei, Sarmizegetusa.
n timpul mparatului 6adrian -acia a %ost mpartita n -acia
Superioara, care continea 4ransilvania propriu'zisa si #anatul, -acia
In%erioara, adica $ltenia si coltul sud'estic al 4ransilvaniei si
-acia &orolissensis, nordul -aciei Superioare. mai trziu Marcus
Aurelius a mentinut -acia &ororolissensis, dar -acia superioara devine
-acia Apulensis, iar cea in%erioara -acia Malvensis.
n ceea ce priveste organizarea militara, armata era alcatuita din
doua legiuni romane, din care %aceau parte doar cetateni romani si
numeroase trupe au7iliare, din care %aceau parte auto5tonii, dacii.
Armata si avea garnizoana n castre, tabere ntarite, aparate de unu
sau doua santuri, val de pamnt sau zid de piatra
$cupatiile dacilor nu se modi%ica %undamental. Ei continua sa practice
agricultura, o noutate %iind aparitia %ermelor agricole, care aveau n
centru un ansamblu gospodaresc denumit villa rustica, cresterea
animalelor, e7tragerea bogatiilor solului !aurul era proprietatea
statului roman", mestesugurile, mestesugarii sunt organizati n
asociatii denumite colegii !e7, 8Colegiul 9aurilor8".
n ceea ce priveste orasele, acestea erau mpartite de'acum n
municipii, orase mai putin dezvoltate !-ierna, 4ibiscum, Ampelum" si
colonii, orase mult mai dezvoltate, mai ntinse, adevarate %ocare de
romanizare !3lpia 4raiana Sarmizegetusa, /apoca, -robeta, Apulum,
Romula".
:iata spirituala a -aciei cunoaste o diversitate impresionanta.
n provincia -acica predomina %enomenul de sincretism,
!contopirea unor divinitati asemanatoare dar de origine di%erita n
una singura".
Stapnirea romana n -acia s'a mentinut pna n anul 12+, cnd
mparatul Aurelian s'a %acut obligat sa retraga armata si
administratia romana, ca urmare a intensi%icarii atacurilor gotilor. A
avut doua optiuni, sa pastreze -acia, dar cu pretul ca cetatile romane
de la sud de -unare sa %ie devastate de migratori sau sa se retraga
din -acia. A ales a doua optiune, -unarea devenind granita dintre
-acia si Imperiul Roman. n -acia ramne o populatie puternic
romanizata. -obrogea a %ost ane7ata n )0 provinciei Moesia, si a %ost
stapnita de Imperiul Roman pna n 0*1.
&rocesul de romanizare a nceput cu orasele, unde romanii alcatuiau,
aproape peste tot, ma(oritatea. n relatiile cu administratia, cu
armata, cu colonistii, dacii au nceput a deprinde limba latina.
/egustorii si mestesugarii, mai ales, erau pro%esional obligati sa o
%aca. Alt%el, n'ar %i putut sa'si continue a%acerile. Aceia dintre
auto5toni care voiau sa (oace un rol n administratie, trebuiau sa
nvete latina. Se mai adauga si moda, spiritul de imitatie care, n
toate vremurile si la toate popoarele, a gasit adepti.
n romanizarea satelor, au avut un rol important veteranii. Cum
serviciul militar dura mult ' 1; de ani ' o buna parte dintre
legionari erau casatoriti. <egiunile si di%eritele corpuri de trupa
au7iliare, stnd nsa permanent n -acia, este evident ca multe din
sotiile soldatilor vor %i %ost auto5tone. <a eliberare, legionarul,
numit acum veteranus, capata dreptul de cetatenie pentru el si
ntreaga lui %amilie. Copiii veteranilor si ai dacelor erau deci
cetateni romani si vorbeau latina.
3na din problemele cele mai grele este stabilirea contributiei
di%eritelor elemente etnice la constituirea unui popor, stabilirea
elementelor sub raportul rasei, al limbii, al organizarii de stat, al
civilizatiei si culturii.
Agricultura
Agricultura a %ost dintotdeauna si a ramas ocupatia cea ma pretuita de
romani,desi,in general,solul Italiei nu era deosebit de productiv.
In timpurile vec5i,cand inca mai predomina pastoritul,culturile
agricole'limitate la supra%etele reduse'pre%erau meiul si o specie de
grau rezistenta la terenurile prea umede,alacul,din a carui %aina se
%aceau lipia si mamaliga.Se cultiva si orzul pentru care romanii
n'aveau pre%erinta pe care o aveau grecii.-intre leguminoase,mai intai
a %ost cultivat bobul..4e5niciile agricole introduse in Italia
Centralade catre etrusci,au permis o mai buna e7ploatare a
pamanturilor. Cea mai rentabila ere cultura vitei'de'vie si a maslinului,ptr care
aproape intreg teritoriul italiei prezenta conditii %avorabile.
ARMA4A R$MA/A
!E.ERCI43S R$MA/3S"
$rganizarea armatei romane
Armata este unul dintre instrumentele care au permis micii cetati din Campia
<atium sa devina centrul unui imens imperiu.
Serviciul militar era obligatoriu pentru toti cetatenii intre +2 si += ani.Cei intre +2'
)0 de ani !iuniores" %ormau armata de campanie,iar cei intre )2'0* de ani !seniores"
constituiau armata sedentara,de garnizoana si ocupatie.
Ec5ipamentul de baza
Ec5ipamentul esential era %ormat din coi% !cassis", armura !lorica segmentata", sabie
cu 1 taisuri !gladius", sulita de lungime medie pt. aruncare !pilium", scutul !scutum"
si sandale.Coi%ul era era %abricat in general din bronz si incepand cu anul +** i.e.n.
acoperea cea%a si %runtea.Armura se numea lorica segmentata , %iind %ormata din
mai multe lame din bronz suprapuse. Se purta de aseamenea si camasa de
zale.Gladiusul era o sabie e7trem de e%icienta.Era de dimensiuni mici !apro7 ;*cm",
%iind ast%el mult mai usor de manuit decat una grea, necesitand si mai putina %orta si
energie.iliumul !sulita" purta un rol essential in lupta.Se compunea dintr'un var%
ascutit de metal asezat pe un suport de lemn. Sulita, lunga de 1m, era aruncata spre
adversar putand sa zdrobeasca scutul acestuia, %acandu'l mult mai vulnerabil in
%ata mortii.Apararea %rontala a soldatului roman era o%erita de scutum.
<egiunea romana
<egiunile constituiau nucleul armatei romane,unitatile ei de baza,care directionau
principalele activitati militare,deseori in%luentand si mersul vietii social'poitice.Spre
deosebire de tr. Au7iliare,legiunile erau alcatuite numai din cetateni romani.
$ legiune romana in timpul imperiului avea ;0** de oameni grupati in +*
co5orte,impartite la randul lor in centurii.&rima co5orta era %ormata din +***
!miliariae",iar celelate din cate ;** !>uingenariae" de militari.Comandantul legiunii
!legatus legionis" era numit de imparat dintre membrii senatului,de aceea se numea
si legatus Augusti.Incepand cu Gallenius,persoanele de rang senatorial %iind e7cluse
de la comandament,legatul este inlocuit pe linie de comanda cu prae%ectus
legionis,de rang ecvestru,cu atributii pur miliatare.
Acesta se a%la sub autoritatea directa a guvernatorului presidial,praeses, cum se va
numi guvernatorul unei provincii romane dupa re%orma lui Gallenius.
4rupele au7iliare
Armata romana cuprindea pe langa legiuni si numeroase trupe au7iliare cantonate
pe intreg teritoriul imperiului, dar cu precadere pe %rontiere.
3nitatile au7iliare erau de doua %eluri,regulate si neregulate.-in prima categorie
%aceau parte alele !alae" si co5ortele !co5ortes",iar in a doua se incadrau
numeri,ve7ilatiile !ve7illationes" si di%erite %ormatiuni temporare sau cu regim
special.
Co5ortele erau trupe de in%anterie,iar alele de cavalerie si aveau %iecare e%ective de
;** !>uingenariae" sau +*** !miliariae" de militari.3neori, co5ortele erau
mi7te,avand in componenta lor si calareti,caz in care se numeau co5ortes
e>uitatae.&roportia era de ?0* de pedestrasi si de +)* de calareti in cele
>uingenariae.21* de pedestrasi si 1=* de calareti in miliariae. Alele depindeau
direct de guvernatorul provinciei.In sc5imb,co5ortele tineau de comandantul
legiunii,in (urul careia se gaseau grupate si cu care %ormau un corp unitar.
$peratiuni militare
Armata romana era o adevarata masina de razboi,per%ect rodata.A%lata in mars,ea
avansa 1; de @m pe zi,%iind precedata de multi soladati trimisi in recunoastere
pentru evitarea surprizelor.Cand se opreau,soldatii treceau la constructia taberelor
%orti%icate,incon(urate de un parapet !agger" intarit cu o palisada si un sant,avand in
centru cortul consulului !pretorium".
$rdinea de lupta
$rdinea de lupta cuprindea un dispozitiv %ormat din trei linii.In linia I se a%lau cei
mai tineri !5astati" urmati de linia a II'a !principes",care aruncau sulita !pilum"
inainte de a se prinde in lupta corp la corp,%olosind sabia.In linia a III'a se a%lau
veteranii !triarii",inarmati cu o lance !5asta" si %olositi doar in situatii critice.In %ata
se a%la in%anteria usoara !velites",iar pe aripi erau plasati aliatii si cavaleria.
4e5nica de razboi
4e5nica de razboi evolueaza,cu timpul,%oarte mult.9olosirea masinilor de razboi si a
balisticii este preluata de romani de la grecii din Italia sudica si Sicilia si
per%ectionata,rezultand celebrele masini de razboi,catapulte,baliste, berbeci,tunuri
mobile,etc..
-isciplina in cadrul armatei romane
-isciplina era %oarte severa,pedepsele variind de la simpla bastonada la
decapitareAin cazul insubordonarilor colective,(a%ului,derutei,in%rangerii se %olosea
decimarea !un om din zece %iind e7ecutat".
Recompensele
Recompensele erau la %el de numeroase,decoratii,arme de onoare,coroane, parti din
prada de razboi.&entru generalul victorios in lupta,recompensa suprema era
trium%ul,%iind intampinat cu o de%ilare la Roma,intre Campul lui Marte si Capitoliu.
Mai mult dect grecii , romanii dau dovada unei organizari politice !
Re7 &ublicus " care impune devotamentul tuturor , pentru ca statul
este cel care le apara drepturile . Aceasta conceptie va servi la
uni%icarea popoarelor supuse si n asigurarea unei paci relative .
-reptul roman si elaboreaza 8 codurile de legi 8 , care vor servi
drept model n redactarea legilor %ondate si pe aportul roman , si pe
traditiile barbare .


#I#<I$GRA9IE,
+.Costas Martin,BRoma AnticaB,Ed.&rietenii Cartii,#ucuresti,1**+
1.&ascu :asile,BAtlas IstoricB,Ed.Clio /ova,#ucuresti,+CC=