Observatorul militar

FONDAT LA 23 IULIE 1859

www.presamil.ro
 ANUL XXII NR. 1 (1188) 3 - 9 IANUARIE 2013  24 PAGINI  1,20 LEI 
EDITOR:
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE

FOTO: EUGEN MIHAI

2 Observatorul militar
www.presamil.ro AGENDA S~PT~M@NII Nr. 1 (3 - 9 ianuarie 2013)
www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

FOTOGRAFIA S~PT~M@NII DESCHIDEREA ANULUI DE INSTRUC}IE 2013

A nul de instruc]ie 2013 în Armata
României a fost deschis luni, 7
ianuarie, în toate unit`]ile Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale. Cu acest prilej, la sediul
MApN, a avut loc o adunare la care a participat
personalul Statului Major General (SMG).
Generalul-locotenent {tefan D`nil`, [eful Statului Major
General, a transmis cadrelor militare c` anul 2013 va fi unul
Foto: Ciprian VL~SCEANU
operare [i înzestrare. Anul acesta va fi un an de referin]`
pentru transformarea [i modernizarea Armatei României,
iar Statul Major General va prezenta solu]ii corecte, eficiente,
viabile [i realiste. {tim unde ne afl`m, [tim ce avem de f`cut,
cunoa[tem vulnerabilit`]ile [i problemele ce trebuie rezolvate
[i de aceea sunt convins c` împreun` vom g`si solu]ii, ce
trebuie atent analizate prin simul`ri [i evalu`ri care s` le
valideze, a f`cut cunoscut generalul-locotenent {tefan
D`nil`. În opinia [efului SMG, 2013 va fi anul restabilirii
echilibrului între nevoi [i resurse, în gândire [i acte normative,

de austeritate, în care se va men]ine deficitul bugetar pentru precum [i în rela]iile dintre oameni.

CONSTAN}A. Marinarii militari au participat duminic`,

6 ianuarie, la ceremoniile religioase din Constan]a [i Br`ila,
ocazionate de S`rb`toarea Botezului Domnului.
La Constan]a, trei plutoane de militari [i garda drapelului
au înso]it procesiunea care a plecat de la Catedrala Sfin]ii
Apostoli Petru [i Pavel spre faleza Cazinoului, iar dou`
ambarca]iuni tip Bombard [i un echipaj de scafandri au
asigurat buna desf`[urare a ceremonialului de binecuvântare
[i sfin]ire a apelor, în timpul arunc`rii [i recuper`rii crucii
din apa m`rii.
La Br`ila, militarii For]elor Navale au înso]it procesiunea
care a plecat de la Catedrala Na[terea Domnului pe Calea
C`l`ra[ilor spre Esplanada Dun`rii, unde s-a desf`[urat
ceremonialul de binecuvântare [i sfin]ire a apelor, iar echipajul
Remorcherului Fluvial 327 a asigurat ritualul de aruncare [i
recuperare a crucii din apa fluviului.

„ DIXI !
Este o onoare pentru mine s` p`[esc
în aceast` institu]ie-fanion a României
României..
Este o institu]ie care de-a lungul
sutelor de ani s-a pus în slujba
p o p o r u l u i rom#n, pentru ca ast`zi
s` avem un stat na]ional unitar.
MIRCEA DU{A FOTO: LOCOTENENT-COLONEL FLORIN AP~F~IAN
Deschiderea anului de instruc]ie
Ministrul ap`r`rii na]ionale
la Brigada 81 Mecanizat` de la Bistri]a.

 PE SCURT  PE SCURT  PE SCURT  PE SCURT

 Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a dispus ca o
NOTA 10 PENTRU COLEGIUL MILITAR
aeronav` de tip C-27 J Spartan, a For]elor Aeriene Române, s`
execute joi, 3 ianuarie, o misiune umanitar` pentru salvarea
vie]ii unui tân`r în vârst` de 17 ani.
LICEAL MIHAI VITEAZUL ALBA IULIA
Pacientul, victim` a unei explozii, suferind arsuri pe 70 la A devenit deja o tradi]ie pentru Consiliul Jude]ean Alba Acest rezultat reprezint` o recunoa[tere a implic`rii
sut` din suprafa]a corpului, a fost transportat de la Cluj-Napoca s` recompenseze, la final de an, pe cei mai merituo[i elevi [i permanente a institu]iei noastre în activit`]ile [i proiectele
la Bucure[ti, fiind asistat pe timpul zborului de o echip` SMURD dasc`li ai jude]ului, pe to]i cei care, prin munca lor, fac cinste educa]ionale ini]iate de Consiliul Jude]ean Alba, Prim`ria
[i de o echip` medical` militar`. Alba Iulia [i Inspectoratul {colar Jude]ean Alba, partenerii
înv`]`mântului. Astfel, în a doua decad` a lunii decembrie,
Interven]ia a fost solicitat` de Ministerul S`n`t`]ii, prin no[tri în realizarea înv`]`mântului de calitate pentru care
la sala Ball Room - Alba Mall, a avut loc Gala Performerilor
secretarul de stat Raed Arafat. Echipajul aeronavei, din cadrul suntem recunoscu]i la nivel local [i na]ional.
2012, un eveniment în cadrul c`ruia au fost premia]i elevii
Flotilei 90 Transport Aerian, a fost compus din locotenent-
care au ob]inut rezultate deosebite la olimpiadele [colare [i Nota 10 ob]inut` de colegiul nostru este rodul unui
comandorul Florin Ianculescu [i c`pitanul Romeo Gârz.
profesorii coordonatori. Gala s-a dovedit o premier` la nivel management de calitate, a muncii în echip`, a d`ruirii [i
 {eful Statului Major General, general-locotenent {tefan
na]ional, unde Consiliul Jude]ean Alba în parteneriat cu perseveren]ei elevilor [i dasc`lilor lor. Cei mai merituo[i
D`nil`, l-a vizitat joi, 20 decembrie 2012, pe caporalul Daniel-
Gheorghe Tuic`, la Spitalul Universitar de Urgen]` Militar Inspectoratul {colar Jude]ean Alba a recompensat rezultatele dintre ei au fost recompensa]i în cadrul Galei Performerilor
Central Dr. Carol Davila. deosebite ale unit`]ilor [colare, elevilor [i cadrelor didactice 2012 cu sume de bani consistente. Este vorba de elevii C`lin
Militarul are o evolu]ie favorabil` a st`rii de s`n`tate [i a fost din înv`]`mântul preuniversitar în cadrul proiectul Julan, Flavius Fundeanu, Mirel Stanca, Paula Com[a [i
transferat miercuri, 19 decembrie, cu o curs` aerian` militar`, educa]ional {coala de nota 10. Alexandra Oltean, pentru ob]inerea locului I la etapa
de la Centrul Medical Regional american din Landstuhl, Competi]ia s-a desf`[urat pe sec]iuni: unit`]i [colare jude]ean` [i rezultatele deosebite la etapa na]ional` a
Germania, la spitalul militar din Bucure[ti, pentru continuarea (pre[colar, primar, gimnazial [i liceal), cadre didactice [i elevi. olimpiadelor în anul [colar 2011-2012. Al`turi de ace[tia au
tratamentului de specialitate [i a recuper`rii. Competi]ia dintre cele 168 de unit`]i [colare a fost câ[tigat` fost premiate profesoarele Stanca Mitrici, Lucia Lupu, Adela
 Un deta[ament de militari, cu un autocamion DAC 665T, de Colegiul Militar Liceal Mihai Viteazul Alba Iulia, premiul Iacob, Simina Dura [i Paraschiva F`rca[, cele care prin munc`
a intervenit mar]i, 8 ianuarie, pentru deblocarea unei ambulan]e ob]inut fiind de 20.000 de lei, iar la sec]iunea cadre didactice, sus]inut` [i pasiune i-au îndrumat pe drumul cunoa[terii,
care a fost înz`pezit` pe raza localit`]ii Pogana, jude]ul Vaslui. din înv`]`mântul liceal, pe podium s-au situat: profesor spre înalta performan]`.
Cei 19 militari din Regimentul 52 Artilerie Mixt`, de la Bârlad, Paraschiva F`rca[ - locul I, profesor Dorina Trifon – locul II [i
au sprijinit ambulan]a pentru a prelua un pacient cu afec]iuni profesor Simina Dura – locul III. PROFESOR PARASCHIVA F~RCA{
medicale grave din localitatea Criste[ti, comuna Puie[ti. De
asemenea, pe traseul de deplasare, militarii au deblocat [i alte
autoturisme de c`derile masive de z`pad`.
Misiunea a fost efectuat` la solicitarea ISU Vaslui. În sprijinul
popula]iei afectate de vremea nefavorabil`, structura de
specialitate a Statului Major General monitorizeaz` permanent
situa]ia meteorologic` [i coordoneaz` ac]iunile de preg`tire [i
interven]ie a for]elor [i mijloacelor MApN.
 Un deta[ament format din 17 militari, din cadrul
Batalionului 202 CBRN Hu[i, a ac]ionat, cu patru mijloace
tehnice, tot \n ziua de mar]i, pentru deblocarea a aproximativ
100 de persoane aflate în trei autocare, lâng` Vama Albi]a, la
nou` kilometri de localitatea Hu[i.
Militarii fac parte [i intervin la solicitarea autorit`]ilor publice
locale.
 Observatorul militar
Nr. 1 (3 - 9 ianuarie 2013)
www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR EVENIMENT www.presamil.ro 3
CEREMONIE DE ÎNVESTIRE
M
inistrul ap`r`rii na]ionale, Mircea
Du[a, [eful Statului Major General,
A NOULUI MINISTRU AL AP~R~RII NA}IONALE general-locotenent {tefan D`nil`,
[eful Statului Major al For]elor Terestre, general-
locotenent Sorin Ioan, [i directorul general al
C eremonia de învestire a
d omnului Mircea Du[a
în func]ia de ministru al
Direc]iei Generale de Informa]ii a Ap`r`rii, general-
locotenent Ilie Boto[, au participat mar]i, 8 ianuarie,
ap`r`rii na]ionale a avut loc la ceremonia de repatriere din misiune a Grupului
sâmb`t`, 22 decembrie, la românesc întrunit de for]e pentru opera]ii
speciale (ROUSOTG1) din Afganistan, la sediul
sediul MApN.
Batalionului Opera]ii Speciale Vulturii.
La activitate au participat
A]i executat misiuni într-un mediu extrem de
viceprim-ministrul Gabriel
complex [i periculos al`turi de alia]ii no[tri din
Oprea, ministrul Corneliu
Afganistan. Sunt mândru de rezultatele dumnea-
Dobri]oiu, [eful Statului Major
voastr` [i v` doresc din toat` inima Bine a]i sosit
General, general-locotenent acas`!, le-a spus ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea
{tefan D`nil`, secretari de Du[a, militarilor întor[i din Afganistan.
stat, comandan]i ai structurilor
centrale din Ministerul Ap`r`rii
Na]ionale [i [efi ai categoriilor
de for]e ale armatei. REPATRIERE
Dup` ceremonie, Mircea
Du[a [i generalul-locotenent DIN MISIUNE
{tefan D`nil` au vorbit cu
militarii din teatrele de
Ministrul Mircea Du[a le-a mul]umit familiilor
opera]ii în cadrul unei
militarilor pentru rezultatele deosebite [i a apreciat
videoconferin]e.
FOTO: VALENTIN CIOB|RC~ activitatea comandantului deta[amentului.
Le mul]umesc membrilor familiei care au dus
 Mircea Du[a s-a n`scut la 1 aprilie 1955, în Topli]a, jude]ul Harghita. A absolvit Liceul silvic greul, care au fost singuri, care au f`cut eforturi atât
din Gurghiu, jude]ul Mure[, în 1974, [i apoi Facultatea de {tiin]e Economice Bucure[ti, în anul 1988. timp cât so]ii sau copiii au fost pleca]i în Afganistan
Între anii 2003-2005, urmeaz` studii de specializare postuniversitare – Managementul Institu]iilor pentru ca aici, acas`, s` fie lini[te [i cei care se aflau
Europene – Institutul Na]ional de Administra]ie, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, [i un masterat în Afganistan s` se gândeasc` numai la misiunea pe
– Managementul Institu]iilor Europene – la aceea[i institu]ie de înv`]`mânt superior. În perioada care o aveau de îndeplinit, a mai spus ministrul
1976 -1986, îndepline[te func]ia de [ef serviciu (administrativ [i Ap`rare Local` Antiaerian`) la Du[a.
Consiliul popular al ora[ului Topli]a [i, ulterior, între 1986-1990, în cadrul aceleia[i structuri, func]ia Timp de peste [apte luni, militarii deta[amen-
de vicepre[edinte. A fost viceprimar (1990-1996) [i primar (1996-2000) al ora[ului Topli]a [i prefect tului românesc de opera]ii speciale au executat
de Harghita (2001-2004). Din 2004 [i pân` în decembrie 2012, când a fost numit la conducerea misiuni de asisten]` militar` în sprijinul for]elor de
Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, a fost deputat în Parlamentul României (2004-2008, respectiv securitate afgane [i alte misiuni specifice for]elor
2008-2012), ministru pentru Rela]ia cu Parlamentul (mai-august 2012) [i ministru al Administra]iei speciale orientate spre neutralizarea grupurilor
[i Internelor (august-decembrie 2012). În urma alegerilor parlamentare din luna decembrie, a fost insurgente care ac]ioneaz` în partea de Est a
reales deputat. Este membru PSD din 1996 [i pre[edintele Organiza]iei Jude]ene Harghita a PSD. Afganistanului.
În perioada 1996-2001 a fost prim-vicepre[edinte al Asocia]iei Ora[elor din România. Alte func]ii, Pentru faptele lor deosebite, membrii deta[a-
activit`]i parlamentare anterioare îndeplinite: deputat, vicepre[edinte al Comisiei pentru administra]ie public`, amenajarea mentului au primit numeroase distinc]ii din partea
teritoriului [i echilibru ecologic (2004-2008); vicepre[edinte al Comisiei pentru administra]ie public`, amenajarea teritoriului autorit`]ilor române[ti [i americane, iar un
[i echilibru ecologic (2008-martie 2010); vicepre[edinte al Camerei Deputa]ilor (februarie-septembrie 2010); lider al Grupului subofi]er a fost decorat cu Medalia Na]ional`
Parlamentar PSD (septembrie-mai 2012). Cunoa[te limbile francez` [i maghiar`. Este c`s`torit [i are doi copii. pentru merit, clasa a III-a, cu însemn de R`zboi.

SCORPIONII
GALBENI
PLEAC~
ÎN AFGANISTAN
M ar]i, 8 ianuarie, în Pia]a Victoriei
din Timi[oara, în prezen]a ministrului
ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, [i a [efului
Statului Major General, general-locotenent
{tefan D`nil`, a avut loc ceremonia de plecare
în teatrul de opera]ii din Afganistan a Bata-
lionului 2 Manevr` Yellow Scorpions.

Este un moment emo]ionant, în`l]`tor, aici, la Timi[oara,

unde peste 500 de bravi militari ai na]iei române, o na]ie mândr`
[i demn`, pleac` în cel mai periculos loc din lume. {i-au asumat
aceast` responsabilitate cu mândria de a fi român [i cu
demnitatea osta[ului de a-[i face datoria atunci când na]ia i-o
cere, le-a spus celor prezen]i la ceremonie ministrul ap`r`rii
na]ionale, Mircea Du[a.
Ministrul Mircea Du[a le-a transmis militarilor care pleac`
în Afganistan c` îi va sus]ine [i le va asigura condi]iile necesare
îndeplinirii misiunilor: Noi, românii, [i eu, în primul rând ca
ministru, suntem obliga]i s` facem eforturi deosebite [i le vom face
în a[a fel încât dumneavoastr` s` ave]i asigurate condi]iile materiale
[i financiare în vederea îndeplinirii misiunii pe care o ave]i.
Ca ministru al ap`r`rii v` doresc, în preziua plec`rii
dumneavoastr` în misiune, s` v` întoarce]i s`n`to[i acas` [i v`
urez s`n`tate, succes [i, pentru c` suntem la început de an,
tradi]ionalul La mul]i ani!
La festivitate au participat directorul SMG, general-maior
Avram C`t`nici, [eful Statului Major al For]elor Terestre, general-
Defilarea Batalionului 2 Manevr` Yellow Scorpions.
locotenent Sorin Ioan, comandantul Diviziei 4 Infanterie
Gemina, general de brigad` Dumitru Scarlat, comandantul
Brig`zii 18 Infanterie Banat, general de brigad` Gheorghe
Simina, reprezentan]i ai Ambasadei SUA la Bucure[ti, cadre
militare în rezerv` [i retragere, reprezentan]i ai autorit`]ilor
publice locale, jude]ene [i ai institu]iilor din sistemul na]ional
de ap`rare, familiile [i rudele militarilor Batalionului 2
Manevr` Yellow Scorpions.
Am parcurs o perioad` de preg`tire în care ne-am instruit
a[a cum vom lupta. Am beneficiat de toate resursele necesare,
astfel încât standardele [i obiectivele de instruire s` fie îndeplinite
în totalitate. Suntem perfect con[tien]i de provoc`rile care ne
a[teapt`. {tim ce avem de f`cut [i suntem o echip`. Experien]a
militarilor din batalion care au participat la misiuni în teatrele
FOTO: DANIEL NISTOR
de opera]ii din Irak, Kosovo sau Afganistan au adus un plus
considerabil de valoare pe timpul preg`tirii [i sunt convins
c`-[i va demonstra efectele în misiune. V` asigur c` vom ac]iona
a[a cum ne-am instruit, astfel încât la ceremonia de întoarcere
în ]ar` s` raport`m misiune îndeplinit`!, a declarat în discursul
s`u locotenent-colonelul Cristian-Daniel Dan, comandantul
Batalionului 2 Manevr` Yellow Scorpions.
Militarii Batalionului 2 Manevr` Yellow Scorpions vor
îndeplini în zona de responsabilitate din Provincia Zabul, timp
de [ase luni, misiuni menite s` asigure un climat de securitate
oportun transferului responsabilit`]ilor c`tre for]ele de
securitate afgane.
MAIOR SORIN HOMEAG
4 Observatorul militar
www.presamil.ro LINIA |NT@I Nr. 1 (3 - 9 ianuarie 2013)
www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

P e timpul ceremoniei de plecare în teatrul de

opera]ii, militarilor Batalionului 191 Infan-
terie Colonel Radu Golescu din Arad li s-a înmânat
DARURI DE LA COPII, DARURI
un drapel tricolor, pe care erau scrise mesaje de Scrisori pentru eroi
sus]inere din partea unor copii, cu îndemnul: V`
Drag` eroule,
a[tept`m acas`!, precum [i mai multe desene ale
acestora. Le mul]umim celor mici [i le promitem c` Locuiesc în Kent, Washington. Sunt în clasa a IV-a, la Sunrise Elementary
School. Înv`]`toarele mele sunt doamna Smith [i doamna Carson. Care este
drapelul [i operele lor ne vor înso]i în misiune, iar la
culoarea ta favorit`? Ale mele sunt albastru, argintiu [i purpuriu. Ai un
întoarcere, vor sta la loc de cinste în unitatea câine? Eu am [i îl cheam` Buddy. Cred c` este interesant s` fii soldat.
noastr`, a spus atunci comandantul batalionului, Mul]umesc c` ne aperi.
Cu drag, Maneh
locotenent-colonel Iulian Daniliuc.
A fost un moment emo]ionant, ce a r`mas în Sute de astfel de scrisori apar]inând copiilor din US, înso]ite de cadouri
simbolice, au primit militarii de la Golden Lions, în preajma S`rb`torii
inimile militarilor [i, a[a cum li s-a promis, drapelul
Na[terii Mântuitorului. Au fost clipe emo]ionante; ne-am dat seama c`,
[i desenele lor sunt aici, al`turi de noi, la mii de undeva, într-un col] de lume, exist` cineva care se gânde[te la noi. Un Acum, când tr`im în era tehnologizat`
kilometri distan]` de cas`. S`rb`torile de iarn` au militar din batalion, maiorul Florentin Laz`r, nu a ezitat s`-i r`spund` a e-mailurilor, Facebook-ului [i a apari]iei
feti]ei din Kent: on-line a fiec`rei informa]ii, totul se petrece
venit, g`sindu-i pe militarii ar`deni în toiul cu atâta vitez`, încât pân` reu[esc s` a[tern
misiunilor, angrena]i permanent în men]inerea aceste gânduri, probabil iPhone 6
Drag` Maneh, înlocuie[te iPhone 5, iar deja demodatele
climatului de securitate în provincia Zabul. tablete vor fi devenite istorie. Totu[i,
Numele meu este Florentin [i sunt ofi]er
în Armata României. România este o Feti]a [i so]ia caporalului
]ar` în Europa. Solda]ii români, Mo]ica.
împreun` cu cei americani,
ap`r` pacea în Afganistan.
Culorile mele favorite
sunt ro[u, galben [i albastru.
Da, [i eu am un c`]el.
Numele lui este Cliff [i latr`
întruna. Într-adev`r este
interesant s` fii soldat, în
special de Cr`ciun.
Mul]umesc pentru scri-
soare [i pentru cadoul
trimis de tine. Î]i trimit un
ecuson al vân`torilor de munte,
trupe din care fac [i eu parte.
Î]i urez cele mai bune gânduri [i
un An Nou fericit!
Scrisoarea unui copil american Maiorul Florentin Laz`r \n timp
[i r`spunsul maiorului Laz`r. ce-i scrie copilului american. Cu drag, Florentin

TRADI}II ROMÂNE{TI
LA ZABUL
Î n Afganistan, anul 2013 i-a g`sit pe majoritatea
militarilor din Task Force Golden Lions angrena]i
în misiunile de men]inere a securit`]ii în provincia Zabul.
Totu[i, în pu]inul timp avut la dispozi]ie, militarii au
participat la slujbele religioase, au cântat colinde, au
urat tradi]ionalul Plugu[or, au vorbit acas` cu familiile,
au participat la masa de Anul Nou în atmosfera
tradi]ional` a colindelor române[ti. Au încercat s`
treac` române[te, cre[tine[te, cump`na dintre ani.
Pe caporalul Alin Roman, l-am În baza înaintat` Apache, o
întâlnit în misiune în afara bazei. Anul mân` de colind`tori apar]inând
Nou a fost s`rb`torit la fel ca [i Grupului Românesc de Comand`
Cr`ciunul: în misiune. Aici suntem Zabul [i Task Force Golden Lions
ancora]i 24 de ore din 24, [apte zile (maiorul Gelu Bra[oveanu, c`pi-
din [apte. De aceea nu pot spune c` tanul Iulian Martinic`, plutonierul-
mi-a[ fi dorit altceva. adjutant Tudor Gheorghe, caporalii
Caporalul Vasile Mari[ m`rturi- Daniel Savu [i Iulian Aiord`-
se[te c` este o onoare s` petrec chioaie) a organizat, pe lâng` tradi- Plugu[orul s-a bucurat de aprecierile participan]ilor.
s`rb`torile în misiune. Voi avea ce s` ]ionalele ur`ri de s`n`tate, [i un
povestesc prietenilor mei [i, de ce nu, plugu[or amuzant, menit s` adre-
nepo]ilor, când le va veni rândul. seze fiec`rui militar o scurt` dac` nu aveam timp s` le traducem la gradul de c`pitan. Pe 1 ianuarie am c`utat s` p`str`m tradi]ia
caracterizare \n tot, erau nelipsi]i la românescul 2013, comandantul Grupului Ro- sufletului nostru [i a credin]ei str`-
rime, u[or în]e- îndemn H`i! H`i! mânesc de Comand` Zabul, colo- mo[e[ti [i am adus cu noi s`rb`torile
p`toare, bineîn]e- Anul Nou a avut pentru pluto- nel Grigore P`[cu]`, a citit ordinul cre[tine. S`rb`toarea Na[terii
les. Înarma]i cu nierul {tefan Paulic o dubl` semni- de avansare al c`pitanilor George Mântuitorului am primit-o cu
elemente de vesti- fica]ie: pe de o parte, petrecerea Olteanu, Teodora Tescaru [i Ion bucurie [i cu lacrimi pentru c`
menta]ie tradi]io- acestuia în misiune de patrulare, pe Pan`. Comandantul batalionului, emo]iile sunt foarte mari aici,
nale române[ti [i de alt` parte, chiar de ziua sa de locotenent-colonel Iulian Daniliuc, departe de cas`. |n acest loc ne
cu echipament im- na[tere: pot spune c` a fost o zi i-a felicitat [i le-a urat la mai mare, sim]im mult mai aproape de
provizat, colind`- memorabil`, mi-am serbat ziua de subliniind importan]a momentului, Dumnezeu [i de biseric`. S` nu
torii au stârnit ad- na[tere [i cump`na dintre ani în mai cu seam` c` se petrece într-un uit`m c`, înainte de toate, suntem
mira]ia auditoriu- misiune, fapt ce nu va fi a[a u[or uitat. teatru de opera]ii. români [i ne-am n`scut cre[tini.
lui. Nu au lipsit nici În baza înaintat` Mescall, Anul S`rb`torile de iarn` au avut Dumnezeu s` binecuvânteze
partenerii ameri- Nou a adus cu el un moment unic pentru preotul batalionului, Gabriel militarii din ]ar` [i din afara
Masa de Anul Nou. cani, c`rora, chiar în cariera a trei ofi]eri: avansarea Mate[, o valoare aparte: Împreun` grani]elor.

Nr. 1 (3 - 9 ianuarie 2013)
www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR
DE LA DUMNEZEU
Drapelul primit de la copiii din Rom#nia
ne \nso]e[te \n teatrul de opera]ii.
emo]ia transmis` de un rând inocent
scris de un copil valoreaz` mai mult decât
toate astea. Cuvintele au spart bariera
rece, insensibil`, nep`s`toare, a
ecranului calculatorului.
Caporal
Ciprian Mo]ica
ACELA{I DRAPEL, ECUSONUL DIFER~
P e toat` durata
s`rb`torilor de iar-
n`, militarii Batalionului 1
Manevr` din Arad - Task
Force 191 Golden Lions,
afla]i în teatrul de opera]ii
Afganistan, au executat
misiuni necontenit, zi [i
noapte, pentru men]ine-
rea unui climat de secu-
ritate în provincia Zabul.
Una dintre ultimele zile ale
anului 2012. Începem misiunea
al`turi de militarii comanda]i de
sublocotenentul Marius B`ncil` din
Batalionul 1 Manevr`.
În provincia Zabul a plouat
neîncetat 12 ore, iar solul nisipos refuz`
s` absoarb` întreaga cantitate de ap`
rezultat`. Ne afl`m deja departe de
baza militar` de dislocare. Suntem
nevoi]i s` ne deplas`m pe o comu-
nica]ie secundar`. Riscul împotmolirii
este foarte mare [i este necesar` o
evaluare primar` a situa]iei.
Sublocotenentul face un semn,
d` o comand` [i se realizeaz` o
manevr` de evitare a locului prin care
tehnica nu ar fi putut trece. Se
studiaz` cu aten]ie terenul [i se
continu` deplasarea. Am optat
pentru o comunica]ie paralel` pentru
a putea s` ne continu`m misiunea,
ne explic` sublocotenentul Marius
B`ncil`. Ceva mai târziu, reu[im s`
revenim pe comunica]ia de baz`.
Ele sunt un crâmpei din realis-
mul cast, exprimat curat, f`r` a avea
preten]ia de a fi auzit, cânt`rit,
judecat, mediatizat. Sunt doar bunul
[i inocentul sim] al copilului.
Trebuie s` recunoa[tem c` am
cam uitat s` ne bucur`m de lucru-
rile simple.
Daruri divine
În timp ce colegii lui citeau scri-
sorile primite de la copii americani,
caporalul Ciprian Mo]ica se afla în
misiune de patrulare pe autostrada
A1. Se aude un mesaj prin
sta]ie. Ssst, c` e ceva im-
portant! Dup` reas-
cultarea mesa-
jului, coman-
dantul de pa-
trul` ]ip` cât
îl ]ine gura:
Caporal
Mo]ica,
felicit`ri!
Ai o feti]`!
Un Ura!
din partea
colegilor
care a avut
menirea de a
dep`[i zgomotul
motorului tehnicii
blindate, dar [i la-
crimile de bucurie izvo-
râte instantaneu din ochii lui
Ciprian. Cât ar fi vrut s` fie de tare,
c` de, doar era în misiune de lupt`,
Apar indicii unei loca]ii suspecte.
Se cerceteaz` cu aten]ie tot
perimetrul. Din nou concentrare.
Timpul parc` s-a oprit în loc. Pare c`
dureaz` mult, mult prea mult. De
fapt, fiecare minut, în preajma
elementelor suspecte, devine o
ve[nicie. Transpira]ia îi n`p`de[te pe
militarii din patrul`. Determinarea
este atât de mare, încât nici nu mai
realizezi c` e[ti ud pân` la piele. Dup`
mai multe minute de tensiune, se
confirm` existen]a unui dispozitiv
Ultimele detalii \naintea misiunii sunt transmise
cu ajutorul unor elemente improvizate.
LINIA |NT@I
totu[i nu s-a putut ab]ine. Era a doua
zi de Cr`ciun.
Caporalul Adrian Biri[ desf`-
[ura activit`]i administrative la par-
cul cu tehnic` militar`. Colegul s`u,
plutonierul Paul Curt, s-a apropiat
într-un suflet [i i-a transmis ordinul co- indiferent de
mandantului: Du-te
urgent la c`pitanul
{erban, c` e foc [i par`
pe tine! Nu a durat
mult [i deja caporalul
era la raport la co-
mandant: Domnule
c`pitan, m-am prezen-
tat la ordin... Cople[it
de emo]ie, acesta i-a
spus: Felicit`ri, e[ti
tat`l unei feti]e! Era
a treia zi de Cr`ciun.
În aceea[i zi, abia
întors din misiune,
sergentul-major Cris- Feti]a caporalului
ti V`duva, executa Adrian Biri[.
analiza post-ac]iune
cu subordona]ii s`i. Bunul s`u prie-
ten, plutonierul-major Dan Bud`u, ar
fi vrut s`-l întrerup`. Las`-m`, m`, c`
n-am chef de vorb`. A[teptam ve[ti de
acas` [i tocmai acum nu merge netul
`sta... De la cine a[tep]i ve[ti, de
la Maria? Pluto-
nierul-major a
asistat poate la
cel mai intere-
sant paradox:
pe m`sur` ce
fa]a sergen-
tului-major se
lumina, ochii i
se umpleau de
lacrimi. Da, m`,
da, a n`scut, ai un
b`ie]el! Felicit`ri
t`ticule! Lacrimi, râ-
sete, manifest`ri g`l`-
gioase, îmbr`]i[`ri [i ciclul s-a
exploziv improvizat. Doar profesiona-
lismul militarilor ar`deni a dus la
identificarea acestuia. Caporalul
Flavius Dumbrav` [tie c` astfel de
momente cer r`bdare [i meticu-
lozitate: Nu are rost s` ne gr`bim. Astfel
de situa]ii sunt nenum`rate. Am
început s` cunoa[tem foarte bine zona
în care ac]ion`m [i permanent suntem
aten]i la schimb`rile de mediu ce pot
afecta modul de îndeplinire al misiunii.
Dup` punerea în aplicare a
procedurilor specifice, ne continu`m
Observatorul militar
www.presamil.ro 5
reluat. Într-un cuvânt bucurie.
În poligoanele de
instruc]ie, la trageri,
aplica]ii, exerci]ii tac-
tice, în ]ar` [i în
afara grani]elor,
Caporal
Adrian Biri[
oricând vor fi trimi[i vor merge, [i de
modul în care î[i fac datoria depinde
soarta genera]iilor viitoare. Recent,
de Cr`ciun, la Golden Lions, în
misiune, militarii sunt prezen]i cu Afganistan, Mo[ul a venit cu daruri.
toat` fiin]a lor, con[tien]i de menirea Daruri de la copii, daruri de la
pe care o au. Ei [tiu c` oriunde [i Dumnezeu.
Sergent-major
Cristi V`duva
So]ia [i b`ie]elul
subofi]erului Cristi V`duva.
PAGINI REALIZATE DE C~PITAN ADRIAN JIANU
deplasarea. Ajungem în cele din Aceea[i ]inut`, acela[i drapel
urm` la destina]ie, un s`tuc parc` uitat
de lume, interac]ion`m cu popula]ia
tricolor, doar ecusonul difer`.
Înseamn` c` implementarea st`rii de
local`. Suntem acolo pentru ei, [i par
c` [tiu mai bine decât noi lucrul
acesta. Se uit` cu aten]ie la ecusoanele
securitate continu`. Este greu s`
redai în cuvinte bucuria faptului c`,
de[i suntem militari din alt batalion,
de pe um`rul stâng. Ecusonul verde popula]ia ne percepe ca pe un simbol
al celor de la Task Force 21 (Batalionul de continuitate [i stabilitate.
21 Vân`tori de Munte General Sergentul Gheorghe Bota se
Mociulschi din Predeal) este înlocuit asigur` c` dispozitivul de siguran]`
acum de ecusonul auriu al celor de la este instalat [i îl v`d cum din semne [i
Task Force 191 Golden Lions semnale transmite superiorului c` totul
(Batalionul 191 Infanterie Colonel este în regul`. Orice apari]ie a noastr`
Radu Golescu din Arad). Zâmbesc într-o loca]ie izolat` ca aceasta poate fi
îng`duitor [i li se cite[te în priviri periculoas`. De aceea ne lu`m m`surile
bucuria c` nu au fost uita]i. necesare suplimentare, îmi explic`
sergentul-major Marius Boanc`.
În ochii b`trânilor din sat se
cite[te recuno[tin]a, iar în cei ai
copiilor bucuria. S-au obi[nuit deja
cu militarii români prin preajm`.
Jocurile copil`re[ti sunt parc` mai
exuberante [i mai dezinvolte al`turi
de militari. Se simt în siguran]`. Un
zâmbet, o strângere de mân` [i
promisiunea ferm` c` vom reveni.
Sublocotenentul d` ordinul de
îmbarcare [i începem deplasarea.
Oamenii îl urmeaz` necondi]ionat.
Nimic nu se petrece la întâmplare.
Totul se desf`[oar` sub comand`.
Este a[a de tân`r [i m` gândeam ce
înseamn` pentru un tân`r de vârsta
lui asumarea acestei imense respon-
sabilit`]i, de a conduce o subunitate
într-un teatru de opera]ii.
În Afganistan, de curajul coman-
dantului de subunitate, de for]a
exemplului s`u personal, de rapidi-
tatea cu care ia anumite decizii,
depinde soarta oamenilor s`i. {i, de
FOTO: SUBLOCOTENENT ANDREI SOPON cele mai multe ori, dore[te s` r`mân`
anonim. Un anonim care nu face
altceva decât datoria fa]` de ]ar`.
6 Observatorul militar
www.presamil.ro FOTOREPORTAJ Nr. 1 (3 - 9 ianuarie 2013)
www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

DE LA SOARELE AFGAN LA Z~PEZILE SOVEJEI

MAIOR M~D~LINA ILINCA
madalina.ilinca@presamil.ro

Cerceta[ii Brig`zii 282 Infanterie

Mecanizat` Unirea Principatelor din Foc[ani
au executat, timp de dou` s`pt`mâni, un
program intensiv de instruire în Mun]ii
Vrancei. Lec]ii de schi, tehnici de
supravie]uire, alegerea, ocuparea [i
amenajarea unui loc de campare – toate
acestea au fost parcurse de cerceta[i pe o
vreme nu tocmai prielnic` pentru noi, dar
perfect` pentru ei. Cerceta[ii unit`]ilor [i
subunit`]ilor subordonate Brig`zii 282 Infanterie
Mecanizat` [i-au atins scopul propus: cre[terea
coeziunii structurilor, mai ales c` aceasta a fost
prima activitate major` de instruire dup`
revenirea din teatrul de opera]ii Afganistan. Este
o trecere destul de brusc` de la soarele afgan la
z`pada întâlnit` la Soveja, dar peisajul este
mirific [i ne-a ajutat s` dep`[im toate
problemele. S` nu uit`m c` acas` este mult
mai bine decât în alte p`r]i, ne-a declarat maiorul
Sorin {oan`, ofi]er de stat major în
comandamentul Brig`zii 282 Infanterie
Mecanizat`.
Deviza cerceta[ilor este T~CEM {I FACEM!
fie c` sunt campa]i pe malul unui curs de ap`,
la supravie]uire pe vârf de munte sau la peste
4.000 km distan]`, în teatrele de opera]ii. Sunt
pretutindeni [i nic`ieri, îns`, permanent, acolo
unde este nevoie de ei. Iar mediul izolat, natura,
îi c`le[te [i îi determin` s` înve]e din primele
zile importan]a luptei pentru supravie]uire.
Cerceta[ii Brig`zii 282 Infanterie Mecanizat` ne-au
demonstrat c` po]i supravie]ui în p`dure, iarna,
înconjurat de viet`]i s`lbatice, dac` e[ti foarte
bine instruit. Ceea ce pentru un om obi[nuit
poate constitui un co[mar – traiul în condi]ii de
izolare – pentru cerceta[i e un mod de via]`. Ne-
a dovedit-o plutonierul Andrei }ig`nu[ din
Patrula cerceteaz` orice urm`.
cadrul Batalionului 280 Infanterie Mecanizat`,
Din oceanul alb, inamicul poate ]â[ni în orice clip`.
prezentându-ne ce pot face cerceta[ii cu câteva
lemne g`site la întâmplare în p`dure – foc tip
con, suspendat, baraj, sob` sau foc de veghe –
doar câteva tipuri de focuri ce-i ajut` pe
cerceta[i s` supravie]uiasc` într-un mediu ostil.
Pentru cerceta[i, important este s` vad` [i s`
nu fie v`zu]i, s` aud` [i s` nu fie auzi]i, s` fie
discre]i [i, totodat`, omniprezen]i. Aceste calit`]i
le-au demonstrat pe timpul derul`rii unui
exerci]iu ce a presupus alegerea, ocuparea [i
amenajarea unui loc de campare. Camufla]i în
alb, au verificat atent fiecare palm` de p`mânt,
fiecare col] de p`dure. Tot traseul au folosit
limbajul codificat, semne [i semnale specifice.
{i-au instalat tab`ra [i s-au relaxat pentru o
clip`. A urmat apoi atacul inamicului. Imediat,
cerceta[ii au disp`rut în inima p`durii, ca mai
târziu s` se regrupeze într-o zon` îndep`rtat`,
unde scenariul exerci]iului a prev`zut
amenajarea unui alt loc de campare. Concluzia
comandantului de pluton, sublocotenent
Cristian Zaha, a fost clar`: Exerci]iul s-a
desf`[urat în condi]ii foarte bune, având în
vedere c` nimeni nu a fost r`nit [i ne-am
îndeplinit misiunea.
Vigilen]a, abilitatea de a fi invizibili [i modul
în care reu[esc s` dep`[easc` orice fel de
obstacol definesc cel mai bine via]a de cerceta[.
Sunt exper]i în a z`d`rnici p`trunderea
inamicului în dispozitivul propriu [i reu[esc s`
realizeze capcane periculoase pentru inamic în
cele mai nea[teptate locuri. Dar, mai presus de
toate, …puterea lupului st`-n hait`, iar puterea
haitei st` în lup. Acest lucru ne define[te cel mai
bine pe noi, cerceta[ii, ne-a declarat la finalul
exerci]iului c`pitanul Marius Butnaru,
comandantul Companiei 289 Cercetare.  C`peteniile se sf`tuiesc în vederea planific`rii unei noi misiuni.
 Observatorul militar
Nr. 1 (3 - 9 ianuarie 2013)
www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR
FOTOREPORTAJ www.presamil.ro 7

Cerceta[ii Brig`zii 282 Infanterie Mecanizat`, înaintând pe c`r`ri

\nz`pezite de munte cu nostalgia pietrelor din Afganistan.

Pândind prada. Unul dintre lupii

în care st` puterea haitei.
FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT EUGEN MIHAI

Moment de concentrare. În lini[tea p`durii,

orice zgomot poate spune o poveste.

Camufla]i de albul z`pezii [i mirosul brazilor, cerceta[ii î[i preg`tesc hrana

care le asigur` prelungirea timpului petrecut în p`dure.
8 Observatorul militar
www.presamil.ro INSTRUC}IE Nr. 1 (3 - 9 ianuarie 2013)
www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

CAMARADUL NECUVÂNT~TOR, MEREU LA DATORIE

SOLDAT CRISTIAN LENGA
cristian.lenga@presamil.ro

Câinii EOD (Explosive Ordnance Disposal

Dog-EODD) sunt foarte eficien]i atunci
când se presupune c`, într-un anumit loc, se poate
ascunde un Dispozitiv Exploziv Improvizat (IED).
Sunt dresa]i astfel încât operatorul (st`pânul) s`
se poat` baza pe ei exact ca pe ni[te camarazi.
Rela]iile se leag` mai greu decât cele umane,
dar sunt mai trainice odat` stabilite, spune unul
dintre interlocutorii de la Grupul 4 EOD din
cadrul Diviziei 2 Infanterie Getica.

Dorel, adulmec`torul explozibilului. Dup` o perioad`, se

de IED-uri
Rela]ia pe care o are
sergentul-major Bogdan Secar`
cu ciob`nescul s`u german,
Dorel, este una de prietenie.
Subofi]erul a fost al`turi de
câinele s`u chiar [i în Afganistan.
Ne-am descurcat foarte bine [i m`
bazez pe el în orice situa]ie, spune
sergentul-major Secar`. De fapt,
rela]ia de prietenie este cea mai
potrivit` în acest domeniu,
pentru c`, altfel, câinele nu d`
randamentul dorit. Se ata[eaz`
de un singur st`pân [i, când e
iubit, întoarce favorul nu numai
prin afec]iune, ci [i prin aportul
s`u la efectuarea misiunilor.
Diferen]a dintre câinele de
serviciu [i cel de companie este
scoate mingea, iar dac` partenerul
t`u reu[e[te s` g`seasc` [i f`r`
minge explozibilul, înseamn` c`
este un câine pe care te po]i baza,
explic` subofi]erul. În final,
câinele trebuie s` înve]e [i
modalitatea de semnalizare (cum
ar fi s` se pun` în pozi]ia [ezut)
atunci când dore[te s` indice o
descoperire.
Mari diferen]e de dresaj nu
sunt între ace[ti câini [i cei ai
alia]ilor din NATO, pentru c`
rezultatele sunt acelea[i peste
tot. De[i experien]a noastr` este
mai mic` în acest domeniu,
rezultatele ob]inute se apropie de
ale lor, pentru c` selec]ia se face în
mod riguros la Râmnicu Vâlcea,
unde câinii de calitate sunt ale[i
de mici, spune sergentul-major FOTO: CRISTIAN LENGA

c` primul efectiv munce[te [i se Secar`. Pe de alt` parte, câinele Operatorul [i câinele cap`t` încredere reciproc`,
dedic` reu[itei misiunii de poate fi dresat s` execute o înva]` s` comunice [i s` se respecte.
cercetare încredin]ate. comand` chiar [i numai prin specialitate care necesit` studiu ap`rea mai multe, spune sergentul- În cele patru luni pe care le

„ Îmi doresc s` ob]in

calificarea ca
continuu pentru a se asimila
orice informa]ie nou ap`rut`. Un
specialist apare abia dup` [ase-
major Calnegru.

specialist EOD, la
Râmnicu Vâlcea,
dar [i s` particip la
o misiune extern`
sau s` urmez un
curs de specializare
în str`in`tate.
SUBLOCOTENENT
VICTOR CUR~LEA
De ce se folose[te aceast`
ras`? Una dintre explica]ii se
refer` la faptul c` ace[ti câini
sunt mai r`spândi]i decât
ciob`ne[tii belgieni, dar [i mai
docili, mai juc`u[i [i lini[ti]i.
Dorel a fost luat la vârsta de
un an [i dus la Râmnicu Vâlcea,
unde se afl` singura canis`
MApN. Acolo, a urmat dresajul
de specialitate, patru luni, în
paralel cu cre[terea
ata[amentului fa]` de noul
operator. Tehnica este una foarte
simpl`. În principiu, este vorba
despre un joc. Prima dat`, se
ascunde o minge pentru a fi
c`utat`, apoi pui [i explozibil
lâng`, pentru ca, în timp, s`
asocieze mirosul mingii cu cel al
semne, pentru situa]iile în care
lini[tea este necesar`.
Un câine nu poate cerceta pe
o arie mare pentru c`, dac` nu
g`se[te ce caut`, î[i pierde
interesul, iar acel loc de trecere
nu mai este sigur. De aceea,
numai în situa]iile în care este
ceva suspect sau când sunt
primite coordonate sigure este
solicitat ajutorul câinilor EOD.
St`pânul nu se schimb`
niciodat`, pentru c`, astfel, se
pierde o echip`. De aceea, grupul
EOD asigur` stabilitate celor
care lucreaz` în domeniu, iar
func]iile sunt f`cute astfel încât
oamenii s` capete experien]a
necesar` [i s` se simt` în
siguran]`. EOD este o
Specialitate de elit`
petrec împreun`, operatorul [i
câinele cap`t` încredere
reciproc`, înva]` s` comunice [i
[apte ani de lupt`, în care se s` se respecte. Dup` aceast`
trece prin toate situa]iile, prin EOD este o specialitate de elit` perioad`, se întorc la unitatea de
toate tipurile de amenin]`ri [i de a armei geniu, în care po]i s`-]i care apar]in [i continu`
experien]` practic`. folose[ti la nivel înalt calit`]ile instruc]ia cotidian`. Preg`tirea
intelectuale, este de p`rere const` în acomodarea câinelui cu
Concentrare sublocotenentul Victor Cur`lea. aglomera]ia urban`, pentru a nu
[i mult` disciplin` EOD-i[tii urm`resc s`-[i men]in` avea fric` [i pentru a se obi[nui
preg`tirea la standarde ridicate, cu oamenii [i g`l`gia mediului.
În misiunea din Afganistan, în dar vin [i în sprijinul unit`]ilor Câinii trebuie s` înve]e s`
care a desf`[urat peste 200 de care desf`[oar` trageri de lupt`, r`spund` în orice condi]ie, în
patrule, sergentul-major Gabriel atunci când este nevoie de ajutor func]ie de indicative, [i s` se
Calnegru a cerut f`r` ezitare la asanarea poligoanelor. adapteze u[or la orice situa]ie.
ajutorul EODD-i[tilor, atunci când
realitatea din teren a impus-o.
Câinii erau lua]i atât în patrule
îmbarcate, cât [i în cele debarcate
În domeniul EODD, st`pânul nu se schimb` niciodat`, pen
tru c`, astfel, se pierde o echip`. În aceast` fotografie, câinele
Dorel (stânga) îl asist` docil pe sergentul-major Bogdan Secar`.
[i erau trata]i ca ni[te camarazi.
O misiune relativ grea, cu multe
incidente, dar pentru c` ne-am
p`strat permanent concentrarea am
trecut cu bine peste orice obstacol.
Când e[ti al`turi de colegi mai ui]i
de pericole, pentru c` este vorba de
coeziune [i de încredere, spune
subofi]erul.
În Afganistan, erau în stare de
alert` non-stop. Când plecam
diminea]a, [tiam c` zona fusese
verificat` de colegi, dar mai
verificam o dat`... Uneori, aveam
surpriza de a descoperi un IED nou.
Dac` nu am fi mereu acolo, sigur ar
 Observatorul militar
Nr. 1 (3 - 9 ianuarie 2013)
www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR
REPERE www.presamil.ro 9

SUCCESUL SE OB}INE PRIN PA{I MICI {I SIGURI

LOCOTENENT ANDREEA CRISTIAN
andreea.cristian@presamil.ro

N u mul]i sunt cei care pot spune c`, în ceea ce prive[te

cariera, au f`cut întotdeauna alegerile cele mai bune.
Privind în urm`, maistrul militar principal Constantin St`nescu
e mândru de realiz`rile sale profesionale, mai ales c` poate afirma
c` este singurul subofi]er român care a participat la o misiune a
Uniunii Europene în Republica Democrat` Congo.

O carier` de militar împlinit`. Cu

asta se mândre[te maistrul militar
principal Constantin St`nescu care, din
momentul când a ales s` urmeze [coala
militar` la Sibiu, a [tiut c` visul lui e acela de
a fi cel mai bun, indiferent de cât de mult va
trebui s` munceasc`. Eram militar în
termen la Râmnicu Vâlcea când am luat în
calcul, pentru prima dat`, op]iunea de a
urma o carier` militar`. Am fost admis al
treisprezecelea la {coala Militar` de Mai[tri
Militari [i Subofi]eri de la Sibiu, î[i aminte[te
Constantin St`nescu. Tân`r fiind, nu [tia
exact ce vrea s` fac` cu via]a sa, dar
admiterea i-a ar`tat c` poate [i c` haina
militar` e cea mai bun` alegere. A absolvit
[ef de promo]ie, iar ambi]ia [i dorin]a de
reu[it` nu l-au mai p`r`sit din acel moment.
Ca orice militar de carier`, a început de
jos, iar oportunitatea s-a ivit odat` cu prima
misiune extern` dup` Al Doilea R`zboi
St`nescu a plecat de trei ori, fiecare plecare
aducând un plus de cunoa[tere [i
experien]` în cariera sa. Func]iile pe care
le-a ocupat în acea perioad` au fost de
comandant grup` buc`t`rie [i maistru
brutar, dar nu s-au rezumat doar la asta. Au
ap`rut pe parcurs tot felul de sc`p`ri ce ]ineau
de organizare. Numai spiritul nostru
întreprinz`tor [i adaptabil, plus preg`tirea din
]ar`, ne-au f`cut s` ie[im cu bine din toate
situa]iile, mai spune maistrul militar,
amintind de p`mântul argilos al Africii [i
cum s-a folosit de acesta la lipirea unui
cuptor de pâine care scotea fum sau de
primele dou` s`pt`mâni când au dormit cu
bocancii în picioare, pentru a nu le fi fura]i
de copiii localnici. Toate acestea au avut
farmecul lor [i ne amintim cu pl`cere de
aceste incidente m`runte, dar între timp
lucrurile s-au schimbat foarte mult, nivelul de
organizare al unei misiuni e la un înalt nivel
de profesionalism. Spune acest lucru pentru

„ Misiunea din Republica

Democrat` Congo, EUSEC, a fost
una de asisten]` [i consiliere în
materie de reform` a sectorului
de securitate. Mi-a dat ocazia s`
cunosc [i s` lucrez cu oameni
cu adev`rat profesioni[ti.
MAISTRU MILITAR PRINCIPAL
CONSTANTINST~NESCU
Mondial, în Angola, cu Batalionul 2 c` experien]a tr`it` ulterior în Afganistan a
C`lug`reni, între 1995-1998. A fost o misiune fost cu totul alta decât cea din Africa.
de pionierat, unde lucrurile au mers bine, mai A lucrat ca administrator de campanie, dar
de data aceasta nu se afla într-o misiune de
ales datorit` profesionalismului militarilor
români. Fiind prima misiune de acest gen, men]inere a p`cii, ci într-un teatru de opera]ii.
Maistrul militar principal Constantin St`nescu s-a adaptat u[or condi]iilor
de lucru.
toat` lumea a trebuit s` se adapteze din mers. Lucrurile au decurs bine, a înv`]at multe alte
Impactul cu Africa a fost unul foarte dur, dar lucruri, s-a obi[nuit cu un alt mediu [i a
preg`tirea [i antrenamentul din ]ar` au ad`ugat, din nou, o experien]` în CV.
contat foarte mult, poveste[te acesta. În cei Consider` c` apogeul carierei l-a atins în
trei ani cât a durat misiunea, Constantin misiunea pe care tocmai a încheiat-o, [i
|n misiunea UE din Republica Democrat` Congo, maistrul militar principal Constantin
St`nescu a gestionat 22 de proiecte \n valoare de peste 3 milioane de euro.
anume cea desf`[urat` sub egida Uniunii
Europene în Republica Democrat` Congo.
Experien]a acumulat` în to]i ace[ti ani l-au
departajat de contracandidatul s`u suedez,
a[a \nc#t Constantin St`nescu e primul
maistru militar din armata român` parti-
cipant într-o misiune individual`, sub egida
Uniunii Europene, selec]ia f`cându-se la
Bruxelles. Misiunea din Republica
Democrat` Congo, EUSEC, a fost una de
asisten]` [i consiliere în materie de reform` a
sectorului de securitate, cu alte cuvinte UE a
pus la dispozi]ie fonduri [i consilieri pentru
armata congolez`, pe diverse probleme. Eu am
lucrat pe func]ia de gestionar logistic, mai
exact gestionar de proiecte. Am gestionat 22 de
proiecte, cu o valoare de peste trei milioane de
euro, îmi explic` acesta.
El a f`cut parte din celula de dezvoltare
[i modernizare a infrastructurii statului,
iar proiectele pe care le-a gestionat erau
destinate, printre altele, dezvolt`rii [i
moderniz`rii academiei militare sau a
[colilor militare de subofi]eri. S-a adaptat
u[or condi]iilor de lucru, dar [i colegilor,
a legat prietenii, o parte din fo[tii colegi
dorind chiar s` viziteze România.
Activitatea sa principal` s-a axat pe
utilizarea fondurilor puse la dispozi]ie în
scopul finaliz`rii proiectelor, acest lucru
însemnând achizi]ii directe sau licita]ii
publice. În mare parte, sistemul e ca la noi,
doar c` au [i ei probleme cu corup]ia. Am
lucrat foarte mult pentru a pune la punct o
baz` de date cu pre]urile produselor care m`
interesau, acestea putând fi calculatoare,
mobilier, materiale de construc]ii sau chiar
ma[ini de cusut. Misiunea din Congo mi-a
dat ocazia s` cunosc [i s` lucrez cu oameni
„ Este o mândrie c`
[eful misiunii EUSEC,
general-locotenent
Antonio Martins,
mi-a scris în notarea
de serviciu c` am dat
dovad` de spirit
european.
cu adev`rat profesioni[ti. În unsprezece
luni, cât a durat misiunea, [i-a v`zut
familia o singur` dat`. A fost greu, îns`
mediul de lucru alert [i responsabilit`]ile
foarte mari pe care le avea nu i-au
dat prea mult r`gaz.
L a finalul misiunii a cules roadele,
primind calificativul Excep]ional.
Este o mândrie c` [eful misiunii EUSEC,
general-locotenent Antonio Martins, mi-a
scris în notarea de serviciu c` am dat dovad`
de spirit european, când colonelul Cloude
Francois, [eful meu, mi-a spus, c` am f`cut
onoare armatei române, când colonelul
belgian Philip Andran, consilierul
ministrului, a afirmat c`, prin mine,
misiunea a f`cut un pas înainte, recunoa[te,
cu emo]ie în glas, maistrul militar St`nescu.
Africa va avea mereu un loc special în
inima sa, iar experien]a unei misiuni UE a
venit s` încununeze o carier` frumoas` a
unui om care [i-a dorit mereu mai mult. {i
care continu` înc` s` munceasc`, s`-[i
demonstreze profesionalismul [i s`-[i fac`
planuri de viitor.
10 Observatorul militar
www.presamil.ro
S~R~CIA E CA UN LEU: DAC~ NU TE APERI, TE M~NÂNC~
LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN
gheorghe.visan@presamil.ro
T
impul te înal]` sau te
coboar`, dar omul r`-
mâne sublim prin ceea
ce înf`ptuie[te, cam a[a s-ar
rezuma în câteva cuvinte crezul
de via]` al locotenent-colone-
lului (r) Ioan Zorin Platec, [eful
Cercului Militar Satu Mare. Un
specialist al domeniului, care,
referindu-se la derularea actu-
lui cultural în armat`, sus]ine c`
sunt multe lucruri de revizuit.
Un ordin salvator
Pe strada Petöfi Sándor din Satu Mare,
la num`rul 11, o cl`dire stil secession din 1896,
mult mai impun`toare decât cele din jur, î]i
face cu ochiul [i te invit` s`-i treci pragul. În
interiorul ei, cea mai important` institu]ie
de cultur` [i de reprezentare a unit`]ilor
militare la nivel garnizoan`, cercul militar,
ni se dest`inuie prin vocea locotenent-colo-
nelului (r) Ioan Zorin Platec, [eful acesteia.
O persoan` care, prin fervoarea cu care vor-
be[te despre profesie, pare un lupt`tor, un tip
hot`rât c`ruia îi place s` se confrunte cu
realitatea, nu s` se ascund` în spatele ei. Poate
[i de aceea a reu[it s` reziste în func]ia actual`
Locotenent-colonel (r)
Ioan Zorin Platec
din anul 2000, mai întâi ca ofi]er, apoi, dup`
trecerea în rezerv`, ca personal civil con-
tractual. 12 ani cu bune [i cu rele, cu împliniri
[i gust amar, l`sat de cei care tr`iesc într-o
permanent` hiperbol` a bunelor inten]ii. O
perioad` de c`ut`ri, de munc` r`spl`tit` cu
numeroase recunoa[teri în plan profesional,
dar [i cu mult prea multe u[i închise. A [tiut
îns` s` ocoleasc` cu r`bdare [i tact indiferen]a,
sarcasmul penibil [i a sperat în zile mai bune.
Chiar [i în urm` cu doi ani, când fostul
comandant al garnizoanei a decis trecerea
cercului militar în conservare [i mutarea
activit`]ii institu]iei în dou` înc`peri de la
c`minul militar de garnizoan`. Nu a durat prea
mult aceast` încercare, c`ci, în octombrie
2010, cu ocazia unei vizite f`cute la Satu Mare,
ministrul ap`r`rii na]ionale de atunci a dat
ordin ca, pân` la 1 decembrie, cl`direa cercului
militar s` fie renovat`. Cl`direa în care func]io-
neaz` cercul militar, înfiin]at în anul 1974,
AZIMUT Nr. 1 (3 - 9 ianuarie 2013)
www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR
Copiii de la Clubul de dans sportiv Dans Club ’92, condus de so]ii Merghe[ Ioan [i Gabriela, care activeaz` la
Cercul Militar Satu Mare, sunt mândria locotenent-colonelului (r) Ioan Zorin Platec: Eu îi numesc campionii mei,
fiindc` au avut rezultate remarcabile la toate concursurile de dans la care au participat.
urma s` fie reabilitat` prin grija Centrului de rarea activit`]ilor institu]iei, în ultimii trei ani, regândirea managementului activit`]ilor
domenii [i infrastructuri Sibiu, poveste[te Ioan locotenent-colonelul (r) Ioan Zorin Platec a spre performan]`, locotenent-colonelul (r)
Zorin Platec. Ministrul Oprea mi-a dat ordin fost nevoit s` g`seasc` solu]ii menite s` men- Platec consider` c` este nevoie, mai întâi,
s` m` mut aici [i s` supraveghez executarea ]in` cercul militar în via]a cultural` a urbei, de o reclasificare a cercului [i o îmbun`t`]ire
lucr`rilor. Mai bine de 40 de zile am stat coco]at s` asigure participarea forma]iilor de dans a încadr`rii cu personal. Totodat`, crede c`
sportiv [i tarf tradi]ional care activeaz` în se impune elaborarea unui act normativ nou
pe gr`mezile de moloz, într-o permanent`
aceast` cl`dire la festivalurile [i concursu- în domeniu, în care s` fie specificate clar
tensiune. Am avut noroc c` nu m-a luat
rile de profil organizate în ]ar`. Ne-am axat pe rela]iile de subordonare a institu]iei, modali-
SMURD-ul! Dar, în definitiv, efortul a meritat.
dezvoltarea rela]iilor de colaborare cu toate t`]ile de atragere a fondurilor, diversificarea
Am f`cut-o pentru o cauz` nobil`, pentru ca
institu]iile culturale din jude], cu autorit`]ile variantelor de închiriere a spa]iilor. Mai
acest important [i prestigios centru cultural al
locale, [i am reu[it s` consolid`m prestigiul mult, cum activit`]ile la cercul militar se
localit`]ii s`-[i schimbe înf`]i[area, s`-[i
institu]iei militare în societate. Pe lâng` desf`[oar` în strâns` leg`tur` cu coman-
dobândeasc` m`car o parte din str`lucirea pe
care o merit`. participarea la toate manifest`rile dedicate dantul garnizoanei, cu unit`]i din alte minis-
s`rb`torilor na]ionale pe plan local, la celebrarea tere apar]inând sistemului de ap`rare, or-
Zestrea de austeritate altor evenimente, avem în derulare mai multe dine public` [i siguran]` na]ional`, organe
proiecte cu Inspectoratul [colar Jude]an Satu ale administra]iei locale [i institu]ii civile, se
Ast`zi, Cercul Militar Satu Mare arat` Mare, alternative educa]ionale pentru impune reglementarea scris` a rela]iilor de
bine. Cel pu]in la prima vedere. Deoarece, promovarea spiritului patriotic în rândul colaborare pe plan cultural-educativ cu aces-
cum se întâmpl` la noi, ne înec`m când s`
ajungem la mal, continu` Platec. Nu s-au mai
g`sit bani pentru repararea integral` a
acoperi[ului, a[a c`, atunci când plou`, apa
se infiltreaz` în înc`perile de la etaj. În pofida
acestei sc`p`ri, institu]ia, cu o suprafa]`
construit` de peste 300 de metri p`tra]i, ofer`
un cadru optim pentru func]ionarea filialelor
jude]ene ale ANVR Dr. Vasile Lucaciu,
ANCMRR Careii Mari [i ANCE Regina
Maria. În aria ei, o alee cu pavele te poart`
printr-o curte amenajat` cu peluze gazonate,
cu st`lpi[ori ornamentali de iluminare, în
care se reg`se[te cu o mic` gr`din` de var`
dotat` cu loc pentru barbeque [i dou` tera-
se. Un spa]iu curat [i cochet, rafinat chiar [i
pentru gusturile cele mai fine. Încânt`tor
am putea spune, dac` facem abstrac]ie de
situa]ia mobilierului [i aparaturii audio-video
din cercul militar. O zestre alc`tuit` dintr-un
singur radiocasetofon, o garnitur` de mo-
bil` primit` în custodie de la Centrul Militar
Jude]ean Satu Mare, câteva mese [i scaune O parte din impresionanta colec]ie de cupe [i medalii ob]inute de
recondi]ionate. Explica]ia acestei dot`ri dansatorii s`tm`reni.
materiale austere ne-o d` tot [eful institu]iei
elevilor, al tinerilor. Am fost implica]i [i în tea, [i ele fiind poten]iale beneficiare ale ac]iu-
s`tm`rene: Func]ion`m în compunerea
programul {coala Altfel. De asemenea, anual, nilor derulate de noi, în lipsa altor a[ez`minte
Batalionului 52 Geniu Tisa. În momentul
am reu[it s` fim prezen]i la cel pu]in dou`-trei de cultur` similare în municipiu, dup` cum
înfiin]`rii modului românesc al acestei
unit`]i multina]ionale, toat` aparatura festivaluri, cu perechi de dansatori, interpre]i afirm` locotenent-colonelul (r) Platec. Dispu-
audio-video [i materialele specifice de cultur` individuali [i cu taraful tradi]ional. nem de un spa]iu generos, avem poten]ial
ale cercului militar au fost folosite pentru mare de a realiza venituri, dar cadrul nor-
dotarea subunit`]ii. Mai mult, cavalcada În a[teptarea mativ din domeniu ne este nefavorabil. S`r`-
continu` a reducerii costurilor de între]inere unor vremuri mai bune cia e ca un leu: dac` nu te aperi, te m`-
[i func]ionare a dus [i la desfiin]area singu- nânc`, spune un proverb. Noi ne ap`r`m cum
rul post telefonic de aici. Înlocuit, în prezent, Prin prisma tradi]iei, Cercul Militar Satu putem, îns` ne e din ce în ce mai greu [i dorim
de telefonul personal al [efului cercului. F`r` Mare r`mâne o alternativ` viabil` pentru via]a s` fim ajuta]i în acest sens. Nu trebuie decât
aloc`ri de resurse financiare pentru desf`[u- cultural-educativ` din zon`. Îns`, pentru pu]in efort [i bun`voin]`.
 Observatorul militar
Nr. 1 (3 - 9 ianuarie 2013)
www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR TEHNICA SECOLULUI XXI www.presamil.ro 11

ARM~SARUL ZBUR~TOR
C~PITAN BOGDAN OPROIU
bogdan.oproiu@presamil.ro

C
H-53K este viitorul elicopter al
infanteri[tilor marini
americani, dezvoltat de
compania Sikorsky, produc`toare a altor
modele de succes din dotarea for]elor
armate americane: UH-60 Black Hawk,
CH-53E Super Stallion, MH-60R
Seahawk etc. CH-53K, cel mai recent
model din serie, este denumit tot Super
Stallion (super arm`sar) ca [i modelele
anterioare [i va fi cel mai mare [i mai greu
elicopter din dotarea armatei americane.
În luna decembrie a anului trecut,
compania Sikorsky (fondat` de un inginer
ucrainean, în anul 1925) a livrat echipei de
încercare primul prototip al noului
elicopter. Pe tot parcursul acestui an,
Vehiculul de Testare la Sol (VTS) a[a cum
este numit elicopterul în perioada de
testare, va face exact ceea ce sugereaz`
denumirea: demonstra]ii la sol. Aceste
teste se vor derula pân` în prima perioad`
a anului 2014, când urmeaz` s` efectueze
primele zboruri de încercare. Testele
urmeaz` s` determine viabilitatea [i
performan]ele rotorului, transmisiei [i a CH-53K, viitorul elicopter al infanteri[tilor marini americani. FOTO:Sikorsky.com

motorului, la sol.
Seria CH-53, de elicoptere pentru
marina american`, a început în 1962,
odat` cu câ[tigarea unei competi]ii în
detrimentul Chinook-ului produs de
Boeing, primul Sea Stallion intrând în
dotarea infanteri[tilor marini în 1966, nu
mai pu]in de cinci variante fiind produse
din aceast` prim` serie, pentru a
r`spunde [i necesit`]ilor marinei [i
For]elor Terestre.
În 2006, Corpul infanteri[tilor marini a
semnat un contract cu firma Sikorsky, în
valoare de 18,8 miliarde de dolari, pentru
156 de elicoptere CH-53K, livrarea acestora
urmând s` se desf`[oare pân` în 2021, iar
data primului zbor, în momentul respectiv,
urmând s` fie anul 2011. Contractul a suferit
o serie de modific`ri, în prezent 200 de
buc`]i urmând a fi livrate din 2019, pentru a
înlocui flota de elicoptere CH-53E.
De[i este construit, în parte, pe scheletul
lui CH-53E, noul Sea Stallion î[i va tripla
capacitatea de înc`rcare, putând transporta
peste 12 tone de materiale [i personal pe o
distan]` de 200 km, la o altitudine de 1.800 m,
în condi]ii atmosferice extreme, precum cele
din teatrul de opera]ii din Afganistan.
Motorul noii aeronave este General Electric
GE38-1B [i dezvolt` 5.600 KW. Pe lâng` acesta,
modific`ri vor surveni [i la cabin`, redesenat`,
la palele rotorului, care vor fi construite din
materiale compozite [i la sistemul de transmisie
care va avea cuplu divizat, putând transmite
putere la dou` rotoare în paralel – acesta fiind
caracterizat de colonelul Robert Pridgen,
directorul de program din partea Corpului
infanteri[tilor marini, ca fiind o oper` de art`.
Sikorsky urmeaz` s` produc` dou`
prototipuri ale modelului K, pentru ambele,
testarea în zbor urmând s` înceap` în 2014.

nEUROn -ul EUROPEAN A

gen]ia american` pentru pro-
iecte avansate de cercetare
pentru ap`rare, DARPA, a

n EUROn este primul vehicul aerian

f`r` pilot, UAV, construit ca
demonstrator tehnologic, de un
consor]iu de companii europene. UAV-ul a
nEUROn va fi testat în Fran]a pân` în 2014, opera]ionale. Ultimele teste vor avea loc în
dup` care va fi trimis în Elve]ia, la RUAG, urmând Italia [i vor urm`ri capacitatea de foc [i
ca acolo s` treac` printr-o serie de teste nivelul de invizibilitate în diferite condi]ii.
testat cu succes robotul LS3 (Legged Squad
Support System – Sistemul cu picioare pentru
sprijinul echipei) timp de dou` s`pt`mâni, în
încercarea de a demonstra ultimele îmbu-
n`t`]iri ale sistemului de control, ale sta-
efectuat de curând primul s`u zbor, la o
baz` aviatic` din Fran]a apar]inând bilit`]ii, manevrabilit`]ii, capacit`]ii de
companiei Dassault Aviation. Dassault este redresare dup` r`sturnare, pozi]ionare
precis` pe teren accidentat, manevra-
compania integratoare, dar la concep]ia [i
bilitatea în mediu urban [i r`spunsul la
realizarea aeronavei au participat: Alenia
comenzi vocale.
Aermacchi (Italia), Saab (Suedia), EADS-
CASA (Spania), HAI (Grecia), RUAG
(Elve]ia) [i Thales (Fran]a).
nEUROn este un avion de lupt`
invizibil, cu o anvergur` a aripilor de 12,5
C~R~U{UL
metri [i greutate proprie de cinci tone.
UAV-ul este dotat cu un motor Rolls-Royce,
MECATRONIC
Adour, care echipeaz` [i aeronavele
de antrenament T-45 Goshawk, LS3 este conceput pentru a transporta
produse de Boeing. peste 200 kg de echipament în sprijinul
Programul nEUROn a devansat în unei echipe de militari, pe care o urmeaz`
îndeaproape, asemeni unui animal de
execu]ie cel`lalt demonstrator tehnologic
povar`. LS3 poate fi utilizat [i ca surs`
produs în Europa de BAE Systems,
suplimentar` de alimentare pentru
Taranis, acest UAV urmând s` efectueze
echipamentele mobile de comunicare ale
primul zbor în prima parte a acestui an,
unei grup`ri de militari în misiune. Testele
conform declara]iilor companiei britanice. fac parte dintr-o serie de demonstra]ii, care
Fiind doar un demonstrator vor continua pân` în prima jum`tate a
tehnologic, nEUROn nu va intra în anului 2014 [i care au ca scop demonstrarea
produc]ie, scopul proiectului fiind acela de capacit`]ilor de deplasare \n orice fel de
a ar`ta capacitatea companiilor europene teren.
de a produce un UAV invizibil, de lupt`, [i LS3 este dezvoltat în cooperare cu firma
de a lansa viitoare proiecte de UAV-uri. Boston Dynamics.
FOTO: globalmilitaryseview.blogspot.com
12 Observatorul militar
www.presamil.ro INTERVIU Nr. 1 (3 - 9 ianuarie 2013)
www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR 13
ru[i Bricul Mircea. Era captur` de r`zboi. niciodat` c` un asemenea regim poate s` În teatrele de opera]ii am fost de

URMA{II MEI R~M@N DOAR FILMELE F~CUTE
Ultimul interviu acordat presei militare de regizorul Sergiu Nicolaescu. Sunte]i, stimate domnule Sergiu
Nicolaescu, precum un soldat în
prima linie. Care merge mereu
înainte. De unde aceast` vitalitate la
[aptezeci [i [apte de ani?
Am avut noroc, pentru c` am fost
mereu s`n`tos. De altfel, în familia mea
au fost doar longevivi. Tat`l meu, ca s` dau
doar un exemplu, a tr`it nou`zeci [i doi de
ani. Nu vreau s` tr`iesc atâta, dar îmi
doresc s` fiu la fel de activ cum a fost el.
Sunte]i n`scut în zodia Berbecului.
V` reg`si]i în caracteristicile
semnului zodiacal?
Sunt un exemplu de Berbec. Cu
ascendentul în Leu. E o combina]ie
ciudat`. Sunt un om al dracului, lupt`tor,
perseverent, cu sim]ul drept`]ii. M-am
n`scut într-un an de foc, deci chiar c` am
toate caracteristicile semnului zodiacal.
Înainte de a începe s` face]i film,
a]i fost student al {colii Militare de
Marin`. Ce v` aminti]i din perioada
aceea? Cum a]i ajuns cadet, de ce a]i
ales marina, de ce a]i renun]at la ea?
Eu am terminat liceul în [ase ani, în loc
de opt. Pentru c` am f`cut patru clase
în doi ani. La [aisprezece ani am sus]inut
Bacalaureatul. Am avut nevoie de o
dispens` de vârst` pentru a sus]ine
examenul de la {coala de Marin`. Am
ob]inut-o, [i am intrat primul, cu nota 10.
Asta se întâmpla în 1947. Am ales marina
pentru c` îmi pl`cea, înc` de copil.
Cuno[team toate b`t`liile navale. {tiam
fiecare nav` de r`zboi. Tonaj, tunuri,
calibru. Dup` un an de facultate, unchiul
meu, Gheorghe Cambrea, cel care avea
s`-mi fie mai târziu model pentru comisarul
Moldovan, a venit la mine [i mi-a spus c` ar
fi mai bine s` p`r`sesc Armata pentru c`
tat`l meu fusese arestat politic [i, în aceste
condi]ii, nu mai aveam nicio [ans` s`
continuu {coala de Marin`. Sigur c` mi-a
p`rut r`u. Fusese visul meu cel mai frumos.
Întotdeauna mi-au pl`cut uniforma,
disciplina, spiritul militar. P`strez ni[te
amintiri extraordinare din perioada aceea.
Noi am fost promo]ia care a preluat de la
Cât timp am fost elev, am locuit pe bric.
Mâncam doar fasole [i varz`, dar eram
mul]umi]i. Noi am f`cut parte din prima
Promo]ie Ro[ie al c`rei scop a fost înlocuirea
cad`. Dar nu am f`cut niciun fel de
concesie sistemului. Pentru c` era
împotriva firii mele. Vreau s` v` spun c` în
filmele mele s-au întâmplat anumite
dou`sprezece ori. Îmi amintesc de multe ori
drumurile acelea. {i le-a[ mai face [i acum, dac` ar
mai fi posibil. Am înso]it patrulele în misiuni, am
stat de vorb` cu lupt`torii no[tri, le-am aflat
ofi]erilor din Armata Regal`. Pentru a lucruri în premier` pentru cinematografia gândurile [i fr`mânt`rile interioare, i-am filmat, am
împrosp`ta grupul ofi]erilor, au fost român`. De pild`: prima biseric` v`zut` f`cut chiar un documentar cu ei. M-au impresionat
accepta]i pe nava-[coal` muncitori care nu într-un film românesc a fost în Mihai multe lucruri acolo. De la c`ldura sufocant` [i
aveau nici m`car liceul. Noi f`ceam cursuri Viteazul. În filmele mele s-au cântat, aerul greu de respirat, la bombardierele A-10 [i
cu ei, dup`-amiaza. Îi înv`]am c` „a+a=2a”... pentru prima dat`, De[teapt`-te române [i supersolda]ii din For]a multina]ional` în uniforme
Trece]i batalioane române Carpa]ii. Era în de culoarea de[ertului.
Ne-a]i r`sf`]at, de-a lungul anilor, cu 1977. Tablourile regelui Mihai, al lui
filme istorice [i de ac]iune. Sunt Antonescu sau al lui Zelea Codreanu, pe Mai este ceva ce a]i dori s` face]i în
genurile dumneavoastr` preferate? pere]i, s-au v`zut, pentru prima oar`, tot film [i înc` nu s-a împlinit?
în filmele mele. Pentru perioada aceea era,
Nu. N-am agreat doar filmele istorice [i de s` recunoa[tem, un act de curaj s` ar`]i Sunt multe lucruri pe care a[ vrea s` le
ac]iune. Eu am f`cut [i Ciuleandra, [i astfel de lucruri. Iar eu le-am ar`tat. mai fac, dar care, din p`cate, nu se mai
Ultima noapte de dragoste..., Atunci i-am pot realiza. Acum, de[i suntem liberi,
condamnat pe to]i la moarte, Osânda... A]i fost în Kosovo, în Afganistan [i Armata nu m` mai poate ajuta cu nimic,
în Irak. A]i realizat chiar [i un film pentru c` nu mai are nici unit`]i, nici
Sunte]i un romantic sau un documentar cu [i despre militarii tehnic` de lupt`, nici oameni.
sentimental, domnule Nicolaescu? români afla]i în teatrele de opera]ii. INTERVIU REALIZAT DE
Ce v-a impresionat mai mult în BENONE NEAGOE
Sunt [i romantic, [i sentimental. Dar zilele în care le-a]i fost al`turi? Continuare în pagina 24
m`surat. Atât cât e nevoie. În filmele
mele obi[nuiesc s` amestec duritatea [i
ac]iunea cu sentimentalul [i romanticul.
Poate c` de asta m` [i iube[te publicul.
Ultimul meu film, despre comisarul
Moldovan la b`trâne]e, este chiar romantic...
Exist` un film dintre cele pe care
le-a]i realizat, care v` reprezint` în
cel mai înalt grad?
Nu, n-a[ putea alege unul anume.
Totu[i, Mihai Viteazul, Atunci i-am
condamnat pe to]i la moarte, Mircea [i
Osânda îmi sunt cele mai apropiate de suflet.
Pentru Sergiu Nicolaescu filmul a
însemnat via]` sau via]a a însemnat
film?
Filmul este via]a mea!
Care a fost cea mai emo]ionant`
dovad` de afec]iune venit` din
partea publicului?
Toate întâlnirile mele cu publicul au
fost emo]ionante, toate au dovedit
dragostea pe care mi-o poart` acesta.
Sunt, f`r` nicio îndoial`, omul cu cel mai
mare succes la spectatori. Am f`cut multe
filme, unul singur politic, dup` 1990. Este
vorba despre filmul în dou` p`r]i Începutul
adev`rului – Oglinda. Nu m-am num`rat
printre cei care s-au ridicat împotriva
regimului, pentru c` n-am crezut

Copiii, o prezen]` delicat` [i, totodat`, de mare expresie

\n filmele lui Sergiu Nicolaescu.

{
aizeci [i trei de filme, din care patruzeci [i opt de lungmetraj, nou`
seriale de televiziune [i [ase documentare, paisprezece scenarii,
dou`zeci [i opt de roluri... Adic` o via]` mai mult decât plin`. Tr`it`
la maxim, f`r` regrete: SERGIU NICOLAESCU. Cel mai prolific regizor al
cinematografiei române ar fi „bifat” în aceast` prim`var` optzeci [i trei de ani
de via]` [i o jum`tate de veac de profesie.
Pe lâng` munca din spatele camerelor de filmat, a purtat Coroana de foc, a
condus o[ti, s-a b`tut în Ring, a intrat în Triunghiul mor]ii, dar a r`mas Nemuritor.
Primii pa[i în cinematografie i-a f`cut în 1956, în calitate de operator de
film`ri sub ap`. Debutul ca regizor, precum [i primul s`u succes s-au produs în
1966-1967 cu lungmetrajul Dacii, o capodoper` româno-francez`. Cu s`biile s-a
întâlnit înc` din copil`rie, când conducea lupte serioase, purtate între prietenii
s`i. Se jucau de-a indienii [i de-a mu[chetarii. Se întreceau în r`zboaie navale
[i turniruri medievale. Mai târziu, în amfiteatrele {colii de Ofi]eri de Marin`, s-a
specializat în istorie, \n via]a personalit`]ilor, \n uniforme militare [i arme.
În anii ’70 demonstreaz` o real` voin]` de a-[i însu[i tehnicile narative [i de
montaj preluate din cinematograful american, pe care le aplic` filmelor sale de
ac]iune [i suspans. Este genul pe care îl st`pâne[te cel mai bine. Recunoa[terea
sa oficial` se datoreaz` superproduc]iilor istorice.
Pro Video a lansat, pe DVD, colec]ia filmelor sale. Posturile de televiziune le
reprogrameaz` la ore de vârf, amintind cumva de fastul peliculelor de gen, marca
Hollywood. De-a lungul carierei sale, Sergiu Nicolaescu a dat serioase impulsuri
cinematografiei române[ti. A pus um`rul la construirea [i consolidarea
studiourilor Sahia [i Buftea, a creat garderobe civile [i militare pentru film`ri, a
pus la punct o [coal` de cascadori cu care a realizat lucruri imposibil de imaginat
pân` atunci.
Tematica filmelor sale, inspirat` îndeosebi din realitatea româneasc` prezent`
sau trecut`, este foarte variat`, folosind, uneori, surse literare de prestigiu. A
alc`tuit o fresc` a societ`]ii române[ti [i a elaborat o epopee na]ional`. Intrat prin 1947, la {coala de Marin` din Constan]a.
revolu]ie în via]a politic` postcomunist`, Comisarul a devenit, în 1990, senator. ...Noi am fost promo]ia care a preluat de la ru[i Bricul Mircea.
14 Observatorul militar
www.presamil.ro
P
redecesorii lui Mubarak, Gamal Abdel Nasser [i Anwar Sadat, au fost
figuri marcante ale istoriei Egiptului, în mandatul lor având loc
na]ionalizarea Canalului Suez [i negocierea acordului de pace cu
Israelul. Mubarak obi[nuia s` se compare adesea cu ace[tia, dar ironia soartei
face ca el s` r`mân` în istorie mai degrab` pentru demonstra]iile care i-au adus
sfâr[itul politic. La 14 octombrie 1981, când a luat puterea, Mubarak era privit ca
o speran]`, o imagine a reformismului. A promis atunci reforma sistemului judiciar
[i a eliberat din închisoare pe to]i opozan]ii lui Sadat. La final, Mubarak devenise
mai impozant decât Egiptul însu[i, sus]inând c` de]ine puterea absolut`.
N oul pre[edinte egiptean Mohamed
Morsi, în dorin]a de a-[i îndeplini
programul politic anun]at în alegeri, a emis un
decret care îi extindea prerogativele
constitu]ionale, provocând o grav` criz`
politic`. Evenimentele ulterioare, proteste [i
manifesta]ii pro [i contra liderului de la Cairo,
l-au determinat s`-l anuleze, singura op]iune
viabil` r`mas` fiind organizarea unui
referendum asupra unui proiect controversat
de Constitu]ie. Odat` cu sporirea propriei
puteri, Morsi a decis destituirea procurorului
general, Abdel Meguid Mahmud, pe care nu
reu[ise s`-l decad` din func]ii la precedenta
remaniere administrativ`. În plus, actualul
pre[edinte a solicitat „noi anchete [i procese”
în cazuri de ucidere a manifestan]ilor în timpul
revoltelor din 2011, care au înl`turat de la
putere regimul lui Hosni Mubarak. Morsi [i-a
justificat ac]iunile prin nevoia de „ap`rare a
revolu]iei”, dar decizia sa i-a determinat pe
opozan]ii s`i s`-l numeasc` „noul faraon” [i s`-l
compare cu Hosni Mubarak. Revolta opozi]iei
s-a extins rapid, iar palatul preziden]ial a fost
luat cu asalt de manifestan]i. Armata, dup` o
perioad` de neutralitate, s-a implicat, la
cererea administra]iei de la Cairo, în criza
politic` izbucnit`. La 6 decembrie, în plin`
criz` politic`, pre[edintele Morsi, [eful armatei
egiptene, membri ai Consiliului Suprem al
For]elor Armate, premierul egiptean [i
membri ai cabinetului s-au întâlnit pentru a
lua m`surile necesare restabilirii calmului [i
ordinii. Astfel, primul pas a fost desf`[urarea
for]elor G`rzii Revolu]ionare Na]ionale (aflat`
sub controlulul lidershipului militar) în jurul
Palatului preziden]ial, avioane F16 survolând
în permanen]` Pia]a Tahrir. În spatele scenei,
militarii au r`mas solu]ia pentru rezolvarea
crizei politice, iar negocierile lor cu Fra]ii
Musulmani au ]inut balan]a între puterea
militarilor [i administra]ie. Militarii au
exploatat gre[elile guvernului [i au determinat
Fra]ii Musulmani s` accepte un acord între
cele dou` p`r]i, sub presiunea opozi]iei [i a
str`zii. De altfel, noua constitu]ie securizeaz`
interesele militarilor. Guvernul pre[edintelui
Morsi a definit clar c` o serie de valori
economice r`mân în mâinile militarilor. Liderii
militarilor continu` s` influen]eze numirile în
sistemul judiciar, poli]ie sau în alte institu]ii.
Armata r`mâne principala putere în Egipt,
de[i, de la venirea sa la Palatul preziden]ial,
pre[edintele Morsi a numit un nou ministru al
ap`r`rii [i un nou [ef al armatei, ambii cu
vederi apropiate de Fra]ii Musulmani, [i a
Exerci]iu al armatei egiptene.
LUMEA DE AZI
pensionat 70 de generali din elita militar`
egiptean`. Aceste schimb`ri nu presupun,
implicit, trecerea armatei sub conducere
civil`. Actuala criz` a relevat cât de calcula]i
sunt militarii în mi[c`rile pe care le fac atât
fa]` de administra]ie, cât [i fa]` de opozi]ie.
Intrarea armatei, ca solu]ie, în criz`, s-a f`cut
dup` dou` s`pt`mâni de a[teptare. În ciuda
eforturilor Fra]ilor Musulmani de a prelua
controlul asupra conducerii superioare a
armatei, acest lucru nu a reu[it. Armata are o
strategie proprie [i este o institu]ie solid` [i
coerent`, care poate conduce ]ara prin era de
turbulen]` intern` sau extern` determinat`
de Prim`vara arab`. De dinamica generat`
de binomul Fr`]ia Musulman` – armat`
EGIPT,
CALEA SPRE DEMOCRA}IE
GENERAL-LOCOTENENT (R) DR. ALEXANDRU GRUMAZ
depind deciziile interne [i externe ale
Egiptului, mai ales când vine vorba de rela]iile
cu SUA, Israel sau cu monarhiile din Orientul
Mijlociu. Pre[edintele Morsi nu controleaz`
armata, ci doar negocieaz` cu ea.
C riza din Egipt, generat` pe fondul
redact`rii noii constitu]ii [i preg`tirii
alegerilor parlamentare din prim`var`, pe
care Fr`]ia Musulman` vrea s` le câ[tige cu
majoritate de voturi, este doar vârful unui
aisberg politic greu de descifrat în Egipt.
Pre[edintele Mohamed Morsi a ratificat noua
constitu]ie, aprobat` prin referendum. Peste
dou` luni ar urma s` aib` loc în Egipt alegeri
legislative. A intrat Egiptul cu adev`rat în era
democra]iei? Dificil de spus. Noua constitu]ie,
de inspira]ie islamist`, redactat` exclusiv de
partidele islamiste, dup` ce reprezentan]ii
societ`]ii civile [i ai partidelor de opozi]ie s-au
retras, permite instalarea rigorii religioase în
aparatul de stat. Sfera puterii în Egipt r`mâne,
sublinia un editorialist de la Le Monde, la fel de
secret` [i de obscur` ca pe vremea lui Hosni
Mubarak. Concluzia este c` în Egipt exist`
dou` zone politice distincte: pe de o parte, cei
care doresc islamizarea rapid` a statului [i a
]`rii, iar pe de alt` parte, cei care se opun
acestei tendin]e [i doresc separarea puterii
religioase de cea de stat. Armata va trebui s`
urmeze un traseu diferit de cel din vremea lui
Mubarak.
Care va fi modelul ales: cel turc sau cel
pakistanez? Armata turc` a intrat sub
controlul administra]iei de la Ankara, de[i
r`mâne o for]` de prim-plan pe scena politic`
turc`. Fra]ii Musulmani doresc preluarea
modelului adoptat de Partidul Justi]iei [i
Dezvolt`rii al premierul turc Erdogan, care a
redus rolul armatei pe plan intern. Modelul
pakistanez este îns` cel ales de lidershipul
militar egiptean, model care se redeseneaz` la
Cairo la ora actual`. În lumea musulman`,
într-o democra]ie precum cea pakistanez`,
armata î[i p`streaz` pozi]iile privilegiate. Noua
administra]ie de la Cairo vrea s` continue
liniile politicii externe în Orientul Mijlociu care
s`-i permit` s` men]in` pozi]ia de lider al lumii
islamice, iar pentru aceasta are nevoie de o
armat` puternic`. Armata egiptean` vede în
modelul pakistanez un exemplu de urmat pe
calea ce-i va permite rolul de arbitru într-un
Egipt divizat între islami[ti [i seculari[ti.
Militarii vor ca Fra]ia Musulman` s` urmeze
modelul Partidului Poporului din Pakistan
(PPP), al fostului premier Benazir Bhutto.
Între cele dou` partide exist` diferen]e de
ideologie, Fr`]ia Musulman` probând o
ideologie islamist`, cu v`dite accente
religioase, pe când PPP aduce elemente
seculare în propria ideologie islamist`. Evolu]ia
rela]iei civili-militari în Pakistan, din 1988, când
regimul generalului Mohammed Zia-ul-Haq s-
a încheiat, ofer` indicii clare asupra a ceea ce
se întâmpl` acum în Egipt. În multe aspecte,
Egiptul de ast`zi se aseam`n` cu Pakistanul
anului 1990, când militarii controlau partidul
de guvern`mânt PPP. În 1990, 1993 [i 1996,
generalii pakistanezi au folosit opozi]ia,
sistemul judiciar [i pre[edin]ia pentru a
preveni preluarea prerogativelor militarilor.
Elita militar` egiptean` a realizat un
parteneriat cu Fr`]ia Musulman` mai repede
decât cel realizat de militarii pakistanezi cu
PPP, cu diferen]a c` pre[edintele Morsi
provine din partidul de guvern`mânt, iar cel
pakistanez era crea]ia sistemului militar. Morsi
este prins în turbulen]ele create de rela]ia
militarilor cu Fr`]ia Musulman`. Va fi posibil`
o situa]ie ca cea din Pakistanul anului 1999,
când generalul Pervez Musharraf a preluat
pre[edin]ia statului? Nu. Lec]ia lui Musharraf,
care a d`unat sistemului de securitate
na]ional`, este una pe care militarii egipteni se
pare c` au înv`]at-o. Consiliul Suprem al
For]elor Armate va evita orice interven]ie în
actul preziden]ial, de[i constitu]ia le permite
acest lucru. În ambele ]`ri, opozi]ia este slab`
[i nu pune mari probleme. Diferen]a între cele
dou` state este dat` de unitatea teritorial`,
Pakistanul fiind divizat de liniile provinciilor
unde partide precum Liga Musulman` din
Nr. 1 (3 - 9 ianuarie 2013)
www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR
Pakistan, în statul Punjab, sau Mi[carea
Muttahida Qauni, în Sindh, au fost sprijinite de
militari, ele limitând puterea PPP în zona
respectiv` [i obligându-i s` coopereze cu
armata. Egiptul nu este divizat, iar partidele de
opozi]ie nu pot supravie]ui f`r` sprijinul
militarilor.
T
rei elemente vor influen]a evolu]ia
Egiptului. Primul este dat de
Prim`vara arab`, care a rea[ezat rela]iile
institu]ionale în întreaga zon`. Sistemul
judiciar din Egipt, care nu a fost în totalitate
subjugat de administra]ia Mubarak (vezi
revolta din 2005 a proeminentului Club al
Judec`torilor egipteni), este în pericol de a
intra sub controlul Fra]ilor Musulmani, ceea
ce ar duce la o situa]ie exploziv` în societate.
Un pact strategic între opozi]ie, puterea
judiciar`, armat` [i administra]ia actual` ar
avansa procesul de democratizare. În al doilea
rând, situa]ia economic` a Egiptului este
dezastruoas`, de[i ajutoarele de la vecini
continu` s` soseasc` (Turcia, Qatar, Arabia
Saudit` sau Kuweit), acestea însumând peste
5 miliarde de dolari. Egiptul nu a reu[it s`
închid` discu]iile cu Fondul Monetar
Interna]ional pentru un împrumut de 4,5
miliarde de dolari. {omajul, sc`derea
produc]iei industriale [i agricole, infla]ia vor
duce, pe termen scurt, la noi revolte. În al
treilea rând, competi]ia cu Turcia pentru
suprema]ia în Orientul Mijlociu este, în mod
paradoxal, benefic` în fa]a unei cooper`ri între
cele dou` ]`ri. De[i au interese comune,
precum rela]ia cu Iranul sau rezolvarea
conflictului israelo-palestinian, exist` [i teatre
de confruntare, precum Siria, acolo unde
Fra]ia Musulman`, ramura sirian`, între]ine
leg`turi atât cu Ankara, cât [i cu Cairo.
Egiptul se afl` într-o situa]ie de tranzi]ie
turbulent`, iar redefinirea politicii sale fa]` de
Israel va influen]a în mod semnificativ pozi]ia
acestuia în zon`. Agen]iile de securitate
egiptene au monopolizat de mult` vreme
politicile fa]` de palestinieni, colaborând
îndeaproape cu Israelul [i impunând limite
ferme vecinilor din Gaza, de teama ca
militantismul Hamas s` nu ia amploare [i în
Egipt. Acum, situa]ia este agravat` de politicile
Fra]ilor Musulmani, creându-se premisele
unui conflict permanent între Israel [i
palestinieni. Rela]ia dintre Fra]ii Musulmani [i
Iran, în special cu membrii Corpului G`rzii
Revolu]iei Qud, condus de generalul-maior
Qasem Solimani, îngrijoreaz` monarhiile din
Golf. Revolu]ia din Iran din 1979 a dus la
crearea, în 1981, a Consiliului de Cooperare al
Golfului, organism care s` trateze pericolul
creat de resurgen]a islamismului [iit.
Cre[terea islamismului fundamentalist devine
pe zi ce trece o amenin]are pentru monarhiile
din Golf, la care acestea vor r`spunde în
func]ie de mijloacele de care dispun [i de
nivelul de insecuritate pe care-l resimt.
Deocamdat`, Emiratele Arabe Unite sunt în
prima linie a luptei. Era Egiptului secular,
creat de sus în jos de Gamal Abdel Nasser, s-a
încheiat. Ce urmeaz`? Autocra]ie sau drumul
spre democra]ie? 
FOTO:WIKIPEDIA.ORG

Nr. 1 (3 - 9 ianuarie 2013)
www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR
REDUCEREA INFLUEN}EI
IRANIENE ÎN AMERICA LATIN~
P re[edintele american Barack Obama a promulgat, \n 28
decembrie 2012, o lege pentru contracararea influen]ei
iraniene în America Latin`, potrivit unei informa]ii de pres` AFP.
Legea, denumit` The Countering Iran in the
Western Hemisphere Act, trecut` prin Congresul
american, solicit` Departamentului de Stat din
Statele Unite ale Americii s` elaboreze în 180
de zile o strategie care s` abordeze problema
prezen]ei [i activit`]ii ostile a Iranului în
regiunea Americii Latine. Cu toate c` strategia
este confiden]ial`, ea ar trebui s` cuprind` un
sumar care s` fie public. Textul legii mai cere
Departamentului pentru securitatea na]ional`
(Department of Homeland Security) s` înt`reasc`
supravegherea la grani]ele Statelor Unite ale
Americii cu Canada [i Mexic pentru a preveni
intrarea în SUA a agen]ilor iranieni, a celor
apar]inând IRGC (Iranian Revolutionary Guard
Corps), a celor afilia]i Hezbollah sau a membrilor
altor grupuri teroriste.
Pentru regiunea Americii Latine, legea per-
mite elaborarea unui plan de ac]iune inter-
agen]ii care s` asigure securitatea statelor din
aceast` zon`, precum [i a unui plan antiterorism
[i antiradicalizare pentru izolarea Iranului [i a
alia]ilor s`i. Washingtonul a declarat în mod
repetat c` monitorizeaz` atent activit`]ile
Teheranului în America Latin`, de[i oficiali ai
Departamentului de Stat [i ai serviciilor ame-
ARHIVELE CONFLICTULUI
DIN INSULELE FALKLAND
A rhivele na]ionale britanice au declasificat [i dat publicit`]ii
o serie de documente referitoare la conflictul dintre Marea Bri-
tanie [i Argentina, la 30 de ani de la evenimentele militare din 1982,
potrivit unei informa]ii de pres` AFP din ultimele zile ale anului 2012.
Conform documentelor, invazia insulelor
Falkland de Argentina a luat prin surprindere
pe primul-ministru al Marii Britanii din acea
vreme, Margaret Thatcher. Ea a trimis o for]`
britanic` în zon` care a recâ[tigat controlul
asupra insulelor, în urma unui conflict de
scurt` durat` (74 de zile), soldat cu moartea a
649 de militari argentinieni [i 255 de solda]i
britanici.
Materialele declasificate relev` [i o m`rtu-
rie a lui Margaret Thatcher în fa]a unei co-
misii parlamentare de investigare a conflictu-
lui, la câteva luni dup` sfâr[itul acestuia. Marea
Britanie elaborase planuri pentru situa]ia unei
invazii a insulelor Falkland, ca urmare, la 26
martie 1982, ministerul britanic al Ap`r`rii a
prezentat primului-ministru un plan pentru
a împiedica o invazie argentinian` total`.
Thatcher a spus în fa]a comisiei c` a fost o
fraz` care i-a atras aten]ia în mod deosebit în
planul prezentat [i anume: dac` la ajungerea în
zon` insulele sunt deja sub controlul argen-
tinienilor, nu exist` nici o garan]ie c` for]a tri-
mis` va avea capacitatea de a recuceri aceste
insule.
Potrivit stenogramei audierilor din comisia
de investigare, ea a recunoscut c` nu s-a
a[teptat deloc ca argentinienii s` fac` aceast`
Paginile „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`
[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.
LUMEA DE AZI
ricane de informa]ii au afirmat c` nu exist`
indica]ii privind activit`]i ilicite iraniene în
regiune.
Iranul, supus unei serii de sanc]iuni inter-
na]ionale din cauza programului s`u nuclear
suspect, [i-a deschis [ase noi ambasade în Ame-
rica Latin` din anul 2005, ajungând astfel la un
total de 11 ambasade [i 17 centre culturale.
Totodat`, pre[edintele iranian Mahmoud
Ahmadinejad a efectuat vizite regulate în
America Latin`, iar anul trecut a f`cut dou`
tururi prin aceast` regiune. Teheranul are
leg`turi mai strânse cu Bolivia, Ecuador [i
Venezuela, unde [i-a consolidat prezen]a [i prin
investi]ii.
PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA
mi[care, luând în considerare posibilitatea
invaziei cu doar dou` zile înainte, la 31 martie
1982, când a primit informa]ii certe c` o invazie
a insulelor este iminent`. Thatcher a afirmat în
fa]a comisiei c` acela a fost cel mai greu mo-
ment din via]a ei, dar a relatat [i faptul c`, în
noaptea care a urmat acestei informa]ii, nimeni
nu a fost capabil s` îi spun` dac` for]ele britanice
puteau s` recucereasc` insulele.
La 2 aprilie 1982, trupele argentiniene au
invadat insulele Falkland. La 31 mai acela[i an,
pe când trupele britanice se preg`teau pentru
b`t`lia de la Port Stanley, capitala Insulelor
Falkland, Ronald Reagan a sunat-o pe Thatcher
pentru a-i propune s` permit` ca insulele s` intre
sub controlul unor for]e de pace interna]ionale
americano-braziliene, astfel încât argentinienii
s` nu fie complet umili]i. Conform documentelor
oficiale, Thatcher a respins sugestia [i i-a spus
lui Reagan c` Marea Britanie nu a pierdut vie]i
pre]ioase în aceast` lupt` [i nu a trimis o for]`
considerabil` în zon` doar pentru a preda insulele
unui grup de contact. Pân` la data de 14 iunie
1982, trupele britanice au recucerit insulele
Falkland. Succesul militarilor britanici a
ajutat-o pe Thatcher s` câ[tige alegerile
generale din anul 1982.
Observatorul militar 15
www.presamil.ro
DISLOC~RI DE TRUPE AMERICANE
ÎN AFRICA
În anul 2013, trupele americane vor fi Efortul Pentagonului c`tre continentul
dislocate în 35 de state africane pentru a african, inclusiv crearea comandamentului
contribui la instruirea trupelor locale în pentru Africa (US Africa Command -
vederea combaterii oric`ror amenin]`ri
AFRICOM) în anul 2007, a fost atent calibrat
venite din partea unor grupuri extremiste
datorit` zvonurilor privind împânzirea con-
având leg`turi cu Al-Qaeda, potrivit unei
tinentului cu baze americane sau privind
informa]ii publicate de agen]ia AP.
percep]iile unor influen]e militare ale SUA
Misiunea trupelor americane dislocate
în aceast` regiune. Drept urmare, coman-
se va limita la instruire, iar implicarea lor în
ac]iuni de lupt` se va face numai pe baza damentul are sediul la Stuttgart, în Germa-
unor ordine exprese semnate de secretarul nia, [i nu pe continentul african. Totodat`,
american al Ap`r`rii. Printre statele men- multe state africane doresc sprijinul ame-
]ionate în relat`rile de pres` în care trupele rican, având în vedere eforturile lor de
americane ar putea fi dislocate se num`r`:
constituire a propriilor for]e armate în lupta
Libia, Sudan, Algeria, Niger, Kenya, Somalia.
Aten]ia SUA asupra acestei regiuni cu pira]ii, cu trafican]ii de droguri cu r`pitorii
[i [antaji[tii sau cu cei care desf`[oar` alte
vine în contextul inflam`rilor insurgente
din nordul Africii [i al discu]iilor purtate activit`]i insurgente.
de Uniunea African` de a interveni militar
în Mali. Armata SUA are deja în plan peste
100 de exerci]ii, programe de antrenament
[i alte activit`]i ce urmeaz` a fi desf`[urate
pe întregul continent african. Problema cea
mai mare cu care se confrunt` militarii
americani în aceste misiuni este cea
cultural` [i lingvistic`. În acest scop,
trupele de uscat încearc` s` identifice
exper]i în alte categorii de for]e ale armatei,
ambasade sau organiza]ii profesionale care
sunt de origine din unele state africane.
ENERGIE SOLAR~ PE CÂMPUL DE LUPT~
Speciali[tii analizeaz` posibilitatea de Sistemul trebuie s` fie capabil s` fac`
a utiliza energia solar` pentru a permite automat trecerea de la energia solar` la
infanteri[tilor marini americani s` renun-
]e la generatoarele Diesel utilizate în pre-
zent în bazele înaintate, conform unei
cea pe combustibil, pe timp de noapte sau
atunci când soarele este ascuns în nori. De
asemenea, sistemul trebuie s` fie suficient
informa]ii de pres` UPI. de compact pentru a fi transportat pe o
Cercet`torii de la Office of Naval Research remorc` tractat` de un vehicul Humvee.
sunt de p`rere c` un sistem hibrid care utili- Acest program poate ajuta Corpul
zeaz` energia solar` ar putea oferi militarilor de Infanterie Marin` al SUA s` î[i ating`
energie pentru 15 zile de misiune, f`r` a fi obiectivul propus la orizontul anului
necesar` realimentarea cu combustibili fosili 2025 [i anume acela de a utiliza combus-
care sunt transporta]i în convoaie ce sunt tibili numai pentru deplasare dintr-un
frecvent o ]int` pe câmpul de lupt`. loc în altul.
RESTRIC}II PENTRU INTERNET ÎN CHINA
Guvernul chinez a aprobat la finele Beijingul blocheaz` în mod regulat
anului trecut o nou` lege potrivit c`reia accesul la anumite site-uri de internet prin
utilizatorii de internet din întreaga ]ar` intermediul unui vast sistem de cenzur`,
sunt nevoi]i s` î[i dezv`luie numele denumit The Great Firewall of China.
adev`rate, potrivit unei informa]ii de Înainte de aceast` m`sur`, numai utiliza-
pres` AFP, care citeaz` o agen]ie de pres` torii din cinci mari ora[e (Beijing, Shanghai,
na]ional`. Astfel, utilizatorii din China vor
Tianjin, Guangzhou [i Shenzhen) erau
trebui s` ofere companiilor furnizoare de
obliga]i s` ofere informa]ii de identificare.
servicii de telecomunica]ii informa]ii
reale în vederea identific`rii, atunci când Agen]ia Xinhua relateaz` c`, pân` în luna
noiembrie, to]i utilizatorii de linii fixe [i 70 la
doresc acces la internet.
Re]ele de socializare precum Twitter sut` din cei care folosesc tehnologie mobil`
au fost utilizate în China pentru expri- s-au înregistrat deja cu numele adev`rate.
marea nemul]umirilor sau pentru dezv`-
luiri legate de activit`]ile ilegale desf`-
[urate de diver[i oficiali. Având în vedere
cei peste o jum`tate de miliard de cet`-
]eni online, autorit`]ile chineze sunt
acum preocupate de influen]a pe care
internetul o poate avea asupra opiniei
publice.
 Observatorul militar
16 www.presamil.ro DESTINE Nr. 1 (3 - 9 ianuarie 2013)
www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

FRONTURILE FAMILIEI DEOCLE}IAN

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA
constantin.pistea@presamil.ro
Povestea de best-seller a
familiei Deocle]ian începe
înainte de 1900, când, din
cauza persecu]iilor, armenii
c`utau s` fug` din Imperiul
Otoman. A[a cum a scris
Varujan Vosganian, în Cartea
[oaptelor, unii s-au refugiat pe
p`mânt românesc, la Foc[ani,
în nordul Moldovei sau, a[a
cum e cazul deocle]ienilor, în
Dobrogea. Numai c` nici în
România armenii n-au tr`it
lini[ti]i. Au venit r`zboaiele [i,
apoi, comuni[tii... Nicolae [i
Silvia Deocle]ian p`streaz`, în
locuin]a lor din Bucure[ti, o
arhiv` impresionant` cu
privire la destinul familiei lor.
Constantin Deocle]ian, fotografiat
în 1923, dup` primirea titlului de
Cavaler , membru al Ordinului
Coroana României.
Cehoslovacia) când l`sat la vatr`, mama
lui Nicolae a ]inut greul familiei, iar prin
p`rin]ii ei, ardeleni refugia]i în Moldova, a
reu[it s` ridice o cas` la Mândri[ca
(jude]ul Bac`u).
Condamnat pentru sabotaj
Totu[i, familia Deocle]ian nu a reu[it
s` intre în acea cas` pân` în 1947.
Revenit` în ]ar`, dup` r`zboi, a fost
direc]ionat` c`tre Banat, în comuna
Criciova. Când ajunge la fotografiile care
relateaz` acea perioad`, Nicolae abia î[i
st`pâne[te lacrimile. Îi prive[te pe to]i cei
dragi din copil`ria sa [i îi nume[te ca [i
cum ar citi un pomelnic pentru mor]i,
pentru c`, în 1984, când a fost ultima dat`
la Criciova, nu mai tr`ia mai nimeni. Apoi,
revine la povestea tat`lui s`u, care a
încercat s` predea din nou, în Mândri[ca,
dar a fost for]at s` se pensioneze, respins
de colectivul de înv`]`tori din comun`.
A[a c` s-a angajat ca magazioner la
fabrica de zah`r de la Sascut [i a încercat
s`-[i acopere cât mai bine trecutul, din
care f`cea parte atât istoria frumoas` [i
plin` de realiz`ri din Basarabia, dar [i
nenum`ratele drumuri în ajutorul armatei
române, aliat` la acea vreme cu cea
german`. Cei care luptaser` împotriva
ru[ilor erau urm`ri]i tot timpul [i cred c` îi
era fric`. Nu trebuia s` [tim noi tot, zice
Nicolae. Temerile tat`lui s`u nu erau
gratuite. Pentru sabotaj la adresa economiei
na]ionale, Constantin, membru în comisia
B`ncii Populare din Mândri[ca, avea s` fie
condamnat la închisoare pentru doi ani,
numai ajutorul unui v`r din Bucure[ti [i al
unui avocat priceput determinând limitarea
deten]iei la numai [ase luni.
{i, pân` la urm`, pentru ce acest efort de
îndosariere a istoriei familiei? Nicolae spune
c` ar fi p`cat s` nu procedeze astfel. E
important s` [tii de unde vii. Asta e memoria
familiei mele. Iar so]ia lui, Silvia,
completeaz`: În fond, este vorba despre un
omagiu. Raportându-se la cartea lui Varujan
Vosganian, Silvia [i Nicolae apreciaz` c`
istoria deocle]ienilor se suprapune peste ce
este relatat acolo, cu am`nuntul c` volumul
este axat pe armenii refugia]i la Foc[ani.
Dar tot ce a scris Vosganian e adev`rat,
certific` Silvia Deocle]ian.

prezentabil. Singura amintire, vag`, este

Ordinea farmaceutic`
din dosare
Keham a fost tat`l lui Nicolae, iar
Armenak, fratele lui Keham. Armenak nu
a tr`it decât nou` ani. A murit de febr`
tifoid`, în 1903, adic` dup` exodul familiei
în România. În schimb, Keham, al c`rui
nume avea s` fie pocit în fel [i chip,
trecând prin Chian [i Constantin, a prins
cheag în Dobrogea [i a ajuns, ulterior, în
Basarabia. În 1918, poveste[te Nicolae,
tata, de profesie înv`]`tor, era [i în armat`,
la Boto[ani. Toat` tevatura a început odat`
cu r`zboiul...
Arhiva familiei este a[ezat`
farmaceutic în nou` dosare imense care
ocup` un spa]iu important din bibliotec`.
Peste rafturile de c`r]i, se disting zeci,
sute de statuete din lemn, un fel de cioturi
frumos prelucrate, despre care voi afla mai
târziu ce caut` acolo. Deocamdat`, cu
unul dintre dosare în bra]e, Nicolae îmi
vorbe[te despre tat`l s`u, institutor la
început de carier`, apoi soldat în termen
redus la Regimentul 33 Infanterie din
Boto[ani. În dosare sunt gestionate sute
de fotografii [i documente care urm`resc,
în principal, traseul lui Keham/
Constantin: bilete de voie, acte de
predare-primire (militar, a lucrat într-o
companie de fortifica]ii [i avea în primire
diverse materiale) sau ordine scrise. Unul
dintre acestea, emis în 25 mai 1918, se
refer` la faptul c` tat`l lui Nicolae se afla
în serviciul propagandei cultural-na]ionale
în Basarabia. Centrul s`u de activitate:
Sichirlichitai.
Foarte ordonat, Constantin a fost atent
cu amintirile sale. Documentele vorbesc
despre parcursul s`u, numai c` exist` o
fereastr` în istorie pe care fiul s`u nu a
reu[it s` o reconstituie. Nu a g`sit nimic
pentru perioada 1916-1918. Regimentul de
la Boto[ani s-a desfiin]at, iar la Muzeul
Militar am fost luat la întreb`ri. Cine sunt,
ce vreau, de ce?... Mi-au spus c` nu am
nicio [ans`. Cele nou` dosare ale familiei
acoper` mai bine de 150 de ani, dar
pentru perioada amintit` nu exist` nimic.
Nu am vrut s` aflu decât detalii cu privire
la activitatea tat`lui meu din acea
perioad`, mai spune Nicolae, oarecum
resemnat, dar mândru de tat`l s`u, care
zâmbe[te dintr-o fotografie din aprilie
1918. Nu-l laud ca tat`, dar chiar era
m`rturia par]ial` a tat`lui, cum c` la o
anumit` demonstra]ie din timpul
A partamentul familiei Deocle]ian este
în]esat de figurine din lemn. În 1964, în
Pietrosul Rodnei, m-am împiedicat de un ciot care
r`zboiului fusese apreciat de însu[i
mi s-a p`rut c`, prin forma sa, spune o poveste, î[i
generalul Henri Berthelot.
aminte[te Nicolae. Acel moment a declan[at o
Primul refugiu: pasiune rar`. Buc`]i de lemn, aparent f`r` nimic
un c`ru], trei copii special, sunt puse în relief f`r` o prelucrare
deosebit`. Cum s` treci indiferent pe lâng` a[a
Fiecare fotografie are un num`r [i ceva? se întreab` Nicolae, care din fiecare drume]ie
fiecare dosar inventarul s`u. Derul`m se întoarce cu o pies` de rezisten]`. Ast`zi, printre
împreun` filele dosarelor [i-l urm`m pe
c`r]i, se odihnesc Autostopistul (foto), Charlie
Constantin în Basarabia, înv`]`tor titular
în comuna Balabancea (1920) [i, ulterior, Chaplin, Sisif sau Sfarm`-Piatr`, a[a cum au fost
inspector [colar pe jude]ul Ismail. botezate figurinele, care au participat chiar [i la
Divor]at, în Sichirlichitai avea s` o expozi]ii, în Parcul Her`str`u sau pe Strada Lipscani.
cunoasc` pe viitoarea so]ie, cea care avea
s` fie mama lui Nicolae. Ea urmase o
[coal` normal` de fete la Slatina [i primise
reparti]ie în Basarabia.
Cadre didactice, p`rin]ii lui Nicolae
s-au în]eles foarte bine, chiar dac`
vremurile nu erau tocmai lini[tite.
Neobosit, mereu în c`utare, Constantin a
contribuit la ridicarea unei [coli [i a unui
monument închinat eroilor. So]ia lui,
înv`]`toare extrem de apreciat` datorit`
tactului pedagogic, avea s` creasc` trei
copii, dou` fete [i un b`iat (Nicolae este
mezinul), [i s` r`mân` în înv`]`mânt pân`
la pensie. În schimb, Constantin avea s` fie
nevoit s` abandoneze cariera de cadru
didactic.
Silvia, so]ia lui Nicolae, î[i aminte[te ce
i-a povestit soacra sa cu privire la intrarea
ru[ilor în Basarabia: A spus c` au fost foarte
cruzi, c` i-au b`gat pe copii în beciuri – [i
i-au dat cu capul de pere]i, numai ca s`-i
fac` pe p`rin]i s` ias` din ascunz`tori.
Soacra mea era la pia]`, tocmai cump`rase
un pe[te, iar socrul meu i-a trimis vorb` de
la [coal` s` plece urgent cu vaporul din
Ismail spre România, pe Dun`re. Soacra
mea a luat c`ruciorul, în care se afla [i
Nicolae, în vârst` de numai doi ani, le-a
luat [i pe cele dou` feti]e, ap` [i ni[te
schimburi, [i a plecat. El a spus c` r`mâne
la [coal` s` împacheteze arhiva, ca s` nu-i
lase pe înv`]`tori f`r` acte. Ulterior, avea s`
prind` un alt vapor, în ultima clip`...
Revenim la dosare, iar Nicolae spune
c` primul refugiu, la Br`ila, nu a durat
decât câteva luni, iar familia s-a întors, tot
în 1940, în Basarabia. Cu so]ul când
mobilizat (implicat în transportul de Familia Deocle]ian, Ismail, 1939. Fiicele Elena [i Florica sunt încadrate de
materiale pentru trupe, a ajuns pân` în p`rin]ii Constantin [i Maria, iar Nicolae se afl` în bra]ele mamei.

Nr. 1 (3 - 9 ianuarie 2013)
www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR
UN DRAPEL AL ARMATEI ROMÂNE PENTRU ARMATA ENGLEZ~
Nici nu se stinseser` bine
ecourile Marelui R`zboi, când
na]iunile ce luptaser` în cadrul
Antantei sim]eau nevoia, mai
ales statele mici, de a-[i face
cunoscute eforturile deosebite
din timpul conflagra]iei [i de a-[i
cinsti eroii ce se jertfiser` pe
câmpul de lupt`. Armata ro-
mân`, atât de greu încercat` pe
timpul campaniei, dorea s`-[i
onoreze alia]ii [i s` fie onorat`.
Una din modalit`]ile de mani-
festare a respectului reciproc
între dou` armate aliate a fost
[i d`ruirea unui simbol al luptei
comune, [i anume a unui Drapel
de lupt`.
C eremoniile de acest gen s-au derulat
în cadrul unor festivit`]i menite s`
accentueze solemnitatea momentului, s`
eviden]ieze pre]uirea reciproc` datorat`
combatan]ilor armatelor aliate. Asemenea
festivit`]i au fost organizate atât la Paris, cât
[i la Londra. Prezent`m, în continuare,
secven]ele cele mai semnificative ale
înmân`rii unui Drapel de lupt` al armatei
române pentru armata britanic`.
La 24 ianuarie 1921, ata[atul militar
român la Londra, locotenent-colonel
Douglas C`pit`neanu, prime[te, prin
intermediul ata[atului militar român din
capitala Fran]ei, în[tiin]area [i sarcina de a
preg`ti o ceremonie [i de a st`rui pe lâng`
autorit`]ile engleze pentru a se da „o cât mai
mare amploare paradei ce se va face cu
ocazia pred`rii Drapelului”. Locotenent-
colonelul Ioan P`un a fost nominalizat pentru
a depune din partea Ministerului de R`zboi
român la Muzeul Militar englez acest drapel.
Pentru mediatizarea evenimentului, se cerea
reprezentantului militar român la Londra s`
ia m`surile necesare pentru ca ziarele s`
publice articole [i fotografii despre
ceremonie, la fel [i revistele ilustrate, iar
parada s` fie filmat`. „S` se dea o cât mai
larg` publicitate în vederea serb`rii; cu
aceast` ocazie, leg`turile dintre na]iunea
român` [i englez` s` se strâng` cât mai
mult” – se sublinia în dispozi]iile primite de
ata[atul militar român din Anglia.
Locotenent-colonelul C`pit`neanu aduce
imediat la cuno[tin]a ministrului român la
Londra informa]ia privind ceremonia
Drapele ale armatei rom#ne
din Primul R`zboi Mondial,
aflate la Muzeul Militar Na]ional.
ISTORIE
Cl`direa Royal Chelsea Hospital care a ad`postit drapelul de lupt` rom#nesc,
oferit de Ministerul de R`zboi.
preconizat`, exprimându-[i speran]a c`
Ministerul român al Afacerilor Str`ine f`cuse
diligen]ele necesare pe lâng` Foreign Office,
deoarece – spunea el – „[tiu c` autorit`]ile
engleze sunt atât de rigide în ce prive[te
acest gen de protocol”. De asemenea, el a
luat contact cu publica]ii din capitala
britanic` [i cu firma Pathé Frères pentru a
filma ceremonia, Ministerul de R`zboi român
dorind dou` din aceste filme, pentru a fi
prezentate în România.
Locul depunerii drapelului a fost stabilit
de conducerea militar` superioar` britanic`,
fiind ales în acest scop Royal Chelsea Hospital.
Motivând alegerea f`cut`, generalul Sir
Lyttelton – guvernator al Royal Chelsea
Hospital – îi declarase ata[atului militar
român c` spitalul „corespunde Domului
Invalizilor [i con]ine toate trofeele luate de
armatele engleze în diferitele lor r`zboaie;
este una din cele mai vechi institu]ii militare
engleze de pe vremea lui Carol al II-lea”.
În privin]a drapelului ce urma s` fie
d`ruit, partea român` informa c` el este un
„simbol al armatei române, nu al unui
regiment, dar în scopul de a da un caracter
sacru acestui stindard, un Blazon din Muzeul
Regal Militar Român a fost prins de un vechi
drapel românesc care a servit în r`zboaiele
trecute ale României, în timp ce ]ara se b`tea
pentru libertatea ei (...). Blazonul a fost
distrus în b`t`lii, iar numele unui regiment a
fost înlocuit prin cuvintele Armata Român`,
totul reprezentând o m`rturie de
recuno[tin]`, de admira]ie a Armatei
Române pentru Armata Englez` în timpul
luptei pentru Dreptate [i Libertatea
Na]iunilor”.
D etaliile desf`[ur`rii festivit`]ii, care a
avut loc la 4 februarie 1921, au fost
preg`tite în mod deosebit de autorit`]ile
engleze. În acest scop, a fost întocmit un
program intitulat: Ordinea aranjamentelor
pentru ceremonia depunerii Drapelului
românesc la Royal Chelsea Hospital din
Londra.
Pe parcursul transport`rii Drapelului de
la sediul Lega]iei Române din Cromwell
Place nr.4 pân` la Royal Chelsea Hospital,
acesta urma s` fie înso]it de o gard` de
onoare format` dintr-o companie a Armatei
Imperiale britanice, ce defila în sunetul
fanfarei militare. Drapelul român era
precedat de cel englez [i înso]it [i de ofi]eri
români special delega]i. În momentul intr`rii
G`rzii Drapelului în curtea central` a
Spitalului, Garda a prezentat onorul, iar
fanfara a intonat Imnul Na]ional al României
[i Imnul Na]ional al Regatului Unit al Marii
Britanii. A urmat discursul ministrului român
la Londra, Vasile Boerescu, c`ruia i-a r`spuns
generalul Sir Milne, reprezentantul
Consiliului Suprem al Armatei Engleze.
În cuvântul s`u, ministrul român a
eviden]iat „leg`turile create pe câmpul de
lupt`, în timpul Marelui R`zboi, unde solda]ii
englezi [i români au luptat împreun` [i au
murit pentru cauzele cele mai nobile, cauza
Drept`]ii contra Puterii [i cauza Libert`]ii”. A
fost subliniat`, în acela[i timp, orientarea
României în perioada neutralit`]ii din 1914-
1916, când „inima [i sufletul ei erau al`turi de
Alian]`”. Discursul a continuat cu
prezentarea situa]iilor dramatice prin care a
trecut poporul român [i armata sa dup`
intrarea în vâltoarea marii conflagra]ii de la
începutul secolului XX. România „b`tându-se
contra unui du[man foarte bine organizat [i
zdrobitor numeric – sublinia vorbitorul –
rupt` prin distan]a [i prin comunica]iile
aproape imposibile cu Alia]ii Occidentali,
lipsindu-i ma[ina [industria] de r`zboi [i
muni]ia; ocuparea Capitalei [i a dou` treimi
din teritoriul ei, toate aceste adversit`]i nu au
înfrico[at-o într-un moment descurajator [i
nu au descurajat nici pe vajnicii solda]i care,
neînfrica]i, vor continua s` se bat` ca leii,
unul împotriva a zece, [i care – sub
îndrumarea ofi]erilor francezi [i englezi pe
care nu-i vom uita niciodat`, c`rora le aduc
aici un tribut recunosc`tor [i de profund`
sim]ire – au repurtat în final glorioase [i
nemuritoare b`t`lii, ca cea de la M`r`[e[ti,
pe care suntem mândri s` o numim Verdunul
Românesc”. Odat` încheiate discursurile,
Garda drapelului a urcat la baza statuii
regelui englez Charles al II-lea, aflat` în
curtea spitalului, moment în care sau fost
intonate din nou imnurile celor dou` state.
Ceremonia pred`rii drapelului a fost
efectuat` de c`tre locotenent-colonelul P`un
din armata român`, care a l-a predat
reprezentantului Consiliului Suprem al
Armatei Engleze, înso]ind gestul s`u de
urm`toarele cuvinte: „În numele Majest`]ii
sale Regelui României, comandant suprem
al armatei noastre, [i în numele Guvernului
Observatorul militar 17
www.presamil.ro
României, am onoarea, domnule general, de
a încredin]a grijii dumneavoastr`, pân` la
momentul în care el va putea fi depus în
Muzeul de R`zboi britanic, acest stindard
simbolic al Armatei Române, care va indica
genera]iilor viitoare leg`turile glorioase [i
indestructibile, înt`rite prin sânge [i eroism,
de suferin]e [i sacrificii în timpul Marelui
R`zboi, pe câmpurile de b`t`lie, între
România [i Puterea amic` [i aliat`
occidental`: Imperiul Britanic”.
Reprezentantul armatei engleze a
încredin]at drapelul, la rândul s`u,
guvernatorului spitalului, generalul
Lyttelton. Preluat de un ofi]er invalid, înso]it
de [ase veterani din „R`zboiul Crimeei,
niciunul nefîind mai t`n`r de 90 de ani”,
drapelul a fost dus în Marea Sal`, unde va fi
depus.
Ceremonia s-a încheiat cu depunerea de
reprezentantul statului român a unei coroane
de flori în Catedrala Westminster, la
mormântul Soldatului Englez Necunoscut.
L a dejunul oferit ulterior, generalul
Macdonogh a „]inut o prea frumoas`
cuvântare, relevând glorioasa lupt` de la
M`r`[e[ti [i manifestând cele mai frumoase
sentimente pentru domnul general
Averescu” – raporta ata[atul militar român
din Anglia. Tot cu aceast` ocazie, ministrul
român sublinia c` drapelul este „simbolul
de recuno[tin]`, admira]ia [i prietenia
Armatei române pentru Armata Englez`, a[a
cum Soldatul Necunoscut, c`ruia cet`]enii
Angliei îi pl`tesc tributul de recuno[tin]`,
este simbolul celor ce [i-au f`cut datoria
murind pe câmpul de onoare”.
Într-o scrisoare transmis` a doua zi
ata[atului militar român, Douglas
C`pit`neanu, Eforii Spitalului Regal
declarau c` „sunt prea recunosc`tori [i sunt
prea mândri c` au fost chema]i provizoriu s`
p`zeasc` emblema istoric` depus` acum în
Marea Sal` a Spitalului”.
Toat` aceast` manifestare a constituit o
recunoa[tere implicit` a sacrificiilor poporului
român pe fronturile de lupt` ale primei mari
conflagra]ii mondiale, chiar dac` unii dintre
conduc`torii marilor puteri au încercat s`
a[eze România la Conferin]a de Pace într-o
postur` neconform` cu aceste grele
sacrificii.
PROF. DR. GH. NICOLESCU
 Observatorul militar
18 www.presamil.ro
ALEGEREA
LOCUIN}EI
„Unde nu intr` soarele, intr` doctorul”, zice
un precept higienic. Prin urmare, o camer` tre-
buie mai întâi s` fie bine situat`, b`tut` de soare
cea mai mare parte a zilei, spa]ioas`, înalt` în
tavan [i cu ferestre mari, s` nu fie umed` sau
a[ezat` pe pivni]`, u[ile [i ferestrele s` se închid`
bine [i s` aib` sobe de zid. Dac` camera este
mobilat`, s` aib` confortul necesar: pat curat [i
complet, sp`l`tor, oglind`, mas` de mijloc, mas`
de noapte, dulap de haine [i rufe, un cuier, câteva
scaune, transperante [i perdele la ferestre. În
fine, tot confortul cere ca comoditatea s` fie
aproape [i de un acces u[or.
Interesul serviciului cere ca locuin]a s` fie
cât mai aproape de cazarm`, iar pozi]ia social` te
oblig` a nu te ad`posti, sub motive de economie
oricum [i oriunde, mai cu seam` c` statul, în]ele-
gând cheltuielile de reprezentare ale ofi]erului,
a prev`zut lunar îndemnizarea de locuin]`,
pentru a-i da mijlocul s`-[i g`seasc` una higie-
LEXICON MILITAR
FLAPS nu apare în DEX-ul
edi]ie 2012. Este un dispozitiv
de hipersustenta]ie (în englez`
high-lift device), adic` o supra-
fa]` suplimentar` care, atunci
când se pune în func]ie (res-
pectiv când se scot flapsurile) m`re[te portan]a [i
u[ureaz` decolarea avionului. Dup` decolare, trenul
de aterizare se escamoteaz`, apoi se bag` flapsurile
pentru a nu frâna zborul avionului. La aterizare, invers,
flapsurile se scot, pentru c` acum trebuie redus` viteza
avionului. Cuvântul flaps este pluralul de la engl. flap
(clap`, prelungitor) îns` românii l-au considerat
singular [i i-au creat pluralul flapsuri (v. schema
al`turat`).
„FLEET IN BEING”. Pus` în circula]ie în anul
1690 de amiralul Arthur Herbert, lord Torrington,
aceast` expresie este folosit` în lucr`rile de tactic`
naval` în varianta original` în limba englez`, deoarece
traducerea ei mecanic` (ceva în genul flot` în via]`)
nu l`mure[te esen]a problemei. Potrivit Dic]ionarului
american de termeni militari (U.S. Department of
Defense, Dictionary of Military Terms, Joint Chiefs
of Staff, Greenhill Books, 1987) prin fleet in being se
în]elege acea grupare naval` care evit` s` angajeze o
lupt` decisiv`, dar care, prin for]a de care dispune [i
prin locul unde se afl`, determin` impunerea de c`tre
adversar a unor m`suri de contracarare, reducând
astfel num`rul for]elor disponibile pentru ac]iuni în
alte zone. Pe la sfâr[itul anilor ’50 ai secolului trecut,
Flota a 6-a american` din Marea Mediteran` era consi-
AURELIA N~STASE
aurelianastase@yahoo.fr
U
zul substantivului propriu românesc „Boboteaz`”
beneficiaz` de atest`ri literare ilustre: „[…] la
Boboteaz` strigam chiraleisa de clocotea satul. {i,
când ajungea popa, noi ne a[ezam în dou` rânduri [i-i deschideam
calea, iar` el î[i tr`gea barba [i zicea cu mândrie c`tre gazd`:/-
Ai[tia-s mânzii popii, fiule. Ni[te zile mari ca aceste le a[teapt` [i ei,
cu mare bucurie, tot anul. G`titu-le-a]i ceva […]? G`tit, cinstite
p`rinte; poftim de ne blagoslovi]i casa [i masa [i poftim de mai
[ede]i, s` ne [ad` pe]itorii. /Când auzeam noi de mas`, t`b`ram pe
dânsa, [-apoi, a]ine-te, gur`! Vorba ceea: De pl`cinte râde gura, de
v`rzare, [i mai tare.” (Ion Creang`, „Amintiri din copil`rie”, I)
„Boierimea, osta[ii [i slujba[ii, de[i liberi-cuget`tori, tot mai
merg uneori s` aud`, dac` nu chiar s` asculte, Evanghelia –
anume când M. S. Regele se duce, cu ceremonialul obicinuit,
la zile mari, ori la Mitropolie, ori la Sf. Nicolae-n [elari, ori pe
malul gârlii la Boboteaz`.” (I. L. Caragiale. „Noi [i biserica”, în
„Universul”, 7 ianuarie 1900, în „Opere”, vol. IV, edi]ie îngrijit`
de {erban Cioculescu, Funda]ia pentru Literatur` [i Art`
„Regele Carol II”, 1938).
Denumirea popular` a s`rb`torii Botezului Domnului este
rezultatul combin`rii a dou` cuvinte latine, substantivul „ap`”
CULTUR~
C`pitan
George BR~ESCU
Educa]ia Social` a
Na]iunei Armate.
Viitorul ofi]er:
\n [coal`,
în armat` [i în
societate
Bucure[ti, Ig. Hertz,
f.a., p. 64-65
nic`, confortabil` [i potrivit` cu rangul ofi]erului în
societate. Ea trebuie aleas` în strad` principal` [i
aproape de linia de tramvai.
Dar afar` de acestea, considerând c` dup` ser-
viciu cea mai mare parte din timp îl petreci în cas`
cu ocupa]iile tale favorite, trebuie s`-]i creezi un
mic interior pl`cut, un „home” al englezului care s`
te atrag`, s` te îndemne la ocupa]iuni serioase [i
care în fine s` nu-]i fac` ru[ine când vei primi vizitele
[efilor, camarazilor [i prietenilor t`i. Înainte de a
contracta orice angajament îns`, caut` s` iei infor-
ma]iuni serioase despre moravurile [i apuc`turile
proprietarului, despre chiria[ii ce au locuit-o înainte
[i dac` nu cumva au fost atin[i de vreo boal`
contagioas`.
derat` fleet in being de comandantul ei, amiral Charles
Randall Brown, care mai ad`uga: stau pe un vulcan
care ar putea deveni un Pearl Harbor pentru mine.
Dup` modelul fleet in being, în Marina Român` a
circulat [i expresia ship in being, care se referea la
Delfinul, singurul submarin românesc din primii ani
ai celui de Al Doilea R`zboi Mondial. În fotografia
al`turat`, Delfinul apare între nava-baz` Constan]a
(stânga) [i docul plutitor al [antierului Naval din Portul
Constan]a. Sechestrate de sovietici în septembrie 1944
FOTOGRAFIE DIN COLEC}IA
BORIS VASILIEVICI LEMACIKO (MOSCOVA)
(dup` ce România se al`turase coali]iei antihitleriste!),
Constan]a a fost inclus` în Flota M`rii Negre a URSS
sub numele de Bug, fiind în final dezmembrat` dup`
folosirea ei în calitate de cazarm` plutitoare (PKZ-87).
Delfinul a purtat numele de TS-3 pân` în septembrie
1945, când a fost restituit României. Rebotezat
S-1 în 1951, s-a procedat la dezmembrarea lui în 1960.
COMANDOR (R) NECULAI P~DURARIU
Limba românq este patria mea.
[i verbul „boteaz`”, [i al dispari]iei (aferezei) fonemului ini]ial
„a” (Al. Rosetti, „Istoria limbii române […]”, Editura {tiin]ific` [i
Enciclopedic`, 1986, p. 347).
Cuvintele „botez”, „a boteza”, „botezat” [i „botez`tor” (adjec-
tiv men]ionat în edi]iile dic]ionarelor din prima jum`tate a
secolului al XX-lea, precum cele ale „Dic]ionarului Universal” al
BOBOTEAZA
lui Laz`r {`ineanu sau în „Dic]ionaru['] limbii române[ti”,1939,
de August Scriban, dar ignorat în edi]iile dic]ionarelor acade-
mice actuale, aflate înc`, în prea mare m`sur`, sub impactul
sfielii atee impuse „illo tempore” unor lucr`ri precum „Dic]ionarul
limbii române moderne” ap`rut la Editura Academiei RPR,
Bucure[ti, în 1958) continu` în român` familia de cuvinte latine
de origine greac` „baptisma” (scufundare), „baptismus” (bote-
zare), „baptizatio” (ac]iunea de a boteza), „baptizo” (a boteza)
„baptizator” (botez`tor), care a f`cut parte din lexicul P`rin]ilor
Nr. 1 (3 - 9 ianuarie 2013)
www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR
LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {PERLEA
florin.sperlea@presamil.ro
D
e ce este România altfel?, iat` o întrebare pertinent`, pe care mul]i dintre
noi ne-o vom fi adresat nou` în[ine de nenum`rate ori [i la care încearc`
mai multe r`spunsuri istoricul Lucian Boia, într-un eseu publicat recent
la Editura Humanitas. Spre deosebire de criticii s`i, care îl acuz` c`, oferind argumente
de natur` istoric` a[a-zisului „excep]ionalism” românesc, menit, în viziunea oponen]ilor
autorului, s` explice neîmplinirile [i tarele românilor [i, deci, s` ofere justific`ri pentru
realit`]i imposibil de schimbat, implacabile, garantând prostra]ia na]iei în fa]a destinului
h`r`zit, eu m` al`tur [i sus]in demersurile istoricului Lucian Boia de a g`si explica]ii
istorice pentru numeroasele neajunsuri, pe care le resim]im acut, în diverse împrejur`ri.
{i asta fie c` vorbim de mentalit`]i [i atitudini sociale sau politice, fie c` vorbim de
modul în care ne în]elegem propria existen]` într-un sistem politico-economic [i juridic
împrumutat în zorii cre`rii statului român modern, ceea ce ne-a atras eticheta
maiorescian` a „formelor f`r` fond”, perfect valabil` [i ast`zi, greu de dezlipit de pe
acest admirabil altminteri inaugural. Iar multe din argumentele oferite sunt pertinente
[i explica]iile de natur` istoric` reu[esc s` configureze [i s` întregeasc` liniile directoare
ale evolu]iilor noastre politice, economice [i sociale de-a lungul timpului.
ESTE ROMÂNIA
ALTFEL?
LUCIAN BOIA
De ce este Rom#nia altfel?,
Bucure[ti,
Editura Humanitas,
2012
M` despart îns` de Lucian Boia în anumite privin]e. Una dintre ele, pentru c`
spa]iul tipografic al acestei rubrici nu-mi îng`duie o abordare in extenso, este aceea
a modului în care autorul discut` problema complexului de inferioritate al românilor,
care s-ar datora, în cea mai mare m`sur`, cre`rii târzii a na]iunii române, în veacul
al XIX-lea (de[i nu în]eleg de ce o asemenea teorie nu s-ar aplica, potrivit convingerii
d-lui Boia, grecilor [i italienilor, de pild`, care nu dezvolt` niciun complex de
inferioritate din acest punct de vedere!). Descoperindu-[i astfel „neînsemn`tatea”,
românii i-ar opune originile imperiale romane [i o construc]ie na]ional` unitar`
for]at`, aureolat` de izbânzi eroice. Lucian Boia insist` s` sublinieze c` vreme de
secole a primat identitatea ]`rilor, nu a na]iunilor, [i c` „moldovenii nu erau
români, erau moldoveni”, fiindc` a[a î[i spuneau chiar [i la 1859, de[i istoricul
accept` c` Principatele române erau „apropiate geografic, apropiate prin limb` [i
cultur`”. Adaug aici, pentru cititori, c`ci dl. Boia le [tie, dar le ignor`, dou` m`rturii
mai mult decât utile pentru a ar`ta c`, fie moldoveni, fie munteni, fie transilv`neni,
românii din principatele extracarpatice [i din Ardeal aveau foarte clar întip`rit` în
minte unitatea de neam [i de limb`. Miron Costin, în „De neamul moldovenilor”,
subliniaz` existen]a unei singure limbi: „Cum vedem c`, m`car` c` ne r`spundem
[numim, n.n.] acum moldoveni, iar` nu întreb`m: «[tii moldovene[te?», ce «[tii
române[te?»”, iar stolnicul Constantin Cantacuzino, în „Istoria ]`rii Rumâne[ti”, e
[i mai conving`tor: „Îns` rumânii în]eleg nu numa ce[tea de aici [din }ara
Româneasc`, n.n.] ce [i din Ardeal, carii înc` mai neao[i sunt, [i moldovenii, [i to]i
câ]i într-alt` parte s` afl` [i au aceast` limb`, m`car` fie [i ceva[i mai osebit` în
ni[te cuvinte den amestecarea altor limbi, cum s-au zis mai sus, tot români îi
]inem, c` to]i ace[tia dintr-o fântân` au izvorât [i cur`”.
Scris rapid, în numai dou` luni, ca urmare a reflec]iilor amare prilejuite autorului
de conflictul politic ce a agitat scena politic` româneasc` în vara anului 2012, eseul lui
Lucian Boia con]ine [i unele inexactit`]i. De pild`, vorbind despre cedarea unor
provincii române[ti, în vara anului 1940, autorul aminte[te de „ultimatul” sovietic în
urma c`ruia s-au abandonat Basarabia [i nordul Bucovinei, de[i corect este s`
vorbim de „ultimatumuri” sovietice, c`ci în dou` zile (26-27 iunie) s-au succedat tot
atâtea cereri imperative ale guvernului sovietic, în urma c`rora s-a acceptat retragerea
administra]iei [i armatei române din teritoriile de dincolo de Prut.
NICHITA ST~NESCU
Bisericii, autori ai textelor cre[tine fundamentale din primele
opt veacuri dup` Hristos. Cuvântul „baptisterium” se afl` în
„Epistolele” lui Pliniu cel Tân`r (secolul I d. Hr.) cu în]elesul
„bazin cu ap` pentru baie [i înot”, precum [i în cele ale
scriitorului cre[tin Sidonius Apollinaris (secolul al V-lea d.
Hr.), cu în]elesul „edificiul baptisteriului”. (v. Ch. Lebaigue,
„Dictionnaire latin-français”, 1881; F. Gaffiot, „Dictionnaire
latin-français”, Hachette, 1937).
Substantivul „botez” se refer` în primul rând la „botezul
cre[tin prin ap` [i prin Duhul Sfânt, instituit de Domnul nostru
Iisus Hristos” (Arhimandrit Cleopa Ilie, „Predici la praznice
împ`r`te[ti [i la sfin]ii de peste an”, edi]ia a doua, Editura
Episcopiei Romanului, 1996, pp. 148-149).
Este actual` sintagma „botezul focului” din limbajul
militar, cu în]elesul „prima participare activ` la o lupt`” (v.
„Dic]ionarul explicativ al limbii române”, edi]ia a II-a, Editura
Univers Enciclopedic, 1998).
Vulgar, „botez” înseamn` „primul furt reu[it al unui
infractor” [i „a boteza” se refer` [i la „a dilua cu ap` laptele sau
vinul” (George Volceanov, „Dic]ionar de argou al limbii
române”, Editura Nicolescu, Bucure[ti, 2007).

Nr. 1 (3 - 9 ianuarie 2013)
www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR
LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {PERLEA
florin.sperlea@presamil.ro
C
ând analizeaz`
critic, în cartea sa
The Battle for
History: Refighting World War
Two, cele mai semnificative
contribu]ii la cunoa[terea
celui de Al Doilea R`zboi
Mondial, istoricul militar
britanic John Keegan, mai
bine de 25 de ani profesor la
Academia Militar` Regal`
Sandhurst, a[az` pe primul loc
în formarea sa profesional`
lucr`ri apar]inând
istoriografiei americane îndat`
dup` încheierea conflagra]iei,
ceea ce ar putea s` surprind`
pentru un istoric englez, care
refuz` s` plaseze pe primul loc
produc]iile propriei
istoriografii.
În fapt, explica]ia este
simpl`: când nici nu se
„
Lipsa noastr` de preocupare pentru istoria imediat` a
armatei române, pentru conturarea unui tablou complet,
viabil, populat cu opiniile participan]ilor la diferitele
misiuni în care a fost implicat` armata român`, va oferi
istoricului de peste vreme r`spunsuri luate exclusiv din
documente de stat major, incapabile, prin îns`[i natura
lor, s` ofere detalii despre via]a real` a militarilor.
preg`tise bine desf`[urarea
Opera]iei Overlord
(debarcarea în Normandia),
Pentagonul se preocupa s`
transfere din mediul
universitar american, cu
misiunea de a înso]i trupele
care urmau s` ac]ioneze pe
continent împotriva
Wehrmachtului, speciali[ti în
m`sur` s` consemneze atât
evenimentele în desf`[urare,
cât [i reac]iile [i impresiile
militarilor participan]i. John
Keegan aminte[te chiar de o
întâlnire la Casa Alb`, în anii
’90 ai secolului trecut, cu unul
dintre universitarii americani
disloca]i atunci în Normandia,
care îi povestea, de fa]` cu
pre[edintele Bill Clinton, cum
consemna de zor opiniile
militarilor pe unul din vasele
transformate în adev`rate
spitale plutitoare în toiul
opera]iilor care vizau
înfrângerea ma[inii de r`zboi
germane pe continentul
european.
Relatarea lui Keegan mi-a
amintit de aceea[i preocupare
pentru în]elegerea reac]iilor [i
atitudinii militarilor americani
angrena]i în diverse opera]ii
militare, descris` de Charles
Moskos, unul dintre pionierii
sociologiei militare americane,
R~SPUNSURILE
TRECUTULUI
PENTRU VIITORIME
care, potrivit propriei m`rturii,
atunci când [i-a propus s`
analizeze problemele femeilor
înrolate, a fost nevoit s`
înl`ture întregul bagaj livresc
al domeniului, altminteri destul
de bogat în SUA, [i s` evalueze
el însu[i, la fa]a locului, în
Honduras [i Salvador, stând de
vorb` cu întregul personal
feminin, modul în care femeile-
militar se descurc` într-un
astfel de mediu.
Istoriografia militar`
româneasc`, din motive lesne
de în]eles dup` încheierea
celui de Al Doilea R`zboi
Mondial, a intrat sub zodia
interdic]iilor [i a tabuurilor,
astfel încât numeroase
m`rturii, absolut necesare
reconstituirii eforturilor
armatei române pe fronturile
celei de a doua conflagra]ii
mondiale, fie au disp`rut sau
nu au apucat s` fie scrise
vreodat`, fie au respectat
comandamentele epocii în care
au fost scrise sau au avut parte
de o recuperare târzie, dup`
decembrie 1989, unele
beneficiind de „adaosuri”
binevoitoare sau de îndelungi
„rescrieri” care îl determin` pe
istoricul preocupat de istoria
contemporan` s` preia cu
numeroase precau]ii
informa]iile livrate de
memoriali[ti. Dar dac` situa]ia
generat` de intrarea României
în sfera de influen]` sovietic` [i
controlul riguros al regimului
comunist asupra istoriografiei
române, în general, [i
istoriografiei militare, în
special, au o justificare ce ]ine
mai degrab` de aranjamente
ce dep`[eau putin]ele statului
român, este dificil de în]eles
ceea ce s-a întâmplat dup`
1989, când existau cele mai
bune premise pentru o ampl`
revigorare a cercet`rii istorice.
Procesul de recuperare a
unei perioade dramatice din
via]a armatei române, în anii
1941-1944, era, a[adar, unul
firesc, dar aproape toate
energiile speciali[tilor în istorie
contemporan` s-au canalizat
OPINII
într-acolo, l`sând istoria
imediat`, ca s` folosesc un
termen îndelung uzitat de
istoriografia francez`, mai
degrab` pe seama jurnali[tilor,
ceea ce nu este tocmai un lucru
r`u, numai c`, la noi, am
serioase motive de îngrijorare
nu numai în privin]a modului în
care presa reflect` anumite
evenimente, ci [i asupra
disponibilit`]ii financiare a
patronilor de pres` de a asigura
resursele necesare unor
autentici coresponden]i de
r`zboi, martorii oculari ale c`ror
m`rturii s-ar putea dovedi utile
istoricilor de mai târziu. În plus,
s` o recunoa[tem, cam tot ceea
ce face o armat` într-un teatru
de opera]ii este acoperit de
nevoi lesne de în]eles de
protejare a informa]iilor.
Istoria misiunilor în care
armata român` a fost implicat`
dup` revolu]ia din decembrie
1989 mi se pare, ast`zi,
aproape imposibil de scris,
exceptând abordarea strict
cronologic` [i maniera
cronic`reasc`, ceea ce
plaseaz` istoriografia militar`,
din acest punct de vedere,
într-un spa]iu cu des`vâr[ire
nefrecventabil. Lipsa noastr`
de preocupare pentru istoria
imediat` a armatei române,
pentru conturarea unui tablou
complet, viabil, populat cu
opiniile participan]ilor la
diferitele misiuni în care a fost
implicat` armata român`, va
oferi istoricului de peste vreme
r`spunsuri luate exclusiv din
documente de stat major,
incapabile, prin îns`[i natura
lor, s` ofere detalii despre via]a
real` a militarilor. Munca de
reconstituire, prin c`utarea [i
intervievarea acestora, nu
numai c` va fi una sisific`,
descurajant`, dar se va lovi de
inexorabila trecere a timpului,
c`ci oamenii uit`, mor sau, pur
[i simplu, adaug`, din ra]iuni
greu de învins, pentru a se
prezenta pe sine într-o lumin`
favorabil`, „pe deasupra
tuturora”, cum ar fi spus
Eminescu.
Observatorul militar
www.presamil.ro 19
PE LOC, REPAUS!
„ În toate domeniile socialului,
speciali[tii se împart în dou`
categorii: cei care au facul-
tatea de resort [i cei care au GENERAL DE BRIGAD~
facultatea de a se orienta. MARICEL D. POPA
• Multe lucruri, dintre cele pe care noi le consider`m c` au contribuit la
consolidarea progresului omenirii, se datoreaz` preg`tirii r`zboiului [i ducerii
lui. Dar la temeiul umanit`]ii [i al civiliza]iei sale st` pacea, totu[i. • Ca s` po]i
pretinde cuiva s` te asculte, exist` o condi]ie strict necesar`: aceea ca tu s`
vorbe[ti. • Orice normalitate în care interesul î[i bag` coada se poate transforma,
oricând [i foarte u[or, într-o anormalitate. • Apocalipsele de care trebuie s` ne fie
team` sunt cele care se pot produce în fiecare zi. • Cuvântul [ef se uzeaz` mai
u[or decât cuvântul prieten, de exemplu. • Nu spun o noutate, dar mereu va
continua s` fie o noutate: în lunga istorie a omenirii, cele mai subtile [i mai
eficiente minciuni au fost adev`rurile. • Un om care nu cunoa[te ce înseamn` a
fi umil poate fi un om însemnat, dar nu va fi niciodat` un om mare. • Dincolo de
multe nuan]e privind Geneza, va r`mâne pentru totdeauna o întrebare: oare ce
l-a f`cut pe Dumnezeu s` se gr`beasc` atâta? • Dac` vom în]elege c` ceea ce
este acum spa]iul cibernetic reprezint`, de fapt, o sum` de spa]ii cibernetice, vom
avea [i r`spunsul, afirmativ, de altfel, la întrebarea Exist` lumi paralele? • Succesul
în via]` poate însemna [i ca s` fii uneori flexibil [i alteori neflexibil. De fapt,
succesul este dat de capacitatea de a [ti când s` fii flexibil, [i când s` nu fii. • A fi
sau a nu fi nu este o problem` de gramatic` social`, ci una de loterie social`.
Aceasta fiind locul unde, de fapt, se fabric` destine. • Unele lucruri ar trebui
schimbate în lume, atunci când ceva drept ar da o umbr` strâmb`. Reciproca nu
este valabil`, pentru c` o tr`im deja. • Mul]i b`rba]i faimo[i din istorie au ridicat
diferite cet`]i, temple sau monumente. Multe femei faimoase le-au d`râmat.
• Atunci când un examen a fost promovat, chiar dac` el a fost greu sau u[or,
meritul este exclusiv al studentului. Atunci când un examen a fost picat, vina este
exclusiv a profesorului. • În toate domeniile socialului, speciali[tii se împart în
dou` categorii: cei care au facultatea de resort [i cei care au facultatea de a se
orienta. • Pe scara evolu]iei umane, verbul a iubi reprezint` cea mai important`
treapt`. Lâng` ea, urm`toarea treapt` important` este altruismul. • Va veni o
vreme când pro[tii vor fi ocroti]i prin lege. Unii dintre ei sunt deja. •Din seria
adev`rurilor cu care ne obi[nuim foarte greu: un profit foarte, foarte mic înseamn`
mult mai mult decât o pierdere. • În cultur`, art`, [tiin]` [i tehnic`, progresul se
datoreaz` celor care au f`cut, au aflat, au inventat ori au descoperit ceva la timp.
Dar, în toate aceste domenii, cele mai multe nume apar]in celorlal]i.• Din punct
de vedere birocratic, o hârtie se poate manifesta [i ca un balaur din pove[tile de
alt`dat`. Ce-i drept, n-o poate face decât cu ajutorul unor oameni. • Ca s` te
r`t`ce[ti, nu este nevoie nici de o filosofie aparte, nici de un efort foarte mare.
Pentru c`, atunci când e s` te r`t`ce[ti, chiar te r`t`ce[ti. • Via]a unui om este
bucata sa de eternitate, el fiind convins c` se afl` în posesia unei felii de ve[nicie.
De aceea, fiecare se am`ge[te, crezând c` o tr`ie[te a[a cum vrea el... • Oamenii
care au cel mai mult timp la dispozi]ie ori sunt cei care nu au nevoie de el, ori cei
care nu [tiu cum s`-l foloseasc`. • Entuziasmul este un termometru cu care se
m`soar` tinere]ea. • Folosirea unei pile poate avea reac]ii adverse, atunci când
pila este scoas` din func]iune ori are termenul de garan]ie expirat... • Când
cârcota[ii lumii erau pe cale s` cread` c` puterea creativ` a lui Dumnezeu ar fi în
declin, El a inventat ni[te lucruri uimitoare: transportul în comun, stadioanele [i
celelalte arene sportive, corectitudinea politic`, parlamentarismul [i alte chestii
asem`n`toare... • A [ti s` folose[ti timpul cu eficien]` reprezint` cea mai
important` [tiin]` [i cea mai interesant` art`. Pentru c`, iat`: timpul când am
scris aceste cuvinte a devenit deja trecut. • To]i oamenii [tiu ce este o carte. Dar
foarte mul]i se opresc doar la acest aspect.
DREPTUL LA ZÂMBET
DESEN: CRISTI VECERDEA-CRIV
20 Observatorul militar
www.presamil.ro IMPACT Nr. 1 (3 - 9 ianuarie 2013)
www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

SPIRIT DE CAMARAD În aten]ia personalului de informare

A devenit o tradi]ie ca în fiecare an, în preajma s`rb`torilor de iarn`, s` aib` loc întâlniri ale cadrelor [i rela]ii publice din unit`]ile militare
Batalionului 284 Tancuri Cuza Vod` cu veteranii de r`zboi din jude]ul Gala]i. Întâlnirea cu veteranii, din 28
decembrie 2012, s-a desf`[urat în Sala oglinzilor a Cercului militar într-o atmosfer` s`rb`toreasc`, cald`, Conform Ordinului M.237 din 28.12.2007 pentru aprobarea
camaradereasc`. Ace[tia au dep`nat amintiri [i episoade de pe front din Al Doilea R`zboi Mondial, au cântat
Metodologiei privind asigurarea cu pres` militar` central` [i alte produse
colinde [i cântece ost`[e[ti. În semn de pre]uire [i recuno[tin]`, veteranii de r`zboi cu situa]ia mai precar` au
primit pachete, constând din alimente, un gest de omenie realizat cu aportul întregului colectiv de cadre al de informare public`, situa]iile centralizatoare, cuprinzând cererile de
unit`]ii. gratuit`]i pentru anul urm`tor, se trimit la Trustul de Pres` al Ministerului
Veteranii au prezentat onorul [i le-au urat tuturor celor prezen]i s`n`tate, fericire [i un an nou plin de Ap`r`rii Na]ionale, pân` la data de 16 ianuarie a anului în curs. Cererile
succese în activitate. de gratuit`]i nu vor cuprinde art. 8 (cadre militare în activitate [i
Conducerea filialei ANVR jude]ul Gala]i mul]ume[te, pe aceast` cale, conducerii Batalionului 284 Tancuri
personal civil). Pentru informa]ii ne pute]i contacta la tel. 021/
[i întregului colectiv al unit`]ii pentru grija deosebit` [i respectul acordat celor mai vârstnici osta[i ai ]`rii
veteranii de r`zboi. 322.82.87, interior 160. 

ANUN}URI UMANITARE
 Un copil de cinci ani, C`lin, [i p`rin]ii lui au nevoie urgent`
de ajutor. Totul a început în urm` cu un an [i jum`tate când, în
urma unui consult la Spitalul de Recuperare Ia[i, prof. dr. Cristian
Popescu, neurolog de specialitate, analizând RMN-ul cerebral al
lui C`lin l-a diagnosticat cu hidrocefalie [i mici forma]iuni cere-
brale care p`reau a fi metastaze pornite din alt` parte a corpului.
Plecat cu p`rin]ii, de urgen]`, la Bucure[ti a fost diagnosticat cu
tumor` medular` T6-T8, hidrocefalie tetraventicular` [i
disemin`ri cerebrale leptomeningeale. Se instalase [i parapa-
reza. Au urmat multe [edin]e de chimioterapie [i kinetoterapie.
A efectuat tratamente la Institutul Oncologic din Bucure[ti,
Spitalul Bagdasar [i Spitalul din Ravensburg, Germania. Aici,
cu ajutorul dr. Ioana Knoeller, a opera]iilor [i a tratamentului,
starea lui C`lin s-a îmbun`t`]it. La nici dou` luni boala a revenit.
În urma biopsiei efectuate în Germania s-a stabilit c` sufer` de
tumor` glioneuronal` leptomeningeal` difuz`. E un tip nou de
tumor` cerebral`, înc` neclasificat` de Organiza]ia Mondial` a
S`n`t`]ii. Se mai cunosc doar patru cazuri, descoperite în Italia.
C`lin face chimioterapie de 10 luni. Dup` ce va termina [i ultimele
dou` cure de citostatice va trebui s` mearg` la o clinic` în afara
]`rii pentru radioterapie.
În scopul de a strânge fondurile necesare tratamentului,
precum [i a interven]iilor viitoare, tat`l lui C`lin, plutonierul (r)
Bogdan Graur, a înfiin]at în octombrie 2011 o asocia]ie umanitar`,
cu numele C`lin lupt` pentru via]`.
Datele de contact ale asocia]iei sunt:WWW.CALIN
GRAUR.INFOCIF 29266400, Banca BCR, Cont RO81
RNCB0175124567850001, IA{I, TEL 0735657423, FAX
0378106574, e-mail: calin_lupta_ pentru_viata@yahoo.com
 Colectivele Comandamentului Comunica]iilor [i Informaticii
[i Centrului de Instruire pentru Comunica]ii [i Informatic` Decebal
v` solicit` ajutor financiar pentru so]ia camaradului nostru, maio-
rul Lauren]iu Irimia. So]ia acestuia a fost diagnosticat` cu leucemie
acut` monoblastic` în luna ianuarie a acestui an. Tratamentul
acestei boli const` în Transplant alogen de la donator HLA com-
patibil neînrudit, care se poate face în Israel sau în Spania. Cheltuie-
lile pentru efectuarea tratamentului sunt evaluate la 150.000 euro,
sum` care dep`[e[te cu mult posibilit`]ile financiare ale familiei. Cei
care doresc s` sprijine familia pot depune o sum` în contul în RON
deschis pe numele Lauren]iu Irimia la BRD Sibiu RO86BRDE
330SV08589853300. Pentru mai multe detalii pute]i s`-l contacta]i
pe maiorul Lauren]iu Irimia la telefonul 0766731364 sau în re]eaua
RMNC 2103/125.
 Plutonierul Petru Bro[tiuc, încadrat la UM 01411 Bârlad, are
o feti]` în vârst` de [ase luni cu o afec]iune grav` la ficat, în stadiu
final (atrezie de c`i biliare extrahepatice; portoenterostomie Kasai;
eventra]ie abdominal`; distrofie gr. I precoce), necesitând un
transplant urgent de ficat. Este pe lista de a[teptare la o clinic` din
Germania, având nevoie de fonduri financiare corespunz`toare.
Costul pentru interven]ie [i tratament este de aproximativ 80.000
de euro, mult peste posibilit`]ile financiare ale familiei.
Solicit`m sprijin financiar pentru camaradul nostru, în
vederea efectu`rii interven]iei medicale.
Sumele de bani vor fi depuse în contul RO19OTPV
430000630030ROO1, cont în lei, deschis la OTP Bank,
România – titular Bro[tiuc Monalisa.
 V` rug`m s` ne ajuta]i pentru a reda speran]a unui
copila[. Plugariu Alexandru-Mihai este din Bucure[ti, are
nou` ani [i este diagnosticat cu osteogenez` imperfect`
(maladia Lobstein-boala oaselor de sticl`).
Pân` în momentul de fa]`, a avut 30 fracturi, majoritatea
la membrele inferioare (femururi) [i antebra]. Toate
fracturile survenite în perioada de sugar au fost imobilizate
cu desou-uri de vat`, iar odat` cu cre[terea sa, a fost
imobilizat cu ghips.
Alexandru are nevoie, urgent, de dou` tije telescopice
pentru femururi, care cost` circa 4.000 de euro/bucat`.
Mai multe detalii despre Alexandru pute]i g`si la adresa
de web: http://plugariualexandru.wordpress.com/, la
email: florentza77@yahoo.com sau sunând la num`rul
de telefon 0720.394.186.
Cei care doresc, pot sprijini demersul umanitar prin
dona]ii în conturile bancare, pe numele Plugariu Floren]a,
deschise la Banca Transilvania din Bucure[ti, Sucursala
Mihai Bravu, astfel: în lei-RO32BTRL04301201C17354XX;
în euro – RO07BTRL04304201C17354XX.

FUNC}II SCOASE domeniu înrudit cu profilul postului  Consiliul Director al

LA CONCURS
 Universitatea Na]ional`
de Ap`rare Carol I anun]`
scoaterea la concurs a urm`toa-
relor posturi didactice vacante:
Facultatea de Comand` [i
Stat Major: Departamentul For]e
Aeriene, Navale [i Educa]ie
Fizic` Militar`: - [ef lucr`ri (lector
universitar), pozi]ia 20, disciplina:
Educa]ie fizic` – civil;
Departamentul logistic`,
finan]e [i contabilitate: - [ef lucr`ri
(lector universitar), pozi]ia 12,
disciplina: Managementul econo-
mico-financiar – civil.
Departamentul Opera]ii
Întrunite, Studii Strategice [i de
Securitate: - profesor universitar,
pozi]ia 5, disciplinele: Opera]ii
întrunite; Studii de ap`rare – ofi]er;
- conferen]iar universitar, pozi]ia
11, disciplina: Securitate na]io-
nal` [i euroatlantic` – ofi]er;
- lector universitar ([ef lucr`ri),
pozi]ia 17, disciplinele: Politici [i
institu]ii de securitate: Geopolitic`
[i geostrategie – ofi]er; - [ef lucr`ri
(lector universitar), pozi]ia 21,
disciplinele: Doctrine politico-
militare; Securitate na]ional` [i
euroatlantic` – civil.
Departamentul de Manage-
ment Militar [i de Preg`tire a
Personalului Didactic: - [ef lucr`ri
(lector universitar), pozi]ia 14,
disciplina: Management resurse
umane – civil; Centrul de Studii
Strategice de Ap`rare [i Secu-
ritate: - cercet`tor [tiin]ific gradul
II, pozi]ia 2 – civil; - cercet`tor
[tiin]ific gradul II, pozi]ia 3 – civil;
- cercet`tor [tiin]ific, pozi]ia 4
– civil; - asistent cercetare, pozi]ia
9 – civil.
Condi]ii generale pentru
înscrierea la concurs a candi-
da]ilor: • s` fie licen]ia]i în do-
meniul [tiin]e militare, informa]ii
[i ordine public` sau într-un
pentru care candideaz`; • s` de]in`
titlul de doctor (mai pu]in pentru
func]ia de asistent cercetare); • s`
fac` dovada capacit`]ii de comu-
nicare în limbile oficiale NATO;
• s` fie aprecia]i în ultimii trei ani
cu cel pu]in calificativul Foarte bun.
Candida]ii la concurs vor depu-
ne, pân` la data de 6.02.2013,
cererile de înscriere, înso]ite de
documentele precizate pe site-ul
web al UNAp Carol I, la sediul
institu]iei din Bucure[ti, [os.
Panduri, nr. 68-72, sector 5.
Concursul se va desf`[ura în
conformitate cu Legea educa]iei
na]ionale nr. 1/2011, Legea nr. 319/
2003 privind Statutul personalului
de cercetare dezvoltare [i Metodo-
logia de concurs pentru ocuparea
posturilor didactice [i de cercetare
vacante din UNAp Carol I.
Participarea la concurs a
personalului militar este condi]io-
nat` de avizarea acestuia de c`tre
comisiile de selec]ie, în conformi-
tate cu Ordinul ministrului ap`r`rii
na]ionale nr. M. 22/2010.
Informa]ii la telefonul
021.319.48.80, int. 0121, 0135.
ANIVERS~RI
 Consiliul director al Asocia]iei
CadrelordeChimieMilitareînRezerv`
[i în Retragere Costin D. Neni]escu
Bucure[ti transmite membrilor
men]iona]i: general de brigad` (ret)
{tefan Iancu, coloneii Lauren]iu Patra[,
Vasile Botez, Gheorghe Secar`,
Alexandru Zamfir, Tudorel Anoro-
cioaiei, Gheorghe Zamfirescu, Marin
Moisescu, {tefan Diaconu, Lucian
Jum`tate,Valeric`Nedelcu,Gheorghe
Farca[iu, Nelu Hâncu, Ion Trandafir,
doamnele Olga Stoian [i Maria Nenu,
care în lunile ianuarie [i februarie
2013 împlinesc frumoase vârste,
ur`ri de s`n`tate, fericire [i împlinirea
celor dorite în via]`, al`turi de cei dragi.
La mul]i ani!
A.C.M.R.R.A.T.I.R.E. ureaz` mult`
s`n`tate, via]` lung` [i multe
satisfac]ii al`turi de familie [i cei
dragi, urm`torilor membri ai
asocia]iei care, în cursul lunii
ianuarie 2013, împlinesc frumoase
vârste: generalul-locotenent (r)
Anton Chi]acu, generalul de bri-
gad` (r) Ioan F. Geampalia, colone-
lul ing. (r) Romulus S`vulescu,
coloneii (r) Emil Tudose, Ion
Bleoju, Mircea Bucur, locotenent-
colonelul (r) Ion I. Ghinea, maistrul
militar principal (r) Nicolaie Radu,
plutonierul-adjutant principal (r)
Gheorghe Cu[.
Transmitem acelea[i ur`ri [i
membrilor asocia]iei care, în luna
ianuarie 2013, [i-au serbat ziua
onomastic` de Sfântul Vasile [i
Sfântul Ion.
 Comitetul de Conducere al
Filialei A.N.C.M.R.R. – Sector 6 trans-
mite tuturor membrilor s`i, care î[i
aniverseaz` în luna ianuarie 2013 ziua
de na[tere [i ziua onomastic`, cele
mai calde ur`ri de s`n`tate, fericire,
bucurii, împlinirea tuturor dorin]elor [i
La mul]i ani!.
Amintim pe camarazii no[tri:
generalul-locotenent (r) Ion Gâdiu]`,
generalul-maior ing. (r) Ionel Dumi-
trescu, generalul-maior ing. (r) Ion
Toma, generalul-maior magistrat (r)
Ioan Dan, generalul de flotil` aerian`
(r) Ion Fuiorea, generalul de flotil`
aerian`(r)IonGuzu,generaluldeflotil`
aerian` (r) Ion Manole, generalul de
brigad` magistrat (r) Vasile Stanca,
generalul de brigad` (r) Vasile Matei,
coloneii (r) Vasile Botez, Iustinian
Boanc`, Vasile Gu[u, Ion Gheorghe,
Vasile Mugioiu, Ion Cernea, coman-
dorul ing. (r) Ion Geanaliu, comandorii
(r) Ion Sandu, Ioan Zgreaban,
locotenent-colonelul ing. (r) Ioan-
Mircea Balaban, locotenent-coloneii
(r) Ioana Z`inescu [i Ioana Dumitru,
mai[trii militari principali (r) Ioan
Belei [i Ion Tudor [i plutonierul-
adjutant Ion Tatoiu.
PROMO}II
 Promo]ia 1 martie 1953 a
{colii Militare de Ofi]eri Inten-
den]` [i Finan]e Craiova se reu-
ne[te la Constan]a cu ocazia
împlinirii a 60 de ani de la absol-
vire, în zilele de 24, 25 [i 26
aprilie 2013. Pentru informa]ii
suplimentare poate fi contactat
colonelul (r) Gheorghe Zah la
telefoanele 0264 550 065 [i
0734 980 203.
Îi a[tept`m cu drag pe to]i
colegii no[tri cu so]iile. Va fi o
întâlnire jubiliar`, o întâlnire de
suflet. Avem ocazia s` reme-
mor`m anii de [coal`, s` reînno-
d`m prieteniile atenuate de
trecerea atât de gr`bit` a timpu-
lui. La mul]i ani!
DECESE
 Personalul Centrului de Ins-
truire pentru Artilerie Terestr` [i
Artilerie Antiaerian` Ioan Vod` Sibiu
este al`turi de comandantul institu]iei,
colonelul Laurean Georgel Oprean,
în aceste clipe grele pricinuite de
trecerea prematur` în nefiin]` a frate-
lui s`u, inspectorul de poli]ie
OPREAN ORLANDO, din cadrul
Serviciului Criminalistic al IPJ Hune-
doara, la vârsta de 42 de ani. Sincere
condolean]e familiei îndoliate!
 Colectivul {colii de Aplica]ie
pentru Unit`]i de Lupt` Mihai Viteazul
[i al Centrului de Instruire pentru
Tancuri [i Auto Colonel Pandele Pre-
descu Pite[ti î[i exprim` profunda
compasiune pentru dispari]ia pre-
matur` a celui ce a fost un om deosebit,
colonelul dr. (r) ION CONSTANTIN
[i transmite cele mai sincere
condolean]e familiei îndoliate.
Ofi]erii de tancuri din promo]ia
1984 [i personalul din Statul Major
al For]elor Terestre sunt al`turi de
familia celui care a fost colonelul dr.
(r) ION CONSTANTIN. Acesta s-a
stins din via]` pe 23 decembrie, dup`
o grea suferin]`. Dumnezeu s`-l
odihneasc` în pace!
 În Ajun de Cr`ciun, s-a gr`bit
s` ajung` la nepre]uita sa so]ie, pentru
a asculta împreun` Colindul
Îngerilor, bunul nostru prieten [i
camarad, colonelul (r) dr. ION
CONSTANTIN. Ofi]er de mare
anvergur`, om nobil [i demn, p`rinte
devotat, Costic` va r`mâne mereu în
inimile noastre, a[a cum, în min]ile
noastre, vor d`inui ecouri de întreb`ri
f`r` r`spuns: de ce el?; de ce [i el [i
blânda lui so]ie?; de ce a[a de tineri?
Suntem al`turi de Bogdan, fiul lor, la
ceas de grea cump`n`, când drama
parc` nu se mai sfâr[e[te… Dum-
nezeu s`-i ierte lui Costic` p`catele
lume[ti [i s`-i lini[teasc` sufletul
m`cinat de efemere tr`iri p`mântene!
Comandantul Colegiului
Militar Liceal Dimitrie Cantemir
Breaza, colonelul dr. Constantin
Moraru, [i so]ia sa, Carolina.
 Colegii [i prietenii anun]`
cu deosebit` triste]e încetarea din
via]` a colonelului (r) OR~NESCU
VICTOR [i transmit sincere condo-
lean]e familiei îndurerate.
 Colonelul (r) Rotaru Iulian î[i
exprim` compasiunea fa]` de familia
îndurerat` în urma decesului nea[-
teptat al locotenent-colonelului
MICLE TRAIAN, om de o aleas`
]inut` moral` [i profesional`. Dum-
nezeu s`-l odihneasc` în pace!
 Colegii din cadrul Direc]iei
personal [i mobilizare sunt al`turi
de maiorul Constantin B`loi, în
încercarea grea prin care trece ca
urmare a decesului mamei. Sincere
condolean]e familiei! Dumnezeu s`
o odihneasc` în pace!
 Cu profund regret, colectivul
Brig`zii 282 Infanterie Mecanizat`
Unirea Principatelor aduce un pios
omagiu celui ce a fost colegul nos-
tru, plutonier-adjutant SPÂNU
DUMITRU, [i este al`turi de fami-
lia grea încercat` în aceste
momente de triste]e [i adânc`
suferin]`.
Fie ca bunul Dumnezeu s`-i
asigure odihna ve[nic` printre ale[ii
s`i, iar familiei îndurerate putere
pentru a trece peste aceast`
desp`r]ire grea. Dumnezeu s`-l
odihneasc` în pace!
 Colegii din promo]ia 1965 a
Liceului Militar Dimitrie Cantemir
Breaza anun]` trecerea în nefiin]`,
în ziua de 6 ianuarie 2013, a celui
care a fost POSTOVARU ION
CONSTANTIN-VIRGILIU.
Sincere condolean]e familiei
îndurerate! Dumnezeu s`-l aib` în
paza Sa!
 T~TAR–TURBATU LIVIA
ECATERINA, lector universitar dr.
la Departamentul Regional de
Studii pentru Managementul
Resurselor de Ap`rare – Bra[ov/
Universitatea Na]ional` de Ap`rare
Carol I, a trecut în nefiin]` în ziua
luminat` a Na[terii Mântuitorului.
Colectivul DRESMARA pier-
de nu doar un profesionist des`-
vâr[it, ci mai ales un prieten, un
sf`tuitor [i un om cu respect
pentru valori [i principii.
Suntem cu to]ii al`turi de
familia îndurerat` [i ne rug`m
pentru lini[tea sufletului ei.
Dumnezeu s-o odihneasc`!
COMEMOR~RI
 Un pios omagiu aducem
celui ce a fost colonelul (r)
STELIAN ANGHEL, om de o
aleas` ]inut` moral`, so], tat` [i
bunic devotat. To]i cei care
l-au cunoscut îl vor p`stra
ve[nic în memorie. Fie-i ]`râna
u[oar`!
 Pe data de 12.01.2012 se
împlinesc 10 ani de când colo-
nelul LUPA{CU GHEORGHE
nu mai este printre noi. Vei
r`mâne ve[nic în inimile noastre!
So]ia [i fiica.
Nr. 1 (3 - 9 ianuarie 2013)
www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR
CALEIDOSCOP Observatorul militar
www.presamil.ro 21
SFIN}I MILITARI
ORA{E MAISTRU MILITAR PRINCIPAL
CRISTIAN GHIZDEANU  Gordie din Cesareea
SUPRAPOPULATE (1) ORIZONTAL:
Cappadociei, ofi]er, † 3
ian. 314;
1. Capitala Japoniei [i cel mai mare ora[ al s`u având o popula]ie de peste  Chelsie din Egipt, fiu
34 milioane de locuitori, aproximativ 10% din popula]ia ]`rii - Lovitur` de atac de guvernator, † 8 ian. 303.
la tenis. 2. Uitat pe foc - Lini[te! - Intrare în Torino! 3. Margini de pervaz!-
Prosop. 4. Cel mai mare ora[ din emisfer` sudic`, un ora[ despre care nu po]i
s` spui cu certitudine unde începe [i unde se termin`, cunoscut [i ca ora[ul {TIA}I C~...
contrastelor, având o popula]ie de peste 20 milioane de locuitori. 5. Dimie - În
spital! - Auzit pe lac. 6. Trecute în catalog - Z`vor. 7. Ora[ în America Central` ... În anul 1800 î.Hr., mesopo-
având o popula]ie de peste 20 milioane de locuitori - Elena Ciobanu. 8. Titlu tamienii au alc`tuit primele tabele
onorific acordat unor preo]i catolici - Spre. 9. Ob]inut` la r`zboi - Principalul de înmul]ire?
centru politic [i administrativ al Indiei, nod important de comunica]ii, mare ... Sumerienii au utilizat un
centru financiar [i comercial, având o popula]ie de peste 23 milioane de calendar solar de 360 de zile
locuitori. 10. Chanya Yeshi - Zon` circular` a sferei cere[ti în care se afl` cele împ`r]ite pe 12 luni?
dou`sprezece constela]ii corespunz`toare lunilor anului (pl.) ... În anul 2700 î.Hr., egiptenii
au introdus calendarul bazat pe
VERTICAL:
365 zile?
1. Coast` a unui deal - Resort. 2. Plant` erbacee din familia gramineelor -
... Cel mai b`trân arbore din
Cu o popula]ie total` de 22,8 milioane de locuitori, cel mai bogat ora[ al
Indiei, acesta mai este cunoscut [i cu numele de Mumbai. 3. Kessie Sarah - lume are circa 5.000 de ani [i
}`ran. 4. Pies` de harna[ament. - Admira]ie profund`. 5. A calma - Frumoasa tr`ie[te în Africa r`s`ritean`?
din port. 6. Joc de c`r]i - Dida Dr`gan. 7. Indic` vechimea. - Joc sportiv
disputat între dou` echipe a câte [ase juc`tori. 8. Cauciuc - Umplutur` de
salam! 9. Expunere - Horia Constantin. 10. Termen fixat pentru s`vâr[irea
unei ac]iuni - Obiect de metal sau de lemn, ascu]it la un cap`t [i turtit la
cel`lalt, cu care se fixeaz` dou` piese împreun` (pl).

Dezlegare la careul SATAR, STOR, TG, FAN, ERA,

... Balena albastr` este anima-
DECEMBRIE REVELION, C, ARAT, COTOI,
BAS, CO, AN, U, COALA, DI, lul care produce cele mai
din Observatorul militar NA, CRACIUN, GAT, ETALA, puternice sunete, de pân` la 188
nr. 50-51/2012 de decibeli?
CIRES, ORAL, VESTIAR, TT. ... Primul roman românesc este
Manoil, a fost scris de Dimitrie
Bolintineanu [i a ap`rut în anul
1855?
... Cea mai lung` frontier`
maritim` din lume – 5.525 de
mile – este cea dintre Canada [i
Statele Unite ale Americii?
Civiliza]ia ochiului

... În anul 1896, pasta de din]i

Colgate a fost prima past` de din]i
ambalat` în tuburi, a[a cum se
vinde [i ast`zi? Pân` atunci, pasta
de din]i se vindea în borc`nele. 
ILARION BARBU

COGITO

’’ Se zice c` trece timpul.

Timpul nu trece
niciodat`.
Noi trecem prin timp.

FOTO: C~T~LIN OVREIU

GARABET IBR~ILEANU

Berbec (21 martie-20 aprilie): Curiozitatea Balan]` (23 septembrie-22 octombrie):

ÎN LUMINA ASTRELOR
PLUTONIER ELENA-IRINA SPILC~
Anul 2013 va fi unul al rezultatelor evenimentelor, faptelor [i muncii
anterioare. Falsurile, minciunile, secretele vor ie[i la suprafa]` [i vor face
lumin`. Cei capabili vor reu[i s` g`seasc` [i oportunit`]ile necesare
pentru a-[i pune în eviden]` talentele [i ideile. Noroco[ii zodiacului
anului 2013 vor fi scorpionii, s`get`torii, v`rs`torii [i gemenii, care vor
reu[i s` ajung` la un compromis în privin]a nemul]umirilor [i a oamenilor
din via]a lor, [i cel mai important este c` vor avea un nou început atât pe
plan profesional, cât [i sentimental. Berbecii vor avea de înfruntat o serie
de oameni c`rora le-au f`cut via]a grea [i vor trebui s` dea socoteal`
pentru o serie de vorbe [i fapte aruncate la voia întâmpl`rii. Taurii vor
trebui s` dea curs studiului [i muncii într-un mod mult mai serios decât
pân` acum. Racii sunt mult mai sensibili [i sunt predispu[i la st`ri de
anxietate severe, iar din acest considerent trebuie s` fie aten]i la modul în
care reac]ioneaz`. Leii sunt foarte hot`râ]i s` î[i ia de la via]` în general
ceea ce î[i doresc, deoarece nu accept` s` le conduc` al]ii via]a. Ei
r`mân aceia[i r`zboinici [i î[i continu` lupta [i planurile începute în
2012. Fecioarele fac compromisuri [i î[i dau frâu liber sentimentelor. Pe
plan profesional vor primi oferte tentante, care le vor oferi mai mult`
încredere în poten]ialul profesional. Balan]ele cânt`resc bine orice
decizie, dar important este c` 2013 va fi un an al deciziilor definitive [i
irevocabile. Pe[tii cheltuie foarte mult. Pentru ei este momentul s` fac`
investi]ii atât în plan profesional, cât [i sentimental.
nu este un lucru care s` v` avantajeze, mai ales cu
oameni care nu v` sunt tocmai apropia]i. La serviciu ve]i
avea de oferit l`muriri în leg`tur` cu o decizie pe care
a]i luat-o f`r` s` v` consulta]i cu superiorii.
Taur (21 aprilie-20 mai): A[tepta]i confir-
marea primirii unei sume de bani care v` va
ajuta s` dep`[i]i un moment dificil. V` înh`ma]i la o
serie de sarcini care v` vor pune într-o lumin` nou`
în fa]a [efilor.
Gemeni (21 mai-21 iunie): Dobândi]i r`bdare
pentru a lua de la cap`t un plan care v` va oferi noi
perspective profesionale. Problema este c` dorin]ele
dumneavoastr` nu coincid cu ale persoanei iubite [i de
aici se pot isca o serie de dispute.
Rac (22 iunie-22 iulie): Criticile celor din jur
nu v` aduc cu picioarele pe p`mânt [i face]i în
continuare acelea[i gre[eli. Merge]i în vizit` la rude [i v`
binedispune]i. O problem` sentimental` v` r`v`[e[te.
Leu (23 iulie-22 august): V` bucura]i de mici
excursii al`turi de familie. La serviciu întâmpina]i
greut`]i în rezolvarea unor sarcini, deoarece un coleg v`
încurc` o serie de acte.
Fecioar` (23 august-22 septembrie): Ave]i
o perioad` bun` pe toate planurile [i trebuie s`
munci]i la fel ca [i pân` acum pentru a între]ine aceast`
stare de bine. Ve]i primi laude în urma unor reu[ite.
Ambi]ia de a face lucruri mari într-un timp relativ
scurt v` poate da peste cap s`n`tatea. Sunte]i în tratative
cu persoana iubit` pentru a achizi]iona un obiect de
mobilier pe care vi-l dori]i demult.
Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie):
V` bucura]i pentru o veste pe care o primi]i de la
un prieten apropiat. Organiza]i un eveniment în familie
care înseamn` foarte mult pentru dumneavoastr`.
S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie):
Alerga]i dup` doi iepuri [i e posibil s`-l prinde]i
chiar pe cel nepotrivit. E mai bine s` nu v` gr`bi]i în a
face lucruri pe care le-a]i putea regreta. La serviciu ve]i
avea parte de noi provoc`ri.
Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie):
{edin]ele de lucru nu sunt tocmai pe placul
dumneavoastr`, dar de aceast` dat` v` pute]i folosi de
ele pentru a v` expune punctul de vedere asupra unei
colabor`ri, care v` poate aduce profit substan]ial.
V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Ave]i
temeri privitoare la rela]ia sentimental`, care
se vor diminua în timp. Reu[i]i cu greu s` v` urni]i
din loc pentru a v` apuca de un plan profesional la
care visa]i de mult.
Pe[ti (19 februarie-20 martie): Face]i
schimb`ri radicale în rela]ia de cuplu care v` pot
ajuta s` v` pune]i ordine în gânduri. Ve]i primi ve[ti
îmbucur`toare despre un parteneriat.
22 Observatorul militar
www.presamil.ro FINANCIAR Nr. 1 (3 - 9 ianuarie 2013)
www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

DEBUT EXCELENT AL BURSEI DE VALORI BUCURE{TI ÎN NOUL AN

I ndicii principali ai Bursei de Valori Bucure[ti (BVB) au
înregistrat cre[teri de peste 5%, în primele dou` [edin]e de
tranzac]ionare din acest an, îndrept`]indu-i pe investitori s` spere
la un reviriment mult a[teptat al pie]ei locale de ac]iuni, în 2013.
Anul care a trecut nu a fost unul prielnic Suez Energy România a atras de pe pia]` 250
pentru BVB, în ciuda evolu]iilor favorabile de milioane de lei; intrarea pe un sistem
înregistrate pe pie]ele externe. Incertitudinile alternativ de tranzac]ionare (ATS) a primei
politice, amânarea list`rii unor companii de firme române[ti (PRO Vorbas) [i a ac]iunilor
stat importante, precum Romgaz, unor companii interna]ionale, precum [i
Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Tarom, au lansarea primului fond deschis de investi]ii
marcat negativ mediul investi]ional [i, implicit, tranzac]ionabil (ETF).
au determinat ie[irea unor mari case de {i în 2012,
brokeraj de pe pia]a local`. Logic, lichiditatea ca [i \n anii
de la BVB a avut de suferit, iar valoare anteriori, se
ac]iunilor trazac]ionate a sc`zut cu 25% sub constat` c`
nivelul anului 2011, pân` la circa 7,4 miliarde investitorii [i-au cu succes de Guvern. De asemenea,
de lei. De altfel, în pofida cre[terilor concentrat aten]ia c`tre titlurile Executivul trebuie s` se concentreze pe
consemnate de principalii indici ai BVB, în companiilor care au acordat dividende, m`suri de relansare economic` [i pe un plan
2012, doar BET-FI (ce reflect` tendin]a de ulterior perioadei ex-dividend preferând de dezvoltare a ]`rii noastre, pentru
ansamblu a pre]urilor fondurilor de investi]ii s` adopte o pozi]ie de a[teptare sau, mai atragerea de noi investi]ii str`ine. Destul de
financiare) a încheiat anul cu un avans de r`u, s` ias` din pia]`. Pentru ca acest important în evolu]ia bursei va fi cursul de
peste 15%, comparativ cu nivelul înregistrat la scenariu s` nu se repete [i în 2013, iar schimb leu/euro, o paritate medie anticipat`
finele anului 2010. Luând ca reper aceea[i BVB s` consemneze revirimentul mult de oficialii BNR, de 4,5 lei pentru un euro,
dat`, BET (indicele de referin]` al pie]ei de a[teptat, este nevoie de o mai bun` fiind una benefic` ac]iunilor locale. Desigur,
capital române[ti) [i BET-C (indicele care promovare a poten]ialului oferit de BVB, tendin]a pre]urilor ac]iunilor tranzac]ionate
reflect` evolu]ia pre]urilor tuturor companiilor coroborat` cu un cadru fiscal stabil pe pia]a autohton` de capital va fi influen]at`
listate pe pia]a reglementat` BVB, categoria I pentru o perioad` mai îndelungat` de atât de evolu]ia economiei locale, cât [i
[i a II-a, cu excep]ia fondurilor de investi]ii timp [i o adaptare rapid` a legisla]iei mediul economic interna]ional. La acest
financiare) au sc`zut cu 2,26%, respectiv cu locale cu cea interna]ional` în acest capitol, prognozele de încetinire a cre[terii
10,45%. Printre evenimentele importante domeniu. Este nevoie de o cre[tere a economice la nivel global, în situa]ia în care
petrecute la bursa de la Bucure[ti, în ultimul lichidit`]ii, care nu poate veni decât prin se vor materializa, vor afecta indirect [i pia]a problemelor cu care se confrunt` economia
an, sunt de amintit: oferta public` prin care atragerea investitorilor str`ini. {ansele în local`. Personal, a[a cum apreciam [i cu alte european`, în principal a reducerii deficitelor
statul a vândut un pachet de ac]iuni acest sens sunt destul de mari, în condi]iile ocazii, consider c` valoare actual` a multor bugetare [i a [omajului, [i a unei cre[teri a
Transelectrica (TEL) reprezentând 15% din în care anali[tii apreciaz` c` unul dintre cele titluri listate la BVB este mult subevaluat`, o PIB-ului intern de peste 2,5%, este posibil ca
capitalul social al societ`]ii; realizarea primei mai importante criterii dup` care investitorii analiz` tehnic` atent` ar`tând un poten]ial indicii BVB s` înregistreze un avans
oferte de obliga]iuni corporative din ultimii vor judeca România este cel al controlului de cre[tere ridicat al acestora pe termen substan]ial în acest an, pentru ca, în 2014, s`
[apte ani de pe pia]a local`, prin care GDF datoriei publice, proces ce poate fi gestionat mediu [i lung. Pe fondul rezolv`rii treptate a se apropie de nivelurile atinse în 2007.

Hot`râri asem`n`toare
LEUL S-AR PUTEA APRECIA Radar economic au fost adoptate de
consilerii locali din
ÎN RAPORT CU EURO, ÎN 2013  Rezervele valutare ale României au majoritatea ora[elor
sc`zut cu 6% anul trecut. În ultima zi din din ]ar`. Din p`cate

L eul a încheiat anul 2012 cu o depreciere de 2,53% în raport

cu euro, dup` ce, în luna decembrie, a înregistrat cea mai
mare cre[tere fa]` de acesta, comparativ cu celelalte monede din
2012, rezervele valutare la Banca Na]ional` a
României se situau la nivelul de 31,206
miliarde de euro, fa]` de 33,193 miliarde euro
pentru locuitorii
unor mari ora[e,
precum Ia[i, Ploie[ti,
la 31 decembrie 2011. Rezerva de aur s-a Arad, Suceava, cuantumul
Europa, de 1,72%. Fa]` de dolarul american, moneda na]ional` a men]inut la 103,7 tone. În condi]iile taxelor [i impozitelor locale vor cre[te cu
pierdut doar 0,55% anul trecut. evolu]iilor pre]urilor interna]ionale, valoarea pân` la 16,05% în anul curent.
acesteia era de 4,207 miliarde de euro.  Gazele naturale [i energia termic`
Cum va evolua  Num`rul vizitatorilor str`ini în ]ara s-au ieftinit în Bulgaria. De la 1 ianuarie,
cursul leu/euro în noastr`, în declin în luna noiembrie pre]ul gazelor naturale a fost redus cu 9,8% în
2013? Mul]i dintre 2012. Potrivit Institutului Na]ional de Bulgaria, datorit` sc`derii costurilor
anali[ti iau un calcul Statistic` (INS), în noiembrie 2012, fa]` de produc]iei interne [i negocierii unui contract
în predic]iile pe care aceea[i lun` din anul precedent, la punctele mai avantajos de livrare cu grupul rus
le fac un mediu politic de frontier` ale României s-a înregistrat o Gazprom, care prevede o sc`dere cu 20% a
intern mai stabil sc`dere la sosirile vizitatorilor str`ini (-2,6%) pre]ului, anun]` Novinite. Implicit, energia
decât în 2012, o [i o cre[tere la plec`rile în str`in`tate ale termic` se va ieftini cu 3-7%, Sofia
revenire semnificativ` înregistrând cele mai importante sc`deri ale
a investi]iilor str`ine pre]urilor la înc`lzire, conform Comisiei de
directe în ]ara stat pentru reglementarea în domeniul
noastr`, dar [i o energiei [i apei (DKEVR) din ]ara vecin`.
cre[tere a gradului de  Produc]ie petrolier` record în
absorb]ie a fondurilor Rusia. S`pt`mâna trecut`, autorit`]ile ruse
europene. În acest au anun]at c` produc]ia petrolier` a Rusiei a
context, favorabil atins, în 2012, cel mai înalt nivel de la
economiei române[ti, destr`marea fostei URSS. Ministerul rus al
am putea asista la o Energiei a anun]at c` produc]ia de petrol [i
vizitatorilor români (5,8%). Totu[i, în primele gaz condensat a crescut cu 1,3% anul
înt`rire a monedei
11 luni ale anului trecut, comparativ cu precedent, ajungând la 518 milioane de tone,
na]ionale în raport cu
perioada similar` din 2011, sosirile ceea ce situeaz` Rusia pe primul loc în lume,
euro, pân` la o înaintea Arabiei Saudite. În schimb,
vizitatorilor str`ini în ]ara noastr`,
paritate de 4,2. Pe de produc]ia de gaze naturale a Rusiei a sc`zut
înregistrate la punctele de frontier`, au fost în
alt` parte, nu trebuie cre[tere cu 5,1%. De asemenea, în intervalul cu 2,3 %, la 655 miliarde de metri cubi, ca
uitat de pl`]ile ianuarie-noiembrie 2012, sosirile în urmare a declinului vânz`rilor sale în
importante pe care structurile de primire turistic` cu func]iuni Europa.
România le are de de cazare au avansat cu 10,1%, iar înnopt`rile  Cel mai mare proiect mondial de
f`cut c`tre FMI, de cu 7,1%. Dintre statele Uniunii Europene, energie solar`. Miliardarul american
eventualele evolu]ii cele mai multe sosiri s-au înregistrat din: Warren Buffett, al treilea bog`ta[ al planetei,
negative ale Ungaria (32,8%), Bulgaria (19,9%), Germania cu o avere estimat` la 44 miliarde de dolari,
mediului economic (9,4%) [i Italia (7,3%). potrivit topului Forbes, va investi prin
european, ce pot  Taxele [i impozitele locale r`mân intermediul firmei sale, MidAmerican Energy
duce la deprecieri neschimbate în Bucure[ti. Consiliul Holdings, circa 2,5 miliarde de dolari în
ale leului. Cele mai General al Municipiului Bucure[ti a adoptat, construc]ia a dou` parcuri de panouri
la finalul anului trecut, o hot`râre potrivit fotovoltaice din zona Los Angeles, SUA. Cu o
pesimiste scenarii
c`reia taxele [i impozitele locale r`mân, în capacitate de 579 MW, acestea constituie cel
coteaz` un euro la
2013, la acela[i nivel cu cele de anul trecut. mai mare proiect mondial de energie solar`.
circa 4,7 lei pentru
finalul acestui an. PAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN
Nr. 1 (3 - 9 ianuarie 2013)
www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR
SPORT Observatorul militar
www.presamil.ro 23

MEMORIA EROILOR, CINSTIT~ PE TERENUL DE RUGBY

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA
constantin.pistea@presamil.ro

Radu Durbac [i
Floric` Murariu,
juc`tori de excep]ie atât
pentru Steaua, cât [i
pentru na]ionala
României, au murit în
timpul Revolu]iei din
1989. 23 de ani dup`,
patru echipe
bucure[tene, elita
rugbyului la nivel de
juniori, [i-au disputat
Cupa Eroii Revolu]iei.

C ompeti]ia a fost la discre]ia

juniorilor de la Clubul Sportiv al
Armatei Steaua Bucure[ti, care au câ[tigat
la zero ambele partide disputate. Astfel,
dup` 46-0 în primul meci, când tinerii
Colegiului Na]ional Aurel Vlaicu nu au
f`cut fa]` asalturilor în ro[u [i albastru, [i
dup` 19-0 în finala contra celor de la ACS
Flamingo, juniorii sub 17 ani, preg`ti]i de
antrenorul {tefan Axinte, au câ[tigat edi]ia
2012 a Cupei Eroii Revolu]iei. Un moment
deosebit pentru echipa din Bulevardul
Ghencea, o genera]ie valoroas`, a[a cum a
apreciat-o comandantul Clubului, colonel La edi]ia 2012 a Cupei Eroii Revolu]iei, competi]ie rezervat` juniorilor sub 17 ani, au FOTO: CONSTANTIN PI{TEA

George Boroi. Avem o echip` de juniori

valoroas`, o echip` de seniori care a ajuns în
finala Cupei [i o baz` de preg`tire
competitiv` pentru ce înseamn` rugbyul din
România.
participat CSM Bucure[ti, ACS Flamingo, Colegiul Na]ional Aurel Vlaicu [i CSA Steaua.
Am discutat între sfâr[itul ultimului performan]`, a[a cum au f`cut [i cei doi
meci al turneului, cel în care Steaua mari rugby[ti în memoria c`rora am jucat
învinsese pe Flamingo, [i înainte de o ieri [i azi, a spus Mihai, care face rugby de
[ase ani [i jum`tate. Ini]iativa Cupei Eroii
Revolu]iei a fost l`udat` [i de Alexander
meciurilor foarte importante, a[a cum a fost
finala acestei Cupe, în care a evoluat pu]in.
Printre cei prezen]i la evenimentele de
la sfâr[itul anului trecut s-au aflat [i rudele
celor doi rugby[ti comemora]i. Constantin

„ Îmi reafirm credin]a c` sacrificiul lor nu a fost în

zadar. Este important s` ne marc`m trecerea
Swedish (15 ani), cu origini interesante,
mam` românc` [i tat` american-lituanian.
Alexander s-a n`scut în America [i a venit
Murariu, fratele lui Floric`, a m`rturisit cu
triste]e c` nu mai are nicio speran]` cu
privire la aflarea adev`rului. Am participat

prin via]` cu ceva semnificativ.

COLONEL GEORGE BOROI

ceremonie prin care au fost comemora]i cei

F iul lui Radu Durbac, Bobby, a
fost cel care a avut ideea
organiz`rii de turnee în memoria
rugby[tilor de la Steaua. De mic, veneam
cu tata la antrenamente, [i-a amintit
Bobby Durbac. Tot el m-a înv`]at c`,
dac` pot s` fac un bine, s` nu ezit. De
aceea, el ajut`, ca sponsor, echipa de
rugby a Stelei, [i a organizat, începând
cu 2010, evenimentele care au purtat
numele Eroii Revolu]iei. Bobby Durbac
a precizat faptul c` turneul-memorial,
care nu a mai avut loc în 2012, se va
disputa în vara acestui an, iar la el vor
participa Steaua , reprezentantele
armatelor francez` [i britanic`, plus,
înc` neconfirmat`, na]ionala Olandei.
Fiecare propunere pe care am avut-o a
fost îmbr`]i[at` imediat de conducerea
CSA Steaua. F`r` ajutorul celor de la
Club, nimic nu ar fi fost posibil.
doi fo[ti mari rugby[ti ai Stelei [i ai
na]ionalei, Radu Durbac [i Floric`
Murariu. Colonelul Boroi s-a ar`tat onorat
de faptul c`, din postura de comandant al
Clubului militar, are posibilitatea de a cinsti
memoria unor astfel de sportivi: Îmi reafirm
credin]a c` sacrificiul lor nu a fost în zadar.
Era 21 decembrie [i ningea rar, iar
frigul nu se împiedica de c`ciuli. Fuseser`
dou` zile de competi]ie frumoas`, la cap`tul
c`reia pasiona]i ai sportului cu balonul oval
[i simpatizan]i ai echipei s-au strâns în jurul
Monumentului Eroilor din Complexul
Sportiv Steaua. S-au aprins lumân`ri, s-a
]inut slujba religioas` de rigoare [i s-au
depus coroane de flori. În stânga [i în
dreapta structurii centrale a
monumentului, dou` pl`ci de marmur`
sunt inscrip]ionate cu numele unor fo[ti
juc`tori, disp`ru]i. Colonelul Boroi le-a
privit [i a spus: Aceste pl`cu]e se completeaz`
R adu Durbac (foto st#nga) a jucat peste 30 de meciuri ca funda[ al echipei
na]ionale în anii ’70 [i a fost p`rta[ la victoria cu 15-10 în fa]a Fran]ei, de la
Bucure[ti, din 1974. Floric` Murariu, c`pitan al echipei na]ionale, cu 70 de meciuri
cu o rapiditate formidabil`... Îmi dau seama test în tricoul primei reprezentative, a jucat în memorabilul meci România-Fran]a
c` îmb`trânim. De aceea, este important s` 15-0, din 1980. Cei doi au fost uci[i în zilele Revolu]iei din 1989. Comemorarea lor
ne marc`m trecerea prin via]` cu ceva are loc în fiecare zi de 21 decembrie, la Monumentul Eroilor din incinta Complexului
semnificativ. Sportiv Steaua.
Au rezistat gerului [i tinerii rugby[ti
care abia ie[iser` de pe teren. Strân[i în
jurul monumentului, încercau s` disting` în România în urm` cu nou` ani. A început la toate evenimentele pe care Steaua le-a
pe pl`cu]e numele celor care au adus sportul la Steaua, cu scrima, mai exact organizat de-a lungul timpului în cinstea
glorie sec]iei de rugby a Clubului Steaua. floreta, [i a fost chiar medaliat, cu bronz, la memoriei fratelui meu, a precizat
Printre ei, c`pitanul echipei sub 17 ani de na]ionalele corespunz`toare vârstei sale. A Constantin Murariu. Dar, pentru lini[tea
ast`zi, Mihai Melnicov. Vreau s` îmbrac trecut la rugby în urm` cu jum`tate de an mea, ar fi fost mai bine s` aflu adev`rul cu
tricoul echipei na]ionale [i s` fac [i înc` nu este obi[nuit cu tensiunea privire la acele zile...
24 Observatorul militar
www.presamil.ro
Urmare din paginile 12-13
S-au petrecut lucruri ciudate în Armat`.
S-au topit tancuri, s-au t`iat ]evile tunurilor,
s-au vândut arme. Tot ce a avut Armata, [i a
avut lucruri deosebite, s-a dus pe apa
sâmbetei. Mi-aduc aminte c` cineva mi-a
spus la un moment dat: Domnule Nicolaescu,
sunt 1000 de s`bii c`z`ce[ti, într-un depozit de
la Târgovi[te. {i le-am g`sit. Cu acelea am
f`cut Mihai Viteazul. Tot ceea ce se vede în
filmele mele sunt arme adev`rate: s`bii,
scuturi, armuri...
Ce rol considera]i c` este mai
solicitant: cel de produc`tor,
scenarist, regizor sau actor?
Tot ceea ce am f`cut în film mi s-a
p`rut normal. Ca regizor, era mai u[or
pentru mine s` fac eu rolul, în locul
actorului. Intram în cadru [i jucam. Nu
trebuia s` m` mai chinui cu indica]iile
pentru o scen` sau alta. Primul rol, i-l
datorez lui Titus Popovici. El mi-a spus c`
„ Sergiu Nicolaescu, le Beau Serge s-a stins de[i to]i speram
s` fie iar un Supravie]uitor. A fost un personaj unic, dintr-o
alt` lume. A r`mas un Nemuritor, în egal` m`sur` iubit [i
controversat, dar în mod sigur de neignorat. A f`cut filme
de toate tipurile, a iubit a [aptea art` [i [i-a creat un
personaj pe ecran [i în via]`. A fost subiect pentru
Senatorul melcilor [i a fost confundat de presa str`in` cu
un Rege la Revolu]ie . A iubit deopotriv` cinemaul [i
publicul [i a fost o dragoste împ`rt`[it`.
IRINA MARGARETA NISTOR, CRITIC DE FILM
am talent de actor. Apoi, regizorii Savel
Stiopu, Dinu Cocea [i Francisc Munteanu
m-au solicitat [i încurajat, la rândul lor.
Obi[nui]i s` fi]i spectator la filmele
altora?
Da. Sunt un foarte bun spectator al
filmelor americane. Bune.
Cum vi se par filmele noii
genera]ii?
Promi]`toare. Pentru o anumit` epoc`,
pentru s`r`cia în care ne facem
profesia, exist` câ]iva regizori tineri buni,
care promit mult. Asta îns` nu justific`
atitudinea unora dintre ei fa]` de vechea
genera]ie de regizori.
Mai e profitabil` produc]ia de filme
în România?
Nu.
S`lile de cinema se transform`
constant în cazinouri, în baruri sau
bodegi. Cum comenta]i aceast`
realitate?
Asta s-a urm`rit. În România vechiului
regim au fost construite între optzeci [i
nou`zeci de s`li de cinema. Acum, au mai
r`mas în jur de dou`zeci. Toate celelalte au fost
pr`duite. De ele au profitat anumi]i oameni. Cea
care a pierdut este cinematografia român`,
pentru c` nu exist` nic`ieri în lume
cinematografie f`r` s`li de cinema.
Intrarea dumneavoastr` în politic` a
estompat imaginea cineastului?
Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
ADRESA REDAC}IEI:
Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,
O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382.
Tel./fax 021/322.83.88
 Responsabil de num`r: Irina-Mihaela Nedelcu
 Redactor de serviciu: 021/322.82.87
Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N
INTERVIU
Da! Categoric, da! {i am sim]it-o. Acesta este
[i motivul pentru care am ie[it din politic`.
Acum, a[ putea spune c` m` bucur de
maximum de popularitate.
A]i f`cut recent, la postul de
televiziune Acas` TV, dezv`luiri
[ocante despre un plan de asasinare a
lui Ceau[escu…
A[a este. Am spus acolo c` îmi
cump`rasem o arm` cu lunet` [i
amortizor, semiautomat`, de mare precizie.
Am adus-o în ]ar` cu avionul, în
geamantan. Arma era pentru Ceau[escu.
Un singur om cuno[tea planul meu,
cascadorul Nicu Constantinescu, cu care
eram prieten. A fost un moment de
disperare în care am renu]at la orice. Am
zis, trebuie ca m`car o dat` în via]` s` fii
decis. Nu am fost decis. Apoi a venit
Revolu]ia din 1989.
Vorbim [i despre ea?
Este un subiect despre care am putea
vorbi la nesfâr[it. Dar am f`cut-o, pe
îndelete, în cele patru c`r]i pe care le-am
scris despre acele evenimente memorabile.
Dar o întâmplare deosebit` din
timpul film`rilor dumneavoastr`?
Sunt multe. Ce s` aleg? Cum l-am
regizat [i l-am strunit pe uria[ul Orson
Welles în B`t`lia pentru Roma? Cum i-am
împ`cat într-un hotel de lux din Paris pe
Richard Burton [i Elizabeth Taylor, faimosul
cuplu de actori ai anilor ’60, afla]i într-una
dintre aprigele lor certuri? Cum trebuia s`
regizez Mihai Viteazul, cu o distribu]ie plin`
de staruri mondiale, începând cu cei trei de
mai sus [i continuând cu Charlton Heston [i
Laurence Harvey? Sau, poate, cum au oprit
avionul chiar pe pist`, în timp ce m`
preg`team s` plec în America pentru
parafarea în]elegerii pentru acel film [i am
fost dus la Paul Niculescu-Mizil, care mi-a
comunicat decizia lui Ceau[escu: filmul se
face doar cu actori români? Oricum, sunt
mândru c` Mihai Viteazul a devenit cel mai
vizionat film f`cut de un român.
Conform statisticilor, peste un
miliard de oameni au v`zut filmele
dumneavoastr`. E o cifr` record?
Pentru România da. Vede]i, eu am dat
spectatorului român modelul de erou. De
la Decebal la Carol I, de la voievozii ]`rii pân` la
soldatul simplu din Nemuritori sau Capcana
mercenarilor, trecând prin toate timpurile
istoriei atât de fr`mântate a poporului român,
pân` la comisarul Moldovan, ca erou al zilelor
noastre. În final, am reu[it, cu aceste modele de
eroi, s` cuceresc spectatorii din întreaga lume.
www.presamil.ro
tpa@presamil.ro
 REDACTOR-{EF: locotenent-colonel Florin {perlea, tel. 021/322.66.34
 REDACTORI-{EFI ADJUNC}I: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an,
tel. 021/322.82.87 int. 120 [i locotenent-colonel George Cosmin
Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87 int. 108.
 SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu,
tel. 021/322.82.87 int. 124.
 REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu,
locotenent Andreea Cristian, plutonier-major Lucian Irimia,
Irina-Mihaela Nedelcu, Marilena Georgescu, Silvia Mircea, Elena David.
Nr. 1 (3 - 9 ianuarie 2013)
www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR
„ L-am cunoscut pe Sergiu Nicolaescu [i am avut chiar [ansa
[i onoarea s` colabor`m. Se întâmpla în perioada în care se
realiza un mare serial în cooperare cu francezii – „Wilhelm
Cuceritorul”. A fost un moment crucial în existen]a mea de
cineast. A[ putea spune c` acolo am înv`]at ce înseamn`
disciplina, acolo am înv`]at [i am aplicat, ulterior, la Studioul
Cinematografic al Armatei, lucrul cu oamenii, cu armata,
cu trupele. Aduc astfel un pios omagiu pentru ceea ce a
însemnat Sergiu Nicolaescu în via]a mea. Am înv`]at foarte
multe de la el.
Avea multe imagini filmate în Afganistan, eu de asemenea
[i, la un moment dat, am discutat o eventual` colaborare.
Dac` destinul nu l-ar fi îndreptat spre regie, în mod sigur ar
fi fost un ofi]er de calitate al Armatei României. Un militar
care a trecut prin fa]a obiectivului la filmele istorice, spunea,
mai în glum`, mai în serios, c` a f`cut armata de vreo trei-
patru ori. Sergiu Nicolaescu era extrem de exigent.
GABRIEL COBASNIAN, REGIZOR
Mihai Viteazul de pild`, a fost difuzat, la vremea Privind înapoi, ave]i regrete?
respectiv`, în toat` lumea, prin casa de
produc]ie american` Columbia. Pe site-urile Nu, nu am regrete. Tr`iesc îns` un fel
specializate în filme, pelicula e în topul de triste]e c#nd un film se termin`,
majorit`]ii genurilor artistice, realizat pe baza pleac` de lâng` mine. Poate pentru c` îmi
voturilor spectatorilor de pe tot mapamondul: vin în minte toate chinurile suportate la
locul 3 la film istoric, locul 5 la biografic, locul 10 realizarea lui. În plus, mi-ar fi pl`cut s` am
la filme de r`zboi [i locul 17 la ac]iune. De o familie mare, cu mul]i copii. N-a fost s` fie.
asemenea, într-un clasament al spectatorilor Urma[ii mei r`mân doar filmele f`cute.
români, Nea M`rin miliardar, de]ine primul loc,
cu 14.650.000 de spectatori, iar Mihai Viteazul,
locul 3, cu 13.330.000 de spectatori. Sunt [i
regizorul cu cel mai mare num`r de filme –
cinci – care au fost propuse ca nominaliz`ri ale
României la Premiile Oscar, la categoria cel mai
bun film str`in.
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
observatorul.militar@presamil.ro
ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160
TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~: Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX
|nchiderea © Ministerul Ap`r`rii Na]ionale
Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal.
CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac`.
FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai, edi]iei – luni, „Reproducerea de scurte extra-
plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache . ora 12.00 se este permis` \n condi]iile
DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,
ISSN1223-3641.
prev`zute de art. 33 din Legea
Costel B`lan, tel. 021/322.82.87 int. 160.
145 nr. 8/1996 privind dreptul de
Taxele po[tale – achitate conform
aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980. C.38/2012 autor [i drepturile conexe.”