ISTORIA BIZANŢULUI

(ŞI A LUMII BIZANTINE)

3. Teritoriul
Definirea teritoriului Imperiului Bizantin

Instabilitatea teritorială

Teritoriul “ideal” (cea mai mare întindere teritorială) = de la Justinian la

Heraklius (sec VI-VII)

Nucleul Imp Biz = Asia Mică + event. partea răsăriteană a Balc

forme de relief: Imp Biz nu este un imperiu continental. Unităţile

sale de relief continentale respiră prin mare: Marea Egee,
Mediterana, Marea Neagră, Adriatica
Uscatul
Caracter destul de neprielnic locuirii umane, ca relief și climă
Uscatul ”respiră” de fapt prin mare și prin porturile sale. Viața cea mai
activă este în zonele de coastă (ex. Grecia continentală)
Regiunile continentale cele mai importante ale Imp Biz = Asia Mică și
Balcanii
= regiuni aride, relief accidentat
munții, orientați vest – est: Alpii – Alpii Dinarici – Munții Pindului +
Balcani – Bosfor – Munții Pontici și Taurus, care duc înspre Munții
Caucaz
• puţine trecători, = căi de comunicare
Puține câmpii: mai ales în zonele de litoral: Câmpia Padului, Câmpia
Dunării inferioare, Câmpia Traciei, Cilicia
• Marile grânare ale Imp Biz = Egiptul, Siria, event. Italia și Sicilia
• Câmpia Dunării – Dunărea = limes biz
= pasaje de trecere... ex. Dobrogea (Scytia Minor)
Clima: în regiunile centrale ale lumii biz = mediteraneană, în părțile
centrale ale Balc și în Asia Mică = continentală, cu mari contraste de
temperaturi între iarnă și vară
Constantinopolul = la întâlnirea climei mediteraneene + continentale
Marea = constantă a Imp. Biz
Marea = navigaţie + comerţ
• Pierderea controlului comercial asupra Mărilor (Egee, Neagră -
concesionate VEN şi GEN) în sec XIII = grea lovitură pentru
comerţul şi finanţele Imp
Marea = probleme de apărare: numeroase invazii şi asedii asupra
Cpolului sau asupra altor mari oraşe
Marea este coloana vertebrală a Imp Biz

= M Neagră – Strâmtorile Bosfor și Dardanele, între care = Marea

Marmara – M. Egee – Mediterana – Adriatica – Ionică – Tireniană

Strâmtorile (Bosfor, Dardanele) = vitale pentru securitatea și

economia Imp + apără Cpolul și protejează traficul între Marea
Neagră și Mediterana
• Strâmtoarea Messina (It – Sicilia)
• Gibraltar (Coloanele lui Hercule)
*** Marea Egee pătrunde adânc în uscat, creând numeroase istmuri și
peninsule (Istmul Corint, Peloponezul, Pen Calcidică) + insule
Insulele
• Printre cele mai importante unități teritoriale ale Imp Biz, au
importanță strategică și comercială, prin posibilitățile de ancorare a
corăbiilor + porturi
= insule individuale + arhipelaguri
• Cipru
• Creta
• Malta
Sicilia
• Marmara (în Marea Marmara)
Arhipelaguri
• Sporade de Nord (Skyros)
• de Sud (Samos, Patmos)
• Ciclade (Santorin, Milos, Naxos)
• Dodekanez (Rhodos, Patmos)
• Ionian (Kefalonia, Zakynthos)
Porturile
= regiunile de coastă sunt f prielnice porturilor și activ portuare
Ex. Cpol
Marea Egee: Salonic, Atena (Pireu)
Coasta Asiei Mici
Adriatica: Veneția, Ragusa, Dyrrachium, Bari, Brindisi
Marea Neagră: Sinope, Cherson, Theodosia, Messembria
Sicilia: Syracusa și Messina
Africa de Nord: (Mediterana): Alexandria, Cartagina
porturile din Palestina, Siria etc.
 Teritoriul: Balcanii
= dpdv geografic, reprezentativă pentru relieful Imp Biz.
Relief accidentat, muntos, care se deschide spre NV cu o câmpie vastă,
străbătută de Dunare şi afluenţii Sava şi Drina. Din trei părţi,
înconjurată de mare.
Comunicare facilă între Pen Balc şi Europa Centrală
Dinspre spaţiul nord-pontic: prin Dobrogea, gurile Dunării

 în Balc lipseşte un centru geografic de comandă (nu are un centru

politic). Marile oraşe au o poziţie periferică (Cpol, Salonic)
Cf. Obolensky, Ist Balc modelată de relaţia dintre munte + câmpie + mare

Lanţurile muntoase din Balc (Balcani – Rodopi – Pind - Dinarici) nu

sunt înalte (comparativ cu Alpii) (max 3000 m). Acces în Balcani prin
trecători

Munţii au fost o barieră în calea răspândirii culturii? Nu, dar au putut

constitui o piedică care a încetinit anumite procese istorice, incl.
culturale...
 Spaţiul nord-pontic
= frecventat de lumea greacă încă din cea mai îndepărtată antichitate
(sec. VII îHr). Cf. Cicero, coloniile greceşti sunt tivul Greciei cusut
pe câmpiile barbarilor
Marea Neagră = cale de acces la uriaşele stepe nord-pontice /ruse
Coloniile greceşti = intermediare între stepele Eurasiei şi lumea greco-
mediteraneană
• Acces la continent prin marile colonii // porturi de la gurile
principalelor fluvii care se varsă în Marea Neagră:
• Histria – Dunăre, Tyras /Cetatea Albă – Nistr, Olbia – Bug, Chersonesus –
Theodosia/Caffa/Feodosiya – Panticapeum/Bosphorus în Crimeea
comerţ, aprovizionare cu cereale, lemn, peşte, ceară, miere, sclavi
Marea Neagră = vitală pentru aprovizionarea Cpolului
 Adriatica
= importanta pentru comunicaţiile Occident – Răsărit
• strâmtoarea Otranto (IT-ALB): pe aici controlează Biz posesiunile
din Sudul Italiei
• comunicaţiile E – V peste Adriatica (dinspre Roma – via Egnatia –
spre Cpol) sau ocolind Adriatica, pe la Aquilea + Veneţia
• prin VEN = acces înspre Alpi şi EC: pe aici misiunea lui C+M spre
MM
• insula Corfu = punct strategic de control a ADR
• Biz s-a străduit să controleze cetăţile de coastă din DALM, mai ales
Dyrrachium. Până în sec. XIII. Apoi pierde controlul asupra ADR în
favoarea VEN
 Orașele și satele
Prin tradiție, lumea romană = urbanizată, iar provinciile sunt importante
(și) prin orașele și orășelele lor.
Partea răsăriteană a Imp mai bine urbanizată și cu orașe mai prospere
decât Occidentul. Tradiția municipală + aristocrație municipală
• decăderea orașelor. Ruina. Episcopii.
• Unele orașe decad în urma războaielor, a unor calamități naturale, a
unor epidemii, eventual își mută centrul de greutate în jurul unui
centru episcopal/monahal sau a unei fortificații/palat/acropole
(Sparta – Mistra, Salona – Spalato/Split)

Satul – baza de impozitare a lumii byzantine

• Salonic
• Ephesus
• Nicaea/Niceea
• Sardis
• Antiochia
• Caesarea (în Cappadocia)
• Ancyra/Ankara
• Messembria
• Chersones
• Sinop
• Trapezounda/Trabizonda, azi Trabzon
• Ierusalim
• Alexandria
• Naissus
• Serdica
• Aquileea
• Venezia, Ravenna
• Dyrrachium
• Syracusa
• Carthagina
 Provinciile
• provinciile europene: Tracia, Illyria, Moesia, Macedonia

• Grecia de astăzi: Macedonia, Epir, Hellas/Elada, Thesalonic,

Pelopones, Creta, Samos, Egeea

• Asia Mică: Optimatoi, Opsikion, Lidia, Misia, Thrasekion, Anatolia,

Cappadocia, Seleucia, Cilicia, Sebasteia, Armeniakon (Armenia),
Iberia

• Orient: Antiochia, Mesopotamia, Siria, Palestina________________

• + aşa-numitul Occident:
• Italia: numeroase posesiuni, răspândite pe tot teritoriul italian:
Roma, Ravenna, Benevento, Otranto
• Sicilia: multă vreme avanpost biz în Occ.
• Veneţia, Dalmaţia, Dyrrachium
• Africa: Africa, Egipt
Themele cca 750
 Căile de comunicații
• Imensitatea Imperiului obligă la un sistem de comunicații care să permită
deplasarea rapidă a armatei, solilor și comerțului. Drumurile au unificat
Imperiul
• Moștenirea sistemului de drumuri romane, dar modificări imp în urma
întemeierii Cpolului. Centrul de greutate se modifică, cu accent pe Cpol

Via Egnatia = Cpol – Roma, via Dyrrachium, Elbasan, Ohrida, Bitolia, Edesa,
Salonic
• drum strategic începând cu epoca romană şi până în Imp TR
Drumul Cpol – Belgrad (Singidunum) prin Adrianopol/Edirne –
Philippopolis/Plovdiv - Serdica / Sofia – Naissus / Niš
• drum strategic din epoca romană şi până azi. La finalul sec XIX cale ferată.
Cruciadele dinspre EC au venit pe aici. Din sec XV drum strategic al Imp TR
spre EC: Belgrad, Mohács, Buda, Viena...
Drumurile N – S: Dunăre – Balcani/Cpol
• coasta Mării Negre: de la gurile D – Varna - Messembria –
Anchialos/Pomorie – Cpol
• Novae pe Dunăre – Nikopolis – pasul Şipka – câmpia Traciei – Cpol
Drumul dinspre Dunărea de mijloc [Belgrad] – Salonic: valea Moravei – r.
Vardar
*** Salonic = cheie pentru Balc
În Asia Mică
• Prin Ancyra/Ankara – Sebasteia/Sivas - Theodosiopolis/tr Erzurum:
• Din Theodosiopolis - începe drumul Asiei Centrale, care
coboară la sud de Caspica și Munții Caucaz spre Mesopotamia,
unde întâlnește drumurile dinspre Golful Persic, care urcă pe Tigru

• întreținerea drumurilor

• podurile. Numeroase poduri amenajate / refăcute de Justinian

• circulația pe drumuri depinde de relief + climă

 Navigația
• Dependentă de climă. Se navighează în larg între oct – aprilie, în rest
navigație de cabotaj
• Navigația depinde nu numai de climă, ci și de posibilitățile de
aprovizionare + adăpost: m.a. în M Egee, rețea de porturi și puncte de
aprovizionare
• Zona Cpolului avea dpdv al navigației un statut special, pe o rază de 100
mile în jurul Capitalei
• Două imp puncte de vămuire,
la intrarea în Bosfor dinspre M
Neagră (Hieron (azi Anadolu
Kavagi) și dinspre Dardanele
Abydos (Çanakkale ): vămuire,
indiferent de naționalitatea corăbiei,
negustorilor, mărfii
Rutele maritime din Marea Neagră: Bosforul punct
strategic. Porturile Trabizondei, Cherson
Rutele maritime din Marea Egee: f multe, nenumărate
variante de trasee
Rutele prin Mediterana: spre coasta Siria + Palestina +
Egipt = printre insule + portul de tranzit Attaleia/Antalya +
tranzit prin Cipru / Creta. Când vreme bună Alexandria –
Creta direct
Rutele din Marea Adriatică: printre insulele
Peloponesului. Dezvoltarea Veneției – înflorirea câtorva
porturi Koroni și Methoni + regiunea Eubeea/Negroponte
*** toate punctele strategice comerciale + navale = f
disputate de BYZ + Cruciați + Otomani
 Până la pierderea controlului asupra marilor rute de navigaţie
în folosul republicilor maritime italiene, Imp Biz reglementa navigaţia
prin legislaţie: Legea Maritimă,cca 600-800, reglementa navigaţia
comercială şi stipula obligaţiile armatorului, ale negustorului şi ale
pasagerilor