Apele României: Dunărea. Râurile interioare. Lacurile şi apele subterane.

Marea
Neagră
(I)
A. Hidrografia României:
- cuprinde apele continentale (Dunărea, râurile interioare, lacurile, apele subterane) și Marea Neagră
- factorii care determină și influențează hidrografia sunt:
a) relieful – mai multe râuri își au izvoarele în Carpați, altele în dealuri sau podișuri
b) alcătuirea geologică – a permis acumularea de pânze de apă la adâncimi diferite
c) clima – intervalele cu precipitații bogate provoaca inundații, iar cele scăzute provoacă secete
d) debitele râurilor – variază în funcție de mărimea râului și de anotimp (iarna sunt reduse)
e) omul – prin lucrări diverse a diminuat producerea inundațiilor (diguri), irigații în agricultură,
navigații pe Dunăre

B. Dunărea
- izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră (Germania)
- până la vărsarea în Marea Neagră străbate 10 ţări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația,
Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina) şi 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta,
Belgrad)
- străbate ţinuturi muntoase (Munţii Alpi, Balcani, Carpaţi), dar și de podiş şi câmpie (Câmpia Panonică)
- pezintă o lungime de 1.075 km pe teritoriul României (total 2.860 km)
- este al doilea fluviu ca lungime din Europa, după Volga
- este singurul fluviu european care curge de la V la E
- sectoarele Dunării în România:
1. Sectorul Baziaș – Porțile de Fier (sectorul "defileului") – formează cel mai lung defileu din Europa
pe 144 km, de-a lungul Munților Banatului
2. Sectorul Porțile de Fier – Calarași (sectorul "luncii") – situat în partea de S a Câmpiei Române
3. Sectorul Călărași – Brăila (sectorul "bălților") – Dunărea se desparte în două bălți (Balta Ialomiței
și Balta Brăilei)
4. Sectorul Brăila – Marea Neagră (sectorul "maritim") – permite, intrarea navelor maritime; în
apropiere de Tulcea se desparte în cele 3 brațe (Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe)
- importanță → cale de transport, obținerea energiei electrice, irigații, aprovizionarea cu apă potabilă și
industrială a orașelor-porturi, pescuit, potențial turistic etc.
 (II)
C. Rețeaua de râuri
- rețeaua de râuri are o formă radiară (asemănătoare spiţelor unei roţi) şi divergentă (din centru spre
exterior)
- cele mai lungi râuri sunt: Mureş, Prut, Olt, Siret, Ialomiţa, Someş, Argeş, Jiu, etc.
- cele mai mari debite au râurile: Siret, Olt, Mureş, Jiu, Prut, Argeş, etc.
- se grupează în:
a) grupa de vest (colectate de Tisa):
1. Someșul Mic (izvor Munții Apuseni) și Someșul Mare (izvor Munții Rodnei)
2. Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Barcău (izvor Munții Apuseni)
3. Mureșul (izvor Munții Hășmașul Mare)
4. Bega (izvor Munții Poiana Ruscă)
b) grupa de sud-vest (colectate de Dnăre, pe teritoriul Serbiei):
1. Timiș (izvor Munții Semenic)
2. Nera (izvor Munții Semenic)
3. Caraş (izvor Munții Semenic)
c) grupa de sud (colectate de Dunăre):
1. Jiu (izvor Munţii Parâng)
2. Olt (izvor Hăşmaşul Mare)
3. Vedea (izvor Podişul Getic)
4. Argeș (izvor Munţii Făgăraş)
5. Ialomița (izvor Munţii Bucegi)
d) grupa de est (se varsă în Dunăre):
1. Siret (cu Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Putna, Râmnicul Sărat, Buzău, Bârlad)
2. Prut
e) râurile dobrogene (se varsă în lagune şi limane maritime)
1. Teliţa şi Taiţa (se varsă în Lacul Babadag)
2. Casimcea (se varsă în Lacul Tașaul)
 (III)
D. Lacurile și izvoarele minerale
Lacurile din România se împart în:
A. lacuri naturale
B. lacuri antropice
- Clasificarea lacurilor naturale:

- Clasificarea lacurilor antropice:

* Izvoarele minerale reprezintă ape încărcate cu diferite săruri pe care le-au dizolvat din rocile scoarței
prin care circulă. Cele mai multe și mai bogate în săruri se găsesc în Carpați. Aceste izvoare sunt folosite
în tratamente balneare în stațiuni precum: Vatra Dornei, Borsec, Băile Tușnad, Covasna, Călimănești, Băile
Olănești, Băile Herculane etc.
 (IV)
E. Marea Neagră

- limite: N (Ucraina şi Rusia), S (Turcia), E (Georgia), V (Ucraina, România, Bulgaria)

- legătura cu alte mări:
- cu Marea Azov prin Str. Kerci
- cu Marea Mediterană prin Str. Bosfor şi Dardanele
- caractere fizico-geografice:
- suprafaţa: 462.535 km2 (împreună cu Marea Azov)
- adâncimea maximă: 2.245 m
- relief:
- platforma continentală sau șelf (între 0-180 m)
- taluz sau abrupt continental (între 180-1.600 m)
- bazinul Mării Negre (până la 2.245 m)
- aspecte originale:
- curenţii din M. Neagră:
a) curenţii circulari → datoraţi vântului
b) curenţii complementari → la suprafaţă și în adâncime
- straturile de apă:
a) stratul mai dulce → între 0-200 m (salinitate 17-18 ‰; există viaţă)
b) stratul mai sărat → sub 200 m (salinitate 21-22 ‰; lipsit de viaţă din cauza hidrogenului
sulfurat)
- viaţa în Marea Neagră cuprinde:
- fitoplancton (format din alge)
- zooplancton (format din crustacee)
- animale mai mari → mamifere (delfini) și peşti (rechini, sturioni)

- importanţa: exploatări petroliere (platforme petroliere), navigație, porturi (Constanţa, Burgas, Istanbul,
Sinop, Eregli, Batumi, Suhumi, Soci, Novorossiisk, Ialta, Sevastopol), turism, staţiuni balneoclimaterice
(Mangalia, Costineşti, Eforie), vestigii istorice (Histria, Tomis, Callatis)