Revista-4 2004

Gândirea
militarã
româneascã
Revist` de teorie [i [tiin]` militar`
editat` de Statul Major General al Armatei Rom#niei
4
iulie
august Fondat` \n anul 1864 sub titlul
“Rom#nia Militar`”
2004 ~ serie nou`, anul XV ~
Gândirea militarã româneascã
EDITOR |NALTUL DECRET REGAL NR. 3663
PRIN CARE “ROM@NIA MILITAR~”
STATUL MAJOR GENERAL DEVINE REVISTA OFICIAL~
A MARELUI STAT MAJOR
AL
ARMATEI ROM@NIEI Art. I. - Se \nfiin]eazq la Marele Stat
Major, cu \ncepere de la 1 Ianuarie 1898,
revistq oficialq sub denumirea de Rom`nia
CONSILIUL EDITORIAL
Militarq, \n care to]i ofi]erii din armatq
vor gqsi studii militare, care sq intereseze
PRE{EDINTE
instruc]iunea lor.
Prin organul acestei reviste to]i ofi]erii,
general-maiorr d
dr.. M
Mihaill ORZEA}~
O de toate armele, afla]i \n activitate
de serviciu, \[i vor putea publica lucrqrile lor personale
MEMBRI [i cari intereseazq armata.
general-locotenentt dr.
d . Eugen
E n B~D~LAN
B Carol - Regele Rom#niei
Dat \n Bucuresci la 8 decembre 1897
general-locotenentt Gheorghe
G e CATRINA
C
contraamirall dr.
d . Gheorghe
G e MARIN
M
general-maiorr dr.
d . Sorin
S n IOAN
I Premiile na]ionale ale revistei
general-maiorr dr.
d . Cristea
C a DUMITRU
D
G=ndirea militar\ rom=neasc\
generall de
de brigad`
b ` Valeriu
V u NICU}
N
generall de
de brigad`
b ` Mircea
M a SAVU S
colonell Costinel
C lP
PETRACHE
COLEGIUL DE REDAC}IE
Redactor-[ef “General de divizie “General de brigad` “Mare[al
colonel Costinel PETRACHE {tefan F`lcoianu” Constantin H#rjeu” Alexandru Averescu”
cpetrache@mapn.ro
Redactor-[ef adjunct
Alina UNGHEANU
alinagmr@ yahoo.com
Redactor
Eugenia-Mihaela CALOT~ “General
“Locotenent-colonel
emmacalota@ yahoo.com de corp de armat`
Mircea Tomescu”
Ion Sichitiu”
Adelaida-Mihaela DANDE{
- tehnoredactare computerizat` - Se acord` anual celor mai valoroase contribu]ii
la \mbog`]irea patrimoniului teoretic al [tiin]ei
ADRESA REDAC}IEI militare na]ionale
Bucure[ti, str. Izvor, nr. 13-15, Sector 5
Telefoane: 0722/229400; 0722/380091; 410.40.40/2154, 2538
Tel./fax: (401) 410.66.63 Abonamentele se fac prin oficiile po[tale, factorii
http://gmr.mapn.ro po[tali [i sucursalele Rodipet S.A., revista
afl#ndu-se la pozi]ia 5127 (Cap. XXI) din “Catalogul
Revista G#ndirea militar` rom#neasc` publica]iilor”. Cititorii din strìn`tate se pot abona
apare \n lunile februarie, aprilie, iunie, prin SC RODIPET SA P.O.BOX 33-57,
august, octombrie [i decembrie. fax 0040-1-222.64.07 sau 222.64.39, Pia]a Presei
Libere nr. 1, Sector 1, Bucure[ti, Rom#nia.
Pentru cititorii din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale,
ISSN 145-0460 abonamentele se fac la Centrul Tehnic-Editorial
4
iulie
august
al Armatei (U.M. 02560), bd. Ion Mihalache,

COPYRIGHT: sunt autorizate orice reproduceri, nr. 124-126, Sector 1, Bucure[ti, telefon 224.26.34, tel./fax 224.04.05,
f`r` perceperea taxelor aferente, cu condi]ia indic`rii \n contul 503211906647, Trezoreria Statului, Sector 1, Bucure[ti.
precise a num`rului [i datei apari]iei revistei din care provin. Pentru rela]ii suplimentare v` pute]i adresa redac]iei.
Gândirea
militarã
omâneascã
româneascã
Revist` de teorie [i [tiin]` militar`
editat` de Statul Major General al Armatei Rom#niei
4
iulie
august Fondat` \n anul 1864 sub titlul
“Rom#nia Militar`”
2004 ~ serie nou`, anul XV ~
1
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 4/2004
Responsabilitatea integral` a asum`rii intelectuale

a articolelor trimise redac]iei apar]ine autorilor.
Revista G`ndirea militar[ rom`neasc[

este recunoscut[ de c[tre Consiliul Na\ional
al Cercet[rii +tiin\ifice din }nv[\[m`ntul Superior
2
Cuprins Contents
Editorial Editorial
Democra]ie, securitate [i libertate 7 Democracy, security and liberty
\n noua er` in a new era
Colonel Costinel PETRACHE COL Costinel PETRACHE
Proiec]ii conceptuale Conceptual projections

Dezvolt`ri teoretice Theoretical developments
Participarea Rom#niei la Summitul 11 Romanias participation to Istanbul
de la Istanbul Summit
Dr. George MAIOR Ph D George MAIOR
R`zboiul urban sau r`zboiul p`cii 14 Urban war or peace war

General dr. Mihail POPESCU Gen Ph D Mihail POPESCU
Opinii privind modul de construire a echipei 21 Opinions regarding the manner of team
ca parte a procesului de conducere construction as a part of leading process
General-maior dr. Mihail ORZEA}~ MG Ph D Mihail ORZEA}~
Nivelul tactic de manifestare a asimetriei 29 Tactical level manifestation of asymetry

[i idiosincrasiei \n ac]iunile militare and idiosyncrasy in military actions
General de brigad` dr. Teodor FRUNZETI BG Ph D Teodor FRUNZETI
Sistemul de comand` [i control \n opera]iile 39 Command and control system in modern

militare moderne military operations
Colonel (r.) dr. Gruia TIMOFTE COL (ret) Ph D Gruia TIMOFTE
R`zboiul informa]ional ~ clarific`ri 48 Informational warfare ~ conceptual

conceptuale solutions
Colonel Dumitru LUNGU COL Dumitru LUNGU
3
Opinii Argumente Opinions Arguments

Certitudini Perspective Certitudes Perspectives
Comanda [i controlul for]elor \n timpul 53 Command and control of the forces during
misiunilor de ap`rare colectiv` the collective defence missions
General de brigad` Ioan CIUPEI BG Ioan CIUPEI
Influen]a condi]iilor operative asupra 57 The influence of the efficient conditions

managementului frecven]elor over the management of frequences
Locotenent-colonel Valentin BECHERU LTC Valentin BECHERU
Comanda [i controlul ac]iunilor militare 63 Command and control of military actions

la nivel strategic ~ sisteme tehnice on strategic level ~ technical support
de sprijin systems
Locotenent-colonel Dorin ALEXANDRESCU LTC Dorin ALEXANDRESCU
For]ele Navale ~ sensul transform`rii 71 Naval Forces ~ trends of transformation

Comandor Gheorghe PETRIA CDR Gheorghe PETRIA
Midway ~ o materializare a interac]iunii 78 Midway ~ a materialisation of stimulus-effect

stimul-efect interaction
Dezbateri GMR GMR Debates

Moralul ~ Starea moral` ~ Climatul 83 The moral ~ Moral state of mind
organiza]ional. Invita]i: psiholog ~ Organisational climate. Guests: psy-
Ilona VOICU, locotenentul-colonel (r.) chologist Ilona VOICU, LTC (ret)
Ionel STOIANOVICI [i maiorul Ionel STOIANOVICI and MAJ
Mihai ANTON din Sec]ia Investiga]ii Mihai ANTON from Sociological Investi-
Sociologice a Statului Major General gations Section within General Staff
Pulsul strategic Strategic pulse

Sudan. Criza umanitar` [i procesul 96 Sudan. Humanitarian crise and peace
de pace process
Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP COL Ph D C`t`lin-Marius T@RN~COP
4
Cuprins
Dialoguri GMR GMR Dialogues
Interviu cu colonelul dr. Marian BUCIUMAN, 104 Interview with COL Ph D Marian BUCIUMAN,
comandantul Centrului Opera]ional commander of the Cooperational Center
de Conducere Militar` of Military Affairs
Realitatea NATO NATO Reality

Rolul MILU în opera]iile NATO multina]ionale 110 MILUs role in NATOs multinational
General de brigad` Emanoil CIOCOTEA operations
BG Emanoil CIOCOTEA
Conceptul MJLC 120 MJLC Concept

Locotenent-colonel LTC Crì[or-Constantin IONI}~
Crì[or-Constantin IONI}~
Conceptul NATO privind suportul logistic 123 NATO Concept regarding the logistic
Constantin RUSU support
Constantin RUSU
Memoria transform`rii ~ Comunicatul 132 Memory of the transformation ~ Istanbul

Summitului de la Istanbul, emis de [efii Summit Communiqué, issued by the Heads
de stat [i de guvern participan]i la reuniunea of State and Government participating
Consiliului Nord-Atlantic in the meeting of the North Atlantic
Council
Declara]ia de la Istanbul ~ Securitatea 142 The Istanbul Declaration ~ Our Security

noastr` \n noua er` in a new era
Tehnica de lupt` ~ proiec]ii postmoderne 144 Fight technique ~ postmodern projections

Strategia Militar` Na]ional` a Statelor Unite 146 National Military Strategy of the United
ale Americii States of America
Fundamente na]ionale National foundations

|n]elegerea Balcanic`. 1934-1937 164 Balcanic Agreement. 1934-1937
Locotenent-colonel Dorin CHIRCA LTC Dorin CHIRCA
5
Rom#nia Militar` Restituiri: Despre 175 Military Romania Restitutions: About
moral [i material \n execu]ia r`zboiului moral and material \n modern wars
modern (II) execution (II)
Univers publicistic militar 178 Military publicistic

universe
Trecutul la timpul prezent 183 T h e p a s t i n n o w d a y s
Sun Tz\ [i Clausewitz: Despre pericol Sun Tz\ and Clausewitz: About danger
\n r`zboi in war time
Referin]e bibliografice 186 Bibliographic references
Standarde bibliografice 190 Editorial bibliographic

editoriale standards
Evenimente editoriale 194 Editorial events

Rezumate \n limba 199 Abstracts
englez`
6
Democra]ie, Democracy,
securitate security
[i libertate and liberty
\n noua er` in a new era
Reafirm#nd trìnicia sangvin` By re-asserti ng the soli di ty
a leg`turii transatlantice, \nt#lnirea of the vigurous vital trans-atlantic
de la Istanbul a [efilor de state relationship, the Summit in Istanbul
[i de guverne ale ]`rilor din NATO certified the major topics on the Alliances
a certificat temele majore aflate pe agenda operational agenda. These are, in other
opera]ional` a Alian]ei. Sunt, de altfel, respects, the topics that maintain
temele care \ntre]in acut condi]ia in an acute manner the Alliances
Alian]ei \n determinarea provoc`rilor condition in determining the destructive
distructive ale acestui secol ~ tero- challenges of this century ~ terrorism,
rismul, \n oricare dintre formele sale in all its visible forms, no matter what
manifeste, indiferent de motiva]iile are the reasons used to justify it; mass
asumate drept suport al justific`rii; proli- destruction weapons proliferation
ferarea armelor de distrugere \n mas` and their distribution to national
[i distribuirea acestora surselor sau cen- or international centers or sources
trelor de teroare na]ional` sau interna- of terror; persons trafficking,
]ional`; traficul de persoane, acesta which feeds as a cancer, corruption
aliment#nd metastazic corup]ia [i crima and organized crime; possible
organizat`; posibilele erori \n con- errors in the strict control of nuclear
trolul strict al materialelor nucleare and radio-active materials.
[i radioactive. Their uttering as such, points
Enun]area lor ca atare relev` out both the worrisome development
at#t dezvoltarea \ngrijor`toare a ame- of threats, very different from those
nin]`rilor nespecifice r`zboiului rece, during the Cold War and the urge
c#t [i nevoia urgent` de contracarare to globally counter them.
global` a acestora. Registering, under the supreme
Consemn#nd, sub autoritatea authority of NATO leaders, the essence
suprem` a liderilor NATO, esen]iali- of the Alliances unity, within
tatea unit`]ii Alian]ei \n ecua]ia the indistructible ecuation of collective
7
indestructibil` a ap`r`rii colective, defense, the Summit emphasizes,
Summitul relev` implicit o realitate implicitly a reality that must be stra-
ce trebuie \ntre]inut` strategic [i afirmat` tegically maintained and responsably
responsabil ~ \n spa]iul at#t de nelini[tit asserted ~ in the so restless space
al istoriei moderne [i contemporane of modern and contemporary history,
este pentru \nt#ia oar` c#nd, la \nceputul its for the first time, when, at the be-
unui secol, posibilitatea declan[`rii ginning of a century, the possibility
unei conflagra]ii mondiale este diluat` of a global war outburst is significantly
semnificativ. Perspectiva odat` admis`, diminished. Once this perspective
Europa, continentul de unde au izbucnit admitted, Europe, the continent where
cele dou` conflagra]ii mondiale, a devenit, the two world wars started became,
iat`, arealul \n care declan[area this is the truth, the area where
unui r`zboi este aproape imposibil`. the outburst of a war is almost im-
Dar, lucrul cel mai important possible.
pe care \l relev` Summitul, consfin]ind, But the most important thing
de fapt, preocup`rile aplicate din trecutul the Summit emphasizes, confirming,
recent, este noua g#ndire NATO de pro- in fact, the applied preoccupations
movare a valorilor care i-au provocat in the recent past, is NATOs new
[i \ntre]inut istoric existen]a. Bunòar`, thinking, for promoting the values
dezvoltarea la scar` global` a capabili- which started and maintained, his-
torically, its existence. For example,
t`]ii de a proiecta [i de a aplica teroarea
global scale development of the capa-
consacr` apusul definitiv al doctrinelor
bility to project and apply terror, sanc-
care prop`v`duiau ap`rarea pe muchia
tions the irreversible end of doctrines
frontierelor na]ionale. Democra]ia,
that preached defense on the edge
securitatea, libertatea, drepturile biblice
of national frontiers. Democracy,
ale omului nu pot fi \nregimentate
security, liberty, holy human rights
[i conservate ca atare \ntre frontierele
cannot be enroled and freezed as such,
ruginite ale statelor, devenite ast`zi con-
within rusty state frontiers, which have
ven]ionalit`]i aflate tot mai mult become today a matter of conven-
sub presiunea spiritualiz`rii. tionality that tends to change, more
Amenin]area lor global` oblig` respon- and more, into something abstract.
sabil la contracararea lor global`. Their global threat, forces us towards
Iat` de ce, aplicarea unei laborioase their responsible global countering.
[i largi profilaxii antiteroriste este That is why, implementing an extended
imperativ`. Din perspectiva acestei and laborious anti-terrorist profilaxy
determin`ri, reconfirm#nd triunghiula- is imperative. From this perspective,
ritatea transform`rii ~ noi membri, by re-confirming the triangle of the
noi capabilit`]i, noi rela]ii, Alian]a transformation ~ new members,
r`spunde provoc`rilor majore ale noului new capabilities, new relationships,
secol prin reconstruc]ia adaptativ` the Alliance responds to the major
a structurilor, a procedurilor [i a posi- challenges of the new century, through
bilit`]ilor credibile de a ac]iona eficace the adapted re-building of structures,
oriunde [i de oriunde \i este amenin]at` procedures and of credible possibili-
securitatea. ties to take action in an efficient
8
Editorial
Configur#nd distinct angajamentul manner, whenever, wherever its security
privind securitatea Alian]ei \n noua er`, is threatened.
practic este relevat` coeziunea verte- By clearly configurating the
bral` a principiilor care sus]in detaliile engangement concerning the Alliances
didactice ale transform`rii: discernerea security in the new era, the organic
oportun` dintre cauz` [i efect \n c#mpul cohesion of the principles that sustain
disfunc]iilor anorganice ale construc- the didactic details of the transforma-
]iilor sociale; sesizarea, evaluarea tion, is practically being pointed
[i rezolvarea semnelor critice din \n]e- out: timely separation between cause
legerea rosturilor majore pe care le ges- and effect in the area of anorganic
tioneaz` direct sau indirect; reconsi- disfunctionalities of the social build-up;
derarea aten]iei acordate problematicii perception, evaluation and solving
sensurilor complementare ale schimb`rii of critical signs within major under-
globale; unitatea \ncrederii colective standing, directly or indirectly managed;
a Alian]ei \n modelele superioare reconsidering the attention given
de \mplinire global`; admiterea to the complementary directions of the
op]iunilor circumstan]iale ca oportu- global fulfillment; agreement of cir-
nitate inevitabil` [i indispensabil` cumstance options as inevitable
organic proiectelor strategice; vizi- oportunity, organically indispensable
bilitatea de 360 0, continu`, asupra to strategic projects; 3600 continual
problemelor vitale ale Lumii, a[a cum visibility on worlds vital problems,
se reg`sesc acestea \n rela]ia deter- as they can be found in causeeffect
minareefectconsecin]e; gestionarea consequence relationship; non-rated
neprocentual` a mediului de securitate; management of strategic environment;
continuarea, p#n` la limita opera]iona- continuation, up to the limit of the last
liz`rii ultimei [anse, a politicii cu alte chance operationalization, of policy
politici; oferta etic` [i moral` with other policies; Alliances ethical
a Alian]ei ~ valorile axiale ale condi]iei and moral offer ~ esential values
sale istorice, drept numitor comun of its historic condition as a denomi-
al diversit`]ilor executive angajate nator for diversified performers
\n construc]ia planetar`. engaged in the global build-up.
Mai mult dec#t at#t, perspectiva Even more, the perspective of mili-
transform`rii capabilit`]ilor militare, tary capabilities transformation,
proces c`ruia i se refuz` a priori a[ezarea a process to which we deny, a priori,
\n paradigme definitive, denot` reconsi- the fixing within final paradigms,
derarea plurivalent` a tacticii, lec]iile shows multivalent re-consideration of
\nv`]ate ar`t#ndu-ne c` r`zboiul tactics, lessons learned demonstrated
se angajeaz` strategic, dar se c#[tig` that war is engaged strategically but
sau se pierde tactic. |n acest sens, it is won or lost tactically. In this
un argument \l reprezint` inevitabi- respect, one argument is represented
litatea g#ndirii tridimensionale a luptei by the impossibility to avoid tri-dimen-
[i a exprim`rii sale, din perspectiva sional thinking of the combat and its
naturii for]elor angajate, \ntr-un singur expression, from the perspective
plan. De fapt, f`r` a fi un paradox of the engaged forces nature, at one
al luptei armate, ci, mai degrab`, single level. In fact, without being
9
o confirmare a logicii ini]iale \n orice a paradox of combat, but more a con-
proiec]ie aplicativ-militar`, strategia firmation of the initial logic in every
triumf` prin tactic`, ra]ionamentul applied, military projection, strategy
suport#nd [i alternativa reversibilit`]ii. wins through tactics, the reasoning
Prin valorile aplicate pe verticala being able to also bear the reversibility
a[tept`rilor fundamentale ale condi]iei alternative.
umane, dar [i a posibilit`]ilor veritabile Through the values positioned
de a le \mplini, Alian]a, sintez` demo- on the vertical line of fundamental
cratic` de culturi, istorii, religii, human condition expectations but also
dezvolt`ri de sine st`t`toare, denot` on that of real possibilities to accom-
c` nivelul de maturitate global` plish them, the Alliance, a democratic
exersat este superior contextului synthesis of civilizations, history, reli-
planetar de afirmare a na]iunilor. gion, and own development, points out
Aceasta ne arat` c` s`n`tatea repro- that the practised global maturity level,
ductiv` a statelor membre s-ar putea is superior to the nations planetary
constitui \ntr-un factor de maxim` assertion context. This means the re-
eficien]` \n procesul global de extindere productive sanity of member states
[i de afirmare a democra]iei, presu- could become an extremely efficient
pozi]ie \n care managementul prenatal factor within the global process
al situa]iilor de criz`, cu at#t mai mult of expanding and asserting democracy,
cel al conflictelor de orice fel, devine in which case, the premature crises
o condi]ie de maxim` importan]`. management, even more, that of all types
Cu toate acestea, chiar dac` genetica of conflict, becomes a condition of ex-
ideilor [i a conceptelor transfor- treme importance.
matoare este viguros antivirusat`, In spite of all these, even though
realit`]ile vremurilor din urm` ne arat` the genetics of innovating ideas and con-
c` democra]ia se na[te greu, greu de tot, cepts is virus free, the latest realities
pe teren viran. Totu[i, ca sens primor- show us that democracy is born in pain,
dial al salvgard`rii ei, unitatea Lumii on waste land. However, as a primor-
este inevitabil`, unitate decurg#nd dial direction of its salvation, worlds
din asimetrii neinspirate sau anume unity is inevitable, such unity coming
provocate, o unitate \n care scopul from uninspired or created on purpose
originar al comunit`]ii este restituit assymetry, a unity where the initial
umanit`]ii [i-n care sensul ultim aim of the community is given back
este Dumnezeu. to humanity and whose final stop is God.
Colonel Costinel PETRACHE

Translated by Adriana CR~CIUNESCU
10
PARTICIPAREA ROMÂNIEI
LA SUMMITUL DE LA ISTANBUL
Dr. George MAIOR
S
ummitul NATO de la Istanbul În cadrul Summitului, participarea României
a reprezentat un moment a fost focalizat` pe promovarea unei agende
remarcabil în istoria noastr` active de sus]inere a rolului [i misiunilor
contemporan`, [i nu numai, datorit` Alian]ei în noi zone [i pe noi dimensiuni
faptului c` am participat pentru prima dat` de securitate. În acest sens, am reu[it
la o asemenea reuniune de nivel. Opinia public` s` impunem subiecte de interes pentru
trebuie s` în]eleag` acest pas uria[ pe care România pe agenda reuniunii [i în cadrul
l-a f`cut România de ast`zi. Înainte, în cadrul comunicatului final. Un astfel de succes
unor astfel de reuniuni se luau decizii se refer` la importan]a strategic` a M`rii Negre,
care influen]au în mod direct securitatea pornind de la extinderea sferei de stabilitate
pe care o poate aduce NATO spre vecin`tatea
noastr`.
noastr`. O vecin`tate stabil` asigur` condi]iile
Prin aderarea la NATO, suntem pentru
promov`rii unor elemente de reform`
prima dat`, poate, în istorie în pozi]ia de a avea
economic`, de dezvoltare economic`,
securitatea asigurat` [i, pe de alt` parte,
care ne intereseaz` în mod direct. De asemenea,
de a participa la adoptarea unor decizii
agenda Alian]ei a luat în discu]ie [i problema
[i la formularea unor opinii care privesc Moldovei, stat care se afl` la grani]a Alian]ei
nu doar ]ara noastr`, nu doar proprii no[tri [i care va capta, în mod cert, în viitor,
cet`]eni, ci [i securitatea interna]ional` mult mai pregnant interesul Alian]ei.
[i global`. NATO este cea mai important` Este o problem` care ne vizeaz` [i la care
structur` mondial` în domeniul securit`]ii, ne putem aduce [i ne vom aduce o contribu]ie
singura organiza]ie capabil` s` îmbine important`.
principiile politice [i valorile democratice Putem spune c` participarea la acest
cu elemente de for]` militar`. Este o sintez` Summit a reprezentat o etap` absolut
unic` în istoria alian]elor, în istoria structurilor nou` în identitatea strategic` interna]ional`
de acest gen. a României.
Repere importante pe agenda Alian]ei

Dialogul transatlantic [i este important ca state precum România,
Alian]a Nord-Atlantic` este structura ca [i alte state din Europa Central`, s`-[i calibreze
care simbolizeaz` unitatea dintre Europa [i SUA mesajul pe relevarea unit`]ii transatlantice
11
în condi]iile în care au existat de ce s` nu recu- la ap`rarea colectiv`. Este o dialectic` subtil`
noa[tem acest lucru divergen]e euro-ame- aici, a elementului na]ional [i a elementului
ricane legate de o problem` sau alta în planul multina]ional [i reprezint`, pân` la urm`,
rela]iilor interna]ionale. Dar, ceea ce reu[e[te consolidarea capacit`]ii de ap`rare na]ional`,
NATO s` realizeze [i am observat pentru de promovare a intereselor na]ionale
prima dat` acest lucru, efectiv, la fa]a locului ale României, dar [i ale Alian]ei.
se refer` la formarea consensului chiar în situa]ii Mai mult, înaintea Summitului NATO
care par inabordabile din acest punct de vedere. de la Istanbul, Guvernul a aprobat proiectul
Apare aici, în prim plan, elementul democratic Legii planific`rii ap`r`rii. Aceast` lege
al unei asemenea alian]e, care o deosebe[te va contribui la reglarea mai fin` a modului
de alte concerte de na]iuni, unde marile în care concepem sistemul de ap`rare
puteri dictau într-un fel sau altul. În cadrul na]ional` pe baze moderne, pe baze legate
unei organiza]ii care aduce la aceea[i mas` de o planificare judicioas` a resurselor.
mai multe state, fiecare î[i poate exprima De asemenea, aceasta contureaz` un mecanism
punctul de vedere [i, chiar dac` exist` politic bine articulat pentru promovarea
divergen]e de opinii, chiar dac` exist` nuan]e ac]iunilor în domeniul ap`r`rii adecvate
de interpretare a unor fenomene, ele se discut` noului nostru statut de membru al NATO.
deschis, transparent [i, pân` la urm`, se ajunge De asemenea, în cadrul Summitului,
la un consens. Este un lucru remarcabil România a semnat, la nivelul ministrului
în evolu]ia rela]iilor interna]ionale contem- ap`r`rii, dou` scrisori de inten]ie referitoare
porane, la care este parte [i România. la participarea la dou` proiecte multina-
]ionale relative la transportul strategic maritim
Contribu]ia României la NATO. [i aerian. Acest lucru confirm` înc` o dat`
Transformarea capabilit`]ilor Alian]ei integrarea noastr` tot mai adânc` în elementele
La Istanbul a fost aprobat`, la nivel de [efi [i structurile militare ale Alian]ei.
de stat [i de guvern, contribu]ia României
la ap`rarea colectiv` a NATO, cea mai semni- Transferul de suveranitate \n Irak
ficativ` contribu]ie a unui nou stat membru. Transferul de suveranitate în Irak
Pân` în 2009, aceasta prevede alocarea a reprezentat un moment remarcabil.
unei divizii, lucru care ne va ajuta s` ne con- Ceea ce se întâmpl` acum în Orientul Mijlociu
figur`m un statut important politic [i strategic este un fapt notabil [i esen]ial. La refacerea
în Alian]`, din care putem dobândi avantaje suveranit`]ii Irakului a contribuit [i România,
directe pentru promovarea intereselor pe de o parte, prin faptul c` suntem membri
noastre na]ionale. Pe de alt` parte, România în Consiliul de Securitate [i am participat
va contribui la consolidarea capacit`]ilor la redactarea rezolu]iei privind transferul
Alian]ei de a ac]iona global pentru men]i- de suveranitate, pe de alt` parte, prin faptul
nerea stabilit`]ii, pentru realizarea securit`]ii c` România contribuie cu trupe în teren,
interna]ionale. În concluzie, din punct de vedere care î[i fac datoria fa]` de popula]ia irakian`,
militar, acest Summit a ratificat negocierile fa]` de eforturile de stabilizare a acestei ]`ri.
desf`[urate la nivelul Alian]ei referitoare Refacerea suveranit`]ii vine într-un moment
la propria noastr` contribu]ie. în care situa]ia de securitate nu este una
De acum încolo, planurile în domeniul dintre cele mai fericite în Irak. Acum îns`
ap`r`rii vor fi orientate decisiv spre construc]ia exist` un nou început pentru Irak, o nou`
unor for]e agreate cu NATO, care s` participe legitimitate pentru evolu]ia acestui stat
12
Proiec]ii conceptuale Dezvolt`ri teoretice
spre normalitate, iar acest lucru va da un nou militare, al interoperabilit`]ii etc., care poate
impuls [i for]elor care particip` acolo [i coali]iei, ajuta Irakul s` parcurg` mai repede acest
care dore[te s` sprijine acest guvern în moder- proces dificil. România va contribui la aceste
nizarea acestei ]`ri [i \n readucerea sa pe harta demersuri, urmând a studia, în continuare,
normal` a lumii. Probabil, vor mai fi evenimente modalit`]ile concrete.
negative [i în viitor, dar, de data aceasta,
se va vedea foarte clar cine dore[te s` contribuie Reuniunea informal`
la stabilitatea [i securitatea propriului stat a mini[trilor ap`r`rii
[i cine se plaseaz` în sfera violen]ei [i a bar- din octombrie 2004
barismului, încercând s` disturbe [i s` blocheze În aceast` toamn`, vom organiza un eve-
un fenomen care este, pân` la urm`, în beneficiul niment cu totul deosebit în România pentru
cet`]enilor acestei ]`ri [i al regiunii Orientului prima dat` vom g`zdui pe teritoriul na]ional,
Mijlociu, în ansamblu. la Poiana Bra[ov, Reuniunea informal`
a mini[trilor ap`r`rii NATO. În cadrul
Contribu]ia României acestui tip de reuniune, de regul`, se discut`
la instruirea for]elor irakiene cele mai importante probleme de ordin stra-
România a preg`tit deja un program tegic [i militar într-un cadru cât mai informal,
de ajutorare a for]elor militare irakiene cât mai relaxat. Reuniunea, care se va desf`[ura
în procesul greu de reconstruc]ie a armatei, în luna octombrie, va impune eforturi majore
care urm`re[te dou` obiective: pe de o parte, în planul logisticii [i al organiz`rii, cele mai impor-
armata reprezint` [i un simbol al statului, tante ziare [i posturi de televiziune interna-
marcheaz` dezvoltarea identit`]ii sale ]ionale anun]ându-[i deja participarea.
[i, de aceea, este important s` se refac`, Pentru România, pentru Bra[ov, pentru
[i, pe de alt` parte, din punct de vedere ope- Ministerul Ap`r`rii Na]ionale este un eve-
ra]ional, este necesar` reconstruc]ia for]elor niment remarcabil pe care am început
de securitate în general, pentru a putea controla s`-l planific`m foarte serios [i care va marca,
fenomenele de instabilitate care se petrec într-un fel, acest an într-un punct culminant
în aceast` ]ar`. Faptul c` NATO a luat decizia pentru noi în rela]ia cu NATO. Iat` c` nu doar
de a oferi asisten]` pentru instruirea for]elor am intrat în organiza]ie, ci o aducem
irakiene este, iar`[i, un pas major în contri- în România, încheind, practic, un ciclu
bu]ia Alian]ei la securitatea interna]ional`. extraordinar de eforturi pentru a marca
Exist` în NATO un acquis pe planul preg`tirii prezen]a noastr` în Alian]`.
13
R~ZBOIUL URBAN
SAU R~ZBOIUL P~CII
General dr. Mihail POPESCU
U
ltimele decenii ale secolului XX au adus spectaculoase schimb`ri demografice,
ale c`ror consecin]e nu s-au bucurat \ntotdeauna de aten]ia cuvenit` din partea
anali[tilor [i strategilor militari. |n prezent, mai mult de jum`tate din popula]ia
statelor dezvoltate locuie[te \n mediul urban sau semiurban, iar aceast` propor]ie continu`
s` creasc`.
Concluzia logic` este c`, \n viitorul apropiat, va spori corespunz`tor [i procentul activit`]ilor
militare de la opera]iile umanitare [i \n sprijinul p`cii la r`zboiul propriu-zis care se vor desf`-
[ura \n zonele cu mare densitate demografic`.
Totu[i, se poate spune c`, \n anii din urm`, au \nceput s` fie elaborate studii
relevante asupra fenomenului r`zboi urban, pe care cei mai mul]i autori \l \ncadreaz`
\n categoria conflictelor asimetrice. Ralph Peters scria, \nc` din 1996: Viitorul r`zboiului
va fi pe str`zi, \n canale subterane, \n cl`dirile \nalte, \n zonele industriale, \n complexele
de construc]ii case, [antiere [i ad`posturi care alc`tuiesc ora[ele lumii noastre ... |n secolul
viitor (secolul XXI, n. n.), caracterizat de o lume care se urbanizeaz` \n mod necontrolabil,
nu vom putea evita desf`[ur`rile urbane: fie c` este vorba de opera]ii umanitare sau de men]i-
nerea p`cii ori de \ntregul spectru al ac]iunilor de lupt`1. Pentru ca, dup` trei ani, Thomas Ricks
s` noteze c` r`zboiul urban este un domeniu \n care inova]ia \nc` nu s-a asociat cu revolu]ia
\n afacerile militare, iar Peter J. Skibitski s` atrag` aten]ia asupra incapacit`]ii armatei
americane de a desf`[ura opera]ii urbane. Consider`m pertinente observa]iile autorilor
americani, ele fiind \n acord deplin [i cu evenimentele care s-au petrecut [i se petrec \n ora[ele
irakiene, dup` ce, \n urm` cu un an, a fost declarat` \ncetarea opera]iilor militare majore.
Pu]ine activit`]i militare se pot compara, ca dificultate

Caracteristici [i complexitate, cu lupta \ntr-o localitate mare, mai ales atunci
c#nd se cere atingerea scopurilor militare \n condi]iile reducerii la minimum a pierderilor
a[a-zise colaterale \n r#ndurile for]elor proprii, ale popula]iei civile necombatante [i chiar
\n cele ale adversarului.
Un mare centru urban trebuie considerat c#mp de lupt` multidimensional. |n afar`
de inamicul de la nivelul solului, solda]ii trebuie s` fac` fa]` at#t pericolelor subterane,
c#t [i celor de la suprafa]`, dar, mai cu seam`, celor care \i amenin]` de pe construc]iile
\nalte. Fiecare cl`dire poate con]ine mai multe pozi]ii de lupt` fortificate, care trebuie cucerite
1
Ralph Peters, Our Soldiers, Their Cities, Parameters, Carlisle, vol. 26, No.1, Spring 1996, p. 43.
14
una c#te una. Mai mult, un adversar experimentat poate amenaja pozi]ii de leg`tur`
\ntre edificii. Av#nd spa]ii de manevr` foarte restr#nse, mediul urban limiteaz` mobilitatea
opera]iilor [i reduce drastic b`taia tuturor categoriilor de armament, \n special a celor
cu ghinturi. Pe de alt` parte, efectul la ]int` al loviturilor [i pierderile sporesc substan]ial
datorit` prezen]ei materialelor de construc]ie casante: sticl`, faian]`, ciment, c`r`mizi etc.
Astfel, cioburile rezultate \n urma exploziilor, a impactului produs de gloan]e [i proiectile
devin veritabile schije care pun \n pericol via]a oamenilor. Cl`dirile ecraneaz` undele radio,
\ngreun#nd comunica]iile, ceea ce \nseamn` implica]ii majore \n activitatea de comand`
[i control. Nu \n ultimul r#nd, sunt amplificate efectele psihologice ale luptei asupra militarilor.
Mul]imea [i diversitatea pericolelor nu numai c` sl`besc moralul lupt`torilor, dar pot chiar
dezintegra coeziunea subunit`]ilor prinse \n lupta apropiat`.
Popula]ia civil` este, poate, cea mai mare provocare a luptei \n marile aglomer`ri urbane.
Prin simpla prezen]`, incomodeaz` desf`[urarea opera]iilor militare, dar, de multe ori, con[tient
sau nu, persoanele necombatante ac]ioneaz` \n sprijinul adversarului. Grupurile teroriste
care se pierd \n mul]ime sunt mult mai greu de comb`tut. Au fost situa]ii, [i nu pu]ine,
c#nd, din r#ndul civililor, s-au luat ostatici care, apoi, au fost folosi]i ca scuturi umane
(\n special, b`tr#ni, femei [i copii). Ca s` nu mai amintim de situa]iile \n care, solidariz#ndu-se
cu terori[tii sau rebelii, civilii \i ascund, le ofer` ad`post [i provizii.
|n momentul de fa]`, armatele moderne desf`[oar` c#teva tipuri de activit`]i \n zonele
urbane, dintre care men]ion`m: ac]iuni poli]iene[ti, de men]inere a ordinei [i a legalit`]ii;
patrul`ri [i raiduri; ac]iuni de lupt`.
Bine\n]eles, cel mai mare grad de dificultate \l presupune lupta armat`. Dar, \ntre activit`]ile
enumerate nu exist` o linie de demarca]ie. Datorit` volatilit`]ii situa]iei, o patrulare poate evolua
brusc \ntr-o ac]iune de lupt`. Dup` cum este posibil ca, \n aceea[i zi, \n urma cuceririi
unui obiectiv sau a nimicirii unei rezisten]e, subunit`]ile s` reia ac]iunile de men]inere
a ordinii. Generalul american Robert H. Scales propunea o abordare indirect` a opera]iilor
urbane, solu]ie aplicat` par]ial \n Irak at#t pe timpul, c#t [i \n urma opera]iilor militare majore
din prim`vara anului 2003. Aceasta presupune stabilirea unui cordon mai lejer \n jurul
ora[ului controlat de inamic, pentru a-l izola fizic de lumea exterioar`. Astfel, privat de sprijin
logistic, acesta nu se mai poate aproviziona cu armament, muni]ie [i provizii. Apoi, se folose[te
tehnologia pentru a opri fluxul de informa]ii \n [i dinspre localitatea asediat`. Loviturile
chirurgicale vor viza centrele de gravitate [i alte obiective importante, \n scopul producerii
de efecte psihologice ac]iuni \n care for]ele americane au c#[tigat experien]`, de altfel.
|n cele din urm`, sus]ine R. H. Scales, voin]a celor baricada]i se va eroda [i localitatea
va cadea de la sine2.
|ntr-o situa]ie conflictual`, ]inerea sub control a activit`]ilor care se desf`[oar`
\ntr-un ora[ nu este deloc u[oar`. Probleme deosebite ridic` dislocarea/anihilarea
for]elor inamice care s-au baricadat \n bunc`rele urbane. Ca s` nu mai vorbim de prevenirea
sau de contracararea unor ac]iuni asimetrice, cum ar fi atacurile sinuciga[e.
Solu]ia const` \n \mbun`t`]irea doctrinei de lupt` \n ora[e, \n instruirea adecvat`
a lupt`torilor [i \n elaborarea unor reguli de angajare flexibile [i clare. Una dintre structurile
avansate \n acest domeniu este Corpul de Infanterie Marin` al SUA. |n 1999, \n cadrul
2
Major General Robert H. Scales Jr., How U. S. Military Forces Avoid the Pitfalls of Future Urban
Warfare, Armed Forces Journal International, Volume 136, No. 3, October 1998.
15
exerci]iului Urban Warrior (lupt`torul urban), ce a avut loc \n Oakland, California, infanteri[tii
marini americani au experimentat utilitatea, \n lupta urban`, a tehnologiei americane
contemporane: computere portative, vehicule aeriene f`r` pilot, para[ute dirijate de Sistemul
de Pozi]ionare Global`. De asemenea, au fost explorate diferite modalit`]i de organizare
a unit`]ilor, \ncerc#ndu-se reducerea [i simplificarea ierarhiei, concomitent cu cre[terea
num`rului de structuri \n re]ea (networked structures). Acestea ofer` tuturor comandan]i
[i lupt`tori o fotografie a c#mpului de lupt` urban, permi]#ndu-le s` cunoasc` \n fiecare
moment zonele unde se afl` for]ele proprii [i care sunt pozi]iile (cl`dirile, etajele, subsolurile,
camerele etc.) ocupate de inamic.
Exerci]iul a confirmat un adev`r mai vechi, acela c`, \n timpul revolu]iei \n afacerile
militare, schimb`rile organiza]ionale [i conceptuale sunt aproape \ntotdeauna mai dificile
dec#t introducerea unor tehnologii noi. |ntreb#ndu-se dac` infanteri[tii marini pot supravie]ui
unei treceri de la ierarhii la re]ea, un ziarist avertiza: O re]ea electronic` poate oferi trupelor
o flexibilitate, adaptabilitate [i competitivitate f`r` precedent, dar ea nu poate schimba
din temelii modul \n care infanteri[tii marini ac]ioneaz` [i lupt` de 200 de ani3.
|ntrebuin]area armamentului [i a tehnicii. Se apreciaz` c`, din cauza puterii
distructive ridicate, o bun` parte din armamentul [i tehnica de lupt` aflate \n dotarea
armatelor contemporane sunt neadecvate pentru lupta \n localitate. Chiar [i c#nd este vorba
de armele inteligente, foarte precise, utilitatea loviturilor letale este limitat`: r`zboiul urban
comport` lupta apropiat`, desf`[urat`, cel mai adesea, \n prezen]a popula]iei civile,
necombatante. |n aceste condi]ii, nu vom mai putea vorbi de bombardamente de avia]ie
sau de artilerie clasice, de lovituri care vizeaz` obiective de suprafa]`. Tragerile vor viza
numai obiective punctuale.
Apreciem c` va fi nevoie, \n continuare, de artilerie [i rachete antitanc pentru a trage
\n ambrazurile cazematelor sau \n alte construc]ii transformate \n adev`rate cazemate.
De regul`, adversarul este bine ad`postit [i nu apare dec#t pentru o perioad`
scurt` de ordinul secundelor sau al frac]iunilor de secund` \napoia ferestrelor,
a ambrazurilor, a crenelurilor etc. Deci, este vorba de ]inte mici. Nu este exclus ca terori[tii,
rebelii sau al]i inamici asimetrici s` se ad`posteasc` [i s` ac]ioneze din mijlocul unor grupuri
de ostatici sau al popula]iei civile, amenin]#nd cu detonarea unor dispozitive explozive.
|n astfel de cazuri, sunt necesare noi reguli de folosire a armamentului de infanterie.
Datorit` suprafe]ei mari de \mpr`[tiere a loviturilor, credem c` trebuie redus` drastic
ponderea focului automat executat \n special de mitraliere \n favoarea focului
semiautomat. Pu[tile semiautomate cu lunet` sunt ideale pentru lupta \n ora[e [i ele ar trebui
s` constituie artileria subunit`]ilor mici. |n afar` de pu[ti cu lunet`, subunit`]ile care lupt`
\n localitate trebuie dotate corespunz`tor cu pistoale [i pistoale-mitralier` de calibrul 9 mm.
Pistolul-mitralier` clasic (calibrul 7,62 mm sau 5,45) ar putea r`m#ne arma de baz` a grupei
de infanterie, dar, cu dou` condi]ii: s` i se adapteze luneta [i/sau dispozitivul de ochire
cu laser (punct ro[u), a[a cum au toate armatele occidentale, iar focul automat s` constituie
excep]ia [i nu regula, a[a cum a fost instruit` Armata Rom#n` timp de c#teva decenii.
Pentru reducerea la minimum a pierderilor \n r#ndul popula]iei civile, militarii
din unit`]ile care urmeaz` s` ac]ioneze \n zone urbane trebuie familiariza]i cu tehnologii
de ultim` or`, ca armele neletale [i robo]ii.
Joel Garreau, Point Men for a Rebolution: Can the Manns Survive a Shift from Hierarchies to Networks ?,
3
Washington Post, March 6, 1999, p. 1.
16
Armele neletale produc incapacitate temporar` oamenilor. Folosirea lor ajut`
la separarea for]elor combatante de popula]ia necombatant` [i la men]inerea raioanelor
deja cucerite. De asemenea, prin \ntrebuin]area lor se reduc riscurile la care sunt expu[i
militarii care execut` misiuni de paz`, f`r` a-i r`ni pe necombatan]ii ce se deplaseaz`
prin aceste raioane. Armele neletale sunt utile [i la controlul mi[c`rilor de protest [i al refugia]ilor,
permi]#nd for]elor aliate/de coali]ie s`-i neutralizeze pe combatan]ii care se ascund printre ace[tia.
La \nceputul lunii martie 2004, agen]iile de pres` anun]au \mbog`]irea \nzestr`rii trupelor
americane din Irak cu o nou` arm`, care nu explodeaz`, ci ... url` ! Denumit` Long Range
Acoustic Device -- LRAD (dispozitiv acustic cu raz` lung` de ac]iune), exotica arm`
este produs` de American Technology Corporation. Dispozitivul este compus
dintr-un megafon gigant [i pare s` \mprumute o serie de caracteristici tehnice de la sistemele
moderne de \ndep`rtat animalele dùn`toare cu ajutorul ultrasunetelor. LRAD poate s` emit`
un zgomot de 145 de decibeli la distan]a de 300 de metri, provoc#nd dureri insuportabile de cap,
panic` [i chiar pierderea temporar` a auzului. Acest zgomot ascu]it este de circa dou` ori
mai puternic dec#t cel al unui detector de fum standard, iar protec]ia auditiv` \mpotriva
lui nu folose[te la nimic. LRAD poate fi utilizat pentru a interzice accesul \n anumite zone
sau la evacuarea cl`dirilor. Potrivit exper]ilor, megafonul \[i dovede[te eficacitatea atunci
c#nd se urm`re[te dispersarea unor manifest`ri ostile sau scoaterea inamicului din spa]ii
\nchise, f`r` a mai provoca explozii4.
Robo]ii pot c`p`ta numeroase \ntrebuin]`ri \n ac]iunile urbane. |n primul r#nd,
pentru culegerea de informa]ii. S-a demonstrat c` senzorii aerieni [i cei amplasa]i pe sateli]i
nu pot oferi niciodat` imaginile dinamice, tridimensionale, necesare opera]iilor urbane.
|n schimb, robo]ii pot oferi perspectiva orizontal`, pentru a completa [i a spori valoarea datelor
furnizate de senzorii aerieni. O cale extrem de eficient` de penetrare a zonelor controlate
de adversar ar putea fi o re]ea compus` din robo]i-senzori foarte mici. Av#nd o rezolu]ie
relativ joas`, prin fuziunea datelor, ace[tia ar putea realiza o imagine de ansamblu complet`.
De asemenea, robo]ii pot intra \n compunerea unui perimetru dinamic, creat pentru paza
prizonierilor sau pentru a \mpiedica infiltrarea for]elor inamice \n zonele cur`]ate.
Lista utiliz`rii sistemelor de robo]i \n conflictele armate este aproape nesf#r[it`.
|n afar` de misiuni de cercetare, ace[tia pot servi ca: detectori [i distrug`tori de mine, scuturi
mobile, capcane, relee de comunica]ii, ambulan]e, dispersatori de fum. Robo]ii pot crea
sau distruge obstacole, pot indica ]inte, pot transporta elemente logistice.
MAV. Aflate \nc` \n faza de experimentare, Miniatural Airborne Vehicles sunt versiunea
miniatural` a avioanelor f`r` pilot (UAV). Au aceea[i destina]ie culegerea de informa]ii,
dar sunt de dimensiuni mult mai mici, adev`rate farfurioare zbur`toare. |n plus, dispun
de o manevrabilitate superioar`, gra]ie c`reia pot p`trunde [i lua imagini din toate spa]iile
inchise: coridoare, \nc`peri, subsoluri, tuneluri, canale de evacuare etc.
Cyborgs. Savan]ii anticipeaz` c` deceniile urm`toare vor aduce o revolu]ie biomecanic`.
Prin \mbinarea crea]iilor tehnico-inginere[ti cu sistemele organice, aceasta va crea a[a-numi]ii
cyborgs. |nc` din 2000, o celul` uman` a fost combinat` cu un cip electronic. Oamenii de [tiin]`
sus]in c`, prin combinarea cip-ului cu un computer, pot controla activitatea celulei.
Computerul trimite impulsuri electrice celulei-cip, astfel determin` porii membranei
4
Mediafax, Washington, 9 martie 2004.
17
s` se deschid` [i activeaz` celula. Savan]ii sper` s` produc` un num`r mare de celule-cip,
s` le insereze \n corp, pentru a \nlocui sau a corecta ]esuturile bolnave5.
Din perspectiv` militar`, astfel de platforme cyborg sunt mult mai u[or de ac]ionat
dec#t robo]ii mecanici puri. Probabil c` nu vor mai trece mul]i ani p#n` vor c#nd vor fi construi]i
minirobo]i de m`rimea unui g#ndac, dar care vor avea [i mobilitatea g#ndacului. Deja s-au facut
progrese substan]iale prin implantarea, \n insecte, a unor dispozitive care permit dirijarea
micilor animale. Nu este exclus ca, \n viitoarele r`zboaie urbane, solda]ii s` manevreze
g#ndaci care transport` senzori, asigur#nd for]elor aliate superioritatea informa]ional`.
CIMIC. Pentru desf`[urarea cu succes a opera]iilor urbane nu sunt suficiente o foarte
bun` instruire specific`, m#nuirea adecvat` a armamentului [i a tehnologiei moderne,
aplicarea unor tactici adecvate. |n toate aceste ac]iuni, conteaz` enorm rela]iile pe care
militarii strìni, de regul`, \n opera]iile multina]ionale le stabilesc cu popula]ia local`.
Trupele rom#ne au st`p#nit, dintotdeauna, arta de a se apropia, de a c#[tiga \ncrederea
[i stima etniilor pe ale c`ror meleaguri au fost dislocate s`-[i fac` datoria fa]` de ]ar`.
Pe c#nd conceptul hearts and minds \nc` nici nu exista, solda]ii no[tri \mp`r]eau cu localnicii
hrana din sacul de merinde sau medicamentele. Dou` exemple sunt, credem, elocvente.
Astfel, \n cel de-al Doilea R`zboi Mondial, pe teritoriul Ungariei, numai unit`]ile
Armatei 1 Rom#ne au distribuit popula]iei 275 000 de mese calde, 37 000 kg de p#ine, cantit`]i
\nsemnate de cartofi [i legume. Ajutorul medical acordat gratuit popula]iei maghiare
se cifreaz` la 65 000 de consulta]ii [i tratamente, 1 850 de analize [i 750 de interven]ii
chirurgicale. Popula]ia sinistrat` a fost ajutat` [i sub alte forme: coloanele auto [i hipo
ale trupelor rom#ne au transportat peste 15 000 de persoane, \n special refugia]i,
iar pe timpul iernii au fost aduse \nsemnate cantit`]i de lemne pentru popula]ie6.
|n Cehoslovacia, subunit`]ile de pionieri ale Armatei 4 Rom#ne au construit 47 de poduri
[i au reparat alte 66, au reparat 325 km de drumuri, au deminat 31 de por]iuni de [osea,
au construit sau au reparat 5 692 km de transmisiuni permanente. Armata 1 a acordat
popula]iei cehoslovace sinistrate de r`zboi 205 000 mese calde, 18 000 kg de fain`, 7 000 kg
de cartofi. Serviciul medical al acestei armate a prestat 20 000 de consulta]ii [i tratamente
medicale, 300 de interven]ii chirurgicale [i 650 de analize medicale7. Aceste ac]iuni
exprimau, o dat` \n plus, profundul sim] umanitar al osta[ului rom#n, contribuind la \nt`rirea
solidarit`]ii [i a prieteniei cu popula]iile autohtone.
{i pe timpul opera]iilor recente din Angola, fosta Iugoslavie [i Albania, militarii no[tri
au demonstrat acelea[i abilit`]i \n a cuceri inimile popula]iilor indigene.
Mai nou, \n Afganistan [i Irak, unit`]ile noastre nu sunt percepute ca trupe de ocupa]ie,
ci ca for]e angajate efectiv \n stabilizarea situa]iei [i \n reconstruc]ia celor dou` na]iuni.
La dezvoltarea acestei percep]ii au contribuit ac]iunile concrete desf`[urate de osta[ii no[tri
pentru ajutorarea popula]iei, materializarea unor proiecte pentru rezolvarea problemelor
urgente ale comunit`]ilor locale.
|n preg`tirea unit`]ilor care urmeaz` s` fie dislocate \n afara ]`rii, pe teatrele de opera]ii,
acord`m o aten]ie tot mai mare ac]iunilor postconflict. {i este normal s` proced`m astfel.
5
University of California Researchers Mate Human Cells With Circuitry, Story posted on the CNN Web Site,
February 25, 2000.
6
Colectiv, Rom#nia \n r`zboiul antihitlerist. 23 august 1944-9 mai 1945, Editura Militar`, 1966, p. 349.
7
Ibidem, p. 466.
18
De-a lungul timpului, militarii au fost \nv`]a]i s` poarte r`zboaie, s` distrug` [i s` \nving`.
Acum, ei sunt cei chema]i s` aduc` pacea. Aceasta este cea mai grea, una dintre cele mai complexe
opera]ii militare, pentru c` presupune nu numai reconstruc]ia unei ]`ri devastate de conflict,
ci [i impunerea voin]ei \nving`torului. Dar nu prin mijloacele violente prin care s-a purtat
r`zboiul, ci prin convingere.
|n Afganistan, contingentul rom#nesc a executat urm`toarele misiuni CIMIC, ordonate
de Comandamentul brig`zii multina]ionale: asigurarea de asisten]` umanitar`; culegerea
de date [i informa]ii despre situa]ia din zon`; asigurarea asisten]ei medicale limitate; analiza
situa]iei curente [i a nevoilor popula]iei; executarea patrul`rii de prezen]` p#n` \n satele
vizitate; influen]area popula]iei locale, \n scopul raport`rii datelor [i a informa]iilor despre activitatea
inamicului; promovarea unei imagini pozitive a armatei afgane \n r#ndul popula]iei locale.
|n Irak, aria de responsabilitate a contingentului rom#nesc cuprinde opt ora[e
(cu 40 000 120 000 de locuitori) [i 70 de sate, \n total circa 500 000 de locuitori. Au fost demarate
proiecte \n toate ora[ele, ofi]erul CIMIC al batalionului fiind [i project officer. Prin compartimentul
CIMIC, el planific` [i coordoneaz` o gam` larg` de misiuni, precum:
|nt#lnirile cu autorit`]ile locale extrem popula]iei. |n primul trimestru al anului 2004 au fost
de importante pentru sporirea \ncrederii \ntre for]ele finalizate proiecte precum: Concertine Wire 2 (\mprej-
coali]iei [i localnici. Ele contribuie la convingerea muirea unui teren la Suq Ash Shuyukh, destinat
autorit`]ilor irakiene c`, de[i fac parte din coali]ie, pentru un viitor proiect de reconstruc]ie), Limitanei
rom#nii sunt diferi]i, ceea ce confer` simpatie 2 (proiect de creare a noi locuri de munc` pentru
[i protec]ie sporite pentru militarii no[tri. Eficien]a irakieni), Price Survey (actualizarea permanent`
acestei strategii este eviden]iat` de num`rul redus a pre]urilor la produsele de baz` pentru combaterea
de atacuri la adresa subunit`]ilor noastre, comparativ speculei [i a pie]ei negre), CF 1/Cìle Ferate Irakiene
cu ac]iunile \mpotriva militarilor de alte na]ionalit`]i, (recunoa[teri, procurarea de informa]ii despre g`rile,
din aceea[i zon` de responsabilitate. aparatele de cale [i instala]iile CF din zona de opera]ii,
Distribuirea ajutoarelor umanitare produce identificarea personalului care le deserve[te [i con-
efecte imediate \n \mbun`t`]irea rela]iilor cu popula]ia tactarea acestuia), Autogrill 2 (verificarea sta]iilor
local`. Numai \n primele patru luni ale anului 2004 de distribuire a carburan]ilor pentru combaterea
au fost executate misiunile Blanket (distribuirea pie]ei negre [i cunoa[terea necesit`]ilor popula]iei).
Merit` subliniate trei aspecte importante referitoare
de paturi), Odiseea [i Sugar (distribuirea de zah`r).
la executarea proiectelor CIMIC. |n primul r#nd,
Asisten]a medical` s-a materializat \n misiunile
autorit`]ile locale irakiene agreeaz` proiectele
Enduring Health (identificarea necesit`]ilor [i veri-
care vor influen]a pozitiv via]a unui num`r c#t mai mare
ficarea s`n`t`]ii copiilor din [coli) [i Hospital (evaluarea
de cona]ionali [i care ofer` locuri de munc`.
facilit`]ilor medicale din zona de responsabilitate
De asemenea, din discu]iile cu autorit`]ile a reie[it
[i distribuirea de medicamente).
c` este benefic` prezen]a zilnic` a ofi]erilor CIMIC
|ntocmirea proiectelor CIMIC acestea \n localit`]ile unde se execut` proiecte, prezen]`
au vizat executarea unor lucr`ri de repara]ie/reconstruc- \n urma c`reia militarii rom#ni nu mai sunt percepu]i
]ie a facilit`]ilor publice ([coli, spitale, poduri, sta]ii ca for]` de ocupa]ie. |n al treilea r#nd, prin angajarea
de ap`). Pentru a evalua costurile proiectelor, este tinerilor irakieni f`r` ocupa]ie \n executarea
necesar` numirea \n stat a unor ofi]eri de proiecte proiectelor CIMIC, se reduce baza de recrutare
CIMIC, cu competen]e \n domeniile financiar [i ingi- pentru Armata lui Mahdi, care, oricum, nu este
neresc-genistic. prea simpatizat` de popula]ia din zona de responsa-
Executarea de proiecte CIMIC s-au desf`- bilitate a batalionului rom#nesc.
[urat proiecte diverse [i importante \n toate marile Pentru consolidarea democra]iei [i a drepturilor
localit`]i din zona de responsabilitate. Au fost finalizate omului s-au executat urm`toarele misiuni: Quorum
proiectele de reconstruc]ie/reabilitare a patru [coli (monitorizarea alegerilor locale \n Al Fuhud [i \n alte
[i se continu` proiecte de reamenajare a re]elei localit`]i) [i Karmal Bani Said Prisoners (monito-
de ap` [i de asigurare a cur`]eniei \n ora[ul rizarea num`rului de prizonieri [i a condi]iilor
Suq Ash Shuyukh, cu un mare impact \n r#ndul lor de trai \n centrul de deten]ie din localitate).
19
Executarea unor activit`]i CIMIC cu for]e Colonelul Amer Hamed Hazad, comandant de batalion,
[i mijloace proprii. Din p`cate, la nivelul unit`]ilor exprima aceste sentimente, astfel: Militarii rom#ni
rom#ne[ti nu exist` fonduri, for]e [i mijloace destinate \i ajut` pe irakieni s` men]in` lini[tea \n aceast`
demar`rii unor activit`]i [i proiecte proprii. S-a propus zon`. Cooper`m foarte bine cu Batalionul 26 Infan-
alocarea unor asemenea fonduri, precum [i adoptarea terie [i doresc s` \i mul]umesc comandantului, locote-
unor m`suri legislative [i \nlesniri fiscale pentru nent-colonel Nicolae Ciuc`, pentru modul \n care
agen]ii economici priva]i [i pentru organiza]iile militarii din subordinea sa au ac]ionat \n timpul
rom#ne[ti care doresc s` se implice \n sponsorizarea luptelor cu mili]iile lui Moqtada Al-Sadr. A fost
activit`]ilor CIMIC \n teatrele de opera]ii. Pe ansamblu o perioad` dificil` nu numai pentru trupele coali]iei,
\ns`, subunit`]ile noastre au c#[tigat prietenia ci [i pentru popula]ia din zon`, care dore[te s` fie
popula]iei locale. |n acela[i timp, se bucur` de stima pace [i s` se termine odat` luptele, care nu fac
[i respectul militarilor din noua armat` irakian`. dec#t s` \nrùt`]easc` situa]ia8.
Niciodat` militarii care au purtat r`zboiul nu vor putea crea sau men]ine pacea. Ei vor putea,
cel mult, s` o impun`, dar pe termen foarte scurt. Pentru c` au fost eticheta]i ca inamici,
ei vor fi percepu]i ca atare \nc` mult timp dup` terminarea conflictului.
Este nevoie deci de al]i militari altfel instrui]i, altfel preg`ti]i, psihic [i fizic, \nzestra]i
cu alte mijloace, c`rora s` li se poat` \ncredin]a aceast` misiune. I-am numit militari ar putea
purta [i alt nume, dar, oricum, trebuie s` fie al]i oameni, alte caractere, care s` promoveze
alte valori.
{i atunci, ce trebuie s` facem ? S` avem o armat` antrenat` [i \nzestrat` ca s` c#[tige
r`zboiul [i o alta care s` c#[tige pacea ? |n opinia noastr`, dac` misiunea de men]inere
sau/[i impunere a p`cii va fi \ncredin]at` [i \n viitor militarilor, a[a ar trebui procedat.
Trebuie s` avem \ns` grij` ca, prin doctrin`, instruc]ie [i dotare, s` nu opunem
cele dou` structuri una alteia; fiecare are misiunea ei, ele pot fi complementare, dar \n nici
un caz opuse.
La comanda politic`, de comun acord cu conducerea militar`, fiecare \[i \ncepe
[i \[i termin` ac]iunea \ntr-un moment anume. For]a distructiv` la care a ajuns omenirea
ast`zi [i care, indiscutabil, se va dezvolta \n viitor va antrena consecin]ele nefaste asupra biosferei,
care depinde de p`strarea unui echilibru ra]ional \n raportul politico-militar.
Goya spunea ca somnul ra]iunii z`misle[te mon[tri. S` nu uit`m c` mon[trii au fost
[i de o parte [i de alta. Dar, fiecare termen al raportului poate fi considerat un rù
indispensabil. Cine poate stabili raportul optim ? Opinia public`, prin p#rghiile democra]iei,
apreciem noi. Oamenii sunt cei care decid dac` sau cum vor s` trìasc`, prin reprezentan]ii
ale[i sau numi]i de ei. {i dac`, \n loc de epilog, ar fi s`-l parafraz`m pe Shakespeare,
a fi sau a nu fi asta-i toat` socoteala, restul sunt numai vorbe, vorbe, vorbe.
8
Radio Rom#nia Actualit`]i (19 mai, ora 16.09).
20
OPINII PRIVIND MODUL DE CONSTRUIRE A ECHIPEI
CA PARTE A PROCESULUI DE CONDUCERE
General-maior dr. Mihail ORZEA}~
S
uccesul în conducere se ob]ine prin în]elegerea tendin]ei evolu]iei domeniului
în care se aplic` [i, implicit, a societ`]ii [i a lumii. În acest sens, în]elegerea
necesit`]ii schimb`rii este important` pentru oricare dintre noi [i vital`
pentru un conduc`tor. Practic, dac` nu avem o atitudine pozitiv` [i proactiv`, dac` nu în]elegem
la timp ce [i cum trebuie s` schimb`m, în tot ceea ce întreprindem, vom fi mereu lua]i
prin surprindere, iar surprinderea în domeniul militar a avut, de regul`, efecte catastrofale
pentru cel surprins (coali]ie, stat, grupare de for]e, deta[ament etc.).
Evitarea surprinderii este posibil` prin analiza permanent` a mediului în care ne desf`[ur`m
activitatea, a interac]iunii cu alte domenii [i prin desprinderea concluziilor necesare pentru
stabilirea obiectivelor (construirea viziunii, definirea misiunii structurii etc.).
Pasul urm`tor este adaptarea rela]iilor interumane în cadrul structurii astfel încât
personalul s` cunoasc` [i s` î[i însu[easc` obiectivul (viziunea, misiunea), s` îl (o) accepte
(s` perceap` misiunea ca fiind a lui) [i s` fie suficient de motivat pentru a depune eforturile
necesare \n atingerea scopurilor propuse.
Tot mai mul]i exper]i în teoria conducerii apreciaz` c` cele mai importante calit`]i
ale liderului viitorului trebuie s` fie capacitatea de comunicare (prin care transmite
viziunea/misiunea [i î[i motiveaz` subordona]ii, determinându-i s` fie eficien]i, creativi
[i cooperan]i) [i spiritul de echip` (prin care subordona]ii devin parteneri, câ[tigându-le
încrederea, loialitatea [i ata[amentul fa]` de structura din care fac parte [i fa]` de proiectele
de viitor ale acesteia), de care depind natura rela]iilor cu ceilal]i angaja]i [i, implicit, succesul
proiectelor structurii organiza]ionale.
Printre multe implica]ii ale exploziei informa]ionale se num`r` [i aceea care ne determin`
s` ne redefinim stilul de via]`1. Exist` numeroase eviden]e, referitoare la existen]a uman`,
care ne impun în]elegerea tendin]elor de evolu]ie a lumii [i modificarea comportamental`
pentru a elimina surprinderea, pentru c`, dac` a[tept`m f`r` s` facem nimic, [ocul
[schimb`rii n.a.] va fi atât de rapid [i de o asemenea amploare, încât nu vom fi în m`sur`
s` îl suport`m2.
Nevoia de schimbare permanent` este cerut` de mediul global în care trìm [i este imperioas`
la toate nivelurile organiza]ionale, dar [i la nivel individual. Se poate afirma [i demonstra
c` informa]ia a m`rit viteza cu care se petrec evenimentele [i ne las` din ce în ce mai pu]in
1
John L. Peterson The Road to 2025, White Group Press, Corte Madera, California, USA, 1994, p. 340.
2
Ibidem.
21
timp de reac]ie. Din aceast` cauz`, în prezent, ac]iunile post factum nu mai sunt eficiente
cu adev`rat, mai ales în cazul unor evenimente economice, sociale [i militare care au efect
asupra unei na]iuni, a unei regiuni sau chiar asupra întregii lumi.
Era informa]ional` a erodat unele concepte care erau considerate chei ale succesului,
cum ar fi mai mare este mai bun în domeniul economic , care se refereau la integrarea
mai multor structuri într-una singur` pentru a reduce num`rul structurilor intermediare
[i a maximiza profitul. Acest mod de a structura o organiza]ie economic` se dovede[te neadecvat,
în prezent, deoarece timpul de adaptare la cerin]ele pie]ei este prea mare, iar schimb`rile
care trebuie f`cute sunt prea costisitoare. În consecin]`, solu]ia este reducerea dimensiunilor,
renun]area la filozofia reactiv` (ac]iune dup` producerea evenimentului) [i adaptarea
din mers, în plan conceptual, structural [i rela]ional, pe baza unor proiec]ii (strategii,
prognoze) ale evolu]iei posibile a mediului.
Ca parte a acestei filozofii se poate considera ideea mi[c`rii informa]iei [ideilor,
conceptelor, datelor n.a.] în locul mi[c`rii oamenilor [i materialelor3, adic` un nou mod
de a gândi [i de a ac]iona pe care \l aplic` sistemul bancar, în cadrul tranzac]iilor.
De[i nu exist` unanimitate de vederi între speciali[ti în teoria modern` a conducerii,
cei mai mul]i dintre ace[tia apreciaz` c` modelul organiza]ional tradi]ional cu liderul în vârf
[i structur` ierarhic` relativ rigid` nu mai este de actualitate. Alternativele propuse de diferite
[coli [i curente se numesc: organiza]ii de înv`]are continu`, organiza]ii (structuri)
de cuno[tin]e, comunit`]i organiza]ionale etc. Aceste noi tipuri organiza]ionale pot fi
cel mai bine descrise prin: distribu]ia puterii c`tre toate nivelurile ierarhice; autonomie
mai mare a entit`]ilor structurale subordonate în stabilirea obiectivelor [i alegerea cìlor
[i a mijloacelor de atingere a acestora; utilizarea mecanismelor de integrare a nivelurilor
de concep]ie cu cele de execu]ie; descentralizarea conducerii [i a execu]iei etc.
Timpul a fost întotdeauna inamicul nostru atunci când nu am [tiut s`-l folosim.
Dac` suntem bine informa]i [i suntem bine preg`ti]i s` evalu`m, prospectiv, cursul
evenimentelor, atunci vom în]elege sensul evolu]iei acestora [i vom lua m`suri preg`titoare
(de prevenire a impactului negativ pe care l-ar putea avea unele schimb`ri). Astfel, în domeniul
militar, noile tipuri de amenin]`ri [i riscuri cu care se confrunt` Alian]a Nord-Atlantic`
au determinat fundamentarea [i adoptarea unor concepte care permit o mai mare capacitate
de adaptare la mediul strategic des schimb`tor: modularitate structural` (la fiecare
misiune structur` adecvat`), capabilitate de proiectare [i sus]inere a for]elor în orice teatru
de opera]ii, timp de reac]ie redus [i eliminarea amenin]`rii înainte de a atinge frontierele
Alian]ei, preg`tirea personalului [i a structurilor militare pentru orice tip de misiune etc.
Cele câteva m`suri men]ionate permit cre[terea [anselor de supravie]uire prin rapiditate,
varietate, armonie [i ini]iativ`4.
În general, entit`]ile militare vor r`mâne ierarhice, dar mai flexibile din punctul de vedere
al structurii, care va fi adaptabil` la misiune. În acest sens, conceptul modularit`]ii va fi utilizat
în scopul îndeplinirii unor misiuni de lupt`, în cadrul angajamentelor pe care România
[i le-a asumat fa]` de NATO [i fa]` de alte organiza]ii interna]ionale.
Pentru instruirea personalului entit`]ile militare vor avea structuri relativ stabile pentru
a men]ine un sistem unic de referin]` [i a ne raporta la standardele NATO.
Ibidem, p. 182.
3
G.T. Hammond The Essential Boyd, Air University Press, Maxwell Air Force Base, Alabama, USA,
4
1998, p. 6.
22
Cele mai importante schimb`ri în cadrul structurilor militare se vor petrece în domeniul
sistemului rela]ional care, pe lâng` raporturile ierarhice necesare în orice tip de structur`,
nu doar în cele militare , vor cuprinde, în volum crescut, rela]ii de cooperare [i colaborare
[i o mai mare flexibilitate [i autonomie a entit`]ilor constituente f`r` de care principiul
conducerii centralizate [i al descentraliz`rii execu]iei nu poate fi pus în practic`.
Rela]iile Rela]iile interumane sunt foarte importante în cadrul

oric`rei structuri organiza]ionale, implicit a celor ad-hoc, pentru
în cadrul echipei a realiza spiritul de echip`, deoarece conducerea nu se refer`
numai la conduc`tori, ci [i la cei condu[i5. L
Cu to]ii [tim c` natura rela]iilor interumane depinde
atât de lideri, cât [i de subordona]ii lor, dar liderii au responsa-
bilitatea de a decide calea de urmat nu doar în privin]a îndeplinirii
sarcinilor structurii pe care o conduc, ci [i în stabilirea atmosferei
de lucru. Astfel, dac` liderii sunt politico[i, se respect`
pe ei în[i[i [i î[i respect` subordona]ii, manifestând grij`
M1 M2 M3 M4 Mn
fa]` de ace[tia [i fa]` de modul cum sunt îndeplinite sarcinile
de serviciu, atunci ace[tia vor câ[tiga loialitatea oamenilor L = lider
M = membrii echipei
pe care îi conduc [i vor reu[i s` realizeze unitatea de ac]iune. Figura 1: Liderul tradi]ional
1-n
Dac`, dimpotriv`, liderii sunt distan]i, arogan]i chiar [i sunt distribuitor de putere7
interesa]i mai mult de cariera lor decât de structurile pe care le conduc, atunci nu vor câ[tiga
încrederea subordona]ilor [i, de regul`, rezultatele ob]inute de c`tre
L structurile organiza]ionale respective vor fi modeste sau chiar
nesatisf`c`toare.
M2 M1 De[i nu exist` re]ete6 în ob]inerea succesului, cei mai mul]i
teoreticieni recomand` câteva atitudini pe care liderii trebuie
s` [i le însu[esc` [i s` le transforme în deprinderea de a le utiliza
în rela]iile lor cu oamenii (subordona]ii) cea mai important`
M3 M4 valoare într-un mediu rapid schimb`tor.
L = lider
Prima recomandare se refer` la considerarea subordona]ilor
M = membrii echipei
1-4
ca fiind: asocia]i, parteneri sau chiar colegi. Urm`torul pas în adaptarea
Figura 2: Liderul comportamental` a conduc`torilor const` în modificarea concep]iei
viitorului, care facili-
teaz` utilizarea puterii
de a percepe [i de a exercita conducerea. Astfel, obiectivele
prin transferul de auto- structurii organiza]ionale trebuie îndeplinite sugerând subordo-
ritate 8 na]ilor CE s` fac`, nu impunându-le decizia prin constrângere.
În acest fel, cei condu[i se vor sim]i p`rta[i la decizie [i vor munci cu mai mult` convingere.
De asemenea, liderii trebuie s` se transforme din distribuitori de putere în cei care faciliteaz`
utilizarea puterii, în func]ie de nivelul de competen]`, prin transferul de autoritate,
potrivit principiului descentraliz`rii execu]iei.
5
James M. Kouzes & Barry Z Posner Leadership in the Eye of the Follower, AU-24, Air University
Press, Maxwell Air Force Base, Alabama, USA. 1996, p. 453 ( leadership is not just about leaders, it is
also about followers).
6
Napoleon Hill, W. Clement Stone Succesul [i atitudinea, Bucure[ti, Editura Curtea Veche, 2002, p. 7
(cel mai mare secret al succesului este urm`torul: nu exist` nici un secret).
7
Joseph L. Massie Essentials of Management, Prentice Hall Inc., Upper Sadle River, New Jersey,
USA, 1987, p. 116.
8
Ibidem.
23
O alt` caracteristic` a noului sistem rela]ional dintre lider [i membrii echipei9 sale se refer`
la stilul de conducere, care nu trebuie s` fie dictatorial, ci influen]ial, s` vizeze perspectiva
(proactiv), nu trecutul (s` înve]e din lec]iile istoriei [i s` fie preg`ti]i pentru a preîntâmpina
provoc`rile mediului în care î[i desf`[oar` activitatea, dar nu s` se cantoneze în trecut,
ci s` priveasc` la viitor prin trecut).
Cunoa[terea |ntotdeauna cunoa[terea oamenilor a fost important`, dar acum

este esen]ial`, datorit` interdependen]elor crescute din cadrul organi-
oamenilor za]iilor moderne.
Orice lider care î[i dore[te succesul în rela]ia cu echipa sa trebuie s` î[i cunoasc`
foarte bine colaboratorii: posibilit`]ile fizice [i psihice, felul cum reac]ioneaz` la fric`, speran]`,
oboseal`, succes, când [i de ce se descurajeaz` în fa]a unor obstacole, ponderea factorului
moral în tot ceea ce fac etc.
Explozia informa]ional` poate cople[i pe orice lider [i, pentru evitarea unei atari situa]ii,
este imperios necesar s` sporeasc` ini]iativa [i responsabilitatea oric`rui om, indiferent
de pozi]ia sa pe scara ierarhic`. În acest fel se poate marca primul pas spre distribuirea
puterii, care este mai mult decât o delegare de autoritate, deoarece semnific` participarea
la luarea [i implementarea deciziei. Acest eveniment este posibil, deoarece orice om are acces
la foarte multe date [i, de multe ori, în timp real (prin Internet, [i nu numai). În aceste condi]ii
nu mai este posibil` implicarea liderului în TOATE deciziile, c`ci implicarea sa în decizii
care sunt de competen]a nivelurilor ierarhice subordonate poate genera întârzieri,
iar acestea pot duce la pierderea oportunit`]ilor [i implicit pot produce consecin]e
negative serioase.
Practic, promovarea tuturor informa]iilor spre lider pentru a le analiza [i a decide
ce trebuie f`cut conduce, în aproape toate situa]iile, la suprainformarea sa [i la blocarea
fizic` a procesului ori la crearea condi]iilor favorizante pentru a lua decizii insuficient
analizate, din lipsa timpului necesar. În mod normal, într-o entitate structural`
modern` civil` sau militar` , orice om este important [i felul cum î[i desf`[oar`
activitatea poate contribui la succesul sau insuccesul echipei din care face parte. Ca urmare,
liderul trebuie s` î[i cunoasc` foarte bine oamenii, cu calit`]i [i sl`biciuni, astfel încât
s` îi \nvesteasc` cu responsabilit`]i în domeniile (pozi]iile, func]iile) în care sunt
cei mai buni.
Pentru a-[i cunoa[te mai bine membrii echipei, liderii ar trebui s` participe al`turi
de ace[tia la cât mai multe activit`]i, în special informale, deoarece în activit`]ile formale
oamenii se comport`, de regul`, cum ar trebui s` fie, nu cum sunt în realitate.
9
Prin echip` se va în]elege atât un num`r redus de oameni, cum ar fi consiliul de conducere (boards
of directors), cât [i to]i angaja]ii unei întreprinderi (institu]ie, unitate militar` etc.).
24
Construirea echipei se bazeaz` pe cunoa[tere [i încredere reciproc`, dar este foarte
important ca respectul reciproc s` existe permanent, deoarece trebuie evitat` capcana
familiarismului [i a prieteniei prost în]elese.
Rolul \ncrederii Încrederea este un liant puternic între oameni [i trebuie

s` fie reciproc` între lideri [i membrii echipei. Este important
în formarea echipei de reamintit c` încrederea câ[tigat` cu multe eforturi [i în timp
îndelungat trebuie men]inut`, c`ci, altfel, se poate pierde într-o secund`. O component`
important` a procesului de câ[tigare a încrederii subordona]ilor (membrilor echipei)
de c`tre liderul lor este autoritatea moral` [i profesional`. Aceasta trebuie câ[tigat`,
înainte de a fi exercitat`. Dac` liderii formali nu sunt suficient de preg`ti]i pentru func]iile
pe care sunt învesti]i [i nu câ[tig` încrederea membrilor echipei, atunci ei favorizeaz`
apari]ia liderilor informali, care pot dezvolta propriile lor centre de putere, cum ar fi consiliul
director sau cabalele politice10.
Aceste situa]ii pot determina nu doar detronarea informal` a liderilor, ci chiar pierderea
postului de c`tre ace[tia. Pentru a evita asemenea întâmpl`ri liderii trebuie s` în]eleag`
cultura organiza]iei pe care o conduc [i s` consolideze elementele care contribuie la men]i-
nerea [i dezvoltarea eficien]ei acesteia, în primul rând prin competen]a lor moral` [i profesional`.
Încrederea este unul dintre cele mai importante elemente constituente ale unit`]ii de concep]ie
[i ac]iune, în toate tipurile de organiza]ii. Astfel, în structurile militare, exist` comandan]i
([efi) [i subordona]i, superiori [i inferiori, dar încrederea trebuie s` existe de ambele p`r]i.
Nu exist` comandant ([ef, superior) care s` poat` face totul singur [i atunci el trebuie s` aib`
încredere în loc]iitori, \n statul major [i \n ceilal]i membri ai unit`]ii pe care o conduce, pentru
a putea procesa (analiza, compara, sintetiza) toate informa]iile necesare fundament`rii deciziei.
De cealalt` parte, când subordona]ii nu au încredere în comandantul lor, pot ap`rea
situa]ii nefericite ca cele din Vietnam, dup` b`t`lia de la Pleiku, când unii dintre ace[tia
au scris pe brichetele lor: Suntem nevolnici, condu[i de necalifica]i pentru a face
ceea ce nu este necesar, pentru nerecunosc`tori.
Liderii (comandan]ii, [efii) pot evita neîncrederea prin promovarea unor rela]ii mai apropiate
cu membrii echipei [i având voin]a de a înv`]a permanent, inclusiv de la cei pe care \i conduc.
Un lider de succes trebuie s` fie suficient de abil pentru a transforma ostilitatea în prietenie
sau, cel pu]in, în respect. Un exemplu des întâlnit în c`r]ile despre leadership din SUA
este cel al rela]iei dintre Lincoln [i ministrul sù de externe W. H. Seward, care, la început,
era caracterizat` de ostilitate, scepticism [i neîncredere fa]` de Lincoln11, pentru ca, în final,
s` se transforme în loialitate [i admira]ie12.
Motivarea Liderii sunt responsabili pentru succesele, dar, mai ales,

insuccesele echipei. Atunci când echipa înregistreaz` un e[ec,
membrilor echipei liderul trebuie s` î[i asume responsabilitatea [i consecin]ele
care decurg din aceasta. Dac` echipa ob]ine succese, atunci meritele trebuie s` fie atribuite,
în primul rând, membrilor echipei.
10
F. Hasselbein, M Goldschmidt, R. Beckhard, editors Leader of the Future, The Drucker Foundation,
New York, USA, 1996, p. 63.
11
Donald T. Phillips Lincoln on Leadership, Warner Books, New York, USA, 1992, p. 460.
12
Ibidem.
25
Evitarea insucceselor este posibil` prin realizarea eficien]ei maxime în cadrul activit`]ilor.
La rândul sù, eficien]a se ob]ine prin ajutarea membrilor echipei s` ating` poten]ialul
maxim în plan individual [i la nivelul corpora]iei ori institu]iei13. În acest sens, liderii
trebuie s` [tie cum s` î[i motiveze personalul, încurajându-l, recunoscându-i meritele
[i dându-i responsabilit`]i pe m`sura poten]ialului pe care îl posed`. De asemenea, realizarea
unit`]ii de ac]iune prin crearea unei culturi organiza]ionale [i a sentimentului mândriei
de a apar]ine unei anumite structuri constituie etape obligatorii în atingerea eficien]ei maxime.
O entitate structural` eficient`, în orice domeniu de activitate, dar, mai ales, în domeniul
militar trebuie s` realizeze unitatea de concep]ie [i ac]iune. Acest nivel este posibil
prin: stabilirea obiectivului (misiunii) structurii organiza]ionale (adic` CE TREBUIE F~CUT);
cunoa[terea obiectivului (misiunii, viziunii) de c`tre to]i membrii echipei [i desprinderea
propriului obiectiv din aceasta; punerea de acord a resurselor disponibile cu obiectivul,
întocmirea programelor [i a planurilor de implementare [i de aplicare a acestora.
Cìle de motivare a membrilor echipei sunt multiple, dar este foarte important s` se dea
fiec`ruia ceea ce merit`, astfel încât s` constituie un stimulent pentru a identifica noi modalit`]i
de îmbun`t`]ire a procesului de îndeplinire a misiunii (obiectivului) structurii.
Recompensele în bani au rolul lor în stimularea performan]elor în munc`, dar recompensele
morale sunt, de multe ori, mai durabile [i contribuie la realizarea spiritului de echip`
[i a mândriei de a face parte dintr-o anumit` organiza]ie (institu]ie, unitate militar`).
Dezvoltând spiritul de echip` se încurajeaz` comportamentul etic, se stimuleaz` cooperarea
[i chiar prietenia între membrii echipei, care nu se mai simt în competi]ie unii cu ceilal]i.
Urmare a acestui fapt, se dezvolt` altruismul [i sprijinul reciproc, iar succesul unuia dintre
membrii echipei este considerat un succes al echipei.
Determinarea membrilor echipei s` î[i îndeplineasc` sarcinile la nivelul exigen]elor
se realizeaz`, în principal, prin convingere (influen]are) [i nu prin coerci]ie. Apelarea la metode
coercitive echivaleaz`, de regul`, cu insuccesul liderului, deoarece aceast` metod`
este cea mai pu]in recomandat`. Pe de alt` parte, stoparea dezordinii, a comportamentului
neadecvat [i a lipsei de responsabilitate este obligatorie pentru a elimina pe cei incompeten]i,
a restabili standardele [de exigen]` [i performan]` n.a.] [i de a sanc]iona abaterea
de la normele de conduit`14.
Dezvoltarea Ini]iativa este produsul direct al voin]ei fiec`ruia dintre noi, dublat`
de încrederea în for]ele proprii. Ea nu trebuie s` apar]in` exclusiv
ini]iativei liderilor.
Unui subordonat competent nu trebuie s` i se spun` de mai multe ori CE are de f`cut
[i nici nu trebuie supravegheat permanent pentru a vedea dac` î[i îndepline[te sarcinile
cu con[tiinciozitate [i la nivelul exigen]elor. Liderii au fost [i ei executan]i, dar au ajuns
lideri pentru c` au avut ini]iativ`, curaj, tenacitate, au muncit [i au înv`]at pentru a se perfec]iona,
au [tiut s` î[i asume responsabilit`]ile care le-au fost stabilite [i au dat dovad` de independen]`.
Stimularea [i dezvoltarea ini]iativei membrilor echipei este un multiplicator de putere
a acesteia, deoarece fiecare membru al echipei î[i utilizeaz` capacit`]ile pentru a-[i îndeplini
13
Max De Pree What is Leadership ?, în Air Force Leadership AU-24, Air University Press,
Maxwell Air Force Base, Alabama, USA, 1996, p. 460.
14
Perry Smith Taking Charge, Library of Congress, Washington DC, 1986, p. 49.
26
cât mai bine sarcinile, corelându-[i activitatea cu a celorlal]i astfel încât rezultatul muncii
lor s` contribuie la îndeplinirea obiectivului (misiunii, viziunii) structurii din care fac parte.
Un mod de stimulare a ini]iativei [i creativit`]ii în faza de fundamentare a solu]iilor este
încurajarea exprim`rii opiniilor [i construirea unei argumenta]ii armonioase, care s` r`spund`
tuturor condi]ion`rilor, luând în considerare factorii cunoscu]i [i evolu]ia posibil` a acestora
în perioada pentru care se ia decizia.
Blocarea ini]iativelor subordona]ilor prin expresii de genul: ini]iativa este bun`
dac` este aprobat` de [ef sau ini]iativa este o activitate care se încheie cu un rezultat
pozitiv, în celelalte cazuri este înc`lcare a reglement`rilor poate duce la stagnare, blazare
sau pierderea unor oameni valoro[i care p`r`sesc sistemul fiindc` doresc un climat
de munc` stimulativ.
Se spune c` nu exist` unit`]i rele [ineficiente,

Stimularea care au rezultate slabe etc. n.a.], ci numai lideri rì15,
subordona]ilor deoarece nu au [tiut cum s`-[i foloseasc` oamenii
prin exemplul propriu astfel încât s` ob]in` rezultatele scontate.
Cea mai sigur` [i eficient` cale de stimulare a unui compor-
tament adecvat printre subordona]i este exemplul personal al comandantului ([efului).
Dac` liderul ([eful) cere membrilor echipei s` respecte normele morale [i regulamentare,
s` ating` nivelurile profesionale conform standardelor, iar el (ea) nu este capabil s` fac`
ceea ce le cere lor, atunci î[i va pierde autoritatea, c`ci titlurile [i func]iile au o importan]`
redus` pân` când liderii fac dovada competen]ei lor16, cu alte cuvinte, vor câ[tiga
ceea ce merit`17.
Întotdeauna subordona]ii a[teapt` ca liderii s` fie integri, prin realizarea unei conexiuni
fire[ti între vorbe [i fapte. De asemenea, subordona]ii pot fi cei mai buni prieteni,
dar [i cei mai neiert`tori critici, pentru c`, de[i a gre[i este omene[te [i nimeni
nu e perfect, totu[i, liderii trebuie s` se impun` prin corectitudine, curaj, competen]`
profesional` [i fermitate.
Orice sl`biciune a liderului va fi imediat remarcat` [i poate conduce la efecte dintre
cele mai nepl`cute, mai ales în lupt`. De[i teama este un sentiment omenesc, un lider
care nu [tie s`-[i înving` teama [i se manifest` ca atare în fa]a subordona]ilor poate genera
panic`, poate zdruncina moralul subordona]ilor [i, implicit, poate fi autorul moral al pierderii
luptei (b`t`liei, r`zboiului etc.).
Moralul (voin]a) are întotdeauna o importan]` mare în toate ac]iunile noastre, dar, în situa]ii
de criz` (dezastre naturale, r`zboi etc.), acesta este decisiv, iar liderii trebuie s` fie fermi,
s` manifeste încredere în for]ele proprii [i a celor cu care colaboreaz` pentru a rezolva
problemele care apar, c`ci o situa]ie de criz` se adreseaz` deprinderilor, experien]ei [i tehnicilor
de conducere care, în mod normal [în situa]ii normale n.a.], nu sunt utilizate18.
15
General S.L.A. Marshall The officer as a leader, Stackpole Books, Harrisburg, Pensylvania, USA,
1996, p. 252.
16
F. Hasselbein, M Goldschmidt, R. Beckhard, op.cit., p. 5.
17
T. Nolan, L. Goldstein, J.W. Pfeiffer Plan or die, Pfeiffer & Company, San Diego, California, 1993,
p. 76.
18
Perry M. Smith Rules & Tools for Leaders, Avery Publishing Group, Garden City Park, New York,
USA, 1998, p. 132.
27
Se spune c` o decizie proast`, dar luat` la timp, este mai bun` decât indecizia,
care poate transmite semnale negative celor care trebuie s` o transpun` în practic`.
Unul dintre multele exemple din acest domeniu este reac]ia lui Stalin în momentul
când i s-a raportat c` Germania a atacat Uniunea Sovietic`: P`rea c` nici nu crede
pân` la cap`t în cele întâmplate ori c` n`d`jduie[te într-un miracol [i a[teapt`
ca, dintr-o clip` în alta, s` fie sunat de la Cartierul General [i s` i se raporteze c` nu izbucnise
nici un fel de r`zboi, c` nem]ii puseser` la cale o provocare de propor]ii nemaiv`zute 19.
Ceea ce a urmat este, în mare m`sur`, cunoscut: germanii [i alia]ii lor au cucerit,
în aproximativ cinci luni, aproape toat` partea european` a URSS, fiindc` trupele sovietice
nu [i-au revenit (nu au fost l`sate s` î[i revin`) din surprinderea ini]ial`, iar indecizia
lui Stalin a amplificat starea de derut` creat` de declan[area Opera]iunii Barbarossa.
*
Constituirea spiritului de echip` este baza realiz`rii unit`]ii de concep]ie [i de ac]iune

necesar` oric`rei structuri organiza]ionale [i este esen]ial` pentru o structur` militar`.
Calit`]ile psihofizice ale liderului au un rol deosebit de important în construirea echipei
[i în realizarea performan]elor stabilite, prin obiectiv (misiune, viziune), de c`tre lider.
Îndemnuri de genul face]i ce spune popa [liderul, în cazul de fa]` n.a.], nu ce face popa
nu au nici o audien]` într-o echip` alc`tuit` din oameni competen]i, iar liderul cu un asemenea
comportament î[i va pierde autoritatea moral` foarte repede.
Nu exist` re]ete de succes în conducere, dar exist` câteva ingrediente indispensabile
în facilitarea succesului: cunoa[terea [i încrederea reciproc` între membrii echipei,
motivarea adecvat`, eliminarea competi]iei [i stimularea colabor`rii [i a cooper`rii.
Liderii trebuie s` fie flexibili, competen]i, respectuo[i [i respecta]i (moral [i profesional),
s` influen]eze, nu s` dicteze (impun`, constrâng`), utilizând for]a ra]iunii [i nu ra]iunea
for]ei pentru îndeplinirea scopurilor pe care le-au stabilit pentru structurile pe care le conduc.
19
Ivan Stadniuk R`zboiul, Bucure[ti, Editura Militar`, 1986, vol. 1, pp. 188-189.
28
NIVELUL TACTIC DE MANIFESTARE
A ASIMETRIEI ,SI IDIOSINCRASIEI
ÎN ACTlUNILE
, MILITARE
General de brigad` dr. Teodor FRUNZETI
R
ecunosc#nd at#t natura diferit` a actualelor conflicte, c#t [i caracterul
dual cel de permanen]` [i cel specific fiec`rei perioade [i chiar fiec`rui
conflict, \n parte, speciali[tii militari acord` importan]a cuvenit` scopului
[i obiectivelor fiec`rei opera]ii militare.
Trebuie s` recunoa[tem c` fiecare campanie, fiecare opera]ie este unic` [i trebuie
planificat` ca atare. |n cadrul procesului de planificare strategic` [i opera]ional`, \ncerc`rile
de a categorisi [i de a ierarhiza diferitele tipuri de conflicte, plec#nd de la modele [i av#nd
ca baz` exemple istorice c`zute \n desuetudine, pot, \n cel mai bun caz, s` se dovedeasc`
nefolositoare, iar \n cazul cel mai nefericit drept adev`rate re]ete pentru dezastre militare.
|ntre punctele lor extreme pacea, respectiv r`zboiul, conflictele au o dinamic` proprie
[i, \n consecin]`, opera]iile trebuie adaptate, din punct de vedere conceptual [i ac]ional,
unor circumstan]e specifice, bine definite [i individualizate. Mai mult, natura [i con]inutul
diverselor opera]ii ce urmeaz` a fi \ntreprinse se pot schimba chiar pe timpul derul`rii
acestora. De exemplu, o for]` militar` poate fi desf`[urat` ca o for]` de men]inere a p`cii,
ulterior fiind necesar ca aceasta s` primeasc` misiuni mult mai complexe [i mai ambi]ioase,
structura, rolul [i misiunile acesteia fiind transformate. Aceast` restructurare a for]ei trebuie
s`-i permit^ nu numai s`-[i \ndeplineasc` scopul ini]ial [i misiunile aferente, ci [i s` realizeze,
\ntr-un timp scurt, tranzi]ia, \n cursul aceleia[i campanii, de la o opera]ie la alta.
Factori care contribuie la obtinerea

, succesului
în actiunile
, militare desfãsurate
, în mediul terestru
Premisele ob]inerii succesului \ntr-o ac]iune militar` ce se desf`[oar` \n mediul terestru
se bazeaz` pe analiza istoric` a conflictelor, ce va determina identificarea a patru factori
fundamentali: controlul spa]iului aerian; surprinderea; ac]iuni active de cercetare [i efectul
de [oc. Raportul de for]e favorabil nu mai constituie, cel pu]in sub aspect cantitativ, \n conflictele
asimetrice \n special, un factor preponderent de succes. Atunci c#nd s-au produs cumulat,
efectele pozitive ale celor patru factori enumera]i au dus la ob]inerea succesului, indiferent
de raportul de for]e realizat la nivel general. Cu toate acestea, asigurarea unui raport de for]e
superior pe plan local [i pentru un timp limitat determin` realizarea surprinderii cu mai mult`
29
u[urin]` [i concentrarea for]elor spre a se ob]ine efectul de [oc. |n afar` de acestea,
este absolut necesar` cunoa[terea c#t mai exact` a caracteristicilor mediului tactic [i operativ
\n care se ac]ioneaz`.
Controlul spa]iului aerian ofer` patru avantaje majore pentru opera]iile for]elor
terestre. Astfel, pune la dispozi]ia structurilor lupt`toare de la sol date actualizate despre
adversar, for]ele proprii [i teren, interzic#nd, \n acela[i timp, ac]iunile similare ale inamicului.
De asemenea, produce dezorganizarea [i \nt#rzierea intr`rii \n lupt` a for]elor adversarului,
iar uneori contribuie la extenuarea acestora, reduc#nd substan]ial capacitatea de r`spuns
a structurilor sale [i prevenind executarea unor ac]iuni similare asupra for]elor proprii.
Asigur` angajarea \n lupt`, la timp [i \ntr-un mod coerent [i organizat, a for]elor proprii,
\n cadrul temporal [i spa]ial planificat.
Surprinderea efectul poate fi extrem de important, dramatic chiar la toate
nivelurile artei militare. La nivel tactic, pentru for]ele proprii important` este surprinderea
realizat` \n fiecare lupt`, \n toate punctele de angajare a inamicului, [i dac` este exploatat`
cu succes, \n mod oportun.
Ac]iunile active de cercetare constituie o metod` care, \n acela[i timp, genereaz`
[i exploateaz` posibilit`]ile de realizare a surprinderii [i a efectului de [oc. Acestea permit
identificarea, \n timp util, a oric`ror oportunit`]i, neutralizarea cercet`rii adversarului
[i identificarea bre[elor [i a intervalelor din dispozitivul acestuia, at#t pe timpul ap`r`rii,
c#t [i al ofensivei. De asemenea, dac` sunt conduse astfel \nc#t s` asigure angajarea
adversarului \n condi]ii dintre cele mai dezavantajoase pentru acesta, pot demoraliza inamicul
[i pot produce dezorganizarea ap`r`rii acestuia. Ac]iunile active de cercetare amenin]` securitatea
zonelor din spatele dispozitivului adversarului, implicit a punctelor sale de comand`,
gener#nd incertitudine \n r#ndul trupelor acestuia. Contribuie, de asemenea, la ascunderea
direc]iilor de ac]iune ale trupelor proprii, a dispozitivului acestora [i a viitoarelor inten]ii.
Efectul de [oc [ocul poate fi definit ca o pierdere subit` a eficacit`]ii ac]ionale
a trupelor, care nu este produs` de surprindere, ci de aplicarea instantanee a violen]ei
armate, pe baza efectelor concentrate ale focului [i ale manevrei. Distrugerea punctelor
de comand` [i a unor importante mijloace principale de lupt` contribuie la realizarea efectului
de [oc. Acesta, ca [i surprinderea, are, p#n` la un anumit punct, un caracter trec`tor.
El nu are prin sine \nsu[i un efect decisiv. Numai exploatarea cu succes, prin ac]iuni
manevriere [i lovituri executate la distan]` [i cu precizie, asigur` caracterul decisiv al efectului
de [oc, paraliz#nd voin]a [i capacitatea de ripost` ale adversarului, care poate fi, practic,
anihilate.
La nivel tactic, mediul \n care se produce violen]a armat` este important pentru crearea
condi]iilor de asimetrie \ntre adversari. Acest mediu este definit de personalul for]elor
beligerante, de terenul specific zonei de opera]ii respective [i de caracteristicile geoclimatice
ale acestuia.
Caracteristicile actiunilor
, tactice
Luptele [i angajamentele specifice ac]iunilor tactice au o serie de tr`s`turi comune,
asupra c`rora m` voi opri \n cele ce urmeaz`.
Modalit`]i, mijloace [i finalit`]i limitate. Opera]iile viitorului vor avea,
cel mai probabil, obiective strategice limitate, care, \n cele mai multe dintre cazuri, vor putea
30
fi definite, cu maxim` generalitate, o dat` cu declan[area ac]iunilor militare [i se vor putea
modifica pe timpul derul`rii conflictului.
Considerentele legale, politice [i diplomatice vor putea impune limit`ri [i condi]ion`ri
serioase modalit`]ilor [i mijloacelor utilizate, incluz#nd diferite sisteme de armament.
Asemenea considerente nu vor \mpiedica \ns` deplasarea [i desf`[urarea unor sisteme
de armament \n teatrul de opera]ii, permi]#nd, astfel, for]elor militare s` r`spund` prompt
la schimb`rile dese din spa]iul de lupt`. Utilizarea unor reguli de angajare clar definite,
dar suficient de flexibile este extrem de important` pentru men]inerea unei capacit`]i
rapide de adaptare la diverse circumstan]e, unele neprev`zute, \n ciuda prognozelor
strategice f`cute de c`tre planificatorii militari. Deciziile de a deplasa [i de a desf`[ura
trupele trebuie \n]elese ca fiind diferite de deciziile de le a utiliza efectiv.
Proiectarea for]elor. |n ciuda diferitelor circumstan]e \n care structuri militare
moderne sunt angajate \n opera]ii, acestea vor trebui s` se deplaseze la distan]e apreciabile
fa]` de garnizoanele lor permanente de dispunere. Posibilitatea de a dispune \n teatrul
de opera]ii de capacit`]ile necesare de transport, at#t na]ionale, c#t [i interna]ionale,
precum [i de infrastructura adecvat` influen]eaz` dimensionarea [i structura for]elor
deplasabile [i ritmul \n care acestea devin opera]ionale dup` deplasare.
Capacitatea de a proiecta for]ele cu rapiditate contribuie \n mod semnificativ la prevenirea,
descurajarea sau oprirea at#t a beligeran]ilor poten]iali, c#t [i a conflictului \nsu[i. De asemenea,
capacitatea de sus]inere logistic` a for]elor desf`[urate \n diverse teatre de opera]ii [i posibilitatea
de a le men]ine la o putere de lupt` adecvat` sunt la fel de importante ca [i capacitatea
de a desf`[ura trupele, iar, \n anumite circumstan]e, mai ales dac` respectivul conflict
se prelunge[te dincolo de perioada planificat` ini]ial, este mult mai costisitor [i mai problematic,
din punctul de vedere al men]inerii din partea opiniei publice [i a mass-media, uneori chiar
[i din punct de vedere politic.
For]e multina]ionale. Din ce \n ce mai frecvent, ac]iunile militare au un caracter
pregnant multina]ional. |n afara situa]iilor \n care armata este \ntrebuin]at` pentru \ndeplinirea
unui obiectiv strict na]ional [i pe teritoriul na]ional (ca, de exemplu, sprijin acordat autorit`]ilor
civile \n situa]ia unor dezastre), for]ele armate vor fi utilizate \n cadrul unei alian]e sau al unei
coali]ii constituite ad-hoc. Din aceste cauze, opera]iile militare vor fi o consecin]` a \ndeplinirii
unor obliga]ii \n cadrul alian]ei respective, a[a cum sunt ele stabilite prin tratate sau, \n cazul
coali]iilor, o consecin]` a aplic`rii unui mandat emis de o organiza]ie interna]ional` cu voca]ie
de securitate.
|n aceste circumstan]e, factorii de care se ]ine cont \n planificarea ac]iunilor militare
[i care, de fapt, asigur` \ndeplinirea scopurilor ac]iunilor sunt: interoperabilitatea, amploarea
[i regulile de angajare.
Orice structur` militar` care contribuie la o for]` multina]ional` trebuie s` fie \n m`sur`
s` duc` ac]iuni militare \mpreun` cu partenerii de coali]ie sau alian]`. Preg`tirea conceptual`
a interoperabilit`]ii este deci o obliga]ie \n elaborarea oric`rui tip de doctrin`, care trebuie
s` asigure cel mai ridicat nivel posibil de standardizare cu alia]ii. Din acest punct de vedere,
pentru a se putea asigura interoperabilitatea, trebuie luate \n considerare dou` aspecte.
|n primul r#nd, orice comandant trebuie s` ]in` cont de diferen]ele fundamentale \n abordarea
doctrinei de comandament de c`tre armatele altor ]`ri, s` se preg`teasc` pentru a da sau a primi
31
explica]ii [i pentru a direc]iona procesul de luare a deciziei. |n al doilea r#nd, fric]iunea
pe care o presupun existen]a [i func]ionarea unui lan] de comand` multina]ional militeaz`
\mpotriva structurilor multina]ionale la e[alonul brigad` [i mai jos, de[i, uneori, considerentele
politice pot recomanda alte solu]ii.
Ac]iunile militare multina]ionale duc la extinderea amplorii [i complexit`]ii opera]iilor
poten]iale. Comandan]ii for]elor [i planificatorii ac]iunilor trebuie s` ia in considerare
[i, \n acela[i timp, s` se preg`teasc` pentru a participa la campanii [i opera]ii de o amploare
diferit` dec#t cele pe care for]ele armate na]ionale ale statelor c`rora le apar]in ar putea
s` le desf`[oare pe cont propriu. De[i for]ele multina]ionale trebuie s` utilizeze reguli
de angajare armonizate, diferen]ele existente \n domeniul legisla]iei interne pot produce
anumite individualiz`ri [i varia]ii \n interpretare. Este important ca acestea s` fie \n]elese
\n mod clar chiar de la \nceputul ac]iunilor.
Campania din domeniul informa]ional pe timpul unui conflict va fi condus` la cel mai \nalt
nivel guvernamental, pentru a asigura o implementare unitar` \n cadrul tuturor ministerelor
[i agen]iilor cu responsabilit`]i \n domeniu. Contribu]ia militar` \n domeniu cuprinde opera]iile
mass-media [i opera]iile informa]ionale, care trebuie s` se sprijine reciproc.
Utilizarea extensiv` a spectrului electromagnetic pentru sistemele de comand` [i control
este ast`zi at#t de r`sp#ndit` \n armatele contemporane, \nc#t este de la sine \n]eles c` va fi
o permanen]` \n r`zboiul modern. Scopul este de a proteja vulnerabilit`]ile proprii, respectiv
de a le exploata pe cele ale inamicului. Pentru a face eficiente planurile proprii de inducere
\n eroare [i pentru a-l determina pe adversar s`-[i dezv`luie propriile inten]ii, nu este
recomandabil ca inamicului s`-i fie interzis` complet utilizarea spectrului electromagnetic.
De[i o rezolvare rapid` [i decisiv`, cu pierderi minime, va fi, f`r` \ndoial`, o situa]ie
ideal` din punct de vedere militar [i politic, un asemenea rezultat s-ar putea s` devin` greu
de ob]inut \n unele situa]ii. Din aceast` cauz`, structurile militare moderne trebuie s` fie
preg`tite ac]ional [i logistic pentru a duce cu succes ac]iuni de durat`, peste limita
de timp prev`zut` \n planificarea ini]ial`.
Expertiza profesional`. Este cunoscut faptul c`, [i atunci c#nd sunt parte
a unei alian]e sau coali]ii, for]ele desf`[urate \ntr-un teatru de opera]ii pot fi puse \n situa]ia
pu]in avantajoas` de a lupta \n condi]ii de inferioritate numeric`, iar unii dintre adversari
pot fi \n posesia tehnologiei militare comparabile ca performan]e sau chiar superioare
celei proprii. |ntr-o asemenea situa]ie, avantajul decisiv \n ducerea opera]iilor [i a luptelor
va decurge dintr-o coeziune superioar` pentru lupt`, o preg`tire pentru lupt` bazat`
pe standarde de instruire adecvate, o conducere competent` [i dinamic` \n lupt`, hot`r#rea
de a \nvinge, la care se adaug` un cod deontologic, \n timp de pace, care s` nu pericliteze
coeziunea pentru lupt` a unit`]ilor.
Un nivel ridicat de profesionalism, centrat pe acceptarea unei doctrine cu un \nalt grad
de autoritate, care s` permit` implementarea sa rapid` [i o abordare unitar` [i coerent`,
constituie fundamentul materializ`rii modalit`]ilor de desf`[urare a opera]iei [i luptei.
Ea constituie un factor important \n realizarea puterii de lupt` a structurilor militare.
F`r` a trece cu vederea aspectul tehnologiilor diferite de]inute de p`r]ile adverse angajate
\n lupt` [i modurile variate \n care evolueaz` opera]iile, conflictele armate de]in o component`
32
uman` fundamental`. Ea constituie o ciocnire \ntre voin]a comandan]ilor for]elor adverse,
fiecare cùt#nd s`-l domine pe cel`lalt, utiliz#ndu-[i subordona]ii pentru a-[i pune planurile
\n aplicare. Analiza tactic` [i utilizarea mijloacelor de simulare [i a jocurilor de r`zboi constituie
instrumente de lucru din ce \n ce mai sofisticate ce pot fi folosite, de c`tre comandan]i
[i statele majore, pe timpul procesului de luare a deciziei, dac` \mprejur`rile [i timpul
avut la dispozi]ie permit aceasta. Metodele \ns` nu pot prefigura cu precizie matematic`
aspectele umane ale conflictului.
Abordarea manevrier`. Manevra constituie mijlocul principal de aplicare
a principiilor concentr`rii for]elor [i mijloacelor, a economiei eforturilor [i surprinderii.
Abordarea luptei, respectiv a opera]iei, dintr-o perspectiv` focalizat` pe manevr`, urm`re[te
ob]inerea succesului \n mod indirect, prin atacarea voin]ei [i coeziunii adversarului
mai cur#nd dec#t prin distrugerea capabilit`]ilor sale materiale. Astfel, prioritatea \n ac]iunile
tactice va fi orientat` spre \nv`luire, \ncercuire, p`trundere \n ad#ncimea dispozitivului
adversarului [i distrugerea/nimicirea selectiv` a for]elor acestuia, \n special a sistemului
de comand` [i control, reduc#nd la maximum nevoia de confruntare cu punctele tari
ale acestuia [i numai atunci c#nd nu poate fi evitat`.
Abordarea manevrier` a luptei [i opera]iei presupune cunoa[terea aprofundat`
a tacticii [i un nivel \nalt de preg`tire a trupelor, a comandan]ilor [i a statelor majore.
Necesit`, de asemenea, o mare flexibilitate \n lupt`, exploatarea oportun` a tuturor
posibilit`]ilor [i o conducere descentralizat`, cu accent pe ini]iativ`. Manevra permite
\nvingerea unei for]e superioare numeric [i \ntr-un timp mai scurt, cu un pre] mai redus.
Utilizarea structurilor de arme \ntrunite [i chiar a celor intercategorii de for]e la nivel tactic
asigur` o mult mai mare flexibilitate \n ac]iune, permite executarea unor ac]iuni multiple,
rapide, violente [i prin surprindere, care creeaz` confuzie [i o stare de incertitudine
\n r#ndul inamicului.
De cele mai multe ori, un inamic, care este convins el \nsu[i c` va fi \nvins, este mult
mai u[or de anihilat dec#t unul care nu este convins de acest lucru. De aceea, subminarea
voin]ei inamicului de a lupta r`m#ne o prioritate. Aceasta \nseamn` c` trebuie s` i se creeze
adversarului impresia c` nu mai poate lupta, chiar dac` realitatea este alta. |n r`zboiul de tip
conven]ional, evaluarea poten]ialului de lupt` al adversarului se bazeaz`, \n principal,
pe obiective tactice [i operative; \n r`zboiul asimetric, evaluarea se axeaz` pe obiective
strategice [i chiar pe factori politici, culturali sau religio[i. |mpiedic#ndu-l pe adversar
s`-[i \ndeplineasc` obiectivele sau f`c#nd ca aceste obiective s` devin` irelevante,
i se va inocula percep]ia conform c`reia nu poate \nvinge [i, astfel, voin]a sa va fi diminuat`
semnificativ. Cu toate acestea, nu trebuie s` c`dem \n capcana de a crede c` ra]ionamentele
f`cute de adversar se vor baza pe propriile presupuneri.
Coeziunea fizic` [i moral`. Coeziunea fizic` [i moral` a structurilor combatante,
de sprijin de lupt` [i logistice sunt factorii principali care reduc efectul produs de surprindere,
de ac]iunile de [oc [i de distrugerile masive. Din aceast` cauz`, este de un interes major
s` se cl`deasc` [i s` fie sus]inut` permanent coeziunea for]elor proprii, iar cea a inamicului
s` fie subminat`.
Coeziunea fizic` a structurilor militare este rezultatul aplic`rii unor m`suri [i procedee
tactice adecvate. Ocuparea unor pozi]ii puternice din care trupele s` se poat` sprijini reciproc,
33
a unui sistem de cercetare [i supraveghere cuprinz`tor, realizarea unui sistem robust
[i fiabil de comunica]ii, crearea capabilit`]ilor de sprijin \n lupta ofensiv` [i constituirea
rezervelor sunt factori care \l \mpiedic` pe inamic \n realizarea efectului surprinderii [i al [ocului.
Coeziunea moral` constituie o condi]ie esen]ial` pentru ca trupele s` poat` deveni
eficace \n lupt`. Structurile militare ai c`ror membri au un nivel ridicat al coeziunii morale
continu` s` lupte, \n ciuda tuturor adversit`]ilor mediului natural [i a condi]iilor locale potrivnice
de pe c#mpul de lupt`. Coeziunea moral` este un cumul de factori, prin a c`ror combinare
se ob]ine un rezultat unic [i specific fiec`rei structuri militare. Printre ace[tia pot fi enumera]i
o bun` executare a comenzii, moralul ridicat [i spiritul de corp.
Subminarea voin]ei inamicului. Abordarea fizionomiei luptei, dintr-o perspectiv`
manevrier`, urm`re[te subminarea voin]ei adversarului de a lupta [i este \n m`sur`,
prin combinarea cu al]i factori, s` produc` scoaterea rapid` din lupt` a structurilor sale.
Situa]ia general` a adversarului poate fi dezechilibrat` ca urmare a lu`rii unor m`suri preventive
adecvate de contracarare a tuturor ini]iativelor sale, de destructurare a dispozitivului adoptat
[i de oprire a ac]iunilor pe care acesta le preconizeaz`.
Ac]iunile preventive se realizeaz` prin valorificarea unei oportunit`]i, de cele mai multe
ori valabil` pentru o perioad` limitat` [i scurt`, \nainte ca inamicul \nsu[i s` ac]ioneze,
devans#ndu-l [i interzic#ndu-i s` adopte cel mai avantajos curs al ac]iunilor militare.
Scopul ac]iunilor preventive este de a c#[tiga ini]iativa, iar succesul lor se bazeaz`
at#t pe viteza de reac]ie a trupelor destinate s` le execute, c#t [i pe capacitatea de exploatare
ulterioar` a succesului ini]ial. Ac]iunile preventive la nivel tactic se bazeaz`, \n mare parte,
pe luarea deciziei \ntr-un timp scurt, pe surprinderea inamicului [i pe asigurarea unei protec]ii
corespunz`toare a trupelor proprii [i mai pu]in pe \ntreprinderea unor m`suri laborioase
[i de lung` durat` de preg`tire a for]elor pentru ac]iune.
Destructurarea dispozitivului adversarului [i dislocarea for]elor acestuia constituie
un demers cu finalitate aritmetic` [i un act premeditat, spre deosebire de ac]iunile preventive
ce valorific` o situa]ie favorabil` impus` de desf`[urarea opera]iei. Destructurarea [i dislocarea
for]elor adversarului sunt dependente de o cercetare corect`, cu rezultate credibile
[i \n concordan]` cu realitatea. Scopul acestora este de a face ca puterea de lupt` a inamicului
s` devin` inoperant` [i irelevant` \ntr-un context specific. De asemenea, urm`re[te evitarea
angaj`rii for]elor proprii \n lupt` \n condi]iile impuse de adversar, favorabile acestuia, realizat`
\n dou` moduri: prin evitarea punctelor tari ale dispozitivului inamicului sau prin blocarea
acestora, astfel \nc#t avantajele unei puteri de lupt` superioare s` nu poat` fi exploatate.
Cea mai adecvat` form` de manevr` utilizat` pentru destructurarea dispozitivului
adversarului este lovitura \n ad#ncime, combinat` cu \ntoarcerea sau \nv`luirea.
Oprirea inamicului se poate realiza prin atacarea selectiv` a punctelor decisive
ale dispozitivului acestuia, prin crearea confuziei \n r#ndul personalului advers, \n special
\n cadrul aceluia ce deserve[te mijloacele de care depind puterea de lupt` superioar`
[i obiectivele importante din cadrul dispozitivului. Scopul acestor ac]iuni este de a reduce
c#t mai mult puterea de lupt` a adversarului, la mai pu]in dec#t suma p`r]ilor
dispozitivului, chiar dac` definirea [i identificarea \n spa]iul de lupt` a celor mai importante
mijloace de care dispune adversarul nu este \ntotdeauna o sarcina u[oar`. }intele trebuie
s` includ` centrele [i punctele de comand`, sistemele de ap`rare antiaerian`, centrele
34
de comunica]ii, punctele obligatorii de trecere de pe comunica]iile majore [i principalele
elemente din structura [i infrastructura logistic`. |n opera]iile \n care adversarul dispune
de for]e neregulate de tipul celor de gheril`, sistemul de comand`-control [i cel logistic
sunt cele mai vulnerabile ]inte.
Periclitarea coeziunii adversarului. Se poate realiza cu succes doar prin \n]elegerea
real` a factorilor pe care se bazeaz` puterea sa de lupt` [i a sistemului doctrinar pe care
\l utilizeaz`. Vulnerabilit`]ile inamicului sunt apoi exploatate prin manevr` [i foc,
urm`rindu-se ob]inerea unui efect maxim prin surprindere, un ritm al ac]iunilor superior
celui al adversarului [i prin sincronizarea ac]iunilor, astfel \nc#t s` se realizeze efectul
de [oc, care destructureaz` coeziunea for]elor inamicului.
|n]elegerea puterii de lupt` a adversarului va permite g`sirea solu]iilor adecvate
de exploatare a vulnerabilit`]ilor sale \n domeniul conceptual-organizatoric, fizic sau moral
[i de atacare a punctelor decisive \n vederea afect`rii centrului sù de greutate.
Lovirea punctelor decisive trebuie s` se produc` astfel \nc#t s` aib` un efect puternic
asupra coeziunii fizice [i morale a for]elor adversarului. Pentru a se putea ajunge la efecte
reale [i decisive este nevoie de \n]elegerea deplin` a valorilor culturale specifice ale inamicului,
a credin]elor care \l anim` [i a doctrinelor utilizate \n preg`tirea for]elor sale militare.
Realizarea acestor deziderate este, de multe ori, mult mai dificil` dec#t identificarea
capacit`]ilor fizice pe care acesta le poate utiliza \n conflict.
La modul ideal, manevra este factorul care asigur` realizarea surprinderii inamicului
[i exercitarea unei amenin]`ri at#t de puternice \nc# acesta s` fie determinat s` capituleze
f`r` a angaja lupte. De asemenea, prin manevr` trebuie s` se urm`reasc` izolarea [i distrugerea
elementelor principale ale dispozitivului for]elor adverse, pe care se bazeaz` puterea sa de lupt`,
urm`rindu-se fragmentarea acestora, crearea sentimentului de vulnerabilitate [i izolare
[i, \n consecin]`, a sentimentului inutilit`]ii continu`rii luptei.
Puterea de foc asigur` for]a violent` [i distructiv` care amplific` efectele manevrei,
simultaneit`]ii ac]iunilor [i ale surprinderii. Cele mai importante calit`]i ale puterii de foc
sunt viteza [i precizia cu care se manifest` efectele sale, capacitatea de a coordona efectele
diferitelor sisteme \mpotriva aceleia[i ]inte [i flexibilitatea de a putea manevra focul de la o ]int`
la alta, \ntr-un spa]iu de lupt` vast.
Surprinderea inamicului este esen]ial` pentru periclitarea coeziunii acestuia. |n ceea ce prive[te
ritmul ac]iunilor militare, timpul este un factor determinant, iar surprinderea poate fi realizat`
atunci c#nd adversarul devine con[tient de situa]ia real`, prea t#rziu pentru a putea reac]iona
eficient. Realizarea surprinderii absolute este de dorit, dar ea este, totu[i, \n prezent, mai mult
o utopie, pe c#nd realizarea surprinderii relative, numai pentru un timp limitat, \ntr-o situa]ie
strict determinat` [i \ntr-un spa]iu limitat, constituie o prioritate la nivel tactic pentru a realiza
superioritatea \ntr-o rela]ie asimetric` cu adversarul.
La nivelul structurilor militare tactice, ritmul ac]iunilor este determinat de trei ele-
mente: viteza de luare a deciziei, viteza execu]iei [i viteza tranzi]iei de la o ac]iune la urm`toarea.
Un ritm \nalt al ac]iunilor militare constituie o amenin]are major` pentru adversar,
atunci c#nd nu poate reac]iona \ntr-un mod adecvat, urm`rindu-se atingerea punctului
culminant, de la care acesta nu mai poate men]ine coeziunea for]elor angajate \n lupt`,
nemaiput#nd, astfel, s` ac]ioneze \ntr-un mod organizat.
35
Simultaneitatea [i sincronizarea, mai ales dac` sunt asociate cu un ritm \nalt al ac]iunilor
de lupt`, urm`resc s` suprasolicite for]ele, comandan]ii [i statele majore ale adversarului
prin atacuri concertate [i concentrate, inclusiv prin foc. Inamicul trebuie s` fie amenin]at
concomitent din at#t de multe direc]ii, \nc#t s` nu poat` avea capacitatea de a se concentra
asupra fiec`rei probleme de rezolvat, \n parte, [i nici m`car de a stabili o prioritate de abordare
[i de rezolvare a acestora. Adversarul trebuie pus permanent \n dilem`, \n fa]a unor situa]ii
confuze [i cu o evolu]ie rapid` [i nea[teptat`, astfel \nc#t s` nu poat` determina cum [i unde
s` ac]ioneze [i, chiar dac` nu se poate ob]ine paralizarea sa total`, trebuie cel pu]in \mpiedicat
s` r`spund` \ntr-un mod coerent.
{ocul, \n sensul ac]iunilor militare, este efectul analog [ocului fiziologic asupra organismului
uman. Aceast` structur` poate fi pus` \n imposibilitatea de a reac]iona sau de a ac]iona
[i chiar poate ajunge s` se predea.
|ntr-o situa]ie de [oc, rezisten]a opus` de o structur` militar` se pr`bu[e[te \ntr-un mod
dispropor]ionat de mare \n raport cu for]a advers` ce a fost aplicat` asupra sa. Efectul de [oc
poate fi ob]inut printr-o combina]ie a surprinderii, distrugerii selective [i aplic`rii bru[te
a unei for]e masive.
Caracterul asimetric
si
, idiosincratic al actiunilor
, militare
La nivel tactic, mai mult dec#t la nivelurile superioare ale conflictului, exist` o serie
de factori care contribuie la afirmarea caracterului asimetric [i idiosincratic al ac]iunilor
militare: stresul, fric]iunea, haosul [i presiunea timpului.
Lupta este, probabil, cea mai stresant` activitate uman`, \n care fiecare combatant
\[i [tie [i \[i simte via]a \n pericol. Efectele pericolului, fricii de moarte, extenu`rii fizice
[i psihice, singur`t`]ii [i priva]iunilor ac]ioneaz` cu acuitate asupra comandan]ilor [i lupt`torilor
la nivelul tactic al r`zboiului. Toate acestea se manifest` \n sensul reducerii creativit`]ii
[i amplific`rii instinctului de conservare, fiind necesar a se prevedea, de c`tre comandan]ii
e[aloanelor superioare, modul de r`spuns fa]` de presiunea exercitat` asupra militarilor
din structurile subordonate.
Fric]iunea const` \n frustrarea indus` militarilor de c`tre ac]iunile desf`[urate [i care
face ca ac]iunile simple s` devin` complicate, iar cele dificile s` devin` chiar imposibile.
Fric]iunea se manifest` la toate nivelurile r`zboiului; ea poate fi mental` sau fizic` [i poate
fi autoinclus`.
La nivelurile superioare de manifestare, fric]iunea poate fi, de multe ori, exterioar`
luptei, ca, de exemplu, cea provocat` de considerentele politice sau de caracterul multina]ional
al structurilor angajate \n ac]iuni militare, pe c#nd, la nivelul tactic, ea este de cele mai multe
ori exclusiv indus` de confruntarea armat` dintre adversari.
Comandan]ii structurilor militare tactice vor trebui s`-[i comande subordona]ii
\ntr-un mediu \n care informa]iile sunt incomplete, c#teodat` contradictorii sau neadev`rate,
cre#nd ceea ce Clausewitz numea cea]a r`zboiului, care limiteaz` percep]iile [i produce
confuzie [i haos.
36
Comandan]ii structurilor de nivel superior, operativ [i strategic au avantajul de a se g`si
\n afara luptei propriu-zise, av#nd, astfel, o perspectiv` mai clar` asupra cursului ac]iunilor
militare \n desf`[urare. |n aceast` situa]ie, men]inerea unit`]ii de viziune [i de ac]iune
a unor persoane aflate \ntr-un context diferit (viziunea mai larg` a comandan]ilor superiori
\mbinat` cu sim]ul luptei pe care \l posed` comandan]ii de nivel tactic) implic` p`strarea
unit`]ii de efort, pe baza unor obiective unice [i a unor valori militare unanim recunoscute,
ca, de pild`, curajul [i \ncrederea.
De cele mai multe ori, ac]iunile tactice se vor desf`[ura sub presiunea timpului,
care se va resim]i cel mai acut la nivelurile de baz` ale organiza]iilor lor militare.
Comandan]ii acestora au sarcina complex` de a orchestra diversele for]e [i mijloace
pe care le au la dispozi]ie, l`s#nd \ns` subordona]ilor insuficient timp la dispozi]ie pentru
preg`tirea luptei.
Functiile
, principale
ale structurilor tactice pe timpul luptei
Func]iile principale ale structurilor tactice pe timpul luptei asigur` \ndeplinirea cu succes
a obiectivelor [i scopurilor pe care [i le-au propus e[aloanele superioare. Aceste func]ii
pot fi rezumate astfel: a g`si, a opri, a lovi [i a dezvolta succesul.
G`sirea inamicului const` \n identificarea punctelor tari [i a vulnerabilit`]ilor
acestuia, \n sensul cel mai larg, [i \n stabilirea celor mai potrivite momente pentru atacarea sa.
La nivel tactic, este necesar a se aprecia c#t mai realist cursul ac]iunilor de lupt` viitoare
ale adversarului, evalu#ndu-se inten]iile sale [i valorific#ndu-se toate punctele slabe.
G`sirea inamicului este premisa indispensabil` pentru oprirea [i lovirea sa cu succes.
Pentru a putea aplica puterea de lupt` proprie \ntr-un mod eficient, este necesar s` fie localizate
[i identificate un num`r suficient de ]inte [i obiective ale inamicului.
Oprirea inamicului are ca scop interzicerea acestuia de a-[i \ndeplini scopurile
[i obiectivele stabilite [i de a-l lipsi de libertatea de ac]iune, \mpiedic#ndu-l s` execute
manevrele planificate. Oprirea inamicului \i afecteaz` acestuia, de asemenea, [i voin]a
de a continua lupta. Structurilor adversarului, odat` oprite, nu li se mai permite s` dezvolte
ac]iuni ofensive [i nici s` interfereze \n cursul planificat al trupelor proprii. Inducerea \n eroare
trebuie folosit` pe scar` larg`, ca procedeu de baz` pentru a putea ob]ine oprirea inamicului
aflat \n ofensiv` sau pe timpul \naint`rii spre contact. Oprirea inamicului nu poate avea \ns`
un rol decisiv, ci doar unul de sprijin \n cadrul concep]iei opera]iei [i luptei [i, pentru aceasta,
nu trebuie folosit` mai mult dec#t este necesar puterea de lupt` a structurilor angajate.
Lovirea vizeaz` \nvingerea structurilor inamicului care sunt relevante pentru \ndeplinirea
misiunii primite. |n acest context, este utilizat` manevra pentru a ob]ine un avantaj decisiv
printr-o rela]ie asimetric` bazat` pe surprindere [i idiosincrasie. Focul este utilizat \n conjunc]ie
cu manevra pentru a distruge ]intele stabilite, \n ambele situa]ii \ns`, selec]ia obiectivelor
trebuie realizat` cu foarte mult` aten]ie, ele determin#nd m`sura \n care sunt afectate
coeziunea [i voin]a adversarului. Succesul \n ac]iunile de lovire trebuie s` determine un avantaj
decisiv asupra adversarului, care s` poat` fi ulterior exploatat \n beneficiul e[alonului superior,
contribuind la realizarea obiectivelor stabilite.
37
Dezvoltarea succesului const` \n exploatarea [i valorificarea oportunit`]ilor
oferite de cursul ac]iunilor militare [i fizionomia specific` a unei anumite opera]ii, respectiv
lupte. Dezvoltarea succesului poate necesita extinderea spa]io-temporal` a unei lupte
sau a unui angajament dincolo de limitele stabilite ini]ial, submin#nd voin]a adversarului,
prin prevenirea angaj`rii de c`tre acesta a altor structuri militare, respectiv elemente
ale dispozitivului sau ac]ional. |n plus, dezvoltarea succesului produce confuzie \n r#ndul
comandan]ilor, al statelor majore [i al trupelor inamice, pun#ndu-le \n imposibilitatea aplic`rii
manevrei prev`zute ini]ial \n concep]ia opera]iei sau a luptei respective. Dezvoltarea succesului,
ca factor activ de creare a unei situa]ii asimetrice avantajoase, men]ine inamicul sub presiune,
sprijin` eforturile de men]inere a ini]iativei de c`tre for]ele proprii [i ac]ioneaz` \n sensul
cre`rii unei situa]ii de dominare a adversarului. Ea necesit` ac]iuni hot`r#te, prin care
s` se asigure cele mai semnificative beneficii din fiecare ocazie favorabil`. Printr-o exploatare
[i dezvoltare oportun`, un succes tactic minor se poate transforma \ntr-un succes strategic
decisiv. Istoria artei militare abund` \n exemple de acest fel.
O dat` cu aderarea Rom#niei la NATO, Armata noastr` trece, procedural, la imple-
mentarea unei noi concep]ii de instruire, bazat` pe principiul instruie[te-te a[a cum lup]i,
care are ca elemente fundamentale individualizarea instruirii comandamentelor [i a instruc]iei
colective a trupelor, \n func]ie de sarcinile [i misiunile concrete pe care le vor avea ace[tia
de \ndeplinit \n perioada imediat urm`toare [i \n exersarea \ntregii game posibile de misiuni.
Toate acestea se vor \nf`ptui pornind de la standardizarea instruc]iei individului ca lupt`tor
[i specialist. Instruirea [i evaluarea dup` standardele utilizate [i de celelalte armate ale ]`rilor
membre ale NATO vor asigura un plus calitativ care ne ofer` garan]ia fundament`rii unei puteri
de lupt` reale [i adecvate sarcinilor [i misiunilor Armatei, cre`rii capacit`]ii de r`spuns
oportun la provoc`rile spa]iului de lupt` tot mai complex, specific r`zboiului modern.
38
SISTEMUL DE COMAND| {I CONTROL
ÎN OPERA}IILE MILITARE MODERNE
Colonel (r.) dr. Gruia TIMOFTE
S
istemul de comand` [i control reprezint` un ansamblu de personal, de activit`]i
de management al informa]iilor, de proceduri, de echipamente [i mijloace
auxiliare utilizate de comandant pentru conducerea ac]iunilor militare.
Sistemul de comand` [i control îl sprijin` pe comandant prin realizarea a trei func]ii
importante: crearea [i actualizarea imaginii opera]ionale comune, accelerarea
procesului de elaborare a deci-
Sistemul de comand` [i control
ziilor prin cre[terea vitezei
[i preciziei acestuia [i prin desf`- Echipament
Personal Managementul Proceduri
[urarea activit`]ii de preg`tire informa]iilor [i mijloace auxiliare
[i transmitere a ordinelor de ac]iune.
În figura 1 sunt prezentate Informa]ii Sisteme
componentele [i rela]iile dintre relevante informa]ionale
acestea în cadrul sistemului

Re]ele Sisteme
de comand` [i control. de calculatoare de comunica]ii
Dispunerea siste-
mului de comand` Echipamente Produse
[i control este deosebit tehnice software
de important` pentru eficien]a Figura 1: Elementele sistemului de comand` [i control

func]ion`rii acestuia. Sistemele de comunica]ii fiabile împreun` cu suportul administrativ
asigurate comandantului [i statului major sunt vitale pentru continuitatea [i eficien]a
sistemului de comand` [i control. Deoarece mijloacele din sistemul de comand` [i control
reprezint` obiective importante pentru mijloacele de lovire ale inamicului, protec]ia acestora
trebuie s` prevad` m`suri de securitate speciale. Din aceast` perspectiv`, la instalarea
sistemului de comand` [i control trebuie analizate \n principal urm`toarele elemente:
Sistemele de comunica]ii ~ din raioanele de instalare a punctelor
de comand` trebuie s` se asigure leg`turi de calitate cu comandamentele e[alonului superior,
cu cele subordonate, cu cele ale for]elor de sprijin [i de înt`rire, precum [i cu cele vecine.
Acestea trebuie protejate împotriva opera]iilor informa]ionale desf`[urate de c`tre adversar.
Deosebit de important` este [i posibilitatea sistemelor de comunica]ii de a se interconecta
cu sistemele de comunica]ii [i informa]ionale civile.
Securitatea ~ \n cadrul elementelor sistemului de comand` [i control trebuie
asigurat` securitatea personalului [i a mijloacelor electronice prin paz`, protec]ie electronic`,
39
mascare, ap`rare \mpotriva armelor de distrugere \n mas`. Securitatea fizic` poate fi asigurat`
de c`tre for]e special destinate sau de for]e care ac]ioneaz` la chemare/alarmare. De asemenea,
comandan]ii trebuie s` aprobe m`suri de securitate electronic` în concordan]` cu cerin]ele
privind continuitatea în func]ionare a comunica]iilor.
Mascarea ~ aceasta poate fi asigurat` prin instalarea elementelor sistemului
de comand` [i control în p`duri [i \n localit`]i. Diverse cl`diri, complexele agricole [i industriale
contribuie la protec]ia împotriva supravegherii termice [i ap`rarea împotriva armelor
de distrugere în mas`.
Accesibilitatea ~ raioanele de dispunere trebuie s` aib` cì de comunica]ii
[i de acces adecvate, protejate fa]` de cercetarea terestr` [i aerian` executat` de c`tre
inamic. Comandamentele de nivel mai înalt pot solicita acces la porturi sau la aerodro-
murile din infrastructura teritorial`.
Organizarea sistemului de comand` [i control depinde de nivelul
ierarhic, de natura for]elor [i de misiunile acestora (figura 2) . Comandantul trebuie
s` ia în considera]ie elementele men]ionate în continuare:
Capacitatea de desf`[urare ~ mijloacele din sistemul de comand` [i control
trebuie s` se instaleze în orice zon` sau arie de responsabilitate. Capacitatea de desf`[urare
Comandamentul e[alonului superior depinde de dimen-
Diseminare Colectare [i diseminare siunile [i mobilita-
E
I I
O
tea mijloacelor
C
I
de comand` [i con-
COMANDANT O
C
trol, de cantitatea
Conducere Feedback
de sisteme infor-
I I
E O
C
ma]ionale [i dimen-
Colectare Colectare Colectare [i diseminare siunea lor, de greu-
[i Colectare tatea [i consu-
diseminare CSR Mediu
SISTEMUL DE COMAND~ {I CONTROL mul energetic
For]ele
inamicului a l a c e s t o r a .
IOC
Prelucrarea, afi[area [i stocarea
OID
Unit`]i informa]iilor relevante Protec]ie
Capacitatea
vecine
Diseminare Colectare [i diseminare de desf`[urare
CSR - Cercetare, supraveghere [i recunoa[tere
I I
O
trebuie s` fie simi-
E
IOC - Imagine opera]ional` comun` C lar` sau mai mic`
IE - Informa]ii de execu]ie
OID - Opera]ii informa]ionale defensive
Colectare Colectare [i diseminare decât cea a for]elor
FOR}E SUBORDONATE deservite.
- SISTEME DE OPERARE -
Co n t i -
Figura 2: Informa]iile [i sistemul de comand` [i control n u i t a t e a
comenzii ~ sistemul de comand` [i control trebuie s` func]ioneze permanent, în orice
condi]ii de teren, anotimp sau vreme, iar comunica]iile s` satisfac` cerin]ele de viabilitate
în condi]iile oric`ror categorii de amenin]`ri.
Integrarea eforturilor comandantului [i statului major ~ toate echipamentele
[i terminalele instalate în punctele de comand`, precum [i procedurile de lucru, trebuie s` asigure
comunica]iile, pe orizontal` între compartimentele statului major [i pe vertical` între acestea
[i comandant.
40
Dimensiunea ~ comandantul stabile[te dimensiunea sistemului de comand`
[i control realizând un echilibru între flexibilitatea [i viabilitatea acestuia. Un sistem dezvoltat
de comand` [i control poate oferi un nivel ridicat al flexibilit`]ii [i viabilit`]ii prin redundan]`.
Acesta poate asigura un ritm mai mare în elaborarea deciziilor, necesit` costuri mai mari
[i mic[oreaz` agilitatea, securitatea, capacitatea de desf`[urare [i mobilitatea. Un sistem
de dimensiuni reduse poate limita sprijinul pentru comand` [i control, \n cadrul lui crescând
viabilitatea [i mobilitatea. Mai multe echipamente de dimensiuni mici, dispuse dispersat,
pot asigura o redundan]` [i o viabilitate mai mari decât un sistem mare.
Rigidizarea ~ aceasta se refer` la nivelul de protec]ie fizic` [i electronic` asigurat
sistemului de comand` [i control în ansamblu, precum [i fiec`rui echipament [i mijloc
în parte. Rigidizarea se realizeaz` prin dispunerea personalului [i mijloacelor în vehicule
blindate sau \n alte locuri protejate, precum [i asigurarea protec]iei vehiculelor f`r` blindaj
sau a altor mijloace neprotejate. Aceasta implic` o îmbinare armonioas` a m`surilor pasive
de protec]ie cu cele active. M`surile privind securitatea opera]iilor sunt esen]iale atât pentru
protec]ia sistemului de comand` [i control în ansamblu, cât [i pentru cea a fiec`rui mijloc
individual. Dispunerea dispersat` a mijloacelor electronice contribuie la reducerea amprentei
electromagnetice a for]elor [i, implicit, la mic[orarea riscurilor de detectare.
Modularizarea ~ proiectarea modular` a sistemului de comand` [i control ofer`
flexibilitate în desf`[urarea [i întrebuin]area acestuia. Comandantul dimensioneaz` sistemul
de comand` [i control în func]ie de misiune [i ordon`, tot \n func]ie de situa]ia concret`
[i tipul misiunii, desf`[urarea numai a elementelor solicitate. În func]ie de evolu]ia situa]iei,
sistemului de comand` [i control i se pot adùga noi module \n vederea dezvolt`rii acestuia.
În cazul \n care elementele sistemului de comand` [i control sunt dispuse dispersat, viabilitatea
acestuia cre[te, iar \n momentul \n care instalarea este întrunit`, se realizeaz` o mare
aglomerare de personal în punctele de comand`.
Capacitatea ~ un sistem de comand` [i control solicit` capacit`]i suficiente pentru
managementul informa]iilor, în scopul asigur`rii de informa]ii relevante, necesare for]elor
pentru a ac]iona eficient. Managementul informa]iilor presupune prelucrarea [i transmiterea
oportun` a informa]iilor, produselor informative, ordinelor etc. c`tre toate for]ele care au nevoie
de acestea.
Viabilitatea ~ un sistem de comand` [i control trebuie s` fie fiabil, robust, flexibil
[i, totodat`, viabil, cel pu]in la nivelul for]ei pe care o deserve[te. Sistemele de comunica]ii
cu topologie distribuit` [i mijloacele specifice de rezerv` satisfac în mare parte aceste cerin]e.
Comandantul trebuie s` urm`reasc` organizarea [i desf`[urarea sistemului de comand`
[i control, astfel încât performan]ele acestuia, în condi]ii de stres, s` se degradeze treptat
[i nu în mod catastrofal. Sistemul de comand` [i control trebuie s` se adapteze, în func]ie
de nivelul de degradare sau de întrerupere a comunica]iilor, la aceste cerin]e.
B`taia ~ sistemul de comand` [i control solicit` sisteme informa]ionale, cu b`taie
suficient` a mijloacelor de comunica]ii, pentru a interconecta toate comandamentele
cu care comandantul trebuie s` comunice, cu cele ale for]elor din afara zonei de responsabilitate,
precum [i cu cele na]ionale.
Mobilitatea ~ sistemul de comand` [i control trebuie s` fie la fel de mobil ca întreaga
for]`. Unele elemente ale sistemului de comand` [i control, în special acelea care asigur`
leg`tura unor for]e speciale, trebuie s` aib` un nivel de mobilitate mai ridicat.
41
Controlul spectrului electromagnetic ~ o mic` parte din spectrul electromagnetic
este alocat, la nivel interna]ional, pentru utilizare în domeniul militar. În timpul opera]iilor
întrunite, managementul frecven]elor este deosebit de complex, chiar [i în condi]ii de mediu
obi[nuite. Trebuie avut \n vedere faptul c` utilizarea eficient` a spectrului de frecven]e alocat
[i disponibil poate deveni critic` \n men]inerea continuit`]ii în func]ionare a sistemelor de comunica]ii.
Interoperabilitatea ~ \n cadrul opera]iilor întrunite [i multina]ionale, sistemele
informa]ionale trebuie s` fie compatibile [i interoperabile. Sistemele informa]ionale militare
trebuie s` lucreze cu sistemele comerciale (de stat [i private), în special în opera]iile multina-
]ionale [i de stabilitate.
Sprijinul logistic ~ un sistem de comand` [i control eficient integreaz` [i faciliteaz`
o coordonare strâns` între comandant [i planificatorii logisticii pentru lupt`. Dezvoltarea tehno-
logiei informa]iei [i comunica]iilor îmbun`t`]e[te cunoa[terea situa]iei logistice [i asigur`
cì de leg`tur` necesare sprijinului logistic oportun.
Personalul [i instruirea ~ cel mai important element al sistemului de comand`
[i control este personalul care \l ajut` pe comandant [i exercit` controlul în numele sù.
Personalul din cadrul sistemului de comand` [i control cuprinde statul major, loc]iitorul
comandantului [i înlocuitorii la comand`. Alte elemente ale sistemului de comand` [i control
au rolul de a deservi întregul personal din comandament [i pe comandant. Eficien]a sistemului
de comand` [i control depinde de caracteristicile [i limitele naturii umane.
Instruirea competent` din punct de vedere tactic [i tehnic a liderilor [i echipelor
care \i sprijin` este esen]ial` pentru eficien]a sistemului de comand` [i control. Nici m`car
cea mai înalt` tehnologie nu poate sprijini comanda [i controlul, dac` personalul nu este
foarte bine instruit. Digitizarea spa]iului de lupt` aduce, în prima faz`, cerin]e [i mai serioase
privind instruirea. Tehnicile, procedurile [i metodologiile de instruire trebuie adaptate
în permanen]` evolu]iilor doctrinei [i tehnologiei. Comandan]ii trebuie s` se asigure
c` desf`[oar` o instruire eficient` [i adecvat` liderilor [i echipelor de lucru.
Managementul informa]iilor cuprinde informa]iile relevante [i sistemele
informa]ionale. Realiz`rile din tehnologia informa]iei îmbun`t`]esc capacit`]ile de mana-
gement informa]ional.
În primul rând, conectivitatea crescut` a sistemelor informa]ionale permite transmiterea
pe scar` larg` a informa]iilor, asigurându-se astfel leg`turi directe pentru transmiterea,
simultan`, a datelor primare de la senzori multipli la mai multe e[aloane, precum [i a informa]iilor
prelucrate din teatrul de opera]ii sau de la nivel na]ional, c`tre for]ele desf`[urate.
În al doilea rând, managementul informa]iilor implic` fuziunea acestora, în condi]iile
în care provin de la o multitudine de surse. Dezvolt`rile din domeniile senzorilor,
microprocesoarelor [i mijloacelor de comunica]ii asigur` cre[terea capacit`]ilor pentru
recunoa[terea [i supravegherea oportun` [i detaliat` pe spa]ii largi. Atât sursele militare,
cât [i cele nemilitare asigur` date din care rezult` informa]ii relevante. Informa]iile din surse
publice pot contribui în mod semnificativ la realizarea produselor informative sau pot,
de asemenea, s` ofere am`nunte \n leg`tur` cu situa]ia [i mediul.
Sistemele informa]ionale cuprind echipamente [i mijloace auxiliare care colecteaz`,
prelucreaz`, stocheaz`, afi[eaz` [i disemineaz` informa]ii, includ re]elele de calculatoare
(echipamente tehnice [i produse software), re]elele de comunica]ii, politicile [i procedurile
de utilizare a acestora.
42
Scopul lor principal este acela de a facilita elaborarea oportun` [i precis` a deciziilor,
precum [i aplicarea acestora prin prelucrarea [i gestionarea informa]iilor. Nici un sistem
de comand` [i control nu poate func]iona f`r` sisteme informa]ionale. Acestea din urm`
influen]eaz` în mod direct modul în care comandan]ii comunic` între ei, precum [i felul
\n care statul major realizeaz` managementul informa]iilor. De asemenea, permit
comandan]ilor s` vad` [i s` în]eleag` situa]ia din zona de responsabilitate, s` comunice
inten]iile lor [i s` transmit` informa]ii relevante în interiorul [i în afara zonei de responsabilitate.
Sistemele informa]ionale pot sprijini simultan evolu]iile opera]ionale curente [i situa]iile
de urgen]` viitoare. Sistemele informa]ionale eficiente, militare [i nemilitare, ajut` statele
majore s` asigure informa]ii relevante în timp oportun [i la locul potrivit, pentru a putea
astfel decide [i ac]iona efectiv.
Sistemele informa]ionale asigur` infrastructura care permite comandan]ilor s` gestioneze
informa]iile [i s` acceseze multiple surse de informa]ii. Acestea sunt cele care \i ajut`
pe comandan]i [i statele majore în elaborarea deciziilor, monitorizarea situa]iei curente
prin intermediul imaginii opera]ionale comune, integrarea [i sincronizarea opera]iilor,
coordonarea eforturilor comandamentelor subordonate, superioare, vecine, ale unit`]ilor
sprijinite [i primite ca înt`rire, coordonarea sprijinului întrunit, interconectarea sistemelor
de senzori cu cele de armament [i actualizarea automat` a parametrilor ]intelor, modelarea
mediului informa]ional prin opera]ii informa]ionale defensive [i ofensive.
Sistemele informa]ionale integrate pe orizontal` [i vertical` faciliteaz` succesul la nivel
tactic [i operativ în opera]ii întrunite [i multina]ionale.
Re]elele de calculatoare moderne ofer` noi capacit`]i în sprijinul procesului
de elaborare a deciziilor. Acestea pot asigura comandan]ilor date de înalt` calitate, colecteaz`
rapid, atât pe orizontal`, cât [i pe vertical`. Multitudinea de op]iuni ofer` comandan]ilor
capacitatea de a vizualiza cre[terea situa]iei din perspectiv` cantitativ`, calitativ`
[i a profunzimii, permi]ându-le astfel s` anticipeze tot mai multe situa]ii noi ale adversarului,
oferindu-i un avantaj, s` transforme informa]iile în cuno[tin]e [i în]elegere, s` imagineze situa]iile
viitoare [i mai degrab` s` dezvolte variante de ac]iune mult mai eficient decât s` reac]ioneze
necorespunz`tor [i s` fie surprins \n momentul \n care se produc noi evenimente.
Re]elele de comunica]ii asigur` principalele interac]iuni între comandan]i
[i cei care influen]eaz` sau execut` deciziile acestora. Comunica]iile moderne le asigur`
comandan]ilor informa]ii în timp aproape real, în conformitate cu cerin]ele de precizie
[i oportunitate ale acestora. Exist` patru principale mijloace de comunicare: contactul
personal, ofi]erii de leg`tur`, transferul de documente [i schimbul de date.
Contactul personal poate fi realizat nemijlocit între comandan]i [i subordona]i, pe cale
nemijlocit sau prin sistemele informa]ionale. electronic`.
Contactul personal nemijlocit este cea mai eficient` Ofi]erii de leg`tur` sunt utiliza]i de c`tre
metod`, dar este, de asemenea, o mare consuma- comandan]i pe timpul derul`rii opera]iilor, precum
toare de timp. Contactul personal prin mijloacele [i în activitatea normal` de zi cu zi, pentru a facilita
sistemelor informa]ionale se asigur` prin comunica]ii comunica]iile dintre unit`]i, p`strarea libert`]ii
de voce [i teleconferin]` video. Comunica]iile de voce de ac]iune [i men]inerea flexibilit`]ii. Ofi]erii
se realizeaz` prin diverse mijloace tehnice: terminale de leg`tur` transmit, pe lâng` ordine, [i alte infor-
telefonice, re]ele radio de lupt`, linii radioreleu ma]ii privind situa]ia general`, prin interpretarea
multicanal, sisteme de satelit. Teleconferin]a [i explicarea acesteia.
video reprezint` un mod eficient de a comunica Transferul de documente poate avea loc
inten]iile [i ordinele de ac]iune, extinde contactul prin curieri, serviciul po[tal [i facsimil. Comandantul
43
poate utiliza curieri atunci când toate celelalte reduse, cum ar fi schemele, graficele, textele
categorii de mijloace de comunica]ii nu mai func]io- de câteva pagini.
neaz` sau când persoana care transmite docu- Schimbul de date se realizeaz`, în prezent,
mult mai rapid [i mai eficient decât în trecut. Acesta
mentul este un ofi]er de leg`tur`. Serviciul po[tal
cuprinde traficul formal, mesajele text, traficul
se utilizeaz` atunci când acesta este disponibil neoficial, facsimil [i po[t` electronic`, transferul
[i \n cazul \n care timpul pe care \l are la dispo- între bazele de date [i datele de pozi]ionare/naviga]ie.
zi]ie, pentru transmiterea documentelor, este De[i toate aceste metode sunt utile, comuni-
suficient. Facsimilul este eficient pentru ca]iile de voce [i schimbul de date r`mân principalele
transmiterea documentelor de dimensiuni metode de transmitere a informa]iilor.
Sistemele informa]ionale [i activit`]ile de management informa]ional
au rol primordial în desf`[urarea eficient` a activit`]ilor de management al informa]iilor.
În prezent, ofi]erii de stat major care se concentreaz` asupra situa]iei militare a inamicului
[i trupelor proprii, desf`[oar` activit`]i de management al informa]iilor. Personalul specializat
în managementul informa]iilor [i, în special, personalul antrenat din sistemul de comand`
[i control realizeaz` o supervizare dinamic` a activit`]ilor care urm`resc satisfacerea
cerin]elor de informa]ii relevante pentru comandant.
Colectarea informa]iilor se realizeaz` prin utilizarea informa]iilor despre mediu,
a celor provenite din activit`]ile de cercetare, supraveghere [i recunoa[tere, precum [i din rapoarte
[i mesaje de la trupele proprii. Sistemele informa]ionale moderne ofer` comandan]ilor
acces la informa]ii disponibile pe Internet [i din surse întrunite [i multina]ionale. Acestea permit
sistemului de comand` [i control s` monitorizeze mai multe surse dintr-o arie foarte larg`
[i pe timp îndelungat, ceea ce duce la cre[terea operativit`]ii [i preciziei în realizarea imaginii
opera]ionale comune spa]iului de lupt`.
Prelucrarea informa]iilor sistemele informa]ionale automatizeaz` func]iile
mecanice [i de rutin` de prelucrare a informa]iilor deoarece echipamentele tehnice moderne
le realizeaz` mult mai eficient decât personalul. Aceast` capacitate ofer` ofi]erilor de stat
major posibilitatea de a se concentra pe activit`]i de înalt nivel intelectual, cum ar fi analiza
[i evaluarea, care solicit` cunoa[tere [i ra]ionament. Automatizarea a produs mari progrese
în prelucrarea informa]iilor, dar factorul uman a r`mas cel mai eficient element în determinarea
importan]ei [i fuziunea informa]iilor.
Afi[area informa]iilor sistemele informa]ionale eficiente prezint` informa]iile
în forma solicitat` de c`tre comandan]i, astfel: imagini fixe [i în mi[care (video), grafic`
color, scheme, h`r]i digitale, dialogul cu baza de date.
Stocarea informa]iilor capacit`]ile de stocare ale sistemelor informa]ionale
includ echipamente tehnice [i produse software pentru introducerea datelor în baza de date
[i reg`sirea lor la nevoie. Produsele software moderne permit stocarea datelor pe mai multe
echipamente interconectate care formeaz` bazele de date distribuite.
Diseminarea informa]iilor este realizat` cu u[urin]` în interiorul [i în afara zonei
de responsabilitate. De[i aceast` func]ie este realizat` prin mijloace de comunica]ii, ea este
implementat` [i în re]elele de calculatoare. Pentru distribuirea informa]iilor sistemele
de comunica]ii realizeaz` urm`toarele func]ii: digitizarea, compresia [i transmiterea
multimedia cu utilizarea unor benzi de frecven]e largi [i mijloace cu înalt` eficien]`; criptarea
[i asigurarea securit`]ii multinivel a informa]iilor; gestionarea re]elelor informa]ionale
cu software evoluat care aloc` dinamic capacit`]ile de transmitere la cerere, asigur` rutarea,
alegerea traseelor, [i transferul optim al informa]iilor. Pentru distribuirea informa]iilor
44
pot fi utilizate [i sisteme informa]ionale comerciale, cum ar fi re]ele de comunica]ii, sistemele
de sateli]i, receptoarele în sistemele de pozi]ionare global`, software de aplica]ii, re]elele
de [tiri interna]ionale, bazele de date cu acces public etc.
Procedurile sunt standarde [i instruc]iuni detaliate care descriu modul de ac]iune
pentru îndeplinirea misiunilor. O procedur` începe cu un eveniment [i se încheie cu un produs
care, la rândul sù, poate fi evenimentul de ini]iere a unei noi proceduri. În sistemele de comand`
[i control exist` dou` tipuri de proceduri: doctrinare [i de operare permanente. Procedurile
pot cre[te competen]a organizatoric` prin îmbun`t`]irea eficien]ei în activitatea de stat major
[i m`rirea ritmului de lucru. Acestea pot fi deosebit de utile în coordonarea activit`]ilor
de stat major pentru îndeplinirea misiunilor repetitive, a[a cum sunt unele din cele
ce se desf`[oar` în punctul de comand`.
Procedurile doctrinare. Deoarece unele doctrine au caracter de direc]ionare
[i de aplicare obligatorie a prevederilor este normal s` se stabileasc` un set de principii
care s` se aplice împreun` cu metodele de asigurare a puterii de lupt`. Doctrinele sunt cele
care ghideaz` utilizarea procedurilor \n vederea rezolv`rii problemelor [i transmit concluziile
[i înv`]`mintele din opera]iile desf`[urate anterior în spa]iul de lupt`. Acestea constituie
punctul de plecare pentru elaborarea procedurilor specifice. Doctrinele nu pot fi aplicate
în mod rigid, ci se interpreteaz` [i se adapteaz` situa]iilor concrete.
Exist` proceduri doctrinare atât pentru exercitarea comenzii, cât [i pentru cea a controlului.
Procesul de elaborare a deciziilor reprezint` una dintre aceste proceduri. Procedurile
doctrinare asigur` punctul de plecare al dezvolt`rii procedurilor de operare permanente.
Proceduri de operare permanente. O procedur` de operare permanent`
reprezint` un set de instruc]iuni care se refer` la acele caracteristici ale opera]iilor
care conduc spre o procedur` definit` sau standardizat`, f`r` pierderea eficien]ei în activitatea
respectiv`. Aceste proceduri se aplic` pân` se primesc ordine care stipuleaz` alte modalit`]i
de ac]iune. Procedurile de operare permanente standardizeaz` activit`]ile de rutin` sau repetitive,
f`r` s` solicite implicarea comandantului [i asigur` o baz` comun` de în]elegere a acestor
activit`]i. Aceste proceduri se aplic` majorit`]ii activit`]ilor de rutin`. Ele trebuie s` fie u[or
de citit, de în]eles [i de înv`]at. Procedurile de operare permanente asigur` urm`toarele
avantaje: simplific` elaborarea ordinelor de lupt`, îmbun`t`]esc în]elegerea reciproc`
[i lucrul în echip`, sincronizeaz` activit`]ile de stat major [i stabilesc tehnici de elaborare
a deciziilor, inclusiv în cazul constrângerilor de timp.
Echipamentele [i mijloacele auxiliare cuprind toate mijloacele de sprijin
ale comenzii [i controlului, altele decât cele din compunerea sistemelor informa]ionale.
Ele trebuie s` satisfac` cerin]ele fiziologice ale personalului privind ad`postirea, odihna,
igiena, hr`nirea [i asigurarea cu ap`. Echipamentele auxiliare care sprijin` sistemul de comand`
[i control cuprind mijloacele de transport [i de mentenan]`, ad`posturile, echipamentele
medicale [i de logistic` pentru personal [i mijloacele tehnice.
În corela]ie cu sistemul de comand` [i control, un mijloc auxiliar reprezint` o structur`
sau o loca]ie care asigur` un mediu de lucru optim. Acestea pot fi: corturi, vehicule blindate,
autovehicule (camioane [i remorci) sau o combina]ie a acestora. Aceste mijloace asigur`: protec]ia
comandantului, a statului major [i a echipamentelor din sistemele informa]ionale; un loc
central de unde comandantul [i statul major pot vedea informa]iile relevante [i de unde
comandan]ii subordona]i le pot ob]ine; un loc de adunare pentru activit`]i comune; afi[area
45
informa]iilor pentru comandant [i statul major, dar [i pentru distribuirea public` a acestora
prin pres`.
Organizarea pentru comand` [i control. Organizarea este un instrument
important pentru comand` [i control. În func]ie de modul în care comandantul organizeaz`
sistemul de comand` [i control, execu]ia poate fi simplificat` sau complicat`. Organizarea
eficient` \i oblig` pe comandan]i s` cunoasc` [i s` aplice fundamentele [i principiile organiz`rii
la nivelul comenzii [i controlului, cum s` structureze statul major [i cum s` asigure continuitatea
comenzii [i controlului. Elementul organizatoric de baz` al comenzii [i controlului este punctul
de comand`.
Deciziile organizatorice definesc lan]ul de comand` (rela]iile de comand` [i sprijin)
[i structura organizatoric` pentru misiune. Ambele elemente afecteaz` comanda [i controlul.
Organizarea comenzii [i controlului trebuie s` urm`reasc` crearea unit`]ii de comand`,
un volum rezonabil al activit`]ii de control, echipe închegate pentru îndeplinirea misiunilor
[i distribuirea eficient` a informa]iilor.
Punctul de comand` este structura de baz` a comandamentului, ce are ca scop
realizarea comenzii [i controlului pe tot parcursul desf`[ur`rii opera]iilor.
Un punct de comand` este o structur` de comandament în cadrul c`reia comandantul
[i statul major î[i desf`[oar` activitatea. Acestea se organizeaz` în a[a fel încât s` asigure
flexibilitatea necesar` pentru a satisface cerin]ele care deriv` din schimbarea situa]iei
[i a tipului de opera]ie.
Cele mai multe puncte de comand` func]ioneaz` în conexiune direct` cu analiza
[i conducerea opera]iilor în curs de desf`[urare, planificarea opera]iilor viitoare sau sprijinului
for]ei. Cele mai multe func]ii care contribuie nemijlocit la îndeplinirea acestor misiuni
cuprind: elaborarea [i distribuirea ordinelor de ac]iune, managementul informa]iilor,
men]inerea ritmului de elaborare a estim`rilor de c`tre statul major, controlul [i analiza
opera]iilor, administrarea punctului de comand`, asigurarea securit`]ii, organizarea pentru
opera]ii, men]inerea ritmului de desf`[urare a opera]iilor.
Organizarea punctelor de comand` presupune, de asemenea, [i luarea în considerare
a urm`toarelor elemente: realizarea echilibrului între misiuni [i resurse, stabilirea responsa-
bilit`]ii func]ionale [i a autorit`]ii, e[alonarea deplas`rii, men]inerea continuit`]ii comunica]iilor
pe timpul deplas`rii, organizarea [i antrenarea personalului din punctele de comand`
din timp de pace pentru r`zboi.
Continuitatea comenzii [i controlului. Comandantul trebuie s` organizeze
sistemul de comand` [i control pentru a asigura func]iile, misiunile [i responsabilit`]ile
comenzii [i controlului, luând în calcul atât activitatea sa, cât [i cea a statului major. Continuitatea
comenzii [i controlului vizeaz` atât durata în timp, cât [i extensia la zona de responsabilitate.
Aceasta impune dou` cerin]e majore: existen]a unui comandant desemnat [i apt s` exercite
comanda, precum [i organizarea sistemului de comand` [i control care s` permit` exercitarea
continu` a autorit`]ii. Continuitatea depinde de raionul de instalare [i de e[alonarea
mijloacelor de rezerv` [i redundante, de timpul necesar pentru transferul comenzii la alt
punct de comand`, de efectul oboselii asupra comandamentului etc. E[alonarea elementelor
punctelor de comand` presupune instalarea a minimum de resurse înaintate [i men]inerea
46
majorit`]ii mijloacelor în adâncimea dispozitivului operativ pentru a fi protejate împotriva
detec]iei [i atacurilor inamice. De asemenea, este necesar` cre[terea redundan]ei sistemelor
de comunica]ii.
Managementul timpului joac` un rol deosebit de important în asigurarea continuit`]ii
comenzii [i controlului. Managementul eficient al timpului cuprinde anticiparea timpilor
de reac]ie ai inamicului [i trupelor proprii, elaborarea deciziilor [i diseminarea informa]iilor
de execu]ie, asigurând suficient timp la dispozi]ia unit`]ilor subordonate pentru a ac]iona
eficient. Acesta contribuie la cre[terea agilit`]ii în ac]iune permi]ând comandantului s` câ[tige
[i s` men]in` ini]iativa, s` men]in` sau s` reduc` ritmul desf`[ur`rii ac]iunilor militare.
Managementul timpului implic` planificarea [i organizarea sistemului de comand`
[i control \n lucrul neîntrerupt pentru lungi perioade de timp, ceea ce presupune organizarea
lucrului personalului de stat major pentru perioade de 24 de ore.
*
Sistemele de comand` [i control, precum [i sistemele informa]ionale pe care le con]in,
se afl` într-o perioad` de tranzi]ie. Noile sisteme de comand` [i control vor interconecta
nemijlocit comandan]ii cu sistemele de senzori [i cele de armament. Comandan]ii vor recep]iona
imaginea opera]ional` comun` în timp real, vor avea sisteme pentru elaborarea deciziilor
în timp scurt, în raport cu schimb`rile rapide ale situa]iilor [i vor putea s` r`spund`
instantaneu la apari]ia unor noi amenin]`ri. Procesul de elaborare a deciziilor se va transforma
dintr-unul secven]ial, centrat pe activitatea statului major [i pe cea de planificare, într-unul
ce se desf`[oar` simultan la mai multe e[aloane, centrat pe activitatea comandantului [i orientat
spre execu]ia misiunilor.
Digitizarea spa]iului de lupt` va m`ri capacitatea comandan]ilor [i a statelor majore
de a schimba informa]ii. To]i comandan]ii vor avea acces la o singur` imagine opera]ional`
comun`, asigurat` de o baz` de date integrat`, adaptat` fiec`rui e[alon [i cerin]elor
informa]ionale specifice, disponibil` [i pe timpul deplas`rii. În]elegerea distribuit` [i simultan`
a situa]iei opera]ionale va permite integrarea [i sincronizarea planurilor de ac]iune ale marilor
unit`]i, de la toate e[aloanele ierarhice [i din toate categoriile de for]e armate.
BIBLIOGRAFIE
1. JP 3-0, Doctrine for Joint Operations, Department of Defense, Washington, DC, 2001.
2. JP 6-0, Doctrine for Command, Control, Communications and Computer (C4) Systems Support to Joint
Operations, Department of Defense, Washington, DC, 1995.
3. FM 3-0, Operations, Department of the Army, Washington, DC, 2001.
4. FM 6-0, Mission Command: Command and Control of the Army Forces, Department of the Army,
Washington, DC, 2003.
5. Command, Army Doctrine Publication 2, Chief of General Staff, London, 1995.
47
R~ZBOIUL INFORMA}IONAL
~ clarific`ri conceptuale ~
Colonel Dumitru LUNGU
L
ipsa unei defini]ii univoce a r`zboiului informa]ional este vizibil` \n toat`
literatura de specialitate. Colonelul Owen Jensen, vorbind despre evolu]ia
[i utilizarea conceptului de r`zboi informa]ional, a spus c`, de[i Alvin
[i Heidi Toffler au prezentat originile acestui tip de r`zboi, nici un specialist nu i-a stabilit
\nc` principiile, iar A . Cebrowski a spus c` serviciile [i numeroasele agen]ii ale Pentagonului
care trebuie s` se preg`teasc` pentru r`zboiul informa]ional nu s-au pus de acord
asupra defini]iei conceptului. Aproape fiecare persoan` care scrie despre r`zboiul informa]ional
\nt#mpin` aceea[i dificultate. S-au formulat, bine\n]eles, mai multe defini]ii care seam`n`
\ntre ele. Dar, faptul c` aproape fiecare persoan` care scrie despre r`zboiul informa]ional
se simte obligat` s`-l defineasc` demonstreaz` c` nu exist` \nc` un concept clar.
Scriitorii din domeniul militar vorbesc de r`zboiul informa]ional \n termeni de domina]ie
informa]ional` asupra unui inamic, ceea ce corespunde ideii de men]inere [i de aplicare
a unei mai bune \n]elegeri a situa]iei de lupt`.
Speciali[tii \n strategie vorbesc despre r`zboiul informa]ional ca fiind urm`toarea
paradigm` a r`zboiului modern [i citeaz` g#nditori militari, de la Sun Tz\ la Clausewitz,
[i exemple, de la Xenofon la R`zboiul din Golf. Conceptul de domina]ie informa]ional`
este utilizat pentru a se referi la identificarea centrelor de gravitate ale inamicului
\mpotriva c`rora for]a poate fi mai bine aplicat`, \mpiedic#nd inamicul s`-[i cunoasc`
punctele critice, slabe.
|n sf#r[it, s-a vorbit despre r`zboiul informa]ional ca atac sau ap`rare, adesea la nivel
na]ional, dar nu \ntotdeauna \n domeniul telecomunica]iilor [i al re]elelor de computere.
Ideea central` a acestor discu]ii este vulnerabilitatea unor astfel de re]ele la penetr`ri,
exploat`ri [i degrad`ri; exagerarea acestor ac]iuni din cauza dependen]ei de astfel de re]ele
a ]`rilor dezvoltate [i posibilit`]ile de aplicare ale unor astfel de ac]iuni de r`zboi, crize,
concuren]a interna]ional` [i activit`]i criminale.
Exist` numeroase defini]ii date r`zboiului informa]ional, fiecare \ncercare de definire
reflect#nd, mai mult sau mai pu]in, o anumit` preocupare a celui ce \ncearc` definirea,
pentru un anumit domeniu al artei militare, a aplica]iilor tehnice, a diploma]iei, a economiei,
a psihologiei etc.
48
Prezent`m, spre cuno[tin]`, o parte dintre aceste defini]ii, con]inutul acestora denot#nd,
pe de o parte, aria larg` de interpret`ri [i \n]elegere a conceptului [i, pe de alt` parte,
str`dania de a descoperi noi sensuri ale acestuia.
R`zboiul informa]ional reprezint` totali- |n sens larg, r`zboiul informa]ional este
tatea ac]iunilor la nivel tactic, operativ [i strategic unul dintre tipurile de contram`suri ale r`zboiului
pe timp de pace, criz`, escaladare a crizei [i a conflic- rece dintre dou` state, adoptate [i pe timp de pace,
tului, care folosesc mijloace informa]ionale pentru respectate nu doar de c`tre for]ele armate,
atingerea obiectivelor proprii1. ci [i de c`tre popula]ie pentru a asigura stabilitatea
R`zboiul informa]ional reprezint` ansamblul sistemelor administrative, a sistemelor de control
ac]iunilor \ntreprinse \n scopul ob]inerii supe- al produc]iei, al controlului [tiin]ific, al controlului
riorit`]ii informa]ionale, \n sprijinul strategiei militare cultural etc. Acesta este sensul \n care securitatea
na]ionale, prin afectarea informa]iei [i a sistemelor informa]ional` a individului, a societ`]ii [i a statului
informa]ionale ale adversarului, men]in#nd [i protej#nd este \n]eleas` \n mod uzual. |n sens restr#ns,
propriile sisteme [i informa]ii2. r`zboiul informa]ional reprezint` unul dintre tipurile
R`zboiul informa]ional reprezint` orice de activit`]i, opera]ii, ac]iuni militare (sau preg`tiri
ac]iuni destinate exploat`rii, deterior`rii, anihil`rii \n vederea desf`[ur`rii acestora) care are ca scop
sau distrugerii informa]iilor [i func]iilor informa- realizarea unei superiorit`]i fa]` de adversar, sub
]ionale ale adversarului; asigurarea propriei protec]ii forma eficien]ei, perfec]ion`rii [i fiabilit`]ii
contra acestor ac]iuni; realizarea propriilor func]ii informa]iei primite, a prelucr`rii [i a elabor`rii
informa]ionale3. am`nun]ite a deciziilor administrative6.
R`zboiul informa]ional exist` la convergen]a Trebuie s` se fac` o distinc]ie \ntre sintagma
activit`]ilor [i proceselor informative (intelligence), r`zboiul erei informa]ionale [i r`zboiul informa-
activit`]ilor de suport (logistic`), a proceselor de baz` ]ional, deoarece multe lucr`ri trateaz` r`zboiul
[i a proceselor de comand` [i control4. informa]ional [i progresele din sfera tehnologiei
R`zboiul informa]ional este o cale de rezolvare informa]ionale \n acela[i mod. R`zboiul erei informa-
a conflictului \ntre p`r]i opuse. Scopul unei p`r]i ]ionale utilizeaz` tehnologia informa]ional` ca mijloc
este de a c#[tiga [i a men]ine superioritatea de realizare a unei economii de timp [i de for]e,
informa]ional` fa]` de cealalt` parte. Acest lucru \n cazul opera]iilor militare. |n cele din urm`, r`zboiul
este realizat prin exercitarea influen]elor erei informa]ionale va afecta toate ac]iunile de lupt`.
informa]ional-psihologice [i informa]ional-tehnice Prin contrast, r`zboiul informa]ional vede informa]ia
asupra unui sistem de luare a deciziilor unei na]iuni \ns`[i ca un domeniu aparte, ca o arm` puternic`,
[i asupra structurilor resurselor sale informa]ionale, dar [i ca un obiectiv lucrativ. Informa]ia este \n conti-
ca [i prin distrugerea sistemului de control al adver- nuare independent` de tehnologie. Cu toate acestea,
sarului [i a structurilor resurselor sale informa- tehnologia erei informa]ionale transform` o posibi-
]ionale cu ajutorul armelor nucleare sau al armelor litate teoretic` \ntr-un fapt real: manipularea direct`
[i produselor electronice5. a informa]iei de care dispune adversarul7.
1
Rona Thomas, analist politico-militar, \n Richard D., Special Report on R.I., &rdquo, Computer
Security Journal, vol. 11, nr. 2, 1996.
2
Libicki Martin, What is Information Warfare ?, &rdquo, National Defense University Press, ACIS 3,
Washington DC, 1995.
3
Libicki Martin, Dominant Battlespace Knowledge: The Winning Age, &rdquo, National Defense
University Press, 1995.
4
Dr. Signori D., \n Jensen O., Information Warfare: Principles of Third Wave War, &rdquo, Airpower
Journal, 1994.
5
Academia Statului Major General rus.
6
Aprecierea \i apar]ine unui analist civil din Ministerul rus al Ap`r`rii.
7
Cornerstone of Information Warfare.
49
|n aprecierea unora dintre speciali[tii no[tri, r`zboiul informa]ional este definit drept
modalitatea prin care o societate, organiza]ie, individ, adapta]i sau nu noului val
informa]ional, caut` prin toate mijloacele s` de]in` superioritatea informa]ional`
[i s` afecteze informa]iile adversarilor, partenerilor, procesele [i sistemele informa]ionale,
\n paralel cu ac]iunile pe care le \ntreprind pentru a-[i ap`ra propriile procese [i sisteme
informa]ionale.
O interesant` [i cuprinz`toare defini]ie, dat` de analistul politic Thomas Rona,
vine s` cuprind` \n con]inutul ei amploarea [i momentele r`zboiului informa]ional,
care reprezint` totalitatea confrunt`rilor la nivel tactic, operativ [i strategic peste \ntregul
spectru al p`cii, crizei, escalad`rii crizei, conflictului, r`zboiului, termin`rii r`zboiului,
reconstruc]iei, derulate \ntre p`r]i, adversari sau inamici, folosind mijloace informa]ionale
pentru atingerea obliectivelor proprii.
A[adar, de[i conceptual, r`zboiul informa]ional nu are o defini]ie universal acceptat`,
\ncerc`rile ca atare ofer` o anumit` coeren]` unor activit`]i care, pur [i simplu, s-au dezvoltat
p#n` la nivel de sistem. Se poate vorbi despre r`zboiul informa]ional ca fiind o form`
de r`zboi nou`, dac` avem \n vedere mijloacele sale, [i, \n acela[i timp, veche, dac` ne referim
la conceptele pe care le are la baz` (filozoful chinez Sun Tz\ vorbea acum 25 de secole
despre viclenie, despre arta de a \n[ela, despre necesitatea de a \mpiedica adversarul
s` evalueze corect o anumit` situa]ie. |ntr-un mod asem`n`tor se exprima [i Machiavelli,
\n secolul XV, c#nd descria, \n Prin]ul sau \n Arta r`zboiului, calit`]ile omului de stat,
ale Prin]ului care, \nainte de toate, este un conduc`tor militar ce trebuie s` aib` o natur`
egoist`, calculat`, [ireat`, care s` [tie s` simuleze, s` disimuleze etc.).
Multe defini]ii ale r`zboiului informa]ional, date \n \ncercarea de a circumscrie con]inutul
[i caracteristicile acestui concept, pun accentul pe faptul c` aceast` form` de r`zboi se bazeaz`
pe ac]iuni defensive sau ofensive, care fac parte dintr-o strategie deopotriv` cuprinz`toare
(care presupune nu doar o serie de mijloace tehnice, ci [i un ansamblu de opera]ii,
care s` \mbine tehnicile cu informa]iile de]inute \n func]ie de scopul avut \n vedere), ac]iuni
care s` asigure ob]inerea unui avantaj, a unei superiorit`]i informa]ionale fa]` de adversari
sau chiar fa]` de alia]i.
|n domeniul militar, r`zboiul informa]ional se prezint` ca un aisberg din care nu se vede
dec#t v#rful, esen]ialul r`m#n#nd ascuns, \nv`luit \n secret.
R`zboiul informa]ional reprezint` ansamblul ac]iunilor \ntreprinse \n scopul ob]inerii
superiorit`]ii informa]ionale, \n sprijinul strategiei militare na]ionale, afectarea informa]iei
[i a sistemelor informa]ionale ale adversarului, cu men]inerea [i protec]ia propriilor sisteme
[i informa]ii.
R`zboiul informa]ional \nseamn` orice ac]iune destinat` anihil`rii, exploat`rii,
deterior`rii sau distrugerii informa]iilor [i func]iilor informa]ionale ale inamicului: asigurarea
propriei protec]ii contra acestor ac]iuni; fructificarea propriilor func]ii informa]ionale8.
8
For]ele Aeriene ale SUA.
50
R`zboiul informa]ional poate \nsemna, \n acela[i timp, opera]ii de lupt` \n spa]iul
tehnologiei de v#rf \n care ambele p`r]i folosesc mijloacele tehnologiei informa]iei,
echipament sau sisteme care sunt rivale pentru a ob]ine puterea, controlul [i folosirea
informa]iei. R`zboiul informa]ional este lupta \n spa]iul de asalt [i al comenzii opera]ionale
pentru a culege informa]ii [i pentru a proteja informa]ia proprie; pentru suprimarea
sau neutralizarea informa]iei; pentru a \n[ela [i pentru a depista o \n[el`ciune [i pentru
a distruge [i pentru a proteja de distrugere informa]ia [i sursele ei9.
Pentru a sintetiza, putem spune c` verbele care se potrivesc cel mai bine \n a rezuma
aceste defini]ii sunt: a capta, a transmite, a trata rapid o informa]ie, a \mpiedica adversarul
s` fac` acela[i lucru, a denatura, a dezinforma.
R`zboiul informa]ional prezint` o mare diversitate de scopuri, cì [i mijloace [i genereaz`
o multitudine de efecte, extrem de diferite. Natura deosebit de complex` a r`zboiului
informa]ional este definit` de urm`torii factori: imposibilitatea preciz`rii cu exactitate
a adversarilor; multitudinea de ]inte; inexisten]a unor limit`ri spa]iale; inexisten]a
unor metode rapide de remediere a disfunc]ionalit`]ilor; inexisten]a unor limit`ri de natur`
politic`; utilizarea unei tehnologii relativ simple, relativ ieftine [i larg r`sp#ndit`; nevoia
tot mai mare de informa]ii; inexisten]a unor limit`ri de natur` geografic`; imposibilitatea
stabilirii unor responsabilit`]i clare [i precise.
R`zboiul informa]ional este \nso]it de noi mijloace de ac]iune/influen]are care eludeaz`
puterea militar` conven]ional` [i grani]ele statelor. Multe dintre aceste mijloace ac]ioneaz`
direct la nivelul comenzii [i al controlului, al voin]ei, al informa]iei, precum [i asupra elementelor
esen]iale ale infrastructurii statale.
Elementul esen]ial al r`zboiului informa]ional \l constituie evitarea r`zboiului conven]ional,
a producerii de victime [i pagube prin utilizarea acestor noi mijloace aflate la grani]a dintre starea
conven]ional` de r`zboi [i starea conven]ional` de pace. Acesta vizeaz`, mai ales, influen]area
func]ion`rii sistemelor [i nu distrugerea lor, evolu#nd de la stadiul de violen]` organizat`
la stadiul de influen]are ostil`.
Formele ac]iunilor informa]ionale sunt legate de atitudinea dominant` a uneia dintre for]ele
[i mijloacele angajate \n conflict, adoptat` pentru un anumit timp, precum [i modul
de \ntrebuin]are a acestuia \n confruntarea cu adversarul, c`ruia \i sunt caracteristice
anumite elemente, cum ar fi: ini]iativa \n ac]iune; scopurile urm`rite; caracterul ac]iunilor;
natura [i valoarea for]elor angajate; procedee de ac]iune dominante pentru surclasarea
mijloacelor adverse.
Sunt admise, ca forme de baz` ale r`zboiului informa]ional, ofensiva [i defensiva.
|n func]ie de strategiile de atac/ap`rare construite [i de armele informa]ionale utilizate,
se poate spune c` r`zboiul informa]ional (ofensiv [i defensiv) cuprinde urm`toarele
componente:
r`zboiul de comand` [i control ~ este forma exclusiv militar` a r`zboiului infor-
ma]ional [i are menirea s` anihileze comanda [i sistemele de comand`-control
9
Wang Baocun [i Li Fei Information Warfare.
51
ale unui adversar prin integrarea opera]iilor psihologice, a securit`]ii opera]iilor,
a inducerii \n eroare, a r`zboiului electronic [i a distrugerii fizice; \n al]i termeni,
are menirea s` anihileze capul [i g#tul adversarului;
r`zboiul bazat pe informa]ii (intelligence) ~ const` \n proiectarea, protec]ia
[i anihilarea sistemelor care con]in suficiente cuno[tin]e pentru a domina un spa]iu
de conflict;
r`zboiul electronic ~ utilizeaz` tehnologie electronic` [i tehnici criptografice pentru
domina]ia spa]iului electromagnetic;
r`zboiul psihologic ~ utilizeaz` informa]ia pentru a modifica atitudinile [i op]iunile
amicilor, neutrilor [i ale adversarilor ;
r`zboiul hackerilor ~ const` \n atacuri pasive [i active, cu software malign asupra
sistemelor informatice;
r`zboiul \n sfera informa]iilor economice ~ urm`re[te blocarea sau canalizarea
informa]iilor \n scopul ob]inerii suprema]iei economice;
r`zboiul \n spa]iul realit`]ii virtuale ~ este, \n prezent, un punct de acumulare
al scenariilor futuriste, al cercet`rilor fundamentale [i tehnologice.
|n func]ie de scopul urm`rit, r`zboiul informa]ional poate fi purtat:
pentru informa]ie ~ presupune managementul unei cantit`]i importante de informa]ii;
prin intermediul informa]iei ~ vizeaz` transmiterea mesajului dorit sau neutralizarea
mesajului adversarului;
\mpotriva informa]iei ~ const` \n protejarea informa]iilor \mpotriva posibilelor
manipul`ri.
Ast`zi, ne afl`m \ntr-o lume \n care r`zboiul evolueaz`, se afirm` pe mai multe fronturi.
Inamicul va evolua [i el. Nu va mai fi reprezentativ teroristul \narmat cu o bomb`
artizanal`, spre exemplu, ci grupurile unite \n cyberspa]iu, care vor ataca folosind noile
arme de r`zboi viru[i, viermi [i bombe logice.
52
COMANDA {I CONTROLUL FOR}ELOR
|N TIMPUL MISIUNILOR DE APQRARE COLECTIVQ
General de brigad` Ioan CIUPEI
C
onform condi]iilor stabilite, structura militar` integrat` include for]ele armate
puse la dispozi]ia NATO de c`tre ]`rile membre participante. Aceste for]e
sunt clasate, la ora actual`, \n trei categorii: For]ele de reac]ie imediat`
[i rapid`, For]ele principale de ap`rare [i For]ele de \nt`rire.
For]ele de reac]ie imediat` [i rapid` sunt compuse din for]e terestre, aeriene [i maritime
polivalente [i extrem de mobile, men]inute la un \nalt nivel de preg`tire, [i disponibile,
\n termen scurt, pentru a asigura o reac]ie militar` prompt` \n cazul unei crize.
For]ele principale de ap`rare includ for]e terestre, aeriene [i maritime active [i de rezerv`,
capabile s` asigure descurajarea inamicului [i ap`rarea \n fa]a amenin]`rii cu for]a sau \n cazul
unei agresiuni.
For]ele de \nt`rire au diferite niveluri de preg`tire [i de disponibilitate [i pot fi trimise
ca \nt`riri \n orice regiune a spa]iului de responsabilitate a NATO, \n scopul descuraj`rii,
al gestion`rii crizelor sau al ap`r`rii.
Potrivit Manualului NATO, aceste for]e se mai \mpart \n for]e care se afl` sub comanda
operativ` sau controlul operativ al unui comandament strategic, \n caz de necesitate
[i \n conformitate cu procedurile specificate sau la date prestabilite, [i \n for]e pe care statele
membre au convenit s` le treac` sub comanda operativ` a unui comandament strategic,
\n caz de necesitate, la o dat` ulterioar`1.
Trebuie s` preciz`m c` no]iunile de comand` [i control se refer` la natura autorit`]ii
exercitate de c`tre comandan]ii militari asupra for]elor armate care le sunt puse la dispozi]ie.
Utilizate \n context interna]ional, aceste for]e nu au, \n mod obligatoriu, acelea[i implica]ii
ca \ntr-un cadru strict na]ional. Atunci c#nd pun la dispozi]ia NATO for]e armate, statele
membre trebuie s` fac` distinc]ia \ntre comanda operativ` [i controlul operativ [i procedeele
de efectuare a opera]iunilor [i de administrare a for]elor, procedee aflate \n responsabilitate
na]ional` [i sub control na]ional.
|n general, cea mai mare parte a for]elor NATO r`m#n sub comand` na]ional` deplin`,
p#n` \n momentul \n care sunt puse la dispozi]ia Alian]ei pentru o opera]iune specific`,
decizia fiind luat` la nivel politic. Ca excep]ii de la aceast` regul` putem enumera: personalul
statelor majore integrate din cadrul diverselor sedii ale NATO, elemente ale structurii
de ap`rare antiaerian` integrat`, anumite unit`]i de telecomunica]ii, for]ele navale
permanente, precum [i alte elemente ale For]elor de reac]ie ale Alian]ei.
Pe timpul particip`rii la misiuni de ap`rare colectiv` pentru ap`rarea Rom#niei sau a altor
state membre ale NATO, gruparea multina]ional` constituit` din armatele ]`rilor membre
53
ale NATO execut` o opera]ie aliat` \ntrunit` (Allied Joint Operation). La asemenea opera]ii
de lupt` armat` pot participa: for]ele comandate (Command Forces), care se afl` \nc` din timp
de pace sub comand` opera]ional` (Operational Command) sau sub control opera]ional
NATO (Operational Control); for]ele subordonate operativ (Assigned Forces), care sunt prev`zute
pentru ac]iuni sub controlul NATO, [i for]ele care sunt prev`zute pentru ac]iuni viitoare
(Earmarked Forces), sub comanda NATO, [i care vor \nt`ri for]ele angajate ini]ial.
|n ceea ce prive[te ap`rarea colectiv`, structura militar` de comand` [i control trebuie
s` ofere cadrul organiza]ional [i ac]ional pentru ap`rarea teritoriului ]`rilor membre ale NATO,
prin descurajarea oric`rui act poten]ial de agresiune \mpotriva Alian]ei, iar \n cazul \n care
s-ar putea produce, totu[i, un atac, s` opreasc` \naintarea agresorului [i s` garanteze
independen]a statului aliat vizat.
Structura militar` de comand` a NATO va \ndeplini cerin]ele ap`r`rii colective
prin respectarea urm`toarelor principii: natura strict defensiv` a Alian]ei, exprimat`
prin disponibilitatea [i preg`tirea for]elor statelor membre ale NATO; continua transformare,
bazat` pe flexibilitate [i mobilitate; dezvoltarea [i permanentizarea multina]ionalit`]ii
structurilor [i a misiunilor comune, axate pe solidaritatea [i coeziunea Alian]ei, ceea ce
va descuraja, probabil, inten]iile de rena]ionalizare a politicii de ap`rare; efortul colectiv,
pe baza c`ruia to]i membrii NATO beneficiaz` de imensele avantaje ale ap`r`rii colective
din punctul de vedere al politicului, al factorului militar [i al resurselor.
Oportunitatea ca NATO s` poat` aborda \ntregul spectru de misiuni militare, care necesit`
comand` [i control multifunc]ionale [i multina]ionale, ... a impus instituirea, [i pentru
ap`rarea colectiv`, a unei for]e operative, multifunc]ionale (interarme) [i multina]ionale
(combinate), organizat` (CJTF) pe sarcini [i misiuni specifice2.
Imperativul major al dezvolt`rii fiec`rei particip`ri na]ionale la structura militar`
de comand` a NATO const` \n necesitatea specializ`rii acesteia \n func]ie de misiuni.
|n felul acesta, NATO va putea ac]iona eficient \n \ntreaga gam` de misiuni, sarcini [i st`ri,
\n mod deosebit \n ceea ce prive[te ap`-rarea colectiv`. Pentru conducerea nemijlocit`
a ac]iunilor militare se poate crea o structur` integrat` de comand`, format` din coman-
damente strategice [i regionale3. Comanda [i controlul for]elor pe timpul particip`rii
la misiuni de ap`rare colectiv` se vor exercita la nivel strategic, operativ [i tactic, \n conformitate
cu normele Alian]ei [i legisla]ia rom#n` \n vigoare (figura 1).
La nivel na]ional, conducerea opera]ional` a ac]iunilor \ntrunite se va exercita de c`tre
Comandamentul Militar Strategic, subordonat direct Consiliului Suprem de Ap`rare a }`rii.
Pentru aceasta, Comandamentului Militar Strategic i se vor subordona toate comanda-
mentele care exercit` conducerea opera]ional`, de nivel operativ [i tactic.
La nivel strategic, comanda [i controlul se vor face de c`tre Comandamentul NATO
desemnat de Consiliul Nord-Atlantic, la propunerea Consiliului Militar.
La nivel operativ, conducerea opera]ional` a for]elor na]ionale se va executa de c`tre
Comandamentul Opera]ional |ntrunit (tip corp de armat`) pe teritoriul na]ional sau de c`tre
un comandament multina]ional desemnat, prin armonizarea deciziilor politico-militare
ale statului rom#n cu cele ale NATO, iar la nivel tactic, de c`tre comandamentele opera]ionale
(tip divizie), de c`tre cele na]ionale sau din compunerea for]ei multina]ionale.
Comandantul e[alonului operativ r`spunde de elaborarea Planului de campanie
[i a Planului de opera]ie, precum [i de conducerea nemijlocit` a for]elor angajate pe timpul
54
Opinii Argumente Certitudini Perspective
Autoritatea na]ional` de conducere Autoritatea NATO desf`[ur`rii opera]iilor.
Pentru \ndeplinirea
Parlament Pre[edinte Comandamentul Aliat obiectivelor generale,
pentru Opera]ii
(ACO – Allied Command comandantul for]elor
Ministerul Ap`r`rii Consiliul Suprem Operations)
stabile[te obiectivele
Na]ionale de Ap`rare a }`rii
Comandamentul
intermediare,
de For]e |ntrunite succesiunea abord`rii
Statul Major General Comandamentul (JFCs – Joint Forces
Militar Strategic Commands) lor, precum [i for]ele
[i mijloacele repartizate.
Comandamentul Comandamentul Comandamentul El poate re]ine la dispo-
Comandamentul - Component`
Opera]ional
|ntrunit (tip C.A.)
Logistic
|ntrunit
Transmisiunilor a For]ei |ntrunite zi]ia sa comanda [i con-
(JFCs – Joint Forces trolul direct al unor
Comandamentul Component Commands)
Comandamentul
For]elor Terestre Opera]ional (tip D.)
for]e care nu se afl`
\n responsabilitatea
Comandamentul
Opera]ional comandan]ilor subordo-
Aerian Principal
na]i, dar care ac]ioneaz`
Comandamentul
Opera]ional Naval
\n folosul opera]iei
[i care au misiuni
Figura 1: Conducerea For]elor Armate ale Rom#niei
pe timpul particip`rii la ap`rarea colectiv`
specifice.
Dup` transferul de autoritate, coordonarea efectiv` a ac]iunii for]elor multina]ionale
revine \n totalitate comandamentelor de tip CJTF, autorit`]ile na]ionale de conducere av#nd
numai obliga]iile stabilite prin acordurile \ncheiate Comandament Comandamentele
(figura 2). na]ional statelor coali]iei
Conducerea [i controlul \n opera]iile multina- Centrul de Coordonare

]ionale de lupt` armat` pentru ap`rare colectiv` al Coali]iei
se realizeaz` prin aranjamente de comand`, For]e
For]e na]ionale din statele coali]iei
care presupun o serie de activit`]i, structuri [i rela]ii
Legend`
speciale menite s` armonizeze efortul comandan]ilor Coordonare Comand` [i control
[i al statelor majore multina]ionale \n vederea Adaptare dup` Doctrina pentru opera]iile \ntrunite
\ndeplinirii misiunilor. multina]ionale, Bucure[ti, 2001, p. 130.
Figura 2: Structura de comand`
Conducerea opera]ional` \n opera]iile paralel` a Coali]iei
multina]ionale are la baz` urm`toarele principii (cu coordonare central`)
generale: desemnarea [i acceptarea unui singur comandant; contingentul na]ional trebuie
s` se afle sub comand` [i control deplin opera]ional, administrativ [i logistic; contingentul
na]ional trebuie comandat de un comandant na]ional [i trebuie s` \[i men]in` integritatea;
comandantul contingentului accept` comanda [i controlul opera]ional al comandantului
For]ei, dup` transferul de autoritate (TOA).
Transferul de autoritate se face pe baza documentelor oficiale care institu]ionalizeaz`
participarea for]elor na]ionale \n cadrul unei for]e \ntrunite multina]ionale, acestea fiind: mandatul
Consiliului de Securitate al ONU; scrisoarea/acordul Secretarului general al NATO privind
solicitarea particip`rii unor contingente na]ionale la for]a \ntrunit` multina]ional`, adresat
conducerii politico-militare na]ionale; hot`r#rea Parlamentului Rom#niei privind aprobarea
55
particip`rii unor for]e na]ionale la opera]ii \ntrunite multina]ionale; Acordul privind statutul
for]elor (SOFA); aranjamentele de comand` la nivelul for]ei \ntrunite multina]ionale.
Stabilirea aranjamentelor de comand` [i control condi]ioneaz` utilizarea eficient`
[i sprijinirea for]elor dislocate \n zona de opera]ii pentru opera]iile de lupt` armat`.
|n conducerea [i executarea misiunilor de ap`rare colectiv` se aplic` urm`toarele principii
specifice:
Unitatea de comand` Integrarea comenzii
conducerea opera]iilor de lupt` armat` multina- structura de comand` trebuie s` asigure ac]iunea
]ionale este rezultatul deciziilor colective luate de c`tre concentrat` a capacit`]ilor militare ale for]elor angajate;
guvernele suverane \n cadrul Alian]ei; baza deciziilor comandamentele sunt constituite, de regul`,
o reprezint` scopurile [i interesele comune; pe domenii func]ionale;
organizarea specific` pentru misiune va impune,
se realizeaz` prin \nvestirea cu autoritatea
uneori, constituirea comandamentelor potrivit parti-
necesar` a unui singur comandant, pentru a conduce
cularit`]ilor situa]iei [i va fi stabilit` de c`tre autori-
[i a coordona ac]iunile for]elor [i mijloacelor; rela]iile tatea de comand` superioar`;
de comand` prin care aceast` autoritate se realizeaz` integrarea comandamentelor este \nt`rit`
sunt determinate, \n principal, de compunerea for]ei printr-un lan] clar de comand`.
\ntrunite multina]ionale; pentru asigurarea unit`]ii Descentralizarea
de comand`, comandantul desemnat va de]ine responsabilitatea unui comandant al For]ei
controlul opera]ional asupra tuturor for]elor \n cadrul \ntrunite multina]ionale pentru \ndeplinirea misiunii
zonei de opera]ii. este indivizibil`;
Continuitatea comenzii descentralizarea implic` posibilitatea deleg`rii
asigur` unitatea de comand` pe durata de autoritate c`tre subordona]i, ace[tia av#nd responsa-
opera]iilor de lupt` armat` multina]ionale; bilitatea de a ac]iona \n sprijinul inten]iilor coman-
autoritatea de comand` ierarhic superioar`, dantului superior.
Cooperarea [i \n]elegerea reciproc`
pe baza consult`rii cu comandantul for]ei, trebuie
reprezint` condi]ii esen]iale pentru ob]inerea
s` stabileasc` o succesiune a transmiterii comenzii;
succesului \n]elegerea reciproc` a particularit`]ilor
pentru situa]iile opera]ionale neprev`zute, [i disponibilit`]ilor partenerilor asigur` fundamentul
comandantul for]ei multina]ionale trebuie s` stabi- cooper`rii [i al \ncrederii; au la baz` aplicarea comun`
leasc` un element de comand` alternativ. a doctrinei \ntrunite;
Structura de comand` clar` [i bine definit` gradul de standardizare [i de interoperabilitate
structura sistemului de comand` [i control asigur` eficien]a cooper`rii [i a \n]elegerii reciproce
este [i trebuie s` fie ierarhic`. a ac]iunii \ntrunite multina]ionale.
Comanda multina]ional` necesit` existen]a unui sistem C4I viabil [i eficient, interconectat
la toate nivelurile. Capacitatea de a exercita conducerea [i controlul sau de a func]iona
\n cadrul multina]ional reprezint` cerin]e indispensabile pentru comandamentele [i structurile
de comand` militare implicate \n preg`tirea [i desf`[urarea opera]iilor de lupt` armat`
pentru ap`rarea colectiv`.
BIBLIOGRAFIE
1. Manualul NATO, editat de Biroul de Informa]ii [i Pres` al NATO, Bruxelles, Belgia, 2001, p. 159.
2. General de brigad` (r.) prof. univ. dr. Constantin Oni[or, G#ndirea [i practica strategic` privind
ap`rarea colectiv`, \n revista Impact strategic, nr. 3-4/2003, p. 100.
3. Colonel prof. univ. dr. Ion Irimia, Ap`rarea na]ional` - Ap`rarea colectiv`, \n Buletinul Universit`]ii
Na]ionale de Ap`rare, nr. 4/2003, p. 232.
56
INFLUENTA
, CONDITIILOR
, OPERATIVE
ASUPRA MANAGEMENTULUI FRECVENTELOR
,
Locotenent-colonel Valentin BECHERU
C
omanda [i controlul ac]iunilor militare moderne ar fi de neconceput f`r` sisteme
de transmisiuni performante, capabile s` asigure comunica]ii diversificate [i sigure
în întreaga fâ[ie de opera]ii a marii unit`]i operative de arme întrunite.
Din considerente de fiabilitate [i mobilitate, ponderea principal` a echipamentelor utilizate
pentru leg`turi în sistemele de transmisiuni moderne o de]in echipamentele a c`ror func]ionare
se bazeaz` pe propagarea undelor electromagnetice [i care necesit` una sau mai multe
frecven]e de lucru.
Tehnica [i tehnologia contemporan` au permis ca, în ultimele decenii, s` ia amploare
mijloacele de transmisiuni numerice (digitale), care le înlocuiesc pe cele analogice,
oferind servicii de comunica]ii moderne, în timp real, unui num`r foarte mare de utilizatori
afla]i în sta]ionare sau în mi[care [i, de asemenea, permit [i comunicarea între ace[tia.
Adoptarea structurii distribuite a sistemului de transmisiuni în concordan]` cu standardele
EUROCOM [i cu cele ale NATO, precum [i realizarea criteriilor de performan]` prev`zute
permit asigurarea unor leg`turi continue [i stabile pentru toate marile unit`]i [i unit`]ile
din fâ[ia de opera]ii, independent de locul acestora în cadrul dispozitivului operativ,
de serviciile pe care le solicit` (telefonie, facsimil, date, conferin]`, eventual videoteleconferin]`)
[i de gradul impus de protec]ie a informa]iilor.
Func]ionarea corect` a sistemului de transmisiuni al marii unit`]i operative nu poate fi
asigurat` f`r` ca, o dat` cu documentele de planificare, s` fie elaborate [i cele care privesc
managementul frecven]elor [i asigurarea compatibilit`]ii electromagnetice între toate mijloacele
electronice bazate pe propagarea undelor electromagnetice existente în fâ[ia de opera]ii.
O mare importan]` a dobândit studiul compatibilit`]ii electromagnetice între sta]iile de emisie
[i cele de recep]ie dispuse pe spa]ii restrânse (punct de comand` mobil, autosta]ii, aeronave
etc.), situa]ie ce se întâlne[te [i la aparatura de transmisiuni din armata noastr`, realitate
care creeaz` \ns` mari greut`]i la reparti]ia frecven]elor.
Managementul spectrului presupune, în primul rând, alegerea frecven]elor optime
de lucru atât pentru mijloacele electronice ale sistemului de transmisiuni, cât [i pentru
cele din sistemele de radionaviga]ie, radioloca]ie, senzori etc.
Rezult` c`, datorit` implica]iilor sale \n func]ionarea numeroaselor mijloace de lupt`,
managementul frecven]elor trebuie s` constituie o component` primordial` a conducerii
[i controlului ac]iunilor militare, care vizeaz`: reparti]ia spectrului [i a frecven]elor;
actualizarea [i gestionarea bazei de date pentru management; rezolvarea interferen]elor;
57
analiza componentei spectrale a mijloacelor [i a grupurilor de mijloace tehnice; stabilirea
[i actualizarea listei cu frecven]ele restric]ionate/interzise.
Managementul frecven]elor pentru mijloacele de transmisiuni trebuie s` ]in` seama
de un num`r însemnat de factori operativi, tactici [i tehnici care influen]eaz` esen]ial
aceast` activitate [i care condi]ioneaz` calitatea frecven]elor repartizate.
Condi]iile operative din fâ[ia de opera]ii a fiec`rei mari unit`]i influen]eaz` toate activit`]ile
de comand` [i control desf`[urate, precum [i procesele informa]ionale aferente în care
este implicat [i sistemul de transmisiuni. Consider c` acele condi]ii operative pot fi clasificate
\n externe [i/sau interne, în raport cu sistemul de transmisiuni al marii unit`]i. |n continuare
recurgem la prezentarea influen]ei acestor factori.
Condi]iile externe se refer` la cele care sunt stabilite sau se produc în afara marii unit`]i
operative de arme întrunite [i care privesc: locul [i rolul marii unit`]i operative în cadrul
dispozitivului strategic; misiunea primit`, l`rgimea [i adâncimea fâ[iei de opera]ii;
forma opera]iei (ofensiv`, ap`rare) ce urmeaz` a fi desf`[urat`; con]inutul dispozi]iei
pentru comunica]ii [i informatic` a e[alonului superior, frecven]ele radio [i radioreleu
interzise pe timpul opera]iei marii unit`]i de arme întrunite; mijloacele electronice
ale e[alonului superior [i ale armelor (inclusiv cele din re]eaua de transmisiuni permanent`)
dispuse în fâ[ia de opera]ii; mijloacele electronice ale celorlalte elemente ale sistemului
na]ional de ap`rare (Ministerul de Interne, Serviciul Rom#n de Informa]ii etc.) aflate în fâ[ia
de opera]ii, misiunile acestora [i locul în dispozitiv; re]elele radio, radioreleu, de radionaviga]ie
[i televiziune publice [i guvernamentale care trebuie s` func]ioneze în fâ[ia de opera]ii
a marii unit`]i.
Analizând succint aceste condi]ii, rezult` c`, atunci când marea unitate operativ` se g`se[te
pe o direc]ie principal` de ac]iune [i este în contact nemijlocit cu inamicul, amploarea
sistemului de transmisiuni, respectiv num`rul de frecven]e de lucru necesare vor fi mai mari,
iar schimbarea lor se va face la intervale mai scurte de timp, ceea ce influen]eaz` negativ
procesul de reparti]ie a frecven]elor.
Misiunea primit`, l`rgimea [i adâncimea fâ[iei de opera]ii, precum [i valoarea
for]elor primite în sprijin determin` orientarea [i dezvoltarea pe anumite direc]ii a re]elelor
de transmisiuni sta]ionare [i mobile, corela]ia dintre num`rul de abona]i sta]ionari
[i cei afla]i în mi[care, necesarul de frecven]e pentru magistralele radioreleu organizate
[i pentru re]elele radio mobile sau de campanie.
Forma de lupt` (ofensiv`, ap`rare) influen]eaz` amploarea sistemului de transmisiuni,
dinamica instal`rii [i strângerii acestuia, ritmul de schimbare a frecven]elor de lucru în func]ie
de ac]iunile de r`zboi electronic ale inamicului, de dinamica pierderilor în mijloace electronice
[i de echipamentele capturate de la inamic care pot fi folosite în re]elele proprii.
O influen]` hot`râtoare asupra procesului de reparti]ie a frecven]elor radio [i radioreleu
o are num`rul de frecven]e interzise de c`tre e[alonul superior, diferen]iat, pe gamele
de lucru ale mijloacelor electronice pentru transmisiuni, precum [i dispunerea acestora
în benzile de frecven]e. Cu cât num`rul de frecven]e interzise este mai mare [i sunt dispuse
mai grupat în cadrul benzilor alocate, cu atât posibilit`]ile de reparti]ie optim` a frecven]elor
de lucru [i calitatea acestora sunt mai puternic influen]ate. Afectarea, prin frecven]ele
interzise, a num`rului de frecven]e la dispozi]ia marii unit`]i operative complic` procesul
de asigurare a compatibilit`]ii electromagnetice, întrucât se reduce baza de selec]ie din gamele
58
utilizate [i apare necesitatea repet`rii unora dintre frecven]ele repartizate, cu implica]ii
mari asupra calit`]ii leg`turii în unele re]ele [i direc]ii.
Func]ionarea, în fâ[ia de opera]ii a marii unit`]i operative, a unor mijloace electronice
ale e[alonului superior [i a marilor unit`]i (unit`]i) de sprijin, precum [i cele ale celorlalte
elemente ale sistemului na]ional de ap`rare influen]eaz` în mare m`sur` managementul
frecven]elor, întrucât frecven]ele de lucru ale acestora trebuie s` fie exceptate de la reparti]ie,
iar prin modul de dispunere în teren complic` procesul de realizare a compatibilit`]ii
electromagnetice.
Din analiza efectuat` rezult` c` influen]a condi]iilor operative externe asupra manage-
mentului frecven]elor este important` [i, de aceea, trebuie studiat` cu aten]ie [i inclus`
în programele de management sub forma unor condi]ii logico-matematice specifice.
Elementele esen]iale, de natur` operativ`, ce influen]eaz` managementul frecven]elor
pentru echipamentele tehnice ale sistemului de transmisiuni se g`sesc cu prec`dere în cadrul
marii unit`]i operative, fiind determinate mai ales de: structura marii unit`]i operative,
a marilor unit`]i [i a unit`]ilor subordonate [i a for]elor de sprijin; dotarea marii unit`]i operative
[i a subordona]ilor acesteia cu mijloace tehnice de transmisiuni; structura dispozitivului
operativ adoptat pentru îndeplinirea misiunii primite [i a deciziei comandantului; manevra
de for]e [i de mijloace pentru constituirea dispozitivului operativ [i pe timpul execut`rii
opera]iei; structura sistemului de comand` [i control al marii unit`]i operative, al marilor
unit`]i [i al unit`]ilor subordonate, dispunerea în teren a punctelor de comand` [i planul
de deplasare a acestora pe timpul ducerii opera]iei, precum [i existen]a re]elelor locale
de calculatoare [i necesit`]ile informa]ionale ale acestora; volumul traficului necesar pentru
func]ionarea sistemului de comand` [i control al marii unit`]i operative [i caracteristicile
acestuia (date, mesaje); structura sistemului de transmisiuni pentru opera]ie [i dispunerea
în teren a mijloacelor radioreleu [i radio ale acestuia [i distan]ele la care trebuie asigurat`
leg`tura; regimul de schimbare a frecven]elor în fiecare zi a opera]iei, respectiv num`rul
de variante utilizate în decurs de 24 de ore; ac]iunile de r`zboi electronic în zona de opera]ii
a marii unit`]i operative.
Structura marii unit`]i operative [i a unit`]ilor subordonate determin` sistemul punctelor
de comand` [i a centrelor de transmisiuni aferente, precum [i volumul traficului necesar
pentru comand` [i control.
Suma traficului pentru marile unit`]i [i unit`]ile din structur` trebuie s` poat` fi suportat`
de c`tre sistemul de transmisiuni cu structura distribuit` nu numai pe timpul cât acestea se g`sesc
în raioanele de dispunere, ci [i pe timpul ducerii opera]iei.
Structura influen]eaz` num`rul de re]ele radio de campanie destinate pentru leg`tura
direct`, precum [i distribu]ia abona]ilor pe re]elele radio mobile, ceea ce influen]eaz`,
implicit, [i necesarul de frecven]e care trebuie repartizate pentru func]ionarea acestora.
Dotarea cu mijloace tehnice de transmisiuni a marii unit`]i operative [i a marilor unit`]i
tactice (unit`]i) subordonate constituie una dintre cele mai importante condi]ii ce se va avea
în vedere la organizarea managementului frecven]elor. Tipurile mijloacelor electronice,
b`taia lor, benzile de frecven]e utilizate [i regimurile de lucru influen]eaz` modul de atribuire
a frecven]elor, urmând a fi prev`zute într-o form` corespunz`toare în programele
pentru management.
59
Structura dispozitivului operativ adoptat pe baza deciziei comandantului determin`
[i structura sistemului de transmisiuni, mai ales în condi]iile când, la marea unitate operativ`
respectiv`, din cauza pierderilor, nu se poate instala integral un sistem distribuit (tip gr`tar).
În aceast` situa]ie, magistralele radioreleu vor fi orientate pe direc]iile de dispunere [i deplasare
a marilor unit`]i [i a unit`]ilor din dispozitiv, ceea ce u[ureaz` efectuarea cercet`rii electronice
de c`tre inamic, dar, din punctul de vedere al managementului, solicit` un num`r mai redus
de frecven]e de lucru. Întrucât pe direc]iile principale de ofensiv` sau de interzis se vor concentra
efective numeroase, pe spa]ii mai mici, compatibilitatea electromagnetic` a acestora se va asigura
cu mai mult` greutate, o aten]ie deosebit` acord#ndu-se elimin`rii, prin program [i prin modul
de dispunere în teren, a interferen]elor dintre echipamente.
Manevra de for]e [i de mijloace în cadrul dispozitivului operativ are o importan]`
semnificativ` pentru managementul frecven]elor, întrucât echipamentele radio [i radioreleu
se pot g`si oriunde în fâ[ia de opera]ii, ceea ce impune repartizarea de frecven]e nerepetabile
[i f`r` posibilit`]i de interferen]` cu oricare dintre echipamentele aflate în zona prin care
se efectueaz` manevra.
Compatibilitatea electromagnetic` dintre sta]iile radio din re]elele de campanie
ale e[aloanelor aflate în mi[care [i cele din re]elele mobile trebuie s` fie studiat` în detaliu
prin programul de management al frecven]elor, care trebuie s` repartizeze numai frecven]e
ce nu produc interferen]e [i intermodula]ii.
Organismele interna]ionale de specialitate (ITU R) recomand` ca intermodula]iile
dintre frecven]ele emi]`toarelor (FE) [i frecven]ele receptoarelor (FR), în func]ie de banda
de trecere a receptorului (W), s` fie calculate cu urm`toarele formule:
intermodula]ii în cazul a dou` semnale:
ordinul trei ....................... 2FE1 FE2 = FR ± W
ordinul cinci ..................... 3FE1 2FE2 = FR ± W
ordinul [apte .................... 4FE1 3FE2 = FR ± W
intermodula]ii în cazul a trei semnale:
ordinul trei ....................... FE1 FE2 + FE3 = FR ± W
ordinul cinci ..................... 2FE1 2FE2 + FE3 = FR ± W
3FE1 FE2 FE3 = FR ± W
ordinul [apte .................... 2FE1 3FE2 + 2FE3 = FR ± W
3FE1 3FE2 + FE3 = FR ± W
4FE1 2FE2 + FE3 = FR ± W
Perturba]iile din mediul înconjur`tor pot avea o influen]` însemnat` at#t asupra compati-
bilit`]ii electromagnetice a mijloacelor electronice din unit`]ile în curs de deplasare,
c#t [i asupra celor aflate în sta]ionare în cadrul dispozitivului operativ.
Pentru determinarea acestora este necesar s` se fac` m`sur`tori de câmp electromagnetic
pe baza c`rora s` se elaboreze diagramele cu nivelurile de perturba]ii [i identificarea surselor
principale de bruiaj reciproc în radiofrecven]` care trebuie evaluate în procesul de analiz`
a compatibilit`]ii electromagnetice.
Întrucât perturba]iile reciproce sunt cele care degradeaz` por]iuni însemnate din gamele
de frecven]`, trebuie studiate cu aten]ie, înc` din timp de pace, condi]iile concrete care duc
la generarea lor, care au în vedere mai ales: dispunerea echipamentelor în autospeciale
60
[i centre de transmisiuni, cantitatea [i categoriile de emi]`toare, tipurile de modula]ii utilizate,
nivelurile de putere, tipurile de anten` [i regimul de lucru al emi]`toarelor.
Structura sistemului de comand` [i control al marii unit`]i operative [i al marilor unit`]i
(unit`]i) tactice subordonate, materializat` prin dispunerea în teren a punctelor de comand`,
determin` [i organizarea re]elelor de transmisiuni interioare ale acestora în cadrul
c`rora sunt instalate atât centre de transmisiuni, cât [i re]ele de calculatoare ale c`ror
echipamente se pot perturba reciproc. Influen]a perturbatoare a tehnicii de calcul asupra
mijloacelor electronice radio [i radioreleu din apropierea acestora este mai însemnat`
decât cea care se produce în sens invers. Întrucât aceste perturba]ii nu pot fi eliminate
pe baza calculelor de compatibilitate, eliminarea lor se poate realiza numai prin m`suri
organizatorice.
Volumul traficului necesar pentru func]ionarea sistemului de comand` [i control influen]eaz`
indirect [i managementul frecven]elor, necesitând ca, pentru mijloacele radio [i radioreleu
care efectueaz` un trafic mai mare [i cu categorie de secret mai ridicat`, s` se repartizeze
frecven]e de lucru de foarte bun` calitate [i în num`r mai mare, pentru a se putea schimba
mai des, contribuind, astfel, [i la asigurarea securit`]ii comunica]iilor.
Pe ansamblu, structura sistemului de transmisiuni al fiec`rei mari unit`]i sau unit`]i
influen]eaz` nemijlocit [i hot`râtor managementul frecven]elor pentru e[aloanele respective,
dispunerea în teren a centrelor de transmisiuni din re]elele de sprijin trebuind s` fie incluse
în algoritmul [i programul de reparti]ie ca elemente ce influen]eaz` selec]ia frecven]elor
de lucru. În cazul atribuirii frecven]elor pentru magistralele radioreleu dintre centrele
de transmisiuni (de sprijin [i ale punctelor de comand`), criteriile operativ-tactice trebuie s` fie
completate cu condi]iile tehnice stabilite de firmele furnizoare de echipamente, ]inându-se seama,
totodat`, [i de concluziile exploat`rii curente a acestor mijloace.
Regimul de schimbare a frecven]elor radio [i radioreleu pentru mijloacele tehnice dispuse
în întreaga fâ[ie de opera]ii constituie un criteriu de baz` pentru managementul frecven]elor.
|n situa]ii deosebite, din considerente de mascare radio [i pentru ascunderea schimb`rilor
produse în dispozitivul operativ, nu se admit atribuiri de frecven]e numai pentru o anumit`
mare unitate tactic` sau unitate, ci trebuie schimbate toate frecven]ele de lucru ale mijloacelor
electronice din întreaga fâ[ie de opera]ii.
Un factor operativ important care influen]eaz` hot`râtor ritmul de schimbare (num`rul
de variante) a frecven]elor în fiecare zi de lupt` îl constituie posibilit`]ile actuale ale inamicului
de a descoperi [i de a bruia lucrul mijloacelor radio [i radioreleu din sistemul de transmisiuni.
Unele armate moderne apreciaz` c`, la e[aloanele operative, sistemul de transmisiuni
poate fi descoperit de c`tre adversar, cu mijloacele actuale de cercetare, în decurs de 6-8 ore.
Aceast` situa]ie impune ca ritmul de schimbare a frecven]elor de lucru în cadrul marii unit`]i
operative de arme întrunite s` fie de 3-4 ori pe zi, ceea ce determin` ca, de fapt, managementul
frecven]elor s` fie un proces continuu [i s` ia în considera]ie, de fiecare dat`, ansamblul
factorilor operativi care \l influen]eaz`. Dintre ace[tia, cei impu[i de ac]iunile de r`zboi
electronic ale inamicului [i de constat`rile controlului radio efectuat au un impact relevant
asupra reparti]iei frecven]elor.
Sintetizând, putem formula urm`toarele concluzii: condi]iile operative, mai ales
cele interne, au un puternic impact asupra managementului frecven]elor în ac]iunile militare
61
moderne; procesul de management al frecven]elor are o arie de cuprindere din ce în ce
mai larg`, extinderea fiind direct propor]ional` cu gradul de electronizare a câmpului de lupt`;
dotarea cu mijloace de transmisiuni radio [i radioreleu a marilor unit`]i [i a unit`]ilor
condi]ioneaz` fundamental managementul frecven]elor [i, implicit, calitatea leg`turilor realizate;
întrucât luarea în considera]ie, în procesul de management, a unui num`r mare de condi]ii
operative, uneori necunoscute sau contradictorii, nu este totdeauna posibil`, se impune
ca algoritmii de atribuire a frecven]elor s` fie de larg` generalitate [i s` poat` fi aplica]i
[i atunci când nu se dispune de anumite date privind situa]ia operativ` concret`;
managementul frecven]elor s` fie extins astfel încât s` cuprind` toate caracteristicile
de lucru; datorit` distribuirii mijloacelor radio [i radioreleu pe grupe mici în întreaga fâ[ie
de opera]ii, la distan]e apreciabile unele de altele, problemele cele mai grele nu apar
în procesul propriu-zis de atribuire a frecven]elor, cât, mai ales, la transportul, în siguran]`
al acestora pân` la echipamentele tehnice interesate care trebuie s` dispun` permanent
de o variant` de frecven]e de lucru [i de cel pu]in o variant` de rezerv`; complexitatea
managementului frecven]elor impune ca acesta s` fie complet automatizat [i s` se sprijine
pe o puternic` baz` de date, iar pentru reparti]ie s` se foloseasc` metode bazate pe [iruri
de numere aleatoare, excluzându-se metodele deterministe, care sunt mai u[or de dedus
[i de utilizat de c`tre inamic pentru identificarea frecven]elor de lucru; în managementul
frecven]elor o importan]` deosebit` o au [i condi]iile tehnice de func]ionare a sta]iilor radio
[i radioreleu [i, ca urmare, caracteristicile acestora trebuie s` fie incluse în algoritmii de reparti]ie
utiliza]i; accesul la opera]iile de management al frecven]elor trebuie s` fie permis unui num`r
limitat de persoane autorizate, a c`ror activitate va fi supravegheat` permanent.
Bibliografie selectiv`
TIMOFTE, Gruia, Compatibilitatea electromagnetic` a sistemelor radioelectronice \n câmpul de lupt`
modern, Bucure[ti, Editura Academiei de |nalte Studii Militare, 1999.
TIMOFTE, Gruia, Sisteme de transmisiuni militare moderne, vol. 1 [i 2, Bucure[ti, Editura Academiei
de |nalte Studii Militare, 1997.
*** STANAG 4203 Technical Standard for Single Channel HF Radio Equipment.
*** STANAG 4212 The NATO Multi-Channel Tactical Digital Gateway Radio Relay Link Standards.
*** Spectrum Monitoring Handbook, ITU, Geneva.
62
COMANDA ,SI CONTROLUL ACTIUNILOR
,
MILITARE LA NIVEL STRATEGIC
~ sisteme tehnice de sprijin ~
Locotenent-colonel Dorin ALEXANDRESCU
S
istemul de comunica]ii strategic este constituit din ansamblul centrelor [i liniilor
de transmisiuni cu diverse destina]ii, interconectate în func]ie de misiunile,
locul [i timpul de realizare, organizate [i instalate într-o structur` determinat`,
dup` un plan unic [i func]ionând automatizat sau neautomatizat, ca un întreg. Este absolut
necesar ca sistemul de comunica]ii Sistemul strategic s` îndeplineasc` urm`-
toarele exigen]e, cu caracter opera]ional, necesare asigu-
r`rii conducerii prin sistemele de comunicatii , informa]ionale de comand`
[i control1: s` fie astfel realizat strategic încât s` nu constituie un element
întârzietor pentru e[aloanele de conducere strategic`; s` asigure compatibilitatea deplin`
cu re]elele de calculatoare ale punctelor de comand`, mai ales în ceea ce prive[te posibilit`]ile
tehnice de interconectare, viteza de transmitere a informa]iilor [i formatul datelor (comunic`ri,
mesaje); s` asigure concordan]a între volumul fluxurilor de informa]ii ce trebuie vehiculate
în timp (aproape) real [i capacitatea de transmitere a sistemului de transmisiuni, în special
la transmiterile de date; s` evite pierderea comunic`rilor (mesaje) pe timpul transmiterii
informa]iilor pe canale [i magistrale; s` men]in` autenticitatea ridicat` a informa]iilor
care circul` prin sistem; s` asigure schimbul automat de informa]ii între elementele
sistemului de transmisiuni [i cele ale re]elelor locale de calculatoare ale punctelor
de comand`; s` asigure posibilitatea conect`rii la sistemul de transmisiuni sau pe canale
directe a tuturor organelor [i surselor de informa]ii implicate în procesul de conducere
[i între care leg`tura se asigur` preponderent prin transmiteri de date; s` permit` criptarea
automat` a întregului trafic; s` asigure compatibilitatea software între re]elele de comunica]ii
[i re]elele de calculatoare.
În esen]`, sistemul de comunica]ii strategic se caracterizeaz` prin mobilitate, acoperirea
întregii suprafe]e a ac]iunilor de lupt`, recunoa[tere [i interconectarea automat` a abona]ilor,
o mare capacitate de trafic, tipuri diversificate de comunic`ri, criptarea informa]iilor, leg`turi
directe între abona]ii afla]i în sta]ionare sau mi[care, rezisten]` la cercetarea sau bruiajul
inamicului [i un înalt grad de flexibilitate [i viabilitate.
Structura func]ional` a sistemului de comunica]ii strategic cuprinde 2: re]eaua
de transmisiuni permanent` (RTP); re]eaua de transmisiuni de sprijin de campanie; re]eaua
63
de radiocomunica]ii militare; re]eaua de în[tiin]are [i alarmare; re]eaua de transmisiuni
directe sta]ionare; linii de transmisiuni directe de campanie; elemente de management,
operare [i mentenan]`; rezerve de transmisiuni. Caracterizarea succint` a acestora denot`
urm`toarele afirma]ii, relevate pe reperele structurale men]ionate.
Re]eaua de transmisiuni permanent` constituie componenta integratoare a sistemului
de comunica]ii strategic [i este format` din:
centre de comunica]ii, care, \n func]ie de rol, pot fi:
centre de comunica]ii principale au cea mai dezvoltat` echipare tehnic`,
fiind interconectate cu centrele vecine prin trei sau mai multe linii magistrale
de 34Mbps;
centre de comunica]ii de tranzit au rolul de a prelungi linia magistral` dintre
dou` centre de comunica]ii principale între care nu se asigur` leg`tura direct`,
f`r` a permite accesul abona]ilor;
centre de comunica]ii de tranzit cu acces dup` cum rezult` [i din denumire,
au rol asem`n`tor cu cele prezentate anterior, îns` permit accesul abona]ilor;
centre de comunica]ii cu acces concentreaz` liniile de interconectare cu centrele
de transmisiuni ale punctelor de comand`;
centre de comunica]ii sta]ionare permit conectarea punctelor de comand`
în re]ea.
linii de transmisiuni, care pot fi:
linii de transmisiuni magistrale conecteaz` centrele de transmisiuni principale,
fiind reprezentate de fluxuri ter]iare numerice de 34 Mbps;
linii de transmisiuni de acces leag` centrele de transmisiuni nodale cu acces
cu celelalte centre de transmisiuni nodale principale sau de tranzit cu acces,
fiind reprezentate de fluxuri de 8 Mbps;
linii de transmisiuni de interconectare asigur` leg`tura centrelor de transmisiuni
sta]ionare ale punctelor de comand` la celelalte centre de transmisiuni nodale,
în sistemul de telecomunica]ii teritorial [i în re]eaua de transmisiuni a corpurilor
de armat`, [i sunt reprezentate de un flux de 2 Mbps.
Din re]eaua de transmisiuni permanent` mai fac parte sistemul de management, operare
[i mentenan]` [i rezerva de comunica]ii.
Un centru de comunica]ii este compus, în general, din module de distribu]ie abona]i;
de multiplexare primar` [i comutare; de secretizare; de crosare [i multiplexare superioar`.
În compunerea acestuia mai pot intra [i radioreleele de interconectare, cele de acces
[i cele magistrale. Modulele de supervizare care asigur` managementul, operarea
[i mentenan]a echipamentelor [i cele de alimentare completeaz` dotarea centrelor
de transmisiuni.
Din punct de vedere militar, RTP asigur`: rutarea adaptiv` automat`; posibilitatea
organiz`rii abona]ilor pe mai multe grupe de priorit`]i, servicii de abonat, grup închis
de abona]i [i clase partitive; minimalizarea efectului turnul de filde[, prin izolarea complet`
a re]elei fa]` de lumea exterioar` în condi]ii de criz`.
64
Re]eaua de transmisiuni de sprijin de campanie este organizat` în scopul men]inerii
valorilor de trafic în re]eaua de transmisiuni permanent`, la niveluri acceptabile, mai cu seam`
atunci când apar pierderi. Se realizeaz` prin înlocuirea centrelor scoase din func]iune
cu mijloace de transmisiuni mobile ce sunt compatibile cu autospecialele utilizate în re]elele
de transmisiuni de sprijin ale corpurilor de armat`. La e[alonul strategic, re]eaua de transmi-
siuni de sprijin de campanie are rolul de a completa [i de a extinde leg`turile realizate
prin componenta sta]ionar` a STAR; este temporar` [i func]ioneaz` la campanie, în cazuri
de necesitate, corespunz`tor normelor EUROCOM.
Re]eaua de radiocomunica]ii militare are misiunea de a asigura leg`tura permanent`
a persoanelor cu func]ii de conducere din For]ele Armate din puncte fixe [i de pe mijloace
mobile, fiind organizat` pe zone geografice. Armata României utilizeaz` tipul KEYNET II
ce poate lucra instalat într-un singur loc, dar [i dispersat, în mai multe locuri. Canalul de control
realizeaz` semnalizarea la [i de la elementele mobile pentru procesarea apelurilor înregistrare,
solicitare apel. Managementul canalului de control, al canalelor de trafic [i al echipamentelor
externe de linie este asigurat de controlorul de sistem.
Re]eaua de în[tiin]are [i alarmare este destinat` pentru: transmiterea operativ`
a semnalelor de alarmare a unit`]ilor [i a marilor unit`]i dispuse în aceea[i garnizoan`
sau în garnizoane diferite; configurarea operativ` a informa]iilor referitoare la recep]ionarea
corect` de c`tre aparat a mesajelor transmise; transmiterea operativ` a informa]iilor
referitoare la executarea comenzilor de alarmare sau a unor informa]ii referitoare la starea
operativ` a unit`]ilor; transmiterea nesecretizat` pe toat` verticala ierarhiei func]ionale,
\n ambele sensuri, a unor texte a c`ror m`rime nu dep`[e[te 238 de caractere.
Sistemul este realizat cu echipamente F-1001, într-o structur` având maxim 6 niveluri
ierarhice.
Re]eaua de transmisiuni directe sta]ionare este constituit` din direc]ii [i re]ele
cu mijloace radio între Statul Major General [i unit`]i independente [i intr` în func]iune
în scopul asigur`rii unui minim de canale de leg`tur`, în cazul în care conexiunile prin RTP
nu mai sunt posibile.
Liniile de transmisiuni directe de campanie sunt organizate în scopul asigur`rii
unui minim de canale de leg`tur` în cazul în care conexiunile prin RTP nu mai sunt posibile.
În acest scop se vor utiliza autospeciale radio HF, VHF [i autospeciale troposferice. La nivel
strategic, în cadrul liniilor de transmisiuni directe intr` [i liniile magistrale din sistemul
de telecomunica]ii na]ional (linii prin fibre optice), construite înc` din timp de pace
între punctele de comand` ale Comandamentului Militar Strategic [i punctele de comand`
ale categoriilor de for]e ale Armatei.
Elementele de management, operare [i mentenan]`, cu baza tehnic` format`
din modulele de supervizare din fiecare centru nodal, sunt reprezentate de microprocesoare,
microcalculatoare [i echipamente de comutare automat`. Este o organizare ierarhic`
pe trei niveluri: local`, zonal` [i general`.
Rezerva de comunica]ii este destinat` pentru rezolvarea unor situa]ii critice neprev`zute,
care pot s` apar` pe timpul desf`[ur`rii opera]iilor strategice. Amploarea acesteia consolideaz`
viabilitatea sistemului de transmisiuni strategic, constituit din subunit`]i din toate specialit`]ile
65
militare [i mijloace tehnice din înzestrarea trupelor de transmisiuni, în func]ie de existentul
acestora, de complexitatea situa]iei [i de caracteristicile climatice ale zonelor de opera]ii
în care ac]ioneaz`. În func]ie de concep]ia adoptat`, rezerva se poate dispune întrunit,
în acela[i raion, sau poate fi constituit` pe grupuri, dislocate în raioane diferite.
Sistemul informatic strategic

Sistemul informatic reprezint` un ansamblu de echipamente, personal, metode, produse
software [i proceduri destinate realiz`rii func]iilor de culegere, transport, prelucrare, stocare
[i prezentare a datelor [i informa]iilor, într-o form` adecvat`, utilizatorilor autoriza]i. În cadrul
sistemelor informatice, re]elele de calculatoare constituie o component` de baz` a acestora,
cu o dinamic` deosebit` a dezvolt`rii.
Din punctul de vedere al arhitecturii, al compunerii hardware [i, în mare parte,
[i al aplica]iilor, sistemul informatic strategic este identic cu oricare alt sistem de acest gen
al oric`rei organiza]ii, fie ea din domeniul public sau privat. Diferen]ele majore se reg`sesc
numai în aplica]ii (cu specific militar) [i, în mod evident, \n destina]iile acestora, întrucât,
din punctul de vedere al proiect`rii [i al realiz`rii, se încadreaz` în acelea[i tipare cu aplica]iile
informatice complexe civile.
Din punct de vedere structural, sistemul informatic strategic se compune dintr-o structur`
hardware, reprezentat` de re]elele de calculatoare, [i o structur` software, reprezentat`
de produsele logice care asigur` func]ionarea calculatoarelor.
Re]elele de calculatoare asigur` transferul de date

Structura hardware [i informa]ii în cadrul sistemului de comand` [i control
strategic, sprijin` procesele de luare a deciziilor [i de distribuire a informa]iilor de execu]ie.
Ele asigur` schimbul de date cu viteze foarte mari, atât pe vertical`, cât [i pe orizontal`,
sus]inând realizarea imaginii opera]ionale comune [i adoptarea unor decizii care reduc
riscurile [i cresc eficacitatea ac]iunilor. Acest lucru devine posibil prin desf`[urarea în mod
automatizat a principalelor activit`]i de comand` [i stat major, care înainte erau realizate
manual, l`sând comandan]ilor [i ofi]erilor din comandament mai mult timp pentru aprofundarea
analizei, în]elegerea situa]iei [i preg`tirea datelor necesare pentru fundamentarea deciziilor.
Prin reducerea incertitudinii, subsistemul re]elelor de calculatoare duce la cre[terea agilit`]ii,
sinergiei [i ini]iativei pe timpul preg`tirii [i ducerii opera]iei.
În condi]iile cre[terii cerin]elor fluxurilor informa]ionale, în proiectarea sistemului
informatic strategic se iau în considerare mai multe alternative tehnologice pentru satisfacerea
nevoilor m`rite [i în continu` evolu]ie a num`rului serviciilor de re]ea. Aceste alternative
includ: Ethernet, Fast Ethernet, Gigabit Ethernet, ATM [i partajare în locul accesului comutat
la re]elele LAN (Local Area Network re]ea local` de calculatoare), ISDN (Integrated Services
Distributed Network re]ea integrat` de servicii de telecomunica]ii distribuite) [i ATM/SONET
(Asinchronous Transfer Mode comuta]ie asincron`/Sinchronous Optical Network re]ea
optic` sincron`) la nivel WAN (Wide Area Network re]ea extins` de calculatoare).
66
Re]elele de calculatoare sunt grupuri de sisteme de calcul [i dispozitive periferice
conectate prin cabluri sau medii de comunica]ie f`r` fir [i capabile s` comunice între ele.
Existen]a unei re]ele ofer` posibilit`]i nelimitate, de la mesaje de po[t` electronic` (e-mail)
transmise de la utilizator la utilizator pân` la nivelul de lucru interactiv la un proiect
de grup.
În cadrul sistemului informatic strategic întâlnim urm`toarele re]ele de calculatoare:
re]ele locale de calculatoare ale punctelor de comand` [i ale punctelor de comand`
de rezerv`; \n anumite situa]ii, în func]ie de misiuni [i mijloacele avute la dispozi]ie,
pot fi instalate re]ele locale [i în alte loca]ii, asigurându-se toate m`surile de conectivitate
[i securitate;
re]eaua de calculatoare de arie larg` a structurii de for]e de nivel strategic, prin care
se interconecteaz` toate re]elele locale.
Interconectarea echipamentelor în cadrul unei re]ele de calculatoare se poate realiza
prin linii în cupru sau fibr` optic`, precum [i pe linii f`r` fir, care pot folosi una dintre urm`toarele
metode de transmisie: linii în infraro[u (la distan]e de zeci de metri), linii laser, leg`turi radio
cu band` îngust` [i linii radio cu spectru distribuit ce utilizeaz` mai multe frecven]e de lucru.
În re]elele locale de calculatoare ale punctelor de comand` echipamentele de calcul
(servere, sta]ii de lucru etc.) sunt grupate pe domenii func]ionale, iar conectarea dintre
acestea se realizeaz` prin echipamente specifice (concentratoare hub, comutatore de re]ea,
routere [i repetoare). Autospeciala 1 Autospeciala 2 Autospeciala 3
Întrucât re]eaua local` de calcula- Magistrala de date
toare a unui punct de comand` cuprinde
mai multe subre]ele, instalate pe plat-
forme auto (autospeciale) diferite, acestea
sunt interconectate prin routere, a[a cum Router Router
se prezint` în figura 1. Figura 1: Interconectarea \n cadrul LAN/PC

Problemele tehnice importante trebuie rezolvate pentru interconectarea re]elelor locale
ale punctelor de comand` în cadrul re]elei de calculatoare cu arie larg`. În sistem NATO,
circuitele de leg`tur` între re]elele locale se asigur` prin porturi (intr`ri/ie[iri) ale echipa-
mentelor de multiplexare cu mare vitez`, existente în sistemele de comunica]ii.
Configura]ia tehnic` a unei re]ele de calculatoare cuprinde urm`toarele echipamente: servere
cu diferite destina]ii: baz` de date; managementul documentelor, aplica]ii, mesaje [i comunic`ri;
sta]ii de lucru pentru utilizatori; sta]ii de lucru pentru managementul re]elei; terminale ale utiliza-
torilor; componente de re]ea active [i pasive: router, hub, bridge, switch.
Software reprezint` o no]iune generic` ce define[te

Structura software
ansamblul produselor logice care asigur` func]ionarea
calculatoarelor [i a re]elelor constituite cu acestea, în concordan]` cu cerin]ele opera]ionale
impuse, realizând toate func]iile informa]ionale, de calcul, securitate, de aplica]ii alfanumerice
67
[i grafice, precum [i limbajele de pro- Utilizator Realizator (aplica]ii software)
(metode [i instrumente, informa]ii, antrenamente,

gramare, sistemele de operare etc. Servicii comune de aplica]ii
sisteme de management [i securitate)

Ansamblul produselor software utilizate orientate pe domenii C2 [i misiuni
Interfe]e pentru accesul

constituie nucleul principal al mediului Servicii comune de sprijin al aplica]iilor
la mediul comun
Servicii de sprijin
comun de operare NATO3, al c`rui model (automatica de birou, ajutor on-line,
mesaje, servicii geografice)
Date
este prezentat în figura 2. Servicii de infrastructur`
Din punctul de vedere al implemen- (date, management obiect [i distribu]ie,
comunica]ii [i servicii de prezentare)
t`rii [i achizi]ion`rii de produse software, Servicii software de baz`
în general, în cadrul sistemului infor- (sistemul de operare, crearea de ferestre,
securitate, instalarea segmentelor,
matic strategic se reg`sesc dou` grupe administrator execu]ie)
mari de software: comerciale [i specific Servicii de re]ea
Internet subniveluri (IP)
militare. Profile subre]ea
Aplica]iile comerciale se refer`
Figura 2: Componentele modelului
în mod deosebit la acele produse software mediului comun de operare NATO
utilizate în general de utilizatorii individuali (home useri) [i utilizatorii din zona de bussines
(enterprise) care asigur` rezolvarea unor sarcini simple sau complexe [i care permit
func]ionarea oric`rui sistem informatic, indiferent de natura [i destina]ia acestuia. În aceast`
categorie se pot g`si: software de baz`: sisteme de operare, software pentru crearea
de ferestre, aplica]ii tip birou, aplica]ii de gestiune a fi[ierelor, aplica]ii multimedia, securitate
individual` [i antivirus etc.; software de gestionarea resurselor de re]ea: sisteme de operare
de re]ea, securitate re]ea [i firewall, serviciile de comunica]ii etc.; software complex: baze
de date, managementul documentelor, managementul stoc`rii, disaster recovery (recuperare
dup` dezastre) etc.
Aplica]iile specific militare sunt, a[adar, produse software întocmite special pentru
domeniul militar. Elementul de baz` al structurii software a sistemului informatic strategic
îl reprezint` baza de date rela]ional`.
Baza de date a unei re]ele de calculatoare este un produs complex, strict structurat,
organizat [i gestionat, capabil s` memoreze în siguran]` [i s` ofere la cerere informa]iile
necesare pentru executarea proceselor informa]ionale [i decizionale de comand` [i control
la marile unit`]i [i unit`]ile de arme întrunite din armatele moderne. Caracterul rela]ional
al bazelor de date organizate la nivel strategic impune ca acestea s` fie intercorelate, iar con]inutul
lor s` fie replicat corespunz`tor misiunilor ce trebuie îndeplinite, astfel încât s` se asigure
informa]iile necesare persoanelor autorizate în volum complet, în timp (aproape) real, în locul
indicat [i cu asigurarea autenticit`]ii depline a acestora.
F`r` a fi detaliat, con]inutul informa]ional al bazei de date organizate într-o re]ea de nivel
strategic ar trebui s` cuprind` informa]ii despre4 : personalul participant la ac]iunile
militare [i situa]ia acestuia; tehnica de lupt` a for]elor proprii [i a inamicului, caracteristicile
sale tehnico-operative [i starea sa curent`; norme tactic-operative privind organizarea
ac]iunilor militare; caracteristicile geografice, hidrologice, meteorologice [i ecologice
ale teatrului de opera]ii; dispozitivele operative (de lupt`) ale marilor unit`]i de arme întrunite
ale for]elor proprii [i ale inamicului; situa]ia electronic` din fâ[ia de opera]ii; date despre situa]ia
68
nuclear`, biologic`, chimic` [i de radia]ii pe teatrul de opera]ii, caracteristicile [i organizarea
re]elei rutiere [i de cì ferate de pe teatrul de opera]ii; organizarea, structura [i starea
re]elelor de telecomunica]ii de pe teatrul de opera]ii; organizarea logisticii ac]iunilor militare
(norme utilizate, depozite, mijloace de transport, asisten]` medical` etc.); managementul
frecven]elor mijloacelor electronice.
Culegerea informa]iilor necesare pentru exercitarea comenzii [i controlului trebuie
s` se efectueze în timp (aproape) real [i s` asigure întregul volum de date necesare pentru
Informa]ii desf`[urarea proceselor deci-
despre zionale ale marilor unit`]i. În esen]`,
trupele proprii Centrul
Centrul de fuziune fluxul informa]iilor memorate
Informa]ii de analiz` a datelor Centrul
despre [i sintez` de decizie în baza de date se prezint` sintetic
mediu (senzori) a
Baza ca în figura 3. Pentru crearea
informa]iilor
Informa]ii de date condi]iilor informa]ionale necesare
despre inamic trecerii conducerii de la un punct
Figura 3: Fluxul informa]iilor memorate în baza de date de comand` la altul (de la PC
de baz` la PC de rezerv` [i invers) trebuie s` se organizeze transferul/replicarea
[i actualizarea datelor din punctul de comand` actual c`tre cel viitor, precum [i salvarea
periodic` a bazelor de date.
Unii speciali[ti militari în informatic`5 apreciaz` c`, în func]ie de caracterul misiunilor
marilor unit`]i de arme întrunite, de dinamica ac]iunilor militare [i de m`surile de securitate
a informa]iilor în spa]iul de lupt`, salvarea bazelor de date, înso]it` [i de realizarea unor copii
de siguran]`, ar trebui efectuat` la urm`toarele intervale de timp: cel pu]in de dou` ori
într-o zi de lupt` la nivelul corpului de armat` [i cel pu]in o dat` pe zi la nivel strategic.
Desigur, trebuie adoptate [i celelalte m`suri de securitate a informa]iilor în sistemul
de comand` [i control, dintre care utilizarea metodelor de protec]ie criptografic`, minimizarea,
în limite ra]ionale, a accesului personalului la bazele de date [i utilizarea unor servicii software
pentru identificarea [i interzicerea accesului neautorizat au o importan]` deosebit`.
Trebuie eviden]iat faptul c` echipamentele tehnice ale sistemului informatic strategic
sunt perfec]ionate continuu, ca urmare a dinamicii f`r` precedent a revolu]iei [tiin]ifice
[i tehnice contemporane, mai ales în domeniul calculatoarelor [i comunica]iilor, în care evolu]ia
în domeniul software-ului [i al bazelor de date rela]ionale de]ine un rol primordial.
|n ceea ce prive[te tendin]ele de integrare a sistemelor de comunica]ii [i informatice,
acest lucru, precum [i consecin]ele acestora sunt evidente.
Dezvoltarea f`r` precedent a tehnologiilor de comunica]ii [i informatic` din ultimele
decenii a dus la apari]ia unor noi tipuri de echipamente mult mai performante, dar [i la o schimbare
esen]ial` în filozofia de organizare a acestora, prin integrarea calculatoarelor în cadrul
echipamentelor de comunica]ii. Acest lucru a fost posibil prin trecerea de la transmisiunile
analogice la cele digitale, proces necesar [i ireversibil care a deschis noi orizonturi în organi-
zarea sistemelor de comunica]ii [i informatice la toate e[aloanele. Venind în întâmpinarea
sistemelor de comand` [i control, de a beneficia de un volum tot mai mare de informa]ii
în timp real [i de a putea colecta, prelucra, analiza [i disemina aceste informa]ii, speciali[tii
69
de comunica]ii [i informatic` s-au pus de-acord [i au trecut la proiectarea, realizarea [i exploatarea
unor sisteme tot mai performante. Dac`, ini]ial, acest proces s-a desf`[urat individual
în cele dou` domenii analizate, cu timpul, ambele tabere au în]eles c` numai împreun`
pot fi eficiente [i pot atinge obiectivele propuse.
În domeniul comunica]iilor militare, avantajele imense aduse de implementarea
tehnologiilor numerice, referitoare la capacit`]ile de transmitere, comutarea automat`
de circuite [i pachete, facilit`]ile oferite utilizatorilor etc., nu se pot realiza f`r` încorporarea
în echipamentele de comunica]ii a unor calculatoare performante, care s` asiste furnizarea
acestor servicii în ceea ce prive[te atât realizarea leg`turilor, cât [i \n ceea ce reprezint`
managementul re]elelor de comunica]ii.
În domeniul informaticii, evolu]ia parcurs` de la utilizarea izolat` a calculatoarelor,
ca sta]ii de lucru, la conectarea acestora în arhitecturi complexe de tip WAN a subliniat
importan]a tot mai mare a comunica]iilor prin punerea la dispozi]ia re]elelor de calculatoare
a mediilor de transmitere, f`r` de care nu se poate realiza conectarea acestora.
|mi \ng`dui aprecierea c`, pe viitor, tendin]a de integrare a sistemelor de comunica]ii
[i informatic` se va accentua finalizându-se în contopirea celor dou` sisteme, cu consecin]e
benefice reciproce [i, în mod deosebit, pentru sistemul de comand` [i control.
Aceast` tendin]` se observ` deja în ultima perioad` [i este materializat` în noile concepte
C4I sau r`zboi bazat pe re]ea.
BIBLIOGRAFIE
1. I. Ciobanu, Comunica]iile suportul tehnic al conducerii în secolul XXI, Bucure[ti, Editura Academiei
de |nalte Studii Militare, 2002. p. 109.
2. Ibidem, p. 110.
3. ADatP-34, NATO C3 Technical Arhitecture, vol. 5, version 3.0, 2001, p. 4-25.
4 I. Roceanu, Fundamente ale sistemelor C4I, Bucure[ti, Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare, 2004.
5. Lazo Florin, Contribu]ii la organizarea [i func]ionarea unui sistem de comand`, control, comunica]ii,
calculatoare [i informa]ii la e[alon corp de armat` (Tez` de doctorat, A|SM), Bucure[ti, 2002, p. 39.
70
FOR[ELE NAVALE
~ sensul transform@rii ~
Comandor Gheorghe PETRIA
S
chimb`rile produse în mediul de securitate dup` aderarea României la NATO
[i ca urmare a evolu]iei riscurilor asimetrice în zona de interes au determinat
regândirea contribu]iei Armatei la îndeplinirea obiectivelor politicii de ap`rare,
ce constau în asigurarea unor capacit`]i militare întrunite, echilibrate [i rapid dislocabile,
capabile s` combat` amenin]`ri clasice [i asimetrice pentru men]inerea integrit`]ii teritoriale,
p`strarea unit`]ii, suveranit`]ii [i independen]ei statului român, consolidarea statutului
de membr` a NATO.
Pentru for]ele navale, care reprezint` aproximativ 9% din totalul efectivelor For]elor Armate
ale României, implica]iile îndeplinirii cerin]elor impuse de transform`rile Alian]ei au fost
[i continu` s` fie profunde, cu efecte majore în plan conceptual, organiza]ional [i structural,
al eficientiz`rii conducerii, logisticii [i instruc]iei, concomitent cu înzestrarea [i moder-
nizarea prin achizi]ii a navelor [i a sistemelor de lupt`. În acest sens, este necesar
s` consolid`m aten]ia acordat` dezvolt`rii [i moderniz`rii for]elor navale, care tind s` devin`
preferate [i eficiente în ac]iunile desf`[urate de Alian]a Nord-Atlantic`. De fapt, componentele
unei for]e navale moderne se completeaz` reciproc [i împreun` pot r`spunde nevoilor
misiunii, condi]iilor impuse de noua situa]ie geostrategic` [i importan]ei crescânde a ofertei
de for]e pentru NATO.
Reforma structural` a for]elor navale va continua

Structura
pentru realizarea unei for]e capabile, apt` s`-[i îndeplineasc`
}i personalul rolul componentei navale în opera]ii întrunite, s` execute
întreaga gam` de misiuni cuprinse în Strategia militar` a României. Aceast` reform` va viza
constituirea unor structuri moderne, dotate cu nave [i tehnic` performante, flexibile,
cu înalt grad de mobilitate [i sustenabilitate, care s` poat` îndeplini întreaga gam` de misiuni
asumate la nivel na]ional [i multina]ional. Acest proces, derulat concomitent cu transformarea
Alian]ei, va urm`ri îndeplinirea urm`toarelor obiective: realizarea unor structuri navale
de comand` [i execu]ie, suple [i eficiente, care s` asigure îndeplinirea misiunilor în condi]iile
implement`rii la nivelul Alian]ei a conceptului r`zboiul bazat pe re]ea; perfec]ionarea
sistemelor de preg`tire, instruire [i sus]inere a for]elor din compunere, necesare unui nivel
tehnologic avansat, compatibil cu al flotelor din armatele statelor membre ale NATO;
standardizarea [i interoperabilitatea cu celelalte categorii de for]e [i cu alia]ii.
Potrivit acestor obiective, în viziunea anilor 2007 2010, în compunerea For]elor Navale
se vor identifica for]e pentru ap`rarea colectiv` [i for]e pentru sprijin [i generare,
71
care vor dispune de o capacitate de reac]ie de pân` la 180 de zile, cu capabilit`]i eficiente
pentru identificarea [i combaterea riscurilor sau amenin]`rilor în zona de responsabilitate
[i în afara acesteia. Dup` 2010 ponderea structurilor în cele dou` tipuri de for]e se va modifica
în favoarea celei dintâi, iar capacitatea de reac]ie se va îmbun`t`]i \n func]ie de capabilit`]ile
[i performan]ele sistemelor de lupt` achizi]ionate [i intrate în dotarea For]elor Navale.
Componentele esen]iale necesare execut`rii opera]iilor navale, întrunite [i combinate,
de ap`rare a teritoriului na]ional, de combatere a activit`]ilor ilegale pe mare [i fluviu [i de sprijin
sunt constituite din urm`toarele clase [i tipuri de nave, genuri de for]e [i mijloace: fregate
[i corvete multirol cu elicoptere la bord, nave dragoare/vân`toare de mine, nave fluviale
purt`toare de artilerie, nave de transport [i logistice, scafandri de lupt`, subunit`]i de infanterie
marin`, sisteme de cercetare [i supraveghere a spa]iului maritim [i aerian aferent acestuia.
Personalul for]elor navale va fi format astfel încât s` dispun` de un nivel de preg`tire
teoretic` [i practic` \n stare s`-i permit` s` foloseasc` în mod creativ [i eficient avantajele
oferite de accesul la tehnologia [i standardele moderne ale Alian]ei. Acesta va avea responsa-
bilit`]i sporite în cadrul structurilor de nivel tactic [i va fi în m`sur` s` ia decizii eficiente
la nivel opera]ional [i strategic. Personalul va executa preg`tire individual` multidisciplinar`
[i va ob]ine calificarea pentru exploatarea echipamentelor cu rol multiplu, cuno[tin]ele
[i deprinderile necesare pentru planificarea [i conducerea unui spectru larg de ac]iuni
militare, în deplin` concordan]` cu cerin]ele actelor normativ-legislative.
La nivel tactic se va pune accent pe constituirea echipelor antrenate, conform unor standarde
adaptate cerin]elor NATO, dotate cu armament [i aparatur` modern`, care vor facilita
cunoa[terea situa]iei în timp real, luarea oportun` a deciziilor [i executarea unor ac]iuni
care s` surprind` adversarul. Opera]iunile rapide [i, de regul`, dispersate necesit` personal
(b`rba]i [i femei) organizat în echipe, cu un grad ridicat de coeziune, capabil s` ac]ioneze
independent pentru a îndeplini misiunile.
Dezvoltarea noilor domenii func]ionale, cum ar fi opera]iile spa]iale [i cele informa]ionale,
necesit` realizarea unei evolu]ii în carier` corespunz`toare [i oportunit`]i de acces la func]ii
de conducere [i pentru speciali[tii în aceste domenii.
For]ele navale moderne reclam` formarea [i dezvoltarea unei componente umane
profesioniste, în institu]ii de înv`]`mânt militare [i civile, corespunz`tor structurat`
[i dimensionat`, care s` asigure oportun necesarul de încadrare a structurilor de comand`
[i execu]ie cu personal bine preg`tit [i instruit.
Pe m`sura acumul`rii experien]ei [i perfec]ion`rii preg`tirii, for]ele special antrenate
conform cerin]elor NATO vor fi rapid dislocabile, în orice punct de pe glob [i vor putea
s` ac]ioneze eficient. For]ele întrunite ale anului 2020 se vor confrunta cu o serie de dificult`]i
în ceea ce prive[te recrutarea [i men]inerea în activitate a personalului capabil s` îndeplineasc`
cerin]ele impuse. Prin dezvoltarea înv`]`mântului civil [i prin oportunit`]ile de angajare
în economie se va reduce num`rul de candida]i disponibili pentru sistemul militar.
Aceasta impune regândirea conceptului de recrutare [i angajare a militarilor profesioni[ti,
reglementarea statutului acestora, oferirea unei specializ`ri care s` poat` fi utilizat` în via]a
civil` la expirarea contractului concomitent cu promovarea unui sistem de salarizare atractiv.
În conformitate cu Concep]ia de profesionalizare a for]elor navale, pân` la sfâr[itul anului 2004
militarii în termen vor fi înlocui]i, treptat, cu militarii profesioni[ti, angaja]i pe termen determinat.
Astfel, for]ele navale vor deveni prima categorie a armatei complet profesionalizat`.
72
Perspectiva renun]`rii la serviciul militar obligatoriu [i a reducerii semnificative
a efectivelor for]elor navale va determina diminuarea concomitent` a rezervei de personal.
Aceast` situa]ie va impune reconsiderarea rolului [i a locului personalului din rezerv`
[i, în special, a sistemului de recrutare [i de întrebuin]are pe baz` de voluntariat. În acest sens,
constituirea unei rezerve voluntare, în baza unui contract atractiv [i sigur, va determina
cre[terea valorii poten]ialului uman [i dinamizarea rela]iilor între personalul activ [i cel în rezerv`.
Astfel, raporturile numerice se vor schimba, în favoarea celor din urm`, îns` gradul
de profesionalizare se va îmbun`t`]i propor]ional cu progresele realizate în domeniul
armoniz`rii legislative.
Dependen]a for]elor navale de componenta de rezerv` va necesita o adaptare corespun-
z`toare a legisla]iei [i o prezentare realist` a avantajelor [i a obliga]iilor pentru personalul
recrutat din rezerv` [i pentru angajatorii acestora, precum [i impactul pe care aceast` calitate,
de militar rezervist, îl va avea în via]a civil`.
For]ele navale vor trebui s` fie preg`tite astfel încât s` fac` fa]` acestor provoc`ri.
Comanda Pentru for]ele navale transformarea Alian]ei presupune

realizarea unui sistem integrat de comand`, control, comunica]ii,
}i controlul computere [i informa]ii care s` asigure ob]inerea, procesarea
[i diseminarea informa]iilor în timp real la toate structurile de conducere [i de execu]ie.
Prin intermediul acestui sistem se va asigura aplicarea principiului unit`]ii de comand`
[i se va facilita scurtarea procesului decizional la toate nivelurile de comand`.
Realizarea sistemului de conducere a for]elor navale se va asigura prin modernizarea
suportului tehnic [i ac]ional. Aceast` op]iune vizeaz`, în principal, constituirea: sistemului
integrat de comand`, control [i supraveghere, informatizat [i rela]ionat pe orizontal`
[i pe vertical`, la nivel nav`, grup (grupare) de nave [i comandamente din structura for]elor
navale; sistemului de comunica]ii C4I, implementat [i dezvoltat la toate nivelurile de comand`
[i execu]ie; sistemului integrat de cercetare, supraveghere [i recunoa[tere cu nave, aeronave
[i mijloace tehnice specializate de la litoral, care s` asigure superioritatea informa]ional`;
sistemului de preg`tire [i operare potrivit standardelor adoptate [i utilizate de c`tre for]ele
navale din Alian]a Nord-Atlantic`.
Pe timp de pace, Sistemul integrat de supraveghere [i avertizare la Marea Neagr`
(SCOMAR) va permite for]elor navale s` monitorizeze situa]ia în zonele de interes
[i s` îndeplineasc` misiuni specifice (misiuni de combatere a riscurilor asimetrice, adaptate
la actualele tendin]e de transformare din cadrul Alian]ei), conform angajamentelor asumate
de România prin tratate [i conven]ii interna]ionale, prin care s` sprijine Poli]ia de Frontier`
[i autorit`]ile abilitate în prevenirea [i combaterea ac]iunilor ilegale transfrontaliere.
În opera]iile de men]inere a p`cii [i în cele umanitare, sistemul de comunica]ii C4I
[i navele special destinate (conform Force Goals adoptate) se vor integra în grup`ri multina]ionale
de for]e (Task Forces) [i vor ac]iona pentru îndeplinirea misiunilor stabilite de NATO,
ONU, UE, OSCE etc.
Integrarea într-un sistem global al r`zboiului bazat pe re]ea (Central Warfare Network)
va viza: asigurarea unei imagini în timp real a câmpului de lupt` pentru toate for]ele
[i, prin aceasta, posibilitatea de a ac]iona eficient; îmbun`t`]irea conducerii sistemelor de lupt`
[i de protec]ie a for]elor [i ac]iunilor; interoperabilitatea complet`, centrat` pe leg`turi
73
multimedia (voce, video [i transfer date); colectarea, evaluarea, difuzarea [i recep]ionarea
în timp real, din toate sursele, a datelor [i a informa]iilor transmise de sistemul de supraveghere,
control [i avertizare maritim.
Instruirea Instruirea [i educa]ia sunt activit`]i prioritare pentru conducerea

for]elor navale atât în ceea ce prive[te structurile puse la dispozi]ia
}i educa]ia NATO în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul
obiectivelor For]ei 2005 2010, cât [i celor care r`mân sub comanda na]ional`.
În domeniul instruc]iei for]elor navale, accentul se va pune pe întocmirea [i selectarea
Listei cu cerin]ele esen]iale ale misiunii (METL) la fiecare structur`, care s` permit`
comandan]ilor s` defineasc` acele obiective de instruire ce integreaz` elementele
de preg`tire [i de desf`[urare a luptei (cercetarea, manevra de for]e [i mijloace, sprijinul
cu foc, ap`r`rile navei [i unit`]ii, mobilitatea/contramobilitatea/men]inerea capacit`]ii
de lupt`, sprijinul logistic, comanda [i controlul), c`rora li se acord` prioritate pentru alocarea
resurselor financiare [i materiale (muni]ie, baze de antrenament [i instruire, simulatoare)
[i sunt prioritare pe timpul evalu`rilor executate de c`tre e[aloanele superioare.
Începând cu anul 2005, for]ele navale vor fi în totalitate profesionalizate, fapt pentru
care cadrul general de instruire va ]ine seama de \nlocuirea ciclicit`]ii procesului de instruire
cu modularitatea pe perioada de instruire. Instruc]ia colectiv` va realiza un echilibru
corespunz`tor între formarea deprinderilor de executare a misiunilor clasice de r`zboi
naval [i a ac]iunilor în sprijinul p`cii, umanitare, de combatere a terorismului în mediul
marin sau limitrof, precum [i a celorlalte amenin]`ri asimetrice.
Aceasta va fi f`cut` în func]ie de misiunile primite (for]e la dispozi]ia NATO sau ini]iative
regionale) sau a obiectivelor primite (for]e în generare, capabilit`]i [i alte structuri). Conceptul
de baz` în domeniul instruirii for]elor va fi cel al posibilit`]ii îndeplinirii unor misiuni NATO
cu o nav` în teatru de ac]iune, una gata pentru a o înlocui [i o a treia în proces de regenerare
(constituire echipaj, cursuri [i mentenan]`). Pentru instruirea na]ional` pe obiective,
în principal, se va avea în vedere men]inerea a circa 1/3 din for]e în generare de capabilit`]i
[i alte structuri la nivelul de instruire stabilit prin standardele militare opera]ionale de instruc]ie.
În domeniul educa]ional, structurile de specialitate din Academia Naval`, {coala de Aplica]ii
[i {coala de Mai[tri Militari \[i intensific` deja eforturile pentru adoptarea conceptelor
[i a doctrinelor \n vederea elabor`rii planurilor de înv`]`mânt [i a programelor analitice,
necesare implement`rii rapide a noilor cerin]e ale for]elor(structurilor) [i ale ac]iunilor
militare. Modelele absolven]ilor (ofi]er, maistru militar) trebuie regândite [i adaptate cerin]elor
universal valabile din for]ele navale aliate.
Înzestrarea Strategia de înzestrare a for]elor navale pe termen mediu

[i lung vizeaz` programe de achizi]ii [i moderniz`ri a c`ror finalitate
}i dotarea o reprezint` crearea unei structuri echilibrate de capabilit`]i
moderne necesare îndeplinirii noilor misiuni. Acestea vor asigura deplin` interoperabilitate
cu cele ale statelor membre ale Alian]ei, vor fi apte s` execute un spectru larg de ac]iuni
navale atât independent, cât [i împreun` cu alte categorii de for]e [i într-un cadru multina]ional.
For]ele navale au nevoie de nave [i de echipamente ale c`ror performan]e s` asigure
îndeplinirea cu succes a unor misiuni variate. Capabilit`]ile echipamentelor trebuie optimizate
74
astfel \ncât s` asigure desf`[urarea [i sus]inerea în teatru; conducerea sigur` [i autoap`rarea;
cunoa[terea cu precizie a situa]iei; angajarea rapid` a adversarului [i efectul precis al armamentului.
În perioada 2005 2010 întregul efort financiar al for]elor navale va fi orientat spre îndepli-
nirea în totalitate a programului de implementare a obiectivelor For]ei. Acesta prevede, în principal,
achizi]ionarea de elicoptere, de rachete, de muni]ie de artilerie, de torpile [i de tehnic` specific`
pentru fregatele tip 22, care vor fi puse la dispozi]ia NATO, precum [i de tehnic` [i de sisteme
de comunica]ii pentru navele care pot participa la misiuni interna]ionale.
Programele aflate în derulare angajeaz`, în perioada 2004 2009, achizi]ionarea [i revita-
lizarea a dou` fregate engleze [i realizarea sistemului SCOMAR, în perioada 2004 2006.
Ca parte la Acordul de cooperare naval` în Marea Neagr` BLACKSEAFOR,
precum [i pentru continuarea bunelor rela]ii cu flotele ]`rilor riverane, [i nu numai, for]ele
navale vor trebui s` dispun` de capabilit`]ile necesare particip`rii la îndeplinirea misiunilor
grup`rii [i la exerci]iile la care navale sunt invitate. Aceste activit`]i vor contribui, în acela[i
timp, la consolidarea unui climat de încredere [i de securitate în regiune.
Programele for]elor navale pe termen mediu [i lung sunt focalizate pe: scoaterea
masiv` din înzestrare a navelor [i a echipamentelor cu resursa epuizat` sau mari
consumatoare de resurse; asigurarea sustenabilit`]ii unui num`r redus de nave; revitalizarea
unor nave [i echipamente, concomitent cu achizi]ionarea [i reconstruc]ia for]elor navale
în perioada 2012 2020.
Proiectele de organizare [i dotare a for]elor navale în perspectiva anilor 2012 2020
corespund atât strategiei de înzestrare, cât [i dinamicii misiunilor [i interesului na]ional.
În acest sens, for]ele navale necesit` a fi înzestrate cu nave performante, interoperabile
cu cele ale NATO, care s` îndeplineasc` obliga]iile ce rezult` din Strategia militar` a României
[i din aranjamentele de securitate adoptate la nivel regional sau mondial.
Transformarea în acest domeniu trebuie s` îndeplineasc` cerin]ele impuse de standarde
precise referitoare la securitatea navelor [i aeronavelor, capabilit`]ile lor de autoap`rare
[i capacitatea de a duce ac]iuni de lupt` în toate cele patru medii: la suprafa]`, sub ap`, în aer
[i în mediul electromagnetic.
Pentru \ndeplinirea acestor obiective majore este nevoie de o for]` naval` credibil`,
care s` aib` în compunere nave performante din clasa fregatelor [i a corvetelor multirol,
vân`toare de mine [i mijloace(sisteme) de sprijin adecvate, dimensionate la specificul
[i nevoile misiunilor.
Pentru sprijinul [i protec]ia navelor de lupt` se vor lua m`suri de dezvoltare a capacit`]ilor
prin revitalizarea navelor dragoare, în prima faz`, iar ulterior, înlocuirea acestora cu vân`toare
de mine (2017 2020), dotate [i specializate pentru descoperirea, neutralizarea [i distrugerea
minelor marine, dotarea [i opera]ionalizarea for]elor speciale formate din scafandrii
de incursiune (SEAL), începând cu 2006, [i deminori (EOD), începând cu 2008, concomitent
cu revitalizarea [i asigurarea mijloacelor rapide de interven]ie, echiparea navelor [i a sistemelor
de la litoral cu mijloace eficiente de protec]ie (inclusiv NBC, din 2009) [i de r`zboi electronic
(2008 2012) [i cre[terea posibilit`]ilor de descoperire [i avertizare a for]elor prin implemen-
tarea sistemului SCOMAR de observare, supraveghere [i control la Marea Neagr`.
Fregatele [i corvetele multifunc]ionale care se vor achizi]iona din import, cu elicoptere
la bord, vor dispune de autonomia, de dot`rile [i de capabilit`]ile necesare exercit`rii
75
controlului spa]iului maritim din Zona Economic` Exclusiv` a României, a comu-
nica]iilor navale din Marea Neagr`, precum [i a celor în care vor fi angajate for]ele aflate
la dispozi]ia NATO.
Navele vân`toare de mine, care vor înlocui actualele nave dragoare, vor contribui
la sporirea siguran]ei naviga]iei pe rutele de transport ale ]i]eiului prin Marea Neagr`,
precum [i la înl`turarea pericolului de mine în raioanele sau \n zonele de ac]iune ale navelor
de lupt` române[ti ori ale alia]ilor.
Elicopterele, care vor intra în dotarea Infanteriei Marine, vor contribui la sporirea
mobilit`]ii, a capacit`]ii de reac]ie [i de lupt` a acestei componente a for]elor navale.
În concordan]` cu specifica]iile amintite s-au întocmit organigramele structurilor
[i nevoile de înzestrare ale for]elor navale în perioada 2004 2020, avându-se în vedere: structura
de for]e, dinamica [i misiunile acesteia, starea navelor, a sistemelor [i a echipamentelor
militare, resursele posibile de angajat, posibilit`]ile industriei na]ionale de a realiza
anumite nave [i tehnic` militar` specific` for]elor navale, îndeplinirea cerin]elor pentru
for]ele propuse [i a angajamentelor regionale (interna]ionale), tendin]ele pe plan mondial
în domeniul tehnicii [i luptei navale, posibilit`]ile de revitalizare [i de men]inere în înzestrare
a unor nave (echipamente/sisteme) care s` îndeplineasc` nevoile misiunilor.
Diversificarea A avea for]e navale eficiente [i economice

reclam` angajarea opera]ional` a unui sistem
suportului logistic performant de sus]inere logistic`, alc`tuit din resurse
dislocate în bazele permanente [i mijloace proprii de reaprovizionare. Realizarea unei astfel
de capacit`]i de sus]inere a for]elor navale genereaz` o serie de programe ce vizeaz`,
în principal, urm`toarele deziderate: un profil opera]ional eficient, autosus]inere, ra]ionalizare
[i e[alonare stocuri, parteneriat [i cooperare, noi tehnologii [i concep]ii.
|n consecin]`, suportul logistic al for]ele navale va fi orientat spre a asigura: sus]inerea
oportun` a unit`]ilor cu echipament, provizii [i personal în cantit`]ile necesare, în locurile
stabilite sau direct în locurile de desf`[urare a ac]iunilor militare; optimizarea fluxului
informa]ional referitor la cerere distribu]ie [i asigurarea necesarului de resurse; sprijinul
logistic al fregatelor engleze cu o nav`, reabilitat` [i men]inut` în func]iune pân` în 2012;
realizarea transporturilor strategice cu nava Albatros, revitalizat`, începând din anul 2006,
[i suplimentar, la nevoie, cu 2 nave tip RO-RO închiriate de beneficiar, începând din anul 2004;
eficientizarea sistemului de cùtare-salvare pe mare, reaprovizionare, evacuare [i acordarea
ajutorului umanitar; revitalizarea [i consumul principalelor stocuri de muni]ii specifice,
concomitent cu achizi]ionarea muni]iilor necesare noilor nave intrate în dotarea for]elor
navale; reabilitarea [i asigurarea func]ionalit`]ii sistemului de naviga]ie de la litoral [i din porturi.
Astfel, apreciem c` sistemul logistic preconizat va sus]ine for]ele navale în mod adecvat
[i oportun atât în timp de pace, cât [i în situa]ii speciale [i va asigura interoperabilitatea
[i complementaritatea cu structurile similare ale navelor [i unit`]ilor specializate din NATO.
Infrastructura va trebui reabilitat` [i dezvoltat` astfel încât s` r`spund` atât cerin]elor
pentru for]ele navale, cât [i pentru partenerii sau alia]ii care desf`[oar` activit`]i specifice
în zona de responsabilitate.
76
În concordan]` cu cele men]ionate [i cu muta]iile care se produc la nivelul Alian]ei,
sistemul logistic al for]elor navale va trebui redimensionat [i transformat potrivit nevoilor
de sus]inere a for]elor care ac]ioneaz` în interiorul sau în afara zonei de responsabilitate.
Astfel, procesul de realizare a unei baze navale devine un obiectiv prioritar pentru conducerea
Statului Major al For]elor Navale. Aceast` baz` va cumula aproape toate sarcinile
administrative, astfel încât unit`]ile de nave asigurate [i preg`tite s` poat` fi puse la dispozi]ia
Comandamentului Opera]ional Naval pentru opera]ionalizare [i întrebuin]are în opera]ii
(ac]iuni militare) desf`[urate în zona de responsabilitate sau în afar`, sub comand` na]ional`
ori multina]ional`.
O astfel de organizare va regrupa [i va eficientiza suportul logistic sub comand`
unic` [i cu o execu]ie descentralizat`, care prevede: structuri mixte zonale de depozitare,
transport [i aprovizionare; structuri de management logistic [i de mentenan]`; structuri
de planificare [i execu]ie bugetar`; structuri de cùtare [i de valoare, de interven]ie [i de evacuare
(pe uscat, pe mare [i fluviu) în zona de responsabilitate sau în afara acesteia, conform
în]elegerilor la care România este parte.
Permi]ându-ne o concluzie, apreciem c` implica]iile transform`rii NATO sunt majore
pentru for]ele navale, deoarece trebuie s` recuper`m pe de o parte, decalajul existent
în momentul de fa]`, iar pe de alt` parte, s` îndeplinim obiectivele Alian]ei. Gestionarea
[i rezolvarea eficient` a acestor procese complexe va determina continuarea particip`rii
noastre în coali]ia antiterorist` [i, implicit, promovarea [i garantarea intereselor României
în apele na]ionale [i în afara acestora.
77
MIDWAY O MATERIALIZARE
A INTERAC}IUNII STIMUL EFECT
B
`t`lia de la Midway, iunie 19421 un exemplu istoric de interac]iune decisiv`
dintre stimul [i r`spuns. |n aceast` b`t`lie, informa]iile ob]inute din mesajele
japoneze codificate au permis Marinei SUA s` anticipeze atacurile japoneze,
s` localizeze mijloacele inamice de transport [i s` lanseze prima atacurile aeriene, înainte
ca propriile lor transporturi s` fie descoperite.
Oricum, ceea ce ne intereseaz` Escadronul
Flota SUA
aici este procesul de elaborare a deciziei torpiloare
de c`tre comanda japonez`. Viceamiralul Observ` Orienteaz` Decide

Nagumo, primind un raport de cercetare Bombardament
\n picaj
prin care era semnalat un portavion Descoperirea
lui Yorktown
în zon` (figura 1), a reconsiderat atacul Flota SUA
de la Midway, care era pe cale de a fi
Observ` Orienteaz` Decide
lansat, [i a ordonat reînarmarea avia]iei
pentru atacuri asupra flotei. Figura 1: B`t`lia de la Midway
Avia]ia lui Nagumo a fost atacat` \ns` de c`tre avia]ia dislocat` pe portavioanele
americane [i, \n cele din urm`, dup` ce patrula aerian` de protec]ie japonez` a fost
interceptat`, bombardierele americane au lovit din nou (în figura 1, a doua s`geat` punctat`),
prinzând portavioanele japoneze cu pun]ile pline de avioane [i bombe.
Ceea ce s-a întâmplat la Midway poate fi considerat drept punctul de plecare în modelul
stimul r`spuns. Americanii au pl`nuit o opera]ie aerian` bine sincronizat`, cu un curs normal
[i logic al ac]iunilor militare, avioanele cu bombe [i torpile trebuind s` atace simultan,
pentru a-[i ap`ra flota, ca s` acopere [i s` sl`beasc` abilitatea patrulelor aeriene japoneze
de lupt` [i de supraveghere aerian`.
În momentul în care diferite elemente din atacul american s-au separat, acest tradi]ional
plan american, bazat pe uzur`, a e[uat, dar, ca un paradox, a creat o total` [i neprev`zut`
claritate a interac]iunii bazate pe efecte: doi stimuli [i, dup` aceea, un atac devastator.
Primul stimul, care a avut impact asupra procesului de luare a deciziei al experimentatului
amiral Nagumo, a constat \n observarea portavionului american Yorktown de c`tre avia]ia
de cercetare japonez`.
Cercetarea japonez`, pe care americanii, în mod normal, încercau s-o evite, a prezentat
lui Nagumo perspectiva unui pericol american la adresa flotei sale [i oportunitatea
1
Traducere [i adaptare Doina ZUGR~VESCU, dup` cap. 3, p. 120, al lucr`rii lui Edward A. Smith, Jr.,
Effect Based Operations, Applying Networking Centric Warfare in Peace, Crises and War
Consultant de specialitate colonel Ionel HORNEA
78
unei b`t`lii navale decisive. În esen]`, ea a for]at o reorientare a efortului japonez. Faptul c` flota
lui Nagumo era preg`tit` s` fac` ceva complet diferit (atacarea ]intelor terestre de la Midway)
a impus ca avioanele preg`tite s` loveasc` Midway s` fie reînarmate pentru a ataca flota.
Nagumo, necunoscând prezen]a a înc` dou` portavioane americane în zon`, a decis
s` ri[te o reînarmare imediat` a avioanelor sale de atac pentru o angajare a flotei. Cu aceast`
reînarmare în curs de executare a sosit cel de-al doilea stimul, sub forma unui atac
asupra Flotei japoneze de c`tre avioanele torpile americane neescortate. În ciuda eforturilor
eroice ale aviatorilor americani, aceast` costisitoare ac]iune n-a fost urmat` de distrugeri fizice
ale flotei japoneze. Totu[i, ea s-a infiltrat înc` o dat` în ciclul japonez de elaborare a deciziei,
de data aceasta la nivelul subordona]ilor lui Nagumo, necesitând dou` ac]iuni tactice de ap`rare,
care s-au dovedit a avea consecin]e serioase.
Prima, relativ la portavioanele japoneze, care au fost nevoite s` manevreze hot`râtor
pentru a evita consecin]ele atacului american cu torpile [i, astfel, s` scurteze reînarmarea
avioanelor de atac [i s` opreasc` orice atac aerian japonez. Cea de-a doua, cu referire
la patrulele aeriene de lupt` japoneze, care ap`rau flota [i care au zburat pentru a vâna
avioanele torpiloare. Aceste dou` decizii au creat condi]iile favorabile execut`rii unui atac
american cu torpiloare în picaj, imposibil de respins, ap`rute deasupra Flotei japoneze
tocmai la momentul tactic potrivit pentru a exploata confuzia creat`. Atacurile lor, executate
timp de 11 minute, sub forma unor lovituri distrug`toare asupra a patru portavioane japoneze,
au nimicit bra]ul aerian înarmat al Marinei japoneze, dovedindu-se a fi momentul de cotitur`
în R`zboiul Pacificului.
În acest exemplu, doi stimuli observarea portavionului SUA, Yorktown, [i o tactic`
ineficace de atac cu torpile, au avut, împreun`, o influen]` decisiv` asupra ciclului japonez
de elaborare a deciziei. Ele au avut loc într-un moment potrivit, pentru a-i obliga pe japonezi
s`-[i reorienteze eforturile [i s` redecid` cursul ac]iunilor existent, mai întâi la nivel opera]ional,
apoi la nivel tactic. R`spunsul la cei doi stimuli s-a dovedit fatal pentru japonezi, în Pacific.
Trebuie s` re]inem faptul c`, în exemplul Midway, succesul americanilor nu a fost
rezultatul unui plan ingenios sau al aplic`rii vreunuia din conceptele opera]iilor bazate pe re]ea.
A fost rezultatul unei serii de gafe privind claritatea în]elegerii situa]iei (a confuziei) !
Totu[i, mesajul este acela[i: o serie de stimuli (care nu este necesar s` includ`, deloc,
distrugerea fizic`) pot produce un r`spuns care va determina deznod`mântul b`t`liei
sau, probabil, al r`zboiului.
Aplicarea involuntar` de c`tre americani a stimulilor s-a concentrat asupra dimensiunii
umane a luptei, asigur#nd o finalitate neliniar`. Provocarea pentru opera]iile bazate pe re]ea
[i pentru cele bazate pe efecte este de a repeta un asemenea efect sigur, previzibil [i dup`
bunul plac. Cum ne poate ajuta noua tehnologie
[i gândirea bazat` pe re]ea s` realiz`m primele
For]a aplicat`
SUA
dou` niveluri ale eficien]ei în lupt` ? Aceast`
Adversar întrebare sugereaz`, la r#ndu-i, mai multe
\ntreb`ri de genul Ce se întâmpl` dac` ?.
De exemplu, dac` am compara ciclul american
0 O D A O D A O D A O D A Timpul cu cel japonez de lupt`, în timpul atacului
Ciclul 1 Ciclul 2 Ciclul 3 Ciclul 4 cu torpile, devine evident c` acestea au fost
Figura 2: |n afara ciclului defazate (figura 2).
79
Dac` ar fi fost în faz`, ambele p`r]i ar fi trebuit s` se observe în acela[i timp, orientându-[i
eforturile în consecin]`, luând decizia [i ac]ionând similar. În acest caz, loviturile americane
[i cele japoneze ar fi pornit unele c`tre altele în acela[i timp [i ar fi lovit pun]ile goale
ale ambelor p`r]i, f`r` consecin]e serioase asupra p`r]ii japoneze, dar, posibil, cu rezultate
cumplite pentru for]a mai mic` a portavioanelor americane. Dar, mul]umit` informa]iilor,
partea american` [i-a completat la timp procesul propriu de elaborare a deciziilor pentru
lovirea cu torpile a japonezilor simultan cu reorientarea acestora asupra eforturilor
de lovire a flotei americane.
Succesul american a constat, pe de-o parte, în atenta preg`tire (recunoa[terea,
informa]iile [i lansarea mai devreme a avia]iei) [i, pe de alt` parte, în [ansa descoperirii
portavionului Yorktown [i a desincroniz`rii dintre torpile [i ]int`.
Pentru a stimula, în acest exemplu, secven]a stimul [i r`spuns, trebuie s` cronometr`m
ciclul inamicului de elaborare a deciziei [i s` coordon`m producerea propriei reac]ii
ac]iune-stimul la momentul potrivit. Aceasta ar fi cerut nu numai o cunoa[tere a situa]iei,
care a permis flotei americane, în 1942, s`-[i lanseze prima atacurile, ci [i cunoa[terea
nevoilor adversarului de a identifica [i a exploata împrejur`rile/conjuncturile critice2.
De asemenea, trebuie s` fim capabili s` ne coordon`m ac]iunile astfel încât s` le control`m
cu exactitate pentru a exploata momentul de elaborare a deciziei de c`tre adversar.
Exist` o problem` fundamental` aici: informa]iile, pur [i simplu, nu vor produce o asemenea
cunoa[tere consistent` despre inamic, la toate nivelurile, [i nici nu vor fi în m`sur` s` prevad`
impactul stimulilor aleatori, precum Yorktown3. Cum altfel ar putea noile tehnologii
sau opera]iile bazate pe re]ea s` ne permit` s` cre`m acela[i efect asupra procesului
de elaborare a deciziei inamicului ca [i în cazul Midway ?
O solu]ie este simpla multiplicare a num`rului de oportunit`]i pentru repetarea
incidentelor/evenimentelor Midway. Cu cât mai frecvent este stimulul, cu atât mai mare
T va fi [ansa de a ob]ine, la momentul potrivit,
2
efectul dorit asupra procesului de luare a deciziei
SUA
For]a aplicat`
de c`tre inamic. Scurtând lungimea ciclului

propriu de generare a puterii de lupt` se poate
Inamic multiplica num`rul de impacturi asupra procesului
Puncte
de \ntrerupere
de elaborare a deciziei de c`tre adversar,
în perioada dat`, [i, astfel, poate cre[te
0 D O D O O D A OOD A T probabilitatea loviturilor de succes la timpul
Ciclul 1 Ciclul 2 Ciclul 3 Ciclul 4 potrivit pentru întreruperea ciclului de decizie
Figura 3: Comprimarea timpului al inamicului (figura 3).
2
În exemplul Midway, deoarece for]ele au fost foarte asem`n`toare, [i lungimea ciclului OODA
american [i japonez ar fi fost, în general, similare. Într-un conflict între dou` for]e nesimilare, ciclul OODA
face mult mai dificil` predic]ia.
3
În pofida cele mai bune imagini de cercetare sau a superiorit`]ii informa]ionale, pe care putem
s` o gener`m, ultima determinant` a vitezei [i direc]iei ciclului de decizie al adversarului va fi el însu[i.
O asemenea cunoa[tere a inamicului nu este produsul datelor senzorilor, ci al analizei bazate, în mare
parte, pe raportul sporadic de informa]ii al surselor umane. Nu putem, în consecin]`, s` depindem
de situa]ia în care avem informa]ii atunci când avem nevoie de ele sau, într-adev`r, s` culegem toate
informa]iile de care avem nevoie.
80
Dar, a[a cum am v`zut, partea de generare a ciclului de lupt` nu poate fi prea mult
comprimat`. Utilizând organiz`rile [i doctrinele actuale exist` doar câteva cì care pot fi
lansate în timpul avut la dispozi]ie [i, astfel, numai câ]iva stimuli care pot fi aplica]i.
Cu toate acestea, o alt` metod` ar consta \n organizarea [i planificarea în mod diferit.
De exemplu, noi putem s` construim, pentru a lansa un num`r suficient de opera]ii de mic`
amploare, care pot genera, fiecare, suficien]i stimuli ce pot afecta ciclul de luare a deciziei
de c`tre adversar, pe baza conceptului de autosincronizare [i de distribu]ie a superiorit`]ii
informa]ionale, posibile numai pe baza leg`rii în re]ea. Lungimea ciclului de luare a deciziei
la nivelul unit`]ilor trebuie s` r`mân` aceea[i,
T
dar ac]iunea fiec`reia trebuie s` fie confuz` [i suprapus`, SUA 2
For]a utilizat`
– curbele
astfel încât s` produc` un rapid [i sus]inut [ir lui
Cebrowski
de stimuli care s` se adreseze procesului de luare
Inamic
a deciziei de c`tre adversar (figura 4)4.
Aceast` metod` are o limitare clar`: cu cât
diminu`m dimensiunea ac]iunilor noastre, cu atât Timp
O O D A O O D A O O D AO O D A
unit`]ile noastre devin mai vulnerabile pentru Ciclul 1 Ciclul 2 Ciclul 3 Ciclul 4
a fi învinse separat. Oricum, dac` am exploata sinergia Figura 4: Comprimarea timpului
cu noii senzori [i comunica]ii, rezultatele implementate [i multiplicarea ciclurilor de decizie
în superioritatea informa]ional` [i cuno[tin]ele comandan]ilor adver[i ar permite
s` anticip`m ac]iunea adversarului [i s` optimiz`m for]ele ori pentru efecte separate,
ori pentru sprijin reciproc. În final, putem, în acela[i timp, s` multiplic`m num`rul ciclurilor
[i s` comprim`m timpul necesar execut`rii fiec`ruia (figura 4). În esen]`, putem utiliza
capabilit`]ile bazate pe re]ea pentru a elibera for]e independente care s` ac]ioneze în propriul
ciclu optim de lupt` [i, astfel, s` cre[tem num`rul ciclurilor de generare a puterii de lupt`,
pe care le execut`m.
În mod ideal, ace[ti stimuli ar putea fi mult mai numero[i [i suficient de diversifica]i,
pentru a cople[i inamicul prin noi dezvolt`ri, obligându-l la revizuirea deciziilor, la pauze
pentru observa]ii viitoare [i, probabil, la redirec]ionarea eforturilor pân` acolo încât acesta
s` nu mai ac]ioneze. Într-adev`r, aceast` metod` pare s` devin` o combina]ie între elementele
de autosincronizare [i viteza de comand`, con]inute în curba lui Cebrowski (figura 4).
Ultimele dou` moduri sugereaz`,
în particular, o analogie foarte diferit`, bazat`
Observare Orientare Decizie Ac]iune pe efectele pe re]ea, pornit` de la modelul
Midway (figura 5).
În locul unui atac cu spada, în procesul
inamicului de elaborare a deciziei, la momentul
critic cel mai favorabil, am declan[a ceva înrudit
Figura 5: Efectele pe re]ea
cu roiul de albine. Chiar dac` nici o singur`
unitate în atacul roiul de albine nu ar avea o influen]` decisiv`, efectul total ar fi s` lase
victima s` se balanseze f`r` ap`rare la atacurile venind din toate direc]iile [i incapabil`
s`-[i organizeze o retragere coerent` de salvare.
4
Bineîn]eles, aceasta începe cu aproximarea curbei optime de performan]` a puterii de lupt`, folositã
de amiralul Cebrowski pentru a demonstra influen]a autosincroniz`rii.
81
În esen]`, trebuie s` oferim atât de mul]i stimuli, încât inamicul s` nu mai poat` ac]iona
coerent, fiind, în mod constant, obligat s`-[i reorienteze procesul de elaborare a deciziei.
Am repetat, destul de des, faptul c` stimulii aplica]i procesului de elaborare a deciziei
de c`tre inamic au drept rezultat o incapacitate aproape catatonic`, ac]ionând ca un blocaj.
Aceast` metod`, a roiului, ridic` noi provoc`ri: Cum coordon`m noi roiul pentru a realiza
obiectivele militare, altele decât cele care interfereaz` cu cele ale procesului de elaborare
a deciziei de c`tre adversar ? Cum [tim noi când s` mas`m for]ele sau efectele pentru a evita
o înfrângere ? Cum putem evalua eficacitatea eforturilor noastre [i, apoi, cum sunt utilizate
rezultatele acestei evalu`ri în fazele urm`toare ale orient`rii, deciziei [i ac]iunii ? Vor [ti
inamicii no[tri c` au fost înfrân]i [i vor înceta rezisten]a ? Sau, pur [i simplu, vor continua
atacurile pân` când nu vor mai putea, prelungindu-[i, astfel, ac]iunea într-un r`zboi orb,
de uzur` ? Pentru a fi eficient, roiul va trebui s` ac]ioneze ca un set unic de obiective
militare, subordonate aceleia[i concep]ii de comand`. Dar, pentru a asigura un ciclu scurt,
elementele roiului trebuie s` fie independente [i autocoordonabile. Pe scurt, va fi necesar
ca for]ele noastre s` devin` autosincronizabile [i s` se autoadapteze5. Acestea sunt capacit`]ile
principale care se sper` a fi realizate prin proiectarea opera]iilor bazate pe re]ea, dar se vor reflecta
nemijlocit în opera]iile bazate pe efecte, orientate c`tre dimensiunile umane ale r`zboiului.
5
Ace[ti actori au fost aspectele-cheie ale succesului atacurilor aeriene americane în timpul Leyte Gulf Battle.
Pilo]ilor, care au apreciat foarte bine natura pericolului reprezentat de for]a japonez`, li s-a spus numai s` atace
inamicul cu orice au avut. Rezultatul a fost zgomotul perpetuu al barajelor japoneze.
82
ri
te MORALUL
a R
b STAREA MORAL|
z M
e G
D CLIMATUL ORGANIZA}IONAL
Invita]ii redac]iei: psiholog Ilona VOICU, locotenentul-colonel (r.) Ionel STOIANOVICI

[i maiorul Mihai ANTON din Sec]ia Investiga]ii Sociologice a Statului
Major General
Colonelul Costinel PETRACHE: V` rog s` abord`m, s` trat`m o problem`

care nu-[i ascunde delicate]ea, sensibilitatea din oricare unghi am privi-o moralul,
starea moral`. Ce rol \i acord`m sau ar trebui s` acord`m moralului, st`rii
morale \n institu]ia at#t de complex` a realit`]ii militare ?
Locotenentul-colonel (r.) Ionel STOIANOVICI: Relev#nd [i dezvolt#nd tema
moralului, trebuie subliniat faptul c` acesta reprezint` un subiect de actualitate aflat \n aten]ia
speciali[tilor tuturor armatelor moderne, moralul constituind un factor de seam` care condi-
]ioneaz` t`ria [i coeziunea armatei, desf`[urarea [i deznod`m#ntul r`zboiului. Tocmai de aceea,
eforturile de cercetare [i de investiga]ie sunt orientate cu prioritate asupra elabor`rii
unor instrumente de diagnoz` [i de evaluare a moralului trupelor, bazate pe \ncerc`ri
de fundamentare [tiin]ific` a termenului, lucru, trebuie s-o spunem, deloc u[or de realizat.
De fapt, aceast` preocupare se circumscrie unei nevoi mai generale, resim]ite de factorii
de comand` [i de decizie din armat`, [i anume aceea de a dispune de instrumente de analiz`,
de evaluare [i de explicare \n domeniul capacit`]ii opera]ionale a unit`]ilor \n condi]iile
\n care misiunile devin tot mai complexe, mai delicate sub aspectul legitimit`]ii [i al \ndeplinirii,
mai solicitante [i mai fragilizante din punct de vedere psihologic; \n raport cu aceste situa]ii,
anumite unit`]i care au condi]ii similare de activitate, dar de for]` moral` diferit` vor reu[i
mai bine dec#t altele \n ceea ce prive[te \ndeplinirea misiunilor. |n acest context, apreciez
c` problema care se pune este aceea de a \n]elege [i de a explica diferen]ele referitoare
la for]a moral`, adic` de a defini criteriile ei caracteristice [i posibilit`]ile de evaluare
ale acesteia. Iat` de ce, pe aceast` coordonat` putem circumscrie [i subiectul dezbaterii
de fa]`, respectiv delimitarea nivelurilor de analiz` a moralului militarilor; identificarea
elementelor definitorii [i a factorilor determinativi ai moralului [i, \n raport cu acestea,
identificarea posibilit`]ilor de evaluare a moralului [i a posibilit`]ilor de interven]ie pentru
\mbun`t`]irea acestuia.
Pentru a r`spunde la aceste cerin]e este necesar s` avem \n vedere o serie de observa]ii
semnificative ale cercet`torilor \n acest domeniu, pe care le voi prezenta mai cu seam`
83
din perspectiv` teoretic`. M` g#ndesc, mai \nt#i, la faptul c` analiza documentar` relev`
c` termenul moral apare \n multe situa]ii ca element al altor concepte, cu o sfer` mai larg`
de cuprindere. Acest fapt are o semnifica]ie deosebit` pentru \n]elegerea rela]iilor de deter-
minare a moralului.
O serie de studii consacrate moralului, elementele cu care opereaz` psihosociologii
din diferite armate, pun \n eviden]` multiplele sale determin`ri [i aspecte specifice,
precum [i caracterul sù multinivelar. De asemenea, analiza diferitelor defini]ii
asupra termenului eviden]iaz` necesitatea abord`rii moralului din perspectiv` interac]io-
nist` care ]ine seama at#t de ac]iunea factorilor psihologici-individuali, c#t [i de ac]iunea
factorilor psihosociali de grup, a celor sociologici organiza]ionali [i a celor situa]ionali.
Din aceast` perspectiv`, trebuie remarcat faptul c`, \n cercet`rile empirice referitoare
la moral (\ntreprinse de speciali[tii americani, francezi [i al]ii), se folosesc chestionare
de evaluare a preg`tirii morale pentru lupt`; \n investiga]iile \ntreprinse, \n cele mai multe
cazuri, moralul este asimilat motiva]iei de lupt`, \n leg`tur` cu care, at#t vreau s` mai subliniez,
sunt analizate cel pu]in patru grupe de factori determinativi: legitimitatea institu]iei militare
\n societate; \ncrederea \n comandant; caracteristicile mediului militar [i coeziunea trupelor.
Maiorul Mihai ANTON: Amintind de preocup`rile

speciali[tilor strìni \n spa]iul acestei problematici, doresc
s` subliniez c`, cel pu]in pentru mine, o semnifica]ie deosebit`
o are concep]ia anali[tilor francezi privind evaluarea for]ei
morale a unit`]ilor operative de c`tre comandant pe baza
analizei oponen]iale a punctelor forte [i a punctelor slabe.
Analiza for]ei morale se efectueaz` cu ajutorul a opt dimensiuni
care \nglobeaz` cele mai importante aspecte din via]a
unit`]ii: rela]iile din cadrul grupului; rela]iile cu cadrele,
\n general; rela]iile cu [eful direct; baza material` a unit`]ii
(materialele din \nzestrarea unit`]ii); mediul din unitate [i sprijinul acordat unit`]ii; \ncrederea
\n sine; via]a de zi cu zi (condi]ii, sarcini, organizare); raportul personal cu armata
(adaptarea la via]a militar`).
Studiile desf`[urate asupra moralului unit`]ilor \n opera]ie (studii diverse, \n cazuri
variate \n ceea ce prive[te misiunile, teatrele, situa]iile [i unit`]ile angajate) au permis
izolarea mai precis` a unui anumit num`r de factori-cheie. Exploat#nd \ndeosebi investiga]iile
realizate asupra moralului pe timp de pace, s-a observat c` acesta se bazeaz`, \n principal,
pe \ncredere. Investiga]iile au relevat c` \ncrederea individului se manifest` pe mai multe
planuri fapt ce trebuie subliniat, respectiv: \ncrederea \n sine, \n grupul sù, \n [efi,
\n performan]a materialelor [i a procedurilor, \n legitimitatea ac]iunii.
Psiholog Ilona VOICU: Mai mult dec#t at#t, concluziile investiga]iilor cercet`torilor
francezi sunt confirmate [i de studiile \ntreprinse de cercet`torii germani. Asimil#nd moralul
cu motiva]ia pentru lupt`, D. Ungerer arat` c` soldatul vrea s` lupte dac` are \ncredere
\n sine (\n experien]a propriilor posibilit`]i [i capacit`]i), \n comandan]i, \n subordona]i
[i \n cei de acela[i rang (sentimentul de apartenen]`/de grup), \n armamentul [i echipa-
mentul sù, \n sensul [i \n legitimitatea misiunii. Din aceast` perspectiv`, autorul consider`
84
Dezbateri GMR
c` moralul \n lupt` este mai degrab` un produs dec#t o sum`
a celor patru aspecte viz#nd \ncrederea, de exemplu, lipsa
\ncrederii \n sensul [i legitimitatea unei misiuni de lupt`
nu poate fi compensat` de \ncrederea nezdruncinat` \n arma-
ment [i echipament. Aceast` observa]ie are o valoare metodo-
logic` de maxim` importan]` pentru evaluarea moralului
trupelor, respectiv, pe aceast` baz`, putem considera c` valoarea
nivelului moralului este dat` de scorul cel mai sc`zut la una
dintre dimensiunile \ncrederii (factor cheie). |n acest sens,
\n studiul referitor la Aptitudinea pentru lupt`, P. Altermath
define[te rezisten]a uman` (respectiv, for]a moral`) ca una dintre cele patru dimensiuni
corespunz`toare acesteia.
Aptitudinea pentru lupt` reprezent#nd obiectivul general al instruc]iei militare grupeaz`
calit`]ile individuale [i colective indispensabile, care permit trupei s`-[i \ndeplineasc`
misiunile [i s`-[i p`streze capacitatea fizic` [i psihic` maxim`. Aceast` calitate este vorba
despre aptitudinea pentru lupt` trebuie edificat` \nainte de \nceputul r`zboiului de c`tre
to]i membrii for]elor armate; elementele ei sunt: voin]a (\ndeosebi voin]a de a lupt`),
rezisten]a uman` (for]a moral`), disciplina [i priceperea, cu men]iunea c` \ntre cele patru
elemente se manifest` influen]e reciproce.
Maiorul Mihai ANTON: |n literatura de specialitate referitoare la moral, una dintre perspec-
tivele care se impune a fi analizat` [i valorificat` \n cadrul investiga]iilor psihosociologice
este [i cea avansat` de Dumitru Cristea \n lucrarea Structurile psihosociale ale grupului
[i eficien]a ac]iunii. Pe baza investiga]iilor realizate, autorul a identificat [ase dimensiuni
ale climatului psihosocial, fiecare dimensiune implic#nd mai multe categorii de factori.
|ntre dimensiunile climatului psihosocial, cea proiectiv-anticipativ` implic` un ansamblu
de factori care, \n condi]ii obi[nuite de stabilitate a grupului , au o pondere redus` \n deter-
minarea climatului de grup. |ns`, \n situa]iile care implic` o anumit` incertitudine, \n ceea ce
prive[te posibilitatea realiz`rii sarcinii (misiunii), condi]iile viitoare ale activit`]ii sau chiar
existen]a grupului ca atare, ponderea acestor factori cre[te considerabil, determin#nd,
\n planul trìrilor subiective ale membrilor grupului, ceea ce este numit moralul grupului.
Printre factorii care apar]in de dimensiunea proiectiv-anticipativ` se pot eviden]ia: perspectiva
grupului [i, implicit, a membrilor acestuia (\n ceea ce prive[te pozi]ia viitoare a grupului,
dezvoltarea sa, statutul profesional etc.); existen]a sau apari]ia unor st`ri de incertitudine,
nelini[te, a[tept`ri tensionale [.a. \n raport cu situa]ia viitoare a grupului (fie referitor
la sarcin`/misiune, fie la existen]a grupului ca atare); anticiparea rezultatelor ce pot fi
ob]inute de c`tre grup \ntr-un anumit context problematic; unitatea de voin]` a membrilor
grupului \n raport cu obiectivele urm`rite (coezivitatea func]ional` a grupului).
Pe aceast` baz` se pot face prognoze asupra evolu]iei moralului la nivel de grup,
solicit#nd membrilor grupului s` fac` o proiec]ie asupra manifest`rii factorilor de climat
psihosocial, \n situa]ii de risc, respectiv \n contextul real al misiunii de lupt`.
85
Locotenentul-colonel (r.) Ionel STOIANOVICI: Sus]in
defini]iile inspirate date de colegii mei printr-o sintez` a elementelor
prezente \n literatura de specialitate, sens \n care putem eviden]ia
urm`toarele aspecte: moralul este definit, \n general,
ca abilitate a individului sau capacitate caracteristic` grupului
de a ac]iona [i a persista \n efort, \n fa]a obstacolelor [i a condi]iilor
de risc de tot felul, impuse de c#mpul de lupt`; adesea perceput
([i asimilat) \n termenii motiva]iei pentru lupt`, moralul apare
ca rezultat al interesului individual, al proceselor de grup
[i al convingerilor [i valorilor de conduit` caracteristice
majorit`]ii militarilor; de asemenea, este extrem de semnificativ faptul c` moralul reprezint`
un construct realizat pe baza activit`]ii practice intuitive, care nu are un corespondent real,
direct perceptibil, ci se \ntemeiaz` pe o asamblare de criterii [i caracteristici importante,
dintre care o singur` absen]` poate avea caracter nefast. Acest lucru este evident \n planul
leg`turilor implicite \ntre suport [i starea psihologic` (moral), respectiv la nivel indivi-
dual: \ntre sentimentul de bine, de bun`stare (moral) [i factorii (suportul) care \l sus]in expe-
rien]a acumulat`, sentimentul de siguran]`, de securitate personal` (bazat pe satisfacerea
nevoilor biologice [i a celor sociale); aprecierea eforturilor depuse [i a rezultatelor ob]inute
\n activitatea militar`; libertatea de a putea ac]iona creativ; d`ruire profund` (angajare
\n raport cu sarcina grupului) etc.; \ntre sentimentul de \ncredere (\n sine) [i elementele
care \l sus]in: percep]ia calit`]ii preg`tirii personale [i a capacit`]ilor dob#ndite, percep]ia
calit`]ii armamentului din dotare etc.; \ntre performan]a \n \ndeplinirea misiunii (at#t la nivel
de individ, c#t [i la nivel de grup) [i percep]ia legitimit`]ii ac]iunii; \ntre motiva]ia pentru lupt`
(moral) [i factorii care o sus]in.
A[adar, este evident c` moralul combin` mai multe elemente suprapuse [i necesit`
mai multe niveluri de analiz`. Am \n vedere, la nivel individual de analiz`, faptul c` moralul
este asimilat cu o stare de spirit caracterizat` printr-un sentiment de bine, bazat pe \ncredere
\n sine [i \n grupul de apartenen]`; la nivel de grup al analizei moralul este o caracteristic`
a grupului [i presupune: sentimentul de apartenen]` la grup, solidaritatea \ntre membrii
grupului, interdependen]` \n rela]iile dintre membrii grupului, \ncredere \n grup [i loialitate;
\n ceea ce prive[te armata ca grup organiza]ional, moralul presupune: m#ndria de a fi membru
al grupului, unitatea de obiective [i devotamentul fa]` de cauza pentru care lupt`. De aceea,
[i prin aceasta \nchei interven]ia la aceast` chestiune, \n raport cu punctele de vedere
analizate [i dat fiind caracterul specific al termenului de moral un construct, consider`m
c` posibilit`]ile de evaluare \n acest domeniu pot fi orientate pe cel pu]in dou` coordonate: evaluarea
st`rii care influen]eaz` moralul, a elementelor motiva]iei pentru lupt` acord#nd aten]ia
necesar` factorilor cheie [i evaluarea climatului psihosocial din unitate din perspectiva
prezen]ei factorilor favorabili performan]elor \n activitate [i \n \ndeplinirea misiunilor.
Cele dou` perspective pot fi \mbinate \n contextul select`rii variabilelor supuse investiga]iei.
Investiga]ia trebuie orientat` at#t asupra factorilor ce influen]eaz` moralul la nivel de individ,
c#t [i asupra celor care influen]eaz` moralul la nivel de grup.
86
Dezbateri GMR
Colonelul Costinel PETRACHE: Cum trebuie reac]ionat, cum trebuie
r`spuns, evident \n termeni de maxim` productivitate moral`, la specificitatea
grupului militar ?
Locotenentul-colonel (r.) Ionel STOIANOVICI: Dac` nu se sup`r` colegii
mei, vreau s` intervin [i asupra acestei chestiuni, extinz#nd, de fapt, abordarea, r`spunsul
la chestiunea precedent`.
|n aceast` ordine de idei, av#nd \n vedere specificitatea grupului militar, grup ai c`rui
membri trebuie s` fie preg`ti]i \n orice moment s` fac` fa]` unor solicit`ri extreme [i s` desf`-
[oare activit`]i \n condi]ii de incertitudine specifice c#mpului de lupt`, diagnoza climatului
psihosocial la nivelul unei structuri militare angajat` \n anumite misiuni (sau care urmeaz`
s` primeasc` anumite misiuni) trebuie orientat` \ndeosebi asupra anumitor dimensiuni
[i categorii de factori, la care, cu \ng`duin]a dumneavoastr`, m` voi referi \n continuare.
Am \n vedere, mai \nt#i, dimensiunea motiva]ional-atitudinal`, ce const` \n: atitudinea
membrilor grupului fa]` de misiunea primit`; atitudinea fa]` de grup [i activitatea pe care
o desf`[oar` membrii grupului [i fa]` de rezultatele acestei activit`]i, din perspectiva
\ndeplinirii misiunii; satisfac]ii/insatisfac]ii rezultate \n contextul activit`]ii \n comun \n cadrul
grupului, pe parcursul efectu`rii misiunii.
Dimensiunea cognitiv-axiologic` joac` un rol important prin gradul de cunoa[tere
interpersonal` a membrilor grupului; gradul de convergen]` [i compatibilitate a opiniilor,
a convingerilor [i a concep]iilor membrilor grupului, \ndeosebi \n leg`tur` cu modul de derulare
a misiunii. Dimensiunea structural` pune \n eviden]` structura [i compozi]ia grupului: raportul
militari permanen]i/militari angaja]i cu contract/rezervi[ti; propor]ia dintre num`rul de b`rba]i
[i num`rul de femei; v#rsta medie a membrilor grupului; gradul de omogenitate a preg`tirii
generale a membrilor grupului; m`rimea grupului. |n ceea ce prive[te dimensiunea instru-
mental`, con]inutul ei relev` rela]iile func]ionale dintre membrii grupului; gradul de coparti-
cipare a membrilor grupului la realizarea misiunii/sarcinilor, raportat [i la nivelul aptitudinilor
pentru misiune; stilul de conducere [i competen]a profesional` a liderului formal; condi]iile
obiective \n care se desf`[oar` misiunea/activitatea grupului mediul fizic, condi]iile materiale,
dificultatea misiunii/sarcinilor; coordonarea extern` a grupului pe linia realiz`rii misiunilor/sarcinilor,
gradul [i modul de spijinire a misiunii/activit`]ii grupului; num`rul de membri \n func]ie
de condi]iile obiective ale misiunii/sarcinii, gradul de \nc`rcare a membrilor grupului.
Mai amintesc dimensiunea socio-afectiv`, sus]inut` esen]ial de rela]iile de atrac]ie/ respingere
\ntre membrii grupului [i de existen]a [i amploarea subgrupurilor [i, \n sf#r[it, dimensiunea
proiectiv-anticipativ`, cu o semnifica]ie deosebit` \n diagnoza [i determinismul climatului,
\n evaluarea for]ei morale a unei structuri militare.
|n cazul unor angajamente opera]ionale pentru diagnoza climatului de grup, pe dimen-
siunea proiectiv-anticipativ`, trebuie luate \n considerare cel pu]in urm`toarele categorii
de factori: anticiparea rezultatelor ce pot fi ob]inute de c`tre un grup \ntr-un anumit context
problematic determinat de condi]iile de \ndeplinire a misiunii; existen]a/apari]ia unor st`ri
de incertitudine, nelini[te, a[tept`ri tensionale etc. \n raport cu: situa]ia viitoare a grupului
(\n leg`tur` cu misiunea [i/sau existen]a grupului ca atare); posibilii factori de stres
\n leg`tur` cu condi]iile de \ndeplinire a misiunii; unitatea de voin]` a membrilor \n raport
cu obiectivele urm`rite (obiectivele misiunii) coezivitatea func]ional` a grupului; gradul
87
de informare a membrilor referitor la unele situa]ii care pot afecta grupul; perspectiva
grupului [i, implicit, a membrilor acestuia, \n ceea ce prive[te pozi]ia viitoare a grupului;
statutul profesional al membrilor pe parcursul [i dup` \ndeplinirea misiunii (misiunilor).
|n acest sens, se impun c#teva observa]ii de ordin metodologic [i practic-aplicativ.
|n condi]iile \n care \ntre performan]a (\n misiune) grupului [i factorii determinativi
ai climatului exist` rela]ii de interdependen]`, este evident faptul c` nivelul de activare
a factorilor specifici dimensiunii proiectiv-anticipative este condi]ionat de starea multora
dintre factorii determinativi ai celorlalte dimensiuni ale climatului: for]a moral` este
influen]at` at#t de caracteristicile situa]iei (misiunii) \n care se afl` grupul, c#t [i de starea
multora dintre factorii determinativi ai climatului psihosocial la momentul primirii misiunii
sau anterior acesteia.
Colonelul Costinel PETRACHE: Care sunt determin`rile evolu]iei

organismului militar asupra analizei moralului, a st`rii morale ?
Psiholog Ilona VOICU: Evolu]ia organismului militar, schimb`rile intervenite
la nivelul for]elor armate [i, \ndeosebi, \n planul misiunilor acestora, impun noi cerin]e
\n domeniul analizei moralului. Astfel, \nmul]irea misiunilor, mic[orarea num`rului lupt`torilor,
folosirea sistemelor de arme, individualizarea responsabilit`]ilor, deciziile \n contact direct
cu problemele fac s` ias` \n relief, \n acela[i timp, nevoia de individualit`]i mai competitive,
mai dinamice, \ns` considerate a se afla \n situa]ie de riscuri psihologice mai importante.
Concomitent, aceste procese antreneaz` diferite situa]ii tensionale, mai complexe, mai fragi-
lizante. Toate aceste aspecte atrag aten]ia asupra necesit`]ii studiului moralului trupelor
[i al tendin]elor de schimbare \n planul analizei acestuia.
De asemenea, investiga]iile relev` c` anumite tensiuni se exercit` mai puternic
[i mai diversificat \n partea superioar` a piramidei ierarhice, respectiv: mediatiz`rile,
presiunile politice, complexitatea deciziilor, problematica legitimit`]ilor, unele efecte
mai greu observabile ale multina]ionalit`]ii. Toate aceste elemente completeaz` imaginea
uzurii cauzate de opera]ii [i de diferitele lor efecte asupra indivizilor. De asemenea,
este posibil ca, \n contextul reducerii num`rului de unit`]i, acestea s` participe la ac]iuni
de mai multe ori, \n situa]ii diferite.
|ntr-un astfel de context, preg`tirea profesional` [i for]a moral` a unit`]ilor reprezint`,
mai mult ca niciodat`, condi]iile reu[itei misiunilor. Pentru mul]i speciali[ti \n domeniu,
aceast` for]` moral` se bazeaz`, ca \ntotdeauna, pe \ncredere sau, mai precis, pe un anumit
num`r de tipuri de \ncredere, cum ar fi: \ncrederea \n sine, \n grup, \n [efi, \n calitatea
materialelor [i \n legitimitatea misiunilor [i, implicit, a propriilor ac]iuni. Desigur, aceste
elemente sunt necesare, dar nu [i suficiente; se impune studiul atent al situa]iilor de genul
celor amintite [i diversificarea, \n raport cu acestea, a sprijinului psihologic acordat militarilor,
\n scopul favoriz`rii \ndeplinirii misiunilor de c`tre ace[tia. Apreciez c` aceast` ac]iune
trebuie s` se exercite cel pu]in pe urm`toarele domenii: capacitate opera]ional`; prevenirea,
controlarea [i rezolvarea situa]iilor anxiogene [i conflictuale; echilibrul psihologic individual
[i colectiv; factori de igien` mental` pe baza analizei, de c`tre psihosociologi, a climatului
psihosocial de grup [i a particip`rii acestora la analiza moralului [i a urm`rilor acestuia.
88
Dezbateri GMR
Colonelul Costinel PETRACHE: F`r` \ndoial` c` moralul, configurat
\n starea moral` a oric`rei organiza]ii, determin` semnificativ climatul acesteia.
V` rog s` aborda]i aceast` chestiune climatul organiza]ional, din perspectiva
diagnozei sociale, la nivelul unit`]ilor militare.
Maiorul Mihai ANTON: Confruntate cu frecvente [i intense schimb`ri ale condi]iilor
sociale [i de mediu, organiza]iile ac]ioneaz` [i reac]ioneaz` adaptativ, capacitatea de adaptare
exprim#nd direct starea de s`n`tate a organiza]iei. |n plan practic, nevoia de asigurare a s`n`t`]ii
organiza]iei implic` diagnosticarea riguroas` a st`rii de func]ionare a organiza]iei, detectarea
influen]elor din exterior [i elaborarea solu]iilor alternative, ca solu]ii de adaptare, \n acest scop
fiind utilizate modele de diagnosticare [i strategii de rezolvare a problemelor organiza]iilor.
|n aceast` ordine de idei, trebuie subliniat, totodat`, faptul c` una dintre func]iile
importante ale conducerii din perspectiva eficien]ei acesteia o reprezint`, par a spune
o impardonabil` banalitate, cunoa[terea domeniului condus, a totalit`]ii problemelor
care sunt supuse solu]ion`rii, prin diagnoz`.
Psiholog Ilona VOICU: |n general, atunci c#nd se utilizeaz` termenul de diagnoz`
\n leg`tur` cu organiza]iile, se au \n vedere dou` sensuri: diagnoza problemelor sociale
[i diagnoza sistemului social.
S` ne oprim asupra primului, diagnoza unei probleme, care \nseamn` identificarea
dimensiunilor acesteia [i a factorilor, a cauzelor care au generat-o. Este evident faptul
c` diagnoza corect` a unei probleme reprezint` o condi]ie a solu]ion`rii ei eficiente. Spre exemplu,
diagnoza existen]ei unor conflicte interpersonale, la nivelul colectivului unei subunit`]i,
\nseamn`, \n primul r#nd, a identifica sursele acestor conflicte. Pentru a g`si solu]ii,
este nevoie s` descoperi cauzele, \ntruc#t numai ac]ion#nd asupra cauzelor se poate elimina
un proces negativ indezirabil. |n sensul cel`lalt, diagnoza sistemului, spre deosebire
de diagnoza unei probleme, are anumite caracteristici, [i anume: obiectul ei nu este un aspect
al organiza]iei considerat a fi problematic, ci organiza]ia, \n ansambul sù, [i problemele
de solu]ionat nu sunt considerate a fi deja formulate de c`tre organiza]ia \ns`[i, ci identificarea
lor este tocmai un obiectiv al diagnozei.
Bunòar`, putem admite c` diagnoza sistemului social reprezint` instrumentul necesar
al unui mod adecvat de evaluare a evolu]iei unit`]ilor pe coordonatele unei dezvolt`ri
controlate. Ea ofer` o imagine de ansamblu a st`rii sistemului social la un moment dat,
o interrela]ie dintre multiplele sale aspecte. O asemenea diagnoz` poate s` ofere baza
unei program`ri pe termen lung, stabilind obiective prioritare de realizat, determin#nd,
totodat`, stadiul \n care unitatea se afl` la un moment dat \n raport cu obiectivul general de atins.
Pentru a fi util organiza]iei, procesul de diagnoz` trebuie centrat pe ambele metode.
Diagnoza sistemului social va oferi o imagine de ansamblu, pe fondul c`reia se va putea \n]elege
mai bine fiecare dintre problemele particulare mai importante cu care organiza]ia/unitatea
se confrunt`. |n realizarea diagnozei sistemului social al unei unit`]i militare, schema general`
de la care se poate pleca cuprinde, \n principal, cinci domenii distincte, dintre care unul reprezint`
intrarea (input) \n sistemul social caracteristicile personalului militar , trei constituie
elementele esen]iale ale sistemului social propriu-zis colectivul de lucru, stilul conducerii
directe [i climatul organiza]ional, iar ultimul reprezint` ie[irea (output) din sistem perfor-
man]ele unit`]ii [i, implicit, performan]ele umane.
89
Eu am relevat, mai cu seam`, faptul c`, \n ansamblul [i \n determinarea celor cinci
dimensiuni, climatul organiza]ional reprezint` un element cadru complex, aflat \n rela]ii
de interdependen]` cu celelalte domenii. Acest concept \ns` este necesar s` \l dezvolt`m
\n detaliile sale uzuale organiza]ional, sens \n care \i invit pe colegii mei.
Locotenentul-colonel (r.) Ionel STOIANOVICI: Climatul organiza]ional
este unul dintre cele mai importante concepte din domeniul psihosociologiei organiz`rii
[i conducerii. El se refer` la ansambul caracteristicilor sociale [i umane ale organiza]iei,
ca sistem complex, respectiv la practicile de luare a deciziilor pe scar` ierarhic`, la func]ionarea
organelor de conducere [i la realizarea func]iilor sociale ale unit`]ii, la strategia general`
de stimulare a performan]elor \n activitatea profesional` [i a particip`rii la conducere,
la rela]iile de cooperare \ntre colectivele de lucru, \ntre sec]ii, servicii, birouri, la rela]iile
ierarhice [.a.m.d.
Acest concept desemneaz` factori [i variabile care influen]eaz` sensibil activitatea
[i comportamentul membrilor organiza]iei [i ale structurilor func]ionale ale acesteia,
\n acest sens av#nd \n vedere norme [i reglement`ri, constr#ngeri organizatorice sau de mediu,
strategii de motivare, modalit`]i [i tehnici de transmitere a informa]iilor etc. Astfel, climatul
organiza]ional trebuie analizat \n str#ns` interdependen]` cu cultura organiza]ional`,
reprezent#nd un produs al interac]iunii dintre dimensiunea formal` [i cea informal` a culturii
organiza]ionale. O defini]ie cu caracter extensiv o prezint` Traian Herseni care, relev#nd
c` at#t la nivel microsociologic, c#t [i nivel macrosociologic (organiza]ional) \nt#lnim
un anumit climat psihosocial, consider` c` aceasta reprezint` o rezultant` pe planul
con[tiin]ei colective, foarte complex`, a tuturor activit`]ilor interumane, de la sistemul
de selec]ie, \ncadrare, promovare, supraveghere, control [i sanc]ionare, p#n` la stilul
de munc`, grija pentru oameni, respectul fa]` de aspira]iile lor, gradul de moralitate.
Ca atare, putem admite c`, \n psihosociologia organiza]ional`, climatul psihosocial
este definit ca fiind o calitate \n general durabil` a mediului intern al unui colectiv, resim]it
de membrii sì [i care le influen]eaz` opiniile, atitudinile [i comportamentele.
Maiorul Mihai ANTON: Complementar cu cele afirmate,

ne putem \ng`dui aprecierea c` acest fenomen psihosocial
extrem de complex reprezint` o func]ie cu mai multe variabile,
incluz#nd factorii organiza]ionali, ac]iunile managerului,
comportamentul de grup [i, \n anumite situa]ii, [i factorii externi
organiza]iei. Variabilele care definesc climatul se refer`, a[adar,
at#t la constr#ngerile organiza]ionale, c#t [i la cele de mediu,
bunòar` la cele care dep`[esc grani]ele organiza]iei. |n aceast`
perspectiv`, se poate vorbi nu numai de influen]a normelor
[i a valorilor organiza]iei asupra comportamentului de conducere
sau de execu]ie, dar [i de influen]a cadrului cultural mai larg \n care func]ioneaz` organiza]ia.
Climatul este dependent at#t de caracteristicile organiza]iei (structura sa, dimensiunea,
profilul activit`]ii, v#rsta membrilor organiza]iei, tradi]iile existente, politica de personal etc.),
de caracteristicile resurselor umane (nivel de preg`tire, categorii de v#rst`, nivel cultural etc.),
c#t [i, \ndeosebi, de stilul de lucru al conducerii organiza]iei factorul de influen]`
90
Dezbateri GMR
cu cele mai ample efecte asupra climatului organiza]ional care \[i imprim` caracteristicile
esen]iale [i \[i determin` un mod specific de concretizare.
Cercet`rile psihosociologice au scos \n eviden]` faptul c`, prin metodele de lucru aplicate,
conducerea organiza]iei are contribu]ia cea mai important` la orientarea \ntregului climat.
Func]iile ei sunt tocmai de a organiza [i a coordona \ntreaga activitate, de a rezolva problemele
majore ale organiza]iei, de a facilita cooperarea [i activitatea fiec`rei subunit`]i. De aici
[i responsabilitatea organizatoric` a tuturor factorilor de conducere dintr-o unitate pentru
profilul general al climatului organiza]ional.
Colonelul Costinel PETRACHE: Este de domeniul certitudinii rela]ia

dintre valoarea climatului organiza]ional [i performan]ele manifeste ale organiza]iei.
|n acest sens, v` rog s` releva]i anatomic rolul, semnifica]ia [i consecin]ele
diagnozei climatului organiza]ional, aplicat` specificit`]ii organiza]ionale
militare.
Locotenentul-colonel (r.) Ionel STOIANOVICI: Diagnoza

climatului organiza]ional semnific` determinarea profilului
sù general, identificarea dimensiunilor sale, a variabilelor
care \l genereaz`, am \n vedere factorii determinan]i [i factorii
caracteristici, a nivelului de manifestare a acestora, precum [i deter-
minarea problemelor de rezolvat [i, evident, formularea de solu]ii.
Valoarea climatului organiza]ional [i, implicit, efectele
sale \n planul performan]elor \n activitatea organiza]ional`
pot fi puse cu claritate \n eviden]` dac` lu`m \n considerare,
a[a cum am ]inut s` subliniez la \nceputul interven]iei, factorii
sì determinan]i [i pe cei caracteristici.
|n ceea ce prive[te factorii determinan]i ai climatului psihosocial, dificultatea
const` \ns` nu \n a releva ace[ti factori sau grupuri de factori, ci de a stabili categorii,
deci de a eviden]ia dimensiunile conceptului \ntr-un anumit spa]iu opera]ional. |n aceast`
privin]`, literatura de specialitate eviden]iaz` diferite grupuri de factori.
Av#nd \n vedere specificitatea [i valorile grupului militar, dou` perspective asupra con-
ceptului \mi par mai adecvate pentru diagnoza climatului la nivelul organiza]iei militare,
[i anume: perspectiva asupra opera]ionaliz`rii conceptului, realizat`, mai mult dec#t conving`tor,
de Septimiu Chelcea \n lucrarea Dezvoltarea uman` a \ntreprinderii [i analiza
asupra climatului psihosocial de grup, realizat` de Dumitru Cristea \n lucrarea Structurile
psihosociale ale grupului [i eficien]a ac]iunii. M` voi referi la cea dint#i.
Ei bine, pentru evaluarea climatului organiza]ional, Septimiu Chelcea propune [i analizeaz`
[apte dimensiuni ale climatului, \n cadrul unui instrument standardizat de diagnoz`
a organiza]iilor, elaborat [i perfec]ionat pe baza cercet`rilor lui Rensis Likert. |n mod concret,
climatul organiza]ional, ca factor ce condi]ioneaz` performan]ele \n activitatea organiza]ional`,
poate fi descris [i analizat pe urm`toarele dimensiuni: condi]ii tehnico-materiale, calitatea
organiz`rii, motivarea activit`]ii profesionale, circuitul informa]ional, centrarea pe om,
practicile democrat-participative [i controlul \n organiza]ie.
91
Din perspectiva valorilor [i a activit`]ilor specifice grupului militar, precum [i a nevoii
de a asigura condi]iile pentru performan]` \n activitatea grupului [i un moral corespunz`tor
membrilor acestuia, se impune, \n ceea ce prive[te climatul organiza]ional, orientarea
diagnozei \n cadrul dimensiunilor prezentate asupra urm`toarelor elemente [i categorii
de factori, \n sensul explicitat la fiecare, \n parte, astfel: condi]ii tehnico-materiale: adecvarea
resurselor materiale [i a echipamentului tehnic, \n raport cu necesit`]ile desf`[ur`rii unei activit`]i
eficiente; preocuparea pentru introducerea de noi tehnici; calitatea organiz`rii: adecvarea
continu` a regulamentelor interioare, \n raport cu specificul unit`]ii [i al activit`]ii acesteia,
[i adoptarea deciziilor \n condi]ii [i la niveluri optime; circuitul informa]ional: comanda
unit`]ii comunic` informa]iile necesare \n procesul de realizare a sarcinilor, personalul
fiind informat operativ asupra deciziilor conducerii; practici democrat-participative
de conducere: comanda unit`]ii este receptiv` la sugestii [i propuneri; c#nd este cazul,
diferen]ele de opinii sunt solu]ionate prin dezbateri colective; consultarea cadrelor \n luarea
deciziilor care privesc activitatea personal` a fiec`ruia; aplicarea propunerilor cadrelor
(\n activitatea unit`]ii/institu]iei); centrarea pe om: exercitarea func]iilor sociale ale unit`]ii
preocuparea pentru \mbun`t`]irea [i performarea condi]iilor de lucru, de a asigura fiec`ruia
un post de lucru corespunz`tor preg`tirii [i a poten]ialului de a performa profesional;
preocuparea constant` pentru promovare; motivarea activit`]ii profesionale: atmosfer`
general` de lucru favorabil` performan]ei \n activitate; practicile de promovare stimuleaz`
performan]ele \n misiune; stimularea moral` a performan]ei \n \ndeplinirea responsa-
bilit`]ilor/misiunilor.
|n ceea ce prive[te profilul psihosocial al colectivului am \n vedere grupul
de lucru/subunitatea/sec]ia, biroul , performan]a \n activitatea individual` [i de grup
este condi]ionat` de anumite cerin]e specifice \n raport, \n principal, cu urm`toarele dimensiuni
pe care am s` le [i caracterizez \n pas alerg`tor, astfel: atitudinea suportiv`: atmosfera
de grup trebuie s` fie caracterizat` prin condi]ii care ofer` suport psihologic, moral membrilor
sì; fiecare membru al grupului trebuie s` se simt` acceptat de c`tre ceilal]i, apreciat
pentru calit`]ile sale umane, pentru activitatea sa, pentru contribu]ia adus` la realizarea
obiectivelor comune; colectivul de lucru trebuie s` reprezinte un mediu pozitiv stimulativ
pentru fiecare membru al sù; centrarea pe obiective: grupul promoveaz` standarde de perfor-
man]` \n raport cu cerin]ele misiunii; atmosfera \n cadrul colectivului trebuie s` fie concretizat`
de exigen]` \n activitatea de serviciu, de stimularea unei orient`ri puternice spre performan]ele
profesionale \nalte; caracteristici profesionale: s` releve m`sura \n care membrii grupului
au cuno[tin]e profesionale corespunz`toare sarcinilor [i misiunilor pe care trebuie
s` le \ndeplineasc`; sprijinul \n activitate: colectivul trebuie s` fie capabil de a se autoorganiza
[i de a acorda, atunci c#nd este cazul, un sprijin efectiv fiec`rui membru al sù pe parcursul
efectu`rii unei misiuni; promovarea particip`rii colective: grupul trebuie s` promoveze
[i s` \ncurajeze schimbul de opinii \ntre membrii sì \n problemele activit`]ii profesionale,
discutarea \n colectiv a problemelor comune av#nd un rol important; centrarea pe om: grupul
este o comunitate uman` \nainte de toate; el trebuie s` acorde aten]ie fiec`rui membru
al sù; pentru aceasta, grupul trebuie s` manifeste grij` pentru problemele personale
ale membrilor sì [i, la nevoie, s` acorde sprijin \n rezolvarea acestora.
92
Dezbateri GMR
Referitor la ceea ce sociologia nume[te procese de grup, \n aceast` categorie de variabile
sunt cuprinse o serie de caracteristici ale activit`]ii de grup, a[a cum rezult` ele din interac]iune,
respectiv: m`sura \n care membrii grupului comunic` \ntre ei informa]iile legate de responsa-
bilit`]ile profesionale, manifestarea (existen]a) unor posibile ne\n]elegeri [i chiar conflicte
\ntre membrii grupului; prezen]a atitudinii responsabile, de corectitudine \n \ndeplinirea
responsabilit`]ilor; promovarea rela]iilor de cooperare cu alte grupuri/colective de lucru.
Psiholog Ilona VOICU: M-a[ opri asupra unei chestiuni

despre care se discut` mult, n-a[ spune [i ineficient, f`r` \ns`
ca problematica s` fie epuizat` stilul de conducere. Cercet`rile
au confirmat faptul c` manifestarea unui climat favorabil perfor-
man]elor \n activitatea profesional` este sensibil influen]at`
de m`sura \n care stilul de conducere al [efului direct este centrat
pe anumite valori, respectiv: acord` aten]ie problemelor personale
[i profesionale ale membrilor grupului pe care \l conduce;
cunoa[te aspectele tehnice ale activit`]ii grupului; manifest`
competen]` profesional`; apreciaz` lucrul bine f`cut; promoveaz`
un climat de motivare [i suport psihologic \n activitatea
profesional`; promoveaz` standarde \nalte de performan]` centrate pe obiective; este un exemplu
\n \ndeplinirea responsabilit`]ilor sale formale; manifest` exigen]` fa]` de activitatea subordo-
na]ilor; este un bun organizator; ajut` subordona]ii \n realizarea problemelor profesionale;
promoveaz` dialogul.
Relativ la cele prezentate de domnul Stoianovici, prin raportare la dimensiunile definitorii
ale climatului organiza]ional, se poate realiza diagnoza [i evaluarea climatului la mai multe
niveluri: cel al organiza]iei militare, \n ansamblu viz#nd cunoa[terea problemelor
cu care se confrunt` unit`]ile [i politica de personal, la nivelul unit`]ilor militare
[i la nivel de subunitate, sec]ii, birouri, compartimente. De asemenea, se poate realiza diagnoza
climatului organiza]ional [i \n raport cu variabilele stilului de conducere.
Pe aceste coordonate pot fi identificate nevoile [i direc]iile de \mbun`t`]ire [i de perfec]ionare
a climatului. Desigur, pot fi f`cute unele specific`ri \n func]ie de particularit`]ile concrete
[i specificul fiec`rei structuri supuse cercet`rii. Trebuie subliniat c` instrumentul de diagnoz`
poate fi realizat sub forma unui chestionar, acesta baz#ndu-se pe estim`rile date de membrii
organiza]iilor, ca surs` a informa]iilor despre starea variabilelor sociale ale acestora.
S` \ncerc`m o exemplificare, pentru a \n]elege cum stau, din punct de vedere tehnic, lucrurile.
Pentru a u[ura calculele [i, totodat`, interpretarea rezultatelor \n procesul diagnozei,
toate variabilele pot fi m`surate pe o scal` de valori, astfel: 1 deloc sau \n foarte mic`
m`sur`; 2 destul de pu]in, \n mic` m`sur`; 3 nici mult, nici pu]in; 4 destul
de mult, \n mare m`sur`; 5 foarte mult, \n foarte mare m`sur`. Pentru fiecare item
se calculeaz` valoarea medie. |n func]ie de valoarea medie, starea variabilei poate fi plasat`
[i interpretat` ca atare pe o scal` cu intervale cu semnifica]ii diferite, fiecare nivel fiind asociat
cu o interpretare calitativ` a valorilor care sunt cuprinse \n limitele sale. De asemenea,
\n cadrul chestionarului de diagnoz` pot fi [i trebuie folosite pe l#ng` \ntreb`rile \nchise
[i \ntreb`ri deschise, prin intermediul c`rora pot fi identificate, \n mod nuan]at, aspectele
93
caracteristice pozitive sau negative care determin` climatul organiza]ional [i psihosocial
dintr-o unitate sau alta.
Maiorul Mihai ANTON: Caracterul general al acestei metode ne permite s` evalu`m
climatul organiza]ional al unei unit`]i la pace, dar [i \n timpul unor angajamente opera]ionale.
Ea nu vizeaz` atribuirea unei note sau formularea unei judec`]i asupra unit`]ii supuse
testului, ci furnizarea unor elemente de referin]` cuantificabile pentru ca [eful acesteia s` poat`,
prin ac]iune [i mod de comand`, s` \mbun`t`]easc` climatul de activitate din unitate, \n mod
global sau fix#ndu-[i obiective precise \n raport cu dimensiunile [i caracteristicile climatului.
|ntruc#t cunoa[te situa]iile speciale ale oamenilor [i evenimentele trìte de unitate, comandantul
poate interpreta cel mai bine rezultatele, poate \n]elege eventualele insuficien]e [i poate g`si
remediile necesare.
Cercet`rile sociologice au demonstrat c` factorul climat mijloce[te, printr-un complex
de conexiuni, desf`[urarea vie]ii [i activit`]ii de grup, reprezent#nd o verig` esen]ial`
a mecanismului de autoreglare intern` a acestuia, ca sistem, [i a performan]elor sale \n activitate.
Datorit` acestui fapt, oricare element determinant al climatului va avea, pe l#ng` un efect
pozitiv specific factorului respectiv, [i un efect pozitiv manifestat la nivelul climatului
psihosocial de grup sau organiza]ional. Cele dou` categorii de efecte coroborate pot determina
o cre[tere a nivelului performan]ei \n activitatea grupului.
Psiholog Ilona VOICU: |n aceast` ordine de idei este semnificativ de subliniat faptul
c`, pentru comandantul structurii militare, este important ca acesta s` cunoasc`, \n vederea
stabilirii strategiei de interven]ie, evident pe baza diagnozei, at#t percep]ia militarilor asupra
st`rii factorilor de climat; nivelul satisfac]iei militarilor \n raport cu starea existent` \n diferite
domenii determinative ale climatului organiza]ional; influen]a pe care o exercit` factorii
de climat asupra st`rii de spirit a militarilor; importan]a factorilor respectivi pentru moralul
militarilor, c#t [i modul \n care percep membrii grupului evolu]ia situa]iei unor domenii
semnificative \n determinismul climatului [i, \ndeosebi, al moralului de grup [i imaginea
subordona]ilor \n raport cu standardele militare (opera]ionale, tehnice, administrative)
care jaloneaz` misiunea structurii la care sunt \ncadra]i.
|n acest sens, se pune problema folosirii investiga]iilor ca surs` de informare \n sprijinul
consilierii comandan]ilor investiga]iile reprezent#nd, \n fapt, o alt` perspectiv`
asupra realit`]ii, diferit` [i complementar` \n compara]ie cu rapoartele ierarhice [i cu activitatea
tradi]ional` de stat major.
|n concluzie, \mi \ng`dui aprecierea c` trebuie subliniat c` valoarea conceptului de climat
organiza]ional este dat` [i de faptul c` acesta permite [i asigur` din punct de vedere
metodologic [i opera]ional, prin compararea [i integrarea datelor de diagnoz` continuitatea
investiga]iilor [i coordonarea m`surilor de perfec]ionare a activit`]ii grupului militar,
pe baza etapiz`rii investiga]iilor \n raport cu specificul misiunilor, respectiv \n etapa de preg`tire
pentru misiune, la \nceputul misiunii, pe parcursul \ndeplinirii acesteia [i la finalul misiunii.
Investiga]ia diagnostic ofer` astfel elemente semnificative necesare \n procesul
de consiliere a comenzii structurilor militare investigate [i, dup` caz, identificarea
anumitor nevoi de consiliere [i de acordare a sprijinului psihologic specific situa]iei militarilor
afla]i \n misiune.
94
Dezbateri GMR
Locotenentul-colonel (r.) Ionel STOIANOVICI: Pe aceste coordonate ale diagnozei
organiza]ionale, un rol metodologic important \l are conceptul de profesionalism militar,
corespunz`tor misiunii primite, respectiv: militarul trebuie [i poate servi (poate lupta) aspectul
competen]ei, al calific`rii necesare, [i s` vrea s` serveasc` (s` lupte) aspectul motiva]ional,
moral. |n acest sens, trebuie avute \n vedere: cele mai favorabile condi]ii-cadru ce i se pot crea
(preg`tire adecvat` pentru misiune, echipare, motivare) raportat la condi]iile specifice
de \ndeplinire a misiunii (solicit`ri specifice, ritmul activit`]ilor, condi]ii de timp [i climatice).
Militarul poate servi/[i \ndeplini misiunea dac` dispune de deprinderi practice [i intelectuale
[i dac` este rezistent din punct de vedere psihic [i fizic. Toate aceste elemente pot fi [i trebuie
luate \n calcul ca puncte forte sau slabe, dup` caz, \n cadrul investiga]iilor privind preg`tirea
pentru misiune, la nivel de individ [i la nivel de grup.
Colonelul Costinel PETRACHE: |n anii din urm`, anii \n care respiram

prin filtrul totalitar al controlului social, moralul ideologizat p#n` la deformarea
virtu]ilor sale tutelare, era apreciat drept factorul cu determinare absolut`
\n ob]inerea victoriei \ntr-un eventual r`zboi.
A[a g#ndeam atunci, la nivelul doctrinei militare a Rom#niei, \n termenii
unui... eventual r`zboi.
Departe de a aduce r`zboiul cald, sf#r[itul r`zboiului rece a consacrat,
\n termenii continuit`]ii alerte, r`zboiul \mpotriva terorismului [i, implicit,
terorismul ca form` a luptei armate, cu pronun]ate, grave [i imprevizibile valen]e
asimetrice.
|n fa]a unei tehnici de lupt` care, parc`, \ntr-at#t \ntrece secolul \nc#t
nu ne mai recunoa[tem ca oameni la pupitrul ei, moralul combatan]ilor, starea
lor moral`, \[i joac` tot mai evident rolul pe scena [i \n ecua]ia deznod`m#ntului.
|nvinge supersofisticata tehnic` intrat` \ntr-o arogant` competi]ie cu capacitatea
noastr` de a o utiliza f`r` eroare ? |nvinge for]a moral`, \n extrem de complexele
ei determin`ri, niciodat` scoase la lumin` p#n` \n ultima lor fibr` ac]ional` ?
Sunt \ntreb`ri la care, posibil \ntr-o sintez` cu... capul pe umeri [i picioarele
pe p`m#nt, speciali[tii vor proiecta r`spunsuri conving`toare, dar, mai ales,
conving`tor opera]ionale.
95
l ic
A)
n Isla 60°
(US
an
nds
30°
Oce
utia
nd
Ale
cific
l Isla
u
nge
Pa
Wra
nds
th
Isla
°
Nor
180
il
Kur
Isla an
nds
0°
nds
Oce
l Isla
shal
rian
New tic
Mar
Sibe
Arc
bati
an
Kiri
Jap
sia
rone
g
ea
Kor
Mic
N.
ea
°
of
120
nds
Kor
lya
es
ls
Stat
Isla
Zem
S.
ed
ya
erat
erna
mon
Fed
Fiji
Sev
Solo
an
Taiw
lia
nea
A)
nes
ngo
30°
Gui
(US
ippi
New
Mo
m
Phil
Gua
ua
nia
Pap
edo
sia
Cal
in
New
Ch
)
rma
60°
bod tnam
Rus
(Bu
lya
ia)Cam Vie
Lao
Zem
ar
d
ia
f Lan
anm
stan
d
Bhu
aya
ilan
My
te
z Jose
nei
gyz
Nov
an
g.
Tha
al
Bru
Kyr
Ban
Nep
(Ind
hst
land
Fran
an
sia
kist
zak
nds
Zea
lay
Taji
n Isla
tan
Ka
New
re Ma
r.)
ekis
sia
d (No
ama
ista
Uzb
an
ia
one
nist
And
han
lbar
Ind
an
Ind
kme
Afg
n
Sva
apo
ista
Oce
lia
Tur
Sing
jan
ka
Pak
d
tra
Lan
rbai
lan
tic 0°
Lith Latv nia
Aze
Fin
Sri
y Arm rgia
Aus
Esto
uan ia
n
Bel ia
Geo
Ira
Arc
arus
enia
a
r.)
aine
ay
ania ldov
n
(No
ede
rw
g. ak. Ukr
Alb Mac o.Rom Mo
en
No
a E.
Sw
an
u
May
nd
Iraq
abiA.
ait
ia
Om
60°
a
Pola
ar
n.)
gari
el . Syr
Kuw
ArU.
rke
Qat
s
Cro . Hun Slov
Jan
dive
(De
ia
Bul
m
.
Tu
an
man
Den
gdo
Mal
e Is.
Cze y
Isra Leb
. Yug
tz. Aus ch.
Jord
man
Kin
Tas
Slov .
ania .
Faro
.
Cyp
Bos .
. Ger
di
Bel h.
ted
ece
n
)
Sau
Net
en.
me
Uni
Gre
d (D
Ye
Swi
Italy
ypt
60°
outi
rea
lan
an
ce
Eg
Erit
Djib
Fran
een
and
Oce
lan
nd
lia
isia
Irel
Isla
Gr
ma
Ice
Tun
ia
re
ya
So
dan
an
iop
sme
Lib
Elle
in
Eth
di
Su
Spa
lles
In
che
Bu nya
Sey
an
l
a
tuga
ad
Ke
zan di
eri
SUDAN
Oce
ar
Ch
i Tan run
a
Por
er
nd
Alg
and Ugand
asc
co
s
Isla
Nig
ia
ue
ritiu
R.
.) roc
d
dag
dlan
biq
A.
ic
Mau
fin
°
r.)
(Sp Mo
120
C.
Ma
p
Baf
foun
(Mo
zam
nt
a
Atla
New
ara
Mo
n
li
voir Ben Faso
eroo
Sah
nds
Rw
Ma
eria
of
law
Isla
in
Cam
an
kina
ire
nd
tern
Nig
)
th
nce
Isla
Ma
ary
Za
ia
Bur
Oce
Wes
we
Nor
(Fra
Can
tan
nd
ia
bab
bon
a Isla
zet
uri
mb
o
nea Tog
ana Zim
Cro
Ga
tic
Ma
e D’I
tori
d
Za
°
a
180
lan
gol
Îles
Vic
Arc
nd
cipe
Côt
nea
na
azi
An
l
ega
Isla
Gha
Gui
Gui
Prin
ricLe Sw
nea bia Sen
ngo
ks
Eq.
Ban
&
ho
eria
tsw
sau
Co
ne
asot
Tom
Leo
Lib
Gui Gam
-Bis
bia
Bo
ra
Sao
mi
°
The
Sier
150
tr
Af
Na
uth
So
da
na
ica
°
120
Ca
c
er
ubli
a
Am
)
s
Rep
inic
(Fr.
ama
an
ago
os
Dom
ana
an
Bah
.A.
Tob
Oce
Guy idad bad
inic
Gui
of
Bar
The
U.S
ana and
Dom
)
o (US
Fren e
ch
inam
ates
ic
90°
Ric
Sur
Trin
nt
St
tla
uert
ted
tiP
hA
a
Cub
a
Hai
uel
Uni
.
Hon ize Jam
na)
nez
ut
60°
enti
60°
So
Ve
na)
arag s
Arg
Nic dura
enti
il
ua
Bel
by
a
az
bia
Arg
med
lom
Br
ctic
o
by
xic
, clai
med
Co
ama
Me
Salv ala
UK
, clai
r
tem
ado
Pan
a
ar
Ric
30°
. by
UK
Gua
ta
(adm
Ant
Cos
or
. by
ia
an
El
ay
uad
liv
(adm
rgia
agu
Oce
Bo
Ec
Geo
u
ay
Par
s)
Per
vina
ugu
or)
th
Sou
cific
uad
s Mal
s
Ur
(Ec
0°
(Isla
nds
Pa
nds
Isla
a
tin
Isla
th
gos
gen
land
Nor
apa
ds
Gal
Ar
Falk
an
30°
ile
n Isl
Ch
iia
30°
wa
Ha
an
60°
Oce
A.
S.
U.
cific
h Pa
90°
ut
So
.)
a (Fr
esi
0°
°
120
lyn
Po
nch
Fre
CRIZA UMANITAR~
°
150
30°
60°
{I PROCESUL DE PACE
Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP
L
umea prive[te cu insisten]` [i îngrijorare c`tre Darfur, acolo, în vestul Sudanului,
unde realitatea cunoa[te o criz` umanitar` de propor]ii. Estim`rile arat`
c` 10 000 de oameni (30 000, conform Houston Chronicle1) au fost uci[i
[i, probabil, mai mult de un milion de persoane [i-au p`r`sit casele, refugiindu-se în alte regiuni
sau, a[a cum prezint` China View, într-o analiz` detaliat` a evenimentelor majore care au dus
la criza Darfur din Sudan2, [i \n Ciad. Începând cu anul 2003, când în regiune au izbucnit
confrunt`ri violente între dou` mi[c`ri rebele, popula]ia civil` de culoare a fost ]inta atacurilor
guvernului islamist sudanez [i a mili]iilor asociate. Cunoscute drept mili]iile Janjaweed,
acestea au determinat aceast` criz` de propor]ii incluzând ucideri, refugierea unui num`r
imens de oameni, violuri \n mas`3, \nc`lc`ri ale drepturilor omului, inclusiv aplicarea de restric]ii
în activitatea lucr`torilor organiza]iilor interna]ionale de ajutorare.
Situa]ia este chiar mai complicat` decât atât, men]ioneaz` prestigioasa revist` Economist.
De fapt, Sudanul, cea mai mare ]ar` din Africa, este scena a doua r`zboaie separate,
dar, într-un fel, înrudite între ele. Unul, între Nord [i Sud, se desf`[oar` între guvernul
islamist arab [i rebelii care sunt în majoritate popula]ie african` de culoare [i nemusulmani.
Acest r`zboi4, care se desf`[oar` cu intermiten]e de aproape o jum`tate de secol,
aproape s-a terminat5 în acest an: pe de o parte, datorit` presiunii strìne, în special
din partea SUA, iar pe de alt` parte, deoarece p`r]ile aflate în conflict, epuizate, doresc
s` opreasc` lupta [i s` beneficieze consistent de noua bog`]ie descoperit` petrolul.
Cel`lalt r`zboi, între guvern [i dou` grupuri rebele din Darfur, este, de fapt, o înfruntare
Crucial Weeks: US and UN Have Dwindling time to Act in Sudan, Houston Chronicle, July 01, 2004.
1
Jim Bencivenga, No blinking on Darfur. International community challenged to prevent threat of famine
2
and near-genocide in Sudan, The Christian Science Monitor, July 2, 2004.

3
Alexis Masciarelli, Ilona Eveleens, Sudanese tell of mass rape, BBC NEWS, 2004/06/10.
4
Insecurity in South Sudan: A threat to the IGAD Peace Process, Situation Report, Author: African Security
Analysis Programme, Institute for Strategic Studies, 08 June 2004.
5
Acordul cadru, semnat la Naivasha, la 26 mai 2004.
96
Pulsul strategic
intraetnic`, opunând musulmanii împotriva musulmanilor. Confruntarea în Darfur este etnic`,
între arabi [i popula]ia african` de culoare. Acest r`zboi a ie[it în eviden]` mai cu seama anul
trecut, la \nceput p`rând a fi neimportant, dar acum este prea cutremur`tor ca s` fie ignorat6.
Na]iunile Unite au descris situa]ia ca fiind cea mai dezastruoas` criz` umanitar` din lume,
a[a cum men]ioneaz` BBC7. Knight Ridder, de la Chicago Tribune, men]ioneaz` c` uciderile
care au loc în Darfur sunt de departe cea mai cutremur`toare catastrof` umanitar`
dintotdeauna (the best-documented humanitarian catastrophe ever), ceea ce face ca lipsa
de reac]ie a întregii lumi s` nu suporte scuze8. Criza din Sudan a fost denumit`, cu mult timp
în urm`, ca [i r`zboiul uitat (forgotten war) [i este foarte posibil ca aceasta s` fie criza
umanitar` cu durata cea mai mare9.
|n opinia lui Knight Ridder, Statele Unite au fost cea mai activ` na]iune în exercitarea
de presiuni asupra guvernului Sudanului [i, totodat`, un donator major, distribuind cantit`]i
importante de alimente pentru refugia]ii de la frontiera cu Ciad. Ridder men]ioneaz`
c` guvernul sudanez nu va stopa de bun` voie ac]iunile de purificare etnic` îndreptate
asupra africanilor din Darfur, pentru c`, de fapt, guvernul de la Khartoum neag` total
c` acolo este o situa]ie de criz`. De fapt, men]ioneaz` jurnalistul Sudarsan Raghavan,
Janjaweed, mili]iile arabe proguvernamentale, au fost recrutate de guvern pentru a controla
insurec]ia rebelilor început` în urm` cu 16 luni, dar aceste mili]ii [i-au îndreptat furia împotriva
civililor care apar]in acelora[i triburi ca [i rebelii10.
Secretarul general al ONU, Kofi Annan, [i Secretarul de stat al Statelor Unite, Colin Powell,
au vizitat Sudanul la sfâr[itul lui iunie 2004 [i au solicitat guvernului sudanez s` întreprind`
m`suri de stopare a uciderilor, abuzurilor [i a înc`lc`rilor drepturilor omului. Vizitele acestora
au implicat simultan ac]iuni diplomatice, politice [i persuasiunea moral`. Trebuie s` evit`m situa]iile
ca na]iunile membre s` se ascund` dup` Secretarul general, întrebuin]ându-l ca [i alibi
pentru lipsa lor de ac]iune, a men]ionat Annan, pentru Addis Tribune, în Addis Ababa,
capitala Ethiopiei11. Powell [i Annan au exprimat amândoi dorin]a de a lua problemele
din mâinile guvernului de la Khartoum [i de a ac]iona. Annan a comunicat ultimativ
guvernului c` are la dispozi]ie 48 de ore s` ridice sanc]iunile privind ac]iunea lucr`torilor
organiza]iilor umanitare [i s` înceap` dezarmarea mili]iilor. În acela[i timp, Powell a anun]at
proiectul unei noi rezolu]ii a Consiliului de Securitate, propuse de SUA, care va permite
Na]iunilor Unite s` ac]ioneze f`r` consensul ]`rii membre, dac` acest lucru este cu totul
[i cu totul necesar. Rezolu]ia cere guvernului s` opreasc` uciderile [i s` dezarmeze Janjaweed.
Ea solicit` accesul liber pentru cei 120 de observatori ai Uniunii Africane, pentru a monitoriza
situa]ia. Totodat`, ea stabile[te un embargo clar în ceea ce prive[te înarmarea [i accesul
necontrolat al mili]iilor. În situa]ia în care este adoptat` rezolu]ia, iar Sudanul nu se conformeaz`
acesteia, Na]iunile Unite vor lua m`suri pentru impunerea de sanc]iuni guvernului
6
Sudan. Fleeing the horsemen who kill for Khartoum, Economist, May 13th 2004.
7
BBC NEWS, UK must do more to help Sudan, 2004/07/02.
8
Knight Ridder, Darfurs inescapable horror, Chicago Tribune, July 01, 2004.
9
Sudan Conflict: Center Continues Commitment to Health, Peace Efforts, The Carter Center, 01 July 2004.
10
Sudarsan Raghvan, Sudan clears refugee camp before UN visit, Detroit Free Press, www.freep.com,
July 2, 2004.
11
Ibidem, Jim Bencivenga, No blinking on Darfur. International community challenged to prevent threat
of famine and near-genocide in Sudan, The Christian Science Monitor, July 2, 2004.
97
de la Khartoum [i pentru autorizarea zborurilor [i a monitorilor privind drepturile omului12,
men]ioneaza Houston Chronicle.
Organiza]iile interna]ionale de ajutor umanitar au acuzat Na]iunile Unite c` au reac]ionat
încet la aceast` criz` f`r` precedent, care are ca rezultat mii de mor]i [i peste un milion de oameni
care au fost obliga]i s`-[i p`r`seasc` locuin]ele [i s` se refugieze.
Joana Weschler, responsabil ONU pentru respectarea drepturilor omului, subliniaz`
în Human Rights Watch c` este necesar s` se aplice o presiune serioas` deoarece guvernul
este capabil s` controleze în cea mai mare parte aceast` violen]`13.
Jasmine Whitbread, directorul pe probleme interna]ionale la Oxfams, a men]ionat
c` Ajutorul generos este vital, dar nu este destul. Întreaga comunitate interna]ional`
nu [i-a îndeplinit îndatoririle pentru a proteja popula]ia acolo14.
Hillary Benn, de la International Development Secretary, a men]ionat c` Marea Britanie
joac` un rol important [i influent în asigurarea angaj`rii guvernului sudanez s` desf`[oare
ac]iuni împotriva mili]iilor [i c`, totodat`, Marea Britanie va sus]ine o nou` rezolu]ie ONU
în problema sudanez`15.
De asemenea, în vizita pe care a întreprins-o în Sudan, Secretarul de stat Colin Powell
a avertizat cu privire la posibile ac]iuni de retorsiune împotriva Sudanului. În leg`tur`
cu o eventual` ac]iune în for]` se apreciaz` c` Secretarul de stat american trebuie s` defineasc`
foarte bine ac]iunile menite s` pun` sub presiune guvernul sudanez [i, în acela[i timp,
s` nu creeze premise pentru a arunca din nou Sudanul în bra]ele inamicilor Americii16.
În acela[i timp, se pare c` vizita a adâncit suspiciunea sudanez` în ceea ce prive[te
vizita lui Colin Powel, exprimându-se teama c` este în leg`tur` cu ac]iunile SUA din Irak.
De asemenea, exist` teama prezen]ei unui plan premeditat privind destabilizarea Sudanului.
Nu vedem nici o diferen]` între ce se întâmpl` în Irak [i ceea ce se întâmpl` \n Sudan,
a men]ionat Abdul-Rahim Ali Mohamed Ibrahim, directorul International Institute of Arabic
Language, din Khartoum17. Cu toate acestea, se pare c` presiunea exercitat` de tandemul
Kofi AnnanColin Powell a avut un rezultat pozitiv, pre[edintele sudanez ordonând militarilor
s` treac` la dezarmarea mili]iilor Janjaweed, de[i înc` nu sunt indicii de aplicare a ordinelor date.
De ce este interesat` America de Sudan ? A[a cum subliniaz` Elizabeth Blunt18, rela]ia
SUA cu Sudanul este o rela]ie aparent curioas`, având în vedere c` americanii men]ioneaz`
Sudanul drept un stat sponsor al terorismului19, iar rela]iile diplomatice sunt la un nivel
foarte redus. Acum, cu acest pachet de m`suri, ajutor explicit, pe de o parte, [i sanc]iuni
implicite, pe de alt` parte, denot` în mod clar c` Washingtonul a f`cut schimb`ri majore
în politica fa]` de Khartoum, guvernul SUA având o contribu]ie însemnat` în acordul de pace
care se pare c` a determinat încheierea r`zboiului în sudul Sudanului.
12
Ibidem, Crucial Weeks: US and UN Have Dwindling time to Act in Sudan, Houston Chronicle, July 01, 2004.
13
Susannah Price, UN faces Darfur dilemma, BBC NEWS, 2004/06/18.
14
Ibidem, BBC NEWS, UK must do more to help Sudan, 2004/07/02.
15
Ibidem.
16
Ibidem, Jim Bencivenga, No blinking on Darfur. International community challenged to prevent threat
of famine and near-genocide in Sudan, The Christian Science Monitor, July 2, 2004.
17
Abraham McLaughlin, Why Sudan has become a Bush priority, The Christian Science Monitor,
June 30, 2004.
18
Elizabeth Blunt, What drives US policy in Sudan ?, BBC NEWS, 2004/06/30.
19
Paterns of Global Terrorism 2003, United States Department of State, April 2004, p. 92.
98
Pulsul strategic
Cinicii ar putea spune20, afirm` Elizabeth Blunt, c`, adesea, politica extern` american`
este direc]ionat` de petrol, c` Sudanul are petrol [i c` produc`torii africani sunt v`zu]i drept
o alternativ` la Orientul Mijlociu, care devine din ce în ce mai tulburent. Dar, sunt [i alte aspecte
care par a fi factori determinan]i în direc]ionarea politicii americane mai degrab` c`tre angajarea
Khartoumului decât spre contracararea lui. Probabil c` cel mai important argument
în sus]inerea acestor dezvolt`ri în politic` este locul pe care îl ocup` Sudanul, de stat-sponsor
al terorismului, a[a cum este definit de Administra]ia Bush, în cadrul r`zboiului global
împotriva terorismului. Se are în vedere faptul c` guvernul radical islamist l-a g`zduit
pe Osama bin Laden la începutul anilor 90, iar Sudanul a reprezentat baza de planificare
a atacurilor împotriva intereselor americane. Efectele politicii americane în a determina
administra]ia de la Khartoum s` devin` mai cooperant` s-au f`cut sim]ite prin faptul
c` Osama bin Laden a fost alungat din ]ar`, taberele de instruc]ie pentru terori[ti au fost
închise, iar oficialii sudanezi au adoptat o pozi]ie mai cooperant` în ceea ce prive[te investigarea
[i arestarea extremi[tilor. Este clar faptul c` vizita Secretarului de stat american a avut,
în principal, drept scop stoparea violen]elor [i a suferin]elor în Darfur, locul celei mai acute
crize umanitare. Mult mai important \ns` este faptul c` Powell a men]ionat c` nu dorim
s` ]inem oamenii bine hrani]i \n taberele de refugia]i, noi dorim s` se \ntoarc` acas`.
{i pentru a merge acas` este necesar` realizarea securit`]ii. |n discu]iile foarte candide
pe care le-am avut cu liderii sudanezi, [i \n special cu ministrul de externe am ajuns la \n]elegerea
comun` c` Jingaweit trebuie controlat`, trebuie desfiin]at`, trebuie s` nu mai continue
actele de violen]` \mpotriva popula]iei civile. Militarii sudanezi [i for]ele de poli]ie trebuie
s` asigure un mediu de securitate sigur pentru tabere [i pentru \ntreaga regiune, astfel \ncât
oamenii s` poat` s` se \ntoarc` la casele lor, s` reconstruiasc` [i s` \nceap` o via]` nou`21.
|ns`, conform jurnalistului Abraham McLaughlin22, de la The Christian Science Monitor,
anali[tii men]ioneaz` c` vizita a avut menirea s` \ndeplineasc` [i alte obiective ale Casei Albe.
Se apreciaz` c`, dac` echipa Bush reu[e[te s` readuc` Sudanul \n familia na]iunilor,
a[a cum aproape c` a reu[it \n cazul Libiei, ea va repurta o victorie diplomatic` \n r`zboiul
\mpotriva terorismului. De asemenea, men]ioneaz` \n continuare jurnalistul, aceasta poate
s` mul]umeasc` baza sa, cre[tinii conservatori23, prin asigurarea unui acord de pace
\n conflictul de 21 de ani dintre musulmanii din nord [i cre[tinii din sud24. Totodat`, men]ioneaz`
McLaughlin, aceste ac]iuni pot s` \ndep`rteze criticile asupra politicii externe, \n situa]ia
\n care se poate preveni repetarea, \n Sudan, a genocidului care a avut loc \n Rwanda \n 1994.
|n opinia lui Jennifer Cooke, de la Center for Strategic and International Studies, utilizarea
termenului de genocid25 [i a acuza]iilor care pot s` rezulte din acesta, \n special \n acest an
20
Ibidem, Elizabeth Blunt, What drives US policy in Sudan ?, BBC NEWS, 2004/06/30.
21
Darfur is Humanitarian Catastrophe, Powell Says, United States Department of State, Washington DC,
in allafrica.com, July 1, 2004.
22
Abraham McLaughlin, Why Sudan has become a Bush priority, The Christian Science Monitor,
June 30, 2004.
23
Ibidem, Elizabeth Blunt, What drives US policy in Sudan ?, BBC NEWS, 2004/06/30.
24
Ibidem, Abraham McLaughlin, Why Sudan has become a Bush priority, The Christian Science Monitor,
June 30, 2004.
25
US considering whether Darfur displacements, killings constitute genocide, UN Office for the Coordination
of Humanitarian affairs, IRIN, 14 June, 2004.
99
electoral, dup` ce Administra]ia Bush a depus atâta efort \n realizarea acordului de pace
dintre Nord [i Sud, reprezint` o problem` pe care Administra]ia vrea s` o evite. Unii dintre diploma]i
[i politicieni \nc` dezbat teoretic dac` ororile din Darfur sunt \ncadrate \n ceea ce reprezint`
genocidul sau \n ceea ce \nseamn` purificare etnic`. Conteaz` nu unde se \ncadreaz`,
spune jurnalistul american Rider, ceea ce conteaz` este suferin]a uman`, ceea ce impune
ca lumea s` ac]ioneze26.
Mai mult, men]ioneaz` Jennifer Cooke, \n situa]ia \n care SUA pot s` \nt`reasc` rela]iile
cu guvernul sudanez, se apreciaz` c` lupta \mpotriva terorismului a fost productiv`
nu numai prin interven]ia din Irak, ci [i prin reintegrarea unora dintre statele necooperante27.
Dar, g`sirea unei solu]ii reale va fi o problem`, apreciaz` Abraham McLauglin, \n ciuda
faptului c` este o dorin]` \n cre[tere \n cadrul Administra]iei [i a Congresului de ac]iune
\n Darfur, este o voin]` redus` de a trimite trupe \n teren pentru a stopa uciderile [i a men]ine
pacea28. De[i senatorii republicani Mike DeWine [i John McCain sus]in ideea de a pl`ti
trimiterea trupelor altor na]iuni pentru misiuni de peace-keeping, probabil prin intermediul
Na]iunilor Unite, pân` \n prezent, \n cadrul Consiliului de Securitate, China, Pakistan
[i Algeria se pare c` \nc` nu sunt hot`râte a fi implicate \n criza din Sudan29.
Precedentul pre[edinte al Consiliului de Securitate, ambasadorul pakistanez Munir Akram,
avertiza, \n declara]ia din luna iunie, c`, fa]` de gravitatea crizei \n Darfur, Consiliul exprim`
\ngrijor`rile profunde privind continuarea viol`rii pe scar` larg` a drepturilor omului [i a legii
umanitare interna]ionale, incluzând atacurile nediscriminatorii asupra civililor \n Darfur,
violen]a sexual`, deplasarea for]at` [i actele de violen]`, \n special a acelora cu caracter
etnic, [i solicit` celor responsabili s`-[i asume responsabilit`]ile30.
Uniunea European` a asigurat 12 milioane de euro pentru sprijinul monitoriz`rii acordului
de \ncetare a focului semnat \n Ciad la 8 aprilie de c`tre Khartoum [i cele dou` grupuri
rebele din Darfur. UE va finan]a o misiune de observare cuprinzând pân` la 120 de membri
[i o for]` de protec]ie cu personal militar, de 270. Mandatul include: stabilirea itinerariilor
de mi[care a for]elor, evaluarea cerin]elor pentru opera]iile de deminare, verificarea [i analiza
reclama]iilor privind \nc`lcarea acordului de \ncetare a focului31.
Organiza]iile de ajutor umanitar (United Nations World Food Program, Medicins Sans
Frontieres, Oxfam, Islamic Relief, United Nations Children Fund, UNICEF, Save the Children,
Care, Catholic Agency for Overseas Development, British Red Cross, Medair, UN High Commission
for Refugees etc.) au lansat apeluri pentru dona]ii \n vederea ajutor`rii refugia]ilor32.
Knight Ridder, Darfurs inescapable horror, Chicago Tribune, July 01, 2004.
26
Ibidem, Abraham McLaughlin, Why Sudan has become a Bush priority, The Christian Science Monitor,
27
June 30, 2004.

28
Ibidem.
29
Ibidem.
30
UN urges government to disarm militias, UN Office for Coordination of Humanitarian Affairs, IRIN,
14 June 2004.
31
Sudan: EU Mobilises • 12 Million to support AU ceasefire monitors in Darfur, UN Office for Coordination
of Humanitarian Affairs, IRIN,14 June, 2004.
32
Darfur crisis: How to help, BBC NEWS, 06 iun, 2004.
100
Pulsul strategic
Exist` \ns` [i opinii potrivit c`rora, având \n vedere c` statul sudanez [i-a pierdut pe scar`
larg` legitimitatea, men]ioneaz` raportul de situa]ie al Institutului pentru Studii de Securitate33,
[i c` grupurile conduc`toare din prezent sau din trecut, \mpreun` cu comunitatea
interna]ional`, ignor` aceast` realitate cutremur`toare [i v`d perioada de tranzi]ie \n principal
\n termeni de mentenan]` a securit`]ii, atunci se poate spune, cu siguran]`, c` prezenta criz`
se va adânci [i violen]a va continua. Altfel, perioada de tranzi]ie trebuie apreciat` ca o oportunitate,
probabil cea din urm` oportunitate \n cadrul unui stat sudanez unit de a r`spunde \n mod
pozitiv profundelor suferin]e [i inechita]ii din ]ar`.
Solu]iile propuse de c`tre International Crisis Group34 vizeaz` recomand`ri \n cinci domenii
de activitate, [i anume:
SUA [i statele membre ale Uniunii Europene,
Prevenirea foametei precum [i alte guverne \n rezolvarea problemei
sudaneze s` lanseze o ofensiv` public`, dar cu caracter particular la nivel \nalt, pentru a asigura
c` guvernul de la Khartoum respect` promisiunile asumate pentru a permite accesul imediat
[i total al opera]iilor de ajutorare a popula]iei afectate de r`zboi \n Darfur, inclusiv prin deschiderea
unei linii de cale ferat`, astfel \ncât ONU s` poat` s` fac` distribuiri rapide de hran` [i medicamente
din portul Sudan.
SUA [i statele membre ale UE, precum [i alte guverne donatoare trebuie s` contacteze
Libia, Ciad [i alte state vecine, precum [i Mi[carea/Armata Popular` Sudanez` de Eliberare
(Sudan Peoples Liberation Movement/Army, SPLM/A) pentru a stabili rute [i canale
alternative, care s` fie agreate de Khartoum \n ceea ce prive[te distribuirea ajutoarelor
umanitare pe cì terestre [i aeriene.
Insurgen]ii din Darfur Armata de Eliberare a Sudanului (Sudan Liberation Army, SLA)
[i Mi[carea pentru Justi]ie [i Egalitate (Justice and Equality Movement, JEM) trebuie s` admit`
toate ajutoarele umanitare distribuite \n teritoriile controlate, inclusiv \n zonele controlate
de guvern, asigurând c` aceste distribuiri nu sunt \nso]ite de c`tre for]ele militare guvernamentale.
Consiliul de Securitate al Na]iunilor Unite trebuie s` autorizeze planificarea pentru
o interven]ie militar` \n Darfur, cu accent pe crearea a [ase centre pentru persoanele
refugiate protejate interna]ional, a mijloacelor pentru distribuirea asisten]ei c`tre popula]ie,
precum [i a mijloacelor de protec]ie a acelor distribuiri, dac` este necesar chiar cu for]a.
Uniunea African` (African Union AU), Statele Unite

Stoparea luptelor [i statele membre ale Uniunii Europene trebuie s`-[i intensifice
[i atrocit`]ilor eforturile pentru implementarea acordului Comisiei de \ncetare
a focului, din 8 aprilie 2004, \ntre rebelii din Darfur [i guvernul sudanez, [i s` asigure
desf`[urarea unui num`r adecvat de monitori ai acordului de \ncetare a focului, echipa]i
cu elicoptere [i ma[ini de teren, \n majoritatea ora[elor din al-Geneina (West Darfur),
al-Fasher (North Darfur) [i Nyala (South Darfur).
33
Ibidem, Insecurity in South Sudan: A threat to the IGAD Peace Process, Situation Report, Author: African
Security Analysis Programme, Institute for Strategic Studies, 08 June 2004.
34
Sudan: Now or Never in Darfur, ICG Africa Report Nr.80, International Crisis Group, 23 May 2004.
101
|n situa]ia \n care guvernul re\ncepe bombardamentele Darfurului, Consiliul
de Securitate trebuie s` autorizeze o zon` de interzicere a zborului (no-fly zone) pentru protec]ia
popula]iei civile [i s` desf`[oare urgent, \mpreun` cu statele care au capacitatea s` impun`
o astfel de restric]ie, o opera]ie adecvat`.
|n situa]ia \n care guvernul sudanez nu \nceteaz` sprijinul acordat [i nu dezarmeaz`
mili]iile Janjaweed sau reclama c` nu este \n m`sur` s` o \ntreprind`, Consiliul de Securitate
trebuie s` autorizeze \ntrebuin]area for]ei militare pentru a ob]ine aceste deziderate.
Consiliul de Securitate trebuie s` numeasc` o comisie la nivel \nalt care s` investigheze
[i s` prezinte rapoarte cu privire la crimele de r`zboi din Darfur, ca cel dintâi pas pentru stabilirea
responsabilit`]ii legale [i s` ac]ioneze pentru a preveni alte atrocit`]i.
Consiliul de Securitate trebuie

|ncetarea purific`rii etnice
s` condamne atrocit`]ile [i s` insiste pentru
desf`[urarea de monitori privind respectarea drepturilor omului pentru a acompania
\ntoarcerea persoanelor refugiate la casele lor.
Uniunea African`, Statele Unite [i statele
Finalizarea politic` membre ale Uniunii Europene trebuie s`-[i armonizeze
a conflictului pozi]iile privind locul, structura [i substan]a procesului
de pace din Darfur [i s` ac]ioneze \n conformitate cu cauzele politice, economice [i sociale
ale acestei crize.
Insurgen]ii din Darfur trebuie s`-[i armonizeze pozi]iile [i s` dezvolte o abordare
responsabil`, profesional` pentru negocieri.
Statele Unite [i Uniunea European` trebuie
Angajarea comunit`]ii s` impun` sanc]iuni (interdic]ii de c`l`torie,
interna]ionale \nghe]area mijloacelor etc.) \mpotriva oficialilor
guvernului de la Khartoum, direct responsabili pentru desf`[urarea conflictului din Darfur,
[i s` vizeze autorizarea Consiliului de Securitate de a aplica m`suri similare pe baze
universale.
Statele observatoare \n convorbirile de pace de la Naivasha (SUA, Marea Britanie,
Norvegia [i Italia), având \n vedere faptul c` au manifestat infinit` r`bdare cu guvernul
sudanez [i cu Mi[carea/Armata Popular` Sudanez` de Eliberare [i au realizat un acord de pace
de succes, trebuie s` adopte o nou` strategie care s` vizeze urm`toarele elemente:
având \n vedere problemele substan]iale care au fost agreate la Naivasha,
statele observatoare trebuie s` prezinte un termen rezonabil pentru semnarea
celor trei protocoale aflate \n discu]ie [i s` fac` presiuni la nivel \nalt, inclusiv
printr-o declara]ie sau rezolu]ie a Consiliului de Securitate, pentru a aduce negocierile
la o finalizare pozitiv`;
\n situa]ia \n care nu se reu[e[te acest lucru [i termenul este dep`[it, statele
observatoare trebuie s` reduc` participarea, pentru o vreme, la Naivasha
[i s` se concentreze pe agenda Darfur35.
35
Ibidem, Sudan: Now or Never in Darfur, ICG Africa Report Nr.80, International Crisis Group,
23 May 2004.
102
Pulsul strategic
Cu toate acestea, a[a cum men]ioneaz` publica]ia Crisis Watch,36 \n ciuda asigur`rilor
din partea contribu]iilor de la Khartoum ca r`spuns la vizita Secretarului de stat Colin Powell
[i a Secretarului general al ONU, Kofi Annan, sunt profunde anxiet`]i cu privire la scala
dezastrului umanitar, cu mult mai mult de un milion de persoane refugiate, [i cu continuarea
atacurilor \mpotriva civililor. Statul vecin, Ciad, care g`zduie[te peste 200 000 de refugia]i
darfurieni [i este \ngrijorat de atacurile peste frontier` [i de riscul destabiliz`rii interetnice,
este, de asemenea, pe lista lui Crisis Watch a situa]iilor deteriorate.
Sudan repere etnice [i administrative

POPULA}IA: 39 de milioane (estimare 2004) Fermele sunt vulnerabile la seceta cronic`.
COMPOZI}IA ETNIC~: negri 52%; arabi R`zboaiele \n desf`[urare [i celelalte ac]iuni belige-
39%; beja 6%; al]ii 3%. rante au contribuit la s`r`cirea aproape \n totalitate
RELIGIA: a popula]iei Sudanului.
musulmani sunni 70%, majoritatea Rezervele de petrol ale Sudanului sunt modeste,
\n nordul ]`rii; totu[i, \n compara]ie cu alte state produc`toare
religii indigene 25%; de petrol.
cre[tini 5%, majoritatea \n sud. RELA}IILE CU SUA:
ECONOMIA: Sudan este pe lista statelor care sprijin`
Sudan este una dintre cele mai s`race na]iuni terorismul, \nc` din 1993. Statele Unite au impus
din lume, de[i dispune de rezerve de petrol sanc]iuni \n 1997. |n 1998, rachetele americane
[i cre[terea relativ \nalt` a Produsului Intern Brut au lovit capitala Khartoum, ca r`spuns la bombar-
\n 2003 (6,9%). darea ambasadelor americane din Kenya [i Tanzania.
Agricultura r`mâne sectorul economic principal, |n ultimii ani, Sudanul a sprijinit SUA \n campania
care angajeaz` aproximativ 80% din popula]ie. antiterorist`.
36
Crisis Watch, International Crisis Group, Nr. 11, 1 July, 2004.
103
La asimetrismul
riscurilor
[i amenin]\rilor
se poate r\spunde
numai cu un sistem
de structuri integrate
[i nu cu entit\]i singulare
Interviu cu colonelul dr. Marian BUCIUMAN
~ Comandantul Centrului Opera]ional de Conducere Militar` ~
|n prim`vara acestui an, \nainte

S-a n`scut la 24 noiembrie 1953,
de consemnarea ader`rii de jure
la Buzù.
A absolvit Liceul Militar {tefan
a Rom#niei la Alian]a Nord-Atlantic`,
cel Mare (1972), {coala Militar` s-a desf`[urat, sub conducerea
de Ofi]eri Activi de Transmisiuni Secretarului general al NATO, Exerci]iul
Sibiu (1975), Universitatea de Drept, de management al crizelor CMX-O4,
Facultatea de Legisla]ie Economic` la care au participat, cu titlu de obser-
[i Administrativ` (1985), Academia vatori activi, [i ]`rile invitate, bunòar`
de |nalte Studii Militare (1985). [i Rom#nia. Nu doresc s` intr`m
A \ndeplinit func]iile de comandant
\n detaliile scenariului. V` rog s` ne vorbi]i,
pluton transmisiuni {coala Militar`
(1975); comandant companie transmi- domnule colonel, despre modul de impli-
siuni (1979); [ef de stat major B.2/R.42 care a Rom#niei \n acest exerci]iu [i despre
Transmisiuni (1981); comandant obiectivele opera]ionale asumate \n cadrul
de batalion R. 48 Transmisiuni acesteia.
(1985); ofi]er de stat major Comanda-
mentul Transmisiunilor (1987); ofi]er Potrivit procedurilor NATO, Rom#nia s-a implicat
de stat major Statul Major General prin constituirea [i activarea Celulei Na]ionale de R`spuns,
(1987); adjunct al ata[atului Ap`r`rii structur` centrat` func]ional pe activitatea Grupului
Marea Britanie (1992); [ef Birou Politico-Militar de Decizie, [i a Celulei Militare de R`spuns.
Cooperare Interna]ional` (1997); |n ceea ce prive[te obiectivele vizate, esen]ial, acestea
ofi]er de stat major International
au constat \n: exersarea procedurilor [i a mecanismelor
Partnership for Peace Comandamentul
NATO EASTLANT, Northwood (2000); NATO de gestionare a unei situa]ii de criz`, implic#nd
[eful Sec]iei Tranzi]ie [i Integrare Rom#nia \n solu]ionarea acesteia prin participarea cu for]e
\n NATO (2002). [i/sau acordarea de asisten]` [i sprijin umanitar;
104
Dialoguri GMR
Din anul 2003 este comandantul evaluarea modului de gestionare a reac]iei \n condi]iile
Centrului Opera]ional de Conducere \n care aceasta s-ar dezvolta p#n` la activarea Art. V
Militar`. [i angajarea For]ei de R`spuns a NATO; rutarea noului
Pe l#ng` variate cursuri \n domeniul
Sistem NATO de R`spuns la Crize [i, implicit, a celor
NATO, \n anul 1999 a urmat Cursul
de conducere strategic` la Colegiul constituite la nivel na]ional; modul de exersare a manage-
de R`zboi, Universitatea Na]ional` mentului situa]iei de criz` \n condi]iile prolifer`rii
de Ap`rare, un an mai t#rziu, Cursul amenin]`rilor asimetrice de tip terorist [i ale apari]iei
de diploma]ia ap`r`rii \n Marea Britanie. unor evenimente de natur` NBC.
Din acest an este doctor \n {tiin]e
Evident, a[a cum subliniam, acestea au fost
Militare. Este membru al Institutului
Interna]ional de Studii Strategice obiectivele directoare, ceea ce \nseamn` c`, secven]ial,
din Londra. De asemenea, desf`[oar` ne-am propus [i alte obiective, complementare, de sus]i-
o important` activitate academic` nere, pe care, prin modul \n care am ac]ionat pentru
\n cadrul Universit`]ii Na]ionale atingerea lor, le-am convertit \n lec]ii necesare \n proiec-
de Ap`rare, particip#nd \n calitate tarea propriului nostru sistem de gestionare a crizelor.
de lector invitat la preg`tirea diferitelor
categorii de ofi]eri cursan]i.
Vorbe[te limba englez` [i limba Vorbea]i despre Celula Na]ional`
francez`. de R`spuns CNR. Care sunt responsa-
Este c`s`torit [i are un copil. bilit`]ile acesteia ?
Mai \nt#i, trebuie s` spun c` CNR \ntrune[te, prin \ns`[i structura sa, elemente
reprezentative din compunerea diferitelor institu]ii, organiza]ii sau agen]ii implicate formal
\n procesul de gestionare a crizelor. |n ceea ce prive[te responsabilit`]ile care-i revin,
acestea sunt distribuite pe cele dou` componente organice. A[adar, Grupul Politico-Militar
de Decizie ~ GPMD formuleaz` deciziile opera]ionale \n cadrul CNR; reune[te factorii
de decizie cu rol reprezentativ \n promovarea deciziilor rezultate \n procesul de analiz`,
evaluare [i prognoz` a situa]iilor care, practic, i-au determinat activarea; \ndrum` [i coordo-
neaz` activitatea de planificare [i control opera]ional [i exerseaz` procedurile NATO pentru
personalizarea solu]iilor na]ionale, ca r`spuns la evenimentele specifice situa]iei de criz`.
De asemenea, de]ine responsabilitatea de a aproba documentele care urmeaz` a fi transmise
la Cartierul General al NATO NATO HQ.
Referitor la Celula Militar` de R`spuns CMR, aceast` structur` fiind organul tehnic
al CNR, lucrurile sunt pu]in mai complicate, \n sensul c`, dintr-o anume perspectiv`,
CMR este, practic, creierul opera]ional al gestion`rii [i managementului situa]iei de criz`.
De fapt, \ns`[i structurarea sa denot` rolul jucat \n cadrul CNR, responsabilit`]ile sale
fiind jucate de c`tre substructuri care asigur` monitorizarea; planificarea [i controlul
opera]ional; informarea, evaluarea [i prognoza; gestionarea urgen]elor civile [i a ajutorului
umanitar; interfa]a cu structurile civile [i elaboreaz` politica de rela]ii publice; suportul
tehnic al implic`rii \n solu]ionarea situa]iilor de criz`; asisten]a juridic` privind legalitatea
[i oportunitatea deciziilor [i, nu \n ultimul r#nd fire[te, CMR dispune de compartiment specializat
\n asigurarea m`surilor de securitate [i protec]ie a informa]iilor. Vede]i, trec#ndu-i \n revist`
structura, practic, i-am relevat responsabilit`]ile.
A[ mai adùga faptul c` CMR pune \n aplicare deciziile politico-militare, exers#nd
sau, dac` este cazul, aplic#nd procedurile specifice de evaluare a situa]iei [i de prognozare
a evolu]iei acesteia \n zona de criz`; procedurile de planificare [i control al eventualelor
105
for]e subsumate for]ei multina]ionale, for]e angajate \n protec]ia transporturilor [i \n distri-
buirea ajutoarelor umanitare, precum [i procedurile de aplicare a planurilor de cooperare
cu celelalte organiza]ii [i organisme implicate \n procesul de gestionare a crizei.
R`spunsurile dumneavoastr` configureaz`, inevitabil, \ntrebarea

cu care ar fi putut demara discu]ia noastr`: Care sunt, domnule
colonel, reperele de ordin conceptual sau preconceptual care au deter-
minat coagularea filozofiei euroatlantice de gestiune a crizelor
[i cum s-a materializat aceasta ?
Atacurile teroriste din septembrie 2001, cele ulterioare, dar mai cu seam` cele identificate
ca fiind posibile au determinat, a[ zice eu \n mod acut, necesitatea dezvolt`rii unui sistem
de consultare [i de reac]ie la nivel aliat, \ntemeiat pe asumarea [i opera]ionalizarea
unor proceduri, capabilit`]i militare [i civile [i a unor mecanisme de planificare a resurselor
\n scopul gestion`rii productive a situa]iilor de criz`, inclusiv a celor specifice urgen]elor
civile, dar, mai cu seam`, a adapt`rii reactive la spectrul tot mai larg de amenin]`ri
neconven]ionale [i asimetrice. De fapt, \n Conceptul Strategic al Alian]ei, procesul de gestionare
a crizelor este identificat drept una dintre misiunile fundamentale ale NATO. Or, tocmai
\n acest context, Sistemul NATO de R`spuns la Crize NATO Crisis Response System (NCRS)
a fost conceput astfel \nc#t s` pun` la dispozi]ia Alian]ei un set de aptitudini [i de m`suri
destinate realiz`rii unui nivel de preg`tire credibil, descurajant, care s` asigure o reac]ie
oportun` [i unitar`, sub un strict control politic, pentru gestionarea oric`rei situa]ii de criz`,
inclusiv a celor subsecvente Art. V al Tratatului de la Washington.
|ntruc#t crearea NCRS-ului nu a constituit un scop \n sine, opera]ionalizarea acestuia
s-a produs \n regim de maxim` operativitate institu]ional`, fiind antrenat de un cadru
decizional [i procedural unitar, flexibil, dar ferm.
Lucrurile au mers mai departe, determin`rile nu pot fi stopate [i nici nerezolvate
[i s-a elaborat Manualul Sistemului NATO de R`spuns la Crize, care con]ine un set
comprehensiv de m`suri care, aplicate, permit articularea coerent` a tuturor structurilor
militare [i civile, at#t na]ionale, c#t [i aliate, astfel \nc#t, \n contextul unei situa]ii de criz`
\n dezvoltare sau al unor opera]ii de ap`rare colectiv`, reac]ia s` fie \n concordan]`
cu obiectivele strategice ale Alian]ei.
Este evident faptul c`, \n contextul extrem de complex al mediului

actual de securitate, \n care asimetrismul neconven]ional al amenin-
]`rilor reprezint` caracteristica esen]ial`, un management productiv,
pozitiv, eficient al situa]iilor de criz` de orice natur` se poate realiza
numai prin proiectarea [i institu]ionalizarea unui sistem integrat
[i flexibil de structuri [i mecanisme de gestionare care s` acopere
nu doar \ntreaga gam` de amenin]`ri [i riscuri, ci [i tipologia crizelor
aferente.
|ntr-adev`r.
106
Dialoguri GMR
Care sunt, dintr-o dubl` ipostaz` cea a realit`]ii NATO [i cea
a concluziilor proiectate de exerci]iul CMX-04, situa]ia actual`
[i perspectivele \n ceea ce prive[te cadrul institu]ional autohton
de angajare a României \n ac]iuni de solu]ionare a situa]iilor
de criz` ?
Concluziile [i lec]iile \nv`]ate \n urma particip`rii la Exerci]iul CMX-04 au coagulat

necesitatea armoniz`rii legisla]iei interne [i a realiz`rii unui cadru legislativ institu]ional
unitar care s` integreze \ntr-un sistem unic, la nivel na]ional, structurile.
Ei bine, acest sistem, odat` opera]ionalizat, trebuie s` dispun` credibil de capacitatea
de a r`spunde spectrului de situa]ii de criz` posibile la nivel na]ional, dup` cum trebuie
dezvoltat astfel \nc#t s` fie compatibil principial [i procedural, precum [i interoperabil
cu structurile similare specifice existente at#t \n statele Alian]ei, c#t [i la nivelul acesteia.
Din aceste considerente, se impun crearea [i institu]ionalizarea unui sistem na]ional
integrat de gestionare a crizelor \n care s` fie clar edificate organismul c`ruia \i revine
responsabilitatea coordon`rii generale a activit`]ii [i structurile alc`tuitoare [i competen]ele
acestora, cu responsabilit`]i explicite \n domeniul managementului crizelor, sublinierea
neechivoc` a domeniilor de responsabilitate. De asemenea, trebuie s` fie foarte clar faptul
c` sistemul poate fi opera]ionalizat [i, \n consecin]`, poate reac]iona \n func]ie de natura
crizei. De fapt, recent s-au \ntreprins m`suri \n acest sens, \n sensul cre`rii unui cadru
juridic adecvat gestion`rii unitare a situa]iilor de criz`.
Care sunt reperele \n func]ie de care a fost analizat`, cu caracter

de inevitabilitate, crearea unui sistem na]ional integrat de gestionare
a crizelor ?
Reperul fundamental \l reprezint` \ns`[i calitatea României de membr` a Alian]ei
Nord-Atlantice, fapt ce implic` racordarea organic` a ]`rii noastre la efortul conjugat
al complexului euroatlantic de a gestiona eficient oricare dintre situa]iile de criz` posibile.
|n al doilea rând, chiar necesitatea de a avea propria noastr` capabilitate na]ional` de a r`spunde,
\ntr-un rost unitar, situa]iilor de criz` f`r` dezarmonii interne majore [i f`r` clivaje \n spectrul
opera]ional. Apoi, dar fire[te, nu \n ultimul rând, concluziile desprinse din participarea
României la Exerci]iul NATO de Management al Crizelor CMX-04.
Care sunt, domnule colonel, \n sensul pledoariei dumneavoastr`,

concluziile desprinse din CMX-04?
La aceast` \ntrebare, am s` \mi racordez r`spunsul la trei paliere de \n]elegere,
dar [i de determinare opera]ional` legislativ, structural [i rela]ional.
Haide]i s` vedem perspectiva legislativ`. Ei bine, desf`[urarea exerci]iului a relevat,
f`r` loc de \ntors (!), necesitatea coordon`rii elabor`rii deciziei privind managementul crizelor
la nivel na]ional, fapt care se poate \mplini prin constituirea unui grup de coordonare
politico-militar`, entitate compus` din reprezentan]i ai principalelor ministere sau, mai corect,
107
ai ministerelor cu misiuni \n linia \ntâi a ie[irii din criz`, precum [i ai institu]iilor, agen]iilor
[i organiza]iilor cu responsabilit`]i neechivoce \n acest domeniu. Totodat`, ne-a permis
[i ne-a obligat s` analiz`m punctual cadrul legislativ [i capacit`]ile de care dispunem pentru
a r`spunde productiv oric`rei crize, eviden]iindu-se necesitatea reconfigur`rii [i armoniz`rii
legisla]iei interne [i a mecanismelor de elaborare [i implementare a deciziilor politice,
dar [i politico-militare la nivel na]ional, prin care setul de m`suri de gestionare a crizelor
s` se adapteze [i s` devin` compatibil cu cerin]ele, procedurile [i cadrul structural
specifice Alian]ei NATO Crisis Response System. De ce aceast` necesitate ? Deoarece,
\n acest moment, \n România sunt reglementate numai unele aspecte referitoare la st`rile
de criz`, \n special cele referitoare la situa]iile de urgen]` civil` [i cele relative
la prevenirea [i combaterea terorismului. Or, \n ceea ce prive[te \n mod nemijlocit legisla]ia,
aceasta este insuficient` [i nu acoper` \ntreaga problematic` specific` st`rii de criz`,
dup` cum, la nivel na]ional, nu se dispune de o strategie de ac]iune cu caracter unitar,
flexibil` constructiv \n forul ei intim, strategie care s` r`spund` \ntregului spectru [i tuturor
tipurilor de criz`.
Abordarea structural` relev` necesitatea cre`rii unui nucleu la nivel guvernamental
apt s` asigure opera]ionalizarea oportun` [i cu maxim` rapiditate a structurilor sistemului
na]ional de gestionare a crizelor, temei \n care este evident c` trebuie s` dispun` de logistica
proprie sistemului de comunica]ii, precum [i de cea administrativ`.
Trebuie avut \n vedere faptul c`, \n timpul unei situa]ii de criz`, cre[te rolul institu]iilor
media, ceea ce, implicit, determin` necesitatea de a centraliza gestionarea mediatiz`rii
problematicii acesteia [i evitarea, pe cât posibil, a multiplic`rii centrelor de difuzare a mesajelor.
Dar, evident, determin`rile nemijlocite nu se opresc aici. Pentru scurtarea timpilor de reac]ie
ai structurilor cu responsabilit`]i \n gestionarea crizelor este necesar` analiza permanent`
a tipologiei riscurilor [i amenin]`rilor, analiz` care s` determine generarea prefactual`
a unor proceduri opera]ionale corespunz`toare fiec`rui tip de risc [i amenin]are, proceduri
aflate \n portofoliul de a[teptare [i \n]elegere al structurilor respective. |n acela[i timp,
trebuie corect [i permanent gestionat` corela]ia func]ional` dintre capabilit`]ile destinate
solu]ion`rii unei situa]ii de criz`, sus]inerea real` [i adecvat` de resurse [i fundamentul
normativ al implic`rii \n solu]ionarea crizei. |n ceea ce prive[te domeniul rela]ional,
acesta trebuie s` reflecte, \ntr-un optim conving`tor [i responsabil, capacitatea sistemului
de a-[i valorifica integral capabilit`]ile prin maximizarea oportun` a complementarit`]ilor
structural-organice.
A[ exemplifica doar necesitatea elimin`rii oric`ror neconcordan]e \ntre fluxurile
de informa]ii provenite atât de la structurile civile, cât [i de la cele militare. Or, având \n vedere
implica]iile majore pe care le poate avea acest sector de activitate pe timpul gestion`rii unei situa]ii
de criz`, este necesar` integrarea acestuia \ntr-un sistem adecvat de evaluare analitic`.
Cum determin` recentele dezvolt`ri ale NATO responsabilit`]ile

noastre privind managementul situa]iilor de criz` ?
Direc]ia de transformare a NATO arat` c` vor fi preponderente misiunile destinate
gestion`rii \ntregului spectru de crize. Realitatea mediului de securitate contemporan
108
Dialoguri GMR
demonstreaz` c` la asimetrismul riscurilor [i amenin]`rilor se poate r`spunde numai cu un sistem
de structuri integrate [i nu cu entit`]i singulare.
Totodat`, asimetrismul mai comport` [i lipsa unei perceperi prealabile a riscului
sau a amenin]`rii. |n aceste condi]ii, Alian]a a dezvoltat, \n cadrul sistemului sù de r`spuns
la crize, un subsistem de supraveghere [i avertizare cu misiunea de prevenire [i contracarare
a surprinderii (detalii despre acest lucru comport`, poate, un articol \n revista dumneavoastr`).
Dovada cea mai concludent` despre importan]a [i noua modalitate de abordare
a conceptului strategic NATO o constituie hot`r#rea Summitului NATO de la Istanbul,
prin care se pun bazele proiectului aliat privind sistemul de supraveghere terestr`
prin intermediul c`ruia se realizeaz` supravegherea cu senzori aerieni, tere[tri [i navali
cu posibilitatea transmiterii \n timp real c`tre factorii de decizie din comandamentele NATO
[i cele na]ionale.
Ce rol \i revine COCMIL-ului \n sensul problematicii analizate ?

Prin sistemele de supraveghere pe care COCMIL le conduce opera]ional, institu]ia
noastr` \[i \ndepline[te una dintre misiunile ce-i revin pe linia particip`rii la Sistemul Na]ional
Integrat de Gestionare a Crizelor.
A consemnat colonelul Costinel PETRACHE

05 iulie 2004
109
ROLUL MILU
ÎN OPERA}IILE NATO MULTINA}IONALE
General de brigad` Emanoil CIOCOTEA
R
`zboiul [i-a modificat caracterul, de la conven]ional, dac` ne referim la Primul
[i la al Doilea R`zboi Mondial, la neconven]ional, acesta \mbr`c#nd noi forme
de desf`[urare, inclusiv spectrul amenin]`rii cu utilizarea armelor nucleare,
\n cazul unei confrunt`ri \ntre superputeri, context \n care delincven]a organizat` este
folosit` \n promovarea unor scopuri politice. Formele r`zboiului, aflat \n schimbare, [i noile
misiuni ale militarilor ne determin` s` ne adapt`m modul clasic de g#ndire [i s` facem
diferen]a mental` \ntre securitatea intern` [i cea extern`. Astfel, \n condi]iile apari]iei noilor
forme de conflict, NATO structur` multina]ional`, care se manifest` ca instrument militar
de ap`rare a valorilor democratice, este activ implicat` \n opera]ii multina]ionale de sprijin,
de men]inere sau de impunere a p`cii. Dintre misiunile asumate de Alian]` relativ la conceptul
NATO privind suportul logistic, m` voi opri asupra necesit`]ii utiliz`rii unit`]ii logistice
integrate multina]ionale MILU, [i anume, la conceptele de sus]inere a componentei
unei for]e multina]ionale.
For]ele aeriene
Comandantul NATO de avia]ie din cadrul unei regiuni,
multina]ionale dac` i se ordon` de c`tre comandamentul strategic (SC) adecvat,
are o tripl` misiune s` contribuie la ap`rarea regiunii, s` sprijine alte regiuni, la ordin, sau s`
instituie un comandament al componentei aeriene a For]ei Întrunite Combinate (CJFACC),
care s` func]ioneze în cadrul For]ei Speciale Combinate Întrunite (CJTF).
În cazul opera]iilor conform Articolului V, pentru suportul logistic se utilizeaz` stocuri
ale na]iunilor, constituite la fa]a locului. Deservirea reciproc` cu aeronave (ACS) din NATO
le permite comandan]ilor opera]ionali, totodat`, s` înt`reasc` mobilitatea puterii aeriene
[i s` reac]ioneze efectiv într-o situa]ie de criz` în derulare.
Totu[i, ACS este un element spornic al for]ei doar în cazul opera]iilor prev`zute
la Articolul V [i este aplicabil` numai opera]iilor sus]inute de pe teritoriul NATO.
Zona de responsabilitate (AOR) a componentei aeriene, pentru opera]iile desf`[urate
în afara zonei de responsabilitate a NATO, nu corespunde exact celorlalte zone de responsabilitate
110
Realitatea NATO
ale componentelor. Mijloacele multina]ionale de avia]ie pot fi situate mult în spatele fiec`rei
zone de conflict [i pot utiliza aerodromuri tactice din cadrul zonei de responsabilitate.
Mijloacele aeriene pot fi pozi]ionate împreun` în baze aeriene multina]ionale, cu suportul
logistic din baz` coordonat central fie de c`tre o na]iune gazd` (HN), fie de c`tre o na]iune
pilot (LN).
Unele instala]ii aeriene, precum ap`rarea antiaerian` cu baza la sol (GBAD) pot fi desf`-
[urate în cadrul zonei de responsabilitate a componentei terestre [i se pot sprijini pe For]a
Special` Coordonat` |ntrunit` Combinat` (CJFLCC) în ceea ce prive[te suportul logistic.
Sprijinul logistic de avia]ie trebuie s` aplice la maximum principiul utiliz`rii resurselor
în comun, totu[i, mentenan]a [i repara]iile de aeronave vor constitui o responsabilitate
la nivelul fiec`rei na]iuni participante.
Prin intermediul cadrelor logistice din CJFACC, sprijini]i de grupele na]ionale de leg`tur`
de logistic` [i cadrele de logistic` de avia]ie ale na]iunii gazd`, va fi executat` activitatea
NATO de coordonare a eforturilor logistice de avia]ie. Pentru crearea unui Centru
Multina]ional de Logistic` (de avia]ie) MNLC(A) exist` un domeniu de activitate,
în scopul coordon`rii suportului logistic de avia]ie, în special dac` nu este utilizat un comanda-
ment logistic multina]ional MJLC.
For]ele maritime Sprijinirea unei For]e Maritime Multina]ionale

(MNMF) aflat` în desf`[urare se poate realiza prin dou`
multina]ionale modalit`]i: sprijinirea în largul m`rii [i sprijinirea la ]`rm.
De sprijinirea în largul m`rii r`spunde comandantul de marin`, c`ruia îi sunt subordonate
toate mijloacele logistice alocate for]ei aflate în larg. Sprijinirea la ]`rm const` în totalitatea
activit`]ilor logistice destinate sus]inerii directe a MNMF. În scopul execut`rii unor activit`]i
corespunz`toare, forma]iile de sprijinire la ]`rm trebuie s` satisfac` cerin]ele comandan]ilor
afla]i în larg.
Atât sprijinirea în largul m`rii, cât [i sprijinirea la ]`rm pot fi executate potrivit
unui lan] de comand` organizat în cadrul unui Comandament Logistic Multina]ional
(Maritim) MNLC (M) separat. În cazul în care MNLC (M) este creat în paralel cu MJLC,
trebuie s` se asigure o strâns` coordonare a activit`]ilor acestor dou` organisme.
Preceptul fundamental al concep]iei privind sprijinul logistic maritim const` în asigurarea
unei distribu]ii centralizate la ]`rm [i în organizarea unor locuri destinate sprijinirii în beneficiul
unit`]ilor de marin` militar` de pe mare. În timp ce aceast` concep]ie este flexibil`,
în func]ie de misiune se vor crea structuri [i mijloace destinate sprijinirii. În general, sarcina
unor variet`]i de activit`]i de sus]inere le revine unor loca]ii de suport logistic stabilite
avansat (ALSS).
Ca exemple de activit`]i putem enumera: aprovizionarea, distribu]ia, asigurarea medical`
[i repara]iile în caz de deterior`ri, toate acestea afl#ndu-se în sprijinul întregii for]e.
|n imediata apropiere a for]elor sus]inute, sunt create structuri logistice la înaintare
(FLS), care joac` rolul de puncte finale de distribu]ie a efectelor personale, a coresponden]ei
[i a materialelor (PMC) care afluiesc din loca]ii cu capacit`]i mai mari. Aceste loca]ii de suport
pot fi organizate pentru arme întrunite sau pot func]iona în zone destinate altor structuri
111
de sprijinire a componentei. În toate cazurile, totu[i, ele sunt încadrate multina]ional
prin contribu]ia na]iunilor participante cu personal [i echipamente.
For]ele terestre În structurarea unui câmp de lupt`, fiecare na]iune trebuie

s` con[tientizeze ideea c` organiza]iile na]ionale de logistic`
multina]ionale exist` într-un cadru multina]ional, în scopul sus]inerii opera]iilor
combinate. Logistica combinat` era descris`, de regul`, în contextul unor zone diferite
de lupt`.
Pe un câmp de lupt` modern, neliniar sau chiar pe timpul opera]iilor de sprijin al p`cii,
este posibil ca aceste zone s` nu fie stabilite sau nici m`car definite. În toate ac]iunile
din conflict, flexibilitatea [i mobilitatea sunt esen]iale pentru succesul opera]iilor militare
moderne.
Conceptul de sus]inere a componentei terestre multina]ionale are menirea s` defineasc`
sprijinirea atât a for]elor na]ionale, luate separat, cât [i a celor multina]ionale, ]inându-se seama
de structurile lor diferite [i de componentele na]ionale participante la o for]` multina]ional`.
În derularea activit`]ilor logistice în beneficiul for]elor opera]ionale [i logistice na]ionale
sau multina]ionale, Statul Major al CJTF poart` responsabilitatea general` pentru coordo-
narea logisticii la nivel strategic [i de teatru.
Flexibilitatea, în coordonarea unei variet`]i de abord`ri na]ionale [i multina]ionale
în condi]ii diferite, este reflectat` în organizarea atât a structurilor de stat major statice,
cât [i în cele desf`[urate. Scopul primar este asigurarea unor aranjamente bine argumentate
pentru coordonarea sprijinului logistic, disponibil într-o opera]ie. |n special, este vorba despre
necesitatea asigur`rii unui sprijin oportun, garantat pentru un plan opera]ional, de c`tre cadre
logistice de stat major din NATO, pe baza tuturor op]iunilor avute la dispozi]ie, facilitat`
de existen]a unei organiz`ri robuste a comenzii [i controlului (C2) în logistica NATO.
Aici sunt incluse [i cadre logistice de arme combinate întrunite din comandamente
[i organiza]ii militare în sta]ionare [i desf`[urate, precum MJLC [i echivalente ale unei compo-
nente, precum MNLC. Dac` nu este utilizat MJLC, exist` domenii de activitate pentru stabilirea
unui Centru Multina]ional de Logistic` (For]e Terestre MNLC(L) care s` coordoneze
suportul logistic al for]elor terestre.
Centrul Logistic Multina]ional Întrunit pune la dispozi]ie mijloace de comand`
[i control (C2) pentru rezolvarea problemelor pe linie de logistic` din teatrul de opera]ii,
subordonându-se J.4 de la Comandament (CJ.4). În cazul utiliz`rii MJLC atât în opera]iile
ce ]in de Articolul V, cât [i în afara acestuia, Centrul poate s` devin` o structur` mai robust`,
cu misiuni multiple.
Posibilit`]ile de utilizare a MJLC
Decizia privind utilizarea MJLC, m`rimea sa [i ce autorit`]i îl vor conduce depind de concep]ia
logistic` în leg`tur` cu opera]iile, inclusiv de cât de complexe vor fi ac]iunile [i de componen]a
na]ional` a for]elor participante.
La planificarea ini]ial` a unei opera]ii, se va adopta [i decizia dac` C2 de logistic`
multina]ional` pot fi exercitate în cadrul structurii existente NATO. Dac` se constat` c` cerin]ele
dep`[esc posibilit`]ile acelei structuri existente, atunci se va urm`ri, în primul rând, augmentarea
cadrelor de CJ.4 existente (adic` CJTF sau o alt` structur` de comandament NATO). Dac`, totu[i,
misiunea are o amploare ce dep`[e[te posibilit`]ile ac]ionale ale cadrelor CJ.4 augmentate,
atunci se va înfiin]a un MJLC.
112
Realitatea NATO
La nevoie, MJLC poate fi suplimentat cu structuri de comandament logistic multina]ional
(component` MNLCs). Trebuie f`cut` o delimitare clar` a responsabilit`]ilor, pentru a nu exista
suprapuneri [i paralelisme în atribu]ii. Când este posibil, coordonarea misiunilor logistice se va face
prin intermediul MJLC.
Op]iuni organizatorice
În cadrul întregii structuri de comand` [i control a CJTF (figura 1), MJLC însu[i va fi
considerat ca modul flexibil, adaptat diferitelor cerin]e [i situa]ii necesitate de activitatea de C2.
În principiu, MJLC poate fi desf`[urat RC/CJTF
sau utilizat pentru: Theatre
CJ4 CJ3 CJ8
crearea MJLC în structura Director Surgeoas
de comandament a CJTF CJ.4, MJLC
prin augmentarea MJLC COS
Componente Special Staff
cadrelor CJ.4; LAND COMP
MJLC poate fi MNLC (L)
HNSCC MEDCC TACO
integrat în structura AIR COMP JLCC HNS Coord ECC JTCC OTHER
(Log Ops) (Movements) (Medical) (Contracting) (As Required)
de comandament MNLC (A) Centre Dets (Engineering) RACOs
a CJTF sau situat MARITIME MILUs Sarcini [i coordonare a misiunii

MNLC (M)
împreun` cu aceasta,
cu sarcini de spri- Figura 1: Structura modular` a MJLC
jinire a altor structuri cu func]ii de comandament;
MJLC ca structur` modular` existând în cadrul organigramei Comandamentului Întrunit
al Zonei de Spate (JRACC).
Misiunile MJLC. Principala misiune a MJLC este coordonarea sau controlul activit`]ilor
logistice în sprijinirea comandantului NATO opera]ional. Aceast` misiune poate fi sus]inut` prin urm`-
toarele direc]ii:
coordonarea sprijinului între for]ele componente elemente de sprijin na]ional NSEs
ale HNs [i ONG care sunt în interac]iune cu centrele CIMIC;
RC/CJTF coordonarea aplic`rii acor-
JRACC Cdr
LEGAL CJ8 CJ4 CJ3 durilor încheiate cu na]iunea gazd`
FUND
COS PIO privind HNS;
POLAD
MANAGER MED AD coordonarea [i derularea
CIMIC asigur`rii de materiale [i servicii uti-
ACOS OPS ACOS lizate în comun, conform autoriz`rii
SUPPORT OPS de c`tre ]`rile contribuabile (CNs);
REAR
ENGR INTEL
AREA \n numele
HNSCC MEDCC TACO
MILITARY
JLCC
(Log Ops) HNS Coord (Medical) (Contracting)
JTCC ECC OTHER
(Movements) (Engineering) (As Required)
a u t orit`]ii
CIS
POLICE Centre Dets RACOs
pe linie de co-
MILU mandament,
d` sarcini
Figura 2: Organigrama Comandamentului |ntrunit MILUs, dac`
al Componentei Zonale (JRACC) a c e s t e a
exist`; \n cazul existen]ei unui JRACC, MILUs vor fi sub comanda opera]ional` a acestuia,
iar misiunile sale vor fi încredin]ate de c`tre ACOS din JRACC (figura 2);
coordonarea [i asigurarea de sprijin administrativ cadrelor de leg`tur` na]ionale, ONG
[i de la na]iunea gazd`, de pe lâng` MJLC.
Componentele MJLC. Dup` caz, în cadrul MJLC se vor stabili centre de coordonare
a diverselor domenii de activitate logistic`. Acestea pot fi, de exemplu, Centrul Întrunit de Coordonare
113
Logistic` (JLCC), Centrul Întrunit de Coordonare a Transpor-turilor (JTCC), Centrul de Coordonare
a Activit`]ilor de Geniu (ECC), Oficiul de Contractare Interalia]i din Teatru (TACO), Centrul
de Coordonare Medical` (MEDCC) [i Centrul de Coordonare a Activit`]ilor de Sprijinul Na]iunii
Gazd` (HNSCC). |n principiu, rolurile acestor centre sunt relevate \n cele ce urmeaz`:
JLCC coordoneaz` [i gestioneaz` opera]iile de sus]inere [i sprijin cu servicii a opera]iilor
din teatru, inclusiv stabilirea de priorit`]i în efortul general de sus]inere, [i coordoneaz`
încredin]area de misiuni unit`]ilor logistice multina]ionale (MILU), dac` acestea exist`. JLCC r`spunde
de leg`tura cu reprezentan]ii de la NSE. Decizia privind organigrama JLCC depinde de complexitatea
misiunii de sus]inere [i de m`rimea acelei MILU.
JTCC trebuie s` \ndeplineasc` dou` misiuni: pe de o parte, gestioneaz` resursele de transporturi
din NATO, puse la dispozi]ie pentru utilizarea în comun, [i coordoneaz` cererile de transport venite
de la ONG [i confirmate de Centrul CIMIC, pe de alt` parte, culege informa]ii pe linie de transpor-
turi [i le raporteaz` Comenzii CJTF.
ECC i se subordoneaz` genistului din teatru, care coordoneaz` cu comandantul CJTF
activit`]ile pe linia specialit`]ii sale. Rolul sù primordial este s` îndrume centralizat [i descentra-
lizat executarea activit`]ilor genistice, asigurând controlul eficient asupra resurselor de geniu.
ECC va func]iona, de regul`, în cadrul MJLC. În lipsa ECC, se va asigura un genist de leg`tur`,
care s` coordoneze toate activit`]ile genistice. Dac` este creat un JRACC subordonat CJTF,
directorul ECC, subordonat genistului din teatru, poate servi [i ca genist-[ef în cadrul JRACC.
În aceast` calitate va r`spunde de coordonarea construc]iilor [i a lucr`rilor de geniu, din zona
JRACC, fiind [i director al ECC.
TACO este autoritatea de coordonare centralizat` a contract`rilor din teatrul de opera]ii
multina]ional. Stabile[te metodologii de contractare [i armonizeaz` cerin]ele de achizi]ii, primite
de la structurile NATO [i alte agen]ii de contractare din teatru. {eful TACO este [ef cu contractele
din teatru (THOC). La nevoie, acesta poate fi sprijinit de ofi]erii responsabili cu contractarea pe plan
regional pentru alian]` (RACOs).
MEDCC coordoneaz` activit`]ile privind asigurarea medical` [i de s`n`tate, tratamentul
[i evacuarea pacien]ilor, logistica medical`, medicina preventiv` [i s`n`tatea mediului
înconjur`tor.
HNSCC coordoneaz` HNS între for]ele NATO [i HN. La nevoie, sunt înfiin]ate deta[amente
regionale, subordonate HNSCC.
Suportul logistic se va executa pe baz` de contribu]ii ale na]iunilor participante [i poate
include diverse grade de suport multina]ional, conform aprob`rilor acestora.
Fiecare na]iune î[i asum` responsabilitatea pentru executarea sus]inerii for]elor proprii.
Pot fi utilizate, dac` sunt considerate mai avantajoase, urm`toarele proceduri: HNS, na]iunea
pilot, na]iunea cu specializare pe rol (RSN), asisten]` mutual`, precum [i utilizarea de MILU
[i/sau unit`]i medicale multina]ionale integrate (MIMU).
Referindu-ne la MILU, în concep]ia NATO, aceasta poate îndeplini func]iile asumate
de c`tre o na]iune pilot.
În conformitate cu îndrumarea general` dat` de c`tre comandantul din teatrul de opera]ii,
comandantul componentei terestre din CJFLCC stabile[te cerin]ele [i a[az`, în ordinea
priorit`]ilor, activit`]ile for]elor de sprijin. Acest comandant coordoneaz` opera]iile logistice
cu na]iunile participante [i structurile logistice la e[alon întrunit/de teatru.
CJFLCC va exercita autoritatea de coordonare în chestiunile de mi[care [i securitate
asupra acelor NSEs care opereaz` în zona sa de responsabilitate.
Indiferent de caracterul multina]ional sau na]ional al logisticii utilizate de c`tre o na]iune
participant`, pentru a-[i sus]ine for]ele cu care contribuie la o opera]ie, acea na]iune va organiza
o structur` de tipul NSE. La ce nivel vor fi întrebuin]ate acestea depinde de gradul de implicare
a na]iunii în cadrul unei for]e multina]ionale.
114
Realitatea NATO
Fiecare dintre na]iunile participante trebuie s` ia m`suri ca ac]iunile propriilor NSE
s` fie în consonan]` cu concep]ia [i inten]ia comandantului NATO privind opera]iile. În plus,
este necesar ca aceste NSE s` coordoneze ac]iunile cu structurile logistice ale NATO,
conform preciz`rilor din ordinele opera]ionale ale Alian]ei.
Func]ionarea NSE în interiorul AOR a unui comandant NATO se va desf`[ura conform
unui Acord privind statutul for]elor (SOFA), a unor memorandumuri de \n]elegere (MOUs)
sau a altor în]elegeri*.
În general, NSE, la nivel opera]ional, într-un teatru sau într-o zon` alocat` unui comandant
NATO, pot s` aib` în responsabilitate o zon` geografic`, iar misiunea s` constea \n asigurarea
suportului unei for]e multina]ionale întrunite.
Totu[i, la nivel tactic, aceste elemente de sprijin vor fi, probabil, dirijate mai mult s` sus]in`
for]ele deservite pe baz` func]ional`, specific` elementelor NSEs, care au urm`toarele
func]ii:
Executarea sprijinului logistic pentru trupele apar]inând na]iunii proprii, coordonarea
func]iilor de suport logistic cu alte elemente de sprijin na]ional ale na]iunilor participante.
Aceste NSEs sunt organizate [i situate în conformitate cu deciziile adoptate de autorit`]ile
din ]`rile lor [i pot fi pozi]ionate în [i/sau în afara teatrului de opera]ii, inclusiv în locuri
intermediare între na]iunea participant` [i cel mai înaintat loc de sta]ie al for]elor cu care
aceasta a contribuit.
Coordonarea cu structurile de comand` [i control logistic multina]ional [i raportarea**
c`tre acestea, în func]ie de cerin]e, în scopul asigur`rii unei continuit`]i a efortului logistic
general.
Na]iunile participante la opera]iile multina]ionale sunt încurajate s` elaboreze [i s` convin`
în]elegeri de principiu privind suportul logistic prin cooperare [i multina]ional. Ele vor informa
comandamentele strategice dac` î[i vor asuma responsabilitatea ca na]iune pilot [i/sau ca na]iune
cu rol de specialist sau dac` au în plan, dac` pot s` constituie unit`]i logistice multina]ionale
integrate, conform procesului de generare a for]elor.
Orice na]iune gazd` va asigura sprijinirea for]elor multina]ionale aflate pe teritoriul
sù, inclusiv pe baz` de privilegii, facilit`]i, echipamente [i sus]inere a materialelor militare,
acordate na]iunilor trimi]`toare (SNs) [i comandan]ilor NATO, pe perioada opera]iilor
prev`zute sau nu la Articolul V.
Prin utilizarea sprijinului na]iunii gazd`, costurile totale pentru un exerci]iu sau o opera]ie
pot fi reduse, iar sus]inerea poate fi mai eficient` [i mai bine organizat`. Planificarea bine
coordonat` [i asigurarea HNS sunt elemente importante ale acestei abord`ri [i deci sunt
esen]iale pentru dezvoltarea [i negocierea unor acorduri privind HNS (HNSA) coordonate
de c`tre NATO.
Planificarea asigur`rii medicale. Comandamentele strategice coordoneaz`
planurile medicale [i asigur` instruc]iuni de politic` la nivel strategic. În plus, vor consilia
na]iunile trimi]`toare pe probleme de cerin]e de sprijin medical, ]inând seama de informa]iile
* În func]ie de aderarea unei na]iuni la aceste documente, Fran]a nu recunoa[te a[a-zisul Protocol
de la Paris.
** Întrucât NSEs r`mân sub control na]ional, Fran]a va raporta, de la caz la caz. Prima condi]ie este ca leg`tura
s` fie asigurat` de c`tre Comandamentul NATO.
115
referitoare la situa]iile medicale [i coordoneaz` în]elegeri de sprijinire medical` [i asisten]`
mutual`.
În condi]iile actuale de risc omnidirec]ional, cu responsabilit`]i comune de logistic`,
în scopul facilit`rii acestor noi responsabilit`]i [i sarcini, NATO dezvolt` un alt tip de concept
privind sprijinul logistic pe organiz`ri diferite: \n domeniul coordon`rii de c`tre NATO
a activit`]ilor logistice multina]ionale, dar numai în domeniile func]ionale în care aceasta
are sens [i creeaz` eficien]`, adic` mi[care [i transport, medical, sprijinire la nivel întrunit
al Alian]ei, sprijin de na]iune gazd`, contractare la nivel central [i infrastructur` inginerie;
op]iuni privind sprijinirea pentru ac]iuni în cadrul NATO, care sunt organizate în contextul
prevederilor din Articolul V sau în afara acestora, cum ar fi activit`]ile organizate pe baz`
de specializare pe rol (Role Specialisation), na]iune pilot [i sprijin pe flux de aprovizionare
de c`tre o na]iune (National Stovepipe Support) [i de facilitare a sprijinirii, cum ar fi HNS,
\n]elegeri de sprijin reciproc, resurse g`site în respectiva ]ar` [i contractarea centralizat`.
În cadrul CJTF se poate exercita comanda [i controlul (C2) de logistic`, prin înfiin]area
unui Centru Logistic Multina]ional Întrunit. Se poate afirma c` MJLC nu mai este în stadiu
de concept, deja a devenit o doctrin`.
For]ele logistice din cadrul CJTF pot ac]iona împreun`, în opera]iile multina]ionale.
Sprijinul este asigurat de MILUs.
Potrivit concep]iei NATO, MILU este o form` de organizare rezultat` în urma convenirii
de c`tre dou` sau mai multe na]iuni de a asigura dot`ri logistice unei for]e multina]ionale
de logistic` aflat` sub controlul opera]ional al unui comandant NATO, în scopul acord`rii
sprijinului logistic unor structuri de for]e multina]ionale.
Câteva dintre cele mai importante diferen]e la care exist` posibilit`]i de impact asupra
opera]iilor de sprijin logistic, în viitor, sunt urm`toarele:
Separat de infrastructura din cadrul Alian]ei, asigurarea suplimentar` de sprijin
de logistic` [i de comunica]ii, necesar` desf`[ur`rii [i execut`rii de opera]ii în afara
prevederilor Articolului V.
Posibila necesitate de integrare a for]elor ce nu apar]in NATO.
Necesitatea de a spori la maxim eficien]a [i eficacitatea cheltuielilor prin urm`rirea,
la nevoie, a realiz`rii conceptului de logistic` multina]ional` întrunit`.
Un pas concret în aceast` direc]ie îl constituie crearea de MILU. Pentru buna desf`[urare
a activit`]ilor unei atare structuri, planificatorii de logistic` trebuie s` aib` în vedere toate
fazele unei opera]ii militare, începând cu desf`[urarea pân` la redesf`[urarea for]elor
beneficiare de sprijin logistic.
Pe timpul tuturor fazelor, responsabilitatea esen]ial` în asigurarea cu resurse materiale
le revine na]iunilor participante la opera]ia multina]ional`, prin furnizarea de sprijin logistic
propriu sau prin intermediul încheierii de acorduri de sus]inere logistic`.
Cadrele J.4 din Comandamentul Multina]ional vor face parte din structurile de logistic`
integrate acestuia. Din cauza semnal`rii unor necesit`]i extinse de coordonare, în domenii
precum încheierea de contracte, gestionarea de propriet`]i imobiliare [i activit`]i de logistic`
multina]ional` se pot crea structuri centrale în acest scop MJLC. A[a este cazul existen]ei,
în teatrul de opera]ii, a CJTF care, de regul`, ac]ioneaz` în afara zonei de responsabilitate
a NATO.
116
Realitatea NATO
Dac` este utilizat un MJLC, se va urm`ri, în special, separarea dintre func]ia de executare
[i cea de politic` în domeniul logistic. Acesta, inclusiv r`spunderea general` de coordo-
nare a activit`]ilor logistice, se subordoneaz` cadrului J.4 din Statul Major al CJTF
sau dintr-un Comandament Regional NATO (RC).
Posibile atribu]ii func]ionale ale MILU
În cazul unor opera]ii desf`[urate în afara prevederilor din Articolul V, CJTF î[i poate
asuma rolul de asigurare a securit`]ii zonei din spatele for]elor opera]ionale, sarcin`,
de regul`, executat` de c`tre o na]iune/]ar` gazd`. Aceast` func]ie, \n general, este executat`
sub supravegherea cadrului J.3 din comandament. Totu[i, este posibil, din considerente
de ordin geografic, ca aceste func]ii s` fie legate de func]iile logistice, prin crearea
unui Comandament al componentelor întrunite din zona de spate a CJTF (CJTF Joint Rear
Area Component Command JRACC), în care sunt incluse o component` opera]ional`
[i MJLC, cu sarcini de structur` zonal` de sus]inere, în esen]`.
Pe baza op]iunilor, începând cu sus]inerea logistic` pur na]ional` pân` la sus]inerea
logistic` multina]ional` integrat`, controlat` de un comandant NATO, se vor selecta metodele
menite a sus]ine [i a eficientiza for]a constituit` din mai multe componente na]ionale.
În scopul evit`rii concuren]ei ]`rilor contribuabile cu for]e în dobândirea de resurse
pentru for]ele lor alocate unei opera]ii multina]ionale NATO, se va utiliza fie Comandamentul
Regional, fie CJTF ca unic punct de contact, în scopul coordon`rii [i sprijinirii for]elor opera]ionale
prin efectuarea de activit`]i convenite cu na]iunile gazd` sau prin derularea de contracte
în comun, în func]ie de cerin]ele misiunii respective [i de cantitatea disponibil` de resurse.
Concomitent cu asumarea de c`tre un comandant NATO a responsabilit`]ii pentru logistica
for]elor ce i se subordoneaz`, acesta asumându-[i un rol de coordonator al activit`]ilor
din domeniu, sunt momente în care devine imperios necesar` crearea de MILUs, pentru
realizarea de economii la scar` prin asigurarea la nivel maxim a sus]inerii. În func]ie de cerin]ele
misiunilor, pot fi create o varietate de tipuri de MILU.
În principiu, o MILU poate s` execute diverse misiuni, de pild`, în scopul execut`rii
de transporturi în beneficiul for]elor multina]ionale, lucr`ri de geniu, sprijin în porturi
[i aeroporturi sau pe linie de deservire/servicii. La înfiin]area de asemenea unit`]i se vor aplica
principiile privind na]iunile pilot.
Indiferent de m`rimea sa, MILU poate avea ca sarcini asigurarea for]elor lupt`toare
de sub comanda NATO cu urm`toarele materiale [i servicii: echipament decisiv pentru
misiune; tehnic` de lupt`; carburan]i-lubrifian]i; asisten]` medical`; mi[care [i transporturi;
stocuri; produse industriale în serie; aplicarea/încheierea de acorduri bi- sau multilaterale
[i/sau alte mijloace facilitând satisfacerea de materiale [i servicii pentru for]ele multina]ionale
lupt`toare [i de logistic`.
MILU poate contribui la buna desf`[urare a sprijinirii logistice acordate for]elor multina-
]ionale de sub comandantul NATO [i poate executa amplificat rolul na]iunii pilot pe urm`toarele
domenii de ac]iune: crearea [i între]inerea de linii de comunica]ie opera]ionale; structur`
cu rol integrator al cerin]elor civile [i militare; factor activ în domeniul mi[c`rii [i al transpor-
turilor; unitate centralizatoare a cerin]elor privind HNS [i de infrastructur`; structur`
executant` de pozi]ionare de materiale în avans; structur` de achizi]ii de carburan]i-lubrifian]i,
muni]ii [i piese de schimb; ac]ioneaz` ca structur` efectiv` logistic` pe linie de C2; la nevoie,
117
poate asigura evacuarea medical`; poate planifica stocuri optime adaptate intensit`]ii
[i duratei opera]iilor.
Când MILUs au misiuni de na]iune pilot sau de na]iune cu rol de specialist, componentele
logistice ale na]iunilor participante în structura acestora pot fi solicitate s` coordoneze
[i s` planifice, inclusiv s` acorde sprijin logistic real, într-o serie de domenii func]ionale
ale logisticii, în folosul for]elor na]ionale participante la o opera]ie multina]ional` NATO.
Dac` este cazul, elementele de sprijin na]ional din componen]a MILU î[i vor exercita
atribu]iile în comun, privind:
Coordonarea sprijinului logistic pentru for]ele ]`rilor contribuabile (CNs).
Acestea pot ]ine leg`tura cu NSE dispuse la e[aloanele dictate de c`tre autorit`]ile na]ionale
din ]`rile ce contribuie cu for]e [i mijloace la asigurarea continuit`]ii în efortul logistic total
[i vor coordona activit`]ile cu comandamentul for]ei multina]ionale, iar, dac` este cazul,
i se vor subordona acestuia.
Managementul mi[c`rii. Pentru satisfacerea cerin]elor opera]ionale ale unui coman-
dant NATO, se va elabora, ca produs final al planific`rii desf`[ur`rii sau al mi[c`rii,
Planul detaliat de dislocare multina]ional (DDP), dup` ce acesta a fost coordonat [i armonizat
de c`tre un Centru de Coordonare Interalia]i a Mi[c`rii (AMCC). AMCC va urm`ri stadiul
desf`[ur`rii, pe baza contribu]iilor fiec`rei na]iuni participante. Structura pe linie de mi[care
[i transporturi va func]iona în cadrul RC/CJTF.
Contractarea joac` un rol important în concep]ia logisticii multina]ionale [i poate fi
utilizat` în situa]ii opera]ionale diferite. În cazul opera]iilor ce ]in de Articolul V, contractele
sunt facilitate de c`tre na]iunea gazd` prin Acordul HNS. În cazul în care nu exist`
nici un guvern legitim, se poate negocia contractul cu agen]i economici locali. Capacitatea
de contractare depinde de resursele disponibile în teatrul de opera]ii [i de solvabilitatea
structurilor comerciale locale [i din zona contigu` celei de opera]ii.
În cadrul procesului de planificare a opera]iilor NATO trebuie avut` în vedere [i posibilitatea
aducerii în teatru a unor agen]i economici nelocali, împreun` cu toate implica]iile de ordin
legal [i opera]ional în leg`tur` cu aceasta. Oricum, dac` nu s-a încheiat un acord cu prevederi
pe linie de HNS, se va urm`ri ca satisfacerea cerin]elor NATO s` fie rezolvat` prin agen]ii
economici de pe plan local.
Prin contractarea centralizat`, dac` este cazul, se va permite aducerea de beneficii
for]elor NATO. Contractarea se va face pe baza cerin]elor for]elor opera]ionale NATO
[i a capacit`]ii na]iunii gazd` de a le satisface. Se va realiza coordonarea activit`]ilor de contractare
de la cel mai înalt e[alon NATO. În cazul misiunilor NATO ce nu ]in de Articolul V, devine
semnificativ` necesitatea ca activit`]ile de contractare s` fie coordonate fie de na]iunile
contribuabile la opera]ii cu trupe, fie de c`tre comandantul NATO.
Este posibil ca na]iunile ce contribuie cu trupe s` utilizeze proceduri de contractare
în interiorul teatrului de opera]ii, oferind mai mul]i bani decât valoarea comercial` a bunurilor
[i serviciilor. În cazul unor ac]iuni excep]ionale [i necoordonate de contractare, mai ales
într-o ]ar` slab dezvoltat`, s-ar putea manifesta o escaladare semnificativ` a pre]urilor,
cu efecte împov`r`toare asupra popula]iei locale [i cu efecte serioase, inhibitorii asupra
opera]iilor ]`rilor contribuabile cu trupe [i a comandantului NATO.
MILU, în anumite situa]ii, poate avea rolul de element multina]ional de comand`
din umbr` al MJLC. Este necesar` crearea din timp a unor MJLC sau a unor module de MJLC.
118
Realitatea NATO
În scopul evit`rii unor m`suri pripite, adoptate ad-hoc, inclusiv consumatoare de timp,
în procesul de generare a for]ei, comandamentele strategice din NATO vor înfiin]a [i men]ine
elementul multina]ional de comand` din umbr` al MJLC, organizat pe module generice,
care s` poat` fi augmentate la nevoie. Printre aceste module, în cadrul MJLC se pot crea
[i unul sau mai multe module de MILU.
MILU poate fi [i nucleu de stat major permanent logistic. Pe termen lung, pentru a perfec]iona
capacitatea de reac]ie [i flexibilitatea unei structuri de C2 logistic în sprijinul opera]iilor
NATO, se va avea în vedere crearea unui modul al MILU ca stat major permanent logistic
pentru MJLC.
MILU poate func]iona în nucleu în cadrul unui Comandament Întrunit NATO
pentru MJLC. Este necesar` men]inerea unui nucleu de cadre, care poate fi extins,
aducându-se mai mult personal, în cazul unei situa]ii de criz`.
MILU poate ]ine leg`tura cu Centrul de coordonare a mi[c`rii din na]iunea gazd` (NMCC).
Na]iunea gazd` va înfiin]a un NMCC pentru aprobarea, coordonarea [i controlul mi[c`rilor
interioare pe uscat, pe mare [i din aer, în sprijinul unei opera]ii. MSC/JSRC sau CJTF
[i na]iunile implicate (de exemplu, NSEs sau MILU) trebuie s` ]in` leg`tura cu NMCC
pentru asigurarea execut`rii tuturor mi[c`rilor în conformitate cu cerin]ele na]iunilor
[i cu cele ale comandantului NATO din punct de vedere opera]ional. În cazul inexisten]ei
unui NMCC, poate fi utilizat Centrul de cooordonare a mi[c`rii din teatru (TMCC ).
MILU poate fi constituit din elemente de mi[care [i transport ale ]`rilor ce contribuie
cu for]e. La nevoie, se va stabili în teatrul de opera]ii o structur` pe linie de mi[care [i transport.
Acesta, astfel, va putea sus]ine activit`]ile de transport, pentru deplasare, recep]ie, sta]ionare
[i îndrumare spre teatru a for]elor [i materialelor na]ionale. De asemenea, la nevoie,
pe baza unor în]elegeri bilaterale, NSE din cadrul MILU pot asigura asisten]` în domeniu
[i altor na]iuni participante.
MILU poate ac]iona în cadrul Centrului de coordonare a mi[c`rii în teatru, cu rolul
de a executa total sau par]ial sarcinile [i responsabilit`]ile unui Centru NATO de coordonare
a mi[c`rii, dac` nu exist` nici o autoritate na]ional` sau dac` na]iunea gazd` este incapabil`
s` execute aceste sarcini.
119
CONCEPTUL MJLC
Locotenent-colonel Crì[or-Constantin IONI}~
P
artea logistic` a unei For]e CJTF, dup` cum afirmam \n articolul intitulat
Conceptul CJTF1, va fi asigurat` prin materializarea conceptului Centrului
Logistic Joint [i Multina]ional MJLC, aflat \n dezvoltare \n cadrul unor coman-
damente NATO. Acest concept, creat \n urma lec]iilor desprinse din opera]iile desf`[urate
\n Balcani (IFOR/SFOR [i KFOR), precum [i a exerci]iilor care au avut loc pentru testarea
conceptului CJTF (\nainte de anul 2000), const` \n coordonarea efortului logistic
\ntre comandamentele NATO [i ]`rile contribuabile, sub comanda direct` a comparti-
mentului J.4 Logistic`.
De ce are nevoie NATO de un MJLC ? Chiar de la apari]ia noului Concept strategic
al NATO (1991), logistica a fost considerat` o responsabilitate na]ional`. Astfel c`, \nc`
de la primele dezvolt`ri ale conceptului CJTF, logistica For]ei CJTF a fost l`sat` \n seama
fiec`rei componente, f`r` a se \ncerca o coordonare joint (la nivelul for]ei/teatrului).
De[i planificarea era asigurat` de compartimentul CJ.4 Logistic`, execu]ia intra, totu[i,
\n responsabilitatea elementelor na]ionale de sprijin (NSE), aflate \n subordinea direct`
a Comenzii Componentei Na]ionale (NCC) din teatrul de opera]ii (TOO), [i nu a CJ.4.
Astfel c`, pe timpul desf`[ur`rii primelor exerci]ii, s-au constatat numeroase dificult`]i
[i neconcordan]e \n asigurarea logistic` permanent` a For]ei CJTF. Inclusiv faptul c` era
prea costisitoare, \n lipsa sprijinului na]iunii gazd` (HNS), considerat` cea mai grea situa]ie
pentru logistic`.
Iat` de ce, o dat` cu prima revizuire a doctrinei logistice a NATO, \n decembrie 1997,
s-a conturat ideea potrivit c`reia At#t na]iunile membre, c#t [i autorit`]ile NATO au o r`spundere
colectiv` pentru sprijinul logistic al opera]iilor NATO2. Aceast` idee a fost dezvoltat`
pe timpul revizuirii Politicii NATO privind CJTF [i definitivat` prin apari]ia Manualului
MCM 001-99 (februarie, 1999), atunci c#nd s-a aprobat stabilirea a trei MJLC, c#te unul
la fiecare comandament responsabil cu implementarea conceptului CJTF (JFC North,
JFC South [i JHQ West).
|n aprilie 1999, conceptul MJLC a fost extins prin apari]ia Manualului Doctrinei Logistice
Joint, care f`cea o clar` delimitare \ntre planificarea logistic` [i execu]ia ei, stipul#nd
faptul c` MJLC este responsabil pentru executarea [i coordonarea misiunilor logistice
la nivelul teatrului3.
|n mai 2001, o dat` cu apari]ia Manualului Doctrinei MJLC, acest concept a \nceput
s` fie implementat, av#nd o solid` doctrin`, clar`, precum [i o structur` adecvat`.
|n continuare vom prezenta c#teva dintre principiile care stau la baza prevederilor
doctrinare ale conceptului MJLC.
1
|n Revista G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 3/2004, pp. 38-41.
2
Politica [i principiile NATO pentru Logistic`, decembrie 1997.
3
Manualul Doctrinei Logistice Joint a NATO, aprilie 1999.
120
Realitatea NATO
|n primul r#nd, s` vedem ce este un MJLC. Este un element al statului major logistic,
organizat s` execute planurile [i politicile compartimentului CJ.4, la nivelul teatrului.
Scopul sù este acela de a asigura o coordonare eficient` a eforturilor logistice ale statelor membre,
comandan]ilor componentelor, organiza]iilor interna]ionale (IOs), celor neguvernamentale
(NGOs) [i private (PVOs)4. Pe l#ng` aceast` misiune de coordonare, MJLC poate trasa
sarcini [i unit`]ilor de sprijin logistic, repartizate la nivelul teatrului (MILU/TLU).
Cu toate c` poate fi folosit [i pentru misiuni de ap`rare colectiv` (Articolul V), MJLC
este un element al Comandamentului CJTF [i se deplaseaz` o dat` cu acesta \n teatrul
de opera]ii, instal#ndu-se fie \n cadrul Comandamentului CJTF, fie \mpreun` cu comandamentul
unei componente a For]ei CJTF. La ordin, poate deplasa un element \naintat de coordonare
\n zona destinat` desf`[ur`rii unor opera]ii ale NATO, pentru a \ncepe coordonarea [i executarea
planului logistic multina]ional al compartimentului CJ.4.
Num`rul total de posturi necesare unui MJLC este de 91, din care numai 13 sunt prev`zute
la pace (6 repartizate \nc` de la \nceput pentru a \ncadra fiecare birou din MJLC [i 7 cu dubl`
\nvestitur`, \n cadrul compartimentului J.4 Logistic`). Cele 78 de posturi care vor fi ocupate
numai \n situa]ie de criz` provin de la alte comandamente NATO (11); state membre
ale NATO (43) [i ]`ri partenere (24). Angajarea poate fi f`cut` individual sau prin echipe
modulare. Preg`tirea [i antrenarea cadrelor repartizate \ntr-un MJLC se realizeaz`
prin cursuri de specialitate (3 cursuri MJLC pe an, organizate la {coala de la Oberammergau,
Germania, [i 2 cursuri pentru Logistica NATO, organizate la Aachen, Germania),
precum [i prin participarea la diferite exerci]ii NATO/PfP.
|ntruc#t MJLC este destinat, \n special, pentru opera]ii non-Articol V (NN5CRO), organizarea
sa este modular` (figura 1) [i poate fi adaptat` periodic, \n func]ie de schimb`rile intervenite
\n opera]ie. Toate birourile ce \ncadreaz` un MJLC pot fi deplasate o dat` cu Comandamentul
Cdt. CJTF CJTF sau numai o parte
ACOS CJ. 4 din acestea, \n func]ie de cerin]ele
opera]iei. Chiar dac` unit`]ile
Director MJLC
9 persoane MILU/TLU sunt \n directa
Grupul
de comand`
comand` a unei componente
a For]ei CJTF, MJLC poate
ILCC HNSCC RACO MEDCC ITCC ECC
38 6 9 12 9 8
s` le dea sarcini \n sprijinul
Ops BudFin Deputy Med Land Resources coordon`rii \ntregii logistici
Cell THOC Ops Ops
Transp P & C; Patient
Plans joint. Toate acestea ofer`
REAT Air Ops
Med Custom Evac Projects conceptului MJLC flexibilitate,
PAO Maritime
& TDO
Affairs Deputy Ops neimplic#ndu-l \n toate proble-
J8
Supplies, Log mele legate de sprijinul logistic
Maint Fiscal;
& Svcs Budget Max. 91 al trupelor.
LLS Func]iile [i capabilit`]ile
Figura 1: Organizarea modular` a MJLC logistice ale Comandamen-
tului CJTF pot fi executate de birourile (cells) din compunerea MJLC, deoarece ele sunt
\ncadrate cu numero[i exper]i \n diferite probleme logistice. Spre exemplu, toate problemele
joint legate de aprovizionarea logistic`, \ntre]ineri tehnice [i servicii sunt executate de c`tre
Biroul de Coordonare a Logisticii Joint JLCC. Dac` se realizeaz` un acord cu na]iunea
gazd`, privind crearea unui sprijin logistic eficient al opera]iei, Biroul de Coordonare a Sprijinului
Na]iunii Gazd` HNSCC este acela care va realiza [i va coordona problemele referitoare
4
Ibidem.
121
la apa menajer`, punctele de intrare aeriene [i maritime (APODs/SPODs), transporturile
feroviare, cantonarea, precum [i folosirea diferitelor utilit`]i na]ionale [i locale. Toate contractele
referitoare la construirea [i men]inerea taberelor, serviciul de pompieri, de aprovizionare
cu alimente, de cur`]`torii chimice, apa potabil`, aprovizionarea cu combustibil, transportul
echipamentului greu \n teatru, transportul gunoiului [i al resturilor menajere, depozitarea
materialelor periculoase, transportul local, serviciul de po[t`, controlul mi[c`rii, serviciile
aeroportuare, serviciile de \ntre]ineri tehnice [i repara]ii, activit`]ile de aprovizionare \n teatru
(MSRs) vor fi realizate de Biroul pentru Contracte [i Tranzi]ii RACO. De asemenea, problemele
medicale (medicin` preventiv`, protec]ia mediului, cercetare sanitar-veterinar`, men]inerea
unui sistem de date pentru s`n`tatea popula]iei, evacuarea medical` aerian` etc.) vor fi solu]ionate
de Biroul pentru Coordonarea Medical` MEDCC.
Biroul de Coordonare a Transporturilor Joint JTCC va asigura at#t transportul strategic
al personalului [i al echipamentului, c#t [i reaprovizionarea la nivel de teatru, pe cale terestr`,
aerian` sau maritim`. Problemele legate de infrastructura economic` [i refacerea economiei
\n perioada postconflictual` vor fi \n sarcina Biroului de Coordonare a Economiei ECC.
Deoarece logistica trebuie s` func]ioneze ca un element de multiplicare a for]ei [i s` fie
integrat` total \n cadrul structurii operative a Comandamentului CJTF5, comanda MJLC
este integrat`, la r#ndul ei, Unit`]i
\ntr-un compartiment din Coman- TCNs/NSEs CJ4-Logistic` MILU/TLU
MJLC la nivelul CJTF
damentul CJTF, fiind o punte
de leg`tur` \ntre acest coman-
CJFMCC N4 CJFLCC G4 CJFACC A4 CJFRACC J4
dament [i comandamentele
componentelor For]ei CJTF CJFPOTF J4 CJFSOTF J4
[i unit`]ile MILU/TLU (figura 2). NOT~
RSN/LN
Aceste unit`]i nu se afl` Politica [i planificarea logistic`
Coordonarea [i execu]ia logisticii
\n subordinea MJLC (sunt ata[ate Autoritatea de trasat sarcini
unei componente sau direct Figura 2: Rolul [i func]iile MJLC \n cadrul Compartimentului CJTF
Comandamentului CJTF), dar pot primi sarcini/ordine de la acesta. Ele au misiunea de a asigura
anumite produse (sau numai unul), activit`]i de sprijin sau altele, legate de logistica joint
pentru \ntreaga For]` CJTF. Deja au fost create primele unit`]i MILU/TLU \n cadrul NATO,
iar o parte dintre ele au fost \ntrebuin]ate \n opera]ii [i exerci]ii, astfel: Grupul HELBA
(Grecia, Bulgaria, Austria) \n cadrul opera]iei SFOR; Unitatea greceasc` de sprijin a for]elor;
Compania italian` de cì ferate; Compania irlandez` de transport, precum [i Laboratorul
ungar de medicin` preventiv`, toate \ntrebuin]ate \n cadrul opera]iei KFOR.
Cele trei comandamente NATO, care au primit sarcina de implementare a acestui concept,
sunt acelea[i care se ocup` [i de implementarea conceptului CJTF, [i anume: comandamentele
de for]` joint de la Brunssum, Olanda (JFC North) [i cel de la Napoli, Italia (JFC South),
precum [i Comandamentul joint de l#ng` Lisabona, Portugalia (JHQ West). Dintre acestea,
cel mai \naintat se dovede[te a fi JHQ West, care a primit sarcina de a fi liderul implement`rii
conceptului, aceasta deoarece primul CJTF (maritim), fiind deja testat [i aprobat, \i permite
comandamentului s` se ocupe \n detaliu de conceptul MJLC. Tocmai de aceea, JHQ West
se afl` \ntr-un proces de revedere [i de reanalizare at#t a Manualului Doctrinei MJLC,
c#t [i a posturilor care vor fi completate \n situa]ie de criz`, ca parte a politicii de implementare
a conceptului CJTF. O alt` activitate curent` o reprezint` punerea de acord, \n cadrul
comandamentelor NATO [i a statelor membre, a conceptelor MJLC [i MILU.
5
Ibidem.
122
CONCEPTUL NATO
PRIVIND SUPORTUL LOGISTIC
Constantin RUSU
A
tât la nivel strategic, cât [i la nivel opera]ional, conceptul NATO privind suportul
logistic implic` un proces de interpenetrare a principiilor logistice
prin interac]iunea unor forme de organizare militar` existente sau înfiin]ate
pentru a facilita colaborarea multina]ional`. Conceptul const` în asigurarea unui sprijin
corespunz`tor oric`rei desf`[ur`ri opera]ionale, utilizând optim resursele disponibile
din teatrul de opera]ii sau din zona în care sunt derulate diverse activit`]i la care particip`
mai multe na]iuni contribuabile cu for]e, servicii [i materiale. Acest lucru este posibil
printr-o planificare flexibil`, în principiu, privind derularea cooper`rii între na]iunile poten]ial
contribuabile, precum [i implicarea acestora în procesul opera]ional.
Scopul este asigurarea unui sprijin logistic coerent îndeplinirii planului opera]ional
asumat de c`tre comandantul NATO, prin folosirea unor metode adoptate în cadrul ac]iunilor
multina]ionale.
Conceptele NATO privind logistica [i sus]inerea au fost stabilite ca reac]ie la modific`rile
permanente suferite de structurile na]ionale de for]` [i la num`rul mereu în cre[tere
al misiunilor asumate de Alian]`. Aceste concepte au în vedere: opera]iile neprev`zute
în Articolul V, necesitând sprijin logistic atât pentru desf`[ur`ri, cât [i pentru opera]ii în afara
zonei de responsabilitate a NATO; aplicarea principiilor responsabilit`]ii colective
în domeniul suportului logistic; necesitatea de a opera, din punct de vedere logistic,
cu for]e din afara NATO; maximizarea eficien]ei [i eficacit`]ii cheltuielilor implicate
de realizarea suportului logistic; necesitatea stringent` de utilizare a unor structuri
multina]ionale de cooperare militar`, precum MJLC (Centru Logistic Multina]ional
de For]e Întrunite), LN (Na]iune pilot), RSN (Na]iune cu rol de specialist), TPLSS (Servicii
de sus]inere logistic` de c`tre o ter]` parte) [i MILU (Unitate logistic` integrat`
multina]ional`), care s` poat` asigura cantitativ [i calitativ for]ele opera]ionale.
Fiecare na]iune membr`

Na]iunea specializat\ pe rol (RSN)
a NATO sau nemembr`,
sau Na]iunea cu rol de specialist atunci când particip` la misiuni
multina]ionale, are for]e [i mijloace logistice unice care, prin combina]ie cu alte capacit`]i
ale celorlalte na]iuni participante, pot servi la constituirea întregului set de sprijin logistic
pentru for]ele opera]ionale.
În esen]`, rolul de specialist, asumat de o na]iune participant`, const` în îndeplinirea
sarcinilor reie[ite potrivit unei anumite laturi sau unui anumit domeniu din totalitatea sprijinului
123
logistic. Adic`, într-o opera]ie NATO, anumite materiale [i servicii comune for]elor
participante pot fi achizi]ionate sau furnizate de c`tre for]ele logistice ale unei astfel de na]iuni
pentru a fi utilizate în beneficiul unei mari p`r]i din for]ele participante sau \n beneficiul
tuturor, pe baz` de acord de sprijin reciproc (Mutual Support Agreement MSA),
în]elegându-se c` acea na]iune a fost desemnat` de c`tre comandantul opera]ional NATO,
tocmai pentru faptul c` aceasta poate s` dispun` de capacitatea de a-l asigura în mod calificat.
De exemplu, asigurarea cu carburan]i, cu ra]ii pentru lupt` sau cu materiale medicale.
Orice na]iune/]ar` participant`, înainte de a deveni RSN, trebuie s` î[i adapteze legisla]ia
na]ional`, astfel încât s` fie permis transferul de bunuri [i servicii în beneficiul altor na]iuni.
Dac` o na]iune este de acord, for]ele [i mijloacele
Na]iunea pilot (LN) sale logistice, puse la dispozi]ia NATO, pot fi utilizate
în scopul execut`rii func]iei de pilot în sprijinirea opera]iilor sau al ac]iunilor pe linie logistic`,
în context multina]ional.
Sprijinul asigurat de c`tre o LN este materializat dup` ce acea na]iune î[i asum`
responsabilit`]i de coordonare [i/sau asigurare a unui anumit gen de sus]inere, inclusiv
alte func]ii, de exemplu, opera]ii aeroportuare/portuare, pe cale ferat`, de paz`, de control
al mi[c`rii [i asigurare cu materiale medicale, de mentenan]`, între]inere drumuri sau apro-
vizionare cu carburan]i-lubrifian]i într-o zon` delimitat` pe criterii func]ionale [i în care
se afl` alte for]e na]ionale participante la opera]ia multina]ional` NATO.
De regul`, LN va primi rambursare pentru serviciile [i materialele asigurate ca urmare
a aplic`rii unui acord bilateral sau multilateral, încheiat sub coordonarea comandantului NATO.
Putem afirma c` misiunea asumat` de c`tre na]iunea pilot este similar` celei a na]iunii
cu rol de specialist, cu singura diferen]` c` misiunea LN este mai mare, ca amploare,
întrucât aceasta î[i asum` responsabilit`]i concrete în coordonarea unei p`r]i din sprijinul
logistic acordat altor na]iuni contribuabile la NATO, aflate în zona sa de responsabilitate.
Într-o opera]ie NATO exist` posibilitatea desemn`rii, de c`tre comandantul misiunii
respective, a mai multor na]iuni pilot, care pot contribui activ la asigurarea unui anumit
domeniu de sus]inere logistic`, în urm`toarele domenii func]ionale: aprovizionare [i servicii;
\ntre]inere [i repara]ii; mi[care [i transporturi; infrastructur`; domeniul medical; contractare;
finan]are etc.
|n anumite situa]ii, comanda unei MILU poate fi executat` de c`tre o na]iune pilot,
mai ales dac` acea na]iune asigur` cea mai mare parte a resurselor de sus]inere logistic`,
în context opera]ional multina]ional. Pentru ca un comandant NATO s` î[i exercite în mod
eficient atribu]iile din domeniul logistic, trebuie respectate anumite principii din acest
domeniu, asupra c`rora m` voi opri \n cele ce urmeaz`.
Primordialitatea opera]iilor. Sprijinul logistic Previziune (Vision). Concep]ia NATO
trebuie s` se concentreze pe asigurarea succesului privind sprijinul logistic se refer` la satisfacerea
opera]iei, conform inten]iei comandantului NATO. cerin]elor formulate potrivit inten]iilor coman-
Logistica are rolul de a multiplica for]ele care înde- dantului opera]ional NATO, asistându-l în exploa-
plinesc misiunea [i, pentru aceasta, trebuie s` fie parte tarea succesului opera]ional, \n realizarea
a structurii opera]ionale. Solu]ia ideal` este func]ionarea de eficien]` [i economie la scar` prin coordonarea
unui lan] inechivoc de comand` [i coordonare, eficace a componentelor logistice na]ionale
în cadrul c`ruia comandantul NATO are autoritatea din cadrul for]elor interna]ionale/multina]ionale
de a stabili structura cu rol de furnizare a suportului [i integrarea lor în structuri logistice multi-
logistic în func]ie de situa]ia opera]ional` [i operativ`. na]ionale.
124
Realitatea NATO
Responsabilitatea privind sprijinul logistic ci include finan]area, contractarea [i activit`]i
acordat opera]iilor multina]ionale ale NATO le revine, de geniu (inginerie). Atunci când opera]iile sunt
în primul rând, na]iunilor contribuabile cu for]e, executate împreun` cu na]iunile nemembre ale NATO,
care trebuie s` asigure, în mod individual sau prin în]e- cooperarea este extrem de important` [i necesit`
legeri de cooperare, resursele logistice pentru for]ele o clar` diviziune a responsabilit`]ilor, implicând în]ele-
lor alocate la NATO pe timp de pace, criz` [i conflict. gerea atât a variatelor capacit`]i, cât [i a limit`rilor
Fiecare na]iune poart` responsabilitatea, în ultim` [i restric]iilor legale, inclusiv a conceptelor de suport
instan]`, privind furnizarea sus]inerii logistice logistic din NATO.
for]elor proprii alocate la NATO. Aceasta se poate În plus, trebuie stabilite procedurile de cooperare
efectua printr-o serie de modalit`]i, inclusiv pentru asigurarea unei în]elegeri între alia]i
prin acorduri cu alte na]iuni sau cu NATO. privind utilizarea unor resurse insuficiente pentru
Pot surveni împrejur`ri în care comandan]ii NATO to]i. Când este posibil, se sper` c` na]iunile
simt nevoia s` medieze [i s` coordoneze asemenea vor coopera fie prin încheierea de acorduri
acorduri, pentru a asigura un suport logistic bilaterale, fie prin alte metode, în scopul optimiz`rii
mai eficient în favoarea for]ei aflate sub comanda sa. asigur`rii [i utiliz`rii unor resurse limitate.
Na]iunile î[i men]in controlul asupra resurselor Cooperarea se poate face [i cu organiza]ii
proprii pân` când acestea sunt încredin]ate la NATO. neguvernamantale (ONG) [i cu structuri din ONU,
Na]iunile nemembre ale NATO nu sunt excluse UE [i/sau OSCE, care pot opera al`turi de orga-
de la posibilitatea al`tur`rii de o structur` de suport niza]iile din NATO.
colectiv din Alian]`, dar, dac` o vor face, trebuie Asigurarea [i suficien]a. Principiile asigur`rii
s` accepte principiile de baz` din NATO. Responsabilitatea [i suficien]ei, de[i sunt distincte, sunt strâns
interrela]ionate. Na]iunile trebuie s` ia m`suri
colectiv` implic` [i asumarea, de c`tre comandan]ii
de asigurare, prin acorduri de cooperare sau în mod
Alian]ei, a responsabilit`]ii în ceea ce prive[te suportul
individual, a unor resurse logistice pentru sus]inerea
logistic al mijloacelor aflate sub autoritatea lor.
for]elor alocate la NATO sau care particip` la opera]iile
Autoritatea. Comandan]ilor NATO trebuie
militare împreun` cu Alian]a, în timp de pace, criz`
s` li se acorde o autoritate suficient` asupra resurselor
[i conflict. Acest lucru este valabil [i pentru na]iunile
logistice, pentru a li se da oportunitatea de a utiliza
nemembre ale NATO care activeaz` cu Alian]a
[i a sus]ine efectiv for]ele aflate în subordine.
în opera]ii combinate. În acela[i timp, exist` o varietate
Autoritatea acordat` trebuie s` fie în linie cu respon-
de mecanisme prin care poate fi asigurat` sus]inerea,
sabilitatea. În acest mod, dac` unui comandant
inclusiv prin acorduri/aranjamente multilaterale
NATO i s-a încredin]at responsabilitatea pentru sau bilaterale.
opera]ii, în cadrul unui teatru sau al unei zone În scopul asigur`rii capacit`]ii militare necesare
de opera]ii, trebuie s` i se dea [i autoritatea la pace, în situa]ii de criz` [i la r`zboi, cantit`]ile
de a stabili priorit`]i în ceea ce prive[te suportul de resurse logistice trebuie s` fie suficiente, pentru
for]elor sale, astfel încât s` existe siguran]a c` poate a îndeplini standardele destinate preg`tirii, sus]inerii
executa misiunea încredin]at`. Acelea[i autorit`]i [i mobilit`]ii.
[i responsabilit`]i li se vor acorda [i comandan]ilor Flexibilitatea. Planurile opera]ionale trebuie
ce nu apar]in NATO, dar care particip` la opera]ii astfel elaborate, încât s` se ofere posibilitatea
sub conducerea Alian]ei. ca unele evenimente posibile s` î[i poat` g`si
Exist` posibilitatea ca, din cauza unor imperative acoperire în ceea ce prive[te concep]ia de executare.
de ordin na]ional sau al restric]iilor de ordin legal, Ca rezultat, flexibilitatea este extrem de important`
na]iunile s` limiteze gradul de acordare a controlului în activitatea de elaborare a planurilor logistice,
c`tre un comandant NATO asupra resurselor pentru ca acestea s` corespund` rapid [i eficient
lor na]ionale. M`sura în care na]iunile limiteaz` la cele mai mici modific`ri în situa]ia operativ`.
aceast` autoritate va depinde de considerentele Mai mult, nici un concept unic de sus]inere
de ordin na]ional [i de tipul de opera]ie. nu se va potrivi tuturor situa]iilor. Conceptele trebuie
Cooperarea, principiul de baz` al fond`rii s` permit` aplicarea la cele mai nea[teptate
NATO, este [i un principiu esen]ial al sus]inerii sau neobi[nuite ipoteze. De pild`, în ciuda anumitor
logistice, care st` la baza atât a rela]iilor dintre avantaje, adesea oferite prin utilizarea logisticii
na]iunile membre, cât [i a celor din cadrul NATO. multina]ionale, e posibil ca cel mai adecvat concept
În acest context, cooperarea nu este limitat` de suport pentru o anumit` opera]ie s` fie executat
la transporturi [i furnizarea altui tip de sprijin logistic, prin structuri na]ionale de sus]inere. Pentru a permite
125
aceasta, concep]ia logistic` trebuie s` fie îndeajuns legate de preg`tirea de lupt`, la posibilit`]ile
de flexibil`. Astfel, trebuie dezvoltate, în principiu, de desf`[urare [i de sus]inere a unit`]ilor ce se vor afla
structuri [i planuri formulate, cu o flexibilitate sub comanda sa. Aceast` cerin]` se va referi
suficient` inclus`, care s` permit` adaptarea la orice [i la mijloacele na]ionale logistice, [i anume dac` sunt
cerin]e în schimbare din diferitele teatre de opera]ii desemnate furniz`rii sus]inerii logistice unit`]ilor
sau misiuni. multina]ionale declarate sub comanda sa. Când
Simplitatea. Prin utilizarea unor mecanisme se preg`te[te pentru o opera]ie, comandantului
simple de raportare se va asigura o diseminare NATO i se va da acces la informa]iile despre situa]ia
a informa]iilor, cu eficien]` [i cu precizie, tuturor tuturor mijloacelor aflate sub controlul sù, inclusiv
celor ce se implic` într-o opera]ie multina]ional`. privind tehnica ie[it` temporar din func]ie,
Existen]a unor formul`ri simple [i clare a ordinelor cu precizarea termenului de finalizare a repara]iei.
[i planurilor [i a unor structuri logistice Comandantul NATO trebuie s` î[i fac` o imagine
necomplicate, dedicate misiunii încredin]ate, clar` [i precis` relativ la posibilit`]ile [i capacitatea
va contribui la minimizarea confuziei [i va ajuta infrastructurii logistice. Pentru aceasta, el are nevoie
la asigurarea sus]inerii care s` satisfac` cerin]ele de un mecanism de raportare logistic`, u[or inter-
opera]ionale ale comandantului1. pretabil [i complet, utiliz#ndu-se unele poten]iale
Oportunitatea. Pentru a dezvolta [i a aplica instrumente oferite prin sprijinirea cu mijloace
un cadru logistic adecvat, este necesar` planificarea informatice (Automated Data Processing Support
[i coordonarea în mod remarcabil a activit`]ilor ADP, prelucrarea automat` a datelor). Ca s` ob]in`
între NATO [i na]iunile participante, pentru eviden]a necesar` a unor mijloace importante,
asigurarea sus]inerii logistice la momentul oportun ca metod` de evaluare tactic` sau de apreciere
[i în cantit`]ile strict necesare. Din moment ce fazele a situa]iei tactice sau pentru a aprecia starea de lupt`
cele mai importante ale actului de execu]ie logistic` existent`, unui comandant NATO i se acord` autori-
sunt desf`[urarea [i ini]ierea opera]iei, esen]ial zarea de a pretinde rapoarte [i de a efectua inspec]ii
este ca actul de comand` [i control de logistic` tehnice privitor la situa]ia dot`rilor logistice.
na]ional` [i multina]ional`, precum [i for]ele Sinergia const` în depunerea de efort
ce permit executarea activit`]ilor logistice s` fie în comun, al mai multor participan]i, pentru a fi
aprobate [i aplicate cu mult înainte de începerea ob]inut un beneficiu extins prin aplicarea,
desf`[ur`rii opera]ionale. concomitent, a unor principii logistice. Când ac]iunile
Economia. Mijloacele logistice sunt adeseori sunt destinate atingerii unui scop comun [i unui
scumpe [i în cantit`]i insuficiente. Respectiv, trebuie beneficiu imediat, sinergia este suma tuturor contri-
instituite ni[te mecanisme care s` asigure utilizarea bu]iilor individuale, separate. Pentru a fi realmente
lor cât mai efectiv` [i mai eficient`, ]inând cont efectiv`, orice organiza]ie multina]ional` trebuie s` fie
de imperativele de ordin opera]ional. Aici se include constituit` din for]e ale tuturor participan]ilor.
adoptarea unor m`suri ca stocurile din teatru s` fie Suportul logistic multina]ional, în concep]ia
men]inute la un nivel minim comensurat cu ritmul general`, se va executa prin participarea personalului
opera]ional preliminar, cu posibilit`]ile liniilor de logistic` al na]iunilor participante. Aceasta serve[te
de comunica]ie [i cu termenele de conducere la furnizarea unui suport mai eficient tuturor for]elor
a opera]iilor. Pentru realizarea de economii la scar`, [i, prin aceasta, contribuie la un concept logistic
pentru a cre[te capacitatea/posibilitatea rezervelor mai robust. Aplicarea concep]iei logistice multina-
[i a perfec]iona calitatea sus]inerii, vor fi instituite ]ionale impune ca planificatorii NATO [i na]ionali
structuri [i mecanisme de suport reciproc, s` admit` c` sinergia duce la beneficii nete.
precum organiza]ii multina]ionale de logistic` Planificarea logistic` din perspectiva
[i HNS (Suport de c`tre Na]iunea Gazd`). Scopul multina]ional` [i întrunit`. Baza suportului
este de a ob]ine aceste avantaje concomitent logistic din NATO este constituit` din aptitudinea
cu minimizarea costurilor de achizi]ie [i a celor de a planifica [i a conduce opera]iile prin consultare
opera]ionale. cu na]iunile [i cu e[aloanele necesare de coordonare
Eviden]a (Visibility). Înaintea unei opera]ii, [i autoritate, în beneficiul planului comandantului
comandantul NATO trebuie s` aib` acces la informa]iile for]elor întrunite (JFC).
În leg`tur` cu prevederile din MC 319, Fran]a nu poate fi de acord ca autoritatea NATO s`-i inspecteze
1
mijloacele logistice. La cerere, orice informa]ii de relevan]` vor fi puse la dispozi]ie prin lan]ul na]ional de comand`.
126
Realitatea NATO
Concomitent cu recunoa[terea procedurilor contracte sau alte conven]ii, în perioada procesului
de urmat, la nivelul strategic din NATO, esen]ial` de planificare.
este implicarea din timp a planificatorilor logistici Sincronizarea procedurilor în domeniile
NATO, pentru asigurarea eficient` a suportului func]ionale logistice. Asigurarea unei sus]ineri
efective [i eficiente se bazeaz` pe coordonarea
în cadrul tuturor na]iunilor contribuabile. Na]iunilor
[i sincronizarea procedurilor din domeniile
contribuabile cu trupe (TCN) le revine coordonarea
logistice func]ionale. Ca procedeu, standardizarea
efortului logistic, în concordan]` cu responsabilitatea informa]iilor între comandamentele NATO [i na]iunile
final` de asigurare a for]elor. Na]iunile vor participa implicate, în toate domeniile, cre[te poten]ialul
la opera]ii cu ceea ce este necesar pentru sus]inerea de eficientizare, livrarea sus]inerii prin intermediul
for]elor lor proprii sau pentru a încheia în]elegeri, unor surse multina]ionale [i, în consecin]`, favorizeaz`
în acest scop, cu alte na]iuni ori pentru a încheia economiile la scar`.
Conceptul sus]inerii
componentei multina]ionale
În timp ce conceptul logisticii din NATO este la nivel de arme întrunite, fiecare dintre
componente, dat` fiind natura misiunii încredin]ate, abordeaz`, cu o mic` diferen]iere,
aplicarea concep]iei logistice multina]ionale.
Concomitent cu existen]a unei variet`]i de metode de sus]inere a unit`]ilor
multina]ionale aflate în desf`[urare, cerin]ele lor pentru suport sunt foarte asem`n`toare.
Adic`, elementele de sprijin trebuie s` fie flexibile [i corespunz`toare cerin]elor
comandantului componentei. Acolo unde acestea pot fi realizate cu eficien]`, caracterul
întrunit va trebui men]inut la cel mai sc`zut nivel posibil.
În lumina experien]ei câ[tigate în urma recentelor
Resurse în teatru (ITR) opera]ii ale NATO, inclusiv a gândirii, de c`tre NATO
[i ]`rile participante la opera]ii, asupra actualelor activit`]i de sus]inere logistic`, s-a recunoscut
[i necesitatea de a actualiza politica NATO privind preg`tirea [i sus]inerea.
Politica NATO privind preg`tirea [i sus]inerea în domeniul logistic se refer` atât la plani-
ficarea ap`r`rii, cât [i la planificarea opera]ional` a preg`tirii [i sus]inerii logistice. Filozofia
acestor tipuri de activit`]i rezid` în g`sirea unor modalit`]i de utilizare optim` a flexibilit`]ii
din partea ]`rilor, în scopul satisfacerii cerin]elor privind preg`tirea [i sus]inerea logistic`,
în perioada de trecere la preg`tirea activit`]ilor. Aceast` flexibilitate va ajuta semnificativ
]`rile participante în asigurarea comandan]ilor NATO ca, la sfâr[itul timpului destinat
preg`tirii, toate comandamentele [i unit`]ile desemnate s` fie gata, din punct de vedere logistic,
pentru orice misiune, de la desf`[urare pân` la angajarea în opera]ii posibile pentru NATO,
put#nd fi sus]inute pe toat` durata lor.
Un aspect important \l constituie faptul c` ]`rile trebuie s` aib` în vedere stocarea
anumitor articole destinate sus]inerii logistice [i preg`tirea din punct de vedere logistic,
întrucât este nevoie de mult timp pentru achizi]ionarea acestora.
În prezent, pentru eficientizarea opera]iilor multina]ionale, în NATO se depun eforturi
pe linie de standardizare logistic`, asigurare medical`, HNS, mi[care [i transport.
}`rile [i NATO poart`, colectiv, r`spunderea pentru logistic`. Totu[i, r`spunderea
pentru sus]inerea for]elor proprii le revine ]`rilor implicate atât ini]ial, cât [i pe durata
ac]iunii, inclusiv responsabilitatea de a satisface cerin]ele legate de diverse categorii
de preg`tire. }`rile î[i men]in controlul asupra propriilor resurse, pân` când acestea
sunt încredin]ate comandantului NATO.
127
În scopul satisfacerii necesit`]ilor opera]ionale problema pre]urilor accesibile pentru
achizi]ionarea de materiale [i dotarea for]elor opera]ionale în scopurile stabilite prin planul
misiunilor, inclusiv pe linie de sus]inere, trebuie s` existe un echilibru just între asigurarea
unei disponibilit`]i suficiente de resurse logistice.
Când se are în vedere achizi]ionarea de mijloace [i materiale logistice [i locul în care
acestea pot fi stocate, se va ]ine seama de factori precum: capacitate de desf`[urare,
mobilitate, depozitare, posibilit`]i de cump`rare, timpi necesari achizi]iei [i disponibilit`]ile
din industrie, în consonan]` cu cerin]ele de preg`tire [i sus]inere. Acest echilibru trebuie
s` asigure suportul logistic oportun [i continuu, pentru toate misiunile Alian]ei.
Resursele logistice necesare trebuie identificate din timp, pentru a permite utilizarea
lor eficient`. Resursele logistice militare [i civile trebuie s` fie folosite eficient [i economic,
pentru a-i oferi Alian]ei posibilitatea de a-[i sus]ine efectiv opera]iile militare, în limitele
unor costuri accesibile.
Pentru coordonarea eforturilor2 logistice necesare îndeplinirii misiunilor încredin]ate,
esen]ial` este existen]a unei eviden]e [i a unei transparen]e în ceea ce prive[te starea,
locul, în]elegerile referitoare la resursele [i fluxul aprovizion`rii în beneficiul for]elor lupt`toare.
În scopul satisfacerii cerin]elor militare, concomitent cu procesul de planificare a ap`r`rii,
for]ei [i opera]iilor, se va face [i planificarea logistic`, aceasta contribuind la armonizarea
planific`rilor executate la nivel NATO [i în cadrul ]`rilor.
Prin utilizarea principiilor preg`tirii [i sus]inerii logistice, comandamentele strategice (SC)
le vor specifica ]`rilor3 ce niveluri de preg`tire [i sus]inere logistic` sunt necesare pentru sprijinul
Concep]iei Alian]ei [i pentru satisfacerea obiectivelor stabilite prin Îndrumarea ministerial`.
Pentru a identifica resursele logistice de care au nevoie în scopul îndeplinirii exigen]elor
NATO, ]`rile participante vor aplica principiile preg`tirii [i sus]inerii logistice. Sunt permise
[i abord`rile din perspectiva multina]ional`.
Atunci când se pune problema cantit`]ii [i a calit`]ii resurselor logistice, necesare sus]inerii
for]elor multina]ionale, acestea trebuie s` poat` fi utilizate pe perioada întregii misiuni
posibil de executat de c`tre aceastea.
Preg`tirea unor resurse logistice este executat` prin stabilirea capacit`]ii de a asigura
ritmul cerut de sus]inere, inclusiv furnizarea plenar` a stocurilor [i mijloacelor, în cadrul
perioadei de preg`tire, fie prin constituirea de stocuri, fie prin alte aranjamente.
}`rile trebuie s` acorde o aten]ie deosebit` articolelor cu durat` mare de exploatare
(Long Lead Time Items LLTI), care nu pot fi ob]inute decât în perioada dedicat` preg`tirii,
pentru a fi asigurate stocuri suficiente de materiale, apte s` satisfac` atât cerin]ele logistice
curente, cât [i pe cele ulterioare, pentru sus]inerea for]elor lor.
Cu excep]ia unor dot`ri, precum tehnica de lupt` cu rol decisiv, ca expresie a cerin]elor
logistice totale centralizate, necesarul de stocuri logistice este menit s` satisfac` exigen]ele
comandan]ilor NATO de a fi gata, în conformitate cu nivelul de preg`tire al unit`]ilor.
2
În ceea ce prive[te preg`tirea, Fran]a va asigura informa]iile respective în procesul gener`rii for]elor,
dar nu în mod permanent. Referitor la capacitatea de sus]inere, urmeaz` s` fie raportat` dotarea for]elor
cu materiale [i autonomia acestora, în conformitate cu termenii de referin]` (TOA) ai NATO. De la caz la caz,
se va conveni ce informa]ii mai am`nun]ite s` fie date.
3
Fran]a nu este participant` la procedeul de planificare a ap`r`rii.
128
Realitatea NATO
Cantitatea de stocuri [i mijloace de transportat va depinde de planificarea logistic`
a unei anumite opera]ii. În cazul în care au fost deja încheiate acorduri robuste privind reaprovi-
zionarea, unit`]ile apar]inând aceleia[i ]`ri, desf`[urate conform unor reglement`ri,
nu vor trebui, de regul`, pentru a satisface întocmai cerin]ele, s` disloce stocurile o dat`
cu unitatea respectiv`. Pentru men]inerea puterii necesare de lupt` a for]elor pe durata
unei opera]ii, trebuie asigurat` aprovizionarea în flux continuu cu suficiente resurse logistice.
În exprimarea cerin]elor generale privind capacitatea de sus]inere logistic` se va avea
în vedere existen]a unor stocuri destinate ac]iunilor preconizate (Contingencies). Factorii
cei mai importan]i de facilitare a sus]inerii logistice sunt organismele de comand` [i control
(C2) în domeniul logistic, for]ele [i capacit`]ile na]ionale [i multina]ionale pentru logistic`,
transportul strategic [i mobilitatea tactic`, inclusiv cantit`]ile de stocuri la dispozi]ie.
Tot de o importan]` deosebit` sunt activit`]ile pe linia HNS [i punerea în aplicare
a unor planuri dinainte concepute. Mijloacele [i stocurile necesare acestor factori facilitatori
(Enablers) trebuie s` fie, la pace, în cantit`]i suficiente, pentru a fi gata de utilizare, la momentul
oportun, în perioade de crize [i conflict.
În vederea particip`rii
Necesit\]i de stocuri pentru ac]iune la opera]ii multina]ionale NATO,
[i capacit\]i de sus]inere na]iunile trebuie s` ia m`suri
ca, în cadrul timpului de preg`tire individual`, s` fie satisf`cute necesit`]ile relative
la cantit`]ile de stocuri ce pot fi asigurate for]elor angajate în ac]iune, inclusiv prin adoptarea
oportun` a urm`toarelor m`suri: men]inerea unor stocuri adecvate; acces garantat la capa-
cit`]ile industriale cu posibilit`]i de m`rire a produc]iei; acorduri pe baz` bi- sau multilateral`;
contract`ri în situa]ii de urgen]`; alte mijloace, inclusiv Sprijinul logistic de la o ter]`
parte (Third Party Logistic Support Services TPLSS).
Când vor ap`rea necesit`]ile de contribu]ie a mai multor na]iuni, pentru clase de aprovi-
zionare ce pot fi satisf`cute doar de c`tre una dintre ele, acestea vor avea grij` s` nu existe
competi]ie între ele, întrucât se vor confrunta cu riscul de a pl`ti mai mult pentru materialele
de care au nevoie sau de a nu le ob]ine în cantit`]i suficiente.
Pentru a sprijini planificarea
Cerin]e de stocuri în principiu în principiu a stocurilor pentru o ]ar`
participant`, în cadrul Procesului de Planificare a Ap`r`rii, comandamentele strategice
r`spund de elaborarea cerin]elor de stocuri, prin consultare cu ]`rile participante, dup` care
le difuzeaz` ]`rilor respective, sub form` de Îndrumare de la Dublu Comandament
Strategic (Bi-SC) privind planificarea stocurilor (SPG). Se va proceda la armonizarea SPG
de la Bi-SC cu Procesul de Planificare a For]ei din NATO, în scopul existen]ei unei îndrum`ri
adecvate pentru toate clasele de aprovizionare. Când nu se poate oferi asemenea îndrumare,
planificatorii na]ionali trebuie s` procedeze conform metodologiilor din ]`rile lor. În aceste
cazuri, se vor stabili cerin]ele la acele niveluri la care exist` suficiente stocuri de materiale,
în scopul evit`rii de goluri în satisfacerea cerin]elor de sus]inere.
Armamente. În principiu, cerin]ele de stocuri sunt stabilite în leg`tur` cu arma-
mentele decisive de lupt`, prin utilizarea metodei de orientare asupra ]intei, \n conformitate
cu situa]iile de planificare a resurselor pentru ap`rare. Cerin]ele de alte armamente
129
sunt determinate prin metodologia nivelului de efort depus. Se pot utiliza [i alte metodologii,
de la caz la caz.
În domeniul medical. Furniz`rile de materiale medicale [i farmaceutice vor satisface
standardele, din timp de pace, privind suportul medical. Echipamentul [i stocurile destinate
sus]inerii, mai ales asigurarea cu sânge [i derivate din sânge, vor fi stabilite prin utilizarea
de ipoteze privind num`rul de pierderi în opera]ii. În SPG de la Bi-SC sunt date cerin]ele
de principiu.
Produsele petroliere în vrac sunt o categorie special`. În func]ie de natura
acestora [i de metoda de produc]ie a lor, ]`rile, prin consultare cu comandamentele
strategice, vor stabili planuri adecvate de preg`tire [i de sus]inere, care s` satisfac`
planificarea în domeniul ap`r`rii [i cerin]ele opera]ionale. Totu[i, derivatele petroliere
[i lubrifian]ii vor fi parte a în]elegerilor privind planificarea, în principiu, a stocurilor.
Cerin]ele de sus]inere calitativ` [i cantitativ`
Factorii planific\rii se bazeaz` pe îndrumarea ulterioar` de planificare,
stabilit` de c`tre comandamentele strategice prin consultare cu autorit`]ile na]ionale.
O asemenea îndrumare va ]ine seama de urm`torii factori de planificare, dar nu se va limita
la ace[tia: tipul opera]iei, intensitatea acesteia [i durata misiunii; m`rimea [i componen]a
for]ei; caracterul multina]ional al suportului logistic; principiile aplicate privind de]inerea
de stocuri, care vor fi influen]ate potrivit nivelului de eviden]` a stocurilor; \n]elegeri
privind capacitatea de sus]inere în zona opera]iilor \ntrunite (for]e logistice, op]iuni
privind transportul, stocuri, func]ii), în cazul întreruperii reaprovizion`rii; zona opera]iei
(caracteristici geografice, climatice etc.); epuizare/reconstituire; disponibilitatea
HNS/resurselor civile/TPLSS (Third Party Logistic Support Services servicii de sprijin
logistic de la o ter]` parte); disponibilitatea infrastructurii din teatru; standardizare
[i interoperabilitate; dislocare [i transport; depozitare [i dispunerea în avans; consum
necesar componentelor for]ei anterior intr`rii în teatrul de opera]ii; evaluarea riscurilor
pentru logistic`, cu încorporarea informa]iilor medicale; preg`tirea industriei: mijloacele
de produc]ie industriale vor satisface cerin]ele pentru sprijinul ini]ial intensificat [i de durat`;
LLTI , învechirea lor [i cerin]e de modernizare; cerin]e poten]iale din partea autorit`]ilor
civile; probleme legale, inclusiv obliga]iile; chestiuni financiare.
În domeniul logisticii multina]ionale, exist` un poten]ial de suprapunere [i confuzie,
atunci când trebuie s` se fac` o delimitare între responsabilit`]ile comenzilor NATO,
ale na]iunilor NATO, ale na]iunii gazd` [i ale na]iunilor nemembre ale NATO, care opereaz`
sub comandamentul NATO.
Esen]ial` este stabilirea unui concept coerent de logistic`, av#nd instruc]iuni bine
definite, ce precizeaz` responsabilit`]ile fiec`rui element, din momentul în care sunt legate
de planificarea [i conducerea opera]iilor logistice multina]ionale.
Na]iunile pot contribui la sprijinirea unei opera]ii NATO printr-o varietate de mijloace.
Totu[i, fiec`rei na]iuni participante îi revine responsabilitatea final` privind planificarea
[i controlul desf`[ur`rii [i redesf`[ur`rii, al furniz`rii suportului, inclusiv sprijinul medical
pentru for]ele sale.
130
Realitatea NATO
Dac` na]iunile opteaz` pentru sus]inerea for]elor prin sistemul propriu de suport,
atunci când particip` la opera]ii multina]ionale logistice, totu[i, de o importan]` vital`
este interfa]a cu entitatea multina]ional` coordonatoare NATO, pe linie de logistic`.
Cu excep]ia cazurilor când NATO asigur`
Contribu]ia cu resurse activit`]ile de mentenan]` [i de achizi]ie limitat`
a resurselor închiriate prin conven]ie (leasing), toat` tehnica [i tot personalul necesare
conducerii opera]iilor vor fi asigurate de c`tre na]iunile participante. Aceste resurse sunt
men]ionate în cadrul planific`rii opera]ionale, în caz de urgen]`, sub form` de alocare
a for]ei, când se impune planificarea utiliz`rii for]elor prin identificarea cerin]elor, în cadrul
procesului de planificare pentru situa]ii probabile.
Conform procedurilor NATO, na]iunile vor efectua opera]iile de transfer al autorit`]ii
(TOA), pe o perioad` convenit`, c`tre comanda NATO, consim]ind ca aceasta s` aib` control
opera]ional asupra trupelor proprii.
În cadrul acestui transfer vor intra [i for]ele de logistic` desemnate de c`tre na]iunile
respective, atunci când are loc procesul gener`rii for]elor, coordonat de c`tre un coman-
dament strategic.
Conceptul logistic real privind o opera]ie NATO va fi afectat semnificativ, potrivit tipului
[i cantit`]ii de for]e logistice, inclusiv limit`rilor de transfer al autorit`]ii c`tre un comandant
NATO, impuse asupra for]elor participante. Aceast` situa]ie este mai des întâlnit` \n momentul
c#nd au loc misiuni în afara prevederilor Articolului V, caz în care, prin contribu]iile lor la procesul
de generare a for]ei, na]iunile influen]eaz` semnificativ conceptul logistic.
131
MEMORIA TRANSFORM|RII
Decizii Comunicatul Summitului
[i ini]iative de la Istanbul
esen]iale
luate `n cadrul ~ emis de [efii de stat [i de guvern
summiturilor participan]i la reuniunea
NATO Consiliului Nord-Atlantic ~
Paris, 16-19 decembrie 1957 1. Noi, [efii de stat [i de guvern ale ]`rilor membre ale Alian]ei
Reiterarea principiilor, a scopurilor Nord-Atlantice, am reiterat ast`zi trìnicia leg`turii transatlantice
[i a unit`]ii Alian]ei Atlantice Progrese [i a NATO, ca baz` a ap`r`rii noastre colective [i ca forum esen]ial
pe planul coordon`rii [i al organiz`rii al consult`rii asupra securit`]ii \ntre Europa [i America de Nord.
for]elor NATO, dispozi]ii relative
la consult`rile politice Recunoa[terea Noi, cele 26 de ]`ri membre, suntem unite prin democra]ie, libert`]i
necesit`]ii stabilirii de leg`turi econo- individuale [i \nt#ietatea dreptului, fiind, totodat`, fidele scopurilor
mice mai str#nse [i de cooperare, [i principiilor Cartei Na]iunilor Unite. Inspira]i de viziunea comun`
\n spiritul Articolului 2 al Tratatului, enun]at` prin Tratatul de la Washington, r`mânem pe deplin implica]i
care vizeaz` eliminarea oric`rei opozi]ii \n asigurarea ap`r`rii colective a popula]iei, a teritoriilor [i a for]elor
\n politicile economice interna]ionale noastre. Cooperarea transatlantic` este esen]ial` pentru ap`rarea
[i \ncurajarea colabor`rii economice valorilor noastre [i pentru riposta \n fa]a amenin]`rilor [i a provo-
Bruxelles, 26 iunie 1974 c`rilor comune, din orice parte ar veni acestea.
Semnarea Declara]iei asupra rela]iilor
atlantice, aprobat` la Ottawa, la 19 iunie, 2. La ultimul nostru summit, cel de la Praga, din 2002,
de c`tre mini[trii de externe ai ]`rilor am consim]it s` transform`m Alian]a prin admiterea de noi membri,
membre ale NATO, confirm#nd angaja- prin noi capabilit`]i [i prin crearea de noi rela]ii cu partenerii
mentul ]`rilor Alian]ei \n favoarea no[tri. |n urm` cu câteva luni, [apte noi ]`ri Bulgaria, Estonia,
obiectivelor Tratatului Consult`ri Letonia, Lituania, România, Slovacia [i Slovenia au fost primite
asupra rela]iilor Est-Vest \n preg`tirea \n Alian]`, fapt ce a constituit cea mai viguroas` ac]iune de extindere
tratativelor Summitului SUA-URSS din istoria sa. Ast`zi, la Summitul nostru de la Istanbul, am reformulat
asupra limit`rii armelor nucleare
strategice [i am direc]ionat aceste orient`ri pentru a putea adapta structurile,
procedeele [i capabilit`]ile NATO la provoc`rile secolului XXI.
Bruxelles, 29-30 mai 1975
Subliniem c` aceste eforturi nu ar trebui percepute, de nici o ]ar`
Declararea importan]ei fundamentale
a Alian]ei [i a coeziunii Alia]ilor sau organiza]ie, ca fiind o amenin]are. Alian]a noastr` \[i asum`
fa]` de presiunile economice interna- toat` gama de misiuni, promov#nd stabilitatea acolo unde este
]ionale ce decurg din criza petrolier` necesar, pentru a ne ap`ra securitatea [i valorile.
din 1974 Sprijin \n vederea concluziei
pozitive a negocierilor \n cadrul 3. Ast`zi:
Conferin]ei de Securitate [i Cooperare am decis s` extindem misiunea For]ei Interna]ionale
\n Europa (care va avea ca rezultat de Asisten]` [i Securitate a NATO (ISAF) \n Afganistan,
semnarea, \n 1975, a Actului final inclusiv prin instalarea unor echipe de reconstruc]ie a provin-
de la Helsinki) ciilor (Provincial Reconstruction Teams ~ PRTs)
Surs`: http://www.nato.int/docu/comm2004/06-istanbul/press.
132
Realitatea NATO
Londra, 10-11 mai 1977 suplimentare, consolid#ndu-ne sprijinul pentru alegerile
Ini]ierea unui studiu asupra tendin]elor ce urmeaz` a fi organizate;
pe termen lung a rela]iilor Est-Vest am convenit s` \ncheiem opera]iunile SFOR duse cu succes
[i a unui program de ap`rare pe termen de c`tre Alian]` \n Bosnia-Her]egovina [i am g`sit
lung viz#nd consolidarea mijloacelor binevenit` inten]ia Uniunii Europene de a desf`[ura
de ap`rare ale ]`rilor membre ale NATO o nou` [i distinct` misiune sub mandatul ONU, \n consens
Washington, 30-31 mai 1978 cu prevederile Capitolului VII al Cartei [i pe baza aranja-
Examinarea rezultatelor provizorii mentelor Berlin+, acceptate de cele dou` organiza]ii;
ale ini]iativelor pe termen lung luate am confirmat faptul c` prezen]a temeinic` a KFOR r`mâne
la Summitul de la Londra, din 1977 esen]ial` pentru men]inerea securit`]ii [i promovarea
Confirmarea validit`]ii obiectivelor
procesului politic \n Kosovo;
complementare ale Alian]ei viz#nd
men]inerea securit`]ii prin detensio- am decis s` intensific`m contribu]ia opera]iunii Active
narea rela]iilor Est-Vest Aprobarea Endeavour, a opera]iunii noastre maritime din Mediteran`
unui obiectiv de 3% al cre[terii cheltu- \n lupta \mpotriva terorismului;
ielilor de ap`rare am decis s` oferim ajutor guvernului irakian \n vederea
Bonn, 10 iunie 1982 form`rii for]elor sale de securitate, \n conformitate
Aderarea Spaniei Adoptarea cu declara]ia pe care am emis-o asupra Irakului;
Declara]iei de la Bonn printr-un pro- am aprobat un set consolidat de m`suri proprii pentru
gram \n [ase puncte pentru pace a \nt`ri contribu]ia noastr` individual` [i colectiv`
[i libertate Publicarea unei declara]ii \n lupta dus` de c`tre comunitatea interna]ional`
asupra politicilor [i obiectivelor Alian]ei, \mpotriva terorismului;
care se refer` la controlul armamen- am decis c` o transformare avansat` a capabilit`]ilor noastre
telor [i la dezarmare, [i a unei declara]ii militare ne va face trupele mai moderne, mai folositoare
asupra ap`r`rii integrate a NATO [i apte s` fie desf`[urate pentru a \ndeplini \ntreaga
Bruxelles, 21 noiembrie 1985 gam` de misiuni ale Alian]ei;
Reuniunea extraordinar` a Consiliului am reiterat faptul c` u[a Alian]ei Nord-Atlantice r`mâne
Atlanticului de Nord pentru consult`ri deschis` pentru primirea de noi membri [i am \ncurajat
cu pre[edintele Reagan asupra solu]iei Albania, Croa]ia [i fosta Republic` Iugoslav` a Macedoniei1
pozitive a Summitului de la Geneva s` continue reformele necesare pentru a progresa pe calea
SUA-URSS relativ la controlul arma- ader`rii la NATO;
mentelor [i la alte domenii de cooperare am luat o serie de m`suri pentru consolidarea Partene-
Bruxelles, 2-3 martie 1988 riatului Euro-Atlantic, \n special asupra angajamentului
Reiterarea scopurilor [i a principiilor cu partenerii no[tri din regiunile strategice importante,
Alian]ei (referire la Raportul Harmel care sunt Caucazul [i Asia Central`;
asupra viitoarelor sarcini ale Alian]ei, am decis s` intensific`m Dialogul nostru Mediteranean
publicat \n 1967), ca [i a obiectivelor [i s` facem o ofert` de cooperare regiunii l`rgite a Orientului
pentru rela]iile Est-Vest Adoptarea
Mijlociu prin Ini]iativa de cooperare de la Istanbul
unui plan director pentru consolidarea
stabilit`]ii \n teritoriul european gra]ie (Istanbul Cooperation Initiative).
deschiderii negocierilor asupra con- 4. Contribu]ia la pacea [i stabilitatea \n Afganistan reprezint`
trolului armamentelor clasice prioritatea NATO. Faptul c` NATO conduce International Security
Bruxelles, 29-30 mai 1989 Assistance Force, care ac]ioneaz` sub mandatul Na]iunilor Unite,
Declara]ie cu prilejul anivers`rii demonstreaz` promptitudinea Consiliului Nord-Atlantic \n lansarea
a 40 de ani ai Alian]ei [i enun]area de opera]iuni pentru asigurarea securit`]ii noastre comune.
politicilor [i a obiectivelor de securitate Obiectivul NATO este s` ajute Afganistanul s` devin` o zon`
ale Alian]ei pentru anii 90 viz#nd sigur` [i stabil`, cu un guvern pe deplin reprezentativ, atent
men]inerea ap`r`rii Alian]ei Intro-
la egalitatea \ntre sexe, plurietnic, care s` fie integrat \n comunitatea
ducerea de noi ini]iative de control
al armamentelor Consolidarea consul- interna]ional` [i care s` coopereze cu vecinii sì. Stabilirea
t`rilor politice Ameliorarea cooper`rii [i men]inerea p`cii \n Afganistan sunt esen]iale pentru bun`starea
Est-Vest [i relevarea provoc`rilor popula]iei afgane [i pentru lupta pe care o ducem \mpreun`
mondiale Adoptarea unui concept \mpotriva terorismului. R`mânem implica]i \n aceast` cauz`
global de control al armamentelor [i ne angaj`m s`-i furniz`m ISAF for]ele necesare pentru a \ncheia
[i de dezarmare cu succes misiunea noastr` \n Afganistan.
1. Turcia recunoa[te Republica Macedonia cu numele constitu]ional al acesteia.
133
Bruxelles, 4 decembrie 1989 5. |n cooperare cu autorit`]ile afgane vom continua s` extindem,
|n contextul schimb`rilor fundamentale pe etape, misiunea ISAF \n Afganistan prin crearea, de c`tre
care se produc \n Europa Central` ]`rile-participante, a echipelor de reconstruc]ie provincial` supli-
[i Oriental` [i \n perspectiva \ncheierii mentare. Vom continua [i vom coordona cooperarea \n opera]iunea
procesului de divizare a Europei,
pre[edintele american, G.H.W. Bush, Enduring Freedom, a[a cum vom conveni. Buna desf`[urare
consult` [efii Alian]ei, \n urma a alegerilor na]ionale va constitui o etap` decisiv` \n dezvoltarea
\nt#lnirii sale la v#rf cu pre[edintele democratic` a Afganistanului [i \n evolu]ia sa spre pace. Ca r`spuns
Mihail Gorbaciov, la Malta |n timpul la cererea pre[edintelui Karzaï, ISAF sprijin`, \n prezent, \nregistrarea
desf`[ur`rii Summitului NATO, [efii voturilor [i va furniza, \n limitele capacit`]ilor [i mijloacelor
]`rilor membre ale Pactului de la Var[ovia disponibile, un suport real autorit`]ilor afgane \n asigurarea
denun]` invazia Cehoslovaciei (1968) securit`]ii \n timpul perioadei electorale. Dup` alegeri, va r`mâne
[i resping doctrina Brejnev, a suve- \n sarcina guvernului afgan elaborarea unui plan care, concretiz#nd
ranit`]ii limitate
viziunea Acordului de la Bonn, va promova reconcilierea na]ional`,
Londra, 5-6 iulie 1990 o pace durabil`, stabilitatea [i respectarea drepturilor omului.
Publicarea Declara]iei de la Londra ISAF a contribuit la dezarmarea mili]iilor [i la depunerea armelor
pentru o Alian]` a Atlanticului de Nord \n loc sigur. Suntem angaja]i \n aplicarea Acordului de la Bonn,
re\nnoit`, exprim#ndu-se propuneri
iar legitimitatea politic` a institu]iilor este \n curs de dezvoltare.
pentru dezvoltarea cooper`rii cu ]`rile
Europei Centrale [i Orientale asupra Proiectele de reconstruc]ie, reforma \n sectorul securit`]ii [i alte
unui evantai de activit`]i politice ini]iative vor \mbun`t`]i via]a de zi cu zi a numero[i afgani.
[i militare, inclusiv stabilirea unei leg`- Condamn`m cu vehemen]` atacurile din ce \n ce mai frecvente
turi diplomatice regulate cu NATO asupra civililor membri ai organismelor de ajutorare, a c`ror
Roma, 7-8 noiembrie 1991 contribu]ie este substan]ial` pentru viitorul Afganistanului.
Publicarea Noului Concept Strategic 6. Facem apel la autorit`]ile afgane s` continue \n for]` procesul
al Alian]ei, a Declara]iei de la Roma
de dezarmare, demobilizare [i de reintegrare [i, \n special, s` retrag`
asupra p`cii [i cooper`rii [i a declara]iilor
asupra evolu]iei situa]iei \n Uniunea unit`]ile militare din Kabul [i din alte centre urbane. Le vom oferi
Sovietic` [i \n Iugoslavia sprijinul necesar, \n limitele mandatului ISAF, pentru a lua m`suri
ferme \mpotriva producerii [i a traficului de droguri. Suntem preg`ti]i
Bruxelles, 10-11 ianuarie 1994 s` ajut`m guvernul afgan s` construiasc` un viitor mai bun pentru
Lansarea Parteneriatului pentru Pace
Afganistan, \n cooperare cu opera]iunea Enduring Freedom,
Sunt invitate s` participe toate ]`rile
partenere ale Consiliului de Cooperare cu Misiunea de Asisten]` a Na]iunilor Unite \n Afganistan, cu Uniunea
Nord-Atlantic` [i membre ale Confe- European` [i cu celelalte organiza]ii interna]ionale prezente \n teatru.
rin]ei de Securitate [i Cooperare De asemenea, facem apel la ]`rile vecine Afganistanului s` contribuie
\n Europa Publicarea Documen- la acest efort, \n concordan]` cu dorin]ele autorit`]ilor afgane.
tului-cadru al Parteneriatului pentru Salut`m contribu]ia Canadei \n cadrul ISAF [i ne bucur` viitorul
Pace Aprobarea conceptului de grupe rol pe care \l va avea aici Eurocorps.
de for]e interarme multina]ionale
[i a altor m`suri ce vizeaz` dezvol- 7. Mediul de securitate \n regiunea Balcanilor, regiune
tarea Identit`]ii Europene de Securitate important` din perspectiv` strategic`, este stabil, dar \nc` fragil.
[i Ap`rare Alian]a reafirm` c` este Alian]a \[i men]ine angajamentul cu privire la pacea [i stabilitatea
preg`tit` s` lanseze lovituri aeriene \n Balcani, ca [i cu privire la integritatea teritorial` [i la suvera-
\n sprijinul obiectivelor Na]iunilor nitatea tuturor ]`rilor din regiune. Ne vom men]ine angajamentul
Unite \n Bosnia-Her]egovina
pân` \n momentul \n care pacea [i securitatea vor fi pe deplin
Paris, 27 mai 1997 stabile [i toate ]`rile din Balcani vor fi progresiv integrate
Semnarea Actului fondator al rela]iilor, \n structurile euroatlantice. Toate ]`rile din regiune trebuie
cooper`rii [i securit`]ii mutuale
s`-[i asume [i s` implementeze reforme urgente. O cooperare
\ntre Organiza]ia Tratatului Atlanticului
de Nord [i Federa]ia Rus`, care afirm` mai str#ns` \n propria regiune va contribui la stabilitate [i prosperitate.
c` NATO [i Rusia nu mai sunt Lu#nd act cu satisfac]ie de ameliorarea cooper`rii cu International
adversari [i care creeaz` Consiliul Criminal Tribunal for the Former Yugoslavia (ICTY), subliniem
\ntrunit permanent NATO-Rusia c` toate ]`rile interesate trebuie s` coopereze cu ICTY, \n special
Madrid, 8-9 iulie 1997 pentru trimiterea \n judecat` a tuturor persoanelor puse sub acuza]ie
Republica Ceh`, Ungaria [i Polonia de c`tre Tribunal, \n mod special Radovan Karadzic, Ratko Mladic
sunt invitate s` \nceap` discu]ii asupra [i Ante Gotovina, \n conformitate cu Rezolu]iile 1503 [i 1534
tratativelor de aderare Reiterarea ale Consiliului de Securitate al Na]iunilor Unite.
134
Realitatea NATO
politicii u[ilor deschise a NATO 8. Ca urmare a evolu]iei pozitive \n starea de securitate
Recunoa[terea realiz`rii [i angajamen- din Bosnia-Her]egovina, am decis s` stabilim un termen, de acum
tului pe care \l reprezint` Actul fondator p#n` la sf#r[itul acestui an, pentru \ncheierea opera]iunilor Alian]ei
NATO-Rusia Semnarea Cartei Parte- duse cu succes de c`tre SFOR \n aceast` ]ar`. G`sim binevenit`
neriatului specific NATO-Ucraina
inten]ia Uniunii Europene de a desf`[ura o nou`, distinct` [i ferm`
Prima \nt#lnire la Summitul Consi-
liului de cooperare euroatlantic` misiune \n aceste ]`ri, sub mandatul Na]iunilor Unite, \n consens
ce \nlocuie[te Consiliul de cooperare cu prevederile Capitolului VII al Cartei [i pe baza aranjamentelor
nord-atlantic` Un Parteneriat \nt`rit Berlin+, acceptate de cele dou` organiza]ii, fiind ner`bd`tori
pentru pace Actualizarea Conceptului s` continu`m aceast` strâns` cooperare. Angajarea politic` a NATO
strategic din 1991 [i adoptarea unui nou pe termen lung \n Bosnia-Her]egovina r`m#ne aceea[i, iar crearea
dispozitiv de ap`rare Reforma unui cartier general al NATO va asigura prezen]a militar` \n ]ar`.
structurii Comandamentului Militar NATO HQ de la Saraievo, care are ca principal` sarcin` oferirea
al NATO Declara]ia special` asupra de consiliere pentru \nf`ptuirea reformei ap`r`rii, va prelua câteva
Bosniei-Her]egovina sarcini de sus]inere opera]ional`, cum ar fi lupta \mpotriva teroris-
Washington, 23-24 aprilie 1999 mului, asociat` cu protec]ia for]elor, sprijinul ICTY, \n limitele
Aniversarea a 50 de ani ai NATO Alia]ii mijloacelor [i capabilit`]ilor disponibile, luând \n considera]ie
reitereaz` hot`r#rea de a pune cap`t [i deten]ia persoanelor acuzate de crime de r`zboi, ca [i schimbul
actelor de represiune ale pre[edintelui de informa]ii cu UE. Acordurile de la Dayton/Paris r`m#n \n vigoare
Milo[evici \mpotriva popula]iei albano-
[i reprezint` fundamentul p`cii [i al stabilit`]ii \n Bosnia-Her]egovina.
fone \n Kosovo Republica Ceh`,
Ungaria [i Polonia particip` la prima 9. |n Kosovo, o prezen]` ferm` a KFOR r`mâne esen]ial`
lor \nt#lnire la v#rf Adoptarea Planului pentru men]inerea securit`]ii [i promovarea procesului politic.
de ac]iune pentru aderare Publicarea Reiter`m angajamentul noastru \n favoarea unui Kosovo sigur,
unei versiuni revizuite a Conceptului
stabil [i multietnic, pe baza aplic`rii integrale a Rezolu]iei 1244
Strategic Consolidarea Identit`]ii
Europene de Securitate [i Ap`rare a Consiliului de Securitate al Na]iunilor Unite, a politicii acceptate
\n cadrul NATO Lansarea Ini]iativei pentru respectarea normelor \naintea statutului, ca [i a Standards
asupra capacit`]ilor de ap`rare Conso- Review Mechanism. Condamn`m cu vehemen]` izbucnirile
lidarea Parteneriatului pentru Pace de violen]` din martie 2004, soldate cu pierderi de vie]i omene[ti
[i a Consiliului de parteneriat euro- [i cu distrugerea de edificii apar]in#nd patrimoniului religios
atlantic, ca [i a Dialogului meditera- [i cultural [i nu vom tolera nici o ac]iune de aceast` natur` al c`rei
nean Lansarea Ini]iativei asupra armelor scop este compromiterea procesului politic. Facem apel la toate
de distrugere \n mas` p`r]ile s` accelereze reconstruc]ia [i s` creeze condi]ii pentru
Roma, 28 mai 2002 \ntoarcerea \n siguran]` a persoanelor care au p`r`sit teritoriile.
Alia]ii [i Federa]ia Rus` creeaz` |ndemn`m toate comunit`]ile s` lucreze constructiv pentru respec-
Consiliul NATO-Rusia, unde se reunesc tarea normelor interna]ionale impuse, s` se implice \ntr-un dialog
\n calitate de parteneri egali, conferind la toate nivelurile [i s` se angajeze \n institu]iile locale. De asemenea,
o calitate nou` rela]iilor NATO-Rusia \i \ndemn`m s` gestioneze [i s` participe la alegerile din octombrie,
Consiliul NATO-Rusia \nlocuie[te pentru ca acestea s` se poat` desf`[ura \ntr-o manier` corect`
Consiliul \ntrunit permanent [i pa[nic`. Salut`m desemnarea, de c`tre Secretarul general
NATO-Rusia al Na]iunilor Unite, a domnului Søren Jessen Petersen ca reprezen-
Praga, 21-22 noiembrie 2002 tantul sù special \n Kosovo. Pentru ca acest nou progres s` fie
Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, realizat, NATO va continua s` colaboreze cu Na]iunile Unite,
Rom#nia, Slovacia [i Slovenia sunt invitate cu UE, cu OSCE [i cu alte organiza]ii interna]ionale, ca [i cu Contact
s` \nceap` discu]iile asupra tratativelor Group, inclusiv prin asisten]a la \ntrunirile acestuia, dac` vor avea loc.
de aderare Reiterarea politicii u[ilor
deschise a NATO Adoptarea unei serii 10. Opera]iunea Active Endeavour de supraveghere maritim`
de m`suri viz#nd ameliorarea capa- [i de escort`, dus` de c`tre NATO, demonstreaz` decizia [i abili-
cit`]ilor militare (Angajamentul tatea Alian]ei de a lupta \mpotriva terorismului. |n luna martie
Capabilit`]ilor de la Praga, For]a a acestui an, opera]iunea s-a extins \n toate zonele Mediteranei.
de Reac]ie a NATO [i ra]ionalizarea Lucr`m pentru a consolida contribu]ia sa la lupta \mpotriva
structurii de comandament militar)
terorismului, mai cu seam` cu ajutorul, sub form` de contribu]ie,
Adoptarea unui concept militar
de ap`rare contra terorismului Decizia al ]`rilor partenere, inclusiv al ]`rilor membre ale Dialogului Medite-
de a sprijini ]`rile membre ale NATO ranean. Apreciem ofertele de sprijin, sub form` de contribu]ie,
\n Afganistan Aprobarea unui ansamblu din partea Rusiei [i a Ucrainei [i am invitat ambele ]`ri s` examin`m
de ini]iative viz#nd elaborarea de noi \mpreun` modalitatea \n care vor participa. Toate ofertele de sprijin
rela]ii cu Partenerii similare, inclusiv cele ale altor ]`ri interesate, vor fi examinate
135
fiecare \n parte. F`când retrospectiva misiunii contribu]ia noastr`, individual` [i colectiv`, \n lupta
opera]iunii Active Endeavour, NATO ar putea comunit`]ii interna]ionale împotriva terorismului,
examina contracararea, ac]ion#nd \n conformitate incluzând necesitatea de a-i \mpiedica pe terori[ti
cu dreptul interna]ional, riscului unui trafic sau al folosirii, s` intre \n posesia armelor de distrugere \n mas`.
\n scop terorist, a armelor nucleare, chimice [i biologice, Aceste m`suri includ:
precum [i a vectorilor acestora [i a materiilor conexe. \mbun`t`]irea schimbului de informa]ii
\ntre ]`rile noastre, inclusiv prin inter-
11. Respect`m femeile [i b`rba]ii de toate mediul Terrorist Threat Intelligence,
na]ionalit`]ile, care au luptat în opera]iunile conduse precum [i prin reexaminarea structurilor
de NATO, pentru profesionalismul [i devotamentul actuale de informa]ii din sediul NATO;
lor în serviciul p`cii [i al securit`]ii. Succesul o mare abilitate de a r`spunde rapid cererilor
opera]iunilor noastre va depinde de leg`turile de ajutor ale ]`rilor care trebuie s` se protejeze
pe care le-au realizat cu guvernele [i cu popula]iile împotriva atentatelor teroriste, inclusiv
din diversele teatre de lupt`. Suntem profund \mpotriva atentatelor ce implic` utilizarea
recunosc`tori celor care [i-au pierdut via]a [i celor armelor chimice, biologice, radioactive
care au fost r`ni]i în cursul acestor misiuni [i nucleare (CBRN) sau de a rezista conse-
[i ne exprim`m cele mai sincere regrete familiilor cin]elor acestora, în acest sens, continu#nd
[i celor apropia]i. s` sprijinim ferm Batalionul Multinational
12. Terorismul [i proliferarea armelor de distru- CBRN Defence al NATO;
gere în mas` (ADM), precum [i modul în care oferirea de ajutor pentru protejarea anumitor
se livreaz` acestea constituie, \n prezent, amenin]`ri evenimente majore, inclusiv a NATO Airborne
Early Warning [i a controlului aeronavelor;
[i provoc`ri determinante pentru securitatea Alian]ei
o contribu]ie intens` la lupta \mpotriva tero-
[i securitatea interna]ional`.
rismului prin opera]iunea Active Endeavour;
13. Condamn`m cu vehemen]` terorismul, eforturi consistente continue \n cadrul opera-
indiferent de motiva]iile sau manifest`rile acestuia, ]iunilor noastre din Balcani [i din Afganistan,
[i \l vom combate împreun` atât timp cât va fi necesar. pentru a contribui la crearea unui mediu
Alian]a ofer` o dimensiune transatlantic` esen]ial` \n care terorismul s` nu se poat` dezvolta;
de r`spuns împotriva terorismului, care necesit` intensificarea mijloacelor de ap`rare
o cooperare foarte strâns` între America de Nord \mpotriva atacurilor teroriste prin programele
[i Europa. Suntem hot`râ]i s` continu`m lupta noastre de lucru ce urm`resc dezvoltarea
împotriva terorismului, sub toate formele, în concor- unor tehnologii noi [i avansate;
dan]` cu dispozi]iile dreptului interna]ional sporirea cooper`rii cu partenerii no[tri,
[i cu principiile Na]iunilor Unite. Abordarea teroris- inclusiv prin implementarea planului nostru
mului [i a cauzelor acestuia va include aplicarea de ac]iune \n materie de Civil Emergency
integral` a Rezolu]iei 1373 a Consiliului de Securitate Action [i a Partnership Action Plan on Terrorism,
al Na]iunilor Unite asupra luptei împotriva tero- precum [i cu alte organiza]ii interna]ionale
rismului [i va continua s` fie multiform` [i global`, [i regionale, inclusiv prin consultarea
prin exercitarea mijloacelor politice, diplomatice, [i schimbul de informa]ii cu Uniunea
economice [i, la nevoie, militare. Continuarea actelor European`.
teroriste, mai ales a celor din Istanbul, de anul 14. Politica Alian]ei de sprijin al controlului
trecut, [i a celor din Madrid, din martie, anul acesta, armamentelor, de dezarmare [i de nonproliferare
ne-a demonstrat faptul c` terorismul continu` va continua s` joace un rol important \n realizarea
s` reprezinte o amenin]are la adresa întregii lumi. obiectivelor sale de securitate, inclusiv a celui de preve-
Ap`rarea împotriva terorismului poate include nire a prolifer`rii armelor de distrugere \n mas`
activit`]i întreprinse de c`tre for]ele militare [i a vectorilor acestora. Este foarte important
ale NATO pe baza deciziilor Consiliului Nord-Atlantic ca toate ]`rile s` respecte [i s` aplice integral angaja-
de a evita [i de a dezorganiza atacurile sau amenin- mentele asumate \n ceea ce prive[te controlul arma-
]`rile cu atacuri teroriste conduse din exterior mentelor, dezarmarea [i nonproliferarea [i s`-[i con-
\mpotriva popula]iei, a teritoriului, a infrastructurii solideze acordurile interna]ionale de control al arma-
[i a for]elor oric`rui stat membru, ca [i de a ap`ra mentelor [i de dezarmare, ca [i formele multilaterale
[i de a ne proteja împotriva acestora, inclusiv de nonproliferare [i de control al exporturilor.
prin luarea de m`suri contra terori[tilor [i a celor Din acest punct de vedere, ascensiunea rapid` a ]`rilor
care \i protejeaz`. |n consecin]`, am aprobat ast`zi membre ale NATO la toate formele \nsu[ite de nonpro-
un set consistent de m`suri proprii pentru a înt`ri liferare va juca un rol pozitiv.
136
Realitatea NATO
Ast`zi: Suntem ner`bd`tori s` vedem acest progres
subliniem angajamentul nostru de a consolida [i, \n acela[i timp, \ndemn`m Libia s` respecte
Tratatul Nuclear Non-Proliferation, piatra drepturile fundamentale ale omului.
de temelie a nonprolifer`rii [i a dezarm`rii,
17. Reiter`m angajamentul nostru fa]` de Tratatul
precum [i de a garanta respectarea integral`
CFE, ca temelie a securit`]ii europene, [i reafirm`m
a acestui Tratat de c`tre toate ]`rile p`r]i;
ata[amentul pentru intrarea \n vigoare c#t mai cur#nd
subliniem importan]a altor acorduri interna-
a tratatului adaptat. Reamintim faptul c` \ndeplinirea
]ionale conexe, mai ales a Biological
angajamentelor restante pentru Republica Georgia
and Toxin Weapons Convention, Chemical [i Republica Moldova vor crea condi]ii pentru ca Alia]ii
Weapons Convention [i Hague Code of Conduct [i statele semnatare s` ratifice c#t mai repede
against the Proliferation of Ballistic Missiles; Tratatul CFE adaptat. Am luat not` de faptul
subscriem, f`r` rezerv`, la Rezolu]ia 1540 c`, \n 2003, au fost f`cute progrese \n retragerea
a Consiliului de Securitate al Na]iunilor Unite, for]elor militare ale Rusiei din Republica Moldova.
f`când apel la toate ]`rile s` stabileasc`, Regret`m faptul c` aceste progrese nu au continuat
la nivel na]ional, controlul efectiv al exportu- [i \n 2004 [i c` extinderea termenului limit`
rilor, s` adopte [i s` aplice legile cu privire de retragere 31 decembrie 2003, agreat \n cadrul
la sanc]ionarea penal` a prolifer`rii, s` ia m`suri OSCE, nu a fost respectat`. Este esen]ial ca eforturile
\n cooperare pentru a \mpiedica actorii, s` se intensifice pentru a \ncheia retragerea
al]ii dec#t statele, s` achizi]ioneze arme c#t mai cur#nd posibil. Vom continua, prin intermediul
de distrugere \n mas` [i s` pun` cap`t traficului OSCE, s` monitoriz`m [i s` ne implic`m \n acest
cu aceste arme [i cu materiile conexe; proces. Propunem o reglementare rapid` a proble-
am hot`rât s` ne \nt`rim eforturile melor care exist` \ntre Georgia [i Rusia, dup` cum
de a reduce substan]ele nucleare [i radio- se specific` \n declara]ia comun` f`cut` la Istanbul
active [i de a asigura securitatea \n acest sens; la 17 noiembrie 1999 [i, \n acest sens, angaj`m
am decis s` prevenim [i s` control`m proli- p`r]ile s` reia negocierile la un nivel suficient de ridicat.
ferarea armelor de distrugere \n mas` Salut`m progresul f`cut de ]`rile aliate nesemnatare
[i a vectorilor acestora [i s` lucr`m \mpreun` ale Tratatului CFE care au manifestat inten]ia de a accede
la \ndeplinirea acestor obiective; \n cadrul Tratatului adaptat o dat` cu intrarea acestuia
salut`m adoptarea, de c`tre G-8, la 10 iunie, \n vigoare. Aceast` accedere ar reprezenta o important`
a unui plan de ac]iune a nonprolifer`rii; contribu]ie suplimentar` la securitatea [i stabilitatea
am identificat [i am demarat tratativele \n Europa.
de investigare a re]elei de proliferare
a lui Abdul Qadeer Khan. 18. Salut`m progresul realizat \n transformarea
capabilit`]ilor militare ale Alian]ei. Acest efort,
15. Alian]a sprijin` ferm scopul Proliferation care se \nscrie pe termen lung, va continua
Security Initiative (PSI) [i pe cel al Statement dac` NATO va fi capabil` s`-[i asume gama complet`
of Interdiction Principles cu privire la instaurarea de misiuni \ntr-un mediu de securitate exigent
unei baze mai eficace [i mai bine coordonate [i dac` va r`spunde angajamentelor opera]ionale,
care s` \mpiedice [i s` stopeze traficul cu arme ca [i amenin]`rilor cu care ne confrunt`m ast`zi,
de distrugere \n mas`, al vectorilor acestora [i al altor mai ales cu terorismul [i proliferarea armelor
materiale de acest gen provenind de la state [i actori de distrugere \n mas`. NATO trebuie s`-[i poat`
nonstatali cu preocup`ri \n materie de proliferare. alinia for]ele capabile de a se deplasa rapid,
Alian]a salut` eforturile duse \n cadrul Proliferation astfel \ncât s` poat` interveni prompt pentru a duce
Security Initiative, eforturi ce respect` legile [i regle- opera]iuni sus]inute, pe distan]e lungi [i \n timp.
ment`rile na]ionale [i ale cadrelor interna]ionale,
19. Referindu-ne la realizarea obiectivelor
inclusiv ale Rezolu]ia Consiliului de Securitate
pe care ni le-am fixat la Summitul de la Praga,
al Na]iunilor Unite. Facem apel la to]i partenerii,
\n noiembrie 2002:
precum [i la celelalte ]`ri, s` ni se al`ture \n spriji-
Batalionul NATO multina]ional de ap`rare
nirea [i implementarea obiectivelor PSI.
a CBRN a atins deplina capacitate opera]ional`;
16. Alian]a sprijin` m`surile luate de c`tre Libia dup` cum era prev`zut, NATO Response
pentru implementarea deciziilor sale, ini]iativ` anun]at` Force (NFR), flexibil` \n plan opera]ional,
la 19 decembrie 2003, constând \n lichidarea, sub supra- va atinge capabilitatea opera]ional` ini]ial`
veghere interna]ional`, a programelor legate la sfâr[itul acestui an;
de armele de distrugere \n mas` [i \n limitarea se afl` \n curs de implementare dispozi]iile
b`tìi rachetelor la distan]a de 300 de kilometri. de comandament decise de c`tre NATO,
137
inclusiv stabilirea Allied Command multina]ionale, \n cooperare, la care ]`rile
Transformation; noastre particip`, s` avanseze, iar capa-
se intensific` implementarea angajamentelor bilit`]ile noastre s` devin` interoperabile
luate de c`tre ]`ri prin Prague Capabilities [i s` se adapteze evolu]iei mediului
Commitments (PCC) [i se \nregistreaz` de securitate;
progrese \n ceea ce prive[te activit`]ile am luat not`, cu satisfac]ie, de raportul
multina]ionale \n sectoarele transportului ministerelor noastre de ap`rare asupra
maritim [i aerian strategic, al aliment`rii noilor m`suri ce vizeaz` sporirea utiliz`rii
\n timpul zborului [i al sistemului aliat for]elor noastre, prin adoptarea, la Istanbul,
de supraveghere terestr`, activit`]i a obiectivelor politice de \nalt nivel [i comple-
care consolideaz` capacit`]ile noastre tarea acestora cu alte obiective na]ionale,
militare \n numeroase domenii; individuale [i am decis intensificarea efor-
examin`m op]iunile care ne permit s` ripost`m turilor comune, ]in#nd cont de priorit`]ile
\mpotriva amenin]`rilor crescânde pe care [i obliga]iile na]ionale, ca [i de organizarea,
rachetele le reprezint` pentru teritoriul, for]ele preg`tirea [i echiparea for]elor terestre
[i popula]ia Alian]ei, recurg#nd la o \mbinare pentru opera]iuni desf`[urate sub mandat
corespunz`toare a eforturilor politice NATO sau sub alte mandate;
[i de ap`rare cu metode disuasive. Am luat am primit cu satisfac]ie modific`rile
not` de lansarea unui studiu de fezabilitate intervenite \n procesul de planificare
asupra ap`r`rii antirachete, decis la Praga, al Alian]ei, f`cându-le mult mai adaptabile
\n vederea continu`rii evalu`rii amenin]`rilor cerin]elor opera]ionale prezente [i viitoare.
I-am \ncredin]at Consiliului în sesiune
legate de rachete.
permanent` elaborarea, \n scopul examin`rii
20. Pentru a releva amenin]`rile actuale avem acestora, a directivelor politice globale
nevoie de capabilit`]i adecvate. În unele cazuri, ]`rile în sprijinul Conceptului strategic pentru
ar putea s` se debaraseze de resursele destinate setul de probleme relative la capabilit`]ile,
structurilor de for]e [i/sau capacit`]ilor na]ionale disciplinele de planificare [i activit`]ile
care nu le mai sunt necesare [i s` le reinvesteasc` de informare ale Alian]ei, care r`spund
în capabilit`]i opera]ionale. Trebuie ca ]`rile s` fie exigen]elor acesteia, inclusiv referitor
mai disponibile [i preg`tite s` pun` la dispozi]ie la for]ele interoperabile [i desf`[urate, apte
aceste for]e [i capabilit`]i. NATO trebuie s` fie s` îndeplineasc` atât opera]iuni majore,
capabil` s` ac]ioneze rapid [i pentru a[a ceva a fost cât [i opera]iuni de mic` anvergur`,
creat`. |n acela[i timp, suntem hot`r#]i s` continu`m concomitent, dac` acest lucru este necesar,
\mbun`t`]irea procesului de luare a deciziei politice dar [i s` ac]ioneze întrunit într-un mediu
prin consult`ri aprofundate, care s` faciliteze o percep]ie de securitate complex. Ar trebui f`cut` o analiz`
a obiectivelor [i o determinare comune, definirea aprofundat` a interfe]elor dintre diferitele
strategiilor [i a obiectivelor clare \nainte de lansarea discipline de planificare ale Alian]ei, inclusiv
unei opera]ii [i a unei mai bune planific`ri \n sprijinul planificarea opera]ional`;
contribu]iilor ]`rilor la opera]ii, recunosc#ndu-se am apreciat progresul \nregistrat \n scopul
dreptul suveran al fiec`rei ]`ri de a decide utilizarea îmbun`t`]irii procesului de constituire
for]elor proprii. a for]elor pentru opera]iunile decise de NATO
[i pentru For]a de R`spuns a NATO, inclusiv
21. Pentru dezvoltarea aptitudinii noastre prin orientarea, pe termen lung, c`tre
de a duce cu succes opera]iunile [i pentru înt`rirea o cooperare extins` global [i proactiv`,
leg`turii \ntre decizia politic` de a \ncepe opera]iunile, facilit#nd deciziile care vor \nso]i, \n fiecare
pe de o parte, [i punerea la dispozi]ie a for]elor etap`, punerea la dispozi]ie a capacit`]ilor
necesare, pe de alt` parte, ast`zi: militare necesare;
am salutat angajamentele luate de cele [apte am dispus permanentizarea m`surilor legate
]`ri, noi aliate, \n cadrul Prague Capabilities de ap`rarea \mpotriva rachetelor balistice
Commitment, [i am reiterat sprijinul nostru din teatru; \n acest context, am luat not`
la adresa acestora; am salutat cooperarea de aprobarea principiului de implementare
dintre grupurile responsabile ale PCC a programului NATO Active Layered Theatre
[i cele ale European Capabilities Action Ballistic Missile Defence, am apreciat
Plan; \n planurile noastre na]ionale, vom bun`voin]a ]`rilor de a pune la dispozi]ia
insista pe dep`[irea incapacit`]ilor critice, Alian]ei a Extended Air Defence Task Force,
pentru ca angajamentele noastre na]ionale constituit` din trei ]`ri, [i am apreciat eforturile
s` fie puse \n practic`, pentru ca proiectele actuale duse de c`tre autorit`]ile militare
138
Realitatea NATO
ale NATO cu privire la ap`rarea for]elor c` organiza]iile noastre au valori [i interese strategice
desf`[urate de Alian]`, inclusiv a NATO comune. Suntem încânta]i de progresul f`cut
Response Force, \mpotriva rachetelor \n dezvoltarea parteneriatului strategic NATO-UE
balistice din teatru. pe baza aranjamentelor Berlin +. NATO [i Uniunea
European` continu` s` coopereze efectiv în Balcanii
22. Prin deciziile luate aici, la Istanbul,
Occidentali [i suntem angaja]i în ajutorarea ]`rilor
dar [i prin îmbun`t`]irile pe care le-am adus
din regiune în vederea integr`rii acestora în structurile
[i cu care am angajat Consiliul \n sesiune permanent`
euroatlantice. Rela]iile dintre NATO [i UE acoper`,
s` le concretizeze, ne propunem crearea unor capa-
bilit`]i moderne, eficiente [i flexibile, în concordan]` \n prezent, o arie extins` de probleme de interes
cu provoc`rile cu care ne confrunt`m în prezent comun, legate de securitate, de ap`rare [i manage-
[i cu care ne-am putea confrunta în viitor. mentul crizelor, cum ar fi lupta împotriva terorismului,
dezvoltarea capabilit`]ilor militare coerente de con-
23. Am invitat pe Secretarul general [i Consiliul solidare mutual` [i a planurilor civile de urgen]`.
în sesiune permanent` s` \ntreprind` m`surile Suntem hot`râ]i s` lucr`m împreun`, \n spiritul
necesare pentru a ne asigura de faptul c` procesul transparen]ei [i al respectului autonomiei celor dou`
de transformare, inclusiv gestionarea [i finan]area, organiza]ii, pentru dezvoltarea parteneriatului strategic
va fi implementat pe deplin. A[tept`m cu interes NATO-UE, a[a cum s-a convenit \ntre cele dou`
rezultatul reexamin`rii agen]iilor NATO care trebuie organiza]ii.
s` a[eze pe o baz` solid` activit`]ile de sprijin
ale viitorului deceniu. |l invit`m pe Secretarul general 27. Cont#nd pe progresul realizat de la Summitul
s` gestioneze traiectoria rapid` [i eficient` a proiectului nostru de la Praga, am luat ast`zi o serie de m`suri
noului sediu al NATO. ce vizeaz` consolidarea Parteneriatului Euro-Atlantic.
Concomitent cu stabilirea acestor m`suri, a[tept`m
24. Activit`]ile NATO \n domeniul armamentului ca to]i partenerii s`-[i îndeplineasc` angajamentele,
trebuie s` r`spund` exigen]elor militare ale Alian]ei. s` protejeze [i s` promoveze drepturile omului
Reiter`m deci importan]a unei cooper`ri transatlantice [i ale altor libert`]i [i valori fundamentale la care
mutuale benefic` domeniului industriei de ap`rare. au subscris prin aderarea la Consiliul Parteneriatului
25. Celebr`m succesul politicii u[ilor deschise Euro-Atlantic [i la Parteneriatul pentru Pace.
a NATO [i reiter`m ast`zi c` cele [apte noi membre Sus]inem independen]a, suveranitatea [i integritatea
nu vor fi [i ultimele. U[a NATO va r`mâne deschis`. teritorial` a tuturor statelor din regiunea euroatlantic`.
Salut`m progresul înregistrat de Albania, Croa]ia
[i fosta Republic` Iugoslav` a Macedoniei în imple- 28. Am lansat ast`zi Partnership Action Plan
mentarea programelor lor na]ionale anuale adoptate pentru stabilirea institu]iilor de ap`rare. Încuraj`m
cu caracter de plan de ac]iune pentru aderare [i sprijinim partenerii s` foloseasc` pe deplin acest
[i le încuraj`m s` continue reformele necesare nou instrument \n construirea institu]iilor democratice
pentru a progresa spre aderarea la NATO. Lùd`m, de ap`rare.
de asemenea, contribu]ia acestor ]`ri la stabilitatea 29. Interoperabilitatea [i transformarea
[i cooperarea regionale. Vrem ca cele trei ]`ri \n domeniul militar sunt esen]iale pentru eficacitatea
s` reu[easc` [i vom continua s` le ajut`m în eforturile parteneriatelor noastre, c`ci ele trebuie s` fac` fa]`
lor de realizare a reformei. NATO va continua evolu]iei provoc`rilor \n materie de securitate
s` evalueze, separat, fiecare dintre dosarele de candi- [i s` permit` for]elor ]`rilor aliate [i celor partenere
datur`, \n func]ie de progresele realizate în \ndepli- s` ac]ioneze eficient în cadrul opera]iunilor conduse
nirea obiectivelor din domeniul reformelor, stabilite de NATO. Interesul pe care \l prezint` pentru Alian]`
cu caracterul unui plan de ac]iune pentru aderare, aceast` cooperare, în special cea a partenerilor
care va r`m#ne mijlocul prin care se va supraveghea Europei Occidentale, a fost demonstrat
preg`tirea fiec`rui candidat pentru aderare. atât în Balcani, cât [i în Afganistan. Consider`m
Îndrum`m ministerele de externe ale ]`rilor membre c` trebuie s` furniz`m partenerilor oportunit`]i
ale NATO s` supravegheze constant acest proces crescânde pentru a-[i consolida contribu]ia la opera-
de l`rgire, inclusiv prin implementarea unui plan ]iunile NATO [i s` \i ajut`m s` transforme sistemul
de ac]iune pentru aderare [i s` ne prezinte un raport.
lor de ap`rare \n func]ie de rolurile [i capabilit`]ile
P#n` la viitorul summit vom examina, pe baza acestui
opera]ionale ale Alian]ei, ele \nsele aflate \n transfor-
aport, progresele realizate de c`tre ]`rile candidate
mare, chiar [i \n intensificarea conceptului de Operational
la aderare.
Capabilities. Avem \n vedere ca ]`rile care furnizeaz`
26. Recentele extinderi ale NATO [i ale Uniunii trupe s` fie asociate c#t mai devreme posibil procesului
Europene reprezint` o etap` esen]ial` spre o Europ` de elaborare a deciziilor, eventual prin consult`ri
unit` [i liber` [i vin s` confirme din plin faptul politice. Noua structur` de comand` a NATO ofer`
139
multiple posibilit`]i de intensificare a particip`rii pentru a putea adera la PfP. A[tept`m schimb`rile
partenerilor, \ntre altele oferindu-le o reprezentan]` organice necesare pentru dezvoltarea unor structuri
adecvat` în interiorul Allied Command Transformation. efective de securitate [i de men]inere a ordinii.
30. NATO a adoptat o politic` global` pentru 35. Serbia [i Muntenegru ne-au demonstrat
a contribui la eforturile duse la nivel interna]ional progresul \n domeniul reformei \n ap`rare, iar guvernul
\n lupta \mpotriva traficului de persoane, care constituie a jucat un rol constructiv \n plan regional, \mbun`-
o violare flagrant` a drepturilor omului [i care alimen- t`]ind rela]iile cu ]`rile vecine. Suntem ner`bd`tori
teaz` corup]ia [i criminalitatea organizat`. Suntem s` vedem [i alte progrese \n aceste domenii [i, \n mod
hot`râ]i s` colabor`m cu partenerii no[tri \n sprijinirea deosebit, \n implicarea angajamentului guvernului
eforturilor interna]ionale, acolo unde NATO poate
\n situa]ii relative la Kosovo. De altfel, ac]iunile
s` sprijine \n plus, pentru combaterea acestor forme
intentate \n fa]a Cur]ii interna]ionale de justi]ie
de trafic.
\mpotriva unora dintre alia]i r`m#n \n instan]`.
31. Pentru a intensifica Parteneriatul Euro-Atlantic Facem o cerere la adresa guvernului pentru a-[i \ndeplini
vom pune accent pe angajamentul cu partenerii obliga]iile interna]ionale, mai ales s` coopereze
no[tri în Caucaz [i Asia Central`, regiuni strategice cu ICTY [i s`-i ofere tot sprijinul necesar
importante. |n acest sens, NATO a adoptat aran- pentru ca persoanele acuzate de crime de r`zboi
jamente de cooperare, inclusiv prin desemnarea s` fie arestate [i deferite Tribunalului.
a doi agen]i de leg`tur` [i a unui reprezentant
special, pentru cele dou` regiuni, printre membrii 36. De la crearea sa, \n 1994, Dialogul Medite-
Secretariatului interna]ional. Am g`sit binevenit` ranean al NATO a contribuit major la instaurarea
decizia Georgiei, Azerbaidjanului [i a Uzbekistanului \ncrederii [i a cooper`rii \ntre Alian]` [i partenerii
de a defini, \mpreun` cu NATO, Individual Partnership sì mediteraneeni. |n mediul actual de securitate,
Action Plans. Acesta reprezint` un pas semnificativ exist` mult mai multe posibilit`]i de cooperare efectiv`
în eforturile acestor ]`ri de a dezvolta rela]ii cu ]`rile Dialogului Mediteranean. Urmând decizia
mai strânse de parteneriat cu Alian]a. Salut`m anga- luat` la Praga, de a consolida acest Dialog, \i invit`m
jamentul noului guvern al Georgiei \n favoarea ast`zi pe partenerii no[tri mediteraneeni s` \nchege
reformelor. un parteneriat mai ambi]ios [i mai extins, ghidat
32. R`mânem dedica]i parteneriatului dup` principiul coresponsabilit`]ii [i ]in#nd cont
cu Republica Moldova [i o încuraj`m s` foloseasc` de interesele lor [i de nevoile specifice. Scopul general
instrumentele de Parteneriat pentru a-[i îndeplini al acestui parteneriat va consta \n contribu]ia
aspira]iile de promovare a stabilit`]ii în regiune, la securitatea [i stabilitatea regional` printr-o strâns`
ca partener al Alian]ei. cooperare, mai ales prin intensificarea deja existen-
tului dialog politic, \n dobândirea interoperabilit`]ii,
33. Suntem ner`bd`tori din perspectiva primirii
Bosniei-Her]egovina [i a Serbiei [i Muntenegru \n dezvoltarea reformelor ap`r`rii, precum [i \n contri-
în Parteneriatul pentru Pace, de \ndat` ce vor îndeplini bu]ia la lupta \mpotriva terorismului. Eforturile noastre
condi]iile stabilite de NATO. Vrem ca aceste ]`ri vor completa, din perspectiva unei consolid`ri
s` reu[easc` s` adere la Parteneriatul Euro-Atlantic mutuale, [i alte ini]iative mediteraneene, inclusiv
[i le vom ajuta. Suntem preg`ti]i s` le sprijinim pe cele ale Uniunii Europene [i ale OSCE.
prin includerea lor în anumite activit`]i ale PfP. 37. De asemenea, ast`zi am decis s` facem
Fiecare ]ar` va fi apreciat` în func]ie de meritele o ofert` de cooperare regiunii l`rgite a Orientului
acesteia pe calea ader`rii la PfP. Mijlociu prin lansarea Ini]iativei de cooperare
34. Apreciem progresul semnificativ realizat de la Istanbul. Aceast` Ini]iativ` este propus` de c`tre
de Bosnia-Her]egovina \n domeniul reformei NATO ]`rilor din regiune care sunt interesate,
\n ap`rare, condi]ie cheie pentru aderarea la PfP. \ncepând cu cele din Consiliul de Cooperare din Golf,
O \ndemn`m s` continue pentru a realiza o for]` \n vederea promov`rii unor rela]ii bilaterale mutuale
militar` unic`. Am convenit s` desemn`m benefice [i a intensific`rii securit`]ii [i stabilit`]ii
o ambasad`-punct de contact la Saraievo pentru \n zon`. Ini]iativa este concentrat` pe cooperarea
a putea \n]elege mai bine mecanismele NATO. practic` \n domenii \n care NATO poate contribui,
Suntem preocupa]i pentru Bosnia-Her]egovina, mai ales \n domeniul ap`r`rii [i al securit`]ii.
\n mod deosebit pentru elementele obstruc]ioniste De[i distinct` de alte ini]iative referitoare la interven]ia
din Republica Srpska, care nu [i-a \ndeplinit altor actori interna]ionali, Ini]iativa apreciaz` [i vine
obliga]ia de a coopera deplin cu ICTY, inclusiv \n completarea a ceea ce s-a \ntreprins.
prin arestul persoanelor acuzate de crime de r`zboi
[i deferirea acestora Tribunalului, cerin]` 38. Odat` respectat` specificitatea Dialogului
fundamental` pe care trebuie s-o \ndeplineasc` ]ara Mediteranean, acesta, consolidat, \mpreun` cu Ini]iativa
140
Realitatea NATO
de Cooperare de la Istanbul consituie procese comple- [i Ucraina, \n vederea prezent`rii recomand`rilor
mentare, progresive [i individualizate. Acestea c`tre ministerele de externe, dup` alegerile preziden]iale.
vor fi dezvoltate \n spiritul coresponsabilit`]ii
41. Realiz`m importan]a regiunii M`rii Negre
cu ]`rile implicate. Consult`rile permanente [i anga-
pentru securitatea euroatlantic`. }`ri riverane, aliate
jamentul activ, durabil vor fi esen]iale pentru succesul
[i partenere, lucreaz` \mpreun` pentru a contribui
acestora.
la \nt`rirea securit`]ii [i a stabilit`]ii \n regiune.
39. De la \nfiin]area sa, acum doi ani, Consiliul Alian]a noastr` este preg`tit` s` examineze mijloacele
NATO-Rusia a \mbun`t`]it aspectul rela]iilor de completare a acestor eforturi pe baza formelor
dintre Alian]` [i Rusia, la un nivel cantitativ nou, de cooperare regional` existente.
\n beneficiul \ntregii zone euroatlantice. Reiter`m
42. |ntâmpin`m interesul manifestat de unele
hot`rârea de a dezvolta dialogul nostru politic
]`ri care dezvolt` cu NATO, \n calitate de ]`ri
[i suntem implica]i \n aprofundarea consult`rii
de contact, un dialog individual mutual benefic
\n probleme de securitate de importan]` major`,
\n privin]a problemelor de securitate. |n acest context,
inclusiv \n Afganistan [i \n Balcani, \n lupta \mpotriva
salut`m interesul ar`tat de Australia pentru a coopera
terorismului, a armelor de distrugere \n mas`
mai strâns cu Alian]a.
[i a vectorilor acestora. Cooperarea noastr` practic`
a progresat, inclusiv \n proiectele de cooperare 43. NATO [i OSCE au responsabilit`]i comple-
\ntre militari. Mut#nd accentul pe ameliorarea mentare [i interese comune atât \n plan func]ional,
interoperabilit`]ii, am pus bazele unui viitor sprijin c#t [i \n plan geografic. NATO va continua s` dezvolte
opera]ional al for]elor NATO, inclusiv al unor eventuale cooperarea cu OSCE \n domenii precum prevenirea
opera]ii \ntrunite de men]inere a p`cii. Salut`m progresul conflictelor, managementul crizelor sau reabilitarea
f`cut \n cooperarea practic` \n domeniile ap`r`rii postconflict.
\mpotriva rachetelor din teatru, a planurilor civile
44. Recunoa[tem rolul NATO Parliamentary
de urgen]`, a Ini]iativei asupra spa]iului aerian
Assembly \n completarea eforturilor NATO de a promova
\n cooperare, precum [i \n ac]iuni de cùtare [i salvare
stabilitatea \n Europa. De asemenea, apreciem
pe mare. Suntem ner`bd`tori s` facem progrese
contribu]ia f`cut` de Asocia]ia Tratatului Atlantic
\n implementarea Declara]iei de la Roma, din mai 2002,
pentru mai buna \n]elegere a Alian]ei [i a obiectivelor
s` lucr`m \mpreun`, ca parteneri egali \n domenii
sale de c`tre opinia public` din ]`rile noastre.
de interes comun.
45. Actualul mediu strategic complex necesit`
40. Apreciem hot`rârea Ucrainei de a merge
dezvoltarea global` a securit`]ii, care con]ine elemente
pe calea unei depline integr`ri euroatlantice. |n acest
politice, economice [i militare. Suntem uni]i \n anga-
context, reiter`m necesitatea de a face progrese
jamentul nostru de a \ntreprinde o astfel de apropiere.
consistente [i concrete \n reforma democratic`.
Alian]a conduce opera]ii dificile \n regiuni de importan]`
|ncuraj`m Ucraina s` accelereze \ndeplinirea obiecti-
strategic`, \[i transform` capabilit`]ile pentru a face
velor stabilite \n planul de ac]iune NATO-Ucraina,
fa]` noilor amenin]`ri [i colaboreaz` mai str#ns
\ndeosebi cu privire la organizarea de alegeri libere
cu ]`rile partenere [i cu alte organiza]ii interna]ionale
[i echitabile, garantarea libert`]ii media [i implemen-
\n contextul unui efort real multilateral al preocup`rilor
tarea m`surilor rezultate din evaluarea ap`r`rii.
comune de securitate. |n timp ce transformarea
Suntem hot`râ]i s` ajut`m Ucraina \n aceste eforturi
continu`, NATO \[i conserv` voca]ia fundamental`,
[i con[tientiz`m faptul c` \nt`rirea acestor rela]ii
r`spunz#nd valorilor comune ale democra]iei,
va necesita eviden]ierea ferm` a angajamentului
ale drepturilor omului [i ale \nt#iet`]ii dreptului: consti-
Ucrainei de a realiza o reform` cuprinz`toare, \n special
tuirea, pentru Europa [i America de Nord, a unui forum
\n perspectiva sus]inerii alegerilor preziden]iale
transatlantic esen]ial de consult`ri [i a unui instrument
din aceast` toamn`. De asemenea, \ncuraj`m
efectiv pentru ap`rarea p`cii [i a stabilit`]ii, ast`zi,
participarea Ucrainei la opera]iunea KFOR \n cadrul
ca [i \n viitor.
batalionului polono-ucrainean. Am apreciat progresul
f`cut de aceast` ]ar` \n domeniul reformei ap`r`rii 46. Ne exprim`m recuno[tin]a profund` pentru
[i \n \nt`rirea cooper`rii cu NATO \n plan militar ospitalitatea deosebit` a guvernului turc [i a ora[ului
[i \n sectorul ap`r`rii, inclusiv \n ceea ce prive[te Istanbul. Aici, \n Istanbul, ora[ul care stabile[te un pod
sprijinul furnizat ca ]ar` gazd` [i \n cel al transportului \ntre dou` continente, ne-am reafirmat leg`tura vital`
aerian strategic. |n acest sens, \ncredin]`m Consiliului transatlantic` [i am adresat noi oferte de cooperare
\n sesiune permanent` evaluarea rela]iilor dintre NATO ]`rilor [i regiunilor de importan]` strategic`.
Documentare [i traducere
@ Alina UNGHEANU
141
Declaratia
, de la Istanbul
Securitatea noastrã în noua erã
Noi, [efii de state [i de guverne ale ]`rilor Ap`rarea colectiv` r`mâne principalul
membre ale Alian]ei Nord-Atlantice, scop al Alian]ei, mai ales c` amenin]`rile
ne-am \ntâlnit ast`zi, la Istanbul, pentru cu care se confrunt` NATO [i-au schimbat
a ne re\nnoi angajamentul ap`r`rii substan]ial natura. R`mânem uni]i pentru
colective [i pentru a examina r`spunsul a putea riposta viguros \mpotriva acestor
NATO la provoc`rile la adresa securit`]ii, amenin]`ri, ]inând cont de faptul c` acestea
provoc`ri cu care ne-am confruntat provin din sfere mult mai largi decât \n trecut.
\mpreun` la acest \nceput de secol XXI. Acestea includ terorismul [i proliferarea
NATO reprezint` parteneriatul vital armelor de distrugere \n mas`. America
dintre Europa [i America de Nord. Alian]a de Nord [i Europa se confrunt`, \mpreun`,
noastr` este fondat` pe principiile demo- cu aceste amenin]`ri. NATO este angajat`
cra]iei, ale libert`]ilor individuale [i pe autori- \n lupta \mpotriva terorismului, \n lupta
tatea legii. Aceste valori, axate pe principiile pentru \nt`rirea securit`]ii [i \n cea pentru
Cartei Na]iunilor Unite [i ale Tratatului implementarea stabilit`]ii \n mai multe regiuni
de la Washington, stau la baza caracterului ale lumii. Ast`zi, mai mult dec#t oric#nd,
unic al leg`turii transatlantice. NATO are un rol unitatea din cadrul Alian]ei este esen]ial`,
important \n men]inerea p`cii pe tot teri- iar principiul indivizibilit`]ii securit`]ii alia]ilor
toriul Europei. este fundamental. Suntem hot`râ]i s` lupt`m
Tot ast`zi, le ur`m bun venit celor [apte ]`ri, efectiv \mpotriva amenin]`rilor care vizeaz`
noi membre ale Alian]ei. Participarea lor la acest integritatea teritoriilor, a for]ele [i popula]ia
summit demonstreaz` faptul c` noi r`mânem noastr`, indiferent din ce parte ar putea
apropia]i unei Europe \ntregi, libere [i \n pace. s` apar`. Pentru a putea fi \n m`sur`
Reafirm`m c` Alian]a r`mâne deschis` s` se confrunte cu aceste amenin]`ri, Alian]a
tuturor democra]iilor europene, indiferent \[i adapteaz` opera]iunile [i activit`]ile
de pozi]ia lor geografic`, tuturor celor militare, angajamentele cu partenerii \n func]ie
care doresc [i sunt \n stare s`-[i asume de tipul amenin]`rii [i \[i transform` continuu
responsabilit`]ile legate de statutul de membru capabilit`]ile militare.
[i a c`ror aderare ar intensifica, pe tot teritoriul Ast`zi, am ajuns la concluzia c` rolul
Europei, securitatea [i stabilitatea generale. NATO a sporit semnificativ \n Afganistan,
Surs`: http://www.nato.int/docu/comm2004/06-istanbul/press.
142
Realitatea NATO
mai ales \n sprijinirea autorit`]ilor afgane. precum [i batalionul de ap`rare chimic`,
Vom implica toate resursele de care avem biologic`, radiologic` [i nuclear` progreseaz`.
nevoie pentru a transforma aceast` misiune |mpreun` fac ca NATO s` fie mai puternic`
\ntr-un succes. [i mai rapid` \n \ndeplinirea sarcinilor.
NATO conduce opera]iuni militare Dar, transformarea este un proces, nu un eve-
\n Balcani [i \n Mediteran`, sprijin` Polonia niment. De aceea, suntem motiva]i s` continu`m
\n conducerea Diviziei Multina]ionale transformarea [i s` particip`m la o \mbun`-
din Irak. De asemenea, am emis o declara]ie t`]ire a procedurilor opera]ionale, \n a[a fel
separat` asupra situa]iei din Irak. \ncât for]ele noastre s` fie mai folositoare
Decizia de a \ncheia misiunea de nou` [i mult mai mobile. |n acest scop, \l invit`m
ani a NATO \n Bosnia este generat` de \nde- pe Secretarul general [i Consiliul Nord-Atlantic
plinirea cu succes a sarcinilor impuse: stoparea \n sesiune permanent` s` fac` demersurile
r`zboiului [i men]inerea p`cii \n aceast` ]ar`. necesare pentru a ne asigura c` procesul
Salut`m decizia Uniunii Europene de a \ncepe de transformare este implementat pe deplin
o nou` opera]iune \n Bosnia [i suntem [i s` ne prezinte proiectul urm`torului nostru
ner`bd`tori s` continu`m cooperarea.
summit.
NATO continu` s` construiasc` leg`-
De-a lungul istoriei, Alian]a Nord-Atlantic`
turi mai strânse cu Uniunea European`,
s-a confruntat cu amenin]`ri [i cu schimb`ri,
dar [i cu alte ]`ri ale Europei, mai ales
dar s-a dovedit a fi \ntotdeauna elastic`
cu Rusia [i Ucraina, cu ]`ri ale Asiei Centrale,
\n adaptarea la noile situa]ii. Datorit` faptului
cu Caucazul, cu ]`ri din regiunea medite-
c` ne confrunt`m cu o nou` er` de pericole,
ranean`, precum [i cu cele de la grani]a
Orientului Mijlociu, leg`turi n`scute dar [i de speran]e, NATO r`mâne podul
din preocuparea pentru securitatea comun`. nostru vital multilateral peste Atlantic, compli-
Ast`zi am luat decizia de a \nt`ri aceste rela]ii nind apropierea politic` comun` cu posibili-
\n viitor, \n vederea cooper`rii efective t`]ile militare ale acestuia. Ne re\nnoim
\mpotriva amenin]`rilor secolului XXI. angajamentul de a ne consulta, de a delibera
NATO \[i transform` capabilit`]ile [i de a ac]iona \mpreun` ca alia]i. Suntem
militare pentru a se adapta evolu]iei mediului convin[i de faptul c` NATO va r`mâne
strategic. Noua structur` de comand`, For]a instrumentul indispensabil \n ap`rarea
de R`spuns a NATO (NATO Response Force), libert`]ii [i a securit`]ii noastre.
Traducere
@ Eugenia-Mihaela CALOT~
143
Tehnica de lupt`
- proiec]ii postmoderne -
F-15 Eagle F-117A NIGHTHAWK
F-15 Eagle este o aeronav` u[or manevrabil` Probabil cea mai faimoas` aeronav`, F-117
\n toate condi]iile de vreme. Aeronava F-15 are a fost prima aeronav` din lume care a fost construit`
un sistem electronic de detec]ie a armamentelor cu un sistem radar atât de mic, \ncât este imposibil
[i a aeronavelor de lupt` ale inamicului, \n timpul de detectat virtual. Aeronava este acoperit` cu numeroase
opera]iunilor de pace sau de r`zboi. Aceast` aeronav` materiale de absorb]ie radar (RAM), iar admisia
are inclus un display, dispus direct pe casca pilotului, motorului este ascuns` \n spatele perdelei de absorb]ie
display pe care sunt proiectate toate informa]iile radar. |n plus, noxele fierbin]i evacuate de motorul
esen]iale legate de zbor culese de sistemul integrat aeronavei sunt amestecate cu un aer rece, conduse
al avionului. Acest display, vizibil \n orice condi]ie c`tre o alt` evacuare, pentru a putea \mpiedica
de lumin`, ofer` pilotului toate informa]iile de care detectarea prin infraro[u a aeronavei, iar formele
are nevoie pentru a detecta [i a distruge o aeronav` u[ilor aeronavei sunt tìate \n form` de zig-zag
inamic`, f`r` ca pilotul s` vizualizeze instrumentele pentru ca undele radar s` se disperseze. Numit`
din cabina central`. Sistemul de radar versatile [i lupt`torul secret, F-117 este o aeronav` de lupt`
pulse-Doppler al lui F-15 poate detecta ]intele care folose[te bombe ghidate cu o foarte mare precizie
atât de la o \n`l]ime foarte mare, cât [i de la una spre teritoriul inamic.
foarte mic`, f`r` s` fie indus \n eroare de obiectele
aflate pe p`mânt. Caracteristici generale
Constructor: Lockheed Aeronautical Systems Corporation
Caracteristici generale Propulsie: dou` motoare General Electric F404-F1D2
Constructor: Boeing McDonnell Douglas Corporation Lungime: 20,8 metri
Propulsie: dou` motoare Pratt & Whitney F100-220 |n`l]ime: 3,78 metri
Lungime: 19,44 metri Greutate: 13 381 kilograme gol
|n`l]ime: 5,6 metri Anvergura aripilor: 13,20 metri
Greutate: 12 975 kilograme gol Vitez`: 1 040 km/h la altitudine mare, viteza la nivelul
Anvergura aripilor: 13 metri m`rii nefiind comunicat`
Vitez`: 2 655 km/h Altitudinea maxim` de zbor: necomunicat`
Altitudine maxim` de zbor: 19 810 metri Distan]a parcurs` cu o singur` alimentare: poate
Distan]a parcurs` cu o singur` alimentare: 4 630 km parcurge distan]e mari, având posibilitatea alimen-
Echipaj: modelele F-15 A [i C pot avea un singur t`rii \n aer
pilot, iar modelele F-15 B/D/E doi pilo]i Echipaj: un singur pilot
http://www.aerospaceweb.org/aircraft/fighter/f15/ http://www.aerospaceweb.org/aircraft/bomber/f117/
144
Realitatea NATO
Apache AH-64 MIG-24
Elicopterul AH-64 este echipat cu laser, infraro[u Elicopterul MIG 24 a fost construit pe bazele
[i cu alte sisteme de \nalt` tehnologie. Modelul sistemului de propulsie al MIG-ului 8. Acest tip
Apache este construit s` zboare pe timp de zi, de elicopter a fost folosit intens \n luptele
de noapte sau \n condi]ii nefavorabile de vreme. din Afganistan, de aceea imaginea acestuia a devenit
Principala misiune a Apache-ului este aceea simbolul acestui conflict. Elicopterul MIG 24 este
de a distruge ]intele cu valoare mare, cu arme foarte asem`n`tor cu elicopterul american Apache
de tipul Hellfire. Acest elicopter poate s` transporte AH-64, dar, spre deosebire de acesta [i de celelalte
pân` la 16 arme Hellfire, arme ghidate printr-un sistem elicoptere de asalt, este capabil s` transporte
pân` la opt lupt`tori. Fiecare elicopter este dotat
radar. Cu o b`taie a ]intei de pân` la 8 000 de metri,
cu un sistem suprapresurizat pentru operarea
armele Hellfire sunt folosite ini]ial pentru distrugerea
\n medii NBC. Din cauza caracteristicilor acestuia
tancurilor, a vehiculelor armate [i a altor ]inte construite
[i din cauza m`rimii [i a greut`]ii, acest elicopter
dintr-un material dur.
nu este foarte u[or de manevrat, de aceea, de obicei,
Caracteristici generale aceste elicoptere nu atac` singure, ci \n grupuri
Constructor: Boeing McDonnell Douglas de dou` sau mai multe [i din direc]ii diferite.
Helicopter Systems Caracteristici generale
Propulsie: dou` motoare T700-701 Constructor: MIL
Lungime: 17,76 metri Propulsie: dou` motoare Isotov TV3-117
Lungimea elicelor: 5,2 metri Lungime: 18,5 metri
|n`l]ime: 4,64 metri |n`l]ime: 6,5 metri
Greutate: AH-64A 5 165 kg gol Greutate: 8 400 kg gol
AH-64D 5 350 kg gol Lungimea elicelor: 6,54 metri
Vitez`: AH-64A 295 km/h; AH-64D 260 km/h Vitez`: 335 km/h
Altitudine maxim` de zbor: 6 400 m Altitudine maxim` de zbor: 4 500 metri
Distan]a parcurs` cu o singur` alimentare: Distan]a parcurs` cu o singur` alimentare:
400 km cu o singur` alimentare 450 km cu o singur` alimentare
1 900 km cu alimentare \n aer 950 km cu alimentare \n aer
Echipaj: un pilot [i un ofi]er de arme Echipaj: un pilot [i un ofi]er de arme
http://www.aerospaceweb.org/aircraft/helicopter-m/ah64/ http://www.aerospaceweb.org/aircraft/helicopter-m/mi24/
145
National Military Strategy

of the United States of America
~ 2004 ~
A Strategy for Today; A Vision for Tomorrow
Foreword Enhancing joint warfighting requires the integra-

tion of our Active and Reserve Components
The National Military Strategy conveys and our civilian work force to create a seamless
my message to the Joint Force on the strategic total force that can meet future challenges. We must
direction the Armed Forces of the United States strengthen collaboration among our joint forces, agen-
should follow to support the National Security cies at all levels of government and multinational
and Defense Strategies in this time of war. This docu- partners. Key to such collaboration is an improved
ment describes the ways and means to protect ability to collect, process and share information.
the United States, prevent conflict and surprise
attack and prevail against adversaries who threaten Third, we will transform the Armed Forces
our homeland, deployed forces, allies and friends. in stride fielding new capabilities and adopting
Success rests on three priorities: new operational concepts while actively taking
the fight to terrorists. Transformation requires
First, while protecting the United States
a combination of technology, intellect and cultural
we must win the War on Terrorism. The attacks
adjustments adjustments that reward innovation
of 11 September 2001 demonstrated that our liber-
and creativity. In-stride transformation will ensure
ties are vulnerable. The prospect of future attacks,
US forces emerge from the struggle against
potentially employing weapons of mass destruc-
terrorism with our joint force fully prepared to meet
tion, makes it imperative we act now to stop
future global challenges.
terrorists before they can attack again. We must
continue to root out transnational terrorist networks, The NMS serves to focus the Armed Forces
sever their connections with state sponsors, elimi- on maintaining US leadership in a global commu-
nate their bases of operation, counter dangerous nity that is challenged on many fronts from coun-
proliferation and establish a global antiterrorism tering the threat of global terrorism to fostering
environment. This mission requires the full emerging democracies. In this environment, US
integration of all instruments of national power, presence and commitment to partners are essen-
the cooperation and participation of friends tial. Our Armed Forces, operating at home and abroad,
and allies and the support of the American people. in peace and war, will continue to serve as a con-
Second, we will enhance our ability to fight stant, visible reminder of US resolve to protect
as a joint force. Joint teamwork is an integral common interests. Our dedication to security
part of our culture and focus as we develop leaders, and stability ensures that the United States is viewed
organizations, systems and doctrine. We must as an indispensable partner, encouraging other
continue to strengthen trust and confidence among nations to join us in helping make the world not just
the Service components that comprise the Joint Force. safer, but better.
Richard B. Myers
Chairman of the Joint Chiefs of Staff
Sursa: www.oft.osd.mil/library-files/document.
146
Realitatea NATO
Executive Summary
Chairmans Intent Military Objectives
Our challenge for the coming year and beyond The NMS establishes three military objectives
is to stay the course in the War on Terrorism that support the National Defense Strategy:
as we continue to transform our Armed Forces Protect the United States Against External
to conduct future joint operations. We cannot afford Attacks and Aggression
to let our recent successes cause us to lose focus Prevent Conflict and Surprise Attack
or lull us into satisfaction with our current capabili- Prevail Against Adversaries
ties. The war is not over, and there is still danger- Desired Attributes of the Force
ous work to do. To meet this challenge, we con- Fully Integrated
tinue to focus on three priorities: winning the War Expeditionary
on Terrorism, enhancing joint warfighting and trans- Networked
forming for the future. Decentralized
Strategic Guidance Adaptable
The National Military Strategy is guided Decision Superiority
by the goals and objectives contained in the Presidents Lethality
National Security Strategy and serves to imple- Capabilities and Functions
ment the Secretary of Defenses 2004 National Applying Force
Defense Strategy of the United States of America. Deploying and Sustaining Military Capabilities
The Role of the NMS Securing Battlespace
The NMS provides focus for military activities Achieving Decision Superiority
by defining a set of interrelated military objectives Designing and Sizing the Force
from which the Service Chiefs and combatant com- Executing the NMS requires a force able to gen-
manders identify desired capabilities and against erate decisive effects in any contingency and sustain
which CJCS assesses risk. multiple overlapping operations. The force must
have the capabilities necessary to create and pre-
Key Aspects of the Security
serve an enduring peace.
Environment
A Wider Range of Adversaries Joint Vision for Future Warfighting
A More Complex and Distributed Battlespace Sustaining and increasing the qualitative mili-
Technology Diffusion and Access tary advantages the United States enjoys today
will require transformation a transformation
Principles guiding the development achieved by combining technology, intellect
of the Joint Force and cultural changes across the joint community.
Agility The goal is Full Spectrum Dominance the ability
Decisiveness to control any situation or defeat any adversary
Integration across the range of military operations.
I. Introduction
The National Military Strategy (NMS) supports but better. This requires victory in the War
the aims of the National Security Strategy (NSS) on Terrorism (WOT) a victory that is enduring
and implements the 2004 National Defense Strategy and contributes to defending, preserving and ex-
(NDS). It describes the Armed Forces plan to achieve tending the peace. The NSS directs an active strat-
military objectives in the near term and pro- egy to counter transnational terrorist networks,
vides the vision for ensuring they remain decisive rogue nations and aggressive states that possess
in the future. or are working to gain weapons of mass destruc-
tion or effect (WMD/E)1 . It emphasizes activities
A. Strategic Guidance to foster relationships among US allies, partners
and friends. Such relationships support efforts
1. The National Security Strategy to strike globally at terrorist organizations
The Presidents NSS affirms the Nations and create conditions inhospitable to terrorism
commitment to help make the world not just safer and rogue regimes.
1
The term WMD/E relates to a broad range of adversary capabilities that pose potentially devastating impacts.
WMD/E includes chemical, biological, radiological, nuclear, and enhanced high explosive weapons as well as other,
more asymmetrical weapons. They may rely more on disruptive impact than destructive kinetic effects. For example,
cyber attacks on US commercial information systems or attacks against transportation networks may have a greater
economic or psychological effect than a relatively small release of a lethal agent.
147
The NSS highlights the need to retain with other nations and multinational organizations
and improve capabilities to prevent attacks and transform Americas national security insti-
against the United States, work cooperatively tutions.
2. The 2004 National Defense Strategy Four Defense objectives will guide DOD
The 2004 NDS supports the NSS by estab- security activities:
lishing a set of overarching defense objectives Secure the United States from direct attack.
that guide the Departments security activities Secure strategic access and retain global
and provide direction for the National Military freedom of action.
Strategy. The NDS objectives serve as links Establish security conditions conducive
between military activities and those of other to a favorable international order.
government agencies in pursuit of national goals. Strengthen alliances and partnerships
The Department must take action to secure the United to contend with common challenges.
States from direct attack and counter, at a safe
2004 National Defense Strategy
distance, those who seek to harm the country.
The Department must work to secure strategic The NSS establishes homeland security
access to key regions, lines of communication as the first priority of the Nation. The Armed Forces
and the global commons of international waters, role in homeland security is complex, combining
airspace, space and cyberspace. Defense activities actions overseas and at home to protect the United
must help establish security conditions favorable States. Our first line of defense is abroad
to the United States and its partners while working and includes mutually supporting activities
to expand the community of like-minded nations.
with US allies to counter threats close to their source.
The Department will also work to strengthen
Closer to home, the Armed Forces use their capa-
alliances and partnerships by helping other nations
bilities to secure strategic air, land, sea and space
increase their ability to defend themselves and pro-
approaches to the United States and its territory.
tect common security interests.
When directed, the Armed Forces employ mili-
The NDS focuses Department activities tary capabilities at home to protect the nation,
on actions that assure allies and friends, dissuade the domestic population and critical infrastructure
potential adversaries, deter aggression and counter from direct attack. Protecting the United States
coercion and defeat adversaries. These interconnected also requires integrating military capabilities
activities promote close cooperation with those with other government and law enforcement
committed to the principles of freedom, democracy agencies to manage the consequences of an attack
and opportunity. The 2004 NDS provides four guide-
or natural disaster.
lines for implementing the strategy create an active
defense-indepth; conduct continuous transforma- The President and Secretary of Defense
tion; adopt a capabilities-based approach; and manage continue to highlight the increasingly dangerous
risks. These guidelines will structure strategic nature and capabilities of adversaries. The threat
planning and decision-making across all segments posed by adversaries, especially those that possess
of the Department. WMD/E, is so great that the United States must
B. The Role of the National Military Strategy adopt a global posture and take action to prevent
conflict and surprise attack. Achieving this ob-
The NMS derives objectives, missions and ca- jective includes actions to shape the security envi-
pability requirements from an analysis of the NSS,
ronment in ways that enhance and expand multina-
the NDS and the security environment. The NSS
tional partnerships. Strong alliances and coalitions
and NDS provide a broad strategic context for em-
contribute to mutual security, tend to deter aggres-
ploying military capabilities in concert with other
instruments of national power. The NMS provides sion, and help set conditions for success in combat
focus for military activities by defining a set of in- if deterrence fails. Preventing conflict and surprise
terrelated military objectives and joint operating attack is not, however, solely defensive. The poten-
concepts from which the Service Chiefs and com- tially catastrophic impact of an attack against
batant commanders identify desired capabilities the United States, its allies and its interests
and against which the Chairman of the Joint Chiefs may necessitate actions in self-defense to preempt
of Staff assesses risk. adversaries before they can attack.
148
Realitatea NATO
Both the NSS and 2004 NDS envision a future Campaigns
environment that is safer and better than today.
Campaigns to swiftly defeat the efforts
When called upon, the military must be prepared
to contribute to this goal through campaigns to pre- of adversaries are undertaken to achieve a cir-
vail against adversaries. While the Armed cumscribed set of objectives aimed at altering
Forces foremost task is to fight and win wars, an adversarys unacceptable behavior or policies,
the character of conflict has changed, necessitating swiftly denying an adversarys operational or stra-
capabilities to defeat a wide range of adversaries tegic objectives, preventing attacks or uncon-
from states to non-state actors. The Armed Force trolled conflict escalation and/or rapidly reestab-
must have the capability to swiftly defeat adver- lishing security conditions favorable to the United
saries in overlapping campaigns while preserving States and its partners.
the option to expand operations in one of those
Campaigns to win decisively are under-
campaigns to achieve more comprehensive objec-
taken to bring about fundamental, favorable change
tives. Prevailing against adversaries includes inte-
in a crisis region and create enduring results.
grating all instruments of national power within
They likely entail lengthy periods of both major
a campaign to set the conditions for an enduring
victory. combat and stability operations; require regime
change, defense, or restoration; and will include
Achieving the objectives of protect, prevent significant investments of the nations resources
and prevail requires connected joint operating and time.
concepts (JOCs) that provide direction on how the
joint force will operate and a foundation for defin- 2004 National Defense Strategy
ing military capabilities. The JOCs describe how and directly contribute to objectives of the 2004 NDS.
the Joint Force conducts key missions and are sup- These attributes and capabilities are important
ported by functional concepts of force application, in determining the required size and design
protection, focused logistics, battlespace aware- of the Armed Forces. Protecting the United States,
ness and command and control. The JOCs serve preventing conflict and surprise attacks, and pre-
to guide the continuous transformation of the Armed vailing against adversaries will require forces
Forces and provide a key linkage to the Armed Forces appropriately sized and shaped in accordance
vision2 for future joint warfighting. This vision es- with the NDS force-planning construct. The force
tablishes the ultimate goal of the transformed force must be sized to defend the US homeland while
the ability to achieve full spectrum dominance continuing to operate in and from four forward
across the range of military operations. regions to deter aggression and coercion and set
Achieving the objectives of the NMS in an un- conditions for future operations. Even when
certain and complex environment requires a capa- committed to a limited number of lesser contingen-
bilities-based approach to force design and plan- cies, the Armed Forces must retain the capability
ning that focuses less on a specific adversary to swiftly defeat adversaries in two overlapping mili-
or where a conflict might occur and more on how tary campaigns.
an adversary might fight. This capabilities-based Additionally, when the President calls
approach uses operating concepts to drive planning for an enduring result in one of the two, the force
and to guide the development of warfighting must have the capability and capacity to win
capabilities. It ensures the joint force can adapt decisively.
and succeed across a broad range of scenarios. Combatant commands must consider the effect
This approach must anticipate and rapidly adjust of their current posture when undertaking new
to changes in the security environment to ensure operations. They will operate within a baseline
the United States improves its qualitative advan- security posture that includes the WOT and other
tage over a more diverse set of adversaries now
ongoing operations from which they may be unable
and in the future.
or unwilling to disengage. Planners must, there-
The objectives of the NMS help define attributes fore account for WOT campaign objectives when
and capabilities that the Joint Force requires developing their force requirements.
2
The NMS integrates the document formerly known as Joint Vision.
149
C. Key Aspects of the Security Environment Persistent and Emerging Challenges
The United States faces a number of danger- Traditional challenges are largely repre-
ous and pervasive threats. Traditional, irregular, sented by states employing legacy and advanced
catastrophic, and disruptive challenges will require military capabilities and recognizable military
the Armed Forces to adjust quickly and decisively forces, in long-established, well-known forms
to change and anticipate emerging threats. of military competition and conflict.
Three key aspects of the security environment have
Irregular challenges are unconventional meth-
unique implications for executing this military
ods adopted and employed by non-state and state
strategy and will drive the development of concepts
actors to counter stronger state opponents.
and capabilities that ensure success in future
operations. Catastrophic challenges involve the surrep-
titious acquisition, possession, and possible
1. A Wider Range of Adversaries
terrorist or rogue employment of WMD or methods
Adversaries capable of threatening the United producing WMD-like effects.
States, its allies, and its interests range from states
Disruptive future challenges are those likely
to non state organizations to individuals. There are
to emanate from competitors developing,
states with traditional military forces and advanced
possessing, and employing breakthrough tech-
systems, including cruise and ballistic missiles,
nological capabilities intended to supplant
which could seek to control key regions of the world.
an opponents advantages in particular operational
A few of these states are 'rogues' that violate trea-
domains.
ties, secretly pursue and proliferate WMD/E,
reject peaceful resolution of disputes and display 2004 National Defense Strategy
callous disregard for their citizens. Some of these
and organizations to determine effective deterrent
states sponsor terrorists, providing them financial
courses of action. There may, however, be adver-
support, sanctuary and access to dangerous capa-
saries who remain undeterred. Should they acquire
bilities. There are non-state actors, including WMD/E or dangerous asymmetric capabilities, or
terrorist networks, international criminal organiza- demonstrate the intent to mount a surprise attack,
tions and illegal armed groups that menace stability the United States must be prepared to prevent them
and security. Even some individuals may have the means from striking.
and will to disrupt international order. Some of these
adversaries are politically unconstrained and, par- 2. A More Complex and Distributed Battlespace
ticularly in the case of non-state actors, may be less Adversaries threaten the United States throughout
susceptible to traditional means of deterrence. a complex battlespace, extending from critical
Adversaries increasingly seek asymmetric capabili- regions overseas to the homeland and spanning
ties and will use them in innovative ways. They will the global commons of international airspace, waters,
avoid US strengths like precision strike and seek space and cyberspace. There exists an arc of insta-
to counter US power projection capabilities by creating bility stretching from the Western Hemisphere,
anti-access environments. Such adversaries through Africa and the Middle East and extending
will target civilian populations, economic centers to Asia. There are areas in this arc that serve as breed-
and symbolic locations as a way to attack US politi- ing grounds for threats to our interests. Within these
cal will and resolve. areas rogue states provide sanctuary to terrorists,
This volatile mix of challenges requires new protecting them from surveillance and attack. Other
methods of deterrence and operational approaches adversaries take advantage of ungoverned space
to defeat these threats should deterrence fail. and under-governed territories from which they
Intelligence systems must allow commanders prepare plans, train forces and launch attacks. These
to understand enemy intent, predict threat actions, ungoverned areas often coincide with locations
and detect adversary movements, providing them of illicit activities; such coincidence creates oppor-
the time necessary to take preventive measures. tunities for hostile coalitions of criminal elements
Long before conflict occurs these intelligence and ideological extremists. The United States
systems must help provide a more thorough will conduct operations in widely diverse locations
understanding of adversaries motivations, goals from densely populated urban areas located
150
Realitatea NATO
in littoral regions to remote, inhospitable and aus- and disruption are globally available over the Internet,
tere locations. Military operations in this complex providing almost any interested adversary a basic
environment may be dramatically different than computer network exploitation or attack capability.
the high intensity combat missions for which US Access to advanced weapons systems and innova-
forces routinely train. While US Armed Forces tive delivery systems could fundamentally change
will continue to emphasize precision, speed, lethality warfighting and dramatically increase an adversarys
and distributed operations, commanders must ability to threaten the United States.
expect and plan for the possibility that their opera-
Technology diffusion and access to advanced
tions will produce unintended 2nd- and 3rd-order
weapons and delivery systems have significant
effects. For example, US forces can precisely
implications for military capabilities. The United States
locate, track, and destroy discrete targets to reduce must have the ability to deny adversaries such
collateral damage and conclude operations as quickly
disruptive technologies and weapons. However,
as possible. Operations that rely on precision may
the Armed Forces cannot focus solely on these
result in large elements of an adversarys military
threats and assume there are not other challenges
remaining intact and segments of the population on the horizon. Ensuring current readiness while
unaffected. Commanders must prepare to operate
continuing to transform and maintaining unchal-
in regions where pockets of resistance remain and
lenged military superiority will require investment.
there exists the potential for continued combat opera-
These are not mutually exclusive goals. The Armed
tions amidst a large number of non-combatants. Forces must remain ready to fight even as they
This battlespace places unique demands transform and transform even as they fight. Adopting
on military organizations and interagency partners, an in-stride approach to transformation through
requiring more detailed coordination and synchro- rapid prototyping, field experimentation, organiza-
nization of activities both overseas and at home. tional redesign and concept development will
Our experiences in Afghanistan and Iraq highlight ensure US military superiority remains unmatched.
the need for a comprehensive strategy to achieve Such an approach requires effective balancing
longer-term national goals and objectives. The United of resources to recapitalize critical capabilities
States must adopt an active defense-in-depth and modernize some elements of the force to main-
that merges joint force, interagency, international tain readiness while investing in programs that ex-
non-governmental organizations, and multinational tend US military advantages into the future.
capabilities in a synergistic manner. This defense D. Strategic Principles
does not rely solely on passive measures. The United
States must enhance security at home while actively Commanders must develop plans that ensure
patrolling strategic approaches and extending they retain the agility to contend with uncertainty,
defensive capabilities well beyond US borders. apply effects decisively and integrate actions
An effective defense-in-depth must also include with other government agencies and multinational
the capability to strike swiftly at any target around partners. Combatant commanders should consider
the globe using forces at home as well as forward- these principles when planning and conducting
based, forward-deployed and rotational forces. operations. These principles guide the develop-
ment of joint operations concepts and the capabili-
3. Technology Diffusion and Access ties the joint force requires.
Global proliferation of a wide range of technology
1. Agility
and weaponry will affect the character of future conflict.
Dual-use civilian technologies, especially informa- It is imperative that the Armed Forces retain
tion technologies, high-resolution imagery and glo- the ability to contend with the principal characteris-
bal positioning systems are widely available. These tic of the security environment uncertainty.
relatively low cost, commercially available technolo- Agility is the ability to rapidly deploy, employ,
gies will improve the disruptive and destructive sustain and redeploy capabilities in geographically
capabilities of a wide range of state and non-state separated and environmentally diverse regions.
actors. Advances in automation and information As commanders conduct operations they must con-
processing will allow some adversaries to locate sider the effects of surprise and the possibility
and attack targets both overseas and in the United that their forces may have to transition from one type
States. Software tools for network-attack, intrusion or phase of an operation to another quickly,
151
or conduct phases simultaneously, regardless to provide focus and unity of effort. Integration
of location. Agility, as a planning principle, allows focuses on fusing and synchronizing military
commanders to conduct simultaneous missions operations among the Services, other government
while retaining the ability to respond to emerging agencies, the commercial sector, non-governmen-
crises. Agility is key to quickly seizing the initiative tal organizations and those of partners abroad.
across the range of military operations and ensuring Integration does not preclude the unilateral use
the Armed Forces can act swiftly and decisively of force, but rather seeks to ensure unity of effort
to protect US interests. and maximize the contribution of partners. Enabling
2. Decisiveness multinational partners through security cooperation
and other engagement activities enhances the ability
Decisiveness allows combatant commanders of the Armed Forces to not only prevent conflict
to overwhelm adversaries, control situations and deter aggression but also supports combatant
and achieve definitive outcomes. Decisiveness commanders plans to quickly undertake operations
requires tailored packages of joint capabilities over great distances and in sometimes overlapping
designed to achieve specific effects and accomplish conflicts.
objectives. Achieving decisiveness may not require
large force deployments but rather employing Agility, decisiveness, and integration support
capabilities in innovative ways. Transforming simultaneous operations, the application of over-
the Armed Forces capacity to mass effects while matching power3 and the fusion of US military power
retaining the ability to mass forces, if needed, is key with other instruments of power. These principles
to achieving decisiveness. By focusing on decisive stress speed, allowing US commanders to exploit
outcomes, combatant commanders can more an enemys vulnerabilities, rapidly seize the initiative
precisely define the effects they must generate and achieve endstates. They support the concept
and determine the capabilities they require. of surging capabilities from widely dispersed loca-
tions to mass effects against an adversarys centers
3. Integration of gravity to achieve objectives. Our strategic prin-
Commanders must ensure military activities ciples guide the application of military power
are integrated effectively with the application of other to protect, prevent and prevail in ways that con-
instruments of national and international power tribute to longer-term national goals and objectives.
II. National Military Objectives

The 2004 NDS establishes four strategic specific tasks to programmatic actions as well as guide
objectives: secure the United States from direct the development of plans and the execution of opera-
attack; secure strategic access and maintain global tions. The current set of JOCs Homeland
freedom of action; establish security conditions Security, Stability Operations, Strategic De-
conducive to a favorable international order; terrence and Major Combat Operations repre-
and strengthen alliances and partnerships to con- sent related actions that support all of the NMS
tend with common challenges. The NMS estab- objectives. While some of the JOCs may focus
lishes three supporting military objectives: to pro- on specific elements of the strategy, success
tect the United States against external attacks requires integrated action and unity of effort across
and aggression; prevent conflict and surprise each of the concepts. Although military objectives
attack; and prevail against adversaries. have enduring elements, the ways to achieve
These are the ends of the strategy and help to assure those goals must evolve through experimentation,
allies and friends, dissuade adversaries and deter operational experience, and the development
aggression and coercion while ensuring the Armed of transformational capabilities.
Forces remain ready to defeat adversaries should
Several considerations will guide combatant
deterrence and dissuasion fail. They serve as bench-
commanders in their planning. First, NMS objectives
marks to assess levels of risk and help to define
are interrelated and require the application of capa-
the types and amounts of military capabilities required. bilities across the tactical, operational and strategic
Joint operating concepts (JOCs), currently spectrum. Each of the objectives will generally
under development, support each objective and link involve collaborative efforts with other agencies
3
Overmatching power is the precise application of combat power to foreclose enemy options and rapidly seize
the initiative to achieve conclusive victories.
152
Realitatea NATO
and departments in the US government. Second, objectives. This strategy requires a posture
commanders will need to develop plans to achieve of anticipatory self-defense, which reflects the need
objectives simultaneously. The ability to conduct for prepared and proportional responses to imminent
simultaneous operations ensures the United States aggression. When directed, commanders will preempt
retains its initiative even during multiple operations. in self-defense those adversaries that pose an unmis-
Finally, commanders cannot rely solely on reactive takable threat of grave harm and which are not otherwise
measures and a robust defensive posture to accomplish deterrable.
A. Protect the United States Applying Strategic Principles

Today, our first priority is to protect the United Strategic agility, integration and decisiveness
States. Joint forces help to secure the United States allow the Armed Forces to move at great speed
from direct attack through military activities and distance to undertake combat operations
overseas, planning and execution of homeland quickly in sometimes overlapping conflicts.
defense and support to civil authorities. Our experience They guide the development of tailored, joint
in the WOT reinforces the fact that protecting operations concepts that define how the Armed
the Nation and its global interests requires Forces employ capabilities across the range
more than passive defensive measures. The threats of military operations.
posed by terrorist groups and rogue states, espe-
States. We will join the efforts of multinational
cially those that gain access to WMD/E, mandate
partners and other US government agencies to form
an active defense-in-depth. Achieving this objective
an integrated defense of the air, land, sea and space
requires actions to counter threats overseas and close
approaches in and around US sovereign territory.
to their source; to secure our air, sea, space and land
Protecting these strategic approaches requires
territorial approaches; and at home to defend against
persistent surveillance that allows the United States
direct attacks. When directed, the Armed Forces
to identify, continuously track and interdict potential
provide military support to civil authorities, including
threats. This integrated defense is essential to securing
capabilities to manage the consequences of an attack.
strategic access and retaining US freedom of action.
Countering Threats Close to their Source.
Defensive Actions at Home. While we will
Our primary line of defense remains well forward.
attempt to counter threats close to their source
Forces operating in key regions are essential
and interdict them along the strategic approaches,
to the defense of the United States and to the protection
we must retain the ability to defend the United
of allies and US interests. Our theater security activities
States from an attack that penetrates our forward
with multinational partners provide access
defenses. At home the Armed Forces must defend
to information and intelligence critical to anticipating
the United States against air and missile attacks,
and understanding new threats. This access
terrorism and other direct attacks. As necessary,
supports the ability of the United States to project power
the Armed Forces will protect critical infrastructure
against threats and support the establishment
that supports our ability to project military power.
of an environment that reduces the conditions
When directed, the Armed Forces will temporarily
that foster extremist ideologies. Our forces, including
employ military capabilities to support law
those rotationally deployed and those stationed
enforcement agencies during special events.
forward, will work cooperatively with other nations
During emergencies the Armed Forces may provide
to encourage regional partners to eliminate threats
military support to civil authorities in mitigating
and patrol ungoverned space. More directly, deployed
the consequences of an attack or other catastrophic
military units will work closely with international
event when civilian responders are overwhelmed.
partners and other US government agencies Military responses under these conditions require
to take the battle to the enemy engaging terrorist a streamlined chainof-command that integrates
forces, terrorist collaborators and those governments the unique capabilities of active and reserve military
harboring terrorists. components and civilian responders. Effective defense
Protecting Strategic Approaches. The JOC in the face of adaptive adversaries will also require
for Homeland Security includes tasks to protect the exploitation of future technologies to improve
the United States from direct attack while securing capabilities to rapidly detect, assess and interdict
the air, sea, land and space approaches to the United WMD/E and emerging threats.
153
Creating a Global Anti-Terrorism to cooperate in operations that ensure regional security
Environment. In addition to defending the US requires an integrated, global view of our long-term
homeland and supporting civil authorities, our strategy and enhancements to our overseas military
strategy will diminish the conditions that permit posture. Combatant commanders, employing a mix
terrorism to flourish. To defeat terrorists we will of forward stationed, rotational and temporarily
support national and partner nation efforts to deny deployed capabilities tailored to perform specific
state sponsorship, support, and sanctuary to terrorist missions, improve our ability to act within and across
organizations. We will work to deny terrorists safe borders, strengthen the role of partners and expand
haven in failed states and ungoverned regions. joint end multinational capabilities. Posture and presence
Working with other nations militaries and other enhancements also serve to assure our friends;
governmental agencies, the Armed Forces help improve the ability to prosecute the WOT; deter,
to establish favorable security conditions and increase dissuade and defeat other threats; and support
the capabilities of partners. The relationships transformation. These changes, developed in anticipation
developed in these interactions contribute to a global of future threats, help to ensure strategic access
antiterrorism environment that further reduces to key regions and lines of communications critical
threats to the United States, its allies and its interests. to US security and sustaining operations throughout
For example, intelligence partnerships with other the battlespace. Within the process of adjusting
nations can take advantage of foreign expertise our overseas presence, combatant commanders
and areas of focus and provide access to previously must develop and recommend posture adjustments
denied areas. These relationships are essential that enable expeditionary, joint, and multinational
mission components to protecting the United States, forces to act promptly and globally while establishing
contributing to deterrence and conflict prevention, favorable security conditions. The value and utility
as well as preventing surprise attacks. of having forces forward goes beyond winning
on the battlefield. Employing forces in instances
B. Prevent Conflict and Surprise Attacks short of war demonstrates the United States willingness
The United States must prevent conflict to lead and encourages others to help defend, preserve
and surprise attacks through actions that deter and extend the peace.
aggression and coercion while retaining the capability Promote Security. The visible and purposeful
to act promptly in defending the nation. Preventing presence of US military capabilities is an integral
conflict and deterring aggression rely in large part part of an active global strategy to ensure security
on an integrated overseas presence. Overseas, US and stability. Military forces engage in security
forces permanently based in strategically important cooperation (SC) activities to establish important
areas, rotationally deployed forward in support military interactions, building trust and confidence
of regional objectives, and temporarily deployed between the United States and its multinational
during contingencies convey a credible message partners. These relatively small investments often
that the United States remains committed to preventing produce results that far exceed their cost. SC
conflict. These forces also clearly demonstrate complements other national-level efforts to prevent
that the United States will react forcefully should conflict and promote mutual security interests.
an adversary threaten the United States, its interests, These activities encourage nations to develop,
allies and partners. The United States must remain modernize and transform their own capabilities,
vigilant in identifying conditions that can lead thereby increasing the capabilities of partners
to conflict in anticipating adversary actions
and helping them to help themselves. SC helps
and in reacting more swiftly than in the past. The Joint resolve doctrinal employment differences among
Force will deploy forward with a purpose on the
military counterparts, enhances important intelligence
ground, in the air, in space and at sea and work
and communication linkages and facilitates rapid
with other nations to promote security and to deter
crisis response. Active SC contributes to stability
aggression. Preventing conflict and surprise attacks
in key areas of the world while dissuading potential
requires that the Armed Forces take action to ensure
adversaries from adopting courses of action that
strategic access, establish favorable security conditions
threaten stability and security. In this way, we facilitate
and work to increase the capabilities of partners
the integration of military operations with allies,
to protect common security interests.
contribute to regional stability, reduce underlying
Forward Posture and Presence. Increasing conditions that foment extremism and set the conditions
the capabilities of partners and their willingness for future success.
154
Realitatea NATO
Deterring Aggression. Deterrence rests a wider range of targets while reducing collateral
on an adversary understanding that the United States damage.
has an unquestioned ability to deny strategic Preventing Surprise Attacks. Military
objectives and to impose severe consequences forces can no longer focus solely on responding
in response to hostile or potentially hostile actions. to aggression. The potentially horrific consequences
Deterring aggression and coercion must be antici- of an attack against the United States demand
patory in nature to prevent the catastrophic impact action to secure the Nation from direct attack
of attacks using biological, chemical or nuclear by eliminating certain threats before they can strike.
weapons on civilian population centers in the United Deterring threats and preventing surprise attacks
States or in partner nations. The Armed Forces have will place increasing demands on intelligence assets,
the capability to exercise flexible deterrent options the agility and decisiveness of the force and the ability
(FDOs) with appropriate combat power to defuse to work time-critical issues in the interagency
a crisis or force an adversary to reevaluate its courses setting. Preventative missions require shared,
of action. Combatant commanders build upon actionable intelligence, and rules of engagement
the capabilities of early arriving FDOs to support that allow commanders to make timely decisions.
the swift defeat of an adversary when necessary. This decision making process stresses collabora-
Moreover, they employ capabilities to establish tion, speed and responsiveness key ingredients
favorable security conditions in which other, required when exploiting time-sensitive opportu-
non-military FDOs can succeed. Effective deterrence nities as they arise, especially against mobile, time
requires a strategic communication plan that critical targets. These missions require exacting
emphasizes the willingness of the United States analysis and synthesis of intelligence gathered
to employ force in defense of its interests. by a combination of capabilities, including human
The participation of combatant commanders and technical collectors. These operations will
is essential in developing a strategic communica- generally involve coordinated efforts with other
tion plan that conveys US intent and objectives, agencies and departments in the US government,
and ensures the success of the plan by countering placing a premium on information sharing, intelli-
adversary disinformation and misinformation. Such gence fusion and collaborative planning.
strategic communication can help avoid conflict
or deescalate tensions among adversaries. JOCs for stability operations and strategic
deterrence are essential to how combatant
The United States requires a broad set of options commanders employ forces before, during and after
to discourage aggression and coercion. Nuclear capa-
conflict. Preventing conflict requires the capability
bilities continue to play an important role in deter-
to perform stability operations to maintain or re-es-
rence by providing military options to deter a range
tablish order, promote peace and security or improve
of threats, including the use of WMD/E and large-
existing conditions. This will involve close coordi-
scale conventional forces. Additionally, the extension
nation with other elements of the US government
of a credible nuclear deterrent to allies has been
and multinational partners. Such actions reduce
an important nonproliferation tool that has removed
the underlying conditions that foster terrorism
incentives for allies to develop and deploy nuclear
and the extremist ideologies that support terrorism.
forces. Deterring aggression by a wider range
Stability operations create favorable security
of adversaries requires transforming existing US
conditions that allow other instruments of national
strategic nuclear forces into a new triad composed
and international power to succeed. Preventing
of a diverse portfolio of capabilities. This new model
conflict and surprise attacks is a key element
for strategic deterrence includes non-nuclear
to protecting the United States from direct attack
and nuclear strike forces, active and passive defenses,
and helps to set the conditions in which the Armed
as well as infrastructure to build and maintain the force.
Forces can prevail against adversaries.
Improvements and enhancements to non-nuclear
C. Prevail Against Adversaries
strike capabilities, information operations, command
and control, intelligence and space forces will When necessary, the Armed Forces will defeat
contribute to a more robust and effective deterrent adversaries. Developments in the security environ-
capability. Future advances in targeting and precision ment necessitate a Joint Force that can achieve
will provide the capabilities necessary to defeat tactical and operational success and prevail in a manner
155
that establishes favorable security conditions maritime, space and information capabilities;
and ensures enduring victories. Terrorist attacks and potentially remove adversary regimes when
demonstrate that conflict is not limited to geographic directed. Such campaigns require capabilities
borders and that defeating root causes of terrorism for conventional warfighting, unconventional
requires a total national effort. The United States warfare, homeland security, stability and post-con-
will constantly strive to enlist the support of the inter- flict operations, countering terrorism and security
national community and increase the capabilities cooperation activities.
of partners to contend with common challenges,
Stability Operations. Winning decisively will
but will not hesitate to act alone, if necessary.
require synchronizing and integrating major
Swiftly Defeat Adversaries. Some operation combat operations, stability operations and significant
plans will focus on achieving a limited set of objec- post-conflict interagency operations to establish
tives. Commanders plans to swiftly defeat adver- conditions of stability and security favorable
saries will include options to: alter the unaccept- to the United States. The Joint Force must be able
able behavior or policies of states; rapidly seize to transition from major combat operations to stability
the initiative or prevent conflict escalation; deny operations and to conduct those operations
an adversary sanctuary, defeat his offensive capabili- simultaneously. At the operational level, military
ties or objectives; and provide support to post-con- post-conflict operations will integrate conflict
flict stability. In each case, the Joint Force must termination objectives with diplomatic, economic,
combine speed, agility and superior warfighting financial, intelligence, law enforcement and infor-
ability to generate decisive effects. Moving forces mation efforts. Joint forces will, where appropriate,
into multiple geographic locations will require synchronize and coordinate their operations
assured strategic access as well as strategic and tactical and activities with international partners and non-
lift systems robust enough to conduct and sustain governmental organizations. These missions
multiple, simultaneous operations. Swiftly defeat- render other instruments of national power more
ing adversaries in overlapping operations will require effective and set the conditions for long-term
the ability to quickly reconstitute, reconfigure regional stability and sustainable development.
and redeploy forces to conduct another campaign.
The JOCs for major combat operations
Win Decisively. Where necessary, command- and stability operations are complementary
ers plans will include options to rapidly transition and must be fully integrated and synchronized
to a campaign to win decisively and achieve in campaign planning. These concepts allow
enduring results. The capabilities required for the Joint Force to conduct sequential, parallel
major combat operations must be applicable to the full or simultaneous operations throughout the physical
spectrum of threats ranging from state to non-state and information domains of the global battlespace.
adversaries employing traditional and/or asymmetric The goal of these JOCs is to sustain increased operating
capabilities. A campaign to win decisively will include tempo, place continuous pressure on the adversary
actions to: destroy an adversarys military capabili- and synchronize military action with the application
ties through the integrated application of air, ground, of other instruments of national power.
III. A Joint Force for Mission Success

The objectives of protect, prevent and prevail Defeating adaptive adversaries requires
provide the foundation for defining military flexible, modular and deployable joint forces
capabilities and creating a joint force that can contend with the ability to combine the strengths of individual
effectively with uncertainty. They support a capa- Services, combatant commands, other government
bilities-based approach that focuses on how agencies and multinational partners. Joint forces
adversaries will fight in the future rather than on which will require new levels of interoperability and systems
specific adversaries we may fight. The Armed Forces that are born joint, i.e., conceptualized and designed
must have the ability to defeat opponents that possess with joint architectures and acquisition strategies.
WMD/E, combine both low-tech and high-tech This level of interoperability ensures that technical,
capabilities and merge traditional and asymmetric doctrinal and cultural barriers do not limit the ability
capabilities in an attempt to overcome US military of joint commanders to achieve objectives. The goal is
advantages. to design joint force capabilities that increase the range
156
Realitatea NATO
of options from kinetic to non-kinetic available an overwhelming qualitative advantage today,
to the President and Secretary of Defense. sustaining and increasing this advantage will require
transformation a transformation achieved by
A. Desired Attributes combining technology, intellect and cultural changes
The challenge over the next decade will be across the joint community. The Armed Forces must
to develop and enhance joint capabilities in a time be able to evaluate challenges, leverage innovation
of global war, finite resources and multiple and technology and act decisively in pursuit
commitments. While the United States enjoys of national goals.
Joint forces operating in this complex battlespace Joint Force Attributes (Characteristics
must be fully integrated and adaptable to anticipate Describing the Joint Force)
and counter the most dangerous threats. They will Fully Integrated functions and capabili-
also require expeditionary capabilities with highly ties focused toward a unified purpose.
mobile forces skilled in flexible, adaptive planning
Expeditionary rapidly deployable,
and decentralized execution even when operating
employable and sustainable throughout
from widely dispersed locations. Operational
the global battlespace.
planning and execution requires decision superiority
Networked linked and synchronized
and the prerequisite authority to take actions
in time and purpose.
and exploit fleeting opportunities. The joint force
Decentralized integrated capabilities
will use superior intelligence and the power
operating in a joint manner at lower echelons.
of information technologies to increase decision
Adaptable prepared to quickly respond
superiority, precision and lethality of the force. with the appropriate capabilities mix.
A networked force capable of decision superiority Decision superiority better-informed
can collect, analyze and rapidly disseminate intelligence decisions implemented faster than an adversary
and other relevant information from the national can react.
to tactical levels, then use that information to decide Lethality destroy an adversary and/or his
and act faster than opponents. systems in all conditions.
A joint force with these attributes requires more Joint Operations Concepts
than technological solutions. It relies on disciplined,
skilled, dedicated and professional service men of the Armed Forces. It requires the integrated use
and women. It also requires informed and empowered of maneuver and engagement to create precisely
joint leaders who combine superior technical skills, defined effects. Force application includes force
operational experience, intellectual understanding movement to gain positional and temporal advantage
and cultural expertise to employ capabilities to rapidly seize the initiative and complicate an adversarys
and perform critical foint functions. A joint force, defensive plans. Force application integrates air,
land, sea, special operations, information and space
possessing the attributes described and comprised
capabilities. It also requires unprecedented levels
of highly motivated professionals, will produce
of persistence that allow commanders, even in a high-
creative solutions to the most difficult problems.
threat environment, to assess results against
B. Functions and Capabilities mission objectives, adjust capabilities accordingly
Inherent in each military objective is a series and reengage as required.
of functions that the Joint Force must perform. Applying force requires power projection assets
Commanders derive their tasks and define required to move capabilities rapidly, employ them precisely
capabilities through an analysis of these functions and sustain them even when adversaries employ
and the concepts that describe how the Armed Forces anti-access and counter power projection strategies.
will perform them. Capabilities that allow the Joint Such power projection requires assured access
Force to perform these functions result from to theaters of operation and enhanced expeditionary
combinations of joint doctrine, organization, training capabilities that support operational maneuver from
programs, materiel solutions, leadership, personnel strategic distances. Strong regional alliances
and facilities. and coalitions enhance expeditionary capabilities
by providing physical access to host nation
1. Applying Force infrastructure and other support. They also provide
The application of military force to achieve access to regional intelligence that enables the precise
the objectives of the NMS is the primary task application of military capabilities and allows
157
the United States to focus combat power more Sustainment includes force generation
effectively at the critical time and place. Achieving and management activities that ensure the long-term
shared situational awareness with allies and partners viability of the force. Force generation includes
will require compatible information systems recruiting, training, educating and retaining highly
and security processes that protect sensitive qualified people in the Active and Reserve
information without degrading the ability of multi- Components as well as within the DOD civilian
national partners to operate effectively with US and contracted workforce. These personnel must
elements. Such information and intelligence sharing have the right skill sets to apply joint doctrine within
helps builds trust and confidence essential to strong their organizations. Force generation requirements
international partnerships. must include planning, programming, acquisition,
Force application focuses more on generating maintenance, repair and recapitalization of equip-
ment and infrastructure to maintain readiness.
the right effects to achieve objectives than on generating
overwhelming numbers offerees. The application Force management contributes to improving
of force against widely dispersed adversaries, readiness levels even during high-intensity operations.
including transnational terrorist organizations, will It considers the effects of modernization and transfor-
require improved intelligence collection and analysis mation on unit availability, readiness and integration.
systems. Effective global strike to damage, neutralize Force management policies, including force rotation
or destroy any objective results from a combination policies that reduce stress on the joint force, evolve
of precision and maneuver and the integration of new from continuous assessments of operational require-
technologies, doctrine and organizations. Defeating ments. They also help to determine the appropri-
the most dangerous threats will require persistence ate locations, capabilities and associated infrastruc-
in force application that allows strikes against time- ture required to support multiple, simultaneous
sensitive and time-critical targets. Ensuring capabilities operations. Force management policies help define
are positioned and ready to conduct strikes against the right mix of Active and Reserve Component
these targets requires the ability to sustain operations forces and ensure a proper balance of capabilities.
over time and across significant distances.
3. Securing Battlespace
2. Deploying and Sustaining The Armed Forces must have the ability
Military Capabilities to operate across the air, land, sea, space and cyberspace
Force application in multiple overlapping domains of the battlespace. Armed Forces must
operations will challenge sustainment capabilities. employ military capabilities to ensure access
Sustaining such operations requires the ability to these domains to protect the Nation, forces
to support forces operating in and from austere in the field and US global interests. The non-linear
or unimproved forward locations. Additionally, nature of the current security environment requires
the increasing importance of mobility will necessitate multi-layered active and passive measures to counter
more expeditionary logistics capabilities. Focused numerous diverse conventional and asymmetric
logistics provides the right personnel, equipment threats. These include conventional weapons,
and supplies in the right quantities and at the right ballistic and cruise missiles and WMD/E. They also
place and time. Such focused logistics capabilities include threats in cyberspace aimed at networks
will place a premium on networking to create and data critical to US information-enabled systems.
a seamless end-to-end logistics system that Such threats require a comprehensive concept
synchronizes all aspects of the deployment and distri- of deterrence encompassing traditional adversaries,
bution processes. terrorist networks and rogue states able to employ
any range of capabilities.
Overlapping major combat operations place
major demands on strategic mobility. Achieving The Armed Forces require new capabilities
objectives in such operations requires robust sealift, to detect and interdict a wide range of threats close
airlift, aerial refueling and pre-positioned assets. to their source and throughout the strategic approaches.
Strategic mobility that supports these operations The availability of intelligence and dual use technology
also requires supporting equipment to store, move to a wider variety of potential adversaries poses
and distribute materiel and an information infra- an increasing danger, providing them the ability
structure to provide real-time visibility of the entire to interrupt or exploit US information systems.
logistics chain. Adversaries may find new and innovative ways
158
Realitatea NATO
to combine capabilities into effective weapons campaigns. Battlespace awareness, combined with
and enhance their ability to threaten the United responsive command and control systems, supports
States. Military forces must have both the means dynamic decision-making and turns information
and established rules of engagement to take action superiority into a competitive advantage adversaries
ranging from active counter proliferation to military cannot match.
action that supports non-proliferation policies. Persistent surveillance, ISR management,
Securing battlespace will require cooperative activities collaborative analysis and on-demand dissemination
with other government agencies and multinational facilitate battlespace awareness. Developing
partners to deny the use of these capabilities the intelligence products to support this level
and to counter asymmetric attacks. This requires of awareness requires collection systems and assured
doctrine, tools and training to more effectively access to air, land, sea and space-based sensors.
synchronize military capabilities with non-DOD assets. Human collectors are a critical element in the collection
Consequence management capabilities are system; they provide the ability to discern the intention
essential in the aftermath of an attack, especially of adversaries and produce actionable intelligence
an attack with WMD/E. Such capabilities limit for plans and orders. Intelligence analysts operating
damage and casualties and include actions to counter well forward must have the ability to reach back
the effects of WMD/E or the intentional or uninten- to comprehensive, integrated databases and to hori-
tional release of toxic chemicals following military zontally integrate information and intelligence.
operations. Consequence management helps The entire system must be supported by effective
restore affected areas through actions that contain, counterintelligence capabilities that deny an adversary
neutralize and decontaminate weapon agents. When access to critical information.
directed, the Joint Force will extend consequence Battlespace awareness requires the ability
management assistance to allies and other security to share relevant information with other government
partners. agencies and allies. Such information sharing
requires multi-level security capabilities that allow
Military operations require information assurance
multinational partners and other government
that guarantees access to information systems
agencies to access and use relevant information
and their products and the ability to deny adversaries
while reducing the probability of compromise.
access to the same. Securing the battlespace includes
Seamless multi-level security access will empower
actions to safeguard information and command
distributed command and control and provide
and control systems that support the precise application
increased transparency in multinational operations.
of force and sustainment activities that ensure
Decisions to apply force in multiple, widely dispersed
persistence across the full range of military operations.
locations require highly flexible and adaptive joint
Securing battlespace ensures the ability of the Armed
command and control processes. Commanders must
Forces to collect, process, analyze and disseminate
communicate decisions to subordinates, rapidly
all-source intelligence and other relevant information
develop alternative courses of action, generate
that contribute to decision superiority.
required effects, assess results and conduct
4. Achieving Decision Superiority appropriate follow-on operations.
Decision superiority the process of making The Joint Force requires the ability to conduct
decisions better and faster than an adversary is information operations, including electronic warfare,
essential to executing a strategy based on speed computer network operations, military deception,
and flexibility. Decision superiority requires new psychological operations and operations security
ways of thinking about acquiring, integrating, that enable information superiority. Information
using and sharing information. It necessitates new operations must be adaptive tailorable to specific
ideas for developing architectures for command, audiences and requirements and flexible enough
control, communications and computers (C4) as well to accommodate operational adjustments. Should
as the intelligence, surveillance and reconnaissance deterrence fail, information operations can disrupt
assets that provide knowledge of adversaries. an enemys network and communications-depen-
Decision superiority requires precise information dent weapons, infrastructure and command
of enemy and friendly dispositions, capabilities, and control and battlespace management functions.
and activities, as well as other data relevant to successful Information operations, both offensive and defensive,
159
are key to ensuring US freedom of action across decisions. Such decisions require networked
the battlespace. command and control capabilities and a tailored
common operating picture of the battlespace.
A decision superior joint force must employ Networking must also provide increased transparency
decision-making processes that allow commanders in multinational operations and support the integration
to attack time-sensitive and time-critical targets. of other government agencies and multinational
Dynamic decision-making brings together organi- partners into joint operations. Force application,
zations, planning processes, technical systems sustainment and actions to secure battlespace will
and commensurate authorities that support informed rely on these capabilities.
IV. Force Design and Size

A. Force Design and Size for sustaining permanently stationed, rotationally
and temporarily deployed forward forces; overseas
The 2004 NDS directs a force sized to defend
infrastructure; and resources, including the strategic
the homeland, deter forward in and from four
regions, and conduct two, overlapping swift lift and security necessary to project and sustain
these capabilities over time. Some crises may prove
defeat campaigns. Even when committed to a limited
more difficult than anticipated or may escalate
number of lesser contingencies, the force must
quickly. Reducing this risk and ensuring the ability
be able to win decisively in one of the two
campaigns. This 1-4-2-1 force-sizing construct places of the Armed Forces to prevail will require early-en-
try capabilities forward for rapid action, while relying
a premium on increasingly innovative and efficient
on surge capacity to provide follow-on forces.
methods to achieve objectives. The construct establishes
mission parameters for the most demanding set Disengagement. While the force-planning
of potential scenarios and encompasses the full range construct assumes that the United States will
of military operations. It does not represent a specific disengage from some contingencies when faced
set of scenarios nor reflect temporary conditions. with a second overlapping campaign, there may
As a result, planners and programmers should take be some lesser contingencies that the United States
into account the following implications of the construct. is unwilling or unable to terminate quickly. There
may be forces conducting long-term stability
Baseline Security Posture. Combatant
operations to reestablish favorable post conflict
commanders will perform their missions within
a baseline security posture that includes the WOT, security conditions from which the United States
cannot disengage. Under such circumstance some
ongoing operations and other day-to-day activities
important capabilities may not be readily available
to which US forces remain committed and from
at the outset of a subsequent conflict. Combatant
which they are unlikely to disengage entirely.
The extremely demanding circumstances associated commanders must consider this possibility when
preparing to undertake operations, as many of the same
with the ongoing WOT are likely to endure for
capabilities critical to campaigns are required
the foreseeable future. Because post-conflict
to conduct lesser contingency operations.
and WOT operations are likely of long duration
and will vary in intensity, planners must account Escalation. Actions to size the force must take
for the capabilities required to achieve campaign into account the fact that lesser contingencies have
objectives. Commanders must develop options the potential to escalate to more demanding campaigns.
to achieve success given this baseline security Providing a wider range of military options during
posture and identify capability trade-offs necessary crises requires a force sized for a probable level
to manage increased risks. of commitment across the full range of military
operations while ensuring that continued
Adequacy and Presence. Determining the size
of the force requires assessing the adequacy commitment to such contingencies does not preclude
the ability of the United States to conduct major
of the force to meet current and future challenges
campaigns.
and the optimization of current end strength
and force/capabilities mix. Sizing the force must Force Generation and Transformation.
consider the allocation, location, distribution Force sizing and design must look beyond current
and support of overseas forces. Sizing must account operations. The health of the force rests on the ability
160
Realitatea NATO
to generate, sustain and transform capabilities over if unrealized over the longer-term, could make
the long term. Sizing the force must include an appre- it increasingly difficult to execute this military
ciation of the force requirements to support ongoing strategy. Annex A provides a complete assessment
training activities, in- stride transformation and other of risk and mitigation options.
programs that may restrict the availability of forces
At present, the Armed Forces remain optimized
and capabilities provided to combatant commanders.
for high-intensity conflict and combat operations
Assessments of acceptable levels of risk will dictate
in mature theaters. Our experience in the WOT has
the type and kinds of capabilities that Armed Forces
provided insights on both the strengths and defi-
must possess to surge to meet the most demanding
ciencies in our concepts for employing military force
set of requirements.
as well as some of the capabilities the Armed Forces
B. Risk and Force Assessments must improve. The Armed Forces remain fully
Given current force levels and appropriate capable of conducting major combat operations
resources, this strategy is executable. While US and a range of lesser contingencies. While we have
conventional military capabilities are, and will likely adapted these forces successfully in OEF and OIF,
remain, unmatched for the foreseeable future, success in future operations will require further
demands on the Armed Forces across the range and more substantive changes. Additionally, changes
of military operations remain considerable. Pursuing in the security environment will necessitate adapta-
the WOT, conducting stability operations in Afghanistan tions in the Joint Force. These changes include
and Iraq, ensuring power projection from the Homeland evolution of threats and an assessment of the ability
and sustaining global commitments while protecting of our allies and partners to contribute capabilities
the long-term health of the Armed Forces will in support of US operational requirements. Annex B
require actions to mitigate risk. Commanders must contains a more detailed regional assessment
develop options to balance demands like transfor- and includes projected allied and partner contributions
mation, modernization and recapitalization that, to achieving the objectives of the NMS.
V. Joint Vision for Future Warfighting

The attributes and capabilities of the Joint Force Focusing Transformation
provide the foundation for the force
The 2004 National Defense Strategy identifies
of the future. They provide the basis for adjust-
eight capability areas that provide a transformation
ments to organizational design and
focus for the Department.
doctrine as changes and challenges arise. They
Strengthening Intelligence
support the goals of the Department of Defense in
Protecting Critical Bases of Operation
ways that complement other instruments of national
Operating from the Commons: Space,
power. The goal is full spectrum dominance (FSD)
International Waters and Airspace, and Cyberspace
the ability to control any situation or defeat any
Projecting and Sustaining US Forces
adversary across the range of military operations.
in Distant Anti-Access Environments
A. Full Spectrum Dominance Denying Enemies Sanctuary
FSD is the overarching concept for applying Conducting Network-Centric Operations
force today and provides a vision for future joint Improving Proficiency for Irregular Warfare
operations. Achieving FSD requires the Armed Increasing Capabilities of Partners Inter-
Forces to focus transformation efforts on key capa- national and Domestic
bility areas that enhance the ability of the joint force the importance of interoperability with allies
to achieve success across the range of military op- and other partners and the criticality of transforming
erations. FSD requires joint military capabilities, in-stride. FSD will serve to strengthen the trust
operating concepts, functional concepts and critical and confidence that exists among Service
enablers adaptable to diverse conditions and ob- components by acknowledging their interdepen-
jectives. dence and developing concepts that reduce gaps
FSD recognizes the need to integrate military and seams among organizations. It requires a capa-
activities with those of other government agencies, bilities-based approach that balances near-term
161
capabilities with longer-term requirements and in- and operational levels of warfare. Once established,
corporates a global perspective on military and stra- it will provide realistic training for joint forces
tegic risk. This integrative concept ensures mili- and support battlespace awareness functions.
tary forces possess capabilities to rapidly conduct This new training capability will better prepare
globally dispersed, simultaneous operations; the Joint Force for asymmetric challenges and a diverse
foreclose adversary options; and, if required, array of threats.
generate the desired effects necessary to decisively
Interagency Integration and Information
defeat adversaries.
Sharing. Implementing Counter-Terrorist (CT)
Along with technological solutions to improve Joint Interagency Coordination Groups (JIACGs)
joint warfighting, we must also examine our doctrine, at five regional and two global combatant commands
organizations, training systems, materiel procurement, facilitates interagency integration. The JIACGs are
leadership preparation, personnel programs multifunctional elements that have dramatically
and facilities to ensure military superiority. This increased information sharing across the interagency
requires a more holistic approach to countering community. Continuing the experimentation process
todays threats and preparing for those likely to emerge supports the Armed Forces goal to develop and field
in the future. Reducing lead times associated a full spectrum JIACG that will tap interagency
with research, development and fielding of new expertise to address the many transnational issues
capabilities must be a priority. Such actions are facing the combatant commanders. In the near term
essential to an in-stride approach to transforming the Armed Forces will facilitate information sharing
the Joint Force and executing concepts for future and common situational awareness between elements
joint warfighting. Research and development of the JIACG with the DOD standard collaboration
programs are equally important to FSD, providing toolset that enables virtual collaboration. Interagency
a hedge against the more uncertain aspects integration enables a strategic communications plan
of the security environment. that includes elements of public affairs and public
B. Initiatives diplomacy. In addition to military information opera-
tions, this strategic communication plan ensures
The Services and combatant commands are unity of themes and messages, emphasizes
actively involved in a number of initiatives to ensure success, accurately confirms or refutes external
military superiority. US Armed Forces must remain reporting on US operations, and reinforces the legiti-
superior to any other nation's while engaging macy of US goals. Combatant commanders must
in interagency and international efforts that continue
be actively involved in the development, execution
to set the conditions to protect the United States
and support of this strategic communication campaign.
and win the WOT. The following initiatives repre-
sent some of the ongoing activities that enhance Global Information Grid. The DOD is further
joint warfighting and support transformation. developing a fully interoperable, interagency-wide
global information grid (GIG). The GIG has
Organizational Adaptation. Adaptive orga-
the potential to be the single most important
nizations must be more modular and support rapid
enabler of information and decision superiority.
reconfiguration of joint capabilities for specific missions.
The GIG supports the creation of a collaborative
Modular forces build on the core competencies
information environment that facilitates information
of each Service component while enhancing the strength
of joint operations. Organizational adaptation Vidll sharing, effective synergistic planning, and execution
require actions to balance Active and Reserve of simultaneous, overlapping operations. It will be
Components to sustain an appropriate mix of capa- a globally interconnected, end-to-end set of informa-
bilities. Additionally, the creation of Standing Joint tion capabilities, associated processes, and personnel
Force Headquarters (SJFHQ) will provide the core for collecting, processing, storing, disseminating
capability for a Joint Task Force (JTF) Headquarters and managing information on demand to defense
within each combatant command. SJFHQs facilitate policymakers, warfighters and support personnel.
rapid employment of cross-service capabilities Other initiatives include the transformation of battlespace
to respond to contingencies and crises around awareness systems to include the Operational Net
the world. Selectively manned, trained, and equipped, Assessment (ONA) Concept, the Multinational
these SJFHQs will have the tools to operate effectively Information Sharing (MNIS) Transformation
in any contingency. At the same time, the creation Change Package (TCP) and several Advanced Con-
of a Joint National Training Capability will allow cept Technology Demonstrations (ACTDs). They
the Joint Force to train and gain experience at the tactical respectively address information and knowledge
162
Realitatea NATO
for decision-making; technical, policy, and organi- and support conflict prevention. An integrated
zation issues; and innovative capabilities. These global presence and basing strategy serves to strengthen
activities are amomg the ongoing efforts related existing alliances while helping to create new
to improving information sharing among coalition partnerships. Strengthening regional alliances
partners. and coalitions helps to create favorable regional
balances of power that help bring pressure to bear
Enhancing Overseas Presence Posture.
An integrated global presence and basing strategy on hostile or uncooperative regimes. Multinational
partnerships expand opportunities for coalition
provides the context for actions that enhance
building through combined training, experimenta-
warfighting while strengthening and expanding
the United Statess network of partnership. Such tion and transformation. An integrated global
presence and basing strategy will expand the range
a strategy provides rationale for adjustments
of pre-conflict options to deter aggression and control
in permanent and rotational presence, prepositioned
equipment, global sourcing and surge capabilities conflict escalation while setting the conditions for
a sustainable peace.
that support these goals. Posture adjustements must
support winning the WOT while setting the conditions Joint Leader Development. We continue
that will ensure an enduring peace. Enhancing US to improve joint professional military education
overseas presence and global footprint must to provide more joint experiences, education
improve the ability of regional forces to employ and training to warfighters junior and senior officers
an expeditionary approach in response to regional and noncommissioned officers. At the senior officer
and global contingencies. They must remain scaleable, level, a modified capstone course will increase
supporting plans to surge forces during crises whin the emphasis on jointness while preparing senior
and where they are needed. Modifications to US officers to lead joint task forces and other joint
overseas presence and postrure must enhance operations. For junior officers and noncommissioned
the Armed Forces ability to deal with uncertainty, officers, incorporating joint education and training
enable rapid operations and allow forces to respond early in their careers ensures future leaders
with greater speed than in the past. US overseas will more effectively integrate tactical operations
presence must also improve conditions in key regions with interagency and multinational components.
VI. Conclusion
This strategy focuses the Armed Forces to meet the challenges of the 21st century. Executing
on winning the WOT and enhancing joint warflghting this strategy will require a truly joint, full spectrum
while supporting actions to create a joint, net- with a seamless mix of active forces, the Reserve
work-centric, distributed force, capable of full Component, DOD civilians, and contracted
spectrum dominance. Achieving decision superiority workforce fully grounded in a culture of innovation.
and generating tailored effects across the battlespace It will require the highest quality people disciplined,
allows the Joint Force to control any situation over dedicated, professional well trained, well
a range of military operations. To succeed, the Armed educated, and well led.
Forces must integrate Servicecapabilities in new
and innovative, reduce seams between combatant The Mission of the Armed Forces
commands and develop more collaborative In support of the objectives of the 2004 NDS
relationships with partners at home and abroad. the Armed Forces conduct military activities
globally to:
The NMS defines specific tasks for the Joint
Force that allow commanders to assess military Protect the United States against external
and strategic risk. It guides adjustments to plans attacks and aggression
and programs to capabilities effectively. Additionally, Prevent conflict and surprise attacks
it provides insights on operational matters, institutional Prevail against adversaries.
issues, force management programs, future challenges Appropriately re-sourced, this strategy will
and recommends courses of action to mitigate risk. achieve the goals of the NSS and 2004 NDS,
While engaged in multiple worldwide operations effectively balancing military and strategic risk over
to meet these requirements, the Armed Forces the long term. It will enable us to counter the threats
of the United States must maintain force quality, of today and transform the Joint Force to master
enhance joint warflghting capabilities and transform thw challenges of the future.
163
~N}ELEGEREA BALCANIC|
~ 1934-1937 ~
Locotenent-colonel Dorin CHIRCA
O
dat` fùrit` unitatea na]ionala statal`, Rom#nia avea interese de securitate
at#t \n Europa de Est [i Central`, c#t [i \n Balcani. Regiunea sud-est european`
se afla \n aten]ia imediat` a conducerii de la Bucure[ti, deoarece evolu]iile
politico-militare din cuprinsul ei puteau afecta direct Rom#nia, ]ar` ce de]inea o \ntins` frontier`
\n lungul Dun`rii, \n nordul Peninsulei [i care controla at#t gurile fluviului, c#t [i o por]iune \nsemnat`
a litoralului de vest al M`rii Negre.
De altfel, interesele Rom#niei, pe de o parte, \n sud-estul [i centrul Europei, pe de alt` parte,
\n Peninsula Balcanic`, dar [i ale celorlalte state mici [i mijlocii din zon` se vor acutiza
de la jum`tatea deceniului al patrulea al secolului XX, o dat` cu ascensiunea for]elor de extrem`
dreapt` (nazism, fascism) la c#rma unor state cu v`dite inten]ii revizioniste.
Rolul conferin]elor [efilor Marelui Stat Major

[i ale delega]iilor militare `n aplicarea
prevederilor conven]iilor militare
Preocuparea pentru problemele balcanice se justific` nu numai prin motive de natur`
militar` de ap`rare a frontierei sudice a statului re\ntregit, ci [i prin interese economice,
majoritatea schimburilor rom#ne[ti de bunuri cu exteriorul efectu#ndu-se prin str#mtori
sau pe ruta Ni[-Salonic. Desigur, la baza leg`turilor dintre Rom#nia [i statele balcanice se aflau
[i tradi]iile de prietenie [i colaborare, precum [i numeroase \ntrep`trunderi culturale.
Peninsula Balcanic` de]ine, \n mare m`sur`, [i dup` Primul R`zboi Mondial, un loc \nsemnat
\n strategia marilor puteri, realitate pe care Rom#nia nu o putea ignora. Dintre statele ce emi-
seser` odinioar` preten]ii de dominare a Europei de Sud-Est, Italia \[i men]ine [i dup` 1918
politica de hegemonie \n regiune. Ambi]ile sale de luare sub control a Balcanilor veneau
\ns` \n contradic]ie cu cele ale Fran]ei [i ale Marii Britanii, puteri care garantaser` la Versailles
noua ordine politic` \n Peninsul`. Acestor puteri avea s` li se al`ture, \n calitate de competitor
la dominarea regiunii, [i cel de-al treilea Reich, ce va ac]iona p#na \n 1940 preponderent
pe canale economice.
C#t prive[te URSS, influen]a sa \n Balcani, \n perioada interbelic`, a fost \n general
mult mai redus` dec#t cea a vechiului imperiu rus, dar aceasta nu \nseamn` c` guvernul
de la Moscova nu se interesa de evenimentele din regiune.
Con[tient de importan]a men]inerii stabilit`]ii \n sud-estul Europei, pentru propria
sa securitate, [i de necesitatea unirii eforturilor ]`rilor din Balcani \n direc]ia ap`r`rii
164
Fundamente na]ionale
\n comun a independen]ei lor fa]` de marile puteri, guvernul rom#n a ini]iat intense demersuri
diplomatice \n scopul cre`rii unei alian]e regionale de felul Micii |n]elegeri \n vastul spa]iu
dintre Dunare, Adriatica [i Mediteran`.
|n consecin]`, la 9 februarie 1934, la Atena, mini[trii de externe ai Rom#niei, Greciei,
Turciei [i Iugoslaviei semnau Pactul |n]elegerii Balcanice1. Trebuie s` remarc`m faptul
c` exist` o evident` diferen]` \ntre Uniunea Balcanic`, a[a cum o g#ndeau delega]iile
participante la sesiunile Conferin]ei Balcanice, [i |n]elegerea Balcanic`, a[a cum s-a realizat.
Aceasta era, practic, o alian]` politic` [i militar` cu un caracter pur defensiv, al c`rei obiectiv
\l reprezenta ap`rarea statu-quo-ului balcanic rezultat \n baza Tratatului de la Neuilly
[i a Tratatului de la Lausanne. |ntruc#t reunea doar patru din cele [ase state balcanice,
|n]elegerea Balcanic` era perceput` ca un instrument prin care un grup de state balcanice
]ineau sub supraveghere alte state balcanice ce urmau s` se sustrag` obliga]iilor asumate
prin tratat2.
Cu toate c` pactul r`m#nea deschis ader`rii tuturor statelor din zon`, \n condi]iile
prev`zute \n document era imposibil` aderarea Bulgariei, care era un stat revizionist,
respectiv a Albaniei, care nu dispunea de libertatea deciziei \n domeniul politicii externe.
Alian]a Balcanic` a \ndeplinit un rol important \n strategia rom#neasc` de coalizare
a popoarelor din centrul [i sud-estul continentului \n lupta \mpotriva fascismului [i a revi-
zionismului. A[adar, pentru Rom#nia, participarea la aceast` grupare a avut un \n]eles
mai larg dec#t acela al nevoii de \nt`rire a propriilor frontiere de stat. Alian]a Balcanic`
[i Mica Antant` au fost forme superioare de organizare a rezisten]ei \mpotriva fascismului
[i a revizionismului \n Europa Central` [i de Est3.
Caracterul defensiv al Tratatului \ncheiat \n februarie 1934 reiese din principalele
sale prevederi: Astfel, Rom#nia, Turcia, Iugoslavia [i Grecia, se men]ioneaz` \n articolul
1 al pactului, \[i garanteaz` mutual securitatea tuturor frontierelor balcanice4. P`r]ile semnatare
ale pactului se angajau s` se consulte reciproc asupra m`surilor de luat fa]` de eventualit`]ile
ce ar putea afecta interesele lor [i s` nu \ntreprind` nici o ac]iune politic` f`r` avizul mutual
prealabil al fiec`rei p`r]i contractante5. Faptul c` acest tratat nu urm`rea scopuri agresive
rezult` mai ales din Protocolul-anex` parte a pactului, care, \n articolul 2, stipula: Pactul
de |n]elegere Balcanic` nu este \ndreptat \mpotriva nici unei puteri. Scopul sù este de
a garanta securitatea frontierelor balcanice \mpotriva oric`rei agresiuni din partea unui
stat balcanic 6. Men]ionarea ordinii teritoriale actualmente stabilit` \n Balcani este
1
Vezi Pactul |n]elegerii Balcanice cu Protocolul-anex`, semnat la Atena, la 9 februarie 1934, de c`tre
N. Titulescu, D. Maximos, Tevfik Rustu [i B. Jeftic \n Arhivele Ministerului Afacerilor Externe (AMAE),
fond |n]elegerea Balcanic`, dosar nr. 39. Textul Pactului se mai g`se[te publicat [i \n Nicolae Titulescu,
Documente diplomatice, Editura Politic`, Bucure[ti, 1967, pp. 542-545. O copie a documentului se p`streaz`
[i \n Arhivele Militare Rom#ne (AMR), {eful M.St.M., fond 332, dosar nr. 29, vol. 1, f. 114-129.
2
Alexandru O[ca, Rom#nia [i |n]elegerea Balcanic`, tez` de doctorat, Universitatea din Craiova, 2001.
3
Comandor dr. Jipa Rotaru, Interconexiuni militare \n Peninsula Balcanic` (1934-1937), \n colec]ia
Revista de Istorie Militar`, Bucure[ti, 1998, p. 73.
4
AMR, M.St.M., fond 5418 (S-3 ), dosar nr. 1608, f. 154, nota nr. 1650/III, Alian]a Militar` \n cadrul
|n]elegerii Balcanice.
5
Ibidem.
6
AMR, doc. cit., vezi [i fondul 5418, dosar nr. 1381, f. 1.
165
definitiv` pentru \naltele p`r]i contractante7, se specific` \n continuare, \n articolul 8
al protocolului-anex`. |n acest context, pactul avea \n vedere aplicarea unor m`suri de ap`rare
[i, \n situa]ia c#nd un membru al |n]elegerii Balcanice ar fi fost victima unei agresiuni din partea
unui stat nebalcanic, situa]ie \n care, dac` un stat balcanic ni se al`tur` la aceast`
agresiune, fie simultan, fie ulterior, Pactul de |n]elegere Balcanic` \[i va produce deplinele
sale efecte fa]` de acest stat balcanic8. Se deduce c` scopul \n]elegerii realizate \l constituie
riposta colectiv` [i energic` \n cazul unui atac din zona balcanic` asupra vreunuia dintre
statele contractante [i, ca atare, Pactul Balcanic se va \ncadra \n seria instrumentelor politice
[i militare antirevizioniste din Europa, \ntr-o perioad` c#nd amenin]area la adresa p`cii
[i a statu-quo-ului \n zon` devenise acut`.
Materializarea Pactului Balcanic \n domeniul militar, respectiv punerea bazelor
unei colabor`ri eficiente, capabile s` asigure suportul militar adecvat al alian]ei politice
\ncheiate, a devenit preocuparea prioritar` a statelor membre. Prin Protocolul-anex`
se stabilea ca, \n termen de 6 luni, s` \nceap` negocieri \n vederea \ncheierii unei Conven]iuni
apropiate scopurilor urm`rite prin Pactul de |n]elegere Balcanic`9, deci [i al unei conven]ii
militare adecvate. Dar, datorit` unor divergen]e de p`reri provocate de o serie de factori
printre care situa]ia geografic` specific`, regimul politic, alian]ele politice [i militare anterior
semnate de unele dintre statele membre ale |n]elegerii Balcanice, negocierile \n scopul
\ncheierii conven]iei militare s-au prelungit timp de trei ani10.
Important este faptul c` toate \ntrunirile ce au urmat at#t la nivelul Consiliului
Permanent, c#t [i la nivelul altor organe, vizitele reciproce \ntreprinse de personalit`]i
diplomatice ale celor patru state au avut \n centrul preocup`rilor problemele conven]iei
militare destinat` a asigura suportul material al alian]ei nou constituite. |n acest sens,
\n scopul garant`rii frontierelor balcanice ale statelor lor, p#n` la semnarea conven]iilor
militare, mini[trii de externe ai Iugoslaviei, Turciei, Greciei [i Rom#niei au \ncheiat,
la 15 mai 1934, un proces-verbal menit a reconfirma faptul ca membrii Alian]ei Balcanice
\[i garantau neutralitatea binevoitoare fa]` de partenerul c`zut victim` unei agresiuni
neprovocate11. Acest document reprezint` punctul de pornire al ac]iunii comune pentru
clarificarea pozi]iei fiec`rei p`r]i \n leg`tur` cu colaborarea militar`. Cu tot caracterul
sù pur politic, actul semnat acum are o importan]` aparte pentru configura]ia ulterioar`
a alian]ei militare balcanice. El venea s` \nt`reasc` hot`r#rea Turciei, Iugoslaviei [i Rom#niei
de a \ncheia conven]ii militare care se puteau realiza imediat, put#nd fi bilaterale
sau multilaterale12.
7
Ibidem.
8
Ibidem.
9
Ibidem, art. 4 din Protocolul-anex`.
10
Vezi locotenent Mihai E. Ionescu, Preliminariile \ncheierii conven]iilor militare balcanice (1934-1936),
\n File din istoria militar` a poporului rom#n, vol. 1, 1973, pp. 143-152. Referiri [i la Eliza Campus
\n |n]elegerea Balcanic`, Bucure[ti, Editura Academiei Rom#ne, 1972, fila 247.
11
Ibidem.
12
Eliza Campus, op. cit., p. 141.
166
Totodat`, \n mai 1934, mini[trii de externe ai celor trei ]`ri au luat act de declara]ia
f`cut` de guvernul elen \n fa]a corpurilor legiuitoare cu ocazia ratific`rii Pactului |n]elegerii
Balcanice, la 2 aprilie 1934, \n sensul c` scopul acesteia este numai garantarea frontierelor
balcanice \mpotriva oric`rei agresiuni venind din partea unuia din statele balcanice13,
consemnare ce exprim` clar rezerva guvernului grec de a se angaja fa]` de celelalte state
semnatare, \ntr-un eventual conflict cu Italia sau cu o alt` mare putere. |n situa]ia dat`,
caut#nd, totu[i, s` g`seasc` modalit`]i de \nt`rire a securit`]ii reciproce, Rom#nia [i Turcia
au perfectat la Geneva, la 5 iunie 1934, o conven]ie politic` secret`14 prin care se obligau s`-[i ofere
ajutor militar \n urm`toarele condi]ii: 1) dac` unul dintre statele semnatare devenea,
\n orice \mprejur`ri, obiectul unei agresiuni din partea unui stat balcanic ac]ion#nd singur
sau \mpreun` cu un alt stat balcanic sau nebalcanic; 2) c#nd vreuna dintre cele dou` ]`ri
devenea obiectul unei ac]iuni de r`zboi din partea oric`rui alt stat15. |n epoc`, semnarea
acestei conven]ii era socotit` drept un mare progres pentru asigurarea ap`r`rii ]`rii,
speciali[tii militari din Marele Stat Major rom#n, apreciind c`, prin aceasta, se rezolvau
aspecte importante ale problemului militar rom#n extern16, precum anihilarea rapid`
a unei ac]iuni agresive venite din Balcani \n eventualitatea unei complica]ii la celelalte frontiere
ale statului [i asigurarea securit`]ii traficului prin str#mtorile Bosfor [i Dardanele, principala
leg`tur` a ]`rii cu exteriorul.
Conven]ia politico-militar` bilateral` rom#no-turc` reprezenta, totodat`, un prim pas
spre \nf`ptuirea unei alian]e militare generale a |n]elegerii Balcanice, un acord de asisten]`
mutual` \ncheindu-se \ntre Turcia [i Iugoslavia \n acela[i an, 193417. Modalit`]ile de fixare
concret` a formelor colabor`rii militare \ntre Rom#nia [i Turcia erau de competen]a marilor
state majore, dup` cum sublinia Nicolae Titulescu. |n acest sens, cu prilejul Conferin]ei
Balcanice de la Bucure[ti din luna mai 1935, mini[trii de externe ai Rom#niei [i Turciei
au convenit ca marile state majore respective s` procedeze la stabilirea clauzelor unei conven]ii
militare pentru asigurarea colabor`rii celor dou` armate, iar pentru ini]ierea studiilor
preg`titoare, Marele Stat Major rom#n s` trimit` la Ankara o delega]ie pentru a lua un prim
contact cu Marele Stat Major turc18.
|n consecin]`, \n vederea realiz`rii unei conven]ii de cooperare militar`, au \nceput
discu]ii la Ankara, la 3 iunie 1935. Delega]ia militar` rom#n` a fost alc`tuit` din colonelul
Gheorghe Rozin, [eful Sec]iei Opera]ii din Marele Stat Major, [i maiorul Constantin Lupescu19.
Programul de lucru al \nt#lnirii a cuprins studierea am`nun]it` a conven]iei politice bilaterale
din iunie 1934, un schimb reciproc de informa]ii \n leg`tur` cu eventualul agresor \n Balcani,
precum [i studierea problemelor tehnice ce decurgeau din conven]ie [i modul cum puteau
fi solu]ionate acestea20. Chiar din prima [edin]`, delega]ia turc` a prezentat Conven]ia
secret` dintre Iugoslavia [i Turcia, identic` cu cea rom#no-turc`, cer#nd ca lucr`rile \nt#lnirii
13
AMAE, fond |n]elegerea Balcanic`, dosar 16
Ibidem.
nr. 47, f. 103. 17
Ibidem, dosar nr. 1449, f. 14.
14
AMR, fond |n]elegerea Balcanic`, dosar 18
Ibidem, fond 5418 (S. 3), dosar nr. 1608, f. 156.
nr. 1608, f. 154. 19
15
Ibidem, f. 155-156. 20
Ibidem, f. 75.
167
exper]ilor militari s` ]in` cont de documentul respectiv [i, \n limita intereselor celor dou` armate,
s` se ajung` la un punct de vedere asem`n`tor21.
|ntr-o prim` faz`, dezbaterile au fost orientate prin consens spre g`sirea celor mai
adecvate solu]ii pentru scoaterea din conflict, \n cazul unei agresiuni, a inamicului comun
probabil Bulgaria, \n timpul cel mai scurt. |n acest scop, delega]ia turc` propunea
ca aceast` ac]iune s` fie \ntreprins` de o for]` militar` aliat` alc`tuit` din 30 de divizii, fiecare
participant furniz#nd un num`r egal de divizii22.
Delega]ia rom#n` nu a \mp`rt`[it acest punct de vedere, argument#nd c`, \n concep]ia
Rom#niei, \n ansamblul situa]iei ei strategice, pericolul principal r`m#nea la frontiera
ei vestic`, venind dinspre Europa Central` [i c`, inclusiv \n cazul unui conflict \n Balcani,
era de a[teptat un act agresiv din vest asupra teritoriului rom#nesc. |n atare \mprejur`ri,
Rom#nia trebuia s`-[i \ndrepte efortul [i for]ele principale \mpotriva inamicului mai puternic,
adic` spre vest. {eful delega]iei militare rom#ne a propus ca, \n principiu, rezolvarea favorabil`
a eventualului conflict \n Balcani s` revin` ca sarcin`, \n primul r#nd, Turciei. Delega]ia turc`
nu a fost de acord cu aceasta, ea ar`t#ndu-se, la r#ndu-i, mai mult preocupat` de spa]iul
de interven]ie mediteranean unde acest stat era direct amenin]at de preten]iile hegemoniste
ale Italiei fasciste23.
Analiza atent` a situa]iei militare generale a Turciei [i Rom#niei, \n contextul interna]ional
al anului 1935, a facilitat dep`[irea divergen]elor existente \ntre cele dou` p`r]i. S-a convenit,
\n cele din urm`, ca delega]iile s`-[i formuleze separat punctele de vedere [i s` le remit`
spre aprofundare echipelor de speciali[ti, urm#nd ca un acord asupra problemelor importante
ale colabor`rilor militare s` se realizeze \n cadrul unei \ntruniri militare tripartite, la care
s` fie invitat` [i Iugoslavia. P#n` la convocarea unei consf`tuiri \n trei, delega]iile militare
rom#no-turce au ajuns la un acord provizoriu asupra urm`toarelor chestiuni: valoarea
[i importan]a strategic` a Bulgariei ca inamic comun probabil; necesitatea ca lucr`rile pentru
stabilirea unei conven]ii militare s` ia forma definitiv` numai la o \ntrunire \n trei; st`p#nirea
(remilitarizarea) str#mtorilor ca domeniu esen]ial pentru m`rirea aportului Turciei [i altele24.
|n privin]a for]elor de ap`rare, pornindu-se de la diferendele manifestate, s-a convenit
ca acestea s` se determine pentru fiecare aliat, potrivit fiec`rei ipoteze \n parte, dat fiind
c` Rom#nia [i Iugoslavia trebuiau s` \ntrebuin]eze majoritatea for]elor lor ini]iale pentru rezolvarea
problemelor puse \n cadrul Micii |n]elegeri.
|n perioada urm`toare a schimbului de vederi dintre delega]iile lor militare, Marele Stat
Major rom#n, turc [i iugoslav au elaborat, fiecare, c#te un proiect de conven]ie militar`.
Se p`rea c` realizarea unei colabor`ri militare eficace a |n]elegerii Balcanice pornise
21
Ibidem, dosar nr. 1450, f. 5. |n virtutea Conven]iei turco-iugoslave semnat` la Geneva, la 6 iunie 1934,
urma ca, la Ankara, s` se \nt#lneasc` delega]iile militare ale celor dou` state. Acestea s-au \nt#lnit
la 8 august 1934. Cu acest prilej, conduc`torul delega]iei iugoslave a expus omologului sù turc punctul
de vedere iugoslav, potrivit c`ruia orice discu]iune \n doi este inutil` [i c` preciz`ri privitoare la \ncheierea
conven]iei militare proiectate nu pot fi f`cute dec#t \n trei (Iugoslavia, Rom#nia, Turcia). |n consecin]`,
delega]ia iugoslav` a propus o \nt#lnire a delega]iilor celor trei state majore [i numai cu aceast` ocazie
s` se treac` la discu]ii concrete.
22
Ibidem, fond 5410, dosar nr. 1381, f. 2.
23
Ibidem.
24
Ibidem, dosar nr. 1608. f. 157.
168
pe o cale bun`. |ns`, din informa]iile primite, pe diferite canale, de la Ankara, rezult`
c` Turcia privea cu mari rezerve ac]iunea ini]iat`, deoarece at#t Rom#nia, c#t [i Iugoslavia,
angajate prea mult \n cadrul Micii |n]elegeri, nu vor dispune de o suficient` libertate
de ac]iune pentru a putea interveni la nevoie cu for]ele necesare \n situa]iile de r`zboi
ce pot interveni \n Balcani25. Se contura, astfel, inten]ia Turciei de a prezenta la reuniunea
tripartit` dou` propuneri: una care s` ]in` seama de angajarea Rom#niei [i Iugoslaviei
\n cadrul Micii |n]elegeri [i alta, care tindea s` modifice statutul militar al Micii |n]elegeri.
|n privin]a primei propuneri, Turcia preconiza s`-[i men]in` o libertate de actiune ne[tirbit`.
Majoritatea for]elor sale erau destinate altei regiuni dec#t Balcanii. Aici ea urma s` \ndrepte
un efectiv redus de trupe. |n eventualitatea c` Iugoslavia [i Rom#nia ar fi fost angajate \n alte
teatre de r`zboi, Turcia oferea \n spa]iul balcanic maximum de for]e aflate la dispozi]ie.
A doua propunere turc` pornea de la opinia \mp`rt`[it` de forurile responsabile din Ankara
c` Mica |n]elegere constituie un punct nevralgic \n cooperarea militar` interbalcanic`.
|ntr-o asemenea variant`, frontul de vest urma s` devin` secundar pentru Rom#nia [i Iugoslavia,
varianta fiind, practic, inacceptabil` pentru guvernele de la Bucure[ti [i Belgrad.
Marele Stat Major rom#n preconiza o armonizare a angajamentelor ce decurgeau
pentru Iugoslavia [i Rom#nia din conven]ia militar` a Micii |n]elegeri. Existau obliga]iile
comune ce urmau s` fie asumate prin conven]ia militar` cu Turcia, \ntruc#t, \n cazul
unui conflict general, Ungaria r`m#nea obiectivul asupra c`ruia Rom#nia [i Iugoslavia trebuiau
s`-[i concentreze eforturile, f`r` a fi, totu[i, neglijate aspectele colabor`rii cu guvernul
din Ankara \n scopul ap`r`rii stabilit`]ii [i p`cii \n Balcani26.
Conferin]ele [i conven]iile militare

Lucr`rile celei dint#i conferin]e militare \n trei, a |n]elegerii Balcanice, au \nceput
la 28 noiembrie 1935, la Belgrad27. Rom#nia [i Iugoslavia au fost reprezentate de titularii
statelor lor majore, av#nd depline puteri pentru semnarea conven]iei, \n timp ce Turcia
a trimis la aceast` \ntrunire pe sub[eful Statului Major General, generalul Assim Gunduz,
f`r` \mputernicire guvernamental`. Acesta avea asupra sa numai delega]ia [efului statului
major turc, ceea ce, din punctul de vedere al procedurii, a constituit un impediment major.
Cu toate acestea, \n urma discu]iilor, s-a elaborat [i s-a parafat Conven]ia Militar` Tripartit`
a |n]elegerii Balcanice. Ea nu a putut fi \ns` semnat`, din cauza rezervelor Rom#niei
[i Turciei, exprimate cu un an \nainte, [i care nu-[i g`siser` \nc` rezolvarea28. |n esen]`,
prevederile acestui document, de importan]` pentru ap`rarea frontierelor na]ionale ale statelor
antirevizioniste din Balcani, erau menite s` stabileasc` m`surile de ap`rare \n contra
Bulgariei, \n cazul unui amenin]`ri de r`zboi sau al unui atac din partea acesteia viz#nd
o ac]iune imediat` [i comun` a alian]elor \n scopul de a scoate din cauz` \naintea oric`rei
posibilit`]i de surprindere din partea ei29.
25
Ibidem, dosar nr. 1450, f. 1. 28
Ibidem, fond 5418 (S. 3), dosar 1608, f. 157.
26
Ibidem. 29
Ibidem.
27
Ibidem.
169
Prin articolul 2 se stabilea cuantumul de for]e pe care fiecare din cei trei alia]i trebuia
s` le mobilizeze: 120 de batalioane de infanterie, 150 de baterii de artilerie, 24 de escadroane
de cavalerie [i 100 de avioane30, cu care trebuia s` intervin` \n cazul \n care nu se afla \n r`zboi
cu nici o alt` putere. Statul care s` g`sea deja \n r`zboi cu o alt` putere trebuia s` intervin`
contra Bulgariei cu maximum de for]e disponibile, ce urmau a fi fixate prin proiectele
de opera]ii, ]in#nd cont de scopul ar`tat la punctul 1. |n principiu, conven]ia mai stabilea: normele
explicative necesare stabilirii componen]ei unitare a unit`]ilor militare prev`zute ca for]e
de interven]ie, zonele de concentrare ale armatelor aliate \n func]ie de direc]ia de lansare
a atacului, modalit`]ile de colaborare, \n timp de pace, a marilor state majore aliate; cooperarea
moral`; material`; leg`turi [i transmisiuni; cooperarea maritim` [i fluvial^31. |ntocmirea
proiectelor de opera]ii relative la diversele ipoteze de ac]iune constituia obiectul unui studiu
comun al celor trei state majore.
Conven]ia militar` includea [i dou` rezerve rom#n` [i turc` \nscrise \n partea
ei final`. Marele Stat Major rom#n n-a putut accepta propunerea organului similar turc
cu privire la cuantumul for]elor proprii ce trebuiau mobilizate [i la zonele de concentrare.
Rezerva formulat` de Marele Stat Major turc preconiza ca zonele de concentrare ale armatelor
rom#n` [i turc` s` fie solu]ionate [i determinate ulterior. Aceast` rezerv` a rezultat
din faptul c` Marele Stat Major rom#n, dat` fiind lungimea frontierei cu Bulgaria, propunea
ca zona de concentrare a for]elor principale rom#ne s` fie definit` pentru fiecare ipotez`
\n parte, concep]ie pe care a \mp`rt`[it-o [i Marele Stat Major iugoslav, \n timp ce Marele
Stat Major turc cerea ca aceast` zon` s` fie invariabil fixat` \n Dobrogea, tem#ndu-se de \nt#rzieri
la trecerea Dun`rii de c`tre for]ele rom#ne32.
Cu toate c` nu se ajunsese la o formulare definitiv`, lu#nd \n considerare rezervele
rom#no-turce, Conven]ia militar` tripartit` a avut o deosebit` importan]` pentru ]ara noastr`.
Ea a \nt`rit pozi]ia politico-militar` a Rom#niei \n Peninsula Balcanic` [i \n estul Europei
prin faptul c` i-a asigurat libertatea de ac]iune [i zona de manevr` \n cadrul spa]iului balcanic.
Pornind de aici, factorii politici [i militari de conducere ai ]`rii [i-au dat seama de necesitatea
adopt`rii de m`suri \n direc]ia oficializ`rii celor cuvenite la Belgrad [i a complet`rii alian]ei
militare de ap`rare prin includerea Greciei \ntre semnatarii ei. |n perioada urm`toare,
a[adar, ac]iunile \ntreprinse \n vederea realiz`rii acestor dou` deziderate au constituit
preocuparea de baz` nu doar a forurilor de conducere politic`, ci [i militar` a statelor
semnatare ale Pactului Balcanic.
La sf#r[itul anului 1935 a avut loc un schimb de scrisori \ntre mini[trii de externe
rom#n [i iugoslav, prin care s-a c`zut de acord a se ini]ia ac]iuni diplomatice [i militare
corespunz`toare pentru rezolvarea rezervelor rom#ne [i turce [i cooptarea Greciei,
semnatar` a Pactului politic din februarie 193433. De altfel, deja guvernul din Atena adresase
30
31
Ibidem, dosar nr. 1608, f. 157-158.
32
Ibidem, f. 159.
33
O conven]ie de asisten]` militar` bilateral` greco-turc` fusese parafat` la 2 noiembrie 1934,
f`r` nici un fel de rezerve. Aceast` conven]ie viza drept inamici prezumtivi pentru ambele state semnatare: Italia,
Albania [i Bulgaria (AMR, fond 948, dosar nr. 1449, f. 15. Vezi [i Eliza Campus, op. cit., p. 151).
170
celorlalte trei state semnatare ale Pactului Balcanic cererea de a i se remite spre studiu
[i decizie o copie a conven]iei militare tripartite.
Dup` o prealabil` consultare, mini[trii de externe ai Iugoslaviei, Rom#niei [i Greciei
au ajuns, la \nceputul anului 1936, la convingerea c` se impune invitarea Greciei la o viitoare
conferin]` militar` a statelor din |n]elegerea Balcanic`. Pentru a netezi calea ader`rii Greciei
la conven]ia militar` a |n]elegerii Balcanice, Marele Stat Major rom#n a socotit c` este
necesar mai \nt#i a se pune de acord cu forul militar similar turc \n leg`tur` cu renun]area
la rezervele lor cuprinse \n conven]ie. |n acest scop, a fost ini]iat [i s-a desf`[urat la Ankara,
\n mai 1936, un schimb de opinii \ntre reprezentan]ii celor dou` state majore34. Con]inutul principal
al discu]iilor angajate l-a constituit, dup` cum reiese din documentul \ntocmit la Marele Stat
Major rom#n, cu acest prilej, preg`tirea \nl`tur`rii rezervelor pentru a se putea apoi efectua
aderarea Greciei la Conven]ia Militar` a |n]elegerii Balcanice35.
|n zilele de 4-6 mai 1936 s-au desf`[urat la Belgrad lucr`rile Consiliului Permanent
al |n]elegerii Balcanice. Problema principal` pe agenda de lucru a acestei reuniuni a constituit-o
analizarea raporturilor militare36 \ntre cele patru state membre ale Alian]ei Balcanice.
Un rezultat pozitiv al acestei \ntruniri este faptul c` Grecia [i-a precizat pozi]ia fa]` de coope-
rarea militar` \n cadrul Alian]ei. Prin scrisoarea adresat` de primul-ministru J. Metaxas
pre[edintelui \n exerci]iu al Consiliului, Tewfic Russtu Arras, se ar`ta c`: Grecia este ferm
decis` de a urma politica |n]elegerii Balcanice \n cel mai sincer spirit de str#ns` \ncredere
[i de constant` colaborare cu alia]ii sì Balcanici. Oprindu-se asupra \ndatoririlor militare
ale ]`rii sale \n cadrul |n]elegerii Balcanice, Metaxas a \nf`]i[at diversele \mprejur`ri \n care
Grecia ar trebui s` ia hot`r#ri cu caracter militar, prezent#nd [i solu]iile pentru care avea
avizul regelui [i al principalelor for]e politice. Astfel, \n cazul unei agresiuni balcanice \n care
Italia ar fi luptat \mpotriva |n]elegerii Balcanice, Grecia se ab]inea de a intra imediat \n r`zboi,
adopt#nd neutralitatea binevoitoare colectivit`]ii balcanice37.
|n cazul unui conflict pur balcanic, Metaxas ar`ta c` Grecia va participa cu for]ele
ce se vor stabili, fiind gat` s` \ncheie o conven]ie militar` cu celelalte state ale |n]elegerii
Balcanice. Ca urmare a clarific`rii pozi]iei Greciei, Consiliul Permanent a decis ca statele
majore s` studieze \n comun [i s` elaboreze textul unuia sau al mai multor conven]ii militare
corespunz`toare. Semnificativ este c` guvernul din Atena \[i exprim` voin]a de a lupta
al`turi de statele din Antanta Balcanic`, \n situa]ia \n care aceasta ar ac]iona \ntr-o coali]ie
\mpreun` cu Fran]a [i Marea Britanie \mpotriva unor puteri fasciste [i revizioniste.
|ntruni]i \ntr-o [edin]` de lucru, \n iunie 1936, la Bucure[ti38, [efii de state majore
rom#n [i iugoslav au \ncheiat un protocol conform c`ruia se prevedea c` problema rezervelor
din conven]ia militar` s` fie reglementat` prin \n]elegerea direct` \ntre Marele Stat Major
rom#n [i Marele Stat Major turc, \n privin]a ader`rii Greciei la Conven]ie, deoarece aceasta
se face \n condi]ii speciale (scrisoarea Metaxas). Cei doi [efi de state majore au c`zut
de acord c` este cazul s` se \ntocmeasc` un document separat, care s` aib` la baz` ipotezele
de r`zboi cu care Grecia se declarase de acord39 . Acordul stipula, totodat`, ]inerea \n secret
34
AMR, M.St.M. (S.3), fond 5418, dosar 1608, 37
Ibidem.
f. 160. 38
Ibidem, fond 5480, dosar 1608, f. 160.
35
Ibidem, dosar nr. 1381, f. 1. 39
Ibidem.
36
171
a conven]iei tripartide fa]` de Grecia, p#na la modificarea pozi]iei adoptate de ea \n raporturile
cu partenerii din |n]elegerea Balcanic`. Cu \ntocmirea proiectului conven]iei cvadripartite
a fost \ns`rcinat Marele Stat Major rom#n, expresie a prestigiului de care acesta se bucura
\n r#ndul colegilor militari de alian]`. Perioada preg`tirii [i elabor`rii acestui important
document al colabor`rii militare balcanice a constituit \nc` un prilej de \nalt` afirmare
a calit`]ilor [i preocup`rilor statornice ale organului nostru militar pentru salvgardarea p`cii
[i a statu-quo-lui balcanic, \n condi]iile \n care norii negri ai r`zboiului \ncep s` se abat`
[i asupra acestei zone europene.
Concomitent cu desf`[urarea acestor evenimente sunt intensificate [i contractele
\ntre reprezentan]ii militari rom#ni [i turci pentru rezolvarea problemelor legate de rezervele
cuprinse \n conven]ia militar` din 1935. Lucrurile se vor l`muri definitiv cu prilejul Conferin]ei
Str#mtorilor de la Montereaux, din iunie 1936, c#nd, din ini]iativa lui Nicolae Titulescu40,
este facilitat` o \ntrevedere de lucru \ntre [eful Marelui Stat Major rom#n, generalul de divizie
Nicolae Samsonovici, [i sub[eful Statului Major turc, generalul Assim Gunduz. Acest important
schimb de vederi pentru reglementarea raporturilor militare rom#no-turce se \ncheia
prin semnarea unui protocol41 prin care se convine asupra formul`rilor destinate s` \nl`ture
rezervele \nscrise \n conven]ie. Acest acord izvora din necesitatea urgent`rii semn`rii
[i ratific`rii conven]iei militare tripartite. |n principiu, compromisul la care s-a ajuns cu acest
prilej consta \n acceptarea de c`tre autorit`]ile militare turce[ti a rezervei ridicate de c`tre
Rom#nia, admi]#nd discu]ii ulterioare semn`rii conven]iei tripartite. Referitor la rezerva
ridicat` de Turcia, ea era acceptat` de Rom#nia numai \n situa]ia \n care aceasta din urm`
nu se g`sea \n stare de r`zboi pe alte fronturi. Turcia se angaja, totodat`, ca, \n cazul unui atac
revizionist din Balcani asupra Rom#niei, s`-[i concentreze for]ele de interven]ie, cuantumul
lor urm#nd s` fie stabilit la reuniunile militare de lucru ulterioare42. S-au creat, astfel, condi]iile
pentru \ncheierea unor conven]ii militare defensive care s` cuprind` toate cele patru state
membre ale |n]elegerii Balcanice. Aceasta se impunea cu at#t mai mult cu c#t guvernele
statelor aliate \[i d`deau seama c`, \n situa]ia atac`rii grani]elor lor, trebuie s` conteze,
\n fond, doar pe propriile for]e.
|n aceste \mprejur`ri, \n noiembrie 1936, s-au desf`[urat la Bucure[ti lucr`rile
Conferin]ei \n trei, iar discu]iile fiind purtate \ntre reprezentan]ii Rom#niei, Turciei [i Iugoslaviei
s-a adoptat f`r` rezerve textul Conven]iei militare tripartite43. Documentul semnat urm`rea
acelea[i scopuri de pace [i de ap`rare ca [i alian]ele politice. Se stipula c`, \n cazul c#nd una
dintre puterile contractante, amenin]at` prin preg`tiri militare sau prin procedee ostile
de c`tre Bulgaria, va fi obligat` s` ia m`suri militare speciale sau s` decreteze mobilizarea,
celelalte dou` se angajeaz` s` ia, de \ndat`, \mpotriva Bulgariei, contram`surile necesare
sau s` decreteze mobilizarea for]elor prev`zute \n Conven]ie \n scopul de a o scoate din cauz`
\nainte ca aceasta s` poat` realiza surprinderea strategic`44. Dac` Bulgaria atac`
prin surprindere una din puterile contractante, celelalte dou` puteri, la cererea oficial`
Vezi, pe larg, Eliza Campus, op. cit., pp. 192-193.

40
AMR; M.St.M. (S.3) fond 5480, dosar nr. 1608, f. 60.

41
42
Ibidem.
43
Textul conven]iei cu obliga]iile asumate [i condi]iile de interven]ie \n AMR, fond 5418, dosar
nr. 1381, f. 2.
44
Ibidem.
172
a puterii atacate, aveau \nscrise \n conven]ie acelea[i obliga]ii ca la paragraful anterior.
Cu privire la for]ele militare de interven]ie ale fiec`rui stat implicat \n ac]iuni de ap`rare
\mpotriva Bulgariei [i care nu se afla \n r`zboi cu o alt` putere, se stabilea un minimum
de 120 de batalioane de infanterie, 150 de baterii de artilerie, 24 de escadroane de cavalerie
[i 100 de avioane45. C#nd una sau mai multe puteri contractante s-ar fi g`sit \n stare de r`zboi
cu alte state dec#t Bulgaria [i aceasta ar adopta o pozi]ie amenin]`toare, cele trei puteri
urmau a se consulta \n leg`tur` cu m`surile adecvate.
Urm#nd a se angaja discu]iile [i cu delega]ia militar` a Greciei, \n vederea semn`rii
conven]iei militare \n patru, partea rom#n` a propus urm`torul text, care s` fie comunicat
acesteia: Subiectul reuniunii a fost discutarea ipotezelor \n care Grecia nu particip` conform
rezervelor f`cute de domnul Metaxas46. Dup` aceste explica]ii, \n perioda 6-10 noiembrie
s-au \ntrunit reprezentan]ele militare ale Rom#niei, Turciei, Iugoslaviei [i Greciei,
lu#nd \n discu]ie conven]ia militar` \n patru, al c`rei proiect fusese conceput de Marele Stat
Major rom#n47. Pe timpul acestor negocieri a sosit o telegram` din partea ministrului rom#n
la Ankara, care anun]a c` guvernul turc [i Stojadinovic, primul-ministru iugoslav, doreau
s` nu se gr`beasc` la \ncheierea conven]iei \n patru, ea urm#nd s` fie numai discutat`
ad referendum, rezerv#ndu-se \ncheierea ei pentru o alt` reuniune. Dat fiind stadiul avansat
\n care se ajunsese cu negocierile, la primirea telegramei s-a hotar#t semnarea pe loc
a conven]iei, introduc#ndu-se \ns` c#teva rezerve menite a am#na intrarea ei \n vigoare.
|n principiu, cu acela[i caracter defensiv ca [i conven]ia militar` \n trei, conven]ia \n patru
avea un con]inut asem`n`tor. Ea prevedea c`, dac` una dintre puterile contractante ar fi fost
amenin]at` de Bulgaria sau Albania (ac]ion#nd singure sau \mpreun` cu Ungaria), fiind obligate
s` ia m`suri speciale sau s` decreteze mobilizarea, trebuia s` informeze celelalte state
care se angajau s` ia imediat contra Bulgariei (respectiv Albaniei [i Ungariei) contram`surile
necesare sau s` decreteze mobilizarea for]elor prev`zute \n conven]ie pentru a preveni
atacul prin surprindere48. |n cazul \n care atacul din partea acelora[i adversari prezumtivi
s-ar fi produs prin surprindere asupra unui stat semnatar, celelalte trei state, la cererea
celui atacat, erau obligate s` decreteze mobilizarea for]elor prev`zute [i s` ac]ioneze
c#t mai repede posibil \mpotriva atacantului49. For]ele de ap`rare ale fiec`rui stat aliat,
c#nd acesta nu se afla \n r`zboi cu o alt` putere, erau astfel stabilite: Rom#nia, Turcia
[i Iugoslavia c#te 120 de batalioane, 150 de baterii, 24 de escadroane [i 100 de avioane,
iar Grecia 70 de batalioane, 90 de baterii, 16 escadroane [i 65 de avioane50.
Rezervele incluse \ntr-un protocol-anex` la conven]ie [i care diminuau rolul, eficien]a
[i importan]a acesteia \n raport cu conven]ia \n trei, f`c#nd-o, practic, inoportun` p#n` la o viitoare
rediscutare [i ratificare, aveau urm`torul con]inut: prima, introdus` la dorin]a delegatului
grec, prevedea obliga]ia puterilor contractante de a permite trecerea pe teritoriul [i prin apele
lor a transporturilor de materiale de r`zboi pentru aliatul care s-ar g`si \n razboi cu un alt stat;
cea de-a doua, formulat` de delegatul iugoslav, prevedea angajamentul puterilor dac` alte
puteri ar interveni de partea adversarilor, iar ultima, introdus` de delegatul rom#n, prevedea
obligativitatea celor patru puteri contractante de a declara r`zboi Bulgariei, Albaniei sau Ungariei
45
Ibidem. 48
Ibidem, fond nr. 5418, dosar nr. 1384, f. 2.
46
Ibidem, fond 5418, dosar nr. 1601, f. 160. 49
Ibidem.
47
Ibidem. 50
Ibidem.
173
\n cazul c#nd una dintre acestea ar fi atacat un stat aliat, chiar dac` acestea nu aveau frontiere
comune cu statul atacator51. |n finalul conferin]ei s-a mai redactat un proces-verbal referitor
la inoportunitatea discut`rii [i semn`rii, la acest moment, a Protocolului referitor la problema
ac]iunii comune \mpotriva Bulgariei, \n cazul denun]`rii de c`tre acesta a clauzelor militare
ale Tratatului de la Neuilly.
|n zilele de 15-18 februarie 1937 s-a \ntrunit, la Atena, Consiliul Permanent al |n]elegerii
Balcanice. Dup` dezbaterea problemelor politice \n corela]ie cu situa]ia interna]ional`
[i cu starea de facto creat` de tratatul bilateral iugoslavo-bulgar52, mini[trii de externe,
ascult#nd rapoartele delega]ilor militari ai statelor lor \n leg`tur` cu rezervele formulate
\n noiembrie 1936 la Conferin]a de la Bucure[ti, au convenit s` se adopte formul`ri definitive,
\n urma c`rora s` poat` fi ratificat` Conven]ia militar` \n patru. Procesul-verbal al \ntrunirii,
trimis de ministrul afacerilor externe Marelui Stat Major, cu nr. 1039/22 februarie 1937,
eviden]ia clarific`rile aduse \n planul colabor`rii militare a celor patru state, accentul fiind pus
pe \nl`turarea rezervelor \nscrise \n conven]ia militar` \n patru. Astfel, Conven]ia Militar`
cap`t` forma definitiv`, \nlesnindu-se demersurile \n vederea ratific`rii ei. La 11 februarie 1937
a fost ratificat` conven]ia militar` \n trei de c`tre Carol al II-lea, iar schimbul instrumentelor
de ratificare a avut loc la Bucure[ti, la 19 aprilie 1937. Conven]ia militar` \n patru, f`r` rezerve,
a fost ratificat` de suveran la 10 aprilie 1937, schimbul instrumentelor de ratificare,
\ntre cele patru state, f`c#ndu-se tot la Bucure[ti, la 12 mai 1937.
Se \ncheie, astfel, o lung` [i grea etap` a colabor`rii militare a |n]elegerii Balcanice,
etapa negocierilor preliminare [i a \ncheierii alian]ei balcanice militare, |n]elegerea Balcanic`
[i sistemul de securitate antirevizionist din Europa de Sud-Est beneficiind acum de un instrument
militar de ap`rare adecvat. Toate ac]iunile \ntreprinse la \ndeplinirea c`rora Marele Stat
Major rom#n a avut o contribu]ie remarcabil` au prilejuit fiec`rui partener definirea cu exactitate
a perimetrului intereselor sale militare [i cunoa[terea posibilit`]ilor de angajare ale celorlal]i
alia]i. Trebuie remarcat faptul c` guvernul rom#n [i factorii no[tri de conducere au adoptat
o atitudine constructiv` \n raporturile cu alia]ii [i cu vecinii sì. Astfel, autorit`]ile de la Bucure[ti
au explicat celor de la Belgrad c` \ncheierea unilateral` a unui tratat de prietenie s#rbo-bulgar
ar putea dùna |n]elegerii Balcanice [i c` doar semnarea unor tratate bilaterale \ntre toate
statele din grupul Antantei Balcanice [i Bulgaria oferea posibilit`]i reale de consolidare
a alian]ei peninsulare. Aderarea Albaniei [i chiar a Bulgariei la aceast` organiza]ie, se estima
la Bucure[ti, nu s-ar solda dec#t cu \nt`rirea ei. Din p`cate, Bulgaria a continuat politica
sa de revizuire a frontierelor, f`c#nd jocul Italiei [i Germaniei [i \nt`rindu-[i rela]iile
cu Ungaria. Drept rezultat, m`surile de ap`rare \mpotriva unei posibile invazii a for]elor
bulgare \n contextul declan[`rii unor agresiuni coordonate ale statelor fasciste
[i revizioniste \n estul, sud-estul [i centrul Europei au trebuit s` se intensifice.
51
Ibidem, fond 5418 (S.3), dosar nr. 1608, f. 161.
La 24 ianuarie 1937 s-a semnat pactul iugoslavo-bulgar. Referitor la acesta, Stojadinovic, pre[edintele
52
\n exerci]iu al Consiliului Permanent al |n]elegerii Balcanice, la sesiunea de la Atena a ar`tat c` noul pact
\ncheiat cu Bulgaria nu atinge \ntru nimic obliga]iile Iugoslaviei fa]^ de alia]ii sì din |n]elegerea Balcanic`
[i c`, dimpotriv`, el reprezint` un instrument de pace balcanic`, E. Campus, op.cit., p. 209.
174
ROM@NIA MILITAR~
FONDATOR ISTORIC
AL
G@NDIRII MILITARE ROM@NE{TI
- Restituiri -
DESPRE MORAL {I MATERIAL

|N EXECU}IA
R~ZBOIULUI MODERN (II)
Consider c` cei doi factori moral [i material sunt str#ns lega]i, c` victoria nu se poate
ob]ine dec#t prin realizarea unui perfect echilibru \ntre ei. Dar acest echilibru care \n definitiv
stabile[te posibilitatea de coexisten]` \ntre moral [i material, este rezultatul unor for]e
de influen]` reciproc`, de satisfacere optim` a condi]iunilor de realizare a totului,
care va fi ca importan]` determinat de posibilitatea factorilor de a se \nfr`]i \n mod fericit.
() Remarc o afinitate sufleteasc` specific` pentru anumite armamente. Fa]` de caracte-
risticile psihologice ale rasei, trebue s` se examineze condi]iunile de organizare [i dotare,
care s` fie \n perfect` concordan]` cu psihologia individual`, dar mai ales colectiv` a rasei.
Este o lege de prim` importan]` care trebue respectat`, pentru a nu da ocaziunea unei reexa-
min`ri pe c#mpul de lupt`, care ar provoca r`sturnarea unei activit`]i constructive
de zeci de ani de pace, ar sem`na ne\ncrederea [i mai ales ar crea o situa]iune
pe dea\ntregul periculoas` \n c#mpul tactic sau strategic.
|n orice caz, vigoarea moral` a lupt`torului se bazeaz` pe \ncredere, \ncredere \n dreptatea
cauzei, \ncredere \n [efii sì [i \ncredere \n armamentul sù. Aceast` \ncredere, pe care
o consider ca unul din pilonii centrali ai activit`]ii spirituale [i transpus` materiale
a lupt`torului, \n vastul c#mp de b`t`lie, constitue un factor principal, una din cauzele
determinante fiind influen]a exercitat` de calitatea [i cantitatea materialului respectiv.
Accentuez c` jocul dintre calitate [i cantitate, lipsa de calitate cer#nd surplus \n cantitate
[i \n [tiin]`, tehnic`, iar lipsa \n cantitate cer#nd un maximum de calit`]i de diferite
ordine [i o [tiin]` deosebit` de \ntrebuin]are, influen]eaz` \n mod deosebit moralul,
dup` cum sa realizat, sau nu, echilibrul stabil \ntre calitate [i cantitate.
Practica lucrurilor ne indic`, \ns`, [i reciprocitatea de influen]`, \ntruc#t, pentru material
de aceea[i calitate [i \n aceea[i cantitate, rezultatul optim este c#[tigat de partea
175
Istoria, nume cu nume, acelui al c`rui moral este mai ridicat [i al c`rei grad
a g#ndirii militare de instruc]ie este superior. Dovada cea mai bun`
ne este procurat` de r`zboiul civil din Spania, unde arti-
rom#ne[ti (XII)* leria antiaerian` republican`, de[i avea un material
1938 similar celui na]ionalist, a avut rezultate mult mediocre.
Locotenent-colonel C. GORGOS
Locotenent-colonel |n influen]a aceasta indirect` pe care moralul poate
Aurelian MOLDOVEANU s` o aib` fa]` de material, d`ruindu-i calit`]i extrinseci,
Locotenent-colonel al c`ror sens este favorabil cauzei respective,
i
Ermil. PARASCHIVESCU recunoa[tem \n special voin]a de a \nvinge cu materialul
Maior Ioan RUDEANU disponibil, existent.
Locotenent-colonel
ri
Pompeius DEMETRESCU () Baza spiritual` a activit`]ii lupt`torului,
Locotenent-colonel D. CANTEA activitate str#ns legat` de arm`, de material, este
Colonel Dumitru AMZULESCU \n primul r#nd voin]a de a \nvinge, iar \n al doilea
C`pitan {tefan MINEA r#nd, \ncrederea \n [efi, \n dreptatea cauzei [i ceea ce
Maior Constantin SANDOVICI
ne import` \n r#ndurile de fa]` \n armamentul
u
Maior R. DINULESCU
Locotenent Ioan N. MAILAT [i materialul respectiv. Dac` aceast` credin]` \n victorie,
bazat` pe \ncrederea des`v#r[it` \n factorii specifica]i,
t
C`pitan Dumitru MOGA
An. R~Z~{UL nu constitue dec#t o dispozi]iune sufleteasc`
i
C`pitan Em. PREDOI favorabil`, voin]a de a \nvinge este dinamismul activ,
General de divizie Virgil ECONOMU
Colonel George POPESCU
care prelunge[te capacitatea de rezisten]` sau de progre-
ts
C`pitan-comandor av. siune acerb`, r`zboiul fiind un raport de voin]e,
Alexandru SAHINI \nainte de a fi un raport de for]e. Voin]a reu[e[te
Colonel Ioan {TEF~NESCU s` \mbun`t`]easc`, prin dinamism inteligent canalizat,
Maior C. CHECIULESCU calit`]ile inferioare ale materialului, acord#ndu-i
Colonel Alexandru CULICI
acele calit`]i extrinseci.
e
C`pitan-comandor I. B~LAN
Locotenent-colonel A. LOCUSTEANU () Credin]a \n victorie, influen]at` par]ial de arma-
General (r.) Gr. S@RBU ment, determinat prin atributele sale de calitate
Locotenent Nicolae TRANDAFIR [i cantitate, [i voin]a de a \nvinge, care permite ac]iunea
Sublocotenent George BARBU
dinamic` optim` pentru un material disponibil, sunt
R
C`pitan
Ed. DRAGOMIRESCU-BUZNE doi piloni centrali ai templului victoriei.
Colonel ing. VASILIU Rom#nia Militar`, anul LXXVI, nr. 11-12,
Colonel JINGA nov.-dec. 1939, Moral [i material,
Locotenent-colonel V. CHIROVICI locotenent Vintil` Teodorescu, pp. 122-124.
Locotenent-colonel
Constantin DR~G~NESCU *
General Ioan ANASTASIU S` vedem cam ce raport exist` \ntre meca-
Ing. Cezar PARTENI ANTONI nizare [i factorul moral.
General M. OLTEANU Sa considerat \n totdeauna c` maximum
Locotenent C. H@NCU
Colonel Nicolae IONESCU de eroism era necesar \n luptele antice,
C`pitan Ioan SASU c#nd armatele constituite din mase de oameni
Maior SANDOVICI \narmate cu l`nci [i s`ge]i, se \nfruntau \ntre ele,
General de divizie Ion TR~ILESCU privindu-se \n albul ochilor. Nu se ]ine \ns` seama
C`pitan-comandor I. R~LAN c` puterea sufleteasc` este \n raport invers cu num`rul
C`pitan Dan MOISESCU
C`pitan D. STOICULESCU lupt`torilor. Adic`, un om singur \n fa]a unui pericol
Locotenent Dumitru NICOLAESCU are nevoie de maximum de curaj. C#nd \n fa]a peri-
Sublocotenent Mircea TOMESCU colului sunt doi sau mai mul]i, fiecare om se bazeaz`
Locotenent Ioan P{AIT mai mult pe for]a celorlal]i [i are deci nevoie de o sfor]are
Maior Niculae IONESCU
sufleteasc` propor]ional mai mic`. |ntro mas` de lupt`-
* Continu`m prezentarea celor care, \n aproape
un secol [i jum`tate de trud` cùt`toare, au dat identitate
tori cot la cot, merge \nainte [i omul cel mai fricos,
[i consisten]` g#ndirii militare rom#ne[ti \n paginile antrenat de ceilal]i, care pot fi tot at#t de pu]in
revistei Rom#nia Militar`.
curajo[i ca [i el. Ma[inismul [i mecanizarea au sf`r#mat
176
Locotenent-colonel B. SL~TINEANU masele. Lupta principal` este dus` ast`zi de aviatori izola]i
Colonel Al. IOANI}IU sau \n echipaje de 2-3 oameni cari se duc la mii
General N. CONSTANDACHE de kilometri departe de bazele lor de plecare, pe ma[ini
Maior State IONESCU
Locotenent-colonel I. CIOCAN
fragile.
Locotenent-colonel M. ANDRONESCU Ce pericole imense \nfrunt` echipajele avioanelor
C`pitan Mihai MIH~ILESCU de lupt` engleze [i germane cari traverseaz`
Locotenent-comandor av. I. DR~GAN Marea Nordului spre a bombarda insulele Shetland
C`pitan Em. ALBEANU din nordul Angliei sau bazele aeriene de pe coastele
i
Locotenent-colonel I. GANEA
Maior Cezar MARINESCU
de nord ale Norvegiei ?!
Este un eroism numai simpla \nfruntare a ele-
ri
C`pitan Mihail FOC{ENEANU
C`pitan Florin GEORGESCU mentelor naturii at#t de potrivnice aviatorilor, dar c#nd
C`pitan R. B~RB~CIORU la cap`tul drumului mai trebue \nvins` ap`rarea
Prof. Avram GIURC~ aerian` a unui adversar bine dotat [i hot`r#t
Maior Traian IONESCU
s` se lupte ? Dar echipajul unei vedete rapide
u
Colonel Gl. GHEORGHIU
General de corp de armat` care se av#nt` pe o adev`rat` coaj` de nuc`, pe marea
Gh. M~RD~RESCU demontat` spre a \ncerca s` dea la fund un vas inamic
t
de cel pu]in 100 de ori mai puternic ? Dar echipajul
1939
i
Locotenent-colonel R. DINULESCU fiec`rui car de lupt` ? C#t eroism este necesar
C`pitan Gh. P~TRA{CU unor motocicli[ti lansa]i \n grupuri de 10-12 ()
ts
Maior C. DOBRESCU \n spatele unei armate puternice [i \ntro regiune
Maior Ioan RUDEANU inamic` unde totul este du[man ?
C`pitan D. PANAITESCU
C`pitan Ermil VASILIU
() Iat` cum materialul nu valoreaz` nimic
C`pitan I. CONSTANTINESCU f`r` moral. C`derea cet`]ilor belgiene [i franceze
e
General Marcel OLTEANU a fost at#t de surprinz`toare, \nc#t lumea a fost gata
Locotenent Vintil` TEODORESCU s` cread` \n stafii, sub forma a[a numitor arme
General Gr. CONSTANDACHE secrete. Despre ce nu sa vorbit ? Gaze speciale,
Locotenent-colonel C. GORGOS
Locotenent-colonel D. CANTEA unde electrice, proiectile [i ma[ini necunoscute etc.
R
Colonel Dumitru AMZULESCU etc. Sunt ferm convins [i toat` lumea trebue s` fie
C`pitan {tefan MINEA convins` c` la baza rezultatelor ob]inute () nu exist`
Locotenent Ioan N. MAILAT dec#t un singur factor factorul moral.
C`pitan Dumitru MOGA
() Suntem un popor care ar trebui s`-[i afirme
An. R~Z~{UL
General N. CONSTANDACHE superioritatea calitativ` fa]` de toate na]iunile
Locotenent-colonel A. LOCUSTEANU \nconjur`toare. Este necesar, pentru aceasta,
Colonel ing. VASILIU s` ne autoeduc`m spre a avea o \ncredere sporit`
Colonel JINGA \n noi \n[ine. Cu o asemenea \ncredere \n supe-
Locotenent-colonel V. CHIROVICI
General Ioan ANASTASIU
rioritatea noastr` [i cultiv#nd un ideal \n masele
Locotenent C. H@NCU poporului, care trebue s` [tie pentru ce lupt`,
Colonel Nicolae IONESCU vom putea \nfrunta un r`zboiu cu un moral ridicat,
Maior SANDOVICI care s` ne permit` s` compens`m [i superioritatea
C`pitan Dan MOISESCU numeric` a adversarului [i eventuala lui superioritate
C`pitan D. STOICULESCU
Maior Traian IONESCU \n material. C`ci moralul este hot`r#tor.
Locotenent Ioan P{AIT Rom#nia Militar`, anul LXXVII, nr. 7-8,
Locotenent-colonel B. SL~TINEANU iulie-august 1940, Moralul factor
Locotenent-colonel I. CIOCAN hot`r#tor \n r`zboiul modern, locote-
Locotenent-colonel I. GANEA nent-colonel R. Dinulescu, pp. 5-7.
Maior Cezar MARINESCU
C`pitan Florin GEORGESCU
Locotenent-comandor ing. Documentare [i selec]ie texte
C. S~ULESCU
@ Alina UNGHEANU
177
UNIVERS
PUBLICISTIC
MILITAR
Sisteme de identificare de Filde[ O capacitate de reac]ie rapid` pentru
pe navele militare Uniunea European` Cooperarea militar`
britanice Moderni- franco-brazilian` Diên Biên Phu: memorii ale com-
zarea tunurilor germane batan]ilor (Dosar) Terorismul ? Ce-ar fi s` vorbim
cu calibru de 120 mm de el ? Ochiul expertului în interpretarea imagi-
Un nou sistem nilor aeriene Criptologia: o [tiin]` militar` devenit`
european de ap`rare disciplin` civil` Jandarmii în eliberarea Fran]ei
împotriva rachetelor în 1944 Politehnic` pe web Sporturile nautice
aeriene Înv`]`minte la {coala Naval` Filmul, ca martor al istoriei.
desprinse din campa-
niile din Afghanistan Armées daujourdhui, Fran]a, nr. 291, iunie 2004
[i Irak privind spri- Interviu cu ministrul delegat pentru fo[tii comba-
jinul avia]iei în opera- tan]i R`zboiul este un cameleon. Evolu]ia mobi-
]iunile tactice terestre Sisteme electrice pentru lurilor r`zboiului 1944-2004, debarc`ri [i eliber`ri
conducerea vehiculelor militare Industria elve]ian` (Dosar) Un fost combatant canadian despre debarcarea
de ap`rare se orienteaz` c`tre pia]a extern`. din Normandia Autoritate [i stil de comand`
C`tre un nou echilibru comunicare institu]ional`
Armada International, Elve]ia, vol. 28, nr. 3, comunicare individual` Pacea, ca ]int`.
iunie-iulie 2004
Vehicule aeriene f`r` pilot O nou` turel` face Army AL&T, SUA, martie-aprilie 2004
un nou tanc ? Grenade de mân` Avia]ia de patrulare Managementul noii genera]ii de informa]ii privind
maritim` un nou val de vânz`ri ? Arme pentru achizi]iile Mediul de colaborare avansat` în armata
r`zboi urban Cât de greu este un vehicul blindat de uscat american` SMART: simulare [i modelare
u[or ? Programul de modernizare a echipamen- pentru achizi]ii, cerin]e [i instruc]ie în armata de uscat
telor criptografice militare americane Evolu]ia american` Sistem virtual de analiz` a procesului
industriei de ap`rare ruse Nout`]i privind avioanele de achizi]ii Logistic` înapoi la elementele de baz`,
de lupt` A[teptându-l pe Godot. Modernizarea îns` mai repede [i mai precis Verificarea echili-
avioanelor de lupt`. brat` a realiz`rilor [i sistemul capacit`]ii strategice
a armatei de uscat americane Cultivarea perfec]io-
Armées daujourdhui, Fran]a, nr. 290, mai 2004 n`rii proceselor de jos în sus Mas` rotund` a savan]ilor
A[teptând trupele ONU. Militarii francezi în Haiti [i inginerilor din armata de uscat american`
Program de creditare pentru facilitarea cump`r`rii Protec]ia for]elor tactice {tiin]a [i tehnologia
unei locuin]e Interviu cu [eful Delega]iei generale în armata de uscat Transformare în timp de r`zboi
pentru armament Opera]iunea Licorne în Coasta decizii dificile privind avia]ia armatei de uscat.
178
Univers publicistic militar
ASMZ (Allgemeine Schweizerische strategiei Alia]ilor Debarc`rile între 1914 [i 1973
Militärzeitschrift), Elve]ia, nr. 5, mai 2004 Reînnoirea vehiculelor amfibii franceze Ce perspec-
Politica înarm`rilor un proces de durat` Noua tive politice are Irakul ? ONU în a[teptarea noilor
form` juridic` a concernului RUAG este profitabil` provoc`ri.
pentru armat` Ap`rarea antiaerian` cu baz`
Ejercito, Spania, nr. 757, mai 2004
de lansare terestr` pentru întregul spectru de opera]ii
Evolu]ia istoric` a armatei spaniole Considera]ii
militare Programul de activitate al Asocia]iei Ofi]erilor
doctrinare Rolul for]elor armate în societate
Elve]ieni pentru anul 2004 Terorismul form`
Doctrina trupelor de uscat în secolul 20. Documentar
de r`zboi asimetric în conflictul din Cecenia Cum
Opera]iunile de lupt` actuale Considera]ii
poate fi în]eles islamul dialectic sau prin dialog ?
cu privire la for]ele armate profesioniste Apropiata
Cât este de amenin]at Israelul de c`tre Hezbollah ?
sosire a noii ma[ini de lupt` LEOPARD ZE Rolul
ASMZ (Allgemeine Schweizerische armatei spaniole în reconstruc]ia Irakului Legiunea
Militärzeitschrift), Elve]ia, nr. 6, iunie 2004 [i opera]iunile aeropurtate.
Armata în sistemul securit`]ii interne Armata
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 5, mai 2004
în opera]iunile poli]iene[ti o excep]ie sau un caz
de normalitate ? Securitatea militar`. Poli]ia militar` Aspecte de ordin industrial ale Politicii Europene
de Securitate [i Ap`rare Puterea aerian` în schimbare.
Are nevoie Elve]ia de un nou avion de lupt` ? Pledoarii
Obiectivele evolu]iei pe termen lung ale avia]iei militare
pro [i contra Este Dumnezeu un r`zboinic ?
germane Parlamentul german trebuie s` discute
Considera]ii cu privire la r`zboi în Vechiul Testament.
mai intens despre securitate Aeronautica [i astronautica
Défense nationale, Fran]a, nr. 5, mai 2004 motorul inovator al Germaniei Finlanda: o doctrin`
Strategia de securitate a Uniunii Europene Spre de securitate conturat` f`r` dorin]a de garan]ii
o Uniune opera]ional` ? Artemis Spre o Uniune de securitate Politica de securitate îi prive[te pe to]i.
opera]ional` ? Concordia Bosnia la zece ani Interviu cu viceamiralul în retragere Hans Frank,
dup` Acordul de la Dayton Europa, putere pre[edintele Academiei Germane pentru Politica
prin capacitatea de ap`rare ? Strategia european` de Securitate Transformarea armatei germane
de securitate: o agend` ambi]ioas` Despre Agen]ia drumul spre viitor Controlul înarm`rilor [i veri-
european` de ap`rare 2004, anul de încercare ficarea. Bilan] [i probleme de perspectiv` Divizia
al ap`r`rii europene Europa Central` [i de Est german` de opera]ii aeropurtate Capacitatea
Spa]iul mediteranean prin prisma noii panorame de rezisten]` a armatei germane de uscat Rivalitatea
strategice Baza de testare [i evaluare a ap`r`rii dintre SUA [i China în toate domeniile Securitatea
europene Codul civil francez [i Europa: influen]` energetic` a Germaniei. Necesitatea corect`rii cursului
[i modernitate Rela]iile UE NATO: o viziune Extinderea o prob` dur` pentru UE Agen]iile
european` Rela]iile franco-americane la un an de pres` surse de informa]ii în timpul conflictelor
de la c`derea lui Saddam Hussein Putere naval` Montecassino acum 60 de ani.
[i libertate de ac]iune: înv`]`mintele crizei irakiene
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 6, iunie 2004
Cum apreciem amenin]`rile [i riscurile lumii
Politica extern` de securitate [i ap`rare colectiv`
contemporane ? Jandarmeria în fa]a noilor exigen]e
a Uniunii Europene extinse Centrul de coordonare
de securitate De ce ne interes`m de Afganistan ?
a informa]iilor câmpului de lupt` (BICC) un deceniu
Défense nationale, Fran]a, nr. 6, iunie 2004 de existen]`. BICC, lider pe pia]a global` a cercet`rii
Eurosatory Europa [i armamentul terestru: viitorul în domeniul conversiei resurselor militare Revitali-
ap`r`rii europene Armamentul terestru, sector zarea Triunghiului de la Weimar forum consultativ
într-o continu` dezvoltare Provoc`rile industriei germano-franco-polon pe probleme de politic` extern`
de ap`rare terestr` Industria francez` de material [i de ap`rare NATO are nevoie de mai mult`
militar terestru în contextul economic interna]ional unitate Târgul interna]ional de aeronautic` [i astro-
Putere militar` [i modernitate în secolul 21 nautic` ILA 2004, deschiz`tor de drum spre progres
Dezvoltarea capacit`]ilor militare ale Uniunii Simpozionul de la Berlin, din aprilie 2004, pe tema
Europene Perspectivele for]elor terestre viitoare Misiunile serviciilor de informa]ii în ap`rarea împotriva
Lupta urban` în secolul 21 Stryiker: între pro- amenin]`rilor cu acte teroriste [i cu arme de distru-
misiuni [i realit`]i Image mining: a vedea gere în mas` Simularea în procesul de instruc]ie
mai repede A 60-a aniversare a debarc`rii aliate la Academia de Comand` a armatei germane Privire
din Normandia: Opera]iunea Overlord sau triumful de ansamblu asupra ducerii r`zboiului aerian de mâine
179
din perspectiva r`zboiului din Irak Politica de securitate în lupta submarin` ca [i în cea de suprafa]` Revenirea
centrat` pe re]ea [i transformarea sectorului la bombardier CAESAR un tun c`ruia i-a venit
de securitate Transformarea sistemului logistic timpul ? Vehiculele de lupt` în r`zboiul urban
al armatei germane Noul transportor blindat PUMA Programul avionului de avertizare [i control AEW&C
bilan] intermediar Componentele Puma din perspec- al for]elor aeriene elene intr` în faza decisiv`
tiva noilor tehnologii.
de testare Vehiculele blindate modulare poloneze,
Foreign Affairs, SUA, vol. 83, nr. 3, mai-iunie 2004 de concep]ie finlandez`, intr` în faza de produc]ie.
Noua politic` a serviciilor de informa]ii Ce gândesc
Military Technology, Germania, vol. 28, nr. 4, 2004
[i ce vor ru[ii Declinul puterii diplomatice a Americii
Efectele politice ale globaliz`rii Afghanistanul Grupul industrial european EADS spre noi cote
eliberat Politic` extern` pentru un pre[edinte de profit S` trìe[ti f`r` elicopterul Comanche
democrat Tendin]a global` a natalit`]ii Beneficiul Modernizarea ap`r`rii malaieziene continu`
luptei pentru drepturile femeilor Nu renun]a]i Iordania este un factor al stabilit`]ii regionale.
la angajamentul fa]` de China Drumul Damascului Interviu cu regele Iordaniei Sisteme de naviga]ie
pentru politica american`. [i pozi]ionare terestr`: actualitate [i perspectiv`
Opera]iuni [i instruc]ie adecvate misiunii Artileria
Géopolitique, Fran]a, nr. 85, ianuarie-martie 2004
în Asia Regimentul regal al artileriei australiene
Num`r cu tema Budism [i putere: cùtarea
Situa]ia actual` [i viitorul artileriei sud-coreene
absolutului O voca]ie universal` Budismul,
budismele: cìle evolu]iei Rolul budi[tilor Dezvoltarea artileriei din Singapore Artileria
în Coreea de Sud Japonia: stat [i religie Confucius de câmp a for]elor armate ucrainene Opera]iunile
contra Buddha: în China, lupta continu` Budism grupului finlandez Patria se dezvolt` favorabil
[i putere: cazul birmanez Dali]i, musulmani, religie Dialog între India [i Pakistan Compania elve]ian`
[i politic` a castelor Budismul în Asia (Dosar) RUAG Electronics LeaderSHIP 2015 o abordare
Societatea irakian` este în stare s` renasc` ? european` a construc]iilor navale.
În Fran]a, o strategie sclerozat` de renun]`ri
Energia electronuclear`: s` nu mai a[tept`m Noi obliga]ii, noi pro-
Pentru un parteneriat transatlantic. voc`ri, noi perspective.
Interviu cu ministrul
IFDT (Informationen für die Truppe), ap`r`rii din Bulgaria
Germania, nr. 1, ianuarie-martie 2004 Calea reformelor
Revenirea politicii. Lupta cu înf`]i[area politic`
ap`r`rii bulgare.
a Irakului Surâsul bucuriei. Atentatele sinuciga[e
Interviu cu [eful Statului
ca sacrificiu de sine Pacea e[uat`. Israelul în fa]a
Major General al for-
ultimului an al îndur`rii. Situa]ia actual` din Israel
Criza din Irak o criz` a dreptului interna]ional ? ]elor armate Profil
Rela]ia dintre dreptul la ap`rare na]ional` [i m`surile de firm`: EADS.
de ordin militar ale ONU Securitatea intern`. Sisteme de ap`rare
Doctrina Bush [i lupta împotriva terorismului [i securitate Transmi-
R`zboi economic în Germania. Riscurile noi siuni sol-aer Noi for]e
necesit` r`spunsuri noi Sistemele de ap`rare armate pentru Republica Slovac`. Interviu cu [eful
în curs de transformare. Tendin]e europene actuale Statului Major General al for]elor armate slovace
Afghanistanul o zon` cheie aflat` [i în secolul Industria de ap`rare slovac` Tehnologie/Sisteme
19 sub lupa marilor puteri Deportarea cecenilor. active de interdic]ie armele secolului 21 ? Sistemul
Stalin a ordonat deportarea a 450 000 de ceceni Link-16: mai mult decât un sistem de transmisie
[i ingu[i ? De la colonizarea sionist` la constituirea prin radio General Dinamics achizi]ioneaz`
statului Israel. Alvis Vickers, produc`tor de vehicule blindate de lupt`
Programul chinezesc de construc]ie al avionului
Janes International Defense Review, de lupt` Vanguard Prima serie de avioane
Marea Britanie, vol. 37, iunie 2004 EUROFIGHTER pentru for]ele aeriene germane
Fran]a conduce în domeniul sistemelor de vizualizare Noul comandant al for]elor aeriane germane,
termic`, la pre]uri accesibile Avantajele re]elei lt. gen. Klaus-Peter Stieglitz Avionul cu reac]ie
de senzori pentru culegere de informa]ii, suprave- pentru instruc]ie L-159B din Republica Ceh`
ghere [i recunoa[tere sunt la fel de importante Grupul elve]ian RUAG activeaz` [i în Germania.
180
ÖMZ (Österreichische Militärische armatei americane Sistemele introduse în procesul
Zeitschrift), Austria, nr. 3, mai-iunie 2004 de transformare permit comandan]ilor o mai mare
De la o politic` de securitate segmentat` la o politic` flexibilitate [i o vitez` opera]ional` superioar`
de securitate interconectat` în Europa celor 25 Generalul american Tommy Franks acord` încredere
R`zboiul centrat pe re]ea demersul unui stat rela]iilor interumane, competen]ei [i instruc]iei
mic R`zboi [i reconstruc]ie în Irak. Politica Capacitatea complex` de culegere a informa]iilor
de securitate interna]ional` sub semnul amenin]`rilor influen]eaz` viitorul robo]ilor Cercet`torii din dome-
asimetrice Bratislava între Moscova, Bruxelles niul robo]ilor înva]` de la natur` Competi]ii pentru
[i Washington. Fazele politicii externe [i de securitate testarea roboticii militare Instrumentele web
slovace începând din 1993 Periferia Europei dau profunzime datelor prelucrate de marina militar`
sub semnul stabilit`]ii. Procesul mediteranean american` Centrul de vizualizare modeleaz` viitorul
Politica extern` de securitate [i de ap`rare a Braziliei Înregistr`rile web stabilesc un nou centru de informa]ii
Exerci]iul de comandament [i stat major al NATO Înl`turarea barierelor în domeniul securit`]ii
Allied Action 2003, cu participarea ]`rilor partenere interne Opera]iunile întrunite r`mân o ]int` greu
Ap`rarea antiaerian` a rebelilor ceceni împotriva de atins.
avia]iei militare ruse din 1999 pân` în 2003 Statul
Signal, SUA, vol. 58, nr. 10, iunie 2004
major al armatei austriece în 1644 Prezent`ri
Re]eaua de informa]ii duce la schimb`ri în marina
de ]ar`: CSI, Cehia. militar` Transmisiunile nedetectabile amplific`
Revue Militaire Suisse, Elve]ia, nr. 4, aprilie 2004 evaluarea situa]iei Armata de uscat [i avia]ia militar`
Arta manevrei (Part. 1) 1798-1940. Cum se transform` americane realizeaz` împreun` sisteme de transmi-
dou` înfrângeri în dou` dezastre f`r` precedent tere instantanee a mesajelor Conectarea semnalelor
1938-1945: o Elve]ie ocult` [i neapreciat` la justa ofer` o imagine clar` a desf`[ur`rii trupelor
sa valoare Dup` Marea evadare. Silezia 1944 Cercet`torii trimit mai multe date prin re]elele
Legiune strìn`, Brig`zi interna]ionale [i Serviciu strìn mobile cu mare l`]ime de band` Service electronic,
(Part.1). Compara]ia este un argument ? O misiune f`r` a a[tepta Re]eaua na]ional` de informa]ii
elve]ian` pentru pacea în Algeria 1961-1962. Negocierile privind terorismul interconecteaz` factorii de luare
preliminare secrete [i negocierile algeriano-franceze a deciziei Exper]i ai avia]iei militare americane
Academia militar` se prezint`. simuleaz` atacuri asupra propriilor re]ele Fran]a
desf`[oar` platforme terestre centrate pe re]ea
Revue Militaire Suisse, Elve]ia, nr. 5, mai 2004 Programul de management în caz de dezastru
Armata XXI, [trangulat` de economii ? C`tre ofer` imediat informa]ii.
armate cu capacit`]i nelineare, cu structur` organic`
[i cu ancorare în societate (Part.1) Arta manevrei Survival, Marea Britanie, vol. 46, nr. 1, prim`vara 2004
(Part. 2) Finan]ele islamice Strategia de ap`rare Sfâr[itul mi[c`rii neoconservatoare Religia [i politica
a Fran]ei Exerci]iul trilateral de camuflaj Mustafa extern` american` De ce palestinienii [i israelienii
(Austria, Germania, Elve]ia) Logistica trebuie nu sunt preg`ti]i pentru pace Zidul de protec]ie
s` se protejeze [i s` fie protejat` (Dosar Irak) Legiune al Israelului: separarea poate genera vecini mai buni ?
strìn`, Brig`zi interna]ionale [i Serviciu strìn (Part. 2). Protestul papal împotriva r`zboiului de preem]iune
Transformare umanitar`: extinderea capacit`]ii
Rivista aeronautica, Italia, nr. 2, martie-aprilie 2004 de interven]ie la nivel global Bush, Na]iunile Unite
Capacitatea nuclear` a Iranului Femei-martir [i edificarea na]iunii Reagan a avut dreptate: s` inter-
For]ele multina]ionale de pace [i dreptul interna- zicem rachetele balistice Iran: de la reform`
]ional For]a de R`spuns a NATO Evolu]ia la revolu]ie.
[i încerc`rile în zbor ale Eurofighter PLUTONIU
239 Alarm` în Mediterana Aeronautica militar` Terre magazine, Fran]a, nr. 154, mai 2004
[i programul Predator Exerci]iul Spring Flag 2004 Comisariatul armatei de uscat în serviciul clien]ilor
Salonul aerospa]ial 2004 de la Singapore Salonul Opera]iunea Carbet în Haiti Traiectorii
aerospa]ial [i aeronautic FIDAE 2004, Santiago de Chile. de ofi]eri (Dosar) Opera]iunea Anvil 2004
în Provence Exerci]iul aeromobil Belenos 2004
Signal, SUA, vol. 58, nr. 9, mai 2004 Grupul de exploatare a imaginilor din regimentul
Informa]iile opera]ionale îmbun`t`]esc luarea 61 artilerie {efi de sec]ie în liceele militare Primul
deciziilor Cooperarea [i competi]ia sunt r`spunsul para[utist francez mort înaintea debarc`rii aliate
industriei la problemele complexe ale transform`rii din 6 iunie 1944.
181
S` în]elegem bine executan]ilor comenzilor na]ionale pentru ap`rare
mizele gestion`rii Drepturile de autor asupra rezultatelor activit`]ii
personalului Rusti- tehnico-[tiin]ifice Automatizarea planific`rii colective
citate [i adaptabilitate. de lovire cu foc a inamicului Jocul de r`zboi compu-
Opera]iunea Carbet terizat: evaluarea hot`rârilor organelor de comand`
din Haiti Grup inter- Sistemul de asigurare a securit`]ii Rusiei în sfera
arme pentru ac]iuni socio-militar` Pragurile securit`]ii militare
civil-militare în Haiti Ini]iative în corectarea problemelor teoretico-militare
Eurosatory 2004 Înc` o dat` despre no]iunile de lupt` naval`
(Dosar) Sisteme [i opera]ie tactic` Ce fel de filozofie se impune
de arme ale infanteris- conduc`torului militar ? Este necesar serviciul
tului Centrul na]ional ecologic ? Evolu]ia factorului militar [i influen]a
de antrenament de co- acestuia asupra sistemului de rela]ii politice
mando la 40 de ani interna]ionale în Asia R`s`ritean` Despre educa]ia
Escadrila de avia]ie u[oar` alpin` a armatei de uscat spiritual` în armata rus` Mi[carea Taliban: trecut
Blindatele în zona urban` Centrul de produc]ie [i viitor.
alimentar` din Coëtquindan Patrimoniul istoric
[i cultural al armatei de uscat Muzeul trenului Voennaya mysl, Rusia, nr. 5, mai 2004
[i echipajelor militare din Tours. Abord`ri conceptuale privind sistemul na]ional
de m`suri pentru solu]ionarea conflictelor armate
Truppendienst, Austria, nr. 3 (276), mai-iunie 2004 interne Clasificarea modelelor matematice
Slovenia, NATO [i Austria. Experien]e [i înv`]`minte ale ac]iunilor de lupt` ale for]elor armate militare
desprinse din aderarea la Alian]a Nord-Atlantic` întrunite Structura [i con]inutul [tiin]ei militare
Procesul de selec]ie a pilo]ilor în for]ele armate în etapa actual` de evolu]ie a gândirii militare
suedeze Uniunea European`, securitatea [i noi, Al doilea front: strategia de coali]ie (60 de ani
austriecii Anatomia unei înfrângeri. {eful Sec]iei
de la deschiderea celui de-al doilea front) Înaintarea
înzestr`rii materiale tehnice de artilerie, Ludwig
[i intrarea în lupt` a fronturilor de rezerv` (experien]a
von Benedek, [i b`t`lia de la Königgrätz (1866)
Marelui R`zboi pentru Ap`rarea Patriei [i contempo-
Schimbarea înf`]i[`rii r`zboiului. Consecin]e
raneitatea) Lupta radioelectronic`: trecut, prezent
pentru for]ele armate Pa[aportul viitorului
Substratul conflictului din Orientul Mijlociu [i viitor Probleme ale sistemului actual de conducere
(Part. 1) Transportorul blindat ULAN. Parametri militar` [i cì de modernizare a acestuia, având
noi, tehnic` nou` ? Structura trupelor de infanterie în vedere noile misiuni de ap`rare [i modific`rile
din armata austriac` Noi mijloace pentru instruc]ia caracterului r`zboaielor viitoare.
de lupt` din armata austriac` Înv`]`mintele tactice World Policy Journal, SUA, vol. 21, nr. 1,
desprinse din opera]iunea Iraqi Freedom prim`vara 2004
Serviciile de ap`rare împotriva armelor de distrugere Sursele radicale ale doctrinei Bush Redesenarea
în mas` din marile [i micile unit`]i. Organizare,
h`r]ii viitorului Politica ira]ional` a Washingtonului
misiuni [i mijloace Simulatorul de comand`
fa]` de Cuba Castro [i America Latin`: un nou
tactic` al armatei austriece. Optimizarea eficien]ei
avânt Haiti: atât de mul]i pa[i gre[i]i Un fiasco,
instruc]iei Instruc]ia cu ajutorul simulatorului
dar nu un dezastru: încercarea Europei de a adopta
de comand` Atac din ciberspa]iu (Part. 2). Soft-urile
o constitu]ie Chemarea în judecat` a companiilor
pernicioase de pe Internet programele de sabotare
multina]ionale pentru nerespectarea dreptu-
[i efectele lor adesea devastatoare.
rilor imigran]ilor De la arme de foc la gen]i
Voennaya mysl, Rusia, nr. 4, aprilie 2004 diplomat: evolu]ia crimei organizate ruse Diploma]ia
Particularit`]ile metodologice [i [tiin]ifice ale elabo- rumbei în epoca Bush Mo[tenirea onorabil`
r`rii programului na]ional de înarmare Stimularea a lui Gheorghios Papandreu.
Selec]ie [i traducere:
Valeria IONESCU (Observatorul militar),
Ioana MANAFU, Octavian MIHALCEA,
Delia PETRACHE, Mihai POPESCU,
Floarea TEODORESCU
Biblioteca Militar` Na]ional`
182
TRECUTUL LA TIMPUL PREZENT
Despre pericol
în r`zboi
Sun Tzî Clausewitz
R`zboiul este o problem` de importan]` De obicei, \nainte de a-l cunoa[te, oamenii
vital` pentru stat, domeniu al vie]ii [i al mor]ii, \[i fac despre pericol o idee mai cur#nd atr`g`-
calea spre supravie]uire sau spre nimicire. toare dec#t resping`toare. S` n`v`le[ti,
E neap`rat necesar s` fie studiat temeinic. \n be]ia entuziasmului, \n pas de asalt
asupra inamicului cine num`r` atunci
Evalua]i r`zboiul \n func]ie de cinci
gloan]ele [i pe cei c`zu]i ? S` te arunci,
factori fundamentali Primul dintre ace[ti
\naintea recei mor]i, cu ochii str#ns \nchi[i,
factori este Calea-influen]a moral`; al doilea,
nesigur dac` tu sau al]ii \i vor sc`pa [i toate
Cerul-starea vremii; al treilea, P`m#ntul-tere-
astea \n preajma imediat` a ]intei de aur
nul; al patrulea, Capul-comandamentul;
a victoriei, \n preajma rodului savuros
iar al cincilea, Norma-doctrina.
de care ]i-e \nsetat orgoliul poate fi asta
Prin influen]a moral` \n]eleg ceea ce greu ? Nu va fi greu [i \nc` mai pu]in
determin` armonia dintre popor [i con- va p`rea greu. Dar momente din acestea,
duc`torii sì, f`c#ndu-l s`-i urmeze \n via]` care totu[i nu sunt treaba unei singure clipite,
[i \n moarte f`r` a se \ndoi [i a se teme cum le g#nde[te lumea, momente din acestea,
s`-[i primejduiasc` zilele. spunem noi, nu sunt dec#t pu]ine \ndeob[te
ele trebuie suportate ca tratamentele medica-
Prin starea vremii \n]eleg jocul for]elor
mentoase, de lung` durat` [i rele la gust.
naturii, lumina [i \ntunericul, efectele frigului
S`-l \nso]im pe novice pe c#mpul de b`t`lie.
iernii [i ale c`ldurii verii [i, de asemenea,
C#nd ne apropiem, bubuitul tot mai limpede
conducerea opera]iilor militare \n acord
al tunurilor face loc, \n cele din urm`, [uie-
cu anotimpurile.
ratului gloan]elor, care atrage acum aten]ia
Prin teren \n]eleg dep`rtarea [i apro- celui lipsit de experien]`. Gloan]e \ncep
pierea, distan]ele, u[urin]a sau dificultatea s` loveasc` \n preajm`, \naintea [i \n urma
Sun Tz\, Arta r`zboiului, Bucure[ti, Editura Carl von Clausewitz, Despre r`zboi, Bucure[ti,
Militar`, 1976, pp. 31-80. Editura Militar`, 1982, pp. 98-99; 104-105.
183
de a le str`bate, uniformitatea [i neuniformi- noastr`. Alerg`m la dealul pe care st` gene-
tatea, \naltul [i ad#ncul, l`rgimea sau \ngus- ralul comandant cu numeroasa lui suit`.
timea c#mpului de ac]iune, [ansele de via]` Aici impactul apropiat al ghiulelelor, explo-
sau de moarte pe care le ofer`. ziile proiectilelor au [i ajuns at#t de frecvente
\nc#t seriozitatea vie]ii sf#r[e[te prin a se impune
Resursele celor ce sunt exper]i
imagina]iei tinere[ti. Deodat` un cunoscut
\n folosirea for]elor extraordinare sunt la fel
se pr`bu[e[te un obuz explodeaz` \n grup
de nem`rginite ca cerul [i p`m#ntul,
la fel de inepuizabile ca apa marilor fluvii. [i d` loc la ceva mi[c`ri involuntare ,
|ntr-adev`r, ele se termin` [i apoi se formeaz` \ncepi s` sim]i c` nu mai e[ti \ntru totul calm
din nou, ciclic ca mi[c`rile soarelui [i lunei. [i concentrat; chiar [i aten]ia celui mai curajos
Ele mor, apoi renasc la via]`, repet#ndu-se va fi, m`car pu]in, ab`tut`.
ca anotimpurile. Acum s` mai facem un pas, s` intr`m
\n b`t`lie, care e \n toi \n fa]a noastr`,
|n lupt` exist` numai for]a normal` \nc` aproape cu un spectacol, [i s` ajungem
[i for]a extraordinar`, dar \mbin`rile lor sunt la cel mai apropiat general de divizie;
nelimitate; nici o minte omeneasc` nu le poate aici gloan]ele curg [i zgomotul propriilor tunuri
sesiza pe toate. C`ci aceste dou` for]e se repro- m`re[te confuzia. Trecem acum de la generalul
duc una din alta; interca]iunea lor este de divizie la cel de brigad` acesta, b`rbat
f`r` de sf#r[it, ca aceea a verigilor unui lan]. de un curaj recunoscut, st` prudent pe dup`
Cine poate spune unde \ncepe una [i unde un deal, o cas` sau ni[te copaci. Indice sigur
sf#r[e[te cealalt` ?. al cre[terii pericolului, mitraliile ropotesc
Ordinea sau dezordinea depind pe acoperi[uri [i pe ]arini, ghiulele [uier`
de organizare, curajul sau la[itatea de \mpre- din toate direc]iile, trec#nd pe l#ng` noi
jur`ri, de situa]ie. [i deasupra noastr`; a [i \nceput s` se aud`,
frecvent, ]iuitul gloan]elor de flint`.
Cel care conteaz` pe situa]ie \[i folose[te S` mai facem un pas spre trupe, spre infan-
oamenii \n lupt` ca [i cum ar rostogoli teria aceasta care rezist` ore \ntregi sub foc,
ni[te buturugi [i pietre. C`ci este \n firea cu o statornicie indescriptibil`. Aici aerul
buturugilor [i a pietrelor s` stea \n echilibru e plin de ]iuitul gloan]elor, care \[i anun]`
pe un p`m#nt ferm [i s` se mi[te pe un p`m#nt cur#nd apropierea prin sunetul scurt [i ascu]it
nestabil. Dac` au col]uri, se opresc, dac` sunt cu care ne trec \n zbor la un ]ol de ureche,
rotunde se rostogolesc. de cap, de suflet. Peste toate, la vederea
|ndeob[te, cel care ocup` primul terenul celor mutila]i, a celor ce cad, comp`timirea
[i a[teapt` inamicul se afl` \n pozi]ie de for]`; ne umple de jale inima [i o face s` bat`
cel care vine pe teren mai t#rziu [i se arunc` mai puternic.
\n lupt` este deja sl`bit. Novicele nu va atinge nici una din aceste
diferite zone de densitate a pericolului
Ive[te-te \n locurile \n care trebuie
f`r` s` simt` c` lumina ideilor se mi[c` aici
s` ajung` du[manul; deplaseaz`-te repede
\n alte medii [i se refract` altfel dec#t \n acti-
acolo unde nu te a[teapt`.
vitatea speculativ`; ba ar trebui s` fie un om
Iat` de ce, atunci c#nd am c#[tigat foarte deosebit care, la aceste prime impresii,
o victorie, nu utilizez a doua oar` aceea[i n-ar pierde capacitatea de a lua pe loc o hot`r#re.
184
tactic`, ci, pentru a face fa]` \mprejur`rilor, Este adev`rat, obi[nuin]a le toce[te foarte
variez la infinit metoda mea. cur#nd; dup` jum`tate de or` \ncepem
s` fim indiferen]i fa]` de ceea ce ne \ncon-
O armat` poate fi comparat` cu apa,
joar` unul mai mult, altul mai pu]in;
c`ci, dup` cum cursul apei evit` \n`l]imile
dar la completa placiditate [i la elasticitatea
[i se repede spre locurile joase, o armat` evit`
fireasc` a sufletului tot nu poate ajunge
for]a [i love[te sl`biciunea.
un om obi[nuit [i astfel se poate trage
|nainteaz` pe cì ocolite [i distrage concluzia c`, cu calit`]i obi[nuite, nu o po]i
aten]ia inamicului momindu-l. Datorit` scoate la cap`t aici, lucru cu at#t mai ade-
acestui procedeu se poate ca, plecat dup` el, v`rat cu c#t cre[te sfera activit`]ii c`reia
s` ajungi \naintea lui. Cine este \n stare trebuie s`-i faci fa]`. Curaj \nn`scut, entuziast
s` ac]ioneze \n acest fel \n]elege strategia [i stoic, o ambi]ie imperioas` sau o lung`
directului [i indirectului. C`ci [i avantajul obi[nuin]` cu pericolul trebuie s` existe
[i primejdia sunt inerente manevrei. mult din toate acestea pentru ca, \n acest
|n terenul mor]ii, voi putea ar`ta mediu ce spore[te dificult`]ile, orice activi-
c` nu e nici o [ans` de supravie]uire. tate s` nu r`m#n` inferioar` m`surii
C`ci este \n firea solda]ilor s` reziste ce ar p`rea normal` \ntre patru pere]i.
atunci c#nd sunt \mpresura]i, s` lupte Pericolul \n r`zboi face parte din fric]iunea
p#n` la moarte atunci c#nd nu exist` alt` acestuia, pentru a-l \n]elege bine trebuie
solu]ie, [i, c#nd sunt hìtui]i, s` se supun` s` ne facem despre fric]iune o idee exact`
orbe[te. [i de aceea am pomenit-o aici.
C#t` vreme nu cuno[ti tu \nsu]i r`zboiul,
Dac` nu este \n interesul statului, nu \n]elegi unde sunt dificult`]ile de care este
nu ac]iona. Dac` nu e[ti \n stare s` reu[e[ti, mereu vorba [i ce nevoie este de geniul
nu recurge la for]a armat`. Dac` nu e[ti
[i de capacit`]ile intelectuale extraordinare
\n pericol, nu te bate.
ce se pretind \naltului comandant.
Selec]ie [i construc]ie tematic`

@ Alina UNGHEANU
185
TRANSFORMAREA NATO (II)

Referin]e
bibliografice
Slovenia. Aspir#nd la calitatea de membru Viitorul Alian]ei Nord-Atlantice, Europäische

NATO, Armed Forces Journal International, SUA, Sicherheit, Germania, nr. 12, decembrie 2003;
aprilie 2002; Ini]iativa transatlantic` pentru pace, stabi-
NATO confirm` c` [ase corpuri de reac]ie litate [i democra]ie \n spa]iul mediteranean,
rapid` vor deveni comandamente de \nalt` Europäische Sicherheit, Germania, nr. 3, martie 2004;
preg`tire de lupt`, Armed Forces Journal De la Praga la Bagdad, Foreign Affairs, SUA,
International, SUA, iunie 2002; vol. 81, nr. 6, noiembrie-decembrie 2002;
Estonia este preg`tit` s` devin` membru Pre]ul integr`rii \n NATO, Foreign Affairs, SUA,
NATO, Armed Forces Journal International, SUA, vol. 81, nr. 6, noiembrie-decembrie 2002;
iulie 2002; Consecin]ele extinderii NATO pentru
Aderarea Estoniei la NATO, Armed Forces securitatea regional` din Europa de Sud-Est,
Journal International, SUA, iulie 2002; c`pitan Gheorghe CIASCAI, G#ndirea militar`
De la Pact la Alian]`. Reforma armatei poloneze, rom#neasc`, nr. 1, 1999, pp. 50-72;
Armées daujourdhui, Fran]a, nr. 263, iulie-august 2001; Programul naval al Marinei Militare compo-
Procesul de adaptare a NATO p#n` la Summitul nent` a integr`rii Armatei Rom#niei \n structu-
de la Washington, Ejercito, Spania, nr. 711, mai 2000; rile NATO, contraamiral Ion VOCHI}U, comandor
Polonia [i locul sù \n Alian]a Nord-Atlantic`, Marius VELCEA, G#ndirea militar` rom#neasc`,
Ejercito, Spania, nr. 711, mai 2000; nr. 2, 2000, pp. 16-20;
Opera]iunile de informa]ii \n doctrina NATO, NATO [i Rom#nia un posibil destin doctrinar
Ejercito, Spania, nr. 738, septembrie 2002; comun, colonel dr. Stan PETRESCU, G#ndirea
NATO [i Summitul de la Praga, Ejercito,
militar` rom#neasc`, nr. 5, 2000, pp. 132-136;
Spania, nr. 743, ianuarie-februarie 2003;
Op]iune fundamental`, colonel Costinel PETRACHE,
Logistica NATO la nivel operativ, Ejercito,
G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 2, 2001, pp. 7-8;
Spania, nr. 743, ianuarie-februarie 2003;
G#ndirea tehnic` militar` rom#neasc`
For]a de R`spuns a NATO: abilitate politic`,
din perspectiva integr`rii euroatlantice, general
eficien]` economic` [i putere militar`, Ejercito,
Spania, nr. 749, iulie-august 2003; de brigad` (r.) dr. ing. Ion COPAE, G#ndirea militar`
NATO [i Rusia se vor apropia din nou ?, rom#neasc`, nr. 3, 2001, pp. 44-50;
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 5, mai 2002; Biserica [i integrarea Rom#niei \n NATO
Estonia pe drumul spre UE [i NATO, Europäische [i UE, Octavian GOGA, G#ndirea militar` rom#neasc`,
Sicherheit, Germania, nr. 11, noiembrie 2002; nr. 3, 2001, pp. 91-100;
|n urma Summitului NATO de la Praga Parteneriatul pentru Pace instrument
r`m#n \ntreb`ri, Europäische Sicherheit, Germania, principal pentru preg`tirea Armatei Rom#niei
nr. 11, noiembrie 2002; \n vederea integr`rii \n NATO, locotenent-colonel
Temele ce se vor aborda la Sesiunea infor- Tiberiu BODONI, G#ndirea militar` rom#neasc`,
mativ` a mini[trilor ap`r`rii din cadrul NATO nr. 4, 2001, pp. 27-31;
sunt deja stabilite, Europäische Sicherheit, Programul Na]ional Anual de Preg`tire pentru
Germania, nr. 10, octombrie 2003; integrarea Rom#niei \n NATO \n contextul
For]a de R`spuns a NATO [i consecin]ele Membreship Action Plan probleme militare
sala pentru Germania, Europäische Sicherheit, de ap`rare, maior Liviu LIVADARIU, G#ndirea
Germania, nr. 11, noiembrie 2003; militar` rom#neasc`, nr. 4, 2001, pp. 32-39;
186
Realizarea interoperabilit`]ii opera]ionale Alian]ei Nord-Atlantice, general-locotenent
a Armatei Rom#niei cu structurile NATO, prof. univ. dr. Marin ILIE rectorul Academiei
colonel Florea BO{TIN~-BRATU, G#ndirea militar` de |nalte Studii Militare, G#ndirea militar` rom#neasc`,
rom#neasc`, nr. 4, 2001, pp. 40-43; nr. 6, 2002, pp. 84-91;
General [i specific \n competi]ia admiterii Preg`tirea armatei pentru integrarea \n struc-
\n NATO a na]iunilor partenere, colonel turile euroatlantice o retrospectiv` proce-
dr. Constantin MANOLACHE, G#ndirea militar` dural` [i ac]ional`, locotenent-comandor
rom#neasc`, nr. 6, 2001, pp. 107-115; Mihai LUPU, G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 6,
Dezbateri GMR: Rom#nia \n cele trei 2002, pp. 92-104;
cercuri ale integr`rii euroatlantice: partener Declara]ia [efilor de stat [i de guvern parti-
invitat aliat. Invita]ii redac]iei: coman- cipan]i la \nt#lnirea Consiliului Nord-Atlantic,
dorul dr. Hariton BUCUR-MARCU, coman- G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 6, 2002,
dorul dr. Marius HANGANU [i colonelul pp. 178-184;
dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP, G#ndirea militar` Preaderarea num`r`toarea invers`, colonel
rom#neasc`, nr. 5, 2002, pp. 73-88; Costinel PETRACHE, G#ndirea militar` rom#neasc`,
Eforturile \ntreprinse \n direc]ia \nzestr`rii nr. 1, 2003, pp. 7-10;
performante a Armatei [i a realiz`rii Principiile [i defini]iile Acordului \ntre statele
interoperabilit`]ii tehnice cu armatele statelor p`r]i la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire
membre ale NATO, dr. ing. Gheorghe MATACHE la statutul for]elor lor, locotenent-colonel
secretar de stat [i [ef al Departamentului pentru Constantin ZANFIR, Alina DAMIAN, G#ndirea
Armamente, G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 6, militar` rom#neasc`, nr. 3, 2003, pp. 27-36;
2002, pp. 20-24;
Interviu cu locotenentul-colonel
Armonizarea legislativ` \n etapa de preade-
Constantin-Dorel PIETR~REANU, [eful Sec]iei
rare, Aurel-Sorin ENCU}ESCU, G#ndirea militar`
Integrare NATO [i Rela]ii Militare Multilaterale
rom#neasc`, nr. 6, 2002, pp. 25-28;
din Direc]ia Integrare Euro-Atlantic` [i Rela]ii
Eforturile diploma]iei rom#ne[ti pe dimen-
Militare Interna]ionale, G#ndirea militar`
siunea integr`rii euroatlantice, Cristian NICULESCU
rom#neasc`, nr. 4, 2003, pp. 128-137;
secretar de stat \n Ministerul Afacerilor Externe,
Planul de Ac]iune al Parteneriatului
G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 6, 2002, pp. 29-31;
Euroatlantic \mpotriva Terorismului, G#ndirea
Armata Rom#niei dup` Summitul de la Praga,
general dr. Mihail POPESCU [eful Statului Major militar` rom#neasc`, nr. 5, 2003, pp. 130-134;
General, G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 6, 2002, Acordul UENATO \n privin]a vestului
pp. 32-41; Balcanilor, G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 5,
For]ele Terestre \n contextul ader`rii Rom#niei 2003, pp. 135-138;
la NATO, general-locotenent dr. Eugen B~D~LAN Rom#nia membr` a NATO, general
[eful Statului Major al For]elor Terestre, G#ndirea dr. Mihail POPESCU, G#ndirea militar` rom#neasc`,
militar` rom#neasc`, nr. 6, 2002, pp. 42-50; nr. 2, 2004, pp. 11-17;
For]ele Aeriene sunt preg`tite pentru NATO, Adev`rul ader`rii ~ \n]elegerea integr`rii
general-locotenent Ion MAGDALENA loc]iitorul construc]ii editoriale de afirmare conceptual`
[efului Statului Major al For]elor Aeriene, G#ndirea [i ac]ional` a priorit`]ilor postaderare, G#ndirea
militar` rom#neasc`, nr. 6, 2002, pp. 51-56; militar` rom#neasc`, nr. 2, 2004, pp. 110-163;
Direc]ii prioritare ale For]elor Navale \n efortul De la Washington la Istanbul, via Praga
general al ader`rii la Alian]a Nord-Atlantic`, documente fundamentale \n procesul
contraamiral Ion VOCHI}U loc]iitorul [efului de integrare euroatlantic`, colonel
Statului Major al For]elor Navale, G#ndirea militar` Dorel PIETR~REANU, G#ndirea militar` rom#neasc`,
rom#neasc`, nr. 6, 2002, pp. 57-61; nr. 2, 2004, pp. 172-181;
Adaptarea conceptual` [i structural` Misiunea Balcanilor for]ele armate
a sistemului logistic \n contextul restructur`rii ale Rom#niei [i Bulgariei trebuie s` fie preg`tite
for]ei [i al ader`rii la NATO, colonel ing. pentruNATO, Janes International Defence Review,
Marin B~LTEANU loc]iitorul [efului Direc]iei Marea Britanie, vol. 36, noiembrie 2003;
Logistice, G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 6, 2002, E timpul ca NATO s` se adapteze, Janes Defence
pp. 71-75; Weekly, Marea Britanie, vol. 37, nr. 21, mai 2002;
|nv`]`m#ntul din Academia de |nalte Studii Prezentare: Capacit`]ile militare ale NATO
Militare [i din viitoarea Universitate Na]ional` [i UE, Janes Defence Weekly, Marea Britanie,
de Ap`rare conectat integral la standardele vol. 39, nr. 1, ianuarie 2003;
187
Extinderea NATO, Janes Defence Weekly, Interesul na]ional al Rom#niei este inte-
Marea Britanie, vol. 40, nr. 20, octombrie 2003; grarea euroatlantic`, colonel Ion PETRESCU,
Noii parteneri ai NATO. Lituania, una Observatorul militar, nr. 29, 2001, pp. 10-11;
din cele [apte candidate, IFDT (Informationen Rom#nia ac]ioneaz` ca un membru de facto
für die Truppe), Germania, nr. 4, octombrie- al NATO, colonel Benone NEAGOE, Observatorul
decembrie 2003; militar, nr. 38, 2001, pp. 3-4;
Bulgaria se \ndreapt` spre NATO, Military Calea spre o nou` Alian]`, Cecilia SFETCU,
Technology, Germania, vol. 26, nr. 5, 2002; Observatorul militar, nr. 44, 2001, p. 5;
Piatra de temelie a noilor rela]ii dintre SUA Doctrina NATO la baza sistemului
[i NATO, Military Technology, Germania, vol. 26, rom#nesc de ap`rare, Constantin CORNEANU,
nr. 11, 2002; Observatorul militar, nr. 50-51, 2001, p. 5;
Un succes important pentru NATO. NATO [i puterea num`rului 10, colonel
Interviu cu Robert Bell, secretarul general dr. Constantin MANOLACHE, Observatorul militar,
adjunct al NATO pe probleme de ap`rare, nr. 7, 2002, p. 5;
Military Technology, Germania, vol. 26, nr. 12, 2002; Filosofia NATO, colonel Grigore RADOSLAVESCU,
Din nou despre programul NATO de obser- Observatorul militar, nr. 11, 2002, p. 17;
vare terestr` (AGS), Military Technology, Germania, Rom#nia factor de stabilitate [i \ncredere,
vol. 27, nr. 11, 2003; maior Dan G|JU, Observatorul militar, nr. 12, 2002,
Pe linia frontului: partenerii NATO din Asia p. 5;
Central`, NATOs Nations and Partners for Peace, Extinderea fireasc`, colonel Ion PETRESCU,
Germania, vol. 46, nr. 2, 2001; Observatorul militar, nr. 13, 2002, p. 14;
Viabili \n NATO, Constantin CORNEANU,
Compara]ie \ntre poten]ialul militar al NATO
Observatorul militar, nr. 22, 2002, p. 14;
[i cel al Uniunii Europene, NATOs Nations and
Valorile euroatlantice, colonel Ion PETRESCU,
Partners for Peace, Germania, vol. 47, nr. 1, 2002;
Revigorarea candidaturii ]`rii noastre
Cheia compatibilit`]ii cu NATO, maior Dan G|JU,
la integrarea \n NATO, Observatorul militar, 2001,
nr. 3, p. 3; nr. 4, pp. 8-9;
Praga, \n sens politic [i militar, este o etap`
Rom#nia [i NATO, colonel Vasile MOLDOVAN,
a unui proces, colonel Dorian VLAD, Observatorul
militar, nr. 27, 2002, p. 15-16;
Sprijin pentru integrarea \n NATO, colonel
Dup` al doilea val, colonel dr. Constantin
Alexandru BODEA, Observatorul militar, nr. 8, MANOLACHE, Observatorul militar, 2002, nr. 30,
2001, p. 3; p. 24; nr. 31, p. 24; nr. 32, p. 24;
Bulgaria este interesat` ca Rom#nia, ]ar` Implicare demn` a Rom#niei \n procesul
vecin`, s` fie admis` \n NATO, Lilian ZAMFIROIU, de aderare la NATO, colonel (r.) prof. Constantin
Observatorul militar, nr. 9, 2001, p. 3; DAMBISCHI, Observatorul militar, nr. 31, 2002, p. 2;
Noi despre NATO, c`pitan Florin {PERLEA, Standard NATO, colonel Ion PETRESCU,
Observatorul militar, nr. 9, 2001, p. 4; Observatorul militar, nr. 43, 2002, p. 2;
Op]iuni NATO, colonel ing. Grigore B~LAN, Ora Alian]ei, colonel Ion PETRESCU, Observatorul
Observatorul militar, nr. 10, 2001, p. 22; militar, nr. 45, 2002, p. 2;
Urm`toarea rund` de extindere a NATO, Alian]` adaptabil` [i mobil`, Cecilia SFETCU,
colonel ing. Grigore B~LAN, Observatorul militar, Observatorul militar, nr. 46, 2002, p. 5;
nr. 18, 2001, p. 18; Alia]i, vom fi mai eficien]i, Mihail RUCINSCHI,
Calea integr`rii euroatlantice, colonel Observatorul militar, nr. 47, 2002, p. 4;
Grigore RADOSLAVESCU, Observatorul militar, Preg`ti]i pentru integrare, maior Florin JIPA,
nr. 20, 2001, p. 5; Observatorul militar, nr. 47, 2002, p. 6;
Preg`tiri pentru aderarea la NATO, Observatorul La invita]ia de aderare, Armata a avut rolul
militar, nr. 24, 2001, p. 10; determinant !, colonel Ion PETRESCU,
Cont`m pe noua extindere, colonel locotenent-colonel Marian DINU, Observatorul
George VASILE, Observatorul militar, nr. 25, 2001, militar, nr. 47, 2002, p. 11-13;
pp. 11-12; Ac]iuni post-Praga, Observatorul militar,
Rom#nia, v`zut` din inima NATO, nr. 49, 2002, p. 11;
colonel Ion PETRESCU, Observatorul militar, Aliat privilegiat al SUA, colonel Ion PETRESCU,
nr. 28, 2001, p. 5; Observatorul militar, nr. 49, 2002, p. 20;
188
Atuurile genera]iei urm`toare, colonel Militärische Zeitschrift), Austria, nr. 2, martie-aprilie
Ion PETRESCU, Observatorul militar, nr. 49, 2002, 2002;
p. 20; Parteneriatul constituie una din misiunile
|nt#lnirea de la Casa NATO, Cecilia SFETCU, fundamentale de securitate ale NATO, Revue
Observatorul militar, nr. 3, 2003, p. 3; de lOTAN, Belgia, nr. 48, prim`var`-var` 2000;
Priorit`]ile preader`rii, colonel dr. Constantin NATO, Europa, Italia [i statele \nvecinate,
MANOLACHE, Observatorul militar, nr. 3, 2003, Rivista aeronautica, Italia, nr. 6, decembrie 2002;
p. 11; Praga anatomia unui summit, Rivista
Urmeaz` semnarea protocolului de aderare, aeronautica, Italia, nr. 6, decembrie 2002;
colonel Ion PETRESCU, Observatorul militar, Aderarea la NATO, Rivista militare, Italia, nr. 4,
nr. 4, 2003, p. 3; iulie-august 2001;
Priorit`]i post-Praga, general de brigad` Letonia. Participarea la Parteneriatul pentru
dr. Vasile PAUL, Observatorul militar, nr. 4, 2003, p. 5; Pace [i eforturile de aderare la NATO, Rivista
Statutul de aliat, locotenent-colonel militare, Italia, nr. 2, martie-aprilie 2002;
Francisco STOICA, Observatorul militar, nr. 5, NATO [i asisten]a umanitar` \n caz de criz`,
2003, p. 3; Rivista militare, Italia, nr. 2, martie-aprilie 2002;
Alian]a va ac]iona cu responsabilitate Noile rela]ii posibile \ntre NATO [i Europa, Rivista
[i \n mod unitar, Cecilia SFETCU, Observatorul militare, Italia, nr. 6, noiembrie-decembrie 2002;
militar, nr. 7, 2003, p. 25; Pragul Praga, colonel Dumitru ROMAN, Spirit
Rom#nia va fi un membru valoros al NATO, Militar Modern, nr. 7, 2002, p. 1;
c`pitan Constantin HER}ANU, Observatorul militar, NATO nu prezint` nici un pericol pentru noi,
ci, dimpotriv`, o garan]ie c` nu mai putem
nr. 20, 2003, p. 14;
c`dea f`r` voia noastr` sub influen]a altui stat,
O posibil` extindere a NATO \n Asia,
Diana CORICIUC, Spirit Militar Modern, nr. 7,
Cecilia SFETCU, Observatorul militar, nr. 23,
2002, pp. 2-4;
2003, p. 4;
Armata Rom#niei dup` reuniunea la nivel
NATO senior executive master,
\nalt de la Praga, Spirit Militar Modern, nr. 7,
dr. Constantin CORNEANU, Observatorul militar,
2002, pp. 11-15;
nr. 26, 2003, p. 14;
Evolu]ia \ncrederii rom#nilor \n NATO,
Parteneriatul transatlantic, Marilena GEORGESCU,
c`pitan Marian PREDOAICA, Spirit Militar Modern,
Observatorul militar, nr. 7, 2004, p. 4; nr. 7, 2002, pp. 27-28;
Ioan Mircea Pa[cu: Nu intr`m \ntr-o Alian]` Cum privesc militarii rom#ni integrarea
static`, Observatorul militar, nr. 10, 2004, p. 15; Rom#niei \n NATO ?, c`pitan Marian PREDOAICA,
Generalul dr. Mihail Popescu: Suntem c`pitan Florin {PERLEA, Spirit Militar Modern,
\n NATO !, Observatorul militar, nr. 13, 2004, p. 5; nr. 7, 2002, p. 29-31;
O structur` de for]e flexibil`, colonel Schimbarea mentalit`]ii, colonel Ion PETRESCU,
Constantin R~ILEANU, Observatorul militar, nr. 13, Spirit Militar Modern, nr. 9-10, 2003, p. 1;
2004, p. 6; Analiz` a coeziunii Alian]ei Nord-Atlantice
Sorin Encu]escu: Era necesar` armoni- din punctul de vedere al politicii de achizi]ie
zarea legislativ`, colonel Ion PETRESCU, a armamentului, Survival, Marea Britanie,
Observatorul militar, nr. 13, 2004, p. 8; vol. 44, nr. 2, vara 2002;
|ntre dou` extinderi, Cristian ISTRATE, NATO [i noii sì membri, Survival, Marea
Observatorul militar, nr. 13, 2004, p. 10; Britanie, vol. 45, nr. 3, toamna 2003;
Extinderea Alian]ei, Cecilia SFETCU, Prezentarea Alian]ei Nord-Atlantice (Anex`),
Observatorul militar, nr. 13, 2004, p. 15; Truppendienst, Austria, nr. 5, decembrie 1999;
Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic, Considera]ii cu privire la evolu]iile actuale
Cecilia SFETCU, Observatorul militar, nr. 14-15, \n cadrul NATO [i PfP, Truppenpraxis, Germania,
2004, p. 5; nr. 12, decembrie 1999;
We are NATO members, colonel Dorian VLAD, Rusia-NATO. Demersuri practice de coope-
Observatorul militar, nr. 14-15, 2004, pp. 6-10; rare, Voennaja mysl, Rusia, nr. 3, martie 2003;
Rusia [i NATO. Perspectivele cooper`rii. Nebunia transatlantic`: NATO contra UE,
Un punct de vedere rus, ÖMZ (Österreichische World Policy Journal, SUA, vol. 20, nr. 3, toamna 2003.
Documentare [i sistematizare tematic`

@ Adelaida-Mihaela DANDE{
189
STANDARDE BIBLIOGRAFICE
EDITORIALE
Vastitatea c#mpului referen]ial subsumat unui anume context

tematic pune, nu de pu]ine ori, \n dificultate autorii elabor`rilor
specifice (studii, articole, referate, analize, d`ri de seam` etc.)
\n relevarea corect` a listei bibliografice. Venim netenden]ios
\n \nt#mpinarea acestora, public#nd, prin str`dania Alinei Ungheanu,
o sintez` cumul#nd rigorile [tiin]ifice ale \ntocmirii listei bibliografice1.
Referin]ele bibliografice se includ \n textul - locul (locurile) public`rii;

principal (de baz`) sau \n note de picior ori o parte - editura (editurile);
\n textul principal [i o parte \n note de picior - anul (anii) public`rii;
sau se restr#ng \n liste bibliografice finale, intitulate - nr. de volume (\n cazul unei publica]ii \n mai
bibliografie. multe volume);
Lista bibliografic` se poate organiza \n urm`toarele - titlul colec]iei sau al seriei;
moduri: - nr. publica]iei din serie.
a) dup` categoria lucr`rilor (dic]ionare, atlase, Ex.: Rimer, N. No]iuni de teoria mul]imilor. Ed. a 2-a
monografii); rev. Bucure[ti, Editura Didactic` [i Pedagogic`, 1968.
b) \n func]ie de modul \n care lucr`rile au fost O referin]` bibliografic` privind o pagin`
utilizate [i au folosit \ntregii comunic`ri sau \ntregului determinat` sau un fragment dintr-o publica]ie
articol ori diviziunilor acestora, \n ordinea acelor considerat` ca un tot va con]ine:
diviziuni;
- numele [i prenumele autorului;
c) alfabetic, dup` autori (\n lipsa men]ion`rii
- titlul publica]iei, traducerea titlului;
autorilor, dup` titlu);
- nr. edi]iei;
d) \n ordinea cronologic` a apari]iei lucr`rilor;
- nr. volumului;
e) \n ordinea cit`rii \n text a lucr`rilor, dup` prima
- locul public`rii;
citare.
- editura;
Fiec`rei referin]e bibliografice i se atribuie - anul public`rii;
un num`r de ordine, urmat de punct. Uneori, - pagina determinat` sau prima [i ultima pagin`
acest num`r se \ncadreaz` \ntre paranteze drepte, a contribu]iei sau a fragmentului care face obiectul
ca \n text. referin]ei;
O referin]` bibliografic` privind o publi- - titlul colec]iei sau al seriei;
ca]ie considerat` ca un tot trebuie s` con]in`: - nr. publica]iei din serie.
- numele [i prenumele autorului/autorilor; Ex.: L`z`rescu, D.I. [.a. Cotarea func]ional` [i cotarea
- titlul publica]iei, traducerea titlului; tehnologic`. Bucure[ti, Editura Tehnic`, 1974, p. 99
- nr. edi]iei ([i orice alt` particularitate a edi]iei); sau pp. 99-112.
1
Gherghel, N. Cum s` scriem un articol [tiin]ific. Bucure[ti. Editura {tiin]ific`, pp. 91-111 (|ntocmirea
listei bibliografice).
190
Observa]ie - titlul colec]iei sau al seriei;
Referin]ele bibliografice care trimit la anumite - nr. publica]iei din serie;
texte, cum sunt legile, se pot face folosindu-se divi- - pagina determinat` sau prima [i ultima
ziunile formale ale textului, care \nlocuiesc oricare pagin` a fragmentului fac#nd obiectul referin]ei
alt element sau toate elementele enumerate dup` titlu. (sau nr. sec]iunii).
Ex.: Legea nr. 62/1968 privind amortizarea mijloacelor Ex.: Belous, Vitalie. Asupra etapelor crea]iei tehnice
fixe. Art. 13. \n domeniul sculelor a[chietoare. |n: Crea]ia tehnic` [i fiabili-
tatea \n construc]ia de ma[ini. Sec]ia Ma[ini-Unelte,
O referin]` bibliografic` privind un periodic Scule [i Dispozitive. Ia[i, 22 23 dec. 1978, pp. 34-37.
sau o alt` publica]ie \n serie considerat`
O referin]` bibliografic` privind un articol
ca un tot trebuie s` con]in`:
sau o contribu]ie cuprins` \ntr-un periodic
- titlul periodicului sau al publica]iei \n serie;
sau \ntr-o publica]ie \n serie va con]ine:
- traducerea titlului;
- numele [i prenumele autorului;
- periodicitatea publica]iei (s`pt`m#nal`, lunar`,
- titlul articolului sau al contribu]iei;
trimestrial`, neregulat` etc.);
- traducerea titlului;
- locul public`rii;
- titlul periodicului sau al publica]iei \n serie;
- editura;
- locul public`rii;
- nr. [i data primului volum [i, dac` publica]ia
- nr. volumului (sau anul);
a \ncetat s` mai apar`, nr. ultimului volum publicat
- nr. fasciculei;
sau al ultimei fascicule ap`rute;
- data fasciculei;
- titlul (titlurile) anterior, dac` este necesar.
- pagina determinat` sau prima [i ultima pagin`
Ex.: Buletinul Institutului Politehnic din Ia[i. a contribu]iei sau a fragmentului f`c#nd obiectul
Sec]ia IV. Construc]ii de ma[ini. 1982.
referin]ei.
O referin]` bibliografic` privind un frag- Ex.: Drimer, Dolphi. Asupra izvoarelor [i resurselor
ment de culegere sau o anumit` fascicul` [tiin]ifice ale tehnologiilor neconven]ionale. |n Construc]ii
dintr-un periodic sau o alt` publica]ie \n serie de ma[ini. Bucure[ti, anul XXXVI, nr. 9, sept. 1984,
considerat` ca un tot va con]ine: pp. 470-474.
- titlul periodicului sau al publica]iei \n serie; O referin]` bibliografic` privind o tez`
- periodicitatea publica]iei (s`pt`m#nal`, lunar`, de doctorat sau rezumatul unei teze de doctorat
trimestrial`, neregulat`); trebuie s` con]in`:
- locul public`rii; - numele [i prenumele autorului;
- nr. [i data primului [i al ultimului volum - titlul tezei;
sau al ultimei fascicule la care se face referire. - institu]ia la care a fost elaborat` teza;
Ex.: Buletinul Institutului Politehnic din Ia[i. - anul elabor`rii;
Sec]ia IV. Construc]ii de ma[ini. Tomul XXX (XXXIV) - conduc`torul [tiin]ific.
XXXI (XXXV), 1984-1985.
Ex.: Gherghel, N. Contribu]ii teoretice [i experi-
O referin]` bibliografic` privind o contri- mentale privind optimizarea regimurilor de ascu]ire ... Tez`
bu]ie cuprins` \ntr-o carte sau \n alt` publi- de doctorat. Inst. Politehnic, Ia[i, 1979 (cond. [t. prof.
ca]ie separat` trebuie s` con]in`: dr. ing. Gh. Ca[ler [i prof. dr. ing. Al. Vaida).
- numele [i prenumele autorului; O referin]` bibliografic` privind un raport
- titlul contribu]iei; (protocol, not`) asupra unor lucr`ri de cerce-
- traducerea titlului; tare sau un contract de cercetare trebuie
- titlul publica]iei principale, precedat (dac` este s` con]in`:
cazul) de numele autorului, directorului, alc`tuitorului; - numele [i prenumele autorului;
- traducerea titlului publica]iei; - titlul temei;
- nr. edi]iei [i/sau oricare alt` particularitate - nr. [i data de \nregistrare a contractului la insti-
a edi]iei; tu]ia executant`;
- nr. volumului (sau echivalentul); - institu]ia executant` [i cea beneficiar`.
- locul public`rii; Ex.: Plahteanu, Boris [.a., Cercet`ri tehnologice
- editura; Contract de cercetare [tiin]ific` nr. 23701/1976. Inst.
- anul public`rii; Politehnic, Ia[i, |ntr. de Piese Auto, Ia[i.
191
O referin]` bibliografic` privind un docu- Prin analogie cu normele prezentate se pot
ment de brevet (de inven]ie, certificat de autor stabili elementele referin]elor bibliografice privind
de inven]ie, certificat de utilitate etc.) va con]ine: alte categorii de documente.
- denumirea oficial` a tipului de document
C#nd o referin]` este cuprins` \ntr-un text
de brevet \n limba ]`rii care l-a publicat, citat exact,
(face parte dintr-o fraz`), nu este obligatorie o anumit`
a[a cum apare pe prima pagin` a documentului ordine.
respectiv ([i traducerea denumirii oficiale respective,
Ex.: \n tratatul Ma[ini-unelte de Emil Botez,
dac` este necesar);
a c`rui prim` edi]ie, volumul 1, a ap`rut la Editura Tehnic`
- nr. documentului de brevet, citat \n \ntregime,
din Bucure[ti, \n 1969 .
a[a cum rezult` din documentul respectiv;
- denumirea ]`rii care a publicat documentul *
de brevet (prin indicativul de ]ar`, format din dou` Autorii lucr`rilor \n referin]ele bibliografice
litere); a) Autori persoane fizice c#nd sunt 2 autori,
- date referitoare la prioritatea conven]ional` se noteaz` numele fiec`ruia dintre ei, legate prin con-
(nr. cererii prioritare, data de \nregistrare sau de consti- junc]ia [i sau corespondentele acesteia \n alte limbi.
tuire a depozitului, ]ara \n care s-a constituit
Ex.: Olteanu, {tefan [i {erban, Constantin;
depozitul);
Joubrel, Henri et Bernard, Paul.
- data de publicare \n ]ara de origine a docu-
mentului (data la care documentul de brevet este c#nd sunt mai mult de doi autori,
pus la dispozi]ia publicului); pot fi notate numele tuturor autorilor sau numai
- titlul inven]iei, reprodus a[a cum figureaz` numele primului autor, urmat de cuvintele \n form`
\n documentul de brevet (\n alfabetul latin, dac` este prescurtat` [.a.
necesar; se poate indica, \ntre paranteze drepte, Ex.: Ulmeanu, FL. C. [.a. (Pentru Ulmeanu, Fl. C.,
\n limba de redactare a referin]ei bibliografice, Demeter, Andrei [i Obra[cu, C.).
[i traducerea titlului respectiv); c#nd o carte (spre deosebire de o contri-
- nr. altor documente de brevet fa]` de care docu- bu]ie sau de un articol) are mai mult de 3 autori,
mentul citat este dependent juridic (complementar, primul element al referin]ei \l constituie titlul.
divizionar, prelungire); Numele tuturor autorilor sau numai numele primului
- numele complet [i ]ara titularului de brevet; autor urmat de [.a. se noteaz` \n textul referin]ei
- limba de redactare a documentului (dac` este dup` titlu, indiferent de locul pe care \l ocup` numele
cazul). acestora pe pagina de titlu (\naintea titlului sau dup`
Ex.: Gherghel, N., Mitrofan, AL., Gentimir, N. titlu).
Descrierea inven]iei 73684, RO. Dosar nr. 92464. Ex.: Proiectarea dispozitivelor, de Sanda Vasii-Ro[cule],
|nreg. 14.12.1977. N. Gojine]chi, C. Andronic sau: Proiectarea dispozitivelor,
O referin]` bibliografic` privind un stan- de Sanda Vasii-Ro[cule] [.a.
dard trebuie s` con]in`: Numele \nso]ite de prenume [i de alte elemente
- nr. standardului; secundare se noteaz` \n forma \n care apar \n carte
- anul aprob`rii; sau \n publica]ia f`c#nd obiectul referin]ei, transli-
- titlul [i subtitlul standardului. terate, dac` este cazul.
Ex.: STAS 12295/1-85. Discuri cu diamant sau nitrur` |n afar` de cazul c#nd referin]a face parte
(azotur`) cubic` de bor. dintr-o fraz`, prenumele sau alte elemente
O referin]` bibliografic` privind o norm` secundare se trec dup` nume.
tehnic` (intern` sau departamental`) ori un norma- Ex.: Boteanu, Anton, V., Cehov, Aurel.
tiv va con]ine:
Trebuie s` se ]in` seama de uzan]ele
- nr. normei sau al normativului;
din ]ara al c`rei cet`]ean este autorul.
- anul aprob`rii;
Ex.: Champetier, Honore dé (autor francez).
- titlul [i subtitlul normei;
- institu]ia care a elaborat norma [i, eventual, b) Autori colectivi c#nd o colectivitate este consi-
anul. derat` ca autor al publica]iei.
Ex.: Norme uzinale (N.U.). Vol. 11, 12, 13. Ex.: Academia Rom#n`, Catalogul publica]iilor
ICSITMUA Titan, Bucure[ti. Academiei Rom#ne, 1867-1927. I. Cronologic. II. Alfabetic.
192
Titlul se reproduce a[a cum figureaz` Datele calendaristice ordinea de scriere
\n publica]ia citat`, transliterat, dac` este necesar. este: ziua, luna [i anul.
Ex.: Experien]a ICEMIN \n prepararea minereurilor Ex.: 08 ianuarie 1974.
de stibiu.
Prescurtarea cuvintelor [i a expresiilor
Subtitlul poate fi omis, \n afar` de cazurile tipice rom#ne[ti [i strìne
c#nd acesta ofer` o informa]ie esen]ial` asupra - volum vol.
con]inutului publica]iei. - num`r nr.
Ex.: Conceptul de tehnologie neconven]ional`. Genez` - limb` lb.
[i evolu]ie poate fi omis. - autor, autori aut.
- redactor, redac]ie red.
Titlurile contribu]iilor - edi]ie, editor ed.
C#nd avem o contribu]ie se face o distinc]ie - anale, anex`, anual, anuar an.
\ntre titlul contribu]iei [i cel al publica]iei principale, - editur` edit.
cel mai frecvent prin cuv#ntul \n, urmat de dou` - an curent a.c.
puncte. - serie ser.
Ex.: Nanu, Aurel [i Popovici, V. Prelucrarea - serie nou` s.n.
prin eroziune electrochimic`. |n: Manualul inginerului - edi]ie rev`zut` ed. reviz.
mecanic. Bucure[ti, Edit. Tehnic`, 1972, p. 697. - lunile anului ian., feb., mart., apr., mai, iun.,
Locul public`rii iul., aug., sept., oct., nov., dec.
Dac` locul public`rii nu este men]ionat - zilele s`pt`m#nii L, Ma, Mi, J, V, S, D;
- op. cit. (opus citatus) se folose[te atunci
\n nici o parte a publica]iei, dar poate fi stabilit,
c#nd trebuie s` cit`m o singur` lucrare a unui autor,
acesta se noteaz` \n referin]` \ntre paranteze drepte
prima oar`.
[ ]. Locul public`rii nu se prescurteaz`.
Ex.: [Bucure[ti]. Punctua]ia
Numele [i prenumele autorului (pers. fizic`)
Dac` publica]ia nu poart` nici o denumire de editur` se separ` prin virgul`.
sau de organism de distribuire, se va indica denu- Dup` prenumele autorului se pune punct.
mirea tipografiei. Dac` sunt doi sau mai mul]i autori, se pune punct
Ex.: |ntreprinderea Poligrafic`, Ia[i. dup` prenumele ultimului autor.
|ntre titlu [i subtitlu, dup` titlu [i subtitlu
Pentru o publica]ie tradus`, este preferabil
[i la sf#r[itul referin]ei bibliografice se pun puncte.
s` se indice, dac` este posibil, limba din care a fost
|ntre celelalte elemente ale referin]ei biblio-
f`cut` traducerea [i s` se men]ioneze titlul original
grafice se pun virgule.
\ntre paranteze drepte.
Ex.: Bolotin, H.L. Bazele construc]iei dispozitivelor Numerotarea referin]elor bibliografice
[Osnov\ konstruirovaniia prisposoblenii]. Traducere Se numeroteaz` cu cifre arabe. Uneori, acestea
din lb. rus`. Bucure[ti, Edit. Tehnic`, 1954. se \ncadreaz` \ntre paranteze drepte.
193
& EVENIMENTE
EDITORIALE
De ce lupt` viet`]ile unele cu altele ? Lupta, a[a-zisul General dr. MIHAIL POPESCU General lt. (r) dr. VALENTIN ARSENIE
General de brigad\ (r) dr. GHEORGHE V|DUVA
rù, este un fenomen caracteristic, dac` nu implicit

al naturii, iar r`zboiul, oric#t de mult ne-am teme de el
[i l-am condamna, este un produs al societ`]ii omene[ti,
este un fenomen politic [i social complex, cu cauze General dr. MIHAIL POPESCU General lt. (r) dr. VALENTIN ARSENIE
numeroase [i determin`ri multiple. El nu poate [i nu trebuie General de brigad\ (r) dr. GHEORGHE V|DUVA
s` fie privit doar ca o teroare pentru omenire, ca partea

cea mai rea a tuturor lucrurilor. R`zboiul nu este
dec#t o modalitate de rezolvare a unor situa]ii conflictuale
prin mijloace violente.
Arta militar` de-a lungul mileniilor, lucrare
apar]in#nd generalului dr. Mihail POPESCU,
generalului-locotenent (r.) dr. Valentin ARSENIE
[i generalului de brigad` (r.) dr. Gheorghe V~DUVA,
personalit`]i prolifice ale vie]ii militare, ne istorise[te evolu]ia, continuitatea [i repetabilitatea
fenomenului r`zboi. Arta militar`, de-a lungul mileniilor, semnificat` prin: g#ndirea militar` tactic`
[i esen]a r`zboiului Antichit`]ii; filozofia geto-dacilor, cea a spa]iului plin, a spa]iului-izvor,
\n care oamenii \[i preg`teau c`l`toria pentru o alt` via]`; noua filozofie a confrunt`rii
din Evul Mediu [i dezvoltarea celui mai mare imperiu al lumii, cel mongol; Rena[terea [i insti-
tuirea consiliului de r`zboi, cu rol important \n materializarea, prin mijloace militare, a deciziei
politice; semnifica]ia apari]iei tunului; manevra strategic` a lui Ioan Vod` \n R`zboiul din 1574;
B`t`lia de la C`lug`reni o ilustrare vie a artei militare rom#ne[ti la sf#r[itul secolului
al XVI-lea. Este perioada c#nd Niccolo Machiavelli scria: Principalele fundamente
ale tuturor statelor, at#t ale celor noi, c#t [i ale celor vechi sau mixte, sunt legile bune
[i armatele bune. Pentru c` nu pot exista legi bune acolo unde nu sunt armate bune
[i, acolo unde nu exist` armate bune, trebuie s` existe [i legi bune, eu m` voi ab]ine
s` tratez legile, dar voi vorbi despre armate.
Volumul al doilea trateaz`, succint [i relevant, epoca modern`, cea contemporan`
[i viitoare. Astfel, \ntr-o Europ` a paradoxurilor bizare [i a revolu]iilor magnifice, \[i g`sesc,
totu[i, exprimarea, materializat` deopotriv` prin inteligen]` [i experien]a unei armate,
Napoleon primul, de la Gingis Han, care \n]elege, construie[te [i aplic` arta manevrei,
dar [i cel care avea s` descopere adev`rata valoare a unui stat major, Henri de Jomini
cu al sù Manual al artei r`zboiului, dar [i Carl von Clausewitz, cel care a sesizat semnifica]ia
194
Evenimente editoriale
fundamental` a r`zboiului instrument al politicii, o continuare, prin alte mijloace,
a politicii. Apari]ia statelor na]ionale, a erei aeronauticii [i a strategiei aeriene, Pactul
Briand-Kellog, cel de-al Doilea R`zboi Mondial r`zboiul pe suport de blindate, avioane
[i nave de lupt`, elaborarea Chartei Atlanticului (august 1941), Opera]iunea Overlord
(iunie 1944), Hiroshima [i Nagasaki (august 1945), societatea de tip industrial, manevra
strategic`; r`zboiul rece [i apari]ia armelor nucleare perfec]ionate [i miniaturizate,
a armelor neconven]ionale, nonletale, r`zboiul informa]ional, cel mediatic [i cel psihologic;
conceptul de r`zboi bazat pe re]ea [i aplicarea acestuia \n Armata Rom#n` despre
toate acestea, ca [i despre arta militar` ca art` a mor]ii [i, deopotriv`, a supravie-
]uirii: Ne r`zboim \n fiecare zi. |nvingem [i suntem \nvin[i. Cucerim [i pierdem.
|naint`m [i ne retragem. Facem, la fiecare pas, planuri, elabor`m strategii. Via]a noastr`
este o strategie continu`, o mic` strategie a unui mare r`zboi continuu.
Lucrarea a ap`rut sub egida Centrului Tehnic-Editorial al Armatei.
Mi-am amintit de o carte de c`l`torii The Songlines,

Mihail Orzea]`
\n care autorul, Bruce Chatwin, f`cea o descriere a Lumii,
privit` ca o imens` re]ea, a[a cum au g#ndit-o aborigenii
Securitatea [i transformarea
australieni, cu mult timp \n urm`, evident: str`mo[ii continu\ `n secolul XXI
primordiali mergeau [i c#ntau, iar \n urma lor luau na[tere ~ eseuri ~
cuvintele, c#ntecele. Se crea Lumea.
Mi-am permis aceast` alegorie lectur#nd paginile
generalului-maior dr. Mihail ORZEA}~, autorul lucr`rii Arctic Ocean
Banks Island
120° Ellesmere Island 60°
Greenland (Den.)
0°
Arctic Ocean
Svalbard (Nor.)
60°
Franz Josef Land
120°
Severnaya Zemlya
Arctic Ocean
New Siberian Islands
180°
Securitatea [i transformarea continu` \n secolul

Jan Mayen (Nor.) Novaya Zemlya Wrangel Island
Victoria Island Baffin Island
Faroe Is. (Den.) Norway

U.S.A.
Iceland Finland
60° United Kingdom Sweden Estonia Russia 60°
Canada Den.
Latvia
Lithuania
Aleutian Islands (USA)
Ireland Neth. Belarus
Poland
Bel. Germany
Island of Newfoundland Czech. Ukraine Kuril Islands
Slovak.
Aus. Hung. Moldova Kazakhstan
France Switz. Slov. Mongolia
Cro. Yugo.Romania
Bos. Georgia Uzbekistan
North Atlantic Ocean Italy Mac.
Bulgaria
Armenia Azerbaijan
Kyrgyzstan
United States of America Portugal
Spain Albania
Greece Turkey Turkmenistan Tajikistan
N. Korea
S. Korea Japan
North Pacific Ocean Cyp. Leb. Syria Afghanistan North Pacific Ocean
Morocco
Tunisia
Israel Iraq Iran China
Canary Islands (Sp.) Jordan
30° Kuwait Pakistan Nepal 30°
XXI, tocmai pentru c` despre aceast` Lume ne vorbe[te,

Algeria Libya Bhu.
The Bahamas Egypt
Western Sahara (Mor.) Qatar
Mexico Cuba Bang. Taiwan
Hawaiian Islands Dominican Republic Saudi U. A. E.
Arabia India Myanmar (Burma)
Oman Laos
U. S. A. Jam.
Mauritania Mali
Belize Haiti Puerto Rico (US) Dominica
Niger Eritrea
Honduras Senegal Sudan Yemen Thailand Philippines
Guatemala
The Gambia Burkina Faso
Chad Vietnam
El Salvador Nicaragua Barbados
Djibouti Cambodia
Andaman Islands (India)
Guinea-Bissau Guinea Benin
Trinidad and Tobago Marshall Islands
Costa Rica Côte D’Ivoire Nigeria Sri Lanka Federated States of Micronesia
Venezuela Guyana Sierra Leone Ethiopia
Panama Suriname C. A. R. Brunei Guam (USA)
Maldives
French Guiana (Fr.) Liberia Cameroon
Ghana Togo Somalia Malaysia
Colombia Eq. Guinea Uganda
Singapore
0° Gabon Rwanda Kenya Kiribati 0°
Galapagos Islands (Ecuador) Ecuador Sao Tome & Principe Indonesia
Zaire Burundi Papua New Guinea
Solomon Islands
Congo Tanzania Seychelles
Malawi
Peru
Brazil Angola
Zambia Mozambique
\n care fiecare dintre noi individ sau na]iune ar trebui

Bolivia Madagascar
Namibia Zimbabwe Fiji
French Polynesia (Fr.) New Caledonia
Botswana
Paraguay Mauritius Indian Ocean
Swaziland
Australia
30° South Africa
Lesotho 30°
Uruguay
South Pacific Ocean Chile Argentina South Atlantic Ocean New Zealand
Tasmania
Falkland Islands (Islas Malvinas) (adm. by UK, claimed by Argentina)
Îles Crozet (France)
South Georgia (adm. by UK, claimed by Argentina)
s` punem mai mult accent pe respectul reciproc, pe felul

60° 60°
Antarctica
150° 120° 90° 60° 30° 0° 30° 60° 90° 120° 150° 180°
\n care ne comport`m cu noi \n[ine [i cu ceilal]i,

BUCURE{TI • 2004
pe ceea ce l`s`m s` se \ntrevad` dup` trecerea noastr`.

Numai a[a acest global village, \n care ne ducem existen]a, va fi mai prietenos pentru to]i.
O apari]ie editorial` ne descoper` [i re-descoper` continentul de idei al fiec`rui Columb
care s`l`[luie[te \n noi [i care se afl` \ntr-o perpetu` cùtare a r`spunsurilor la \ntreb`ri
rostite [i, de cele mai multe ori, nerostite. Sinergie de consistente [i riguroase puncte
de vedere, volumul de eseuri, nepropun#ndu-[i, desigur, s` dea r`spunsuri categorice
\ntreb`rilor din domeniu, se vrea o \ncercare de a sintetiza experien]a autorului [i a multor
speciali[ti \n securitate na]ional` [i interna]ional`.
Globalizarea, transcend#nd na]iunile [i palierele vie]ii sociale, este o tem` ale c`rei adev`ruri
\nc` nu au fost spuse. Cu toate acestea, autorul recurge la o selec]ie a defini]iilor conceptului
de globalizare, subliniindu-i principalele caracteristici o consecin]` a modernit`]ii;
un fenomen multidimensional sau o realitate func]ional` a postcapitalismului, o expresie
a triumfului liberalismului economic, dar [i a social-liberalismului, precum [i la abordarea
interac]iunii dintre globalizare [i securitate, aspectele viz#nd: relevan]a actualei ordini
mondiale [i a institu]iilor sale tradi]ionale; impactul asupra economiei [i finan]elor;
degradarea mediului ambiant; proliferarea armamentelor [i a tehnologiei <dual-use>;
terorismul; delictele transna]ionale.
195
Continua transformare a lumii \n care trìm; multidimensionalitatea puterii politic`,
economic`, financiar`, demografic`, militar`, cultural` [i psihologic` (moral`); adaptarea
puterii militare la evolu]ia mediului de securitate; analiza, din perspectiv` militar`, a mediului
interna]ional de securitate; evolu]ii posibile, conceptuale [i opera]ionale, ale ac]iunilor preventive,
dar [i m`suri de prevenire a influen]elor negative ale conflictelor etnice [i religioase
asupra securit`]ii interna]ionale iat` c#teva dintre temele abordate \n aceast` lucrare,
ap`rut` sub auspiciile Editurii Militare [i pe care v` invit s` o parcurge]i. Nu \n ultimul r#nd,
presupun c` [i mesajul autorului va constitui mai mult dec#t o motiva]ie, o certitudine: Securitatea
planetei P`m#nt este a noastr`, a tuturor, [i putem contribui fiecare la construirea ei .
Dac` ar fi s` \nchei \n nota acelor mitice songlines, a[ mai adùga c`, fie [i v`zut`
ca o re]ea, nu doar ca o suprafa]` de p`m#nt, Lumea va fi \n]eleas` cu adev`rat doar dac`
\i vom descoperi frumuse]ea. Frumuse]ea songlines-urilor
Asimetria este la fel de veche ca [i r`zboiul. Iar \ntreg

r`zboiul este bazat pe inducere \n eroare. Atunci c#nd
te confrun]i cu un inamic trebuie s`-i oferi o momeal`
pentru a-l ademeni; provoac`-i dezordine [i love[te-l.
C#nd se concentreaz`, fii preg`tit [i atac`-l; c#nd este
puternic, evit`-l (Sun Tz\).
Un exemplu: \n luptele pentru ap`rarea indepen-
den]ei Principatelor Rom#ne, tìerea liniilor de comunica]ii
[i dezorganizarea logisticii, \nainte de angajarea
propriu-zis` a b`t`liei, au reprezentat o constant`
a strategiei militare utilizate de domnitorii no[tri,
de la Basarab I la Mihai Viteazul. Sau cel de-al Doilea
R`zboi Mondial materializarea cea mai sugestiv`
a asimetriei, sub toate formele [i aspectele sale. S` ne amintim
de blitzkrieg-ul care a asigurat succesul Germaniei \n prima parte a celei de-a doua conflagra]ii
mondiale at#t pe frontul de Vest, c#t [i pe cel de Est. Sau de atacurile teroriste \n care mijloacele
folosite de terori[ti sunt cu totul asimetrice, de la cele mai simple \nc`rc`turi explozive
aflate \n autovehicule conduse de [oferi sinuciga[i (Arabia Saudit`, 1991) p#n` la deturnarea
de avioane civile (SUA, septembrie 2001).
Concluzia este mai mult dec#t evident`: asimetria a fost [i este o constant` a conflictelor
armate, de-a lungul istoriei. Dar care nu devoaleaz` intimitatea acestora. Un paradox
[i, totu[i, o realitate: tancurile contra cavaleriei, avia]ia contra tancurilor, structurile teroriste
contra armatei iat` c#teva exemple ale asimetriei.
Despre aceast` realitate nepalpabil`, dar vizibil`, ne vorbesc cei doi autori ai lucr`rii
Asimetria [i idiosincrasia \n ac]iunile militare generalul-locotenent dr. Eugen B~D~LAN
[i generalul de brigad` dr. Teodor FRUNZETI, lucrare ap`rut` sub patronajul Centrului
Tehnic-Editorial al Armatei.
Despre domeniile de manifestare relevante pentru simetria \n ac]iunile militare tipuri
de organiza]ii, strategii utilizate, obiective, voin]a [i lipsa voin]ei de a lupta, sistemele de valori,
capacit`]ile militare [i, nu \n ultimul r#nd, timpul elementul esen]ial \n realizarea unei rela]ii
asimetrice, cel pu]in din dou` motive: \n primul r#nd, orice tip de planificare trebuie s` cuprind`
196
Evenimente editoriale
o parte c#t mai redus` din timpul total pentru preg`tirea opera]iei; \n al doilea r#nd,
orice planificare trebuie f`cut` strategic, minu]ios, pentru a \ncadra \n timp toate activit`]ile
procesului de planificare.
Capitolele doi [i trei abordeaz` nivelurile de manifestare ale asimetriei [i idiosincrasiei
\n conflictele secolului 21 strategic, operativ [i tactic, respectiv caracteristicile asimetriei
[i ale idiosincrasiei actuale cre[terea vulnerabilit`]ii sistemelor militare; utilizarea preponde-
rent` a c#mpului de lupt` urban; utilizarea extensiv` a ac]iunilor teroriste; cre[terea gradului
de letalitate al ac]iunilor militare; efecte de mas` [i impact psihologic ridicat; utilizarea
for]elor militare [i paramilitare neregulate; lideri militari competen]i [i carismatici.
Un \ndemn la reflec]ie, spun autorii, dar [i un periplu interesant [i elocvent pentru cititorii
nespecializa]i \n domeniul militar.
Un \ndreptar de cùtare-salvare [i supravie]uire,

un adev`rat ghid de medicin` de c`l`torie. A[a s-ar putea
defini cele dou` volume ale Manualului de medicin`
de c`l`torie [i supravie]uire \n condi]ii extreme.
Implica]ii medico-aeronautice, ap`rut, sub coordo-
narea Clinicii de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial`,
la Editura Pro Transilvania.
Primul volum, av#ndu-i ca autori pe conf. univ.
dr. Marian MACRI, dr. Constantin R~DUIC~,
dr. Adriana HRISTEA([ef de lucr`ri) [i dr. Mirela ANGHEL,
abordeaz` altitudinea [i efectele sale asupra organismului
uman; importan]a realiz`rii unui climat specific \n cabina
aeronavelor; stresul zborului zborul, o activitate
fascinant` [i periculoas` (), dar o experien]`
cople[itoare [i factorii psihologici aferen]i; riscurile
privind s`n`tatea c`l`torului, distribuite geografic, pe continente; vaccin`rile specifice,
precum [i aspecte privind pasagerii cu boli cronice afec]iuni cardiace, respiratorii,
gastro-intestinale, oftalmologice, chirurgicale sau psihiatrice.
Permite]i-mi s` v` recomand parcurgerea capitolului 4 Medicina de c`l`torie,
\n care autorii radiografiaz` geografic distribuirea riscurilor pentru s`n`tatea c`l`torilor,
cu o aplecare minu]ioas` asupra bolilor transmise prin vectori, pe cale respiratorie,
sexual, transcutanat sau prin inoculare de la animal, asupra malariei, ca [i recomand`ri
relativ la riscul [i profilaxia malariei [i a febrei galbene, \n func]ie de ]ara de destina]ie.
Cel de-al doilea volum, av#ndu-i ca autori pe conf. univ. dr. Marian MACRI,
dr. Constantin R~DUIC~, dr. Ionel HU}ANU [i dr. Mirela ANGHEL, ne ofer` posibilit`]i
reale de supravie]uire \n condi]ii speciale, trat#nd efectele decompresiunii rapide
asupra organismului, factori ce influen]eaz` rata [i timpul de decompresiune; efectele
accelera]iilor at#t asupra pilo]ilor, c#t [i asupra c`l`torilor; cunoa[terea situa]iei din aer,
dezorientarea spa]ial` \ngreun#ndu-i pilotului localizarea, aceasta fiind [i una dintre cauzele,
destul de \nt#lnite, ale accidentelor aviatice; agen]ii biologici poten]ial utiliza]i \n biotero-
rism antraxul, pesta, variola, bruceloza, febra Q, toxina din ricin; agen]ii chimici posibil
197
folosi]i \ntr-un atac bioterorist biotoxinele, agen]ii vezican]i, caustici sau halucinogeni;
metalele arsenic, mercur, taliu.
Volumul con]ine [i norme obligatorii pentru supravie]uirea \n condi]ii de temperatur`
sc`zut`, cu referire la echipament, ad`post, ap`, hran` sau la tratamentul afec]iunilor
provocate de hipotermie. |n speran]a c` v-am suscitat interesul, v` sugerez ca cele dou` volume
s` nu lipseasc` din suita bagajelor pe care le lua]i cu dumneavoastr` \n c`l`toriile aeriene !
Problema suveranit`]ii Rom#niei la Dun`re

[i Naviga]ia Fluvial` Rom#n` (1919-1945)
trateaz` preocup`rile Rom#niei pentru crearea unor insti-
tu]ii de naviga]ie fluvial` \n scopul dezvolt`rii naviga]iei
[i a celorlalte servicii menite s` contribuie la sus]inerea
propriilor interese pe Dun`re, mai ales dup` Primul R`zboi
Mondial, o dat` cu cre[terea importan]ei fluviului
din punct de vedere economic [i politico-strategic.
Doctor \n istorie, autoare [i coautoare a numeroase
studii [i articole de istorie a marinei, Carmen ATANASIU
ne ofer`, iat`, o monografie a Dun`rii, o analiz`,
totodat`, a documentelor juridice privind reglement`rile
adoptate \n diferite perioade pentru naviga]ia pe fluviu,
precum [i statutul pe care \l aveau statele riverane
\n rela]iile [i interesele lor cu ]ara noastr`.
Lucrarea prezint`, \n cele zece capitole, evolu]ia regimului juridic al Dun`rii \n str#ns`
leg`tur` cu eforturile Rom#niei pentru dezvoltarea institu]iilor de naviga]ie fluvial` proprie,
condi]ie sine qua non \n men]inerea suveranit`]ii sale la Dun`rea de Jos. Cestiunea Dun`rii
afirma Mihail Kog`lniceanu este lupta cea mare, care nu dateaz` de ast`zi, este lupta
\ntre dou` puteri care sunt vecine cu noi. Este rivalitatea, este lupta de influen]` \ntre Austria
[i Rusia asupra Peninsulei Balcanice.
Cestiunea Dun`rii se referea la regimul de naviga]ie de pe cursul inferior al fluviului,
reglementat prin diverse conven]ii interna]ionale. Travers#nd \ntreaga Europ`, de la apus
la r`s`rit, Dun`rea reprezint` calea natural` cea mai dreapt` care leag` ]`rile industriale
din centrul [i apusul Europei cu ]`rile agricole [i bogate \n materii prime din estul
[i sud-vestul Asiei.
Documentul intitulat Actul de Naviga]iune pe Dun`re poate fi considerat
cel dint#i tratat care se ocup` \n chip special de Dun`re. Prin Conven]ia \ncheiat`
\ntre Austria [i Rusia \n anul 1840, la St. Petersburg, s-a instituit principiul libert`]ii
de naviga]ie \ntre Dun`re [i mare pentru toate pavilioanele ]`rilor \n stare de pace cu Rusia.
De asemenea, s-au prezentat, ca obiective, \nfiin]area unui serviciu sanitar la Gura Sulinei,
apt s` asigure dezinfec]ia navelor, construirea unui far la Sulina, fixarea taxelor de naviga]ie
[i modalitatea perceperii lor, obligativitatea Rusiei de a \ncepe lucr`rile necesare
pentru a \mpiedica \mpotmolirea gurilor Dun`rii [i pentru a men]ine navigabil bra]ul Sulina.
Selec]ie [i argumente editoriale

@ Alina UNGHEANU
198
ABSTRACTS
Democracy, security and liberty in a new era

COL Costinel PETRACHE
Mass destruction weapons proliferation Possible errors in the strict control of nuclear and radio-active materials
NATOs new thinking Capability to project and apply terror Democracy, security, liberty, holy human
rights The organic cohesion of the principles Perception, evaluation and solving of critical signs
Romanias participation to Istanbul Summit

Ph D George MAIOR
Alliances role and missions Transatlantic Dialog pointing up the transatlantic union Romanias contribution
to NATOs collective defence Reinforcing of Alliaces capacities Sovereignty transfer in Irak Romanias
contribution to the training of irakian forces October 2004 Informal reunion of defence ministers
Urban war or peace war

Gen Ph D Mihail POPESCU
Urban center multidimensional battlefield Fights psychological effects against the military forces
Types of activities in urban areas Indirect abordation of the fight against the military forces Dislocation
of the enemy forces Fight doctrine improvement into towns Armament and technique utilization
Opinions regarding the manner of team construction as a part of leading process

MG Ph D Mihail ORZEA}~
Need of changing Averting of the surprise Adaptation of interhuman relations within the framework
of ones structure Communication and team spirit Knowledge of teams people Role of trusting
in teams building Motivation of team members Own exemple in subordinates stimulation
Tactical level manifestation of asymetry and idiosyncrasy in military actions

BG Ph D Teodor FRUNZETI
Air space control Effect of surprise at tactical level Active actions of research Shock effect Multinational
forces Employments rules Professional expertise The abordation of the exercise Physical and moral
cohezion Undermination of enemys willing Asymmetric and idiosyncrasy character of military actions
Command and control system in modern military operations

COL (ret) Ph D Gruia TIMOFTE
Creation and presence of common operational picture Hasten of decisions drawing up process Training
and conveying activity of action orders Informations management Equipment and auxiliary means
Informational systems Computer networks Software products Command and controls continuity
Informational warfare ~ conceptual solutions

COL Dumitru LUNGU
Performational domination over an enemy The next paradigm of modern warfare A way of solving
the conflict Difference between the war of informational era and informational warfare Anihilation,
exploitation, damage and destruction of information
Command and control of the forces during the collective defence missions
BG Ioan CIUPEI
Immediate and quick reaction forces military immediate reaction in case of a crise Main defence forces
discouragement of the enemy and defending in front of the threats Strengthen forces levels
of training and disponibility Operational leading of national forces Authority transfer
199
The influence of the efficient conditions over the management of frequences
LTC Valentin BECHERU
Development of the digital transmission means Electromagnetic compatibility Spectrums management
Spectrum and frequences repartition Bringing up to date and management of date bases Constitution
of the efficient device Structure of the transmissions system for operations Campaign radio networks
Command and control of military actions on strategic level ~ technical support systems
LTC Dorin ALEXANDRESCU
Strategical system of communications structure and characteristics Permanent transmissions network
Military radiocommunications network Information and alarma network Elements of management,
operation and maintaining Hardware structure Software structure Informational contents of date base
Naval Forces ~ trends of transformations
CDR Gheorghe PETRIA
The role of naval component in joint operations Implementing the network centric warfare concept
Forces for collective defense Forces for support and generation Naval forces professionalization
concept Building up an integrated command, control, communications, computers and information system
Midway ~ a materialisation of stimulus-effect interaction
Midway battle historical example of decisive interaction stimulus-answer Drawing up process
of decision Japaneses effort reorientation Japaneses cycle of decisions drawing up Human dimension
of the fight Times compression Organization and planning Distribution of informational superiority
Sudan. Humanitarian crise and peace process
COL Ph D C`t`lin-Marius TÂRN~COP
Darfur proportion humanitarian crise Sudan terrorisms sponsor-state Effects of the american
politics over Khartoum administration EU and mission of observation Politic finalization of the conflict
Structure, substance and place of the peace process from Darfur Ethnic and administrative details
MILUs role in NATOs multinational operations
BG Emanoil CIOCOTEA
Multinational air forces Mutual attendance with airships Responsability zone of air element Multinational
means of aircraft Multinational naval forces Logistics support location Multinational land forces
Role of Multinational Logistic Commandment Organizational options and missions
MJLC Concept
LTC Crì[or-Constantin IONI}~
Logistic a national responsibility Collective defence missions Coordonation and performing
of the logistic plan Staffs qualification and training Logistic provision Technical maintenance
services Motion control Maintaining of one date system for population health
NATO Concept regarding the logistic support
Constantin RUSU
Collective responsibility Forces and unique logistic means Provision and services Operations
primordiality National logistic components coordination Cooperation base principle of NATOs
fondation Assuring the necessary military capacity in peace time, in crises situations and in war time
Balcanic Agreement. 1934-1937
LTC Dorin CHIRCA
Balcanic Peninsulas role in the strategy of great powers Defending of the balcanic statu-quo Defensive
character of the Balcanic Agreement Balcanic frontiers guarantation Bulgarias value and strategical
importance as probable common enemy Role of military conferences and agreement
Versiunea \n limba englez`

Erat`
|n num`rul 3/2004 al revistei, la pagina 30, pe ultimul r#nd al articolului, \n loc de circa 100%
\n 4 ani se va citi circa 1000% \n 4 ani.
200
Inf`]i[`rile istorice
ale st`rii noastre de spirit
1864 - 2004
140 DE ANI
|N SERVICIUL
ELITEI MILITARE NA}IONALE
1
ianuarie ANUL
februarie XV
2004
140 de ani \n serviciul

elitei militare na]ionale !
Concep]ia grafic` editorial` ~ colonelul Costinel PETRACHE
http://gmr.mapn.ro

Revista-4 2004

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista-4 2004

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gândirea

al Armatei (U.M. 02560), bd. Ion Mihalache,

Responsabilitatea integral` a asum`rii intelectuale

Revista G`ndirea militar[ rom`neasc[

Proiec]ii conceptuale Conceptual projections

R`zboiul urban sau r`zboiul p`cii 14 Urban war or peace war

Nivelul tactic de manifestare a asimetriei 29 Tactical level manifestation of asymetry

Sistemul de comand` [i control \n opera]iile 39 Command and control system in modern

R`zboiul informa]ional ~ clarific`ri 48 Informational warfare ~ conceptual

Opinii  Argumente Opinions  Arguments

Influen]a condi]iilor operative asupra 57 The influence of the efficient conditions

Comanda [i controlul ac]iunilor militare 63 Command and control of military actions

For]ele Navale ~ sensul transform`rii 71 Naval Forces ~ trends of transformation

Midway ~ o materializare a interac]iunii 78 Midway ~ a materialisation of stimulus-effect

Dezbateri GMR GMR Debates

Pulsul strategic Strategic pulse

Realitatea NATO NATO Reality

Conceptul MJLC 120 MJLC Concept

Memoria transform`rii ~ Comunicatul 132 Memory of the transformation ~ Istanbul

Declara]ia de la Istanbul ~ Securitatea 142 The Istanbul Declaration ~ Our Security

Tehnica de lupt` ~ proiec]ii postmoderne 144 Fight technique ~ postmodern projections

Fundamente na]ionale National foundations

Univers publicistic militar 178 Military publicistic

Referin]e bibliografice 186 Bibliographic references

Standarde bibliografice 190 Editorial bibliographic

Evenimente editoriale 194 Editorial events

Colonel Costinel PETRACHE

Repere importante pe agenda Alian]ei

Pu]ine activit`]i militare se pot compara, ca dificultate

Washington Post, March 6, 1999, p. 1.

Rela]iile Rela]iile interumane sunt foarte importante în cadrul

Cunoa[terea |ntotdeauna cunoa[terea oamenilor a fost important`, dar acum

Rolul \ncrederii Încrederea este un liant puternic între oameni [i trebuie

Motivarea Liderii sunt responsabili pentru succesele, dar, mai ales,

Se spune c` nu exist` unit`]i rele [ineficiente,

Constituirea spiritului de echip` este baza realiz`rii unit`]ii de concep]ie [i de ac]iune

Factori care contribuie la obtinerea

acestea în cadrul sistemului

de important` pentru eficien]a Figura 1: Elementele sistemului de comand` [i control

Conducerea [i controlul \n opera]iile multina- Centrul de Coordonare

Sistemul informatic strategic

Re]elele de calculatoare asigur` transferul de date

se prezint` în figura 1. Figura 1: Interconectarea \n cadrul LAN/PC

Software reprezint` o no]iune generic` ce define[te

(metode [i instrumente, informa]ii, antrenamente,

sisteme de management [i securitate)

Interfe]e pentru accesul

Reforma structural` a for]elor navale va continua

Comanda Pentru for]ele navale transformarea Alian]ei presupune

Instruirea Instruirea [i educa]ia sunt activit`]i prioritare pentru conducerea

Înzestrarea Strategia de înzestrare a for]elor navale pe termen mediu

Diversificarea A avea for]e navale eficiente [i economice

de c`tre comanda japonez`. Viceamiralul Observ` Orienteaz` Decide

de c`tre inamic. Scurtând lungimea ciclului

Invita]ii redac]iei: psiholog Ilona VOICU, locotenentul-colonel (r.) Ionel STOIANOVICI

Colonelul Costinel PETRACHE: V` rog s` abord`m, s` trat`m o problem`

Maiorul Mihai ANTON: Amintind de preocup`rile

Colonelul Costinel PETRACHE: Care sunt determin`rile evolu]iei

Maiorul Mihai ANTON: Complementar cu cele afirmate,

Colonelul Costinel PETRACHE: Este de domeniul certitudinii rela]ia

Locotenentul-colonel (r.) Ionel STOIANOVICI: Diagnoza

Psiholog Ilona VOICU: M-a[ opri asupra unei chestiuni

Colonelul Costinel PETRACHE: |n anii din urm`, anii \n care respiram

Lith Latv nia

R`zboiul urban sau r`zboiul p`cii 14 Urban war or peace war

Opinii Argumente Opinions Arguments

Midway ~ o materializare a interac]iunii 78 Midway ~ a materialisation of stimulus-effect

Declara]ia de la Istanbul ~ Securitatea 142 The Istanbul Declaration ~ Our Security

Se spune c` nu exist` unit`]i rele [ineficiente,

Constituirea spiritului de echip` este baza realiz`rii unit`]ii de concep]ie [i de ac]iune

Uniunea African` (African Union AU), Statele Unite

Sudan repere etnice [i administrative

Slovenia. Aspir#nd la calitatea de membru Viitorul Alian]ei Nord-Atlantice, Europäische

r`u, este un fenomen caracteristic, dac` nu implicit

Mi-am amintit de o carte de c`l`torii The Songlines,

\n care fiecare dintre noi individ sau na]iune ar trebui

Asimetria este la fel de veche ca [i r`zboiul. Iar \ntreg

Un \ndreptar de c`utare-salvare [i supravie]uire,

Romanias participation to Istanbul Summit