Sunteți pe pagina 1din 21

ARGUMENT

n zilele noastre, poluarea este prezenta peste tot: n aer, n apa, n sol.
Pentru a diminua efectele acestui fenomen, mai multe organizatii guvernamentale au
demarat ample proiecte i actiuni menite s sensibilizeze populatia, dar mai ales marile
concerne industriale, s ia masuri n vederea inlaturarii efectelor poluarii.
n acest context, societatea contemporana pledeaza pentru o alimentatie sanatoasa i
pentru un mod de viaa sanatos. Punctul de plecare al unei alimentatii sanatoase este sursa
alimentelor, adica agricultura. Ideea de alimente biologice o exclude pe aceea de ingrasaminte
cimice.
!stfel, se insista tot mai mult pe ideea dezvoltarii unei agriculturi ecologice, n care s
se elimine complet utilizarea produselor cimice, care nu fac decat s diminueze calitatea
fructelor i legumelor, i, cel mai grav, s dauneze sanatatii celor care le consuma.
!gricultura ecologica i biologica este un deziderat al secolului n care traim, pentru
c alimentatia ar trebui s se bazeze n totalitate pe produsele acesteia i nu pe alimentele
cumparate din supermar"eturi, modificate genetic i pline de aditivi deosebit de periculosi
pentru sanatatea noastra.
#e incearca educarea agricultorilor n vederea practicarii unor activitai care s aiba ca
rezultat obtinerea unor produse perfecte din punct de vedere ecologic i biologic.
Pe aceste produse ar trebui s se bazeze, n totalitate, alimentatia noastra de zi cu zi.
n concluzie, agricultura ecologica i biologica putem spune c reprezinta un ideal al zilelor
noastre, la atingerea caruia putem contribui fiecare dintre noi, prin simplul fapt al alegerii
produselor de la taranii agricultori, care nu sunt tratate genetic, i prin evitarea fructelor i
legumelor aspectuoase, dar care nu prezinta niciun beneficiu pentru
organismul nostru, ci, dimpotriva, i dauneaza.
CAPITOLUL I
AGRICULTURA ORGANICA
Agricultura organic face parte dintr$un spectru larg de metodologii care spri%in mediul
ncon%urtor, baz&ndu$se pe reducerea la minimum a input$urilor externe, evitarea utilizrii
ngrmintelor sintetice i pesticidelor. #istemele de producie organic se fundamenteaz pe
standarde de producie specifice i precise, care urmresc realizarea de agrosisteme optime,
uor de susinut din punct de vedere social, ecologic i economic. 'ermeni ca (biologic) i
(ecologic) se folosesc i pentru a descrie mai clar sistemul organic. *erinele referitoare la
alimentele produse organic difer de cele pentru alte produse agricole, n sensul c
procedurile de producie fac parte intrinsec din identificarea, eticetarea i cerinele acestora.
(+rganic) este un termen de eticetare care denot produse obinute n conformitate cu
standardele produciei organice i certificate de un organism sau o autoritate legal constituit
n acest sens. #copul principal al agriculturii organice este de a optimiza sntatea i
productivitatea comunitilor interdependente din sol, a plantelor, animalelor i oamenilor.
!gricultura organic implic sisteme de management de producie care promoveaz i
mbuntesc sntatea agroecosistemului, incluz&nd biodiversitatea, ciclurile biologice i
activitatea biologic a solului. !ceasta pune accentul pentru aplicarea practicilor de
management, preferate input$urilor din afara fermei, in&nd cont c condiiile regionale cer
sisteme adaptate local. !tunci c&nd este posibil, se aplic metode culturale, biologice i
mecanice libere de materiale sintetice, pentru ndeplinirea oricrei funcii specifice din cadrul
sistemului. ,n sistem de producie organic este astfel proiectat nc&t:
$ s mbunteasc diversitatea biologic din ntregul sistem-
$ s sporeasc activitatea biologic din sol-
$ s menin fertilitatea solului pe termen lung-
$ s recicleze deeurile de plante i animale, pentru a reda solului elementele nutritive, astfel
reduc&nd la minimum resursele ce nu pot fi rennoite-
$ s se bazeze pe resurse care pot fi rennoite n sisteme agricole organizate local-
$ s promoveze utilizarea sntoas a solului, apei i aerului, precum i s reduc la minimum
toate formele de poluare rezultat din activitile agricole-
$ s manevreze produsele agricole pun&nd accent pe metode de prelucrare atent, pentru
meninerea integritii organice i a calitilor vitale ale produselor n toate etapele-
$ s devin stabil n orice ferm ntr$o perioad de transformare, a crei durat
corespunztoare este determinat de factori locali specifici ca istoria terenului, tipul de recolte
i inventar viu produs.
1.1 Ci i mijloace de sporire a produciei agricole
*ile de baz pentru sporirea produciei agricole subordonate profundelor prefaceri
social$politice si tenico economice ale epocii noastre.
.surile de baz pentru sporirea produciei agricole sunt:
reforma agrar /redistribuirea pm&nturilor, dotarea cu mi%loace adecvate,
pregtirea de personal, licidarea analfabetismului0-
lrgirea pieelor /permiterea desfacerii produselor agricole pe plan extern, din
rile n curs de dezvoltare, i mbuntirea tenologiilor de lucru ale
acestora0-
facilitarea accesului tuturor rilor i n special a celor in curs dde dezvoltare la
descoperirile tenice i ale tiinei moderne.
luarea n cultur de noi terenuri
msuri tenologice ce cuprind :
o folosirea %udicioas a pm&ntului prin alegerea unei structuri a
culturilor care s valorifice la maximum potentialul solului in conditiile
ecologice date -
o mecanizarea lucrrilor agricole, care duce la efectuarea unor lucrari in
timp scurt si de calitatea cu consum sczut de energie-
o masuri de mbunatiri funciare/irigaii, desecri0
o cimizarea /ingrminte, amendamente, erbicide, fungicide...0,care la
r&ndul ei necesit investiii ce trebuie sa se gaseasca intr$o eficiena
economic economic ridicat a produselor agricole-
o agrotenic superioar i cu consum minim de energie.
(C. Davidescu, Agrochimie)
1.2. ngrmintele, mijloc de sporire a produciei
Prin ngrminte se neleg substanele minerale sau organice, simple sau compuse
naturale sau obinute pe cale de sintez, care se aplic sub form solid sau licid n sol, sau
pe plant pentru completarea necesarului de substane nutritive si n scopul mbuntirii
condiiilor de cretere i dezvoltare a plantelor agricole, a facilitaii descompunerii resturilor
organice, a intensificrii activitaii microbiologice i a ridicrii substanei generale de
fertilitate a solului i a sporirii produciei din punct de vedere cantitativ i calitativ, fara
degradarea mediului ncon%urtor.
Intre consumul de ngrminte i intensificarea agriculturii exista o strans legatur.
ngrmintele contribuie in mod direct la intensificarea agriculturii, lucru care
implic i sporirea produciei.
1ezervele de elemente nutritive din sol sunt limitate. 2r refacerea prin fertilizarea cu
ngrminte organice i minerale a rezevelor de substane nutritive ndeprtate din sol cu
recoltele, fertilitatea solului scade i odat cu asta i productivitate culturilor.
!plicarea eficient a ngrmintelor nu este posibil fr cunoaterea temeinic a
nsuirilor solului, cerinelor specifice de nutriie ale culturilor i a interaciunii specifice a
ngrmintelor cu solul i plantele.
3umeroase cercetri efectuate n ultimele decenii au contribuit la fundamentarea
aplicrii ngrmintelor cimice, a cror utilizare a nsemnat un uria progres tiinific n
producia vegetal.
*onsumul de ingrminte pe plan mondial prezinta inc mari diferene n rile n
curs de dezvoltare faa de cele dezvoltate. !cest fapt se reflect i n producia global
agricol. *reterile de producie se datoresc nu numai sporirii cantitailor de ngrminte ci i
intensificrii celorlali factori de vegetaie, ins acetia nu$i evideniaza efectul at&ta timp c&t
nu se folosesc ngrminte n cantiti satisfctoare i ecilibrate.
ngrmintele cu 3 contribue la sporirea cantitaii de aminoacizi sintetizai de catre plante.
2otosinteza este influenata de suprafaa foliar a frunzelor, care la r&ndul ei este influenata
de 3 si 4. ngrmintele cu P influeneaza in mod pozitiv acumularea lipidelor. .(C.
Davidescu, Agrochimie; C. Trdea, Agrochimie)
CAPITOLUL II
FOLOIREA RATIONALA A INGRAEMINTELOR I A
PETICI!ELOR IN AGRICULTURA I IL"ICULTURA
Pentru controlul gradului de toxicitate al pesticidelor sunt date valori admisibile ale
concentratiei unor pesticide, 5675689957" n apele de suprafata, n #'!#, iar n :;ista
pesticidelor si a altor produse de uz fitosanitar n 1om&nia, 5<<9: este data o mpartire a
pesticidelor n = grupe, dupa cum urmeaza: /#'!# =>6?$@@0
. grupa I contine produse extrem de toxice-
. grupa II contine produse puternic toxice-
. grupa III contine produse moderate toxic-
-
. grupa IA contine produse cu toxicitate redusa.
n functie de grupa si de valorile admise prin #'!# pentru concentratiile pesticidelor, se
determina datele de baza pentru stabilirea masurilor de prevenire si ulterior a celor de
combatere a poluarii mediului.
n ceea ce priveste ma#urile de pre$enire% c&teva din acestea sunt:
. folosirea numai a pesticidelor omologate si nscrise n :;ista:
mentionata anterior-
. fabricarea, comercializarea si utilizarea pesticidelor sa se faca numai
pe baza unei autorizatii eliberate de autoritatile centrale pentru agricultura, mediu si
sanatate publica-
pentru pesticidele din grupele III si IA sa se autorizeze administrarea
pesticidelor si de catre producatorii agricoli, dupa un prealabil instructa%-
instruirea periodica a celor care urmeaza a manipula si administra
pesticide-
. interzicerea aplicarii cu mi%loace aviatice, n agricultura si silvicultura,
a pesticidelor din grupele I si II de toxicitate.
Ma#uri de com&atere a poluarii cu pesticide, aparute n numeroase cazuri, n mod
cu totul neasteptat, masurile de ndepartare a poluarii sunt diferite de la caz la caz si trebuie
luate pe loc. + prima masura si cea mai eficienta consta n ntreruperea administrarii
pesticidului. n continuare, trebuie determinata zona afectata de poluare si n interiorul acesteia,
daca si flora, fauna, solul, apa etc. au fost poluate, toate acestea stabilite pe baza de analize
de laborator. Bupa depoluarea ntregii zone, exploatarea acesteia poate continua.
Ideea de a aplica tratamentul cu pesticide n functie de evolutia organismelor
daunatoare, n anumite momente critice, nu este noua. Ca a fost aplicata pentru mana vitei de
vie nca de la sf&rsitul secolului trecut, c&nd au fost create n 2ranta primele statii de avertizare a
tratamentelor cu zeama bordeleza.
;a noi n tara, primele statii de avertizare au fost create nca n 5<9>. 'reptat, pe baza
acumularii datelor privind biologia si ecologia diferitilor daunatori, au fost puse.la punct noi
metode de prognoza si avertizare.
n decursul anilor, pe aceasta cale a fost diminuat sensibil numarul de tratamente, care se
aplica c&nd organismul daunator nu a aparut sau ciar daca a aparut e n densitati mici,
neconstituind un pericol pentru recolta. Beci exista cazuri n care se reuseste o nlocuire totala
a unor tratamente cimice cu alte metode nepoluante, n special biologice.
*ercetarile agronomilor, biogeneticienilor si biotenologilor multiplica solutiile
alternative ale pesticidelor, solutii care sunt mai rentabile si mai putin nocive pentru mediul
ncon%urator.
n acelasi timp, pentru categoria cea mai numeroasa de agricultori din lume, micii
fermieri din lumea a treia, cautarea unor solutii noi nu este numai o reactie fata de riscuri si de
restrictii, ci o necesitate, deoarece ei nu dispun de mi%loacele de a practica o lupta cimica prea
costisitoare.
!v&nd n vedere multitudinea de aspecte negative ale folosirii pesticidelor, ciar Danca
.ondiala a recunoscut necesitatea gasirii de alternative, de noi solutii si a adoptat n 5<@7
orientari privitoare la aceste proiecte.
Pe l&nga solutiile prezentate mai sus ar putea fi:
. modificarea sistemelor de cultura. 'oti agricultorii mpartasesc teama ca practica
monoculturii intensive n aceeasi regiune le poate ruina productia. Be exemplu, la bumbac
care necesita mai multe insecticide s$a constatat ca tratarea exclusiv cimica da rezultate
satisfacatoare o perioada scurta, 7 $ 5 7 ani, dupa care dozele trebuie sporite,
caci daunatorii devin rezistenti.
!sa ca s$au cautat si aplicat noi metode. Be exemplu, s$au introdus insecte utile si s$a
facut obligatorie semanarea unor varietati timpurii n perioade precise si distrugerea
resturilor recoltelor, s$au practicat culturi $ capcana, adica s$au introdus mici parcele
destinate atragerii daunatorilor. !lta metoda consta n nvelirea semintelor ntr$un :cocon:
ce contine produse cimice corespunzatoare, eliber&nd elementele fertilizante si pesticidele
adaptate conditiilor particulare ale mediului.
2abricantii nsisi nu pot sa nu accepte evidenta : practica actuala n materie de
pesticide a demonstrat ca ea era inacceptabila din punct de vedere social, ineficace din
punct de vedere social, ineficace din punct de vedere tenologic si nesanatoasa din punct de
vedere economic. 'rebuie deci gasite solutii noi pentru ca agricultura sa poata produce fara
sa faca rau.
n cele ce urmeaza se vor analiza pe c&teva culturi posibilitatile de diminuare a
poluarii cu pesticide.
Gr'ul este una din culturile la care multa vreme s$au aplicat putine pesticide. #e
trata doar sam&nta pentru combaterea malurii. 'reptat s$au introdus tratamente cimice si
pentru alte boli ale gr&ului, dar rar toate deodata.
n consecinta, fenomenele de poluare cuprind suprafete mai restr&nse si numai
atunci c&nd se suprapun toate atacurile enumerate pe aceeasi parcela si uneori si a altor
specii, asa cum se nt&mpla n cazul culturilor de gr&u dupa gr&u.
Introducerea prognozei si avertizarii a permis reducerea suprafetelor tratate, iar pe
unele s$a redus si numarul de tratamente.
n vederea reducerii cantitatilor de pesticide, pot fi luate o serie de masuri cum sunt:
. introducerea pragului economic de daunare-
. nlocuirea unor produse cu altele mai active care se aplica n doze mai mici.
mbunatatirea actualelor sisteme de combatere rezida n introducerea de soiuri mai rezistente,
elaborarea de noi mi%loace biologice si introducerea unor pesticide selective si nepersistente.
Or(ul $ mai ales cel de toamna $ ocupa suprafete din ce n ce mai mari, ceea ce
%ustifica interesul cresc&nd pentru reducerea pierderilor produse de boli, daunatori si
buruieni. Dolile si daunatorii principali ai acestei culturi fiind destul de numerosi, directia
principala de combatere a constituit$o mult timp utilizarea
metodelor agrotenice si n special cultivarea de soiuri
rezistente, nsa n momentul n care cultura
s$a intensificat si au aparut soiurile de mare productivitate, multe
boli si unii daunatori si$au intensificat atacul.
Be exemplu:
taciunele zburator, fainarea, sf&sierea frunzelor, afidele, mustele
cerealelor etc.
Bin aceste cauze tratamentele cimice n perioada de vegetatie s$au extins.
'otusi,consumul de pesticide la diferite lucrari de combatere se poate reduce
daca se recurge la produse mai active sau la elemente de combatere,integranta.
Porum&ul est e cul t ura care l a noi n t ara se nt i nde pe cea mai mare
suprafata, deci tot ceea ce priveste tratarea cimica a acestei culturi are
mare importanta pentru fenomenele de poluare.
'ratamentul standard cu amestec de erbicide nu acopera toate situatiile
posibil e din aceast a cult ura.
!desea sunt necesare t ratament e supl i ment are si exi st a ri scul ca suprafet el e
t rat at e cu erbi ci de sa at i nga 566E. n acest caz, diminuarea poluarii va trebui
realizata prin descoperirea de substante mai active, care sa se utilizeze n
cantitat i mi ci si sa fie putin persistente.
+ atenti e mare trebuie acordata si interactiunii dintre insecticide si alte metode
de combatere.
#$a demonstrat, de exemplu, ca eficacitatea insecticidelor creste atunci c&nd se
aplica n sistemul de lucrari minime.
n ans ambl u, cul t ur a por umbul ui nu ar e nca un s i s t em compl et de
combatere integrata: eforturile n aceasta directie vor rezolva si problema poluarii
solului cu diferite pesticide.
Floarea #oarelui $ aceasta cultura este afectata de mai putine specii de
agenti fitopatogeni daunatori sau buruieni dec&t alte culturi, dar care necesita
totusi tratamente special e.
3oile tenologii si soiuri au dus la o crestere spectaculoasa a productiei,
dar au n general si multe probleme noi de protectie /putregaiul capitulelor,
putregaiul alb, buruieni problema etc.0.
3oile tenologii i ndust ri al e cont i n di n pacat e put i ne el ement e de i nt egrare.
'ot usi , n cadrul acestora se pune mult accentul pe rezistenta soiurilor, metode
agrotenice etc.
Carto)ul $ complexul de masuri pentru combaterea bolilor, buruienilor si
daunatorilor cuprinde numeroase elemente agrotenice si de combatere
cimica. *ombaterea integrala cuprinde urmatoarele masuri: rotatia, ngrasaminte
ecilibrate si n special cu " care sporeste rezistenta la boli, lucrari ale solului,
soiuri rezistente sau tolerante etc. 'rebuie aratat nsa ca fata de mana si g&ndacul
din *olorado, soiurile existente nu manifesta o rezistenta suficienta si tratamentele
cimice sunt necesare.
In l i t erat ura exi st a numeroase dat e pri vi nd abordarea de pe pozi t i i l e
combaterii integrate a tenologiilor de combatere la cartof. !stfel de elemente de
combat ere sunt: combat erea biologi ca, etodele de avert izare, producerea de
material saditor liber de viroze etc.
Besi metodele gasite nu sunt suficiente, elementele de integrare amintite mai
sus limiteaza considerabil fenomenele de poluare.
)ecla de (a*ar $ tratamentele cimice n cultura sfeclei de zaar sunt foarte
rasp&ndite datorita varietatii mari de daunatori, buruieni si agenti fitopatogeni si conceptiei
gresite predominante, dupa care, nefiind o cultura ce se consuma direct, ci se prelucreaza n
fabrici, se poate aplica orice substanta oric&t ar fi de toxica si persistenta.
,n rol nsemnat n diminuarea poluarii l are trecerea de la tratarea generalizata pe
ntreaga suprafata la tratarea semintelor. *omplexul de masuri de combatere a organismelor
daunatoare din cultura sfeclei prevede mbinarea rationala a cultivarii de soiuri rezistente cu
o serie de masuri profilactice, agrotenice /rotatia n special0, biologice si cimice.
*omplexele de masuri mai noi contin elemente de integrare si multe metode
agrotenice, dar pesticidele recomandate au o selectivitate limitata.
Tomatele reprezinta cea mai importanta cultura de legume, at&t prin suprafetele
ocupate, c&t mai ales prin ponderea lor n nutritie. *ulturile sunt afectate de un numar
nsemnat de boli, daunatori si buruieni, ceea ce a dus la elaborarea unor tenologii de
combatere, n mare masura bazate pe produse cimice. Perspectiva reducerii consumului de
pesticide la aceasta cultura rezida n elaborarea de studii de combatere integrala, de aplicare a
metodelor de avertizare si gasirea de soiuri rezistente.
Marul $ obtinerea de fructe de calitate si a unei recolte bogate pe baza tenologiilor
moderne a impus un numar mare de tratamente, n plus, aparitia de rase rezistente ca si utilizarea
de pesticide neselective au impus un numar si mai mare de lucrari de protectie.
n reducerea tratamentelor cimice un rol nsemnat l %oaca perfectionarea, automatizarea
si utilizarea masinilor electronice de calcul n prognoza si avertizarea bolilor. Be asemenea,
un rol important l %oaca n combatere metodele agrotenice. Be exemplu, stropirile cu uleiuri
parafmice si insecticide n momentul n care se descid mugurii etc.
"ita de $ie $ combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie este un domeniu al
protectiei plantelor, n care tratamentele cimice se aplica de mult si fara ele cultura nu poate fi
realizata.
!desea, metodele cimice sunt unice, alte alternative pentru soiurile europene
neexist&nd. *ercetarile efectuate la noi arata ca exista posibilitati de utilizare a unor mi%loace
biologice. Clemente variate de combatere integrata pot fi recomandate n diferite tipuri de cultura.
,neori se considera ca soiurile rezistente pot rezolva multe probleme de protectie a vitei de vie.
Fin&nd seama de eforturile ce se fac, se poate aprecia ca se vor gasi solutii de combatere
integrata.
n concluzie, prin descoperirea de soiuri rezistente, combinarea diferitelor tratamente
cimice, efectuarea studiilor pentru gasirea de noi metode de prognozare si avertizare
mpreuna cu utilizarea rationala a ngrasamintelor si pesticidelor duc daca nu la
combaterea cel putin la diminuarea poluarii.
Agricultura ecologic +n Rom'nia
1om&nia dispune de condiii favorabile pentru promovarea agriculturii ecologice i anume:
soluri fertile i productive, cimizarea i tenologizarea nu au atins nc nivelurile din rile
puternic industrializate, agricultura rom&neasc tradiional se bazeaz pe utilizarea de
tenologii curate, exist posibilitatea s se delimiteze perimetre ecologice, nepoluante unde s
se aplice practicile agriculturii ecologice, cererea pentru produse ecologice este n cretere,
agricultura ecologic poate deveni o surs de ocupare a populaiei din mediul rural. !v&nd n
vedere c 1om&nia dispune de un potenial agroecologic favorabil practicrii agriculturii
ecologice i c cel puin 57E din suprafaa agricol se poate converti cu uurin spre acest tip
de agricultur deoarece cimizarea i ciar tenologizarea nu au atins nivelul rilor
dezvoltate, exist nc posibilitatea de a delimita suprafee ecologice unde s se aplice
practicile agriculturii ecologice. #uprafeele cele mai mari sunt concentrate n zona de deal$
munte unde tenologiile de ntreinere i exploatare a animalelor s$au bazat pe metode
tradiionale$ecologice: aplicarea gunoiului de gra%d, exploatare prin punat iGsau cosit,
folosirea trifoiului ca plant fura%er i amelioratoare a fertilitii solului, utilizarea sistemului
mixt vegetal$zootenic. 3u n ultimul r&nd, cererea de produse agroalimentare ecologice este
n cretere, dezvoltarea agriculturii ecologice poate deveni un atu al rii noastre n procesul
de integrare.
n vederea dezvoltrii sectorului de agricultur ecologic i pentru creterea competitivitii
produselor ecologice i diri%area lor ctre export se identific urmtoarele prioriti:
$ crearea i reinerea unei valori adugate c&t mai mari pe componenta naional a lanului
valoric prin orientarea produciei i v&nzrii at&t pentru produsele primare, solicitate pe piaa
extern, c&t i prioritar pentru produsele procesate-
$ promovarea produselor ecologice rom&neti la export i acoperirea nielor de pia existente
n domeniile specifice neacoperite, prin identificarea de noi piee la export i consolidarea
poziiei pe pieele existente-
$ implementarea legislaiei elaborate n sectorul agricultur ecologic n vederea ntririi i
consolidrii sistemului de control prin msuri suplimentare de monitorizare a organismelor de
inspecie de ctre autoritatea competent pentru creterea calitii produselor destinate
exportului-
$ crearea unui sistem de producie, procesare i desfacere a produselor ecologice, menit a
satisface cerinele pieei naionale i internaionale-
$ promovarea produselor ecologice rom&neti la export i acoperirea nielor de pia existente
n domeniile specifice neacoperite i prin dezvoltarea cercetrii specifice n agricultura
ecologic-
$ perfecionarea profesional a participanilor la filiera de agricultur ecologic: formatori,
productori, procesatori, inspectori, experi din minister, importatori$exportatori-
$ constituirea grupurilor de productori pentru extinderea pieii de producere i comercializare
a produselor ecologice.
Aiitorul agricol al acestui secol are ca principal obiectiv obinerea unor produse sntoase,
meninerea fertilitii solului, optimizarea produciei agricole i a mediului ncon%urtor, fr a
se negli%a i problema securitii alimentare. Perspectivele integrrii 1om&niei, inclusiv a
agriculturii n structurile Curopei comunitare, impune cu acuitate adaptarea produciei
agroalimentare la standardele calitative actuale, care s satisfac exigenele cumprtorului de
produse ecologice. Bin punctul de vedere al obiectivelor politicii agricole comunitare,
1om&nia are o poziie extrem de favorabil. 2aptul c n agricultura rom&neasc consumul de
ngrminte i pesticide este de 56$55 ori mai mic dec&t media european, face posibil o
agricultur care pune accent pe calitate, iar calitatea nseamn, n primul r&nd, produse
ecologice. + reform agricol real care s reglementeze piaa pm&ntului i a creditului
agricol i care s ncura%eze exploataiile private, oric&t de mici ar fi ele /n !ustria i Clveia
H dac tot comparm noi 'ransilvania cu ele, domin exploataiile sub 56 a0, ara noastr nu
va putea s fructifice momentul favorabil actual c&nd n lume se caut tot mai mult produsele
agricole ecologice.
n concluzie, dezvoltarea unei agriculturi ecologice, conforme cu reglementrile *onsiliului
*omunitii Curopene, poate constitui unul din (paapoartele) integrrii 1om&niei n
structurile ,niunii Curopene.
CAPITOLUL III
ta&ilirea do(elor de +ngr,minte c*imice ,i organice +n )uncie de
principalii indici agroc*imici
Principii de stabilire a dozelor de ngrminte chimice i organice pentru cultura de cire
A- ngrmintele organice, ca urmare a coninutului lor n elemente nutritive
asimilabile, precum i a efectului lor ameliorativ, prezint o mare importan n elaborarea
sistemului de fertilizare.
3ormele /dozele.0 de aplicare periodic n sol a ngrmintelor organice se stabilesc
n funcie de:
$ coninutul solului n umus-
$ gradul de saturaie n baze-
$ coninutul de argil din stratul arabil sau desfundat al solului-
$ coninutul total de azot din ngrmntul organic-
$ recolta scontatI.
1elaia general de calcul care cuantific toate aceste elermente este:
3+, tGa J/aK
IN
a
0/5,=7$
E
@
A
0/
b
Rs
0/
Nt
=7 , 6
0
n care:
I3 Jindicele de azot al solului /I3JLumusMAE G566 0 din stratul arabil JN,@.
!E J coninutul de argil , din sol./E0J 97E.
1
#
J recolta scontatI care se obine, t Ga J?,7
3
t
J coninutul total de azot din ngrm&ntul organic, exprimat n E din masa umed
a ngrmntului J 6,N7E.
a ,b J coeficieni stabilii experimental pentru culturi i grupe de culturi / aJ57, bJ570
n cazul nostru avem :
3+, tGa J/57K
@ , N
57
0/5,=7$
97
@
0/
96
7 , ?
0/
N7 , 6
=7 , 6
0J@,>?? tGa
Intervalul optim de timp /I+'0 n ani, ntre dou fertilizri cu ngrminte organice naturale,
pe acelai teren, se mrete proporional cu indicele de azot al solului
IOT. /0IN #i $om a$ea1IOT./ 02%3 . 4%356 ani
71 ngrmintele cimice se aplic cu scopul de a completa cantitaile de
elemente nutritive , pe care plantele le pot lua din sol , din ngrminte organice din compuii
azotului rezultai pe cale biologic , pna la necesarul optim pentru formarea recoltelor
scontate , cantitativ i calitativ precurn i pentru. meninerea sporirea fertilitaii solului.
1elaia de calcul este:
B+ Cxp 3, P9+7, 49+ t Ga J ! / l$l6$*M1s0 /a K
IA
b
0 /5,7 $ M Cf$iMCf
N
0
B+Cxp$doza optim experimental- este limita
! J reprezint o limit superioar spre care tinde B+Cxp , n cazul unor nivele foarte
ridicate de 1, pentru 3J576, pentru PJ5@6, pentru 4J966-
a , b , c , f, g J parametrii regresiilor stabilii pe cale experimental
5!J indici agrocimici care caracterizeaz starea de fertilitate a solului, respectiv
indicele de azot / I3 0, coninutul n fosfor mobil / P0 coninutul n potasiu accesibil plantelor
/4!;0.
/5,7 $ M Cf$iMCf
N
0$ factorul de corecie al diagnosticului foliar /FC!F8
Parametrii regre#iilor #ta&ilii pe cale e9perimental pentru calculul do(elor de
ingr,minte produ#e indu#trial ,i FC!F calculat din anul anterior./'ab. 70

Ta&- 6
N P :
a 6,@= 6,=6 6,<6
b 6,9N 57,6 =6
c 6,6?6 6,6?6 6,?7
2*B2 5,5 5,= 5,6
Pentru 3P4 vom avea:
B+C
xp
, de 3 "gGa J 576/5$56
$6,6?6M?,7
0/6,@=K
@ . N
9N . 6
0M5,5J@< "g
B+C
xp
, de P
9
+
7
"gGaJ5@6/5$56
$6,6?6M?,7
0/6,=6K
77
57
0M5,=J=5 "g
B+C
xp
, de 4
9
+ "gGaJ966/5$56
$6,6?7M?,7
0/6,<6K
976
=6
0M5J5N9 "g
etode matematice de stabilire a dozelor optim economice de ngrminte pentru cultura
de cire
Prin aplicarea ngrmintelor la nivelul dozelor optime economice B + C , se obine
reducerea consmurilor specifice de ngrminte pe unitatea de recolt n condiiile
maximizrii profitului la ectar ,fapt ce influieneaz pozitiv fertilitatea solului , reduc&nd n
acelai timp riscul de poluare a acestuia , a apelor de suprafaa i freatice cu reziduuri de
ngrminte.
Bozele optim economice de substane nutritive din ngrmintele cimice produse
industrial , care urmeaz a fi aplicate n scopul completrii surselor naturale , se calculeaz cu
a%utorul relaiei
B+C,"g s.aGa/3,P
9
+
7
, 4
9
+8.
Ce
CUI
VURs VUR
Rs Ce O M M N , 9 logP
+
5 /CsKC
6
ef
8
B+C, "g s.aGa/3,P
9
+
7
,4
9
+0$ dozele optim economice
*eJ coeficientul de aciune al substanelor nutritive , asupra recoltelor, determinat prin
experimentare n c&mp.
1sJ recolta scontatI se obine , "gG a.
A,1p i A,1s J valorile unitare /preurile0 ale produselor vegetale primare /p0 i
secundare /s0 , lei G "g . !ceti parametrii reflect con%uctura economic.
Q, J Ingrmintelor pe unitatea de substan activ , lei G "g
CsJ aportul eficient de substane nutritive din sol , stabilit pe baza datelor de analiz
agrocimic.
C
6
ef
J aportul eficent de substane nutritive din ngrmintele nutritive.
ngrminte chimice i organice !olosite
Brept ngrm&nt organic se folosete gunoiul de gra%d , foarte bine fermentat, cu un
coninut total in azot de 6,N7E.
ngrmintele cimice folosite sunt :
,reea *+/3L
9
0 /=?,?E s.a0 , care are oreactie fiziologic usor bazic, in primele zile
de la administrare creste p in %urul granulei, ulterior aRotul amoniacal este nitrificat si
alcalinitatea temporar dispare.
#uperfosfat concentrat *a/L
9
P+
=
0
9
/N@$76Es.a.0. #e poate folosi ca ngrm&nt pe
toate solurile si culturile.
#area Potasic /=6$==E s.a.0 #e poate folosi pe toate tipurile de sol i la toate culturile.
"poci i metode de aplicare a ngrmintelor
*ireul este o specie cu cerine mari faa de elementele nutritive din sol.
n plantaiile pe rod ingrmintele se administreaz pe toat suprafaa. n ragiunile cu
precipitaii sub ?66 mm anual i n livezile neirigate se fertilizeaz cu 96$N6 tGa gunoi de
gra%d, odat la 9$N ani i anual cu @6 "gGa 3, @6 "gGa P
9
+
7
, ?6 "gGa 4
9
+. Pe terenurile
nelenite dozele de ngrminte se vor mri i anume se administreaz gunoi =6 tGa la 9$N
ani i anual 9=6 "gGa 3, 596 "gGa P
9
+
7
, 596 "gGa 4
9
+. (!omicu"tur#, $ari%a&& Drobota,
!omicu"tur# ge&era"a 'i secia"a, $. !oescu)
#tabilirea necesarului de ngrminte chimice i organice
#uprafaa pe care se cultiv cireul este de ?7 de a.
3+, tGa J @,>?? deci pentru suprafaa de ?7 de a vom avea nevoie de
@,>??M?7J7?<,>< tone de gunoi fermentat.
B+Cxp,de 3 "gGa J@< "g s.aGa. ;a un coninut al ureei de =?,?E s.a. , pentru un a
vom avea nevoie de x "g ingrm&nt fizic :
566 "g ,ree SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS=?,? "g s.a
T "g uree SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS@< "g s.a
TJ /566M@<0G=?,?J 5<5 "g ureeG 5 a
;a ?7 a vom avea nevoie de 5<5M?7J 59=57 "g uree
B+Cxp,de P9+7 "gGa J =5 "g s.a Ga. ;a un coninut de *a/L
9
P+
=
0
9
de 76E s.a,
pentru un a vom avea nevoie de R "g de ngrm&nt fizic :
566 "g *a/L
9
P+
=
0
9
..............................................................................76 "g s.a
R "g superfosfat SSSSSSSSSSSSSSSSSSS........=5 "g s.a
RJ/566M=50G76J@9 "g

*a/L
9
P+
=
0
9
G5 a
;a ?7 a vom avea nevoie de @9 M ?7 J 7NN6 "g *a/L
9
P+
=
0
9

B+Cxp,de

49+ "gGaJ5N9"g s.aGa. ;a un coninut al srii potasice =6 E s.a , pentru
un a vom avea nevoie de z "g ingrm&nt fizic :
566 "g sare potasic SSSSSSSSSSSSSSSS..=6 "g s.a
z "g sare potasic SSSSSSSSSSSSSSSSS..5N9 "g s.a
zJ/566M5N90G=6JNN6 "g sare potasic
;a ?7 a vom avea nevoie de NN6M ?7 J 95=76 "g sare potasic


CONCLU;II <I RECOMAN!=RI

5. *ireul este o specie cu cerine mari faa de elementele nutritive din sol. ;a o
producie de 5= tGa cireul extrage din sol : =6 "gGa 3, 55 "gGa P si N@ "gGa 4.
9. ngraamintele organice, fosfatice, potasice si 5GN din doza de azot se aplic toamna,
odata cu artura ad&nc. 1estul de 3 se aplic fazial 5GN dupa scuturarea petalelor, 5GN
la inceputul diferenierii mugurilor de rod.
N. Un se afla n exces , dar folosirea superfosfatului reduce accesibilitatea Un pentru
plante.
=. 2olosirea ureei, superfosfatului si srii potasice nu influeneaz reacia solului, ea
rm&n&nd in optim.
7. #e recomand fertilizri foliare cu ingraaminte pe baz de #, .g, .n, 2e, *a ,D.
7i&liogra)ie
Bavidescu B. i colaboratorii, !grocimie , Cditura Bidactic i Pedagogic, Ducureti, 5<@5
Brobot .. , Pomicultur, ,nivesitatea !gronomic i de .edicin Aeterinar ( Ion Ionescu
de la Drad) Iai, 5<<?
Popescu .. i colaboratorii, Pomicultur general i special, Cditura Bidactic i
Pedagogic, Ducureti, 5<@9
Fardea *. i colaboratorii, !grocimie, Institutul !gronomic ( Ion Ionescu de la Drad) Iai,
5<@@
Aolf .ariana, !grocimie, 1enaissance , Ducureti, 966@
*,P1I3#
!1Q,.C3'
*!PI'+;,; I
5.5. Ccosistemele antropice in prezent si
perspectivaSSSSSSSSSSSSS..5
5.9. *onceptia sistemica aplicata in ecologia aplicataSSSSSSSSSSSS.
S9
5.N. #trategiile alternative ptivind dezvoltarea societatii umane/raporturile om$
natura0SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS...>
5.=. Ccilibre si dezecilibre in
bosferaSSSSSSSSSSSSSSSSSS..>
*!PI'+;,; II
Ccosistemele agricole si tipurile de agricultura..56
9.5. *onceptul de ecosistem agricol si deosebirea fata de ecosistemele naturaleSS...56
9.9. #isteme de agricultura.Performante si limite ecologiceSSSSSSSSSSS59
9.N. Ccosistemele din zona de resedinta si sitemul de agricultura practicata in prezent..5=
9.=. *aracteristicile si componentele agriculturii ecologiceGbiologiceSSSSSSS.57
9.7. Ccosistemul agricol de campSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS.5>
9.?.Productivitatea agricolaSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS..5@
9.>.1esursele alimentare in 1omania SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS.96
9.@. *aile de crestere a productiei de alimente si limitele ecologice ale acestoraSSSSS95
*!PI'+;,; III
Ccosistemele industriale.'recut,prezent si viitorSSSSSSSSSSSSSSSSS.99
N.5. Befinire,componente si tipuri.Beosebirea fata de ecosistemele agricole si silviceSS..99
*!PI'+;,; IA
Ccositemele urbaneSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS..9=
=.5. Befinire,componente si tipuriSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS..9=
=.9.Beosebirea fata de ecosistemele agricole, silvice, industrialeSSSSSSSSSS...97
*!PI'+;,; A
1esursele naturale ale biosfereiSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS..9<
Dibliografie