Revista-2 2003

G@NDIREA
MILITAR~
ROM@NEASC~
Revist` de teorie [i [tiin]` militar`
editat` de
STATUL MAJOR GENERAL AL ARMATEI ROM@NIEI
FONDAT~ |N ANUL 1864 SUB TITLUL

"ROM@NIA MILITAR~"
SERIE NOU~ ANUL XIII
Nr. 2
martie aprilie
2003
1
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2003
Responsabilitatea integral` a asum`rii intelectuale

a articolelor trimise redac]iei apar]ine autorilor.
Revista G`ndirea militar[ rom`neasc[

este recunoscut[ de c[tre Consiliul Na\ional
al Cercet[rii +tiin\ifice din }nv[\[m`ntul Superior
2
Cuprins Contents
Cu Europa, dar nu f`r` America 7 Together with Europe, but not separated
Colonel Costinel PETRACHE from America
COL Costinel PETRACHE
PROIEC}II CONCEPTUALE CONCEPTUAL PROJECTIONS

DEZVOLT~RI TEORETICE THEORETICAL DEVELOPMENTS
Opinii privind determin`rile securit`]ii 11 Opinions regarding the national defense

[i ap`r`rii na]ionale asupra con]inutului and security determinations on the mili-
strategiei militare tary strategy
General de flotil` aerian` BG Ph D Mihail ORZEA}~
dr. Mihail ORZEA}~
Influen]a for]elor [i tendin]elor din mediul 18 The influence of the forces and tenden-
de securitate asupra tipologiei conflictelor cies of the security environment upon the
armate contemporane contemporary armed conflicts typology
General-locotenent dr. Eugen B~D~LAN LTG Ph D Eugen B~D~LAN
General de brigad` dr. Teodor FRUNZETI BG Ph D Teodor FRUNZETI
Conceptul de lupt` \ntrunit` de \nalt` 30 The concept of joint battle of high techni-
tehnicitate cality
Colonel Virgil B~L~CEANU COL Virgil B~L~CEANU
Proiec]ia puterii, proiec]ia for]ei 36 The projection of power, the projection

Dr. Nicolae DOLGHIN of force
Ph D Nicolae DOLGHIN
Cooperarea civili-militari component` 40 Civil-military cooperation a component

a misiunii fiec`rui militar of each military man mission
Locotenent-colonel Florentin UDREA LTC Florentin UDREA
ART~ MILITAR~ MILITARY ART
Cerin]e \n constituirea grup`rilor de for]e 46 Requirements for the organization

cu rol operativ of the groups of forces with operational role
Colonel (r.) dr. Lucian ST~NCIL~ COL (ret) Ph D Lucian ST~NCIL~
3
Opinii privind ducerea ac]iunilor \n ap`rare 51 Opinions regarding the defensive actions
de c`tre marile unit`]i de arme \ntrunite of the joint services great units in the con-
\n condi]iile moderniz`rii tehnicii de artilerie ditions of the artillery technique modern-
Maior Mihai {OMORDOLEA ization
MAJ Mihai {OMORDOLEA
Determin`ri ale mediului aerian asupra 55 Determinations of the aerial environment

desf`[ur`rii ac]iunilor militare \ntrunite on the joint military actions
Colonel Gheorghe MOTOC COL Gheorghe MOTOC
M`suri de protec]ia for]ei pe timp de pace 59 Measures for forces protection in peace-
\n condi]iile amplific`rii fenomenului terorist time in the conditions of the terrorist phe-
Locotenent-colonel Marius CR~CIUN nomenon amplification
LTC Marius CR~CIUN
OPINII ARGUMENTE OPINIONS ARGUMENTS

CERTITUDINI PERSPECTIVE CERTITUDES PROSPECTES
Dificult`]ile securit`]ii globale \ntre 66 The difficulties of global security between

a[tept`ri [i realit`]i expectations and realities
General de brigad` ing. Marin M~CIUC~ BG Eng Marin M~CIUC~
Armatei Rom#niei transformarea 69 The Reform of the Romanian Armed

profund` Forces
Colonel Marian BUCIUMAN COL Marian BUCIUMAN
Locotenent-colonel Ion F|NT|N~ LTC Ion F|NT|N~
Armamentul neletal un mijloc ideal 77 Nonlethal armament an ideal combat

de lupt` ? means ?
Colonel Emil STR~INU COL Emil STR~INU
For]a militar` na]ional` factor important 84 The national military force an important
în realizarea [i men]inerea securit`]ii factor in realizing and keeping the security
Colonel Petru BEJINARIU COL Petru BEJINARIU
Lupta \mpotriva terorismului 86 The combat against terrorism

C`pitan-comandor Marian SANDU Commander Marian SANDU
Crizele politico-militare determin`ri 90 Political-military crises theoretical deter-

teoretice (I) minations (I)
Locotenent-colonel Alexandru GIBOI LTC Alexandru GIBOI
4
Cuprins
Pledoarie pentru culoare mozaicul [i impor- 96 A pleading for colour the mosaic and its
tan]a acestuia \n asigurarea masc`rii importance for ensuring the cancealment
Colonel Gabriel STROIL~ COL Gabriel STROIL~
Inginer Marilena PETRI{OR Eng Marilena PETRI{OR
Islamul o comunicare transcultural` 99 Islam a trans-cultural communication

Pastor Emil CONSTANTIN Pastor Emil CONSTANTIN
PULSUL STRATEGIC STRATEGIC PULSE
O Europ` \ntreag` [i liber`, acum [i \n viitor 104 An integral and free Europe, now
Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP and in the future
COL Ph D C`t`lin-Marius T@RN~COP
DEZBATERI GMR GMR DEBATES
Starea logistic`. Invita]ii redac]iei: ge- 111 The logistic status. Guests: BG Eng
neralul de brigad` ing. Emanoil CIOCOTEA, Emanoil CIOCOTEA, the chief
[eful Direc]iei Logistice; generalul de bri- of the Logistics Directorate; BG Eng
gad` Marin M~CIUC~, comandantul Marin M~CIUC~, the commander
Comandamentului Logistic, [i colonelul of the Logistics Command, and COL
Petru BEJINARIU, comandantul Brig`zii Petru BEJINARIU, the commander
122 Logistice of 122nd Logistics Brigade
ANALIZ~ JURIDIC~ JURIDICAL ANALISYS
Norme juridice pentru militari \n legisla]ia 126 Juridical norms for military personnel
civil` [i a familiei in the civil legislation and in that of the family
Dr. Teodor BODOA{C~ Ph D Teodor BODOA{C~
DIALOGURI GMR GMR DIALOGUES
Interviu cu generalul-maior dr. Sorin IOAN, 135 An interview with MAJ Gen Ph D
[eful Direc]iei Opera]ii [i Instruc]ie Sorin IOAN, the chief of Operations
and Training Directorate
Interviu cu colonelul medic dr. 142 An interview with COL doctor Ph D

Marian MACRI, comandantul Institutului Marian MACRI, the commander
Na]ional de Medicin` Aeronautic` of the National Institute of Spatial
[i Spa]ial` General doctor aviator Victor and Airnautical Medicine General dr.
Anastasiu aviator Victor Anastasiu
5
FUNDAMENTE NA}IONALE NATIONAL FOUNDATIONS
Elemente de art` militar` \n confrunt`rile 145 Elements of the military art in the military
militare ale }`rii Rom#ne[ti \n secolele confrontings of Wallachia and Moldavia
XIV-XVI (I) in the 14th-16th centuries (I)
Maior dr. Bogdan-Alexandru HALIC MAJ Ph D Bogdan-Alexandru HALIC
Determin`rile politicii externe asupra 151 The foreign policy determinations over
construc]iei militare (1921-1939) the military construction (1921-1939)
Locotenent-colonel Niculae ENE LTC Niculae ENE
Rom#nia Militar` Restituiri: Educa]ia 153 Military Romanian Restitutions: The

moral` [i intelectual` a soldatului moral and intellectual education of the
soldiers
REALITATEA MILITAR~ INTERNATIONAL MILITARY

INTERNA}IONAL~ REALITY
NATO [i UE parteneri \n cadrul p`cii 157 NATO and EU partners for peace
Adriana CR~CIUNESCU Adriana CR~CIUNESCU
NATO [i PfP (XII) Suedia 162 NATO and PfP (XII) Sweden
Ce este NATO ? 169 What is NATO ?
Originile Consiliului Nord-Atlantic [i rolul 172 The origins of the North-Atlantic Council
reuniunilor la v#rf and the Summits role
Dialogul Mediteranean 175 The Mediteranean Dialogue

Glosar NATO 177 NATO Glossary
CORESPONDEN}~ GMR CORRESPONDENCE GMR
Premiile na]ionale ale revistei G#ndirea 180 Romanian Military Thinking national
militar` rom#neasc` pentru anul 2002 awards of year 2002
Mesaj transoceanic 182 Transoceanic message

UNIVERS PUBLICISTIC MILITAR 184 MILITARY PUBLICISTIC UNIVERSE
REFERIN}E BIBLIOGRAFICE 188 BIBLIOGRAPHIC REFERENCES
EVENIMENTE EDITORIALE 193 EDITORIAL EVENTS
REZUMATE |N LIMBA ENGLEZ~ 196 ABSTRACTS
6
Cu Europa, Together
with Europe,
dar nu f`r` but not separated
America from America
| D
nfruntarea direct` a cape- irect confrontation
telor de pod ale teroris- among international
mului mondial a deter- terrorist top elements
minat, \n timpul din urm`, has produced lately a certain dis-
un anumit disconfort \n ambientul comfort in the transatlantic milieu.
transatlantic. De[i era inevitabil Although it was certain that pro-
ca realitatea profund` s` \nving`, found reality would overcome, some
unele divergen]e au f`cut, totu[i, clashes of opinion, went around
ocolul lumii, aliment#nd ipotezele the world, developing hypotheses
[i scenariile ostile proiectelor and scenarios which were hostile
globale de dezvoltare democratic`, to global democratic development
al c`ror centru de greutate \l repre- projects and whose center of gravity
zint` complexul geopolitic [i geostra- was represented by the euroatlantic,
tegic euroatlantic. Mai mult, reac]ii geopolitical and geostrategic archi-
tecture. Moreover, some impulsive
intempestive au atacat conduita
reactions have attacked the firm,
neechivoc`, ferm` [i prompt`
prompt and unquestionable behav-
cu privire la natura atitudinii
ior related to the international point
interna]ionale fa]` de dezarmarea of view concerning total and uncon-
total` [i necondi]ionat` a Irakului, ditioned Iraqi disarmament, of the
a statelor invitate s` adere la Alian]` states invited to join NATO through
prin poarta de la Praga. Printre the Prague gateway. Among these,
acestea, evident, [i Rom#nia. there is, of course, Romania.
Nu insist`m asupra problemei. I do not insist on that matter. I only
Men]ion`m doar faptul c` subordo- mention that Romania has chosen,
n`rii fa]` de context Rom#nia in an inspired and loyal manner,
i-a preferat, inspirat [i loial, being ready to apply the clause
gata oric#nd s` aplice clauza of extradition of principles
de extr`dare a principiilor invalidate historically invalidated, the prin-
istoric, principiul adecv`rii ciple of constructive adaptation,
7
constructive la context. Victim`, over that of subordination to the cir-
o jum`tate de secol, a diviz`rii cumstances. Being a victim of
politice [i sociale a Europei, prin Europes political and social divi-
\nrolarea necondi]ionat` \n frontul sion, for half a century, by its un-
antiterorist, Rom#nia a contribuit, conditional participation to the fight
de fapt, la consolidarea at#t a rapor- against terrorism, Romania has con-
tributed, in fact, both to the con-
turilor transatlantice, c#t [i a unit`]ii
solidation of transatlantic relation
europene, o unitate care nu se poate
and to European unity, unity which
\nf`ptui dec#t prin asumarea can be reached only by assuming
particularit`]ilor care \i dau sens the characteristics that offer it mean-
[i substan]`. Este, de altfel, specificul ing and essence. This is, in fact,
fundamental al Europei integrale, the fundamental characteristic of an
o Europ` care nu ar fi temeinic integral Europe, a Europe that could
posibil` f`r` consolidarea organic` not really exist without the organic
a fraternit`]ii cu America. Credem consolidation of brotherhood with
\n aceast` fraternitate ! Credem, America. I have faith in this broth-
\ntruc#t iubim, deopotriv`, Belgia, erhood ! I have faith in it because
Cehia, Danemarca, Fran]a, Ger- we appreciate Belgium, Check Re-
mania, Grecia, Irlanda, Islanda, public, Denmark, France, Ger-
many, Greece, Ireland, Iceland,
Italia, Luxemburg, Marea Britanie,
Italy, Luxembourg, the U.K, as well
Norvegia, Olanda, Polonia, Portu-
as Norway, Netherlands, Poland,
galia, Spania, Turcia, Ungaria; iubim Portugal, Spain, Turkey, Hungary;
[i Albania, Andora, Austria, we also appreciate Albania, An-
Belarus, Bosnia [i Her]egovina, dorra, Austria, Belarus, Bosnia
Bulgaria, Cipru, Croa]ia, Elve]ia, and Herzegovina, Bulgaria, Cyprus,
Estonia, Finlanda, Iugoslavia, Croatia, Switzerland, Estonia,
Letonia, Liechtenstein, Lituania, Finland, Yugoslavia, Latvia,
Macedonia, Malta, Moldova, Monaco, Liechtenstein, Lithuania, FYROM,
Rusia, San Marino, Slovacia, Malta, Moldavia, Monaco, Russia,
Slovenia, Suedia, Ucraina, Vatican, San Marino, Slovakia, Slovenia,
dar iubim [i America. O iubim Sweden, Ukraine, Vatican, but we
pentru c`, primordial, America este also appreciate America. We appre-
ciate it, because, first of all, America
\ntruchiparea f`r` de complexe
is the complexless imbodiment of each
a fiec`ruia dintre noi.
and every one of us.
Mai mult, America este sinteza Even more, America is the post-
post-modern` a Europei eliberat` modernist synthesis of a Europe
de team`, incertitudini, conserva- which is liberated from fear, un-
torism [i prejudec`]i; Europa este certainties, conservatism and preju-
America profund`, casa ei p`rin- dice; Europe is profound America,
teasc`, istoria ei milenar`; este actul it is its home, its millenary history;
de identitate al Americii prenatale. it is Americas prenatal identity card.
8
Editorial
La Praga s-a convenit unanim In Prague, everybody agreed
c` NATO este cea mai realizat` alian]` upon the fact that NATO is the most
din istorie. S-au schimbat at#t de mult accomplished alliance in the history.
realit`]ile post-Praga, \n alt sens dec#t Has the post-Prague reality change
cel preconizat, \nc#t s` ajungem so much, in other direction than
ast`zi la alt` concluzie ? Nicidecum ! the forecasted one, in order to reach
Cu at#t mai mult cu c#t institu]ia today to another conclusion ? Not
euroatlantic` a devenit generatorul at all ! Even more, the euro-atlantic
\ncrederii comunit`]ii interna]ionale institution has become, for the inter-
\n libertate [i bun`stare, de fapt national community, the generator
al \ncrederii \n modelul oferit of trust in freedom and wealth,
de America real` [i Europa integral`. in fact, the generator of trust in the
Ce une[te Europa [i America ? model offered by the real America
Mai \nt#i, valorile comune ale isto- and the integral Europe.
riei, culturii, civiliza]iei, libert`]ii, What does keep Europe
and America together ? First of all,
democra]iei, drepturilor omului
the common values of history,
[i securit`]ii interna]ionale.
culture, civilization, freedom,
Apoi, dar nu \n cele din urm`,
democracy, human rights and in-
responsabilitatea comun` pentru
ternational security.
destinul istoric al unei relevante
Last but not least, the common
p`r]i a comunit`]ii planetare.
responsibility for the historic des-
|n proiectele sale de fùrire a unei
tiny of a relevant part of the plan-
arhitecturi economice, politice [i so- etary community. When designing
ciale unitare, Europa are nevoie, a unitary economic, political and so-
uneori, de \ndr`zneala Americii; cial architecture, Europe needs
\n drumul sù spre orizonturile sometimes Americas boldness;
imposible ale condi]iei umane, on its way towards the impossible
America are, uneori, nevoie de cum- horizons of human condition,
p`tarea Europei. America este America needs, sometimes, Europes
puternic` [i tocmai de aceea are temperance. America is strong,
nevoie de o Europ` puternic`. that is why it needs a strong Europe.
{i America [tie acest lucru. La r#ndul And America knows that. In its turn,
ei, spre a fi puternic`, Europa [tie in order to be strong, Europe is aware
c` acest deziderat este posibil numai of the fact that such a wish may
\n contextul global al unei Americi come true only within the global
puternice. Din aceast` perspectiv`, context of a strong America. From
a fi al`turi de America nu \nseamn` this perspective, being side by side
a fi \mpotriva Europei, dup` cum with America does not mean being
a-]i declara institu]ional ata[amentul against Europe, as well as officially
fa]` de condi]ia Europei integrale, declaring the fondness for the inte-
apt` s` joace prin ea \ns`[i cartea gral Europe, able to play, through
9
geopolitic` [i geostrategic` a pro- its own self, the geopolitical and
priilor interese, nu prejudiciaz` geostrategic card of its own inter-
prestigiul [i orgoliul modest ests, does not mean it is a preju-
al Americii. |n ceea ce ne prive[te, dice for the unassuming prestige
and pride of America. As for us,
m` g#ndesc la statele din jum`tatea
I am thinking of the states in the
estic` a continentului, Europa
Eastern part of the continent,
matur` nu trebuie s` par` surprins` the mature Europe shouldnt
de jocul deschis, aparent inocent, be surprised by the open, appar-
al Europei ren`scute. Loialitatea ently innocent game played by
reintegr`rii reflexive nu este the re-born Europe. The loyalty
un nonsens [i nu trebuie pus` of a reflexive reintegration is not
la \ndoial`; ea \nt`re[te coeziunea a nonsense and it should be unques-
sistemic`, fiind oric#nd alternativa tionable; it strengthens the systemic
cohesion, always being the chosen
preferat` impulsurilor circumstan-
alternative over the impulses of the
]iale [i mimetismului conceptual. moment and over the conceptual
Disconfortul creat \n complexul mimesis. The discomfort created
geopolitic [i geostrategic euroatlantic within the euro-atlantic, geopoliti-
a fost, \n cele din urm`, un test cal and geostrategic architecture
de care parc` aveam nevoie. Un test has been, in the end, a test we needed.
care nu a dus nici m`car la efemere It was a test that didnt even have
rediviz`ri europene, ci la \nt`rirea as a result, some ephemeral new
unit`]ii noastre continentale. Un test European divisions, but the strength-
ening of our continental unity. It was
care nu a \ndep`rtat Europa
a test which did not separate
de America, ci le-a apropiat Europe from America, on the con-
mai mult. Asta \nseamn` c` rela]iile trary, got them closer together.
transatlantice nu trebuie reanimate, It means that euro-atlantic relations
ci doar revigorate. Proces \n care, do not need to be re-vived, they only
esen]ial, era [i este nevoie de dez- need to be refreshed. This is a pro-
voltarea complementarit`]ilor vitale cess where the important thing to do,
[i a reciprocit`]ilor indispensabile, was and still is, to develop vital
de identificarea cauzal` a realit`]ilor complementarity and indispensable
reciprocity, to identify the causes
stagnante, f`r` s` recurgem la at#t
of stagnant realities, without resort-
de p`gubitoarea dilatare la maxim ing to their so non productive ex-
a acestora, de evitarea conducerii pansion, to avoid leadership
prin consecin]e. De fapt, asta through consequences. In fact,
se [i \nt#mpl`. this is what really happens.
Colonel Costinel PETRACHE
Translated by Adriana CR~CIUNESCU
10
OPINII PRIVIND DETERMINÃRILE
SECURITÃTII
, ,SI APÃRÃRII NATIONALE
,
ASUPRA CONTINUTULUI
, STRATEGIEI MILITARE
General de flotil` aerian` dr. Mihail ORZEA}~
R
aporturile securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale cu strategia militar` trebuie privite
atât prin prisma prezentului acte normative în vigoare [i statutul României
de invitat la integrarea în NATO, cât [i, mai ales, prin cea a viitorului evolu]ia
fenomenului politico-militar contemporan [i posibila integrare a ]`rii noastre în NATO [i \n UE.
R`spunsurile la provoc`rile viitorului, în mare m`sur` neprev`zute în acest moment,
impun strategiei militare o mai mare flexibilitate. Armonizarea cu NATO în planul conceptual,
structural, ac]ional [i \n cel al infrastructurii trebuie continuat` în ritm alert, acordând o mai mare
importan]` adapt`rii mentale a fiec`ruia dintre noi la cerin]ele ce decurg din statutul de membru
al Alian]ei.
Summitul de la Praga din noiembrie 2002 a constituit, pentru ]ara noastr`, un mare pas
spre realizarea unuia dintre cele mai importante obiective politice ale Strategiei de securitate
na]ional` integrarea în NATO. Invita]ia formal` de aderare, transmis` de Consiliul
Nord-Atlantic, urmeaz` s` fie confirmat` de parlamentele statelor membre, prin ratificare.
În acest interval, pân` în vara anului 2004, ]ara noastr` trebuie s` îndeplineasc` angajamentele
asumate în cadrul negocierilor cu reprezentan]ii autoriza]i ai Alian]ei. Relativ recenta evaluare
a echipei de exper]i NATO (27-29 ianuarie 2003) a subliniat, printre altele, faptul c` România
[i-a îndeplinit angajamentele asumate, c` planurile propuse sunt realiste, iar actele normative
române[ti referitoare la securitatea na]ional` nu constituie un impediment în desf`[urarea
normal` a procesului de aderare. Cu toate acestea se impune o atent` revizuire a domeniului
conceptual-normativ pentru a fi identificate posibilit`]ile de adâncire a complementarit`]ii
cu cel similar al Alian]ei. Astfel, una dintre cele mai importante m`suri const` \n trecerea
de la strategia de securitate na]ional` la strategia NATO, proces care impune, în primul
rând, încadrarea fiec`ruia dintre noi, atât din perspectiva individual`, cât [i din cea a structurilor
care constituie Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, în standardele Alian]ei, mai întâi în planul
mental, apoi în cel al deprinderilor, pentru a conferi substan]` conceptului de interoperabilitate.
Raporturile securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale cu strategia militar` sunt, \n general,
cunoscute, deoarece sunt con]inute în acte normative, dar consider c` o sintetizare a acestora
poate contribui la îmbun`t`]irea unit`]ii de concep]ie, necesar` în coordonarea eforturilor
atât individuale, cât [i ale structurilor militare, pentru atingerea obiectivelor ambi]ioase
dar posibile ale na]iunii, a[a cum au demonstrat-o evenimentele ultimilor ani.
11
Delimitãri conceptuale
No]iunile [i sintagmele din domeniul abordat sunt, în cea mai mare parte, cuprinse
în dic]ionare, lexicoane, manuale [i \n alte lucr`ri, dar sensurile unora dintre ele nu mai sunt
de actualitate. De asemenea, de multe ori, unele no]iuni [i sintagme, în special cele care con]in
cuvântul strategie, sunt utilizate impropriu în mass-media civile. Aceast` situa]ie se pare
c` a influen]at negativ o parte a personalului care nu mai respect` terminologia consacrat`.
De aceea, în rândurile urm`toare voi prezenta accep]iunile unora dintre no]iunile [i sintagmele
des întâlnite în con]inutul articolului.
No]iunea de strategie provine din limba greac` [i este un cuvânt compus din stratos,
care înseamn` armat`, [i agein conduc`tor. A[adar, grecii antici foloseau aceast`
no]iune în sensul de conducere a armatei.
Unul dintre cele mai vechi tratate de strategie cunoscute, datând din secolul VI î.H.
[i publicat cu titlul Arta r`zboiului, a fost atribuit1 lui Sun Tz\. În con]inutul tratatului,
strategia este în]eleas` ca arta de ducere a r`zboiului, considerat` parte a guvern`rii.
În secolele V-IV î.H., generalul grec Xenofon, în lucrarea Cyropedia, d` strategiei sensul
de [tiin]` a conduc`torului suprem, prin care acesta dirijeaz` toate mijloacele necesare
ob]inerii victoriei. De asemenea, Xenofon este primul care folose[te no]iunea de tactic`,
prin care definea arta de a rândui [i a manevra trupele.
La începutul secolului al XIX-lea, Napoleon Bonaparte definea strategia ca fiind art`
a r`zboiului. Jomini, cunoscut teoretician militar francez [i general al lui Napoleon, aprecia
c` strategia este arta de a elabora proiecte de r`zboi compatibile cu posibilit`]ile statului,
iar Clausewitz considera c` strategia este leg`tura între politic` [i tactic`, r`zboiul fiind
un act de violen]` pentru a sili adversarul s` ne îndeplineasc` voin]a ...2, respectiv
... o continuare a politicii cu alte mijloace3.
În secolul XIX concep]ia de ducere a r`zboiului s-a modificat în mod semnificativ
prin utilizarea tuturor resurselor na]iunii în scopul ob]inerii victoriei, a îndeplinirii obiectivului
r`zboiului. Acest nou mod de abordare
a fost denumit marea strategie, aceasta
contribuind la apari]ia [i dezvoltarea con-
ceptului de ap`rare na]ional` care pre-
supunea utilizarea mijloacelor militare
pentru protejarea na]iunii.
Pe la mijlocul secolului XX a fost
utilizat, pentru prima dat`, conceptul
de securitate na]ional` care, dup`
încheierea r`zboiului rece, a fost
acceptat [i în România. Securitatea
na]ional` presupune protejarea [i pro-
movarea intereselor na]iunii prin mijloace
atât militare, cât [i nonmilitare (figura 1).
Securitatea na]ional` se bazeaz` pe un
poten]ial de securitate, este multidimen-
Figura 1: Dimensiunile securit`]ii na]ionale sional` [i include ap`rarea na]ional`.
12
Proiec]ii conceptuale dezvolt`ri teoretice
Poten]ialul de securitate (figura 2) este
constituit din totalitatea resurselor de care dispune
na]iunea [i care pot fi folosite pentru realizarea
obiectivului securit`]ii na]ionale.
Strategia de securitate define[te interesele
fundamentale ale na]iunii (statului) [i obiectivele
pentru realizarea acestora. De asemenea, strategia
de securitate stabile[te direc]iile de ac]iune pentru
strategiile sectoriale (pe domenii). Interesul
na]ional este acea stare bazat` pe valorile asumate
[i promovate de societate (na]iune) prin care Figura 2: Raporturile poten]ial-strategie
se asigur` prosperitatea, protec]ia [i securitatea membrilor sì, stabilitatea [i continuitatea
statului.
Prin obiectiv al politicii de securitate se \n]elege acel reper de baz` al ac]iunii
practice în domeniul securit`]ii na]ionale prin îndeplinirea c`ruia se pot realiza [i afirma
interesele fundamentale ale na]iunii (statului).
Riscul la adresa securit`]ii na]ionale este un pericol poten]ial c`ruia i se poate determina
probabilitatea de producere4. Amenin]area la adresa securit`]ii na]ionale este o ac]iune
ostil`, executat` de un poten]ial agresor, sau poate fi perceput` în acest mod de c`tre
na]iunea care se consider` amenin]at`5. Vulnerabilitatea securit`]ii na]ionale înseamn`
sl`biciune, insuficien]` sau deficit de securitate. În literatura militar` occidental` se utilizeaz`
sintagma de state nonviabile6 pentru a defini acele state care nu î[i pot asigura securitatea
în limite rezonabile, constituind o permanent` surs` de insecuritate. Sursele de insecuritate
sunt multiple [i cele mai multe dintre ele nu sunt de natur` militar`: tensiuni interetnice,
extremism politic [i religios, trafic de droguri, poluarea mediului ambiant, lipsa (insuficien]a)
apei potabile, reducerea alarmant` a suprafe]ei p`durilor tropicale, proliferarea armelor
de distrugere în mas`7 etc.
Raporturile securitãtii
, ,si apãrãrii nationale
, cu strategia militarã
Securitatea [i ap`rarea na]ional` determin` con]inutul strategiei militare prin inter-
mediul strategiei de securitate na]ional` care, pe baza intereselor na]ionale, a concluziilor
Figura 3: Determin`rile securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale asupra con]inutului strategiei militare
13
desprinse din evaluarea mediului de securitate [i a posibilit`]ilor na]iunii, stabile[te
obiectivele politicii na]ionale de securitate (figura 3). Dac` interesele na]ionale au, în timp,
o valabilitate mai mare, obiectivele politicii de securitate vor fi stabilite în func]ie de concluziile
desprinse din analiza mediului strategic [i de posibilit`]ile na]iunii, deoarece trebuie
respectat` legea concordan]ei scopului cu mijloacele disponibile, în caz contrar obiectivele
nefiind realiste.
Raporturile strategiei securit`]ii na]ionale cu strategia militar` sunt desprinse
din domeniile de defini]ie ale acestora (figura 4), care impun subordonarea strategiei militare
c`tre strategia securit`]ii na]ionale prin intermediul obiectivului, respectiv obiectivul militar
trebuie s` contribuie la îndeplinirea obiectivului politicii de securitate na]ional`. În mod
practic, strategia militar` este parte a strategiei securit`]ii na]ionale, respectiv o component`
(direc]ie de ac]iune) militar` a acesteia.
Raporturile strategiei
securit`]ii na]ionale
a României cu strategiile
sectoriale (pe domenii)
sunt reglementate prin
Legea planific`rii ap`-
r`rii na]ionale, potrivit
c`reia, pe baza strategiei
de securitate a României
[i a Cartei albe a
Guvernului, ministerele
[i celelalte institu]ii
Figura 4: Raporturile strategiei de securitate na]ional` publice cu atribu]ii
cu strategia militar` în domeniul ap`r`rii,
ordinii publice [i siguran]ei na]ionale elaboreaz` strategii, programe [i planuri depar-
tamentale proprii, menite s` realizeze obiectivele [i interesele de securitate ale României8.
Având responsabilit`]i importante în domeniul ap`r`rii armate a ]`rii, Ministerul Ap`r`rii
Na]ionale elaboreaz` Strategia militar` a României. Acest document exprim` obiectivele
[i op]iunile fundamentale de politic` militar` ale statului român în perioada de valabilitate
a Strategiei de securitate na]ional` ...9.
În principiu, securitatea [i ap`rarea na]ional`, prin intermediul strategiei de securitate
na]ional`, influen]eaz` con]inutul strategiei militare pe urm`toarele paliere: conceptual,
structural, ac]ional [i \n cel al infrastructurii.
❖ Determin`rile securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale
asupra con]inutului strategiei militare în plan conceptual
Principial, determin`rile în plan conceptual echivaleaz` cu stabilirea a ceea ce trebuie
f`cut, respectiv strategia securit`]ii na]ionale stabile[te obiectivele politicii de securitate
care trebuie s` fie \n concordan]` cu interesele na]ionale de securitate, concluziile desprinse
din analiza mediului strategic [i cu posibilita]ile na]iunii de a sus]ine cìle de atingere
a acestor obiective. Un mod sintetic de a exprima determin`rile în plan conceptual ale strategiei
de securitate asupra con]inutului strategiei militare este prezentat în figura 5.
Materializarea obiectivelor strategiei securit`]ii na]ionale în con]inutul strategiei militare
se realizeaz` prin obiectivele politicii de ap`rare, prin direc]iile de ac]iune în domeniul
militar, prin rolul [i misiunile Armatei României, principiile [i concep]ia întrebuin]`rii for]elor
14
Figura 5: Determin`ri \n plan conceptual

în r`zboi. La rândul lor, aceste repere în plan conceptual din con]inutul strategiei militare
se transpun în directive, ordine, dispozi]iuni, instruc]iuni, regulamente, doctrine [i manuale
militare care contribuie la realizarea unit`]ii de concep]ie în întreaga Armat`, pe toate nivelurile
ierarhice. În acest mod se creeaz` condi]iile necesare pentru integrarea tuturor eforturilor
[i canalizarea lor spre îndeplinirea obiectivelor strategiei militare, contribuind implicit
la realizarea obiectivelor politicii de securitate na]ional`.

asupra con]inutului strategiei militare în plan structural
Urmare a obiectivelor politicii de securitate na]ional` de optimizare a capacit`]ilor
de ap`rare na]ional`, în conformitate cu standardele NATO10, respectiv de participare
activ` la ac]iunile de cooperare interna]ional` pentru combaterea terorismului11, strategia
militar` stabile[te structura de for]e a Armatei României care va fi \n concordan]` cu rolul
[i misiunile acesteia, corelate, la rândul lor, cu angajamentele asumate de ]ara noastr` fa]`
de viitorii alia]i din NATO. Ulterior, principiile [i concep]ia de realizare a structurii de for]e
se transpun în practic` în entit`]i structurale apar]inând tuturor categoriilor de for]e armate,
sistemul de conducere [i de sprijin logistic integrat, sistemul informatic al Armatei,
\n strategii de înzestrare [i acte normative care s` reglementeze [i s` asigure coordonarea
unitar` a întregului proces (figura 6). Unul dintre cele mai elocvente moduri de concretizare
a obiectivelor politicii de securitate na]ional` în plan conceptual [i structural este Studiul-concept
For]a Obiectiv 2007, aprobat de Consiliul Suprem de Ap`rare a }`rii.
Este foarte important s` men]ionez faptul c`, datorit` evolu]iei mediului de securitate
[i a angajamentelor asumate de România cu viitorii alia]i din NATO, reforma în plan structural
Figura 6: Determin`ri \n plan structural
15
nu va avea un punct terminus, ci obiective [i termene ferme de îndeplinit pentru a realiza
coordonarea domeniului militar cu celelalte domenii ale societ`]ii. Argumentele, în acest
sens, sunt multiple, dou` mi se par \ns` cele mai conving`toare: amenin]`rile c`rora sistemul
militar trebuie s` le fac` fa]` [i continua adaptare structural` a NATO la cerin]ele mediului
de securitate, dup` încheierea r`zboiului rece.

asupra con]inutului strategiei militare în plan ac]ional
În scopul îndeplinirii obiectivelor politicii de securitate na]ional`, strategia militar`
stabile[te misiunile [i concep]ia de preg`tire a Armatei în timp de pace, în situa]ii de criz`
[i la r`zboi, în conformitate cu cerin]ele rezultate din analiza mediului de securitate
[i cu cele derivate din angajamentele asumate de statul român în plan interna]ional.
Obiectivul general al preg`tirii, de la nivel individual [i pân` la cel al Armatei, în ansamblul
sù, este îndeplinirea tuturor genurilor de misiuni care pot fi repartizate oric`rui stat membru
al Alian]ei Nord-Atlantice, în conformitate cu standardele acesteia (figura 7). Concep]ia
de preg`tire se concretizeaz`, ulterior, în planuri de implementare în cadrul tuturor
structurilor Armatei, de la nivelul Statului Major General pân` la cel de unitate tactic`.
Figura 7: Determin`ri \n plan ac]ional

Accentul în cadrul preg`tirii se va pune pe atingerea nivelului de interoperabilitate
necesar integr`rii oric`rei unit`]i (mari unit`]i) militare în orice tip de structur` intercategorii
de for]e armate sau multina]ional`, care poate s` îndeplineasc` orice gen de misiuni,
de la ap`rarea colectiv` pân` la misiuni în cadrul opera]iilor de sprijin al p`cii. Realizarea
nivelului de interoperabilitate cerut va fi posibil prin însu[irea [i implementarea standardelor,
a procedurilor, tacticilor [i tehnicilor utilizate de statele membre ale NATO simultan
cu cre[terea capacit`]ii de dislocare [i de sus]inere în teatru a marilor unit`]i [i unit`]ilor
militare. De asemenea, direc]ii importante de ac]iune în cadrul preg`tirii marilor unit`]i,
unit`]ilor [i comandamentelor sunt: cre[terea flexibilit`]ii ac]ionale, reducerea timpului
de decizie [i de reac]ie, implementarea mentalit`]ii proactive întregului personal, pentru
a reduce posibilitatea de apari]ie a surprinderii [i pentru a crea condi]ii de dezvoltare
a spiritului de ini]iativ`, a responsabilit`]ii individuale [i colective.
❖ Determin`rile securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale asupra

con]inutului strategiei militare în planul infrastructurii
Îndeplinirea obiectivelor politicii de securitate na]ional` presupune o infrastructur`
militar` adecvat`, care va fi realizat` în conformitate cu strategia militar`. De asemenea,
16
elementele de infrastructur`, realizate de celelalte ministere [i structuri guvernamentale
destinate preg`tirii teritoriului pentru ap`rare, vor fi avizate, conform Legii ap`r`rii
na]ionale, de c`tre Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, prin structura sa specializat` Statul
Major General, astfel încât s` corespund` conceptelor [i standardelor NATO.
Din punct de vedere conceptual, infrastructura trebuie s` asigure compatibilitatea
[i complementaritatea cu cea a Alian]ei. De asemenea, elementele de infrastructur` nu vor
mai fi exclusiv fixe, ci vor avea [i elemente mobile, în special în domeniul comunica]iilor
[i al informaticii. În esen]`, strategia militar` prevede ca programele de modernizare
a infrastructurii s` aduc` facilit`]ile existente la nivelul exigen]elor cerute de viitorii alia]i
din NATO, astfel încât s` permit` utilizarea lor în orice condi]ii de timp (zi, noapte) [i de stare
a vremii, de c`tre toate categoriile de tehnic` [i tipurile de structuri militare existente,
asigurând în acest fel timpul de reac]ie adecvat [i continuitatea ac]iunilor militare în timp
de pace, în situa]ii de criz` [i la r`zboi.
În scopul corel`rii posibilit`]ilor cu mijloacele, [tiind c` resursele disponibile nu vor fi
niciodat` atât de mari încât s` acopere integral solicit`rile, concep]ia de realizare a elementelor
noi de infrastructur` [i de modernizare a celor existente se va transpune în planuri de imple-
mentare [i de înzestrare care vor stabili [i priorit`]ile, astfel încât eficien]a s` fie cea dorit`.
*
Transformarea statutului de invitat în cel de membru cu drepturi depline al NATO
depinde, în primul rând, de noi, cet`]enii României. Securitatea [i ap`rarea na]ional`
determin` con]inutul strategiei militare prin intermediul strategiei de securitate na]ional`
în domeniul conceptual, \n cel structural, func]ional, ac]ional [i \n cel al infrastructurii.
Reforma Armatei României este un proces permanent, deoarece organismul militar
trebuie s` se adapteze permanent12 la evolu]ia mediului de securitate. Pân` în anul 2007,
amploarea reformelor va fi \n continu` cre[tere [i cel mai important domeniu este cel al
preg`tirii personalului, care trebuie s` conceap` programe [i s` le aplice la nivelul standardelor
NATO.
BIBLIOGRAFIE
1. Ralph D. Sawyer. The Seven Military Classic of Ancient China. Westview Press, 1993, citat de Strategy,
Doctrine and Air Power. Book 1, Air University Press, Maxwell Air Force Base, Alabama, SUA, 1998,
p. 94.
2. Carl von Clausewitz. Despre r`zboi. Bucure[ti. Editura Militar`, 1982, p. 54.
3. Idem, p. 67.
4. Colectiv. Riscuri [i amenin]`ri la adresa societ`]ii [i ap`r`rii na]ionale a Rom#niei. Studiu editat
de Centrul de Studii Strategice. Bucure[ti, 2001, p. 58.
5. Ibidem.
6. Gary A. Storie. The Third Worlds Nonviable States, A Major Source of Conflict in the Twenty-First
Century, \n Global Security Concerns, dr. Karl P. Magyar, Air University Press, Maxwell Air Force
Base, Alabama, SUA, 1996, p. 145.
7. Henry Sokolski. Fighting Proliferation. Air University Press, Maxwell Air Force, Alabama, SUA, 1996,
p. 249.
8. Legea planific`rii ap`r`rii na]ionale nr. 63/2000, art. 7
9. Idem, art. 8.
10. Strategia securit`]ii na]ionale a Rom#niei, p. 10.
11. Ibidem.
12. Barry R. Schneider [i Lawrence E. Grinter. Battlefield of the future. Air University Press, Maxwell
Air Force Base, Alabama, SUA, 1998, p. 143.
17
INFLUEN}A FOR}ELOR {I TENDIN}ELOR

DIN MEDIUL DE SECURITATE ASUPRA TIPOLOGIEI
CONFLICTELOR ARMATE CONTEMPORANE
General-locotenent dr. Eugen B~D~LAN
General de brigad` dr. Teodor FRUNZETI
I
storia mondial` a fost marcat`, pe diferitele sale paliere temporale, de încerc`rile
de rearanjare a raporturilor dintre actorii interna]ionali (dup` criterii [i principii
care s` r`spund` intereselor celor care conduceau procesul de ordonare sau cât
mai multora dintre ei). În ultimele dou` secole s-au înregistrat cinci principale ordini: epoca
napoleonian`; sistemul Congresului de la Viena; suprema]ia Germaniei [i împ`r]irea Africii
[i a Asiei între puterile coloniale; etapa Ligii Na]iunilor; r`zboiul rece. Începând cu perioada
1989-1990 parcurgem cea de a [asea perioad`, cea a noii ordini mondiale, în care, se pare,
Europa nu mai joac` rolul dominant.
Dimensiunea [i imaginea final` a noii ordini mondiale vor depinde de gradul de impli-
care al SUA în procesele mondiale, de evolu]ia integr`rii europene [i dezvolt`rile din interiorul
Federa]iei Ruse, al spa]iului CSI [i al ]`rilor vecine, de rolurile pe care le vor juca Japonia
[i China, de evolu]ia blocurilor economice [i politice, precum [i de panorama h`r]ii civiliza]iilor
moral-religioase.
În plan european, spectacolul construirii securit`]ii sub diversele sale aspecte (politic,
militar, economic) a fost [i este marcat de înfiin]area, evolu]ia [i direc]iile de transformare
ale celor patru organiza]ii interna]ionale importante: NATO, Conferin]a pentru Securitate
[i Cooperare în Europa (CSCE), ulterior Organiza]ia pentru Securitate [i Cooperare
în Europa (OSCE), Uniunea European` [i Uniunea Europei Occidentale acum integrat`,
prin absorb]ie, în UE.
Perioada ce a urmat celui de-Al Doilea R`zboi Mondial a consemnat urm`toarele
momente importante ale evolu]iilor pe planul securit`]ii europene:
înfiin]area UEO (1948) ca organiza]ie militar` [i Germaniei, precum [i încorporarea \n NATO
a Europei Occidentale, f`r` participarea SUA, având a organului militar al UEO;
menirea de a veghea [i de a lua m`suri de prevenire constituirea Comunit`]ii Europene a C`rbunelui
a pericolului militarismului german, dar [i de a pro- [i O]elului (1951), transformarea acesteia în Comu-
mova cooperarea în domeniul ap`r`rii în Europa nitatea Economic` European` (1957) [i, ulterior,
Occidental`; în Uniunea European` (1993) organiza]ia
înfiin]area NATO, în 1949, cu scopul cu cel mai important poten]ial competitiv din cele patru;
de a contracara amenin]`rile militare ce veneau înfiin]area CSCE (OSCE), la mijlocul anilor
din partea Uniunii Sovietice; 70, la ini]iativa Estului, cu accep]iunea Vestului,
transformarea UEO într-o structur` ca expresie a nevoii de dialog [i de cooperare între
a r`zboiului rece, dup` aderarea, în 1954, a Italiei toate statele continentului, a interesului statelor
18
occidentale de a impune în centrul [i estul Europei semnarea Tratatului de la Maastricht (1992),
respectarea drepturilor omului [i acordarea liber- ca etap` decisiv` în accelerarea integr`rii europene;
t`]ilor individuale, dar [i a dorin]ei URSS de consoli- adoptarea ini]iativei americane a Parteneriatului
dare a statu-quo-ului frontierelor postbelice [i de confir- pentru Pace (1994) în perspectiva integr`rii în NATO
mare a sferei de influen]` sovietice; [i a altor state;
decizia NATO de a-[i l`rgi aria de influen]`
trecerea UEO, la începutul anilor 90, pe fondul
în Europa prin acceptarea a \nc` trei state (1997): Cehia,
schimb`rilor semnificative înregistrate în ecua]ia
Polonia [i Ungaria;
securit`]ii europene, la constituirea propriilor for]e decizia NATO, luat` la Summitul de la Praga
armate [i la exercitarea, într-o anumit` m`sur`, din noiembrie 2002, de continuare a l`rgirii spre est,
a unor func]iuni militare; se definea astfel proiec]ia prin invitarea a [apte state, printre care [i România,
UEO ca ax` a viitorului sistem independent de a adera la Alian]`, un pas important spre o Europ`
european de ap`rare; nedivizat`.
Situa]ia actual` a celor patru organiza]ii europene [i evolu]iile înregistrate în ultimii ani
contureaz` o tendin]` de apropiere [i îmbinare în diverse maniere a func]iunilor lor politice,
economice [i militare, dar [i de eviden]iere a intereselor protagoni[tilor acestora1.
Intrarea în secolul XXI a confirmat tendin]ele manifestate înc` de la sfâr[itul r`zboiului
rece, adic` de la destructurarea sistemului comunist, respectiv a Tratatului de la Var[ovia.
Statele se afirm` în continuare ca actori importan]i în mediul de securitate, dar echilibrul
puterii specific r`zboiului rece, în care dou` superputeri militare ce aveau o capacitate
ofensiv` sensibil egal` s-au dovedit suficient de în]elepte spre a nu provoca un r`zboi
nimicitor pentru civiliza]ia uman`, a fost înlocuit cu un sistem interna]ional în cadrul c`ruia
unicul stat reprezentând o putere global` este în competi]ie nu numai cu mai multe puteri
regionale, dar [i cu o multitudine de actori non-state: organiza]ii teroriste, carteluri specializate
în crima organizat` [i \n traficul ilegal de droguri. În plus, în lume înc` exist` state
ce ac]ioneaz` ca for]e ale rùlui, state totalitare, state ce promoveaz` proliferarea armelor
de distrugere în mas` [i încurajeaz` mai mult sau mai pu]in direct terorismul.
La toate acestea se adaug` dezastrele naturale, precum inunda]iile [i cutremurele
de mari propor]ii, seceta, dar [i degradarea continu` a mediului natural [i a echilibrului
ecologic provocat de activitatea uman`.
Ca urmare a ac]iunii for]elor din mediul strategic de securitate [i a tendin]elor acestora,
putem prognoza c` modelul r`zboiului de mari propor]ii, de amploare continental`,
în care s` fie angajate blocuri militare adverse, dispunând de armate de mas`, bazate
pe întrebuin]area masat` a avia]iei [i a unor grup`ri numeroase de tancuri (adic` modelul
strategic utilizat de NATO [i de c`tre decedatul Tratat de la Var[ovia pe timpul r`zboiului
rece) este complet perimat.
Conflictele armate desf`[urate atât în timpul r`zboiului rece, cât [i de la terminarea
acestuia s-au încadrat în urm`toarele scheme simplificate:
➫ r`zboi al unui stat contra altui stat (puteri de categorii diferite);
➫ r`zboi al unei coali]ii sau alian]e de state contra unui stat;
➫ r`zboi între un stat [i unul sau mai mul]i actori non-state;
➫ r`zboaie între entit`]i non-statale.
Toate acestea înlocuiesc modelul specific r`zboiului rece, [i anume alian]` de state
contra alian]` de state (Tratatul de la Var[ovia contra NATO).
Statistica ultimelor luni ale anului 1999 men]ioneaz` existen]a a 83 de regiuni în care
au avut loc conflicte armate, dintre care 18 au produs mai mult de 1 000 de victime fiecare.
19
În anul 2000, aria de r`spândire a conflictelor a cunoscut o oarecare reducere, înregistrându-se
numai 45 de regiuni în care au avut loc conflicte sângeroase, men]ionându-le în special
pe acelea din Sierra Leone [i Congo.
Europa a cunoscut, în anul 1999, 13 conflicte, dintre care dou` au fost conflicte armate.
Similar, spa]iul delimitat de fosta Uniune Sovietic` se confrunt` cu o multitudine de probleme
etnice, inclusiv de natur` separatist`. Aici pot fi amintite conflictele dintre Rusia [i Cecenia,
Georgia [i Abhazia, r`zboaiele civile din Tadjikistan, Uzbekistan [i Kirghistan, precum
[i confrunt`rile dintre Azerbaidjan [i Armenia, Osetia de Nord [i Ingu[etia.
În Asia, mi[c`rile pentru eliberarea de sub regimul colonial, cucerirea independen]ei
[i acceptarea pluralismului religios au generat, de asemenea, conflicte. R`zboaiele civile
din Sri Lanka [i Afganistan constituie exemple în acest sens. Succesul ob]inut de mi[carea
separatist` din Timorul de Est a produs un efect deosebit asupra unor mi[c`ri similare,
în mod special în Filipine. Conflictele dintre India [i Pakistan (state care, de[i au semnat
Declara]ia de la Lahore, sunt departe de a rezolva, pe cale pa[nic`, problemele litigioase),
cel intern din Sri Lanka (tigrii tamili), ca [i cele din Minamar, Nepal, Bangladesh etc.
se înscriu în aceea[i arie a violen]elor armate cu pierderi de vie]i omene[ti. Conflictul
dintre Israel [i palestinieni re]ine aten]ia întregii lumi.
Africa nu face excep]ie de la regul`, 27 de conflicte de pe acest continent afectând
aproximativ 53 de ]`ri. Vidul de putere creat în urma retragerii puterilor coloniale,
divergen]ele dintre grup`rile tribale, precum [i disputele dintre fac]iunile politice sunt doar
câteva dintre cauzele majore care au dus la escaladarea conflictelor în aceast` zon`.
Pe continentul american, atmosfera dominant` este una a stabilit`]ii [i armoniei.
Excep]iile de la acest climat sunt Columbia, Peru [i Mexic, r`scolite de conflicte armate
interne cauzate de droguri, terorism [i crim` organizat`.
Studiul acestor conflicte pune în eviden]` o multitudine de particularit`]i determinate
de condi]iile concrete ale teatrului de r`zboi, dar [i anumite concluzii [i înv`]`minte
care intereseaz` comandamentele [i trupele în preg`tirea lor.
Un tip distinct de conflict, frecvent în ultimii treisprezece ani, atât în spa]iul ex-sovietic,
în Balcani, cât [i în Africa îl reprezint` conflictele etnice [i cele religioase. Acestea sunt,
de regul`, rezultatul activit`]ii politice a unor for]e de orientare na]ionalist`, chiar [ovin`,
[i, dup` caz, a unor for]e de orientare religioas`-fundamentalist`. De multe ori asemenea
for]e ac]ioneaz` combinat, ca de exemplu în conflictele din Bosnia-Her]egovina sau în cel
dintre Armenia [i Azerbaidjan. Un asemenea tip de conflict poate fi atât interstatal,
cât [i intrastatal. El este, de regul`, un conflict de mic` intensitate, utilizându-se armament
[i tehnic` militar` nesofisticate. De multe ori sunt implicate [i for]e paramilitare. Din p`cate,
în asemenea conflicte, cele mai frecvente victime sunt civilii, iar limita violen]ei rezonabile
[i admisibile este escaladat` cu u[urin]`, ajungându-se pân` la fenomene de purificare
etnic` [i chiar la genocid, ca în conflictul din Ruanda, dintre etniile Tutsi [i Hutu, din anii 90
ai secolului trecut.
De cele mai multe ori, p`r]ile implicate în conflict nu pot ajunge la o solu]ie politic`
decât prin interven]ia, inclusiv prin opera]ii de impunere a p`cii, a unor organiza]ii
interna]ionale cu voca]ie de securitate (ONU, OSCE).
Extremismul etnic [i religios are îns` [i un alt tip de manifestare, mai perfid, terorismul,
a c`rui amploare crescând` impune o reac]ie de combatere pe m`sur`.
20
Dup` 11 septembrie 2001, s-a impus cu necesitate g`sirea unei modalit`]i mai eficiente
de combatere a fenomenului [i a ac]iunii grup`rilor interna]ionale teroriste. La Summitul
NATO de la Praga din 21 noiembrie 2002, [efii de state [i de guverne ai Alian]ei, referindu-se
la cre[terea eficien]ei militare a NATO, au decis s` consolideze capacit`]ile militare ale Alian]ei
necesare ap`r`rii împotriva terorismului, incluzând optimizarea particip`rii la sistemul comun
de informa]ii [i a aranjamentelor de r`spuns la criz`2.
R`zboiul împotriva terorismului nu este un r`zboi clasic. El se bazeaz` pe utilizarea
unor for]e speciale sprijinite de elicoptere [i avia]ie, de infanterie u[oar` [i alte genuri
de arme, angajate pe direc]ii [i în obiective punctuale, pentru anihilarea unor grup`ri
nu foarte numeroase de terori[ti. Aspectul general este acela al luptei antigheril`. Exemplul
cel mai concludent îl constituie opera]iunea Enduring Freedom, ini]iat` de SUA
în Afganistan. Trebuie remarcat c`, pe lâng` ac]iunile militare propriu-zise, r`zboiul împotriva
terorismului cuprinde [i opera]ii psihologice de amploare, identificarea [i anihilarea surselor
de finan]are a re]elelor teroriste [i demolarea justific`rii ideologice a acestora.
Toate acestea au ca fundament un dezvoltat [i modern sistem informa]ional. Ac]iunile
militare se bazeaz` at#t pe sistemele de armament de precizie, cât [i pe clasicele sisteme
de armament u[or [i greu de infanterie, utilizate punctual, în conjunc]ie cu folosirea avia]iei
[i a elicopterelor de atac, a altor sisteme de armament moderne. La toate acestea se adaug`
forme [i procedee de ac]iune specifice structurilor [i serviciilor de informa]ii [i de siguran]`.
R`zboiul antiterorist este prin excelen]` asimetric: unor structuri nemilitare
sau paramilitare, ce nu recunosc [i nu aplic` regulile [i normele de drept ale r`zboiului,
care utilizeaz` violen]a extrem` [i dispropor]ionat`, li se opun structuri militare special
organizate, dotate [i preg`tite. În multe cazuri, ac]iunile de lupt` antiteroriste îmbrac`
[i aspectele luptei împotriva armelor chimice [i biologice.
Un alt tip de r`zboi determinat de modul de ac]iune al for]elor ce ac]ioneaz` în mediul
de securitate îl poate constitui r`spunsul la un atac executat cu armele de distrugere
în mas` de c`tre unul dintre statele ce reprezint` puteri de ni[` (adic` dispunând
de un poten]ial ridicat într-un domeniu bine definit, dar suficient de restrâns, în acest caz
în cel al armelor de distrugere în mas`). State precum Irak sau Coreea de Nord constituie
amenin]`ri la adresa stabilit`]ii regionale, puterea lor militar` fiind dispropor]ionat de mare
în raport cu nevoile propriei lor ap`r`ri na]ionale. Ambele state au capacit`]i militare chimice,
biologice [i chiar nucleare, existând deci posibilitatea unui conflict în care unul dintre aceste
state sau alt stat posesor de asemenea arsenale s` ac]ioneze împotriva unui stat membru
al NATO ori a mai multora. Proliferarea armelor de distrugere în mas` în rândul unor state
cu regimuri totalitare constituie, de altfel, o amenin]are global` la adresa securit`]ii
interna]ionale [i regionale3. Un r`zboi nuclear declan[at în asemenea condi]ii, de[i foarte
pu]in probabil s` aib` loc în Europa, nu este întru totul imposibil. Chiar dac` acest lucru
se va întâmpla în Orientul Mijlociu sau în Extremul Orient, el va avea obiective limitate
[i se va desf`[ura concomitent cu ducerea unor ac]iuni de tip clasic armat` contra armat`.
R`zboiul de tipul cel mai probabil care s-ar putea desf`[ura în varianta un stat
(sau o coali]ie/alian]`) contra unui alt stat (coali]ie/alian]`) ar putea fi un r`zboi
de tip clasic, o reeditare, într-o variant` modernizat`, impus` de noile tehnologii [i platforme
de armament introduse în exploatare, a r`zboiului dintre Irak [i coali]ia multina]ional`
din 1991, cunoscut [i sub numele de opera]ia Desert Storm. Cu toate acestea, în ultimul
21
deceniu arta militar` a evoluat, fizionomia r`zboiului conven]ional modern bazându-se
pe aplicarea unor noi concepte opera]ionale: manevra decisiv`, angajamentul selectiv
de precizie, protec]ia multidimensional` a trupelor proprii, concentrarea logistic`4.
Manevra decisiv` va permite realizarea unor avantaje majore, fiind condi]ionat`,
pe de o parte, de existen]a for]elor instruite [i a mijloacelor preg`tite s` ac]ioneze
din diferite locuri de dispunere, pe de alt` parte, de men]inerea capacit`]ii de a ac]iona
pentru exploatarea avantajelor (ac]iuni asimetrice, atipice [i concentrarea de efecte,
nu neap`rat de mijloace).
Opera]ionalizarea capacit`]ilor informa]ionale, cre[terea vitezei de reac]ie [i a mobilit`]ii
vor oferi condi]iile necesare execut`rii manevrei decisive pentru a proiecta [i a folosi
întrunit structurile militare terestre, aeriene [i navale în îndeplinirea misiunilor, într-un timp
foarte scurt.
Manevra decisiv` va genera un nou cadru al spa]iului de confruntare, ce va diferi
de cel actual, construit pe baza angaj`rii apropiate, adânci [i în spatele dispozitivului propriu.
Angajarea în adâncime va fi înlocuit`, pe baza manevrei decisive, cu un concept bazat
pe aplicarea simultan` a puterii de lupt` în întreg spa]iul de confruntare, având un efect
multiplicant [i atingând mult mai rapid rezultatele dorite. În situa]ia ducerii unor ac]iuni
militare altele decât r`zboiul, armata va avea capacitatea s` preia [i s` men]in` controlul
asupra oric`rei situa]ii, r`spunzând rapid provoc`rilor nea[teptate [i exploatând orice
oportunitate. Ca [i în r`zboi, opera]iile de tipul altele decât r`zboiul vor atinge caracterul
decisiv prin utilizarea unor for]e [i mijloace adecvate în punctele hot`r#te [i în timp oportun.
Angajamentul selectiv de precizie se refer` la ac]iunile de identificare [i localizare
a obiectivelor de importan]` strategic` [i operativ` ce urmeaz` a fi lovite, la realizarea
structurilor optime, determinarea efectului dorit, la selectarea [i combinarea for]elor
pentru a ob]ine acest efect [i la angajarea obiectivelor adversarului, evaluarea rezultatelor
[i, la nevoie, chiar reangajarea obiectivelor. Angajamentul selectiv de precizie presupune
for]e bine echipate, înzestrate [i instruite, exploatând platforme [i sisteme de armamente
flexibile [i muni]ie cu efect letal ridicat, fiind caracterizat de: abilitatea de a identifica
[i a angaja obiective la distan]e mari în timp foarte scurt [i cu mare precizie; capacitate
optimizat` de r`spuns [i de angajare a adversarului; capacitate sporit` de a asigura o evaluare
precis` [i imediat` a situa]iilor tactice, operative [i strategice, de angajare [i reangajare
a for]elor; capacitate de a minimiza efectele distructive colaterale prin utilizarea
unor procedee de mare acurate]e în identificarea ]intelor [i prin selectarea mijloacelor
de lovire [i a muni]iilor aferente, caracterizate printr-o mare eficacitate; arhitectura specific`
a sistemelor de identificare [i lovire a ]intelor, caracterizat` prin capacitatea de identificare
rapid` [i o leg`tur` continu` oportun` [i eficace între sistemele de cercetare [i sistemele
de lovire a ]intelor.
Protec]ia multidimensional` a trupelor proprii are drept obiectiv controlul spa]iului
strategic/ac]iunilor militare, fiind în m`sur` s` asigure protec]ia for]elor proprii fa]`
de gama întreag` de amenin]`ri, exercitate din orice dimensiune spa]ial` (terestr`, aerian`,
naval`, cosmic` ori informa]ional`), reducerea riscului la care sunt expuse acestea [i limitarea
pierderilor prin lupt`, astfel încât s` fie men]inut` libertatea de ac]iune pe timpul deplas`rii,
al manevrelor [i angaj`rii, minimiz#nd în acela[i timp capacitatea adversarului de a interveni
în ac]iunile trupelor proprii. Protec]ia multidimensional` este caracterizat` de capacitatea
22
de a identifica [i urm`ri vulnerabilitatea for]elor proprii, ce constituie obiective poten]iale
pentru adversar, de a deosebi, în mod clar, precis [i f`r` echivoc, for]ele proprii de cele
ale adversarului, la toate nivelurile [i e[aloanele, prevenind astfel ac]iunile [i focul fratricid,
precum [i de a reduce riscul [i limita pierderilor altele decât cele produse prin lupt`
printr-o serie de misiuni specifice (ex.: m`suri de siguran]` [i medicale).
Concentrarea logistic` se reg`se[te în opera]ionalizarea tehnologiilor informatice
[i logistice în vederea cre`rii unui sistem integrat, cu o structur` modular`, interoperabil
cu celelalte state membre ale NATO, \n realizarea ripostei în situa]ii de criz` sau de conflict,
\n asigurarea libert`]ii de ac]iune structurilor de logistic`, \n livrarea tehnicii, a echipamentelor
[i a materialelor în func]ie de situa]ia creat` [i de sus]inerea logistic` a for]elor la nivel
strategic, operativ [i tactic. Modernizarea sistemelor informatice [i logistice presupune
concepte noi privind modularitatea, gradualitatea [i managementul acestora5.
For]ele [i tendin]ele din mediul de securitate vor influen]a în mod direct durata con-
flictelor contemporane. Dac` aceste conflicte etnice [i religioase, care de cele mai multe ori
sunt conflicte intrastatale, pot dura chiar [i câ]iva ani, în schimb, conflictele de tipul un stat
contra unui alt stat pot fi mult mai repede oprite prin interven]ia organiza]iilor interna]ionale
de securitate. De multe ori, acestea au re]ineri în a interveni în conflictele intrastatale,
fiind preocupate de a nu fi acuzate de ingerin]` în problemele interne ale statelor.
Doar dac` exist` dovezi ale înc`lc`rii flagrante a drepturilor omului o asemenea
interven]ie este considerat` legitim`. În unele cazuri interven]ia organiza]iilor interna]ionale
de securitate const` în desf`[urarea de opera]ii de impunere a p`cii, sub mandat ONU,
în baza capitolului 7 din Carta acestei organiza]ii. În alte cazuri, interven]ia const` doar în ope-
ra]ii de men]inere a p`cii, în baza prevederilor capitolului 6 din acela[i document.
De regul`, toate aceste opera]ii, denumite generic opera]ii de stabilitate, sunt desf`-
[urate de for]e multina]ionale. Aceasta este una dintre caracteristicile de baz` ale conflictelor
contemporane. Opera]iile multina]ionale, pe lâng` nivelul redus al resurselor pe care trebuie
s`-l angajeze fiecare participant, în parte, asigur` [i un ridicat grad de legitimitate, prin cooptarea
unei p`r]i mai mari a comunit`]ii interna]ionale.
Anali[tii fenomenelor politico-militare constat` ast`zi o deplasare dinspre strategia
faptului împlinit, c`reia îi era specific` opera]ia militar` fulger`toare, încununat` de succes,
care realiza rapid obiectivele politicii, c`tre marea strategie, care implic` masiv, pe lâng`
for]a militar`, mijloacele politico-diplomatice, juridice, economice, persuasiv psihologice
sau culturale.
Se pare c` ast`zi, mai mult ca oricând, are valabilitate afirma]ia lui Sun Tzî, potrivit
c`ruia arta r`zboiului se bazeaz` pe inducerea în eroare a adversarului [i pe cele patru
principii formulate de acesta: discrediteaz` tot ceea ce merge bine în ]ara advers`; implic`
pe reprezentan]ii clasei conduc`toare în ac]iuni ilegale, submineaz`-le [i, la momentul
potrivit, supune-i dispre]ului cet`]enilor lor; r`spânde[te discordia [i gâlcevile între cet`]enii
]`rii adverse; înt`rât`-i pe tineri împotriva b`trânilor [i ridiculizeaz` tradi]iile adversarului.
Speciali[tii prognozeaz` c` noua tendin]` va amplifica dimensiunea ac]iunilor politice,
diversionist-subversive, informa]ional-psihologice, cele strict militare fiind folosite limitat,
în cazuri excep]ionale. Se va produce o deplasare a politicului din sfera deciziei în sfera
ac]iunii nemijlocite, a confrunt`rii la nivel tactic, local. Deci, vom fi martorii unui salt dinspre
r`zboiul militar c`tre r`zboiul politic, ceea ce va presupune folosirea limitat` a ac]iunilor
23
militare, doar în cazuri de strict` necesitate, atunci urm`rindu-se nu atât provocarea
unor distrugeri, cât mai ales efectul psihologic asupra popula]iei adverse, în sensul descu-
raj`rii, al afect`rii voin]ei de lupt`, al zdruncin`rii încrederii în victorie [i al retragerii sprijinului
pentru propria armat`. Preponderen]` au: exercitarea unor presiuni politico-economice
(izolare [i discreditare interna]ional`, boicot, blocade, constrângeri financiare [i tehnologice,
protec]ionism etc.); apelul la interven]ia ONU [i la arbitrajul interna]ional; orchestrarea
unor lovituri de stat sprijinite din exterior, aceste ac]iuni reprezentând con]inutul principal
al opera]iilor care apar]in a[a-numitei zone gri (conflict de intensitate redus`), care articu-
leaz`, într-o concep]ie elastic`, terorismul [i diversiunea, manipularea psihologic`, violen]a
civil`, insurgen]a, ciocnirile de frontier` etc. Acestea vor fi înso]ite de o manevr` exterioar`
pe e[ichierul politic interna]ional, care poate deveni, prin efectele sale, mai important`
decât opera]ia direct`6.
Instabilitatea mediului de securitate, amenin]area pentru prima oar` a echilibrului
strategic, nu de c`tre un stat sau chiar o coali]ie de state, ci de c`tre actori non-state, justific`
pe deplin men]inerea NATO ca organiza]ie de ap`rare [i securitate colectiv` pentru viitorul
previzibil. Existen]a sa a men]inut Europa Occidental` într-o zon` de pace [i stabilitate
pentru mai mult de o jum`tate de secol, de la sfâr[itul celui de-Al Doilea R`zboi Mondial
[i pân` în prezent. Extinderea NATO spre estul Europei, decis` la Summitul Alian]ei
din 21-22 noiembrie 2002, va \nsemna, de fapt, acoperirea acestei zone de la Oceanul
Atlantic la Marea Neagr`.
O alian]` militar` reprezint` o în]elegere/acord pe termen lung între dou` ori mai multe
state, consemnat` în tratate sau conven]ii, prin care membrii semnatari se oblig` s` ac]ioneze
în comun sau s`-[i acorde ajutor militar reciproc în situa]ia declan[`rii unui atac armat
asupra unuia dintre aceste state ori în caz de r`zboi.
Potrivit Conceptului strategic al NATO, adoptat la Summitul din aprilie 1999
de la Washington, Alian]a, la care [i România a fost invitat` s` adere, are un rol indispensabil
în consolidarea rezultatelor schimb`rilor produse dup` încheierea r`zboiului rece,
în m`sur` s` satisfac` exigen]ele de securitate prezente [i viitoare ale Europei
[i s` salvgardeze interesele comune într-un mediu caracterizat de bulvers`ri continue
[i imprevizibile. Conceptul strategic al Alian]ei fixeaz` misiunile acesteia: asigurarea
securit`]ii pe baza dezvolt`rii institu]iilor democratice [i a solu]ion`rii pa[nice a disputelor;
acordarea de asisten]` alia]ilor în orice probleme care afecteaz` interesele lor vitale,
inclusiv posibilele evolu]ii ce constituie riscuri pentru securitatea membrilor; descurajarea
[i ap`rarea împotriva amenin]`rilor cu agresiunea la adresa oric`rui stat membru;
prevenirea eficient` a conflictului [i angajarea activ` în gestionarea crizelor, inclusiv
în opera]ii de r`spuns la acestea; promovarea unui parteneriat l`rgit [i intensificat
în scopul cre[terii transparen]ei, a încrederii reciproce [i capacit`]ii de ac]iune comun`
a Alian]ei.
NATO s-a adaptat cu succes noii situa]ii strategice [i a luat toate m`surile
necesare pentru înt`rirea capacit`]ii proprii de a contribui la pacea [i stabilitatea euroatlantic`,
iar prin reforma intern` s-a realizat nou` structur` de comand`, asigurându-se crearea
facilit`]ilor care permit o rapid` desf`[urare de for]e pentru gama întreag` de misiuni
a Alian]ei, precum [i constituirea Identit`]ii Europene de Securitate [i Ap`rare (ESDI)
în cadrul acesteia.
24
Alian]a va cùta s` înt`reasc` stabilitatea euroatlantic` prin p`strarea leg`turii
permanente între alia]i, men]inerea unor capacit`]i militare eficiente, dezvoltarea ESDI
în cadrul Alian]ei, prin primirea de noi membri [i men]inerea sistemului de parteneriate.
Securitatea tuturor alia]ilor este indivizibil`, un atac asupra unuia dintre membri
\nsemn#nd, de fapt, un atac asupra tuturor.
Principiul efortului colectiv în ap`rarea Alian]ei are urm`toarele tr`s`turi: planificarea
colectiv` a for]elor; finan]area comun`; planificarea opera]ional` comun`; structuri
multina]ionale; un sistem integrat de ap`rare antiaerian`; echilibru al rolurilor [i responsabi-
lit`]ilor între alia]i; stabilirea [i desf`[urarea for]elor în afara teritoriului propriu, atunci când
este cazul; aranjamente, inclusiv de planificare, pentru gestionarea crizei [i de înt`rire;
standarde [i proceduri comune pentru echipamente, instruire [i logistic`; doctrine
[i exerci]ii întrunite [i multina]ionale, dup` caz; cooperare în ceea ce prive[te infrastructura,
armamentele [i logistica.
For]ele Alian]ei trebuie s` fie în m`sur` s` descurajeze [i s` se apere în mod eficient,
s` men]in` sau, dac` a fost afectat`, s` refac` integritatea teritorial` a na]iunilor componente,
iar, în caz de conflict, s` încheie rapid r`zboiul, determinând agresorul s` revin` asupra
deciziei sale, s` înceteze atacul [i s` se retrag`; ele trebuie s` aib` capacit`]i adecvate
de a descuraja [i a contracara agresiunea împotriva oric`rui stat aliat. În acest scop,
se impune realizarea interoperabilit`]ii for]elor, iar doctrinele [i tehnologiile s` fie adecvate
acestei capacit`]i.
Efectivul general al for]elor aliate va fi men]inut la nivelurile minime necesare îndeplinirii
misiunilor enun]ate. Distribu]ia geografic` a for]elor pe timp de pace va asigura o prezen]`
militar` suficient` pe tot teritoriul ]`rilor Alian]ei, inclusiv sta]ionarea [i desf`[urarea
de for]e în afara teritoriului [i apelor proprii, când [i acolo unde este necesar.
Structura de comand` a Alian]ei va fi apt` s` preia comanda [i controlul întregii game
de misiuni militare, incluzând folosirea statelor majore multina]ionale întrunite.
Alian]a va fi în m`sur` s` dezvolte urm`toarele capacit`]i opera]ionale esen]iale: capacitatea
de angajare eficace; desf`[urarea rapid` [i mobilitatea necesar`; superioritatea for]elor
[i a infrastructurii; sprijinul, incluzând logistica [i rota]ia for]elor. Folosirea acestor capacit`]i
presupune utilizarea unei tehnologii avansate adecvate, men]inerea superiorit`]ii
informa]ionale în opera]iile militare [i a unui personal supercalificat, cu un larg spectru
de competen]e.
For]ele Aeriene, Terestre [i Navale, existente în timp de pace, împreun`, trebuie
s` fie de o calitate, cantitate [i preg`tire suficiente pentru a contribui la descurajarea
[i ap`rarea împotriva atacurilor limitate asupra statelor membre ale Alian]ei.
Alian]a trebuie s` poat` forma grup`ri de for]e prin înt`rirea lor, prin mobilizarea
rezervelor sau prin reconstituire, astfel încât s` aib` capacitatea de r`spuns la orice schimbare
a mediului de securitate. Aceste for]e vor fi preg`tite s` sus]in` ac]iuni de durat` în interiorul
sau în afara teritoriului na]ional, inclusiv prin rota]ia for]elor desf`[urate. Trebuie creat`,
în acela[i timp, capacitatea de înt`rire [i realimentare în timp util, pentru realizarea unui înalt
grad de asigurare, mobilitate [i flexibilitate.
Conform Conceptului strategic al Alian]ei, aprobat la Summitul de la Washington
din aprilie 1999, este necesar ca for]ele s` fie capabile s` îndeplineasc` gama misiunilor
pentru care a fost creat` Alian]a, astfel încât aceasta s` fie totdeauna credibil` [i eficient`.
25
Aceast` cerin]` impune alia]ilor responsabilit`]i privind: structura for]elor; nivelul for]elor
[i al echipamentului; preg`tirea, instruirea [i disponibilitatea for]elor; op]iunile de desf`[urare
[i utilizare; capacit`]ile de constituire [i mobilizare a for]elor. În acest scop, Alian]a î[i propune
s` realizeze un echilibru între: for]ele preg`tite pentru interven]ie imediat`, capabile
s` demareze rapid [i atunci c#nd situa]ia o impune ac]iuni de ap`rare colectiv`
sau de r`spuns la crize; structurile la diferite niveluri de disponibilitate, care s` furnizeze
cantitatea de for]e necesare pentru ap`rarea colectiv` [i pentru rota]ia lor, care s` sus]in`
opera]iile de r`spuns la crize sau pentru înt`rirea suplimentar` a unei anumite regiuni;
o capacitate de constituire a structurilor militare necesare [i înt`rire a acestora pe termen
lung, pentru scenariul cel mai dificil al opera]iilor la scar` mare, adic` pentru ap`rarea
colectiv`.
Misiunile esen]iale ale for]elor militare ale Alian]ei vor include: controlul; protec]ia
[i ap`rarea teritoriului; asigurarea folosirii neîngr`dite a liniilor de comunica]ie maritime,
aeriene [i terestre; controlul maritim [i protejarea desf`[ur`rii for]elor de descurajare
sta]ionate pe mare; conducerea unor opera]ii aeriene, independente [i multina]ionale,
asigurarea unui spa]iu aerian sigur [i a unei ap`r`ri aeriene extinse [i eficiente;
supravegherea, protec]ia informa]iilor, ac]iuni de recunoa[tere [i r`zboi electronic; furnizarea
de facilit`]i de comand` [i control eficiente [i flexibile, inclusiv prin func]ionarea unui stat
major multina]ional întrunit.
Alia]ii vor manifesta precau]ie fa]` de capacit`]ile de r`zboi chimic [i biologic
ale adversarului.
Diferitele aspecte ale planific`rii defensive a alia]ilor trebuie s` fie coordonate în mod
eficace la toate nivelurile, pentru a asigura preg`tirea for]elor [i a structurilor de sprijin
în vederea îndeplinirii întregului spectru al rolurilor acestora.
Cooperarea în dezvoltarea unor noi concepte opera]ionale va fi esen]ial` pentru
a r`spunde provoc`rilor de securitate care vor ap`rea.
Vor trebui asigurate capacit`]i logistice suficiente pentru a desf`[ura [i a sus]ine toate
tipurile de for]e în mod eficient.
Probleme deosebite [i chiar dificult`]i pe linie logistic` pot ap`rea în situa]ia preg`tirii
[i sus]inerii opera]iilor în afara teritoriului na]ional al alia]ilor, când se întrevede un sprijin
al na]iunii-gazd`.
Capacitatea de a constitui for]e mai numeroase, corespunz`tor echipate [i instruite,
în mod eficient [i la un nivel care s` le asigure posibilitatea de a îndeplini gama de misiuni
ale Alian]ei, va contribui în mod esen]ial la efortul de gestionare a crizei [i la ap`rare.
Aceasta se refer` la capacitatea de interven]ie în orice domeniu supus riscului [i la stabilirea
prezen]ei for]ei multina]ionale în momentul [i \n locul unde este nevoie.
Rela]iile dintre for]ele Alian]ei [i mediul civil sunt cruciale în succesul opera]iilor.
În acest sens, cooperarea civili-militari este foarte important`, luând în considera]ie
atât nivelul sprijinului structurilor militare pentru autorit`]ile civile, cât [i nivelul sprijinului
civil pentru comunica]ii, sprijinul medical [i rela]iile publice în folosul for]elor militare angajate.
Obiectivul fundamental al for]elor nucleare ale alia]ilor este unul politic men]inerea
p`cii [i prevenirea amenin]`rii cu for]a [i a oric`rui tip de r`zboi. Aceste for]e vor contribui
la inducerea sentimentului de nesiguran]` pentru agresor în leg`tur` cu natura reac]iei
alia]ilor la o agresiune militar`.
26
Garan]ia suprem` a securit`]ii alia]ilor este oferit` în special de for]ele nucleare
ale SUA, iar apoi de cele ale Marii Britanii [i Fran]ei. Aceste for]e trebuie s` aib`
caracteristicile necesare (o flexibilitate [i putere de protec]ie adecvate), pentru a putea fi
percepute ca un element credibil [i eficace al strategiei alia]ilor de prevenire a r`zboaielor
(prin efectul de descurajare).
Conceptul strategic adoptat \n aprilie 1999 ofer` posibilitatea NATO de a contribui
la modelarea mediului de securitate în evolu]ie, sprijinind securitatea [i stabilitatea cu puterea
angajamentului comun pentru democra]ie [i rezolvarea pe cale pa[nic` a disputelor.
Mai mult chiar, la Summitul de la Praga, din 21-22 noiembrie 2002, NATO a dovedit c` este
o organiza]ie care se adapteaz` rapid la schimb`rile din mediul de securitate, la tendin]ele
de evolu]ie ale for]elor specifice perioadei pe care o travers`m. Deciziile luate de [efii
de state [i de guverne ai Alian]ei au menirea de a m`ri flexibilitatea NATO din punctul
de vedere al r`spunsului la situa]iile de criz` ce pot ap`rea nu numai pe teritoriul statelor
membre, dar [i în afara acestora. Invita]ia adresat` celor [apte state din Europa Central`
[i de Est, printre care [i ]ara noastr`, de a se al`tura comunit`]ii euroatlantice, creeaz`
premisele pentru remodelarea unei Europe Centrale [i de Est, caracterizat` ca o zon`
al c`rei viitor va putea evolua în pace, democra]ie, prosperitate economic` [i integrare
deplin` în structurile europene [i euroatlantice, a[a cum ar`ta, cu ocazia Summitului,
pre[edintele României, Ion Iliescu7.
Eforturile de a transforma [i a adapta NATO nu trebuie percepute ca o amenin]are
pentru nici un stat sau organiza]ie, ci ca o demonstra]ie a hot`rârii de a proteja teritoriul,
popula]ia [i for]ele militare ale ]`rilor membre de orice atac armat, inclusiv fa]` de atacurile
teroriste, direc]ionate din exterior.
În concordan]` cu prevederile Tratatului de la Washington [i Carta ONU, ]`rile membre
ale NATO [i-au afirmat hot`rârea de a descuraja, neutraliza [i de a se ap`ra [i proteja
de orice atac îndreptat împotriva lor. Pentru a îndeplini gama de misiuni specifice, NATO
va avea la dispozi]ie for]e militare capabile s` se deplaseze în timp scurt în teatrul de ac]iuni
militare, conform deciziilor Consiliului Nord-Atlantic, de a desf`[ura opera]ii la distan]`
mare [i pentru un timp îndelungat, inclusiv în zone în care s-ar putea confrunta cu amenin]`ri
nucleare, biologice sau chimice, îndeplinindu-[i obiectivele stabilite.
Pentru a putea îndeplini [i aplica toate acestea, [efii de state [i de guverne reuni]i
la Praga în noiembrie 2002, în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, au luat decizii importante
privind cre[terea eficacit`]ii militare a Alian]ei, urmând a se ac]iona în urm`toarele direc]ii:
❖ Crearea unei For]e de R`spuns a NATO (NRF), care s` fie o for]` bazat` pe tehnic`
[i tehnologie militar` avansat`, flexibil`, u[or de deplasat [i desf`[urat, interoperabil`
[i care s` poat` fi sus]inut` în teatrul de r`zboi, compus` din elemente apar]inând for]elor
terestre, navale [i aeriene, gata de a fi deplasat` rapid conform deciziilor Consiliului
Nord-Atlantic. NRF va fi astfel un element catalizator pentru încurajarea îmbun`t`]irii
capacit`]ii militare a Alian]ei. Deja au fost stabilite direc]ion`rile necesare pentru elaborarea
concep]iei de constituire a NRF, care va atinge capacitatea opera]ional` ini]ial` cât de curând
posibil, dar nu mai târziu de luna octombrie 2004, iar capacitatea opera]ional` complet`
nu mai târziu de luna octombrie 2006. Se pare c` For]a de R`spuns a NATO va avea în final
un efectiv de 21 000 de militari. Aceasta [i For]a de Reac]ie Rapid` a UE vor trebui
s` se poat` sprijini reciproc în caz de nevoie.
27
❖ Eficientizarea sistemului militar de comand` al NATO, vizând îndeplinirea cerin]elor
opera]ionale pentru gama de misiuni ale Alian]ei. Astfel, va fi redus num`rul comanda-
mentelor [i al centrelor de opera]ii aeriene întrunite; vor fi dou` comandamente strategice,
unul opera]ional, în Europa (având în subordine dou` comandamente întrunite) [i unul
func]ional, pentru transformare, în SUA. Decizia final` privind schimb`rile structurii
de comand` a NATO va fi luat` de mini[trii ap`r`rii ai ]`rilor membre, în iunie 2003.
❖ A fost aprobat angajamentul capacit`]ilor militare al statelor membre, ca parte
a efortului de a perfec]iona [i a dezvolta noi capacit`]i militare, specifice r`zboiului modern
[i unui mediu de securitate ce genereaz` amenin]`ri serioase. Fiecare stat membru [i-a luat
angajamentul politic ferm de a-[i perfec]iona capacit`]ile militare în domeniile: ap`rare
NBC; informa]ii, identificarea [i supravegherea obiectivelor, supraveghere aerian`;
comand`, control [i comunica]ii; cre[terea eficacit`]ii luptei armate, inclusiv prin utilizarea
muni]iei ghidate de precizie [i anihilarea ap`r`rii antiaeriene a inamicului; transportul
strategic aerian [i naval; realimentarea în aer a aeronavelor; transportul [i desf`[urarea
unit`]ilor militare de sprijin al luptei [i de logistic`.
❖ Aprobarea concep]iei ap`r`rii împotriva terorismului, o component` a m`surilor
destinate înt`ririi capacit`]ii NATO în acest domeniu, care mai includ optimizarea sistemului
de cooperare [i acces la informa]ii [i aranjamentele de r`spuns la crize. Se va implementa
Planul de Ac]iune pentru Planificare în situa]ii de urgen]e civile, pentru perfec]ionarea
preg`tirilor de contracarare [i limitare a urm`rilor unui posibil atac asupra popula]iei civile
cu agen]i chimici, biologici sau radioactivi.
❖ Aprobarea implement`rii a cinci ini]iative de ap`rare împotriva armelor de distrugere
în mas`: prototipul unui laborator analitic mobil NBC, prototipul unei echipe de r`spuns
la evenimente NBC, un centru de excelen]` virtual pentru ap`rare împotriva armelor NBC,
crearea unui stoc NATO cu substan]e [i materiale destinate ap`r`rii biologice [i chimice
[i a unui sistem de supraveghere a maladiilor.
❖ |nt`rirea capacit`]ii de ap`rare împotriva cyber-terorismului [i a tuturor atacurilor
îndreptate împotriva sistemelor informatice.
❖ Examinarea op]iunilor pentru abordarea, \ntr-o manier` adecvat`, a amenin]`rilor
crescânde ale unui atac cu rachete împotriva for]elor armate, teritoriului [i a centrelor
populate ale ]`rilor NATO. Aceasta va cuprinde m`suri politice [i militare eficace [i eficiente,
desf`[urate concomitent cu m`suri de descurajare.
A fost ini]iat un nou studiu de fezabilitate referitor la ap`rarea antirachete a teritoriului,
for]elor armate [i a centrelor populate de pe teritoriul Alian]ei.
Liderii Alian]ei au confirmat c`, prin admiterea celor [apte state central [i est-europene
Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia [i Slovenia ca noi membri,
se va îmbun`t`]i capacitatea NATO de a face fa]` provoc`rilor lumii de azi dar [i a celor
pe care le rezerv` viitorul. Aceste ]`ri [i-au dovedit adeziunea la principiile de baz` [i valorile
exprimate în Tratatul de la Washington, capacitatea de a contribui la gama de misiuni ale
Alian]ei, incluzând ap`rarea colectiv`, precum [i hot`rârea ferm` de a contribui la stabilitate
[i securitate, în special în regiunile aflate în stare de criz` [i conflict. Convorbirile privitoare
la primirea acestor state în NATO au început imediat dup` Summitul de la Praga, în vederea
semn`rii protocoalelor de accedere în Alian]` pân` la sfâr[itul lunii martie 2003. Procesul
28
de ratificare va fi finalizat astfel încât toate cele [apte state s` poat` intra oficial în NATO
la summitul urm`tor, ce va avea loc în luna mai 20048.
O aten]ie deosebit` va fi acordat` [i în continuare rela]iilor cu Rusia [i cu Ucraina.
În Consiliul NATO-Rusia se depun eforturi de ambele p`r]i pentru realizarea unui ]el comun,
pentru realizarea unei Europe stabile, pa[nice [i nedivizate. Cooperarea NATO-UE va fi
îmbun`t`]it` [i vor fi g`site solu]ii satisf`c`toare pentru toate ]`rile aliate în privin]a particip`rii
]`rilor membre ale NATO, dar care nu sunt membre ale UE.
Iat` deci o manier` pragmatic` de adaptare a comportamentului [i, chiar mai mult
de atât, a îns`[i ra]iunii de a exista, a uneia dintre cele mai importante [i totodat` eficiente
organiza]ii interna]ionale NATO la sensul evolu]iei for]elor din mediul de securitate
interna]ional care genereaz` riscuri, amenin]`ri [i pericole la adresa securit`]ii [i stabilit`]ii
interna]ionale.
Note bibliografice
1. Vezi Eugen B~D~LAN. Securitatea României. Actualitate [i perspectiv`. Bucure[ti. Editura Militar`,
2001, pp. 85-94.
2. Declara]ia Summitului de la Praga, a [efilor de state [i de guverne participan]i la reuniunea
Consiliului Atlanticului de Nord, Praga, 21 noiembrie 2002, p. 3.
3. Cf. Allied Joint Doctrine, AJP-01 (A), NATO, p. 1-1.
4. Vezi Teodor FRUNZETI. Securitatea na]ional` [i r`zboiul modern. Bucure[ti. Editura Militar`, 1998,
pp. 110-150.
5. Cf. Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, Statul Major General. Viziunea strategic` 2010 Armata României.
Bucure[ti. Editura Militar`, 2001, p. 20.
6. Eugen B~D~LAN, op. cit., p. 98.
7. Ion Iliescu, Declara]ia cu ocazia reuniunii 19+7 a [efilor de stat [i de guvern ai ]`rilor NATO cu ]`rile
invitate s` înceap` negocierile de aderare la NATO, 21.11.2002, http://www.nato.int.
8. Cf. Declara]ia [efilor de state [i de guvern participan]i la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic
de la Praga, 21 noiembrie 2002, p. 2, www.nato.int/docu/pr/2002/p02-127e.htm.
29
CONCEPTUL DE LUPTÃ ÎNTRUNITÃ

DE ÎNALTÃ TEHNICITATE
Colonel Virgil B~L~CEANU
Cel ce va de]ine ascendentul tehnologic [i va controla

mai bine informa]ia î[i va crea, de la început, scenariul
strategic pe care s`-l poat` finaliza cu rezultate decisive,
într-o durat` de timp extrem de redus`1.
A
scendentul tehnologic nu este altceva decât modul în care revolu]ia
în domeniul militar va transforma fundamental modalit`]ile de ducere
a r`zboiului, uzând de cele mai noi cuceriri în domeniul [tiin]ei
[i al tehnologiei. Se poate spune c` revolu]ia în domeniul militar \ncearc` s` ofere r`spunsuri
la cel pu]in cinci întreb`ri pe care [i le pune fiecare comandant: Care este misiunea ? Ce face
inamicul ? Cum pot s` ascund propriile ac]iuni [i cum pot s`-l fac pe inamic s` cread`
c` execut cu totul altceva ? Unde sunt vulnerabil [i dac` inamicul îmi cunoa[te vulne-
rabilit`]ile ? Care sunt vulnerabilit`]ile inamicului [i cum pot s` le exploatez pentru
a învinge cu cât mai pu]ine pierderi ?
Abordarea conceptului luptei \ntrunite de \nalt` tehnicitate se înscrie demersului
privitor la implementarea revolu]iei în domeniul militar în proiectarea [i ducerea ac]iunilor
militare. El constituie, de altfel, [i tema lucr`rii de curs Joint High Tech Batllespace
(lupta \ntrunit` de \nalt` tehnicitate) pe care am sus]inut-o la Colegiul de R`zboi al For]elor
Terestre din SUA.
Subliniam, în cuprinsul lucr`rii, c`, în definitiv, lupta \ntrunit` de \nalt` tehnicitate
se vrea un r`spuns sau poate o alternativ` la b`t`lia aeroterestr`. De[i conceptul
are ca temei preocup`rile \n domeniu \n plan interna]ional, cu prec`dere \n g#ndirea
[i practica american`, trebuie precizat faptul c`, \n aceast` form`, conceptul nu se reg`se[te
\n teoria militar` strìn` sau na]ional`, ceea ce-i confer` statutul de pionierat. De altfel,
chemarea spre inova]ia militar`, subliniat` cu secole \n urm` de Niccolo Machiavelli
ca o imperioas` necesitate a men]inerii [i consolid`rii puterii politice2, cap`t` noi conota]ii
sub auspiciile secolului informa]iei [i informaticii, dar esen]a r`m#ne. {i, dac` \i \n]elegem
esen]a, vom \n]elege de ce actualmente se caut` noi r`spunsuri la cele cinci \ntreb`ri
enun]ate. De asemenea, dac`, pentru a \n]elege concepte precum lovitura \n ad#ncime
sau blitzkrieg, eram obliga]i s` studiem arta militar` sovietic` [i pe cea german`, acum,
privind b`t`lia aeroterestr` [i ce va mai urma, va trebui s` lu`m \n considera]ie conceptele
[i doctrinele militare americane.
Este pe deplin recunoscut c` trei revolu]ii împing societatea c`tre înainte. Acestea
sunt, într-o ordine nu tocmai aleatoare, revolu]ia informa]ional`, revolu]ia în domeniul
afacerilor [i revolu]ia în domeniul militar.
30
De[i lansat` în laboratoarele teoriei [i practicii artei militare sovietice începând
cu deceniul opt al secolului trecut, revolu]ia în domeniul militar se va afirma cu prioritate
în mediile militare [i industriale americane.
De[i cu numeroase realiz`ri în aplicarea [tiin]ei [i tehnologiei în domeniul militar,
revolu]ia în domeniul militar se reg`se[te pregnant în elabor`rile teoretice ale anali[tilor
Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare a SUA sub denumirea de cunoa[terea dominant`
a câmpului de lupt` (Dominant Battlespace Knowledge), care introduce un alt concept
sistemul sistemelor (System of Systems)3.
Sistemul sistemelor se bazeaz` pe trei cerin]e. Prima este legat` de informa]ii,
supraveghere [i recunoa[tere (intelligence, surveillance and reconnaissance) ISR
[i implic` un complex de senzori [i tehnologii de raportare, care contribuie la cunoa[terea
cât mai exact` a inamicului [i a inten]iilor acestuia. A dou` cerin]` se refer` la procesul
de comand`, control, comunica]ii, computere [i prelucrarea informa]iilor (command, control,
communications, computer applications, and intelligence processing advanced) [i include
tehnica [i tehnologia prin care informa]ia se transform` în cunoa[tere, prin analiza [i prelu-
crarea datelor cunoscute despre inamic, ob]inute prin ISR. Cunoa[terea datelor despre
inamic permite identificarea [i selectarea obiectivelor/]intelor, formularea misiunilor
[i alocarea/repartizarea for]elor. Cea de a treia cerin]` apar]ine for]ei precise (precision
force) [i se refer` la viteza, acurate]ea [i precizia folosirii for]ei în acea zon` în care
cunoa[terea determin` o ac]iune decisiv`.
Concep]ia conturat` aici nu este chiar nou`. În anul 1969, generalul american William
C. Westmoreland, fost comandant al trupelor americane în Vietnam, sublinia: Pe câmpul
de lupt` al viitorului, for]ele inamicului vor fi identificate, localizate [i lovite aproape
instantaneu prin folosirea fluxului informa]ional, asistat de calculatoare, a evalu`rii rapide
a informa]iei [i a sistemelor de conducere automatizat` a focului. Precizia primei lovituri
se va apropia de certitudine [i, o dat` cu folosirea mijloacelor de supraveghere a inamicului,
necesitatea unor for]e numeroase pentru a-l angaja pe acesta va fi din ce în ce mai pu]in
important` V`d câmpul de lupt` supravegheat în timp real, sau aproape de real, timp
de 24 de ore. V`d câmpul de lupt` astfel încât orice ]int` poate fi distrus` prin localizarea
sa gra]ie detect`rii [i comunic`rii instantanee a pozi]iei sale [i folosirii unor arme cu extra-
ordinar de mare precizie [i putere de foc4.
S-ar putea spune, \ntr-o alt fel de formulare, c` tranzi]ia c`tre o noua doctrin` [i tipuri
de for]e este inevitabil` (un exemplu îl constituie crearea brig`zii interimare, asupra c`reia
probabil voi reveni cu alte ocazii). Viteza cu care se aplic` noul este îns` relativ` [i dependent`
de mai mul]i factori, cel mai periculos fiind rezisten]a la nou, care va crea numeroase
probleme acolo unde conservatorismul p`gubitor se va men]ine.
Înalta tehnicitate ne redefine[te via]a, dup` cum sublinia [i Toffler, o redefinire
în profunzime sau chiar la nivelul sù cotidian5. Înalta tehnicitate redefine[te at#t r`zboiul,
c#t [i concep]iile despre modul de ducere a acestuia.
Lupta \ntrunit` de \nalt` tehnicitate încearc` s` fie un nou concept doctrinar
care s` completeze [i, dac` nu suntem prea preten]io[i, s` înlocuiasc` atât de faimosul
concept doctrinar al b`t`liei aeroterestre (Air Land Battle), lansat la începutul anilor 80
de generalii americani Morreli [i Starry.
Esen]a doctrinei americane, cunoscut` sub numele de b`t`lia aeroterestr`, const`
în a pune accentul pe coordonarea strâns` între aer [i sol, pe loviturile în profunzime
pentru a împiedica e[aloanele unu, doi [i urm`toarele s` ajung` pe teatrul de opera]iuni
[i cel mai semnificativ prin folosirea noilor tehnologii, pentru a lovi ]intele anterior
31
repartizate armelor nucleare6. De[i numero[i anali[ti consider` c` r`zboiul din Golf,
în care ac]iunile s-au desf`[urat sub semnul luptei aeroterestre, reprezint` un r`zboi
al celui de al treilea val, cred c` trebuie s`-l consider`m mai mult un r`zboi de tranzi]ie
între epoca industrial` [i cea informa]ional`. {i aceasta datorit` faptului c`, pe de o parte,
comparativ cu muni]ia clasic`, muni]ia inteligent` a fost utilizat` totu[i restrâns. Astfel,
numai 9% (7 400 tone) din muni]ia de avia]ie (82 000 de tone) a fost muni]ie inteligent`,
ghidat`. În concluzie, 81% din bombardamentul aerian a fost cel specific celui de-Al Doilea
R`zboi Mondial, prin suprasaturarea cantit`]ii de bombe pe unitatea de suprafa]`.
De asemenea, cantitatea mare de date acumulate despre for]ele irakiene a dep`[it
capacitatea de stocare, prelucrare [i diseminare a americanilor. Un oficial al For]elor Terestre
arat` c` diseminarea informa]iilor a reprezentat c`lcâiul lui Ahile în r`zboiul din Golf.
Acestea au fost generate într-o cantitate atât de mare, încât sistemele de transmitere a datelor
s-au dovedit incapabile s` retransmit` informa]ii complete mai jos de nivelul diviziei7.
Incompatibilitatea comunica]iilor a fost demonstrat` de faptul c`, de[i For]ele Aeriene
au monitorizat întreaga opera]ie aerian`, la care au participat peste 1 200 de aparate,
transmiterea ordinului zilnic de ac]iune (lovire aerian`), ce totaliza peste 300 de pagini,
a creat totu[i numeroase probleme interne, de transmitere electronic` secretizat`, ca urmare
a volumului extrem de mare de date. Mai mult, transmiterea c`tre avia]ia For]elor Navale
s-a f`cut pe calea aerului, prin curse po[tale zilnice între Riad [i Golful Persic, acolo unde
ac]ionau cele [ase grupuri navale, fiecare grup incluzând un portavion.
De[i cooperarea între For]ele Terestre [i For]ele Aeriene s-a îmbun`t`]it, disputa
privind prioritatea obiectivelor de lovit a continuat totu[i. Astfel, For]ele Aeriene
[i-au concentrat efortul în adâncimea dispozitivului irakian, în ciuda faptului c` For]ele Terestre
cereau lovirea obiectivelor pe direc]iile de ofensiv` preconizate a fi abordate.
Un alt handicap se refer` la faptul c` cei implica]i au oferit date extrem de diferite
privind evaluarea distrugerilor. De altfel, acest neajuns s-a manifestat evident [i în r`zboiul
din Iugoslavia. {i, nu în ultimul rând, trebuie amintit` reu[ita retragere a majorit`]ii for]elor
G`rzii Republicane irakiene. Anali[tii apreciaz` c` acest insucces s-a datorat faptului
c` înaintarea Corpului de Infanterie Marin` dinspre sud s-a realizat mai repede decât
au anticipat planificatorii, cele dou` corpuri de manevr` nereu[ind s` interzic` retragerea
irakienilor prin încercuirea for]elor acestora, chiar dac` atacul lor a fost gr`bit cu 15 ore fa]`
de plan. La aceasta se adaug`, din cauza vremii nefavorabile [i a fumului de la pu]urile
petroliere incendiate, nesesizarea, de c`tre avia]ia de cercetare, a manevrei irakiene de retragere.
Spatiul
, de luptã versus câmpul de luptã
Spa]iul de lupt` sau câmpul de lupt`, extins în strato-, troposfer` [i în sfera electrono-
magnetic`, este un termen cu o conota]ie dual` fizic` [i mental`. Din punct de vedere fizic,
spa]iul de lupt` este mediul unde se duce lupta. Mediul, în sensul sù spa]ial, are o serie
de caracteristici grupate în tipuri de mediu, dimensiuni [i unit`]i de m`sur`. Din perspectiv`
militar` oper`m cu mediile: terestru, aerian, maritim [i cosmic. Dimensiunile sunt: suprafa]a,
altitudinea, adâncimea, spectrul electromagnetic [i timpul prin care tipurile de mediu sunt
definite [i în care for]ele militare exist` [i interac]ioneaz`. Unit`]ile de m`sur`, cu trimitere
la dimensiunile mediilor sunt: distan]a, durata [i frecven]a, având un caracter concret,
cuantificabil.
În sintez`, spa]iul de lupt` este acea zon` de pe p`mânt [i din spa]iul extraterestru
determinat` de capacitatea maxim` a for]elor proprii de a cunoa[te [i a angaja inamicul.
32
Din punct de vedere mental, spa]iul de lupt` reprezint` imaginea pe care comandantul
[i-o formeaz` pentru a avea schi]at cadrul în care va concentra efortul for]elor sale, în vederea
domin`rii inamicului [i a ob]inerii victoriei. Aceast` imagine const` în asocierea a trei planuri
geometrice, la care se adaug` timpul [i spectrul electromagnetic, ca o dimensiune natural`
[i artificial`, în acela[i timp. Aceasta nu înseamn` c` spa]iul, din aceast` perspectiv`,
reprezint` un instrument intuitiv. Este mai degrab` un instrument al euristicii [i, mai ales
prin digitizarea h`r]ilor, un instrument al evalu`rilor [tiin]ifice. Totodat`, nu trebuie omise
caracteristicile spa]iului dinamic, spa]iu la care ne putem raporta numai prin în]elegerea
acestuia în extensia ce dep`[e[te limitele percep]iei fizice. De asemenea, luarea în consi-
dera]ie a timpului fluid, prin inversabilitatea sa, este în m`sur` s` complice modul de percepere
[i utilizare a spa]iului de lupt`, în]eles în mod dinamic, [i, al`turi de acesta, a timpului fluid.
Dat fiind faptul c` lupta \ntrunit` de \nalt` tehnicitate implic` în mod intrinsec spa]iul
de lupt` cu caracteristicile enun]ate, conceptul devine astfel un instrument intuitiv prin care
comandantul [i statul sù major pot planifica ac]iunile. Astfel, construc]ia sa conceptual`
asigur` comandan]ilor de for]e întrunite o viziune pe deplin integrat` [i multidimensional`
a spa]iului de lupt`. Conceptul implic` abilitatea, tehnica mental` de vizualizare a zonei/ariei
de ac]iune, permite angajarea simultan` a obiectivelor de neutralizat [i nimicit, printr-o multi-
tudine de mijloace [i for]e, cantitatea de for]e [i mijloace devine variabil`, fiind influen]at`
de misiune, de inamic, de capacitatea trupelor proprii, de teren, de timpul avut la dispozi]ie.
De asemenea, realizeaz` dominarea spa]iului de lupt` prin asigurarea unei capacit`]i letale
sporite [i de supravie]uire a for]elor proprii, iar extinderea conceptului duce la intersec]ia,
uneori chiar suprapunerea misiunilor categoriilor de for]e armate, ceea ce \nseamn`
diminuarea, pân` la anularea deosebirilor esen]iale dintre acestea. Nu \n ultimul r#nd, asigur`
ritmuri de ac]iune superioare celor ale inamicului [i aplic` principii ale demasific`rii spa]iului
de lupt`. Demasificarea iat` un termen care, lansat de Toffler, devine un adev`rat co[mar
al vechilor [i îndârji]ilor solda]i. Pentru c` demasificarea spa]iului de lupt` înseamn`
reducerile masive, incredibile ale for]elor [i este greu s` ne închipuim cum poate o brigad`
s` îndeplinesc` misiunea unei divizii, dac` nu a unui corp, [i cum s` se poat` ob]ine o victorie
decisiv` f`r` o preg`tire de foc zdrobitoare [i f`r` introducerea în lupt` a unor mari unit`]i
de blindate.
Ne este greu, trebuie s` recunoa[tem, s` ne imagin`m câmpul de lupt`, mai degrab`
spa]iul de lupt`, lipsit de linii de desp`r]ire [i aliniamente ale misiunilor, cu intervale [i flancuri
ame]itor de mari [i cel mai adesea neacoperite, f`r` sectoare de rupere [i for]are, f`r` e[aloane
doi introduse impetuos în lupt` pentru dezvoltarea ofensivei
În alt` ordine de idei trebuie remarcat faptul c` ne canton`m în trecut nu numai datorit`
conservatorismului, rezisten]ei la schimbare, dar [i ca urmare a lipsei, a inconsisten]ei unor
concepte, doctrine [i principii care s` le înlocuiasc` pe cele vechi. Acest vacuum este de natur`
s` devin` obsesiv [i deloc productiv, dar nici hazardul [i voluntarismul nu pot constitui
o solu]ie. Nu este departe de adev`r dac` spunem c` asist`m la o criz` a artei militare,
cu atât mai accentuat` în cazul încerc`rilor de desprindere de conceptele [i doctrinele
specifice Tratatului de la Var[ovia, chiar reconfigurate în cunoscuta doctrin` a r`zboiului
întregului popor.
Relativ la viitorul formelor principale de lupt` [i al dispozitivelor liniare, este de a[teptat
ca, datorit` cre[terii vertiginoase a vizibilit`]ii spa]iului de lupt`, diferen]ele esen]iale dintre
ap`rare [i ofensiv` s` fie considerabil estompate.
33
În mod tradi]ional, ofensiva permite o mai bun` concentrare a for]elor [i mijloacelor,
ca [i a focului, de altfel, în locul [i la momentul dorite. Vizibilitatea [i lovirea de la distan]`
vor fi în m`sur` s` anuleze aceste avantaje ale ofensivei.
De aceea se poate ar`ta c`, nu prea mult timp de acum înainte, concentrarea for]elor
[i a mijloacelor va fi o condi]ie sine qua non a concentr`rii \ns`[i a efortului. {i aceasta
pentru c` din ce în ce mai mult se va impune o nou` viziune asupra concentr`rii efortului,
care nu va însemna în mod expres [i concentrarea for]elor [i a mijloacelor. Spre exemplu,
a[a-numita concentrare a efectelor, de[i în sine nu exprim` exact, în spa]iu, o concentrare,
î[i p`streaz` totu[i aceast` caracteristic` tocmai prin efectele realizate ca urmare a unor
ac]iuni (lovituri) selective asupra unor obiective (]inte) cu înalt grad de importan]`, efectul
concentrându-se în mod indirect în atingerea scopului urm`rit (un exemplu ni-l ofer`
r`zboiul din Iugoslavia, prin lovirea centralelor energetice sau a podurilor de peste Dun`re).
Realiz`rile revolu]iei în domeniul militar vor determina cre[teri ale spa]iului de lupt`.
Paradoxal sau nu, dezvoltarea spa]iului de lupt` va determina descre[terea cantit`]ii
de for]e [i mijloace angajate în acesta.
Tendin]a general` va fi a demasific`rii spa]iului de lupt`, a cre`rii, metaforic vorbind,
a spa]iului de lupt` gol. Pe acest câmp de lupt` extins, dispersarea trupelor este direct
propor]ional` cu nivelul puterii [i al preciziei armamentului. Amenin]area nuclear` a impus
deja no]iunea de distan]` de securitate nuclear`, dar aceasta este amplificat` în condi]iile
utiliz`rii sistemelor de armamente inteligente.
În timpul r`zboaielor napoleoniene densitatea medie a trupelor din contact era
de ordinul a 5 000 de lupt`tori pe kilometru p`trat, în Primul R`zboi Mondial de aproximativ
400, iar în Golf de numai 4, adic` o cre[tere a factorului de dispersare de la 1 la 12508.
Tot ce este posibil ca, în viitor, drept consecin]` a perfec]ion`rii armamentelor, s` asist`m
la o înjum`t`]ire a densit`]ii, deci s` se ajung` la o densitate de numai doi lupt`tori
pe kilometru p`trat.
De altfel, fazele de dispersare [i de concentrare se vor succeda rapid, înscriindu-se \n exe-
cutarea extrem de frecvent` a manevrelor. Într-un asemenea spa]iu de lupt` care se depopuleaz`,
confruntarea direct` î[i va diminua importan]a, impunându-se ac]iunile de mic` anvergur`,
extrem de dinamice [i foarte precise. Viitorul ac]iunilor militare va depinde mai mult
de conectarea electronic` decât de cea fizic`, iar spa]iul de lupt` va fi pentadimensional,
incluzând spa]iul terestru, aerian, maritim, cosmic [i electromagnetic.
Comandan]ii vor cùta s` evite ac]iunile lineare, lupta apropiat`, de uzur`, fronturile
stabilizate [i pauzele operative mult prea lungi.
Nu trebuie neglijat faptul c` ac]iunile militare vor gravita mai mult spre zone aglomerate,
dense, puternic acoperite, avându-se în vedere permanenta cùtare pentru ascunderea
ac]iunilor proprii, lucru favorizat de p`duri, mun]i, ora[e. Desf`[urarea luptelor, a b`t`liilor
[i opera]iilor va cunoa[te schimb`ri substan]iale. Ne a[tept`m s` fie dep`[it` desf`[urarea
strict secven]ial` a acestora, în momentul în care vor exista capabilit`]i pentru realizarea
scopurilor propuse, prin atingerea aproape simultan` a obiectivelor.
Probabil [i Jomini va pierde ceva din consisten]a cu care a reu[it definirea zonelor
[i a liniilor de opera]ii în celebra sa lucrare Arta r`zboiului, acestea urmând s` aib` cu totul
alte conota]ii. Spre exemplu, liniile de desp`r]ire, aliniamentele misiunilor, pozi]iile de ap`rare
sau de plecare la ofensiv` vor fi înlocuite de no]iuni cum ar fi: etape de realizare a efectelor,
zone de ob]inere a informa]iilor, supraveghere [i cercetare a inamicului, zone de nimicire,
obiective ale misiunii [.a.m.d.
34
Punctele strategice, decisive sau critice î[i vor pierde din ce în ce mai mult sensul
lor pur fizic [i vor fi din ce în ce mai apropiate de ceea ce Clausewitz desemna centru
de greutate.
Capacitatea de a completa precizia focului cu cea a manevrei va oferi dou` avantaje
esen]iale pentru ac]iunile de lupt` ale viitorului: posibilitatea de a desf`[ura for]ele pe o arie
mult mai extins` ca pân` acum [i cea de a angaja inamicul mult mai rapid [i acolo unde
acesta este vulnerabil, f`r` a executa complicate [i riscante manevre.
Ideea central` este de a concentra efecte [i nu, în mod predominant, for]e [i mijloace.
Aplicarea echilibrat` a focului [i a manevrei, [i aceasta în mod continuu, va avea efecte
directe asupra voin]ei [i capacit`]ii inamicului de a continua lupta.
Concentrarea efectelor va deveni o nou` dimensiune a spa]iului de lupt` demasificat
[i va statua [i o nou` modalitate, o cale modern` de ob]inere a succesului. Este evident
c` prin concentrarea efectelor se are în vedere atât dimensiunea fizic`, pe undeva
asem`n`toare concentr`rii for]elor [i mijloacelor, dar mai exist` [i o alt` dimensiune,
cu note mai mult abstracte decât concrete, o dimensiune ce este determinat` de locul
[i rolul pe care r`zboiul informa]ional îl are în contextul luptei moderne.
BIBLIOGRAFIE
1. General de corp de armat` (r.) Dumitru CIOFLIN~, general-maior dr. Liviu HABIAN. Arta operativ`
trecut, prezent [i viitor. Bucure[ti. Editura Academiei de |nalte Studii Militare, 1999, p. 122.
2. Peter PARET. Fùritorii strategiei moderne. De la Machiavelli la r`zboiul nuclear. Princeton University
Press, New Jersey, 1986, p. 24.
3. Stuart E. JOHNSON [i Martin C. LIBICKI. Cunoa[terea dominant` a c#mpului de lupt`. Universitatea
Na]ional` de Ap`rare, Washington DC, 1996, p. 2.
4. Frank BARBANY. C#mpul de lupt` automatizat. The Free Press, 1996, p. 1.
5. Alvin TOFFLER. Powershift puterea \n mi[care. Editura Antet, 1995, p. 27.
6. Bill OWENS. Ridic#nd cea]a r`zboiului. Ferrar, Straus [i Giroux, New York, 2000, p. 14.
7. General de brigad` Robert SCALES [i grupul special de studiu al r`zboiului din Golf. O anumit`
victorie. For]ele Terestre americane \n r`zboiul din Golf. Statul Major al For]elor Terestre americane,
1995, p. 371.
8. Colonel (r.) Nicolae PETRIC~, colonel dr. Constantin TEODORESCU, colonel dr. {tefan IONESCU.
Scutul electronic. Bucure[ti. Editura Sylvi, 1999, p. 10.
35
`ri ale
oc ptu
rov nce PROIEC|IA
P o
c PUTERII,
PROIEC|IA FOR|EI
Dr. Nicolae DOLGHIN
P
robabil c` marea încercare la care au fost supuse cvasitotalitatea armatelor
lumii în ultimul deceniu a fost dispari]ia armatelor specifice r`zboiului rece
armate bine structurate pentru tipul de risc pe care-l reprezentau unele
pentru celelalte. Cunoscându-[i, totodat`, nivelurile de amenin]are reciproc`, erau previzibile
în posibile ac]iuni, pentru c` \[i [tiau perfect punctele tari, sl`biciunile [i modul de ac]iune.
Ca urmare, toate strategiile, inclusiv cele politice, se elaborau pornindu-se de la aceste
premise. O dat` cu dispari]ia confrunt`rii bipolare, modificarea fizionomiei armatelor
a constituit o preocupare major` a conducerilor politice, îndeosebi în statele europene,
dar n-a fost prea clar pentru ce tip de amenin]are urmau s` fie configurate. Lumea a devenit
mai instabil`, dar acest lucru nu se mai datoreaz` factorului militar. Cu atât mai mult cu cât,
treptat, a devenit tot mai evident c` o agresiune clasic` militar` nu se profileaz` în viitorul
previzibil. Nici Armata României n-a fost scutit` de aceast` experien]`. În lipsa acelui sistem
de referin]` pe care \l reprezentau armatele, eventual agresoare, pentru a c`ror contracarare
se modela, necesitatea alinierii la standardele NATO a devenit elementul de asigurare
a coeren]ei profundelor procese de transformare prin care trece
Conform Legii privind ap`rarea na]ional`, Armatei îi revin misiuni importante
în cadrul ansamblului de m`suri [i activit`]i adoptate [i desf`[urate de statul român
cu scopul de a garanta suveranitatea na]ional`, independen]a [i unitatea statului,
integritatea teritorial` a ]`rii [i democra]ia constitu]ional`. Dar, o dat` cu invita]ia
de aderare la NATO se modific` [i raporturile dintre ap`rarea na]ional` [i armat`.
Este evident c` schimbarea este determinat` nu numai de faptul c` peste pu]in timp România
va fi membr` a NATO, ci [i pentru c` Armata sa va fi dimensionat` [i modelat` pentru o alt`
filozofie a ap`r`rii na]ionale. Ca urmare, capacitatea Armatei de a-[i îndeplini misiunile
constitu]ionale nu se va mai exprima în indicatori care s` reflecte densitatea de efective
[i tehnic` de lupt` pe kilometru p`trat, organizarea, înzestrarea [i dislocarea unit`]ilor
[i a marilor unit`]i, preg`tirea operativ` a unor aliniamente [i direc]ii importante etc.
De asemenea, nici în nivelul preg`tirii pentru ap`rare a teritoriului, a economiei [i a popula]iei
domenii de care, într-un fel sau altul, armata era responsabil`.
În noua filozofie, Armata va trebui s`-[i demonstreze prin excelen]` capacitatea
de a organiza, a desf`[ura [i a sus]ine opera]ii în sprijinul promov`rii intereselor
36
na]ionale. Indicatorii acestei capacit`]i vor exprima atât con]inutul viitoarelor opera]ii,
cât [i abilitatea de a proiecta for]a, rapid [i decisiv, acolo unde va fi nevoie. În definitiv,
ace[ti indicatori vor exprima caracterul strategic al Armatei, adic` modul în care aceasta
î[i va folosi resursele [i î[i va stabili direc]iile de ac]iune pentru îndeplinirea obiectivelor
fixate de c`tre factorul politic.
Proiec]ia for]ei constituie dimensiunea militar` a unui program mult mai cuprinz`tor,
care ar putea fi definit drept proiec]ia puterii, [i ar mai include componentele politic`,
economic`, financiar` [i, probabil, componente de alt` natur`. Este dificil s` se realizeze
o ierarhizare a ponderii fiec`rui domeniu în cadrul proiec]iei puterii. Mai curând, s-ar putea
vorbi despre un efect sinergetic al ac]iunii întrunite. Totu[i, dominant` r`mâne componenta
politic`. Politicul decide asupra necesit`]ii realiz`rii proiec]iei puterii, îi stabile[te ]inta
[i obiectivele, strategia care se va aplica, ponderea celorlalte componente, alia]ii etc.
Cât de complexe sunt problemele pe care urmeaz` s` le rezolve dimensiunea politic`
o demonstreaz` evenimentele legate de adoptarea unei noi rezolu]ii a Consiliului de Securitate
al ONU pentru autorizarea interven]iei militare împotriva regimului de la Bagdad. Pentru plani-
ficatorii militari americani [i englezi nu au constituit o dificultate planificarea [i desf`[urarea
unor etape a proiec]iei for]ei în zon`. De asemenea, s-au g`sit cu u[urin]` argumente
economico-financiare care s` conving` statele ezitante de utilitatea colabor`rii. Dar a fost
mult mai dificil, dac` nu cumva imposibil, s` se gestioneze mecanismele politice care s` permit`
realizarea consensului în votarea unei rezolu]ii necesare finaliz`rii proiec]iei puterii.
Proiec]ia puterii a devenit o realitate a perioadei post-r`zboi rece. Dar, tot în acest interval
de timp se poate observa [i accentuarea complexit`]ii naturii acestui proces. Astfel, dup`
invadarea Kuweitului, la începutul deceniului trecut, nu au existat dificult`]i în realizarea
consensului principalelor institu]ii [i actori politici ai lumii asupra legitimit`]ii proiec]iei puterii
pentru lichidarea efectelor unei agresiuni evidente, chiar dac` mentalit`]i [i mecanisme
ale confrunt`rii bipolare erau înc` proaspete. Cu toate acestea, eviden]a agresiunii
[i necesitatea sanc]ion`rii acesteia pentru a nu se crea precedente periculoase au estompat
toate celelalte considerente geopolitice [i geostrategice, au atenuat suspiciunile provocate
de alte eventuale interese, mult mai individualizate, care s-ar fi putut urm`ri.
Câ]iva ani mai târziu, dezbaterile din Consiliul de Securitate [i diferen]ele de percep]ie
ale opiniei publice interna]ionale asupra legitimit`]ii unei interven]ii militare împotriva
regimului Milo[evici au constituit un prim indiciu c` realizarea consensului asupra proiec]iei
puterii va fi tot mai dificil de atins. Cu atât mai mult cu cât regimul de la Belgrad nu a fost
înl`turat imediat, ca rezultat proxim al ac]iunii militare. Ast`zi, confrunt`rile de opinii
din cadrul ONU, divizarea Consiliului de Securitate, dar mai ales opozi]ia unei p`r]i importante
a societ`]ii civile [i a unor structuri de putere fa]` de declan[area unor ac]iuni militare
pentru înl`turarea regimului dictatorial din Irak, demonstreaz` c`, în viitor, s-ar putea
s` nu mai fie \ntrunite circumstan]ele necesare realiz`rii consensului asupra proiec]iei puterii.
Probabil c` viitoarele analize vor reu[i s` deslu[easc` explica]ia acestei alunec`ri
într-o perioad` relativ scurt` cu pu]in peste un deceniu [i vor identifica mecanismele
care s` favorizeze înt`rirea stabilit`]ii lumii. |ns`, nu se poate ignora c`, la nivel interna]ional,
se produc procese care compromit folosirea proiec]iei puterii ca instrument
colectiv, preponderent politic, de gestionare a stabilit`]ii [i p`cii în lume [i favo-
rizeaz` proiec]ia for]ei. Explica]ia ar putea fi c` nu se mai întrunesc toate circumstan]ele
37
necesare, dintre care am putea enumera: consult`ri, în cadrul ONU [i alte organiza]ii
interna]ionale [i regionale, cu guvernele unor state interesate [i cu alte institu]ii asupra
rolului acestora, pozi]iei [i ac]iunilor ce ar urma s` fie întreprinse, voin]ei de a contribui
la rezolvarea situa]iei [i caracterului contribu]iei; angajarea de eforturi \n vederea constituirii
unui grup cât mai reprezentativ de state pentru viitorul sprijin politic, financiar [i economic
ori pentru viitoarele ac]iuni militare; abord`ri diplomatice în cadrul ONU [i al altor organiza]ii
cu voca]ie interna]ional` pentru a realiza legitimarea interven]iilor; constituirea unor structuri
multina]ionale pentru gestionarea posibilelor crize; elaborarea unor planuri concrete,
cu responsabilit`]i clare pentru gestionarea situa]iei post-proiec]ie.
În aceste condi]ii, proiec]ia for]ei, cu toate c` reprezint`, în ultim` instan]`, o activitate
complex` de comand` [i stat major, oarecum monodimensional`, devine mult mai dificil`,
deoarece va urm`ri aproximativ acelea[i obiective de stabilizare a unei situa]ii, de diminuare
a unor riscuri [i amenin]`ri, f`r` a beneficia, în schimb, de contribu]ia integral` a compo-
nentelor politic`, financiar` [i economic`. În cea mai favorabil` situa]ie, contribu]ia acestora
va fi mai restrâns`, altfel existând riscul ca o ac]iune de proiec]ie a for]ei s` fie considerat`
agresiune militar`, ceea ce ar putea declan[a reac]ii violente, destabilizatoare. Iat` de ce,
proiec]ia for]ei r`mâne în orice situa]ie tot rezultatul unei decizii politice, mai restrânse,
de[i este o problem` tehnic`.
Proiec]ia for]ei reprezint`, a[adar, componenta militar` a proiec]iei puterii [i include,
la rându-i, activit`]i [i procese specifice care ]in de mobilizarea for]elor, de desf`[urarea
[i folosirea lor, de sprijinul ac]iunilor [i revenirea la starea ini]ial`. Analizele care sus]in
[i genereaz` viitoarea modernizare a NATO au profilat concluzia c` îndeplinirea cu eficien]`
a viitoarelor misiuni ale Alian]ei va solicita îndeosebi capacitatea armatelor sale de a proiecta
for]a. Nici Armata României nu va putea ocoli aceast` exigen]` [i va trebui s`-[i creeze toate
structurile [i capabilit`]ile care s`-i permit` exploatarea deplin` a tuturor oportunit`]ilor
oferite de spa]iul opera]ional. Acesta va cuprinde atât zona ac]iunilor militare
propriu-zise (teatrul de opera]ii), spa]iul politic ce urmeaz` a fi ap`rat (pentru c`, [i în cazul
proiec]iei for]ei la mari distan]e, pe teritoriul na]ional se adopt` m`suri de înt`rire a ap`r`rii
sau protec]ie), care în curând va include [i teritoriile statelor aliate, cât [i spa]iul logistic
din care se va genera suportul logistic devenit esen]ial pentru succesul proiec]iei for]ei.
A[adar, numai o armat` capabil` s` proiecteze for]a la distan]e cât mai mari va reu[i
s` acopere toate aceste spa]ii. Chiar cu riscul de a repeta, aceast` capacitate urmeaz` s` fie
indicatorul dominant în aprecierea caracterului strategic al Armatei României care va trebui
s` fie credibil` atât în descurajarea ac]iunilor ostile intereselor na]ionale, cât [i în a convinge
c` statul român dispune de capacit`]i concrete de a participa la stabilizarea mediului
de securitate interna]ional. Cu alte cuvinte, raportându-ne la obliga]iile ce vor reveni statului
român din calitatea de membru al NATO, armata sa va trebui s` dispun` de capabilit`]ile
necesare îndeplinirii [i a misiunilor ce decurg din Articolul 5 al Tratatului de la Washington,
dar [i a altor misiuni pe care [i le-ar asuma Alian]a ca urmare a viitoarelor transform`ri.
În ultimii ani, Armata României a trecut prin profunde procese de reform` [i modernizare.
O dat` cu lansarea invita]iei de a se al`tura armatelor NATO, procesele au devenit
[i mai cuprinz`toare, începând de la efective [i structuri p#n` la concepte. Foarte curând
se vor aborda [i problemele înzestr`rii [i preg`tirii. Cu toate acestea, ea a participat
la opera]ii desf`[urate în afara teritoriului na]ional pentru care a trebuit s` organizeze
38
[i s` execute secven]e ale proiec]iei for]ei. Au fost opera]ii multina]ionale, în sprijinul p`cii,
ca r`spuns la solicit`ri ale unor institu]ii interna]ionale ori ale unor parteneri. Dar nici în Albania,
nici în Afganistan, pentru a aminti dou` momente reprezentative, nu a desf`[urat opera]ii
militare clasice, de impunere a voin]ei prin folosirea violen]ei armate. În problema proiec]iei
for]ei, statul român, ca membru al NATO, va decide tot într-un cadru interna]ional,
iar armata sa va participa tot la opera]ii multina]ionale. Este greu de presupus c` institu]iile
noastre abilitate vor adopta decizii referitoare la folosirea violen]ei armate în afara cadrului
Alian]ei [i f`r` consult`ri intense cu alia]ii. Deci viitoarele opera]ii vor fi multina]ionale,
se vor desf`[ura într-un spa]iu imens, iar îndeplinirea misiunilor va presupune proiec]ia for]ei.
Desigur, e dificil de realizat o fotografie a armatei capabile s` proiecteze for]a.
Ar trebui s` cuprind` foarte multe planuri [i detalii [i tot n-ar putea s` [tearg` senza]ia
rigidit`]ii. Putem considera \ns` c` o asemenea armat` va trebui s` dispun` de capabilit`]ile
necesare pentru: conducerea, planificarea [i desf`[urarea tuturor tipurilor de opera]ii
întrunite ori pentru a participa la toate formele de opera]ii combinate; realizarea suportului
logistic [i de informa]ii; generarea [i regenerarea for]ei; realizarea mobilit`]ii for]elor;
realizarea poten]ialului de lupt` adecvat; protec]ia for]elor.
S-ar p`rea c`, la o prim` încercare de a materializa aceste cerin]e, revenim la vechii
indicatori [i la procedurile pe care le-am considerat încheiate. Dar Alian]a, [i împreun`
cu ea [i Armata României, se afl` în fa]a altui tip de provoc`ri, pu]in comparabile cu cele
de-acum dou` decenii. De aceea, NATO îns`[i parcurge procese de remodelare a mecanismelor
sale militare pentru a se adapta la noile realit`]i. Este obligat`, astfel, s` renun]e la comoditatea
oferit` de predictibilitatea amenin]`rilor pe care le prezentau armatele adverse ale r`zboiului
rece, ceea ce determina ritmuri mai pu]in intense ale reformelor.
39
COOPERAREA CIVILI-MILITARI
- component` a misiunii fiec`rui militar -
Locotenent-colonel Florentin UDREA
Evenimentele interna]ionale recente care, indi-

Rela]iile dintre civili [i mili- ferent de loc, de durat` sau de intensitate a violen]ei,
tari sunt componenta cea mai au implicat desf`[urarea de opera]ii militare au demon-
sensibil` a proceselor generale strat o cre[tere important` a necesit`]ii coordon`rii
care \nglobeaz` planificarea, ac]iunilor militare atât cu activit`]ile autorit`]ilor centrale
conducerea [i desf`[urarea (locale) [i ale popula]iei civile, cât [i cu cele ale organi-
oric`rei opera]ii militare at#t za]iilor guvernamentale, neguvernamentale, interna-
pe timp de pace, c#t [i \n situa]ii ]ionale ori private de voluntari.
de criz` sau \n caz de r`zboi. Este Aceste organiza]ii, manifest#nd abilit`]i din ce în ce
motivul pentru care, sub autori- mai productive \n a lua parte la managementul unor crize
sau de a fi prezente în unele zone de opera]ii unde
tatea locotenentului-colonel
se desf`[oar` ac]iuni militare, constituie o provocare
Florentin Udrea, [eful Biroului
[i, totodat`, o oportunitate pentru structurile militare
Cooperare Civil-Militari din
de a cùta [i de a g`si metodele adecvate folosirii
Direc]ia Planificare Strategic`,
cu succes a acestor entit`]i civile în vederea îndeplinirii
vom continua sus]inerea acestei scopurilor ac]iunilor militare.
problematici, \n urm`toarele Pentru realizarea acestui deziderat este necesar`
edi]ii ale revistei, trat#nd respon- o capabilitate adecvat`, destinat` special pentru
sabilit`]ile CIMIC \n opera]ii sprijinirea comandantului în cooperarea civili-militari.
de asisten]` umanitar`, \n situa]ii Aceast` capabilitate CIMIC este menit` s` umple,
de urgen]e civile, precum [i \n ope- în teatrul de opera]ii, golul dintre structurile militare,
ra]ii de sprijin al p`cii. în general, [i entit`]ile civile.
Nota redac]iei Rela]iile civil-militare î[i pun, \n mod evident,
amprenta asupra tipului cooper`rii dintre civili [i militari
în func]ie de urm`toarele considerente: existen]a controlului civil-democratic asupra for]elor
armate; statutul conflictului în timp de pace, în situa]ii de criz` sau în timp de r`zboi;
locul unde se desf`[oar` conflictul pe teritoriul na]ional, pe teritoriul unui stat din cadrul
Alian]ei, pe teritoriul altui stat în condi]iile non-articol 5 etc.
Se impune, ca cerin]` fundamental`, în]elegerea de c`tre fiecare militar a dezide-
ratului: cooperarea civili-militari reprezint` responsabilitatea comenzii [i este component`
a misiunii fiec`rui militar.
Realizarea capabilit`]ii CIMIC în Armata României se face pe baza unei concep]ii clare,
în conformitate cu prevederile Strategiei na]ionale de securitate, ale Strategiei militare
na]ionale [i ale obliga]iilor asumate interna]ional.
40
Defini]ie [i implementare
Cooperarea civili-militari (civil military cooperation) reprezint` totalitatea ac]iunilor
[i m`surilor întreprinse pentru realizarea coordon`rii [i cooper`rii între comandan]ii
militari, pe de o parte, [i autorit`]ile centrale [i popula]ia civil`, organiza]iile
guvernamentale, neguvernamentale, interna]ionale [i private de voluntari, pe de alt` parte*.
Conceptul CIMIC românesc presupune angajarea a dou` tipuri de activit`]i: în spri-
jinul ac]iunilor militare, desf`[urate cu ajutorul institu]iilor civile [i al popula]iei pe timpul
preg`tirii [i ducerii ac]iunilor militare, prin stabilirea concep]iei de ac]iune [i a cadrului
coordon`rii acestora; în sprijinul administra]iei centrale (locale) sau al popula]iei,
desf`[urate pentru restabilirea ordinii constitu]ionale dup` încetarea ostilit`]ilor, în scopul
normaliz`rii situa]iei în zonele de conflict sau pentru înl`turarea efectelor produse în urma
dezastrelor naturale sau industriale.
Realizarea cooper`rii civili-militari este determinat` de urm`toarele condi]ion`ri: ac]iunile
CIMIC trebuie s` fac` parte din planul de opera]ii al comandamentului, desf`[urarea
lor venind nemijlocit \n sprijinul îndeplinirii misiunilor sale; personalul CIMIC trebuie s` fie
integrat în cadrul comandamentelor [i s` aib` o viziune complet` asupra zonei de opera]ii;
activitatea organiza]iilor guvernamentale, neguvernamentale, interna]ionale [i private
de voluntari trebuie sus]inut`, în limitele resurselor disponibile, f`r` a se compromite misiunea.
Scopul cooper`rii civili-militari îl reprezint` stabilirea unor rela]ii eficiente atât cu o gam`
de organiza]ii civile, cât [i cu popula]ia [i autorit`]ile locale, rela]ii esen]iale în solu]ionarea
conflictelor.
Misiunile de baz` ale activit`]ii CIMIC române[ti includ leg`tura civili-militari,
sprijinul mediului civil [i sprijinul acordat for]elor militare, la fiecare dintre componente
urm#nd a ne referi \n continuare.
Leg`tura asigur` sprijinul procesului de planificare [i conducere a opera]iilor
civili-militari militare. Stabilirea acestei leg`turi, înc` de la începutul procesului
de planificare, [i men]inerea ei pe timpul ducerii opera]iilor vor contribui la succesul acestora.
Leg`tura for]elor militare cu autorit`]ile [i organiza]iile guvernamentale, neguvernamentale,
interna]ionale [i private de voluntari va fi sus]inut`, printre altele, [i de o politic` de informare
public` adecvat` ca parte a strategiei opera]iei de informare (INFOPS). Aceasta presupune
eviden]ierea realiz`rilor [i a progreselor [i va duce la ob]inerea sprijinului din partea
popula]iei, autorit`]ilor centrale (locale) [i a organiza]iilor guvernamentale, neguvernamentale,
interna]ionale [i private de voluntari.
Sprijinul ar putea implica o cantitate mare de resurse militare, informa]ii,
mediului civil personal, materiale, facilit`]i de comunica]ii, expertiz` special` etc.
Pentru sprijinul mediului civil se va desf`[ura o gam` de activit`]i. Sprijinul acordat mediului
civil se va realiza în conformitate cu misiunile for]elor militare [i se va desf`[ura numai acolo
[i numai atunci când este solicitat, pentru crearea, în principal, a condi]iilor necesare
execut`rii misiunii de c`tre for]ele militare (numai dac` autorit`]ile [i agen]iile civile nu-[i pot
îndeplini sarcinile).
* Doctrina CIMIC NATO, AJP 9.
41
Deciziile privind profunzimea, durata [i amploarea acestui sprijin trebuie luate
la cel mai înalt nivel, ]inându-se cont de factorii politici, militari [i civili.
Sprijinul acordat |n func]ie de circumstan]e, comandan]ii militari pot solicita
for]elor militare [i folosi sprijinul mediului civil în zona lor de opera]ii. În unele
situa]ii, pentru îndeplinirea obiectivelor, for]ele militare pot fi par]ial dependente
de resursele [i informa]iile civile. Comandan]ii vor urm`ri s` ob]in` cât mai mult sprijin civil
pentru desf`[urarea opera]iilor.
Obiectivele CIMIC române[ti

În conformitate cu spiritul Strategiei de securitate na]ional`, al Strategiei militare a României
[i cu obliga]iile interna]ionale, obiectivele majore ale CIMIC-ului românesc constau \n: stabi-
lirea [i men]inerea rela]iilor între societatea civil` [i structurile militare; crearea [i dislocarea
for]elor CIMIC pentru sprijinul misiunilor CIMIC; \ndeplinirea misiunilor CIMIC în afara
grani]elor ]`rii în sprijinul opera]iilor de r`spuns la crize (non-art. 5) sub mandate NATO,
ONU, UE, OSCE [i în cadrul ap`r`rii colective (art. 5); \ndeplinirea misiunilor CIMIC
pe teritoriul na]ional în timp de pace, în situa]ii de criz` [i la r`zboi.
Trebuie subliniat faptul c` toate activit`]ile CIMIC române[ti se desf`[oar` [i se vor
desf`[ura în conformitate cu reglement`rile legilor interna]ionale [i na]ionale. Acestea
includ: normele interna]ionale, legile r`zboiului [i dreptul interna]ional umanitar; acordurile
interna]ionale, mandatele [i rezolu]iile; regulile de angajare [i codurile de conduit` specifice
fiec`rei situa]ii; legile na]ionale române[ti [i regulamentele militare.
În planificarea opera]iilor (ac]iunilor) CIMIC trebuie luate în considera]ie, integral,
prevederile legisla]iei interna]ionale [i ale Cartei ONU, ale legisla]iei române[ti [i legisla]iilor
na]iunilor gazd`, ale regulilor de angajare, mandatelor, memorandumurilor [i ale acordurilor
privind statutul for]elor.
Concep]ia întrebuin]`rii în opera]ii

a structurilor CIMIC
Participarea la opera]ii a structurilor CIMIC române[ti, în timp de pace, în situa]ii
de criz` [i în timp de r`zboi, pe teritoriul na]ional sau în afara grani]elor ]`rii, se realizeaz`
în conformitate cu obiectivele [i misiunile Armatei, definite în Strategia militar` a României,
cu principiile gene-
rale CIMIC, definite
în Doctrina CIMIC
NATO obiectivele
CIMIC române[ti,
[i cu principiile
generale CIMIC
definite în Doctri-
na CIMIC NATO
(AJP 9).
Fa]` de con]inutul
documentelor
42
men]ionate trebuie lua]i în considera]ie [i urm`torii factori: activit`]ile CIMIC sunt
component` a opera]iilor militare; CIMIC reprezint` responsabilitatea comenzii [i constituie
component` a misiunii fiec`rui militar; personalul CIMIC din statele majore [i subunit`]ile
CIMIC sunt elementele de baz` pentru îndeplinirea misiunilor pe linie CIMIC; activit`]ile
CIMIC se desf`[oar` cu inten]ia asigur`rii succesului global al mandatului, prin men]inerea
cooper`rii depline între comandan]i, popula]ia [i institu]iile civile din zona lor de respon-
sabilitate. Aceast` cooperare este esen]ial` pentru a asigura comandan]ilor, într-o cât mai mare
m`sur`, avantaje morale [i tactice.
Ac]iunile CIMIC [i opera]iile (ac]iunile)

de informare
Deoarece câmpul de lupt` este dominat de informa]ii privind succesul sau insuccesul
for]elor militare, opera]iile (ac]iunile) de informare INFOPS reprezint` componenta
ac]iunilor militare, în care ac]iunile CIMIC au un rol important. Ac]iunile CIMIC sprijin`
INFOPS prin transmiterea informa]iilor în rândul popula]iei civile [i c`tre organiza]iile
neguvernamentale, în scopul facilit`rii asisten]ei umanitare [i a îndeplinirii misiunii [i, totodat`,
în vederea demonstr`rii legitimit`]ii opera]iilor militare, în general, [i a activit`]ii CIMIC,
în special.
Activit`]ile de informare în beneficiul CIMIC trebuie s` fie credibile, legitime, impar]iale,
transparente, coordonate [i sincronizate în vederea unui impact maxim.
Personalul CIMIC nu trebuie s` fie un element primar de culegere a informa]iilor,
deoarece ar induce o lips` de credibilitate greu de ref`cut atât în rândul for]elor proprii,
c#t mai ales \n cel al popula]iei civile din zon`.
Totu[i, datorit` func]iilor [i misiunilor specifice, atât înainte, cât [i dup` dislocarea
în zona de opera]ii, este esen]ial` alc`tuirea unei baze de date CIMIC vizând zona de opera]ii,
popula]ia, resursele, organiza]iile relevante [i posibilele acte ostile ce ar putea împiedica
îndeplinirea misiunii [i care trebuie s` fie cuprinse într-un studiu de regiune.
Opera]iile CIMIC se vor desf`[ura într-unul din urm`toarele medii probabile
de ac]iune: permisiv atunci când stabilitatea politic` a zonei de opera]ii este mare,
iar riscurile militare la adresa securit`]ii sunt reduse sau nule; incert când exist` o anumit`
opozi]ie, declarat` ori nedeclarat`, opozi]ia put#nd veni din partea statului gazd`, a for]elor
adverse, a for]elor externe sau chiar din partea tuturor acestora; ostil atunci când exist`
informa]ii despre posibilitatea desf`[ur`rii unor ac]iuni de împiedicare a opera]iilor
civili-militari.
}inând cont de mediile posibile de desf`[urare a opera]iilor CIMIC [i de faptul
c` unele dintre misiunile CIMIC au nevoie de sprijinul ac]iunilor psihologice, este necesar`
coordonarea planurilor CIMIC cu cele ale ac]iunilor psihologice. Ac]iunile psihologice sunt
utilizate pentru influen]area atitudinii [i a comportamentului popula]iei în zona de opera]ii,
iar CIMIC-ul va pune la dispozi]ia comandantului metodele [i procedeele gestion`rii rela]iilor
civili-militari pentru îndeplinirea misiunii.
Activit`]ile CIMIC vor fi realizate în scopul optimiz`rii modului de folosire a resurselor
umane locale [i a infrastructurii; coordon`rii ac]iunilor civice pentru câ[tigarea simpatiei,
43
a sprijinului [i a colabor`rii popula]iei locale; demonstr`rii legitimit`]ii [i legalit`]ii opera]iilor
militare.
Ac]iunile psihologice pot oferi sprijin [i informa]ii valoroase pentru îndeplinirea
misiunilor CIMIC, referitoare la localizarea [i situa]ia popula]iei, precum [i la securitatea
[i nivelul de trai al acesteia; ac]iunile care duc la influen]area atitudinii popula]iei fa]`
de misiunile for]elor armate, în general, [i ale CIMIC, în special.
În caz de dezastre naturale sau industriale, ac]iunile psihologice pot canaliza aten]ia
opiniei publice [i pot atrage [i sprijinul altor ]`ri.
Elemente de stat major [i unit`]i CIMIC

Structurile CIMIC se reg`sesc în toate comandamentele, de la nivel de brigad` în sus,
care au sau pot avea anumite sarcini pe linia cooper`rii civili-militari.
M`rimea [i structura compartimentului CIMIC depind de nivelul e[alonului pe care
îl deserve[te: strategic, operativ sau tactic. Personalul CIMIC include speciali[ti func]ionali
în diverse domenii [i personal CIMIC de stat major.
La nivelul Statului Major General exist` Biroul Cooperare Civili-Militari, care repre-
zint` structura de concep]ie pe linia cooper`rii civili-militari. Acesta elaboreaz` politica
în domeniul cooper`rii civili-militari, concretizat` \n manuale [i ghiduri opera]ionale,
precum [i \n proiectarea sistemului de preg`tire a personalului CIMIC din Armata României.
Împreun` cu reprezentan]ii altor structuri (J.1 [i J.3) coordoneaz` atât preg`tirea
personalului CIMIC, în general, cât [i preg`tirea for]elor destinate particip`rii la misiuni
în afara grani]elor ]`rii, în special.
În cadrul statelor majore ale categoriilor de for]e armate, al comandamentelor
opera]ionale, al corpurilor teritoriale, diviziilor, brig`zilor exist` birouri /compartimente
CIMIC care proiecteaz`, coordoneaz` [i execut` toate responsabilit`]ile pe linie CIMIC,
stabilite în cadrul comandamentelor.
Un element de noutate în Armata României îl reprezint` grupul CIMIC, care este
structura principal` de execu]ie, în domeniul cooper`rii civili-militari, din Armata României,
similar` unui batalion. Nu este o structur` dislocabil` în întregime, dar serve[te ca surs`
pentru elementele CIMIC din compunerea sa, care sunt folosite în misiune. Totodat`,
el reprezint` centrul de expertiz` în domeniul CIMIC [i va avea capabilitatea de a preg`ti,
la nivel tactic, personalul CIMIC din Armata României.
Grupul CIMIC ac]ioneaz` într-un spa]iu complex, fiind abilitat s` desf`[oare activit`]i
în urm`toarele domenii func]ionale: infrastructur`, asisten]` medical`, transporturi, juridic,
ordine public`, socio-cultural, administra]ie local`, mediu, agricultur`, construc]ii civile,
asisten]` veterinar`, drepturile omului, economie, rela]ii interna]ionale, educa]ie [i înv`]`-
mânt. Fiind o structur` de tip batalion, grupul CIMIC are în compunere, de regul`, o companie
de stat major, trei companii generale CIMIC [i o companie de speciali[ti CIMIC.
Grupul CIMIC sau elemente relevante din cadrul acestuia poate lua parte la urm`toarele
ac]iuni: acordarea asisten]ei umanitare (asisten]` în caz de dezastre, asisten]a refugia]ilor,
a popula]iei str`mutate, ac]iuni în caz de urgen]e civile), sprijinul na]iunii gazd`, controlul
resurselor [i al popula]iei (numai în misiuni în afara grani]elor ]`rii).
44
Companiile generale CIMIC reprezint` structurile de baz` din cadrul grupului CIMIC.
Pe timpul opera]iilor, acestea pot ac]iona în cadrul grupului CIMIC sau pot fi sub control
opera]ional (OPCON) în componen]a diviziilor/brig`zilor din cadrul componentei terestre,
executând acelea[i misiuni [i având acelea[i cerin]e ca [i grupul CIMIC.
Compania de speciali[ti CIMIC reprezint` sursa de personal de unde vor proveni
speciali[tii CIMIC func]ionali, în diverse domenii, care vor fi repartiza]i în companiile generale
CIMIC sau vor fi folosi]i ca atare, organiza]i în echipe func]ionale de speciali[ti pentru
a participa la reconstruc]ia unei na]iuni, dup` încetarea ostilit`]ilor.
Speciali[tii func]ionali CIMIC au, în principal, urm`toarele misiuni: evaluarea situa]iei
din sectorul civil, din perspectiva func]ional` a competen]elor proprii; analizarea [i oferirea
recomand`rilor privind ac]iunile ce trebuie întreprinse, inclusiv folosirea resurselor civile
[i/sau militare; asigurarea controlului proiectelor legate de cursul aprobat al ac]iunii;
asigurarea sprijinului tehnic direct, corespunz`tor.
Relativ la preg`tirea personalului CIMIC, este necesar` realizarea unui sistem propriu
de preg`tire, în vederea stabilirii [i men]inerii unei capabilit`]i eficiente în domeniu.
Ca element al opera]iilor militare, cooperarea civili-militari trebuie s` fie integrat` în sistemul
general de baz` de preg`tire [i instruire pentru toate categoriile de personal.
În vederea preg`tirii personalului CIMIC au fost stabilite tipurile de cursuri
corespunz`toare. Pentru men]inerea unei capacit`]i CIMIC eficiente avem \n vedere preg`-
tirea continu` în domeniu, aceasta realiz#ndu-se prin participarea la grupuri de lucru,
la conferin]e [i seminarii, prin studierea publica]iilor de specialitate [i participarea la exerci]ii
de preg`tire, stagii de preg`tire.
Fa]` de cele men]ionate, eviden]iem unele concluzii pe care le consider`m determinante
pentru desf`[urarea eficient` a acestei acitivit`]i.
Astfel, CIMIC ofer` cele mai bune mecanisme pentru realizarea leg`turii între activit`]ile
militare [i civile în diferite zone de opera]ii. |n acest context, to]i comandan]ii militari trebuie
s` aib` în vedere faptul c` CIMIC este, uneori, vital pentru ob]inerea sucucesului în orice
misiune.
De asemenea, fiind atât o responsabilitate a comenzii, cât [i a fiec`rui militar, cooperarea
civili-militari cere o concep]ie clar`, care s` fie transparent`, u[or de în]eles, atât de personalul
militar, cât [i de c`tre civili.
45
CERIN}E ÎN CONSTITUIREA
GRUPqRILOR DE FOR}E
CU ROL OPERATIV
Colonel (r.) dr. Lucian ST~NCIL~
A
bordarea problematicii constituirii grup`rilor de for]e în opera]ie (lupt`)
impune în]elegerea acestora, în primul rând, ca sisteme dinamice. În acest
sens, avem în vedere trecerea lor de la o stare ac]ional` la alta,
prin modificarea raporturilor spa]iale [i a rolului îndeplinit de anumite elemente, precum
[i r`spunsurile date unor informa]ii noi cu privire la rezultatele ob]inute în confruntarea
cu for]ele inamicului.
În al doilea rând, ar trebui avut în vedere faptul c` structurarea for]elor [i a mijloacelor
în dispozitive ac]ionale, adecvate unei situa]ii concrete, trebuie s` porneasc` de la existen]a
unor cerin]e func]ionale care exprim` un ideal [i un posibil optim opera]ional, condi]ionate,
în mare m`sur`, de concluziile analizei posibilit`]ilor în situa]ia dat`.
Ca urmare, putem spune c` organizarea sistemic` într-un dispozitiv de ac]iune a unei
diversit`]i de for]e [i mijloace, în vederea îndeplinirii unei misiuni, reprezint` o variant`
de îmbinare func]ional`, pe cât posibil optim`, a rolurilor ce trebuie îndeplinite de c`tre compo-
nentele sistemului de for]e avut la dispozi]ie.
Structurarea grup`rii de for]e în vederea ducerii opera]iei (luptei) trebuie s` urm`reasc`
punerea for]elor proprii în cele mai avantajoase condi]ii de confruntare cu adversarul,
acest deziderat realizându-se prin dispuneri rela]ionale inedite, prin cùtarea [i realizarea
unor structuri ac]ionale care s` ofere mai mult` flexibilitate din punct de vedere func]ional,
prin introducerea voit` a unui eveniment creator de structur` etc. Pentru îndeplinirea acestor
deziderate, apreciez c`, f`r` a pierde din vedere principiile generale de constituire [i de orga-
nizare a diferitelor structuri militare, cerin]ele pe care ar trebui s` se fundamenteze
constituirea acestor grup`ri de for]e ar viza: dimensionarea optim`; alocarea corect`
a for]elor [i a mijloacelor, în raport cu natura [i specificul misiunii; simplitatea concep]iei
de realizare a grup`rii; oportunitate; compatibilitatea structurilor componente; autonomia
relativ`; adaptabilitatea la situa]ii neprev`zute (flexibilitatea).
Dimensionarea optim` a grup`rii de for]e deriv` din cerin]ele principiului economiei
de for]e [i mijloace, în virtutea c`ruia stabilirea, distribuirea [i utilizarea judicioas`
a posibilit`]ilor de lupt` proprii trebuie f`cute \n func]ie de necesit`]ile impuse de obiectiv
[i de ob]inerea unor rezultate maxime cu eforturi, for]e, mijloace [i pierderi minime.
46
Art` militar`
Dimensionarea optim` a grup`rii de for]e, în raport cu scopul opera]iei [i capacitatea
combativ` a trupelor, impune ca, pe baza unei analize temeinice a inamicului [i a trupelor
proprii, în strâns` leg`tur` cu factorii de mediu [i de timp [i în concordan]` cu cerin]ele
legilor [i principiilor luptei armate, în compunerea acestora s` fie introduse doar acele for]e
care asigur` succesul ac]iunii. Printr-o dimensionare optim` cantitativ`, dar mai ales calitativ`
a grup`rilor de for]e (realizarea optimului opera]ional) se va asigura men]inerea sau cucerirea
superiorit`]ii [i a ini]iativei atât locale, cât [i generale, pe toat` durata opera]iei (luptei).
În principiu, parametrii care definesc optimul opera]ional al unei grup`ri de for]e
[i care trebuie urm`ri]i în constituirea acestora sunt: suple]e (flexibilitate); interoperabilitatea
cu alte structuri militare proprii sau apar]inând unui (unor) alt(e) stat(e) aliat(e); structura inter-
arme [i intercategorii de for]e armate (în cazul grup`rilor de for]e cu rol operativ [i al celor cu rol
strategic); capacitatea de a duce ac]iuni de tip activ; coeficient ridicat de integralitate; putere
de foc; capacitate de lupt` complet`; capacitate de a duce ac]iuni complexe, pe spa]ii întinse
[i \ntr-o durat` mare de timp, f`r` sprijin; capacitate de ac]iune într-o zon` de importan]`
corespunz`toare nivelului sù; capacitate de a se fragmenta în grup`ri opera]ionale de nivel
inferior [i de a ac]iona pe direc]ii [i în raioane; posibilit`]i de a se confrunta cu o grupare
de for]e de nivel superior; manevrabilitate pe spa]ii mari; posibilitate de a angaja lupta
în toate mediile sau cel pu]in în dou` medii (pentru grup`rile de for]e cu rol strategic
sau operativ); posibilitate de a duce lupta electronic`; posibilitate de a coopera cu alte for]e
[i de a realiza contacte [i în]elegeri cu autorit`]ile locale; posibilitatea de a-[i integra compo-
nenta logistic`; posibilit`]i de transport; capacitate de a lua \ntr-un timp scurt decizii [i de a men]ine
o leg`tur` sigur` [i stabil`; capacitate de a se regrupa rapid pentru a îndeplini o nou` misiune.
Acestor criterii li se mai pot adùga [i altele, impuse de caracteristicile teritoriului,
de categoriile [i natura mijloacelor de lupt` folosite, de condi]iile de timp, de anotimp
[i de stare a vremii etc.
Alocarea corect` a for]elor [i a mijloacelor în raport cu natura [i specificul misiunii
presupune analiza temeinic` a situa]iei create [i a misiunii, care s` permit` concluzii juste,
astfel încât alocarea for]elor [i a mijloacelor în compunerea grup`rii de for]e s`-i permit`
acesteia s`-[i constituie un dispozitiv ac]ional puternic, capabil s` satisfac` imperativele
misiunii. Dimensionarea optim` a grup`rii de for]e, pe de o parte, alocarea corect` a for]elor
din punctul de vedere al calit`]ii marilor unit`]i (unit`]ilor), pe de alt` parte, asigur`: adapta-
bilitate circumstan]ial`; permisivitate ac]ional`; rezisten]` (stabilitate) la riscuri; capacitate
de modulare (secven]ializare) a ac]iunii grup`rii pe obiective, etape [i misiuni; capacitate
strategic`; un raport de for]e optim pentru ducerea opera]iei.
Adaptabilitatea circumstan]ial` se refer` la capacitatea conducerii grup`rii de a recon-
sidera oportun modul de ac]iune în raport cu modificarea factorilor ce caracterizeaz` situa]ia.
De aceea, gruparea trebuie constituit` astfel încât s` aib` capacitatea de a face fa]`
cu succes oric`ror surprize din partea inamicului sau oric`rei erori de interpretare
a variantei de ac]iune a adversarului. În ac]iunile militare moderne structura grup`rilor
de for]e trebuie s` poat` fi schimbat` din mers, prin subordon`ri [i resubordon`ri f`cute
într-un timp scurt. Adaptabilitatea grup`rilor este favorizat` în cazul organiz`rii for]elor
47
în structuri suple, de tip modular, susceptibile a intra cu u[urin]` într-un num`r mare
de combina]ii.
Permisivitatea ac]ional` este un atribut al grup`rii, în virtutea c`ruia structurile
constitutive trebuie s` aib` capacitatea ca, în interiorul concep]iei, s`-[i poat` asuma ini]iative
în scopul îndeplinirii misiunilor, în acest sens foarte important fiind ca elementele s`-[i manifeste
libera ini]iativ` pentru îndeplinirea misiunii proprii, f`r` a afecta în vreun fel concep]ia
de ansamblu a comandantului [i f`r` a modifica misiunea grup`rii. Permisivitatea ac]ional`
este cea care asigur` caracterul inedit al ac]iunii, lipsit de [ablonism [i rigiditate. Ea asigur`,
de asemenea, reac]ia oportun` a grup`rii de for]e la frecventele schimb`ri intervenite
în desf`[urarea ac]iunilor militare în dinamica opera]iei (luptei).
Rezisten]a (stabilitatea) la riscuri este o valen]` a aloc`rii corecte a for]elor, concretizat`
în capacitatea grup`rii de a surmonta consecin]ele negative ale riscului [i de a asigura
func]ionalitatea rezonabil` în cazul realiz`rii surprinderii de c`tre inamic. Ea nu poate fi privit`
decât în strâns` concordan]` cu adaptabilitatea circumstan]ial` [i cu permisivitatea ac]ional`.
Capacitatea sinergic` dobândit` prin alocarea corect` a for]elor confer` grup`rii
posibilitatea de juxtapunere sau/[i suprapunere a modulelor ac]ionale ale structurilor
apar]inând tuturor categoriilor de for]e armate participante la opera]ie (lupt`), astfel încât
rezultanta ac]iunii s` fie mai mare decât suma rezultantelor ac]iunii fiec`rui modul în parte.
Raportul optim de for]e reprezint` un deziderat de care trebuie ]inut seama atunci
când se constituie gruparea în vederea ducerii ap`r`rii sau ofensivei. Luptei moderne \i este
caracteristic` utilizarea unor mijloace de lovire de mare precizie, realizarea unor cantit`]i
superioare de for]e [i mijloace proiect#nd o imagine \n[el`toare, întrucât raportul de for]e
care exprim` prin rela]ii matematice doar dimensiunea cantitativ` a angaj`rii a devenit total
neconcludent. Mult mai elocvente sunt concluziile analizei dimensiunii calitative a raportului
de for]e, care exprim` influen]ele datorate calit`]ii armamentului [i tehnicii de lupt`
din înzestrare, însu[irilor comandan]ilor [i ale lupt`torilor, avantajelor formelor [i procedeelor
de lupt` adoptate.
Simplitatea concep]iei manevrei de realizare a grup`rilor de for]e pentru
desf`[urarea opera]iei decurge din cele dou` calit`]i primordiale ale oric`rei manevre,
recunoscute în teoria [i practica militar`: simplitate în concep]ie [i rapiditate în execu]ie.
Simplitatea concep]iei privind constituirea grup`rilor de for]e are numeroase consecin]e
favorabile, dar, în primul rând, favorizeaz` realizarea acestora într-un timp scurt, implic`
un num`r mai mic de deplas`ri [i restructur`ri ale dispozitivelor ini]iale, asigur` într-o mai mare
m`sur` secretul [i previne uzura trupelor în ac]iuni care nu sunt legate nemijlocit
de confruntarea cu inamicul.
Rapiditatea manevrei executate pentru realizarea grup`rii de for]e influen]eaz` benefic
ac]iunea prin faptul c` este una dintre condi]iile de baz` ale oportunit`]ii aducerii for]elor
în zona ac]iunilor militare, creeaz` dificult`]i adversarului în a descoperi concep]ia, fizionomia
dispozitivului [i dispunerea for]elor noastre, duce la câ[tigarea de timp în detrimentul
inamicului, permite, în anumite condi]ii, câ[tigarea ini]iativei, obligându-l pe inamic s` renun]e
la planurile sale sau m`car s` [i le modifice.
48
Art` militar`
Oportunitatea constituirii grup`rilor de for]e în opera]ia [i lupta modern` deriv`
din principiul general al luptei armate care impune concentrarea eforturilor în locul decisiv
[i la momentul potrivit [i porne[te de la necesitatea ca, pentru rezolvarea fiec`rui moment
al ap`r`rii sau al ofensivei, s` existe posibilitatea identific`rii [i angaj`rii la momentul potrivit
a for]elor [i mijloacelor care confer` solu]ionarea situa]iei create. Ca urmare, gruparea
de for]e trebuie creat` astfel încât s` existe posibilitatea real` a for]elor de a-[i ocupa,
în timp scurt, locul în dispozitivul de ac]iune, s` permit` amenajarea genistic` a raioanelor
[i a pozi]iilor în volum cât mai complet, s` dea posibilitatea organiz`rii temeinice a sistemului
de foc [i a cooper`rii for]elor.
Trebuie avut în vedere faptul c` o grupare de for]e care nu este angajat` la momentul
oportun, intrând în ac]iune mai devreme sau mai târziu, este obligat` s` lupte, dup` caz,
într-un context strategic (operativ, tactic) cu al]i parametri, care pot fi total nefavorabili
pentru ac]iunea proiectat`.
Compatibilitatea structurilor componente ale grup`rii de for]e trebuie privit`
ca un tot, determinat de compatibilitatea în planul conducerii, în planul înzestr`rii cu tehnic`
de lupt` [i armament, în cel al doctrinelor de lupt` ale for]elor constitutive [i în plan logistic.
Compatibilitatea în planul conducerii for]elor este indispensabil` unei cooper`ri
a for]elor constitutive [i presupune: înzestrarea cu mijloace de conducere cu parametri
tehnici similari sau apropia]i; realizarea unui sistem informa]ional viabil; coordonarea
ac]iunilor; organizarea temeinic` a cooper`rii. Compatibilitatea în planul înzestr`rii are
o influen]` determinant` asupra alegerii procedeelor de ac]iune pe timpul ducerii ac]iunilor,
a caracterului static ori dinamic al ac]iunilor grup`rii, asupra rolului atribuit loviturilor cu foc,
precum [i asupra num`rului [i amplorii loviturilor executate pentru angajarea confrunt`rii
cu inamicul pe întreaga adâncime a dispozitivului acestuia. Compatibilitatea doctrinelor
de lupt` a for]elor permite coordonarea [i sincronizarea ac]iunilor, cumularea succeselor
acestora pentru a ob]ine rezultate decisive asupra inamicului, folosirea unor forme
[i procedee de ac]iune complementare, precum [i utilizarea spa]iului terestru, aerian
[i maritim, atunci când este cazul, din fâ[ia de ac]iune, f`r` ca for]ele constitutive s` se stânje-
neasc` reciproc. Compatibilitatea logistic` a structurilor componente permite eliminarea
sincopelor în aprovizionarea acestora, o bun` coordonare a ac]iunilor de evacuare [i reparare
a tehnicii [i a armamentului, a celor desf`[urate pe linia asigur`rii medicale, sanitar-veterinare,
financiare, de cazare [i ad`postire a personalului, precum [i asigurarea cìlor de comunica]ie.
Autonomia relativ` reflect` necesitatea ca elementele grup`rii de for]e,
subordonându-se cerin]elor principiului unit`]ii ac]iunilor militare în vederea îndeplinirii
scopurilor opera]iei, s` beneficieze, în acela[i timp, de condi]iile necesare pentru a putea
duce lupta potrivit regulilor [i principiilor specifice de angajare în confruntarea armat`.
Exist`, a[adar, în opera]ia [i lupta de ap`rare sau ofensiv` modern`, o multitudine
de clase de scopuri ale diferitelor for]e componente ale dispozitivului de ac]iune care deriv`
din scopul general al opera]iei, între care trebuie realizat` o cât mai bun` acomodare.
Întrebuin]area componentelor grup`rilor de for]e potrivit regulilor [i principiilor specifice
este una dintre condi]iile esen]iale prin care se asigur` eficacitatea ac]iunilor lor, dar acest
fapt poate contraveni mai mult sau mai pu]in scopului general urm`rit. Cum primordial`
49
va fi, de fiecare dat`, îndeplinirea scopurilor generale, rezult` c` structurile din compunerea
grup`rii vor beneficia de o autonomie decizional` [i opera]ional` relative.
Adaptabilitatea rapid` la situa]ii neprev`zute (flexibilitatea) este, prin excelen]`,
un atribut al ac]iunilor militare moderne, care presupune renun]area cu des`vâr[ire
la aplicarea rigid` a unor idei [i scheme preconcepute, indiferent de situa]ia în care se ac]io-
neaz`. Ea const` în adaptarea rapid` a concep]iilor, formelor [i procedeelor de ac]iune
în func]ie de caracteristicile [i evolu]ia situa]iei.
Adaptabilitatea rapid` la situa]ii neprev`zute (flexibilitatea) în constituirea grup`rilor
de for]e trebuie s` se manifeste, deopotriv`, cu privire la dimensionarea [i structurarea
ini]ial`, dar [i la redimensionarea, restructurarea [i regândirea rolului acestora pe timpul
ducerii opera]iei (luptei). Totodat`, adaptabilitatea rapid` la situa]ii neprev`zute este principiul
în virtutea c`ruia, în ac]iunile militare moderne, structura diferitelor grup`ri de for]e trebuie
s` poat` fi schimbat` din mers, prin subordon`ri [i resubordon`ri. Flexibilitatea este
favorizat` în cazul organiz`rii for]elor armate în structuri suple, de tip modular, susceptibile
s` intre cu u[urin]` într-un num`r mare de combina]ii.
Aceast` succint` abordare a unei problematici asupra c`reia exist` tendin]a de a se trece
uneori cu relativ` u[urin]`, dincolo de aparen]a unui demers teoretic, are, în realitate, multiple
conota]ii în domeniul practicii militare. |mi permit recomandarea ca ea s` fie interpretat`,
în proiectarea ac]iunilor militare, ca un apel la ra]iune.
50
OPINII PRIVIND DUCEREA AC}IUNILOR ÎN APQRARE
DE CQTRE MARILE UNITQ}I DE ARME ÎNTRUNITE
ÎN CONDI}IILE MODERNIZQRII TEHNICII DE ARTILERIE
Maior Mihai {OMORDOLEA
A
bord`m aceast` problematic` pornind de la faptul c` modernizarea
armamentului [i a tehnicii militare a avut [i are un rol determinant în definirea
strategiilor [i a concep]iilor de ducere a ac]iunilor militare.
Pentru ca unit`]ile [i marile unit`]i de arme întrunite s` poat` ac]iona cu rapiditate
în vederea îndeplinirii misiunilor, este necesar ca acestea s` fie înzestrate cu sisteme
de artilerie moderne, dotate cu aparatur` automatizat` de conducere a focului, capabile
s` execute trageri cu muni]ie performant`, context \n care sprijinul prin foc va c`p`ta
noi atribute, fiind sus]inut cu mai mult` intensitate [i precizie atât ziua, cât [i noaptea, pân`
la b`taia maxim` a materialului de artilerie.
Introducerea rachetelor antiblindate, cu performan]e sporite în înzestrarea unit`-
]ilor [i a marilor unit`]i de arme întrunite, cre[te considerabil posibilit`]ile antiblindate,
ceea ce va permite s` se renun]e treptat la artileria antitanc, folosit` pe limita dinainte
a ap`r`rii, reducând astfel riscul nerecuper`rii acesteia pentru întrebuin]area în alte momente
importante ale opera]iei (luptei).
Evolu]ia tehnicii militare a influen]at permanent zona de responsabilitate [i de interes
a unit`]ilor [i a marilor unit`]i. Adâncimea tactic`, dar [i cea operativ` au crescut [i tind
s` creasc` în raport cu posibilit`]ile de descoperire [i de lovire a obiectivelor inamicului.
Asist`m la extinderea câmpului de lupt` în care nici o zon` nu va fi ferit` de lovituri precise
[i eficiente, vechile concep]ii conform c`rora fiecare structur` are un front [i o adâncime
bine delimitate c`z#nd \n desuetudine.
Opera]ia de ap`rare a corpului de armat`/grup`rii operative poate lua forma
unor ac]iuni insulare, a luptelor cu fronturi discontinue, cu atacuri din spate, cu ac]iuni
pe direc]ii independente [i manevre executate rapid [i prin surprindere în adâncimea operativ`.
Extinderea ac]iunilor de lupt` în timp [i \n spa]iu determin` apari]ia de elemente noi
în modul de gândire al comandan]ilor [i al statelor majore, cu reg`sire nemijlocit`
\n planificarea [i ducerea opera]iei.
Studiile f`cute duc la concluzia c` ap`rarea va avea un pronun]at caracter
defensiv-ofensiv reie[it din scopurile care se urm`resc: neîndeplinirea misiunii de c`tre
inamic, concomitent cu anihilarea condi]iilor pentru ca acesta s` riposteze ofensiv;
economisirea for]elor [i a mijloacelor în scopul concentr`rii acestora pentru \ndeplinirea
51
altor misiuni; câ[tigarea de timp; men]inerea unor aliniamente (raioane) importante;
men]inerea mobilit`]ii [i flexibilit`]ii ap`r`rii, prin executarea focului [i a manevrei la locul
[i în momentul optim; coordonarea ac]iunilor de lupt` defensive astfel încât s` se foloseasc`
eficient [i plenar capacitatea de lupt` a trupelor; sl`birea inamicului în vederea realiz`rii
condi]iilor pentru trecerea la ofensiv`.
Stabilitatea [i caracterul activ sunt principii care trebuie s` se reg`seasc` în conexiunea
strâns` a procedeelor de lupt` manevriere cu men]inerea aliniamentelor de ap`rare,
combinate cu numeroase contralovituri [i contraatacuri.
Men]inerea zonei tactice (zona principal` de lupt`) a ap`r`rii are un rol important,
manifestându-se o tendin]` clar` de dezvoltare c`tre 50 - 60 km, ca urmare a cre[terii
posibilit`]ilor de foc ale sistemelor de lovire [i cercetare.
Având în vedere tendin]a de cre[tere a dimensiunilor spa]iului de desf`[urare
a ac]iunilor, speciali[tii militari au împ`r]it acest spa]iu în zone, \n func]ie de posibilit`]ile
gurilor de foc [i ale mijloacelor de cercetare de artilerie pe care unit`]ile [i marile unit`]i
de arme întrunite le au în organic`, astfel:
zona de responsabilitate reprezint` spa]iul în care comandantul de arme întrunite
\[i exercit` preg`tirea privind organizarea [i desf`[urarea ac]iunilor, iar artileria poate
ac]iona cu toate mijloacele din pozi]iile ini]iale;
zona de influen]` direct` reprezint` spa]iul din imediata apropiere a zonei
de responsabilitate, unde marea unitate (unitatea) poate interveni cu for]ele proprii
[i unde artileria organic`, precum [i mijloacele de cercetare care le deservesc
pot interveni din pozi]ii de tragere acoperite;
zona de interes reprezint` spa]iul ce dep`[e[te zona de influen]`, în care este supra-
vegheat` activitatea inamicului [i în care marea unitate (unitatea) poate interveni
fie cu sprijin din partea e[alonului superior, fie în cooperare cu vecinii; în aceast` zon`
artileria particip` cu for]e [i mijloace cu b`taie mare primite în sprijin de la e[alonul
superior; aceast` zon` cuprinde factori care pot influen]a preg`tirea [i desf`[urarea
ac]iunilor din zona de influen]` direct`.
Un studiu comparativ cu privire la situa]ia actual` a artileriei [i la mijloacele de cercetare,
respectiv la b`taia pieselor de artilerie [i posibilit`]ile for]elor [i mijloacelor de cercetare,
arat` c` raportul realizat între cercetare [i lovire are o valoare de aproximativ 40%, datorit`
faptului c`: subsistemul de asigurare cu date [i informa]ii dispune de mijloace uzate fizic
[i moral, iar pentru obiectivele neobservate nu poate furniza date de cercetare; mijloacele
de cercetare optic` nu mai corespund cerin]elor actuale din cauza preciziei limitate,
a num`rului mare de militari folosi]i [i a complementarit`]ii mai multor aparate pentru loca-
lizarea ]intelor (obiectivelor); telemetrul laser STLA - 3M nu poate furniza date pentru tehnica
similar` din dotarea altor armate, membre NATO, pentru c` utilizeaz` alte frecven]e
de propagare a undei laser [i nu dispune de un sistem propriu de naviga]ie; utilizarea
mijloacelor de cercetare prin sunet necesit` mul]i militari, multe mijloace pentru transport
[i timp îndelungat de instruire; mijloacele de cercetare prin radioloca]ie au o fiabilitate
sc`zut`, sunt u[or de detectat [i bruiat; avioanele de cercetare f`r` pilot de tipul VR-3
sau SHADOW nu sunt folosite pentru structurile pentru care de fapt au fost create; asigurarea
meteorologic` nu se poate realiza, deoarece mijloacele de care dispune artileria sunt vechi,
piesele de schimb nu se mai produc, iar interceptarea-bruierea lor se face foarte u[or;
mijloacele de comunica]ii necesit` consumuri mari de resurse [i sunt pu]in fiabile,
52
Art` militar`
deoarece nu pot asigura leg`turi stabile [i eficiente, transmiterea unui num`r mare de infor-
ma]ii [i date în timp scurt, secretizarea datelor [i a informa]iilor.
De asemenea, studiul amintit relev` disfunc]ionalit`]ile subsistemului mijloacelor
de asigurare cu date de cercetare în compara]ie cu cel al mijloacelor de lovire. Totul
pe fondul situa]iei reale a subsistemului mijloacelor de lovire, care se caracterizeaz`
prin: incompatibilitate cu sistemele similare, aflate în dotarea armatelor statelor membre
ale NATO; uzura fizic` [i moral` avansate; posibilit`]i reduse de ochire pe timp de noapte
[i în condi]ii de vizibilitate redus`; num`rul gurilor de foc calibrul > 100 mm, limitat
prin Tratatul cu privire la for]ele armate conven]ionale din Europa, acesta fiind diferit
de la ]ar` la ]ar`; faptul c` multe din mijloacele de lovire de artilerie sunt materiale
de substitu]ie, nefiind asigurat` în totalitate tehnica prev`zut` în statele de organizare.
Pentru a realiza interoperabilitatea [i compatibilitatea cu structurile similare
din armatele NATO, se impune \ndeplinirea urm`toarelor cerin]e:
➫ integrarea sistemului de conducere a focului [i transmiterea coordonatelor [i a vitezei de deplasare
pentru gurile de foc mai mari de 100 mm, de la pies` a ]intelor;
pân` la brigad` de artilerie mixt`; ➫ achizi]ionarea de sisteme meteorologice
➫ modernizarea LAROM pentru o b`taie standard NATO;
de peste 60 km care s` poat` înlocui rachetele ➫ achizi]ionarea (realizarea) de sisteme de loca-
terestre în scopul asigur`rii zonei de responsabi- lizare, selectare, determinare [i comunicare a ]intelor;
litate a corpului de armat` (grup`rii operative); ➫ dotarea cu sisteme de rachete antiblindate
➫ înzestrarea unit`]ilor din For]ele Terestre din genera]ia 3+;
cu rachete antiblindate de tipul PUMA-SOCAT; ➫ modernizarea [i diversificarea muni]iilor
➫ proiectarea obuzierului autopropulsat pentru toate calibrele;
de calibru 155 mm [i a rachetelor sol-sol cu b`taie ➫ realizarea de posturi de cercetare de arti-
mic` [i medie; lerie pe mijloace mobile blindate, dotate cu aparate
➫ introducerea în înzestrare a sistemului de vedere pe timp de noapte pe baz` de termoviziune;
de telemetrare cu laser, dotat cu aparatur` de vedere ➫ realizarea de puncte de comand` de nivel
pe timp de noapte cu termoviziune, care s` fie compa- baterie, divizion, regiment [i brigad` de artilerie
tibil cu sistemul NATO, pentru determinarea mixt` conform standardelor NATO.
Consider`m c`, o dat` cu introducerea noilor mijloace de lovire [i cercetare de artilerie,
se va realiza cre[terea zonei de responsabilitate, a celor de influen]` direct`, precum
[i a celei de interes, fapt care va determina extinderea misiunilor marilor unit`]i [i unit`]i
de arme întrunite.
Paralel cu introducerea în înzestrare a unor mijloace moderne de înalt` tehnologie,
cu caracteristici tehnico-tactice superioare, a ap`rut conceptul ap`r`rii în adâncime.
Potrivit acestui concept, pe pozi]ia principal` de ap`rare unit`]ile vor ac]iona în forma]iuni
mici, dispersate în adâncime, în puncte de sprijin izolate, cooperând cu artileria, avia]ia
[i ap`rarea antiaerian`. Se realizeaz` astfel o ap`rare neliniar` greu de identificat, de rupt
sau de manevrat de c`tre inamic.
Apreciem c` ap`rarea e[alonat` în adâncime este cea mai eficient` [i cea mai indicat`
pentru corpul de armat` (gruparea operativ`).
Se accept` [i ideea c` succesul opera]iei (luptei) trebuie ob]inut pe limita dinainte
a ap`r`rii, mai ales atunci când trebuie men]inute, în mod necondi]ionat, importante raioane
de teren, iar adâncimea ap`r`rii este redus`.
În aceste condi]ii, dispozitivele operative [i de lupt` \[i vor stabili modul \n care vor
întrebuin]a for]ele [i mijloacele pe care le au la dispozi]ie.
53
Consider`m c` ambele situa]ii sunt posibile dac` statele majore, comandan]ii vor aprecia
corect factorii existen]i în luarea deciziei, care s` avantajeze trupele aflate în ap`rare, corelat
cu inteligen]a [i viteza de reac]ie la aceste situa]ii neprev`zute ale sistemului de lovire prin foc
[i dac` pot hot`rî momentele importante [i dificile ale opera]iei.
Concentrarea for]elor [i a mijloacelor pe principalele direc]ii de interzis nu se face numai
pe seama organiz`rii prealabile a dispozitivelor operative [i de lupt`, ci mai ales prin manevra
lor din adâncime în cursul ducerii opera]iei (luptei) de ap`rare. Astfel, pân` la declan[area
ofensivei inamicului, atunci când inten]ia acestuia nu este cunoscut`, se pot folosi for]e
[i mijloace minime pentru men]inerea pozi]iilor ocupate [i pentru ac]iuni de întârziere,
for]ele principale dispunându-se în raioanele destinate, mascate pentru a nu fi expuse
cercet`rii sau lovirii executate de c`tre inamic.
Pe timpul ducerii luptei, pe m`sur` ce se contureaz` direc]ia loviturii principale
a inamicului, ap`r`torul realizeaz` manevra de for]e [i mijloace pe direc]ia respectiv`
în scopul asigur`rii raportului de for]e adecvat, sub acoperirea focului executat cu sistemele
de lovire.
Aceast` concep]ie de ac]iune permite ap`r`torului s` reziste loviturilor frontale adânci
ale unor for]e adverse superioare, s`-[i intensifice eforturile în momentele [i pe direc]iile
unde pericolul este maxim, iar, pe de alt` parte, s` evite men]inerea unor concentr`ri
de for]e, timp îndelungat, în raioane care pot fi lovite de inamic cu mijloacele componente
ale sistemelor de cercetare-lovire.
Cre[terea rolului manevrei de for]e [i mijloace arat` caracterul activ al ap`r`rii.
Manevra rapid` [i eficient` de for]e, mijloace [i în special de foc [i de baraje poate
contracara cu succes un inamic superior. Succesul în aceast` situa]ie se poate realiza când
manevra este executat` cu o vitez` care dep`[e[te ritmul de ofensiv` al inamicului.
Manevra larg` de for]e [i mijloace se poate realiza nu numai pe seama grup`rii
de angajare ulterioar` [i a rezervelor, ci [i pe cea a trupelor, de pe direc]iile mai pu]in
amenin]ate de inamic. Manevra este strâns legat` [i de cre[terea rolului contraatacurilor
[i contraloviturilor.
Dezvoltarea armamentelor [i sistemelor de cercetare-lovire cu caracteristici teh-
nico-tactice superioare, precum [i noile concepte de întrebuin]are arat` c` fâ[ia de asigurare
a devenit un element deosebit de important al dispozitivului de ap`rare, în sensul c` se reduc
efectele focului inamicului asupra grup`rilor de for]e din gruparea de angajare imediat`
a corpului de armat` (grup`rii operative), asigurându-se în acela[i timp posibilit`]i pentru
consolidarea ap`r`rii pe aliniamente favorabile în adâncime.
Fâ[ia de asigurare se poate organiza în cadrul opera]iei de ap`rare, poate avea
o adâncime cuprins` între 15-75 km, iar pentru ducerea luptei se pot destina unit`]i mecanizate
[i de tancuri cu mijloacele de înt`rire, precum [i unit`]i de cercetare-diversiune. Aceste
for]e trebuie s` duc` lupta timp cât mai îndelungat, s` produc` pierderi inamicului întârziind
înaintarea acestuia, corelat cu posibilitatea recuper`rii for]elor [i mijloacelor pe timpul ruperii
luptei, unde sistemele de lovire pot [i trebuie s` aib` un rol important.
În ceea ce prive[te preg`tirea zonei principale de ap`rare, prin introducerea în înzestrare
a unor sisteme complexe de arme antiblindate cu b`taie cuprins` între 0,5 [i 8 km,
a proiectilelor de artilerie tip CARGO autodirijate [i a sistemelor de minare la distan]`,
se va putea realiza oprirea [i respingerea unei ofensive cu tancuri [i alte tipuri de blindate.
Urmare a acestor tendin]e, dispozitivele operative [i de lupt` vor cunoa[te transform`ri,
comandan]ii vor avea independen]` în a stabili cu performan]e sporite modul în care s`-[i între-
buin]eze for]ele, dar mai ales mijloacele pe care le au la dispozi]ie.
54
DETERMIN|RI ALE MEDIULUI AERIAN
ASUPRA DESF|{UR|RII AC}IUNILOR
MILITARE :NTRUNITE
Colonel Gheorghe MOTOC
F
actorii [i condi]iile dominante ale r`zboiului modern impun for]elor terestre
proiectarea ac]iunilor militare de orice tip [i, \n special, a luptei armate
\n termenii specifici ac]iunilor \ntrunite/intercategorii de for]e.
Av#nd \n vedere c` ac]iunile for]elor aeriene constituie un factor decisiv de amplificare
a puterii de lupt` a for]elor terestre [i de optimizare a condi]iilor determinante \n ob]inerea
succesului \n efortul de atingere a obiectivului/obiectivelor urm`rite prin lupta armat`,
conlucrarea for]elor terestre cu cele aeriene este domeniul principal al cooper`rii
intercategorii de for]e, fiind hot`r#tor pentru asigurarea victoriei \n opera]ie/b`t`lie/lupt`
at#t pe timpul preg`tirii, c#t [i \n cel al desf`[ur`rii ac]iunilor \ntrunite.
Importan]a ac]iunilor for]elor aeriene pentru ac]iunile for]elor terestre este dat`,
\n principal, de influen]a direct` a acestora asupra protec]iei for]elor [i a mijloacelor,
a puterii de lovire, a conducerii, manevrei [i a sprijinului logistic, dar [i de influen]a indirect`
rezultat` ca urmare a loviturilor strategice executate de c`tre for]ele aeriene asupra centrului
de greutate [i a resurselor militare, politice, morale etc. ale adversarului.
Influen]a direct\ a ac]iunilor for]elor aeriene

asupra ac]iunilor for]elor terestre
|n func]ie de situa]ia aerian`, de for]ele [i mijloacele avute la dispozi]ie, precum
[i de alte elemente ale situa]iei, for]ele aeriene date \n sprijinul for]elor terestre pot contribui
nemijlocit la amplificarea puterii de lovire a marilor unit`]i [i a unit`]ilor terestre.
|n acest sens, pe baza coordon`rii [i a cooper`rii organizate de c`tre comandantul
teatrului de opera]ii sau, \n func]ie de e[alon, de c`tre comandantul marii unit`]i de arme
\ntrunite \n zona de responsabilitate \n care se desf`[oar` ac]iunile, avia]ia militar` poate
executa, \n folosul for]elor terestre, ac]iuni de interdic]ie aerian` sau sprijin aerian nemijlocit
viz#nd nimicirea/neutralizarea for]elor lupt`toare [i de sprijin, precum [i a elementelor
conducerii [i logisticii adversarului \n scopul \nt#rzierii, dezorganiz`rii [i reducerii capacit`]ii
de lupt` a for]elor acestuia, a protec]iei flancurilor, spatelui [i a intervalelor proprii,
a interzicerii deplas`rilor, aprovizion`rilor, reaprovizion`rilor, a \nt`ririlor [i a manevrei
de for]e [i mijloace, a dezorganiz`rii conducerii etc.
De asemenea, trebuie remarcat faptul c` elicopterele de atac joac` un rol determinant
\n cre[terea puterii de lovire a for]elor terestre at#t \n ac]iunile la contact (apropiate),
55
c#t [i \n cele \n ad#ncime. Ac]ion#nd \n mod integrat cu marile unit`]i [i unit`]ile de ap`rare
antiaerian` din organica for]ele terestre, for]ele aeriene, prin unit`]ile [i marile unit`]i
de avia]ie, ap`rare antiaerian` [i de radioloca]ie, asigur` protec]ia for]elor [i a mijloacelor,
a sistemelor de conducere [i a celor logistice terestre \mpotriva loviturilor [i a cercet`rii
din aer ale adversarului prin descoperirea [i \n[tiin]area oportun` a for]elor despre iminen]a
atacurilor din aer [i prin angajarea [i nimicirea aeronavelor (eventual [i a rachetelor balistice)
ale adversarului, \n toat` zona de dispunere/ac]iune. Mai cu seam` \n condi]iile superiorit`]ii
aeriene locale/temporare, a parit`]ii aeriene sau chiar a domina]iei aeriene a adversarului,
protec]ia este decisiv` pentru men]inerea integrit`]ii capacit`]ii de lupt` [i pentru realizarea
manevrei de for]e [i mijloace de c`tre unit`]ile din compunerea for]elor terestre, constituind
un factor determinant \n asigurarea libert`]ii de ac]iune a acestora.
Prin cercetarea din aer a adversarului, for]ele aeriene asigur` for]elor terestre informa]ii
oportune privind compunerea, dispunerea [i ac]iunile acestuia, care, cumulate cu informa]iile
ob]inute de for]ele [i mijloacele proprii, permit planificarea [i desf`[urarea judicioas`
a ac]iunilor, contracararea ac]iunilor \n for]` ale adversarului [i atacarea punctelor sale
vulnerabile, \n locurile [i momentele decisive. |n acest scop, unit`]ile din compunerea
for]elor terestre exploateaz` la maximum [i posibilit`]ile m`rite de ac]iune ale mijloacelor
aeriene speciale de cercetare (avioanele f`r` pilot dotate cu camere de luat vederi \n sistem
optic, termic [i/sau \n infraro[u, elicopterele special echipate etc.).
O component` important` a sprijinului aerian, \n special la e[aloanele operative
[i strategice, este asigurarea elicopterelor pentru transportul \n teren al grupurilor
de recunoa[tere ale comandantului, \n special pe timpul preg`tirii, dar [i pe timpul desf`[ur`rii
opera]iilor, fapt ce permite informarea direct` [i prezen]a comandantului \n timp scurt
la locurile decisive, pentru influen]area opera]iei/b`t`liei.
O component` fundamental` a manevrei pe vertical`, executat` cu marile unit`]i
terestre, o constituie transportul for]elor terestre pe calea aerului, \n vederea lans`rii
desantului aerian (prin debarcare [i para[utare), precum [i alte deplas`ri de for]e \n timp
scurt, de-a lungul frontului sau dinspre front spre spate [i invers, \n func]ie de situa]ie.
For]ele aeriene asigur` aeronavele de transport [i protec]ia for]elor pe timpul transportului
(inclusiv neutralizarea ap`r`rii antiaeriene a adversarului pe traiectul de zbor, atunci c#nd
este cazul). Pe l#ng` coordonatele [i sincroniz`rile am`nun]ite care trebuie s` stea la baza
preg`tirii [i desf`[ur`rii acestor ac]iuni, important` este instruirea \n comun a marilor
unit`]i [i a unit`]ilor terestre destinate/prev`zute s` execute acest tip de ac]iune, av#nd
\n vedere vechea problem` a lipsei mijloacelor de transport din organica marilor unit`]i
de para[uti[ti.
|n aceea[i ordine de idei, for]ele speciale din compunerea for]elor terestre sunt
transportate la obiectiv, atunci c#nd este cazul, cu ajutorul aeronavelor (avioane
sau elicoptere), iar instruirea lor implic`, [i \n aceast` situa]ie, o permanent` cooperare,
\nc` din timp de pace, cu for]ele aeriene.
Aeronavele din structura for]elor aeriene, special echipate \n acest scop, sunt utilizate
\n sprijinul logisticii for]elor terestre pentru aprovizion`ri [i transporturi \n situa]ii deosebite.
Se asigur`, \n acest fel, transportul \n timp scurt al unei cantit`]i limitate de for]e [i materiale,
procedeu utilizat at#t \n timp de r`zboi/conflict armat, c#t [i \n timp de pace (de exemplu,
transportul contingentelor rom#ne[ti \n Angola pentru misiunea de men]inere a p`cii
UNAVEM sau \n Portugalia, pentru exerci]iul de parteneriat STRONG RESOLVE 98).
De asemenea, s` nu uit`m c`, pentru aprovizionarea for]elor \ncercuite sau izolate, ac]ion#nd
56
Art` militar`
\n raioane greu accesibile, transportul pe calea aerului ar putea fi singurul mijloc avut
la dispozi]ie \n acest scop.
Eficien]` \n realizarea asisten]ei medicale pe c#mpul de lupt` vor avea at#t evacuarea
r`ni]ilor cu ajutorul elicopterelor, c#t [i transportul acestora la spitalele din zona de spate,
cu ajutorul avioanelor special echipate pentru misiuni de acest gen.
Influen]a indirect\ a ac]iunilor for]elor aeriene

asupra ac]iunilor for]elor terestre
Ac]iunile for]elor aeriene executate \n afara zonei de responsabilitate a marilor unit`]i
terestre influen]eaz` indirect opera]iile acestora. Astfel, loviturile strategice executate
cu mijloace aeriene viz#nd resursele (de voin]` politic`, morale, economice, umane [i de alt`
natur`) ale adversarului vor determina, \n mod cert, sl`birea capacit`]ii de lupt` a acestuia
[i, ca atare, vor gr`bi \nfr#ngerea sa. O eficacitate maxim` a acestor ac]iuni se asigur`
prin coordonarea lor cu desf`[urarea opera]iilor propriu-zise ale for]elor terestre, a[a cum
s-a \nt#mplat \n r`zboiul din Golf.
Pe de alt` parte, succesul for]elor aeriene de a asigura protec]ia eficace a spa]iului
aerian [i terestru al ]`rii \mpotriva loviturilor din aer ale adversarului va influen]a pozitiv
puterea de lupt` a for]elor terestre (angajate sau nu \n opera]ii) at#t prin continuitatea
fluxului aprovizion`rilor [i \nlocuirilor, c#t [i prin men]inerea moralului, a voin]ei de a lupta
[i a direc]ion`rii politico-strategice ne\ntrerupte a for]elor proprii, devenite posibile
ca urmare a integrit`]ii [i stabilit`]ii sistemului economic [i politic al ]`rii, pe timpul preg`tirii
[i ducerii ac]iunilor militare.
Se pune problema dac` principiile de ducere a r`zboiului suport` sau nu restric]ii
de ordin spa]ial. Restric]iile despre care vorbim nu sunt explicite, ci doar implicite, deoarece
fenomenul r`zboi, ca procesualitate, se desf`[oar`, spre exemplu, indiferent de condi]iile
geoclimatice.
Desigur c`, \n forma implicit` de exprimare, nu putem debran[a r`zboiul, ca atare,
de cadrul concret, geospa]ial \n care acesta se deruleaz`. Acest cadru influen]eaz` calitatea
coordon`rii ac]iunilor militare [i nonmilitare, etapizarea \ndeplinirii scopului general
[i a celor par]iale ale r`zboiului, modific` raporturile dintre diferitele componente
ale r`zboiului, poate asigura condi]iile surprinderii ac]ionale, stimuleaz` ori modereaz`
desf`[urarea luptei armate, influen]eaz` pozitiv ori negativ raportul de putere, \n ansamblul
sù ori pe componente.
Prin urmare, rela]ia dintre principiile r`zboiului [i cadrul geofizic al desf`[ur`rii acestuia
are un caracter biunivoc, \n sensul c` acestea se monteaz` \n func]ie de tr`s`turile spa]iului
de conflict, care, la r#ndul sù, suport` ac]iunea uman` pentru adaptarea la cerin]ele principale
invocate.
Se mai pune \ntrebarea dac` mediul aerian poate amenda formele de ducere a r`zboiului ?
|n primul r#nd, elementele geospa]iale, inclusiv spa]iul/mediul aerian ca suport material
primordial, \n afara c`ruia nu se poate concepe o confruntare militar`, intervin \n mecanismul
ac]iunilor militare, imprim#ndu-le anumite particularit`]i.
|n al doilea r#nd, rela]iile geospa]iale, precum [i cele izvor#te din interac]iunea
categoriilor spa]iu-timp, cum ar fi distan]ele, coordonatele geografice, suprafe]ele, m`rimile
unghiulare, vitezele, ritmul [.a. sunt indispensabile pentru definirea ac]iunilor militare.
Al treilea aspect ridic` la rang de principiu unele cerin]e ale preg`tirii [i ducerii ac]iunilor
57
militare, cum ar fi: ob]inerea unor rezultate militare maxime pe o arie spa]ial` vast`,
\ntr-un timp c#t mai scurt; devansarea inamicului \n timp [i \n spa]iu; concentrarea [i disper-
sarea spa]ial` a for]elor [i mijloacelor; coordonarea \n spa]iu [i \n timp a tuturor elementelor
de putere armat`, folosirea iscusit` [i poten]area condi]iilor geospa]iale; mobilitatea [i ritmul
\nalt al ac]iunilor militare etc.
Tot ca o determinare a ac]iunilor aeriene asupra desf`[ur`rii ac]iunilor militare \ntrunite
se manifest` controlul spa]iului aerian. Acesta cuprinde totalitatea activit`]ilor prin care
structurile de conducere ale for]elor aeriene coordoneaz` folosirea eficient` [i flexibil`
a spa]iului de c`tre toate categoriile de for]e armate implicate, cu respectarea ansamblului
de reguli [i \ndeplinirea m`surilor care asigur` ordinea \n spa]iul aerian [i reduc riscurile
de a declan[a inoportun ac]iunile de ap`rare antiaerian` sau de a dobor\ propriile aeronave.
Autoritatea pentru controlul spa]iului aerian este exercitat` de c`tre Comandamentul
Opera]ional al For]elor Aeriene.
Controlul spa]iului aerian presupune stabilirea rutelor aeriene [i a coridoarelor
de zbor, cu diferite destina]ii, a zonelor de ac]iuni restric]ionate sau de acces limitat,
a intervalelor de siguran]` [i a \n`l]imilor de coordonare etc.
Ordinea \n spa]iul aerian se bazeaz`, \n principal, pe controlul pozitiv, prin care
se identific` [i se urm`resc permanent ]inta [i zborul cu ajutorul mijloacelor electronice,
[i pe controlul procedural, care presupune folosirea de reguli prestabilite \n situa]ia
unor condi]ii de mediu nefavorabile sau \n condi]iile folosirii de c`tre inamic a bruiajului,
cum ar fi segmentarea sau zonarea spa]iului [i \ncadrarea activit`]ilor \n diferite perioade.
Cu caracter concluziv, de natur` principial` \ns`, enun]`m cerin]ele esen]iale
ale controlului spa]iului aerian, urm#nd a reveni cu detaliile de rigoare: folosirea unor proceduri
simple; transferul u[or de la o autoritate de control al spa]iului aerian la alta; m`surile
restrictive s` fie men]inute un timp minim; procedurile s` nu \mpiedice ap`rarea aerian`
cu for]e proprii; sistemele de armament [i utilizatorii de spa]iu aerian s` participe
la planificarea controlului spa]iului aerian; sistemul de control al spa]iului aerian s` permit`
la maximum libertatea de ac]iune, cu un grad acceptabil de risc; utilizatorii [i autorit`]ile
de control s` posede sisteme de comunica]ii interoperabile; proceduri flexibile pentru
opera]ii planificate [i neprev`zute; controlul nemijlocit al tuturor for]elor care nu sunt
prev`zute; folosirea num`rului de mijloace de control al spa]iului aerian corespunz`tor
activit`]ilor desf`[urate.
Bibliografie selectiv`
General de divizie dr. ILIESCU, M. Ap`rarea spa]iului aerian al Rom#niei la \nceputul secolului
XXI. Bucure[ti, 2000.
*** Strategia de securitate na]ional` a Rom#niei, Bucure[ti, 2000.
*** Strategia militar` a Rom#niei, Bucure[ti, Editura Militar`, 2000.
*** Carta alb` a Guvernului - Armata Rom#niei 2010 - integrare euroatlantic` [i reform`.
*** Doctrina ac]iunilor \ntrunite ale for]elor armate. Bucure[ti, 2000, proiect.
*** Doctrina opera]ional` a For]elor Aeriene ale Rom#niei. Bucure[ti, 2000.
*** Culegere de termeni, concepte [i no]iuni de referin]` din domeniile politicii militare, securit`]ii na]ionale
[i ap`r`rii armate. Bucure[ti, 2000.
58
MQSURI DE PROTEC}IA FOR}EI PE TIMP DE PACE
|N CONDI}IILE AMPLIFICQRII FENOMENULUI TERORIST
Locotenent-colonel Marius CR~CIUN
P
roblemele de protec]ia for]ei au fost abordate \n practica militar` româneasc`
secven]ial, concretizându-se în m`suri de asigurare de lupt` (siguran]`)
sau în diferite planuri (planul de paz` [i ap`rare a caz`rmii, planul de paz`
[i ap`rare a punctului de comand`, tabela ABC etc.).
Speciali[tii militari au în]eles rolul [i importan]a acestor activit`]i, consider#nd
c`, pe m`sur` ce aceast` protec]ie este mai bun`, cu atât se asigur` un grad mai înalt
de viabilitate marilor unit`]i, ceea ce le va permite ca, în momentul [i în locul potrivit,
s` execute lovituri hot`râtoare asupra grup`rilor inamice. Cu alte cuvinte, se poate spune
c` protec]ia for]elor proprii împotriva loviturilor inamicului se execut` în mod continuu,
prin mijloace [i cì dintre cele mai diversificate, iar în cazul în care nu este posibil`
evitarea atacurilor, se depun eforturi pentru ca acestea s` aib` efecte minime1.
Procesul de transform`ri pe care îl parcurge Armata României determin` adoptarea
unei noi viziuni asupra luptei [i opera]iei, în concordan]` cu noile concepte strategice
de ducere a r`zboiului [i cu exigen]ele ce decurg din angajamentul României de a ac]iona
ca partener egal [i credibil în opera]ii în cadrul NATO2. Asta înseamn` c`, pentru realizarea
dezideratului de interoperabilitate, din punct de vedere conceptual este necesar` standardi-
zarea, av#nd ca teme regulamentele [i standardele.
Reamintesc c` [i în concep]ia statelor membre ale NATO, pentru a men]ine capacitatea
de lupt`, una dintre misiunile de baz` ale oric`rei structuri militare este de a-[i proteja for]a.
Plec#nd de la acest considerent, prin prezentul demers \mi propun s` abordez secven]ial
problemele generale legate de protec]ia for]ei [i s` aprofundez câteva activit`]i [i m`suri,
conforme cu standardele NATO, necesar a fi luate pe timp de pace.
Domenii de abordare
Conform opiniei speciali[tilor militari, protec]ia for]elor presupune un ansamblu
de m`suri [i ac]iuni desf`[urate de c`tre toate for]ele participante în scopul contracar`rii
ac]iunilor adversarului [i a altor factori perturbatori, al realiz`rii unui nivel maxim al puterii
de lupt` a marilor unit`]i (unit`]ilor) tactice de arme întrunite3.
Protec]ia for]elor este un element decisiv al opera]iei [i trebuie s` constituie un obiectiv
extrem de important pentru fiecare comandament, unitate sau militar, indiferent
de condi]iile generale manifeste. Protec]ia for]ei este o responsabilitate a comenzii, la toate
nivelurile. Problemele legate de protec]ia for]elor sunt inevitabile pentru comandan]i,
la toate nivelurile [i în toate momentele opera]iei, întrucât pierderile inutile de vie]i omene[ti
59
vor afecta sprijinul pentru opera]ia în desf`[urare, în mod deosebit din partea opiniei publice,
dar [i din partea conducerii politice.
La campanie, asigurarea ac]iunilor de lupt` [i protec]ia trupelor implic` luarea unor
m`suri complexe, ceea ce face ca grani]a dintre asigurarea ac]iunilor [i protec]ia for]elor,
pe de o parte, [i lupta propriu-zis`, pe de alt` parte, s` fie greu de stabilit. Ca urmare,
m`surile de protec]ie a for]elor vor fi influen]ate de procedeele de ac]iune utilizate de inamic,
de spa]iul de desf`[urare a ac]iunilor militare4, de existen]a for]elor [i a mijloacelor proprii
destinate acestor misiuni etc. În conformitate cu regulamentele militare în vigoare5,
elementele protec]iei for]elor sunt: cercetarea, siguran]a, protec]ia electronic`, protec]ia
psihologic`, mascarea, protec]ia genistic`, protec]ia antiaerian`, protec]ia nuclear`,
biologic` [i chimic`, protec]ia împotriva mijloacelor incendiare, protec]ia informa]iilor,
protec]ia medical` [i sanitar-veterinar`, protec]ia mediului, activitatea de informare
[i rela]ii publice, asigurarea topogeodezic`, asigurarea cu personal, asigurarea hidrometeoro-
logic`, asisten]a religioas`, asisten]a juridic`, evitarea fractricidului.
M`surile de protec]ie împotriva puterii de foc a adversarului (protejarea personalului
[i a mijlocelor de lupt` de focul inamicului) se realizeaz` prin blindaj, amenaj`ri genistice,
ascunderea elementelor dispozitivului de lupt`, inducerea în eroare a inamicului [i lovirea
mijloacelor de foc ale acestuia.
Protec]ia for]elor se realizeaz` în mod pasiv, pentru a reduce impactul ac]iunilor
desf`[urate de adversar asupra trupelor proprii, dar, în momentul în care se trece la ac]iuni
militare active, depinde de informa]ii, comand`-control, comunica]ii, putere de foc [i manevr`.
Protec]ia activ` se realizeaz` prin diminuarea puterii de lupt` a inamicului,
prin distrugerea, nimicirea, neutralizarea unor obiective importante (High Pay-off Target),
cum ar fi sistemele moderne de armament, cu o mare putere de foc.
Pe timp de pace sau în situa]ii de criz`, accidentele, bolile, atacurile teroriste sau alte
pericole pot genera pierderi de vie]i omene[ti, cu influen]e directe asupra performan]elor
în misiune. Consider`m c` unele ]`ri membre ale NATO abordeaz` aceast` problem`
în mod sistemic, prin luarea unor m`suri de protec]ie a for]ei pe timp de pace.
La aceast` dat`, lista cu obiectivele de interoperabilitate difuzat` de cele dou`
comandamente strategice NATO, pentru anul 2003, cuprinde, la capitolul Protec]ia For]ei,
patru obiective. Acestea se refer` la activit`]i pe care noi le cunoa[tem ca fiind m`suri
de asigurare de lupt`, astfel: participarea la supravegherea aerian` [i ap`rarea antiaerian`;
ap`rarea antiaerian` folosind întregul armament din dotare; desf`[urarea ac]iunilor militare
într-un mediu NBC; deminarea (Explosive Ordinance Disposal EOD)
În ceea ce prive[te existen]a unui STANAG pentru protec]ia for]ei, în momentul
de fa]` acesta nu exist`, fiind un concept relativ nou, aprofundat [i aplicat de armatele
unor na]iuni care s-au confruntat cu astfel de amenin]`ri teroriste (SUA, Marea Britanie).
STANAG-ul respectiv este înc` în curs de elaborare, de c`tre un colectiv al Comandamentului
Aliat al Atlanticului (ACLANT), din Norfolk, urmând s` fie discutat [i analizat în Comitetul
Militar NATO, probabil, în cursul anului 2003 [i, ulterior, ratificat [i, eventual, s` apar`
sub forma unui obiectiv de parteneriat l`rgit (EPG Enlarged Partnership Goal).
Experien]ele ultimilor ani dovedesc c` mediul interna]ional de securitate a suferit
muta]ii majore, cauzate, în mare m`sur`, de încheierea r`zboiului rece, de apari]ia
unor pretenden]i la statutul de mare putere, a exploziei informa]ionale [i a efectelor sale directe
asupra tuturor fenomenelor societ`]ii, incluzînd aici fenomenul militar [i pe cel de securitate.
60
Art` militar`
Analizând cauzele [i evolu]ia fenomenului terorist, se observ` c`, în anumite etape
istorice, acesta a fost încurajat [i chiar folosit pentru subminare reciproc`, pentru schimbarea
unor guverne, impunerea unor politici etc. Ca urmare, terorismul [i-a creat o mare libertate
de ac]iune, ceea ce a favorizat apari]ia terorismului de tip kamikaze, a celui biologic, chimic,
nuclear, radiologic, a ciberterorismului [i terorismului informa]ional etc.6
La acest început de secol, mijloacele de comunicare continu` s` influen]eze direct
[i major societatea modern`. Accesul instantaneu la informa]ie a miliarde de oameni
în acela[i timp, prin intermediul televiziunii, influen]eaz` ac]iunile teroriste [i ac]iunile
de contracarare a acestora, cu un impact deosebit [i asupra mediului militar.
Folosirea ac]iunilor teroriste ca riposte armate asimetrice, ca modalit`]i extreme
de implementare sau de impunere a unor precepte religioase fundamentaliste (unde arma
terorismului este teroristul însu[i, iar mijloacele sunt nelimitate), de reac]ie la globalizare,
de pedepsire a unor popula]ii, etnii etc. impun riposte pe m`sur`, inclusiv în domeniul
protec]iei for]elor. Analizând cazurile de atacuri teroriste asupra unor obiective sau for]e
militare, observ`m c` au fost vizate, în mod deosebit, caz`rmile [i vehiculele militare
sau grupurile izolate de militari, folosindu-se material exploziv disimulat în auto-
mobile-capcan`, diferite pachete, focul armamentului de infanterie, u[or sau greu, executat
asupra unor cl`diri etc.
De altfel, ac]iuni de acest tip au fost executate asupra armatei noastre [i în decembrie 89,
cu repercusiunile cunoscute asupra capacit`]ii sale de reac]ie.
Din practica [i experien]a activit`]ilor de stat major desf`[urate de ]`rile membre
ale NATO care s-au confruntat cu aceste probleme, protec]ia for]ei pe timp de pace poate fi
realizat` prin dezvoltarea [i implementarea unui program de securitate conceput pentru
protejarea personalului militar, a angaja]ilor civili, a cl`dirilor, echipamentului [i activit`]ilor,
în toate situa]iile, indiferent de locul de desf`[urare.
Pentru a face acest lucru sunt necesare at#t planificarea [i aplicarea unui set de m`suri
specifice, c#t [i o cooperare cu alte agen]ii sau organe ale statului, la o parte dintre aceste
m`suri referindu-m` \n continuare.
Executarea cercet`rii cuprinde culegerea, analiza [i transmiterea, pân` la e[aloanele
de comand`, a tuturor datelor referitoare la posibilele ac]iuni teroriste. Conform opiniei
speciali[tilor militari americani, eviden]a datelor cercet`rii [i a altor activit`]i informative,
concomitent cu analiza situa]iei sociale, economice [i politice, permite prognozarea gradului
de pericol terorist pentru un anumit obiectiv militar sau pentru o persoan` aflat` într-o
anumit` regiune concret`.
Analiza [i aprecierea pericolului probabil se fac, mai întâi, pentru determinarea
posibilit`]ii de s`vâr[ire a ac]iunii teroriste, pe baza datelor cercet`rii, precum [i pentru
aprecierea gradului de vulnerabilitate a celui mai probabil obiectiv [i stabilirea punctelor
sale slabe, ce pot fi folosite de terori[ti.
Asigurarea securit`]ii prevede planificarea m`surilor de securitate personal` a militarilor
[i civililor din cadrul ministerului ap`r`rii, paza armamentului [i a tehnicii militare,
a mijloacelor tehnico-materiale, a infrastructurii obiectivului (unit`]ii) militar [i mascarea
destina]iei acestuia. Din cadrul acestora pot fi amintite: adoptarea [i aplicarea, în totalitate
sau par]ial, a sistemului de alert`-protec]ie a for]ei folosit de NATO (anexa 1), crearea
sistemului de avertizare [i semnalizare de protec]ie; asigurarea obiectivului (unit`]ii);
61
organizarea pazei suplimentare a teritoriului [i a infrastructurii; preg`tirea pentru
ac]iunile ce se impun [i informarea personalului despre posibilele ac]iuni teroriste;
secretizarea mijloacelor de comand` [i control; respectarea regimului de secretizare
a activit`]ilor militare etc.
Repartizarea responsabilit`]ii juridice între organele [i persoanele abilitate necesit`
cunoa[terea exact` [i îndeplinirea de c`tre acestea a îndatoririlor func]ionale potrivit
legisla]iei na]ionale privind lupta cu terorismul. Este imperios necesar` existen]a
unor planuri de cooperare cu alte agen]ii [i organe abilitate, întocmite din timp [i verificate
prin exerci]ii [i interven]ii în scop de antrenament.
Planificarea ac]iunilor pentru situa]ii de criz` prevede, cu \nt#ietate, constituirea
Grupei operative pentru situa]ii de criz`. Totodat`, se iau urm`toarele m`suri: se nume[te
persoana cu func]ie de r`spundere care s` ia hot`rârea [i s` poarte responsabilitatea pentru
ac]iunile acestei grupe; se stabilesc efectivul [i îndatoririle personalului acesteia; membrii
grupei operative se preg`tesc pentru îndeplinirea func]iilor lor în situa]ii de stres. În afar`
de acestea, se elaboreaz` planuri de ac]iune pentru diferite situa]ii limit`, precum [i interven]ia
elementelor destinate pentru neutralizarea sau înl`turarea efectelor.
Evident c` sarcina planific`rii [i aplic`rii m`surilor de protec]ie a for]ei apar]ine statelor
majore la toate nivelurile, probabil prin mai buna definire a sarcinilor specifice
compartimentului de poli]ie militar` de la toate nivelurile. Având în vedere atât tendin]ele
pe plan mondial [i necesitatea asum`rii urgente a procedurilor NATO, cât [i existen]a unor
unit`]i rom#ne[ti dislocate \n diferite teatre de opera]ii, consider`m oportun` adoptarea
urm`toarelor m`suri: elaborarea unui document normativ privind nivelurile de alert`
[i m`surile unitare de protec]ie a for]elor pe timp de pace; cuprinderea, în cadrul instrumen-
telor de planificare a ap`r`rii, a resurselor materiale neces`rii securiz`rii obiectivelor militare
importante; includerea, în concep]iile de desf`[urare a exerci]iilor, a unor momente care
s` impun` m`suri consistente de protec]ia for]elor; intensificarea conlucr`rii cu celelalte
organisme ale statului, abilitate de lege s` desf`[oare ac]iuni antiteroriste, conlucrare
care s` se materializeze în planuri de ac]iune comun`, atât la nivel na]ional, cât [i la nivel
jude]ean (municipal, or`[enesc etc.), prin analize periodice, schimburi de informa]ii
sau participare comun` la exerci]ii.
BIBLIOGRAFIE
1. Marin ILIE. Cì [i modalit`]i de aplicare a cerin]elor legilor [i principiilor luptei armate, \n principal
a legii raportului de for]e \n conducerea strategic` a for]elor. Tez` de doctorat, fondul Academiei
de |nalte Studii Militare, Bucure[ti, 1996, pp. 142-143.
2. Statul Major General, Dispozi]ie privind procesul de planificare a opera]iei \ntrunite, Bucure[ti, 2001,
pp. 3-18.
3. D. DUMITRU, C. POPESCU. Protec]ia trupelor component` de baz` a puterii de lupt`, \n Buletinul
Academiei de |nalte Studii Militare nr. 4/2001, Bucure[ti, pp. 95-100.
4. L. ST~NCIL~. Opinii privind ducerea ac]iunilor militare \n afara teritoriului na]ional, \n Buletinul
Academiei de |nalte Studii Militare, nr. 3/2000, pp. 120-126.
5. T.U. 1, Regulamentul ac]iunilor Trupelor de Uscat \n campanie, Bucure[ti, 1995, pp. 51-59;
A.N. 1, Regulamentul general al ac]iunilor militare, Bucure[ti, 1996, pp. 56-61.
6. |ntrebuin]area For]elor Armate ale SUA \n lupta cu terorismul, fond electronic, Centrul de documentare
al Ministerului Ap`r`rii Na]ioanle, Bucure[ti, 2000.
62
Art` militar`
Anexa 1
M~SURI MINIME DE SECURITATE ADOPTATE DE NATO

PENTRU NIVELURILE STANDARD DE ALERT~*
(o variant`)
M`sura Descrierea
NIVELUL DE ALERT~ ALPHA
Nivelul de alert` ALPHA este instituit ca avertizare general` cu privire la o poten]ial` form` de atac,
unde natura [i m`rimea atacului nu pot fi determinate, iar circumstan]ele nu justific` implementarea
m`surilor prev`zute în nivelurile mai ridicate de alert`. |n anumite situa]ii s-ar putea impune implemen-
tarea unor m`suri din nivelul de alert` BRAVO.
Întregului personal trebuie s` i se reaminteasc`, la intervale regulate de timp, s` fie vigilen]i

cu privire la persoanele strìne, în mod deosebit dac` ace[tia au asupra lor gen]i sau alte
obiecte voluminoase sau cu un volum corporal neobi[nuit, s` fie în alert` permanent` pentru
1
autovehiculele neidentificate din apropierea oric`rei forma]iuni militare; împotriva bagajelor,
pachetelor sau a altor obiecte abandonate, precum [i împotriva oric`rei alte activit`]i
neobi[nuite (ie[ite din comun).
Dac` a avut loc o explozie sau un atac, ofi]erul de serviciu sau alte persoane numite trec
la punerea în aplicare a planurilor de evacuare a cl`dirilor sau a locurilor de dispunere,
2
concomitent cu sigilarea [i izolarea acestora. Personalul necesar pentru punerea în aplicare
a planurilor de securitate trebuie s` se g`seasc` în postura de serviciu la domiciliu.
3 Cl`dirile, înc`perile [i alte locuri care nu sunt folosite vor fi încuiate.
Cre[terea vigilen]ei în verificarea de securitate a persoanelor [i autovehiculelor strìne
4
care intr` în interiorul unit`]ii.
Limitarea num`rului de puncte de acces pentru autovehicule [i personal, pân` la un nivel
5
care s` nu afecteze traficul obi[nuit.
Aplicarea individual` [i neregulat` a unora din urm`toarele m`suri, din cadrul nivelului
de alert` BRAVO, ca modalitate de inducere în eroare:
(1) Toate cl`dirile, înc`perile [i alte facilit`]i care nu sunt folosite în mod regulat vor fi
încuiate [i inspectate regulat. (m`sura nr. 14)
(2) Cl`dirile folosite în mod regulat vor fi verificate frecvent, la intervale periodice, pentru
a determina prezen]a unor pachete sau dac` se desf`[oar` ac]iuni suspecte în inte-
6 riorul sau exteriorul acestora. (m`sura nr. 15)
(3) Toate mijloacele locale folosite pentru aprovizionare vor fi verificate. (m`sura nr. 17)
(4) În func]ie de resursele la dispozi]ie, se va intensifica supravegherea spa]iilor
de cazare [i mas`, a altor poten]iale ]inte, atât pentru pre\ntâmpinarea [i descurajarea
actelor ostile, cât [i pentru cre[terea nivelului de încredere [i siguran]` al perso-
nalului. (m`sura nr. 18)
Se rev`d toate planurile, ordinele, alte detalii de personal sau logistice necesare ridic`rii
7
nivelului de alert`.
La intervale de timp neregulate, se execut` exerci]ii de respingere a unui atac în diferite
8
variante.
9 Rezerv`.
* Nivelul de alert` se afi[eaz` zilnic, atât la punctele de intrare în obiectiv, cât [i la personalul cu atribu]iuni
de prevenire, paz` [i siguran]` (personal de serviciu, documentele g`rzii, ofi]erul cu protec]ia informa]iilor.
63
M`sura Descrierea
NIVELUL DE ALERT~ BRAVO
Nivelul de alert` BRAVO se instituie când pericolul unui atac este ridicat [i mai u[or de prev`zut,
îns` nici o ]int` nu a fost identificat`.
M`sura 1 trebuie repetat`, iar personalul prevenit despre posibilitatea unui atac, sub diferite
10
forme.
În afara programului de lucru, to]i ofi]erii implica]i în punerea în aplicare a planurilor de inter-
11 ven]ie (antiteroriste) se vor g`si în postura de serviciu la domiciliu, în m`sur` s` se prezinte
în cel mai scurt timp la unitate.
12 Se verific` planurile de punere în aplicare a m`surilor pentru urm`toarele niveluri de alert`.
Acolo unde este posibil, autovehiculele, containerele, co[urile de gunoi [i alte obiecte
13 de acest gen se mut` la o distan]` de cel pu]in 25 de metri fa]` de cl`diri, în mod deosebit
cl`dirile importante sau reprezentative.
Toate cl`dirile, înc`perile [i alte facilit`]i care nu sunt folosite în mod regulat vor fi încuiate
14
[i inspectate la anumite intervale.
Cl`dirile folosite în mod regulat vor fi verificate frecvent, la intervale periodice, pentru a deter-
15
mina prezen]a unor pachete sau dac` se desf`[oar` ac]iuni suspecte în interior sau exterior.
Toate efectele po[tale vor fi verificate împotriva înc`rc`turilor surpriz` (nivel de verificare
16
mai mare decât cel normal).
17 Toate mijloacele locale folosite pentru aprovizionare vor fi verificate.
În func]ie de resursele la dispozi]ie, se vor intensifica supravegherea spa]iilor de cazare
18 [i mas`, a altor obiective poten]iale, atât pentru pre\ntâmpinarea [i descurajarea actelor ostile,
cât [i pentru cre[terea nivelului de încredere [i siguran]` al personalului propriu.
Pentru a evita colportarea de zvonuri sau alarmarea nejustificat`, situa]ia general` se va aduce
19
la cuno[tin]a întregului personal.
Membrii comisiilor/organelor locale cu sarcini în domeniul de securitate (antiterorist) vor fi
20 informa]i, cât mai devreme posibil, despre m`surile luate [i motivele care stau la baza
deciziilor respective.
La intrarea în unitate se vor verifica bagajele vizitatorilor, în totalitate, iar ale personalului
21
propriu, prin sondaj.
Ori de câte ori [i unde este posibil, se vor trimite patrule pentru verificarea expeditiv`
22
a autovehiculelor, personalului [i a cl`dirilor din cadrul obiectivului.
Mijloacele de transport în comun sau personale, folosite de personalul unit`]ii, vor fi protejate,
în conformitate cu m`surile prev`zute în plan. Conduc`torilor auto li se va reaminti
23
s`-[i încuie autovehiculele în locurile de parcare [i s`-[i verifice autovehiculele înainte
de începerea deplas`rii.
În spa]iile destinate ca ad`posturi colective se vor stoca mijloacele de iluminare, hran`, ap`
24
[i medicamente.
Toate unit`]ile î[i vor actualiza documentele de eviden]` a personalului, incluzând numele,
25 gradul [i num`rul de indentificare (acolo unde se folose[te sistemul de identificare prin
numere).
Pansamentul individual, mijloacele de protec]ie NBC [i seringa autoinjectabil` cu morfin`
26
(dac` exist`) se vor purta permanent de c`tre întregul personal.
27 - 29 Rezerv`.
NIVELUL DE ALERT~ CHARLIE

Nivelul de alert` CHARLIE se instituie la apari]ia unui incident sau când exist` informa]ii credibile
c` un atac este iminent.
30 Continu` aplicarea m`surilor prev`zute la nivelul de alert` BRAVO.
To]i ofi]erii implica]i în punerea în aplicare a planurilor de interven]ie (antiteroriste) se vor
31
g`si în postura la permanen]` în cazarm`.
32 Limitarea la minimum a punctelor de acces în obiectiv.
64
Art` militar`
M`sura Descrierea
33 Se va controla întregul personal [i un procent din autovehiculele ce intr`-ies din obiectiv.
34 Toate autovehiculele vor fi parcate centralizat, la distan]` de cl`dirile importante.
35 Se instaleaz` posturi de observare legendate, în afara obiectivului.
36 Se intensific` misiunile de patrulare în interiorul obiectivului.
Toate Punctele Vulnerabile (PV) identificate vor fi protejate, iar o aten]ie deosebit`
37
se va acorda PV-urilor din afara obiectivului.
38 Pe cìle de acces ale autovehiculelor se vor instala rampe [i [icane.
39 Rezerv`.
NIVELUL DE ALERT~ DELTA
Nivelul de alert` DELTA se instituie când un alt atac a avut loc în apropierea obiectivului sau când
s-au primit informa]ii verificate despre iminen]a unui atac. De regul` acest nivel de alert` este folosit
[i ca indicativ de alarmare local`.
40 Va continua aplicarea tuturor m`surilor prev`zute la nivelurile de alert` BRAVO
[i CHARLIE .
41 Num`rul posturilor de santinel`/paz` se argumenteaz` pân` la nivelul necesar.
42 Se vor identifica [i verifica toate autovehiculele existente în interiorul obiectivului.
43 Se vor verifica toate autovehiculele care intr` în obiectiv.
44 Se vor verifica toate cìle de acces.
45 Se vor verifica toate gen]ile, pachetele, containerele etc. care se introduc în obiectiv.
46 Se vor ocupa anumite puncte importante din jurul obiectivului, puncte din care se poate
executa foc asupra obiectivului.
47 Se va verifica frecvent exteriorul cl`dirilor din obiectiv.
48 Activit`]ile administrative [i de alt` natur` care impun ie[irea din cazarm` (loc de dispunere)
se vor reduce/minimaliza.
49 Consultarea autorit`]ilor locale cu privire la închiderea traficului pe comunica]iile
care ar efecta vulnerabilitatea obiectivelor protejate.
50 Rezerv`.
65
DIFICULT|}ILE
SECURIT|}II GLOBALE
ÎNTRE A{TEPT|RI {I REALIT|}I
General de brigad` ing. Marin M~CIUC~
E
volu]ia lumii contemporane este profund marcat` de procesele subsumate
globaliz`rii. Definit` drept o cre[tere a volumului [i a vitezei fluxurilor
transfrontaliere de bunuri, servicii, concep]ii, capital tehnologic [i oameni,
globalizarea redefine[te, conform opiniei multor observatori, [i politica de securitate global`.
De[i nu exist` un punct de vedere bine conturat al conceptului, securitatea global`
a devenit totu[i un subiect constant pe marea agend` a transform`rii lumii contemporane.
Coagularea unei concep]ii privind problematica securit`]ii globale este facilitat`
de apari]ia surselor de insecuritate ce afecteaz` comunitatea mondial`, în întregul ei. Ca orice
form` nou` de expresie a interpret`rii evolu]iilor, securitatea global` traverseaz` o perioad`
de confuzie generat` de contradic]iile existente în rela]iile interna]ionale.
Dintre multiplele aspecte existente ce pot fi abordate, cele care privesc istoria securit`]ii
globale ne ofer` ca suport de analiz` originile schimb`rii, ale trecerii de la lumea bipolar`
la cea unipolar`. A[adar, la începutul anilor 90 ai secolului recent încheiat, din cenu[a
r`zboiului rece se n`[tea o epoc` pe care creatorii neologismelor politice au numit-o,
poate din lips` de inspira]ie, simplu: post-r`zboi rece.
Viziunea asupra noii lumi în formare, din punctul de vedere al securit`]ii globale,
se întemeia, în principal, pe trei premise:
colapsul sistemului comunist din Europa r`s`ritean` înl`tura pericolul unei confrunt`ri
militare majore între dou` sisteme politice profund antagoniste;
democratizarea mondializ`rii crea un nou concept pe care optimi[tii l-au botezat
securitate democratic` [i care asigur`, cel pu]in teoretic, restructurarea arhitecturii
de securitate pe valorile democra]iei în rela]iile interna]ionale;
o nou` configura]ie a NATO ca organiza]ie de securitate politico-militar` cu responsa-
bilit`]i globale, ca urmare a adopt`rii unui nou concept strategic.
Termenii de baz` ai filozofiei securit`]ii globale gravitau în jurul ideii conform c`reia,
într-o lume unipolar`, responsabilit`]ile tind s` revin` unui grup de actori interna]ionali
capabili s` asigure acel tip de interdependen]` al re]elelor multiple de rela]ii de influen]`
necesare s` acopere lumea.
Dintre acestea, cele mai importante [i conexe cu securitatea global` ce au c`p`tat
noi dimensiuni în evolu]iile lumii post-r`zboi rece sunt domeniile economic, militar,
de mediu, social [i cultural. Interdependen]ele în privin]a securit`]ii globale sunt, a[adar,
66
Opinii Argumente Certitudini Perspective
multidimensionale [i influen]eaz` modul de a gândi, atitudinile [i, prin urmare, deciziile
asupra securit`]ii na]ionale a statelor.
Care sunt în prezent dificult`]ile securit`]ii globale ?
S` aducem în actualitate subiecte care începuser` s` fie prescrise în analizele de securitate
[i care î[i au originea chiar în premisele securit`]ii globale.
În acest sens, se poate aprecia c` punctul zero al noii viziuni privind securitatea
global` dispari]ia sistemului comunist [i, prin urmare, înl`turarea confrunt`rii ideologice
nu a solu]ionat problema constituirii unui model de securitate care s` satisfac` interesele
generale ale comunit`]ii statelor na]ionale. În timp ce raporturile economice, culturale,
[tiin]ifice [i de alt` natur` dintre state sunt tot mai intense, rela]iile de securitate sunt supuse
unor constrângeri politice care au divizat op]iunile statelor. Exemplul cel mai semnificativ
l-a reprezentat criza irakian`, care a consemnat un anume recul al diploma]iei între ]`rile
aliate. Acest fapt, f`r` precedent în istoria rela]iilor interna]ionale post-r`zboi rece, semnific`
tendin]a unor viitoare regrup`ri chiar în interiorul acelora[i organiza]ii.
Acest proces poate fi explicat, desigur, prin mai mul]i factori, dar esen]a const`
în reorganizarea profund` a securit`]ii globale [i \n apari]ia unor germeni ai sistemului multipolar
al securit`]ii globale. În virtutea acestei tendin]e se vor crea noi parteneriate globale menite
s` asigure func]ionarea sistemului interna]ional de securitate.
Cea de-a doua premis` democratizarea mondializ`rii a fost conceput` ca o solu]ie
pentru o comuniune de interese bazate pe valorile democra]iei universale. În acest sens,
reprezentan]ii a peste 100 de ]`ri au luat parte, în anul 2000, în capitala Poloniei, la un forum
cu tema Spre o comunitate a democra]iilor. Cu acel prilej a fost adoptat` o Declara]ie
în care era consemnat faptul c` Democra]ia, considerat` de c`tre na]iunile ce apar]in
unor regiuni [i culturi diferite drept un regim politic corespunzând cel mai bine aspira]iilor
lor, este un sistem de guvern`mânt ce rezist` timpului.
A[adar, valorile democra]iei creeaz` raportul unei cooper`ri interna]ionale apte
s` permit` descurajarea [i împiedicarea amenin]`rilor care apas` asupra democra]iei \ns`[i,
dar [i lupta comun` împotriva terorismului interna]ional, a crimei organizate, a traficului
de droguri [i arme, precum [i a altor forme de amenin]are global`. În acest context, sfid`rile
prezentate subliniaz` nevoia unor institu]ii interna]ionale mai coerente, mai democratice
[i eficiente.
Politica de securitate mondial`, se [tie, a fost [i continu` s` fie responsabilitatea ONU.
Controversele privind statutul organiza]iei mondiale în actualele condi]ii creeaz`
serioase dificult`]i asupra deciziilor în domeniul securit`]ii. Pe de o parte, elementele
de procedur` blocheaz` anumite mecanisme de luare a deciziilor, iar pe de alt` parte,
interpret`rile privind rolul de arbitru al ONU sunt puse în discu]ie. Deocamdat` se trece,
în mod cert, printr-o perioad` de tranzi]ie spre un nou sistem de reglement`ri în rela]iile
interna]ionale.
Cea de-a treia premis` a securit`]ii globale consist` \n asumarea de c`tre NATO a unui
nou rol.
Conceput` ca prioritate a noului context geopolitic [i geostrategic, extinderea spre est
a NATO a constituit cel mai important eveniment politic al perioadei post-r`zboi rece.
Realizat` în dou` etape, prin deciziile summiturilor de la Washington, din 1999, [i Praga,
2002, comunitatea euroatlantic` s-a l`rgit de la 16 la 26 de state, iar politica u[ilor deschise
67
a r`mas pe agenda de lucru a organiza]iei. Aflat` într-un proces de transformare intern`,
noua NATO, la care a fost invitat` s` adere [i România, va r`mâne organiza]ia central`
de cooperare transatlantic` în domeniul securit`]ii. Dincolo de dificult`]ile inerente ale unui
proces complex [i necesar de înnoire, NATO r`mâne principala organiza]ie de securitate
a lumii în raport cu noua realitate politic`.
Complementaritatea proceselor de extindere a NATO [i Uniunii Europene creeaz`,
în acela[i timp, un nou orizont al securit`]ii europene care va contribui la înt`rirea securit`]ii
globale.
Ast`zi ne afl`m deci în mijlocul unui proces de modernizare, care are loc în Europa,
dar [i în întreaga lume, ce încearc` s` fac` fa]` [i provoc`rilor pe care le reprezint`
globalizarea în domeniile securit`]ii. Într-o lume în care schimb`rile se produc cu atâta
repeziciune, reformele sunt procese de lung` durat`, ce trebuie s` acopere orice dereglare
care afecteaz` func]ionarea întregului sistem.
De[i se pare c` sistemul bazat pe suveranitatea statelor va r`mâne în continuare
structura dominant` în lume, totu[i, con]inutul politicii mondiale se schimb`. Aceasta
va produce transform`ri în sistemul global de securitate. F`r` îndoial`, schimb`rile produse
în rela]iile interna]ionale la acest început de secol, ca urmare a unor evenimente, vor influen]a
dezvolt`rile în domeniul securit`]ii globale.
Pentru perioada pe care o parcurge, în prezent, omenirea, priorit`]ile securit`]ii globale
par s` fie concentrate pe contracararea st`rilor de r`zboi asimetric, pe r`spunsul activ
în fa]a amenin]`rilor neconven]ionale, precum [i pe cultivarea unui nou sistem de luare
a deciziilor care afecteaz` securitatea global`.
68
ARMATA ROMÂNIEI
~ TRANSFORMAREA PROFUND~ ~
Colonel Marian BUCIUMAN
Locotenent-colonel Ion F|NT|N~
I
ntegrarea în structurile de securitate europene [i euroatlantice reprezint` pentru
România un obiectiv strategic care influen]eaz` în mod decisiv politica sa militar`.
În acest scop, înc` din anul 1990, s-a declan[at, o ampl` reform`
a organismului militar, demersurile întreprinse urm`rind s` pun` în eviden]` elementele
de compatibilitate [i interoperabilitate, s` identifice deosebirile existente [i s` sugereze
cì [i modalit`]i practice de rezolvare a acestora.
Prezentare general`
❖ Fazele procesului de restructurare [i modernizare
a for]elor armate
Procesul de restructurare a armatei s-a desf`[urat în perioada 1990-1999, în trei etape,
astfel:
prima etap` (90-93) a avut ca obiective prioritare ajustarea structural` rapid`
a Armatei, crearea noului cadru legislativ pentru organizarea [i func]ionarea ei, precum
[i declan[area unor programe de modernizare [i de înzestrare;
etapa a doua (94-96) s-a axat pe opera]ionalizarea structurilor realizate [i pe declan-
[area procesului de realizare a interoperabilit`]ii cu armatele statelor membre ale NATO;
etapa a treia (97-99) a vizat asigurarea unei capacit`]i defensive credibile.
În anul 2000, procesul de restructurare a continuat în baza Planului cadru de ac]iune
pentru implementarea Programului de restructurare [i modernizare a for]elor armate
ale României (FARO 2005/2010). Planul cadru de ac]iune a fost conceput s` se realizeze
în dou` faze:
➣ Faza întâi (2000-2003) a vizat restructurarea [i opera]ionalizarea structurii de for]e
la nivelul cerin]elor minime, impuse de necesitatea asigur`rii unei capacit`]i defensive
credibile [i a nivelului de interoperabilitate planificat [i asumat.
➣ Faza a doua (2004-2007) vizeaz` modernizarea înzestr`rii [i continuarea realiz`rii
capacit`]ii opera]ionale a structurilor armatei.
Ca urmare a ini]iativei MAP lansat` la Washington, în luna septembrie 1999 a fost
adoptat primul Program Na]ional Anual care a inclus primul ciclu de planificare multianual`
care cuprindea perioada 2000-2007. Ca urmare a Legii nr. 63 de planificare a ap`r`rii,
adoptat` în anul 2000, a fost elaborat` Directiva de Planificare a Ap`r`rii, care a introdus
Sistemul de Planificare, Programare, Bugetare [i Evaluare (PPBES) dup` modelul folosit
în NATO. Procesul de planificare multianual` a fost integrat ca element principal în Directiva
de Planificare a Ap`r`rii.
69
❖ Principalele realiz`ri ale procesului de restructurare
[i modernizare a For]elor Armate
|n ceea ce prive[te restructurarea Armatei, au fost ob]inute rezultate notabile,
principalele realiz`ri fiind prezentate în continuare:
➫ îmbun`t`]irea rela]iilor [i a comunic`rii cadrele militare vor fi încadrate potrivit principiului
dintre armat` [i societatea civil`, asigurându-se competen]ei [i al corel`rii gradului militar cu func]ia;
transparen]`, control democratic, încrederea a fost adoptat principiul construc]iei piramidale
în institu]ia militar`, în ansamblu, sprijinul popula]iei în organizarea func]iilor în armat`;
pentru aderarea României la NATO; ➫ elaborarea Doctrinei Ac]iunilor Întrunite
➫ identificarea [i ini]ierea unor programe ale For]elor Armate, Doctrinei Opera]iilor Întrunite
\n scopul îndeplinirii cerin]elor minime pentru Multina]ionale, a doctrinelor categoriilor de for]e
integrare; \n stabilirea acestora [i a solu]iilor armate, precum [i a manualelor preg`tirii pentru
de implementare beneficiem de consiliere din partea lupt` a lupt`torilor, subunit`]ilor [i unit`]ilor;
unor ]`ri membre ale NATO, având 7 consilieri ➫ definitivarea concep]iei de mobilizare privind
strìni [i personal apar]inând firmei americane locul, rolul, misiunile [i termenele de preg`tire
CUBIC APPLICATION Ltd.; ale unit`]ilor prev`zute în cadrul de r`zboi;
➫ institu]ionalizarea PPBES; ➫ elaborarea documentelor pentru completarea
➫ reorganizarea sistemului de conducere [i cadrului privind generarea, regenerarea structurilor
comand` a For]elor Armate;
militare în situa]ii de criz`, la mobilizare/completare
➫ reorganizarea Statului Major General
[i la r`zboi;
pe 6 direc]ii (J1 J6);
➫ instruirea for]elor în marile unit`]i [i uni-
➫ stabilirea rolului marilor unit`]i [i al unit`]ilor
t`]ile care au fost nominalizate s` fie preg`tite pentru
conform categoriilor de structuri care func]ioneaz`
misiuni PSO [i posibil, în viitor, pentru misiuni
în NATO, respectiv ap`rarea teritoriului na]ional,
sub inciden]a articolului 5 al Tratatului de la Washington
capabilitatea de a contribui la opera]iuni în sprijinul
se desf`[oar` conform standardelor NATO;
p`cii [i participarea la posibile misiuni sub inciden]a
articolului 5 al Tratatului de la Washington; ➫ reorganizarea sistemului de instruc]ie
➫ ini]ierea procesului de reorganizare a marilor a militarilor în termen prin preg`tirea lor în primele
unit`]i [i unit`]i dup` modelul NATO; 4 luni în bazele de instruc]ie [i în urm`toarele
➫ procesul de restructurare [i modernizare 8 luni în unit`]ile operative;
s-a desf`[urat conform planurilor structurii de for]e ➫ dezvoltarea sistemului de înv`]are a limbii
For]a Program 2003 care, în linii generale, este engleze pentru personalul militar [i civil prin
finalizat`, constituind premisa trecerii la înfiin]area a 12 centre secundare de înv`]are a limbii
definitivarea [i implementarea planurilor pentru engleze, în regim intensiv, pe lâng` cele 4 centre
noua structur` de for]e For]a Obiectiv 2007 ; de limbi strìne existente în Academia de Înalte
➫ opera]ionalizarea structurilor, inclusiv opera- Studii Militare [i în subordinea statelor majore
]ionalizarea Centrului de Preg`tire prin Simulare ale categoriilor de for]e armate, care au devenit
[i fundamentarea unui nou sistem de evaluare, centre principale de limbi strìne; de asemenea,
concomitent cu procesul de restructurare; prin cursuri în ]`rile membre ale NATO se preg`tesc,
➫ introducerea Ghidului carierei militare anual, în medie, 250 de cadre militare, iar în [coli
potrivit c`ruia, începând cu luna august 2001, NATO, anual, 120 de cadre militare.
Procesul de restructurare a For]elor Armate

❖ For]a Program 2003
În anul 2001 a fost realizat` o revizuire ampl` a structurii de for]e în baza c`reia
s-a proiectat For]a Program 2003, care avea ca ]int` realizarea unei combina]ii de for]e
active, teritoriale [i de rezerv`. Efectivele autorizate la pace ale acestei for]e programate
erau de 112 000 militari [i 28 000 de civili.
70
Din 1989, armata [i-a redus structura de for]e
la r`zboi de la 850 000 la 200 000, iar personalul militar
activ de la 280 000 la 112 000.
Aceste reduceri au eficientizat în mod semnificativ
for]ele armate [i au eliminat structurile mo[tenite
care reprezentau o povar` pentru ap`rare.
Din decembrie 2000, datorit` sprijinului acordat
de c`tre noul guvern, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale
a putut s`-[i concentreze energia sa institu]ional`
asupra unor priorit`]i clare care sus]in reforma
în desf`[urare [i efortul de restructurare.
Aceste priorit`]i au inclus: eliminarea elementelor [i a capabilit`]ilor excedentare,
alocarea resurselor disponibile unit`]ilor cu prioritate maxim` în acord cu încadrarea acestora
în tipul de for]e prev`zut în Strategia militar` na]ional` [i echilibrul raportului dintre
unit`]ile active, teritoriale [i de rezerv`, în vederea îndeplinirii cerin]elor de securitate.
În plus, în dezvoltarea For]ei Program 2003 au fost aplicate câteva principii fundamentale
pentru a se asigura c` sarcinile identificate de Strategia militar` na]ional` pot fi îndeplinite.
Aceste principii au constat \n: crearea unei for]e capabile s` apere suveranitatea na]ional`
[i, în situa]ii de criz`, apte s` rezolve, în termeni favorabili intereselor na]ionale ale României,
situa]iile ap`rute; eficientizarea structurilor de comand` [i control, dotate cu sisteme
[i capabile s` treac` rapid de la starea de pace la cea de criz` sau r`zboi [i s` sincronizeze
ac]iunile militare necesare pentru diminuarea riscurilor sau a amenin]`rilor la adresa
securit`]ii na]ionale; crearea unor for]e echilibrate active, teritoriale [i de rezerv`,
care s` r`spund` rapid amenin]`rilor imediate, în func]ie de situa]ie; crearea unui sistem
de mobilizare care s` poat` r`spunde rapid în situa]ia unei crize na]ionale; asigurarea
capacit`]ii de a crea grup`ri operative întrunite pentru a executa opera]ii terestre, aeriene
[i maritime.
❖ Derularea procesului de reorganizare

a Armatei României în anul 2002
Obiectivele procesului de restructurare a Armatei României în anul 2002 au continuat
s` fie circumscrise obiectivului final de realizare a For]ei Program 2003. Conform Planului
cadru privind continuarea procesului de restructurare [i modernizare a Armatei României,
în perioada 01.01-31.12.2002, activit`]ile planificate au vizat realizarea a 84% din structura
de for]e preconizat` în anul 2003, astfel: continuarea reorganiz`rii a 190 de structuri, transfor-
m`rii a 78 de structuri [i desfiin]`rii a 104 structuri; aplicarea m`surilor de reorganizare
a structurilor din compunerea [i subordinea organelor centrale; reorganizarea [i resubordo-
narea organelor militare teritoriale; înfiin]area Comandamentului Garnizoanei Bucure[ti
[i a altor 21 de structuri; mutarea Statului Major al For]elor Navale de la Constan]a la Bucure[ti.
Pentru a îndeplini obiectivele prev`zute au fost elaborate 563 de tipuri de state de orga-
nizare. Procesul de organizare a Armatei României în anul 2002 s-a derulat integral
la nivelul categoriilor de for]e armate [i par]ial la nivelul organelor centrale [i al structurilor
subordonate nemijlocit acestora.
71
❖ Derularea procesului de reorganizare
a Armatei României în anul 2003
Conform Planului cadru privind derularea procesului de restructurare [i modernizare
a Armatei României, în anul 2003 continu` activitatea de reform` a structurii Armatei.
Principalele obiective ale reorganiz`rii acesteia, pân` la sfâr[itul anului 2003, sunt:
➫ reorganizarea structurii centrale a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i a statelor majore
ale categoriilor de for]e armate;
➫ opera]ionalizarea a 36 de structuri, desfiin]area a 49 de mari unit`]i [i unit`]i
[i restructurarea a 50 de comandamente [i unit`]i;
➫ înfiin]area For]elor Speciale.
Componenta de personal a procesului restructur`rii [i moderniz`rii Armatei în anul 2003
este definitorie pentru fundamentarea viitoarei etape de proiectare [i materializare a For]ei
Obiectiv - 2007, precum [i pentru realizarea fondului de cadre necesare în vederea repre-
zent`rii României în structurile NATO.
Ca urmare a reorganiz`rii structurilor centrale ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
[i statelor majore ale categoriilor de for]e armate vor fi disponibiliza]i cu preponderen]`
ofi]eri cu grade superioare, ceea ce va asigura optimizarea procesului de evolu]ie în carier`
a cadrelor militare tinere. Totodat`, vor fi disponibilizate [i alte categorii de personal
de la structurile desfiin]ate sau reorganizate, ca urmare a imposibilit`]ii redistribuirii acestora
în cadrul altor structuri. Personalul disponibilizat va beneficia de m`surile de protec]ie
social`, potrivit legii.
Exist` posibilitatea ca num`rul ofi]erilor ce urmeaz` a fi disponibiliza]i s` fie mai mare
decât cel planificat (2 011), iar al salaria]ilor civili disponibiliza]i s` fie de 1 500, fa]` de 1 000,
planificat.
Pentru diminuarea deficitului de subofi]eri [i mai[tri militari sunt în curs de preg`tire,
pe filiera direct`, 398 de mai[tri militari [i 100 de subofi]eri, iar pe filiera indirect`,
92 de mai[tri militari [i 1 261 de subofi]eri.
În vederea acoperirii func]iilor de grada]i-solda]i profesioni[ti în structurile militare
planificate s` se opera]ionalizeze s-au prev`zut fondurile necesare pentru încadrarea
a 2 500 de grada]i solda]i profesioni[ti.
Pentru cre[terea nivelului de profesionalizare a structurilor militare num`rul de militari
în termen va fi diminuat, asigurându-se 10 000 de tineri pe ciclul de instruc]ie.
O component` esen]ial` a activit`]ii de personal o reprezint` perfec]ionarea
competen]ei profesionale a cadrelor, pentru însu[irea standardelor [i a procedurilor
opera]ionale NATO. Vor participa la cursuri în strìn`tate 221 de persoane. Se vor amplifica
preocup`rile pentru înv`]area limbii engleze.
În acest an vor participa la cursuri de înv`]are a limbilor strìne în ]ar` [i \n strìn`tate
1 329 de persoane. Va continua preg`tirea cadrelor militare [i a salaria]ilor civili ce pot
fi încadra]i în structurile NATO. În grupul ]int` nr. 1 sunt incluse 349 de cadre militare
[i salaria]i civili.
Anul 2003 este un an hot`râtor pentru perfec]ionarea cadrului legislativ al activit`]ii
de personal: Legea statutului cadrelor militare [i Ghidul carierei militare.
72
Structura de for]e
Procesul de restructurare [i opera]ionalizare a for]elor a fost inclus ca domeniu prioritar
în cadrul capitolului II (Aspecte militare [i de ap`rare) din Programele Na]ionale Anuale
(PNA) de preg`tire pentru integrarea în NATO, corespunz`toare ciclurilor I, II [i III
ale Planului de Ac]iune pentru Aderare (MAP) [i, de asemenea, este prev`zut` cu obiective
concrete în PNA 2002-2003, ciclul IV MAP, care se deruleaz` în perioada 01.10.2002 -
30.09.2003.
|n continuare vom prezenta structura de for]e ce se va realiza la sfâr[itul anului 2003,
ca urmare a derul`rii procesului de restructurare, respectiv prin desfiin]`ri, transform`ri
[i reorganiz`ri. Astfel, Statul Major General va avea în subordine direct` un Comandament
Opera]ional tip corp de armat`, dou` Comandamente Opera]ionale tip divizie, Coman-
damentul Transmisiunilor [i Comandamentul Logistic.
For]ele Terestre vor avea în cadrul for]elor active 6 brig`zi lupt`toare, 3 brig`zi
de sprijin de lupt` [i o brigad` logistic`, iar for]ele teritoriale vor fi alc`tuite din 2 comandamente
de corp de armat`, 9 brig`zi lupt`toare, 5 brig`zi de sprijin de lupt` [i 2 baze logistice.
For]ele active din compunerea For]elor Aeriene vor cuprinde Comandamentul
Opera]ional Aerian Principal, 4 baze aeriene, o baz` de elicoptere, o baz` de transport
aerian, o brigad` de rachete sol-aer, un regiment de rachete sol-aer, un centru de radioloca]ie,
un regiment de transmisiuni [i un centru de r`zboi electronic. For]ele teritoriale vor fi alc`tuite
din un comandament de divizie aerian`, un regiment de geniu [i un centru de preg`tire.
Un comandament opera]ional naval, un comandament de flotil` fluvial`, o fregat`,
5 divizioane de nave de lupt`, un centru de r`zboi electronic [i observare, un centru
de scafandri, un batalion de infanterie naval`, un regiment de transmisiuni vor constitui
componenta activ` a For]elor Navale. For]ele Teritoriale vor cuprinde o baz` maritim`,
o baz` fluvial`, un divizion de rachete de coast`, un divizion de vedete rapide [i Direc]ia
Hidrografic` Maritim`.
Procesul de modernizare
România [i-a propus s` devin`, în cadrul NATO, furnizor de securitate, motiv pentru
care va continua procesul de modernizare structural`, iar dup` 2004 va trece la un program
pe termen lung de modernizare a tehnicii din dotarea for]elor, pentru a se asigura
c` acestea au echipamente, personal preg`tit [i capabilit`]i necesare îndeplinirii cu succes
a tuturor misiunilor.
Potrivit conceptului de restructurare [i modernizare, în vederea proiect`rii capacit`]ii
militare [i a unei structuri adecvate, în conformitate cu cerin]ele Strategiei de securitate
na]ional` [i ale Strategiei militare a României se are în vedere revizuirea structurii
de for]e, care va defini necesarul de tehnic` modern` sau modernizat` care va intra
în înzestrare. Acest proces cuprinde, într-o prim` etap` (2000-2003), redimensionarea Armatei
[i stabilirea noii structuri a for]ei, profesionalizarea personalului, modernizarea [i standar-
dizarea preg`tirii. În aceast` etap` se vor derula numai acele programe de înzestrare
care au finan]area asigurat`.
Exist` un grafic general de derulare a programelor majore de achizi]ii [i de modernizare,
în conformitate cu prevederile Directivei de Planificare a Ap`r`rii, ceea ce va permite
73
finan]area programelor majore de achizi]ii aflate în derulare, \n diferite faze de realizare,
care au ca principale obiective: modernizarea înzestr`rii Armatei, corelat` cu opera]ionalizarea
unit`]ilor cuprinse în noile structuri de for]e; realizarea unei capacit`]i de ap`rare credibile
prin cre[terea nivelului tehnologic [i a performan]elor tehnicii de lupt`; cre[terea nivelului
de interoperabilitate al tehnicii cu ]`rile membre ale NATO [i a capabilit`]ilor de ap`rare;
realizarea obiectivelor de parteneriat asumate.
❖ Programele aflate în derulare

pentru modernizarea înzestr`rii
Pentru For]ele Terestre se afl` în curs de realizare urm`toarele programe de moderni-
zare [i înzestrare: modernizare sistem antiaerian 2x30 mm [i fabrica]ie sistem antiaerian
2x35 mm VIFORUL; modernizare tanc românesc TR 85M1 BIZONUL; modernizare
ma[ina de lupt` a infanteriei MLI 84 JDERUL; modernizare sistem lansator-muni]ie
40 mm APRA 122 prin utilizarea rachetelor LAR MK-4 [i Sistem de conducere a focului
ACCS, LAROM; revitalizare Sistem antiaerian autopropulsat 2x35 mm GEPARD.
Pentru For]ele Aeriene sunt realizate sau se afl` în curs de realizare urm`toarele
programe de modernizare [i înzestrare: modernizare avion de vân`toare, interceptare
MIG-21 LANCER; modernizare elicopter IAR-330 cu sistem SOCAT; complex de rachete
aer-aer MAGIC-2 [i lansator LM-52-M2 pe avionul MIG-21; sistem de cercetare prin radio-
loca]ie FPS-117; sistem de identificare prin radioloca]ie amic-inamic DIALOG; sistem
de avioane de cercetare f`r` pilot SHADOW 600 [i simulator MTS II; avion de [coal`
[i antrenament avansat IAR 99 {OIM; Centrul Opera]ional de Suveranitate Aerian`
ASOC; Sistem de Asisten]` Tehnic` Terestr` a Naviga]iei Aeriene ATTNA; Sistem
de radioloca]ie de cercetare tridimensional` pentru descoperirea ]intelor la în`l]imi mici
[i medii GAP FILLER.
Pentru For]ele Navale au fost aprobate programele de modernizare cu sistem integrat
de comunica]ii a fregatei M`r`[e[ti [i ini]ierea procedurii de achizi]ie a fregatelor
multifunc]ionale tip 22.
Înzestrarea cu echipamente [i sisteme interoperabile comune tuturor categoriilor
de for]e armate are ca principale obiective: dezvoltarea unui sistem de comunica]ii digital,
compatibil cu sistemele NATO; dezvoltarea re]elei de calculatoare pentru logistica trupelor,
în concordan]` cu standardele NATO; dezvoltarea de sisteme C2I-C4I; dezvoltarea unui
sistem strategic de r`zboi electronic.
În acest scop sunt în curs de realizare urm`toarele programe: Sistemul de transmisiuni
al Armatei României Re]eaua de transmisiuni permanent` STAR RTP; echipamente
de radiocomunica]ii RADIO/STAR; Sistem integrat de securitate pentru Ministerul Ap`r`rii
Na]ionale SIS - M100; Sistem integrat de supraveghere, avertizare timpurie, protec]ia
for]elor [i contram`suri electronice AZUR.
Sus]inerea logistic` a for]elor

Logistica se încadreaz` în efortul general al Armatei României pentru aderarea
la NATO. În acest sens, România a dezvoltat o nou` concep]ie logistic` ce urm`re[te
concentrarea eforturilor tuturor structurilor de specialitate pentru realizarea capacit`]ii
74
necesare sprijinului logistic al for]elor, precum [i realizarea interoperabilit`]ii cu sistemele
similare din statele Alian]ei.
În concordan]` cu aceast` concep]ie, România [i-a dezvoltat un nou sistem logistic
pentru a fi compatibil cu cele ale ]`rilor aliate, bazat pe sprijinul logistic pe niveluri de respon-
sabilitate. Astfel, sprijinul la nivel strategic este realizat de c`tre Comandamentul Logistic,
care este capabil s` furnizeze materiale pentru toate categoriile de for]e armate [i suportul
for]elor destinate pentru opera]iile multina]ionale.
Sprijinul logistic la nivel operativ este asigurat de c`tre brigada logistic`, alc`tuit`
în sistem modular, apt` s` furnizeze sprijin logistic unit`]ilor care vor ac]iona pentru
îndeplinirea misiunilor NATO, fie c` vor fi de lupt`, opera]ii de r`spuns la criz` sau opera]ii
de sprijin al p`cii. Ea va fi dotat` cu mijloace moderne de evacuare, transport [i aprovizionare.
De asemenea, un spital militar de campanie, capabil s` asigure ROLUL 3 în suportul medical,
va fi achizi]ionat în anul 2005 [i va deveni opera]ional la sfâr[itul anului 2006.
La nivelul tactic, subunit`]i logistice de nivel batalion [i companie fac parte din organica
batalioanelor [i brig`zilor [i sunt apte s` sus]in` logistic aceste unit`]i, urmând ca, etapizat,
s` creasc` [i capacit`]ile lor necesare sprijinului disloc`rii pe teatrele de opera]ii.
O aten]ie special` va fi acordat` unit`]ilor declarate pentru opera]iile NATO, urm`rindu-se
cre[terea capacit`]ii lor de dislocare [i mobilitate, precum [i sporirea calit`]ii sprijinului
logistic în teatrul de opera]ii.
Armata Român` [i-a dezvoltat propriile capabilit`]i pentru deplasarea strategic`, fapt
ce i-a permis cre[terea autonomiei în domeniu, în cazul transportului trupelor pentru opera]iile
[i exerci]iile multina]ionale. Un exemplu semnificativ, în acest sens, l-au constituit, pe timpul
disloc`rii strategice, for]ele participante la opera]ia ENDURING FREEDOM, transportul
trupelor executându-se cu avioanele C-130 B din dotare, iar a echipamentelor, pe mare, pe baza
în]elegerii negociate [i încheiate cu o companie civil`. De altfel, pentru suplimentarea capacit`]ii
de transport strategic, atât pe mare, cât [i prin aer, au fost realizate acorduri cu mai multe
societ`]i comerciale.
România a înfiin]at un Centru de Coordonare a Mi[c`rii (National Movement
Coordination Centre NMCC) capabil s` planifice, s` coordoneze [i s` monitorizeze
transporturile interna]ionale de trupe [i echipamente militare pe teritoriul na]ional. El este
responsabil pentru implementarea Sistemului Aliat de Dislocare [i Desf`[urare (ADAMS),
planificat a se realiza în anul 2004. De altfel, personalul specializat al Centrului a utilizat
ADAMS pentru deplasarea trupelor [i a echipamentelor la exerci]iile multina]ionale. Pentru
cre[terea eficien]ei în îndeplinirea misiunilor sale, se afl` în plin proces de dezvoltare
infrastructural`, fiind dotat cu aparatur` de comunica]ii modern`, care asigur` conexiunile
cu punctele de trecere frontier` [i cu birourile teritoriale de transport militar.
Acest sistem va fi parte a Sistemului Automatic Informa]ional Logistic (Automatic
Information Logistic System), ce se va constitui într-o infrastructur` informatic` modern`,
care va cre[te atât eficien]a managementului informatic în domeniul logistic, cât [i intensitatea
fluxului de transfer de informa]ie pe linie de specialitate spre [i de la comandamentele
NATO.
Având în vedere tendin]ele de dezvoltare a multina]ionalit`]ii în logistic`, România
se aliniaz` [i inten]ioneaz` s` participe la unele proiecte cum ar fi Unit`]ile Logistice
Multina]ionale Integrate (Multinational Integrated Logistic Unit MILU).
75
Pentru atingerea interoperabilit`]ii în domeniul logistic, personalul logistic român
a participat la numeroase cursuri pe linie de specialitate organizate fie de c`tre structurile
NATO, fie de c`tre ]`ri ale Alian]ei în cadrul unor programe bilaterale, în domenii privind
sprijinul logistic general, sistemul informatic ADAMS, sprijinul logistic al opera]iilor
multina]ionale, codificarea [i clasificarea materialelor. România acord` o aten]ie special`
preg`tirii personalului cheie din domeniul logistic, care s` poat` încadra func]ii în cadrul
comandamentelor NATO.
Participând la numeroase exerci]ii multina]ionale, unele conduse de c`tre NATO,
ofi]erii români de logistic` au avut posibilitatea s` se antreneze în domenii de interes pentru
atingerea interoperabilit`]ii cu structurile NATO [i pentru participarea la opera]iile conduse
de c`tre Alian]`, cum ar fi cele privind MJLC, CJTF(CJ-4) Componenta J4 din For]a Întrunit`
Combinat`, NSE Elementul de sprijin na]ional, folosirea ADAMS pentru planificarea
desf`[ur`rii for]elor la nivel strategic, activitatea personalului de leg`tur` din domeniul
logistic în opera]ii multina]ionale.
*
Ultimii doisprezece ani nu au reprezentat o perioad` u[oar` pentru For]ele Armate
ale României. Ne-am confruntat cu schimb`ri substan]iale [i reorganiz`ri f`cute pe fondul
unor circumstan]e dificile. Resursele necesare nu au fost întotdeauna disponibile [i a trebuit
s` ne mic[or`m for]ele militare într-un mediu economic nefavorabil. Mai mult, din cauza
lipsei de experien]`, viziunea noastr` asupra obiectivelor ce s-au dorit a fi atinse nu a fost
întotdeauna foarte clar`. F`r` îndoial` c` am reu[it s` realiz`m lucruri importante. Structura
la r`zboi a for]elor a fost redus` cu mai mult de 75%, iar m`rimea for]elor active cu mai mult
de 60%. O mare parte a structurilor care ne împov`rau financiar au fost eliminate; comanda
[i controlul s-au îmbun`t`]it; a fost creat un sistem de comunica]ii compatibil NATO; Centrul
Opera]ional pentru Suveranitate Aerian` a devenit opera]ional; a fost, de asemenea,
institu]ionalizat un sistem de planificare, programare bugetare [i evaluare, iar câteva
programe importante de modernizare sunt \n derulare. Toate acestea constituie realiz`ri
importante [i ele contribuie la abilitatea for]elor noastre de a opera împreun` cu NATO,
iar realit`]ile din teatrele de opera]ii au probat aceast` abilitate. Ne-am îndeplinit sarcina
de studiere a cerin]elor viitoarei noastre structuri de for]e. Consider`m c` nou` revizuire
a structurii for]ei ne-a ajutat s` identific`m minusurile în ceea ce prive[te planurile actualei
structuri de for]e, apoi s` definim ac]iunile ce se impun a fi desf`[urate, ca [i programele
ce trebuie declan[ate pentru a face ca for]ele noastre militare s` fie pe deplin compatibile
cu cele ale Alian]ei. Suntem încrez`tori c` avem sprijinul politic [i public, precum [i angajarea
Guvernului relativ la îndeplinirea acestei sarcini [i c` vom construi o for]` militar`
care va asigura securitatea noastr` na]ional` [i va contribui concret [i eficient, în cadrul NATO,
[i la men]inerea p`cii [i a securit`]ii în regiunea noastr` [i în Europa.
76
Armamentul neletal
un mijloc ideal de lupt\ ?
Colonel Emil STR~INU
Considera\ii preliminare
Schimb`rile contextului politico-militar mondial duc, inevitabil, la ascu]irea contradic]iilor
regionale \ntre ]`ri [i \ntre na]iuni, \n interiorul statelor multina]ionale, sold#ndu-se, de cele
mai multe ori, cu unele conflicte armate cu caracter socio-politic [i etnico-religios. Pentru
reglementarea lor se impune, adeseori, desf`[urarea unor opera]ii de men]inere a p`cii.
|ns`, a[a cum arat` experien]a particip`rii unor unit`]i regulate la asemenea ac]iuni, ele sunt
legate de mari cheltuieli materiale, de pierderi de personal, de distrugeri masive [i de impor-
tante pierderi colaterale \n r#ndul popula]iei. Astfel, \ntrebuin]area armamentului din dotare
\n Somalia, \n aprecierea exper]ilor NATO, a costat via]a a circa 10 000 de civili1. Atacurile
cu rachete [i bombe de avia]ie, din timpul desf`[ur`rii opera]iilor NATO \n Bosnia,
\n toamna anului 1995, au f`cut numeroase victime \n r#ndul popula]iei. De asemenea,
\n timpul bombardamentelor NATO \mpotriva Iugoslaviei, de[i s-a folosit armament
de \nalt` precizie, pierderile colaterale \n r#ndul civililor au fost mai mult dec#t grìtoare.
Conform opiniilor conducerilor militare din unele ]`ri occidentale, tipurile de armament
[i procedeele de \ntrebuin]are a acestora trebuie s` fie adecvate la amploarea ac]iunilor
de lupt`. Pentru solu]ionarea conflictelor interna]ionale [i a altor tipuri de conflicte, la fel
ca [i pentru opera]iile militare clasice, sunt necesare categorii noi de armament, a c`ror
\ntrebuin]are s` nu produc` o pagub` ireversibil` \n for]a vie [i \n tehnica inamicului
sau ale p`r]ilor aflate \n conflict [i s` nu atrag` distrugerea valorilor materiale [i pierderi
\n r#ndurile popula]iei civile. |n leg`tur` cu aceasta se face propagand` ideii de proiectare
a armamentului neletal, promovat` [i sus]inut` de oamenii de [tiin]` pacifi[ti. Posibilit`]ile
de \ntrebuin]are a unui asemenea armament pentru lupta cu terorismul, contrabanda, crima
organizat` [i comer]ul cu droguri au dat un impuls suplimentar proiect`rii acestuia.
Dezvoltarea [i exploatarea opera]ional` a tehnologiilor neletale de scoatere din lupt`
(NDT Non Lethal Disabling Technologies) ca sisteme func]ionale integrate vor putea
oferi factorilor de decizie sau celor care se afl` \n linia \nt#i, at#t \n domeniul aplic`rii legilor,
c#t [i \n cel militar, o alternativ` la armele de foc [i de nimicire \n mas` utilizate \n prezent.
|n condi]iile \ncheierii r`zboiului rece, este tot mai important ca inamicul s` fie \nvins,
dar vie]ile oamenilor s` fie protejate. Prin urmare, tehnologiile NDT pot deveni armele
ideale \n multe conflicte militare [i ac]iuni ale poli]iei \n care daunele produse ter]ilor
[i victimelor nevinovate ar fi inacceptabile.
77
At#t ONU, c#t [i NATO, care, \n situa]ii de criz` (vezi Iugoslavia [i Somalia), recurgeau
\n mod curent la armamentul conven]ional, au \nceput s`-[i reconsidere politica [i tactica.
Tehnologiile neletale de scoatere din lupt` pot oferi autorit`]ilor mijloace alternative
de solu]ionare a incidentelor \n situa]ii \n care utilizarea unor mijloace letale ori numai
poten]ial letale s-ar putea dovedi contraproductiv` din punct de vedere politic.
Pornind de la aceste considera]ii, diferite agen]ii guvernamentale2 [i de poli]ie
din SUA [i din alte ]`ri au manifestat interes pentru dezvoltarea unor arme neletale eficace
\mpotriva persoanelor, a construc]iilor, avioanelor, autovehiculelor [i navelor. |n prezent
se depun eforturi pentru dezvoltarea unor domenii tehnologice foarte sofisticate,
care necesit` \ns` fonduri considerabile. Multe tehnologii pot fi utilizate ca neletale
fie direct, fie \n urma unor readapt`ri tehnice.
Caracteristici ale armelor neletale

Armamentul neletal este definit prin acele mijloace de ac]iune asupra oamenilor
[i asupra tehnicii, create pe baza principiilor chimice, biologice, fizice care \l fac pe inamic,
pentru un timp, incapabil de lupt`. Cercet`ri preliminare, dar sporadice au fost f`cute
\n acest domeniu prin anii 80. La \nceputul anilor 90 \ns`, ]`rile membre ale NATO (SUA,
apoi Marea Britanie, Germania, Fran]a [i altele) au trecut la lucr`ri de cercetare [tiin]ific`
[i constructiv-experimentale desf`[urate pe baza diferitelor cercet`ri aplicative din domeniul
militar. Mai t#rziu, pentru coordonatele lor a fost constituit` o grup` special` de lucru.
|n cadrul moderniz`rii ulterioare a armamentului neletal se prevede diminuarea
greut`]ii [i a gabaritului acestuia, cre[terea eficacit`]ii sale, extinderea num`rului posibil
de obiective lovite, crearea unor modele combinate. Acest fapt permite, \n opinia unora
dintre speciali[tii militari occidentali, cre[terea mobilit`]ii [i a razei de ac]iune a acestuia,
extinderea zonei de lovire, \nzestrarea cu acestea a rachetelor, a bombelor de avia]ie,
a proiectilelor de artilerie, precum [i a muni]iilor \n casete cu gabarit redus. La proiectarea
armamentului destinat \ntrebuin]`rii \n ac]iunile de lupt` limitate particip` speciali[ti, oameni
de [tiin]` care, dispun#nd de tehnologii moderne, creeaz` compozi]ii cu mirosuri insupor-
tabile, ce exercit` o puternic` influen]` asupra sim]urilor oamenilor, precum [i dispozitive
care redau zgomote tìoase pentru auz.
Se apreciaz` c`, din majoritatea mijloacelor de transport al armamentului de care
dispun ]`rile dezvoltate, cele mai acceptabile pentru \ntrebuin]are \n cadrul conflictelor
cu caracter limitat sunt rachetele de croazier` bazate pe nave Tomahawk, bombele
de avion dirijate GBU-10 [i GBU-12, proiectilele de artilerie de mare precizie Copperhead-2,
calibrul 155 mm (SUA), [i bombele Merlyn (Marea Britanie), deja \ncercate \n timpul
primului r`zboi din Irak [i \n opera]iile militare NATO din Bosnia [i Iugoslavia. Cu asemenea
mijloace este indicat s` se execute lovituri selective \mpotriva punctelor de comand`
[i de transmisiuni, a instala]iilor de lansare a rachetelor, a locurilor de concentrare
a armamentului greu [i a altor ]inte punctiforme. |n opera]iile de men]inere a p`cii
\ntrebuin]area acestora poate contribui chiar la constr#ngerea p`r]ilor de a \ncheia
un armisti]iu.
Diferite modele de armament neletal au fost \ntrebuin]ate \n conflictele armate
din Somalia, Haiti, Irak [i Iugoslavia. Astfel, \n timpul opera]iunii Furtun` \n De[ert a fost
78
folosit un armament electromagnetic (bomba cu fibre cu con]inut de carbon-grafit),
transportat spre obiectivele de lovit cu rachetele de croazier` Tomahawk3. Ca urmare,
au fost neutralizate circuitele de ie[ire ale centralelor electrice [i liniile de transport
al energiei electrice, ceea ce a dus la perturbarea aliment`rii cu energie a sistemelor
de conducere [i de ap`rare antiaerian` ale Irakului [i Iugoslaviei \n perioadele decisive
ale opera]iilor.
Exper]ii occidentali sunt optimi[ti \n ceea ce prive[te dezvoltarea acestor categorii
de arme. Astfel, se va urm`ri lovirea personalului de pe c#mpul de lupt` cu armament
cu laser, realizarea barajelor cu ajutorul compozi]iilor spumogene [i pulverizarea gazelor
inhibitoare asupra coloanelor de tehnic` blindat` ale inamicului care \nainteaz`; se va ac]iona
\n mas` cu armament acustic [i electromagnetic asupra celor care se vor ap`ra, afla]i
\n ad`posturile de tip unitate [i subunitate.
Exist` mai mult de dou`sprezece categorii de arme [i tehnologii neletale c`rora
li s-au dat nume exotice, din care voi prezenta c#teva, \ntr-o scurt` caracterizare.
Armele laser cu joas` energie (LEL - Low pe lina de ochire, nu pot fi folosite. Grenade gene-
Energy Laser) utilizeaz` un laser multicolor ce emite ratoare de lumin` orbital` s-au utilizat relativ frecvent
maximum cinci culori (ro[u, galben, verde, albastru, \n opera]ii de recuperare a ostaticilor, realizate
ultraviolet), \ntruc#t ochiul uman este mai sensibil de forma]iuni de comando antiteroriste din ]`ri
la aceast` gam` cromatic` [i deci u[or de v`t`mat. occidentale (exist` date c` [i ru[ii au folosit
Scopul este, desigur, orbirea temporar` sau, \n ca- \n Afganistan o variant` puternic` a acestui tip
zuri extreme, permanent` a persoanelor. Laserul de arm`; ca urmare a opera]iilor ofensive ale for]elor
deterioreaz` chiar [i sistemele optice de suprave- ruse, medicii au fost pu[i \n situa]ia s` trateze mul]i
ghere, descoperire [i de urm`rire a ]intelor, apa- ]`rani din satele afgane care sufereau de diferite
ratele de vedere pe timp de noapte [i telemetrele. grade de orbire, prezent#nd afec]iuni ale retinei
Ap`rarea \mpotriva acestor lasere este dificil` caracteristice celor provocate de radia]iile laser
[i costisitoare, protec]ia ochilor [i a sistemelor optice sau izotropice).
\mpotriva efectelor unui laser conven]ional mono- Impulsurile electromagnetice nenucleare,
cromatic se ob]ine cu ajutorul unor filtre, similare similare, ca efect, cu impulsul electromagnetic
ochelarilor de soare, care re]in o anumit` culoare. provocat de o explozie nuclear`, pot fi produse
Datorit` faptului c` gama cromatic` a acestor arme de generatoare puternice de radia]ii. Un generator
se poate modifica, ochii unui terorist ar trebui s` fie care emite radia]ii cu o putere de ie[ire de 1 GW
proteja]i cu filtre (ochelari) care s` acopere acest poate fi utilizat pentru a realiza un impuls electro-
spectru de culori. Astfel de lentile filtrante sunt magnetic direc]ionat capabil s` fac` inutilizabile
scumpe, au dimensiuni mari [i pot fi g`site doar majoritatea sistemelor electronice neprotejate.
la produc`torii de materiale sofisticate. Actualele arme Vor putea fi scoase din func]iune sistemele de comu-
laser cu joas` energie, destul de mici pentru a putea nica]ie, de naviga]ie, cele radar, de prelucrare
fi montate pe o pu[c`, sunt alimentate de la baterii a datelor [i re]elelor de calculatoare. Aproape toate
portabile, dar pot fi legate prin cablu [i la sursele sistemele electronice militare ale SUA [i ale NATO
electrice ale autovehiculelor, aeronavelor sau navelor, sunt protejate \mpotriva impulsului electromagnetic,
pentru opera]ii de lung` durat`. \n schimb, sistemele civile [i militare ale ]`rilor
Emi]`toarele de radia]ii izotropice sunt arme din lumea a treia sunt vulnerabile. Deocamdat`,
de iluminare special` sau cu o luminozitate puternic`, generatoarele cu puteri de aproximativ 1 GW nu sunt
a c`ror lumin` laser intens` provoac` acelea[i efecte mobile; cel mai puternic generator mobil construit
asupra retinei sau aparaturii optice ca [i LEL. Efectul p#n` \n prezent, care produce o putere de 0,5 GW,
asupra vederii persoanelor este acela[i ca \n cazul este montat pe o semiremorc` av#nd nu mai pu]in
trecerii bru[te de la \ntuneric la lumin`. Emi]`toarele de 18 ro]i. Pentru a produce un impuls electro-
de radia]ii izotropice pot fi f`cute s` explodeze magnetic puternic, sursa de energie trebuie s` poat`
pe verticala ]intelor, prin trageri indirecte, \n zone desc`rca, \ntr-un interval de microsecunde,
construite sau \n mun]i, acolo unde armele laser c#]iva megajouli. |n lipsa unor generatoare portative
conven]ionale, \n cazul c`rora ]inta trebuie s` se afle de 1 GW va trebui utilizat` o surs` de energie mult
79
mai slab` [i, prin urmare, mai mic`, pentru a se \nc`rca [i Fran]a, ca [i \n fosta URSS, au fost folosite ca gene-
o baterie mare de condensatoare. Aceste conden- ratoare de infrasunete motoare cu reac]ie recuperate
satoare, destinate s` \nmagazineze puterea necesar` de la unele tipuri de avioane dezafectate, care au dat
de 1 GW, au limit`ri cauzate de problemele de disipare rezultate \n crearea unor astfel de oscila]ii.
a c`ldurii, de durata \nc`rc`rii [i de dimensiunile fizice. Ca o curiozitate, men]ionez c` pe coperta num`rului
Microundele de mare putere sunt un sistem 2/1921 al revistei Energia, ce ap`rea la Bucure[ti,
de energie orientat`, proiectat pentru a topi sistemele era prezentat` imaginea unui tun cu infrasunete,
electronice neprotejate; se prezint` sub forma numit tunul sonic, inventat de George (Gogu)
unei emisii de microunde de mare putere, cu frecven]` Constantinescu, inventatorul sonicit`]ii, [i a c`rei
de repeti]ie, care p`trunde \n componentele electro- descriere este redat` \n paginile publica]iei
nice. Pulsa]ia excit` din interior componentele, respective. Principiile enun]ate atunci stau [i ast`zi
gener#nd rapid o temperatur` ridicat` care fie le dez- la baza cre`rii armelor sonice. |n ]`rile occidentale,
lipe[te, fie le tope[te, distrug#nd astfel circuitul. un astfel de tun a fost realizat \n mai multe variante
Dintr-un anumit punct de vedere, generatorul \n anii 80 [i era numit tunul Bass.
de microunde de mare putere se comport` Agen]ii lichizi de friabilizare a metalelor sunt,
ca un cuptor cu microunde care \ns` ac]ioneaz` \n general, transparen]i, au pu]ine reziduuri, adesea
spre exterior. Microundele de mare putere pot nedetectabile; pot fi utiliza]i pentru atacarea majo-
\nt#lni p`r]ile vulnerabile ale unui avion sau ale rit`]ii metalelor [i se pot aplica sub form` de spray,
unei rachete, sco]#ndu-i definitiv din func]iune prin pulverizare dintr-un container sau prin pensulare,
sistemele electronice de control al zborului, al mo- put#nd fi fabrica]i pentru un efect imediat sau unul
toarelor, al aparaturii de naviga]ie, al celei de transmi- \nt#rziat. Aceast` caracteristic` este important`
\n cazul \n care agen]ii lichizi de fiabrilizare sunt uti-
siuni sau al armamentului4. Guvernul SUA a finan]at
liza]i \mpotriva avioanelor, navelor, a vagoanelor,
cercet`ri \n domeniul microundelor de mare putere
a podurilor [i structurilor de rezisten]` ale cl`dirilor.
pentru a dezvolta aceast` tehnologie \n vederea
|n afar` de deterior`rile structurale, ei pot reprezenta
aplic`rii ei la sisteme de arme ofensive [i defensive.
[i agen]i de blocaj psihologic; este vorba de [ocul
Acestea pot fi arme ambarcate pentru ap`rarea
resim]it de pilo]ii care au observat efectele distructive
apropiat` \mpotriva rachetelor antinav`, sisteme
chiar [i asupra unui singur avion din unitatea lor.
terestre de lupt` antiaerian` ori de lupt` \mpotriva
Altfel spus, un singur avion afectat de agen]i lichizi
autovehiculelor u[oare [i a sistemelor de transmi-
de fiabrilizare poate duce la oprirea de la zbor
siuni ale inamicului sau chiar sisteme ce pot fi uti-
a unei \ntregi escadrile.
lizate \mpotriva sateli]ilor de cercetare, spionaj Substan]ele supercaustice, notate cu simbolul
[i de telecomunica]ii afla]i pe orbit`. Microundele C+, pot ataca anvelopele automobilelor, t`lpile
de mare putere pot avea aplica]ii \n opera]iile pantofilor sau suprafe]e asfaltate. Sunt agen]i agresivi
speciale. Principalele obstacole \n dezvoltarea unei care pot fi \mpr`[tia]i din avioane sau dispersa]i
variante portative se refer` la dificultatea de a realiza cu ajutorul proiectilelor de artilerie. Similare agen]ilor
miniaturizarea sursei de energie [i realizarea puterii lichizi de friabilizare a metalelor, substan]ele super-
necesare. caustice au posibilit`]i multiple de utilizare \mpotriva
Infrasunetele sunt sunete puternice, cu o frecven]` unor arme, construc]ii sau echipamente.
ultrajoas`, sub 20 Hz, care, \ndreptate spre o per- Substan]ele pentru reducerea aderen]ei sunt
soan`, o dezorienteaz` [i \i provoac` o senza]ie utilizate \n lubrifierea suprafe]elor (piste, drumuri,
de grea]`. Deoarece p`trund cu u[urin]` \n majoritatea cì ferate, rampe, sc`ri, treceri pentru pietoni), astfel
cl`dirilor [i autovehiculelor, aceste sunete pot fi \nc#t deplasarea s` devin` imposibil`. Pentru ob]i-
folosite5 \n opera]iile de eliberare a ostaticilor, nerea unui efect optim, re]eta unui astfel de agent
\n controlul maselor sau al dezordinilor, precum cuprinde un amestec de substan]e insensibile
[i \n opera]ii psihologice. Pentru producerea undelor la condi]iile termice [i meteorologice.
sonore sunt necesare baterii de difuzoare speciale, Agen]ii polimerici pot fi aplica]i direct pe arme
alimentate de amplificatoare de mare putere. P#n` sau echipamente pentru a \ngreuna ori a \mpiedica
\n prezent sunt foarte dificil de realizat, \ntruc#t utilizarea acestora. Dac`, de exemplu, sunt lansa]i
at#t difuzoarele, c#t [i amplificatoarele ridic` dintr-un avion sub form` de aerosoli, ace[ti agen]i
probleme de r`cire neobi[nuite, care impun o nou` pot bloca prizele de aer ale motoarelor cu explozie
strategie de abordare a proiect`rii [i a materialelor, sau cu reac]ie, sistemele de r`cire ale propulsoa-
ne\nt#lnite \n domeniul surselor sonore. |n SUA relor, aparatele de transmisiuni sau ale instala]iilor.
80
Aditivii chimici de alterare a combustiei Bucha este un fenomen cunoscut pilo]ilor de eli-
modific` v#scozitatea carburan]ilor \n scopul degra- coptere: lumina soarelui este intersectat` [i \ntrerupt`
d`rii func]ion`rii motoarelor cu aspira]ie de aer. de palele rotorului, produc#nd un efect stereoscopic
Astfel de aditivi pot fi aspira]i de motoare prin prizele care are ca urmare ame]eli [i grea]`. |n prezent,
de aer [i amesteca]i cu carburatorul \n faza pilo]ii de elicoptere sunt antrena]i s` recunoasc`
de aspira]ie sau pot fi introdu[i direct \n carburan]i simptomele, pentru a putea evita consecin]ele.
la punctele de distribu]ie. Substan]ele care altereaz` Tehnologia se poate aplica \n interiorul terminalelor
combustia pot fi aplicate de o persoan`, aruncate aeroporturilor, \n punctele de control sau chiar
din avioane sau \mpr`[tiate cu muni]ii de artilerie \n bar`ci. Se pot imagina, de asemenea, ma[ini
pe un aeroport sau un c#mp de lupt`. Unii dintre ale poli]iei dotate cu baterii de l`mpi stroboscopice
aditivi ac]ioneaz` ca [i zah`rul: introdu[i \n carburan]i puternice, ce se pot utiliza \n cazul unor lu`ri
[i agita]i, transform` foarte rapid solu]ia \n gel, de ostatici sau ridic`ri de baricade. Acest sistem,
\mpiedic#nd curgerea [i duc#nd la oprirea motorului. \mpreun` cu utilizarea infrasunetelor, ar putea
Agen]ii calman]i sunt, dup` cum le spune constitui o parte dintr-un pachet de m`suri neletale
[i denumirea, sedative sau somnifere. Mul]i dintre foarte eficace de scoatere din func]iune. Tehnologiile
ace[tia reprezint` op]iunea ideal` pentru ac]iunile de stimulare [i iluzionare vizual` cuprind [i tehno-
neletale dac` au \n compozi]ie dimetilsulfatul, logia folosit` \n proiectarea imaginii virtuale [i \n mime-
care provoac` absorbirea lor direct prin piele, pentru tizarea activ`. Holografia poate fi utilizat`, de exemplu,
a calma rapid persoana atins`. Dimetilsulfatul este pentru proiectarea de iluzii optice [i imagini
elementul fundamental al acestei tehnologii, deoarece \n[el`toare \n scopul control`rii dezordinii sau pentru
introduce rapid agentul calmant \n circuitul sangvin, a proiecta un dumnezeu m#nios pe un nor aflat
deasupra c#mpului de lupt`6. Mimetizarea activ`
m`rind de aproximativ o mie de ori rata de absorb]ie
creeaz` un efect de cameleon adapt#nd dinamic
prin piele. |n mod curent, dimetilsulfatul este utilizat
obiectul ce trebuie mimetizat la coloritul [i nivelul
de veterinari, ca alternativ` la injec]ii, pentru a admi-
de iluminare a fondului, f`c#ndu-l astfel practic
nistra medicamente animalelor, sau \n medicina
invizibil ochiului omenesc. Ac]iunea este posibil`
sportiv`, pentru a reduce umfl`turile articula]iilor.
datorit` unui grup de sesizoare pentru culori
Agen]ii calman]i pot fi utiliza]i cu eficien]` la recupe-
[i lumin`, care stabilesc compozi]ia coloristic`
rarea ostaticilor [i la controlul maselor agitate
[i gradul de iluminare a fondului. Datele astfel recep-
sau pentru a-i neutraliza pe cei afla]i \n bunc`re, auto-
]ionate sunt reproduse [i adaptate pe o re]ea
vehicule, instala]ii. Ace[ti agen]i pot fi u[or introdu[i
de pixeli care acoper` suprafa]a vizibil` a obiectului
\n edificii, autovehicule, nave sau aparate de zbor,
ce trebuie mimetizat. Acest procedeu permite
prin intermediul instala]iilor de ventilare; agen]ii obiectului, de exemplu un autovehicul, s` se deplaseze
nu au fost \nc` utiliza]i opera]ional, cel pu]in oficial, practic invizibil p#n` la o anumit` distan]` de obser-
iar p#n` c#nd nu vor fi percepu]i ca un pericol real, vator. Acesta ar putea fi atuul \n cazul apropierii
se va acorda pu]in` aten]ie dezvolt`rii unor meca- de un avion sechestrat pe pista unui aeroport
nisme de detectare. sau de un obiectiv bine p`zit. Un astfel de efect
Tehnologiile de stimulare [i iluzionare vizual`, de cameleon mai poate fi ob]inut prin utilizarea
similare efectului Bucha, utilizeaz` lumini stereo- color`rii uniformelor [i a tehnicii. Mimetizarea
scopice de \nalt` intensitate ce clipesc cu aceea[i metamorfic` poate fi proiectat` astfel \nc#t s` fie
frecven]` cu lungimea de und` a creierului uman, sensibil` la varia]iile de luminozitate [i/sau de tempe-
produc#nd ame]eli, dezorientare, grea]`. Efectul ratur`, care vor induce modificarea culorilor.
Pro =i contra
Tehnologiile men]ionate pot fi combinate [i adaptate pentru utiliz`ri specifice. Ele pot
fi mult mai puternice [i mai sigure dec#t armele letale utilizate \n prezent de c`tre poli]i[ti
[i militari. Avantajele armamentului respectiv consist` \n caracterul ascuns [i rapiditatea
desf`[ur`rii, \ntrebuin]area f`r` zgomot [i prin suprindere. Paralel se remarc` influen]a
psihologic` puternic` a armamentului asupra comportamentului oamenilor chiar [i numai
\n previziunea \ntrebuin]`rii sale, \n urma c`reia apar dezechilibre [i tulbur`ri emo]ionale,
ne\ncrederea \n sine [i frica instinctiv`, tendin]a de a ie[i c#t mai repede din zona de pericol
81
[i de a se ascunde, ceea ce duce \n mod inevitabil la cre[terea brusc` a nivelului de stres
[i de panic`.
|n opinia exper]ilor militari strìni, \n conflictele locale [i \n opera]iile de men]inere
a p`cii, armamentul neletal trebuie \ntrebuin]at independent, iar \n opera]iile militare
de amploare acesta poate servi ca mijloc de ac]iune at#t asupra inamicului, c#t [i a celui
care se ap`r`, concomitent cu folosirea mijloacelor clasice de lovire cu foc. |n afar` de acesta,
armamentul neletal se recomand` a fi \ntrebuin]at pentru scoaterea din lupt` a obiectivelor
logistice [i a comunica]iilor inamicului \n cazul desf`[ur`rii opera]iilor speciale.
Totu[i, unii exper]i militari nu \mp`rt`[esc aceast` opinie, consider#nd c` lucrurile
sunt mult mai complicate [i c` este \nc` devreme s` se vorbeasc` despre realizarea efectiv`
a planurilor proiectan]ilor de armament neletal. Conform aprecierii acestora, armamentul
neletal este realizabil [i va fi eficient, dar deocamdat` nu a fost experimentat [i verificat.
|n plus, nu sunt cunoscute cheltuielile legate de fabricarea [i \ntrebuin]area lui. Chiar
[i termenul neletal nu reflect` pe deplin caracterul ac]iunii [i urm`rile \ntrebuin]`rii, \ntruc#t
acesta provoac` \mboln`viri \n mas` ale oamenilor [i animalelor, precum [i distrugerea
florei. Totodat`, oamenii de [tiin]` care lucreaz` \n acest domeniu \[i exprim` temerea
c` fabricarea [i \ntrebuin]area armamentului neletal pot deveni necontrolabile, proliferarea
unor anumite categorii ale sale put#nd duce la efecte [i situa]ii dezastruoase sau de neacceptat,
printre acestea num`r#ndu-se [i utilizarea lui de c`tre grup`rile terorist-extremiste [i crima
organizat`.
Speciali[tii acord` o preocupare deosebit` aspectelor interna]ionale ale folosirii
formulelor chimice, a agen]ilor biologici [i a laserilor. Aceasta rezult` din necesitatea
respect`rii Conven]iei interna]ionale privind interzicerea \ntrebuin]`rii armamentului chimic
[i biologic din anul 1972.
Pentru protec]ia personalului \mpotriva ac]iunii armamentului electromagnetic, cu laser
de energii \nalte [i cu alte radia]ii de care nu scap` nici blindajul, nici ad`posturile, se creeaz`,
printre altele, perdele de aerosoli, aparate care permit stabilirea momentului \nceperii
radia]iei [i a dozei administrate, precum [i ochelari [i \mbr`c`minte speciale. |n afar`
de acestea, se impune constituirea unor subunit`]i speciale care trebuie s` fie dotate
cu aparatur` de m`sur` [i control, precum [i cu complete de mijloace de protec]ie individual`
[i colectiv`.
Securitatea trupelor proprii depinde de corectitudinea hot`r#rii privind \ntrebuin]area
armamentului neletal [i de gradul de concentrare a componentelor acestuia \n zona ac]iunilor
de lupt`. Este necesar ca hot`r#rile comandan]ilor s` corespund` concep]iei generale
a opera]iei. Trebuie s` se stabileasc` rolul [i locul diferitelor categorii de armament neletal
dup` ac]iunea distructiv`, coordonarea, \n func]ie de scop [i de timp, a succesiunii \ntrebuin]`rii
acestora cu categoriile clasice de armament. Exper]ii militari occidentali subliniaz` faptul
c`, pentru adoptarea unor hot`r#ri optime, comandan]ii trebuie s` cunoasc` \n detaliu
caracteristicile de lupt` ale armamentului \ncredin]at, posibilele rezultate ale \ntrebuin]`rii
acestuia \n diferite situa]ii, s` dispun` de informa]ii complete despre propriet`]ile de protec]ie
ale terenului [i despre starea straturilor inferioare ale atmosferei (viteza [i direc]ia v#ntului,
temperatura [i umiditatea aerului).
Nimeni nu \nglobeaz` \n prezent tehnologiile neletale \ntr-un sistem ofensiv func]ional.
Sunt \nc` necesare cercet`ri [i studii privind integrarea sistemului, strategiile de utilizare,
tactica [i contram`surile pentru arme de acest tip. Trebuie avute \n vedere [i aspectele
82
legale ale utiliz`rii noilor tipuri de arme. Care ar fi, de exemplu, posibilitatea ca un spectator
epileptic, ajuns victima unui atac provocat de efectul Bucha, s` induc` o ac]iune \n justi]ie ?
Sau, ce se \nt#mpl` dac` un suspect, alergic la sedative, intr` \n com` ca urmare a expunerii
la un agent calmant ?
De asemenea, trebuie evaluate [i stabilite, at#t din punct de vedere tehnic, c#t [i ope-
ra]ional, eficacitatea operativ` prev`zut` [i cea efectiv` a dispozitivelor [i armelor neletale
aflate \n serviciu sau \n faz` de prototip. F`r` \ndoial`, pentru a valida efectele acestei tehno-
logii neletale vor fi necesare experien]e pe oameni.
Viitorul armelor bazate pe tehnologii incapacitante neletale ofer` alternative \n domeniul
armelor pentru poli]ie [i for]ele armate. Conform unor articole ap`rute \n presa occidental`7,
Pentagonul inten]ioneaz` s` foloseasc` o arm` britanic` ce poate s` perturbe [i/sau s` neutra-
lizeze sistemele elctrice [i electronice, f`r` a provoca pierderi de vie]i omene[ti, pentru
a ataca depozitele de arme chimice [i biologice irakiene. Bomba electronic` sau arma
de radiofrecven]`, cum mai este denumit`, se afl` \n curs de testare la o baz` secret`
din sud-vestul Angliei, o arm` capabil` s` emit` unde electromagnetice de mare intensitate
[i putere, care produc acelea[i efecte ca impulsul electromagnetic provenit de la o explozie
termonuclear`. Unda este capabil` s` p`trund` prin pere]ii gro[i ai bunc`relor subterane
distrug#nd prin scurtcircuitare aparatura electric` [i electronic`. Este vorba despre o arm`
neletal`, \ndreptat` \mpotriva tehnicii militare ultrasofisticate, care confer` credibilitate
scenariului de co[mar al unui r`zboi cu mijloace de \nalt` tehnologie, c#nd du[manul poate
perturba radiocomunica]iile, radarele [i sistemele de computere8 de care depind mijloacele
moderne de ap`rare. Arma poate aduce, de asemenea, infrastructura civil` la nefunc]ionare,
oprind sistemul na]ional de electricitate, telefoanele, sistemele de radio-televiziune.
De altfel, dup` cum relateaz` publica]ia The Telegraph, dup` ce, \n urm` cu c#]iva
ani, s-a aflat c` Rusia este foarte aproape de a produce o bomb` electronic`, s-a declan[at
o adev`rat` curs` contracronometru pentru crearea unor arme de acest tip, performante,
precum [i pentru realizarea unor sisteme de contram`suri, de contracarare a efectelor
produse de acestea. O curs` \n care, evident, SUA [i Marea Britanie sunt lideri mondiali
de necontestat.
BIBLIOGRAFIE
1. |ntrebuin]area armamentului neletal \n conflictele armate limitate, Zarubejnoie Voennoe Obozrenie,
Rusia, nr. 7/1996, pp. 2-5.
2. Arme neletale pentru r`zboaiele viitorului, Rivista Italiana Difensa, Italia, nr. 10, oct. 1994, pp. 52-55.
3. Colonel Emil STR~INU, maior Sorin TOPOR. R`zboiul radioelectronic Kosovo, 1999. Bucure[ti.
Editura Z 2002, 2000, pp. 117-123.
4. |n Emil STR~INU. S`biile zeului Marte. Bucure[ti. Editura Academiei de |nalte Studii Militare,
1995, pp. 105-112.
5. |n Aron-Liviu DEAC, Emil STR~INU. R`zboiul geoclimatic. Bucure[ti. Editura Sophia, 2000.
6. Emil STR~INU. R`zboiul magicienilor. Porunci cere[ti \n variant` electronic`. Bucure[ti. Editura
Gamian, 1993, pp. 59-61.
7. The Daily Telegraph, 7 august 2002.
8. Colonel Emil STAN, colonel Emil STR~INU. War in cyberspace. Bucure[ti. Editura Sophia, 2001,
pp. 58-190.
83
FOR}A MILITAR~ NA}IONAL~

- factor important în realizarea
[i men]inerea securit`]ii -
Colonel Petru BEJINARIU
G
lobalizarea intereselor de securitate [i cre[terea rolului centrelor de putere
în impunerea [i men]inerea p`cii, inclusiv prin mijloace militare, pun tot
mai mult sub semnul întreb`rii necesitatea sus]inerii armatelor na]ionale
clasice ca element specializat de ap`rare [i garantare a securit`]ii statale.
Aceast` conduit` este generat` [i de faptul c` factorii ce contribuie la realizarea
[i asigurarea securit`]ii na]ionale au crescut sub aspect numeric [i s-au diversificat privind
raportul de determinare, amploarea [i aria de manifestare. Securitatea na]ional` se structu-
reaz` [i se concretizeaz` tot mai pronun]at prin câmpul securit`]ii regionale [i globale.
Aproape c` nu mai exist` în dezbatere problem` major` care s` nu determine valori
[i parametri pentru securitate sau care s` nu fie influen]at` de aceasta.
În acest complex de determin`ri reciproce sau multiac]ionale, for]a militar` [i ap`rarea
armat` î[i au rolul lor, ce poate fi determinant sau colateral, \n func]ie de pozi]ia din care se face
analiza [i în raport cu elementele care se iau în calcul la realizarea acesteia.
|n etapa actual`, problema asigur`rii securit`]ii na]ionale în absen]a unor sisteme
militare, bine definite la nivelul statelor, poate fi pus` [i tratat` doar ca ipotez`.
Este evident c` istoria lumii a fost grevat` de confrunt`ri [i r`zboaie, sinteza evolu]iei
fiind dictat` fundamental de interesele generatoare de conflicte. Este tot atât de evident
c` rolul armatelor na]ionale, ca element de for]`, asigurator de integritate teritorial`
[i securitate statal`, scade tot mai mult, securitatea eviden]iindu-[i fa]ete, contururi [i valen]e
cu preponderen]` în domeniul economic, financiar-bancar, informa]ional, \n cel al infra-
structurii, cultural, al cultiv`rii [i p`str`rii tradi]iilor, [tiin]ific, demografic, al libert`]ii individului
[i al minorit`]ilor, al protec]iei mediului etc.
În acest tumult al schimb`rilor, în care interdependen]ele dintre sectoarele de baz`
ale existen]ei sociale elimin` pân` la lichidare unele dintre preten]iile na]ionale tradi]ionale,
factorii politici [i statali na]ionali caut` mediana împ`c`rii, între nevoia de aderare la sisteme
de securitate regionale [i globale ce produc, genereaz`, imprim` [i impun progres, civiliza]ie,
modernitate [i tendin]a de a p`stra tr`s`turile de identitate na]ional` l`sate mo[tenire,
care defineau proprietatea prin valoarea for]ei armelor, tr`s`turi f`r` de care îns`[i existen]a
nu avea rost, cel pu]in la nivel individual.
Trasând aceast` median`, conduc`torii, organismele interna]ionale apeleaz`, de cele
mai multe ori, tot la for]ele organizate, de factur` militar`.
Dar, valoarea, rolurile [i implicarea acestor for]e se definesc în cu totul al]i termeni.
84
Esen]ial este s` fie acceptat` relativ unanim ideea c`, vrând-nevrând, se apeleaz`
tot la structuri militare de diverse m`rimi [i profiluri, cu rol [i destina]ie na]ional` sau colectiv`,
constituite din elemente ale for]elor militare na]ionale, modulate structural [i func]ional
prin cerin]e predefinite de un sistem unitar, în care interoperabilitatea [i complementaritatea
sunt principii definitorii. Ca atare, este nevoie de for]e militare na]ionale, acestea reprezentând
un pilon de baz` al securit`]ii statale [i regionale, laturi intrinseci ale unor interese comune
ce izvor`sc din celelalte componente ale securit`]ii, din îns`[i nevoia lini[tii sociale.
Mai trebuie doar definite structura [i dimensiunea unei for]e militare na]ionale capabil`
s` contribuie îndeajuns la formarea [i garantarea cadrului de securitate statal [i regional
care, la nevoie, s` impun` suficiente argumente pentru securitatea comun` [i s` absoarb`
destule garan]ii pentru securitatea proprie.
Rolul esen]ial în aceast` definire îl au atât factorii externi, de regul` actorii mondiali
[i organismele regionale sau cele interna]ionale împuternicite s` asigure securitatea
[i pacea lumii, cât [i factorii interni, organele de decizie ale statului.
Din punctul de vedere al factorilor externi, analiza prive[te aspecte generate de nevoi
globale sau regionale, cu referire îndeosebi la: realizarea cadrului juridic necesar angaj`rii
unui grup de state (a unei alian]e) pentru solu]ionarea, în limitele dreptului interna]ional,
a diferendelor generatoare de insecuritate; ob]inerea acceptului factorilor de conducere
statali dintr-o anumit` arie sau alian]`, constituit` pentru angajarea comun` \ntr-o eventual`
ac]iune de men]inere sau de impunere a p`cii; definirea intereselor majore de securitate
pe zone geografice; identificarea [i cuantificarea factorilor de risc pe fiecare zon`; stabilirea
posibilit`]ilor [i a cìlor de interven]ie pentru fluidizarea mediului de securitate pe puncte
[i subiecte din interiorul zonei; dirijarea capacit`]ilor specializate de interven]ie din zona
respectiv` pe obiective prestabilite; asigurarea complementarit`]ii for]elor din zon` [i din afara
acesteia; constituirea grup`rilor pe situa]ii ipotetice [i antrenarea periodic` pe module de comand`
[i/sau de execu]ie; stabilirea de strategii de ac]iune [i de variante de operare; amenajarea
unor elemente de infrastructur` [i realizarea de baze în a[teptare (cu rol de prevenire, control,
preg`tire [i interven]ie).
Din unghiul de vedere al factorilor interni (statali), priorit`]ile [i obiectivele trebuie
s` vizeze nevoi stringente proprii de securitate, conjugate cu nevoile generale de stabilitate
regional`.
În context se poate aprecia c` proiectarea for]ei armate na]ionale, prin aceast` prism`,
are la baz`: mediul regional [i starea de securitate zonal`; interesul fundamental al securit`]ii
statale; puterea economic`, resursele financiare [i umane disponibile în acest scop; situa]ia
intern` [i nivelul de control al riscurilor [i vulnerabilit`]ilor interne; specificul geografic
[i caracteristicile tradi]iei structurale militare; complementaritatea [i interoperabilitatea
for]elor, a structurilor [i elementelor de conducere; garan]iile apartenen]ei la alian]e
[i structuri generatoare de securitate; dinamica evolu]iilor în domeniul militar, orient`rile
strategice, modific`rile în câmpul tactic [i tendin]ele în construc]ia for]elor.
Riscurile majore la adresa securit`]ii, cum ar fi terorismul interna]ional, proliferarea
consumului de droguri, precum [i problemele globale, care ridic` tot mai acut nevoia
unor solu]ii de ansamblu, impun conjugarea fireasc` a intereselor factorilor interni [i externi,
precum [i unirea eforturilor pentru materializarea for]elor [i a mijloacelor destinate gener`rii
de securitate de lung` durat`, la nivel regional [i global, de regul`, prin consensul subiec]ilor
implica]i [i numai în situa]ii cu totul specifice, excep]ionale, prin impunerea p`cii asupra
unui num`r restrâns de subiec]i.
85
LUPTA |MPOTRIVA TERORISMULUI

C`pitan-comandor Marian SANDU
E
venimentele din 11 septembrie 2001 au transformat America, atitudinea
americanilor [i lumea \n care trìm. Acestea au demonstrat c` SUA
nu se mai pot baza pe protec]ia oferit` de cele dou` oceane, ele trebuind
s` fac` fa]` unei multitudini de amenin]`ri, mai mici ca magnitudine, dar mai greu de observat
[i contracarat. Din cauza faptului c` aceste amenin]`ri sunt, prin natura lor, dinamice, amorfe
[i reprezint` ]inte aflate \ntr-o continu` mi[care, eforturile pentru a le combate ne \ng`duim
s` apreciem acest lucru trebuie s` fie flexibile, cuprinz`toare [i riguros coordonate.
Aceasta deoarece este limpede c` terorismul nu eman` dintr-o ]ar`, dintr-o singur`
religie sau dintr-un anume grup, ci din re]ele care acoper` globul de la est la vest [i de la nord
la sud, sfid#nd grani]ele na]ionale. |n fond, este o amenin]are transna]ional` care, \n con-
secin]`, necesit` drept r`spuns o ripost` transna]ional`, de fapt multina]ional`.
Chiar dac` atacurile asupra Pentagonului [i asupra World Trade Center s-au desf`[urat
pe p`m#nt american, unda de [oc are \nc` ecou \n toat` lumea. Cum ar trebui s` ac]ioneze,
de pild`, SUA pentru a se proteja pe sine, interesele sale [i pe cele ale alia]ilor ? Care
ar trebui s` fie obiectivele pe termen lung ? |ncerc`m unele r`spunsuri f`r` preten]ia
de a fi exhaustive.
|n studiile analizate se apreciaz` c` o foarte temeinic` organizare, cooperare [i coordonare
reprezint` cheia succesului pentru a rezolva aceast` problem`.
În mod tradi]ional, terorismul a fost o tactic` politic` folosit` pentru ca, prin demonstra]ii
de for]`, s` se ajung` la negocieri. Era o metod` care, prin costuri mici [i cu rezultate notabile,
oferea posibilitate na]iunilor mici, grupurilor subna]ionale [i chiar anumitor persoane
s` evite proiec]iile conven]ionale ale puterii na]ionale. |n zilele noastre, unele grupuri,
motivate de credin]e religioase [i na]ionaliste radicale, nu mai caut` drumul spre negocieri,
ci prefer` s` ac]ioneze pe calea ultimei consecin]e. Cel mai bun exemplu îl reprezint`
Osama Ben Laden [i organiza]ia al-Quaida.
De fapt, Ben Laden este directorul general [i [eful, din punct de vedere financiar,
al unui grup de terori[ti radicali care împarte resurse [i experien]`, care se adun` pentru
o opera]ie [i apoi se disperseaz`. Al-Quaida este, pur [i simplu, cel mai vizibil cap al hidrei.
De-a lungul anilor, terori[tii au devenit exper]i în folosirea, cu efect maxim, a arma-
mentului conven]ional, cum ar fi explozibilii [i armele de foc. Acestea sunt ieftine, u[or
de ob]inut [i de folosit, nu necesit` prea multe capacit`]i [tiin]ifice pentru a fi produse
sau utilizate, sunt u[or de ascuns [i e greu s` te aperi împotriva lor. Mai mult, terori[tii sunt
din ce în ce mai inventivi în ceea ce prive[te metodele de folosire a acestor arme, o parte
dintre acestea av#nd un caracter nimicitor. De asemenea, terori[tii au ar`tat un interes
86
crescut pentru ob]inerea [i folosirea armelor de distrugere în mas`. Ben Laden a recunoscut
public faptul c`, pentru el, este o datorie religioas` s` le ob]in`. Folosirea armelor chimice
ar fi devastatoare, dar are [i limite. Efectele agen]ilor chimici sunt imediate [i, dac` se admi-
nistreaz` un antidot, victimele se transform` în pacien]i.
Folosirea de c`tre terori[ti a armelor radiologice [i nucleare este mai pu]in probabil`.
Procesul de cercetare, dezvoltare [i deplasare a acestor arme, de c`tre actorii nonstatali,
este extrem de complex. Infrastructura necesar` este greu de ascuns [i deplasat, put#nd fi
u[or detectat` dezvoltarea ei prin metodele [i tehnologiile existente. |ns`, pericolul const`
în faptul c` terori[tii ar putea primi materiale sau arme de la un stat care îi simpatizeaz`,
ar putea s` le fure de la un depozit prost p`zit sau chiar ar putea s` le cumpere de la un paznic
ori un om de [tiin]` insuficient motivat financiar.
Pe fondul aceleia[i perspective, armele biologice produc o [i mai mare îngrijorare.
Exist` o mare diferen]` între amenin]area biologic` [i alte forme de amenin]are, pentru
c` aceasta este destul de greu de depistat. Complexitatea adùgat` de armele biologice
const` în natura infec]ioas` a agen]ilor sì, cum ar fi variola sau ciuma, care, dac` sunt
r`spândite în rândul popula]iei, î[i multiplic` exponen]ial efectul ini]ial.
Ace[ti uciga[i t`cu]i nu pot fi v`zu]i, nu î[i anun]` prezen]a [i simptomele apar deseori
mult dup` expunerea ini]ial`. Aceast` incertitudine, în contrast cu explozia unei bombe,
poate cauza panic`, paranoia [i pierderi.
Astfel se demonstreaz` necesitatea constituirii unui sistem care nu numai c` trebuie
s` ofere op]iuni de anihilare a unei singure amenin]`ri, dar trebuie proiectat pentru a face
fa]` unui spectru de amenin]`ri. Cu cât amenin]area are mai multe fa]ete, cu atât mai bun`
trebuie s` fie ap`rarea.
Cel mai groaznic scenariu ar fi acela al unui atac terorist combinat sau cel al conlucr`rii
dintre un actor statal [i unul nonstatal. S` construim, ipotetic, un scenariu.
Astfel, este posibil` r`spândirea unei toxine într-un centru comercial, al`turi de explozia
provocat` la o uzin` electric` pentru a priva de energie o anumit` zon` [i pentru a obtura
intrarea în sistemul de comunica]ii telefonice, ajungându-se la oprirea lor complet`.
Fie [i numai fa]` de acest exemplu se impune mai degrab` necesitatea unei abord`ri integrate
[i cuprinz`toare decât încercarea de a izola [i a contracara o singur` amenin]are.
Evenimentele din 11 septembrie [i atacurile cu antrax care au urmat au ar`tat
c`, în plus fa]` de men]inerea vigilen]ei pe fronturile confrunt`rilor tradi]ionale, o mai mare
aten]ie [i mai multe resurse trebuie acordate amenin]`rii teroriste. Dac` \nainte de 11 septembrie
nu exista un consens în ceea ce prive[te o amenin]are primar` care viza \n mod direct SUA.,
ast`zi lucrurile s-au schimbat fundamental.
De[i exist` consens asupra faptului c` terorismul este o amenin]are grav`, sunt unele
dezacorduri în ceea ce prive[te forma sub care s-ar putea manifesta.
În ciuda acestor percep]ii diferite, este important` concentrarea nu numai asupra unui
singur aspect al problemei, în detrimentul celorlalte capabilit`]i, evit#nd astfel s` invit`m
atacurile în acele zone în care suntem cel mai pu]in preg`ti]i. De asemenea, se impune
g`sirea r`spunsurilor la o serie de întreb`ri dificile, de neocolit fiind problematizarea adecvat`
87
a structurilor, politicilor, tacticilor, metodelor [i institu]iilor pe care folosim în prezent pentru
contracararea terorismului.
În acest sens, se impune crearea de strategii na]ionale contra terorismului bazate
pe m`suri de prevenire, ceea ce înseamn` nu numai un r`spuns, ci [i un adecvat management
al consecin]elor [i al crizei posteveniment. În mod obi[nuit se trage o linie între manage-
mentul crizei [i managementul consecin]elor. |n practic`, aceast` deosebire s-a dovedit
nefunc]ional`. Managementul crizei r`spunsul, reac]ia imediat` [i prinderea, arestarea
criminalilor [i managementul consecin]elor tratarea r`ni]ilor [i reabilitarea serviciilor vitale
se produc simultan [i trebuie tratate ca atare.
Concep]iile de planificare a securit`]ii na]ionale trebuie l`rgite pentru a cuprinde
contracararea terorismului WMD (arme de distrugere în mas`) [i protec]ia infrastructurii
de importan]` deosebit`, cum ar fi sistemele de telecomunica]ii, de energie electric`, petrolul
[i gazele naturale, sistemul bancar [i cel financiar, transportul, sistemele de aprovizionare
cu ap`, serviciile guvernamentale [i serviciile de urgen]`.
Poate c` cel mai important instrument contra terorismului îl constituie informa]iile/cer-
cetarea. Informa]iile precise [i oportune îmbinate cu o analiz` exact` constituie centrul
de greutate al campaniei împotriva terorismului. Fiecare aspect al campaniei, de la ac]iunile
diplomatico-militare, financiare [i politice pân` la asigurarea avertiz`rilor despre viitoarele
atacuri se bazeaz` în mare m`sur` pe informa]ii. Culegerea multidisciplinar` de informa]ii
este crucial` pentru a asigura indicii [i avertiz`ri ale unui posibil atac inclusiv \n ceea ce prive[te
cunoa[terea culturii [i a modului de gândire a organiza]iilor teroriste [i pentru a scoate
în eviden]` vulnerabilit`]ile-cheie care pot fi exploatate spre a preveni, preîntâmpina
[i dezorganiza ac]iunile teroriste. Datele cercet`rii ob]inute prin mijloace de transmisiuni
asigur` cele mai operative informa]ii contra terorismului, acestea permi]#nd luarea unor
decizii optime. De asemenea, intensificarea capacit`]ii umane de culegere a informa]iilor
este foarte important`.
Dac` este posibil s` se negocieze direct cu extremi[ti, diploma]ia joac` un rol important
în combaterea terorismului.
Trecerea de la terorismul politic la terorismul ideologic înseamn` c` înc` multe ]`ri
au devenit ]inte directe ale actelor de escaladare. Ca rezultat, multe ]`ri au acum un interes
legitim în studierea terorismului. Urm`rirea intereselor comune este un semn al bunei
diploma]ii [i, adeseori, duce la cooperare [i în alte probleme.
O strategie complex` asupra terorismului trebuie s` includ` toat` gama de activit`]i,
de la prevenire [i descurajare pân` la r`splata [i operativitatea reac]iei interne. De cele mai
multe ori [i aceste elemente ale strategiei sunt tratate izolat. O asemenea strategie trebuie
s` includ` atât dispunerea de resurse interne, cât [i angajarea alia]ilor [i a logisticii
interna]ionale. De aceea, este necesar` at#t monitorizarea, c#t [i m`surarea eficacit`]ii
numeroaselor programe care implementeaz` aceast` strategie, astfel încât s` duc`
la standarde, practici [i procedee comune.
Capabilit`]ile [i organiza]iile angajate contra terorismului trebuie înt`rite, fluidificate
[i sinergizate astfel încât prevenirea eficient` s` intensifice operativitatea reac]iei interne,
[i viceversa. |n acela[i timp, trebuie s` admitem c` nu se poate asigura protec]ia total`
88
[i permanent`, pretutindeni, împotriva oric`rui adversar [i împotriva oric`rei modalit`]i
de atac. De aceea, se impune a fi stabilite priorit`]i [i în]eles faptul c` zone vulnerabile
vor r`mâne, îns` acestea trebuie reduse cât mai mult posibil.
Responsabilitatea general` are un caracter comun, cer#nd eforturi pe multe fronturi: legis-
lativ, cercetare, finan]e, diploma]ie, ap`rarea ]`rii [i asisten]` militar`. Un rol foarte important
revine diploma]iei, care trebuie s`-[i dovedeasc` permanent aptitudinea de a proiecta
[i de a realiza oportun, eficient [i pragmatic coali]ii interna]ionale apte s` \[i mobilizeze
toate resursele pentru a face fa]` acestei provoc`ri. Toate aceste eforturi, deoarece
terorismul poate [i trebuie s` fie \nvins.
Counter-Terrorism and the Use of Force in International Law. European Center for Security Studies
George C. Marshall.
Fighting terrorism by Frank J. Cilluffo and Daniel Rankin urge adoption of a flexible, comprehensive
and coordinated strategy to fight terrorism. Center for Strategic&International Studies.
Enhancing the Security of States in a Multipolra World: Focus on Extremism. European Centre
for Security Studies George C. Marshall.
89
CRIZELE POLITICO-MILITARE
- determin`ri teoretice - (I)
Locotenent-colonel Alexandru GIBOI
U
ltimii ani au adus \n via]a politic`, economic`, social` [i militar` european`
profunde transform`ri care, prin amploarea [i complexitatea lor, au schimbat
radical configura]ia Europei, precum [i natura rela]iilor interstatale, inclusiv
a celor din centrul [i estul continentului.
Noile realit`]i ale vie]ii interne [i interna]ionale se concretizeaz` \n profunde schimb`ri,
unele dintre ele cu caracter structural. Acestea determin` un ansamblu de fenomene
independente, cu manifest`ri \n diferite planuri: social, economic, politic, diplomatic, militar,
cultural, religios, ecologic [i de alt` natur`, menit s` contribuie la crearea unei noi ordini
politice, economice [i militare.
|n acest context riscurile la adresa securit`]ii europene, \n general, [i cele la adresa
securit`]ii na]ionale, \n special, cunosc o proliferare [i modalit`]i de manifestare p#n` de cur#nd
necunoscute.
Aceste riscuri, identificate tot mai mult cu situa]ii (poten]iale sau reale) de criz`, drept
consecin]e ale dificult`]ilor [i rivalit`]ilor \n plan economic, social, politic, militar, religios
sau de alt` natur`, av#nd \n vedere evolu]iile [i efectele globale, regionale [i na]ionale,
]in mai mult de manifestarea unor convulsii \n plan intern sau interna]ional dec#t de posi-
bilitatea apari]iei unor agresiuni clasice.
|ntr-o atare situa]ie, na]iunea rom#n` se vede obligat` s` dezvolte mecanismele
necesare prevenirii, descuraj`rii [i rezolv`rii crizelor [i conflictelor, \n special a acelora
care pot atenta la interesele fundamentale ale statului rom#n.
Interesele na]ionale de securitate ale Rom#niei sunt expresia direct` a idealurilor
[i a voin]ei cet`]enilor ]`rii, exprimate politic prin mecanismele specifice statului de drept.
|n acest context, apari]ia [i amplificarea crizelor politico-militare, violente sau nonviolente,
pot pune \n pericol valorile fundamentale ale statului de drept, ale independen]ei, unit`]ii
na]ionale, ale integrit`]ii teritoriale [i suveranit`]ii Rom#niei.
Toate aceste procese [i fenomene generate de crizele politico-militare pot determina
o situa]ie politico-strategic` definit` de \nal]i indici de instabilitate, c`reia statul rom#n trebuie
s`-i fac` fa]`, \n actualul context geopolitic, regional [i subregional, precum [i \n cel al situa]iei
interne. Gestionarea crizelor politico-militare impune statului rom#n formularea unei strategii
coerente, constituirea for]elor [i implementarea mecanismelor necesare \ndeplinirii
acestui scop.
Mediul de securitate
\n spa]iul de interes strategic rom#nesc
|n accep]iunea lor l`rgit`, crizele politico-militare reprezint` preambulul celui mai dramatic,
tragic [i determinant dintre procesele sociale, care este r`zboiul. Existen]ial, Rom#nia
90
se afl` \ntr-un moment de r`scruce, c#nd este obligat` s`-[i aleag` cu maxim` responsabilitate
calea viitoarei ei evolu]ii; aceast` condi]ionare impune cunoa[terea aprofundat` a locului
[i rolului sù \n spa]iul european, a caracteristicilor mediului de securitate \n spa]iul
de interes strategic rom#nesc [i, nu \n ultimul r#nd, evaluarea corect` [i am`nun]it`
a factorilor de risc [i a vulnerabilit`]ilor la adresa securit`]ii sale.
Determinarea locului [i rolului statului rom#n \n spa]iul european prin geopolitic`
presupune \n]elegerea at#t a influen]ei, c#t [i a raporturilor ce se stabilesc \ntre actorii
care \[i disput` interesele \n acest spa]iu, fie c` ace[tia sunt sau nu subiec]i ai dreptului
interna]ional1. Aceasta presupune definirea c#mpului geopolitic, identificarea [i analiza
raportului de putere, identificarea intereselor actorilor, opera]ionalizarea percep]iilor
acestora asupra intereselor [i a raportului de putere [i, \n final, creionarea scenariului
geopolitic.
Analiza celor prezentate permite evaluarea caracteristicilor mediului de securitate
rom#nesc. |n accep]iunea majorit`]ii anali[tilor \n domeniu, securitatea \n mediul regional
[i global este dat` de dinamica raporturilor ce se stabilesc la un moment dat \ntre actorii
care anim` acest mediu, fiind perceput` \n trei dimensiuni: ca fenomen real care presupune
lipsa amenin]`rilor, ca o dimensiune psihologic` a societ`]ii umane [i ca mod ac]ional,
exprimat prin politica de securitate.
Aceast` arhitectur` de securitate este definit` de dou` st`ri fundamentale: starea
de echilibru, care presupune rela]ii cooperante, amenin]`ri gestionabile (pacea) [i starea
de dezechilibru, \n care natura raporturilor dintre actori este preponderent conflictual`.
Este cazul s` men]ionez c`, \n istoria universal`, s-au manifestat dou` modele
ale arhitecturii de securitate: lumea (actorii) organizat` prin ierarhie, \n care determinant
este locul ocupat \n ecua]ia de putere2; defectul major al acestui model \l reprezint` faptul
c` acesta este organizat pe principiul \nving`torului \n lupt`, care nu ]ine cont de interesele
\nvin[ilor [i lumea (actorii) organizat` prin confederare.
|n prezent, \n spa]iul european, [i nu numai, se \ncearc` impunerea unui model de rela]ii
predominant cooperante \n care gestionarea dezechilibrelor s` se fac` prin opera]iuni
de men]inere a p`cii sau prin alte m`suri de acest gen. Astfel, organizarea spa]iului european
se \ndreapt` spre adoptarea celui de-al doilea model al arhitecturii de securitate, \n care se mani-
fest` dou` concep]ii: cea francez`, care presupune pierderea unor atribute ale suveranit`]ii
statale, [i concep]ia german`, care presupune o arhitectur` de securitate pe principiul
statelor confederate.
Totodat`, nevoia de securitate impulsioneaz` manifestarea unui alt model, cel euroatlantic,
ca rezultat al extinderii [i transform`rii NATO.
|n creionarea mediului de securitate la nivel european nu se poate face abstrac]ie de felul
\n care se prefigureaz` evolu]ia civiliza]iei umane.
Civiliza]ia reflect` un mod de via]` asociat cu un anume sistem de producere a avu]iei,
perceput \n prezent ca fiind de trei feluri: agrar, industrial [i informa]ional, bazat pe cunoa[tere.
Evolu]iile din mediul interna]ional permit, \n opinia unor anali[ti strìni, identificarea
a [apte sau opt civiliza]ii majore, care includ civiliza]iile occidental`, confucianist`,
japonez`, hindus`, slavo-ortodox`, latino-american` [i african`. Aceast` abordare nu este
\n acord cu alte p`reri conform c`rora, f`r` a nega eviden]ele acestei prime clasific`ri, deter-
minante sunt superciviliza]iile [i modul de producere a avu]iei.
Nevoia fireasc` de legitimare, de impunere a valorilor uneia sau alteia din aceste tipuri
de civiliza]ii va fi inevitabil \nso]it` de rivalit`]i ce pot degenera \n lupte pentru putere,
chiar \n conflicte, pe m`sur` ce fiecare ]ar` \ncearc` s` se pozi]ioneze \n structurile
de putere existente.
91
Se apreciaz` c` liniile de demarca]ie dintre civiliza]ii vor constitui fronturile de lupt`
ale viitorului, iar conflictul dominant se va produce \ntre civiliza]ia Vestului, \n]eleas`
\n amploarea spa]ial` a dezvolt`rii ei juste.
Nu lipsit` de importan]` este asocierea la acest scenariu a unor excrescen]e ale tuturor
tipurilor de civiliza]ii, greu abordabile [i \n mare m`sur` incontrolabile, cum sunt dictaturile,
terorismul, fundamentalismul religios sau crima organizat`.
Noul mediu interna]ional confrunt` nevoile de securitate ale comunit`]ii cu un set
de probleme complexe care necesit` eforturi sus]inute de \mbun`t`]ire a modului
de cunoa[tere la nivel teoretic [i practic, astfel \nc#t s` se \n]eleag` [i s` se cunoasc`
\n profunzime conflictele prezente [i viitoare.
Suveranitatea na]ional`, noninterven]ia sau inviolabilitatea frontierelor, respectarea
drepturilor omului [i ale minorit`]ilor, interven]ia umanitar` [i principiul autodetermin`rii
popoarelor sunt numai c#teva din complexele probleme \n discu]ie, analizate [i nu de pu]ine
ori rezolvate \n practic` diferit sau pe baza altor principii care aduc atingere unor segmente
sociale, minorit`]i sau popoare.
Prin prisma celor prezentate este evident faptul c` Rom#nia, aflat` \n plin proces
de integrare \ntr-un sistem social-economic [i de securitate european [i euroatlantic,
dar [i la zona de \ntrep`trundere a civiliza]iilor industriale [i postindustriale, a celor occidentale
[i slavo-ortodoxe, \n vecin`tatea unor zone de interes at#t pentru panslavism, c#t [i pentru
fundamentalismul religios islamic, precum [i a unor zone cu ridicat poten]ial conflictual,
se afl` \n fapt la confluen]a unor falii generatoare de rivalit`]i, confrunt`ri [i conflicte.
Aceast` realitate oblig` ]ara noastr` s` identifice riscurile [i vulnerabilit`]ile la adresa
securit`]ii sale, s` previzioneze posibilele crize care pot fi generate de aceste riscuri
[i vulnerabilit`]i, s` conceptualizeze scenariile de gestionare a acestor crize, s` proiecteze
[i s` opera]ionalizeze for]ele necesare managementului acestor crize.
Crizele \n societatea contemporan`

|n ultimii ani, \n via]a politic` [i economic`, social` [i militar` european` au avut loc
transform`ri care, prin amploarea lor, au schimbat radical configura]ia politic`, militar`,
economic` [i social` a Europei, precum [i natura unor rela]ii interstatale, inclusiv
\ntre unele ]`ri din centrul [i estul continentului. Toate aceste schimb`ri, cu implica]ii
asupra strategiilor de securitate ale ]`rilor europene, au antrenat, \n mod firesc, o serie
de reconsider`ri teoretice [i practice \n strategiile militare ale acestora, cu prec`dere
\n domeniul scopurilor, obiectivelor, for]elor, conceptelor [i \n domeniul previziunilor
referitoare la fizionomia ac]iunilor militare.
Problematica abordat` este vast` [i complex` din punct de vedere politic, militar, economic
[i social, ea necesit#nd o analiz` profund`, sistematic` pentru definirea conceptelor
[i a concep]iilor speciali[tilor militari [i civili, care direc]ioneaz` \ntreaga arie de preocup`ri
teoretico-metodologice [i aplicative \n vederea elabor`rii unor noi strategii de securitate.
Definirea, \ntr-o manier` edificatoare, a no]iunilor (criz`, criz` politico-militar`,
criz` economico-social`, prevederea acestora, gestionarea lor, puterea politic`, economic`,
militar`, diplomatic`, religioas` etc.) ne permite s` distingem, \n acela[i timp, con]inutul
acestora, care include at#t problematica la nivel gnoseologic, c#t [i conducerea
politico-militar` [i economico-social`, la nivel practic, precum [i m`surile ce pot fi \ntreprinse
preventiv pentru a contracara din timp elementele care favorizeaz` apari]ia crizelor
(gestionarea acestora).
|n \ntreaga sa evolu]ie, societatea uman` a fost [i este marcat`, mai mult sau mai pu]in,
de anumite tensiuni, contradic]ii, acumul`ri de divergen]e dereglatoare care au implicat
92
fie o parte, fie toate domeniile vie]ii sociale. Conven]ional, putem numi aceste acumul`ri
de antagonisme crize sau situa]ii de criz` pe diferite domenii ale vie]ii sociale la nivel
macro- sau microsocial. |n prezent, nu exist` defini]ii unanim acceptate pe plan interna]ional
asupra conceptului de criz`.
|ntr-o accep]iune foarte larg`, prin criz` poate fi \n]eleas` o situa]ie na]ional`
sau interna]ional` \n contextul c`reia se creeaz` o amenin]are la adresa valorilor, intereselor
sau a obiectivelor prioritare ale p`r]ilor implicate, prin urmare, o stare de anormalitate.
|n dic]ionarele rom#ne[ti [i \n lexicoane, conceptul de criz` \nseamn`: manifestarea
unor dificult`]i (economice, politice, sociale etc.); perioad` de tensiune, de tulburare, de \ncerc`ri
(adesea decisive) care se manifest` \n societate; lips` acut` (de m`rfuri, de timp, de for]`
de munc`). |n Dic]ionarul explicativ al limbii rom#ne, de pild`, no]iunea de criz`
este definit` ca o manifestare ascu]it` a unor neconcordan]e sau contradic]ii; perioad`
de tensiune, de tulburare, de \ncerc`ri (adesea decisive) \n care se manifest` acut neconcor-
dan]a sau contradic]iile4.
|n contextul celor men]ionate, m` voi opri doar la conceptul de criz`, care se refer`
la domeniul politico-militar, a c`rei manifestare poate afecta pacea, valorile dreptului umanitar
interna]ional, securitatea na]ional`, regional` [i mondial`, rela]iile diplomatice, militare,
economice, cooperarea interna]ional` la nivel regional, continental sau mondial.
|n mod obiectiv, \n evolu]ia sa, omenirea este confruntat` cu multiple probleme,
din ce \n ce mai complexe, a c`ror solu]ionare reclam` participarea tuturor statelor. Aderarea,
abord`rile [i punctele lor de vedere cu privire la aceste probleme sunt diferite, uneori
diametral opuse. |n general, intensificarea interac]iunilor dintre state duce \n mod inevitabil
la sporirea diferendelor interna]ionale. Acolo unde rela]iile sunt mai intense [i complexe,
posibilitatea ivirii diferendelor este mai mare5.
Observ`m c` acest fenomen, care apare foarte des, cu o frecven]` aproape regulat`,
\n realit`]ile na]iunii, dar [i \n via]a interna]ional`, \[i are nu de pu]ine ori originile \n istorie,
put#nd ap`rea [i ca urmare a evolu]iei sinuoase a societ`]ii [i vie]ii interna]ionale
la un moment dat. Contradic]iile sunt caracteristice progresului, dezvolt`rii sistemelor,
\n general, apari]ia lor neconstituind un fenomen negativ \n sine.
Nesolu]ionarea lor la timp [i \n condi]iile impuse de rigorile sistemului social genereaz`
diferende mai mari, determin#nd, \n majoritatea cazurilor, recurgerea la for]`.
Cauzele obiective sau subiective care genereaz` situa]iile de criz`, dac` nu sunt
cunoscute, prolifereaz` [i agraveaz` conflictul ce nu se poate rezolva de la sine.
Apreciez, astfel, c` gestionarea crizei poate fi \n]eleas` ca un proces ce implic`
organizarea, planuri [i m`suri menite s` aduc` sub control situa]ia, s` opreasc` evolu]ia
negativ` a acestuia [i s` proiecteze o solu]ie acceptabil`.
Prin urmare, pentru a aprofunda [i a ajunge la o defini]ie larg utilizabil` a no]iunii
de criz`, trebuie s` se aib` \n vedere mai \nt#i o bun` \n]elegere a contextului \n care se poate
produce o criz`.
O criz`, \n contextul rela]iilor interna]ionale, este un fenomen care nu se poate produce
dec#t \n cadrul unui diferend [i/sau al unui conflict \ntre dou` sau mai multe p`r]i, care vor fi
cel mai adesea state, dar care, \n mod evident, pot antrena grupuri, popoare sau chiar
organisme interna]ionale (NATO, ONU, UEO etc.).
Cunosc#nd faptul c`, \n cadrul rela]iilor interna]ionale, diferitele entit`]i statale
vor \ncerca s` ating` nivelul maxim posibil al bun`st`rii, putem \n]elege c` p`r]ile (state,
organisme etc.) vor \ncerca mereu s` defineasc` [i s` aplice o strategie pe plan intern
[i extern, pentru a crea sau pentru a men]ine, prin folosirea mijloacelor de putere de care
dispun, condi]iile pentru a-[i ap`ra interesele [i a-[i realiza securitatea, context \n care este
posibil s` se ajung` la o situa]ie \n care strategiile lor s` nu mai fie compatibile.
93
|n acest caz, vorbim de un diferend, deci de o situa]ie \n care ap`rarea intereselor
unei p`r]i pune obstacole celorlalte p`r]i6.
Realitatea contemporan` ne face s` constat`m c` diferendele \n rela]iile interna]ionale,
chiar \ntre state aliate [i prietene, sunt normale, inevitabile [i frecvente.
Dac`, totu[i, p`r]ile nu reu[esc s` ajung` la un compromis, ele se vor sim]i adeseori
tentate s`-[i foloseasc` mijloacele de putere, nu numai pentru a-[i realiza obiectivele ini]iale,
dar [i pentru a le realiza \n detrimentul oponentului. |n al]i termeni, putem vorbi de un conflict.
|n opinia unor speciali[ti militari, un conflict este un diferend \n care cel pu]in
una dintre p`r]i apeleaz` la mijloacele de putere pentru a-[i ap`ra interesele \n mod coercitiv.
Dac` una din cele dou` p`r]i \[i folose[te mijloacele militare de putere, fie pentru a le angaja,
fie pentru a-l amenin]a pe oponent, vorbim de un conflict armat7.
Se poate accepta [i defini]ia no]iunii de criz` ca fiind o apari]ie brusc` [i neprev`zut`
a unui eveniment important8 determinat` de ini]iativa uneia dintre cele dou` p`r]i
care oblig` cealalt` parte la repunerea \n discu]ie a propriei strategii, dac` ea vrea s`-[i apere
interesele.
|n condi]iile actuale multe ]`ri se confrunt` cu posibile probleme privind securitatea
proprie, probleme cu mai multe fa]ete [i dimensiuni. Exist` nesiguran]` \n privin]a locului
[i a modului \n care pot ap`rea crize [i pericole militare mai mult ca urmare a instabilit`]ii
dec#t a unor agresiuni planificate. Astfel, mai \nt#i, apar tensiuni atunci c#nd interesele
statelor difer` consistent \n probleme majore [i structurile abilitate s` conduc` la aplanarea
general` se dovedesc ineficiente.
Atunci c#nd se produc \n mod repetat evenimente ce dep`[esc capacitatea de reglare
sistemic` intern`, \[i face apari]ia situa]ia de criz`.
Prin situa]ie de criz` \n]elegem \nrùt`]irea unei situa]ii politice (na]ionale,
interna]ionale) care nu mai poate fi reglementat` din punctul de vedere al sistemului
intern [i de aceea necesit` un spectru larg de interven]ii de tot felul9.
De asemenea, exist` o limit` a riscului, riscul calculat, care presupune existen]a
unor procedee, tehnici, p#rghii [i metode de interven]ie [i de exercitare a controlului.
Dep`[irea segmentului de risc calculat, prin interven]ia unor factori aleatori, alerteaz`
sistemul [i se intr` \n starea critic`. Dinamica dezvolt`rii riscului calculat p#n` la limita
st`rii critice poart` denumirea de amenin]are, alertarea condi]iilor peste aceast` limit`
duc#nd la pericol sau la starea de criz`, un fenomen \n care ac]iunile aleatoare
ce afecteaz` rela]iile din sistem sunt ascendente fa]` de capacitatea de manifestare
[i de control a legit`]ilor din sistem10.
Rela]ia evolutiv` de la risc - amenin]are la pericol constituie starea de normalitate
a crizei, deoarece conflictul armat este un fenomen social [i criza apare \n dereglarea
factorilor sistemului social.
Pornind de la definirea situa]iei de criz` (risc) ca fiind, \n termenii cei mai uzuali,
ceea ce se \nt#mpl` \nainte ca situa]ia s` devin` o criz` major`, criza poate fi acceptat`
ca fiind: o situa]ie na]ional` sau interna]ional` caracterizat` prin existen]a unei amenin]`ri
la adresa obiectivelor sau a intereselor [i valorilor prioritare ale p`r]ilor implicate,
dar [i o serie de evenimente derulate rapid, care sporesc \n mod substan]ial impactul
for]elor destabilizatoare asupra sistemului interna]ional general sau posibilitatea violen]elor
\n sistem.
Limitele [i func]iile sistemului duc la posibilitatea determin`rii tipurilor de criz`
\n cadrul acestuia.
De cele mai multe ori, crizele sunt o combina]ie de mai multe tipuri, sectoriale,
pe domenii, av#nd totu[i o component` esen]ial`, principal`, definitorie.
94
Pentru organismul militar, [i nu numai, o importan]` major` o au crizele care determin`
posibile activit`]i militare menite s` contribuie la gestionarea acestora [i la restabilirea
echilibrului sistemului social [i militar. Din aceast` perspectiv`, no]iunea de criz` reprezint`
un fenomen de \ncordare, schimb`ri \n raportul de for]e11, moment critic care intervine
\n evolu]ia vie]ii interna]ionale, a raporturilor dintre state, a unui sistem, regim sau guvern.
Asemenea momente, fie c` este vorba de via]a intern` a unui stat sau cea interna]ional`,
se caracterizeaz` prin ascu]irea contradic]iilor, apari]ia unor fenomene de \ncordare,
schimb`ri \n raportul de for]e.
Exist` un mare grad de subiectivism \n aprecierea unei situa]ii de criz` de c`tre factorii
implica]i, astfel \nc#t o situa]ie de criz` pentru una din p`r]i nu poate fi perceput` ca atare
de c`tre cealalt` parte.
*
|n num`rul urm`tor al revistei vom prezenta tipologia crizelor, caracteristicile generale
ale acestora, precum [i c#teva considera]ii relative la evolu]ia situa]iilor de criz` politico-militar`.
Note bibliografice
1. Statele acoper` aproximativ 54% din totalul rela]iilor. Actorii nonstatali sunt organiza]ii [i organisme
cu voca]ie politic` interna]ional`; organiza]ii politico-militare cu caracter regional; organiza]ii
[i organisme ce ac]ioneaz` \n domeniul economic; organiza]ii politice nonstatale (OEP) sau de tip
terorist (PKK, al Qaeda etc.).
2. Puterea nu este o cantitate m`surabil`, este o rela]ie care se stabile[te \ntre doi sau mai mul]i actori,
\n care unul \l determin` pe cel`lalt s` fac` ceea ce nu [i-ar dori s` fac`. M`surabile sunt
capacitatea, poten]ialul de putere. Poten]ialul de putere poate fi m`surat astfel: prin dimensiunea
clasic`, cea cantitativ` (resursele naturale, resursele dob#ndite, poten]ialul militar, poten]ialul
demografic); dimensiunea calitativ` (poten]ialul de cunoa[tere, gradul de instruire al popula]iei);
dimensiunea volitiv`, de voin]` na]ional` (importan]a valorilor cultivate, a scopurilor pentru care
sunt instrui]i lupt`torii etc.).
3. Alvin [i Heidi Toffler, R`zboi [i Antir`zboi, Editura ANTET, 2000, p. 294.
4. Dic]ionarul explicativ al limbii rom#ne, edi]ia 1975, p. 211.
5. Traian Chebeleu, Reglementarea pa[nic` a diferendelor interna]ionale, Bucure[ti, Editura Politic`,
1984, p. 6.
6. Werner Beauwens, Arta prevenirii conflictelor, Bucure[ti, Editura Antet, 1996, p. 10.
7. Colonel Mircea M#ndru, Managementul crizelor politico-militare, Bucure[ti, Editura Academiei
de |nalte Studii Militare, 1999, p. 8.
8. Colonel Mircea Chelaru, Paradigma crizelor, Biblioteca Academiei de |nalte Studii Militare, Bucure[ti,
1995, p. 6.
9. Colonel Mircea M#ndru, op. cit., p. 9.
10. Werner Beauwens, Luc. Reychler, Arta prevenirii conflictelor, Bucure[ti, Editura Antet, 1996, p. 12.
11. Dic]ionarul diplomatic, Bucure[ti, Editura Politic`, 1979, pp. 315-316.
95
PLEDOARIE PENTRU CULOARE

- mozaicul [i importan]a acestuia
în asigurarea masc`rii -
Colonel Gabriel STROIL~
Inginer Marilena PETRI{OR
S
ufletul omului g`se[te în culoare bucurie sau triste]e, c`ldur` sau r`ceal`,
lini[te [i prospe]ime sau agita]ie [i preocupare. Un fapt demonstrat, de altfel,
[i trìt de fiecare dintre noi. Ca mediator între om [i ceea ce-l \nconjoar`,
\mbr`c`mintea militar`, privit` în cadrul diverselor manifest`ri specifice, frapeaz`
prin elegan]`, prin forma detaliilor [i, nu în ultimul rând, prin senza]ia de mândrie, de siguran]`
[i for]` pe care o eman` purt`torii acesteia.
În evolu]ia ei istoric`, uniforma armatei noastre a parcurs o serie de combin`ri cro-
matice: a fost ro[ie [i albastr` între anii 1859-1890, gri-cenu[iu \n perioada 1890-1924, kaki
din anul 1924 pân` în 1985, kaki [i albastru-petrol din anul 1985 pân` în prezent, iar pentru
marin`, bleumarin [i alb (din 1995 Marina Militar` [i-a însu[it culoarea neagr`). O privire
\n trecut ne arat` c` uniformele militare din Muntenia [i Moldova aveau culorile drapelului
na]ional, respectiv ro[u [i albastru în Muntenia [i galben [i albastru în Moldova.
O culoare, cu cât este mai cald`, cu at#t este mai apropiat` de ro[u [i, cu cât este
mai rece, se apropie de albastru. Culorile închise au efecte depresive [i descurajante,
cele deschise creeaz` efecte stimulative [i pozitive. Sinteza tuturor culorilor o reprezint`
lumina. Dintotdeauna, oamenii au [tiut, instinctiv, c` lumina soarelui are o importan]` vital`
pentru existen]a uman`. În acest context, în pofida tuturor cercet`rilor, lumina r`mâne
un fenomen greu de în]eles. Înc` din secolul al XVII-lea, Newton a constatat c` lumina alb`
se compune din [apte culori: ro[u, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo [i violet. Când
toate aceste culori sunt reflectate de un corp, spunem despre acel corp c` are lumina alb`.
Dac` toate razele de lumin` sunt absorbite de un corp avem culoarea neagr`. Drept urmare
culoarea unui obiect se stabile[te dup` natura razelor reflectate sau absorbite de acestea.
Culoarea ro[u, de exemplu, presupune c` toate razele cu lungimea de und` între 760-620 nm
sunt reflectate de un corp.
Ochiul omului percepe natura culorilor între 390 [i 760 milimicroni. Procesul vederii
este complex, în sensul c`, la p`trunderea în ochi a undelor luminoase, acestea sunt
descompuse [i analizate la nivelul glandei hipofize.
Culoarea, inclusiv în domeniul militar, joac` un rol foarte important. Nu exist` o culoare
pur`, exist` nuan]e de culori, provenite din combinarea culorilor. Astfel, ro[ul are 57 de nuan]e,
galbenul [i verdele 12, albastrul 29. În total, au fost descoperite aproximativ 17 000 de tonuri
cromatice. Specifice culorii sunt tonalitatea, intensitatea [i puritatea.
96
Asupra psihicului uman culorile
pot avea o serie de efecte. Astfel, ro[ul
culoare foarte cald`, vie [i dinamic`,
stimulativ` în ac]iune [i pe plan intelec-
tual, dezvolt` competi]ia, dorin]a [i domi-
na]ia. În spa]iu d` senza]ia de apropiere.
Portocaliul, culoare cald`, stimuleaz`
emo]iile. Este o culoare sociabil`, care
d` impresia de s`n`tate [i optimism.
În spa]iu, apropie elementele naturale,
dar se evit` a fi folosit în cantit`]i mari. Galbenul, culoare cald` [i dinamic`, stimuleaz`
vederea [i capacitatea de mobilizare a individului. Dezvolt` spiritul original, investiga]ia
[i aspira]iile. Verdele creeaz` relaxare, medita]ie [i echilibru. Este o culoare rece, lini[titoare,
calmant`, d` senza]ia de prospe]ime; dezvolt` în individ pasivitatea, autonomia [i re]inerea.
Creeaz` caractere posesive [i defensive. În spa]iu d` senza]ia de dep`rtare. Albastrul,
o culoare rece, \ndeamn` la calm [i reverie, predispune la concentrare, lini[te interioar`
[i exces de superioritate. Dezvolt` în individ nostalgia, tandre]ea [i afectivitatea. În spa]iu,
creeaz` senza]ia de dep`rtare [i infinitate. Violetul, tot o culoare rece, nelini[titoare
[i descurajant`, creeaz` efecte contradictorii, de apropiere [i îndep`rtare, ca [i optimismul
[i pesimismul. Este o culoare grav`, distant` [i solemn`. În spa]iu, dep`rteaz` elementele
între ele.
Îmbr`c`mintea militar`, privit` din acest palier, al culorii, prezint` c#teva particularit`]i,
asupra c`rora ne vom opri \n continuare.
Echipamentul de ora[ [i de serviciu de culoare kaki, specific for]elor terestre, din punctul
de vedere al masc`rii, se potrive[te pentru trei din cele patru anotimpuri. Culoarea albastru
simbolizeaz` v`zduhul, cu toate componentele sale, iar negrul are o tradi]ie marin`reasc`
veche de peste trei sute de ani. Echipamentul special [i de protec]ie din dotarea Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale nu respect` o regul` a culorii, dar încearc` s` se aproprie de specificul
activit`]ii pe care o desf`[oar` personalul Armatei. Astfel, cei care lucreaz` în medii toxice,
acide sau care vin în contact cu substan]ele de lupt` folosesc culoarea neagr` sau gri. Pilo]ii
[i scafandrii poart` culoarea albastrului infinit sau a adâncurilor m`rii. O particularitate
o prezint` echipamentul de protocol al Regimentului de Gard` [i cel al muzicii militare
care au în compunere culorile drapelului na]ional. Echipamentul de lupt` are ca scop principal
mascarea militarilor atât în spectrul vizibil, cât [i în spectrul invizibil.
Realit`]ile Primului R`zboi Mondial au demonstrat c` îmbr`c`mintea Armatei Române,
de culoare gri-cenu[iu, este u[or de descoperit pe câmpul de lupt`. Astfel, începând cu anul
1924, s-a trecut la culoarea kaki (av#nd în compunere nuan]e de verde, maro [i galben),
care ascunde în cele trei anotimpuri ale anului prezen]a unui militar în câmpul tactic.
O dat` cu perfec]ionarea tehnicilor militare de detec]ie la distan]` s-a creat posibilitatea
localiz`rii precise a tehnicii [i efectivelor de militari. Apari]ia unor noi metode de cercetare,
precum radioloca]ia, termoviziunea, termoloca]ia, televiziunea, laserul, fotografia în infraro[u
vizibil sau ultraviolet, observarea cu ajutorul sateli]ilor [i realizarea unei aparaturi moderne
de cercetare în domeniul optic, termic [i \n cel de radioloca]ie au impus ca solu]ie mascarea
oamenilor [i a tehnicii prin procedee simple dar eficiente.
97
În prima faz` se considera c`, prin culoarea kaki, se poate asigura mascarea obiectivelor
militare. S-a demonstrat \ns` c` aceasta creeaz` în fondul natural o aglomerare de culoare
pe suprafe]e mici, ceea ce nu este specific mediului, în cadrul acestuia existând în mod
normal mai multe nuan]e [i tonuri, [i duce u[or la concluzia c` aceast` culoare nu este
natural`, iar acolo se g`sesc efective de personal militar [i tehnic`. De asemenea, vopsirea
într-o singur` culoare creeaz` în spectrul invizibil contururile persoanelor sau ale tehnicii
militare supuse observa]iei.
Ca urmare, necesitatea introducerii mozaicului de culori în îmbr`c`mintea militarilor
a fost determinat` de faptul c` cele patru culori din care se compune acesta (verde, galben,
maro, negru) \i asigur` identificarea cu elementele de mediu, astfel: verdele se confund`
cu nuan]a clorofilei din vegeta]ia natural`; galbenul tern imit` vegeta]ia uscat` [i îng`lbenit`
sau chiar straturile de p`mânt argilos; prin culoarea maro identific`m plantele lemnoase
(copaci, tufe); negrul define[te terenurile uscate [i neacoperite de vegeta]ie, precum
[i umbrele naturale sau pe cele artificiale.
Scopul principal al masc`rii prin mozaic de culori const` \n crearea unor contraste
cât mai mici între culorile mediului [i cele ale îmbr`c`mintei militarilor. Acest lucru se poate
realiza prin dou` metode: mascarea prin mimarea reflexiei, respectiv mascarea prin acoperire.
În prima situa]ie se urm`re[te mimarea culorilor mediului natural, în cea de-a doua,
deformarea conturului obiectivului mascat.
C = R1 R2 C = contrastul dintre culori
R1 R1 [i R2 = nivelul de reflexie a dou` culori la aceea[i lungime de und`
Detec]ia se realizeaz` de la nivelul optic pân` la cel de natur` electromagnetic`.
Orice lungime de und` emis` c`tre un obiect mascat se reflect` sub form` de informa]ie
despre natura, pozi]ia [i m`rimea obiectului cercetat. Se poate calcula astfel coeficientul
de reflexie: , unde ö e= fluxul reflectat, iar ö1= fluxul incident.
Determinarea anumitor cantit`]i de lungime de und` pe o suprafa]` stabilit` sau conturul
acesteia poate da indicii despre natura, cantitatea de personal [i de tehnic` existent`.
Contracararea acestei situa]ii se poate realiza prin vopsele aplicate sub forma unor
pete de culoare, dispuse conform unui model în care se urm`re[te alternan]a culorilor,
contrastul acestora, evitarea repeti]iei [i a simetriei petelor de culoare.
Sistemul de vopsire în mozaic de culori a fost acceptat unanim de toate ]`rile membre
ale NATO. În unele din acestea s-a simplificat chiar num`rul culorilor, de la patru la trei.
Fiecare ]ar` are propriul mozaic de culori, determinat at#t de natura [i ponderea elementelor
din compunerea mediului, c#t [i de specificul culorilor na]ionale.
98
ISLAMUL O COMUNICARE
TRANSCULTURAL~
Pastor Emil CONSTANTIN
T
rìm într-o lume în care limitele1 se schimb` de la o zi la alta, în care dinamica
social` întrece orice a[tept`ri. Câ]i dintre noi puteam s` ne imagin`m
cu zece-cincisprezece ani în urm` c` Armata Român` va avea unit`]i
[i subunit`]i în afara grani]elor, [i nu oriunde, ci chiar în inima Africii sau a Asiei ?
Datorit` dezvolt`rii tehnologiei, a transportului [i, în mod special, a mijloacelor
de comunicare, conceptul prin care lumea contemporan` este denumit` sat global
se adevere[te cu fiecare zi. Gra]ie transporturilor aeriene po]i ajunge oriunde pe glob
în cele dou`zeci [i patru de ore ale zilei. Prin e-mail po]i comunica, în câteva minute,
cu oricine de pe glob. Cu toate acestea, satul global nu este deloc uniform [i fiecare uli]`
se deosebe[te enorm, prin propria-i cultur`, de celelalte.
Dar ce este cultura ? Sunt foarte multe defini]ii. Majoritatea exper]ilor consider` cultura
ca implic#nd tipare de comportament, simboluri [i valori împ`rt`[ite. Clifford Geertz,
de pild`, a descris cultura ca fiind un tipar de semnifica]ii manifestate în simboluri
care se transmit istoric; un sistem de concep]ii mo[tenite, exprimat în forme simbolice,
cu ajutorul c`rora oamenii comunic`, perpetueaz` [i dezvolt` cunoa[terea [i atitudinea
c`tre via]`2. Cultura se înva]`, se dobânde[te printr-un proces mai mult sau mai pu]in
con[tient. Persoana supus` acestui proces ajunge s` se ata[eze acestei prime culturi
pe care o cunoa[te, fapt care \i va marca întreaga via]`, modific#ndu-i personalitatea [i chiar
contextul cultural din care va face parte.
De asemenea, cultura este un sistem împ`rt`[it, \n sensul c` o întreag` societate
are în comun o cultur`, care este un tot ale c`rui p`r]i se influen]eaz` reciproc. Tocmai
de aceea, ca un exemplu, dislocarea militarilor români în zone de opera]ii [i teatre de r`zboi
în care trìesc popoare [i etnii ce au culturi proprii impune, în condi]ii suficiente, cunoa[terea
culturii acestora în vederea unei bunei colabor`ri cu acestea.
Un element important al unei culturi este religia. Cuvântul, av#ndu-[i originea în lati-
nescul religare3 (a relega), care se refer` la refacerea leg`turii omului cu Dumnezeu,
desemneaz` leg`tura con[tient` [i liber` a omului cu divinitatea. De[i exist` un singur
Dumnezeu adev`rat, lumea contemporan` este împ`r]it` în mai multe religii, dintre
care îns` se deta[eaz` câteva prin num`rul mare de adep]i: cre[tinismul (romano-catolic,
ortodox, protestant), care cuprinde aproximativ dou` miliarde de oameni, islamismul
([i el cu mai multe ramuri), care include mai mult de un miliard de oameni, iudaismul,
budismul, confucianismul.
99
|n demersul de fa]` mi-am propus s` conturez tabloul esen]ial al islamismului,
pornind de la un moto semnificativ: M`rturisesc c` nu exist` Dumnezeu afar` de Dumnezeu
[i c` Mahomed este trimisul sù. Aderarea la islamism se reduce la aceast` profesiune
de credin]`. Sau, mai exact, la aceast` dubl` profesiune: în arab`, shahadatan, dual
de la shahada, \nseamn` m`rturie depus`, atestare4 . To]i adep]ii islamului vor fi
într-adev`r de acord cu faptul c` nu mai trebuie îndeplinit` nici o alt` cerin]` pentru
ca aproapelui lor s`-i fie recunoscut` apartenen]a la comunitatea musulman`. Cuvântul
musulman vine de la muslimun, pluralul lui muslim, singular care a fost re]inut de c`tre
anglofoni [i care este participiul activ al verbului aslama, specializat în araba modern`
pentru sensul de a deveni musulman, a se converti la islam.
Scurt istoric Pân` la Mahomed, triburile arabe aveau mai multe religii,
mul]i fiind politei[ti. În zona Mecca predomina credin]a
în zei]ele al-Lat, al-Uzza [i Manat. Zeitatea suprem` a arabilor era un dumnezeu ceresc
îndep`rtat, pe care-l numeau Allah, ceea ce însemna Dumnezeul. Ei credeau c` el este
creatorul universului, aduc`torul ploii [i al vie]ii.
Mahomed se na[te în acest context religios în jurul anului 570 d.H. în ora[ul Mecca
din Arabia. P`rin]ii i-au murit de timpuriu [i a fost crescut de bunicul sù, Abdul-l-Muttalib.
La vârsta de 25 de ani el s-a c`s`torit cu o v`duv` în vârst` de 40 de ani, numit` Khadijah.
Cam prin anul 610 d.H., Mahomed a început s` primeasc` revela]ii de la Allah. Tradi]ia
musulman` spune c`, având obiceiul s` se retrag` în singur`tatea grotelor de lâng` Mecca,
aici i-a ap`rut îngerul Gabriel care l-a înv`luit în mantia sa, dându-i revela]ii.
Dup` ce începe s` aib` sus]in`tori, marilor familii din Mecca le este team` de influen]a
sa [i încep s`-l persecute pe el [i pe adep]ii sì. |ncheie o alian]` cu locuitorii ora[ului Yathrib
prin care ace[tia se angajeaz` s` renun]e la idolatrie [i s` i se supun`. Se mut` în acest ora[
la 22 septembrie 622 d.H. Evenimentul, numit hegira (expatrierea), marcheaz` începutul
erei musulmane.
La Yathrib, care ajunge în scurt timp madinatu n-nabiyy ora[ul profetului, adic`
Medina, el devine [eful unei comunit`]i puternice. Anii urm`tori sunt caracteriza]i de scurte
incursiuni la Mecca. În luna martie a anului 628 d.H., vrea s` fac` un pelerinaj la Mecca,
gest prin care integreaz` noii sale religii practica pelerinajului. De[i opozi]ia oamenilor
din Mecca face imposibil pelerinajul, el încheie totu[i un armisti]iu cu locuitorii Meccì,
pe care îl încalc`, atacând [i cucerind ora[ul. La Kaaba pune s` fie distru[i idolii [i proclam`
începutul unei noi ere. În anul 632 d.H. el face pelerinajul la Mecca dup` un ritual care va deveni
model pentru musulmani. Curând dup` aceea moare la Medina, f`r` a fi l`sat nici un urma[.
Lui Mahomed i-au succedat patru mari conduc`tori, cunoscu]i drept califi ortodoc[i.
În timpul domniilor lor, care au durat pân` în anul 661 d.H., islamul s-a confruntat nu numai
cu triburile arabe înconjur`toare, ci [i cu marile imperii: Persia, Bizan] [i Roma. În foarte
scurt timp, for]ele islamului au cucerit aceste mari civiliza]ii în Siria, Egipt [i Palestina.
Al treilea calif [i-a extins imperiul înspre vest, prin Africa de Nord, în timp ce, în secolul
al VIII-lea, dinastia de califi a Umayazilor a r`spândit credin]a în toat` Asia Central`
[i \n vestul Indiei pân` în Fran]a [i Spania. De[i Charles Martel i-a scos afar` pe musulmani,
dup` b`t`lia de la Tours (732), armatele musulmane au continuat s` amenin]e Europa
dinspre est, secole la rând.
100
Scindarea islamului Separarea în trei ramuri, care a avut

loc o dat` cu marea schism` din anii
655-661 d.H. [i pe care istoriografia musulman` o nume[te marea discordie, st` la originea
actualei repartiz`ri geografice a musulmanilor: sunni]i (90% dintre musulmani), khariji]i
(0,2%) [i [ii]i (9,8%), dintre care majoritatea (80%) se afl` în Iran. Din aceste ramuri principale
deriv` diverse subramuri cu denumirea lor actual`; în total, aproximativ dou`zeci
de subramuri, ap`rute la diverse date, unele chiar foarte recente, sunt reprezentate
în zilele noastre în mod inegal în diferite regiuni ale lumii.
Valorile islamului ❖ Un dumnezeu. Placa turnant` a credin]ei

musulmane este monoteismul5. Crezul musulman
afirm` categoric existen]a unui singur dumnezeu, Allah, creatorul suveran al lumii.
❖ Mahomed. Legat` de unicitatea lui Allah, în crezul musulman exist` afirma]ia potrivit
c`reia Mahomed este profetul lui Allah. Mahomed nu are preten]ii la divinitate, el este
trimisul lui Allah, el aduce mesajul lui Allah. El vine ca un semn al divinit`]ii, pentru a ar`ta
oamenilor calea. Au fost mul]i profe]i înainte de Mahomed (Avraam [i al]i profe]i din Vechiul
Testament, Iisus Hristos, recunoscut doar ca profet), dar Mahomed este ultimul profet.
Alte na]iuni au avut [i ele profe]ii lor, dar Mahomed vine la arabi [i apoi, prin arabi, la restul lumii.
❖ Coranul. Dumnezeu a trimis o serie de c`r]i sfinte prin câ]iva profe]i înainte
de Mahomed (Legea lui Moise, Psalmii lui David, Evanghelia prin profetul Iisus) [i apoi,
în sfâr[it, Coranul, prin profetul Mahomed. Coranul încheie seria de c`r]i divine. Are 114 capitole
([ure) [i 6 536 de versete. Coranul reprezint` integralitatea a ceea ce musulmanul consider`
a fi f`cut obiectul unei revela]ii pentru Profet. Coranul a fost scris în cer, de Allah. Mahomed
n-a avut nici un rol de jucat în conceperea con]inutului, el a fost doar un mesager, o cale
prin care Allah [i-a trimis mesajul revelat.
❖ Via]a religioas` cei cinci stâlpi ai credin]ei6
Credin]a (sahadat) to]i musulmanii trebuie [i apusul soarelui. Noaptea pot mânca [i bea,
s` adere afirma]iei simple a crezului c` nu exist` îns` nu în timpul zilei. De altfel, lor le este interzis
nici un alt dumnezeu \n afar` de Allah, iar Mahomed consumul de bùturi alcoolice !
este profetul sù. Milosteniile (zakat) legea islamului
Rug`ciunea ([alat) credincio[ii trebuie stipuleaz` reguli precise cu privire la cât anume
s` se roage de cinci ori pe zi. Vinerea trebuie trebuie s` dea musulmanul, ca milostenie, celor
s` mearg` la moschee cel pu]in o dat`, iar în celelalte s`raci. Milostenia este foarte bine privit` [i foarte
zile î[i pot îndeplini ritualurile oriunde se g`sesc. mult încurajat`.
Exist` ritualuri stricte referitoare la purificarea Pelerinajul (hagg) \nainte de Mahomed
locului în care se roag` cineva, ritualuri de sp`lare, exista în Arabia obiceiul de a face pelerinaj la marea
mi[c`ri [i cuvinte exacte ale rug`ciunii. Partea final` piatr` neagr` meteoritic` Kaba7 de la Mecca.
este prosternarea cu fa]a la p`mânt, în semn În timpul islamului aceast` practic` str`veche
de ascultare [i de supunere. a primit o nou` hain` teologic`. Ast`zi este
Postul ([awm) o dat` pe an, în întreaga obligatoriu ca fiecare musulman s` mearg`
lun` a ramadanului, to]i musulmanii trebuie în pelerinaj la Mecca m`car o dat` în via]`, dac`
s` se ab]in` s` m`nânce sau s` bea între r`s`ritul nu este împiedicat de motive extreme.
Una dintre cele mai controversate

Aspecte ale culturii probleme din cadrul islamului este rolul
islamice femeii în familie [i \n societate. Aceasta
se datoreaz` faptului c` ea este considerat`
inferioar` b`rbatului [i el are drepturi depline asupra ei. Obliga]ia b`rbatului de a ocroti
101
femeia este una religioas`, în timp ce datoria ei de a se supune este una legal`. În acest
context este u[or de în]eles de ce Coranul nu numai c` îng`duie, dar [i sf`tuie[te pedepsirea
fizic` a so]iilor neascult`toare (cap. 4:34). De asemenea, islamul permite practicarea
poligamiei. Conform legii musulmane, fiecare b`rbat are dreptul la maximum patru so]ii,
cu condi]ia s` le între]in` material [i afectiv pe toate, \n acela[i fel. Aceast` practic` a sc`zut
\ns`, ca urmare a situa]iei economice, ce nu permite ca majoritatea b`rba]ilor musulmani
s` între]in` o familie atât de numeroas`. |n societate, femeia trebuie s` se îmbrace modest,
s` nu atrag` privirea b`rba]ilor strìni; ea trebuie s` poarte un acoper`m#nt, astfel încât
s` nu i se vad` decât ochii [i mâna de la încheietur`.
Mul]i dintre musulmani recurg la circumcizie, ritual de origine preislamic`.
Musulmanilor le sunt interzise nu numai consumul c`rnii de porc, dar [i cel al bùturilor
alcoolice [i al fumatului.
O alt` caracteristic` se refer` la generozitatea [i ospitalitatea musulmanilor, adev`rate
virtu]i, apreciate [i lùdate ca atare. Urmând o tradi]ie beduin`, pretutindeni oaspetele este
considerat sacru, cinstirea lui \nsemn#nd o datorie.
Persecu]ia [i prigonirea adep]ilor lui Mahomed au dus la autoap`rare. Primul verset
din Coran care \i autorizeaz` pe musulmanii agresa]i s` r`spund` fiec`rei lovituri printr-o
lovitur` este datat; el este inserat dup` [aptezeci de versete în care se interzice sau este
descurajat` violen]a: Li s-a dat voie celor ce fur` ataca]i, pentru c` li s-a întâmplat
nedreptate [i Allah are putere s` le ajute: aceia ce fur` alunga]i din locuin]ele lor pe nedreptul
numai pentru c` zic: Domnul nostru este Dumnezeu. (22,40-41). Aceast` situa]ie duce
la jihad, o adev`rat` stare de r`zboi, potrivit normelor epocii [i regiunii. {tiind c` este
vorba de ni[te oameni care sunt nevoi]i s`-[i abandoneze totul, nu este de mirare recurgerea
la un vocabular care îmbin` virtu]ile r`zboinice cu valorile solidarit`]ii [i ale compasiunii.
Jihad înseamn`, de altfel, r`zboi sfânt. La început s-a aplicat eforturilor contra propriilor
înclina]ii negative, ulterior, prin el s-a justificat r`zboiul de expansiune în vederea
implement`rii islamului, deci pentru a pune în practic` voia lui Allah.
Islamul are un puternic impact politic [i economic, având în vedere c` multe na]iuni
musulmane controleaz` pia]a mondial` a petrolului. Fa]` de cre[tini exist` o atitudine
negativ`, de respingere chiar, considerându-i necredincio[i, politei[ti (închinarea
la Dumnezeu Tat`l, Fiul [i Duhul Sfânt), pe Hristos nu-L recunosc ca Fiu al lui Dumnezeu,
ci doar ca pe un profet (dar, fire[te, mai mare este Mahomed !, spun ei). Islamul acuz`
cre[tinismul de degenerare moral`, exemplific#nd prin imoralitatea vie]ii din Occident
[i din SUA. De fapt, islamul une[te religia cu politica [i consider` c` acela[i lucru este valabil
[i pentru cre[tini. De aceea, ei se m#ndresc cu puritatea simpl` a [ariei (legii) musulmane.
Trebuie s` [tim c` sunt [i ]`ri islamice precum Pakistanul [i Malaezia care aplic` presiuni
sociale [i economice asupra cre[tinilor, silindu-i s` se converteasc` la islamism.
|n alt` ordine de idei, islamul nu accept` distinc]ii radicale între domeniul secular
[i cel spiritual. Mahomed însu[i a devenit atât conduc`tor politic al Medinei, cât [i con-
duc`torul ei spiritual. Ca urmare, nici nu se poate vorbi de democra]ie în via]a ]`rilor
musulmane. Legea civil` nu este altceva decât aplicarea islamului, a [ariei.
Mesajul islamic nu îng`duie dezbateri. El provoac` luarea unei decizii, neascultarea
av#nd ca rezultat judecata cumplit` a lui Allah. Prin Mahomed, Allah cere poporului s` fie
102
ascultat sau s` pl`teasc` pre]ul, adic` iadul. În islam, autoritatea nepus` la îndoial` este
transmis` într-o societate bazat` pe supunere. Musulmanul se va supune f`r` cârtire
autorit`]ii legii musulmane, autoritate care ajunge pân` la liderii fiec`rei comunit`]i
musulmane. Cuvântul lor are o mare greutate, ei fiind reprezentan]i ai lui Allah în men]inerea
adev`rurilor islamului. Legea islamului decreteaz` moartea aposta]ilor (cei care trec
de la islam la o alt` religie). Ast`zi, în unele zone, de exemplu \n Europa, aceast` lege
s-a domolit [i uneori chiar le permite converti]ilor de la islam s` r`mân` în familiile
[i comunit`]ile lor. Dar, în regiuni puternic islamice, p`r`sirea islamului [i convertirea
la cre[tinism pot echivala cu o sinucidere.
Conchiz#nd, cunoa[terea religiei musulmane duce la în]elegerea unui anumit mod
de via]`. Dincolo de judecarea adev`rurilor teologice, pe care suntem datori fa]` de propria
con[tiin]` s` le facem, trebuie s` existe în]elegerea [i respectul pentru cultura [i credin]a
fiec`rui om. De altfel, Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne arat` c` cea mai mare porunc`
este iubirea, dragostea. Iisus ne-a spus: S` iube[ti pe Domnul Dumnezeul tù, cu toat`
inima ta, cu tot sufletul tù [i cu tot cugetul tù. Aceasta este cea dintâi [i cea mai mare
porunc`. Iar a doua, asemenea ei, este: s` iube[ti pe aproapele tù ca pe tine însu]i.
În aceste dou` porunci se cuprinde toat` Legea [i Proorocii. (Evanghelia dup` Matei,
22:37-40).
BIBLIOGRAFIE
1. TÖFFLER, Alvin. {ocul viitorului. Bucure[ti. Editura Politic`, 1973.
2. GEERTZ, Clifford. Interpretation of Culture, New-York, Basic Books, 1972.
3. CONSTANTIN, Niculae; DURLEA Ionel. Mic dic]ionar teologic. Bucure[ti. Editura Ministerului
de Interne, 2001.
4. DELUMEAU, Jean. Religiile lumii. Bucure[ti. Editura Humanitas, 1996.
5. GOLDSMITH, Martin. Islamul [i m`rturia cre[tin`. Bucure[ti. Editura Tineri pentru Misiune, 2001.
6. ELIADE, Mircea. Istoria credin]elor [i ideilor religioase. Bucure[ti. Editura {tiin]ific` [i Enciclopedic`,
1998.
7. Idem, p. 81.
103
l
u icO EUROP~ ÎNTREAG~
ls eg
u t {I LIBER~,
p a
tr ACUM {I ÎN VIITOR
s
Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP
U
ltimele s`pt`mâni au consfin]it o Europ`
când Lumea Nou` cu toate puterile
în profund` transformare. Exprimarea
va veni s` o salveze pe cea «Veche»
Winston Churchill, 1940 unor pozi]ii diferite cu privire la Irak
de c`tre unele ]`ri membre ale Uniunii Europene
Scopul nostru este s` [tergem liniile
false care au divizat Europa pentru
s-a manifestat emo]ional [i profund. Obiectivele Fran]ei,
o perioad` prea lung`. Viitorul fiec`rei ale Germaniei [i nu numai s-au schimbat, de la dezar-
na]iuni europene trebuie s` fie deter- marea Irakului la contracararea acestuia, atunci când
minat de progresul reformelor interne a devenit clar c` dezarmarea regimului Saddam Hussein,
[i nu de interesele unei puteri din afar`.
agreat` în unanimitate în Rezolu]ia Consiliului de Securitate
Fiecare na]iune care se lupt` pentru
democra]ie [i pia]` liber` [i o puternic` 1441, a f`cut esen]ial` întrebuin]area for]ei3.
cultur` civic` trebuie s` fie binevenit` Prin semnarea scrisorii celor opt [i a scrisorii
în casa Europei. celor zece, documente care au vizat sus]inerea Statelor
George W. Bush1 Unite în confruntarea cu Irakul, viitorii membri ai NATO
Fran]a nu poate s` accepte o lume [i ai Uniunii Europene au demonstrat c` nu sunt numai
politic` unipolar` sau unilateralismul interesa]i de intrarea în cluburile vestice, ci, în acela[i
unei singure superputeri. timp, sunt preocupa]i în a le influen]a. Noua Europ`
Hubert Vedrine2
(statele recent eliberate din estul Europei)4 a venit
cu propriile aspira]ii, idei [i speran]e. În acela[i timp, diviziunile conjuncturale în b`trâna
Europ` (centrat` pe Fran]a [i Germania)5 sunt acum foarte clare. Pre[edintele Fran]ei
a f`cut dovada clar` a frustr`rii sale, criticând aspru noii europeni pentru îndr`zneala
de a sus]ine o puternic` rela]ie transatlantic`6.
În acest context este bine s` amintim ceea ce arhitectul Uniunii Europene, Jean Monnet,
a men]ionat în memoriile sale, anume faptul c` SUA sunt conduse înc` de o for]` dinamic`
ce î[i are originea în natura fiec`rui individ. America este la în`l]ime [i în alergare;
ea nu este nici reac]ionar` [i nici imperialist`. Ea nu vrea r`zboi, dar îl va face, dac`
este necesar. Recurgerea la aceast` solu]ie este foarte ferm`, dar aceast` rezolvare
nu este oarb`.7
La baza pozi]iilor unor state privind problema irakian`, în particular în Fran]a [i Germania,
se pare c` st` dorin]a de a contrabalansa rolul SUA pe scena mondial`. Conform aprecierilor
104
Pulsul strategic
lui Vladimir Socor, noul tandem Paris - Berlin, cu Parisul în pozi]ie de conduc`tor, provoac`
SUA [i suporterii sì din Europa simultan în mai multe domenii8. Potrivit estim`rilor
lui Guy Verhofstadt, pozi]ia comun` a Germaniei, Fran]ei [i Belgiei trei dintre cei [ase
membri fondatori ai Uniunii Europe, trei dintre ]`rile vest-europene cele mai devastate
de r`zboi nu este o coinciden]` [i nici un eveniment singular, acesta afirm#nd: Noi favoriz`m
în m`sur` larg` o politic` de ap`rare european` real`. Dorim o capacitate militar`
european`, cu o agen]ie comun` de armamente [i comandamente. Dar, mai mult decât
atât, dorim ca un sub-set de membri ai Uniunii Europene s` coopereze mai strâns în problemele
de securitate [i de ap`rare.9
Cu toate c` adev`rate furtuni diplomatice, de gradul 8, au zguduit cancelariile din întreaga
lume, dezbaterea european` la cea de-a treia sesiune anual` de prim`var`, reunind [i omologii
din cele 13 state în curs de aderare [i candidate pentru a discuta Strategia de la Lisabona,
m`surile de implementare a acesteia, precum [i principalele problemele interna]ionale, a dovedit
c` poate adopta o pozi]ie [i o abordare comun` în ceea ce prive[te Irakul: Dorim
s` contribuim eficient la crearea condi]iilor care vor permite tuturor irakienilor s` trìasc`
în libertate, demnitate [i prosperitate, sub autoritatea unui guvern reprezentativ, care va
convie]ui pa[nic cu vecinii sì [i va fi un membru activ al Comunit`]ii Interna]ionale.
Consiliul invit` Comisia [i Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Extern`, Javier
Solana, s` studieze mijloacele prin care Uniunea European` va putea ajuta poporul irakian
s` ating` aceste obiective.10
Totu[i, este evident c` asist`m la o criz` în rela]iile transatlantice11, criz` care, în apre-
cierea lui Stanley Sloan, este deopotriv` rezultatul unui unilateralism f`r` menajamente
din partea SUA, combinat cu autonomia afectat` a Europei. Ac]ionând astfel, men]ioneaz`
Sloan, administra]ia Bush a f`cut s` se disipeze cea mai mare parte a voin]ei comune
generate de atacurile de la 11 septembrie 2001. Pe acela[i palier atitudinal, William Anthony
Hay apreciaz` c` r`zboiul împotriva terorismului a asigurat administra]iei Bush o provocare
bine definit` în jurul c`reia [i-a organizat politica extern`: distrugerea terori[tilor
(începând cu Al Qaeda) [i a guvernelor care îi protejeaz`. Cu toate acestea, sus]ine
William Anthony Hay, diferen]ele de opinii dintre SUA [i unii dintre alia]ii sì europeni
cu privire la r`zboiul împotriva terorismului sunt mai degrab` aparente decât reale12.
Astfel, este pus sub semnul întreb`rii, spune Hay, consensul ob]inut cu greu privind
extinderea rolului NATO la nivel global, a[a cum s-a stabilit la Summitul de la Praga,
în noiembrie anul trecut.
Una dintre principalele întreb`ri ale lui Stanley Sloan13 este care SUA [i care Europ`
vor lua loc la masa tratativelor. De ce ? Pentru c`, a[a cum Robert Kagan a argumentat14,
abord`rile americane [i europene difer` în ceea ce prive[te cele mai importante probleme
ale puterii eficien]a, moralitatea [i aspira]iile acesteia. Europa se îndep`rteaz` de putere
sau cel pu]in o abordeaz` diferit, ea se îndreapt` c`tre o lume proprie de legi [i reguli,
cu negocieri transna]ionale [i de cooperare. Ea intr` într-un paradis postistoric de pace
[i prosperitate, \ndrept#ndu-se spre realizarea «p`cii perpetue» a lui Kant. În acest timp,
Statele Unite r`mân fixate în istorie, exercitând puterea în lumea anarhic` hobbesian`,
în care legile interna]ionale [i regulile nu sunt de ajuns [i unde adev`rata securitate
[i ap`rare, precum [i promovarea unei ordini liberale depind înc` de de]inerea [i între-
buin]area puterii militare. Iat` de ce, ast`zi, în problemele majore ale transform`rilor
interna]ionale, americanii par a fi de pe Marte, iar europenii de pe Venus: se în]eleg
din ce în ce mai pu]in.15 Pe de alt` parte, Frederick Kempe eviden]iaz` c`, în dezbaterile
105
care au loc, problema este c` americanii sunt orienta]i în viitor, iar europenii în trecut16.
Sau, exprimat` altfel, americanii au pivotat c`tre interesele globale [i sunt conecta]i
la amenin]`rile viitoare, în timp ce Europa este orientat` c`tre problemele interne [i este
concentrat` pentru construirea Uniunii Europene: implementarea monedei unice, redactarea
unei constitu]ii [i extinderea c`tre est. Oamenii din Administra]ia Bush [i «think
tank-urile» gândesc de ani de zile la pericolul armelor de distrugere în mas` [i la amenin-
]`rile cu privire la securitatea global`, men]ioneaz` James Elles, conservator britanic,
membru al Parlamentului European. Ne-am gândit asupra construc]iei Europei în epoca
post-sovietic`, dar nu ne-am uitat în afar`. A fost un exerci]iu la nivelul intereselor.
Este un adev`r c` noi rezolv`m problemele curente, în timp ce America este preocupat`
de rezolvarea problemelor viitorului. Am fost preocupa]i s` construim o infrastructur`,
f`r` s` ne gândim la tipul de oameni care ar trebui s` o utilizeze. 17
Este adev`rat c` exist` mult` opozi]ie fa]` de politica SUA, dup` cum apreciaz`
dr. George Friedman, dar faptul c` aceasta este dominant` la nivel global nu reprezint`
întocmai adev`rul. Uria[ele demonstra]ii antir`zboi, sondajele opiniei publice [i compor-
tamentul unora dintre principalele puteri par s` confirme aceste puncte de vedere,
dar realitatea este, de fapt, mai complicat` [i foarte nuan]at`.
De fapt, SUA sunt mai pu]in izolate în rela]ia cu Europa decât se crede în general.
Noii invita]i în NATO sunt mai proamericani decât mul]i membri vest-europeni ai Alian]ei,
cu excep]ia Marii Britanii. Na]iunile din Europa Central` [i de Est, a c`ror implicare
în activit`]ile Alian]ei va cre[te, v`d SUA ca o important` contragreutate geopolitic` privind
al]i membri europeni mai importan]i ai NATO, precum [i Rusia. Atunci când vine timpul
s` aperi valorile de baz` ale democra]iei, pozi]ia ]`rilor nou intrate în NATO este încurajatoare.
Ea sugereaz` c` b`trâna Europ` are ceva de înv`]at de la noua Europ`.18, sus]ine
F. Stephen Larrabee.
Pe de alt` parte, potrivit lui Paul Johnston, Summitul din Azore preveste[te o nou`
era în geopolitic`, reamintindu-ne de întâlnirile dintre Roosevelt [i Churchill din timpul
R`zboiului Al Doilea Mondial, în care cei doi lideri planificau fazele urm`toare ale r`zboiului
împotriva lui Hitler.19 P`rerea este împ`rt`[it` [i de Robert Hunter, care denume[te
întâlnirea din Azore ca un consiliu al diploma]iei, un mesaj de ultim` încercare, adresat
atât audien]ei domestice la nivelul poporului american, cât [i comunit`]ii interna]ionale,
membrilor Consiliului de Securitate, opiniei publice interna]ionale [i liderilor militari irakieni20.
Revenind la problema irakian`, atitudinea european` manifestat` la Reuniunea UE
de la Bruxelles consemneaz` c` Uniunea European` este ata[at` at#t principiilor integrit`]ii
teritoriale, suveranit`]ii, stabilit`]ii politice [i dezarm`rii integrale [i efective a Irakului,
pe ansamblul teritoriului sù, cât [i respect`rii drepturilor poporului irakian, în]elegându-
se toate persoanele apar]inând minorit`]ilor.21
De altfel, politica de securitate [i de ap`rare european`, men]ioneaz` Guy Verhofstadt,
nu este direc]ionat` împotriva predominan]ei americane în lume. Este singurul mod
de a construi un pilon al ap`r`rii europene în cadrul NATO pentru a rebalansa Alian]a
[i a-i da un nou impuls. Acesta este singurul mod de a face posibil ca un «nou Atlanticism»
s` se dezvolte.22 Construirea unei for]e de ap`rare europene nu înseamn` c` se dore[te
dispari]ia NATO. Este vorba de asigurarea fundamentelor pentru un nou Atlanticism, bazat
pe schimb`rile produse în mediul de securitate în perioada post-r`zboiului rece.
În aceast` lume aflat` în schimbare, noi, europenii, vom continua s` ne bucur`m
de o puternic` comunitate de valori cu SUA. Dar, cu toate rela]iile pe care le avem
106
Pulsul strategic
cu America, noi, europenii, trebuie s` continu`m s` prefigur`m propriile noastre opinii
[i viziunea noastr` despre viitor. De fapt, Europa î[i dezvolt` propriile priorit`]i [i obiective.23
Din perspectiva acestor proiec]ii este necesar` consolidarea capacit`]ii na]iunilor europene
de a ac]iona împreun` pentru îndeplinirea obiectivelor de politic` extern`. În plus, fa]`
de eforturile na]ionale [i cele în cadrul NATO, aceasta înseamn` înt`rirea Politicii de Securitate
[i de Ap`rare Comune [i realizarea capacit`]ii de a r`spunde la crize, coordonând asisten]a
civil` [i umanitar` acordat` cu elementul militar, atunci când situa]ia o impune.
A[a cum a rezultat din lec]iile înv`]ate în Kosovo, pentru a înt`ri politica comun`
în domeniul ap`r`rii [i securit`]ii, na]iunile europene au nevoie s`-[i optimizeze capabilit`]ile
militare. Ele nu trebuie s` depind` \ntr-o a[a de mare m`sur` de SUA pentru solu]ionarea
crizelor din [i din jurul Europei. Aceasta va face o mai bun`, mai coerent` [i mai eficient`
contribu]ie european` la NATO. UE nu trebuie s` fie în competi]ie cu NATO sau s` \[i dubleze
structurile opera]ionale. Dac` se întâmpl` a[a, eforturile nu au nici un sens. Eforturile UE
trebuie s` completeze [i s` înt`reasc` NATO24. Este clar c` din ce în ce mai mult UE
este v`zut` ca un model de cooperare multilateral`, ca mediator [i surs` de men]inere
a p`cii, de rezolvare a conflictelor complexe, un continent sensibil la provoc`rile sociale
[i ecologice.
Este un continent care realizeaz` c` propria sa bog`]ie r`mâne fragil` atâta vreme
cât cea mai mare parte a popula]iei globului sufer` de foamete. Aceasta este cauza pentru
care Europa are nevoie de propria sa politic` extern`. Ea va fi credibil` dac` va fi bazat`
pe politica de ap`rare european`. Acesta este paradoxul c`ruia trebuie s`-i facem fa]` în anii
urm`tori: cu cât mai mul]i oameni vor demonstra pentru pace, cu atât mai urgent` devine
dezvoltarea unei adev`rate ap`r`ri europene.
S` revenim la substan]a rela]iilor transatlantice. Europa [i Statele Unite ale Americii
au atât de multe lucruri în comun. Mai întâi, sunt fundamentele unei istorii comune.
Apoi, este angajamentul pentru respectul fa]` de drepturile omului, institu]iile democratice,
justi]ia social` [i oportunit`]ile economice. Amândou` sunt binecuvântate cu o mare bog`]ie,
iar aceasta a f`cut posibile un nivel deosebit de ridicat al comer]ului [i al investi]iilor.
Europa [i SUA au puterea de a influen]a evenimentele, iar aceast` putere este multiplicat`
când ele ac]ioneaz` împreun`. Cu toate acestea, incapacitatea de a r`spunde la amenin]`ri
duce nu numai la toleran]`, ci uneori la negare, afirm` Robert Kagan. Or, este normal
s` elimini din mintea cuiva ceea ce nu poate s` fac` pentru solu]ionarea unei probleme majore.
Conform unui expert în domeniul opiniei europene, chiar abordarea amenin]`rilor
diferen]iaz` pe deciden]ii politici americani fa]` de omologii lor europeni25. Americanii,
scrie Steven Everts, vorbesc despre amenin]`ri strìne ca, de exemplu, proliferarea armelor
de distrugere în mas`, terorism [i state problem`. Dar, europenii în]eleg prin provoc`ri,
de exemplu, conflictul etnic, migra]ia, crima organizat`, s`r`cia [i degradarea mediului.
A[a cum noteaz` Everts, diferen]a principal` este mai pu]in o problem` cultural` [i de filozofie
decât de capabilitate. Europenii sunt mai îngrijora]i de probleme. Ei au marea [ans`
de a fi rezolvate de angajarea politic` [i de sume uria[e de bani.. Altfel spus, europenii
se bazeaz` pe probleme provoc`ri acolo unde puterile europene pot s` intre în joc
[i nu neap`rat pe acele amenin]`ri unde sl`biciunile europene nu duc la solu]ii ferme.
Dac` ast`zi cultura strategic` european` acord` mai pu]in` valoare puterii [i puterii
militare [i mai mult` instrumentelor de putere soft (soft-power), precum cele economice
[i de comer], se pune \ntrebarea: Oare acest lucru nu este [i rezultatul, chiar [i par]ial,
al faptului c` Europa este din punct de vedere militar slab`, iar din punct de vedere
107
economic, puternic` ? Americanii sunt mai rapizi în în]elegerea existen]ei amenin]`rilor,
chiar în a le în]elege acolo unde al]ii nu pot vedea vreuna, deoarece ei pot concepe s` între-
prind` ceva pentru a contracara aceste amenin]`ri26.
Este deosebit de important s` men]ion`m c` începând cu 31 martie 2003 Uniunea
European` a preluat de la NATO misiunea de a asigura protec]ie pentru monitorizarea
interna]ional` privind implementarea planului de pace în Fosta Republic` Iugoslav`
a Macedoniei (FYROM) [i desf`[oar` opera]ia Concorde.
Aceast` misiune rezult` din politica de ap`rare [i de securitate a Uniunii Europene
[i a fost consfin]it` \n acordul NATO-UE, sub care este asigurat accesul UE la planificarea
opera]ional` a NATO, existând prezum]ia de disponibilitate c`tre UE a capabilit`]ilor
[i mijloacelor comune. În acela[i timp, s-a pus în aplicare un concept nou în ap`rarea
european`, în rela]iile dintre UE [i NATO, prin care loc]iitorul SACEUR, amiralul german
Feist, este comandantul opera]iei conduse de c`tre UE, iar comandantul în teatru de opera]ii
va fi un general francez.
Anterior, la 13 ianuarie 2003, UE a preluat misiunea de poli]ie militar` în Bosnia-Her]egovina
de la ONU [i [i-a exprimat disponibilitatea s` preia, la începutul anului 2004, misiunea for]ei
de stabilitate NATO în regiune, ajung#nd astfel s` desf`[oare prima opera]ie civil` de mana-
gement al crizelor27.
Toate acestea demonstreaz` c` este necesar ca NATO s` se transforme. Afirma]iile
recente ale secretarului american al ap`r`rii, Donald Rumsfeld (atât de nepopulare în anumite
centre din Europa de Vest), c` se schimb` centrul de greutate c`tre est definesc foarte clar
statusul actual. În opinia lui Vladimir Socor, aceste afirma]ii definesc dou` noi realit`]i28.
În primul rând, NATO trebuie s` se reinstrumenteze militar [i politic pentru misiuni
la distan]` în Eurasia, acolo unde este originea amenin]`rilor; în al doilea rând, un grup larg
de ]`ri la estul vechiului NATO doresc [i sunt în m`sur` s` contribuie la opera]iile de proiectare
a for]ei Alian]ei c`tre est. Toate treisprezece ]`ri demonstreaz` nivelul de capacitate
opera]ional` (readiness) de a se al`tura coali]iei (coalition of willing) conduse de SUA.
A[a au f`cut în timpul opera]iei în Afganistan, a[a fac din nou punând la dispozi]ia for]elor
americane [i/sau aliate teritoriile [i infrastructura lor.
Din punct de vedere politic, noii alia]i [i invita]i au demonstrat o în]elegere clar` a intereselor
strategice \n care sunt implicate [i un nivel ridicat \n educarea propriei popula]ii asupra
necesit`]ii de a suprima re]elele teroriste [i armele de distrugere în mas`, preventiv dac`
este necesar. În acest timp, în Europa de Vest nu toate guvernele sunt preocupate permanent
[i conving`tor pentru aducerea acestor adev`ruri la cuno[tin]a propriilor popula]ii. Bog`]ia
[i puterea aduc cu ele responsabilit`]i uria[e, remarca Alan Larson. Nu putem l`sa
ca diferendele dintre noi s` ne distrag` de la aceste responsabilit`]i. Mai mult decât atât,
trebuie s` folosim resursele pentru a aduce lumin` [i speran]` oamenilor din întreaga
lume care au suferit din cauza conflictului [i opresiunii.29
Declan Ganley este de p`rere c` Europa [i lumea întreag` pot s` câ[tige foarte mult
de la cet`]enii suverani ai unei Europe Unite, dar trebuie s` aib` o conducere care este direct
r`spunz`tore în fa]a oamenilor [i nu o elit` politic` cu înclina]ie c`tre propria ei protec]ie.
Elita politic` ce nu are mandat din partea cet`]enilor nu ar trebui s` vorbeasc` în numele
Europei. Europa va fi în postura de a-[i promova valorile suveranit`]ii individuale [i de a reduce
injusti]iile la care sunt supuse mai multe milioane de oameni30. De aceea, când conflictul
108
Pulsul strategic
din Irak se va sfâr[i, este necesar ca politicienii [i «think tank-urile» s` caute r`spunsuri
la câteva întreb`ri:
Care este modalitatea în care SUA, Care sunt perspectivele rela]iei dintre
Germania [i Fran]a, precum [i alte na]iuni NATO [i Uniunea European` ?
trebuie s` ac]ioneze împreun` pentru a dep`[i Care sunt transform`rile pe care
diferendele dintre ele ? trebuie s` le parcurg` ONU ?
C#t de adânc` este ruptura dintre SUA Care sunt perspectivele rela]iei dintre
[i statele lumii, în special cu Fran]a, NATO [i ONU, OSCE [i alte organisme
Germania [i Rusia ? de securitate regional` ?
S-a schimbat oare fundamental natura Care va fi impactul, în cadrul Europei,
rela]iilor transatlantice ? pe care diferendele privind Irakul dintre
Care sunt transform`rile pe care Europa [i Statele Unite îl va avea asupra
trebuie s` le parcurg` NATO ? dorin]ei Europei de a dezvolta o politic` extern`
Care sunt transform`rile pe care [i de securitate comun` care s` devin`
trebuie s` le parcurg` UE ? o contrabalansare pentru Statele Unite ?
Este timpul, sus]ine Declan Ganley, pentru o Europ` întreag` [i liber`, acum
[i în viitor. Este timpul pentru o Europ` care s` \nceteze s` mai amâne deciziile [i ac]iunile
[i s` contribuie efectiv la definirea unei lumi mai bune. O lume f`r` regimuri totalitare
[i amenin]`ri la adresa societ`]ii democratice. Este, de asemenea, timpul ca prin toate
mijloacele necesare s` se doreasc` s` se protejeze [i s` se extind` drepturile fundamentale
ale tuturor oamenilor, pentru a recunoa[te [i a proteja suveranitatea individual`. Probabil
c` o conducere r`spunz`toare în fa]a oamenilor poate s` duc` lumea c`tre nivelul
pe care îl merit`31.
|ncheiem pledoaria noastr` pentru o Europ` \ntreag` [i liber`, acum [i \n viitor,
prezent#nd pozi]ia Rom#niei exprimat` de premierul Adrian N`stase dup` \ncheierea
Summitului de la Snagov: Cu to]ii suntem de acord c` aceast` leg`tur` trebuie men]inut`
[i consolidat`, inclusiv prin înt`rirea filierei europene a Alian]ei [i prin cre[terea capacit`]ii
Europei de a ac]iona pe plan interna]ional. Este o realitate a continuat domnia sa
c` aderarea statelor noastre la UE va conferi Uniunii o cert` valoare adùgat`, mai ales
c` statele noastre aduc UE expertiz` [i rela]ii particulare cu SUA [i statele din Europa
de Est [i de Sud-Est, precum [i dorin]a de consolidare a politicii externe [i de securitate
comun`. Este important s` spunem c` noi nu ne-am propus s` alegem între Europa
[i SUA, între NATO [i UE. Ele sunt organiza]ii complementare [i din punctul nostru
de vedere al valorilor pe care le urm`rim nu exist` incompatibilit`]i între cel dou` organiza]ii.
Dorim s` lucr`m în a[a fel încât cele dou` obiective ale noastre s` ajute pe de o parte
la consolidarea unui pod, a unei leg`turi transatlantice cu un pilon european coerent,
capabil de ac]iune, iar pe de alt` parte, suntem convin[i c` ac]iunea noastr` va fi concertat`
în viitor într-un mod foarte solid cu ]`rile membre ale UE, dar [i în cadrul NATO, în vederea
dep`[irii unora dintre disputele interne care au marcat aceste ultime luni. 32
BIBLIOGRAFIE
1. George W. Bush, Remarks by the President in Address to Faculty and Students of Warsaw University,
Office of the Press Secretary, June 15, 2001
2. Interviu cu ministrul de externe francez, Hubert Vedrine, în Liberation (Paris), 24 noiembrie 1998.
3. Ana Palacio (ministru de externe al Spaniei), Allies, Not Counterweights, în Wall Street Journal,
25 Mar 2003.
109
4. Charles Krauthammer (\n stafful editorial al Washington Post), The French Challenge, în Washington
Post, 21 Feb 2003.
5. Ibidem.
6. Mart Laar, New Europe Wont Keep Quiet Until All Europe is New, în Wall Street Journal Europe,
19 Feb 2003.
7. Ana Palacio, loc. cit.
8. Vladimir Socor (Senior Fellow, Institute for Advanced Strategic and Political Studies), The Grinding
of a new Axis ?, în Wall Street Journal Europe, 21 Feb 2003.
9. Guy Verhofstadt (prim-ministru al Belgiei), Europe Has to Become a Force in NATO, în Financial
Times, 21 Feb 2003.
10. Brussels European Council 20 and 21 March 2003 Presidency Conclusions, Brussels 21-21 Mar 2003.
11. Stanley R. Sloan (Visiting Scholar at Middlebury College, Director of the Atlantic Community
Initiative [i autor al c`r]ii NATO, European Union and the Atlantic Community: The Transatlantic
Bargain Reconsidered Rowman and Little field, 2002), Challenges to the Transatlantic Relationship,
în In the National Interest, 12 Mar 2003.
12. William Anthony Hay (Director Executiv al Center for Study of America and the West/Foreign Policy
Research Institute, USA), Atlantic Partnership After September 11, Watch on the West, în Foreign
Policy Research Institute, Volume 3, Number 3, February 2003.
13. Stanley R. Sloan, loc. cit.
14. Robert Kagan (Senior Associate Carnegie Endowment for International Peace), Power and Weakness,
Policy Review, Washington D.C., Jun/Jul2002
15. Ibidem.
16. Frederick Kempe, Mind the Intellectual Gap, Wall Street Journal Europe, 01 Apr 2003.
17. Ibidem
18. F. Stephen Larrabee (Holds the Coorporate Chair/European Security/RAND [i a f`cut parte din stafful
Consililui Na]ional de securitate în timpul Administratiei Carter), Old Europe and the New NATO,
în San Diego Union-Tribune, February, 18, 2003.
19. Paul Johnston (istoric; ultima sa carte, Napoleon a fost publicat` în seria Penguin Lives), Au Revoir,
Petite France. In One Blow, Chirac Shattered the UN, NATO, and the EU, în Wall Street Journal,
22 Mar 2003.
20. Robert E. Hunter (Senior Advisor, RAND, US ambassador to NATO 1993-1996), Azores Summit a
Wise Move for Bush, în San Diego Union-Tribune, March 16, 2003.
21. Brussels European Council 20 and 21 March 2003 Presidency Conclusions, Brussels 21-21 Mar 2003.
22. Guy Verhofstadt, loc. cit.
23. Ibidem.
24. Paper No. 3 European Defence, U.K. Ministry of Defence, 6 Dec 2001, http://www.mod.uk/isses/
cooperation/eurodefence.htm
25. Steven Everts, Unilateral America, lightweight Europe ? Managing Divergence in Transatlantic
Foreign Policy, Centre for European Reform working paper (February 2001) în Robert Kagan,
Power and Weakness, Policy Review, Washington, Jun/Jul 2002.
26. Robert Kagan, loc. cit.
27. Grossman, Feith (Under Secretary of State for Political Affairs), Testimony to Senate Armed Services
Committee, EUR 408, în FNS- Transcript Wire Service, 03/27/2003, Washington File, March 28, 2003.
28. Vladimir Socor, Better Than Seven Belgium, Wall Street Journal, 07-09 Feb 03.
29. Alan Larson (Under Secretary of State for Economic, Business, and Agricultural Affairs), Facing
Shared Responsibilities: A Renewed Transatlantic Relationship, European Policy Center, Brussels,
March 27, 2003.
30. Declan Ganley (Irish Governments Information Society Commission membru al Comisiei pentru
Informarea Societ`]ii/Guvernul Irlandei), Europes Direction ? A Voice From Ireland, în Foreign Research
Institute, March 11, 2003. www.fpri.org.
31. Ibidem.
32. }`rile invitate la NATO din Grupul Vilnius au pus la Snagov bazele Coali]iei ratific`rii, Rompres,
07 Apr 2003.
110
i
R er Starea logistic`
M t
G ba
z
e
Invita]ii redac]iei au fost generalul de brigad` ing. Emanoil CIOCOTEA,

D
[eful Direc]iei Logistice; generalul de brigad` ing. Marin M~CIUC~,

comandantul Comandamentului Logistic, [i colonelul Petru BEJINARIU,
comandantul Brig`zii 122 Logistice
Colonelul Costinel PETRACHE: |n determin`ri lipsite de orice fel de echivoc,

existen]a Armatei Rom#niei nu poate fi g#ndit` f`r` sprijinul logistic adecvat,
dup` cum ra]iunea de a fi a sistemului logistic o reprezint` institu]ia militar`
na]ional`. Pe fondul acestei condi]ion`ri reciproce, v` rog s` detalia]i modul
de realizare a sprijinului logistic \n Armata Rom#niei.
Generalul de brigad` ing. Emanoil CIOCOTEA: Armata României trece printr-un
amplu proces de restructurare, început în primii ani ai deceniului trecut. În toat` aceast`
perioad`, sistemul logistic a înregistrat schimb`ri importante, dat` fiind necesitatea adapt`rii,
atât în plan structural, cât [i ac]ional, la evolu]iile organismului militar, precum [i la procesele
legate de realizarea interoperabilit`]ii cu sistemele similare din ]`rile NATO. Toate aceste
schimb`ri nu s-au desf`[urat într-un mediu deplin favorabil, sprijinul logistic fiind afectat
de o serie de factori perturbatori cum au fost limit`rile resurselor financiare [i materiale,
cre[terea gradului de uzur` fizic` [i moral` la marea parte a echipamentelor, paralel
acumul#ndu-se mari cantit`]i de bunuri excedentare.
Încercând o descriere a sistemului logistic actual, vom începe cu procesul de achizi]ie
a echipamentelor [i materialelor, deci cu ceea ce am definit ca subsistem al logisticii
de produc]ie, care este coordonat de c`tre Departamentul pentru Armamente. Programele
de achizi]ii se desf`[oar` pe baza planurilor asumate [i institu]ionalizate, între care Directiva
de Planificare a Ap`r`rii are rolul de pivot.
Direc]ia Logistic` este cea care coordoneaz` subsistemul logisticii de consum, urm`rind
realizarea eforturilor pentru adaptarea conceptual` [i structural` a sprijinului logistic
pentru For]ele Armate ale României [i pentru misiunile ce revin acestora.
Comandamentul Logistic, m` refer doar enun]iativ la responsabilitatea acestei structuri,
domnul general M`ciuc` urm#nd a dezvolta problema, asigur` depozitarea stocurilor
la nivel strategic [i aprovizionarea cu materiale comune pentru toate cele trei categorii
de for]e armate.
Ca r`spuns la noua organizare a For]elor Terestre, în anul 2002 s-au constituit bazele
logistice Nord [i Sud care au intrat în compunerea celor dou` Corpuri de Armat`, având
capacit`]ile de aprovizionare, transport [i mentenan]` care s` asigure sprijinul logistic
111
al marilor unit`]i operativ-tactice pe care le deservesc. La acela[i
nivel, în cadrul For]elor Aeriene ac]ioneaz` grupurile logistice,
iar în cadrul For]elor Navale, bazele maritime [i fluviale.
Compartimentele, unit`]ile [i subunit`]ile logistice din cadrul
marilor unit`]i [i al unit`]ilor de lupt` [i de sprijin au fost
reproiectate din punct de vedere structural, fiind capabile
s` le asigure sprijinul logistic.
Trebuie s` precizez, cu o insisten]` nesup`r`toare, c` adap-
tabilitatea sistemului logistic la noua structur` de for]e nu este
numai structural`, ci [i func]ional`. Astfel, continu`m eforturile pentru externalizarea hr`nirii
militarilor, proces care [i-a dovedit eficien]a, pragmatismul [i viabilitatea.
În acest sens, avem în vedere externalizarea [i a altor servicii, cum ar fi mentenan]a
echipamentelor [i chiar asigurarea cu carburan]i-lubrifian]i.
De asemenea, studiem posibilitatea trecerii la echiparea individual-valoric` a cadrelor,
paralel cu înfiin]area magazinelor militare.
În ceea ce prive[te logistica opera]ional`, Direc]ia Logistic` î[i propune coordonarea
eforturilor pentru realizarea sprijinului logistic la standardele pe care trebuie s` le ating`
for]ele na]ionale ce vor fi nominalizate pentru participarea la opera]iile conduse de c`tre
NATO. Suntem preocupa]i de cre[terea capacit`]ii de dislocare a unit`]ilor, de reali-
zarea verticaliz`rii sprijinului logistic în teatrul de opera]ii, de \nchegarea [i semnarea
unor în]elegeri bilaterale [i multina]ionale pentru asigurarea sprijinului reciproc, de instruirea
personalului specializat pentru contractarea de materiale [i servicii în teatrul de opera]ii,
de includerea asisten]ei medicale opera]ionale în cadrul efortului logistic [i dezvoltarea
unei mentenan]e mobile. Scopul este, afirm`m deschis acest deziderat indispensabil,
ca, prin toate aceste schimb`ri, împreun` cu modernizarea dot`rii, s` permitem for]elor
române[ti o mobilitate mai mare în teatrul de opera]ii [i, astfel, o capacitate manevrier` ridicat`.
Pe un alt palier al utilit`]ii opera]ionale, sistemul logistic românesc s-a adaptat
[i cerin]elor legate de sprijinul for]elor altor state care tranziteaz` sau sta]ioneaz` temporar
pe teritoriul na]ional. Astfel, în anul 2002, Direc]ia Logistic` a coordonat elaborarea
Catalogului Capabilit`]ilor Na]ionale pentru Sprijinul Na]iunii Gazd` Host Nation
Support. De asemenea, Centrul de Coordonare a Mi[c`rii a planificat [i executat opera]iunile
de coordonare a transporturilor de trupe [i echipamente, în cadrul procesului de rotire
a contingentului american pe teatrul de opera]ii kosovar. În aceast` direc]ie, la ora actual`,
dispunem de o tehnic` de comunica]ii de înalt` performan]` care asigur` interconexiunea
între Centrul de Coordonare a Mi[c`rii, punctele de trecere frontier` [i birourile teritoriale
de transporturi militare, de pe o mare suprafa]` a teritoriului na]ional.
Mai sunt multe de spus. Sper s` fi surprins, \n ceea ce m` prive[te, esen]ialul vizat
de \ntrebarea dumneavoastr`.
Generalul de brigad` ing. Marin M~CIUC~: Men]ion#nd faptul c` structura
pe care o comand este în plin` devenire, rea[ezarea sa în Comandamentul Logistic Întrunit
sporindu-i responsabilitatea în ceea ce prive[te asigurarea sprijinului logistic al for]elor
participante în cadrul opera]iilor întrunite sau al celor multina]ionale, precizez c` suntem
112
Dezbateri GMR
\ndritui]i [i cu responsabilitatea gestion`rii, în colaborare
cu CN ROMTEHNICA, a problemelor legate de valorificarea
echipamentelor excedentare [i achizi]ionarea de produse,
în colaborare cu Departamentul pentru Armamente, iar prin
unit`]ile de mentenan]` asigur`m repara]iile de nivel doi ale echi-
pamentelor.
Dup` aceast` precizare, pe fondul deschiderilor conceptuale
operate de c`tre domnul general Ciocotea, m` voi referi,
mai cu seam` \n perspectiva proiec]iilor proprii For]ei Obiectiv,
la cadrul responsabilit`]ilor noastre esen]iale. Evident, foarte
succint, aproape matematic. Bunòar`, orizontul nostru de responsabilit`]i cuprinde: asigurarea
unei leg`turi eficiente \ntre sistemul logistic al Armatei [i economia na]ional`; asigurarea
managementului resurselor materiale necesare for]elor active [i de rezerv`; informatizarea
sistemului logistic, realizarea [i implementarea sistemului de codificare a echipamentelor
[i materialelor compatibil cu sistemul de codificare NATO; adoptarea conceptului de sprijin
logistic pe niveluri de responsabilitate opera]ional`; adoptarea [i opera]ionalizarea unei concep]ii
noi de organizare [i func]ionare a sistemului de mentenan]` a tehnicii [i echipamentelor;
executarea transporturilor \n sistem unitar, compatibil cu sistemul NATO; extinderea
externaliz`rii prest`rilor de servicii pentru Armat` \n domeniile hr`nirii efectivelor, sp`l`rii
lenjeriei [i a echipamentului, execut`rii mentenan]ei de nivel general [i a pazei unor obiective
militare, \ntre]inerii caz`rmilor, p`str`rii unor stocuri de resurse [i materiale etc.; gestionarea
bunurilor aflate \n administrarea Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, destinate valorific`rilor,
prin concentrarea acestora \n centre de colectare. Deci, la nivelul Comandamentului Logistic
prind contur func]ional [i greutate specific` logistica de produc]ie [i logistica de consum.
}in s` subliniez [i faptul c` responsabilitatea sprijinului logistic al for]elor participante
la ac]iuni militare, a execut`rii managementului [i gestion`rii stocurilor strategice revine
Comandamentului Logistic |ntrunit.
Colonelul Petru BEJINARIU: Rela]ia biunivoc`, realizat`
între sistemul militar [i subsistemul logistic, are rol determinant
din punctul de vedere al operativit`]ii [i finalit`]ii ac]ionale, dinspre
subsistem c`tre for]a activ` ce esen]ializeaz` [i define[te sistemul,
atingerea unui obiectiv militar ce angajeaz` o for]` de impact nefiind
posibil` f`r` preg`tirea, asigurarea [i sus]inerea logistic` adecvat`.
Toate acestea se simt cel mai bine la nivelul celei mai mari unit`]i
logistice, Brigada.
Ca unitate lupt`toare, de sus]inere logistic`, suntem mai pu]in
angaja]i \n actul crea]iei conceptuale. Ac]ion`m \ns` \n sensul
conceptelor proiectate.
Av#nd la baz` Concep]ia logistic` a Statului Major General, realizarea sprijinului logistic
vizeaz` dou` componente importante: logistica trupelor [i logistica strategic`.
Pe fondul acestei decel`ri prind substan]` componentele responsabilit`]ilor noastre
opera]ionale pe care am s` le relev succint, din perspectiv` principial`: continuitatea asigur`rii
logistice, constituirea rezervelor, prioritatea aprovizion`rii din surse teritoriale, concentrarea
113
sprijinului logistic, dispersarea for]elor de logistic`, precum [i obiective esen]iale
vizate: autonomia ini]ial` a for]ei lupt`toare, mobilitatea [i oportunitatea sprijinului logistic
prin utilizarea unui sistem de transporturi modern [i eficient sau a unei re]ele de surse
de aprovizionare multifunc]ional`.
Colonelul Costinel PETRACHE: Diversitatea [i complexitatea

responsabilit`]ilor opera]ionale impun o foarte clar` [i riguroas` proiec]ie
conceptual`, dar [i normativ`. Care sunt, din aceast` perspectiv`, preocup`rile
esen]iale la nivelul sistemului logistic ?
Generalul de brigad` ing. Emanoil CIOCOTEA: R`spunsul la aceast` întrebare
rezult` din înse[i obiectivele pe care ni le-am propus, prin Planul cu principalele activit`]i
al Direc]iei Logistice în anul de instruc]ie 01.03.2003 - 29.02.2004. Am, fundamental,
\n vedere: implementarea Concep]iei privind realizarea Sistemului Logistic al Structurii
de For]e - For]a Obiectiv 2007, realizarea sprijinului logistic al for]elor care desf`[oar`
ac]iuni militare, îndeplinirea obiectivelor din PNA ciclul IV MAP, precum [i a obiectivelor
de parteneriat din domeniul de responsabilitate pentru continuarea dezvolt`rii
interoperabilit`]ii cu armatele statelor membre ale NATO, în domeniul logistic; cre[terea
capacit`]ii opera]ionale a Direc]iei Logistice în gestionarea cu eficien]` [i la parametrii impu[i
de Alian]a Nord-Atlantic` a sprijinului logistic necesar for]elor la pace, criz`, r`zboi
[i \n ac]iuni multina]ionale; asigurarea nevoilor de transport ale marilor unit`]i [i unit`]i
ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale pentru îndeplinirea misiunilor specifice, precum
[i asigurarea tranzit`rii României de c`tre efective, tehnic` [i materiale apar]inând armatelor
altor state. La acestea se adaug` obiectivele opera]ionale, în domeniul interoperabilit`]ii
cu NATO, precum [i cele în domeniul restructur`rii [i opera]ionaliz`rii for]elor. Supunem
aten]iei preocup`ri privind elaborarea conceptului [i constituirea bazei de date HNS, locul
principal reprezent#ndu-l asigurarea tuturor informa]iilor referitoare la obstacole terestre,
cursuri de ap`, noduri de cale ferat` [i fortifica]ii relevante; realizarea sprijinului logistic
al for]elor care desf`[oar` ac]iuni militare, urm`rind cu prioritate planificarea sprijinului
logistic pentru for]ele care particip` la misiuni comune cu statele membre ale NATO, precum
[i planificarea sprijinului na]iunii gazd` pentru for]ele statelor membre ale Alian]ei sau partenere
care tranziteaz` teritoriul na]ional sau pentru primirea, reaprovizionarea [i deplasarea lor
în teatru; implementarea obiectivelor de parteneriat privind mânuirea combustibilului
pentru vehicule terestre, realimentarea pe mare, modernizarea navelor pentru lupta anti-
aerian`/antisubmarin [i constituirea de unit`]i logistice integrate multina]ionale; continuarea
în sfera ideatic` a demersurilor care vizeaz` interoperabilitatea în domeniul logistic
(comunicare, doctrine, reglement`ri, instruc]iuni etc.); derularea în parametri de eficien]`
[i oportunitate a ac]iunilor cu valen]` pragmatic` subsumate standardelor NATO cu trimitere
la: continuarea implement`rii PGs, derularea procesului de codare a tehnicii [i materialelor,
\n varianta NATO, [i la cre[terea num`rului personalului logistic disponibil s` încadreze
func]ii specifice în structura logistic` multina]ional`. De asemenea, suntem prioritar
preocupa]i de instruirea a doi ofi]eri pentru utilizarea Sistemului Aliat de Dislocare
[i Mi[care ADAMS [i continuarea antren`rii lor; de elaborarea în format ADAMS
a structurii bazei de date na]ionale privind infrastructurile [i mijloacele de transport,
114
Dezbateri GMR
de realizarea gradual` a structurilor logistice prev`zute în Concep]ia privind fùrirea
Sistemului Logistic al Structurii de For]e - For]a Obiectiv - 2007 [i de opera]ionalizarea
Brig`zii 1 Logistice; rea[ezarea structural` [i rela]ional` (grafic 2003/2004) a marilor unit`]i,
unit`]ilor de logistic`, precum [i a structurilor de management logistic; de redimensionarea
stocurilor [i a unor depozite de armament [i materiale; de planificarea [i coordonarea
execu]iei transporturilor militare solicitate de c`tre categoriile de for]e armate,
comandamentele [i direc]iile centrale, potrivit resurselor bugetare alocate în acest sens.
Totodat`, procesul de aderare la Organiza]ia Tratatului Atlanticului de Nord, desf`[urat
în ultimii ani cu intensitate accentuat`, a impus modernizarea [i compatibilizarea institu]iilor
publice din sectorul de ap`rare, ordine public` [i siguran]` na]ional` cu institu]iile similare
din ]`rile membre ale NATO.
În cadrul procesului de restructurare [i de modernizare a acestora, unul din obiectivele
prioritare const` \n reducerea efectivelor concomitent cu realizarea unui raport optim între
personalul lupt`tor, respectiv speciali[tii, [i cel administrativ.
În acest sens, Direc]ia Logistic` a ini]iat un proiect de Lege pentru modificarea
[i completarea Ordonan]ei de Guvern nr. 26/1994 privind drepturile de hran`, în timp
de pace, ale personalului din sectorul de ap`rare na]ional`, ordine public` [i siguran]`
na]ional`, prin care venim cu prevederi care s` reglementeze explicit hr`nirea prin agen]i
economici specializa]i, în adaos fa]` de metodele tradi]ionale care se vor diminua treptat.
Apreciem c` proiectul de ordonan]` propus va crea cadrul legal pentru func]ionarea acestui
sistem [i realizarea compatibilit`]ii cu institu]iile similare din statele membre ale NATO.
Colonelul Petru BEJINARIU: Definirea cadrului conceptual, at#t de laborios
prezentat de c`tre domnul general Ciocotea, a permis abordarea concret` a pachetului
normativ într-o palet` de nevoi [i preocup`ri, Brigada 122 Logistic` fiind beneficiara unui
set de instruc]iuni, dintre care cel mai semnificativ este Ordinul ministrului ap`r`rii,
M 28/2002, pentru aprobarea Instruc]iunilor L-20 privind folosirea autoturismelor,
autobuzelor [i microbuzelor din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.
Pe acest front activitatea se desf`[oar` pe planuri multiple, atât prin prisma nevoilor
imediate de reglementare a unor aspecte din domeniul logistic de exemplu, valorificarea
unor produse, materiale [i mijloace din unit`]ile desfiin]ate, cât [i ca urmare a concretiz`rii
concep]iei logistice în regulamente [i instruc]iuni, speciali[tii din Brigada 122 Logistic`
fiind efectiv angrena]i în elaborarea unor asemenea documente.
Generalul de brigad` ing. Marin M~CIUC~: Vreau s` subliniez c` noi,
Comandamentul Logistic, manifest`m preocup`ri esen]iale \n ambele domenii: conceptual,
prin adoptarea conceptului de sprijin logistic \n sistem teritorial baza logistic` de Nord
[i baza logistic` de Sud, ambele fiind organizate \n sistem modular; [i normativ,
prin adaptarea reglement`rilor \n vigoare la cerin]ele NATO [i prin asimilarea standardelor
\n domeniu.
Colonelul Costinel PETRACHE: O alt` problem`, a c`rei complexitate

se pare c` a sc`pat, ani buni dup` 89, unor preocup`ri conceptuale riguroase
personalul de logistic`. Din aceast` perspectiv`, v` rog s` ne oprim, \n principal,
115
asupra urm`toarelor chestiuni: definirea personalului de logistic` [i, eventual,
men]ionarea categoriilor reprezentative \n acest domeniu; sistemul de preg`tire,
at#t cel actual, c#t [i cel reclamat de amploarea, unitatea [i complexitatea
responsabilit`]ilor opera]ionale care v` revin; preg`tirea personalului logistic destinat
s` \ncadreze posturi \n structurile Alian]ei Nord-Atlantice, precum [i a celui care
particip` la misiuni multina]ionale.
Generalul de brigad` ing. Emanoil CIOCOTEA:

Potrivit Ghidului carierei militare, din categoria personalului
de logistic` fac parte ofi]erii [i subofi]erii apar]inând urm`toarelor
servicii [i specialit`]i militare: serviciul administrativ specialit`]ile
intenden]`, finan]e, carburan]i-lubrifian]i [i construc]ii-cazare;
serviciul transporturi militare specialit`]ile auto, cì ferate,
aeriene [i navale, cì de comunica]ie, controlul [i îndrumarea
circula]iei; serviciul tehnico-ingineresc, din toate armele; serviciul
medical [i sanitar-veterinar.
Formarea ini]ial` a acestui personal se realizeaz` în institu]iile militare [i civile de înv`-
]`mânt superior [i mediu, \n profilurile specifice logisticii.
Înv`]`mântul militar de logistic` preia [i realizeaz` preg`tirea în domeniile specificate
mai sus, dup` cum urmeaz`: pe filiera indirect` absolven]i ai institu]iilor de înv`]`mânt
superior [i mediu civil sau militar, care au fost activa]i prin curs militar de baz` (civilii)
pentru specialit`]ile: financiar, juridic, economic, alimenta]ie, chimie, medicin`-farmacie,
construc]ii, transporturi, politehnic` etc.; pe filiera direct` ofi]eri [i subofi]eri de arme
[i ingineri militari (absolven]i ai Academiei Tehnice Militare), absolven]i ai {colii de Aplica]ie
de Logistic`, cu specializare într-unul din serviciile specificate mai sus. Ce se \nt#mpl`
mai departe ? Formarea, specializarea [i perfec]ionarea ulterioar` a personalului
din domeniul logisticii se desf`[oar` în institu]iile militare de înv`]`mânt, astfel: pentru
domeniul administrativ specialit`]ile intenden]`, finan]e, carburan]i-lubrifian]i [i conducere
logistic`, la {coala de Aplica]ie pentru Administra]ie; pentru serviciul tehnico-ingineresc,
în Academia Tehnic` Militar`; pentru serviciul medical [i sanitar-veterinar, în institu]iile
militare subordonate Direc]iei de Asisten]` Medical`; pentru serviciile construc]ii-cazare
[i transporturi militare, la {coala de Aplica]ie pentru Geniu, Construc]ii [i Cì Ferate
Panait Donici, {coala de Aplica]ie pentru Tancuri [i Auto Mihai Viteazul, {coala
de Aplica]ie pentru Avia]ie Aurel Vlaicu [i \n Academia Naval` Mircea cel B`trân.
Dar, c#nd abord`m problema \nv`]`m#ntului militar de logistic` nu trebuie s` facem
abstrac]ie de faptul c`, \ncepând cu anul 1990, organismul militar a suferit prefaceri profunde,
structural, dar [i numeric. Domeniul logistic, implicit înv`]`mântul militar de logistic`,
nu putea fi exceptat de la acest proces.
Acest aspect a dus, inevitabil, la nevoia reconsider`rii înv`]`mântului militar de logistic`,
având ca scop: definirea conceptual`, stabilirea sarcinilor [i a obiectivelor; desf`[urarea
acestuia sub o coordonare unic`; eliminarea paralelismelor în preg`tire, gruparea institu]iilor
de înv`]`mânt, folosirea cu eficien]` maxim` a bazei de instruire; flexibilitate în adaptarea
la comanda social` pe termen scurt [i mediu, pentru a r`spunde nevoii structurii de for]e
actuale [i de perspectiv`; dezvoltarea filierei indirecte de formare a personalului de logistic`,
116
Dezbateri GMR
cu prec`dere în specialit`]ile care au coresponden]` în înv`]`mântul civil; ini]ierea gradual`
în logistica de execu]ie, la diferite niveluri, evoluând treptat spre conducerea [i planificarea
logistic`; aplicarea procedurilor moderne de studiu [i adaptarea programelor de înv`]`mânt
la noile proceduri [i concep]ii, specifice NATO [i armatelor moderne; reg`sirea logisticii,
ca domeniu de studiu, în celelalte forme de preg`tire [i instruire militar`; cre[terea eficien]ei
acestui proces prin reducerea costurilor de instruire.
Este [tiut faptul c`, la nivelul Statului Major General, al Departamentului pentru
Armamente [i al Direc]iei Management Resurse Umane, sunt în curs de elaborare m`suri
concrete pentru restructurarea înv`]`mântului de logistic`, m`suri care vor adapta, conceptual
[i structural, acest proces la evolu]ia de perspectiv` a organismului militar.
Indiferent de solu]ia care va fi adoptat`, în ceea ce prive[te organizarea înv`]`mântului
de logistic` este necesar` o previzionare just` a comenzii sociale pentru o perioad` minim`
de 3 la 5 ani, cu scopul de a acoperi necesarul de func]ii libere. Îns`, aceast` evaluare nu se poate
realiza cu acurate]e f`r` a fi stabilit` cu claritate [i individualizat` structura de for]e pe e[aloane.
Astfel, se vor preveni dou` efecte costisitoare [i cu implica]ii sociale, [i anume preg`tirea
excedentar` a unor specialit`]i de logistic`, f`r` acoperire de func]ii, [i for]area procesului
de disponibilizare a personalului, care, f`r` un echilibru \ntre cerere/ofert` tinde s` afecteze
segmente de personal cu experien]` în domeniu, aflat la nivelul carierei militare medii.
Din p`cate, Direc]ia Logistic` nu este implicat` în selec]ionarea [i participarea
personalului la cursurile desf`[urate în acest domeniu decât ca beneficiar` a ofertelor
înaintate de Direc]ia Management Resurse Umane, prin Direc]ia Organizare, Personal
[i Mobilizare. În ceea ce ne prive[te, o mare parte a ofi]erilor din Direc]ia Logistic`
au absolvit asemenea cursuri, în ]ar` sau \n strìn`tate, 4 dintre ace[tia aflându-se, pentru
diferite perioade, în misiuni interna]ionale.
Referitor la încadrarea structurilor NATO, Direc]ia Logistic` va analiza cu aten]ie sporit`
lista posturilor din domeniul logistic [i va face propunerile adecvate, când aceast` ofert`
va fi trimis`.
Generalul de brigad` ing. Marin M~CIUC~: Doresc

s` subliniez c` mai[trii militari [i subofi]erii apar]in domeniului
logistic \n perioada \n care ocup` func]ii de stat major [i de admi-
nistra]ie. Consider c` sistemul actual de preg`tire asigur`
competen]ele necesare de formare, specializare [i perfec]ionare
a personalului de logistic`, \ns` aceast` preg`tire, trebuie s` o spunem
foarte clar, se realizeaz` cu costuri foarte mari. Tocmai de aceea
apreciez c` unul dintre obiectivele importante ce revine înv`]`-
mântului de logistic` vizeaz` cre[terea calitativ` a gradului
de instruire pentru corpul subofi]erilor, precum [i abordarea cu realism a preg`tirii
personalului civil din domeniul logistic. Acest deziderat trebuie s`-[i g`seasc` finalitatea
\n preg`tirea personalului logistic destinat s` încadreze, a[a cum s-a mai subliniat, posturi
în structurile NATO, precum [i a celui care particip` la misiuni multina]ionale. Vede]i, este
mai mult dec#t evident c`, o dat` cu participarea la misiuni de stabilitate (Angola, Kuweit,
117
Somalia, Albania, Bosnia, Kosovo), precum [i la coali]ia antiterorist` din Afganistan, rolul
logisticii a fost reliefat de complexitatea problemelor ridicate de deplasarea [i sus]inerea
for]elor proprii, uneori la distan]e considerabile [i pe perioade relativ lungi. Lec]iile înv`]ate
ne-au ajutat s` ne perfec]ion`m permanent procedurile de operare [i s` adapt`m capabilit`]ile
de logistic` la nevoile concrete [i, de multe ori, particularizate ale misiunilor de îndeplinit.
De aceea, consider`m c` preg`tirea adecvat` a personalului de logistic` participant la aceste
misiuni nu este doar benefic`, ci [i absolut necesar`.
Colonelul Petru BEJINARIU: În Brigada 122 Logistic`,

mare unitate ce execut` permanent misiuni curente sau ordonate,
putem vorbi de un grad ridicat de coeziune ac]ional`
[i de omogenizare atitudinal` chiar sub emblema concretizat`
prin sintagma personal de logistic`.
Brigada dispune de personal specializat, foarte bine preg`tit,
provenit, în majoritate, din institu]iile militare de profil (Academia
de |nalte Studii Militare, {coala de Mai[tri Militari [i Subofi]eri
a For]elor Terestre din Pite[ti, {coala de Aplica]ie de Tancuri
[i Auto Mihai Viteazul - Pite[ti), îns` am trecut cu o anume
impetuozitate [i la formarea de personal de logistic` provenit
din rândul absolven]ilor unor institu]ii de înv`]`mânt superior economic, rezultatele fiind pozitive.
|n ceea ce ne prive[te, un rol important în perfec]ionarea preg`tirii personalului
îl ocup` preg`tirea individual` [i practica la locul de munc`.
Avem un num`r \nsemnat de ofi]eri [i subofi]eri care cunosc limba englez`. În Brigad`
func]ioneaz` cursuri de înv`]are a limbii engleze cu profesor civil, iar personalul din marea
unitate a participat la exerci]ii [i activit`]i multina]ionale, atât în ]ar`, cât [i în strìn`tate.
Colonelul Costinel PETRACHE: Cum a r`spuns sistemul logistic provoc`rii

determinate de acordarea sprijinului specific opera]iilor \ntrunite ? A[ vrea s` releva]i
principiile avute \n vedere, cerin]ele opera]ionale determinante, cadrul conceptual,
sistemul de planificare a sprijinului logistic [i, bine\n]eles, modul concret \n care
se realizeaz`.
Generalul de brigad` ing. Emanoil CIOCOTEA: Adaptarea sistemului logistic
[i a ac]iunilor acestuia la cerin]ele specifice opera]iilor [i for]elor întrunite nu constituie
un proces cu totul nou, a c`rui derulare s` fi început doar în ultimii doi ani. În contextul
desf`[ur`rii reformei în structurile militare [i al reconsider`rii tipologiei ac]iunilor militare,
precum [i al racord`rii graduale la doctrinele NATO, sistemul logistic românesc [i-a adaptat
capacitatea de r`spuns pentru a fi în m`sur` s` sprijine for]ele atât în opera]iile specifice
ap`r`rii teritoriului na]ional, cât [i în cele multina]ionale.
Direc]ia Logistic` a elaborat, în acest an, Doctrina pentru sprijinul logistic al opera]iilor
întrunite, tocmai pentru a adapta sistemul logistic cerin]elor de sprijin specific pentru acest
tip de opera]ii. Aceast` doctrin` are rolul de a crea condi]iile abord`rii unitare atât din punct
de vedere conceptual, cât [i ac]ional a sprijinului pe care structurile logistice îl acord`
marilor unit`]i [i unit`]ilor pe timpul ducerii ac]iunilor militare întrunite, pe toate cele trei
paliere: strategic, operativ [i tactic.
118
Dezbateri GMR
Am pornit de la ideea c` sprijinul logistic poate avea rolul de multiplicator al for]ei,
în situa]ia în care el r`spunde oportun cerin]elor opera]ionale [i este ancorat \n esen]ialitatea
urm`toarelor principii: responsabilitatea ca atribut al comandan]ilor for]elor sprijinite
[i al celor ai unit`]ilor care sprijin`; autoritatea în coordonarea unitar`, de c`tre comandan]ii
for]elor, a resurselor logistice din zona lor de responsabilitate; prevederea nevoilor [i a posi-
bilit`]ilor de sprijin logistic al opera]iilor întrunite; cooperarea pentru realizarea scopului
comun; coordonarea în scopul desf`[ur`rii activit`]ilor de sprijin logistic în termenele stabilite;
flexibilitatea în planificarea [i executarea sprijinului logistic; simplitatea; economia de resurse;
vizibilitatea asupra unit`]ilor logistice proprii [i a infrastructurii logistice; promptitudinea
acord`rii sprijinului logistic calificat; disponibilitatea în furnizarea produselor [i a serviciilor
logistice în cantit`]i suficiente.
Dintr-o alt` perspectiv`, amplitudinea [i identitatea opera]iilor întrunite determin`
o intensificare a sprijinului logistic, care devine mult mai flexibil [i complex. |n sensul acestei
realit`]i, consider`m c` el trebuie s` corespund` unor cerin]e specifice, legate de: folosirea
oportun` [i eficient` a agen]ilor economici [i a contractorilor; planificarea detaliat` a sprijinului
logistic; rolul de element hot`râtor al logisticii în planificarea opera]iilor întrunite; coordo-
narea planific`rii sprijinului logistic cu cea a opera]iilor; echilibrul între for]ele lupt`toare
[i cele de logistic`; reparti]ia [i alocarea resurselor; utilizarea eficient` a resurselor aflate la dis-
pozi]ie; specificitatea coordon`rii [i a controlului mi[c`rii; asigurarea rezervelor logistice.
Ca un corolar al tuturor acestor preocup`ri conceptuale, din nevoia orient`rii
speciali[tilor din domeniul logistic, dar [i a comandan]ilor, av#nd drept temei Doctrina
pentru sprijinul logistic al opera]iilor, Direc]ia Logistic` a elaborat \n premier` Directiva
logistic` pentru anul de instruc]ie 01.03.200328.02.2004.
Este limpede c`, inclusiv la nivelul de enun], lucrurile sunt c#t se poate de complexe.
|n aplicare, complexitatea lor cre[te aproape geometric. De aceea este bine ca, spre noi,
aten]ia maxim` s` fie \ndreptat` nu doar \n situa]ii de gradul zero, ci permanent. Da,
domnule general, vre]i s` interveni]i ? V` rog !
Generalul de brigad` ing. Marin M~CIUC~: Da, vreau s` spun c` planificarea
sprijinului logistic trebuie s` duc` la identificarea elementelor esen]iale, specifice planului
de opera]ii de tip întrunit, luând în considera]ie cerin]ele privind dezvoltarea for]ei, asigurarea
cu materiale [i servicii necesare, reaprovizionarea prin procedeele trimiterii sau la cerere,
utilizarea surselor civile [i coordonarea oportun` a mi[c`rii, chiar [i în condi]iile apari]iei
unor impedimente, precum blocajele în trafic. Or, elaborarea planurilor logistice se va face
conform etapiz`rii consacrate de regulamentele în vigoare [i are ca scop fundamental
asigurarea fluidiz`rii sprijinului logistic prin conectarea eficient` a tuturor structurilor
de specialitate de la nivelurile strategic, operativ [i tactic. Planul de sprijin logistic î[i dovede[te
astfel valabilitatea atunci când se integreaz` pe deplin în planul de opera]ii al structurii
sprijinite.
Trecând \ns` de la dimensiunea teoretic` la cea practic`, trebuie subliniat c`, în baza
concep]iei de sprijin logistic elaborat` de c`tre Direc]ia Logistic` \n perspectiva structurii
de for]e For]a Obiectiv - 2007, sistemul logistic românesc [i-a remodelat dimensiunile
pentru sprijinul for]elor care ac]ioneaz` întrunit. Conform acestei concep]ii, structurile
logistice ac]ioneaz` pe urm`toarele niveluri de responsabilitate: strategic Comandamentul
Logistic; operativ structuri specializate, brig`zile, grupurile [i bazele logistice; tactic
unit`]ile [i subunit`]ile logistice din compunerea marilor unit`]i [i a unit`]ilor lupt`toare.
119
Toate acestea ne \ndrept`]esc s` afirm`m c` sistemul logistic românesc s-a adaptat structural,
conceptual [i ac]ional condi]iilor de ducere a opera]iilor întrunite. Cum îns` fenomenul
militar este unul fluid, în permanent` devenire sau schimbare, [i adaptarea sprijinului logistic
este în continu` mi[care.
Generalul de brigad` ing. Emanoil CIOCOTEA: |n care România nu constituie
o excep]ie, iar Direc]ia Logistic` este apt` s` gestioneze acest proces datorit` capacit`]ii
sale de efort, a preocup`rilor consistente manifestate în dezvoltarea cercet`rilor pe aceast`
linie [i a conexiunilor pe care le promoveaz` cu structurile similare din ]`rile NATO
[i ale Uniunii Europene.
Generalul de brigad` ing. Marin M~CIUC~: Doresc s` continuu referindu-m`
la cadrul conceptual privind realizarea procesului complex pe care \l reprezint` sprijinul
logistic, acesta fiind condi]ionat de o serie de factori dintre care cei mai importan]i ar fi: dimen-
siunea for]elor destinate pentru \ndeplinirea misiunii [i compunerea acestora; starea de opera-
tivitate a tehnicii [i diversitatea acesteia; locul de desf`[urare; gradul de preg`tire al for]elor
de logistic`; nivelul stocurilor [i e[alonarea lor; condi]iile \n care se desf`[oar` ac]iunile
militare. Astfel, cadrul conceptual determin` selec]ia obiectivelor, modul de abordare
[i perioada de executare a misiunilor.
Vorbeam ceva mai \nainte de planificarea sprijinului logistic. Ei bine, sistemul de pla-
nificare a sprijinului logistic al opera]iilor \ntrunite reprezint` o activitate complex` [i inter-
dependent` cu planificarea opera]iilor care se execut` \n scopul multiplic`rii puterii de lupt`
a structurilor opera]ionale. |n cadrul etapelor de planificare, preg`tire [i executare
a opera]iilor \ntrunite este necesar` integrarea eforturilor planificatorilor de opera]ii
[i de logistic`, interesele comenzii de la toate e[aloanele fiind esen]iale.
Realizarea sprijinului logistic \n opera]iile \ntrunite reprezint` suportul material continuu
acordat for]elor lupt`toare [i de sprijin, \n acord cu ritmul, durata [i amploarea desf`[ur`rii
opera]iilor militare, precum [i cu diversitatea [i complexitatea for]elor participante [i se ba-
zeaz` pe furnizarea resurselor materiale necesare pentru generarea [i regenerarea for]elor
\n scopul realiz`rii sus]inerii logistice \n zona ac]iunilor militare.
Din aceast` perspectiv`, Comandamentul Logistic |ntrunit poart` responsabilitatea
planific`rii, aloc`rii, repartiz`rii [i derul`rii sprijinului logistic pentru for]ele din subordine,
la intensitatea [i \n ritmul impus de desf`[urarea opera]iilor.
Sprijinul logistic pe timpul opera]iilor \ntrunite vizeaz`: coordonarea, sub comand`
unic`, a \ntregului efort logistic \n zona de opera]ii pentru punerea \n aplicare a planurilor
logistice; asigurarea optim` a echipamentelor militare [i materiale a for]ei \ntrunite, inclusiv
prin realocarea [i redistribuirea resurselor logistice; luarea m`surilor de protec]ie, siguran]`
[i mascare a for]elor de logistic`, precum [i aducerea \n stare de operativitate a cìlor
de comunica]ii; efectuarea cu prioritate a lucr`rilor de mentenan]` la tehnica avariat`
sau evacuarea acesteia \n vederea repunerii \n stare de func]ionare; monitorizarea continu`
a evolu]iei opera]iunilor militare pentru adoptarea planurilor logisticii; regruparea for]elor
de logistic`; cre[terea capacit`]ii de ripost` la schimb`rile survenite \n structura for]elor
proprii, ritmul [i intensitatea ac]iunilor militare; coordonarea activit`]ii Comandamentului
Logistic |ntrunit, a brig`zilor logistice, precum [i a altor structuri logistice venite \n sprijinul
for]ei \ntrunite; asigurarea libert`]ii de mi[care pe cìle de comunica]ii; colaborarea cu structurile
civile \n scopul utiliz`rii eficiente a resurselor [i serviciilor cerute, coordonarea disloc`rii
[i redisloc`rii stocurilor de materiale [i a capacit`]ilor de mentenan]` mobile; evaluarea
120
Dezbateri GMR
permanent` a nivelurilor stocurilor de materiale; completarea cu prioritate a plinurilor
de tehnic` [i a stocurilor forma]iunilor ce urmeaz` s` intre \n lupt`; monitorizarea consumurilor
[i \ncadrarea acestora \n cotele alocate pe faze de opera]ii; asigurarea asisten]ei medicale
[i sanitar-veterinare; achizi]ionarea [i contractarea materialelor [i a echipamentelor
de strict` necesitate din economia na]ional` [i distribuirea acestora \n zona de opera]ii;
asigurarea managementului resurselor materiale ale tuturor for]elor.
Colonelul Petru BEJINARIU: Doresc s` accentuez faptul c` planificarea sprijinului
logistic este responsabilitatea comandan]ilor for]elor participante la opera]ii, fiind menit`
s` asigure for]ele cu tot ce este necesar pentru sus]inerea ritmurilor opera]iilor \ntrunite
pe perioadele estimate [i la intensitatea dorit`. |n planificarea logistic`, factorii importan]i
de influen]` \i reprezint` procedurile de operare standard, m`rimea e[alonului, structura
logistic`, intensitatea ac]iunilor militare, standardizarea clasifica]iilor logistice, dimensiunea
suportului logistic.
De asemenea, trebuie spus c` sprijinul logistic pentru opera]iile întrunite nu reprezint`
decât o materializare a conceptelor [i a principiilor experimentate deja în aplica]ii, exerci]ii
multina]ionale, misiuni desf`[urate de c`tre structurile logistice în ultimii ani.
Putem vorbi \ns` de o anumit` continuitate, dar [i de preocup`ri semnificative pentru
materializarea în acte normative [i în structuri specifice a prevederilor Concep]iei logistice
privind sprijinul logistic al opera]iilor întrunite.
Ca element de execu]ie, Brigada 122 Logistic` dispune de for]e cu anumite caracteristici
[i destina]ii, ce pot r`spunde eficient unor cerin]e concrete legate de conducerea opera]iilor
întrunite de c`tre structurile strategice.
Colonelul Costinel PETRACHE: Interoperabilitatea este cheia integr`rii

organice \n sistemul logistic al Alian]ei Nord-Atlantice. Cum st`m, din acest punct
de vedere, \n domeniul logistic ?
Generalul de brigad` ing. Emanoil CIOCOTEA: Realizarea interoperabilit`]ii
cu structurile NATO reprezint` unul din obiectivele fundamentale ale efortului de integrare
a României în Alian]a Nord-Atlantic`.
Dintre cele 84 de obiective de parteneriat asumate de Ministerul Ap`r`rii Na]ionale,
Direc]ia noastr` are în responsabilitate 8 obiective generale [i colaboreaz` la \ndeplinirea
altor 43, generale sau din responsabilitatea categoriilor de for]e, ceea ce demonstreaz`
c` pentru mai bine de jum`tate din num`rul total de obiective asumate implementarea
acestora a depins [i depinde de nivelul sus]inerii logistice ce se poate atinge în condi]iile
constr#ngerilor financiare existente.
În implementarea acestor obiective un rol deosebit l-a avut [i îl are punerea în practic`
a programelor de elaborare, revizuire [i implementare a standardelor militare din domeniile
opera]ional, administrativ [i tehnic, deoarece filozofia Alian]ei de a fi \n m`sur` s` desf`[oare
orice tip de ac]iune const` esen]ial \n utilizarea unor proceduri dinainte stabilite, apari]ia
unei situa]ii noi determin#nd ini]ierea de urgen]` a unei proceduri noi.
Obiectivele de interoperabilitate pe care le avem în responsabilitate sau la care suntem
colaboratori au un grad de implementare cuprins între 50 [i 100%. Gradul de implementare
sc`zut la unele obiective este determinat de perioada stabilit` pentru finalizarea
121
implement`rii, pentru unele, sau este vorba de cele care necesit` achizi]ii de tehnic`
pentru nivelul asigur`rii fondurilor.
Vreau s` mai precizez c` realiz`rile în implementarea obiectivelor de interoperabilitate
se refer`, \n principal, la: selec]ionarea personalului de logistic` apt s` poat` ocupa func]ii
în comandamente NATO; demararea ac]iunilor, cu sprijin de la partenerul american, pentru
realizarea Sistemului Automatizat de Informatizare a Logisticii; identificarea disponibilit`]ilor
necesare asigur`rii, din punct de vedere logistic, a Sprijinului ]`rii gazd` HNS [i a capa-
cit`]ilor infrastructurii, sens \n care s-a realizat Catalogul de capabilit`]i al României;
implementarea conceptului de carburant unic; finalizarea în acest an a ac]iunilor de achizi-
]ionare a echipamentelor de manipulare a carburantului în câmpul tactic.
Generalul de brigad` ing. Marin M~CIUC~: Din considerente practice sunt
acceptate \n structurile militare ale ]`rilor membre NATO patru niveluri de standardizare,
[i anume: compatibilitatea, interoperabilitatea, interschimbabilitatea [i comunitatea. Dac`
interoperabilitatea reprezint` nivelul minim de standardizare \n cadrul for]elor aliate, celelalte
trei niveluri sunt op]ionale [i pot fi admise chiar [i pentru un num`r mai mic de state
membre NATO. Dar, trebuie subliniat faptul c`, pentru asigurarea interoperabilit`]ii dintre
sistemul logistic al Armatei Rom#niei [i sistemul logistic al Alian]ei Nord-Atlantice, principalele
domenii de referin]` sunt: asigurarea compatibilit`]ii conceptuale [i normative; asigurarea
compatibilit`]ii tehnice (componente hardware [i software pentru comunica]ii de date
logistice); asigurarea compatibilit`]ii formale [i informale [i asigurarea compatibilit`]ii
preg`tirii personalului de logistic`.
Doresc s` m` refer la fiecare dintre acestea, evident nu foarte pe larg.
|n ceea ce prive[te asigurarea compatibilit`]ii conceptuale [i normative sunt necesare
reg#ndirea conceptului de sprijin logistic, precum [i adoptarea [i implementarea conceptului
strategic american R`zboi de re]ea (Network Centric Warfare NCW).
Adoptarea de c`tre Armata Rom#niei a conceptului strategic R`zboi de re]ea este,
\n opinia mea, solu]ia optim` de r`spuns la cerin]ele r`zboiului modern, \n condi]iile \n care
suprema]ia informa]ional` este decisiv` \n c#[tigarea r`zboiului. Totodat`, se creeaz` condi]iile
necesare punerii \n practic` a conceptului deja cunoscut, C4I.
Referitor la asigurarea compatibilit`]ii tehnice, guvernul SUA a propus Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale derularea unui program de automatizare a sistemului logistic din Armata
Rom#niei. |n acest sens, partenerul american a decis utilizarea pachetului de programe
Oracle Applications [i instalarea unei infrastructuri de re]ea de calculatoare, a trei servere
de re]ea [i [aptesprezece sta]ii de lucru.
Programul de asigurare a interoperabilit`]ii celor dou` sisteme logistice a fost finan]at,
p#n` \n prezent, \n totalitate, de c`tre partenerul american [i a fost structurat pe trei faze.
Le men]ionez, \ntruc#t este bine s` fie cunoscute. Faza 1, cu denumirea de Proiect Pilot
pentru Informatizarea Logisticii (PIL), s-a desf`[urat \n perioada septembrie 1999 - mai 2000;
faza de tranzi]ie s-a desf`[urat \n perioada martie - august 2001 [i faza a 3-a, cu denumirea
de Sistem Informatic Logistic, aflat` \n desf`[urare.
Apreciez c`, am \n vedere datele deja cunoscute, configura]ia proiectat` a Sistemului
Informatic Logistic ar putea r`spunde cerin]elor conceptului strategic R`zboi de re]ea,
iar arhitectura informa]ional` a acestuia ar putea permite exploatarea \ntrunit` a compo-
nentelor de logistic`, de informa]ii, de senzori [i de angajare.
122
Dezbateri GMR
Pentru asigurarea compatibilit`]ii formale [i informale se are \n vedere cooperarea
cu speciali[tii din Oficiul Na]ional de Codificare, astfel \nc#t codificarea tehnicii [i a mate-
rialelor s` fie realizat` \n concep]ia agreat` de Comitetul Militar NATO.
Referitor la asigurarea compatibilit`]ii preg`tirii personalului de logistic`, avem \n vedere
urm`toarele cerin]e: conducerea sprijinului logistic cu respectarea procedurilor NATO;
instruirea personalului logistic prin cursuri organizate \n strìn`tate de ]`rile membre NATO;
instruirea personalului logistic, prin cursuri organizate \n ]ar`, privind sprijinul logistic realizat
de ]`rile membre NATO; folosirea experien]ei personalului care a participat la misiuni
interna]ionale \n cadrul Parteneriatului sau Alian]ei [i \nv`]area limbilor strìne de larg`
circula]ie interna]ional`.
Colonelul Petru BEJINARIU: Eforturile de realizare a interoperabilit`]ii structurilor
logistice din Armata României cu cele ale armatelor din statele ce compun Alian]a Nord-Atlantic`
se concretizeaz`, [i asta se vede cel mai bine la nivelul unit`]ilor lupt`toare, în capacitatea
de comunicare [i aplicare a procedurilor de operare standard NATO, domenii în care rezultatele
s-au v`zut [i se eviden]iaz` chiar în aceast` perioad`, \n misiunile pe care le \ndeplinim.
F`r` îndoial` \ns` c` interoperabilitatea trebuie privit` [i realizat` pe priorit`]i,
determinate de nevoia sus]inerii logistice în teatru a unor unit`]i (subunit`]i) lupt`toare
sau de necesitatea realiz`rii conducerii [i asigur`rii cu mijloace, materiale etc. a unor misiuni
pe teritoriul na]ional.
Colonelul Costinel PETRACHE: S-a sim]it nevoia unei diferen]ieri

\n organica logisticii militare. S` l`murim, \n acest sens, departajarea problematic`
la care a]i recurs: logistica achizi]iilor [i logistica de consum.
Generalul de brigad` ing. Emanoil CIOCOTEA:

Dezvolt`m, de fapt, o problem` la care ne-am mai referit.
|ntr-adev`r, diferen]ierea logisticii militare în logistica de produc]ie
sau logistica achizi]iilor [i logistica de consum s-a impus ca o con-
secin]` a evolu]iei în adaptarea conceptual` [i structural`
a sistemului logistic, în contextul restructur`rii for]elor armate
[i al ader`rii României la NATO. În felul acesta, s-a realizat
nu numai o cre[tere a eficien]ei în fluidizarea fluxului logistic,
ci [i un pas important în conectarea la structurile logistice
ale Alian]ei [i în realizarea compatibilit`]ii structurale cu statele membre ale NATO.
Logistica de produc]ie, proced`m astfel la o l`murire a conceptului, este acea parte
a logisticii asociat` cercet`rii, proiect`rii, dezvolt`rii, producerii [i accept`rii/omolog`rii
echipamentelor [i materialelor. În consecin]`, logistica de produc]ie include standardizarea
[i interoperabilitatea, contractarea, asigurarea calit`]ii, produc]ia de piese de schimb, analiza
de fiabilitate [i analiza defectelor, standardele de siguran]` pentru echipamente, specifica]iile
[i procesele de produc]ie, probele [i test`rile, codificarea, emiterea documenta]iei tehnice,
controlul produselor [i modificarea configura]iei lor ini]iale. Se pune \ntrebarea cine gestio-
neaz` problematica logisticii de produc]ie, \ntrebare la care r`spundem, pentru a nu exista
animozit`]i: Departamentul pentru Armamente \n cooperare, \n principal, cu Comandamentul
Logistic [i categoriile de for]e armate, dar [i cu alte structuri, care au competen]e institu]ionale
foarte clare în acest domeniu.
123
Logistica de consum sau opera]ional` este acea parte a logisticii care se ocup`
de recep]ia produsului ini]ial, de p`strarea, transportul, mentenan]a, func]ionarea [i casarea
sau valorificarea materialelor. Detaliind, logistica de consum include gestionarea stocurilor,
furnizarea sau construirea unor facilit`]i, mai pu]in a celor destinate logisticii de produc]ie,
controlul deplas`rii, constatarea [i raportarea defectelor, elaborarea standardelor
de siguran]` privind depozitarea, transportul [i manipularea materialelor, precum [i pre-
g`tirea corespunz`toare a personalului.
Ce facem noi, Direc]ia Logistic` ? Coordon`m logistica de consum, incluz#nd \n acest
proces Comandamentul Logistic, serviciile logistice ale categoriilor de for]e armate, precum
[i compartimentele, marile unit`]i, unit`]ile [i subunit`]ile logistice aflate în compunerea
structurilor operativ-strategice sau tactice.
Realizarea interoperabilit`]ii cu structurile logisticii de consum din ]`rile NATO o realiz`m
prin participarea în cadrul activit`]ilor [i exerci]iilor bilaterale [i multina]ionale, precum
[i la lucr`rile comitetelor [i grupurilor de lucru ale Alian]ei. Eu, de pild`, particip la lucr`rile
Conferin]ei Înal]ilor Responsabili pentru Logistic` din ]`rile NATO (Senior NATO
Logisticians Confference SNLC), acesta fiind organismul coordonator al logisticii
de consum în Alian]`.
Mai vreau s` spun c` cele dou` laturi ale logisticii, cea de produc]ie [i cea de consum,
nu ac]ioneaz` independent, ci în cooperare, având ca scop fundamental cre[terea calit`]ii
sprijinului logistic acordat For]elor Armate la pace, în situa]ii de criz` [i \n caz de r`zboi.
De asemenea, subliniez c` principalele domenii de cooperare se refer` la derularea
programelor de cercetare [i achizi]ii de echipamente, la realizarea interoperabilit`]ii
cu structurile logistice ale statelor NATO, la clasificarea [i codificarea materialelor,
la dezvoltarea \nv`]`mântului militar de logistic` [i preg`tirea personalului, la valorificarea
excedentului de materiale [i echipamente, precum [i la sprijinul logistic acordat unit`]ilor
participante la opera]iile multina]ionale.
Generalul de brigad` ing. Marin M~CIUC~: A[ vrea

s` dezvolt ideea situ`rii pe niveluri a logisticii de consum, acesta
fiind unul din atributele fundamentale ale Comandamentului
Logistic |ntrunit. La nivel strategic, logistica de consum este des-
tinat` s` asigure: realizarea managementului distribu]iilor pentru
viitoarea structur` de for]e; sprijinul logistic pentru for]ele
destinate misiunilor interna]ionale at#t \n cadrul Parteneriatului,
c#t [i al Alian]ei; gestionarea stocurilor strategice pentru \ntreaga
structur` de for]e prin dotare, completarea [i \mprosp`tarea
acestora potrivit normelor \n vigoare; organizarea, conducerea
[i executarea activit`]ilor de colectare [i de valorificare a bunurilor
materiale, a tehnicii [i echipamentelor scoase din func]ionare, precum [i a celor excedentare.
La nivel operativ avem \n vedere asigurarea sus]inerii logistice pentru generarea [i rege-
nerarea for]ei; a sprijinului logistic pentru for]ele ce urmeaz` a fi subordonate Comanda-
mentului Opera]ional |ntrunit; mentenan]ei de nivel de baz` [i intermediar [i a asisten]ei
medicale p#n` la nivel Rol. 3 [i gestionarea stocurilor operative. La nivel tactic urm`rim
s` asigur`m, prin structurile specializate de valoare batalion, companie sau pluton, sus]inerea
logistic` pentru generarea [i regenerarea for]elor, gestionarea stocurilor trupelor [i sprijinul
logistic al marilor unit`]i [i al unit`]ilor lupt`toare [i de sprijin.
124
Dezbateri GMR
Colonelul Petru BEJINARIU: Sus]inerea logistic` a for]ei
lupt`toare în actualele condi]ii de ducere a ac]iunilor de lupt`
presupune degrevarea comandan]ilor de la toate nivelurile
ierarhice de sarcinile [i r`spunderile caracteristice procesului
de achizi]ie. Din acest considerent s-a sim]it nevoia definirii
unei structuri care s` se ocupe de tot ce înseamn` achizi]ie
pentru armat`, iar for]ele operative s` fie beneficiare ale acestui
proces, tocmai pentru a realiza oportunitatea în preg`tire
[i operativitate în desf`[urarea ac]iunilor de lupt` sau în înde-
plinirea misiunilor încredin]ate pe timp de pace.
Colonelul Costinel PETRACHE: Cum se realizeaz` leg`tura dintre

sistemul logistic militar [i economia na]ional` ? Cred c` este util s` avem
\n vedere, \n principal, coordonatele normative, particularit`]ile existente,
domeniile de interes major [i modalit`]ile concrete de conlucrare.
Colonelul Petru BEJINARIU: Sistemul logistic militar este strâns legat [i direct
condi]ionat de componentele principale ale economiei na]ionale. În domeniul normativ,
au fost elaborate legi [i proiecte de legi care vizeaz` preg`tirea economiei [i a teritoriului
pentru ap`rare, modul de executare a rechizi]iilor etc., efortul în acest plan continu#nd.
Conlucrarea are loc cel pu]in pe dou` planuri: pe de o parte, cel al leg`turilor oficiale,
cu prilejul preg`tirii anuale a mini[trilor, secretarilor de stat din ministere [i a prefec]ilor
sau prin intermediul unor structuri guvernamentale speciale cu rol în asigurarea rezervelor
ori în mobilizarea resurselor umane [i materiale; pe de alt` parte, \n planul aprovizion`rii curente
ce se realizeaz` de c`tre structurile logistice ale unit`]ilor, prin agen]ii economici locali.
Generalul de brigad` ing. Emanoil CIOCOTEA: Interfa]a sistemului logistic
al Armatei cu economia na]ional` se asigur`, în principal, prin Departamentul pentru
Armamente, Comandamentul Logistic Întrunit [i categoriile de for]e armate.
Aceste structuri, în baza contractelor de achizi]ii încheiate, asigur` echipamentele
[i materialele ce sunt livrate de c`tre furnizorii depozitelor centrale sau direct de c`tre
unit`]ile beneficiare.
Totodat`, în cadrul activit`]ii de cercetare ce se desf`[oar` în Armat`, prin structurile
specializate, sunt încheiate contracte de colaborare cu institu]iile de profil pentru colaborare
sau executarea propriu-zis` a activit`]ii de cercetare pe teme bine definite.
Colonelul Costinel PETRACHE: Starea logistic` starea de a fi, dincolo

de ... linia frontului, a oric`rei armate. Un front care nu ar putea exista nici \n timp
de pace, nici \n situa]ii de criz` [i, cu at#t mai mult, \n caz de r`zboi f`r` suportul
logistic necesar. De fapt, a g#ndi doar c` performan]a militar` este posibil` f`r`
o asigurare logistic` plenitudinar`, incisiv`, lipsit` de imperfec]iuni sistemice,
oportun` [i larg flexibil` este o eroare impardonabil`. Pentru c` logistica a fost
[i va r`m#ne pentru totdeauna \n ecua]ia oric`rei \nfrunt`ri militare frontul
din spatele frontului. Este motivul pentru care credem responsabil \n opera]ionalizarea
performant` a condi]iei logistice a Armatei Rom#niei.
125
NORME JURIDICE PENTRU MILITARI

ÎN LEGISLATIA
, CIVILÃ SI
, A FAMILIEI
Dr. Teodor BODOA{C~
A
rticolul 7 din Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului1 stipuleaz`,
cu valoare de principiu, c` to]i oamenii sunt egali în fa]a legii [i au dreptul,
f`r` deosebire, la o protec]ie egal` împotriva oric`rei discrimin`ri [i împotriva
oric`rei provoc`ri la o astfel de discriminare.
În acela[i sens sunt [i prevederile art. 16 alin. 1 din Constitu]ia României, conform
c`rora cet`]enii sunt egali în fa]a legii [i a autorit`]ilor publice, f`r` privilegii [i f`r` discrimin`ri.
Principiul egalit`]ii persoanelor în fa]a legii se realizeaz` prin interzicerea tratamentelor
juridice discriminatorii, bazate pe criterii de ras`, de na[tere, de na]ionalitate, de origine
etnic`, de limb`, de religie, de sex, de opinie, de apartenen]` politic`, de avere, de origine
social` sau decurgând din orice alt` situa]ie2.
Este [tiut c` unul din principalele criterii de grupare a normelor juridice este cel
al sferei lor de cuprindere. Sub acest aspect, se face distinc]ie între norme juridice generale
[i norme juridice speciale. Primele, numite [i norme juridice de drept comun, se aplic`
în toate cazurile, dac` o alt` dispozi]ie legal` expres` nu prevede altfel, iar ultimele sunt
norme juridice cu aplicabilitate numai în anumite cazuri, expres stabilite de lege.
Distinc]ia dintre normele juridice generale [i cele speciale reprezint` utilitate practic`
pentru situa]ia în care, pentru acela[i drept sau obliga]ie, supus` reglement`rii, ar exista
concurs între cele dou` categorii de norme juridice.
Concursul dintre normele juridice generale [i normele juridice speciale este supus
urm`toarelor reguli:
normele speciale au întâietate în aplicare, conform adagiilor latine generalia
specialibus non derogat [i specialia generalibus derogant3. Ca o consecin]` a acestei
priorit`]i, norma special` se aplic` prioritar fa]` de norma general`, chiar dac` este
posterioar` acesteia; de asemenea, norma special` poate fi abrogat` numai expres
de o norm` general`;
normele speciale, în m`sura în care nu prev`d, se întregesc cu dispozi]iile normelor
generale;
normele speciale sunt de strict` interpretare [i aplicare [i, pe cale de consecin]`,
nu pot fi aplicate prin analogie la alte situa]ii decât cele expres prev`zute de lege.
Normele juridice speciale nu constituie o excep]ie de la principiul egalit`]ii persoanelor
în fa]a legii, deoarece instituirea lor, în cele mai multe cazuri, are rol de ocrotire, fie a unor
interese publice, fie a unor interese particulare, individuale sau de grup. Altfel spus,
în principiu, normele juridice speciale sunt de natur` s` ofere garan]ii suplimentare pentru
126
Analiz` juridic`
ocrotirea unor interese, reglementate de normele generale. Spre exemplu, art. 15 alin. 1
din Constitu]ie, care prevede c` cet`]enii beneficiaz` de drepturile [i de libert`]ile consacrate
prin Constitu]ie [i prin alte legi [i au obliga]iile prev`zute de acestea, cuprinde, de fapt,
o norm` general` în raport cu prevederile art. 45 alin. 1 din Legea Fundamental`, potrivit
c`rora copiii [i tinerii se bucur` de un regim special de protec]ie [i de asisten]` în realizarea
drepturilor lor. Regimul juridic special de protec]ie a drepturilor copiilor [i tinerilor,
derogatoriu de la normele dreptului comun, nu este instituit în ideea discrimin`rii celorlalte
categorii de persoane, ci tocmai pentru a înl`tura riscurile la care este supus` persoana
în prima parte a vie]ii datorate insuficientei sale preg`tiri pentru a participa, în condi]ii
de egalitate, la raporturi juridice. Evident, în alte cazuri, cum ar fi în cazul militarilor, ra]iunea
instituirii de norme juridice speciale poate avea un alt fundament decât cel evocat în exemplul dat.
În cele ce urmeaz` mi-am propus s` prezint unele norme juridice speciale prev`zute
în legisla]ia civil` româneasc` [i aplicabile numai militarilor.
Trebuie precizat c` prin sintagma legisla]ie civil` avem în vedere dreptul civil,
ca ramur` a sistemului de drept românesc, ce cuprinde norme juridice care reglementeaz`
raporturi juridice patrimoniale [i personal nepatrimoniale în care p`r]ile (persoanele
sau subiectele de drept) se afl` în situa]ie de egalitate juridic`. Prin legisla]ia familiei
urmeaz` a se în]elege dreptul familiei, adic` acea ramur` de drept alc`tuit` din totalitatea
normelor juridice ce reglementeaz` raporturile juridice, patrimoniale [i personal
nepatrimoniale, dintre so]i, dintre p`rin]i [i copiii lor, precum [i dintre al]i membri ai familiei4.
❖ Potrivit art. 8 alin. 7 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civil`5,
în caz de mobilizare, r`zboi, participare la misiuni de men]inere a p`cii sau în scop umanitar,
Ministerul Ap`r`rii Na]ionale desemneaz` cadrele militare care înregistreaz` actele [i faptele
de stare civil` ale militarilor [i ale personalului civil [i le comunic` autorit`]ilor administra]iei
publice competente.
Prevederile art. 8 alin. 7 din Legea nr. 119/1996 constituie o excep]ie de la regula
de drept comun, prev`zut` de art. 3 alin. 1 din acela[i act normativ, conform c`reia atribu]iile
de stare civil`, inclusiv cele de înregistrare a actelor [i faptelor de stare civil`, sunt
de competen]a consiliilor jude]ene [i a autorit`]iilor administra]iei publice locale, prin ofi]eri
de stare civil`6.
A[a cum rezult` din textul art. 8 alin. 7, derogarea este impus` de situa]ia excep]ional`
în care se produce înregistrarea actelor [i faptelor de stare civil`, situa]ie determinat`,
dup` caz, de mobilizare, r`zboi, participare la misiuni de men]inere a p`cii sau în scop
umanitar. Enumerarea fiind limitativ`, prevederile art. 8 alin. 7 nu pot fi aplicate [i în alte
situa]ii. Spre exemplu, nu ar putea fi aplicate în timpul aplica]iilor, al manevrelor militare
ori al misiunilor de impunere a p`cii.
În opinia mea, pentru identitate de ra]iune s-ar fi impus ca derogarea s` priveasc`
[i situa]ia particip`rii militarilor sau a personalului civil la misiuni de impunere a p`cii.
Textul art. 8 alin. 7 din Legea nr. 119/1996 impune [i alte observa]ii.
În primul rând, înregistrarea actelor [i faptelor de stare civil` poate fi f`cut` numai
de c`tre cadre militare. Prin cadre militare, potrivit art. 2 alin. 2, respectiv alin. 3
din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare7, urmeaz` a se în]elege subofi]erii,
mai[trii militari, ofi]erii [i mare[alii. Pér a contrario, nu sunt în drept s` înregistreze acte
[i fapte de stare civil` alte categorii de militari, enumerate de art. 3 din Legea nr. 46/1996
127
privind preg`tirea popula]iei pentru ap`rare8, [i anume: militarii în termen, militarii cu termen
redus, elevii [i studen]ii institu]iilor militare de înv`]`mânt [i militarii angaja]i pe baz`
de contract.
În al doilea rând, deoarece art. 8 alin. 7 nu face distinc]ie, în temeiul principiului ubi lex
non distinguit, nec nos distinguere debemus, cadrele militare pot fi, deopotriv`, în activitate
sau în rezerv`, cu condi]ia ca ace[tia din urm` s` fie, dup` caz, concentra]i sau mobiliza]i.
De asemenea, potrivit aceluia[i principiu, actele [i faptele de stare civil` pot privi atât militarii
[i personalul civil din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, cât [i din alte autorit`]i publice care
au în alc`tuire structuri militare (Ministerul de Interne, Ministerul Justi]iei, Ministerul Public,
Serviciul Român de Informa]ii, Serviciul de Informa]ii Externe, Serviciul de Telecomunica]ii
Speciale [i Serviciul de Protec]ie [i Paz`).
În al treilea rând, potrivit art. 1 din Legea nr. 119/1996, sunt acte de stare civil`
înscrisurile autentice9 prin care se dovede[te na[terea, c`s`toria sau decesul unei persoane,
iar în temeiul art. 2, actele de na[tere, de c`s`torie [i de deces se întocmesc în registrele
de stare civil`, în dou` exemplare, ambele originale. Evident, faptele de stare civil`
sunt na[terea, c`s`toria [i decesul. Mai sunt considerate, potrivit Codului familiei, fapte
de stare civil` recunoa[terea de maternitate (art. 48) [i recunoa[terea de paternitate (art. 57).
În opinia mea, norma din cuprinsul art. 8 alin. 7 este gre[it formulat`, deoarece
Ministerul Ap`r`rii Na]ionale nu este abilitat s` aib` în p`strare registre de stare civil` [i,
pe cale de consecin]`, cadrele militare desemnate, practic, întregistreaz` numai fapte
(evenimente) de stare civil` [i nicidecum actele, ca atare. Altfel spus, cadrele militare
desemnate nu fac înscrieri în registrele de stare civil` [i nu elibereaz`, dup` caz, certificate
de na[tere, certificate de c`s`torie sau certificate de deces. De fapt, în partea final` a art. 8
alin. 7 se prevede obligativitatea comunic`rii înregistr`rilor f`cute autorit`]ilor administra]iei
publice competente.
Se impune concluzia prezentat` mai sus, întrucât, potrivit Metodologiei nr. 1/1997
pentru aplicarea unitar` a Legii nr. 119/199610, registrele de stare civil` se p`streaz`
la prim`rii, iar dup` completare, un exemplar se arhiveaz` la consiliul jude]ean.
În fapt, cadrele militare desemnate înscriu într-un registru special evenimentele
de stare civil` petrecute în unitatea sau în subunitatea respectiv`, precum [i datele necesare
întocmirii actelor de stare civil` corespunz`toare [i le transmit autorit`]ilor administra]iei
publice competente pentru efectuarea înscrierilor în registrele de stare civil` [i eliberarea
certificatelor corespunz`toare.
Din practica lucrurilor, art. 8 alin. 7 din Legea nr. 119/1996 î[i g`se[te aplicabilitatea,
de regul`, în cazul deceselor [i mai pu]in în cazul na[terilor [i al c`s`toriilor.
❖ R`mânând în domeniul st`rii civile, militarii care sunt comandan]i de nave
sau aeronave sunt abilita]i, potrivit Legii nr. 119/1996, s` îndeplineasc` atribu]ii de ofi]er
de stare civil` pentru faptele de stare civil` petrecute la bordul navei sau al aeronavei
pe care o comand` (art. 3 alin. 2 lit.c)11. Evident, sunt ofi]eri de stare civil` [i persoanele
civile care îndeplinesc func]ia de comandant de nav` sau aeronav`.
Art. 8 alin. 1-6 stabile[te o serie de reguli speciale de înregistrare a actelor de stare
civil` ce se produc la bordul navelor sau aeronavelor aflate în timpul c`l`toriilor, reguli
pe care le voi evoca în cele ce urmeaz`.
128
Analiz` juridic`
Instituirea acestor norme speciale este determinat` de urgen]a în care se produc
evenimentele de stare civil`, în special na[terile [i decesele. C`s`toria poate c`p`ta caracter
urgent, mai ales în cazul a[a-ziselor c`s`torii pe patul de moarte, când prin c`s`torie
se urm`re[te, dup` caz, legitimarea unei st`ri de concubinaj, na[terea drepturilor succesorale
ale so]ului supravie]uitor12 fa]` de so]ul decedat, schimbarea regimului juridic al unui copil
(din copil din afara c`s`toriei în copil din c`s`torie) etc.
|n ceea ce prive[te c`s`toria, aceasta este permis` numai la bordul navelor
care efectueaz` c`l`torii în afara apelor teritoriale ale României [i numai dac` ambii so]i
sunt cet`]eni români.
Interzicerea încheierii c`s`toriei la bordul aeronavelor13, indiferent c` se afl` în spa]iul
aerian al României sau al altui stat ori la bordul navelor ce c`l`toresc în apele teritoriale
ale României, este determinat` tocmai de împrejurarea c`, în astfel de cazuri, lipse[te
urgen]a. În cazul aeronavelor, lipsa urgen]ei este dat` de durata relativ scurt` a c`l`toriilor
ca urmare a vitezei mari de deplasare, iar în cazul navelor care c`l`toresc în apele teritoriale
ale României, de împrejurarea c` acestea, de fapt, se afl` pe teritoriul ]`rii.
În cazul în care na[terea, c`s`toria sau decesul are loc pe o nav`, în timpul unei
c`l`torii în afara apelor teritoriale române, în temeiul art. 8 alin. 2, respectiv alin. 4 din Legea
nr. 119/1996, evenimentul se înregistreaz` în jurnalul de bord de c`tre comandantul navei,
iar dac` na[terea sau decesul are loc pe o aeronav`, în timpul unei c`l`torii în afara teritoriului
României, evenimentul se înregistreaz` de comandantul aeronavei în carnetul de drum.
Înregistr`rile f`cute în jurnalul de bord sau în carnetul de drum vor cuprinde toate
datele necesare întocmirii actelor de stare civil`, precum [i semn`turile cerute de lege,
ele f`când dovada evenimentelor pân` la întocmirea actului.
Comandantul navei sau al aeronavei, potrivit art.8 alin.6, elibereaz` persoanelor
îndrept`]ite o dovad` cu privire la înregistrarea f`cut`, iar la sosirea în ]ar` înainteaz` prin
c`pit`nia portului, respectiv prin comandantul aeroportului, un extras de pe jurnalul de bord
sau de pe carnetul de drum, la autoritatea administra]iei publice locale a sectorului 1
Bucure[ti, care va întocmi actul de stare civil`. Situa]ia reglementat` de art. 8 alin. 6 vizeaz`,
evident, ipoteze în care evenimentul s-a produs în afara grani]elor ]`rii.
Dac` na[terea sau decesul are loc în tren, pe o nav`, aeronav` ori într-un alt mijloc
de transport în timpul c`l`toriei pe teritoriul României, potrivit art. 8 alin. 1 din Legea
nr. 119/1996, întocmirea actului de stare civil` se face la autoritatea administra]iei publice
locale a locului de coborâre sau de debarcare.
Ar fi de observat c`, în ipotezele prev`zute de art. 8 alin. 1, nu se pune condi]ia
înregistr`rii evenimentului în jurnalul de bord sau în carnetul de drum [i nici nu se prevede
obligativitatea comandantului navei sau al aeronavei ori a conduc`torului mijlocului de transport
de a elibera persoanelor o dovad` în leg`tur` cu evenimentul produs.
În opinia mea, în aceste ipoteze vor fi incidente prevederile Legii nr. 119/1996
referitoare la obliga]ia persoanelor, care au luat cuno[tin]` de producerea na[terii
sau decesului, de a face declara]ii verbale, în acest sens, la autoritatea administra]iei publice
locale. Astfel, potrivit art. 19, are obliga]ia de a face declara]ia de na[tere oricare dintre
p`rin]i, iar dac`, din diferite motive, nu o poate face, obliga]ia declar`rii revine medicului,
persoanelor care au fost de fa]` la na[tere sau personalului din unitatea în care a avut loc
129
na[terea, rudelor sau vecinilor care au luat cuno[tiin]` despre na[terea unui copil. În privin]a
decesului, în temeiul art. 34 alin. 1, declara]iile verbale vor fi f`cute, dup` caz, de c`tre
membrii familiei decedatului, iar în lipsa acestora, de c`tre colocatari, vecini, administratorul
imobilului, medicul sau alt cadru din unitatea sanitar` unde s-a produs evenimentul.
Deci, practic, dac` na[terea sau decesul s-a produs la bordul unei nave ori aeronave
aflat` în apele teritoriale ale României, respectiv în spa]iul aerian român, c`pitanul navei
sau al aeronavei ac]ioneaz` ca declarant al evenimentului de stare civil`.
Opinez c`, pentru identitate de ra]iune, [i în astfel de situa]ii, s-ar fi impus înregistrarea
evenimentului în jurnalul de bord sau carnetul de drum [i eliberarea dovezii corespunz`toare.
S-ar fi evitat, astfel, incertitudinea ce se poate na[te în leg`tur` cu împrejur`rile de fapt
în care s-a produs evenimentul.
❖ Codul civil (art. 868-871) reglementeaz` testamentul militarilor, ca o form`
de testament privilegiat14.
Potrivit art. 868 C.civ., testamentele militarilor [i ale indivizilor întrebuin]a]i în armat`
sunt valabile în orice ]ar`, f`cute în prezen]a unui cap de batalion sau escadron, ori în prezen]a
oric`rui alt ofi]er superior, asistat de doi martori, sau în prezen]a a doi comisari de r`zboi
ori a unuia din comisari, asistat de doi martori.
Textul art. 868 C.civ. urmeaz` a fi interpretat [i aplicat prin corela]ie cu actuala legisla]ie
militar` a României15 [i chiar cu actualele exigen]e gramaticale.
În primul rând, prin militari, conform art. 3 din Legea nr. 46/1996 privind preg`tirea
popula]iei pentru ap`rare, urmeaz` s` în]elegem: militarii în termen, militarii cu termen
redus, rezervi[tii concentra]i sau mobiliza]i, cadrele militare în activitate, elevii [i studen]ii
institu]iilor militare de înv`]`mânt [i militarii angaja]i pe baz` de contract.
Indivizii întrebuin]a]i în armat`, la care se refer` art. 868 C.civ., sunt salaria]ii
civili împreun` cu militarii, care alc`tuiesc personalul armatei, evocat de art. 37 alin. 3
din Constitu]ie.
În al doilea rând, no]iunii de armat` urmeaz` s`-i d`m un în]eles larg. Într-adev`r,
stricto sensu, în temeiul art. 27 din Legea nr. 45/1994 privind ap`rarea na]ional` a României16,
armata este alc`tuit` din organele centrale ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, categoriile
de for]e [i organele militare teritoriale.
În opinia mea, prin no]iunea de armat`, din cuprinsul art. 868 C.civ., trebuie
s` în]elegem for]ele destinate ap`r`rii na]ionale, adic`, potrivit art. 10 din Legea
nr. 45/1994, for]ele armate [i for]ele de protec]ie. Astfel, urmeaz` s` intre sub inciden]a
art. 868 C.civ. personalul militar [i civil din armat`, mari unit`]i [i unit`]i din subordinea
Ministrului de Interne, cele ale serviciilor de informa]ii ale statului [i alte forma]iuni
de ap`rare organizate potrivit legii, precum [i din unit`]ile [i forma]iunile de protec]ie civil`,
forma]iunile sanitar-voluntare ale Crucii Ro[ii [i alte forma]iuni ce se vor stabili prin lege.
Evident, dac` no]iunii de armat` i s-ar da o interpretare restrictiv` (stricto sensu), personalul
militar [i civil din alc`tuirea celorlalte componente ale for]elor armate s-ar afla într-o situa]ie
juridic` discriminiatorie, împrejurare care ar contraveni flagrant exigen]elor impuse de art. 16
alin. 1 din Constitu]ie [i art.7 din Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului. Într-adev`r,
potrivit art. 16 alin. 1 din Constitu]ie, cet`]enii sunt egali în fa]a legii [i autorit`]ilor,
f`r` privilegii [i f`r` discrimin`ri, iar în temeiul art. 7 din Declara]ia Universal` a Drepturilor
130
Analiz` juridic`
Omului, to]i oamenii sunt egali în fa]a legii [i au dreptul, f`r` deosebire, la o protec]ie egal`
a legii.
În al treilea rând, institu]ia corpului de escadron [i cea a comisarului de r`zboi sunt
dep`[ite, deoarece nu-[i mai g`sesc corespondent în actuala legisla]ie militar` [i, pe cale
de consecin]`, func]iile respective nu se mai reg`sesc în componen]a elementelor for]elor
armate. Drept urmare, testamentul militarilor este valabil f`cut în prezen]a unui ofi]er superior
[i a doi martori.
În al patrulea rând, potrivit art. 169 alin. 1 C.pr.civ., nu pot avea calitatea de martori
urm`toarele categorii de persoane: rudele [i afinii17, pân` la gradul patru inclusiv; so]ul,
chiar desp`r]it; interzi[ii [i cei declara]i de lege incapabili de a m`rturisi; cei condamna]i
pentru m`rturie mincinoas`. Excluderea de la calitatea de martor a acestor persoane
este întemeiat` fie pe interesul uneia dintre ele în leg`tur` cu dispozi]iile testamentare,
fie pe lipsa discern`mântului, în cazul altora, fie, în sfâr[it, pe dec`derea din acest drept,
ca urmare a faptelor ilicite anterioare.
Potrivit art. 869 C.civ., dac` testatorul este bolnav sau r`nit, testamentul este valabil
f`cut în fa]a medicului militar asistat de comandantul unit`]ii medicale.
Prevederile art. 868 [i ale art. 869 C.civ. sunt aplicabile, potrivit art. 870, numai
dac` testatorul se afl`, dup` caz, în campanie militar`, încartiruit, în ]ar` sau în strìn`tate18
sau prizonier la inamic.
Testamentul întocmit în condi]iile prezentate î[i p`streaz` valabilitatea numai timp
de [ase luni de la data la care testatorul nu se mai g`se[te în una din situa]iile limitativ
enumerate de art. 870 C.civ. Dup` aceast` dat`, testamentul devine nul. De asemenea,
în temeiul art. 886 C.civ., testamentul militar este nul dac` testatorul nu s-a aflat, în momentul
întocmirii testamentului, în una din situa]iile prev`zute de art. 870 C.civ. ori acesta nu a fost
f`cut, dup` caz, în fa]a unui of]er superior [i a doi martori ori în fa]a medicului [i a coman-
dantului unit`]ii sanitare.
Cu toate c` doctrina calific` testamentul militar ca fiind un testament privilegiat,
în realitate acesta este un testament în cazul c`ruia, datorit` situa]iilor excep]ionale în care
se afl` persoana, sunt impuse numai un minim de condi]ii. Astfel spus, mai degrab`, acesta
este o form` simplificat` de testament.
❖ Potrivit art. 29 lit. f din Legea nr. 80/1995, c`s`toria cadrelor militare este liber`,
în condi]iile legii.
Cu toate acestea, c`s`toria cadrelor militare cu o persoan` apatrid` sau care nu are
exclusiv cet`]enia român` este condi]ionat` de ob]inerea aprob`rii prealabile a ministrului
ap`r`rii na]ionale19.
Facem precizarea c`, de[i textul art.29 lit.f este plasat în con]inutul Legii nr. 80/1995,
acesta cuprinde, de fapt, o norm` juridic` special` de dreptul familiei [i nicidecum de drept
administrativ.
Problema care se pune este de a stabili dac` restric]ionarea prev`zut` de art. 29 lit. f
din Legea nr. 80/1995 este constitu]ional` sau nu.
Înainte de a stabili constitu]ionalitatea acestui text legal, facem precizarea c` cenzurarea
c`s`toriei cadrelor militare cu persoane care nu au exclusiv cet`]enia român` sau sunt
apatride a fost, probabil, determinat`, în opinia mea, de preocuparea legiuitorului de a evita
131
riscurile de divulgare a informa]iilor [i datelor care privesc, dup` caz, siguran]a na]ional`
sau ap`rarea na]ional`.
Retoric ne întreb`m dac` astfel de riscuri nu sunt mult mai mari în cazul altor persoane
care, de[i ocup` func]ii de demnitate public` [i opereaz` cu mult mai multe informa]ii
[i date de importan]` capital` pentru siguran]a na]ional` sau ap`rarea ]`rii, nu sunt supuse
unei astfel de restric]ion`ri ? Cu titlu de exemplu, evoc`m situa]ia ministrului ap`r`rii
na]ionale [i a directorului Serviciului Român de Informa]ii care, fiind personalit`]i civile,
gestioneaz`, practic, cvasitotalitatea informa]iilor ce privesc ap`rarea ]`rii, respectiv, siguran]a
na]ional`.
În aceea[i situa]ie se afl` [i al]i demnitari, persoane civile, cum ar fi pre[edintele
României, primul-ministru, ceilal]i mini[tri etc.
Apreciez c`, dac` ra]iunea restric]ion`rii respective a fost dictat` de nevoia evit`rii
riscului divulg`rii informa]iilor [i datelor respective, cu atât mai mult s-ar fi impus ca ea
s` priveasc` [i pe conduc`torii , persoane civile, ai autorit`]ilor publice ce au în structurile
proprii cadre militare.
Astfel, nu s-ar putea sus]ine întemeiat, spre exemplu, c` sergentul X, infirmier
la Direc]ia Medical` a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, are acces la date [i informa]ii
mai importante ce privesc ap`rarea na]ional` decât ministrul ap`r`rii na]ionale.
În leg`tur` cu constitu]ionalitatea textului respectiv, ne exprim`m categoric c` este
într-un dezacord flagrant cu exigen]ele Constitu]iei [i cu norme juridice interna]ionale.
Astfel, potrivit art. 16 paragraful 1 din Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului,
cu începere de la vârsta nubil`, b`rbatul [i femeia, f`r` nici o restric]ie în privin]a rasei,
a cet`]eniei (s.m.) sau a religiei, au dreptul s` se c`s`toreasc` [i s` întemeieze o familie.
Constitu]ia, în art. 44 alin. 2, prevede c`, pentru c`s`torie, condi]iile de încheiere,
de desfacere [i de nulitate a acesteia se stabilesc prin lege.
Fa]` de prevederile art.16 paragraful 1 din Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului,
este de domeniul eviden]ei c` legea nu poate institui, în privin]a c`s`toriei, restric]ii înte-
meiate pe rasa, cet`]enia sau religia persoanei.
Mai mult, în temeiul art. 20 alin. 2 din Constitu]ie, dac` exist` neconcordan]e între
pactele [i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este
parte, [i legile interne, au prioritate reglement`rile interne.
De lege ferenda, s-ar impune eliminarea din cuprinsul Legii nr. 80/1995 a art. 29 lit. f,
realizându-se, astfel, compatibilizarea acesteia cu exigen]ele Constitu]iei [i ale Declara]iei
Universale a Drepturilor Omului.
❖ Art. 112 din Legea nr. 80/1995 reglementeaz` con]inutul no]iuni de familie
a cadrelor militare. Astfel, familia cadrelor militare cuprinde so]ul, copiii [i p`rin]ii afla]i
în între]inerea legal` a acestora.
Art. 112 din Legea nr. 80/1995 reglementeaz`, de fapt, un caz de con]inut calificat
al no]iuni de familie20. Con]inutul de drept comun al familiei este sugerat de art. 44 alin. 1
din Constitu]ie [i de art. 1 alin. 3 [i 4 C.fam., cuprinzând so]ii [i copiii acestora.
Textul art. 112 impune unele observa]ii particulare.
Referirea la copii, f`r` s` se fac` distinc]ie, duce la concluzia c` fac parte din familia
cadrului militar atât copiii minori, cât [i cei majori, precum [i copiii din c`s`torie
[i cei din afara c`s`toriei. De fapt, singura condi]ie care se pune pentru copii este ca ace[tia
132
Analiz` juridic`
s` se afle în între]inerea legal` a cadrului militar. De asemenea, fac parte din familie
atât copiii naturali (fire[ti), cât [i copiii din adop]ie.
În schimb, nu fac parte din familia cadrului militar copiii so]ului acestuia, deoarece între
cadrul militar [i astfel de copii nu exist` raporturi de filia]ie, ci numai de afinitate. Cu toate
acestea, exist` o situa]ie, pe care o voi evoca mai jos, în care [i astfel de copii fac parte
din familia cadrului militar.
Tot la fel, nu fac parte din familia cadrului militar p`rin]ii so]ului acestuia, chiar dac`
locuiesc [i gospod`resc împreun`.
Pentru a concluziona c` p`rin]ii [i copiii so]ului civil ai cadrului militar nu fac parte
din familia acestuia, men]ionez c`, atât pentru copii, cât [i pentru p`rin]i, art. 112 din Legea
nr. 80/1995 pune condi]ia s` se afle în între]inerea legal` a cadrelor militare.
În temeiul art. 86 alin. 1 C.fam., obliga]ia de între]inere exist` între so] [i so]ie, p`rin]i
[i copii, cel care adopt` [i adoptat, bunici [i nepo]i, str`bunici [i str`nepo]i, fra]i [i surori,
precum [i între celelalte persoane anume prev`zute de lege.
Deci, printre persoanele între care exist` obliga]ia legal` de între]inere nu se reg`sesc
copiii [i p`rin]ii celuilalt [i, pe cale de consecin]`, ace[tia nu fac parte din familia cadrelor
militare.
Cu toate acestea, în temeiul art. 87 alin. 1 C.fam., so]ul care a contribuit la între]inerea
copilului celuilalt so] este obligat s` continue a da între]inere copilului, cât timp acesta este
minor, îns` numai dac` p`rin]ii fire[ti au murit, sunt disp`ru]i ori sunt în nevoie.
Se deduce c`, în ipoteza prev`zut` de art. 87 alin. 1 C.fam., dac` so]ul civil al cadrului
militar este, dup` caz, mort, disp`rut sau în nevoie [i, anterior, cadrul militar a contribuit
la între]inerea copiilor acestuia, de la data la care se produce unul din cele trei evenimente,
copiii respectivi vor face parte din familia cadrului militar, cu condi]ia s` fie minori.
Referin]e bibliografice
1. Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului a fost adoptat` de Adunarea General` a ONU
prin Rezolu]ia nr. 217 A (III) din 10 decembrie 1948.
2. A se vedea: art. 2 paragraful 1 din Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului [i art. 4 alin. 1
din Constitu]ia României.
3. A se vedea: F. {TEF, Dic]ionar de expresii juridice latine, Editura Oscar Print, Bucure[ti, 1995,
p. 91 [i 196.
4. Pentru detalii, a se vedea: T. BODOA{C~, Introducere în studiul dreptului familiei, Editura Burg,
Sibiu, 2002, pp.16-19.
5. Legea nr. 119/1996 a fost publicat` în Monitorul oficial al României, partea I, nr. 282/11 noiembrie
1996.
6. Ar fi de observat enumerarea pleonastic` din cuprinsul art. 3 alin. 1 al Legii nr. 119/1996.
Într-adev`r, a vorbi distinct de consiliile jude]ene [i autorit`]iile administra]iei publice locale este
un pleonasm, deoarece, potrivit sec]iunii nr. 2 (art. 119-122) din Capitolul V al Titlului III
din Constitu]ie, consiliul jude]ean al`turi de consiliile locale [i de primar este o autoritate a
administra]iei publice locale. În acele[i sens sunt [i prevederile Legii nr. 215/2001 a administra]iei
publice locale (publicat` în Monitorul oficial al României, partea I, nr. 204/23 aprilie 2001).
7. Legea nr.80/1995 a fost publicat` în Monitorul oficial al României, partea I, nr.155/20 iulie 1995.
8. Legea nr. 46/1996 a fost publicat` în Monitorul oficial al României, partea I, nr.120/11 iunie 1996.
133
9. Condi]iile pe care trebuie s` le îndeplineasc` un înscris pentru a fi calificat autentic sunt prev`zute
de art.1171-1175 C.civ. [i art.58-67 din Legea nr.36/1995 a notarilor publici [i a activit`]ii notariale
(publicat` în Monitorul oficial al României, partea I, nr.92/1995).
10. Metodologia nr. 1/1997 a fost publicat` în Monitorul oficial al României, partea I, nr. 318 bis
din 19 noiembrie 1997.
11. Potrivit art. 3 alin. 2 din Legea nr. 119/1996, mai sunt ofi]eri de stare civil` [i urm`toarele per-
soane: primarii municipiilor, ai sectoarelor municipiului Bucure[ti, ai ora[elor [i comunelor (lit. a);
[efii misiunilor diplomatice [i ai oficiilor consulare de carier` ai României (lit. b).
12. A se vedea: Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mo[tenire al so]ului supravie]uitor (publicat`
în Monitorul oficial al României, partea I, nr. 133/10 iunie 1944).
13. Art. 8 din Legea nr. 119/1996 se refer`, dup` caz, la na[terea, decesul sau c`s`toria pe o nav`
sau aeronav`. Dac` în cazul navei expresia este, sub aspect gramatical, corect`, în cazul aeronavelor,
categoric, este neinspirat`. Astfel, este imposibil de imaginat cum poate avea loc o na[tere pe o aeronav`
în timpul deplas`rii, deoarece a spune pe aeronav` este echivalent cu a spune în exteriorul acesteia,
în partea ei superioar`. De aceea, în opinia mea, mai nimerit ar fi folosirea expresiei la bordul
navelor sau aeronavelor.
14. Codul civil mai reglementeaz`: ca testamente privilegiate, testamentul f`cut în timp de boal`
contagioas` (art. 872-873) [i testamentul f`cut pe mare sau maritim (art. 874-881). Ca testamente
ordinare reglementeaz`: testamentul olograf (art. 858-859), testamentul autentic (art. 858 [i art. 860)
[i testamentul mistic sau secret (art. 864). Pentru detalii, a se vedea: D. CHIRIC~, Drept civil.
Succesiuni, Editura Lumina Lex, Bucure[ti, 1999, p. 94-109.
15. Codul civil român, având ca model Codul civil francez (numit [i Codul Napoleon), a fost adoptat
în anul 1864 [i a intrat în vigoare la data de 1 decembrie 1865.
16. Legea nr. 45/1994 a fost publicat` în Monitorul oficial al României, partea I, nr. 172/7 iulie 1994.
17. Afin înseamn` rud` prin alian]` [i deriv` de la latinescul affinis. Se afl` în raporturi de afinitate
so]ul cu rudele celuilalt so]. Nu sunt afini so]ii [i nici rudele so]ilor, între ele.
18. Pentru cei care sunt încartirui]i în ]ar`, prevederile art. 868-869 C.civ. sunt aplicabile numai dac`
se g`sesc într-o garnizoan` asediat` de inamic.
19. Ar fi de observat c` art. 29 este plasat în Capitolul II al Legii nr. 80/1995 (Interzicerea sau restrângerea
exerci]iului unor drepturi [i libert`]i). Fa]` de împrejurarea c` actuala Constitu]ie (art. 49) prevede
numai posibilitatea restrângerii exerci]iului unor drepturi [i libert`]i [i numai în scopurile expres
[i limitativ enumerate, referirea din titlul Sec]iuni III la interzicerea unor drepturi [i liber`]i este,
evident, neconstitu]ional`.
20. Pentru alte cazuri de con]inut calificat al no]iuni de familie, a se vedea, spre exemplu: art. 659,
669-676 C.civ.; art. 1-5 din Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mo[tenire a so]ului supravie]uitor
(publicat` în Monitorul oficial al României, partea I, nr. 33/10 iunie 1944); art. 8 alin. 4 din Legea
fondului funciar nr. 18/1991 (republicat` în Monitorul oficial al României, partea I, nr. 1/5 ianuarie
1998); art. 2 alin. 1 [i 2 din Legea nr. 67/1995 privind ajutorul social (publicat` în Monitorul oficial
al României, partea I, nr. 131/29 iunie 1995); art. 17 din Legea locuin]ei nr. 114/1996 (publicat`
în Monitorul oficial al României, partea I, nr. 393/31 decembrie 1997) etc.
134
În Statul Major General
spiritul dominant
este orientat cãtre
cooperare ,si în nici
un caz cãtre competitie
,
Interviu cu generalul-maior dr. Sorin IOAN,
[eful Direc]iei Opera]ii [i Instruc]ie
◆ Domnule general, m`rturisesc, nu este

S-a n`scut \n Bucure[ti, deloc u[or s` intervievezi [eful unei struc-
la 22 iunie 1954. A absolvit {coala
turi a Statului Major General, \ng`dui]i-mi
Militar` de Ofi]eri Activi de Artilerie
Ioan Vod` \n anul 1976 [i Acade- s` o numesc de c`p`t#i, care are v#rsta
mia de |nalte Studii Militare, Armatei Rom#ne moderne. Este motivul
Facultatea de Artilerie, \n 1985. pentru care v` rog s` proceda]i mai \nt#i
|ndepline[te succesiv func]iile la relevarea responsabilit`]ilor esen]iale
de comandant de pluton, baterie, ale Direc]iei Opera]ii [i Instruc]ie.
[ef de stat major divizion de artilerie
(1976-1982), [ef al artileriei Regi- ◆ |ntr-adev`r, Direc]ia Opera]ii [i Instruc]ie reprezint`
mentului 2 Mecanizat (85), [ef un segment important în spectrul responsabilit`]ilor
de stat major de regiment de artilerie Statului Major General. Dar, eu cred c` o ierarhizare
(85-86), comandant de regiment a direc]iilor componente în func]ie de responsabilit`]i
de artilerie (88-93), loc]iitor coman-
ar fi nereal`, nerealist` [i contraproductiv`. Prin contribu]ia
dant de divizie (93-94), loc]iitor
comandant de corp de armat` la realizarea obiectivelor [i a priorit`]ilor, fiecare structur`
(94-96), [eful artileriei Trupelor are propria sa importan]`, iar prin specificul responsa-
de Uscat (96-97), comandant al Deta- bilit`]ilor se afl` într-un raport activ de complementaritate
[amentului tactic Sf. Gheorghe, cu celelalte subsisteme organiza]ionale. De altfel, în Statul
\n Albania (1997), loc]iitor al [efului Major General, spiritul dominant este orientat, pe toate
Direc]iei Planificare Strategic`
palierele orizontale, c`tre cooperare [i în nici un caz c`tre
[i Control Armamente (1998),
comandant de corp de armat` (1999),
competi]ie.
loc]iitor al comandantului Coman- Toate documentele, strategiile sau concep]iile majore
damentului Corpului 2 Opera]ional sunt elaborate de structura responsabil`, potrivit
|ntrunit (2000), iar \n anul 2001 domeniului esen]ial pe care-l abordeaz`, dar într-o foarte
a fost numit [eful Direc]iei Opera]ii. consistent` colaborare la nivelul exper]ilor din toate
135
Titulatura Direc]iei a fost schimbat`,structurile. Apoi forma primar` este circulat`, pentru
\n luna august a aceluia[i an, armonizare cu prevederile celorlalte acte normative
\n Direc]ia Opera]ii [i Instruc]ie.
specifice, pentru deconflictualizare ideatic` [i coeren]`
|n prezent este [eful acestei Direc]ii.
|n perioada 1987-1998 a absolvit conceptual` în dinamica procesului de reform` [i, \n cele
Cursul postacademic de coman- din urm`, promovat` pentru dezbatere, avizare [i aprobare,
dan]i de regimente (87); Cursul dup` caz, factorilor de decizie.
postacademic de strategie [i art` Constituirea grupurilor de lucru interstructurale,
operativ` (90); Colegiul pentru
Studii de Ap`rare [i Economice care în cele mai multe cazuri includ [i speciali[ti din alte
George Marshall din Germania departamente ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale,
(95) [i Colegiul Regal pentru Studii [i consultarea structurilor subordonate Statului Major
de Ap`rare din Londra (98). General reprezint` abord`ri comune ale sistemului nostru
A fost decorat cu Medalia
de lucru impus, trebuie s` o spunem direct, cu rezultate
Meritul Militar cls. I, II III;
Ordinul Meritul Militar cls. III, dintre cele mai eficiente, de c`tre [eful Statului Major
II, I; Ordinul Santa Barbara SUA, General.
\n anul 1994, [i a devenit Cet`]ean Principiile esen]iale care domin` finalitatea muncii
de Onoare al ora[ului Oklahoma, noastre sunt, a[adar, coeren]a [i realismul.
SUA, \n 1998.
Aceasta, deoarece, pe de o parte, ceea ce se supune
Vorbe[te limbile englez` [i francez`.
Este c`s`torit [i are doi copii. deciziei pentru aplicare în structurile Statului Major General
trebuie s` se înscrie coerent în priorit`]ile anuale ordonate
[i s` asigure continuitatea acestora pe termen mediu, iar pe de alt` parte, ceea ce se organi-
zeaz` trebuie s` fie realizabil, pornind de la starea existent`, [i realist, baz#ndu-se pe resursele
materiale [i financiare disponibile.
Modul în care a]i formulat întrebarea m-a obligat la aceast` abordare mai larg` înainte
de a r`spunde concret. Reforma structural` a afectat în ultimii doi ani [i Direc]ia noastr`,
eu cred c` în mod benefic practica va dovedi, oricum sistemul r`mâne deschis, flexibil
prin preluarea unor responsabilit`]i noi, importante, f`r` a modifica cifra de personal.
Iat` numai un exemplu: Direc]ia Opera]ii s-a transformat în Direc]ia Opera]ii [i Instruc]ie.
Responsabilit`]ile esen]iale, f`r` a detalia complexitatea acestora, se refer` la monitori-
zarea reformei structurale potrivit planurilor-cadru anuale [i stabilirea capacit`]ilor
opera]ionale de r`spuns la riscurile de securitate identificate de Strategia militar` na]ional`
pe baza unor scenarii posibile; monitorizarea nivelului de opera]ionalizare în special pentru
structurile active [i oferta pentru NATO prin evalu`ri [i verific`ri asupra capacit`]ii de lupt`;
elaborarea dispozi]iilor care direc]ioneaz` procesele de înv`]`mânt [i instruc]ie;
monitorizarea for]elor care sunt desf`[urate în misiuni conduse de NATO, ONU, OSCE
sau \n cadrul unor coali]ii, în afara teritoriului na]ional, precum [i a preg`tirii [i desf`[ur`rii
observatorilor interna]ionali; realizarea [i aplicarea Doctrinei Opera]iilor Psihologice
[i coordonarea activit`]ilor Centrului de Opera]iuni Psihologice; coordonarea activit`]ilor
Centrului de Instruire prin Simulare; coordonarea activit`]ii de educa]ie fizic`; gestionarea
[i evaluarea permanent` a capacit`]ilor [i facilit`]ilor privind preg`tirea teritoriului pentru
ap`rare; elaborarea dispozi]iilor [i evaluarea planului de mascare a obiectivelor [i activit`]ilor
din armat`; organizarea [i coordonarea unor exerci]ii multina]ionale NATO/PfP; organizarea
activit`]ilor potrivit particip`rii noastre la cele [ase ini]iative [i aranjamente colective la care
suntem parte. Men]ionez la urm`, dar nu [i ca ordine a importan]ei, coordonarea activit`]ii
136
Dialoguri GMR
de formare a speciali[tilor EOD (Explosive Ordinance Disposal deminare), constituirea,
preg`tirea [i conducerea for]elor speciale, planificarea preg`tirii, coordonarea [i conducerea
activit`]ilor de prevenire [i combatere a ac]iunilor teroriste, prin structurile nou create
în cadrul Direc]iei.
De asemenea, men]ionez [i faptul c` prin planul de aplicare a Instruc]iunii ANS-1
ne revine responsabilitatea elabor`rii unui num`r important de doctrine, strategii, concep]ii,
acte normative [i studii care sunt subsumate organic implement`rii procesului de reform`.
◆ Din panoplia responsabilit`]ilor enun]ate, s` ne oprim pentru \nceput

asupra suprastructurii opera]ionale, decisive \n actul de conducere.
Bunòar`, cum aprecia]i calitatea [i func]ionalitatea conducerii
militare la pace [i \n situa]ii de criz`, pe de o parte, [i preg`tirea
la nivelul comandamentelor, pe de alt` parte ? Relativ la a doua parte
a \ntreb`rii, este util s` [tim care este, la nivelul comandamentelor
opera]ionale, starea de compatibilitate structural`, dar [i opera]ional`
cu structurile similare din armatele statelor membre ale NATO.
◆ Din punct de vedere structural cred c` planul Statului Major General a avut
un pronun]at caracter proactiv. Atât schimb`rile la nivelul Statului Major General,
cât [i constituirea comandamentelor opera]ionale la e[alon operativ Comandamentul
Opera]ional Întrunit, Comandamentul Opera]ional Aerian [i, recent, Comandamentul
Opera]ional Naval , precum [i cele dou` comandamente de nivel tactic din subordinea
acestora au avut în vedere compatibilitatea cu structurile NATO cu mult înaintea
Summitului de la Praga. S-a gândit c`, indiferent de decizia Alian]ei, drumul nostru este f`r`
alternativ`. Astfel, în acest moment lucr`m potrivit unor concep]ii de conducere care separ`
responsabilit`]ile opera]ionale de cele administrative, responsabilit`]i ce revin preponderent
categoriilor de for]e armate [i Comandamentelor Zonale Teritoriale de Nord (Cluj)
[i de Sud (Bucure[ti). Concomitent s-au stabilit rolul, locul [i misiunile for]elor active
[i ale for]elor teritoriale, precum [i rela]iile de subordonare în timp de pace, \n situa]ii
de criz` sau la r`zboi.
Arhitectura concep]iilor elaborate a fost experimentat` anul trecut pe timpul
unor aplica]ii complexe. Chiar dac` ele r`mân perfectibile, în sensul compatibilit`]ii
cu NATO, trebuie s` spunem c` sunt extrem de benefice, în perspectiva primirii în Alian]`,
anul viitor.
Realizarea acestor structuri, precum [i a conceptelor concrete de întrebuin]are
au avut la baz` interoperabilitatea cu NATO, atât în prezent, cât [i în viitor, pentru cele dou`
scenarii posibile, [i anume conectarea sistemului de conducere la cel al Alian]ei, în cazul
gestion`rii unui conflict militar pe teritoriul na]ional [i \n cel al particip`rii în sistem modular
la opera]ii NATO în afara teritoriului na]ional.
◆ Cum a]i reu[it practic, dar [i conceptual s` gestiona]i corelarea

\nv`]`m#ntului militar cu instruc]ia ? V` \ntreb \ntru c#t realit`]ile
ultimilor ani au pus \n eviden]` un anume deficit \n armonizarea
137
eficient` a form`rii[i perfec]ion`rii cu procesul real al preg`tirii
pentru lupt`.
◆ Armonizarea doctrinelor [i a concep]iilor privind înv`]`mântul instruc]ia opera]iile
a fost, de fapt, scopul pentru care aceste responsabilit`]i se reg`sesc în aceea[i Direc]ie.
În acest moment, Doctrinele Opera]iilor Întrunite [i ale Opera]iilor Multina]ionale
sunt active, în sensul c` se aplic`, Doctrina Instruirii For]elor Armate a fost avizat`
de Comisia Superioar` de Regulamente, a fost aprobat` de c`tre [eful Statului Major General,
fiind în curs de tip`rire pentru a fi distribuit`, iar Concep]ia Înv`]`mântului Militar
este finalizat` [i urmeaz` procesul legal de avizare.
Dac` ne referim concret la armonizarea procesului de formare cu cel de perfec]ionare,
privim inevitabil la Ghidul carierei militare, [i el perfectibil. În acest sens, prin contribu]ia
semnificativ` a categoriilor de for]e armate [i a comandamentelor de arm`, de transmisiuni
[i logistic, am identificat lista complet` a cursurilor ce trebuie instituite, în mod special
în cadrul [colilor de aplica]ii, pentru a asigura aplicarea ghidului. A[ men]iona aici un segment
important, reprezentat de sistemul de formare [i de perfec]ionare a subofi]erilor, dezvoltat
cu sprijinul speciali[tilor SUA, care acoper` întreaga carier`. Pornit de la realitatea actual`,
printr-un sistem de preg`tire modular, acesta va asigura, f`r` îndoial`, definirea rolului
[i a locului corpului subofi]erilor \n coordonatele opera]ionale compatibile cu NATO.
Cu acest sistem oper`m experimental, urm`rind a-l aplica începând cu luna septembrie
a acestui an. Sunt \ns` [i alte realiz`ri [i preocup`ri \n care ne reg`sim eforturile conceptuale,
[i nu numai. Am, selectiv, \n vedere urm`toarele repere mai importante: crearea Universit`]ii
Na]ionale de Ap`rare; adaptarea înv`]`mântului atât de formare, cât [i a celui de perfec]ionare
prin cuprinderea probematicii doctrinare actuale; corelarea aplica]iilor principale
ale comandamentelor opera]ionale \n scopul perfec]ion`rii preg`tirii în mediu întrunit
[i multina]ional; preg`tirea marilor unit`]i [i a unit`]ilor din for]ele active în cadrul Centrului
de Instruire prin Simulare (pân` în prezent au parcurs aceast` form` Bg. 81, 282 Mc.
[i Bg. 2 VM; urmeaz` în acest an Bg. Tc. [i Bg. Pst.); s-a realizat armonizarea planului A|SM
cu cel al Centrului, asigurând participarea studen]ilor pe timpul preg`tirii unit`]ilor active;
aplicarea înv`]`mintelor colectate din participarea la Coali]ia Antiterorist` în procesul
de instruc]ie, dar [i în preg`tirea de stat major; \mpreun` cu speciali[tii SUA am reu[it
modelarea [i simularea teatrului din Afganistan \n contextul specific al misiunilor preluat
din experien]a B. 26 I. [i practicat cu B. 812 înainte de a fi desf`[urat în teatrul de opera]ii;
adaptarea preg`tirii potrivit unor scenarii de ac]iune adecvate riscurilor [i amenin]`rilor
posibile. De exemplu, lupta în localitate, cu toate particularit`]ile, ar trebui s` devin`
o prioritate.
Iat` cum particularit`]ile [i procedeele specifice trebuie armonizate la nivelul
înv`]`mântului, instruc]iei [i aplica]iilor tactice. Apropo de lupta în localit`]i, o cazarm`
disponibilizat` (aflat` în apropierea unui poligon) ar putea fi propus` pentru transformare
în poligon de instruc]ie în localit`]i.
◆ Gestiona]i una din activit`]ile care, sunt convins de acest lucru,

a contat mult \n ecua]ia deciziei privind invitarea Rom#niei la nego-
cierile de aderare la Alian]a Nord-Atlantic` planificarea, organizarea
138
Dialoguri GMR
[i coordonarea particip`rii la opera]iile \n sprijinul p`cii, precum
[i la cele cu caracter umanitar. Cum evalua]i efortul rom#nesc
\n aceast` privin]` ?
◆ Reprezint` în acest moment un efort deosebit, având în vedere angajarea

aproape de limita maxim` sub aspectul efectivelor [i al resurselor materiale, noi afl#ndu-ne
\ntr-un proces profund de transformare a institu]iei militare na]ionale. Este, totodat`,
o investi]ie benefic` dac` lu`m în calcul doar câteva repere: probarea practic` a capacit`]ii
de ac]iune în mediu multina]ional, la un nivel de profesionalism foarte \nalt; preg`tirea
unui num`r mare de ofi]eri, subofi]eri [i m.a.c. în ac]iuni, proceduri, reguli de angajare [.a.
al`turi de structuri NATO; vizibilitate major` în mediile interna]ionale; contabilizarea unor
înv`]`minte care apoi sunt transpuse în planurile de preg`tire ale subunit`]ilor ce asigur`
rotirea în teatrul de opera]ii.
Doresc s` men]ionez c` principalele activit`]i de coordonare a acestor misiuni au fost
preluate, începând cu luna ianuarie a.c., de Comandamentul 2 Opera]ional, prin transfer
de responsabilitate aprobat de c`tre [eful Statului Major General.
De asemenea, Direc]ia Opera]ii [i Instruc]ie monitorizeaz` participarea la misiunile
ONU [i OSCE executate cu observatori interna]ionali.
◆ Este cunoscut efortul Direc]iei \n spa]iul exprim`rilor conceptuale.

Care este, domnule general, cadrul institu]ional normativ pe care
l-a]i elaborat ? |n acest context, v` rog s` detalia]i \ntreprinderile
relevante pe linia evalu`rii capacit`]ii de lupt`.
◆ Aici sunt unele elemente de luat în calcul în procesul de adaptare, subliniez
de adaptare, a doctrinelor sau studiilor unor ]`ri membre ale NATO, la care în prezent avem
un acces mult mai larg, deoarece o copiere mot a mot a acestora ar fi neproductiv`. Vede]i,
\n acest proces ne confrunt`m, printre altele, [i cu un element generator de confuzii \n plan
teoretic prin preluarea unor denumiri diferite pentru acela[i concept sau a unor cuvinte
din limba englez` care sunt traduse defectuos sau se încearc` o a[a-zis` românizare
a unor cuvinte care ar însemna îmbog`]irea for]at` a volumului de neologisme. Riscul este
de a nu ne mai în]elege între noi.
Sigur c` este atributul Comisiei Superioare de Regulamente de a realiza armonizarea
termenilor [i a conceptelor, dar avem [i noi în cadrul Direc]iei un sistem de protec]ie
prin: constituirea unor colective de lucru pentru fiecare din cele 12 doctrine, concep]ii,
studii \n care un ofi]er lucreaz` permanent; discutarea conceptelor cu speciali[tii strìni,
pentru a în]elege sensul real [i definirea exact` a acestora în limbajul nostru; [edin]e
de instruire a personalului la nivelul Direc]iei, \n cadrul c`rora prezent`m [i clarific`m
concepte noi pentru sincronizare [i pentru folosirea unui limbaj comun; organizarea
unor [edin]e de lucru, la nivelul [efilor de servicii, sec]ii [i birouri cu obiectivele concrete
pentru dezvoltarea studiilor în diferite faze de elaborare, înainte de a fi prezentate în Consiliul
Militar al Statului Major General.
◆ Una dintre provoc`rile tot mai amenin]`toare ale acestui \nceput

de secol o reprezint`, fapt arhicunoscut, terorismul. Cum [i-a reproiectat
139
Direc]ia Opera]ii [i Instruc]ie responsabilit`]ile pentru a r`spunde
acestei provoc`ri ?
◆ În primul rând, dup` evenimentele din septembrie 2001 am reluat studiul acestui
fenomen pentru a p`trunde [i pentru a în]elege elementele care \l favorizeaz`, precum
[i m`surile de prevenire [i combatere adecvate. Am participat apoi la realizarea unui protocol
comun cu Ministerul de Interne, Serviciile de Informa]ii [i alte structuri implicate
în gestionarea acestui tip de amenin]are. Pentru a evita suprapunerile [i a respecta legisla]ia
am clarificat rolul structurilor noastre militare [i am stabilit sarcini structurilor de înv`]`mânt
[i de instruire a for]elor pentru combaterea terorismului în opera]iile militare concomitent
cu protec]ia obiectivelor militare. În acest sens, aplica]iile [i exerci]iile de comandament,
dar [i cele cu trupe au avut la baz` scenarii realiste, veridice, cu reac]ii de r`spuns la riscuri posibile.
Constituirea For]elor Speciale, proces declan[at anul acesta, a fost precedat` de elabo-
rarea doctrinei specifice, proiectarea unui plan de implementare aprobat de factorii de decizie
înscriindu-se în acela[i context.
Recent, în cadrul Direc]iei s-a constituit o structur` cu responsabilit`]i în domeniul
analizei informa]iilor, planific`rii [i conducerii ac]iunilor antiteroriste. În componen]a acestei
structuri reg`sim acum [i Biroul For]e Speciale. Este în curs analizarea realiz`rii unor
structuri cu atribu]ii similare la nivelul comandamentelor opera]ionale [i al for]elor active.
Valorificarea experien]ei prin participarea noastr` în cadrul Coali]iei Antiteroriste,
dar [i rela]iile de colaborare cu structurile similare din ]`ri membre ale NATO sunt esen]iale
pentru dezvoltarea ulterioar` în acest domeniu.
◆ Sunte]i primul general rom#n care a pus piciorul \ntr-un teatru

de r`zboi, \n contextul celei dint#i particip`ri postbelice a Armatei
Rom#niei \n astfel de opera]iuni. Mai mult, cunoa[te]i, la nivelul
detaliilor indispensabile, con]inutul complex al acestei misiuni.
V` rog s` sublinia]i at#t c#[tigurile unei astfel de experien]e,
c#t [i \nv`]`mintele deduse din participarea la opera]iunea ENDURING
FREEDOM.
◆ |ntr-adev`r, am avut aceast` [ans`, de a m` afla într-un teatru de r`zboi, al`turi
de militarii contingentului nostru, participând la toate activit`]ile ciclului zilnic de decizie
al Comandamentului SUA. Câ[tigurile, cum le numi]i dumneavoastr`, sunt semnificative
în planul acumul`rilor în cariera oric`rui militar.
Pentru militarii no[tri a însemnat practicarea procedurilor de stat major SUA
[i NATO în planificarea, organizarea, desf`[urarea [i conducerea misiunilor de lupt`
într-un mediu cu grad ridicat de risc, dar [i într-un teritoriu diferit de cel în care am fost
antrena]i, care spore[te complexitatea [i dificultatea acestora, context care ne-a permis
evaluarea la cald a caracteristicilor tehnicii [i a echipamentelor de care dispunem.
S` nu uit`m [i particularit`]ile misiunii din Kabul, desf`[urat` exclusiv în mediu urban,
dar [i experien]a ofi]erilor de stat major care încadreaz` diferite func]ii în toate coman-
damentele sistemelor de conducere [i de for]e.
Un asemenea tip de misiune reprezint` [i un test psihologic pentru fiecare participant.
140
Dialoguri GMR
Înv`]`mintele au fost selectate pe domenii [i se vor reg`si atât în viitoarele manuale,
regulamente [i studii realizate la nivelul Statului Major al For]elor Terestre, cât [i în cerin]ele
opera]ionale ce vor fi promovate pentru modernizarea dot`rii, în etapa urm`toare a procesului
de reform`. A[ vrea s` remarc doar capacitatea ridicat` a militarilor de adaptare rapid`
la condi]iile teatrului de ac]iune [i de integrare rela]ional` cu militarii americani.
Disponibilitatea de cooperare a fost larg` [i productiv` de ambele p`r]i.
◆ Direc]ia pe care o conduce]i, dar [i dumneavoastr` personal, dispune]i

de o foarte consistent` participare la activit`]i militare interna]ionale,
definitorii \n contextul rea[ez`rii geostrategice, dar [i geopolitice
al lumii. Care sunt, domnule general, beneficiile institu]ionale
ale acestui proces lucrativ extrem de intens ?
◆ Un singur lucru a[ dori s` men]ionez. Este foarte greu s` le solici]i unor ofi]eri
sau subofi]eri s` întocmeasc` doctrine, strategii pe termen mediu [i lung, direc]ion`ri pentru
sistemul de instruire [i înv`]`mânt dac` nu sunt informa]i, dac` nu particip` la activit`]i
comune cu reprezentan]ii armatelor moderne. Exerci]iile NATO/PfP, de exemplu, asigur`
integrarea într-un mediu multina]ional [i accesul la schimbul larg de informa]ii. Nimeni
dintre noi nu a mai trìt experien]a reformei pe care o parcurgem. Numai imagina]ia proprie
nu ne este suficient`.
◆ Recent, cu prilejul edi]iei a V-a a Premiilor na]ionale ale revistei

G#ndirea militar` rom#neasc`, Statul Major General a acordat Direc]iei
Opera]ii [i Instruc]ie Premiul de excelen]`. Temeiurile acestei op]iuni
sunt incontestabile. Totu[i, cunosc#nd spiritul exigent pe care-l mani-
festa]i cu o rigurozitate a[ zice matematic`, nu pot s` nu v` \ntreb
ce v` repro[a]i ?
◆ Cred c` acest premiu, care onoreaz` întregul personal al Direc]iei, ar fi putut reveni
oric`rei structuri din cadrul Statului Major General. A[a cum spuneam la început, dominanta
de lucru o constituie cooperarea pe orizontal`, [i nu competi]ia.
Ce-mi repro[ez ? {i aici ar fi multe de spus. |nainte de toate, \mi repro[ez ritmul
de mar[ pe drumul pavat al responsabilit`]ilor, al obiectivelor [i priorit`]ilor noastre.
Birocra]ia, fluxul mare al hârtiilor cu probleme curente conexe [i toate urgente ne abat
de la propriul plan de lucru. Cheia o reprezint` crearea unei baze de date complete
pe domenii de responsabilitate [i folosirea unor metode avansate pentru schimbul
de informa]ii, cum ar fi, de exemplu, re]eaua intranet. Dar [i dinamica schimb`rilor, în etapa
actual`, are ritmul ei.
A consemnat colonelul Costinel PETRACHE

19 martie 2003
141
Institutul este singura

institu]ie medical`
din Rom#nia abilitat`
s` asigure selec]ia
[i expertiza medical`
[i psihologic`
a personalului aeronautic
militar [i civil
Interviu cu colonelul medic dr. Marian MACRI,
comandantul Institutului Na]ional de Medicin` Aeronautic`
[i Spa]ial` General doctor aviator Victor Anastasiu
◆ Institu]ia pe care o conduce]i are, iat`,

S-a n`scut la 19 mai 1957, \n patrimoniul istoric, aproape v#rsta
la Brìla. A absolvit Facultatea unui secol. V` rog, domnule doctor,
de Medicin` General` din cadrul s` puncta]i principalele repere ale devenirii,
Institutului Medico-Militar.
men]ion#nd [i coordonatele specifice
Este doctor \n [tiin]e medicale,
medic primar \n specializarea
fiec`rui salt de dezvoltare.
dermato-venerologie. {i-a perfec- ◆ Este adev`rat c#nd spune]i c` aceast` institu]ie
]ionat preg`tirea profesional` medical` de v#rf din cadrul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
prin specializarea \n organizarea constituie un patrimoniu istoric pentru armat`.
[i planificarea medical`, efectuat` Ca s` justific aceast` afirma]ie, cred c` este suficient
\n cadrul Academiei de Medicin`
s` amintesc vechimea de peste 80 de ani a Institutului
Militar` din München, Germania,
[i faptul c`, la vremea \nfiin]`rii lui, \n 1920, era a IV-a institu]ie
precum [i prin supraspecializarea
\n medicin` aeronautic` [i spa]ial`.
medical` de profil din Europa, iar certificarea medical`
|n perioada 1997-1999 a \nde- pentru pilo]i, efectuat` de c`tre speciali[ti rom#ni,
plinit func]ia de secretar general era recunoscut` \n \ntreaga lume.
al Biroului Na]ional Rom#n al Comi-
tetului Balcanic de Medicin` ◆ S` p`[im \n prezent. Care sunt principalele
Militar`, ulterior pe cea de vicepre- coordonate opera]ionale ale activit`]ii
[edinte, de]inut` [i \n prezent. care sus]ine menirea institu]iei pe care
Este pre[edintele Societ`]ii de Medi- o conduce]i ?
cin` Aeronautic` din Rom#nia
[i membru al Societ`]ii Rom#ne ◆ Coordonatele opera]ionale ale Institutului Na]ional
de Dermatologie. de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial`, \n prezent, sunt
142
Dialoguri GMR
Din octombrie 2002 este coman- definite concret prin Legea nr. 279/2001 privind \nfiin]area
dantul Institutului Na]ional de Me- Institutului.
dicin` Aeronautic` [i Spa]ial`
Astfel, Institutul Na]ional de Medicin` Aeronautic`
General doctor aviator Victor
Anastasiu. [i Spa]ial` este o institu]ie medical` unic` \n Rom#nia,
cu personalitate juridic` [i cu o serie de atribu]ii majore
\n domeniul aeronautic: efectueaz` selec]ia, expertiza medical` [i psihologic` pentru
personalul aeronautic militar [i civil; asigur` fundamentarea [tiin]ific` [i elaboreaz` normele
tehnico-metodologice de expertiz` medical` [i psihologic`; execut` expertizarea medical`
a personalului aeronautic care particip` la misiuni speciale \n ]ar` [i \n strìn`tate; desf`[oar`
activit`]i de cercetare [tiin]ific` privind medicina aeronautic` [i spa]ial`; asigur` asisten]a
medical` primar` [i de specialitate, precum [i produse farmaceutice pentru asigura]ii
din sistemul de ap`rare, ordine public` [i siguran]` na]ional` [i autoritate judec`toreasc`.
◆ F`r` a fi un simplu act de complezen]`, nu putem s` nu admitem

c` pentru o asemenea institu]ie este mai mult dec#t relevant`
raportarea la exigen]ele interna]ionale de profil. Din perspectiva
astfel enun]at`, \ndepline[te Institutul Na]ional de Medicin`
Aeronautic` [i Spa]ial` standardele de competen]` [i performan]`
proprii recunoa[terii interna]ionale ?
◆ Ca \n orice alt` activitate, este normal s` raport`m punerea \n practic` a atribu]iilor
stabilite prin lege la standardele interna]ionale. |n acest context, al cre[terii exigen]elor
fa]` de actul medical sau, mai exact, fa]` de serviciile medicale pe care le oferim diver[ilor
beneficiari, Institutul Na]ional de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial` a elaborat, \n luna
mai 2002, Normele privind selec]ia, expertiza medical` [i psihologic` a personalului
aeronautic militar activ [i \n rezerv`, precum [i Metodologia de selec]ie [i expertiz`
medical` [i psihologic` a personalului aeronautic militar activ [i \n rezerv`, acte normative
corelate cu ceea ce se practic` \n ]`rile membre ale NATO.
De asemenea, o important` realizare \n acest plan [i, p#n` \n acest moment, unic`
\n sistemul medical militar [i printre primele cinci \n sistemul medical na]ional, consider
c` este implementarea sistemului de management al calit`]ii ISO 9001:2001, pe care
am reu[it s`-l impunem \n cursul anului 2002. Cred c` nu trebuie trecut cu vederea faptul
c` certificarea sistemului de management al calit`]ii a fost f`cut` at#t de organismul militar,
OMCAS, c#t [i de un organism interna]ional, respectiv firma TÜV (Thüringen e.V.)
prin TÜV CERT, ceea ce confer` institu]iei noastre recunoa[tere intern` [i interna]ional`
\n domeniul selec]iei [i al expertizei medicale [i psihologice a personalului aeronautic,
a cercet`rii [tiin]ifice [i a \nv`]`m#ntului, precum [i \n privin]a asisten]ei medicale primare
[i a celei de specialitate.
◆ Apropo de performan]`, care sunt performan]ele esen]iale care puncteaz`

timpul istoric al Institutului ? V` rog s` situ`m, preponderent, centrul
de greutate al r`spunsului pe ultimul deceniu de activitate.
◆ |n ceea ce prive[te reperele de performan]`, cred c` pe primul plan ar trebui
s` se situeze contribu]ia Institutului la preg`tirea primului [i, p#n` acum, a singurului
cosmonaut ie[it \n spa]iu, generalul de flotil` aerian` Dumitru Prunariu.
143
◆ Participarea la activit`]i interna]ionale de profil constituie una dintre
dimensiunile lucrative importante ale corpului de speciali[ti
din Institut. V` rog, \n acest sens, s` men]iona]i cele mai semnificative
prezen]e [i con]inutul acestora.
◆ O alt` dimensiune a activit`]ii noastre o constituie reprezentarea ]`rii \n rela]iile
interna]ionale \n domeniul medicinii aeronautice [i spa]iale.
|n \ntreaga noastr` activitate, dar \n mod special \n acest domeniu, am primit un sprijin
deosebit din partea conducerii ministerului de a participa cu speciali[tii no[tri la diverse
manifest`ri [tiin]ifice de profil, unde au fost prezentate lucr`ri \n domeniul medicinii
[i psihologiei aeronautice, unele dintre ele fiind chiar premiate, a[a cum s-a \nt#mplat
la cel de-al VII-lea Congres Balcanic de medicin` militar` care a avut loc anul trecut, la Atena.
Pentru c` ne g`sim \n aceast` sfer` de activitate [tiin]ific` la nivelul Institutului, poate
ar fi bine s` preciz`m c` anual Institutul Na]ional de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial`
organizeaz` o sesiune de comunic`ri [tiin]ifice de medicin` [i psihologie aeronautic`,
\n cadrul c`reia Societatea de Medicin` Aeronautic` din Rom#nia premiaz` cele mai bune
lucr`ri \n domeniu, realizate de speciali[tii no[tri \n cursul anului [i care sunt publicate
\n Revista de Medicin` [i Psihologie Aeronautic`, ce apare trimestrial.
◆ Ce proiecte v` definesc a[tept`rile ?

◆ Proiectele [i proiec]iile asupra activit`]ii Institutului sunt legate de modernizarea
[i achizi]ionarea de aparatur` [i instrumentar medical, aspect care p#n` \n anul 2000
nu a vizat [i aceast` institu]ie medical`. Suntem convin[i c`, a[a cum am fost sprijini]i
\n realiz`rile noastre, [i \n acest caz vom beneficia, \n func]ie de priorit`]ile Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale, de solu]ii practice de rezolvare, fie [i par]ial`, a acestui proiect.
◆ Prin natura obiectului de activitate ave]i disponibilitatea, dar [i menirea,

a[ spune eu, s` furniza]i servicii cu un anume grad de unicitate.
Despre ce este vorba ?
◆ Unicitatea, departe de a constitui un monopol al serviciilor medicale oferite, are
\n vedere faptul c` Institutul este singura institu]ie medical` din Rom#nia abilitat` s` asigure
selec]ia [i expertiza medical` [i psihologic` a personalului aeronautic militar [i civil, unele
investiga]ii medicale put#nd fi efectuate numai \n cadrul acestei institu]ii medicale. Dar,
a[a cum sper c` a reie[it din acest interviu, aceast` unicitate nu trebuie s` ne \mpiedice
s` fim \ntr-o permanent` concuren]` cu noi, cu standardele pe care le-am ob]inut [i pe care
trebuie s` le men]inem.
◆ Ce \ntreb`ri, domnule doctor, au sc`pat a[tept`rii dumneavoastr` ?

◆ |n primul r#nd, a[ vrea s` v` mul]umesc pentru oportunitatea creat` de dumneavoastr`
\n a prezenta Institutul Na]ional de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial` [i cred c` \ntreb`rile
dumneavoastr` au acoperit pe deplin spectrul activit`]ii noastre, r`m#n#nd acum ca [i cei
care beneficiaz` de serviciile noastre medicale s` ne prezinte opiniile lor asupra activit`]ii
noastre.
A consemnat colonelul Costinel PETRACHE
21 martie 2003
144
ELEMENTE DE ART{ MILITAR{
}N CONFRUNT{RILE MILITARE
ALE |{RII ROMÂNE+TI
}N SECOLELE XIV-XVI
Maior dr. Bogdan-Alexandru HALIC
I. Mobilizarea =i concentrarea, mar=ul,

asigurarea ac\iunilor de lupt[
A vorbi, \n contextul secolelor XIV-XVI, despre elementele de art` militar` specifice
epocii poate fi o \ntreprindere dificil`, dat fiind faptul c` num`rul izvoarelor referitoare
la modul concret de ducere a r`zboiului sunt relativ pu]ine, iar dintre acestea, multe
au informa]ii dificil de utilizat. Lucrurile sunt complicate [i de faptul c` \n acest domeniu
lipsesc lucr`rile teoretice de epoc`, neav#nd nici un fel de informa]ii despre existen]a unui
tratat de art` militar` anterior textelor cuprinse \n Capitolul VIII al |nv`]`turilor, sugestiv
intitulat Pentru solii [i r`zboaie1. |n consecin]`, se impune o structurare a demersului
meu \n func]ie de solu]iile practice adoptate de principii }`rii Rom#ne[ti, consider#nd
elementele care apar cu o frecven]` mai mare reguli/principii de ducere a r`zboiului acceptate
\n epoc`.
Mobilizarea Fie c` este vorba de perioada secolelor XIV-XV

[i concentrarea epoca O[tii celei mari, fie de secolul al XVI-lea,
c#nd structurile militare tind s` se profesionalizeze, structura
militar` a principatului sud-carpatic a cunoscut dou` categorii importante de for]e: cele
permanente [i cele semipermanente sau nepermanente. O asemenea situa]ie impune
ca, \n caz de conflict armat, s` se procedeze la mobilizarea structurilor semipermanente/
nepermanente, precum [i la concentrarea acestora \ntr-un raion din care s` poat` fi executate
ac]iunile de lupt` planificate de factorii decizionali politico-militari.
Primul aspect care intereseaz` aici este cel al modalit`]ii de transmitere a ordinului
de mobilizare. Cel mai probabil, aceasta se f`cea prin strigarea \n t#rguri [i sate, potrivit
|nv`]`turile lui Neagoe Basarab c`tre fiul sù Theodosie (= |nv`]`turile), edi]ie facsimilat` dup` unicul
1
manuscris p`strat, transcriere, traducere \n limba rom#n` [i studiu introductiv de prof. dr. G. Mihìl`,
membru corespondent al Academiei Rom#ne, Bucure[ti, Editura Roza V#nturilor, 1997, pp. 285-331.
145
vechii tradi]ii de ob[te2, a[a cum o arat` o [tire din anul 1496, confirmat` de existen]a
dreg`torilor care aveau sarcina de a trage oamenii la oaste, aminti]i \ntr-un document
de la \nceputul secolului al XVI-lea3. O alt` modalitate este cea a aprinderii de focuri4,
\n acest caz comunicarea f`c#ndu-se, se pare, printr-un cod special al culorii fl`c`rilor5.
Al doilea element care prezint` importan]` \n cazul mobiliz`rii este locul de concentrare
al o[tirii. Probabil c` aceast` opera]iune se desf`[ura \n mai multe etape, dat` fiind organizarea
teritorial` a for]elor semipermanente [i nepermanente. Aceasta presupune o concentrare
ini]ial` a fiec`rei unit`]i, pentru ca apoi deplasarea s` se efectueze \ntrunit \n raionul
de mobilizare/concentrare al o[tirii. Dispunerea acestui raion de mobilizare/concentrare
a o[tirii se stabilea \n func]ie de situa]ia concret` [i de planul de campanie. Din p`cate,
localizarea acestor raioane este necunoscut` p#n` la Mihai Viteazul6, neput#nd identifica
\n izvoare dispunerea acestor zone7. Cu toate acestea, cred c` [i \n acest domeniu pot fi
formulate o serie de ipoteze sus]inute de argumente de ordin logic.
2
V.Al Georgescu, Institu]iile statelor rom#ne[ti de-sine-st`t`toare, \n Constituirea statelor feudale rom#ne[ti,
Bucure[ti, Editura Academiei Republicii Socialiste Rom#nia (= EAR), 1980, p. 235. Practica este atestat`
de un document emis de cancelaria lui Vlad C`lug`rul la 4 septembrie 1495, care specific` obliga]ia
v`tafului de t#rg de a striga porunca domneasc`: // {i cu aceast` carte a domniei mele s` strigi
\n t#rg, s` aud` orice om // (Documenta Romaniae Historica, B. }ara Rom#neasc`, I, 1247-1500,
Bucure[ti, EAR, 1966, pp. 415-416).
3
// se strig` \n toate p`r]ile, \n toate cet`]ile [i t#rgurile, c` to]i osta[ii cei buni [i to]i
oamenii s`n`to[i s` \ncalece pe cai [i s` plece (Institu]ii feudale din }`rile Rom#ne. Dic]ionar,
Bucure[ti, EAR, 1988, p. 326, s.v. oaste).
4
Este elocvent un pasaj din Enver\, care arat` c`, \n momentul apari]iei corpului expedi]ionar otoman
condus de Umur-bey \n \mprejurimile ora[ului Chilia, // Ghiaurii vicleni, c#nd au v`zut \ns`
sosirea lor, / aprinz#nd focuri [i-au dat de [tire unul altuia. Str#ng#nd mult` oaste, ghiaurii
au venit/{i el s-a r`zboit cu ace[tia // (Enver\, Düstürname, \n Mihai Guboglu, Mustafa A.
Mehmet, Cronici turce[ti privind }`rile Rom#ne, Extrase, I, Sec. XV-mijlocul sec. XVII, Bucure[ti, EAR,
1966, p. 36).
5
R. Vulc`nescu a acordat aten]ie acestei probleme reu[ind s` descifreze prin studiul \nsemn`rilor
pe c`r]i vechi [i al unor anchete etnografice de teren unele din semnifica]iile culorilor fumului [i re]etele
de producere a acestora. De[i provenind dintr-o perioad` mai t#rzie dec#t cea care face obiectul cercet`rii
mele, consider informa]ia interesant` [i demn` de a fi amintit` \n acest context. Astfel, culoarea ro[ie
a fl`c`rilor \nsemna c` du[manul vine repede, o culoare albastr`-verzuie comunica faptul c` du[manul
se afl` \n mar[, iar limbile de foc tremur`toare prin trecerea prin flac`r` a unui lemn umed sau a unui
obiect din metal \nsemnau o n`val` a c`l`re]ilor du[mani (R.Vulc`nescu, Semnale de alarm` \n caz
de primejdie [i capcane de anihilat du[manii, \n Revista Funda]iei Cultural-{tiin]ifice «Mihai Viteazul
C`lug`reni», Bucure[ti, 1996, 2, nr. 4, p.11).
6
Izvoarele consemneaz` c`, \n anul 1595, Mihai Viteazul [i-a concentrat oastea l#ng` satul Hulube[ti,
de unde putea supraveghea linia Dun`rii (Johann Filstich, |ncercare de istorie a Valahiei, \n Mihai Viteazul
\n con[tiin]a european`, 2. Cronicari [i istorici strìni. Secolele XVI-XVIII, Bucure[ti, EAR, 1983, 2, p. 378).
|n vederea campaniei din Transilvania, for]ele principale au fost concentrate \n zona Ploie[ti, \n timp ce o alt`
grupare, format` din contingentele oltene, s-a concentrat la Craiova (Istoria militar` a poporului rom#n, III,
Epopeea luptei na]ionale pentru unitate, libertate [i integritate teritorial`. Din epoca lui Mihai Viteazul p#n`
\n ajunul r`scoalei populare conduse de Horea (1550-1784) (= IMPR), Bucure[ti, Editura Militar`, 1987,
p. 183). Oastea mobilizat` de principele rom#n \n anul 1600 s-a concentrat la sud de Foc[ani for]ele
muntene comandate de Nicolae P`tra[cu , \ntre Bra[ov [i Bre]cu for]ele principale, comandate
de Mihai Viteazul [i la Bistri]a (Ibidem, p.193).
7
|n acest context trebuie subliniat faptul c` informa]ia din Cronica lui de Wavrin potrivit c`reia crucia]ii
trebuiau s` se concentreze la Brìla la mijlocul lunii august (Jehan de Wavrin, <Expedi]ia de pe Dun`re>
(=Wavrin), \n C`l`tori strìni despre }`rile Rom#ne (= C`l`tori strìni), I, volum \ngrijit de Maria Holban,
Bucure[ti, Editura {tiin]ific`, 1968, pp. 84-85) nu vizeaz` concentrarea for]elor, ci realizarea jonc]iunii
unor corpuri expedi]ionare deja constituite.
146
Fundamente na]ionale
Astfel, consider c` necesit`]ile de ordin practic impuneau ca raioanele de concentrare/
mobilizare s` fie dispuse \n locuri cunoscute [i, cel mai probabil, recunoscute cel pu]in
la nivelul corpului de comand` care \ncadra structurile teritoriale, accesibile din mai multe
direc]ii [i, \n egal` m`sur`, capabile s` asigure cazarea chiar \n condi]ii de bivuac
[i hr`nirea unor efective \nsemnate pentru epoca respectiv`. Sunt motive pentru care pare
plauzibil c` erau alese ca raioane de mobilizare/concentrare zone din apropierea ora[elor
sau a t#rgurilor, cel mai probabil de-a lungul sau excentric fa]` de drumurile alese de adversar
pentru deplasare. Dat` fiind structura drumurilor care traversau principatul sud-carpatic,
era relativ u[or de anticipat itinerarele posibile de deplasare ale adversarului [i, \n consecin]`,
de stabilit, din timp, mai multe locuri de concentrare ale o[tirii. Probabil c` acestea erau
astfel stabilite \nc#t s` permit` manevra for]elor [i mijloacelor din pozi]ie central`, ceea ce face
ca num`rul unor asemenea raioane s` se reduc` la c#teva, care puteau face obiectul
recunoa[terilor.
Un aspect important, care trebuie amintit \n acest context, este faptul c` ansamblul
activit`]ilor presupuse de mobilizarea [i concentrarea o[tii celei mari se desf`[ura
sub acoperirea unor elemente \naintate ale structurilor permanente, a c`ror misiune era
aceea de a supraveghea adversarul, de a p`stra contactul cu acesta, precum [i de a-l h`r]ui
[i a-i \nt#rzia ac]iunile. Cel mai elocvent exemplu \n acest sens \l constituie ac]iunile
desf`[urate de Vlad }epe[ \n vara anului 1462, c#nd mobilizarea poten]ialului militar
al principatului8 s-a realizat sub acoperirea unei grup`ri de cavalerie ale c`rei ac]iuni au fost
deosebit de st#njenitoare pentru otomani9.
Un alt aspect care prezint` o deosebit` importan]` \n derularea conflictelor militare
este timpul necesar mobiliz`rii for]elor. {i de aceast` dat` izvoarele nu furnizeaz` suficiente
informa]ii. |n orice caz, se poate aprecia c`, pentru realizarea mobiliz`rii o[tii celei mari,
era necesar un timp care ast`zi pare lung10.
8
Raportul trimisului vene]ian Pietro di Thomasiis din 27 mai 1462 (ora XX) sugereaz` o mobilizare
a b`rba]ilor /.../ de la 12 ani \n sus (Rapoartele lui Pietro di Thomasiis, \n Mircea Dogaru, Dracula.
Mit [i realitate istoric`, Bucure[ti, Editura Ianus inf s.r.l., 1994, pp. 207-208).
9
Relat#nd, \n calitate de martor ocular, campania din 1462, Constantin Mihailovici din Ostrovi]a
se refer` la acoperirea executat` de for]ele muntene \n urm`torii termeni: // Iar c#nd a fost
la Nicopole, pe malul Dun`rii, de cealat` parte a Dun`rii st`tea de asemenea voievodul
Dracul cu oastea sa [i oprea trecerea o[tii \mp`ratului (Constantin Mihailovici, Memoriile
unui ienicer sau cronic` turc` \ntre 1497-1501, \n C`l`tori strìni, I, p.127).
10
Relatarea lui de Wavrin con]ine informa]ia potrivit` c`reia Pierre Vast ( = Pedro Vázquez de Saavedra),
emisarul flotei cruciate, a transmis lui Vlad Dracul cererea de a-[i concentra armata la Brìla la mijlocul
lunii august, cu ocazia unei \ntrevederi pe care a avut-o cu acesta la sf#r[itul lunii iulie. Rezult` c` mobili-
zarea [i concentrarea efectivelor muntene s-au f`cut \n circa 15 zile. R`m#ne \n discu]ie problema naturii
for]elor mobilizate de principele muntean. Astfel, de[i izvorul precizeaz` c` Vlad Dracul venea // cu toate
for]ele sale de uscat (Wavrin, pp. 84-87), nu cred c` este vorba de ridicarea o[tii celei mari. |n conse-
cin]`, termenul de 15 zile necesar mobiliz`rii [i concentr`rii corpului expedi]ionar vizeaz` structurile
permanente [i semipermanente ale o[tii celei mici, ceea ce \nseamn` c`, pentru mobilizarea \ntregului
poten]ial militar al principatului, era necesar` o perioad` mai \ndelungat`. O durat` similar` \i este necesar`
[i lui Neagoe Basarab pentru a-[i concentra corpul cu care trebuia s` participe la campania sultanal`
din 1521 (Mustafa A. Mehmed, Documente turce[ti privind istoria Rom#niei, I, 1455-1774, Bucure[ti,
Editura Academiei Republicii Socialiste Rom#nia, 1976, pp.12-14), [i \n acest caz fiind vorba de structurile
permanente sau semipermanente.
147
|n realitate \ns`, durata mare a concentr`rii trupelor era o caracteristic` a epocii, exist#nd
indicii c` for]ele }`rii Rom#ne[ti puteau fi mobilizate mai rapid dec#t cele ale vecinilor 11.
Astfel, cel mai important mecanism militar al epocii ordia Sublimei Por]i se concentra
la sf#r[itul secolului al XVI-lea \n c#teva luni12.
Nici asupra modului de organizare [i desf`[urare a mar[ului

Mar[ul \n secolele XIV-XVI nu exist` prea multe informa]ii. Izvoarele p`streaz`
t`cerea asupra modalit`]ii de organizare [i desf`[urare a mar[urilor \n campaniile care
au avut loc \n propriul teritoriu. |n schimb, pot fi identificate o serie de referiri la aceast`
problem` \n relat`rile viz#nd campaniile \n afara grani]elor. Astfel, izvoarele con]in date
despre mar[ul executat de for]ele comandate de Mircea cel B`tr#n \n expedi]ia de pedepsire
a akinci-ilor de la Kar#novas\13.
Potrivit acestora, mar[ul s-a executat cu mare vitez`, \n scopul realiz`rii surprin-
derii for]elor otomane. |n scopul asigur`rii vitezei sporite la expedi]ie au luat parte
doar for]e de cavalerie14, deplasarea efectu#ndu-se pe trasee cunoscute [i cu aportul
unor c`lùze15.
Viteza de deplasare a trupelor \n mar[ era variabil`, \n func]ie de anotimp, de categoria
de for]e care executa mar[ul [i de itinerariul de deplasare. |n medie, o etap` de mar[ era
11
Aceea[i relatare a lui de Wavrin se refer` la imposibilitatea for]elor mobilizate de Iancu de Hunedoara
de a ajunge \n zona ac]iunilor de lupt` mai devreme de 8 septembrie, deci cu o \nt#rziere de trei s`pt`m#ni
fa]` de termenul fixat de acesta pentru concentrarea armatei (Wavrin, p. 85).
12
Marele vizir [i serdar-i ekrem (= comandant suprem) Ferhad pa[a p`r`se[te Capitala imperiului
pentru a porni \mpotriva }`rii Rom#ne[ti la 27 aprilie 1595, declan[area efectiv` a campaniei av#nd loc
pe 1 mai, \n condi]iile \n care o mare parte a efectivelor otomane se aflau deja \n zona de ac]iuni militare
(A. Decei, Istoria Imperiului otoman. P#n` la 1656, Bucure[ti, Editura {tiin]ific` [i Enciclopedic`, 1978,
p. 272). O [tire din Constantinopol, datat` 7 mai 1595, aprecia c` // \n cursul lunii iulie nu se va da
nici o lupt` \nsemnat`, pentru c` generalul sultanului a[teapt` s` aib` reunit` toat` oastea
(Mihai Viteazul \n con[tiin]a european` (= Mihai Viteazul), 5, M`rturii, Bucure[ti, EAR, 1990, pp. 53-54),
iar porunca sultanal` de concentrare la Rusciuc cel mai probabil a for]elor neregulate otomane, din moment
ce \n document se specific` // zaimii [i timario]ii dependen]i de beylerbey-ii din provinciile
Rumeliei [i Anatoliei s` mearg` la paza Budei, iar ceilal]i o[teni s` merg` \n expedi]ia
\mpotriva }`rii Rom#ne[ti [i a Moldovei // (Mihai Viteazul, 1. Documente externe, Bucure[ti,
EAR, 1982; pp. 110-111) este datat` abia \n iulie 1595. Este \ns` posibil ca documentul s` aib` \n primul
r#nd caracterul de legitimare a comenzii noului mare vizir, Sinan pa[a, numit \n func]ie la 7 iulie (A. Decei,
op.cit., p. 274), porunca de concentrare fiind un pretext sau o repetare a unei porunci anterioare de reunire
a ordiei sub comanda lui Ferhad pa[a. |n orice caz, se poate constata c` \ntre momentul declan[`rii
campaniei (1 mai) [i \nceperea efectiv` a ostilit`]ilor (otomanii trec Dun`rea la 19 august) au trecut
trei luni [i jum`tate. Pentru concentrarea par]ial`, timpul era mai scurt. Astfel, timario]ii din Bosnia aveau
nevoie, \n 1567, de 30-40 de zile pentru \n[tiin]are [i concentrare (M. Maxim, }`rile Rom#ne [i |nalta
Poart`. Cadrul juridic al rela]iilor rom#no-otomane \n evul mediu, Bucure[ti, Editura Enciclopedic`, 1993,
p. 137, n. 34).
13
A. Decei, Expedi]ia lui Mircea cel B`tr#n \mpotriva ac\ngiilor de la Karinovasi (1393), \n Idem,
Rela]ii rom#no-orientale. Culegere de studii, Bucure[ti, Editura {tiin]ific` [i Enciclopedic`, 1978, pp. 140-155.
14
Ibidem, p. 154 [i n.1.
15
Cel mai probabil, Dun`rea a fost trecut` \n zona Giurgiu-Rusciuk, dup` care for]ele muntene
s-au divizat. Corpul principal, comandat probabil de Mircea, s-a deplasat cu ajutorul c`lùzelor recrutate
din r#ndurile vlahilor balcanici prin pasul {umla (Çalikavak = plopul pitic), de unde a atacat gruparea
akinci-ilor de la Kar#novas\ (A. Decei, op.cit., pp. 154-155).
148
de 30-40 km , de[i, \n situa]ii speciale, for]ele de cavalerie puteau str`bate p#n` la 80 km
16
zilnic, iar pedestrimea 50-60 km17.
Asigurarea |n perioada care face obiectul cercet`rii mele,

ac]iunilor de lupt` asigurarea de lupt` s-a realizat \n principal sub forma
cercet`rii [i a siguran]ei.
Cercetarea se executa permanent, \n toate situa]iile, de ob]inerea unor informa]ii
c#t mai am`nun]ite despre adversar depinz#nd, \n ultim` instan]`, oportunitatea [i viabilitatea
deciziilor structurilor de comandament. Izvoarele nu ofer` informa]ii asupra existen]ei
unor structuri destinate exclusiv acestui tip de misiuni. Cel mai probabil, pentru executarea
ac]iunilor de cercetare se \ntrebuin]au elemente de cavalerie u[oar`, mobile, care puteau
acoperi o mare suprafa]`, dup` cum erau [i \n m`sur` s` informeze oportun comandamentul
cu noile date despre adversar.
Interpretarea datelor primite de la structurile de cercetare era, probabil, mult u[urat`
de buna cunoa[tere a terenului [i a adversarului. O bun` cunoa[tere a organiz`rii militare,
a mentalit`]ilor, a limbii [i, \n ultim` instan]`, a personalit`]ii comandan]ilor for]elor du[mane
permiteau anticiparea ac]iunilor adversarului [i, prin aceasta, confereau o superioritate
for]elor proprii18. |n acest context este semnificativ cazul lui Vlad }epe[, bun cunosc`tor
al ordiei [i al mentalit`]ilor otomane.
O important` surs` de informa]ii erau prizonierii [i dezertorii, de la ace[tia put#ndu-se
ob]ine informa]ii deosebit de utile [i precise. Existen]a unui asemenea procedeu
este men]ionat` at#t \n relatarea expedi]iei flotei cruciate pe Dun`re, \n vara anului 144519,
c#t [i pe timpul campaniilor lui Mihai Viteazul20.
16
For]ele lui Mihai Viteazul au str`b`tut \n toamna anului 1599 cca 240 km \n [apte zile, ceea ce indic`
o medie zilnic` de 34 km (IMPR, p. 525).
17
Istoria infanteriei rom#ne, I, Bucure[ti, Editura {tiin]ific` [i Enciclopedic`, 1985, p. 172.
18
|n acest context merit` men]ionat un episod interesant din perspectiva importan]ei bunei cunoa[teri
a adversarului. De Wavrin relateaz` c`, \ntr-un amurg, c#nd for]ele cruciate [i cele otomane se aflau una \n
vecin`tatea celeilalte, desp`r]ite fiind de fluviu, // rom#nii [i unii unguri care-[i l`saser` caii s`
pasc` pe acele paji[ti unde poposeau cu to]ii \mpreun` au scos un strig`t puternic [i fioros
de se p`rea, auzindu-l, c` turcii s-ar fi n`pustit printre ei. // au spus c` ungurii [i
rom#nii trimiteau vorb` // s` nu se sperie de aceste strig`te, pentru c` asemenea larm`
nu se face dec#t pentru a-[i lini[ti caii care pasc primprejur, [i ei o fac ca s` nu fug` caii,
[i c` aceasta este ora la care turcii atac` bucuros pe cre[tini dac` pot s` ajung` p#n` la ei,
[i c` \ntotdeauna c#nd sunt pe c#mp, sub arme, ei strig` de trei ori \n faptul serii [i c` tot
astfel strig` \n zorii zilei (Wavrin, p. 119).
19
// vasele rom#nilor numite monoxile au intrat // \ntr-un r#u mic, unde au prins
un turc care pescuia [i l-au adus cu ei. Acesta a fost cercetat [i c`znit [i el a recunoscut [i
a m`rturisit c` sunt treizeci de mii de c`l`re]i de ai turcilor \n ora[ul Dristra [i c` to]i
suba[ii ]`rii bulg`re[ti sunt aduna]i acolo // (Wavrin , p. 89).
20
|ntr-o scrisoare datat` 12 septembrie 1595, adresat` castelanului de Lvov, Stanislaw Zolkiewski,
Mihai Viteazul vorbe[te despre informa]iile ob]inute de la prizonieri \n urm`torii termeni: // au fost
adu[i la noi, \nainte ca turcii s` soseasc` la T#rgovi[te patru prizonieri, printre care unul
era ba[ceau[. Ace[tia, pun#ndu-i la chinuri, au fost \ntreba]i: cum se face [i de ce s-a
ridicat Sinan pa[a [i ceilal]i \mpotriva ]inuturilor noastre cu trupe militare a[a de pu]ine ?
Fiecare dintre ei d`dea r`spuns asem`n`tor: f`r` \ndoial` de aceea sunt a[a de pu]ine
trupe, pentru c` se n`d`jduia pe cur#nd \n ajutorul Hanului t`tarilor, a[a cum i-a fost
trimis` porunc` aspr` de la \mp`ratul turcilor (Mihai Viteazul, 1, pp. 119-120).
149
De asemenea, nu trebuie omis` din discu]ie existen]a unor structuri de informa]ii
implantate \n teritoriul adversarului, care comunicau din timp mi[c`rile acestuia21. Dat` fiind
complexitatea problemelor pe care le aveau de rezolvat realizarea sistemului de informa-
tori, culegerea informa]iilor [i transmiterea sigur` [i rapid` a acestora, m`suri de protec]ie ,
se poate presupune c` aceste structuri erau specializate.
Siguran]a se organiza at#t pe timpul mar[ului, c#t [i pe timpul sta]ion`rii sau al ducerii
luptei. Informa]ii interesante asupra acestui aspect \l ofer` |nv`]`turile lui Neagoe Basarab,
care pot fi considerate prima lucrare de art` militar` redactat` \n principatul rom#nesc
sud-carpatic. Referindu-se la organizarea mar[ului, izvorul men]ioneaz` at#t necesitatea
trimiterii elementelor de siguran]` [i a avang`rzii, c#t [i a cooper`rii \ntre elementele
de siguran]`, precum [i \ntre acestea [i gruparea principal` de for]e22.
21
Cronicile otomane consemneaz` preocuparea lui Mircea cel B`tr#n pentru a culege informa]ii despre
situa]ia din sultanatul otoman, pentru a-[i organiza judicios ac]iunile militare. Astfel, Kemal-pa[a-zade
consemneaz` c`, dup` incursiunea akinci-ilor lui Firuz Beg \n }ara Rom#neasc`, Mircea // s-a \nfuriat
din cauza r`pirii animalelor [i din cauza urm`rilor provocate de trupele lupt`toare //.
|[i petrecea timpul spion#nd momentul oportun pentru a trage iataganul r`zbun`rii, pentru
a trece Dun`rea pe cel`lalt mal (apud. A. Decei, op.cit., p. 144). |n acest context trebuie men]ionat`
[i misiunea lui Ladislau, slujitorul lui Vlad }epe[, trimis \n Moldova s` culeag` informa]ii asupra desf`[ur`rii
campaniei sultanale din 1476 (C`l`tori strìni, I, pp. 141-143).
22
Deci, c#nd vei porni \mpotriva lor, mai \nt#i s` or#nduie[ti [i s` \ntocme[ti o straj`,
dup` obicei, s` mearg` \nainte; apoi, dup` ea, a doua straj`, [i dup` aceasta oastea
cea mare. {i s` nu fie departe o straj` de cealalt`, ci s` se vad` [i s` se [tie ce fac
[i ce lucreaz`, pentru c`, dac` se va \nt#mpla ceva str`jii celei dint#i, ea s` dea \napoi
la a doua straj`, iar dac` vor vedea am#ndou` str`jile c` vor fi \nfr#nte, atunci to]i
s` se uneasc` cu o[tile la un loc // (|nv`]`turile, p. 317).
150
DETERMIN~RILE POLITICII EXTERNE
ASUPRA CONSTRUC}IEI MILITARE
(1921-1939)
Locotenent-colonel Niculae ENE
A
nii perioadei interbelice au fost marca]i, la nivelul dezvolt`rii na]ionale,
fundamental, de dou` tendin]e: consolidarea multilateral` a statului na]ional
unitar, prin antrenarea \ntregului poten]ial uman, material [i spiritual rom#nesc,
[i angajarea unei politici externe extrem de active, ale c`rei obiective constau, esen]ial,
\n ap`rarea independen]ei, suveranit`]ii na]ionale [i a integrit`]ii teritoriale, precum [i \n crearea
unui climat de securitate propice dezvolt`rii statale \n coordonatele postbelice. Trebuie
specificat faptul c` \ncheierea sistemului de tratate de la Versailles, Saint-Germain, Neuilly
[i Trianon nu a \nsemnat, \n mod firesc, [i stingerea confrunt`rilor politice [i militare
pe continent, a st`rilor de tensiune beligerant`. Dimpotriv`, revan[ismul, revizionismul,
[ovinismul cunosc o recrudescen]` care s-a transformat, agresiv [i nestingherit, \ntr-un pericol
iminent la adresa [ubredei p`ci europene, una din ]intele ac]iunilor de destructurare statal`
fiind Rom#nia.
Pe fondul acestei realit`]i, a c`rei complexitate nu \[i dubleaz` con]inutul nici, iat`,
la mai mult de o jum`tate de secol distan]` \n timp, statul rom#n a considerat, prin conducerea
sa, c` una dintre p#rghiile utile \n procesul salvgard`rii independen]ei na]ionale [i a integrit`]ii
teritoriale o reprezint` alian]ele militare, dup` cum la fel de importante erau percepute
ca fiind [i acordurile bilaterale pe problematica militar`. Fie cu marile puteri ale Europei,
cu care ne situam pe coordonatele acelora[i valori, fie cu statele supuse acelora[i categorii
de amenin]`ri care ap`sau Rom#nia, fie [i cu unele [i cu altele. Scopul acestora consta,
\n principal, at#t \n multiplicarea for]ei combative a armatei \n fa]a amenin]`rilor iminente
la adresa independen]ei na]ionale [i a integrit`]ii teritoriale, c#t [i \n ridicarea propriei
capacit`]i de lupt`, p#n` la nivelul credibilit`]ii militare regionale.
Din perspectiva acestor deziderate, \n deceniile trei [i patru institu]ia militar` na]ional`
a devenit un factor extrem de activ \n promovarea specific` \n plan extern a intereselor
na]ionale fundamentale.
Preocup`rile profunde [i constante ale statului rom#n privind consolidarea statu-quo-ului
postbelic, recrudescen]a f`]i[` a amenin]`rilor externe, instabilitatea vertical` a angaja-
mentelor postbelice; muta]iile produse \n echilibrul de for]e european; \ng`duin]a [i pasivitatea
manifestate de c`tre organismele interna]ionale abilitate cu gestionarea climatului de securitate
european fa]` de provoc`rile revan[arde ale statelor \nvinse s-au constituit \n tot at#]ia factori
care au determinat nemijlocit politica militar` a Rom#niei.
Angajamentele interna]ionale \ncheiate de Rom#nia pentru dezvoltarea capacit`]ii
de ap`rare a integrit`]ii teritoriale [i consolidarea p`cii [i securit`]ii europene au avut, implicit,
151
dincolo de motiva]ia lor incasabil` salvgardarea independen]ei [i a integrit`]ii teritoriale ,
[i alte obiective, mai relevante fiind: evitarea izol`rii pe plan interna]ional; crearea imposibilit`]ii
factuale de a-[i pierde unitatea statal`; contracararea oportun` [i eficient` a contradic]iilor
interimperialiste care afectau Rom#nia; consolidarea securit`]ii regionale prin pre\nt#mpinarea
[i descurajarea unor situa]ii generatoare de conflicte armate; descurajarea credibil`
a elementelor care subminau stabilitatea regional` [i european`. Iat` de ce, departe de a semnifica
o anume incoeren]` \n strategia politicii externe, lips` de claritate \n perceperea fenomenelor
geopolitice [i geostrategice, inconsecven]` \n actul politic extern cu determinare direct`
\n cre[terea capacit`]ii de ap`rare a ]`rii, re]eaua de conven]ii, acorduri, aranjamente,
protocoale [i tratate la care Rom#nia a fost parte s-a constituit \ntr-un sistem declarat defensiv,
de natur` militar`, coagulat pe identitatea irevocabil` de interese ale p`r]ilor contractante.
A[a, bunòar`, s-a n`scut Mica |n]elegere, alian]` politic` [i militar` antirevizionist`,
cl`dit` pe fundamentul unor conven]ii bilaterale cu text identic, conven]ii \ncheiate
\ntre 14 august 1920 [i 7 iunie 1921 \ntre Cehoslovacia [i Regatul s#rbo-croato-sloven;
\ntre Rom#nia [i Cehoslovacia [i \ntre Rom#nia [i Regatul s#rbo-croato-sloven.
Sunt de remarcat prevederile conven]iilor militare \ncheiate \ntre Rom#nia, pe de-o parte,
[i Iugoslavia, Cehoslovacia, Polonia, Turcia, Grecia pe de alt` parte, la modul foarte concret
acestea statu#nd: acordarea de sprijin reciproc \n eventualitatea \n care una din cele dou`
]`ri ar putea fi atacat` f`r` provocare, statele predispuse la a[a ceva fiind Bulgaria [i Ungaria;
obliga]iile militare ale statelor contractante \n cazul \n care unul dintre ele ar fi fost atacat
de c`tre Ungaria; dezvoltarea ofensivei diplomatice [i politice \n cadrul Societ`]ii Na]iunilor,
cu scopul impunerii respect`rii sistemului tratatelor de pace; colaborarea \ntre statele majore
ale armatelor statelor semnatare; desf`[urarea de exerci]ii [i aplica]ii de stat major cu jucarea
ipotezelor posibile de angajare a vreunuia dintre state \ntr-un conflict armat; modul de constituire
a ajutorului reciproc \n personal necesar industriei de r`zboi \n caz de mobilizare; executarea
mobiliz`rii sau chiar a intr`rii \n r`zboi \n cazul atac`rii unuia dintre state, dup` caz, de c`tre
Bulgaria sau Ungaria.
|n acelea[i coordonate se \nscrie [i Conven]ia militar` \n patru Rom#nia, Grecia,
Iugoslavia [i Turcia , prefigur#nd [i consfiin]#nd |n]elegerea Balcanic`.
Un regim special, prin interesul legitim cu care a fost a[teptat, l-a avut Tratatul
de alian]` [i amici]ie dintre Rom#nia [i Fran]a (10 iunie 1926), \n care, \ns`, conven]ia militar`
adiacent` nu avea caracterul unei alian]e, dup` cum, cu o anumit` speran]` a fost privit
Pactul italo-rom#n (16 septembrie 1926), a c`rui consisten]` factual` s-a dizolvat \n jocul
duplicitar al Italiei.
Jocul de interese al marilor puteri a f`cut ca, practic, sistemul de alian]e \n care era angajat`
Rom#nia s` se pr`bu[easc` \ncep#nd cu anul 1938. Lupta Rom#niei, dus` f`r` \ncetare
[i folosind toate mijloacele nonmilitare ale epocii, \mpotriva izol`rii sale pe plan interna]ional
a sf#r[it, paradoxal, dar nu neexplicit, prin propria sa izolare. Cu toate acestea, eforturile
statului rom#n \n direc]ia politicii militare externe s-au materializat, conceptual sau ac]ional,
\n unele realiz`ri, cele mai importante fiind: stabilirea cadrului legal de coordonare a eforturilor
militare ale statelor membre ale Micii Antante \n perspectiva unui conflict generalizat;
demonstrarea posibilit`]ii, sus]inut` credibil de realitate, de a \ncheia alian]e militare
cu caracter pa[nic, neagresiv; men]inerea unui anume spirit de vigilen]` \n arena interna]ional`
fa]` de recrudescen]a pericolului revizionist; credibilitatea statelor Micii |n]elegeri
[i ale |n]elegerii Balcanice, \n contextul respect`rii \n]elegerilor interna]ionale de c`tre marile
puteri; \mpiedicarea atragerii unor state \n alian]e ostile propriilor interese na]ionale.
152
ROM@NIA MILITAR~
FONDATOR ISTORIC
AL
G@NDIRII MILITARE ROM@NE{TI
- Restituiri -
EDUCA}IA MORAL~
{I INTELECTUAL~ A SOLDATULUI
Educa]iunea soldatului \n multe armate [i mai ales la noi sa \n]eles \n diferite chipuri
[i ca atare [i resultatele la care sau ajuns, au fost mai mult sau mai pu]in suficiente,
dup` cum sau apropiat sau nu de adev`ratul scop ce se urm`rea. Educa]iunea sau crescerea
soldatului are de scop preg`tirea lui pentru resboiu. Despre acest lucru ori pe cine de vom
\ntreba, nu va esita nici o secund` ca s` respund`. {i cu tote acestea, c#nd este vorba
s` se aplice mijlocele pentr a ajunge la acest` preg`tire, g`sim, nu cu mult` greutate,
c` scopul a disp`rut din vedere [i alte considera]iuni intervin, care numai preg`tirea soldatului
pentru resboiu nu au \n vedere.
Privit` dintrun punt de vedere general, educa]iunea soldatului coprinde trei p`r]i bine
distincte, str#ns legate \ntre ele [i anume: educa]iunea fisic`, intelectual` [i moral`.()
Prin educa]iunea intelectual` se \n]elege \n al]i termeni, desvoltarea facult`]ilor mintale
ale soldatului punendul \n stare de a \ntreprinde cu ra]ionament diferitele ac]iuni pe care
le esecut` [i f`r` de care \n multe ocasiuni nu ar putea, s` g`sesc` solu]iunea cea mai bun`.
Prin educa]iune moral` se \n]elege desvoltarea calit`]ilor care se adresez` la inim`, caracter
[i inteligen]`. U[or se vede, c` aceste doue p`r]i ale educa]iunei nu se deosibesc de c#t
din punctul de vedere sciin]ific, iar \n practic` ele merg una. C`ci ori-ce am \ntreprinde
ca s` \nve]`m \n mod ra]ional pe soldat, nu se va putea face nici o-dat` abstrac]iune
de inteligen]`. Voim s`-i spunem, c` soldatul este sprijinul ]erei, trebue s`-l facem s` pricep`
acesta, deci ne adres`m la inteligen]`. Voim s`-i spunem, c` el are datoria de a-[i apera ]ara,
trebue se-l facem s` pricep` c` aper#nd ]ara \[i ap`r` p`mentul seu, existen]a sa, familia
etc., deci ne adres`m iar`[i la inteligen]`.
() Cei vechi d`deau o forte mare aten]iune la desvoltarea \n soldat a celor mai multe
sentimente. |n [colele Atheniene le l#ng` lupt`, gimnastic` [i cursele, \ntrun cuvent eserci]iile
militare, se mai \nv`]a [i filosofia, eloquen]a, poesia, din care c#ntecele eroice ale lui Homer
formau elementul principal. Este acum natural, c` nu vom cere de la solda]ii moderni
aceia ce se cerea solda]ilor Athenieni, c`ci la ace[ti din urm` armata era format` din elita
societ`]ei, ca s` dicem a[a, [i Athenianul \[i f`cea de o-dat` [i educa]iunea de soldat [i cea
153
Istoria, nume cu nume, de cet`]ean. Dar, aceea-ce se pote lesne vedea din acest
a g#ndirii militare esemplu este c`, numai gra]ie felului de recrutare
al armatei, din tot ce era mai luminat [i mai p`truns
rom#ne[ti (V)* de datoriile lor c`tre ]ar`, sa putut ajunge ca, cu o m#n`
1908 de omeni s` restorne la Marathon [i Salamina mase
C`pitan Alexandru D. STURDZA
enorme [i inconsciente de causa pe care o serveau.
Locotenent C. CEPELEANU
General P.V. N~STUREL
Ast`-di c#nd armata este recrutat` din \ntrega mas`
C`pitan Gheorghe IACOBINI a popula]iunei, \n care majoritatea este forte departe
i
Maior CARETA{ de a se apropia de aceea ce era cet`]enul Athenian,
C`pitan RUDEANU pentru a ne apropia pe c#t este posibil de soldatul
r
Locotenent Radu R. ROSETTI de la Marathon, care sar putea lua ca tip, trebue
Locotenent C. M~ICULESCU s` \ntreprindem o adeverat` [col` \n casarm`, unde
i
Maior N. PETALA
cet`]eanul s`-[i asimileze calit`]ile indispensabile
Locotenent-colonel C. ANASTASIADI
C`pitan Marcel OLTEANU unui soldat: disciplina, abnega]iunea, devotamentul,
amorul propriu, solidaritatea [i patriotismul. ()
u
Locotenent-colonel C. TEODORESCU
Adjunct cl. I Grigore DUN~REANU El trebue s` fie \nsufle]it de calit`]i morale care \n momentele
t
C`pitan Vasile IONESCU cele mai grele s`-i \nving` oboseala s`-i anihileze sim]ul
Locotenent-colonel de conservare [i s`-l pue \n stare de a ajunge cu ori-ce
i
Eugen GHIDIONESCU pre] la desnod`mentul final, victoria.
C`pitan Theodor NICOLAU
Napoleon vorbind de calit`]ile morale ale soldatului
ts
C`pitan Mihail IGNAT
Locotenent-colonel M. C~LINESCU se exprim` ast-fel: Partea divin` a resboiului este tot
C`pitan BURILEANU ce deriv` din considera]iunile morale, din caracterul,
C`pitan din opiniunea [i spiritul soldatului; partea terestr` sunt
Demetru M. CONSTANTINESCU armele, retran[amentele, posi]iunile, ordinea de b`tae,
e
Locotenent-colonel M. GORUNEANU \ntrun cuvent tot ce se ]ine de combina]iuni, de lucruri
Colonel A. SAEGIU materiale. () La formarea soldatului trebue s` se dea
C`pitan D. PA{ALEGA
o forte mare aten]iune, s` se \ntrebuin]eze un timp
Locotenent P. N. BUCICA
destul de lung [i s` se cheltuiasc` o energie forte mare
Maior Alexandru REFERENDARU
pentru ca s` i se dea educa]iunea moral` necesar`.
R
Maior I. COAND~
C`pitan Paul IONESCU Acest` munc` [i gtrije trebue s` fie cu at#t mai mare
Locotenent BOLINTINEANU cu c#t soldatul este mai pu]in \n cunoscin]` de datoriile
C`pitan G. DABIJA lui, este mai pu]in cult [i educa]iunea din [col`
Colonel I. HERESCU [i din familie este mai pu]in complect`.
C`pitan GAVRILESCU () Educa]iunea moral` a soldatului nu se face
C`pitan Ioan VL~DESCU
de la sine [i de asemenea este lesne de \n]eles c` ea
1909 nu pote fi condus` de c#t numai de oficeri sub direc]iunea
Locotenent-colonel C. ANASTASIADI c`pitanului. |ns` se pote observa c` progremele scolelor
C`pitan C. SC~RI{OREANU nostre militare nu coprinde aprope nimic despre modul
C`pitan Marcel OLTEANU
cum trebue format soldatul, [i oficerii e[i]i din aceste
C`pitan Paul IONESCU
Locotenent A. ML~DINESCU
scole ajungend la corpuri, chiar dac` vor avea dorin]a
Maior I. GHINESCU din propria lor ini]iativ` s` \ntreprind` ceva, le va fi
C`pitan GAVRILESCU imposibi; sau forte greu, c`ci nu sunt de loc prepara]i.
C`pitan N. CANTAVARA El \nva]`, este adev`rat, c#te-va principii de filosofie,
Locotenent Constantin dar nimic despre formarea soldatului [i filosofia
MICH~ILESCU resboiului. Strategia, tactica etc. sunt studii indispensabile,
C`pitan N. ALEVRA nici vorb`; ele formed` basa instruc]iunei lor
Colonel I. POPOVICI
[i a cunoscin]elor necesare pentru a aspira la marele
* Continu`m prezentarea celor care, \n aproape
un secol [i jum`tate de trud` cùt`toare, au dat identitate
comandamente. Dar mai \nainte de a ajunge aci
[i consisten]` g#ndirii militare rom#ne[ti \n paginile el va trebui mai anteiu s` comande semi-plotonul,
revistei Rom#nia Militar`.
[i ca s` pot` s`-l comande trebue s`-l instruesc`.
154
C`pitan G. DABIJA |n lips` de alte mijloce el \l va instrui conducendu-se
Locotenent Caton SL~VESCU de cunoscin]ele care le are, din scola soldatului,
C`pitan RUDEANU serviciului interior, livretul individual etc., [i resultatul
General C.I. BR~TIANU la care va ajunge va fi cel pe care \l cunosceau cu to]ii.
C`pitan Dumitru TODICESCU
() C#t privesce, speran]a nutrit`, c` soldatul
Locotenent T. FRUNZESCU
Locotenent-colonel care na urmat la [col` \n copil`rie, va e[i din armat`
D. STR~TILESCU cu [tiin]` de carte, ni se pare ne fundat`. {i chiar
Locotenent-colonel P. VASILESCU s` admitem c` a ajuns s` citesc` Lupul [i Mielul
i
C`pitan Teodor NICOLAU [i s`-[i scrie numele, cu acesta se pote crede c` soldatul
C`pitan I. PRODAN sa educat ? ()
r
Maior Gheorghe M~RD~RESCU
|n [colele regimentare de unde es gardele, [i care
C`pitan I. Gh. MARINESCU
i
C`pitan N. CONSTANTINESCU cu drept cuvent aceste grade ar trebui s` servesc`
Locotenent L. B@RZOTESCU ca exemplu solda]ilor \n ori-ce ocasiune, nu se face
C`pitan Gr. ROMANO de asemenea aprope nimic din ce este necesar.
u
C`pitan V. VASILESCU Se \nva]` gramatica, istoria rom#nilor, geografia, etc.
Maior D. MIH~ILESCU [i tot fasonul cum le-a mai f`cut o dat` \n [colele primare.
t
Maior I. COAND~ Sunt bune [i acestea c`ci ascu]esc inteligen]a,
Locotenent {tefan MANOLESCU
i
dar inima rem#ne tot rece.
1910 Se consum` o energie peste m`sur` ca s` \nve]e,
ts
Locotenent-colonel C. ANASTASIADI spre exemplu: tote lacurile [i mun]ii din ]ar`, dar nu se
Colonel I. POPOVICI insist` aprope de loc, asupra cunoscerei ]erilor vecine
C`pitan Teodor NICOLAU
cu noi, puterea lor, inten]iunile lor, ceia ce ar putea s`
Locotenent L. B@RZOTESCU
C`pitan Gr. ROMANO nasc` \n el o speran]` pote chiar de a[i resbuna.
Istoria care ar putea s` servesc` ca bas` pentru
e
C`pitan V. VASILESCU
Maior D. MIH~ILESCU desvoltarea sentimentului na]ional se d` mai mult sub
Maior RUDEANU forma unui dic]ionar de nume [i date, c`ci dup` unii
Locotenent {tefan MANOLESCU acesta \nsemnez` prescurt`ri de istorie Ce va spune
Maior G. ST~MBULESCU solda]ilor aceste grade care au trecut prin [cola
R
Locotenent M. NICOLESCU
regimentar` [i cu care va sta de vorb` \n momente
C`pitan R. SC~RI{OREANU
C`pitan I. MANOLESCU de recra]ie ? De sigur c` tot basmele pe care le-a \nve]at
Adjunct cl. I A. SPIRESCU acas` .
Maior E. SOLC~NESCU Educa]iunea moral` [i intelectual` a soldatului,
C`pitan C. RESSEL Rom#nia Militar`, nr. 55, septembrie 1895,
C`pitan M. IGNAT vol. II, pp. 201-216.
C`pitan Eugeniu MOSCUNA
Locotenent M. MANOLIU *
Maior N. CANTAVARA Printre institu]iunile nostre militare de cultur`
C`pitan G. MANU [i educa]iune suntem nevoi]i a prenumera [i {cola
C`pitan T. DUMITRESCU Superior` de Resboiu, repet`m cuvintele, suntem nevoi]i
Locotenent G. ATHANASESCU a o prenumera fiind-c` acest a[ed`ment \nc` na ajuns
C`pitan C. DRAGU s` fie socotit \n armat`, la trepta ce i se cuvine at#t prin
Maior N. RUJINSCHI
m`re]ia scopului ce este chemat a servi, c#t [i prin impor-
Maior I. R~{CANU
C`pitan {tefan PANAITESCU tan]a resultatelor ce trebue s` dea. () {cola Superior`
Locotenent Alexandru C. DOBRE de Resboiu trebue s` servesc` nevoele de interes general
C`pitan Traian ST@RCEA ale culturei [i educa]iunei nostre militare; ea trebue
Locotenent P~R~IANU s` constitue centrul de \nve]`m#nt unde oficerii din tote
C`pitan C. STADION armele s` vin` spre a[i modela sciin]a lor dob#ndit`
Maior MIRCESCU anterior, ini]i#ndu-se [i \ndeletnicindu-se \n studiul
Locotenent N. STAROSTESCU
aprofundat al legilor resboiului; () trebue s` servesc`
General IANNESCU
ca motor de induc]iune al acelor cunoscin]e militare
155
ce nu se pot pune nici \n ecua]iune [i nici improvisa, [i mai presus de ori ce, silin]a trebue
ast-fel dirijat` din partea Statului, \n c#t s` desbrace [cola de caracterul specialisator pe care
forte mul]i i-l atribue, fiind-c` de alt-mintrelea se va c`dea \n erore de a imita procedimente
condamnate prin o amar` experien]` Nu trebue a uita nici un moment c` \n {cola
de Resboiu nu numai se \nva]`, dar se face [i educa]iune sciin]ific` Bunul sim], drepta
judecat` [i ini]iativa, iat` ce asigur` scolei cel mai puternic traiu intelectual, [i care vor aduce
cel mai mare profit armatei. Silin]ele \nve]ementului la aceste resultate trebue s` n`zuiasc`.
Practica textului, a ]inea la litera lui, acesta metod` insalubr` \nc` nu a fost isgonit` cu totul
dup` b`ncile scolei. C#nd se cere min]ei a[i \nc`tu[a judecata la un anumit cli[eu silind-o
s`-l reproduc` \ntocmai, ca un aparat fotografic, atunci trebue s` ascept`m prea mult timp
p#n` s` sosesc` progresul. Sistemul textului bun pote pentru \nve]eminte mai inferiore,
acolo unde trebue a ]inea ca s` se dezvolte memoria f`r` de care inteligen]a [i perspicacitatea
cea mai vie nar putea nimic, la {cola de Resboiu acest sistem devine un anacronism,
o piedic`, un un regres fiind-c` aci, marea chestiune st` \n a perfec]iona judecata, a des`ver[i
educa]iunea cugetarei, a construi ini]iativa, pe c#nd memoria trebue s` r`m#n` un simplu
auxiliar.
Sa observat nu o dat`, c` la chestiunile puse, elevii oficeri p`reau a avea aerul c`-[i caut`
respunsurile \ntro parte ore-care de text, [i fiind-c` memoria este \n cele mai multe casuri
ingrat`, pe de o parte respunsurile s` l`sau a fi a[teptate iar pe de alta, nici erau \n potrivire
cu \ntreb`rile. {i nu numai \n asemenea ocasii sistemul se arat` insuficient, dar ori de c#te ori
oficerul este pus \n fa]a unei chestiuni a c`rui deslegare trebue s` o caute \n judecata lui basat`
pe capitalul cunoscin]elor don#ndite, iar nu \n cutare text.
{cola Superior` de Resboiu, Rom#nia Militar`, nr. 64, iunie 1896, vol. I, pp. 621-632.
Documentare [i selec]ie texte:

Alina UNGHEANU
156
NATO {I UE
~ PARTENERI ÎN CADRUL P|CII ~
Adriana CR~CIUNESCU
D
up` terminarea r`zboiului rece, anali[tii politici au emis p`reri diferite
cu privire la felul în care urma s` arate lumea, mai ales cea european`.
Au existat previziuni conform c`rora mediul interna]ional va fi caracterizat
de haos [i de apari]ia unor conflicte generate de antagonisme etnice [i religioase. Al]ii
considerau c`, dimpotriv`, victoria democra]iei [i a liberalismului anun]au o epoc` a p`cii.
Realitatea ne-a ar`tat c`, în cele din urm`, au avut dreptate [i unii, [i ceilal]i. |n timp
ce în majoritatea ]`rilor ex-comuniste din Europa se f`ceau eforturi considerabile pentru
a se construi o democra]ie durabil`, statul de drept [i economia de pia]`, multe din statele
lumii erau sfâ[iate de conflicte de origine etnic` [i religioas`. Conflictele din Balcani sunt
exemplul cel mai elocvent în ceea ce prive[te rùl pe care îl pot produce ura [i r`zboiul.
|n plus, au ap`rut noi riscuri [i amenin]`ri de natur` nemilitar` [i neconven]ional` care au deter-
minat schimb`ri în mediul de securitate. Migra]ia ilegal`, crima organizat`, terorismul
interna]ional sunt câteva dintre problemele majore cu care se confrunt` lumea contemporan`.
Singurul r`spuns viabil la toate aceste provoc`ri este reprezentat de unitatea [i cooperarea
dintre state [i dintre organiza]iile interna]ionale de securitate. Colaborarea dintre ele s-a înt`rit,
acestea devenind parteneri în cadrul p`cii.
NATO s-a adaptat, înc` de la începutul anilor 90, la schimb`rile politice survenite
în mediul interna]ional, afirm#ndu-se ca principal factor de stabilitate [i securitate în Europa.
Pentru ]`rile din centrul [i sud-estul Europei, Alian]a a devenit o surs` de stabilitate
[i un exponent credibil al principiilor [i valorilor democratice. Lansarea Parteneriatului
pentru Pace a permis fostelor ]`ri comuniste s` participe la activit`]i de preg`tire comun`
cu armatele ]`rilor membre ale NATO. Paralel cu dezvoltarea PfP, care era [i r`mâne
în continuare un mijloc eficient pentru armonizarea conceptual` [i ac]ional` a capacit`]ilor
de ap`rare puse la dispozi]ie \n vederea asigur`rii stabilit`]ii [i securit`]ii într-un cadru
extins [i integrat, începând cu 1993, SUA au contribuit în mod constant la dezvoltarea
unui puternic pilon european în cadrul Alian]ei Nord-Atlantice. Acesta era strâns legat
de constituirea unor capacit`]i militare care s` fie separabile, dar nu separate de Alian]`.
Partea militar` a UE ar putea folosi capacit`]ile NATO, fiind capabil` s` preia rezolvarea
misiunilor de tip Petersberg, în cazul în care NATO nu dore[te s` se implice.
Pu]in mai târziu, în 1998, la Saint Malo, pre[edintele francez Jacques Chirac [i primul-ministru
britanic Tony Blair au completat prevederile Tratatului de la Amsterdam, declarând
c` Politica European` de Securitate [i Ap`rare ar trebui înt`rit`, având, în acela[i timp, autonomie
de mi[care. Astfel, ini]iativa propus` de cele 15 state ale UE, la Helsinki (1999), de a crea,
157
pân` în 2003, o for]` de reac]ie rapid`, care s` desf`[oare 50 000-60 000 oameni, capabil`
s` îndeplineasc` ac]iuni de ajutor umanitar, misiuni de salvare, de men]inere a p`cii,
de prevenire a conflictelor( misiuni de tip Petersberg), a fost bine primit` de c`tre Alian]a
Nord-Atlantic`. Motivul este acela c` ea nu concureaz` NATO, care r`mâne în continuare
fundamentul ap`r`rii aliate, dup` cum afirma primul-ministru britanic Tony Blair.
Summitul Consiliului European de la Helsinki a r`spuns în mod prioritar mandatului
transmis de Consiliul European de la Köln privind realizarea Politicii Europene Comune
de Securitate [i Ap`rare, amplificând ac]iunile în ceea ce prive[te aspectele militare
[i nemilitare ale gestion`rii crizelor. Eforturile conjugate ale NATO [i UE în Balcani
au demonstrat faptul c` o cooperare strâns` între cele dou` organiza]ii ofer` avantaje
considerabile.
Un an mai târziu, în noiembrie 2000, la Bruxelles, în cadrul Reuniunii Angaj`rii
Capacit`]ilor (Capability Commitment Conference), mini[trii ap`r`rii celor 15 ]`ri membre
ale UE prezentau deja oferta de for]e [i mijloace militare pentru strategia militar` comun`
european` [i luau în considera]ie, în documentul privind angajarea capacit`]ilor, trei capitole
importante: obiectivul global (ce se poate face în 2003 [i ce se poate face mai devreme,
în 2001); necesit`]ile ce vor ap`rea [i a c`ror rezolvare va viza în mod prioritar conceptul C3
(comand`, control, comunica]ii), transportul strategic [i informa]iile; constituirea unui
mecanism care s` permit` evaluarea [i analiza progreselor f`cute pentru realizarea acestor
obiective.
De asemenea, se reafirm` hot`rârea ca For]a de Reac]ie Rapid` a UE s` cuprind`:
pân` la 80 000 de militari, din care 60 000 pentru For]ele Terestre;
300-350 de aeronave de diferite tipuri pentru FAM;
80 de nave de diferite categorii [i tipuri pentru FMM.
O lun` mai târziu, la Summitul de la Nisa, s-a încercat clarificarea unor probleme majore,
cum ar fi gradul de independen]` a flotei armatei europene fa]` de NATO [i modalit`]ile
de cooperare \ntre NATO [i UE în domeniul politicii de ap`rare. Crearea Corpului
de Armat` European ar putea fi considerat`, din punctul de vedere al integr`rii, la fel
de important` ca [i apari]ia monedei comune europene.
Summitul de la Praga din noiembrie 2002, extinderea l`rgit`, cea mai mare din istoria
Alian]ei, a marcat o nou` etap` în dezvoltarea [i adaptarea NATO la noul context interna]ional,
contribuind la înt`rirea Europei ap`r`rii. Hot`rârea luat` la Praga a însemnat cre[terea
popula]iei NATO cu un num`r de 46 de milioane [i a teritoriului cu 593 000 km2, consolidarea
Alian]ei, înt`rirea securit`]ii fiec`rei ]`ri invitate [i, totodat`, construirea unei Europe unite
[i democrate, libere [i pacificate.
Un alt moment important pentru rela]ia de cooperare dintre NATO [i UE a fost cel
reprezentat de Reuniunea Consiliului European de la Copenhaga, \n decembrie 2002.
Deschiderea UE spre Est, care are loc aproape paralel cu demersul similar al NATO,
asigur`, pentru prima dat` în istorie, condi]ii favorabile pentru crearea unei Europe unite.
Extinderea UE din 2002 m`re[te familia european` cu 370 de milioane de oameni [i cre[te
cifra economic` la 9,2 miliarde dolari, rivalizând astfel cu cea a SUA. Totodat`, decizia
privind extinderea UE [i includerea în rândurile sale, pân` în anul 2004, a înc` zece state
la care se vor adùga alte dou` state (România [i Bulgaria), pân` în 2007, reprezint` garan]ii
substan]iale pentru materializarea noii arhitecturi de securitate europene.
158
Realitatea militar` interna]ional`
La Copenhaga, cele dou` organiza]ii au pus la punct mecanismul de func]ionare
al dispozi]iilor Berlin plus, în vederea unei cooper`ri practice în domeniul ap`r`rii.
Astfel, leg`tura dintre NATO [i UE se dezvolt` în direc]ia unei noi rela]ii strategice
transatlantice, spre beneficiul reciproc al celor dou` organisme de securitate. Chiar dac`
NATO r`mâne pilonul de baz` al ap`r`rii [i securit`]ii în Europa, se simte, totu[i, nevoia
împ`r]irii responsabilit`]ilor (burden sharing), dând posibilitatea statelor europene
s` se implice mai mult în rezolvarea problemelor pe propriul continent. Astfel, agenda
de lucru a Greciei, \n perioada în care de]ine pre[edin]ia UE, este înc`rcat` cu proiecte
ambi]ioase cum ar fi opera]ionalizarea FERR [i preluarea de c`tre aceasta, p#n` în mai 2003,
a misiunii de pace din Macedonia, dat` la care se preconizeaz`, de asemenea, [i organizarea
unei reuniuni la nivel de mini[tri ai ap`r`rii din ]`rile membre ale UE, în vederea solu]ion`rii
unor deficien]e care afecteaz` capacitatea militar` a FEER. Problema care apare \ns` este
aceea a materializ`rii acestor proiecte, pentru c`, altfel, apare riscul pierderii credibilit`]ii
politicii comune de securitate [i, dup` cum afirma lordul Robertson, armatele de hârtie
nu câ[tig` r`zboaie [i nici nu men]in pacea.
De[i contextul general este pozitiv în ceea ce prive[te cooperarea, chiar dac` s-au f`cut
progrese considerabile, totu[i, rela]ia dintre NATO [i UE trebuie înt`rit` [i ar fi necesar
ca liderii Alian]ei [i ai UE s` se concentreze asupra unor domenii de cooperare prioritare
cum ar fi: planificarea opera]ional`; planificarea pentru situa]ii neprev`zute; planificarea
capacit`]ilor [i a ap`r`rii; planificarea achizi]iilor [i a unui set de reguli cu privire la cooperare
[i ap`rare [i la managementul întrunit al crizelor. În Europa actual`, chiar [i conflictele
locale minore se pot transforma în probleme interna]ionale majore. Conflictele regionale
nu afecteaz` doar p`r]ile implicate, ci amenin]` stabilitatea unor zone mult îndep`rtate
de punctul de origine al crizei. Acestea implic` [i alte state, determin` valuri masive,
destabilizatoare de refugia]i [i se caracterizeaz` prin viol`ri ale drepturilor omului,
care nu pot fi ignorate. Astfel, atunci când se sesizeaz` necesitatea implic`rii într-o criz`
regional` în devenire, organiza]iile de securitate trebuie s` ac]ioneze în mod coordonat.
Rela]ia dintre NATO [i UE trebuie v`zut`, de asemenea, [i din perspectiva altor
probleme cu care se confrunt` Alian]a. Dup` evenimentele din 11 septembrie, NATO
a trebuit s`-[i readapteze capacit`]ile militare pentru a putea face fa]` terorismului [i armelor
de nimicire în mas`. Este nevoie de for]e mai u[oare [i care pot fi dislocate rapid, care s` aib`
sisteme moderne [i sigure de comand` [i control, astfel încât s` poat` coopera în mod
eficient. Este, de asemenea, nevoie de capacit`]i de înalt` tehnologie, cum ar fi muni]iile
de înalt` precizie, pentru a învinge rapid [i cu minimum de pierderi, de avioane de transport
strategic, pentru a disloca for]ele la locul conflictului [i de sprijinul logistic necesar sus]inerii
acestora. Trebuie g`site solu]ii pentru diminuarea decalajului în materie de capacit`]i între
SUA [i Europa [i promovate ini]iative în domeniul luptei împotriva armelor de nimicire
în mas` (ap`rarea împotriva armelor biologice [i a bioterorismului, ap`rarea antirachet`).
Multe dintre barierele care existau între NATO [i UE au fost dep`[ite. S-au depus eforturi
constante pentru crearea unei strânse leg`turi transatlantice [i men]inerea unui echilibru
între Europa [i America. În acest context, trebuie subliniat` noua rela]ie a NATO cu Rusia.
Obiectivul comun este acela de a construi un climat de securitate împreun` cu Rusia. Aceasta
trebuie s` fie implicat` în opera]ii de men]inere a p`cii [i de gestionare a crizelor în Europa.
Ac]ionând al`turi de Rusia atât la nivel conceptual, cât [i în opera]ii comune, Alian]a va fi capabil`
s` aduc` resurse enorme în sprijinul reglement`rii situa]iilor de criz` [i s` reduc` riscul
divergen]elor legate de reac]ia interna]ional` la o asemenea situa]ie. Aceasta reprezint`
159
o provocare ce nu trebuie ignorat`, deoarece angajamentul constructiv al Rusiei va contribui
la o abordare coerent`, la nivelul european extins, a opera]iilor de men]inere a p`cii
[i de gestionare a crizelor [i deci la o mai mare stabilitate [i securitate în zona euroatlantic`.
Cu toate acestea, procesul de adaptare la orice situa]ie în care ar fi implicate cele dou`
organiza]ii este dificil pentru to]i membrii acestora, în special pentru cei europeni, pentru
c` se vorbe[te tot mai mult, în ultima vreme, despre o Europ` veche, reprezentat` de Fran]a
[i Germania, [i de una nou`, din care fac parte ]`rile est-europene, candidate la UE [i la NATO.
Se pare c` r`zboiul din Irak a declan[at o criz` în sânul familiei europene din cauza diferen]elor
de opinie cu privire la acesta. Europa este divizat` pentru moment: pe de o parte, Anglia
[i Spania sunt de partea SUA în ceea ce prive[te desf`[urarea opera]iilor militare împotriva
regimului Saddam, pe de alt` parte, Fran]a [i Germania nu agreeaz` deloc ideea unui nou
conflict în Golf. În mijlocul acestei dispute se afl` statele sud-est europene care s-au manifestat
în favoarea SUA, atr`gându-[i astfel dezaprobarea vechii Europe. Ne afl`m, oare, în fa]a
unei crize intereuropene sau, [i mai mult, chiar în fa]a uneia transatlantice ? Chiar dac` ar fi a[a,
o astfel de criz` nu poate fi decât temporar`, pentru c`, dup` cum aprecia pre[edintele
Poloniei, Aleksander Kwasniewski, Europa, NATO, lumea întreag` au nevoie de cooperare,
nu de diviziuni. De altfel, UE [i NATO au mai trecut prin situa]ii dificile pe care au reu[it
s` le dep`[easc` \n mod diplomatic [i cu în]elepciune.
Stabilirea unui echilibru pe termen lung \ntre cele dou` organisme prezint` o importan]`
deosebit` pentru viitorul Alian]ei [i pentru dezvoltarea, de c`tre UE, a politicii externe
de securitate [i ap`rare (PESA).
Uniunea European` tinde s`-[i creeze propria politic` extern` [i cap`t` din ce în ce
mai mult` coeren]` în domeniul economic [i politic. Aceast` tendin]` va cre[te, dar un rol
sporit al UE nu trebuie s` afecteze interesele NATO, [i viceversa. NATO a constituit deja
unit`]i cu înalt nivel de operativitate (High Level Readiness Forces) ce vor putea fi preluate
de UE [i utilizate ca elemente ale propriei FRR. For]a European` de Reac]ie Rapid`
nu va dispune de elemente combative subordonate permanent, acestea fiind oferite
temporar de c`tre statele membre ale UE din cadrul for]elor na]ionale sau de c`tre NATO,
din for]ele aflate la dispozi]ie. FERR ar urma s` acopere spectrul misiunilor de mic` inten-
sitate (low intensity conflicts), în timp ce responsabilitatea pentru solu]ionarea conflictelor
de mare intensitate (high intensity conflicts) ar reveni For]ei de Reac]ie Rapid` a NATO.
Completarea reciproc` dintre cele dou` este cu atât mai evident` cu c#t infrastructura
NATO [i tehnologia oferit` de c`tre SUA reprezint` alternativa de preferat, determinat`,
mai ales, de diminuarea continu` a for]elor armate ale statelor europene [i a bugetelor
ap`r`rii acestora.
Pentru ca europenii s`-[i dezvolte mai u[or obiectivele de politic` extern`
[i de securitate, statele NATO le-au pus la dispozi]ie conceptul CJTF. Acesta ar putea
fi o solu]ie practic` [i eficient`, în plus, la ideea de Europ` a ap`r`rii. Având în vedere acest
aspect, este posibil ca, la un moment dat, în viitor, aceste componente ale ap`r`rii europene
s` se suprapun`, de aceea trebuie urm`rit îndeaproape aspectul împ`r]irii responsa-
bilit`]ilor, în scopul evit`rii oric`ror tensiuni sau diviziuni în Europa, precum [i pentru
p`strarea unei strânse leg`turi transatlantice.
Ini]iativele din ultimii ani privind securitatea european` au reafirmat dorin]a statelor
de pe vechiul continent de dezvoltare a unei identit`]ii de ap`rare [i securitate european`,
160
bazat` pe principiul separabil, dar nu separat de NATO în ceea ce prive[te utilizarea
for]elor [i a mijloacelor.
Statele membre ale UE vor avea, probabil, dificult`]i în a pune la dispozi]ie efectivele,
echipamentele [i mijloacele strategice pentru viitoarea for]`, oricare ar fi aceasta. Trebuie
s` se aib` în vedere faptul c` ]`rile contributoare trebuie s`-[i ia angajamente realiste care
s` se înscrie în bugetele lor militare [i s` nu reprezinte doar ni[te promisiuni pe hârtie,
dup` cum avertiza Javier Solana. Punerea în func]iune a For]ei Europene de Reac]ie Rapid`
va obliga statele membre ale UE s`-[i armonizeze cooperarea în domeniul industriei
de ap`rare. For]a european` va permite ]`rilor membre ale UE s` intervin` militar în acele
situa]ii de criz` în care SUA nu doresc s` se implice cu propriile trupe; ea nu va fi o armat`
permanent`, se va implica numai în ac]iuni de tip Petersberg.
Dezvoltarea unei reale PESA va consolida NATO, fiind în acela[i timp cea mai vizibil`
[i mai promi]`toare încercare a europenilor de a transforma în realitate aspira]iile, vechi
de o jum`tate de secol, în domeniul securit`]i.
Securitatea intern` a Uniunii Europene a devenit un obiectiv major mai cu seam` dup`
atentatele din septembrie 2001.
Dac` la început campania declan[at` împotriva terorismului a fost considerat` ca fiind
necesar` [i legitim` [i c` orice mijloc este valabil [i adecvat pentru combaterea acestuia,
în ultima vreme, p`rerile sunt, oarecum, diferite. Criza irakian` [i insisten]a \n a considera
ca necesar` solu]ionarea acesteia, prin adoptarea unor m`suri unanim acceptate, au dus
la diferen]ierea opiniilor politice dintre SUA [i statele europene. Având \ns` în vedere
nevoia real` a \mp`rt`[irii valorilor comune ale democra]iei [i devenirii sociale, apreciem
c` numai printr-o mai bun` [i eficient` colaborare euroatlantic` pot fi promovate durabil
pacea [i stabilitatea interna]ional`.
Terror threat could forge stronger transatlantic links Luke Hill, JDW 05.02.2003.
Puteri [i influen]e. Anuar de geopolitic` [i geostrategie 2000-2001. Beaumarchais Center
for International Research.
Une approche bicephale pour lEurope lUE et lOTAN: deux outils de réponse aux crises, Armées
daujourdhui, no. 271, juin 2002.
Un vis în devenire Europa unit`, colonel dr. Ioan Co[codaru, general de brigad` dr. Visarion
Neagoe, Bucure[ti, Editura Axioma Edit, 2002.
NATO, garan]ie a stabilit`]ii [i securit`]ii, colonel dr. Ioan Co[codaru \n România-NATO. 1990-2002,
Bucure[ti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 2002.
Europe is in danger of being divided, Marcel van Harpen, Financial Times, 06.03.2003.
Towards a European Defense Force: Britains Enduring Dilemma, professor Martin Edmonds.
161
G#ndirea militar` rom#neasc`
~ 2/2003
NATO [i PfP (XII)*

STATELE MEMBRE
SUEDIA
Suprafa]a: 449 964 km2
Popula]ie: 8 857 000 (1999), 19,7 loc./km2
Limba oficial`: suedeza
Capitala: Stockholm (750 300) (2000)
Forma de stat [i de guvern`m#nt:
monarhie parlamentar` (din 1809)
Produs social brut: 236 940 mil. USD (1999)
26 750 USD/loc.
Moneda: 1 coroan` suedez` (skr) = 100 Öre
Balan]a comercial` (2000)
import: 667,2 mld. skr.
(Germania 17%, Marea Britanie 9%, Norvegia 9%)
export: 796,5 mld. skr. (1999)
(Germania 11%, SUA 10%, Marea Britanie 9%)
Cheltuieli pentru ap`rare: 4,2 mld. USD (2001) îi este subordonat OPIL, Comandamentul Categoriilor
Efective totale: de For]e Armate. OPIL realizeaz` conducerea
Active: 33 900 tactic` a categoriilor de for]e armate terestre, navale
inclusiv cca 15 900 prin încorporare [i rezerve [i aeriene [i a for]elor subordonate acestora, cum ar fi
active trupele suedeze de elicoptere sau cele de cercetare
serviciul militar general obligatoriu de la nivel operativ.
durata: 7-15 luni for]ele terestre Regiunile militare se subordoneaz` direct Comanda-
7-15 luni for]ele navale mentului For]elor Armate [i asigur` cooperarea
9-12 luni for]ele aeriene cu organele civile, precum [i cu cele de la nivel
Rezerve: 262 000 teritorial din fiecare regiune. |n cadrul unei regiuni
obligativitate pân` la 47 de ani militare sunt organizate 29 de unit`]i ale regiunii
for]e terestre: 225 000 (inclusiv ap`rarea teritorial`)
militare. Ele vin în sprijinul for]elor de ap`rare teri-
for]e navale: 20 000
torial` [i al for]elor voluntare de ap`rare în procesul
for]e aeriene: 17 000
Organiza]ii interna]ionale: ONU, OSCE, UE, de instruc]ie.
PfP, observator UEO 1 comandament operativ (OPIL)
1 comandament logistic (SWAFLOG)
|n vârful structurii militare suedeze se afl` Coman- 4 regiuni militare
damentul For]elor Armate (Högkvarteret HKV). regiunea militar` de sud
Aici sunt monitorizate conducerea [i dezvoltarea regiunea militar` central`
for]elor armate, strategia militar` [i coordonarea regiunea militar` de nord
cu structurile guvernamentale. Acestui comandament regiunea militar` Gotland
* Dup` revista Truppendienst/Milint, Beilage zu Heft, 5/2002
162
For]ele terestre suedeze folosesc Strv 90 (CV-90-40) at#t ca transportor blindat, c#t [i ca sistem de ap`rare
antiaerian` (dreapta)
1 escadril` de elicoptere militare 1 batalion de elicoptere (4)

(subordonat` OPIL) (Hkp-3, Hkp-6, Hkp-9, Hkp-10, Hkp-11)
(1 000 din toate categoriile de for]e armate, 1 escadril` de elicoptere (independent`)
din care 340 prin \ncorporare) (Hkp-3, Hkp-6, Hkp-9, Hkp-10, Hkp-11)
1 batalion de elicoptere (2) 1 [coal` de avia]ie a for]elor terestre
(Hkp-4, Hkp-6, Hkp-10, SH 89) (Hkp-3C, Hkp-5B)
For]ele terestre: 19 100

(9 900 încorporabili [i rezerve active) 1 Regiment Gotland (P 18)
(Dup` mobilizare: 225 000, din care 65 000 pentru 1 Regiment Norrbotten(I 19)
ap`rarea teritorial`) 1 Regiment Jämtland (I 5)
For]e: regiment de instruc]ie/brigad` amfibie:
|n organizarea la pace este instruit personal pentru 1 Regiment Vaxholm
1 comandament de divizie 1 Regiment Älvsborg
4 brig`zi de infanterie mecanizat` 1 regiment de artilerie (for]e [i pentru infanteria
2 brig`zi speciale marin`) (A9)
1 brigad` amfibie (pentru for]ele navale) 1 Regiment Uppland (FM/EloKa) (S1)
1 comandament de regiment de artilerie
1 regiment de îndrumare a circula]iei/de transport
cu un total
(T 2)
31 batalioane (infanterie, SF, artilerie, geniu,
1 regiment de ap`rare antiaerian` (Lv 6)
cercetare, logistic, FIA)
1 regiment de geniu (Ing 2)
3 batalioane amfibie
Regimentele sunt unit`]i de instruc]ie. Ap`rare na]ional`:
Fiecare unitate de instruc]ie preg`te[te pentru lupt` (65 000 dup` mobilizare)
[i personal pentru un stat major de brigad`. Ap`rare teritorial`
1 Comandament tactic al for]elor terestre (integrat Ap`rare intern`
în OPIL) Ap`rare intern` general` (for]e terestre [i navale)
Regiment de instruc]ie/Brigad` mecanizat`: Ap`rare intern` pentru protec]ia instala]iilor
1 Regiment Skaraborg (P 4) industriale
1 Regiment Süd-Skane (P 7) 170 batalioane de ap`rare intern`
1 Regiment Södermanland (P 10) 20 batalioane de ap`rare teritorial`
Infanteria aeromobil` are \n prezent \n dotare elicoptere de tip AB-212 (Hkp)

[i Boeing/Kawasaki-Vertol 107 (Hkp-4)
163
Mijloace de lupt`: () 90 mm PV-1110
Tancuri de lupt`: 60 Strv-121 (Leopard) Rachete antitanc dirijate: () RB-55
117 Strv-122 (Leopard) () RB-56 BILL
Transportoare blindate: 500 Pbv-302 Rachete antitanc/autopropulsate:
300 Strf-90 57 TOW (Pvrbv-551)
Tancuri transport personal: 440 Pbv-401 (MT-LB) Tunuri antiaeriene:
310 Pvb-501 (BMP-1) 600 40 mm (inclusiv 27 Strv 90 LV)
100 XA-203 Sisu Rachete antiaeriene dirijate:
Blindate:
() RBS-70 (inclusiv 48 Lvrbv autopropulsate)
Tunuri de artilerie:
tractate: 106 155 mm FH-77A () RB-77 (I-HAWK)
51 155 mm FH-77 B () RBS-90
autopropulsate: 23 155 mm Bkan (BK-1C) Aparate de observare: () Green Archer
Arunc`toare de grenade: 160 81 mm () ARTHUR
575 120 mm Aparate de zbor nepilotate: 3 Sperwer
Tunuri antitanc: () 84 mm AT-4 Avioane: 1 C-212
() 84 mm Carl Gustav Elicoptere: (prezentate la for]ele aeriene)
For]ele navale: 7 100

(1 100 ap`rare litoral`) 2 flotile de suprafa]` (2., 3.)
(320 for]e de avia]ie maritim`) 1 flotil` de mine (4.)
(2 300 \ncorporabili) 2 regimente amfibii
For]ele navale sunt constituite din flot` [i for]ele Instala]ii cu baz` de lansare maritim`:
amfibie (anterior artileria de coast`) Muskö (Stockholm) (baz` naval` est)
1 comandament tactic al for]elor navale (integrat în OPIL) Karlskrona (baz` naval` sud)
1 flotil` de submarine (1.) Göteborg
Flota:
Submarine: 4 VÄSTERGOTLAND(A 17) SSK Nave de minare/deminare:
3 GOTLAND (A 19) SSK Puitoare de mine: 1 CARLSKRONA ML/AXT
Nave de patrulare [i paz` de coast`: 1 FURUSUND MLC
Corvete: 6 ARKÖSUND MLC
1+4 VISBY FSG (disponibile începând din 2005) 1 KALVSUND MLC
2 STOCKHOLM FSG 5 MLI
4 GÖTEBORG FS Dragoare: 7 LANDSORT MHC
4 STYRSÖ MSI
1 GASSTEN MSI
5 M 15 MSI
4 EJDERN MSI
1 MSI Mk 1 MRD
5 SAM aparate de zbor f`r` pilot
pentru dragare
Nave pentru opera]iuni de desant:
Nave de desant medii: 3 GRIM LCM
(325 de persoane)
17 TROSSBAT LCM
(30 tone)
Corveta Sundsvall, clasa GÖTEBORG

Vedete rapide/torpile: 3 PFT
Nave pentru paza de coast`:
8 KAPAREN PCFG
6 NORRKÖPING PCFG
1 JÄGAREN PC
8 PCI
12 TAPPER PC MHC, clasa LANDSORT
164
Remorchere: 4 YTL
11 YTM
Nave de serviciu: 1 JACOB HAGG AGS
1 NILS STRÖMCRONA AGS
Nave de leg`tur`: 1 ORION AGI
Nave de transport: 1 SLEIPNER AKL
Nave de sprijin:
Vedetele rapide sunt folosite \n primul r#nd pentru 1+1 AKADEMIK SHULEYKIN ARL
sprijinirea infanteriei maritime 1 ÄLVSBORG AGF/AS
1 LOKE AKL
B`rci de desant: 1 GALÖ AS (nav` de sprijin MCM)
B`rci pe pern` de aer: 1+3 M 10 UCAC 1 UTÖ AS (nav` de sprijin MCM)
B`rci de desant universale: 40 LCU 16 TROSSBAT YAG
(49 de tone, 40 de persoane) Nave de sprijin scafandri: 1 SKREDSVIK YDT
B`rci de desant: 1 ÄGIR YDT
147 STRIDSBAT 90H LCA 1 NORDANÖ YDT
(20 de persoane) Sp`rg`toare de ghea]`: 1 ODEN PGB/ML
52 STRIDSBAT 90E LCP 3 ATLE PGB/ML
(6-10 persoane) 1 ALE PGB/AGS
2+10 TRANSPORTBAT 2000 AGF Nave de evacuare: 1 BELOS III ARS
(45 de persoane sau 10 tone) Nave-[coal`: 2 AXS
80 GRUPPBAT LCVP Alte nave:
(1 ton`) 1 PELIKANEN pescuitoare de rachete/torpile
Nave de sprijin [i alimentare: 1 PINGVINEN pescuitoare de rachete/torpile
Remorchere de larg: 1 ACHILLES ATS/AGB 1 URD nav` anex`
Trupe de infanterie marin`:

(toate mijloacele escadrilelor de elicoptere ce apar]in
categoriei de for]e armate)
Mijloace:
Elicoptere ASW:
8 Hkp-15 (A-109 M) (cu baz` naval`)
4 Hkp-4D (Boeing 107-Il-15)
3 Hkp-4B (Boeing 107-II-15)
7 Hkp-4C (Kawasaki-Vertol 107-II-16)
10 Hkp-6B (AB.206A Jet Ranger) (baz` naval`)
Elicoptere de cùtare [i salvare:
11 Hkp-10 (AS.332 Super Puma)
Supraveghere naval`: 1 Sh-89 (CASA C-212-200)
|n plus: Sprijinirea cu ajutorul 3 C-212-200 a supra- Elicopterul de transport Hkp-4
vegherii litoralului cu marcaje civile. (Boeing/Kawasaki-Vertol 107)
Infanteria naval`/For]ele de ap`rare a litoralului:

( Corpul de amfibie) 5 nave auxiliare
1 brigad` amfibie (dup` mobilizare) 17 grupe de b`rci de desant
3 batalioane amfibie (a 800 de persoane) 17 b`rci fluviale
2 companii de cercetare-diversiune litoral` 19 caiace
1 companie de arunc`toare de grenade (81 mm)
1 batalion de artilerie
1 companie amfibie
1 companie de stat major de brigad`
(ap`rare antimin`, supraveghere sub ap`,
rachete RBS-17) 1 companie de cercetare de brigad`
1 companie de stat major/aprovizionare 1 component` FIA de brigad`
fiecare batalion: 1 component` ASW de brigad`
43 b`rci de asalt 90H 1 companie de geniu de brigad`
2 b`rci de asalt 90L 6 batalioane de ap`rare litoral`
17 b`rci de asalt 90E 3 batalioane de ap`rare submarin`
165
Organizarea brig`zii amfibie

Mijloace:
Tancuri transport personal: 1 Piranha Arunc`toare de grenade: () 81 mm
Tunuri: () 40 mm L/70 70 120 mm
() 75 mm SSM: 90 RBS-17 Hellfire
() 105 mm 6 RBS-15KA
24 120 mm CD-80 Karin (mobil) Rachete antiaeriene: () RBS-70
() 120 mm Ersta (sta]ionar)
For]ele aeriene: 7 700

(1 900 prin încorporare) 1 deta[ament de leg`tur` (Sk 60)
(1 800 rezerve active) 1 escadr` de avia]ie (F 7) (Skaraborgs)
206 avioane de lupt` 2 escadrile universale (JAS 39)
nici un elicopter 1 escadril` de transport (Tp 84, Tp 101)
media orelor de zbor/an: 110-140 1 deta[ament de leg`tur` (Sk 60)
1 comandament tactic al for]elor aeriene 1 escadr` de avia]ie (F 10) (Skanska)
(integrat \n OPIL) (în 2003 este prev`zut` înlocuirea
1 escadr` de avia]ie (F 4) (Jämtlands) lui Gripen cu F 17)
(reînzestrat` pe JA 39 Gripen) 2 escadrile de interceptare (JAS 39)
2 escadrile de avioane de interceptare (JA 37D) 1 unitate de antrenament (Sk 60)
1 unitate EW (Sk 37, Sk 37E) (inclusiv echipajul acrobatic Team 60)
(inclusiv antrenament) 1 deta[ament de leg`tur` (Sk 60)
166
1 escadril` AEW (S 100B)
1 escadril` de transport (Tp 100A,Tp 102)
1 centru de cercet`ri
Versiunea JAS 39 Gripen

1 escadr` de avia]ie (F 16) (Upplands)
1 escadril` de interceptare (JA 37)
1 unitate de antrenament (Sk 60)
1 deta[ament de leg`tur`
(Sk 60, Tp 100, Tp 102)
1 escadr` de avia]ie (F 17) (Blekinge)
2 escadrile JAS 39 preluate de F 10
2 escadrile de interceptare (JA 37D)
1 deta[ament de leg`tur`
(Sk 60, Tp 101, Tp 103)
1 escadr` de avia]ie (F 21) (Norrbottens)
1 escadril` de cercetare (AJSF 37, AJSH 37)
1 escadril` de interceptare (JA 37D)
1 deta[ament de leg`tur` (Sk 60, Tp 101)
1 escadr` (F20) (antrenament)
For]e comandate direct:
1 escadril` de antrenament (instruc]ie la sol)
1 [coal` de avia]ie Sistemul de rachete antiaeriene dirijate RB-23
1 escadril` ELINT (S 102B) se afl` \nc` \n faza de testare
Mijloace:
Avioane: EW/OCU: 10 SK 37E Viggen
de lupt` universale: 110 JAS 39A Gripen AEW: 6 S 100B Argus (Saab 340 AEW&C)
(în curs de livrare în total 176) (din care 2 \nchiriate Greciei pân` în 2004/2005)
de interceptare: 120 JA 37/37D Viggen ELINT: 2 S 102B (Gulfstream G-1159C)
(65 vor avea capacitate de lupt` mai mare de transport:
[i disponibilitate pentru AIM-120 AMRAAM) 8 Tp 84 (C-130 Hercules)
de interceptare/vân`toare-bombardament: (1 va fi reechipat ca avion de alimentare
24 AJS 37 Viggen în zbor KC-130H)
(vor fi scoase din dotare în 2003) 3 Tp 101 (King Air 200/B200)
de vân`toare-bombardament/observare: 2 Tp 102A (Gulfstream G-1159C
14 AJSH 37 Viggen Gulfstream IV)
de vân`toare-bombardament/cercetare: de antrenament: 65 Sk 60A/B/E
19 AHSH 37 Viggen 70 Sk 60W
(din care 8 în conservare) 4 Sk 37 Viggen
10 JAS 39B Gripen
(în curs de livrare, în total: 28)
\n probe: 2 Tp 86 Rockwell (306) Sabreliner 65
Elicoptere:
antitanc: 20 Hkp-9A (Bo-105CB)
de leg`tur`:
29 Hkp-6A (AB.206 Jet Ranger)
1 Hkp-9B (Bo-105 CBS)
+20 Hkp-15 (A-109) (livrare 2003-2007)
de transport:
14 Hkp-10 (AS.332 Super Puma)
5 Hkp-11 (AB.412)
Avionul de lupt` Viggen +18 Hkp-14 (NH-90) (livrare 2005-2007)
167
Elicopter Hkp 9A (BO-105CB Elicopter Hkp-6A (AB.206)

cu TOW/TOW2/A/B)
ASW/de transport: () Rb 74 (AIM-9L Sidewinder)
4 Hkp-4D (Boeing-Vertol 107-II-15) () Rb 71 (Sky Flash)
3 Hkp-4B (Boeing-Vertol 107-II-15) aer-sol: () Rb 75 (AGM-65 Maverick)
7 Hkp-4C (Kawasaki-Vertol 107-II-16) aer-mare: () Rb 04E
de antrenament: 24 Hkp-5B (Huges 300C) () Rb 05A
Rachete: () RBS-15F
aer-aer: () Rb-99 (AIM-120 AMRAAM) antitanc: () Rb 55A/B/C/D/E
() Rb 24J (AIM-9J Sidewinder) (BGM-71A/C/D/E/F TOW/-2-A/B)
Elicopter Hkp 10 (AS.332) Elicopter Hkp 11 (AB.412)
For]e \n afara ]`rii:

ONU: Iugoslavia: 751 (KFOR)
Etiopia/Eritreea: 13 (UNMEE) Croa]ia: (UNMOP): 1 observator
(din care 8 observatori) (SFOR): 1
Bosnia: 41 (SFOR II) Coreea: 1 observator (MONUC)
Georgia: 5 observatori (UNOMIG) Orientul Mijlociu: 11 observatori (UNTSO)
India/Pakistan: 8 observatori (UNMOGIP) Timorul de Est: 2 observatori (UNTAET)
Irak/Kuwait: 5 observatori (UNIKOM) Sierra Leone: 3 observatori (UNAMSIL)
For]e paramilitare:
Paza de coast`: 600 60 PB
Misiuni: 13 nave de mediu
supravegherea apelor teritoriale suedeze, a zonelor Avioane: 2 C-212 MR
de pescuit [i a platformelor continentale; (repartizate la escadrele de elicoptere)
controlul scopului pescuitului, controlul vamal, con- Ap`rare civil`:
trolul polu`rii [i al transportului. Spa]iu de protec]ie pentru 6 300 000 de persoane.
4 regiuni To]i suedezii între 16 [i 25 de ani pot fi folosi]i pentru
(nave în mod normal f`r` armament la bord) misiuni de ap`rare civil`.
Nave: 1+1 KVB 201 WHEC Organiza]ii umanitare voluntare
4 KVB 101 WMEC 24 de organiza]ii de voluntari
10 KVB 281 WMEC În total 852 000 de persoane sunt membre în una
11 KBV 301 WMEC din aceste organiza]ii.
3 KBV 591 UCAC
Versiunea \n limba rom#n`:
Delia PETRACHE
168
REALITATEA
N
A CE ESTE NATO ?*
T
O
Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 martie 1949, a dat na[tere
Alian]ei dintre zece state europene [i dou` na]iuni independente nord-americane, angajate
\n ap`rarea reciproc`.
Alte patru na]iuni europene s-au al`turat Alian]ei \ntre 1952 [i 1982, m`rind num`rul
membrilor la 16. Admiterea, la 12 martie 1999, a Republicii Cehe, Ungariei [i Poloniei,
a ridicat la 19 num`rul membrilor.
Membrii NATO sunt Belgia, Canada, Republica Ceh`, Danemarca, Fran]a, Germania,
Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Spania,
Turcia, Marea Britanie [i Statele Unite.
TRATATUL ATLANTICULUI DE NORD

Tratatul Atlanticului de Nord, un document foarte simplu \n fapt, se conformeaz`
spiritului Cartei Na]iunilor Unite [i \[i trage legitimitatea din aceasta.
|n Tratat, ]`rile membre se angajeaz` s`-[i men]in` [i s`-[i dezvolte capacit`]ile
de ap`rare, individual [i colectiv, oferind bazele unei planific`ri de ap`rare colectiv`.
Un alt articol al Tratatului pune bazele cadrului de consultare \ntre ]`rile membre,
ori de c#te ori una dintre ele crede c` securitatea sa se afl` \n pericol. Acest articol subliniaz`
importan]a fundamental` a procesului de larg` consultare din cadrul Alian]ei [i explic`
motivele pentru care Alian]a se angajeaz` \n noi misiuni menite s` m`reasc` securitatea
\n \ntreaga zon` euroatlantic`.
Un alt articol Articolul 5 se refer` la dreptul de autoap`rare colectiv` a[a cum este
men]ionat \n Carta ONU. Acesta spune c` un atac armat asupra unuia sau mai mul]i membri
NATO va fi interpretat ca un atac \mpotriva tuturor membrilor.
Admiterea de noi membri \n Alian]` este conform` cu Articolul 10, care men]ioneaz`
c` [i alte state europene care au posibilitatea de a promova principiile Tratatului [i de a con-
tribui la securitatea zonei nord-atlantice pot fi invitate s` fac` parte din Alian]`. Dup` recenta
admitere a Republicii Cehe, Ungariei [i a Poloniei, liderii Alian]ei au ar`tat c`, pe viitor,
u[a r`m#ne deschis` [i altor ]`ri.
|n alte articole ale Tratatului, fiecare membru se angajeaz` s` contribuie \n diverse
modalit`]i la dezvoltarea rela]iilor de pace [i prietenie pe plan interna]ional, inclusiv
prin \nt`rirea institu]iilor lor independente [i promovarea condi]iilor de stabilitate [i bun`stare.
Tratatul \ncurajeaz`, de asemenea, eforturile de a elimina conflictele din cadrul politicii
economice interna]ionale a ]`rilor membre [i de a promova cooperarea dintre ele.
* Oficiul de Informare [i Pres` al NATO. Edi]ia \n limba rom#n`: Funda]ia EURISC, Bucure[ti.
169
TRANSFORMAREA ALIAN}EI
NATO este o Alian]` angajat` \n ap`rarea colectiv` a ]`rilor membre, aceasta fiind baza
pentru conservarea p`cii [i asigurarea securit`]ii \n viitor, dar, \n urma schimb`rilor epocale
din Europa \n perioada anilor 90, a devenit un catalizator pentru extinderea securit`]ii
[i stabilit`]ii \n toat` Europa. Transformarea NATO, \n perioada care a urmat r`zboiului rece
[i diviz`rii Europei, are ca scop generarea unui grad mai \nalt de cooperare [i \ncredere
reciproc`, ceea ce va aduce beneficii \ntregii Europe.
|n centrul Alian]ei se afl` ]`rile membre. Guvernele acestor ]`ri au \nt#lniri regulate
[i reprezint` cele mai \nalte autorit`]i politice ale Alian]ei.
Criza din Kosovo a stat \n topul agendei Reuniunii la v#rf de la Washington
din aprilie 1999. Liderii NATO au examinat situa]ia pentru a determina comunitatea
interna]ional` s` ajung` la o \n]elegere de durat` [i s` creeze condi]iile pentru restaurarea
p`cii [i salvgardarea, pe viitor, a securit`]ii regionale.
Summitul a marcat, de asemenea, cea de-a 50-a aniversare a Alian]ei. Liderii NATO
au reafirmat valoarea durabil` a leg`turii transatlantice [i anumite obiective fundamentale
ale Alian]ei asigurarea libert`]ii [i securit`]ii membrilor sì, angajamentul fa]` de principiile
Cartei ONU, \nt`rirea democra]iei [i eforturile constante pentru rezolvarea pe cale pa[nic`
a disputelor.
Summitul de la Washington a constituit [i o ocazie pentru consolidarea schimb`rilor
care au avut loc \n NATO \n anii 90, o dat` cu procesul de adaptare a Alian]ei pentru a face
fa]` solicit`rilor lumii actuale. Acestea cuprind: procesul de l`rgire; remodelarea structurilor
militare ale Alian]ei, care s` permit` asumarea de noi roluri \n gestiunea crizelor; men]inerea
[i sprijinirea p`cii \n zona euroatlantic`; \nt`rirea rolului Europei \n probleme de securitate.
|n cadrul acestei transform`ri, NATO pune bazele unui parteneriat practic cu multe
]`ri din afara Alian]ei, \n scopul de a crea o Europ` mai transparent` \n care ne\n]elegerile
[i lipsa de \ncredere s` fie reduse.
Este esen]ial aici programul Parteneriatul pentru Pace (PfP) care promoveaz` coope-
rarea dintre Alia]ii NATO [i 24 de ]`ri partenere \n numeroase tipuri de activit`]i legate
de securitate.
Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic (EAPC) cuprinde 44 de ]`ri, inclusiv ]`rile
membre NATO, [i ofer` cadrul politic pentru PfP [i un forum pentru discutarea problemelor
de securitate. {efii de stat [i de guvern din 44 de ]`ri s-au \nt#lnit \n cadrul Reuniunii la v#rf
EAPC de la Washington, \n ziua urm`toare Summitului NATO.
|n ultimii ani, Rusia [i Ucraina [i-au dezvoltat rela]ii independente speciale cu Alian]a,
ceea ce le-a permis s` participe, \n diverse moduri, la programe de cooperare pe o gam`
larg` de probleme practice de securitate, \n beneficiul propriilor ]`ri [i a \ntregii Europe.
Ambele ]`ri sunt membre ale Consiliului pentru Parteneriat Euro-Atlantic.
Rusia [i-a anulat participarea la c#teva din aceste programe, ca urmare a deciziei Alian]ei
de a interveni militar \n conflictul din Kosovo. Totu[i, \n ciuda diferen]elor referitoare
la utilizarea for]ei militare, ]`rile NATO au colaborat str#ns cu reprezentan]ii guvernului rus
\n contextul eforturilor diplomatice de a pune cap`t conflictului din Kosovo [i de a g`si
o solu]ie politic` durabil`. Alian]a sper` \n reluarea cooper`rii dintre NATO [i Rusia
170
[i \ntr-o evolu]ie pozitiv` a rela]iilor \ntr-o sfer` mai larg`. Succesul eforturilor de cooperare,
mai \nt#i \n cadrul For]ei de Implementare (IFOR), apoi \n cadrul For]ei de Stabilizare
(SFOR) din Bosnia-Her]egovina, la care se adaug` alte domenii, constituie o \ncurajare.
|n contextul Dialogului Mediteranean al NATO se urm`re[te [i un program de coope-
rare special` cu [ase ]`ri ne-membre NATO din aceast` zon` (Egipt, Israel, Iordania, Maroc,
Mauritania [i Tunisia). Scopul Dialogului Mediteranean este \nt`rirea securit`]ii [i stabilit`]ii
din regiunea mediteranean`, aceasta fiind legat` de securitatea european`.
|n cadrul NATO, comitetele r`spund de planificarea \n domenii precum consulta]iile
politice, planificarea [i opera]iunile de ap`rare [i cooperarea armat`. Comitetele recomand`
linii de ac]iune Consiliului Nord- Atlantic cel mai \nalt organism decizi]ional al NATO
sau Comitetului de Planificare a Ap`r`rii, care se ocup` \n primul r#nd de problemele
structurilor militare integrate ale NATO.
Au loc, de asemenea, consult`ri pe probleme economice relative la securitate, incluz#nd
aspecte cum ar fi cheltuielile legate de ap`rare [i conversia industriilor de ap`rare \n scopuri
civile.
NATO ofer` un forum de cooperare activ` \ntre ]`rile membre [i ]`rile partenere
\n domenii ca planificarea urgen]elor civile, \nl`turarea dezastrelor [i programele [tiin]ifice
[i de mediu. De[i fiec`rei na]iuni \i revine responsabilitatea principal` pentru propria
planificare \n domeniul urgen]elor civile, NATO caut` s` asigure folosirea c#t mai eficient`
a resurselor civile ale Alian]ei, atunci c#nd momentul o cere.
Aici rolul NATO este \n principal unul de coordonare. |n noiembrie 1998, Centrul
Euro-Atlantic de Coordonare a Reac]iei \n cadrul Dezastrelor (EARDCC), inaugurat
\n iunie, a coordonat o ac]iune de salvare \n regiunile afectate de inunda]ii din vestul Ucrainei.
Ca urmare a deterior`rii situa]iei din Kosovo, EARDCC a jucat un rol important \n coordonarea
ajutorului umanitar acordat de NATO [i ]`rile partenere pentru a u[ura suferin]ele refugia]ilor
kosovari [i a ajuta ]`rile vecine.
NATO mai conduce [i c#teva programe de schimburi interna]ionale referitoare la pro-
bleme [tiin]ifice [i de mediu, care sunt de interes pentru NATO [i ]`rile partenere. Aceste
programe sprijin` cercetarea [tiin]ific` la nivel \nalt, \ncurajeaz` dezvoltarea resurselor
na]ionale [tiin]ifice [i tehnologice [i permite realizarea de economii prin colabor`ri
interna]ionale. Anumite activit`]i au ca scop abordarea problemelor de mediu \n contextul
ap`r`rii, probleme ce afecteaz` ]`rile vecine [i care pot fi rezolvate prin cooperare.
171
REALITATEA
N
ORIGINILEA
CONSILIULUIT
NORD-ATLANTIC
O
{I ROLUL REUNIUNILOR LA V+RF
NATO reprezint` o Alian]` de ]`ri, reprezentate de guvernele lor la niveluri corespun-
z`toare con]inutului \nt#lnirilor [i deciziilor ce urmeaz` a fi luate. Deciziile Alian]ei se bazeaz`
pe consens \ntre ]`rile membre [i au aceea[i for]` indiferent de nivelul la care sunt luate.
Reuniunile la v#rf ale NATO sunt astfel evenimente de excep]ie. De la \nfiin]area Alian]ei,
\n 1949, au existat 15 astfel de \nt#lniri. Fiecare dintre ele a avut loc \ntr-un moment crucial
pentru evolu]ia NATO.
Prezen]a [efilor de guvern la asemenea ocazii nu schimb` natura deciziilor Alian]ei,
care au aceea[i for]` indiferent de nivelul la care sunt luate. Dar prezen]a lor semnific`
importan]a pe care ]`rile membre o acord` evenimentului [i confer` greutate [i transparen]`
deciziilor lor.
Rolul jucat de \nt#lnirile la v#rf \n adaptarea politicilor Alian]ei la necesit`]ile
[i circumstan]ele mereu \n schimbare reflect` baza potrivit c`reia se iau deciziile \n cadrul
\ntregii Alian]e, stabilit` prin Tratatul Atlanticului de Nord \n 1949. Acest document,
remarcabil de scurt, a creat o singur` structur` formal` de luare a deciziilor, Consiliul
Nord-Atlantic. Consiliul \n sine urma s` r`spund` de formarea oric`ror structuri sau forumuri
suplimentare.
C#nd Consiliul s-a reunit pentru prima dat`, la 17 septembrie 1949, fiecare ]ar`
fiind reprezentat` de ministrul sù de externe, acesta [i-a propus obiectivul de a crea
un cadru militar [i civil pentru implementarea Tratatului. S-a hot`r#t s` aib` loc \nt#lniri
anuale, dar [i mai frecvente, dac` este nevoie. Dac` una dintre ]`rile membre [i-ar fi sim]it
amenin]at` integritatea teritorial`, independen]a politic` sau securitatea [i ar fi invocat
Articolele 4 sau 5 din Tratat, care prevedeau asisten]` din partea Alia]ilor, Consiliul
s-ar fi putut reuni imediat.
Consiliul a creat dou` organisme la nivel ministerial un Comitet de Ap`rare
[i un Comitet Economic [i Financiar de Ap`rare, ca [i multe alte organisme permanente,
inclusiv un Comitet Militar format din [efii de stat major ai ]`rilor membre.
La un an dup` \nfiin]area Alian]ei s-a dovedit c` \nt#lnirile neregulate \ntre mini[trii
de externe nu erau de ajuns pentru a controla [i superviza organismele militare [i civile
\nfiin]ate. Prin urmare, a fost creat un organism civil, cunoscut sub numele de Consiliul
Deputa]ilor, care s` \ndeplineasc` directivele Consiliului [i s` coordoneze munca
organismelor subordonate.
|n 1951, structura subordonat` Consiliului a fost modificat` din nou. Consiliul a devenit
singurul forum la nivel ministerial din cadrul Alian]ei. Statutul Consiliului Deputa]ilor
172
a c`p`tat amploare, acest grup devenind, de fapt, structura opera]ional` care s` permit`
Alian]ei s` ia decizii. Simultan, a fost creat un Stat Major Interna]ional, care s` preg`teasc`
[i s` continue activitatea, finan]at de un buget comun, la care contribuia fiecare ]ar`.
Actualul Consiliu Nord-Atlantic \[i are originea \n Consiliul Deputa]ilor. |n 1952 Consiliul
a hot`r#t o nou` reorganizare, transform#nd Consiliul Deputa]ilor \ntr-un organism
permanent. Pentru a permite func]ionarea continu` [i exercitarea deplin` a puterii de decizie,
fiecare guvern [i-a numit un reprezentant permanent la nivel de ambasador, sprijinit
de o delega]ie na]ional` de consultan]i [i exper]i.
Structura de baz` a activit`]ii Consiliului [i autoritatea sa fundamental` \n toate deciziile
NATO au r`mas neschimbate din 1952. Nivelul de reprezentare poate varia, dar lucrul acesta
nu afecteaz` validitatea deciziilor sale, care reflect` punctele de vedere ale guvernelor
[i acordul lor de a implementa [i de a monitoriza ceea ce s-a hot`r#t.
Structura \nt#lnirilor Consiliului, care a evoluat cu anii, const` \n: \nt#lniri regulate,
s`pt`m#nale sau [i mai frecvente ale Consiliului Permanent, format din ambasadori;
\nt#lniri la nivel ministerial ale mini[trilor ap`r`rii [i de externe, la intervale de cel pu]in
[ase luni; \nt#lniri ocazionale la nivel de [efi de stat [i de guvern. O structur` similar`
se aplic` [i altor forumuri care se \nt#lnesc sub auspiciile NATO, inclusiv Consiliul
Parteneriatului Euro-Atlantic (EAPC), Consiliul Unit Permanent NATO Rusia (PJC),
Comisia NATO Ucraina [i Grupul de Cooperare Mediteranean`.
Prima Reuniune la v#rf a Consiliului s-a ]inut la Paris \n decembrie 1957. Mul]i ani
dup` aceea nu au mai avut loc \nt#lniri la v#rf, o a doua ]in#ndu-se la Bruxelles \n mai 1975.
Alte reuniuni la v#rf au avut loc la Londra (mai 1977); Washington D.C. (mai 1978);
Bonn (iunie 1982). Urm`toarele patru \nt#lniri s-au ]inut la Bruxelles \n noiembrie 1985,
martie 1988, mai 1989 [i decembrie1989. |n iulie 1990, NATO a ]inut la Londra prima reuniune
la v#rf de la terminarea r`zboiului rece. Alte trei summituri au avut loc la Roma
(noiembrie 1991); Bruxelles (ianuarie 1994); Madrid (iulie 1997), pun#ndu-se bazele
transform`rii Alian]ei [i adapt`rii sale la noile cerin]e ale perioadei de dup` r`zboiul rece.
Summitul de la Washington, la cea de-a 50-a aniversare a Alian]ei, a marcat admiterea
a trei noi membri, a fost al doilea ce a avut loc \n capitala american` [i a 15-a \nt#lnire oficial`
la v#rf a Consiliului Nord-Atlantic.
SUCCESIUNEA REUNIUNILOR LA V+RF

ALE CONSILIULUI NORD-ATLANTIC
PARIS, 16 - 19 decembrie 1957 [i idealurile Tratatului la s`rb`torirea a 25 de ani de la
Reafirmarea principiilor, a scopurilor [i a unit`]ii semnarea acestuia. Consult`ri asupra rela]iilor Est-Vest
Alian]ei Atlantice. Progrese \n coordonarea [i orga- \n preg`tirea convorbirilor la v#rf dintre SUA [i URSS
nizarea for]elor NATO [i \n structurarea consult`rilor pe tema restr#ngerii folosirii armelor nucleare strategice.
politice. Recunoa[terea necesit`]ii de \nt#lnire
a leg`turilor economice [i de cooperare \n spiritul BRUXELLES, 29 - 30 mai 1975
Articolului 2 al Tratatului, menite s` elimine Afirmarea importan]ei fundamentale a Alian]ei
conflictul \n ceea ce prive[te politicile economice [i a unit`]ii Alia]ilor \n fa]a presiunilor economice
interna]ionale [i s` \ncurajeze colaborarea economic`. interna]ionale ce au urmat crizei petrolului din 1974.
BRUXELLES, 26 iunie 1974 Sprijin \n favoarea termin`rii cu succes a negocierilor
Semnarea Declara]iei Rela]iilor Atlantice adoptate \n cadrul Conferin]ei pentru Securitate [i Cooperare
de mini[trii de externe NATO la Ottawa pe 19 iunie, \n Europa (CSCE) (ceea ce a avut drept rezultat
recuper#nd pentru ]`rile Alian]ei obiectivele semnarea, \n august 1975, a Actului Final de la Helsinki).
173
LONDRA, 10 - 11 mai 1977 Centrale [i de Est, \ntr-o gam` de activit`]i politice
Ini]ierea stadiului asupra tendin]elor pe termen [i militare, inclusiv stabilirea unei leg`turi diplo-
lung \n rela]iile Est Vest [i a programului de ap`- matice permanente cu NATO.
rare pe termen lung (LTDP) menit s` consolideze
capacit`]ile defensive ale ]`rilor membre NATO. ROMA, noiembrie 1991
Publicarea noului Concept Strategic al Alian]ei,
WASHINGTON D. C., 30 - 31 mai 1978 Declara]ia de Pace [i Cooperare de la Roma, decla-
Analiza rezultatelor ini]iativelor pe termen lung ra]ii despre evolu]iile din Uniunea Sovietic` [i situa]ia
luate la Summitul de la Londra din 1977. Confir- din Iugoslavia.
marea valabilit`]ii obiectivelor complementare
ale Alian]ei de men]inere a securit`]ii, \n paralel BRUXELLES, ianuarie 1994
cu urm`rirea relax`rii dintre Est [i Vest. Adoptarea Publicarea Documentului Cadru PfP [i lansarea
unei cre[teri de 3% a cheltuielilor de ap`rare. ini]iativei Parteneriatului pentru Pace (PfP), unde sunt
invitate s` participe ]`rile partenere NACC [i statele
BONN, 10 iunie 1982 CSCE. Aprobarea conceptului de For]e militare
Accesul Spaniei \n NATO. Adoptarea declara]iei multina]ionale combinate (CJTF). Sprijinirea dez-
de la Bonn, care a stabilit un Program pentru Pace volt`rii Identit`]ii Europene de Securitate [i Ap`rare.
\n Libertate, cuprinz#nd [ase puncte. Publicarea Reafirmarea disponibilit`]ii Alian]ei de a desf`[ura
declara]iei privind obiectivele [i politicile Alian]ei greve aeriene \n sprijinul obiectivelor Na]iunilor
asupra Controlului Armat [i a Dezarm`rii [i a decla- Unite \n Bosnia Her]egovina. Intensificarea
ra]iei referitoare la Ap`rarea Integrat` NATO. eforturilor \mpotriva prolifer`rii armelor de distru-
BRUXELLES, 21 noiembrie 1985 gere \n mas`. Reafirmarea faptului c` Alian]a r`m#ne
|nt#lnire special` de consult`ri a Consiliului deschis` admiterii altor ]`ri europene.
Nord Atlantic cu pre[edintele Reagan asupra
MADRID, iulie 1997
rezultatelor pozitive ale Summitului de la Geneva
SUA URSS referitoare la controlul armamentelor Invita]iile adresate Republicii Cehe, Ungariei
[i Poloniei de a \ncepe convorbirile de aderare.
[i la alte domenii de cooperare.
Reafirmarea Politicii Por]ilor Deschise a NATO.
BRUXELLES, 2 - 3 martie 1988 Recunoa[terea realiz`rilor [i angajamentelor
Reafirmarea scopurilor [i principiilor Alian]ei, reprezentate de Actul Constitutiv NATO Rusia.
precum [i a obiectivelor sale \n privin]a rela]iilor Semnarea Cartei Parteneriatului Distinctiv \ntre
Est Vest. Adoptarea unui plan de \nt`rire a stabili- NATO [i Ucraina. Decizia de a aduce la zi Conceptul
t`]ii \n \ntreaga Europ`, prin negocieri referitoare Strategic al Alian]ei. Declara]ie special` privind
la controlul armamentelor conven]ionale. Bosnia Her]egovina.
BRUXELLES, 29-30 mai 1989 WASHINGTON D.C., 23 - 24 aprilie 1999
Declara]ia celei de-a 40-a anivers`ri a Alian]ei A 50-a aniversare a Alian]ei. Declara]ia de la
care a stabilit politicile [i obiectivele de securitate Washington. Sesiuni de lucru [i declara]ii asupra
pentru anii 90, cu scopul de a men]ine ap`rarea aliat`, crizei din Kosovo. Discutarea ini]iativelor legate
de a introduce noi ini]iative de control al armamen- de stabilitatea Europei de Sud-Est pe viitor. Aprobarea
tului, a \nt`ri consult`rile politice, a \mbun`t`]i Conceptului Strategic al Alian]ei. Adoptarea Planului
cooperarea Est Vest [i a face fa]` provoc`rilor
de ac]iune \n vederea admiterii de noi membri.
globale. Adoptarea unui concept cuprinz`tor
Aprobarea Parteneriatului |nt`rit [i mai Opera]ional
de Control al Armamentelor [i Dezarmare.
(PfP) [i lansarea Ini]iativei Capacit`]ilor de Ap`rare.
BRUXELLES, 4 decembrie 1989 Ini]iativa comun` de abordare a problemelor refe-
Pe fundalul schimb`rilor fundamentale interve- ritoare la Armele de Distrugere \n Mas`.
nite \n Europa Central` [i de Est [i al perspectivei
de dispari]ie a diviziunii europene, pre[edintele PRAGA, 21-22 noiembrie 2002
american Bush are consult`ri cu liderii Alian]ei Invitarea Bulgariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei,
\n urma \nt#lnirii cu pre[edintele Gorbaciov la Malta. Rom#niei, Slovaciei [i a Sloveniei de a demara
|n timpul summitului NATO, liderii Pactului discu]iile de accedere pentru aderarea la Alian]`.
de la Var[ovia denun]` invazia Cehoslovaciei din 1968 Crearea For]ei de R`spuns a NATO. Reformarea
[i elimin` doctrina brejnevist` a suveranit`]ii limitate. structurilor de comand` ale NATO. Construirea
de noi capacit`]i pentru noi provoc`ri. Aprobarea
LONDRA, 6 iulie 1990 implement`rii a cinci ini]iative de ap`rare \mpotriva
Publicarea Declara]iei de la Londra asupra armelor nucleare. Transformarea Comandamentului
Transform`rii Alian]ei Atlanticului de Nord, cu pro- Aliat. Turcia recunoa[te Republica Macedonia
puneri de dezvoltare a cooper`rii cu ]`rile Europei sub denumirea sa constitu]ional`.
174
REALITATEA
N
A Dialogul
T Mediteranean
O
Liderii NATO, reuni]i cu ocazia |nt#lnirii la v#rf de la Washington, au recunoscut Dialogul
Mediteranean din cadrul NATO (lansat \n 1994 av#nd [i \n prezent \n componen]a sa [ase ]`ri
din afara NATO Egipt, Israel, Iordania, Mauritania, Maroc [i Tunisia), ca parte a demersurilor
Alian]ei \n domeniul cooper`rii pentru asigurarea securit`]ii.
Dialogul Mediteranean are ca scop crearea unor bune rela]ii [i a unei mai bune \n]elegeri
reciproce \n \ntregul bazin mediteranean, precum [i promovarea securit`]ii [i stabilit`]ii
\n regiune. El reflect` ideea c` securitatea \n aceast` regiune este legat` de securitatea Europei.
Convorbirile politice cu ]`rile participante reprezint` ocazia de a realiza un schimb
de idei \n leg`tur` cu o serie de probleme de securitate relevante pentru aceast` zon`.
Mai mult, un program de lucru anual stabile[te m`suri pentru cooperarea practic`, axate
pe construirea \ncrederii prin intermediul cooper`rii pe planul securit`]ii [i al ap`r`rii
\n domeniul militar, precum [i \n alte domenii, ca, de exemplu, cel al informa]iilor, al planific`rii
m`surilor de urgen]` civile [i al [tiin]ei.
Tuturor ]`rilor participante li se ofer` aceea[i baz` pentru discu]ii [i activit`]i, dar, la nivelul
de implicare, difer` de la o ]ar` la alta. Activit`]ile se desf`[oar` pe baza autofinan]`rii,
ceea ce limiteaz` capacitatea de participare a unor ]`ri.
|n luna decembrie 1998, mini[trii de externe din ]`rile NATO au c`zut de acord s` exploreze
modalit`]i prin care s` intensifice cooperarea cu ]`rile membre ale Dialogului Mediteranean.
Cu ocazia Reuniunii la v#rf de la Washington, conduc`torii Alian]ei au hot`r#t s` \mbun`-
t`]easc` at#t dimensiunea politic`, dar [i dimensiunea practic` a Dialogului, printre altele,
prin crearea unor noi oportunit`]i pentru discu]ii [i prin \nt`rirea cooper`rii \n domenii
\n care NATO \[i poate aduce o contribu]ie valoroas`, mai ales \n domeniul militar, dar [i \n alte
domenii pentru care ]`rile participante la Dialogul Mediteranean [i-au exprimat interesul.
Dialogul Mediteranean al NATO vine \n completarea altor eforturi interna]ionale
din regiune, cum sunt Procesul de la Barcelona al Uniunii Europene, Procesul de Pace
din Orientul Mijlociu [i ini]iativele mediteraneene ale Uniunii Europei Occindentale (UEO)
[i ale Organiza]iei pentru Securitate [i Cooperare \n Europa (OSCE).
Caracteristici esen]iale
|ncep#nd din 1997, liderii de opinie [i parlamentarii din toate cele [ase ]`ri au vizitat
NATO pentru a participa la [edin]e de informare cu privire la diferite aspecte ale politicii NATO.
Reprezentan]i ai ]`rilor participante la Dialogul Mediteranean au luat parte la cursuri
organizate de {coala NATO la Oberammergau pe tema men]inerii p`cii, controlului armelor
175
conven]ionale, protec]iei mediului \nconjur`tor, cooper`rii militare \n scopul planific`rii
m`surilor de urgen]` civil`, precum [i al cooper`rii \n domeniul securit`]ii europene.
|ncep#nd din anul 1998 au fost puse la dispozi]a cercet`torilor din ]`rile participante
la Dialogul Mediteranean burse interna]ionale de cercetare. P#n` \n prezent s-au acordat
cinci astfel de burse, acoperind teme cum ar fi concepte ale cooper`rii \n domeniul securit`]ii
\n lumea arab`, aspecte economice ale cooper`rii \n domeniul securit`]ii \n regiunea
mediteranean` [i \n Mediterana de est.
Pentru anul 1999, cele dou` comandamente principale ale NATO (Comandamentul
Suprem Aliat din Europa [i Comandamentul Suprem Aliat al Atlanticului) au organizat
49 de activit`]i militare cu participarea ]`rilor Dialogului Mediteranean. Aceste activit`]i
includ observarea activit`]ilor Parteneriatului pentru Pace (PfP) \n domeniul cùt`rii
[i salv`rii victimelor, al siguran]ei maritime [i al evacu`rii medicale, precum [i exerci]ii
\n domeniile sus]inerii p`cii [i al acord`rii de ajutoare umanitare.
Egiptul, Iordania [i Marocul au participat at#t \n cadrul For]ei ini]iale de Implementare
(IFOR), c#t [i \n cadrul For]ei ulterioare de Stabilizare (SFOR), sub conducerea NATO,
prin aceasta contribuind la asigurarea p`cii \n Bosnia-Her]egovina.
|n luna ianuarie 1999, NATO a desemnat ambasada unuia dintre membrii sì \n fiecare
din ]`rile Dialogului pentru a func]iona ca punct de contact cu scopul de a sprijini efortul
Alian]ei de a informa aceste ]`ri [i pentru a contribui la dezvoltarea pe mai departe a Dialogului.
|ntre 24-26 februarie 1999, s-a desf`[urat, la Valencia, Conferin]a cu tema Dialogul
Mediteranean [i noul NATO, organizat` de autorit`]ile spaniole \n cooperare cu NATO.
A fost primul prilej pentru ambasadorii din ]`rile NATO [i din cele [ase ]`ri mediteraneene
partenere de a se \nt#lni [i a discuta posibilit`]ile de dezvoltare ale Dialogului Mediteranean.
Acesta a fost un important pas \n direc]ia unei mai mari interac]iuni dintre NATO [i ]`rile
Dialogului Mediteranean.
176
GLOSAR NATO DE TERMENI (V)
R
R&D Research and Development RDT&E Research, Development, Testing
R-HOUR The hour at which retaliation and Evaluation
is authorized RE Re-Inforcement/Ressuply (Shipping)
R/A Radius of Action REC Radio-Electronic Combat
R/L Rocket Launcher RECCE Reconnaissance
R/T Radiotelephony RECCEXREP Reconnaissance Exploitation Report
R/V Rendez-Vous RECONEX Reconnaissance Exercise
RA Reinforced Alert RECS Radio Electronic Combat Support
RACA Regional Airspace Control Authority RECSHIP Receiving Ship
RACON Radar Beacon RECSTA Receiving Station
RACP Regional Airspace Control Plan RELSAT Relay Satellite
RAD Radiation Absorbed Dose REMACT Remedial Action
RADFREQ Radar Frequency RES Radiation Exposure State
RADHAZ Radiation Hazards Radar Environment Simulation
RADIAC Radioactivity Detection, Indication RESCAP Rescue Combat Air Patrol
And Computation RF Radio Frequency Reaction Force(s)
RADINT Radar Intelligence RF(A)S Reaction Forces (Air) Staff
RADOC Regional Air Defence Operations Centre RFAF Russian Federation Air Force
RAF Resource Allocation Figure RFB Request For Bids
RAM Reliability, Availability and Maintainability RFHQ Reaction Force Headquarters
RAMIT Rate-Aided Manually Implemented RFI Radio-Frequency Interference
Tracking Request for Information
RAMPS Rapid Message Preparation System RFP Request for Proposals
RAN Regional Air Navigation RFQ Request for Quatation
RAOC Regional Air Operations Centre RH Radar Head
RAOP Regional Air Operation Plan RHAW Radar Homing and Warning
RAP Reliable Acoustic Path RHQ Rear Headquarters
Recognized Air Picture RI Routing Indicator
RAPCON Radar Approach Control Centre RIP Radar Improvement Plan
RAS Replenishment at Sea RIS Radar Integration System
RASP Recognized Air/Surface Picture RISTA Reconnaissance, Intelligence, Surveillance
RAT Rocket-Assisted Torpedoe and Target Acquisition
RAM Air Turbine RIW Realibility, Improvement Warranties
RATCC Regional Air Traffic Control Centre RLN LORAN Station
RATT Radioteletype (transmission) RLT Regimental Landing Team
RBO Radio Beacon Omnidirectional RMF Ready Manoeuvre Forces
RBS Radar Bombardment System RMO Route Management Organisation
RC Regional Conflict RMP Recognized Maritime Picture
RCC Rescue Coordination Centre RO Romania/ROM
RCM Radar Countermeasures RO/RO Roll-On/Roll-Off
RCZ Rear Combat Zone ROA Radius of Action
RD&P Research, Development and Production ROC Regional Operating Centre
RDD Required Delivery Date ROCLANT Regional Operating Centre Atlantic
RDF Rapid Deployment Force ROD Report of Deficiency Record Of Decisions
Radio Direction Finding ROE Rules of Engagement
177
ROLAC Regional Organization of Liaison RSCC Regional Stocks under CINCSOUTH Control
for Allocation of Circuits RSG Rear Support Group
ROR Range-Only Radar Research Study Group
RORSAT Radar Ocean Reconnaissance Satellite RSI Radiation Status Indicator(s)
ROS Report of Survey RSP Render(ing) Safe Procedures
RP Release Point Reporting Post RSPL Recommended Spare Parts List
Rocket Projectile RSR Required Supply Rate
RPC Recognized Air Picture Production Centre RSTA Reconnaissance, Surveillance and Target
RPG Regional Planning Group Acquisition
RPP Regional Priority Plan RTC Reduced Tactical COMPLAN
RPV Remotely-Piloted Vehicle
Reserve and Training Command
RR Regional Reinforcement
Radio Transmission Control
RRF Rapid Reaction Force(s)
RTL Rolling Target List
RRH Remote Radar Head
RTN Regional Telecommunications Network
RRL Radio Relay Link
RRP Rapid Reinforcement Plan RTS Radar Tracking Station
RRR Rapid Runway Repair RV Re-entry Vehicle
RS Russia RVR Runway Visual Range
RSA Rear Support Area RW Rwanda/RWA Radiological Warfare
RSB Regional Shipping Board RWI Radar Warning Installation
RSC Rear Support Command RWP Real Word Parameters
Reinforcement Support Category RWR Radar Warning Receiver
S
S/A/SA Surface-to-Air SALT Strategic Arms Limitation Talks
S/SSRRCS Surface/Subsurface Raid Reporting Strategic Arms Limitation Treaty
Control Ship SAM Surface-to-Air Missile
SA Saudi Arabia Selective Availability SAMOC Surface-to-Air Missile Operations Centre
Special Assignment Simple Alert SAOA Sub-Area Originating Authority
SAA Small Arms Ammunition SAPP Special Aerodrome Pavement Programme
Submarine Action Area SAR Synthetic Aperture Radar
SAAWC Sector Anti-Air Warfare Coordinator Search And Rescue
SAC Subordinate Area Commander SAS Special Ammunition Storage
Suporting Arms Coordinator SASP Special Ammunition Supply Point
Scene-of-Action Commander SASS Surface-to-Air in the Surface-to-Surface Mode
SACC Supporting Arms Coordination Centre (Missile)
SACEUR Supreme Allied Commander Europe SASUWC Sector Anti-Surface Warfare
SACEUREP SACEUR Representative Commander/Coordinator
SACEUREX SACEUR Exercise SASWC Sector Anti-Submarine Warfare
SACEX Supporting Arms Coordination Exercise Commander/Coordinator
SACLANT Supreme Allied Commander Atlantic SATCOM Satellite Communications
SACLANTCEN SACLANT Antisubmarine SAU Search and Attack Unit
Warfare Research Centre SAUC Search and Attack Unit Commander
SACLANTREPEUR SACLANT Representative SAWHQ Static Alternate War Headquarters
in Europe SC Seychelles Stockholm Conference
SACLEX SACLANT Exercise Screen Commander
SACO Standing Airspace Coordination Order SCARS Status Control Alert Reporting System
SADC Sector Air Defence Commander SCC SHAPE Command Centre
SADS System Architecture Development Study System Coordinate Centre
SAG Surface Action Group Surveillance Coordination Centre
SAGC Surface Action Group Commander SCD Security Coding Device
SAGE Semi-Automatic Ground Environment SCEPC Senior Civil Emergency Planning
(System) Committee
SAI Supreme Audit Institutions SCI Ship-Controlled Intercept
178
Glosar NATO
SCMF SACEURs Conceptual Military Framework SIGEX Signals Exercise
SCN Standard Consumption Norm SIGINT Signals Intelligence
SCRA Single-Channel Radio Access SIGSEC Signal(s) Security
SCZ Ship Control Zone SIM Submarine Intended Movement
SD Stockholm Document Sudan/SDN/SU SINS Ship Inertial Navigation System
SDA Ship Destination Authority SINTAC Integrated Identification, Navigation,
SDI Strategic Defence Initiative Traffic Control, Collision Prevention
SDL Standard Distribution List and Communications System
SDR Ship(ping) Destination Room SIP Security Investment Programme
System Design Review SACLANT Intelligence Plan
Special Drawing Right SIS Strategic Intelligence Summary
SDRS Satellite Data Relay System SITCEN Situation Centre
SE Sweden/SW/SWE SITREP Situation Report
SEAC Submarine Exercise Area Coordinator SITSUM (Intelligence) Situation Summary
SEAD Suppression of Enemy Air Defence SIXATAF Sixth Allied Tactical Air Force
SEADEX Seaward Defence Exercise Southeastern Europe
SEARCHEX Sea/Air Search Exercise SL Sea Level Sierra Leone/SLE
SEC Submarine Element Coordinator SLAR Side-Looking Airborne Radar
SECAN Military Committee Communications SLBM Submarine-Launched Ballistic Missile
and Informations Systems Security SLCM Submarine-Launched Cruise Missile
and Evaluation Agency Surface-Launched Cruise Missile
SECDEF Secretary of Defence SLM Staff-Level Meeting
SECGEN Secretary General SLO Spanish Liaison Officer
SEN Senegal/SG/SN SLOC Sea Lines of Communications
SEP Selective Employment Plan SLOT Submarine-Launched One-way Tactical
SES Surface-Effect Ship (buoy)
SETO Southern Europe Transport Organisation SLP Standardized Language Profeciency
SEWS Satellite Early Warning System Standardized Language Profile
SF South Africa/ZA/ZAF SLV Space-Launched Vehicle
SFR Status of Forces Report SM San Marino/SMR Scatterable Mine
SG Singapore/SGP/SN SMA Specific Military Agreement
SGT Satellite Ground Terminal SMAA Submarine Movement Advisory Authority
SHAPE Supreme Headquarters Allied Powers SMASHEX Submarine Search Escape
Europe and Rescue Exercise
SHAPEX SHAPE Annual Command Exercise SMC SHAPE Meteorological Committee
SHD Special Handling Detachment SMDC Software Maintenance and Development
SHED Special Handling and Evaluation Centre
Detachment SMG Special Mobile Group
SHED COINS SHED Communications SMIS SHAPE Management Information System
and Information System SNAC Standing North Atlantic Council
SHF Superhigh Frequency (Centimetric Waves) SNARP SHAPE Nuclear Assessment and Request
SHORAD Short-Range Air Defence Procedure
SHORADEZ Short-Range Air Defence SNC Special Naval Chart
Engagement Zone SNCO Senior Non-Commissioned Officer
SHORADS Short-Range Air Defence System SNF Standing Naval Forces
SHORAN Short-Range Air Navigation (System) SNFC Standing Naval Force Channel
SI Slovenia/SVN SNFL Standing Naval Force Atlantic
Standardization and Interoperability SNIP Single Net Information and Plotting
SIAP Sonobuoy Interference Avoidance Plan SNLC Senior NATO Logisticians Conference
SIC Subject Indicator Code SNOWCAT Support of Nuclear Operations
SIF Selective Identification Feature with Conventional Air Tactics
(IFF Equipment) SO Staff Officer
Selec]ie [i prezentare:
Alina UNGHEANU
179
PREMIILE NA}IONALE
ale revistei
G#ndirea militar` rom#neasc`
PENTRU ANUL 2002
Edi]ia a V-a 15 februarie 2003
Premiul Mare[al Alexandru

Averescu a fost acordat
Asocia]iei Na]ionale a Vete-
ranilor de R`zboi pentru
lucrarea Armata Rom#n`
\n v#ltoarea r`zboiului
(1941-1945).
Premiul General de divizie

{tefan F`lcoianu a fost
acordat Institutului Na]ional
de Medicin` Aeronautic`
[i Spa]ial` General dr.
aviator Victor Anastasiu
pentru lucrarea Compendiu
de medicin` aerospa]ial`.
180
Coresponden]` GMR
Premiul General de corp

de armat` Ion Sichitiu a fost
acordat generalului de flotil`
aerian` dr. Mihail ORZEA}~
pentru lucrarea Cucerirea
suprema]iei aeriene [i stra-
tegia de securitate.
Premiul General de brigad`

Constantin H\rjeu a fost
acordat locotenentului-colo-
nel C`lin HENTEA pentru
lucrarea Propagand` f`r`
frontiere.
Premiul Locotenent-colonel
Mircea Tomescu a fost
acordat locotenentului-colo-
nel dr. Ionel CIOBANU pentru
lucrarea Comunica]iile
suportul tehnic al conducerii
\n secolul XXI.
181
MESAJ
TRANSOCEANIC
Cele 12 diferen]e
dintre un om politic
[i un om de stat
Omul politic vrea s`-[i \nving` \n orice circumstan]`
Am primit din \ndep`rtata Brazilie,
din Sao Paulo, de la distinsul profesor
adversarii.
dr. Ilie GILBERT, c#teva produc]ii Omul de stat vrea s` se \mp`ciuiceasc` \n orice
de o foarte consistent` profunzime circumstan]`.
filozofic`, o filozofie a deschiderilor
spre orizonturile globale ale lumii, Omul politic judec` printr-o ra]iune.
cu rug`mintea de a le publica \n revista Omul de stat judec` prin mai multe ra]iuni.
noastr`.
Am stat \n cump`n`. Omul politic \nchide o problem`.
Profilul \ntreprinderii noastre edi- Omul de stat men]ine deschis` orice problem`.
toriale nu ne \ng`duia absorb]ia unor
astfel de elabor`ri. Public`m, totu[i, Omul politic exige.
o parte dintre acestea din considera]ie Omul de stat accept`.
pentru st`ruitorul [i exemplarul efort
de voin]`, inteligen]` [i curaj exersat Omul politic descoper` adev`rul.
de profesorul Ilie Gilbert timp de aproape Omul de stat caut` adev`rul.
un deceniu pe frontul transform`rilor
profunde, ireversibile, necesare istoric Omul politic condamn`.
Armatei Rom#niei, conferen]iind Omul de stat iart`.
str`lucit pe teme care, \n obsedanta
jum`tate de secol postbelic`, ar fi putut Omul politic are idealuri.
fi considerate periculoase. Amintim Omul de stat are idei.
c#teva dintre acestea: Cele 4 condi]ii
pentru a ajunge s` fii un lider; Omul politic angreneaz` tot felul de idei imaginative,
Profundele diferen]e \ntre cultur`
cre#nd fantezii.
[i civiliza]ie; Necesara lideran]`
nesatisf`c`toare a unui lider excelent; Omul de stat angreneaz` doar ideile realiste, cre#nd
Obiectivele na]ionale permanente; posibilit`]i.
|nc`rcata amestec`tur` \ntre idei [i
idealuri; Negativa influen]` social` Omul politic se ocup` cu interpret`rile ce vor fi date
a modestiei; Imaginea unei ]`ri ex-comu- actelor sale.
niste \n exterior; Antagonisme \ntre
intelectuali: cauze [i consecin]e; Cauza
Omul de stat se preocup` cu rezultatele ce vor avea
real` a diferen]elor dintre popoarele actele sale.
din Nord [i cele din Sud; Finalitatea
vie]ii [i motiva]ia vie]ii; Diferen]e Omul politic face propaganda dorin]elor pe care le are.
\ntre consultan]i, consilieri [i lideri; Omul de stat face marketingul dorin]elor opiniei publice.
182
Coresponden]` GMR
Secretul progresului: eficien]a sau
eficacitatea; Onestitatea electoral`, Omul politic e un entuziast ce caut` s` entuziasmeze
din dou` puncte de vedere; Procesul pe al]ii.
educa]ional al celor 4 grade de educa]ie Omul de stat e un ponderat care caut` s` pondereze
(structura sistemului); Marile diferen]e pe ceilal]i.
dintre un om politic [i un om de stat;
Gigantele piedestaluri ale gigan]ilor A fi om de stat nu este s` tratezi politicienii cu pu]in`
lideri; Etica persoanei [i diferita etic` importan]`, ci dimpotriv`, s`-i tratezi ca [i cum
a grupului; |mbun`t`]e[te totul, ei ar fi de asemeni oameni de stat [i s`-i convingi
dar nu prea mult; De ce ostilitatea
c` to]i oamenii de stat trebuie s` se sprijine \ntre ei.
e natural` \n ambientul sù; Humani-
tatea merge foarte bine, mul]umesc; Astfel, omul de stat ob]ine ajutorul pre]ios al oamenilor
Ce \nseamn`, \n mod real, a g#ndi; politici.
Globalizarea; Contradic]iile demo-
cra]iei; R`zboiul contra armatelor
[i contra problemelor sociale; Condi]ia Hai s\ `ncepem s\ ne `mp\c\m
categoric` pentru a merge \nainte
(a avansa); Dificultatea liderului }ara mea e Universul, iar P`m#ntul este strada mea.
de a utiliza intelectualii; Liderul, v`zut
\n inevitabila sa radiografie; Lideran]a Pe aceast` strad` am 6 miliarde de vecini.
participativ`: lumea e a ta. Particip` !; Cunosc foarte pu]ini dintre ei, [i foarte pu]in \i cunosc.
Independen]a. Interdependen]a. Prode-
penden]a.; Curajul de a g#ndi. Aventura
de a g#ndi. Demnitatea de a g#ndi. Unii pot s` \mi plac`, a[a cum unii pot s` nu \mi
plac`.
Nota redac]iei
Din ce motiv ?
Dintr-un motiv, din alt motiv, din orice motive, ori f`r` nici un motiv.
Doresc s` le fie bine tuturor celor care \mi doresc binele, dar nu fac eforturi s` le fie bine
celor ce nu \mi doresc binele.
Evit s` m` amestec cu ace[tia din urm`
[i prefer s` \i ]in la distan]` \n m`sura \n care \mi este posibil.
Sunt uman, din c#nd \n c#nd pot fi chiar abnegat uman, \ns` niciodat` mai mult dec#t
uman.
Nu sunt un sf#nt, nu doresc s` fiu un sf#nt
[i nu cunosc nici un sf#nt.
A[a g#ndesc eu despre mine [i despre semenii mei,
cu toate c` \ntre cei 6 miliarde de vecini
sunt unii care niciodat` nu vor fi semenii mei.
M`rturisesc c` \n acest secol al 20-lea
\nc` nu iubesc pe ceilal]i a[a cum m` iubesc pe mine [i pe-ai mei,
\ns` p#n` \n secolul al 30-lea, s-ar putea s` fie posibil` o oarecare \mbun`t`]ire.
A[a va fi cu ajutorul lui Dumnezeu.
183
UNIVERS
PUBLICISTIC
MILITAR
Armada International, Elve]ia, vol. 26, nr. 6, [i punctele de vedere ale militarilor în Danemarca,
decembrie 2002-ianuarie 2003 Germania, Marea Britanie [i Fran]a NATO
Lupta în zonele de de[ert Sisteme de cercetare o organiza]ie pragmatic`. Bilan]ul Summitului
a câmpului de lupt`: senzorii, sistemele Sentry Owl de la Praga Piraterie maritim` [i terorism (Dosar)
[i Smart Dust Schimbarea caracteristicilor muni]iei Formarea [efilor de popot` Internat educativ
pentru tancuri Ghidul complet al armamentului pentru copiii militarilor Microundele de mare
antitanc Procese de reorganizare a industriei putere pot distruge sistemele electronice ale adver-
americane de ap`rare Tancuri noi în locul celor sarului Contribu]ia algerienilor în cadrul trupelor
vechi (Part. 2) Modernizarea turelelor Sistemele franceze din Primul R`zboi Mondial Tratatul
de inser]ie în ]eav` ajut` la reducerea costurilor franco-german din 1963.
instruc]iei tragerilor.
Army AL&T, SUA, noiembrie-decembrie 2002
Armed Forces Journal, SUA, decembrie 2002 Sprijinirea for]elor din Afganistan [i Asia Central`
Rela]iile dintre SUA [i Pakistan în impas Impe- Tehnologie integrat` operativ` pentru sistemele
rativul sprijinului nemijlocit de avia]ie Opera]iuni de comand`, conducere [i control Sistemul
de cercetare [i salvare în lupta de arme întrunite Javelin: în întâmpinarea obiectivului de reorganizare
Tragerea din pozi]ii acoperite Limitele ac]iunilor a logisticii Sistemul TAIS gestioneaz` complexi-
de lupt` pe timp de noapte Restructurarea armatelor t`]ile luptei tridimensionale Studiu de caz al afacerii
din Peninsula Scandinav`. Cariera managerilor de proiect civili ai Corpului
de înzestrare al armatei de uscat Planul de campanie
Armées daujourdhui, Fran]a, nr. 276, pentru for]a de munc` din domeniul înzestr`rii
decembrie 2002-ianuarie 2003 Procesul de planificare a tehnologiei informa]iei
Interviu cu directorul general al Direc]iei Generale pentru trupele de uscat.
de Securitate Extern` din Fran]a Reluarea inspec- Programul AMC-
]iilor în Irak [i participarea Fran]ei la acestea Fast (Comanda-
Exerci]iul Eurotox 2002 privind riscurile aten- mentul asigur`rii
tatelor teroriste Precau]ie în folosirea agen]ilor tehnico-materiale
chimici Securitatea Centrului spa]ial francez a trupelor de uscat
din Guyana Letonia leg`turi transatlantice Asisten]a tactic`
Mizele interna]ionale ale petrolului Direc]ia pentru [tiin]`
General` de Securitate Extern` (Dosar) Începuturile [i tehnologie)
jandarmeriei franceze Opera]iunea Barbarossa Îndeplinirea capa-
Achizi]ii electronice pentru ap`rare. cit`]ilor C4ISR
pentru for]ele de
Armées daujourdhui, Fran]a, nr. 277, opera]iuni inter-
februarie 2003 arme Proiecte
Interviu cu generalul de armat` Henri Bentégeat, AMC-Fast în spri-
[eful statului major al armatelor franceze jinul instruc]iei
S` transformi plumbul în aur Exerci]iu cu trupe Consiliul de revi-
blindate franceze în Germania Statutul social zuire a sistemului
184
Univers publicistic militar
de achizi]ii al trupelor de uscat Lec]ii înv`]ate Extremadura XI. Documentar For]ele armate
din sistemul AH-64 Longbow Apache PMO de re- chineze în secolul 21 Labirintul achizi]iilor.
ducere a costurilor [i riscurilor Realizarea siste-
Situa]ia strategic`
mului evolutiv de achizi]ii Brigada INTERIM: in- la sfâr[it de an
struirea personalului TOC (Centrul de opera]iuni A doua extin-
tactice) Sistemul comun de informa]ii biologice dere a NATO.
[i chimice. Situa]ia strategic`
[i evolu]ia rela]iilor
Défense nationale, Fran]a, nr. 1, ianuarie 2003 transatlantice
Legea program`rii militare: o ambi]ie pentru Fran]a Continuitate
[i Europa Viitoarea configura]ie a ap`r`rii în Fran]a [i schimbare în po-
Ap`rarea: momentul alegerii Spre o nou` litica interna]ional`
pedagogie militar` a valorilor Mai fiin]eaz` C`[tile de securitate
Albastre ? Marile conflicte ce au izbucnit dup` Palestina: conflict
[i psihic. O încer-
sfâr[itul r`zboiului rece Relansarea american`
care de analiz`
în cadrul jocului nuclear Despre Irak ... Muta]iile psiho-politologic`
mondiale [i gestionarea lor Uniunea European` a conflictului din
[i miopia geopolitic` În memoria lui Pierre Orientul Apropiat
Dabezies. Restructurarea for]elor armate europene.
Exemplul Sloveniei Dezvoltarea unei politici
Défense nationale, Fran]a, nr. 2, februarie 2003 europene a informa]iilor Transformarea NATO
A 40-a aniversare a Tratatului franco-german [i noua structur` a for]elor armate.
de la Elysée Rela]ia franco-german`: viitorul
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 1,
Europei Apropierea franco-german` [i rela]ia
Europa-SUA (1963) Rela]iile franco-germane, ianuarie 2003
bilan] [i perspective Tratatul franco-german Procesul de transformare spre (R) evolu]ia securit`]ii
de la Elysée: reflec]ii asupra unui bilan] (1963-2003) Amenin]area cu arme biologice Serviciile secrete
Eurocopter: o reu[it` european` în domeniul irakiene: sprijinirea lui Saddam Hussein Politica
industriei aerospa]iale Pentru o relansare a coope- german` de securitate [i Bundeswehrul în fa]a noilor
r`rii militare franco-germane OCCAR (Organiza]ia provoc`ri For]ele de Reac]ie ale NATO piatra
Comun` de Cooperare din domeniul Armamen- de încercare a Alian]ei Nu va exista o reform`
tului). O crea]ie european` original` Revizuirea a reformei în armata german` Comandamentul
Tratatului de la Elysée, Europa [i Rusia Consiliul trupelor de uscat Încotro se îndreapt` înzestrarea
Statelor de la Marea Baltic` Kosovo 2002: an cu armament [i tehnic` de lupt` în armata german`
de tranzi]ie [i speran]` O geografie politic` Brigada 100 de ap`rare împotriva armelor
a regiunii Mitrovica S` în]elegem sau s` judec`m de distrugere în mas` Con[tiin]a de sine în plan
ex-Iugoslavia ? Politic` [i diploma]ie: confuzia profesional în tranzi]ie ? Cerin]e [i [anse pentru
ivorian` Raport asupra Legii program`rii militare. preg`tirea moral-psihologic` Dup` Copenhaga,
acum sunt întreba]i cet`]enii.
Ejercito, Spania, nr. 741, noiembrie 2002
Scenariile de dup` r`zboiul rece [i problema
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 2,
transportului strategic Conceptul de For]e
februarie 2003
Operative Multina]ionale Interarme (CJTF).
Dragonul este liber. Jiang Zemin [i testamentul
Capacit`]ile înainte de schimbare Infanteria
viitorului. Seminar 2002. Documentar Opera- sù contradictoriu Tranzi]ie [i continuitate. China
]iunile de retragere Bosnia-Her]egovina, azi. dup` Congresul 16 al Partidului Israelul se înar-
meaz` împotriva atacurilor cu rachete Politica
Ejercito, Spania, nr. 742, decembrie 2002 de securitate a Berlinului între dinamica inova]iei
Summitul de la Praga. Luminile [i umbrele unei [i stagnare Continuarea reformei în armata
noi NATO Considera]ii cu privire la lupta împotriva german` Situa]ia proiectelor de înzestrare
terorismului: atacul terorist ca mod de atac armat este stringent` Fregata clasa 124 Activitatea
Reflec]ii pentru o strategie militar`. Planificarea de controlling la nivelul statului major al for]elor
[i proiectarea for]elor Brigada mecanizat` armate.
185
IFDT (Information für die Truppe), Germania, secretarul general adjunct al NATO pe probleme
nr. 4, octombrie-decembrie 2002 de ap`rare Politica belgian` de securitate [i ap`rare
Noile cerin]e ale politicii de securitate. Noile misiuni în rela]ie cu NATO Ac]iunile de lupt` ale for]elor
ale armatei germane Bosnia [i Her]egovina. navale [i solu]iile propuse de compania MBDA
Procesul de stabilitate sub paz` militar`. Evaluarea Noi concepte arhitecturale pentru sistemele
la nivelul anului 2002 Ac]iunea militar` ca mijloc de lupt` ale for]elor navale.
extrem de solu]ionare a conflictelor R`spunsul
Germaniei la violen]a terorist`: dou` pachete de legi Military Technology, Germania, vol. 27, nr. 2,
privind securitatea Un poten]ial periculos. Irakul: 2003
Politica interna]ional` de ordine în fa]a unei decizii Viitorul For]elor regale aeriene australiene Sis-
Extinderea UE. {anse [i riscuri Politica strate- teme de propulsie electric` pentru navele de supra-
gic` a SUA privind energia. Tentativa de dispensare fa]` India intr` în Marea lig` a avioanelor
de petrolul din Orientul Apropiat. de vân`toare Industria de ap`rare a Indiei în secolul
21 Sistemul CAESAR: artileria de 155 mm
Janes International Defense Review, R`zboiul electronic aeropurtat: necesarul pentru
Marea Britanie, vol. 36, ianuarie 2003 supravie]uire Fran]a [i Italia lanseaz` Programul
Marea Britanie introduce noi armamente aer-sol comun pentru fregate Preludiu la r`zboi: America,
Grecia anun]` modernizarea avia]iei sale militare lumea [i Irakul.
R`zboiul electronic naval se confrunt` cu noi
amenin]`ri |n Canada se fac cercet`ri în domeniul Orbis, SUA, vol. 47, nr. 1, iarna 2003
sistemelor de protec]ie integrate pentru vehiculele Intifada inutil` Estimarea pierderilor în urma unui
blindate Unit`]i de stat major/din cadrul NATO/ r`zboi de înl`turare a lui Saddam Vechiul Mare
cu desf`[urare rapid` Ini]iative private de finan]are joc din Asia Central` Politica lui Bush privind
a programelor pentru avioanele-cistern` din Marea America Latin` Globalizare [i guvernare: expe-
Britanie Dezvoltarea sistemelor de protec]ie activ` rien]a Mexicului Gestionarea conflictului etnic
a vehiculelor blindate. din Spania Ap`rarea în Sinagapore Interesele
SUA [i ale Chinei: inevitabil vs. pericol probabil
Janes International Defense Review,
Lupta anticorup]ie din institu]iile financiare
Marea Britanie, vol. 36, februarie 2003
multina]ionale America: un nou imperiu roman.
Agen]ia de ap`rare antirachet` din SUA continu`
realizarea tehnologiilor avansate cu laseri Conven]iile de la
Schimb`ri în doctrina opera]ional` a for]elor Geneva: actuale
de ap`rare australiene Detectarea agentului [i credibile
biologic [i m`surile de combatere a acestuia Comitetul
Interna]ional
Protec]ia for]elor maritime Dispozitive de vi-
al Crucii Ro[ii
zualizare [i afi[are pe casc` sau pe mân` Avionul [i misiunile sale
C-130J se profileaz` în proiecte pentru poduri Calea elve]ian`
aeriene. Este posibil`
protejarea
Military Technology, Germania, vol. 26, nr. 12, centralelor
2002 noastre nucleare
Provoc`ri globale la adresa Politicii Externe î m p o t r i v a
atacurilor aeriene
[i de Securitate Comune a Uniunii Europene Logistica XXI:
Nevoi operative pentru diverse scopuri ESDP revolu]ie logistic`
(Politica European` de Securitate [i Ap`rare): drumul pentru armata
înainte Programe de înzestrare [i modernizare elve]ian` {coala de comandament Unité
pentru avia]ia de patrulare în zona de litoral Stra- din Berna Germania: reforma Bundeswehrului
tegia na]ional` a SUA pentru securitatea intern` Eurosatory blindate [i turele Lupta în jungla
Securitatea intern` a SUA încotro ? Un succes urban` Evolu]ia luptei trupelor de infanterie
important pentru NATO. Interviu cu Robert Bell, (1939-2000).
186
Rivista aeronautica, Italia, nr. 6, decembrie 2002 operativ de sprijinire a re]elei for]elor maritime
NATO, Europa, Italia [i statele învecinate Praga americane Transferul de aplica]ii [i sisteme
anatomia unui summit Europa valoarea mo[tenite în cadrul re]elei intranet a infanteriei
care completeaz` Alian]a Rusia de partea celor marine [i a for]elor maritime ale SUA Navele
drep]i dup` 11 septembrie 2001 Rusia dup` cu propulsie electric` Garda de coast` a SUA
11 septembrie 2001 Sinuciderea ca arm` de r`zboi navigheaz` spre o arhitectur` bazat` pe informa]ie
Angajamentele interna]ionale privind represiunea
Personalul militar studiaz` planificarea
terorismului global Exerci]iul Cooperative Key
opera]ional` comun` Controlarea mul]imilor
2002. Inamicii de ieri, prietenii de azi.
cibernetice Sonarul naval chinezesc evolueaz`
Comandamentul de la vechiul echipament la produc]ia de serie.
NATO pentru For-
]ele de Reac]ie Ra- Truppendienst, Austria, nr. 1 (268),
pid` de la Solbiate ianuarie-februarie 2003
Olona este deja
o realitate Con- Ulan noul transportor blindat al armatei austriece
flictele devasta- Aparatele de zbor f`r` pilot în opera]iunile militare.
toare de o parte (Part. 2) Comandamentul militar Austria
[i de alta a gra- Inferioar`. Managementul catastrofelor în inunda]iile
ni]elor fizice [i
din august 2002 Variola arma biologic`
morale Armata
rus` în plin` a secolului 21 Abuzul de stupefiante. Întreb`ri
reform` Opera- [i r`spunsuri. (Part. 2) Preg`tirea arunc`rii în aer
]iunile militare a podurilor de peste Dun`re în timpul crizei
în mediul urban din 1956 din Ungaria Instruc]ia la Academia
se afl` într-un
american` pentru sergen]i majori de la Fort Bliss,
moment de cotitur` Pluralismul cultural [i valorile
morale Femeile vin s` înt`reasc` armata Enigma Texas Reprimarea demonstra]iilor [i a revoltelor
vulpii. Legenda lui Rommel. o misiune a poli]iei militare For]ele interna-
]ionale de securitate [i asisten]` din Afganistan
Signal, SUA, vol. 57, nr. 4, decembrie 2002 AUCON 2 Rezisten]` cu orice pre]. Primele ore
Procesul de modernizare a for]elor maritime pe în`l]imile Golan. 6 octombrie 1973 Comu-
ale SUA. Experien]a Flotei a 7-a Comandament nicarea strategic`.
Selec]ie [i traducere:
Ioana MANAFU, Ecaterina NICULESCU,
Octavian MIHALCEA, Delia PETRACHE,
Mihai POPESCU, C`t`lina ROJI{TEANU
Biblioteca Militar` Na]ional`
187
TERORISM ANTITERORISM
Referin]e
bibliografice
Statele Unite [i ]`rile europene mobilizate Referitor la ap`rarea antirachet`,

\mpotriva terorismului mondial, Armées argumentul statului terorist, Défense nationale,
daujourdhui, Fran]a, nr. 264, octombrie 2001. Fran]a, nr. 4, aprilie 2001.
Avioane [i terorism. O nou` strategie. Avionul civil [i terorismul, Défense nationale,
Riscuri [i amenin]`ri (Dosar), Armées Fran]a, nr. 12, decembrie 2001.
daujourdhui, Fran]a, nr. 266, decembrie 2001 - For]a terorismului [i sl`biciunea democra]iei,
ianuarie 2002. Défense nationale, Fran]a, nr. 12, decembrie 2001.
Investiga]iile privind atentatul \mpotriva Politic` [i diploma]ie: ruptura din 11 sep-
navei americane Cole, Armed Forces Journal tembrie 2001, Défense nationale, Fran]a, nr. 12,
International, SUA, ianuarie 2001. decembrie 2001.
Terori[tii: Criminali sau Solda]i ?, Armed Ruptura din 11 septembrie 2001: elemen-
Forces Journal International, SUA, ianuarie 2002. tele unei analize, Défense nationale, Fran]a, nr. 1,
}`rile din zona Asia-Pacific colaboreaz` ianuarie 2002.
cu SUA \n r`zboiul \mpotriva terorismului Reflec]ii asupra unui atentat, Défense nationale,
Fran]a, nr. 1, ianuarie 2002.
interna]ional, Armed Forces Journal International,
Atentatele de la 11 septembrie 2001 [i sf#r[itul
SUA, februarie 2002.
terorismului \n Irlanda de Nord, Défense
Subcomitetul privind antiterorismul [i ap`-
nationale, Fran]a, nr. 2, februarie 2002, pp. 9-11.
rarea na]ional` se concentreaz` asupra
Problema kurd`, privit` din punct de vedere
amenin]`rilor, Armed Forces Journal International,
al terorismului, Défense nationale, Fran]a, nr. 2,
SUA, mai 2002. februarie 2002, pp. 111-123.
Pre]ul de pia]` al terorismului, Armed |nv`]`mintele r`zboiului dintre Statele Unite
Forces Journal International, SUA, iunie 2002. [i Al-Quaeda, Défense nationale, Fran]a, nr. 4,
For]ele speciale ale armatei americane aprilie 2002.
de uscat î[i asum` o responsabilitate mare Controlul amenin]`rilor nucleare instituit
în r`zboiul global împotriva terorismului, Armed de Fran]a dup` 11 septembrie 2001, Défense
Forces Journal International, SUA, iunie 2002. nationale, Fran]a, nr. 5, mai 2002.
Pira]ii aerului de la 11 septembrie au l`sat Dup` 11 septembrie 2001: consecin]ele
o mo[tenire de neimaginat, Armed Forces Journal strategice pentru Fran]a (Part. 1). Défense
International, SUA, iulie 2002. nationale, Fran]a, nr. 10, octombrie 2002.
Dimensiunile globale ale logisticii dup` La un an dup` 11 septembrie 2001, SUA
11 septembrie, Armed Forces Journal Interna- sunt mai puternice, Défense nationale, Fran]a,
tional, SUA, august 2002; nr. 10, octombrie 2002.
Europa [i terorismul, Bulletin européen. Italia, Amenin]area bioterorist`, Défense nationale,
nr. 620, ianuarie 2002, pp. 5-7. Fran]a, nr. 11, noiembrie 2002.
Terorismul ca fenomen transna]ional [i Con- Câteva reflec]ii asupra luptei contra
ven]ia european` referitoare la reprimarea terorismului, Défense nationale, Fran]a, nr. 11,
terorismului, Bulletin européen, Italia, nr. 628, noiembrie 2002.
septembrie 2002. Dup` 11 septembrie 2001: consecin]ele
Consiliul European de la Sevilla: Uniunea strategice pentru Fran]a (II) Adaptarea poli-
european` [i lupta contra terorismului, Bulletin ticii de ap`rare [i a mijloacelor de lupt`, Défense
européen, Italia, nr. 628, septembrie 2002. nationale, Fran]a, nr. 11, noiembrie 2002.
188
Amenin]area bioterorist`, Défense nationale, Atacurile teroriste asupra SUA [i consecin]ele
Fran]a, nr. 11, noiembrie 2002, pp. 69-79. lor, Europäische Sicherheit, Germania, nr. 11,
A lupta contra terorismului: c#teva reflec]ii noiembrie 2002.
asupra unui concept, Défense nationale, Fran]a, Jemaah Islamiyah o nou` organiza]ie
nr. 11, noiembrie 2002, pp. 81-92. terorist` a Asiei de Sud-Est, Europäische
Ap`rarea european` dup` atentatele Sicherheit, Germania, nr. 12, decembrie 2002.
din 11 septembrie 2001, Défense nationale, Un an de r`zboi împotriva terorismului,
Fran]a, nr. 12, decembrie 2002. Ejercito, Spania, nr. 738, septembrie 2002.
Ce va urma dup` atacurile teroriste ?, Implica]iile doctrinare ale atentatelor
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 10, octombrie din 11 septembrie 2001, Ejercito, Spania,
2001. nr. 738, septembrie 2002.
Atacul terorist asupra SUA aduce \n discu]ie Considera]ii cu privire la lupta \mpotriva
noi probleme, Europäische Sicherheit, Germania, terorismului: atacul terorist ca mod de atac
nr. 11, noiembrie 2001. armat, Ejercito, Spania, nr. 742, decembrie 2002.
Continuitate sau cruciad` ? Efectele atacului R`zboiul Chinei împotriva terorismului.
terorist din 11 septembrie asupra politicii 11 septembrie [i separatismul sigur, Foreign
externe a SUA, Europäische Sicherheit, Germania, Affairs, SUA, vol. 81, nr. 4, iulie-august 2002.
nr. 11, noiembrie 2001. Diploma]ia interna]ional` [i r`zboiul
Conflictul din Orientul Apropiat \n lumina împotriva terorismului, Foreign Affairs, SUA,
atentatului din 11 septembrie 2001, Europäische vol. 81, nr. 5, septembrie-octombrie 2002.
Gerneral de brigad` dr. Vasile PAUL; colonel
Sicherheit, Germania, nr. 12, decembrie 2001.
dr. Teodor FRUNZETI, Pericolul asimetric
Bioterorismul un real pericol ?, Europäische
al terorismului, G#ndirea militar` rom#neasc`,
Sicherheit, Germania, nr. 12, decembrie 2001.
nr. 6, 2001, pp. 9-17.
Noi analize ale NATO prin prisma luptei
Colonel dr. Visarion NEAGOE, Forme [i pro-
\mpotriva terorii, Europäische Sicherheit,
cedee ale activit`]ii teroriste \n situa]ii de criz`
Germania, nr. 1, ianuarie 2002.
[i \n zone de conflict, G#ndirea militar`
Ideea unui secretar general [i conse-
rom#neasc`, nr. 6, 2001, pp. 18-23.
cin]ele sale cu privire la evolu]ia NATO dup`
Colonel dr. Ion CO{CODARU, Terorismul
atentatul terorist din 11 septembrie 2001,
implica]ii asupra ac]iunilor militare, G#ndirea
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 1, ianuarie 2002.
militar` rom#neasc`, nr. 6, 2001, pp. 24-31.
Terorismul interna]ional [i dreptul C`t`lin-Ion NI}U, Terorism versus globalizare,
r`zboiului, Europäische Sicherheit, Germania, G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 6, 2001,
nr. 2, februarie 2002. pp. 32-36.
Combaterea terorismului interna]ional, C`pitan ing. Claudiu MOLDOVAN, Evaluarea
Serghei Ivanov, ministrul ap`r`rii al Federa]iei amenin]`rilor asimetrice generate de entit`]i
Ruse, Europäische Sicherheit, Germania, nr. 3, substatale, G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 6,
martie 2002. 2001, pp. 37-41.
Afganistanul [i terorismul global, Europäische Maior Cristi CORU}, Terorismul factor
Sicherheit, Germania, nr. 5, mai 2002. de risc al securit`]ii na]ionale, G#ndirea militar`
Adversarii globaliz`rii, precursori ai unui rom#neasc`, nr. 6, 2001, pp. 42-48.
nou terorism ?, Europäische Sicherheit, Germania, Armele biologice bomba s`racilor
nr. 7, iulie 2002. o amenin]are insidioas`, G#ndirea militar`
Ce [i cine conteaz` dup` 11 septembrie rom#neasc`, nr. 6, 2001, pp. 49-54.
2001 ?, Europäische Sicherheit, Germania, nr. 8, Preocup`ri ale serviciilor de informa]ii
august 2002. ale Statelor Unite fa]` de terorismul cu arme
Situa]ia strategic` dup` atentatele teroriste de distrugere \n mas`, G#ndirea militar`
din America, Europäische Sicherheit, Germania, rom#neasc`, nr. 6, 2001, pp. 55-62.
nr. 8, august 2002. Maior C`t`lin GR~DINARU, Conceptualizarea
Este nevoie de o nou` agend` transatlantic` unei strategii na]ionale de combatere a tero-
dup` 11 septembrie 2001 ?, Europäische rismului, G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 6,
Sicherheit, Germania, nr. 9, septembrie 2002. 2001, pp. 63-67.
189
General de brigad` dr. Vasile PAUL, Noul Terorismul cu arme de distrugere \n mas`:
terorism amenin]area asimetric`, G#ndirea c#t de serioas` este amenin]area ?, Military
militar` rom#neasc`, nr. 1, 2002, pp. 123-128. Technology, Germania, vol. 26, nr. 8, 2002,
Colonel Lucian PAHON}U, Terorismul pp. 8-12.
repere tactice [i psihologice, G#ndirea militar` Armata SUA la un an dup` 11 septembrie
rom#neasc`, nr. 2, 2002, pp. 80-84. 2001, Military Technology, Germania, vol. 26,
Maior Gheorghe TIBIL; C`t`lin ANDRONIC, nr. 8, 2002.
Unele tendin]e de modernizare [i adaptare Strategia de securitate na]ional` a Americii
ale for]elor armate la noul mediu de securitate, dup` 11 septembrie, Military Technology,
G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 2, 2002, Germania, vol. 26, nr. 11, 2002.
pp. 119-127. Combaterea terorismului, NATOs Nations
Colonel Lucian PAHON}U, Neutralizarea
and Partners for Peace, iarna 2001-2002.
[i anihilarea ac]iunilor teroriste, G#ndirea
Date statistice privind terorismul interna-
militar` rom#neasc`, nr. 6, 2002, pp. 152-155.
]ional \n perioada 1995-2000, NATOs Nations
Colonel Petru BEJINARIU, Raportul dintre
and Partners for Peace, iarna 2001-2002.
strategia combaterii riscurilor [i atenuarea
NATO [i Rusia nu vor l`sa nepedepsite
vulnerabilit`]ilor, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 1, 2003, pp. 38-40. ac]iunile teroriste, Observatorul militar, nr. 37,
Fenomenul Koizumi, atentatele de la 11 sep- 18-24 septembrie, 2001, p. 17.
tembrie [i politica extern` a Japoniei, Meseria: terorist interna]ional, Observatorul
Géopolitique, Fran]a, nr. 77, ianuarie-martie 2002. militar, nr. 39, 2-8 octombrie, 2001, p. 22.
Rusia, SUA [i arcul crizei dup` 11 septem- Terorismul [i frontul nev`zut, Observatorul
brie 2001, Géopolitique, Fran]a, nr. 79, militar, nr. 30, 9-15 octombrie, 2001, p. 18.
iulie-septembrie 2002. ABC-ul terorismului, Observatorul militar,
Terorismul interna]ional fundamente istorice nr. 40, 9-15 octombrie, 2001, p. 22; nr. 41, 16-22
[i politice, IFDT (Information für die Truppe), octombrie, 2001, p. 2.
Germania, nr. 4, iulie-august 2001. Securitatea european` [i combaterea
Strategia \mpotriva terorismului ca urmare terorismului, Observatorul militar, nr. 47, 27
a atac`rii de c`tre alia]i a Afganistanului, IFDT noiembrie-3 decembrie, 2001, p. 6.
(Information für die Truppe), Germania, nr. 4, Se extinde r`zboiul \mpotriva terorismului ,
iulie-august 2001. Observatorul militar, nr. 48, 4-10 decembrie, 2001,
Imaginea r`zboiului \n schimbare. Ducerea p. 4.
r`zboiului sub amenin]area terorist`, IFDT Asia de Sud-Est urm`toarea tab`r`
(Information für die Truppe), Germania, nr. 4, antiterorist`, Observatorul militar, nr. 4,
iulie-august 2001. 29 ianuarie-4 februarie, 2002, p. 22.
|mpreun` \mpotriva terorismului interna- Forumul securit`]ii, Observatorul militar, nr. 6,
]ional, IFDT (Information für die Truppe), Germania, 12-18 februarie, 2002, p. 22.
nr. 1, ianuarie-martie 2002, pp. 4-9.
Teroarea incertitudinii, Observatorul militar,
B`t`lia terorii \n Asia Central`, IFDT
nr. 14, 9-15 aprilie, 2002, p. 20.
(Information für die Truppe), Germania, nr. 1,
Lupta \mpotriva terorismului interna]ional,
ianuarie-martie 2002.
Observatorul militar, nr. 19, 14-20 mai, 2002, p. 26;
SUA extind rolul opera]iunilor speciale
\n r`zboiul \mpotriva terorismului, Janes nr. 20, 21-27 mai, 2002, p. 24.
Defence Weekly, Marea Britanie, vol. 38, nr. 19, Asimetria fenomenului terorist, Observatorul
noiembrie 2002, p. 3. militar, nr. 21, 28 mai-3 iunie, 2002, p. 21.
Sf#r[itul terorismului global, Military Aceast` na]iune va ac]iona !, Observatorul
Technology, Germania, vol. 25, nr. 10, 2001. militar, nr. 23, 11-17 iunie, 2002, p. 25.
America [i combaterea terorismului, Military Administra]ia american`: ofensiv` pe plan
Technology, Germania, vol. 25, nr. 11, 2001. extern, defensiv` pe plan intern, Observatorul
Un atac asupra noastr`, a tuturor: r`spunsul militar, nr. 24, 18-24 iunie, 2002, p. 23.
NATO fa]` de terorism, Military Technology, Saddam obiectiv vechi, strategii noi,
Germania, vol. 25, nr. 11, 2001. Observatorul militar, nr. 27, 9-15 iulie, 2002, p. 23.
190
Rom#nia, \n linia \nt#i a Coali]iei Antitero- NATO \n lupta \mpotriva terorismului, ÖMZ
riste, Observatorul militar, nr. 30, 30 iulie-5 august, (Österreichische Militärische Zeitschrift), Austria,
2002, p. 17. nr. 4, iulie-august 2002, pp. 479-482.
SEAN [i lupta \mpotriva terorismului, Impactul terorismului asupra securit`]ii
Observatorul militar, nr. 21, 6-12 august, 2002, [i ap`r`rii Uniunii Europene. Revue militaire
p. 25. suisse, Elve]ia, nr. 3, martie 2002, pp. 13-18.
Terorismul \n accep]ia nipon`, Observatorul Lupta \mpotriva terorismului interna]ional,
militar, nr. 44, 4-10 noiembrie, 2002, p. 20. Revue militaire suisse, Elve]ia, nr. 1, ianuarie 2002,
Irakul post-Saddam, Observatorul militar, pp. 12-18.
nr. 1-2, 10-19 ianuarie, 2003, p. 5. Impactul terorismului asupra securit`]ii
Despre terorism, la Centrul Regional [i ap`r`rii Uniunii Europene, Revue militaire
de Preg`tire PfP, Observatorul militar, nr. 6, suisse, Elve]ia, nr. 3, martie 2002.
10-16 februarie, 2003, p. 11. Angajamentele interna]ionale privind repre-
Rolul for]ei militare \n lumea contemporan`, siunea terorismului global, Rivista aeronautica,
Observatorul militar, nr. 6, 10-16 februarie, 2003, Italia, nr. 6, decembrie 2002.
p. 23. Locotenent-colonel Dan NI}~, Fenomenul
Pericolul Al-Qaeda, Observatorul militar, nr. 7, terorism delimit`ri conceptuale, Spirit militar
17-23 februarie, 2003, p. 3. modern, nr. 6, 2001, pp. 19-20.
Cum ne ap`r`m de unele forme ale tero- Ion {TEFAN, Terorismul sau R`zboiul
rismului naval, Observatorul militar, nr. 12, asimetric, Spirit militar modern, nr. 6, 2001,
24-30 martie, 2003, p. 23. pp. 21-23.
Lumea \nainte [i dup` 11 septembrie 2001. Superterorismul provocarea secolului XXI,
Terorismul [i armele de distrugere \n mas`, Spirit militar modern, nr. 6, 2001, pp. 24-26.
ÖMZ (Österreichische Militärische Zeitschrift), Noul terorism. Interviu cu prof. Nick PRATT,
Austria, nr. 2, 2002. Spirit militar modern, nr. 6, 2001, pp. 27-28.
Dimensiunea militar` a noului terorism. Colonel prof. dr. Ion DRAGOMAN, Terorismul
Terorismul o sfidare \n materie de politic` \n dreptul interna]ional, Spirit militar modern,
de securitate, ÖMZ (Österreichische Militärische nr. 6, 2001, pp. 29-37.
Zeitschrift), Austria, nr. 2, 2002. C`pitan Florin {PERLEA, Incursiune \n psiho-
Teroare [i terorism. Considera]ii de ordin logia terorismului, Spirit militar modern, nr. 6,
conceptual [i filozofico-etic, ÖMZ (Österreichische 2001, pp. 38-40.
Militärische Zeitschrift), Austria, nr. 2, 2002. C`pitan dr. Eugen-Radu IONESCU-MIH~I}~;
Terorismul transna]ional dup` dr. Virgil Aurel DUMITRA{CU, Aspecte
11 septembrie 2001. Consecin]e asupra psihologice ale fenomenului terorism, Spirit
politicii de securitate [i asupra serviciilor militar modern, nr. 6, 2001, pp. 40-41.
de informa]ii, ÖMZ (Österreichische Militärische General de brigad` Iulian CR~INICEANU,
Zeitschrift), Austria, nr. 3, 2002. Antiterorismul preg`tire, obiective, mijloace,
Terorismul transna]ional dup` 11 septem- Spirit militar modern, nr. 6, 2001, pp. 42-44.
brie 2001, ÖMZ (Österreichische Militärische Minighid de lupt` \mpotriva terorismului,
Zeitschrift), Austria, nr. 3, 2002, pp. 279-287. Spirit militar modern, nr. 6, 2001, pp. 43-44.
Atentatele din 11 septembrie 2001 [i efectele Conf. univ. dr. Nicolae GROSU, Impactul
lor asupra combaterii terorismului, ÖMZ terorismului asupra lumii, Spirit militar modern,
(Österreichische Militärische Zeitschrift), Austria, nr. 1, 2002, pp. 47-48.
nr. 4, iulie-august 2002. Din culisele laboratorului terorismului,
NATO în lupta împotriva terorismului, ÖMZ Spirit militar modern, nr. 5, 2002, pp. 24-27; nr. 6,
(Österreichische Militärische Zeitschrift), Austria, 2002, pp. 30-31.
nr. 4, iulie-august 2002. Asist. univ. Ciprian P@NZARU, Presa [i tero-
11 septembrie [i consecin]ele asupra rismul, Spirit militar modern, nr. 2, 2003, pp. 26-27.
combaterii terorismului, ÖMZ (Österreichische Contraterorismul, armata [i legile
Militärische Zeitschrift), Austria, nr. 4, iulie-august r`zboiului, Survival, Marea Britanie, vol. 44, nr. 1,
2002, pp. 405-414. prim`vara 2001.
191
NATO dup` 11 septembrie, Survival, Marea Cea mai hidoas` fa]` a terorii. Terorismul
Britanie, vol. 43, nr. 4, iarna 2001. cu arme de distrugere \n mas`, Truppendienst,
Dup` 11 septembrie: aprecieri ale unor Austria, nr. 2 (261), martie-aprilie 2002, pp. 112-117.
exper]i din America, Europa [i Rusia, Survival, Terorismul ante portas, Truppendienst,
Austria, nr. 2 (261), aprilie-mai 2002.
marea Britanie, vol. 43, nr. 4, iarna 2001.
Fa]a hidoas` a terorii, Truppendienst, Austria,
Terorismul nuclear [i controlul focoaselor
nr. 2 (261), aprilie-mai 2002.
(\nc`rc`tur` explozibil`) \n Rusia, Survival, Profilul [i antrenarea atentatorilor sinuciga[i
Marea Britanie, vol. 44, nr. 2, vara 2002. islami[ti, Truppendienst, Austria, nr. 2 (261),
Reg#ndirea suveranit`]ii strategia aprilie-mai 2002.
american` \n era terorii, Survival, Marea Britanie, Terorismul interna]ional: particularit`]ile
vol. 44, nr. 2, vara 2002. organiza]iilor politico-militare ale acestuia,
La un an dup` 11 septembrie: o strategie Voennaja m\sl, Rusia, ianuarie 2003.
grandioas` pentru Occident ?, Survival, Marea Lupta \mpotriva terorismului unde se si-
Britanie, vol. 44, nr. 4, iarna 2002-2003. tueaz` NATO ?, World Policy Journal, SUA, vol. 18,
iarna 2001-2002.
Dup` Saddam, Survival, Marea Britanie,
|ngr`direa libert`]ilor legile antiteroriste
vol. 44, nr. 4, iarna 2002-2003, pp. 23-37.
britanice, World Policy Journal, SUA, vol. 18,
Experien]a francez` \n lupta \mpotriva iarna 2001-2002.
terorismului, Survival, Marea Britanie, vol. 45, Dup` 11 septembrie: dimensiunea european`,
nr. 1, prim`vara 2003. World Policy Journal, SUA, vol. 18, iarna 2001-2002.
Imaginea amenin]`toare a superteroris- Antiamericanismul britanic dup` 11 sep-
mului, Truppendienst, Austria, nr. 6, noiembrie- tembrie 2001, World Policy Journal, SUA, nr. 2,
decembrie 2001. vara 2002.
Documentare [i sistematizare tematic`:

Adelaida-Mihaela DANDE{
192
& EVENIMENTE
EDITORIALE
Sunt momente \n care ne \ntreb`m ce a[teapt`
ceilal]i de la noi. Dar foarte rar, s` recunoa[tem,
ce a[tept`m noi de la noi. Un paradox, ve]i spune.
{i atunci, de ce a[tept`m mai mult de la cei de l#ng`
noi ? Cum le-am putea oferi lor mai mult dec#t ne-am
putea oferi nou` \n[ine ? De fapt, avem ce ne oferi nou`
\n[ine ?! (Are [i redundan]a p`r]ile ei bune.). |n ton
cu \ntreb`rile mele, \ndr`znesc s` g#ndesc,
Editura Militar` ne ofer`, sub semn`tura generalului
de divizie (r.) dr. Gheorghe AR~D~VOAICE,
lucrarea Rela]iile interumane \n mediul militar.
Autorul, a[a cum ne-a obi[nuit, un fervent
cercet`tor al rela]iilor dintre oameni, \n spe]`,
din mediul militar, reu[e[te s` ne surprind` [i s` ne incite
la un dialog cu noi \n[ine, ca \ntr-o oglind` \n care
ne privim: unii mai fugar, presa]i de alte lucruri,
al]ii \ndelung, cùt#ndu-ne parc` urmele trecerii
prin via]`.
Cele 80 de reguli expuse de c`tre autor nu sunt
nici multe, nici pu]ine, nici dure, dar nici bl#nde; sunt regulile noastre de zi cu zi, pe care
\ncerc`m s` le respect`m, mai mult sau mai pu]in.
Ce a[teapt` un [ef de la subordona]ii lui ? Ce a[teapt` un subaltern de la [eful lui ?
Cred c` \n jurul acestor dou` \ntreb`ri penduleaz`, de fapt, setul de reguli pe care
autorul ni le supune aten]iei, reguli-\ndemn sau chiar sfaturi, dintre care mi-a[ permite
s` v` enum`r: Comunica]i inteligibil; Aprecia]i p`r]ile bune ale oamenilor; Nu a[eza]i
etichete pe om; Conversa]i, dialoga]i [i clarifica]i problemele; Insufla]i optimism; Rosti]i
adev`rul; Nu lingu[i]i; Promova]i armonia; Aprecia]i [i ideile altora; Fi]i empatic;
Dovedi]i sinceritate; Respecta]i, numai a[a ve]i fi respectat; Autoexamina]i-v`
Un exerci]iu de autocunoa[tere, un \ndreptar, o pledoarie pentru frumuse]ea
[i bun`tatea din noi. Totul prin profunzimea cuvintelor autorului: Nu cred c` adev`ratele
rela]ii interumane, inclusiv cele din mediul militar, riguros [i formalizat prin regulile
[i normele sale de func]ionare, pot fi sincere [i trainice \n afara omeniei, a generozit`]ii,
a bun`t`]ii suflete[ti.
193
O fil` din istorie [i din via]`. O carte cu [i despre
spioni, cu \nt#mpl`ri senza]ionale [i momente de suspans,
dar [i o \ncercare de reconstituire () a contribu]iei
institu]iilor rom#ne[ti specializate la fundamentarea
deciziilor cu caracter militar [i la ini]ierea m`surilor
contrainformative impuse de configura]ia frontului.
O privire, a[ adùga, prin trecutul unor evenimente
din Campania Armatei Rom#ne pe Frontul de Est,
pe fondul unor consemn`ri memorialistice ale colonelului
Ion Lissievici, cel care s-a aflat la comanda Sec]iei I infor-
ma]ii din SSI [i a condus E[alonul Mobil pe parcursul
opera]iilor militare din perioada mai 1941-decembrie 1943.
Despre Glorie [i tragedii. Momente din istoria
Serviciilor de informa]ii [i contrainforma]ii
rom#ne pe Frontul de Est ne vorbe[te profesorul universitar Cristian TRONCOT~
\n paginile acestui memorial ap`rut la Editura Nemira, despre arma informa]iilor [i rolul
acesteia \n elaborarea celor mai importante decizii politico-diplomatice [i militare ale acelei
perioade; despre tenta psihologic` a discursului lui Stalin rostit la Moscova, la 5 mai 1941,
\n fa]a absolven]ilor academiilor militare; despre planurile de cooperare ale SSI cu Jandarmeria
[i Poli]ia \n cadrul uneia dintre cele mai mari opera]ii de asediu din secolul XX b`t`lia
pentru Odessa, dar [i pagini din Amintirile unui fost lucr`tor \n Serviciul de informa]ii
al statului, relatarea la persoana I \nsemn#nd mai mult dec#t implicare. Adic` emo]ie
Iar ultima sec]iune a lucr`rii ne prezint` o colec]ie de documente referitoare la conota]ia
tehnico-metodologic` a \ntregii activit`]i informativ-operative a institu]iilor specializate
\n procurarea [i valorificarea informa]iilor de interes pentru ap`rarea siguran]ei na]ionale.
Foarte mul]i dintre militari au gre[ita convingere

c` aceast` arm` intenden]a se ocup` numai de hr`nirea
[i echiparea efectivelor (...). Aici sunt [i carburan]ii [i lubri-
fian]ii tehnicii din dotare, tot mai sofisticat`, o parte
din apartura audio-vizual`, literatura pentru biblioteci,
instrumentele muzicale, ]inuta de scen`, materialele
de igien` [i \ntre]inere, materialele sportive, furnituri
[i rechizite de birou, imprimatele pentru preg`tirea pentru
lupt` [i \nv`]`m#nt, materialele de stat major etc.. Pu]in
repro[, o und` de nemul]umire ? Ceva din toate acestea,
dar, mai presus, dragostea, m#ndria [i respectul pentru
aceast` arm`. Cuvintele, apar]in#nd generalului de brigad`
(r.) Matei Obogeanu, semnatarul Cuv#ntului \nainte,
exprim` tot ceea ce a \nsemnat intenden]a pentru armat`,
\n special, pentru societatea rom#neasc`, \n general, de la prima forma]iune de intenden]`
militar` Brut`ria Militar` (1855), la actul de na[tere al intenden]ei rom#ne 1 februarie 1861,
Legea asupra administra]iei armatei (1883), la \nfiin]area Spatelui Armatei organism
194
Evenimente editoriale
unic de asigurare material` [i medical` (1949), la {coala Militar` de Intenden]` [i Finan]e
(1990), Comandamentul Logistic (93)
O evolu]ie sinuoas`, dar vertical` \n esen]`, a unei arme care [i-a justificat nu numai
apari]ia, ci \ns`[i existen]a, prin efortul [i sacrificiile permanente, prin dorin]ele \nfl`c`rate
[i motivate ale ofi]erilor de intenden]`, \n particular, ale celor de logistic`, \n general. V` invit,
iubi]i cititori, s` parcurge]i Filele de cronic` ale anilor 1861-2003, cunosc#ndu-i sau, poate,
recunosc#ndu-i pe cei care au dat via]` galeriei Personalit`]ilor intenden]ei militare
rom#ne. Din respect pentru fiecare dintre ace[tia, nu am s` enum`r nici o personalitate,
l`s#ndu-v` Domniilor voastre aceast` pl`cere ! |ng`dui]i-mi doar s` v` spun c` lucrarea,
ap`rut` la editura clujean` Risoprint, poart` semn`tura colonelului (r.) Gheorghe ZAH
[i a c`pitanului Ioan-Marcu RO{AN.
Continu#nd, oarecum, firul cronicar al vremii,

Palatului-sediu al Cercului Militar Na]ional, aflat la cea
de-a 80-a aniversare, i se recunoa[te, \nc` o dat`, din suflet
[i prin cuv#ntul scris, contribu]ia la \mbog`]irea
patrimoniului cultural na]ional.
Caracterizat de unii drept o explozie de cultur`,
de al]ii catalogat ca fiind o gazd` generoas`, aceast`
institu]ie cultural` (pentru care [i eu am un sentiment
aparte) se \nc`p`]#neaz`, \n sensul pozitiv al cuv#ntului,
s` ne atrag` aten]ia nu doar prin pozi]ia-i arhitectural`,
ca [i cum ar trona Bulevardul Elisabeta, ci, iat`, printr-un
volum omagial alc`tuit de neobositul [i pasionatul estet
care este directorul Cercului Militar Na]ional, colonelul
Anton IANCU, volum ap`rut la editura bucure[tean`
Expert sub denumirea Cercul Militar Na]ional prestigios centru cultural.
|n fapt, un inventar de armonii, cuvinte [i sentimente ale unor personalit`]i,
reprezentan]i ai mass-media sau pur [i simplu trec`tori care, manifest#nd interes [i dragoste
fa]` de art`, au purces \n lumea reveriilor artistice de cea mai \nalt` ]inut`: Sala Artelor
a devenit un punct geografic de referin]` pe harta cultural` a Capitalei.
Cu pasiune, prin valoare [i calitate, cultura se ambi]ioneaz` parc` s` sparg`
superficialitatea, \nchist`rile [i nimicnicia \nt#lnite la tot pasul.
Semn`turi adunate \ntr-o carte. Aprecieri [i recunoa[teri venite din partea celor care
au p`[it \n somptuozitatea acestui centru cultural care este Cercul Militar Na]ional.
S` nu uit`m, a[adar, s` iubim frumosul, \n consonan]` cu sfatul lui Goethe: S` nu la[i
s` treac` o zi f`r` s` cite[ti sau f`r` s` faci ceva frumos.
Selec]ie [i argumente editoriale:

Alina UNGHEANU
195
ABSTRACTS
Together with Europe, but not separated from America
COL Costinel PETRACHE
The strengthening of Trans-Atlantic unity a condition for an integral Europe Europe and America,
pillars of the free world reaction to global threats NATO and EU the virtues of systemic complementarity
The interdependence between Europe and America
Opinions regarding the national defense and security determinations on the military strategy
BG Ph D Mihail ORZEA}~
From the national security strategy to NATO strategy The relation between the national security
and defence and military strategy Conceptual delimitations Threats and vulnerabilities
The influence of the forces and tendencies of the security environment upon the contempo-
rary armed conflicts typology
LTG Ph D Eugen B~D~LAN
BG Ph D Teodor FRUNZETI
89-90 The new world order The 21st century globalization and the forces of evil The ethnical
conflicts and the religious conflicts The war against terrorism The response to an attack
The concept of joint battle of high technicality

COL Virgil B~L~CEANU
About technological ascendancy The requirments of the system of systems The characteristics
of the combat space The joint combat of high technicality a new doctrinarian concept The demystification
of the combat space a nightmare ? The effects concentration
The projection of power, the projection of force

Ph D Nicolae DOLGHIN
National defence armed forces relation The projection of force the military component
of the projection of power Operational space Political space Logistical space The projection
of power a reality of the post cold war period
Civil-military cooperation a component of each military man mission

LTC Florentin UDREA
The Romanian CIMIC concept Activities in support of the military actions Activities in supporting
the central administration on the population Civilians-military men relation The support of the civilian
environment
Requirements for the organization of the groups of forces with operational role
COL (ret) Ph D Lucian ST~NCIL~
The most favourable dimensioning Proper assignment of forces and means Circumstantial adaptability
Actional permissivity The simplicity of the conception of manoeuver for the groups of forces realization
Opinions regarding the defensive actions of the joint services great units in the conditions
of the artillery technique modernization
MAJ Mihai {OMORDOLEA
The modernization of armament and military technique a determinant role in defining the strategies and
concepts of military actions conduct The delimitation of the space of actions conduct Defense in death
196
Abstracts
Determinations of the aerial environment on the joint military actions
COL Gheorghe MOTOC
The modern war dominant factors and conditions The immediate influence of the air forces actions
on the land forces actions The air reconnaissance of the adversary The manoeuver on the vertical
Measures for forces protection in peacetime in the conditions of the terrorist phenomenon
amplification
LTC Marius CR~CIUN
The components of forces protection Combat actions support in campaign The causes and evolution
of the terrorist phenomenon Ways of reducing the risk of a terrorist attack in peace time
The difficulties of global security between expectations and realities

BG Eng Marin M~CIUC~
The collaps of the communist system and the elimination of ideological confrontation Democratization
of globalization The policy of global security the responsibility of the United Nations Organization
NATOs enlargement towards East the most important political event of the post-cold war period
The Reform of the Romanian Armed Forces

COL Marian BUCIUMAN
LTC Ion F|NT|N~
The stages of the armed forces restructuring and modernization The Force Program 2003 fundamental
principles The Armed Forces modernization The logistic sustainment of forces
Nonlethal armament on ideal combat means ?

COL Emil STR~INU
The nonlethal technologies of putting out of action an alternative to the fire arms and to the mass
destruction weapons Categories of weapons and nonlethal technologies Characteristics of nonlethal
weapons Pro and against arguments
The national military force an important factor in realizing and keeping the security
COL Petru BEJINARIU
Determining factors in realizing the security The role of the military force and of the armed defense
The identification and quantification of risk factors on areas Major risks on security Stating
the strategies for action
The combat against terrorism

CDR Marian SANDU
Terrorism a political tactics Biological weapons these silent killers Iniating a scenario: the spreading
of a toxin in a comercial centre Crises management Consequences management
Political-military crises theoretical determinations (I)

LTC Alexandru GIBOI
The security environment within the Romanian space of strategic interest Models of the security
architecture Crises in the contemporary society Crises management Objective and subjective
causes generating the crises
A pleading for colour the mosaic and its importance for ensuring the concealment
COL Gabriel STROIL~
Eng Marilena PETRI{OR
The military clothes elegance, pride, force Chromatic combinations in the course of time The charac-
teristics of military clothes The necessity of introducting the mosaic of colours clothes
197
Islam a trans-cultural communication
Pastor Emil CONSTANTIN
A definition of the culture The religion an important element of a culture Islam a short history
Branches and sub-branches of Islam Monoteism the turn-table of Mussulmans The five pillars
of faith
An integral and free Europe, now and in the future

COL Ph D C`t`lin-Marius T@RN~COP
The fluctuations of the West-European altitude regarding the Irakian problem Manifestation of the crisis
appeared in the Trans-Atlantic relations The lasting development of an integral Europe America must
face Europe
Juridical norms for military personnel in the civil legislation and in that of the family
Ph D Teodor BODOA{C~
The principle of persons equality before the law The distinction between general juridical norms
and the special ones The special juridical regime for children and youngs rights protection The notion
of armed forces within Art 868 of the Civil code
Elements of the military art in the military confrontings of Wallachia and Moldavia
in the 14th-16th centuries (I)
MAJ Ph D Bogdan-Alexandru HALIC
Ways for delivering the mobilization order The concentration place for the army Campaigns outside
the countrys bariers Providing for the battle actions Prisoners, desertess, intelligence structures
The foreign policy determinations over the military construction (1921-1939)

LTC Niculae ENE
The multilateral consolidation of the united national state The engagement of an active foreign policy
Military alliances one of leverages for the national independence defence The Small Entente
and bilateral conventions
NATO and EU partners for peace

Adriana CR~CIUNESCU
NATO main factor of stability and security in Europe PfP an efficient means for the defence
capabilities conceptual and actional harmonization Bruxelles 2000 The Reunion for capabilities
engagement The Rapid Reaction Force of EU
Versiunea \n limba englez`:

Doina ZUGR~VESCU
198
!
Abonamente GMR
Men]ion#nd c` revista G#ndirea militar` rom#neasc`, av#nd
o dezvoltare fizic` de 200 de pagini, apare \n lunile februarie, aprilie,
iunie, august, octombrie [i decembrie, v` reamintim c` abonamentele
pot fi f`cute p#n` \n ziua de 25 a lunii precedente apari]iei. Valoarea
unui exemplar, at#t pentru persoanele fizice, c#t [i pentru cele juridice,
este de 55 000 de lei.
Sumele aferente se depun \n contul Tipografiei Militare
(bd. Ion Mihalache, nr. 124-126, sector 1, Bucure[ti, telefon 224. 26.34;
tel./fax. 224.04.05) 500511906647, deschis la Trezoreria Statului,
sector 1, Bucure[ti.
Posesorii abonamentelor au obliga]ia de a comunica \n scris
U.M. 02560 Bucure[ti num`rul de exemplare achitat [i modul de plat`,
abonamentele expediindu-se numai pe adresa unit`]ilor militare.
|n oricare alt` situa]ie, exemplarele-abonament se ridic` de la sediul
Tipografiei Militare.
|n cazul apari]iei unor perturba]ii \n rela]ia produc`tor-beneficiar,
v` rug`m s` sesiza]i ne\nt#rziat conducerea Tipografiei Militare
sau redac]ia revistei G#ndirea militar` rom#neasc`.
V` rug`m ca textele trimise redac]iei spre a fi publicate s` fie \nso]ite de \nregistrarea lor magnetic`,
s` con]in` maximum 8 pagini, s` fie redactate \n Word, font Century sau TimesRomanR, size 14, spa]iate
la un r#nd [i jum`tate, utiliz#nd op]iunea justify; ilustra]ia grafic` (scheme, figuri, h`r]i, imagini) s` fie
realizat` cu ajutorul programului CorelDraw.
Spa]iul tipografic de care dispunem, destul de generos de altfel, nu poate suporta presiunea unui num`r
exagerat de pagini, fapt care ne \mpiedic` s` public`m produc]ii publicistice, altminteri valoroase.
Pentru optimizarea colabor`rii cu Dumneavoastr`, o dat` cu trimiterea articolelor, v` rug`m s` preciza]i
[i modalit`]ile operative prin care putem lua leg`tura (telefon, fax, e-mail, adresa institu]iei etc.).
Articolele se trimit pe adresa redac]iei revistei G#ndirea militar` rom#neasc`.
Reamintindu-v` c` manuscrisele nu se \napoiaz` [i mul]umindu-v` pentru \n]elegere, a[tept`m
\n continuare cu interes [i speran]` elabor`rile Dumneavoastr`.
Redac]ia
199
200

Revista-2 2003

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista-2 2003

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

G@NDIREA

FONDAT~ |N ANUL 1864 SUB TITLUL

SERIE NOU~  ANUL XIII

Responsabilitatea integral` a asum`rii intelectuale

Revista G`ndirea militar[ rom`neasc[

PROIEC}II CONCEPTUALE CONCEPTUAL PROJECTIONS

Opinii privind determin`rile securit`]ii 11 Opinions regarding the national defense

Proiec]ia puterii, proiec]ia for]ei 36 The projection of power, the projection

Cooperarea civili-militari  component` 40 Civil-military cooperation  a component

ART~ MILITAR~ MILITARY ART

Cerin]e \n constituirea grup`rilor de for]e 46 Requirements for the organization

Determin`ri ale mediului aerian asupra 55 Determinations of the aerial environment

OPINII  ARGUMENTE OPINIONS  ARGUMENTS

Dificult`]ile securit`]ii globale \ntre 66 The difficulties of global security between

Armatei Rom#niei  transformarea 69 The Reform of the Romanian Armed

Armamentul neletal  un mijloc ideal 77 Nonlethal armament  an ideal combat

Lupta \mpotriva terorismului 86 The combat against terrorism

Crizele politico-militare  determin`ri 90 Political-military crises  theoretical deter-

Islamul  o comunicare transcultural` 99 Islam  a trans-cultural communication

PULSUL STRATEGIC STRATEGIC PULSE

DEZBATERI GMR GMR DEBATES

ANALIZ~ JURIDIC~ JURIDICAL ANALISYS

DIALOGURI GMR GMR DIALOGUES

Interviu cu colonelul medic dr. 142 An interview with COL doctor Ph D

Rom#nia Militar`  Restituiri: Educa]ia 153 Military Romanian  Restitutions: The

REALITATEA MILITAR~ INTERNATIONAL MILITARY

Dialogul Mediteranean 175 The Mediteranean Dialogue

Mesaj transoceanic 182 Transoceanic message

Colonel Costinel PETRACHE

Translated by Adriana CR~CIUNESCU

Figura 3: Determin`rile securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale asupra con]inutului strategiei militare

Figura 5: Determin`ri \n plan conceptual

❖ Determin`rile securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale

Figura 6: Determin`ri \n plan structural

❖ Determin`rile securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale

Figura 7: Determin`ri \n plan ac]ional

❖ Determin`rile securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale asupra

INFLUEN}A FOR}ELOR {I TENDIN}ELOR

CONCEPTUL DE LUPTÃ ÎNTRUNITÃ

Cel ce va de]ine ascendentul tehnologic [i va controla

Evenimentele interna]ionale recente care, indi-

Obiectivele CIMIC române[ti

Concep]ia întrebuin]`rii în opera]ii

Ac]iunile CIMIC [i opera]iile (ac]iunile)

Elemente de stat major [i unit`]i CIMIC

Influen]a direct\ a ac]iunilor for]elor aeriene

Influen]a indirect\ a ac]iunilor for]elor aeriene

M~SURI MINIME DE SECURITATE ADOPTATE DE NATO

Întregului personal trebuie s` i se reaminteasc`, la intervale regulate de timp, s` fie vigilen]i

NIVELUL DE ALERT~ CHARLIE

Procesul de restructurare a For]elor Armate

❖ Derularea procesului de reorganizare

❖ Programele aflate în derulare

Sus]inerea logistic` a for]elor

Caracteristici ale armelor neletale

FOR}A MILITAR~ NA}IONAL~

LUPTA |MPOTRIVA TERORISMULUI

Crizele \n societatea contemporan`

PLEDOARIE PENTRU CULOARE

Scindarea islamului Separarea în trei ramuri, care a avut

Valorile islamului ❖ Un dumnezeu. Placa turnant` a credin]ei

Una dintre cele mai controversate

Invita]ii redac]iei au fost generalul de brigad` ing. Emanoil CIOCOTEA,

[eful Direc]iei Logistice; generalul de brigad` ing. Marin M~CIUC~,

SERIE NOU~ ANUL XIII

Cooperarea civili-militari component` 40 Civil-military cooperation a component

OPINII ARGUMENTE OPINIONS ARGUMENTS

Armatei Rom#niei transformarea 69 The Reform of the Romanian Armed

Armamentul neletal un mijloc ideal 77 Nonlethal armament an ideal combat

Crizele politico-militare determin`ri 90 Political-military crises theoretical deter-

Islamul o comunicare transcultural` 99 Islam a trans-cultural communication

Rom#nia Militar` Restituiri: Educa]ia 153 Military Romanian Restitutions: The

Cel ce va de]ine ascendentul tehnologic [i va controla

NIVELUL DE ALERT~ CHARLIE

Colonelul Costinel PETRACHE: Starea logistic` starea de a fi, dincolo

Institutul este singura

Corveta Sundsvall, clasa GÖTEBORG

Versiunea JAS 39 Gripen

Premiul Mare[al Alexandru

Premiul General de divizie

Premiul General de corp

Premiul General de brigad`

Statele Unite [i ]`rile europene mobilizate Referitor la ap`rarea antirachet`,

Foarte mul]i dintre militari au gre[ita convingere

Civil-military cooperation a component of each military man mission

Nonlethal armament on ideal combat means ?