LACURILE

EUROPA
LACURI NATURALE
1) LACURI TECTONICE : - M. Caspică (cu cea mai mare suprafață)
- l. Balaton (Ungaria) →numit și ,,Marea Ungariei”
- l. Ohrid, l. Prespa →în Macedonia
2) LACURI GLACIARE: - l. Ladoga, l. Onega →Fed. Rusă
- lacurile Mazuriene →Polonia
- l. Varern, l. Vattern, l. Malaren →Suedia
- l. Saima →Finlanda (țara celor 1000 de lacuri, majoritatea lacuri glaciare)
- l. Geneva (Leman), l. Zürich →Elveția
- l. Boden (l. Constantza) →la granița dintre Germania, Elveția, Austria
- l. Como, l. Garda, l. Maggiore →Italia
3) LACURI VULCANICE: - în Masivul Central Francez
- l. Abano, l. Bolsena, l. Trasimeno în Pen Italică
- l. Sf. Ana în Carpații Românești
4) LACURI CARSTICE: - în M-ții Alpi
- Alpii Dinarici
5) LAGUNE ȘI LIMANE MARITIME la M. Neagră, M. Baltică și M. Adriatică

LACURI ANTROPICE: - hidroenergetice, pt. piscicultură, irigații, transport, agreement

ROMÂNIA
-ocupă 1% din suprafața țării; există peste 3400 de lacuri;

1) LAGUNELE MARITIME →foste golfuri ale Mării Negre, barate cu aluviuni aduse de curenții marini;
- Laguna Razim –Sinoie → cel mai întins complex lacustru din țara noastră
- Laguna Siutghiol .

2) LIMANELE MARITIME ( FLUVIO-MARITIME ) → s-au format prin bararea gurilor de vărsare ale unor râuri
scurte cu acumulari de nisip;
-Tașaul (în care se varsa și Casimcea)
-Techirgheol (cu nămoluri terapeutice)
-Mangalia (cu ape sulfuroase)

3) LIMANELE FLUVIATILE →lacuri formate prin bararea unor râuri mici cu aluviuni la confluența acestora cu
râuri mai mari;
-l. Snagov, l. Căldărușani (Cp. Română)

4) LACURI ÎN CROVURI → în Bărăgan și în Cp. de Vest

5) LACURI FORMATE ÎN MASIVE DE SARE→se gasesc în Subcarpați, D.C.Tr și Depres. Maramureș;

-l. Coștiui, l. Ocna Șugatag - Depres Maramureș;
-l. Ocna Dejului, Ocna Mureș, Ocna Sibiului, Turda în D.C.Tr
-Ocnele Mari, Slănic, Telega - în Subcarpați
- pe baza acestor lacuri s-au dezvoltat stațiunile balneare și turistice.

6) LACURI FORMATE ÎN DOLINE→în regiunile carstice; pot avea un caracter permanent sau temporar;
-l. Vărășoaia—în M-ții Bihor (M-ții Apuseni)
-l. Zăton—în Pod. Mehedinți.

7) LACURI DE BARAJ NATURAL:

-l. Roșu - format prin bararea, în anul 1837, a Văii Bicazului, în apropierea cheilor.
8) LAC ÎN CRATER VULCANIC:
-l. Sf Ana-în craterul vulcanic din Muntele Ciomatu

9) LACURI GLACIARE→formate prin acumularea apei provenite din ploi și zăpezi în circurile foștilor ghețari;
-l. Podragul Mare, l. Bâlea, l. Iezer---M-ții Făgărași;
-l. Gâlcescu - Grupa Parâng;
-l. Bucura (cel mai întins lac glaciar din țară), l. Zănoaga (cel mai adânc) în M-ții Retezat- Godeanu
-l. Lala, l. Buhăescu - în m-ții Rodnei (Grupa Nordică a Carpaților Orientali)

10) LACURI HIDROENERGETICE

- l. Porțile de Fier I și II – pe Dunăre
- l. Izvorul Muntelui – pe Bistrița
- l. Stânca Costești – pe Prut
- l. Vidraru – pe Argeș
- l. Vidra – pe Lotru (afluent al râului Olt) în Grupa Parâng

11) IAZURILE →numeroase în Câmpia Jijiei și în Câmpia Transilvaniei

MAREA NEAGRĂ
- o mare de tip intercontinental – între continentele Asia și Europa
- originea: provine din vechea Mare Sarmatică
- adâncimea maximă 2211 m
- legătura cu Oceanul Planetar foarte dificilă – str. Bosfor cu Marea Marmara, apoi prin str.
Dardanele cu Marea Egee, comunică larg cu Marea Mediterană, apoi prin str. Gibraltar cu
Oceanul Atlantic
- cea mai mare peninsulă – pen. Crimeea
- puține insule : ins. Șerpilor, ins. Sacalin
- puține golfuri: G. Odessa, G. Burgas
- țări riverane: România, Ucraina, Fed. Rusă, Georgia, Turcia, Bulgaria
- originalitatea Mării Negre – lipsa curenților verticali →2 straturi de apă:
1) un strat mai dulce: - de la suprafață până la 200 m adâncime
- 17-18 ‰ salinitate
- cu oxigen dizolvat și forme de viață
2) un strat mai sărat: - de la 200 m până în adâncime
- 22 ‰ salinitate
- cu hidrogen sulfurat
- lipsit de viață
- în dreptul strâmtorii Bosfor există doi curenți complementari:
1) un curent de descărcare: la suprafață - din Marea Neagra în Marea Mediterană
2) un curent de compensare: în adâncime – din Marea Mediterană în Marea Neagră
- specificul faunei este dat de prezența sturionilor
- țărmul românesc are o lungime de 244 Km
- aspectul țărmurilor a favorizat dezvoltarea orașelor cu rol portuar sau balnear:
- Constanța, Mangalia →România
- Varna, Burgas → Bulgaria
- Ialta, Sevastopol, Odessa → Ucraina
- mareele sunt foarte slabe – ceea ce a favorizat formarea Deltei Dunării
- zăcăminte de petrol în platforma continentală
- relieful cuprinde următoarele trepte: - platforma continentală (0 – 200 m adâncime)
- abruptul continental (200 – 2000 m)
- bazinul Mării Negre (la adâncimi mai mari de 2000 m)
- o caracteristică a Mării Negre o reprezintă bilanțul hidrologic pozitiv → provenit din cantitățile de apă care ajung,
prin fluvii și prin precipitații și cele care se pierd prin evaporare și transfer în zona Bosfor