Linia orizontului.

Punctele cardinale

Linia de jur – împrejurul nostru, unde ni se pare că cerul se uneşte cu Pământul se

numeşte linia orizontului.
Tot ceea ce cuprindem cu privirea până la linia orizontului formează orizontul sau
zarea.
Partea de orizont de unde răsare Soarele se numeşte răsărit sau est (E).
Partea de orizont unde apune Soarele se numeşte apus sau vest (V).
Partea de orizont din dreptul Soarelui la amiază se numeşte miazăzi sau sud (S).
Partea de orizont opusă celei de miazăzi se numeşte miazănoapte sau nord (N).
N, S, E şi V sunt punctele cardinale şi ne ajută la orientare.

Planul

Planul este desenul care redă o suprafaţă micşorată şi orientată după punctele
cardinale.
Se poate realiza planul unei clase, al şcolii, al unei locuinţe, al unui cartier etc.
Planul ajută o persoană să se orienteze mai uşor.

Localitatea. Cartierul

Localitatea este o aşezare omenească. După nr. de locuitori şi întinderea aşezării, localitatea poate
fi:
- cătun (câteva case la un loc)
- sat
- comună (formată din unul sau mai multe sate)
- oraş (mic sau mare – municipiu)
Orientarea într-un sat sau oraş se face ţinând cont de adresă (strada şi nr. fiecărei locuinţe).
Noi locuim într-un oraş. Oraşul Timişoara e municipiu şi e împărţit în mai multe cartiere: Cetate,
Tipografilor, Calea Lipovei, Calea Aradului, Iosefin, Bucovina etc.
Cartierul în care locuim şi învăţăm se numeşte Calea Lipovei.

Orizontul apropiat

Orizontul apropiat cuprinde clasa, şcoala, cartierul, localitatea în care locuim.

Clasa noastră – a IV-a B – se află la primul etaj, din cele trei, ale clădirii N a şcolii.
Ea are ferestrele orientate spre apus.
Şcoala noastră se numeşte Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 7 „Sfânta Maria”. Adresa
şcolii este: Timişoara, Str. I.I. de la Brad nr. 2. Poarta de intrare în şcoală e orientată spre
nord.
S-a înfiinţat în anul 1892, pe atunci purtând numele de „Şcoala primară nr. 12”.
Astăzi are 30 de săli de clasă, 5 laboratoare, 9 cabinete, sală de sport, sală de forţă,
terenuri de sport, amfiteatru, bibliotecă şi o capelă.
 Harta

Desenul, pe care sunt redate micşorat şi orientate după punctele cardinale, întinderi mari de
pământ se numeşte hartă.
Harta e realizată cu ajutorul semnelor şi a culorilor convenţionale.
Scara de 1:2 000 000 înseamnă că 1 cm hartă reprezintă 2 000 000 cm pe teren (20 km).
Culori convenţionale:
- verde – câmpiile
- galben – dealurile şi podişurile
- maro – munţii
- albastru – apele

Semne convenţionale (se desenează şi se scriu câteva din manual):

graniţă de ţară
limită de judeţ
şosea
râu
localitate

România
- aşezare, hotare, vecini –

România este situată în centrul Europei.

Vecinii României sunt:
- N – Ucraina de la Halmeu până la Darabani
- E - Moldova – de la Darabani până la vărsarea Prutului în Dunăre
- Ucraina – de la vărsarea Prutului în Dunăre până la vărsarea Dunării în Marea Neagră
- Marea Neagră
- S - Bulgaria – de la Vama Veche până la Pristol
- V - Serbia de la Pristol până la Beba Veche
- Ungaria de la Beba Veche până la Halmeu

Relieful ţării noastre

România cuprinde toate formele de relief:

- munţi
- dealuri şi podişuri
- câmpii
Acestea sunt aşezate în aşezate în trepte.
Cele trei forme de relief ocupă aproximativ aceeaşi întindere – fiecare cam a treia parte din
suprafaţa ţării.
Varietatea reliefului face ca bogăţiile şi frumuseţile ţării să fie şi ele felurite.

Vremea şi clima
Vremea reprezintă felul cum se desfăşoară temperatura, vântul şi precipitaţiile pe o suprafaţă
mică, într-un interval scurt de timp.
Prin climă înţelegem felul cum se desfăşoară T, V, şi P pe o suprafaţă foarte întinsă, pe o perioadă
de timp îndelungată.
Climă din România este: -temperată (cu patru anotimpuri)
-influenţată de aşezarea geografică a ţării şi de relief
-prielnică desfăşurării activităţilor omeneşti
 Dunărea
Dunărea este cea mai mare apă curgătoare din ţara noastră.
- este al doilea fluviu ca mărime din Europa după Volga (2860 km)
- izvorăşte din M-ţii Pădurea Neagră (Germania) şi se varsă în Marea Neagră
- străbate mai multe ţări: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, Bulgaria,
Moldova, Ucraina şi patru capitale: Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad.
- are peste 300 de afluenţi
- se varsă-n Marea Neagră prin braţele: Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe

Importanţa:
- este principala cale de transport fluvial ce face legătura cu alte ţări din Europa
- împreună cu Delta e cea mai importantă zonă de pescuit
- are însemnătate turistică
- apele sale sunt folosite la irigarea ogoarelor

Râurile

Cele mai multe izvorăsc din Munţii Carpaţi şi se varsă în Dunăre.

Ele sunt dispuse ca spiţele unei roţi.
V – Mureş, Crişuri, Someş, Timiş
S – Olt, Jiu, Argeş, Ialomiţa, Dâmboviţa
E – Siret, Prut

Lacurile
În ţara noastră se găsesc aproximativ 3000 de lacuri. Lacurile pot fi:
- naturale – aproape 2000
- de acumulare (făcute de mâna omului)
Lacurile din munţi:
- sunt numeroase (exemple: Bucura, Bâlea, Sf. Ana, Roşu)

Lacuri de câmpie:
- în Câmpia Română: Lacul Amara, Lacul Sărat

Lacuri de pe ţărmul Mării Negre:

- au apă dulce, sărată sau amară (exemple: Razim – cel mai mare, Techirghiol – renumit pentru nămolul
său folosit la vindecarea unor boli)

Lacurile de acumulare (artificiale)

- sunt făcute de mâna omului prin construirea unor baraje pentru zăgăzuirea apei
- apa lor e folosita la: producerea curentului electric
irigaţii
alimentarea cu apă a satelor şi oraşelor
- cel mai mare lac de acumulare - Porţile de Fier

Marea Neagră
-numită Pontus Euxinus în vremea romanilor
-e situată între Europa şi Asia
-se află în estul României şi are o suprafaţă de 2 ori mai mare decât cea a României
-e săracă în insule
-ţărmul românesc - de la Vama Veche până la braţul Chilia
-vecini: N – Ucraina
V – România şi Bulgaria
 S – Turcia
E – Georgia şi Rusia
-adâncimea maximă 2211m
-are apă sărată
-vietăţi: melci, peşti, scoici, meduze, delfini, iar în apropierea ţărmului crabi şi pescăruşi
-cel mai mare port românesc: Constanţa
-alte porturi: Burgas (Bulgaria), Istanbul (Turcia), Batumi (Georgia), Soci (Rusia), Odessa (Ucraina)

Flora şi fauna României

Toate plantele sălbatice răspândite pe suprafaţa pământului = vegetaţie (flora)
Toate animalele sălbatice de pe suprafaţa pământului = fauna
Flora şi fauna se diferenţiază în funcţie de formele de relief:
Câmpie
plante: ierburi mici, păioase
animale: iepure de câmp, şoareci, arici, dropie, prepeliţă, ciocârlie, potârniche
Lunci şi Delta Dunării
plante: salcie, papură, trestie, nufăr
animale: broască, crab, peşti, barză, cocor, egretă, lebădă, pelican
Deal şi podiş
plante: păduri de foioase - fag, stejari, carpeni
animale: lup, vulpe, căprioară, veveriţă, cuc, privighetoare
Munte
plante: la poale – păduri de foioase
la înălţimi – păduri de conifere (brazi), ierburi, jnepeni, ferigi
animale: cerb, jder, râs, urs, capră neagră, vulturi

Locuitorii şi aşezările omeneşti

Locuitorii de pe întreg teritoriul României formează populaţia ţării noastre.
Populaţia României are între 21-22 mil. de locuitori. Ea nu este egal răspândită pe tot cuprinsul
ţării.
Majoritatea locuitorilor sunt de naţionalitate română. Alături de ei trăiesc: maghiari, germani,
sârbi etc.
Aşezările omeneşti -de la sate – mediul rural
-de la oraşe – mediul urban
Oraşe importante: Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa etc.

Relieful României
Carpaţii Orientali (Răsăriteni)
Aşezare şi întindere:
- de la graniţa de nord până la Valea Prahovei
Caracteristici:
- au înălţime mijlocie
- sunt mai înalţi în partea de nord şi au o înălţime mai mică în partea de sud
- s-au format prin încreţirea stratelor pământului sau prin izbucnirea unor vulcani
Alcătuire:
a) grupa nordică
- altitudinea (înălţimea maximă) – M-ţii Rodnei – vf. Pietrosu – 2303m
- trecători (pasuri): Prislop, Bicaz, Ghimeş, Oituz
b) grupa centrală
- altitudinea maximă – M-ţii Căliman – vf. Pietrosu
c) grupa sudică (Carpaţii de Curbură)
- cei mai cunoscuţi – M-ţii Vrancei – (cutremure)
- altitudinea maximă – M-ţii Ciucaş
Bogăţii
- păduri de conifere, ape minerale, aur, argint, cupru

Carpaţii Meridionali (de Miazăzi)

Aşezare şi întindere
- între Valea Prahovei şi râurile Timiş şi Cerna
Caracteristici
- sunt cei mai înalţi munţi din ţară
Alcătuirea
a) grupa M-ţilor Bucegi (între Prahova şi Dâmboviţa)
- sunt cei mai pitoreşti din ţară
- altitudinea maximă – vf. Omu – 2505m
- stânci cu forme ciudate: Babele şi Sfinxul
b) grupa M-ţilor Făgăraşului (între Dâmboviţa şi Olt)
- sunt cei mai înalţi şi mai prăpăstioşi munţi din ţară
- altitudinile maxime: vf. Moldoveanu (2544m) şi vf. Negoiu (2535m)
c) grupa M-ţilor Parângului (între Olt şi Jiu)
- cei mai înalţi - M-ţii Parângului – vf. Parângu Mare (2519m)
d) grupa M-ţilor Retezat-Godeanu (între Jiu şi Culoarul Timiş-Cerna)
- se află 82 lacuri (Zănoaga, Bucura)
- Parcul Naţional Retezat
Trecători
- Predeal, Turnu Roşu, Cozia, Lainici

Carpaţii Occidentali (Apuseni)

Aşezare şi întindere
- în partea de vest a ţării, de la Dunăre până la Valea Barcăului
Caracteristici
- sunt cei mai scunzi, faţă de ceilalţi munţi
Alcătuirea
a) grupa M-ţilor Banatului (între Dunăre şi Culoarul Timiş-Cerna)
- fac parte: M-ţii Almăjului, Semenicului
b) grupa M-ţilor Poiana Ruscăi (între Bistra şi Mureş)
- sunt bogaţi în minereu de fier
c) grupa M-ţilor Apuseni (între Mureş şi Barcău)
- altitudinea maximă în Munţii Bihorului – vf. Bihor
- peşterile: Urşilor, Scărişoara
Bogăţii:
- păduri, minereuri de fier, cărbune, aur

Dealurile Subcarpatice şi Dealurile de Vest

Dealurile Subcarpatice
- sunt situate în exteriorul M-ţilor Carpaţi de jur-împrejur
- s-au format prin încreţirea stratelor pământului, pe lângă Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali
- au înălţimi mai mici decât munţii (până la 1000m)
- se împart în:
Subcarpaţii Moldovei
Subcarpaţii Curburii
Subcarpaţii Getici
Depresiunile Subcarpatice sunt zone joase, înconjurate de dealuri, populate cu sate şi oraşe.
Dealurile de Vest
- sunt situate în vestul Carpaţilor Occidentali
- au înălţimi reduse (300-400m)
- s-au format din nisipuri şi pietrişuri aduse de ape din munţi
Bogăţii
- livezi, vii, păduri de foioase, ape minerale, păşuni, gaz metan

Podişurile
Podişurile sunt forme de relief întinse, ca nişte platouri, mai înalte decât câmpiile.
a) Podişul (Depresiunea) Transilvaniei
- e situat în centrul ţării, înconjurat de Munţii Carpaţi
- înălţimea medie – 400-500m
- cuprinde: Podişul Someşelor
Câmpia Transilvaniei
Podişul Târnavelor
- bogăţii: viţă de vie, pomi fructiferi, gaz metan, sare
b) Podişul Getic
- e situat între Subcarpaţii Getici şi câmpie, între Dunăre şi Dâmboviţa
- bogăţii: cărbuni, petrol, gaze naturale
c) Podişul Moldovei
- e situat în nord-estul ţării între Siret şi Prut
- are înălţimi mai mari în partea de nord şi mai mici înspre sud
d) Podişul Dobrogei
- e străbătut de Canalul Dunăre-Marea Neagră

Câmpiile
- sunt forme de relief netede, întinse, mai joase decât dealurile
- înălţimile lor variază între câţiva metri şi 200-300m
Câmpia Română
- este cea mai întinsă zonă de câmpie din ţară
- e situată în sudul ţării, de-a lungul Dunării, în sudul Podişului Getic şi se întinde până în sudul
Podişului Moldovei
- datorită pământului roditor e numită „grânarul ţării” – se cultivă grâu, porumb, floarea soarelui
- partea estică se numeşte Bărăgan
- este brăzdată de râuri care izvorăsc din Carpaţi şi se varsă în Dunăre
Câmpia de Vest
- e situată în vestul ţării
- e străbătută de râuri care izvorăsc din Occidentali
- se cultivă grâu, porumb, orz, ovăz, floarea soarelui
- în subsol – petrol şi izvoare de apă termală

Luncile şi Delta Dunării

Luncile sunt terenuri mai joase şi mai înguste decât câmpiile şi sunt situate de-a lungul
principalelor ape curgătoare
Sunt favorabile culturilor de legume şi zarzavaturi.
Lunca Dunării
- e cea mai mare luncă din ţară fiind situată de-a lungul Dunării
- în partea de vest e mai îngustă, iar spre est se lărgeşte
Delta Dunării
Dunărea se varsă în Marea Neagră prin trei braţe: Chilia, Sulina şi Sfântul Gheorghe.
- suprafaţa cuprinsă între aceste braţe formează Delta Dunării
- e formată din lacuri, gârle şi canale
- din loc în loc există ridicături de pământ numite grinduri, formate din nisip şi mâl
- plante: papura, stuf, salcie, nufăr, păduri de stejari şi plopi (Pădurea Letea – monument al naturii)
- animale: porci mistreţi, lupi, vulpi, vidre, melci, scoici
- păsări (peste 300 de specii): pelicani, lebede, raţe şi gâşte sălbatice, egrete
- peşti: ştiuca, crap, somn, şalău
Importanţa
- cea mai importantă zona piscicolă din ţară
- pentru turism
- stuf
- pentru navigaţie (portul Sulina)

Organizarea administrativă a României

a administra = a conduce, a gospodări
România e împărţită în următoarele unităţi administrative: judeţe, municipii, oraşe, comune.
Este alcătuită din 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti.
Un judeţ cuprinde mai multe oraşe şi comune, apropiate ca aşezare.
Cel mai important oraş dintr-un judeţ (în care se află conducerea acelui judeţ – prefectura) se
numeşte reşedinţă de judeţ.

Bucureşti – capitala României

Prima atestare documentară a oraşului este din timpul domniei lui Vlad Ţepeş.
Bucureşti este capitala României din anul 1862. A fost numită „Micul Paris”.
Este aşezată în sud-estul României, în Câmpia Română şi e străbătută de râul Dâmboviţa.
Municipiul Bucureşti este împărţit în 6 sectoare.
Obiective importante:
- Palatul Cotroceni (sediul Preşedinţiei)
- Palatul Victoria (sediul Guvernului)
- Palatul Parlamentului (sediul Parlamentului)
- parcuri şi lacuri: Herăstrău şi Cişmigiu

Aşezarea României în Europa

Continentul Europa este o mare întindere de uscat, care cuprinde mai multe ţări, printre care se
află şi România.
Vecinii României:

Ţară Capitala Limba Moneda

vorbită
UCRAINA Kiev ucraineană grivna ucraineană
REPUBLICA MOLDOVA Chişinău moldovenească leul moldovenesc
BULGARIA Sofia bulgară leva
SERBIA Belgrad sârbă dinar sârb
UNGARIA Budapesta maghiară forint

Europa
Un continent este o porţiune întinsă şi continuă a suprafeţei terestre.
Cele şapte continente (de la cel mai mare ca dimensiune la cel mai mic): Asia , Africa , America
de Nord, America de Sud , Antarctica , Europa şi Australia.
Europa e situată în emisfera nordică a globului pământesc. După suprafaţă, este al doilea cel mai
mic continent. Are aspectul unei mari peninsule.
Vecini:
est - Munţii Ural, râul Ural şi Marea Caspică
sud-est -Munţii Caucaz, Marea Neagră
nord - Oceanul Arctic
vest - Oceanul Atlantic
sud - Marea Mediterană
 Cel mai mare stat: Rusia (partea europeană)
Cel mai mic stat: Vatican
Altitudinea maximă în Munţii Alpi (între Franţa şi Italia) - Mont Blanc 4.807 m
Cel mai lung fluviu – Volga (Rusia)
Majoritatea limbilor vorbite în Europa sunt :
-limbi romanice: Franţa, Spania, Italia, România, Republica Moldova,
-limbi germanice: Germania, Austria, Elveţia, Olanda, Belgia, Danemarca, Suedia, Norvegia
-limbi slave: Polonia, Cehia, Slovacia, Rusia, Ucraina, Serbia

Europa şi Asia formează o mare întindere de uscat împreună cu Asia numită Eurasia.