CORPUL UMAN

Era o zi plăcută de
primăvară. Împreună cu
prietenii mei mă aflam în
vizită la bibliotecă unde
aveam de pregătit o temă
pentru lecția de științe.
Am cerut doamnei
bibliotecar enciclopedii şi
alte materiale deoarece
doream să desprindem cât
mai multe informaţii despre
corpul uman.
Cu multă amabilitate doamna bibliotecar ne-a
adus o multitudine de materiale utile. Fiecare
din noi am început să studiem şi să
desprindem informaţii.
Era o linişte deplină. Încep să citesc când
deodată sala de lectură a bibliotecii se umplu
de o lumină orbitoare. Brusc am realizat că
devenisem precum în povesti: “mic, mic cât
un bob de neghină”.
Pe neaşteptate, o boare de vânt mă purtă prin văzduh.
Parcă eram un astronaut.
Deodată am aterizat pe un turn, ce-i drept alcătuit din
clătite. Până să mă dezmeticesc am fost servit de un copil
pofticios.

O, Doamne!
Prin câte peripeţii mai aveam de trecut
în acea zi ?!?
 - Stai! Stai! Ce-i cu atăta întuneric? De ce se învârt toate
în jurul meu? Ce sunt pietrele astea mari de moară care
mestecă totul?
Aaaa! Uite că m-am prins! Mă aflu în
cavitatea bucală a baiatului! Pietrele de
moară care mestecă sunt:
incisivii – care taie hrana;
caninii – care au un vârf ascuţit şi perforează
alimentele;
premolarii şi molarii – care mestecă hrana.
Cel mai mult mi-a plăcut LIMBA – organul musculos care m-a
învârtit ca un carusel prin întreaga cavitate bucală
Cel mai tare m-am distrat când
papilele gustative se chinuiau să-mi
identifice gustul.
- cele de pe vărful limbii mă gustau să
vadă dacă sunt dulce
- cele de pe lateral faţă au crezut că
sunt sărat
- cele de pe lateral spate au crezut că
sunt acru şi acidulat
- cele de la baza limbii au crezut că aş
putea fi amar .
Mi-am continuat apoi
grăbit drumul. Am coborât
în faringe şi de aici, prin
esofag, am ajuns in
stomac. Aici din nou am
fost învărtit, pasat,
amestecat şi nu în ultimul
rând atacat de sucurile
gastrice care se chinuiau
să mă digere.
După vreo două-trei ore drumul meu a
continuat spre intestinul subţire unde a avut
loc cea mai mare parte a digestiei. S-au
întâmplat şi fenomene ciudate. Un alt organ
numit fiere şi-a vărsat furia pe noi, adică un
lichid galben – verzui, care i-a dizolvat cu
multă dibăcie pe o parte din prietenii mei de
călătorie. Aici am aflat că substanţele care nu
sunt folositoare sunt trimise
apoi în intestinul gros unde
are loc un fenomen de
fermentaţie, iar apoi printr-un
orificiu numit anus în afara
organismului.
STOMAC
FICAT
FIERE
INTESTIN SUBŢIRE
INTESTIN GROS
SPLINĂ
PANCREAS
Interesant mi s-a părut când prin pereţii subţiri ai
intestinului subţire, o parte din prietenii de lângă
mine, respectiv substanţele hrănitoare, dispăreau.
Curios din fire am păşit alături de ei părăsind
astfel SISTEMUL DIGESTIV.
Când am trecut dincolo de pereţii amintiţi am păşit
într- o altă lume. Credeam că am ajuns pe Marte.
Totul în jurul meu era roşu şi se mişca cu o viteză
uimitoare. Am vrut să mă opresc să privesc, dar
am fost împins cu tărie din spate de valurile ce
veneau cu regularitate. Atunci mi-am dat seama că
mă aflam în SISTEMUL CIRCULATOR.
 Tot aici am desoperit că în
sânge se află două tipuri de
celule, respectiv celulele roşii
(hematiile) care transportă
oxigen și dioxid de carbon prin
organism şi celulele albe numite
leucocite.
 Ele atacau mereu corpii străini ce
pătrundeau în organism şi aveau rolul de
a apăra organismului împotriva
microbilor. Vă daţi seama cât m-am
chinuit să le explic că eu sunt doar în
vizită prin organism?
Fiind atent la ceea ce se petrece în jurul meu m-
am trezit apoi într-o încăpere mare, parcă eram
într-o sală a motoarelor pe un vas de croazieră.
Atunci am înţeles şi cine era cea care făcea
zgomotul acela ritmic şi asurzitor, cine mă
împingea cu putere din spate. Era după cum cred
că v-aţi prins bineînteles, inima
cea care se contracta pentru
a pulsa sângele în organism.
Fiindcă ritmul era prea ameţitor m-am prins de o hematie
să mă mai odihnesc. Pe când să stau şi eu liniştit, era să fiu
expulzat din organism. Hematia ajunsese la nivelul
SISTEMULUI RESPIRATOR pentru a se purifica dând la
schimb dioxidul de carbon pe oxigenul proapăt inspirat.
De la noul meu coleg de drum, oxigenul am aflat că el
fusese inspirat, că trecuse prin fosele nazale, unde o parte
din impurităţi au fost oprite, că îşi continuase drumul apoi
prin faringe, laringe, trahee, bronhiile principale, căile
pulmonare şi a ajuns în plămâni.
 ALVEOLE

AORTA
BRONHII

TRAHEE

VENA
AORTA

La nivelul alveolelor zicea colegul că globulele roşii fac

schimbul de dioxid de carbon cu oxigen.
Am revenit apoi în sitemul circulator să văd ce se mai
întâmplase cu prietenele mele substanţele hrănitoare. Ele
se plimbaseră prin tot organismul vizitând fiecare celulă şi
hrănind-o. Am aflat că de la celule nu au plecat cu mâna
goală ci au luat cu ele rezidurile rezultate. Le-au luat
pentru a le arunca.
Aşa am aflat că eliminarea substanţelor nefolositoare se
face prin:
PLĂMÂNI – eliminarea dioxodului de carbon - SISTEMUL
RESPIRATOR
ANUS – defecaţia - SISTEMUL DIGESTIV;
PIELE – transpiraţia
SISTEMUL EXCRETOR - urina.
Am plecat alături de noile mele prietene, hematiile să
colind în continuare prin corpul omenesc, când ce să
vezi? Două boabe mari de fasole roşie. Pe când să muşc
din ele, hematiile m-au oprit. Cică nu am voie să le fac rău,
că ei curăţă sângele de reziduri.
Am intrat în jocul lor si ne-am trezit în unul din bobii
ăia mari de fasole, care cică se numesc RINICHI, cine
ar fi crezut?

Aici sângele e filtrat de

impurităţi şi se
formează urina care apoi e colectată şi
prin uretere este trimisă la vezica
urinară de unde prin uretră este
eliminată afară din organism.

RINICHI
URETERE
VEZICA URINARĂ

URETRĂ
Din nou am rămas şocat de cât de complex este
corpul uman. Cum era şi firesc m-am întrebat cine
poate fi atât de inteligent încât să le gândească şi să
le coordoneze pe toate.
Prietenele mele globulele m-au dus să îmi arate.
Purtat de ele am ajuns la comandantul suprem al
organismului care se află la cap, numit CREIER. Aici
urmărind panoul de comandă am văzut că el este cel
care dă comandă întregului organism. Am văzut de
asemenea că este atent la tot şi la toate,
prelucrând fiecare informaţie
ce este preluată din mediu
de organele de simţ.
Am văzut că ochiul mă ajută să văd mediul
înconjurător, pielea mă ajută să pipăi obiectele
cu care vin în contact, limba după cum am văzut
pe “propria piele” mă ajută să simt gustul, nasul
mă ajută să identific mirosurile plăcute, aroma
prăjiturilor şi mă atenţionează asupra unor
pericole, ajutandu-mă să nu mă intoxic cu
anumite substanţe otrăvitoare. Urechea mă
anunţă şi ea dacă aude ceva suspect.
 Am rămas uimit de căt de complex era prietenul meu
creierul şi cât îl ajutau prietenele lui fidele organele de
simţ.

URECHEA – auz, echilibru PIELEA – simţul tactil

LIMBA gustul

OCHIUL
văz

Gusturile de bază
sunt : sărat,
dulce, acru,
amar.
NAS - mirosul
Cine ar fi crezut că sitemul
nervos şi comandatul
corpului, creierul, are atâţia
prieteni care îl ajută.Am aflat
atunci că nu doar organele de
simţ îi sunt prietene. Am aflat
că cineva trebuie să ajute
organismul să pună în aplicare
toate comenzile date.
Cine ar putea să ajute mai bine
la îndeplinirea acestei sarcini
decât cele două siteme care se
împacă atât de bine SISTEMUL
OSOS şi SISTEMUL
MUSCULAR.
Sistemul osos cu
ajutorul celor 206
oase, cu al
articulaţiilor care le
leagă asigura o
formă şi o mobilitate
organismului.
Pe aceste oase sunt
fixaţi cu ajutorul
tendoanelor toţi
muşchii din corp,
muşchi ce formează
sistemul muscular.
Şi cum stăteam eu aşa liniştit,
deodată am auzit ceva cu
ajutorul URECHILOR, apoi am
simţit ceva atingându-mi
PIELEA, CREIERUL mi-a zis
ca trebuie să mă mişc,
MUŞCHII au reacţionat,
OASELE i-au suţinut, m-am
ridicat, am deschis OCHII şi
ce să vezi????????
- Hai leneşule, trezirea! Ne-ai ajutat mai mult de o grămadă!
În timp ce noi citeam şi ne luat notiţe tu cine ştie ce
visai.....
- Am dormit?????? Totul a fost doar un vis?????????
- Ce vis, ni-l spui şi nouă??????
 Bibliografie
 ?.,mbn vccvbnmCălătorie în interiorul corpului uman – Traducere de
Teodora Terciu, Editura Artur, 2009
 Corpul omenesc – Florence si Pierre Oliver Wessels, Grupul Editorial RAO,
1992
 Cum funcţionează corpul omenesc – Katja Baier, Editura Litera
Internaţional, 2007
 Enciclopedie generală pentru copii – Vera Aristova, Editura Litera,
Internaţional, 2007
 Mic Atlas de Anatomia Omului – Dem. Theodorescu Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti 1982
 Prima mea enciclopedie – A. I. Galperstein – Editura Litera Internaţional,
2008
 Resurse internet
 www.descopera.ro
 www.cnet.ro
 www.vitalitate.com
 www.google.ro