Andrei $arii

\,

DUl\lARIA
Fluviul imperiilor

Traducere de Maria Sirghe

POLIROM
2017
 Cuprins

Cuvdnt-tnaintepentrucititorulromdn. .......7
Capitolul 1. Drumul fluviului. De la Pddurea Neagrd
laMareaNeagrd .......9
Capitolul2.Danubius.Frontieraromand. ....... 24
sfAntd.
Capitolul 3. Donau. Apa . . . 47
Capitolul4.Danuvius.OglindaAustriei ........ 83
Capitolul 5. Procesul fluviului
Capitolul 6. Dunaj. Fiica Gloriei . . 155
CapitolulT.Duna.Cdnteculnomadului. ....... 187
Capitolul8.Tuna. Granigauitatd. ......2I8
Capitolul 9. Sensurile fluviului. . . 238
Capitolul 10. Dunav. Eternabdtilie .....260
Capitolul 1I. /yuafi. Malurile ruse$ti . . . 291
Capitolul 12.Dunav.Cdlnrejiitraci.. ...324
Capitolul 13. Dundrea. La hotarul de rdsdrit . . . . 361
Capitolul 14. "Iotqos. Capd.tul fluviului . . 408
Bibliografie. 433
 Capitolul 1

Drumul fluviului.
De la Pidurea Neagri la Marea NeagrI
,,Dacd ingelegi adevirata origine a apelor, vei
inlelege ci nu mai ai alte intrebdri."
Lucius Annaeus Seneca,
Naturales quaestiones, cartea a III-a, anul 63

Istoricii sunt de pdrere cd, pe cAnd slavii de la rdsdrit erau pdgAni,

in zorii civilizatriei lor, acegtia botezau orice curs de api cu numele
Dunai. Lingvigtii precizeazd.: acest nume provine dintr-o culturi cu
mult mai veche - tradiqia celticd. Danuvius inseamni ,,rdu repede"
(deladanu, repede, impetuos, givius, apd, rdu). Probabil cd originea
numelui trebuie cdutatd mai departe in Antichitate, in epoca lui
Zarathustra, in cuvintele limbii persane vechi care contin silabele
,da", ,do",,,du". Sau poate in trecutul gi mai indepirtat: cu mult
timp inaintea erei noastre, notriunea de ,,rAu" era exprimati prin
cuvintele protoindo-europene monosilabice,,da na" (,,curge aici"),
,,do na" (,,curge pe aici"), ,,du na" (,,curge pe aici prin interior").
Pretutindeni existd hidronime ce contin sunetele ,,d" gi ,,n": Dnepr
(Nipru), Dordogne, Don, Dnestr (Nistru), Dvina...
In diferite limbi, vii sau moarte, Dundrea are peste o duzind de
nume. Cnnd curge prin Germania qi Austria, este de genul feminin.
Pe teritoriile slave, Dundrea e de genul masculin, in limbile alba-
nczi gi romind igi reia feminitatea, in limp ce in latind gi in greaca
veche este preferatd natura masculina. In limbile maghiard gi turc5,
l)undrea renunfd complet la gen, intrucdt aceste limbi se descurcd
9i firi categoria grarnaticald a genului. In limba slovend Dunirea
sc ,,dedubleazd": Donava, de genul feminin, este fluviul, iar Dunaj,
tlc genul masculin, este oragul Viena. Multd vreme, Dundrea a avut
c<:ncomitent doui nume: cursul superior al fluviului era denumit
cu termenul latin imprumutat din limba celgilor Danubius (Danuvius),
10 Dundrea. Fluviul imperiilor

iar cursul inferior era numit prin cuvdntul grecesc "Iotqrog. Plinius,
Strabon, Ptolemeu se intrebau unde se termini primul fluviu gi
unde incepe celilalt. Ovidius numea Dundrea fluviul ,,cu doud
nume" (bisnominis).
Obdrgia Dundrii se afld in ramificatria esdce a unui masiv muntos
nu prea inalt, Schwarzwald (Pddurea Neagri), situat in sud-vestul
Germaniei. Acolo, in apropiere de bdtrAnul ordgel Donaueschingen,
la 678 de metri deasupra nivelului mdrii, se unesc doui izvoare
limpezi. in legdturd cu aceasta, germanii au o legendd romanticd
despre spiritele apelor - doud fete frumoase, doud surori, Breg gi
Brigach, pe care le-a rdpit gi le trinea prizoniere StdpAnul Muntelui.
Surorile se certau deseori, intrucdt Breg voia sd ajungi la Marea
Neagri, in timp ce Brigach ndzuia si meargd in vizitd la Rin.
Stdpdnul Muntelui Le-a ajutat pe fete sd-gi implineasci visurile. El
a indreptat Dundrea spre o mare caldd din sud-est, iar in Dundre
a trimis un afluent izvordt din lacul cu apd rece Bodensee, prin care
trece Rinul. Geologia a definit oarecum diferit relatriadintre Dunire
qi Rin, amestec6.ndu-le apele. Dupd ce ia nagtere, in apropierea
origelului Emmendingen, Dundrea intri in pdmdnt (specialigtii
numesc acest fenomen ,,absorbtria apelor de suprafatrd"), dupd care
apare din nou. Apele ei sunt preluate de rdul Aach, care se varsi
in lacul Bodensee, prin care trece Rinul. Prin aceasti gmecherie
unegte natura Marea Nordului cu Marea Neagrd.
Dunirea este singurul fluviu din Europa a cdrui mdsurare se
face nu in sensul curentului, ci in sens invers. Kilometrul zero al
Dundrii, in partea romAneascd a Deltei, la trei mii de kilometri de
Donaueschingen, este marcat pe digul origelului Sulina, iar ?n
partea ucraineand (un zero enorm, pe o dald din beton) la capdtul
insulei fluviale Ankudinov. Atlasele geografice indici o lungime
totald a Dundrii de 2.845 de kilometri. Nu e pufin, dar nici nu
reprezinti recordul mondial, ocupdnd abiapozitria29 pe listd, intre
Brahmaputra din Asia de Sud gi Tocantins din Brazilia. in schimb,
in Europa, numai Volga este mai lungi, insi cu mult - cu aproape
800 de kilometri.
Mdsurdtorile Dundrii dau 9i alte valori - de pildi, 2.888 de kilo-
metri. Asta dacd mdsurim pAnd la locul de unde izvordgte Breg,
situat la cea mai mare distantrd fayd de punctul convenlional de
unire a fluviului cu Marea Neagrd. Din punct de vedere strict geo-
graftc, probabil cd tocmai micul izvor Breg, situat la marginea
Drumul fluviului. De la Pddurea Neagrd la Marea Neagrd 11

pddurii, pe o pante hni a colinei Katzensteig, ar trebui considerat

adevdrataorigine a Dunirii. Ldngdacest izvor (nu departe de micul
tdrg Furtwangen, pe o proprietate privati de pe teritoriul parcului
national Si.idschwarzwald) a fost amplasatd o placi memoriali.
lnscriptria de pe tlblitra de cupru, montatd pe o stance acoperitd cu
mugchi, spune: ,,Aici, la indltrimea de 1.078 de metri deasupra
nivelului mdrii, la distantra de 2.888 de kilometri de gurile Dundrii
pi la o sutd de metri de cumpdna apelor Dunirii gi Rinului, Mirii
Negre qi Mirii Nordului, izvordgte Breg, principalul rdu care for-
meazd" Dundrea".
Un veritabil decor pastoral: o pajiqte cu trifoi alb gi p5.pidie, un
gard de scinduri in culori naturale, bincutre modeste din lemn, in
depirtare cisula solidd a fermierului. Exact aga, in nemigcarea
coroanei arborilor, in ciripitul pisdrilor, in adierea gi goaptele vnn-
tului, in lumina soarelui gi in sclipirea stelelor ar trebui sd ni se
dezviluie miretria lumii. ,,In Schwarzwald, unde amurgul este ve$-
nicverde,/ Tu te-ai ndscut sub un brad secular", i-a spus acum un
secol Dundrii poetul gi politicianul germanJohannes Robert Becherl.
Injurul izvoarelor Dundrii sunt intr-adevir pdduri debrazi.
Aga cum se intimplS de cele mai multe ori, mitul s-a dovedit
mai puternic decdt realitatea. in ghidurile turistice figureazdincS.
un izvor al Dundrii, care, degi nu are de fapt nicio legdturd cu geneza
fluviului, in congtiintra maselor este perceput ca sursd principald.
Izvorul se afli in Donaueschingen, ldngd palatul 9i grddina printrilor
Frirstenberg, proprietari de terenuri, mai la dreapta de soclul inalt
al catedralei St.Johann. Fiirstenbergii, pirinqi ai oragului 9i pionieri
ai fabricdrii berii, au dat dovadi de un voluntarism absolut: au
poruncit imprejmuirea izvorului cu un zid din piatrd gi decorarea
acestuia cu o compozitrie sculpturald numitd lzvorul Dundrii. Am

1. Johannes Robert Becher (1891-1958) - reprezentant de seami aI realis-

mului socialist in literatura germand. Membru al Partidului Comunist
German din momentul infiintrSrii acestuia, in anul 1918. Autorul poemelor
,,La mormdntui lui Lenin" (1924 si,,Miretrul plan" (1931), al romanului
pacifist Levisite sau IJnicuI rdzboi drept (1926). Dupd venirea naziqtilor
la putere, a fugit din Germania in URSS pi s-a intors in patrie in 1945.
Membru al CC al Partidului Socialist Unit din Germania. Autor al
textului imnului de stat al RDG, cdntecul Renasterea din ruine.in ultimii
ani de viald a ocupat postul de ministru al Culturii in RDG. Laureat
al Premiului internagional Stalin ,,Pentru intirirea picii intre popoare".
 72 Dundrea. Fluviul imperiilor

vdzut acest bazin in timpul unor reparatii capitale, cu perefii din

beton jupuitri pdnd la armdturd., cu apa intrerupti temporar de
constructori. Cursul de apd generat de izvor a fost gregit botezat
Donaubach - pdriul dundrean. Ascuns in conducte subterane, dupd
vreo sutd de metri el se varsd in Brigach, care invinge rezistenla
muntelui.
in anul 1910, F{irstenbergii au inchinat acesr loc ocrotitorului
1or, impiratului Wilhelm al Il-lea, inconjurAnd monumentul cu
aspect antic cu o pergold pe patru coloane, numind locul, pompos,
,,Templul Dunirii". Acest templu al fluviului inci neniscut se vede
bine de pe malul opus al lui Brigach, dinfaga muzeului ordqenesc
de arti contemporand. In piatra expozitriei vin uneori, in scaunele
lor cu rotile, bunicuEele de la azilul de bitrdni din apropiere: admird
cele mai interesante exponate - copacul din aluminiu numit Portretul
copacului gi ghemul de trevi din aluminiu numit Portretul pietrei. La
un kilometru qi jumd.tate spre vest, dincolo de un teren vast pentru
pdgunatul cailor princiari (apartrinAnd in mod formal tot orasului
Donaueschingen), frumoasele fete, smulgdndu-se din robia StdpAnului
Muntelui, se intAlnesc in sf6.rgit: Brigach cea lind, cu pdrul verde,
se unegte aici cu Breg cea dreapti ca un bitr. Breg aratd ca un anost
canal artificial, in timp ce Brigach e driguld, de o tristele fireascd,
are albia impodobitd cu alge rogcate ce se leagdni gi se unduiesc
fdrd, grabd, intocmai ca locatarele casei de bdtrdni St. Michael.
In plasa princiari a Ftirstenbergilor, care au dorit sd aibd in
apropiere un obiectiv geografic cu semnificatrie deosebiti, s-au prins
mulqi turigti - zeci de milioane -, dar nu gi renumitul scriitor fran-
cez Jules Verne. Romanul sdu de aventuri Pilotul de pe Dundre e plin
de inadvertenge (pardonabile, ca intotdeauna, la Verne, datoritd
expresivitdtrii personajelor, vervei subiectului gi insolentrei joviale
a autorului), insd. ceea ce a scris popularul scriitor s-a dovedit a fi
corect, cel putrin in privintra lucrurilor importante. ,,Conform unei
legende, care a fost considerate multe vreme adevdr geografic,
Dunirea igi are obdrgia in gridina prinlului Ftirstenberg", igi incepe
epopeea fluvialdJules Verne. ,,Leagin se pare cdi-ar fi fost un bazin
din marmurd din care numerogi turigti iqi umpleau cupele." in
realitate, bazinul (reabilitat) nu esre din marmurd, iar umplerea
cupei cu apd din el e dificili, chiar periculoasS, deoarece rigti sd te
duci de-a berbeleacul peste parapet. De altfel, pentru firul narativ
al romanului lui Jules Verne, la fel ca gi pentru cursul Dunirii,
asemenea fleacuri nu au nicio importantrd.
tltumul flwiului. De la Pddurea Neagrd Ia Marea Neagrd 13

Wilhelm Shotzer, Vederc spre Donaueschingen, acuareld, 1827

Un sculptor local, Adolf Heer, creatorul grupului sculptural

Donauquelle, a infbtriqat in anul 1895 tdnirul fluviu abia iegit din
c:ristelni;d, in chip de feti@ sumar imbricatd, cu o scoici marinl.
in rn6nl. Un amorag fdrd aripi gi o femeie semeatd in veqminte
austere, mama Baar, ii arati acestei rnicule nimfe drumul lung pe
care il are de strdbi.tut. In geografia ftzicd, Baar este un platou nu
prea inalt in continuarea munfilor Schwarzwald" Cine are irnagi-
natie artistici poate privi pi acest tinut ca loc de origine a Dunirii
in sens larg, mdcar pentru faptul cd fluviul inci nehotirdt curge gi
prin podigul Baar. Inainte de statuile lui Heer, bazinul de ldngi
palat fusese impodobit timp de aproape. un sfert de secol de un alt
grup sculptural, o lucrare allJiFranz Xaver Reich. La drept vorbind,
aceaste pereche din gresie nu e prea atrdgdtoare; a fost mutate in
punctul de origine a Dundrii, la confluentra dintre Breg gi Brigach.
in concepgia sculptorului Reich, Baar este de asemenea o mamd,
cu insemnele fertilitilii in mdinile viguroase, in timp ce Dundrea
cu pdrul lung, care varsd dintr-o scoicd marini un guvoi de piatrit,
aduce cu un biielel despuiat. Monumentul este inconjurat pitoresc
de tufe dese de urzici, deasupra lui stau aplecatri mesteceni, iar pe
vreme insoritd. i;i doregti sd stai o vegnicie acolo, pe bancd,la umbra
 14 Dundrea. Fluviul imperiilor

copacilor. in fald,, pe malul celdlalt al lui Brigach, este amplasati o

bornd kilometricd pe care scrie 2.779. gste o altd versiune a lungi-
mii marelui fluviu.
ln povestirea ,,Biografia Dundrii,,, scriitorul sdrb Milorad pavii
a ridiculizat confuzia creatr in jurul izvoarelor fluviului: ,,Existd
doi copii cu acest nume, ambii sunt fiii lui Schwarzwald, iir bas-
tardul nu este cu nimic mai prejos decdt fiul legitim. primul copil
al lui Schwarzwald, cel nelegitim, a fost abandonat in munqi, unde
triiegte ca un sdlbatic, dat ca ofrandi naturii. Al doilea fiu, cel
legitim, a fost infiat de un conte german. Sau, mai exact, acesta a
furat copilul din pidurea din apropiere, l-a dus pe mogia sa, l-a
spdlat, l-a ingrijit gi i-a construit in fa;a palatului ,A,, un pdtutr
rotund din piatrd, in care lumea aruncd monede ca d.ar p"rrtr,,
bebelug".
Acest conte, ne incredingeazd, neobrdzatul de pavii, triiegte gi
in ziua de azi la Donaueschingen, numai cd acum se ocupi cu
fabricarea berii: ,,Omul care a furat Dundrea nu bea apd!,,.
Pe mdsuri ce fluviul cregte, imaginea sa artistici se maturizeazd,,
imbdtrdnegte. Aceasta esre una dintre paradigmele filosofiei fluvi-
ale. curgerea liberi a apei este aidoma fluxului vietrii: itinerarul
este imprevizibil, insd punctui final este sigur. Fiindcd, oricat de
lat, oricAt de impetuos este un fluviu, el e totugi condamnat si se
contopeascd cu marea sau sd dispard in nisipuri. Destinul pe care
Dundrea l-a pregdtit pentru apele izvoarelor Breg 9i Brigaih nu_i
era cunoscut nici ei insdgi; tot astfel 9i tdndrul poet Johannes
Becher, scriind versul profund emolionant despre nat,tt" patriei,
nu avea cum si-gi imagineze cd in viitor va scrie imnul de stat al
Republicii Democrate Germane.
_ sculptorulJanJiii (|ohann Georg) schauberge4 creatorul Filntdnii
Iui Cezar din Piatra de Sus a oragului ceh Olomou c (1725), qi_a
imaginat Dund.rea ca pe un bdrbat solid cu barbd, impreundndu_gi
palmele cu alt bdrbat asemenea lui (rdut Morava), sub statuia
ecvestrd a augustului roman. Dupd un secol gi jumdtate, cdnd
impiratul Austro-Ungariei, Franz Joseph, a decis sd ddruiascd o
monumentald compozilie din marmurd capitalei sale, s-a oprit tot
la tematica fluviald. Johann Meixner a cioplit un bdrbat musculos
dintr-un bloc de marmurd de carrara. Zeul fluviului i-a iegit lui
Meixner mai degrabi teluric decat acvatic, judecdnd dupd tandrelea
cu care o imbritrigeazd,pe frumoasa vindobona (alegoria Vienei).
La picioarele acestei perechi gi-a gdsit loc un copilag din marmuri,
Drumul fluviului. De la Pdilurea Neagrd Ia Marea Neagrd 15

iar in pdrtrile laterale ale compozitriei (in aga-numita rampd a lui

Albrecht, aceasta este partea de soclu a palatului-muzeu Albertina)
s-au aliniat nigte fete (unele avdnd vAsle in mdini) - afluenlii
Dundrii -, cu a ciror senzualitate probabil ci stdpdnul lor se va
desflta curAnd. in anii 1880, ungurul Le6 Fessler a construit F6ntdna
Danubius in piatra K6lvin din Budapesta (mutatd ulterior in piatra
Erzs6bet), in conformitate cu traditriile antice: Duni.rea sa este un
impozant Neptun bdrbos, cu un trident in mdni, iar celelalte rAuri
importante ale Ungariei sunt in mod cert naiade.
Voi mentriona, in sfdrgit, canonul epocii barocului, renumita
statuie a Dundrii amplasati nu pe malul acesteia, ci aproape de
malul Tibrului. Este vorba despre lucrarea lui Gian Lorenzo Bernini
Fdntdna celor patru fluvii, din piaqa Navona din Roma. Conform
afirmatriilor biografului lui Bernini, in anul 1644, din cauza unel-
tirilor dugmanilor si.i, acesta nu a fost admis la concursul pentru
proiectul monumentului inchinat gloriei papale, care ar fi incadrat
un obelisc egiptean cu iniltrimea de 30 de metri. Cu toate acestea,
protectorul sculptorului, printrul Niccold Ludovici, cisitorit cu
nepoata papei Inocenfiu al X-lea, are ideea si amplaseze in apar-
tamentul sfhntului pdrinte macheta fhntAnii lui Bernini. Acesta,
cucerit de perfectriunea proiectului, a anulat concursul, iar Bernini
a primit o comandd avantajoasd. Ideea proiectului consta in intru-
chiparea miretriei Vaticanului prin infdtrigarea principalelor fluvii
din cele patru colpri ale lumii cunoscute pe atunci di cregtini. tn
aceastl trecere in revistd, Dunirea reprezenta Europa, avdnd ca
parteneri Nilul, Gangele gi La Plata. Sculptat in marmurd, cu o
constitufie atletici, celui mai apropiat fluviu de Vatican din punct
de vedere geografic Bernini nu i-a incredintrat o vdsld sau un alt
simbol acvatic, ci emblema puterii supreme, stema suveranului
pontif - un scut pe care era infltrigati o porumbitrd cu o ramurd de
mdslin in cioc, simbolul familiei papale Panfili.
Nimdnui nu-i trecea prin cap si puni la indoiald originea nepi-
mAnteand a apelor. (,,Toate rdurile sunt copiii cerului", a spus
poetul). Prima protectoare divind a Dunirii este consideratdzeita
Danu (Donau). Cellii venerau aceastl zeitate, pe care o considerau
mama a tot ce existd, pistrdtoarea izvorului vieEii - ,,apele sacre ale
cerurilor" - gi sogia zeului Bile, cel care trecea sufletele mortilor pe
lumea cealalti, pe apele de dincolo de mormint. Pe columna lui
Traian din Roma, ridicati de arhitectul Apollodor in cinstea victo-
riei ogtilor imperiului asupra triburilor dacilor, este infdtrigat zeul
 16 Dundrea. Fluviul imperiilor

Danubius. Acesra urmlregte cum soldatii legiunilor forgeazdDunirea

pe un pod de vase. Danubius a devenit primul locuitor fluvial al
cerurilor, a cirui imagine a apdrut pe fatra unei monede. Este vorba
de denar (lat. denariu.s), o micd monedi din argint de la inceputul
secolului al ll-lea, din timpul domniei aceluiagi impirat Traian.
Fiecdruia dintre cei aproape trei mii de kilometri ai Dunirii ii
revin aproximativ cdte trei ani de istorie a omenirii, studiatd mai
mult sau mai putrin detaliat, dacd nu ludm in calcul gi acea perioadi
intunecatd. gi indelungatd din trecutul civilizatriei cind oamenii nu
erau incd pe deplin oameni. Sunt curios cu ce cuv6.nt au denumit
ei marele fluviu intunecat ce curgea cine gtie de unde 9i incotro gi
ce gdndeau despre el. Credeau oare cd fluviul a apdrut din chica
zburlitd, a vreunei zeitdli, asemenea adeptrilor hinduismului, care
considerau cd Gangele curge din pdrul incdlcit al zeului Shiva? in
legendele populare, mentioneazd fiiosoful francezcaston Bachelard
inlucrareaApa Sivisele, existi nenumdrate rAuri care au luat naStere
din mictriunea unor uriagi: ,,$i Gargantua, plimb6ndu-se, a inundat
fdrd sd vrea un intreg sat francez... O singurd picdturd de apd tare
este de ajuns gi pentru a crea lumea, gi pentru a risipi noaptea,'.
$i totugi, de unde, dacd nu de la bunul Dumnezeu, a apdrut
Dundrea? Acum 65 sau 66 de milioane de ani, continentele des-
prinse din vechiul supercontinent Gondwana s-au ciocnit de un alt
vechi supercontinent, Laurasia. in urma acestui impact a luat nag-
tere o zond muntoasd ce se intindea de la Pirineii pAnd. la Alpii de
azi, iar vechiul ocean Tetis a fost impdrtrit in mai multe bazine cu
adAncime relativ mici. Fosti cavitate a oceanului Tetis, Marea
Neagrd este consideratd. o relicvi a acestuia. Pe locul actualei cAmpii
a Dunirii, acum aproximativ zece milioane de ani clipoceau apele
Mirii Panonice, unitd cu Marea Mediteranl de astizi. Apa Mirii
Panonice a secat ori s-a scurs acum gase sute de mii de ani. Insulele
s-au transformat in dealuri, fundul mdrii a devenit vale. in linii
mari, din punct de vedere paleografic, de atunci nu s-a intAmplat
nimic semnificativ in acest spatiu. Aproximativ din acea perioadd
curge Dunirea din Pddurea Neagri spre Marea Neagrd.
Prima descriere a Dunirii ajunsi pAni la noi a fbcut-o, la mij-
locul secolului al V-lea i.Hr., istoricul grec Herodot. El i-a dedicat
fluviului cinci paragrafe din carrea a patra a Istoriilor, intitulatd
Melpomene, dupi numele muzei tragediei. Dunirea, ,,fluviul cu cinci
guri", este situati in vestul Edrii scigilor, ,,un tinut bogat in iarbd 9i
bine irigat". ,,Istrul este cel mai mare dintre fluviile pe care le
ltrumul fluviului. De Ia Pddurea Neagrd la Marea Neagrd 17

( unoa$tem", ne impdrtegegte Herodot din observatriile sale, ,,iarna

iii vara are aceeagi mdrime. Este primul fluviu din vestul Scitiei;
cste cel mai mare pentru cd in Istru se varse gi alte rduri, de aceea
{.ste atat de plin de apd... Istr^ul strdbate toate Europa gi se varsi
ln mare la marginea Sciqiei". In general, Herodot a descris corect
t'ursul inferior il Dun;rii gi a enlmerat 13 dintre afluentrii sdi. in
st:himb, vechii greci confundau cursurile mijlociu gi superior ale
lluviului gi reprezentau pe hartd izvoarele Istrului cdnd pe pantele
Alpilor, cAnd in Pirinei, cdnd in ;ara hiperboreenilor. Mai sus de
tlcfileul cu multe cataracte cunoscut astizi sub numele de Po4ile de
Irier coribiile grecegti nu au reugit sd urce.
Se presupune ci informafii corecte despre originea Dundrii au
oblinut romanii in timpul impdratului Tiberius (secolul I d.Hr.),
tlc la germanii luagi prizonieri in lupte. Herodot a fost primul care
it mentionat 9i un alt fluviu european important, Volga (pe care el
il numea Oar), degi considera cd aceasta se varsd in lacul Meotic
(Marea Azov), nu in Marea Hyrcaniei (Caspicd). Cu doui sute 9i
ccva de ani inainte de Herodot, compatriotul sdu, Hesiod, a numit
I strul,,fratele Nilului".

Din acea epoci indepdrtatd, Dundrea a fost analizatd, studiati,

caracterizatd prin toate procedeele posibile de sute gi chiar de mii
de ori, de-a lungul gi de-a latul, de laizvoare pAna la vdrsare, de la
prima p6nd la ultima picdturi. Cea mai fundamentatd qtiintrific
descriere a fluviului ne-a fost ldsati de naturalistul italian Luigi
Ferdinando Marsigli, in primele decenii ale secolului al XV[I-lea.
Acesta a trasat pe harti o frontieri fluvial5 de aproape o mie de
kilometri intre Imperiul Habsburgic ai teritoriile otomane. Marsigli
a terminat logic scara comparativd a dimensiunii fluviilor: in con-
ceptia sa, Dunirea il intruchipa pe cel mai respectat zeu antic,
bdtrdnul gi puternicul Saturn, inci neamenintrat de constructria
hidrocentralelor. Poate ci Marsigli avea dreptate: numai un aseme-
nea gigant putea sd care anual in Marea Neagrd peste doud sute de
kilometri cubi (incercatri sd vI imaginali un asemenea volum !) de
apd dulce. $i toate acestea numai pentru ca,la aproape trei mii de
kilometri in amonte, la marginea unei pdduri dese din Germania,
o fetitrd din marmurd cu o scoicd in mind sd scuture din nou cu
vdrful degetelor cAteva picdturi de apd cristalind in izvorul limpede.
Aga are loc circuitul apei in naturi.
Savant, militar, inginer, aventurier, contele italian Marsigli
(1658-1730) a ldsat o descriere abazinului dundrean in mai multe
 18 Dundrea. Fluviul imperiilor

volume, care ilustreazd excelent totalitatea cunogtintelor sale din

domeniul geografiei, hidrologiei, mineralogiei, faunei gi florei zonei
fluviale. Provenit dintr-o bogatd familie de nobili din Bologna,
Marsigli a inrreprins in tineretre o lungd cilitorie prin Imperiul
otoman, iar in anul 1681 a scris prima sa carte de cdldtorie, inti-
Bosfor. Apoi a inrrat in slujba impdratului Leopold I de
!gl3t,+
Habsburg- Intr-o bdtdlie cu armata otomand a fost rdnit, luat pri-
zonier gi frcut sclav: tandrul ofiqer a fost vdndut marelui vizir Kara
Mustafa-paga, in convoiul cdruia Marsigli a fost curdnd martorul
asediului vienei, soldat cu egecul sultanului Mehmed ar IV-lea. ln
anul 1684, contele a reugit si revind in armata austriacd., in calitate
de inginer militar, iar in i686 aparticipat la cucerirea Budei 9i a
primit comanda unui regiment de infanrerie. in anul 1699 s-a aflat
in fruntea comisiei de demarcatrie a frontierelor dintre Imperiul
Habsburgic, Republica Veneliand gi Imperiul Oroman. Timp de
15 ani, Marsigli a intocmit diferite descrieri ale Dunirii, a frcut misu-
rdtori ale addncimii qi debitului, a analizat gustul, mirosul, propri_
etdgile chimice ale apei gi ale ghetrii, a fdcut Jchitre are arbiei fluviate,
precum gi ale smdrcurilor gi bdlgilor invecinare. El a fost primul
care a fixar corect pe hartd principalele meandre ale Dunirii: coti-
trrra_ brusci spre sud mai sus de Buda gi cotul brusc
spre est la sud
de Ilok. cariera de ofiger a lui Marsigli nu a fost atdt de strilucitd
precum au fost cercetdrile sale gtiintrifice. La inceputul rizboiului
pentru succesiunea la tronul Spaniei, regimentul lui Marsigli a fost
transferat la Baden-Wtirttemberg; la inceputul anului I7d3, gene_
ralul a fost trimis in cetatea Breisach pe Rin. in acea vari, oiagul
a fost inconjurat de inamicii francez| Evaludnd situatria, comanda-
mentul garnizoanei a decis capitularea. curand, contele a fost
destituit din funclie, acuzat de trddare gi lagitate. Tribunalul a
judecat 27 de ofiEeri ai garnizoanei Breisach, comandantul cetdEii
a fost executat, iar lui Marsigli i-au fost retrase gradere militare gi
distinctriile, i-a fost rupti spada deasupra capulul 9i a fost alungat
in mod ruginos din armata habsburgici. considerdnd proceiul
incorect, contele a incercat sd atace in justigie verdictur, dar impd-
ratul Leopold nu a dat dovadi nici de clemenqi, nici de inlelege^re.
Marsigli a pdrisit curtea de la viena gi a continuat sd lupte p&tru
reabilitarea numelui siu. A publicat in Elvetria o aporogie in patru
llmbi a capituldrii cetdtrii Breisach sub deviza ,,Mi-au frarit spada, nu
gi spiritul". supirarea pe impdrat l-a determinar pe Marsigli si i" patt"
la coalitria antihabsburgici, in calitate de perioani de incredlre a
Drumul fluviului. De la Pddurea Neagrd la Marea Neagrd l9

papei de la Roma, insd nici aceaste acliune nu i-a adus contelui

glorie gi onoruri. in anul 1706 qi-a reluat cercetdrile din domeniul
$tiintelor naturii in sudul Frantrei, apoi s-a intors in Bologna natafd,
unde a luat parte la infiinlarea Academiei Artelor 9i a Institutului de
$tiin;e, care existi gi in prezent. Opusul fluvial al lui Marsigli -
Danubius Pannonico -mysicus : observ ationibus geographicis, astronomicis,
hydrographicis, historicis, physicis - a fost integral publicat abia in anul
7726, in Olanda. Autorul a sters dedicatria adresatd impiratului
Leopold, continuti in manuscris. Un amplu atlas al Dunirii, anexi
a lucririi lui Marsigli , a apdrut dupd altri 25 de ani. Marsigli a fost
un talentat savant enciclopedist al Epocii Luminilor.
Un alt model de studiu scrupulos al fluviului este lucrarea in
trei volume (totalizdnd 2.164 de pagini 9i cdntirind gase kilograme)
intitulati Naviga;ia Si cobordrea pe cursul superior al Dundrii. Autorul
acestui studiu este inginerul austriac Ernst Neweklowsky, care,
timp de 50 de ani, la inceputul secolului XX, a avut diverse slujbe
in navigatrie, in toate regimurile politice. Cu pedanteria caracteris-
ticd nemtrilor, meticulosul Neweklowsky a observat in cele mai mici
detalii, a numirat, a numerotat, a transcris, a inventariat toati
economia nautice din zona rispunderii sale profesionale, de la
vi.rsarea riului Iller in Dundre (ceva mai sus de oraqul Ulm) pdni
la Viena. Asta inseamnd 660... ba nu, scuzati-md, herr inginer, 659
de kilometri. Un singur om, probabil, a reugit si studieze Dunirea
mai temeinic dec6t Neweklowsky: inotitorul sloven pe distantre
lungi Martin Strel. in 2000, el a strdbltut inot fluviul, aproape de
laizvoare pAnd la vdrsare, in 58 de zile. Strel, de profesie instructor
de flamenco, este cunoscut datoritd traversdrii fluviilor Yangtze,
Mississippi gi Amazon. Abia el poate formula o opinie despre fluvii
din interior. Big River Man gi-a capitalizat succesul cum s-a priceput
mai bine: produce vin rogu cu mdrci ,,fluviale".
Cu totul altfel a vdzut Dundrea, cu mult inainte de Neweklowsky
$i de Strel, poetul gi oratorul din epoca declinului Romei, Decimus
Magnus Ausonius, profesorul viitorului impdrat Gratianus. in anr,rl
368, Ausonius a insotrit oastea romand in campania de pe Rin. In
tabdra asezatdnu departe de confluenla izvoarelor Breg gi Brigach,
Ausonius, in general un autor destul de anost, a scris cAteva poezii
pline de rafinament, pentru care a primit in dar, de la impirat, o
irumoasd prizonierd din prada de rizboi, Bissula. in hexametri qi
pentametri melancolici, sexagenarul Ausonius a cintat frumusetrea
alemancei cu ochi albagtri, cireia, intors la Roma, i-a diruit libertatea,
20 Dundrea. Fluyiul imperiilor

ficdnd-o egali cu sine, cetiEeand a imperiului. Poetic vorbind,

datoritd" lui Ausonius, ldngd izvoarele Dundrii, barbara Bissula a
devenit cetdteand roman6. Pe cdile artistice dundrene ale rdzboiului
9i iubirii au pigit pe urmele lui Decimus Magnus Ausonius mulli
literatri, iar fluxul acestora nu a secat nici pAnd in ziua de azi.
Carteade cdpdtAi a oricirui cercetator a1 Europei Centrale gi de
Sud-Vest este lucrarea istoricului gi filosofului italian Claudio Magris,
apdrutd in 1986 gi intitulatd Dundrea. in ultimele decenii, nimeni
nu a studiat mitul dundrean atat de multilateral, nimeni nu a scris
despre bitrdnul fluviu european cu atata pricepere gi pasiune ca
acest venerabil profesor de germanistici din Tiiest. in centrul reflec-
triilor lui Magris se afld chestiunea misiunii civilizatoare a Dundrii.
Care este aceasta? Si poarte apele sacre ale germanilor spre rdsdrit?
Sd irige, in sensul propriu gi filosofic al cuvdntului, acest ,,pdmdnt
in vepminte din postav verde"? Sd slujeascd drept vas pentru mis-
ticismul maghiar gi slav? Sd fie, ca in istoria antice, purtdtoarea
energiei brute a barbarilor din risdrit? Sau poate cd are dreptate
un alt cildtor incercat, englezul PeterAckroyd, autorul cdrgii Tamisa.
Fluviul sacru, care a rernarcat urmdtoarele: ,,Apa este o oglindi. Nu
are formd proprie 9i nici sens propriu. Fluviul esre reflexia impre-
juririlor, geologice sau economice, apa cuprinde totul gi de aceea
este transparentd".
Ultima descriere a Dundrii renumiti pe plan internalional a fost
facutd, in anul 2004 de doi australieni tineri pe atunci, filosoful
Daniel Ross gi regizorul de film David Barison. Ei au parcurs dru-
mul de la vdrsare laizvoarele fluviului realizdnd inregistrdri video
cu o durati totald de aproape 50 de ore. Reportajele fluviale mon-
tate de Ross gi Barison alterneazi cu fragmente din dialogurile cu
mari g1nditori europeni : fi losofii Philippe Lacoue-Labarthe, Jean-Luc
Nancy, Bernard Stieglerl , precum gi cu regizorul de film Hans-Jiirgen

1. Philippe Lacoue-Labarthe (1940-2007) - filosof, traducdtor gi critic

literar francez, pregedintele Colegiului Internalional al Filosofilor.Jean-Luc
Nancy (n. 19a0) - filosof francez, aurorul teoriei asocierii ca mod de
convietruire, profesor la Universitatea din Strasbourg, coautor la unele
lucriri ale lui Lacoue-Labarthe. Bernard Stiegler (n. 1952) - filosof
franco-german, profesor gi lector la cdteva universitdli europene, director
al Institutului de Cercetiri 9i Inovatrii, fondatorul grupului politico-cul-
tural Ars industriales; filosofia a inceput sd-l pasioneze in timpul
executdrii pedepsei cu inchisoarea (1978-1983) la care fusese condamnat
pentru participarea Ia un atac armat.
l)rumul fluviului. De Ia Pddurea Neagrd Ia Marea Neagrd 21

liylrcrberg, autorul peliculei cu durata de gapte ore Hitler. Film din

tirrmania. Pe lAngd unele chestiuni existentriale de ordin general,
t()lte aceste dialoguri dunirene au gravitat in jurul cursurilor pe
r irre le flnea un alt mare filosof Martin Heidegger, despre natura
r'rcatriei poetice, ludnd ca exemplu imnul ,,Istrul", scris la inceputul
Hccolului al XIX'lea de Friedrich Holderlin, reprezentant de seamd
,rl poeziei germane. Cu doud sute de ani in urmd, Holderlin, a cirui
t'reatrie este considerate o tendin1d semnificativi nu numai apoeziei
p,crmane, ci gi a poeziei universale, a centat natura Dunirii 9i,
rcflectdnd la geniul german pi la cultura germani, a comparat Istrul
r.u Rinul, ciruia, se inlelege, i-a inchinat de asemenea un imn.
in 1942, rectorul universitdtrii din Freiburg, Martin Heidegge4
r't>mentAnd sensul ascuns al operei poetului autor de imnuri, a
scsizat relatriile dintre cultura germani gi cea anticd, precum 9i
lraosul in care a aruncat Europa gi lumea intreagd cel de-al Doilea
Itizboi Mondial. Heidegger ii simpatiza in mod deschis pe natio-
rral-socialigti gi toati perioada cAt ace$tia s-au aflat la putere afdcut
parte, chiar dacd numai formal, din partidul hitlerist, motiv pentru
care, dupi rdzboi, pentru o perioadd de cdtriva ani, a fost inldturat
cle la catedr5. Unii critici considerd convingerile sale o gregeald
tragicd, argumentdnd cd poziiia politicd nu are nicio legdturd cu
opiniile qtiintifice; allii sunt convingi cd sustrinerea natrional-soci-
alismului aruncd o umbri asupra intregii activiteti a filosofului.
Autoritatea lui Holderlin, talentul lui Heidegger 9i sumbra sa expe-
rientrd sociali au transformat cursurile despre imnul ,,Istrul" (publi-
cate integral in anul 1984) in subiectul unei dispute complicate
despre bine gi riu, despre caracterul efemer al vietrii gi vegnicia
mortii, despre asemdndrile dintre comunism gi nazism, despre
fluviul vietrii 9i despre viatra fluviului.
Ilustrdnd peisajele dunirene cu intervenliile erudililor lor inter-
locutori despre comentariile lui Heidegger la operele lui Holderlin,
Barison gi Ross au dat lovitura: pelicula lor cu durata de trei ore,
realizatd. cu un buget mic, a obtrinut premii la festivalurile interna-
gionale de film, devenind pentru cdtriva ani glagdrul intelectual al
Europei. Iatd cum au explicat Ross gi Barison proiectul lor deloc
simplu: ,,stribitdnd Iugoslavia distrusi de recentul rdzboi, Ungaria
ocupad cu reconstituirea mitologiei natrionale, Germania, care repre-
zintd. acelagi timp inima noii Europe gi fantoma celei vechi,
in
Dunirea ca atare rdmdne principalul obiect al studiului. Discutia
se desfdgoard in jurul celor mai provocatoare probleme ale epocii
 1a
Dundrea. Fluyiul i
noastre * casd gi locuri natale, culturd qi memorie, tehnologie gi
ecologie, politici 9i rdzboi -, probleme care ne frdmdnti 9i pe noi
la fel cum l-au preocupat in 1942 pe Heidegger".
Pe lingi spiritul de sacrificiu al creatorilor sdi (aceEtia au inrre-
prins o acfiune riscanti, fdrd. a avea garanlia cd vor reuqi si ajungdt
de pe cursul inferior al fluviului p6.ndlaizvoarele sale), acest film
documentar atrage gi prin curiozitateaarzdtoare, poate pufin naivd,
pentru problemele-cheie ale Europei secolului XX a realizatorilor
Ross gi Barison, cresculi in celd.lalt capdt al lumii. in poemul ,,Isrrul",
Dundrea este doar o figurd de stil, un fundal pe care s-au desfdgurat
dramele rdzboaielor mondiale gi apoteoza giganticelor gantiere ale
totalitarismului. Dunirea este orizontul de api al noii Europe, ca
o lance strdmbd de la vest la est, pe care istoria a ingirat sute de
evenimente. Prin aceasta este interesantd., ca niciun alt fluviu al
bdtrAnului continent. Nu existd in Europa un alt martor mai incer-
cat al durerilor gi chinurilor prin care a trecut aceaste lume veche
pentru a se transforma intr-o lume noui.. Aici, cu multe secole in
urmd, s-au impletit liniile de fortrd ale lumilor germanice, romane,
slave, ugrice, orientale. Aici a apdrut Europa contemporanS. Aceste
maluri au fost martorii dominaqiei 9i prdbuqirii a cel pulin $apre
imperii: Roman, Bizantin, Habsburgic, Otoman, German, nazist,
sovietic. Popoare diferite au indltrat pe aceste maluri panteonuri
pentru zeii lor nemuritori gi pentru eroii citzuE| crednd mituri
dunirene sublime sau tragice. De la fostul lagir de concentrare nazist
Mauthausen pAnd la fostul orag al viitorului socialist Stalinv6ros,
construit din beton in cdmp deschis, de la fundaqii pdnd la cogurile
de fum ale fabricilor, este aproape o zi de navigat f5.ri grabd pe
fluviu.
Ei, ce sd-i faci?, e timpul sd apucim vAslele. E timpul sd inillim
pdnzele. ,,E timpul sd trecem rdul acesta prin vad."1 Personal, aproape
cd am reuqit un astfel de act eroic pe primii metri dunireni, ldngd
podul din apropierea drumului ce ocolegte Donaueschingen, de la
aerodromul sportiv local pAnd la origelul Hrifi ngen. Torpildnd Brigach
dinspre dreapta, Breg formeazd aici un banc de nisip cu o pernd
din prundig mirunt, ingustdnd Dundrea abia formate pane I al7 metr|
De dragul triumfului cunoa$terii asupra naturii, eram gata sd-mi
sacrific, dacd nu viaEa, mdcar blugii cei noi, suflecatri pAnd deasupra

1. Citat din compozijiaVadul a lui Boris Grebengcikov, un cdntiretr rock

renumit in Rusia.
Drumul flutiului. De Ia Pddurea Neagrd la Marea Neagrd 23

genunchilor. Din pdcate, mult mai prudenta mea companioand m-a

impiedicat sd md avdnt in luptd cu stihia. Sora mea mai mare auzat
de dreptul interdictiv al primului niscut. ,,Dacd erai cdlare era altit
treaba!", mi-a spus ea, iat eu nu am gisit niciun contraargument.
Ne-am multrumit cu fortrarea primului afluent al Dunirii. Conform
hirfilor, Stille Musel este un rdu de importantri locald, cu o lungime
de 15 kilometri, insd in realitate nu e decXt un pArAu - ce-i drept,
viguros gi rdcoritor. De pe malul celSlalt trigeau cu ochiul la tra-
versarea noastrd stAngace, zimbind ironic, nigte bicicligti care tre-
ceau in vitezd. dinspre vest spre est. Se intorceau probabil de la
lnonumentul fals din Donaueschingen 9i mai mult ca sigur au
crezut minciuna sfruntati a Fiirstenbergilor. Yiteza ii impiedica sd
vadd 9i sd inleleagi cd apele pure din Schwarzwal d fotmeazd Dunirea
sfdnti nu oriunde, ci chiar aici.
Cu doud secole in urmi, Friedrich Holderlin, in imnul ,,Istrul",
a scris despre acest fluviu urmitoarele: ,,El este nesupus, nu are
liniqte;/ De ce mai este el in stare/ Nimeni nu gtie". Pe cei aproape
trei mii de kilometri de drum de la Schwarzwald pdniLla Marea
Neagri, Dunirea strdbate teritoriile a zece state. Donau, Danube,
I)una, Dundrea, Dunav, Danubius, Tuna, Istru - toate acestea sunt
numele aceluiagi fluviu. Cel mai tulbure dintre toate marile fluvii
curopene. $i nu e deloc albastru.