1. Vișeu 12.

Arieș
2. Iza 13. Târnava Mică
3. Someș 14. Târnava Mare
4. Someșul Mare 15. Târnava
5. Someșul Mic 16. –
6. Crasna 17. Strei
7. Barcău 18. Bega
8. Crișul Repede 19. Timiș
9. Cirșul Negru 20. Bârzava
10. Crișul Alb 21. Nera
11. Mureșul (Hășmașul Mare) 22. Cerna
23. Jiu 28. Lotru
24. Motru 29. –
25. – 30. Teleorman /    Vedea
26. Olt 31. Argeș
27. Cibin 32. Dâmbovița
33. Ialomița
34. Prahova
35. Călmățui
36. Buzău
37. Siret
38. Bârlad
39. –
40. Trotuș
41. Bistrița – L. Izvorul Muntelui
42. Moldova
43. Suceava
44. Jijia
45. Bahlui
46. Prut
47. Chilia
48. Sulina
49. Sf. Gheorghe
50. Casmicea
 Hidrografia României și a Europei

1. Râurile Europei:
Factorii care influențează distribuția râurilor în Europa sunt:
a. Relieful
b. Condițiile climatice
c. Existența mărilor și a oceanelor situate la periferie

Cele mai mari fluvii ca debit și lungime din Europa sunt: Volga și Dunărea.
Fluviile formează la vărsare:
- Deltă (se form. la mările închise): Volga, Dunărea, Pad
- Estuare (se form. la vărsarea fluviilor în mări sau oceanu cu maree puternice): Sena (Paris),
Tamisa (Londra), Garonne, Tejo (Spania & Portugalia)

Debitele râurilor sunt infleunțate de mai mulți factori:

1. Condiția climatică
2. Relief
3. Suprafața bazinului hidrografic
4. Numărul de afluenți

Variațile de debit ale unui râu pe parcursul unui an reprezintă regimul hifrografic al
râurilor. Două tipuri de regim hidrografic:
a. Regim hifrografic complex - prezintă mai multe creșteri și descreșteri pe parcursul unui
an: Dunărea, Rin, Rhone.
 b. Regim hifrografic simplu
NORDIC – Pecioara, Dvina de Nord
SUDIC    - Pad, Marica (Bulgaria), Ebro, Tibru
VESTIC – Garonne, Loara, Sena, Tamisa
ESTIC – Volga, Nistru, Nipru

FLUVII CARE STRĂBAT CAPITALE:

 PARIS – SENA
 LONDRA – TAMISA
 VIENA, BRATISLAVA, BUDAPESTA, BELGRAD – DUNĂREA
 VARȘOVIA – VISTULA
 ROMA – TIBRU
 LISABONA – TEJO
 KIEV – NIPRU
 MOSCOVA – MOSCOVA

2. Râurile din România:

 Rețeaua h. are dispunerea radiar-concentrică
 98% din rețeaua hidrografică este colectată de Dunăre
 Cel mai lung râu este Mureșul
 Cel mai mare ca debit Siretul

În funcție de bazinul de recepție și zona de vărsare, râurile se împart în mai multe grupe:
a. V & N-V – colectorul principal este Tisa: Vișeu și Iza, Someșul, Barcău , Crișurile,
Mureșul (primește ca afluenți Târnavele, Arieș și Amăpoi pe partea dreaptă), Bega
(SINGURUL RÂU NAVIGABIL)
b. S-V – Timiș, Nera (primul râu care se varsă în Dunăre)
c. S (cuprinde afluenții direcți ai Dunării): Cerna, Jiu, Cibin, Lotru, Topolog, Argeș,
Ialomița,
d. N-E: Siret și Prut