REPUBLICA MOLDOVA:

(cel mai mic stat vecin al României, republică, stat unitar)

1. unităţi de relief: Podişul Basarabiei, Podişul Moldovei Centrale, Podişul

Nistrului, Câmpia Nistrului, Câmpia Moldovei de Sud, Câmpia Moldovei de Nord
(Câmpia Bălţiului) - toate zone de platformă, formate prin exondare/retragerea
apelor şi depunere de sedimente), Valea Dunării
2. tipuri de relief: fluvial cu văi, terase şi lunci, structural, pe nisipuri (eolian)
3. state vecine: România (stat membru U.E.), Ucraina (non-membru U.E)
4. ape curgătoare: Dunăre, Prut, Nistru, Răuţ, Bîc (trece prin apropierea capitalei)
5. lacuri: Stânca Costeşti (pe Prut, construit în colaborare cu România), Dubăsari
(pe Nistru) - ambele lacuri artificiale, de baraj hidroenergetic
6. porturi: Cahul, Ungheni pe Prut, Giurgiuleşti pe Dunăre, Tighina (Bender) pe
Nistru – fluviale
7. oraşe (se pot lua şi de la porturi): Chişinău, Bălţi, Orhei, Soroca, Leova,
Hînceşti, Anenii Noi + Tiraspol, Tighina (în Transnistria)
8. climatul (tipul de climă) specific/reprezentativ: temperat-continental
9. vânturi: Crivăţ
10. vegetaţia specifică: stepa, dar şi silvostepa (nord)
11. o clasă şi un tip de soluri: molisoluri, tip cernoziom
12. resurse naturale: terenurile arabile (cea mai importantă resursă naturală a
României şi a tuturor vecinilor săi), solurile fertile, ape curgătoare, pajişti
naturale, energie eoliană (de suprafaţă), roci de construcţie, ape subterane (resurse
de subsol/litosferice/de adâncime)
13. resurse importante de subsol: argile, nisipuri, pietrişuri (roci de construcţie)
14. industrii dezvoltate pe baza resurselor enumerate mai sus, la 13: industria
materialelor de construcţie (ceramică şi sticlă)
15. două industrii importante: ind. energetică şi ind. alimentară
16. culturi agricole importante: cultura cerealelor (cerealicultura), viticultura,
pomicultura, legumicultura, cultura plantelor textile
17. plante cultivate: grâu, porumb, viţa de vie, floarea-soarelui
18. activităţi de servicii ce pot contribui la creşterea PIB-ului: transporturi,
turism, comerţ
 UCRAINA:
(cel mai întins stat vecin al României, republică, stat unitar)

1. unităţi de relief: Munţii Carpaţi / Carpaţii Păduroşi (orogeneza alpină), Podişul

Donetk (orogeneza hercinică) – zone de orogen, formate prin ridicarea şi
încreţirea scoarţei; Podişul Niprului, Podişul Volînic, Podişul Podolic (Podişul
Volîno-Podolic), Câmpia Niprului, Câmpia Mării Negre (litorală) - zone de
platformă, formate prin exondare/retragerea apelor şi depunere de sedimente),
Delta Dunării (câmpie în formare), Valea Dunării
2. tipuri de relief: fluvial cu văi, terase şi lunci, litoral, glaciar, carstic, structural
3. state vecine: România; Polonia, Slovacia, Ungaria (state membre U.E.),
Republica Moldova, Belarus, Federaţia Rusă (state non-membre U.E)
4. ape curgătoare: Dunăre, Nipru/Dnieper (străbate Kiev), Nistru, Prut, Siret, Tisa,
Bugul de Sud, Donetk
5. lacuri: Kahovka, Kremenciug – ambele construite pe Nipru, lacuri artificiale, de
baraj hidroenergetic; Limanul Nistrului, L. Sasîk, L. Iapug - lacuri natural,
limanuri maritime
6. porturi: Odesa, Herson, Sevastopol (la Marea Neagră), Mariupol (la Marea
Azov) - maritime, Kiev, Dnipropetrovsk pe Nipru, Chilia, Reni, Izmail pe Dunăre
- fluviale
7. oraşe (se pot lua şi de la porturi): Kiev, Lvov, Harkov, Donetk, Luhansk,
Cernăuți (cel mai mare oraș de pe Prut) + Simferopol, Sevastopol (în Republica
Crimeea)
8. climatul (tipul de climă) specific/reprezentativ: temperat-continental
9. vânturi: Crivăţ, brize marine, brize montane (deci se resimte şi climatul munţilor
înalţi / etajat), Vânturile de Vest (în V Ucrainei, la N de România, deci se resimte
şi climatul temperat de tranziţie/ temperat-continental moderat), vânturi
mediteraneene (în Crimeea)
10. vegetaţia specifică: stepa
11. o clasă şi un tip de soluri: molisoluri, tip cernoziom
12. resurse naturale: terenurile arabile (cea mai importantă resursă naturală a
României şi a tuturor vecinilor săi), solurile fertile, ape curgătoare, pajişti
naturale, energie eoliană (resurse de suprafaţă), cărbuni (Donbass), minereu de
fier (Krivoi-Rog), roci de construcţie, ape subterane (resurse de
subsol/litosferice/de adâncime)
13. resurse importante de subsol: cărbuni, minereu de fier
14. industrii dezvoltate pe baza resurselor enumerate mai sus, la 13: industria
energetică, industria siderurgică (din industria metalurgică)
15. două industrii importante: ind. energetică şi ind. constructoare de maşini (din
industria metalurgică)
16. culturi agricole importante: cultura cerealelor (cerealicultura), pomicultura,
cultura cartofului, cultura plantelor textile
17. plante cultivate: grâu, porumb, secară, cartof, in, cânepă
18. activităţi de servicii ce pot contribui la creşterea PIB-ului: transporturi,
turism, comerţ

Peninsula Crimeea este cea mai mare peninsulă din Marea Neagră (o separă de
Marea Azov) și aparține în continuare, official, tot de Ucraina.
 BULGARIA:
(cel mai întins dintre statele membre U.E care este vecin cu România,
republică, stat unitar)

1. unităţi de relief: Munţii Balcani / Stara Planina, Munții Rodopi, Munții Pirin,
Munții Rila – cu vf. Musala, cei mai înalți din toată Peninsula Balcanică,
Prebalcanii (asemănători cu Subcarpații) – zone de orogen, formate prin ridicarea
și încrețirea scoarței în orogeneza alpină, Podişul Ludogorie, Câmpia Dunării,
Câmpia de Aur, Câmpia Traciei - zone de platformă, formate prin
exondare/retragerea apelor şi depunere de sedimente), Valea Dunării, câmpie
litorală îngustă
2. tipuri de relief: fluvial cu văi, terase și lunci, litoral, glaciar, carstic, pe șisturi
cristaline, pe nisipuri (eolian)
3. state vecine: România, Grecia (state membre U.E.), Serbia, Macedonia de Nord,
Turcia (non-membre U.E)
4. ape curgătoare: Dunăre, Iskar / Iskăr (trece prin apropierea capitalei), Lom,
Marica, Struma / Stryma
5. lacuri: Burgas (Vaya) – lac natural, lagună maritimă, cel mai întins din Bulgaria,
barajul Dospat - lac artificial, de baraj hidroenergetic
6. porturi: Varna, Burgas (la Marea Neagră) - maritime, Ruse, Nikopole, Vidin,
Silistra pe Dunăre - fluviale (și puncte vamale cu România)
7. oraşe (se pot lua şi de la porturi): Sofia, Plevna, Plovdiv, Razgrad,
Blagoevgrad, Târgoviște
8. climatul (tipul de climă) specific/reprezentativ: mediteraneean (subtropical)
9. vânturi: Austrul, Coşava (vânturi mediteraneene), Crivăţ, brize marine, brize
montane (deci se resimte şi climatul munţilor înalţi/etajat), Vânturile de Vest (în
NV Bulgariei, în Câmpia de Aur deci se resimte şi climatul temperat de tranziţie/
temperat-continental moderat, la sud de Dunăre în aproape toată Câmpia Dunării
și Podișul Ludogorie, pentru că bate și Crivățul)
10. vegetaţia specifică: mediteraneeană, se adaugă şi silvostepa (nord)
11. o clasă şi un tip de soluri: soluri roșii mediteraneene, dar și molisoluri, tip
cernoziom (în nord, zona de silvostepă)
12. resurse naturale: terenurile arabile (cea mai importantă resursă naturală a
României şi a tuturor vecinilor săi), solurile fertile, ape curgătoare, pajişti
naturale, energie eoliană, energie solară (resurse de suprafaţă), roci de construcţie,
ape subterane, cărbune brun, minereuri (resurse de subsol/litosferice/de adâncime)
13. resurse importante de subsol: minereuri, cărbuni, argile, nisipuri, pietrişuri (roci
de construcţie)
14. industrii dezvoltate pe baza resurselor enumerate mai sus, la 13: industria
metaurgică, industria materialelor de construcţie (ceramică şi sticlă)
15. două industrii importante: ind. energetică şi ind. alimentară, dar și ind.
metalurgică
16. culturi agricole importante: cultura cerealelor (cerealicultura), viticultura,
pomicultura, legumicultura, cultura plantelor textile
17. plante cultivate: grâu, porumb, viţa de vie, legume, floarea-soarelui
18. activităţi de servicii ce pot contribui la creşterea PIB-ului: transporturi,
turism, comerţ
 UNGARIA:
(republică, stat unitar, membru U.E)

1. unităţi de relief: Câmpia Panonică, Câmpia Tisei - toate zone de platformă,

formate prin exondare/retragerea apelor şi depunere de sedimente), Munții Matra,
Munții Bakony, Munții Bukk – zone de orogen, formate prin ridicarea și încrețirea
scoarței în timpul orogenezei alpine, Valea Dunării
2. tipuri de relief: fluvial cu văi, terase şi lunci, structural, pe nisipuri (eolian)
3. state vecine: România, Slovacia, Austria, Slovenia, Croația ( state membre U.E.),
Ucraina, Serbia (non-membre U.E)
4. ape curgătoare: Dunăre, Tisa, Someș, Criș, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul
Alb, Mureș
5. lacuri: Balaton, natural, lac tectonic, cel mai întins lac din toată Europa Centrală,
Lacul Heviz, natural, cel mai mare lac termal din lume disponibil pentru înot
6. porturi: Budapesta, Baja, Dunaujvaros – fluviale, pe Dunăre, Siofok – fluvial, la
Lacul Balaton
7. oraşe (se pot lua şi de la porturi): Budapesta, Gyor, Gyula, Pecs, Szeged,
Balatonfured, Bekescsaba, Veszprem, Sopron, Erd
8. climatul (tipul de climă) specific/reprezentativ: temperat de tranziție (temperat-
continental moderat)
9. vânturi: Vânturile de Vest, Crivăţ
10. vegetaţia specifică: silvostepa, dar şi stepa antropizată (pusta)
11. o clasă şi un tip de soluri: molisoluri, tip cernoziom
12. resurse naturale: terenurile arabile (cea mai importantă resursă naturală a
României şi a tuturor vecinilor săi), solurile fertile, ape curgătoare, pajişti
naturale, energie eoliană (de suprafaţă), roci de construcţie, ape subterane, petrol
și gaze natural asociate
13. resurse importante de subsol: argile, nisipuri, pietrişuri (roci de construcţie),
petrol
14. industrii dezvoltate pe baza resurselor enumerate mai sus, la 13: industria
materialelor de construcţie (ceramică şi sticlă), industria energetică, industria
chimică (petrochimia – rafinării)
15. două industrii importante: ind. energetică şi ind. constructoare de mașini (din
cadrul industriei metalurgice), dar și industria alimentară
16. culturi agricole importante: cultura cerealelor (cerealicultura), viticultura,
pomicultura, legumicultura, cultura plantelor textile
17. plante cultivate: grâu, porumb, viţa de vie, legume, floarea-soarelui
18. activităţi de servicii ce pot contribui la creşterea PIB-ului: transporturi,
turism, comerţ

*este cel mai întins vecin al României dintre cei 3 fără relief litoral
 SERBIA:

(republică, stat federal)

1. unităţi de relief: Munţii Carpaţi / Carpaţii Serbiei, Munții Dinarici, Munții

Balcani/Stara Planina (orogeneza alpină) – zone de orogen, formate prin ridicarea
şi încreţirea scoarţei; Câmpia Panonică, Câmpia Tisei, Câmpia Moravei, Colinele
(Dunele) Deliblat - zone de platformă, formate prin exondare/retragerea apelor şi
depunere de sedimente), Valea Dunării
2. tipuri de relief: fluvial cu văi, terase şi lunci, carstic, pe șisturi cristaline, pe
nisipuri (eolian)
3. state vecine: România; Bulgaria, Croația, Ungaria (state membre U.E.), Bosnia și
Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Albania (non-membre U.E) +
Kosovo (nerecunoscut internațional de către România)
4. ape curgătoare: Dunăre (străbate capitala), Tisa, Sava, Morava, Bega, Timiș,
Bârzava / Brzava, Caraș / Karas, Nera, Drina, Timok / Timoc
5. lacuri: Derdap/Djerdap (Lacul Porțile de Fier I, numit în România Lacul de la
Gura Văii) și Lacul Porțile de Fier II (numit în România Lacul Ostrovu Mare) -
ambele lacuri artificiale, de baraj hidroenergetic, construite pe Dunăre de fosta
Iugoslavie în colaborare cu România
6. porturi: Belgrad, Novi Sad, Pancevo, Smederevo (Semendria) – fluviale, pe
Dunăre, Zrenjanin pe Bega (fluvial, cu legătură navală cu Timișoara, prin canale
și pe Bega)
7. oraşe (se pot lua şi de la porturi): Belgrad, Novi Sad, Nis, Kraguevac, Subotica,
Zemun, Sombor, Backa Topola + Pristina (în Kosovo)
8. climatul (tipul de climă) specific/reprezentativ: temperat de tranziție (temperat-
continental moderat) în nord și mediteraneean în sud
9. vânturi: Austrul, Coșava, brize montane (deci se resimte și climatul munților
înalți / etajat), Vânturile de Vest în nord, Crivăț
10. vegetaţia specifică: silvostepa (nord), vegetație mediteraneeană (sud)
11. o clasă şi un tip de soluri: molisoluri, tip cernoziom, soluri roșii mediteraneene
12. resurse naturale: terenurile arabile (cea mai importantă resursă naturală a
României şi a tuturor vecinilor săi), solurile fertile, ape curgătoare, pajişti
naturale, energie eoliană (de suprafaţă), roci de construcţie, ape subterane,
cărbuni, minereuri
13. resurse importante de subsol: cărbuni, roci de construcţie
14. industrii dezvoltate pe baza resurselor enumerate mai sus, la 13: industria
metalurgică, industria energetică, industria materialelor de construcţie (lianți,
ceramică şi sticlă)
15. două industrii importante: ind. energetică şi ind. metalurgică (constructoare de
mașini)
16. culturi agricole importante: cultura cerealelor (cerealicultura), viticultura,
pomicultura, legumicultura, cultura citricelor, cultura dudului, cultura plantelor
textile
17. plante cultivate: grâu, pomi fructiferi (prun), porumb, floarea-soarelui, viţa de
vie
18. activităţi de servicii ce pot contribui la creşterea PIB-ului: transporturi,
turism, comerţ