Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3.Anuntarea lectiei noi- 1 min. Se noteaza pe tabla titlul lectiei:” Particularitatile climatice si regionarea •Noteaza pe caiet titlul lectiei
climatica a Europei”.
Se expun oral obiectivele propuse ce se vor realiza prin continutul lectiei.
4.Dirijarea invatarii si dobandirea de noi Lucrati in perechi si scrieti toti factorii care ar putea influenta clima
cunostinte – 34 min Europei. Aveti 5 minute la dispozitie. •Sunt atenti, gandesc si raspund
Completeaza raspunsurile elevilor privind factorii climatici
Imparte clasa in 4 grupe : prima grupa studiaza harta temperaturilor medii
anuale din Europa, a doua grupa studiaza harta precipitatiilor medii anuale
din Europa, a treia grupa studiaza harta temperaturilor medii din luna iulie •Analizeaza si raspund
din Europa si a patra grupa studiaza regionarea climatica din Europa.Cu •Sunt atenti
ajutorul hartilor descrieti temperatura , precipitatiile si regionarea climatica
a Europei
Scrie schema lectiei la tabla cu raspunsurile elevilor
•Urmaresc, analizeaza si noteaza
Fisa de lucru nr 2
3. Precizati o cauza care influenteaza cantitatea mare de precipitatii in Norvegia
4. Precizati trei deosebiri intre clima Marii Britanii si clima Ucrainei
Fisa de lucru nr 3
5. Precizati trei asemanari intre clima Spaniei si clima Frantei
6. Precizati doua cauze care determina distributia neuniforma a precipitatiilor medii anuale in Europa
Fisa de lucru nr 4
7. Prezentati doua efecte ale influentei Oceanului Atlantic asupra climatului zonelor litorale
8. Prezentati doua argumente pentru a justifica afirmatia: „In clima Europei interactioneaza mai multi factori genetici”
Fisa de lucru nr 5
9. Prezentati doi factori care genereaza climatul temperat arid din estul Europei.
10. Prezentati doua cauze care determina valori reduse ale precipitatiilor medii anuale in statul Ucraina.
Fise de lucru clima Romaniei
Fisa nr 1
Diagrama 1 se referă la subiectul III A şi prezintă evoluţia precipitaţiilor medii anuale la staţia meteorologică din Vârful Omu .
Diagrama 1
A. Precizaţi:
1. luna cu cele mai puţine precipitaţii precum şi
valoarea acestora
2. luna cu cele mai multe precipitaţii precum şi
valoarea acestora.
Diagrama 2 se referă la subiectul III B şi reprezintă evoluţia precipitaţiilor medii anuale la staţia meteorologică Filaret-Bucureşti.
B. Scrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:
1. Luna în care se înregistrează cele mai ridicate valori ale precipitaţiilor este:
a. august c. iunie
b. iulie d. mai
2. Luna care înregistrează cele mai scăzute valori ale precipitaţiilor este:
a. decembrie c. ianuarie b. februarie d. martie
3. Anotimpul în care se înregistrează cele mai mici valori ale precipitaţiilor este:
a. iarna c. toamna
b. primăvara d. vara
C. Analizaţi comparativ cele două diagrame în coloane care reprezintă evoluţia precipitaţiilor medii
anuale în Vârful Omu, respectiv la Filaret-Bucureşti. Precizaţi două cauze care să explice diferenţa
dintre valorile precipitaţiilor medii anuale îregistrate în Vf. Omu faţă de cele care se inregistrează la
Filaret-Bucureşti.
Fisa nr 2
Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectele III A – E şi reprezintă evoluţia valorilor medii lunare ale temperaturii la staţia
meteorologică Sinaia.
A. Precizaţi valoarea temperaturii medii ale celor două luni care au cele mai ridicate valori.
B. Precizaţi valoarea temperaturilor medii pentru cele trei luni (decembrie, ianuarie, februarie) cu cele mai scăzute valori.
C. Precizati variaţia temperaturilor medii lunare menţionând:
1. Doi factori determinanţi;
2. Două luni din an în care predomină precipitaţiile sub formă solidă datorită temperaturilor scăzute;
3. Luna cu cele mai scăzute temperaturi.
D. Precizaţi amplitudinile termice sezoniere mari, menţionând trei factori.
E. Precizaţi două consecinţe asupra activităţilor antropice datorate acestor variaţii sezoniere de
temperatură în staţiunea turistică Sinaia.
Fisa nr 3
Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectele III A şi B şi prezintă evoluţia temperaturilor medii lunare la o anumită staţie meteorologică .
A. Precizaţi:
1. Două luni în care temperatura medie este de 10°C;
2. Valoarea temperaturii medii din lunile mai şi septembrie;
B. Precizaţi:
1. Cea mai mică valoare a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează;
2. Cea mai mare valoare a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează;
3. Amplitudinea medie anuală (diferenţa dintre valorile extreme ale temperaturii din cursul anului);
Fisa nr 4
Diagrama climatică alăturată se referă la subiectele A şi B. În diagramă este prezentată evoluţia temperaturilor medii lunare la o staţie
meteorologică.
A. Precizaţi:
1. Valoarea maximă a temperaturii, precum şi luna în care se înregistrează;
2. Valoarea minimă a temperaturii, precum şi luna în care se înregistrează.
B. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:
1. Diagrama climatică de mai sus
redă tipul de climă:
a. Mediteraneană c. temperat – continentală
b. Montană d. Temperat – oceanică
2. Amplitudinea termică medie este de:
a. 8 – 90C c. 17 – 180C
b.10 – 110C d. 20 – 210C
3. Un factor care determină valorile scăzute ale temperaturii medii anuale este:
a. Altitudinea c. precipitaţiile
b. Latitudinea d. Vânturile
Fisa nr 5
Diagrama climatică alăturată se referă la subiectul III A şi B. În diagramă este prezentată evoluţia temperaturilor medii lunare la o staţie
meteorologică.
A. Precizaţi:
1. valoarea maximă a temperaturii, precum şi luna în care se înregistrează;
2. valoarea minimă a temperaturii, precum şi luna în care se înregistrează.
4 puncte
B. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:
1. Diagrama climatică de mai sus redă tipul de climă:
a. ecuatorială c. temperat – oceanică
b. temperat – continentală d. subpolară
2. Amplitudinea termică medie este de:
a. 15- 160C c. 24 - 260C
b. 18 - 220C d. 30 - 350C
3. Valori de 10oC, ale temperaturii medii lunare se înregistrează în lunile:
a. aprilie şi octombrie c. mai şi octombrie
b. aprilie şi mai d. mai şi noiembrie
SCHEMA LECTIEI
Europa dispune de un climat temperat pe cea mai mare suprafaţă, iar în nord de un climat rece (subpolar) .
Factorii climatogeni - cei care determină clima:
1. Radiaţia solară globală-determinat de mărimea energiei solare (bilanţul radiativ), a cărei valoare scade cu latitudinea de la S la N dar creşte cu
altitudinea
2. Suprafaţa mărilor şi oceanelor reduc amplitudinile termice derminând o umiditate mai mare
Curentul Golfului –influenţează NV Europei
3. Relieful - prin altitudine determină scăderea temperaturii cu 6C/1000 m, creşterea cantităţii de precipitaţii şi scăderea presiunii aerului
determină etajarea climatică: montan, de deal şi podiş, de câmpie
1. TEMPERATURA AERULUI
a. Temperatura medie anuală- scade cu latitudinea +18C în S la 0 (-4) C în N dar şi cu altitudinea (0,6C/100 m)
b. Temperatura medie a lunii IuliE- scade pe direcţie SV-NE
c. Temperatura medie a lunii Ianuarie-scade pe direcţie S-N
d. Amplitudinea termică-creşte de la V către E
2. PRECIPITAŢIILE:
- sunt inflenţate de altitudine şi orientarea culmilor muntoase
- scad cantitativ de la V (peste 1 000 de mm/ an) la E (250 mm/ an în jurul M Caspice)
- cresc cu altitudinea
3. VÂNTURILE
a. sunt determinate de circulaţia generală a maselor de aer
- vânturile de vest sunt predominate-bat dinspre V şi determină vreme instabilă
- crivăţul- bate dinspre E-NE mai ales iarna , fiind rece şi uscat determinând geruri puternice şi viscole
- austrul- un vânt cald şi uscat, bate în SV
- bora- un vânt rece ce bate în zona Alpilor Dinarici
- mistralul- bate în sudul Franţei
-brizele marine- în zonele de litoral moderează temperatura şi creşte umiditatea
-vânturi de tip foehn- se înregistrează pe versanţii opuşi circulaţiei generale vestice fiind cald şi uscat
climatice
În general În general
blânde şi Reduse mai
regulate, reduse, scad
Precipitaţii ploioase, iar ales sub
peste 1 000 spre est (sub
verile calde şi formă solidă
mm/an 500 mm/an)
secetoase
Vânturi Vâturile de Vânturile de Vânturile de Vânturi
vest, austrul, vest, brizele vest şi iarna polare
bora, marine crivăţul
mistralul
Verile sunt
Amplitudini Mari, cresc
Reduse Reduse scurte iar
termice spre est
iernile lungi