Hidrografia României

Hidrografia României se referă la totalitatea apelor de pe teritoriul țării. România

beneficiază de toate tipurile de unități acvatice: fluvii și râuri, lacuri, ape subterane, ape marine.
Particulariltățile hidrografice și hidrologice ale României sunt determinate, în principal, de poziția
geografică a țării în zona climatului temperat-continental și de prezența arcului carpatic.
Apele curgătoare izvorăsc, în cea mai mare parte, din coroana centrală a Carpaților și sunt
colectate, aproape în totalitate, de Dunăre. Râurile din vestul României sunt adunate de Tisa care
face hotarul de nord al țării pe o mică distanță. Printre alfuenții ei, mai importanți
sunt: Someșul, Crișul, care adună apele dintr-o bună parte a Munților Apuseni, și Mureșul. În Banat,
principalul râu este Timișul, dar navigabil este numai Bega. Râurile mai mari din sudul țării sunt: Jiu,
care străbate cele două bazine carbonifere, Petroșani și Rovinari-Motru; Oltul, care ferăstruiește
Carpații în mai multe defilee; Argeșul, care traversează Muntenia în diagonală, iar afluentul
său, Dâmbovița, trece prin București; Ialomița, care străbate Bărăganul de la vest la est. În estul
țării, Siretul adună mari afluenți din Carpați (între care Moldova, Bistrița, Buzăul) și din Podișul
Moldovei (Bârladul), înregistrând, aproape de vărsarea în Dunăre, cel mai mare debit al râurilor
interioare; Prutul e cel mai mare rau din România,cu un debit foarte mare și o lungime foarte lungă.
Lacurile se întâlnesc pe toate treptele de relief și au forme, mărimi și origini foarte variate.
Deși în numar mare (3500) sunt, în general, reduse ca suprafață (1,1% din teritoriul țării). Ele sunt
importante ca locuri de agrement și pentru pescuit.
Mult mai mici sunt lacurile de munte, unele de origine glaciară (Bucura), altele de baraj
natural (Lacul Roșu), ori cantonate în cratere vulcanice (Sfânta Ana de langă Băile Tușnad, singurul
de acest gen).
Numeroase sunt și lacurile de acumulare de interes hidroenergetic (lacul de la Porțile de
Fier pe Dunăre, Izvorul Muntelui pe Bistrița, Vidraru pe Argeș, Vidra pe Lotru, etc.) sau pentru
alimentări cu apă - pe văile Uzului, Doftanei, Firizei.
Cele mai importante râuri din România sunt:

 Dunărea: Al doilea fluviu din Europa ca dimensiuni și debit (după Volga), având 2860
de km lungime, dintre care 1 075 km se află în România. Izvorăște din munții Pădurea Neagră.
Sectorul inferior, de la Baziaș la vărsare, are 1 075 km, dintre care 144 km sunt parcurși printr-
un defileu, cu o porțiune numită „Cazane”. Dunărea este un important drum fluvial internațional,
curgând prin 10 țări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România,
Republica Moldova și Ucraina) și are afluenți în alte 7 țări. Trece prin 4 capitale de
stat: Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad.
 Mureș: Afluent al Tisei. Mureșul este al II-lea râu ca lungime din România, după Dunăre.
Izvorăște din Munții Hășmaș (Carpații Orientali), străbate partea centrală a Podișului
Transilvaniei, intră în Câmpia Aradului, trece prin municipiul Arad și, la vest de orașul Nădlac,
definește granița între România și Ungaria pe 31 de km, după care intră în Ungaria și se varsă
în Tisa. În Antichitate era numit „Maris” sau „Marisia”.
 Olt: Este un afluent al Dunării, având o lungime de 615 km. Izvorăște din Munții
Hășmaș și traversează partea de sud-est a Transilvaniei. Apoi traversează Carpații
Meridionali prin defileul Turnu Roșu și traversează Câmpia Română, formând limita
între Muntenia și Oltenia.

 Prut: Lung de 953 km si cu un debit de 450 m3/sec., izvorăște din Carpații Păduroși ai
Ucrainei, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcția sud-est. Se varsă în
Dunăre lângă Reni, la est de orașul Galați. Formează granița între România și Republica
Moldova.
 Siret: Izvorăște în Carpații de nord, pe teritoriul Ucrainei de azi, în Bucovina de Nord.
Parcurge 706 km și se varsă în Dunăre, lângă Galați.

Dintre afluenții Dunării pe teritoriul Romaniei, are cel mai mare bazin hidrografic din țară,
fiind râul intern cu al doilea cel mai mare debit de pe teritoriul Romaniei (un debit mediu
multianual de peste 225 mc/s la vărsare). Principalii afluenți ai Siretului sunt: pe partea dreaptă
Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna și Buzău, iar pe partea stângă, Bârlad.
Alte râuri importante sunt: Someș, Crișurile (Crișul Alb, Crișul Negru și Crișul
Repede), Timișul, Jiul, Argeș și Ialomița.

Cu toată densitatea mare a rețelei hidrografice, din punctul de vedere al resurselor generate
pe teritoriul propriu (fără aportul adus din alte țări de Dunăre și alte râuri mai mici) România este una
din țările cele mai sărace în resurse de apă pe kilometru patrat din Europa.

Lista râurilor din România după lungime

Lungimea râului [1] Bazin hidrografic

Numele râului
(km) (km²)

Dunărea (fluviu) 2.860 /1.075 817,000

Tisa 966 /64,6 157,183

Mureș 789 / 761 30,332

 Lungimea râului [1] Bazin hidrografic
Numele râului
(km) (km²)

Prut 953 / 742 27,500

Olt 615 24,050

Siret 706 / 559 44,835

Ialomița 417 10,350

Someș 465 15,740

Argeș 350 12,550

Jiu 339 10,080

Buzău 302 5,264

Dâmbovița 286 2,824

Bistrița 283 7,039

Jijia 275 5,757

Târnava Mare 246 6,253

Timiș 244 5,673

Crișul Alb 234 4,240

 Lungimea râului [1] Bazin hidrografic
Numele râului
(km) (km²)

Vedea 224 5,430

Moldova 213 4,299

Bârlad 207 7,220

Târnava Mică 196 2,071

Prahova 193 3,738

Neajlov 186 3,720

Olteț 185 2,663

Someșul Mic 178 3,773

Suceava 173 2,298

Bega 170 2,362

Arieș 166 3,005

Trotuș 162 4,456

Putna 144 2720 

Nota:  Lungimea cursului de apă: totală /în România