Sunteți pe pagina 1din 15

PARTICULARITATI

CLIMATICE
DIN
EUROPA DE EST

1
Istoricul cercetarii climatice in domeniu
Pentru acest proiect am consultat mai multe carti de specialitate publicate de experti in
domeniul geografiei, cum ar fi prof. univ. dr. Ion Marin.
Scopul proiectului
Prin acest proiect ne-am propus sa conturam o imagine cat mai ampla asupra caracteristicilor
climatice generale ale Europei de Est
Materiale si metode folosite
Datele prelucrate in climograme sunt din ani diferiti, incepand cu anul 1964 si pana in anul
2003.
Analiza factorilor climatici din Europa de Est
Radiatia solara variaza in functie de locatia geografica a statului si de unghiul de incidenta
format cu suprafata terestra intr-un anumit punct/oras. De exemplu, in sudul Rusiei, in provincial Turan
radiatia solara este de 150 kcal/cm/an in timp ce in nord, din cauza unghiului mic de incidenta facut cu
suprafata terestra si a albedoului ridicat datorita intinderilor vaste acoperite cu zapada, se inregistreaza
doar 5 kcal/cm/an.
In Europa, limitele dintre clima continental si cea oceanica sunt dificil de fixat din cauza lipse
barierelor muntoase care determina o tranzitie neta. Se ridica astfel din nou problema modalitatii de
alegere a criteriilor climatice pentru a define categoriile de clima. Nord-vestul Rusiei este considerat ca
avand clima continentala daca se pune accentual pe temperaturile de iarna, la fel si in nordul Italiei,
daca se pune accentul pe precipitatii.

Aspecte introductive

Europa de Est cuprinde 3 tari, si anume Ucraina, Belarus si partea europeana a Rusiei.
Clima reprezint regimul de mediu multianual al proceselor i fenomenelor meteorologice,
caracteristice unei anumite regiuni sau ntregului glob, determinat de radiaia solar i de circulaia
general a atmosferei, care variaz n raport cu poziia pe Pmnt, cu altitudinea absolut i configuraia
reliefului.
Regiunea temperat-continentala se suprapune Europei de Est careia i se adauga cea mai mare
parte a Europei Nordice si Centrale, unde climatul temperat continental se atenueaza datorita
influentelor oceanice.In aceasta regiune climatica, temperature medie a lunilor extreme oscileaza intre
-15 si 0C in ianuarie si 15-20C in iulie. Valorile precipitatiilor sunt foarte diferite: sub 500 mm/an in
est si intre 500-1000 mm/an in vest; regimul pluviometric se caracterizeaza prin concentrarea
precipitatiilor in sezonul cald, secetele de la sfarsitul verii si inceputul toamnei fiind tot mai dese pe
masura inaintarii spre est, directie in care cresc amplitudinile termice, intensitatea viscolelor si rigorile
iernii. In zona rasariteana, dominante sunt vanturile din nord-est care isi pierd suprematia in favoarea
celor de vest, o data cu inaintarea spre partea apuseana a continentului.

2
Clima continental se caracterizeaza printr-o iarna aspra si o vara bland sau calda si relative
ploioasa cu unele nuante, asa cum se intalnesc in cea mai mare parte a tipurilor de clima.
Clima continental ( sau clima temperat rece ) caracterizeaza latitudinile medii si mari ale
emisferei nordice. In emisfera sudica, absenta continentelor la aceasta latitudine impiedica instalarea sa.
Ea se dezvolta in nordul continentelor american eurasiatic. In Europa se considera ca ea acopera
interiorul Scandinaviei si al Rusiei continentale pana la Urali.DIncolo de Urali se vorbeste despre o
clima hipercontinentala. O regasim apoi in nordul Chinei sip e litoralul Siberian pana la Kamceatka.

Amplitudini termice ale climei continentale


Ierni reci si excesive, veri calde, primavera si toamne scurte dar deseori stralucitoare. Clima
ocntinentala se caracterizeaza prin amplitudini termice anuale mari: timp de 3 pana la 4 luni,
temperatura medie coboara sub 0 C, cu valori de -30 sau -40 C, pentru perioade mai mult sau mai
putin lungi. Intre iunie si august temperatura medie atinge si depaseste 20 C.
Amplitudinea intre luna cea mai rece si cea mai calda este, practic, dubla fata de cea din
regiunile oceanice ( diferenta de 29 C la Moscova si de 18 C la Copenhaga, oras situate la aceeasi
latitudine).

Rusia ( numele oficial: Federatia Rusa )


Situata in estul Europei si nordul Asiei este cel mai intins stat al Globului avand o suprafata de
17.075.400 km. Se invecineaza in sud-est cu Repuplica Populara Democrata Koreana, in sud cu
Mongolia, Republica Populara Chineza, Kazahstan, Marea Caspica, Azerbaidjan, Georgia, Marea
Neagra iar in sud-vestul Rusiei europene cu Ucraina si Belarus; in vest cu Lituania, Letonia si Estonia,
Finlanda si Norvegia. Rusia are in est o larga iesire la Oceanul Pacific (Marea Bering, Marea Ohotsk,
Marea Japoniei) iar in nord la marile si Oceanul Arctic.
Desfasurarea atat in latitudine (de la vest la est pe 10.000 km) cat si in longitudine a teritoriului
Rusiei, vecinatatea marilor si oceanelor, prezenta unui edificiu orographic impunator in sud s.a. au
generat conditii natural si peisaje corespunzatoare de o mare diversitate.

Temperaturi
Valorile temperaturii aerului depind de radiatia solara, succesiunea anotimpurilor, dinamica
maselor de aer si de relief; aceasta dependent este reflectata de configuratia izotermelor lunilor extreme.
3
Temperatura medie anual este de 5,5C.
Temperatura medie a lunii ianuarie este de -12,6 C la Arhanghelsk, -10,3 C la Moscova,
-5,8 C la Rostov pe Don. (vezi figura nr. 1)

0
Arhanghelsk Moscova Rostov pe Don
-2

-4

-6

-8

-10

-12

-14

*figura nr. 1 grafic temperaturi medii luna ianuarie


In luna iulie temperature medie scade pe directia sud-vest - nord-est de la 20-22C in vestul
Peninsulei Iberice pana la 10-12C in nordul Muntilor Ural.

Precipitatii
Fara a fi slabe, precipitatiile sunt relative putin abundente datorita departarii de ocean, si slabirii
sau absentei advectiilor din vest. Cu toate acestea, precipitatiile contituie rareori un factor limitat, ele
fiind reduse in timpul iernii, cand vegetatia are putina nevoie de apa, si relative abundente in timpul
verii, datorita importantei fenomenelor de convectie.
Cantitatea anuala si distributia precipitatiilor atmosferice sunt influentate de circulatia maselor de aer si
de relief. Masele de aer care vin dinspre Oceanul Atlantic aduc precipitatii abundente in vestul Europei
de unde scad treptat spre est, media anuala fiind de 575mm la Moscova. Mult mai atenuata este
scaderea in sens latitudinal a medii anuale a precipitatiilor: 539mm la Arhanghelsk, 483mm la Rostov
pe Don. (vezi figura nr. 2). Precipitatii medii anuale pe tara insumeaza 500 mm/an.

4
Precipitatiile medii anuale ( mm/an )
600
580
560 575
540
520 539
500
480
483
460
440
420
Moscova Rostov pe Don Arhanghelsk

*figura nr. 2 precipitatii medii anuale


Precipitatiile, ca si temperatura, cunosc diferentieri cantitative anuale cuprinse intre aproximativ
100 mm in regiunile desertice si peste 3000 mm in unele sisteme muntoase, ca de exemplu in Muntii
Caucaz. Repartitia lor este destul de diferita: circa 500-600 mm in Campia Europei de Est, 400-500 mm
in vestul Siberian, 200-300 mm in estul Siberian. In Kamceatka, acolo unde se simte musonul, se
ajunge pana la 800 mm annual. (vezi figura nr. 3)

Precipitatii medii anuale ( mm/an )


1000
800
600
400
200
0
C.E.E. V Siberian E Siberian Kamceatka

5
*figura nr. 3 precipitatii medii anuale

Relieful

Este o consecinta a ambelor procese si fenomene endo si exogene care au avut loc din arhaic si
pana astazi.
Pe teritoriul Rusiei, formatiunile arhaice reprezentate prin si sisturi cristaline, gnaise, granite,
apar la zi in Karelia, Kola, Masivul Azovo-Podolec, Voronej etc. Structuri arhaico-proterozoice apar si
in scuturile Anabar si Aldan din Podisul Siberiei Centrale.
Campiile, in general, sunt situate la inaltimi sub 300m detin 44% din teritoriul U.R.S.S.;
regiunile cu altitudini cuprinse intre 300 si 1500m- 44% iar cele peste 1500m 12%. Principalele campii
si depresiuni sunt (Campia Europei de Est, Campia Siberiei de Vest, Campia Turanului) au fundamental
cu o structura de platforma. (vezi figura nr. 4)

12%

44% sub 300 m


intre 300 - 1500 m
peste 1500 m

44%

*figura nr. 4 grafic procent campii

6
CLIMA
Dispunerea treptelor majore ale reliefului, deschiderea larga spre marile Oceanului Arctic,
desfasurarea mare in latitudine si longitudine, expunerea spre Oceanul Pacific, circulatia atmosferica
conditionata de anticiclonul siberian, iarna, de depresiunea central asiatica, vara, de ariile ciclonale si
anticiclonale Islandica si Azorica, de masele de aer polar continental si maritim, de aerul tropical
continental sunt cauze majore care definesc caracterele climei pe teriroriul U.R.S.S.
Se constata, astfel, existent unor diferentieri ale valorilor elementelor meteorologice in interiorul
tari, comparative cu cele de pe fatadele oceanice sau maritime, ale celor din depresiuni, comparative cu
cele din ariile inalte inconjuratoare.
Pe teritoriul Rusiei gasim mai multe feluri de clima: domina clima temperat-continentala cu
nuante de ariditate ,mai umeda spre vest, n apropierea Marii Baltice si pe tarmul Oceanului
Pacific,unde se simte influenta musonilor;si excesiva n Siberia. Clima sub-polara si polara,cu ierni
prelungi (8-9 luni) si veri scurte, racoroase. Latitudinea si adesea departarea de ocean si dispozitia
reliefului, toate contribuie la caracterul specific al climei. Iarna, porturile nordice, ca St. Petesburg,sunt
blocate de gheata. Rusia este cea mai rece ar din lume. Temperatura medie anual este de 5,5C
,precipitatii sub 500 mm/an,vanturile polare si Minstral ,Vanturile de Est.
Radiatia solara, ca unul dintre principalii generatori ai conditiilor climei, cunoaste valoarea
maxima in lunile mai si iulie. Turanul primeste cantitati foarte mari de caldura, intre 150 si 160
kcal/cm/an, in timp ce nordul Rusiei primeste sub 5 kcal/cm/an. (vezi figura nr. 5)

Cantitatea de radiatie solara ( kcal/cm/an )

Nordul Rusiei 5

Turan 150

0 20 40 60 80 100 120 140 160

*figura nr. 5 graphic cantitatea de radiatie solara


Nebulozitatea se diferentiaza valoric avand in vedere conditiile natural extreme de complexe.
Astfel nebulozitatea maxima este de 88% in aria marilor arctice si sub 10% in aria desertica.

7
Temperatura medie a aerului in luna ianuarie cunoaste valori de 5C in sudul Turanului in
comparatie cu -50C cat se inregistreaza in regiunea Verhoiansk, Oimeakon (minima absoluta -70). In
luna iulie valorile medii sunt cuprinse intre 0C in nord, in arhipelagurile arctice urcand la peste 30C
in deserturile din sudul Turanului. Temperatura maxima absoluta a aerului, vara poate ajunge in
Turcmenia la 48C. Luna cea mai calda pe majoritatea teritoriului U.R.S.S. este iulie.
Evolutia spatiala si interconditionarea tuturor elementelor meteorologice pun in evidenta
urmatoarele tipuri climatice: clima regiunilor acoperite permanent cu gheata, clima tundrei, clima
padurilor de conifer, clima padurilor de foioase din zona temperate, clima stepelor, clima desertrilor din
zona temperate, clima mediteraneana.
Regiunea subpolara ( subarctica ) oceanica corespunde jumatatii nordice a Islandei, insula
Nordica a Arhipelagului Novaia Zmelea, tarmul nordic al Rusiei (de la Peninsula Kola la Muntii Ural).
Mediile termice anuale sunt egale sau mai mici de 0C timp de 6-7 luni pe an; in ianuarie, media
oscileaza intre -15 si -10 C, iar in iulie este de 15C.
Verile sunt, in general, racoroase, cetoase si dureaza circa 3 luni, cand are loc si dezghetul
solului care genereaza alunecari superficiale (solifuxiune) si fenomene de ciroturbatie (mlastini
oligotrofe). Nebulozitatea este accentuate in tot timpul anului, iar precipitatiile sunt predominant sub
forma de zapada (300-400 mm/an); vanturile din nord, puternice, bat aproape tot timpul anului.

Fig. nr. 6 Climograma Insula Vranghel


(http://www.ub.edu/medame/cursos/Rusiaclima.pdf)

8
Fig. nr. 7 Climograma Moscova (Rusia)
(http://www.ub.edu/medame/cursos/Rusiaclima.pdf)

Fig. nr. 8 Climograma Kazan (Rusia)


(http://www.ub.edu/medame/cursos/Rusiaclima.pdf)

9
Fig. nr. 9 Climograma Jakutsk (Rusia)
(http://www.ub.edu/medame/cursos/Rusiaclima.pdf)

Temperaturile medii lunare din orasul Olekminsk, Rusia


( vezi tabelul 1 si figura nr. 10 )

IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOI DEC An Amp
- -28,0 -18,3 -5,3 5,7 14,7 18,8 14,6 6,9 -4,7 -20,9 -32,1 -7 54,3
35,4
*tabelul 1 temperaturile medii lunare, media anuala si amplitudinea termica

10
Temperaturile medii lunare ( C )
60
50
40
30
20
10
0
-10
-20
-30
-40

*figura nr. 10 grafic temperaturi medii lunare, media anuala si amplitudinea termica
Temperaturile medii sezoniere
( vezi tabelul 2 si figura 11 )

Iarna Primavara Vara Toamna


-31,8 -6,0 16,1 -6,2
*tabelul 2 temperaturile medii sezoniere

Temperaturile medii sezoniere ( C )

20
10
0
-10 Iarna Primavara Vara Toamna
-20
-30
-40

*figura nr. 11- grafic temperaturi medii medii sezoniere

Vanturile
Ca si vanturi, in Rusia avem vanturile polare si Minstral ,Vanturile de Est si Crivatul, care bate
pe directia NE-SV ( anticiclonul siberian si ciclonul mediteranean); crivatul aduce vara caldura si
seceta, iar iarna frig si troieneste zapada.

11
Ucraina

Ucraina este situat n estul Europei, mai precis n sud-estul Cmpiei Europene Orientale.
Are o suprafaa de 603700 km i se nvecineaza cu: Belarud n nord, Federaia Rus n est, Polonia i
Slovacia n vest, Ungaria, Romania i Republica Molodova n sud i est, Marea Azov i Marea Neagr
n sud

Relieful

Se disting trei trepe mari de peisaj avnd n vedere altitudinile la care se gsesc i anume:
treapta montan, respectiv Carpaii Centrali sau Carpaii Paduroi ai Ucrainei, care ocupa sud-estul arii
i Munii Crimeii n sudul peninsulei Crimeea.

Clima

Peisajul Ucrainei este determinat de prezena climatului temperat-continental cu ierni mai


calde (cel puin n sud) datorate influenei Mrii Negre. Temperaturile medii n ianuarie sunt cuprinse
ntre -4C i -8C n nord, unde gerul dureaz aproape 3 luni la Kiev, n timp ce n sud, iarna valorile
negative sunt atenuate: la Odessa, n ianuarie, sunt -1 - 0C (vezi figura 12). Vara este pretutindeni
cald, temperaturile n iulie-august oscilnd ntre 20 si 25C (vezi figura 13). Este sezonul orajelor, cu
excepia litoralului sudic al Crimeei, care se afl la adpostul lailelor, protejat de influenele climatului
continental. Secetele sunt i ele prezente, iar vntul, uneori foarte puternic, transport praf modificnd
relieful dunar.

Vanturile
Zonele orientale sunt mai friguroase, deoarece n parte sunt atinse de vnturi siberiene,
zonele occidentale, din contr sunt atinse de vnturile calde ale Mediteranianei.

12
Temperatura medie ianuarie ( C ) Temperatura medie iulie ( C )
0 30
Kiev Odessa
-1
25
-2

-3 20

-4
15
-5

-6 10

-7
5
-8

-9 0

*fig. 12 grafic temp medii ianuarie *fig. 13grafic temp medie luna iulie

pe toata tara

Precipitaiile sunt generate de orajele de var, dar sunt i ploi ciclonale care provin din
circulaia nord-vestic. n general, se constat c ploile mai regulate cad in nord-est depind
600mm/an la Kiev. n aceste condiii se dezvolt, alturi de pdure, silvostep si step dnd nastere aa
numitei Ucraina bocajera.

Ctre sud, precipitaiile scad sub 500mm/an, vegetaia dominant fiind de step cu graminee
sub care se afl cernoziomuri, soluri fertile. n nordul Mrilor Negre i Azov, ploile scad sub 400
mm/an, vegetaia este excesiv de step, iar pentru agricultur se impun irigaiile. (vezi figura 14 )

13
Precipitatii medii anuale ( mm/an )
700

600

500

400

300

200

100

0
Kiev Azov Odessa

*figura 14 grafic precipitatii medii anuale

Un caracter particular l ofera vegetaia de pe litoralul sudic al Crimeei unde i gasesc locul
mai multe specii subtropicale (laur, chiparos, magnolii,specii de stejar etc.).

*figura nr. 15 climograma Kiev (http://en.climate-data.org/location/218/)

Belarus

Republica Belarus este situat n partea central-vestic a Cmpiei Est-Europene; are o


suprafaa de 207.600km, iar ca ari vecine Rusia n est, nord-est, Ucraina n sud, Lituania i Letonia n
vest, nord-vest i Polonia n vest.

14
Relieful

ar fr acces direct la Oceanul Planetar, Belarus are, pe mai mult de trei sferturi din
suprafaa rii, un relief de campie, cu altitudini situate sub 200m.

Clima

Suntem in prezena unui climat temperat-continental mai umed i mai mederat ctre vest i
mai aspru ctre est (tipic Europei rsritene). Sunt prezente mase de aer care aparin circulaie arctice
nordice si a celei vestice, atlantice. Este evident influena Mrii Baltice, precum si a numeroaselor
mlatini prin umiditatea pe care o degaja n atmosfera. Temperatura medie a lunii ianuarie este ntre -4
n Sud-Vest i -8C, n Nord-Est, iar a lunii iulie trece de 16-17C. Precipitaiile depesc 600mm
anual, o bun parte cznd in intervalul mai-iulie.

Vanturile N-E,este temperat-continentala,racoroasa si umeda;o tranzitie dintre cea excesiva


din est si cea oceanica din vest.

Ninsorile sunt mai abundente n nord-vest. Cele mai bogate precipitaii au loc n perioada cald
a anului.

!!!!!!!! LA SFARSITUL PROIECTULUI, CA SI CONCLUZIE !!!!!!!


Limite neprecise
In Europa, limitele dintre clima continental si cea oceanica sunt dificil de fixat din cauza lipse
barierelor muntoase care determina o tranzitie neta. Se ridica astfel din nou problema modalitatii de
alegere a criteriilor climatice pentru a define categoriile de clima. Nord-vestul Rusiei este considerat ca
avand clima continentala daca se pune accentual pe temperaturile de iarna, la fel si in nordul Italiei,
daca se pune accentul pe precipitatii.

15

S-ar putea să vă placă și