Notiuni de geografie matematica.

Elemente ale reprezentarilor cartografice ale Pamantului. Reteaua cartografica: meridiane si

paralele; latitudinea si longitudinea; scara grafica si scara numerica. Globul. Harta. Treceri de/la
scara.

 Harta este o reprezentare grafică a elementelor întâlnite într-un spațiu cu o anumită

dimensiune, pe suprafața planșei de hârtie ori sub format electronic – digital, conform
unei scări de proporție și a unei proiecții stabilite.
 Pe zona de reprezentare propriu-zisa a hartii se regasesc sub forma micsorata (la scara
hartii) detaliile vizibile de pe teren. Aceste detalii sunt constituite din: traseele cursurilor
de apa, lacurile naturale sau artificiale, traseele soselelor, orice tip de constructie,
localitati ele.
 În cartografie scara reprezintă raportul constant dintre o distanță măsurată pe hartă
sau pe plan și corespondența distanței orizontale din teren, ambele fiind exprimate în
aceeași unitate de măsură.
 Din punct de vedere practic, se folosesc două feluri de scări: numerice și grafice.

 Scările numerice
o folosite la redactarea hărților și planurilor topografice, se obțin din următoarele fracții:
1/10ⁿ; 1/2x10ⁿ; 1/2,5x10ⁿ; 1/5x10ⁿ în care n este un număr întreg și pozitiv.

Formula generală a scării este dată de proporția: d/D = 1/N în care:

d - distanța de pe plan sau hartă;

D – distanța corespunzătoare de pe teren, redusă la orizont;

N – numitorul scării numerice.

Conform legii proporțiilor, se poate calcula unul din termeni, dacă se cunosc ceilalți doi, astfel:

d = D/N

D = dxN

N = D/d

 Scara grafică
 este o reprezentare grafică a scării numerice care după modul cum se obține construcția
grafică este de trei tipuri:
 Scara grafică simplă fără talon se reprezintă sub forma unei linii divizate în intervale
egale, numerotate progresiv începând de la zero, în sensul de la stânga la dreapta.

 Valoarea unei diviziuni numită bază sau modulul scării, corespunde cu mărimea acelei
distanțe de pe teren, redusă la orizont.

 Se recomandă ca lungimea în centimetri a unui interval corespunzător bazei din teren,

să se calculeze prin împărțirea a 10 cm la primele cifre ale numitorului scării, adică la 10;
5; 2,5 sau 2. Precizia scării grafice simple fără talon este redusă deoarece valorile mai
mici decât modulul respectiv se iau în mod aproximativ.

 Ex. Realizati scara grafica pentru scara numerica 1:300000.

 Scara numerică 1: 300000 înseamnă că într-un cm de pe hartă sunt reprezentați 300000

cm de pe teren. Mai întâi transformi cei 300000 cm în Km⇒3Km (tăind 5 zerouri). Apoi
desenezi o linie orizontală pe care o separi cu linii verticale la 1 cm distanță. La fiecare
centimetru pe scara grafică mai adaugi 3 Km astfel: 0, 3, 6, 9, 15 Km.
Hărţile a căror scară de proporţie este cuprinsă între 1:5000 şi 1:25 000 se numesc planuri
(topografice). Ele se folosesc pentru a reprezenta spații geografice de mici dimensiuni (străzi,
cartiere, localități
Meridiane si Paralele

 Meridianele sunt semicercuri imaginare de pe suprafața Pământului care trec prin cei
doi poli (Polul Nord și Polul Sud).
 Meridianul care trece prin apropierea Londrei (Greenwich) este socotit primul meridian
și de la el începe numărătoarea meridianelor spre vest și est. Acolo unde primul
meridian taie ecuatorul se notează cu 0°. Dacă împărțim ecuatorul în grade și prin grad
ducem câte un meridian, vom avea 360 de meridiane la depărtări egale cu cate 1°.
 Meridianele se numără spre est și vest de la primul meridian, adică de la 0° până la
180°. Primul meridian împarte Pământul în două emisfere: emisfera vestică și emisfera
estică.
 longitudine (Long.) este unghiul spre est sau vest al unui punct arbitrar de pe Pământ:
Observatorul din Greenwich (Marea Britanie) este considerat punctul internațional cu
longitudine 0 grade.

 Paralelele
 Paralelele sunt cercuri îmaginare pe suprafața Pământului, paralele cu ecuatorul, care
rulează de la est la vest.

 Dacă împărțim un meridian în grade, începând de la ecuator spre Polul Nord, vom avea
90°; spre Polul Sud sunt iarăși 90°.

 Dacă prin aceste puncte se duc cercuri paralele, avem 90 de paralele în emisfera
nordică, la depărtare de câte 1°, și tot atâtea în emisfera sudică.
 Lungimea cercurilor paralele descrește de la ecuator spre poli, spre deosebire de
cercurile meridiane, care au toate aceeași lungime.
 latitudinea (Lat.) este unghiul dintre orice punct și ecuatorul.
 Liniile cu o latitudine constantă sunt numite paralele. Ele trasează cercuri pe suprafața
Pământului, dar singura paralelă care este un cerc mare este ecuatorul (latitudine=0
grade), cu fiecare pol geografic aflat la 90 de grade (Polul Nord 90° N; Polul Sud 90° S).

Diferența dintre cercurile paralele și meridiane este că cercurile paralele descresc de la ecuator
spre poli, spre deosebire de cercurile meridiane, care au toate aceeași lungime.

Principalele paralele sunt:

Paralela Capricornului – 23 grade și 30 de minute sud

Paralela Racului – 23 de grade și 30 de minute nord

Cercul Polar de Nord – 66 de grade și 30 minute nord

Cercul Polar de Sud – 66 de grade și 30 minute sud

Paralela care trece prin România este Paralela 45

Sistemul de coordonate geografice este un sistem de referință care utilizează coordonatele

unghiulare, latitudine (nordică sau sudică) și longitudine (estică și vestică) și servește la
determinarea unghiurilor laterale ale suprafeței terestre (sau mai general ale unui sferoid).
Globul este împărțit în 180° latitudine și 360° longitudine