DIMENSIUNI

Scara creeaza fenomenul

-suprafata Marii Negre: 466000km2 (este de 2 x valoarea Romaniei)

-suprafata bazinului hidrografic: 1,9 mil km2

-Marea Neagra prezinta cea mai mare disproportie intre suprafata si bazinul hidrografic, adica are un
bazin foarte extins, fiind unica in lume si avand cel mai mare bazin fata de suprafata ei (raportul= 4)

-adancimea maxima= 2211 m , medie= 1200m

-perimetru= 4340km (Romania- 245km)-linia coastei

-lungimea maxima- pe aliniamentul VE intre Bourgas si Poti (1200km)

-latimea medie- 370km, iar maxima intre Odessa si Istanbul 600km

-volumul= 53000km3 dintre care cca. 50000 reprezinta orizontul biotic

Marea Azov

- adancimea maxima= 14 m , medie = 8m

-dpdv morfogenetic este un liman maritim al Donului, inchisa de delta Kubanului(unde a fost regatul
Bosforan?), unde inainte erau insule(arhipelag colonizat de greci)

-liman maritim inundat

-are 4 spituri unice in lume orientate in aceeasi directie

-deltele au inceput sa se formeze cand nivelul marii se stabilizeaza(5000-6000 ani)

- la sud de stramtoarea Kerci se dezvolta conul abisal Don-Kuban(sedimentele sunt aduse de aceste
rauri) cam in aproximativ 1-2 mil ani

RELIEF

-relieful bazinului Marii Negre se imparte dpdv tectonic si structural in 2 provincii: CENTRALA si
MARGINALA

1. Provincia Centrala
-corespunde campiei abisale Euxinice, situata la adancimi mai mari de 2000 m si care este grefata pe
crusta de tip oceanic si doar periferic apare si crusta de tip continental

-relieful tectonic primar se gaseste scufundat sub o stiva f groasa de sedimente: 10-14 km in bazinul
vestic si 8-12 km in bazinul estic

-in conditiile medii din OP in care sedimentele au sute de km sau de cativa km (<4km), Marea Neagra
ar fi fost una dintre cele mai adanci mari

-bazinul vestic este cel mai vechi graben(unit care se lasa intens) avand o varsta de 125-100 mil ani,
iar bazinul estic este mai tanar, avand o varsta de 60-50 mil ani

-relieful actual al campiei abisale este unul deosebit de neted si suborizontal, astfel concureaza la cel
mai plan relief de pe Terra si se datoreaza redistribuirii sedimentelor fine care au nivelat complet
relieful primar care era neregulat

2.Provincia marginala

-ocupa cca jumatate din suprafata bazinului, fiind un raport echilibrat intre cele 2

-este compusa dintr-o serie de margini continentale: Scitica, Caucaziana, Moesica, Pontica

a) mc scitica

-situata intre extrimitatea estica Dealurilor Dunavat si Capul Anapa

-prezinta caracteristicile unei margini pasive de tip american

-sunt prezente cele mai extinse selfuri continentale : Odessei (NV marii)-200km latime-este provenit
dintr-o inlantuire de foste campii costiere alimentate de Dunare, Nistru, Buguri si Nipru)

-media: 70km pe pasiva latimea unui self al OP

-sunt prezente cele maimari conuri abisale(la baza versantului de obicei) din mare
-in cadrul conului se dezvolta si canionul submarin Viteaz, care decupleaza(intra) selful continental
pana la 50m in adancime, se pierde prin mai multe ramificatii

- traseul canionului Viteaz in cadrul selfului corespunde fostei vaii Dunarii de varsta Holocen
timpuriu(11,7-9 mii ani)-ptc nivelul marii in acea perioada era mai scazut

-muchia selfului continental in Marea Neagra are o pozitie mai ridicata decat in OP (-110m fata de -
180m)

-teoria regresiunii Fanagoriane-niv marii a inceput sa coboare acum 3000 ani (intre 4-10m) si a
revenit acum 2300 ani

b) Marginea cont Caucaziana

-Intre Capul Anapa si raul Cioron

-formata din coasta muntilor Caucazul Mare, depresiune tectonica cu tarm jos in care avem campia
costiera a Colhidei(formata prin scufundare ca Brasovul ), coasta Caucazului Mic

-faleze cu plaje inguste/ fara plaje, platforme de tarm, self ingust

d) Marg cont. Pontica

-intre raul Cioron-str Bosfor

-prezinta caracteristici asemanatoare cu marginea caucaziana si care impreuna exprima relieful

specific marginilor continentale active(self,versanti, glacis inguste)

-afectata datorita subductiei microplacii turce si a marii negre ascunse de stiva groasa de sedimente
-sistemele deltaice: Sakarya, Kazal Irmak, Kesil Irmak(rauri foarte importante cu debite mari)- deltele
acestea sunt niste campii costiere majore

e) Marg cont. Moesica

-intre str. Bosfor promotoriul Dunv

-prezinta caracterele unei margine continentale pasive de tip african in sud si american in extrema
nordica

-punctul de inflexiune intre cele 2 configuratii (african-american) corespunde Capului Caliacra(forma

lui determina un contra curent)

Tectonica

-varsta crustelor bazinului- incepand de la Cretacic

-crusta oceanica, orogen alpin, unitati de platforma(scitica, moesica, E-europeana), orogen nord
dobrogean

-golful Odessei - cel mai lat self continental

-campie abisala, glacis continental inferior, glacis continental superior, versant continental, self

-glacis mai mare curentii turbiditici, canioane mari si dese, viteze mari de transport, retea
hidrografica bogata care se varsa in mare si aduce sedimente care se depun
 Coasta romaneasca a Marii Negre
-245km lungimea tarmului fiind compusa din Unitatea Nordica- un tarm jos si tanar(coasta deltei
dunarii) si sectorul sudic- un tarm grefat pe roci slab consolidate de tipul loessului si calcarelor
sarmatice(tarm inalt dar cu inaltimi mici)

-Tarmul sudic prezinta mai multe capuri marine dintre care cel mai protuberant a fost Peninsula
Constantei(Capul Tomis) , Capul Tuzla

-tarmul sudic este compus dintr o succesiune de capuri si golfuri in care capurile cu exceptia celor 2
nu au o protuberanta(nu ies mult in spatiul marin) accentuata datorita duritatii scazute a rocilor

-forma de cap sau golf este dictata de pozitia verticala a calcarelor sarmatice peste care este dispus
loessul de varsta Cuaternara

-contactul calcar-loess se gaseste intre -3 si + 3m iar cand e mai mare de 0.5 m e cap marin si cand e
mai mic de 0.5m e golf

-argila rosie- formata prin alterarea calcarelor, varsta de 2,5-2 mil ani si o inaltime de 0,5-2m peste
calcare

-loessul e de origine eoliana dinspre ural aduse in special iarna si s-a depus in perioadele glaciare()
peste loess)

-datorita faptului ca placa de calcar e langa nivelul marii nu exista faleze spectaculoase tarm cu
capuri(placa de calcar e mai mare de nivelul marii= 1, 2, 3m )si golfuri(sub nivelul marii)
 TARMUL DELTAIC

Celula litorala= un sector de tarm in cadrul caruia bugetul sedimentar este 0(nul, conservativ) si care
include coexistenta sectoarelor de eroziune, transport si acumulare.

-curentii in timpul furtunii se blocheaza la spitul Sacalin

-Exista 3 celule : Celula Chilia, Celula Sulina si celula de la Sacalin pana la Capul Midia

Delta Dunarii

-cea mai disputata genetic(cele mai multe teorii) regiune din Romania

-cea mai mare zona umeda din Europa

-cel mai divers biom (ansamblu de ecosisteme) din Europa geodiversitate si biodiversitate

-10 tipuri de peisaje diferite

-al doilea cel mai mare stufaris din lume

-spatial a fost impartita in delta fluviala(vestica- Ismail-pana la cordonul Letea) si maritima(de la

Cordon catre E- pana la bratul sf Gheorghe- si S)care e estica si sudica

a)delta fluviala

-s-a format intr un golf si nu laguna, in partea sudica, incepand sa se formeze plajele

- erau valuri, nivelul marii era mai coborat

--acum 7500- golf, apoi a inceput sa se formeze un spit acum 6500 ani si acum 5500 de ani se lipeste
pamantul deltei cu spitul(format de curentii longitudinali de tarm- sedimente nondanubiene)

-Antipa spune ca nu au fost valuri fiind un spit care nu le-au lasat sa treaca

-peisaje de lacuri, canale si grinduri fluviale (complexitate mare)

-la adancimea de 5-6 m gasesti contactul dintre nisip de origine marina de plaja si depozite de turba

-grosimea nisipurilor creste de la V-E

-cand s-a format primele formatiuni nu era spit, acum mii de ani erau lacuri gigantice apoi cu
timpul Dunarea si-a format niste brate care au depus sedimente formand un complex de multe lacuri
mai mici

Formarea Dunarii

-s-a format lobul Dunarea Veche(8-5,5 mii ani) apoi formarea spitului initial (7-5,5 mii ani), apoi se
formeaza Lobul Sf Gheorghe Vechi(5,5-3,5 mii ani), Lobul Sulina (3,5-2 mii ani), Lobul Dunavat si cel
modern Sf Gheorghe(2-0 mii ani) si ultimul Lobul Chilia

b)Delta marina

Legea formarii unui lob maritim se caracterizaeaza printr o depunere asimetrica a sedimentelor- la
N de Gura de varsare se depun nisipurilor transportate de Curentii longitudinali de tarm campuri
marine(beach ridge), iar la S (downdrift)se formeaza de sedimentele transportate de rau campie
deltaica mlastinoasa cuprinzand mai multe grinduri marine dispuse izolat sau in seturi(provin din
foste insule si spituri bariera precum Sacalin)

Delta sudica

-s-a format prin 2 lobi ai bratului Dunavat (2,6-1,3 mii ani) care ulterior au fost abandonati de valuri si
partial erodati de catre valuri in timp ce mare parte din suprafata lobilor a fost scufundata(afectata
de procese neotectonice) care a dus la formarea marilor lagune de origine tectonica : Razel, Bolovita,
Sinoe

-foarte activa

Temperatura si Salinitatea Marii Negre

Temperatura apelor de suprafata

-distributia temperaturii este influentata de distributia temperaturii aerului

-diferente intre compartimentul vestic(2-7 grade) si estic(7-10 grade)-mai ales in sectorul Nordic- cu
precadere iarna(marea ingheata pe coasta romaneasca datorita rezervelor de apa dulce mai ridicate)

-toamna, racirea apelor de suprafata incepe din NV(Golful Fidonisi)

-vara nu difera prea mult (22-23 grade)

-heterogenitate termica in compartimentul vestic intre compartimentele N si S exista diferente

mari(Golful Odessa si zona Bosforului)

Distributia pe verticala a temperaturii

-zone polare si subpoare (3-4 grade) izotermie pe verticala

Oceanul Planetar-tripla stratificatie stratul de amestec(200-500 m 24 grade aprox),

termoclima(500-100m o scadere de 20 grade), strat de adancime- izotermie(aprox 2 grade)

-in MN stratificatia e diferita in functie de sezon

1. Strat de amestec(0-12m)- temp scade cu 1- 1,5 grade

2. Stratul termoclimei sezoniere(nu e permanenta ca in OP)- intre 10-12 m si 40-45m
temperatura scade cu aprox 12-14 grade
3. Stratul intermediar rece- de la 45m- 130-150m adancime scadere de 1-1,5 grade
4. Stratul intermediar- de la 150m-1500m adancime inversiune termica
5. Stratul profund - inversiune termica

-in ultimele 2 strate exista o mica crestere a temperaturii iarna

Salinitatea

-17-18 la mie este o salinitate medie

-precipitatiile(salinitatea scade daca sunt putine pp) si evaporatia(daca e mare- salinitat scade)
determina salinitatea

-Ecuator salinitate mai mica decat la tropice

-raurile si aportul de apa dulce de pe continent scade salinitatea(MAI ALES PRIMAVARA

COMPARTIMENtul NV are salinitate mai mica deoarece sunt marile fluvii Nipru, Dunare,etc)

-la Sulina salinitatea poate scadea si sub 10 la mie primavara

Salinitatea pe verticala

-haloclina- zona in care se inregistreaza schimbari bruste ale valorilor.. scaderi mari(vara e cel mai
bine evidentiata)
1.Stratul de Amestec intre 0-30m (18 la mie salinitate)

2.Stratul haloclinei-30-200m salinitatea creste cu aprox 3 la mie

3.Stratul intermediar-200-1000m salinitatea creste lent

4.Stratul profund- sub 1000m creste

Densitatea

-influentata de salinitate(crescuta creste densitat), temperatura(invers prop.), presiunea

1. Stratul superficial pana la 15m adancime(1050-1100 kg/m3)

2. Stratul picnoclinei permanente stratul care actioneaza ca o bariera nefacand posibil amestecul
intre stratul profund si cel de suprafata 15-120m aici are loc o crestere brusca (1100-1600kg/m3)

3.Stratul profund sub 120m-crestere lenta (1650 kg/m3)

Oxigenul Dizolvat

-se masoara in micromoli/l

1.stratul superficial oxigenare normala a apei pana la 5m adancime (350uM/l)

2.stratul de amestec- intre 5-30m oxigenul scade (300 uM/l)

3. Stratul oxiclinei 35-60m scadere brusca a cantitatii de oxigen (5-10uM/l)

4.Stratul oxic/anoxic pana la 120m

Hidrogenul Sulfurat

-provine din oxidarea unor sulfuri

-intre 500-1000m se produce (datorita existentei bacterilor )

-0-500m se consuma

-sub 1000m orizont neutru

Masele de apa=volume uriase de apa care au caracteristici similare dpdv halin(temperatura, salinit) si
daca se muta dintr-o parte in alta a bazinului nu si schimba caracterist.
 Clima si hidrografia Marii Negre

-Suprafata Marii Negre 466200km2

Dunarea

-contribuie cu circa 60% din totalul apei fluviale care intra in bazin

-bazin 817000km2 (44% din Bazinul hidrografic al marii negre)iar lungimea de 2863km

-de la Bazias(5550m3/s debit) la Sulina(6470m3/s debit)- sectorul inferior1074km(teritoriul

Romaniei)

Nipru

-al doilea ca importanta -12-13% din totalul apei fluviale care intra in Marea Neagra

-Nistru, Bug, Don, Rioni(formeaza campia costiera a ..-apa multa datorita ghetarilor caucazieni),
Kazam Irmak, Yesil Irmak si Sakarya alte rauri care aduc un aport hidrografic Marii Negre

-daca defrisez si cultiv solul se erodeaza, astfel in ultimii ani Dunarea a adus un mai mare aport
de sedimente

Clima Marii Negre

-este determinata de aceeasi centrii barici care moduleaza climatul Europei:

a)Permanenti: anticiclonul Azorelor si Ciclonul Islandez

b)Sezonieri: Anticiclonul Est-European si Ciclonii Mediteranieni(activi in sezonul rece noiembrie-

aprilie)

-aerul cald pleaca catre nord dar intalneste bariera fortei coriolis

-apar iarna pentru ca uscatul se raceste aerul dens centru baric maxim de anticiclon

-ciclonii mediteranieni- se formeaza ca perturbatii

-clima prezinta in cea mai mare parte a bazinului un caracter semiarid deoarece evaporatia este mai
intensa decat precipitatiile

-evaporatia este anuala de 300-400km3(medie de 340km3)

-precipitatiile : 225-300km3 (260km3)

-prin pozitie are un climat temperat, dar relieful continental adiacent determina 3 caracteristici
regionale importante:

Prezenta Muntilor Carpati in vest si a muntilor Stara Planina duc la o diminuare a advectiei
maselor de aer vestice cu efecte in acel regim semiarid
Relieful jos din partea nordica a bazinului (campie si podisuri joase) favorizeaza
patrunderea pe perioada iernii a maselor de aer rece si uscat mobilizate de anticiclonul
siberian
Muntii Caucaz care determina procesele de convectie dinamica(miscare ascensionala) in
partea estica, in special in regiunea costiera (aerul urca, isi pierde din temperatura
condensareploua)

Temperatura

-temperatura aerului prezinta un regim de izotermie pe perioada verii cand amplitudinile termice
sunt mai mici de 2 grade intre provinciile Marii Negre

luna august(cea mai calda luna pe mare): maxima de 21,5-22 grade pentru NV Marii Negre,
22-23 grade restul si 23-24 in estul bazinului

-Iarna variabilitatea termica e ridicata 8-9 grade datorita centrilor barici sezonieri

-temperatura medie anuala cunoaste o usoara crestere de la V la E si de la N la S, a.i. in partea V a

bazinului avem un TMA de 13 grade, in partea centrala 13-14 iar in E 15-16,5 grade

Precipitatiile

-cantitatile cele mai mici sunt in centru(<300mm)

-in V- pp cresc lent de la N la S Golful Odessa si Delta Dunarii 330-400mm/an, catre S 500mm
in zona Varna si langa Bosfor 700mm

-in E maxim pe coasta Caucaziana 1100-1700mm/an

Vantul

-regimul eolian este predominant onshore (dinspre mare spre uscat) in jumatatea V si offshore in E,
ceea ce afecteaza climatul valurilor