Sunteți pe pagina 1din 6

DELTA DUNARII

Delta Dunrii (3446 km), aflat n mare parte n Dobrogea, Romnia, si partial n Ucraina, este cea mai mare si cea mai bine conservat dintre deltele europene. Delta Dunrii a intrat n patrimoniul mondial al UNESCO n 1991, este clasificat ca rezervatie a biosferei la nivel national n Romnia si ca parc national n taxonomia international a IUCN.

Geografie
Delta Dunrii este limitat la sud-vest de podisul Dobrogei, la nord formeaz granita cu Ucraina, iar n est se vars n Marea Neagr. Delta Dunrii este traversat de paralela de 45 latitudine N si de meridianul de 29, longitudine E. Delta ocup, mpreun cu complexul lagunar Razim Sinoe 5050 km, din care 732 km apartin Ucrainei, Deltei romnesti revenindu-i o suprafat de 2540 km. Datorit celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de Dunre, Delta Dunrii creste anual cu aprox. 40 m. Dunrea ajuns la Ptlgeanca se bifurc n dou brate, Bratul Chilia la nord si Bratul Tulcea la sud, brat care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte n Bratul Sulina si Bratul Sfntul Gheorghe. Bratul Chilia, formeaz granita cu Ucraina, si transport pe cursul su de o lungime de 104 km, 60% din apele si aluviunile Dunrii. Bratul Sulina este situat n mijlocul Deltei, si spre deosebire de Chilia, are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat si ntreinut pentru navigatia vaselor maritime. Are o lungime de 71 km si transport 18% din volumul de ap al Dunrii. Cursul Bratului Sfntul Gheorghe este orientat spre sud-est, si se desfsoar pe 112 km, transportnd 22% din debitul Dunrii. La vrsare formeaza insulele Sacalin considerate un nceput de delt secundar. Delta Dunrii (cu exceptia deltei secundare a bratului Chilia) face traditional parte din Dobrogea, dar n Antichitate si Evul Mediu, litoralul se afla mult mai la apus (ntre Chilia Veche si Murighiol pe vremea lui Strabon, ntre Periprava si Lacul Dranov n epoca bizantin), astfel nct hrtile istorice care reprezint Dobrogea cuprinznd toat Delta actual, sunt geomorfologic false.

Geologie
Delta Dunrii este plasat, din punct vedere geologic , ntr-o regiune mobil a scoartei terestre numit Platforma Deltei Dunrii (regiunea predobrogean). Platforma Deltei Dunrii vine n contact n partea de sudvest cu Orogenul Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralel cu Bratul Sfntu Gheorghe. Structura geologic a acesteia este alctuit dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertur sedimentar reprezentat printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene si cuaternare, derminate prin forajele de mare si mic adncime efectuate n zon. Depozitele de vrst Paleozoic, ce apartin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alctuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalatii de tufuri vitroclastice. Depozitele de vrst Triasic (248-213 milioane de ani) sunt alctuite, la baz, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate, cu intercalatii de porfire feldspatice, diabaze si melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne s.a., ce contin specii vegetale (Striatoabietites sp., Ovalipollis ovalis s.a.), foraminifere (Glomospirella sp., Spirillina sp. .a.), conodonde (Gondolella navicula, Gladiogondolella tethydis .a.). Depozitele de vrst Jurasic (epocile Dogger-Malm 176-142 milioane de ani) sunt alctuite n principal din calcare (la baz), argile calcaroase, gresii, precum si calcare cenusii si glbui (la partea superioar), cu fosile de foraminifere (Textularia jurassica, Spirillina orbicula s.a.), dinofagelate (Nannoceceratopsis spicula, N. pellucida, Ctenidodinium panneum s.a.) etc. Depozitele de vrst Cretacic ce apartin etajelor Aptian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alctuite, n principal, din argile si siltite feruginoase, cu intercalatii de gresii fine sau dolomite gipsifere, ce contin o fitocenoz srac cu Trilobosporilites apiverucatus, Clavifera triplex etc. Depozitele de vrst Neogen (etajele Sarmatian-Romanian 13,5-1,8 milioane de ani) sunt alctuite dintr-o succesiune de strate cu calcare lumatelice, nisipuri, siltite si argile, cu Mactra sp., nisipuri, siltite si argile roscate, cu Dosinia maeotica, nisipuri fine cenusii (cu Dreissena

rimestiensis, Limnocardium sp., nisipuri cu Stylodacna orientalis si nisipuri cu intercalatii de argile, ce contin specimene de Viviparus bifarcinatus, Dreissena polymorpha etc. Depozitele de vrst Cuaternar (depozite deltaice ce apartin etajelor Pleistocen-Holocen 1,8-0,01 milioane de ani) sunt alctuite, la baz, dintrun strat de argile rotii-carmizii urmate de o succesiune de strate de pietrisuri, nisipuri, siltite, argile si strate de loess, iar la partea superioar se dispun aluviuni de origine fluviatil si fluvio-lacustr.

Geomorfologie
Delta Dunrii, situat n partea de N-V a Mrii Negre (ntre 444600 lat. N platforma Bugeac, 454000 lat. N si 284024 long. E Orogenul Nord Dobrogean, respectiv 294050 long. E platforma Mrii Neagre), reprezint din punct de vedere geomorfologic un relief de acumulare dezvoltat la gura de vrsare a Dunrii n Marea Neagr. (Cotet P., 1973, Romanescu Gh, 1995)[3][4] Conform clasificrii FAO (SOTER Procedure Manual, 1993)[5], Delta Dunrii este inclus la categoria formelor de relief regionale de tip cmpie umed pe depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat de fragmentare. Delta Dunrii este caracterizat prin forme de relief pozitive numite grinduri si forme de relief negative reprezentate prin depresiuni umplute cu ap (lacuri). n prezent, delta se prezint sub forma unei suprafete plane cu o pant de 0,006 , strbtut de un pienjeni de ape: brate de fluviu, canale si grle, punctat de lacuri si jape. Diferentele de altitudine, fat de nivelul mrii, sunt de 8-10 m n zona grindurilor si -2 - -4 m n zona depresiunile lacustre. (Cotet P., 1973; Soil of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve, 1996)[6] Teritoriul Deltei Dunrii se mparte n dou subregiuni geografice si anume: Delta propriu-zis ce ocup o suprafat de 4.250 km2, aflat ntre bratele fluviului,si zona complexului Razim, cu o suprafat de 990 km2. Din punct de vedere fizico-geografic Delta se mparte transversal pe bratele fluviului n dou mari subregiuni naturale: delta fluvial si delta maritim. Delta fluvial ocup peste 65% din suprafata total a deltei si se ntinde de la ceatalul Izmail, spre aval, pn la grindurile Letea si Caraorman, pe linia Periprava (pe bratul Chilia) Crisan (pe bratul Sulina) Ivancea (pe bratul Sf. Gheorghe) Crasnicol Perisor. Aceast subregiune a Deltei Dunrii este mprtit n mai multe unitti naturale cum ar fi: Depresiunea Sireasa, Depresiunea tontea-Furtuna, Depresiunea Pardina, Depresiunea MatitaMerhei, Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Ttaru, Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca, Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea Rosca-Buhaiova, Lunca Tulcea-Murighiol si Depresiunea Dranov-Dunavt, etc. Delta maritim ocup mai putin de 35% din suprafata Deltei Dunrii, la rsrit de linia Periprava-Crisan-Ivancea-Crasnicol-Perisor. n aceast subregiune, ca si n cazul deltei fluviale, ntlnim zone cu relief pozitiv si negativ dar, spre deosebire de prima subregiune, fundul depresiunilor este sub nivelul mrii n cele mai multe cazuri. (Soil of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve, 1996)

Clim
Delta Dunrii se ncadreaz n spatiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spatiile acvatice plane si foarte ntinse, acoperite n

diferite grade cu vegetatie, ntrerupte de insulele nisipoase ale cmpurilor marine, alctuiesc o suprafat activ specific deltei si lagunelor adiacente, cu totul diferit de cea a stepelor pontice. Aceasta suprafat activ reactioneaz fat de radiatia total receptionat si de circulatia general a atmosferei rezultnd un mozaic de microclimate. Radiatia total variaz ntre un minim de 3,5 Kcal/cmp nregistrat n lunile de iarn si un maxim de 17 Kcl./cmp, n luna iulie. n functie de intesitatea activittii centrilor barici principali se instaleaz condiii specifice de vreme: zile de iarn blnde (cnd activeaza centrul baric nord-est european), zile de iarn geroase, cu vnturi puternice (cnd actioneaz anticiclonii nord-atlantici), zile de var calde si uscate (cnd actioneaz anticiclonii tropicali atlantici), zile de var ploioase (cnd interactioneaz aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-vestul Europei). Durata de strlucire a soarelui este mare, media multianual fiind de 2250 ore, dar poate ajunge la 2600 ore n anii cu nebulozitate redus. Temperatura se distribuie neuniform pe suprafata deltei. Mediile multianuale indic cresterea temperaturii de la vest spre est. La nivelul vrfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianual este de 10,94 C, n delta fluvial (Gorgova), de 10,96 C, pe trmul mrii (Sulina), de 11,05 C, iar n largul Marii Negre (Platforma Gloria), de 11,86 C. Amplitudinile medii zilnice reflect diferentele mari datorate naturii suprafetei active : la Gorgova variaz ntre un maxim de 9 C (n iulie) si un minim de 3,8 C (n decembrie), la Sulina ntre 2,8 C (n iulie) si 1,4 C (n noiembrie), iar la statia Gloria ntre 2,3 C (n iulie) si 1 C (n decembrie si februarie). Sumele anuale ale temperaurilor medii zilnice efective se apropie de 1600 C. Umezeala aerului nregistreaz cele mai mari valori de pe teritoriul Romniei. Umezeala relativ a aerului variaz iarna ntre 88 84% la Gorgova si 89 85% la Sulina si Sfntu Gheorghe, iar vara, ntre 69 71% la Gorgova si 77 - 80%, la Sulina si Sfntu Gheorghe. Precipitatiile sunt reduse cantitativ si scad de la vest spre est datorit efectului suprafetei active specifice deltei, precum si al Mrii Negre. La intrarea n Delta Dunrii (Tulcea) se nregistreaz o cantitate medie multianual a precipitatiilor de 450 mm, iar la Sulina, de 360 mm. n cea mai mare parte a deltei cad ntre 350 si 400 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic si cea mai mare parte a lagunelor, sub 350 mm. Stratul de zapad este subtire si se mentine perioade scurte de timp, numai n iernile mai aspre. Asemenea situatii s-au petrecut n anii 1928-1929, 1953-1954, 1941-1942, 1984-1985, cnd apele mrii lng trm au nghetat timp de 45 - 60 zile. Vnturile dominante bat din sectorul nordic alternativ cu sectorul sudic, cele mai intense accelerri de vnt nregistrndu-se iarna si n sezoanele de tranzitie. Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform n spatul Deltei Dunrii. La intrarea n delt, la Tulcea, mediile pe 90 ani relev ca sunt 142 zile de var si 60 zile de iarn, iar primverile au durata aproape egaa cu toamnele. La Sulina aceleasi medii multianuale indic 145 zile de var si numai 15 zile de iarn, iar primverile sunt mai lungi (122 zile) dect toamnele (83 zile).

Flor
Vegetatia deltei este reprezentat n mare parte de o vegetatie specific mlastinilor (stuful, papura, rogozul, n amestec cu salcia pitic) si ocup 78% din totalul suprafefei. Zvoaiele ocup 6% din suprafata deltei, fiind pduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, , iar ochiurile de ap sunt acoperite de o vegetatie

acvatic si plutitoare, ocupnd 2% din suprafata deltei. De asemenea, exist pduri pe cmpurile Letea si Caraorman si sunt alctuite din stejar brumriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurtor, ulm, plante agttoare.

Faun
Contine mai mult de 320 de specii de psri ca si 45 de specii de peste de ap dulce n numeroasele sale lacuri si japte. Acesta este locul unde milioane de psri din diferite colturi ale Pmntului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediteran) vin s cuibreasc. Speciile majore de pesti n cadrul Deltei Dunrii sunt stiuca si somnul.

Populatia
Populatia deltei a fost totdeauna rzleat, mediul semi-acvatic nepermitnd densitti importante (densitatea medie este de 5 locuitori/km2). Vara, afluxul de turisti tripleaz populatia, care la recensmntul din 2002 se mentinea la 14.583 locuitori, dintre care 12.666 romni (87%), 1438 lipoveni (10%), 299 ucraineni diversi altii (1%). Delta a fost dintotdeuna un mediu-refugiu pentru populatiile initial grecesti (grecii pontici erau nc 2059 n 1910, mai numerosi dect lipovenii), ulterior romnesti (dicienii, denumire care provine poate de la Vicina), apoi din (lipovenii). Aceste populatii s-au amestecat, lucru dovedit de vocabularul limbilor vorbite n delt, ndeosebi pescresc.