Sunteți pe pagina 1din 7

Catina ecologica romaneasca, vazuta prin ochii producatorilor

Plantatie tanara
Catina, arbust spinos care creste si in Romania, este o planta extrem de
versatila. Este folosita cu succes, atat in industria farmaceutica sau
alimentara, cat si in silvicultura sau in scop decorativ. Fructul de catina
este o importanta sursa de vitamine C, A, B-uri, E, K si
microelemente (beta-caroten, fier, calciu, sodiu sau magneziu),
indispensabile functionarii corecte a organismului.
Despre importanta consumului de catina, dar si despre evolutia pietei in acest
domeniu si atitudinea consumatorului roman fata de acest fruct, puteti citi in
urmatorul articol. Reporterii Eco Ferma au stat de vorba cu doi importanti
producatori romani de catina ecologica, domnul Alexandru Vulpe, manager al
Primagra SRL si domnul Simion Pasca, fondatorul SC CatinaPlant SRL. In prima
parte a articolului, va invitam sa cititi interviul acordat revistei noastre de domnul
Alexandru Vulpe. Continuarea articolului, in care veti afla parerea domnului
Simion Pasca, o veti putea citi maine.
Alexandru Vulpe, manager PRIMAGRA SRL
Primagra SRL comercializeaza fructe de catina ecologica, nobila, din soiurile Cora,
Clara, Dora si Mara. Firma, al carei manager este Alexandru Vulpe, produce fructe
in sistem bio, indeplinind conditiile de certificare in sistem biodinamic-Demeter.
Eco Ferma: Cand ati inceput procesul de certificare?
Alexandru Vulpe: Din pacate, dintr-o interpretare superficiala a regulamentului,
am inceput perioada de conversie imediat dupa infiintarea plantatiei, ceea ce,
asa cum am constatat ulterior a fost o eroare. Regulamentul 834 al C.E., care
reglementeaza materia, prevede, in cazul culturilor permanente, o perioada de
conversie de 3 ani, care trebuie sa se incheie inainte de recoltat. Cum la catina,
in tehnologia aplicata de noi, prima productie se obtine in anul al treilea, la doi
ani si cateva luni de la plantare, adica inainte de terminarea perioadei de
conversie, aceasta nu este certificata ca produs ecologic, iar cultivatorul nu o
poate valorifica pe piata de produse BIO.
Pentru a evita situatia descrisa pe viitor, ii sfatuim pe toti clientii si colaboratorii
nostri sa intre in conversie cu terenul, inainte de infiintarea culturii. In acest caz,
daca la plantare se va folosi material de plantat certificat ecologic perioada de
conversie se va termina odata cu conversia terenului, ceea ce face posibila
valorificarea primei recolte ca productie ecologica.
E.F.: Care este suprafata cultivata?
A.V.: Centrul de Excelenta pentru Cultura Catinei de la Frumuseni, punct de lucru
al societatii noastre Primagra srl, isi desfasoara activitatea pe trei paliere
principale: a) cercetare-ameliorare, cu un poligon de cercetare de cca 2 ha, b)

multiplicare, intr-o pepiniera de 2 ha si c) productie de fructe, intr-o plantatie


comerciala de 18 ha, aflata in crestere cu cca 10 ha pe an, avand ca prima tinta
suprafata de 50 ha, considerata de noi ca minima pentru o ferma specializata
100% pe cultivarea catinei. In acest context suprafata cultivata nu reprezinta o
informatie de prima importanta, calitatea activitatii si performantele obtinute
fiind pentru noi prioritare.
E.F.: Ce productii realizati?
A.V.: Suprafata plantata fiind in continua crestere, productia de fructe nu e
constanta, fiind de asemenea in crestere. Plantatia noastra comerciala este si
sursa de ramuri mama necesare butasirii si obtinerii materialului de plantat. In
functie de cererea de material de plantat a pepinierei, destinatia plantatiei,
certificata ca plantatie mama, oscileaza reversibil intre productia de ramuri
mama si aceea de productie de fructe. In acest context este dificil sa cuantific
productia de fructe ca o valoare constanta, dar la Frumuseni, in conditii normale,
obtinem la prima recolta cca 10-12 to iar la cele ulterioare cca 18-22 to de
fructe/ha, in anul recoltei. Cifrele nu spun foarte mult, deoarece, pe o piata
specializata, cu preturi aproape constante an de an, costul productiei este mai
important decat nivelul acesteia si este determinant in realizarea unui profit,
suficient pentru a asigura reluarea ciclului agricol, mentinerea nivelului de dotare
tehnica si rasplata muncii fermierului.
E.F.: Exista unitati de procesare a catinei in Romania catre care ati putea
distribui?
A.V.: Din pacate, nu. Avand in vedere particularitatile fructelor de catina si
calitatile lor organoleptice, destinatia productiei este aproape in totalitate una
industriala. Procesarea fructelor de catina este poate cea mai complexa schema
de prelucrare din lumea fructelor si se desfasoara in mai multe unitati,
specializate in obtinerea doar a unora dintre numeroasele produse si subproduse.
In lipsa unei industrii autohtone, dezvoltata pe toate aceste specializari, suntem
nevoiti sa ne indreptam spre alte zari.
E.F.: Care sunt clientii traditionali?
A.V.: Ei, inca nu putem vorbi de clienti traditionali! Cultura catinei in Romania este
abia la inceputurile ei. Practic ea a inceput odata cu lansarea in productie a
soiurilor nobile de catina, cu raspuns pozitiv la noua tehnologie de cultivare, cu
fructe de calitate exceptionala, cu productii precoce, mari si constante, rezistente
sau tolerante la bolile specifice. Soiul cultivat este determinant in succesul unei
exploatatii pomicole. Daca aplicam tehnologia completa, dar plantam un material
saditor prelevat fara nici un discernamant din flora spontana, sau chiar selectii
oarecum valoroase din flora spontana, dar care nu raspund la tehnologia aplicata,
munca este un bun aruncat. Soiurile cultivate de noi, pe care le punem si in
comert ca material saditor pomicol, sunt deja apreciate pe piata si recunoscute
sau solicitate dupa nume. Nu se mai discuta de catina, ci de soiul cutare de
catina. Dar intrebarea poate avea si un raspuns simplu: pentru un producator de

fructe, clientul principal este o capacitate de procesare. Daca il tin curelele,


aceasta poate sa fie chiar el insusi!
Fructe gata de livrare
E.F.: Unde distribuiti catina? Preferati sa exportati sau sa distribuiti pe plan
national?
A.V.: Guvernati de legile economice, cautam sa vindem acolo unde obtinem pretul
cel mai bun. In afaceri patriotismul nu tine de foame, iar profitul nu are
nationalitate. Dar obtinerea unui profit bun cu produse 100% romanesti poate fi o
mandrie justificata, iar noi vrem sa fim mandri de ceea ce realizam aici la
Frumuseni.
E.F.: Care sunt diferentele de costuri intre productia conventionala si cea
certificata?
A.V.: Nu stiu, pentru ca nu am produs niciodata catina in sistem conventional. Dar
pot comenta doua situatii. Precis as obtine productii mai mari cantitativ daca as
folosi ingrasaminte chimice si pesticide. Nu stiu pentru cat timp si nici cu ce
consecinte. Pe de alta parte stiu precis ca pretul oferit pentru catina necertificata
este de cca 8-10 ori mai mic decat pentru cea bio. Trageti dumneavoastra
concluziile.
E.F.: Vedeti o crestere a interesului consumatorilor romani pentru catina
certificata ecologic?
A.V.: Interesul romanilor pentru catina, in general, a explodat in ultimii ani. Ceea
ce s-a intamplat si pe piata europeana in general. Oferta de catina este in cea
mai mare parte de fructe certificate, deci nu disting un interes special. Catina din
flora spontana este un concurent inca important, dar consumatorii care
descopera calitatile uimitoare ale soiurilor nobile se lamuresc imediat. Plastic
vorbind, este ca diferenta dintre marul paduret si marul Golden delicios sau Fuji
E.F.: Cum vedeti evolutia pietei catinei ecologice? Ce procent din piata detine
catina ecologica?
A.V.: Piata comerciala a catinei se confunda cu cea a catinei ecologice. Ca urmare
procentul este 100% sau aproape. Catina necertificata nici nu se pomeneste. Din
fericire aceasta specie minunata se preteaza extraordinar la sistemul de cultura
ecologica. Are putine boli si daunatori, iar presiunea biologica redusa a acestora
face posibila, mai mult decat la oricare alta specie pomicola, o agricultura fara
produse chimice de sinteza. Ca urmare trecerea la sistemul eco este destul de
simpla, cu conditia respectarii unor verigi tehnologice speciale, iar despre cultura
catinei ar trebui sa vorbim presupunand ca e vorba de una ecologica.
E.F.: Care sunt beneficiile consumului de catina ecologica, comparativ cu cea
conventionala?
A.V.: Beneficiile sunt maxime, ca la oricare alte fructe obtinute in sistem de
productie ecologic. Daca analizam comparativ, evident, consumul de catina

conventionala, obtinuta din culturi fertilizate si tratate chimic sau din zone
poluate, pe langa beneficiile cunoscute ale unui consum de fructe, ar aduce si
daune care, indiferent cat de mici ar fi, exista si duc la un bilant comparativ net
inferior consumului de fructele ecologice. Nu de putine ori, consumul regulat si
consistent de fructe tratate chimic, fara discernamant, sau cu pesticide de
proasta calitate, periculoase sau interzise, nu numai ca nu mai aduce beneficii
dar poate produce chiar daune ireparabile prin declansarea unor boli incurabile
sau greu de tratat. Iar cand e vorba de copii, discursul trebuie sa capete note
indiscutabil in favoarea culturilor curate, ecologice.
E.F.: Va multumim! Doriti sa incheiati cu ceva mai optimist?
Pepiniera
A.V.: Da, cu multa placere. Ii invit pe cititorii revistei sa ne caute. La Frumuseni,
sub zidurile Aradului, pe malul Muresului, pamantul lucrat cu dragoste si respect
rodeste miraculos boabe de viata si sanatate. Regina a fructelor, catina
banateana uimeste prin aroma exotica si distinctia gustului. Cel mai complex
remediu natural cunoscut, polivitamina vie, esenta de energii solare, tine departe
bolile iernii, fortifica inima, creste potenta si intareste imunitatea. Lipidele fine i
antioxidantii bioactivi din fructe refac tineretea i intarzie imbatranirea.
Energizant de exceptie, sustine performanta sportiva i efortul intelectual
prelungit. Elixir al fericirii, serotonina din catina alunga depresia, deschide pofta
de viata, reface memoria si stimuleaza creativitatea.
Ctig de peste 10.000 de euro la hectar din cultura ctinei
Articol scris de Corina Cimbala in data de 17/12/2012
Un cercetator romn din Arad (vestul rii) a ajuns, dupa aproape 35 de ani de
munca n pomicultura, cel mai mare producator de catina din tara. Productia o
vinde la nemti si obtine un
profit de 10.000 de euro/ha, scrie luni agrointel.ro. Cercettorul Alexandru Vulpe
a nceput sa se intereseze de ctin nca din timpul facultatii. Ce-i drept, a avut si
sansa sa-l aiba profesor pe Victor Cirea, promotorul culturii de ctin n
Romnia. Cirea a fost primul care a observat ca planta poate fi luata din flora
spontana si introdusa n cultura, povestete Vulpe. Dup aceea, au urmat multi
ani de cercetare pentru tnarul absolvent pna sa culeaga roadele muncii sale.
Am vazut toata catina din Romnia. Am luat 3.000 de plante la analiza, din care
au ramas 300. O mare parte dintre acestea n-au raspuns la tehnologie, iar n
final, am ramas cu cinci soiuri, spune Vulpe, care si-a brevetat soiurile si le-a
nscris n Catalogul Oficial. n urma cu patru ani, a nfiintat la Frumuseni, lnga
Arad, prima ferma pilot-profesionista din Romnia centru de excelenta pentru
cultura catinei, cum i place sa spuna , unde au fost cultivate soiuri nobile. Aici
are la dispozitie circa 32 hectare de teren agricol, unde si desfasoara activitatea
pe mai multe paliere: ameliorare, pepinier si productie de fructe. Aproape
jumatate din suprafata este destinata cultivarii ctinei, pe care o vinde n
ntregime n Germania. Are nsa planuri legate si de procesare (sucuri, siropuri,
ulei etc.) pentru ca ar putea sa cstige cu doua zerouri mai mult dect acum.

Daca tinem cont ca potentialul productiv este de 20 de tone la hectar, iar pretul
de vnzare al catinei este de 1,7-1,9 euro/kilogram, este lesne de nteles pe ce
mizeaza cercetatorul romn. Catina este un bun antioxidant si contine de doua
ori mai multa vitamina C dect mceul i de zece ori mai mult decat citricele.
Costul pentru plantarea unui hectar de catina este de 2.500-2.700 de euro, spune
Vulpe. Pna la intrarea pe rod, care are loc n anul trei, se ajunge nsa la cheltuieli
de aproximativ 6.000 de euro. n primul an de productie, plantele bine ntretinute
pot da 12-15 tone/hectar, dar pot ajunge si la 20 de tone/hectar n urmatorii ani.
n general, productia maxima este obtinuta n anul sapte. Catina are o perioada
de productie de 20-25 de ani. Fructele se recolteaza n perioada 15 august 15
septembrie. Catina este rezistenta la capriciile vremii si raspunde bine la
tehnologia de cultura. Necesit i irigaii, dar cheltuiala cu irigatiile este de 20 de
ori mai rentabila dect la porumb, povesteste Vulpe. Investitia ntr-un hectar de
catina se amortizeaza dupa 7-8 ani. Catina este cea mai profitabila cultura
pomicola din zona temperata a Romniei. Din pacate, n Romnia nu exista un
sector de procesare a fructelor si legumelor, sustine Vulpe. n 2011, primul an de
productie pentru plantatia de la Frumuseni, Alexandru Vulpe a participat la trgul
BioFach din Germania unde si-a gasit si clientii. Acum vinde toata productia n
Germania, care vrea n general cantitati mari. Cerere mare este si pentru
materialul de plantat la catina. Plantele din pepiniera de la Frumuseni ajung n
Germania, Franta, Grecia si Ungaria. Vulpe vinde si goji, nsa doar la comanda. n
acest an de exemplu, a produs material de plantat pentru nfiintarea unei
plantatii de 40 ha de goji n Grecia.
Catina ecologica romaneasca, vazuta prin ochii producatorilor partea a
2-a
Domnul Simion Pasca, manager SC CatinaPlant SRL
In a doua parte a articolului Catina ecologica romaneasca, vazuta prin
ochii producatorilor va invitam sa cititi interviul acordat Eco Ferma de
catre un alt producator roman de catina, domnul Simion Pasca.
Managerul SC CatinaPlant SRL vorbeste despre cum percepe domnia sa
atitudinea consumatorilor romani fata de acest fruct, pietele unde
prefera sa vanda si viitorul catinei ecologice romanesti.
SC CatinaPlant SRL se ocupa, in principal, de cultivarea in sistem ecologic a
catinei albe din soiurile Pitesti 1, Pitesti 2 si Serpeni. De asemenea, firma este in
proces de dezvoltare a unei pepiniere cu butasi de catina din aceste soiuri, in
scopul comercializarii.
Eco Ferma: Cand ati inceput procesul de certificare?
Simion Pasca: Am inceput in urma cu 5 ani. Procesul de conversie a durat 3 ani,
iar de 2 producem in sistem certificat ecologic.
E.F.: Care este suprafata cultivata?
S.P.: In prezent, avem 5,21 hectare cultivate cu catina alba.

E.F.: Ce cantitate anuala produceti?


S.P.: In urma cu trei ani, am recoltat 3.500 kg catina. Anul trecut, pe 20 martie,
plantatia mi-a fost incendiata in intregime de catre un vecin inconstient. In acesti
doi ani care au trecut, plantatia s-a regenerat in proportie de 60%. Sper ca anul
viitor sa am din nou ceva recolta.
E.F.: Exista unitati de procesare a catinei in Romania catre care ati putea
distribui?
S.P.: Da, exista unitati de procesare a catinei, una chiar la Bistrita si una in Borsa,
judetul Maramures. Mai este una in curs de infiintare, cu fonduri europene, in
localitatea Lechinta, din judetul Bistrita-Nasaud.
E.F.: Care sunt clientii traditionali (consumatori finali, lanturi de distributie sau
firme procesatoare)?
S.P.: Clientii traditionali sunt cele doua unitati de procesare amintite. Am mai
primit solicitari, pentru cantitati mai mici, de 1-2 tone, de la diferite firme din
tara.
E.F.: Unde distribuiti catina? Preferati sa exportati sau sa distribuiti pe plan
national?
S.P.: Prefer sa vand catina in tara, pentru ca strainii, germanii, grecii, platesc
foarte putin.
E.F.: Care sunt diferentele de costuri intre productia conventionala si cea
certificata? S.P.: In cazul catinei, diferentele de costuri intre productia
conventionala si ecologica sunt minime, deoarece catina nu este pretentioasa si
nu necesita stropiri cu insecticide si fungicide, nu are boli si daunatori
semnificativi.
E.F.: Vedeti o crestere a interesului consumatorilor romani pentru catina
certificata ecologic?
S.P.: Din pacate, nu. Romanii sunt, deocamdata, putin receptivi la consumul de
produse ecologice. Cauzele nu le comentez.
O parte din plantatia SC CatinaPlant SRL, in refacere dupa incendiu
E.F.: Cum vedeti evolutia pietei catinei ecologice? Ce procent din piata detine
catina certificata ecologica?
S.P.: Cred ca evolutia va fi ascendenta, daca se va continua subventionarea
corespunzatoare a celor care practica cultura ecologica. Dupa parerea mea,
catina ecologica detine foarte putin din piata, probabil mai putin de 5%. Dar pe
de alta parte, trebuie sa aveti in vedere ca atat catina din flora spontana, cat si
cea din cultura este , de regula, ecologica, chiar daca nu exista un contract cu o
firma care sa ateste acest lucru, deoarece in cultura de catina nu se folosesc

inscticide si fungicide, pentru ca planta nu are boli si daunatori care sa necesite


folosirea acestora.
E.F.: Care sunt beneficiile consumului de catina ecologica, comparativ cu cea
traditionala?
S.P.: Beneficiile sunt cele cunoscute de toata lumea. De exemplu, catina
ecologica consumata in stare simpla, sau in diferite combinatii, are un efect mult
mai puternic in intarirea imunitatii organismului.
SC CATINAPLANT SRL
SC CATINAPLANT SRL se ocupa, in principal, de cultivarea fructelor din
arbusti fructiferi, in special catina alba, din soiurile romanesti Serpeni,
Pitesti 1 si Pitesti 2 , soiuri cu productivitate medie spre mare, apreciate
de cunoscatori.
In prezent, detinem o plantatie de catina ecologica pe suprafata de 5,21 hectare.
Intentionam sa extindem plantatia condusa in sistem ecologic pana la 10 hectare.
Deocamdata, productia obtinuta o valorificam la firme de procesare din tara dar,
in viitor, nu excludem colaborarea cu procesatori din tarile occidentale.
Totodata, suntem preocupati si de extinderea plantatiilor de catina din romania in
sistem ecologic. De aceea, ne dezvoltam o pepiniera personala cu butasi de
catina din soiurile mentionate mai sus, in scopul comercializarii acestora, insotiti
de certificat de calitate.
SC CATINAPLANT SRL are sediul pe Strada Constantin Roman Vivu, nr.60-64, AP.
5, Bistrita, judetul Bistrita-Nasaud. Persoana de contact este domnul Simion
Pasca. Managerul SC CATINAPLANT SRL poate fi contactat la numarul de telefon
0744.995.788, sau prin e-mail, la adresa catinaplant@yahoo.com.
SC CATINAPLANT SRL este producator ecologic certificat prin autorizatia cu
numarul 0195/2013.
Sursa: http://www.eco-ferma.ro/catina-ecologica-romaneasca-interviuproducatori-2/