Sunteți pe pagina 1din 5

Europa - Relieful.

Unități majore

A. Relieful – caracteristici generale


Relieful reprezintă totalitatea neregularităților scoarței terestre sub formă de ridicături sau
adâncituri. În cadrul acestuia se disting:
a) Formele de relief sunt formate din: câmpi, dealuri, podișuri și munți.
Câmpiile sunt forme de relief cu înălțimi ce variază între 0 – 300m. Au aspect neted.
Dealurile sunt forme de relief cu înălțimi ce variază între 300 şi 1000m. Au aspect de valuri
împietrite.
Podişurile sunt forme de relief cu înălțimi ce variază între câteva sute de metri şi câteva mii de
metri. Au aspectul unui trapez.
Munţii sunt cele mai înalte forme de relief – încep de la peste 1000m; altitudinea maxima în
Europa - Munții Caucaz – 5642m, vf. Elbrus, deși mult timp, cei mai înalți au fost considerați cei
mai înalți Munții Alpi – cu vf. Mont Blanc – 4807m.
Relieful major al Europei cuprinde trei mari trepte: munți, podișuri și câmpii, distribuite
neuniform pe suprafața continentului:
- este predominant relieful de câmpie: 57%, podișuri: 37%, munți: 6%
- altitudinile medii scad de la sudul spre nordul continentului, dinspre sistemul montan alpin
către câmpiile joase din nord.
- altitudinea medie a Europei este de 320 m, relieful încadrându – se între -28 m în Câmpia
Precaspică și 5.642 m, în vârful Elbrus din Munții Caucaz.
II. Relieful Europei – formare, unități majore de relief
Relieful major al Europei se compune, în ordinea extinderii, din unități de câmpie, de dealuri și podișuri
și unități montane. Unitățile majore de relief se diferențiază atât prin modul de formare, vârstă, rocile
din care sunt alcătuite, cât și prin caracteristici ce au în vedere aspectul lor exterior (altitudine,
înclinare, masivitate sau fragmentare, orientare, extindere etc.).
Relieful este foarte variat, iar în funcție de altitudine se desfășoară pe trei trepte:
1. Munții s-au format prin două procese – prin încrețirea scoarței (orogeneză) și prin
vulcanism. Prin încrețirea scoarței munții s-au format în etape diferite de evoluție, deosebindu-
se trei orogeneze:
a. orogeneza caledoniană, care este cea mai veche și în care s-au format Munții Scandinaviei
(Alpii Scandinaviei) și Munții Cambrieni și Penini(Marea Britanie) din nordul Europei.
b. orogeneza hercinică, în care s-au format munții vechi din centrul Europei: Masivul Central
Francez, Munții Ural, Munții Vosgi, Munții Pădurea Neagră, Masivul Renan, Munții Măcin
(Dobrogea).

c. orogeneza alpină, munții tineri din sudul Europei: Munții Alpi, Munții Caucaz, Munții
Carpați, Munții Pirinei, Munții Apenini, Munții Stara Planina(Balcanici), Munții Pindului.
Munții vulcanici - vulcanismul activ din Europa este determinat de existența unei zone de
subducție (Marea Mediterană) și a unei zone de rift (Islanda). În zona Mării Mediterane, în
insula Sicilia, se află cel mai înalt vulcan activ din Europa (3.323m),Etna. Cu toate că activitatea
vulcanică este intensă, zona din jurul vulcanului este dens populată, în special datorită solului
vulcanic cu fertilitate ridicată. În peninsula Italică se găsește vulcanul Vezuviu.
În zona de rift (Riftul Medio-Atlantic), cel mai activ vulcan este Hekla, situat pe cea mai mare
insulă vulcanică din Europa - Islanda. Înălțimea vulcanului este de 1.488 m, el fiind alcătuit din
numeroase cratere care erup periodic.
2. Podișurile s-au format în etape diferite, cele mai vechi, pe structuri hercinice (prin eroziunea
munților), fiind Podișul Valdai, Podișul Central Rus, Podișul Donețk, iar cele mai noi fiind
localizate la poalele structurilor alpine (prin sedimentare), de exemplu: Podișul Bavariei,
Piemontul Italiei, Podișul Moldovei. Alte podișuri: Meseta, Boemiei.
3. Câmpiile, în funcție de modul de formare, pot fi:
a. câmpii fluvio-glaciare (de exemplu: Câmpia Germano-Poloneză sau Nord-Europeană),
care s-au format prin sedimentarea unor materiale aduse de ghețari;
b. câmpii fluvio-lacustre (de exemplu: Câmpia Padului, Câmpia Panonică, Câmpia
Română), care au rezultat în urma umplerii unor lacuri sau mări, cu sedimente transportate de
către râuri;
c. câmpii fluvio-litorale (de exemplu: Câmpia Mării Negre, Câmpia Precaspică), care au luat
naștere în zona de contact dintre apa râurilor sau fluviilor și apa mărilor și oceanelor;
d. câmpii pe structură de podiș (de exemplu: Câmpia Europei de Est), care au evoluat în
urma eroziunii unor podișuri vechi, fiind încadrate în categoria câmpiilor din cauza altitudinilor
coborâte.

Aplicații practice:
Citiți lecția și din manual – paginile 46-47 și rezolvați aplicațiile practice de mai jos
A. Rezolvă cerințele:
I. a) Explicati cum s-au format munţii în Europa, care sunt diferențele dintre munţii tineri şi cei vechi;
dați câte cinci exemple de munți vechi si cinci exmple de munți tineri.
b) Explicați cum s-au format munţii în Europa prin orogeneză(încrețirea scoarței). Precizați care sunt
cele trei orogeneze și în ce părți ale Europei au apărut.
c) Realizează corespondențe între orogenezele din coloana A și unitățile de relief din coloana B:
a. Orogeneza caledoniană/f. veche 1. Munții Carpați
b. Orogeneza hercinică/veche 2. Masivul Central Francez
c. Orogeneza alpină/tineri 3. Munții Alpii Scandinaviei
4. Munții Ural
5. Munții Alpi
d) Explicati cum influenţează altitudinea clima Europei.
e). Completaţi propoziţiile cu răspunsurile corecte:
Munţii vechi ca formare se găsesc în .............. Europei şi munţii tineri se găsesc în ............. Europei.
Munții situaţi la limita dintre Europa şi ............... se numesc munții ................. .Trei exemple de munți
vechi sunt ..................., .........................., ...................... . Trei exemple de munți tineri
sunt ..................., .........................., ...................... . Mult timp au fost consideraţi cei mai înalţi munţi din
Europa, Munţii Alpi, cu alt. de ……. . Prin includerea munţilor ........................, , aceştia au devenit cei
mai înalţi, cu altitudinea de 5642m . Cei mai înalţi munţi din România sunt .................... , cu alt. max.
de ................ . Munții Alpi s-au format prin .................................... și muntele Vezuviu s-a format
prin........................ . Trei exemple de podişuri şi trei de câmpii din Europa sunt …………..,
………………, ……………. şi ………....... , ……………… , .......................... Cea mai întinsă câmpie
din Europa este Câmpia .................................... .
f) Complexitatea reliefului european este atât rezultatul modurilor diferite de formare, cât și al acțiunii
ghețarilor care au acoperit la un moment dat mare parte din uscaturile continentale.

Analizează, cu atenție, harta de mai sus și apoi citește textul următor. Completează afirmațiile,alegând
termenii corespunzători din lista de mai jos: Acum aproximativ două milioane de ani, la nivelul întregii
planete s-a produs o puternică ……………. a climei, care a avut ca efect acoperirea cu ghețari a părții
……….. a Europei (ghețari de ……………..), precum și a unor zone montane aflate la peste 1800 m
(ghețari …………………..). Calota glaciară se întindea, în momentul de maximă expansiune, până spre
paralela de …….. lat. N, modelând formele de relief existente. Încălzirea ulterioară a climei a dus la
……………….. calotei și a ghețarilor montani.
Lista de termeni: 40º, 50º, calotă, estice, încălzire, montani, nordice, răcire, topirea.
La finalul perioadei glaciare, acum 10000 de ani, a avut loc o încălzire bruscă a climei. Pe lângă topirea
calotei glaciare, această încălzire a dus la dispariția unui număr impresionant de animale(de exemplu
mamutul), pentru că acestea nu s-au putut adapta noilor condiții.
B. a) Analizează harta de mai jos și ceea ce este notat după ea și învață care sunt extremitățile
Europei, unitățile majore de relief și pozția lor pe hartă.
I. Extremitatile Europei: II. Unitatile Majore de relief ale Europei
E1 - Capul Nord M1 - Muntii Carpați - 2544m- vf. Moldoveanu
E2 - Capul Matapan M2 - Muntii Alpi - 4807- vf. Mont Blanc
E3 - Capul Roca M3- Mtii Ural -2000m - munti vechi
M3 - Muntii Ural M4 - Mtii Caucaz -5642m -cei mai inalti in Eu.
M5 - Muntii Apenini - pen. Italica - 3000m
Campiile Europei: alt. până în 300m M6 - Muntii Pirinei - pen. Iberica 4000m
C1 - Campia Caspica M7 - Mtii Scandinavici - 2000m - munti vechi
C2 -Campia Niprului M8 - Muntii Penini - peste 1000m-mtii vechi
C3 - Campia Germano-Poloneza V1 - vulcanul Hekla - Insula Islanda
C4 - Campia Panonica V2 - vulcanul Etna - 3323m
C5 - Campia Romana V3 -vulcanul Vezuviu
C6 - C. Europei de Est - cea mai intinsa campie V4 - vulcanul Stromboli
Podișurile Europei: Meseta, Ardeni, Boemiei, Central Rus, Volgăi, Donețk, Valdai, Moldovei
- podișurile au altitudinea între 300 și 1000m
b) Ordonați in sens descrescător unitățile majore de relief notate pe harta de mai sus cu: C4, M1,
M8, V2, M2, M6, Podișul Moldovei(600m), M4, M7
c) La diversitatea peisajelor contribuie nu numai varietatea rocilor care intră în alcătuirea formelor de
relief, ci și forțele externe (precum apa, vântul etc.) care au modelat suprafețele și au creat tipuri de relief
specifice, precum cele ilustrate în imaginile de mai jos. Analizează imaginile de mai jos și identifică
formele specifice reliefului glaciar și caracteristice reliefului carstic.

Pentru o mai bună înțelegere a lecției urmăriți pe you tube filmul cu link-ul:
https://www.youtube.com/watch?v=94sYuwJ2mE8
Europa. Relieful. Caracteristici generale.Unități majore - lecție de geografie

Accesează site-ul geogra.ro – dă clik pe jocuri geografice sau direct pe link-ul


https://www.geogra.ro/joc/ro/index.php și accesează din dreapta de la Europa pe Munții,
Podișuri sau Câmpiile Europei și astfel poți exersa/învăța care sunt unitățile geografice
ale Europei și poziția lor pe hartă

S-ar putea să vă placă și