DUNAREA SI DELTA

DUNARII
1. Barbu Cosmina
2. Balaceanu Andra
3. Manolea Stefan
4. Manea Cristian
5. Munteanu Maria

CLASA A XI A C
12.11.2020
CUPRINS :

1. DUNAREA …..2
2. IZVORUL DUNARII …..4
3. LUNGIMILE MALURILOR DUNARII REPARTIZATE PE TARI …..5
4. BAZINUL DUNARII REPARTIZATPE TARI …..5
5. DUNAREA IN ROMANIA …..6
6. BRATELE DUNARII …..8
7. DELTA DUNARII …..11
8. OBIECTIVE TURISTICE …..14
9. BIBLIOGRAFIE …..16

1.
 DUNAREA

Dunărea este al doilea fluviu ca lungime din Europa (după Volga). Izvorăște din Munții Pădurea Neagră
(Germania) sub forma a două râuri numite Brigach și Breg ce izvorăsc de sub vârful Kandel (1241m) și
se unesc în orașul Donaueschingen (altitudine: 678 m) la cca 1 km est de castelul Fürstenberg. Numele
german al fluviului este Donau, pronunțat /'do.nau/. Dunărea curge către sud-est, pe o distanță de 2.858
km, până la Marea Neagră. La vărsarea fluviului în Marea Neagră s-a format Delta Dunării.
Dunărea este un important drum fluvial internațional, curgând prin 10 țări (Germania, Austria, Slovacia,
Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina) și are afluenți din alte șapte
țări. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad.
Dunărea are un bazin de colectare de peste 800.000 km2, care reprezintă 8% din teritoriul Europei, aici
trăind 10% dintre europeni. Rețeaua hidrografică a bazinului dunărean este alcătuită din aproximativ 120
râuri importante. Cel mai lung este Tisa (965 km)[1], afluentul cu debitul cel mai mare este Sava, iar
afluentul cu cel mai mare bazin hidrografic este tot Tisa. Doi afluenți importanți au același nume: râul
Morava din Slovacia și râul Morava din Serbia.

2.
 Napoleon numea Dunărea „regele râurilor europene”, iar Nicolae
Iorga, „cea mai bogată în daruri”, ea bucurându-se de atenția
popoarelor continentului; pe malurile ei s-au făurit și au durat
până în zilele noastre civilizații milenare. Pentru Țara
Românească și pentru Moldova, fluviul Dunărea a fost linia
luptelor cu Imperiul Otoman: „Oriunde ați vedea-o în țara
noastră, Dunărea e (...) ca o ființă care a văzut și a suferit multe
și poartă în chipul său urma tuturor luptelor” (George Vâlsan)

Încă din antichitate, Dunărea avea mai multe nume: Istros / Istru[3] / Hister / Danaistru, pentru sectorul inferior,
în scrierile grecești și Danubius în cele latino-romane.
Denumirea dată de romani "Danubius" (Zeul fluviilor) a fost mai târziu preluată de alte popoare, și modificată,
devenind Donau în limba germană, Dunaj în limba slovacă, Duna în limba maghiară, Dunav în limba croată,
Dunav; Дунав în limba bulgară și limba sârbă, Дунай (Dunai) în limba ucraineană, pentru țările riverane, și
Danube în limba engleză și limba franceză și Tuna în limba turcă.
3.
 Izvorul Dunării

In regiunea Schwarzwald („Pădurea Neagră“) din Germania există 3

locuri diferite, marcate fiecare ca „Donauquelle“ („Izvorul Dunării“), din
cauză că nu s-a căzut de acord până acum asupra unei locații unice. Din
punct de vedere geografic și hidrologic, izvorul se află de fapt la obârșia
râului Breg. Acesta este izvorul geografic și hidrologic al Dunării.
Convențional, pe hărți apare însă numele „Dunăre“ abia după confluența
râurilor Breg și Brigach, în Donaueschingen. Din punct de vedere
tradițional, turistic și istoric, un bazin rotund din Donaueschingen, care
captează apa unui izvor carstic este considerat drept „Donauquelle“. Apa
acestui izvor este deversată printr-un canal subteran de 100 m lungime
în râul învecinat Brigach. In preajma acestui bazin se adună cei mai mulți
turiști veniți să caute izvorul Dunării.
Temperatura apelor Dunării se află sub influența directă a temperaturii aerului
și într-o măsură mai mică sub cea a factorilor locali. Încălzirea apelor începe
în luna martie și ține până în luna august, după care urmează procesul de
răcire. Gheața poate să apară din prima decadă a lunii decembrie până la
începutul lunii martie. Durata podului de gheață este în medie de 45-50 de
zile. Fenomenul de dezgheț se produce primăvara, cel mai frecvent din aval
spre amonte, într-o perioada de câteva zile (4-8 zile).
4.
Lungimile malurilor Dunării Bazinul Dunării repartizat pe
repartizate pe țări țări[4]
● Germania: malul drept 678,6 km, malul stâng ● România (29.9%),
687,0 km ● Ungaria (11.7%),
● Austria: malul drept 357,5 km, malul stâng ● Serbia (10.3%),
321,5 km ● Austria (10.2%),
● Slovacia: malul drept 22,5 km, malul stâng ● Germania (7.5%)
172,1 km ● Slovacia (5.8%),
● Ungaria: malul drept 471,2 km, malul stâng ● Bulgaria (5.2%),
275,2 km ● Bosnia și Herțegovina (4.8%),
● Croația: malul drept 137,5 km ● Croația (4.5%),
● Serbia: malul drept 449,9 km, malul stâng ● Ucraina (3.8%),
358,0 km ● Republica Cehă (2.6%),
● Bulgaria: malul drept 471,6 km, ● Slovenia (2.2%),
● România: malul drept 354,1 km, malul stâng ● Elveția (0.32%),
1050 km ● Republica Moldova (0.29%),
● Republica Moldova: malul stâng 0,6 km ● Italia (0.15%),
● Ucraina: malul stâng 79,60 km ● Polonia (0.09%),

5.
 Dunărea în România

Cursul inferior se desfășoară pe o distanță de 1.075 km, între localitățile Baziaș și Sulina, făcând graniță cu Serbia
(235,5 km), Bulgaria (469,5 km), Republica Moldova (0,6 km) și Ucraina (53,9 km). Datorită faptului că traversează
o multitudine de regiuni naturale, cursul inferior este împărțit în 5 sectoare (Ujvari, 1972):
● Defileul carpatic (144 km)
● Sectorul sud-pontic (566 km)
● Sectorul pontic oriental cu bălți (195 km)
● Sectorul predobrogean (80 km)
● Sectorul deltaic (90 km)

Dunărea colectează majoritatea râurilor din România cu excepția unora din Dobrogea, transportând anual circa 60 de
milioane de tone de aluviuni și 200 de miliarde m³ de apă. De asemenea, prezintă importanță deosebită pentru:
navigație, hidroelectricitate, piscicultură, furnizând apă pentru industrie, agricultură, populație.[5]
În Lunca Dunării se află multe așezări printre care 18 orașe, (Moldova Nouă, Orșova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat,
Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Fetești, Cernavodă, Hârșova, Brăila, Galați, Isaccea,
Tulcea și Sulina), fiind traversată de cinci șosele și trei căi ferate.
În anii socialismului, s-au făcut desecări de-a lungul Dunării, ocazie cu care lacuri, precum Potelu, Greaca, Nedeia, au
dispărut. Aceste lacuri rețineau apa în timpul inundațiilor și erau o sursă importantă de pește. În prezent, lipsa acestor
lacuri duce la consecințe grave în perioadele de inundații.
6.
Afluenții de pe sectorul român al Dunării sunt: Nera,
Ribiș, Pârâul Țiganilor, Râul Mic, Prva, Valea Mare,
Baronul, Boșneag, Varad, Sicolovăț, Alibeg,
Liuborajdia, Crușovița, Caonița, Camenița, Oravița,
Zascoc, Berzasca, Recica, Suva, Cozla, Sirina,
Elișeva, Saraoschi, Stariște, Paolina, Sușcava,
Ciuceavca, Iuți, Tișovița, Recița, Liubotina,
Plavișevița, Ponicova, Mraconia, Costinețiu,
Suhodolu, Mala, Valea Satului, Eșelnița, Dâlboca,
Groțca, Cerna, Bahna, Vodița, Jidoștița, Dudaș,
Topolnița, Bistrița, Blahnița, Drincea, Sărăceaua,
Desnățui, Nedeia, Jiu, Jieț, Celei, Ursa, Olt, Oltul
Mic, Călmățui, Sâi, Vedea, Pasărea, Argeș,
Mostiștea, Berza, Almălău, Begena, Galița, Canlia,
Canaraua Fetei, Jegălia, Valea Mare, Vederoasa,
Urluia, Rasova, Peștera, Țibrin, Dunărea, Calachioi,
Chichirgeaua, Ialomița, Topolog, Nămolești,
Călmățui, Bașburun, Aiorman, Greci, Cerna, Valea
Plopilor, Jilila, Siret, Prut, Gârla Ciulinețul, Luncavița.

7.
 Brațele Dunării
La vărsarea în Marea Neagră, Dunărea se împarte în trei brațe principale, formând astfel Delta Dunării

Brațul Chilia
Prima bifurcație este în amonte de Tulcea, unde brațul Chilia se îndreaptă spre nord, având lungimea cea mai mare
(120 km) și debitul de aproximativ 60% din total. La vărsarea acestuia în mare, se găsește o deltă secundară, care
are trei brațe secundare: Tătaru, Cernovca, Babina si Musura, cel din urma aflandu-se astazi pe teritoriul Ucrainei.

8.
Brațul Sulina
Acest braț este cel mai scurt (având doar 64 km), fiind drept, regularizat și canalizat, este folosit pentru navigație, în urma
adâncirii și corectării unor meandre. Ca urmare a acestor lucrări care au avut loc între 1862 și 1902, lungimea brațului a
scăzut de la 93 de km la 64 de km, iar volumul de apă scurs s-a dublat (18% în prezent), adâncimea minimă fiind de 7 m,
iar cea maximă de 18 m.

9.
Brațul Sfântu Gheorghe
Brațul Sfântu Gheorghe este brațul mijlociu ca lungime (108 km) și debit, înaintând spre sud-est. Spre sud, se desprind două
canale care fac legătura cu limanul Iancina. Sfântu Gheorghe este cel mai vechi braț, care transportă 24% din volumul de
apă și aluviuni. Cea mai mare adâncime pe acest braț este de 26 de m. Și acest braț a suferit transformări prin tăierea unui
număr de șase meandre, lungimea sa scurtându-se la 70 de km.

10.
Delta Dunării
Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România și
parțial în Ucraina[1], este a doua ca mărime și cea mai bine conservată
dintre deltele europene.SCO în 19
Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al UNE91, fiind clasificată ca
rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc național în
taxonomia internațională a IUCN. Aceasta se suprapune atât siturilor de
importanță comunitară Delta Dunării (sit SCI)[2] și Delta Dunării (zona
maritimă)[3]; cât și ariilor de protecție specială avifaunistică Beștepe -
Mahmudia și Delta Dunării și Complexul Razim - Sinoie[4].
Situl Delta Dunării (începând din 21 mai 1991) este protejat prin
Convenția Ramsar (The Ramsar Convention on Wetlands) ca zonă
umedă de importanță internațională[5].

11.
 Habitate
În arealul deltei au fost identificate 29 de tipuri de habitate de interes comunitar; astfel: Ape stătătoare oligotrofe până la
mezotrofe cu vegetație din Littorelletea uniflorae și/sau Isoëto-Nanojuncetea; Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetație
bentonică de specii de Chara; Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare, Comunități cu
salicornia și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase; Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile
de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație
din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion; Dune cu Hippophae rhamnoides; Depresiuni umede intradunale; Dune
mobile embrionare (în formare); Dune fixate cu vegetație herbacee perenă (dune gri); Galerii ripariene și tufărișuri
(Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae); Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition;
Lacuri distrofice și iazuri, Lagune costiere; Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus; Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase,
turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion;
Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis); Pajiști aluviale din Cnidion dubii; Pajiști sărăturate
de tip mediteranean (Juncetalia maritimi); Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice; Pajiști xerice pe substrat
calcaros; Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul
marilor râuri (Ulmenion minoris); Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention; Stepe
ponto-sarmatice; Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului; Vegetație forestieră
ponto-sarmatică de stejar pufos și Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba[13].

12.
 Floră
Flora Deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică zonelor umede (stuful, papura, rogozul, în amestec
cu salcia pitică) și ocupă 78% din totalul suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri de salcie,
frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o
vegetație acvatică și plutitoare, ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există păduri (Pădurea Letea și
Pădurea Caraorman) alcătuite din arbori (stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm), arbusti (zălog,
cătină roșie) și plante agățătoare (hamei, curpen, viță sălbatică).

Parcul național
adăpostește și asigură
condiții de hrană și
cuibărire mai multor păsări
migratoare, de pasaj sau
sedentare protejate la nivel
european și enumerate în
anexa I-a a Directivei CE
2009/147/CE din 30
noiembrie 2009, privind
conservarea păsărilor
sălbatice[24].
13.
 Obiective turistice
Pe teritoriul și în vecinătatea parcului național se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente
istorice, situri arheologice, arii protejate, zone naturale); astfel:
● Biserica ortodoxă „Buna Vestire” din Tulcea, construcție 1869, monument istoric.
● Mănăstirea și castrul roman Halmyris de la Murighiol.
● Moscheea Azizyie (Geamia Sultanului Abdulaziz) din Tulcea, lăcașul de cult reprezentativ al comunității musulmane
construit în anul 1863, monument istoric.
● Așezarea greco-indigenă din satul Sălcioara (sit arheologic).
● Cetatea Argamum - Orgame, sit arheologic aflat în partea de est a județului Tulcea, pe teritoriul administrativ al
comunei Jurilovca, în locul numit Capul Doloșman. Acesta este localizat la contactul dintre Podișul Babadagului și
Limanul Razim care, în Antichitate, era un golf deschis al mării Negre (golful Argamon).
● Histria, cetate grecească (ruine) aflată pe teritoriul administrativ al comunei Istria, în județul Constanța; cel mai
vechi oraș atestat de pe actualul teritoriu al României.
● Situl arheologic de la Vișina.
● Munții Măcinului
● Marea Neagră
● Complexul lagunar Razim-Sinoe (Limanele Dobrogene) constituit din cele două unități: Unitatea Razim cu lacurile
Golovița, Zmeica, Babadag, Tauc, Topraichioi și cel omonim; și Unitatea Sinoe ce cuprinde lacurile Nuntași, Tuzla și
Sinoe[35]
● Cimitirul cosmopolit din Sulina, un cimitir în care sunt înmormântați marinari din toată lumea, victime de naufragiu și
chiar pirați. Există mormântul unui pirat fără nume, sunt mormintele îndrăgostiților înecați, al unei prințese și multe
alte locuri de veci pline de poveste.
14.
15.
BIBLIOGRAFIE

1 ro.wikipedia.org
2 romania.directbooking.ro
3 ro.wikivoyage.org

1. Dunarea --Barbu Cosmina

2. Izvorul dunarii --Barbu Cosmina
3. Lungimile Malurilor Dunarii --Manolea Stefan
4. Bazinul Dunarii --Manolea Stefan
5. Dunarea in Romania --Manea Cristian
6. Bratele Dunarii -- Munteanu Maria
7. Delta Dunarii -- Balaceanu Andra
8. Obiective Turistice --Manolea Stefan

16.