Cultură şi civilizaţie românească

Programul de studii: An pregătitor de limba română pentru

cetățeni străini

Titularul activităţii de curs: lect. univ. dr. Iuliana Wainberg

7
 Să pronunţăm corect!
- nume de persoane, oraşe, ape, munţi –

A a Ana, Andrei, Alba Iulia, Baia Mare, Oradea

Ă ă Călăraşi, Năsăud, Copşa Mică
 â Râmnicu Vâlcea
B b Bianca, Bogdan, Bucureşti, Braşov, Sibiu, Cib
C c Carmen, Cristian, Carpaţi, Constanţa, Bacău, Miercurea Ciuc
D d Dana, Dorin, Deva, Oradea, Arad
E e Elena, Eugen, Eforie, Sebeş, Ploieşti, Orăştie
F f Felicia, Florin, Făgăraş, Ilfov
G g George, Gabriela, Galaţi, Târgu Mureş, Câmpulung
H h Hortensia, Horaţiu, Hunedoara, Odorheiu Secuiesc
I i Iulia, Ioan, Iaşi, Aiud, Botoşani, Vaslui
Î î -
J j Târgu Jiu, Blaj, Dej
K k -
L l Laura, Lucian, Lotru, Vaslui, Predeal
M m Maria, Mircea, Mangalia, Roman, Maramureş
N n Nadia, Nicolae, Neptun, Câmpeni, Beclean
O o Olivia, Ovidiu, Oradea, Olt, Cluj-Napoca
P p Paula, Petru, Predeal, Câmpulung
R r Roxana, Radu, Roman, Craiova, Cugir
S s Silvia, Septimiu, Sibiu, Constanţa
Ş ş Ştefania, Şerban, Şimleul Silvaniei, Petroşani, Sebeş, Păltiniş
T t Teodora, Tudor, Timişoara, Constanţa, Siret
Ţ ţ Ţăndărei, Bistriţa, Piatra Neamţ
U u Urziceni, Abrud, Bacău
V v Valentina, Vlad, Vaslui, Cernavodă, Braşov
W w -
X x Roxana, Alex
Y y -
Z z Zoe, Zamfir, Zlatna, Azuga, Bicaz

8
 DESPRE ROMÂNIA
LOCALIZARE

Cuvinte utile:
localizare – engl. location
ţară – engl. country
graniţă – engl. border
est – engl. east
nord – engl. north
vest – engl. west
sud – engl. south
capitală - engl. capital city
vecin – engl. neighbour, borderer

Limba română:
România este o ţară din sud-estul Europei; are graniţe cu Republica
Moldova (în est), Ucraina (în nord), Ungaria (în vest), Serbia (în sud-vest) şi
Bulgaria (în sud).
Capitala României este Bucureşti.

Limba engleză:
Romania is a country from Southeastern Europe, bordering Moldova
Republic (in the East), Ukraine (in the North), Hungary (in the West), Serbia (in
the Southwest) and Bulgaria (in the South).
The Capital of Romania is Bucharest.

Exerciţii:
1. Identificaţi pe hartă vecinii României.
2. Localizaţi pe hartă capitala României.

9
 ROMÂNIA ŞI ROMÂNII

Cuvinte utile:
oameni – engl. people
recensământ – engl. census
populaţie – engl. population
locuitori – engl. inhabitants
român – engl. Romanian
maghiar – engl. Hungarian
ţigan/rrom – engl. Gypsy
german – engl. German
ucrainean – engl. Ukrainian
turc – engl. Turkish
rus – engl. Russian
tătar – engl. Tatar
armean – engl. Armenian
croat – engl. Croatian
sârb - engl. Serbian
religii – engl. religions
ortodocşi – engl. Orthodox
romano-catolici – engl. Roman-Catholics
reformaţi – engl. Reformed
penticostali – engl. Pentecostals
greco-catolici – engl. Uniates
baptişti – engl. Baptists
adventişti – engl. Adventists
musulmani – engl. Muslims
altele – engl. other
mai puţin – engl. less
fiecare – engl. each
continuatoare – engl. a continuation
timpuri străvechi – engl. ancient times
scriere – engl. writing
oraş - engl. town, city
sat – engl. village
judeţ – engl. county

Limba română:
Conform recensământului din anul 2011, România are o populaţie de peste
20 milioane de locuitori.

10
 Împărţirea etnică în România: 89% români, 6,5% maghiari, 3,3 %
ţigani/rromi, dar şi germani (saşi, şvabi), ucraineni, turci, ruşi, tătari, armeni, croaţi,
sârbi, evrei, polonezi, slovaci, macedoneni ş.a., în procente mai mici.
Principalele religii în România: ortodocşi: 82 %, romano-catolici: 4 %,
reformaţi: 3 %, penticostali: 2 %, greco-catolici: 1 %, baptişti: 0,5 %, adventişti:
0,4 %, musulmani: 0,3 %, şi altele, cu mai puţin de 0,3 % fiecare.
Limba română este o limbă romanică; este continuatoarea limbii latine
vorbite în timpurile străvechi în Dacia şi Moesia (provinciile estice ale Imperiului
Roman). În scriere se foloseşte alfabetul latin, cu 31 de litere.
Administraţie: Mai mult de 54% din populaţia României locuieşte în
oraşe. Sunt peste 260 de oraşe în România.
Diviziunile administrative se numesc „judeţe”. Sunt 41 de judeţe în
România. Capitala, Bucureşti, are statut de judeţ.
În cadrul judeţelor, subunităţile sunt reprezentate de municipii (oraşe
mari), oraşe şi comune. Comunele sunt, de obicei, formate din mai multe sate.

Limba engleză:
According to the 2011 census, about 20 milion people live in Romania.
Ethnic breakdown in Romania: 89% Romanians, 6.5% Hungarians, 3.3 %
Gypsys, but also Germans, Ukrainians, Turks, Russians, Tatars, Armenians,
Croatians, Serbians, Jews, Polish, Slovaks, Macedonians etc., in smaller
percentages.
Main religions in Romania: Orthodox: 82%, Roman Catholics: 4 %,
Protestants: 3%, Pentecostals: 2 %, Uniates: 1 %, Baptists: 0,5 %, Adventists: 0,4
%, Muslims: 0,3 %, and others, with less than 0,3 % each.
Romanian language is a Latin based language; it is a continuation of the
Latin spoken in ancient times in Dacia and Moesia the eastern provinces of the
Roman Empire. A 31-letter Latin alphabet is in use.
More than 54 % of Romania's population lives in towns and cities. There
are over 260 towns in Romania.
Administration: The administrative divisions are called „judeţ” (county).
There are 41 counties in Romania. The capital city, Bucharest, has the status of a
county.
In a county, the subunits are represented by the cities, towns, communes
and villages. The communes are, for the most part, formed by many villages.

11
 GEOGRAFIE
RELIEFUL DIN ROMÂNIA

Cuvinte utile:
hartă – engl. map
graniţă – engl. border
relief – engl. terrain
munte – engl. mountain
deal – engl. hill
podiş – engl. highland
câmpie – engl. plain
deltă – engl. Delta
mare – engl. sea
grup – engl. range
peisaj – engl. landscape
tip – engl. types
destinaţie – engl. destination
turist – engl. tourist
staţiune – engl. (holiday) resort

Limba română:
Relieful din România cuprinde munte, deal, podiş, câmpie, deltă, mare.

Munţii Carpaţi

- în România, Munţii Carpaţi au o lungime de peste 900 Km

- munţii din România se împart în 3 grupe: Carpaţii de Est sau Orientali,
Carpaţii de Sud sau Meridionali, Carpaţii de Vest sau Occidentali
- munţii din România sunt o destinaţie ideală pentru turişti. Cele mai cunoscute
staţiuni pentru schi sunt: Poiana Braşov, Sinaia, Predeal, Buşteni, Vatra
Dornei, Păltiniş, Straja etc.

Limba engleză:
The relief from Romania include mountain, hill, highland, plain, delta, sea.

12
 The Carpathian Mountains

- in Romania, The Carpathian Mountains extend over 900 Km

- they are divided into three major ranges: the Eastern (Oriental) Carpathians,
the Southern Carpathians and the Western Carpathians.
- Romania’s mountains are a great destination for tourist. Some of the most
popular ski resorts are: Poiana Braşov, Sinaia, Predeal, Buşteni, Vatra Dornei,
Păltiniş, Straja etc.

Marea Neagră

Cuvinte utile:
Marea Neagră – engl. The Black Sea
litoral – engl. Sea Coast
în timpul verii – engl. in the summertime
salinitate – engl. salinity
temperatură – engl. temperature
atracţie turistică – engl. tourist attraction
mai – engl. May
septembrie – engl. September

Limba română:
Litoralul României la Marea Neagră este de 245 Km. Marea Neagră este o
mare continentală, are curenţi marini temperaţi, o salinitate medie şi o temperatură
de 25 – 27oC în timpul verii. Este o atracţie turistică majoră, în special din luna mai
până în septembrie.
Staţiunile româneşti de la Marea Neagră sunt: Năvodari, Mamaia,
Constanţa, Eforie Nord, Eforie Sud, Costineşti, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus,
Saturn, Mangalia, Techirghiol, 2 Mai, Vama Veche.

Limba engleză:
The Romanian Black Sea Coast stretches a little over 245 Km. The Black
Sea is a continental sea, with temperate marine currents, a low tide and salinity,
and a water temperatures between 25 – 27oC in the summertime. It is a major
tourist attraction, especially from May until September.
The Romanian tourist resorts from Black Sea are: Năvodari,
Mamaia, Constanţa, Eforie Nord, Eforie Sud, Costineşti, Olimp, Neptun,
Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia, Techirghiol, 2 Mai, Vama Veche.

13
 Delta Dunării

Cuvinte utile:
Delta Dunării – engl. Danube Delta
călătoria – engl. journey
râu – engl. river
braţe – engl. branches
triunghiular – engl. triangular
mlaştini – engl. swamps
insule – engl. islands
plutitor – engl. floating
trestii – engl. reeds
bancuri de nisip – engl. sandbanks
zonă – engl. area
protejat – engl. protected
specii – engl. species
plante – engl. plants
animale – engl. animals
păsări – engl. birds
pelicani – engl. pelicans
cormorani – engl. cormorants
vulturi – engl. eagles
specii – engl. species
peşti – engl. fishes
vulpi – engl. foxes
lupi – engl. wolves
porci mistreţi – engl. wild boar
căprioare – engl. deer
călătorii – engl. trips
excursii – engl. excursions
vapor – engl. boat
hoteluri – engl. hotels
restaurante – engl. restaurants
muzeu – engl. museum

Limba română:
În România, Dunărea îşi încheie călătoria prin Europa.
Pe teritoriul României râul se divide în 3 braţe, Chilia, Sulina, Sfântu
Gheorghe, şi formează Delta Dunării.
Delta este o zonă triunghiulară cu mlaştini, insule plutitoare de trestii şi

14
 bancuri de nisip. Este o rezervaţie UNESCO, o zonă protejată, şi habitatul natural
pentru multe specii rare de plante şi animale. Aici sunt cele mai multe colonii de
păsări din întreaga Europă, unele venite chiar din China sau Africa. Sunt peste 300
de specii de păsări în Delta Dunării, printre care pelicani, cormorani, vulturi.
Păsările nu sunt singurii locuitori ai Deltei. Aici se găsesc şi multe specii
de peşti dar şi animale, ca vulpi, lupi, porci mistreţi sau căprioare. Sunt aproape
3400 de specii de animale şi aproximativ 1700 specii de plante. Se pot organiza
călătorii şi excursii şi cu vaporul, mai ales din Tulcea; aici se găsesc hoteluri şi
restaurante, precum şi Muzeul Deltei Dunării.

Limba engleză:
In Romania, Danube River ends its journey through Europe.
Here the river divides into 3 frayed branches, Chilia, Sulina, Sfântu
Gheorghe and form the Danube Delta.
The delta is a triangular swampy area of marshes, floating reed islands and
sandbanks. It is a UNESCO Biosphere Reservation, a protected wetland and
natural habitat for rare species of plants and animals.
Here is the highest concentration of bird colonies in all of Europe, some of
them from far away as China and Africa.
Some 300 species of birds make Danube‘s Delta their home, including
white pelicans, cormorants, eagles.
Birds are not the only inhabitants of the Delta. There is also a rich
community of fish and animals, like foxes, wolves, boar or deer. Altogether, 3450
animal species can be seen here and about 1700 plant species.
The Delta can be explored as part of a Danube River Cruise, or on day trips
and boat excursions especially from Tulcea; here can be found good hotels and
restaurants, and also the Museum of the Danube Delta.

Exerciţii:

1. Numiţi şi localizaţi pe hartă cele mai cunoscute staţiuni româneşti pentru schi.
2. Numiţi şi localizaţi pe hartă staţiunile româneşti de la Marea Neagră.
3. Numiţi câteva animale care trăiesc în Delta Dunării.
4. Motivaţi de ce Delta Dunării este o zonă protejată de lege.

15
 Râurile din România

Cuvinte utile:
râuri – engl. rivers
izvorăsc – engl. spring
principalele râuri – engl. main rivers
se varsă – engl. drains, are collected
curge – engl. flows
se desfăşoară – engl. outspread
lungime – engl. length
fluviu – engl. river
rută – engl. route
vapoare – engl. ships
schimburi – engl. exchanges
croaziere – engl. cruises
port – engl. port
legat – engl. connected

Limba română:
98 % din râurile României izvorăsc din Munţii Carpaţi.
Principalele râuri din România sunt: Mureş, Prut, Olt, Siret, Ialomiţa,
Someş şi Argeş. La est râurile din România se varsă în Siret şi Prut, la sud se varsă
în Dunăre, iar în vest majoritatea se varsă în râul Tisa.
Dunărea este al 2-lea mare râu din Europa; pe teritoriul României Dunărea
curge în partea de sud, o parte a ei formând şi graniţele cu Serbia, Bulgaria,
Republica Moldova şi Ucraina. În România, cursul Dunării se desfăşoară pe o
lungime de 1075 Km, de la Baziaş, unde fluviul intră în ţară, până la Marea
Neagră.
Dunărea este o rută importantă pentru vapoare, schimburi internaţionale
sau croaziere pentru turişti.
În România, principalul port este Constanţa, port la Marea Neagră, legat de
Dunăre de un canal construit în 1984.
Alte porturi importante se află tot pe Dunăre, precum: Galaţi, Tulcea,
Brăila, Călăraşi, Giurgiu, Drobeta-Turnu Severin etc.

16
Limba engleză:

Rivers

98% of the Romania’s rivers spring from the Carpathian Mountains.

The main rivers in Romania are: Mureş, Prut, Olt, Siret, Ialomiţa, Someş
and Argeş. In the east, river waters are collected by Siret and Prut rivers, in the
south, waters flow directly into the Danube and in the west most of them are
collected by Tisa River.
The Danube is Europe’s second longest river; on Romanian territory,
Danube flows through southern side, a part of it forming the country’s frontier with
Serbia, Bulgaria, Moldova Republic and Ukraine. In Romania, Danube waters
flows along 1075 Km, from Baziaş, where the river enter into the country, to the
Black Sea.
The Danube is an important water route for domestic shipping, as well as
international trade and tourist cruises. In Romania, the main port is Constanţa, port
at Black Sea, linked to the Danube by a canal build in 1984. Other important river
ports are also on the Danube river, as: Galaţi, Tulcea, Brăila, Călăraşi, Giurgiu,
Drobeta-Turnu Severin etc.

Lacuri

Cuvinte utile:
lacuri – engl. lakes
mici – engl. small
medii – engl. medium
cele mai mari – engl. the largest
lagunele – engl. lagoons
lacuri de coastă – engl. coastal lakes
lacuri glaciale – engl. glacial lakes
mal – engl. shore
spectaculoase – engl. spectacular
adânc – engl. deep
lac vulcanic – engl. volcanic lake
situat – engl. located
aflat – engl. located
lângă – engl. near
Chei – engl. Gorges
baraj – engl. dam, barrage
formă – engl. shape
peisaj – engl. landscape
alunecare – engl. landslide

17
aluviuni – engl. alluvium, river deposits
afluenţi – engl. tributaries

Limba română:
Sunt aproximativ 3500 de lacuri în România, majoritatea mici sau medii.
Cele mai mari sunt lagunele şi lacurile de coastă din Marea Neagră, ca Razim şi
Sinoe, sau lacurile de pe malul Dunării, Oltina şi Brateş.
Formate la sfârşitul Erei Glaciale, lacurile glaciale din Munţii Carpaţi sunt
mici, dar spectaculoase. Dăm ca exemple lacurile din Munţii Retezat: Zănoaga, cel
mai adânc lac din România (29 m), şi lacul Bucura, cel mai mare ca suprafaţă (9
ha), sau lacurile din Munţii din Transilvania (lacurile Bâlea, Capra, Călţun,
Podragu).
Singurul lac vulcanic din România este Lacul Sf. Ana, aflat în Masivul
Ciomatul Mare, lângă Tuşnad.
Lacul Roşu, aflat în Masivul Hăşmaş, lângă Cheile Bicazului, este unic ca
formă şi peisaj. Este un lac baraj natural, format în 1837 după o alunecare masivă
de teren. Numele Lacul Roşu vine de la aluviunile roşii aduse de afluenţii
principali.

Limba engleză:

Lakes
There are around 3500 lakes in Romania, most of them small or medium.
The largest are the lagoons and coastal lakes on the Black Sea shore, such
as Razim and Sinoe, or lakes along the Danube bank – Oltina and Brateş.
Formed at the end of the last Ice Age, the glacial lakes in the Carpathian
Mountains are small, but spectacular. Exemples: the glacial lakes in the Retezat
Mountains: Zănoaga, the deepest lake in the country (29 m) and Bucura, the largest
(9 ha) as well as the lakes located in the Transylvanian Mountains (Bâlea, Capra,
Călţun, Podragu).
The only volcanic lake in Romania is Lake St. Ana, located in Ciomatu
Mare Massif, near Tuşnad.
The Red Lake, located in the Hasmas Massif, near Bicaz Gorges, is
unique in shape and landscape. It is a natural dam lake created in 1837 after
a major landslide. The name “Lacul Rosu” (Red Lake) comes from the
reddish alluvia deposited by its main tributary.

18
 Flora şi fauna

Cuvinte utile:
variate – engl. varied
climă – engl. climate
plante – engl. plants
animale – engl. animals
stejar – engl. oak
fag – engl. beech
ulm – engl. elm
frasin – engl. ash
arţar – engl. maple
tei – engl. linden
păduri – engl. forests
conifere – engl. conifers
brad – engl. fir tree
molid – engl. spruce fir
pin – engl. pine
zadă – engl. larch
bogate – engl. rich
variate – engl. various
a trăi – engl. to live
animale sălbatice – engl. wild animals
iepuri – engl. rabbits
vulpi – engl. foxes
lupi – engl. wolfs
urşi – engl. bears
porci mistreţi – engl. wild boar
cerbi – engl. deer
căprioare – engl. deer
capre negre – engl. black goat
şerpi – engl. snakes
veninoşi – engl. venomous
vipere – engl. vipers
pelicani – engl. pelicans
vulturi – engl. eagles
bufniţe – engl. owls
fazani – engl. pheasants
porumbei – engl. pigeons
turturele – engl. doves
animale domestice – engl. domestic animals
porci – engl. pigs

19
oi – engl. sheeps
capre – engl. goats
vaci – engl. cows
cai – engl. horses
raţe – engl. ducks
gâşte – engl. geese
găini – engl. chickens
pui – engl. chickens
curcani – engl. turkeys

Limba română:
Datorită variatelor forme de relief şi climă, România are o floră şi faună
diversă. În România se găsesc peste 3700 specii de plante şi peste 33000 specii de
animale. Copaci precum stejarul, fagul, ulmul, frasinul, arţarul şi teiul formează 71
% din pădurile României, iar coniferele (brad, molid, pin şi zadă) reprezintă 29 %
din pădurile României.
Fauna României este una din cele mai bogate şi variate din Europa. Aici
trăiesc şi unele specii foarte rare sau chiar unice pe continent.
Dintre animalele sălbatice care trăiesc în România, dăm ca exemple: iepuri,
vulpi, lupi, urşi, porci mistreţi, cerbi, căprioare, capre negre, şerpi (majoritatea
neveninoşi, cu excepţia viperelor), pelicani (în Delta Dunării), vulturi, bufniţe,
fazani, porumbei, turturele etc.
Animale domestice care sunt crescute în România: porci, oi, capre, vaci,
cai, raţe, gâşte, găini, pui, curcani etc.

Limba engleză:

Flora and fauna

Due to its varied terrain and climate, Romania has a diverse flora and
fauna. Over 3700 species of plants and 33000 species of animals can be found in
Romania. Trees like oak, beech, elm, ash, maple and linden made up 71 % of
Romania’s forests, while conifers (fir tree, spruce fir, pine and larch) account 29 %
of Romania’s forests.
Romania Fauna is one of the richest and most maried from Europe. Here
lives also very rares species or even unique on continent.
Exemples of wild animals wich lives in Romania: rabbits, foxes, wolfs,
bears, wild boar, deer, black goat, snakes (most of them nonvenomous, except the
vipers), pelicans (in the Danube Delta), eagles, owls, pheasants, pigeons, doves etc.
Domestic animals wich are grown in Romania: pigs, sheeps, goats, cows,
horses, ducks, geese, chickens turkeys etc.

20
 Solul şi resursele minerale


Cuvinte utile:
sol – engl. soil
resurse minerale - mineral resources
agricol – engl. agricultural
cultivate – engl. grown
plante – engl. plant
grâu – engl. wheat
orz – engl. barley
ovăz – engl. oat
porumb – engl. corn
floarea-soarelui – engl. Sunflower
soia – engl. soy
rapiţă – engl. colza
varză – engl. cabbage
roşii – engl. tomatoes
viţă-de-vie – engl. vineyard
pomi fructiferi – engl. fruit trees
mere – engl. apples
pere – engl. pears
prune – engl. plums
cireşe – engl. cherries
vişine – engl. sour cherries
caise – engl. apricots
piersici – engl. peaches
gutui – engl. quince
rezerve naturale – engl. nature reserves
petrol – engl. oil
gaze naturale – engl. natural gases
fier – engl. iron
metale neferoase – engl. non-ferrous metals
aur – engl. gold
sare – engl. salt

Limba română:
Aproape 2/3 din teritoriul României este agricol. Aici sunt cultivate plante
(grâu, orz, ovăz, porumb, floarea-soarelui, soia, rapiţă, varză, roşii etc.), viţă-de-vie
şi pomi fructiferi. În România se cultivă fructe ca: mere, pere, prune, cireşe, vişine,
caise, piersici, gutui etc.

21
 În privinţa rezervelor naturale, aici se găsesc rezerve importante de petrol,
de gaze naturale, depozite de fier, depozite de metale neferoase, aur, dar şi mari
cantităţi de sare (în special la Slănic, Târgu Ocna, Ocna Mureş, Praid, Turda şi
Cacica). Foarte cunoscute şi vizitate de foarte mulţi turişti sunt, spre exemplu,
Salina Turda şi Salina Praid.

Limba engleză:
Soil and mineral resources

Almost 2/3 s of the country's territory are suitable for agriculture. Here
grown plants (wheat, barley, oat, corn, Sunflower, soy, colza, cabbage, tomatoes
etc.) vineyard and fruit trees. In Romania grown fruits, like: apples, pears, plums,
cherries, sour cherries, apricots, peaches, quince etc.
About the nature reserves, here are significant oil reserves, large deposits
of natural gas, iron ore deposits, nonferrous metal reserves, gold deposits, but also
large amounts of pure salt (especially at Slănic, Târgu Ocna, Ocna Mureş, Praid,
Turda and Cacica). Very popular and visited by many tourists are, for example
Salina Turda and Salina Praid.

Exerciţii:
1. Numiţi şi arătaţi pe hartă principalele râuri din România.
2. Numiţi câteva lacuri din România şi principala lor caracteristică/
principalele lor caracteristici.
3. Numiţi câteva dintre resursele naturale ale României.
4. Numiţi 5 animale domestice şi 5 animale sălbatice care trăiesc în România.

22
 JUDEŢELE DIN ROMÂNIA

Cuvinte utile:
judeţe – engl. counties
municipiu – engl. municipality
denumite – engl. named
râu – engl. river
oraş – engl. city
fiecare – engl. each
comune – engl. communes
sate – engl. villages
primar – engl. mayor
prefect – engl. prefect
administraţia – engl. administration
Consiliul judeţean – engl. County Council
a fi ales – engl. to be elected
alegeri – engl. elections
locale – engl. local
reşedinţa de judeţ – engl. county seat

Limba română:
România are 41 de judeţe, şi municipiul Bucureşti. Multe judeţe sunt
denumite după un râu sau după un oraş important. În fiecare judeţ sunt mai multe
oraşe importante, comune şi sate. Fiecare oraş şi comună are un primar. Prefectul şi
administraţia sa, precum şi Consiliul judeţean, se ocupă de problemele unui judeţ.
Aceştia sunt aleşi odată la 4 ani, prin alegeri locale.

Limba engleză:
Romania has a total of 41 counties and the municipality of Bucharest. Most
counties are named after a major river or after notable cities.
Each of the counties has many cities, communes and villages. Each city
and commune have an mayor. The prefect and his administration have executive
prerogatives within the county limits, while limited legislative powers are assigned
to a County Council. They are elected every four years, during local elections.

Limba română:
Judeţele din România sunt:

23
 REŞEDINŢA DE
JUDEŢUL CODUL JUDEŢ

Alba AB Alba Iulia

Arad AR Arad
Argeş AG Piteşti
Bacău BC Bacău
Bihor BH Oradea
Bistriţa-Năsăud BN Bistriţa
Botoşani BT Botoşani
Brăila BR Brăila
Braşov BV Braşov
Buzău BZ Buzău
Călăraşi CL Călăraşi
Caraş-Severin CS Reşiţa
Cluj CJ Cluj-Napoca
Constanţa CT Constanţa
Covasna CV Sfântu Gheorghe
Dâmboviţa DB Târgovişte
Dolj DJ Craiova
Galaţi GL Galaţi
Giurgiu GR Giurgiu
Gorj GJ Târgu Jiu
Harghita HR Miercurea Ciuc
Hunedoara HD Deva
Ialomiţa IL Slobozia
Iaşi IS Iaşi
Ilfov IF Buftea
Maramureş MM Baia Mare
Mehedinţi MH Drobeta-Turnu Severin
Mureş MS Târgu Mureş
Neamţ NT Piatra Neam
Olt OT Slatina
Prahova PH Ploieşti

24
 REŞEDINŢA DE
JUDEŢUL CODUL JUDEŢ

Sălaj SJ Zalău
Satu Mare SM Satu Mare
Sibiu SB Sibiu
Suceava SV Suceava
Teleorman TR Alexandria
Timiş TM Timişoara
Tulcea TL Tulcea
Vâlcea VL Râmnicu Vâlcea
Vaslui VS Vaslui
Vrancea VN Focşani
Bucureşti B Bucureşti

REGIUNILE ISTORICE ALE ROMÂNIEI

Limba română:
În zilele noastre, regiunile istorice ale României sunt: Muntenia, Dobrogea,
Oltenia, Moldova, Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş.

Transilvania: Transilvania este o regiune istorică din centrul României. În trecut,

în Transilvania erau incluse şi regiunile Crişana, Maramureş şi Banat. Astăzi,
judeţele din Transilvania sunt: Alba, Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Cluj, Hunedoara,
Mureş, Sibiu Braşov, Covasna, Harghita.

Banat: Banatul este o regiune geografică şi istorică din Europa Centrală, împărţită
între mai multe ţări: o parte în V României, cu judeţele Timiş, Caraş-Severin, Arad,
Hunedoara şi Mehedinţi, o parte în Serbia şi o parte în Ungaria.

Bucovina: Bucovina este o regiune istorică din Europa Centrală, împărţită între
România şi Ucraina. În România, Bucovina se află în partea de N a ţării, în judeţul
Suceava şi o parte în judeţul Botoşani.

25
Crişana: Crişana are la N Maramureşul, la E Transilvania, la S Banatul şi la V
Câmpia Panonică a Ungariei. Judeţele din Crişana sunt Arad (cea mai mare parte),
Bihor, Sălaj, Satu Mare şi Hunedoara.

Dobrogea: Dobrogea este o regiune istorică împărţită astăzi între România şi

Bulgaria. Judeţele din Dobrogea sunt Constanţa şi Tulcea.

Maramureş: Maramureşul este o regiune geografică, istorică şi etno-culturală din

N României şi V Ucrainei. Maramureş este şi numele judeţului, care face parte din
această regiune şi care este situat în partea de sud a ei.

Moldova: Moldova este o regiune geografică şi istorică, ce se află între Carpaţii de

E şi râul Nistru. Partea de V aparţine României, partea de E aparţine Republicii
Moldova, iar partea de N şi S-E aparţine Ucrainei. În România, judeţele din
Moldova sunt: Galaţi, Iaşi, Vaslui, şi părţi din judeţele Bacău, Botoşani, Neamţ,
Suceava, Vrancea.

Muntenia: Muntenia este o regiune istorică din România. Se află între Dunăre,
Munţii Carpaţi şi Moldova şi râul Olt. În Muntenia sunt 10 judeţe: Brăila, Buzău,
Călăraşi, Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Prahova, Teleorman, şi părţi
din alte trei judeţe: Vrancea, Vâlcea, Olt. În Muntenia se află şi capitala României,
Bucureşti.

Oltenia: Oltenia este o regiune istorică şi geografică a României, situată în V

Munteniei. Se află între Dunăre, Carpaţii de S şi râul Olt. Judeţele din Oltenia sunt:
Gorj, Dolj şi o parte din judeţele Mehedinţi, Vâlcea, Olt, Teleorman.

Limba engleză:
Nowadays, the historical regions of Romania are: Muntenia (Wallachia),
Oltenia, Moldova, Bucovina, Dobrogea, Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş.

Transylvania: Transylvania is a historical region in the central part of Romania. In

the past, in Transylvania were included not only Transylvania proper, but also the
historical regions of Crişana, Maramureş and Banat. Now, due to the several
administrative reorganisations, Transylvania covers the counties: Alba, Bistriţa-
Năsăud, Sălaj, Cluj, Hunedoara, Mureş, Sibiu Braşov, Covasna, Harghita.

Banat: Banat is a geographical and historical region in Central Europe, currently

divided between three countries: a part in western Romania, with the counties of
Timiş, Caraş-Severin, Arad, Hunedoara and Mehedinţi, a part in Serbia and a part
in Hungary.

26
Bukovina: Bukovina is a historical region in Central Europe, currently divided
between Romania and Ukraine. In Romania, Bukovina is located in the north part,
and it is part of Suceava County and a part of Botoşani County.

Crişana: Crişana is bounded in Romania by Maramureş to the north, Transylvania

to the east, Banat to the south and the Hungarian Pannonian Plain to the west. The
counties from Crişana are Arad (most of it), Bihor, Sălaj, Satu Mare and
Hunedoara.

Dobrogea: Dobrogea is a historical region shared today by Bulgaria and Romania.

The counties from Dobrogea are Constanţa and Tulcea.

Maramureş: is a geographical, historical and ethno-cultural region in northern

Romania and western Ukraine. The name Maramureş is used also for the
Maramureş County of Romania, which contains the southern section of the
historical region.

Moldavia: Moldavia is a geographic and historical region, corresponding to the

territory between the Eastern Carpathians and the Nistru river. The western part of
Moldavia is part of Romania, the eastern part belongs to the Republic of Moldova,
while the northern and south-eastern parts are territories of Ukraine. In Romania,
Moldavia includes the counties: Galaţi, Iaşi, and parts of the Bacău, Botoşani,
Neamţ, Suceava, Vrancea counties.

Muntenia: Muntenia/Wallachia is a historical province of Romania. It is situated

between the Danube river, the Carpathian Mountains and Moldavia, and the Olt
River. Muntenia includes ten counties: Brăila, Buzău, Călăraşi, Argeş, Dâmboviţa,
Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Prahova, Teleorman, and parts of three others: Vrancea,
Vâlcea, Olt. In Muntenia, is situated Romania's capital city, Bucharest.

Oltenia: Oltenia is a historical province and geographical region of Romania,

situated to the west of Wallachia/Muntenia. It is situated between the Danube, the
Southern Carpathians and the Olt river. Oltenia includes the counties Gorj, Dolj
and parts of the counties Mehedinţi, Vâlcea, Olt, Teleorman.

Exerciţii:
1. Numiţi cel puţin 10 judeţe din România şi arătaţi-le pe hartă.
2. Arătaţi pe hartă regiunile istorice ale României.

27
 ISTORIA ROMÂNIEI

Cuvinte utile:
actual – engl. current, present
dovedit – engl. proven
unelte – engl. tools
piatră – engl. stone
cioplit – engl. carved
descoperite – engl. unearthed
datarea aproximativă – engl. approximate date
artă – engl. art
picturile – engl. paintings
peşteri – engl. caves
ceramică – engl. pottery
găsite – engl. founded
triburi – engl. tribes
trace – engl. Thracian
grecii – engl. the Greeks
romanii – engl. the Romans
cei mai drepţi – engl. most honest
cei mai curajoşi – engl. the most courageous
bărbaţi – engl. men
a ajunge – engl. to arrive
a se stabili – engl. to set
a înfiinţa – engl. to establish
condusă – engl. leded, governed
a crea – engl. to create
regat – engl. kingdom
puternic – engl. powerful
dezvoltat – engl. developed
a cuceri – engl. conquer
a adopta – engl. to adopt
cuceritori – engl. conquerors
goţi – engl. Goths
trupe – engl. troops
a abandona – engl. to abandon
creştinism – engl. Christianity
popoare migratoare – engl. nomadic tribes

28
vizigoţi – engl. Visigoths
huni – engl. Huns
slavi – engl. Slavs
maghiari – engl. Magyars
a invada – engl. to invade
fost – engl. former
diviziune – engl. division
principate – engl. principalities
a încerca – engl. to try
fără succes – engl. unsuccessfully
să supună – engl. to capture
a se opune – engl. to oppose
expansiune – engl. expansion
ameninţaţi – engl. threatened
a reuşi – engl. to succeed
a menţine – engl. to maintain
unitate – engl. unity
scurtă – engl. short
înfrânt – engl. defeat
este ales – engl. is elected
domn al … – engl. prince of….
a se uni – engl. to unite
a forma – engl. to form
îi urmează – engl. succeeds
regat – engl. Kingdom
a fost urmat – engl. was succeeded
nepot – engl. nephew
primul război mondial – engl. first world war
a recâştiga – engl. to regain
pierdute – engl. lost
adunări publice – engl. public assemblies
a declara – engl. to declare
a ceda – engl. to cede
a abdica – engl. to abdicate
a impune – engl. to impose
dictatură – engl. dictatorship
a recâştiga – engl. to regain
arestează – engl. arrests
se alătură – engl. joins
împotriva – engl. against
tratatul de pace – engl. The Peace Treaty
comuniştii – engl. the communists
treptat – engl. gradually
a lua puterea – engl. to take power

29
a forţa – engl. to force
a declara – engl. to proclaim
Republică Populară – engl. People's Republic
restricţii – engl. restrictions
drepturi – engl. rights
a impune – engl. to impose
a protesta – engl. to protest
împotriva – engl. against
lider – engl. leader
demonstraţii – engl. demonstrations
a stârni – engl. to stir up
revoltă – engl. uprising
înlăturare – engl. abolishment
a vota – engl. to vote
Constituţie – engl. Constitution
a adera – engl. to join
a deveni – engl. to become
Uniunea Europeană – engl. European Union
Limba română:
Teritoriul actual al României a fost locuit încă din Paleolitic, fapt dovedit
de uneltele din piatră, cioplite, descoperite aici.

10000 î.Hr. — datarea aproximativă a primelor forme de artă de pe teritoriul

României actuale: picturile în peşteri din nord-vestul Transilvaniei

4000 î.Hr. — data aproximativă a obiectelor din ceramică, provenite din Epoca
Neolitică, ce au fost găsite în multe regiuni din România

3000 î.Hr.— triburile trace de origine indo-europeană, care au migrat din Asia, au
ocupat Dacia, actualul teritoriu al României

2000 î.Hr.— grecii i-au numit geţi pe locuitorii care locuiau pe teritoriul ce astăzi
se numeşte România, iar romanii i-au numit daci. Herodot îi numea „cei mai drepţi
şi mai curajoşi bărbaţi”

700 î.Hr.— grecii au ajuns şi s-au stabilit lângă Marea Neagră. Acum s-au înfiinţat
oraşele Histria, Tomis (astăzi Constanţa), Callatis (astăzi Mangalia)

70-44 î.Hr.— Dacia era condusă de către Burebista. Burebista a creat un regat
dacic puternic

100 d.Hr. — civilizaţia dacă s-a dezvoltat foarte mult

30
101-106 d.Hr. — romanii au cucerit şi colonizat Dacia, România de astăzi. Dacia a
devenit o provincie romană, iar dacii au adoptat limba cuceritorilor

106-274 d.Hr. — Dacia este o provincie a Imperiului Roman

271 d.Hr. — trupele romane abandonează Dacia

secolul 4 — este adoptat creştinismul de către daco-romani, vorbitori de limba

latină

secolele 4-10 — popoare migratoare din Asia şi Europa (goţii, vizigoţii, hunii,
slavii, maghiarii) invadează Dacia

secolul 11 — maghiarii invadează nord-vestul şi centrul României (Transilvania)

secolul 12 — coloniştii saxoni – germanii – şi-au întemeiat câteva oraşe în

Transilvania. Germanii au fost aduşi în Transilvania de către regele Ungariei, care
dorea să îşi consolideze poziţia în noul teritoriu ocupat.

secolul 13 — s-a făcut prima diviziune oficială a românilor. Acum se înfiinţează

principatele Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. Transilvania a devenit un
principat autonom sub conducere maghiară, până în 1526.

secolele 14-15 — Ţara Românească şi Moldova s-au opus cu fermitate expansiunii

Imperiului Otoman

secolul 16 — Ameninţaţi de turci, care au cucerit Ungaria, cele trei ţări române,
Ţara Românească, Moldova şi Transilvania au reuşit să-şi menţină autonomia
plătind tribut turcilor

secolul 17 — Ţara Românească, Moldova şi Transilvania sunt unite, pentru o

scurtă perioadă de timp, sub conducerea lui Mihai Viteazul, domn al Ţării
Româneşti. Unitatea a durat doar un an, după care Mihai Viteazul a fost înfrânt de
către turci şi forţele habsburgice. Transilvania a ajuns sub conducerea habsburgilor,
în timp ce suzeranitatea turcească continua în Ţara Românească şi Moldova.

secolul 18 — Transilvania şi Bucovina sunt incorporate în Imperiul Habsburgic

1812 —Basarabia este anexată Imperiului Rus

1859 — Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti

1862 — Ţara Românească şi Moldova se unesc şi formează statul România

31
1866 — Lui Alexandru Ioan Cuza îi urmează Carol I, ca prinţ al României

1881 —România devine regat

1914 — Regele Carol I moare. El a fost urmat de nepotul său Regele Ferdinand I.
România a intrat în primul război mondial, dorind recâştigarea teritoriilor pierdute
– o parte a Transilvaniei, Basarabia şi Bucovina

1918 — În urma unor mari adunări publice reprezentative în majoritatea oraşelor şi

satelor, Transilvania, Basarabia şi Bucovina şi-au declarat unirea cu România.
Unirea ţărilor române a avut loc la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia

1930 — Carol II, fiul regelui Ferdinand I, a devenit rege al României

1940 — Uniunea Sovietică îşi anexează Basarabia şi Bucovina de Nord. Germania

şi Italia forţează România să cedeze Ungariei nordul Transilvaniei, iar Bulgariei
sudul Dobrogei. Regele Carol II abdică în favoarea fiului său, în vârstă de 19 ani,
Mihai

1941 — Mareşalul Ion Antonescu impune o dictatură militară. Pentru a recâştiga

Basarabia, România se alătură Germaniei împotriva Uniunii Sovietice

1944 — Regele Mihai îl arestează pe mareşalul Ion Antonescu. România se alătură

forţelor sovietice împotriva Germaniei fasciste

1947 — Tratatul de Pace de la Paris a declarat decizia din 1940 nulă; România
încorporează Transilvania. Dar Basarabia şi nordul Bucovinei au rămas sub
ocupaţie sovietică. Cu trupele sovietice pe teritoriul său, România intră în sfera de
influenţă a Uniunii Sovietice. Comuniştii au luat treptat puterea, l-au forţat pe
regele Mihai să abdice şi au declarat România Republică Populară

anii 1980 — Comuniştii impun restricţii severe ale drepturilor civile

decembrie 1989 — Românii protestează împotriva liderului comunist;

demonstraţii locale au stârnit o revoltă naţională, care în cele din urmă au dus la
înlăturarea liderului comunist Nicolae Ceauşescu şi a cabinetul lui

1991 —Românii votează o nouă Constituţie

2004 — România aderă la NATO (The North Atlantic Treaty Organization)

2007 — România devine membră a Uniunii Europene (EU)

32
Limba engleză:

Romania's History
What is now Romania has been inhabited since the Paleolithic Age as
evidenced by carved stone tools unearthed there.
10000 B.C. — approximate date of the first known art in present day Romania:
cave paintings in northwest Transylvania

4000 B.C. — approximate date of pottery dated to the Neolithic Age that was
found in many regions of Romania.

3000 B.C. — Thracian tribes of Indo-European origin, who migrated from Asia,
occupied the Dacia, the actual territory of Romania

2000 B.C. —The Greeks called Getae the people who lived on the actual territory
of Romania, but to the Romans they were Dacians. Herodotus called them "the
most honest and most courageous of men"

700 B.C. — Greeks arrived and settled near the Black Sea. Now the cities of
Histria, Tomis (now Constanţa) and Callatis (now Mangalia) were established

70-44 B.C. — Dacian was controlled by king Burebista. Burebista created a

powerful Dacian kingdom

100 A.D. — Dacian civilization reaches its peak

101-106 A.D. — Romans conquer and colonize Dacia (today's Romania). Dacia
becomes a Roman province and Dacians adopt the conquerors' language

106-274 A.D. — Dacia is a province of the Roman Empire

271 A.D. — Roman troops abandon Dacia

4th Century — Christianity is adopted by the Daco-Roman, Latin-speaking people

4th-10th Centuries — nomadic tribes from Asia and Europe (Goths, Visigoths,
Huns, Slavs, Magyars) invade Dacia

11th Century — Hungarian (Magyar) forces invade northwestern and central

Romania (Transylvania)

12th Century — Saxon (German) settlers begin to establish several towns in

Transylvania. Germans were invited to settle in Transylvania by the king of
Hungary, who wanted to consolidate his position in the newly occupied territory

33
13th Century — it was made the first formal division of the Romanian population.
The principalities of Wallachia, Moldavia and Transylvania are established.
Transylvania becomes an autonomous principality under Magyar rule, until 1526.

14th-15th Centuries — Wallachia and Moldavia offered strong resistance to the

Ottoman Empire expansion

16th Century — threatened by the Turks, who conquered Hungary, the three
Romanian provinces, Wallachia, Moldova and Transylvania, are able to retain their
autonomy by paying tribute to the Turks

17th Century — Wallachia, Moldavia and Transylvania are briefly united under
Mihai Viteazul (Michael the Brave), prince of Wallachia. Unity lasted only one
year after which, Michael the Brave was defeated by the Turks and Hapsburg
forces. Transylvania came under Hapsburg rule, while Turkish suzerainty
continued in Wallachia and Moldavia

18th Century — Transylvania and Bucovina are incorporated in the Hapsburg

Empire

1821 —Bassarabia is attached to Russian Empire

1859 — Alexandru Ioan Cuza is elected to the thrones of Moldavia and Wallachia

1862 — Wallachia and Moldavia unite to form a national state: Romania

1866 — Carol I (German born) succeeds Alexandru Ioan Cuza, as prince of

Romania

1881 — Romania becomes a Kingdom

1914 — King Carol I dies. He is succeeded by his nephew King Ferdinand I.

Romania enters the first world war, aiming to regain its lost territories - part of
Transylvania, Bassarabia and Bukovina

1918 — During large public assemblies representatives of most towns, villages and
local communities, Transylvania, Bassarabia and Bucovina declare union with
Romania. The union of the Romanian territories was in 1 December 1918, at Alba
Iulia

1930 — Carol II, Ferdinand's I son, becomes king of Romania

1940 — The Soviet Union annexes Basarabia and Northern Bucovina. Germany

34
and Italy force Romania to cede Northern Transylvania to Hungary, and Southern
Dobrogea to Bulgaria. King Carol II abdicated in favor of his 19-year-old son
Michael

1941 — Marshall Ion Antonescu imposes a military dictatorship. In order to regain

Basarabia, Romania joins Germany against the Soviet Union

1944 — King Michael arrests Marshall Ion Antonescu. Romania changes sides and
joins Soviet forces against Fascist Germany

1947 — The Peace Treaty from Paris declared the decisions from 1940 nulls;
Romania incorporated Transilvania. But Basarabia and Northern Bucovina
remained under Soviet occupation. With Soviet troops on its territory, Romania
enters the sphere of influence of the Soviet Union. The communists, who gradually
took power, force King Michael to abdicate and proclaim Romania a People's
Republic

1980s — the communists imposed severe restrictions of civil rights

December 1989 — Romanians unite in protests against the communist leadership;

local demonstrations sparked a national uprising that finally ousted communist
ruler Nicolae Ceausescu and his cabinet

1991 — Romanians vote for a new Constitution

2004 — Romania joins NATO (The North Atlantic Treaty Organization)

2007 — Romania becomes a member of the European Union (EU)

35
 SĂ NE CUNOAŞTEM ORAŞUL!
Informaţii istorice despre Alba Iulia

Cuvinte utile:

oraş – engl. city

informaţii – engl. information
centru – engl. middle
ţară – engl. country
municipiu – engl. town, city
judeţ – engl. county
cetate – engl. fortress
castru – engl. castrum
dacică – engl. Dacian
a deveni – engl. to became
provincie – engl. province
stabilită – engl. established
mare – engl. big
locuit – engl. inhabited
reşedinţă – engl. residence
principe – engl. prince
principat – engl. principality
delegaţi – engl. delegate
regiuni – engl. countrysides
a hotărî – engl. to decide
unire – engl. union
sărbătoare – engl. festivity
comemora – engl. to commemorate
adunare – engl. meeting
provincii – engl. countrysides
încoronare – engl. crowning
regi – engl. kings

Date generale:
Alba Iulia se află în centrul ţării, la o distanţă de 340 Km de Bucureşti, la
100 Km de aeroporturile internaţionale din Cluj-Napoca sau Târgu Mureş şi la 70
Km de Sibiu.
Numită şi „cealaltă capitală”, Alba Iulia este un municipiu, reşedinţă a
judeţului Alba.

36
 În timpurile vechi, în apropiere de actualul oraş Alba Iulia se afla cetatea
dacică de la Piatra Craivii, numită Apoulon. După ce Dacia a devenit provincie a
Imperiului Roman, capitala Daciei Apulensis a fost stabilită aici, iar oraşul a fost
numit Apulum. Apulum a fost cel mai mare oraş din Dacia Romană, şi tot aici a
fost aşezată Legiunea a 13-a Gemina. Astfel, în antichitate, pe locul actualei cetăţi
s-a aflat castrul roman Apulum, cel mai mare de pe teritoriul locuit de români.
Între secolele 16–17 oraşul Alba Iulia a fost reşedinţa principilor
Transilvaniei şi capitala politică a Principatului Transilvaniei.
La Alba Iulia, în ziua de 1 decembrie 1918, în locul numit astăzi Sala
Unirii, peste 1200 de delegaţi din toate regiunile româneşti au hotărât Unirea
Transilvaniei şi a Banatului cu Regatul României. Astfel, Alba Iulia a devenit
Cetatea Marii Uniri, iar data de 1 decembrie constituie astăzi Ziua Naţională a
României. Sărbătoarea comemorează Adunarea de la Alba Iulia şi unirea tuturor
provinciilor româneşti: Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana şi
Maramureş cu Regatul României.
În anul 1922 a avut loc la Alba Iulia ceremonia oficială de încoronare a
regilor României Mari, datorită statutului de capitală istorică a oraşului. Aici, în 15
octombrie 1922, regele Ferdinand I şi regina Maria au fost încoronaţi ca regi ai
României Mari.

Limba engleză:

Alba Iulia is in the center of the country, at 340 Km from Bucharest, at 100
Km from the international airports of Cluj-Napoca or Târgu Mureş and at 70 Km
from Sibiu.
Named also „the other capital”, Alba Iulia is the Residence of Alba
County.
In the ancient times, near the present town of Alba Iulia it was the Dacian
citadel at Piatra Craivii, known as Apoulon. After Dacia became province of the
Roman Empire, the capital of Dacian Apulensis was established here, and the city
was named Apulum. Apulum was the the largest city of Roman Dacia, and also
here was seated the 13th Legion Gemina. Thereby, in Antiquity, on the place of the
current citadel was the roman castrum Apulum, the largest on the territory
inhabited by Romanians.
Between the 16th and 17th centuries Alba Iulia was the residence of the
princes of Transylvania and the political capital of the Principality of Transylvania.
At Alba Iulia, in 1st December 1918, in the Union Room, over 1200
delegates from all the Romanian regions decided the Union of Transylvania and
Banat with Romania. Thus, Alba Iulia became the Citadel of the Great Union, and
the day of 1st December represent today the National Day of Romania. The feast
commemorates the Union from Alba Iulia and the union of all the Romanian

37
regions: Basarabia, Bucovina, Transylvania, Banat, Crişana and Maramureş with
Romania.
În 1922 at Alba Iulia occured the official ceremony of coronation of
kings of Romania, due to the statut of the historic capital. Here, at 15 October
1922, King Ferdinand I and Qeen Mary were crowned as sovereigns of the Great
Romania.

Obiective turistice din Alba Iulia

Cuvinte utile:
obiective turistice – engl. tourist attractions
rol – engl. role
împărat – engl. emperor
a ridica – engl. to elevate
bastioane – engl. bastions
stea – engl. star
plan – engl. design
porţi – engl. gates
triumfal – engl. triumphant
ornamentat – engl. decorated
basoreliefuri – engl. bas-reliefs
mitologie – engl. mythology
masiv – engl. massive
piloni – engl. piles
pilaştri – engl. pilasters
arcuri – engl. arches
puternice – engl. strong
bolţi – engl. vaults
deasupra – engl. on top
statuie – engl. statue
ecvestră – engl. equestrian
muzeu – engl. museum
Sala Unirii – engl. the Union Hall
a realiza – engl. to do
celulă – engl. cell
obelisc – engl. Obelisk
traseu – engl. route
voievod – engl. ruler
palat – engl. palace

38
biblioteca – engl. library
catedrală – engl. cathedral
biserică – engl. church
prima – engl. first
mitropolie – engl. metropolitan
ctitorită – engl. established
parc – engl. park
stadion – engl. stadium
bazin olimpic – engl. olympic pool
vizitatori – engl. visitors
călătorie – engl. travel
timp – engl. time
cuprinde – engl. include
epocă – engl. era
deoarece – engl. because
nouă – engl. new
veche – engl. old

Principala zonă istorică a oraşului este Cetatea Alba Carolina. Numele

provine de la Carol al VI-lea, împăratul Imperiului austriac în timpul căruia a fost
ridicată cetatea.
Fortăreaţa a fost construită între anii 1715-1738, în stil Vauban cu 7
bastioane, în formă de stea, după sistemele concepute de arhitectul militar francez,
mareşalul Vauban. Este considerată cea mai impresionantă de acest tip din sud-
estul Europei, în special datorită porţilor triumfale ce asigurau accesul.
Se pot admira şi astăzi cele 7 porţi, toate ornamentate cu basoreliefuri din
mitologia greacă şi romană. Dintre acestea, cea mai impresionantă este Poarta a
III-a, cea mai mare dintre porţile cetăţii Alba Iulia. Este o poartă masivă, susţinută
de patru piloni şi opt pilaştri, care susţin prin arcuri puternice bolţile deasupra
cărora se află statuia ecvestră a împăratului Carol al VI-lea.
Alte atracţii situate în interiorul fortificaţiei: Muzeul Naţional al Unirii,
Sala Unirii, statuile Regelui Ferdinand şi al Reginei Maria, statuile oamenilor
importanţi care au înfăptuit Unirea, Obeliscul ridicat în memoria lui Horea, Cloşca
şi Crişan, conducătorii răscoalei de la 1784-1785, Celulele lui Horea, Cloşca şi
Crişan (situate în ansamblul arhitectural al porţii a 3-a a cetăţii), Traseul Celor
Trei Fortificaţii - incluzând Poarta Castrului Roman, Statuia Ecvestră a
Voievodului Mihai Viteazul (cel care a realizat în anul 1600 prima unire a ţărilor
române, Ţara Românească, Transilvania şi Moldova), Monumentul Custozza,
Monumentul Losenau, Monumentul dedicat memoriei lui Avram Iancu (un
avocat transilvănean şi revoluţionar român paşoptist, care a jucat un rol important
în Revoluţia de la 1848 din Transilvania), Palatul Principilor, Palatul Apor,
Biblioteca Batthyaneum, Catedrala Ortodoxă (cunoscută şi sub numele de
Catedrala Încoronării), Catedrala Romano-Catolică (construită în perioada 1247-
1291), Biserica de lemn a primei Mitropolii Ortodoxe a Ardealului ctitorită de

39
voievodul Mihai Viteazul, Parcul Dendrologic „Dr. Ion Vlad”, Stadionul
„Cetate”, Bazinul Olimpic etc.
Cetatea Alba Iulia oferă vizitatorilor posibilitatea unei lungi călătorii în
timp. Traseul celor trei fortificaţii, spre exemplu, cuprinde vestigiile din trei
epoci diferite, construite succesiv pe acelaşi loc, deoarece fiecare cetate nouă a
inclus-o pe cea veche: Castrul Roman (106 d. Ch.), Cetatea Medievală (sec. 16-17)
şi Cetatea Alba Carolina (fortificaţie de tip Vauban, sec. 18).

Limba engleză:
The main historic area of the city is Alba Carolina Citadel. The name
comes from Carol VI, the king of Austrian Empire during which the city was built.
The Fortress was built between 1715-1738, in Vauban style with 7 bastions
conferring in the shape of a star, inspired by the systems conceived by the French
military arhitect, Marshal Vauban. Today, it is considerated the most impressive of
its kind in Southeastern Europe, especially due to the triumphal gates that provided
access.
Today also we can admire the 7 gates, all decorated with reliefs from the
Greek and Roman mythology. Of these, the most impressive is The Third Gate,
the largest of the citadel’s gates. It is a massive gate, supported by four pillars and
eight pilasters, sustaining by strong arches the vaults on which stands the pedestal
of the equestrian statue of Charles VI.
Other attractions located within the fortress: The National Museum of
the Union, the Union Hall, the Statues of King Ferdinand I and Queen Maria,
the statues of the important people who have committed the Union, The Obelisk
dedicated to the memory of the leaders of the 1784-1785 revolt, Horea, Cloşca and
Crişan, Horea, Cloşca and Crişan’s Cells (situated in the architectural ensemble
of the 3rd gate of the fortress), The Route of the Three Fortifications – including
The Gate of the Roman Castrum, The equestrian statue of Michael the Brave
(the one who made in 1600 the first Union of the Romanian provinces, Wallachia,
Transylvania and Moldavia), The Custozza Monument, The Losenau
Monument, The Monument dedicated to Avram Iancu (a Transylvanian
Romanian lawyer, who played an important role in the local chapter of the Austrian
Empire Revolutions of 1848–1849), The Princely Palace, The Apor Palace, The
Batthyaneum Library, The Orthodox Cathedral (also known as the Coronation
Cathedral), The Roman Catholic Cathedral (built between 1247-1291), The
wooden church of the first Orthodox Metropolitan of Transylvania built by Mihai
Viteazul, The Dendrologic Park „Dr. Ion Vlad”, „Cetate” Stadium, The
Olympic Pool etc.
Alba Iulia Citadel gives the visitors the possibility to travel back in time.
The Route of the Three Fortifications, for exemple, include the vestiges of three
fortifications from three periods, buit successively on the same location, each new
citadel including the old one: the Roman Castrum (106 A. D.), the Medieval
Citadel (16th – 17th centuries) and Alba Carolina Citadel (a Vauban type
fortification, 18th century).

40
 CÂTEVA TRADIŢII ROMÂNEŞTI
TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN ROMÂNIA

Cuvinte utile:
Crăciun – engl. Christmas
sărbătoare – engl. feast
preajma – engl. around
sfânt – engl. saint
Ajunul Crăciunului – engl. Christmas Eve
revelion – engl. New Year's Eve
boboteaza – engl. the Epiphany
muzica – engl. music
colinde – engl. Christmas carols
se referă – engl. relate
eveniment – engl. event
variante – engl. versions
în ceea ce priveşte – engl. regarding
melodii – engl. songs
versuri – engl. lyrics
împodobit – engl. decorated
a cânta – engl. to sing
a colinda – engl. to carol
vecini – engl. neighbours
prestabilită – engl. pre-established
gazdele – engl. hosts
cadouri – engl. gifts
fructe uscate – engl. dried fruits
a găti – engl. to cook
reţete – engl. recipes
stafide – engl. raisins
rahat – engl. Turkish delights
aşezate – engl. seated
gelatină – engl. gelatine
obţinută – engl. made from
fierberea – engl. cooking, boiling
carne – engl. meat
decorează – engl. decorate
ramuri – engl. branches
beţe – engl. sticks
împodobite – engl. adorned, decorated

41
atinşi – engl. touched
cei mai în vârstă – engl. the elders
a felicita – engl. congratulating
a dori (a ura) noroc – engl. wishing them happiness, luck
sănătate – engl. health

Limba română:
La fel ca şi în cele mai multe ţări creştine, Crăciunul reprezintă o mare
sărbătoare în România. Marile sărbători din preajma Crăciunului sunt: Sfântul
Andrei (în 30 noiembrie), Ziua Naţională a României (sau ziua Marii Uniri - în 1
Decembrie), Sfântul Nicolae (în 6 decembrie), Ajunul Crăciunului (în 24
decembrie), Ziua de Crăciun (în 25 decembrie), a doua zi de Crăciun (Soborul
Maicii Domnului), Sfântul Ştefan (în 27 decembrie), Revelionul, Boboteaza (în 6
ianuarie) şi Sfântul Ion (în 7 ianuarie).

Muzica de Crăciun
Există un gen special de muzică în această perioadă - colindele de Crăciun.
Textul colindelor se referă, în general, la evenimentul naşterii lui Iisus. Colindele
se cântă pe întreg teritoriul României, cu variante regionale în ceea ce priveşte
numărul participanţilor, colindătorilor, melodiilor şi a versurilor.
Începând din Ajunul Crăciunului, când bradul trebuie să fie deja
împodobit, copiii încep să îşi colinde vecinii, sau grupuri, numite cete de
colindători, merg pe la diferite case şi cântă. În anumite sate, ei merg mai întâi la
casa primarului, apoi la casa profesorului, apoi la ceilalţi, fără o ordine prestabilită.
Gazdele îi invită în casă şi le dau mici cadouri, precum nuci, fructe uscate, covrigei
şi bani.

Mâncarea de Crăciun
În timpul sărbătorilor de Crăciun, românii gătesc sau cumpără diferite
feluri de mâncare. De obicei, românii gătesc cozonac. Sunt multe tipuri de cozonac,
cu sute de reţete. Cozonacul poate fi umplut cu nuci, cacao, stafide sau rahat. Alte
feluri de mâncare sunt piftie, un aspic în care ingredintele sunt aşezate într-o
gelatină obţinută prin fierberea cărnii, sarmale sau mâncăruri din carne de porc,
vită sau pui.

În ajunul Anului Nou există tradiţia mersului cu „Sorcova”: copiii

decorează ramuri mici sau beţe cu flori artificiale colorate. Apoi, cu crengile
împodobite, merg la rude, vecini şi prieteni, îi ating uşor pe gazde, în mod familiar,
felicitându-i şi dorindu-le noroc şi succes în noul an, şi, de asemenea, o viaţă lungă
şi sănătate.

42
Limba engleză:
Some Romanian traditions

Christmas traditions in Romania

As in most countries of the Christian world, Christmas in Romania is a

major annual celebration.
The major holidays in this period of Christmas and holiday season are
Saint Andrew's day (on November 30), Romania National Day (the Great Union
Day - on December 1), Saint Nicholas Day (on December 6), Christmas Eve
(named Ajunul Crăciunului in Romania, on December 24), Christmas Day (named
Crăciun in Romania, on December 25), the second day of Christmas (on December
26), Saint Stephen day (on December 27), New Year's Eve (named Revelion in
Romania), the Epiphany (on January 6) and the celebration of Saint John (on
January 7).

Christmas music
There is a special genre of music during this period - the Christmas carols.
The text of Christmas carols is generally concerned with the events of the Nativity.
Colinde are performed in all parts of Romania, with regional variations in terms of
number of participants, exact timing of different melodies and lyrics.
Starting on Christmas Eve, when the Christmas tree must normally be
already decorated, the childrens usually start caroling their neighbours, or the
groups called cete de colindători would go to different houses and begin singing.
In some villages, they go first to the mayor's house, followed by the teacher's
house, and then in other parts is no pre-established order. The families invite them
into the house, and give them different small gifts, such as nuts, dried fruits,
pretzels and money.

Christmas food
During Christmastime, Romanian bake or buy various special dishes.
Romanians most usually bake cozonac. There are several types of cozonac, with
hundreds of recipes. The cozonac can be filled with nuts, cocoa, raisins or Turkish
delights. Other Christmas dishes include piftie (aspic is a dish in which ingredients
are set into a gelatin made from a meat stock or consommé), sarmale or pork, beef
or chicken dishes.

On New Year's Eve is the tradition of “Sorcova”: small children decorate

a small branch or stick with vibrant artificial flowers of different colors. Then, with
the adorned stick they go to relatives, neighbourhood and friends, gently touching
the hosts, in a familiar way, congratulating them with best luck wishes and success
for the New Year, as well as wishing them a long and healthy life in the coming
time.

43
 Tradiţii de Paşti în România

Vinerea mare
Postul Paştilor durează 6 săptămâni. Ziua de vineri înainte de Paşti se
numeşte Vinerea Mare sau Vinerea suferinţei şi simbolizează ziua când Iisus a fost
crucificat. Mulţi oameni nu mănâncă în această zi şi merg la biserică pentru a se
mărturisi. În Vinerea Mare nu se coace pâine, nu se ară pământul şi nu se plantează
pomi.

Paşte
Paştele este una dintre cele mai importante sărbători ale poporului român şi
este precedat de numeroase pregătiri şi ritualuri. Casele trebuie să fie curate şi
mâncarea tradiţională să fie pregătită. De aceea, cele mai multe dintre pregătiri
încep din Joia Mare. Femeile sunt cele care vopsesc şi decorează ouăle, spală
hainele, curăţă casa şi au grijă de hainele întregii familii, deoarece este bine să se
poarte haine noi de Paşti.

Mâncarea tradiţională de Paşti

Începând de joi, se vopsesc ouăle. Iniţial, singura culoare acceptată era
roşu, dar în timp s-au folosit şi alte culori – galben, verde, albastru etc. În sate, în
special, culorile se obţin încă din plante. Cele mai interesante ouă tradiţionale sunt
ouăle decorate, numite „ouă încondeiate” sau „ouă împiestrite”. Pentru a le decora,
sunt folosite instrumente speciale. Cele mai folosite motive decorative pentru
aceste ouă sunt: cărarea, pe care sufletele merg spre judecată, crucea, frunze de
stejar sau brad. Diverse plante, animale sau tot felul de cruci sunt, de asemenea,
desenate.
„Pasca”, o prăjitură specială de Paşti, se coace în Joia Mare sau sâmbăta,
ca să nu se altereze până la Paşti. În anumite regiuni, „pasca” se coace şi de Sfântul
Gheorghe (23 aprilie). Printre ingrediente se află brânză, ouă, stafide, zahăr,
scorţişoară. „Pasca” poate fi simplă, cu margini zimţate, sau poate să aibă aluat
împletit. Mijlocul împletit este în formă de cruce, amintind de crucificarea lui Iisus.
„Pasca” simplă este pentru familie, în timp ce cea cu cruce se duce la biserică
pentru a fi sfinţită. „Pasca” mică (păscuţă) este făcută pentru copiii mici.
Se fac, de asemenea, şi cozonaci. De asemenea, o mâncare tradiţională este
mielul de Paşti. Sâmbătă seara, curăţenia şi toate pregătirile sunt gata.

Înainte de a merge la biserică, în anumite regiuni, oamenii se spală în apă

unde au pus ouă roşii şi monede de argint şi aur. Se crede că în acest mod ei vor fi
atât de frumoşi şi sănătoşi ca şi oul, vor fi curaţi şi vor avea mai mulţi bani, datorită
monedelor de aurgint şi aur. După ce se spală şi se îmbracă cu haine noi, oamenii
iau un bol cu pască şi ouă şi merg la biserică, unde alimentele vor fi sfinţite. Doar
bătrânii bolnavi şi copiii mici rămân acasă.

44
 În timpul slujbei religioase, afară, oamenii ţin lumânări aprinse şi le sting
doar după ce intră în biserică. Lumânările de Paşti sunt păstrate şi aprinse acasă, în
timp de pericol, când vor avea funcţia de protecţie. La biserică, oamenii mănâncă
anaforă (paşti).
Acasă, oamenii mănâncă mai întâi anaforă (paşti), pe care o primesc la
biserică, apoi stau la masă. Există obiceiul ciocnirii ouălor. În unele regiuni, carnea
de iepure sau de peşte este mâncată mai întâi, deoarece se crede că aceste animale
le dau oamenilor din agilitatea lor. Ouăle se ciocnesc până în a treia zi de Paşti, sau
până la următoarea duminică.
În anumite regiuni (Bucovina, Transilvania), există tradiţia numită
„udatul”. Luni dimineaţa, băieţii iau un parfum şi merg acasă la fetele necăsătorite.
Pentru că se crede că acele fete se vor căsători în curând, ele îi răsplătesc pe băieţii
care le stropesc cu cele mai frumoase ouă vopsite, pască, prăjituri şi cozonac.

Easter traditions in Romania

Great Friday
The Easter’s Fasting lasts 6 weeks. The Friday before the Easter is called
the Great Friday or „the Friday of sufferings” and celebrate the day when Jesus was
crucified. Many people don’t eat on this day and go to church to confess. In Great
Friday bread may not be baked, the earth may not be ploughed and trees may not
be planted.

Easter
The Easter is one of the most important celebration of the Romanian
people and it is preceded by numerous preparations and rituals. It’s a must for the
people to have a clean house and have all the ritual foods ready. This is why most
of the preparations starts on Great Thursday. Women are the ones that paint and
decorate the eggs, do the laundry, clean the house and take care of clothes for the
whole family, because it’s a good thing to have a new piece of clothing on the
Easter.

Traditional Easter food

Starting with Thursday, the eggs are painted. Initially, the only accepted
color was red, but in time other colors were also applied – yellow, green, blue etc.
In the villages, especially, the paint is still obtained from plants.
The most interesting traditional eggs are the decorated eggs, called „ouă
încondeiate” sau „ouă împiestrite”. For decorating them, special instruments are
used. The most used decorative motifs for these eggs are: the path, on which the
souls walk toward the judgment, the cross, the fir or oak leaf. Various plants,
animals and all kinds of crosses are also drawn. „Pasca”, a special Easter cake, is

45
baked on Great Thursday or on Saturday, so it wouldn’t alter until Easter. In some
regions „pasca” is also baked on St. George Day (23 april). Among the ingredients
are cheese, eggs, raisins, sugar and cinnamon. The „pasca” can be simple, with
jagged margins, or it can have dough braids. The middle braid is cross-shaped,
reminding of Jesus’crucifixion. The simple „pasca” is for the family, while the
„cross pasca” is taken to the church, in order to be sanctified. Small „pasca”
(„păscuţe”) are baked for the little children.
„Cozonaci” are also baked. Also, an traditional food is Easter lamb.
Saturday night, all the cleaning and preparations in the house are done.
Before going to the church, in some regions, people wash themselves in a
bowl with water, where red painted eggs and silver and golden coins were also put.
They believe that this way they will be as glowing and healthy as the eggs and they
will be clean and will have more money, due to the silver and golden coins.
After they clean and dress the new clothes, the people take a bowl with
„pasca” and eggs and go to the church, where the aliments will be sanctified. Only
the ill old men and little children remain at home.
During the religious mass, outside, people hold lighted candles and put
them out only after they enter into the church. These Easter candles are kept for the
times of danger, when they will have a protective function. At the church people
taste the anaphora.
At home, people first taste the anaphora, which they receive from the
church, and then sit to the table. There’s the custom of knocking the eggs. In some
regions, rabbit or fish meat is first eaten, believing that these animals will confer to
the people some of their agility. Eggs are knocked until the third Easter day, or
until the next Sunday.
In some regions (Bucovina, Transylvania), there is a tradition called „the
wetting”. On Monday morning, the boys take a perfume and go to the houses of the
unmarried girls. As it is believed that those girls will marry soon, they reward the
boys who had wetted them by giving them the most beautiful decorated eggs and
„pasca”, cake and cozonac

46
 Mărţişor

Cuvinte utile:
începutul – engl. the beginning
viaţa – engl. life
continuitatea – engl. continuity
diminutiv – engl. diminutive
şnur – engl. twine, string
agăţată – engl. hanging
decoraţiune – engl. decoration
dragoste – engl. love
recunoştinţă – engl. gratitude
puritate – engl. purity
putere – engl. power
rezistenţă – engl. strength
lumină – engl. light
vitalitatea – engl. vitality
foc – engl. fire
sânge – engl. blood
a da – engl. to give
a purta – engl. wear
prins – engl. caught
a lega – engl. to tie
crengi – engl. branches
fir – engl. thread
monede – engl. coin
argint – engl. silver
zeiţe – engl. Goddess
tradiţia – engl. the tradition
a alege – engl. to pick

Limba română:

Mărţişor este o veche sărbătoare românească a zilei de 1 martie. În mod

simbolic, ea reprezintă începutul primăverii, viaţa şi continuitatea.
Numele Mărţişor este diminutivul lui marţ, vechiul nume popular pentru
luna martie, iar literar înseamnă „micul martie”. De asemenea, este numele popular
al acestei luni.
Mărţişor este şi numele şnurului alb şi roşu, de care este agăţată o mică
decoraţiune, care este oferită celorlalţi în dar în ziua de 1 Martie; reprezintă un
simbol al prieteniei, al dragostei, al recunoştinţei şi al respectului. Albul este
simbolul purităţii, al victoriei, un simbol al puterii şi rezistenţei, al luminii soarelui,

47
în timp ce roşul semnifică vitalitatea, roşul este culoarea focului, a sângelui şi un
simbol al vieţii.
Este un obicei vechi de a da celorlalţi un mărţişor, şi se crede că cel care îl
poartă va fi puternic şi sănătos în anul acela. Mărţişorul este, de asemenea,
simbolul primăverii care acum începe. De obicei, se poartă prins de haine, lângă
inimă, pentru o anumită perioadă de timp. În unele regiuni mărţişorul este purtat
până în ultima zi a lunii martie, după care este legat de crengile unui pom fructifer.
În anumite regiuni, de acel fir se leagă monede de aur sau argint, care se poartă la
gât. În unele zone, românii celebrează primăvara noul an agrar, iar primele zile ale
lunii martie sunt considerate zile ale unui nou început.
Primele 9 zile ale lunii martie sunt numite zilele Babei Dochia. Baba
Dochia este o imagine a unei mari zeiţe a pământului. Tradiţia spune că înainte de
1 martie trebuie aleasă o zi între 1 şi 9 martie, şi cum va fi vremea în acea zi, aşa îţi
va merge întregul an.

Limba engleză:

Mărţişor is an old Romanian celebration of March 1st. Symbolically, it

means the beginning of spring, life and continuity.
The name Mărţişor is the diminutive of marţ, the old folk name for March
(Martie), and literally means "little March". It is also the folk name for this month.
Mărţişor is also the name for the red and white string from which a small
decoration is tied, and which is offered by people on the 1st day of March; it
represent a symbol of friendship, love, appreciation and respect. White is the
symbol of purity, of victory, a symbol of power and strength, the light of the Sun,
while the red signifies vitality, red is the colour of fire, blood and a symbol of life.
Giving this talisman to people is an old custom, and it is believed that the
one who wears the red and white string will be strong and healthy for that year. It is
also a symbol of the coming spring. Usually, it is worn pinned to the clothes, close
to the heart, for a certain period of time. In some regions it is worn until the last
day of March, and after that it is tied to the branches of a fruit-tree. In some
regions, a gold or silver coin hangs on the string, which is worn around the neck.
In some areas, romanians celebrate the agrarian New Year in spring, where
the first days of March are considered days of a new beginning.
The first 9 days of March are called Baba Dochia's Days, Baba Dochia
being an image of the Great Earth Goddess. The tradition says that before March 1,
you must pick a day from 1 to 9 March, and how the weather in that day will be, so
it will be for you all year long.

48
 8 MARTIE

Limba română:
În România, la fel ca în foarte multe ţări, în ziua de 8 Martie se
sărbătoreşte Ziua Internaţională a Femeii. Această zi a început să fie celebrată de
foarte multe state în data de 8 martie, după Primul Război Mondial, în special
pentru a comemora atât realizările sociale, politice şi condiţiile economice ale
femeilor, cât şi pentru a combate discriminarea şi violenţa, care sunt încă prezente
în multe părţi ale lumii.
În această zi cu toţii transmitem un gând bun femeilor din viaţa noastră,
mame, soţii, iubite, prietene sau colege.

Limba engleză:
In Romania, as in many countries, on March 8 celebrates International
Women's Day. This day began to be celebrated by many states on 8 March after
First World War, especially to commemorate achievements both social, political
and economic conditions of women, and to combat discrimination and violence,
which are still present in many parts of the world.
In this day, We send a good thought to all women in our lives, mothers,
wives, girlfriends, friends or colleagues.

Exerciţii: Scrieţi 10 formule de felicitare pentru ziua femeii.

49
 CULTURA ROMÂNĂ

Arhitectura

Primele manifestări culturale de pe teritoriul românesc datează din

perioada neolitică. Culturile ceramice de la Hamangia, din Dobrogea (mileniul 5
î. Hr.) şi Cucuteni (mileniul 3 î. Hr.) sunt considerate capodopere ale artei
preistorice. Popoarele vechi care au coexistat pe teritoriul României au lăsat urme
valoroase ale existenţei lor. Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (Sarmizegetusa
Regia, Costeşti-Cetăţuie, Costeşti-Blidaru, Piatra Roşie, Băniţa sau Căpâlna) (sec.
1 î. Hr - sec. 1 d. Hr.) sau rămăşiţele coloniilor greceşti de-a lungul ţărmului
Mării Negre (Histria, Callatis – astăzi Mangalia, şi Tomis – astăzi Constanţa) (sec.
7 – 1 î. Hr.), ne oferă indicii privind dezvoltarea arhitecturală a epocii.
Începând din secolul al 16-lea d. Hr., în partea de nord a ţării au fost
construite renumitele mănăstiri pictate din Bucovina - Humor, Moldoviţa,
Pătrăuţi, Probota, Suceava, Suceviţa şi Voroneţ. Picturile lor murale
exterioare reprezintă unele dintre extraordinarele exemple de artă bizantină de pe
teritoriul României.
În Transilvania, s-a folosit intens arhitectura gotică, sub influenţa
Europei Centrale. Marile biserici fortificate (Biertan, Prejmer, Cristian etc.) şi
castele vor primi mai târziu un aspect mai puţin militarizat, datorită incluziunii
ornamentelor specifice renaşterii.
În Ţara Românească, în secolele 17-18 se dezvoltă un stil arhitectural
remarcabil. Stilul brâncovenesc integrează influenţe baroce şi orientale în
tradiţia locală; cele mai frumoase exemple sunt Mănăstirea Horezu sau Palatul
Mogoşoaia.
În secolul al 18-lea, s-a produs o importantă dezvoltare culturală, şi o
accelerare a urbanizării. Modelul francez a fost adoptat pentru dezvoltarea
arhitecturală a Bucureştiului – vizibil în construcţii precum Ateneul Român.
Acum se consolidează stilul neoromânesc.
Printre cele mai cunoscute monumente de arhitectură româneşti se
numără, de asemenea: castelul Peleş (aflat în Sinaia, jud. Prahova), castelul
Bran (aflat în Bran, jud. Braşov, la 50 de Km de Sinaia), castelul Corvineştilor
(aflat în Hunedoara, jud. Hunedoara), Palatul Regal (aflat în Bucureşti), Palatul
Parlamentului (din Bucureşti), Arcul de Triumf din Bucureşti, Biserica Neagră
din Braşov, Palatul Culturii din Iaşi, Cazinoul din Constanţa, Turnul cu ceas
din Sighişoara ş.a.

Literatura

50
 Pentru multe secole, limba bisericii şi a culturii a fost limba slavonă. În
secolul al 16-lea apare prima carte tipărită pe teritoriul românesc – o carte de
rugăciuni, tipărită în Ţara Românească în 1508.
Apoi, de-a lungul secolelor 16-18 au fost înfiinţate tipografii în Târgovişte,
Braşov, Bucureşti, Alba Iulia, Iaşi, Râmnic, Buzău şi Blaj. Acţiunea de tipărire a
cărţilor în limba română a început în 1559, când Diaconul Coresi a tipărit un
Catehism la Braşov. Până în secolul al 18-lea, cultura scrisă era constituită în
special din scrieri istorice, morale, religioase sau juridice, autorii fiind mai mult
oameni de ştiinţă decât scriitori.
Începuturile literaturii culte din România datează din secolele 17-18,
când cronicarii Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, umanistul
Constantin Cantacuzino şi mai ales prinţul Dimitrie Cantemir, un celebru
savant, membru al Academiei din Berlin, îşi scriu operele lor.
Scrierea lui Dimitrie Cantemir Creşterea şi descreşterea curţii otomane a
fost tipărită în engleză, franceză şi germană şi a devenit o operă foarte importantă
în domeniul ştiinţei şi culturii europene de până în secolul al 19-lea.
Prima jumătate a secolului al 19-lea a fost perioada în care s-a creat o
adevărată literatură naţională. Scriitorii din generaţia 1848 au susţinut
crearea unei literaturi româneşti originale, inspirată din folclor, din istorie şi
din frumuseţile ţării.
În ceea ce priveşte creaţiile populare, literatura populară, sensibilitatea
românească este foarte bine exprimată într-o baladă populară ce provine din
această perioadă, Mioriţa, unde este descrisă profunda armonie dintre om şi
univers.
În a doua jumătate a secolului al 19-lea, reprezentativi sunt clasicii
literaturii române: poetul Mihai Eminescu, scriitorul Ion Luca Caragiale şi
povestitorul Ion Creangă.
Mihai Eminescu a fost un mare admirator al folclorului, miturilor şi al
istoriei românilor, şi, de asemenea cunoştea foarte bine filosofiile vestice şi
orientale. El a dus romantismul românesc pe cele mai înalte nivele de
dezvoltare.
Ion Luca Caragiale a scris piese foarte populare şi satirice, o satiră
nemiloasă la adresa societăţii româneşti din acea perioadă.
Ion Creangă a recreat poveşti din viaţa ţăranilor din Moldova,
utilizând un stil vesel, adesea presărat cu vorbirea dialectală, ceea ce face opera
sa foarte greu de tradus.
Perioada dintre cele două războaie mondiale (1919-1939) a cunoscut o
efervescenţă culturală şi artistică fără precedent. În literatură, scriitorii au
produs inovaţii de succes. Filosofia şi expresionismul lui Lucian Blaga,
simbolismul lui George Bacovia sau ermetismul lui Ion Barbu sunt doar câteva
dintre direcţiile în care poezia din acel timp s-a răspândit. În proză, numeroşi
scriitori au adus la nivele înalte diferite genuri sau stiluri. Liviu Rebreanu a

51
deschis drumul spre mult apreciatele nuvele realiste şi psihologice, în timp ce
Camil Petrescu a fost un inovator în domeniul dramei.
Scriitorii de avangardă s-au îndepărtat de la tehnicile poetice tradiţionale
şi au găsit noi curente literare. Cel mai bun exemplu este Tristan Tzara,
fondatorul dadaismului, care şi-a început munca în România şi şi-a continuat-o
peste graniţă. Critica literară a crescut la acelaşi nivel înalt ca şi poezia şi proza
datorită lui George Călinescu, autor al monumentalei Istorii a literaturii române.
Regimul comunist a limitat libertatea de expresie; literatura şi artele
au fost folosite pentru propaganda comunistă. Totuşi, au existat câţiva artişti
care au reuşit să evite în scrierile lor infiltraţiile comuniste, ceea ce le-a adus
aprecierea criticilor şi a publicului. Scriitori precum Marin Preda, Nichita
Stănescu sau Marin Sorescu sunt doar câţiva dintre cei care au influenţat scrierile
epocii cu creaţii inovative. Câţiva dintre scriitori au emigrat. Cele mai cunoscute
exemple sunt Mircea Eliade, un renumit istoric al religiilor, scriitor de ficţiune,
filosof şi profesor la Universitatea din Chicago, Eugen Ionescu scriitor al
absurdului şi membru al Academiei Franceze, sau Emil Cioran, eseist şi filosof.
După căderea regimului comunist, scriitorii români au obţinut
libertatea de expresie. Cele mai multe dintre producţiile literare scrise până în anii
2000 se caracterizează prin influenţa şi impactul represiunii comuniste împotriva
scriitorului. Treptat, noi tipuri de literatură au început să apară, printre care şi mult
apreciatul jurnal literar. Lucrările literare ale lui Mircea Cărtărescu (născut în
1956), au câştigat premii literare majore, aducându-l printre favoriţii la câştigarea
Premiului Nobel pentru literatură în 2011. Există mulţi scriitori români importanţi
în perioada contemporană, dintre care dăm ca exemplu: Gabriela Adameşteanu,
Augustin Buzura, Nicolae Breban, Doina Rusti, Ruxandra Cesereanu, Dan Lungu,
D. R. Popescu, Radu Paraschivescu ş.a.

Artă

În secolul al 19-lea, pictura românească a fost aliniată la arta modernă

europeană cu lucrările lui Nicolae Grigorescu. După ce a debutat ca pictor
religios, Grigorescu a transpus în picturile sale impresionismul francez, prin care
celebra în special ţărănimea românească. Multe dintre lucrările sale pot fi găsite
la Muzeul Naţional de Artă al României.
Constantin Brâncuşi este considerat a fi fondatorul sculpturii moderne
şi cel mai mare sculptor al secolului 20. „Coloana infinitului”, „Masa tăcerii” şi
„Poarta sărutului” din Târgu Jiu reprezintă unele dintre cele mai impresionante
ansambluri ale sculpturii în aer liber din întreaga lume.
Nicolae Tonitza (1886-1940) şi Theodor Pallady (1871-1956) sunt unii
dintre cele mai reprezentativi şi bine-cunoscuţi pictori ai timpului.

52
 Alţi pictori români renumiţi din epoca modernă sunt: Theodor Aman
(1831-1891), Gheorghe Tăttărescu (1818-1894), Nicolae Vermont (1866-1932),
Ştefan Luchian (1868-1916), Gheorghe Petraşcu (1872-1949), Iosif Iser (1881-
1958), Camil Ressu (1880-1962), Nicolae Dărăscu (1883-1959), Octav Băncilă
(1872-1944), Alexandru Ciucurencu (1903-1977), Corneliu Baba (1906-1977)
etc.

Muzică

Vechi de secole, muzica populară este încă la mare cinste, în special

printre generaţiile mai în vârstă. De asemenea, doina este o creaţie vocală sau
instrumentală specifică poporului român. Ea exprimă sentimente de dor,
iubire, durere sau regret şi, datorită desăvârşirii sale, a fost inclusă în
patrimoniul intangibil al UNESCO. Instrumentele populare tradiţionale
româneşti au fost reînsufleţite, folosite din nou de către Gheorghe Zamfir, născut
în 1941, cunoscut drept şi Maestrul Naiului.
În domeniul muzicii clasice, România a fost reprezentată de nume ca
soprana Haricleea Darclée (1860-1939), pianistul Dinu Lipatti (1917-1950) sau
dirijorul Sergiu Celibidache (1912-1996). De asemenea, reprezentativă este figura
lui George Enescu (1881-1955), compozitor, violonist, pianist, dirijor şi
profesor. Operele sale Rapsodii române şi Oedip sunt considerate a fi capodopere
ale muzicii clasice. Un alt nume important din epoca modernă este cel al
compozitorului Ciprian Porumbescu (1853-1883). Printre cele mai populare
lucrări ale sale se numără şi Trei culori, Balada pentru vioară şi orchestră şi
Serenada.

Cinematografie

Cinematografia românească datează de la începutul secolului 20. În

perioada de început şi în timpul regimului comunist, majoritatea filmelor româneşti
aveau ca subiect istoria ţării, erau ecranizări ale unor opere literare româneşti sau
urmăreau să glorifice perioada comunistă.
În ultimii ani, cinematografia a cunoscut o rapidă lansare a unei noi
generaţii de realizatori de film, unii dintre ei răsplătiţi cu renumite distincţii
internaţionale. Spre exemplu, „Moartea Domnului Lăzărescu”, un film din 2005 al
tânărului regizor Cristi Puiu a câştigat la Festivalul de Film de la Cannes, din 2005,
premiul „Un certain regard" şi Premiul Special al Juriului la Festivalul
Internaţional de Film de la Chicago, în 2006. „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, un film
din 2007, scris şi regizat de Cristian Mungiu, a câştigat premiul Palme d'Or în
2007, la Festivalul de Film de la Cannes. Filmul lui Florin Şerban „Eu când vreau
să fluier, fluier”, din 2010, a fost nominalizat la Ursul de Aur la cea de a 60-a ediţie

53
a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin şi a câştigat Marele Premiu al
Juriului, iar filmul lui Călin Netzer, „Poziţia copilului”, din 2013, a câştigat marele
premiu Ursul de Aur la cea de a 63-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de
la Berlin. În 2015, filmul „Aferim” regizat de Radu Jude, a primit premiul Ursul de
Argint la acelaşi festival de film de la Berlin.

Fragmente despre artă:
„Destoinic urmaș al lui Ștefan cel Mare, a cărui politică de independență a
exaltat-o, Petru Rareș a știut să facă din activitatea artistică un instrument al
domniei. Construind numeroase și impozante mănăstiri și biserici, Petru Rareș le-a
înzestrat cu o împărătească podoabă pictată, în timpul său generalizându-se
deprinderea ca, odată cu realizarea decorului interior tradițional, să fie executat și
un décor exterior care să îmbrace în întregime fațadele. Au devenit astăzi de
universală notorietate picturile murale de la Humor (1535), Moldovița (1537),
Arbore (1541), Voroneț (1547). Alături de acestea, se cer menționate și considerate
din punct de vedere estetic picturile deosebit de valoroase de la Dobrovăț (1529),
Hîrlău (1530), Probota (1532), Sfântu Gheorghe din Suceava, Baia, Părhăuți,
Coșula și de la alte monumente, toate demonstrând o unică și impresionantă
realitate: existența în Moldova lui Petru Rareș a unei puternice școli de pictură,
ilustrată prin meșteri mari. […]
[…] În anii 1595-1596, la Sucevița, în nordul Moldovei, în mândra ctitorie
a boierilor Movilă, zugravii Sofronie și Ion realizau una dintre cele mai prețioase
capodopere ale picturii vechi românești. Considerată de către Paul Henry drept
testament al artei medievale moldovenești, Sucevița este un monument deosebit de
complex, în care tradiția puternică și vie oferă un solid suport inovațiilor de gândire
și expresie artistică, deschiderii către o viziune mai decorativă, mai bogată în
elemente narative și în recuzita ornamentală. […]
[…] Deceniile de mijloc ale secolului al XVII-lea corespund domniilor
destul de lungi și de generoase în realizări ale voievozilor Matei Basarab și Țara
Românească și Vasile Lupu în Moldova. Se construiesc acum mănăstiri impozante,
în orașe și târguri se înalță numeroase biserici și tot în această vreme se realizează
importante ansambluri de pictură murală. […]
În legătură cu realizarea marelui ansamblu mănăstiresc de la Hurez s-a
constituit o adevărată școală de pictură cunoscută mai ales sub numele de școala de
la Hurez. Meșterii formați aici, în foarte mare număr, se vor răspândi apoi în toată
țara, decorând monumente din Muntenia și Oltenia, de asemenea din Banat, din
Transilvania și din Moldova. Se poate spune că stilul picturii brâncovenești va
cunoaște, tocmai datorită propagării sale prin intermediul meșterilor formați la
Hurez, o receptare națională, fiind primul stil artistic ridicat la o asemenea
autoritate.” (Vasile Drăguț, Tezaure artistice medievale – pictura murală,
broderiile și miniaturile, în Trepte de civilizație românească, București, Editura
Politică, 1982, pp. 123-130)

54
Fragmente poezii:

Mihai Eminescu, Luceafărul

A fost odată ca-n poveşti,

A fost ca niciodată.
Din rude mari împărăteşti,
O prea frumoasă fată.

Şi era una la părinţi

Şi mândră-n toate cele,
Cum e Fecioara între sfinţi
Şi luna între stele.

Din umbra falnicelor bolţi

Ea pasul şi-l îndreaptă
Lângă fereastră, unde-n colţ
Luceafărul aşteaptă.

Privea în zare cum pe mări

Răsare şi străluce,
Pe mişcătoarele cărări
Corăbii negre duce.

Îl vede azi, îl vede mâni,

Astfel dorinţa-i gata;
El iar, privind de săptămâni,
Îi cade draga fata.

Cum ea pe coate-şi răzima

Visând ale ei tâmple,
De dorul lui şi inima
Şi sufletu-i se împle.

Şi cât de viu s-aprinde el

În orişicare sară,
Spre umbra negrului castel
Când ea o să-i apară.

55
Şi pas cu pas pe urma ei
Alunecă-n odaie,
Ţesând cu recile-i scântei
O mreajă de văpaie.

Şi când în pat se-ntinde drept

Copila să se culce,
I-atinge mâinile pe piept,
I-nchide geana dulce.

Şi din oglindă luminiş

Pe trupu-i se revarsă,
Pe ochii mari, bătând închişi
Pe faţa ei întoarsă.

Ea îl privea cu un surâs,
El tremura-n oglindă,
Căci o urma adânc în vis
De suflet să se prindă.

Iar ea vorbind cu el în somn,

Oftând din greu suspină:
- O, dulce-al nopţii mele domn,
De ce nu vii tu? Vină!

Cobori în jos, luceafăr blând,

Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n casă şi în gând
Şi viaţa-mi luminează!

El asculta tremurător,
Se aprindea mai tare
Şi s-arunca fulgerător,
Se cufunda în mare;

Şi apa unde-au fost căzut
În cercuri se roteşte,
Şi din adânc necunoscut
Un mândru tânăr creşte. […]

56
……………………………….

- Cobori în jos, luceafăr blând,

Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n codru şi în gând,
Norocu-mi luminează!

El tremură ca alte dăţi

În codri şi pe dealuri,
Călăuzind singurătăţi
De mişcătoare valuri;
Dar nu mai cade ca-n trecut
În mări din tot înaltul:
- Ce-ţi pasă ţie, chip de lut,
Dac-oi fi eu sau altul?

Trăind în cercul vostru strâmt

Norocul vă petrece,
Ci eu în lumea mea mă simt
Nemuritor şi rece.

George Bacovia, Decembrie

Te uită cum ninge decembrie,

Spre geamuri, iubito, priveşte -
Mai spune s-aducă jăratec
Şi focul s-aud cum trosneşte.

Şi mână fotoliul spre sobă,

La horn să ascult vijelia,
Sau zilele mele - totuna -
Aş vrea să le-nvăţ simfonia.

Mai spune s-aducă şi ceaiul,

Şi vino şi tu mai aproape, -
Citeşte-mi ceva de la poluri,
Şi ningă ... zăpada ne-ngroape.

57
Ce cald e aicea la tine.
Şi toate din casă mi-s sfinte, -
Te uită cum ninge decembre ...
Nu râde ... citeşte-nainte.

E ziuă şi ce întuneric ...

Mai spune s-aducă şi lampa -
Te uită, zăpada-i cât gardul,
Şi-a prins promoroaca şi clanţa.

Eu nu mai mă duc azi acasă ...

Potop e-napoi şi-nainte,
Te uită cum ninge decembre,
Nu râde, citeşte-nainte.

Lucian Blaga, 9 mai 1895

Sat al meu, ce porţi în nume

sunetele lacrimei,
la chemări adânci de mume
în cea noapte te-am ales
ca prag de lume
şi potecă patimei.

Spre tine m-a-ndrumat

din străfund de veac,
în tine cine m-a chemat
fie binecuvântat,
sat de lacrimi fără leac.

Lucian Blaga, Pleiadă

Cat în sus, în noapte sus,

stelele-n pleiadă număr.
Sunt o clipă, alta nu-s -
semne cerului pe-un umăr.
Vânt le iscă, vânt le duce,
58
cineva le pune-n cruce.
Vânt le-aprinde, vânt le stânge,
mi le-aruncă-n gând și-n sânge.

Joc de focuri, joc de inimi -

Ostenescu-mă să număr
înc-o dată aștri minimi.
Focuri mari și focuri line -
Câte văd, atâtea inimi
bat în spații pentru mine.
Ard în văi și pe coline
inimi mari și inimi line.

Lucian Blaga, Pe multe drumuri

Pe multe drumuri, pe multe, se-ncearcă

gândul spre tine. O, sfârşitul acela de zi,
peste care căzură grabnice brume!
În grădina mea florile
spre alte foarte înalte poieni tânjind
mai invocă şi acum
lumina ta fără de nume.
Unde dormi astăzi - nu ştiu. Nici un cântec
nu te găseşte. Astăzi
tu eşti unde eşti. Iar eu aici. Depărtarea
a pus între noi carul cel mare pe cer,
apele-n văi, focul în noapte pe dealuri,
şi pe pământ a pus anemone şi patimi
cărora ziua nu le prieşte.
Ca o poartă s-a-nchis. Nici un semn nu străbate
vămile, vămile.

Fragmente critică:
„Cine este Mihai Eminescu? Orice român va răspunde, fără a sta pe
gânduri: poetul nostru național. Expresie superlativă, adică, a sensibilității
etnice, vocea autorizată și avizată să reprezinte națiunea în curcubeul
umanității, sinteza axiologică a momentului istoric, unul dintre cei mai mari

59
lirici ai literaturii universale, comparabil, ca unicat, cu Byron, Hugo,
Hölderin, Leopardi, Lermontov, Petöfi, Mickiewicz, cu stelele, deci, ale
romantismului european. […] Vocea unui poet a cărui existență biologică a
durat doar 39 de ani (1850-1889), a cărui manifestare creatoare s-a încheiat
la 33 de ani, când i-a fost difuzat și unicul volum antum, lăsând însă
posterității un inestimabil tezaur de versuri […]
Poet, prozator, dramaturg, Mihai Eminescu însemnează în literatura
română momentul rar al întâlnirii (identificării) geniului (ca valoare
individuală) cu geniul (ca valoare a gândirii și sensibilității colective,
etnice). […] Timpul, spațiul, viața, moartea, dragostea, ura, peisajul natural,
realul și fantasticul, mitul, aventura existențială, căutarea sinelui, interogația
gnoseologică, voluptatea trăirilor, himera fericirii, antinomiile etice,
posibilul și imposibilul, tragicul și comicul, situarea faptelor pe orbita
cosmicului etc., se integrează într-un sistem obsesional și relațional care
conferă demersului un timbru cu nuanțe polifonice. […]” (Aurel Martin,
Prefață, în Eminescu, Poezii. Poems. Ediție bilingvă, Traducere de Leon Levițchi
și Andrei Bantaș, București, Teora, 2004, pp. 11-17.)

Exerciţii:
1. Precizaţi unde se găsesc cele mai importante cetăţi dacice.
2. Care sunt cele mai importante mănăstiri din Bucovina şi de ce?
3. Numiţi câţiva scriitori români.
4. Daţi exemple de pictori şi sculptori români.
5. Numiţi 2 tradiţii (creaţii) populare româneşti (balade, poezii sau muzică).
6. Numiţi câteva personalităţi importante din domeniul muzicii româneşti.
7. Vizionaţi un film românesc şi apoi vorbiţi despre el.

60
 EDUCAŢIA ÎN ROMÂNIA

În România, anul şcolar începe în jurul datei de 15 septembrie şi se termină

în jurul datei de 15 iunie. Pentru studenţi, anul universitar începe în jurul datei de 1
octombrie.
Educaţia este organizată în funcţie de vârsta copilului, şi fiecare nivel are
propria sa formă de organizare.
Sistemul educaţional românesc este împărţit pe două niveluri:
1. Învăţământul preuniversitar
2. Învăţământul superior (studii superioare)

1. Învăţământul preuniversitar cuprinde:

- Învăţământul preşcolar (sau grădiniţă): copiii pot începe grădiniţa încă de
la doi ani şi pot rămâne aici până la şase ani. Procesul de educaţie se desfăşoară pe
parcursul a trei ani şi este alcătuit din trei grupe: Grupa mică, Grupa mijlocie şi
Grupa mare. Persoana care se ocupă de educaţia copiilor în grădiniţă se numeşte
educatoare
- Învăţământul primar (şcoala primară) – cuprinde clasa pregătitoare şi
clasele I-IV; deci, copiii până la 10 ani urmează şcoala primară; ei se numesc elevi,
iar persoana care se ocupă de educaţia lor este învăţătorul sau învăţătoarea. Timp
de cinci ani, învăţătorul sau învăţătoarea predă toate materiile. O clasă este formată
din 15 până la 30 de elevi.
- Învăţământul gimnazial (Gimnaziu) - cuprinde clasele V-VIII. Începând
din clasa a V-a, persoanele care se ocupă de educaţia tinerilor sunt profesorii.
Fiecare materie este predată de către un alt profesor.
- Învăţământul liceal (Liceu) - de patru sau cinci clase (clasele IX-XII /
XIII). La finalul clasei a XII-a (respectiv a XIII-a), elevii susţin un examen foarte
important, examenul de bacalaureat. Există, de asemenea, învăţământul profesional
(Şcoala de arte şi meserii), care îşi propune să pregătească elevii pentru diferite
cariere.
- Învăţământul postliceal - poate dura între 2 şi 5 ani.
2. Învăţământul superior (studii superioare) - are următoarele patru
componente:
- Studii de licenţă (Facultate): se desfăşoară pe parcursul a 3 până la 6 ani
(în funcţie de specializare; pentru cele mai multe specializări durata studiilor este
de 3 ani)
- Studii de master (Masterat): 1-2 ani, pentru cele mai multe discipline 2
ani
- Studii de doctorat (Doctorat): au durata de cel puţin 3 ani
- Învăţarea continuă (cursuri postuniversitare, de formare continuă)

61
 În România, şcoala este obligatorie până în clasa a X-a. Statul român este
cel care asigură costurile pentru întreaga perioadă de şcolarizare desfăşurată în
şcolile de stat. Facultăţile de stat oferă studenţilor un număr limitat de locuri fără
taxă, pe care le ocupă cei care au medii mari. Cei care au medii mai mici, au
posibilitatea să studieze la o facultate plătind taxe.
În ultimii ani, în România s-au înfiinţat grădiniţe, şcoli şi universităţi
private. Pentru cei care învaţă în aceste instituţii, părinţii, sau în cazul studenţilor –
chiar ei înşişi, sunt cei care achită taxele. Pentru ca o instituţie de învăţământ să fie
recunoscută de către statul român, ea trebuie să fie acreditată.

Sistemul de notare: Pentru primii cinci ani (clasa pregătitoare şi clasele I-

IV), se folosesc calificative. Acestea sunt: Foarte bine (FB), Bine (B), Satisfăcător
(S) şi Insuficient (I). Calificativele sunt folosite pe tot parcursul anului, într-un
sistem de evaluare continuu, şi se acordă pentru teste, diverse activităţi şcolare,
teme pentru acasă sau pentru proiecte.
Pentru nivelele următoare, atât pentru clasele V-XII, dar şi pentru studenţi,
este utilizat un sistem de notare de la 1 la 10, 10 fiind cea mai bună notă, iar 1 fiind
cea mai proastă notă; 5 este nota minimă de trecere.
După terminarea fiecărui nivel, absolventului îi sunt oferite următoarele
diplome: de absolvire (absolvirea şcolii generale, fără examen), bacalaureat
(absolvirea liceului, după examenul de bacalaureat), licenţă (după absolvirea
facultăţii), diplomă de master (după studiile de masterat, susţinerea unei disertaţii
şi, eventual, a unui examen), diplomă de doctor (după susţinerea unei teze de
doctorat).

SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ȘI POLITEȚEA

Societatea românească este o societate ierarhică, unde vârsta,

situaţia, poziţia şi rangul sunt respectate. Oamenii în vârstă sunt consideraţi
înţelepţi, deoarece ei au experienţă de viaţă. Românii admiră modestia și
odată stabilită o legătură, o relaţie de prietenie, ei vor comunica deschis.
De obicei foarte politicoşi, ei rar se adresează cu numele
mic/prenumele celor din afara familiei sau a prietenilor foarte apropiaţi.
Titlurile sunt importante şi impun respect. Este bine ca unei persoane să i se
adreseze spunându-i titlul şi numele de familie, până când ea îţi cere să i te
adresezi pe numele mic, spunându-i doar prenumele. Apelativele folosite
sunt „doamna” sau „domnule”, urmate de numele de familie sau de
menționarea funcției (ministru, rector, decan, director, președinte etc.) sau a
profesiei (profesor/profesoară, doctor, inginer, secretar/ă, bibliotecar/ă etc.)
62
persoanei căreia i se adresează salutul. Există mai multe reguli de conduită
în ceea ce privește salutul. Spre exemplu, la sat, oamenii se salută pe stradă,
indiferent dacă se cunosc sau nu. La oraș, pe stradă se salută doar persoanele
cunoscute. Însă, în imobilul în care locuiești este recomandat să-i saluți pe
toți locatarii, chiar dacă nu-i cunoști prea bine. Salută primul cel care merge
pe cel care stă pe loc, cel mai tânăr pe cel mai în vârstă, bărbatul pe femeie,
persoana singură care întâlnește un grup de persoane. De asemenea, în
timpul unei plimbări prin pădure, pe câmp sau în timpul unei excursii pe
munte, se salută indiferent dacă persoanele se cunosc sau nu.
În funcție de momentul zilei, românii își spun „Bună dimineața!”,
„Bună ziua!”, „Bună seara!”. Prietenii sau colegii se salută spunându-și
„Salut!”, „Salutare!”, „Te salut!”, „Noroc!”, „Servus!” (în special în Banat
și Transilvania). Adeseori, copiii sau bărbații salută femeile spunând „Sărut
(săru’) mâna!” Această formulă este, uneori, însoțită (în cazul bărbaților) de
gestul sărutării mâinii și marchează un grad înalt de politețe. La despărțirea
de cineva, românii spun, în general, „La revedere!” sau „Bună ziua!”, „Bună
seara!”, „Sărut (săru’) mâna!”. Între prieteni și persoane foarte apropiate
prin legături de rudenie se spune adesea „Pa!”, „Te sărut!”, „Te pup!”,
„Ciao!”, „Salut!”, „Servus!” ș.a.
Primirile, saluturile iniţiale sunt formale şi rezervate: o strângere de
mână, privire directă în ochi/contact vizual direct, o întâmpinare adecvată
pentru un minim de atenţie. Prietenii apropiaţi pot să se sărute şi să se
îmbrăţişeze unii pe alţii. Se sărută de două ori, o dată pe fiecare obraz,
începând cu obrazul stâng.
Dacă sunteţi invitaţi în casa unor români, aduceţi un cadou simbolic,
flori, ciocolată sau ceva de băut. Oferiţi un număr impar de flori: 1, 3, 5, 7
etc. Număr par de flori sunt oferite la funeralii, la înmormântări. Un cadou
pentru copii este întotdeauna bine primit. De obicei, cadourile se deschid
când se primesc.
Când sunteți invitați la masă, trebuie să ajungeţi întotdeauna la timp.
La o petrecere se poate întârzia până la 15 minute. Îmbrăcaţi-vă în haine
frumoase, iar când intrați în casă, verificaţi dacă sunt pantofi lângă uşă.
Dacă sunt, atunci descălţaţi-vă și voi. Gazdele și vizitatorii își spun: „Bine
ați (ai) venit!” și „Bine v-am (te-am) găsit!”
Bunele maniere la masă: Aşteptaţi să vi se spună unde să vă aşezaţi.
Ţineţi furculiţa în mâna stângă şi cuţitul în mâna dreaptă în timp ce mâncaţi.
Aşteptaţi ca gazda să vă spună „Poftă bună” înainte să începeţi să mâncaţi.
Răspunsul la această formulă este „Mulțumesc (mulțumim), la fel!” sau
„Mulțumesc (mulțumim), asemenea!” Pentru a indica faptul că nu ai
terminat de mâncat, aşează încrucişat cuţitul şi furculiţa. Când ai terminat de
mâncat, pune cuţitul şi furculiţa de-a lungul farfuriei. La finalul mesei se
63
spune „Mulțumesc (mulțumim) de (pentru) masă!” sau „Sărut (săru’) mâna
pentru masă!” Cel care a gătit, sau în cazul în care masa se servește la
restaurant, cel care a plătit sau chiar chelnerul, spune „Să vă fie de bine!”,
iar răspunsul la această urare poate fi „Mulțumesc (mulțumim), la fel (și ție/
și dumneavoastră)!” sau „Mulțumesc (mulțumim), asemenea!”
La aniversarea zilei de naștere a cuiva sau la onomastică, sau cu
ocazia Anului Nou, se spune „La mulți ani!”. Această formulă se folosește și
când se ciocnește un pahar cu alcool (fără un motiv anume); tot când
ciocnim un pahar se poate spune „Noroc!” sau „Sănătate!”.
„Noroc!” se folosește și atunci când cineva merge la un examen, la
un interviu pentru obținerea unui post, la negocieri, la tratative pentru
încheierea unei tranzacții etc. Tot în astfel de situații, des folosite sunt, de
asemenea, și urările „Succes!” sau „Baftă!”.

DESPRE PATRIMONIUL ROMÂNESC

Patrimoniul unui popor reprezintă moştenirea culturală, spirituală,

materială şi imaterială pe care acesta o transmite mai departe urmaşilor.
Pe listele UNESCO (organizaţia internaţională care reglementează
valorificarea şi păstrarea patrimoniului material şi imaterial), România este
reprezentată prin:
- doina: un cântec care exprimă diferite stări emoţionale: tristeţe,
melancolie, bucurie, singurătate sau iubire
- căluşul: un dans la care participă doar bărbaţi şi care la origine are un
ritual menit să îi vindece pe cei bolnavi
- Bisericile pictate din Bucovina (Arbore, Humor, Moldoviţa, Suceava,
Suceviţa, Pătrăuţi, Probota, Voroneţ)
- bisericile de lemn din Maramureş
- mănăstirea Horezu
- bisericile fortificate din Transilvania
- fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei
- Sighişoara
- rezervaţia biosferei Delta Dunării

Fragmente:

64
 „Pante molcome sau abrupte, serpentine largi sau strânse, drumul întins sau
șerpuind peste câmpii, dealuri acoperite cu pâlcuri de pădure sau chiar de codri –
mai puțin întinși ca altă dată, dar falnici încă – sate adunate sau desfășurate în
lungul drumului, acesta este peisajul obișnuit al Bucovinei. Gospodării curate, cu
case mari, din ce în ce mai puține rămase dintre cele tradiționale dau mărturie
despre hărnicia oamenilor. Despre credința lor avem alte mărturii. Din loc în loc,
pe o culme sau numai pe un punct mai înalt apare biserica satului, de regulă una
mai recent construită, căci cele vechi, din secolele XIV, XV, XVI și chiar XVII nu
aveau turlă sau turn pentru clopote, erau umbrite de vegetație, ascunse printre pomi
și deosebite de locuințe mai cu seamă prin dimensiuni și prin crucile care le marcau
coama, ca mărturie a prezenței lui Dumnezeu acolo.
Spre deosebire de ele, mănăstirile se ridicau în locuri retrase, împădurite,
acolo unde călugării se izolau pentru rugăciune și pocăință, unde credincioșii, de la
Domn și boieri la oamenii simpli, găseau sprijin sufletesc și sfat, iar uneori și
adăpost în timp de invazii străine sau război, Legendele povestesc despre clipele de
cumpănă în care Ștefan cel Mare cerea sprijinul moral al lui Daniil Sihastrul, care îi
cerea în schimb ridicarea unei mănăstiri, așa cum s-a întâmplat la Putna sau la
Voroneț.
Astăzi, mănăstirile sunt înconjurate de sate, cel mai adesea mari și
prospere, dispărând izolarea de odinioară, dar persistând intenția și efortul de a
păstra cât mai mult din autenticitatea spiritului monastic, de rugăciune și muncă.
Mănăstirile și bisericile sunt principalele puncte de atracție ale zonei, atât
cele pictate la interior și la exterior, de faimă universală înscrise pe Lista
Patrimoniului Mondial: Arbore, Humor, Moldovița, Pătrăuți, Probota, Sf.
Gheorghe din mănăstirea Sf. Ioan cel Nou din Suceava, Sucevița, Voroneț - dar și
Putna, Dragomirna, Bălinești, Râșca sau Baia. […] Muzee de excepție valorifică
piese uneori unice sau rare din patrimoniul medieval, de la broderii, manuscrise și
argintărie liturgică, la icoane, mobilier, veșminte și piese de arhitectură. […]
Pe de altă parte, dezvoltarea localităților cunoaște un salt fără precedent în
care numeroase pensiuni oferă turistului facilități moderne dar și bucate
tradiționale. Multe tradiții sunt încă vii, mai cu seamă cele legate de sărbătorile din
ciclul Crăciunului (Ajunul, Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza), de alte praznice de
peste an sau de hramuri.
Din când în când, duminica la liturghie pot fi văzuți țărani îmbrăcați în
straie strămoșești.
Au reînviat unele meșteșuguri vechi: țesutul covoarelor și al ștergarelor,
brodatul veșmintelor, cojocăritul, prelucrarea lemnului, încondeiatul ouălor. La
Marginea, câțiva olari mai fac ceramică neagră, ale cărei origini urcă până în
perioada dacică.” (Tereza Sinigalia, Oliviu Boldura, Monumente medievale din
Bucovina, București, Editura ACS, 2015, pp. 9-22)

65
 PERSONALITĂŢI ROMÂNEŞTI REPREZENTATIVE

Personalităţi istorice:
- Burebista (82 î. Hr. – 44 Î. Hr.) – primul rege dac
- Decebal – regele Daciei între 85 d. Hr. – 106 d. Hr.
- Mircea cel Bătrân – domnitor în Ţara Românească între anii 1386 – 1395
şi 1397 – 1418
- Vlad Ţepeş - domnitor în Ţara Românească în sec. 15
- Ştefan cel Mare – domnitor în Moldova între 1457 – 1504
- Mihai Viteazul – domnitor în sec. 15; în 1600 a unit Ţara Românească,
Transilvania şi Moldova
- Dimitrie Cantemir – domnitor în Moldova, în sec. 15 – 16; a fost un
savant celebru, membru al Academiei din Berlin
- Alexandru Ioan Cuza – sec. 19; primul domnitor al Principatelor unite şi
al statului naţional România
- regele Carol I – rege al României între 1866 – 1914
- regele Ferdinand I – rege al României între 1914 – 1927
- regina Maria – regină a României, soţia regelui Ferdinand I, scriitoare,
iubitoare de artă
- regele Mihai I (n. în 1921) – rege al României între 1927 –1940 şi 1940 –
1947
- Nicolae Ceauşeşcu – dictator, comunist, preşedinte al României între
1967 – 1989
- Klaus Iohannis – preşedintele actual al României (din 2014)

Scriitori: - Mihai Eminescu (1850 – 1889): poet, prozator, jurnalist

- Eugen Ionescu (1909 – 1994): dramaturg, eseist
- Mircea Eliade (1907 – 1986): prozator, eseist, profesor, istoric al
religiilor, filozof
- Emil Cioran ( 1911 – 1995): scriitor, filozof
- Lucian Blaga (1895 – 1961): scriitor, filozof, profesor, jurnalist
- Adrian Păunescu (1943 – 2010): scriitor, jurnalist, om politic
- Ana Blandiana (n. în 1942): scriitoare, traducătoare

Artişti: - Constantin Brâncuşi (1876 – 1957): sculptor; lucrări: „Coloana

infinitului”, „Masa tăcerii”, „Poarta sărutului” etc.
Pictori: - Nicolae Grigorescu (1838 – 1907)
- Nicolae Tonitza (1886-1940)
- Theodor Pallady (1871-1956)

66
 - Ştefan Luchian (1868-1916),
- Iosif Iser (1881-1958),
- Alexandru Ciucurencu (1903-1977) etc.

Sportivi: - Nadia Comăneci (n. în 1961) – gimnastă

- Gheorghe Hagi (n. în 1965) – fotbalist
- Gabriela Szabo (n. în 1975) – atletă
- Ilie Năstase (n. în 1946) - tenismen

CEI MAI CUNOSCUŢI ROMÂNI

(români care au contribuit la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii)

Pe parcursul timpului, numeroşi oameni de ştiinţă români au reuşit să

ajungă la rezultate remarcabile în diverse domenii şi au contribuit la progresul
ştiinţei sau al medicinei. Dintre aceştia, dăm ca exemple:

- Petrache Poenaru (1799-1875): profesor, matematician; a avut un rol important

în organizarea învăţământului românesc; a publicat mai multe manuale de
geometrie şi algebră; în 1827 a inventat stiloul cu toc rezervor

- Henri Coandă (1886-1972): este unul dintre cei mai cunoscuţi inventatori
români; a realizat primului avion cu reacţie din lume, pe care l-a prezentat în 1910,
la salonul aeronautic de la Paris; în perioada 1911-1914 a construit mai multe tipuri
de avioane de concepţie proprie

- Victor Babeş (1854 – 1926): medic, profesor universitar şi bacteriolog român,

unul dintre fondatorii microbiologiei moderne şi autor al primului tratat de
bacteriologie din lume (în colaborare cu Victor Cornil, Paris, 1885). A avut
contribuţii importante în studierea multor boli transmisibile (turbarea, lepra, diferia,
tuberculoza), a descoperit peste 50 de microbi necunoscuţi şi a introdus vaccinarea
antirabică în România.

- Anghel Saligny (1854-1925): inginer, academician, profesor universitar; a

proiectat şi a condus multe lucrări, printre care şi construcţia podului metalic peste
Dunăre de la Cernavodă la Feteşti, atunci cel mai lung pod din Europa

67
- Janos Bolyai (1802 – 1860): matematician, profesor, unul dintre creatorii
geometriei neeuclidiene; a demonstrat că „dintr-un punct exterior la o dreaptă dată
se pot duce două paralele”

- Traian Vuia (1872-1950): inventator şi constructor de avioane, primul om din

lume care a zburat, în martie 1906, cu un avion mai greu decât aerul, construit chiar
de el. Tot Traian Vuia a mai inventat şi un generator de abur (1925) şi două
elicoptere (în 1918 şi în 1922)

- Aurel Vlaicu (1882-1913): inginer şi inventator; a adus câteva perfecţionări

decisive pentru progresul aviaţiei, printre care construirea primului avion cu fuselaj
metalic, a inventat trenul de aterizare cu roţi independente, aripa cu profil variabil
ş.a.

- Anastase Dragomir (1896-1966): inventator în domeniul aviaţiei; cea mai

cunoscută invenţie a sa este o „celulă paraşută”, o cabină catapultată, destinată
salvării vieţii pasagerilor unui avion aflat în pericol; sistemul său va fi implementat
ulterior pe avioanele militare

- Alexandru Ciurcu (1854-1922): jurnalist şi inventator; împreună cu prietenul

său francez Just Buisson, a proiectat şi construit prima ambarcaţiune cu motor
reactiv din istoria tehnicii (în 1886, la Paris)

- George Constantinescu (1881-1965): inginer, om de ştiinţă, inventator; a avut

peste 120 de invenţii, majoritatea folosite de marile ţări industrializate. El a pus
bazele unui domeniu ştiinţific nou, sonicitatea, care se ocupă cu transmiterea
energiei mecanice prin intermediul vibraţiilor şi al undelor elastice în masa
lichidelor şi a solidelor; tot el este inventatorul unui dispozitiv de tragere printre
palele elicei avionului în zbor, precum şi inventatorul primului schimbător de
viteze automat pentru automobile şi locomotive

- Ion I. Agârbiceanu (1907-1971): fizician român, profesor universitar; în 1962 a

realizat primul laser românesc cu gaz (heliu-neon), unul dintre primele lasere din
lume

- Gheorghe Marinescu (1863-1938): medic neurolog şi profesor universitar; a pus

bazele neurologiei moderne şi a avut o contribuţie importantă în studiul celulei
nervoase normale şi patologice

- Constantin I. Parhon (1874-1969): endocrinolog, profesor universitar; autorul

primului tratat de endocrinologie din lume (Paris, 1909, în colaborare cu M. A.
Goldstein); creatorul şcolii româneşti de endocrinologie şi unul dintre protagoniştii
ei pe plan mondial

68
- Nicolae Paulescu (1869-1931): medic, profesor universitar; a cercetat
mecanismele de producere a febrei, fiziologia splinei şi a pancreasului; el este cel
care a contribuit la descoperirea hormonului antidiabetic eliberat de pancreas,
numit mai târziu insulină

- Ana Aslan (1897-1988): medic specialist în gerontologie (ramură a medicinei

care studiază problemele îmbătrânirii organismului); a preparat, pentru prima dată
în 1951, vitamina H3-Gerovital, iar în 1980 Aslavitalul – medicamente utilizate
peste tot în lume în tratamentul fenomenelor distrofice (distrofia = stare patologică
ce constă în alterarea structurii unui ţesut, organ, sistem sau organism, datorită
tulburărilor de nutriţie). În 1952, sub conducerea Anei Aslan, se înfiinţează la
Bucureşti Institutul de Geriatrie (ramură a medicinei care studiază şi tratează bolile
bătrâneţii), primul de acest fel din lume

- Emil Racoviţă (1868-1947): biolog, profesor universitar, preşedinte al

Academiei Române între 1926-1929; a pus bazele unei noi ştiinţe – biospeologia
(ştiinţă care studiază fauna şi flora din peşteri); a participat la o expediţie în
Antartica (1897-1899), a făcut cercetări asupra balenelor; a explorat multe peşteri
din Franţa, Spania, Algeria, Italia şi Slovenia; a avut contribuţii importante în
zoologie

- Ioan C. Cantacuzino (1863-1934): medic şi bacteriolog, profesor universitar; a

fost fondatorul şcolii române moderne de microbiologie şi medicină experimentală,
a avut contribuţii importante în studiul tifosului, tuberculozei, holerei, scarlatinei; a
creat noţiunea de imunitate prin contact; în timpul războiului din 1913, a condus
campania de combatere a epidemiei de holeră; datorită lui Ioan C. Cantacuzino,
România a devenit a doua ţară din lume care a introdus vaccinarea nou-născuţilor
împotriva tuberculozei

69
 EXPRESII ROMÂNEŞTI

Ca prin urechile acului = cu mare greutate, ca prin minune

A călca (a umbla) ca pe ace = a merge cu multă grijă, a merge atent, încet
Acu-i acu .... = a sosit momentul hotărâtor
Acuşi-acuşi = în curând
Cât pe-aci = aproape să..., gata să...
Cusut cu aţă albă = neadevărat, fals
A face noapte albă (sau nopţi albe) = a nu dormi noaptea
A scoate cuiva peri albi = a necăji pe cineva
Cu sânge albastru = de familie nobilă, bună
Inimă-albastră = inimă tristă; tristeţe, melancolie
Ziua în amiaza mare = în plină zi, în toiul zilei
A-i lăsa cuiva gura apă (după ceva) = a avea mare poftă de ceva, a dori ceva foarte
mult
Sângele apă nu se face = legăturile de rudenie nu se uită
Ce te-a apucat? = Ce ai? Ce s-a întâmplat cu tine?
A face din ţânţar armăsar = a exagera
A lăsa în plata domnului = a lăsa pe cineva să-şi decidă singur destinul
A nu fi uşă de biserică = a nu respecta morala religioasă
A nu fi dus la biserică = a nu respecta convenienţele sociale
A fi greu de cap = slab din punct de vedere intelectual
A-(i) merge mintea (brici) = a fi foarte isteţ
A fi pierde-vară, a fi târâie-brâu = a fi un om neserios
A-şi îndrepta atenţia = a-şi concentra atenţia asupra unui lucru
A lăsa baltă = a părăsi, a nu se mai interesa de ceva
(Şi cu asta,) basta! = (cu asta) am terminat, am încheiat discuţia
A se bate cu pumnii în piept = a se mândri, a se lăuda
A bate la ochi = a ieşi din comun, a atrage atenţia, a fi suspect
A băga cuiva de vină = a acuza, a învinui, a învinovăţi
A îngheţa (a se face, a fi) bocnă = a îngheţa (sau a fi îngheţat) tare
A munci (a lucra) pe brânci = a munci din greu, până la istovire
A da de bucluc = a păţi ceva neplăcut, a intra într-o încurcătură
A da (a intra) buzna = a se repezi să intre, a intra undeva pe neaşteptate
A pune la cale = a organiza, a pregăti
Cu noaptea-n cap = înainte de a se face ziuă, dis-de-dimineaţă, foarte devreme
A fi greu (tare) de cap = a înţelege greu, a fi prost
Care va să zică = prin urmare, cu alte cuvinte, adică
A da cărţile pe faţă = a-şi arăta deschis gândurile şi intenţiile, a nu ascunde nimic
A călca strâmb = a se abate de la buna purtare, a face o faptă nepermisă
A i se aprinde (a-i sfârâi) cuiva cuiva călcâiele după cineva = a se îndrăgosti dintr-o
dată

70
Ca de la cer la pământ (ca cerul de pământ) = foarte diferit
Cu o falcă-n cer şi cu una (cu alta) în pământ = furios
A tăia frunze la câini = a trândăvi, a pierde timpul
A fi pe o muchie de cuţit = într-o situaţie critică, riscantă, plină de primejdii
A-şi călca cuvântul = a nu se ţine de promisiunea făcută
A ajunge departe = a reuşi în viaţă, a avea succese importante
Soare cu dinţi = soare care străluceşte într-o zi de iarnă, fără a putea încălzi
A-şi lua inima în dinţi = a-şi face curaj, a se încuraja
În ceasul al doisprezecelea = în ultima clipă, în ultimul moment, înainte de a fi prea
târziu
A dormi buştean (tun, dus, butuc) = a dormi adânc
Când ţi-e lumea mai dragă = când eşti mai fericit, când te simţi mai bine
S-a făcut! = Ne-am înţeles! Fii fără grijă!
Copil de bani gata = copil de oameni cu bani, cheltuitor, risipitor
Floare la ureche = lucru fără însemnătate; lucru uşor de realizat
A pune pe cineva în gardă = a preveni pe cineva
Cu mâna goală = fără niciun cadou; neînarmat
A avea inima grea = a avea o supărare, a fi îngrijorat
A avea o gură cât o şură = a vorbi mult şi tare
A-i lua cuiva pâinea de la gură = a-i lua cuiva toate posibiltăţile de existenţă, a-l
face că piardă mijloacele de trai
A face haz = a se veseli, a petrece glumind
A face haz de necaz = a-şi ascunde necazul făcând glume
A avea ceva pe inimă = a avea un gând, un sentiment ascuns pe care nu vrei să îl
spiu, a suferi în ascuns
A avea inima bună (de aur) = a fi bun, darnic
După voia inimii = după cum îi place
Pe larg = în mod amplu, amănunţit
Vederi largi = concepţii lipsite de prejudecăţi
A o face lată = a face o petrecere straşnică; a face o poznă, o gafă mare
A rămâne lefter = a rămâne fără nici un ban
A da lovitura = a obţine un succes mare, neaşteptat
Cât (e) lumea (şi pământul) = veşnic, totdeauna; niciodată
De când lumea (şi pământul) = din totdeauna
A veni pe lume = a se naşte
A da la lumină = a face cunoscut, a divulga
A ieşi la lumină = a deveni evident; a se dovedi, a se afla
A pune (a întinde) masa = a aranja cele necesare pentru a servi masa
A ridica (a strânge) masa = a aduna tacâmurile, farfuriile etc. de pe masă (după ce
s-a mâncat)
A da o mână de ajutor = a ajuta
A ţine pasul cu cineva = a se menţine la egalitate sau în acelaşi ritm cu cineva, a nu
rămâne în urma cuiva
Din păcate ... = e regertabil că..., din nenorocire

71
A pune pe picioare = a organiza ceva, a face să funcţioneze; a însănătoşi un bolnav
A trece cu vederea = a nu da importanţă, a neglija, a ierta, a uita, a scuza

Exerciţii:
1. Numiţi cel puţin 6 personalităţi ale culturii române şi explicaţi de ce sunt
ele reprezentative (sau în ce domeniu au activat).
2. Scrieţi cel puţin 5 elemente de patrimoniu ale României incluse pe lista
UNESCO.
3. Vorbiţi despre nivelurile educaţiei din România (vârsta copiilor, instituţia,
cine se ocupă de educaţia lor etc.) şi comparaţi cu sistemul de învăţământ
din ţara voastră.

72
 TEXTE SUPLIMENTARE

Litoralul Mării Negre

În totalitatea lui, litoralul românesc al Mării Negre are o lungime de 245

km şi se întinde între braţul Chilia, la nord, şi graniţa cu Bulgaria, la sud. Partea cu
potenţial turistic este situată între Capul Midia, la nord, şi Vama Veche, la sud, cea
mai mare parte a staţiunilor aflându-se la sud de Constanţa. Unele datează de la
începutul secolului al XX-lea (Mamaia, Eforie Sud), altele sunt construite după al
Doilea Război Mondial (Olimp, Saturn, Venus, Neptun). Staţiunile litoralului
dispun de factori naturali de cură, cum sunt aerosolii din atmosferă sau nămolul.
Cele mai importante oraşe ale litoralului românesc sunt Constanţa şi
Mangalia, cu obiective istorice interesante (greco-romane, bizantine, genoveze şi
otomane) şi cu posibilităţi de cazare moderne. Totodată, acestea sunt şi cele mai
importante porturi maritime româneşti.

Bibliografie: Ovidiu Morar, România. Cele mai frumoase locuri, Bucureşti, Editura
NOI Media Print, 2007, p. 178.

Răspundeţi la întrebări:
1. Ce lungime are litoralul românesc al Mării Negre?
2. Unde se află litoralul românesc al Mării Negre şi care sunt limitele de nord
şi de sud?
3. De când datează staţiunile româneşti de la Marea Neagră?
4. Care sunt cele mai importante oraşe ale litoralului românesc?

Delta Dunării

Rezervaţie naturală unică în Europa şi atracţie turistică majoră, Delta

Dunării constituie un adevărat paradis al florei şi faunei, cu peisaje nealterate de
intervenţia omului. Întinsă între braţele Dunării – Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe –
pe aproximativ 5000 km, Delta este un pământ tânăr din punct de vedere geologic,
format de aluviunile depuse de fluviu la vărsarea sa în Marea Neagră.
Delta Dunării reprezintă mediul natural de viaţă pentru o multitudine de
specii vegetale (cele mai răspândite sunt trestia, salcia albă şi rogozul) şi animale.
Primăvara şi toamna pot fi întânite nu mai puţin de 300 de specii de păsări, multe

73
migratoare, care poopsesc în Deltă. Nu în ultimul rând, Delta este un adevărat
paradis pentru pescari, numărul speciilor de peşti fiind foarte mare. În 1990
UNESCO a inclus Delta Dunării, cea mai nouă formă de relief din România, ferită
de industrializare, printre rezervaţiile biosferei.

Bibliografie: Ovidiu Morar, România. Cele mai frumoase locuri, Bucureşti, Editura
NOI Media Print, 2007, p. 176.

Răspundeţi la întrebări:
1. Ce reprezintă Delta Dunării?
2. Unde se află Delta Dunării?
3. Câte specii de păsări se pot întâlni în Delta Dunării?
4. Când a inclus UNESCO Delta Dunării printre rezervaţiile biosferei?

Munţii Apuseni

Munţii Apuseni (Carpaţii Occidentali) situaţi între văile Someşului şi

Mureşului, nu depăşesc altitudinea de 1849 m. Formaţi din roci calcaroase,
Apusenii oferă, graţie acestei structuri geologice, o varietate de peisaje şi de
formaţiuni naturale inedite: peşteri (Scărişoara, Peştera Urşilor etc.), izvoare
subterane şi defilee spectaculoase. Înălţimile blânde şi pantele domoale sunt o
caracteristică a peisajului Munţilor Apuseni.
Regiunea, preponderent rurală şi cu aşezări rare, este locuită de moţi,
munteni cu obiceiuri ancestrale, ale căror ocupaţii tradiţionale sunt păstoritul,
prelucrarea lemnului şi mineritul. Unele mine de aici, de unde se extrage aur şi alte
metale neferoase, au început să fie exploatate sistematic încă de pe vremea
romanilor, această ocupaţie cu îndelungă tradiţie continuând şi astăzi.

Bibliografie: Ovidiu Morar, România. Cele mai frumoase locuri, Bucureşti, Editura
NOI Media Print, 2007, p. 172.

Răspundeţi la întrebări:
1. Unde sunt situaţi Munţii Apuseni?
2. Ce se poate vedea în Munţii Apuseni?
3. Cu ce se ocupă oamenii din Munţii Apuseni?
4. Ce se extrage din minele din Munţii Apuseni?

74
 Vestigiile daco-romane de la Sarmizegetusa

Pe culmea munţilor Orăştie se afla în urmă cu peste 2000 de ani un

complex de fortificaţii dacice (Sarmizegetusa, Blidaru, Piatra Roşie, Costeşti,
Căpâlna) dintre care Sarmizegetusa Regia a fost cel mai important centru militar,
religios şi politic al Daciei.
În jurul anului 107 d. Hr., după înfrângerea dacilor de către romani,
capitala noii provincii romane s-a mutat la 40 Km de ruinele cetăţii Sarmizegetusa
Regia şi a fost denumită după vechea capitală – Colonia Ulpia Traiana augusta
Dacica Sarmizegetusa. Oraşul s-a dezvoltat până în anull 271 d. Hr. când
autorităţile romane s-au retrasdin Dacia. S-au păstrat până astăzi ruine ale
amfiteatrului, forului, termelor, edificiilor publice şi particulare, de un mare interes
arheologic şi istoric.

Bibliografie: Ovidiu Morar, România. Cele mai frumoase locuri, Bucureşti, Editura
NOI Media Print, 2007, p. 8.

Răspundeţi la întrebări:
1. Unde se afla în urmă cu 2000 de ani un complex de fortificaţii dacice?
2. Care a fost cel mai important centru militar, religios şi politic al Daciei?
3. Ce s-au păstrat până astăzi din Ulpia Traiana Sarmizegetusa?

Complexul Peleş

În anul 1873 într-un loc sălbatic şi pitoresc, în apropierea Mănăstirii Sinaia

se încep lucrările pentru reşedinţa de vară a principelui Carol I al României, pe un
teren aflat în proprietatea privată a suveranului. Zece ani mai târziu are loc
inaugurarea oficială a castelului, însă lucrările de extindere şi transformare a
reşedinţei regale continuă până în 1914. Sunt construite, alături de Peleş, castelele
Pelişor şi Foişor, corpul de gardă, Economatul, grajdurile regale, centrala electică.
Creaţie a arhitecţilor Wilhelm Doderer, Johannes Schultz, Karel Liman şi a unor
decoratori prestigioşi ca J.D. Heymann din Hamburg, A. Bembé din Mainz,
Berhard Ludwig din Viena, castelul a jucat un rol important atât din punct de
vedere politic cât şi cultural, Familia Regală găzduind aici mari artişti români.
Castelul este vizitabil încă de pe vremea Regelui Carol I, putând fi
admirate: sălile de arme, sala de consiliu, sala veche de muzică, sala maură, salonul
turcesc, sala de teatru, sufrageriile, sala florentină.

Bibliografie: Ovidiu Morar, România. Cele mai frumoase locuri, Bucureşti, Editura
NOI Media Print, 2007, p. 43.

75
Răspundeţi la întrebări:
1. Când încep lucrările pentru reşedinţa de vară a principelui Carol I al
României?
2. Unde se află complexul Peleş?
3. Ce se poate vedea în castelul Peleş?

Cetatea de la Hunedoara

Castelul a fost ridicat în secolul al XIV-lea pe locul unei fortificaţii de

piatră. În 1409, regele Sigismund al Ungariei a dăruit cetatea nobilului Voicu. Fiul
acestuia, Iancu de Hunedoara, a făcut schimbări radicale transformând cetatea într-
un castel cu rol nu numai de punct de strategic întărit, ci şi de locuinţă fastuoasă.
Matei Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara, a reconstruit aripa nordică a castelului,
iar în secolul al XVII-lea principele Gabriel Bethlen a adus modificări inspirate din
Renaşterea târzie.
Edificiul, cunoscut şi sub denumirea de Castelul Huniazilor sau al
Corvineştilor, este o construcţie impunătoare, cu acoperişuri înalte şi divers
colorate, cu turnuri şi turnuleţe, ferestre şi balcoane dantelate. Din punct de vedere
arhitectural, castelul de la Hunedoara îmbină elemente specifice stilului
renascentist, cu caracteristici gotice şi baroce.
În prezent, în sălile castelului se organizează expoziţii şi spectacole de
muzică preclasică şi de muzică veche.

Bibliografie: Ovidiu Morar, România. Cele mai frumoase locuri, Bucureşti, Editura
NOI Media Print, 2007, p. 22.

Răspundeţi la întrebări:
1. Când a fost construit castelul de la Hunedoara?
2. Sub ce nume mai este cunoscut Castelul de la Hunedoara?
3. Ce fel de construcţie este Castelul de la Hunedoara?
4. Ce se organizează în prezent în sălile castelului?

76
 Bucureşti – Palatul Parlamentului

Lucrările pentru construcţia Casei Poporului s-au făcut între 1984 şi 1989,
pe un teren obţinut din demolarea unei părţi a vechiului Bucureşti (inclusiv
monumente de arhitectură românească veche). La construirea ei au lucrat zi şi
noapte circa 20000 de muncitori. A rezultat un edificiu imens, primul ca mărime
(330000 mp suprafaţă construită) din Europa şi al doilea din lume, după Pentagon.
Are peste 80 m înălţime şi 12 etaje, fiind în prezent sediul celor două Camere ale
Parlamentului, al Centrului Internaţional de Conferinţe şi al Muzeului Naţional de
Artă Contemporană.

Bibliografie: Ovidiu Morar, România. Cele mai frumoase locuri, Bucureşti, Editura
NOI Media Print, 2007, p. 110.

Răspundeţi la întrebări:

1. Când a fost construit Palatul Parlamentului?

2. Ce înălţime are Palatul Parlamentului?
3. Ce se află în Palatul Parlamentului?

Braşov – Biserica Neagră

Biserica Neagră din Braşov este cea mai răsăriteană catedrală gotică a
Europei, fiind una dintre cele mai mari. A fost construită în secolele XIV-XV.
Construcţia bisericii în stil gotic a început în anul 1383, în timpul parohului
Thomas Sander, pe locul unei străvechi biserici în stil romanic din prima jumătate a
secolului al XIII-lea. Ea poartă hramul Sf. Maria, dar este cunoscută mai ales sub
numele de Biserica Neagră după incendiul din 1689, care i-a înnegrit zidurile.
Ferestrele, înalte şi înguste, au ancadramente gotice din piatră, iar contraforturile
exterioare sunt împodobite cu statui. În interior se găseşte o orgă de mari
dimensiuni şi o valoroasă colecţie de covoare orientale vechi din secolele XV-
XVIII. Clopotul de bronz din clopotniţă cântăreşte 6 tone.

Bibliografie: Ovidiu Morar, România. Cele mai frumoase locuri, Bucureşti, Editura
NOI Media Print, 2007, p. 125.
Răspundeţi la întrebări:
1. Unde se găseşte Biserica Neagră?
2. Când a fost construită Biserica Neagră?
3. De ce este cunoscută mai ales sub numele de Biserica Neagră?
4. Ce se găseşte în interiorul bisericii?

77
 Iaşi – Palatul Culturii

Oraşul Iaşi este menţionat documentar din secolul al XIV-lea când era doar
un târg. În secolul al XVI-lea devine capitală a Moldovei până la unirea acesteia cu
Ţara Românească în 1859. Iaşiul redevine capitală – a României – între 1916 şi
1918, când Bucureştiul era ocupat cu armatele Puterilor Centrale.
În centrul vechi al oraşului a fost construit Palatul Culturii, simbol al
Iaşiului la începutul secolului al XX-lea. Construcţia a fost executată între anii
1905 şi 1907, în stil neogotic, pe locul vechiului palat domnesc. Aici se găsesc
câteva muzee ale Iaşiului: Muzeul de Istorie, Muzeul Etnografic, cel de Ştiinţele
Naturii, Muzeul Tehnic.
Oraşul este bogat în case memoriale, incluse în circuitul muzeistic: casa
Vasile Pogor, bojdeuca Ion Creangă, casele memoriale George Topârceanu, N.
Gane, Mihai Codreanu, Mihail Sadoveanu, casa Dosoftei şi altele.

Bibliografie: Ovidiu Morar, România. Cele mai frumoase locuri, Bucureşti, Editura
NOI Media Print, 2007, p. 130.

Răspundeţi la întrebări:
1. Când a fost Iaşiul capitală?
2. Care clădire este simbolul oraşului?
3. Ce muzee se găsesc aici?

Alba Iulia

Cetatea Alba Carolina – uşor de ajuns, greu de uitat!

Nici timpul şi cu atât mai puţin distanţele, nimic nu-l poate împiedica pe
călătorul însetat de istorie să ajungă la Alba Iulia, în Cetate. Nici cei 340 de
kilometri ce despart Alba Iulia de Bucureşti, nici cei 100 de kilometri de la
aeroporturile internaţionale din Cluj Napoca, Târgu Mureş, şi nici drumul de 70 de
kilometri de la aerogara din Sibiu, nu pot sta în calea cuiva care vrea să câştige
pariul cu trecutul şi să-l descopere la el acasă, în Cetatea Alba Carolina.
De aici, din inima Transilvaniei, străjuită la răsărit de apele limpezi ale
Mureşului, iar la apus de dealuri semeţe, înconjurată de apele limpezi ale
Ampoiului spre nord şi de câmpii roditoare către sud, Alba Iulia, cealaltă capitală, e
gata mereu să-şi primească oaspeţii şi să-şi împartă cu ei mileniile şi miile de
legende.

78
 Alba Iulia se caracterizează printr-un climat continental moderat,
temperatura medie anuală fiind de + 10° C.

Bibliografie: Alba Iulia. Respiră aerul istoriei, broşură editată de Primăria Alba
Iulia, 2003, p. [3].

Răspundeţi la întrebări:
1. Câţi kilometri sunt de la Alba Iulia la Bucureşti?
2. Cum mai este numită Alba Iulia?

Cetatea Alba Carolina – respiră aerul istoriei!

Încă dinainte de cele scrise, există dovezi clare că la Alba Iulia, mileniile
au trecut blânde peste locuri şi oameni. Primele astfel de dovezi se pierd în negura
istoriei, cu mult înainte de era noastră. Vestigiile de la începutul primului mileniu
atestă că istoria oraşului Alba Iulia şi a Cetăţii sunt legate direct de cetatea dacică
de la Piatra Craivii, cunoscută sub numele Apoulon, ridicată pe un masiv stâncos la
numai 20 Km nord de oraşul de acum. Apoulon-ul dacic a devenit apoi Apulum, un
oraş închegat din castrul roman construit pentru legiunea a XIII-a Gemina şi din
canabele (locuinţe civile, n.n.) ridicate lângă castru.
La începutul mileniului II, Alba Iulia devine centrul unui voievodat condus
de Gyula. În anul 1002, Gyula este învins de regele maghiar Ştefan cel Sfânt,
moment care marchează intrarea treptată a oraşului în componenţa Regatului
Maghiar. În perioada medievală, oraşul a purtat diferite denumiri: Bălgrad,
Fehervar sau Weissenburg, fiecare dintre ele aleasă după cei care, temporar, au
condus oraşul şi Cetatea.
Unul dintre momentele istorice de referinţă în istoria oraşului, dar şi a
întregii Românii este anul 1600, când Alba Iulia devenea prima capitală a celor 3
ţări româneşti: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova, unite sub sceptrul lui
Mihai Viteazul. Alba Iulia devenea astfel mai mult decât un oraş, un simbol
puternic, sacru, al unităţii românilor, iar acesta a fost şi motivul pentru care tot
Alba Iulia a fost aleasă, mai târziu, ca loc al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.
Aici a apărut în 1699 Bucoavna, primul abecedar din istoria învăţământului
românesc şi tot Alba Iulia a fost cel mai important centru tipografic în perioada
secolului al XVII-lea. S-au tipărit cărţi în limba română, latină, maghiară şi
germană, una dintre cele mai importante fiind Noul Testament, în prefaţa căreia
mitropolitul Simion Ştefan formulează ideea necesităţii unei limbi scrise comune
pentru toţi românii din toate provinciile. În 1622, sub patronajul principelui Gabriel

79
Bethlen, se înfiinţează colegiul academic de la Alba Iulia, ce va deveni cea de-a
doua şcoală cu rang de universitate din Transilvania, după cea de la Cluj.
Un alt moment important în istoria oraşului este legat de finalul răscoalei
ţărăneşti din 1784, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan. Martiriul lui Horea şi
Cloşca a fost ultima execuţie prin „tragere pe roată” din Imperiul Habsburgic.
Perioada cuprinsă între anii 1870-1914, cunoscută sub numele de „La Belle
Epoque”, a fost una de mari transformări şi realizări pentru oraş.
Sfârşitul Primului Război Mondial a adus cu sine şi înfăptuirea idealului
naţional, Unirea tuturor teritoriilor locuite de români. Astfel, la Alba Iulia în ziua
de 1 Decembrie 1918, în Casina Militară, denumită ulterior Sala Unirii, cei 1228 de
delegaţi decid Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu
România. Astfel, ceea ce începuse Mihai Viteazul la 1600, s-a desăvârşit după mai
bine de 300 de ani, Cetatea Alba Carolina păstrându-şi renumele şi devenind
Cetatea Marii Uniri. Iar dacă mai era nevoie şi de o altă confirmare a statutului
special al oraşului Alba Iulia, aici, la 15 octombrie 1922, regele Ferdinand şi regina
Maria au fost încoronaţi ca suverani ai României Mari.

Bibliografie: Alba Iulia. Respiră aerul istoriei, broşură editată de Primăria Alba
Iulia, 2003, pp. [3-6].

Răspundeţi la întrebări:
1. Unde era cetatea dacică de la Piatra Craivii, cunoscută sub numele
Apoulon?
2. Când a devenit Alba Iulia prima capitală a celor 3 ţări româneşti, Ţara
Românească, Transilvania şi Moldova, unite sub Mihai Viteazul?
3. Ce s-a întâmplat la 1 decembrie 1918 şi ce a devenit atunci Alba Iulia?
4. Ce eveniment important a avut loc la Alba Iulia în 15 octombrie 1922?

Sala Unirii

Clădirea, care a adăpostit şedinţa din 1 decembrie 1918 în care cei 1228 de
delegaţi au hotărât unirea Transilvaniei cu România, a fost ridicată în anul 1900.
Având rolul unui cazinou militar, imobilul servea militarilor din armata austro-
ungară staţionaţi în garnizoana cetăţii Alba Iulia. Imediat după Unire, edificiul a
fost modificat pentru a i se da un aspect somptuos, pe măsura evenimentului ce l-a
adăpostit.
Între anii 1993-1994 au avut loc ultimele intervenţii, când deasupra
şemineelor a fost aşezată stema actuală a României, iar în sala interioară au fost
aduse busturile regelui Ferdinand şi reginei Maria, creaţie a sculptorului Vlad
Ciobanu. De asemenea, în această perioadă au fost refăcute şi fixate pe peretele
vestic al sălii, plăcile în marmură cu textele rezoluţiei de Unire şi Legi pentru

80
Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu
România, votată de Parlamentul Ţării la 29 decembrie 1919. Astăzi, Sala Unirii
reprezintă un obiectiv turistic extrem de important, care mai găzduieşte din anul
1998 şi o expoziţie etnografică. Pe locul în care în anul 1898 a început construcţia
imobilului a funcţionat o ospătărie. Sala Unirii a găzduit banchetele oficiale date cu
ocazia Încoronării (15 octombrie 1922), Serbărilor Unirii (20 mai 1929) şi a
dezvelirii Obeliscului lui Horea, Cloşca şi Crişan (14 octombrie 1937).
Bibliografie: Alba Iulia. Respiră aerul istoriei, broşură editată de Primăria Alba
Iulia, 2003, p. [42].

Răspundeţi la întrebări:
1. Când a fost construită Sala Unirii?
2. De ce este importantă Sala Unirii de la Alba Iulia?
3. Ce se găseşte în Sala Unirii începând din anul 1998?

81
 BIBLIOGRAFIE

***România. Cele mai frumoase locuri, Bucureşti, Editura NOI Media Print, 2007.
***Alba Iulia. Respiră aerul istoriei, broşură editată de Primăria Alba Iulia, 2003.
BLAGA, Lucian, Nebănuitele trepte – ediție bilingvă, prefață George Gană, Iași,
Editura Ars Longa, 2013.
BREBAN, Vasile, Gheorghe Bulgăr, Doina Grecu, Ileana Neiescu, Grigore Rusu,
Aurelia Stan, Dicţionar de expresii şi locuţiuni româneşti, Bucureşti, Editura
Ştiinţifică, 1969.
COMAN, Mihai, Mitologia poporului român, Bucureşti, Editura Minerva, 1986.
DAN, Petre, Mică enciclopedie de cultură şi civilizaţie românească, Bucureşti,
Litera, 2003.
DOCA, Gh., Cultură şi civilizaţie românească în dialoguri bilingve/Culture et
civilization roumain en dialogues bilingues, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale
Române, 2001.
DRĂGUȚ, Vasile, Tezaure artistice medievale – pictura murală, broderiile și
miniaturile, în Trepte de civilizație românească, București, Editura Politică, 1982,
pp. 123-130.
EMINESCU, Mihai, Opera poetică, vol. I, Chișinău, Editura Cartier, 2002.
EMINESCU, Poezii. Poems. Ediție bilingvă, Traducere de Leon Levițchi și Andrei
Bantaș, București, Teora, 2004.
GOGA, Mircea, Cultura şi civilizaţia poporului român. Sinteze, Cluj-Napoca,
Editura DACIA, 1999.
HEDEŞAN, Otilia; Rus, Călin (coord.), Bun venit în România! Manual de
orientare socio-culturală pentru străini, Timişoara, 2012.
IRINESCU, T., Elemente de limbă, cultură şi civilizaţie românească pentru străini,
Iaşi, Editura Demiurg, 2005.
ISPAS, Daniel Mihai, Cultură si civilizaţie tradiţională românească, Drobeta-
Turnu Severin, Editura Stef, 2012.
MORAR, Ovidiu, România. Cele mai frumoase locuri, Bucureşti, Editura NOI
Media Print, 2007.
POP, I.-A., Românii şi România. O scurtă istorie, Bucureşti, Editura Fundaţiei
Culturale Române, 1998.
POPA, Mihai, Obiceiuri tradiţionale româneşti, Bucureşti, Editura Univers, 1999.
SINIGALIA, Tereza; Oliviu Boldura, Monumente medievale din Bucovina,
București, Editura ACS, 2015.
SOLOMON, Violeta, Cultură şi civilizaţie românească, Sibiu, Anastasis, 2009.

82
 ANEXE

83