Delta Dunării

Prof. Călin Adriana

 Asezare geografică
 Delta Dunarii reprezinta
practic cea mai importanta
câmpie terminala a unui
fluviu(exceptând cea a
fluviului Volga ). Suprafaţa
totală a deltei este de 4178
km 2 , din care 3.466 km 2
pe teritoriul României
(82%) si, respectiv, 732 km
2 pe teritoriul Ucrainei (18
%). Limitele deltei propriu-
zise pot fi extinse pâna la
Capul Midia, incluzând
astfel si complexul lagunar
Razim - Sinoe.
 Secole de-a randul, suprafata Deltei s-a
extins datorita mâlului adus de fluviu,
formandu-se astfel o reţea de canale,
de lacuri, de insule acoperite cu stuf,
de paşuni şi de dune de nisip.
 Acest incredibil tărâm al apelor
adaposteşte peste trei sute de specii de
păsări şi nenumarate specii de peşti, de
la sturioni la crapi şi bibani, in timp ce
varietatea de 1 150 de specii de plante
cuprinde de la liane împletite pe
trunchiurile copacilor în pădurile de
stejar până la nuferi.
 UNESCO a desemnat Delta Dunarii ca
fiind o "Rezervaţie a Biosferei". 
 Biotopul
 In sens larg, prin biotop
se intelege un complex de
factori abiotici care
conditioneaza existenta
vietii pe Pamant.In sens
restrans,prin biotop
intelegem spatiul in care
traiesc vietuitoarele
precum si factorii de
mediu care influenteaza
viata acestora.
 Clima si precipitatii
 Clima este de stepa temperat -
continentala influentata de
vecinatatea Marii Negre si de
suprafetele intinse de apa.
Conditiile climaterice sunt
deosebite, cu mici variatii de
temperatura, cu ierni blande sarace
in zapada si veri fara canicula.
Temperatura medie anuala in Delta
Dunarii este de peste 10 °C

 Precipitatiile sunt sub media

anuala, fiind regiunea cu cele mai
putine precipitatii din tara (300-450
mm / an),
 Biocenoza
Flora
 Flora deltei , însumând 955 de
specii si 64 de subspecii,
reprezinta 1/3 din numarul total
de specii cunoscute în flora
României.
 Predominarea elementului
acvatic are ca urmare
dezvoltarea vegetatiei de balta,
în special a stufului , care
ocupa o suprafata de circa
235.000 ha, rezultând cea mai
întinsa arie de stufarisuri
compacte din lume.
Otrăţelul de baltă (utricularia vulgaris), o
plantă carnivora care pluteşte, nefiind prinsă de
fundul apei, iar floarea sa galbenă se ridică la
suprafaţă. Otrăţelul de baltă are o tulpina
scufundată, ce prezintă mai multe capcane sub
forma unor săculeţi plini cu aer, prevăzuţi cu
capace. Atunci când un animal mic, în general
insectă, vine în apropierea capacului plantei, acesta
se deschide brusc, aerul iese din sac şi apa
absoarbe prada. Capacul se închide repede, iar
victima va muri de foame, după care va fi digerată
de plantă.
 Nuferii sunt plante anuale, si
majoritate lor sunt plante
perene, care trăiesc în bălți,
lacuri sau ape curgătoare. Ele
au tulpini lungi (rizomi) înfipte
în mâl. Frunzele sunt fie
subacvatice, fie plutitoare de la
suprafața apei. Florile sunt
frecvent aromate, au petalele
de culori diferite așezate pe
mai multe rânduri.
Stuful formeaza una
din cele mai intinse
suprafete compacte din
Delta Dunarii,
acoperind peste 1500 de
kmp din suprafata totala
a acesteia.
 În Deltă avem şi specii periculoase
pentru om, cum ar fi
celebrul păianjen Văduva
Neagră, care atinge chiar şi şase
centimetri lungime. Înţepătura lui
poate fi mortală, dacă nu este
tratată repede.
 În Deltă avem şi o specie
de fluture imens, de noapte,
denumit "ochi de păun".
Acesta are o anvergură a
aripilor de 18cm.
 Sturionii- specii de pești
migratori care au apărut acum
nu mai puţin de 200 de milione
de ani, sunt astăzi în pericol de
dispariţie. În prezent, în apele
costiere, râurile şi lacurile din
emisfera nordică mai trăiesc 25
de specii de sturioni, bazinul
Dunării adăpostind cele mai
importante populaţii de sturioni
din lume.
 Şarpele rău este una dintre cele
mai agresive specii din
Deltă: este cel mai lung şarpe din
Europa, ajungând până la 2 metri
şi este specie protejată pe tot
continentul nostru. El se hărneşte,
în general, cu popândăi şi alte
rozătoare, precum şi cu şopârle.
 Starcul galben, insa mai
mare decat acesta.
Prezinta gat gros relativ
scurt, penaj alb, galben.
Picioare şi ciocul sunt
roşcate in perioada
reproducerii si in restul
perioadei verzui.
 Hrana: insecte, in special
lacuste, greieri, muste,
paianjeni, broaste si
rame.
 Pelicanul creţ

 Se deosebeste de pelicanul comun

prin partea inferioara a aripii complet
deschisa la culoare. Puii au un colorit
cenusiu-deschis deasupra, un sac
gular cu slabe nuante roz, marginea
anterioara a fruntii aproape dreapta,
creti pe cap si gat. Adultii au coloritul
penelor gri albicios.
 Rata Raţa sunătoareR

 Generalitati: soseste la noi in tara in

numar redus in octombrie, ierneaza in
apropierea apelor neinghetate, venind
din nordul Europei şi Siberiei. Numele
acestei specii provine de la glasul sau
rasunator.
 Descriere: (46 cm) Masculul are capul
verde-negricios, la fel si penajul pe
spate. Femela are capul cafeniu cu
penaj de culoare cenuşiu-deschisă.
Picioarele sunt de culoare galbena.
 Câinele enot

În Delta Dunării nu sunt, însă,

doar animale veninoase sau
agresive, ci şi unele extrem
de drăguţe, cum ar fi câinele
enot (enotul sau bursucul
cu barbă). Deşi seamănă cu
un raton, el face parte din
familia canidelor, alături de
câini, vulpi, şacali şi multe
alte specii.
 Padurea Carorman

 Padurea Caraorman este amplasata in partea centrala a

grindului Caraorman, in partea de sud a Bratului Sulina,
judetul Tulcea, pe un teren nisipos de origine marina. In
etimologia turca caraorman inseamna padurea neagra de
aici provenind si numele padurii mai sus mentionat.
 Aceasta face parte din Rezervatia Biosferei Delta
Dunarii si reprezinta una dintre cele 15 zone protejate
integral, ale deltei. Se intinde pe o suprafata de aproximativ
2245 ha. Obiectul ocrotirii si conservarii il reprezinta cele
mai dezvoltate dune de nisip din Deltei Dunarii, constituind
un fenomen singular in Romania, avand inaltimi de pana la
10 metri.
 Padurea Letea Padurea Letea
 Padurea Letea se afla
localizata in nord-estul
Deltei Dunarii, langa
satul Letea, la 23 de
kilometri nord-vest de
orasul Sulina. Satul este
legat de Sulina printr-un
drum pietruit. Padurea
Letea incepe din nordul
satului Lebada si se
intinde pe aproape
3.200 de hectare, fiind
considerata cea mai
nordica padure tropicala
din lume.
 Proiect realizat de:
Popa Roxana
Mara Mucenica
Ana-Maria Ionescu
Profesor coordonator: Adriana Calin