Fluviul DUNAREA si MAREA NEAGRA

APELE CURGTOARE
Caracteristici:
* sunt numeroase;
* aproape toate izvorsc din Carpai;
* majoritatea rurilor se vars n Dunre;
* pe unele ruri s-au construit lacuri de acumulare i hidrocentrale (produc curent electric)
* sunt bogate n pete;
* apa lor se folosete la irigaii.
Ruri importante:
1.din estul rii: Siretul
Prutul
Moldova
Bistria
2. din vestul rii:Someul
Criul Repede
Criul Negru
Criul Alb

3. din sudul rii: Cerna

Jiul
Oltul
Mureul
Tisa
Timi

Dmbovia
Prahova
Argeul

4. din Dobrogea: Telia

Taia
Casimcea

DUNREA

izvorte din Munii Pdurea Neagr Germania;

este al doilea fluviu ca mrime din Europa, dup Volga;
strbate zece ri i trece prin patru capitale.
ri: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaia, Serbia, Romnia, Bulgaria, R.Moldova, Ucraina
capitale:
Viena, Bratislava, Budapesta,
Belgrad.

Caracteristici:
* este cea mai mare ap curgtoare din Romnia;
* se desfoar ntre Bazia i Sulina, pe o lungime de 1 075 km;
* adun cea mai mare parte a apelor rurilor din Romnia;
1

* pe Dunre circul vapoare este navigabil;

* este folosit la producerea curentului electric, pe cursul ei fiind construite hidrocentralele de la Porile de Fier;
* apa sa este folosit pentru irigaii;
* cea mai mare bogie a Dunrii o constituie petele.

ine minte !
* Locul,de unde un firicel de ap iese la suprafaa pmntului i curge,se numete izvor.
* Apele mai multor izvoare care se adun n vi i curg mpreun formeaz un pru.
* Apele mai multor praie se adun la un loc i formeaz o ap curgtoare mai mare numit ru.
* Apele rurilor,n drumul lor,se unesc i formeaz o ap curgtoare cu albia mai larg i mai adnc.Aceasta se
numete fluviu.
* Fluviile se vars de obicei ntr-o mare.
* La vrsare unele fluvii formeaz o delt .Aici depun nisipurile i mlurile pe care le-a purtat,formnd cu timpul noi
fii de pmnt.
* Semnul convenional cu care redm pe hart rul este o linie erpuit de culoare albastr.
* La noi n ar fluviul Dunrea formeaz o delt , numit Delta Dunrii.

* Apele curgtoare mai mici, care se vars ntr-o ap curgtoare mai mare, se numesc aflueni.
* Locul unde se ntlnesc dou ape curgtoare poart numele de confluen.
* Apele curgtoare adncesc cu timpul locul pe unde curg, adic albia.
Aflueni i confluen

Albia unui ru

*
Orice ap curgtoare are dou maluri: malul drept i malul stng.

Marea Neagra
Marea Neagra este o mare continentala situata intre Europa sud-estica si Asia mica care scalda tarmurile
Romaniei pe o lungime de 245 km, Ucrainei,Turciei si Bulgariei. Prin sistemul de stramtori Bosfor-Marea
Marmara-Dardanele comunica cu Marea Mediterana, iar prin stramtoarea Kerci cu Marea de Azov - mare care
reprezinta de fapt o anexa a Marii Negre. Are in linii mari forma ovala si tarmuri putin crestate (cu exceptia
peninsulei Crimeea), iar in partea de nord-vest are numeroase limanuri.

In Marea Neagra se varsa numeroase fluvii mari, ca: Dunarea, Nistru, Bug, Nipru, Rioni, Kizil-Irmak si de
aceea salinitatea ei este scazuta (in medie 20-22 o/00) in comparatie cu cea a oceanului planetar.
Temperatura medie anuala in sectorul romanesc este de +12.5o C, depasind cu 2o C temperatura medie a aerului.
Iarna temperaturile scad destul de mult, bat frecvent vanturile de nord-vest care provoaca valuri mari foarte
periculoase pentru navigatie. In iernile mai reci, in zona litorala nordica Marea Neagra ingheata.
In Marea Neagra traiesc circa 1.500 de specii de animale, in special nevertebrate, pesti (dintre care au mare
importanta economica scrumbiile, palamida, hamsiile, stavrizii si in special sturionii, cu specii care exista numai
in Marea Caspica, in Marea Neagra si in mai mica masura, in Marea Mediterana: morunul, nisetrul si pastruga),
delfini si chair cateva foci in regiunea Capului Caliacra (Bulgaria).
Din cele mai vechi timpuri Marea Neagra a constituit o cale de legatura prin intermediul careia populatia
bastinasa din regiunile pontice a intrat in contact cu cultura miceniana. Incepind din sec. al VIII-lea i.e.n. pe
tarmurile Marii Negre colonistii greci (care o numea Pontul Euxin) au intemeiat un numar de orase (Phanagoria,
Kimmerike, Apolonia Pontica, Mesembria, Odessos, Callatis, Tomis, Histria, Tyras, Olbia, Chersones,
3

Theodosia, Panticapaion, Dioscurias, Phasis, Trapezunt, Sinope, Heracleea Pontica, etc.) care au avut un
important rol economic, politic si cultural contribuind la grabirea procesului descompunerii comunei primitive la
triburile locale.

Marea Neagra este o importanta cale navigabila, legand regiunile riverane cu Marea Mediteran si prin aceasta cu
oceanul planetar.
Principalele porturi: Constanta, Odesa, Herson, Tuapse, Novorossiisk, Poti, Batumi, Trabzon, Sinop, Varna,
Burgas.
Litoralul Marii Negre constituie o importanta zona balneoclimatica; de-a lungul s-au dezvoltat numeroase
statiuni de renume international: Mamaia, Eforie, Mangalia, Yalta, Soci, Suhumi, Batumi, Varna.
Litoralul romanesc al Marii Negre prezinta aspecte diferite.. Faleza a fost amenajata prin taluze de verdeata si
diguri. Plajele litoralului romanesc al Marii Negre prin expunerea lor estica si prin nisipul fin, sunt foarte cautate
in Europa.
Clima litoralului romanesc al Marii Negre este temperat-continentala, cu usoare influente marine. Variatiile
anuale si diurne ale temperaturii aerului sunt mai moderate decat in restul tarii (70 - 80 de zile de vara).
Precipitatiile atmosferice sunt foarte variabile si se produc la intervale mari (400 - 700 mm annual). Vecinatatea
marii si a uscatului favorizeaza formarea brizelor. Litoralul romanesc al Marii Negre este supus iarna viscolului
(vanturile de nord-est).