Rauri din Romania

Reteaua de rauri din Romania are forma radiala, ceea ce inseamna

ca 98% dintre rauri izvorasc din Muntii Carpati si se varsa direct sau prin
intermediul altor rauri, in Dunare.
Raurile Romaniei curg in principal spre vest, est si sud din coroana
centrala a lanturilor muntoase Carpati. Raurile sunt alimentate de topirea
zapezii si de precipitatii, adesea fluctuandu-si debitul, ceea ce duce
ocazional la inundatii catastrofale. Raul Dunarea are cele mai importante
cai navigabile ale tarii. Dunarea este cel mai important fluviu al Romaniei,
nu doar in hidrocentralele de productie, ci si ca mijloc de transport. Practic,
toate raurile Romaniei sunt afluenti ai Dunarii.
Cele mai importante rauri din Romania sunt: Dunarea, Muresul,
Oltul, Prutul si Siretul.

Dunarea: Al doilea fluviu din Europa ca dimensiuni si debit (dupa

Volga), are 2.860 de km lungime, din care 1.075 km în România.
Dunarea izvoraste din Muntii Padurea Neagra, prin râurile Breg si Brigach,
suprafata bazinului hidrografic fiind de 805.300 kmp. Sectorul inferior, de la
Bazias la varsare, are 1.075 km, dintre care 144 km sunt parcursi printr-un
defileu, cu o portiune numita ,,Cazane''.
Dunarea este un important drum fluvial international, ce traverseaza 10 tari:
Austria, Bulgaria, Croatia, Germania, Ungaria, Republica Moldova,
Slovacia, România, Ucraina si Serbia si are afluenti în alte sapte tari.
Dunarea trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta si
Belgrad.

Mures: Afluent al Tisei. Muresul este al doilea râu ca lungime din

România, dupa Dunare. Are 803 kilometri, din care 761 kilometri se afla pe
teritoriul României.
Muresul izvoraste din Muntii Hasmas, trece prin depresiunea Giurgeu,
traverseaza Muntii Caliman si Gurghiu, prin defileul Toplita-Deda, strabate
partea centrala a Podisului Transilvaniei.
Trecând prin orasele, Reghin, Târgu-Mures, Iernut, Aiud, Raul Mures intra
în Câmpia Aradului, trece prin municipiul Arad si, la vest de orasul Nadlac,
defineste granita între România si Ungaria pe 31 de kilometri, dupa care
intra în Ungaria si se varsa in Tisa. În Antichitate era numit Maris sau
Marisia.

Olt: Este un afluent al Dunarii, cu lungimea de 615 km. Izvoraste din

Muntii Hasmas si traverseaza partea de sud-est a Transilvaniei.
Traverseaza Carpatii Meridionali prin defileul Turnu Rosu si traverseaza
Câmpia Româna, formând limita între Muntenia si Oltenia. În vecinatatea
Oltului sunt asezate orasele Miercurea Ciuc, Sfântu-Gheorghe, Fagaras,
Râmnicu Vâlcea si Slatina. Tronsonul de la Fagaras la Dunare a fost
amenajat printr-un lant de centrale hidroelectrice.

Prut: Lung de 953 km, izvoraste din Carpatii Padurosi ai Ucrainei, de

unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe directia sud-est. Se
varsa în Dunare lânga Reni, la est de orasul Galati. Formeaza granita între
România si Republica Moldova. În perioada interbelica râul era navigabil
pâna la Ungheni, însa în perioada comunista navigatia pe râu a fost treptat
abandonata, senalul nemaifiind întretinut decât pe partea Republicii
Moldova pana la Leova.
Are însa un debit mic (de peste doua ori si jumatate mai mic decât Siretul).
Principalul afluent pe partea dreapta este Jijia cu afluentii Bahlui si Baseu.
Pe Prut exista amenajari hidroenergetice (la Stânca-Costesti) realizate
împreuna cu Republica Moldova.

Siret: Izvoraste în Carpatii de nord, pe teritoriul Ucrainei de azi, în

Bucovina de Nord. Parcurge 706 km si se varsa în Dunare, lânga Galati.
Dintre afluentii Dunarii pe teritoriul Romaniei, are cel mai mare bazin
hidrografic din tara, fiind râul cu cel mai mare debit din Romaniei (un debit
mediu multianual de peste 225 mc/s la varsare). Principalii afluenti ai
Siretului sunt: pe partea dreapta Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Putna
si Buzau, iar pe partea stânga, Bârlad.
Pe cursul sau, au fost realizate în perioada comunista mai multe baraje si
lacuri de acumulare, reducând, nu eliminând, pericolul de inundatii (cele
mai recente au fost în anul 2005). Principalele orase de pe sau din
apropierea cursului sau sunt: Siret, Pascani, Roman, Bacau, Adjud si
Galati.

Alte râuri importante sunt Somesul, Crisurile, Timisul, Jiul, Arges si

Ialomita. Cu toata densitatea mare a retelei hidrografice, din punctul de
vedere al resurselor generate pe teritoriul propriu România este una din
tarile cele mai sarace în resurse de apa pe kilometru patrat din Europa.