Sunteți pe pagina 1din 2

Importanța economică a Mării Negre

Marea Neagră este situată între Europa și Asia, având ca state


riverane Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia și Georgia. Prin Strâmtoarea
Cherci este legată de Marea Azov, prin Bosforde Marea Marmara, iar prin strâmtoarea
Dardanele de Marea Egee și deci de Marea Mediterană. Marea Neagră este, din punct
de vedere hidrologic, un rest al Mării Sarmatice și prezintă o serie de aspecte unice în
lume : ape salmastre (în medie 16-18 grame de sare pe litru față de 34-37 în alte mări
și oceane), stratificare între apele de suprafață oxigenate și cele adânci anoxice
(fenomen denumit euxinism), limane la gurile fluviale, floră și faună cu multe specii-
relicve.
Marea Neagră se întinde pe o suprafață de 423.488 km². Cel mai adânc punct se află
la 2211 m sub nivelul mării în apropierea de Ialta. Mareele sunt în general de mică
amplitudine (circa 12 cm).
Din punct de vedere istoric, Marea Neagră a reprezentat o importantă rută
comercială ce unea Europa de Asia Centrală şi Orientul Apropiat. Încă din Evul
Mediu, marile puteri desfăşurau activităţi economice în zona Mării Negre, iar în epoca
modernă odată cu dezvoltarea tehnologică, încă rudimentară la acea dată, comerţul s-a
intensificat şi a început să se dezvolte pe alte baze.
Sunt mai multe fluvii si rauri care se varsa in Marea Neagra. In zona europeana
principalele sunt Dunarea, Nistru, Nipru, Bugul de Sud si Cubanul. In Asia Mica
principalele ape care se varsa in Marea Neagra sunt Scaria, Enige, Chizil-Irmac si
Iesil-Irmac. Alte ape care se varsa in Marea Neagra sunt Coruh in Armenia turceasca,
Rion in Gruzia, Provadia si Camcia in Bulgaria etc. Un aport mare de apa este primit
de Marea Neagra de la Don, prin intermediul Marii Azov.
Deşi nu are o diversitate biologică ridicată, Marea Neagră formează un ecosistem
complex cu trăsături unice în ceea ce priveşte caracteristicile fizico-chimice şi
biologice.
În Marea Neagră trăiesc circa 1.500 de specii de animale, în special nevertebrate,
peşti, delfin şi chiar câteva foci în regiunea capului Caliacra. Din punct de vedere
economic, cele mai importante specii de peşti sunt scrumbiile, pălămida, hamsiile,
stavrizii şi sturionii: morunul, nisetrul şi păstruga.
În afară de locul pe care îl deţine în cadrul legăturilor maritime, Marea Neagră
dispune de un puternic potenţial economic. Funcţia economică fundamentală o
formează transporturile care au dus la amplificarea şi specializarea porturilor. Un rol
recunoscut, prin influenţa lor regională şi continentală, îl au porturile Odessa,
Novorosisk, Batumi, Burgas, Varna, Istanbul, Constanţa, Mangalia şi Sulina. Funcţia
productivă, în plin avânt, o formează industria petroliferă. Prin platforma continentală
a ţărmului românesc, cel rusesc şi cel ucrainean, Marea Neagră devine o zonă
petrolieră de interes european. În acest cadru se amplifică funcţiile de prelucrare a
petrolului; un centru în plină evoluţie se preconizează a fi Năvodari.Explorarea în
Marea Neagră a început în anii ’70, iar prima descoperire de hidrocarburi a avut loc
abia în 1980, exploatarea propriu-zisă începând şapte ani mai târziu. Rezultatele nu au
fost însă spectaculoase.La puţin timp după căderea regimului comunist, statul român a
reluat explorările, dar fără succes. Odată cu apariţia de noi tehnologii în explorarea
resurselor de petrol şi gaze, largul Mării Negre a intrat pe lista de priorităţi a
investitorilor de renume, mai ales că România a devenit membru al Uniunii Europene.
Primul pas a fost făcut de ExxonMobil, cea mai mare companie petrolieră din lume,
care în 2008 a încheiat un parteneriat cu OMV Petrom. Odată aprins fitilul, Marea
Neagră a devenit un adevărat magnet în atragerea altor investitori de talie mondială,
potrivit unei analize realizate de capital.ro. Primul zăcământ cu adevărat important,
perimetrul Neptun, a fost descoperit la începutul lui 2012 de compania ExxonMobil.
Pescuitul este o altă funcţie de larg interes pentru Ucraina, Rusia şi România, iar de
interes regional şi general asiatic este funcţia turistică susţinută de zone precum
Crimeea, Batumi, Varna, Mamaia, Constanţa, Mangalia. Acestea sunt numai câteva
repere care atestă rolul geopolitic al Mării Negre din punct de vedere
Marea Neagra este o importanta cale navigabila, legand regiunile riverane cu Marea
Mediteran si prin aceasta cu oceanul planetar. Principalele porturi: Constanta, Odesa,
Herson, Tuapse, Novorossiisk, Poti, Batumi, Trabzon, Sinop, Varna, Burgas.
Litoralul Marii Negre constituie o importanta zona balneoclimatica; de-a lungul s-au
dezvoltat numeroase statiuni de renume international: Mamaia, Eforie, Mangalia,
Yalta, Soci, Suhumi, Batumi, Varna. Litoralul romanesc al Marii Negre prezinta
aspecte diferite. In nord, de la gura de varsare a bratului Musura si pana la Capul
Midia (cca. 150 km), tarmul este jos, pe alocuri instabil, nisipos, cu dune si cordoane
litorale, cu plaje largi. La sud de Capul Midia pana la granita cu Bulgaria, tarmul este
inalt si abrupt (faleza), sapat in loess si depozite sarmatice, prezentand numai din loc
in loc plaje (Mamaia, Agigea, Eforie Nord si Eforie Sud, Costinesti, Mangalia). Faleza
a fost amenajata prin taluze de verdeata si diguri. Plajele litoralului romanesc al Marii
Negre prin expunerea lor estica si prin nisipul fin, sunt foarte cautate in Europa.