HIDROGRAFIA EUROPEI

I. Apele curgătoare – pârâul, râul, fluviile se caracterizează, în special, prin următoarele

elemente:
- lungime (distanța de la izvoare la vărsare);
- debit (cantitatea de apă care curge printr-o secțiune, într-un interval de timp. Se măsoară în m 3/s);
- alimentare (sursele din care un râu își adună apele: ploaie, subteran, ghețari, zăpezi).
Râurile și fluviile sunt influențate de caracteristicile climatice (debitul), de aspectul general al
continentului și de relief (lungimea)

Continentul european are o rețea bogată de râuri și fluvii, cu caracteristici diferite (a lungime și b
debit). Europa este străbătută în toate direcțiile de numeroase fluvii, traseul, lungimea și debitul lor fiind
influențate de varietatea și dispunerea unităților majore de relief și de diferențierile climatice.
Rețeaua de fluvii este neuniform distribuită și tributară în cea mai mare parte, direct sau indirect
(prin intermediul mărilor), oceanelor Atlantic și Arctic:
1. Apele curgătoare din Europa Sudică (Mediteraneeană), care se varsă în Marea Mediterană sau
Oceanul Atlantic, sunt scurte și au debit variabil, cu un minim înregistrat în timpul verii: Pad, Tibru,
Tejo, Duero, Ebro etc.
2. Apele curgătoare din Europa Vestică se varsă predominant prin estuare (datorită amplitudinii
mareice mari din Oceanul Atlantic) și au debitul ridicat pe tot parcursul anului. Fluviile Tamisa, Sena,
Loara, Rin, Elba, sunt alimentate predominant din precipitații.
3. Apele curgătoare din Europa Estică, din bazinul Mării Negre și cel al Mării Caspice sunt cele mai
lungi, au debit variabil, scăzut iarna (îngheață) și vara și ridicat primăvara (datorită precipitațiilor ridicate
și topirii zăpezilor), și formează la gura de vărsare deltă: Volga, Dunăre, Nipru, Don, Ural.
4. Apele curgătoare din Europa Nordică, din bazinul Oceanului Arctic și cel al Mării Baltice, au
debit variabil (îngheață iarna): Vistula, Peciora, Dvina de Nord etc.

Primele două fluvii din Europa, ca lungime și debit, sunt Volga și Dunărea.
Volga - de la izvoare (Podișul Valdai) și până la vărsare în Marea Caspică, Volga, cel mai lung fluviu
european, traversează doar unități joase de relief și o singură țară (Federația Rusă).
Analiza unui fluviu - Dunărea
Al doilea fluviu ca lungime(2860km), suprafață a bazinului hidrografic și debit, după Volga
Dunărea - izvoreşte din Germania din Mţii. Pădura Neagră și se varsă printr-o deltă în Marea Neagră
Principalii afluenți: Sava, Drava, Tisa, Inn
Este primul din Europa ca importanţă economică deoarece leagă Oceanul Atlantic de Marea Neagră prin
sistemul de mări-fluvii-canale(Rin-Main-Dunăre), trece prin 10 ţări (Germania, Austria, Slovacia,
Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria, România, Rep. Moldova, Ucraina) şi 4 capitale (Viena, Bratislava,
Budapesta, Belgrad).

Urmărește pe harta de mai sus care reprezintă cursul Dunării de la izvoare la vărsarea în Marea Neagră.
Numește statul care deține cel mai important segment al Dunării (1 075 km, adică 38% din lungimea
totală, inclusiv gura de vărsare). Ordonează imaginile alăturate, astfel încât să reflecte orașele-capitală pe
care Dunărea le traversează în drumul său de la izvoare spre vărsare.

II. Lacurile (apele stătătoare) sunt numeroase, mai ales în Europa Nordică.

În funcție de geneză(formare), lacurile se clasifică în:

- lacuri glaciare de calotă, specifice câmpiei nordice din jurul Mării Baltice (cele mai mari lacuri din
Europa sunt Ladoga și Onega, situate pe teritoriul Federației Ruse, Lacurile Mazuriene din Polonia);
- lacuri glaciare montane, situate în arealele munților înalți (Geneva, Constanța, Zürich, Como,
Bucura,Zănoaga, Bâlea);
- lacuri tectonice (Ness din Marea Britanie, Balaton din Ungaria);
- lacuri vulcanice (Sfânta Ana din România, Bolsena și Albano din Italia);
- lacuri de baraj antropic, construite, în special, în scop hidroenergetic (Volgograd și Novgorod pe
Volga, Porțile de Fier pe Dunăre).
 Lac glaciar – Lacul Ladoga Lac tectonic – Lacul Balaton Lac vulcanic – Lacul Albano

III. Ghețarii și apele subterane

Pe teritoriul Europei există ghețari, atât în regiunile muntoase înalte (ghețarii montani din Alpi, Pirinei,
Sierra Nevada, Scandinavia ș.a.), cât și în insulele nordice (ghețarii de calotă din Islanda, Svalbard,
Novaia Zemlea). Importante pentru hidrografia Europei sunt și acumulările subterane de ape dulci/
minerale și ape termale.

Pe baza informațiilor de mai jos, formulați răspunsuri la următoarele întrebări:

1 De ce în Europa ghețarii montani se găsesc doar la altitudini de peste 3000 m?
2 De ce în insulele nordice ale Europei există ghețari de calotă? Aveți în vedere faptul
că Cercul Polar de Nord trece prin extremitatea nordică a Europei.
3 Ce importanță au apele subterane?

Aplicații practice:
1. Analizează harta de mai sus(harta Hirografia Europei )și descoperă:
- două fluvii care izvorăsc din Munții Alpi -
- două fluvii care se varsă în Marea Neagră -
- două fluvii care se varsă în Marea Caspică -
- trei fluvii care se varsă în Oceanul Atlantic -
- un fluviu care se varsă în Oceanul Arctic -
- două lacuri din centrul Europei și două din Europa Nordică;precizați și de ce tip sunt după formare
2. Precizează pentru următoarele fluvii care este forma gurii de vărsare, deltă sau estuar:
1. Sena - 2. Dunăre - 3. Tamisa - 4. Volga -
5. Pad - 6. Elba - 7. Nipru - 8. Loara
Precizează pentru fiecare formă a gurii de vărsare a râurilor (deltă sau estuar) câte o condiție de formare și
un mod de utilizare economică a acestora.

3. Observă imaginile de mai jos, care sunt reprezentative pentru patru lacuri europene, și citește, cu
atenție, enunțurile următoare care descriu modul lor de formare. Corelează fiecare enunț cu imaginea
corespunzătoare, după modelul: g – 6.
a A rezultat prin acumularea apei într-o depresiune creată de ghețari.
b A rezultat prin acumularea apei într-un crater.
c Este creat de oameni prin bararea unui curs de apă.
d S-a format într-o depresiune tectonică.

4.Analizați harta Hidrografiei Europei care este în lecție mai sus) și apoi precizați pentru harta de mai jos pe
care sunt marcate: mările cu litere de la A la J , fluviile cu numere de la 1 la 10 și lacurile cu litere de la a la
d.
A ………………. B …………… C ……………… D ………………….. E ……………..
F ………………….. G …………………. H ……………. I ………………… J ……………………
1……………. 2 ……………. 3 ………….. 4 ……………. 5 …………… 6 ……………
7 …………….. 8 …………….. 9 …………… 10 ……………..
a ………………. b ……………….. c …………….. d ………………..