PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIȚI VA!
SERIE NOUĂ, NR.
IMIMi WW
Ziarele și posturile de radio și tele­
viziune ale țării noastre au primit multe
scrisori și telefoane de la diferiți cetă­
țeni români, inclusiv de la cetățeni ro­
mâni de origine maghiară, care iși ex­
primă profunda lor indignare față de
manifestările cu caracter revizionist,
iredentist și anticomunist — contrare
spiritului Actului final de la Helsinki,
contrare intereselor păcii și securității
tn Europa —, care au avut loc la Buda­
pesta cu prilejul reinhumării, la 16 iunie,
a unor cetățeni unguri, și care s-au
transformat intr-o manifestare cu ca­
racter net fascist, antisocialist, Împo­
triva Partidului Muncitoresc Socialist
Ungar, împotriva socialismului și co­
munismului, a Tratatului de la Varșovia.
în scrisorile lor, cetățenii cer cu în­
dreptățire guvernului român să ia ati­
tudine hotărită, să protesteze și să res­
pingă cu cea mai mare indignare toate
aceste manifestări ce contravin în mod
flagrant Tratatului de prietenie șl co­
laborare româno-ungar și normelor de
relații dintre Republica Socialistă Româ­
nia șl Republica Populară Ungară, din­
tre popoerele român șl ungar, în acest
context, simbătă. 17 iunie, la conducerea
Ministerului Afacerilor Externa a fost
convocat ambasadorul R.P. Ungare, Pâl
Szuis, căruia 1 s-a transmis protestul
oficial al guvernului român adresat gu­
vernului Republicii Populare Ungare în
legătură cu manifestările ant’sociallste
an «românești, naționallst-șovine si re­
vizioniste care au avut loc, la 16 iunie,
la Budapesta.
Da asemenea, la Ministerul Afacerilor
Externe au fost primiți șefii misiunilor
diplomatice ai unor țări, care au fost
informați in legătură cu poziția Româ­
niei și protestul oficial adresat de gu­
vernul român guvernului R.P. Ungare
privind manifestările ostile de la Buda­
pesta.
Impresionante adunări alt- oamenilo-
muncii au avut loc duminică, in unități
industriale și agricole din numeroase
județe șl din municipiul București în
cadrul cărora — muncitori, ingineri,
maiștri, tehnicieni, țărani eoope-atori.
mecanizatori și-au alăturat glasul con-
damnînd cu fermitate gravele mani fes-
tă-i antisocialele, revizioniste șl antiro-
mânești desfășurate la Budapesta.
în timpul Adunărilor, participanții au
arî.'aț clar și ferm că aprobă intru totul
și susțin protestul oficial al Guvernului
Republicii Socialiste România adresat
Guvernului Republicii Populare Ungare
în legătură cu cele întîmplate Ia Buda-
p- ba la sfîrșitul săptămînii trecute.
Ca oameni care s-au născut, trăiesc șl
muncesc pe pămintul românesc, parti­
cipanții și-au exprimat mîndria față de
mărețele înfăptuiri obținute de poporul
nostru în anii construcției socialiste, în­
deosebi in perioada inaugurată de Con­
gresul al IX-lea al partidului. asigu­
rarea, pe această bază, a creșterii nive­
lului de trai material și spiritual al tu­
turor cetățenilor patriei. Ei au reafirmat,
odată cu toți cel ce muncesc șl trăiesc
in orașele șl satele României socialiste,
adeziunea unanimă la politica internă șl
externă a partidului și statului, care co­
respunde în cel mai înalt grad intere­
selor și aspirațiilor de pace și progres
ale națiunii noastre.
Aceste gtadurl și simțăminte și-au gă­
sit o vibrantă expresie, in telegramele
adresate tovarășului Nicolae Ceaușescu,
secretar general al Partidului Comunist
Român, președintele Republicii Socia­
liste România, de participanții la a-
dunărl. in care se relevă hotărirea de
neclintit de a munci cu dăruire șl abne­
gație revoluționară pentru Înfăptuirea
programului partidului, pentru a intîm-
pina Congresul al XIV-lea al Partidu­
lui Comunist Român și a 45-a aniversare
a revoluției de eliberare socială și na­
țională, antifascistă și an ti Imperial istă
eu tot mai mari realizări, pentru înain­
tarea fermă a României pe calea socia­
lismului și comunismului, de la care ni­
mic șl nimeni nu o va putea abate,
**
„sâptâmîna
25 (966), VINERI
• ARGOU IN CONSTRUCȚIE*1 — grafică de VASILE DOBR1AN
umanismul
revoluționar
Oricit de strălucitoare ni s-ar înfățișa
creațiile umane — fie ele în plan mate­
rial sau spiritual — omul însuși râmîne
cea mai tulburătoare operă în evoluția
societății. Această remarcă ar putea pă­
rea aproape truistică. dacă, in mod pa­
radoxal, realitățile nu ar contrazice, a-
desea, acest adevăr, omul fiind așezat
undeva la periferia preocupărilor. Se a-
junge acolo incit, chiar multe dintre re­
alizările sale de mare importanță, sini
folosite împotrivă-i. și n-avem decît să
ne gindlm la „duplicitatea" unor facili­
tăți tehnioe, generatoare. în țările occi­
dentale. ale unui umilitor șomaj de ma­
să. spre a nu mai vorbi de faptul că
„taina tainelor, atomul" — cum spune
Poetul — poate dezlănțul oricînd cel
mai îngrozitor genocid cunoscut vreoda­
tă de omenire.
Am simțit nevoia acestor sublinieri
spre a evidenția, cu și mai multă forță,
concepția generoasă, profund științifică,
a partidului nostru, a secretarului său
general, tovarășul Nicolae Ceaușescu.
privind situarea omului în centrul între­
gului proces de edificare a noii orîn-
duiri. Tn această ordine de idei, tovarășul
Nicolae Ceaușescu arăta: „Nici o auto­
matizare și robotizare nu poate înlocui
omul! Și în perioada următoare, și in
viitor, întotdeauna, omul va continua să
reprezinte factorul hotâritor al progre­
sului și civilizației, a! dezvoltării econo­
mice si sociale. De aceea, va trebui să
facem totul pentru ridicarea continuă a
nivelului de cunoștințe generale, tennl-
co-șliințifloe, de cultură generală. al tu­
turor oamenilor muncii, al înlr'^nlul
popor. Tu aceasta constă garanții înain-
tării continue a patriei noastre, in ritm
susținut, spre cele mai înalte culmi de
23 IUNIE 1989 — 8
progres șl civilizație. In aceasta constă
garanția
*
România 1.
victoriei comunismului
Fațetă fundamentală a noului uma­
nism revoluționar, teza construirii socia­
in
lismului cu poporul și pentru popor, e-
laborată de partid, de marele gîn-
ditor al contemporaneității, tovarășul
Nicolae Ceaușescu, a desțelenit. In a-
ceastă perioadă istorică, energiile crea­
toare ale întregii națiuni. Practic, tot
ceea ce se făurește astăzi în România,
toate mărețele ctitorii ale acestui ev de
glorie poartă amprenta dăruirii și abne­
gației oamenilor muncii, ei urmînd cu
încredere și însuflețire politica parti­
dului. In care regăsesc Idealurile și as­
pirațiile lor cele mai profunde.
Axul vital al acestei politici-ÎJ repre­
zintă Omul. Este ceea ce releva condu­
cătorul partidului și statului nostru In
strălucita Expunere din noiembrie anul
trecut. Pe baza puternicei dezvol­
tări a forțelor de producție, a re­
partizării juste a fondului de dezvoltare
și a celui de consum. în anii socialismu­
lui. și cu deosebire în epoca deschisă
de Congresul al IX-lea al partidului,
s-a înfăptuit și se înfăptuiește un vast
și sistematic program de creștere a ca­
lității vieții. în mai puțin de un sfert
de veac. practic după Congresul
IX-lea. s-au construit în țara noastră
2.6 milioane de apartamente din fondu­
rile statului, precum si sute de mii de
locuințe din fondurile populație'.. în a-
celași răstimp, fondul de retribuire a
crescut de circa 6 ori. retribuția medie
de peste 3 ori. cea minimă de peste 3.3
ori. Veniturile sociale au ajuns la peste
15 000 lei pe o familie față de 3800 Iei
în 1965.
Chiar și aceste cîteva semnificative e-
xemple — dintr-o multitudine de fapte
de viață cu neputință de cuprins în spa­
țiul unui articol — vorbesc despre ca­
ratele umanismului revoluționar.
Vorbesc despre om. ca mijloc și ca scop
al construcției socialiste.
sorin holban
PAGINI, 2 LEI
la eminescu
Născut in miezul unei epoci de ta-
tense și profunde prefaceri sociale, Ilus­
trată de numeroși alți oameni de va­
loare, epocă în care s-au forjat elemen­
tele de bază ale României moderne, Mi-
hai Eminescu râmîne și astăzi, la o sută
de ani de la moarte, spiritul director,
călăuza și exponentul celor mai înalte
aspirații ale culturii naționale pe care,
mai mult decît oricare altul, a reușit să
le conecteze la valorile perene ale cul­
turii europene și universale. Pentru poetul
de astăzi dialogul cu Eminescu, sau mai
bine zis osmoza de idei și stări poetice,
n-a încetat nici o clipă. Luceafărul este
mal prezent ca oricînd In Inima litera­
turii contemporane căreia, prin marea
lui putere de convingere artistică, ti
garantează autenticitatea.
Autorul acestor rinduri nu se siiește
să recunoască faptul că el însuși, in
calitate de poet al generației tinere, se
străduiește să pășească pe calea strălu­
citorului orizont deschis cu decenii in
urmă de cel ce poate fi gîndit ca Poe­
tul prin excelență. El este pentru noi,
tinerii creatori de azi. nu un bunic de
la care cerem sfaturi, ci un exemplu viu,
in permanență demn de a fi urmat, un
ideal asimptotic către care ne îndrep­
tăm ca spre o eternă stea polară. Emi­
nescu nu este o prejudecată - româneas­
că, un fanion instalat cu grijă pe culme
de marii dascăli ai inceputuiui de epocă
modernă in țara noastră, ci o perma­
nență spirituală a culturii românești, o
necesitate stringentă șl ineluctabilă a
generațiilor prezente și viițoare. încă
din primele clipe In care creația emi­
nesciană s-a impus in conștiința con­
temporanilor săi. tmpăctul a fost atlt
de puternic Incit nimeni nu mai putea
gînai sau scrie decît tn felul Iui, const-
derat cel mai potrivit și mal inspirat
în a reda toate subtilitățile poporului ro­
mân, multă vreme ignorate. Au apărut
așa zișii „epigoni", termen cu înțelea
peiorativ adăugat Ei au fost insă oa­
meni de bună credință care au adoptat
forma sau expresia înaltei poezii a
maestrului fără a se putea ridica Insă
la Înălțimea gîndirli sale. Preluînd astăzi
sectoarele deschise de poezia emines­
ciană. creatorii moderni au escaladat
forma propriu-zisă, operație necesară și
inevitabilă dictată de evoluția gustului
și chiar a limbii, păstrînd însă ca ines-
tricabile vocația pentru teme adinei de
gîndire. sentimentul dragostei de țară,
conștiința autenticității filonului autoh­
ton, dorința de a ne Impune prin noi
înșine, iar nu în calitate de imitatori ai
altor culturi
Sîntem mlndrl că facem poezie sub
stindardul ridicat de Eminescu în cum­
păna istorică a secolului trecut. Nu vrem
să-1 imităm, acest lucru nici nu e po­
sibil. dată fiind unicitatea .geniului,
voim doar să ne simțim în consonanță
cu adînca și irepetabila sa experiență
poetică. Pe care a plătlt-o cu viața.
Sînt unii care minimalizează anumite o-
rientări culturale tipic românești, cum ar
fi cele deschise de Bacovia, Blaga. Ar-
ghezl sau chiar de Eminescu însuși, șt,
pe de altă parte, imită cu fervoare mo­
dele străine, altminteri onorabile, dar ta
cazul nostru de import. Cred că datoria
noastră de tineri creatori de poezie
este să preluăm și să valorificăm la co­
te cit mai înalte specificul național.
Un al doilea Poe. Mal larmă sau Valăry
de expresie românească, ar fi o cimi­
litură hibridă șl nesemnificativă pentru
spiritualitatea autohtonă. Eminescu a do­
vedit cum poți rămine scriitor român și
după ce te-ai adăpat la izvoarele cultu­
rii universale- Cunoscător perfect al
al
limbii germane, admirator al modelelor
el, el nu a pierdut nici o clipă din ve­
dere vocația romanică a limbii noastre
și nici caracterul latin al poporului.
Eminescu este un mare și invincibil
general al limbii române, ale cărei bas­
tioane el însuși le-a consacrat prin poe­
zia Iui. Ne dăm seama acum, mai mult
ca oricînd. ce mare Importanță are fi­
ințarea unui popor, limba lui maternă,
în această direcție, pășind pe urmele
viorel dinescu
(Continuare în pag. Tț
NR. 25 (966), VINERI
caietele
princepelui
VOLUMUL 8 - fragmente
Din Cartea ceaiului de Okakura Ka-
kuzo.
— Tao e cărare. Tao e mai murt
trecere decît cărare. E duhul schim­
bării cosmice, creșterea fără sfârșit
care se întoarnă în sine însăși, ca să
zămislească noi și noi tipare. Tao e
marea trecere. Subiectiv, ea e melodia
universului. Absolutul ei este relativul.
— Ceaiul cere ceainăria (Sukiya),
lăcaș al închipuirii, lăcaș al golului,
al nesimetriei. ceainăria e smerită la
vedere.
— Orinduita neorânduială a stânci­
lor grădinii japoneze.
— O ceainărie trebue să Sie sme­
rită. să aibă o câldărușă care să cînte
pentru că pe fundul căldărușei care
fierbe ceaiul joacă bucățile mici de
fier cu o melodie proprie, așa încât
auzi parcă o cascadă înăbușită de
neguri, marea îndepărtată sfărimîn-
du-se de stânci, ploaia care biciuie o
pădure de bambus sau brazii plini de
vîjîit pe o colină răsleață. Lumina din
ceainărie e slăbită de streșinile joase
ale acoperișului aplecat care nu lasă
să pătrundă decît puține raze de
soare. Toate au atunci o culoare cum­
pătată din tavan pînă în podele.
Oaspeții își aleg vestminte nebătă-
toare la ochi. Vechimea blîndă a
vîrstei plutește peste tot. oprit fiind
orice ar putea naște bănuiala unei
noutăți ivite pe neașteptate.
— Nu ștergeți picăturile de apă
dintr-un vas pentru că ele evocă ploa­
ia și rouă. Răcoarea !
— Expresia de lăcaș al golului răș-
frînge teoria taoistă a atotcuprinderii.
trebuința de necontenită schimbare a
motivelor decorative. Ceainăria e cu
desăvirsire goală, afară de ce e pus
vremelnic în ea. ca să mulțumească
vreo stare estetică.
— Cum se face decorarea ceaină­
riei * Nici o culoare șl nlei tm desen
nu se repetă. Dacă există o floare vie,
o pictură cu flori nu se îngăduie.
Dacă întrebuințezi o tingirică rotundă,
ibricul trebue să fie în colțuri. O
ceașcă de smalț negru nu poate fi
pusă împreună cu o cutie de ceai de
lac negru. Cînd se așează un vas sau
un mangal de mirosuri tokonoma tre­
bue să nu fie pus chiar în mijloc pen­
tru că ar împărți locul în jumătate
deopotrivă Păli mărul din tokonoma
trebue să fie din alt lemn decît cei­
lalți stîlDi ca să alunge impresia de
monotonie din odaie.
— Cade greu să vorbești cu cineva
al cărui portret în mărimea naturală
ar exista în același timp în odaie.
Ne-am minuna care să fie aevea, cel
de pe pînzâ sau cel ce vorbește, și am
avea strania simțire că unul dintre
ei trebue să fie mincinos.
— împăratul Huensung din dinastia
Tang atârna clopoței minusculi de aur
pe crăcile grădinii, ca să îi atingă
păsările pentru a bucura florile cu o
muzică dulce.
— Ciou-mu-$ih s-a culcat într-o
luntre ca să îș! împreune visurile cu
cele ale lotusului.
— Intrînd într-o ceainărie pe la
sfîrșitul iernii o să vedeți o cracă
gingașă de cireș sălbatic împreună cu
o camelie înmugurită; e ca un ecou
al iernii pe ducă în tovărășia unei
presimțiri de primăvară. La un ceai
de amiază în zj de arșiță ațîțătoare
o să descoperit! în răcoarea întune­
coasă a tokonomei un singur crin in­
tr-un vas atirnînd din care picură
rouă, el pare să zimbească nebuniei
lumii.
— Sekișiu a așezat niște plante de
apă într-o strachină turtită ca să
semene cu buruienișul de lacuri și
mlaștini, iar pe perete, deasupra, a
atârnat o pictură a lui Soami cu rațe
sălbatice, sburind prin văzduh. Soha.
un meșter al ceaiului. însoțea o poemă
despre frumusețea singurătății la
mare cu o cățuie de bronz de ars mi­
roase în chipul unei colibe de pescar
și cîteva flori sălbatice pe un țărm.
Unu] din oaspeți a povestit că simțea
în toată compoziția adierea toamnei
tîrzii
— Unele flori trec vesele în moarte.
Nici vorbă că florile japoneze de
cireș o fac atunci cînd se împrăștie
de bună voie în vînt. O clipă plutesc
asemena unor nori cu nestemate si
joacă peste rîul de cleștar. Iar cînd
călătoresc la vale par să zică: „Rămîi
cu bine, primăvară ! Noi mergem spre
veșnicie !“
23 IUNIE 1989
— în haine de culori stinse să ne
apropiem de flori...
— în tokonoma atârnă un kakemono
-=■ o scriere de demult, povestind des­
pre trecerea tuturor lucrurilor pămân­
tești. Căldârușa care fierbe pe man­
gal cântă ca un greere când își picură
părerile de rău verii pe sfârșite.»
Jurnalul de la Poiana, Aseară pe
Caraiman s-a aprins o lumină la
Cruce. Erau nori ca niște flamuri
cenușii și am crezut că e luna. Dar
nu avea acea insidie a Selenei. asta
nu știu de ce se simto.
★
Ploi atomice. Drepte, albe, tari, ca
niște mașini de cusut infinite, care
toacă pământul ăsta. în India, s-au
prăbușit hidrocentrale din cauza asta.
Am să-mi comand o Arcă, dar nu
mai iau pe nimeni în ea. Poate un
cîtoe, atât...
Singurii păuni din curtea mea au
rămas cei trei pini din fața terasei.
La amurg sunt fabuloși și îmi amin­
tesc picturile italiene, care atât îi fo­
losesc I Au ceva tainic în umbra lor
verzuie care trece la ființele din jur.
Dacă ar și mirosi 1 A rășină. După
tămîie. al doilea miros care-mi place
foarte mult Iată parfumul oamenilor
care au stat și stau toată viata lor
lingă cimitire, ar fi zis răutăcios,
altădată. C.
Retrospectivă. Conflictele lui Codiță
cu mahalaua Zamorei continuă. In
drum spre Bușteni sunt mai multe
echipe. Prima, numită de mine Jazzul
Corologos e formată din patru javre;
trei la un lanț și al patrulea, slobod.
Acesta din urmă dă alarma, ceilalți
trei se spânzură de lanțurile de care
sunt legați și ar rupe gardurile numai
să-l înhațe pe Micul Lord. începe o
larmă care ridică cartierul în picioare.
Ei se află exact în fața crescătoriei de
păstrăvi. Ceva mai la vale îl salută
un al cincilea, nu prea convins, mai
curând un amator, și el la lanț. Odată
ajunși pe creasta care lasă să se vadă
fabrica de hîrtie. apare primul asasin,
pentru că. dacă nu ar fi legat, l-ar
rupe pe Giscard. E un cîine totuși
frumos, nu are aerul unui Beriiă, cum
îi spun eu, dar scoate niște răcnete
care-1 tulbură pe micuț. Se înfioară
tot, nu răspunde, ca să arate că e
salon, dar de vreo două ori nu s-a
lăsat și și-a dat și ei drumul ia or­
chestră, în entuziasmul meu care am
văzut în asta un semn de virilitate.
— Râspunde-i, l-am îndemnat, să
nu te creadă tâmpit !
Și să te ții, mai sus, peste 50 de
pași, apare Bâsarul, un cîine negru
ca un țigan, care are o voce dogită,
îi mai spun din cauza asta și Al.
Johnson. Asupra lui l-am lăsat pe
Codiță să devină agresiv, ieri. Repe-
zindu-se cu furie, Giscard l-a inti­
midat și teribilul cîntăreț a răgușit
subit.
Dar larma nu se încheie aici. De
pe dealuri, alți cîini legați în lanț îl
salută în felul lor. numai că furia
lui Giscard trece și pășește mândru
peste cadavrele lor. Mai sunt doi la
cotul Donului, cum îi spun eu colțului
de șosea care duce spre bariera spre
gara Bușteni. Tot la lanț, doi, mari,
albi, ucigași. Urlă și ei <it pot, aflar-
mîndu-1 pe un altul care păzește un
depozit și care îl conduce pe Mont-
gomery cu salve pînă la linia ferată.
Ultimul e un fel de șpiț. și el alb, cel
care scoate capul din ghișeu. Trage
porția lui și fuge.
Cu asta itinerariul s-a încheiat. La
întoarcere, sau la ora amiezei. Codiță
nu-i mai interesează. Stau și zac la
umbră fără să le pese.
eugen barbu
(Va urma)
cronica limbii românești
scriitura prozastică
Sub titlul Poetul la a treia earte. criticul
Nlcolae Manolcscu îsl începe astfel una
dintre cronicile sale publicate în România
Literară, nr. 18.1989 : ..Liviu Ioan Stoiciu a
debutat in 1980 cu La Fanion (culegere pre­
miată cu un an mai devreme la concursul
Editurii Albatros) șl s-a impus repede a-
tenției (nu întotdeauna binevoitoare) a nu poate fi decît afirmativ, știut fiind că
critici! Era vorba de la început, de un
Doet au tei tic. întîiul volum rămîntnd
DrobabH cel mal edificator pentru această
autenticitate, cel mai clar și mai radical.
Lntr-o scriitură prozastică (subl. mea. N.
M!h.). el cuprindea un soi de scurte
-narațiuni» care evocau toate locurile co-
Dllăriel autorului (zona unui canton fe­
roviar de la Adludu-Vechl) alcătuind în
fond o «monografie sentimentală» a așe­
zării. de felul aee’.ria celebre a ameri­
canului Edgar Lee Masiers din Tht Spoon
(tiver Antology. oare a găsit direct sau
indirect, ecou șl la alți poeți con‘:.-mpo-
rani. precum Sorescu în La Lilieci sau
Ioana Ieronlm în Eglogă".
Ce aflăm din pasajul citat ? Intîl că
pe scurt
• RISCURILE FUMATULUI • IUBIRILE EX CATHEDRA • BARBARII ZILELOR
NOASTRE • CEA MAI VECHE AȘEZARE RURALA • COPIII NU MAI CITESC
• La Craiova a avut loc o nouă ediție
a Tlrgului meșterilor popular), la care au
participat numeroși creatori din județele
Dolj. Vflcea și Olt ; s-au prezentat cera­
mica, împletituri, țesături, produse de mică
industrie • In ifiOl, cu ocazia celei de-a
700-a aniversări a Confederației Elvețiene,
se va desfășura un mare turneu de tir c°
arbaleta, la care vor participa circa 16 000
de arcași. Trofeul 3 un măr de argint, stră­
bătut de ud stilou în formă de săgeată •
Institutul Luce, din italia, a recuperat 10
filme documentare ti pentru televiziune,
create de Roberto RosseUink Ele vor ii re­
date circuitului public • Portretul lui Co-
8imo ] de Mediei de Jacopo da Pontormo
a fost vîndut tatr-o licitație organizată de
firma Chriestie’s diai New York. Muzeului
Getty din Malibu. pentru suma de 32 mi­
lioane de dolari • La centrul de creație și
cultură socialistă „Cîntarea României" 61
sindicatelor din Oradea, artiștii amatori
au prezentat opera comică ..Amorul dis­
prețuit" de Kari DJtera von Dittersdorf.
In rolurile principale : un medic Bl o pro­
fesoară de matematică. • O comisie alcătuită
din experți internaționali a constatat de­
teriorarea în continuare a stratului de
ozon de deasupra Arcticii, iar dimensiunile
acestei catastrofe ecologice se apropie de
cea din Antarctica. Situația a fost apre­
ciată ca fiind „dramatică si problematică"
• Conform unul comunicat OJd.s.. anual
îsl pierd viața dta cauza fumatului mai
mult de două milioane și jumătate de oa­
meni : cancer pulmonar, bronșită cronica,
maladii cardio-vasculare. S-a calculat că
la flecare 13 secunde se înregistrează o
victimă • In estul Turciei a nins. Iar
temperatura a seăzut cu 13 grade sub me­
dia obișnuită în această perioadă a anului
• Un cetățean din Stilpenl-Livezenl (Ar­
geș) a pierdut trei cai : „o iapă murgă În­
chisă. coama și coada neagră, semne :
apă neagră la ochiul sting, rasă Muranâ.
doi mînjl de același tip, vlrstă 1 an, cu­
loare galben — minza. iar mînzul negru cu
stea pe frunte". Da’ ou calu ce-ai avut ?
• în Thailanda sistemul de computere s
fost atacat de un nou virus considerat deo­
sebit de distructiv. El poate rămlne în
stare latentă and de zQe. dar după reacti­
vare este In stare Bă încetinească activita­
tea unui computer eu 80 la sută de fiecare
dată cînd acesta este folosit, astfel îneît,
în decurs de cîteva zile devine inutilizabil
• Mlrcea Mihăieș despre poezia lui Radu
Sere iu Ruba : -Percepută crepuscular,
transpusă în semnele unui adevărat alfa­
bet nocturn, lumea iul Radu Sergiu Ruba
respinge programatic tragicul transformat
în original pretext al investigării solaritățil
existenței: „Toate iubirile mele ex <»-
tbedra I oră de oră ridicate la răspuns /
ținute numai în aluzii / că geană nu au
cum să pună pe geană ta lecție / t®at®
aceste fete fragile I mă dau acum în cârp
I să-mj nimerească temperamentul și pe
hîrtle I deși în cârti nu mă arăt / mare
minune 1 că doar fac parte din terapia lor
/ de o viață"». • în urma unul sondaj
printre șoferii de autocamioane din India,
s-â constatat că aproape 02 la sută <tintre
ei au doar noțiuni foarte sumare desPre
semnele și regulile de circulație. Se consi­
deră că aceasta este cauza nrinclnalâ a
faptului că, anual, pe șoselele indiene, lș.
pierd viața eirea 40 000 de persoane • In
sudul Australiei de Vest * fost descoperita
o mare subterană cu suprafața de 300 ki­
lometri Dătrațl și cu adlncimea medie de
250 de kilometri. în unele zone, ea se afla
la numai 300 de metri sub scoarță. Aceasta
reprezintă cel mai mare rezervor de apă sub­
terană de pe întregul continent • Recent, a
apărut cel de-al 18-lea disc al îndrăgitei in­
terprete a cînteculul popular românesc ione­
la Prodan. intitulat „Bună seara, dragii mei",
care conține eîntece din mal multe zone
folclorice • Pâmîntul este locuJt în Pre­
zent de 5 miliarde de oameni. Specialiști
de la Institutul demografic din Paris apre­
ciază că. de ta apariția Iul homo sapiens,
pe Terra s-au născut circa 80 de miliarde
de oameni • Reproducem din Scînteia ti­
neretului. rubrica .Fapte si întîmplărl po­
vestite de realitate- s „Vineri. 8 Iunie a.c.,
ta jurul orei 18.00. o automacara de mare
capacitate Înmatriculată fa» circulație »tib
numărul 35 B 8778 (pe brațul el puternic
se putea citi : Takraf 123 Mp) a poposit
pe strada Popa Rusu nr. sectorul H.
sub un tel de toată frumusețea. Ccă care
■ ■■■■■»■■«■■■■
numitul poet practică „o scriitură prozasti­
că" șl. apoi. că. ta ti. ea 81 te alți au­
tori, .a găsit ecou direct sau indirect"
poezia unui american.
Să lăsăm deoparte chestia „ecoului- -
deși am întreba : cum indirect T — 81 Bă
ne oprim, de fapt, la ceea ce înțelege cri­
ticul Drin ..scriitură prozastică-. Firește,
nu Înțelege scriitură prozaică — altfel,
cum am putea avea de-a face cu „un
poet autentic- î Ce-ar fl. atunci, scriitu­
ra prozastică 1 Ar fi — ne informează
chiar criticul — „un sol de scurte nara­
țiuni". Sensul vocabulei derivate de La
proză ar fi deci, pozitiv, tnsemnînd ex­
punere în proză. Se naște întrebarea :
pot fi, oare, socotite ea fiind de esență
noetică asemenea .narațiuni" ? Răspunsul
și o pagină în proză poate avea un suflu
poetic și o expresie artistică. La noi. Al.
Macedonskl sl Dlmitrie Anghei au culti­
vat, cu succes, genul scrierilor de acest
fel. (Lasă că nimeni nu a snus despre a-
eele ..proze" câ sînt poezii h. Dar. oare,
acesta să fie cazul, „scriiturii prozastice"
a autorului la care se referă criticul de
la România literară 7 Acesta tn prima par­
te a comentariului, citează drept probă o poe­
zie din primul volum al poetului: La Fanion.
Să reoroducem si noi ..versurile- spre a
discuta — nu-J asa ? — pe date concrete:
„Măi. frate, ia te uită : din cer, vine /
in veșmînt lung (cusut de ea), vai de
mine... / (cine ?...) cantoniereasai... nu se
poate. în / car de argint, tras de doi / Cai
con-’ucea autovehiculul si multi ahi însoți­
tori au escaladat respectivul utilaj si s-aaa
năpustit asupra coroanei inofensivului ar­
bore cu o furie In fața căreia parcă a pă­
lit și forța macaralei de mare capacitate.
Șl pentru ca treaba (Jaful) să mergi mal
repede (de, ca pe roatei), cel de sus arun­
cau celor rămași la nivelul străzii nume­
roase crengi de tel, de pe care abia apoi erau
culese florile". Din nefericire, nu este sin­
gurul caz. „Scene" de acest gen. chiar
dacă nu e implicată vreo macara, pot fi
văzute destui de frecvent pe unde se află
copaci sau straturi de flori. Doar amen­
zile sînt insuficiente pentru potolirea zelu­
lui distructiv al acestor barbari al zilelor
noastre • In Irak au fost descoperite ves»
țigiile celei mai vechi așezări rurale din
lume. Este vorba de două locuințe circu­
lare. cu diametrul de sase metri, datind
de aproximativ 11 000 de ani. Cu cîtva timp
tn urmă, in aceeași zonă fusese dată la
iveală altă așezare rurală, veche doar de
9 000 de ani • Institutul de sondaj din Al»
lensbach a inițiat o anchetă în urma că­
reia a rezultat că patru cincimi dintre
copii urmăresc zilnic programul de tele­
viziune șl 37 la sută citesc aproape zilnic
acasă. Profesorii de liceu și cei din învă-
țâmlntul superior se Dlîng de sărăcia vo­
cabularului elevilor și studenților lor, pre­
cum șl dc nivelul scăzut al cunoștințelor
din domeniul literaturii • Limba romană;
săraca 1 Cristian Popeseu publică un arti­
col care se vrea o contribuție la relația
Emlnescu — Caraglale. dar e scris însă în
doi peri (ca să ne pronunțăm eufemistic).
Chiar începutul ne umple de uimire și ne
strecoară în suflet îndoiala asupra serio­
zității celor consemnate de tînărul autor i
,Ce ar putea însemna UNDOIRE sau UN-
ÎJOIALA? Tot ceea ce este așezat sub
semnul culturii stă. se pare, sub semnul
cifrei 2" După ce vehiculează cu teoria
cifrei 2, filozofînd, de genul: „Sîntera aici,
acum, dar încercăm (poetic prozaic Șl
mai-cine-stie-cum) să trecem dincolo, să
ne Înălțăm — cit se poate — nopărasin-
du-ne (încă) pe noi cei de jos, de pe pă-
mint". Cristian Popeseu ne conduce, sub­
tili. la răspunsul întrebării de mal sus,
scriind — negru pe alb — fără dicționar
în mină șl fără a clipi din ochi l „Hai sa
sărim cîteva trepte ale deducției : ce ne-am
face cu Emlnescu fără caragiale ei vice­
versa ? Cred că nu poate fi sărbătorit unul
în absenta celuilalt. Cred că despre artie-
timirile scrisului românesc ar trebui vor­
bit la persoana întii singular. Subiectul
pare doar a fl la numărul plural". Șl a-
cum. pâslrați-vă respirația (ca la yoga),
urmează chintesența întregii ..demonstra­
ții" : ..Asta ar însemna (in contextul de
fată) UNDOIRE sau UNDOIALA {majuscu­
lele aparțin autorului — nm.) : a vocM
despre Emlnescu si I sau Caragiale cwa
vorbești despre unul dintre el doi". Să.ne
oprim aicî, pentru că astfel de aberații
scrise sînt cu duimul în articolul lui
C.P. • Compania ElectricitC de France
are necazuri din cauza a două berze care
și-au făcut cuibul pe un stup de înaltă
tensiune. Pentru a se evita avariile sl pen­
tru a fi protejată perechea de păsări, cui­
bul a fost mutat cu ajutorul unei macarale
pe un st.Ilp Identic, la distanță de 30 de
metri de locul pe care si 1-su ales zbură­
toarele... •l La institutul național de
cultură din Peru
1 se restaurează o mumie
despre care !9€ crede că ar fl aparținut U-
nuia dintre ultlmll conducători incași din
imperiul de la J Tahuantisuyo sl care a fost
descoperită la 1 18 kilometri de Lima. •
Titlul săptămînii: ,Grete Tartler : A serie
poezie cu sentimentul că ești pasărea Rok"
(Constantin Sorescu) • La biblioteca
municipală »M. Sadoveanu", a fost
prezentat publicului volumul ..O lume in­
tr-un cîntec : Angela Moldovan". de Aura
Matei Săvuiescu. Au vorbit : autoarea si
criticul literar M. N. Rusu. Microrecitalul
Angelei Moldovan a încheiat această reu­
șită manifestare artistică • Aflat la cea
de a 34-a „personală”, arădean-ul simion
Cosma expune ta Sala ..Amfiteatru
* a Tea­
trului Național din București o inertantă
suită de retiefurl în ceară.
observator
(nemuritori, păi...), eu f roți de aur (șij
spițele de aramă): a. nu e ea, tu, al
dreptate, e I nevasta lui zeus (șeful), oj
fi venit la tine, ta vacă (priponită pe zo­
nă). să I verifice dacă e d ea. acolo. •
minune, fecioară, transformată, nu 1..,
că / să nu fie amantă.., ă-lei î... privlti,
bre, sus, la... / sărut mina, madam / He»
ra. pa. .. șl o dată îsi scoate căciula / ti­
ranul sl femeMe. pe peron, gătite în hal­
tă f (așteaptă ultimul tren, care oprește
aici, personalul ) de sase) o dată simt că
Ie muscă I dantela de sin... (si se Lasă
o ceață...)-. Si încă : ..Salut argonauți I...
strigam eu. fa» flntînă. dacă eram / trimis
să seot apă de mama, ta prinz (cînd ve­
nea ea. acasă. ) să mlnînce. de pecimp...)!
era o regulă... atunci o > dată luam gă­
leata. plină si. / în picioarele goale fu­
geam de aici, de peste linie, ta barieră, J
să »ttng / Una (de aur . de unde.. .) de
berbec (unui al / picherului, legat de
gard. în drum, să pască in șanț : / pe el
călăream eu) aorinsă din senin : nu / zbu­
ra. mă. băiete. De ti. ziua De caniculă,
în 1 vis, sărea în sus / cantoniereasa și eu
și mal și / strigam: salut, bă și vouă, zel
de rîu cu trestie / De can. .. era o căl­
dură... și după ce al mei ) Btrlngeau
masa, mă moleșeam, asa si stăteam / cu
ochii nicăieri la orizont, dus sL ■. vedeam
iar 1 ciclopul cu o / carte de magie. în
n. mihâescu
(Continuare in pag. 1)
 NR
patrie și patriotism
Patria au este doar un „ataipiu’ cu-
Tînt de dicționar, el este infinit mal
mult, mal cuprinzător & mai ta&țător
prin rezonanțele în conștiința ei sim­
țirea noastră, Cînd spunem patrie, avem
imaginea spațiului rotund românesc,
acel spațiu mioritic al genezei și perpe­
tuării neamului, al strămoșilor sl al mo-
Iilor noștri, al nostru și el generațiilor
„oe va să vie'1. Patria conferă un rost
Si un sens vieții noastre pe acest pă=
mint. dă sentimentul certitudinii și al
împlinirii gîndurilor și aspirațiilor noas­
te, ne cheamă, ca fii ai ei. să-l iubim
frumusețile, să le prețuim și să le păs­
trăm nealterate; să-i împodobim super­
ba-i trunchi cu nestematele minții și
brațelor noastre, pe care datori sintem
să-1 ferim de luciul săbiei străinilor ve-
niți cu ginduri și pohte haine,
A privi în istoria neamului înseamnă
a privi în inima patriei, a-i asculta bă­
tăile. care sînt mai repezi și mai
dare, mai firave și mai estompate, în
scurgerea neîntreruptă a vremii, bătăi
«reglate" de epocile faste sau nefaste
care au trecut peste ea, „Iubiți istoria
neamului!" — au oerut generații după
generații de cărturari români, pătrun­
zând sensul grav și Importanța capitală
a cunoașterii trecutului nostru de neam,
în care ei vedeau sursa inepuizabilă a
educației patriotice, a reînvierii trecutu­
lui pentru glorificarea eroilor si a luptei
necurmate a poporului pentru împlinirea
visului de unitate și neatimare, pentru
înlăturarea tuturor stavililor care barau
dezvoltarea sa liberă și Independentă.
Era în pledoaria unul Bălcescu sau Ko-
gălniceanu. unui Nicolae lorga sau Va-
sile Pârvan pentru iubirea de țară focul
nestins în zidirea propriei lor țări, în
sporirea zestrei ei de bogății materiale
și spirituale.
Și dacă o vreme istoria neamului și
* patriei a fost pierdută. înlocuită fiind
cu una de import, în care românii nu
mai erau români, în care pămîntul lor
roditor era „donat" oricui, dar numai lor
nu. în cane cultura șl civilizația înflori­
toare a strămoșilor erau trecute sub col­
'. s ui a s b h es b a 3 soiHHBiiaaaasaBa
direcții
în eminescologie
1. în colecția „Eminesciana" a Editurii
Junimea a apărut studiul „Eminescu șl
,
*
universul științei semnat de I.M. ștefan.
Lucrarea este prefațată de Zoe Dumltres-
cu-Bușulenga. In Preambul, autorul pre­
cizează : „Am fost ajutați în clarificarea
răspunsului nostru la întrebarea esenția­
lă despre imboldurile care l-au îndem­
nat De poet- spre stiintă de observațiile
nertinente. de mare finețe ale referenți-
lor care au citit studiul nostru — profe­
sorii Zoe Dumitrescu-Busulcnga. Vlrgil
Cândea. Edgar Papu șl Al. T. Balaban.
Drecum șl de sugestiile, caracterizate prin
subtilitate sl echilibru, ale distinsului e-
tntaescolog Petru Cretla. Tuturor, autorul
Ie exprimă întreaga recunoștință". De a-
semenea, el notează tn paginile de înche­
iere ale cârtii : „Iar tn finalul studiului
nostru, după ce ne vom exprima mulțu­
mirea pentru cei care ne-au dat prețioase
indicații pe Darcursul alcătuirii studiului
nostru — Paul Comea. Edgar Papu. Ni­
colae Georgescu (ultimul privind inedite
sugestii bibliografice) — să amintim de
cuvintele unui anonim, studentul C. Cal-
muschi". Amintind oină sl cuvintele unul
anonim, lată vom zice, un modei de pro­
bitate intr-o chestiune de cercetare litera­
ră. ca să nu mai vorbim, de eminescologie.
O carte despre universul științific M e-
poeii Iul Eminescu — (nu însă despre u-
niversul științific eminescian), presupune,
ta primul rtad, folosirea unei metode ști­
ințifice de cercetare. Cu cît acesta este
mai științifică dacă se poate spune așa.
cu atît rezultatele cercetării stat sl ele mal
științifice, mal valide, care este aici meto­
da de cercetare întrebuințată de I.M. ște­
fan ? Autorul mărturisește că a citit șl
a descifrat manuscrisele științifice — să le
numim așa — ale poetului : „Trebuie să
mărturisesc că lectura textelor manuscri­
se. acest contact nemijlocit cu filele în oa­
re se extrăgeau esențe din înțelepciunea
lumii si totodată se schița gtadui poetu­
lui. m-a impresionat profund. Simțeam că
o forță superioară acționase aci, «se opin­
tise
* pentru a folosi o formulare a lui E-
minescu, îșl orientase reflectorul deopotri­
vă asupra lucrurilor apropiate, de fiecare
zl. ca sl a celor aflate ta mari adînclml sl
la depărtări nemăsurate, străduindu-se să
cuprindă universul ta întregul său. exis­
tenta ca și mecanismul lui. devenirea —
st să Ie exprime. Caietele ml s-au înfă­
țișat ca un sanctuar al frumosului Șl a-
devărulul. îngemănate. Cît de sugestiv ex­
primă acest simtămtat Perpesslclus (Emi­
nesciana 1971) : «Din fiecare pagină o
flacără jucăușă îtl arată dramul sl tezsu-
rul. Aibi numai *. .
încredere, Apropie-te
_____ cu
smerenie și sufletul _____poetului, prezent
_____ _ ___ ta
flecare silabă și-n fiecare stih, oricît de
tainic. îți va vorbi si va pune capăt tn-
doielilor tale, Nimic din ce-a căzut pe oa-
ginile acestea sacre n-a fost zvîrfit la ta-
tîmnlare. Aici sl Dfatra rodește^ Orice să-
mîntă germinează Aoleacă-te și-I vei cu­
*
lege rodul
. Intr-adevăr, multe roade mai
așteaptă neeulese sau netălmăcite tn ca­
tete. mai ales dacă ne referim la textele
științifice a căror amploare si profunzime
n-a fost tacă nici pe departe dezvăluită
(966), VINERI
EXPUNERE LA MARELE
bul uitării, pentru a se demonstra — cui.
ne întrebăm, noi? — iincapacitate&" ro­
mânului <fe a realisa gj progresa, inclu­
siv în istorie, cu vădita intenția da per­
petuare a dominației șl de justificare
a el.
Revenirea Ia propria noastră istorie, ta
care noțiunea de patrie și-^ redobândit
autenticitatea ei tradițională, este, după
cum bine se știe, opera de însemnătate
covîrșitoare realizată de către Congresul
ai IX-ie», operă amplificată șî desăvîr.
tă în epoca ce l-a urmat. Un proces re.
generator de proporții naționale a în­
ceput în acel an 1965, cînd tarele unui
trecut agonizant erau înlăturate defini­
tiv, făcînd loc unui demers științific în
care adevărul istoric era reașezat în
drepturile sale firești, iar Alma Mater
redobîndea încrederea în propriile sale
virtuți. Mutațiile din sfera istoriei, da­
torate inițiativelor secretaruîid general
al partidului nostru, tovarășul
Nioolac Ceaușeficu, ale indicațiilor și
orientărilor sale date frontului istorio- .
grafic au produs un efect masiv asupra
procesului educativ al tinerelor genera­
ții. asupra tuturor cetățenilor patriei
noastre. Patria și patriotismul — se do­
vedește de atunci — că sînt cuvinte pe­
reche, indivizibile si inseparabile.
Dar istoria, odată repusă în drepturile
sale suverane, a fost șl este un factor
de apropiere, de colaborare între po­
poare. căci numai cunoașterea trecutului
poate clădi prezentul, iar pe acesta vi­
itorul. Iată de ce este îngrijorător faptul
că In uncie țări tocmai acest trecut a
fost uitat, că prezentul este înțeles ca
teren de manifestare a unor acțiuni cu
caracter șovinist, reacționar, revizionist
și fascist, acțiuni și tentative de mult
condamnate de istorie și de către uma­
nitate. Nu amenințările, imixtiunile, de­
nigrarea. refuzul adevărului sînt de na­
tură să apropie statele și popoarele, să
stimuleze colaborarea, ci dialogul. înlă-
furarea prejudecăților și a anacronisme­
lor gindirii politice pot și trebuie să fie
căile însănătoșirii climatului internațio­
nal, pot și trebuie să contribuie la edi­
ficarea unei lumi a păcii. Istoria, ca ști­
ință, este chemată să-și aducă deplina
Si așteptata el contribuție la împlinirea
acestor deziderate umane și umaniste.
florian tânâsescu
în ciuda traducerilor fundamentale publi­
cate ta Opere, voi. XIV si a nu­
meroaselor pagini de texte științifice de
mare interes reoroduse tn volumul Frag-
mentanum. la care nu o dată ne-am re­
ferim". (subl. n.).
Să rezumăm. I.M. Ștefan a stat deci ta
contact nemijlocit" cu manuscrisele po­
etului. Dintre acestea, el citează texte pe care
le comentează, indicînd caietul și numărul
manuscrisului. S-ar părea că le-a extras di­
rect din manuscris — uneori asa pare să fie —
dar adevărul este altul. El citează îa a-
celași timp șl volumele ta care acestea au
fost tipărite respectiv Opere. — ediția A-
cademlel. — șl Fragmentarium. ediția
Magdalenel D. Vatamaniuc. Această meto­
dă — prin rezultatele pe care le dă — ri­
dică multe semne de întrebare. Mai ta­
tii. însă de ce folosește I.M. Ștefan acest
*,
„sistem de ce au păstrează primul sis­
tem de referință, de trimitere bibliogra­
fică. acela numai al manuscriselor î Sim­
plu. Pentru că în acest caz ar fi fost ne­
voit să citeze pe acei cercetători de di­
naintea sa. care au rezolvat sau au pus
în discuție aspectul teoretic sau sursoloi
oe care H dezbate. Refertadu-se doar La
pagina de manuscris eminescian, el se
plasează în postura lui Oedio fată cu
Sfinxul, ceea ce vrea să ne smulgă apla­
uze — în cazul că el emite (dar mal mult
omite) soluția adecvată, cheia enigmei,
escamotlnd c-ontributta celui care a stat
șl d în fata aceluiași Sfinx. Toate cita­
tele din Eminescu — am verificat — fi­
gurează tn ediția MD. Vatamaniuc sl ta
altele : deci autorul trebuia să accepte ne
unul (manuscrisele) fie altul (editele).
Trebuia, deci, să rămîaă la unul dintre
ele — conform normelor clasice de folo­
sire a Izvoarelor, dar el n-o face deoare­
*
ce ..contactul nemijlocit cu manuscrisele
t-ar fi dat mari dureri de can : este mai
comod să descifrezi scrisul Iul Eminescu
avînd alături ediția MD Vatamaniuc —
unde ele stat transcrise (descifrate — bi­
ne. rău. dar descifrate h decît s-o facă
el de la capăt ta lipsa acesteia. Dar au­
torul cade în capcana propriei sale -me­
*
tode de lectură — precum bine îi zice —
a manuscriselor. Descifrarea ar fi însem­
nat altceva l Iată ctteva exemple. „Tran-”_"
scrierea pe care am făcut-o este corec­
tă. Ne-am îndoit noi înșine de ea. atît
este de Interesantă dar lată — o găsim
aidoma reprodusă sl ta volumul Frag­
mentarium I*.
m. n. rusu
cronica de librărie
• tn cadrul manifestărilor culturale în­
scrise sub emblema Centenarului Emi­
nescu, semnalăm cîteva apariții editoriale :
• Două volume de Poezii (unul conțlnînd
antume celălalt oostume) selectate de zoe
Dumitirescu-Eușulenga. au văzut lumina ti­
parului la Editura Minerva. în colecția
B.P.T. Acestea sînt însoțite de un Cuvînt
înainte ieșit de sub pana Iul Tudor Ar-
ghezl. Din Prefața scrisă de Zoe Dumitres-
cu-Busulenga. transcriem : ..Prin Iubire si
jertfire de sine fată de Idealurile, aspira­
țiile. tradițiile, concepția de viată a româ­
nilor. [Eminescuț s-a proiectat pe orbita
sl ta panteonul valorilor românești si unl-
IUNIE
proprietatea
socialistă
Bamemortnd evenimentele ulfimaor iS da
ani — atft de numeroase șl fundamentale
— ne apare șl mal pregnantă astăzi ta-
semnătatea deosebită a .actului naționali­
zării industriei, băncilor? a transporturi­
lor. a altor mijloace de producție, act care
a marcat lichidarea proprietății capitalis­
te, cu alte cuvinte a sursei principale a
exploatării de tip burghez, sl statornici­
rii unul alt tio dc proprietate ta cadrul
societății românești — proprietatea socia­
listă, proprietatea întregului popor. După
cucerirea puterii politice la 8 martie 1945,
procesul revoluționar transformator
România înregistra ta 11 iunie 1945 un
pas hotăritor ne calea creării
structuri «le societății socialista ta deve­
nire, Subliniind Însemnătatea
tului de acum 4i de ani. președintele
Nicolae Ceaușescu, tn Expunerea din 28
noiembrie 1983 arăta : „Anul 1948 a mar­
cat trecerea ia înfăptuire a revoluției so-
• -
cialiste, ..................................
a construcției ...........
socialismului
România. Naționalizarea industriei,
ciiov. altor sectoare de producție a dus
_ _____ _ proprietății ________
la lichidarea capitalisto
aceste ramuri și a pus bazele dezvoltării
socialiste a economiei românești, ale for­
mării proprietății comune a întregului po­
*.
pou Așadar, momentul 11 Iunie 1848 este
piatra de hotar oare mărginește două e-
oocl distincte, cea care îi urmează Înmu­
gurind înfăptuirea revoluției socialista ta
patria noastră.
într-o etapă istorică scurtă, de numai 19
ani — intre 1948—1865 — poporul român,
sub conducerea partidului comunist.
înlăturat cu desăvârșire vechile structuri
ala societății autohtone, ereînd coadlțil
pentru dezvoltarea unitară, pe baze socia­
liste. a tuturor sectoarelor de activitate.
Cu 1965 se deschide o nouă perioadă Is­
torică. deosebit de fructuoasă ta realizări,
in rezultate de mare anvergură 91 însem­
nătate națională ; cu 1965 se inaugura o
nouă strategie & dezvoltării, al cărui ax
fi reprezenta ulllizarea cu maximum de e-
ficiență a potențialului creator al poporu­
lui român ta contextul promovării cu ho­
tă rîre a modernizării, a introducerii nou­
lui în industrie si agricultură. în toate do­
meniile producției materiale. „Privind re-
versate. devenind steaua polară la care se
raportează astăzi, la o sută de ard de la
moarte, și sc va raporta cît va fi limba noas­
tră pe lume cultura și creația poporului său
• La aceeași editură, în aceeași colecție —
*.
două volume de Proză literară de Eminescu;
Prefața — Adrian Anghelescu. tabel cro­
nologie — ion crețu A Tot la Minerva.
3-a reeditat Viața Iul Mihai Eminescu re-
produclnd textul volumului. 11 din seria de
„Opere” de G. Căllnescu (ediție s! indice
de Andrei Rusu). Postfața Si bibliografia
prezentului volum aparțin Elenei Zaharia
Filipaș. • Cunoscutul publicist Corneliu
Viad scoate, la Editura Eminescu o nouă
carte centrată pe aspecte prioritare ale
contemporaneității : Lumea în mișcare.
Încotro î Din cuvîntul înainte al autoru­
lui reținem : „...lumea de azi e mai ta-
terdependentă ca oriclnd. Contemporanul
nostru de la antipod a ajuns să ne fie
vecinul de la primul colț. („.). Despre
cîtiva din acești semeni ai noștri de pe
Terra va £1 vorba în cartea care începe aici
șl care-șl dorește doar să adauge cîte ceva
la discuția planetară despre ceea ce vorba
românească numește atît de potrivit ne ce
lume trăim" • O frumoasă profesiune de
credință avînd echilibrai si profunzimea
demersului olasic. reproducem din antolo­
gia de publicistică (Intre presă șl htera-
tură — Editura Minerva ; ediție îngrijite.
Cuvînt înainte, tabel cronologie st note de
Constantin Danie sl Paul Ion Teodorescu)
a acelui adevărat artist ai condeiului care
a fost Tudor Teodorescu-Branlște ; „Și li­
teratura șl gazetăria au aceeași ținta : tre­
zirea setatei! rare în adîncul sufletului ce­
lorlalți. Plămădesc aceăași material : ver­
bul, divinul verb (...). Numai că scriito­
rul creează tn tihnă, pentru mal multă
vreme, iar gazetarul creează pentru clipa
imediat următoare. Opera literară trăiește
în timp. Opera gazetărească viază tn inten­
sitate. Dar o operă nu se măsoară numai
după durabilitatea eL ci duoă cantitatea
de viață adevărată si puternică De care o
cuprinde" • Editura Meridiane pune la
tademtaa Iubitorilor arte! albumul Botti-
celli datorat Iul A. E. Baconsky (prezen­
tul volum reproduce integral ediția din
1875) • Ghidul de pronunție a limbii en­
gleze (Editura științifică șl Enciclopedică'
elaborat de Dumitru chitoraa 81 Hortensia
Pârlog. are un pronunțat caracter practic,
*
dup cum aver‘*zează autorii tnslșt. fiind
destinat celor ce doresc să-șl cizeleze Și
să-și îmbogățească cunoștințele de limbă.
marîana ciolan
revista revistelor
• Cu prilej-ul centenarulul Mihai
Eminescu ziarul .Clopotul” din Bo-
toșani a editat si un consistent su-
aliment, cuprinzlnd 32 de pagini tn
citim studii. articole ----------
care wlita. însemnări.
poezii ale unor personalități recunoscute pe
plan cultural, ale unor membri ai :ena-
olurllor literare din Botoșani. Este bogat
ilustrat, cu reproduceri după creațiile plas­
tice ale lui Gh. D. AngheL Corneliu Ba­
ba. Aurei Eorenache șl ale unor creatori
botoșeneni • Tribuna nr. 22, de joi 1 iu­
nie. publică la rubrica -Poezie” un gru­
paj de vereurl -Din volumul în pregătire
de poeme (sic t) pentru copil „Cinci ano­
timpuride Nicolae Băciut • lat * .Vln4-
1989
trospectfr Ia întreaga activitate dla acești
*ai = arăta tovarăsui Nicolae ceaușesc
*
ta Expunerea din noiembrie anul trecut —,
putem afirma cu (ndreptățita nunOrie că a
fost e epocă de mari transformări și de
remarcabile realizări tn toate domeniile,
care au confirmat pe deplin justețea con­
*
cepției partidului nostru privind aplicare
legităților generale, a principiilor socialis­
to 1* realitățile și condițiile din Romă,
*
aia
.
Pe fundamentele proprietății socialiste,
prin eforturile eroice ale întregului popor
român economia știința, cultura. învăță-
ratatul au progresat necontenit. contribuind
la accelerarea procesului dezvoltării so­
cietății noastre. La modificarea substanția­
lă a ealltătil vieții la modelarea unor
noi prototipuri umane ta racord cu noile
realități Istorice cu aspirațiile actuale sau
da perspectivă. Ce poate fi mal edificator
dectt limbajul cifrelor care ne arată că ta
ultimele două decenii au fost taăltate 2 000
de întreprinderi, amplasate ta centre e-
conomice tradiționale sau în cele peste
din 160 de noi platforme industriale, compara­
tiv cu anul 1945 luat ca bază producția
noilor industrială a României de astăzi este de
155 de ori mal mare cea agrară de neste
evenimen­ 10 ori, venitul național a crescut de «o
de ort, iar avuția națională a României
este ta prezent de aproape 5 200 miliarde
lei. Si cu cifre am putea să ilustrăm șl
alte Importante succese repurtate de po­
ta porul român ta opera de edificare a so­
bftn- cietății socialiste mulbilaterai dezvoltate.
Oriunde ne-am arunca privirea oe harta
din țării observăm că schimbarea este la or­
dinea zilei. Peisajul Industrial sau urban
se modifică apar noi .magistrale
* rutie­
re. feroviare sau fluviale : au loc meta­
morfoze tn spațiul rural. Toate acestea sl
multe altele tacă au loc în condițiile per­
fecționării continue a relațiilor de pro­
ducție șl sociale- a dezvoltării cadrului de
manifestări a Inițiativelor oamenilor mun­
cii în triplă calitate de proprietari pro­
ducători sl beneficiari al roadelor activi­
a
*
tății lor creatoare, a participării efective
oamenilor muncii la elaborarea sl înfăptu­
irea politlcS partidului sl statului nostru
in toate domeniile.
Opțiunea Istorică de acum <1 de anL
ta înlănțuirea evenimentelor revoluționa­
ra care l-au urmat orecum sl a orien­
tărilor programatice care vor fi adoptate
de Congresul al xrv-lea al P.C.R. are
valoarea unul act suveran, legitim în­
scria obiectiv ta devenirea istorică * po­
porului român, azi liber sl stăpîn pe des­
tinele sale.
anton moscu
toare": „i —„__ de
.Pregătit _____ , ./ _Buzdu-
—vinătoare,
fhiță da la bloc / se gîndește unde-----
de vînat să-și afle locî // tn pădure să
se ducăî - Sau să meargă pe colină — (
despre care toți i-au spus i de vinat că
esta plină t U Ce alt loc să tși găsească I
Să se ducă pe la baltă, t unde el a auzit
I multe rațe că se scaldă (/ Dar dac *
Ioc de păsări / șl de iepurii fricoși / se va
in
îatilnl cu lupii ' cel flămînzl și fioroșiî II
A găsitt Mal bine-acasă / fără ca nimlo
să-mpuște; / înarmat cu un prosop. < el o
să vîneze... muște" • Dacă o revistă serioa­
să (sau. mă rog. așa se pretinde» publică
asemenea inepții rimate, ce pretenții mal
putem avea de la juriile (binevoitoare) ca­
re premiază versuri mult mai oneste, pro­
duse chiar de copiiît • Valeriu Pantazi
publică, ta ultimul număr al revistei .Ar­
geș". la rubrica „NlcMtiana" .... Dacă nu
ești zînatec" In care încearcă să traseze
coordonatele „regatului căpșunilor" ca Ioc
al meditației ardente unde a poposit spi­
ritul marelui poet t Ce ar fl deci acest
„regat al căpșunilor" Imaginat de Nichita
StănescuT «Acest „regat
* loc entelenic și
eden al ideilor de toate felurile, al stări­
lor și nestărilor. al cuvintelor și tăcerilor
necuvtntătoare. al culorilor șl sunetelor ce
căpătau perfecțiune și grație — acest loc
a existat cu adevărat. El se compunea și
ființa prin convertirea timpului în spa­
țiu. dar numai a timpului omenesc. și
avei» dimensiunile raportate la numărul
celor ce-1 compuneau. El locul ce esta
miraculos, putea uni doar două puncta,'
fiind totuși arie și nu linie, sau putea fi
junct al liniei care începea să fie. atunci
itad Nichita era singur, cu toate că el
nu iubea singurătatea. Nu iubea singură­
tatea pentru că singurătatea este lipsită de
valoare și atunci el o umplea cu poeme
sau cu prieteni uneori cu necunoscuți de
drag de oameni sau de drae de poezie,
cum sounea el *- ”’ *
in
ne să remarcăm ținuta demonstrației lim­
bajul elevat. Drecum ?i inedita asociere de
cuvinte, cum ar fi .tăcerile necuvtatătoa-
* sau cugetările atît de adînci încîi une­
re
ori înțelesul lor scapă cititorului de rtad
• Ceva mai la vale, autorul se referă la
sentimente „șlefuite ajustate, finisate" ia
„locul entelehic al căpșunilor si coarne­
lor de melc
* la .caracterul fragil de ma­
re rafinament al actului de creație ba
*
chiar al oricărui demers artistic
în același stil, dacă ne nutem termite «a-t
numim astfel elucubrațiile
A Tot ultimul număr ai revine* ăw oj
blîcă. sub semnătura lut Artur Silvestrt.
un oortret al omului. savantului «
comentatorului de literatură contemporană.
Dan Zamflreseu suh hmuî Pom’nd ce
La clasici
* A «Ochii vil 91 cu
străluciri comnllce sl omnls^onte ajunși
îndărătul ochelarilor care stau Da.aaoxai
pe o fată ce s-ar fi not-ivit mal bine
cu o mască de faun tremurătoare orta ene
o grimasă a buzelor sl a colturilor gurii,
comunică un soi de «ronle turbure sl oer-
petuă. Dar vocea, avînd tonuri histrionice
8l ana-tintod una. -n4n<te exnansive CB.
de altfel se evidențiază, face să se înlă­
ture eoneîuzta «eMewlvă rece aceea ce 8e
documentează la mari tronlstl Omul nlto-
resc care e. fără nici o putință de îndoială,
ceea Ce se cheamă e nrezentă a creat »-
coastă faimă «nînerfi^ială ee acartine unul
nrototio ușor deduetlbM care se atribuie,
*
fără adevăr unul .esprlt de bohăme
. Insă,
cine -•:n 95 -nsa mai de aparente
deduce de aci o altă tipologie».
 1

ecran |
schiță in cărbune

muzica
vitalitatea
muzicii noastre!
în cadrul Radlotelevizlunîl Române a »-
▼ut loc un atrăgător recital de canto ș*
pian. susținut de două eleve ale remarca­
bile! soprane și profesoare Georgeta Sto“
terlu. Soprana Adina Nițesen ne-a atras
atenția prin delicata el muzicalitate șt kuu
alea, prin ușurința eu care trecea de ta
un știi la altul. începlnd cu marii clasici
si tcrminînd cu autorii contemporani. Ti­
nă ra cîntăreață frazează cu multă eleganță
?i relevă o dicțiune de o limpiditate cuce­
ritoare Vocea are un ușor ..voal", tar a-
cutul Încă nu este cezolvat. anfirîndu-ne.
nu odată, mult prea aspru. Mezzoeoprana
Claudla Codreanu posedă o voce de o ca­
litate excepțională amintlndu-ne de Pe­
rioada de glorie a Măriei Moreanu î Re­
gistrul grav este foarte bine timbrat, cei
mediu are o suavitate încîntătoara. Iar a-
cutul este do o .luminozitate torențială".
Claudla Codreanu este, poate singura mez-
zosoprană din cadrul Conservatorului ..Ci-
prian Porumbescu“. care are toate șansele
de a face o carieră de operă cu rezonanțe
Internaționale. Dacă bineînțeles va apro­
funda In mai mare măsură partiturile s-
bordate si va obține o mult dorită poli­
cromie de nuanțe. Dacă în alte manifestări
artistice pianista Inna Oncescu ne-a con­
ving Intr-adevăr, de data aceasta ne-a *•
părut mal puțin bine pregătită.. Tot ta
cadrul RacRoteleviziunli Române am putut
urmărt recitalul extraordinar al maestre!
Felicia Filip impresionant acompaniată de
Pianista Dana Nigrlm. Soprana Felicia Fi­
lip. o lirică tn sensul rafinat al noțiunii
ne-a îneîntat. relfefînd o voce de cea mal
bună calitate ș! o virtuozitate rar întiln-ltă.
Nu am ascultat multe interprete care sa
exceleze tn muzica lui Mozart ca Felicia
Filip... Succesele avute tn tară și în străi­
nătate ne arată că această tulburătoare
muziciană este de talie mondială I Or­
chestra simfonică a RacJlotelevizIunll ne-a
înfățișat la un înalt nivel profesional piesa
Ison I de Ștefan Niculescu, o compoziție
măiestrit concepută, de o expresie mal
directă, o preluare creatoare a folclorului
românesc străvechi în același concert am
ascultat-o pe Dana Slmon * Ciocirlle care
a interpretat Concertul pentru pian nr. 1
de Mendelssohn Bartholdy. Șl de data a-
ceasta am apreciat Interpretarea acestei
dotate muziciene î ton de calitate, simț al
frazării de amplă respirație, constructte si­
gură si dinamism în final. După convin­
gătorul acompaniament, în același concert
Cristian Brîncușl nc-a impresionat pu­
ternic, punînd In adevărata ei
lumină, Simfonia a IV-a — Roman­
tica. de Bruckner. arătindu-ne că are șl
revelația romantismului tumultuos. Tn
orice caz. fără exagerare, putem vorbi de
un concert remarcabil ! Un recital al maeȘ *
trilor a avut loc la Ateneul Român sl-n
această privință ne referim Iâ vlollstul
Gab-riel Bălă și la pianistul Mihai Ungu-
reanu ; alegerea programului — ieșită d'm
comun — și-n această privință ne referim
la înscrierea tn repertoriul lor a Sonatelor
de Bach si de Brahms. Violistul nostru are
un ton penetrant utilizează o mare bogă­
ție de nuanțe șl evidențiază un simț ai
polifoniei. înlr-adevăr tulburător... Pianis­
tul serii a preluat creator marea artă a
profesorului său. Dan Grigore ; indiscuta­
bil. cei! trei formidabili pianiști din ..noul
val" sînt Viniciu Moroianu, Mihai Ungtu
reanu și Valeriu Rogacov I La Universita­
te
* cultural-stiintificâ. — sub îndrumarea
compozitorului Sorin Lerescu și a criticu­
lui Dumitru Avachian — o sală entuziastă
a urmărit recitalul elevilor de la clasa pro­
fesoarei Corneli
* Bronzettl. Cu toții stat
deosebit de dotați t tn ceea ce-l privește
pe Wt-’n Prunaru, el poate fi considerat
un maestru incontestabil, iar dacă mal ac­
centuăm faptul că. la 20 de ani. tehnica
st harul stat ta consonantă... trebuia b4-‘
felicităm.».
doru popovîcî
cronica discului
PROHIBIȚIE LA CURSELE
HIPICE DE NORI
Muzeul Mozart... străzile erau pus­
tii, totuși pași tălnuUi se loveau ta
ecou de asfalt și pe urmă a su­
surat o muzică abia mijită, care mă du­
cea cu gindul la Empfindsamkeit. stilul
sensibil, galanteriile sonore ale răposatu­
lui Johann Christlan Bach. o muzică spu­
moasă semlnă simplă de un farmec S-
parte. specific acelor locuri orchestrale de
societate concepute pentru a sa petrece
în aer liber de-a lungul celui de *1
Xvur-lea seccd austriac : era vară sau
asa ceva, o trăda albastrul violent de me-
tK al glicinei de ne balconul ceasornica­
rului. nu 3tlu nici acum dacă am fost
victima unei halucinații, să fi fost numai
ticăitul asurzitor, torsul orologiilor din
prăvălie de vină sau chiar Mozart să fi
revenit oe o noapte de adio tn muzeul lui.
ta timpul lui cind ultînd pelerinajele ita­
liene stătea prizonier inocent la curtea
Salzburgului. cert este că auzeam dla ee
în ce mai clar ceie șapte părți aparti-
nînd Serenadei nr 5 pentru vioară si of
chestră KV 204 tn Re major : Aiiegco
assai. concertant si nobil Andante modera­
to secund iar ne urmă Allegro. Menuetto,
Andante. Menuetto, Andantlno grazlose,
Allegro, vestigii de stil galant depășind
însă tiparele convenționale ale muzicii 1-
taliene contopindu-i tr. .emnele cu fiorii
surorii sale austriece nu mă puteam înșe­
la erau melodii suave ușoare, mișcări dc
dimensiuni mici așezate după bunăvoie a
fantezie! cum o dicta oe atunci eticheta
serenadelor, casatiunilor divertismentelor
si mal cu seamă era geniul adolescentului
Mozgrt din Salzburg — 1774. Reoet ce
am aflat ma! tîrziu — cânta Orchestra
de cameră a Filarmonicii bucurcstene di­
rijată de Mlrcea Cristescu frumos. fără
a trece granițele respectului stilistic șl
corectitudinii, avtndu-1 la partida solistică
pe violonistul' Georse Dlma (înregistrare
discnsraflcă ST-ECE 03256 : prezentare a-
mănuntită — Radu Ghecki : grafica — Zo-
rina Râldescu ocazlonînd o scenă potrl-
»
NR. 25 (966), VINERI
vită de gen), ta rest îmi mal aduc atît
de puține lucruri aminte, lumina can-
delabrudui de la muzeul Mozart s l
puțin înainte ca paznicul să tnvîrtească în
broască, dimineață, cheia de bronz, ae­
rul pe jumătate patriarhal oe iumătate în­
ghețat din Salzburgul de adio, mirosul vi-
olant al glicinei, și o ciudățenie — că
se anunțase prohibiție la cursele hipice
de nori către ziuă...
anca romeci
r tv.
cronica tv
plăcerea amintirilor
Rar se sesizează, da către publicul obiș­
nuit. Importanta celui ce deține vocația cer-
cetătarului ta istoria artei : da fapt stat
și foarte putini acești pasionați oameni
de cultură devotați bibliotecilor șl arhive­
lor. Unul dintre ei este Tudor caranfil;
cercetător, critic și Istoric al celei da *
șaptea arte, de an! de zile, cu modestie.
Tudor C'aranfil ne reamintește prin i-nter-
mediul diferitelor rubrici ale micului ecran
fie de celebritate
* unor secvențe sin fil­
mele de referință, fie de personalitatea
creatoare a unor mari Actori, tn afara
publicării unor documentate volume dedi­
cata cinematografiei, Tudor Caranfll se
preocupă ea si De micul ecran, ta cele cî-
teva minute de emisie pe care le concepe
cu grijă, să ofere adevărate și atractive lec­
ții de istoria filmului, să educe telespecta­
torii pe linia cultivării valorilor • Un
exemplu l-am aflat de curînd La Filmoteca
de aur prin medalionul tachinat lui Cos-
îache Antoniu, Am admirat oum a reușit
realizatorul să folosească aproape flecare
secundă spre a impune informații prețioa­
se. Căutind cu răbdare in Arhivă a des­
*
coperit sărbătorire ta 1952 a Centenarului
Teatrului Național — prilej da scurtă In­
formare cu privire la istoricul primei
scene a tării, dt șl de tntflnlre cu imagi­
nile de neuitat ale unor mari cărturari
sl artiști printre care se afla si Sado-
veanu. Destoinicia în aflarea documentelor
s-a demonstrat șl prin prezentarea a două
secvențe din .Scrisoarea pierdută" în care
juca Costache Antoniu pe cetățeanul tur­
mentat, două secvențe filmate ia un in­
terval de zece ani (1962 și apoi 1972) : dis­
tribuția se schimbase între timp, iar Maes­
trul tșl aprofundase evident partitura. Tu­
dor Caranfll a urmărit o prezentare com­
plexă a Marelui Actor argumentîndu-i per­
sonalitatea nu numai prin activitatea din
teatru, cd si de pe marele ecran (secvențe
din filmele Iul Ion Sahlghian sau din
..Străinul") completind medalionul cu ima­
gini de acum două decenii, cind multor
actori de prestigiu de acum Maestrul le
-era flasc?.! a ?tim foarte bine cit de greu
se im.. găsesc astăzi astfel de imagini pre­
țioase istoriei artei Interpretării și totust
cu abnegație cineva se preocupă să le
adune pe micul ecran in scopul nobil de
a cizela, educa telespectatorul. amtattndu-i
de un glorios trecut al teatrului si chiar
al filmului nostru • Nu știm dacă mîine,
cel pe care îi aplaudăm in premierele ac­
tuale, vor beneficia de munca migăloasă *
unul pasionat de istoria artei, de evoca­
rea sa. Sperăm că perfecționarea mijloa­
celor tehnice ale imaginii a dus și la spo­
*
rire volumului de documente al Arhivei,
documenta care peste ani sl ani cineva le
va folosi spre revi-talizarea și argumenta­
rea bogatelor creații ale slujitorilor tea­
trului șl tumulul romanesc.
C. S?
eroniea radio
spectacol de poezie
Ediția de săptămîna trecută a Studioului
de poezie a prezentat selecțiunl ăia spec­
tacolul literar-muzlcai organizat ta Stu­
dioul ds concerte al Radlotelevizlunli șl in­
titulat „Emlnescu, poetul nostru național",
(redactor: Lilia.ua Moldovan șl An» Ba­
ga, scenariul: lulius Tundre», regia artis­
tică; Dan Puie an), spectacolul, așa cum a
fost el reflectat în emisiune, s-a constituit
Intr-un întins recital din cele mai cunos­
cute și iubite creații eminesciene, din ex­
trase din publicistica șt manuscrisele poe­
tului (sub genericul „Mindria de » fl ro­
mân"), nu au lipsit nici versuri dedicate
marelui poet de contemporani șl armași
(„Inscripții lirice ta opera eminesciană"),
„Mărturii despre Emlnescu și opera sa ne­
muritoare. datorate unor personalități ala
culturii românești", precum și cîteva pa­
gini muzicale pe versurile poetului (inter­
pretate de Corul Radlotelevlzlunii — dirijor
Aurel Grlgoraș, Coral Madrigal —dirijor: Ma­
rin Constantin, Eugeni» Moldoveanu. tonei
Voineag, Elen» Ganțolea). Versurile șl
fragmentele de proză au fost încredințate
actorilor: Gheorghe Cozeriei, Adrian Pin-
tea, ton Marinescu, silviu Stănculeseo, A-
del» Mărcuîesen, Trata» Stănescu, Angeta
ioan, Dan Conduraehe, Daniel Tomesco,
Luci» Mureșan, Marian» Cercel, Slmona
Bondoc. Mihai Niculescu, Vistrten Roman.
Geta Ntțu, Mihai Dinvale, Mlrcea Albules-
ch, Ovidiu Iuliu Moldovan, ion Caramț*
tru. Desigur, tatr-un fel trebuie spuse
versurile într-o sală de spectacol șl alt­
fel, ta fața microfonului. Au fost cîteva
momente reușite, dar au fost șl altele care
ne-au oonvins că nu toți actorii înțeleg
ceea ce recită (nu litera, eî gtadul). Pauze
nejustificate sau greșit .puse", cîte un
vers ușor modificat, iar pe alocuri «-a
strigat, uneia poezii au fost .ctatate", mo­
mente de melodramatism au alternat cu
recitarea patetică a unor versuri de limpi­
ditate cristalină, de excepțională puritate
a ideii șl expresiei. Desigur, așa cum spu­
neam. tntr-un fel trebuie să sune versurile In­
tr-o sală de spectacol șl tntr-altul la mi­
crofon. .. Dar spectacolul a fost organi­
zat de Radio televiziune șl, ca orice spec­
tacol de acest fel. trebuie gîndit șl rea­
lizat si pentru cei — mult mal numeros!
— cars-l pot urmări doar la aparatele de
radio sau pe micul ecran. In specta­
col a existat și un exemplu de cum tre­
buie spus versul eminescian: Mlhall Sa-
doveanu citind .Dintre sute de catarge".
raluca bungarzan
23 IUNIE 1989
plastica
pretexte
metaforă
și actualitate
Iată, aparent, două noțiuni incongruente,
flecare apartfnînd unei alte categorii de
gîndire : metafora este mase* unor fapte,
în timo ce actualitatea e starea de ■ fl
prezent a unui lucru sau * unei tntîm-
Dlări reale. Unul din procedeele folosite de
artistul plastic, (dar și de creatorul de o-
pere literare), este de * metaforiza, ta to­
tal sau ta parte, o temă actuală, fie din
considerente de stil, fie din nevoia de a
oculta mesajul principal; alt procedeu este
acela de a introduce tntr-o scenă istorică
sau mitologică personaje sau gesturi din
lumea contemporană. Aș * cum face șl Ra-
faei în Școala din Atena, dar și multi al­
ții tn alte ocazii. Ne gîndlm la superbig
David născut din piatră tocmai în epoca
în care statele italice gemeau sub ocupație
străină. Departe de a fi un ..blftek", (ce
cuvtat nefericiți), David a un simbol eu
atit mal valoros cu eît perenitatea lui e
indiscutabilă.
Fără metaforă stilul nu există și substan­
ța unei creatU capătă un aer tern, banal,
o prezentare anodină. îmbrăcată ta haine
de stradă. Or, arta cată să fie o sărbă­
toare. o bucurie comunicată, o nuntă cos­
mică menită să-l scoală oe om dta singu­
rătatea sa esențială șl din eternele tai
angoase. Exista și anti-stiluri care duc ta
antâ-poezle anti-artă. aati-teatru eto. Crea­
țiile care-șt propun o atare înfățișare ră-
mta niște experimente. poate lăudabile,
(nu băgăm mîna-n foc) care riscă să-și
Plictisească publicul șl aș * destul de re­
dus. în prezent, momentul artistic este fa­
vorabil ântl-artei ca modalitate de a im­
pune paradoxul. Există o justificare Psi­
hologică a acestui proces î frecventarea în
exclusivitate a unul aceluiași tio de opere
duce la oboseală si la scepticism. Mal ales
ta cazul artiștilor. Totul pare tnvătat pe
dinafară, satisfacțiile estetice nu stat spon­
tane și explozive, ci molcome precum un
lucru venit din amintire. Regulile cele mal
blînde încep să ți se pară dogme.
Fiorul actualității este ti ti un mod de
a potenta mesajul artistic. Intîmplări
moarte, cu personaje reale substituite. îm­
prumută o virulentă șl o eficacitate neo­
bișnuite. Sub masca unor metafore actua-
lizante. opera de artă capătă pregnanța
unei fabule, a unei epigrame, a unui pam­
flet. în 11 lada, se bat și zeii, adică ideo­
logiile unor triburi șl cetăți, ceea ce e
mult mal interesant decît o simplă ucidere
de trupuri. Ni sa pare că arta are o în­
născută propensiune către actualitate : o-
perele atemporale au toate șansele să se
epuizeze repede tn contact cu interesul
publicului mare degustător de birfă sub­
țire șl de subtilități anecdotice.
nicomah
expoziții
cronica sentimentală
GALERIA ORIZONT
Gheorghe Splridon... pictură, desena,
tapiserie
Pictor în Ditai maturitate creatoare.
Gheorghe Solrldon prezintă o amplă expo­
ziție a cărei originalitate consta în mo­
dul ta care pictorul » reușit să asimileze
■= &e p&rcurstA etapelor de creație —
motivele tradiționale al * picturii româ­
nești. Na afli nimic piuvtoa ta această
picturii, vocația solarului tsl face simți­
tă vibrați
* ta oricare dintre lucrările sa­
la. Elementele vegetale 3 sunt fraterne
pămîntuî este primitor, florile cu materia
lor suculentă, sănătoasă par a avea me­
nire» să capteze undele luminoase care
se tavolburează ta spațiul înconjurător.
Libertatea, spontaneitatea, siguranța ges­
tului care așterne oe pînză armonii cro­
matice sunt firești, au fost cultivate ta
ani de studiu gi activitate ta fața șevale­
tului. Ssta o pictură tonică. savuroasă,
cară nu accepta nici ehiar eșafodajul si­
gur al desenului să-i statornicească limi­
tele. chiar dacă adesea sugerat, evident
doar o rin accente sl fragmentat el susține
compoziția sl o stabilizează. Această apa­
rentă dorință sau tentație de n lăsa ima­
ginile să plutească libere, nesttalenite de
preocupări de ordin pur tehnic le dă tot­
odată o alură fragilă, murmurată, care-ti
*
amintește pe alocuri catarz artei extrem
orientale. Pictorul înțelege si concepe re­
alitatea sub spec!
* liricului sl dacă, bă-
nuleetf ta punctul de plecare, te ..teme­
*
lia imaginii fiorul dramatic, ei este e-
coul neliniștii care însoțește actul con­
*
templației căruia pictori 1 se dedă eu
obstinație sl credință. Rigoare asumată șl
tăinuită, mascată prin bucuri
* de a crea
cu toate datele experienței, cu înțelepciu­
nea st nonșalanta maturi tatii este pictura
de btin augur pe care Gheorghe Solrfdon
o prezintă ta această ultimă personală.
TEATRUL MIC
Dragos Morăresca.,,. desena
„La Emlnescu". genericul expoziției avi­
zează asupra tematicii ne care apreciatul
artist o descifrează, tn maniera-1 cunos­
cută. cu rafinament intelectual, cu sensi­
bilitate într-um bogat joc al nuanțelor li­
niilor. al mănunchiurilor da linii savant
selectate sl ortnduite pentru ca din prea-
DUtfn-ul lor să glăsuiască versul eminesci­
an. Drăcos Morărescu este un artist al
decantării stărilor sufletești complexe si
pustiitoare, artist care șe mulțumește doar
atunci cind află callgrafia-limită nudă,
cojită de adausuri explicative de acele
detalii c-e nu mal trebuie figurate deoare­
ce ele îsl topesc semnificația ta tensiunea
expresiei ultime. în aparentă, desenele sale
sunt supuse excesivei nevoi de autocen-
zură de control al emoțiilor dar vibrația
lor continuă asemeni unor corzi de vi­
oară în continuă neliniște, si ta perma­
nent contact cu fluidul înconjurător îtf
sugerează cota emotivă sl tensiunea car»
le validează si le hrănește, aureolîndu-le.
Poezia eroticii a cuplului, a singurătății. »
regăsirii de sine oe malul unul Iac sau
în ascunsul unui codru tn care se pcat *
ră&frînge întreg universul, sărutul sl clin®
setul exuberanta sl asceza. un registru
generos de sentimente, trăiri, gtndurl tșl
află înscrise traiectoriile tn expoziția de
aleasă meditație artltstică dedicată poetu­
lui între poeți desene semnate *
Drago
Morărescu. ta acest an sl peregrinărilor
noastre pe orbitele ‘rasate, cîndva. de uE
geniu al locurilor...
crîstîna angelescu
eomorl de arta
ale capitalei
cronică de muzeu
LIGJA MACOVE1 : „TRECUT AU
ANII*
• în complex
* activitate creatoare •
tdgiel Macovei preocuparea pentru de­
sen. activitatea sa de ilustrator, cu pre­
cădere al textelor poetice, ocupă un impor­
tant loc. Aducînd, în tot ceea ce face, no­
ta de eleganță, de intelectualitate. Ligi»
Macovei. într-un registru sufletesc prin
care vizează valorile de esență șf profun­
zime ale artei cuvin tulul, a ilustrat pagini
antologice din lirica italiană, din cea a
lui Robert Desnos. ale poeților români.
Ciclul de ilustrații la poemele Iul Mihai
Emlnescu sunt parcă binecuvintate de ze­
ul bun al etaooașteril. al înțelegerii, ai co­
municării : ca tntr-un somn al pămintulul.
prin unde de taină, mesajul profetic și.
cel mat adesea, îndurerat, pe care Lu­
ceafărul. poeziei noastre l-a încătușat în
versurile sale, răzbate ta desenele artistei,
ca poartă în ele un „stigmat" nobiliar,
aerate, economic construite, cu o delica­
tețe care-țl sugerează atingerea aripilor
unei păsări. Ele au ta aceiași timp o vi­
goare și intransigentă a liniilor. în care
și somnul de veci și veșnicul impuls vital
se lasă bănuite. Desenele LLgiei Macoved
sunt incantații la incantația eminesciană.
Totul este unduit, plutește ta spatii, sub
povara narcozei lirice. expresia plastică
vrea să pătrundă tn stratul ultim al vizi­
unilor poetului pîaă într-atît ineît ele­
mentele desenelor devin ele însele „pre­
zențe mitice" deoarece artista ritualizea-
ză. oficiază ta prezența verauâui marelui
poet care ne transmite ceva dta suflettd
universului • Referințe interesante pri­
vind acest „capitol" dta activitatea artis­
tei găsim în monografia criticului Olga
Bușneag : • Izbinzile Llglei Macovei în
acest dificil „itinerar" pornesc din înțe­
legerea naturii eminesciene — cadru ideal
al iubirii și meditației — si * omului e-
minesclan. care nu mai vine către natură
cu sentimentul de ruptură al expresioniș­
tilor, precum șl de 1* înțelegerea „cros-
aiul" romantic ca principiu cosmic Inte­
grator. în marea lor majoritate viziuni de
pură linearitate, ce valorifică fluidității»
desenului, echivalările grafice ale poeziei
eminesciene (pentru care * făcut nume­
roase variante) valorifică o seamă de sim­
boluri. „structuri ale imaginarului", care
se bazează pe idee* că „eternul feminin
și sentimentul naturii merg mină în mi­
nă". „femeia reab iii tind trupul și întregul
său cortegiu alcătuit din păr, văluri și
oglinzi" Psihanaliza a descifrat semantis­
mul fernlnoid al liniei ondulate sl undei,
cum si ai metaforelor acvatice (Iacul, ma­
.
*
re izvorul ș.a.) supuse arhetipului su­
prem — femela st deonotrivă simbolismul
părului legat de sugestii acvatice, nocturne,
lunare. • Sunt forme Lapidar încercuite
pe hlrtle forme care par a fi epuizaț
substanța si teluricul cărora, doar prin
fulgerări 11 se redescoperă vocația pămin-
teană pentru j Ie da vitalitatea, mobilita­
te» si dinamismul. în legătură cu ilustra­
ți» pe care o reproducem criticul de artă
oa care l-am citat nota : • „Cea mai tul­
burătoare sl oercutantă imagine coate este
conturată de desenul-eflgle pentru sonetul
Trecut-an anii ea nori lungi pe sesuri. a-
devărat «portret interior» ce condensează
însuși destinul tragic ai creatorului: Pier­
dut e totu-n zarea tinereții { Și mută-f
*
gura dulce- altor vremi, f I*r timpul
crește-n urma mea mă-ntunec ! Ce stranie
coincidentă între versurile marelui roman­
tic sl rtndurlle lui Camus. dintr-o scri­
soare adresată lui Renă Char : «Pe dru­
mul pe care merge un artist, bezna cade
din ce în ce mal deasă. El moare în ce­
le dta urmă orb»" • Impresionanta
„Expoziție de carte. documente și artă
dedicată centenarului Mihai Emlnescu" da
la Sala Dalles cuprinde și reprezentati­
vele desene si picturi create de LIgla Ma­
covei sub semndl celui despre care A-
lain Bosquet scria : Emlnescu este tinere­
țea șl entuziasmul unul veac, trebuie
să-l admirăm așa cum admirăm focul...
constanța ilîescu
 NR.
ideal și infăptuire
2. Recitite, însemnările, Jurnalele, memo­
riile lui N. lorga, ale mareșalului Al, Ave-
rescu sau generalilor G. Gâvanescul, T.
Tăutu, R. Scârlșoreanu, L Anastasiu, h,
Comșa, ale cărturarilor Sextil Pușcariu,
Gh. L Brătianu îșl Întrepătrund apele, se
ordonează în argumente pentru o fas­
tuoasă demonstrație de interpretare și des­
cifrare a istoriei dintr-o perspectivă her­
meneutică, inaugurată între alții de Hegel,
pentru care „practicul (Istoria ca succesi­
une evenlmențială semnificativă D.n. N.Z.)
este domeniul In care omul caută o ne­
cesitate in om ca individ și năzuiește să
o exprime". (Prelegeri de istorie a filoso­
fici, Buc., 1963, p. 640),
Ideea ordonatoare — în regim romanesc
=, întrupată de cuplul Romulus — contem­
plativul, susținător al „stării de martor",
un soi de Tltu Herdelea, căutător nos-
talgkr ' adevărului prin intermediul unui
manuscris, „redactat cu litere chirilice",
care povestește despre răscoala iul Horea
=- și Nicoiae, martirul ucis de locotenen­
tul HankOczl, va fi „modulul" de inter­
preta re-modelare narativă a istoriei, fie
din lăuntrul ei evenimențial, fie dintr-un
nadir filosofic existențial. Pentru Minai!
Diaconescu =* sensibil la nuanțele psiho-
etice ale gîndirii neideggeriene — ființa­
rea umană (Dasein) fiind în esență pro­
iect (Entwurf) ara la bază comprehensiu­
nea (Versteben) și interpretarea, iar her­
meneutica istoriei devine astfel „interpre­
tarea de -rine a ființării umane" (cf. și
H.G, Gadamer. Einfuhrung In Piiilosophis-
eha Hermeneutik, F/M, 1976, p, 38—39) ; pe
de altă parte, pătrunderea in arhitectonica
esenței umane <= în orizontul individului,
al unui destin unic =- dezvăluie arcanele
istoriei, care „reflectă" șl „se reflectă"
în ritmul social și valoric al fiecărui In­
divid. Folosind logica de tip catehetic, a
întrebării și răspunsului (Collingwood, Ga­
damer) în ordonarea monologală sau dia-
logaiă a discursului narativ, Mihalț Diaco-
nescu aspiră și în acest roman ia reafir­
marea unității dintre ethos și logos (idee
de sorginte aristoteliană !). Recunoscînd
importanța a ceea ce face individul-perso-
naj, a ceea ce trebuie să facă, a ceea ce
se petrece cu el dincolo de voința și
propria-1 acțiune, adică in Istorie (-narați­
une), romanul propune o viziune opti­
mistă, demnă, de o sensibilitate mioritică,
a destinului-istorie : asumarea destinului-
istorie, fie ca martor, fie ca participant,
ca Jertfă are drept condiție esențială cer­
cetarea adevărului — Individual și Istoric.
Dar, pe de altă parte, adevărata cercetare
este chiar adevărul In desfășurare, estfel
că adevărul Istoric „final" Include și ca­
lea care duce spre el. De unde și valoarea
oricărui destin. Chiar dacă aparent ne­
semnificativ, și el este, în mod necesar, o
cale spre adevărul Istoriei.
narcis zârnescu
enigmele terrel
o insulă, in pacific...
t. A urmat apoi dezvăluirea secretului peș­
terilor funerare si Thor Heyerdah] s-a
pomenit cu sute de statuete și sculptări în
piatră, despre care nimeni nu bănuise că ar
exista pe meleagurile pascuane. Printre ele
8e disting prin ciudățenie și frumusețe : tre-i
capete de bărbați eu trăsături europene,
cioplite împrejurul unei pietre rotunde în
așa fel incit părul unuia se contopește cu
barba următorului, ea fa basoreliefurile
asiriene ; un cap de asiatic, eu pomeți
proeminențl, ochi oblici si mustăți lungi și
subțiri, după obiceiul manciurian ; balene
reprezentate în maniera civilizației Nazca
(dar fără mîjni antro-pomorfiee șl capete
de om pe coadă) ; caimani șl șerpi eulebra
d'.n America de Sud ; ciini. lupi, homari,
pinguini dintr-o specie antarctică ; anima­
le cu cocoașă, barbă de țap si zîmbet vi­
clean. aducînd cu satirii din mitolo«ia
greacă ; feline ce puteau fi lei sau nume,
dar în nici un caz jaguari. Ulterior i-&u
fost aduse alte statul remarcabile : doi
oamenl-fregată ținînd în mîinlle lor îm­
preunate o pisică ; o pasăre cu ciocul
lung, plin de dinți aseuțiți. amintind de
Archaeopterlx Lăthographica, singura pa­
săre de pe Tema oe a avut dinți, dar care
a dispărut în Jurasic ; un bărbat cu pi­
cioarele depărtate, genunchii îndoiți 31 bra­
țele ridicate deasupra capului, gata să lo­
vească ; pești legați cu trînghii. fa stilul
celor reprezentat! pe ceramica incașă sau
chiar predneașă : capete de femei aparți-
nînd clar speciei Cro-Magnon. ba chiar
reproducînd tipul somatic scandinav : un
(■■■■■■■■■■■■■■
serialul nostru
beatles -
legendă și adevăr
John la Art Collcge
John a intrat la colegiu in toamna anu­
lui 1957. Pentru a scăpa de ochiul vigilent
25 (966), VINERI
războinic în pelerină de pene, călare pe
o broască țestoasă, aidoma celor din ba­
soreliefurile mayașe. Un interes deosebit
a stirnit o sculptură singulară, reprezen­
tând o balenă cu fălcile căscate, presărate
cu dinți (deci o oroa sau un casalot). a
cărei coadă se termina cu un craniu ome­
nesc. in vreme oe spinarea purta o colibă
de trestie în formă de corabie. Sub pfate-
eele animalului erau cioplite sase sfere. Jar
de-a lungul flancurilor sale se distingeau
dungi paralele de la care urca o scară
ducînd spre ușa pătrată a colibei de pe
spinare. Asemenea motive artistice nu
întâlnesc bocit într-un singur loc din lume:
printre desenele uriașe de la Nazca 51 pe
splendida ceramică antică de acolo. De
altfel. Heyerdahl a primit 81 eîieva ul­
cioare înalte de piatră, cu toarte rotunde,
reproduse probabil după ceramica 8ud-a-
maricană. obiecte phalice similare celor gă­
site în Turcia. Irak. Egitpt sau Braea. Pre­
cum și zecd de statuete ale unor bărbați
cu fizionomii europide însă avind lobii ure­
chilor prelungiți artificial. falr-un mod
similar zeilor din mitologia hindusă, ata-
tuete supra-n urnite „Moai-kava-Rava
* U Oa­
menii cu urechi lungi").
Populația albă de pe Insula Paștdui
avea o scriere ideografică foarte compli­
cată, Prin care consemnase pe tăblițele
„rongo-rongo" („lemnele care vorbesc",
cum le-au numit mai tirzlu pdinezlenii),
istoria, legendele șl cunoștințele dobîndite
in milenii de existență. Din nefericire,
luptele dintre cele două populații, precum
și cele ulterioare, dintre urmașii poline-
zienilor. au dus la distrugerea unei părți
din tăblițe, Iar restul au fost arse in 1864
de către misionarul catolic Eugăne Eyraux,
adevărat fiu spiritual al Iul Torquemada.
Intr-un acces de demență fanatică, Eyraux
a reeditat în plin secol al XlX-lea ispră­
vile Inchiziției, făcînd să dispară în c5-
teva zile istoria scrisă a unul întreg popor
și nu s-a mulțumit cu atit, ei a pis Bă
fie răsturnați! puținii coloși de piatră ră­
mași în picioare la Rano Raraku, probabil
pentru a nu le mal vedea expresia dispre­
țuitoare cu care îl urmăreau zelul de a
șterge vestigiile lăsate de viracochas. As­
tăzi nu mal există decît vreo două duzini
de tăblițe rongo-rongo în muzeele lumii
și lingviștii înoeareă zadarnic să le des­
cifreze.
dan apostol
aveți cuvântul!
TOVARASE REDACTOR ȘEF,
Am în față, pe de o parte, partitura
Lacul (de M. Eminescu). compusă de stră­
bunica mea. Laurențfa Bălteanu. șl tipă­
rită în secolul trecut (aflată șl în colec­
ția de note muzicale a Bibliotecii Acade­
miei). iar pe de alta, numărul din
„Săotămîna" (nr. 964 din 9 iun. a.e,). cu
două texte contradictorii : primul, de la
p. 4. aflat cub fotografia interpretului
Gheorghe Sărac, despre care se atestă că
„a imprimat de curînd un disc cu integrala
romanțelor pe versurile lui Eminescu" (disc
pe care nu apare compoziția menționată) ;
al doilea, de la p. 7 din articolul lui Geor­
ge Sbârcea (Eminescu și romanța), în care
se spune că .multe din romanțele pe ver­
suri dc Eminescu au avut vista efemeră a
focurilor bengale".
Aș putea gîndl, măcar ca strănepoată.
că -integrala" nu e integrală 51 că focurile
bengale sînt de durată? Șl că. printre cele
peste zece interpretări muzicale ale Lacu­
lui, compoziția Laurenției Băâtetnm. cro­
nologic prima ori dintre primele, nu e ca­
litativ ultima ori dintre ultimele ?
oana berceanu-diaconescu
cronica limbii românești
scriitura prozastică
(Urmare din pag. 2)
buzunar, cum se piaptănă I (Cu grebla),
îndrăgostit șl îsl I tale barba, eu secera,
șl / auzeam. în interiorul meu un huiet :
Jar 1 se ciocnesc stâncile (Simmegade), zi­
ceam șl amorțeam. / tot cu glodul, ăhă...
la o vrăjitoare / legată, pe plajă, în coar­
nele unul / taur sălbatic, nu ? șl pină cînd
în / sfirșlt. îmi apăreai tu, sirenă, cu I chip
de soră mal mare. M dă și 1 eu trup de
pasăre, să / mă culci (că ? dormi pe
picioare, bă.,.) obligatoriu, după / amia­
ză / (hă)".
Ce zice criticul despre o atare „scriitură
prozastică" ? zice, textual : „Poezia are
prospețime, vigoare și haz". In ce, anume,
constau prospețimea si vigoarea — este
greu de spus — doar că ea are haz — nu
încape îndoială l
■■■■■■■■■■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■■■■■■■■■■■■■
al lui Mimi, peste jeanșl a Îmbrăcat nlșbe
pantaloni obișnuiți, pe care i-a scos apoi
în stația de autobuz. -Toți cel de fa Art
College au crezut că sînt un Teddy. Apoi
am devenit mai moderat, deși la pantaloni
etrimți șl la culoarea neagră nu am re­
nunțat. Arthur Ballard, unui dintre pro­
fesori, spunea că ar fi cazul să port pan­
taloni o idee mal largi. Era de treabă
Arthur Ballard =■ m-a ajutat eă continui
studiile, cînd toți ceilalți voiau să mă dea
afară. De fapt, nu eram un Ted, ei
doar un rocker. Dacă aș fi intUnit un
Ted adevărat, cu lanțuri și cu gașcă pro­
prie, m-aș fi speriat de moarte. Cu timpul,
am căpătat mai multă încredere în mine
— o ignoram pe Mimi, plecam mai des de
acasă șl mă îmbrăcam cum vroiam. II
invidiasem dintotdeauna pe Paul că purta
ce haine dorea, neținînd seama de opinia
tatălui său. La colegiu, m-am trezit la
secția de design de carte, deși eu aș fi
optat pentru cea de ilustrație sau pictură.
Aceea era secția pentru elevii slăbi. Am
picat toate examenele. Cu toate acestea,
simțeam că precis voi face ceva deosebit.
E-adevărat că in unele momente mă cam
îndoiam. Cînd Mimi îmi arunca desene
sau încercări literare, îi spuneam : „Cînd
voi fi celebru, ai să regreți" șl chiar
credeam ce afirmam. De fapt, nu știam
exact ce vreau să devin, exceptînd ima­
ginea milionarului excentric De care mi-o
făurisem pentru viitor. Visam ia o căsă­
torie cu o femeie foarte bogată și în felul
acesta, reușind tot ceea ce-mi voi dto-
*.
pune>
Julia, mama lui. era in continuare de
acord cu felul lui de a înțelege și de a-și
23 IUNIE 1989
Surprinzător «te faptul eă referlndu-se
la asemenea incontinențe verbale, debitate
In disprețul oricărei logici ■ frazării, cu
fărîmitări de tipul celor marcate prin bare
oblice, criticul declară că. în felul acesta,
..poetul decupează versurile fa ssa
incit dauzufa să nu coincidă niciodată cu
pauza sintactică". Dacă știm — ennt con­
fel
vins că șl criticul știe — ce esta ua vers
si ce se înțelege prin elauzulâ, stimei,
cum putem vorbi de cea ce ai re spune,
cînd. de fapt avem in faU o destinată,
haotică narațiune î...
Dar. și mai surprinzătoare se vădește
s fi încheierea pe care o formulează cri­
ticul la analiza scriiturilor prozasiice. Ci­
tez • „Livlu Ioan Stolclu este un poet ori­
ginal, unul din cel mal Înzestrați ei ge­
nerației sale. El trebuie citit fără preju­
decățile puriste de care continuă să fie gre­
vată receptarea poeziei tinere înlr-o anu­
mită critică. A venit timpul ca „prozais-
mele- sale (mai ales fa debut), scriitura
elocventă 51 celelalte să nu mai fie con­
siderate ncDoetice. Literatura se schimba
după cum vrea ea. nu după cura ne fa’
chinuim pol".
Dună cum se vede, criticul îsl fa unele
măsuri de precauție, socotind că, astfel,
împiedică orice eventuală replică, dat
fiind faptul că autorul acesteia, chipurile,
ar face dovada că este condus de.., pre­
judecăți puriste I
Nefiind. însă, oazifl să mal discutăm 1-
deile din pasajul citat, pe cît de noi, pe
atât de bizare, să spunem eă. mai degra­
bă = parafrazîndu-1 pe autorul lor — a
sosit timpul ca editurile 81 chiar unde
publicații să nu mal prăpădească hlrtia.
scumpă, dună cum se glie. pentru a ti­
pări tot felul de — eu sau fără ghili­
mele — prozaisme. despre care dicționa­
rele — șl nu numai ale limbii noastre —
arată clar ceea ce sînt : nfatitudini. bana-
tităti...
la eminescu
(Urmare din pag. 1)
lui, trebuie să pomenim și admirabilele
creații ale lui Alexei Mateevici, tribun­
al graiului popular autohton. Pe de altă
parte, este evident faptul că o cultură
se impune și datorită ariei de răspîndi-
re a limbii în care e formulată. Limba
română, deși păstrează într-un grad mai
mare puritatea limbii matriciale, îșl poa­
te vehicula mai greu valorile spirituale
fiindcă puterea ei de circulație este mai
iredusă decît cea a limbilor surori. Pu­
tem înfrîngo acest handicap numai o-
ferind valori mai nepieritoare decît a-
rama. Cu marea ea intuiție artistică,
Luceafărul poeziei românești a știut să
tempereze la vremea lui noul val al
„junilor corupți", opunîndu-le nu nu­
mai monumentele eroice ale trecutu­
lui, ci niște cariatide perene ale
spiritualității românești fără de care a-
coasta nici nu poate fi concepută. Și
una din aceste cariatide este el însuși,
valoare exponențială de care amatorii ae
demitizări încă n-au reușit să se lege.
Poezia hii Eminescu rămîne valuta
principală cu care ne putem prezenta
oriefad la bursa valorilor europene. Am
înregistrat dndva ?! aprecierile unor
„esteți" care găseau că, tradus în fran­
ceză, Eminescu este un fel de Lamar-
tine, și atita tot. Aceasta fiindcă nu am
avut traducători de marcă al poeziei Bale
care să umble la esențe, ci doar niște
dascăli cuminți, cunoscători aproxima­
tivi ai celor două limbi care credeau că
o poezie șe traduce suficient numai prin
echivalarea cît mai corectă a cuvin­
telor.
La o sută de ani de la înălțare, ge­
niul lui Eminescu dăinuie mai actual
ca oricînd în noi, lingă noi, deasupra
noastră. In noi, întrucît credem în nemu­
ritoarele sale versuri și 1 le recităm în
toate momentele cruciale; lingă noâ e
zilnic In grădina Ateneului: o zeitate
de bronz așa cum a visat-O Angbel, în­
conjurată de păsări și de copii in Btraie
de sărbătoare. Deasupra noastră pluteș­
te ca un astru vizionar, așa cum l-a
pictat Bălașa, orbitor în puritatea M
sempitemă, plutind senin Intre ede două
orizonturi albastre: cetr și pămînt, pre­
cum Cuvîntul din legendele jnzilor, adi­
că precum graiul demiurg, slagurul e-
xlstent înaintea marelui moment al crea­
ției oosmice.
*
trăi viața Devenise. în ochii lui John,
mal importantă dec.it Mirai, Avea multă
încredere în ea, pentru că vorbeau a-
ceeași limbă, iubeau aceleași locrari,
urau aceeași categorie de oameni.
La 16 iulie 1958, Julia moare însă ln-
tr-un accident.
John îșl amintește : „îmi petreceam
weck-end-ul 1a Julia ți la Twitchy, Ea
plecase pînă fa Mimi. La un moment
dat. a venit un polițist care ne-a anunțat
accidentul. A fost cel mal îngrozitor mo­
ment din viața mea. Am luat un taxi piuă
la Sefton General Hospltal, unoc fusese
transportată, dar nu am fost în staTe să
o văd. Atunci simțeam că nu mai un nici
o responsabilitate față de cineva".
Pentru John, moartea mamei iul a în­
semnat o tragedie.
„Niciodată nu a arătat însă ce simțea"
spune Pete Shotton. «Era exact ca atunci
cînd Q băteau profesorii. Exteriorul nu
trăda nimic din frământările lui. Nici
după aceea nu a vorbit deloc despre Julia,
sau despre durerea hui — în schimb «e
purta îngrozitor cu prietenele lui. Ml-o
amintesc pe una dintre ele țiplnd la el :
„Nu-țl bate joc de mine, pentru că mama
*
ta a murit"
. Și doamna Harrison I?i
amintește de efectul pe care dispariția
mamei i-a avut asupra lui John : .Era
eu citeva luni înainte de moartea Juliel.
Băieții veniseră la noi să exerseze șl. după
ce le-am dat sa mănînce. l-am auzit pe
John spunindu-i lui Paul : Nu știu cum
poți să stai aici și să te comporți normal,
știind că mama ta este moartă. Cred că
eu aș înnebuni Cînd a murit mama lui,
___________
top
știri
O Deși vremea n-a fost tot timpul d«
partea turiștilor, „litoralul muzical" a de­
marat în „forță". La n iunie a debutai
spectacolul „Muslc-Hall la Internațional’
(în stațiunea Olimp). Afiș tentant: Mireea
Baniclu, Marina Scupra, Daniel Iordâ»
chioae Sanda Cîrstea Nac Tarnoczj (fos­
tul vocalist al grupului Pro Musica). Ga *
briei Dorobantu Doru Tufiș Mirela Scro-
ban șl Nicolae Moranciu, Trupa de dans c
are în frunte pe Aglae Gheorghe • Grupul
timișorean Cargo. după o serie de concer­
te susținute la Costinești, s-a stabilit 1»
restaurantul „Pelican" din Saturn • Iris
va activa la „Marea Neagră" din Neptun
• în Stațiunea Tineretului Costinești a
avut loc al 3-lea spectacol „Ritmurile ti*
nereții". desfășurat la Teatrul de Vară, vi­
neri 9 iunie, de la ora 15! Am menționai
ora pentru a sublinia pofta de muzică a
tinerilor care au suprapopulat teatrul, deși
norii au amenințat tot timpul programul
(amînat o dată din cauza vremii). Au ofe­
rit recitaluri mult aplaudate Dana Bartzer,
Lul2a Petcu, Silvia Dimitrescu, Dan Crei-
merman și grupul Redivivus (care și-a
început astfel activitatea în Costinești) •
Grupul Holograf a încheiat un turneu de
10 zile (Sibiu. Brașov, Sf. Gheorghe ș.a.),
în ultimele două localități (Rîmnicu-Vîlees
și Cîmpulung-Muscel) avîndu-i în deschi­
dere pe talentațll adolescenți de la An­
tract, Remarcăm cele 3 melodii noi din
repertoriu ce urmează să fie incluse pe cel
deal 4-lea album • In sfîrșit, au apărut
discurile lui Adrian Damineseu și Miresa
Baniclu! a Un interesant top in revista
americană „Circus" din luna iunie indică
cele mai bine vîndute LP-uri: 1. .Appetite
For Destructlon" — Guns N’Roses ; 2. „Vo­
lume One“ ■— Travelîng Wilburys; 3)
.JJont’t Be CrueO" — Bobby Brown. Fină fa
locul 20 apar Tone Loc. Enva. Paula Abdul
(debuturi) și consacrații H.E.M. („Green"),
Bon Jovi, Def Leppard șl Journey.
top „u“ — top „p“
SECȚIA ROMANA : a. 1,1,10. O Zi —
Ricky Dandel ; 2,2,8. Firul de lumină —•
Lulza Petcu ; 3,4,6. In fiecare zi — Lore..
dana Groza ; 4,5,4. La plimbare — Crina
Mardare și Doru Căplescu ; 5,9,3. Dormeau
pe o frunză două stele — Mirabela Dauer ;
6.3.10. O floare pentru mai tirziu — Mă-
aaiina Manele ; 7,10,2, Dimineața în culori
— Mihai Constantincscu ; 8.3,5. Cît aș fi
vrut să te chem — Mibacla Runceanu ;
9,—,1, Fata cu ochi verzi — Adrian Dami-
neșcu • 10,—,1. Ce s-a-ntimplat ? — Silvia
Dumitrescu. b. 1,1,7. Dă-mi o veste —
Compact ; 2,2,4. Hora străbună — Semnal
M. ; 3.5,4 Cum ar trebui — Roata ; 4,3,7.
Primii’ pași — Riff 5 S,4,6 Tinerețea pa­
triei = Autograf ; 6,9 2. Gindul meu —
Antract ; 7,B,4. Speranța visului — Cros ;
8,7,8, Poveste cu un clown — Kripton ;
9.10.2. Te-am sunat pentru prima dată —
Fonic : 10,—,1. Iubita mea — Grup ’ÎL
SECȚIA STRĂINĂ t a. 1,3,3. Stop — Sam
Brown ; 2,5,3. Love Trfiin — Holly John-
ion : 3,1,8. When Love Comes To Town
— U2 (cu B.B. King) ; 4,7,3, Everything
Counts — Depfiche Mode ; 5,9,2. This Time
I Know It’3 For Real — Donna Summer;
6.4.11, Leave Me Alone — Micliael Jackson ;
7.10.2, Too Many Broken Hearts — Jason
Donovan : 8,8.3. Celebrate The World —
Vfomack ts Womack : 9,2,4, You’re Not
Alone — Chicago ; io,—,1. Forever Your Giri
— Paula Abdul. b. 1,1,9. Hold On — Yngwie
Malmsteen's Rising Force ; 2.3,3. Ready
For Love — Gary Moore ; 3,2,8. Lay Your
Hands On Me — Bon Jovi ; 4,4,6. State
Euphoria — Anthrax ; 5,6,3. One — Metalli-
ea ; 6,5,4. Love Me — Tesla ; 7,7,3. Your
Mama Don't Dance — Poison ț 8,10,2. Para­
dise City — Guns N’Roses ; 9,—,1. Shaxe
It Up — Ead Company ; 10,—,1. RocRet —
Def Leppard.
SECȚIA MUZICA POPULARA : 1,2,6, Fe­
tele de la Cicir — Ghlță Bacin ; 2,3,4 Pe
dealul eu florile — Lia Lunga ț 9,1,9. Simi-
nocul — Filuța Bogdan ; 4,4,5. fa, vale la
cherhana — Floarea Tănăsescu ; 5,5,2. La
Buzău pe-o mărgioară — Viorica Sandu.
andrei partoș
talon top-4 (iunie)
John nu părea să-și fi pierdut mințile,
dar nu mai ieșea din casă. L-am trimis
pe George să-1 convingă să cînte în eon-
tinuare cu grupau 81 să nu stea în casă
năpădit de gloduri negre. George «fa
Îngrozit de ideea că eu aș putea îl ur=
mătoarea mamă care va muri. Mă b»’
praveghea tot timpul, Iar eu l-am apus aa
nu fie caraghios, pentru că eu nu aveam
de gind să mor". După dispariția Juliel,
john 8=a apropiat șl mai mult de Paifl»
Acum » unea ceva în piua. Colegii de la
Ari College spuneau însă eă devenise ma3
sarcastic, mal Indiferent față de eel sm
jur. Thelma Plckles, una dintre smicâe
hil John, îșl amintește cum cellalti tineri
11 venerau pur și simplu - erau fascinați
de atitudinea lui față de viață, de Fp’
sonalltatea Iul extrem de complexă |
„John nu avea niciodată bani. Tot timpul
se Împrumuta și pe multi li convingea
să-i cumpere cartofi prăjiți, băuturi sau
țigări. Cred eă mai are încă datorii. Avea
însă un soi de magnetism, căruia nimeni
nu-1 rezista".
«John dovedea o lipsă de respect totală
față de majoritatea lucrurilor dar, cum
spuneam, avea o grămadă de admiratori.
Mi-amintesc o fată care era nebună după
el și plângea tot timpul din ori cin a lui».
Adaptare de
gabrîela șeicaru
andrei eugen
(Va urma)

Grația și feminitatea slnt atributele
profesiei de manechin, cum ne de­
monstrează și DANA CONSTANTINESCU
(de Ia întreprinderea „Aflesgo")
moda
mini-motive...
...Somptuoase mătăsuri. Imprimate sau
brodate, vor parcă să ne facă viața ama­
ră, nu pentru că am fl Insensibili la far­
mecul si distincția pe care o au veșmintele
confecționate din aceste materiale, dar
din motivul lumesc că a Te avea Înseam­
nă să le dobîndești...
...se spune că atunci clnd griul. culoarea
perlei senioriale revine în modă, toți știu
că vara cu ale sale delicii nu va întlrzia
să apară cu întreg cortegiul el de bucu­
rii. șăgălnlcil. melancolii. Rochiile drapate
pentru plajă sunt în actualitate dar, pen­
tru ea silueta să se asemene celei a unei
faroane (care nu-șl pierde alura fragilă,
în ciuda umerilor foarte mari și ridicați)
și după bunul lor exemplu, rochiile drapa­
te ale acestei veri au respectivele .per-
nute“ deasupra umerilor : mai mari sau
mal mici nu mai contează umeri de fe=
mele sănătoasă, care a oracticat culturis­
mul trebuie să vadă ochii Ironici al soare­
lui. cel întrebători ăi lunii... Să ne în­
toarcem însă la „gri". Nu am aflat încă
motivul exact pentru care această non-
culoare este cu vervă admirată, eu asi­
duitate pronusă pentru maj toate veșmin­
tele de doamnă și domn, griul cîștigînd
cu repeziciune teren sl în garderobele a-
dofescentilor și eo-niilor. Există însă o cla­
uză în propunerea creatorilor de modă
prin care se enunță cerința ca în cos­
tumația gri să existe un accent de cu­
loare luminoasă si vie : sore exemplu un
slmnîu cordon din oiele. roșu, o eșarfă din
voal viu colorată colier sau cercei ase­
menea, în fine, în chiar „construcția18 res­
pectivului veșmînt gri se oot insera man­
șete. gulere, buzunare simple decupaj?
decorative din material care folosesc cu­
lorile spectrului...
...val cuâorlle spectrului cît de mult do­
rim să Ie recunoaștem în sama produsele r
cosmetice destinate frumosului, de milenii
practicatului... joc de-a machiajul. Și cît
de folositor este un machiaj bine gîndit,
inspirat armonizat la această costumație
gri a verii care, oricum, chiar în sec­
vențe scurte (în pronosticuri meteo nu mal
credem), va veni... Că avem nevoie de
espadrllele atît de bine de purtat nu mai
scriem pentru că bănuim cineva se va fi
gîndit pînă acum la această dorință.„
...rămîne doar să vă mai -aducem la cunoș­
tință că satinul caleîdoscoplc Imprimat va
folosi pentru bluzele ce se vor purta pe sub
taloarele din jerse, tweed sau lînă (gri, bi­
neînțeles) ale sezonului care începe oda­
tă eu stagiunile Instituțiilor în care nevo­
ia noastră de cultură este satisfăcută si
prinde arini...
annunziata
diverse
• Arată s! ei alt­
fel de cînd s-a tuns
la cao...
• Fumtnd numai
tlsărl Bucegl. l-a
găsit la micro cu
munți pe plămîni.
Aparatul nu a
mai funcționat
cred că pe undeva
are un defect stri­
cat.
® Si ascultă ce-ti
spun. — bună să
fie Doezls că o poți
rete...
• Alo. șl vezi că vin mal tîrzlu drăguță.
— m-au claustrat niște amici tn restau­
rant...
• Au adus șl ne La Vaslui filmele .Lo­
vitura fulgerătoare- si .Războiul stelelor-1
A, da „Pălitura crînșenă" și „Gilșeavă pe
ser- tarii filme... I
• E'aruX pornește eu toate liniile ma­
ritime la atac...
i Are o tun soare curioasă. Da s-a tuns
eu sanea oe cap
• Vezi, țigară 1-al cerut dar bună ziua
nu i-ai dat 1 Da. dar trebuia să-i dai tu
n-af văzut că eu eram cu bagajele tn
mina t
dumitru dumîtricâ
NR. 25 (966), VINERI
filatelia pe scurt
La exDdziția filatelică mondială Bulgaria
•89. filatriistll români au obținut o gamă
largă de medalii irtcepind cu aur si ter-
mlnînd cu bronz după cum urmează : aur
— Const. Milu : vertneM mare — V. Po-
descu : vermeH : Em. Săvoiu Nerva Tîr-
năveanu. M.Popovici. P. Oprea ; argint
mare — Răzvan Popeseu : argint : Lillana-
Irlna Ele Alex. Bartoc. Flavius Martin
(tineret); bronz-argințat: Gh. Negulescu,
Const. Drăgușin, C. Bosoancă; bronz : Ovi-
dlu Demeirescu șl Tr. H. Fărcașu • în
întreaga tară se comemorează filatelic cen­
tenarul morții lui Mihai Eminescu. Men­
ționăm. dintre cele mal recente ștampile
ocazionale realizate : 1. La oficiul poștal
tranzit Brașov, la 15.06.89.12, cu inscripțio­
narea: „Mihai Eminescu 1889—1989 Cente­
narul morții Luceafărului poeziei româ­
nești". : 2. La oficiul poștal Arad 1. Ia
15.06.89, cu inscripționarea : „1889 Centenar
1989 Mihai Eminescu" : 3. La oficiul poș­
tal București 45, la 15.06.1989, cu inscripțio,
narea : „Mihai Eminescu 100 ani de la
moarte. 1850—1889“ : 4. La același oficiu
poștal, la 26.06.1989. cu inscripționarea :
„Expoziția filatelică de tematică generală
Omagiu marelui Eminescu 1850—1889“ : 5.
La Iași, la 25.05.89. cu inscripționarea :
“Centenar Eminescu. Colocviul studențesc
Mihai Eminescu. ediția a XV-a. Iași 25—28
mal 1989“ : 6. La Baia Mare, la 15.06.89
cu' inscripționarea ..Centenar Eminescu
1889—1089“. 7. La ’Putna. la 15.06.89. cu
inscripționarea : „1889—1989 Centenar Emi­
nescu șl Putna“ : 8—9. La Suceava la
15.06.89. cu inscripționarea : ..Expoziția fi­
latelică șl numismatică Centenar Emines­
cu, 15—22.06.1989“ A La Botoșani, la 14-06.89
au avut loc vernisajul si palmaresul ex­
poziției filatelice naționale Eminesciana
'89. al cărui palmares arată astfel : rang
de vermell mare — vova Bobos : vermeil :
Mlrcea Ardeleanu șl Valentin Berezovschl:
argint mare : Co-rnel Alexandrescu. Elena-
Livia Hendrea. Ioan Șahinlan. șl Cristina
Handra (tineret) ș.a.m.d. Au participat 38
colecții din aproape 30 de ludețe. Mihai
Pastramagiti a machetat o frumoasă ștam­
pilă ocazională (și un plic special), ca 81
Dentru expoziția numismatică deschisă la
9.08.89. Organizarea a surclasat net valoa­
rea exponatelor, după cum a constatat șl
președintele grupării „Astroîila", prof.
Ștefan Nicolau A Cu prilejul raliului auto­
mobilistic ..Ceahlău". Dan Losna din Pia­
tra Neamț a ■ machetat un Plic special și
o ștampilă ocazională, utilizată la 19.05.89.
• Ioan Marc din Jlmbolla ne-a trimis ma­
terialele filatelice realizate Dentru expozi­
ția filatelică interjudețeană Agrofila **89,
între care un plic special, o maximă si 2
ștampile ocazionale machetate de Dan Tă-
-an.
mihai neagu basarab
cronica șahului
® A sosit vacanța? Cum 'șl petrec marii
maeștrii răgazul între două competiții’ Ia­
tă o întrebare la eare ne va răspunde ma­
rele maestru englez Jonathan Speelman :
.Mi-ar place să spun că îmbogăți ndu-ml
cunoștințele l Dar nu prea este cazul. Ju­
cătorii de șah au o viață emoțională ine­
gală, El trec fără încetare de Ia o atare
de exaltare în perioada turneelor la o sta­
re de decomprimare. Această stare este în
mod evident necesară. Este foarte grea
să-ți organizezi timpul atunci cind nu
joci. în general, mâ destind vizltindu-ml
prietenii, hoinărind prin muzee, teatre, ci­
nematografe. Cred că aceste repaosuri ar
trebui să fie la fel de Importante ca și
turneele. Fac parte dintr-un grup care se
intîlnește cu regularitate pentru a vorbi
de poezie, citind. Scriu șl eu poezie, dar este
ceva foarte personal... Poezia. Pentru un
spirit rațional cum este al meu, cred că
este un bun exercițiu Ea face să lucreze
imaginația respectînd anumite reguli de
rigoare (ritm, rimă). Este un mijloc exce­
lent de a face ca cele două emisfere ce­
rebrale să facă gimnastică!".
A DIAGRAMA
SAPTAM INII (Il-f-
15) Albul mută șl t
da mat în două
mutări. Autor: M. .i w
Vukeevlc — Pre­ O
miul n — B.C.M.
1972. Controlul po­
m» 1 reasca) au îneîntat asistenta prlntr-un
ziției: alb — Rf6
De8 Td8 Tfl Nd6
Ne2 Ce6 Cf5 pd2 e7
g2 negru — ---- Re4
Dbl Ta3 Tel Nd5
Ngl Ca2 Cdl pa4 k-.
b5 c5 d4 g5 h2 h6.- • — Soluția din. numărul
precedent (M. Etosic) blocus.. 1...
Stosic) LN112! uiuvua
Rc3 2.Ne5 mat l...Rc5 2.Ngi mat 1... ReS 2.
Ngl mat.
mihai hâbeanu
curier
_Î?OR5SC SA CORESPONDEZE: Ștefăneseu
Zolca Constantin și Ștefăneseu Violeta Ofe-
lia. Bd. Republicii 84 A. bl. Al, et. 8, sc.
C. ap. 45 8650 Medgidia — muzică (Șt.
Hrușcă Modem Talking. Joy Klm wilde.
M. Jackson). film, schimb de ilustrate, o-
feră postere si fotografii cu Șandra Eu­
rope. Jeniffer Rush. A-ha. abtlbllduri cu
diverși cîntăreti si formații : Mlhăescu An-
d| (20 de ani) Str. Deva nr. 6. — Craio-
" 1100 ~
va — muzică (L. Groza G Cotabiță. Rod
Stetvard, Duran Duran). oferă postere șl
afișe la schimb precum si colecția _Ma-
gazln istoric" 1967—1988 : Cristlna lonescu.
Aleea Poiana Sibiului nr. 1. bl. C4, sc. C.
ao. 91 77313 București — literatură
„„eratura iuui
film
muzica diverse : Mănceanu Pefronela Str
Mlrcea cel Bătrîn nr. 13. bl. 0 8. sc B
parter ap. 2 6800 Iași - muzică (A. Sl-
milea. Marina Scupra C.C. Catch Modern
Talking). literatură, istorie: Gutman Antoa-
nela (35 de ani). Aleea Strunga nr. 8. bl.
41. se. B an. 32 2000 Ploiești — diverse :
Petrescu Romeo. Str Calomflrescu 12
seet 3, București — matematică fizică di­
verse : Minciună ion. Zona Abator bl. 78
A. ap. 5- 1400 Tg. Jîu — turism istorie
schimb de publicații românești apărute
între 1975 — 1988 discuri de muzică ușoa­
ra ilustrate si materiale turistice ■ Stama-
te Nlcolae, Str. Unirii nr. 51 bis 8700 Con-
sîsnta — teatru actori (Marilya Morroel i
23 IUNIE 1989
Grigoraș Cătălina-Dlana. Str. Prevederii
nr. 24. bl. G 4—G 5. sc. B. et. 1. ao. 42.
74592 București — afișe. Informații, foto­
grafii cu Modern Talking oferă. fotografii
cu cîntăreti si fotbaliști.: Dine
* Daniela
(18 ani). Str. Pictor Iscovescu hr. 28 bis.
2000 Ploiești — muzică ușoară (Dida Dră-
gan. Toto Cutugno. Sandra) muzică sim­
fonică (Cealkovski Strauss Beethoven).
dans. film, teatru, ooezie. fotbal („U-
Craiova) : Dumitrache Marius-Victor Bd.
Independenței bl 6PP. sc. D. et. 1. an. 3.
micro 8. 02OO Tirgoviște — (Klss. Accent,
Judas Priest. Genesis. Iris). Doezie. filme
și actori : Macsut Adriana.. Calea Bucu­
rești. bl. F6, sc. 1, ap. 15. 1100 Craiova —
poezie critică literară SF paleoastronau-
tică creație vestimentară, muzică, sport.
asterisc
sport
steaua, cupa de aur
Iată că, după o cursă epuizantă. Steaua
și-a pus din nou, ta vitrina cu trofee, cu­
pa de aur a campionatului. A fost o ur­
mare firească a dăruirii vitezlștilor, care
au luptat din răsputeri, s-au pregătit se­
rios șl au crezut doar în victorie și spec­
tacol. Cursa celor din Ghencea a fost pre­
sărată cu destule obstacole, insă ei au
reușit să le treacă pe toate, datorită ta­
lentului și unul nemaipomenit spirit de
echipă. Nu trebuie uitat că împotriva Ste­
lei toate adversarele au jucat cu gîndul
la marea surpriză, cu dorința de a În­
vinge cea mai putemieă formație din fot­
balul românesc. I-am văzut, uneori, pe
jucătorii militari la pragul epuizării, dar,
ca prin minune, ei au renăscut și au în­
tors jocul în favoarea lor. Minunați mi-au
părut atunci acești băieți uniți sub culo­
rile clubului ce și-a „deschis" drapelul
prin toate colțurile lumii. Nu-s de Invidi­
at acești tineri cane au părăsit o mulțime
de plăceri, care au renunțat la odihna
de după-amlază, la un film bun, la o
plimbare cu familia, la o dimineață lene-
voasă de duminică, în schimbul unul'antre-
nament obositor ori al unor cantonamen­
te fără sfîrșlt. Numai astfel ei au reușit
să se dedice marii performanțe, să obțină
rezultate la care mulți fotbaliști din lume
visează. Pentru că vltezlștli au pășit pe
cele mal înalte piscuri europene, au luptat
în Cupa Intercontinentală și acum, iată,
din nou au cîștigat campionatul. Talentul
lor, pasiunea, plăcerea de a juca fotbal,
aderarea la ideea jocului colectiv și nă­
zuința victoriei le-au schimbat concepția
despre ce trebuie să se întîmple pe gazon.
Așadar, fotbalul, pentru ei, a devenit o
treabă foarte serioasă l Apoi, în mințile
lor s-a întărit conștiința învingătorului.
Așa el au putut înfringe o mulțime de e-
chipe puternice și au pășit treptele învelite
eu mătase aurie.
Găicînd pe urmele seniorilor, formația de
tineret, condusă, de antrenorul Teodor An-
ghelinl, a reușit să uree pe podiumul com­
petiției, la un singur punct de lider, „Spe­
ranțele" Stelei, promovate în „bloc" de la
juniori, au avut o comportare meritorie,
învingînd în returul competiției pe cele
două adversare de clasă U. Craiova ți
Dinamo. Prezența cîtorva jucători cu mari
perspective în această echipă., stă măr­
turie condițiilor șl grijii clubului militar.
Aluiindu-1 îndeaproape pe Teo Anshrilnl.
neobosițil Munteanu șl Nelu Anghel au
adus un bob de curaj tinerei echipe.
Atunci cînd se muncește cu tragere de
inimă, acolo unde pasiunea este o a doua
natură șl unde condițiile slnt excelente nu
poate răsări decît marea performantă t
dan daudiu tânâsescu
zig-zag
Finala „Cupei României" la handbal
masculin dintre H.c. Minaur Baia Mare șl
Steaua a constituit o reușită deDlină. Atît
turul (24—23 pentru băimăreni). cît și re­
turul (28—27 pentru militari. în Sala Flo-
spectacol sportiv de înaltă ttoută. Trofeul
a revenit. în cele din urmă, echipei H.C.
Minaur Baia Mare, gratie prevederii regu­
lamentare conform căreia victorioasă este
echipa care a înscris mal multe goluri în
deplasare. Astfel, elevi! lui Lascăr Pană șl
Petre Avramescu cuceresc pentru a 4-a
oară „Cupa României". Merituoasă, evident
șl comportarea campionilor țării, steliștii,
• Un frumos succes internațional a obți­
nut săritoarea în înălțime Alina Astafel în
cadrul concursului de la Bratislava, unde
a ocupat locul tatii. înaintea cunoscute­
lor Silvia Costa (Cuba) sl Ludmila An-
donova (Bulgaria). Rezultatul (1.98 m) este
destul de promițător în perspectiva viitoa­
relor mari concursuri. a La Dinamoviada
internațională de ludo desfășurată în ora­
șul polonez Wroriaw. sportivii noștri An­
drei Clinei (categoria peste 95 kg) si zol-
tan Tesarl (categoria 65 kg) au cucerit ti­
tlurile puse în ioc pe tatami. A Toată lu­
mea a fost de acord că derbv-ului rugbystic
Dinamo — Știința CEMlN Bala Mare 1 se
cuvine un premiu de frumusețe Disputa
din ..Parcul Coollulul" din Caoltală a con­
stituit o autentică pledoarie Dentru locul
cu balonul oval, demonstrlnd că acesta
are încă serioase resurse, că rugbyul ro­
mânesc poate denăsl momerrtele mal grele
nrta care a trecut în ultima vreme. Au
cîștigat dlnamovlștil cu 13—10. punctele vic­
torie’ fî'nd realizate de FI. Ion dintr-o lo­
vitură de oedeansă. A Aflată la cea de-a
tn-a ediție, „Cupa IJL.M.S.A.T.“ la tenis de
cîmo s-a derulat, stîrnind interes, ne tere­
nurile complexului .Pelican" din Marriâ’a
De reținut eforturile organizatorilor (cu
dlr. Dum’tru Mîtllțescti. Cn’r,i-
siel de organizare, șl Gheorgbe Casapu, vi-
ceoresedlntele Asociației Sportive
T.A.M.S.A.T, tn Drim-olani ca’-e n-au- avut
deloc o sarcină ușoară dată fiind. Drezenta
in număr mare a sportivilor atlt la se­
niori. cît si la juniori (au participat ceste
IDO de tenlsmen! sl tenismenet Au luai
narte valoroși ocrtiv* 1- *e’e>
ce au oferit partide interesante, dîrz dispu­
tate. Difuzia d» tinerețe a dominat des'gxr
competiția. Titlurile au revenit Florentinei
Cuimene (senioarei Răzvan Cnnstantlnescn
fran'n'-h Vane (lunlcare' Cătă-
iia Naiden (Juniori). • La handbal ju­
niori, anul acesta titlul național a fost cu­
cerit de C.S.ș. Dinamo Brașov, nimeni
alta decît învingătoarea de anul trecut la
juniori n șl juniori I. Deci iată, elevii
antrenorului. Mircea Ioan -Bucă au confir­
mat creșterea valorică. • Trectad la fot­
bal, nu puteam trece cu vederea un ar­
bitraj foarte slab al ..cavalerului fluieru­
lui" (cu ghilimele, deci !) Pândele Ciobana
la meciul de la Curtea de Argeș dintre
Electronistul și Mecanică Fină București,
(Divizia’ C Scria a rv-a) cu multe, prea
multe decizii inverse.
marcel popescu
diafragme
• Clubul englez Chelsea intenționează
să-1 achiziționeze pe tînărul apărător olan­
dez Kenneth Monkou, compoo-0 __u echi­
pei Feyenoord • Nestor Clausel^ iundașul
echipei Independiente și al Naționalei ar=
gentiniene, a deschis un centru sportiv la
Avellaneda, care se numește Nou Câmp șt
cuprinde terenuri de fotbal (afară șl ln-
doors). terenuri de tenis și volei • Eva-
risto de Macedo, antrenorul echipei Ba-
hla, campioana Braziliei, a. trecut la echi­
pa Guarani • Doi foști internaționali bra­
zilieni, Leao șl Orlando, au devenit antre­
nori ai echipelor Palmelras și, respectiv,
Vasco da Gama a internaționalul austra­
lian Edy Crincevici, atacantul iul Ander-
lecht șl golgeterul ultimei ediții a cam­
pionatului belgian, a fost primul care
acum trei ani a lansat moda echipamentu­
lui bermudei „un echipament care per­
mite menținerea unei bune călduri a
mușchilor" susține eL De atunci, tn Belgia
s-au vindut peste 20 000 de astfel de echi­
pamente. Una din primele echipe care s
adoptat imediat moda a fost Girondina
Bordeaux ®Juan Gllberio Funes, masivul
atacant argentinian care n-a prea pus pro­
bleme defensivei stellste în finalele Cupei
Intercontinentale, Tokyo 1986. pe cînd evo­
lua la River Plate, joacă actualmente la
Olympiakoa Pireu, dar s-ar putea să se
întoarcă în țară la echipa Boca Juniors
care se interesează asiduu de el • Abra-
ham Watklns, căpitanul Naționalei Insule­
lor Fidji. a fost suspendat ptaă ia 31 de­
cembrie 1992 pentru că nu a răspuns la
convocarea lotului. Asemenea Iul au pro­
cedat șl alți 17 jucători, toți fiind sus­
pendați pe termene între unul și trei ani
• Hannes Loehr este noul antrenor al e-
chlpel vest-germane Kaiserslautem a Ar­
gentinianul Nestor Fabbrl de la Raclng
Buenos Alres a suferit recent un grav ac­
cident. După refacere, el dorește să joaca
tn Europa; situația lui este destul de com­
plicată. el aparținînd. juctad, prin con­
tract, două treimi pentru Racing șl o tre­
ime pentru echipa columblană Caii • Marea
vedetă Karl-Heinz Rummenigge va pune ca­
păt prodigioasei sale cariere la 30 lume.
La revedere si îți mulțumim, Kalle !
A Franz „Blmbo" Binder. unul din­
tre! cel mai mar! jucători *
aua
trieri dinaintea războiului, a decedat Ia
Viena, în vîrstă de 77 de ant Binder a
jucat 763 de meciuri la ephipa sa Rapid
Vîena. pentfă' care § marcat 1606 golurt
Intre anii 1933—1947, a fost component ai
Naționalei austriece șl ai celei germane,
după care & devenit antrenor la Rapid
viena și apoi la echipa olandeză P.S.V.
Elndhoven.
peter clement
ultima oră
LA GALERIA „EFORIE”, MIRCEA RO-
TARU-PUTNA EXPUNE ACUARELE Șl DE-
SENE. ASTAZI LA ORELE 18.00 VA AVEA
LOC LA GALERIA „CĂMINUL ARTEI"
VERNISAJUL EXPOZIȚIEI DE GRAFICA
SEMNATE DE ELENA BOARIU.
SĂPTAMÎNA
CULTURALA A CAPITALEI
revistă editată de Comitetul
pentru Cultură și Educație
Socialistă al Municipiului
București
Redactoi șef:
EUGEN BARBU
Colegiul de redacție :
Secretar responsabil de redacție ’
ILEANA LUCACTO
CBISTINA ANGELESCU
RALUCA BUNGARZAN
M. N. RUSV
NARCIS ZARNESCU.
Fotoreporter s CLEMENT PETEB
Secretar tehnic : DAN APOSTOL
Redacția : str. Brezolanu 23—?5,
ev IV cod 79,785 BUcUrpSti
rel. 13.73.81.
Administrația : Editura ..Srinteis»
Plata Sctateli 1 tei i7.60.i6
Cititor?! d’n strâinăuite se oot abona
prin .ROMPRESF1LATEL1A
* - sec­
torul export-tmnor, presă P.O. Box
12—201 telex 1S27S prsflr București
Caiea Grlvîțel nr. 64—5»
TIPARUL
L P. .INFORM AȚIA"