GHID PRACTIC

PRODUCTIE VEGETALA ECOLOGICA

REGULI GENERALE DE PRODUCTIE A PRODUSELOR

VEGETALE ECOLOGICE

COD: GHID 03 ECO

Ediie: 1
Revizie: 0
Data intrrii n vigoare: 18.10.2016
 GHID PRACTIC PENTRU PRODUCIA VEGETAL N
AGRICULTURA ECOLOGIC

CUPRINS
1. DEFINITII ___________________________________________________________________ 1
2. INREGISTRAREA LA DIRECTIA AGRICOLA JUDETEANA (DAJ) ___________________ 1
3. CONVERSIA ________________________________________________________________ 2
3.1. Informaii generale _______________________________________________________ 2
3.2. Culturi anuale ____________________________________________________________ 2
3.3. Culturi perene ____________________________________________________________ 3
3.4. Derogare perioada de conversie ____________________________________________ 3
4. SEMINTE SI MATERIAL DE INMULTIRE VEGETATIV _____________________________ 3
5. ROTATIA CULTURILOR IN AGRICULTURA ECOLOGICA _________________________ 4
6. NGRMINTE I AMENDAMENTE PENTRU SOL _____________________________ 5
6.1. Utilizarea ngrmintelor verzi ____________________________________________ 5
6.2. Condiii privind folosirea gunoiului de grajd ________________________________ 6
6.3. Condiii privind folosirea digestatului biogaz________________________________ 6
6.4. Condiii privind folosirea deeurilor menajere _______________________________ 6
7. PRODUSE FITOSANITARE ____________________________________________________ 7
7.1. Controlul buruienilor n agricultura ecologic _______________________________ 7
7.2. Controlul bolilor n agricultura ecologic ___________________________________ 8
7.3. Controlul duntorilor n agricultura ecologic ______________________________ 8
8. PRODUCTIE MIXTA ECOLOGICA SI CONVENTIONALA _________________________ 10
8.1. Producie paralela interzisa _______________________________________________ 10
8.2. Producie paralela permisa _______________________________________________ 10
9. DOCUMENTE NECESARE N TIMPUL INSPECTIEI ______________________________ 11
 GHID PRACTIC PENTRU PRODUCIA VEGETAL N
AGRICULTURA ECOLOGIC

REFERINE:
Regulament European nr. 834/2007:
Articolul 4: Principii generale
Articolul 5: Principii specifice aplicabile agriculturii
Articolul 11: Producia paralel
Articolul 12: Producia vegetal
Articolul 17: Conversia
Regulamentul European nr. 889/2008
Articolul 3, Anexa I: Ingrminte, amendamente pentru sol i nutrieni
Articolul 5, Anexa II: Combaterea duntorilor, bolilor i buruienilor
Articolul 36: Conversia
Articolul 40: Producia paralel
Articolul 45, 48 - 54: Semine i materiale de nmulire vegetative
Articolul 62: Produse n conversie (etichetare)
Articolul 63-73: Cerine pentru control

Ordinul nr. 895/ 2016 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de
inspecie i certificare n agricultura ecologic;

Ordinul nr. 1253 / 2013 pentru aprobarea regulilor privind nregistrarea operatorilor n
agricultura ecologic
 GHID PRACTIC PENTRU PRODUCIA VEGETAL N
AGRICULTURA ECOLOGIC

1. DEFINITII
Exploataie: toate unitile de producie cu gestiune unic care au ca scop producia de
produse agricole.
Unitile de producie: toate activele utilizate pentru un sector de producie cum ar fi
localurile de producie, parcelele de teren, punile, suprafeele n aer liber, cldirile pentru
animale, iazurile piscicole, sistemele de reinere pentru alge marine sau pentru animale de
acvacultur, concesiunile la rm sau pe fundul mrilor i oceanelor, localurile pentru
depozitarea recoltelor, produselor vegetale, produselor din alge marine, produselor
animaliere, materiilor prime i a altor inputuri pertinente pentru acest sector de producie
specific;
Conversia: nseamn trecerea de la agricultura convenional la cea ecologic ntr-o
perioad determinat de timp, pe parcursul creia se aplic dispoziiile privind producia
ecologic;
Suprafa agricol: nseamn orice suprafa de teren arabil, de pune permanent i de
fnea permanent sau cultivat cu culturi permanente;
Producia vegetal: nseamn producia de produse agricole vegetale, incluznd recoltarea
produselor vegetale slbatice n scop comercial;
Produse fitosanitare: Produsele fitofarmaceutice sunt produsele definite n Directiva
91/414/CEE CE din data de 15 iulie 1991 n ceea ce privete introducerea pe pia a
produselor de uz fitosanitar;
Compostare: reprezint transformarea controlat ce const n descompunerea aerob a
materiilor organice de origine vegetal i/sau animal. Compostarea este caracterizat de
creterea temperaturii, reducerea volumului, modificarea compoziiei chimice i biochimice si de o
scdere a nivelului agenilor patogeni, a seminelor de buruieni i anumitor reziduuri.
Producie mixt: Producia n sistemul de agricultura ecologic (sau n conversie) i n sistem
convenional, a varietilor identice sau nediferenierile cu ochiul liber.

2. INREGISTRAREA LA DIRECTIA AGRICOLA JUDETEANA (DAJ)

Prima etapa a procesului de certificare dup semnarea contractului, este reprezentata de
nregistrarea la Direcia Agricola Judeeana, numita in continuare DAJ. nregistrarea se face prin
completarea Anexei corespunztoare din Ordinul nr 1253/20013.
In fiecare an, fisa de nregistrare actualizata trebuie depusa la DAJ pana la un termen limita indicat
de Ministerul Agriculturii si Dezvoltrii Rurale.
Orice modificare in informaiile declarate iniial trebuie imediat notificate la DAJ prin completarea
Anexei 13 a Ordinului nr 1253/2013
Datele de contact ale Direciilor Agricole Judeene sunt disponibile accesnd urmtorul link:
http://www.madr.ro/directii-agricole-judetene.html

1
 GHID PRACTIC PENTRU PRODUCIA VEGETAL N
AGRICULTURA ECOLOGIC

3. CONVERSIA

3.1. Informaii generale:

Pentru ca terenul sa poat fi recunoscut ca si ecologic iar produsele recoltate de pe acesta sa poat
fi comercializate cu status ecologic, terenul trebuie sa fie supus unei perioade de conversie (a se
vedea la punctul 1 definiia conversiei).
Conversia unui teren ncepe:
- la data nregistrrii la DAJ si
- la data la care practicile devin conforme cu regulile de producie ecologic.

Tipul culturii Durata Condiii

conversiei
Anual 2 ani Produsele semnate dup 2 ani de la nceputul conversiei
terenului pot fi comercializate cu status de produs ecologic.
Daca nsmnarea are loc nainte de a se ncheia cei 2 ani, atunci
produsul va fi comercializat ca si produs in conversie
Peren 3 ani Produsele recoltate dup 3 ani de la nceputul conversiei
terenului pot fi comercializate cu status de produs ecologic
Pajiti si culturi 2 ani nainte de folosirea ca si furaj ecologic
utilizate ca
furaje

In schemele de mai jos, sunt explicate modalitile de aplicare a perioadei de conversie in funcie de
tipul de cultura.

3.2. Culturi anuale:

Foarte important de luat in calcul la stabilirea statusului produselor la culturile anuale este data
nsmnrii. Daca nsmnarea este fcut nainte de a trece cei 2 ani de conversie, atunci produsul
recoltat va fi in conversie chiar daca recoltarea va avea la o data ulterioara mplinirii celor 2 ani de
conversie.
Daca nsmnarea are loc dup ce trec cei 2 ani de la nregistrarea la DAJ atunci produsul recoltat
poate fi comercializat cu status ecologic.

nsmnare =>Produs in conversie

nsmnare=>Produs ecologic
STATUS 15.05.2014 15.05.2015 15.05.2016
PRODUS Produs convenional Produs in conversie

STATUS C1 C2 ECOLOGIC
TEREN (conversie anul 1) (conversie anul 2)

15.05.2014 =data ncepere conversie = data nregistrare la DAJ

2
 GHID PRACTIC PENTRU PRODUCIA VEGETAL N
AGRICULTURA ECOLOGIC

3.3. Culturi perene:

La plantele perene este important de luat in calcul data recoltrii. Daca recoltarea se face la o data
ulterioara mplinirii a 3 ani dup nregistrarea iniiala la DAJ, atunci produsul poate fi recoltat si
comercializat ca si produs ecologic.

Recoltare
STATUS 15.05.2014 15.05.2015 15.05.2016 15.05.2017
PRODUS Produs convenional Produs in conversie Produs in conversie Produs ecologic

STATUS C1 C2 C3 ECOLOGIC
TEREN (conversie anul 1) (conversie anul 2) (conversie anul 3)

15.05.2014ata ncepere conversie = data nregistrare la DAJ

3.4. Derogare perioada de conversie:

Perioada de conversie descrisa mai sus poate fi redusa prin derogare. Aceasta derogare este
acordata de Ministerul Agriculturii si Dezvoltrii Rurale (MADR).

Reducerea perioadei de conversie este posibila cu urmtoarele condiii de acordare:

- Completarea unei cereri scrise conform cererii tip SRAC;
- Transmiterea ctre SRAC a unor documentele justificative emise de ctre autoritile locale,
care dovedesc faptul c pe parcelele pentru care se solicit reducerea perioadei de conversie
nu s-au utilizat substane interzise (nelistate in Anexa I si/sau II a REG CE 889/08), pe o
perioad de 3 ani anteriori conversiei (pentru suprafee agricole, cu excepia pajitilor
naturale) sau 1 an (pentru pajiti naturale);
- Prelevarea de ctre SRAC a probelor de sol in vederea analizrii acestora la un laborator
acreditat SR EN 17025;
- In timpul inspeciei efectuate de SRAC, inspectorul va face o evaluare a posibilitii acordrii
derogrii.

4. SEMINTE SI MATERIAL DE INMULTIRE VEGETATIV

Operatorul trebuie s foloseasc semine, material vegetativ de nmulire sau rsaduri ecologice.
n caz de indisponibilitate, se pot utiliza semine sau materiale vegetative de nmulire n conversie
sau chiar convenionale sub anumite condiii.
Condiii de folosire a seminelor sau materialului de nmulire vegetativ convenional:
- Varianta ecologica a seminei respective sa nu fie disponibila (vezi site-ul MADR);
- Acordarea unei autorizaii din partea SRAC nainte de nsmnare. Autorizaia se acorda
numai la cererea scrisa (prin completarea cererii tip) a clientului;
- Seminele convenionale folosite sa nu fie tratate cu produse fitosanitare interzise (a se vedea
Anexa II a Reg. CE 889/08);
- Seminele sa nu fie modificate genetic.
Atenie! Autorizaia este valabila pentru un singur sezon de producie!

3
 GHID PRACTIC PENTRU PRODUCIA VEGETAL N
AGRICULTURA ECOLOGIC

Tipurile de semine disponibile pentru agricultura ecologic sunt listate in baza de date a seminelor
ecologice ce poate fi consultata pe site-ul MADR: http://www.madr.ro/agricultura-ecologica/baza-
de-date-seminte-ecologice.html.

Semine i cartofi de smn:

- folosite pentru producia directa a plantelor anuale sau perene
- se poate acorda autorizaie in caz de indisponibilitate a variantei ecologice
Material de nmulire vegetativ:
- Plante ce dein organe de fructificare i care nu sunt productive minim 3 luni;
- se poate acorda autorizaie in caz de indisponibilitate a variantei ecologice
Rsaduri:
- Plant tnr (crescut din smn n ser sau n rsadni) care a fost sau urmeaz s fie
mutata in alt loc;
- NU se poate acorda autorizaie!

Garanii ce trebuie puse la dispoziia SRAC: certificat de conformitate semine ecologice, factura
de achiziie, etichete, certificate calitate semine (care sa conin informaii despre tratamentele
fitosanitare ale seminelor), declaraie non OMG (pentru culturile sensibile).

5. ROTATIA CULTURILOR IN AGRICULTURA ECOLOGICA

Rotaia n agricultura ecologic constituie un element tehnologic de baz prin care trebuie s se
realizeze un echilibru ntre culturi.
Obiectivele rotaiei culturilor:
meninerea fertilitii solului;
reducerea gradului de mburuienare;
prevenirea i reducerea atacului de boli i duntori;
asigurarea bazei furajere pentru animalele din ferm.
n cadrul rotaiei culturilor trebuie s fie incluse leguminoasele perene i anuale, dar i gramineele
perene (pajiti temporare). Leguminoasele au capacitatea de a tri n simbioz cu bacteriile fixatoare
de azot din genul Rhizobium. Ca atare, plantele leguminoase (mazre, fasole, soia, nut, linte, bob,
lucern, trifoi .a.) au capacitatea de a-i asigura necesarul de azot prin aceast simbioz, iar dup
recoltarea lor rmne n sol o cantitate apreciabil de azot.
n cadrul asolamentului, culturile perene (lucern, trifoi, graminee) de 2-4 ani sunt urmate de 3-4 ani
de culturi anuale.
n cadrul fermei ecologice trebuie asigurat rotaia:
plantelor de toamn cu cele de primvar;
plantelor cu sisteme radiculare diferite;
plantelor anuale cu cele perene;
culturilor semnate n rnduri rare cu cele semnate
n rnduri dese;
plantelor cu particulariti diferite n ceea ce privete
consumul de ap i elemente nutritive;
plantelor care nu au boli i duntori comuni;

4
 GHID PRACTIC PENTRU PRODUCIA VEGETAL N
AGRICULTURA ECOLOGIC

culturilor cu elemente tehnologice diferite.

6. NGRMINTE I AMENDAMENTE PENTRU SOL:

Fertilitatea solului trebuie meninut dup cum urmeaz:
- practicile de cultivare sau prelucrare a solului menin sau sporesc materia organica din sol,
amelioreaz stabilitatea i biodiversitatea solului i previn tasarea i eroziunea solului;
- practicarea rotaiei multianuale a culturilor, includerea culturilor de leguminoase i
ngrmintele verzi;
- aplicarea de ngrminte de origine animal sau de materii organice, ambele de preferin
compostate, provenite din producia ecologic;
- utilizarea preparatelor biodinamice.
n cazul n care aceste msuri nu acoper necesitile nutriionale ale plantelor, pot fi utilizate
ngrmintele i amendamente de sol enumerate n Anexa I din Regulamentul CE 889/2008.
ATENTIE INTERZIS!:
- Producia hidroponic (metod de cultur care const n plasarea rdcinilor plantelor ntr-o
soluie de elemente minerale nutritive sau ntr-un mediu inert, cum ar fi perlitul, pietriul sau
vata mineral, la care se adaug o soluie de elemente nutritive);
- Administrarea de azot (din ngrminte de origine animala) in cantiti mai mari de 170
kg/an/ha suprafaa agricola;
- Folosirea ngrmintelor anorganice pe baza de azot (N);
- Nmolurile provenite de la staiile de epurare a apelor uzate,
- Nmolurile provenite din industria alimentar i agricultur,
- Composturi de deeuri menajere ce nu au fost sortate sau nu au fost compostate;
- Materiile prime ce conin OMG-uri sau ali derivai ai acestora;
- Varul nestins (oxid de calciu) sau varul stins (hidroxidul de calciu); este permis doar carbonat
de calciu (sub forma de cret, marn, roc calcic pulverizat, depozit de nisip cu alge
impregnate de calcar (marn), cret fosfatat) sau varul industrial obinut din fabricarea
zahrului sau srii.

6.1. Utilizarea ngrmintelor verzi

ngrmintele verzi sau culturile verzi sunt plante care se ncorporeaz n sol n scopul
mbuntirii proprietilor acestuia. ngrmintele verzi au urmtoarele efecte benefice:
mbogesc solul n materie organic;
intensific activitatea microbiologic a solului;
mbogesc solul n azot, mai ales cnd este vorba despre leguminoase;
amelioreaz structura solului;
reduc eroziunea solului prin vnt sau ap;
previn levigarea elementelor nutritive, n special a nitrailor.
Plantele ce pot fi utilizate ca i culturi verzi sunt urmtoarele: mazre, mzriche, rapi,
mutar, lupin, sulfin.
Semnarea culturilor verzi trebuie realizat n perioada 1 august 30 septembrie, iar
biomasa format trebuie s fie ncorporat n sol n perioada 15 februarie 31 martie.

5
 GHID PRACTIC PENTRU PRODUCIA VEGETAL N
AGRICULTURA ECOLOGIC

6.2. Condiii privind folosirea gunoiului de grajd:

- maxim 170 kg N/an/ha suprafaa agricola utilizata;
- limit se aplic exclusiv utilizrii gunoiului de grajd, gunoiului de grajd uscat i gunoiului de
pasre deshidratat, compostului de excremente de animale, inclusiv gunoiul de pasre,
compostului de gunoi de grajd i excrementelor animaliere lichide;
- in cazul produciei unei cantiti excesive de ngrminte de origine animala, este necesara
ncheierea acordurilor de cooperare (numite si contracte de comodat) cu alte uniti ecologice
din regiune, in vederea mprtierii surplusului de ngrminte;
- excrementele de animale sub form lichid se utilizeaz dup fermentarea controlat i/sau
diluia adecvat
Condiiile privind proveniena gunoiului de grajd sunt explicate in tabelul de mai jos:
Sistem de cretere animale Permis? Condiii
Agricultura ecologica sau extensiva Permis
Agricultura intensiva Permis Compostare obligatorie
Agricultura industriala INTERZIS
Agricultura industriala: fr teren agricol la dispoziie, animale a cror micare este mpiedicata
(animale in baterii) > 2 UVM/ha
Agricultura intensiva: cu teren agricol la dispoziie, animale a cror micare este mpiedicata (animale
in baterii) + > 2 UVM/ha
Agricultura extensiva: < 2 UVM/ ha.

6.3. Condiii privind folosirea digestatului biogaz:

Digestatul biogaz conine subproduse de origine animal (inclusiv subprodusele provenite de la
animale slbatice) si coninutul tractului digestiv, digerate mpreun cu materii de origine vegetal
sau animal
Condiii de folosire:
- 100% din materiile prime folosite de unitatea de fabricare a digestatului biogaz se afl pe lista
anexei I din Regulamentul 889/2008;
- Componentele digestatului nu trebuie sa provina de la animale provenite din exploatatii fara
sol (sistem industrial)
- Digestatul de biogaz nu trebuie aplicat pe prile comestibile ale plantelor.

6.4. Condiii privind folosirea deeurilor menajere:

- produsele obinute din deeuri menajere sunt triate in funcie de sursele din care provin si
sunt folosite numai dup compostare sau fermentare anaeroba pentru producia de biogaz.
- sunt folosite doar deeuri menajere vegetale i animale (sunt n special autorizate: erveele i
batiste din hrtie, filtre i za de cafea, carton folosit n contact cu alimentele, frunze,
ramuri.);
- Concentraiile maxime n mg/kg de substan uscat: cadmiu: 0,7; cupru: 70; nichel: 25; plumb:
45; zinc: 200; mercur: 0,4; crom (total): 70; crom (VI): nedetectabil

Garanii ce trebuie puse la dispoziia SRAC: contractul de comodat, documente fiscale de

achiziie, documente justificative privind originea animalelor, fise tehnice cu descrierea materiilor
prime din compoziia ngrmintelor compuse etc

6
 GHID PRACTIC PENTRU PRODUCIA VEGETAL N
AGRICULTURA ECOLOGIC

7. PRODUSE FITOSANITARE:
Prevenirea duntorilor, bolilor i a buruienilor se bazeaz n principal pe:
- Protecia prdtorilor naturali,
- Alegerea speciilor i varietilor adecvate,
- Rotaia culturilor,
- Tehnici de cultivare i procedee termice.
n cazul unor ameninri demonstrate si daca practicile descrise mai sus nu sunt suficiente, se pot
folosi produse fitosanitare autorizate n agricultura ecologic care conin substana activa listata in
Anexa II din REC 889/2008.
ATENTIE la condiiile de folosire menionate in Anexa II a Reg. CE 889/2008.
Produsul comercial folosit trebuie s beneficieze de o autorizaie de punere pe pia (sa fie
omologate in Romania).

7.1. Controlul buruienilor n agricultura ecologic

Controlul buruienilor se realizeaz prin aplicarea anumitor metode care, n funcie de momentul i
modul de aplicare, pot fi preventive i curative.
A. Metodele preventive
rotaia culturilor;
fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat sau compost;
lucrrile solului, prin care se poate diminua gradul de mburuienate;
folosirea de material semincer certificat;
semnatul n epoca i la densitatea optim;
distrugerea focarelor de buruieni problem de pe terenurile necultivate
B. Metodele curative
Combaterea plivit manual,
manual plivit cu oticul sau spliga,
prit manual,
cosit.
Combaterea plivit mecanic, (efectuarea de lucrri cu diferite grape - cu lanuri, cu coli, cu
mecanic: degete, rotative, cultivatoare sau perii de buruienire);
prit mecanic (efectuarea de lucrri cu ajutorul cultivatoarelor n spaiul dintre
rndurile de plante de cultur).
Combaterea arderea cu flacr,
termic: folosirea apei calde (oprirea buruienilor),
solarizarea, prin care solul umed (irigat) se acoper cu o folie de plastic
transparent sub care temperatura crete foarte mult, ceea ce duce la distrugerea
seminelor de buruieni.
Combaterea mulcire (acoperirea solului cu materie organic precum resturi vegetale, paie,
biotehnic: frunze, rumegu, compost etc. sau folie de plastic, de preferat biodegradabil,
metoda provocaiei (forarea germinaiei), (provocarea germinrii seminelor de
buruieni prin lucrri ale solului, dup care plntuele sunt distruse prin diferite
lucrri),
metoda epuizrii, (se aplic n cazul buruienilor perene la care nmulirea se

7
 GHID PRACTIC PENTRU PRODUCIA VEGETAL N
AGRICULTURA ECOLOGIC

realizeaz prin organe vegetative (rizomi, stoloni), constnd n epuizarea

substanelor de rezerv acumulate n organele vegetative de nmulire prin
eliminarea repetat a plantelor);
Combaterea n care se aplic efectul inhibant pe care-l exercit cenua seminelor de buruieni
biodinamic asupra buruienilor din aceeai specie.
Combaterea combatere alelopatic (bazat pe relaia care exist ntre plantele superioare
biologic: prin care unele inhib dezvoltarea altora),
combatere cu ajutorul insectelor sau al microorganismelor (ciuperci).

7.2. Controlul bolilor n agricultura ecologic

Din categoria bolilor fac parte virozele (care sunt produse de virusuri), micoplasmozele (ce sunt
produse de micoplasme), bacteriozele (produse de bacterii) i micozele (care au ca patogeni fungii).
Controlul bolilor se poate face prin:
A. Metodele preventive
dezinfecia uneltelor, utilajelor i a hainelor muncitorilor;
rotaia culturilor, prin care se previne nmulirea exagerat a bolilor;
efectuarea arturii ct mai repede dup recoltarea plantei premergtoare;
folosirea de material semincer certificat;
distrugerea buruienilor gazd pentru anumii ageni patogeni;
adunarea i distrugerea resturilor vegetale infectate;
folosirea de soiuri/ hibrizi rezisteni/ tolerani la atacul bolilor;
vruirea trunchiului copacilor, a depozitelor i a magaziilor, care reprezint o msur
obligatorie de igien cultural.
B. Metodele curative
Combaterea prin temperaturi ridicate,
fizic prin foc,
prin trecerea seminelor cu tegumentul gros prin flacr,
prin solarizare (presupune tratarea seminelor prin expunere la soare pentru
distrugerea agenilor patogeni de la suprafaa acestora de ctre radiaiile solare);
Combaterea tierea prilor de plant bolnave sau a plantelor bolnave n ntregime,
mecanic sortarea semintelor
Combaterea prin folosirea produselor fitosanitare listate in Anexa II a Regulamentului
chimic 889/2008

Combaterea cu ajutorul microorganismelor,

biologic prin utilizarea de preparate cu extracte de plante;

7.3. Controlul duntorilor n agricultura ecologic

n grupa duntorilor intr: acarienii, nematozii, insectele, molutele, psrile, mamiferele.
Controlul duntorilor in agricultura ecologica se poate face prin:

8
 GHID PRACTIC PENTRU PRODUCIA VEGETAL N
AGRICULTURA ECOLOGIC

A. Metodele preventive
rotaia culturilor prin care se previne nmulirea exagerat a unor duntori;
lucrrile solului, prin care sunt distrui sau se mpiedic dezvoltarea duntorilor;
semnatul n epoca optim, prin care se evit atacul unor duntori, care se pot dezvolta n
cazul semnatului timpuriu;
ndeprtarea buruienilor gazd pentru anumii duntori;
tocarea resturilor vegetale rmase dup recoltare;
folosirea de soiuri/ hibrizi rezisteni la atacul duntorilor.
B. Metodele curative
prin temperaturi ridicate sau sczute, (n spaii nchise de tip depozit, sere sau
Combaterea
solarii);
fizic
prin foc, respectiv arderea duntorilor (de exemplu, arderea omizilor din pomi
cu ajutorul unor fclii),
prin folosirea luminii, care se bazeaz pe atragerea unor specii de insecte prin
lumin (de exemplu, fluturii crepusculari i nocturni) i combaterea acestora;
prin folosirea sunetelor care pot fi utilizate pentru ndeprtarea psrilor, a
roztoarelor, dar i a mamiferelor (de exemplu, porcii mistrei).
colectarea i distrugerea insectelor duntoare (de exemplu, omida proas a
Combaterea
dudului, gndacul din Colorado s.a.);
mecanic
folosirea de plante capcan, folosirea inelelor cu clei;
rzuirea scoarei pomilor;
inundarea, (turnarea de ap n galeriile de roztoare (oareci, obolani), crtie,
coropinie);
stropirea cu ap,
instalarea de sperietori, pentru alungarea psrilor care atac diferitele culturi;
instalarea de plase i garduri n jurul culturilor agricole, pentru a ine la distan
roztoarele, iepurii, cprioarele, porcii mistrei,
instalarea de plase deasupra culturilor agricole n perioada de maturarea
fructelor, pentru a se preveni atacul psrilor (de exemplu, la via-de-vie).
prin folosirea produselor fitosanitare ce conin substanele active listate in Anexa
Combaterea
II a Regulamentului CE 889/2008;
chimic
cu ajutorul plantelor care, prin coninutul n anumite principii active, au o aciune
Combaterea
repelent sau chiar de distrugere asupra insectelor.
biologic
Ex de plante sunt: ceapa, usturoiul, coada oricelului, pelinul, levnica, tutunul s.a.;
cu ajutorul acarienilor i insectelor, care pot fi prdtori sau parazii.
Ex: pianjenul prdtor (Phytoseiulus persimilis) folosit pentru combaterea
pianjenului rou (Tetranychus urticae); buburuza (Coccinella 7-punctata), folosit
pentru combaterea pduchilor de frunze, gndacului ovzului, tripilor grului s.a,
viespea Trichogramma evanescens, folosit pentru combaterea fluturelui alb al
verzei; viespea Encarsia formosa, folosit pentru combaterea musculiei albe de ser;
cu ajutorul microorganismelor, prin folosirea de biopreparate virotice,
biopreparate bacteriene (precum Bacillus thuringiensis utilizat pentru combaterea
omizilor diferitelor specii de lepidoptere), biopreparate fungice, protozoare i
nematozi;
cu ajutorul altor animale, cum sunt psrile, broatele, aricii, care consum

9
 GHID PRACTIC PENTRU PRODUCIA VEGETAL N
AGRICULTURA ECOLOGIC

insectele duntoare din culturile agricole;

instalarea de capcane cu feromoni,
Combaterea
folosirea capcanelor colorate (foi adezive, lipicioase), cum este folosirea n sere a
biotehnic
capcanelor galbene pentru atragerea musculiei albe de ser.
bazat pe prinderea insectelor, incinerarea lor i utilizarea cenuei rezultate
Combatere
pentru stropirea plantelor
biodinamic

Garanii ce trebuie puse la dispoziia SRAC: documente fiscale de achiziie, fise tehnice cu
descrierea substanelor active, autorizaia de punere pe piaa.

8. PRODUCTIE MIXTA ECOLOGICA SI CONVENTIONALA

Producia mixta reprezint producia simultan de ctre aceeai entitate juridic, a aceleai cultur
produs pe terenurile aflate in agricultura ecologic i pe terenurile cultivate in sistem convenional.

Cultivarea in acelai an, a aceleiai varieti sau a varietilor nediferenierile, n unitile ecologice
(C1, C2, eco) i non-ecologice dintr-o exploataie, este interzis.

8.1. Producie paralela interzisa:

- Orz varietatea RAMATA n agricultura ecologic i orz varietatea
RAMATA n agricultura convenional;
- Amestec de cereale (orz, gru i mazre) n agricultura ecologic i orz
n agricultura convenional;

8.2. Producie paralela permisa:

Culturi anuale:
- grul dur in sistem ecologic si gru comun in sistem convenional (pentru c
sunt varieti diferite);
- porumb cu bob denat in sistem ecologic si porumb cu bob rotund in sistem convenional;
- mazre furajer varietatea Assas pe terenuri ecologice i mazre furajer varietatea Assas pe
terenuri in C2 (trebuie luate msuri de separare a produciei din agricultura ecologic de producia
din C2).

Culturi perene:
Prin derogare este permisa producia paralela a varietilor nediferenierile in aceeai exploataie in
urmtoarele cazuri si respectndu-se anumite condiii:
a) Producie paralela de culturi perene care necesita perioada de cultivare de mai mult de
3 ani.
b) Suprafee destinate cercetrilor agricole sau activitilor educaionale;
c) Produciei de semine, material de nsmnare vegetativa si transplanturi
d) Puni utilizate exclusiv pentru punat.
In cazurile a), b) si c) trebuie ndeplinite urmtoarele condiii:
- Terenurile convenionale sa fie incluse intr-un plan de conversie prin care clientul i asuma
angajamentul privind introducerea acestora in sistem ecologic in urmtorii 5 ani; Planul de
conversie si masurile luate pentru separare trebuie aprobate=> derogare

10
 GHID PRACTIC PENTRU PRODUCIA VEGETAL N
AGRICULTURA ECOLOGIC

- Sa fie luate masuri pentru separarea produselor ecologice de cele convenionale;

- Sa se informeze SRAC privind recoltarea produselor (ecologice si convenionale) cu 48 h
nainte;
- Sa se informeze SRAC la sfritul recoltrii, cantitile exacte recoltate si masurile luate pentru
separarea produselor;
Nu trebuie ndeplinite condiiile de mai sus daca varietile sunt diferite si diferenierea se poate
face cu ochiul liber
Exemple:
strugurii roii si strugurii albi;
mere verzi si mere roii.

9. DOCUMENTE NECESARE N TIMPUL INSPECTIEI

Urmtoarele documente trebuie inute la zi, iar acestea vor fi verificate de ctre inspectorul SRAC i
pot fi ataate raportului de inspecie:
Fisa de nregistrare la DAJ pentru anul in curs;
Declaraia de suprafaa de la APIA pentru anul in curs sau adeverin de la primrie care
sa cuprind suprafeele cu care clientul figureaz la Registrul Agricol;
Registru cultural (caietul cmpului etc);
Garanii primite de la furnizori pentru cumprarea seminelor, fertilizatorilor si a
produselor fitosanitare (facturi, certificate de conformitate sau calitate, etc);
Hrile parcelelor i planurile cldirilor;
nregistrrile si documentele contabile;
Evidente ale stocurilor
Planul de rotaie, planul de conversie (daca este aplicabil);
Derogri si autorizaii obinute;
Etichete.

11