Dunărea

Olivia Pascu
 Cuprinsul prezentării
• Generalităţi
• Regimul hidrologic
• Temperatura apelor
• Lungimea Dunării repartizată pe ţări
• Capitalele prin care trece Dunărea
• Dunărea în România
• Referinţe
 Regimul hidrologic
Din cauza aşezării bazinului hidrografic, la contactul dintre climatul
temperat-oceanic din vest, temperat-contintental din est şi
influenţele baltice în nord, regimul hidrologic al Dunării se
caracterizează prin existenţa unor importante variaţii de nivel şi de
debit în cursul anului şi în decursul timpului. Apele mari se produc
primăvara ca urmare a topirii zăpezilor şi ploilor abundente, însa în
cursul superior şi mijlociu, au loc în lunile martie-aprilie, iar în cel
inferior, în mai. Creşterea debitului are loc din amonte spre aval:
1.470 m3/s la Passau, 1.920 m3/s la Viena, 2.350 m3/s la
Budapesta, 5.300 m3/s în defileul Porţilor de Fier, 6.470 m3/s la
Ceatalul Ismail. Debitele maxime reflectă regimul continental al
fluviului: 15.100 m3/s la Orşova (13 aprilie 1940), 15.900 m3/s (mai
1942) si 15.500 m3/s la Ceatalul Ismail (5 iunie 1970). Debitele cele
mai mici se înregistreaza toamna şi uneori iarna: 1.250 m3/s la
Orşova (12 ianuarie 1954), 1.450 m3/s Olteniţa (ianuarie 1964),
1.350 m3/s la Ceatalul Ismail (octombrie 1921).
Temperatura apelor
Temperatura apelor Dunării se
află sub influenţa directă a
temperaturii aerului şi într-o
măsură mai mică sub cea a
factorilor locali. Încălizirea
apelor începe în luna martie şi
ţine până în luna august după
care urmează procesul de
răcire . Gheaţa poate să apară
din prima decadă a lunii
decembrie până la începutul
lunii martie. Durata podului de
gheată este in medie de 45-50
de zile. Fenomenul de dezgheţ
se produce primăvara, cel mai
frecvent din aval spre amonte,
într-o perioada de câteva zile
(4-8 zile).
• Germania malul drept 678,6 km malul stâng 687,0 km
• Austria malul drept 357,5 km malul stâng 321,5 km
• Slovacia malul drept 22,5 km malul stâng 172,1 km
• Ungaria malul drept 471,2 km malul stâng 275,2 km
• Croaţia malul drept 137,5 km
• Serbia malul drept 449,9 km malul stâng 358,0 km
• Bulgaria malul drept 471,6 km
• România malul drept 354,1 km malul stâng 1050 km
• Republica Moldova malul stâng 0,6 km
• Ucraina malul stâng 79,6 km
 Generalităţi
Dunărea este al doilea ca lungime între
fluviile Europei (după Volga), fiind
singurul fluviu european ce curge de la
vest la est. Acesta izvorăşte din munţii
Pădurea Neagră (Germania) sub forma a
două râuri numite Brigach şi Breg ce
izvorăsc de sub vârful Kandel (1241m), şi
se unesc în Donaueschingen (678m) în
curtea castelului Fürstenberg. Dunărea
curge către sud-est pe o distanţă de
aproximativ 2860 km, până la Marea
Neagră. La vărsarea râului în Marea
Neagră s-a format Delta Dunării.
Dunărea este un important drum fluvial
internaţional, curgând prin 10 ţări
(Austria, Bulgaria, Croaţia, Germania,
Ungaria, Republica Moldova, Slovacia,
România, Ucraina, Serbia) şi are afluenţi
în alte şapte ţări. Trece prin patru capitale
de stat: Viena, Bratislava, Budapesta şi
Belgrad.
Diapozitiv de şters
Capitalele prin care trece Dunărea
• Budapesta
• Viena
• Belgrad
• Bratislava
 Dunărea în România
• Cursul inferior se desfăşoară pe o distanţă de 1.075 km. între localităţile Baziaş şi
Sulina, facând graniţă cu Serbia (235,5 km), Bulgaria (469,5 km), Republica Moldova
(0,6 km) şi Ucraina (53,9 km). Datorită faptului că traversează o multitudine de regiuni
naturale, cursul inferior este împărţit in 5 sectoare (Ujvari, 1972):
• Defileul carpatic (144 km.)
• Sectorul sud-pontic (566 km.)
• Sectorul pontic oriental cu bălţi (195 km.)
• Sectorul predobrogean (80 km.)
• Sectorul deltaic (90 km.)
• Colectează majoritatea râurilor din România cu excepţia celor din Dobrogea.
Transportă anual cca 60 milioane tone aluviuni şi 200 miliarde m³ de apă. Prezintă
importanţă deosebită pentru: navigaţie, hidrocentrală, piscicultură, furnizând apă
pentru industrie, agricultură, populaţie.
• În Lunca Dunării se află multe aşezări printre care 18 oraşe, (Moldova Nouă, Orşova,
Drobeta Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu,
Olteniţa, Călăraşi, Feteşti, Cernavodă, Hârşova, Brăila, Galaţi, Isaccea, Tulcea,
Sulina), fiind traversată de cinci şosele şi două căi ferate.
 Referinţe

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rea