Sunteți pe pagina 1din 102

CUPRINS

GENERALITI PRIVIND AGRICULTURA ECOLOGIC

Conversia de la agricultura convenional la agricultura ecologic


Etichetarea produselor ecologice

DEFINIIILE AGRICULTURII ECOLOGICE


ASPECTE GENERALE PRIVIND TEHNOLOGIA DE
CULTIVARE A PLANTELOR MEDICINALE I AROMATICE N
SISTEMUL DE AGRICULTUR ECOLOGIC
Tehnologia ecologic de cultivare a cimbrului de cultura
MUSETEL - Tehnologia ecologic de cultivare
Tehnologia ecologic de cultivare a mentei
Tehnologia ecologic de cultivare a glbenelelor
Tehnologia ecologic de cultivare a salviei
Tehnologia ecologic de cultivare a lavandei
Negrilica- Tehnologia ecologic de cultivare
Tehnologia ecologic de cultivare a crielor
Tehnologia ecologic de cultivare a feniculului
Tehnologia ecologic de cultivare a mustarului alb
Tehnologia ecologic de cultivare a schindufului
Anghinarea- tehnologia ecologic de cultivare
1

Coada oricelului- Tehnologia ecologic de cultivare


Tehnologia ecologic de cultivare a armurariului
Tehnologia ecologic de cultivare a macului de grdin
Tehnologia ecologic de cultivare a nalbei de gradin
Tehnologia ecologic de cultivare a PATLAGINEI
Tehnologia ecologic de cultivare a plantei de
ECHINACEEA
Tehnologia ecologic de cultivare a plantei de
SUNATOARE
VALERIANA- tehnologia ecologic de cultivare
CULTURA SOFRANELULUI
USCAREA PLANTELOR USCATOARE
PASTRAREA PLANTELOR
COMERCIALIZAREA
Legea plantelor medicinale si aromatice 491/2003

LEGEA PLANTELOR MEDICINALE SI AROMATICE, LEGEA NR


491/2003, PUBLICATA IN M.OF. PARTEA I NR 844/26.11.2003
Colectarea si comercializarea plantelor medicinale. Firme.

GENERALITI PRIVIND AGRICULTURA ECOLOGIC

Agricultura ecologic (numit i organic sau biologic) a aprut in


Europa
ca urmare a unor probleme de sntate aprute i a unor experiene
negative

determinate de utilizarea produselor chimice de sintez, generate de


tehnologiile de
tip intensiv, industriale, bazate pe forarea produciei prin suprafertilizarea
terenului
agricol, precum i prin folosirea de biostimulatori (antibiotice, hormoni
etc.) in
alimentaia animalelor.
La nivel mondial s-a conturat o cerin nou, destul de puternic, care s-a
transformat intr-o adevarat micare de nivel european pentru obinerea
de produse
agroalimentare prin tehnologii curate, nepoluante, fr substane chimice.
Calitatea
produselor este apreciat luand in considerare mai multe caracteristici,
cele mai
importante fiind cele fizice, chimice i tehnologice. Agricultura ecologic
pune un
deosebit accent pe calitatea igienic, ecologic i biologic a
produselor obinute.
Prin eliminarea total a produselor chimice din viaa fermei, agricultura
ecologic poate contribui eficient la meninerea unui mediu ambiant curat,
favorizand
dezvoltarea vegetaiei naturale i a lumii animale. Cu cat numarul fermelor
ecologice
este mai mare, cu atat efectul ecologic devine mai benefic. Dar i din
punct de vedere
economic efectele sunt favorabile. Recoltele mai mici obinute sunt
compensate prin
faptul c, alimentele sau materialul vegetal obinute de la plantele
medicinale i
aromatice, datorit calitii biologice superioare, au valoare nutritiv
crescut i
principii active cu efect terapeutic benefic i sunt mai sntoase.
Obiectivele
ecologice trebuie combinate cu cele economice pentru obinerea
unor rezultate
corespunztoare. Sistemele de producie sunt optimizate in aa fel incat
s fie viabile
din punct de vedere economic, reproductibile, capabile s asigure o
utilizare
corespunztoare a teritoriului, cu un minim de consumuri i respectand
mediul.
Printre principiile care stau la baza sistemului de agricultur ecologic ar
putea
fi amintite urmatoarele:
protecia mediului inconjurtor;
3
meninerea i creterea fertilitii solului;
respectul pentru sntatea consumatorilor;
meninerea biodiversitii ecosistemului agricol;

reciclarea materiilor i resurselor cat mai mult posibil in interiorul


exploataiilor agricole;
exploataia agricol trebuie sa fie o unitate in echilibru;
meninerea integritii produselor agricole ecologice, de la producerea
acestora
i pan la vanzare;
cultivarea plantelor i cresterea animalelor in armonie cu legile naturale;
producie optim nu maxim;
tehnologii noi i potrivite sistemului de agricultur ecologic;
creterea animalelor corespunztor cerinelor fiecrei specii.
In ultimii ani acest tip de agricultur a inceput s capete o insemntate din
ce
in ce mai mare, atat din cauza creterii numrului de suprafee cultivate in
sistem
ecologic, cat i prin sporirea numrului de productori i consumatori.
Astfel,
agricultura ecologic este practicat astzi in aproximativ 100 de ri, pe o
suprafa
de aproximativ 24 milioane hectare.
In Romania, principala organizaie care coordoneaz activitatea agriculturii
ecologice este Compartimentul Agricultur Ecologic din cadrul Direciei
de calitate
i de cercetare agricol a Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii
Rurale.
Cheltuielile generate de sistemele de producie ecologic constituie un
important element al concurenei pe pieele agricole. In ara noastr, baza
legal
pentru organizarea produciei i desfacerii de produse ecologice o
constituie
Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 34/2000, aprobat prin Legea nr.
38/2001 i
prin Hotrarea de Guvern 917/2001, care stabilete Normele metodologice
de aplicare
a prevederilor O.U.G. nr. 34/2000. Cultivarea plantelor medicinale i
aromatice este
coordonat de Ministerul Agriculturii, prin Legea plantelor medicinale i
aromatice,
nr. 554/2003.
4
Conversia de la agricultura convenional la agricultura ecologic
Trecerea de la o exploatare convenional la una ecologic trebuie s fie
foarte
bine gandit, aplicat progresiv, datorit faptului c perioada de conversie
este de 3
ani, perioad in care este obligatorie aplicarea principiilor agriculturii
ecologice.
Pentru a incepe o asemenea activitate trebuie luate in considerare unele
aspecte ce vizeaz ferma, ca de exemplu: climatul, relieful, solul,
posibilitatea

aplicrii irigaiilor, dar i situaia economic, in ceea ce privete piaa de


desfacere a
materialului vegetal obinut, posibilitile de procesare, preurile i
structurile
comerciale existente.
Conversia de la agricultur convenional la agricultura ecologic necesit
din
partea agricultorului cunotine privind acest tip de agricultur, o
motivaie puternic
pentru un mod de producie in armonie cu legile naturii, care s protejeze
mediul
inconjurtor i sntatea consumatorilor de produse agricole.
Perioada de conversie este stabilit de legislaia i standardele in vigoare,
fiind
diferit de la o ar la alta. Pentru Romania, conform Ordonanei de
Urgen a
Guvernului nr.34/2000 i Normelor Metodologice din 13 septembrie 2001
de aplicare
a acestei Ordonane de Urgen, perioada de conversie este urmtoarea:
- 2 ani inainte de insmanare, pentru culturile de camp anuale, pajiti i
culturi furajere;
- 3 ani inainte de recoltare pentru culturile perene i plantaii.
Produsele in conversie pot fi certificate numai dup ce ferma a incheiat
perioada de conversie. Inceputul perioadei de conversie este calculat, de
obicei, de la
data cererii productorului ctre organismul de certificare, cand fermierii
se oblig s
respecte standardele. In timpul procesului de conversie, produsele pot fi
etichetate ca
produse de agricultur ecologic in curs de conversie cu condiia ca
cerinele de
baz s fi fost satisfcute timp de cel puin 12 luni.
Dup terminarea perioadei de conversie, exploataia agricol primete un
certificat de la instituia autorizat la care este afiliat, urmand ca periodic
s fie
inspectat pentru a se verifica dac se respect regulile i normele
specifice
agriculturii ecologice.
In Romania, agricultorii care doresc s devin productori agricoli ecologici
trebuie s se inregistreze la Compartimentul Agricultur Ecologic din
cadrul
5
Direciei de calitate i de cercetare agricol a Ministerului Agriculturii,
Pdurilor i
Dezvoltrii Rurale, i, trebuie s fie supui operaiunilor de inspecie i
certificare de
ctre instituiile acreditate de Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii
Rurale
prin intermediul acestui departament.

Inspecia unitilor/fermelor ecologice i eliberarea certificatelor de control


se
face in prezent de organisme de control acreditate in Uniunea European,
sau care au
echivalena in U.E. In prezent, exist acreditate s funcioneze dou
organisme de
certificare romaneti, respectiv: Biocert i Ecoinspect, iar in program de
acreditare se
afl Institutul Naional de Bioresurse.
Dup obinerea certificatului de productor agricol ecologic, produsele
agricole pot fi vandute ca produse ecologice.
6
Etichetarea produselor ecologice
Pentru a arta cumprtorilor din pia sau din magazin c produsul este
ecologic este nevoie de etichete sau de mrci de certificare. La fel ca i
numele de
mrci, etichetele sunt inregistrate i protejate i pot fi folosite numai de
productorii i
procesatorii autorizai, certificai.
Etichetarea produselor ecologice se face cu respectarea urmtoarelor
reguli:
numele i adresa productorului sau prelucrtorului;
denumirea produsului, inclusiv metoda de producie ecologic utilizat;
numele i marca organismului de inspecie i certificare;
condiiile de pstrare;
termenul minim de valabilitate;
interzicerea depozitrii in acelai spaiu a produselor ecologice alturi
de alte
produse.
Etichetele vor conine i o sigl specific produselor ecologice controlate,
inregistrat la Oficiul de Stat pentru Invenii i Mrci, emis i aplicat pe
baza
sistemului de certificare, indicand c produsul respectiv este conform cu
regulile de
producie ecologic.
De asemenea, pe eticheta unui produs ecologic poate aprea i meniunea
Agricultur ecologic Ecorom Sistem de control RO, numai dac
produsele
indeplinesc urmtoarele cerine:
au fost obinute prin metode de producie ecologic;
au fcut obiectul inspeciei pe tot parcursul ciclului de producie,
preparare i
comercializare;
au fost produse sau preparate de operatori de produse agroalimentare
care au
fost supuse controlului de ctre organismele de inspecie i certificare
acreditate;
sunt ambalate i transportate la punctul de comercializare in ambalaje
inchise.
Conform legislaiei in vigoare este obligatorie inregistrarea operatorilor de

produse ecologice la Compartimentul Agricultur Ecologic din cadrul


Direciei de
calitate i de cercetare agricol a Ministerului Agriculturii, Pdurilor i
Dezvoltrii
Rurale.
7

DEFINIIILE AGRICULTURII ECOLOGICE

De-a lungul evoluiei i dezvoltrii agriculturii ecologice pe plan mondial,


un
numr mare de ri i o multitudine de organizaii private de certificare au
dat definiii
agriculturii ecologice. In trecut, diferenele dintre aceste definiii erau
foarte mari, dar
cerinele din comerul internaional i organismele implicate in procesele
de acreditare
au dus la o uniformitate evident. Astfel, Federaia Internaional a
Micrilor pentru
Agricultur Organic (IFOAM), definete agricultura ecologic ca fiind "o
abordare
holist a sistemului de management al produciei, care promoveaz i
intreine
dezvoltarea sntoas a agro-ecosistemelor, incluzand biodiversitatea,
ciclurile
biologice i activitatea biologic a solului. Ea incurajeaz cu prioritate
utilizarea
msurilor agrotehnice, prin comparaie cu utilizarea inputurilor din afara
fermei,
inand cont de faptul c, specificul zonal solicit sisteme adaptate
condiiilor locale.
Aceasta se realizeaz prin utilizarea, acolo unde este posibil, a metodelor
agrotehnice,
biologice i mecanice, prin contradicie cu utilizarea produselor sintetice.
(www.ifoam.ro)
Dup Claude Aubert ("L'agriculture biologique", Paris 1970), agricultura
ecologic este "agricultura bazat pe observarea legilor vieii care constau
in a nu
hrni direct plantele cu ingrminte solubile ci fiinele vii din sol care
elaboreaz i
furnizeaz toate elementele de care plantele au nevoie".
In cadrul regulametului UE nr. 2092/91 agricultura ecologic este definit
ca
fiind un sistem de management al produciei care promoveaz i sporete
biodiversitatea, ciclurile biologice i activitatea biologic a solului. Ea se
bazeaz pe
utilizarea la minimum a input-urilor din afara fermei i pe practici de
management
care refac, menin i intresc armonia ecosistemului. Principalele principii
cluzitoare ale produciei ecologice sunt utilizarea de materiale i practici
care

consolideaz echilibrul ecologic al sistemelor naturale i care integreaz


componentele sistemului de agricultur intr-un ansamblu ecologic unitar.
(http://ccvista.taiex.be/download.asp)
Conform definiiei, dat de Organizaia pentru Alimente i Agricultura FAO
(Food i Agriculture organization), i Organizaia Mondial a Sntii OMS
in
8
"Codex Alimentarius", agricultura ecologic reprezint un "sistem integral
de
gestionare a procesului de producie, care contribuie la sprijinirea i
consolidarea
rezistenei agroecosistemului, incluzand biodiversitatea, ciclurile biologice
i
activitatea biologic a solului. Agricultura ecologic pune accent pe
folosirea unor
practici de gestionare corespunztoare, in loc de introducerea unor
produse fabricate
in afara fermei respective i ia in consideraie faptul, c condiiile din
fiecare regiune
in parte necesit sisteme, bine adaptate specificului acestei regiuni. Acest
lucru se
poate realiza prin folosirea, unde este posibil, a metodelor agronomice,
biologice i
mecanice in loc de folosirea materialelor sintetice pentru anumite operaii
in cadrul
sistemului. (www.fao.org)
Standardele Generale Canadiene, definesc agricultura ecologic ca fiind
un
sistem holistic de producie conceput s optimizeze productivitatea i
bunstarea
diferitelor asociaii din cadrul agroecositemului, incluzand organismele din
sol,
plantele, animalele i oamenii. Principalul obiectiv al agriculturii ecologice
il
constituie dezvoltarea unor exploataii productive, care s se afle intr-o
relaie
durabil i armonioas cu mediul inconjurtor. (www.pwgsc.gc.ca)
Conform Programului Naional de Agricultur Organic, Departamentul
pentru Agricultur al S.U.A. (U.S.D.A. National Organic Program)
agricultura
ecologic este definit ca orice metod care ajut la creterea i
dezvoltarea
organismelor vii in mediul lor natural, cu aciune cat mai redus asupra
acestora, in
vederea obinerii de produse agricole bogate in proteine, grsimi, glucide,
fibre,
vitamine, minerale i alte substane nutritive cu o compoziie chimic
corespunztoare
utilizrii lor de ctre organismul uman, care pot asigura energia necesar
unei viei

sntoase i echilibrate.
In Romania, agricultura ecologic din punct de vedere legislativ presupune
obinerea de produse agroalimentare fr utilizarea ingrmintelor,
pesticidelor,
hormonilor, substanelor anabolizante, antibioticelor pentru stimularea
produciei i a
altor produse convenionale duntoare, in conformitate cu regulile de
producie
ecologic, care respect standardele, ghidurile i caietele de sarcini
naionale i sunt
atestate de un organism de inspecie i certificare infiinat in acest scop.
Organismele
modificate genetic i derivatele lor nu sunt permise in producia ecologic.
(www.maap.ro)

Ion Toncea preedintele Asociaiei Romane pentru Agricultur Ecologic


(Ghid practic de Agricultura ecologic) definete agricultura ecologic ca
fiind
9
tiina, sau chiar arta, administrrii sau intreinerii organismelor agricole i
a mediului
lor de via, pentru utilizarea lor pe termen lung de ctre natur i de
ctre oameni. Ca
tiin, agricultura ecologic se ocup cu studiul sistematic al structurilor
materiale
(organismele vii i mediul lor de via) i funcionale (inclusiv interrelaiile
dintre
structurile materiale) ale sistemelor agricole; totodat, proiecteaz
managementul
acelor agroecosisteme care pot satisface, timp indelungat, nevoile umane
de hran,
imbrcminte i de locuit, fr a diminua potenialul ecologic, economic i
social al
resurselor naturale. Ca ocupaie practic, agricultura ecologic reprezint
activitatea
de implementare a cunotinelor teoretice despre natur i agricultur in
sisteme
tehnologice durabile, bazate pe resursele materiale, energetice i
informaionale. De
asemenea, agricultura ecologic se bazeaz pe inteligen i ca atare,
presupune
cunotinte amnunite asupra pmantului, vieuitoarelor i altor factori
economici i
sociali, precum i pe intuiie, cumptare in alegerea i aplicarea msurilor
practice.
10

ASPECTE GENERALE PRIVIND TEHNOLOGIA DE


CULTIVARE A PLANTELOR MEDICINALE I AROMATICE N
SISTEMUL DE AGRICULTUR ECOLOGIC

Tehnologia cadru de cultivare a plantelor medicinale i aromatice in


sistemul
de agricultur ecologic presupune urmtoarele aspecte:
Zonarea ecologic;
Rotaia culturilor i asolamentul;
Fertilizarea;
Lucrrile solului;
Smana i semnatul sau plantatul materialului sditor;
Lucrrile de ingrijire (combaterea buruienilor, bolilor i duntorilor i
irigarea);
Recoltarea, condiionarea, producia.
Zonarea ecologic. Aa cum sunt specificate anumite areale de
favorabilitate
pentru plantele din cultura mare, aa sunt prezentate zonele i pentru
plantele
medicinale i aromatice. Astfel, exist zone foarte favorabile unei anumite
plante,
zone favorabile, zone mai puin favorabile sau zone nefavorabile.
De asemenea, in funcie de condiiile climatice exist o zon umed i
rcoroas i o zon uscat i mai clduroas. In cadrul acestor zone sunt
cuprinse 24
de subzone, difereniate dup tipul de sol i microclimat. Astfel subzona I
cuprinde:
Brila, Buzu, Ialomia, Clrai, sudul judeului Vrancea, nordul judeului
Ilfov.
Subzona II cuprinde: Constana, sudul judeului Tulcea, etc., ajungand in
final la
subzona XXIV cu zona de munte.
Amplasarea culturilor. Rotaia reprezint ordinea (succesiunea) de
cultivare a
plantelor in timp pe aceeai sol (suprafa de teren). Pe o anumit sol,
plantele
alterneaz. Ordinea de rotire (de cultivare) a plantelor se face dup
anumite criterii,
astfel incat fiecare cultur s intalneasc in sol cele mai favorabile condiii
de cretere
i dezvoltare. Rotaia culturilor se prezint indicand prin numere ordinea in
care se
cultiv. Numrul total de culturi ne indic durata rotaiei sau perioada
rotaiei. Durata
11
rotaiei poate fi de 2-6 ani. Asolamentul reprezint una dintre cele mai
importante
msuri agrofitotehnice pentru sporirea produciei.
In orice ferm, dar mai ales in cele in care se practic agricultura
ecologic, se
recomand s se cultive mai multe plante, pentru ca activitatea acelei
ferme s devin
cat mai echilibrat. Asolamentul reprezint una dintre cele mai importante
msuri

agrofitotehnice pentru sporirea produciei. De fapt, asolamentul reprezint


rotaia
culturilor in timp, pe o anumit perioad, dar i in spaiu, adic
amplasamentul in care
se va cultiva planta respectiv. Nu acelai in fiecare an. In cadrul fermei
poate exista
un asolament special numai de plante medicinale i aromatice sau un
asolament mixt,
care s cuprind pe lang aceste specii i plante din cultura mare, ca de
exemplu:
cereale, leguminoase pentru boabe sau alte plante. Culturile agricole sunt
alese in
funcie de anumite criterii, care privesc, condiiile din zon, tipul de sol,
clima. Alte
criterii se refer la cerinele plantelor medicinale, la disponibilul de for
de munc
din zon. De asemenea, se va ine cont de existena unor dotri pentru
condiionarea
recoltei sau echipamente pentru distilarea uleiurilor volatile, precum i
spaii sau
instalaii pentru uscare, dar i de bolile i duntorii specifici fiecrei
culturi in parte.
Pot fi organizate ferme specializate sau ferme mixte care au in asolament
doar
plante medicinale. Una dintre dificultile cu care se confrunt ferma de
plante
medicinale o constituie necesarul mare de for de munc. De aceea, este
de dorit ca,
in zonele in care este posibil i exist un sistem de maini agricole
adecvat, s se
cultive plante care au o tehnologie mecanizat integral, ca de exemplu:
coriandru,
mutar, chimen, anason sau fenicul.
Administrarea ngrmintelor. Fertilitatea solului in cadrul sistemului
de
agricultur ecologic trebuie s fie meninut i ameliorat printr-un
sistem de msuri
care s favorizeze activitatea biologic maxim a solului, precum i
conservarea
resurselor acestuia. Astfel, fertilitatea i sntatea solului sunt meninute
prin practici
biologice precum: rotaia culturilor, lucrri manuale, prit, compostare i
mulcire.
Prin folosirea ingrmintelor organice in agricultura ecologic, se mrete
i se
menine procentul de materie organic a solului. De asemenea, prin
cultivarea de
plante leguminoase care fixeaz azotul atmosferic i las terenul curat de
buruieni,

prin plante care pot constitui ingrminte verzi sau alte plante cu
inrdcinare
adanc, se pot crea condiii optime in nutriia plantelor, prin punerea la
dispoziia
acestora a unor substae utilizate direct (azotul) sau de ctre
microorganismele
12
prezente in sol (bacterii, ciuperici), care descompun materia organic i au
efecte
pozitive asupra sistemului radicular sau asupra fotositezei.
Ins in agricultura ecologic, baza fertilizrii o constituie ingrmintele
organice naturale, pregtite dup o tehnic special, certificate i
ingrmintele
minerale naturale. Pentru reuita agriculturii ecologice, materiile organice
necesare
pregtirii composturilor ecologice ar trebui s fie provenite din
exploataiile agricole
ce practic agricultura ecologic.
Astfel, gunoiul de grajd, este considerat un ingrmant complex in
cadrul
sistemului de agricultur ecologic, i poate fi constituit din amestec de
blegar i
materii vegetale. Acesta conine azot (5 kg/t gunoi), fosfor (2,5 kg/t gunoi),
potasiu (6
kg/gunoi) i calciu (5 kg/t gunoi). Calitatea i cantitea gunoiului depind de
mai muli
factori: specia i varsta animalelor de la care provine gunoiul, furajele
folosite i felul
aternutului din grajduri, metoda i perioada de pstrare a gunoiului.
Gunoiul de grajd
utilizat pentru fertilizare trebuie s provin de la exploataii care practic
sistemul de
agricultur ecologic. Acest tip de ingrmant se aplic de obicei toamna,
incorporat
fiind apoi prin artur, avand un efect complex asupra solului, influenand
insuirile
acestuia. Astfel, solurile care conin argil in cantitate mai mare devin mai
permeabile, mai afanate, cele nisipoase devin mai structurate, mai legate,
iar
coninutul in humus, component important al fertilitii, crete. De
asemenea, este
imbuntit activitatea biologic a microorganismelor i a microfaunei din
sol.
Pregtirea i pstrarea gunoiului se fac la platforma de gunoi. Aceasta se
prezint sub forma unui loc special amenajat, departe de grajduri i
fantani, pentru a
nu rspandi mirosul sau diferite boli. Inlimea stratului de gunoi in
platform poate fi
de 2,5-3 m i se acoper cu resturi vegetale sau cu pmant pan in
momentul

administrrii, pentru a fi evitate pierderile de amoniac, respectiv de azot.


Transportul
in camp i imprtierea trebuiesc corelate cu lucrrile solului, iar efectul
gunoiului se
poate constata i la 2-3 ani de la aplicare. Dozele in care se aplic se
incadreaz intre
10 i 30 de tone/ha, in funcie de specia cultivat, condiiile climatice i
fertilitatea
natural a terenului.
In zonele umede i rcoroase i pe soluri grele se recomand doze
cuprinse
intre 25 i 35 t/ha, iar gunoiul poate fi folosit i mai puin fermentat decat
in zonele
clduroase in care se manifest seceta.
Un alt tip de ingrmant organic mult utilizat in cadrul sistemului de
agricultur ecologic este compostul. Acesta poate fi considerat un
ingrmant
13
rezultat al fermentrii aerobe (in prezena oxigenului din aer), a unui
amestec de
deeuri vegetale i animale (frunze, coceni, paie, alte ierburi, mustul i
gunoiul de
grajd), resturi menajere, nmoluri oreneti sau zootehnice rezultate din
epurarea
apelor reziduale.
In practica obinuit, compostul se obine prin aezarea in straturi
succesive a
materiilor vegetale i a gunoiului de grajd, pe un sol afanat la suprafa i
permeabil.
Descompunerea acestor componente dureaz de la cateva sptmani
pan la cateva
luni, in funcie de natura materiei organice i de condiiile climatice. De
asemenea,
este necesar udarea grmezii periodic i acoperirea cu un strat de
pmant sau de paie.
Pentru a fi evitate unele pierderi de nutrieni, compostul trebuie folosit
imediat ce s-a
incheiat procesul de fermentare, iar doza de aplicare va fi de 10-12 t/ha,
datorit
faptului c, este mai srac in azot, dar mai bogat in elemente precum
fosfor, potasiu i
calciu. Compostul trebuie aplicat prin imprtiere pe teren i poate fi
incorporat in sol
fie prin artur, fie cu grapa cu discuri.
Mrania, reprezint un gunoi de grajd foarte bine descompus, fiind mai
bogat
in elemente nutritive decat acesta, iar cantitile utilizate pentru diverse
culturi sunt de
6-10 t/ha. Se poate aplica direct pe sol, sau doar la plantatul rsadurilor,
putand fi

utilizat i in vegetaie, deoarece se descompune repede, punand la


dispoziia
plantelor elementele nutritive necesare. Poate fi utilizat i in rsadnie
pentru
obinerea de rsaduri pentru specii precum: menta, busuiocul, cimbrul de
cultur.
Turba, este, de asemenea, un ingrmant organic recomandat a fi folosit
pentru fertilizarea plantelor medicinale i aromatice cultivate in sistemul
de
agricultur ecologic. Inainte de a fi utilizat, turba este extras din
turbrii, respectiv
din zonele umede unde se formeaz, i se pstreaz in grmezi circa 6
luni, dup care
se utilizeaz drept ingrmant asemntor gunoiului de grajd.
ngrmintele verzi provin de la plante cultivate, ce se incorporeaz
prin
artur in sol, in momentul in care ajung la maximum de cantitate de
mas verde. Ele
se descompun in sol i reprezint o surs deosebit de elemente nutritive.
Bine
reprezentate de plante precum leguminoasele (lupinul, sulfina,
mzrichea, trifoiul)
sau altele precum rapia i mutarul, care las in sol o mare cantitate de
azot i alte
elemente nutritive. De asemenea, sunt recomandate pe solurile nisipoase,
srace in
humus, i unde nu exist alte posibiliti de fertilizare organic, pentru a
crea o
structur stabil solului, a reduce eroziunea solului prin vant i ap, a
preveni
levigarea elementelor nutritve, in special a nitrailor.
14
Pe lang ingrmintele organice naturale in agricultura ecologic sunt
acceptate i ngrmintele de origine mineral. Conform legislaiei in
domeniu in
cadrul sistemului de agricultur ecologic sunt acceptate urmtoarele
ingrminte
minerale:
Ingrminte minerale cu azot: azotatul de Chile (16% N);
Ingrminte minerale cu fosfor: fosfat natural cu coninut in cadmiu inferior sau egal cu 90 mg/kg de P2O5; fosfat aluminocalcic coninut in
cadmiu - inferior sau egal cu 90 mg/kg de P2O5, (utilizare limitat pe
solurile bazice (pH>7,5); zguri de fosfai (zgura lui Thomas), fina de
oase;
Ingrminte minerale cu potasiu: sare brut de potasiu (kainit,
silvinit), sulfat de potasiu care conine sare de magneziu (derivat al
srii brute de potasiu), cenuile din lemne fr amestec de crbune de
min, cenua obinut din arderea resturilor vegetale, gunoiului pios;
Ingrminte minerale cu calciu i magneziu: carbonat de calciu de
origine natural (calcar, piatr de var, roci calcice, cret, cret

fosfatat), soluie de clorur de calciu, carbonat de calciu i magneziu


de origine natural (cret magnezic, roci calcice i magnezice
mcinate), sulfat de calciu (ghips) numai de origine natural, sulfat de
magneziu (kieserit) numai de origine natural;
Ingrminte minerale cu siliciu: silicai fin mcinai (cuar, feldspat,
bazalt, ortoclas);
Alte ingrminte minerale: sulf elementar, clorur de sodiu numai
sare din min, pudr de roci, produse reziduale de la fabricarea
zahrului, drojdii de la distilare exclus distilatele amoniacale,
oligoelemente (bor, cupru, fier, magneziu molibden, zinc).
Lucrrile solului. Acestea cuprind operaiunile ce se execut cu diferite
maini i utilaje asupra solului i sunt practicate cu scopul de a afana,
mruni, nivela
solul, de a incorpora ingrmintele i amendamentele i de a combate
prin metode
preventive buruienile, bolile i duntorii din culturile de plante medicinale
i
aromatice.
O alt contribuie semnificativ a acestor lucrri ale solului o reprezint,
faptul
c, semnatul sau respectiv plantatul se vor face in condiii optime, iar
plantele vor
15
avea condiii bune de cretere i dezvoltare i se va obine in final o
recolt bun i de
calitate superioar.
In cadrul unei tehnologii de cultur, lucrrile solului reprezint o verig
important i de aceea este necesar s fie efectuate in cele mai bune
condiii. Astfel,
fermierul trebuie s cunoasc unele particulariti ale terenului, tipul de
sol, prezena
buruienilor problem, unele carateristici ale speciei cultivate pentru
punerea la punct a
metodelor de lucru, a utilajelor necesare i a indicilor de execuie. Pe
terenurile in
pant, lucrrile se vor efectua de-a curmeziul pantei pentru a nu aprea
erodarea
odat cu apa a stratului fertil de sol. De asemenea, resturile vegetale,
trebuiesc
mrunite foarte bine inainte de aratur cu o grap cu discuri, pentru nu
ingreuna
efectuarea arturii i a celorlate lucrri. Lucrrile solului trebuie s fie
efectuate pe cat
posibil in intervalul de umiditate optim, pentru a avea un minim de
consumuri
energetice.
In funcie de specia cultivat, se execut mai multe lucrri ale solului.
Numrul de lucrri i ordinea de executare a acestora reprezint sistemul
de lucrri ale

solului. Cea mai important lucrare este artura, care se poate efectua, de
obicei la 1520 cm adancime, iar pentru unele specii trebuie executat mai adanc la
20-30 cm.
Lucrrile solului trebuie s cuprind obligatoriu un dezmiritit, imediat
dup
recoltarea plantei premergtoare, executat cu grapa cu discuri, pentru
mrunirea
resturilor vegetale i a buruienilor..
Artura de baz, efectuat vara sau toamna, este obligatorie, iar cele
din
timpul anului, necesare pentru infiinarea unor culturi succesive, pot fi
inlocuite cu
trecerea cu cultivatorul sau cu plugul fr corman pentru a mobiliza solul
pe o
adancime de 18-22 cm. Atunci cand solul este prea uscat dup recoltarea
plantei
premergtoare, in toamn, se poate inlocui artura cu lucrri cu grapa cu
discuri grea.
ntreinerea arturii i nivelarea terenului se pot executa, imediat
dup
artur sau primvara concomitent cu pregtirea patului germinativ.
Pregtirea patului germinativ se realizeaz chair inainte de semnat,
pentru a
nu crea condiii de pierdere a apei din sol. Acest lucrare se poate face cu
un
combinator, pentru mrunirea terenului foarte bine, mai ales pentru
speciile care au
semine foarte mici (mutar alb, mghiran, salvie, negrilic), precum i cu
o grap cu
discuri in agregat cu o grap cu coli reglabili. In practica curent este
recomandat
combinatorul.
16
Tvlugitul se poate executa atunci cand terenul este prea afanat inainte
de
semnat sau atunci cand seminele speciei cultivate sunt prea mici i
trebuie s se
creeze condiii optime de umiditate pentru germinaie.
Smna i semnatul sau plantatul materialului sditor. Materialul
de
inmulire, trebuie s provin conform legii, din culturi semincere sau
rsaduri obinute
prin metode de producie ecologic i s nu provin din organisme
modificate genetic
sau orice produse derivate din astfel de organisme. Aceste semine sau
materialul
sditor, trebuie s corespund unor standarde sub aspectul germinaiei,
puritii,

componenei botanice, strii sanitare. De asemenea, trebuie s provin


din recolta
anului precedent, deoarece se pierde foarte repede facultatea
germinativ. Metodele
de producie ecologic pentru rsaduri, trebuie s respecte urmtoarele
condiii: s nu
fie tratate la insmanare decat cu produse admise pentru producia
ecologic i s
provin de la un productor care a practicat tehnicile de producie
ecologic.
LUCRARI D3E IMBUNATATIRE A SOLULUI
Degradarea starii fizice a solului este definita prin distrugerea sa practic
ireversibila
sau usor reversibila. In aceasta sectiune sunt prezentate procedee privind
reducerea ori
prevenirea degradarii fizice a solului. Nu sunt prezentate detaliat in acest
Cod
lucrarile de drenaj si de mentinere a acestora. Totusi, pe multe soluri, este
important a
ne asigura ca aceste sisteme functioneaza eficient si controleaza apa din
sol.
Eroziunea este un proces geologic complex prin care particulele de sol
sunt dislocate
si indepartate sub actiunea apei si a vantului ajungand in mare parte in
resursele de
apa de suprafata. La aceste cauze se adauga si activitatile umane, prin
practicarea
agriculturii intensive si prin gestionarea defectoasa a terenurilor agricole.
Este foarte
important de retinut ca pe masura ce creste nivelul degradarii terenului
agricol,
fertilitatea solului se micsoreaza in aceeasi masura, influentand negativ
nivelul
recoltelor. Intensitatea eroziunii de suprafata (spalarea particulelor de sol
prin siroire
difuza), este in functie de viteza de scurgere, care la randul ei depinde de
marimea si
lungimea pantei. Pe terenurile agricole situate in panta procesul este
accelerat prin
efectuarea lucrarilor agricole pe directia pantei.
Tasarea (compactarea) solului este un proces fizic prin care are loc
cresterea exagerata
a masei de sol pe unitatea de volum. Compactarea solului este clasificata
din doua
punct de vedere: a originii si a localizarii sau adancimii la care se
manifesta. In raport
cu originea compactarea sau tasarea solului este naturala (primara) si
antropica
(artificiala, secundara).

Compactarea naturala este datorata factorilor si proceselor care au condus


la formarea
solului, fiind specifica unor anumite categorii de soluri, adesea in cazurile
respective
17
se formeaza straturi sau orizonturi de sol foarte compacte, cel mai evident
este
orizontul Bt al solurilor argiloiluviale.
Compactarea artificiala, antropica sau secundara este datorata, de regula,
greselilor
tehnologice din sistemul agricol: trafic exagerat si nerational efectuat pe
teren pentru
lucrari agricole, hidroameliorative, transport, in special in conditii
inadecvate de
umiditate a solului.
Compactarea secundara sau antropica este specifica agriculturii intensive,
puternic
mecanizata, avand tendinta de a se accentua odata cu cresterea gradului
de
mecanizare, adica a masei masinilor agricole, a presiunii din pneuri si a
intensitatii si
frecventei de lucrare a solului, fiind deosebit de importanta pentru fiecare
fermier .
Cauze ale compactarii
- In ferma, compactarea antropica este favorizata de urmatoarele cauze:
18

Tehnologia ecologic de cultivare a cimbrului de cultura


CIMBRU DE CULTURA - THYMUS VULGARIS

Nume engleza : Thyme Alte nume : Cimbru Partea folosita :


Frunzele. Frecvent se vinde intreaga planta (frunze si tulpina).
Familia de plante : Lamiaceae (familia mentei).
Descrierea plantei si cultivare : Cimbrul de cultura este o planta ce
poate atinge inaltimi de 50-100 cm. Tulpinile lungi si subtiri poarta frunze
de
forma ovala, prelungi; acestea pot atinge 5 cm lungime si 1-1,5 cm latime.
Culoarea frunzelor este verde aprins. Descrierea condimentului :
Cimbrul
de cultura este o planta intens aromata, care poate fi comparata cu
cimbrul de
gradina (mai ales daca acesta este recoltat vara), ajowa sau spanacul
tamaios. Cimbrul de cultura este folosit atat proaspat cat si uscat; in stare
uscata este folosit si sub forma de pudra.
Cimbrul de cultura are o aroma specifica, destul de puternica si un gust
fin,
usor iute, usor amarui, un pic afumat. In stare uscata cimbrul de cultura
are
aroma si gust mai puternica decat in stare proaspata.
Pregatire si depozitare : Cimbrul de cultura proaspat poate fi pastrat
cateva

zile la temperatura camerei, sau in frigider. Daca este uscat isi pierde in
timp
aroma si gustul; rezista astfel cca. 3-4 luni. Origine : Cimbrul de cultura
este
originar din Europa de sud. Este mult cultivat in Europa de sud si de est, si
in
nordul Africii, dar si in SUA.
19
Din multele alte specii ale genului Thymus, numai Thymus zygis (cimbrul
spaniol) este un substitut acceptabil. Celelalte specii (Thymus satureoides,
Thymus mastichina, Thymus. broussonetti, Thymus maroccanus, Thymus.
pallidus and Thymus. algeriensis) sunt considerate inferioare, din cauza
continutului scazut de timol si a faptului ca mai contin si alte componente
ale
aromei, mai ales carvacol (vezi cimbrul de gradina). Thymus serpyllum
(cimbrul salbatic, o planta de munte din zona temperata a Europei) are
numai
valoare locala ca mirodenie; florile sale se folosesc la prepararea unui sirop
cu parfum puternic de cimbru. Un amanunt interesant: Thymus herbabarona
copiaza aproape perfect mirosul de chimen.
O alta varietate gasita uneori pe piata este cimbrul portocaliu (Thymus
vulgaris var. odoratissimus), care are parfum puternic de cimbru, cu o
nuanta
de coaja de portocala.
In ultimul rand, cimbrul lamaios (Thymus citriodorus) are o aroma
neobisnuita,
combinand parfumul de cimbru cu cel de lamaie; este putin comercializat
si
este bun mai ales proaspat. Cimbrul lamaios se potriveste cel mai bine cu
pestele si legumele fructate si proaspete.
Etimologie : Numele cimbrului de cultura este imprumutat din latinul
thymus, care la randul sau se trage din grecescul thymon. Numele
grecesc
al plantei este de obicei pus in legatura cu thymos, adica spirit, care la
20
origini insemna fum (inrudit cu latinul fumus fum; de unde parfum),
si cu
verbul thyeim, adica a afuma, a oferi ofrande de tamaie. Referinta se
face
probabil la parfumul puternic al cimbrului. Mai exista si o alta explicatie,
aceea
ca numele grecesc vine de fapt din egipteana veche (tam), care
denumea o
planta folosita in procesul de mumificare.
In cele mai multe limbi europene se folosesc nume derivate din latinescul
thymus. Exemplele sunt Thymian in germana, timo in italiana,
timjami in
finlandeza, tijm in olandeza, timyan in rusa, thimari in greaca si
timin in

ebraica.
Pentru un grup de limbi slavice, exemplificat de matedouka in ceha si
de
mashterka in bulgara, numele pare sa derive din cuvantul local pentru
mama.
Utilizari culinare : Cimbrul de cultura este un condiment important in
bucatariile europene, mai ales in sud. Este tipic in special pentru Franta,
unde
ramurele proaspete de cimbru, legate in buchet cu alte ierburi proaspete,
se
adauga la supe, sosuri si tocanite, din care se scot inainte de servire
(bouquet
garni). Cimbrul de cultura uscat face de asemenea parte din herbes de
Provence, amestec din sudul Frantei (vezi LEVANTICA).
Cimbrul este popular si in zonele non-europene ale Mediteranei; de
exemplu,
condimentul iordanian zahtar contine cimbru. Alt exemplu este dukka,
amestec de condimente tipic egiptean. Este o combinatie relativ sarata de
seminte prajite (susan, alune), coriandru, chimion, piper negru si cimbru
de
cultura, folosit mai ales pentru aromatizarea painii. Painea alba egipteana,
mancata cu ulei de masline si dukka, este o masa simpla, dar delicioasa.
In Europa centrala cimbrul de cultura este folosit mai ales pentru supe,
peste,
carne si oua. Cimbrul de cultura, mai ales cimbrul lamaios, este un
ingredient
minunat pentru otetul aromat. Industrial, cimbrul de cultura este deseori
combinat cu maghiranul pentru carnati si merge bine cu foile de dafin, sau
de
boldo. Uneori si branza se aromatizeaza cu cimbru de cultura.
In Anglia cimbrul de cultura este, dupa menta, cea mai populara iarba.
Joaca
21
un rol important si in bucataria Statelor Unite, mai ales pe Coasta de Est.
Bucataria creola din New Orleans este celebra pentru utilizarea extensiva
a
cimbrului de cultura. O tehnica specifica bucatariei creole este asa-numita
innegrire: carnea, sau pestele, se inmoaie in unt topit, apoi se imbraca
intr-un
amestec de condimente si se prajesc foarte rapid la temperaturi inalte,
intr-o
tigaie, fara alt adaos de ulei. Condimentele se inchid foarte tare la culoare
(se
innegresc), dar nu este de dorit sa se carbonizeze. Un amestec tipic de
condimente folosit in acest scop poate include, pe langa multa sare si
cimbru
de cultura, ardei iute, piper alb, oregano, usturoi si praf de ceapa.
Popularitatea cimbrului de cultura depaseste mult Sudul: este un
condiment

obisnuit in bucataria Americii Centrale. Jerk, cel mai celebru produs de


export
din Jamaica (pe langa rom, desigur), contine de multe ori cimbru de
cultura;
vezi ienibahar pentru mai multe informatii.
Exista multe controverse pe tema folosirii verdeturilor aromate: proaspete
sau
uscate? Multe isi pierd partial sau total aroma prin uscare; exemplele
includ
coriandrul, patrunjelul, tarhonul, usturoiul salbatic si mararul, dar si
frunzele
de curry si lemongrass-ul. Tehnologiile moderne de uscare pot ajuta in
unele
cazuri la pastrarea aromei originale, cel putin partial; dar aceste verdeturi
sunt, chiar si cu cel mai bun echipament de deshidratare, mai bune in
stare
proaspata. Cea mai buna conservare se poate obtine prin preparare
speciala
(de exemplu, sosul pesto facut cu busuioc). Pierderea aromei se produce
din
doua motive: fie componentii aromei se evapora, fie sunt distrusi in mod
chimic, mai ales prin oxidare.
Alte ierburi insa au un comportament diferit, chiar paradoxal: aroma lor
sporeste prin uscare. O explicatie a acestui efect ar putea fi cresterea
mobilitatii si disponibilitatii uleiurilor esentiale, care se pot difuza mai usor
in
mancaruri. Pe langa cimbrul de cultura, acest fenomen se poate observa la
oregano si la rozmarin: toate cele trei ierburi, uscate cu pricepere, sunt de
doua sau trei ori mai aromate decat in stare proaspata.
Cimbrul de cultura proaspat nu este numai mai putin intens decat cel
uscat, ci
are si un gust mai slab, si se potriveste perfect cu legumele
mediteraneene
22
(de exemplu ratatouille) sau cu pestele. Cimbrul de cultura uscat, pe de
alta
parte, are un gust de fum dominant, care iese in evidenta cel mai bine in
mancarurile picante, mai ales in cele cu carne.
Amplasarea culturii. Cimbrul de cultur este o plant peren i trebuie
cultivat in afara asolamentului. Nu este pretenios fa de planta
premergtoare,
reuind dup orice alt cultur. Cele mai bune premergtoare sunt
leguminoasele
pentru boabe, cerealele, borceagurile sau alte plante care las solul curat
de buruieni i
fr resturi vegetale. Poate s revin pe acelai teren dup 6-7 ani. Trebuie
evitate
terenurile imburuienate cu buruieni perene.
Administrarea ngrmintelor. Cimbrul de cultur rspunde foarte
bine la

aplicarea ingrmintelor organice de tipul gunoiului de grajd, plantele


reacionand
prin creterea produciei de herba i prin sporirea coninutului in ulei
volatil. Acesta
va fi aplicat vara sau toamna, inainte de arat. Cantitatea de gunoi de grajd
recomandat este de 20-30 t/ha. In urmtorii ani, poate fi aplicat i o
suplimentare cu
fosfat natural (in doze de 40 kg P2O5 /ha), precum i cu mrani sau
compost.
Lucrrile solului. Sistemul de lucrri pentru infiinarea culturii depinde
de
perioada de recoltare a plantei premergtoare i de faptul c, cimbrul de
cultur se
poate inmuli atat pe cale generativ prin semine, cat i pe cale
vegetativ. Dup
recoltarea plantei premergtoare este recomandat dezmirititul, urmat de
artura
adanc, executat la 22-25 cm. Dup artur, terenul va fi mrunit cu
grapa cu
discuri i apoi se pregtete patul germinativ cu un combinator.
Smna i semnatul. In cazul semnatului direct in camp, dac solul
este
afanat i exist pericolul ca seminele s fie semnate prea in adancime,
atunci inainte
de semnat, se recomand nivelarea i tasarea terenului cu tvlugul, iar
apoi,
eventual, s se grpeze uor. Smana utilizat pentru infiinarea culturii
trebuie s fie
sntoas, produs din loturi semincere cultivate in sistem ecologic, s fie
certificat
i s provin din cultura precedent, deoarece facultatea germinativ se
poate pierde
foarte uor. Soiurile recomandate in cultur sunt De Dolj i Smarald.
Puritatea
fizic minim a seminelor trebuie s fie de 75%, iar germinaia de
minimum 65%. Se
poate semna toamna tarziu (in luna noiembrie) sau primvara in prima
urgen (in
luna martie). Cantitatea de sman utilizat pentru un hectar este de 3-4
kg, iar
23
adancimea de semnat va fi de 0,5-1 cm. Se seamn cu semntori
universale (de tip
SUP-21, SUP-29), la distana intre randuri de 50 cm, necesar pentru
executarea
prailelor i a buchetrii dup rsrire.
Dac cultura este infiinat prin rsaduri, atunci acestea pot fi obinute in
straturi reci, in var, pentru plantrile de toamn, sau in rsadnie calde
sau semicalde,

pentru plantarea din primvar. Semnatul in straturile reci va fi realizat in


luna iulie,
folosind 0,3-0,6 kg de sman, iar suprafaa necesar pentru infiinarea
unui hectar de
cultur este de 60 m2. In rsadniele calde se va semna in luna februarie,
folosind
aceeai tehnic din straturile reci. Cu scopul de a fi grbit incolirea, este
recomandat umectarea seminelor timp de 24 de ore in ap, la
temperatura de 1820oC (Fl. Crciun i colab., 1977).
Se planteaz la 50 cm intre randuri, 20 cm intre cuiburi pe rand i 100.000
cuiburi la ha. Pentru un hectar sunt necesare circa 200.000 fire de rsad,
deoarece
rsadurile vor fi plantate cate dou la cuib; in acest scop, se ud la fiecare
cuib i se
efectueaz fasonarea rsadurilor i mocirlirea rdcinilor pentru o prindere
mai rapid
i sigur. Dup 6-7 zile de la plantat, va fi verificat prinderea rsadurilor
i vor fi
completate golurile.
La inmulirea vegetativ, materialul provine din desprirea tufelor de la
plantaiile vechi care sunt desfiinate. Ramurile de la baza tufei care au
format
rdcini pot fi folosite la plantare, existand posibilitatea de inrdcinare a
lstarilor. In
acest scop, in luna octombrie, tufa este tiat la 8-10 cm deasupra solului
i este
acoperit cu pmant. In anul urmtor, pe ramurile imbtranite se
formeaz lstari noi,
bine inrdcinai. In cursul primverii, acetia sunt muuroii, iar toamna
sunt scoi i
desfcui in mai muli puiei, care sunt trecui in coala de fortificare un
an. De la o
tuf pot fi obinui pan la 200 puiei (Fl. Crciun i colab., 1977).
Plantarea in locul
definitiv se va efectua ca i cea pentru rsadul obinut prin sman.
Aceast metod
este destul de laborioas i necesit o cantitate mare de for de munc,
astfel c este
mai puin recomandat in practica obinuit.
Lucrrile de ngrijire. Imediat dup plantare este recomandat o prail,
iar
in timpul vegetaiei sunt recomandate praile i pliviri repetate intre plante
pe rand, ori
de cite ori este necesar, pentru combaterea buruienilor. Dup recoltare, se
va interveni
cu o lucrare de prit, iar in toamn, trebuie efectuat muuroirea
plantelor pentru a
rezista mai bine peste iarn. Completarea golurilor se va face cu rsad
pstrat special

in acest scop, din rsadul iniial folosit la plantare.


24
Recoltarea. Se recomand ca recoltarea s inceap din faza de
butonizare
pan la deschiderea primelor flori, atunci cand exist coninutul maxim in
ulei volatil.
In primul an, se va recolta o singur dat, dar in anii urmtori se poate
recolta de 2-3
ori.
Se recolteaz manual cu secera, tind lstarii la 10-15 cm de la sol, cu
atenie
pentru a nu se disloca tufa. Recoltarea trebuie efectuat pe timp frumos,
dup ce s-a
ridicat roua. Imediat dup recoltare, produsul proaspt va fi transportat la
distilerii sau
pentru condiionare i uscare. Uscarea la umbr se realizeaz in strat
subire, in
incperi bine aerisite, uscate i curate. Uscarea artificial va fi efectuat la
temperaturi
de cel mult 35oC. Randamentul de uscare este de 4:1.
Condiiile de recepionare pentru produsul uscat sunt urmtoarele:
maximum
2% tulpini lignificate i frunze brunificate; maximum 1% tulpini lipsite de
frunze;
maximum 2% corpuri strine organice i minerale; maximum 13%
umiditate;
minimum 1% coninutul in unei volatil.
Pentru produsul in stare proaspt, se admit: maximum 1% tulpini
lignificate
i frunze brunificate; maximum 1% tulpini lipsite de frunze; maximum 1%
corpuri
strine organice i minerale; minimum 0,3% coninutul in ulei volatil.
Produciile de herba uscat, in primul an sunt de circa 500 kg/ha, iar in
anul al
doilea pot fi obinute aproximativ 2000-3000 kg/ha (E. Pun, 1988).

Muelul - Tehnologia ecologic de cultivare

25
Amplasarea culturii. Cele mai bune premergtoare pentru mueel sunt
plantele recoltate mai devreme i care las solul curat de resturi vegetale
i de
buruieni.
Nu este recomandat cultivarea mueelului dup floarea-soarelui sau
dup
porumb, deoarece acestea sectuiesc solul in elemente nutritive i las o
cantitate
mare de resturi vegetale pe teren. Mueelul poate reveni pe acelai teren
dup 4-5 ani.
Cele mai indicate plante premergtoare sunt leguminoasele pentru boabe,
borceagurile, precum i cerealele pioase sau mutarul.

Administrarea ngrmintelor. Mueelul valorific bine


ingrmintele
organice; de aceea se recomand ca, la infiinarea culturii, s se aplice 1520 t/ha
gunoi de grajd, bine fermentat i cat mai uniform imprtiat, care va fi
incorporat sub
artur. Odat cu gunoiul de grajd, pot fi aplicai i fosfai naturali, in doze
moderate,
de 40-50 kg P2O5/ha.
Lucrrile solului. Dup eliberarea terenului de resturile vegetale ale
plantei
premergtoare, este recomandat un dezmiritit, apoi artura adanc. Dac
solul este
prea uscat, se recomand mai intai o lucrare de discuire, apoi, dup ce cad
precipitaii
mai abundente, poate fi efectuat artura. Dac nu poate fi efectuat o
artur de
calitate, atunci terenul poate fi pregtit cu grapa cu discuri grea, care
mobilizeaz
solul la peste 10 cm adancime.
In vederea semnatului, terenul trebuie foarte bine pregtit i nivelat,
deoarece
seminele de mueel sunt foarte mici. Din acelai motiv, este recomandat
tvlugitul
atat inainte de semnat cat i dup semnat, pentru a asigura semnatul
superficial i o
rsrire cat mai uniform.
Smna i semnatul. Smana utilizat pentru infiinarea culturii
trebuie s
fie sntoas, s provin din loturi semincere cultivate in sistem ecologic,
s fie
certificat i s fie produs din cultura precedent, deoarece facultatea
germinativ se
poate pierde foarte uor. Soiurile recomandate sunt Mrgritar i Flora.
Puritatea
fizic a seminelor trebuie s fie de minimum 70%, iar germinaia de
minimum 50%.
Semnatul se va efectuat cu semntori universale (de tip SUP-21, SUP29),
adaptate pentru semine mici, la distana de 50 cm intre randuri i cu o
norm de
sman de 2-3 kg/ha. Adancimea de semnat trebuie s fie de circa 0,5
cm. Seminele
pot fi amestecate cu nisip, cenu sau rumegu, pentru o distribuire cat
mai uniform.
26
Densitatea optim a culturii este de 12-16 plante/m2. Se va semna direct
in camp, in
lunile august-septembrie. Este de dorit ca, pan la venirea iernii, plantele
s formeze o

rozet de frunze bine dezvoltate, care s le asigure o trecere bun peste


iarn.
Lucrrile de ngrijire. Datorit rsririi tarzii (circa 50 zile) i ritmului
lent
de cretere a plantelor de mueel la inceputul perioadei de vegetaie,
exist pericolul
imburuienrii culturii.
De aceea, este necesar s fie meninut sub control apariia buruienilor i
s fie
realizat combaterea acestora prin praile i pliviri repetate.
Atunci cand plantele au 5-8 cm se va efectua rritul acestora. In fiecare an
vor
fi executate praile i pliviri pe rand, ori de cite ori este necesar, in funcie
de gradul
de imburuienare a culturii. In loturile semincere, vor fi eliminate din lan
plantele
netipice, cele atacate de boli sau duntori sau cele slab dezvoltate.
Pentru combaterea bolilor, ca de exemplu mana mueelului (Peronospora
leptosphera), sunt recomandate tratamente in vegetaie cu produse pe
baz de cupru,
precum zeama bordelez, in concentraie de 1%, sau oxiclorura de cupru
(Champion
70 PU), in concentraie de 0,4%. Pentru prevenirea atacului altor boli, cum
este
putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), sunt recomandate respectarea
rotaiei,
msuri de ingien cultural, realizarea unei densiti optime i a unei
fertilizri
echilibrate.
Ca duntori, pot fi intalnite larvele unor acarieni (Apion i Tripeta), care
pot
fi combtui prin stropiri cu preparate obinute din crie sau coada
oricelului.
Recoltarea. Florile de mueel vor fi culese in zile insorite, in timpul
pranzului cand florile ligulate au poziie perpendicular pe capitul i cand
50% din
florile tubuloase sunt deschise.
Recoltarea la mueel este o operaiune dificil, care necesit un volum
mare
de for de munc, deoarece florile se deschid aproape in fiecare zi in
perioada de
inflorire maxim (lunile mai, iunie, iulie).
Este recomandat ca recoltrile s fie efectuate la intervale de 2-3 zile,
deoarece
dac se intarzie o parte din florile tubuloase se scutur. Se recolteaz
manual direct cu
mana sau cu recoltatorul metalic prevzut cu un pieptne. Recoltarea se
efectueaz
prin balansarea recoltatorului la nivelul inflorescenelor, care se rup, se
strang i se

colecteaz in cutie (L. Muntean, 1990).


27
Pentru ceaiuri se recomand ca inflorescenele s aib un peiol de 2 cm
(Anela Dumitrescu, 1988). Dac mueelul este recoltat pentru obinerea
de ulei
volatil, atunci se poate recolta i cu o main de recoltat furaje.
Dup recoltare, este recomandat ca materialul vegetal s fie transporat la
centrul de prelucrare, pentru condiionare i uscare.
Uscarea la umbr este metoda cea mai rspandit, care este realizat in
locuri
curate i bine aerisite, inflorescenele fiind intinse in strat subire pe o
panz sau pe o
hartie alb. Revistele, ziarele i tipriturile sunt contraindicate pentru
acest scop
deoarece materialul vegetal poate absorbi cerneala tipografic, ce este
toxic. Poate fi
uscat 1 kg de produs proaspt la 1 m2 de spaiu, iar randamentul de uscare
este de 5:1
pentru inflorescene i de 3-4:1 pentru herba. In timpul uscrii,
inflorescenele vor fi
intoarse din cand in cand pentru a nu se innegri. Inflorescenele nu trebuie
s
transpire, s mucegiasc sau s fermenteze prin incingere. Uscarea
artificial trebuie
realizat la cel mult 30-35oC.
Condiiile de recepionare pentru inflorescene prevd urmtoarele:
maximum
5% flori brunificate; nu se admit resturi de plant sau tulpini; maximum
10% flori
sframate care trec prin site cu ochiuri de 3 mm; maximum 1% corpuri
strine
organice; maximum 0,25% corpuri strine minerale; cel mult 13%
umiditate. In plus,
coninutul in ulei volatil trebuie s fie de minimum 0,4%.
Pentru herba proaspt, se admit: maximum 0,1% corpuri strine
minerale;
maximum 1% corpuri strine organice; maximum 1% rdcini. Pentru
herba uscat,
umiditatea trebuie s fie de cel mult 13%.
Producia poate fi de 2000-3000 kg/ha inflorescene proaspete sau 8001000
kg/ha inflorescene uscate.
Musetelul
Musetelul este o specie anuala, erbacee.
Radacina este pivotanta, fusiforma, cu putine ramificatii repartizate in
stratul
superficial al solului. Tulpina este erecta, rotunda glabra sau fin
pubescenta si foarte
ramificata, inalta de 30-50 cm la populatiile locale si 50-75 cm la soiurile
ameliorate

poliploide.
Frunzele sunt sesile, inserate altern, leifidat compuse, leisan tri-penat
sectate, glalere,
frunzele de la baza tulpinii fiind mai lungi de 12-18 cm. Frunzele sunt
dispuse altern,
de la subsoara lor dezvoltandu-se ramuri terminate printr-un capitul.
28
Florile reprezentate prin inflorescente, sunt grupate in capitule terminale
cu diametrul
de 1,5-2 cm situate pe un peduncul lung de 5-10 cm. Florile marginale
sunt de culoare
alba, iar cele interne sunt galben-aurii.
Capitulul este compus din 12-18 flori ligulate, de culoare alba, lungi de 5-9
mm, cu
latimea de 3-4 mm, prevazute cu nervuri longitudinale si cu 3-4 zimti.
Receptaculul este format din flori tubulare, de culoare galbena-aurie, are o
forma plata
la inceputul infloririi, devine apoi semisferic iar spre sfarsitul perioadei de
inflorire
devine conic, fiind conic in interior.
Infloreste din luna mai pana in iulie.
Fructul este o achena mica putin arcuita, de culoare argintie, lunga de 1-2
mm. O
planta poate sa produca aproximativ 45000 fructe.
I . 2 . Raspandire
Musetelul este o specie spontana, raspandita in intreaga Europa mai ales
in zona
centrala si meridionala, in Asia Centrala si zona sudica a Siberiei, in Asia
Mica, in
America de Nord si in Australia.
In cultura s-a extins intr-o serie de tari ca Germania, Ungaria, Iugoslavia,
Rusia,
Bulgaria, etc.
La noi in tara musetelul creste in toate zonele tarii fiind o specie cu o mare
plasticitate
ecologica.
Cele mai favorabile conditii de cultura sunt in Campia Crisurilor si in
Campia
Timisului. De asemenea poate fi cultivat cu bune rezultate in sudul si estul
tarii, in
Campia Burzanului, Campia Baraganului, Campia Moldovei.
I . 3. Particularitati si cerinte biologice
Factorii de mediu diferiti de la unul la altul influenteaza habitusul plantei si
continutul
in principii active. In climat continental continutul in ulei volatil si cel in
azulene este
mai redus.
Temperatura - musetelul este o specie iubitoare de caldura. Semintele
rasar mai bine
la temperaturi ridicate, in conditii de laborator la 28

Tehnologia ecologic de cultivare a mentei

Amplasarea culturii. Se recomand ca menta s fie cultivat ca plant


anual
i s intre in cadrul asolamentului. Dac menta este meninut in cultur
pe acelai
teren mai muli ani, crete exagerat de mult densitatea tulpinilor, in dauna
produciei
29
de frunze i de ulei volatil, solul se compacteaz, se imburuieneaz, se
inmulesc
duntorii i bolile, ca de exemplu rugina (Puccinia menthae), care poate
compromite
recolta. De asemenea, in anii urmtori se formeaz stoloni scuri, in
cantitate mai
mic, ce nu pot fi valorificai.`
Exist i posibilitatea meninerii mentei 2 ani pe acelai teren. In acest
caz, se
recomand ca, in anul al doilea, la inceputul vegetaiei s fie lucrat
plantaia cu un
cultivator, pentru afanarea solului i combaterea buruienilor. Cele mai
bune
premergtoare pentru ment sunt leguminoasele pentru boabe,
borceagurile i
cerealele pioase. Nu se recomand s fie cultivat ment dup lucern,
trifoi sau
graminee perene care lstresc i necesit, deci, lucrri suplimentare de
intreinere (E.
Pun, 1986). La randul ei, menta este bun premergtoare pentru unele
pritoare sau
plante de nutre, care, prin tehnologie, permit distrugerea plantelor de
ment care
regenereaz din prile subterane.
Administrarea ngrmintelor. Menta este o plant care valorific bine
ingrmintele organice, deoarece sistemul radicular nu este foarte bine
dezvolat, iar
ritmul de cretere a plantelor este foarte rapid. Este recomandat folosirea
gunoiului
de grajd, foarte bine fermentat i aplicat cat mai uniform, care contribuie
la
imbuntirea strii de fertilitate a solului, favorizeaz dezvoltarea masei
vegetative i
creterea coninutului in ulei volatil. Pot fi aplicate 25-40 t/ha gunoi de
grajd, toamna
sub artur, inainte de infiinarea plantaiei. Mai pot fi folosite mrani sau
compost,
administrate pe rigole, odat cu plantatul stolonilor.
Lucrrile solului. Dup cereale pioase sau leguminoase pentru boabe
care

sunt recoltate devreme va fi executat un dezmiritit, dup care se va ara


adanc, la 2530 de cm, cu plugul in agregat cu o grap. Pan in toamn vor fi efectuate
grpri
repetate, prin care este conservat umiditatea i sunt distruse buruienile.
Dup premergtoare tarzii va fi executat un dezmiritit, apoi artura
adanc;
pan la plantarea stolonilor terenul va fi intreinut prin treceri cu grapa cu
discuri,
pentru mrunirea bulgarilor i distrugerea buruienilor.
Pentru plantare, solul va fi foarte bine mrunit i nivelat cu grapa cu
discuri in
agregat cu o grap reglabil i bar nivelatoare. In cazul in care, din
anumite motive,
plantarea nu a fost realizat toamna, atunci pregtirea terenului trebuie
efectuat
primvara foarte devreme, atunci cand condiiile climatice permit acest
lucru, prin 1-2
lucrri cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu coli.
30
nfiinarea culturii. Menta se inmulete prin stoloni sau prin
inrdcinarea
butailor tulpinali pornii din nodurile stolonilor. Materialul de inmulire
trebuie s
provin de la culturi ecologice de ment care sunt desfiinate. Recoltarea
stolonilor
pentru infiinarea noii culturi trebuie realizat in ritmul plantrilor. Datorit
inrdcinrii superficiale, stolonii pot fi scoi cu o furc pe suprafee mici,
sau printro
lucrare efectuat fie cu plugul fr corman, fie cu o lam dislocator sau
cu maina
de scos cartofi, pe suprafee mai mari.
De la loturile speciale pot fi obinute circa 6-8 t stoloni/ha, iar cantitatea de
stoloni recoltat de pe un hectar poate constitui material de inmulire
pentru pan la 6
hectare. In cazul in care stolonii trebuie pstrai peste iarn, aceasta se
poate realiza in
silozuri special amenajate, prevzute cu instalaii de aerisire, iar stolonii
vor fi udai
permanent pentru a nu se deshidrata.
Plantarea este recomandat s fie efectuat toamna, deoarece astfel se
realizeaz o mai bun inrdcinare i se obtine o densitate
corespunztoare a plantelor
in camp. In acest fel, lstarii pornesc in vegetaie mai devreme, in
primvar, au o
dezvoltare mai rapid i rezult producii mai bune i de calitate
superioar.
Inainte de plantare, trebuie alei stoloni viguroi, turgesceni, care sunt
fasonai cu foarfeci de vie, la 12-15 cm lungime i la care se inltur
poriunile

brunificate. Plantarea stolonilor poate fi efectuat fie manual, fie


semimecanizat.
Plantarea manual solicit o cantitate mare de for de munc, in medie
15-17
muncitori pentru un hectar. Distanele recomandate dintre randuri sunt de
70 cm la
specia Mentha piperita, iar pentru Mentha crispa de 60-65 cm.
Deschiderea rigolelor
se va efectua in ritmul plantrii pentru a nu se evapora apa din sol.
Stolonii se inir
pe fundul brazdei, petrecandu-se caiva cm i imediat sunt acoperii cu
pmant,
manual cu sapa sau printr-o nou trecere cu raria pe intervalul dintre
randuri, urmat
de un tvlugit sau grapat superficial pentru a se evita uscarea solului.
Norma de
stoloni este de 1400 kg/ha.
La plantarea semimecanizat sunt necesari doar 3 muncitori pentru
infiinarea
unui hectar de cultur. Pentru plantarea semimecanizat, sunt deschise
rigole cu raria,
la adancimea de 15 cm; pe bara cultivatorului sunt montate cutiile cu
stoloni i scaune
pentru muncitori.
In cultur exist soiurile Columna, Cordial i Cristal, la Mentha
piperita, respectiv Mencris i Record, la Mentha crispa.
31
Lucrrile de ngrijire. Dup plantarea din toamn nu mai sunt necesare
alte
lucrri. In primvar, vor fi executate lucrri de prit intre randuri i de
plivit pe
rand, pentru a ine sub control buruienile. In anumite situaii, se
recomand un grpat
perpendicular pe direcia randurilor, cu grapa cu coli reglabili, obligatoriu
cu colii
indreptai inapoi, astfel incat s nu fie scoi stolonii din pmant. Prailele
vor fi
efectuate pan in faza de ramificare a plantelor; mai tarziu, igiena
cultural va fi
realizat prin lucrri repetate de plivit.
In condiii de insuficien a apei, este necesar irigarea. Sunt recomandate
norme cuprinse intre 300 i 350 m3/ha pentru prima parte a vegetaiei i
apoi, pe la
inceputul perioadei de inflorire, norme de 500-600 m3 ap/ha. Intotdeauna,
dup
recoltare menta trebuie s fie irigat. Cele mai bune metode de irigare
sunt irigarea pe
brazde i irigarea prin picurare. Irigarea prin aspersiune nu este
recomandat deoarece

exist pericolul favorizrii atacului de rugin (Puccinia menthae), care


poate
compromite recolta.
Controlul bolilor (rugin, antracnoz), se realizeaz prin msuri preventive
care se refer la: plantarea in toamn a stolonilor sntoi, curai bine
de resturi
vegetale; fertilizarea raional cu ingrminte organice; distrugerea
mentei slbatice
mai ales pentru zonele in care apa poate blti i solul este umed;
revenirea culturii de
ment pe acelai teren dup 5-6 ani.
Cei mai frecveni duntori din culturile de ment sunt pianjenul mentei,
pduchele frunzelor sau puricele mentei, care nu provoac pagube
importante i, de
aceea, pot fi controlai prin metodele preventive menionate i in cazul
bolilor.
Recoltarea. In situaia in care materia prim va fi folosit pentru
extragerea
uleiului volatil, atunci recoltarea va fi efectuat cand 50% din inflorescene
sunt
deschise; dac se dorete ca materia prim s intre in componena unor
ceaiuri, ca
material uscat, atunci recoltarea va fi efectuat cand 30-40% din plante au
inflorit.
Recoltarea masei vegetative aeriene se efectueaz prin cosit cu o
cositoare mecanic.
Se recomand s se recolteze in ritmul distilrii, pentru a nu se produce
pierderi de
ulei volatil.
Metoda de recoltare pentru suprafee mici poate fi cea manual, cu coasa
sau
cu secera, cu care se taie lstarii (herba). Pot fi utilizate pentru tiere i
cositoarea
mecanic sau vindroverul, care las masa vegetal tiat in brazde, de
unde, cu
ajutorul mainii de incrcat furaje, aceasta este incrcat in mijloacele de
transport.
32
Recoltarea frunzelor poate incepe atunci cand frunzele au lungimi de 5-6
cm i
se realizeaza in mai multe etape. Se poate recolta frunz cu frunz i se
obine, astfel,
un material vegetal de cea mai bun calitate, care este aezat in couri i
este
transportat la locurile de uscare; aceast lucrare poate dura 14-15 zile. Nu
se va
recolta prea devreme, in faza de butonizare, deoarece uleiul volatil este in
cantitate
sczut i de calitate slab.

Se mai poate recolta i prin strunjire, prin trecerea mainii de-a lungul
lstarilor
i detaarea frunzelor, dar materialul vegetal este parial distrus, zdrobit i
apar
pierderi de ulei volatil.
Trebuie s se recolteze in miezul zilei, intre orele 10 i 14, pe timp insorit i
clduros, fr vant, rou sau cea, iar frunzele trebuie s fie zvantate
pentru a avea
coninutul maxim in ulei volatil.
Uscarea materialului vegetal se va efectua natural la umbr, in oproane,
poduri, pe o perioad de 5-6 zile. Frunzele i herba pot fi uscate i
artificial, la
temperaturi de maximum 35oC.
Condiiile de recepionare prevd urmtoarele: maximum 14% umiditate;
maximum 3-5 frunze brunificate pe fiecare tulpin; maximum 1,5% corpuri
strine
organice; maximum 0,5% corpuri strine minerale; minimum 1%
coninutul in ulei
volatil.
Produciile pot fi de 10-20 t/ha herba proaspt, respectiv 2,5-3 t/ha herba
uscat sau 1-1,3 t/ha frunze uscate.
Distilarea. Obinerea pe cale industrial a uleiului volatil de ment se
realizeaz prin distilarea masei vegetative proaspete sau uscate, cu
ajutorul vaporilor
de ap. Cele mai bune rezultate se obin prin distilarea mentei lsat s se
ofileasc in
brazde, timp de 24-48 de ore (E. Pun, 1988). Din totalul uleiului volatil
prezent in
materialul vegetal supus distilrii, 75% se obine in prima or de distilare,
iar dup
circa 2 ore de distilare, este extras intreaga cantitate de ulei volatil. In
timpul
procesului de distilare trebuie s fie meninui urmtorii parametrii:
temperatura apei
care intr in refrigerent trebuie s fie de maximum 15-20oC; temperatura
distilatului
format din ap i ulei volatil, la ieirea din refrigerent, trebuie s fie de 3540oC, ceea
ce va permite o decantare rapid a uleiului volatil. Uleiul extras i
decantat, pentru
eliminarea apei, va fi pus spre pstrare i transportat in butoaie
inoxidabile, care vor fi
depozitate in incperi rcoroase, ferite de foc (E. Pun, 1998).
33
Menta
Menta este una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute. Mentha
piperita
este o planta anuala, erbacee, considerata insa de multi autori ca fiind
perena.

Radacina, este formata dintr-un numar foarte mare de radacini adventine


fibroase,
care ajung in profunzime pana la 40-60 cm.
Tulpina este anuala, patrunghiulara, compusa din noduri si internoduri, mai
mult sau
mai putin erecta, puternic ramificata. In functie de conditiile
pedoclimatice, poate
creste pana la 1 m si chiar mai mult. Din mugurii situati pe portiunea
lignificata a
tulpinii de sub nivelul solului se formeaza stolonii. In functie de locul unde
cresc,
stolonii sunt de 2 feluri: aerieni si subterani. Acestia sunt, in general,
formatiuni
tulpinale asemanatoare ramificatiilor. Stolonii aerieni formeaza la noduri
radacini
adventine si tulpini. Stolonii subteranii sunt de culoare albicioasa si
prezinta la noduri
radacini adventine. Stolonii apar la inceputul fazei de ramificare a tulpinii
centrale,
cresc in lungime, traiesc pana in anul urmator cand, dupa ce dau noi
tulpini si dupa
acestea se inradacineaza mor.
Datorita faptului ca stolonii subterani se formeaza in fiecare an s-a creat o
parere falsa
cu privire la perenitatea mentei. Stolonii subterani nu contin ulei volatil, in
timp ce
tulpinile si ramificatiile contin cantitati foarte reduse. Dupa cosire din
mugurii situati
pe nodurile stolonilor aerieni, pe o parte din stolonii subterani, precum si
pe resturile
de tulpini netaiate, se formeaza o a doua recolta (otava).
Frunza este oval-lanceolata si este prinsa printr-un peduncul scurt. Pe
partea
superioara sunt netede, iar pe cea inferioara au nervuri proeminente, sunt
colorate in
verde inchis si sunt prevazute cu glande oleifere, in numar mult mai mare
pe partea
inferioara.
Inflorescenta este de forma unui spic, conic, alungit, de 4-10 cm lungime.
Floarea este
compusa dintr-un caliciu cilindric, cangranulat cu 5 dinti, violacei, o corola
violeta
deschis, formata din 4 lolei, dintre care unul este de obicei lat, stamine in
numar de 4
si un ovar superior cu stigmat bifurcat.
Fructul este format din 4 micule mici, acoperite cu caliciul persistent.
Greutatea a
1000 de seminte este de 0,065 g. Infloreste in luna iulie.
Mentha cripsa are tulpinile erecte, cu ramificatii grupate, inalte de pana la
120 cm si

colorate in verde cu nuante antocianice.


Frunzele sunt mari, glabere, de culoare verzui inchis, lipsite de petiol,
ovale, cu
marginea puternic dintata si suprafata limbului incretita.
Inflorescentele sunt grupate in spice mari, asezate in varful tulpinii si
ramificatiilor.
Corola este colorata in roz-violaceu.
I . 2. Raspandire
34
In general, cultura mentei este mult faramitata, aceasta ocupand, in foarte
multe
unitati, suprafete de pana la 10 ha. Totusi, in ultimii ani, se contureaza o
concentrare
mai accentuata si in judetele din jurul capitalei (Calarasi, Giurgiu,
Ialomita).
Menta crispa ocupa suprafete neinsemnate.
I . 3. Particularitati si cerinte biologice
Sterilitatea - ca rezultat al hibridarii indepartate si al incompatibilitatii
cromozomilor
in formarea gametilor, confirmata de o serie de cercetatori, Mentha
piperita se
caracterizeaza printr-o sterilitate considerata practic totala. Sterilitatea
mentei se
manifesta prin nedezvoltarea organelor mascule ale florii, staminele se
dezvolta
anormal, raman scurte, uneori sunt degenerate sau se usuca chiar din
mugure, nu
produc polen normal, in timp ce stigmatul este apt pentru polenizare. Cu
toate acestea,
specia Mentha piperita nu este un hibrid absolut steril. Elucidarea partiala
a cauzelor
sterilitatii mentei a permis obtinerea prin diferite metode a o serie de linii
fertile, care
deschid posibilitati nelimitate de aplicare a metodei hibridarii sexuate in
procesul de
producere a materialului initial de menta.
Inmultirea vegetativa - lipsita de posibilitatea de fructificare, menta se
inmulteste in
practica agricola exclusiv pe cale vegetativa, prin stoloni. Plantele erbacee
perene se
caracterizeaza prin existenta unei parti subterane multianuale si a unei
parti aeriene
anuale. Stolonii subterani ai mentei nu cresc continuu decat in anul
aparitiei. Acestia
apar in a doua jumatate a verii si asemenea tulpinilor aeriene traiesc un
singur an.
Perioada de vegetatie a stolonilor nu coincide cu cea a tulpinilor aeriene,
iar stolonii
nerecoltati dezvolta in anul urmator tulpini aeriene, pe care se formeaza
noi stoloni,

fapt care a determinat aparitia unei false pareri


dupa care menta este considerata planta perena.
Multiple cercetari au stabilit ca stolonii nu au o crestere continua si traiesc
un singur
an.
Dupa ce au dat nastere tulpinilor aeriene si dupa ce acestea si-au format
radacini
proprii, stolonii batrani putrezesc, in locul lor formandu-se altii noi. Aceste
constatari
au permis ca menta sa fie de fapt planta anuala.
Epoca de formare a stolonilor la menta depinde de adancimea de plantare.
Cresterea
stolonilor incepe in momentul aparitiei pe tulpina centrala a primului etaj
de
ramificatii si continua pana la sfarsitul vegetatiei.
Stolonii mentei nu au o perioada de repaus absolut, mai mult, menta
niciodata nu
opreste complet procesele de crestere a stolonilor si nici intensitatea
schimbului de
substante.
Lipsa unei perioade de repaus duce la pornirea in vegetatie a mugurilor de
pe stoloni
chiar in perioada de iarna, in timpul zilelor mai calduroase, dar la cea mai
mica
scadere a temperaturii acestia pier. De asemenea, acest fapt implica
greutati deosebite
la insilozarea stolonilor, atunci cand ei se depoziteaza pentru a fi plantati
primavara.
In mod obisnuit, incepand cu prima decada a lunii octombrie stolonii nu
mai cresc. In
aceasta perioada se schimba mersul proceselor legate de sinteza
substantelor nutritive,
35
acumulandu-se in special zaharoza, oligozaharide si substanta uscata,
ceea ce
contribuie la sporirea rezistentei la ger, ca o adaptare complexa a speciei
la conditiile
de iernare.
Stolonii mentei sunt amplasati, pe verticala, intr-un strat superficial de sol
bine
determinat (0-6 cm).
S-a stabilit de asemenea ca prin plantarea mai adanca, la 15-20 cm,
stolonii cresc
vertical pana la stratul de la 3 la 5 cm, unde se amplaseaza orizontal.
In plan orizontal stolonii mentei se amplaseaza in functie de structura
solului:
- pe soluri usoare la 43-63 cm in jurul plantei
- pe soluri grele se gasesc la numai 24-38 cm
Amplasarea bipozitionala a stolonilor reprezinta o caracteristica specifica
fiecarui soi

de menta.
Temperatura
Menta, incepe sa vegeteze primavara devreme, cand temperatura medie
este in jur de
3-5 C. Acoperiti bine cu zapada, stolonii de menta rezista la temperaturi
foarte
scazute, pana la -26 C si chiar la -30 C.
Mugurii care au inceput sa vegeteze si care nu au suportat o perioada
prealabila de
climatizare nu rezista la scaderea brusca a temperaturii sub - 7 C.
Temperatura optima de crestere a mentei in timpul verii este de 18-20 C,
maxim 2225 C. Temperatura influenteaza de asemenea si continutul in ulei volatil.
Sa stabilit ca
menta cultivata in casa de vegetatie la temperatura medie de 17-18 C, a
avut un
continut de 2,07 % ulei volatil, in timp ce la acelasi fel de menta cultivata
in sera unde
temperatura medie a fost cu 4-6 C mai ridicata, continutul in ulei volatil a
fost de 2,85
%.
Intotdeauna in regiunile cu temperaturi mai ridicate se obtine o materie
prima cu
continutul in ulei volatil sporit, dar cu un continut in mentol mai scazut.
Apa
Cerintele deosebite ale mentei fata de umiditatea solului se explica prin
marimea
deosebita a suprafetei foliare si prin prezenta radacini slab dezvoltate si
superficiale.
Este gresita parerea multor cultivatori si cercetatori care considera menta
ca planta de
balta.
Lipsa umiditatii este foarte daunatoare culturilor de menta, deoarece duce
la
micsorarea taliei plantelor de 1,5 ori si la o scadere a greutatii de cca 4 ori.
Nevoia de
apa a mentei se manifesta cel mai pregnant in prima jumatate a perioadei
de vegetatie
pana la butonizare. De asemenea, umiditatea solului este factorul care
poate decide
momentul optim de plantare. Este foarte important de stiut ca la o
umiditate a solului
sub 30%, menta nu trebuie plantata, deoarace cea mai mare parte a
stolonilor se
usuca, indiferent de continutul initial de apa al acestora.
36
In sfarsit, trebuie sa mentionam ca menta irigata, in special prin
aspersiune, indiferent
de anul de cultura in care se gaseste, este mai puternic atacata de rugina.
Lumina

Menta este planta de zi lunga, insa da productii satisfacatoare atat in


conditiile cetoase
si umede ale Marii Britanii, cat si in conditiile insorite ale multor tari.
Pentru cresterea
si dezvoltarea normala menta are nevoie de iluminare continua timp de cel
putin 12h.
Reducerea timpului de iluminare determina o incetinire a cresterii plantei,
o
dezvoltare defectuoasa, iar ramificatiile inferioare se transforma in
formatiuni
asemanatoare stolonilor aerieni, ceea ce contribuie la scaderea productie
de ulei
volatil.
Curentii de aer
Culturile de menta trebuie amplasate pe soluri ferite de curentii de aer,
preintampinandu-se prin aceasta si dezgolirea campului de stratul
protector de zapada.
Altitudinea-latitudinea
Menta se poate cultiva pana la altitudinea maxima de 1000 m. S-a
constatat o crestere
evidenta a continutului in ulei volatil si descresterea continutului in mentol
pe directia
N-S.
Solul
Menta creste si se dezvolta cel mai bine pe soluri afanate si permeabile, cu
o
compozitie mecanica usoara si bine aprovizionate cu materii nutritive.
Cele mai
potrivite sunt solurile aluvionale si cele turboase. Rezultate foarte bune se
pot obtine
si pe toate tipurile de soluri cernoziomice. Nu sunt propice culturii mentei
solurile
grele, fara structura, argiloase si impermeabile. Totusi menta cultivata pe
nisipuri dau
ulei volatil de calitate superioara. Menta creste cel mai bine atunci cand
Ph-ul are
valori intre 5 si 7.
Elementele nutritive
In decursul intregii perioade de vegetatie menta extrage din sol
urmatoarele elemente
nutritive: N16, P2O510, K2O21, CaO11, MgO 10 kg/ha. Pentru 1 kg
substanta uscata
revin in medie 2,03 kg de N, 0,73 kg de P2O5 si 2,23 kg K2O. Perioada
maxima de
absorbtie a N, P, K este la inceputul fazei de ramificare pana la inceputul
infloritului
cand plantele acumuleaza intreaga cantitate de substante nutritive
necesare formarii
productiei. Azotul folosit singur sau in combinatie cu alte elemente
contribuie la

sporirea masei vegetative, dar si la o reducere a continutului in ulei volatil.


Azotul
mareste continutul in mentona si scade continutul in mentol, iar culturile
fertilizate cu
azot in exces sunt mult mai
rezistente la atacul de rugina.
Fosforul corecteaza intrucatva efectul nefavorabil al azotului manifestat
prin
micsorarea continutului in ulei volatil si sporeste continutul in piene si
limonene.
37
Potasiul actioneaza asemanator cu fosforul.
Excesul de potasiu reduce continutul in ulei volatil si depreciaza calitatea
acestuia
prin sporirea continutului in mentona.

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A MENTEI


II . 1 . Locul de ansolament
Cele mai bune premergatoare pentru menta sunt acelea care elibereaza
terenul
timpuriu, il lasa curat de buruieni, bine aprovizionat cu substante nutritive,
afanat si
cu umiditate suficienta.
Dintre plantele de cultura, cele mai bune premergatoare sunt cerealele de
toamna si in
mod deosebit leguminoasele timpurii. Porumbul siloz este de asemenea o
premergatoare adevarata.
Celelalte culturi nu sunt potrivite, deoarece elibereaza terenul tarziu si nu
mai permit
o pregatire corespunzatoare a solului. Pentru a realiza productii mari si
constante in
ulei volatil, menta trebuie sa fie considerata din punct de vedere
agronomic cultura
anuala (in mod exceptional bianuala, dar arata) si inclusa in asolamntele
corespunzatoare.
Bazandu-se pe o practica agricola indelungata, in lipsa unor studii
aprofundate se pot
recomanda pentru conditiile tarii noastre urmatoarele tipuri de asolament:
1) pentru zona nordica si sud-vestica in conditiile de cultura irigata:
-cereale de toamna (grau, orz)
-degetel lanos sau anghinare (numai in anul 1)
-porumb boabe
-mustar sau coriandru
-leguminoase pentru boabe(mazare, fasole)
-menta
2) pentru zone umede si racoroase:
-cereale de toamna
-mac in cultura dubla cu chimion
-chimion
-secara pentru corn (claviceps purpurea)

-menta
-cartofi, sfecla
Desigur, aceste rotatii pot fi modificate in functie de conditiile si cerintele
locale.
Oricum, revenirea mentei pe acelasi loc dupa minimum 4 ani contribuie in
mare
masura la evitarea atacului de boli (in special de rugina) si daunatori,
factorii uneori
determinanti ai nivelului si calitatii productiei.
II . 2 . Fertilizarea
Gunoiul de grajd bine fermentat, ca ingrasamant complex, aplicat sub
aratura de baza
are un efect deosebit asupra productiei de masa verde la menta. Utilizarea
38
ingrasamantului organic pe un sol cu fertilitate scazuta de tip brun de
padure, lutonisipos,
a dat insemnate sporuri de productie care au variat intre 20-40%, in
functie de
conditiile climatice ale anului. In lipsa gunoiului de grajd, sporirea
productiei si
calitatii acesteia la menta se va realiza prin administrarea ingrasamintelor
minerale.
Marirea cantitatilor de ingrasamant sporeste productia continuu, dar
economic numai
pana la un anumit nivel, fapt care a determinat sa se ajunga la concluzia
ca doza
recomandata sa fie N90P120K90 kg/ha substanta activa. Ingrasamintele ar
trebui sa se
administreze primavara, la plantare, alaturi de rand.
Pentru conditiile din Romania ar fi de preferat, dat fiind plantatul din
toamna, ca
fosforul si potasiul sa se administreze inaintea plantatului si sa se
incorporeze o data
cu ultima discuire. Ingrasamintele azotoase trebuie sa se administreze
primavara
timpuriu, in mustul zapezii. De regula, atunci cand dozele de ingrasaminte
aplicate
primavara au fost reduse sau cand menta se cultiva pe soluri sarace, se
executa
fertilizarea suplimentara.
Azotatul de amoniu este ingrasamantul cel mai adecvat pentru ingrasarea
suplimentara si se administreaza in doze de pana la 150 kg/ha.
Epoca de aplicare este in faza de ramificare pana cel mai tarziu la
inceputul
butonizarii. La inceputul butonizarii se va aplica numai in culturile irigate.
In toate
cazurile se va incorpora printr-o prasila superficiala. Pentru obtinerea
otavei, imediat
dupa recoltare, se va fertiliza cu 150-200 kg azotat de amoniu /ha.
II . 3 . Pregatirea solului

Pregatirea de baza a solului se face in functie de umiditatea acestuia in


momentul
eliberarii. Atunci cand solul este uscat si nu se poate executa aratura
adanca perfect
maruntita, dupa cereale sau leguminoase se va efectua o lucrare de
dezmiristire, cu
plugul la 8-10 cm adancime, dupa care atunci cand solul are umiditatea
suficienta, se
va executa aratura adanca la cca. 30 cm, lucrarea ce se realizeaza cu
plugul urmat
obligatoriu de grapa stelata.
Modelul de pregatire a solului nu influenteaza insa continutul in ulei volatil.
Efectul favorabil al lucrarii solului se manifesta cel mai mult prin pastrarea
umiditatii
si structurii solului, prin distrugerea sau stagnarea in crestere a buruienilor.
De aceea,
este bine ca dupa recoltarea plantei premergatoare, concomitent cu
aceasta sa se
execute eliberarea de resturi vegetale si aratura adanca. Aratura de baza
se va efectua
cu plugul urmat de grapa stelata, pentru maruntirea si asezarea solului.
Prin toate
lucrarile care se vor executa pana la plantare, una-doua discuiri se vor
avea in vedere
pentru minerarea solului si distrugerea buruienilor perene.
II . 4 . Modul de inmultire
Menta este un hibrid steril, care in practica agricola se inmulteste exclusiv
pe cale
vegetala, prin folosirea stolonilor subterani. Uneori, in scopuri stiintifice,
menta se
inmulteste prin stoloni aerieni, prin inradacinarea butasilor tulpinali sau
chiar a
frunzelor.
39
II . 5 . Recoltarea stolonilor
Cu toate ca stolonii subterani se formeaza in stratul superficial al solului,
recoltarea
acestora constituie cea mai grea lucrare din tehnologia de cultivare a
mentei. Scosul
stolonilor subterani se poate face manual cu furca, cu plugul fara cormana,
cu ajutorul
masinii de scos cartofi sau ceapa.
Se poate realiza o productivitate foarte mare (de peste 5 ori) care se
realizeaza prin
folosirea masinii de scos cartofii adaptata, precum si consumul de forta de
munca de
peste 7 ori mai mic comparativ cu scosul cu furca dupa plug fara cormana.
II . 6. Calitatea materialului pentru plantat
Stolonii subterani folositi ca material din inmultire trebuie sa fie albi,
turgescenti si

lipsiti de urmele vreunui atac de boli sau daunatori.


O importanta deosebita asupra calitatii stoloniilor subterani o au:
-modul de intretinere a culturii
-modul de fertilizare si de exploatare a acesteia
-varsta plantatiei
In general, plantatiile de menta intretinute necorespunzator, puternic
imburuienate,
neingrasate si neirigate produc stolonii subtiri, firavi si cu dimensiuni
reduse. De
asemenea, plantatiile din anul II si in mod deosebit cele din anii III si IV de
cultura
produc stoloni de foarte slaba calitate, neputand fii utilizati ca material
saditor.
Stolonii trebuie sa fie din plantatiile din anul I de vegetatie, sa aiba o
lungime de
minim 15 cm, 5 noduri, iar in masa lor sa nu existe mai mult de 10%
resturi de tulpini,
ramificatii si stoloni aerieni de culoare verde.
Pregatirea materialului saditor pentru plantat se poate efectua direct in
camp sub
umbrare sau sub diferite soproane, pentru a se evita evaporarea apei din
stoloni.
Urmeaza apoi operatia denumita

Tehnologia ecologic de cultivare a glbenelelor

Amplasarea culturilor. Plantele de glbenele nu sunt pretenioase fa


de
planta premergtoare, reuind dup orice cultur, i sunt, la randul lor,
bune plante
premergtoare pentru alte culturi.
40
Figura 1. Cultur ecologic de glbenele
(Cmpul experimental Moara Domneasc, 2008)
Nu trebuie s revin pe acelai teren decat dup 4-5 ani, deoarece se
inmulesc
bolile i duntorii specifici.
Administrarea ngrmintelor. Glbenelele rspund foarte bine la
aplicarea
ingrmintelor organice de tipul gunoiului de grajd. Acesta va fi aplicat
toamna
inainte de arat, in doze de 10-20 t/ha, in stare bine fermentat. Plantele
beneficiaz de
efectul ingrmantului prin creterea produciei de inflorescene, dar i
prin creterea
coninutului in substane active, precum principiile amare i carotenul.
Lucrrile solului. Dup recoltarea plantei premergtoare i distrugerea
prin
discuit a resturilor vegetale, se va efectua o artur la 20-25 cm cu plugul
in agregat

cu grapa, dup care se poate intreine artura prin lucrri repetate cu


grapa cu discuri
in agregat cu grapa cu coli i lam nivelatoare. Primvara se va pregti
patul
germinativ cu combinatorul.
Smna i semnatul. Smana utilizat pentru infiinarea culturii
trebuie s
fie sntoas, s provin din loturi semincere cultivate in sistem ecologic
i s fie
certificat. Totodat, smana trebuie s provin din cultura precedent,
deoarece
facultatea germinativ se poate pierde foarte uor. In cultur exist
numeroase
populaii locale, precum i soiul Petrana. Puritatea fizic a seminelor
trebuie s fie
41
de minimum 85%, iar germinaia de minimum 70%. Cantitatea de
sman utilizat
pentru un hectar este de 5-6 kg, prin care se realizeaz o densitate la
rsrire de 40-50
plante/m2. Adancimea de semnat este de 2-3 cm. Dup lucrarea de
buchetare,
densitatea plantelor trebuie s rman in jur de 30-35 plante/m2.
Semnatul se efectueaz cu semntori universale (de exemplu, SUP-21,
SUP29), la distana intre randuri de 50 cm, ceea ce permite executarea
prailelor i a
buchetrii dup rsrire.
Pe suprafee mici se poate semna i manual, in cuiburi, la 40 cm intre
randuri
i 30 cm intre cuiburi pe rand (Fl. Crciun i colab., 1986). Pe de alt parte,
pentru c
la recoltare este nevoie de o mare cantitate de for de munc i pentru o
mai bun
corelare a recoltrii cu celelalte operaiuni postrecoltare, respectiv,
condiionare,
uscare, infiinarea culturii se poate face ealonat, la intervale de 7-10 zile.
Cultura de glbenele poate fi infiinat i prin rsad, in aceleai condiii de
cultivare. Rsadurile dau posibilitatea selecionrii materialului de plantat,
asigur
uniformitatea culturii i reducerea consumului de sman, permit
obinerea unor
producii mai timpurii i pot contribui la ealonarea produciei
Lucrrile de ngrijire. Dup rsrirea plantelor sunt recomandate lucrri
de
combatere a buruienilor prin praile i pliviri intre plante pe rand, ori de
cite ori este
necesar. De asemenea, vor fi indeprtate din lan florile care nu corespund
din punct de

vedere al culorii, respectiv au culoare galben-deschis. Dac sunt


respectate msurile
preventive, precum rotaia, igiena cultural, nu apar boli sau duntori
care s
afecteze producia.
Recoltarea. Recoltarea glbenelelor constituie o operaiune dificil, care
presupune mult for de munc manual. Operaiunea se face in mai
multe etape, din
iunie pan in octombrie, pe msur ce se deschid primele flori ligulate ale
inflorescenelor, de regul incepand cu 65-70 de zile de la rsrire.
In prima perioad, intervalul dintre recoltri este de 3-4 zile. Sunt recoltate
inflorescenele intregi sau florile ligulate, pe timp frumos, dup ce s-a
ridicat roua.
Imediat dup recoltare, produsul este aezat in couri i este transportat
pentru
condiionare i uscare.
Materialul vegetal va fi uscat in strat subire la umbr, in incperi bine
aerisite,
uscate i curate. Dup uscare, produsul va fi ambalat in lzi cptuite i va
fi pstrat la
intuneric pentru a-i conserva culoarea natural portocalie.
42
Condiiile de recepionare sunt urmtoarele: maximum 3% flori brunificate;
maximum 7% flori cu codia de pan la 3 cm; nu se admit corpuri strine;
maximum
13% umiditate; minimum 35% coninutul in substane active.
Produciile de inflorescene proaspete pot ajunge la 4000-9000 kg/ha, iar
productiile de flori ligulate proaspete pot fi de 1500-3000 kg/ha.
Randamentul de
uscare este de 8:1, rezultand astfel producii medii de inflorescene uscate
de 10001500 kg/ha sau de flori ligulate uscate de 200-300 kg/ha.

Tehnologia ecologic de cultivare a salviei

Amplasarea culturii. Salvia este plant peren i, ca urmare, trebuie


cultivat
in afara asolamentului, putand fi meninut in cultur chiar i 10 ani.
Cele mai bune premergtoare pentru salvie sunt leguminoasele pentru
boabe,
borceagurile, cerealele pioase sau alte culturi fertilizate cu gunoi de
grajd. La randul
ei, salvia este bun premergtoare pentru plantele pritoare sau pentru
plantele de
nutre. Se recomand s revin pe acelai teren dup 8-9 ani.
Administrarea ngrmintelor. Se recomand ca, la infiinarea culturii,
s
fie aplicat gunoi de grajd, in doze de 30-35 t/ha, bine fermentat, care va fi
incorporat
sub artura adanc. Anual se poate fertiliza cu doze moderate de
ingrminte de tipul

mraniei sau compostului, in doze de 10 t/ha. Pot fi utilizai i biofertilizani


foliari,
precum Azotofertil (produs de Antibiotice Iai), in doze de 10 litri/ha.
Lucrrile solului. Dup cereale pioase sau dup leguminoase care se
recolteaz devreme se va executa un dezmiritit, dup care se va ara
adanc la 25-30 de
cm, cu plugul in agregat cu o grap stelat. Artura va fi lucrat pan in
toamn, prin
grpri repetate.
Dup premergtoare tarzii se va discui, apoi va fi executat artura
adanc.
Dac cultura urmeaz s fie infiinat in toamn, atunci inainte de
semnat solul va fi
foarte bine mrunit i nivelat cu grapa cu discuri in agregat cu o grap
reglabil i
bar nivelatoare. In cazul in care semnatul sau plantatul vor fi efectuate
in primvar,
atunci, solul poate fi lsat in brazd crud peste iarn i va fi pregtit
inainte de
infiinarea culturii, cu o grap cu discuri i apoi cu un combinator.
Smna i semnatul (plantatul). Cultura de salvie poate fi infiinat
prin
semnat direct in camp sau prin rsad, fie toamna, fie primvara.
Smana utilizat
43
pentru infiinarea culturii trebuie s fie sntoas, s fie produs pe loturi
semincere
cultivate in sistem ecologic, s fie certificat i s provin din cultura
precedent,
deoarece facultatea germinativ se poate pierde foarte uor. Este
recomandat in
cultur soiul De Rsmireti. Puritatea fizic a seminelor trebuie s fie de
minimum
85%, iar germinaia de minimum 50%.
Semnatul se va efectua cu semntori universale (de tip SUP-21, SUP29),
adaptate pentru semine mici i cu limitatoare de adancime ataate la
brzdare. Norma
de sman trebuie s fie de 10-12 kg/ha, iar adancimea de semnat de 34 cm.
Seminele pot fi amestecate cu nisip, cenu, rumegu sau seminele unei
plante
indicator (salat) pentru o distribuire cat mai uniform. Distana intre
randuri
recomandat este de 50-62,5 cm, iar densitatea optim este de 9-10
plante/m2. Planta
indicatoare rsare mai repede i permite inceperea lucrrilor de prit mai
devreme.
Rsadurile pot fi obinute in straturi reci, in var pentru plantrile de
toamn

sau in rsadnie pentru plantarea din primvar. Semnatul in straturile


reci va fi
efectuat in luna iulie, folosind 1,5-2 kg de sman, iar suprafaa necesar
pentru
infiinarea unui hectar de cultur este de 150 m2. Pentru rsadniele calde
se va
semna in luna februarie, folosind aceeai tehnic ca i in cazul straturilor
reci. Pentru
a fi grbit incolirea, este recomandat umectarea seminelor timp de 24
de ore, in
ap la 18-20oC (Fl. Crciun i colab., 1977). La plantare, rsadul trebuie s
fie
sntos, cu rdcini bine dezvoltate, cu 3-4 frunze. Plantarea poate fi
efectuat
semimecanizat sau manual, pe suprafee mai restranse.
Lucrrile de ngrijire. In cazul culturilor infiinate prin semnare direct
in
camp, dup rsrit, atunci cand sunt vizibile randurile pot fi executate
praile i pliviri
pe rand, pentru distrugerea buruienilor. Dup rsrirea plantelor, trebuie
executate
pliviri pe rand pentru indeprtarea plantelor indicatoare i pentru
distrugerea
buruienilor. In cazul infiinrii culturii prin rsaduri, printre lucrrile de
ingijire este
inclus i completarea golurilor, alturi de praile i pliviri, ori de cate ori
este
necesar.
Incepand cu anul al doilea de cultur, se recomand tierea lstarilor care
lignific, pentru intinerirea culturii; lucrarea conduce la creterea
produciei de frunze
i a dimensiunilor acestora (E. Pun, 1988).
Combaterea bolilor (rugin, finare), se realizeaz prin msuri preventive
de
igien cultural i prin stropiri in vegetaie cu produse pe baz de cupru
(zeam
bordelez in concentraie de 1%) sau sulf muiabil (in concentraie de
0,4%).
44
Recoltarea. Dac pentru extragerea uleiului volatil va fi folosit herba,
atunci
aceasta trebuie s fie recoltat in faza de inflorire. Dac uleiul volatil este
extras din
frunze i lstari, atunci recoltarea trebuie s se execute in faza de
butonizare.
Recoltarea frunzelor poate fi realizat manual, frunz cu frunz, sau prin
tiere cu
cuitul sau foarfeca. Lstarii sunt tiai cu secera, iar plantele intregi sunt
recoltate cu

maina de recoltat furaje, cu masa de tiere reglat la inlimea de 15 cm


de sol (E.
Pun, 1988).
Trebuie s se recolteze in miezul zilei, intre orele 10 i 14, pe timp insorit i
clduros, fr vant, rou sau cea, iar frunzele trebuie s fie zvantate
pentru a avea
coninutul maxim de ulei volatil.
Uscarea materialului vegetal se va realiza la umbr, in oproane, poduri
sau
prin uscare artificial, la temperaturi de maximum 35oC. Randamentul de
uscare este
de 4:1.
De la culturile semincere, frunzele nu sunt recoltate pan la recoltarea
seminelor. Datorit coacerii ealonate a seminelor pot aprea pierderi
prin scuturare;
de aceea, momentul optim de recoltare a semintelor este atunci cand
partea inferioar
a florilor a inceput s se usuce.
Condiiile de recepionare prevd urmtoarele:
- pentru frunze: maximum 3% frunze brunificate; maximum 1% resturi de
tulpini; maximum 1% corpuri strine organice; maximum 0,5% corpuri
strine
minerale; maximum 13% umiditate;
- pentru herba: maximum 3% frunze brunificate; maximum 1% resturi de
tulpini; maximum corpuri strine organice; maximum 0,5% corpuri strine
minerale;
cel mult 13% umiditate; nu sunt admise fructificaii in produs.
Coninutul in ulei volatil trebuie s fie de minimum 0,39% in lstarii
proaspei
i in frunze, iar pentru produsul uscat, cantitatea de ulei volatil trebuie s
fie de
minimum 0,8%.
Producia de frunze uscate, in anul I de cultur, poate fi de 300-600 kg/ha,
iar
in anii urmtori de 600-1200 kg/ha. La herba uscat pot fi realizate
producii de 20003000 kg/ha.
Distilarea. Obinerea pe cale industrial a uleiului volatil este realizat
prin
distilarea plantelor intregi, imediat dup recoltare, cu ajutorul cazanelor cu
abur direct
(E. Pun, 1988). Durata distilrii este de circa o or pentru plantele uscate
sau in jur
de dou ore la materialul vegetal proaspt. Uleiul extras i decantat,
pentru eliminarea
45
apei, va fi pus spre pstrare i transportat in butoaie inoxidabile, care vor
fi depozitate
in incperi rcoroase, ferite de foc (E. Pun, 1998).

Negrilica- Tehnologia ecologic de cultivare

Amplasarea culturii. Plantele de negrilic nu sunt pretenioase fa de


planta
premergtoare, reuind dup orice cultur. Nu se recomand s revin pe
acelai teren
decat dup 5 ani. De asemenea, nu trebuie cultivat dup unele plante
uleioase care
srcesc solul in elemente nutritive, aa cum este floarea-soarelui.
Administrarea ngrmintelor. Negrilica nu este pretenioas la
aplicarea
ingrmintelor deoarece are consumuri moderate de substane nutritive.
Pot fi
utilizate doze moderate de gunoi de grajd, de 10-15 t/ha, foarte bine
mrunit i
fermentat, aplicat toamna sub artur. Odat cu aplicarea gunoiului, pot fi
administrai
i fosfai naturali, in doz de 30-40 kg P2O5/ha.
Lucrrile solului. Dup recoltarea plantei premergtoare i distrugerea
resturilor vegetale prin discuit, se va executa o artur la 20-25 cm
adancime, dup
care artura va fi intreinut prin lucrri cu grapa cu discuri, in agregat cu
grapa cu
coli reglabili. Primvara patul germinativ va fi pregtit cu combinatorul
sau cu o
grap cu discuri in agregat cu grapa cu coli, in funcie de starea terenului.
Smna i semnatul. Smana utilizat pentru infiinarea culturii
trebuie s
fie sntoas, produs in loturi semincere cultivate in sistem ecologic, s
fie certificat
i s provin din cultura anului precedent, deoarece facultatea germinativ
se poate
pierde foarte uor. Soiul recomandat este De Brila. Puritatea fizic a
seminelor
trebuie s fie de minimum 85%, iar germinaia de minimum 75%.
Cantitatea de sman utilizat pentru un hectar este de circa 10 kg, prin
care
poate fi realizat o densitate la rsrire de 140-150 plante/m2. Se va
semna cu
semntori universale (de tip SUP-21, SUP- 29), la distana dintre randuri
de 50 cm
(pentru executarea prailelor i a buchetrii dup rsrire), la adancimea
de 1-2 cm.
Lucrrile de ngrijire. Dup rsrirea plantelor sunt recomandate praile
intre
randuri i pliviri intre plante pe rand, ori de cate ori este necesar, pentru
combaterea
buruienilor.
46
In culturile de negrilic nu sunt semnalate boli sau duntori care s scad

producia in mod semnificativ.


Pentru o polenizare mai bun pot fi amplasai 1-2 stupi/ha, in apropierea
culturii.
Recoltarea. Recoltarea poate incepe cand 60-70% din plantele aflate in
lan au
ajuns la maturitate, capsulele au culoare galben, iar seminele au culoare
neagr.
Recoltarea va fi efectuat cu combina pentru cereale, cu reglri specifice
la aparatul
de treier, pentru a nu afecta integritatea seminelor.
Pe suprafee mici, se poate recolta i manual, cu secera; dup uscarea
plantelor, se treier la staionar pentru separarea seminelor.

Tehnologia ecologic de cultivare a lavandei

Lavanda este o planta aromatica cunoscuta si utilizata inca din antichitate.


Romanii foloseau lavanda pentru a-si parfuma baile si se considera ca
originea
cuvantului lavandula vine de la latinescul lavare= a spala.
Cultura lavandei in Romania este relativ recenta. Primele tufe de lavanda
si in special
de lavandin se gaseau razlete in jurul capitalei si au fost probabil aduse de
gradinarii
de origine bulgara.
47
Uleiul volatil, obtinut prin distilarea inflorescentelor proaspete de lavanda
si lavandin
este produsul principal al acestei plante si are largi utilizari in industria
parfumurilor
si a produselor cosmetice.
Lavandula este un subarbust cu o inaltime de pana la 50 cm cu tulpini
subtiri si
lemnoase, frunze mici de un verde-cenusiu, flori liliachii-rosietice si cu
radacina
lignificata, groasa pana la 2-3 cm. In primul an dupa plantare, lavanda
dezvolta
radacina principala mai mult in profunzime, ajungand in functie de tipul de
sol, pana
la 1,20 cm, iar dupa 5 ani pana la 2,80 cm la plantele obtinute prin butasi
inradacinati
si pana la 2,20 m adancime la rasadul produs pe cale generativa, prin
seminte.
Profunzimea si bogatia sistemului radicular confera lavandei rezistenta la
seceta.
Tulpina ramificata puternic la baza, formeaza o tufa aproape globuloasa,
semisferica,
inalta de 30-70 cm sau mai inalta. Tulpina batrana este bruna, cu scoarta
exfoliata, iar
tulpinile (ramificatiile) tinere sunt patrunghiulare, pubescente.
Ramificatiile care poarta inflorescentele sunt lungi de 25-35 cm si prezinta
frunze

numai in partea inferioara.


Frunzele opuse, sunt linear-lanceolate, acute, pe margini ciliate, cele
inferioare
cenusii, de 1-2 cm lungime si 1,5-2 mm latime, pe ambele fete paroase, cu
peri
ramificati, stelati, de cele superioare cenusii-verzi, de 2-3,5 cm lungime si
3-6 mm
latime, mai putin paroase. Frunzele lavandei nu cad toamna la sfarsitul
vegetatiei.
Florile de tipul bobiatelor, cu miros aromatic datorita glandelor oleifere,
sunt grupate
intr-o inflorescenta speciforma. Florile prezinta un caliciu lung de 5-6 cm,
cilindric,
usor latit spre varf, cu 4 dinti scurti, obtuzi si cu un bobisor lat-oval, de cca
1 mm;
caliciul este des paros si glandulos, albastru-cenusiu. Corola este de
culoare violetaalbastruie
uneori albastra deschis pana la alba. Infloreste in luna iulie.
Fructele sunt 4 mucule, situate la baza caliciului persistent, cu suprafata
bruna sau
cenusie, neteda si lucioasa. Greutatea a 1000 de seminte este de 0,873 g.
I . 2 . Particularitati si cerinte biologice
Lavanda este o specie montana, putin pretentioasa. Este o planta
alogoma, entomofila
si prin inmultire generativa produce numerosi indivizi cu variabilitate
morfogenetica
chimica si cu eficienta economica diferentiata.
Semintele lavandei sunt tari, acoperite cu o membrana slab permeabila,
fapt pentru
care germineaza si rasar intr-o perioada indelungata. Dupa rasarire
plantele de lavanda
formeaza tufe, ca urmare a aparitiei de noi ramificatii, sporind totodata
productia de
inflorescente.
Cresterea numarului de ramificatii ajunge la un nivel maxim, dupa care
aceste incep
sa se usuce, ceea ce sa impune ca periodic, o data la 7-10 ani, executarea
lucrarilor de
intretinere.
Taierile de intinerire si mentinerea culturii in bune conditii contribuie la
lungirea vietii
plantatiilor de lavanda pana la 20-30 ani.
48
Lavanda este o planta permanent verde. Schimbarea frunzelor se
realizeaza treptat, in
timpul perioadei de repaus o parte din frunzele batrane se usuca si cad.
In populatiile de lavanda predomina formele in care infloresc o singura
data in an, dar
se gasesc si forme care infloresc esalonat sau de 2 ori in timpul vegetatiei.
In decursul

perioadei de vegetatie lavanda parcurge urmatoarele faza:


- infrunzire
- butonizare
- inflorit
- maturarea semintelor
Factorul principal care limiteaza raspandirea diferitelor specii de lavanda
este
temperatura. Plantele de lavanda pornesc in vegetatie la temperaturi
medii zilnice ale
aerului in jurul a 10 C. Samanta semanata in pragul iernii direct in camp
sau in straturi
reci rasare in masa primavara, la 12-15 C, daca are umiditatea necesara.
Plantele care au iernat in conditii neprielnice ies din iarna slabite si
pornesc in
vegetatie mai tarziu, cand tamperatura aerului ajunge in jur de 14 C.
Lavanda rezista
foarte bine la temperaturi de -15 C, fara a fi acoperita cu un strat de
zapada si la
temperaturi de -31 C, atunci cand stratul de zapada are grosime de 40-50
cm.
Cultivatorii au ajuns la concluzia, confirmata astfel si de practica, ca
plantatiile
realizate in zone cu temperaturi medii zilnice ridicate (peste 20 C)
imbatranesc mai
timpuriu, din care cauza continutul in ulei volatil scade. Temperaturile
medii mai
scazute in zone situate la altitudini ridicate explica imbatranirea mai lenta
a
plantatiilor, precum si calitatea superioara a uleiului volatil obtinut in
aceste zone.
Lavandinul este mult mai sensibil la actiunea temperaturii scazute.
Lavanda este o planta specifica biotopilor uscati si a climei calde, avand si
caractere
morfogenetice adecvate, care ii dau posibilitatea sa suporte bine seceta.
Cultivata pe
locuri cu exces de umiditate, lavanda sufera prin putrezirea radacinilor,
ceea ce
determina imbatranirea si uscarea rapida a tufelor. Semintele de lavanda
rasar numai
cand stratul superficial de sol in care sunt incorporate are umiditatea
suficienta. De
asemenea, in cazul producerii de butasi inradacinati, atat pentru lavanda
cat si pentru
lavandin, umiditatea este un factor hotarator.
Transplantarea la loc definitiv a butasilor inradacinati sau a rasadului se va
face numai
in sol umed. In cazul lipsei umiditatii plantele vor fi in mod obligatoriu
udate la cuib.
Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Plantele de lavanda
crescute la

soare infloresc intotdeuna intr-un procent mai mare, dezvolta tufe mari, cu
de peste 3
ori mai multe inflorescente. Lumina conditioneaza formarea cantitatii de
masa foliara,
precum si asimilarea si producerea uleiului volatil. Pentru a spori
cantitatea de lumina
se recomanda ca in tara noastra plantatiile de lavanda sa fie amplasate pe
terenuri cu
expozitie sudica, sud-vestica sau chiar estica.
Lavanda este o specie de mare altitudine, ea putand fi gasita in zona de
origine, in
mod spontan, pana la 1700-1800 m inaltime. Atat procentul de ulei volatil
cat si
continutul in acetat linalil nu sunt influentate de altitudine. Cu cat lavanda
creste pe
49
locuri mai inalte, cu atat productia de ulei volatil este mai scazuta, dar de
o calitate
mai superioara, dat fiind continutul mai mare in acetat de linalil.
Lavanda poate creste pe soluri sarace si uscate, soluri caracteristice
pentru plantele
colinare sau muntoase. Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cand
lavanda se
cultiva pe soluri adanci, bogate in calcar, permeabile si cu apa freatica la
adancime de
cel putin 2-2,5 m.
Solurile foarte nisipoase, solurile grele, lutoase, reci si umede nu sunt
indicate pentru
cultura lavandei.
Comparativ cu alte specii medicinale sau aromatice, lavanda nu extrage
din sol
cantitati mari de substante nutritive. Numeroase experiente pentru
clarificarea
influentei diferitelor substante nutritive asupra productiei si calitatii au
stabilit ca pe
solurile usoare, podzolice, cel mai important efect il are azotul, iar pe
soluri mai grele,
carbonatice, fosforul. Azotul, are un efect de intinerire a tufelor, deoarece
activeaza
cresterea , fapt pentru care plantele tinere vor fi asigurate cu mai mult
fosfor in
complexul de ingrasaminte, iar la plantatiile batrane se va asigura mai
mult azot.

Capitolul II : TEHNOLOGIA DE CULTIVARE


II . 1 . Locul in ansolament
Lavanda si lavandinul sunt subarbusti pereni. Acestia se cultiva pe acelasi
loc 20-30
de ani, deci nu pot intra in rotatia culturilor. Pentru a raspunde cerintelor
biologice ale

acestor specii, se vor alege parcele de teren protejate de vanturi, calde si


insorite, cu
sol profund si permeabil. Nu sunt recomandate terenurile puternic erodate,
cele
nepermeabile si supuse vanturilor si curentilor de aer puternici deoarece in
aceste
conditii se vor obtine productii slabe.
Lavanda este un bun mijlocitor antierozional si de aceea ea poate ocupa
terenuri in
panta dar al caror unghi de inclinare sa nu depaseasca 15. De asemenea
se vor alege
terenuri absolut curate de buruieni perene.
II . 2 . Fertilizarea
Prin administrarea ingrasamintelor se creeaza posibilitatea imbunataririi
fertilizarii
solului, se realizeaza conditii de viata si de activitate microorganismelor
din sol, se
asigura o buna crestere si dezvoltare a plantelor, implicit sporirea
productiei.
Este cunoscut faptul ca majoritatea plantelor de cultura au nevoie pentru
crestere de o
reactie a solului neutra sau slab acida. Pentru dezvoltarea normala
plantele de lavanda
au nevoie de o seria de elemente nutritive, dintre care cele mai
importante sunt:
azotul, fosforul, zinc, borul, magneziul.
Dat fiind faptul ca lavanda este o cultura multianuala se recomanda
folosirea de
ingrasaminte pe baza de azot mai greu solubil.
50
Superfosfatul, precum si celelalte ingrasaminte cu fosfor sporesc aproape
de doua ori
numarul de inflorescente pe tufa de lavanda.
Gunoiul de grajd, administrat la plantare, impreuna cu ingrasamintele
minerale din
cursul vegetatiei actioneaza favorabil asupra plantelor de lavanda. In
concluzie,
ingrasamintele organice se aplica la infiintarea plantatiei, ingrasamintele
pe baza de
fosfor si potasiu (pe solurile sarace in aceste elemente) se administreaza
atat la
infiintarea cat si toamna, o data cu ultima prasila, iar cele pe baza de azot
primavara
timpuriu, in mustul zapezii.
II . 3 . Pregatirea solului
Toate lucrarile solului au ca scop afanarea acestuia in profunzime,
nivelarea si
distrugerea buruienilor. Numai pe asemenea soluri se pot realiza plantatii
cu randuri

drepte, ceea ce va permite efectuarea mecanizata a lucrarilor de


intretinere si a
recoltarii.
Primavara terenul va fi grapat si discuit de mai multe ori pentru
mentinerea umiditatii,
dar mai ales pentru distrugerea buruienilor anuale.
Este recomandat a se cultiva cu plante furajere cu perioada de vegeratie
scurta, ca
borceagul pentru masa verde sau alte culture (cereale) la care se pot alica
erbicide
pentru distrugerea buruienilor.
Dupa recoltarea acestora, in iulie-august cel mai tarziu se va executa
aratura de
desfundare la 50-70 cm in functie de adancimea solului. Imediat dupa
aratura de
desfundare, terenul se va nivela perfect, iar apoi se va mentine curat de
buruieni prin
discuiri si grapari repetate.
Toamna, inainte de plantare, terenul se va discui din nou mai adanc, iar in
cazul cand
nu este suficient mobilizat se va executa o aratura superficiala la 20 cm,
dupa care se
va pregati pentru plantare cu ajutorul discului in agregat cu grapa.
In cazul terenurilor infectate de buruieni perene, dupa desfundare solul se
va mentine
curat de buruieni inca un an prin lucrari repetate cu plugul urmat de
discuiri. Se
recomanda folosirea erbicidelor pentru combaterea buruienilor perene
aparute pe
ogor.
II . 4 . Modul de inmultire
Lavanda se poate inmulti atat generativ, prin producerea de rasad din
seminte, cat si
vegetativ, prin butasi inradacinati sau prin musuroirea si despartirea
tufelor batrane.
Producerea rasadului din seminte: Semintele lavandei sunt mici, tari si cu
germinatia
redusa si lenta, fapt pentru care, de regula, nu se seamana direct in camp,
ci in straturi
reci in vederea obtinerii rasadului. Semanatul se poate efectua atat
toamna tarziu,
octombrie-noiembrie cat si primavara devreme, februarie- martie, dar
numai in
straturi special pregatite, care trebuie sa aiba o latime de 1-1,2 m si o
lungime 8-10 m
si chiar mai mult, intre straturi lasandu-se poteci late de 40- 50 cm.
Semanatul se
51
executa imediat dupa pregatirea stratului in randuri distantate la 10-15
cm. La 1 mp

sunt necesare 3-5 g seminte cu germinatie de minum 50%.


Atat inainte, cat si dupa semanat stratul va fi bine tasat. Semintele puse in
santulete
foarte superficiale, lasate de marcator (0,5-1 cm) vor fi acoperite cu un
strat de
mranita, curata de buruieni, bine maruntita si cernita, in grosime de 1-1,5
cm.
Rasarirea semintelor incepe primavara cand temperatura aerului se va
mentine
constant la 14-15 C. La semanatul de primavara semintele germineaza
incet si rasar
greu, ceea ce impune inmuierea acestora timp de 3-4 zile in apa sau
stratificarea lor,
operatie care trebuie sa inceapa cu 1,5-2 luni inainte. In acest scop
semintele se
amesteca cu nisip de rau umed in proportie de 1 : 5-6 si se pastreaza afara
pana la
semanat, timp in care se amesteca pentru a nu mucegai. Spre sfarsitul
perioadei de
stratificare semintele incoltesc si vor fi semanate imediat in sol cald.
Dupa rasarire, atunci cand plantele au 2-3 perechi de frunze se aplica
raritul, lasanduse
intre plante 3-5 cm. Pana la sfarsitul vegetatiei, in toamna, rasadul trebuie
mentinut
curat de buruieni, prin pliviri repetate, udat, ingrasat si prasit. De
asemenea, cel putin
de 2 ori se vor taia toate tijele florale aparute pentru a obliga planta sa
formeze
ramificatii cat mai aproape de sol. Inaltimea de taiere a tulpinilor florifere
este de cca.
8-10 cm de la nivelul solului.
Rasadul este gata de transplantare, la loc definitiv, la sfarsitul lunii
septembrie si
inceputul lunii octombrie, cand se scoate, se sorteaza si se pastreaza
stratificat in nisip
sau in sol umed, pana la plantare.
Rasadul din clasa 1 obtinut din seminte are urmatoarele caracteristici:
- lungimea partii aeriene 12 cm
- lungimea radacinii principale 15 cm
- diametrul colatului minim 4 mm si 3 ramificatii
Producerea rasadului prin seminte este o metoda ieftina si rapida de
inmultire a
lavandei.
Inmultirea prin butasi inradacinati: Recoltarea butasilor se face toamna, in
lunile
septembrie-octombrie sau in primavara in martie-aprilie, in timpul
perioadei de repaus
vegetativ. Butasii se recolteaza de la plante sanatoase, bine dezvoltate, in
varsta de 3-5

ani. Taierea butasilor se face cu un cutit foarte bine ascutit sau cu lama,
sub mugur.
Indepartarea frunzelor se va face cu mare atentie pentru a nu se distruge
mugurii
vegetativi.
La baza butasului se face o singura taietura in forma de pana, imediat
dupa mugur.
Butasii astfel pregatiti au o lungime de aproximativ 5-6 cm si sunt gata de
plantare, ce
urmeaza a se efectua in decurs de 1-2 h. In cazul pastrarii mai
indelungate, dar nu mai
mult de o zi, butasii se mentin in vase cu apa curata.
Terenul ales pentru straturile in care vor fi plantati butasii va fi curat de
buruieni,
situat in apropierea unei surse de apa, dar fara pericol de baltire. Se va ara
la 30 cm
adancime, se va nivela, marunti si apoi se va tasa usor, dupa care se vor
aranja
tocurile de rasadnita, avandu-se grija sa se lase intre acestea 40-50 cm. In
tocuri se
52
aseaza un strat de nisip bine cernut, gros de 8-10 cm, care dupa nivelare
se uda din
abundenta. Dupa udare, pentru usurarea plantarii, se vor marca viitoarele
randuri,
utilizandu-se marcatoare special pregatite pentru aceasta lucrare.
Plantarea se face manual, asezandu-i la distanta de 10*5 cm. Operatia de
presare a
butasilor in nisip se va face cu multa grija, pentru a nu distruge frunzele
din varful
acestora.
Imediat sau concomitent cu plantarea, butasii vor fi udati din abundenta,
iar tocul de
rasadnita se va acoperi cu rame ale caror geamuri au fost in prealabil
varuite si
acoperite cu rogojini pana la aparitia primelor radacini pe butasi.
Odata cu formarea primelor radacini se va incepe calirea butasilor prin
deschiderea
rasadnitelor la inceput cateva ore, numai in cursul diminetii sau serii.
In momentul aparitiei tijelor florale, acestea se vor reduce la jumatate
pentru a
provoca ramificarea butasilor.
II . 5 . Lucrarile de intretinere
-completarea golurilor, care trebuie facuta imediat in toamna anului
urmator, orice
intarziere nu este buna
-taieri pentru formarea tufei, sunt recomandate numai in primul an de
vegetatie, prin
aceasta lucrare urmandu-se realizarea formei globuloase a tufelor

Lucrarile propriu-zise de intretinere a plantatiilor de lavanda incep


primavara timpuriu
si constau in prasitul intervaleleor dintre randuri, care se executa cu
prasitori cu
tractiune animala pe terenurile in panta si in plantatiile in varsta sau
cultivatorul purtat
pe tractor.
Lucrarile pe randul de plante se fac manual cu sapa, de 2-3 ori in cursul
anului.
Combaterea buruienilor pe cale chimica a constituit obiectul a numeroase
experiente
efectuate in multe tari. In Romania pentru lavanda este omologat erbicidul
Gesagard
50, in doza de 8-10 kg/ha si se poate aplica toamna tarziu cand plantele
sunt in repaus
sau primavara timpuriu inainte de pornirea in vegetatie a plantelor.
II . 6 . Regenerarea plantatiilor
Cand tufele incep sa se usuce si productia incepe sa scada se executa
regenerearea
plantatiilor.
Din datele experimentale de la diferiti autori, se poate recomanda ca
epoca optima a
taierilor de regenerare perioada de repaus, luna februarie, inaintea
inceperii vegetatiei,
sau noiembrie, dupa incetarea vegetatiei, dar numai atunci cand solul are
umiditate
suficienta si permite maruntirea acestuia pentru acoperirea plantelor
taiate.
Cea mai potrivita inaltime de taiere este de 5-10 cm de la suprafata
solului.
Imediat dupa taiere plantatiile vor fi ingrasate cu 20-25 t/ha gunoi de grajd
foarte bine
fermentat amestecat cu 100-120 kg sulfat de amoniu/ha si 250kg/ha
superfosfat. Dupa
53
administrare, ingrasamintele se vor incorpora pe intervalele dintre randuri
printr-o
prasila adanca la 15-18 cm.
II . 7 . Boli, daunatori, combatere
Boli: Septorizza cu patarea frunzelor produsa de septoria lavandulae.
Ataca frunzele,
fiind evidenta pe partea superioara a lor sub forma unor pete rosii-cafenii
la inceput,
care cu timpul devin albicioase cu o dunga rosiatica pe margine. In centrul
petelor
apar puncte negre care reprezinta picmidiile. Frunzele atacate se usuca si
cad.
Se combat prin:
- igiena culturala si incorporarea adanc in sol a tuturor resturilor vegetale
- stropiri cu Dithane M-45 0,2%

Daunatori: Isophya tenuicerca, ataca in luna mai cand depune ouale


izolat sau in
grupe in sol la cca 1 cm adancime. Pentru combatere plantatiile de
lavanda vor fi
riguros mentinute curate de buruieni. Un efect deosebit in combaterea
daunatorului il
au lucrarile de maruntire a solului dupa recoltare, pentru a distruge o parte
din ouale
depuse in sol. Combaterea chimica se realizeaza cu Lindatox 3 PP, Wofatox
30 CE 0,
1%.
Daunatori: Lacusta verde de pasune (Tettigonia viridissima). Se hraneste
cu frunzele
de lavanda. O femela depune cca 250 de oua, in iunie si iulie, asezandu-le
izolat in
portiunile de sol nelucrat. Masurile de combatere sunt aceleasi ca la
Isophya
tennicerca.
Daunatori: Viermele radacinilor (Heterodera mariori Schm). Dezvolta 3-4
generatii
pe an. Din ouale depuse in sol apar larvele care intra in radacinile plantei,
hranindu-se
cu sucul acestora. Combaterea este extrem de greoaie. Se recomanda
folosirea unui
material saditor absolut sanatos.
II . 8 . Recoltarea
Pentru suprafetele mici, unde recoltatul se poate executa rapid, epoca cea
mai
potrivita pentru recoltare este in faza de inflorire 75%. Acolo insa unde din
diferite
motive perioada de recoltare se va prelungi (suprafete mari, capacitati
reduse de
prelucrare), se recomanda ca recoltatul sa inceapa in faza de inflorire 50%
si sa se
tremine cel mai tarziu in faza de inflorire 100%.
Inflorescentele de lavanda se recolteaza manual cu secera sau cu ajutorul
masinilor
speciale montate pe tractoare. Inflorescentele recoltate se pun in cosuri si
se transporta
imediat la unitatile de distilare.

Capitolul III : PRELUCRAREA MATERIEI PRIME


In cazul lavandei materia prima se prelucreaza imediat dupa recoltare
III . 1 . Distilarea
54
Inflorescentele plantei de lavanda se folosesc aproape in exclusivitate
pentru obtinerea
uleiului volatil. Obtinerea uleiului volatil de lavanda se poate realiza prin
distilarea
inflorescentelor dupa 3 metode diferite:

- distilarea in apa - prin aceasta metoda materia prima se introduce in


cazan si se
acopera cu apa. Incalzirea apei poate fi facuta la foc direct, sau aburi
produsi direct
sau indirect.
- distilarea in apa si cu aburi - in cazan sub materia prima se pune apa.
Aburi trec mai
intai prin apa si apoi prin materia prima din care preiau uleiul volatil
- distilarea cu aburi - materia prima se pune in cazan uscat, fara apa.
Aburii sunt
produsi in afara cazanului in instalatii speciale si se introduc direct sub
materia prima.

Capitolul IV : RETETE PE BAZA DE LAVANDA


- Tinctura de lavanda
Se obtine prin macinarea partilor aeriene uscate, (poate fi folosita rasnita
electrica de
cafea pentru cantitati mici), dupa care pulberea obtinuta se pune in
borcane care vor fi
umplute pana la o treime, restul fiind completat cu alcool de 70 de grade.
Dupa
adaugarea alcoolului peste pulberea de planta, borcanele se inchid
ermetic si se lasa la
macerat vreme de 14 zile, agitand din cand in cand continutu pentru o mai
buna
solubilizare a principiilor active. Dupa trecerea intervalului de timp necesar
macerarii,
preparatul se filtreaza prin tifon, iar tinctura obtinuta se pastreaza in
sticlute mici si
inchise la culoare. Se administreaza pe stomacul gol, de trei-patru ori pe
zi, cate o
lingurita dizolvata in jumatate de pahar de apa.
- Otetul aromatic de lavanda
Intr-o sticla cu gatul larg se pun 10 linguri de lavanda maruntita, peste
care se adauga
jumatate de litru de otet de mere. Se lasa sa se macereze vreme de 10 zile
la
temperatura camerei, dupa care se filtreaza. Se foloseste pentru frictionari
si
comprese.
- Uleiul gras de lavanda
La jumatate de litru de ulei de floarea-soarelui rafinat se adauga 5 linguri
de lavanda
uscata si maruntita. Se pune intr-un borcan inchis ermetic si se lasa sa se
macereze la
soare sau in apropierea unei surse de caldura vreme de 5 zile, dupa care
se filtreaza.
Uleiul usor aromatizat obtinut se mai pune la macerat cu alte 5 linguri de
lavanda

vreme de inca 5 zile, dupa care se filtreaza s.a.m.d., pana cand capata un
miros foarte
puternic de lavanda. Se foloseste pentru masaje si frictionari.
- Bai cu lavanda
Doua maini de lavanda se lasa la macerat in 2 litri de apa, vreme de 8-10
ore (de
dimineata pana seara), dupa care se filtreaza. Planta ramasa dupa filtrare
se opareste
cu inca 2 litri de apa clocotita, dupa care se acopera, se lasa sa se
raceasca si se
filtreaza. In final, se combina cele doua extracte, preparatul obtinut fiind
adaugat in
apa din cada de baie.
55

Capitolul V : UTILIZAREA LAVANDEI


Recomadari majore: in tratarea hiperexcitabilitate, migrene, insomnii.
Alte recomandari pentru tratamente:
Intern:
- Dischinezie biliara, balonarea la bolnavii de bila, crizele biliare insotite de
dureri de
cap. Se ia lavanda sub forma de pulbere, administrata pe stomacul gol,
cate o lingurita
de patru ori pe zi. Datorita principiilor sale active amare, lavanda mareste
secretia de
bila si ajuta la evacuarea ei, calmand durerile abdominale si activand
digestia.
- Depresia, anxietatea - in cazurile usoare se ia lavanda sub forma de
tinctura - 1
lingurita dizolvata in jumatate de pahar de apa, de 3-4 ori pe zi, in cure de
lunga
durata (3 luni minimum). Uleiul volatil de lavanda se administreaza in
depresiile si
crizele de anxietate severe: doua picaturi de ulei volatil amestecate cu
putina miere se
iau de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Studiile facute pana in prezent au
aratat ca exista
o anumita selectivitate a pacientilor tratati cu aceasta planta, unii neavand
o reactie
speciala la uleiul volatil, in timp ce la altii s-a observat o ameliorare clara a
starii
launtrice, ameliorare tradusa prin reducerea sensibilitatii psihice,
estomparea fricilor
si angoaselor, reaparitia dorintei de viata.
- Aritmie cardiaca, adjuvant in ischemia cardiaca aparuta pe fond de stres.
Lavanda
este prin excelenta o planta antistres, motiv pentru care, administrata in
cure de lunga
durata, amelioreaza si, gradat, conduce la vindecarea bolilor produse de
acesta. In

problemele cardiace s-a observat o actiune deosebit de favorabila a


tincturii de
lavanda, care actioneaza direct la nivelul sistemului nervos central. Se
administreaza
de trei-patru ori pe zi cate o lingurita de tinctura diluata in jumatate de
pahar de apa.
- Viermi intestinali, infectii cu protozoarul Giardia lamblia. Se combina in
proportii
egale tinctura de lavanda, de pelin si de cimbru (toate tincturile se prepara
la fel ca cea
de lavanda). Se ia din aceasta combinatie de tincturi cate o lingurita
diluata in putina
apa, de patru ori pe zi, inainte de masa. O cura dureaza minimum doua
saptamani.
Acest tratament este eficient atat singur, cat si in combinatie cu remediile
alopate, a
caror eficienta o mareste.
- Oboseala, iritabilitatea psihica, insomnia. Cele mai bune rezultate se
obtin facand
bai cu lavanda, cu jumatate de ora inainte de culcare. Suplimentar, este
bine sa puneti
sub perna un mic saculet (ceva mai plat) cu lavanda. Somnul va fi mai
odihnitor si
mai lin, iar peste zi veti remarca o mult mai buna rezistenta psihica si
stapanire de
sine. Intern, se ia tinctura de lavanda: o lingurita de trei ori pe zi.
- Dureri de cap, migrena, ameteala. Ca remediu de urgenta se iau 1-2
picaturi de ulei
volatil de lavanda cu putina miere. Ca tratament pe termen lung se
recomanda
pulberea de lavanda: o lingurita de patru ori pe zi, administrata pe
stomacul gol.
- Reumatism. Se face un ceai din o parte flori de soc si doua parti lavanda,
o lingurita
din acest amestec fiind oparita cu o cana de apa, dupa care se lasa sa se
raceasca putin
si se filtreaza. Se beau pe zi 2-3 cani din acest ceai, cat mai cald (pentru
ca efectul
56
sudorific si depurativ sa fie mai intens). Are un gust destul de greu de
suportat, dar o
cura de 10 zile cu acest ceai are efecte antireumatice exceptionale. Tuse
convulsiva,
gripa, bronsita - 2 picaturi de ulei volatil se amesteca cu o lingura de miere
si se
administreaza cate putin din acest amestec, care nu va fi inghitit direct, ci
va fi lasat sa
alunece pe gat pentru a-si exercita din plin efectele antiinfectioase si
calmante. Se iau

maximum 6 picaturi de ulei de lavanda pe zi la adulti si doua picaturi pe zi


la copii.
Extern:
- Adjuvant in pneumonie si bronsita cronica. La 4 linguri de lavanda
proaspat
macinata se adauga apa, amestecand progresiv, pana cand se formeaza o
pasta, care se
inveleste in tifon si se aplica pe piele. Deasupra cataplasmei se pune o
sticla cu apa
fierbinte si se acopera cu o patura, ca sa pastreze caldura. Cataplasma se
tine
minimum o jumatate de ora.
- Contra paduchilor si a altor insecte parazite. 3-4 picaturi de ulei volatil de
lavanda se
amesteca cu o lingurita de otet si se aplica pe par (sau pe zona afectata),
dupa care
capul se acopera vreme de cateva ore, pentru a se forma un mediu de
vapori de ulei
volatil care vor elimina insectele. Se aplica tratamentul 7-10 zile la rand.
- Pentru cresterea parului. Se face un masaj la radacina parului cu otet de
lavanda
obtinut prin macerare dupa metoda de mai sus.
- Intretinerea pielii uscate. Imediat dupa baie se aplica uleiul gras de
lavanda (obtinut
prin macerarea plantei in ulei de floarea-soarelui, dupa metoda de mai
sus) pe toata
pielea, facandu-se in acelasi timp un masaj usor. Eczeme uscate,
tumefactii produse
de loviri - Se aplica uleiul gras de lavanda pe zona afectata de 3-4 ori pe
zi.
UTILIZARI CASNICE ALE LAVANDEI:
- Condiment de lavanda - amestecati in cimbrul cu care condimentati
mancarurile
putina lavanda (intr-o proportie aproximativa de 1:5). Mancarurile vor
capata o aroma
deopotriva delicioasa si rafinata, fiind, in plus, si mai usor digerabile. In
zona sudica a
Alpilor, cimbrul amestecat cu lavanda se da mancaciosilor pentru a le
regla apetitul si
a-i ajuta astfel sa scada spontan in greutate.
- Pentru a scapa de molii - se pun in dulap saculeti cu inflorescente de
lavanda
uscata. Zilnic, continutul saculetilor se freaca in palme pentru ca astfel sa
se degaje
cat mai mult ulei volatil, care alunga insectele.
- Furnicile, puricii si gandacii fug de mirosul de lavanda. Pentru a scapa
de musafirii
nepoftiti, stropiti de doua ori pe zi locurile in care acestia se ascund sau
traseele pe

care vin, cu o solutie formata din 6 linguri de apa si 10 picaturi de ulei


volatil de
lavanda.
- Pentru a scapa de mirosurile neplacute din casa - puneti intr-o cana
de apa 10
picaturi de ulei volatil de lavanda si 10 picaturi de ulei volatil de menta.
Stergeti cu
aceasta solutie peretii, podelele toate zonele care degaja mirosuri
neplacute. Evitati
suprafetele lacuite, pentru ca uleiurile volatile sunt un dizolvant redutabil
si strica
lacul.
57
1. Super articolul, pina la daunatori si combaterea lor.Produsele
recomandate nu
se mai folosesc , sunt interzise. Reactualizati cu produse admise in
agricultura
ecologic, mai mult ca este vorba de plante medicinale.
daca cineva poate sa-mi spuna citi butasi de lavanda trebuie la o suprafata
de
0.50 ha, care ar fi pretul lorsi de unde se pot achizitiona,va rog sa ma
contactati.
pot sa ii spun ca la 0.5 ha de ii trebuie aprox 10000 de butasi.
pentru o suprafata de 5000mp e nevoie de circa 6.000 de plante
vand butasi lavanda eco,pt mai multe detali si informatii nu ezitati sa ma
contactati la tel : 0740025977
Amplasarea culturii. Lavanda este o specie peren, care poate fi
cultivat pe
acelai loc timp de 8-10 de ani.
Pentru prelungirea duratei de exploatare sunt necesare tieri de intinerire
a
tufelor, executate la 10-15 cm de la sol, in aa fel incat s nu fie produs un
dezechilibru in biologia plantei, intre dezvoltarea prii aeriene i a celei
subterane.
Este recomandat amplasarea plantaiilor pe sole protejate de vanturi,
insorite, cu
expoziie sudic, cu sol profund i permeabil (Gh.V. Roman, 2002).
Vor fi evitate suprafeele imburuienate cu buruieni perene.
Administrarea ngrmintelor. Lavanda este o plant care valorific
bine
ingrmintele organice. Se recomand folosirea gunoiului de grajd, foarte
bine
fermentat i aplicat cat mai uniform, care contribuie la dezvoltarea masei
vegetative i
la creterea coninutului in ulei volatil. Pot fi aplicate 25-40 t/ha gunoi de
grajd,
toamna, sub artur, inainte de infiinarea plantaiilor. Mai pot fi aplicate
mrani sau
compost, la fiecare cuib, odat cu plantatul rsadurilor.

Lucrrile solului. Pentru infiinarea culturii de lavand este recomandat


o
artur adanc, precedat eventual de o afanare adanc la 50-70 cm
(desfundare), apoi
terenul trebuie foarte bine mrunit, nivelat i meninut fr buruieni, prin
discuiri i
grpri repetate.
58
Toamna, inainte de plantare, terenul va fi discuit adanc i va fi pregtit
superficial, cu un combinator.
nfiinarea plantaiei. Lavanda se poate inmuli prin sman (semnat
direct
in camp sau prin rsad) sau vegetativ (prin butai inrdcinai sau prin
desprirea
tufei). Atat smanta cat i materialul vegetativ de inmulire trebuie s
provin din
culturi certificate ecologic.
Cea mai frecvent folosit metod de infiinare a culturii este cea prin
rsad,
deoarece pot fi obinute culturi incheiate, fr goluri, cu plante viguroase
i cu
productivitate bun. Rsadurile pot fi produse in straturi reci, prin
semnare in
septembrie-octombrie sau primvara, foarte devreme. Se recomand ca
straturile s
fie de 1 m lime i 8-10 m lungime, cu poteci de 50 cm intre ele.
Suprafaa straturilor
va fi cu 10 cm sub nivelul terenului i trebuie s fie foarte bine nivelat cu
grebla,
apoi se traseaz snulee la 10-15 cm intre randuri, in care se va semna.
Smana
utilizat trebuie s fie cu puritatea de minimum 70% i germinaia de
minimum 50%.
Dup semnat, randurile vor fi acoperite cu mrani pentru a nu se forma
crust. Cand
plantele au 2-3 perechi de frunze formate se va efectua rritul, lsand
circa 5 cm
distan intre plante pe rand; plantuele smulse la rrit pot fi replantate.
Pan in
toamn, suprafaa stratului va fi plivit de buruieni, va fi udat, iar
plntuele pot fi
fasonate prin tierea tijelor florale care se formeaz.
Materialul de plantat va fi gata pentru infiinarea culturii la inceputul lunii
septembrie. In acest scop, materialul va fi scos din straturi, va fi sortat i
stratificat in
nisip sau sol umed, pan la plantare. De pe un hectar de straturi pot fi
obinute
400.000 de rsaduri, iar pentru 1 hectar sunt necesare 20.000 de rsaduri
(Gh.V.
Roman, 2002).

Exist posibilitatea inmulirii lavandei prin butai inrdcinai sau


materialul
poate proveni din desprirea tufelor de la plantaiile vechi care sunt
desfiinate.
Ramurile de la baza tufei care au format rdcini pot fi folosite la plantare,
existand
posibilitatea de inrdcinare a lstarilor. In acest scop in luna octombrie
tufa va fi
tiat la 8-10 cm deasupra solului i va fi acoperit cu pmant. In anul
urmtor, pe
ramurile imbtranite se formeaz lstari noi, bine inrdcinai. In cursul
primverii,
acetia vor fi muuroii, iar toamna sunt scoi i desfcui in mai muli
puiei care sunt
trecui in coala de fortificare un an. De la o tuf pot fi obinui pan la 200
puiei (Fl.
Crciun i colab., 1977).
59
Plantarea se efectueaz fie manual, fie semimecanizat. Se folosesc
rsaduri
sntoase, cu partea aerian de 10-12 cm lungime. Lavanda se planteaz
la 100 cm
intre randuri i la 50 cm intre cuiburi pe rind. Dac terenul este in pant,
atunci
plantarea trebuie efectuat pe curbele de nivel. Inainte de plantare,
terenul va fi
marcat la distanele de plantare recomandate, apoi se ud i se
administreaz mrani
la cuib. Rsadul se fasoneaz, prin tierea varfurilor lstarilor i rdcinilor
la 15 cm
lungime, apoi se mocirlete i se planteaz. Completarea golurilor se va
face in
primvar, dup pornirea in vegetaie a plantelor i poate fi repetat in
toamn,
folosind rsaduri special pstrate din materialul iniial.
Lucrrile de ngrijire. In culturile de lavand sunt necesare lucrri de
completare a golurilor i combaterea buruienilor. Inc din primul an, vor fi
executate
lucrri de prit i de plivit, pentru a fi inute sub control buruienile. In
plantaiile
tinere sunt necesare 4-6 praile, iar la plantaiile mai btrane, 2-3 praile.
In primul an,
va fi acordat o atenie deosebit distrugerii buruienilor perene de genul
costreiului,
pirului, volburei pentru a se simplifica lucrrile in anii urmtori.
Lavanda este considerat o specie rezistent la boli i duntori, dar
exist
unele boli, precum septorioza (Septoria lavandulae), ce pot ataca frunzele,
care se

usuc i cad. Pentru combaterea acestor boli, este recomandat igiena


cultural i
incorporarea in adancime a resturilor vegetale, dar pot fi aplicate i stropiri
in
vegetaie cu zeam bordelez, in concentraie de 1%.
In anii umezi sau in zonele umede pot aprea duntori, aa cum este
lcusta
verde de pune (Tettygonia viridissima). Pentru prevenirea atacului, in
plantaiile de
lavand trebuie distruse foarte bine buruienile i trebuie executate lucrri
de afanare a
solului dup recoltare.
Recoltarea. Se recomand recoltarea la inflorire deplin (75%
inforescene
deschise), atunci cand coninutul in ulei volatil este maxim. Trebuie s se
recolteze in
miezul zilei, intre orele 10 i 14, pe timp insorit i clduros, fr vant, rou
sau cea,
pentru a exista maximum de ulei volatil in inflorescene.
Recoltarea se efectueaz manual cu secera; cu o man se apuc
mnunchiul de
lstari i se taie lstarii avand grij s nu se taie poriuni cu frunze. Dup
recoltare,
lstarii vor fi pui in couri i vor fi transportai imediat la distilare.
Recoltarea se mai poate realiza i cu maini speciale, a cror
productivitate
este mare, reducand astfel consumul de munc de la 20 muncitori pentru
1 ha, la 0,5
ha/or recoltare mecanizat.
60
Pentru a fi obinute inflorescee uscate, se recomand ca uscarea s se
efectueze la umbr, in oproane sau poduri, intinse in straturi subiri, pe
rame, pe o
perioad de 5-6 zile, pentru a fi evitat brunificarea. Inflorescenele pot fi
uscate i
artificial, la temperaturi de maximum 35oC. Randametul de uscare este de
5-7:1.
Condiiile de recepionare prevd urmtoarele:
- pentru produsul in stare proaspt: maximum 2% resturi de tulpini
florale,
flori brunificate, fructificaii; maximum 0,25% corpuri strine organice;
maximum
0,5% corpuri strine minerale; minimum 0,55% coninutul in ulei volatil;
- la produsul in stare uscat: maximum 5% resturi de tulpini forale, flori
brunificate, fructificaii; nu se admit corpuri strine organice; maximum
0,5% corpuri
strine minerale; maximum 11% umiditate; minimum 1% coninutul in ulei
volatil.
Producia de inflorescene proaspete in primii 2-3 ani este de 2-3 t/ha, iar
in

anii urmtori poate ajunge la 5-6 t/ha. Dintr-o ton de inflorescene


proaspete rezult
pan la 10 kg ulei volatil (L. Muntean, 1999).
Distilarea. Obinerea pe cale industrial a uleiului volatil de lavand se
realizeaz prin distilarea in ap, in ap i cu aburi, sau cu aburi, aceasta
din urm fiind
metoda cea mai rspandit.
Durata distilrii va fi de circa 90 de minute, dar trebuie reinut c, peste
90%
din totalul cantitii de ulei se distil in primele 60 de minute. In timpul
procesului de
distilare, trebuie s se urmreasc ca temperatura aburului care intr in
cazan s fie de
maximum 150-160oC. Uleiul volatil extras i decantat, pentru eliminarea
apei, va fi
pus spre pstrare i transportat in butoaie inoxidabile, care vor fi
depozitate in incperi
rcoroase, ferite de foc (E. Pun, 1998).
61

Tehnologia ecologic de cultivare a crielor

Amplasarea culturii. Criele nu sunt pretenioase fa de planta


premergtoare, reuind dup orice cultur. Totui, nu trebuie s revin pe
acelai teren
decat dup 4-5 ani, deoarece se inmulesc bolile i duntorii specifici.
Administrarea ngrmintelor. Criele nu sunt pretenioase la
fertilizare,
reuind i in condiiile in care pot valorifica fertilitatea natural a terenului
sau dup
plante care au fost fertilizate cu gunoi de grajd. Gunoiul de grajd poate fi
aplicat i
direct culturii, foarte bine mrunit i fermentat, imprtiat toamna, inainte
de arat,
dup care este incorporat in sol. Se pot aduga 30 kg P2O5/ha, sub form
de fosfai
naturali.
Lucrrile solului. Dup recoltarea plantei premergtoare i distrugerea
resturilor vegetale, prin lucrri cu grapa cu discuri, se execut o artur la
20-25 cm
adancime. In continuare, artura poate fi intreinut prin lucrri repetate
de grpat.
Primvara, patul germinativ va fi pregtit cu combinatorul sau cu grapa cu
discuri in
agregat cu grapa cu coli reglabili.
Smna i semnatul. Infiinarea culturii de crie poate fi efectuat
direct
prin sman sau prin rsad. Smana utilizat pentru infiinarea culturii
trebuie s fie
sntoas, s provin din loturi semincere cultivate in sistem ecologic, s
fie

certificat i s fie produs in anul precedent, deoarece facultatea


germinativ se
poate pierde foarte uor. Soiurile existente in cultur sunt Tages i De
Chiajna.
Puritatea fizic a seminelor trebuie s fie de minimum 65%, iar germinaia
de
minimum 50%.
Semnatul direct in camp se execut primvara, in luna aprilie, atunci
cand in
sol se inregistreaz 8-10oC. Densitatea recomandat este de 50-60
plante/m2.
62
Cantitatea de sman corespunztoare acestei densiti este de 4-5
kg/ha, iar
adancimea de semnat este de 2-2,5 cm. Pentru o rsrire cat mai
uniform, seminele
de crie pot fi amestecate cu un material inert de tipul rumeguului,
cenuii sau
nisipului. Distana intre randuri trebuie s fie de 50 cm.
Infiinarea culturii prin rsad presupune producerea materialului sditor in
rsadnie calde. Semnatul in rsadni se va face spre sfaritul lunii
martie, folosind
circa 0,5 kg sman pentru o rsadni cu suprafaa de 100 m2, cat este
necesar pentru
un hectar de cultur. Plantatul rsadurilor in camp se va efectua la
sfaritul lunii
aprilie, respectandu-se distanele recomandate la semnatul direct in
camp.
Lucrrile de ngrijire. Dup rsrirea plantelor se recomand praile i
pliviri
intre plante pe rand, ori de cite ori este necesar, pentru combaterea
buruienilor.
Totodat, vor fi indeprtate din lan plantele netipice sau cele slab
dezvoltate. Bolile
care apar in culturile de crie sunt putregaiul alb (Sclerotinia
sclerotiorum) i, mai
puin frecvent, putregaiul cenuiu (Botrytis cinerea). Aceste boli pot fi
controlate prin
metode preventive ce in de respectare rotaiei, igiena cultur i lucrrile
solului. Dac
sunt respectate msurile preventive, precum rotaia i igiena cultural, nu
apar
duntori care s afecteze producia.
Recoltarea. Momentul optim de recoltare il constituie deschiderea a
peste
70% din florile ligulate. Se recolteaz pe timp frumos, cand s-a ridicat
roua,
dimineaa, deoarece mai tarziu plantele ii pierd turgescena i recoltarea
se va face cu

dificultate. Dup recoltarea manual, materialul vegetal va fi pus in couri


i va fi
transportat spre locurile de uscare, unde sunt indeprtate receptaculul,
impuritile i
corpurile strine.
De obicei, uscarea se efectueaz natural, la umbr, in spaii curate,
aerisite,
materialul vegetal fiind aezat in straturi subiri. Se poate usca i la soare,
deoarece
compoziia chimic nu este afectat, sau se poate usca artificial la
temperatura
maxim de 30-35oC, timp de 4-6 ore. Randamentul de uscare este de 5:1.
Dup
uscare, produsul va fi ambalat in saci de hartie i va fi pstrat in condiii
cat mai bune
pan la livrare.
Condiiile de recepionare impun urmtoarele: maximum 3% flori
brunificate
sau decolorate; maximum 3% resturi de plant, bractei i receptacul; nu
se admit
corpuri strine organice; maximum 0,25% corpuri strine minerale;
maximum 12%
umiditate; minimum 0,7% coninut in heleniene.
Produciile pot ajunge la 4000-5000 kg/ha flori ligulate proaspete.
63

Tehnologia ecologic de cultivare a feniculului

Amplasarea culturii. Cele mai bune premergtoare pentru fenicul sunt


plantele care las terenul fr resturi vegetale, curat de buruieni i bogat
in elemente
nutritive. Cele mai bune premergtoare sunt leguminoasele pentru boabe
i cerealele
pioase (ca, de exemplu: graul, secara, triticale sau orzul, bine intreinute
i
fertilizate). Feniculul nu suport monocultura, deoarece pot aprea bolile i
duntorii
specifici, astfel c este recomandat s revin pe acelai teren dup 4-5
ani.
Administrarea ngrmintelor. Feniculul valorific bine ingrmintele
organice de tipul gunoiului de grajd, aplicat in doze de 20-22 t/ha la planta
premergtoare sau direct culturii, foarte bine fermentat i cat mai uniform
imprtiat.
Sunt recomandai i fosfaii naturali aplicai, ca i gunoiul de grajd, toamna
sub artur.
Lucrrile solului. Dup cereale pioase este necesar s se efectueze un
dezmiritit cu grapa cu discuri i apoi artura de baz, la adancimi de 2225 cm. Pan
in toamn, terenul se intreine prin grpri repetate. Dup premergtoare
tarzii, artura

va fi lsat nelucrat peste iarn. Primvara inainte de semnat, va fi


efectuat o
lucrare cu grapa cu discuri, pentru mobilizarea solului compactat peste
iarn, dup
care va fi pregtit patul germativ cu un combinator, chiar inainte de
semnat.
Smna i semnatul. Semnatul se efectueaz primvara cat mai
devreme,
atunci cand evoluia vremea permite. Terenul trebuie s fie foarte bine
pregtit, fr
resturi vegetale i fr buruieni rsrite, iar solul s aib umiditate
suficient pentru ca
rsrirea s aib loc cat mai repede i mai uniform.
Smana utilizat pentru infiinarea culturii trebuie s fie produs in loturi
semincere cultivate in sistem ecologic, s fie certificat, s fie sntoas i
s provin
64
din cultura precedent, deoarece facultatea germinativ se poate pierde
uor. Puritatea
fizic minim a seminelor trebuie s fie de 95%, iar germinaia de
minimum 60%.
Se recomand semnatul cu semntori universale (de tip SUP-21, SUP29), la
50 cm intre randuri. Cantitatea de sman utilizat pentru un hectar este
de 8-10 kg,
prin care se realizeaz o densitate de 35-40 plante/m2. Adancimea de
semnat va fi de
3-4 cm.
Lucrrile de ngrijire. In fiecare an, pentru a fi inute sub control
buruienile,
sunt recomandate 2-3 praile mecanice intre randuri. La inceputul
vegetaiei, se poate
face buchetarea plantelor la distane de 30-35 cm. Dup primul an de
cultur, toamna,
este recomandat ca plantele s fie protejate prin bilonare cu pmant,
pentru a rezista
gerurilor de peste iarn.
Din anul al doilea, datorit scuturrii seminelor, o parte dintre acestea
germineaz i culturile devin mai dese; plantele tinere trebuie protejate in
timpul
lucrrilor de ingrijire.
Primvara devreme se poate efectua o tvlugire a plantelor, pentru a fi
distruse resturile tulpinilor vechi. Pan la inflorire se efectueaz 3-4 lucrri
de prit.
Boala care produce an de an pagube importante la fenicul (chiar de peste
50%), este cercosporioza feniculului, produs de ciuperca Cercospora
depressa.
Apariia bolii poate fi prevenit prin metode culturale ce in de
indeprtarea i

distrugerea resturilor vegetale care sunt purttoare ale bolii, precum i


prin utilizarea
la semnat de sman sntoas, liber de ageni patogeni.
Duntorii care pot aprea in culturile de fenicul - omida de step i
viespea
coriandrului - nu provoac pagube importante i de aceea nu sunt
necesare tratamente
speciale.
Recoltarea. Datorit coacerii ealonate, la recoltare pot aprea pierderi
importante. Recoltarea poate fi efectuat dintr-o singur trecere, cu
combina pentru
cereale. Se poate opta i pentru recoltarea in dou treceri, prima in care
sunt tiate
plantele, iar a doua, dup 2-3 zile, cand se face treieratul plantelor cu
combina
prevzut cu ridictor de brazde. Dac se dorete recoltarea intregii plante
pentru
obinerea de ulei volatil, atunci se poate recolta cu combina pentru furaje,
care taie,
toac i incarc plantele direct in cazanul mobil, destinat extragerii
uleiului.
Uscarea i condiionarea recoltei sunt obligatorii deoarece in masa
vegetal
recoltat, pe lang fructele mature se intalnesc i unele nemature, cu
umiditate ridicat
65
i care pot provoca incingerea i deprecierea calitii produciei.
Temperatura de
uscare trebuie s fie de maximum 35-40oC.
Condiiile de recepionare sunt urmtoarele: maximum 12% umiditate;
miminum 3% coninutul in ulei volatil; maximum 1,5% corpuri strine
organice;
maximum 0,5% corpuri strine minerale; maximum 1% codie sau alte
pri de
plant; maximum 0,5% fructe zdrobite, seci sau innegrite.
Producile pentru primul an pot fi de 500-800 kg fructe/ha, iar incepand cu
anul al doilea de cultur se poate ajunge la producii de 1000-1800 kg/ha.
Cantitatea
de ulei volatil rezultat prin distilare este de 30-50 l/ha, in funcie de
condiiile
climatice i de starea culturii (E. Pun, 1986).

Tehnologia ecologic de cultivare a mustarului alb

Amplasarea culturii. Mutarul alb nu este pretenios fa de planta


premergtoare. Cele mai bune rezultate se obin atunci cand este semnat
dup
leguminoase pentru boabe sau dup cereale pioase, care las terenul
curat, fr
resturi vegetale sau buruieni i bogat in elemente nutritive, indeosebi
azot.

Figura 9 - Plante de mutar la nflorire


(Cmpul experimental Moara Domneasc, 2007)
66
Nu suport monocultura sau cultivarea dup alte plante din familia
Brassicaceae (Crucifereae). Se recomand s revin pe acelai teren dup
4-5 ani.
Va fi evitat amplasarea mutarului pe terenurile imburuienate cu
crucifere
slbatice (Sinapis spp.), care sunt dificil de identificat i de combtut in
culturile de
mutar i impurific recolta.
Administrarea ngrmintelor. Mutarul este sensibil la imburuienarea
provenit din seminele din gunoiul de grajd folosit ca ingrmant. De
aceea, se
recomand administrarea gunoiului de grajd la planta premergtoare. Mai
pot fi
aplicate diverse alte ingrminte organice, cum ar fi mrania sau
compostul, foarte
bine mrunit i fermentat, in doz de 10-15 t/ha. Pe terenurile unde au
fost
imprtiate amendamente calcaroase, pentru corectarea reaciei solului,
este
recomandat aplicarea ingmintelor cu oligoelemente, ca de exemplu
bor, care aduce
sporuri importante de producie.
Lucrrile solului. Dup recoltarea premergtoarelor timpurii este
necesar s
se efectueze un dezmiritit cu o grap cu discuri i apoi urmeaz artura,
la adancimi
de 22-25 cm. Pan in toamn, artura trebuie intreinut prin lucrri
repetate de
grpat. Dup premergtoare tarzii, artura va fi executat cat se poate de
repede,
incorporand bine resturile vegetale.
Primvara se va efectua o trecere cu grapa cu discuri, urmat de
pregtirea
patului germinativ cu combinatorul sau cu grapa cu discuri in agregat cu
grapa cu
coli reglabili.
Smna i semnatul. Smana utilizat pentru infiinarea culturii
trebuie s
fie sntoas, s provin din loturi semincere cultivate in sistem ecologic,
s fie
certificat. Puritatea fizic minim a seminelor trebuie s fie de 95%, iar
germinaia
de minimum 90%. Dac mutarul alb va fi cultivat in randuri rare (45-50
cm),
cantitatea de sman utilizat pentru un hectar este de 10-15 kg, pentru
a realiza o
densitate de 120-140 plante/m2.

Dac terenurile nu sunt imburuienate i lucrrile solului au fost fcute in


condiii foarte bune, atunci se poate semna i in randuri dese (ca i
cerealele
pioase), cu distane intre randuri de 12,5 cm sau 25 cm. In acest caz,
densitatea va fi
de 500-550 plante/m2. Se seamn cu semntori universale (de tip SUP21, SUP-29),
la adancimi de 2-3 cm.
Lucrrile de ngrijire. In culturile semnate in randuri rare pot fi aplicate
3-4
praile intre randuri i tot atatea pliviri intre plante pe rand.
67
Principalele boli care produc pagube importante asupra produciei de
mutar
alb sunt: mana cruciferelor (Peronospora brassicae), albumeala
cruciferelor (Albugo
candida) i finarea (Erysiphe communis). Combaterea acestora poate fi
realizat prin
metode culturale, cum sunt: amplasarea pe terenuri favorabile;
respectarea rotaiei;
folosirea seminelor sntoase; indeprtarea cruciferelor slbatice din jurul
culturilor.
Pentru man i albumeal se recomand combaterea cu oxiclorur de
cupru 0,5%
(Turdacupral 50 PU, Oxicid 50 PU), iar pentru combaterea finrii poate fi
utilizat
Sulf muiabil 80%, in concentraie de 0,3-0,4%, administrat in 2-3 stropiri.
Duntorii de genul puricilor de pmant, care ierneaz in sol (Phyllotreta
atra
i Ph. nemorum) pot produce, in anumite situaii, compromiterea recoltei,
prin
distrugerea in totalitate a frunzelor. Un alt duntor important este
gandacul lucios al
cruciferelor (Melingethes adonidis), care atac butonii florali i poate
distruge butonii
florali, florile, polenul, anterele, pedunculii. Aceti duntori pot fi
combtui prin
lucrrile solului, igien cultural i prin rotaii corespunztoare, precum i
prin
indeprtarea cruciferelor slbatice din apropierea culturilor.
Recoltarea. Operaiunea de recoltare poate incepe cand 70% din plantele
de
mutar au ajuns la maturitate i au culoarea galben, iar silicvele au
culoarea galbenaurie.
Recoltarea se poate efectua cu combina universal (combina pentru
cereale),
dintr-o singur trecere. Poate fi practicat i recoltarea in dou faze, mai
intai tierea
plantelor i apoi treieratul cu combina.

Condiiile de recepionare pentru mutarul alb prevd urmtoarele:


maximum
3% impuriti (resturi de plant, semine zdrobite); maximum 1% corpuri
strine
organice; maximum 1% corpuri strine minerale; maximum 2% umiditate.
Produciile pot fi de 1500-2000 kg semine/ha.

Tehnologia ecologic de cultivare a schindufului

Amplasarea culturii. Plantele de schinduf nu sunt pretenioase fa de


planta
premergtoare, reuind dup orice cultur. Poate intra in sole cultivate cu
leguminoase
anuale pentru nutre.
Schinduful nu trebuie cultivat dup plante care sunt atacate de fuzarioz,
deoarece aceast boal poate determina compromiterea culturii.
68
Figura 10. Cultur ecologic de schinduf
(Cmpul experimental Moara Domneasc, 2008)
Administrarea ngrmintelor. Schinduful nu este pretenios fa de
fertilizare. Fiind o leguminoas pentru boabe, are capacitatea de a fixa
azotul
atmosferic cu ajutorul bacteriilor fixatoare de azot, prezente in nodozitile
de pe
rdcin. Planta este recunosctoare la administrarea fosforului sub forma
de fosfai
naturali, incorporai toamna sub artur.
Lucrrile solului. Dup recoltarea plantei premergtoare i distrugerea
resturilor vegetale, se va executa o artur la 20-25 cm, care va fi
intreinut prin
lucrri cu grapa cu discuri, urmat de o grap cu coli. Primvara va fi
pregtit patul
germinativ cu combinatorul sau cu o grap cu discuri in agregat cu grapa
cu coli, in
funcie de starea terenului (umiditate, mrunire, nivelare, prezena
bulgrilor).
Smna i semnatul. Smana utilizat pentru infiinarea culturii
trebuie s
fie sntoas, s provin din loturi semincere cultivate in sistem ecologic,
s fie
certificat i s fie din cultura precedent. Puritatea fizic a seminelor
trebuie s fie
de minimum 85%, iar germinaia de minimum 75%. Semnatul se execut
primvara
in prima urgen, cat pmantul este inc reavn. Se va semn la o
distan intre
randuri de 50 cm, permiand astfel s se realizeze pritul ori de cate ori
este nevoie.
Se va semna cu semntori universale (de tip SUP-21, SUP-29), cu o
cantitate de
sman de 20-25 kg/ha. Adancimea de semnat va fi de 1-1,5 cm.

69
Lucrrile de ngrijire. Dup rsrirea plantelor se recomand praile
intre
randuri i pliviri intre plante pe rand, ori de cate ori este necesar, pentru
combaterea
buruienilor.
In culturile de schinduf nu sunt semnalate alte boli, in afara fuzariozei, sau
duntori care s scad producia in mod semnificativ. Pentru fuzarioz
sunt
recomandate msurile preventive, respectiv respectarea rotaiei i
utilizarea unui
material semincer sntos.
Recoltarea. Recoltarea poate incepe inainte de maturitatea deplin, cand
pstile s-au inglbenit deoarece intarzierea poate duce la scuturarea
seminelor. Se
poate cosi manual sau cu cositoarea pentru fan, plantele fiind lsate s se
usuce in
brazde, dup care se treier cu combina prevzut cu ridictor de brazde.
Se poate
recolta i direct cu combina universal, la care se opereaz reglaje
speciale pentru a
nu fi fisurate sau sparte seminele.
Produciile de semine obinute pot fi de 700-1300 kg/ha, in funcie de
condiiile tehnologice i de cele climatice.

Anghinarea- tehnologia ecologic de cultivare

Amplasarea culturii. Cele mai bune premergtoare sunt leguminoasele


pentru boabe care se recolteaz devreme, precum mazrea i fasolea, dar
i cerealele
pioase sau culturile pentru mas verde. Pentru a fi prevenit apariia
infestrii cu boli
i duntori, este recomandat revenirea pe acelai teren dup 4-5 ani. La
randul ei,
anghinarea este bun premergtoare pentru majoritatea plantelor, dar
trebuie avut in
vedere combaterea samulastrei.
Administrarea ngrmintelor. Anghinarea nu este pretenioas la
aplicarea
ingrmintelor i valorific bine elementele nutritive provenind din
gunoiul de grajd
aplicat la planta premergtoare. Pentru anghinare, datorit faptului c se
dorete o
recolt cat mai mare de frunze, sunt recomandate i ingrmintele foliare
de tipul
Bionat (produs de Panetone SRL Timioara) in doz de 10 l/ha, dizolvat
in 500
litri de ap, sau Azotofertil (produs de Antibiotice Iai), utilizat in
aceleai
cantiti.

Lucrrile solului. Dup eliberarea terenului de resturile vegetale ale


plantelor
premergtoare care se recolteaz devreme, este recomandat s se
efectueze un
70
dezmiritit, apoi artura adanc, la 28-30 cm. In continuare, pan in
toamn se aplic
lucrri de intreinere a arturii. La desprimvrare este recomandat o
lucrare de
discuit. Chiar inainte de semnat se va efectua nivelarea, mrunirea i
afanarea
solului la adancimea de semnat, cu combinatorul sau cu grapa cu discuri
in agregat
cu grapa cu coli reglabili.
Smna i semnatul. Anghinarea se inmulete prin sman. Soiurile
existente in cultur sunt Flavia, Celesta i Unirea. Semnatul se
efectueaz
primvara, spre sfaritul lunii aprilie, cu semntori pentru semnat in
cuiburi (de tip
SPC-8), iar densitatea plantelor trebuie s fie de 6-7 plante/m2. Distana
intre randuri
va fi de 70 cm i adancimea de semnat de 3-5 cm. Pentru un hectar este
necesar o
cantitate de 4-5 kg de sman. Smana trebuie s provin din loturi
semincere
cultivate in sistem ecologic i s fie certificat, cu puritatea fizic de
minimum 90% i
germinaia de minimum 50%.
Lucrrile de ngrijire. Sunt recomandate 3-4 praile mecanice, in funcie
de
gradul de imburuienare a culturii. Pe randuri se vor efectua praile
manuale i pliviri,
ori de cite ori este necesar. Cand plantele au 2-3 frunze adevrate este
obligatoriu
rritul, astfel incat, intre plante pe rand s fie lsat o distan de 25-30
cm. In anii
secetoi sunt recomandate 4-5 udri, cu nome de 600 m3 ap/ha.
Pentru culturile semincere, in vederea obinerii seminelor, se recomand
ca,
in anul al doilea de cultur, rdcinile s fie scoase, s fie insilozate cu
nisip in anuri
sau pivnie i apoi, in primvar, s fie plantate la distane de 50 cm intre
randuri i 50
cm intre plante pe rand (L. Muntean, 1990).
Anghinarea poate fi atacat de boli precum: ptarea brun (Ramularia
spp.)
sau septorioza (Septoria spp), dar aceste boli nu provoc pagube
importante. La un
atac puternic pot fi utilizate tratamente in vegetaie cu zeam bordelez in
doz de

1%, administrate la inceputul vegetaiei plantelor.


Pentru combaterea duntorilor, de tipul omizii scaieilor (Pyrameis
cardui),
sunt recomandate msurile preventive, aa cum sunt rotaia sau msurile
de igien
cultural, referitoare la indeprtarea din lan a plantelor atacate i
distrugerea acestora.
Recoltarea. Recoltarea frunzelor de anghinare poate fi efectuat de 2-3
ori pe
intreaga perioad de vegetaie i reprezint o lucrare care necesit o
cantitate mare de
for de munc. Se va acorda o atenie deosebit recoltrii deoarece, de la
baza
coletului pornesc in permanen noi frunze. Din acest motiv, la prima i a
doua
recoltare, practic nu se recolteaz i mijlocul rozetei de frunze, ci numai
frunzele care
71
au ajuns la maturitatea tehnic de 35-40 cm lungime, iar peiolul i
nervura acestora
sunt inc fragede (A. Mihalea, 1986). Pentru evitarea inepturilor, la
recoltarea
manual este recomandat utilizarea mnuilor de protecie. Recoltarea
va fi executat
in zile insorite, dup ce s-a ridicat roua, prin tierea frunzelor cu secera
sau cuitul.
Dup recoltare, materialul vegetal va fi transportat pentru prelucrare in
stare
proaspt sau pentru uscare. Uscarea artificial trebuie s se efectueze la
temperaturi
de maximum 50-60oC. Uscarea pe cale natural trebuie realizat in straturi
subiri
(circa 5 cm), in incperi curate i bine aerisite. Randamentul de uscare
este de 7:1.
Condiiile de recepionare pentru frunzele uscate sunt urmtoarele:
maximum
5% frunze brunificate sau ptate; maximum 0,5% corpuri strine organice;
maximum
1% corpuri strine minerale; maximum 13% umiditate. Coninutul in
flavone trebuie
s fie de minimum 0,12%, iar cel in cinarin de minimum 0,9%.

Coada oricelului- Tehnologia ecologic de cultivare

Amplasarea culturii. Coada oricelului nu este pretenioas fa de


planta
premergtoare. Datorit faptului c este o specie peren, trebuie cultivat
in afara
asolamentului. Poate reveni pe acelai teren dup 4-5 ani. Cele mai
indicate plante

premergtoare sunt leguminoasele pentru boabe, precum i cerealele


pioase, culturi
agricole care las terenul curat de buruieni i fr resturi vegetale.
Administrarea ngrmintelor. Coada oricelului valorific bine
ingrmintele organice; de aceea, la infiinarea culturii se recomand s
se aplice 1520 t/ha gunoi de grajd, bine fermentat i cat mai uniform imprtiat, care
va fi
incorporat sub artura de toamn. Odat cu gunoiul de grajd, pot fi
aplicai i fosfai
naturali in doze de 50-60 kg P2O5/ha. In urmtorii ani pot fi aplicate
mrani sau
compost, pe suprafeele mai mici, dar i ali biofertilizani, ca de exemplu
Azotofertil
(produs de Antibiotice SA Iai), in doz de 10 litri de preparat/ha, dizolvai
in 500 litri
de ap.
Lucrrile solului. Imediat dup eliberarea terenului de resturile vegetale
ale
plantei premergtoare, este recomandat s se efectueze un dezmiritit,
apoi artura
adanc. Artura va fi intreinut pan in toamn prin lucrri repetate de
grpat.
72
Pentru pregtirea patului germinativ se va folosi un combinator, pentru ca
terenul s fie cat mai bine pregtit i nivelat. Terenul poate fi tvlugit
inainte de
semnat, deoarece seminele sunt mici i adancimea de semnat trebuie
s fie foarte
mic, de circa 0,5 cm.
Smna i semnatul. Smana utilizat pentru infiinarea culturii
trebuie s
fie sntoas, s provin din loturi semincere cultivate in sistem ecologic,
s fie
certificat, i s fie produs in cultura precedent, deoarece facultatea
germinativ se
poate pierde foarte uor. Soiul existent in cultur este De Bujoreni.
Puritatea fizic a
seminelor trebuie s fie de minimum 70%, iar germinaia de minimum
50%.
Semnatul se va efectua cu semntori universale (de tip SUP-21, SUP29),
adaptate pentru semine mici, la distana de 50 cm intre randuri, cu o
norm de 3 kg
sman/ha. Seminele pot fi amestecate cu nisip, cenu sau rumegu,
pentru o
distribuire cat mai uniform pe teren. Se va semna direct in camp, in
lunile augustseptembrie
cu densitatea optim de 12-16 plante/m2.

Lucrrile de ngrijire. Datorit germinrii i rsririi tarzii (circa 50 zile)


i
ritmului lent de cretere la inceputul perioadei de vegetaie, exist
pericolul
imburuienrii culturii. De aceea, este necesar s fie inute sub control
buruienile prin
praile i pliviri repetate.
Atunci cand plantele au 5-8 cm inlime se va efectua rrirea plantelor, iar
in
urmtorii ani vor fi executate praile i pliviri pe rand, ori de cite ori este
necesar, in
funcie de gradul de imburuienare a culturii.
Recoltarea. Recoltarea in condiii optime, cu maximum de acumulare i
coninut in principii active, se realizeaz la inceputul infloririi.
Inflorescenele se recolteaz sub ultima ramificaie, iar herba se taie la
circa 20
cm deasupra solului, pentru ca planta s poat regenera. De asemenea, se
recomand,
s se recolteze pe timp frumos, cu temperaturi ridicate, in orele amiezii,
cand exist
insolaie puternic.
Dup recoltare, materialul vegetal trebuie uscat pe cale natural in
incperi
uscate, curate, aezat in strat subire. Uscarea artificial trebuie realizat
la
temperaturi de maximum 33-35oC; randamentul de uscare este de 3,5-4:1.
Dup
recoltarea din var, la un interval de 35-40 de zile, se mai poate obine
inc o recolt.
Pentru herba, recoltarea se poate efectua cu o cositoare mecanic, la care
se va
regla masa de tiere la inlimea de 20-25 cm, pentru nu fi recoltat i
partea
73
lignificat a plantei. Dac suprafaa cultivat este mic, recoltarea se
poate efectua i
manual, cu secera sau cu coasa.
Condiiile de recepionare a inflorescenelor sunt urmtoarele: maximum
5%
flori brunificate; maximum 0,5% corpuri stine; maximum 13% umiditate.
Pentru
herba, umiditatea trebuie s fie maximum 13%, corpurile strine minerale
maximum
0,5%, iar corpurile strine organice maximum 1%.

Tehnologia ecologic de cultivare a armurariului

Amplasarea culturii. Armurariul trebuie cultivat dup plante care las


terenul
curat de buruieni i fr resturi vegetale. Cele mai bune premergtoare
sunt

leguminoasele pentru boabe, cerealele pioase, dar poate fi cultivat i


dup plante
pritoare sau plante furajere, bine intreinute i fertilizate. Dup cultura
de armurariu,
din fructele scuturate rsare foarte mult samulastr, ceea ce poate
impune o grij
special pentru combatere.
Armurariul nu va fi cultivat dup plante atacate de putregaiul alb
(Sclerotinia
sclerotiorum) cum sunt floarea-soarelui, soia, fasolea sau rapia. Este
recomandat s
revin pe acelai teren dup 4-5 ani.
Administrarea ngrmintelor. Armurariul valorific bine
ingrmintele
aplicate in doze moderate. Se recomand ingrminte cu fosfor, sub
form de fosfai
naturali, in doze de 40-50 kg P2O5/ha. Ingrmintele organice de tipul
gunoiului de
grajd, foarte bine mrunit i fermentat, vor fi aplicate toamna impreun
cu
ingrmintele cu fosfor i vor fi incorporate sub artur.
Lucrrile solului. Dup premergtoarele recoltate mai devreme, in lunile
de
var, trebuie s fie efectuat mai intai un dezmiritit i apoi artura. Dup
74
premergtoarele tarzii, artura va fi executat la adancimi de 22-25 cm i
va fi urmat
de lucrri de intreinere pentru distrugerea buruienilor care rsar i a
crustei. Se va
urmri incorporarea resturilor vegetale i realizarea unui teren foarte bine
nivelat i
uniform.
La desprimvrare, se va lucra cu grapa cu discuri pentru mobilizarea
solului
compactat peste iarn. Inainte de semnat, patul germinativ va fi pregtit
cu un
combinator, sau cu o grap cu discuri in agregat cu grapa cu coli reglabili.
Smna i semnatul. Smana utilizat pentru infiinarea culturii
trebuie s
provin din loturi semincere cultivate in sistem ecologic, s fie certificat,
s fie
sntoas i s fie produs in anul precedent.
Semnatul poate fi efectuat primvara, in prima urgen, cu semntori
universale (de tip SUP-21, SUP-29), utilizand pentru semnat soiul De
Prahova.
Puritatea fizic a seminelor trebuie s fie de minimum 90%, iar germinaia
de
minimum 75%.
Datorit faptului c in sistemul de agricultur ecologic erbicidele sunt

interzise, combaterea buruienilor se va efectua doar prin praile, astfel c


distana
intre randuri recomandat este de 50 cm. Adancimea de semnat trebuie
s fie de 3-4
cm, iar densitatea plantelor la rsrire de 15-18 plante/m2, ceea ce
corespunde cu o
cantitate de sman este de 6-8 kg/ha.
Lucrrile de ngrijire. Imediat dup rsrire sunt recomandate praile i
pliviri pe rand pentru combaterea buruienilor. Datorit ritmului rapid de
cretere,
armurariul dezvolt destul de devreme o rozet de frunze, ce acoper
intervalul dintre
randuri i innbu astfel buruienile.
O boal periculoas, care poate compromite cultura este putregaiul alb
(Sclerotinia sclerotiorum). Aceast boal atac la colet, iar plantele au
aspect de
ofilire i se frang uor. Pentru combaterea bolii sunt recomandate msuri
preventive,
cum ar fi respectarea rotaiei i msurile de igien cultural.
Controlul duntorilor, precum viermii sarm (Agriotes spp.) sau rioara
(Tanymecus spp.), se realizeaz prin msuri preventive care in de rotaie
i de
combaterea buruienilor atacate de aceti duntori.
Recoltarea. Armurariul poate fi recoltat cu combina, atunci cand 80% din
fructe au ajuns la maturitate i sunt uscate. Dac se intarzie recoltarea
apar pierderi
mari de producie datorit scuturrii fructelor. Poate fi executat i
recoltarea in dou
75
faze: intai plantele sunt tiate i lsate in brazde 3-4 zile, pan cand
umiditatea ajunge
la 13%, i apoi este executat treieratul cu combina prevzut cu ridictor
de brazde.
Pe suprafee mai mici este posibil i recoltarea manual a
inflorescenelor,
realizat in mai multe treceri, deoarece fructele se coc ealonat; in felul
acesta sunt
diminuate pierderile prin scuturare.
Imediat dup recoltare este recomandat condiionarea i reducerea
umiditii,
cu ajutorul usctoarelor artificiale, la temperaturi de maximum 30-40oC,
sau prin
expunere la soare sau in magazii acoperite.
Produciile de fructe pot fi de 1000-1500 kg/ha. Condiiile de recepionare
prevd: maximum 12% umiditate; maximum 1,5% corpuri strine
organice;
maximum 0,5% corpuri strine minerale.

Tehnologia ecologic de cultivare a macului de grdin

Amplasarea culturii. Bune premergtoare pentru macul de grdin sunt

plantele pritoare, dar i unele plante medicinale de tipul valerianei,


feniculului sau
mentei (A. Mihalea, 1988). Poate reveni pe acelai teren dup 5 ani. Fiind o
plant ce
este recoltat devreme, macul de grdin este o bun premergtoare
pentru alte
culturi; poate fi cultivat i ca plant asociat cu chimenul (in cultur
intercalat).
Administrarea ngrmintelor. Macul valorific bine elementele
nutritive
din ingrminte, care aduc sporuri de producie ridicate. Planta rspunde
bine la
aplicarea gunoiului de grajd bine fermentat i in cantiti moderate, de 1012 t/ha,
toamna, inainte de artur. Efectul gunoiului este mai bun dac este
aplicat plantei
premergtoare. De asemenea, pot fi folosite i alte ingrminte cum ar fi
compostul
sau mrania, pe suprafee mai mici. Pentru cultura macului se recomand
i aplicarea
microelemenelor de tipul borului, sub form de borat de potasiu (5 kg/ha),
administrat
in vegetaie.
Lucrrile solului. Imediat dup recoltarea plantei premergtoare se
recomand ca lucrare obligatorie dezmirititul, apoi o artur adanc la
25-30 cm.
76
Deoarece in Romania, macul este cultivat, prin tradiie, in zonele umede i
rcoroase (Transilvania i Bucovina), se recomand ca artura s rman
in ogor
negru peste iarn. In primvar, cat de devreme posibil i cand vremea
permite,
terenul va fi mrunit cu grapa cu discuri i apoi va fi pregtit patul
germinativ in
vederea semnatului, cu un combinator. In cazul in care solul este afanat
i exist
pericolul ca seminele s fie semnate prea in adancime, inainte de
semnat se
recomand nivelarea i tasarea terenului cu tvlugul, iar apoi, eventual,
s se grpeze
uor.
Smna i semnatul. Smana utilizat pentru infiinarea culturii
trebuie s
provin din loturi semincere cultivate in sistem ecologic, s fie certificat,
s fie
sntoas i s aparin unor soiuri sau populaii ameliorate. Este
recomandat soiul
local De Clrai. Datorit faptului c se pierde repede facultatea
germinativ, este
necesar ca smana s fie produs in anul precedent.

Semnatul se efectueaz primvara, in prima urgen, cu semntori


universale (de tip SUP-21, SUP-29), la care se monteaz limitatoare de
adancime i
distribuitoare pentru semine mici. Distana dintre randuri trebuie s fie de
50 cm, iar
adancimea de semnat de 1-2 cm. Cantitatea de sman necesar in
cultur pur este
de 2-3 kg/ha, iar in cultur intercalat (dac se seamn cu chimion), va fi
de 1-2
kg/ha. Densitatea la semnat trebuie s fie de 300-400 boabe
germinabile/m2. Pentru o
distribuire cat mai bun a seminelor pe teren i pentru a fi evitat
lucrarea de rrire
care necesit o cantitate mare de for de munc manual, smana poate
fi amestecat
cu un material inert, de tipul nisipului sau rumeguului. Puritatea fizica
trebuie s fie
de minimum 90%, iar germinaia de minimum 80%.
Lucrrile de ngrijire. Prin lucrrile de intreinere se urmrete
combaterea
buruienilor i meninerea solului in stare afanat. Acestea se realizeaz
prin praile
repetate intre randuri i pliviri pe rand. Prailele se efectueaz cu ajutorul
cultivatoarelor sau manual cu sapa, pe suprafeele mai mici. Pot fi
efectuate 2-4
praile i tot atatea pliviri pe rand.
Controlul bolilor i al duntorilor se efectueaz prin metode preventive
care
in de rotaie, lucrrile solului i igiena cultural, prin indeprtarea din
lanuri a
plantelor atacate i ditrugerea lor.
Dintre bolile care pot provoca pagube importante se numr uscarea
frunzelor
(Helminthosporium papaveris) i finarea (Erysiphe communis), care se
transmit mai
ales prin semine i prin resturile de plante atacate. Contra acestor boli se
recomand
77
utilizarea de preparate pe baz de Cu, precum oxiclorura de cupru
(Turdacupral 50
PU, in concentraie de 0,4-0,5%) i sulf muiabil, in concentraie de 0,4%.
Recoltarea. Momentul cel mai potrivit pentru recoltarea macului este
atunci
cand aproximativ 80% din capsule au ajuns la maturitate i au o coloraie
brun. Dat
fiind faptul c fructele (capsulele) se scutur destul de uor, se recomand
ca
recoltarea cu combina s aib loc intr-un timp cat mai scurt i cu foarte
mult atenie.

Reglajele pentru treierat se refer la reducerea turaiei, schimbarea unor


site i
posibilitatea de recoltare la inlime cat mai mare. Este bine ca recoltarea
s se fac
dimineaa, dup ce s-a evaporat roua, trebuind s inceap cat mai
devreme posibil
pentru a se evita pierderile.
Producia de capsule variaz intre 3500 i 4500 kg/ha, iar producia de
semine
poate s fie de 500-1200 kg/ha.

Tehnologia ecologic de cultivare a nalbei de gradin

Amplasarea culturii. Nalba de grdin este o plant peren i din acest


considerent trebuie cultivat in afara asolamentului. O cultur rentabil
dureaz intre
3 i 5 ani. Aceast specie nu este pretenioas fa de planta
premergtoare. Cele mai
indicate plante premergtoare sunt leguminoasele pentru boabe, cerealele
pioase,
precum i alte culturi care au fost fertilizate cu gunoi de grajd i care las
terenul curat
de buruieni i fr resturi vegetale.
Administrarea ngrmintelor. Nalba de grdin valorific bine
ingrmintele organice; de aceea, se recomand ca la infiinarea culturii
s se aplice
15-20 t gunoi de grajd/ha, bine fermentat i cat mai uniform imprtiat,
care va fi
incorporat sub artura in toamn. Odat cu gunoiul de grajd, pot fi aplicai
i fosfai
naturali in doze de 30-40 kg P2O5/ha. In urmtorii ani vor fi administrate
mrani i
fosfai, dar in doze mai reduse, deoarece azotul i fosforul in exces induc
sensibilitate
la rugin.
Lucrrile solului. Dup eliberarea terenului de resturile vegetale ale
plantei
premergtoare, este recomandat s se efectueze un dezmiritit, apoi
artura adanc la
28-30 cm. Pentru pregtirea patului germinativ va fi folosit un combinator,
pentru ca
78
terenul s fie cat mai bine pregtit i nivelat. Inainte de semnat, terenul
va fi
tvlugit, deoarece seminele sunt mici i adancimea de semnat trebuie
s fie foarte
mic, de numai 0,5 cm.
Smna i semnatul. Smana utilizat pentru infiinarea culturii
trebuie s
fie sntoas, produs in loturi semincere cultivate in sistem ecologic, s
fie certificat

i s provin din cultura precedent, deoarece facultatea germinativ se


poate pierde
foarte uor. Soiul recomandat este De Buzu, care formeaz flori negrepurpurii, cu
luciu metalic. Puritatea fizic a seminelor trebuie s fie de minimum 95%,
iar
germinaia de minimum 65%.
Este recomandat semnatul in toamn tarziu (in luna noiembrie) sau in
primvar in prima urgen (in luna martie). Semnatul se efectueaz cu
semntori
universale (de tip SUP-21, SUP-29), adaptate pentru semine mici, la
distana de 75
cm intre randuri, la adancimea de 1,5-2 cm i cu o norm de sman de
6-8 kg/ha.
Densitatea optim trebuie s fie de 5-7 plante/m2. Unii cercettori
(Evdochia Coiciu i
G.Racz, 1962; Fl.Crciun i colab., 1977) recomand cultivarea intre
randurile de
nalb, in primul an, a altor plante medicinale precum macul, mutarul sau
glbenelele.
Figura 1. Plante de nalb de grdin, la nflorire
(Biobaza Facultii de Agricultur Bucureti, 2007)
79
Lucrrile de ngrijire. Atunci cand plantele au rsrit i randurile se
observ
bine, va fi efectuat o prail mecanic, urmat la interval de 10 zile de a
doua prail
i de plivitul buruienilor intre plante pe rand. In urmtorii ani, vor fi
executate praile
i pliviri pe rand, ori de cite ori este necesar, in funcie de gradul de
imburuienare a
culturii.
La sfaritul perioadei de vegetaie, tulpinile vor fi cosite i vor fi
indeprtate
din lan, iar solul va fi afanat adanc, bilonandu-se uor randurile de plante
pentru a fi
ferite de inghe (Maria Verzea, 1988).
Cele mai pgubitoare boli sunt rugina (Puccinia malvacearum) i
antracnoza
(Colletotrichum malvarum). Acestea se transmit prin resturile vegetale
infectate i
prin semine provenite din culturile atacate. Controlul bolilor va fi realizat
prin msuri
preventive ce in de igiena cultural, rotaie i sntatea materialului
semincer. Pot fi
aplicate i tratamente in vegetaie cu produse pe baz de cupru (de
exemplu, zeam
bordelez in concentraie de 1%).
Duntorii cei mai periculoi sunt puricii mari i mici (Podagrica nalba,

respectiv P. fuscicornis), care atac puternic frunzele, florile i chiar


scoara tulpinii.
Combaterea acestora poate fi realizat prin folosirea de preparate pe baz
de plante, ca
de exemplu extractul de pelin, cu care se aplica stropiri, in cazul unui atac
puternic.
Recoltarea. Florile sunt recoltate incepand cu anul al doilea de cultur, in
faza
de inflorire, in zilele cu soare, dup ce s-a ridicat roua. Florile, fr caliciu,
trebuie
recoltate in momentul cand incep s se inchid, deoarece atunci se
desprind cel mai
uor. Recoltarea este efectuat manual, in mai multe etape, deoarece
inflorirea este
ealonat.
Dup recoltare, materialul vegetal trebuie uscat pe cale natural in
incperi
uscate, curate, aezat in strat subire, sau pe cale artificial. Uscarea
artificial trebuie
realizat la temperaturi de maximum 40-45oC. Randamentul de uscare
este de 5-6:1.
Pstrarea materialului se va face in incperi uscate, aerisite i
intunecoase, pentru ca
florile s-i pstreze culoarea natural.
Condiiile de recepionare a florilor fr caliciu sunt urmtoarele:
maximum
1% flori brunificate; maximum 0,5% resturi de caliciu; nu se admit corpuri
strine;
maximum 11% umiditate. La florile cu caliciu, prevederile sunt
urmtoarele:
maximum 11% umiditate; maximum 0,25% corpuri strine minerale; nu se
admit
corpuri strine organice; maximum 1% florile brunificate sau decolorate.
80
Produciile obinute in mod obinuit sunt de 600-800 kg/ha flori uscate fr
caliciu sau 1000-1200 kg/ha flori uscate cu caliciu.

Tehnologia ecologic de cultivare a ptlaginei

Amplasarea culturii. Ptlagina ingust nu este pretenioas fa de


planta
premergtoare, dar este bine s fie semnat dup culturi ce las terenul
curat de
buruieni i fr resturi vegetale. Este o plant peren, fiind meninut in
cultur 4-5
ani i ca atare trebuie cultivat in afara asolamentului.
Administrarea ngrmintelor. Valorific bine elementele nutritive
provenind din ingrminte, care aduc sporuri de producie deosebite.
Planta rspunde
bine la aplicarea gunoiului de grajd bine fermentat i in cantiti moderate
de 10-12

t/ha, aplicat toamna, inainte de artur. De asemenea, pot fi folosite i


alte
ingrminte organice, cum ar fi compostul sau mrania, pe suprafee mai
mici. Odat
cu aplicarea gunoiului poate fi suplimentat fertilizarea cu fosfai naturali
(in doze de
40 kg P2O5/ha).
Lucrrile solului. Lucrrile pentru infiinarea culturii depind de perioada
de
recoltare a plantei premergtoare i de faptul c, aceast plant poate fi
semnat in
toamn sau in primvar, cat mai devreme posibil.
Atunci cand se seamn dup cereale, sistemul de lucrri incepe cu
dezmirititul efectuat imediat dup recoltarea plantei premergtoare (in
lunile iulieaugust),
urmat de artura adanc, executat la 22-25 cm. Dup arat, terenul va fi
mrunit cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu coli reglabili i lam
nivelatoare,
i apoi va fi pregtit patul germinativ, cu un combinator, chiar inainte de
semnat. In
cazul in care solul este afanat i exist pericolul ca seminele s fie
semnate prea in
adancime, inainte de semnat sunt recomandate nivelarea i tasarea
terenului cu
tvlugul, iar apoi, eventual s se grpeze uor. Dac se va semna
primvara, atunci
la desprimvrare va fi efectuat o lucrare de grpat pentru mobilizarea
solului
compactat peste iarn, urmat de pregtirea patului germinativ cu
combinatorul.
Smna i semnatul. Smana utilizat pentru infiinarea culturii
trebuie s
provin din loturi semincere cultivate in sistem ecologic, s fie certificat,
s fie
sntoas i s aparin unor soiuri sau populaii ameliorate. Este
recomandat pentru
81
semnat soiul local De Cluj. Datorit faptului c se pierde repede
facultatea
germinativ, este necesar ca smana s provin din recolta precedent.
Semnatul se efectueaz toamna sau primvara in prima urgen, cu
semntori universale (de tipul SUP- 21, SUP-29), la care se monteaz
limitatoare de
adancime i distribuitoare pentru semine mici. Distana dintre randuri va
fi de 50 cm,
iar adancimea de semnat de 1 cm. Cantitatea de sman necesar la
hectar este de 56 kg, prin care poate fi asigurat densitatea optim de 60-70 plante/m 2.
Este

recomandat, de asemenea, amestecarea seminei cu material inert


(nisip, rumegu),
pentru o distribuire cat mai uniform pe suprafaa terenului. Puritatea
fizic a seminei
trebuie s fie de minimum 85%, iar germinaia de minimum 75%.
Lucrrile de ngrijire. Dup ce se disting randurile, se recomand
executarea
prailelor intre randuri i a plivirilor pe rand, pentru distrugerea buruienilor
i a
crustei. In anii urmtori, se efectueaz praile repetate intre randuri i
pliviri pe rand,
ori de cate ori este necesar. Prailele se execut mecanic la o adancime de
10-12 cm
sau manual cu sapa, pe suprafeele mai mici. Prima prail va fi efectuat
primvara
cat mai devreme posibil, iar ultima prail toamna inainte de venirea
timpului rece.
Odat cu ultima prail, vor fi muuroite plantele, cu scopul de a fi mai
bine aprate
de ger.
In cultura de ptlagin nu au fost remarcate boli sau duntori care s
produc
pagube importante.
Recoltarea. Recoltarea frunzelor se efectueaz cu secera, inainte de
apariia
tulpinilor florifere, atunci cand acestea au ajuns la maturitatea tehnic (la
lungimea
frunzelor de 12-15 cm) (L. Muntean, 1990).
Prima recoltare va fi executat in luna mai, urmand ca pan in toamn, s
se
mai recolteze de 3-4 ori. Este bine ca recoltarea s fie efectuat pe timp
insorit, dup
ce s-a evaporat roua.
Uscarea poate fi fcut natural, la umbr, sau artificial, la temperaturi
maxime
de 45-50oC. Randamentul de uscare este de 6:1. Culoarea frunzelor dup
uscare
trebuie s se menin verde.
Condiiile de recepionare sunt urmtoarele: maximum 3% frunze
brunificate;
maximum 1% resturi de inflorescen; maximum 0,5% corpuri strine
anorganice;
maximum 0,5% corpuri strine minerale; maximum 13% umiditate.
Producia anual care poate fi obinut este de circa 10-12 t/ha frunze
proaspete, respectiv 1,5-2 t/ha frunze uscate (L. Muntean, 1990).
82

Tehnologia ecologic de cultivare a plantei de echinacea


Amplasarea culturii. Cele mai bune plante premergtoare sunt
leguminoasele

pentru boabe sau alte plante care sunt recoltate devreme i las solul
curat de buruieni
i fr resturi vegetale.
Administrarea ngrmintelor. Speciile de Echinacea rspund bine la
aplicarea ingrmintelor organice de tipul gunoiului de grajd, in doze de
15-20 t/ha,
incorporate toamna sub artur.
Lucrrile solului. Dup eliberarea terenului de resturile vegetale ale
plantei
premergtoare, este recomandat s se efectueze un dezmiritit, apoi
artura adanc la
25-30 cm. Pan in toamn, terenul va fi meninut curat de buruieni i fr
crust. La
desprimvrare, solul va fi mobilizat printr-o lucrare cu grapa cu discuri.
Pentru
pregtirea patului germinativ va fi folosit un combinator sau o grap cu
discuri in
agregat cu grapa cu coli reglabili.
Smna i semnatul (plantatul). Culturile de echinacea pot fi
infiinate
prin sman sau prin rsad. Pentru o cultur mai sigur i mai eficient
este
recomandat infiinarea culturii prin rsad.
Smana utilizat pentru obinerea de rsaduri trebuie s fie sntoas, s
provin din loturi semincere cultivate in sistem ecologic i s fie
certificat.
Rsadul poate fi produs in rsadnie inclzite sau semiinclzite; pentru un
hectar de cultur este necesar rsad produs pe circa 100 m2 de substrat.
Plantarea
rsadului se va efectua la sfaritul lunii aprilie sau inceput de mai, la
distane de 50
cm intre randuri i 40 cm intre plante pe rand, deoarece plantele au
nevoie de spaiu
pentru creterea sub form de tuf. In acest caz, densitatea culturii este
de 50.000
plante/ha. Dup plantat, trebuie aplicat o udare pentru prinderea
rsadurilor, cu o
norm de 400-500 m3 ap/ha.
Lucrrile de ngrijire. Pentru combaterea buruienilor vor fi executate
praile
i pliviri repetate, ori de cate ori este nevoie, in funcie de gradul de
imburuienare i
starea culturii.
In culturile de Echinacea nu apar boli sau duntori care s provoace
pagube
importante.
83
Recoltarea. La speciile E. angustifolia i E. pallida este recoltat herba
incepand cu anul al doilea de cultur, in faza de inflorire. In anul al treilea,
respectiv

al patrulea de cultur, la inflorire vor fi recoltate, atat partea aerian cat i


rdcina.
De la E. purpurea este recoltat an de an herba, la inflorire, iar la
desfiinarea
culturii (dup 4-5 ani), pot fi recoltate i rdcinile.
Dup recoltare, materialul vegetal va fi condiionat, inlturandu-se
impuritile, i apoi acesta va fi supus operaiunii de uscare. Uscarea poate
fi efectuat
la umbr sau artificial, la temperaturi de maximum 35-45oC. Randamentul
de uscare
este de 4:1 pentru herba i de 3:1 pentru rdcini.
Producia de herba proaspt poate fi la E. angustifolia i E. pallida de
circa 5
t/ha, in anul doi de vegetaie, i de 10-12 t/ha, in urmtorii ani.
Pentru E. purpurea, producia de herba proaspt din anul doi de cultur
poate
fi de 10 t/ha, iar in urmtorii ani de circa 20 t/ha.
Producia de rdcini proaspete poate ajunge la 5 t/ha.

Tehnologia ecologic de cultivare a plantei de suntoare

Amplasarea culturii. Fiind sensibil la imburuienare in primele faze de


cretere, suntoarea prefer premergtoarele care las solul curat de
buruieni, aa cum
sunt, de exemplu, leguminoasele pentru boabe, cerealele pioase sau
pritoarele cu
recoltare timpurie.
Pentru c este o plant peren, va fi amplasat in afara asolamentului. Se
recomand s revin pe acelai teren dup 5-6 ani.
Administrarea ngrmintelor. Suntoarea valorific bine
ingrmintele
organice; de aceea se recomand ca, la infiinarea culturii, s fie aplicate
15-18 t gunoi
de grajd/ha, bine fermentat i cat mai uniform imprtiat, care va fi
incorporat sub
artur in toamn. Pot fi aplicate i ingrminte cu fosfor de tipul
fosfailor naturali,
in doze de 50-60 kg P2O5/ha, precum i sulfat de potasiu (conine i sare de
magneziu), in doze de 25-30 kg K2O /ha. Pentru primul an, este
recomandat
aplicarea acestor ingrminte odat cu gunoiul de grajd, iar in urmtorii
ani
administrarea ingrmintelor minerale va fi efectuat odat cu ultima
prail.
Lucrrile solului. Dup eliberarea terenului de resturile vegetale ale
plantei
premergtoare care vor fi recoltate cat mai devreme, este recomandat s
se efectueze
84
un dezmiritit, apoi artura adanc. Dup arat i pan la semnat, artura
trebuie s fie

intreinut prin discuiri repetate, pentru a fi distruse buruienile i pentru a


fi meninut
rezerva de ap din sol. Dac se va semna dup plante care elibereaz
terenul tarziu,
atunci va fi efectuat un dezmiritit, apoi va fi executat direct artura.
Pentru pregtirea patului germinativ va fi folosit un combinator, pentru ca
terenul s fie cat mai bine pregtit i nivelat, iar terenul va fi tvlugit
inainte de
semnat, deoarece seminele sunt mici i adancimea de semnat trebuie
s fie, de
asemenea, foarte mic, de numai 0,5 cm.
Smna i semnatul. Smana utilizat pentru infiinarea culturii
trebuie s
fie sntoas, s provin din loturi semincere cultivate in sistem ecologic,
s fie
certificat, i s fie produs in cultura precedent, deoarece facultatea
germinativ se
poate pierde foarte uor. In cultur exist soiul local De Secuieni.
Puritatea fizic a
seminelor trebuie s fie de minimum 70%, iar germinaia de minimum
50%.
Perioada de semnat este toamna tarziu, in noiembrie, dar se poate
semna i
in primvar, foarte devreme. Semnatul se efectueaz cu semntori
universale (de
tip SUP-21, SUP-29), adaptate pentru semine mici, la distana de 50 cm
intre randuri,
cu o norm de sman de 4 kg/ha. Seminele pot fi amestecate cu nisip,
cenu sau
rumegu, pentru o distribuire cat mai uniform.
Lucrrile de ngrijire. Datorit ritmului lent de cretere de la inceputul
perioadei de vegetaie, exist pericolul imburuienrii culturii. De aceea,
este necesar
s fie inut sub control dezvoltarea buruienilor, acestea fiind combtute
prin praile i
pliviri repetate.
Recoltarea. Recoltarea in condiii optime, cu maximum de acumulare i
coninut in principii active, se realizeaz de la inceputul infloririi i pin la
inflorirea
deplin. Se recomand, de asemenea, ca recoltarea s fie efectuat pe
timp frumos, cu
temperaturi ridicate, in orele amiezii, cand exist insolaie puternic.
Dup recoltare, materialul vegetal trebuie uscat natural, in incperi
uscate,
curate, aezat in strat subire, manipulat cu atenie pentru ca frunzele s
nu se scuture;
uscarea artificial trebuie realizat la maximum 35oC. Randamentul de
uscare este de
3-4:1.

Dup recoltarea din var, la un interval de 35-40 de zile, se mai poate


obine
inc o recolt.
85
Recoltarea poate fi efectuat cu o cositoare mecanic, la care va fi reglat
inlimea de tiere la 20-25 cm, pentru nu fi recoltat i partea lignificat
a plantei.
Dac suprafaa cultivat este mic se poate recolta i manual, cu secera
sau cu coasa.
Condiiile de recepionare sunt urmtoarele: maximum 5% flori brunificate;
maximum 5% tulpini ce depesc diametrul de 2 mm; maximum 1%
tulpini fr flori
i frunze; maximum 13% umiditate; maximum 0,5% corpurile strine
minerale;
maximum 1% corpurile strine organice.

Valeriana- tehnologia ecologic de cultivare

Amplasarea culturii. In funcie de perioada de infiinare a culturii va fi


aleas
i succesiunea corespunztoare a culturilor. Astfel, in cazul in care cultura
este
infiinat in toamn, cele mai bune premergtoare sunt leguminoasele
pentru boabe
care sunt recoltate devreme (mazrea i fasolea), dar i cerealele pioase
sau culturile
furajere pentru mas verde. Dac va fi infiinat cultura in primvar,
atunci poate fi
amplasat i dup specii care sunt recoltate mai tarziu in toamn, precum
soia sau
porumbul. Pentru a fi prevenit infestarea cu boli i duntori, este
recomandat
revenirea valerianei pe acelai teren dup 5-6 ani.
Administrarea ngrmintelor. Valeriana rspunde bine la aplicarea
ingrmintelor. Este recomandat aplicarea a 15-20 t gunoi de grajd/ha,
bine
fermentat, mrunit i cat mai uniform aplicat. Gunoiul trebuie aplicat vara
sau
toamna i va fi incorporat sub artur.
Lucrrile solului. Dup eliberarea terenului de resturile vegetale ale
plantei
premergtoare care sunt recoltate cat mai devreme, este recomandat s
fie efectuat un
dezmiritit, apoi urmeaz artur adanc, efectuat cu plugul in agregat
cu o grap.
Dup arat i pan la semnat, artura trebuie s fie intreinut prin discuiri
repetate,
pentru a fi distruse buruienile care rsar i pentru a fi conservat rezerva
de ap din
sol. Pentru pregtirea patului germinativ va fi folosit un combinator, pentru
ca terenul

s fie cat mai bine nivelat. Inainte de semnat se va tvlugi, deoarece


seminele sunt
mici i adancimea de semnat trebuie s fie foarte mic, de 1-2 cm.
Smna i semnatul. Cultura de valerian poate fi infiinat prin
semnat
direct sau prin rsad.
86
Smana utilizat pentru infiinarea culturii trebuie s fie sntoas, s fie
produs in loturi semincere cultivate in sistem ecologic, s fie certificat i
s provin
din recolta precedent, deoarece facultatea germinativ se poate pierde
foarte uor. In
cultur exist soiul local Mgurele 100. Puritatea fizic a seminelor
trebuie s fie
de minimum 80%, iar germinaia de minimum 50%.
Semnatul va fi efectuat cu semntori universale (de tip SUP-21, SUP-29),
adaptate pentru semine mici, la distana de 50 cm intre randuri, cu o
norm de
sman de 4-6 kg/ha. Va fi urmrit realizarea la rsrit a unei densiti
de 20-30
plante/m2. Seminele pot fi amestecate cu nisip, cenu sau rumegu,
pentru o
distribuire cat mai uniform.
Infiinarea culturii prin rsad este mai sigur i presupune consumuri mici
de
sman. Rsadul poate fi produs in straturi reci, in rsadnie inclzite sau
semiinclzite; pentru un hectar de cultur este necesar rsadul produs pe
circa 100 m2
de substrat. Cantitatea de sman necesar este de 1-1,5 kg. Se poate
semna in luna
august, pentru infiinarea culturii in toamn, sau in luna februarie, pentru
infiinarea
culturii in primvar.
Se recomand ca, la plantare, rsadul s fie sntos, turgescent, s fie
scos in
camp in ritmul plantrilor, pentru a nu se ofili, i s fie fasonat inainte de
plantare. La
fiecare cuib pot fi adugate mrani sau compost, pentru a se favoriza
dezvoltarea
armonioas a plantelor.
Se planteaz la distana de 50 cm intre randuri, asigurandu-se o densitate
de 910 plante/m2. Dup plantare, se ud pentru prinderea cat mai bin a
rsadului.
Ulterior, este necesar completarea golurilor pentru realizarea densitilor
corespunztoare.
Lucrrile de ngrijire. Datorit ritmului lent de cretere de la inceputul
perioadei de vegetaie, exist pericolul imburuienrii culturii. Din acest
motiv, sunt
necesare praile i pliviri repetate, pentru controlul buruienile.

Cele mai periculoase boli, care pot produce pagube importante, sunt
finarea,
rugina i mana. Aceste boli pot fi combtute prin aplicarea unor produse
pe baz de
sulf muiabil in concentraie de 0,6%, zeam bordelez in concentraie de
1% sau alte
produse pe baz de cupru (Champion 0,2%). Pentru combaterea
duntorilor, de tipul
viermilor sarm i larvelor crbuului de mai, se recomand respectarea
unor msuri
preventive cum sunt rotaia corespunztoare i lucrrile corecte ale
solului.
87
Recoltarea. Recoltarea in condiii optime, cu maximum de acumulare i
coninut in principii active, se realizeaz toamna, cand procesele de
bioacumulare a
substanelor inceteaz, iar partea aerian se ofilete. Pentru recoltarea
rdcinilor
poate fi folosit un dislocator pentru sfecl sau plugul fr corman. Dup
recoltare,
rdcinile trebuie decoletate i apoi splate, pentru a fi indeprtat
pmantul,
operaiune obligatorie, dar foarte laborioas.
Uscarea poate fi efectuat pe cale natural, in straturi subiri (circa 5 cm),
in
incperi curate, bine aerisite, sau artificial, la temperaturi de maximum
35-40oC.
Randamentul de uscare este de 4-4,5:1.
Seminele vor fi obine in loturi special organizate in acest scop, de la
culturi
de doi ani.
Condiiile de recepionare pentru produsul uscat sunt urmtoarele:
maximum
5% rizomi cu resturi de tulpini; maximum 5% rdcini mai subiri de 1 cm;
maximum
0,5% corpuri strine organice; maximum 4% corpuri strine minerale; cel
mult de
14% umiditate. Coninutul in ulei volatil trebuie s fie de minimum 0,3%,
iar cel in
substane extractive de minimum 25%.
CULTURA SOFRANELULUI
Utilizare
Sofranelul este cultivat in principal pentru uleiul comestibil obtinut din
seminte.
Acest ulei contine un procent ridicat de acizi grasi nesaturati fata de alte
uleiuri
vegetale. Uleiul este de culoare alba-galbuie, este clar, si este utlizat ca
atare, pentru
prepararea salatelor sau pentru gatit. Indicele de iod al acestui ulei se
situeaza intre

140 si 150. Mai este folosit pentru fabricarea lumanarilor parfumate, la


fabricarea
margarinei, in industria chimica ca baza pentru fabricarea unor vopseluri.
Semintele pot fi consumate ca atare, sau pot fi adaugate unor aluaturi in
patiserie.
Uleiul de sofranel reduce nivelul colesterolului, de aceea este utilizat si in
scopuri
terapeutice.
Planta a fost cultivata si pentru florile sale, utilizate drept colorant si
aromatizant.
Numele de sofranel deriva din faptul ca el a fost cultivat ca o alternativa
mai ieftina a
sofranului. In engleza el se mai numeste sugestiv si false saffron, sau
bastard saffron.
Aceasta datorita continutului de cartamina al florilor, ca si sofranul. Dupa
aparitia
produselor mai ieftine obtinute prin sinteza chimica, planta nu a mai fost
cultivata in
acest scop.
88
Din seminte se obtine o faina de calitate, cu ridicat continut proteic. Faina
are scop
furajer, dar poate fi inclusa si in retete de panificatie pentru hrana omului.
Continutul acestei faini va fi descris la punctul corespunzator.
In Europa, acesta este utilizat pentru flori de taiat, proaspete, dar si pentru
florile
uscate, folosite in galanterii. Olanda este unul dintre promotorii acestei noi
utilizari.
In Statele Unite inca se fac studii pentru gasirea unor genotipuri valoroase
din punct
de vedere al aspectului floral.
In Canada se considera ca introducerea la scara larga a sofranelului in
cultura poate
avea un impact major asupra industriei alimentare canadiene, in special
privind
uleiurile comestibile si faina furajera.
Medicina traditionala
Semintele sunt folosite in tratamentul tumorilor, mai ales in cazul celor
localizate la
nivelul ficatului. Florile sunt considerate ca avand proprietati laxative,
sedative, si se
utilizeaza in tratamentul scarlatinei. Uleiul este folosit ca leac pentru
durerile
reumatismale. Medicina chinezeasca recomanda semintele in
tratamentuldismenoreei
la femei, ele avand un efect astringent la nivel uterin.
Chimie
In afara continutului de acizi grasi de 32-40%, semintele contin si un
procent proteic
de 11-17% si 4-7% apa.

Din analiza chimica a 100 g seminte s-au obtinut rezultatele: 482 calorii,
4.8 g apa,
12.6 g proteine, 27.8 g lipide, 50.5 g glucide, 25.1 g fibra, 4.3 g cenusa,
126 mg Ca,
310 mg P, 9,7 mg Fe, 0.59 mg tiamina, 0.14 mg riboflavina, 0.5 mg
niacina.
Continutul uleiului este: 1,5% acid miristic, 3% acid palmitic, 1% acid
stearic, 0,5%
acid arachidic, 33% acid oleic, 61% acid linoleic.
Indicele de iod al acestui ulei este de 115,1-155,2, aciditatea specifica de
0,78- 5,76,
indicele de saponificare 194,0-203,0. Este un ulei semisicativ.
Semintele decorticate contin: 8,7% apa, 10% lipide, 45.4% proteina, 20.1
glucide,
8.3% fibra, 7.5% minerale
Florile sofranelului contin cartamina (C21H22O11 H2O) o substanta rosie,
insolubila
in apa, si un alt colorant, denumit galben de sofranel (C16H20O11) solubil
in apa.
Descrierea speciei
Este o planta erbacee anuala, cu aspect de ciuline, cu talia de pana la 1.5
m, cu o
tulpina principala puternic ramificata. Prezinta numerosi spini la nivelul
frunzelor
care sunt alungite, oval-lanceolate, puternic cuticulate, cu marginea
dintata.
89
Sofranelul este un membru al familiei Compositae, o planta erbacee
anuala, care
creste de regula in zonele aride.
Florile
Floarea de sofranel este mica, tubulara, alcatuita pe tipul 5. Florile sunt
grupate in
capitule tot mai mici, cu diametrul de 1,5-3,5 cm. Fiecare formeaza circa
15-20
seminte. Pe o planta se pot forma 14-60 de capitule iar intr-un capitul se
gasesc 25- 60
de flori.
Corola este alcatuita din 5 petale de culoare de la alb-galbui pana la rosu
intens.
Corola este inconjurata de 5 sepale caracteristice pentru sofranel, lungi de
6-7 mm. In
jurul capitulului se gasesc frunze dispuse in rozeta. Urmeaza apoi
involucrul alcatuit
din mai multe bractei, ce pot avea ghimpi pe margini. Bracteile care
invelesc capitulul
impiedica scuturarea semintelor.
Staminele in numar de 5 au anterele strans unite formand un manson prin
care trece
stilul (androceu sinanter). Ovarul este prevazut cu un stil lung.

Fructul
Fructul este o achena alungita cu marginile putin proeminente, ce se
aseamana in
mare masura cu cel de floarea soarelui, numai ca este mult mai mic.
Culoarea
fructului este alba. In multe cazuri semintele de sofranel sunt prevazute cu
un papus
compus din membrane inguste provenite din sepalele care devin
persistente.
Invelisul reprezinta 50-60% din greutatea fructului.
Greutatea a 1000 seminte = 24-40 g.
Greutatea hectolitrica = 39-55 kg.
Tulpina
Tulpina este erecta, glabra, cu numerose ramificatii.
Radacina
Radacina principala este puternic dezvoltata, poate penetra pana la 2.5 m
in sol.
Este de asemenea puternic ramificata, ca si tulpina.
Dupa germinatia achenei de culoare alba, cu greutatea cuprinsa intre 0,03
si 0,04 g,
plantula trece printr-un stadiu de rozeta, care se caracterizeaza prin
cresterea redusa in
inaltime si aparitia a numeroase frunze aproape de nivelul solului. Tot in
acest stadiu
se dezvolta si un puternic sistem radicular. In timpul acestui stadiu planta
este
rezistenta la frig, chiar si la inghet, dar sofranelul este mai putin tolerant
fata de
buruienile cu crestere rapida. Dupa acest stadiu, tulpina incepe sa se
alungeasca si sa
se ramifice treptat. Ramurile formeaza unghiuri de 30 pana la 70
90
Legea plantelor medicinale si aromatice 491/2003

LEGEA PLANTELOR MEDICINALE SI AROMATICE, LEGEA NR


491/2003, PUBLICATA IN M.OF. PARTEA I NR 844/26.11.2003
Colectarea si comercializarea plantelor medicinale. Firme.

Lista firmelor din domeniul plantelor medicinale poate avea unele erori.
Va invitam sa adaugati la cometarii alte firme ce colecteaza sau
comercializeaza
plante medicinale.
VANIROMA SRL
NEAMT, ROMAN
0722/379445
vaniromasrl@yahoo.com
Descriere: Comercializeaza plante medicinale si aromatice, comercializam
plante
medicinale : paducel(flori si frunze), rostopasca, floare de soc, coada
calului, vasc,
menta, galbenele, ciubotica cucului, coada soricelului, usturoita, floare de
tei, catina,

leurda. Comercializam atat pentru import cat si pentru export.


Domeniu activitate: Plante Medicinale
SC MEDPLANT SRL
BIHOR, ORADEA
STR. HASDEU BOGDAN PETRICEICU, Nr. 6
0259/411487
blagamedplant@yahoo.com
www.medplant.rdsor.ro
Descriere: firma noastra se ocupa de producerea plantelor medicinale pt
intern si
export,ceaiuri,condimente(mustar pasta,ketchup) siropuri concentrate
Domeniu activitate: Plante Medicinale
ANIMA PLANT
BUCURESTI
STR. SPATARULUI, Nr. 17 bis
021/2105941, 0744/303463, 0745/098911
http://www.anima-plant.ro
Descriere: Producator si distribuitor de plante medicinale si aromatice,
plante
medicinale si aromatice, plante condimentare
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Produse naturiste
Santo Raphael SRL
BUCURESTI,
BD. POMPEIU DIMITRIE,PROF., Nr. 3-5
021/2331950, 0788/423760, 0788/283292
office@santo-raphael.ro
http://www.santo-raphael .ro
Descriere: Centru naturist de sanatate si laboratoare de produce naturale,
ca ofera de
91
remedii naturale din plante medicinale si produse apicole, suplimente
alimentare si
cosmetice naturale recomandate intr-o serie foarte larga de afectiuni,
Tincturi simple,
tincturi compuse, tincturi pentru echilibrarea meridianelor si organelor
energetice,
plante medicinale si amestecuri de plante medicinale, capsule, vitalizante
si
energizante, siropuri naturale, unguente naturale, produse cosmetice de
tratament si de
intretinere, afrodisiace feminine si masculine, uleiuri volatile naturale,
Steaua divina
Domeniu activitate: Produse naturiste, medicina naturista, medicamente
Medplant
BIHOR, ORADEA
STR. HASDEU BOGDAN PETRICEICU, Nr. 6
0259/411487
blagamedplant@yahoo.com
www.medplant.rdsor.ro

Descriere: Societatea a luat fiinta in anul 1998 avand ca obiect de


activitate plantele
medicinale si ceaiurile medicinale si aromate. In prezent si-a largit gama
de activitate
producand ketchup, mustar si siropuri., Producem ceaiui medicinale,
aromate si ceai
negru , plante medicinale , mustar, ketchup si siropuri., Pentru ceaiuri
:Medplant si
Kavaler , ketchupurile top, siropurile top si mustarul medplant.
Domeniu: Plante medicinale
S.C. M.A. CRISTINA S.R.L.
IASI, IASI SOS. NATIONALA, Nr. 194
0232/233159, 0724/251860
office@market-pharma.com
http://www.market-pharma.com
Descriere: Producator de CEAI la pliculete utilizand materie prima de cea
mai buna
calitate . distributor de lapte praf antidot , cacao; IMPORTATOR de linii
procesare
plante medicinale., CEAI DE TEI, MENTA, SUNATOARE , MUSETEL.,
ROMANIA
Domeniu activitate: Distribuitori, Plante Medicinale
PF Alecu Gina
BUCURESTI
STR. GHIOCEI, Nr. 13
021/2109854, 0721/252008
www.slabirefarafoame.ro
Descriere: SLABIRE, SUPLIMENTI DE NUTRITIE, PRODUSE ENERGIZANTE,
DETOXIFIERE, PRODUSE CE COMBAT CELULITA, COSMETICE EXTRALUX
CU REZULTATE VIZIBILE IN 3 ZILE., PRODUS E HERBALIFE
CONSULTANTA DE NUTRITIE GRATUITA, HERBALIFE
Domeniu activitate: Produse naturiste
OHMEDIUM SIN INVEST S.R.L.
BUCURESTI, STR. ABRUD, Nr. 140, Apt. 2
021/2228118, 0744/811537
office@ohmedium.ro, ohmedium@fx.ro
http://www.ohmedium.ro/electronica, http://www.ohmedium.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale
PHYTOCARITAS S.R.L.
HARGHITA, MIERCUREA CIUC
92
STR. VLADIMIRESCU TUDOR, Nr. 21, Apt. 22
0266/312695, 0744/875950
ezolya@hr.astral.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Ceai
FARMACIA CHAMOMILLA S.R.L.
DAMBOVITA, GAESTI
STR. 13 DECEMBRIE, Nr. 40
0245/711768, 0245/710790
Domeniu activitate: Farmacii, Plante Medicinale

FARMAPLANT S.R.L.
DOLJ, CRAIOVA
STR. UNIRII, Nr. 38-40
0723/358575, 0251/310020
farmaplant@rdscv.ro
Domeniu activitate: Plante medicinale, Farmacii, Produse Naturiste
FARMACIA BALSAM S.R.L.
ARAD, ARAD
STR. SPITALULUI, Nr. 5,
0257/228800, 0257/233332
Domeniu activitate: Farmacii, Plante Medicinale
PRODPLANT IMPEX S.R.L.
MURES, REGHIN
STR. ARGESULUI, Nr. 50 0265/512426, 0744/607502, 0265/512436
prodplant@rdslink.ro
http://www.netsoft.ro/prodplant
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Silvicultura in Maramures si Mures
PENEXPORT S.R.L.
ARGES, MICESTI
CAL. CAMPULUNG, Nr. 10
0248/219081
dieter.barolf@t_online.de, penexport@artelecom.net
http://www.penexport.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale in Bucuresti
S.N. PLAFAR S.A.
BUCURESTI
SPL. INDEPENDENTEI, Nr. 202A
021/3167105, 021/2248427
cabinet@plafar.com, sales@plafar.ro
http://www.snplafar.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Ceai
BIONET S.R.L.
ARAD, ARAD
CAL. ROMANILOR, Nr. 38-40, Bl. A3, Intr. B, Apt. 4
93
0257/280363, 0724/513125
Domeniu activitate: Produse naturiste, Plante medicinale
ONEDIA DISTRIBUTION S.R.L.
ILFOV, PANTELIMON
STR. COPOSU CORNELIU, Nr. 4
021/3046211, 0725/197800
http://www.onedia.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Ceai, Produse Parafarmaceutice,
Produse
Naturiste in Bucuresti
HERBARUM VERONICAE IMPORT-EXPORT
BUCURESTI
BD. UNIRII, Nr. 19, Bl. 4B, Intr. 1, Et. 5, Apt. 17
021/3365681
herbarum@mb.roknet.ro

http://www.herbarum.roknet.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale
ENDOCRIN DIAGNOSTIC SI TRATAMENT
BIHOR, ORADEA
STR. PASTEUR LOUIS, Nr. 9
0259/436007, 0744/829411
Domeniu activitate: Medicina - Endocrinologie, Plante Medicinale
A.D. HANA S.R.L.
BUCURESTI
STR. LIZEANU, Nr. 21
021/2117143, 0723/261567
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Apicultura
OM VEGA S.R.L.
CLUJ, CLUJ-NAPOCA STR. VLAHUTA ALEXANDRU, Nr. 15
0264/375077, 0740/954843
Domeniu activitate: Produse Naturiste, Plante Medicinale
LIBRA S.R.L.
CONSTANTA, CONSTANTA
STR. ALECSANDRI VASILE, Nr. 10
0241/613119
Domeniu activitate: Produse Parafarmaceutice, Plante Medicinale
FLORASAN EXIM S.R.L.
CLUJ, CLUJ-NAPOCA
STR. BUCIUM, Nr. 5, Apt. 36
0264/562803
Domeniu activitate: Plante Medicinale
SALMED PLANT S.R.L.
CONSTANTA, CONSTANTA
94
STR. DUMBRAVA ROSIE, Nr. 68
0241/542566, 0722/455764
Descriere: Distributie parafarmaceutice, ceaiuri, plante medicinale
Domeniu activitate: Produse Parafarmaceutice, Plante Medicinale
NONINO TRADING S.R.L.
CONSTANTA, CONSTANTA
STR. SOVEJA, Nr. 85, Bl. DR29, Intr. A, Apt. 4
0241/511707, 0722/630690
Domeniu activitate: Produse Parafarmaceutice, Plante Medicinale
NUTRI PLANT FARM S.R.L.
CARAS-SEVERIN, RESITA
AL. TINERETULUI, Nr. , Bl. 3, Intr. 1, Apt. 4
0255/212255, 0746/117575
Domeniu activitate: PLante Medicinale, Produse naturiste
ALFARCO S.R.L.
ALBA, ALBA-IULIA
STR. GOLDIS VASILE, Nr. 40
0258/820788
Domeniu activitate: Farmacii, Plante Medicinale
NATURA DISTRIBUTION S.R.L.
BUCURESTI

STR. DELEA NOUA, Nr. 19


021/3231001
Domeniu activitate: Plante medicinale
LIOVI COM S.R.L.
DOLJ, CRAIOVA
STR. UNIRII, Nr. 46
0251/534658, 0744/796609
Domeniu activitate: Plante medicinale, Produse naturiste
RADIX S.R.L.
BUCURESTI
STR. VALEA CASCADELOR, Nr. 21 021/4447766, 0722/377773,
0788/384120
http://www.radixplant.ro
Domeniu activitate: Plante medicinale
FARMENA S.R.L.
CARAS-SEVERIN, RESITA
PTA REPUBLICII, Nr. 29, Apt. 2
0255/211393
Domeniu activitate: Farmacii, Plante Medicinale
BIO SANATATE S.R.L.
BUCURESTI
STR. DELEA NOUA, Nr. 19
95
021/3231001
contact@bio-sanatate.ro, cristi@bio-sanatate.ro
http://www.bio-sanatate.ro
Domeniu activitate: Medicina naturista
CICLON COM S.R.L.
MEHEDINTI, DROBETA-SEVERIN
SPL. MIHAI VITEAZU, Nr. 30, Bl. B4, Intr. 1, Apt. 3
0746/051898, 0740/837132
Domeniu activitate: Produse naturiste, Plante medicinale
VANDA PLANT S.R.L.
DOLJ, CRAIOVA
STR. UNIRII, Nr. 12A
0251/432382, 0743/900974, 0741/040946
Domeniu activitate: Produse naturiste, Plante medicinale
1. Exista o firma foarte serioasa,care se ocupa cu achizitia,prelucrarea si
valorificarea plantelor medicinale,in cantitati mari de tot.Firma se numeste
FLOPEDA com srl,si se afla in judetul Bihor,localitatea Diosig.Firma este
foarte serioasa,cumpara de la oameni,atat in stare cruda cat si uscata si
plateste
pe loc.Cine este interesat,poate sa contacteze la tel.0744705549.
2. Firma FLOPEDA com srl,din Diosig-Bihor,cumpara in anul2011 diferite
plante medicinale,cum ar fi;Flori de ciubotica cucului,arnica,tei;
Iarba de pedicuta,cretisoara,sunatoare;Frunza de podbal,afin,papadie
nalba;Radacina de osul iepurelui,ghintura,nalbaCoaja de crusin
salcie alba;MUSCHI de piatra;Muguri de pin si altele.Pret negociabil,plata
pe
loc.Avem nevoie de cantitati mari,tone.

0744705549
http://plantemedicinale.crestere-melci.ro/
96
baloghioan@ymail.com

Este sectiunea unde specialistii nostri descriu pas


cu pas:
- aspectele generale privind tehnologia cultivarii
de plante medicinale si plante aromatice ecologice:
amplasare, lucrarile solului, samanta si semanatul,
combaterea buruienilor in sistem ecologic, masuri
de preventie si curative, administrarea
ingrasamintelor admise;
- tehnologia de productie, tratata separat
pentru mai multe tipuri de plante medicinale si
plante aromatice (coada soricelului, salvie,
galbenele, echinaceea, rozmarin, busuioc, musetel,
menta, sunatoare, valeriana, lavanda, mustar si
multe altele);
- metodele de combatere a bolilor si a
daunatorilor care pot afecta productia de plante
medicinale si plante aromatice (metode exclusiv
ecologice).
97