HIDROGRAFIA EUROPEI

1. Factorii ce influentează hidrografia

-
2. Apele subterane
a. pânza freatică – la adâncimi cuprinse între 0-12 m
- debit variabil în funcție de zona în care se găsește:
 Europa de Nord – debite crescute vara/scâzute iarna (îngheț)
 Europa Centrală și de Vest – debite crescute tot anul (datorită RR abundente)
 Europa de Est – debite crescute primăvara (topirea zăpezii)
 Europa de Sud – debite crescute iarna (RR mai ridicate)
b. apele subterane de adâncime – la adâncimi mai mari și nu formează un strat continuu
- pot avea caractere diferite:
 caracter termal (cu T peste 20°C) în zonele vulcanice (sub forma izvoarelor termale)
 caracter ascensional sau artezian în Islanda (sub forma gheizerelor)

3. Apele curgătoare
a. tip de alimentare:
 pluvială (din RR)
 nivală (din topirea zăpezii)
 glaciară (din topirea ghețarilor)
 lacustră (din lacuri)
 subterană (asigură alimentare constantă)
b. regim de scurgere (totalitatea variațiilor de debit ale unui râu de-a lungul anului):
 Nordic (apele ce se varsă în Oc. Arctic)
- debite crescute vara/scăzute iarna (îngheț)
Primăvara se produc inundații de mare amploare pentru că dezghețul se propagă de la izvor spre
gura de vărsare și favorizează formarea ZĂPOARELOR (baraje din gheață în spatele cărora crește
nivelul de apă).
- ex. Peciora (izv. din mții Ural și se varsă în Oc Arctic)
Dvina de Nord (izv. din Pod. Valdai și se varsă în Marea Albă)
 Vestic sau Atlantic (apele ce se varsă în Oc. Atlantic)
- debite ridicate și constante tot anul datorită RR abundente
- ex. Garonne, Loire, Sena, Tamisa, Rinn, Wesser și Elba
 Central (apele ce se varsă în Marea Neagră și Marea Baltică)
- debite crescute primăvara și vara când peste RR se suprapune topirea zăpezilor)
- ex. Dunăre, Vistula
Vara sunt posibile viituri. VIITURA= creșterea bruscă a debitului urmată de scăderea bruscă a
debitului.
 Sudic (apele ce se varsă în Marea Mediterană)
- debite ridicate vara când plouă mai mult
- ex. Duero, Tajo, Guadalquivir, Ebro, Tibru, Pad, Ron
 Estic (ape ce se varsă în Marea Caspică)
- debite crescute primăvara când se topesc zăpezile
- ex. Volga, Ural, Don
La vărsare apele curgătoare pot forma:
► delte (Dunăre, Volga, Rin, Pad, Ron)
► estuare (Elba, Tamisa)
► lagune sau limane (pe latura Nord-Vestică a Mării Negre)
4. Lacurile
a. tectonice – Marea Caspică (cel mai mare lac de pe Glob, cu nivel sub cel al Oceanului Planetar)
Lacul Balaton (Ungaria)
b. vulcanice – Bolsena, Albano (Italia)
Sfânta Ana (România)
c. glaciare de calotă – Ladoga și Onega (Federația Rusă)
Vattern, Vanern (Suedia)
numeroase lacuri în Finlanda (Țara celor 1000 lacuri)
glaciare montane – Geneva, Constantza, Bodensee, Como, Garda, Maggiore (munții Alpi)
Bâlea, Bucura, Zănoaga, Lala, Buhaescu, etc (munții Carpați)
Se remarcă fjordurile din Norvegia, Scoția (în regiunile litorale, în lungul văilor glaciare)
ex. Lacul Normindab din NordFjord -cel mai adânc din Europa 514 m.
d. de baraj natural – Lacul Roșu
e. de baraj artificial – Volgograd (pe Volga)
în România ......
Funcții complexe – alimentare cu apă potabilă, producerea de energie, irigații, atenuarea
viiturilor
f. lagune și limane maritime (Franța, litoralul Mării Negre, litoralul Mării Baltice)
g. sărate – România...
h. organogene (rezultate din acțiunea organismelor) – pe văile din Suedia
i. iazuri, heleștee