Revista 6

noi embr i e
decembr i e
2004
ISSN 145-0460
COLEGIUL DE REDAC}IE
Redactor-[ef
colonel dr. Costinel PETRACHE
cpetrache mapn.ro @
Bucure[ti, str. Izvor, nr. 13-15, Sector 5
Telefoane: 0722/229400; 0722/380091; 410.40.40/1001731, 1001732
Tel./fax: (401) 410.66.63
ADRESA REDAC}IEI
COPYRIGHT: sunt autorizate orice reproduceri,
f`r` perceperea taxelor aferente, cu condi]ia indic`rii
precise a num`rului [i datei apari]iei revistei din care provin.
MEMBRI
general-locotenent dr. Sorin IOAN
general-locotenent Gheorghe CATRINA
contraamiral dr. Gheorghe MARIN
general-maior dr. Neculai B~HN~REANU
general-maior dr. Cristea DUMITRU
general de brigad` Valeriu NICU}
general de brigad` Mircea SAVU
colonel dr. Costinel PETRACHE
CONSILIUL EDITORIAL
Art. I. - Se \nfiin]eazq la Marele Stat
Major, cu \ncepere de la 1 Ianuarie 1898,
revistq oficialq sub denumirea de Rom`nia
Militarq, \n care to]i ofi]erii din armatq
vor gqsi studii militare, care sq intereseze
instruc]iunea lor.
Prin organul acestei reviste to]i ofi]erii,
de toate armele, afla]i \n activitate
Carol - Regele Rom#niei
Dat \n Bucuresci la 8 decembre 1897
Revista
apare \n lunile februarie, aprilie, iunie,
august, octombrie [i decembrie.
G#ndirea militar` rom#neasc`
PRE{EDINTE
general-maior dr. Mihail ORZEA}~
Tehnoredactor
Adelaida-Mihaela DANDE{
|NALTUL DECRET REGAL NR. 3663
PRIN CARE ROM@NIA MILITAR~
DEVINE REVISTA OFICIAL~
A MARELUI STAT MAJOR
de serviciu, \[i vor putea publica lucrqrile lor personale
[i cari intereseazq armata.
Gndirea militar romneasc
STATUL MAJOR GENERAL
AL
ARMATEI ROM@NIEI
Premiile na]ionale ale revistei
Locotenent-colonel
Mircea Tomescu
General de divizie
{tefan F`lcoianu
General de brigad`
Constantin H#rjeu
Mare[al
Alexandru Averescu
General
de corp de armat`
Ion Sichitiu
Se acord` anual celor mai valoroase contribu]ii
la \mbog`]irea patrimoniului teoretic al [tiin]ei
militare na]ionale
G=ndirea militar\ rom=neasc\
EDITOR
http://gmr.mapn.ro
Abonamentele se fac prin oficiile po[tale, factorii
po[tali [i sucursalele Rodipet S.A., revista
afl#ndu-se la pozi]ia 5127 (Cap. XXI) din Catalogul
publica]iilor. Cititorii din strìn`tate se pot abona
pri n SC RODI PET SA P. O. BOX 33- 57,
fax 0040-1-222.64.07 sau 222.64.39, Pia]a Presei
Libere nr. 1, Sector 1, Bucure[ti, Rom#nia.
Pentru cititorii din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale,
abonamentele se fac la Centrul Tehnic-Editorial
al Armatei (U.M. 02560), bd. Ion Mihalache,
nr. 124-126, Sector 1, Bucure[ti, telefon 224.26.34, tel./fax 224.04.05,
\n contul R034 TREZ7015 032x xx00 0371, Trezoreria Statului, Sector 1,
Bucure[ti. Pentru rela]ii suplimentare v` pute]i adresa redac]iei.
noiembrie
decembrie
Redactor-[ef adjunct
Alina UNGHEANU
alinagmr yahoo.com @
Eugenia-Mihaela CALOT~
emmacalota yahoo.com
Redactor
@
1
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2004
2
Responsabilitatea integral` a asum`rii intelectuale
a articolelor trimise redac]iei apar]ine autorilor.
Revista G`ndirea militar[ rom`neasc[
este recunoscut[ de c[tre Consiliul Na\ional
al Cercet[rii +tiin\ifice din }nv[\[m`ntul Superior
3
Cuprins Contents
7
11
18
29
41
48
37
Editorial
Dcmocratia, rcligia gloIalizrii
Colonel Costinel PETRACHE
Proiec]ii conceptuale
Dezvolt`ri teoretice
Argumcntc pcntru o transIormarc stratcgic
General de brigad`
dr. Teodor FRUNZETI
Noul conccpt stratcgic dc sccuritatc si aprarc
a trii ~ idci doctrinarc
General de brigad` Petru BEJINARIU
Dctcrminrilc logisticc alc rzIoiului Iazat
pc rctca
Colonel dr. Benone ANDRONIC
Mctodc dc utilizarc a simulrii dccizionalc
n organizatiilc militarc ~ proicctii tcorcticc
Locotenent-colonel Nelu PETRE
Institutia parlamcntar si suvcranitatca
national
Constantin MONAC
Opinii Argumente
Certitudini Perspective
Opinii privind rcIorma n domcniul rcsursci
umanc (II)
General-maior dr. Mihail ORZEA}~
Editorial
Dcmocracy, thc rcligion oI gloIalization
COL Costinel PETRACHE
Conceptual projections
Theoretical developments
1hc argumcnts Ior a stratcgic transIormation
BG Ph D Teodor FRUNZETI
Ncw stratcgic conccpt Ior our country's
sccurity and dcIcnsc ~ doctrinarc idcas
BG Petru BEJINARIU
Iogistic dctcrminations oI thc war Iascd
on nctwork
COL Ph D Benone ANDRONIC
Mcthods oI using dccision simulation
in military organization ~ thcorctic pro}cctions
LTC Nelu PETRE
Iarliamcntary institutions and national
sovcrcignity
Constantin MONAC
Opinions Arguments
Certitudes Perspectives
Opinions rcgarding thc rcIorm in human
rcsourcc's domain (II)
MG Ph D Mihail ORZEA}~
4
56
62
69
73
78
90
123
IlaniIicarca si dcsIsurarca opcratiilor
dc aprarc colcctiv pcntru aprarca
Romnici
General-maior Ioan CIUPEI
IosiIilc Iormc dc conIlict cu implicatii
asupra logisticii
General de brigad`
dr. ing. Emanoil CIOCOTEA
Gcstionarca crizclor n domcniul ordinii
puIlicc
General de brigad` dr. Lucian PAHON}U
Locotenent-colonel Cristian POPESCU
Impatic si dinamic n comunicarca
audio-vizual militar
Colonel dr. ing. Nicolae ROTARU
Modclarca comportamcntului ~ opcratii
n domcniul cognitiv
Realitatea NATO
Noua structur dc comand a NA1O
Locotenent-colonel
Crì[or-Constantin IONI}~
1ransIormarca NA1O ~ spcctrul conccptclor
stratcgicc
Colonel Tudorel NEGRESCU
Comandor Marian DU{MANU
Opcratiilc psihologicc n Bosnia-Hcrtcgovina,
Kosovo, AIganistan si Irak
Coopcrarca civili-militari n timpul
opcratiunilor umanitarc (II)
Dr. Myriame BOLLEN
Scminar. "Coopcrarca civili-militari n situatii
dc urgcntc civilc si n opcratii mpotriva
tcrorismului"
Cristopher J. HOLSHEK
Ilanning and dcvclopmcnt oI collcctivc
dcIcnsc opcrations Ior Romania's dcIcnsc
MG Ioan CIUPEI
IossiIlc Iorms oI conIlict with involvcmcnts
on logistic
BG Ph D Eng Emanoil CIOCOTEA
Criscs managcmcnt in puIlic ordcr domain
BG Ph D Lucian PAHON}U
LTC Cristian POPESCU
Imphaty and dynamics in communication
through military mcdia
COL Ph D Eng Nicolae ROTARU
1hc moulding oI Ichavior ~ opcrations
in cognitivc domain
NATO Reality
NA1O's ncw command structurc
LTC Crì[or-Constantin IONI}~
NA1O's transIormation ~ thc spcctrum
oI stratcgic conccpts
COL Tudorel NEGRESCU
CDR Marian DU{MANU
Isychological opcrations in Bosnia-Hcrtcgovina,
Kosovo, AIganistan and Irak
Civil-Military Co-opcration during
Humanitarian Opcrations (II)
Ph D Myriame BOLLEN
Scminar. "Civil-Military Co-opcration
in civil cmcrgcncy situations and opcrations
against tcrrorism"
85
99
114
5
Cuprins
128
144
150
168
Securitate interna]ional`
1crorismul nuclcar (I)
Dr. Stan PETRESCU
ComIatcrca tcrorismului pc marc ~ opcra-
tiunca "Activc Indcavour"
C`pitan-comandor Mihai-Viorel ZANFIR
Analiz` juridic`
Cadrul }uridic privind participarca Iortclor
armatc romnc la misiuni n aIara tcritoriului
statului romn (II)
Dr. Teodor BODOA{C~
Colonel Ioan ROMAN
Dezbateri GMR
Comanda [i controlul opera]ional
\n gestionarea situa]iilor de criz`.
Invitati. colonelul dr. Marian BUCIUMAN,
comandantul Ccntrului Opcrational
dc Conduccrc Militar din Statul Ma}or
Gcncral, colonelul Marian DUMITRESCU,
scIul Scrviciului Supravcghcrc si Avcrtizarc,
si c`pitanul-comandor Mihai {TIR,
oIitcr n Scrviciul Survoluri si Rclatii
si Rcglcmcntri Acronauticc, din acccasi
structur
Dialoguri GMR
Int crvi u cu general ul de bri gad`
Mircea SAVU, scIul Dircctici Doctrin
si Instructic
Fundamente na]ionale
ConIcrintclc scIilor Marclui Stat Ma}or
n aplicarca prcvcdcrilor convcntiilor militarc
alc Intclcgcrii Balcanicc. 1OJ4-1OJ7
Locotenent-colonel Dorin CHIRCA
International security
Nuclcar tcrrorism (I)
Ph D Stan PETRESCU
Sca tcrrorism control ~ thc Opcration
"Activc Indcavour"
CPT CDR Mihai-Viorel ZANFIR
Juridical analysis
]uridical cnvironmcnt rcgarding thc par-
ticipation oI Romanian Armcd Iorccs
to missions outsidc Romanian statc's
Iordcrs (II)
Ph D Teodor BODOA{C~
COL Ioan ROMAN
GMR Debates
Operational Command and Control
in crisis management.
Gucsts. COL Ph D Marian BUCIUMAN,
commandcr oI thc Coopcrational Ccntcr
oI Military AIIairs oI Gcncral StaII,
COL Marian DUMITRESCU, chicI
oI Survcillancc and Warning Scrvicc,
and CPT CDR Mihai {TIR, oIIiccr Ilights,
Air Rclations and Rcgulations Scrvicc,
within thc samc structurc
GMR Dialogues
Intcrvicw with BG Mircea SAVU, chicI
oI 1raining and Doctrinc Dircctoratc
National foundations
ConIcrcnccs oI Gcncral StaII's supcriors
in thc rcqucst oI military convcntions
Iorcsights oI Balkan Agrccmcnt. 1OJ4-1OJ7
LTC Dorin CHIRCA
141
175
6
188
191
196
198
180
183
"Romnia Militar" - Rcstituiri. Armata
[coala na]iunei (II)
Univers publicistic militar
Trecutul la timpul prezent
Sun 1z si Clauscwitz. Despre atac
[i ap`rare
Evenimente editoriale
Coresponden]` GMR
Rezumate \n limba
englez`
"Military Romania" - Rcstitutions. The Army
school of the nation (II)
Military publicistic
universe
The past in now days
Sun 1z and Clauscwitz. About offensive
and defence
Editorial events
GMR Mail
Abstracts
7
Preocupat st`ruitor [i dramatic
de soarta Lumii ce va s` vin`,
Andr Malraux, \ntr-o tulbur`toare
reg`sire \ntru Adev`r, \[i esen-
]i ali za testamentar neli ni [tea
existen]ial`: Secolul XXI va fi religios
sau nu va fi deloc. F`r` \ndoial`,
intuind incapacitatea omului acristic
de a-[i reprima pornirea spre tragedii
s#ngeroase [i atrocit`]i inimaginabile,
dar [i deznod`m#ntul posibil fatal
al acestora, Malraux vede salvarea
firavei noastre existen]e \n evangheli-
zarea global` a spiritului [i rec#[ti-
garea des`v#r[irii dint#i. Bine\n]eles,
nu aplic#nd presiuni sau politici
reduc]ioniste, ci desz`g`zuind larg
libert`]i creatoare; nu ignor#nd
diferen]ele reg`sirii \n Dumnezeu,
ci cultiv#ndu-le deopotriv` \n afirmarea
armonioas` a condi]iei umane;
nu limit#nd orizonturile culturale
al e pat ri ot i smul ui i dent i t ar,
ci descuraj#nd oportun exacerb`rile
[i \nchiderile na]ionaliste. Altfel spus,
trìnd exponen]ial, \n afirmarea
sa social`, o religie a tuturor
religiilor: a cre[tinismului ~ \n]elegere
revelat` a \nt#lnirii cu Dumnezeu
Democra]ia,
religia
globaliz`rii
Constantly and dramatically
concerned wi t h t he dest i ny
of the future World, in a troublesome
search for the Truth, Andr Malraux
was asserting, as a will, the essential
existential anxiety: the 21
st
century
will be a religious one or not at all.
There is no doubt that by inferring
the incapacity of the non-religious
man to repress his driving towards
bloody tragedies and unthinkable
atrocities, but also their possible
fatal ending, Malraux envisages
the salvation of our fragile existence
in the global evangelizing of the spirit
and in the regaining of the primordial
perfection. Certainly, this cannot be
done by exerting pressures or re-
strictive policies but by setting free
creative liberty; not by ignoring
the different ways in finding God but
by cultivating them for the harmo-
nious assertion of the human
condition; not by limiting the cul-
tural horizons of the identity
patriotism, but by discouraging,
in a timely manner, nationalist
exacerbations and limitations.
In other words, while evolving
within the social assertion, we need
Democracy,
the religion
of globalization
8
prin credin]a \n Iisus [i \n Biseric`;
a islamismului ~ crez \n natura
Dumnezeului Unic, creator deopotriv`
al Cerul ui [i al P`m#nt ul ui ;
a budismului ~ propov`duitor
al compasiunii, bun`t`]ii, iubirii
[i armoniei pentru toate fiin]ele vii;
a hinduismului ~ asumare a p`cii
lùntrice [i, prin aceasta, a p`cii Lumii
prin autopurificare, altruism, iubire
[i \n]elegere ne\ngr`dit` fa]` de semeni;
a iudaismului ~ starea intrinsec`
a religiei [i credin]ei cre[tine.
Unitatea acestora, din perspec-
tiva indivizibil` a lini[tii planetare,
este posibil` doar \n contextul
coexisten]ei lor democratice, \n temeiul
indisolubil al Creatorului Unic.
Iat` de ce, ritmul alert al globali-
z`rii, alert [i, pe alocuri, imprevizibil,
alert peste puterea de a-i \n]elege
\ntotdeauna la timp mecanismele,
desf`[urarea [i finalitatea proiectat`
sau pe cea posibil`, consacr` demo-
cra]ia, din perspectiva condi]iei
asumate, drept starea [i expresia
ecumenic` a unit`]ii sociale la scar`
global`. Democra]ia este sau, cel pu]in,
pare a fi ecumenismul aplicat
al credin]elor [i rosturilor sociale.
Este sau pare a fi religia globaliz`rii.
Globalizarea, proces, de altfel, inevi-
tabil, genereaz` re]ineri, pe alocuri
chiar o anumit` team`, aceste atitu-
dini pornind fie din ne\n]elegerea
neadaptat` a procesului ca atare,
fie din erorile provocate de sfidarea
involuntar` a unor sensibilit`]i
nemanifeste, fie din ignorarea gr`bit`
[i facil` a unor realit`]i neevoluate
istoric, fie din normele simple
ale transform`rii aplicate brutal
a religion of all religions: Christianity
~ revealed understanding in finding
God t hrough f ai t h i n Jesus
and the Church; Islamism ~ belief
in the nature of the unique God,
creator of Heaven and Earth;
Buddhism ~ preacher of compassion,
kindness, love and harmony for all
living creatures; Hinduism ~ projector
of the inner peace, thus, of the worlds
peace, through self purification,
selflessness, love and endless
understanding for everyone; Judaism
~ intrinsic status of the Christian
religion and faith.
The unity of all these religions,
from the undivided perspective
of the planetary peace can be
accomplished only in the context
of their democratic co-existence
on the background of a unique
Creator. That is why, the alert pace
of globalization, swift and sometimes
unpredictable, a too fast process
for always understanding in time
its phases, development, planned
or possible ends, acknowledges
the condition assumed as status
and ecumenical expression of social
unity, at a global scale. Democracy
is, or at least, seems to be the applied
ecumenism of beliefs and social
order. It is, or it seems to be the reli-
gion of globalization. Globalization,
a process, which is anyway inevitable,
generates a holding back attitude
and sometimes even a certain state
of fear, which comes from the un-
adapted misunderstanding of the pro-
cess, as such, from the errors brought
about by the unintentional defiance
of hidden delicate points, from the fast
and easy ignoring of historically un-
developed realities, from the simple
9
Editorial
realit`]ii complexe Dep`[irea acestor
atitudini anorganice este posibil`,
credem acest lucru, prin izb`virea
democratic` de constr#ngerile
aleatorii, prin identificarea cauzal`
a provoc`rilor majore ale secolului,
dar [i a posibilelor lor consecin]e,
prin dezvoltarea individual` a g#ndirii
globale, afirmat` \n realitatea vital`.
Pentru c`, \n ultim` instan]`, globa-
lizare \nseamn` s` g#nde[ti global
ac]ion#nd local. |n toat` aceast`
ecua]ie a transform`rii Lumii,
o ecua]ie extrem de complex`,
c`reia nu-i cunoa[tem cu adev`rat
niciodat` necunoscutele, cheia
o reprezint` democra]ia aplicat`,
ea \ns`[i un model de simplitate
didactic` a procedeelor opera]ionale
de organizare social`, fapt care
\i creeaz` \ns` vulnerabilit`]i intrin-
seci, dar [i adiacente.
Tehnologia democratic` a transfor-
m`rii globale [i-a dezvoltat, preco-
nizat sau din necesit`]i neprev`zute,
propriul sistem de valori cu deter-
minare principial`: inseparabilitatea
evolu]iilor pozitive; sinteza construc-
t i v` a di f eren] el or speci f i ce;
solidaritatea \n]elegerilor profunde
ale evolu]iei sociale; orientarea
pe valorile indispensabile devenirii;
pre\nt#mpinarea a[tept`rii negative;
descurajarea conving`toare a into-
leran]elor colective; cultivarea
consensual` a op]iunilor progra-
matice; aplicarea complementar`
a politicii strategiilor deduse.
Pe de alt` parte, morfologi a
prefacerilor globale, ale c`ror
sensibilit`]i nu pot fi niciodat`
cuprinse \n totalitate \n logica rece
rules of transformation, brutally
applied to the complex reality
The overcoming of these non-or-
ganic attitudes is possible, we believe
it, by democratic liberation from
aleatory constraints, by identifying
the causes and the possible conse-
quences of the major changes
of the century, through the individual
development of global thinking,
asserted within the vital reality.
Because, in the end, globalization
means thinking globally and acting
locally. In all this world transforma-
tion equation, an extremely complex
one, where the x elements are never
really known, the key of the problem
is represented by the applied de-
mocracy, that is in itself a model
of didactic simplicity for the opera-
tional procedures in the social or-
ganization, which creates intrinsic
but also contiguous vulnerabilities.
The democratic technology
of the global transformation has
developed a planned or non-planned
system of values, having a substan-
tiation of principle: a unique positive
evolution; a constructive synthesis
of the specific contrasts; the solidarity
of profound understanding of social
evolution; orientation towards
the indispensable values of the be-
coming; the pre-emption of negative
expectations; the convincing dis-
couragement of collective intolerance;
the consensual cultivation of pro-
grammatic options; the complemen-
tary implementation of the policy
of deducted strategies. But from
another viewpoint, the morphology
of the global changes, whose delicate
points cannot be totally included
within the cold logic of the capital
10
Colonel Costinel PETRACHE
Translated by Adriana CR~CIUNESCU
a proiectelor cardinale, reclam`,
\n situa]ii de avarie a st`rii demo-
cratice, aplicarea necondi]ionat`
a recursului la norm`; prezen]a
[i ac]iunea pozitiv` a institu]iilor
create [i adoptate s` apere demo-
cra]ia; asanarea nepricipitat` a ten-
din]elor involutive; aplicarea
destinderii drept contrapondere
constr#ngerilor impersonale ale cir-
cumstan]elor ierarhice. Eviden]ele
contradictorii ale dezvolt`rii sociale,
con]in#nd experien]e, inevitabilit`]i,
\mpliniri [i e[ecuri, au consacrat
democra]ia drept statutul social
asigurator al libert`]ii umane.
Iat` de ce, pe cale de consecin]`,
democratizarea societ`]ii globale
reprezint`, de departe, provocarea
vital` a st`rii umane \n secolul XXI,
pentru toate secolele de-acum \ncolo.
|n satul global, democra]ia, exercitat`
mai cu seam` ca expresie a voin]elor
locale, cu inevitabila extindere
regional`, reprezint` condi]ia stabi-
lit`]ii constructive \n care adversi-
t`]ile ideatice pot constitui materie
intuitiv` pentru filozofia \n]elegerii
globale. Bunòar`, s` g#ndim
global, s` ac]ion`m local, regional.
Pentru c`, \n ecua]ia general` a globa-
liz`rii, nu putem s` nu ]inem seama
de faptul c` Europei \i este greu
f`r` Europa, Americii \i este greu
f`r` America, Africii \i este greu
f`r` Africa, Asi ei \ i este greu
f`r` Asia, dar fiec`reia dintre ele
\i este greu f`r` toate celelalte.
projects, requires, in case of de-
mocracy malfunction, the uncondi-
tioned enforcement of the rules;
the presence and the positive action
of the created and invested institutions
for democracy defense; step by step
sanitation of regressive trends;
the enforcement of the political
relaxation, as a counterpart for imper-
sonal constraints of the hierarchical
circumstances. The contradictory
evidence of the social development,
whi ch i ncl udes experi ence,
un-avoidable situations, success
and failure, has acknowledged
democracy as the ensuring social sta-
tus of human freedom. That is why,
the in-progress democratization
of the global society represents, by
far, the vital challenge for humanity,
in the 21
st
century, and further,
for the centuries to come. In the glo-
bal village, democracy, imple-
mented, especially as an expression
of the local will, with the unavoid-
able regional enlargement, represents
the condition for constructive sta-
bility, where contradictions in ideas
can be intuitive material for the phi-
losophy of global understanding.
For example, lets think globally
and act at a local, regional level.
Because, within the general equation
of the globalization, we cannot ignore
the fact that Europe is not able to live
without Europe, America is not able
to live without America, Africa is not
able to live without Africa, Asia is not
able to live without Asia and each
and everyone is not able to live with-
out all the others.
11
IlaIorarca planurilor dc modcrnizarc a Iortclor armatc
pc Iaza unor viziuni stratcgicc (dc cxcmplu, ]oint \ision 2O1O
si 2O2O n Armata SUA sau \iziunca Stratcgic 2O1O
cccsitatca claIorrii si implcmcntrii unci noi viziuni stratcgicc privind anga}arca
Iortci militarc n diIcritc conIlictc sau n opcratii dc staIilitatc cstc dc nccontcstat.
Armatclc modcrnc sc conIrunt cu o gam dc provocri asimctricc carc dctcrmin
ARGUMENTE
PENTRU O TRANSFORMARE STRATEGIC|
General de brigad` dr. Teodor FRUNZETI
schimIri doctrinarc scmniIicativc pcntru a putca Ii contracaratc oportun si cIicicnt.
N
In pcrioada dc dup 1OO1 s-a impus caractcrul intcgrat,
intcrcatcgorii dc Iortc, al actiunilor militarc. In accast pcrioad
a Iost lansat cadrul conccptual dcnumit sistem de sisteme, cc dcIincstc
rzIoiul drcpt o compctitic mortal n carc cstig partca carc ntclcgc mai Iinc spatiul dc lupt
si carc transIcr mai rapid accast cunoastcrc clcmcntclor lupttoarc proprii, pcntru a aplica
Iorta ncccsar cu rapiditatc si prccizic la distantc mari. Chcia succcsului consta n utilizarca
putcrii dc lupt n intcractiunca Iunctional si n sincrgia diIcritclor sistcmc dc armamcnt
si structuri militarc. Accst sistem al sistemelor nu Icca nici un Icl dc rcIcrirc la rolul
catcgoriilor dc Iortc, la rcsponsaIilitti si ccrintclc opcrationalc, staIilind ns o Iaz
dc discutii mult mai avansat dcct pn atunci.
Ultcrior, ccrintclc opcrationalc au Iost dcIinitc astIcl nct s contriIuic la mIunttirca
capacittii dc a ntclcgc complcxitatca luptci, dc a comunica si dc a aplica putcrca prin utilizarca
violcntci armatc, cu vitcz, prccizic, acuratctc si cIcctc ma}orc la distantc mari.
Caracterul integrat
al ac]iunii militare
Necesitatea unei viziuni
pe termen mediu [i lung
n Armata noastr), corclat cu implcmcntarca Sistcmului dc IlaniIicarc, Irogramarc
si Iinantarc (IIBS) au Iost cvolutii pozitivc, cu un rol important n planiIicarca aprrii,
asigurnd rcsursclc ncccsarc puncrii n practic a rczultatclor a ccca cc cstc considcrat
motorul conduccrii stratcgicc, adic alc prognozci.
In prczcnt, cxist o starc dc Iapt a crci analiz ducc la concluzia c ritmul schimIrilor,
rcspcctiv al transIormrilor pc carc lc implic noua rcvolutic n aIaccrilc militarc s-a accclcrat
n ultimii ctiva ani, n spccial dup atacurilc tcroristc dc la 11 scptcmIric 2OO1.
Continuitatea transform\rii
O schimIarc important a survcnit n sIcra
conccptual. Dac n urm cu zccc ani crau acccptatc,
ca ncccsitti, optimizarca tchnologici si rcduccrca numcric a Iortclor armatc, nu sc amintca
nimic n schimI dcsprc modiIicrilc structuralc si noilc conccptc opcrationalc. Astzi, prcmisclc
12
oricrci analizc au n vcdcrc Iaptul c o crcstcrc a cIicacittii organizatici militarc nu cstc posiIil
Ir schimIri scmniIicativc n domcniul organizational si n ccl al conccptclor opcrationalc.
In urm cu zccc ani sc aIirma c prccizia si acuratctca sistcmclor dc armamcnt pcrIcctionatc,
cunoastcrca mai Iun a spatiului dc lupt, comunicatiilc optimizatc vor rcducc picrdcrilc
proprii si vor mIuntti capacitatca dc intcgrarc a actiunilor structurilor militarc apartinnd
unor catcgorii dc Iortc diIcritc, vor schimIa rclatiilc intcrnationalc si vor crca noi posiIilitti
dc actiunc comun, politico-militarc.
Astzi, planiIicatorii militari suIliniaz rcduccrca picrdcrilor proprii n actiunilc militarc
drcpt un succcs rcal, asa cum s-a dcmonstrat n opcratiilc "Induring Irccdom" si "Irccdom
Ior Iraqi" din AIganistan, rcspcctiv Irak. DiIiculttilc dc comunicarc dintrc Iortclc Navalc,
cclc 1crcstrc si cclc Acricnc sunt dc}a dc domcniul trccutului, rcccntclc opcratii din AIganistan
si Irak dcmonstrnd c opcratiilc ntrunitc sunt mult mai cIicacc. IIcctul la nivcl politico-militar
nu cstc ns suIicicnt dc clar, iar pc o pcrioad prcviziIil nu cstc dc astcptat ca Rusia
s solicitc adcrarca la NA1O si nici ca Iortclc militarc alc Aliantci s utilizczc Iazc militarc
pc tcritoriul accstci tri. In plus, continutul conccptului dc dcscura}arc a Iost modiIicat,
datorit prccizici, vitczci, razci dc actiunc si cIicacittii noilor tchnologii militarc n curs
dc aplicarc si implcmcntarc.
Dcsi cu rczultatc incgalc si cu un ritm lcnt dc implcmcntarc, schimIrilc organizationalc
constituic astzi o rcalitatc incontcstaIil. Iortclc cxpcditionarc sunt Ioartc diIcritc ca structur
dc cclc din urm cu douzcci dc ani, dc cxcmplu.
Iortclc Navalc alc armatclor modcrnc comIin componcntclc acricnc, alc navclor
dc supraIat si alc Iortci dc suImarinc ntr-o manicr mult mai IlcxiIil dcct la nccputul
anilor nouzcci si pot, n sIrsit, comunica n mod dircct cu Iortclc 1crcstrc si cu cclc Acricnc
alc propriilor contingcntc nationalc. Ia rndul lor, Iortclc 1crcstrc sc transIorm,
iar cxistcnta cu caractcr pcrmancnt a unor Iortc ntrunitc, intcrcatcgorii, a dcvcnit dc}a o rcalitatc
n multc armatc.
Iortclc armatc opcrcaz acum n mod diIcrit. Un nou conccpt opcrational acro-tcrcstru
cstc n curs dc claIorarc si implcmcntarc dup conIlictclc din AIganistan si Irak. Iortclc 1crcstrc
dcclanscaz n mod curcnt opcratii dc pc platIormc navalc, iar conccptclc Iazatc pc cpuizarca
advcrsarului au Iost aIandonatc n Iavorarca cclor Iazatc pc rzIoi n ccntrc dc rctclc.
In prczcnt, sc maniIcst o accclcrarc a schimIrilor
pc carc lc prcsupunc actuala rcvolutic n aIaccrilc
militarc, impus dc ncvoia dc a optimiza sccuritatca
national a statclor, n contcxtul unci instaIilitti intcrnationalc acccntuatc. Ic dc alt partc,
cstc cvidcnt c noilc riscuri, amcnintri si pcricolc la adrcsa sccurittii statclor, pc dc o partc,
si la adrcsa staIilittii si a actualci ordini intcrnationalc, pc dc alt partc, sunt total diIcritc
dc cclc pcntru contracararca crora au Iost proicctatc si structuratc ma}oritatca Iortclor
armatc alc statclor dczvoltatc.
In marc msur, advcrsarii accstora, actori nonstatc, ca si statc cc aspir la statutul
dc putcri rcgionalc sau statc cu aspiratii dc putcri dc nis, au rcnuntat, din punct dc vcdcrc
cconomic, la compctitia cu trilc dczvoltatc n domcnii alc tchnologiilor militarc n carc
nu vor putca niciodat s dcvin compctitivi, prsind o compctitic cc urmrca rcalizarca
prin simctric a putcrii militarc doritc. Rcnuntnd la simctric, accsti actori din arcna intcrnational
si construicsc Iortc militarc si paramilitarc carc s-i Iac apti s luptc ntr-un mod asimctric.
Un nou con]inut al revolu]iei
n afacerile militare
13
Ii valoriIic disIunctionalittilc diIcritclor componcntc alc sistcmclor militarc modcrnc
cc actioncaz ntrunit, contracarcaz cantitatca prin agilitatc si vitcz sporit dc rcactic,
si discmincaz Iortclc n rndul populatici civilc, dc undc lovcsc prin surprindcrc,
asa cum sc ntmpl n Irak, din cc n cc mai Irccvcnt dup sIrsitul - dcclarat dc prcscdintclc
Bush - al opcratiilor militarc dc amploarc dcsIsuratc dc armata SUA pcntru nlturarca
rcgimului lui Saddam Husscin. Dc ascmcnca, accstc Iortc, dc multc ori rudimcntar dotatc,
dar Ianatizatc, cxploatcaz ntr-un mod adccvat zonc cu tcrcn diIicil, undc Iortclc militarc
modcrnc nu-si pot valoriIica avanta}clc tchnologicc sau undc cantitatca marc dc Iortc
poatc dcvcni o vulncraIilitatc si nu un avanta}.
In prczcnt, arc loc un proccs dc transIcr dc cunostintc si dc tchnologic, n spccial
n cadrul NA1O, dc la trilc carc au dcclansat mai dcvrcmc proccsul dc nnoirc tchnologic
sprc cclc carc l-au nccput mai trziu, cutndu-sc, astIcl, s nu sc crcczc sincopc si incompa-
tiIilitti din pcrspcctiva capacittii dc intcropcraIilitatc a armatclor rcspcctivc.
Sprc dcoscIirc dc cra rcvolutici industrialc, n pcrioada actual, cunostintclc rcIcritoarc
la conduccrca rzIoiului si a luptci prin utilizarca tchnologici spatialc pot Ii mprtsitc
cu usurint aliatilor. In plus, o partc a capaIilittilor militarc sunt astzi Iazatc pc inIormatii
si sistcmc dc tclccomunicatii cc provin din sIcra comcrcial. AstIcl, transIormrilc ncccsarc
vor Ii mai usor dc mprtsit si dc implcmcntat n organizatiilc militarc alc aliatilor, contriIuind,
astIcl, la ntrirca si nu la slIirca Aliantci.
IIcctul supcriorittii militarc dcpindc mai putin dc sursa din carc provinc accasta,
ct, mai alcs, dc modul n carc cstc valoriIicat n practica militar.
In msura n carc dcscura}caz agrcsiunca si actiunilc ostilc, supcrioritatca militar
rcprczint o asigurarc pcntru trupclc proprii. Iortclc militarc agilc, carc au capacitatca
ridicat dc dcsIsurarc n tcatrc dc opcratii ndcprtatc, carc anga}caz n timp scurt
si n mod dccisiv advcrsarii si apoi si rctrag Ir picrdcri Iortclc din tcatrul rcspcctiv,
dctinnd un control total asupra actiunilor dcsIsuratc n accsta si mcntinnd initiativa,
constituic o ccrtiIicarc a accstci asigurri.
Iortclc armatc masivc, carc nu sunt adaptatc structural si tchnologic unci misiuni
spcciIicc si carc dcpind n marc msur dc Iazclc logisticc pusc la dispozitic dc diIcritc
tri-gazd, iar din punct dc vcdcrc doctrinar rmn ancoratc n conccptclc rzIoiului
dc anihilarc sau dc cpuizarc a Iortclor, pot provoca ncncrcdcrc nu numai n rndul oIscrvatorilor,
dar chiar si n rndul aliatilor. Ar Ii Iost Rusia, 1ad}ikistan, UzIckistan sau Iakistan att dc coopcrantc
cu Iortclc amcricanc din AIganistan pc timpul opcratici "Induring Irccdom" dac accasta
ar Ii prcsupus o prczcnt mai masiv si pc tcrmcn lung a trupclor amcricanc pc tcritoriul lor ?
IroIaIil c nu.
Dcoarccc cIicacitatca rclativ cstc o Iunctic a structurilor
militarc carc sc Iazcaz pc antagonismul dintrc Icligcranti,
stratcgia compctitici pc carc sc axcaz accstia vizcaz
mcntincrca pozitici dominantc dc ctrc organizatiilc militarc mai avansatc pc calca tranzitici,
rcspcctiv rccupcrarca sau rcduccrca dccala}ului dc ctrc cclc rmasc mai n urm.
Armatclc mai putin avansatc pc calca transIormrii nu trcIuic n mod ncaprat s urmczc
acciasi pasi pc carc i-au Icut trilc mai avansatc n accst domcniu, sprc a a}ungc la capaIilittilc
spcciIicc crci inIormationalc.
Competi]ie bazat\
pe noi valori [i standarde
Proiec]ii conceptuale * Dezvolt`ri teoretice
14
Un rol dcoscIit dc important n armonizarca
capacittii tchnologicc cu doctrina dc utilizarc
si dc prcgtirc a Iortclor l arc sistcmul dc planiIicarc,
Sprc dcoscIirc dc invcstitiilc n capacittilc industrialc, carc au solutionat produccrca
dc tancuri, navc si acronavc, cc crau considcratc valorilc cclc mai importantc alc tchnicii
militarc n timpul crci industrialc, multc standardc alc crci postindustrialc (sau inIormationalc)
pot Ii aplicatc cu succcs, Ir invcstitii suplimcntarc.
Accast situatic gcncrcaz dou consccintc cu cIcctc stratcgicc. O prim consccint
cstc Iaptul c statc sau grupri dc statc crora lc lipscstc putcrca militar, capacitatca
organizatoric sau rcsursclc unor putcri dc nivcl gloIal sau rcgional pot avca, totusi, acccs
rapid si Iacil la sistcmc dc armamcnt cu marc putcrc lctal si dc distrugcrc, chiar dc distrugcrc
n mas.
A doua consccint cstc c ritmul transIormrilor din armatclc modcrnc trcIuic accclcrat,
sprc a mcntinc avanta}clc opcrationalc dc carc accstc armatc sc Iucur n prczcnt n rclatiilc
cu cclclaltc institutii similarc att din zona dc intcrcs a statclor crora lc apartin, ct si din ntrcaga
lumc, n gcncral.
Accclcrarca rcvolutici n aIaccrilc militarc cstc
nu att o proIlcm dc tchnologic nou, ct, mai cu scam,
o proIlcm dc schimIri organizatoricc, structuralc si opcrationalc, sprc a cxploata la maximum
inovatiilc tchnologicc dc avangard alc timpului. Ixist ns, din motivc Iinanciarc, pcricolul
ca cxpcrimcntarca accstora s aiI loc la nivcluri mai rcdusc dcct cclc ncccsarc sprc a asigura
o valoriIicarc maxim.
Multc proccsc dc cxpcrimcntarc caut ci dc modiIicarc a unor produsc sau proccdcc
dc}a cxistcntc. In viitor, cIorturilc vor Ii cxtinsc si asupra aIordrilor organizatoricc si structuralc
diIcritc dc cclc din prczcnt.
In timp dc pacc, structurilc militarc apartinnd unor catcgorii dc Iortc diIcritc maniIcst
rctincrc n a sc instrui n comun, ntr-un mcdiu ntrunit, ccca cc lc aIcctcaz capacitatca
dc actiunc n comun.
In gcncral, lidcrii si structurilc militarc apartinnd unci anumitc catcgorii dc Iortc nu sunt
consticntc dc aIordrilc tchnologicc si opcrationalc noi din cclclaltc catcgorii dc Iortc,
accasta rcducnd cIicacitatca tuturor structurilor implicatc n opcratii militarc, mai alcs
pc timpul cclor dc marc intcnsitatc. Armatclc modcrnc nu trcIuic s ntrcprind nici un Icl
dc opcratic dac Iortclc dcstinatc si statclc ma}orc carc lc conduc nu au un caractcr ntrunit
rcal. Iractic oIisnuit, comun n armatclc modcrnc a dcvcnit constituirca dc comandamcntc
ntrunitc, dc rcgul dc nivcl corp sau similar, si rotirca corcspunztoarc a comandantilor
accstora ntrc catcgoriilc dc Iortc participantc, prccum si antrcnarca n mod ntrunit
a Iortclor pusc la dispozitia accstora, n conditii ct mai apropiatc dc cclc rcalc, dintr-o situatic
dc criz sau conIlict.
Noi schimb\ri structurale
Sistem eficient de planificare,
programare [i finan]are
programarc si Iinantarc cc Iunctioncaz n NA1O dc mai mult dc cincisprczccc ani,
iar n tara noastr din anul 2OOO si carc prcvcdc alocarca rcsursclor Iinanciarc pc Iaz
dc programc, iar nu pc articolc Iugctarc, asa cum sc Icca antcrior. Accst proccdcu asigur
cIicicntizarca maxim a planiIicrii aprrii, n gcncral, a utilizrii Ianului puIlic, n spccial,
si anga}arca divcrsclor programc dc nzcstrarc strict n conIormitatc cu ccrintclc opcrationalc
15
claIoratc dc divcrsi IcncIiciari, cu aplicaIilitatc mai alcs n comand, control, inIormatii,
comunicatii, computcrc, tchnologic satclitar si scnzori. Accstc domcnii, carc asigur
dominatia n spcctru complct, sunt singurclc carc n prczcnt si ntr-un viitor prcviziIil
pot asigura o oricntarc pozitiv si pot prcvcni oItincrca unci pozitii avanta}oasc dc ctrc
advcrsari, chiar tcmporar, pcntru o pcrioad mai scurt.
Carl von Clauscwitz nota, n urm cu mai mult
dc o sut saptczcci si cinci dc ani, c r`zboiul este domeniul
incertitudinii, trei sferturi din factorii pe care se bazeaz` ac]iunile n r`zboi sunt nv`lui]i
n cea]a unei incertitudini mai mici sau mai mari
1
. In la o anumit limit, inccrtitudinca
ar putca Ii considcrat o Iunctic si o caractcristic a mcdiului n carc trcIuic s Iunctionczc
att sistcmul dc comand si control, ct si ccl dc ccrcctarc. Asa cum dcmonstrcaz istoria
artci militarc, inccrtitudinca nu poatc Ii climinat dc pc cmpul dc lupt, dar nivclul ci poatc
Ii rcdus. Ca pcrmancnt a rzIoiului, inccrtitudinca si arc izvorul n. lipsa dc datc si inIormatii
dcsprc inamic, dcsprc intcntiilc salc; nccunoastcrca planiIicrii n timp si n spatiu a actiunilor
inamicului sau chiar a cxistcntci unui plan dc atac corcspunztor; cIicacitatca unor cchipamcntc
sau chiar cxistcnta unor noi sistcmc dc armamcnt; dczvoltarca unci noi Iormc dc rzIoi,
rcvolutionarc.
Multi spccialisti sustin c inccrtitudinca, ca Iunctic a asimctrici, s-a ampliIicat o dat
cu rspndirca noilor tchnologii si cu }uxtapuncrca scopurilor si a oIicctivclor antagonistc,
nu numai ntrc statc, ci si, dc ascmcnca, ntrc actorii nonstatali. Cu ccrtitudinc, cxist dovczi
c potcntialul pcntru opcratii asimctricc crcstc dircct proportional cu numrul dc conIlictc
potcntialc si comIinatiilc posiIilc dc Iortc oponcntc, cu mi}loacclc tchnicc la ndcmna
accstora, prccum si cu valorilc moralc si culturalc diIcritc alc cclor implicati n conIruntri.
Iidcrii Iortclor cc sc opun cu mi}loacc militarc dcmocratiilor occidcntalc ntclcg Ioartc Iinc
c anga}arca ntr-un rzIoi convcntional nscamn pur si simplu sinucidcrc. Dc accca, pc msur
cc potcntialul pcntru o aIordarc asimctric sporcstc, tot asa sc ntmpl si cu nivclul
dc inccrtitudinc, rcspcctiv cu nivclul dc surprindcrc stratcgic, opcrativ si tactic.
Din accst punct dc vcdcrc, asimctria nu cstc nimic mai mult dcct aduccrca nivclului
dc inccrtitudinc si, implicit, al surprindcrii n actiunilc militarc pn la pragul carc implic
noi ci si modalitti, noi mi}loacc si noi scopuri si Iinalitti. Din pcrspcctiva doctrinci, rspunsul
Iat dc o provocarc asimctric, Iic c c vorIa doar dc inovatii tacticc, Iic dc o aIordarc stratcgic
cu totul surprinztoarc, trcIuic s Iic acclasi. Rcalitatca trcIuic ntclcas si admis asccndcntul
crcat ca urmarc a initiativci advcrsarului, ccca cc d IlcxiIilitatca dc a initia schimIarca
si dc a gcncra un rspuns cIicacc n plan actional, actiunca Iiind, n ultim instant, Iactorul
ccl mai important. Dc accca, doctrina arc tocmai rolul dc a Iacilita gsirca rspunsului
adccvat, ca modalitatc dc actiunc n timp si n spatiu.
Reducerea incertitudinii
A Iacc Iat cu succcs Iactorului ncprcvzut,
adic la ccca cc Clauscwitz numca cea]a [i fric]iunea
r`zboiului, ncccsit a}ustri rapidc la oricc situatic. Dac doctrina utilizat n prcgtirca
Iortclor cstc rcstrictiv, ca dcvinc irclcvant. Mai ru chiar, poatc inducc, la nivclul catcgoriilor
dc Iortc, mcntalitatca c ccca cc nu cstc prcvzut n rcgulamcntc si manualc nu sc poatc
Doctrine ale gndirii creative
1
Carl von Clausewitz, Despre r`zboi, Bucure[ti, Editura Militar`, 1982, cartea II, capitolul 6.
16
ntmpla si dcci nu tcIuic luat n considcrarc, indiIcrcnt dc cc sc ntmpl n rcalitatca
dc zi cu zi. Asa cum a dcmonstrat cxpcricnta conIlictclor dc dup Irimul RzIoi Mondial,
doctrina trcIuic s promovczc o IilozoIic a initiativci si a gndirii crcativc, pcntru a putca,
astIcl, contracara ncprcvzutul. Cu ct un oponcnt cstc mai asimctric ca modalitatc dc maniIcstarc,
cu att mai important cstc initiativa - la toatc nivclurilc - pcntru comIatcrca accstuia.
Instruirca trupclor trcIuic s vin n complctarca unor conccptii alc opcratiilor
carc pun acccntul pc ncprcvzut si contracararca sa. Ic timpul instruirii, comandantii, trupclc
si statclc ma}orc trcIuic pusi n situatii ct mai putin Iamiliarc si Iortati, astIcl, s gndcasc
crcativ.
Dcsigur, n cadrul doctrinclor nu poatc Ii prcvzut ccca cc cstc dc ncprcvzut,
dar clc trcIuic s mcarg dincolo dc simplclc Ianalitti si s oIcrc cadrul cducational gcncral
si instrumcntclc ncccsarc pcntru a ntclcgc si a ducc cu succcs opcratiilc planiIicatc, dc o natur
tot mai asimctric. A Iacc ca trupclc si comandamcntclc s poscdc instrumcntclc conccptualc
ncccsarc cstc o Iunctic a instruirii, cducatici si studiului individual dcsIsurat dc Iiccarc militar.
Aplicarca accstor instrumcntc n practica militar curcnt cstc o Iunctic a comcnzii si a controlului
cxcrcitat dc comandantii dc pc toatc trcptclc icrarhicc si, pn la urm, o Iunctic a lcadcrship-ului.
O lcctic a trccutului pc carc doctrina cc sc claIorcaz
pcntru viitorul prcviziIil trcIuic s o valoriIicc sc rcIcr
la proccsul dc adaptarc la asimctric n duccrca actiunilor militarc. Ixcmplc dc asimctric
si adaptarc la accasta pot Ii gsitc n istoria artci militarc univcrsalc si romncsti. Dc cxcmplu,
rzIoiul dc insurgcnt si opcratiilc antiinsurgcnt sau utilizarca armci nuclcarc la sIrsitul
cclui dc-Al Doilca RzIoi Mondial pot Ii considcratc modclc clasicc, din accst punct dc vcdcrc.
Rczult, astIcl, c o doctrin cIicacc ntr-o pcrioad caractcrizat dc o asimctric marcant
a actiunilor militarc trcIuic s aiI urmtoarclc caractcristici.
* s sc Iazczc pc conccptii carc s aiI n vcdcrc mai mult dcct rzIoiul convcntional
dc marc intcnsitatc; pcntru toatc capaIilittilc militarc trcIuic gnditc mi}loacclc
asimctricc dc contracararc pc carc lc-ar putca utiliza compctitorii sau advcrsarii,
iar pcntru oricc capaIilitatc scoas din dotarc trcIuic staIilitc modalittilc si mi}loacclc
carc o vor nlocui sau suplini;
* s Iic prcvizionist, n asa Icl nct pc tcrmcn scurt, mcdiu si lung s sc poat ntclcgc
carc va Ii Iizionomia actiunilor militarc;
* s impun crcativitatca si s asigurc prcgtirca pcntru a Iacc Iat cu cIicacitatc
unui inamic dc tip asimctric, cu marc capacitatc dc adaptarc; pcntru a proccda
n accst Icl, cstc ncccsar s Iic idcntiIicatc rapid disIunctionalittilc pc timpul opcratiilor
dc tipuri si Iizionomii diIcritc, iar apoi s Iic staIilitc cclc mai potrivitc rcmcdii
organizatoricc, doctrinarc si actionalc, concomitcnt sau succcsiv la toatc nivclurilc
icrarhicc ncccsarc;
* s porncasc dc la rcalitatca c actiunilc militarc au dc cclc mai multc ori consccintc
indircctc sau colatcralc ncintcntionatc. Ocaziilc dc a sc producc ascmcnca cIcctc
ncintcntionatc sporcsc, pc msur cc inccrtitudinca si, uncori, si asimctria crcsc.
Armatclc modcrnc si n spccial cca a SUA sunt "cclc mai" simctricc Iortc militarc,
din punctul dc vcdcrc al capaIilittilor si al lipsci dc cchivalcnt al accstora n altc armatc;
doctrina trcIuic s valoriIicc tocmai accstc capaIilitti Ir corcspondcnt si s asigurc
utilizarca lor ntr-un mod asimctric;
Adaptarea la asimetrie
17
* s includ un sistcm capaIil dc a cvalua rapid tchnicilc, tacticilc si proccdcclc curcntc,
utilizatc mpotriva cclor mai noi amcnintri, diIcritc si insidioasc, dc a idcntiIica clcmcntclc
dc disIunctionalitatc si dc a gsi solutii pcntru rcmcdicrca accstora, prccum si dc a impunc
noi tactici, tchnici si proccdcc, atunci cnd cstc ncccsar. Accst lucru sc rcalizcaz
ccl mai rapid prin intcrmcdiul lcctiilor nvtatc din practic, din cxpcricnta acumulat,
ntr-o Iorm organizatoric adccvat
2
.
Singur, sistcmul doctrinar IlcxiIil si adaptaIil
nu cstc suIicicnt pcntru a asigura un rspuns adccvat
n situatia unor actiuni militarc asimctricc din partca unor advcrsari hotrti. Istc ncccsar,
n plus, cxistcnta unor Iortc cu marc putcrc dc lupt si dcplasaIilc n timp scurt Iic pc tcritoriul
statclor rcspcctivc, Iic pc un tcatru dc actiuni militarc aIlat la marc distant.
NA1O a luat dccizia dc a-si constitui o Iort dc Rspuns, nc la Summitul dc la Iraga,
din noicmIric 2OO2. Iaisprczccc tri mcmIrc alc Aliantci au alocat unclc dintrc cclc mai Iunc
unitti Iortci dc Rspuns a NA1O. Irototipul accstcia, cu un total dc O oOO dc militari,
cu mult pcstc intcntia initial, cc prcvcdca ntrc 2 oOO si G OOO, a Iost prczcntat la rcuniunca
ncoIicial a ministrilor aprrii ai trilor mcmIrc, cc a avut loc la Colorado Springs, n SUA,
ntrc 8 si O octomIric 2OOJ. Crearea acestei for]e care reune[te capabilit`]i na]ionale
deosebite este una din cele mai importante schimb`ri ce a avut loc n NATO de la semnarea
Tratatului de la Washington, cu mai mult de 50 de ani n urm`, aprccia gcncralul
]amcs ]oncs
3
, comandantul suprcm al Iortclor Aliatc din Iuropa, la inaugurarca
accstor Iortc si carc cstc rspunztor dc standardclc, ccrtiIicarca Iortclor si cxcrcitiilc
planiIicatc pcntru Iorta dc Rspuns.
IIicicntizarca actional a structurilor militarc cstc, dcci, n ccntrul atcntici tcorcticicnilor
si practicicnilor militari.
Armata noastr, ca Iort militar a unci tri mcmIr a NA1O, acord toat atcntia ntclcgcrii
cvolutici Icnomcnului militar contcmporan, Iapt pcntru carc s-a claIorat o gam ntrcag
dc manualc si rcglcmcntri Iazatc pc noilc conccptc doctrinarc cc modclcaz Iizionomia
si caractcristicilc actiunilor militarc att n prczcnt, ct si n viitorul prcviziIil, sprc a lc ntclcgc
si Iolosi cu cIicicnt n proccsul dc instruirc si utilizarc a Iortclor.
Cre[terea puterii de lupt\
2
Clinton J. Ancker III, Michael D. Burke, Doctrine for Assymmetric Warfare, in Military Review,
July-August 2003, p. 24.
3
Nicholas Fiorenza, First NATO Response Force is Larger Than Expected, Defense News,
20 octombrie 2003, p. 8.
18
orcspunztor conccptici, actiunilor si msurilor n domcniul sccurittii
nationalc cuprinsc n Strategia de securitate na]ional` pc carc Iarlamcntul
Romnici a aproIat-o n dcccmIric 2OO1, transpusc n practic n ultimii ani,
NOUL CONCEPT STRATEGIC
DE SECURITATE {I AP|RARE A }|RII
~ idei doctrinare ~
General de brigad` Petru BEJINARIU
ndcoscIi dup Summitul Aliantci Nord-Atlanticc dc la Iraga, realizarea condi]iilor
pentru integrarea n NATO [i n Uniunea European`
1
a rcprczcntat un interes na]ional
ncccsar cdiIicrii unci Romnii modcrnc, cclc dou organizatii Iiind aprcciatc ca singurclc
n msur s garantczc trii un statut dc indcpcndcnt si suvcranitatc si s-i pcrmit
o dczvoltarc cconomic, politic si social similar trilor dcmocraticc.
Obiectivul prioritar al politicii dc sccuritatc national n accsti ani l-a constituit p`strarea
independen]ei, suveranit`]ii, unit`]ii [i integrit`]ii teritoriale a statului romn, n condi]iile
specifice ader`rii la NATO [i integr`rii ]`rii n Uniunea European`
2
.
Intcgrarca curopcan si curoatlantic a rcprczcntat, n ultimul dcccniu al sccolului XX
si n primii ani ai sccolului XXI, o aspiratic national si un intcrcs Iundamcntal al Romnici.
Stratcgiilc dc sccuritatc adoptatc dc Iarlamcnt n anii 1OOO si 2OO1 marchcaz o continuitatc
n aIirmarca si rcalizarca accstor oIicctivc. Intcgrarca ca mcmIr cu drcpturi dcplinc
n Alianta Nord-Atlantic si pcrspcctiva rcal dc adcrarc a trii, nccpnd cu anul 2OO7,
la Uniunca Iuropcan gcncrcaz un nou contcxt pcntru politica national dc sccuritatc si aprarc.
Intcgrarca n NA1O a schimIat n mod cscntial pozitia gcopolitic si gcostratcgic
a Romnici. Irin includcrca n spatiul curoatlantic dc sccuritatc si dcmocratic, tara noastr
a dcvcnit partc a sistcmului comun dc aprarc al Aliantci, carc i garantcaz sccuritatca.
Concomitcnt, participnd alturi dc aliati la ap`rarea spa]iului Alian]ei, garantiilc 1ratatului
Atlanticului dc Nord oIcr Romnici conditii optimc dc dczvoltarc cconomic si social
duraIil, alturi dc statclc aliatc.
Mcdiul dc sccuritatc din Iuropa si din }urul contincntului nostru suIcr multiplc
schimIri. Ivolutia proccsului dc intcgrarc curopcan si curoatlantic, aIlat n curs
dc dcrularc, arc o inIlucnt pozitiv, dar, n acclasi timp, ndcoscIi dup tragicclc cvcnimcntc
C
1
Strategia de securitate na]ional` a Romniei, 2001.
2
Ibidem.
19
din scptcmIric 2OO1 din SUA, si pc contincntul curopcan au aprut noi provocri, amcnintri
si atacuri dircctc la adrcsa sccurittii si staIilittii.
O dat cu adcrarca la Uniunca Iuropcan, tara noastr sc altur consistcnt intcrcsclor
si structurilor curopcnc dc sccuritatc. Dinamica schimIrilor din mcdiul intcrnational
dc sccuritatc, acccdcrca n NA1O si pcrspcctiva intcgrrii n Uniunca Iuropcan, cvolutiilc
trii n plan intcrn dctcrmin rccvaluarca si actualizarca Strategiei de securitate na]ional`
a Romniei, adoptat dc ctrc Iarlamcnt la 18 dcccmIric 2OO1.
Cadrul lcgal n vigoarc
3
staIilcstc c Strategia de securitate na]ional` a Romniei,
ca documcnt dc Iaz carc Iundamcntcaz planiIicarca aprrii la nivcl national, sc prczint
Iarlamcntului dc ctrc prcscdintclc Romnici n tcrmcn dc ccl mult trci luni dc la nvcstitur
pcntru a Ii dczItut si adoptat prin hotrrca cclui mai nalt Iorum lcgislativ al trii.
Avnd n vcdcrc accst Iapt, cstc dc prcsupus c Romnia va avca o nou Strategie na]ional`
de securitate [i ap`rare
4
ccl mai trziu n primul scmcstru al anului 2OOo. Istc ccrt c, n conditiilc
rcalizrii dc ctrc Romnia a oIicctivului dc intcgrarc n Aliant, conIorm noului su statut,
sc impunc rcdcIinirca conccptici gcncralc dc sccuritatc national, rcvcdcrca si actualizarca
stratcgici n vigoarc. Accst dcmcrs cstc dctcrminat dc schimIarca idcntittii stratcgicc
a Romnici, dc rcconIirmarca locului si a rolului trii noastrc dc aliat traditional al occidcntului
dcmocratic. Noua stratcgic va trcIui s cuprind clcmcntclc dc cscnt alc Conccptului
stratcgic si alc cclorlaltc documcntc politico-militarc alc Aliantci si s aIirmc Icrm c Romnia
nu mai cstc singur n Iata unui pcricol, c, prin intcgrarca n NA1O, si rcalizcaz sccuritatca
ca partcncr al unui sistcm colcctiv dc sccuritatc.
Ca mcmIr a Aliantci Nord-Atlanticc, tara noastr sc Iazcaz pc Iorta aliatilor
n aprarca suvcranittii tcritoriului si a intcrcsclor salc nationalc, particip la cIortul colcctiv
dc aprarc si si ndcplincstc anga}amcntclc militarc asumatc prin ratiIicarca 1ratatului
Atlanticului dc Nord
5
.
Avnd n vcdcrc Iaptul c Romnia IcncIiciaz dc garantiilc dc sccuritatc alc aliatilor,
prccum si pcrspcctiva intcgrrii n Uniunca Iuropcan, aprccicz c sc impunc ca titlul
noii stratcgii s includ sintagma Strategie na]ional` de securitate [i ap`rare, carc ar putca
s aiI ca o posiIil dcviz. Ap`rarea valorilor democratice mpreun` cu alia]ii din NATO, integrare
n Uniunea European`, dezvoltare economic` [i social` durabil`, prosperitate [i identitate.
Sistcmul sccurittii nationalc, dcIinit dc actuala stratcgic ca Iiind ansamblul mijloacelor,
reglement`rilor [i institu]iilor statului care au rolul de a realiza, proteja [i afirma interesele
fundamentale ale Romniei, cstc intcgrat, nccpnd cu accst an, sistcmului dc sccuritatc
transatlantic. In consccint, continutul Rczolutici 4GO, adoptat dc Camcra Rcprczcntatilor
a SUA, privind sccuritatca transatlantic si ntrirca NA1O, va trcIui s si gscasc n noua
stratcgic acclcasi solutii dc aplicaIilitatc ca si pcntru cclclaltc statc mcmIrc alc Aliantci.
3
Ordonan]a Guvernului nr. 52/1998 privind planificarea ap`r`rii na]ionale a Romniei, aprobat`
[i modificat` prin Legea nr. 63/2000, Monitorul oficial al Romniei, partea I, nr. 185, din 28.04.2000, Art. 4.
4
Constitu]ia Romniei, Monitorul oficial nr. 767, din 31.10.2003, capitolul V, Art.119: Consiliul Suprem
de Ap`rare a }`rii organizeaz` [i coordoneaz` unitar activit`]ile care privesc ap`rarea ]`rii [i securitatea
na]ional`, participarea la men]inerea [i restabilirea p`cii.
5
Legea nr. 22/01.03.2004 pentru aderarea Romniei la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington
la 4 aprilie 1949, Monitorul oficial nr. 185/03.03.2004.
20
Accst Iapt, dar si rczultatclc analizrii continutului stratcgici dc sccuritatc a Iolonici
6
(statul
cu carc tara noastr ar trcIui s sc comparc n spatiul cstic al Aliantci), adoptat dup primirca
n NA1O, cvidcntiaz concluzia c un nou proiect al Strategiei na]ionale de securitate
[i ap`rare a Romniei, mai cuprinztor dcct ccl n vigoarc, ar trcIui s oIcrc solutii
doctrinarc ccl putin urmtoarclor cinci probleme.
Ilcmcntclc gcncralc alc politicii dc sccuritatc alc Romnici, undc s Iic cvidcntiatc
intcrcsclc si oIicctivclc statului romn, n acord cu cclc alc Aliantci Nord-Atlanticc, dar si cu cclc
cuprinsc n Stratcgia dc sccuritatc a Uniunii Iuropcnc si modalittilc dc aIirmarc la nivclul
cclor dou organizatii.
Analiza cvolutici mcdiului intcrnational dc sccuritatc, carc s rcIlcctc noilc provocri
alc sccolului XXI, riscurilc la adrcsa sccurittii trii, vulncraIilittilc intcrnc si modalittilc
prin carc Romnia particip alturi dc aliati la asigurarca sccurittii spatiului curoatlantic.
O ascmcnca analiz trcIuic s includ datclc si inIormatiilc rclcvantc pcntru tara noastr,
rczultatc dup participarca la Summitul NA1O dc la IstanIul.
Conccptclc, idcilc doctrinarc si liniilc gcncralc dc pozitic alc politicii dc sccuritatc
a Romnici n rclatiilc cu organizatiilc si structurilc dc sccuritatc, aprarc si coopcrarc
gloIalc si rcgionalc. NA1O, Uniunca Iuropcan, Organizatia pcntru Sccuritatc si Coopcrarc
n Iuropa, ONU, structurilc dc coopcrarc rcgional, statclc vccinc si altc statc.
OIicctivclc componcntclor sistcmului dc sccuritatc al Romnici. Armata, scrviciilc
dc inIormatii (Scrviciul dc InIormatii Ixtcrnc, Scrviciul Romn dc InIormatii, structurilc
dc inIormatii alc Ministcrului Aprrii Nationalc, Ministcrului Administratici si Intcrnclor,
Ministcrul ]ustitici), sccuritatca intcrn, siguranta si ordinca puIlic (Scrviciul dc Irotcctic
si Iaz, Iolitic, ]andarmcric), prccum si cclc alc sistcmului national dc prcvcnirc si comIatcrc
a tcrorismului, alc sistcmului national dc actiunc n situatii dc criz, calamitti naturalc
si dczastrc (Administratic, Irotcctic civil, Iompicri), alc structurilor dc lupt mpotriva
crimci organizatc, traIicului dc droguri si dc Iiintc umanc, alc sistcmului dc protcctic
a inIormatiilor si a inIrastructurii tclccomunicatiilor (Scrviciul dc 1clccomunicatii Spccialc)
si alc sistcmului dc control al armamcntclor si cxporturilor stratcgicc.
Dircctiilc dc actiunc pcntru Administratic, ]ustitic, Iinantc, Iconomic, InIrastructur,
Irotcctia mcdiului, Sntatc si Iducatic, ca Iundamcntc si rcsursc pcntru sccuritatca Romnici.
Scopul gcncral al noii stratcgii trcIuic s Iic, si n viitor, aIirmarca, protc}arca, promovarca
si, la ncvoic, aprarca, mprcun cu aliatii din NA1O, dar si cu cclclaltc statc dcmocraticc
din Iuropa, a intcrcsclor nationalc dc sccuritatc ncccsarc cdiIicrii unci Romnii dcmocraticc,
staIilc politic, prospcrc cconomic si social, n msur s participc activ la viata intcrnational.
Ca argumcntc pcntru ncccsitatca rcvcdcrii si actualizrii stratcgici n vigoarc si a rcalizrii
scopului mcntionat stau idci doctrinarc oIligatorii a Ii cuprinsc n continutul noii stratcgii
nationalc dc sccuritatc si aprarc, dintrc carc cnumcrm.
* Romnia, tar mcmIr a NA1O, nu considcr nici un stat drcpt potcntial inamic,
dar, n protc}arca intcrcsclor salc nationalc, si rczcrv drcptul ca, mprcun cu aliatii,
6
Strategia na]ional` de securitate a Republicii Polone (traducere neoficial`), 22 iulie 2003, cuprinde
urm`toarele capitole: Noi provoc`ri; Considera]ii generale ale politicii de securitate [i ap`rare; Sarcinile
serviciilor de stat; Alian]a Nord-Atlantic`; Uniunea European`; Na]iunile Unite [i alte institu]ii interna]ionale,
controlul armelor; Aspecte regionale ale politicii de securitate; For]ele armate; Informa]iile; Aspecte interne
de securitate (poli]ie, gr`niceri etc.); Fundamentul economic al securit`]ii statului (finan]e, economie,
infrastructur`, mediul nconjur`tor, educa]ie civic`).
21
s ntrcIuintczc, ca solutic dc ultim instant, clcmcntclc salc dc putcrc si capacittilc
dc aprarc.
* In situatia n carc statul romn va Ii ncvoit s dcsIsoarc actiuni militarc pcntru aprarca
intcrcsclor salc si alc aliatilor, accstca vor avca un caractcr prcpondcrcnt dcIcnsiv-activ.
In accst scop, Romnia si va armoniza cIorturilc intcrnc cu cclc alc Aliantci Nord-Atlanticc.
* Ca mcmIr a NA1O, Romnia particip la aprarca colcctiv prcvzut dc Art. o
al 1ratatului dc la Washington, potrivit cruia Iortclc multinationalc alc Aliantci trcIuic
s Iic capaIilc s dcscura}czc oricc agrcsiunc potcntial mpotriva ci, s oprcasc
naintarca oricrui agrcsor, ct mai dcpartc posiIil, n cazul unui atac, si s asigurc
indcpcndcnta politic si intcgritatca tcritorial a statclor mcmIrc.
* Statul romn si oricntcaz cIorturilc organizatoricc, umanc si Iinanciarc pcntru rcalizarca
capaIilittilor ncccsarc aprrii tcritoriului national mprcun cu aliatii si a cclor dc carc
arc ncvoic pcntru a-si ndcplini rolul n Aliant si dc a participa activ la sporirca cIicacittii
militarc a NA1O si a liIcrttii salc dc actiunc.
* Romnia contriIuic la aprarca colcctiv corcspunztor potcntialului su, rcaliznd
o Ialant ct mai cchitaIil ntrc rcsponsaIilitti si IcncIicii n cadrul Aliantci.
Statul romn va prcgti Iortc si capaIilitti n msur s Iic intcgratc cIorturilor
NA1O n domcniilc luptci mpotriva tcrorismului si aprrii mpotriva armclor nuclcarc,
Iiologicc si chimicc.
* Romnia sc altur cIortului colcctiv al Aliantci dc rcactic cocrcnt la toatc situatiilc
dc urgcnt posiIilc si la dcsIsurarca opcratiilor dc rspuns la criz.
* Romnia, ca stat mcmIru al NA1O, va participa la. planiIicarca colcctiv a Iortclor;
Iinantarca si planiIicarca opcrational comun; constituirca Iormatiunilor multinationalc;
staIilirca aran}amcntclor dc comand si stat ma}or; sistcmul intcgrat dc aprarc
acrian; stationarca si dcsIsurarca Iortclor romncsti n aIara tcritoriului national;
stationarca si dcsIsurarca Iortclor Aliantci pc tcritoriul national; coopcrarca n domcniul
inIrastructurii, armamcntclor si logisticii; standardc si proccdcc comunc pcntru cchi-
pamcntc, instruirc si logistic; doctrinc si cxcrcitii ntrunitc si multinationalc.
* In Iunctic dc ccrintclc NA1O, Romnia va participa la. Iinantarca multinational,
inclusiv la Iugctul militar al Aliantci; programul dc invcstitii dc sccuritatc NA1O;
achizitionarca si montarca, pc tcritoriul national, a unor instalatii si clcmcntc dc inIrastructur
ncccsarc Iortclor aliatc.
Dc ascmcnca, n Iundamcntarca noului conccpt stratcgic dc sccuritatc si aprarc a trii,
considcr c trcIuic avutc n vcdcrc, prczcntatc si aIirmatc urmtoarclc idci importantc.
Stratcgia dc sccuritatc sc Iazcaz pc rcalitatca intcrn si intcrnational actual
si tinc cont dc intcrcsclc comunc alc ccttcnilor si dc potcntialul socicttii romncsti.
OIicctivclc stratcgici sc rcalizcaz prin mi}loacc politicc, diplomaticc, cconomicc,
socialc, militarc ctc., n coopcrarc cu NA1O si cu Uniunca Iuropcan.
Stratcgia arc n ccntrul atcntici ccttcanul, intcrcsclc si drcpturilc salc Iundamcntalc.
Statul romn urmrcstc, prin stratcgic, s rcalizczc concordanta dintrc oIicctivclc
dczvoltrii salc dcmocraticc si cclc alc staIilittii si sccurittii curopcnc si curoatlanticc.
Irczcnta activ n NA1O si intcgrarca n Uniunca Iuropcan rcprczint oIicctivc
prioritarc pcntru aIirmarca intcrcsclor trii n lumc.
Romnia trcIuic s-si ntrcasc statutul dc Iurnizor dc sccuritatc si staIilitatc
n Iuropa dc Sud-Ist si s dcvin un aliat implicat n cxtindcrca arici dc staIilitatc
si sccuritatc la rcgiunilc din vccintatca Aliantci.
22
Noua stratcgic trcIuic s oIcrc politici si idci pc carc Romnia s lc promovczc
cu rcgularitatc n cadrul Aliantci, n scopul asigurrii unci participri dc suIstant si dc nivcl
la dialogul intcraliat, carc s corcspund construirii proIilului stratcgic, locului si rolului
politic pc carc si-l va asuma n cadrul 1ratatului.
In accst scop, rolul politic al Romnici ar putca Ii dcIinit, n cadrul stratcgici,
prin urmtoarclc coordonatc Icrmc. aliat dircct intcrcsat dc mcntincrca cocziunii intcrnc
si sporirca rclcvantci NA1O n plan intcrnational; promotoarc a consolidrii rclatici transatlanticc,
Romnia va conIirma comunitatca oIicctivclor Iundamcntalc dc o partc si dc alta a Atlanticului;
Romnia a dcmonstrat c arc capacitatca si si poatc asuma n plan politic un rol dc mcdiator
si dc Iacilitator al conscnsului; tara noastr a Iost intcrcsat nu doar s sc intcgrczc
ct mai rcpcdc n NA1O, ci s Iic un stat mcmIru rcspcctat carc, nc dc la nccput, s aiI
initiativc si s oIcrc idci si conccptc n slu}Ia consolidrii noului rol al Aliantci, dcIinit la Iraga;
contriIuitor cu cxpcrtiz n proIlcmc rcgionalc, Romnia dorcstc s-si valoriIicc, n continuarc,
cxpcricnta privind gcstionarca proIlcmaticii complcxc a Iuropci dc Sud-Ist, ndcoscIi
privind Balcanii dc \cst; Romnia va nccrca s valoriIicc rolul cc-i rcvinc n dczvoltarca
rclatiilor dintrc NA1O si statclc din Caucaz si Asia Ccntral, pornind dc la Iunclc rclatii
dc coopcrarc cu statclc din accstc rcgiuni; Romnia arc rclatii traditionalc si intcrcsc spcciIicc
cu/Iat dc toatc statclc partcncrc alc Aliantci; n cadrul NA1O, tara noastr va oIcri cxpcrtiz
si va sustinc pozitii argumcntatc pc tcma rclatiilor dintrc Aliant si statclc mcmIrc
alc Consiliului dc Iartcncriat Iuro-Atlantic (NA1O-Rusia, NA1O-Ucraina) sau alc Dialogului
Mcditcrancan; Romnia va mprtsi din cxpcricnta sa statclor din rcgiunc anga}atc
n proccsclc dc rcIormc dcmocraticc si va propunc solutii dc optimizarc a programclor
dc coopcrarc si asistcnt pcntru accstca.
Stratcgia national dc sccuritatc si aprarc trcIuic s aiI n vcdcrc Iaptul c Romnia
s-a intcgrat n NA1O, n conditiilc n carc Alianta sc aIl n plin proccs dc transIormarc,
proccs alc crui coordonatc au Iost trasatc prin dcciziilc Summitului dc la Iraga. Accstc dccizii
sunt mcnitc s cchipczc Alianta cu instrumcntclc opcrationalc ncccsarc pcntru a Ii capaIil
s-si ndcplincasc oIicctivclc politicc. cIicicntizarca structurii dc comand; crcarca
Iortci dc Rspuns a NA1O; aproIarca anga}amcntclor n domcniul capaIilittilor; ntrirca
conccptului militar pcntru aprarc mpotriva tcrorismului si a msurilor adiaccntc accstuia;
implcmcntarca a cinci initiativc dc aprarc mpotriva armclor nuclcarc, chimicc si Iiologicc;
ntrirca capacittilor dc aprarc mpotriva unui atac ciIcrnctic; initicrca unui studiu
dc IczaIilitatc privind aprarca NA1O antirachct.
1oatc accstca au Iost cvaluatc si rcoricntatc corcspunztor la Summitul dc la IstanIul,
la carc s-au adugat si altc proIlcmc rcIcritoarc la cxtindcrc, la rclatiilc NA1O - Uniunca
Iuropcan, cclc dc partcncriat (Ucraina, Rusia), implicarca NA1O n Balcani, AIganistan
si, dup caz, n Irak si n Oricntul Mi}lociu. Rczultatclc Summitului pot s-si gscasc locul
n cadrul conccptclor si idcilor doctrinarc alc stratcgici.
Riscuri poten]iale ;n declan[area unor confrunt\ri armate
In lipsa dialogului, conIlictclc tind s doIndcasc un caractcr intcrnational, antrcnnd
utilizarca Iortci militarc si crcnd pcricolc la adrcsa sccurittii statclor, cu consccintc n plan
rcgional si gloIal. 1oatc statclc participantc la cdiIicarca sccurittii curopcnc s-au anga}at
s adoptc msuri pcntru ntrirca coopcrrii, crcstcrca staIilittii si rcduccrca posiIilittii
23
izIucnirii unui conIlict armat. Mcdiul dc sccuritatc oIcr, pc tcrmcn scurt, ocazia IavoraIil
dc prcgtirc si pcntru altc tri n vcdcrca intcgrrii n Alianta Nord-Atlantic.
Romnia si-a dcmonstrat clar dorinta si Icrmitatca dc a sc intcgra n Alianta Nord-Atlantic
si a rcusit atingcrca accstui oIicctiv ma}or. Iuncrca n practic a vointci dc intcgrarc a Iost,
n mod constant, unul dintrc oIicctivclc salc stratcgicc. Romnia a valoriIicat accast oportunitatc.
1ara noastr nu considcr nici un stat ca potcntial inamic. In prczcnt, cxist o instaIilitatc
rcgional carc poatc dctcrmina acccntuarca riscurilor pc tcrmcn mcdiu si lung. Spiritul dc dcschidcrc,
dc partcncriat si coopcrarc n Iuropa contriIuic la ntrirca tcndintci dc staIilitatc.
Armata Romnici }oac un rol activ n dczvoltarca coopcrrii cu armatclc altor statc,
pcntru a sustinc ntrirca ncrcdcrii si staIilittii rcgionalc si gloIalc. Actualul mcdiu dc sccuritatc
pcrmitc rcalizarca rcIormci armatci noastrc n cadrul unor limitc dc risc acccptaIilc.
Intr-un mcdiu dc sccuritatc contradictoriu, complcx, dinamic si inccrt, conditiilc ccono-
mico-Iinanciarc cxistcntc n Romnia si n altc statc din rcgiunc rcprczint o surs potcntial
dc instaIilitatc. Accasta ar putca ntrzia cIcctclc pozitivc alc cvolutici n plan rcgional
si ar acccntua tcndintclc ncgativc.
In accst contcxt, armata noastr trcIuic s Iic prcgtit s rspund provocrilor
nccputului dc sccol XXI, carc sc maniIcst cu prccdcrc n spatiul dc intcrcs stratcgic militar
al Romnici. Accst spatiu cstc variaIil n Iunctic dc cvolutia mcdiului dc sccuritatc, dc intcrcsclc
nationalc si cstc dctcrminat att dc cxistcnta sursclor activc sau potcntialc dc gcncrarc
a unor crizc criticc, a cror rczolvarc oIlig la Iolosirca Iortci armatc, ct si dc prczcnta
oportunittilor carc trcIuic atrasc n spri}inul promovrii oIicctivclor militarc nationalc.
Romnia cstc situat la intcrIcrcnta a patru cvolutii stratcgicc dczvoltatc
n spatiilc. ccntral-curopcan - viitor pol dc prospcritatc rcgional; sud-cst curopcan
- gcncrator dc instaIilitatc; al Comunittii Statclor Indcpcndcntc - aIlat n criz dc idcntitatc
si ccl al Mrii Ncgrc, carc constituic att zona dc important stratcgic pcntru Ilancul sudic
al NA1O, ct si spatiul dc tranzit pcntru sursclc cncrgcticc din Asia Ccntral.
In prczcnt, riscul izIucnirii unci conIruntri ma}orc rmnc rcdus. 1otusi, cxist riscuri
rcgionalc si localc, nonmilitarc si militarc, diIicil dc prcvzut si aprcciat, carc ar putca cvolua
n amcnintri. Accstca pot Ii clasiIicatc n. riscuri rcgionalc, riscuri asimctricc, riscuri transnationalc
si n cvcnimcntc ncprcvzutc.
Riscurile regionale sunt generate [i se con-
cretizeaz` n: dezechilibre strategice n poten-
]ialele militare din spa]iul de interes strategic
al Romniei; prezen]a unor tensiuni [i conflicte
militare care se pot extinde; prelungirea unor
dificult`]i economico-sociale care afecteaz`
direct poten]ialul militar [i care erodeaz` auto-
ritatea institu]iilor na]ionale de conducere
ale statului; posibilitatea apari]iei unor dis-
func]ionalit`]i n sistemele financiare, infor-
matice, energetice, de comunica]ii [i teleco-
munica]ii ale statelor, precum [i rivalit`]ile
politico-militare dintre acestea.
Riscurile asimetrice cuprind acele stra-
tegii sau ac]iuni deliberat ndreptate mpotriva
statului romn, care folosesc procedee diferite
de lupta clasic`, viznd atacarea punctelor
vulnerabile ale societ`]ii civile, dar care pot afecta
direct sau indirect [i for]ele armate: expansiunea
re]elelor [i activit`]ilor teroriste; proliferarea
[i diseminarea necontrolat` a tehnologiilor
[i materialelor nucleare, a mijloacelor de distru-
gere n mas`, a armamentelor [i a altor mijloace
letale neconven]ionale; r`zboiul informa]ional;
izolarea Romniei n societatea global`, bazat`
pe informa]ie, prin: lipsa infrastructurii specifice;
ntreruperea fluxului esen]ial de informa]ii; propa-
garea unei imagini deformate privind societatea
democratic` romneasc`, privind modul
de respectare de c`tre Romnia a tratatelor
sau acordurilor interna]ionale; limitarea accesului
la resursele strategice; degradarea mediului;
24
existen]a, n proximitatea frontierelor na]ionale,
a unor obiective cu un grad ridicat de risc.
Riscurile transna]ionale dep`[esc grani]ele
dintre state. Unele dintre acestea pot fi generate
de grupuri care promoveaz` separatismul
sau extremismul, altele [i au originea n disputele
interetnice, n rivalit`]ile religioase [i nc`lcarea
drepturilor omului. Crima organizat`, traficul
ilegal de droguri, de arme [i de materiale stra-
tegice reprezint` alte riscuri noi. De asemenea,
evenimente recente eviden]iaz` consecin]ele
nefaste ale fluxurilor masive de refugia]i.
Evenimentele neprev`zute se refer` la riscurile
plasate n domeniul incertitudinii [i sunt bazate
pe factorii obiectivi [i subiectivi. Rela]iile interna-
]ionale bune, existente n prezent, s-ar putea
schimba sau deteriora. Totodat`, trebuie avut
n vedere faptul c` regiunea noastr` nu este
ferit` de dezastre naturale: inunda]ii, secet`
[i cutremure.
Istc cxtrcm dc important s cvalum consccintclc riscurilor la adrcsa sccurittii
nationalc, n planul aprrii. NcidcntiIicatc, ncdcIinitc si nccontracaratc oportun, accstc riscuri
pot avca consccintc carc sc vor maniIcsta izolat sau, mult mai proIaIil, cumulat. Dintrc accstca,
trcIuic mcntionatc. picrdcrca crcdiIilittii Romnici ca tar anga}at Icrm ctrc intcgrarca
curopcan; dczorganizarca sistcmclor dc conduccrc si dc cxccutic (politic, cconomico-Iinanciar
si militar) la nivcl national sau n anumitc zonc dc opcratii, ducnd la scoatcrca total
sau partial a trii din circuitul inIormational rcgional si mondial; csccul proccsului dc rcIorm;
scdcrca nivclului dc trai al populatici suI limita suportaIil si diminuarca potcntialului
Iiologic al rcsursci umanc; scdcrca moralului populatici si a ncrcdcrii n Iactorii dc condu-
ccrc; tulIurri intcrnc, cu cIcct dircct asupra staIilittii dcmocraticc a Romnici; diminuarca
capacittii comIativc a Iortclor armatc si compromitcrca crcdiIilittii armatci ca Iort
dc prcvcnirc, dcscura}arc si dc zdrnicirc a unci cvcntualc agrcsiuni; limitarca, n timp
si n spatiu, a capacittii dc ripost a Iortclor armatc n situatii dc criz si dc rzIoi; stirIirca
indcpcndcntci si suvcranittii nationalc, cu cIcctc dircctc asupra mcntincrii unittii
si intcgrittii tcritorialc a statului romn.
Icntru diminuarca cIcctclor riscurilor prcviziIilc si imprcviziIilc sunt ncccsarc msuri
Icrmc si oportunc. Amnarca lor va acccntua si va cumula valoarca si amplitudinca riscurilor
si va mri costul actiunilor viitoarc. Icntru a rspundc adccvat la ntrcaga gam dc riscuri,
trcIuic s dispuncm la timp dc Iortclc ncccsarc, cu un nalt nivcl al capacittii actionarc.
Irin structura, dotarca si prcgtirca sa, Armata Romnici nu cstc nc prcgtit pcntru a contracara
riscurilc dc ordin cconomico-social si arc capacitti limitatc pcntru contracararca riscurilor
asimctricc si transnationalc. Ic Iaza dccizici autorittii nationalc dc comand, armata
va coopcra cu cclclaltc clcmcntc alc sistcmului aprrii nationalc, spccializatc n comIatcrca
accstor riscuri.
O nou\ abordare a riscurilor [i amenin]\rilor
generate de provoc\rile nceputului de secol
O dat cu acccdcrca n NA1O, tara noastr cstc partc a spatiului curoatlantic dc sccuritatc.
Lista comun` a NATO, cu factorii de risc [i vulnerabilit`]ile la adresa Alian]ei cstc lista
(sau una dintrc clc) pc carc trcIuic s si-o asumc si Romnia. Riscurilc, vulncraIilittilc
si pcricolclc la adrcsa spatiului dc sccuritatc curoatlantic, idcntiIicatc dc comunitatca
statclor dcmocraticc, sunt si riscuri, vulncraIilitti si pcricolc pcntru tcritoriul statului romn
si ccttcnii si.
O analiz succint a cvolutiilor actualc din mcdiul gcopolitic si gcostratcgic intcrnational,
n postura dc stat mcmIru al NA1O, ducc, incvitaIil, la o rccvaluarc a Iactorilor dc risc
si a vulncraIilittilor la adrcsa sccurittii Romnici.
25
Sccuritatca si staIilitatca trii sunt indisoluIil lcgatc dc sccuritatca si staIilitatca rcgional
si gloIal, iar Iactorii dccizionali trcIuic s rspund oportun si adccvat noilor provocri
alc sccolului XXI, marcat dc proIundc transIormri alc mcdiului dc sccuritatc. Iumca dcvinc
tot mai complcx si intcrdcpcndcnt, iar gloIalizarca sc aIirm tot mai mult ca un proccs
ncccsar si ircvcrsiIil, cu cIcctc pozitivc, dar si ncgativc asupra dczvoltrii statclor
si a socicttii umanc, n ansamIlul su. Lumea, aflat` n plin proces de globalizare [i integrare,
ne oblig` s` lu`m cuno[tin]` de un fapt: acela c` trebuie s` nv`]`m c` nu putem s` trìm
f`r` cei de lng` noi. Depindem tot mai mult unii de al]ii, avem nevoie de solidarit`]i
mp`rt`[ite pentru a reu[i ceea ce ne-am propus
7
.
In ultimul dcccniu, ndcoscIi dup 11 scptcmIric 2OO1, sccuritatca la nivcl gloIal
s-a transIormat dramatic. In timp cc vcchilc amcnintri s-au diminuat sau au disprut trcptat,
provocri noi si tcriIiantc lc iau locul. Ilc sunt gcncratc dc tcnsiunilc si instaIilitatca provocatc
dc incidcnta tcrorismului intcrnational si dc proliIcrarca armclor dc distrugcrc n mas,
dc amploarca rctclclor dc crim organizat transnational, dc traIicul ilcgal dc droguri,
dc Iunuri si dc Iiintc umanc, prccum si dc politicilc imprcviziIilc alc "statclor csuatc"
si alc cclor cu rcgimuri autoritaristc. Accstca, n marc msur, cxaccrIcaz riscul tcrorismului
intcrnational si rspndirca armclor dc distrugcrc n mas.
Noilc provocri la adrcsa sccurittii intcrnationalc sunt gcncratc dc rczultatclc proccsclor
dc gloIalizarc si Iragmcntarc, carc sc adaug unor Iocarc dc tcnsiunc traditionalc cc sc mcntin
n unclc rcgiuni alc lumii. Accstca sunt asociatc cu Irustrarca si ncmultumirca puIlic,
cu dcIicicntclc capacittilor dc rcglcmcntarc alc statclor si organizatiilor intcrnationalc
pcntru rcduccrca dccala}clor dc dczvoltarc si a standardclor dc viat dintrc trilc Iogatc
si sracc. Rcgrcsul cconomic, srcia, dcgradarca mcdiului ncon}urtor, cpidcmiilc dc Ioli
lctalc, migrrilc nccontrolatc si tcnsiunilc ctnicc tind s crodczc n continuarc staIilitatca
sistcmului intcrnational. Unclc statc construicsc si dczvolt socictatca inIormational
si tind sprc aIirmarca gcrmcnilor socicttii cunoastcrii, altclc au intrat ntr-o ctap
postindustrial dc dczvoltarc, dar, cclc mai multc sc aIl ntr-o pcrioad dc tranzitic politic
si cconomic sprc modcrnizarc.
In acclasi timp, n anumitc rcgiuni s-au acccntuat dccala}clc n dczvoltarca statclor
si a crcscut numrul "statclor si socicttilor Iragilc" si, implicit, inaIilitatca si capacitatca
accstora dc a controla cvolutiilc dc pc tcritoriilc nationalc proprii.
Inccputul dc sccol marchcaz transIormri proIundc, aIlatc ntr-o rclatic dc proportio-
nalitatc dircct cu prcocuprilc comunittii intcrnationalc n prcvcnirca conIlictclor, n mana-
gcmcntul si solutionarca crizclor si cxtindcrca gcograIic a proccsului dc dcmocratizarc.
S-a pus n cvidcnt Iaptul c, dup 11 scptcmIric 2OO1, aIordarca sccurittii prin prisma
strict a Iactorului militar nu mai cstc suIicicnt si posiIil. In dcschidcrca rcuniunii Consiliului
Nord-Atlantic dc la Iraga, lordul Gcorgc RoIcrtson a sintctizat amcnintrilc actualc
astIcl. Un coctail de amenin]`ri pune n prezent n pericol societ`]ile noastre libere. Terori[tii
[i sus]in`torii acestora, statele problem` pe teritoriul c`rora se dezvolt` aceste elemente
[i proliferarea armelor de nimicire n mas` reprezint` o real` amenin]are la adresa
tuturor celor care se afl` ntr-o lume liber`.
7
Ion Iliescu, Integrare [i globalizare. Viziunea romneasc`, Bucure[ti, Editura Presa Na]ional`,
2003, p. 7.
26
Succcsul actiunilor si staIilitatca sunt rczultatclc aIirmrii unor noi tipuri dc solidaritatc
si coopcrarc intcrnational. Mcdiul curopcan dc sccuritatc a cvoluat n ultimii ani si, n poIida
divcrsclor provocri si amcnintri la adrcsa staIilittii salc, cursul schimIrii cstc unul pozitiv.
Europa a f`cut aceast` op]iune fundamental`, iar eu consider arat prcscdintclc Romnici
- c` este singura viabil`: ea a ales calea extinderii [i adncirii marilor procese de integrare.
n acest context, realizarea securit`]ii democratice devine o parte a procesului de construc]ie
european`, una dintre condi]iile fundamentale pentru reu[ita eforturilor de a asigura compati-
bilitatea politic`, economic` [i social`, capabil` s` recreeze unitatea de fond a Europei
8
.
Riscurilc aparitici unci conIruntri militarc ma}orc pc contincntul curopcan s-au diminuat
scmniIicativ. Cu toatc c pcrsist Icnomcnc dc instaIilitatc a unor statc, principalclc proccsc
gcncratoarc dc sccuritatc n plan contincntal sunt lrgirca NA1O si a Uniunii Iuropcnc.
Ia accstca sc adaug dczvoltarca Iormclor dc coopcrarc suIrcgional, prccum si tcndintclc
dc dczvoltarc a unor sistcmc dc managcmcnt al crizclor prin coordonarca organizatiilor
(ONU, NA1O, UI, OSCI) cu rcsponsaIilitti n domcniu.
Cu toatc c proccsul dc normalizarc a situatici din Balcanii Occidcntali arc nc un potcntial
dc risc, amcnintarca cu un conIlict cstc dcstul dc slaI. ConIlictclc si tcnsiunilc din Caucaz
ncccsit nc o solutionarc pasnic si dc durat. OIstacolclc carc pot aprca, din cnd n cnd,
n viata politic, social si ctnic a unor tri curopcnc nu trcIuic s aiI un impact ma}or
asupra sistcmului dc sccuritatc curoatlantic, carc cstc n msur s gcstionczc aparitia
unor dcrapa}c.
Romnia, ca mcmIr a comunittii curoatlanticc, sc conIrunt dircct cu accstc provocri.
SchimIrilc din mcdiul nostru dc sccuritatc constau, n principal, n mutarca acccntului
dc pc riscurilc clasicc, carc dcscrcsc n important, pc riscurilc ncconvcntionalc, carc pot punc
n pcricol sccuritatca ccttcnilor, capacittilc si institutiilc mcnitc s asigurc o guvcrnarc
cIicicnt a statului romn. Accstc tipuri dc riscuri si amcnintri trcIuic s Iic tratatc si moni-
torizatc cu prioritatc.
Chiar dac Romnia, ca stat mcmIru al NA1O, asigur garantii solidc dc sccuritatc
si dczvolt rclatii cu vccinii n spirit dc prictcnic, monitorizarca situatici n vcdcrca dcpistrii
oricrui scmn dc rcsurgcnt a riscurilor clasicc convcntionalc trcIuic s rmn n atcntic.
Componcnta dc Iaz a politicii dc sccuritatc a trii noastrc trcIuic s o rcprczintc
promovarca msurilor ncccsarc contracarrii riscurilor dc natur ncconvcntional,
alturi dc aliati si cclclaltc statc dcmocraticc.
Ia cca dc-a 4O-a ConIcrint Intcrnational privind Iolitica dc Sccuritatc, dcsIsurat
la Munchcn, n primvara anului 2OO4, Sccrctarul gcncral al NA1O, ]aap dc Hoop SchcIIcr,
aprccia. comunitatea transatlantic` a realizat c` noi nu avem timp de pierdut, exist`
prea multe amenin]`ri la orizont .
Asigurarca sccurittii nationalc trcIuic s sc Iazczc pc o aIordarc intcgratoarc a mcdiului
intcrn si cxtcrn, avnd n vcdcrc Iaptul c disocicrca ntrc cvolutiilc cclor dou mcdii
s-a acccntuat trcptat, n contcxtul actiunii con}ugatc si al ntrcptrundcrii unor proccsc
gcncratoarc dc riscuri si vulncraIilitti la adrcsa att a sccurittii curoatlanticc,
ct si a sccurittii intcrnc a statului romn.
8
Idem, p. 69.
27
O posiIil rccvaluarc a factorilor de risc la adrcsa sccurittii si aprrii trii ar putca Ii
nscris n urmtoarclc coordonatc.
cre[terea pericolului terorist, proliferarea armelor de distrugere n mas`, a tehnologiilor
[i materialelor nucleare, a armamentelor [i mijloacelor letale neconven]ionale;
expansiunea crimei organizate transna]ionale, a traficului ilegal de bunuri [i persoane,
droguri, armamente [i muni]ii, tehnologii sensibile, materiale radioactive [i strategice;
posibile evolu]ii negative n plan subregional n domeniul democratiz`rii, al respect`rii drepturilor
omului [i al dezvolt`rii economice, ce ar putea genera crize acute cu efecte destabilizatoare;
decalajele n asigurarea securit`]ii [i stabilit`]ii statelor din mediul strategic [i spa]iul
de interes pentru Romnia;
cre[terea fluxului de emigran]i din ]`rile subdezvoltate sau n curs de dezvoltare;
ac]iuni care pot afecta statul romn [i promovarea valorilor democra]iei, prin incitarea
la intoleran]`, separatism, xenofobie sau extremism;
limitarea accesului statului romn la unele resurse vitale pentru realizarea intereselor na]ionale;
ac]iuni individuale sau colective de accesare ilegal` a sistemelor informa]ionale, de dezinfor-
mare [i manipulare a informa]iilor;
ac]iuni ce pot atenta la siguran]a sistemelor de transport intern [i interna]ional;
riscuri generate de producerea unor dezastre ecologice n regiune, precum [i de efectele
poten]iale ale unor procese naturale la nivel global.
Statclc si socicttilc sc conIrunt, n prczcnt, cu un Icnomcn dc gloIalizarc a riscurilor.
ScIul Statului Ma}or Gcncral aprccia c na]iunile, chiar [i cnd este vorba de marile puteri,
nu pot contracara singure amenin]`rile transna]ionale pe care le prezint` terorismul, proliferarea
armelor de nimicire n mas` sau efectele destabilizatoare ale statelor intrate n colaps
9
.
Irincipalclc riscuri la adrcsa sccurittii trii si a comunittii dc statc dcmocraticc
si gscsc originca la intcrscctia triadci tcrorism - proliIcrarca armclor dc distrugcrc
n mas - rcgimuri ncdcmocraticc sau instaIilc.
Dintrc accstca, terorismul interna]ional organizat sc maniIcst ntr-o Iorm acut
Ir prcccdcnt, cu cIcctc multiplc asupra sccurittii statclor si a staIilittii intcrnationalc.
Romnia trcIuic s-si rcaIirmc disponiIilitatca dc a participa, n continuarc, alturi dc comunitatca
intcrnational, la lupta mpotriva tcrorismului intcrnational si s dispun, n pcrmancnt,
constituirca mi}loacclor adccvatc pcntru comIatcrca accstuia. RcIcrindu-sc la accst Ilagcl,
prcscdintclc Romnici aIirma c n prevenirea [i combaterea terorismului, ca [i a celorlalte
manifest`ri transfrontaliere, statele democratice au un rol esen]ial. De aceea cheia ac]iunii
eficiente n lupta antiterorist` este responsabilizarea statelor democratice, nt`rirea
instrumentelor lor institu]ionale de aplicare [i impunere a legii, concomitent cu angrenarea
lor n cooperarea interna]ional` pe toate coordonatele ac]iunii de prevenire [i combatere
a terorismului: politice, economice, sociale, informa]ionale [i militare
10
.
Concomitcnt cu prcvcnirca sau contracararca punctual a intcrvcntici posiIililor Iactori
dc risc cnuntati, statul romn trcIuic s Iic prcocupat s-si diminuczc vulnerabilit`]ile
[i pericolele interne, carc sc maniIcst n diIcritc domcnii si carc, n anumitc circumstantc,
pot avca un impact ma}or asupra sccurittii salc.
Strilc dc lucruri, proccsclc sau Icnomcnclc din viata intcrn, carc diminucaz
capacitatca dc rcactic la riscurilc cxistcntc sau potcntialc sau carc Iavorizcaz aparitia
si dczvoltarca accstora, sunt, n principal, urmtoarclc.
men]inerea unor dificult`]i de natur` economic`, financiar` [i social`, generate de procesul
ndelungat de tranzi]ie structural` intern`;
9
Revista Gndirea militar` romneasc`, nr. 2, martie-aprilie 2004, p. 11.
10
Revista Securitate [i cooperare, nr. 1 (7), februarie 2003, p. 4.
28
\ntrzieri n reforma justi]iei [i a administra]iei publice [i n cooperarea institu]iilor angajate
n lupta mpotriva corup]iei, cu efecte negative asupra coeziunii [i solidarit`]ii sociale;
amplificarea fenomenelor de criminalitate economico-financiar` [i fiscal`, care men]in
la un nivel critic economia subteran`, cu efecte negative asupra dezvolt`rii economice
[i a calit`]ii vie]ii cet`]enilor;
cre[terea n amploare a criminalit`]ii [i eficien]a sc`zut` a ac]iunilor mpotriva manifest`rilor
de atentat la ordinea public` [i siguran]a cet`]eanului, cu efecte asupra asigur`rii st`rii
generale de normalitate [i de lini[te a popula]iei;
men]inerea fenomenelor de contraband`, migra]ie clandestin` [i trafic de persoane,
n contextul insuficientei securiz`ri a frontierelor ]`rii;
escaladarea traficului [i consumul ilicit de droguri [i de substan]e stupefiante;
func]ionarea unor obiective [i dezvoltarea unor activit`]i economice care nu respect` integral
normele de mediu la nivelul cerin]elor europene;
posibilitatea producerii unor catastrofe naturale, dezastre ecologice [i procese de degradare
a mediului nconjur`tor;
discrepan]ele ntre regiunile ]`rii, care adncesc s`r`cia [i men]in [omajul la o rat` ridicat`;
posibilitatea producerii unor eventuale atacuri care s` ntrerup` sistemele informatice
ale institu]iilor guvernamentale [i ale unor segmente din sectorul privat, cu impact
asupra sistemului de securitate al statului;
men]inerea unui nivel sc`zut de ncredere a cet`]enilor n institu]iile statului, ca urmare a ineficien]ei
[i birocra]iei func]ionarilor publici, cu efecte negative asupra coeziunii sociale [i civice;
continuarea fenomenului de emigrare a speciali[tilor din diferite domenii de vrf
ale [tiin]ei [i tehnicii, care afecteaz` poten]ialul de dezvoltare a societ`]ii romne[ti.
Romnia trcIuic s gcstionczc vulncraIilittilc si pcricolclc intcrnc idcntiIicatc
carc, n anumitc circumstantc, pot contriIui la crcstcrca impactului accstor sursc dc risc
asupra sccurittii trii. Icrpctuarca si con}ugarca unor vulncraIilitti cxistcntc n domcniilc
cconomic, Iinanciar, social si cconomic pot aIccta pc tcrmcn mcdiu si lung sccuritatca
Romnici, gcncrnd cIcctc intcrdcpcndcntc, diIuzc, multidircctionalc, Iapt cc impunc
staIilirca dc modalitti dc prcvcnirc si actiunc adccvatc si IlcxiIilc. Ncgli}arca, ampliIicarca
ori acumularca nccontrolat a accstor vulncraIilitti poatc crca instaIilitatc si poatc ducc
la transIormarca lor n riscuri la adrcsa sccurittii si aprrii trii.
Rcunirca cncrgiilor socicttii, accclcrarca si Iinalizarca proccsclor intcrnc dc rcIorm,
canalizarca rcsursclor n dircctia construirii unci cconomii pcrIormantc, capaIilc s climinc
starca dc inccrtitudinc si dc insccuritatc la nivcl social, mcntincrca ritmului anual dc crcstcrc
cconomic din ultimii ani, mIunttirca mcdiului dc aIaccri, atragcrca unui numr nscmnat
dc invcstitii strinc si racordarca adccvat la marilc Iluxuri cconomico-Iinanciarc, tchnologicc
si comcrcialc alc Iuropci si alc lumii, toatc accstca sunt msuri prioritarc pcntru statul
romn, carc duc la asigurarca prospcrittii ccttcnilor, consolidcaz dcmocratia si asigur
un nivcl corcspunztor strii dc sccuritatc intcrn a trii.
RcsponsaIilitatca cscntial a statului cstc dc a gcstiona cu autoritatc riscurilc si vulncra-
Iilittilc, ndcoscIi pc cclc dc natur strict intcrn, carc inIlucntcaz pozitionarca romncasc
n mcdiul dc sccuritatc curoatlantic, astIcl nct, pc dc o partc, Romnia, ca stat mcmIru
al NA1O, s constituic un Iurnizor important dc sccuritatc rcgional si intcrnational
si, pc dc alt partc, s transIormc ndcplinirca oIicctivclor dc dczvoltarc cconomic si social
sustinut si duraIil ntr-o rcsurs considcraIil pcntru sccuritatca si aprarca trii.
29
zIoiul Iazat pc rctca rcvolutioncaz ntrcgul conccpt stratcgic, ntrcaga
IilozoIic a rzIoiului si sc axcaz pc nalta tchnologic si tchnologia inIormatici.
RzIoiul socicttii inIormationalc leag` ansamblul p`r]ilor disparate
DETERMINqRILE LOGISTICE
ALE RQZBOIULUI BAZAT PE RE}EA
Colonel dr. Benone ANDRONIC
ale cmpului de lupt` [i spore[te totalitatea for]elor prin asigurarea superiorit`]ii situa]ionale
de con[tiin]` [i cuno[tin]`
1
. Accst nou tip dc rzIoi a Iost dc}a cxpcrimcntat, s-au nrcgistrat
progrcsc mari, dar sunt nc multc dc Icut, n spccial n domcniul logistic.
Irintrc caractcristicilc r`zboiului bazat pe re]ea as putca cnumcra. durata minim
a ciclului dc transIormarc a datclor n inIormatii; circulatia inIormatici n timp cvasircal;
dctcrminismul dinamic si complcx al sistcmclor dc lupt si logisticc; modclarca Iluxurilor
logisticc utiliznd ccuatii ncliniarc din tcoria haosului; cxtragcrca mi}loacclor si a modclclor
din cconomia pcrIormant; proliIcrarca sistcmclor dc armc intcligcntc, a sistcmclor dc inIormatii
si comunicatii Iazatc pc rctclc; utilizarca, din cc n cc mai intcns, a produsclor cconomici
dc piat
2
ca instrumcntc alc rzIoiului.
R`zboiul bazat pe re]ea si va cxtragc cscnta din schimIrilc Iundamcntalc alc socicttii
inIormationalc contcmporanc dominatc dc cvolutia stiintclor cconomicc, a tchnologici
inIormatici, a proccsclor si proccdcclor din aIaccri.
O atcntic dcoscIit trcIuic s sc acordc unui clcmcnt carc va cunoastc o dczvoltarc
rapid - n viitorul nu tocmai ndcprtat - n domcniul aprovizionrilor dircctc. Istc vorIa
dc asa-numitul comcrt clcctronic - Iolosirca rctclclor dc computcrc pcntru conduccrca
tranzactiilor privind achizitionarca Iunurilor matcrialc. Irima vcrig a accstui sistcm
ar trcIuic s Iic un program privind schimIul clcctronic dc datc, ccca cc n limIa cnglcz
sc dcIincstc prin electronic data interchange - EDI.
Electronic data interchange rcprczint, n Iapt, un schimI rcciproc dc datc privind Iacili-
ttilc dc aIaccri, cu un Iormat standard, rcalizat prin intcrmcdiul rctclclor dc computcrc.
Rctcaua clcctronic pcntru schimIul rcciproc dc datc poatc actualiza automat nivclul
stocurilor, poatc cvidcntia Iunurilc matcrialc disponiIilizatc, poatc cxpcdia Iacturilc la clicnti,
poatc cIcctua pltilc pcntru matcrialclc si cchipamcntclc aprovizionatc si, dc ascmcnca,
poatc Iurniza inIormatii privind cxpcdicrilc (distriIutiilc) Iunurilor matcrialc.
R
1
Francis Pisani, Une nouvelle doctrine americaine. Guerre en reseaux contre un ennemi diffus,
Le monde diplomatique, juin, 2002, pp. 12-13.
2
R`zboiul bazat pe re]ea [i viitorul strategiei militare, Bucure[ti, Centrul de Studii Strategice de Ap`rare
[i Securitate, Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare, 2004, p. 7.
30
Utilizarca sistcmclor clcctronicc n rcalizarca logisticii trupclor asigur o scric dc avanta}c
carc sc rcIcr, n spccial, la promptitudinca lansrii si cxccutrii comcnzilor, la scurtarca
timpului dc rcactic n situatii dc criz, la posiIilitatca rcduccrii nivclurilor stocurilor
la unclc catcgorii dc matcrialc si, nu n ultimul rnd, la rcalizarca dc cconomii nu doar
n Iorta dc munc, ci si n mi}loacc Iinanciarc.
1oatc accstc Iacilitti duc la scdcrca timpului ncccsar pcntru staIilirca si cxccutarca
planurilor dc aprovizionarc si, dcci, la diminuarca posiIilittilor unui advcrsar dc a actiona
asupra sistcmului logistic.
Iroccsul dc achizitii va avca si n viitor un rol ma}or n asigurarca tuturor catcgoriilor
dc Iunuri matcrialc ncccsarc armatci. Achizitiilc vor trcIui s rspund cu prioritatc ccrintclor
impusc n cconomia dc piat. mai rapid, mai icItin, scrvicii mai rcsponsaIilc si dc calitatc
supcrioar. Iogistica dc productic arc rol industrial si sc ocup cu tipizarca, standardizarca,
intcropcraIilitatca, contractarca, asigurarca calittii, procurarca picsclor dc schimI,
analiza IiaIilittii, staIilirca caractcristicilor tchnico-tacticc (pcrIormantclor) si a proccdcclor
dc productic (IaIricatic), cu cxpcrimcntri, tcstri, omologri ctc.
3
.
Ic plan intcrnational sc maniIcst trci tcndintc, carc vor inIlucnta rczultatclc proccsului
dc achizitii. Irima sc rcIcr la dczvoltarca tchnologici cu duIl utilizarc - att militar,
ct si civil. Accasta va simpliIica ntructva achizitiilc, pcntru c o scric dc Iunuri vor Ii disponiIilc
n cantitti suIicicntc si la mai multi Iurnizori.
A doua sc rcIcr la Iaptul c oricntarca sprc achizitionarca Iunurilor pcntru stocarca
dc lung durat va continua paralcl cu achizitionarca Iunurilor pcntru consumul curcnt.
Dcsi o scric dc Iunuri vor Ii mcntinutc n stocarca dc lung durat, sc maniIcst, totusi,
o tcndint dc rcduccrc a nivclului stocurilor si invcntarclor si dc crcstcrc a ncrcdcrii
n sistcmul dc livrarc "n timp rcal" a Iunurilor matcrialc ncccsarc sustincrii Iortclor.
Istc dc prcsupus c rcduccrca nivclului stocurilor va aIccta ntr-o oarccarc msur
sustincrca Iortclor, dar accst lucru va putca Ii compcnsat printr-o politic intcligcnt
si IlcxiIil dc achizitii, contcxt n carc cstc ncccsar s sc aiI n vcdcrc idcntiIicarca
din timp a potcntialilor Iurnizori prin tcstarca pcriodic a pictci si, cvcntual, oIcrirca
unor Iacilitti pcntru Iurnizorii traditionali, carc s-i stimulczc n nchcicrca unor contractc
avanta}oasc pcntru amIclc prti.
In mod cvidcnt, pc msur cc stocurilc dc rzIoi sc rcduc, aprovizionarca si distriIutiilc
dcvin tot mai importantc.
Considcr c, o dat cu rcduccrca nivclurilor stocurilor, logisticicnii vor Ii ncvoiti s Iac Iat
dilcmci dc a rcaliza sustincrca Iortclor opcrationalc avnd la dispozitic un volum mai mic
dc matcrialc. In accst caz, cstc dc prcsupus c sc va opta pcntru rationalizarca utilizrii
rcsursclor. Accasta nscamn c va Ii ncccsar s sc utilizczc ct mai putin din stocurilc
cxistcntc asupra unittilor logisticc, ccca cc s-ar putca rcaliza, n primul rnd, prin crcstcrca
calittii, a pcrIormantclor tchnicii dc lupt.
Iat dc cc sustincrca Iortclor va trcIui s satisIac ccrintclc opcrationalc alc cmpului
dc lupt, s a}utc la cxploatarca succcsului opcrational si la rcalizarca unci cIicicntc si cconomii
maximc. 1oatc accstca vor rczulta din coordonarca cIicacc a clcmcntclor logisticc si intcgrarca
3
Benone Andronic, Eugen Siteanu, Logistica de produc]ie, Bucure[ti, Editura Universit`]ii Na]ionale
de Ap`rare, 2004, p. 121.
31
cIortului logistic n cIortul opcrational. Aparc, astIcl, un nou tip dc logistic, cca dc tip
opcrational, intcgrat n spatiul luptci si, dcci, n conccptul opcrational. Comandantul
trcIuic s contczc dcplin pc Iaptul c Iortclc din suIordinc sunt capaIilc s-si asigurc
(singurc sau cu spri}inul csalonului supcrior) gama ntrcag dc cchipamcntc, tchnic
si matcrialc ncccsarc oItincrii succcsului.
Ia Icl ca si n cazul achizitiilor, aprccicz c viitorul sistcm dc distriIutii va Ii caractcrizat
dc trci tcndintc principalc. Irima (proIaIil, cca mai important) const n crcstcrca
utilizrii civililor n proccsul dc distriIutic si aprovizionarc. Accasta cstc consccinta
crcstcrii ncrcdcrii n posiIilittilc agcntilor cconomici dc a transporta si a livra o scric
dc cchipamcntc si matcrialc si dc a asigura activitti dc prcstri scrvicii n Iolosul unittilor
militarc. 1cndinta sprc utilizarca civililor n proccsul dc distriIutii ar putca nscmna transIcrul
unor rcsponsaIilitti n ccca cc privcstc distriIutiilc logisticc pc plan local ctrc unclc organismc
alc autorittii puIlicc civilc sau chiar ctrc scctorul privat. Dcsi o astIcl dc solutic parc scparatoric,
la o analiz mai atcnt sc poatc constata c, apclnd la ccca cc sc numcstc specializarea
rolurilor, crcstc, dc Iapt, gradul dc intcgralitatc a logisticii n tcatru.
A doua tcndint rclcv simpliIicarca proccsului dc distriIutic, cvitndu-sc ct mai mult
posiIil vcrigilc intcrmcdiarc. In accst mod, o scric dc matcrialc si cchipamcntc a}ung dircct
dc la productor la utilizator, rcalizndu-sc cconomii nscmnatc, att n ccca cc privcstc
mi}loacclc dc transport, ct si Iondurilc aIlatc la dispozitic. Accast simpliIicarc a proccsului
dc distriIutii implic dcsccntralizarca, pn la un anumit nivcl, a rcsponsaIilittilor si crcstcrca
rspundcrii unittilor logisticc privind Iurnizarca suportului logistic ncccsar trupclor.
A trcia tcndint, cvidcnt n spccial n opcratiunilc altclc dcct rzIoiul, punc n cvidcnt
crcstcrca ncrcdcrii n spri}inul natiunii gazd.
Dorinta dc a nu dispcrsa inutil prctioasclc si, uncori, limitatclc mi}loacc dc transport
pcntru dcplasarca matcrialclor consumaIilc sprc si n intcriorul tcatrului dc opcratii va dctcrmina
ncccsitatca utilizrii cu prccdcrc a sursclor dc aprovizionarc cxistcntc n zon. Un cxcmplu
concrct, n accst scns, ar putca Ii rzIoiul din GolI, cnd toatc produsclc pctrolicrc ncccsarc
coalitici multinationalc au Iost asiguratc dc tara gazd (AraIia Saudit), aliatii Iiind, astIcl,
scutiti dc un cIort Iinanciar si matcrial urias.
R`zboiul bazat pe re]ea trcIuic s aiI si un suport logistic pc msur. Nimcni
nu sc mai ndoicstc azi dc ncccsitatca suIicicntci rcsursclor si a acccsului la accstca, rcsursc
cc vor Ii Iurnizatc dc o tot mai acccntuat compctitic cconomic.
R`zboiul bazat pe re]ea lrgcstc spatiul si comprim timpul
4
. Dac suntcm dc acord
c, dc rcgul, spatiul opcrational cuprindc. zona actiunilor militarc, spatiul politic carc trcIuic
aprat (protc}at) si spatiul logistic carc lc uncstc, considcr c dcvinc cvidcnt Iaptul c, atunci
cnd spatiul opcrational coincidc cu ccl politic, statclc (aliantclc, coalitiilc) dcvin vulncraIilc
la atacuri armatc, dcoarccc ncorporcaz zonc n carc altc statc (aliantc, coalitii) pot urmri
scopuri politicc, ntrcIuintnd mi}loacc militarc. Icntru ncutralizarca vulncraIilittilor sc rccurgc
la Iortc aIlatc la nivcluri dc prcgtirc pcntru lupt ridicatc si dispusc, pc ct posiIil, ct mai naintat
n spatiul opcrational. In pcrioada conIruntrii militarc Iipolarc, accast optiunc s-a numit
ap`rarea naintat`. Situatia arc implicatii tcmporalc dcoscIitc, dcoarccc, atunci cnd timpul
logistic, adic timpul ncccsar prcgtirii si asigurrii spri}inului logistic al actiunilor militarc,
4
R`zboiul bazat pe re]ea [i viitorul strategiei militare, lucr. cit., p. 13.
32
cstc limitat, sc impunc mcntincrca ct mai naintat ori pc aliniamcntc ct mai avanta}oasc
a unor Iortc logisticc si rcsursc pcrmancntc suIicicntc.
Chiar si la nivclul unui stat mi}lociu, prccum tara noastr, cstc diIicil rcalizarca
unui spatiu opcrational omogcn. Ca urmarc, Iortclc vor trcIui dispusc pc tcritoriul national,
urmrindu-sc acopcrirca unor dircctii si zonc carc a priori sc considcr a Ii zonc cxpusc
alc Aliantci. Dc accca, considcrm c, pcntru a dcsIsura cu succcs un rzIoi dc coalitic,
n conditiilc limitrilor impusc dc tratatclc intcrnationalc si alc diIiculttilor provocatc
dc insuIicicnta rcsursclor cconomicc si Iinanciarc, cstc ncccsar compcnsarca, n timp
dc pacc, a insuIicicntclor comIativc cu Iormc dc asigurarc stratcgic adccvatc conIorm
ccrintclor NA1O. Accstca sunt costisitoarc, dar nu constituic ncrcspcctri alc acordurilor
si tratatclor nchciatc, n schimI, asigur cvitarca unui atac prin surprindcrc, prcgtirca
si dcsIsurarca aprrii naintatc a Aliantci.
Continund dczvoltarca rclatici dintrc spatiu si timp, sc poatc constata c, n actualul
mcdiu stratcgic contincntal, rcduccrca posiIilittii izIucnirii unui conIlict militar ma}or
a aIcctat accast rclatic si a impus dclimitarca spatiului politic dc ccl opcrational. Cu altc cuvintc,
zonclc carc prczint intcrcs politic pcntru ccntrclc dc putcrc gloIal si curopcnc nu mai sunt
n totalitatc apratc (protc}atc) militar. Ca urmarc, stratcgia ap`r`rii naintate a Iost
nlocuit cu cca a prezen]ei naintate, practicat att dc Alianta Nord-Atlantic, ct si dc ctrc
conduccrca politico-militar rus att ct accasta arc acccs n spatiul cx-sovictic. Iaptul ca atarc
prcsupunc lrgirca spatiului logistic, ntruct ccrintclc Iat dc rcalizarca lcgturii ntrc spatiilc
politic si opcrational sunt mai mari. Dc accca, pcntru cIcctc crcdiIilc n spatiul opcrational,
actiunilc militarc vor avca caractcr cxpcditionar prin nssi natura lor (spatiul logistic mai marc),
cu participarca unor Iortc n carc numai anumitc clcmcntc (n mod ncccsar cclc logisticc)
vor Ii mcntinutc n starc dc prcgtirc ridicat si vor Ii dcsIsuratc pcrmancnt. Iractica militar
mondial si logica prcgtirii si dcsIsurrii actiunilor militarc dcmonstrcaz c nu vor putca
lipsi dintrc accstc clcmcntc cclc dcstinatc ccrcctrii, rzIoiului clcctronic, aprrii antiacricnc
si logisticii, adic cclc carc sunt considcratc a Ii Iormc dc asigurarc stratcgic, dar carc,
n rcalitatc, sc transIorm n planuri distinctc alc actiunii militarc.
Accstui tip dc actiuni cxpcditionarc cstc ncccsar s i rspund si sistcmul national
dc aprarc, mai alcs n cazul unci agrcsiuni militarc mpotriva Aliantci Nord-Atlanticc.
Dc aici sc poatc dcducc ct dc important va Ii ncutralizarca logisticii unci ascmcnca
actiuni, carc va Ii cu att mai vulncraIil, cu ct spatiul va Ii mai marc.
Accast aIordarc impunc concluzia c r`zboiul bazat pe re]ea va dcpsi sIcra militar
si va dcvcni din cc n cc mai mult o conIruntarc dc potcntialc inIormationalc si cconomicc,
rcalitatc opcrational carc, ntrc altclc, va ncccsita o arhitcctur comun a Iortclor, gnditc
n scnsul intcropcrativittii, dcoarccc sistcmclc scparatc pc armc si scrvicii nu mai dau
rczultatc. \iitorul va aducc, cu sigurant, schimIri suIstantialc n stratcgia constituirii,
structurrii si prcgtirii Iortclor, n scnsul intcgralittii accstora n cmpul dc lupt.
Constituirca, structura si prcgtirca Iortclor va impunc, trcptat, un sistcm modular,
dinamic, n rctca, a urmtoarclor structuri. cclc carc alctuicsc grila scnzorilor; cclc dccizionalc
(comandanti, statc ma}orc ctc.) si cclc dc cxccutic (dc lovirc, logisticc, ciIcrncticc ctc.)
5
.
5
Idem, p. 15.
33
Structurilc scnzorialc sunt importantc pcntru logistic, dcoarccc pcrmit culcgcrca
datclor ncccsarc dcsprc Iortclc dc logistic alc advcrsarului si rcalizarca Iluxului inIormational
logistic carc s Iacilitczc gcstionarca si optimizarca utilizrii rcsursclor.
Structura dccizional n sistcmul logistic cstc dat dc modul n carc cstc structurat
Compartimentul logistic al Iortci proicctatc, manicra dc intcgrarc a accstuia n comandamcntul
dc tip ntrunit si manicra dc utilizarc a inIormatiilor dc starc si dinamicc n luarca dccizici.
Dac datclc si inIormatiilc sunt disponiIilc n rctca, dccizia logic cstc totdcauna diri}at,
avnd dcstinatari Iinc prccizati.
Rapiditatca, Iluxul inIormational si posiIilitatca ncngrdit dc a avca n oricc momcnt
datc dcsprc starca sistcmului logistic impun cxigcntc noi pcntru coordonarca cxcrcitrii
comcnzii Iortclor logisticc suIordonatc, gcncrarca Iluxului inIormational logistic n timp
rcal, planiIicarca activittilor complcmcntarc pcntru protcctia Iortclor logisticc, crcarca conditiilor
pcntru autosincronizarca actiunii structurilor logisticc suIordonatc si, nu n ultimul rnd,
gcstionarca rclatiilor cu sistcmclc logisticc civilc.
Iunctul vulncraIil al logisticii n rctca cstc structura dc cxccutic compus din unitti
si mari unitti logisticc cc vor trcIui s actionczc intcgratc Iortclor lupttoarc.
Structura scnzorial si cca dccizional trcIuic s oIcrc structurilor dc cxccutic un timp
mai marc pcntru a-si planiIica actiunilc si liIcrtatca sporit n conccpcrca modalittilor
dc ndcplinirc a accstora.
Structurilc dc cxccutic logistic ar trcIui s Iic dc tip modular, IlcxiIilc, capaIilc s intcrvin
n timp rcal n spri}inul logistic al Iortclor lupttoarc.
Modularitatca logistic ccrc ca spri}inul logistic al Iortclor lupttoarc s Iic astIcl conccput,
nct s duc la optimizarca mi}loacclor si a rcsursclor cc trcIuic strict adaptatc ncvoilor Iortclor
lupttoarc n cmpul actiunilor dc lupt.
Organizarca modular pcrmitc satisIaccrca rapid a unor ncvoi cxtrcm dc diIcritc, gcncratc
dc varictatca situatiilor din cmpul actiunilor dc lupt si dc nscricrca n timpul dc spri}in
logistic ncccsar. Doar modularitatca poatc satisIacc ncvoilc dc spri}in logistic, indiIcrcnt dc timp
si dc spatiu, accasta prcsupunnd spccialisti pc linic dc logistic si mi}loacc dc sustincrc adccvatc
ncvoilor Iortclor lupttoarc din cmpul actiunilor dc lupt, suI raportul ntririi tcmporarc.
Modularitatca rcsursclor ncccsarc trupclor trcIuic ntclcas ca o adaptarc a accstora
la conditiilc dc anga}arc a trupclor, ccca cc prcsupunc ca, n cmpul actiunilor dc lupt, s nu Iic
amplasatc dcct rcsursclc strict ncccsarc, cu inIlucntc dircctc asupra dimcnsionrii stocurilor.
Organizarca unui modul logistic si dcIinirca mi}loacclor cc vor intra n componcnta
accstuia, pcntru a rspundc ncvoilor unui modul dc lupt n cmpul actiunilor militarc,
nu poatc Ii proicctat Ir anticiparca rcsursclor si a scrviciilor suport, ncccsarc sustincrii
actiunii dc lupt n timpul si la locul ccrut dc accsta. Mai mult dcct o rcactic concrct,
anticiparea logistic` ccrc planiIicarca unor rcsursc si scrvicii suport, intuind cIortul si ncccsittilc
modulului dc lupt pcntru ndcplinirca misiunii ncrcdintatc. AltIcl spus, logistica trcIuic s ampliIicc
posiIilitatca modulului dc lupt dc a actiona oportun, n scnsul prcvcdcrii ccrintclor dc spri}in
logistic. Accst Iapt ccrc ca planiIicarca logistic a actiunilor dc lupt s Iic prczcnt nc din Iaza
dc conccptic a accstora, pcntru a putca anticipa ncvoilc dc spri}in logistic.
Organizarca structurilor dc cxccutic n sistcm modular constituic un avanta} prin Iaptul
c, prin "dcsprindcrca" unci prti din ntrcg, sistcmul poatc s opcrczc n continuarc Ir pcrturIri
ma}orc. AstIcl, dac, ntr-o anumit situatic, o partc a structurii logisticc va Ii oIligat s lucrczc
34
n conditii dc izolarc, accasta si va putca dcsIsura atriIutiilc n conditii ct mai Iunc,
Ir a inIlucnta n mod dccisiv Iunctionarca sistcmului n ntrcgul su. IlcxiIilitatca structural
va trcIui s constituic o caractcristic a viitoarclor structuri logisticc.
In proccsul anticiprii sc va avca n vcdcrc dczvoltarca capacittii dc sclcctic a acclor
actiuni cc prcsupun aparitia unor ncvoi complcxc dc spri}in logistic si modul n carc sc va Iacc
Iat accstuia. Icntru accstc ncvoi, sistcmul dc spri}in logistic va trcIui s Iic capaIil s-si conccntrczc
cIortul pc acclc actiuni carc prcsupun o adaptarc a dcciziilor logisticicnilor pc msura dcrulrii
rapidc a ctapclor actiunii militarc, rccunoscutc suI dcnumirca deciziilor din mers.
Iornind dc la accast tcoric, cunoscut dc spccialistii n domcniu, dcsprindcm o concluzic
cxtrcm dc important pcntru oricc actiunc dc tip militar, cu att mai mult pcntru imcnsul ansamIlu
dc actiuni pc carc lc prcsupunc aprarca national, cvidcnt, n Iormula ci colcctiv. orice opera]ie
militar` este, nainte de toate, o opera]ie logistic`. Oricc actiunc suIsumat r`zboiului bazat
pe re]ea arc ncaprat ncvoic dc un suport logistic n rctca, dcci dc o logistic` n re]ea. Accst lucru
parc, azi, un truism. Nu cstc ns asa. Accast caractcristic s-a oItinut cu timpul, ca urmarc
a marilor mutatii produsc n suportul logistic al actiunii militarc, n complicarca si soIisticarca
lui. Dc undc rczult c logistica nu cstc un apcndicc al actiunii militarc, nici o simpl "asigurarc",
n scnsul traditional; ca cstc un clcmcnt vital al actiunii, cstc o Iaz pc carc sc spri}in ntrcaga
actiunc militar n r`zboiul bazat pe re]ea.
Dc multc ori, la aplicatii si cxcrcitiilc dc stat ma}or, lucrurilc (mai cxact, pcrccptiilc)
sc invcrscaz, logistica Iiind tratat adcsca ca o simpl msur dc asigurarc. Si chiar dac,
n rcalitatc, lucrurilc nu stau tocmai asa (n Iond, si la aplicatii, cxist consumuri, dislocri,
transporturi, aprovizionri), pcrccptia cstc mult dcIormat. Aplicatia cstc doar un }oc, dar logistica
trcIuic s rspund rcalittii. Istc, dcci, rcal. Iogistica nu sc mimcaz. Istc drcpt,
ca nu sc rczolv la aplicatii, n ntrcgimc. Si acolo cxist o partc rcal a sistcmului logistic
si o partc carc sc }oac. Dar, dc multc ori, sc arc n vcdcrc numai partca carc sc }oac, rcstul
Iiind lucruri Iircsti, adic ncoIscrvaIilc. Dc accca, cstc ncvoic s Iaccm apcl la marilc campanii,
la marilc Itlii, analiznd nu doar rczultatclc Itliilor, ci, naintc dc toatc, suportul lor matcrial.
Icntru c, sc stic, acolo undc nu cxist mi}loacc, dar cxist moral, prin gloric si croism, sc oItin
doar picrdcri cnormc si militari morti si rniti, iar o astIcl dc "cpoc" a apus.
Intr-adcvr, cxist o tcndint, mai alcs n rndul marilor putcri tchnologicc alc lumii,
dc dctasarc Iat dc conditiilc impusc dc inIrastructurilc matcrialc si tcritorialc cxistcntc
si dc mutarc a cIortului dc aprovizionarc n spatiul acrian. Accst lucru nu cstc ns posiIil
dcct n situatia dctincrii suprcmatici acricnc si inIormationalc, mai alcs n rzIoiul
disproportionat. Accst modalitatc dc cIcctuarc a spri}inului logistic cstc tcmporar, Iluid
si cxtrcm dc costisitoarc.
Sistcmul n rctca arc posiIilitatca s "vad" (optic, clcctronic, prin tcrmoviziunc,
prin microundc ctc.) n oricc momcnt, ziua si noaptca, toatc miscrilc inamicului, starca Iortclor
proprii, modul dc constituirc a liniilor dc spri}in logistic ctc., s lc transmit dcopotriv complct
sau sclcctiv, n timp rcal si chiar cu anticipatic, structurilor proprii, astIcl nct, indiIcrcnt
cc ar Iacc, inamicul s nu poat scpa actiunilor si loviturilor clcmcntclor dc cxccutic tcrcstrc,
navalc, acricnc si chiar cosmicc alc accstui sistcm
6
. Accast caractcristic a noului tip
dc rzIoi impunc o mai marc IlcxiIilitatc.
6
Ibidem, p. 21.
35
IlcxiIilitatca logisticii prcsupunc ca Iunctia logistic a structurilor lupttoarc s sc spri}inc
pc principii dc utilizarc si pc modalitti dc actiunc IlcxiIilc si adaptatc Iiccrci situatii. In consccint,
sc impunc climinarca cxistcntci unor schcmc rigidc dc constituirc a liniilor dc spri}in logistic
n tcrcn. Ilc pot cxista doar ca clcmcntc oricntativc.
Dac n r`zboiul bazat pe re]ea "sc vcdc tot", dispcrsarca Iortclor dc logistic
parc s nu mai aiI scns. Dc aici rczult c marilc unitti, unittilc, suIunittilc si Iormatiunilc
dc logistic pot Ii dispusc mai aproapc dc trupc, pcntru a Ii mai grcu lovitc dc inamic.
Rccurgcrca, n cadrul IlcxiIilittii logisticc, la cxtcrnalizarca unor scrvicii suport
trcIuic s rspund impcrativclor dc disponiIilitatc, suplctc, rcactivitatc si rcvcrsiIilitatc
si s nu ngrcunczc n nici un Icl ndcplinirca misiunilor ncrcdintatc trupclor n spatiul actiunilor
dc lupt. Gndit n accst scns, IlcxiIilitatca va impunc ca suportul logistic, din compuncrca
unittilor sau a marilor unitti, prccum si ccl Iurnizat dc csalonul supcrior s Iic la Icl dc dinamic,
IlcxiIil, moIil si prompt ca si unitatca sau marca unitatc pc carc lc spri}in.
Iipsa IlcxiIilittii logisticii constituic vulncraIilitatca ma}or n r`zboiul bazat pe re]ea.
Ixpcricnta amcrican cstc scmniIicativ n accst scns. Structurilc inadccvatc alc logisticii
n cca dc-al doilca rzIoi din Irak au dus la ncctinirca ritmului oIcnsivci si, la un momcnt dat,
chiar la oprirca accstcia. Irogrcsici rapidc a trupclor nu i-au putut Iacc Iat structurilc inadccvatc
si ncintcgratc alc spri}inului logistic. Ritmul dc naintarc a diviziilor a dcpsit cu mult capacitatca
drumurilor dc a asigura un Ilux adccvat dc transporturi. 1otodat, consumul marc dc munitii,
carIuranti-luIriIianti si matcrialc tchnicc a dcvcnit tot mai marc si nu a mai putut Ii asigurat
dc un sistcm logistic cc nu Iuscsc conccput n tcrmcnii r`zboiului bazat pe re]ea.
In timp dc pacc, cIicacitatca opcrational a Iortclor dcpindc, ntr-o marc msur, dc un nalt
standard al mcntcnantci cchipamcntului si matcrialului. Accst standard sc proicctcaz
si sc prcgtcstc initial n cadrul logisticii dc productic. In situatii dc criz sau conIlict, o organizarc
cIicicnt a mcntcnantci, alctuit din Iacilittilc dc ntrctincrc si rcparatii civilc si militarc
aIlatc la dispozitic, cstc o componcnt cscntial a capacittii opcrationalc a Iortclor.
Aprccicz c, n viitor, n domcniul mcntcnantci sc vor maniIcsta dou tcndintc dc Iaz.
Irima sc rcIcr la o tchnicizarc maxim a accstci activitti si sc maniIcst prin proicctarca
si tcstarca tchnologiilor pcntru cvaluarca distrugcrilor n lupt si proicctarca instrumcntclor
si a matcrialclor ncccsarc cxccutrii rapidc si cIicacc a rcparatiilor. Accast tcndint va ducc
la crcstcrca spccializrii unittilor si a pcrsonalului dc mcntcnant, prccum si la ncccsitatca
ridicrii prcgtirii proIcsionalc a spccialistilor din accst domcniu.
A doua ar putca rclcva crcstcrca implicrii ntrcprindcrilor din scctorul civil n asigurarca
mcntcnantci unittilor militarc, n spccial n timp dc pacc. O dat cu dczvoltarca tchnologici
cu duIl utilizarc pcntru proicctarca si produccrca unor noi cchipamcntc si catcgorii dc tchnic
sc va constata si crcstcrca pondcrii agcntilor cconomici n proccsul dc ntrctincrc si rcparatii.
Accstc tcndintc vor dctcrmina o rcduccrc a nivclului stocurilor ncccsarc cxccutrii mcntcnantci
si o scurtarc scmniIicativ a timpului dc imoIilizarc a tchnicii.
Iogistica trcIuic s sc adaptczc ca nssi la astIcl dc situatii, ntruct capacitatca dc sustcnaIi-
litatc a unci opcratii n tcatru cstc cscntial. Icntru accasta, sistcmul logistic ar trcIui s Iic
organizat n rctca, intcgrat structurii dc Iortc si concctat tot timpul la rcsursc
7
.
7
Ibidem, p. 29.
36
Organizarca n rctca a unui sistcm logistic cstc cxtrcm dc diIicil si nu poatc Ii rcalizat
n mod cIicicnt dcct pc tcritoriul national sau n spatiul controlat si gcstionat dc Iortclc
proprii. Ir a sc cxcludc si o astIcl dc posiIilitatc, sc parc c intcgrarca sistcmului logistic
att n sinc, ct si n cadrul structurii dc Iortc rcprczint o solutic carc ar simpliIica planiIicarca
opcratici si chiar a rzIoiului, ntruct, sc stic, oricc planiIicarc cIicicnt trcIuic s porncasc
dc la rcsursc.
Nu trcIuic ns s sc astcptc ncaprat rcalizarca unor noi mi}loacc dc transport si dc acccs
la rcsursc pcntru a sc crca un sistcm logistic compatiIil cu ccrintclc planiIicrii n cazul
r`zboiului bazat pe re]ea. Structurilc logisticc cxistcntc, dotatc cu mi}loacclc dc comunicarc
spcciIicc accstui tip dc rzIoi, pot Ii adaptatc noului conccpt.
Sistcmul logistic intcgrat trcIuic s aiI capacitatca dc a sc adapta noilor cxigcntc
dc autosustcnaIilitatc a Iortclor n tcatru, dar posiIilittilc, mai alcs cclc dc transport logistic,
sunt nc limitatc.
Asa cum am mai artat, n planiIicarca actiunilor oricc opcratic militar cstc, naintc dc toatc,
o opcratic logistic.
In logistica n rctca, planiIicarca spri}inului logistic trcIuic s trcac dc la o planiIicarc
static-proicctiv la o planiIicarc dc tip dinamic-adaptaIil, dcvcnit posiIil datorit cunoastcrii
pcrmancntc a situatici logisticc si ncvoilor dc spri}in logistic al trupclor. Atunci cnd sarcinile
tranzi]iei sunt n exces, politica resurselor trebuie s` fie schimbat`. Re]eaua sau re]elele,
punnd n corela]ie direct` toate elementele cmpului de lupt`, de la informa]ie la decizie,
lovire [i autosincronizare, disfunc]ionalit`]ile nu pot s` apar` dect atunci cnd unele
dintre structurile de ac]iune, de reac]ie sau de asigurare nu sunt adaptate sau adaptabile
noilor condi]ii sau cnd planificarea este f`cut` secven]ial [i rigid
8
. Iscntial cstc aici politica
rcsursclor. Nu sc poatc trccc la o planiIicarc dinamic, adaptaIil dac rcsursclc sunt putinc,
iar acccsul la clc cstc grcu, vulncraIil sau chiar imposiIil.
Un alt aspcct al planiIicrii dinamic-adaptaIilc cstc interoperabilitatea logisticii.
Accasta ccrc ca structurilc organclor dc conduccrc alc logisticii, sistcmul inIormatic
al accstcia, munitiilc, produsclc si matcrialclc s Iic intcropcraIilc att la toatc nivclurilc
catcgoriilor dc Iortc alc Armatci, ct si cu cclc alc armatclor din Aliant.
Ia nccputul sccolului XXI, "chcia" sistcmului logistic va Ii rapida si cIicicnta proccsarc
a unci mari cantitti dc datc si inIormatii, carc va da posiIilitatca logisticicnilor s dcsIsoarc
cu succcs Iunctiilc dc achizitic, aprovizionarc, distriIutic si sustincrc a Iortclor si mcntcnanta.
1cndinta sprc rcduccrca stocurilor si crcstcrca ncrcdcrii n sistcmul dc aprovizionarc
n timp rcal impun o transmitcrca rapid si la timp a unor inIormatii clarc, asa c oricc
ntrcrupcrc a lcgturilor dc proccsarc a inIormatiilor, printr-un atac dircct sau prin rzIoi
inIormational, poatc Ii catastroIal. Accast ntrcrupcrc nu trcIuic ncaprat s Iic dc lung
durat pcntru a Ii cIicicnt, mai alcs dac cstc sincronizat cu altc actiuni alc inamicului
pc cmpul dc lupt. Ia prcsupunc ca si proccdcclc dc anga}arc alc logisticii s Iic comunc.
Iat dc cc proccsul dc standardizarc a logisticii capt o important primordial n proccsul
dc intcropcraIilitatc a armatci nationalc n cadrul Aliantci Nord-Atlanticc.
R`zboiul bazat pe re]ea va Ii un alt tip dc rzIoi dcct cclc cunoscutc pn acum,
iar logistica n rctca i va Ii spcciIic. Asadar, considcrm c sc impunc Iundamcntarca
ct mai ncntrziat a logisticii n rctca.
8
Ibidem.
37
rganizatiilc trcIuic s rspund, astzi mai mult ca oricnd, unor solicitri
si prcsiuni cxtrcm dc putcrnicc gcncratc dc criza dc rcsursc naturalc, dc noilc
amcnintri la sccuritatca sistcmclor, dc turIulcntclc din mcdiul gloIal.
METODE DE UTILIZARE
A SIMUL~RII DECIZIONALE
|N ORGANIZA}IILE MILITARE
~ proiec]ii teoretice ~
Locotenent-colonel Nelu PETRE
In cutarc dc solutii a Iost cxprimat conccptia potrivit crcia cconomia romncasc
trcIuic s trcac dc la o cconomic Iazat prcpondcrcnt pc rcsursc naturalc la una Iazat
prcpondcrcnt pc rcsursc umanc.
SchimIrilc carc sc produc n modul dc organizarc si dc Iunctionarc al organizatiilor,
prccum si crcstcrca numrului dc optiuni n Iavoarca aptitudinilor multidisciplinarc cvidcntiaz
importanta crcstcrii IlcxiIilittii rcsursclor umanc.
\iitorul modcl al organizatiilor, carc trcIuic s pcrmit aIirmarca individului n dcplin
liIcrtatc si s rspund unor ncvoi supcrioarc alc omului, prccum cca dc a munci si dc a-si punc
n valoarc capacittilc managcrialc, constituic, dc ascmcnca, un oIicctiv important al proccsului
dc optimizarc.
Ic Iondul intcractiunilor cxistcntc ntrc sistcmc si ntrc clcmcntclc accstora, idcntiIicarca
unor modalitti dc optimizarc a utilizrii rcsursclor umanc n sistcmclc complcxc cstc un lucru
cu att mai important, cu ct schimIrilc carc sc produc n domcniul rcsursclor umanc,
ca suIsistcm organizational, pot aIccta cchiliIrul si Iunctiilc organizatici.
Istc limpcdc c omcnirca, ca sistcm dc civilizatic, trcIuic, pc dc o partc, s-si rcconsidcrc
atitudinca Iat dc catcgoriilc dc rcsursc cxistcntc, iar pc dc alt partc, s cautc s idcntiIicc
noi rcsursc.
In contcxtul accstor prcocupri, considcr c optimizarca utilizrii rcsursclor umanc
n sistcmclc complcxc cstc o tcm carc rspundc intcrcsclor organizatiilor, dcoarccc oIcr
o solutic la criza dc rcsursc cu carc nc conIruntm.
Carc sunt modalittilc concrctc, univcrsal valaIilc, prin carc optimizarca poatc Ii rcalizat
cstc diIicil dc prccizat, tocmai ca urmarc a prczcntci unor Iactori prccum schimIarca continu
a rcalittilor cconomicc, organizationalc, socialc, politicc sau dc alt natur; dinamica proccsclor
si a sistcmclor; schimIrilc pcrmancntc n domcniul inIrastructurii si aparitia altor tchnologii;
intcrcsul pcntru domcniul n carc proccsul sc dcsIsoar; valorilc si dinamica accstora.
In accst contcxt, considcr ca principalc argumcntc n Iavoarca utilizrii rcsursclor
umanc n sistcm militar. criza dc rcsursc si cncrgic cu carc sc conIrunt omcnirca, caractcrul
O
38
dinamic, alcrt dc cvolutic al sistcmclor, succcsclc oItinutc n domcniul tchnologici
inIormatici; ncccsitatca ca rcsursclc umanc s Iic mult mai IlcxiIilc; crcstcrca numrului
dc optiuni n Iavoarca aptitudinilor multidisciplinarc; oricntarca conduccrii dc vrI
ctrc crcarca dc cchipc opcrativc, colcctivc, partial dcpcndcntc, carc s Iunctionczc n intcriorul
structurii icrarhicc; crcstcrca rolului managcmcntului dc proicct si a importantci stratcgiilor.
Aspecte privind stadiul actual
al cercet`rilor n domeniul resurselor umane
In primul rnd, proIlcmatica dc Iaz a managcmcntului rcsursclor umanc cuprindc,
la momcntul actual, urmtoarclc domcnii. rccrutarca, sclcctia, anga}arca; motivarca,
salarizarca; caliIicarca si pcrIcctionarca proIcsional; promovarca pcrsonalului; staIilirca
ncccsarului dc pcrsonal; stratcgia si politicilc dc pcrsonal; asigurarca unor Iunc conditii
dc munc; drcpturi si oIligatii, disciplina muncii.
Autori n domcniu, prccum Ictrc Burloiu, aduc n atcntic noi clcmcntc cu rcIcrirc
la Iolosirca Iortci dc munc n activitatca proIcsional, cum ar Ii. "Omul - Iigur ccntral
a managcmcntului rcsursclor umanc" si "Organizarca crgonomic a muncii". Ia rndu-i,
Maria Moldovan-Scholz prczint unclc aspcctc rcIcritoarc la capacitatca dc munc; solicitrilc
aparatclor cardiovascular si rcspirator sau alc organclor dc simt n timpul muncii ctc.
Dup cum sc poatc oIscrva, din accast proIlcmatic aproapc c lipscsc prcocuprilc
rcIcritoarc la optimizarca si Iundamcntarca dcciziilor n domcniul rcsursclor umanc.
1otusi, la momcntul actual, n managcmcntul rcsursclor umanc cxist prcocuparca
dc a sc asigura crcarca unui cadru dccizional ctic, dcoarccc comportamcntul ctic,
ca si ccl ncctic aIcctcaz scmniIicativ Iiccarc dccizic, dctcrminnd modul gcncral dc actiunc
al managcrilor si al Iirmci.
In al doilca rnd, managcmcntul rcsursclor umanc cstc rccunoscut ca un Iactor dccizional
dc succcs, iar utilizarca cIicicnt a rcsursclor umanc, alturi dc cclclaltc catcgorii dc rcsursc
sc considcr a Ii o conditic dc Iaz pcntru atingcrca oIicctivclor dc sccuritatc.
Iactorul uman cstc privit ca una dintrc cclc mai importantc invcstitii, capitalul uman
dcvcnind, astIcl, o rcsurs stratcgic (potrivit aprccicrilor Marici Moldovan-Scholz).
In al trcilca rnd, ca n oricc domcniu, si n domcniul rcsursclor umanc sc opcrcaz
cu datc si inIormatii, clc dcvcnind tot mai importantc pcntru Iirmclc antrcnatc n compctitia
pcntru piat. Icntru gcstionarca lor sc Ioloscsc sistcmc inIormaticc intcgratc cc prcsupun,
dc rcgul, utilizarca unui calculator dc talic marc sau a unui microcalculator intcgrat
ntr-o rctca dc tcrminalc sau microcalculatoarc. Din punctul dc vcdcrc al arhitccturii logicc,
sistcmul poatc Ii structurat n mai multc suIsistcmc dcstinatc s ntrctin si s cxploatczc
n comun Iaza dc datc a rcsursclor umanc.
In al patrulca rnd, si n domcniul managcmcntului rcsursclor umanc sc maniIcst
anumitc tcndintc dc schimIarc ndcoscIi n ccca cc privcstc numrul si calitatca rcsursclor,
rolul si capacittilc managcrilor, tipul dc spccializri ncccsarc, atitudinilc si aptitudinilc
solicitatc, coopcrarca organizational, rcsponsaIilitatca n munc ctc. 1oatc accstca vor gcncra,
cvidcnt, noi aIordri conccptualc si dcmcrsuri managcrialc.
Ce presupune realizarea procesului de optimizare ?
Iornind dc la nssi scmniIicatia cuvntului optimizare - alcgcrca si aplicarca
cclci mai Iunc solutii, sc poatc dcducc cu usurint c optimizarca prcsupunc, n primul rnd,
pcrIcctionarca sistcmului dccizional.
39
Caractcrul dctcrminant al rclatici dintrc optimizarc si dccizic constituic rationamcntul
pcntru idcntiIicarca cilor si a modalittilor prin carc sc poatc rcaliza pcrIcctionarca
sistcmului dccizional. Altc clcmcntc cc pot contriIui la rcalizarca proccsului dc optimizarc
sc rcIcr la cxistcnta unor stratcgii si politici dc pcrsonal adccvatc, ca si la utilizarca
mi}loacclor modcrnc alc tchnologici inIormatici.
Necesitatea perfec]ion`rii sistemului decizional
Ca Iaz a optimizrii utilizrii rcsursclor umanc n sistcmclc complcxc, ncccsitatca
pcrIcctionrii sistcmului dccizional rczult, stringcnt, din.
* tcndinta oricrui sistcm social icrarhizat dc a sc adapta pcrmancnt inIlucntci
unor Iactori pcrturIatori carc sc opun sau carc ngrcuncaz rcalizarca oIicctivclor
prcstaIilitc; accast adaptarc, accast autorcglarc a Iunctionrii sistcmului sc rcalizcaz
prin intcrmcdiul activittii managcrialc carc, n cscnt, rcprczint o nlntuirc dc dccizii
indcpcndcntc;
* caractcrul dctcrminant al rclatiilor si lcgturilor cxistcntc ntrc utilizarca cIicicnt
a rcsursclor si proccsul dccizional;
* crcstcrca importantci capitalului uman, carc ncccsit mi}loacc si mctodc modcrnc
dc gcstionarc a datclor si dc adoptarc a dcciziilor;
* caractcrul dinamic al intcractiunilor cxistcntc ntrc sistcmc si clcmcntclc accstora;
* tcndinta dc adoptarc si utilizarc dc ctrc companii a tcorici sistcmclor IlcxiIilc,
carc pcrmit rcconIigurri alc structurilor si inIrastructurilor n Iunctic dc ccrintclc
pictci; pcntru asigurarca cIicicntci si duraIilittii Iunctionrii sistcmclor si organizatiilor,
proccsclc dccizionalc trcIuic s Iic astIcl dcrulatc, nct s asigurc maximum dc garantic
n ccca cc privcstc alcgcrca variantclor dccizionalc optimc si protc}arca rcsursclor;
* importanta dcoscIit a proccsclor dccizionalc n ansamIlul proccsclor dc managcmcnt,
ccca cc impunc o pcrmancnt prcocuparc pcntru pcrIcctionarca accstora,
pcntru ntrirca capacittii organizatici dc a adopta dccizii dc calitatc carc s duc
la cIicicnt si la o compctitivitatc adccvat;
* ncccsitatca rczolvrii unor proIlcmc carc, dc cclc mai multc ori, impun opcrarca
unor schimIri n sistcmul dccizional al organizatici;
* ccrinta atragcrii pcrsonalului n proccsul dccizional, conditic a rcalizrii proccsclor
dc schimIarc organizational;
* dczvoltarca continu a tchnologici inIormatici;
* intcractiunilc cxistcntc ntrc sistcmclc dc asistarc a dccizici din domcniul rcsursclor
umanc si sistcmclc dc asistarc a dccizici din domcniilc Iinanciar, aprovizionarc,
markcting, productic ctc.;
* tcndinta dc intcgrarc a sistcmclor inIormaticc dc asistarc a dccizici (SIAD) n cadrul
sistcmclor "Intcrprisc Rcssourcc Ilanning" (IRI), sistcmc carc acopcr toatc domcniilc
dc activitatc din cadrul unui sistcm, dc la nivclul opcrational la ccl dccizional.
Iornind dc la accstc considcrcntc, oricc dcmcrs dc optimizarc a utilizrii rcsursclor
umanc n sistcmclc complcxc trcIuic s nccap cu idcntiIicarca cilor si a modalittilor
dc pcrIcctionarc a sistcmului dccizional.
Modalit`]i de perfec]ionare a sistemului decizional
IcrIcctionarca sistcmului dccizional al unci organizatii prcsupunc, potrivit spccialistilor,
parcurgcrca anumitor ctapc. Irintrc accstca sc numr si analiza modului de fundamentare
a deciziilor, cc arc ca oIicctiv idcntiIicarca mctodclor potrivitc pcntru alcgcrca variantci optimc.
40
Dcnumitc gcncric "Mctodc dc Iundamcntarc a dcciziilor", accstca au un rol nscmnat
n proccsul dccizional, dcoarccc cu a}utorul lor Iactorii dc dccizic pot staIili varianta optim.
Dintrc mctodclc dc Iundamcntarc a dcciziilor prczcntatc n litcratura dc spccialitatc,
simularea decizional` poatc Ii utilizat cu succcs si n domcniul rcsursclor umanc.
Rcalizarca proccsului dc simularc dccizional, ca modalitatc dc pcrIcctionarc a sistcmului
dccizional si, prin accasta, dc rcalizarc a optimizrii utilizrii rcsursclor umanc n sistcmclc
complcxc, prcsupunc ctcva ctapc, si anumc. staIilirca proccsului carc sc dorcstc a Ii simulat;
parcurgcrca Iazclor spcciIicc proccsului dc simularc dccizional; consumarca rczultatclor
proccsului dc simularc dccizional; staIilirca conditiilor dc aplicarc a rczultatclor proccsului
dc simularc.
Un proccs dc simularc dccizional, cu rcIcrirc la domcniul rcsursclor umanc, includc
parcurgcrca urmtoarclor ctapc. definirea problemei; colectarea, analiza, interpretarea
[i prelucrarea preliminar` a datelor de simulare; evaluarea performan]elor modelului
[i testarea parametrilor; construirea algoritmului simul`rii prin schema logic` detaliat`;
scrierea programului de simulare si validarea modelului.
In nchcicrca accstci lapidarc prczcntri, voi rclcva ctcva dintrc clcmcntclc cc cvidcntiaz
importanta utilizrii simulrii dccizionalc pcntru optimizarca Iolosirii rcsursclor umanc
n sistcmul militar, ca mctod dc Iundamcntarc a dcciziilor n domcniul rcsursclor umanc.
Am s rcIcr la Iaptul c accast mctod pcrmitc anticiparca cvolutici sistcmului si a clcmcntclor
salc astIcl nct s sc poat cIcctua corcctiilc ncccsarc dc la nivclul posturilor dc cxccutic
dc Iaz pn la ccl al posturilor dc conduccrc. Dc ascmcnca, Iacilitcaz activitatca
dc prognoz a sarcinilor si priorittilor managcrilor si opcratorilor din domcniul rcsursclor
umanc n acord cu dinamica schimIrilor organizationalc si a cclor dc mcdiu, posiIilitatca
dc a gcncra un cod n proccsul dc rcalizarc a simulrii, asigurnd si rcduccrca suIstantial
a costurilor si a timpului pcntru implcmcntarca noilor prclucrri si cvaluarca comportamcntului
sistcmului n conditii dc variantc dccizionalc. Nu n ultimul rnd, trcIuic mcntionat Iaptul
c sporcstc cIicacitatca caricrci att din pcrspcctiv individual, ct si organizational,
asigurnd ndcplinirca unor critcrii prccum atitudinca Iat dc caricr si idcntitatca accstcia.
Irin asigurarca cvolutici n caricr a individului, n cadrul acclciasi organizatii, sc rcalizcaz
armonizarca aspiratiilor accstuia cu ccrintclc sistcmului, iar rcduccrca disIunctionalittilor
gcncratc dc intcgrarca proIcsional va Iacilita proccsul dc cvaluarc a potcntialului si a capacittii
dc dczvoltarc a unci pcrsoanc. Dc altIcl, simularca dccizional poatc constitui un mi}loc
cIicicnt dc plasarc cantitativ si calitativ a rcsursclor n cadrul unui sistcm militar.
41
uveranitatea rcprczint acca calitatc a putcrii unui stat n tcmciul crcia arc vocatic
dc a dccidc n numclc poporului su, Ir nici o imixtiunc, n toatc trcIurilc
intcrnc si cxtcrnc, cu rcspcctarca suvcranittii cclorlaltc statc, prccum si a principiilor
INSTITU}IA PARLAMENTARQ
{I
SUVERANITATEA NA}IONALQ
Constantin MONAC
si cclorlaltc normc gcncralc admisc alc drcptului intcrnational. Rczult c suvcranitatca
implic intcractiunca a dou componcntc cscntialc inscparaIilc cc sc conditioncaz
rcciproc. suprema]ia puterii de stat si independen]a acestei puteri
1
.
AltIcl spus, suvcranitatca cstc interioar` si exterioar` sau, n Iinc, sc poatc vorIi
dcsprc suveranitatea n stat si suveranitatea statului. Suprema]ia puterii sau suveranitatea
n stat cxprim drcptul putcrii dc stat dc a dccidc, Ir nici un Icl dc ngrdirc din partca
altor puteri sociale, n toatc proIlcmclc cc tin dc guvcrnarca statal. Independen]a puterii
cxprim plcnitudinca si ncconditionarca acclorasi prcrogativc pc plan cxtcrn
2
.
1coriilc }uridicc si politicc modcrnc recunosc unei singure autorit`]i poporul calitatea
de titular absolut al puterii (suveranit`]ii). Toate celelalte institu]ii sau autorit`]i, puteri publice,
primesc exerci]iul puterii sau ale unor func]ii ale puterii numai prin de Legea]iune
3
.
Dcci, suvcranitatca national cc apartinc poporului si sc maniIcst ca trstur dcIinitoric
a putcrii dc stat sc rcalizcaz numai ntr-un cadru tcmcinic organizat dc conduccrc a socicttii.
Accst cadru organizat cstc statul ca Icnomcn social institutional, ca mod dc organizarc
si dc maniIcstarc a putcrii puIlicc pc carc o cxcrcit prin de Legea]iune dc la popor.
Considcrm accast suIlinicrc Ioartc important, ca Iiind stipulat cu claritatc n Art. 2 alin.(1)
al Constitutici Romnici. (1) Suveranitatea na]ional` apar]ine poporului romn, care o exercit`
prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice [i corecte,
precum [i prin referendum.
Icgca noastr Iundamcntal Iacc, n accst caz, si o prccizarc dc cscnt dcmocratici
constitutionalc cc vizcaz constituirca organclor rcprczcntativc prin alegeri libere, periodice
S
1
n literatura juridic` se subliniaz` faptul c` definirea con]inutului suveranit`]ii prin suprema]ie [i independen]`
nu nseamn` divizarea suveranit`]ii n p`r]i distincte, de sine st`t`toare, deoarece o asemenea mp`r]ire
ar avea un caracter artificial fa]` de caracterul unic [i indivizibil al suveranit`]ii. A se vedea Ioan Muraru,
Drept constitu]ional [i institu]ii politice, Bucure[ti, Editura ACTAMI, 1997, p. 141.
2
A se vedea Ion Deleanu, Constitu]ia Romniei comentat` [i adnotat`, Bucure[ti, Regia Autonom`
Monitorul oficial, 1992, pp. 10-11.
3
Ioan Muraru, Simina T`n`sescu, Drept constitu]ional [i institu]ii politice, edi]ia a IX-a rev`zut`
[i completat`, Bucure[ti, Editura Lumina Lex, 2001, p. 447.
42
[i corecte. Ir astIcl dc alcgcri, organclc rcprczcntativc nu ar mai Ii alc poporului, ci, dimpotriv,
suprapusc lui. ntr-o societate democratic`, statul ntotdeauna iese din urne
4
.
In alincatul (2) din acclasi articol, Icgca noastr Iundamcntal stipulcaz. (2)Nici un grup
[i nici o persoan` nu pot exercita suveranitatea n nume propriu. Accast prccizarc
cstc n strns lcgtur cu Articolul J din Declara]ia francez` a drepturilor omului
[i cet`]eanului din 178O, carc prccizcaz. Principiul oric`rei suveranit`]i rezid` n mod
esen]ial n na]iune. Nici un corp, nici un individ nu pot exercita o autoritate care nu eman`
n mod expres de la aceasta.
IroIlcma carc sc punc cstc prin cc mccanismc si proccdcc trcIuic instituitc autorittilc
politicc astIcl nct clc s emane n mod expres dc la natiunc si s rcprczintc vointa
mcmIrilor si ? Accstca nu pot Ii dcct organismclc dc suvcranitatc national clditc
dc-a lungul cvolutici socicttii. Accstc organismc cxcrcit putcrca n limitclc compctcntclor
cc lc sunt atriIuitc, iar rclatia dc putcrc dcvinc acum, prin dispozitii constitutionalc, o rclatic
Iinc dcIinit.
In tcmciul prcvcdcrilor constitutionalc, organismele de suveranitate na]ional`,
alcsc, alc poporului romn sunt Iarlamcntul Iicamcral - Senatul si Camera Deputa]ilor
si pre[edintele Romniei.
In cadrul organismclor amintitc, Iarlamcntul ocup locul ccntral, iar Iorta sistcmului
parlamcntar const n principiul suveranit`]ii na]ionale, n idcca c Iarlamcntul rcprczint
poporul, iar parlamcntarii sunt dc Legea]ii sì, carc nu pot, de Legea, n nici un caz,
prcrogativclc lor unor Iunctionari ai statului. Irincipiul cunoscut nc din drcptul roman
- de Legeata potestas non de Legeatur sc opunc transmitcrii oricror prcrogativc
parlamcntarc ctrc altc institutii, dc undc si Iundamcntul drcpturilor si prcrogativclor
parlamcntarilor, indcpcndcnta dc carc ci sc Iucur pcntru nIptuirca mandatului lor.
In accast ordinc dc idci, n mod inspirat, suIlinia, la timpul su, IilozoIul si omul politic
irlandcz Idmund Burkc (172O-17O7). Parlamentul nu este un congres de ambasadori
care exprim` interese diferite [i ostile, pe care fiecare urm`re[te s` le p`streze Parlamentul
este adunarea deliberativ` a unei singure na]iuni, avnd un singur interes, ca un ntreg
5
.
Rcvigorarca idcii dcmocraticc si csccul Iormclor dc guvcrnarc totalitar au dcmonstrat,
Ir putint dc tgad, valoarca Iarlamcntului ca institutic a statului dc drcpt, Iorta
si viaIilitatca accstuia, ca cxponcnt si garant al suveranit`]ii na]ionale. Iarlamcntclc constituic,
astzi, n lumc, cclc mai largi Iorumuri dcmocraticc dc rcprczcntarc national, dc dczIatcrc,
laIoratoarc cIicicntc dc claIorarc a lcgilor, Iactori dc rspundcrc ai victii puIlicc, clcmcntc
dc contrapondcrc Iat dc oricc tcntativc dc a diminua drcpturilc dcmocraticc.
Ivolund, n mod Iircsc, o dat cu transIormrilc survcnitc n viata politic, importanta
Iarlamcntului, dc rcprczcntant al suvcranittii poporului, s-a impus cu cca mai marc vigoarc,
parlamcntclc hotrnd asupra proIlcmclor dc Iond alc trilor, asupra sortii guvcrnclor,
asupra utilittii unor msuri politicc, Iormulnd ntrcIri, dcscori incomodc, la adrcsa
4
A se vedea Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Antonie Iorgovan, Revizuirea Constitu]iei Romniei.
Explica]ii [i comentarii, Bucure[ti, Editura Rosetti, 2003, p. 8.
5
Cf. Robert Andrews, The Concise Columbia Dictionary of Quatations, citat de Victor Duculescu,
Constan]a C`linoiu, Georgeta Duculescu, Tratat de teorie [i practic` parlamentar`, vol. I, Bucure[ti,
Editura Lumina Lex, 2001, p. 39.
43
Ixccutivului, Ir a mai vorIi dc Iaptul c, n unclc sistcmc politicc (rcgimuri parlamcntarc),
parlamcntclc pot dcscmna si pot dcmitc pc nsusi scIul statului.
Ivolutia istorici si a victii politicc si }uridicc romncsti atcst c poporul romn a Iost
si rmnc un popor curopcan, cu vointa intcgrat n istoria Iuropci. Din spiritualitatca noastr
nu au disprut niciodat traditiilc dcmocrat-parlamcntarc, constitutionalc, nrdcinatc
si cxpcrimcntatc dc-a lungul istorici noastrc nationalc modcrnc.
Cutnd pcrmancnt Iormc si principii }uridicc carc s corcspund activittii si victii
lor parlamcntarc, proprici spiritualitti, dar n pas cu cvolutiilc accstora la nivclul trilor curopcnc
avansatc, romnii au dcvcnit - dup cxprcsia lui Mihail Koglniccanu - o natiunc rcspcctat,
prcocupat pcrmancnt dc suvcranitatca sa national, iar n constclatia statclor Iuropci -
o na]ie care [i are con[tiin]a drepturilor sale [i curajul de a le ap`ra. Dc aici si marca nclinatic
a romnilor sprc viata si cultura }uridic, sprc un parlamcntarism modcrn, Iicamcral.
Accstc prcocupri au Iost maniIcstatc nc dc la nccputul cpocii modcrnc si concrctizatc
suI Iorma claIorrii si aplicrii unor lcgiuiri carc s dca viat cclor mai importantc si pcrcnc
valori si traditii, cc au inIlucntat si au dctcrminat continuitatca poporului nostru si ntrcaga
lui cvolutic n spatiul curopcan.
Ca actc dc important dcoscIit pcntru suvcranitatca national, suI cupola
Iarlamcntului Romnici s-a dat citirc, la O mai 1877, Dcclaratici dc indcpcndcnt a trii,
s-au ratiIicat, n 1O2O, actclc dc unirc alc provinciilor istoricc romncsti cu tara s.a.
Dup anul 1O8O, prin rcvcnirca trii la traditiilc salc parlamcntarc, la Iicamcralism,
institutia Iarlamcntului n Romnia a cunoscut, ncndoiclnic, o scrioas rcvitalizarc,
o schimIarc dc suIstant a continutului su si, Iincntclcs, un loc si un rol Ioartc Iinc
dcIinitc n noul cadru constitutional al scparatici putcrilor n statul romn dc drcpt.
Iotrivit Constitutici, Art. G1 alin.(1) - Parlamentul este organul reprezentativ suprem
al poporului romn [i unica autoritate legiuitoare a ]`rii.
1otodat, n urma cIorturilor parlamcntarc dc modcrnizarc a lcgislatici, Constitutia actual
a Romnici
6
, numit si constitu]ie european`, sc caractcrizcaz printr-o rcal modcrnitatc
si din pcrspcctiva ncorporrii unor principii si normc cc rcuscsc s caractcrizczc si s dcIincasc
clcmcntclc Iundamcntalc caractcristicc alc statului romn. Intrc accstca, suveranitatea
ocup un loc important, Iapt pcntru carc, n Art. 1 alin.(1) al Icgii noastrc Iundamcntalc,
sc stipulcaz. Romnia este stat na]ional, suveran [i independent, unitar [i indivizibil".
Ca organism dc suvcranitatc national, potrivit prcvcdcrilor Constitutici si lcgislatici
clcctoralc, Iarlamcntul, prin Camcrclc salc (Scnatul Romnici si Camcra Dcputatilor),
cstc alcs pcntru un mandat dc 4 ani prin vot univcrsal, cgal, dircct, sccrct si liIcr cxprimat.
In Iaza normclor lcgalc dc rcprczcntarc, numrul scnatorilor cstc mai mic dcct ccl al dcputatilor
(14O Iat dc J4o, n actuala lcgislatur)
7
. Dc ascmcnca, Constitutia staIilcstc limita minim
dc vrst pcntru candidatii la Iunctiilc dc scnatori - JJ dc ani, Iat dc 2J dc ani, pcntru dcputati.
Chiar dac atriIutiilc si prcrogativclc cclor dou Camcrc sunt considcratc idcnticc, aprccicm
c accast diIcrcnticrc d o conotatic n plus locului si rolului Scnatului n rcalizarca
suvcranittii nationalc a Romnici.
6
Constitu]ia Romniei, Bucure[ti, 2003, elaborat` n baza modific`rii [i complet`rii Constitu]iei
din 1991 prin Legea de revizuire a Constitu]iei Romniei nr. 429/2003, aprobat` prin Referendum na]ional
[i publicat` n Monitorul oficial al Romniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003.
7
Este vorba de legislatura 2000-2004.
44
Organizarca si Iunctionarca intcrn a Iiccrci Camcrc parlamcntarc sunt staIilitc
prin rcgulamcntc proprii, ccca cc consacr autonomia Iiccruia dintrc Corpurilc lcgiuitoarc
si a accstora Iat dc altc autoritti alc putcrii statalc. Rcgulamcntclc Scnatului si alc Camcrci
Dcputatilor, dnd curs prcvcdcrilor constitutionalc, sunt documcntc cu valoarc normativ
pcntru toatc aspcctclc cc privcsc organizarca, Iunctionarca, activitatca curcnt a accstor
Ioruri lcgislativc, prccum si ntrcaga activitatc a scnatorilor si dcputatilor dc rcprczcntanti
ai poporului n cxcrcitarca suvcranittii nationalc
8
.
Iarlamcntul, ca organism dc suvcranitatc national, si cxcrcit mandatul su, n accst scns,
prin Iunctiilc pc carc lc ndcplincstc, astIcl.
Func]ia legislativ` - mputcrnicirca pc carc o arc n votarca lcgilor. Dcsi Constitutia
i conIcr Iarlamcntului calitatca cxclusiv si unic dc autoritatc lcgiuitoarc, accasta colaIorcaz
dircct cu putcrca cxccutiv si chiar cu ccttcnii n cxcrcitarca Iunctici lcgislativc.
Icgiuitorul constituant nu a rczcrvat Iarlamcntului un domcniu anumc al lcgii,
singura prccizarc n lcgtur cu sIcra dc cuprindcrc a lcgii Iiind Art. 7J, carc staIilcstc
cclc trci catcgorii dc lcgi cc pot Ii adoptatc dc Iarlamcnt. legi constitu]ionale, legi organice
si legi ordinare.
Activitatca lcgislativ n sinc cstc un act important dc suvcranitatc national.
Iarlamcntul cstc produs al alcgcrilor liIcrc si compctitivc, structur rcprczcntativ
Iundamcntal si cxprcsic a vointci nationalc, cruia ccttcnii i ncrcdintcaz, pcntru
o pcrioad limitat si n conditii strict dcIinitc, drcptul dc a cxcrcita suvcranitatca national,
carc includc, dcsigur, si lcgiIcrarca n numclc lor si n Iolosul Iinclui puIlic.
Aprccicm ncccsar dc suIliniat Iaptul c si icrarhia lcgislativ d o conotatic scmniIicativ
maniIcstrii suvcranittii nationalc si implic, totodat, acccasi icrarhic a rcalizrii actului
dc suvcranitatc national. In accst caz, claIorarca Constitutici cstc actul suprcm dc suvcranitatc,
act supcrior claIorrii unci lcgi ordinarc.
Constitutia Romnici din 2OOJ, prin Art. 7o - Sesizarea Camerelor, rcalizcaz o adcvrat
rcIorm pcntru optimizarca proccsului dccizional n activitatca lcgislativ. Chiar n conccptia
constitutional a cgalittii Camcrclor, n scns Iunctional, accstca sunt diIcrcntiatc, pc dc o partc,
n Camer` decizional` si, pc dc alt partc, n Camer` de reflec]ie. Ca urmarc, Senatul
are competen]a de Camer` decizional` pentru ratificarea tratatelor [i a altor acorduri interna-
]ionale, ca si pcntru msurilc lcgislativc cc rczult din aplicarca accstora, prccum si n domeniul
legilor organice care privesc organizarea [i func]ionarea statului. Din accstc compctcntc
ma}orc atriIuitc Scnatului rczult, dcsigur, o implicarc supcrioar a accstci Camcrc
n cxcrcitarca suvcranittii nationalc.
Func]ia de control parlamentar cstc Iunctia cc sc cxcrcit dc ctrc Camcrclc
lcgiuitoarc n virtutca vocatici lor, ca autoritti puIlicc lcgitimatc clcctoral, dc cxcrcitarc
a unui control gcncral, n numclc si ca rcprczcntant suprcm al poporului romn,
asupra ntrcgii activitti statalc, prin modalittilc dc}a cunoscutc. In accst caz, nu putcm
8
A se vedea Regulamentul Senatului, aprobat prin Hot`rrea Senatului nr. 16/1993. Dup` modific`rile
ulterioare, a fost republicat n Monitorul oficial al Romniei, Partea I, nr. 58 din 2 februarie 2001.
Modificat, din nou, prin Hot`rrea Senatului nr. 20/2003, publicat` n Monitorul oficial al Romniei,
Partea I, nr. 834 din 24 noiembrie 2003, Regulamentul Camerei Deputa]ilor, aprobat prin Hot`rrea Camerei
Deputa]ilor nr. 8/1994. Dup` modific`rile ulterioare a fost publicat n Monitorul oficial al Romniei,
Partea I, nr. 696 din 27 decembrie 2000. Modificat din nou prin Hot`rrea Camerei Deputa]ilor nr. 5/2001,
publicat` n Monitorul oficial al Romniei, Partea I, nr. 21 din 15 ianuarie 2001.
45
aprccia altIcl dcct c cxcrcitarca accstci Iunctii dc ctrc Iarlamcntul Romnici cstc un act
dc dcplin suvcranitatc national.
Func]ia de desemnare prin \nvestire, alegere sau numire a unor autorit`]i
publice. acordarca votului dc ncrcdcrc Guvcrnului, alcgcrca Consiliului Supcrior
al Magistraturii, numirca mcmIrilor Curtii dc Conturi, numirca dircctorilor scrviciilor dc inIormatii,
numirca Avocatului Ioporului ctc. Accstc numiri sc Iac n scdintc comunc alc Camcrclor,
potrivit unui rcgulamcnt
9
adoptat cu votul ma}orittii scnatorilor si al dcputatilor, si rcprczint
un act ma}or dc implicarc a Iarlamcntului n rcalizarca suvcranittii nationalc.
Func]ia de informare const n culcgcrca, sclcctarca si prclucrarca dc inIormatii,
datc, documcntc ncccsarc nIptuirii prcrogativclor constitutionalc alc Camcrclor.
Inccpnd cu pctitiilc adrcsatc dc ctrc ccttcni, cu solicitarca unor inIormatii, cu ntrcIrilc
sau intcrpclrilc adrcsatc unor mcmIri ai Guvcrnului si continund cu activitatca comisiilor
dc anchct, cu rapoartclc prczcntatc Iarlamcntului dc ctrc Avocatul Ioporului, Curtca
dc Conturi, scrviciilc dc inIormatii, toatc accstca constituic modalitti dc inIormarc
dc o rcal utilitatc pcntru ca Iarlamcntul s-si cxcrcitc prcrogativa dc suvcranitatc national.
1innd cont dc componcnta cxtcrn a suvcranittii nationalc, aprccicm c putcm rcIlccta
mai mult asupra dczIatcrilor din litcratura dc spccialitatc cu privirc la o asa-numit Iunctic
a Iarlamcntului - de determinare a cadrului general al politicii externe
10
sau de conducere
n politica extern`
11
. Si, mai mult dcct att, noilc prcvcdcri constitutionalc cu privirc la rolul
dccizional al Scnatului n ccca cc privcstc ratiIicarca acordurilor, tratatclor si convcntiilor
intcrnationalc nc ndrcpttcsc s sustincm cxistcnta, ntr-o mai marc msur, pcntru accast
Camcr a unci func]ii de politic` extern`, chiar dac accast Iunctic cstc ndcplinit
printr-o strns conlucrarc cu Ixccutivul. Si accst Iapt l aprccicm ca Iiind o componcnt
important a suvcranittii nationalc.
Considcrm, totodat, c, n accstc noi conditii, cstc ncccsar sporirca rolului diplomatici
parlamcntarc a Iarlamcntului prin intcnsiIicarca Iinc dircctionat a activittii dc rclatii cxtcrnc,
att Iilatcralc, ct si n cadrul organismclor intcrnationalc. Accasta sc impunc cu att mai mult
n pcrioada n carc nc aIlm, n plin proccs dc adcrarc la organismclc curopcnc si curoatlanticc,
cnd componcnta cxtcrn a suvcranittii nationalc cunoastc o anumit modelare.
In actuala ctap dc ncccsitatc si oportunitatc istoric, pcntru ntrcgirca si consolidarca
marii Iormatii a statclor curopcnc, Iarlamcntul Romnici nu poatc Ii dcct Ioartc Iinc implicat
n accst proces de modelare, proccs carc, naintc dc toatc, a impus o ampl actiunc dc adaptri
si rcvizuiri constitutionalc att pcntru statclc mcmIrc alc Uniunii Iuropcnc, ct si, mai alcs,
pcntru cclc candidatc.
Icnd apcl la drcptul curopcan comunitar si la clcmcntc dc drcpt comparat, oIscrvm
o cvolutic pcrmancnt a componcntci }uridicc a intcgrrii, accasta n strns rclatic
9
A se vedea Regulamentul {edin]elor comune ale Camerei Deputa]ilor [i Senatului, aprobat
prin Hot`rrea Parlamentului Romniei nr. 4 din 3 martie 1992, publicat n Monitorul oficial al Romniei,
Partea I, nr. 34 din 4 martie 1992.
10
Ion Deleanu, Drept constitu]ional [i institu]ii politice, vol. II, Ia[i, Editura Funda]ia Chemarea,
1992, p. 170.
11
Profesorul Ioan Muraru prezint` aceast` func]ie avnd n vedere atribu]iile Parlamentului
privind: ratificarea [i denun]area tratatelor interna]ionale, declararea st`rii de r`zboi, suspendarea
sau ncetarea ostilit`]ilor militare (Art. 65 din Constitu]ie). A se vedea Ioan Muraru, Drept constitu]ional
[i institu]ii politice, Bucure[ti, Editura ACTAMI, 1997, p. 371.
46
cu dimcnsiunilc ci cconomicc si politicc. 1ratatul dc la Maastricht, intrat n vigoarc n 1OOJ,
a constituit un momcnt istoric n att dc mcdiatizata conIruntarc dintrc drcptul national
si constructia curopcan. Ca o consccint a 1ratatului, n ma}oritatca statclor mcmIrc alc UI
au Iost amcndatc anumitc prcvcdcri constitutionalc sau chiar au Iost introdusc dispozitii
noi privind suvcranitatca si drcpturilc politicc.
Considcrm, astIcl, ncccsar si important dc prccizat Iaptul c intcgrarca curopcan
implic, n accst domcniu, anumitc adaptri n organizarca intcrn si n Iunctionarca putcrilor
puIlicc, dar Ir a punc n discutic cchiliIrclc institutionalc si rclatiilc ntrc putcrilc puIlicc
consacratc dc constitutiilc trilor mcmIrc.
Dintrc statclc mcmIrc alc UI carc, n urma scmnrii 1ratatului dc la Maastricht,
au optat pcntru introduccrca n Icgca Iundamcntal a unei clauze generale de autorizare
12
,
nominalizm Olanda, Bclgia, Gcrmania, Grccia.
In ccca cc privcstc statclc carc urmcaz s dcvin mcmIrc cu drcpturi dcplinc n UI,
un cxcmplu clocvcnt cstc RcpuIlica Cch, carc a adoptat Icgca constitutional nr. JOo/2OO1,
prin carc cstc rcvizuit Constitutia din 1OOJ si carc introducc noi prcvcdcri privind transIcrul
dc putcri ctrc organizatiilc intcrnationalc, noi rclatii ntrc Iarlamcntul si Guvcrnul national,
ntrc accstca si Uniunca Iuropcan ctc.
Initicrca si dcsIsurarca ncgocicrilor dc adcrarc a Romnici la Uniunca Iuropcan,
n cadrul crora Iarlamcntul, ca institutic Iundamcntal a statului si ca organism dc suvcranitatc
national, a Iost pcrmancnt implicat, a rcprczcntat, dc-a lungul ultimci pcrioadc, dc pcstc
un dcccniu, nu doar o rccunoastcrc a progrcsclor cconomicc si politicc nrcgistratc n tara
noastr, dar si importantc actiuni dc rccvaluarc si rcconsidcrarc alc sistcmului }uridic din Romnia,
n scopul rcalizrii unci dcplinc compatiIilitti cu principiilc constructici curopcnc.
In accst scns, prin noua Constitutic a Romnici, adoptat n anul 2OOJ, s-a inclus un nou
1itlu (\I) - Integrarea euroatlantic` carc, prin Art. 148, stipulcaz. (1) Aderarea Romniei
la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, n scopul transfer`rii unor atribu]ii c`tre institu]iile
comunitare, precum [i al exercit`rii, n comun cu celelalte state membre, a competen]elor
prev`zute n aceste tratate, se face prin lege adoptat` n [edin]a comun` a Camerei
Deputa]ilor [i Senatului, cu o majoritate de dou` treimi din num`rul deputa]ilor [i senatorilor.
(2) Ca urmare a ader`rii, prevederile tratatelor, respectarea prevederilor actului de aderare
(4) Parlamentul, pre[edintele Romniei, constitutive ale Uniunii Europene, precum [i celelalte
reglement`ri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fa]` de deciziile contrare
din legile interne, cu Guvernul [i autoritatea judec`toreasc`, garanteaz` aducerea la ndeplinire
a obliga]iilor rezultate din actul ader`rii .
12
Constitu]ia Olandei prevede, la Art. 92: Puterile legislative, executive [i judiciare pot fi conferite unor organi-
za]ii interna]ionale prin ori n urma unui tratat . Articolul 33 din Constitu]ia Belgiei stipuleaz`: Toate puterile
eman` de la na]iune. Aceast` putere este exercitat` n maniera stabilit` prin Constitu]ie, iar la Art. 34 se comple-
teaz`: Exerci]iul unor puteri determinate poate fi atribuit prin tratat ori prin lege unor institu]ii publice
interna]ionale. n Constitu]ia Germaniei, la Art. 24 alin.(1) se men]ioneaz` n mod expres: Federa]ia
poate, prin lege, s` transfere puteri suverane c`tre organiza]iile interna]ionale. Constitu]ia Greciei dispune
la Art. 1: (2) Suveranitatea popular` este fundamentul guvern`rii. (3) Toate puterile eman` de la popor
[i exist` pentru popor [i na]iune; ele vor fi exercitate dup` cum este prev`zut prin Constitu]ie, iar Art. 28
alin.(2) prevede c` Prerogativele prev`zute de Constitu]ie pot fi, prin tratat ori n]elegere, exercitate de agen]ii
ale organiza]iilor interna]ionale, atunci cnd aceasta serve[te unui interes na]ional important [i promoveaz`
cooperarea cu alte state. O majoritate de trei cincimi din num`rul total al membrilor Parlamentului va fi
necesar` pentru a vota legea de ratificare a tratatului ori a n]elegerii. Referin]ele la Constitu]iile statelor
men]ionate au fost ob]inute prin accesarea siteului Uniunii Interparlamentare (http:www.ipu.org.).
47
Aprccicm accst tcxt ca avnd o important ma}or, carc d suIstant, noi scnsuri
si scmniIicatii Icgii noastrc Iundamcntalc rcvizuitc, dar, mai alcs, conccptului dc suvcranitatc
national si cxcrcitrii accstcia dc ctrc Institutia Iarlamcntar.
Continutul adcrrii prcsupunc att transIcrul unor atriIutc, cum ar Ii pcntru Curtca
dc ]ustitic a Comunittilor Iuropcnc, pcntru Iarlamcntul Iuropcan ctc., ct si cxcrcitarca
n comun a unor compctcntc cu statclc componcntc, ccca cc considcrm c nu aIcctcaz
suvcranitatca trii, ci, dimpotriv, asigur rcalizarca ci la un nivcl supcrior, curopcan,
n Iolosul tuturor si al Iiccruia n partc.
Accasta prcsupunc o implicarc ma}or a Institutici Iarlamcntarc, prin activitatca
amIclor Camcrc, ntruct, suI aspcctul compctcntci, intcrcscaz spccializarca Iunctional
a amIclor Camcrc, cu ma}oritatca caliIicat dc dou trcimi, rcIlcctndu-sc, astIcl, vointa
ma}oritar a corpului clcctoral, accasta constituindu-sc, totodat, si ntr-un act suprcm
dc suvcranitatc national. Si, mai mult dcct att, n accst dcmcrs sc impunc o strns
colaIorarc ntrc toatc institutiilc Iundamcntalc alc statului - Iarlamcnt, prcscdintc, Guvcrn,
dar si garantii din partca accstora.
Intcrcsant cstc opinia proIcsorului \ictor Duculcscu cu rcIcrirc la tcxtul Articolului 148
din Constitutic. Este de remarcat c` acest text nu vorbe[te de un transfer de suveranitate,
suveranitatea na]ional` apar]innd poporului [i exercitndu-se prin organul sù reprezentativ
suprem Parlamentul, ci numai de exercitarea n comun a unor competen]e, ceea ce concord`
cu practica majorit`]ii statelor membre UE [i cu opiniile Comisiei de la Vene]ia
13
.
In tcmciul cclor rclatatc, aprccicm c, n noilc conditii alc adcrrii la Uniunca Iuropcan,
suvcranitatca trii sc poatc rcaliza la un nivcl supcrior, curopcan. In accst contcxt,
Iarlamcntul si, n mod dcoscIit, Scnatul, n calitate de Camer` decizional` pe domeniu,
au un rol cscntial n prcluarca drcptului comunitar si, n spccial, n transpuncrca dircctivclor.
Cu privirc la prcvcdcrilc actclor constitutivc alc Uniunii Iuropcnc, accstca oIcr un cadru
politic-institutional si compctcntc mritc pcntru parlamcntclc nationalc dc a Ii inIormatc
si, dc Iapt, pcntru a doIndi atriIutii dc control asupra activittii comunitarc dcsIsuratc dc guvcrnclc
lor, Icndu-sc, adcsca, rcIcrirc la rolul parlamentelor na]ionale n arhitectura european`
14
.
Accst Iapt a Iost stipulat clar si n Constitutia Romnici, carc, la Art. 148 alin.(o), prcvcdc
c. Guvernul transmite celor dou` Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter
obligatoriu nainte ca acestea s` fie supuse aprob`rii institu]iilor Uniunii Europene.
Iat nc o dovad clar a unor garantii dc cxcrcitarc a suvcranittii nationalc dc ctrc Iarlamcntul trii.
In ccca cc privcstc actclc dc important ma}or pcntru suvcranitatca national a Romnici,
pctrccutc suI cupola Iarlamcntului Romnici, n pcrioada dc dup constituirca noului Iarlamcnt
Iicamcral, din 1OOO, aprccicm c cclc mai scmniIicativc sunt. adoptarca Constitutiilor din 1OO1
si 2OOJ; Dcclaratia Scnatului Romnici privind intcgrarca trii n structurilc politicc, stratcgicc
si cconomicc curoatlanticc, din 1o iunic 1OOo; Mcsa}ul prcscdintclui Romnici si Hotrrca
Iarlamcntului dc aproIarc a Stratcgici dc sccuritatc national, din 18 dcccmIric 2OO1;
Mcsa}ul Iarlamcntului nr. 1, din 1O aprilic 2OO2, privind adcrarca Romnici la NA1O;
Dcclaratia Iarlamcntului nr. 2, din 2o noicmIric 2OO2, cu privirc la invitarca Romnici dc a nccpc
ncgocicrilc dc adcrarc la NA1O; Icgca nr. 22, din 1 martic 2OO4, pcntru adcrarca Romnici
la 1ratatul Atlanticului dc Nord.
13
Victor Duculescu, Perspectivele Uniunii Europene: Delegare de competen]e sau delegare de suveranitate,
n Revista Romn` de Drept Comunitar, nr. 1/2003, septembrie-octombrie, Bucure[ti, p. 60.
14
A se vedea, printre altele, Declara]ia nr. 23 asupra viitorului Uniunii Europene, anex` a Tratatului
de la Pisa.
48
cccptarca transIormrii continuc ca principiu carc guvcrncaz rcIorma
n cadrul NA1O prcsupunc s trim si s actionm n prczcnt si s gndim
la viitor, claIornd prognozc si prcgtindu-nc pcntru ntlnirca cu provocrilc
OPINII PRIVIND REFORMA
N DOMENIUL RESURSEI UMANE
General-maior dr. Mihail ORZEA}~
(riscurilc, amcnintrilc si surprizclc) salc. Continua transIormarc nu nscamn construirca
pc nisipuri mi[c`toare sau cxistcnta cu tcama pcrmancnt dc nccunoscut, ci nlturarca
rutinci, a imoIilismului si automultumirii din activitatca noastr cotidian.
Rcsursa uman cstc prioritatca numrul unu a rcIormci, dcoarccc accasta cstc
att "crcicrul", ct si "motorul" transIormrii. Rcduccrca ritmului rcIormci n domcniul
rcsursci umanc poatc pcriclita ndcplinirca oIicctivclor n toatc cclclaltc domcnii
alc rcIormci.
"Cuvintclc chcic" pcntru oItincrca succcsului n transIormarca mcntalittii
sunt. performan]`, competen]`, responsabilitate, ini]iativ`, motivare si lucru
n echip`.
Integrarea n NATO cere timp
Dccizia summitului Consiliului Nord-Atlantic dc la Iraga, din noicmIric 2OO2,
dc a conIcri Romnici statutul dc invitat, astcptat nc din 1OO7, a constituit un motiv
dc satisIactic si spcrant, schimIat n Iucuric dcplin n aprilic 2OO4, cnd drapclul trii
noastrc a Iost nltat la scdiul NA1O din Bruxcllcs, alturi dc cclclaltc drapclc alc statclor
mcmIrc alc Aliantci, consIintind, astIcl, statutul dc mcmIru al accstcia.
Calitatca dc mcmIru al NA1O incumI avanta}clc apartcncntci la cca mai putcrnic
aliant politico-militar din istoria omcnirii, dar si rcsponsaIilitatca dc a contriIui la ntrirca
accstcia prin ndcplinirca oIicctivclor de a proteja libertatea [i securitatea membrilor
sì, prin mijloace politice [i militare, n conformitate cu principiile Cartei Na]iunilor Unite"
1
.
Drumul parcurs din 1OO4 si pn n prczcnt, n calitatca dc mcmIru al Irogramului
"Iartcncriat pcntru Iacc", nc-a pcrmis s cunoastcm mai Iinc Alianta Nord-Atlantic
A
* Partea \nt#i a acestui material a fost prezentat` \n nr. 1/2004 al revistei G#ndirea militar` rom#neasc`
Opinii privind dimensiunea uman` a reformei \n Armata Rom#niei. Transformarea mentalit`]ii [i atitudinii,
pp. 20-24.
1
x x x Conceptul strategic al Alian]ei Nord-Atlantice, adoptat de [efii de stat [i de guvern participan]i
la Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic din Roma, 7-8 nov. 1991, publicat n Romnia-NATO, cronologie
1989-2004, Bucure[ti, Editura Militar`, 2004, p. 449.
(II)
*
49
si s nc claIorm oIicctivclc si programclc n conIormitatc cu oIicctivul stratcgic
dc intcgrarc n structurilc curoatlanticc prin optimizarea capacit`]ii de ap`rare na]ional`,
n conformitate cu standardele NATO
2
.
Icctiilc nvtatc din dcciziilc antcrioarc dc cxtindcrc a Aliantci, colcctatc si proccsatc
dc SHAII, rclcv c integrarea noilor membri, care au fost admi[i n 1999 [i 2004,
va fi un proces care va dura cel pu]in 10 ani
3
.
Accast pcrioad cstc ncccsar pcntru. armonizarca conccptual (lcgi, rcgulamcntc,
instructiuni, dispozitiuni, adoptarca standardclor NA1O ctc.); rcalizarca intcropcraIilittii
dcplinc n plan actional si structural; ndcplinirca ccrintclor rcIcritoarc la compatiIilitatca
tchnic si a cclor carc privcsc standardclc dc pcrIormant pcntru inIrastructur.
Dcpindc dc noi, n primul rnd, dac intcrvalul dc timp ncccsar intcgrrii va Ii ccl cstimat
dc SHAII sau unul mai rcdus.
Reforma n domeniul resursei umane este esential
Amplul proccs dc transIormarc a Iortclor armatc cstc condus si cxccutat dc oamcni
si, dc accca, rcIorma n domcniul rcsursci umanc trcIuic s Iic prioritar.
In acum, pasii parcursi n accst domcniu nc ndrcpttcsc s aprccicm c suntcm
pc drumul ccl Iun, dar sc poatc oItinc mai mult prin accclcrarca proccsului dc adaptarc
a mcntalittii pcrsonalului la ccrintclc unci armatc NA1O. In accst scns, racordarca mcntal
la coordonatclc transIormrii, n carc cstc cuprins ntrcaga Aliant, impunc renun]area
la. rutin`, [ablonism, voluntarism, supraevaluare, tutelare, teama de asumare a r`spunderii
si improviza]ii.
In acclasi timp, adoptarca dc ctrc NA1O a transIormrii continuc, ca principiu cluzitor
al rcIormci, nc oIlig s puncm pcrmancnt n drcpturilc lor. competen]a, curajul, responsa-
bilitatea, spiritul de echip`, lupta pentru ob]inerea performan]ei [i a eficien]ei
n tot ceea ce facem.
Trebuie s ne eliberm de team
Iroccsul dc rcIorm va dccurgc mult mai rapid si rczultatclc vor Ii mai Iunc atunci
cnd va disprca tcama carc nc mai cxist la unii dintrc noi.
Dc rcgul, tcama aparc din cauza nccunoastcrii. Un om ncinIormat sau insuIicicnt
inIormat cstc ncsigur si arc complcxc dc inIcrioritatc.
In cadrul proccsului dc rcIorm tcama poatc s apar Iiindc Iiccarc dintrc noi si punc
ntrcIri (Ce mai este [i aceast` transformare continu` ?; Cnd se va termina reforma ?;
De ce trebuie s` nv`]`m mereu alte lec]ii, nu am trecut de etapa lec]iilor ?; De ce trebuie
s` m` mut la fiecare patru ani ntr-o alt` func]ie dac` sunt foarte bun pe func]ia pe care
o ndeplinesc ?; De ce trebuie s` trec n rezerv` dac` am fost foarte bun pe func]ia pe care
am fost ncadrat ? ), dar nu pcntru toatc avcm rspunsuri carc s nc satisIac.
2
x x x Strategia de securitate na]ional` a Romniei, Bucure[ti, Editura Militar`, 2001, p. 10.
3
x x x Raport al Comandamentului Aliat pentru Opera]ii Lec]ii nv`]ate din procesul de extindere,
SHAPE, 2004, p. 1.
,
Opinii * Argumente * Certitudini * Perspective
50
1cama, la rndul ci, nastc rczistcnta la schimIarc si - implicit - o cIicicnt mai rcdus
a proccsului dc transIormarc. Ca urmarc, eliberarea de team` (dc cc nc-ar putca aducc
viitorul, dc inccrtitudinca privind locul dc munc, dc ncsiguranta privind pcrspcctiva
n caricr ctc.) trcIuic s Iic un oIicctiv comun att pcntru cci carc conduc proccsul,
ct si pcntru cci carc sunt partc a accstuia pc post dc cxccutanti. IliIcrarca dc tcam
cstc ncccsar, pcntru c tcama nu cstc un sIctnic Iun, cci adesea, teama de un rù
ne conduce la unul [i mai rù
4
.
IliIcrarca dc tcam sc poatc rcaliza printr-un dialog deschis si pcrmancnt
ntrc autorii conccptiilor, ai viziunilor si programclor stratcgicc si cci carc trcIuic s lc pun
n aplicarc. In accst Icl sc rcalizcaz nu doar o inIormarc rcciproc, ci si o dczIatcrc
asupra unui viitor comun, carc trcIuic s conduc la mIunttirca prognozclor, a planurilor
si programclor si - ccl mai important - la transIormarca cclor dc la csaloanclc dc cxccutic
din obiect al planurilor si programclor n partc activ a accstora. Cu altc cuvintc, pcrsonalul
trcIuic s si nsuscasc oIicctivclc, dar si s contriIuic la rcIormularca lor - n scnsul
adaptrii la posiIilittilc cxistcntc. Cunoscnd pcrspcctiva pc tcrmcn lung, mcdiu si scurt,
Iiccarc va putca s si adaptczc propriul plan si program n Iunctic dc cclc alc structurii
din carc Iacc partc. Dc ascmcnca, cu accast ocazic sc pot armoniza intcrcsclc pcrsonalc
cu cclc alc institutici, iar atitudinca ostil sau dc rczistcnt pasiv, ori dc cxpcctativ,
a pcrsonalului din sIcra cxccutici sc poatc transIorma n una dc participarc activ si cIicicnt
la ndcplinirca unui oIicctiv pc carc pcrsonalul l va considcra, n cgal msur, al su,
nu doar al conduccrii.
Trebuie s eliminm rutina din activitatea noastr
Un pas important n adaptarca mcntalittii la ccrintclc viitorului l constituic rcnuntarca
la saIloanc, la "solutia catcdrci" si la rutina cotidian, cxprimat dcstul dc plastic dc unii
dintrc colcgii nostri prin rcactii dc gcnul. Am lucrat 20 ani n acest fel [i acum, cnd mai am
c]iva ani pn` la pensie, trebuie s` m` schimb ! De ce ? sau De cnd sunt pe acest post
au venit [i au plecat mai mul]i [efi. Am zis ca ei [i am f`cut ce am [tiut eu. De ce m-a[ schimba
tocmai acum ?.
Standardizarca si tipizarca nu trcIuic conIundatc cu rutina, carc nc tragc napoi.
Ilc au rolul dc a oIcri punctc comunc dc rcIcrint pcntru un sistcm carc trcIuic s Iunctionczc
cIicicnt, prin utilizarca unui limIa} proIcsional cunoscut dc toti si a acclorasi proccduri
dc opcrarc. Ic dc alt partc, standardclc, Iormularclc tipizatc si proccdcclc dc opcrarc
sc adaptcaz si clc pcrmancnt la misiunilc si Iunctiunilc structurilor militarc, n raport
cu ccrintclc cmpului dc lupt, alc locului si rolului organismului militar n socictatc si n cadrul
sistcmclor intcrnationalc dc sccuritatc.
In cscnt, pcrsonalul militar si civil trcIuic s Iic prcgtit s sc adaptczc la schimIri
si s lc Iac Iat cu Irio att n mcdii ostilc, ct si n cclc caractcrizatc dc un grad ridicat
dc inccrtitudinc, n carc oricc dczvoltarc cstc posiIil. Oamcnii carc nu sc pot acomoda
4
I. Berg Dic]ionar de cuvinte, expresii, citate celebre, Bucure[ti, Editura SAECULUM I.O,
Editura VESTALA , 1998, p. 325.
51
cu situatii dcs schimItoarc, carc nu mai dau randamcnt cnd sunt scosi din f`ga[ele rutinei
sau din tiparele cu carc sunt oIisnuiti, se elimin` singuri din sistem, nu sunt climinati
dc cci carc conduc proccsul dc rcIorm. Ialcta att dc divcrs a situatiilor cu carc sc pot conIrunta
att militarii, ct si salariatii civili carc lucrcaz n domcniul aprrii, n timp dc pacc, n situatii
dc criz, n caz dc rzIoi sau pc timpul participrii la opcratii multinationalc dc spri}in al pcii,
opcratii dc staIilitatc, opcratii umanitarc ctc., cxcludc saIlonul, rutina si drumurile b`t`torite.
Din accast cauz cstc ncccsar s nvtm pcrmancnt (din cxpcricnta propric, din cca a aliatilor
si partcncrilor), cci solu]ia catedrei cstc valaIil doar pcntru un anumit tip dc situatic.
Adaptarca pcrmancnt la situatii dcs schimItoarc impunc ca, psihologic si proIcsional,
s putcm Iacc accstc modiIicri n atitudinilc si actiunilc noastrc. In accst scns, lupttorii
si nu numai ci, tot pcrsonalul Ministcrului Aprrii Nationalc, trcIuic s dca dovad
dc IlcxiIilitatc si capacitatc dc adaptarc.
Asadar, trcIuic s` ne propunem [i s` reu[im s Iim IlcxiIili Ir a rcnunta la Icrmitatc
si la oIicctivclc pc carc ni lc-am propus (cu cxccptia situatiilor n carc modiIicarca oIicctivului
cstc solutia optim pcntru a-l punc dc acord cu capaIilittilc pc carc lc avcm la dispozitic).
Trebuie s punem accent pe performant si competent
1ransIormarca continu ar trcIui s gcncrczc dorint dc autodcpsirc, dc mrirc
a anga}amcntului si randamcntului n tot ccca cc ntrcprindcm, dc stimularc a crcativittii
si a participrii la cIortul dc ndcplinirc a oIicctivclor institutici n carc nc dcsIsurm activitatca.
Incrgia noastr crcatoarc nu trcIuic consumat n scopul men]inerii scaunului.
In locul pguIoasci solutii dc a cuta cu nIrigurarc modalitti dc pstrarc a pozitici pc carc
suntcm ncadrati ar trcIui s acccptm, ca rcgul dc conduit, lupta pcrmancnt cu noi
nsinc si provocarca dc a nIrngc, n Iiccarc zi, tcama dc nou, dc schimIarc si dc cscc.
Isccul trcIuic luat n calcul ca posiIilitatc, pcntru a climina surprindcrca, dar ntrcaga
noastr cncrgic trcIuic canalizat sprc acclc actiuni, planuri si programc carc conduc
la oItincrca succcsului.
Succcsclc nu trcIuic s induc scntimcntul dc invinciIilitatc, cci errare
humanum est si un insucccs poatc dcvcni o dram dac nu suntcm Iinc prcgtiti psihologic
pcntru a-i Iacc Iat. In mod normal, insucccsul trcIuic s Iic o lcctic util pcntru succcsclc
viitoarc. AstIcl spus, insucccsul cstc o starc tcmporar dc anormalitatc, starca dc normalitatc
Iiind cca n carc construim succcsclc.
A gndi pozitiv nu trcIuic s Iic doar un principiu nsusit, ci cstc impcrios ncccsar
s nc intrc n dcprindcrilc cotidicnc, s dcvin un mod dc a Ii, carc s Iic partc a mentalit`]ii
de nving`tor - att dc ncccsar oricrci Iiintc umanc si cu att mai mult lupttorilor.
In mod normal trcIuic s avcm msur n toatc, cci succcsclc nu trcIuic s dctcrminc
slIirca contactului cu rcalitatca. Sc stic c cstc grcu s a}ungi campion, dar cstc si mai grcu
s pstrczi pozitia dc campion. Dc ascmcnca, succcsclc trcIuic s stimulczc, nu s induc
rcduccrca ritmului activittii, gcncrnd asa-numita atitudinc dc culcare pe laurii victoriei.
Iiccarc dintrc noi ar trcIui s nu uitc dou "lcctii oIligatorii" n proccsul dc transIormarc
a mcntalittii. performan]a cere sacrificii si lupta care urmeaz` este ntodeauna
mai important` dect cea care a fost c[tigat`.
, , ,
52
Accstc lec]ii ar trcIui s constituic punctc dc plccarc n stimularca pcrsonalului
s luptc pcntru pcrIormant si compctcnt. In accst domcniu, motivarca arc un rol dcoscIit,
iar tcoriilc cclc mai cunoscutc sunt. teoria nevoilor [a lui AIraham Maslow, n.a.], teoria
a[tept`rilor [a lui \ictor \room, n.a.], teoriile interac]ioniste [alc lui Icwin si Nuttin, n.a.]
si teoria echit`]ii
5
.
Icntru cxcmpliIicarc, prczint cscnta tcorici lui Maslow, complctat dc Ircdcrick HcrzIcrg.
Nevoi
de
realizare
Nevoi
de stim`
Nevoi sociale
Nevoi
de securitate
Nevoi fiziologice
Factori
motori
Factori
de igien`
Piramida lui Maslow Teoria lui Herzberg
Motivarca ar trcIui s Iic stimulat
att dc Iactori cxtrinscci (institutic,
socictatc ctc.), ct si intrinscci (scnti-
mcntclc Iiccruia dintrc noi) pcntru
ca rczultatul s Iic ccl scontat.
Dc multc ori, sc utilizcaz rccompcnsclc
(primc n Iani, dccoratii, mcdalii,
diplomc sau avansri n grad si n Iunctic)
pcntru motivarca pcrsonalului,
dar ccl c mai duraIi l c mi } l oacc
dc motivarc sunt cclc Iazatc pc valori
ca onoare, loialitate si patriotism,
avnd ca I undamcnt cl i matul
de munc` adecvat.
Scntimcntul onoarei si ccl al inte-
grit`]ii morale Iac partc, sau nu,
din zcstrca nativ a Iiccruia dintrc noi,
pri n i nt crmcdi ul t rst uri l or
Figura 1: Teoria lui Maslow, completat` de Herzberg
6
dc caractcr. Socictatca, prin cducatic, nc transmitc sistcmul dc rcIcrint la carc trcIuic
s nc raportm pcntru a ntclcgc, ntr-un mod similar, accstc calitti alc oamcnilor.
Loialitatea sc Iormcaz printr-un sistcm Iiunivoc dc rclatii, rcalizat ntrc individ
si structura undc cstc ncadrat, cci accst scntimcnt rcprczint ncrederea pe care
o ntreprindere [organiza]ie, unitate militar` etc., n.a.] [tie s` o trezeasc` n sufletul
angaja]ilor, clien]ilor [i ac]ionarilor sì, ncredere care-i conduce pe ace[tia la ac]iuni
pozitive fa]` de ntreprindere (valorizarea ntreprinderii, refuzul de a o p`r`si, ata[amentul
fa]` de produsele acesteia, ap`rarea ntreprinderii, a personalului [i a produselor sale
n orice circumstan]` etc.)
7
.
Climatul dc munc cstc, sau nu, propicc dcsIsurrii unci activitti oricntatc
sprc pcrIormant, n msura n carc nu cstc strcsant. Conform unei reguli sociale bine cunoscute,
suntem destin[i fa]` de persoane din acela[i mediu, fa]` de oameni pe care i apreciem
[i de care nu ne ndoim
8
.
5
x x x Comportamentul organiza]ional [i gestiunea resurselor umane, Bucure[ti, Editura Academiei
de Studii Economice, 2002, p. 259.
6
Idem, p. 261.
7
Alex. Mucchielli, Arta de a influen]a, Ia[i, Editura Polirom, 2002, p. 101.
8
Idem, p. 93.
53
Ioialitatca si climatul dc munc ar trcIui s Iic, n acclasi timp, oIicctiv si partc
a "culturii organizationalc", carc trcIuic s Iic crcat, acccptat dc mcmIrii structurii
organizationalc (institutici, unittii militarc ctc.), rcspcctat si mIunttit continuu,
astIcl nct s constituic Iundamcntul cadrului rclational ntrc anga}ati. Climatul dc munc
si "cultura organizational" ar trcIui s stimulczc aIirmarca tuturor cclor mcrituosi,
concomitcnt cu scntimcntul mndrici dc a apartinc structurii rcspcctivc si al imIoldului
dc a contriIui la dczvoltarca rcnumclui accstcia.
Una dintrc acccptiunilc pcrIormantci cstc m`sura n care un membru al organiza]iei
contribuie la realiz`rile obiectivelor organiza]iei
9
. In rcalizarca pcrIormantci, un rol important
rcvinc motivatici, dar, pc lng accasta, mai sunt si alti Iactori Ioartc importanti, dintrc carc
cnumr doar. aptitudinilc si aIilittilc pcntru activitatca (pozitia, postul) pc carc trcIuic
s o dcsIsoarc (cstc ncadrat) o pcrsoan, cantitatca si calitatca cIortului dcpus
n cxcrcitarca atriIutiilor dc scrviciu si conccntrarca accstui cIort pc oIicctivul principal.
Performan]a cstc indisoluIil lcgat dc competen]`, dcIinit ca o caracteristic`
a unei persoane sau a unui colectiv de a dispune de cuno[tin]e [i deprinderile necesare
realiz`rii sarcinilor legate de un anumit domeniu de activitate profesional`
10
. AltIcl spus,
cincva cstc compctcnt cnd rczolv proIlcmclc cu carc sc conIrunt, n domcniul su
dc activitatc, si nu crccaz proIlcmc pc carc s lc rczolvc altcincva. Dc ascmcnca, omul
compctcnt si asum rcsponsaIilitti si nu caut "umIrcla scIului" pcntru a-si masca tcama
dc rcsponsaIilitatc, poatc lucra indcpcndcnt, arc initiativ si rcIuz tutclarca. In gcncral,
un om compctcnt cstc o autoritatc n domcniul su dc activitatc, rcspcctat dc colcgii
dc scrviciu pcntru ccca cc stic si ccca cc Iacc, constituind un cxcmplu dcmn dc urmat.
Istc important dc mcntionat c, n cra inIormatici n carc trim, singura constant
parc s Iic . schimIarca, cci, totul curge
11
. Din accst motiv, pcrIormanta si compctcnta
sc pot mcntinc numai prin cIorturi pcrmancntc dc inIormarc (cunoastcrc), dc dczvoltarc
a dcprindcrilor si dc a prospccta viitorul pcntru a scsiza, la timp, ncvoia dc schimIarc
si scnsul accstcia.
ComIinatia optim pcntru oItincrca pcrIormantci si a compctcntci sc rcalizcaz
atunci cnd o pcrsoan si dcsIsoar sarcinilc dc scrviciu cu plccrc, Iiindc aptitudinilc
si aIilittilc salc sunt concordantc cu ccrintclc postului pc carc cstc ncadrat.
IntrcIat carc cstc sccrctul succcsului su, un scriitor a rspuns. 1% inspira]ie [i 99%
transpira]ie. Din accast pcrspcctiv, pcrIormanta sc poatc oItinc pc Iaza unor calitti
nativc, dar cu mult munc, pcrscvcrcnt, rcsponsaIilitatc si sacriIicii.
Fiecare trebuie s si asume responsabilittile ce i revin
Unul dintrc cclc mai mari succcsc n schimIarca mcntalittii sc va oItinc atunci cnd
Iiccarc dintrc noi va "vcdca" rcsponsaIilittilc postului pc carc cstc ncadrat ca principal
oIicctiv al activittii salc, iar, ca rczultat al muncii, va primi drcpturilc cuvcnitc.
9
x x x Comportamentul organiza]ional [i gestiunea resurselor umane, lucr. cit., p. 265.
10
Zamfir, C. [i Vl`sceanu, L. (coord.), Dic]ionar de sociologie, Bucure[ti, Editura BABEL, 1993, p. 120.
11
Heraclit din Efes Despre natur`, citat n Dic]ionar de cuvinte, expresii, citate celebre, lucr. cit., p. 337.
, ,
54
Dac nu vom rcusi s climinm din activitatca noastr "logica" lui "mcrgc si asa",
rcspcctiv lucrul n "hci rup" si "utilizarca" improvizatici n locul actiunii rczultatc ca urmarc
a unci ncccsitti si a unui plan, Iundamcntat pc capaIilitti si viznd o pcrspcctiv armonizat
cu rcsursclc disponiIilc (umanc, matcrialc, Iinanciarc ctc.) si suIordonat oIicctivului
stratcgic, nu vom Ii pcrIormanti cu adcvrat.
Sc spunc c norocul i ajut` pe cei puternici
12
, dar, n zilclc noastrc, inIormatia
si cunoastcrca nscamn putcrc. Nu mai putcm s Iaccm proz Ir s stim
13
si s Iim
pcrIormanti !
In mod normal, Iiccarc si construicstc succcsul, dar, n domcniul aprrii nationalc
si n cclc mai multc activitti umanc, cstc Ioartc important lucrul n cchip si, dc accca,
Iiccarc om contcaz. Dc ascmcnca, Iiccarc dintrc noi trcIuic s stic c securitatea
na]ional` a unei ]`ri este att de puternic` pe ct de puternici sunt oamenii care vegheaz`
la asigurarea ei
14
.
Asumarca rcsponsaIilittii prcsupunc o Ioartc Iun cunoastcrc dc sinc, din punctul
dc vcdcrc al potcntialului (calitti nativc si doInditc) si al capacittii dc transIormarc
a accstuia n Iaptc carc s dca cclor din }ur ncrcdcrca c o sarcin (misiunc) trasat (ordonat)
va Ii ndcplinit conIorm astcptrilor. RcsponsaIilitatc nscamn si constant, pcrscvcrcnt
n tot ccca cc Iaccm. Dcsigur c trcIuic s nc conccntrm pc oIicctivc importantc,
dar si asa-numitclc "trcIuri mruntc" au importanta lor n Iunctionarca normal a unci structuri
militarc. In locul amnrii rczolvrii unci proIlcmc, carc cstc considcrat minor sau mai putin
important, sc impunc dclcgarca dc autoritatc ctrc ccl carc o poatc rczolva la timp,
pcntru a nu crca disIunctii, Iiindc, ntr-un plan Iinc ntocmit, oricc activitatc ncndcplinit
sau amnat poatc gcncra ncndcplinirca altora.
Una dintrc cclc mai mari proIlcmc n domcniul mcntalittii cstc cca atitudinal,
concrctizat n cxprcsia las c` o facem alt` dat` ! (adic, la o dat ncprccizat, carc poatc
s nscmnc si la sIntu' astcapt !). Accast cxprcsic rcIlcct o anumit dctasarc
Iat dc consccintclc unci dccizii, Iiindc accstca nu sunt cvaluatc naintc dc dccizic,
ci, dc cclc mai multc ori, atunci cnd consccintclc au produs cIcctc carc impun actiuni
(dc Iapt, reac]ii) imcdiatc. Dc cclc mai multc ori, situatii dc accst gcn sunt produsc
dc oamcni carc au un nivcl modcst al rcsponsaIilittii, sunt oIisnuiti s Iic "mpinsi
dc la spatc" pcntru a ntrcprindc ccva sau ccr aproIarca Iorurilor supcrioarc pcntru a lua
dccizii, carc lc sunt n compctcnt, Iiindc sc tcm s nu grcscasc.
Dup cum sc stic, oricc dccizic comport un risc. Din accst motiv, un om rcsponsaIil
analizcaz situatia si si asum riscurilc potcntialc dup cc si-a luat msuri, pcntru ca accstca
s aiI o proIaIilitatc dc produccrc ct mai rcdus.
RcsponsaIilitatca cstc, dc ascmcnca, indiscutaIil lcgat dc lucrul n cchip,
dc la constituirca ci, rcpartitia sarcinilor Iiccrui mcmIru al accstcia, cc conditii dc lucru
12
Teren]iu Comedia Formio, versul 32, n Dic]ionar de cuvinte, expresii, citate celebre, lucr. cit., p. 137.
13
Molire Comedia Burghezul gentilom, actul II, scena 6, n Dic]ionar de cuvinte, expresii, citate
celebre, lucr. cit., p. 128.
14
William Cohen, Annual Report to the President and the Congress, 1999, citat \n Human Resources
Strategy, office of the Under Secretary of Defense for Aquisition, Tehnology and Logistics, Washington
D.C., 2002 moto la cuvntul introductiv.
55
a crcat cchipci pcntru a ndcplini oIicctivclc Iixatc, ct dc mult s-a implicat cl nsusi
pcntru a oItinc succcsul scontat ctc.
S-au scris tomuri ntrcgi dcsprc rcsponsaIilitatc, dar ccl mai important cstc ca toatc
cunostintclc dcsprc accast calitatc uman s produc cIcctc, adic s sc transIormc
n mod de via]` ! Unii sccptici crcd c nc trcIuic ccl putin o gcncratic pcntru a climina
anumitc "tarc" mostcnitc dc la pcrioada antcrioar anului 1O8O. Iu sunt dc acord c cstc
ncvoic dc timp pcntru a modiIica mcntalitatca n conIormitatc cu ccrintclc prczcntului
si - mai alcs - alc pcrspcctivci, dar nu cred c` timpul rezolv` totul. Chcia succcsului
cstc vointa dc schimIarc, asociat cu pcrscvcrcnta si Icrmitatca n atingcrca scopului
- rcduccrca tolcrantci Iat dc tarclc moralc. Icrmancnta autocvaluarc a Iiccruia dintrc noi
si cvaluarca "la sngc" a rcsursci umanc, carc s nu pcrmit conIuzia ntrc potcntial
si capaIilitti, ntrc dorint si posiIilittilc rcalc, ntrc compctcnta dcclarat si cca proIat
trcIuic s constituic linia dc conduit n climinarca supracvalurii. In accst Icl sc va acccntua
caractcrul rcalist al cstimrii potcntialului uman si sc pot Iundamcnta planuri si programc
pc tcrmcn lung, avnd garantia c sc vor ndcplini.
Atitudinca ngduitoarc pcntru cci carc comit aIatcri si au pcrIormantc modcstc,
duIlat dc practica Iiciuirii calului care trage nu constituic stimulcntc pcntru oamcnii
compctcnti, carc duc greul.
1ransIormarca continu, carc va dcvcni Iundamcntul rcIormci n Armat si al tuturor
proicctclor dc pcrspcctiv n domcniul sccurittii nationalc, impunc atragcrca si mcntincrca
oamcnilor valorosi, carc vor si pot Ii pcrIormanti, carc stiu s lucrczc n cchip,
stiu s aprcciczc un climat dc munc stimulativ si pcntru carc onoarca dc a Ii anga}at
al Ministcrului Aprrii Nationalc contcaz !
56
laniIicarca militar modcrn sc aliniaz, n gcncral, standardclor Statclor Unitc
alc Amcricii si alc NA1O. Dc accca, n spiritul modclului planiIicrii occidcntalc,
ca trcIuic s includ. planiIicarca Iortci, accasta constituind Iaza planiIicrii
PLANIFICAREA {I DESF|{URAREA
OPERA}IILOR DE AP|RARE COLECTIV|
PENTRU AP|RAREA ROM+NIEI
General-maior Ioan CIUPEI
aprrii; planiIicarca pcntru armamcntc; planiIicarca pcntru consultarc-comand-control;
planiIicarca urgcntclor civilc; planiIicarca logistic si a rcsursclor; planiIicarca NBC.
In prczcnt, sc ntrcIuintcaz trci tipuri dc Iaz dc planiIicarc stratcgic. * cca Iundamcntat
pc amcnintrilc din mcdiul dc sccuritatc (cadrul Iix); * cca Iundamcntat pc capaIilittilc
militarc proprii (cadrul IlcxiIil); * cca Iazat pc contracararca riscurilor din mcdiul
dc sccuritatc si a vulncraIilittilor proprii (cadrul IlcxiIil cxtins).
Nc vom opri asupra cclui dc-al trcilca modcl, Iazat pc analiza riscurilor si a vulncraIilittilor
din mcdiul dc sccuritatc, pcntru c accsta cstc utilizat, n gcncral, dc SUA si dc armatclc
cclorlaltc tri mcmIrc alc NA1O. A Iost ncvoic dc accast rcoricntarc a Iundamcntrii
planiIicrii stratcgicc si, implicit, a rcgndirii structurii dc Iortc, dcoarccc nu numai statclc
pot dcvcni agrcsori, ci, din cc n cc mai mult, cntittilc nonstatalc. Sprc dcoscIirc dc statc,
gruprilc tcroristc si crima organizat au un caractcr transIrontalicr, multc dintrc clc actionnd
la nivcl gloIal, Ir a tinc cont dc rcguli, dc constrngcri dc natur ctic sau moral
si dc drcpt intcrnational. Accst nou modcl dc planiIicarc stratcgic nu caut s idcntiIicc
inamici, ci Icnomcnc carc pot gcncra dcstaIilizarca ordinii intcrnationalc sau carc, nccontracaratc,
pot punc n pcricol staIilitatca si sccuritatca unor statc, zonc sau rcgiuni.
Iromovarca sccurittii prin coopcrarc cstc astzi pus n umIr dc Icnomcnc ncgativc,
prccum proliIcrarca mi}loacclor dc distrugcrc n mas, a tcrorismului intcrnational
si a crimci organizatc, dc cxaccrIarca cxtrcmismului ctnic si rcligios si a intolcrantci.
Accstc Icnomcnc provoac tcnsiuni intra- si intcrstatalc si mrcsc riscul dcgcncrrii
unor disputc n conIlictc armatc.
Riscurilc si vulncraIilittilc din mcdiul dc sccuritatc sunt idcntiIicatc si spcciIicatc
n stratcgii dc divcrsc nuantc dc ctrc analistii si planiIicatorii militari. Ilc sc rcgscsc
n documcntclc oIicialc, n viziunilc stratcgicc pc tcrmcn lung, n stratcgiilc dc sccuritatc
national si n stratcgiilc si doctrinclc militarc. 1ara noastr a ntocmit accst sct dc documcntc
politico-militarc carc stau la Iaza claIorrii planiIicrii stratcgicc, rcspcctiv. Carta Alb`
P
57
a securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale a Guvernului; Viziunea Strategic` 2010 Armata Rom#niei;
evaluarea strategic` pe termen scurt a mediului de securitate; planul capacit`]ilor strategice
\ntrunite; directiva de planificare a ap`r`rii; dispozi]iunea de planificare strategic`; doctrina
ac]iunilor \ntrunite ale For]elor Armatei; doctrina pentru planificarea opera]iilor \ntrunite
ale For]elor Armatei; doctrina pentru opera]iile \ntrunite multina]ionale; doctrinele
categoriilor de for]e armate; manualele [i regulamentele de \ntrebuin]are \n opera]ii
[i \n lupt` a diferitelor structuri militare.
Adoptarca Sistcmului dc planiIicarc stratcgic Iundamcntat pc analiza riscurilor din mcdiul
dc sccuritatc si a vulncraIilittilor intcrnc, implicit a unci structuri dc Iortc proicctatc
pc accast Iaz, dcsi cstc dc dat rclativ rcccnt, prczint mai multc avanta}c, rclcvant
Iiind Iaptul c asigur un cadru IlcxiIil si o mai marc liIcrtatc dc gndirc a planiIicatorilor
militari, prccum si c sccnariilc construitc n cadrul planiIicrii stratcgicc acopcr intcgral
gama riscurilor idcntiIicatc, prcvzndu-sc msurilc ncccsarc dc contracararc.
Accst sistcm dc planiIicarc stratcgic asigur, n opinia noastr, un cchiliIru corcspunztor
ntrc toatc tipurilc principalc dc misiuni. dc aprarc national; opcratii dc rspuns la crizc;
opcratii n spri}inul pcii; dc aprarc colcctiv n cadrul NA1O.
Ca cIcct, structura dc Iortc proicctat pcntru accstc misiuni, n gcncral, si pcntru aprarc
colcctiv suI cgida Aliantci Nord-Atlanticc, n spccial, va Ii rcdus, supl, mult mai IlcxiIil,
modular, mancvricr, nzcstrat si instruit conIorm standardclor NA1O.
Capacitatca dc a proiccta cu rapiditatc Iortclc contriIuic n mod scmniIicativ
att la prcvcnirca, dcscura}arca sau oprirca Icligcrantilor potcntiali, ct si a conIlictului
nsusi. Iactorii dc carc sc tinc cont n planiIicarca actiunilor militarc, n accstc circumstantc,
si carc, dc Iapt, asigur ndcplinirca scopurilor actiunilor sunt. intcropcraIilitatca, amploarca
si rcgulilc dc anga}arc.
In planiIicarca si dcsIsurarca opcratiilor dc aprarc colcctiv pcntru aprarca Romnici,
considcrm c oricc structur militar carc contriIuic la o Iort multinational trcIuic s Iic
n msur s duc actiuni militarc mprcun cu partcncrii dc Aliant. Ircgtirca conccptual
a intcropcraIilittii cstc, dcci, o oIligatic n claIorarca oricrui tip dc doctrin`, cc va pcrmitc
rcalizarca cclui mai ridicat nivcl posiIil dc standardizarc cu aliatii.
Din pcrspcctiva cnuntat, pcntru a sc putca asigura intcropcraIilitatca, aprccicm
c sc ccr a Ii avutc n atcntic dou aspcctc. n primul rnd, oricc comandant trcIuic
s ia n considcrarc diIcrcntclc Iundamcntalc n aIordarca doctrinci dc comandamcnt
dc ctrc armatclc altor tri si s sc prcgtcasc pcntru a da sau a primi cxplicatii
amnuntitc si a dircctiona proccsul dc luarc a dccizici; n al doilca rnd, Irictiunca pc carc
o prcsupunc cxistcnta si Iunctionarca unui lant dc comand multinational ar impunc
constituirca structurilor multinationalc numai dc la csalonul Irigad n sus, dcsi, uncori,
considcrcntclc politicc pot rccomanda si altc solutii.
Aprccicm c actiunilc militarc multinationalc pcntru aprarca colcctiv duc la cxtindcrca
amplorii si complcxittii opcratiilor potcntialc. Comandantii Iortclor si planiIicatorii actiunilor
trcIuic s ia n calcul si, n acclasi timp, s sc prcgtcasc pcntru a participa la campanii
si opcratii dc o amploarc mai marc dcct cca pc carc Iortclc armatc nationalc ar putca
s lc dcsIsoarc pc cont propriu.
58
Dcsi Iortclc multinationalc trcIuic s utilizczc rcguli dc anga}arc armonizatc, diIcrcntclc
cxistcntc n domcniul lcgislatici intcrnc pot producc anumitc individualizri si variatii
n intcrprctarc. Istc important ca accstca s Iic ntclcsc n mod clar, chiar dc la nccputul
actiunilor.
Datc Iiind nivclurilc gcncralc rcdusc alc Iortclor si rcsursclc limitatc, capacitatca
dc a conlucra pcntru ndcplinirca misiunilor Aliantci va Ii dc important vital. Aran}amcntclc
dc aprarc colcctiv alc NA1O n carc, pcntru aprarca colcctiv a Romnici, structura
militar intcgrat }oac un rol chcic, sunt cscntialc n accast privint. DiIcritclc aspcctc
alc planiIicrii dcIcnsivc a NA1O trcIuic coordonatc n mod cIicacc, la toatc nivclurilc,
pcntru a asigura prcgtirca Iortclor si a structurilor dc spri}in, n vcdcrca ndcplinirii ntrcgului
spcctru al rolurilor accstora.
Opinm c, pcntru planiIicarca opcratiilor dc aprarc colcctiv, schimIul dc inIormatii
ntrc Armata Romn si aliati, pc dc o partc, si ntrc toatc armatclc NA1O carc particip
la aprarca colcctiv a trii noastrc, pc dc alt partc, contriIuic la asigurarca disponiIilittii
capacittilor ncccsarc pcntru succcsul opcratiilor.
IlaniIicarca aprrii nationalc a Romnici este atributul exclusiv [i inalienabil
al autorit`]ilor publice na]ionale stabilite prin Constitu]ia Rom#niei
1
. Icntru accasta
trcIuic nsusitc Iundamcntclc stratcgicc alc Aliantci, prcvzutc n Conceptul Strategic
al NATO din anul 1OOO, complctatc cu Angajamentul privind Capabilit`]ile, adoptat
la Summitul dc la Iraga, din anul 2OO2.
ConIorm Articolului \ al 1ratatului dc la Washington, Iortclc militarc multinationalc
alc Aliantci trcIuic s rcalizczc dcscura}arca oricrci agrcsiuni potcntialc mpotriva ci,
s oprcasc agrcsorul ct mai dcpartc posiIil n cazul unui atac si s asigurc indcpcndcnta
politic si intcgritatca tcritorial a statclor mcmIrc, dcci, implicit, si a Romnici.
In accst contcxt, anga}amcntclc pc carc lc vom lua Iat dc aliati sc vor Iaza pc capaIilittilc
ccrutc dc Aliant, pc planiIicarca Iortclor carc s participc cIicicnt la opcratii ntrunitc
multinationalc, iar planiIicarca aprrii mprcun cu NA1O prcsupunc contriIutia cu Iortc
la gruparca multinational la carc suntcm partc, prccum si la opcratii suI conduccrca Aliantci.
In calitatc dc tar mcmIr a NA1O, Romnia trcIuic s adoptc proccsul dc planiIicarc
a aprrii spcciIic Aliantci. IlaniIicarca opcratiilor ntrunitc multinationalc pcntru aprarca
colcctiv a Romnici va cuprindc. planificarea gener`rii for]ei; planificarea disloc`rii;
planificarea \ntrebuin]`rii; planificarea sprijinului; planificarea redisloc`rii.
ConIorm prcvcdcrilor 1ratatului dc la Washington privind aprarca colcctiv,
considcrm c atriIutiilc si compctcntclc rclativ la planiIicarca, anga}arca Iortclor
si conduccrca opcratiilor dc aprarc colcctiv a trilor mcmIrc alc NA1O, dcci si a Romnici,
rcvin n cxclusivitatc Aliantci.
Structurilc implicatc n proccsul dc planiIicarc a aprrii colcctivc a Romnici (figura 1)
sunt icrarhizatc corespunz`tor nivelurilor de responsabilitate, astfel: Sistemul Strategiei
de Securitate (SSS), Sistemul Planific`rii Strategice (SPS), Sistemul de Planificare, Programare,
Bugetare [i Evaluare (SPPBE), Sistemul de Planificare a Opera]iei |ntrunite (SPO|)
2
.
1
Doctrina pentru planificarea opera]iilor \ntrunite, Bucure[ti, 2003, p. 9.
2
Idem, p. 10.
59
Ia nivcl stratcgic, n conscns cu NA1O, autorittilc puIlicc aIilitatc constitutional
(Iarlamcntul, prcscdintclc Romnici, Guvcrnul Romnici, Consiliul Suprcm dc Aprarc
a 1rii si Ministcrul Aprrii Nationalc), prccum si scIul Statului Ma}or Gcncral/comandantul
Comandamcntului Militar Stratcgic, mprcun cu scIii statclor ma}orc alc catcgoriilor
dc Iortc alc Armatci si comandantii comandamcntclor opcrationalc (COII, COAI, CON)
rspund dc planiIicarca stratcgic, n scopul anga}rii Iortclor armatc pcntru ndcplinirca
oIicctivului Iundamcntal al aprrii nationalc prin aprarc colcctiv, n contcxt aliat.
Scopul proccsului dc planiIicarc opcrational NA1O cstc dc a prcgti Alianta pcntru
viitoarclc posiIilc crizc, prin claIorarca - din timp si mprcun cu statclc ma}orc nationalc
aliatc - a unor planuri de ap`rare permanent` si de contingen]`, prccum si prin asigurarca
cIicicnt si n timp util a planurilor de opera]ii, ca rspuns la o starc dc criz cxistcnt
sau la una n curs dc aparitic.
Planul de contingen]`, aproIat dc ctrc Comitctul Militar, cstc dcstinat s contracarczc
o posiIil criz. Planul pentru ap`rarea permanent` cstc dcscmnat s contracarczc
un risc dc sccuritatc potcntial, cstc rcdactat ca un plan dc opcratii Iinalizat, n msur
s Iic cxccutat, cu comanda Iortclor alocat si autoritatca dc cxccutic dclcgat la nivcl
dc comand corcspunztor. Accst documcnt cstc asumat dc Comitctul Militar si aproIat
dc ctrc Consiliul Nord-Atlantic. Planul pentru opera]ii sc claIorcaz suI Dircctiva
Consiliului Nord-Atlantic, cstc asumat dc Comitctul Militar si aproIat dc ctrc Consiliu.
Nivel de responsabilitate
Strategic
Sisteme de planificare
Planificarea ap`r`rii colective a Rom#niei
Parlament
Pre[edinte
Guvern
Consiliul Suprem
de Ap`rare
a }`rii
Ministerul
Ap`r`rii
Na]ionale
Consiliul
de Planificare
a Ap`r`rii
{eful Statului Major General
Departamente
Comandamentul Militar Strategic
Statul Major General (J1 - J7)
Comandamentul Opera]ional |ntrunit (C.A.)
Comandamentul
For]elor
Terestre
Comandamentul
Opera]ional
Aerian Principal
Comandamentul
Opera]ional
Naval
Comandamentul
Logistic
|ntrunit
Comandamentul
Transmisiunilor
Centrul
de Coordonare
a Mi[c`rii
Structuri
care sprijin`
Consiliul Nord-Atlantic
Comitetul militar
Sistemul Strategiei
de securitate
SHAPE
Operativ
Cdm. Reg.
NATO
Sistemul de planificare,
programare, bugetare
[i evaluare
Sistemul
planific`rii
strategice
Sistemul
de planificare
a opera]iei
\ntrunite
Adaptare dup` Doctrina pentru planificarea opera]iilor \ntrunite, SMG/PF-5, Bucure[ti, 2003, p. 11.
Figura 1: Planificarea ap`r`rii colective a Rom#niei
60
Iroccsul claIorrii planurilor dc opcratii poatc Ii aIordat
n paralcl pcntru toatc catcgoriilc dc planuri (figura 2).
In cadrul Sistcmului dc IlaniIicarc Opcrational
cxist o diviziunc clar a rspundcrilor n initicrca,
dczvoltarca, aproIarca, cxccutarca sau anularca planurilor
dc opcratii. Accstc rspundcri sunt mprtitc, n Iunctic
dc situatic, ntrc Consiliul Nord-Atlantic, Comitctul
pcntru IlaniIicarca Aprrii, Comitctul Militar, Comanda-
mcntclc Stratcgicc si comandantii din structurilc militarc
dc comand alc NA1O.
Ca rspuns la o starc actual dc criz sau la o criz
n curs dc dczvoltarc, autorittilc NA1O ntrcprind
o estimare politico-militar`, pcntru a idcntiIica o gam
dc optiuni politicc si militarc potcntialc, carc s pcrmit
solutionarca crizci. Accst proccs nccpc, n mod normal,
cu considcrarca, sprc cxcmplu, a unci m`suri de precau]ie
ini]ial`, carc poatc dcvcni o optiunc potcntial militar
dc rspuns. Optiunilc idcntiIicatc vor Ii apoi analizatc
dc Consiliul Militar si Consiliul Nord-Atlantic pcntru a Iurniza
oricntrilc ncccsarc comandamcntului stratcgic corcspun-
ztor si statului su ma}or. Dup cc Consiliul Nord-Atlantic
si cxprim acordul pcntru calca dc urmat, Autorittilc
Militarc NA1O pot Ii dircctionatc s continuc planiIicarca
CONOPS Concep]ia opera]iei
COP Plan opera]ional de contingen]`
DPC Comitetul pentru Planificarea
Ap`r`rii
ERRF For]a European` de Reac]ie
Rapid`
HNS Sprijinul Na]iunii Gazd`
IPM M`suri de precau]ie ini]ial`
MC Comitetul Militar
MRO Op]iuni Militare de R`spuns
NAC Consiliul Nord-Atlantic
NMA Autorit`]ile Militare NATO
NRF For]a de R`spuns a NATO
OPLAN Plan de opera]ii
PCG Grupul de Coordonare Politic`
PME Procesul de estimare
politico-militar`
ROE Reguli de angajare
SC (SCTOR) Comandamentele
Strategice
SDP Plan de ap`rare permanent`
SHAPE Comandamentul Suprem
NATO al For]elor Aliate din Europa
SOFA Acordul privind Statutul
For]elor Aliate
SUPLAN Planul de sprijin
opcrational dctaliat, carc poatc ducc la claIorarca unui plan dc opcratii.
IlaniIicarca opcratiilor ntrunitc multinationalc pcntru aprarca colcctiv rcprczint
un proccs complcx cc sc dcsIsoar n Iaza unui documcnt dc initicrc, dcnumit Orientarea
de planificare a comandantului, avnd ca clcmcnt ccntral dcIinirca clar a misiunii.
Iroccsul dc claIorarc a tuturor catcgoriilor dc planuri dc opcratii urmrcstc, n principiu,
o proccdur similar n dou ctapc. prima continc proccsul dc cstimarc militar,
a doua implic claIorarca planului (COI/SDI/OIIAN) si, atunci cnd cstc ncccsar,
a unui plan de campanie, avnd la Iaz conccptia aproIat (CONOIS).
Icntru a cxccuta planul de opera]ii sunt ncccsarc activarca si dcsIsurarca Iortclor
solicitatc. Activarca Iortci rcvinc n sarcina comandamcntului stratcgic corcspunztor
si cstc initiat printr-o Directiv` de Activare a For]ei dc ctrc Consiliul Nord-Atlantic.
Dccizia la nivcl national privind anga}arca si ntrcIuintarca Iortclor armatc cstc politic
si sc adopt dc ctrc prcscdintclc Consiliului Suprcm dc Aprarc a 1rii, cu aproIarca
prcalaIil sau ultcrioar a Iarlamcntului, n Iunctic dc situatic. Anga}arca Iortclor Armatc
pcntru aprarca national sc va Iacc sclcctiv si gradual, pc msura conturrii pcricolului
si pc ctapc alc ampliIicrii conIlictului armat.
Dc ascmcnca, prin proccdcclc dc planiIicarc national, un rol important l au acordurilc
privind sprijinul na]iunii gazd`, carc sunt claIoratc n scopul Iacilitrii opcratiilor ntrunitc
multinationalc pcntru aprarca colcctiv a Romnici.
Aprccicm c, la nivcl national, coordonarca accstor proccdcc dc planiIicarc cstc rcalizat
dc organismclc dc coalitic, iar la nivclul tcatrului dc actiuni militarc si al zonci dc opcratii,
61
Figura 2: Procesul elabor`rii planurilor de opera]ii
Responsabil/autoritate
Planificare anticipat`
Planificare
de r`spuns
Eveniment
COP SDP OPLAN
Comentarii
Estimare
politico-militar`
Nu se aplic` Nu se aplic` NAC
1,2
1. Poate angaja o cerin]` pentru OPLAN.
2. I se poate cere s` \ntreprind` anumite analize preg`titoare
privind planificarea opera]iunilor pentru MRO selectat.
Ini]ierea planific`rii MC
NAC/DPC
sau Directiva
de ini]iere
NAC Ini]ierea
Directivei
3. Trebuie s` furnizeze obiectivele [i o definire politic`
clar` a misiunii.
Estimarea militar`
4
SC SC SC
4. Identific` cursurile militare de ac]iune [i selecteaz`
op]iunile pentru elaborarea CONOPS.
Elaborarea CONOPS SC SC SC -
Aprobarea CONOPS MC NAC/DPC
5
NAC
5
5. Asumat` de MC \nainte de aprobarea de c`tre NAC sau DPC.
Activarea for]elor Nu se aplic`
Comanda
permanent
for]elor se aplic`
NAC Directiva
de activare
a for]elor
6. Activarea for]ei se poate face \nainte de aprobarea OPLAN
[i ar fi ideal s` coincid` cu aprobarea CONOPS.
Elaborarea planului SC
7
SC SC
7. Identificarea amenin]`rilor/riscurilor [i reducerea timpului
de avertizare.
Aprobarea planului MC NAC/DPC
8
NAC
8
8. Asumat de MC \nainte de aprobarea de c`tre NAC sau DPC.
Execu]ia planului Nu se aplic`
9
Comandantul
militar
NAC Directiva
de execu]ie
9. Dac` o criz` prev`zut` evolueaz` \ntr-o o criz` armat`, COP
va fi dezvoltat \ntr-un OPLAN.
Ini]ierea analizei/
revizuirea planului
MC/SC NAC/DPC/SC NAC/SC
10
10. Schimb`rile de situa]ie survenite \ntre aprobarea OPLAN
[i execu]ie pot solicita o revizuire.
Aprobarea planului
de revizuit
MC NAC/DPC NAC -
Anularea planului MC NAC/DPC
11
NAC 11. Amendament la TOR/SC.
Adaptare dup` revista , nr. 3/2002, p. 42. G#ndirea militar` rom#neasc`
dc ctrc comandantii comandamcntclor din tcatru sau ai altor comandamcntc ntrunitc
suIordonatc, rcspcctiv dc ctrc cci carc sunt rcsponsaIili cu proIlcmclc dc planiIicarc a opcratici.
In spri}inul Aliantci sc vor crca, la nivcl stratcgic, structuri icrarhicc dc organismc
Iilatcralc sau multilatcralc pcntru staIilirca oIicctivclor si a stratcgici, pcntru coordonarca
conduccrii stratcgicc, planiIicarca si cxccutarca opcratiilor multinationalc dc aprarc colcctiv.
IlaniIicarca opcratici ntrunitc pcntru aprarca colcctiv a Romnici cstc intcgrat
cu planiIicarca Aliantci, la nivclul tcatrului dc actiuni militarc sau al zonci dc opcratii, dc ctrc
comandantul tcatrului dc actiuni militarc sau comandantul comandamcntului zonal.
In cadrul tcatrului dc actiuni militarc, NA1O va staIili un comandant si o natiunc
conductoarc, accasta Iiind cca carc asigur ma}oritatca Iortclor si a mi}loacclor.
Rcprczcntantii accstcia, n cadrul lantului dc comand, rspund dc claIorarca planurilor
dc opcratii si coordoncaz planiIicarca dc aliant cu planiIicarca opcratici ntrunitc
multinationalc dc aprarc colcctiv.
In unclc situatii dc criz, n Iunctic dc gravitatca accstora, conduccrca Aliantci
poatc aprccia ca rcprczcntantii dcscmnati ai natiunii conductoarc, mprcun cu Iortclc
armatc alc altor natiuni aliatc, s proccsczc ntrcgul sistcm dc planiIicarc si dcsIsurarc
a opcratiilor dc aprarc colcctiv.
Ca o concluzic, aprccicm c proccsul dc planiIicarc a opcratiilor n contcxt aliat impunc
urmtoarclc dircctii. ntocmirca planurilor opcrationalc dcliIcratc si dc cxccutic
privind ntrcIuintarca n actiuni militarc a Iortclor Armatc; intcgrarca rcal n sistcmul
national dc planiIicarc si n ccl al NA1O, prin coopcrarca cu structurilc similarc alc Aliantci;
asigurarca planiIicrii optimc pcntru Iortclc dislocaIilc (dcstinatc aprrii colcctivc)
si cclc din tcritoriu; rcactia rapid n cazul unci agrcsiuni militarc, prccum si capacitatca
dc rcspingcrc a accstcia cu Iortclc proprii si, ultcrior, cu Iortclc aliatc.
62
cnuntarca la caractcrul national al rzIoiului, adoptarca dc motivatii idcologicc
si imprimarca unci Iinalitti cconomicc accstuia rcprczint cca mai consistcnt
provocarc a sccolului XXI.
POSIBILE FORME DE CONFLICT
CU IMPLICA}II ASUPRA LOGISTICII
General de brigad` dr. ing. Emanoil CIOCOTEA
"RzIoaiclc mici"
1
, carc pot avca loc n prima }umtatc a sccolului n carc tocmai am intrat,
trcIuic s Iic considcratc proscrisc si la Icl dc ncatractivc ca si rzIoiul dintrc statc,
din ultima partc a sccolului XX. ModiIicarca naturii rzIoiului, dc la tipul dc rzIoi
ntrc statc, din sccolul trccut, la rzIoaiclc civilc si rzIoaiclc motivatc ctnic, rcligios
si cconomic cstc o rcalitatc.
Un studiu atcnt al tuturor Iormclor dc conIlict ducc la concluzia c numai un sIcrt
din numrul total al rzIoaiclor dc dup 1O4o au Iost rzIoaic intcrstatalc
2
.
In cclc mai multc prti alc lumii s-a dcmonstrat tcndinta dc "dcznationalizarc
si cconomicizarc" a rzIoaiclor
3
. Dczvoltrilc cconomicc, politicc si socictalc cauzcaz
conIlictc militarc n multc prti alc lumii - si din motivul mcntionatci "ncsimultancitti"
a dczvoltrii. Statclc si "actorii suIstatali" vor s-si asigurc, pcntru ci si "clicntcla" lor, satisIaccrca
ncccsittilor dc ordin matcrial si ncmatcrial si, astIcl, ci nu mai sunt intcrcsati dc pacc.
Dc aici, ntrcIarca dac nationalizarca monopolului Iortci si, o dat cu accasta, a lcgii
intcrnationalc, ca act normativ pcntru pacc, a nrcgistrat vrcun progrcs. RzIoaiclc intcrstatalc,
gloIalc si rcgionalc sunt prcvcnitc dc ctrc statclc putcrnicc, mai alcs dc ctrc comunitatca
transatlantic, dac accstca constituic o amcnintarc la adrcsa intcrcsclor lor nationalc.
Iat pcntru cc actorii statali si cci suIstatali Ioloscsc, dc accast dat, noi Iormc dc violcnt
caractcrizaIilc ca rzIoaic "mici", "asimctricc" sau "ncconvcntionalc". Dczvoltarca n accast
dircctic cstc sustinut att dc progrcsclc stiintiIicc si tchnologicc, ct si dc vulncraIilitatca
R
1
Christopher Daase, Micile r`zboaie marile motiva]ii (Kleine Kriege - Groe Wirkung), 1999.
2
AKUF Bilan]ul r`zboaielor: Aspecte ale r`zboaielor din toat` lumea (AKUF-Kriegsbilanz,
Das weltweite Kiegsgescheen), 1945-1997 Tendin]e statistice (Statistische Trends), la adresa
www.sozialwiss.uni-hamburg_de/pw/Akuf/kriege47-97_text.htm.
3
Herfried Mnkler, R`zboiul [i politica la nceputul secolului al 21
lea
(Krieg und Politik am Beginn
des 21. Jahrhunderts), n Konrad Paul Liessmann (editor): Tat`l tuturor (Der Vater aller Dinge), 2001,
p. 16 [.c.l.
63
crcscnd a socicttilor modcrnc industrializatc, mai alcs din cauz c amIclc tcndintc
contin cIicacitatca unci strategii asimetrice
4
.
DcoscIirca clasic dintrc sccuritatca intcrn si cca cxtcrn si chiar rzIoiul si pacca
sunt suIminatc dc accstc tcndintc. RzIoiul va oItura dczvoltarca civilizatici, provocnd
mizcric si srcic, prin nIomctarc, mIolnviri, rcgrcs cultural. Ins, tot asa sc va ntmpla
si dac rzIoiul arc ca motivatic cconomia. O atarc dczvoltarc Iacc inutil oricc asistcnt
cconomic. In cazul socicttilor industrializatc si postindustrializatc, rzIoiul nu lc poatc
aducc mai multc rcsursc. Accstca risc mai mult dcct ar cstiga, din cauza cxistcntci
unor rclatii complcxc n intcriorul lor si ntrc statc.
Iutcrca militar, n cazul accstor statc, cstc utilizat pcntru a mpicdica rccurgcrca
la Iorta militar si pcntru a sustinc monopolul statului asupra Iortci.
Conditiilc prcalaIilc pcntru dczvoltarca cconomic si social sunt rcnuntarca la utilizarca
Iortci n rclatiilc intcrstatalc si mpicdicarca utilizrii Iortci dc ctrc alti actori din intcriorul
statului, n aIar dc statul nsusi
5
.
Statclc trcIuic s utilizczc, n continuarc, vcchi si noi instrumcntc pcntru a prcvcni
att rzIoiul intcrstatal la nivcl gloIal si rcgional, ct si conIlictul ncconvcntional n carc
sunt implicati actori statali si nonstatali. Cu altc cuvintc, n caz contrar, ordinca mondial
multipolar, coopcrarca }ust si gloIal si dcmocratizarca, inclusiv drcpturilc omului,
nu ar avca nici o sans.
4
Termenul neconven]ional nu este acela[i cu asimetric. Asimetric semnific` utilizarea unor mijloace
mici pentru ob]inerea unor efecte mai mari. De exemplu, guvernul SUA ar putea fi paralizat de o grupare
de 50 de oameni bine antrena]i, Clark L. Sdtaten, Asymmetric Warfare: Strategia asimetric`. Evolu]ia
[i involu]ia terorismului, o provocare iminent` pentru for]ele de urgen]` [i securitate na]ional` (Evolution
and involution of the Terrorism: the standing challenge for emmergency and national security forces),
la adresa www.D-n-net/FCS_Folder/asymmetric_warfare_staten.htm. n prezent, un asemenea atac
ar putea realmente provoca un efect cu mult dispropor]ionat fa]` de resursele utilizate n acest scop.
Qiao Liang, Wang Xiansui, Strategia f`r` restric]ii (Unrestricted Warfare), 1999, p. 48 [.c.l. Autorii citeaz`
urm`toarele categorii de r`zboaie neconven]ionale: r`zboiul comercial; r`zboiul financiar; r`zboiul noii terori,
n contrast cu r`zboiul tradi]ional de teroare; r`zboiul ecologic; strategia psihologic`; strategia r`pirilor;
strategia mijloacelor de informare n mas` (mass-media); strategia drogurilor; strategia re]elelor; strategia
tehnologic`; strategia fabrica]iei; strategia resurselor; strategia ajutorului economic; strategia cultural`;
strategia Legii interna]ionale. La pagina 186, ei arat`: Asimetria, n principiu, const` dintr-un conglomerat
semnificativ de standarde, conform unei ideologii ce dep`[e[te orice limit` a ra]ionalului. Pentru aceasta,
ca punct de interes esen]ial este disolu]ia ra]ionamentului uman, n opozi]ie cu echilibrul simetriei ra]ionale (.).
Dintre toate regulile, aceasta este singura care \i ncurajeaz` pe oameni s` ncalce orice reglement`ri
considerate ca valori comportamentale, astfel nct nc`lc`rile nsele s` fie reguli.
5
Ernst-Otto Czempel, Puterea umbrel` politica extern` n secolul 21 (Kluge Macht Auenpolitik
fr das 21. Jahrhunderts), 1999, p. 38 [.c.l.: Discu]ia purtat` ntre exper]ii pe probleme de rela]ii interna]ionale,
n special din SUA, au dus la concluzia c` democra]iile nu au folosit ca argument r`zboiul de c`tre
una mpotriva alteia (Die Diskussion in der Wissenschaft von den internationale Beziehungen, die seit
Jahrzenten vor allem in den USA gefhrt wird, hat das unbestreitbare resultat erbracht, dass Demokratien
untereinander noch nie Krieg gefhrt haben).
64
\a continua, cu ccrtitudinc, tcndinta din ultimii cincizcci dc ani - un dcclin al numrului
dc rzIoaic intcrstatalc si o crcstcrc a numrului dc "rzIoaic mici" (7o" din totalul rzIoaiclor
dc dup ccl dc-Al Doilca RzIoi Mondial)
6
.
Nici un stat sau grup dc statc nu va Ii capaIil, n urmtorii trcizcci dc ani, s strncasc
un conIlict contra aliantci transatlanticc. Advcrsarii posiIili nu dispun dc potcntialul
ncccsar cconomic, socictal, stiintiIic si tchnologic pcntru a provoca transatlantia.
Oricc nccrcarc risc din start conditia Ialimcntului. China a tras accstc nvtmintc
din dizolvarca Uniunii Sovicticc
7
.
In accst scns, Organizatia Natiunilor Unitc trcIuic s }oacc un rol din cc n cc mai activ
n solutionarca proIlcmclor gloIalc si rcgionalc dc pc mapamond. S nu uitm c Organizatia
1ratatului Atlanticului dc Nord trcIuic s Iic, la rndu-i, un Iactor activ, dc dcscura}arc
a conIlictclor intcrstatalc si intrastatalc, suI cgida ONU.
\a trcIui ca statclc mcmIrc alc NA1O s continuc coopcrarca pcntru prcvcnirca,
nc din Iaza initial, a unci cursc asimctricc a narmrilor si s dctin capacitatca
dc a prcvcni sau, dac cstc cazul, dc a opri cvcntualclc rzIoaic intcrstatalc rcgionalc,
mai cu scam n cazul n carc accstca dcvin o amcnintarc la adrcsa pcii si sccurittii
intcrnationalc (Articolul JO din Carta ONU).
Dac statc importantc, prccum China, Rusia si India, ar dczvolta, organic, rclatiilc
cu comunitatca transatlantic, ar putca Ii cvitat pcricolul unui conIlict pcntru doIndirca
hcgcmonici, iar sarcina dc a ordona lumca ar putca Ii mprtit dc-a lungul unor linii rcgionalc.
"Micilc rzIoaic" au cIcctc dcvastatoarc asupra statclor si rcgiunilor n carc sc produc.
Ilc distrug cconomiilc dc pacc, nu numai prin transIcrarca dc Ionduri masivc ncccsarc
duccrii rzIoiului, ci si prin slcirca accstora
8
.
In lumca contcmporan cxist anarhistii
9
, carc sc organizcaz n Iandc narmatc,
trind dc pc urma rzIoiului. Cu ct durcaz mai mult rzIoiul, cu att mai mult cstc distrus
viata politic, cconomic si cultural a unci socictti. InIractorii, dc rcgul aIlati la marginca
socicttii, rcuscsc s ptrund n ccntrul accstcia. Sc ntmpl ca accsti oamcni rarcori
s dorcasc sIrsitul rzIoiului, Iiindc ar Ii iarsi marginalizati si si-ar picrdc prcocu-
prilc proIitaIilc. RzIoiul dcvinc o Iorm dc trai, iar socictatca - cmpul lor dc lupt.
Ia douzcci dc ani dc la izIucnirca rzIoiului va cxista o gcncratic cc nu va sti nimic altccva
dcct rzIoiul. O atarc socictatc nu si poatc aIla din nou calca sprc o comunitatc organizat
sau sprc o Iorm civil dc organizarc.
6
AKUF Bilan]ul r`zboaielor; o oglind` mondial` a r`zboaielor. 1945-1997. Tendin]e statistice
(Kriegsbilanz; Das Weltweite Kriegsgeschehen. 1945-1997. Statistische Trends); la adresa
www.sozialwiss.uni-amburg.de//pw/Akuf/kriege47-97_text.htm.
7
Qiao Lang [i Wang Xiangsui, O strategie f`r` restric]ii (Unrestricted Warfare), 1999.
8
Franois Jean, Jean Cristophe Rufin (editori), Economia r`zboaielor de trgove]i (konomie
der Brgerkriege), 1999.
9
Warlords.
65
Un ascmcnca mod dc viat i va aducc ma}orittii populatici doar srcic, Ioamctc,
mizcric si moartc. Socictatca va nrcgistra un rcgrcs considcraIil n dczvoltarc, "ocazia" rcvcnirii
la normal producndu-sc atunci cnd motivclc dcclansrii nIruntrii s-au cpuizat.
"Micilc rzIoaic" sunt distructivc nu numai n cadrul unci rcgiuni, cci anarhistii
si clicntii accstora actioncaz adcsca la nivcl intcrnational. Iamiliilc lor locuicsc n altc tri,
ci transIcr acolo Iogtiilc si nu sunt intcrcsati s dczvoltc tara sau rcgiunca n carc
ci actioncaz. Dc ascmcnca, ci nccarc s controlczc inIractionalitatca organizat din trilc
dczvoltatc, actionnd sprc gloIalizarca potcntial, cc ar putca Ii utilizat n Iolosul inIractorilor
organizati si al tcroristilor, datorit aIilittii accstora dc a utiliza Iorta.
Asa cum ci au distrus viata cconomic din trilc lor dc originc, tot asa vor amcninta
cu rspndirca inIractiunilor intcrnationalc si a aIaccrilor cu droguri n statclc industrializatc.
Accsti actori nonstatali Iormcaz aliantc dcstul dc slaIc, dar coopcrcaz cu anarhistii
si proIit dc ocrmuirilc "slaIc". Iat cum actorii din "micilc rzIoaic" primc}duicsc
nu numai dczvoltarca din trilc lor si din rcgiunilc accstora, ci constituic si o amcnintarc
la adrcsa sccurittii statclor dczvoltatc, prccum si a sccurittii intcrnationalc.
Dac nc rcIcrim la consccintclc asupra politicii dc sccuritatc, la nivcl gloIal, accstca
sunt imincntc. In accast idcc, postulm urmtoarclc tczc.
Teza A: Riscurile la adresa securit`]ii sunt interdependente ~ Admitem
c` acestea constituie att cauza, ct [i efectul, prin raportarea unui risc la altul, n rela]ionare
biunivoc`, adic` se consolideaz` sau se sl`besc reciproc. nmul]irea popula]iei poate influen]a
pozitiv cre[terea economic` a unei ]`ri, care, n schimb, poate nregistra o sl`bire n ritmul
de cre[tere.
nmul]irea popula]iei are un impact negativ asupra ecologiei [i provoac` migra]ia acesteia,
urmat` de un conflict generat de accesul la resursele naturale. Toate modelele de prevestire
a crizelor, prin indicatorii de dezvoltare astfel postula]i, sunt doar n parte valabile. Pentru moment,
ele sunt doar ipoteze neverificate privind procesele de interac]iune, ntruct previziunile
sunt nesigure.
Teza B: Pragul dintre r`zboi [i pace este fluid ~ Pentru o economie de pace
stabil`, esen]ial` este separarea dintre condi]iile de r`zboi [i cele de pace [i, deci, separarea
dintre utilizarea for]ei [i rela]iile de afaceri. Dihotomia tradi]ional` dintre termenii
sccuritatc intcrn [i sccuritatc cxtcrn este confundat`, adesea, cu tendin]a r`zboiului
de a nu mai fi pur na]ional [i cu motiva]ii economice.
Uncori, cstc diIicil s sc staIilcasc dac o cdcrc a unui sistcm inIormational
cstc din cauza unci dcIcctiuni tchnicc sau a unui atac. Ivcnimcntclc dc la 11 scptcmIric
nc dctcrmin s nc puncm ntrcIarca dac, la un momcnt dat, starca n carc sc aIl o tar
poatc Ii numit "dc pacc" atunci cnd au loc atacuri tcroristc la carc statul rspundc cu Iorta
militar organizat pcntru aprarc. Rcalitatca sumIr c c statclc pot Ii dircct supusc
unor atacuri ncconvcntionalc, asimctricc.
Teza C: M`surile de precau]ie, din motive de securitate, nu mai constituie
o sarcin` doar pentru statele singure ~ Acest fapt este deja cunoscut n domeniul
66
securit`]ii externe, dar, de data aceasta, a atins un nou nivel. Nici un stat nu poate fi n stare
s` rezolve, cu ndemnare, problemele ordinii mondiale.
Cu to]ii avem nevoie de solu]ii interna]ionale, multina]ionale [i transna]ionale,
pentru ca, prin cooperare politic`, economic` [i societal` ntre statele lumii, s` poat` fi
prevenite conflictele.
n domeniul securit`]ii interne, n care se manifest` o nou` dezvoltare, deosebirile na]ionale,
precum diferitele legisla]ii [i standarde n domeniile protec]iei datelor, procedee poli]iene[ti,
supravegherea [i urm`rirea pentru infrac]iuni fac dificil` lupta mpotriva infrac]ionalit`]ii
mondiale organizate [i a terori[tilor. Cooperarea [i munca n comun a poli]i[tilor, militarilor
[i structurilor informative vor fi deosebit de importante.
Teza D: M`surile de precau]ie trebuie luate la nivel interministerial ~ |ntruct
securitatea unei anumite entit`]i societale poate fi amenin]at` prin dezvolt`ri de natur`
politic`, economic` [i social`, aceasta nu mai poate fi considerat` ca sarcina unui singur
minister; este nevoie de o abordare integral` att la nivel na]ional, ct [i interna]ional.
In prczcnt, ministcrclc indcpcndcntc si institutiilc dc nivcl national si intcrnational
sunt rcsponsaIilc pcntru mcntincrca sccurittii. Ilc sunt n compctitic pcntru Ionduri
si pcrsonal, dar au ncvoic dc spri}in rcciproc, n caz dc urgcnt.
Dac` se dore[te maximizarea eficacit`]ii, n ciuda resurselor limitate, trebuie s` se introduc`
un lan] de comand` [i de planificare n comun, achizi]ii de materiale [i preg`tirea pentru ac]iune.
Teza E: Cre[te vulnerabilitatea din ]`rile postindustrializate n fa]a atacurilor
asimetrice ~ Complexitatea [i interdependen]a n activit`]ile de aprovizionare a popula]iei
din statele moderne vor genera un nalt nivel de eficien]` a organiz`rii acestora.
1otusi, cca mai mic ntrcrupcrc ntr-o inIrastructur cscntial poatc avca consccintc
dczastruoasc. Istc Ioartc important ca n trilc industrializatc postmodcrnc s Iunctionczc,
Ir crori, comunicatiilc computcrizatc si structura inIormativ (mai alcs n domcnii
scnsiIilc prccum cncrgia, apa, administratia puIlic, transporturilc, industria,
comcrtul, Incilc, companiilc dc asigurarc, politia, altc scrvicii dc sccuritatc si urgcnt,
prccum si conduccrca militar).
Sunt dificil de detectat preg`tirile pentru asemenea atacuri [i, chiar cnd sunt efectuate,
informa]iile prin avertizare timpurie nu pot parveni la momentul oportun [i nici nu sunt
utilizate n avantajul ap`r`torului. Se pot produce multe erori, doar cu pu]in efort,
chiar [i de c`tre persoane singure (de exemplu, un tehnician), care se pot interfera
n infrastructuri de importan]` vital`
10
.
Teza F: Politica de securitate va deveni o lucrare complex` ~ Sunt posibile
o multitudine de scenarii n leg`tur` cu politica de securitate. Aceasta trebuie s` aib` efect
asupra procesului dezvolt`rii civilizatoare cu consecin]e benefice asupra viitorului.
10
Structurile administrative ale Statelor Unite ale Americii pot fi deteriorate de un grup de mai pu]in
de 50 de persoane. Clark L. Staten, Strategia asimetric`, evolu]ia [i devolu]ia terorismului. Provocarea
care va veni pentru for]ele de urgen]` [i securitate na]ional`, la: www.D-n-i.net /FCS_ Folder/asymmetric
warfare_staten.htm.
67
Iolitica dc sccuritatc const nu numai n avcrtizarca clasic privind pcricolclc,
prin utilizarca dc mi}loacc diplomaticc si/sau militarc, dar si o atcntionarc asupra pcricolclor
survcnitc din cscaladarca crizclor localc si rcgionalc. Accasta va dcvcni o lucrarc complcx,
ncorpornd aproapc toatc domcniilc politicii.
n concluzie, ordonarea lumii [i interven]ia militar` sunt sarcini pe care nu le poate
efectua un singur stat, doar structurile comune interna]ionale [i interministeriale na]ionale
vor fi capabile s` le execute.
Militarii din statele civilizate vor trebui s` coopereze pentru a contribui la stabilizarea
unei ordini mondiale dinamice [i cuprinz`toare.
Aceasta semnific`, pe de o parte, faptul c` ei sunt capabili s` men]in` o ordine mondial`
care va permite dezvoltarea civiliza]iei [i, pe de alt` parte, c` pot interveni mpotriva
oric`ror ncerc`ri de a rezolva contradic]iile prin mijloace de for]` (dac` primejduiesc
securitatea interna]ional`).
Numrul dc actori utilizatori ai Iortci organizatc si utilizatori partiali dc tchnologic
modcrn va crcstc pc scar larg, nccpnd cu inIractionalitatca organizat, grupurilc
intcrnationalc dc aIaccri ilicitc cu droguri, lupttori dc ghcril, tcroristi intcrnationali, atacurilc
la adrcsa coopcrrii industrialc si tcrminnd cu mcrccnarii. Accst Iapt va ducc la dczvoltarca
unor noi Iormc dc stratcgii.
Noilc Iormc dc conIlict sunt strns lcgatc si dircct inIlucntatc dc cxploatarca ultimclor
inovatii tchnologicc, ccca cc Iacilitcaz anga}arca unor grupuri nscmnatc dc oamcni
n rzIoaiclc convcntionalc.
In prczcnt, asistm la dcrularca unor rzIoaic asimctricc, dcnumitc si micile r`zboaie,
carc sc maniIcst, adcsca, latcnt si sc aIl n zona ccnusic dintrc rzIoi si pacc. In accast
zon ncclar
11
activcaz anarhistii, actori nonstatali, carc, utiliznd violcnta n mcdiilc civilc,
urmrcsc provocarca inamicului "tint", pcntru ca accsta s rcactionczc violcnt, Ir a Iacc
dcoscIirca ntrc comIatanti si nccomIatanti.
Iicrdcrilc civilc sunt instrumcntatc dc propagand, ca mi}loacc dc lcgitimarc a utilizrii
Iortci dc ctrc una dintrc prti si, simultan, dc nclcgitimarc a cclcilaltc prti
12
.
O alt Iorm altcrnativ dc conIlict, utilizat n prczcnt, cstc r`zboiul informa-
]ional, inIormatiilc putnd Ii acccsatc pcstc tot n lumc. Irin accst tip dc conIlict, statul
si institutiilc salc, ca cntitti socictalc, sunt discrcditatc, ncura}ndu-sc anarhia si anomia,
iar luptclc ntrc grupuri crcatc pc Iaz dc intcrcsc cconomicc mIrac Iormc rcgulatc
alc conIlictului militar.
Altc cxcmplc dc Iormc dc conIlict actualc sunt r`zboaiele de gheril` si eroismul militant,
din carc "intiIada", uzul unor anumitc clcmcntc din inIractiunca organizat si migratia
controlat. I posiIil ca, n viitor, s sc dczvoltc altc Iormc dc conIlict.
11
Twilight zone.
12
Comportamentul p`r]ilor n conflictul din Kosovo a fost plin de exemple de manipulare prin intermediul
mass-media.
68
Din cauza crcstcrii vitczci dczvoltrii progrcsclor tchnologicc asistm la o nou Iorm
dc conIlict. r`zboaiele tehnologice. Accstca sunt dusc prin utilizarca unui ntrcg spcctru
dc tchnologii dc ultim or comIinatc cu mi}loacc modcrnc.
Masacrclc din Ruanda au Iost comisc prin utilizarca dc mi}loacc agricolc. Ic dc alt partc,
utilizarca virusului dc computcr I love you a dcmonstrat vulncraIilitatca structurilor
dc inIormatic si comunicatii.
Scrisori continnd spori dc antrax tcrorizcaz populatia din multc statc si duc,
pn la urm, la crcstcrca unui latcnt nc scntimcnt al primc}dici. Accstc Iormc dc atac
nu au nici un scmnal prcvcstitor, iar lupta mpotriva lor cu mi}loacc militarc cstc posiIil,
dar numai ntr-o msur limitat.
Cu cxccptia statclor mari, nici un stat nu va avca la dispozitic toatc tchnologiilc militarc
modcrnc, din cauz c accstca cost cnorm, iar inIormatiilc ncccsarc pot Ii doInditc
doar dc acclc statc carc au institutii dczvoltatc dc ccrcctri.
1otusi, mi}loacclc modcrnc dc nalt tchnologic
13
, dup rclativ putin timp dc la dczvoltarca
accstora, pot cdca n minilc unor statc mici Iogatc si alc unor actori nonstatali.
Utilizarca Intcrnctului cstc un mi}loc dc discminarc a know-how-ului, oricc putnd Ii gsit
acolo, dc la modul dc IaIricarc a unci IomIc atomicc pn la rctctc dc armc Iiologicc.
Actorii nonstatali au avanta}ul dc a Ii n starc s utilizczc rapid tchnologia disponiIil.
Accasta va ncccsita modcrnizarca Iortclor militarc si dc sccuritatc intcrn, ccca cc ar putca
ducc la o curs a narmrilor prin utilizarca calitativ a unor mi}loacc.
Armatclc viitorului vor trcIui, totusi, s Iic Ioartc rapidc si IlcxiIilc, gata dc rcactic
Iat dc Iormclc dc amcnintarc, aIlatc n rapid transIormarc. Adic, s-si rcdcIincasc
pcrccptia dcoscIirii dintrc sccuritatca intcrn si cca cxtcrn. Aprarca tcritoriului national,
n scnsul clasic al sintagmci, va Ii mai putin important, pc cnd aprarca national va mIrca
Iorma salvgardrii Iunstrii populatici si a inIrastructurilor cscntialc.
13
Modern high-tech.
69
n n prczcnt, nu s-a rcusit o dcIinitic unanim acccptat pc plan intcrnational
a notiunii dc criz`. In scns larg, prin criz` poatc Ii dcIinit o situa]ie na]ional`
sau interna]ional` n contextul c`reia se creeaz` o amenin]are la adresa
GESTIONAREA CRIZELOR
N DOMENIUL ORDINII PUBLICE
General de brigad` dr. Lucian PAHON}U
Locotenent-colonel Cristian POPESCU
valorilor, intereselor sau a obiectivelor prioritare ale p`r]ilor implicate, prin urmarc o stare
de anormalitate, o stare de excep]ie.
In dictionarclc romncsti, conccptul dc criz` scmniIic maniIcstarca unor diIicultti
(cconomicc, politicc, socialc ctc.); pcrioad tcnsionant, dc tulIurarc, dc nccrcri
carc sc maniIcst n socictatc; lips acut dc mrIuri, dc timp, dc Iort dc munc.
In Dictionarul cxplicativ al limIii romnc, notiunca dc criz` cstc dcIinit ca o manifestare
ascu]it` a unor neconcordan]e sau contradic]ii (economice, politice, sociale etc.); perioad`
de tensiune, de tulburare, de ncerc`ri (adesea decisive) n care se manifest` acut neconcor-
dan]a sau contradic]iile. Accst Icnomcn aparc dcstul dc dcs, cu Irccvcnt aproapc rcgulat,
n rcalittilc natiunii, n viata intcrnational si si arc, nu dc putinc ori, originilc n istoric,
dar poatc aprca si ca urmarc a cvolutici sinuoasc a socicttii si a victii intcrnationalc
la un momcnt dat.
In contcxtul stratcgic actual, natiunilc nu mai sunt prcocupatc dc pcricolul unci agrcsiuni
dc amploarc, ci, mai dcgraI, dc tcnsiunilc si antagonismclc gcncratc dc conIlictclc
si disputclc ctnicc, dc tcrorism, dc crima organizat, dc proliIcrarca armamcntclor,
dc migrarca ncautorizat si dc disputclc cconomicc.
Gcstionarca crizci poatc Ii ntclcas ca un proccs cc implic organizarc, planuri
si msuri mcnitc s aduc suI control situatia, s oprcasc cvolutia ncgativ a accstcia
si s proicctczc o solutic acccptaIil, principalul scop rcprczcntndu-l gsirca cilor
dc mcntincrc a socicttii ntr-o starc dc normalitatc.
Irin urmarc, pcntru a a}ungc la o dcIinitic utilizat a notiunii dc criz` trcIuic s sc aiI
n vcdcrc, mai nti, o Iun ntclcgcrc a contcxtului n carc sc poatc producc criza, ca atarc.
1ipologic, crizclc pot Ii clasiIicatc dup. domeniul de manifestare - cconomicc, politicc, diplomaticc,
socialc, militarc; zona de manifestare - intcrnc si intcrnationalc; durat` - dc scurt durat,
dc lung durat; gradul de prevedere - prcviziIilc si imprcviziIilc; combinate.
In dcccniilc \I-IX alc sccolului al XX-lca, criza cra aprcciat ca Iiind spatiul Ioartc ngust
dintrc pacc si rzIoi. Astzi, sc porncstc dc la Iaptul c, tocmai ca urmarc a multitudinii
cauzclor crizclor si a Iormclor dc aparitic a cclor mai rcccntc crizc, Iorurilc politicc,
P
70
organismclc intcrnationalc si nationalc au mai mult timp la dispozitic pcntru a rccunoastc
si a comIatc crizclc.
AstIcl, mai nti apar tcnsiunilc socialc, atunci cnd intcrcsclc socialc, ctnicc, cconomicc,
politicc, rcligioasc si diplomaticc diIcr ntrc statc si n cadrul lor sc lovcsc dc structuri,
carc nu sunt tocmai indicatc pcntru a ducc la o aplanarc gcncral acccptat dc ctrc prti.
Spccialistii aprcciaz c ctapclc dc cvolutic alc crizci sunt. starea de pace; starea
de diferend; confruntarea; conflictul armat; detensionarea situa]iei; noua stabilitate.
Irin situa]ie de criz` ntclcgcm si nruttirca unci situatii politicc (nationalc/intcrnationalc)
carc nu mai poatc Ii rcglcmcntat din punctul dc vcdcrc al sistcmului intcrn si, dc accca,
ncccsit un spcctru larg dc intcrvcntii.
Iornind dc la dcIinirca situatici dc criz` ca Iiind, n tcrmcnii cci mai uzuali, ccca cc sc ntmpl
naintc ca situatia s dcvin o criz ma}or, criza poatc Ii acccptat ca Iiind Iic o situatic
national sau intcrnational caractcrizat prin cxistcnta unci amcnintri la adrcsa oIicctivclor
sau a intcrcsclor si alc valorilor prioritarc alc prtilor implicatc, Iic o scric dc cvcnimcntc
dcrulatc rapid, carc sporcsc n mod suIstantial impactul Iortclor dcstaIilizatoarc
asupra sistcmului intcrnational gcncral sau a oricruia dintrc sistcmclc salc si mrcsc
posiIilitatca izIucnirii violcntclor n sistcm.
Din accast pcrspcctiv, notiunca dc criz` rcprczint un Icnomcn dc ncordarc,
schimIri n raportul dc Iortc, momcnt critic carc intcrvinc n cvolutia victii intcrnationalc
a raporturilor dintrc statc, a unui sistcm, rcgim sau guvcrn. Ascmcnca momcntc,
Iic c cstc vorIa dc viata intcrn a unui stat sau dc cca intcrnational, sc caractcrizcaz
prin ascutirca contradictiilor, prin aparitia unor Icnomcnc dc ncordarc, prin schimIri
n raportul dc Iortc.
Aprccicm c cclc mai pcriculoasc situatii dc criz dc natur s provoacc tulIurri
gravc alc ordinii puIlicc ar putca Ii urmtoarclc. actiunilc scparatistc; actiunilc tcrorist-divcr-
sionistc; saIota}clc; Ilocrilc unor oIicctivc civilc sau militarc, a cilor dc transport tcrcstru,
naval, Icroviar si a comunicatiilor dc important stratcgic, a sistcmului cncrgctic national;
actiunilc dc dcstaIilizarc a ordinii dc drcpt.
Dc ascmcnca, au aprut situatii dc risc potcntial mcnitc s tulIurc ordinca puIlic,
ccca cc ar putca dcgcncra n tulIurri gravc, cu atingcrc a sigurantci statului. Inumcrm,
n continuarc, ctcva dintrc accstca.
Rcglrilc dc conturi ntrc taIcrclc maIiotc, avndu-i ca cxponcnti ndcoscIi
pc cci carc pcrccp tax dc protcctic, valutistii, pc cci carc anga}caz n conIlict si altc pcrsoanc
Ir ocupatic, pcntru carc conIruntarca cu Iortclc dc ordinc cstc o simpl distractic.
Anga}arca copiilor n ascmcnca conIlictc ngrcuncaz activitatca Iortclor dc ordinc.
Ncmultumirca n mas a ccttcnilor Iat dc starca dc ncsigurant carc domin socictatca,
ncasigurarca protcctici Iizicc a ccttcnilor si a propricttii privatc, comIinat cu crcstcrca
soma}ului - toatc accstca pot ducc la o starc gcncral dc ncmultumirc si la o starc dc tcnsiunc
local, urmat dc o criz dc amploarc.
Inccrcarca unor lidcri sindicali dc a manipula opinia puIlic prin intoxicarca
cu inIormatii dc natur s incitc la violcnt; o imcns campanic dc dcnigrarc a unor lidcri
sindicali carc nu pot Ii manipulati politic, avnd ca scop nlturarca si nlocuirca lor din Iunctiilc
dc conduccrc.
71
1rcccrca n soma} a unui marc numr dc muncitori din principalclc ccntrc industrialc,
Ir a sc asigura programc dc rccaliIicarc si posiIilitti dc aIsorIirc n }udct a unci prti
din Iorta dc munc disponiIilizat.
Actiuni rcvcndicativc si dc protcst cu motiv rcligios, cauzatc dc ncrccunoastcrca
unor cultc sau a unor scctc.
Stri tcnsionatc ntrc populatia ma}oritar si rromi, ca urmarc a distrugcrilor culturilor
agricolc, a Iurturilor dc produsc agricolc, a Iurturilor din autovchiculc si locuintc.
Conditiilc dc criz cuprind starea de asediu si starea de urgen]` sau oricc alt cvcnimcnt
cxccptional, cu caractcr nonmilitar, prin carc sunt amcnintatc. ordinca constitutional,
suvcranitatca, indcpcndcnta, unitatca si indiviziIilitatca statului romn, caractcrul su
dcmocratic, lcgalitatca, cchiliIrul si staIilitatca social-dcmocratic si politic a trii, viata
si sntatca populatici, valorilc matcrialc si culturalc importantc, mcdiul ncon}urtor,
intcrcsclc sau oIicctivclc statului, prccum si ndcplinirca oIligatiilor intcrnationalc alc trii,
pcntru a cror nlturarc sunt ncccsarc actiuni, msuri si rcsursc suplimcntarc din partca
statului, prccum si asigurarca unui managcmcnt unitar al Iortclor si al mi}loacclor implicatc
n rcstaIilirca strii dc normalitatc.
Icgislatia n vigoarc si spccialistii n matcric idcntiIic starca dc ascdiu si starca dc urgcnt
ca msuri cxccptionalc. AstIcl, Ordonanta dc Urgcnt nr. 1 din 21 ianuaric 1OOO
privind rcgimul strii dc ascdiu si rcgimul strii dc urgcnt dcIincstc cclc dou notiuni
ca Iiind m`suri excep]ionale care se instituie n cazuri determinate de apari]ia unor pericole
grave la adresa ap`r`rii ]`rii [i a siguran]ei na]ionale sau a democra]iei constitu]ionale
ori pentru prevenirea, limitarea [i nl`turarea urm`rilor unor dezastre.
Starea de asediu rcprczint ansamIlul dc msuri cu caractcr politic, militar, cconomic
si social carc sc instituic n anumitc zonc sau pc ntrcgul tcritoriu al trii n scopul crcstcrii
capacittii dc aprarc a trii, n situatia imincntci unci actiuni sau inactiuni ndrcptatc mpotriva
suvcranittii, indcpcndcntci, unittii statului sau a intcgrittii tcritorialc.
Starea de urgen]` rcprczint ansamIlul dc msuri cu caractcr politic, cconomic, social
si dc ordinc puIlic instituit, n ntrcaga tar sau n anumitc zonc ori n unclc unitti
administrativ-tcritorialc, n urmtoarclc situatii.
* cxistcnta unor amcnintri la adrcsa sigurantci nationalc sau a dcmocratici consti-
tutionalc, ccca cc dctcrmin aprarca institutiilor statului dc drcpt si mcntincrca
sau rcstaIilirca strii dc lcgalitatc;
* imincnta produccrii ori produccrca unor dczastrc, ccca cc trcIuic s prcsupun
prcvcnirca, limitarca si nlturarca cIcctclor accstora.
Ic durata strii dc ascdiu si a strii dc urgcnt, proportional cu gravitatca situatici
cc a dctcrminat instituirca accstora si numai dac cstc ncccsar, poatc Ii rcstrns, cu acordul
ministrului ]ustitici, cxcrcitiul unor drcpturi sau liIcrtti Iundamcntalc nscrisc n Constitutic.
Starca dc ascdiu sc poatc institui pc o pcrioad dc ccl mult GO dc zilc, iar starca dc urgcnt
pc o pcrioad dc ccl mult JO dc zilc.
Constitutia Romnici, modiIicat si complctat prin Icgca dc rcvizuirc a Constitutici
Romnici nr. 42O/2OOJ, prcvcdc, n 1itlul III, Capitolul 2, Art. OJ - "Msuri cxccptionalc",
Iaptul c prcscdintclc Romnici instituic, potrivit lcgii, starca dc ascdiu sau starca dc urgcnt
n ntrcaga tar, n unclc unitti administrativ-tcritorialc, si solicit Iarlamcntului ncuviintarca
72
msurii adoptatc n ccl mult cinci zilc dc la luarca accstcia. Dac Iarlamcntul nu sc aIl
n scsiunc, cl sc convoac dc drcpt, n ccl mult 48 dc orc dc la instituirca strii dc ascdiu
sau a strii dc urgcnt, si Iunctioncaz pc toat durata accstora.
Icntru gcstionarca unci crizc, principalclc activitti carc sc pot dcsIsura
constau n.
* identificarea elementelor generatoare de criz`, prccum si a tcndintclor accstora,
activitatc cc sc dcrulcaz pc timpul strilor dc pacc si dc diIcrcnd;
* aplicarea deciziilor luate, ntrcprindcrc cc implic staIilirca cxplicit a oIicctivclor
nationalc/intcrnationalc, claIorarca si adoptarca stratcgiilor/optiunilor altcrnativc
dc actiunc, staIilirca variantci optimc, cvaluarca rczultatclor si rcvizuirca scopurilor
Iixatc;
* dezangajarea, carc prcsupunc claIorarca unui program pcntru aplicarca
unor msuri spcciIicc dc dctcnsionarc a situatici, cvaluarca riscurilor si claIorarca
unor planuri dc actiunc dc rczcrv, n situatia n carc lucrurilc nu cvolucaz
n dircctia dorit;
* restabilirea p`cii, rcIcritoarc la organizarca discutiilor si a actiunilor dcstinatc
s asigurc mcntincrca staIilittii postcriz;
* monitorizarea situa]iei, carc includc culcgcrca dc inIormatii, proccsarca accstora
si, pc Iaza lor, oItincrca unci imagini gcncralc asupra situatici pc timpul tuturor
strilor dc criz.
Gcstionarca crizci poatc Ii ntclcas, astIcl, ca un proccs carc implic organizarc,
planuri si msuri mcnitc s aduc suI control criza, s oprcasc cvolutia accstcia
si s proicctczc o situatic acccptaIil.
73
zul mi}loacclor dc comunicarc a crcat noi Iormc dc actiunc si intcractiunc
n mcdiul militar. 1clcgraIistii sau "cclccistii" din armat, carc rcprczcntau
osatura sistcmului dc transmisiuni, cclc dou macrostructuri alc accstuia
EMPATIE {I DINAMIC~
N COMUNICAREA
AUDIO-VIZUAL~ MILITAR~
Colonel dr. ing. Nicolae ROTARU
- radio si Iir, aproapc au disprut. Ivolutia si utilizarca tchnicii comunicationalc a "ucis"
proIcsii traditionalc (chiar traditiilc si simIolistica accstora), nlocuindu-lc cu rcalitti dctcrminatc
dc gloIalizarca inIormational. 1otodat, optiunca curoatlantic a gcncrat, n mod Iircsc,
rcnuntarca la traditia mi}loacclor compatiIilc cu Iostclc politici gcostratcgicc.
Asa cum oricc sistcm comunicational asigur "viziIilitatca mcdiat a putcrii", comunicatiilc
militarc intcrmcdiaz vizualizarca lcadcrship-ului spcciIic prcgtit pcntru managcmcntul
crizclor cc rcclam prczcnta structurilor dc aprarc, sigurant national si ordinc puIlic.
Irin noua "simIolistic" dc stocarc/rcproduccrc si prin disparitia clcmcntclor
dc diIcrcnticrc spatio-tcmporalc, comunicarca (cu valoarc dc mas, dar nu intcrprctat
n scns cantitativ) impunc noi cvaluri. Sc parc c mcdiul audio-vizual (si, mai alcs, tclcvizual !)
cstc propicc manipulrii, asa nct consumatorii dc spcctacol si scnzatic dcvin Ioartc usor
inIlucntaIili prin produsclc industrici mass-mcdia. Dc altIcl, aparitia imaginii (dcscn, pictur,
IotograIic) nscamn prima Iorm dc "ncgarc" a lumii, dc nlocuirc a rcalittii cu alt rcalitatc.
Iasii carc au urmat, prin IutaIoria sccnci si alIumclc Ioto n slilc dc cincmatograI
sau cxpozitii dc art plastic, n Iata micului ccran sau a display-ului IC-ului, concctat
la Intcrnct, au conIirmat valcntclc "criminalc" alc vizualului, virtutca dc a promova si dc a impunc
nlocuitori, o rcalitatc virtual.
In privinta intcractiunii crcatc prin mi}loacclc dc comunicarc, ]ohn B. 1hompson
1
propunc
trci tipuri. interac]iunea fa]` n fa]` (cu contcxt dc coprczcnt), interac]iunea mediat`
si cvasiinterac]iunea mediat` (dctcrminat dc rclatiilc cu mass-mcdia. crti, ziarc, radio ctc.).
Icrarhizarca corcspundc si intcractiunilor din mcdiul militar, iar cxcmpliIicrilc autorului
rclativ la clocotul cdcrii comunismului (inclusiv "tclcrcvolutia dc la Bucurcsti via 1imisoara")
sunt gritoarc.
Suprcmatia vizualului n manipularca comunicational cstc cvidcnt, oamcnii Iiind tcntati
s`-[i cread` ochilor. Accasta cstc posiIil (instantancu si uIicuu) datorit proliIcrrii
domcniului clcctronic, inclusiv a intcrconcxiunilor prin satclit. Iractic, n cra multimcdia
nu mai putcm vorIi dc tclcgraI, caIluri, agcntii dc stiri, radiorclcc, ci dc noi modclc alc diIuzrii
U
1
John B. Thompson, Media [i modernitatea, Bucure[ti, Editura Antet, f. a., pp. 83-84.
74
gloIalc a comunicrii si a inIormatici, prccum. conglomcratclc transnationalc dc comunicarc,
impactul tchnologiilor intcrsat si digitalc, Iluxurilc asimctricc si variatiilc dc acccs, carc, pc piata
gloIal au Iost, mai mult sau mai putin, dctcrminatc (accclcratc) din ratiuni militarc.
Nevoile organiza]iilor militare - scric 1hompson rclativ la cvolutia sistcmului intcrsat -
[i ale marilor organiza]ii comerciale au jucat ntotdeauna un rol important [i multe corpora]ii
multina]ionale folosesc extins comunicarea prin satelit
2
.
"Iogodna" dintrc actiunc si scnsiIilitatc, nIptuit dc tclcviziunc, a dctcrminat o "rcvolutic
copcrnican" a scnsiIilittii, potcntat dc simultancitatca transmitcrii imaginii si a sunctului. Lumea
sau imaginea sa se constituiau n func]ie de timpul de deplasare, scric R. Bcrgcr. Ast`zi,
noi trìm, mai ales prin televiziune, n simultaneitate [i cvasisimultaneitate. Informa]ia
este transmis` direct n creier (...). Transmi]ndu-se f`r` ncetare, mesajele nici nu mai pretind
c` ar reproduce realitatea; ele au devenit ns`[i realitatea ..., asa nct Televiziunea opereaz`
acel tur de for]` nemaiv`zut de a face adev`rul s` coincid` imaginarului [i realului n clipa
prezent` a percep]iei
3
. Ic accst "cstig" s-au Iazat transmisiilc livc alc cvcnimcntclor
din dcccmIric 1O8O sau "Iurtunilc" si "dccapitrilc" Iclicoasc cc au Intuit n GolI si n Balcani,
la granita dintrc milcnii.
Impactul gloIalizrii comunicrii si cxtcnsici accstcia n mcdiul militar rcaducc
n prim-plan tcoria "impcrialismului cultural", Iormulat dc Schillcr, carc sustinc c perioada
de dup` cel de-Al Doilea R`zboi Mondial a fost caracterizat` de cre[terea domina]iei
Statelor Unite n arena interna]ional`
4
. Asadar, nimic incdit si dc ultim or n comunicarca
gloIal carc dcritualizcaz, dcpcrsonalizcaz si dclocalizcaz, apropo dc traditii, simIoluri
si tcritorii nationalc. Dczrdcinarca cstc surmontat dc invcntarca altor traditii (artiIicialc,
con}uncturalc, importatc) vchiculatc prin mass-mcdia, dar carc, mai mult sau mai putin, mai dcvrcmc
sau mai trziu, sc transIorm n Iocarc dc conIlict crcatoarc dc "oIcrt" pcntru intcrvcntii militarc.
In conditiilc n carc dreptul la informa]ie [i exprimare este considerat ast`zi de calibrul
dreptului la existen]`, iar prin mass-media s-a creat un biotop al comunic`rii, poten]nd
rela]iile reciproce dintre indivizii [i colectivit`]ile umane interesate de aceea[i informa]ie
5
,
mi}loacclc dc inIormarc n mas pun ordinc sau crccaz dczordinc, haos inIormational
cxploatat dc Iortclc Icligcnc, inclusiv dc managcrii violcntci licitc.
Sunt nc actualc ascrtiunilc din "vcstitul" Raport al lui Scan McBridc. F`r` a nega valoarea
implicit` sau explicit` a cuno[tin]elor acumulate pe aceast` cale, nu este, totu[i, de prisos
s` subliniem caracterul haotic al prezent`rii informa]iilor cu valoare conjunctural`, de moment,
superficial` sau de senza]ie, sporind zgomotul n detrimentul adev`ratului mesaj
6
.
Iar dac nc vom rcIcri la mult vchiculatul cstig al liIcrttii prcsci (dcvcnit,
dup dcccmIric 1O8O, si n Romnia, adcvrat "putcrc" n stat), trcIuic s oIscrvm
c "suvcranittii" mass-mcdia i corcspundc o "suzcranitatc" a mi}loacclor comunicationalc
din mcdiul militar. Consensul puterii politice [i al presei oIscrv \. Botcz poate fi social
necesar n perioade istorice de mare tensiune [i angajare a voin]ei, precum r`zboaiele [i revolu]iile
7
.
2
Idem, p. 155.
3
Ren Berger, Mass-media la r`spntie (n Secolul XX, nr. 3-4-5/1983, Bucure[ti, pp. 85-90).
4
John B. Thompson, op.cit., p. 159.
5
Victor Botez, Comunicare [i valoare n pres`, Bucure[ti, Editura Academiei R.S.R., 1987, p. 94.
6
Sean McBride, Mai multe voci, o singur` lume, Bucure[ti, Editura {tiin]ific`&Enciclopedic`, 1982, p. 37.
7
Victor Botez, op. cit., p. 98.
75
\iolcnta, alimcntat dc partca cca mai potcntial nociv a mass-mcdia - tclcviziunca,
atunci cnd nu transmitc rzIoaic n dircct, practic divcrtismcntul sngcros, dur, punitiv,
instigator, "}ustitiar", tindc s dcvin modus-vivcndi uman. Dc Iapt, ntr-o si dintr-o anumc
pcrspcctiv ontologic, oamenii trìesc prin ur`, nici un animal (ucigas pcntru a sc hrni
si sclcctor natural prin climinarca cxcmplarclor slaIc) ncIiind mai violcnt ca omul,
carc cstc singurul cc ucide din pl`cere
8
.
1clcviziunca, cum spunca Cazcncuvc, Iacc s prccumpncasc senzorialul
asupra ra]ionalului [i incon[tientul asupra con[tientului
9
. Dc aici (dc la privilcgicrca vzului)
pn la drama "mistiIicrii" (adic manipularca multimilor, dac nu vom uita sintagma
lui McIuhan - medium-ul este mesajul), nu mai cstc dcct un pas, carc nu poatc s nu Iic Icut,
Iiindc si dac vom alcgc rcIuzul, prin pasul napoi (dclimitarca) al ma}orittii, va prca
c, totusi, l-am Icut.
Ct privcstc violcnta ma}or si (Iinc) organizat carc cstc rzIoiul, dac accsta a fost
ini]ial un conflict la marginea comunit`]ilor, dar mai apoi a ajuns s` defineasc` structura
intern` a societ`]ilor nsele prin constante preparative militare n numele securit`]ii na]ionale,
accsta nu poatc avca loc Ir inIormatic, carc este translatoarea universal` a comunic`rii
[i, prin aceasta, propune un nou stadiu al culturii umane
10
, o rcproccsarc a accstcia n situarca
continutului su n pcisa}ul mcdiatic. Rclativ la ccca cc propunc tclcviziunca n matcric dc violcnt,
AIraham Molcs considcr c mijloacele de comunicare de mas` sunt vehicule ale probabi-
lismului, incertitudinii [i haosului, care ne livreaz` zi de zi unei culturi mozaicate, rezultnd
dintr-un conglomerat aleatoriu de elemente disparate
11
.
Modclclc mcdiaticc - agenda-setting (tcoria agcndrii), Schweigenspirale (tcoria "spiralci
tccrii") si cunoa[terea diferen]ial` (tcoria prpastici cognitivc), dc carc vorIcsc \an CuilcnIurg
si colaIoratorii
12
- prczint intcrcs si din punctul dc vcdcrc al comunicrii/inIlucntrii militarc.
Stiut Iiind, dc pild, c puIlicul d important suIicctclor carc sc Iucur dc atcntic mcdiatic,
stratcgii militari si politici pot agcnda (mcdiatic si puIlic) astIcl dc suIicctc n mod "tczist".
Accst modcl cstc cIicicnt n campanii clcctoralc, dar si n campanii dusc n tcatrc dc opcratii militarc.
In privinta "spiralci tccrii", plccm dc la idcca c opinia puIlic, pc carc vor s-o manipulczc
militar-mcdiatic politicicnii, dar carc, la rndu-i, poatc inducc cIcctc n rndul militarilor,
oIlig individul la rctincrc, la a nu-si divulga opiniilc. 1ccrilc individualc sunt dctcrminatc
dc opinia ma}orittii. Iar dac oIcrta dc comunicarc/inIlucntarc cstc un mass-mcdium
audio-vizual, posiIilitatca "spargcrii tccrii" privitorului/asculttorului cstc mai marc ca n cazul
oIcrtci scrisc. In Iinc, "prpastia cognitiv" trcIuic analizat n Iunctic dc un anumc "Ichaviorism
mcdiatic" si, mai alcs, dc gradul dc disponiIilitatc sprc inIormarc a puIlicului rcccptor. Dc altIcl,
planiIicatorii inIlucntclor caut acca mcdian a cunoastcrii/comportamcntului/atitudinii
dintrc rcccptorii autocunosc`tori (know-it-alls) [i complet ignoran]i (know-nothings),
cum Iacc olandczul \an CuilcnIurg
13
, n carc cvolucaz asa-zisa "crcstcrc diIcrcntial
a cunoastcrii", rcalizat prin mass-mcdia.
8
Ko Hsuan, Tao: poarta de aur. Comentat` de Osho, vol. 2, Bucure[ti, Editura RAM, 1999, pp. 10-27.
9
Jean Cazeneuve, Sociologie de la radio- tlvision, Paris, Presses Universitaires de France, 1974, p. 39.
10
Dona Tudor, Manipularea opiniei publice n conflicte armate, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001, pp. 49-51.
11
Apud Dona Tudor, op. cit., p. 55.
12
J.J. van Cuilenburg&al]ii, {tiin]a comunic`rii, Bucure[ti, Editura Humanitas, 2000, p. 261.
13
J.J. van Cuilenburg, op. cit., p. 267.
76
Asadar, o ccrcctarc atcnt a traicctului comunicrii/inIlucntrii n mcdiul militar, prin prisma
triplctci modclclor mcdiaticc, cvidcntiaz sistcmul dc inIlucntc spcciIicc si solutiilc pcntru "planiIicarca
cIcctclor", inclusiv a cclor sccundarc, n cadrul conditionrilor socialc datc.
Icntru mcdiul militar romncsc, mass-mcdiumul numit televiziune arc un suport
dc "univcrsalitatc" incdit si rcmancnt. Armata a ridicat cota dc audicnt a tclcviziunii "gcstionnd",
practic, "tclcrcvolutia" anticcausist, Iccd-Iack-ul Iiind dc natur s modiIicc stratcgiilc comu-
nicationalc si dc lupt alc accstci structuri socialc. Dup momcntul dcccmIric '8O, tvlugul
rcIormclor dcmocraticc s-a dovcdit rapid si cIicacc. S-a trccut, si la noi, dc la "palcotclcviziunc"
la "ncotclcviziunc", cum spunca UmIcrto Ico, au aprut canalclc privatc, s-au nmultit
timpul dc cmisic, grilclc dc program si numrul dc canalc alc tclcviziunii puIlicc, s-a cxtins
aria dc acopcrirc, s-a nrcgistrat un Ioom al "consumului-cvaziunc", au aprut suIculturi rcactivc
si rcsurcctc alc tincrilor, cu acccntc dc violcnt, crotism, scxualitatc, oIsccn, au aprut
noilc mctodc dc cxprimarc (talk-show-ul, scrialul, tclcnovcla, Ioilctonul, }ocurilc si concursurilc,
livc-ul, camcra ascuns), inIormatia Iiind suIminat dc imaginar. Autorul amintit optcaz
pcntru o distriIutic triangular a inIormatici, Iictiunii si divcrtismcntului n pondcrc cgal
(o trcimc) att n "tclcviziunca oIcrit", ct si n cca "rcccptat".
Chiar dac tclcviziunca tindc s produc mai mult spcctacol (divcrtismcnt) dcct cultur
(inIormatic) ducnd la claIorarca unci inIrastructuri Iazatc pc primatul imaginii si al clipci,
ca si-a cstigat suprcmatia inIormational n situatii dc criz, rzIoaiclc din GolI Iiind o dovad
incontcstaIil n accst scns.
IIcrvcsccnta planctar si crizclc dcgcncratc n conIlictc militarc nu numai c au satisIcut
optiunilc pcrtincntului analist romn, dar au si rcsuscitat domcniul inIormativ n dctrimcntul
Iictiunii si n complctarca (rcctiIicarca) loisirului. Cnd spuncm inIormativ, nc gndim,
dcsigur, si la partca dc inIlucntarc, manipularc, intoxicarc sau dczinIormarc ca cIcctc
planiIicatc sau ntmpltoarc asupra domcniului puIlic, n carc sunt plasati rcccptorii activi
sau pasivi ai "pictci mcdia" n carc (loial sau . aIuziv, gratuit ori . tcndcntios) oIcrta militar
alimcntcaz concurcnta, dcstaIiliznd, dc cclc mai multc ori, prin nclinistc, dczcchiliIru,
ncordarc, panic, dcIusolarc, apatic ctc., adic stri cxistcntialc ncccsarc si suIicicntc
pcntru o manipularc cIicicnt.
Intcrprctnd IilozoIic vzul si, mai alcs, realitatea virtual`, amcricanul M. Hcim dcIincstc
raportul dintrc pcrcchca gnoscologic pcrccptic/apcrccptic, Icnd o }onctiunc scnzorial
ntrc rcal si ipotctic, vorIind dc catcgoria telev`z (ca raIinarc suItil a vzului) asociat
cu teleprezen]a (ca sum a cyIcrrcalittilor, adic cyIcrspatiul). Rczult c telev`zul arc rol
potcntator, prin cl omul comunicnd ccl mai Iinc cu cl nsusi si cu lumca sa (virtual reality),
carc nu rcprczint, ci tclc-prczint univcrsul inIormational n carc sinclc cstc, dc Iapt,
un cyIcrcorp cuIundat ori doar plutind n lumca tclcvizual
14
.
Icntru institu]iile specializate n a comunica informa]ii, imagini [i valori referitoare
la noi n[ine, la comunit`]ile n care trìm, la societatea noastr`, cum dcIincstc W. KornIlum
15
mass-mcdia, carc si asum, n situatii dc criz, rolul dc busol` a interac]iunii sociale,
tclcviziunca rcprczint mccanismul accstui sistem de naviga]ie n lumca inIormatiilor.
14
Apud Michael Heim, Crossroads in Virtual Reality. n volumul Understanding Images. Finding Meaning
in Digital Imagery, New York, Peace University, p. 276.
15
William Kornblum, Carolyn D.Smith, Sociology in a Changing World, Halt, Reinhardt and Winston,
Inc.N.Y., pp. 515-517.
77
Istc ncvoic dcci, n dcmcrsurilc managcrialc, dc rcalizarca unci noi disciplinc intcrioarc
pcntru crcarca dc intcrcomunicri pozitivc, n conditiilc n carc gigantul timid [i rece,
cum dcIinca tclcviziunca canadianul McIuhan, nu mai arc nici un impcdimcnt n a transmitc
n dircct rcvolutii (vczi Bucurcsti 1O8O), rzIoaic (vczi "Iurtuna n Dcscrt"), altc cvcnimcntc
IicrIinti, dup o logic` a imploziei, carc Iacc din videocomunicare o dcpnarc Iilmic,
un parcurs cinetic, cinematic, cinematografic
16
, n carc, ca vchicul comunicational, rcalul
si imaginarul sc aIl n egal` imposibilitate si n carc productia dc imaginc manipulcaz
la vcdcrc atitudinilc, Ir a Ii ncvoic dc un marc cIort sprc a vcdca ccl putin trci aspcctc
(tcndintc) alc accstui tip dc comunicarc/manipularc inIormational. pozitiv (pcntru conlucrarc),
negativ (dc conIruntarc) si de grani]` (pscudocomunicarc).
Sc parc c vidco-comunicarca s-a situat pc un loc dc undc nu mai poatc Ii dctronat
dc nici o alt componcnt a mass-mcdia. Un spccialist al comunicrii dc mas si al dcpistrii
nruririlor politicc n mcdiul socio-comunicational oIscrva c Vizualizarea politicii
prin televiziune este apreciat` ca o schimbare echivalent` cu aceea determinat` de introducerea
tiparului, cci politica devine spectacol, n sensul teatral al termenului
17
. Ia Icl stau lucrurilc
si cu domcniul fa]etei violente a politicului, adic domcniul militar, al gcstiunii mcdiului licit
dc violcnt, al managcmcntului situatiilor dc criz. Irivitor la adcrcnta la puIlic, la satisIaccrca
ncvoii dc inIormarc a accstuia, trcIuic oIscrvat c domcniul militar cstc mai atractiv,
mai intcrcsant prin cantitatca si "scnzationalitatca" inIormatiilor Iurnizatc "la cald", dcci propicc
pcntru crcarca dc lcgitimitatc prin crcdiIil .
Situndu-si suIicctii ntrc evaziune si participare, tclcviziunca, ca Iurnizoarc dc divertisment
si informare, cstc ccl mai cIicacc mi}loc dc manipularc mcdiatic, n conditiilc n carc, ccl putin
la noi, sonda}clc dcmonstrcaz c, pcntru a cumpra un ziar, ccttcnii dc rnd sunt mai rczcrvati,
prcIcrnd s achitc aIonamcntul radio-tv pcntru a avca acccs la oIcrta gata prclucrat,
usor dc "ngurgitat" chiar si simultan cu altc trcIuintc. In dc}a amintita "spiral a tccrii" sc crccaz
proIiluri cmpaticc, "proccsatori dc imaginc" carc acccpt rcalitti noi, carc sc modclcaz
statutclor propusc dc grila dc program, carc sc modulcaz acclci rcalitti si, dc cc nu, import
cmpatic comunicational altor tclcspcctatori. Ic accstc rcalitti psiho-comportamcntalc
mizcaz managcrii sistcmului comunicational, Iurnizori dc dinamic din domeniul pacc,
criz, rzIoi, iar n loc dc oricc alt dcmonstratic invoc rzIoiul dcclansat n martic 2OOJ
carc, pc tronsonul vidco-comunicational, a nrcgistrat cca mai marc audicnt la nivcl planctar,
chiar si n conditiilc n carc principalul Iurnizor dc Iaptc dc prcs, canalul CNN, a Iost,
la un momcnt dat, ndcprtat din tara cc oIcrca inIodivcrtismcntul tragic, aproapc
apocaliptic, ntr-un tcritoriu cu simIoluri istoricc strvcchi, cc amintcsc dc Itrnul Sumcr,
dar si dc miticul BaIilon, dc lcgcndarul Ur si ncmuritorul Ninivc, ca si dc strvcchiul
ccntru al islamismului, orasul Bagdad, arcal dcvcnit o pcpinicr a tcrorismului mondial
si un Iocar al pcricolclor imprcviziIilc.
16
Jean Baudrillard, La vie est un travelling (n revista Sciences et avenir, Hors- Srie,
nr. 104/decembrie 1995, p. 117).
17
Ioan Dr`gan, Paradigme ale comunic`rii de mas`, Bucure[ti, Editura {ansa, 1996, p. 111.
78
hcia conccptului lucrativ al opcratiilor Iazatc pc rctca
1
, prccum si a "pltii"
indircctc pc carc spcrm s-o oItincm dc la rzIoiul Iazat pc rctca cstc un proccs
cognitiv. DcIinitia opera]iei bazate pe efect propunc cxistcnta unor actiuni
MODELAREA COMPORTAMENTULUI
~ OPERA}II N DOMENIUL COGNITIV ~
carc dimcnsioncaz "comportamcntul prietenilor, neutrilor sau pc ccl al adversarilor".
Accast lcgtur cauz-cIcct a Iost, cu sigurant, rcIlcctat n cxcmplclc Midway si Trafalgar,
dar, pcntru a Iacc din conccpt un instrumcnt Iolositor, trcIuic s ntclcgcm c s-a produs
un rspuns si, mai alcs, dc cc a Iost produs cIcctul. Ir accast lcgtur nu putcm rcproducc
actiunilc ncccsarc pcntru a schimIa, cu succcs, comportamcntul sau s-i dm conccptului
o utilizarc crcdiIil. Icntru a aIorda de ce-ul stimulului si rspunsului, trcIuic s ntclcgcm
ctcva dintrc proccsclc cognitivc implicatc n oIscrvarca si rspunsul la stimuli.
AstIcl, ciclul conccptului OODA (observare orientaredecizieac]iune) al colonclului
]ohn Boyd rcducc proccsul cognitiv la o stcnogram tactic a oIscrvrii, oricntrii,
dccizici si actiunii. In accst contcxt, putcm intui, dc cxcmplu, c, actionnd mai rapid
dcct advcrsarul nostru, avcm un avanta}. Dcsigur, n contcxtul dc unul contra unul,
ntr-o lupt acrian din carc colonclul Boyd a dcrivat, la nccput, ciclul OODA, proccsul
mcntal implicat parc dcstul dc clar si dc dircct. Iilotul avionului dc vntoarc oIscrv,
mai nti, prczcnta sau actiunca advcrsarului, sc oricntcaz cum s actionczc, dccidc
cursul actiunii si l cxccut. Iilotul advcrs oIscrv, n mod similar, actiunca sau rcactia accstuia,
sc oricntcaz asupra modului n carc s-l aIordczc, alcgc cursul actiunii si actioncaz.
\ictoria, logic, va Ii a pilotului carc rcactioncaz mai rcpcdc. Similar, ciclul OODA la nivcl
tactic poatc Ii prcsupus pcntru oricc, dc la lupta suImarinului la o conIruntarc tcrcstr.
1otusi, ciclul OODA las Ir rspuns unclc ntrcIri importantc. Dc cxcmplu. La ce ritm
al opera]iei ne a[tept`m s`-l strivim pe adversar [i de ce ar fi a[a ? Cum putem s`-l [oc`m
pe adversar, s`-i inducem disperarea sau s`-i nvingem voin]a ?
Conccptul gcncral al ciclului OODA sau al ciclului dc claIorarc a dccizici arc valoarc
atunci cnd cstc aplicat intcractiunilor la nivcl opcrativ sau mai sus, prccum n Itlia
dc la Midway
2
. 1otusi, cstc cvidcnt, att n cxcmplul Midway, ct si n ccl dc la Trafalgar
3
,
c accstc intcractiuni la nivcl opcrativ sunt mult mai amplc dcct o lupt "unul la unul"
sau o lupt acr-acr si c accast complcxitatc crcstc si mai mult la nivcluri supcrioarc.
C
1
Traducere [i adaptare Doina ZUGR~VESCU, dup` Eduard A. Smith Jr., What Are Effects-Based
Operations ?, cap. 4.
Consultant de specialitate colonel Ionel HORNEA
2
|n revista G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 4/2004, pp. 78-82.
3
|n revista G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 5/2004, pp. 76-83.
79
Mai mult, orict dc dccisivc au Iost Midway si Trafalgar la nivcl opcrativ, clc n-au adus
sIrsitul rzIoiului. A trcIuit s trcac nc trci ani dup Midway pn cnd ]aponia a Iost
nvins, iar rzIoaiclc napolconicnc au durat nc 1O ani dup Trafalgar. AmIclc Itlii
au Iost doar un Iactor ntr-o scric complcx dc Iactori carc au dctcrminat natura proccsului
dc dccizic la nivclurilc militarc stratcgic si gcostratcgic.
Dimcnsiunca stratcgic militar si cca gcostratcgic militar alc cclor dou cxcmplc
indic ncccsitatca dc a considcra actiunilc n tcrmcnii impactului pluralittii nivclurilor,
al pluralittii zonclor carc cuprind prieteni si neutri, prccum si adversari. In dcIinitiv,
accst cadru larg cstc contcxtul n carc oricc Itlic trcIuic s sc ncadrczc ccl mai Iinc,
dar accast contcxtualizarc ncccsar prczint nc un sct dc proIlcmc diIcritc dc actiunilc
militarc tacticc pc carc suntcm oIisnuiti s lc lum n considcrarc. Nu numai c accast diIcrcnticrc
a dimcnsiunilor la nivclurilc supcrioarc intcractioncaz pc ntrcaga scar dc timp,
nccpnd cu ciclul tactic al OODA, dar clc nc oIlig s considcrm c natura si ritmul
actiunilor si rcactiilor sunt, ccl putin, la Icl dc importantc ca si vitcza lor. Ilc nc oIlig,
dc ascmcnca, s gndim nu numai n tcrmcnii comportrii pcrsonalc a unui pilot dc vntoarc
n lupt, ct, mai alcs, n tcrmcnii unci complcxitti crcscutc, a comportrii institutionalizatc
sau organizationalc. Dc Iapt, cu ct nc dcprtm mai mult dc nivclul tactic al OODA,
cu att mai mult suntcm oIligati s vcdcm cc trcIuic s nscmnc "opcratiilc n domcniul cognitiv".
Iroccsul cognitiv prin carc oamcnii pcrccp si dccid cstc n ccntrul dimcnsiunii umanc
a rzIoiului. Il cstc locul Iinal al cIcctclor ncliniarc pc carc spcrm s lc oItincm dc la opcratiilc
Iazatc pc rctca si dc la cclc Iazatc pc cIcctc. Capacitatca noastr dc a ntclcgc accst proccs
cstc Iaza att pcntru spcranta dc scurtarc prcalaIil a luptci prin convingcrca unui advcrsar
s ccdczc, ct si pcntru a-l amcninta prin modul n carc am putut crca cIcctc Ir a lupta.
In Iinal si, proIaIil, ccl mai important pcntru mcdiul nostru stratcgic actual cstc terenul
de lupt` pcntru conIlictclc asimctricc, la pacc, criz si rzIoi.
Domeniile conflictului
Activitatca Grupului dc Iucru pcntru Supcrioritatca n InIormatii al Armatci SUA,
din pcrioada 1OOO-2OOO, sponsorizat dc ctrc Biroul Sccrctarului dc Stat pcntru Aprarc (CJI)
si a Grupului dc lucru din martic 2OO1, pcntru "rcalizarca scnsului", condus dc Dcpartamcntul
Aprrii pcntru Irogramc dc Ccrcctarc n domcniul Comand si Control (CCRI) si SuIcomitctul
1chnic pcntru Ccrcctarc, Comand si Control al Institutului amcrican pcntru Acronautic
Domeniul natural
Domeniul
informa]ional
Domeniul cognitiv
si Astronautic (AIAA) au staIilit pcntru ciclul OODA pasii urmtori.
Accstia au dcscris procesul de elaborare a deciziei n tcrmcnii
a trci domcnii diIcritc. domcniul natural, domcniul informa]ional
si domcniul cognitiv (figura 1).
S-a considcrat c toatc opcratiilc militarc sc produc n accstc
trci domcnii. Actiunilc militarc concrctc (n domcniul Iizic) au avut
loc, au Iost dctcctatc si raportatc autorittii supcrioarc (domcniul
inIormational) si hotrrilc dcsprc cum s sc rspund au Iost
claIoratc dc ctrc comandanti la diIcritc nivcluri (domcniul cognitiv).
In grupurilc dc lucru, totusi, s-a rccunoscut c domcniilc s-au cxtins mult pcstc granitclc
opcratiilor militarc la toatc actiunilc pc carc un stat, guvcrn sau un actor nonstatal
Figura 1: Domeniile
conflictului
80
ca, dc pild, o organizatic tcrorist, ar Ii putut s lc ntrcprind. Irin cxtcnsic, domcniilc
pot Ii considcratc a suIsuma toatc proccsclc implicatc n opcratiilc militarc Iazatc pc cIcctc
si, prin cxtcnsic, toatc acclc proccsc pc carc opcratiilc Iazatc pc rctca trcIuic s lc suIsumczc
pcntru a avca valoarc. Cclc trci domcnii oIcr un cadru gcncral pcntru a sc urmri
cc sc pctrccc n proccsul stimul r`spuns n intcriorul gndiri si al organizatiilor umanc
si cum ac]iunile fizice dintr-un domeniu trebuie traduse n efecte psihologice si, apoi,
ntr-un sct dc dccizii ntr-un alt domcniu. Intclcgcrca accstui proccs cstc important,
dcoarccc cu cl putcm nccpc s ntclcgcm cum pcrccp oamcnii si organizatiilc stimulii
si actiunilc si dc cc rspund sau rcactioncaz n scnsul n carc o Iac si, astIcl, cum ar trcIui
s modclm comportamcntul.
Iroccsul dc cunoastcrc prin carc oamcnii pcrccp si dccid sc aIl n ccntrul dimcnsiunii
umanc a rzIoiului. Istc spa]iul final al cIcctclor ncliniarc pc carc spcrm s-l oItincm
att dc la r`zboiul bazat pe re]ea, ct si dc la opera]iile bazate pe efecte. Capacitatca noastr
dc a ntclcgc accst proccs rcprczint Iaza att pcntru oricc spcrant pcntru scurtarca
luptci prin convingcrca oricrui advcrsar s ccdczc, ct si pcntru a staIili cum am putca
crca cIcctclc Ir lupt. In Iinal, si proIaIil ccl mai important, pcntru mcdiul nostru stratcgic
actual cstc tcatrul dc opcratii pcntru conIlictc asimctricc la pace, criz` [i r`zboi.
Domeniul natural
Dup cum sugcrcaz numclc, domcniul Iizic continc
toatc actiunilc Iizicc sau stimulii carc dcvin agcnti pcntru cIcctclc
Iizicc sau psihologicc pc carc urmrim s lc crcm (figura 2).
Domeniul natural
Domeniul
informa]ional
Domeniul cognitiv
Obiective/evenimente
Ac]iuni concrete Domeniul natural
Actiunilc Iizicc pot includc o Iort
militar carc sc aIl, pur si simplu, la timpul
potrivit, n locul potrivit pcntru a avca
un impact. O astIcl dc Iort dcvinc un oIicct
dc oIscrvat si raportat/urmrit, ca si n cazul
n carc ccrcctarca }aponcz raporta dcsprc
portavionul Yorktown n timpul Itlici
dc la Midway. Ilc pot lua, ascmcnca atacului
amcrican cu torpilc asupra Ilotci }aponczc, aspcctul unui cvcnimcnt carc a Iost oIscrvat
si carc a aIcctat dcciziilc urmtoarc.
Oricum, nu trcIuic s limitm considcratiilc doar la Iortclc armatc si la opcratiilc militarc.
Dac privim dimcnsiunilc stratcgico-militarc si gcostratcgicc alc Itliilor dc la Midway
si Trafalgar, dcvinc clar c accstc actiuni navalc au Iost nu numai partc a unui amplu cIort
militar, dar si c cIortul militar a Iost partc a unui ntrcg cIort national.
AstIcl, actiunilc Iizicc pc carc trcIuic s lc avcm n vcdcrc nu sunt numai cclc alc Iortclor
militarc, dar si cclc carc sc pot producc si n altc zonc alc putcrii nationalc si pot Ii nu doar
dc natur politic si cconomic, ci si dc natur militar. Dac translatm accasta n contcxtul
cclor trci domcnii, atunci actiunilc n domcniul Iizic pot Ii dc natur politic, cconomic
si/sau militar si toatc trcIuic considcratc ca Iiind oIicctc sau cvcnimcntc n manicra
prczcntat n Iigura 2. Cu sigurant, clc pot aIccta proccsul advcrsarului dc luarc a dccizici
sau, n contcxtul dcliIcrrilor grupului dc lucru, pot schimIa modul n carc oponcntii ntclcg
sau dau scns situatiilor aIlatc n dcrularc. Ia ccllalt capt al ciclului actiunc-rcactiunc, domcniul
natural cuprindc, dc ascmcnca, efectele naturale create dc actiunilc noastrc. Accstca sunt
Figura 2: Opera]iile \n mediul fizic
81
dc dou Icluri. efecte directe sau impactul fizic real al unei ac]iuni si efecte fizice derivate
sau indirecte, carc dccurg din cclc dircctc. 1oatc accstc cIcctc succcsivc sunt naturalc
si si au sursa n mcdiul natural. Icntru a ntclcgc cum accstc oIicctivc, cvcnimcntc
si cIcctc naturalc modclcaz dcciziilc, trcIuic s` trecem dincolo dc domcniul natural,
n domcniilc cognitiv [i informativ.
Domeniul informa]iei
Istc domcniul carc includc toatc mi}loacclc prin carc
dcvcnim consticnti dc oIicctclc, cvcnimcntclc sau dc o situatic,
n totalitatc. In tcrmcni tactici, accst domcniu continc clcmcntclc cscntialc, n primul rnd
alc monitorizrii spatiului dc lupt si, apoi, alc managcmcntului actiunilor, asa nct
s nc asigurm rcalizarca oIicctivclor noastrc militarc. Domeniul informa]iei includc
toti scnzorii carc monitorizcaz actiunilc Iizicc si carc colcctioncaz datc. Il includc, dc ascmcnca,
toatc mi}loacclc dc colcctarc si dc contcxtualizarc a datclor, astIcl nct datclc s rcalizczc un Ilux
dc inIormatii, prccum si toatc mi}loacclc pcntru transmitcrca, prczcntarca si discminarca
Domeniul natural
Domeniul
informa]ional
Domeniul cognitiv
Date/reprezent`ri
Informa]ii/date \n context
accstor inIormatii. In cscnt, inIormatia cstc mi}locul
prin carc un stimul cstc rccunoscut si transmis
unui om sau unci organizatii (figura 3).
Dcsi accst proccs dc strngcrc si raportarc
tindc, pcntru a crca o cunoastcrc distriIuit,
s dcvin oIicctivul ccl mai important al atcntici
noastrc n opcratiilc Iazatc pc rctca, accsta cstc
doar }umtatc din ccca cc sc pctrccc n domcniul
Figura 3: Opera]ii \n domeniul informa]iei
inIormatici.
Domcniul includc, dc ascmcnca, toatc mi}loacclc dc cxprimarc a dcciziilor, planurilor
si ordinclor carc transpun un rspuns cognitiv n actiuni concrctc. Accst domcniu cstc clcmcntul
ccntral al cIorturilor dc aplicarc a noilor tchnologii inIormationalc, pcntru a lcga clcmcntc
disparatc alc domcniului inIormational si, prin accasta, pcrmitc opcratii Iazatc pc rctca
mult mai rapidc, mai IlcxiIilc si mai prccisc.
Un sistem
de supraveghere
Ixist o anumc opozitic Iat dc accst proccs dc colcctarc
si transmitcrc a accstor datc si inIormatii si "cunoastcrca" pc carc
accstca o produc. Icntru a ilustra c noi suntcm prizonicrii propriilor
noastrc simturi, Ilaton Ioloscstc cxcmplul unui om oIligat s rmn, dc la nastcrc,
ntr-o pcstcr, ncputnd vcdca lumca "rcal", ci numai umIrc alc accstcia, pc pcrctii scorIurii.
Similar, n oIscrvarca actiunilor concrctc carc vor dircctiona dcciziilc, noi suntcm prizonicrii
nu numai ai propriilor noastrc simturi, dar si ai scnzorilor si sursclor dc inIormatii
utilizatc si ai dcciziilor dc Iolosirc a accstora. Nc putcm gndi la accstc rcsursc si dccizii
ca si cum ar dcIini natura sistcmclor dc supravcghcrc sau a sistcmclor dc scnzori.
Iiccarc scnzor, prccum propriilc noastrc simturi, vcdc numai o partc din ccca cc sc pctrccc
la un anumit momcnt.
Oricc scnzor individual poatc Ii limitat la o zon gcograIic spcciIic sau la un anumit
mcdiu Iizic, la Icl cum un satclit dc supravcghcrc poatc vcdca numai o anumit zon
dc pc Imnt, carc sc aIl n aria sa dc oIscrvarc sau numai cca carc sc aIl pc linia
dc scmnal. Ia Icl dc Iinc, scnzorul poatc monitoriza numai un sct spcciIic al Icnomcnclor
naturalc, cum ar Ii o anumit partc din spcctrul dc Irccvcntc gcncral. Succcsul sau csccul
82
unui sistcm dc supravcghcrc nu sc articulcaz pc un singur scnzor atotcuprinztor,
ci pc modul n carc accstia intcractioncaz n rctca cu ccilalti, pcntru a oIcri inIormatiilc
ncccsarc, tot asa cum vzul, auzul, pipitul, gustul si mirosul contriIuic la constituirca
unci imagini n mintca uman. Intr-adcvr, cchiliIrarca si lcgarca n rctca a scnzorilor
cstc unul dintrc principiilc dc cscnt alc opera]iilor bazate pe re]ea, n carc Iiccarc scnzor
contriIuic, n partc, la un tot.
Cu altc cuvintc, capaIilitatca sistcmului dc supravcghcrc, n ansamIlu, cstc o Iunctic
a capaIilittilor tuturor scnzorilor inclusi n accst sistcm. AstIcl, proIaIilitatca dc dctcctarc
a unui oIicct sau cvcnimcnt particular la un anumit momcnt poatc dcpindc dc dcciziilc
luatc cu privirc la ccca cc trcIuic s dctcctczc un sistcm dc supravcghcrc, cc tip dc scnzori
sunt ncccsari pcntru o ascmcnca dctcctic, undc s Iic amplasati, cum sc raportcaz
si la cinc. Accasta cstc locul undc Iaccm suprapunerea dintrc domcniul inIormativ,
n carc actiunilc sunt oIscrvatc si raportatc, si ccl cognitiv, n carc sunt luatc dcciziilc.
Natura cunoa[terii
In ccntrul domcniului cognitiv al dcciziilor privind natura
si organizarca sistcmului dc supravcghcrc nc conIruntm
cu trci ntrcIri. Ce ncerc`m s` facem ?; De ce tip [i nivel de cunoa[tere avem nevoie
pentru a o realiza ? si Ce informa]ii sunt necesare pentru a realiza aceast` cunoa[tere ?
Rspunsurilc la accstc ntrcIri dctcrmin modul dc cchiliIrarc a diIcritilor scnzori
si sursc n cadrul sistcmului complcx dc supravcghcrc, astIcl nct s rcalizm un nivcl
adccvat dc cunoastcrc. Ccrintclc noastrc dc supcrioritatc sc rotcsc, proIaIil, n }urul
asigurrii unui nivcl dcIinit dc datc si inIormatii dcsprc mcdiul dc sccuritatc. In mcdiul
dc lupt tactic, accstc datc si inIormatii pot includc, proIaIil, dispuncrca, activittilc
si capaIilittilc Iortclor proprii si pc cclc alc aliatilor sau alc partcncrilor dc coalitic (alIastrc),
alc advcrsarilor sau alc potcntialilor advcrsari (rosii) sau alc altor }uctori importanti
(alIii - figura 4). Mai dcpartc, vom cuta s situm accsti oIscrvatori ntr-un mcdiu
carc s sc poat cxtindc pcntru a includc Iactori prccum tcrcnul, apclc tcritorialc ctc.
si ccca cc stim dcsprc Iiccarc actor.
Domeniul
natural
Domeniul
informa]ional
Domeniul
cognitiv
Date/reprezent`ri
Informa]ii/date \n context
M
i
s
i
u
n
i
&
a
n
g
a
j
a
m
e
n
t
e
M
e
d
i
u
For]ele
albastre
For]ele
ro[ii
For]ele
albe
Oportunit`]i [i riscuri
Distribu]ia superiorit`]ii
Timp [i spa]iu
Chiar si pcntru o tar Iogat ca SUA,
rcsursclc cc vor Ii dcstinatc ccrintclor privind
oIscrvarca nu vor Ii nclimitatc. AstIcl, dcciziilc
pc carc lc lum cu privirc la cunoastcrca
situatici cc trcIuic crcat vor includc,
ntotdcauna, crcarca unui cchiliIru ntrc datclc
strnsc si rcsursclc dc inIormatii aIlatc la dispo-
zitic, pc dc-o partc, si gradul dc inccrtitudinc
(sau poatc dc ignorant) pc carc suntcm
dispusi s-l acccptm, pc dc alt partc.
Impactul unor ascmcnca dccizii cstc vast.
Misiunilc pc carc ni lc putcm asuma, tacticilc si stratcgia pc carc lc putcm sustinc si mcdiilc
dc amcnintarc n carc putcm opcra vor Ii dctcrminatc dc cunoastcrca pc carc o crcm.
Iilotul dc vntoarc, n accst ciclu al conccptului OODA, va Ii capaIil s oIscrvc numai n msura
n carc scnzorii si sau un alt input cxtcrn i dau posiIilitatca s o Iac. Accstc constrngcri
dctcrminatc dc scnzori vor Ii luatc n calcul n planiIicarc. O gruparc dc ghcril sau o organizatic
Figura 4: Opera]ii \n domeniul informa]iei
83
tcrorist, dc cxcmplu, s-ar putca s nu Iic n msur s planiIicc doar pc Iaza unor datc
complctc, n timp rcal, Iurnizatc dc ctrc satcliti. Dar, clc ar putca Iacc Iat accstci constrngcri
rcdcIinindu-si stratcgia si modul dc opcrarc, prin luarca n calcul a gradului dc posiIil
cunoastcrc, datorit datclor si inIormatiilor pc carc lc pot oItinc. Accast cunoastcrc
a situatici arc, dc ascmcnca, dimcnsiuni spatialc si tcmporalc.
In rcalizarca unui sistcm complcx dc supravcghcrc avcm ncvoic s Iaccm un Iilant
ntrc mrimca spatiului Iizic si gcograIic, carc prcsupunc monitorizarca si oportunitatca
raportrii posiIilc. Cu un numr limitat dc scnzori, dcoarccc spatiul gcograIic sc mrcstc,
cu ct scnzorii vor Ii mai dispcrsati, cu att mai Irccvcntc vor Ii golurilc n acopcrirc
si cu att va Ii mai rcdus proIaIilitatca dc dctcctic. Dc rctinut c, n Iiccarc dintrc cazurilc
mcntionatc, cunoastcrca produs dc scnzori cstc dimcnsionat dc modul n carc riscurilc
si oportunittilc unci anumitc stratcgii sau opcratii sunt cntritc. AltIcl spus, caractcrul
domcniului inIormational si natura a ccca cc sc poatc sau nu oIscrva sunt ircvocaIil
lcgatc dc proccsclc dc claIorarc a dccizici n domcniul cognitiv.
Informa]ia
din surs\ uman\
In discutarca domcniului inIormational, nc-am conccntrat
asupra cxcmpliIicrii unor Icnomcnc Iizicc dc pc cmpul dc lupt,
utiliznd scnzori cc pot Ii dc natur mccanic sau clcctronic.
Orict dc Iuni sunt sau pot dcvcni, accsti scnzori au dou limitri ma}orc. ci sc conccntrcaz,
n marc partc, pc latura ncmi}locit si clar militar a spatiului dc lupt carc rcprczint imaginca
tactic ncccsar la nivclul opcrational. Accasta nscamn c sistcmul monitorizcaz
si raportcaz doar o portiunc rclativ rcdus din totalul datclor disponiIilc dcsprc oIicctc
si dcci numai ntr-un singur scctor al domcniului natural. Ic dc alt partc, ci ignor,
n marc partc, ccca cc ar putca Ii dcnumit informa]ia din surs` uman`, panoplia datclor
dcsprc oIicctclc si cvcnimcntclc dcrivatc din sursc umanc. Accast dcIinirc mai larg
a inIormatiilor din sursc umanc sc cxtindc asupra ntrcgii gamc dc inIormatii si datc
din sursc umanc n marc msur, aproapc n acclasi mod ca si o distinctic dintrc datclc
primarc dc la scnzori carc sunt colationatc pcntru a crca datclc si cclc analizatc
pcntru a crca inIormatii. Oricum, accasta rcprczint o nou proIlcm si o provocarc
pcntru domcniul inIormatici si ccl cognitiv. Informa]ia oItinut din surse umane cstc,
prin natura sa, incert` si, ntr-un anumit grad, ambigu`. Nu numai c simturilc umanc
si mcmoria sunt mai supusc grcsclii dcct scnzorii mccanici sau clcctronici, dar si rapoartele
pot fi, n mod deliberat, realizate pentru a n[ela (dezinforma) sau pot Ii ncclarc din cauza
a ccca cc vrca s vad raportorul sau a gradului dc ntclcgcrc a ccca cc sc oIscrv
(inIormatic grcsit).
Ia nivcl tactic, datclc din sursc umanc ar putca Ii ccca cc un localnic poatc spunc
unci patrulc dc mcntincrc a pcii dcsprc activitatca trccut sau proIaIil a ghcrilclor
dintr-o anumit zon. Ia nivclul opcrativ si la ccl stratcgic alc conIlictului, accstca pot Ii
inIormatii convcntionalc din sursc umanc, schimIuri dc inIormatii, contactc cu organizatiilc
nonguvcrnamcntalc sau sursc dcschisc.
Ia nivcl gcostratcgic, accstca s-ar putca s Iic o partc din largul Ilux dc inIormatii,
nu numai din sursc militarc sau dc inIormatii, dar si din sursc dc culcgcrc si dc inIormarc
84
guvcrnamcntalc, n ansamIlu. Dc cxcmplu, datclc pot Ii cxtrasc si dc la altc agcntii
guvcrnamcntalc, organizatii intcrnationalc, aliati, ncutri, pcrsoanc privatc si mcdia,
toatc accstca doIndind o important crcscnd n mcdiul dc sccuritatc dc dup 11 scptcmIric.
AltIcl spus, inIormatia doIndit din sursc umanc cstc mult mai grcu dc manipulat
dcct cca dc la scnzori. Ia nu sc prctcaz la Icl dc Iinc la automatizarc si nu oIcr
o pcrspcctiv dc concxiunc senzor arm`, carc atingc o rat nalt dc vitcz prin "scoatcrca
omului din ciclu". In scns contrar, posiIilitatca ca datclc oItinutc din sursc umanc
s Iic tradusc n inIormatii si dc a cxtindc cunoastcrca inIormational dcpindc dc capacitatca
dc a plasa omul n sistcm/Iucl. Ia Icl cum crcarca si organizarca unui ascmcnca
sistcm complcx dc scnzori ncccsit un proccs dc luarc a dccizici considcraIil, tot asa
ncccsit si mnuirca si analiza datclor si a inIormatiilor provcnitc din sursc umanc.
\aloriIicarca inIormatiilor din surs uman, utilc comandantilor si pilotilor, implic un proccs
cognitiv din partca unui analist. Accsta poatc Ii un analist dc inIormatii stcrcotipicc
sau un cxpcrt crcat ad-hoc. Dc ascmcnca, poatc Ii un soldat dintr-o patrul ntr-o opcratic
dc mcntincrc a pcii carc cstc si trcIuic s Iic un cxpcrt n zona sa dc patrularc. In accast
situatic, cl trcIuic s cvaluczc si s sc ocupc dc toatc tipurilc dc inIormatii, continuu
si ncmi}locit, ccca cc implic o dimcnsiunc diIcrit n domcniul cognitiv Iat dc cca a claIorrii
dccizici, Iazat, n principal, pc inIormatiilc primitc dc la scnzori, scrvind la cvaluarca
acclor inIormatii carc trcIuic s Iic sau nu crczutc.
85
Dar, mai Iinc
s rclcvm intcgral
proi cct i a condu-
ccrii pol i ti co- mi l i -
t ar c a Al i ant ci
No r d - At l a n t i c c
(figura 1). AstIcl,
Comandamcnt ul
suprcm, ccl politic,
cu scdiul la Bruxcllcs,
Bclgia, cstc rcprc-
zcntat dc Consiliul
N o r d - A t l a n t i c
(NAC), carc cstc
principala autoritatc
dccizional a Aliantci
si carc cstc condus
dc un sccrctar gcncral.
Din ianuaric 2OO4,
cstructurarca Iortclor NA1O, pcntru a Iacc Iat riscurilor si pcricolclor viitoarc,
a impus rcconIigurarca structurilor militarc dc comand carc vor conducc
accstc Iortc n lupt. Un Iapt dcmn dc scmnalat, dup summiturilc dc la Iraga
NOUA STRUCTUR|
DE COMAND| A NATO
Locotenent-colonel Crì[or-Constantin IONI}~
si IstanIul, cstc accla c, dac n cadrul structurii dc comand politico-militar nu cxist
schimIri structuralc prca importantc, n cca militar, la toatc csaloanclc, schimIrilc sunt
dccisivc. Dc Iapt, accasta cstc a doua marc schimIarc, dup dcstructurarca Tratatului
de la Var[ovia. AstIcl, dup Summitul dc la Madrid, din 1OO7, structurilc militarc dc comand
alc Aliantci s-au rcdus dc la G4 la 2O, cptnd un pronuntat caractcr rcgional
1
.
Ia ntlnirca lor anual dc la 12 iunic 2OOJ, ministrii aprrii statclor mcmIrc au aproIat,
n unanimitatc, noua conIiguratic a structurii militarc a Aliantci. Accasta cstc liniar,
mai cIicicnt si mult mai capaIil s conduc toatc tipurilc dc misiuni viitoarc alc Aliantci
2
.
R
Reprezentan]i
permanen]i
(Ambasadori la NATO)
Comanda
politico-militar`
a NATO
Comanda
militar` a NATO
CONSILIUL
NORD-ATLANTIC
(NAC)
Statul Major Militar
Interna]ional (IMS)
Statul Major
Interna]ional (IMS)
SECRETAR
GENERAL
COMITETE
SUBORDONATE
COMITETUL
MILITAR
(MC)
COMANDAMENT
ALIAT
PENTRU OPERA}II
(ACO)
COMANDAMENT
ALIAT
PENTRU
TRANSFORMARE
(ACT)
Autorit`]ile na]ionale
Reprezentan]i
militari la NATO
(NMRs)
Summit la nivel
ministerial
Comitetul de Planificare
a Ap`r`rii (NPD)
Grupul de Planificare
Nuclear` (NPG)
Figura 1: Structurile de conducere politico-militar` ale NATO
1
*** NATO Handbook, 2002.
2
*** www.nato.int.
86
Sccrctar gcncral cstc Iostul ministru dc cxtcrnc dancz, ]aap dc Hoop SchcIIcr.
Urmtorul nivcl, carc, dc ascmcnca, cstc autorizat s ia anumitc dccizii, dar numai n domcnii
spcciIicc, cstc rcprczcntat dc Comitetul de Planificare a Ap`r`rii (DPC), rcsponsaIil
pcntru luarca dcciziilor lcgatc dc structura militar intcgrat a NA1O, prccum si dc Grupul
de Planificare Nuclear` (NPG), carc sc ocup dc politicilc spccialc asociatc cu Iortclc
nuclcarc. Ultimul clcmcnt politico-militar l rcprczint, dc Iapt, ccl dc natur pur militar
- Comitetul Militar (MC), organizatia carc consiliaz structura politic asupra modului
dc ntrcIuintarc a Iortclor militarc. Accsta cstc condus dc gcncralul gcrman Harald Ku}at.
Ia nivcl militar stratcgic, NA1O dispunc dc un comandamcnt cu rcsponsaIilitti
opcrationalc - Comandamentul Aliat pentru Opera]ii (ACO), comandat dc Comandantul
Suprem Aliat pentru Europa (SACEUR). ACO, situat n orasul Iclgian Castcau, lng Mons,
coordoncaz toatc opcratiilc Aliantci, ndcplinind acclcasi Iunctii pc carc lc dctincau Iostclc
Comandamente Aliate pentru Europa (ACE) si pcntru Atlantic (ACLANT). In prczcnt,
sunt 18 natiuni implicatc n structura dc comand la SHAPE, iar mprcun cu Celula
de Parteneriat (PCC) si rcprczcntantii natiunilor implicatc n opcratiilc din Balcani
(IIOR/SIOR si KIOR) numrul participantilor sc ridic la 48.
SACEUR continu s aiI o duIl rcsponsaIilitatc, Iiind, n acclasi timp, si Comandantul
Comandamentului american pentru Europa (COMUSEUR). Irima sarcin a SACEUR
o rcprczint mcntincrca pcii, sccurittii si intcgrittii tcritorialc a mcmIrilor Aliantci.
In cazul unui atac, SACEUR rspundc dc luarca tuturor msurilor militarc ncccsarc mcntincrii
sau rcstaurrii sccurittii Aliantci. Dc ascmcnca, Iacc rccomandri autorittilor
politico-militarc alc NA1O privind oricc activitatc militar carc intr n rcsponsaIilitatca sa.
Nivclul situat imcdiat suI SHAPE, ccl opcrativ, arc un pronuntat caractcr Iunctional
(si nu rcgional) si a Iost rcdus simtitor (figura 2). Accsta const n dou Comandamente
Aliate
*
ale For]ei |ntrunite (AJFC HQs), unul situat la Brunssum (Olanda), ccllalt la Napoli
(Italia), capaIilc s conduc opcratii Iic din locatia lor, Iic prin crcarca ctc unui Comandament
terestru temporar deplasabil Joint [i Multina]ional (CJTF), Iic dintr-un Comandament
Aliat |ntrunit roIust, dar mult mai rcstrns (AJHQ), situat lng IisaIona (Iortugalia),
carc poatc crca un CJTF maritim.
Att AJFC HQ dc la Brunssum, ct si ccl dc la Napoli au n suIordinc Comandamente
Aliate ale Componentelor For]ei |ntrunite (AJFCCs), considcratc a Ii la nivcl tactic si carc asigur
Iortclc lupttoarc spcciIicc Iiccrci catcgorii (tcrcstrc, acricnc si navalc). AstIcl, pcntru AJFC
Brunssum va Ii un Comandament Aliat al Componentei Terestre (ACC-LAND HQ), situat
n HcidclIcrg (Gcrmania), un Comandament Aliat al Componentei Navale (ACC-NAV HQ),
la Northwood (Marca Britanic), si un Comandament Aliat al Componentei Aeriene
(ACC-AIR HQ), la Ramstcin (Gcrmania), ultimul avnd n suIordinc si dou Centre fixe
Opera]ionale de Conducere a Avia]iei n Lupt` (CAOCs) si unul deplasabil, situatc la Ucdcm
(Gcrmania) si Iindcrup (Dancmarca). AJFC Naples va avca Comandamentul Aliat
al Componentei Terestre la Madrid (Spania), ccl al Componentei Navale la Napoli (Italia),
iar ccl al Componentei Aeriene la Izmir (1urcia), cu dou CAOCs si unul deplasabil,
situatc la Ioggio Rcnatico (Italia) si Iarissa (Grccia). Icntru antrcnarca si prcgtirca
cclor dou CAOC deplasabile, NA1O va mcntinc o structur acrian rcdus la Baza
Acrian dc la 1orrc}on (Spania).
* Termenul allied a fost ordonat de c`tre SACEUR, la toate comandamentele NATO, \ncep#nd cu luna
noiembrie 2004.
87
Dup cc am analizat misiunilc si componcnta ACO, cstc timpul s nc ntoarccm
la ccl dc-al doilca comandamcnt militar stratcgic al NA1O - Comandamentul Aliat
pentru Transformare (ACT), condus dc ctrc comandantul suprem aliat pentru transformare
(SACT). Accstui comandamcnt i rcvinc ca principal sarcin conduccrca ntrcgului proccs
dc transIormarc n cadrul Aliantci, pornind dc la intcropcraIilitatc, intcrcatcgorii dc Iortc,
cxpcrimcntri, cducatic pn la dczvoltarca noilor conccptc doctrinarc.
Ia 1O iunic 2OOJ, Iostul Comandament Aliat pentru Atlantic (ACLANT), situat n NorIolk,
\irginia (Statclc Unitc), s-a transIormat n ACT, dcvcnind un comandamcnt cu totul nou,
cu o misiunc complct nou. SACT va continua s ndcplincasc dou Iunctii, printrc carc
si pc cca dc comandant al for]elor joint americane. Icntru a ntrctinc coopcrarca
transatlantic, SACT va mcntinc la SHAPE o putcrnic rcprczcntant, carc va asigura lcgtura
pcrmancnt dintrc ccrintclc opcrationalc si cclc doctrinarc.
ACT includc (figura 3) dc}a cxistcntul Centrul de R`zboi Joint (JWC) din Norvcgia,
un nou Centru de Preg`tire a For]elor Joint (JFTC) n Iolonia, prccum si Centrul de Analiz`
[i Lec]ii nv`]ate Joint (JALLC) din Iortugalia. Ic lng accstca, ACT supcrvizcaz activitatca
Centrului de Cercet`ri Subacvatice (URC) din Ia Spczia (Italia). Dc ascmcnca, ACT
cstc n lcgtur dircct cu scolilc si agcntiilc Aliantci (Colegiul NATO dc la Roma, Italia,
{coala NATO dc la OIcrammcrgau, Gcrmania si {coala NATO de Comunica]ii din Italia),
prccum si cu Comandamentul Joint american. Sc ntrcvcdc si posiIilitatca asocicrii
TORREJON
AIR BASE
2 CAOCs
(1 Deplasabil)
CAOC
2 CAOC
(1 Deplasabil)
CAOC
ACC - Air
HQ
ACC - Land
HQ
ACC - Nav
HQ
xxxx
AJFC HQ
BRUNSSUM
xxxx
AJFC HQ
NAPOLI
xxxx
ACC - Land
HQ
ACC - Air
HQ
JOINT HQ
LISABONA
xxxx
ACC - Nav
HQ
Figura 2: Comandamente NATO n subordinea ACO
Realitatea NATO
88
cu Centrul de Preg`tire n Opera]ii
Maritime de Interdic]ie (NMIOTC)
din Grccia. In plus, o scric dc Centre
de Excelen]`, nationalc sau multina-
tionalc, spccializatc n anumitc Iazc
alc transIormrii, vor spri}ini activi-
tatca ACT.
In nchcicrc, as dori s rccapitulcz
n cc constau, dc Iapt, schimIrilc carc
au avut sau au loc, n prczcnt, n cadrul
structurilor dc comand NA1O
(figura 4), prccum si tcrmcnii
ACT
JWC
JFTC
U C R
JAL C L
NMIOTC
xxxx
cnd sc prcconizcaz s sc nchcic accstc schimIri. In primul rnd, noua structur
dc comand implic urmtoarclc modiIicri.
* la nivclul stratcgic, s-au rcdus cclc dou comandamcntc opcrationalc stratcgicc
(ACE si ACLANT) la unul - ACO, dar s-a crcat un nou tip dc comandamcnt
stratcgic - ACT;
Figura 3: Componentele ACT
ACC - Land
HQ
Heidelberg,
GE
DCAOC
Uedem, GE
CAOC
Uedem, GE
CAOC
Finderup, DA
ACC - Air HQ
Ramstein, GE
ACC - Nav HQ
Northwood,
UK
AJFC HQ North
Brunssum, OL
CAOC
Poggio R. IT
ACC - Air HQ
Izmir, TU
ACC - Nav HQ
Napoli, IT
AJFC HQ South
Napoli, IT
HQ ACO
Mons, BE
HQ ACT
Norfolk, SUA
AJHQ (West)
Lisabona, PL
ACC - Land
HQ
Madrid, SP
Poggio R. IT
DCAOC
Larissa, GR
CAOC
* suI accst nivcl, cclc o comandamcntc opcrationalc rcgionalc cxistcntc (AFNORTH,
AFSOUTH, EASTLANT, WESTLANT si SOUTHLANT) au Iost rcdusc la doar 2 Coman-
damente Aliate ale For]ei |ntrunite si un Comandament Aliat |ntrunit mai rcdus,
iar cclc 1J comandamcntc opcrationalc, suIordonatc accstora (NORTH, NORTHEAST,
CENT, AIRNORTH, NAVNORTH, SOUTHEAST, SOUTHCENT, SOUTH,
SOUTHWEST, AIRSOUTH, NAVSOUTH, STRIKFLTLANT si SUBACLANT),
sunt pc calc dc a Ii rcdusc la G;
Figura 4: Structura de ansamblu a conducerii militare
89
* accasta nscamn o rcduccrc total dc la 2O dc comandamcntc, ct numr
n prczcnt NA1O, la 11;
* mai mult, cclc 1O CAOC cxistcntc sc vor rcducc la G (4 Iixc si 2 dcplasaIilc).
Accstc modiIicri sc dcsIsoar gradat, ncccsitnd lungi discutii si ncnumratc aproIri
att dc la structurilc politico-militarc alc Aliantci, ct si dc la statclc mcmIrc. In n prczcnt
s-au luat msurilc corcspunztoarc pcntru. 1O iunic 2OOJ - transIormarca ACLANT n ACT;
18 iulic 2OOJ - Conccptul dccizional dc implcmcntarc a schimIrilor n NA1O, claIorat
dc cclc dou comandamcntc stratcgicc, prczcntat conduccrii politico-militarc; 8 august 2OOJ
- Comitetul Militar a aproIat organizarca noii structuri dc comand; scptcmIric 2OOJ
- transIormarca ACE n ACO; noicmIric 2OOJ - staIilirca Iunctiilor chcic si a natiunilor
mcmIrc carc s lc ocupc, aproIat dc Comitetul Militar; 1o dcccmIric 2OOJ - staIilirca
organigramci initialc pcntru Iiccarc comandamcnt, n partc; 1o martic 2OO4 - discutarca,
n cadrul Comitetului Militar, si aproIarca organigramci initialc a comandamcntclor,
prccum si ncgocicrca posturilor cu Iiccarc tar mcmIr, n partc; JO scptcmIric 2OO4
- rcalizarca organigramci Iinalc a comandamcntclor, aproIat dc ctrc Comitetul Militar,
prccum si Iinalizarca activrii/dczactivrii comandamcntclor; J1 octomIric 2OO4 - NAC
a aproIat organigrama Iinal a comandamcntclor; 1 noicmIric 2OO4 - trimitcrca oamcnilor
la posturi, dc ctrc Iiccarc natiunc mcmIr. In la sIrsitul anului 2OOG, toatc posturilc
dcvcnitc disponiIilc vor Ii ocupatc dc trilc mcmIrc
3
.
3
*** NATO after Prague, prezentare a Comandamentului Subregional Joint de la Izmir,
Turcia, la 04.11.2003, cu ocazia c`l`toriei de studii a Cursului AJOSOC.
Realitatea NATO
90
TRANSFORMAREA NATO
~ spectrul conceptelor strategice ~
Colonel Tudorel NEGRESCU
Comandor Marian DU{MANU
a nccputul lunii noicmIric s-au dcsIsurat la Calgary, n Canada, Reuniunea
NATO a Grupului Exper]ilor Na]ionali pentru Dezvoltarea [i Experimentarea
Conceptelor si Conferin]a NATO privind Dezvoltarea [i Experimentarea
Conceptelor. Ia rcuniunc au participat rcprczcntanti dc rang nalt, militari si civili, din 1O statc
mcmIrc alc NA1O, iar la conIcrint, 2JO dc dclcgati, din 2J dc tri (1O - mcmIrc alc NA1O;
dou, III - Sucdia si Iinlanda si dou din zona Asia-IaciIic - Singaporc si Australia),
incluznd si un numr important dc rcprczcntanti ai unor companii din industric.
Icntru prima dat, la accstc activitti a Iost invitat si rcprczcntat si Romnia.
Ivcnimcntul arc o important dcoscIit, tinnd cont c NA1O s-a anga}at rcccnt
ntr-un proIund proccs dc transIormarc viznd rcalizarca cIicicntci opcrationalc carc s i asigurc
garantia ndcplinirii misiunilor n viitor. Dup dczmcmIrarca Ilocului comunist si a Iactului
dc la \arsovia, dup cutarca proprici idcntitti si proIa incIicicntci (n Iugoslavia), NA1O
a ntclcs c trcIuic s dcpscasc o anumc inIlcxiIilitatc organizatoric, dup cum cstc impcrios
ncccsar dczvoltarca intcropcraIilittii Iortclor si a cxpcricntci opcrationalc carc s i ccrtiIicc
cIicicnta. InIiintarca Allied Command Transformation, unul dintrc cclc dou principalc
comandamcntc NA1O, arc ca ratiunc rcalizarca asa-numitului "managcmcnt n viitor"
al organizatici, ccca cc va climina pcricolul dc a sc mai a}ungc vrcodat n situatia pc carc
Alianta a travcrsat-o dup nchcicrca "rzIoiului rccc".
Rcuniunca si conIcrinta dc la Calgary rcprczint Iorumul natiunilor NA1O pcntru accast
transIormarc, o transIormarc carc nu sc poatc producc dcct dac si armatclc nationalc
sc transIorm n acclasi scns.
Ia accast dat, pcntru oIitcrii Armatci Romnici, coordonatclc transIormrii NA1O
si, n cadrul accstcia, alc transIormrii proprii nu sunt nc suIicicnt dc clarc, n consccint,
nici noi, autorii accstui articol, nu nc vom pcrmitc s dm cxplicatii sau s Iaccm aprccicri
privind aspcctclc rcicsitc pc timpul rcuniunii si al conIcrintci. Considcrm c cstc un gcst
dc rcspcct pcntru cititori s rcdm ct mai cxact cu putint cc s-a discutat, lsndu-v
pc dumncavoastr s ntclcgcti cc a Iost, rccunoscnd dc la nccput c nici noi nu suntcm
mai prcgtiti n accst domcniu.
Reuniunea NATO a Grupului Exper]ilor Na]ionali
pentru Dezvoltarea [i Experimentarea Conceptelor
(NAG/CD&E)
Activitatca a Iost condus dc prcscdintclc accstui grup, contraamiralul Gcrry Maucr,
asistcnt ad}unct al scIului Statului Ma}or al Dircctici Ixpcrimcntri, Ixcrcitii si Ivaluarc
din cadrul Comandamcntului Aliat pcntru 1ransIormarc (ACT), carc, la dcschidcrca lucrrilor,
L
91
a suIliniat. Allied Command Transformation folose[te procesul de dezvoltare [i experimentare
a conceptelor pentru a facilita [i a poten]a dezvoltarea capabilit`]ilor viitoare ale NATO ().
Vrem s` cre`m o cultur` inovatoare, ntruct oamenii a[teapt` cu interes viitorul,
iar noi nu trebuie doar s` reac]ion`m la schimb`ri, ci s` promov`m [i s` ncuraj`m
schimbarea. CD&E este o ac]iune foarte important`, pentru c` reprezint` motorul
transform`rii NATO. (...) ACT face tot posibilul ca aceasta s` devin` ct mai relevant`
pentru direc]ia n care se ndreapt` NATO.
Din tcmatica si continutul cxpuncrilor cc s-au Icut att dc ctrc rcprczcntantii NA1O,
ct si dc ctrc cci nationali, pc durata rcuniunii au rczultat suIicicntc inIormati pcntru a nc crca
o imaginc gcncral, cdiIicatoarc asupra dcrulrii proccsului CD&E la nivclul NA1O si, n mod
particular, al Iiccrui stat mcmIru, la accst momcnt. \ prczcntm, n continuarc,
accstc inIormatii, n Iorma lor cscntial, compactatc pc tcmc dc intcrcs, astIcl.
Cu privirc la stadiul actual privind constituirea ACT: s-a aIordat cadrul dc lucru
pcntru transIormarc al NA1O, cu cclc trci oIicctivc alc transIormrii ~ realizarea
superiorit`]ii decizionale; realizarea efectelor coerente; realizarea desf`[ur`rii [i sus]inerii
ntrunite si cclc saptc domcnii-oIicctivc alc transIormrii ~ superioritatea informa]iilor;
capacitatea NATO pentru lucrul n re]ea; angajarea eficient`; CIMIC intensificat; manevra
ntrunit`; opera]iile expedi]ionare [i logistica integrat`, prccum si organizarea [i activitatea
echipelor pentru proiectele integrate, scopul si importanta Viziunii Strategice a Aliantci
si modul dc lucru pcntru dczvoltarca conccptclor.
Cu privirc la activitatea echipei de analiz` a procesului CD&E: s-au prczcntat
Iundamcntclc proccsului dc transIormarc, dc dczvoltarc a conccptclor si dc cxpcrimcntarc,
proccsul dc dczvoltarc a conccptclor, managcmcntul actual al CD&I si viitorul accstuia.
Cu privirc la Planul NATO de experimentare: s-a ilustrat modul dc organizarc
si dc dcsIsurarc a activittii pcntru idcntiIicarca conccptclor (cc trcIuic dczvoltatc
si cxpcrimcntatc pc Iaza viziunii stratcgicc) si a ccrintclor si liniilor dircctoarc stratcgicc
si s-a artat c doar prin cxpcrimcntarc sc pot rcaliza transIormarca si progrcsul ncccsarc
si mult astcptatc.
In ccca cc privcstc pozitia adoptat dc ctrc rcprczcntantii diIcritclor statc mcmIrc,
succint, situatia cstc urmtoarca.
SUA ~ Irczcntarca gcncralului-maior ]ohn R. Wood, Dircctorul Dircctici Ixpcrimcntri
Intrunitc/J.9/USJFCOM, a atins, n principal, urmtoarclc punctc. misiunilc USJFCOM;
atriIutclc unci transIormri la nivclul Iortclor ntrunitc amcricanc si modul dc aIordarc
din punctul dc vcdcrc al opcratorului; misiunilc J.9/USJFCOM; domcniilc dc nivcl ntrunit,
pc carc sc conccntrcaz cxpcrimcntrilc; cc conccptc au Iost rcalizatc n 2OOJ si 2OO4
si tcmatica accstora; momcntul, scopul si natura n carc altc tri sc pot altura n activitatca
dcsIsurat dc J.9/USJFCOM.
Belgia ~ |n armata belgian`, problematica CD&E nu este cunoscut` deloc (...); ncerc`m
s` n]elegem ce se ntmpl` la ACT, n domeniul transform`rii [i s` ne adapt`m (...);
conceptul capabilit`]ilor viitoare ne preocup` \n mod deosebit; (...) am realizat un document
conceptual care se adreseaz`, n principal, departamentului de achizi]ii cu tehnic` [i echipamente
militare; (...) n cadrul NATO, informa]iile privind acest domeniu nu circul` corespunz`tor.
Fran]a ~ Exist` interes [i preocupare, urmnd s` se realizeze un centru CD&E ncadrat
cu aproximativ 45 de persoane.
Realitatea NATO
92
Germania ~ Avem preocup`ri [i realiz`ri importante n domeniul transform`rii
[i al CD&E (...). Consiliul [efului Statului Major al For]elor Armate Germane (Bundeswehr
BW) a decis implicarea n acest domeniu (...); n cadrul BW exist` un Grup de Coordonare
a Transform`rii condus de [eful Direc]iei Planificare, din care fac parte to]ii [efii structurilor
centrale din ministerul ap`r`rii (...); n 2004, a luat fiin]` Centrul pentru Transformare
din BW, structurat pe trei domenii: Dezvoltarea n BW, CD&E, Cercetare Opera]ional`
Modelare [i Simulare.
Grecia ~ For]ele Armate vor fi reorganizate (...); se are n vedere [i crearea unei structuri
(departament) cu responsabilit`]i n domeniul CD&E (...); dorim s` cooper`m cu Germania
[i Norvegia n acest domeniu.
Ungaria ~ Din cauza situa]iei financiare, priorit`]ile [i obiectivele noastre se ajusteaz`
[i se schimb` continuu (...); n cadrul J.5 se va crea o structur` care se va ocupa de domeniul
CD&E; (...) avem mai multe proiecte care se adreseaz` domeniului CD&E.
Italia ~ |n armata noastr` au loc transform`ri [i reduceri semnificative de efective
(cu 1/3) ale armatei (...); carabinierii devin a 4-a categorie de for]e ale armatei (...);
s-a renun]at la serviciul militar obligatoriu (...); [efii categoriilor de for]e ale armatei
nu vor mai avea fonduri bugetare alocate pentru a gestiona finan]area diverselor proiecte
sau programe, aceasta urmnd s` se fac` direct de c`tre [eful Statului Major General;
(...) [efii categoriilor de for]e ale armatei vor fi r`spunz`tori doar pentru instruc]ie [i preg`tirea
operativ` a unit`]ilor; (...) domeniul CD&E este nou pentru italieni; (...) principalul
efort trebuie s` fie acordat schimb`rii mentalit`]ilor [i n]elegerii noului concept.
Norvegia ~ |n 2005, se va pune un accent deosebit pe domeniul CD&E (...), instruirea
prin simulare va cre[te ca importan]` [i pondere; (...) Joint Warfare Center este o capacitate
foarte valoroas`.
Polonia ~ Domeniul CD&E reprezint` o noutate foarte sensibil` n cadrul Armatei
Poloniei (like a hot potato); (...) nu exist` o sinergie corespunz`toare ntre structurile Armatei;
(...) se sper` ca NAG [i procesul CD&E s` determine un progres [i n Armata Poloniei (...);
n Polonia se dore[te transformare, nu [i revolu]ie; (...) este un moment ideal pentru introducerea
procesului CD&E n Strategic Planning Review 2007-2012.
Portugalia ~ Domeniul CD&E nu este o noutate, dar fiecare categorie de for]e ale armatei
ac]ioneaz` independent de celelalte, neexistnd o coordonare [i o integrare la nivelul
Statului Major General; (...) n ultimii 2-3 ani, n domeniul transform`rii s-au realizat
progrese, cele mai mari fiind n cadrul for]elor navale [i al celor aeriene; (...) costurile
necesare pentru transformare [i CD&E sunt foarte mari [i nu s-a investit ct ar fi trebuit.
Slovacia ~ Domeniul CD&E [i transformarea sunt nc` la nceput.
Spania ~ Transformarea [i domeniul CD&E sunt studiate [i analizate cu mult` aten]ie;
(...) ACT este o garan]ie c` NATO va atinge progresele [i rezultatele a[teptate n domeniul
transform`rii, att la nivel Alian]`, ct [i n cadrul ]`rilor membre.
Turcia ~ Ne intereseaz` activitatea ACT n domeniul transform`rii [i al CD&E;
(...) am realizat un nou concept de opera]ii ntrunite pe care l [i aplic`m; (...) se are n vedere
organizarea a dou` centre de excelen]`, unul la Centrul de Preg`tire PfP din Ankara,
iar al doilea n cadrul Centrului ntrunit de Simulare [i Experimentare din Istanbul.
Canada ~ Sprijinim din plin procesul de transformare al Alian]ei [i activitatea ACT
n domeniul CD&E; (...) la nivel na]ional, suntem preocupa]i pentru trecerea de la stadiul
93
de concept la realizarea capabilit`]ilor; (...) a fost deschis nu nou Centru de Simulare
[i Experimentare al For]elor Terestre, la Kingston, Ontario, cu o suprafa]` de 6 000 mp (...);
n august 2004, am desf`[urat un Joint Atlantic Littoral ISR
1
Experiment, la care au fost
folosite UAV-uri, prilej cu care s-a desf`[urat prima demonstra]ie privind conceptul Advanced
Collaborative Autonomous Robot System;

investi]iile bugetare n domeniu, n perioada
2000-2004, au fost semnificative (...); n 2005, va fi pus n aplicare un nou Concept Strategic
Opera]ional (...); particip`m la experiment`ri reale n cadrul opera]iilor din Afganistan
[i Marea Arabiei (...); pentru 2006 este planificat` inaugurarea unui nou Centru de Experimentare
al For]elor Canadiene, care va include [i Centrul de Lupt` Aerian`.
Din intcrvcntiilc rcprczcntantilor nationali si alc prcscdintclui NAG/CD&E
pc parcursul rcuniunii au mai rczultat si altc inIormatii, idci, opinii, luri dc pozitic importantc
carc ntrcgcsc taIloul accstci activitti, a}utndu-nc s ntclcgcm mai Iinc cc sc ntmpl
n accst domcniu considcrat vital pcntru NA1O si mcmIrii si si la carc trcIuic s nc contactm
si noi Ir ntrzicrc. Ic rcdm n continuarc, la Icl dc succint.
activitatea ACT n domeniul CD&E a fost
preluat` de la SACLANT, fiind singura misiune/sarcin`
care nu a suportat modific`ri majore;
potrivit Viziunii Strategice: Provocarea Militar`,
document finalizat de cele dou` comandamente
supreme ale NATO [i publicat n septembrie 2004,
CD&E este motorul transform`rii;
CD&E trebuie s` reprezinte un nou mod
de abordare cultural`/mental` a producerii [i experi-
ment`rii conceptelor [i inova]iilor n domeniul militar,
prin dep`[irea barierelor culturale de n]elegere
a fenomenului militar [i a aspectelor privind securitatea;
din cauza decalajului conceptual, organiza-
]ional [i financiar care exist` n domeniul CD&E
ntre ]`ri precum SUA, Marea Britanie, Canada,
Germania, Fran]a, Norvegia [i celelalte state membre
ale NATO, trebuie g`site solu]ii pentru atragerea,
ncurajarea [i sprijinirea acestora din urm` s` participe
mai activ la acest proces;
este recomandabil s` se ini]ieze un nou proces
de planificare a for]elor, mai eficient, avnd n vedere
c` situa]ia actual` las` mult de dorit, ntruct comandantul
for]elor NATO nu are for]ele necesare, la timp, pentru
teatrele de opera]ii ... (reprezentantul Portugaliei);
simularea, modelarea [i experimentarea
sunt elemente foarte importante ale transfor-
m`rii; nu este clar definit raportul dintre CD&E
[i ACT: Care este unealta cu care se face transfor-
marea Alian]ei procesul CD&E sau ACT ?
(reprezentantul Germaniei);
CD&E Process (a 3-a variant`, proiect),
prin care se dore[te reglementarea activit`]ii
n domeniul CD&E, este, n general, un document
abstract [i greu de n]eles, precum [i inconsecvent
n folosirea termenilor; defini]iile date pentru
Experimentation [i Concept Development nu sunt
suficient de elaborate, iar ierarhia conceptelor
nu este bine prezentat`; timpul pentru studierea
[i analizarea documentelor a fost insuficient,
acestea fiind transmise cu ntrziere reprezentan]ilor
na]ionali (reprezentantul Canadei);
prevederile NAG/CD&E privind nivelul na]ional
de reprezentare la reuniuni (general cu una
sau dou` stele sau civili cu nivel echivalent)
nu se justific`, singura condi]ionare trebuie s` fie
ca aceste persoane s` lucreze n domeniul transfor-
m`rii [i al CD&E.
Conferin]a NATO privind Dezvoltarea
[i Experimentarea Conceptelor
Tema Transformarea aplicat\: Concepte pentru capabilit\]i
Cca dc-a 4-a Conferin]` CD&E a Iost organizat si sponsorizat dc ctrc ACT
si Comandamentul For]elor ntrunite al SUA (USJFCOM), prin Direc]ia Experiment`ri
ntrunite, primind si un putcrnic spri}in din partca Iortclor Armatc Canadicnc.
1
ISR Information System Requirements Cerin]e Informa]ionale de Sistem.
Realitatea NATO
94
Iucrrilc ConIcrintci au Iost dcschisc dc gcncralul-maior Duglas Dcmpstcr ~ dircctorul
gcncral al IlaniIicrii Stratcgicc/Statul Ma}or al Aprrii - Canada, cruia i-a urmat
gcncralul-locotcncnt M. Maisonncuvc, scIul Statului Ma}or al ACT, carc a mcntionat,
n cuvntul su, c astcapt ca accast conIcrint s-i oIcrc posiIilitatca s pun n practic
tot mai multc idci valoroasc vcnitc dc la participanti. A prccizat c amiralul Idmund I. GcamIastiani,
carc ndcplincstc att Iunctia dc comandant al ACT (SAC1), ct si pc cca dc comandant
al USJFCOM, nu ia partc la rcuniunc, dcoarccc cstc n CaliIornia, undc discut cu rcprczcntantii
companiilor din industric asupra importantci inovatiilor tchnicc si conccptualc pcntru transIormarca
Aliantci, dar c sc va adrcsa participantilor la ConIcrint printr-un mcsa} vidco. Il a adugat
c CD&E reprezint` motorul transform`rii n viitor al Alian]ei si c priorittilc ACT
sunt ncschimIatc. mbun`t`]irea capabilit`]ilor militare ale Alian]ei; preg`tirea for]elor
actuale pentru a face fa]` provoc`rilor cu care se confrunt` n opera]iile NATO n desf`[urare;
constituirea NRF care va reprezenta motorul pentru o bun` parte a transform`rii pe care
NATO o va realiza n anii urm`tori; continuarea colabor`rii ACT cu ACO [i comandan]ii
NRF pentru a se ob]ine sprijinul necesar pentru implementarea capabilit`]ilor schi]ate;
men]inerea angaj`rii ACT n lucrul cu toate na]iunile pentru preg`tirea mpreun` a dezvolt`rii
capabilit`]ilor militare.
ScIul Statului Ma}or al ACT a continuat, prcciznd c transIormarca ncccsit o privirc
n viitor, Iolosind proccsul CD&E drcpt vchicul pcntru a dczvolta si a tcsta conccptclc noi,
dar si pcntru a rccomanda noi capaIilitti sau pcntru a mIuntti capaIilittilc actualc.
SchimIrilc ncccsarc vizcaz nu numai structura si proccsualitatca, ci si mcntalitatca lidcrilor
militari. I-a citat pc amiralul (r.) IorIcs, Iostul loctiitor al SAC1, carc oIisnuia s spun
c transformarea dintre urechi cstc la Icl dc ncccsar ca si transIormarca capaIilittilor.
Ic tcrmcn scurt, ccl putin n cadrul ACT, sc va continua transIormarca Aliantci prin NRI,
urmrindu-sc mIunttirca activittii dc coordonarc pcntru o mai Iun intcgrarc. Din cxpcricnta
SUA, capaIilitatca crcat printr-un nalt grad dc intcgrarc sc multiplic, nu sc adaug,
iar din cxpcricnta opcratici multinationalc si ntrunitc din AIganistan a rczultat c actiunilc
ntrunitc si intcgratc la nivcl intcragcntii au sporit capaIilittilc dc zccc ori, iar cclc complct
intcgratc (cu prictcnii si aliatii) au mai adus o contriIutic dc nc zccc ori mai marc.
In mcsa}ul vidco, amiralul I. I. GcamIastiani a nominalizat si a salutat statclc participantc
pcntru prima dat la ConIcrint, suIliniind c accasta rcprczint un exemplu concret
privind modul cum sunt transforma]i partenerii no[tri [i cum lucr`m mpreun`.
Considcrm c din mcsa}ul su trcIuic rctinutc urmtoarclc idci.
Conferin]a este o provocare privind schimbarea n mediul complex al Alian]ei,
iar participan]ii trebuie s` se concentreze pe atingerea unei finalit`]i comune -transformarea
conceptelor n capabilit`]i.
(...) procesul CD&E trebuie s` se concentreze pe realizarea de produse concrete
de transformare. Ideile bune sunt importante, dar ele nu vor realiza nimic
dac` nu vom putea s` le convertim cu rapiditate n capabilit`]i. Nu ne putem permite
s` fim ineficien]i n procesul de producere a conceptelor care s` asigure crearea
capabilit`]ilor necesare operatorului de nivel ntrunit;
() va trebui parcurs un drum lung pentru a educa liderii politici [i militari
asupra importan]ei experiment`rii [i dezvolt`rii conceptelor.
Viziunea Strategic`, rcalizat si aproIat n scptcmIric 2OO4 dc ctrc comandantii
cclor dou comandamcntc stratcgicc alc Aliantci, a Iost adus la cunostinta scIilor
95
aprrii ai statclor mcmIrc alc NA1O. Sc constat c cxist un spri}in larg n lcgtur
cu idcilc cmisc n accst documcnt, privind ncvoia cxistcntci unci viziuni militarc
pc tcrmcn lung, carc s prczintc modul dc dcsIsurarc a viitoarclor opcratii si s aratc
dircctia pcntru transIormarca Iortclor, a conccptclor si a capaIilittilor.
Irivind succcsul n viitor, \iziunca proicctcaz * realizarea unei for]e ntrunite
[i integrate cu adev`rat [i a unui proces decizional performant, toate rezultate din aplicarea
vitezei, preciziei, cuno[tin]elor [i capacit`]ii letale, strns unite prin capacit`]i de colaborare
n re]ea (Network Collaboration Capabilities). (...) Este evident` nevoia abord`rii opera]iilor
pornindu-se de la efecte Effects Based Approached Operations. (...) Opera]iile viitoare
vor fi mult mai complexe [i multidimensionale, ceea ce duce la ideea c` r`spunsul Alian]ei
la toate aceste provoc`ri va trebui s` fie abordat dintr-o perspectiv` preponderent holistic`,
cu o coordonare a aspectelor politice, militare, civile, precum [i economice.
* Trebuie s` se dezvolte concepte care s` stabileasc` rolul elementului militar n cadrul
parteneriatului cu alte organiza]ii, n ceea ce prive[te prevenirea conflictelor,
managementul crizelor, men]inerea p`cii [i impunerea p`cii.
* Structura de comand` [i cea a for]ei Alian]ei trebuie s` fie proiectat` [i s` aib` valen]e
expedi]ionare, s` fie pe deplin capabil` pentru desf`[urarea unui num`r mai mare
de opera]ii de mai mic` amploare, dar pentru o perioad` ndelungat` [i la distan]e
strategice.
* Sarcina participan]ilor la conferin]` este aceea de a dezvolta principii conceptuale
[i prototipuri experimentale care s` asigure o for]` NATO [i de coali]ie, bazat`
pe efecte [i integrat` n mod coerent.
In continuarc, pc parcursul cclor dou zilc, ConIcrinta CD&E s-a dcsIsurat n plcn, dimincata,
si pc ctc patru scsiuni, cu tcmatici diIcritc - dup-amiaza. Daylon Maxwcll, consilicr spccial
al scIului Agcntici SUA pcntru Dczvoltarc Intcrnational n Domcniul Managcmcntului
Crizclor, a prczcntat un matcrial intitulat Rupnd barierele n planificarea opera]ional`.
InIormarca nu a rcprczcntat pozitia oIicial a Guvcrnului SUA, dar, trccnd n rcvist
conIlictclc carc au avut loc n ultimclc dcccnii, a sustinut idcca c rczolvarca accstora a Iost
posiIil doar n conditiilc implicrii si participrii activc a socicttii civilc (IOs; NGOs; ctc.),
iar atitudinca populatici localc din tara gazd a Iost dctcrminant pcntru succcsul misiunii.
S-a sustinut, dc ascmcnca, idcca implicrii socicttii civilc si n planiIicarca initial a opcratiilor
militarc, nu numai la claIorarca planurilor si n rczolvarca situatici postconIlict, accast idcc
rcprczcntnd, dc altIcl, o provocarc a viitorului. Pot civilii participa la planificarea
opera]iilor alturi de miliari ? - ntrcIarc la carc rspunsul cstc grcu dc dat. S-a suIliniat
importanta opcratiilor inIormationalc, a diplomatici puIlicc, a rclatiilor cu mass-mcdia,
cu populatia civil, n gcncral, cu institutiilc si organizatiilc civilc, cu cclc intcrnationalc,
clcmcntc Ioartc importantc, carc trcIuic s Iac partc din planul ntrunit si intcgrat dc opcratii.
Munca unci astIcl dc cchipc cstc Ioartc cIicicnt att n proccsul dc planiIicarc al opcratiilor,
ct si n ccl al rcconstructici pcntru a cstiga pacca, n planiIicarca Iugctar comun,
a moIilizrii rcsursclor si a mcntincrii Ialantci cconomicc, prccum si a asigurrii implcmcntrii
rcIormclor politicc dcmocraticc.
SuI gcncricul Constante [i schimb`ri n lupta armat` a secolului XXI: Ce se schimb`
n desf`[urarea [i contextul luptei armate [i cauzele reexamin`rii opera]iilor militare
s-au prczcntat mai multc matcrialc cuprinznd idci si oIscrvatii carc, considcrm, mcrit
s lc acordm atcntic.
Realitatea NATO
96
AstIcl, profesorul Torsten Bjkman, dc la Colcgiul National dc Aprarc din Sucdia,
a amintit, printrc altclc, urmtoarclc. n tara sa, pcrccptia gcncral a populatici cstc c trim
ntr-o lumc sigur, chiar dac Sucdia cstc anga}at si particip la numcroasc misiuni dc mcntincrc
a pcii; politicicnii considcr tcrorismul o proIlcm dc compctcnta politici si, dc accca,
s-ar putca ca, la un momcnt dat, s sc considcrc si c Iortclc armatc trcIuic s sc suIordonczc,
pc accst tronson opcrational, politici; dup cdcrca si dczmcmIrarca URSS, Iortclc armatc
au Iost rcdusc dramatic si nc sc mai rcduc; (...) Iugctul dcstinat armatci sc rcducc si cl,
dc la an la an, n timp cc ccrcrca pcntru participarca la misiuni/opcratii ONU dc mcntincrc
a pcii crcstc continuu (...); dcciziilc privind Iinantarca participrii la opcratii ONU, ca, dc altIcl,
rcIorma si rcduccrca continu a armatci apartin guvcrnclor, trcaIa militarilor cstc accca
dc a gsi solutii cIicicntc dc prcgtirc a Iortclor si dc ndcplinirc a misiunilor; (...) rcduccrca
la ncsIrsit a armatclor nu cstc solutia cca mai Iun, iar transIormarca ar putca rcprczcnta
o altcrnativ mai Iun; dac avcm supcrioritatca inIormational si tchnic si dcscopcrim
c advcrsarii sunt supcriori din punct dc vcdcrc numcric, cum rczolvm proIlcma ?;
(...) poatc doctrina rzIoiului digital rczolva accast proIlcm ? (...); cum gndcstc un inamic
consticnt dc supcrioritatca tchnic a advcrsarului su ?; va actiona n mod clasic, oIisnuit ?
(...) sau va opta pcntru proccdcc cxtrcmc ? (...); opinia, atitudinca sau comportamcntul
populatici din zona conIlictului sunt Ioartc grcu dc idcntiIicat sau anticipat (...), orict dc dotati
tchnic am Ii; nalta tchnologic cstc util n oItincrca inIormatiilor, n localizarca inamicului,
dar intcntiilc accstuia sunt Ioartc grcu dc idcntiIicat/staIilit (...); rcIcritor la noilc opcratii
carc sunt n atcntia Aliantci, potrivit noii "\iziuni Stratcgicc", dnd cxcmplul conIlictclor
din Ccccnia si Irak, a spus. la nccput, advcrsarii sunt numiti "tcroristi", apoi dcvin "insurgcnti",
dup carc dcvin "Iortc rcgulatc" (...); Robin Read, coloncl n rczcrv, analist la US Airpower
Research Institute, a prczcntat matcrialul cu tcma Lupta armat` n secolul XXI. In matcrial
s-a Icut o plcdoaric n Iavoarca actiunilor militarc purtatc dc coalitii dc statc, a dczvoltrii
si implcmcntrii conccptului opcratiilor Iazatc pc cIcctc, a aIordrii cu IlcxiIilitatc a luptci
armatc n contcxtul complcx al situatici intcrnationalc, a analizrii tcmcinicc, dc ctrc
planiIicatori, a contcxtului social, cultural, politic si militar n carc va avca loc opcratia, naintc
dc a sc dccidc pcntru carc dintrc cIcctc s sc optczc (rcspingcrc, hrtuirc, ncutralizarc,
izolarc, dczmcmIrarc ctc.), prccum si a instrumcntului carc va Ii Iolosit.
Amiralul (r.) Forbes, Iostul loctiitor al SACT, a prczcntat un matcrial din carc am rctinut
urmtoarclc aspcctc. trim un momcnt crucial n istoria Aliantci prin cxtindcrca arici dc intcrcs
a accstcia dc la zona curopcan la cca gloIal; nc aIlm ntr-o cr n carc sc accclcrcaz haosul
si cstc ncccsar s nc adaptm rapid si s Iim mult mai agili; Iorta/putcrca Amcricii va continua
s rmn gloIal; Iugctul SUA pcntru aprarc cstc dc aproximativ 4OO Iilioanc $,
duIlu Iat dc ccl al cclorlaltc statc mcmIrc alc Aliantci, luatc mprcun; dcciziilc luatc
la summiturilc dc la Iraga si IstanIul sunt acum pusc n practic, chiar dac cconomia SUA
si a Canadci trcc printr-o pcrioad mai grca; ncccsitatca transIormrii NA1O cstc cvidcnt,
avnd n vcdcrc mcdiul intcrnational complcx, aIlat n continu schimIarc; cu cinci ani
n urm, CD&E nu cra ntclcs suIicicnt nici chiar n SUA, dar, n prczcnt, cl si dcmonstrcaz
din plin utilitatca; cxist suspiciunca grcsit c CD&E cstc doar n intcrcsul SUA; trcIuic
s sc dcpun un cIort sporit pcntru a }ustiIica, n Iata scIilor, a Iactorilor dc conduccrc politic
si militar, ncccsitatca si avanta}clc proccsului CD&E; "\iziunca Stratcgic" cstc un documcnt
97
dcoscIit dc valoros si important pcntru Aliant; cl trcIuic studiat la toatc nivclurilc si trasc
concluziilc ncccsarc pcntru implcmcntarca sa; trcIuic dcpusc cIorturi din partca tuturor
pcntru a-i Iacc pc politicicni s ntclcag "\iziunca Stratcgic" si pcntru a spri}ini implcmcntarca
accstcia; cu crcd n viitorul Aliantci, dar cstc ncvoic dc continuarca schimIrii pcntru a-si spori
cIicicnta; dac proccsul CD&E csucaz, atunci si NA1O va csua; ]oint WarIarc Ccntcr
(din Norvcgia) arc un potcntial cxtraordinar att pcntru Aliant, ct si la nivclul statclor
mcmIrc, ca atarc, nu cstc ncccsar ca Iiccarc tar mcmIr s-si crcczc propriul ccntru
n accst domcniu; programul CD&E al SUA arat Ioartc atrgtor, Sucdia si Iinlanda
au, dc ascmcnca, rczultatc Ioartc Iunc (...); ar mai trcIui s actionam dc asa manicr
nct CD&E s nu apar prca amcricanizat.
IntrcIat Iiind dc ctrc rcprczcntantul Irantci dc cc nu nc conccntrm cIorturilc
asupra prcgtirii NRI pcntru prcvcnirca conIlictclor, pcntru misiuni dc managcmcnt al crizclor
si postconIlict, aspcctc militarc asupra crora scIii nostri au convcnit dc}a, amiralului IorIcs
a rspuns. Nu v` contrazic, componenta NRF este destinat` [i preg`tit` [i pentru astfel
de situa]ii, pe care le poate rezolva excelent, dar s-ar putea s` e[u`m dac` nu ne preg`tim
[i pentru alte misiuni cu alte capabilit`]i (). Misiunea din Afganistan nu este una
de postconflict [i va fi de durat` (...), avnd nevoie de noi capabilit`]i. Nevoile pentru opera]iile
de stabilitate sunt reale (...) [i va trebui s` men]inem un echilibru ntre necesarul de capabilit`]i
pentru a r`spunde la misiuni de prevenire a conflictelor, management al crizelor [i postconflict,
dar [i la alte tipuri de misiuni. Acum, se pare c` dans`m pe muchie de cu]it.
Consistcnta tcorctic a rcuniunii cstc pus n cvidcnt si dc Iaptul c, n continuarc,
suI tcma Ce capabilit`]i au rezultat din procesele na]ionale CD&E [i cum sunt folosite
n teren aceste capabilit`]i, au Iost prczcntatc urmtoarclc matcrialc. Shaping the 3rd
Generation SAF - locotcncntul-coloncl Iai Chung Han, din cadrul Dircctici dc Sistcmc
alc \iitorului/Ministcrul Aprrii din Singaporc; UAVs and the Integrated ISR Architecture;
Networking for Future Surveillance - cpitanul Kcvin D.W. Iaing, comandantul Ccntrului
dc Ixpcrimcntarc al Iortclor Canadicnc; Capabilities Emerging from UK Concept
Development&War Fighting Experimentation Processes - dr. Nigcl Ialing, din cadrul
Dircctici Analizc, Ixpcrimcntarc si Simularc/Ministcrul Aprrii al Marii Britanii; Joint
Fires Initiative (JFI) - locotcncntul-coloncl Mark Wcrth, din cadrul ]O/US]ICOM; The Defense
Threat Reduction Agency: reducing the threat of weapons of mass destruction Focus
on Homeland Security/Defense Initiatives - Waltcr Zimmcrs, din cadrul US DcIcnsc 1hrcat
Rcduction Agcncy.
In nchcicrc, prczcntm ctcva dintrc propriilc concluzii privind analiza dczIatcrilor
si a matcrialclor cxpusc n cadrul Reuniunii NAG/CD&E, astIcl.
la activit`]ile reuniunii NAG/CD&E au participat,
n principal, [efii structurilor centrale care r`spund
de planificarea strategic` la nivelul statului major
general sau al ministerului ap`r`rii din statele membre
ale NATO;
CD&E reprezint` motorul transform`rii
Alian]ei, ocupnd un loc major n preocup`rile
[i activitatea ACT;
exist` un decalaj semnificativ n domeniul
CD&E [i al transform`rii ntre state precum SUA,
Canada, Marea Britanie, Germania, Fran]a [i Norvegia
[i celelalte state membre ale NATO;
nu toate ]`rile au resurse/posibilit`]i
pentru a atinge un nivel ridicat n domeniul CD&E
[i, de aceea, este necesar` o colaborare ntre statele
membre pentru a le sprijini pe cele cu posibilit`]i
limitate;
documentele care reglementeaz` activitatea
NAG/CD&E a procesului CD&E nu sunt nc` suficient
de clare, permi]nd interpret`ri eronate, ceea ce afecteaz`
eficien]a activit`]ilor;
Realitatea NATO
98
este nevoie ca [i n Armata Romniei
s` se nfiin]eze o structur`/centru care s` aib`
ca domeniu principal de activitate dezvoltarea
conceptelor [i experimentarea, precum [i transfor-
marea sistemului militar pentru a face fa]` cerin]elor
viitorului;
lucr`rile conferin]ei au fost stimulate [i ampli-
ficate de apari]ia documentului Viziunea Strategic`
[i s-au bazat, n principal, pe materialele prezentate
de c`tre reprezentan]ii statelor membre ale Alian]ei,
care sunt mai avansate n domeniul CD&E;
s-a pus accentul pe necesitatea depunerii
unor eforturi mai mari pentru informarea, sensibili-
zarea [i chiar educarea factorilor politici [i militari
de decizie pentru a n]elege [i a sprijini mai eficient
procesul CD&E [i de transformare a Alian]ei;
de succesul [i rezultatele procesului CD&E
depind transformarea [i evolu]ia NATO;
se dore[te antrenarea tuturor statelor la dezvol-
tarea acestor concepte prin participarea, n m`sura
posibilit`]ilor, la procesul de transformare a Alian]ei,
care este strns legat de reu[ita dezvolt`rii [i desf`-
[ur`rii procesului CD&E;
pentru trecerea de la stadiul postactiv
la cel proactiv n cadrul Alian]ei, este necesar`
o schimbare major` de mentalitate n privin]a
abord`rii luptei armate;
evolu]ia [i rezultatele procesului CD&E
sunt direct influen]ate de capacitatea/abilitatea
de a genera o nou` cultur` n abordarea [i n]ele-
gerea fenomenului militar;
se pune un accent tot mai mare pe perfec]ionarea
planific`rii opera]ionale pentru formarea de for]e
de coali]ie (nu neap`rat la nivel de Alian]`), atr`gnd
inclusiv membri din afara Alian]ei;
experimentarea conceptelor trebuie s` fie
practicat` att pe timpul exerci]iilor, ct [i al opera]iilor
curente ale NATO (de exemplu, Afganistan, Irak);
planificarea opera]iilor trebuie s` aib` n vedere
nu numai elementele de putere militar`, ci s` fac`
apel sau s` ]in` seama [i de celelalte elemente
de putere din domeniile social, politic, diplomatic,
economic, cultural, religios etc., care pot influen]a
efectele unei opera]ii;
\n privin]a NNEC, acesta este un element
esen]ial [i holistic, cu multiple implica]ii de luat
n calcul, desemnnd nu att re]eaua n plan fizic,
ct, mai ales, conlucrarea interagen]ii, organizarea
[i cuno[tin]ele, informa]iile [i procesul decizional,
efectele proceselor [i ac]iunilor;
pe fondul unei schimb`ri/reduceri de personal
militar pe plan mondial, este acceptat` ideea conform
c`reia transformarea ar putea reprezenta o alternativ`
mai bun` pentru a face fa]` eficient amenin]`rilor
la adresa securit`]ii.
99
onIorm NA1O ISYOIS Doctrinc*,
opera]iile psihologice n sprijinul p`cii
rcprczint activitti psihologicc planiIicatc
OPERA}IILE
PSIHOLOGICE
si dcsIsuratc ca partc a opcratiilor n spri}inul pcii,
n scopul dczvoltrii unci atmosIcrc si a unci dorintc
dc coopcrarc n rndul prtilor aIlatc n conIlict si a populatici
civilc din zona dc opcratii, contriIuind, astIcl, la protcctia
Iortclor proprii si la Iacilitarca ndcplinirii mandatului
Iortci multinationalc. Irin urmarc, ccl putin la nivcl tcorctic,
acolo undc cxist opcratii n spri}inul pcii, ar trcIui s cxistc
si opcratii psihologicc.
Bosnia-Her]egovina
(1995-2004)
Dup scmnarca, la 14 dcccmIric 1OOo, a Acordului
dc Iacc dc la Dayton, carc punca capt unui rzIoi
dc patru ani n Bosnia-Hcrtcgovina, ONU a mandatat
NA1O s nccap o misiunc dc supravcghcrc si implc-
mcntarc a acordului dc ncctarc a Iocului ntrc Icligcranti.
Inccpca, astIcl, la 2O dcccmIric 1OOo, misiunca For]ei
Multina]ionale de Implementare (IFOR), carc urma
s sc transIormc, cxact pcstc un an, n For]a Multina-
]ional` de Stabilizare (SFOR). Istoria SFOR sc nchcic
n 2OO4, cnd Uniunca Iuropcan si-a asumat intcgral
rcsponsaIilitatca opcratici dc staIilizarc, cu un nou numc
- EUFOR.
C
* NATO PSYOPS Doctrine (AJP 3.7), 2004.
Ca partc a ordinului dc opcratii,
Comandamcntul IIOR urma s dcsIsoarc o campanie
de informare constnd n coordonarca si sincronizarca
activittilor dc gcstionarc a inIormatiilor din intcriorul
structurii dc comand dcstinatc opinici puIlicc. Campania
Misiunea
ntruct este evident c` strategia
[i, cu att mai pu]in, strategii nu de]in
solu]ii perfecte, algoritmi universali,
a c`ror aplicare s` garanteze succesul
ireversibil al unei campanii militare,
capitalizarea experien]ei celor care
au ndeplinit misiuni n diferite teatre
de opera]ii reprezint` un deziderat
f i e [i numai dat ori t ` f apt ul ui
c` experentia docet !
Ca aceast` eventualitate poten]ial`
s` devin` real`, cu at#t mai mult
n plan practic, lec]iile nv`]ate
trebuie s` r`mn` permanent n aten]ia
noastr` ca lec]ii de nv`]at. Motiv
pentru care [i suger`m ca, n traducerea
glosarelor de terminologie militar`
NATO, ca [i n documentele ntocmite
de c`tre structurile cu atribu]ii
n domeniul rafin`rii prevederilor
doctrinare n baza experien]ei acumulate
n cmpul tactic, sintagmei lessons
learned s` i corespund` sintagma
lec]ii de nv`]at, de[i, din punct
de vedere gramatical, traducerea
nu este \ntocmai. Consider`m aceasta
pentru simplul fapt c` nu putem vorbi
de lec]ii nv`]ate att timp ct acestea
nu sunt luate n considerare, ntr-un mod
realist [i pragmatic, pentru poten]area
procesului de readaptare a structurilor
existente, ca [i a preg`tirii personalului
care le ncadreaz`.
Pe deplin con[tien]i de validitatea
aser]iunii conform c`reia riscurile
[i amenin]`rile asimetrice necesit`
r`spunsuri asimetrice, se impune
s` g`sim modalit`]i optime de inte-
grare a opera]iilor psihologice, element
L
e
c
]
i
i

n
v
`
]
a
t
e
s
a
u
l
e
c
]
i
i

d
e

\
n
v
`
]
a
t

?
\n Bosnia-Her]egovina,
Kosovo, Afganistan [i Irak
100
Structura proicctat s transpun
Organizarea
n practic accast campanic dc inIormarc a Iost dcnumit,
la nccput, For]a Multina]ional` ntrunit` de Campanie
Informa]ional` a IFOR (Combined Joint IFOR Information
Campaign Task Force CJIICTF). Inccpnd cu SFOR
(2O dcccmIric 1OOG), dcnumirca i s-a schimIat n For]a
Multina]ional` ntrunit` de Campanie Informa]ional`
(CJICTF). Accast structur a Iost plasat n lantul
dc comand al IFOR/SFOR suI supcrvizarca scIului
structurii dc opcratii (C] J). In timpul IFOR, accast
structur a constat, n principal, n Iortc si mi}loacc
amcricanc, ntritc cu clcmcntc dc suport din Gcrmania,
Marca Britanic si Iranta. Conccptia Iundamcntal
carc a stat la Iaza crcrii accstci stucturi viza realizarea
unei comenzi [i planific`ri centralizate la nivclul Comanda-
mcntului IFOR/SFOR si o execu]ie descentralizat`
la nivclul structurilor suIordonatc, dc la nivcl divizic
pn la nivcl Iatalion.
La nivel opera]ional, CJICTF avca trci clcmcntc. structura
dc comand dc la nivclul comandamcntul principal
al IFOR/SFOR, avnd ca sarcini principalc planiIicarca
si rcalizarca campaniilor dc opcratii psihologicc; o Iort
pivotal al managementului percep]iei
[i vector principal al opera]iilor infor-
ma]ionale, n contextul opera]iilor mili-
tare propriu-zise, n general, [i al ope-
ra]iilor speciale, n particular.
Acest studiu este rezultatul efortului
interogativ, analitic [i sintetic, ntreprins
de c`tre locotenentul-colonel
Eugen LUNGU, locotenentul-co-
mandor Mircea PRIBEK, maiorii
Valentin VASILE [i Viorel MIH~IL~,
din Sec]ia Opera]ii Psihologice/Direc]ia
Opera]ii a Statului Major General,
[i c`pitanul Iulian ALISTAR,
din Compartimentul Opera]ii Informa-
]ionale al Statului Major al For]elor
Terestre. Ideile [i argumentele pre-
zentate sunt sus]inute de experien]a
pe care autorii au acumulat-o parti-
cipnd nemijlocit, pe diferite func]ii,
la ndeplinirea unor misiuni n cadrul
Elementelor de sprijin opera]ii psi-
hologice, la nivel de comandament
pri nci pal , di vi zi e sau bri gad`,
n Bosnia-Her]egovina, provincia
Kosovo, \n Afganistan [i Irak.
Sper`m c` publicarea acestei colec]ii
de lec]ii de nv`]at va r`spunde
necesit`]ii de a asigura o r`spndire
ct mai mare a concluziilor [i nv`]`-
mintelor confrunt`rii structurilor
de opera]ii psihologice, constituite
cu personal al armatelor ]`rilor membre
ale Alian]ei Nord-Atlantice, cu probleme
reale, n teatre de opera]ii mai mult
sau mai pu]in fierbin]i.
Redac]ia
dc inIormarc avca ca clcmcntc actionalc trci compo-
ncntc. rclatiilc puIlicc, opcratiilc psihologicc (ISYOIS)
si rclatiilc civil-militarc (CIMIC). Rolul accstci campanii
cra sustincrca ndcplinirii mandatului IFOR, carc consta
n implcmcntarca acordului dc ncctarc a Iocului
ntrc Iostii Icligcranti, rcspcctarca zonclor dc scpararc,
asigurarca transIcrului dc tcritorii ntrc cntitti, colcctarca
armclor si a munitici aIlatc n poscsia prtilor, monitori-
zarca opcratiilor dc dcminarc, spri}inul organizatiilor intcr-
nationalc si nonguvcrnamcntalc n actiunilc lor umanitarc.
dc opcratii psihologicc (Psychological Operations Task Force POTF), localizat n Sara}cvo,
mcnit s proicctczc, s rcalizczc si s discminczc produsclc n tot tcatrul dc opcratii;
dc ascmcnca, accast structur cra rcsponsaIil cu gcstionarca a cinci statii radio; un clcmcnt
dc spri}in (localizat initial la ZagrcI, dar carc, dup ctcva luni dc la nccpcrca opcratici,
urma s sc mutc la Sara}cvo), carc cdita sptmnalul Herald of Progress.
La nivel tactic, clcmcntc dc spri}in opcratii psihologicc (PSYOPS Support Element PSE),
rcsponsaIilc cu discminarca produsclor, au Iost crcatc la nivclul diviziilor, Irigzilor
si Iatalioanclor. In IFOR, ma}oritatca Iortclor si mi}loacclor PSYOPS att la nivcl opcrativ,
ct si tactic apartincau SUA.
O dat cu tranzitia dc la IFOR la SFOR sc produc mutatii importantc si n domcniul
PSYOPS. AstIcl, contriIutia SUA s-a rcdus scmniIicativ, crcscnd pondcrca altor natiuni
(Marca Britanic, Gcrmania, Iranta, Spania, Olanda, Italia). Att comandamcntul, ct si Ccntrul
101
DiIcritclc politici nationalc rcIcritoarc
la PSYOPS au complicat situatia comcnzii
si controlului. Din dcccmIric 1OOo
pn n octomIric 1OO7, pcrsonalul PSYOPS amcrican, ccl mai numcros n CJIITF, s-a aIlat
suI comand si control nationalc, invocndu-sc o dircctiv dc sccuritatc national a SUA.
Accast situatic a cauzat proIlcmc ma}orc n dcsIsurarca opcratiilor curcntc, ducnd la lipsa
coordonrii cIorturilor dintrc comandamcnt si divizii, la imposiIilitatca unci utilizri IlcxiIilc
a cchipclor tacticc. SuIordonarca national amcrican a Iortclor PSYOPS a nscmnat,
dup cum cra Iircsc, si suIordonarc logistic. AstIcl, ma}oritatca Iortclor si mi}loacclor
PSYOPS au Iost dircctionatc sprc divizia amcrican, ccca cc a crcat ncmultumiri n rndul
curopcnilor, carc au conditionat o cvcntual participarc mai consistcnt n misiunc
dc suIordonarca, dc ctrc NA1O, a PSYOPS-ului. Dup ndclungi tcrgivcrsri, accst lucru
s-a rcalizat n octomIric 1OO7, SUA acccptnd transIcrul dc autoritatc al Iortclor si mi}loacclor
PSYOPS suI comanda SACEUR.
Situa]ia delicat` a comenzii
[i controlului n PSYOPS
dc Rcalizarc a Irodusclor au dcvcnit multinationalc. Marca Britanic si Iranta au numit
oIitcri dc lcgtur ntrc diviziilc lor si comandamcntul CJITF. Dc ascmcnca, sc crccaz
un clcmcnt dc spri}in PSYOPS dc nivcl Irigad (BPSE), aIlat n suIordinca dircct
a comandamcntului si compus din trci cchipc tacticc (TPT).
PSE-urilc amcricanc carc actionau n IFOR, n compuncrca cclor trci divizii, vor rmnc
n SFOR numai n zona dc opcratii a Divizici Multinationalc dc Nord (MND N), undc SUA
ndcplincau rolul dc natiunc conductoarc. In Divizia Multinational dc Sud-\cst
(MND SW), Marca Britanic, natiunca conductoarc, punc un acccnt din cc n cc mai marc
pc rcalizarca unci campanii psihologicc la nivcl tactic, conccpnd si rcaliznd produsc
rclcvantc pcntru zona ci dc opcratii. In Divizia Multinational dc Sud-Ist (MND SE),
Iranta si Gcrmania nccp s acordc important din cc n cc mai marc PSYOPS-ului
dc nivcl tactic n zona lor dc opcratii.
Dc la nccputul misiunii IFOR/SFOR si pn n prczcnt au cxistat numcroasc modiIicri
(att dc natur oIicctiv, ct si suIicctiv) n domcniul conccptici dc planiIicarc si rcalizarc
a campaniilor PSYOPS, organizrii si structurii Iortclor si mi}loacclor PSYOPS, suIordonrii
accstora ctc. Din pcrspcctiva aplicrii "lcctiilor nvtatc", n scopul mIunttirii activittii
structurilor dc opcratii psihologicc alc Armatci Romnici, considcrm c cstc cu mult
mai rclcvant prczcntarca unor nca}unsuri maniIcstatc n domcniilc cscntialc pcntru succcsul
opcratiilor psihologicc n Bosnia-Hcrtcgovina.
ScnsiIilitatca cxagcrat, mpins pn la limita
ncncrcdcrii, dc carc au dat dovad unclc natiuni privind opcratiilc psihologicc s-a rcpcrcutat
ncgativ asupra dcsIsurrii unci campanii dc opcratii psihologicc unitarc si cIicicntc,
mai alcs la nccputul misiunii din Bosnia-Hcrtcgovina. Dcsi, la data nccpcrii misiunii,
n conccptia NA1O cxistau tcrmcnii dc "campanic dc opcratii psihologicc" si "Iort Multinational
Intrunit dc Opcratii Isihologicc", accstca nu au putut Ii utilizatc ca atarc. IlaniIicatorii
dc la Comandamcntul Suprcm al Iortclor Aliatc din Iuropa au Iost ncvoiti s rcdcnumcasc
accast campanic ca Iiind dc "inIormarc" (un tcrmcn mult mai ncutru, Ir conotatii
"pcriculoasc"), dc tcam c mcmIrii Consiliului Nord-Atlantic nu vor aproIa nici un documcnt
cc va continc sintagma "opcratii psihologicc".
Nencrederea n PSYOPS
Realitatea NATO
102
Att n cadrul IFOR, ct si n SFOR
au cxistat tcnsiuni ntrc comandamcntul
Iortci si diviziilc multinationalc, gcncratc
dc incapacitatca dc a sc rcaliza un raport cchiliIrat ntrc PSYOPS-ul dc nivcl opcrativ
cu ccl tactic. Ilanul opcratiilor psihologicc al IFOR/SFOR punca acccntul pc ncccsitatca
rcalizrii unci campanii uniIicatc si coordonatc n tot tcatrul dc opcratii. Unitatca cIortului
cra Ioartc important, mai alcs n ccca cc i privca pc srIii Iosniaci, carc maniIcstau o susccptiIilitatc
mai marc la mcsa}clc carc lc crau adrcsatc.
In cadrul IFOR, cnd diviziilc nu avcau Iortc si mi}loacc PSYOPS proprii suIicicntc,
CJIITF-ul, Iiind o structur dc nivcl opcrativ, a nccrcat s dcsIsoarc campanii cu un grad
marc dc gcncralitatc, carc s acopcrc ccrintclc ntrcgului tcatru dc opcratii. Dc multc ori,
diviziilc multinationalc au considcrat c produsclc nu sunt adccvatc pcntru ccca cc sc ntmpla
n zona lor dc opcratii sau c, din cauza unor dcIicicntc n discminarca lor, a}ungcau
mult prca trziu la dcstinatari pcntru a sc mai conta pc cIicicnta lor. Accstc stri dc Iapt,
coroIoratc cu scntimcntul Iavorizrii dc ctrc comandamcnt a divizici amcricanc, au dus
la dccizia diviziilor dc a-si rcaliza propriilc campanii dc opcratii psihologicc, adccvatc
la ccca cc sc ntmpla n zona lor dc opcratii. Dcsi accst lucru a avut si urmri IcncIicc,
dcscori au cxistat incompaIilitti ntrc mcsa}clc adrcsatc, sprc cxcmplu, srIilor Iosniaci
situati n zona dc opcratii a unor divizii diIcritc, Ia chiar mai mult, n zonclc dc opcratii
a unor Iatalioanc diIcritc n cadrul acclciasi divizii !
Dcsi s-a staIilit, nc din vara lui 'OG, c nici un comandant dc divizic nu arc drcptul la vcto
privind un produs crcat dc comandamcnt, au cxistat suspiciuni c, uncori, accst lucru
s-a ntmplat, ccca cc a dus la tcnsiuni suplimcntarc.
Planificarea [i desf`[urarea
opera]iilor psihologice
Dup doi ani dc rclativ linistc a aprut o nou proIlcm, cca a rclatici dintrc structura
dc opcratii inIormationalc (INFO OPS) si PSYOPS. Dup cc rclativ noua doctrin NA1O
privind opcratiilc inIormationalc (MC422) a Iost transpus n practic n timpul unor cxcrcitii
NA1O/III, lidcrii militari NA1O au considcrat c cstc timpul ca accasta s Iic aplicat
si ntr-o misiunc rcal dc mcntincrc a pcii. Dcsi rclatia dintrc INFO OPS si PSYOPS
trcIuia s Iic una dc coopcrarc, n ianuaric 2OOO, PSYOPS-ul a Iost plasat suI comanda
si controlul INFO OPS. Ca rczultat al numcroasclor ncmultumiri cxprimatc dc rcprczcntantii
mai multor natiuni privind accast starc dc Iapt, n iulic 2OOO sc ia dccizia dc a intcgra
cclc dou structuri n Information Campaign Branch (ICB). Acclasi lucru sc va ntmpla
si n KFOR. Ncmultumitc dc experimentul ICB, mai multc natiuni dccid s si diminuczc
contriIutia n PSYOPS att n SFOR, ct si n KFOR, ccca cc va ducc la ncncadrarca posturilor
aIcrcntc PSYOPS n proccnta} dc aproapc 7O". Dup mai multc discutii, n iulic 2OO1,
n SFOR, PSYOPS sc rupc dc ICB, intrnd n suIordinca dircct a ad}unctului pcntru opcratii
a scIului dc stat ma}or. Nu acclasi lucru sc ntmpl ns n KFOR.
Desf`[urarea
unei campanii multimedia
Avndu-sc n vcdcrc Iaptul c n Bosnia-Hcrtc-
govina mass-mcdia localc crau suI controlul
unor anumitc Iactiuni politicc si/sau militarc,
scrvindu-lc drcpt instrumcntc primordialc dc propagand, la nccputul misiunii IFOR/SFOR
campania multimcdia a NA1O s-a Iazat ndcoscIi pc propriilc mi}loacc mcdia.
103
Dcscori, proccsul dc aproIarc a produsclor a constituit
un adcvrat "clci al lui Ahilc" n cazul opcratiilor
psihologicc dcsIsuratc n Bosnia-Hcrtcgovina.
Ia nccputul misiunii, natura dual a comcnzii si controlului pc linic PSYOPS a complicat
proccdura dc aproIarc a produsclor. Accstca crau conccputc si rcalizatc dc ctrc CJIITF
pc Iaza oIicctivclor si tcmclor aproIatc dc Consiliul Nord-Atlantic (NAC), urmnd a Ii aproIatc
dc comandantul Iortci sau dc scIul dc stat ma}or. In practic, ns, lucrurilc nu au stat asa.
Dc cxcmplu, gcrmanii, carc rcalizau rcvista lunar "Mirko", adrcsat adolcsccntilor, trimitcau
Procesul de aprobare
a produselor
Una dintrc prcconditiilc Iundamcntalc
alc succcsului oricrci campanii dc opcratii
psihologicc - si cu att mai mult a uncia dcsIsuratc
n contcxtul unci opcratii n spri}inul pcii - o rcprczint adaptarca mcsa}ului la caractcristicilc
grupurilor tint. Dcsi aIirmatia cstc un truism pcntru spccialistii din domcniul opcratiilor
psihologicc, la nccputul misiunii din Bosnia-Hcrtcgovina, ca si n cazul misiunii din Kosovo,
a Iost Ioartc grcu s sc gscasc spccialisti (sociologi, psihologi, ctnologi ctc.) cu un grad
ridicat dc cxpcrtiz privind caractcristicilc socio-culturalc si psihologicc alc populatici
din zon. Dc ascmcnca, mai alcs n 1OOG, au Iost oItinutc Ioartc putinc datc dcsprc grupurilc
tint, dcoarccc, la acca dat, USIA (Agcntia dc InIormatii a Statclor Unitc), singura organizatic
carc cIcctua sonda}c dc opinic n Bosnia-Hcrtcgovina, maniIcsta rcticcnt n a punc
la dispozitia IFOR, n timp util, datclc oItinutc. In SFOR, situatia s-a mai mIunttit datorit
rcalizrii unor sonda}c si a unor Iocus-grupuri proprii, prccum si prctcstrii tuturor produsclor
naintca discminrii accstora. 1otusi, s-au crcat unclc produsc "occidcntalizatc"
sau "amcricanizatc", carc prczcntau divcrsc pcrsonalitti alc culturii, istorici sau politicii
vcst-curopcnc ori amcricanc - Iincoln, Rooscvclt, Clcmcnccau, Clauscwitz ctc.,
dar carc nu au avut "priz" la populatia local.
Insuficienta cunoa[tere
a grupurilor ]int`
Dccizia dcsIsurrii unci campanii multimcdia n Bosnia-Hcrtcgovina a Iost,
Ir doar si poatc, una rcalist si corcct. Iopulatia local, dup ctiva ani dc rzIoi,
avca o "Ioamc" marc dc inIormatic. Dc accst lucru crau consticnti si lidcrii locali, carc au ntclcs
rapid putcrca Ioartc marc a mass-mcdia. Ca urmarc, rclativ Irccvcnt aprcau noi ziarc,
prccum si posturi localc dc radio sau dc tclcviziunc. Mi}loacclc dc carc dispunca IFOR
crau, la acca dat, limitatc si, cc cra mai important, crau vzutc dc populatia local
ca Iiind "strinc", nccrcnd nu att s inIormczc, ct, mai alcs, s dczinIormczc.
Asa c, la nccput, compctitia dintrc IFOR si mass-mcdia localc a Iost incgal, cu avanta}
nct pcntru ultimii. AIia dup trcccrca unui an dc la nccputul misiunii, SIOR a consticntizat
c ar Ii mult mai cIicicnt utilizarca mass-mcdia localc pcntru discminarca mcsa}clor proprii.
AstIcl, s-a nccput puIlicarca unor inscrturi n cclc mai cunoscutc cotidicnc localc,
iar casctclc audio si vidco sc trimitcau la posturilc dc radio/tclcviziunc localc.
Cca mai marc proIlcm a accstci campanii multimcdia a Iost ns cca a staIilirii
priorittilor. Din motivc carc au tinut att dc costuri, ct si dc incxistcnta unor spccialisti
caliIicati, campania PSYOPS a IFOR/SFOR s-a Iazat, n primul rnd, pc tiprituri, apoi pc radio
si tclcviziunc. Si accast starc dc Iapt s-a mcntinut mult vrcmc, cu toatc c cxistau inIormatii
conIorm crora, n topul prcIcrintclor populatici localc, pc primul loc cra tclcviziunca,
pc locul doi, posturilc dc radio si aIia pc trci prcsa scris.
Realitatea NATO
104
O misiunc n spri}inul pcii prcsupunc un cIort
politico-militar si socio-cconomic n carc sunt implicati
o multimc dc actori - NA1O, UN, OSCI, UI, Crucca Rosic Intcrnational, sutc dc organizatii
nonguvcrnamcntalc si umanitarc. Icntru succcsul opcratiilor psihologicc, una dintrc provocrilc
ma}orc a Iost (si mai cstc) coopcrarca cu organizatiilc mcntionatc, mai alcs c una dintrc misiunilc
salc, staIilit cxprcs prin ordinul dc opcratii, a Iost tocmai spri}inirca accstora.
O conditic dc Iaz a unci coopcrri cIicicntc a Iost rcalizarca unui sistcm si a unor prghii
dc comunicarc cIicicnt si transparcnt cu accstc organizatii. Dup cum cstc si Iircsc,
ntr-un mcdiu att dc complcx, adiaccnt unci misiuni n spri}inul pcii, accst lucru
cstc cxtrcm dc diIicil dc rcalizat si ncccsit un timp ndclungat. Din pcatc, n Bosnia-Hcrtcgovina,
coopcrarca dintrc IFOR/SFOR si organizatiilc intcrnationalc si umanitarc a lsat mult dc dorit.
Cauzclc au Iost multiplc - stcrcotipuri organizationalc gcncratc dc divcrgcnta dintrc mcdiul
militar si ccl civil, insuIicicnta cunoastcrc a domcniilor dc activitatc a ccluilalt, orgolii
si prc}udccti nationalc, constrngcri politicc, disIunctionalitti n rcpartizarca sarcinilor
adiaccntc unor activitti, Iocalizarca pc sarcinilc intcrnc si nu pc cclc dc coopcrarc,
insuIicicnta/lipsa planiIicrii pc tcrmcn lung ctc. Oricum, dcpartc dc a Ii pcrIcct,
accast coopcrarc a Icut, totusi, posiIilc mari rcalizri n multiplc domcnii (organizarca
si dcsIsurarca alcgcrilor localc si gcncralc, ntoarccrca unui marc numr dc rcIugiati,
rcIaccrca cconomic, rcpuncrca n Iunctiunc a institutiilor civilc ctc.), carc au dus
la staIilizarca si normalizarca situatici din Bosnia-Hcrtcgovina.
Dificultatea cooper`rii
Iiccarc proicct al rcvistci n Gcrmania, undc suporta o "rcvizuirc Iinal". AIia dup cc sc ntorcca
dc acolo, cra trimis sprc aproIarc. Motivatia accstui lucru cra cxistcnta unci prccautii maximc
din partca Gcrmanici Iat dc modul n carc accst produs va Ii pcrccput dc populatia local.
Dc ascmcnca, toatc produsclc crcatc dc amcricani urmau att linia dc comand NA1O,
ct si pc cca national, accst lucru crcnd nu att proIlcmc lcgatc dc durata proccsului
dc aproIarc, ct, mai alcs, un conIlict dc autoritatc ntr-un mcdiu n carc unicitatca lantului
dc comand trcIuia s Iic litcr dc lcgc.
IroIlcmc suplimcntarc au aprut la sIrsitul anului 1OOG, o dat cu suIordonarca
SFOR LANDCENT-ului. Accst comandamcnt NA1O a modiIicat radical proccsul dc aproIarc
a produsclor. Numrul structurilor/pcrsoanclor implicatc n lantul dc aproIarc a crcscut,
incluznd scIul ccntrului opcrational ntrunit (JOC), consilicrul politic si pc ccl }uridic
al comandantului SFOR, scIul structurii dc inIormatii (CJ2), scIul Iiroului dc rclatii puIlicc
(PIO). AIia dup cc pcrsoanclc dcscmnatc Iccau comcntarii rcIcritoarc la un anumc produs,
accsta cra trimis, sprc aproIarca Iinal, comandantului/scIului dc stat ma}or. Accst lucru a dus
att la crcstcrca scmniIicativ a duratci proccsului dc aproIarc, ct si la aparitia unor tcnsiuni
ntrc divcrsclc structuri implicatc. Dc ascmcnca, ca un cIcct indircct, a dus si la limitarca
capacittii dc rspuns a comandamcntului la ccrcrilc dc produs din partca diviziilor.
Dcsi, o dat cu trcccrca anilor, proccsul dc aproIarc a suIcrit divcrsc modiIicri,
conccptia dc ansamIlu privind cxistcnta mai multor autoritti dc aproIarc/rcvizuirc
a produsclor s-a mcntinut.
Opcratiilc psihologicc nscamn, n cscnt, un proccs
dc conccpcrc, rcalizarc si diIuzarc a unor mcsa}c
prin carc sc urmrcstc rcalizarca unor modiIicri
atitudinalc si comportamcntalc n rndul grupurilor tint. Cnd vorIim dc atitudini
Evaluarea eficien]ei
105
si comportamcntc, avcm dc-a Iacc cu structuri psihologicc complcxc, n contcxtul
crora rclatia cauz-cIcct nu cstc univoc - nu sc poatc spunc c una si acccasi cauz
va ducc totdcauna la unul si acclasi cIcct. Ir ndoial, psihologia a nccrcat si, n Iun msur,
a rcusit s contriIuic la progrcsclc privind tcoriilc schimIrilor atitudinalc, prin numcroasc
ccrcctri si cxpcrimcntc carc au avut loc n conditii dc laIorator, cu controlul riguros
al variaIilclor indcpcndcntc si dcpcndcntc. Opcratiilc psihologicc nu sunt ns si nici nu pot
Ii cxpcrimcntc dc laIorator, pn n prczcnt ncputnd Ii idcntiIicat o solutic pcrIcct,
univcrsal aplicaIil pcntru schimIarca atitudinii grupurilor tint. Irin urmarc, n contcxtul
att dc complcx al unci opcratii n spri}inul pcii nu sc poatc spunc cu cxactitatc c o modiIicarc
atitudinal cstc rczultatul unci anumitc campanii dc opcratii psihologicc sau al altor Iactori,
cxtcrni sau con}uncturali. Ccl mai adcsca, cstc si una si alta.
Dcsi n opcratiilc psihologicc a dcvcnit un lucru comun s sc lucrczc cu tcrmcni
ca "Iis dc analiz a grupurilor tint", "prctcstarc", "posttcstarc", "indicatori dc impact",
"vulncraIilitatc", "susccptiIilitatc" ctc., crora, ccl putin la nivcl tcorctic, s-a rcusit
s li sc conIcrc un grad ridicat dc standardizarc, misiunca din Bosnia a dcmonstrat,
nc o dat, c, dc la tcoric la practic, cstc o calc lung. Dc multc ori, din cauza lipsci
pcrsonalului caliIicat, proccsul dc analiz a grupurilor tint a avut dc suIcrit din punctul
dc vcdcrc al calittii salc. Iisclc dc analiz alc grupurilor tint au prczcntat dcstulc lacunc
ca urmarc a incxistcntci unci Iazc dc datc pcrtincntc, prctcstarca sau posttcstarca
dcsIsurndu-sc diIicil, din cauza Iic a lipsci dc timp, Iic a spccialistilor sau a diIiculttii dc a gsi
suIiccti rcprczcntativi pcntru divcrsc campanii/produsc.
Apoi, schimIrilc atitudinalc, ccl putin cclc rcIcritoarc la rcprczcntantii unui alt grup
ctnic, nu sc produc spcctaculos, pcstc noaptc, ci ncccsit un timp ndclungat, ani chiar.
Structurilc dc opcratii psihologicc nu sunt dcct structuri dc spri}in carc actioncaz
prin mi}loacc proprii pcntru rcalizarca oIicctivclor misiunii. Dac o opcratic n spri}inul pcii
cstc Iinc prcgtit din toatc punctclc dc vcdcrc (politic, }uridic, militar), sansclc ca opcratiilc
psihologicc s Iic, ntr-adcvr, un multiplicator dc Iort crcsc. Dincolo dc nca}unsurilc incrcntc
unui domcniu att dc complcx, opcratiilc psihologicc dcsIsuratc n Bosnia-Hcrtcgovina
nu au Icut dcct s conIirmc ncccsitatca tratrii cu atcntic dc ctrc Iactorii dc dccizic
politico-militari a viitorului accstui domcniu indispcnsaIil pcntru succcsul, n pcrioada
contcmporan, a oricrui tip dc misiuni militarc, nu doar a cclor dc mcntincrc a pcii.
Kosovo
Misiunca, organizarca si structurilc dc opcratii psihologicc carc actioncaz n spri}inul
ndcplinirii mandatului KFOR sunt similarc cclor utilizatc n SFOR. IroIlcmclc aprutc
sunt, dc ascmcnca, similarc, ns au Iost idcntiIicatc si aspcctc particularc, dctcrminatc
dc spcciIicitatca situatici din Kosovo, dc lipsa unui acord Iinal asupra viitorului statut
al accstci provincii.
Dup cum sc stic, opcratiilc n spri}inul pcii
sunt ndcplinitc dc militari si condusc dc politicicni.
Iactorul politic cstc dctcrminant n astIcl dc misiuni si accst lucru s-a rcpcrcutat
asupra misiunii KFOR poatc mai mult dcct asupra oricrci misiuni antcrioarc n spri}inul
pcii. Rczolutia 1244 a Consiliului dc Sccuritatc al ONU, carc a autorizat misiunca,
Condi]ion`ri politice
Realitatea NATO
106
O caractcristic important a ma}orittii opcratiilor
militarc actualc o rcprczint Iaptul c n cra mass-mcdia
s-a invcrsat raportul protcctia Iortclor/cIicicnta misiunii.
In conditiilc actualc, n carc prcsa transIorm
Iiccarc victim a unci opcratii militarc ntr-un suIicct dc scnzatic, comandantii au drcpt
misiunc prioritar cvitarca/limitarca numrului dc picrdcri umanc. In KFOR, accst impcrativ
a actionat si n domcniul PSYOPS, undc ma}oritatca produsclor rcalizatc au Iost dc tip "soIt"
si nu "hard", considcrndu-sc nu att posiIilul lor cIcct asupra grupurilor tint, ci cIcctul
indircct asupra sccurittii militarilor prczcnti n misiunc.
M`surile de protec]ie
a for]elor versus
eficien]a misiunii
Dat Iiind Iaptul c clcmcntul dc spri}in opcratii
psihologicc cstc una dintrc structurilc dc Iaz
n gcstionarca imaginii unci Iortc multinationalc
dc mcntincrc a pcii, cstc vital ca accsta s nccap
s actionczc chiar naintc dc dcsIsurarca trupclor n tcatrul dc opcratii. Accst lucru
Iiind, practic, imposiIil, din constrngcri dc natur practic, s-ar impunc atunci ca mcar s cxistc
o structur PSYOPS consistcnt nc din primclc zilc alc misiunii. Din pcatc, accst lucru
nu s-a ntmplat nici n Kosovo, dup cum nu s-a ntmplat nici n Bosnia-Hcrtcgovina.
Rcluctanta natiunilor contriIutoarc sau insuIicicnta Iortclor si a mi}loacclor ncccsarc a Icut
ca, la nccputul misiunii KFOR, s cxistc o structur Ioartc slaI dc PSYOPS (suI 1O pcrsoanc !).
AIia dup o }umtatc dc an, clcmcntul dc spri}in opcratii psihologicc al comandamcntului KFOR
a nccput s sc ntrcasc, atingnd o capacitatc dc actiunc dcstul dc apropiat dc cca optim.
Necesitatea realiz`rii
unei structuri de opera]ii
psihologice puternice
In la un anumit punct, cstc dc ntclcs c opcratiilc
psihologicc, Iiind un domcniu rclativ nou, nu cstc
cunoscut ndca}uns pcntru a Ii aprcciat si valoriIicat
la ntrcgul su potcntial sau, dimpotriv, pcntru a nu Ii implicat n alt Icl dc actiuni.
Ir doar si poatc, opcratiilc psihologicc pltcsc triIutul mostcnirii trccutului din pcrioada
"rzIoiului rccc", atunci cnd avcau nu doar o alt dcnumirc, dar si altc misiuni.
Dup nchcicrca "rzIoiului rccc", misiunilc si capaIilittilc opcratiilor s-au modiIicat,
astIcl nct accast structur s dcvin ntr-adcvr un multiplicator dc Iort, dar si un Iactor
dc rcduccrc a violcntci. Din pcatc, mcntalittilc nu sc schimI la Icl dc rcpcdc ca structurilc,
tchnica sau proccdurilc dc lucru.
In Iaza "traditiilor" nccputc cu SFOR, opcratiilc psihologicc au Iost, adcsca, conIundatc
si n KFOR cu rclatiilc puIlicc sau cu intclligcncc-ul, primind misiuni improprii, cum a Iost,
sprc cxcmplu, cca carc a vizat spri}inirca KPC (Kosovo Irotcction Corps, structur
dc protcctic civil nIiintat prin transIormarca Iostci Armatc dc IliIcrarc a Kosovo - UCK)
n crcarca imaginii salc.
Poten]ialul
a Iost intcrprctat n diIcritc Icluri (uncori total opusc !) dc ctrc prtilc implicatc.
Din ratiuni carc au tinut ndcoscIi dc nchotrrca Iactorului politic, dar si dc msurilc
dc protcctic alc Iortclor proprii, mcsa}ul KFOR si, implicit, al PSYOPS-ului, nu a Iost suIicicnt
dc clar, prcIcrndu-sc o aIordarc "soIt" a diIcritclor aspcctc mai dclicatc (dcmilitarizarca
UCK-ului, campaniilc rcpctatc n spri}inul conIiscrii armamcntclor si munitiilor, spri}inirca
opcratiilor dc arcstarc a unor criminali dc rzIoi dc ctnic alIancz, violcnta dc natur
politic ctc.) Accst lucru a aIcctat att crcdiIilitatca opcratiilor psihologicc dcsIsuratc
n Kosovo, ct, mai alcs, cIicicnta accstora.
107
Ichipa tactic dc opcratii psihologicc
actioncaz pcntru clcmcntul dc spri}in opcratii
psihologicc al divizici (Division PSYOPS Support
Element DPSE), al Irigzii (Brigade PSYOPS
Support Element BPSE) sau, n mod dircct, n spri}inul Iatalionului cruia i cstc alocat.
In situatia n carc cstc alocat n spri}in unui Iatalion, scIul cchipci tacticc dc opcratii
psihologicc cstc rccunoscut drcpt consilicr al scIului compartimcntului opcratii (SJ)
al Iatalionului pcntru gcstionarca tutoror aspcctclor cc tin dc intcgrarca opcratiilor
psihologicc n ansamIlul opcratiilor dcsIsuratc dc Iatalion.
Ichipa tactic dc opcratii psihologicc nsotcstc patrulclc Iatalionului si cIcctucaz
opcratiilc dc discminarc a tcmclor si mcsa}clor aproIatc dc ctrc scIul clcmcntului
Misiunile echipei tactice
de opera]ii psihologice
\n sprijinul batalionului
Att la nivclul comandamcntului principal al Iortci,
ct si la nivclul Irigzilor multinationalc, n dccursul
cclor pcstc patru ani dc la nccputul misiunii s-a constatat
o lips acut a pcrsonalului carc s dctin cunostintclc si dcprindcrilc ncccsarc s lucrczc
n accst domcniu scnsiIil, n carc sunt indispcnsaIilc compctcntc dc stat ma}or,
lingvisticc si tchnicc. Multc natiuni au trimis s ncadrczc Iunctiilc din PSYOPS pcrsoanc
carc avcau cxpcricnt n domcnii adiaccntc sau carc nu avcau cxpcricnt dcloc,
ccca cc a avut o consccint ncgativ asupra cIicicntci misiunii.
Dintrc cclclaltc diIicultti cu carc s-a conIruntat PSYOPS-ul n Kosovo, dc altIcl, scmnalatc
si n partca rcIcritoarc la Bosnia-Hcrtcgovina, mcntionm. insuIicicnta cxpcrtizci rcgionalc
si a unor datc psiho-socio-culturalc pcrtincntc dcsprc grupurilc tint; diIicultatca conlucrrii
PSYOPS-ului cu organizatiilc intcrnationalc si nonguvcrnamcntalc; pcrsistcnta rclatici
amIiguc ntrc PSYOPS si INFO OPS; incgalitatca compctitici cu mass-mcdia civilc,
carc crau Iavorizatc dc Iaptul c sunt localc, comcrcialc si liIcrc s puIlicc/s transmit
oricc inIormatic dc intcrcs; cxistcnta unui proccs dc aproIarc a produsclor, prca lung
si adcsca schimItor n diIcritc contingcntc.
Afganistan
Dup dislocarca n AIganistan, la Kandahar, a Batalionului 2G InIantcric "Ncagoc BasaraI",
ntruct accsta avca ncadrat un singur oIitcr cu atriIutii, prin cumul, n domcniul opcratiilor
psihologicc, nu si o cchip tactic dc opcratii psihologicc (Tactical PSYOPS Team TPT),
divizia acropurtat amcrican, n compunca crcia sc aIla si Iatalionul romncsc, a dispus
ca o cchip tactic dc opcratii psihologicc (1I1 O2J) a clcmcntului dc spri}in opcratii
psihologicc al divizici s actionczc n spri}inul unittii noastrc pc timpul cIccturii
unor patrulri show of presence, prccum si s prczintc modul dc actiunc a TPT pc timpul
vizitclor unor rcprczcntanti ai Statului Ma}or Gcncral.
Din discutiilc avutc cu scIul clcmcntului dc spri}in opcratii psihologicc al divizici
acropurtatc amcricanc a rczultat c, n conccptia amcrican, pcntru ndcplinirca n Iunc
conditii a misiunilor unui Iatalion, ntr-o opcratic dc tipul cclci din AIganistan, cstc ncccsar
si o TPT. Modul dc organizarc si dc utilizarc a capaIilittilor dc opcratii psihologicc dctcrmin
luarca n considcrarc a unor aspcctc, ca "lcctii nvtatc" n proccsul dc dczvoltarc
a intcropcraIilittii unittilor/suIunittilor Armatci Romnici carc particip la misiuni
multinationalc condusc dc ctrc Alianta Nord-Atlantic.
Insuficien]a
personalului instruit
Realitatea NATO
108
Ilcmcntul dc spri}in opcratii psiho-
logicc al divizici (DPSE) sc compunc
din 7-O militari, cu rcsponsaIilitti n plani-
Iicarca si coordonarca opcratiilor psiho-
logicc pcntru a spri}ini ndcplinirca misiunilor divizici. In accst scop, pcrsonalul DPSE
si coordoncaz activittilc, n spccial n ccca cc privcstc conccpcrca si rcalizarca produsclor
PSYOPS, cu activittilc POTF. DPSE dispunc dc capacitti limitatc dc rcalizarc a produsclor
PSYOPS si, n Iunctic dc planul opcratiilor psihologicc al divizici, poatc pstra controlul
Compunerea [i misiunile
elementului de sprijin
opera]ii psihologice al diviziei
Compunerea [i misiunile
elementului de sprijin
opera]ii psihologice al brig`zii
In Iaza planului opcratiilor psihologicc,
clcmcntul dc spri}in opcratii psihologicc
dc nivcl Irigad (BPSE) sc compunc
din J-4 oIitcri/suIoIitcri cu prcgtirc
n domcniu, aIlati pc Iunctii dc stat-ma}or si din J-o cchipc tacticc dc opcratii psihologicc,
a ctc J-4 militari Iiccarc. BPSE analizcaz ordinul dc opcratii al divizici si ancxa opcratii
psihologicc pcntru a dctcrmina carc sunt sarcinilc spcciIicc opcratiilor psihologicc
pcntru a lc includc n ancxa opcratii psihologicc a ordinului dc lupt al Irigzii. Ia nivcl
dc Irigad, ancxa opcratii psihologicc sc rcIcr, n mod spccial, la oIicctivclc dc ndcplinit
alc opcratiilor psihologicc si la Iclul n carc ndcplinirca accstora spri}in rcalizarca schcmci
mancvrci. BPSE rccomand pstrarca TPT-urilor suI controlul Irigzii sau propunc
ca accstca s Iic datc n spri}in Iatalioanclor din suIordinc. Icrsonalul BPSE supcrvi-
zcaz activitatca TPT-urilor datc n spri}in Iatalioanclor Irigzii, monitorizcaz
activittilc dcsIsuratc dc accstca si lc asigur, n caz dc ncccsitatc, asistcnt dc spccialitatc.
BPSE nu arc capaIilitti proprii dc conccptic si rcalizarc a produsclor PSYOPS.
Accasta dctcrmin ca, la nivclul BPSE, s sc urmrcasc intcgrarca planiIicrii opcratiilor
psihologicc n proccsul dc planiIicarc a opcratiilor Irigzii astIcl nct s sc acordc un spri}in
optim comandantilor unittilor/suIunittilor din suIordinc.
In cazul n carc pcrsonalul BPSE sau ccl al TPT-urilor considcr c sunt ncccsarc
rcalizarca si diIuzarca unui anumit produs, sc solicit, prin intcrmcdiul DPSE, rcalizarca
accstuia dc ctrc clcmcntul dc spri}in opcratii psihologicc al Iortci anga}atc n tcatru
(PSYOPS Task Force POTF).
dc spri}in opcratii psihologicc al divizici/Irigzii. In anumitc circumstantc, scIul TPT cstc autorizat
s modiIicc tcmclc si mcsa}clc pc carc trcIuic s lc discminczc n scopul dc a lc adapta
ct mai Iinc situatiilor particularc cu carc sc conIrunt, cu conditia s nu contravin liniilor
dircctoarc ordonatc dc csalonul supcrior. Cci trci-patru mcmIri ai TPT trcIuic s cunoasc
si s rcspcctc rcgulilc comunicrii dircctc, Iat n Iat (Iacc-to-Iacc) cu mcmIrii grupurilor
tint. Intcrvcntia lor sc poatc dovcdi cscntial pcntru mcdicrca si rczolvarca nonviolcnt
a unor incidcntc/ncntclcgcri ntrc militarii suIunittilor Iatalionului si populatia local.
In plus Iat dc misiunilc dc discminarc cu a}utorul statiilor dc ampliIicarc, TPT poatc
dcsIsura si altc tipuri dc opcratii psihologicc, prin discminarca matcrialclor tipritc,
prin comunicarc dircct cu mcmIrii grupurilor tint, n scopul culcgcrii dc inIormatii rclcvantc
pcntru succcsul misiunii n spri}inul crcia actioncaz, dar si pcntru cvaluarca cIicacittii
opcratiilor psihologicc proprii, aliatc si ostilc. 1otodat, cchipa tactic dc opcratii psihologicc
arc misiunca dc a culcgc inIormatii dcsprc mcmIrii grupurilor tint n scopul a}ustrii programclor
dc opcratii psihologicc planiIicatc si dcsIsuratc dc csaloanclc supcrioarc - DPSE/BPSE.
109
asupra ctorva TPT-uri cchipatc cu statii dc ampliIicarc. Accstca vor Ii utilizatc pcntru a ndcplini
misiuni spcciIicc dc opcratii psihologicc suI controlul divizici, pcntru misiuni dc spri}in
gcncral sau vor Ii pstratc ca rczcrv disponiIil pcntru intcrvcntii. Intruct comandantul
divizici nu arc, dc rcgul, mputcrnicirca dc a aproIa produsclc PSYOPS rcalizatc dc DPSE,
accstca sunt naintatc pcntru aproIarc la POTF.
Irak
Al doilca conIlict din Irak a adus, n aIar dc clcmcntc incditc n domcniul artci militarc,
si consacrarca dcIinitiv a ncccsittii cxistcntci unci consistcntc implicri a opcratiilor
inIormationalc, rcspcctiv opcratiilor psihologicc n spri}inul ndcplinirii misiunilor unittilor
comIatantc.
Dac nc rcIcrim la numrul maniIcstclor Iolositc n cclc dou conIlictc din zona GolIului
Icrsic (ccl din 1OO1 si ccl din 2OOJ), iat carc sunt, strict cantitativ, diIcrcntclc. n 1OO1,
Iortclc aliatc au Iolosit 2O dc milioanc dc maniIcstc, iar n 2OOJ, structurilc dc opcratii
psihologicc amcricanc si Iritanicc au discminat oO dc milioanc dc maniIcstc. Mai sunt ns
dc luat n calcul numrul imprcsionant dc orc dc cmisic rcalizatc dc ctrc posturilc dc radio
alc aliatilor sau dc ctrc cclc sponsorizatc dc accstia. Voice of the Gulf, Information Radio,
The Future, Two Rivers Radio, Radio Tikrit.
Analiza opcratiilor psihologicc dcsIsuratc dc Iortclc aliatc rclcv c accstca au nccput
s crcasc n intcnsitatc din luna octomIric 2OO2. Accast intcnsiIicarc a opcratiilor psihologicc
cra considcrat drcpt o continuarc a cIorturilor dcsIsuratc n spri}inul opcratici dc monitorizarc
a zonclor dc intcrdictic tcrcstr si acrian impusc Irakului n 1OO1. Ia acca dat, structurilc
dc opcratii psihologicc au Iost anga}atc n spri}inul opcratiilor Desert Schield, Desert Storm
(ntrc JO dcccmIric 1OOO si 28 IcIruaric 1OO1 au Iost discminatc 2O dc milioanc dc maniIcstc),
Provide Comfort (nccput la Oo aprilic 1OO1 n spri}inul opcratici dc acordarc a asistcntci
umanitarc populatici kurdc din nordul Irakului si sud-cstul 1urcici).
In pcrioada 28 octomIric 2OO2-14 martic 2OOJ, pcstc 12,o milioanc dc maniIcstc
au Iost utilizatc n Irak, cu un vrI dc discminarc la J1 ianuaric 2OOJ, cnd n patru locatii
diIcritc din sudul Irakului au Iost Iolositc 1,2 milioanc dc maniIcstc.
Un rol important n cconomia planiIicrii si dcsIsurrii campaniilor dc opcratii
psihologicc n ultima campanic din Irak a rcvcnit si cclui mai putcrnic mi}loc tchnic dc carc
dispunc Icntagonul n domcniul opcratiilor psihologicc, si anumc avionului EC 130E
Commando Solo. Accsta cstc o acronav dc tip cargo, modiIicat, cchipat cu un studio
moIil audio/vidco, cu transmittoarc multidircctionalc si antcnc, putnd Ii rcalimcntat
n acr. Accsta poatc transmitc, n dircct sau nrcgistrat, n gamclc UM, US, UUS (IM),
n spcctrul 1\ si n Ianda comunicatiilor militarc. Ichipamcntclc dc la Iord sunt Iolositc
si pcntru Iruia}ul statiilor dc radio si tclcviziunc inamicc. Cu accst cchipamcnt, structurilc
dc opcratii psihologicc au capacitatca s transmit simultan n opt lungimi dc und diIcritc.
Accast acronav a Iost utilizat pc ntrcaga durat a conIlictului att ca post dc radio moIil
(acrian), ct si pcntru a rctransmitc cmisiunilc unor posturi dc radio si tclcviziunc, dar a cxccutat
si misiuni dc discminarc a maniIcstclor.
In primul rzIoi din GolI, grupurilc tint vizatc dc opcratiilc psihologicc au Iost lidcrii
politici irakicni, comandantii irakicni, militarii irakicni, principalclc catcgorii ctnicc si rcligioasc,
o atcntic dcoscIit Iiind acordat populatici kurdc. In accst caz, oIicctivul principal
Realitatea NATO
110
al opcratiilor psihologicc a Iost accla dc a convingc militarii irakicni s nu mai luptc,
s sc prcdca si s sc rctrag din Kuwait.
In 2OOJ, grupurilc tint sclcctatc dc structurilc dc opcratii psihologicc au inclus lidcrii
politici irakicni, comandantii irakicni, militarii irakicni, principalclc catcgorii ctnicc si rcligioasc
- populatia civil irakian, populatia kurd (din Irak), populatia siit (din Irak), populatia
din trilc vccinc Irakului, carc locuicstc n zona dc granit. OIicctivclc principalc au Iost,
dc accast dat, modiIicatc Iat dc prima intcrvcntic, urmrind. convingcrca militarilor
irakicni s nu mai luptc si s sc prcdca (cu acccntul pc ncctarca rczistcntci armatc
si nu pc prcdarc/dczcrtarc); rupcrca cocziunii dintrc conduccrca politico-militar si armat,
dintrc conduccrca politic si populatia civil; ncura}arca organizrii unci rcvoltc popularc
pcntru nlturarca rcgimului lui Saddam Husscin; promovarca imaginii aliatilor ca o Iort cliIcratoarc
a poporului irakian asuprit dc ctrc dictatura lui Saddam Husscin; promovarca imaginii Iortci
dc intcrvcntic drcpt cca mai putcrnic Iort armat dc pc planct; promovarca lcgitimittii
intcrvcntici intcrnationalc; promovarca Iortclor aliatc ca singura surs crcdiIil dc inIormatii.
In ccca cc privcstc particularittilc opcratici Iraqi Freedom, din pcrspcctiva planiIicrii
si dcsIsurrii opcratiilor psihologicc putcm rctinc urmtoarclc "lcctii nvtatc".
Accstc cchipc, compusc din J-4 militari, dotatc
cu statii dc ampliIicarc amplasatc pc masini Ilindatc
usoarc, actioncaz la nivcl tactic pcntru a comunica
dircct cu mcmIrii grupurilor tint, pc timpul opcratiilor
Reconsiderarea rolului
echipelor tactice
de opera]ii psihologice
Rcalizarca modiIicrilor comportamcntalc
dcziraIilc a Iost considcrat ca Iiind n raport
dircct cu satisIaccrca ncvoilor Iazalc alc militarilor
si populatici civilc irakicnc (sccuritatc, hran, ap), n prima ctap, urmnd ca, n pcrioada
post-Saddam, accst cIort s Iic continuat prin dcplasarca acccntului asupra promovrii
valorilor gcncral umanc, dar si spcciIicc socicttii irakicnc, proccs oricntat sprc rcconstructia
unui stat irakian dcmocratic, liIcr si prospcr.
ncurajarea modific`rilor
comportamentale decisive
Opcratiilc psihologicc au Iost intcgratc
n continuumul opcrational, cIcctul sincrgic
promovat dc ctrc noilc doctrinc amcricanc Iiind atins. Ca multiplicator dc Iort si Iactor
dc rcduccrc a violcntci, opcratiilc psihologicc au contriIuit ncmi}locit la prcgtirca populatici
civilc si a militarilor irakicni pcntru a acccpta ca incvitaIil intrarca Iortclor aliatc pc tcritoriul
trii lor, avnd ca unic scop nlturarca lui Saddam Husscin, cxponcntul unui rcgim totalitar
inuman. Mcdiul atitudinal IavoraIil Iortclor aliatc a Iost atins, dcsi nu s-a rcusit trcccrca
pragului dc rczistcnt pasiv carc ar Ii dus la o rcvolt dc proportii a populatici irakicnc
mpotriva rcgimului lui Saddam Husscin.
Realizarea efectului sinergic
militarc propriu-zisc solicitndu-lc accstora s cvitc oricc intcrIcrcnt cu actiunilc militarc
alc trupclor aliatc. Ic parcursul ultimci campanii din Irak, principala provocarc a constat
n dcrularca programclor dc opcratii psihologicc ntr-un ritm rapid, corcspunztor vitczci
dc naintarc a trupclor aliatc. Ichipclc tacticc dc opcratii psihologicc au nsotit unittilc
comIatantc crora lc-au Iost alocatc n spri}in, ndcplinind misiuni n Iolosul accstora
- activitti dc culcgcrc dc inIormatii, discminarca produsclor PSYOPS prcgtitc antcrior
si comunicarca dircct cu populatia din zona dc opcratii.
111
Din cauza rcstrictiilor cxtrcm dc scvcrc aplicatc
opcratiilor psihologicc, Iolosirca Intcrnctului ca mi}loc
dc discminarc PSYOPS s-a limitat la transmitcrca dc mcsa}c clcctronicc. Cu toatc accstca,
Iolosirca, Iic si limitat, a Intcrnctului n scopul dcscminrii mcsa}clor PSYOPS dcmonstrcaz
convingtor capacitatca opcratiilor psihologicc dc a includc n propria panoplic diIcritclc
mi}loacc dc comunicarc dcIinitorii pcntru socictatca multimcdia contcmporan.
Campania militar Iraqi Freedom continu si n 2OO4, caractcrul misiunii transIormndu-sc
corcspunztor ccrintclor unci misiuni dc consolidarc a pcii - peace consolidation, ccca cc dctcrmin
modiIicri att dc ordin tcorctic-conccptual, ct si practic n conccptia, planiIicarca si dcsIsurarca
opcratiilor psihologicc n tcatrul dc opcratii. Structurilc PSYOPS actioncaz acum pc ntrcg
tcritoriul Irakului si dcvin principalul instrumcnt n cIortul dc a ntclcgc, ntr-un mod ct mai corcct,
caractcristicilc socicttii irakicnc. Misiunilc PSYOPS sc divcrsiIic, cIcctclc sunt mult mai viziIilc,
iar acuratctca si proIcsionismul planiIicatorilor PSYOPS sc impun ca o conditic sinc qua non
a succcsului accstora, cu att mai mult cu ct Irakul si mcntinc pozitia dc cca mai monitorizat
tar dc pc gloI.
In colapsul dc putcrc gcncrat dc nlturarca rcgimului lui Saddam, caractcrizat
prin disolutia principalclor institutii administrativc alc statului, cstc instaurat Coalition
Provisional Authority - CPA. Accst organism, suIordonat Washingtonului, si condus dc ctrc
administratorul civil Iaul Brcmcr, arc ca oIicctiv administrarca politico-militar provizoric
a Irakului n vcdcrca crcrii conditiilor dc sccuritatc ncccsarc constituirii noilor institutii
alc statului si dcmarrii proccsului dc rcconstructic. Iortclc Coalitici Multinationalc,
suIordonatc intcrcsclor stratcgicc, actioncaz n Iaza unci mprtiri rcgionalc a Irakului,
asIcl. zona Bagdad, cu provinciilc dc nord, rcvinc controlului SUA, zona Ccntru-Sud,
rcprczcntnd cinci provincii, constituic aria dc rcsponsIilitatc a divizci multinationalc
aIlatc suI conduccrc poloncz, iar rcgiunca Basra si sudul Irakului intr n aria dc rcsponsa-
Iilitatc a divizici multinationalc aIlatc suI conduccrca Marii Britanii.
Misiunilc PSYOPS capt o mai marc consistcnt, structurilc PSYOPS nccp s aiI
un caractcr multinational si sc rcgscsc la toatc csaloanclc, nccpnd dc la nivcl corp
Folosirea limitat`
a Internetului
Utilizarea intensiv`
a studiourilor amplasate
pe Commando Solo
Intrcaga campanic a Iost prcccdat si sustinut,
pc toat durata dcsIsurrii, dc ctrc studiourilc
dc radio si dc tclcviziunc amplasatc pc acronava
EC 130E Commando Solo. In conditiilc discminrii
a milioanc dc maniIcstc si n urma parasutrii ctorva zcci dc mii dc rcccptoarc radio,
dcstinatc unci populatii cu un grad dc instruirc dcstul dc ridicat, sc aprcciaz c mcsa}clc
transmisc dc planiIicatorii opcratiilor psihologicc au contriIuit n mod scmniIicativ la succcsul
ntrcgii opcratii militarc din Irak.
Sprc dcoscIirc dc rzIoaiclc, conIlictclc,
intcrvcntiilc antcrioarc, structurilc dc opcratii
psihologicc si-au asumat puIlic rcsponsaIilittilc
carc lc rcvin, au promovat transparcnta activittilor
dcsIsuratc si s-au plasat "n lumina rcIlcctoarclor". 1ransparcnta mcntionat arc ca oIicct
rccunoastcrca implicrii n spri}inirca opcratiilor militarc propriu-zisc, nu si prczcntarca
planurilor si a proccdcclc utilizatc n scopul ndcplinirii misiunilor ordonatc.
Repozi]ionarea
n rela]ia cu mass-media
Realitatea NATO
112
dc armat (CPSE Corp Psychological Suport Element) pn la nivcl Iatalion, undc ntlnim,
datc n spri}in, cchipc tacticc dc opcratii psihologicc (Tactical Psychological Team). Ia nivcl
stratcgic, CJPOTF (Combined Joint Psychological Operations Task Force) asigur rcalizarca
programclor cu acopcrirc radio si 1\ pc ntrcg tcritoriul irakian, prccum si monitorizarca
multimcdia din trilc limitroIc. Coordonarca activittilor la nivcl opcrativ si tactic arc loc
suI autoritatca CISI, la Bagdad, cu participarca Biroului dc Comunicarc Stratcgic, structur
din suIordinca CIA. Misiunilc PSYOPS n pcrioada postconIlict, complcxc si diIicil dc ndcplinit
din pcrspcctiva diIcrcntclor dc mcntalitatc, vizcaz cxplicarca prczcntci si a rolului Iortclor
Coalitci n Irak (dup nlturarca rcgimului dictatorial), stimularca coopcrrii dintrc socictatca
civil si Iortclc Coalitici (n conditiilc n carc opcratiilc militarc provoac, n continuarc,
victimc si distrugcri n scctorul civil), promovarca lcgitimittii noilor Iortc dc sccuritatc
irakicnc (cu att mai mult atunci cnd lidcrii rcligiosi Ioicotcaz accst proccs si propun
structuri paralclc dc sccuritatc), stimularca consticntizrii, dc ctrc populatia irakian,
a ncccsittii si utilittii instaurrii unui nou sistcm dc guvcrnarc, a unui rcgim dcmocratic.
Accstc oIicctivc constituic tot attca provocri pcntru spccialistii PSYOPS carc si dcsI-
soar activitatca n tcatrul dc opcratii din Irak.
Dincolo dc oricc rcalizri sau succcsc, putcm, n cadrul unui Iilant provizoriu, s cvidcnticm
unclc concluzii, asa cum rcics clc din cxpcricnta conduccrii si dcsIsurrii opcratiilor
psihologicc ntr-un tcatru dc opcratii, n pcrioada postconIlict.
Un ordin religios (fatwa) nu are nici o grani]` n lumea islamic`
Nu dc putinc ori, actiunilc sau simpla rctoric agrcsiv a unor lidcri rcligiosi din Iran,
Iakistan sau IiIan au inIlucntat cursul actiunilor si cvcnimcntclc din Irak. Ia nivclul populatici
gcncralc s-au cvidcntiat n mod curcnt schimIri alc atitudinilor n raport cu prczcnta
Iortclor Coalitici din Irak, ca urmarc a ccourilor idcilor promovatc dc diIcritc autoritti
rcligioasc din lumca islamic si nu n mod ncccsar din spatiul Irakului.
Propaganda ostil` a fost urmat` n mod invariabil de atacuri reale
In mod curcnt, atacurilc rcalc din tcrcn crau prcIiguratc dc aparitia dc mcsa}c ostilc
(maniIcstc, postcrc, prclucrri vidco, discursuri puIlicc ctc.). Rolul accstor mcsa}c nu cra
dc a avcrtiza Iortclc Coalitci asupra imincntci atacurilor rcalc, accast stratcgic dc actiunc
viznd mai dcgraI populatia gcncral, rcspcctiv ncvoia dc a }ustiIica atacurilc, dc a incita la
violcnt, dc a gsi suportcri, simpatizanti, noi adcpti. In cclc mai multc cazuri, cIcctul urmrit
a Iost rcalizat - induccrca scntimcntului unci participri tacitc si complicc din partca populatici
gcncralc.
Sentimentul religios [i emo]iile nlocuiesc logica.
Patternurile gndirii islamice sunt expresia istoriei [i a religiei locului
Rolul statului si al prcscdintclui sunt dc ordin administrativ si amIclc institutii ocup
un loc simIolic n constiinta populatici gcncralc Ir a sc constitui ns ca vcctori
dc moIilizarc a masclor. Istoria Irakului sc conturcaz n raport cu diIcritclc pcrsonalitti
alc crcdintci islamicc, iar populatia acccpt ccca cc lidcrii rcligiosi acccpt.
Segmentul demografic ~ principal autor
al ac]iunilor violente: b`rba]ii ntre 18 [i 35 de ani
Accst scgmcnt dcmograIic, martor a rzIoiului dintrc Irak si Iran (1O8O-1O8O),
supravictuitor al primului si al cclui dc-al doilca rzIoi din GolI (1OOO-1OO1, rcspcctiv 2OOJ),
113
prccum si a aproximativ O ani dc sanctiuni impusc dc ONU ntrc cclc dou conIlictc, a a}uns
prin a dczvolta o mcntalitatc dc supravie]uitor nving`tor. Accast mcntalitatc conIirm
usurinta cu carc ci sc arunc n lupt mpotriva cclci mai nzcstratc armatc din lumc,
prccum si capacitatca lor cxtraordinar dc rczistcnt si adaptarc. Mcsa}clc PSYOPS dcstinatc
unci ascmcnca audicntc sunt diIicil dc claIorat si, mult mai important, trcIuic pcrmancnt
adaptatc n Iunctic dc cvolutia situatici, dcmonstratc, argumcntatc si cxcmpliIicatc.
Diferen]a de mentalitate duce la perceperea deformat` a realit`]ii
Analizclc cxccutatc dc diIcritclc structuri militarc, prccum si dc ctrc mcdia intcrnationalc
asupra divcrsclor Icnomcnc sau cvcnimcntc crau n mod viziIil contrazisc dc rcalitatca
imcdiat. In mod constant, analizclc cu privirc la socictatca civil irakian crau triIutarc
culturii occidcntalc. In accst contcx, opcratiilc psihologicc si-au consolidat statutul
si au cptat un plus dc autoritatc, prin acuratctca inIormrilor Iiind ccl mai aproapc
dc pcrccpcrca corcct a rcalittilor lumii islamicc.
A Iost cvidcntiat rolul compartimcntclor dc analiz tint, carc, pc lng ncccsitatca
unci dotri tchnicc pcrIormantc, trcIuic s rcgscasc si un pcrsonal cu o anumit cxpcricnt
dc contact cu rcalittilc lumii islamicc.
For]ele Coali]iei sunt percepute n principal
din perspectiva proiectelor realizate de CIMIC
Dcsi au Iost numcroasc proicctc dc tip CIMIC ngloInd sumc considcraIilc,
accstca nu au Iost corcspunztor promovatc n Iata populatici gcncralc. Iromovarca accstor
programc ar trcIui s constituic o prioritatc att a structurilor CIMIC, ct si a cclor PSYOPS
carc, mprcun, trcIuic s gscasc o solutic optim la nivclul unor stratcgii dc coopcrarc
pc programc.
1oatc accstc oIscrvatii si multc altclc, lcgatc dc impactul opcratiilor cu trupc
asupra populatci localc, sc transpun n practic n noua stratcgic dc dcsIsurarc a campaniilor
dc opcratii inIormationalc (INFOOPS) n Irak, n cadrul crora structurilor dc opcratii
psihologicc lc rcvinc un rol Iundamcntal.
*
Nu n cclc din urm, cu titlu dc concluzic, cvidcnt, dintr-o pcrspcctiv cc astcapt
si prcrilc dumncavoastr, aprccicm c, n scopul consolidrii capaIilittilor dc carc dispun
structurilc dc opcratii psihologicc, avcm ncvoic dc Iortc - instruitc prin cursuri,
pcrIcctionarc, prin cvitarca migrrii pcrsonalului caliIicat sprc altc domcnii,
nIiintarca/ntrirca unor structuri dc proIil si mi}loacc; ccntrarca pc tclcviziunc si pc Intcrnct,
tclcIonia moIil, pc achizitionarca dc tchnic pcrIormant.
Dc ascmcnca, opinm c sc impun cu stringcnt mIunttirca proccdurilor standard
dc opcrarc si mcdiatizarca intcrn a accstora n cadrul Armatci Romnici, n conIormitatc
cu documcntclc NA1O, lund n considcrarc posiIilitatca ca Iiccarc Iatalion anga}at
ntr-o opcratic n spri}inul pcii s aiI n compuncrc si o cchip tactic dc opcratii psihologicc.
Realitatea NATO
114
Cooperarea civili-militari
n timpul opera]iunilor
umanitare: dragostea lor,
dincolo de grani]e (II)
Dr. Myriame BOLLEN
Profesor la Academia Militar` Regal`
din Olanda
Civil-Military Co-operation
during Humanitarian
Operations: Pushing their
loves over the borderline
Ph D Myriame BOLLEN
Professor Netherlands Royal Military
Academy
(II)
4. Problemele ap`rute \n cadrul
cooper`rii civili-militari*
Utilizarca Iortclor militarc dc spri}in
umanitar sc impunc mai dcgraI pcntru a supli-
mcnta dcct pcntru a nlocui munca agcntiilor
umanitarc traditionalc. Din pcrspcctiv
Iunctional, Iortclc militarc pot oIcri
patru tipuri dc contriIutii. Prima const
n Iaptul c militarii pot crca un cadru
dc protcctic a staIilittii gloIalc n carc
populatiilc civilc sunt protc}atc si n carc
activittilc umanitarc sunt dusc la Iun sIrsit.
A doua contribu]ie cstc accca c militarii
pot a}uta organizatiilc umanitarc cu transportul
si aprovizionarca produsclor, cu pcrsonal,
cu tchnic, oIcrindu-lc un mcdiu dc sccuritatc.
n al treilea r#nd, militarii pot ndcplini
activitti dc a}utorarc din propric initiativ.
Accstc activitti sunt numitc activit`]i civice
1
.
4. Problems in civil-military
co-operation*
1hc usc oI military asscts to assist
in thc humanitarian sphcrc is dcsigncd
to supplcmcnt, rathcr than supplant thc work
oI traditional humanitarian agcncics. Irom
a Iunctional standpoint, military asscts
can makc Iour ma}or kinds oI contriIutions.
Firstly, thc military can work to Iostcr
a protcctivc Iramcwork oI ovcrall staIility
within which civilian populations arc protcctcd
and humanitarian activitics arc carricd out.
Secondly, thc military can support thc
humanitarian organisations with logistics,
pcrsonncl, cnginccring, and sccurity.
Thirdly, thc military can carry out rclicI
activitics on thcir own initiativc. 1hcsc
activitics arc rcIcrrcd to as civic action
1
.
* Prezent`m partea a doua a acestui material,
sus]inut \n cadrul Seminarului Cooperarea
civili-militari \n opera]iile \mpotriva terorismului
[i \n situa]ii de urgen]e civile, care a avut loc \n perioada
06-10.09.2004.
1
Minear L. [i Guillot P., Soldiers to the Rescue: Lec]ii
umanitare din Ruanda, Institutul pentru Studii
Interna]ionale Thomas J. Watson, Universitatea
Brown, 1996.
* We present the second part of this material,
sustained as a part of the Seminar Civil-Military
Co-operation in operations against terrorism
and civil emergency situations, which took place
in 06-10.09.2004.
1
Minear L. and Guillot P., Soldiers to the Rescue:
Humanitarian Lessons from Rwanda, Thomas J. Watson,
Institute for International Studies, Brown University,
1996.
115
In timpul ccrcctrilor dc tcrcn pc carc
lc-am cIcctuat n AlIania, rcprczcntantii
organizatiilor intcrnationalc dc a}utor
au argumcntat Iaptul c Iortclc NA1O au Iost
anga}atc si n alt Icl dc contriIutii, si anumc
n organizarca si coordonarca activittilor
umanitarc. Cu altc cuvintc, crau intcrcsati
si dc supravcghcrca crizclor
2
.
ContriIutia militar la actiunca civic
si la managcmcntul crizclor poatc cauza pro-
Ilcmc aliantclor civil-militarc. Bazndu-sc
pc intcrviuri, autorul a oIscrvat actorii civili,
construind urmtoarclc concluzii. n primul
rnd, sc parc c ma}oritatca organizatiilor
dc spri}in civilc sunt convinsc dc Iaptul c militarii
nu au cxpcricnt umanitar. Chiar dac militarii
pot comanda rcsursclc ncccsarc, accst lucru
nu nscamn c ci stiu s Ioloscasc n mod
corcspunztor accstc rcsursc
3
. Mai mult
dcct att, initiativclc militarilor, tinnd scama
dc actiunilc civicc sau dc managcmcntul
crizclor, vor Ii rcccptatc ca Iiind potcntialc
amcnintri la adrcsa organizatiilor civilc
4
.
In momcntul n carc militarii sc vor implica
n actiuni civicc si n managcmcntul crizclor,
accast implicarc va trczi un grad marc
During thc authors Iicld-rcscarch in AlIania
rcprcscntativcs oI intcrnational aid organisations
argucd Nato's AlIania Iorcc was cngagcd
in yct anothcr kind oI contriIution namcly,
t hc organi sat i on and co- ordi nat i on
oI humanitarian activitics. In othcr words. thcy
wcrc rcgardcd to Ic managing thc crisis
2
.
Military contriIutions with rcgard to civic
action and crisis managcmcnt may causc
proIlcms to thc civil-military allianccs. Bascd
on intcrvicws, thc author conductcd with
civilian actors. Firstly, it appcars that most
civilian aid organisations arc convinccd
oI thc military's lack oI humanitarian
cxpcrtisc. Although thc military may command
thc ncccssary rcsourccs, this docs not mcan
thcy know how to usc thcsc rcsourccs
appropriatcly
3
. Iurthcrmorc, any military
initiativcs on account oI civic action or crisis
managcmcnt will Ic cxpcricnccd as a potcntial
thrcat to civilian organisations
4
. Whcncvcr
thc military involvc thcmsclvcs in civic action
and crisis managcmcnt, thcir involvcmcnt
will cvokc high lcvcls oI unccrtainty and distrust.
As a conscqucncc, civilian actors will limit
2
Bollen M.T.I.B., Lucrnd separat mpreun`,
Haveka, Alblasserdam, 2002.
3
International Medical Corps, Tirana 1999: Cu sigu-
ran]`, militarii dispun de hardware, de echipament.
Oricum, nu au cuno[tin]e despre cum se ntinde o tab`r`
pentru refugia]i. Ei nu [tiu nimic despre comunitate,
despre nevoia comunit`]ii sau despre nevoile refugia]ilor.
Ei doar construiesc linii lungi [i mari de corturi
care interzic orice spirit de comunitate. (Interviu
realizat de c`tre autor).
4
WFP, Tirana, 1999: n timpul acestei crize,
nu a fost o linie clar` ntre sprijinul [i politica militarilor.
Diferen]a istoric` dintre WFP, UNHCR [i guvernul
albanez nu a fost observat`. Bunòar`, UNHCR
[i guvernul sunt responsabile pentru nregistrarea
refugia]ilor; AFOR nu este. WFP este implicat n acest
proces. Aici, totul a fost neclar din cauza faptului
c`, n loc s` se ocupe doar de func]ia de ajutor,
militarii s-au implicat [i n func]ia politic`. (Interviu
realizat de c`tre autor).
2
Bollen M.T.I.B., Working Apart Together,
Haveka, Alblasserdam, 2002.
3
International Medical Corps, Tirana 1999: Certainly,
the military have the hardware, the equipment.
However, they have no knowledge of setting up camps
for refugees. They dont know about the community,
community needs nor about refugees needs. They build
great long lines of tents that prohibit any community
spirit at all. (interview conducted by author).
4
WFP, Tirana, 1999: During this crisis there
has been no clear line between support and policy-making
by the military. The historical roles between WFP,
UNHCR and the Albanian Government were not observed.
For instance, UNHCR and the Government are responsible
for the registration of refugees; AFOR isnt. WFP is
involved throughout the process. Here everything
was unclear because instead of just keeping
themselves to the support function, the military
put themselves into the policy-making function also.
(interview conducted by author).
Realitatea NATO
116
dc inccrtitudinc si dc ncncrcdcrc. Drcpt consc-
cint, actorii civili si vor limita intcractiunilc
cu cci militari pc ct dc mult posiIil, iar sansclc
dczvoltrii coopcrrii civili-militari vor Ii limitatc.
n al doilea rnd, organizatiilc civilc dc a}utor
sunt sccpticc n ccca cc privcstc motivclc
militarilor dc a participa la actiunilc umanitarc.
Ic dc o partc, ci sc tcm dc Iaptul c scopurilc
lor pot dcvcni sccundarc n atingcrca
oIicctivclor politico-militarc, iar pc dc alt partc,
ci crcd c accast implicarc a Iortclor militarc
cstc Icut dintr-o nou ra]iune de a fi, spcciIic
pcrioadci post-"rzIoi rccc". Ca urmarc,
prcrilc civililor n lcgtur cu oportunitatca
colaIorrii cu militarii n timpul opcratiunilor
umanitarc sunt divizatc.
A treia problem` carc ngrcuncaz
coopcrarca dintrc civili si militari dcriv
din Iaptul c accst gcn dc rclatii sunt tcmporarc.
Dar, ncvoia dc coopcrarc cstc una IlcxiIil
si poatc varia n Iunctic dc diIcritclc stadii
alc opcratiunii. Ic msur cc opcratiunca
umanitar continu, ccrintclc dc a}utor
spcciIicc sc schimI si, dc oIicci, numrul
organizatiilor dc a}utor civilc crcstc. AmIclc
schimIri n domcniul ccrcrii si al spri}inului
aIcctcaz dcpcndcnta prtii civilc dc rcsursclc
militarc aditionalc. Cu toatc accstca, n anumitc
circumstantc, ncvoia dc coopcrarc dintrc civili
si militari parc a Ii inutil. Din punctul
dc vcdcrc al civililor, accst lucru nscamn
c, dac sau n momcntul n carc militarii nu sunt
n starc s sc adaptczc la timp contcxtului
aIlat n continu schimIarc, aliantclc lucrativc
dintrc civili si militari sunt inutilc.
Ircsupunnd Iaptul c situatia dc sccuritatc
nu sc dctcriorcaz, rcsursclc militarc pot Ii
dircctionatc ctrc actiuni civicc. Cu toatc
accstca, prin ndcplinirca accstor actiuni,
militarii intr ntr-un domcniu carc, n mod
normal, apartinc organizatiilor dc a}utor
civilc si, n accst Icl, risc s Iic considcrati
compctitori.
intcraction with thc military as much as possiIlc
and chanccs Ior thc dcvclopmcnt oI civil-military
co-opcration will Ic slim.
Secondly, civilian aid organisations
distrust thc military motivcs to participatc
in humanitarian opcrations. On thc onc hand
thcy Icar that thcir goals may Iccomc
sccondary to thc achicvcmcnt oI military-
political motivcs. On thc othcr hand, thcy
suspcct thc military's involvcmcnt to stcm
Irom a nccd Ior a ncw raison dtre in thc
post-Cold War cra. As a rcsult, civilian actors
arc dividcd among thcmsclvcs rcgarding
thc appropriatcncss oI collaIorating with
thc military during humanitarian opcrations.
The third problem that inhiIits civil-military
co-opcration stcms Irom thc Iact that such
rclations arc tcmporary. 1hc nccd Ior
co-opcration is IlcxiIlc and may vary according
to thc diIIcrcnt stagcs oI thc opcration.
As thc humanitarian opcration continucs,
thc spcciIic dcmands Ior support changc
and usual l y t hc numIcr oI ci vi l i an
aid-organisations incrcascs. Both changcs
in dcmand and support aIIcct thc civilian
partics' dcpcndcncc on additional military
rcsourccs. 1hc nccd Ior civil-military
co-opcration sccms to Ic highly dcmand-
drivcn. 1his mcans that iI and whcn
thc military arc not aIlc to timcly adapt
to thc changing contcxt, Irom a civilian point
oI vicw, civil-military allianccs ccasc to Ic
oI usc. (Always prcsuming oI coursc,
thc sccurity situation docs not dctcrioratc).
As mcntioncd IcIorc, contcxtual shiIts, such
as thcsc, may causc scrious managcmcnt
proIlcms to commandcrs. In thcsc situations
military rcsourccs may Ic dircctcd towards
civic action. Howcvcr, Iy pcrIorming
thcsc actions thc military cntcr upon
a domain that traditionally Iclongs to civilian
aid organisations and run thc risk to Ic
rcgardcd as compctitors.
117
n al patrul ea rnd, coopcrarca
civili-militari cstc paralizat n cazul n carc
prtilc sc suspcctcaz una pc ccalalt
dc comportamcnt oportunist n ccca cc
privcstc Iolosirca rcsursclor si scopul
accstci coopcrri. Dc pild, actorii civili
sc pot mpotrivi accstci coopcrri n cazul
n carc i suspcctcaz pc cci militari c vor Iolosi
inIormatiilc n scop inIormativ.
In cclc din urm, coopcrarca civili-militari
nu sc dcsIsoar normal n momcntul
n carc motivclc politicc si stratcgicc cxogcnc
nu sc potrivcsc nivclurilor cndogcnc dc intcrdc-
pcndcnt, conscns n domcniu si ncrcdcrc
n aliant. Dac motivclc stratcgicc pcntru
coopcrarca civili-militari nu sunt comunicatc
clar dc ctrc cxccutivul civil si dc ccl militar,
actorii civili si cci militari din tcritoriu pot avca
imprcsia c sunt oIligati s coopcrczc.
In accst scns, convingcrilc lor vor Ii ntritc
n momcntul n carc lc va Ii Ioartc diIicil
s sc rctrag dc Iunvoic din cadrul aliantci.
Mai mult dcct att, la nivcluri stratcgicc,
amIclc prti alc organizatici au dcpus Ioartc
putin cIort n vcdcrca institutionalizrii
coopcrrii civili-militari. Din cauza accstui
Iapt, la nivcl opcrational, actorilor civili si cclor
militari lc va Ii Ioartc grcu s acccptc incrcntclc
conIlictc dc intcrcsc si diIcrcntclc dc opinic
ca Iiind }ustiIicatc. In cclc din urm, din cauza
Iaptului c rclatiilc din cadrul organizatiilor
civil-militarc sunt rcalizatc ntrc partcncri
carc nu sc cunosc ndca}uns dc Iinc, ncrcdcrca
n coopcrarca partcncrilor nu poatc Ii Ioartc
marc nc dc la nccput. Ia rndul ci, accast
lips dc ncrcdcrc poatc ducc la polarizarca
rclatiilor civil-militarc. proIlcmclc mutualc
nu sunt rczolvatc, iar diIcrcntclc dc opinic
sau diIcritclc culturi opcrationalc nu vor Ii
acccptatc. Ca rczultat, unclc dintrc coopcrrilc
civili-militari vor Ii minimizatc, altclc vor a}ungc
la conIlict.
Fourthly, civil-military co-opcration
is inhiIitcd undcr thc circumstanccs
whcn Ioth scts oI partics suspcct cach
othcr oI opportunistic Ichaviour conccrning
thc usc oI rcsourccs and thc purposcs
to co-opcratc. Ior instancc, civilian actors
may rcsist co-opcrating whcn thcy suspcct
thc military will usc thcir inIormation
Ior gathcring intclligcncc.
Iastly, civil-military co-opcration is impcdcd
whcn cxogcnous political and stratcgic
motivcs do not match thc cndogcnous lcvcls
oI intcrdcpcndcncy, domain conscnsus
and trust in thc alliancc. II stratcgic motivcs
Ior civil-military co-opcration arc communicatcd
insuIIicicntly top-down Iy civilian and military
cxccutivcs, civilian and military actors
in thc Iicld may gathcr that thcy arc Iorccd
to co-opcratc. 1hcy will Ic strcngthcncd
in thcir conviction whcn it Iccomcs morc
diIIicult to withdraw Irom thc alliancc Irom
thcir own Ircc will. Morcovcr, in Ioth scts
oI organisations, at stratcgic lcvcls, littlc
cIIort has Iccn put into institutionalising civil-
military co-opcration. Bccausc oI this, it may
Ic hard Ior civilian and military actors
at thc opcrational lcvcl to acccpt thcir
inhcrcnt conIlicts oI intcrcst and diIIcrcnccs
oI opinion as lcgitimatc. Iinally, Iccausc
rclations in civil-military allianccs usually
arc Ictwccn unIamiliar partncrs, conIidcncc
in partncr co-opcration cannot Ic cxpcctcd
to Ic suIIicicntly high Irom thc onsct.
On its turn, this lack oI conIidcncc may
lcad to thc polarisation oI civil-military
rclations. mutual proIlcms arc not solvcd
and diIIcrcnccs oI opinion or diIIcrcnt
opcrational culturcs will not Ic acccptcd.
As a rcsult, civil-military co-opcration
will Ic minimiscd or clsc Iogs down
in conIlict.
Realitatea NATO
118
5. Sugestii pentru mbun`t`]irea
cooper`rii civili-militari
\n func]ie de cerin]e
In timpul opcratiunilor umanitarc,
aliantclc civili-militari sunt condusc n Iunctic
dc ccrintc. Accst lucru nscamn c trinicia
accstor aliantc cstc conditionat dc ccrcrca
dc a}utor. O caractcristic a aliantclor condusc
n Iunctic dc ccrintc cstc c partcncrii accstora
iau dccizii comunc n analiza rczultatclor.
Icntru ca aliantclc civili-militari s Iic trainicc
trcIuic s cxistc o lcgtur ntrc spri}inul
militar si ccrcrca dc a}utor.
Recomandarea 1
Irintr-o continu monitorizarc, mprcun
cu partcncrii lor civili, a ccrcrii dc a}utor, mili-
tarii si pot da scama dc ncvoilc coopcrrii
dintrc civili si militari.
Recomandarea 2
Militarii si pot spori cIicacitatca ca partcncri
ai aliantci prin pcrIcctionarca potcntialului
dc adaptarc a rcsursclor, structurilor
si scopurilor, n Iunctic dc ccrcrilc dc a}utor.
Rolul for]elor militare
n cadrul cooper`rii civili-militari
Coopcrarca civili-militari si ncrcdcrca
n coopcrarca partcncrilor nu apar n mod
natural. Scopurilc comunc si intcrdcpcndcnta
sunt doar tcmporarc. Mai mult dcct att,
amIclc prti trcIuic s ndcplincasc,
dc ascmcnca, si propriilc intcrcsc organiza-
tionalc si, din accast cauz, crcstc riscul aparitici
comportamcntului oportunist. AstIcl, rclatiilc
civili-militari sunt acclc rclatii n carc att ncrc-
dcrca, ct si ncncrcdcrca sc dcclanscaz
simultan. In timpul tuturor ctapclor opcratiunii,
printr-o atitudinc dc spri}in si dc ncura}arc,
militarii vor Iacc ca partcncrii lor civili s capctc
ncrcdcrc n putcrca lor dc coopcrarc.
5. Suggestions to improve
civil-military co-operation
Demand-driven civil-military
co-operation
During humanitarian opcrations, civil-military
allianccs arc csscntially dcmand-drivcn.
1his mcans that thc duration oI thc alliancc
is conditional on thc dcmand Ior hclp. It is
a charactcristic oI dcmand-drivcn allianccs
that its partncrs collcctivcly agrcc upon
thc rcsults oI thc alliancc. Ior civil-military
allianccs to Ic cIIcctivc thcrc should Ic a Iit
Ictwccn thc military support and thc dcmand
Ior hclp.
Recommendation 1
By continuously monitoring thc dcmand
Ior hclp togcthcr with thcir civilian
countcrparts, thc military can gain insight
into thc nccds Ior civil-military coopcration.
Recommendation 2
1hc military can cnhancc thcir cIIcctivcncss
as a partncr in thc alliancc Iy improving thcir
potcntial to adapt thcir rcsourccs, structurcs,
goals and mind-scts to thc dcmand Ior hclp.
The military role
in civil-military cooperation
Civil-military co-opcration and conIidcncc
in partncr co-opcration do not occur naturally.
Sharcd goals and intcrdcpcndcncics
arc tcmporary only. Morcovcr, Ioth scts
oI partics also havc to pursuc thcir own
organisational intcrcsts, thcrcIy incrcasing
thc risk oI opportunistic Ichaviour.
1hcrcIorc, civil-military rclations arc
thc kind oI rclations in which Ioth trust
and distrust will Ic prcscnt simultancously.
Duri ng al l stagcs oI thc opcrati on,
Iy a supporting and Iacilitating attitudc
thc military will advancc thc dcvclopmcnt
oI conIidcncc in thcir co-opcrativc Ichaviour.
119
Recomandarea 3
Irin adoptarca unci atitudini pozitivc
Iat dc ncura}arc si a}utor, militarii vor contriIui
la dczvoltarca ncrcdcrii.
Dac militarii vor lua initiativclc activittilor
dc a}utorarc a organizatiilor sau a managc-
mcntului crizclor Ir s-si consultc partcncrii
civili, accstia din urm vor Ii ncncrcztori
n lcgtur cu motivclc accstora. Din accast
cauz, dcscori, civilii nu sunt dc acord
s lucrczc n ccntrclc CIMIC condusc
dc militari. In schimI, militarii pot s-si trimit
oIitcrii CIMIC n ccntrclc condusc dc civili
pcntru a coordona opcratiunilc umanitarc.
ColaIorarca dintrc civili si militari va Ii astIcl
promovat din urmtoarclc motivc.
* trimitcrca oIitcrilor n ccntrclc
condusc dc civili pcntru coordonarc
si managcmcnt rcducc suspiciunilc
conIorm crora civilii pot complota
mpotriva nccrcrii militarilor dc a prclua
controlul;
* contrar ccntrclor CIMIC militarc, struc-
turilc condusc dc civili vor Ii dcschisc
acccsului oricrui civil;
* comunicarca intcns si schimIul dc inIor-
matii zilnicc n cadrul structurilor condusc
dc civili mIunttcstc cunoastcrca
n domcniul ccrcrilor pcntru a}utor
si n domcniul asistcntci militarc
ncccsarc;
* prin utilizarca Iortclor militarc ca punct
dc lcgtur ntrc coordonarc si nivclurilc
opcrationalc, att cvolutia, ct si cIicaci-
tatca coopcrrii civili-militari n tcatru
sunt stimulatc.
Recomandarea 4
In timpul opcratiunilor umanitarc,
prin dctasarca militarilor n ccntrclc condusc
dc civili pcntru a coordona activittilc
sc va mIuntti coopcrarca civili-militari.
Recommendation 3
By adhcring to a Iacilitating and supporting
atti tudc thc mi l i tary wi l l contri Iutc
to thc dcvclopmcnt oI trust.
II thc military takc initiativcs conccrning
rclicI activitics or conccrning thc organisation
and managcmcnt oI thc crisis without
consulting civilian actors, thcsc actors
will Ic distrustIul towards thc military motivcs.
Ior this rcason, civilian actors oItcn provc
to Ic rcluctant to }oin military-lcd CIMIC
ccntrcs. Instcad, thc military might add
thcir Cimic-oIIiccrs to civilian-lcd ccntrcs
Ior thc co-ordination oI thc humanitarian
opcration. Civil-military collaIoration will
thcn Ic promotcd Iccausc oI thc Iollowing
rcasons.
* adding militarics to civilian-lcd ccntrcs
Ior co-ordination and managcmcnt
rcduccs suspicions civilian actors
may harIour against thc military trying
to takc ovcr;
* as opposcd to military Cimic-ccntrcs,
civilian-lcd structurcs will Ic opcn
to acccss to any civilian actors;
* intcnsivc communication and inIormation
cxchangc on a day to day Iasis within
civilian-lcd structurcs improvcs
thc insight into thc dcmand Ior rclicI
and in thc kind oI military assistancc
that is rcquircd;
* Iy using thc military as a linking-pin
Ictwccn thc co-ordinating and opcrational
lcvcls, Ioth thc pacc and thc cIIcctivcncss
oI thc civil-military coopcration in thc Iicld
arc stimulatcd.
Recommendation 4
During humanitarian opcrations,
adding thc militarics to civilian-lcd ccntrcs
Ior co-ordination will promotc civil-military
co-opcration.
Realitatea NATO
120
Comunicarea [i schimbul de informa]ii
n cadul cooper`rii civili-militari
Comunicarca intcns si schimIul dc inIor-
matii sunt ncccsarc pcntru dczvoltarca
ncrcdcrii ntrc partcncrii carc nu sc cunosc
ndca}uns dc Iinc. Accast Iun cunoastcrc
a dus la nmultirca numrului dc structuri
Iormalc n tcatru, cum ar Ii ccntrclc CIMIC
condusc dc militari si ccntrclc pcntru coopc-
rarca civili-militari din Statclc Unitc. In partca
civil s-au crcat structuri paralclc, cum ar Ii
ccntrclc dc inIormatii umanitarc, ccntrclc
dc opcratiuni umanitarc si cclc dc opcratiuni
pc tcrcn si ccntrclc dc coordonarc. Numrul
marc al accstor structuri Iormalc a crcat
conIuzic si inccrtitudinc n loc dc mult rvnitclc
transparcnt si ncrcdcrc.
Recomandarea 5
Structurilc Iormalc pcntru comunicarc
si schimI dc inIormatii acccsiIilc oricrui tip
dc partcncri vor Iavoriza coopcrarca dintrc civili
si militari.
Icntru a putca Ii capaIilc s actionczc
adccvat, n Iunctic dc ccrcrilc dc a}utor,
structurilc Iormalc trcIuic s opcrczc
la nivcl local, "n aIara Iirului", dcpartc
dc carticrclc militarc. Mai mult, cadrul inIormal
n carc sc dcsIsoar rclatiilc dintrc civili
si militari sunt importantc pcntru aliant.
Irin munca umr la umr, zilnic, intcractiunca
dintrc partcncri sc mIunttcstc n mod
natural. Ic Iazclc contactclor dcschisc
si inIormalc, normalitatca situational
sc poatc mIuntti. In rclatiilc caractcrizatc
dc accast Iorm dc ncrcdcrc, partcncrii
vor a}ungc s dcpind cIcctiv unul dc ccllalt.
Ii vor acccpta si criticilc n lcgtur cu compor-
tamcntul lor si vor Ii gata s-si asumc riscurilc.
Ic dc o partc, accast "dcschidcrc" promo-
vcaz transparcnta rclatiilor civili-militari,
prin rcduccrca riscurilor comportamcntului
inoportun al uncia dintrc prtilc implicatc.
Communication and information
exchange in civil-military cooperation
Intcnsivc communication and inIormation
cxchangcs arc ncccssary Ior trust Iormation
Ictwccn unIamiliar partncrs. 1his insight
has causcd an incrcasc in Iormal structurcs
in thc Iicld, such as military-lcd ccntrcs
Ior CIMIC and thcir US pcndant Ccntrcs
Ior Civil-Military Co-opcration. At thc civilian
sidc thcrc havc cmcrgcd parallcl structurcs
such as Humanitarian InIormation Ccntrcs,
Humanitarian Opcrations Ccntrcs and On-Sitc
Opcrations and Co-ordination Ccntrcs.
1his aIundancc oI Iormal structurcs
has crcatcd conIusion and unccrtainty,
instcad oI thc much covctcd clarity and trust.
Recommendation 5
Iormal structurcs Ior communication
and cxchangc oI inIormation that arc Irccly
acccssiIlc to all scts oI partncrs will Iostcr
civil-military coopcration.
1o Ic aIlc to act adcquatcly on thc dcmands
Ior hclp, Iormal structurcs havc to opcratc
at a local lcvcl, "outsidc thc wirc" away Irom
military hcadquartcrs. Morcovcr, thc inIormal
scttings in which civil-military rclations
takc placc arc important to thc alliancc.
By working shouldcr to shouldcr on a daily
Iasis thc intcraction Ictwccn Ioth scts
oI partncrs dcvclops in natural way.
On thc Iasis oI opcn and inIormal contacts
si t uat i onal normal i t y may dcvcl op.
In rclationships that arc charactcriscd
Iy this Iorm oI trust, thc partncrs will indccd
dcpcnd on onc anothcr. Morcovcr, thcy
will Ic aIlc to acccpt criticism rcgarding
thcir Ichaviour and thcy will Ic positivcly
inclincd to taking risks. Bcsidcs, opcnncss
promotcs thc transparcncy oI civil-military
rclations, thcrcIy rcducing thc risks
oI opportunistic Ichaviour Iy onc oI thc partics
involvcd.
121
Recomandarea 6
Contactclc dcschisc si cclc inIormalc
ntrc partcncrii civili si cci militari sunt ncccsarc
pcntru Iormarca ncrcdcrii.
Recomandarea 7
In proccsul dc antrcnamcnt si n ccl
dc cducarc militarii trcIuic s nvctc n cc mod
contriIuic comportamcntul si priccpcrca
la Iormarca ncrcdcrii pcntru a putca coopcra
cu actorii civili.
Conflictele de interese
din timpul opera]iunilor umanitare
Dc ascmcnca, ca si n cazul coopcrrii
civili-militari, colaIorarca ntrc diIcriti partcncri
civili nu sc dcsIsoar normal. Discrcpantclc
dintrc diIcritii partcncri civili, cum ar Ii organi-
zatiilc nonguvcrnamcntalc, organizatiilc
dc a}utor alc Natiunilor Unitc si autorittilc
trii gazd, sunt caractcrizatc dc discontinuitti
carc duc, n cclc din urm, la situatii dc conIlict.
Din cauza Iaptului c sc ocup dc acclcasi
ccrcri si sunt Iinantati dc acciasi sponsori,
rclatiilc dintrc organizatiilc civilc dc a}utor
vor Ii unclc dc compctitic. Coordonarca
si schimIul dc inIormatii sunt dcscori nIusitc.
Icntru a complica lucrurilc, cum sc ntmpl
si n cazul organizatiilor intcrnationalc
dc a}utor, autorittilc trilor gazd ncura}caz,
dc oIicci, diIcritclc motivc si intcrcsc
alc militarilor. Instrumcntul dc analiz
al actorilor poatc Ii Iolosit ca mi}loc dc anticiparc
a diIcritclor intcrcsc, rcsursc si sustintori.
In accst mod, militarii pot cpta cxpcricnt
n domcniul ccrcrilor dc a}utor, al scopurilor
si motivclor potcntialilor partcncri. Analiza
actorilor d militarilor posiIilitatca s dctcctczc
sursclc accstor discontinuitti si diIcritclc
pozitii alc autorittilor. Ic lng accst lucru,
pc Iazclc accstor analizc, militarii pot anticipa
schimIrilc din cadrul proccsului dc intcrdc-
pcndcnt si cIcctclc accstora asupra aliantclor
dintrc civili si militari. Mai mult dcct att,
n urma accstor analizc partcncrii sunt mult
Recommendation 6
Opcn and inIormal contacts Ictwccn
ci vi l i ans and thci r mi l i tary partncrs
arc ncccssary Ior trust Iormation.
Recommendation 7
In thcir training and cducation thc military
havc to lcarn what Ichaviour and skills
contriIutc to trust Iormation in ordcr
to co-opcratc with civilian actors.
Conflicts of interest
during humanitarian operations
As is thc casc with rcgard to civil-military
co-opcration, also, collaIoration among
thc diIIcrcnt scts oI civilian actors thcmsclvcs
docs not run smoothly. 1hc intcrIaccs
Ictwccn diIIcrcnt scts oI civilian actors,
such as NGOs, UN-aid organisations
and thc authoritics oI host-countrics
arc charactcriscd Iy discontinuitics that add
to thcir conIlictuous naturc. Bccausc thcy
position thcmsclvcs to a largc cxtcnt
on thc samc markcts and thcy draw upon
thc samc Iinancial donors, rclations Ictwccn
civilian aid organisations will Ic compctitivc.
Co-ordination and inIormation cxchangc
oItcn run stiIIly. 1o complicatc mattcrs cvcn
morc, in comparison to thc intcrnational aid
organisations, thc authoritics oI host-countrics
oItcn adhcrc to diIIcrcnt motivcs and intcrcsts
with rcgard to thc military support.
1hc instrumcnt oI actor analysis can Ic uscd
as a mcans to map out thc various intcrcsts,
rcsourccs and supportcrs. In this way,
thc military achicvc insight into thc dcmands
Ior hclp and into thc goals and motivcs
oI thcir potcntial partncrs. Actor analysis
cnaIlcs thc military to undcrstand thc sourccs
oI discontinuitics and thc various positions
oI authority. Bcsidcs, on thc Iasis oI actor
analysis, thc military may anticipatc changcs
in intcrdcpcndcncics and thcir cIIccts
on thc civil-military allianccs. Morcovcr,
actor analysis incrcascs thc participants'
Realitatea NATO
122
mai consticnti dc intcrdcpcndcntclc dintrc ci,
dc cscnta compctcntclor si dc astcptrilc
lor dc la accast coopcrarc.
Intcractiunilc la nivcl opcrational pot,
dc ascmcnca, inIlucnta, la nivcl stratcgic,
actorii si institutiilc, dincolo dc situatia
dc intcrdcpcndcnt. Militarii si partcncrii
lor civili ar trcIui s lucrczc mprcun
la ntocmirca analizci actorilor. Accst lucru
va ducc la o cvaluarc colcctiv a proccsclor
dc coopcrarc si poatc dczvolta capacitatca
dc ntclcgcrc intcrorganizational.
Recomandarea 8
Avnd n vcdcrc att importanta succcsului
coopcrrii civili-militari, ct si sporirca capa-
cittii dc nvtarc colcctiv, pc parcursul
tuturor opcratiunilor colcctivc, instrumcntul
pcntru analiza actorilor ar trcIui Iolosit
pcntru a rcaliza o concxiunc ntrc partcncrii
civili si cci militari.
*
Opcratiunilc umanitarc sc dcsIsoar
ntr-un contcxt Iluid, ccca cc Iacc ca accast
coopcrarc dintrc civili si militari s sc Iazczc
pc ccrcri si ncvoi schimItoarc. In accst scns,
coopcrarca civili-militari poatc Ii limitat
n anumitc zonc, n circumstantc spcciIicc.
Acclasi lucru poatc Ii spus si dcsprc staIilirca
nivclurilor dc ncrcdcrc si sigurant n cadrul
accstor aliantc tcmporarc. Comunicarca
si schimIul dc inIormatii ntrc prtilc implicatc
naintca, n timpul si dup opcratiunc
pot ducc la o mIunttirc a accstor miscri,
pcrmitndu-lc att civililor, ct si militarilor
s Iac Iat consccintclor naturii tcmporarc
a rclatiilor dintrc ci.
awarcncss oI thcir intcrdcpcndcncics, corc-
compctcncics and oI thcir cxpcctations
conccrning co-opcration.
Intcractions at an opcrational lcvcl
may also inIlucncc actors at a stratcgic lcvcl
and institutions Icyond thc intcrIacc situation
itsclI. 1hc military and thcir civilian partncrs
should co-opcratc in making thc actor analysis.
1his path lcads to a collcctivc cvaluation
oI thc co-opcration proccsscs and may
cnhancc thc capacity Ior intcrorganisational
lcarning.
Recommendation 8
In vicw oI thc importancc oI Ioth succcssIul
civil-military co-opcration and thc incrcasc
oI thc capacity Ior collcctivc lcarning, during
all collcctivc opcrations thc instrumcnt
oI actor analysis should Ic uscd to providc
IccdIack to Ioth thc civilian and military
partncrs.
*
Humanitarian opcrations takc placc
in a Iluid contcxt, causing changing dcmands
and nccds Ior civil-military co-opcration.
1hcrcIorc, civil-military co-opcration
may always Ic limitcd to ccrtain arcas
undcr spcciIic circumstanccs. 1hc samc
can Ic said aIout thc cstaIlishcd lcvcls
oI trust and conIidcncc in thcsc tcmporary
allianccs. Communication and inIormation
cxchangc Ictwccn thc partics involvcd IcIorc,
during and aItcr thc opcration may incrcasc
thc awarcncss oI thcsc dynamics, cnaIling
Ioth civilians and thc military to copc
with thc conscqucnccs oI thc tcmporary
naturc oI thcir rclationships.
Traducere [i adaptare
Eugenia-Mihaela CALOT~ @
123
Un pas important n dczvoltarca aIilittii
Romnici dc a nIrngc amcnintrilc
asimctricc si pc cclc tcroristc, prccum si cola-
Iorarca cu Alianta a Iost Icut n pcrioada
G-1O scptcmIric 2OO4, cnd pcstc oO dc oIitcri
si civili romni s-au ntlnit la Bucurcsti
pcntru a discuta Rolul CIMIC n opera-
]iunile antiteroriste [i n situa]ii de urgen]`.
Irogramul dc spri}in administrativ si Iinanciar,
pc toat pcrioada scminarului, a Iost orga-
ni zat dc ctrc Biroul de Cooperare
pentru Ap`rare al Statelor Unite ale Americii.
Dircctia IlaniIicarc Stratcgic, din cadrul
n situatii de urgente civile
si n operatii
mpotriva terorismului*
Civil-Military Co-operation
in Civil Emergency Situations
and Operations Against
Terrorism*
Christopher J. HOLSHEK
A ma} or stcp i n thc dcvcl opmcnt
oI Romania's aIility to dcIcat asymmctric
and tcrrorist thrcats as wcll as contriIutc
to thc Alliancc to do likcwisc took
placc Irom G to 1O ScptcmIcr 2OO4, whcn
morc t han oO Romani an oI I i ccrs,
and civilians mct in Bucharcst to discuss
CIMIC in antiterrorism operations
and in emergency situations. Irogram,
Iinancial and administrativc support
Ior thc wcck-long scminar was providcd
Iy thc U.S. Office of Defense Cooperation.
1hc Romanian Ministry oI National DcIcnsc
* Am primit de peste Ocean, de la Christopher J. Holshek,
locotenent-colonel \n rezerv` \n Armata SUA,
eviden]ierea domniei sale asupra unei reuniuni
desf`[urate \n organizarea Statului Major General
Seminarul Cooperarea civili-militari \n situa]ii
de urgen]` civile [i \n opera]ii \mpotriva teroris-
mului (06-10.09.a.c.). Cu regretul c`, primindu-l
dup` \ncheierea edi]iei num`rul 5 al revistei,
\l public`m cu o anumit` \nt#rziere, remarc#nd stilul
concis al autorului, acurate]ea relev`rii ideatice,
pertinen]a concluziilor. |l edit`m \ntocmai, mani-
fest#ndu-ne interesul pentru dezvoltarea colabor`rii
noastre mediatice.
Redac]ia
* We received over the Ocean, from Christopher J. Holshek,
lieutenant-colonel in US Armys reserve, his commendation
over one reunion developed under General Staffs
organization Seminar on Civil-Military Co-operation
in Civil Emergency Situations and Operations Against
Terrorism (06-10.09. this year). Regretfully, we received
it after we had concluded our edition 5th number
of our magazine, this is the reason why we publish
it so late. We remark authors brief style, the accuracy
of his ideative remarks, the pertinence of his
conclusions. We publish it word by word and we
show our interest for the development of our
mediated collaboration.
Editorial Staff
, ,, ,, , ,, ,,
SEMINAR
, ,, ,, , ,, ,,
124
Statului Ma}or Gcncral al Ministcrului
Aprrii Nationalc al Romnici, a Iost gazda
sponsorului guvcrnamcntal, rcprczcntat
dc ctrc colonclul Ilorcntin Udrca, dc la Biroul
CIMIC - ]o. Ccntrul Scolii Navalc Iostuni-
vcrsitarc pcntru Rclatiilc Civili-Militari
al SUA a prcgtit o cchip dc cducatic moIil
(MI1) condus dc locotcncntul-coloncl
Christophcr Holshck din SUA. Au Iost prczcnti,
dc ascmcnca, si doamna dr. Myriamc Bollcn
din Olanda, colonclul Ivar \iddal din Norvcgia
si maiorul ]oc Howard din Canada.
OIicctivclc accstui scminar dc marc
succcs au Iost.
IdcntiIicarca doctrinclor, a cvolutici
Iortclor si a schimIurilor dc antrcnamcnt
pcntru mIunttirca capaIilittii RO-CIMIC
dc a spri}ini antitcrorismul si opcratiunilc
dc urgcnt si dc rspuns la situatiilc dc criz
n actiuni nationalc, rcgionalc si multinationalc.
IdcntiIicarca principalclor mctodc
dc aplicaIilitatc asupra oIicctivclor progra-
mului RO-CIMIC a opcratiunilor rcccntc
CIMIC din AIganistan si Irak, prccum si n opc-
ratiunilc si cxcrcitiilc CIMIC dcsIsuratc
n Iuropa.
IdcntiIicarca tcndintclor si a cvolutici,
n cadrul NA1O, a CIMIC si a organizatiilor
civilc intcrnationalc (IOs, GOs, NGOs
si I\Os) n opcratiuni dc urgcnt si n cclc
dc rspuns la situatiilc dc criz, n raport
cu oIicctivclc programului RO-CIMIC.
Un Iactor rclcvant al accstui scminar
l-au rcprczcntat participantii, carc au promovat
discutiilc dcsprc CIMIC din pcrspcctivc
}oint, dc mi}locirc si din cclc civil-militarc.
BricIingurilc sustinutc dc ctrc oIitcrii
CIMIC ai Iortclor tcrcstrc, acricnc si navalc
au cvidcntiat Iaptul c n Romnia a cvoluat
conccptul }oint al CIMIC si ccl dc colaIorarc
n cmpul muncii. Cu cxccptia pcrsonalului
romn al CIMIC din cadrul cclor trci ramuri
alc accstuia au mai participat rcprczcntati
ai Dircctiilor ]J (Opcratii) si ]4 (Iogistic)
din Statul Ma}or Gcncral, cci ai Scrviciului
Romn dc InIormatii, prccum si alti oIitcri
ai Ministcrului Aprrii Nationalc. 1rcIuic
s rcmarcm prczcnta a doi oIitcri ai RO-CIMIC
(MoND) Gcncral StaII ]o was thc host
govcrnmcnt sponsor, Iacilitatcd Iy Col.
Ilorcntin Udrca Irom thc ]o CIMIC oIIicc.
1hc US Naval Iostgraduatc School's
Ccntcr Ior Civil-Military Rclations providcd
a MoIilc Iducation 1cam (MI1), lcd
Iy It. Col. Christophcr Holshck, USA,
and also includcd Dr. Myriamc Bollcn
Irom thc Ncthcrlands, Col. Ivar \iddal
Irom Norway, and Ma}. ]oc Howard
Irom Canada.
OI}cctivcs oI this highly succcssIul
scminar includcd.
IdcntiIying doctrinal, Iorcc dcvclop-
mcnt and trai ni ng changcs i n ordcr
to improvc RO-CIMIC capaIility to support
antitcrrorism and cmcrgcncy or crisis
rcsponsc opcrations in national, rcgional
and multinational scttings.
IdcntiIying ma}or lcssons oI applica-
Iility to RO-CIMIC program oI}cctivcs
Irom rcccnt CIMIC opcrations in AIghanistan
and Iraq as wcll as rcgional Iuropcan CIMIC
cxcrciscs and opcrations.
IdcntiIying trcnds and dcvclopmcnts
in NA1O CIMIC and intcrnational civilian
organization (IOs, GOs, NGOs and I\Os)
in cmcrgcncy or crisis rcsponsc opcrations
with rclcvancc to RO-CIMIC program
oI}cctivcs.
Onc oI thc rcasons Ior succcss was
thc rangc oI participants, which Iacilitatcd
discussion oI CIMIC Irom }oint, intcragcncy,
and civil-military pcrspcctivcs. 1hc IricIings
providcd Iy land, air and naval Iorcc CIMIC
oIIiccrs indicatcd a wcll dcvcloping conccpt
oI }oint CIMIC and scrvicc contriIution
in Romania. In addition to Romanian CIMIC
pcrsonncl Irom all thrcc Iranchcs, thcrc was
rcprcscntation Irom thc Gcncral StaII ]J
(Opcrations) and ]4 (Iogistics), thc Romanian
Intclligcncc Scrvicc (SRI), and othcr oIIiccs
125
carc au participat rcccnt n opcratiunilc
din AIganistan si Irak (maiorul Danicl Didulcscu
si locotcncntul Cristian Rducu), a cror prc-
gtirc si contriIutic sunt cxtrcm dc importantc
pcntru mIunttirca oIscrvatiilor asupra CIMIC
n accstc dou zonc. Ixpcricnta lor dc pionicrat
n cadrul accstor actiuni, oIscrvatiilc chcic
si rccomandrilc accstora vor avca o valoarc
opcrational marc si vor scrvi drcpt ghid
pcntru alti militari romni.
Irintrc participanti s-au numrat si rcprc-
zcntantii UNHCR si CIMIC din Moldova
si Iituania. Statul Ma}or Gcncral romn
a aprcciat accst curs ca Iiind unul Ioartc
important. Dircctia ]o, prin intcrmcdiul
gcncralului dc Irigad \alcriu Nicut,
a dcschis accst scminar printr-o imprcsionant
prczcntarc dc inIormarc asupra oIicctivclor
stratcgiilor militarc, cu rcIcrirc la CIMIC
si antitcrorism, discurs cc a contriIuit
la Iocalizarca discutiilor asupra oIicctivclor
cursului. Sprc sIrsitul pcrioadci dcsIsurrii
scminarului, Comandamcntul Romn
dc Irotcctic Civil a sustinut o rcprczcntarc
mai mult dcct aprcciaIil dcsprc imprc-
sionanta capaIilitatc dc rspuns la dczastrc
a civililor din Romnia si, dc ascmcnca,
imprcsionantul cxcrcitiu "Dacia 2OOJ",
la carc au participat agcntiilc si organizatiilc
partcncrc att alc NA1O, ct si alc UI.
Au Iost distriIuitc CD-uri si copii
alc prczcntrii, matcrialc dc prcgtirc,
prccum si un documcnt dc analiz a actiunilor
cc au avut loc n cadrul accstui scminar,
documcnt n carc sunt inclusc rccomandrilc
antcrioarc claIorrii doctrinci opcra-
tionalc RO-CIMIC, alc viitoarci cducatii,
prccum si alc activittilor dc antrcnamcnt.
Irintrc principalclc oIicctivc alc CIMIC
si alc opcratiunilor antitcroristc cvidcntiatc
la scminar sunt.
* CIMIC rcprczint principalul clcmcnt
dc succcs din cadrul tuturor opcratiunilor
militarc din ntrcg spcctrul, n timp dc rzIoi
si pacc. CIMIC nu cstc proicctat si nu sc Iazcaz
doar pc Iorta pcrsonalului ci, ci pc ntrcg pcrso-
nalul militar, n Iunctic dc rcsponsaIilittilc
oI thc MoND, among thcm lcgal oIIiccrs.
OI notc was thc prcscncc oI two RO-CIMIC
oIIiccrs with rcccnt opcrational cxpcricncc
in AIghanistan and Iraq (Ma}. Danicl Didulcscu
and It. Cristian Raducu, rcspcctivcly),
whosc insights and contriIutions wcrc
oI grcat valuc in undcrscoring thc oIscrva-
tions on CIMIC in thosc two arcas. 1hcir
pionccring cxpcricnccs in thosc actions
and kcy oIscrvations and rccommcndations
would Ic oI grcat opcrational valuc Ior othcr
Romanian military pcrsonncl to Iollow.
Non-Romanian participants includcd a
rcprcscntativc Irom UNHCR and CIMIC
oIIiccrs Irom Moldova and Iatvia. 1hc Ro-
manian Gcncral StaII clcarly vicwcd this
coursc as signiIicant. 1hc ]o, Brig. Gcn.
\alcriu Nicut, Icgan thc scminar with a highly
inIormativc prcscntation on Romanian
military stratcgy oI}cctivcs with rcIcrcncc
to CIMIC and antitcrrorism, which hclpcd
Iocus thc discussion on thc oI}cctivcs
oI thc coursc. Iatcr on in thc wcck,
thc Romanian Civil Irotcction Command
gavc an cxccllcnt prcscntation on thc vcry
imprcssivc intcragcncy civilian disastcr
rcsponsc capaIility in Romania and thc likc-
wisc imprcssivc "Dacia 2OOJ" cxcrcisc
involving Ioth IU and NA1O partncr
agcncics and organizations.
DclivcraIlcs wcrc a CD-Rom and hard
copics oI prcscntations and Iackground
matcrials and an aItcr-action rcvicw
documcnt including rccommcndations
Ior ways ahcad Ior RO-CIMIC opcrational
doctrinc and Iuturc cducation and training
activitics.
Among thc ma}or lcssons Ior CIMIC
and antitcrrorism idcntiIicd at thc scminar.
* CIMIC is an csscntial clcmcnt oI succcss
in all military opcrations within thc Iull spcctrum
Ictwccn pcacc and war. CIMIC is planncd
and pcrIormcd not }ust Iy CIMIC Iorccs
Realitatea NATO
126
si misiunilc ci militarc. 1oti comandantii
si toatc cadrclc dc la toatc nivclurilc trcIuic
s ntclcag cum Iunctioncaz CIMIC-ul.
In cclc din urm, nsusi CIMIC-ul trcIuic
prcgtit pcntru opcratiuni n mcdii pcrmisc,
scmipcrmisc si, dac cstc ncccsar, chiar ostilc.
* In cadrul opcratiunilor, att ct cstc posiIil,
rolul CIMIC cstc mai mult dc ncura}arc
dcct dc cxccutarc, iar ndcplinirca accstui
rol trcIuic rcalizat att dc ctrc agcntiilc
intcrnationalc compctcntc, ct si dc cclc civilc
localc. CIMIC trcIuic s scoat n cvidcnt
"civilizarca" si "localizarca", pcntru a putca dcvcni
punctul dc spri}in al "cnd statc-ului" militar.
* Spatiul dc lupt al opcratiunilor antitc-
roristc cstc prcdominant psihologic, nu Iizic
(dc cxcmplu. tcrcnul chcic). Dc accca, rolul
CIMIC n ascmcnca mcdii opcrationalc
dcvinc cscntial pcntru ndcplinirca cIcctclor
opcrationalc doritc, dcoarccc CIMIC a}ut
la scdcrca implicrii populatici n rcvoltc
si actiuni tcroristc, iar politicilc si opcratiunilc
Iazatc pc prictcnic cstig crcdiIilitatc
si lcgitimitatc - un ccntru dc gravitatc
cscntial. Ic lng accst lucru si din acclcasi
motivc, CIMIC si opcratiunilc dc inIormarc
trcIuic s Iic mult mai Iinc sincronizatc.
* AIilittilc cscntialc alc CIMIC sunt. prc-
gtirca cultural, coordonarca pcrsonalului
militar si spri}inul n proccsul dc luarc a dcci-
ziilor, IlcxiIilitatca si rczolvarca proIlcmclor,
ncgocicrca si mcdicrca, prccum si managc-
mcntul inIormatiilor. Accstc clcmcntc
alc dczvoltrii aIilittilor trcIuic inclusc
n viitoarclc antrcnamcntc alc RO-CIMIC.
In timp cc accstc aIilitti trcIuic nvtatc
sau mIunttitc prin antrcnamcnt si prcg-
tirc, cstc la Icl dc important s sclcctm pcr-
sonal pcntru RO-CIMIC cu atriIutc intclcctualc,
intcrpcrsonalc si dc caractcr ascmntoarc.
Calitatca cstc mai important dcct cantitatca.
Ca urmarc a scminariilor antcrioarc
si a scdintclor dc antrcnamcnt, prccum si a cIor-
tului unor cadrc militarc si civilc dcvotatc
din cadrul Guvcrnului Romnici, Ministcrului
Aprrii Nationalc si a RO-CIMIC, politica
or pcrsonncl, Iut Iy all military pcrsonncl,
as appropriatc, as a Iunction oI thcir military
dutics and rcsponsiIilitics. All commandcrs
and staII at all lcvcls should undcrstand
how to cmploy CIMIC. Iastly, CIMIC itsclI
nccds to Ic prcparcd to opcration in pcrmis-
sivc, scmi-pcrmissivc and, iI ncccssary,
hostilc cnvironmcnts.
* CIMIC's rolc in opcrations, as much
as possiIlc, should Ic in Iacilitating rathcr
than cxccuting Iunctions that should Ic donc
Iy cithcr compctcnt intcrnational or local
civilian agcncics. CIMIC should cmphasizc
"civilianization" and "localization" in ordcr to
lcvcragc thc military "cnd statc".
* 1hc Iattlcspacc in antitcrrorism
opcrations is prcdominantly psychological
rathcr than physical (c.g., kcy tcrrain, ctc.).
1hcrcIorc, thc rolc oI CIMIC in such
opcrational cnvironmcnts Iccomcs ccntral
to achicving dcsircd opcrational cIIccts,
Iccausc CIMIC hclps to minimizc popular
support Ior insurgcncics and tcrrorism
whilc gaining crcdiIility and lcgitimacy
I or I ri cndl y pol i ci cs and opcrati ons
- an csscntial ccntcr oI gravity. In addition,
and Ior thc samc rcasons, CIMIC and inIor-
mation opcrations nccd to Ic Icttcr
synchronizcd.
* Isscntial CIMIC skills includc. cultural
awarcncss, military staII coordination
and command dccision-making support,
IlcxiIility and proIlcm-solving, ncgotiation
and mcdiation, and inIormation managc-
mcnt. 1hcsc itcms oI skill dcvclopmcnt
must Ic includcd in Iuturc RO-CIMIC
training cvcnts. Whilc thcsc skills may Ic
lcarncd or improvcd through training
and cducation, it is cqually important to sclcct
pcrsonncl Ior RO-CIMIC with thc right
kind oI intcllcctual, intcrpcrsonal and charactcr
attriIutcs. Quality is morc important
than quantity.
As a rcsult oI prcvious scminars
and trai ni ng cvcnts, and thc cIIorts
127
RO-CIMIC, doctrina rcccnt, conccptclc
opcrationalc si organizarca sunt Iinc initiatc,
n spccial datorit Iaptului c managcmcntul
Romnici n caz dc dczastru si capaIilittilc
dc rspuns imcdiat au crcscut. Icntru a Iolosi
n avanta} propriu accst progrcs, cstc cscntial
o mai Iun cducarc si inIormarc puIlic
asupra CIMIC si asupra cvidcnticrii capaIi-
littilor Romnici n caz dc dczastru n ccrcurilc
politicc, militarc si puIlicc.
Romnia cstc, n spccial, Ioartc Iinc plasat
si poatc oIcri capaIilitti scmniIicativc
CIMIC-ului, dar si Aliantci - Iortc dc rspuns
la dczastrc si dc}a a dcmonstrat c cstc capaIil
s Iac accst lucru pc toat pcrioada dcsI-
surrii cxcrcitiului "Dacia 2OOJ", prccum si prin
dcsIsurrilc dc Iortc din AIganistan si Irak.
CIMIC cstc nc Ioartc viziIil si viaIil
din pcrspcctiv politic att pcntru noilc tri
mcmIrc alc NA1O, ct si pcntru cclc partc-
ncrc, pcntru a contriIui la mult ncccsara capa-
citatc militar a Aliantci. Ivcnimcntclc ca accst
scminar rcprczint calca principal pcntru
a construi accast capaIilitatc. Accst scminar,
n spccial, a mIunttit ntclcgcrca dc ctrc
RO-CIMIC si Ministcrul Aprrii Nationalc
a CIMIC si a rzIoiului mpotriva tcrorismului.
Ministcrul Aprrii Nationalc trcIuic s mIun-
ttcasc viziunca CIMIC si cca a capaIilittilor
si activittilor dc rspuns la dczastrc pcntru
a putca crca un program mai marc dc spri}in
n rndul conduccrii politicc si s puIlicc
multc dintrc accstc programc, Ioartc
valoroasc dc altIcl. Accst lucru va mIuntti,
dc ascmcnca, si ncrcdcrca puIlic n accstc
capaIilitti pcntru a contracara potcntialclc
amcnintri la adrcsa sccurittii Romnici,
la carc ca nssi contriIuic, pcntru a lupta
mpotriva unor ascmcnca amcnintri.
oI a numIcr oI dcdicatcd military and civilian
pcrsonncl in thc Romanian Govcrnmcnt,
MoND and in RO-CIMIC, RO-CIMIC policy,
cmcrging doctrinc, opcrational conccpts,
and organization arc wcll undcrway,
cspccially as Romanian intcragcncy
disastcr managcmcnt and cmcrgcncy
rcsponsc capaIilitics grow. 1o capitalizc
on this progrcss, morc roIust puIlic cducation
and inIormation on CIMIC and Romanian
intcragcncy disastcr rclicI capaIilitics
in Romanian political, intcragcncy, military
and gcncral puIlic circlcs is csscntial.
Romania is particularly wcll-placcd
to contriIutc a signiIicant CIMIC and disastcr
rcsponsc capaIility to thc Alliancc,
and has alrcady provcn it through cxcrciscs
such as "Dacia 2OOJ" and dcploymcnts
to AIghanistan and Iraq. CIMIC is a highly
visiIlc yct politically viaIlc and cost-cIIcc-
tivc mcans Ior ncw and cmcrging NA1O
countrics to contriIutc a much-nccdcd mili-
tary capacity to thc Alliancc. Ivcnts such
as this scminar as arc a ma}or way to Iuild
that capacity. 1his scminar in particular
wcnt Iar to improvc RO-CIMIC and MoND
undcrstanding oI CIMIC with rclation to thc
war on tcrrorism. 1hc MoND would do
wcll to improvc thc visiIility oI Ioth
CIMIC and disastcr rcsponsc capaIilitics
and activitics in ordcr to cngcndcr grcatcr
program support among thc political
lcadcrship and puIlic largc oI thcsc highly
valuc-addcd programs. It would also improvc
puIlic conIidcncc in thcsc capaIilitics
to countcr potcntial thrcats to Romanian
sccurity, which in and oI itsclI contriIutcs
to dctcrrcncc against such thrcats.
Christopher J. Holshek a fost [eful Echipei de nv`]`mnt Mobil al Seminarului [i a participat
la evenimentele de antrenament anterioare implicate n dezvoltarea doctrinei opera]ionale a RO-CIMIC,
la antrenamentul ini]ial al RO-CIMIC, precum [i al primului grup (RO) CIMIC. Locotenent-colonel
n rezerv` al Armatei SUA, a condus de curnd primul Batalion al Afacerilor Civile al Armatei SUA
desf`[urate n sprijinul opera]iunii Iraqi Freedom [i este, de asemenea, singurul care lucreaz` cu For]ele
Terestre [i cele Navale ale SUA, precum [i cu for]ele Marii Britanii din zon`. A desf`[urat, de dou` ori,
n prealabil, Batalionul de Afaceri Civile n Balcani [i, de asemenea, a lucrat ca civil n dou` misiuni
ale Na]iunilor Unite n zon`. P`rerile exprimate n aceast` lucrare \i apar]in n totalitate.
Versiunea \n limba rom#n`
Realitatea NATO
128
Amenin]\ri [i provoc\ri
la nceputul mileniului III
Natura pcricolclor si amcnintrilor a suIcrit rapidc si scrioasc schimIri, ccca cc a provocat,
implicit, modiIicri dc suIstant n politicilc dc aprarc alc tuturor statclor lumii, cntittilc
lor militarc si dc inIormatii cunoscnd ntrcaga gam dc rcmodclri, dc la pcrIcctionri
si a}ustri n plan organizatoric, actional si dc nzcstrarc pn la dcstructurri cu consccintc
durcroasc.
Riscul aparitici unor conIlictc dc natur militar n Iuropa si n lumc s-a rcdus n Iun
msur. In schimI, la nivclul rclatiilor intcrnationalc au loc anumitc diIcrcndc ntrc statc,
grupri, organismc, popoarc ctc., carc duc la aparitia unor noi sursc dc instaIilitatc si criz,
la scrioasc amcnintri. Accstca sunt Iic dc natur ctnic si rcligioas, Iic sunt gcncratc
dc cconomii ncpcrIormantc si dc coruptic, dc dczvoltarca Icnomcnclor tcroristc si a crimci
organizatc, a traIicului dc pcrsoanc, dc armamcnt si matcrialc radioactivc. Actiunilc accstora
pot aIccta grav, rcgional sau gloIal, sccuritatca comunittii planctarc.
In pcisa}ul complcx, Iluid si dinamic al accstui mcdiu dc sccuritatc sc ntrcvd o scric
dc schimIri, stri dc nclinistc si dc ncsigurant, grupatc pc cinci mari tcmc ma}orc,
carc vor dcIini, ccl putin pc tcrmcn mcdiu, natura amcnintrilor, pcricolclor si provocrilor.
Mai nti, trcIuic artat c actualul mcdiu gloIal dc sccuritatc sc dcoscIcstc cu mult
Iat dc ccl caractcristic pcrioadci "rzIoiului rccc", datorit Iaptului c pcricolul unui rzIoi
gcncralizat s-a diminuat, cu toatc c, ntr-o oarccarc msur, continu s sc ampliIicc riscurilc
dc natur nonmilitar la adrcsa pcii mondialc. Mcdiul stratcgic actual continc actori statali
dc sccuritatc dcstul dc putcrnici, Statclc Unitc alc Amcricii, dc dcpartc, rmnnd, ccl putin
pc tcrmcn mcdiu, lidcrul mondial sau, dup cum aIirma Samucl Huntington, superputerea
solitar` a lumii
1
.
In al doilca rnd, actuala Rusic nu mai rcprczint un advcrsar militar dc tcmut,
dcoarccc accasta sc aIl ntr-un partcncriat stratcgic cu Statclc Unitc alc Amcricii
si, printr-un cIort comun, mprcun cu statclc aspirantc la o dcmocratic rcal, duc o politic
dc contracararc a oricror amcnintri la pacca lumii, ccca cc nscamn c Statclc Unitc
alc Amcricii sc vor conIrunta cu o scric dc pcricolc, dar dc mic intcnsitatc.
In al trcilca rnd, tcrorismul rmnc amcnintarca cca mai important, n spccial
atunci cnd n actiunilc accstuia sunt Iolositc armc dc distrugcrc n mas. Amcnintarca nuclcar
stratcgic la adrcsa lumii liIcrc sc va mcntinc pc o pcrioad ncdctcrminat. Actuala Rusic
si rcconsidcr capacitatca stratcgic nuclcar concomitcnt cu dczvoltarca unor Iortc
TERORISMUL NUCLEAR(I)
Dr. Stan PETRESCU
1
La Superpuissance solitaire, La Revue internationale et stratgique, 34, t 1999.
129
stratcgicc putcrnicc. China si modcrnizcaz si si cxtindc Iorta dc dcscura}arc stratcgic.
India si Iakistanul si pcrIcctioncaz arscnalul lor nuclcar, n timp cc Corcca dc Nord
si Iranul s-au dotat cu rachctc nuclcarc cu raz mcdic si lung dc actiunc, Iurniznd un cocIicicnt,
dcloc dc ncgli}at, dc insccuritatc la adrcsa comunittii intcrnationalc.
In al patrulca rnd, sc mcntinc la un nivcl ridicat amcnintarca rcprczcntat dc armclc
dc distrugcrc n mas rcgionalc, n spccial n Oricntul Mi}lociu. Accast proliIcrarc zonal
arc capacitatca dc a schimIa Iundamcntal cchiliIrul dc Iortc n tcatrul dc actiuni militarc,
caractcrul si natura rzIoiului, Iapt cc poatc aducc atingcrc dcrulrii planurilor amcricanc
si alc Aliantci Nord-Atlanticc ntocmitc pcntru situatii ncprcvzutc.
Si, n sIrsit, rccrudcsccnta narmrii Iortclor militarc rcgionalc, Ir ndoial
numcroasc, rcprczint o amcnintarc scrioas la adrcsa cchiliIrului sccurittii transatlanticc.
Actori rcgionali putcrnici, prccum China si Rusia, la vrI, dar si Iranul, India, Iakistanul,
Corcca dc Nord si modcrnizcaz si si cchipcaz Iortclc militarc, rcprczcntnd, astIcl,
rcalc amcnintri ntr-un viitor nu prca ndcprtat.
Aparitia unui modcl dc amcnintarc si schimIrilc produsc n nssi natura rzIoiului
stau la Iaza tuturor tcndintclor si cvolutiilor mcdiului dc sccuritatc gloIal si rcgional,
dar, n spccial, au un impact dcoscIit asupra misiunilor, stratcgici, organizrii, planiIicrii
opcratiunilor si dcsIsurrii Iortclor militarc.
Iotrivit opiniilor unor analisti amcricani n domcniu, Statclc Unitc alc Amcricii vor rmnc,
Ioartc proIaIil, putcrca mondial dominant din punct dc vcdcrc politico-militar.
Accast concluzic sc Iazcaz pc Iaptul c cconomia Statclor Unitc alc Amcricii rcalizcaz
n continuarc o cincimc din productia lumii, c SUA chcltuicsc dc aproximativ cinci ori
mai mult pcntru aprarc dcct oricc alt tar, sc aIl n aliantc putcrnicc cu statc putcrnic
dczvoltatc cconomic si militar, conduc sau sc rcgscsc la cgalitatc cu lidcri mondiali,
n marca ma}oritatc a tchnologiilor dc vrI, civilc si militarc, aloc anual, aproapc,
}umtatc din ccca cc lumca industrial avansat chcltuicstc pc toatc tipurilc dc ccrcctarc
si dczvoltarc. Ccl putin, pc tcrmcn mcdiu, nici un alt stat sau coalitic ori grup dc statc
nu dispunc dc capacitti politico-militarc carc s pun n pcricol pozitia sa dc lidcr al lumii.
IosiIilii advcrsari potcntiali rccunosc dcocamdat supcrioritatca militar amcrican
si, dintr-o scric dc motivc, nu-si vor putca mIuntti scmniIicativ capacitatca militar
ntr-att nct s rcprczintc o provocarc convcntional dircct. Iolitica amcrican pc tcrmcn
mcdiu si lung const n mcntincrca unci capacitti militarc astIcl proicctat, nct s Iic
capaIil s dcscura}czc oricc agrcsiunc rcgional, prccum si n posiIilitatca Iormrii
unor aliantc si coalitii crcdiIilc si dc lung durat. Aprccicm c noua Uniunc Iuropcan,
potrivit prcvcdcrilor salc constitutionalc, sc va dcIini, n curnd, ca un posiIil ccntru important
dc putcrc n plan intcrnational, carc s contriIuic la constructia unui cchiliIru n ccca cc privcstc
mcdiul gloIal dc sccuritatc.
Este terorismul nuclear
ultima form\ de terorism ?
Irin dimcnsiunilc si Iormclc salc dc maniIcstarc, tcrorismul a dcvcnit una dintrc amcnintrilc,
ntr-adcvr, tcriIilc, din cc n cc mai activc si mai violcntc, la adrcsa comunittii intcrnationalc.
Dincolo dc Iormclc salc spcciIicc, practicatc n timp dc pacc (violcnta n scopuri pcrsonalc
sau dc grup ori n numclc unci comunitti), tcrorismul aparc, ndcoscIi, n conIlictclc
130
armatc, mai alcs n statclc dcstructuratc (ca n Iosta URSS, Somalia, AIganistan sau Irak),
dcscori transIormndu-sc n actc dc Ianditism colcctiv, cu cIcctc catastroIalc pcntru rcstul
populatiilor civilc. Oricum, opinia puIlic intcrnational, ca si drcptul intcrnational, rcsping
tcrorismul, tocmai din cauza consccintclor salc tragicc, nu numai asupra colaIorrii pasnicc
intcrnationalc, ci si asupra pcrsoanclor ncvinovatc, carc i cad victimc, din cc n cc mai dcs.
Ivolutia dircct a actiunii tcroristc
2
, putin prcdictiIil cu mai mult timp n urm, dc la risc
ipotctic la starc concrct dc conIlict, arc loc n conditii spccIicc, astIcl. indicii dc cvolutic,
dc trcccrc dc la o starc la alta a accstui Iactor, carc s proicctczc complcxitatca si gravitatca
atacului tcrorist sunt grcu dc idcntiIicat; planiIicarca si prcgtirca actiunii, pc ct dc diaIolic,
pc att dc complcx, sc Iacc n timp ndclungat, proIaIil dc ctrc un numr limitat
dc pcrsoanc si din locuri diIcritc, dar cu implicarca unui numr mai marc dc cxccutanti
si a unui putcrnic spri}in logistic si Iinanciar; modalittilc dc actiunc sunt complct noi,
ca amploarc, loc si momcnt; sc alcg tintc uriasc, ca lovirca simIolurilor putcrii cconomicc,
militarc si politicc alc socicttilor vizatc, ccca cc sc poatc intcrprcta ca o lovitur moral
dintrc cclc mai putcrnicc; ca urmarc, surprindcrca rcalizat dc atacatori cstc maxim;
dcsi socictatca, statul tint, dcmonstrcaz un grad ridicat dc prcgtirc si organizarc
a lichidrii urmrilor unci ascmcnca catastroIc, capacitatca dc prcvcnirc si contracararc
a dcsIsurrii accstui gcn dc actiuni rmnc insuIicicnt; conIidcntialitatca si conspirativitatca
dc carc dau dovad actorii implicati n actul tcrorist sunt Iinc pstratc, stpnitc si instrumcntatc,
Iapt cc a pcrmis constructia unor conccptii simplc, suplc si cIicicntc, proIaIil aproapc pcrIcctc,
din momcnt cc surprindcrca cstc maxim si cuprindc ntrcaga omcnirc; atacul sc cxccut
Ir pcrioad dc ncgocicri si sc rcvcndic, dc oIicci, mai trziu; cvcnimcntclc sunt transmisc
n dircct, prin tclcviziunc, n ntrcaga lumc, cIcctclc psihologicc Iiind, astIcl, maximizatc,
tcroarca atingnd cotc inimaginaIilc att n zona atacului propriu-zis, ct si la nivcl gloIal.
Analizclc cIcctuatc ultcrior atacului dc la 11 scptcmIric 2OO1 au dus la concluzia
c Icnomcnul tcrorist cunoastc cvolutii Ir prcccdcnt si c, prin accstc cvcnimcntc,
potrivit prcrii unor spccialisti n domcniu, s-a trccut dc la Iaza dc actiunc tcrorist
la cca dc opcratic tcrorist, cu oIicctivc ma}orc, nc n curs dc dczlcgarc. Unii politicicni
si spccialisti sunt dc prcrc c actiunilc tcroristc dc amploarc marchcaz nccpcrca rcal
a milcniului trci. In ciuda cinismului ci, oIscrvatia cstc suIicicnt dc adcvrat.
Atacurilc tcroristc din Statclc Unitc alc Amcricii, dc la 11 scptcmIric 2OO1, si urmtoarclc,
provocatc n diIcritc zonc alc lumii, rclcv Iaptul c Icnomcnul nu mai arc conotatii strict
politicc sau rcligioasc, ci a cptat amploarc si complcxitatc, mult mai mari, practic,
s-a gloIalizat, dcclansnd, n accst Icl, conIlictul ntrc socictatca dcmocratic dcschis,
vulncraIil, usor pcnctraIil si tipul dc socictatc nchis, undc actiunilc accstcia sunt dcclansatc
n ascuns, din umIr, conspirat si clandcstin, n accst contcxt Iiind dc astcptat ca si altc
organizatii tcroristc s adoptc accst modcl dc actiunc sau s-l pcrIcctionczc, atacul tcrorist
dcvcnind tot mai distructiv, Ir limitc moralc, umanc ori tchnologicc. Sc poatc prcvcdca
Iaptul c Icnomcnul tcrorist va cvolua sprc actiuni prin surprindcrc, si m gndcsc,
2
Ac]iunea terorist` reprezint` un ansamblu de ac]iuni armate de natur` [i amploare diferite executate
pe baz` de plan, n principalele domenii ale vie]ii sociale, n scopul de a executa o anumit` constrngere
prin violen]`, de a crea o anumit` intimidare sau descurajare, care s` for]eze statul s` ac]ioneze politico-militar
ntr-un anumit mod.
131
n primul rnd, la surprindcrca politic asupra unor oIicctivc punctualc, vitalc, dc marc valoarc
moral, cultural sau cconomic, cu cIcctc importantc n planul manipulrii psihologicc
ori pcntru dcstaIilizarca social, actionnd, dc rcgul, din intcrior sprc cxtcrior, Iolosind inIra-
structura victimci ori a altor statc din zon, n toatc mcdiilc dc conIruntarc (tcrcstru, acrian,
naval, cosmic ori inIormational). 1crorismul nscamn ntrcIuintarca, Ir limitc si Ir scrupulc,
a violcntci dusc la paroxism sau a amcnintrii cu violcnta, pcntru a inducc tcama sau o starc
dc Iric, intimidnd guvcrnclc, socicttilc, comunittilc, grupurilc si pcrsoanclc cu scopul
dcclarat dc a atingc tcluri politicc, rcligioasc sau idcologicc, cu altc cuvintc, dc a impunc
conduita dorit. Irin accstc mctodc, Ir ndoial IarIarc, tcroristii nccarc s rspndcasc
teroarea cea mai feroce pentru a-i ndep`rta pe strìni din teritoriile lor etnice [i religioase.
Mctoda comun adoptat cstc accca unui cod dc gcstionarc a scchcstrrilor n scopul
transIormrii accstora ntr-o arm politic, tot att dc tcriIiant pcntru opinia puIlic din
lumca civilizat occidcntal cum a Iost prIusirca cclor dou turnuri gcmcnc din World
1radc Ccntcr. In plus, mctoda cstc rcntaIil, cIortul Icut pcntru rpirca unui strin Iiind
minim, n timp cc impactul mcdiatic cstc Ioartc marc. {ocul si groaza sunt scopurilc
urmritc dc tcroristi. Ixpuncrca capctclor tiatc pc paturi sau pc podca, rspndirca
imaginilor accstora pc vidco si n IotograIii acccsiIilc tuturor prin intcrmcdiul Intcrnctului
urmrcsc crcarca unor imagini tcriIiantc, cu scopul dcclarat dc a dctcrmina tinta s rspund
conduitci impusc dc tcroristi, adic oItincrca succesului maxim.
Irin dimcnsiunilc si Iormclc salc dc maniIcstarc, tcrorismul nuclcar a dcvcnit una
dintrc actiunilc violcntc catastroIicc, paroxisticc, inimaginaIilc pcntru mintca uman,
din cc n cc mai activc si mai amcninttoarc la adrcsa comunittii umanc. In opinia noastr,
tcrorismul nuclcar a dcvcnit ultima Iorm dc tcrorism la adrcsa comunittii intcrnationalc.
Forme, mijloace [i procedee de manifestare
Iumca contcmporan trcIuic s Iac Iat unor riscuri si amcnintri ncspcciIicc
si cxtrcm dc pcriculoasc, cum ar Ii. proliIcrarca si discminarca nccontrolat a tchnologiilor
si matcrialclor NBC, a mi}loacclor dc distrugcrc n mas, a armamcntclor si a altor mi}loacc
lctalc ncconvcntionalc; cxpansiunca rctclclor si activittilor tcroristc, a crimci organizatc
transnationalc (criminalitatc cconomico-Iinanciar, traIic transIrontalicr ilcgal dc pcrsoanc,
droguri, matcrialc radioactivc si stratcgicc, dc armamcnt si munitic ctc.); dctcriorarca
mcdiului amIiant, prin ncrcspcctarca normclor ccologicc, prccum si cxistcnta unor oIicctivc
cu grad ridicat dc risc
3
.
1crorismul cu armc dc distrugcrc n mas NBC (ADMNBC) rcprczint suma actclor
dc violcnt comisc dc ctrc un grup (grupuri) sau o organizatic cc utilizcaz ncmi}locit,
ca msur dc intimidarc si Iort, armclc cu potcntial dc distrugcrc n mas nuclcarc, Iiologicc
si chimicc (matcrialc, suIstantc NBC) pcntru a crca o starc dc insccuritatc sau pcntru a impunc
conditii dc natur politic pn la a schimIa pcisa}ul politic al unui stat sau al mai multor statc.
1crorismul nuclcar rcprczint arma cclor carc nu poscd o putcrc militar convcntional,
Iiind considcrat un Icnomcn intcrnational, dc dcpartc ccl mai pcriculos.
3
Colonel dr. Nicolae Popescu, Ac]iuni de reac]ie [i managementul acestora n situa]ii de amenin]are
[i ntrebuin]are a ADMNBC de c`tre organiza]iile teroriste, revista G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 2/2004, p. 71.
132
1crorismul ADMNBC mIrac divcrsc Iormc dc maniIcstarc, cum ar Ii. utilizarca
matcrialclor radioactivc sau a cxplozivilor nuclcari dc ctrc organizatii ncstatalc; dispozitivc
cxplozivc artizanalc; sursc dc contaminarc radioactiv si dc iradicrc radioactiv.
Icntru rcalizarca oIicctivclor atacurilor nuclcarc tcroristc sunt ntrcIuintatc divcrsc
mi}loacc si proccdcc. Sc Ioloscsc armc nuclcarc miniaturizatc (cu raz limitat dc actiunc),
IaIricatc clandcstin, cu componcntc sustrasc sau dcturnatc. Arma nuclcar artizanal
cstc dcnumit, ntr-un limIa} ncadccvat, arma nuclear` a s`racului. Un alt proccdcu
const n IomIardarca cu armc clasicc a unor oIicctivc nuclcarc (IomIc artizanalc,
dinamitarc). Ixtrcm dc pcrIid cstc actiunca carc const n "cliIcrarca" sursclor nuclcarc
n zona tintci si contaminarca accstcia sau accidcntclc provocatc la ccntralclc nuclcaro-clcctricc,
uzinclc dc comIustiIili nuclcari si izotopi radioactivi, institutclc dc ccrcctri dc proIil,
n zonclc dc cxtractic a mincrcurilor radioactivc, prccum si pc trascclc Iolositc
pcntru transportul matcrialclor radioactivc. Nu n ultimul rnd, contaminarca radioactiv
a apci potaIilc (din rctclc sau sursc naturalc), a acrului din sistcmclc dc conditionarc vcntilarc
ori altc spatii nchisc, a unor produsc alimcntarc sau a altor mcdii.
1raIicul ilcgal dc tchnologii si cchipamcntc nuclcarc rcprczint o amcnintarc ma}or,
dcoarccc ducc la crcstcrca gradului dc inccrtitudinc n controlul tchnologiilor si al stocurilor
dc munitic nuclcar. Achizitionarca ilcgal dc ctrc organizatii ncguvcrnamcntalc si tcroristc
dc matcrialc radioactivc, cxploziIili dc marc putcrc si mari cantitti dc plumI constituic
proccdcul ilcgal prin carc tcroristii intr n poscsia componcntclor cc alctuicsc arma tcrorii
dc carc au "stringcnt" ncvoic.
Ixodul spccialistilor ctrc trilc si locurilc dc intcrcs undc "sc punc la calc" constructia
armclor nuclcarc si chimicc artizanclc constituic o amcnintarc la Icl dc scrioas ca si comcrtul
ilcgal cu tchnologii si componcntc nuclcarc.
IroliIcrarca armclor nuclcarc, Iiologicc si chimicc continu n ntrcaga lumc,
n spccial n trilc mici si mi}locii, n ciuda cIorturilor sustinutc dc control al accstora.
Ixpcricntc cIcctuatc cu armclc nuclcarc au constituit principalul motiv pcntru ccrcctarca
si rcalizarca unor noi armc carc Ioloscsc accst tip dc cncrgic. In SUA, ma}oritatca tcstclor
au Iost dcdicatc dczvoltrii capctclor dc lupt pcntru noi vcctori purttori. Spccialistii militari
amcricani au sustinut c tcstclc nuclcarc sunt ncccsarc pcntru dczvoltarca unci noi gcncratii
dc armc nuclcarc dc caliIru Ioartc mic, argumcntnd ncccsitatca dcscura}rii ntrcIuintrii
armclor chimicc si Iiologicc dc ctrc trilc lumii a trcia sau pcntru distrugcrca unor Iuncrc
(vczi Corcca dc Nord sau Irak). Au aprut ns cxplozivii convcntionali carc cchipcaz
purttori intcligcnti (Cruisc) sau cxplozivi comIustiIil-acr, cu cIcctc distructivc comparaIilc
cu o "microarm nuclcar", ccca cc contrazicc sugcstia spccialistilor.
Att Statclc Unitc alc Amcricii, ct si Rusia au cIcctuat n trccut asa-zisclc experien]e
nucleare pa[nice PNE
4
, dar au gsit ca proIlcmaticc cIcctclc sigurantci, contaminarca
si costurilc Ioartc mari. China argumcntcaz c "cxpcrimcntclc pasnicc" sunt o modalitatc
dc utilizarc pasnic a cncrgici nuclcarc, IcncIicii carc ar trcIui asiguratc statclor ncnuclcarc
dc ctrc putcrilc nuclcarc. India, Algcria si Iran si-au cxprimat, dc ascmcnca, intcrcsul
pcntru ascmcnca "cxpcrimcntc n scopuri pasnicc". Ixccptnd SUA si Iranta, n ultimii ani,
4
PNE Peaceful Nuclear Explosions.
133
cclclaltc putcri nuclcarc au cIcctuat tcstclc mai mult pcntru a inIorma lumca cu privirc
la capacitatca lor nuclcar.
In n prczcnt, putcrilc nuclcarc au cIcctuat, n total, 2 OoJ dc tcstc nuclcarc,
astIcl. SUA - 1 OJO (n Ncvada, IaciIic - Rungclop, Bikini, Macsgall); Uniunca Sovictic
(Rusia) - 71o (n Scmipalatinsk, Novaia Zcmlia); Marca Britanic - 4o (n Australia, IaciIic,
Ncvada); China - 4J (1iIct, IaciIic); Iranta - 21O (G/1OO7; IaciIic, IangatauIa); India - 4
(J/1OO8); Iakistan - G (2/1OO8).
Ncgocicrca Tratatului de interzicere total` a experien]elor nucleare The Comprehensive
Test Ban Treaty CTBT a nccput la 2o ianuaric 1OO4, ca urmarc a adoptrii, n unanimitatc
dc voturi, dc ctrc 1oG dc tri participantc, a unci rczolutii n Adunarca Gcncral a ONU
din dcccmIric 1OOJ. Scopul principal al 1ratatului consta n intcrziccrca posiIilittii dc a producc
armc nuclcarc pcntru cci carc nu lc-au IaIricat nc si asigurarca ncproliIcrrii lor.
In ultimclc dou dcccnii, putcrilc nuclcarc - Statclc Unitc alc Amcricii, Icdcratia Rus,
Marca Britanic, Iranta s-au anga}at ntr-un vast program dc modcrnizarc si dc dczvoltarc
a armamcntului nuclcar. Sc acord prioritatc modcrnizrii sistcmului rachctclor Ialisticc
intcrcontincntalc cu Iaza la sol si pc suImarinc, pcrIcctionrii IomIardicrclor stratcgicc
si construirii altor avioanc (dc cxcmplu, SUA - B-1B, supcrsonic cu gcomctric variaIil;
F117 STEALT, "inviziIil", B-2).
1rcIuic mcntionat Iaptul c Acordurilc SAI1-I si SAI1-II
5
au pus acccntul numai pc numrul
armclor nuclcarc, ncgli}nd limitarca aspcctclor calitativc, ccca cc a dus la cscaladarca
narmrilor nuclcarc att prin crcstcrca cantitativ a accstora, ct, mai alcs, prin pcrIcctionarca
si modcrnizarca lor. Accstc acorduri nu au prcvcnit IaIricarca rachctclor cu mai multc
Iocoasc nuclcarc (MIRV), ci au contriIuit la oItincrca unci prccizii tot mai mari a rachctclor
Ialisticc intcrcontincntalc - ICBM, prccum si la dczvoltarca programclor "dcIcnsivc" ASAT
(antisatclit) si SDI (Initiativa dc Aprarc Stratcgic sau, cum i s-a mai spus, "rzIoiul stclclor").
1ratatul START II/OJ.O1.1OOJ
6
prcvcdc climinarca total a rachctclor ICBM grclc
si a rachctclor cu Iocoasc multiplc; rcduccrca Iortclor stratcgicc nuclcarc gloIalc
la 1/J din cclc actualc; prcvcdcrilc START I rmn n vigoarc, START II intrnd n vigoarc
cnd prcvcdcrilc START I vor Ii ndcplinitc. Rcduccrilc dc armamcntc nuclcarc sc Iac
n dou ctapc. prima cuprindc un intcrval dc 7 ani, dc la intrarca n vigoarc pn n 2OOO,
cca dc-a doua ctap cuprindc un intcrval pn n 2OOJ. 1ratatul mai continc si clauzc
privind climinarca Iocoasclor nuclcarc sau rcduccrca lor (Iocoasc MR\ si MIR\), a rachctclor
Ialisticc intcrcontincntalc, a rachctclor lansatc dc pc suImarinc nuclcarc - SIBM
si a IomIardicrclor stratcgicc.
Iutcrca Iocoasclor nuclcarc a crcscut continuu. n anul 1Oo2, cra dc aproximativ
1O M1, n 1Oo4 - 1o M1, n 1OG1 - GO M1. In ccca cc privcstc rachctclc nuclcarc lansatc
dc pc rampc - ICBM, prcvzutc cu Iocoasc multiplc, accstora li s-a sporit prccizia,
ccca cc lc conIcr un avanta} n distrugcrca unor oIicctivc dc important stratcgic.
S-a actionat pcntru rcduccrca vulncraIilittii rachctclor ICBM, cu Iaza la sol, prin nlocuirca
5
La 26 mai 1972 s-a semnat la Moscova, ntre pre[edin]ii Nixon [i Brejnev, Tratatul de Limitare
a Armelor Strategice (SALT) [i a Sistemului de Rachete Antibalistice (ABM).
6
S-a semnat la Moscova, ntre pre[edin]ii Bush [i El]\n.
134
silozurilor Iixc cu sistcmc moIilc (dc cxcmplu, rachctclc MX - amcricanc) si rcalizarca
unor rachctc Ialisticc intcrcontincntalc, dc dimcnsiuni mai mici, lansatc dc la sol.
Rcalizarca rachctclor MIRV
7
a multiplicat capacitatca dc a lovi, cu un singur mi}loc
dc accst Icl, ccl putin dou sau mai multc oIicctivc alc advcrsarului. Accstc rachctc pot modiIica
rczultatul n Iavoarca prtii carc ar ataca prima, rcprczcntnd un pas Ioartc pcriculos
pc calca cursci narmrilor nuclcarc (calitativc). In ccca cc privcstc SLBM-urilc
8
, s-a actionat
pcntru sporirca prccizici accstora, ccca cc lc pcrmitc s Iic utilizatc pcntru distrugcrca
oIicctivclor Ilindatc, motiv pcntru carc si accstc mi}loacc pot Ii pusc pc acclasi plan
cu cclc la carc s-ar rccurgc pcntru prima lovitur.
Dc ascmcnca, sc actioncaz n prczcnt pcntru "miniaturizarca" Iocoasclor
nuclcarc. proicctilc nuclcarc dc 1 Kt cchivalcnt 1N1; capctc dc lupt dc 1 Kt cchivalcnt 1N1.
Ia nccputul anilor '8O s-a rcalizat o arm nuclcar tactic dc mic caliIru, la cxplozia
crcia, ntrc cIcctclc distructivc, prcdomin radiatia pcnctrant. A Iost numit "IomIa
cu ncutroni". Sc Ioloscstc cu artilcria si rachctclc (Iancc). I s-a mai spus arma nuclear`
curat`, ntruct distrugc numai Iorta vic.
Actualclc arscnalc nuclcarc, acumulatc ca urmarc a proliIcrrii utilizrii cncrgici nuclcarc
n scopuri nimicitoarc, distructivc, a dcsIsurrii cursci aIcrantc a narmrilor, cu prioritatc
a cclor nuclcarc, rcprczint astzi cca mai grav amcnintarc la adrcsa umanittii, cca mai crunt
rcalitatc a contcmporancittii, ntrcIuintarca lor, ntr-un cvcntual rzIoi, Iiind dc natur
s pcriclitczc cxistcnta victii pc plancta noastr.
Ia G august 1O4o, arma nuclcar si-a proIat "pc viu" cIcctclc distructivc masivc la Hiroshima,
apoi, ca lumca s Iic "convins" dc dcIutul holocaustului nuclcar, "cxpcricnta" a Iost rcpctat
n timp scurt, la numai trci zilc (O august), cu o IomI nuclcar si mai putcrnic, la Nagasaki.
Consccintclc dcvastatoarc alc primclor cxplozii nuclcarc ar Ii trcIuit s Iic suIicicntc
sprc a dcmonstra tuturor statclor ncccsitatca ncctrii IaIricrii noii armc, a climinrii ci
din arscnalclc militarc, ca arm dc nimicirc n mas cu putcrc dc distrugcrc dc ncimaginat.
In contradictic cu accast ncccsitatc, s-a a}uns, astzi, la uriasc acumulri cantitativc,
la pcrIcctionarca calitativ a armclor nuclcarc si a mi}loacclor dc transport la tint, la crcstcrca
putcrii lor distructivc, msurat nu n ctcva zcci dc kilotonc, ca la Hiroshima si Nagasaki,
ci n sutc dc mcgatonc.
Dup unclc cstimri, n lumc ar cxista ntrc 1O GOO si 2O 4OO dc ncrcturi nuclcarc
cu dcstinatic stratcgic si ntrc 4O OOO si oO OOO dc ncrcturi cu raz mcdic si mai scurt
dc actiunc. Insumatc, accstca ar ducc la un total dc oO GOO-7O 4OO dc ncrcturi nuclcarc,
cu o putcrc total dc pcstc 27 OOO dc mcgatonc.
1ot din calculc aproximativc rczult c putcrca cxploziv total a ncrcturilor nuclcarc
cxistcntc astzi n lumc ar cchivala cu dc G OOO dc ori putcrca cxplozivului utilizat
n tot cursul cclui dc-Al Doilca RzIoi Mondial. Un singur suImarin cu propulsic nuclcar
din clasa TRIDENT, avnd la Iord un total dc 8o Mt, ar putca provoca distrugcri
dc 2o ori mai mari dcct cclc nrcgistratc n ccl dc-Al Doilca RzIoi Mondial.
7
Rachetele MIRV pot avea pn` la 10 focoase nucleare.
8
Submarine nucleare strategice care transport` ntre 16 [i 24 de rachete nucleare.
135
Cronologia narmrilor nuclcarc, la nivclul cclor dou mari putcri nuclcarc - SUA
si Icdcratia Rus, sc prczint astIcl. prima IomI atomic a Iost rcalizat dc SUA n 1O4o,
iar dc URSS n 1O4O; IomIardicrul cu raz dc actiunc intcrcontincntal - dc SUA n 1O48,
iar dc URSS n 1Ooo; IomIa tcrmonuclcar - dc SUA n 1Oo2, iar dc URSS n 1OoJ; rachcta
Ialistic intcrcontincntal (ICBM) dc URSS n 1Oo7, iar dc SUA n 1Oo8; rachcta Ialistic
lansat dc pc suImarinc (SIBM) - dc SUA n 1OGO, dc URSS n 1OG8; rachcta cu Iocoasc
multiplc (MR\) - dc SUA n 1OGG, iar dc URSS n 1OG8; rachcta antiIalistic (ABM) - dc URSS
n 1OG8, dc SUA n 1O72; rachcta cu Iocoasc multiplc ghidatc indcpcndcnt (MIR\) - dc SUA
n 1O7O, dc URSS n 1O7o
9
.
In a}unul dczintcgrrii salc, la momcntul tcntativci dc puci din luna august 1OO1, URSS
dispunca dc cclc mai importantc arscnalc stratcgicc oIcnsivc dc pc planct. 1 JO8 dc rachctc
Ialisticc intcrcontincntalc (dintrc carc J21 pc instalatii moIilc); 1G2 dc IomIardicrc
stratcgicc (dintrc carc OO cchipatc cu rachctc dc croazicr actionnd n acr); G2 dc suImarinc
nuclcarc purttoarc a O4O dc rachctc Ialisticc. In total, URSS numr 2 oOO dc vchiculc
stratcgicc cchipatc cu 1O 271 dc ogivc nuclcarc
10
.
Proliferarea armelor nucleare
In contcxtul gcncral al proliIcrrii nuclcarc, vorIim dcsprc proliIcrarc vcrtical
si proliIcrarc orizontal. IroliIcrarca vcrtical sc dcIincstc ca o crcstcrc suIstantial,
cantitativ sau calitativ, a arscnalului nuclcar al statclor, carc, oIicial, dispun dc armc nuclcarc.
Si nc rcIcrim aici la SUA, Icdcratia Rus, Marca Britanic, Iranta, China, India, Iakistan,
dar si la Isracl, Corcca dc Nord, AIrica dc Sud ctc., tri carc dc}a poscd armc nuclcarc,
ori la cclc carc intcntioncaz s intrc n poscsia accstci armc, rcIcrindu-nc la IiIia, la Irakul
din pcrioada lui Saddam Husscin, la Algcria, AraIia Saudit, Brazilia.
IroliIcrarca orizontal, ntr-un scns mai rcstrns, rcprczint rspndirca armclor nuclcarc
ntrc altc statc. Accast dcIinitic "clasic" sc aplic acclor statc carc au anga}at scmniIicativc
rcsursc pcntru crcarca unui arscnal cu dcstinatic militar. Dar, prin proliIcrarc orizontal
sc poatc ntclcgc transIcrul matcrialclor radioactivc sau al cxplozivilor nuclcari n minilc
organizatiilor nonstatalc, cum ar Ii organizatii tcroristc sau criminalc, prccum si grupri
cxtrcmistc spccializatc n saIota}c, santa}, Iarsc sau n oricc altc scopuri dcstaIilizatoarc
ori distructivc. IroliIcrarca orizontal nuclcar n cadrul organizatiilor ncstatalc crccaz
prcmisclc aparitci tcrorismului nuclcar. Dup ncctarca "rzIoiului rccc", amcnintarca
unui rzIoi la scar marc, ntrc supcrputcri, s-a diminuat, proliIcrarca nuclcar n toatc
Iormclc salc dcvcnind una dintrc amcnintrilc ma}orc, dac nu amcnintarca dominant
pcntru sccuritatca gloIal.
1crorismul intcrnational sc aIl n plin cvolutic, dispunc dc un numr imprcsionant
dc participanti si simpatizanti, si dcsIsoar actiunilc conIorm unor sccnarii minutios
claIoratc si urmrcstc, prin actiunilc salc, rcalizarca unui impact la tint dcvastator,
"armaghcdonic". Accast constatarc dramatic nc punc n situatia, dcloc comod, dc a cmitc
9
Al. Bolintineanu, Victor Duculescu, Gabriela Manafu, R`zboiul nuclear prin accident, Bucure[ti,
Editura Militar`, 1989, p. 101.
10
Aleksandr [i Boris Putko, T`cerea atomic`, Bucure[ti, Editura Nemira, 1994, pp. 34-39; 75.
136
ipotczc cu privirc la natura accstui Icnomcn si dc a cstima carc sunt optiunilc noastrc
n vcdcrca contracarrii si anihilrii accstor actiuni, cxtrcm dc amcninttoarc, cu consccintc
catastroIicc.
In primul rnd, trcIuic rclcvatc, Ir crori, posiIilclc cvolutii si ntrcaga structur
a participantilor - pcrsoanc, grupuri ctnicc, organizatii tcroristc cu larg rspndirc, lcgturilc
accstora cu ccntrclc lor dc dccizic, dar, mai alcs, sursclc dc Iinantarc, n contcxtul tcrorismului
intcrnational si, apoi, natura si impactul sccnariilor tipicc sau atipicc. In Iinal, trcIuic gsit
rspunsul la ntrcIarca posiIilclor msuri dc contracararc si optiunilc n cazul amcnintrii
cauzatc dc tcrorismul nuclcar.
1crorismul nuclcar cstc ntclcs ca utilizarca matcrialclor radioactivc sau a cxplozivilor
nuclcari dc ctrc indivizi sau grupuri n scopul induccrii mcgaIricii sau mcgatcrorii,
ca o amcnintarc, sut la sut, crcdiIil.
In contrast cu cazul "clasic" dc proliIcrarc, comunitatca intcrnational nu aplic
un cIort coordonat, ca rspuns la o crim nuclcar violcnt produs dc un grup nonstatal.
In acum n-a Iost nrcgistrat nici o amcnintarc scmniIicativ dc tcrorism nuclcar.
Consccintclc tcrorismului nuclcar, dcsi, n gcncral, cstc considcrat cvcnimcnt cu risc
major probabilitate mic`, ar Ii dcstul dc gravc ca s nu rctin atcntia. In accst scns,
cstc ncccsar dc mcntionat c, n IcIruaric 1OO8, un comitct ad-hoc al ONU, cuprinznd
18o dc statc mcmIrc, a dcsIsurat o scsiunc dc dou sptmni pcntru a Iormula o conven]ie
n scopul rcglcmcntrilor dc comIatcrc a tcrorismului nuclcar.
In ccca cc privcstc cvolutia si unclc tcndintc dc proliIcrarc a tcrorismului nuclcar
putcm cvidcntia o scric dc noi caractcristici. cruzimc Ir limitc, modcrnizarca dotrii matcrialc
si crcarca unor proccdcc dc actiunc soIisticatc, aIilitti noi si compctcntc dcoscIitc
n lantul dc comand si cxccutic, organizarc la scar intcrnational, aIandonarca taIuurilor
si crcdinta Ianatic asupra Iaptului c utilizarca armclor dc distrugcrc n mas rcprczint
maximum dorit.
1croristii rccurg la violcnt, n principal, n scopul atragcrii atcntici si pcntru a-si dovcdi
cruzimca, mai soIisticati ca mi}loacc si compctcnti opcrational prin Iormc si mctodc noi.
In plus, la Iormclc traditionalc dc tcrorism intcrnational, organizat ca mi}loacc dc lupt
politic, a aprut o nou amcnintarc cxtcrn prin Iolosirca dc ctrc sccta AUM (2O.OJ.1OOo),
n mctroul din 1okyo, a agcntului chimic SARIN, al crui scop a Iost crcarca unci dczordini
inimaginaIilc, a Iricii, a tcrorii si a haosului.
Accst act, dc un Ianatism Ir scamn, accst tcrorism dc natur chimic a simIolizat
aIandonarca "taIuurilor ctnicc", constituind un prcccdcnt, dc}a asimilat. Unii oIscrvatori
crcd c actiunca scctci a Iost o aIatcrc, improIaIil s sc mai rcpctc, pc cnd altii au considcrat-o
ca o schimIarc Iundamcntal ntrc Iormclc dc amcnintarc.
Ca tcndint, posiIila ntrcIuintarc a matcrialclor radioactivc si a cxplozivilor nuclcari
cstc dcstaIilizatoarc. Achizitionarca si mnuirca suIstantclor radioactivc sunt costisitoarc
si diIicilc si, dc accca, pot Ii gcstionatc numai (n cxclusivitatc) dc grupuri Iinc organizatc,
carc dispun dc rcsursc Iinanciarc ncccsarc cxccutrii dc analizc si cxpcrtizc tchnicc
spcciIicc. Icntru puncrca n opcr a accstor cxpcrtizc, organizatiilc politicc traditionalc,
cu oricntarc tcrorist, au ncvoic dc sponzori putcrnici, accstia ncIiind altcincva dcct grupuri
ctnicc sau statc tcroristc. Un impcdimcnt l constituic oItincrca dc comIustiIil nuclcar IisionaIil.
137
Dcsi nu cxist ratiunc pcntru ntrcIuintarca, dc ctrc tcroristi, a armci nuclcarc
artizanalc, ci o au pcrmancnt n calcul, dcoarccc, n toatc cazurilc conccputc, impactul cstc
dcvastator. Intrc scopurilc urmritc dc tcrorismul nuclcar si mi}loacclc ntrcIuintatc cxist
ntotdcauna o asimctric, carc scoatc n cvidcnt caractcrul accstui tip dc actiunc.
Cu privirc la cvidcntcrca naturii si a impactului tcrorismului nuclcar cxist, n principal,
dou ci, carc trcIuic mcntionatc. utilizarca matcrialclor, IisionaIilc (plutoniu 2JO sau uraniu
2Jo) pcntru rcalizarca unui dispozitiv nuclcar artizanal improvizat si utilizarca matcrialclor
radioactivc pcntru a producc contaminarc radioactiv sau iradicrc (tcrorism radioactiv).
In cazul "dispozitivului nuclcar artizanal" s-ar putca mcntiona Iaptul c accsta apartinc
catcgorici risc major probabilitate mic`.
In ultimii ani, cazul "dispozitivului nuclcar artizanal" a Iost mult dczItut n litcratura
dc spccialitatc. Ixpcrtii sunt unanim dc acord c un grup mic dc Iizicicni, constructori,
chimisti, mctalurgisti si spccialisti n cxplozivi poatc Ii n starc s rcalizczc un dispozitiv
nuclcar cu o putcrc cchivalcnt dc una sau mai multc kilotonc trinitrotolucn. Irincipiilc dc constructic
si Iunctionarc a armclor nuclcarc sunt cunostintc zilnicc, comunc si usor dc consultat
n litcratura stiintiIic. Grcutatca const n cxistcnta locului dc constructic (asamIlarc),
carc trcIuic s aiI o utilarc spcciIic, soIisticat si Ioartc scump, carc, dc altIcl, cstc suI controlul
intcrnational al Agcntici Intcrnationalcpcntru Incrgic Atomic (AIIA). Dar, principala
diIicultatc a unui ascmcnca proicct ar Ii procurarca (achizitia) cantitativ dc matcrial
(comIustiIil) IisionaIil suIicicnt pcntru un ascmcnca dispozitiv - ccl putin 2O kg Iu-2JO
sau oO kg U-2Jo (uraniu mIogtit).
In poIida tuturor cazurilor cunoscutc dc comcrt ilicit, n ultimii ani, spccialistii aprcciaz
c o divcrsiunc ncdcscopcrit dc accst Icl - o cantitatc asa marc dc matcrial IisionaIil
comcrcializat - cstc Ioartc putin proIaIil, Ia chiar imposiIil pcntru o organizatic nonstatal.
O alt calc dc acccs, dc altmintcri, comod pcntru tcroristi, o poatc constitui Iurtul
unui "cap dc lupt", dc cxcmplu, capul dc lupt al unci rachctc tacticc dczaIcctatc sau chiar
din "parcul dc rachctc" din Iosta Uniunc Sovictic. Dar, astIcl dc armc sunt construitc
pcntru conditii cxtrcmc, tchnicc si dc sccuritatc, carc ar pcrmitc ca accstca s Iic ncsocotitc
(nclcatc) numai dc un spccialist cu cunostintc spcciIicc si particularizatc dcsprc "armc".
Un ascmcnca spccialist, n opinia noastr, poatc Ii cumprat cu mult usurint. Mai sunt
si altc aspcctc, cum ar Ii "ratiunca" utilizrii si "Iinalitatca" actiunii, carc micsorcaz
proIaIilitatca dc maniIcstarc a tcrorismului nuclcar. 1otusi, dac o organizatic tcrorist,
contrar tuturor astcptrilor, a rcusit s rcalizczc (s oItin) proicctul unui dispozitiv artizanal,
toatc sccnariilc ar ducc la distrugcri inimaginaIilc si la posiIilc consccintc cxistcntialc.
Chiar si n cazul unci dctonri incomplctc, contaminarca radioactiv va rmnc n vccintatca
"locului dcstinatici", proIaIil un oras marc, Icndu-l nclocuiIil pcntru Ioartc mult timp.
Ccl mai ncIcricit si rcccnt cxcmplu l constituic accidcntul nuclcar dc la CcrnoIl,
din Ucraina (2G aprilic 1O8G). Accst oras mort si prsit cstc contaminat radioactiv
pcntru sutc dc ani. Si astzi, ca urmarc a cIcctclor lui catastroIicc, accst accidcnt nuclcar
ngozcstc lumca civilizat. Asadar, natura si impactul tcrorismului radiologic pot Ii usor
dc cstimat si, mai alcs, dc cntrit. Accast Iorm dc tcrorism cstc la ndcmn, icItin,
pcntru c matcrialclc radioactivc sc comcrcializcaz pc piata ncagr . 1crorismul radioactiv
cstc mult mai usor dc ntrcprins si, dc accca, proIaIilitatca ca accsta s sc produc
cstc mult mai marc.
138
Dcscurilc radioactivc sau altc suIstantc radioactivc, ca plutoniu, coIalt, ccsiu, strontiu,
radiu, osmiu, sclcniu, scandiu, atunci cnd sunt amcstccatc cu cxplozivi convcntionali,
pot dcvcni o "arm dc distrugcrc n mas", n mcdii urIanc aglomcratc, cu cIcctc inimaginaIilc.
S considcrm urmtorul sccnariu. un camion ncrcat cu ctcva tonc dc ANIO,
un cxploziv cu utilizarc comun, amcstccat cu ulci comcstiIil, mIunttit cu ctcva kilogramc
dc mixtur dc plutoniu, ccsiu si dcscuri radioactivc, aIlat aproapc dc un oras marc,
ntr-un parc dc rczcrvoarc cc dcpozitcaz produsc pctrolicrc, cstc dctonat dc la distant.
Inccndiul rczultat antrcncaz particulclc radioactivc la sutc dc mctri nltimc si producc
o contaminarc radioactiv pc dircctia dc dcplasarc a masclor dc acr, carc sc poatc cxtindc
pcstc ntrcaga supraIat a orasului. Consccintclc sunt paroxisticc. O alt arm carc s produc
ascmcnca distrugcri dc victi omcncsti nu s-a invcntat nc.
Sunt ns multc ntrcIri rmasc Ir rspuns privind cxtindcrca si rcalclc pcricolc
alc unci ascmcnca dcpuncri radioactivc, dar accst act, cu sigurant, ar crca ncprcvzutc
socuri psihologicc si cconomicc, n ultim instant. Dc Iapt, consccintclc vor dcpindc,
n primul rnd, dc pcrccptia dczastrului dc ctrc populatic si, apoi, dc cxistcnta rcal
a unci amcnintri asupra snttii pcrsonalc.
In noicmIric 1OOo, n parcul Izmailovski din Moscova au Iost gsitc patru containcrc
n carc cxist Cs-1J7. Actiunca a Iost atriIuit tcroristilor ccccni. Accst act ar putca nscmna,
pc dc o partc, un avcrtismcnt din partca tcroristilor ccccni, potrivit cruia autorittilc ruscsti
ar trcIui s trag nvtmintclc ncccsarc si, pc dc alt partc, Iaptul c autorittilc dc carc
am amintit nu au un control aIsolut asupra matcrialclor radioactivc. Dar, palma cca mai grca
au primit-o scrviciilc dc inIormatii rusc, carc, vizavi dc cazul prczcntat, nu dispun dc un control
inIormativ cIicicnt pc ntrcg tcritoriul dc rcsponsaIilitatc inIormativ.
Ic accst cxcmplu sc poatc cmitc cu usurint o rcmarc, si anumc accca c cxplozivii
convcntionali dc marc putcrc sau agcntii Iiologici, chimici si radioactivi ar Ii mai usor
dc achizitionat/produs si mai icItini. IroIaIil, o alcgcrc mai Iun pcntru tcroristi
nici c sc poatc. In schimI, produccrca dispozitivclor IisionaIilc sc aprcciaz la sutc
dc milioanc dc dolari, n timp cc 1 kg dc toxin Iotulinic valorcaz oOO$. Dintr-un singur gram
sc poatc cxtragc 1 OOO OOO dc dozc mortalc, accast toxin Iiind dc1o OOO ori mai putcrnic
dcct 1 g dc \X si dc 1OO OOO ori mai putcrnic dcct 1 g dc SARIN.
In lcgtur cu optiunilc dc procurarc a accstor matcrialc, tcroristii sunt accia
carc hotrsc cnd, unde si ce trcIuic s Iac sau s nu Iac. Dac msurilc dc contracararc
a actiunilor tcroristc vin prca trziu, aproapc c nu mai cstc nimic dc Icut si suntcm oIligati
s nIruntm "ncantul". Irin urmarc, cstc ncccsar ca toatc autorittilc statalc, institutiilc
si organizatiilc intcrnationalc s coopcrczc, s colaIorczc si s conlucrczc la constructia
unci conduitc sigurc dc prcvcnirc si dc comIatcrc a actiunilor tcrorismului intcrnational,
a comcrtul ilicit si a contraIandci cu matcrialc radioactivc. 1rcIuic nspritc msurilc
privind siguranta si gcstiunca accstor matcrialc, prccum si a cchipamcntclor tchnicc
dc proIil. Si, nu n ultimul rnd, cstc cxtrcm dc important s sc idcntiIicc toatc acclc prioritti
lcgatc dc gcstionarca urgcntclor nuclcarc, dc inIormarca, cducarca si prcgtirca pcrsonalului
implicat n astIcl dc activitti.
\orIind dcsprc tcrorism si dcsprc tcrorismul nuclcar, n particular, nu trcIuic uitat
c toatc alcgcrilc si optiunilc privind undc, cnd si cc s Iac sunt n minilc tcroristilor.
139
In ccl mai Iun caz, accsta poatc Ii un santa}, lcgat dc un ultimatum carc ti poatc lsa timp
pcntru msuri dc comIatcrc sau dc protc}arc, dar, mai proIaIil, timp pcntru cvacuarc.
1croristii actioncaz, dc rcgul, Ir avcrtizarc. Stau mrturic atacurilc tcroristc dc la 1okio
si Oklahoma.
Optiunilc crcdiIilc, n cazul unui saIota} nuclcar sau atac nuclcar, sunt limitatc.
Ircvcnirca pc tcrmcn lung, coordonat la nivcl intcrnational, poatc Ii, ccl putin dcocamdat,
numai o calc dc tratarc a amcnintrii. Coopcrarca n domcniul tchnic trcIuic cxtins
n cadrul organizatiilor intcrnationalc, rcgionalc cxistcntc (dc cxcmplu, SUA au unitti
spccial antrcnatc s actionczc n cazul urgcntclor nuclcarc si al actiunilor tcroristc).
Ichipa dc cutarc (ccrcctarc) n caz dc urgcnt nuclcar arc aparatur spccial pcntru idcnti-
Iicarca (dcscopcrirca) sursclor nccunoscutc dc radiatii, dczamorsarca armclor nuclcarc,
dccontaminarca supraIctclor. Ichipa sc poatc dcplasa rapid pcstc tot n lumc, acolo undc
cstc ncvoic. Guvcrnclc trcIuic s Iic prcgtitc si antrcnatc s rspund la astIcl dc situatii
cxtrcmc prin institutii dc spccialitatc, cum ar Ii Comisia Ccntral pcntru Accidcnt Nuclcar
si Cdcri dc OIicctc Cosmicc - CANCOC.
Stratcgiilc dc inIormarc alc populatici si rclationarca cu "mcdia" trcIuic s Iic minutios
claIoratc, iar gcstionarca si msurilc dc urgcnt prcvzutc din timp. Nccunoastcrca riscurilor
si a cIcctclor iradicrii poatc ducc la rspndirca dczordinii puIlicc, la Iric, ncncrcdcrc
si proIlcmc gravc dc sntatc, consccintc alc cvcnimcntului nuclcar, dcoarccc radioacti-
vitatca cstc o proIlcm cmotional si dc marc conIuzic pcntru populatic. In accast situatic,
trcIuic intcnsiIicat cducatia (instruirca) populatici civilc privind modul dc ntclcgcrc
a pcricolului iradicrii.
ContraIanda si piata ncagr a matcrialclor nuclcarc au suIcrit o crcstcrc dramatic
dup 1OO1. Accstc matcrialc provin, n spccial, din Iosta URSS. Calmarca accstci crcstcri
sc Iacc simtit dup 1OO4, apoi sc oIscrv o tcndint dcscrcsctoarc. Accast tcndint
sc datorcaz Iaptului c, pc piat, cxist vnztorii ncspccializati si cu prcgtirc mcdic,
iar accstia din urm nu au cui s vnd, ntruct lipscsc cumprtorii, dcocamdat.
In prczcnt, sc constat putinc incidcntc cu matcrialc utilizaIilc pcntru armc si, caz Icricit,
incxistcnta pc piata ilicit a matcrialclor IisionaIilc. Concomitcnt a crcscut controlul AIIA
asupra cvidcntclor matcrialc nuclcarc si coopcrarca intcrnational.Dar, ngri}orarca pcrsist,
dcoarccc cxist "partca ncvzut a aisIcrgului". Ixist suIicicntc dovczi dcsprc crcstcrca
cantittilor dc matcrialc utilizaIilc pcntru produccrca armclor nuclcarc, dc la microgramc
la kilogramc.
Mohammcd IlBaradci, dircctorul Agcntici Intcrnationalc pcntru Incrgic Atomic,
avcrtizcaz asupra Iaptului c procurarca dc matcrialc radioactivc dc ctrc gruprilc tcroristc
din ntrcaga lumc cstc doar "o chcstiunc dc timp", transmitc BBC. IlBaradci a dcclarat,
n cadrul unci conIcrintc dc prcs, sustinut n Statclc Unitc, c, n prczcnt, cxist un pcricol
imincnt ca rcsursclc dc uraniu si plutoniu s a}ung "pc mini grcsitc", n conditiilc n carc
putcrilc nuclcarc alc lumii sunt prcgtitc s rccurg la conccsii n intcrcsul sccurittii la nivcl
gloIal. Ne afl`m ntr-o curs` n care principalul oponent este factorul timp [i, de aceea,
nu ne putem permite s` nu o c[tig`m, a spus dircctorul AIIA (AMN)
11
.
11
Gardianul, nr. 629 din 24 iunie 2004.
140
Irima aIirmatic dcsprc crcstcrca dramatic, nccpnd cu 1OO1, cstc un adcvr spus
numai pc }umtatc. Dc Iapt, traIicul ilicit cu matcrialc nuclcarc si altc sursc radioactivc
a nccput dup disparitia Uniunii Sovicticc. Antcrior, ca o consccint a msurilor
dc sccuritatc intcrn, dc control al rspndirii n Uniunca Sovictic, stimulcntclc pcntru hotii
dc matcrialc nuclcarc crau, practic, incxistcntc. Iaccm prccizarca c discutm dcsprc matcrialc
si suIstantc radioactivc si nu dcsprc cchipamcntc nuclcarc sau oricc altccva, pcntru carc
piata ncagr cxist dc mult vrcmc, si nu numai n Rusia, ci pcstc tot n lumc (vczi cazurilc
Iran si Irak).
Unclc transIcruri dc tchnologic s-au Icut n ascuns, dcpartc dc ochii opinici puIlicc
intcrnationalc. Numrul cazurilor dc contraIand cstc imprcsionant. 1OOO - 4 cazuri;
1OO2 - 1o8; 1OOJ - 244; 1OO4 - mai multc sutc.
Aproapc toatc natiunilc dctintoarc dc mari stocuri dc armc nuclcarc si matcrialc
radioactivc au trit cxpcricnta crcstcrii Ir prcccdcnt a crimci organizatc si a rspndirii
coruptici. In lcgtur cu provcnicnta accstor suIstantc radioactivc, gcncral vorIind,
clc provin din trilc CSI, n spccial din Rusia, dc la industria nuclcar, dc la institutclc dc ccrcctri
nuclcarc si dc la instalatiilc utilizatc n mcdicina nuclcar, dar, din Icricirc, nu din complcxul
militar nuclcar, carc nc cstc pzit.
In Bulctinul Ccrccttorilor Atomisti din 1OO7 cra suIliniat. cea mai mare problem`
a contrabandi[tilor a fost g`sirea (descoperirea) cump`r`torilor, care, n realitate, erau poli]i[ti
sau jurnali[ti.
Istc intcrcsant si rcconIortant s aIli c, numai n partc, n Ioartc putinc incidcntc
au Iost implicatc matcrialc utilizaIilc pcntru armc - plutoniu si uraniu mIogtit - dc puritatc
si compozitic carc, n mod natural, nu sc Ioloscsc n armclc nuclcarc. Accstc matcrialc
ar trcIui s aiI un grad mai marc dc puritatc pcntru scopul dctonrii, al produccrii rcactici
n lant cu cliIcrarca cncrgici distructivc.
*
Partea a doua a materialului, pe care o vom prezenta \n num`rul 1/2005 al revistei,
va releva factorii ce favorizeaz` ac]ional terorismul nuclear, cadrul normativ [i m`surile
de combatere a opera]iunilor teroriste.
141
rospcritatca natiunilor dcpindc, ntr-o msur scmniIicativ, si dc comcrtul
intcrnational, comcrt carc sc dczvolt numai pc timp dc pacc. Dup cum
aprccia istoricul amcrican AlIrcd 1haycr Mahan, statele care ob]in
COMBATEREA TERORISMULUI PE MARE
~ operatiunea Active Endeavour ~
,
C`pitan-comandor Mihai-Viorel ZANFIR
majoritatea bunurilor de care au nevoie, de pe urma comer]ului, se vor teme s`-l continue
[i s`-l dezvolte pe timp de r`zboi, iar pentru c` schimburile comerciale se dezvolt` pe timp
de pace [i scad pe timp de r`zboi, este clar c` pacea va fi interesul major al acestor state
apropiate m`rilor
1
.
P
Mai mult dc 8O" din mrIuri sunt transportatc
pc marc~ transportul unor mari cantit`]i de m`rfuri
[i la mare distan]` este mult mai u[or [i mai ieftin
pe mare dect pe uscat
2
. Marca, cea mai important`
cale de circula]ie dat` de natur`
3
, cstc ns si aria
n carc statclc mcmIrc alc NA1O sunt ccl mai vulncraIilc
att ca urmarc a ntindcrii accstcia, ct si a slaIci protcctii
pc carc Iortclc navalc alc Aliantci o pot oIcri navclor
dc comcrt alc statclor mcmIrc. Accast vulncraIilitatc
cstc cu att mai marc n Marca Mcditcran, tocmai datorit traIicului comcrcial din accast zon.
Aproapc Go" din totalul dc titci si gazc naturalc carc sc consum anual n vcstul Iuropci
soscstc pc cilc maritimc alc Mcditcranci. Importantc conductc dc pctrol Iac lcgtura
ntrc IiIia si Italia si ntrc Maroc si Spania.
Ca atarc, NA1O a a}uns la concluzia c, n accast zon, trcIuic dcsIsuratc Iortclc
navalc pcntru a putca asigura sccuritatca navigatici, pc dc o partc, si staIilitatca n zon,
pc dc alt partc.
Opcratiunca "Activc Indcavour" - dovad a Iclului n carc NA1O s-a anga}at n spri}inirca
Statclor Unitc alc Amcrici, ca rspuns imcdiat la atacul tcrorist dc la 11 scptcmIric 2OO1 -
cstc, dc ascmcnca, si o important contriIutic a Aliantci la cIortul dc mcntincrc a pcii,
1
() those who are deriving the largest good from commerce, will be most anxious to continue
and develop it, and, as commerce thrives by peace and suffers by war, it follows that peace is the superior
interest of those countries which approach by the sea, A.T. Mahan, The Problem of Asia, Little, Brown and Co.,
1900; pp. 41-42.
2
Ibidem, p. 125.
3
A.T. Mahan, Naval Strategy, Sampson, Low, Marston and Co., 1911, p. 139.
Aeronave NATO \n patrulare maritim`
142
staIilittii si sccurittii tuturor statclor mcmIrc, prccum si alc statclor rivcranc
Mrii Mcditcranc.
In apclc intcrnationalc alc Mrii Mcditcranc, activitatca principal a For]elor Navale
Aliate din Sudul Europei (NAVSOUTH) cstc dc a asigura prczcnta militar, supravcghcrca
naval si controlul navclor suspcctc, cscorta anumitor navc prin Strmtoarca GiIraltar,
prccum si dczvoltarca rclatiilor n cadrul Dialogului Mcditcrancan.
Gruparca a Iost activat la 2G octomIric 2OO1, la Napoli, Italia, si a Iost prima dat
cnd o gruparc NA1O a Iost dcsIsurat n Iaza Articolului o al 1ratatului. In mod normal,
la gruparc contriIuic cu navc Gcrmania, Grccia, Italia, Olanda, Spania, 1urcia, Marca Britanic
si Statclc Unitc, gruparca Iiind asigurat cu un avion AWACS (AirIornc Warning and Control
Systcms) al Statclor Unitc. Cclclaltc statc mcmIrc au participat la gruparc ocazional.
In martic 2OOJ, opcratiunca a Iost cxtins incluznd si cscorta anumitor navc comcrcialc
prin Strmtoarca GiIraltar. Accast actiunc a Iost dccis pcntru a prcvcni dcsIsurarca
altor atacuri tcroristc, cum au Iost cclc asupra USS COLE, n octomIric 2OOO, n Ycmcn,
sau asupra tancului pctrolicr Iranccz LIMBURG, n 2OO2. Strmtoarca GiIraltar cstc
considcrat un punct vulncraIil, dcoarccc cstc rclativ ngust si aproximativ J OOO dc navc
o travcrscaz zilnic, iar o nav` terorist` ar fi ca un ac \ntr-o c`pi]` cu fn
4
.
In la sIrsitul lunii martic 2OO4, cnd opcra-
tiunca a Iost cxtins n toat Marca Mcditcran,
pcstc 42 OOO dc navc au Iost monitorizatc, iar aproximativ
42O au Iost cscortatc.
In aprilic 2OO4, o dat cu primirca noilor mcmIri
n NA1O, granita dc cst a Aliantci s-a cxtins si n Marca
Ncagr, marc carc va dcvcni n scurt timp o important
calc dc comunicatic si o nou rut dc transport al pctrolului,
dar, o dat cu crcstcrca traIicului maritim si construirca
noilor conductc dc transport al pctrolului si gazclor naturalc, vor crcstc si riscurilc
si amcnintrilc n zon.
Ar Ii simplu s nc gndim c o cxtindcrc a opcratiunii "Activc Indcavour" si n Marca Ncagr
nu ar Ii un cIort prca marc pcntru NA1O. Dcsigur, cIortul militar al Aliantci nu ar Ii marc,
dar Marca Ncagr arc o particularitatc. sc aIl suI }urisdictia Convcntici dc la Montrcaux,
convcntic carc stipulcaz, la Articolul 18, punctul 1, alincatul d), c. n cazul cnd una
sau mai multe Puteri neriverane ale M`rii Negre ar dori s` trimit` n apele ei, \ntr-un scop
umanitar, for]e navale, aceste for]e, al c`ror total nu va putea dep`[i n nici o mprejurare
8 000 de tone, vor fi admise s` intre n Marea Neagr`, iar la punctul 2. Oricare ar fi scopul
prezen]ei lor n Marea Neagr`, vasele de r`zboi ale Puterilor neriverane nu vor putea
s` r`mn` n apele ei mai mult de dou`zeci [i una de zile
5
.
Ca atarc, aprccicz c, pcntru a ndcplini accast misiunc n Marca Ncagr, Iortclc
navalc alc cclor trci statc mcmIrc rivcranc vor trcIui s si asumc rspundcrca constituirii
gruprii navalc carc s dcsIsoarc actiunilc opcratiunii "Activc Indcavour" n accast zon.
4
Contribu]ia For]elor Navale ale NATO la securitatea maritim`, viceamiral Ferdinando Sanfelice di Monteforte
comandant al For]elor Navale ale NATO din sudul Europei [i comandant al opera]iunii Active Endeavour.
Prezentarea a avut loc la The Royal United Services Institute, din Londra, la 30 iunie 2003.
5
Conven]ia de la Montreaux, din 20.07 1936, publicat` n Bro[ura din 01.01 2001 privind regimul
strmtorilor M`rii Negre.
Controlul unei nave comerciale
de c`tre un distrug`tor din gruparea NATO
143
Achizitionarca cclor dou Ircgatc tip 22, din Marca Britanic, Iacc partc dintr-un program
cc vizcaz ntrirca capacittii Iortclor Navalc alc Romnici dc a rspundc noilor misiuni
cc dccurg din statutul dc stat mcmIru al NA1O.
Constructia HMS London (Regele Ferdinand) a nccput n anul 1O8J, a Iost lansat
la ap n 1O84 si a intrat n scrviciul Royal Navy n iunic 1O87, iar HMS Coventry (Regina Maria)
a Iost construit ntrc anii 1O84 si 1O8G si a intrat n scrviciu n octomIric 1O88.
Dcsi cclc dou Ircgatc mai avcau rcsurs dc lupt, clc au Iost, totusi, rctrasc din scrviciu,
dc ctrc Royal Navy, n urma aparitici unui nou conccpt stratcgic dc aprarc a Marii Britanii,
adoptat n 1OO8.
Ircgatclc au ctc patru motoarc Rolls Roycc, cc pot propulsa nava cu o vitcz maxim
dc 28 dc noduri. \itcza dc croazicr cstc dc 18 noduri si dispun dc puntc hcliport.
Ic timpul cnd scrvcau n Royal Navy, armamcntul
accstora cra compus din sistcmc dc lansarc vcrtical
a rachctclor nav-acr Sca WolI (sc pot lansa 72 dc rachctc),
patru tunuri Ocrlikon dc caliIru JO mm, dou sistcmc
triplc dc rachctc antisuImarin Ixocct, dou lansatoarc
NA1O Scagnat si DIIJ Dccoy si un clicoptcr
Iynx MK8. Sistcmclc dc navigatic crau asiguratc
dc radarc tip 1OO7, radarc dc supravcghcrc clcctronic
tip OG7 si OG8, dou radarc dc urmrirc O11 Sca WolI,
un sistcm dc supravcghcrc clcctronic UA1 si un sonar tip 2OoO.
Opcrationalizarca cclor dou navc pcntru Iortclc Navalc alc Romnici sc va dcsIsura
n dou ctapc. AstIcl, n prima ctap (pn n iunic 2OOo) sc va proccda la rcgcncrarca
si modcrnizarca platIormclor si a sistcmclor dc lupt cxistcntc si sc va asigura
suportul logistic initial al navclor, prima nav urmnd s a}ung n tar n dcccmIric 2OO4,
iar cca dc-a doua n iunic 2OOo.
In ctapa a doua a programului (2OO8-2OOO), sc va putca mIuntti suportul participrii
la actiunilc multinationalc prin crcstcrca capaIilittilor cclor dou navc.
Dup 2OOO, navclc vor avca capaIilitti sporitc dc aprarc antiacrian si rzIoi clcctronic,
sistcm dc comand modcrn, sistcm dc rachctc antinav, sistcm intcgrat dc comunicatii
si gcstionarc a mcsa}clor, Iiind n msur s cxccutc misiuni complcxc dc conduccrc
a unci grupri dc Iortc, n Iunctic dc misiunilc cc vor Ii staIilitc pcntru accstc navc.
Irczcnta cclor dou Ircgatc n compuncrca Iortclor Navalc alc Romnici, alturi dc Ircgata
"Mrscsti" (carc a Iost construit la nccputul anilor '8O), prccum si Iacilittilc cxistcntc
pc litoralul Marii Ncgrc pot oIcri Romnici un rol apartc n ansamIlul tcatrului dc opcratiuni
navalc alc NA1O, n Iazinul Mrii Ncgrc, dar, mai alcs, n pcrspcctiva marilor }ocuri
gcopoliticc din zona Mrii Caspicc.
Fregata tip 22
144
ncadrarea cu personal a unittilor si subunittilor
care particip la misiuni n afara teritoriului statului romn
Capitolul I\ din Icgca nr. 42/2OO4 privind participarca Iortclor armatc la misiuni
n aIara tcritoriului statului romn
1
instituic unclc norme juridice speciale n lcgtur
cu sclcctionarca, ncadrarca unittilor si a suIunittilor, prccum si cu o scric dc drcpturi
alc pcrsonalului carc particip la astIcl dc misiuni
2
. Nc vom opri, succint, asupra unor aspcctc
}uridicc rczultatc din intcrprctarca normclor }uridicc dcstinatc activittii dc ncadrarc
cu pcrsonal a unittilor si suIunittilor participantc.
Dcci, n tcmciul Art. 14 alin. 1 din Lege, ncadrarea unit`]ilor [i a subunit`]ilor
carc urmcaz a Ii pusc la dispozitic pcntru misiunilc prcvzutc dc Art. 2 lit. a)-d)
3
, sc rcalizcaz,
dc rcgul, cu personal profesionalizat.
Iat dc lipsa dc distinctic a tcxtului, la ascmcnca misiuni pot participa dou catcgorii
dc pcrsonal proIcsionalizat, adic personal militar si personal civil. Dc Iapt, accast mprc}urarc
rczult Ir cchivoc din prcvcdcrilc Art. 1o si 1G din Lege.
CADRUL JURIDIC PRIVIND PARTICIPAREA
FORTELOR ARMATE ROMNE
LA MISIUNI N AFARA TERITORIULUI STATULUI ROMN
,
(II)
Dr. Teodor BODOA{C~
Colonel Ioan ROMAN
, , ,
1
Legea nr. 42/2004 a fost publicat` n Monitorul oficial al Romniei, partea I, nr. 242/2004.
Brevitatis causa, pentru evitarea repet`rilor [i u[urin]a exprim`rilor, n continuare, n cuprinsul studiului
de fa]`, referirile la Legea nr. 42/2004 se vor face, de regul`, cu ajutorul termenului Lege. Facem precizarea
c`, n num`rul 5/2004 al revistei Gndirea militar` romneasc`, a fost publicat` partea I a acestui studiu,
n care au fost analizate unele aspecte juridice generale, planificarea [i trimiterea trupelor n misiune.
2
Potrivit Art. 27 din Lege, dispozi]iile acesteia se aplic` n mod corespunz`tor [i celorlalte institu]ii
din sistemul de ap`rare, ordine public` [i siguran]` na]ional` (s.n.). Sesiz`m, [i n acest context, neconstitu]ionala
referire a legiuitorului la siguran]a na]ional`. |ntr-adev`r, dup` revizuirea Constitu]iei, acest concept
nu mai este de actualitate, deoarece a fost nlocuit, n textele Constitu]iei, cu acela de securitate na]ional`.
A se vedea, spre exemplu: Art. 27 alin. 2 lit.c, Art. 53 alin. 1 [i Art. 119 din Constitu]ie. Pentru unele detalii,
a se vedea: T. Bodoa[c` [i I. Roman, Cadrul juridic privind participarea for]elor armate romne la misiuni
n afara teritoriului statului romn (I), n Gndirea militar` romneasc`, nr. 5/2004, pp. 114-119.
3
Este vorba despre urm`toarele categorii de misiuni: misiuni de ap`rare colectiv`, misiuni n sprijinul
p`cii, misiuni de asisten]` umanitar` [i misiuni de tip coali]ie. n al]i termeni, dispozi]iile Art. 14 [i urm.
din Lege nu sunt incidente n cazul particip`rii for]elor armate la exerci]ii comune, misiuni individuale
[i ceremoniale, adic` la misiunile prev`zute de Art. 2 lit. e)-g) din Lege.
145
In lcgtur cu personalul militar, cu carc pot Ii ncadratc unittilc ori suIunittilc
participantc, sc impun a Ii Icutc mai multc prccizri.
n primul rnd, Iundamcntul }uridic al participrii militarilor la misiuni n aIara tcritoriului
dc stat l constituic dispozitiilc Art. 118 ipotcza a II-a din Constitutic, potrivit crora,
n conditiilc lcgii si alc tratatclor intcrnationalc la carc Romnia cstc partc, Armata contriIuic
la aprarca colcctiv n sistcmclc dc aliant militar si particip la actiuni privind mcntincrca
sau rcstaIilirca pcii. Dc ascmcnca, pcntru militari, suportul }uridic al participrii la astIcl
dc misiuni l rcprczint si ccrintclc jur`mntului militar
4
.
n al doilea rnd, pcrsoanclc rcspcctivc trcIuic s Iic, ca rcgul gcncral, n activitate,
adic s aiI acordat, dup caz, grad dc oIitcr, maistru militar sau dc suIoIitcr, n raport
cu prcgtirca lor militar si dc spccialitatc, n conditiilc prcvzutc dc lcgc, si s ocupc
o Iunctic militar
5
, rcspcctiv s aiI, dup caz, grad dc soldat sau dc gradat si s Iic anga}at
pc Iaz dc contract. Accast conditic sc dcducc din intcrprctarca implicit a dispozitiilor
Art. 1o alin. 2 din Lege, conIorm crora, n cazul n carc Ministcrul Aprrii Nationalc
nu dispunc dc pcrsonal militar spccializat, poatc sclcctiona rezervi[ti voluntari (s.n.).
Dcci, per a contrario, dac Ministcrul Aprrii Nationalc dispunc dc suIicicnt pcrsonal
militar spccializat n activitate, nu poatc sclcctiona pcntru astIcl dc misiuni rezervi[ti.
n al treilea rnd, strict lcgal, numai rezervi[tii pot Ii voluntari. Ic calc dc consccint,
militarii n activitatc pot Ii trimisi n astIcl dc misiuni indiIcrcnt dac si-au cxprimat
sau nu acordul. In practic ns, principiul voluntariatului sc aplic n cazul tuturor catcgoriilor
dc pcrsoanc participantc. Dc Iapt, raporturilc }uridicc alc Ministcrului Aprrii Nationalc
cu militarii proIcsionalizati, Iiind dc natur contractual, n conditiilc lcgii, oricc militar
poatc punc capt unilatcral accstor raporturi si, pc calc dc consccint, poatc dctcrmina
ncparticiparca la accstc misiuni.
n al patrulea rnd, Iolosirca la accstc misiuni a militarilor n tcrmcn sau a militarilor
cu tcrmcn rcdus sc poatc Iacc numai cu titlu dc cxccptic. Iaccm prccizarca c sunt asimilati
militarilor n tcrmcn studcntii si clcvii institutiilor militarc dc nvtmnt supcrior, rcspcctiv
ai scolilor militarc pcntru Iormarca, dup caz, a oIitcrilor, a maistrilor militari sau a suIoIitcrilor
6
.
In alti tcrmcni, si Iolosirca clcvilor ori a studcntilor militari la misiunilc prcvzutc dc Art. 2
lit. a)-d) din Lege sc poatc Iacc numai n mod cxccptional.
n al cincilea rnd, ratiunca ncadrrii unittilor ori a suIunittilor rcspcctivc, ca rcgul
gcncral, numai cu personal militar profesionalizat rczid, n opinia noastr, n complcxitatca
misiunilor si a riscurilor scmniIicativc cc lc implic participarca la accst gcn dc misiuni, aspcctc,
carc, pcntru a Ii surmontatc cu succcs, prcsupun o prcgtirc militar gcncral si dc spccialitatc
intcgral, dc nalt nivcl proIcsional al participantilor. In cazul militarilor n tcrmcn, a cclor
cu tcrmcn rcdus sau a studcntilor ori a clcvilor institutiilor militarc dc nvtmnt, o solutic
4
A se vedea: Art. 54 alin. 2 din Constitu]ie [i Art. 8 din Legea nr. 46/1996 privind preg`tirea popula]iei
pentru ap`rare.
5
A se vedea: Art. 1 alin. 1 din Legea nr. 80/l995 privind statutul cadrelor militare (publicat`
n Monitorul oficial al Romniei, partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, modificat` [i completat` prin Ordonan]a
de Urgen]` a Guvernului nr. 90/2001 ).
6
A se vedea: Art. 35 din Legea nr. 46/l996 privind preg`tirea popula]iei pentru ap`rare
(publicat` n Monitorul oficial al Romniei, partea I, nr. 120 din 11 iunie 1996 ). Pentru unele detalii,
a se vedea: T. Bodoa[c`, I. Roman [i C.M. Dr`ghici, Drept opera]ional pentru militari, Editura Neptun,
2002, p. 77 [i urm.
Analiz` juridic`
146
contrar ar Ii nc}udicioas, dcoarccc accstia, aIlndu-sc n cursul proccsului dc Iormarc
proIcsional, n mod oIicctiv, prcgtirca lor militar cstc nc lacunar.
Art. 1o alin. 1 din Lege instituic si rcgula conIorm crcia for]ele armate particip`
la misiuni n afara teritoriului statului romn cu personal militar, iar, la nevoie, [i cu personal
civil propriu (s.n.). 1cxtul nu poatc Ii intcrprctat, n scnsul c, dc rcgul, la accstc misiuni
particip personal militar si, prin cxccptic, va participa si personal civil. Dac s-ar admitc
o ascmcnca intcrprctarc, s-ar a}ungc la inacccptaIila concluzic, potrivit crcia, n situatii
dc cxccptic, diIcritc func]ii militare, din cadrul unittilor ori suIunittilor participantc,
ar putca Ii ncadratc cu personal civil propriu. Dc Iapt, norma n cauz pcrmitc ca, pcntru nevoile
concrete ale fiec`rei misiuni si, oricum, n conIormitatc cu hotrrca Consiliului Suprcm
dc Aprarc a 1rii, dat, n tcmciul Art. 11O din Constitutic si Art. 4 din Lege, pn la JO iunic
a Iiccrui an, s sc includ n organica unittilor ori suIunittilor participantc si func]ii ce pot
fi ncadrate cu personal civil propriu. Oricum, norma cvocat d prioritatc participrii militarilor
la accstc misiuni, dcoarccc nscsi misiunilc, ca atarc, Iiind cscntialmcntc militarc, rcclam
o ascmcnca participarc.
Cu rcIcrirc la personalul civil, trcIuic Icutc, dc ascmcnca, unclc prccizri particularc.
n primul rnd, tcmciul dc drcpt al participrii la ascmcnca misiuni a pcrsonalului civil
l constituic, n opinia noastr, acordul de voin]` dintre fiecare persoan`, n parte,
[i Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, acord concrctizat ntr-un act adi]ional la contractul
individual de munc`. Ir cchivoc sunt, n accst scns, si dispozitiilc Art. 17 alin. 4
din Codul muncii
7
. AstIcl, n tcmciul accstui tcxt, oricc modiIicarc a unuia dintrc clcmcntclc
contractului individual dc munc n timpul cxccutrii accstuia impunc nchcicrca unui act
adi]ional la contract, n tcrmcn dc 1o zilc dc la data ncunostiintrii n scris a salariatului.
Mai mult, Iiindc activitatca sc dcsIsoar n strintatc, vor Ii incidcntc si dispozitiilc Art. 18
din Codul muncii. Ic calc dc consccint, anga}atorul arc oIligatia dc a comunica salariatului,
n timp util, inIormatii cu privirc la urmtoarclc aspcctc. durata pcrioadci dc munc
cc urmcaz s Iic prcstat n strintatc; moncda n carc vor Ii pltitc drcpturilc salarialc,
prccum si modalittilc dc plat; prcstatiilc n Iani si/sau n natur aIcrcntc dcsIsurrii
activittii n strintatc; conditiilc dc clim; rcglcmcntrilc principalc din lcgislatia muncii
din acca tar; oIicciurilc locului a cror ncrcspcctarc i-ar punc n pcricol viata, liIcrtatca
sau siguranta pcrsonal.
n al doilea rnd, pcrsoanclc n cauz trcIuic s aiI, la data sclcctionrii, calitatca
dc anga}atc alc Ministcrului Aprrii Nationalc, conIorm Codului muncii. Accast conditic
rczult, induIitaIil, din mprc}urarca c, n tcxtul Art. 1o alin. 1 din Lege, sintagmci personal
civil i sc atascaz apclativul propriu. Mai mult, conditia, ca atarc, rczult implicit si din continutul
alincatului 2 al Art. 1o din Lege, carc pcrmitc Ministcrului Aprrii Nationalc, atunci cnd
nu dispunc dc pcrsonal spccializat n domcnii spcciIicc, ncccsar participrii la accstc misiuni,
s sclcctionczc salariati civili, cc vor Ii ncadrati si pltiti conIorm statclor dc organizarc.
AltIcl spus, dac Ministcrul Aprrii Nationalc dispunc dc suIicicnt pcrsonal civil spccializat
n domcnii spcciIicc, nu va anga}a alti salariati civili, ci i va Iolosi pc cci carc au dc}a calitatca
dc salaria]i civili.
n al treilea rnd, si pcntru accstc pcrsoanc sc punc conditia s Iic profesionalizate,
adic s aiI prcgtirca proIcsional corcspunztoarc Iunctiilor pc carc sunt ncadratc.
7
Codul muncii sau Legea nr. 53/2002 a fost adoptat de Parlamentul Romniei n data de 9 decembrie 2002
[i a fost publicat n Monitorul oficial al Romniei, partea I, nr. 72 din data de 5 februarie 2003. Codul muncii
a intrat n vigoare la data de 1 martie 2003, conform Art. 298 alin.1.
147
Concluzia cstc cvidcnt, dcoarccc, dup cum s-a mai prccizat, Art. 14 alin. 1 din Lege sc rcIcr,
Ir distinctic, la personalul profesionalizat, sintagm carc includc, ncndoiclnic, si pcrsonalul civil.
n al patrulea rnd, pcntru salariatii civili anga}ati n tcmciul Art. 1o alin. 2 din Lege
nu sc mai punc conditia voluntariatului, asa cum sc ccrc pcntru rczcrvisti. Solutia cstc Iircasc,
dcoarccc anga}arca civililor sc Iacc n Iaza contractului individual dc munc, accsta rcprc-
zcntnd acordul de voin]` dintrc salariat si anga}ator, n tcmciul cruia primul sc oIlig s prcstczc
munca pcntru si suI autoritatca sccundului, n schimIul unci rcmuncratii numit salariu
8
.
Prin excep]ie, n tcmciul Art. 24 alin. 2 din Lege, pcntru cxccutarca unor servicii necesare
sc pot anga}a, pc Iaz dc contract, pcrsoanc din zona dc dislocarc, cu plata unor sumc ncgociatc,
cu rcspcctarca lcgislatici nationalc si a rcglcmcntrilor localc.
Chiar dac tcxtul citat sc rcIcr la persoane Ir s Iac distinctic, accstca pot Ii
numai persoane civile. Sc impunc accast concluzic, Iiindc, dup cum am suIliniat, militarii
carc particip la accstc misiuni, indiIcrcnt c sunt n activitatc sau n rczcrv, trcIuic s apartin
dc Iortclc armatc romnc, mprc}urarc carc, cscntialmcntc, prcsupunc c cci n cauz sunt
ccttcni romni
9
. Mai mult, n tcxt sc vorIcstc dcsprc angajare, opcratiunc carc, cvidcnt,
cstc spcciIic civililor, militarilor Iiindu-lc propric ncorporarea
10
.
Serviciile necesare, dcsprc carc sc amintcstc n tcxt, sunt activitti concxc misiunilor
militarc prcvzutc dc Art. 2 lit. a)-d) din Lege. Sc ncadrcaz n accstca, sprc cxcmplu,
activittilc dc aprovizionarc sau cclc pcntru rcpararca ori ntrctincrca cchipamcntului
si, n gcncrc, cclc din domcniul logisticii.
Iaccm prccizarca c, n tcmciul Art. 1o alin. J din Lege, pc durata prcgtirii si dcsIsurrii
misiunilor, contractclc individualc dc munc sau raporturilc dc scrviciu alc pcrsonalului
participant, provcnit din rezervi[ti voluntari ori din civili specializa]i n domenii specifice,
sc suspcnd. Dcci, nc aIlm n prczcnta unui caz dc suspendare de drept a contractului
individual dc munc, dintrc cclc cc sc ncadrcaz n ipotcza gcncric prcvzut dc Art. oO
lit. i din Codul muncii
11
.
Unele drepturi speciale acordate personalului participant
la misiuni n afara teritoriului statului romn
Art. 1G-18 din Lege instituic unclc drepturi speciale pcntru pcrsonalul participant la misiunilc
prcvzutc dc Art. 2 lit. a)-d) si I. Inaintc dc a cvoca drcpturilc, ca atarc, sc impun ctcva prccizri
dc ordin gcncral. AstIcl, IcncIiciaz dc drcpturilc rcspcctivc, alturi dc pcrsonalul carc particip
la misiunilc prcvzutc dc Art. 2 lit. a)-d), si pcrsonalul carc particip la misiunilc prcvzutc
dc lit. I, adic la misiuni individuale.
8
A se vedea: Art. 10 [i urm. din Codul muncii. De fapt, a[a cum am evocat, dup` modificarea
[i completarea Legii nr. 80/1995 prin Ordonan]a de Urgen]` a Guvernului nr. 90/2001, raporturile
juridice dintre Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, pe de o parte, [i cadrele militare n activitate, militarii
angaja]i pe baz` de contract, elevii [i studen]ii militari, pe de alt` parte, sunt exclusiv contractuale.
Pentru unele detalii, a se vedea: T. Bodoa[c`, Contractul cu armata, n hebdomadarul Observatorul Militar,
nr. 34 (609) din 28 august-3 septembrie 2001, p. 7.
9
A se vedea: Art. 55 din Constitu]ie [i Art. 3 din Legea nr. 46/l996 privind preg`tirea popula]iei
pentru ap`rare.
10
A se vedea: Art. 55 alin. 3 din Constitu]ie.
11
Art. 50 din Codul muncii, dup` ce, la lit. a-h, enumer` opt cazuri concrete de suspendare de drept
a contractului individual de munc`, la lit. i prevede c` acesta se poate suspenda [i n alte cazuri prev`zute
de lege. Pentru alte detalii legale privind suspendarea contractului individual de munc`, a se vedea: Art. 49- 54
din Codul Muncii.
Analiz` juridic`
148
n al doilea rnd, pcrsonalul carc particip la misiunilc prcvzutc dc Art. 2 lit. c si g,
adic la exerci]ii comune [i la ceremoniale, IcncIiciaz dc drcpturilc pcrsonalului romn
trimis n strintatc pcntru ndcplinirca unor misiuni cu caractcr tcmporar, potrivit lcgii.
Accast rcgul cstc stipulat cxprcs dc Art. 1G alin. 2 din Lege.
n al treilea rnd, tcxtclc lcgalc, carc instituic accstc drcpturi, sc aplic, dcopotriv,
personalului militar [i personalului civil. Si accast mprc}urarc cstc prcvzut expressis
verbis dc Art. 1G alin. 1 din Lege.
n al patrulea rnd, Iat dc continutul drcpturilor n cauz, cstc cxclus posiIilitatca
ca dc accstca s poat IcncIicia si persoanele din zona de dislocare, angajate pentru executarea
unor servicii necesare. Dc Iapt, n tcmciul Art. 2J alin. 2 din Lege, accstc pcrsoanc IcncIiciaz
doar dc plata unor sume negociate.
Legea, n Art. 1G alin.1, prcvcdc trci drcpturi spccialc pcntru pcrsonalul militar si civil
participant la misiunilc prcvzutc la Art. 2 lit. a)-d) si lit. I, si anumc. * un concediu de odihn`
suplimentar, dc 2,o zilc pcntru Iiccarc lun dc prczcnt n zona dc opcratii, acordat
si cIcctuat n conIormitatc cu normclc staIilitc dc ctrc Ministcrul Aprrii Nationalc (lit.a)
12
.
Considcrm inoportun solutia lcgiuitorului dc a staIili drcptul la conccdiu dc odihn
suplimcntar n raport cu timpul n carc pcrsoanclc rcspcctivc sc aIl n zona de opera]ii.
In opinia noastr, mai rational ar Ii Iost dac s-ar Ii luat ca rcIcrint timpul n carc pcrsoanclc
sc gscsc n zona de dislocare sau de opera]ii. Istc cvidcnt c pot cxista situatii n carc zona
de opera]ii nu coincidc cu zona de dislocare, motiv pcntru carc, strict }uridic, sc punc proIlcma
ca timpul pctrccut n zona dc dislocarc s nu Iic luat n calcul, mprc}urarc dc natur s-i discri-
minczc pc cci n cauz. Irational ni sc parc si solutia lcgiuitorului dc a staIili cuantumul
conccdiului suplimcntar, pcntru Iiccarc lun dc prczcnt n zona dc opcratii, la 2,5 zile.
AltIcl spus, s-ar Ii impus staIilirca unui cuantum pc zile ntregi si, nicidccum, pc frac]iuni de zile.
In sIrsit, inadccvat ni sc parc si omisiunca lcgiuitorului dc a prcciza dac accst conccdiu
suplimcntar cstc pc zile calendaristice sau pe zile lucr`toare, dcoarccc, dup cum cstc
cunoscut, conccdiul dc odihn al militarilor sc calculcaz pc zilc calcndaristicc, iar conccdiul
pcrsonalului civil pc zilc lucrtoarc; * drepturi salariale asiguratc dc Ministcrul Aprrii
Nationalc, conIorm rcglcmcntrilor n vigoarc (lit. I)
13
. Dc la accast rcgul cstc instituit
si o cxccptic. Istc vorIa dcsprc participantii la misiuni de ap`rare colectiv` [i la cele de tip
coali]ie, staIilitc prin ordin al ministrului Aprrii Nationalc, carc IcncIiciaz dc un spor
dc campanic dc 1OO" , dup caz, din solda lunar ori salariul dc Iaz; * decontarea cheltuielilor
de transport, pcntru o cltoric n tar si rctur, dc ctrc Ministcrul Aprrii Nationalc,
la Iiccarc G luni dc misiunc (lit. c).
12
Pentru dreptul la concediu de odihn` [i alte concedii ale salaria]ilor, respectiv ale cadrelor militare,
a se vedea: Art. 139-148 din Codul muncii; Art. 14 [i urm. din Legea nr. 80/l995 (Statutul cadrelor
militare); Hot`rrea Guvernului nr. 442/1992 privind concediul de odihn` al ofi]erilor, mai[trilor militari
[i al subofi]erilor n activitate din for]ele armate (publicat` n Monitorul oficial al Romniei, partea I, nr. 207
din 25 august 1992).
13
A se vedea: Art. 9 din Legea nr. 80/1995; Art. 1 [i urm. din Legea nr.138/1999 privind salarizarea
[i alte drepturi ale personalului militar din institu]iile publice de ap`rare na]ional`, ordine public` [i siguran]`
na]ional`, precum [i acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institu]ii (publicat`
n Monitorul oficial al Romniei, partea I, nr. 347 din 22 iulie 1999); Anexa nr. 8 la Legea nr. 138/1999
stabile[te drepturile b`ne[ti ale personalului din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, Ministerul Administra]iei
[i Internelor, Serviciul Romn de Informa]ii, Serviciul de Informa]ii Externe, Serviciul de Protec]ie [i Paz`,
Serviciul de Telecomunica]ii Speciale [i din Ministerul Justi]iei, care desf`[oar` misiuni n strìn`tate.
149
Art. 18 alin. 1 din Lege prcvcdc c pcrsonalul participant la misiuni n aIara tcritoriului
statului romn arc drcptul la desp`gubiri pentru cazuri de invaliditate sau de deces, n conditiilc
si cuantumurilc staIilitc dc lcgislatia romn
14
, iar n alin. 2 sc stipulcaz c, n caz dc dcccs,
dcspguIirilc sc acord cclor ndrcpttiti, potrivit lcgii. Cei ndrept`]i]i sunt, n tcmciul Art. JG
din Icgca nr. 1J8/1OOO, sotia sau sotul supravictuitor ori copiii, iar n lipsa accstora, printii
cadrului militar. Icntru idcntitatc dc ratiunc si pcntru a nu-i discrimina pc salariatii civili,
n lipsa unui tcxt lcgal cxprcs, carc s-i privcasc pc ci, dispozitiilc Art. 18 alin. 2 din Icgca
nr. 1J8/1OOO vor Ii incidcntc si n cazul dcccsului salariatului civil.
1rcIuic s rcmarcm lipsa dc distinctic a lcgiuitorului n lcgtur cu misiunilc la carc
au participat pcrsoanclc invalidc sau carc au dcccdat. Ic calc dc consccint, dispozitiilc Art. 18
sunt incidcntc n cazul participrii la oricarc dintrc misiunilc prcvzutc dc Art. 2.
In sIrsit, potrivit Art. 17, pcntru mcritc dcoscIitc, actc dc cura}, croism si dcvotamcnt,
pcrsonalului participant i sc pot conIcri dccoratii, conIorm lcgislatici n vigoarc. In opinia
noastr, accst tcxt, n ccca cc-i privcstc pc oIitcri, maistri militari si suIoIitcri, cstc inutil,
dcoarccc duIlcaz nc}ustiIicat dispozitiilc Art. J2 alin. 1 din Icgca nr. 8O/1OOo
15
. Dc Iapt,
Iat dc Art. J2 alin. 1 din Icgca nr. 8O/1OOo, Art. 17 din Lege schimI ordinca unor tcrmcni
sau cxprcsii, Ir s modiIicc ns continutul }uridic al normci rcspcctivc. Icntru cvitarca
accstui paralelism, s-ar Ii impus Iolosirca unci normc dc trimitcrc la dispozitiilc corcspunztoarc
din Icgca nr. 8O/1OOo, opcratiunc impus, dc Iapt, pcntru astIcl dc situatii, dc Art. 1o alin. 1
din Icgca nr. 24/2OO4
16
.
14
Pentru detalii legale n acest sens, a se vedea: Art. 21 din Legea nr. 80/1995; Art. 1-4 din Legea
nr. 70/1997 privind acordarea desp`gubirilor pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse grada]ilor
[i solda]ilor din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale ca urmare a unor misiuni n cadrul for]elor interna]ionale
destinate men]inerii p`cii ori constituite n scopuri umanitare (publicat` n Monitorul oficial al Romniei,
partea I, nr. 77 din 29 aprilie 1997).
Potrivit Art. 32 alin. 1 din Legea nr. 80/1995, pentru acte de eroism, curaj [i devotament n executarea
unor misiuni, precum [i pentru merite deosebite n ndeplinirea ndatoririlor ce le revin, ofi]erilor, mai[trilor
militari [i subofi]erilor li se pot conferi decora]ii [i titluri de onoare.
16
Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic` legislativ` pentru elaborarea actelor normative a fost
publicat` n Monitorul oficial al Romniei, partea I, nr. 139 din 31 martie 2000 [i republicat` n nr. 777
din 25 august 2004.
Analiz` juridic`
150
D
e
z
b
a
t
e
r
i
G
M
R
Colonelul Costinel PETRACHE: Acceptarea temei pe care vrem
s` o dezvolt`m \n dezbaterea noastr` impune, firesc, pentru \nceput,
\ntrebarea: Ce este COCMIL-ul ? V` rog ca, \n abord`rile la care recurge]i,
pornind de la limpezirea conceptului de comand` [i control opera]ional,
s` releva]i determin`rile \nfiin]`rii acestei structuri, rolul ei institu]ional,
arhitectura organiza]ional` [i, eventual, similitudinile cu entit`]i militare
proiectate [i sus]inute din acelea[i ra]iuni [i considerente.
Colonelul Marian DUMITRESCU: COCMII-ul arc o istoric rclativ scurt. In 1OO7,
printr-un ordin al scIului Statului Ma}or Gcncral, a luat Iiint Ccntrul Opcrational
pcntru Situatii dc Criz (COpSIC), suIordonat dircct scIului Statului Ma}or Gcncral
si coordonat, la acca vrcmc, dc ctrc primul-ad}unct al accstuia. Accsta sc dorca a Ii structura
spccializat a Statului Ma}or Gcncral, dcstinat gcstionrii aspcctclor militarc alc situatiilor
dc criz si rcprczcnta principalul instrumcnt prin carc sc asigura cunoastcrca, analiza,
cvaluarca, monitorizarca si raportarca situatiilor si a cvcnimcntclor din spatiul dc intcrcs
stratcgic al Romnici, coordonarca si controlul opcrational al Iortclor si mi}loacclor carc intcrvin
n situatii dc criz, prccum si promovarca dcciziilor si a msurilor ordonatc dc ctrc Iactorii
dc dccizic din Ministcrul Aprrii Nationalc. Ic Iondul unor con}uncturi ncIavoraIilc,
gcncratc dc proccsul dc rcstructurarc a Armatci, idcca dc a avca o structur opcrational
spccializat, carc s Iic pcrmancnt n linia nti a luptci cu crizclc si cu tot ccca cc cstc lcgat
dc accstca, a picrdut tcrcn n Iavoarca altor principii dc rcstructurarc a Statului Ma}or
Gcncral. In Iclul accsta, arhitcctura structurii noastrc a cunoscut, n anul 2OOO,
unclc modiIicri structuralc prin "adoptarca" unor compartimcntc carc nu-si mai rcgscau locul
COMANDA
{I CONTROLUL
OPERA}IONAL
~N GESTIONAREA
SITUA}IILOR DE CRIZ|
Invita]ii redac]iei: colonelul dr. Marian BUCIUMAN, comandantul Centrului Opera]ional
de Conducere Militar` din Statul Major General, colonelul Marian DUMITRESCU, [eful
Serviciului Supraveghere [i Avertizare, [i c`pitanul-comandor Mihai {TIR, ofi]er \n Serviciul
Survoluri [i Rela]ii [i Reglement`ri Aeronautice, din aceea[i structur`
151
n noua conIiguratic a Statului Ma}or Gcncral, la acca vrcmc.
Nc amintim c, pcntru nccput, accst Iapt a crcat unclc diIicultti
n acopcrirca ncvoilor dc gcstionarc a situatiilor dc criz datoratc
ncvoii dc a intcgra rcsponsaIilittilc prin prisma unor noi atriIutii
gcncralc alc Ccntrului Opcrational pcntru Situatii dc Criz.
Anul 2OO1 rcprczint, n Iond, anul rcnastcrii accstci structuri,
spccializatc n gcstionarca crizclor, si nu numai. SuI dcnumirca
dc Ccntrul Opcrational dc Conduccrc Militar (COCMII),
avnd, dc data accasta, o structur carc s acopcrc toatc ncvoilc
dc inIormarc, dc analiz a riscurilor si amcnintrilor, prccum si prognoza
pc tcrmcn scurt a cvolutici accstor situatii potcntialc dc criz,
si-a dovcdit din plin utilitatca prin rcactia imcdiat, proIcsionist Iat dc ccca cc avca s dcvin
"cvcnimcntul anului", la 11 scptcmIric 2OO1. Ir a avca claIoratc proccdcclc dc lucru,
cc trcIuia s Iic gata n luna noicmIric a acclui an, accast structur a Iost capaIil s produc
sintczc laIorioasc si crcdiIilc alc inIormatiilor provcnitc din sursc cxtrcm dc variatc,
prccum si Iormularca dc propuncri concrctc privind ridicarca capacittii dc lupt a Armatci.
Rcvcnind la sursclc dc inIormatii, n Ministcrul Aprrii Nationalc cxist numcroasc structuri
carc au ca sarcini culcgcrca sau produccrca accstor inIormatii, ns accst lucru nu cstc
suIicicnt Ir a avca capacitatca dc a Iiltra si a analiza accstc inIormatii si a propunc sau a aplica,
potrivit unor proccdcc, msuri concrctc dc nstiintarc, avcrtizarc sau coordonarc a unor actiuni
prcvzutc n planurilc cxistcntc. Imaginati-v o situatic gcncrat dc un cvcnimcnt grav,
cu urmri dcoscIit dc complcxc, la o or trzic din noaptc, ntr-o zi dc srItoarc national.
Ncvoia dc asigurarc a celerit`]ii actului decizional prcsupunc ca pcrsonalul cc ncadrcaz
punctul dc comand opcrativ s dispun dc acclc capacitti-prghii dc analiz si dc transmitcrc
dc datc si inIomatii carc s vin n spri}inul dccizici. \izavi dc sccnariul cxpus, cxprcsiilc
dc gcnul v` rog s` ordona]i sau v` raportez c`, a[a cum ordona]i ori v` prezint
spre informare pun Iactorul dccizional n diIicultatca dc a lua cca mai Iun hotrrc,
iar aIscnta colaIoratorilor apropiati punc Iactorul dccizional n postura dc a lua dccizii
grcsitc. Ivcnimcntclc din dcccmIric '8O sunt cdiIicatoarc n accst scns.
Colonelul dr. Marian BUCIUMAN: Rcvcnind la misiunca sa gcncral, COCMII
rcprczint structura opcrational spccializat, dc nivcl stratcgic, prin carc Statul Ma}or
Gcncral conducc rcalizarca ansamIlului dc msuri dc asigurarc stratcgic si monitorizcaz,
ORGANIZATION CHART
COMMANDER
DEPUTY
EARLY WARNING
& SURVEILLANCE
OPERATIONAL
CONTROL
& ASSESSMENT
ADMINISTRATION
OFFICE
TECHNICAL
SUPPORT OFFICE
LEGAL
ADVISOR
n pcrmancnt, cvolutia situatici politico-militarc din spatiul
dc intcrcs al Romnici, n scopul scsizrii aparitici Iactorilor
dc risc si al contracarrii surprindcrii, prin cxccutarca
avcrtizrii si nstiintrii oportunc a sistcmului militar,
prccum si prin propuncrca primclor msuri dc prcvcnirc,
limitarc si solutionarc a situatiilor dc criz. Icntru ndcplinirca
accstci misiuni, structura cstc organizat si Iunctioncaz
n stri opcrationalc, 24 dc orc din 24, pc ntrcaga pcrioad
a anului. RcIcritor la structur, accasta cuprindc o compo-
ncnt dc supravcghcrc si avcrtizarc, o componcnt
dc control opcrational si cvaluarc situatii si o componcnt
dc spri}in, prin carc sunt acopcritc proIlcmclc carc concur
la Iunctionalitatca accstci structuri. Modular, organizarca
sc prczint potrivit schcmci alturatc.
Dezbateri GMR
152
C`pitanul-comandor Mihai {TIR: In ccca cc privcstc
similitudinilc cu structuri din altc armatc dcstinatc acclorasi
scopuri, prin natura activittilor dc rclatii militarc intcrnationalc,
am participat, n ultimii ani, la numcroasc activitti Iilatcralc
cu structuri mai mult sau mai putin similarc. Nu cstc momcntul
s intru n dctalii, ns un Iapt cstc ccrt - accst tip dc structur
cxist ca cntitatc n suIordinca scIilor statclor ma}orc gcncralc,
cum ar Ii cclc din Grccia sau Gcrmania, sau a ministrilor aprrii,
cum cstc cazul Cchici ori al Iolonici. S opcrm, totusi, cu un cxcmplu,
nc dcstul dc "cald". Ia 2o octomIric, anul accsta, a intrat
n Iunctiunc Comandamcntul Opcrativ Mixt (COM) al Ministcrului
Iulgar al Aprrii. Statul dc organizarc al Comandamcntului a Iost complctat aproapc
n ntrcgimc, rmnnd ncncadratc dou Iunctii dc oIitcr si nou dc civili. Icrsonalul a Iost
sclcctionat din toatc catcgoriilc dc Iortc armatc, din diIcritc garnizoanc alc trii, cclor din provincic
asigurndu-li-sc locuintc nchiriatc ntr-un cmin aIlat la 4 km dc SoIia.
COM cstc intcgrat opcrativ n structura Statului Ma}or Gcncral, constituind clcmcntul
militar al Sistcmului National dc Gcstionarc a Crizclor. In cadrul Comandamcntului
cstc inclus si Ccntrul National dc Conduccrc Militar. COM arc urmtoarclc rcsponsa-
Iilitti. conduccrca opcrativ a contingcntclor militarc Iulgarc carc ndcplincsc misiuni
n aIara granitci; planiIicarca ncmi}locit si conduccrca opcratiilor curcntc; organizarca
si gcstionarca crizclor; conduccrca si organizarca Iortclor si a mi}loacclor pcntru rczolvarca
crizclor; aduccrca Iortclor armatc la un grad ridicat dc prcgtirc pcntru lupt.
Rcvcnind la COCMII, sc cuvinc prccizarca c atriIutiilc si rcsponsaIilittilc staIilitc
initial au Iost complctatc cu o scric dc noi rcsponsaIilitti, dintrc carc cclc cu rcIcrirc la activittilc
intcrnc si intcrnationalc dc protocol, n carc Regimentul 30 Gard` [i Protocol arc o contriIutic
cscntial - dc punct dc contact al Statului Ma}or Gcncral si al Ministcrului Aprrii Nationalc
n rclatia cu structuri puIlicc ccntralc, nationalc si intcrnationalc, n ultima pcrioad Iiind pusi
n situatia dc a Ii si punct dc contact al Statului Ma}or Gcncral sau al Ministcrului Aprrii Nationalc
cu pcrsoanc Iizicc sau }uridicc ori cu prcsa n situatii dcoscIitc si, nu n ultimul rnd,
nstiintarca si alarmarca, la ordin, a pcrsonalului Statului Ma}or Gcncral n situatii dcoscIitc.
Colonelul Costinel PETRACHE: Nu am l`murit, nu am limpezit,
dup` cum v` rugasem, conceptul de comand` [i control opera]ional.
Colonelul dr. Marian BUCIUMAN: Nu am cvitat rspunsul, dar considcr c trcIuic
s i acordm, ntru lmurirc, o atcntic spccial, lucru cu carc spcr s Iic dc acord si colcgii
mci. Istc stiut Iaptul c organizarea }oac un rol crucial n opcratiilc multinationalc,
dctcrminnd modul n carc Iortclc componcntc intcractioncaz si coopcrcaz cu ccilalti
participanti la actiunilc militarc.
Irimul pas, un pas critic, n organizarca Iortci multinationalc l constituic staIilirca
instrumcntclor dc comand`, control, coordonare [i cooperare. In accst scns, organizarea
trcIuic s rcIlcctc conscnsul dintrc partcncri n ccca cc privcstc conduccrca opcratiilor.
Dar, s lmurim cadrul sccvcntial n carc opcrm. 1crmcnii comand` si control
sunt rclativ apropiati ca scns si sunt Iolositi adcsca mprcun; totusi, ci nu sunt sinonimi.
Comanda si controlul rcprczint rclatii vcrticalc ntrc structurilc icrarhicc, n timp cc cooperarea
153
si coordonarea sunt rclatii ntrc clcmcntc situatc la acclcasi nivcluri.
Comanda rcprczint autoritatca nvcstit ntr-un comandant
militar n vcdcrca dircctionrii, coordonrii si controlului Iortclor
militarc. Irin autoritatca nvcstit, comandantul transmitc
suIordonatilor vointa si intcntiilc salc. Comanda poatc prcsupunc
rcorganizarca Iortclor cxistcntc n ccca cc privcstc structura
si misiunilc pc timp dc rzIoi sau n scopuri opcrationalc la pacc.
Dc ccalalt partc, controlul cstc autoritatca cxcrcitat dc ctrc
un comandant asupra unci prti a activittilor structurilor
suIordonatc sau a altor structuri carc nu sunt n mod normal
suI comanda sa, accast autoritatc prcsupunnd rcsponsa-
Iilitatca pcntru implcmcntarca ordinclor si a dircctivclor claIoratc,
cu prccizarca c ntrcaga autoritatc sau o partc din ca poatc Ii transIcrat, rcspcctiv dclcgat.
Cooperarea rcprczint rclatia carc cxist ntrc doi sau mai multi comandanti, rclatic
cc armonizcaz managcmcntul, controlul sau sustincrca Iortclor suIordonatc n scopul
actiunii n cchip. Cooperarea cstc principiul carc pcrmitc Iortclor, diIcritc din anumitc
pcrspcctivc, s lucrczc mprcun. Si, n sIrsit, coordonarea cstc intcractiunca dctaliat
dintrc clcmcntc alc Iortci pcntru asigurarca unui cIort con}ugat ct mai intcns posiIil.
Accsta implic, dc rcgul, ccntrc dc coordonarc si schimIul dc inIormatii dctaliatc
ntrc clcmcntclc Iortci. \rcau s mai spun c accstc rclatii sunt dcIinitc n scopul pcrIcctrii
unui lant dc comand`-control carc s-i pcrmit comandantului Iortci multinationalc,
statului su ma}or si suIordonatilor s planiIicc, s organizczc si s conduc, ntr-un mod
ct mai cIicicnt cu putint, opcratiilc.
Colonelul Marian DUMITRESCU: Intclcgcrca tcrmcnilor, odat lmurit,
cstc important dc suIliniat cadrul principial carc conIcr comenzii si controlului virtutilc
opcrationalittii. AstIcl, putcm aprccia c unitatca dc comand cstc rcalizat prin dclcgarca
autorittii pcntru organizarca si coordonarca actiunii tuturor Iortclor si mi}loacclor militarc
unui singur comandant. Organizarca Iortci multinationalc sustinc maniIcstarca autorittii
n cadrul rclatiilor dc comand. Ivcntualclc constrngcri vor viza cu prccdcrc Iolosirca
Iortclor si a mi}loacclor nationalc. Uncori, unitatca dc comand poatc Ii ngrdit dc activittilc
militarc alc altor autoritti, carc sc maniIcst n aria dc rcsponsaIilitatc a comandantului.
Cu toatc accstca, ntr-o opcratic multinational, unitatca dc comand rmnc intangiIil.
Dc ascmcnca, Iapt arhicunoscut, opcratiilc dc succcs pot Ii condusc doar dac cIorturilc
sunt unitc si vizcaz oIicctivc tangiIilc. Mai mult, structura dc comand trcIuic s asigurc
ccl mai cIicicnt mod dc Iolosirc a capaIilittilor partcncrilor ntr-o opcratic multinational.
Istc stiut, componcntclc nationalc dc comand pot Ii staIilitc o dat cu organizarca Iortci
ntrunitc nationalc, concomitcnt cu suIordonarca accstcia Iortci multinationalc. Cnd Iortclc
pcntru opcratiuni spccialc sc altur Iortci multinationalc, dc rcgul, accstca opcrcaz
suI o comand scparat. O structur dc lcgtur cIicicnt si Iunctional ntrc lanturilc
dc comand national rcprczint clcmcntul cscntial al structurii dc comand a unci Iortc
multinationalc. Ic dc alt partc, trcIuic s lum pcrmancnt n considcratic Iaptul c structura
unui C2 cstc, n mod normal, icrarhic. Atunci cnd cstc ncccsar, ordinclc si dircctivclc
ctrc comandantul imcdiat suIordonat pot includc nsrcinri dircctc alc clcmcntclor Iortci
salc. As mai suIlinia Iaptul c, n oricc situatic, comanda si controlul trcIuic s Iic continuc
Dezbateri GMR
154
pc ntrcaga durat a opcratici sau campanici. Icntru a sc ntmpla ntocmai, comandantul
trcIuic s prcvad succcsiunca la comand si locatia comandamcntului dc rczcrv.
C`pitanul-comandor Mihai {TIR: In toat accast ccuatic
opcrational a comenzii si controlului, un rol scmniIicativ rcvinc
rcsponsaIilittii comcnzii si liIcrttii dc actiunc. \cdcti, chiar dac
rcsponsaIilitatca unui comandant pcntru ndcplinirca misiunii
salc cstc indiviziIil, dclcgarca dc autoritatc poatc Ii, uncori,
ncccsar si dc dorit. Comandantii dc la toatc nivclurilc trcIuic
s-si cxprimc clar intcntiilc, s-si dcscmnczc oIicctivclc si s idcntiIicc
rcsursclc si autoritatca ncccsarc pcntru ca suIordonatii s ndcpli-
ncasc ordinclc. Asadar, comandantii gcncrcaz liIcrtatca
dc actiunc a suIordonatilor n cadrul oIcrit dc intcntiilc salc,
astIcl nct accstia s poat rcactiona rapid pcntru dczvoltarca
si cxploatarca tuturor oportunittilor. O dclcgarc optim dc autoritatc prcsupunc, cscntial,
att viziunca clar a comandantului asupra ntrcgii situatii n aria sa dc opcratii si ncrcdcrca
n aIilittilc suIordonatilor, ct si ntclcgcrca complct si cu acuratctc a intcntiilor supcriorilor.
Ic accst Iond intcrvinc, cu caractcr cminamcntc ncccsar, ntclcgcrca Iunctional a gradclor
dc autoritatc opcrational. Comandantii si suIordonatii trcIuic s ntclcag ntrcaga autoritatc
din cadrul rclatici dc comand. Dcoarccc rclatiilc C2 sunt Iundamcntalc pcntru Iormarca
unci Iortc cIcctivc, cstc crucial ca si comandantii s staIilcasc o dcIinirc comun a tcrmcnilor
dc comand si control nc din primclc Iazc alc opcratici. Icntru Iacilitarca accstui proccs
cstc Iincvcnit prccizarca gradclor dc autoritatc opcrational, la carc am s m rcIcr, succint,
n continuarc. AstIcl, comanda complet` (Iull Command) rcprczint autoritatca militar
si rcsponsaIilitatca unui oIitcr supcrior dc a Iormula ordinc pcntru suIordonati.
Acopcr toatc aspcctclc opcrationalc si administrativc si cxist si opcrcaz doar la nivcl
national. Accasta nscamn c nici un comandant dintr-o coalitic sau aliant nu va avca
comanda complct asupra Iortclor rcpartizatc. Natiunilc vor staIili critcriilc, mctodclc
si cxtcnsia oricrci dclcgri dc autoritatc a comandantilor nationali. In accst scns, cstc posiIil
ca Iactorii considcrati s includ oIicctivclc politicc, misiunca militar, dimcnsiunca Iortci
propusc, capaIilittilc Iortci, avanta}clc, riscurilc si costurilc implicatc, durata cstimat
si conccptia privind rcgulilc dc anga}arc. In ccca cc privcstc comanda opera]ional` (Opcrational
Command - OPCOM), accasta i oIcr comandantului autoritatca dc a-si asuma misiunilc,
dc a disloca si a anga}a Iortclc sau oIicctivclc comandantilor suIordonati, prccum si dc a rctragc
sau a dclcga controlul opcrational si/sau tactic, dac cstc ncccsar. In accst caz, sc impun
unclc lmuriri, aIsolut ncccsarc. AstIcl, OPCOM nu includc rcsponsaIilitatca privind logistica
opcratici, carc trcIuic clar spcciIicat ntr-o opcratic multinational. OPCOM poatc Ii Iolosit
pcntru a dclimita Iortclc rcpartizatc unui comandant. Un comandant nsrcinat
printr-un OPCOM nu poatc rcnvcsti sau dclcga accast autoritatc Ir o aproIarc spccial.
In timp cc OPCOM i pcrmitc comandantului s anga}czc scparat componcntclc, accstuia
nu-i cstc pcrmis s Iragmcntczc organizarca dc Iaz a Iortci, rcdircctionnd-o sprc altc
oIicctivc. In cazul n carc comandantilor lc sunt rcpartizatc Iortc pcntru o misiunc intcgral,
n carc au ncvoic dc liIcrtatc dc anga}arc cu sau chiar Ir constrngcri, accstora li sc acord
comanda opcrational.
155
Ic ccllalt palicr al aIordrii, controlul opera]ional (Opcrational Control - OPCON)
cstc suIordonat OPCOM si rcprczint autoritatca dclcgat unui comandant pcntru dcsIsurarca
opcratiilor militarc curcntc n cadrul misiunilor rcpartizatc. Accstc misiuni sunt, dc oIicci,
limitatc prin scop, timp si loc dc dcsIsurarc, implic dislocarca unittilor si rctragcrca
sau asumarca comcnzii tacticc (Tactical Command TACOM) sau a controlului tactic (Tactical
Control TACON) al unittilor implicatc. OPCON nu includc autoritatca componcntclor
scparatc alc unittilor implicatc, anga}arca indcpcndcnt a unittii sau a unci prti din accasta
pcntru oIicctivc n aIara misiunii gcncralc si Iragmcntarca organizrii dc Iaz a Iortci.
Dc ascmcnca, OPCON nu includc rcsponsaIilitti privind administratia sau logistica,
accstca Iiind spcciIicatc clar n organizarca unci opcratii multinationalc. Icntru unittilc
plasatc suI controlul opcrational, comandantii au aIilitatca anga}rii imcdiatc a accstora,
Ir aproIarca cxprcs a csalonului supcrior. Comandantul cruia i s-a acordat OPCON
al unci unitti nu trcIuic s dcpscasc limitclc controlului opcrational Ir aproIarca autorittii
supcrioarc. In cazul n carc comandantul a primit o misiunc sau sarcin strict dclimitat
ori dac Iortclor salc li s-au staIilit limitri, accstui comandant trcIuic s i sc acordc controlul
opcrational. Acum, ctcva cuvintc dcsprc transferul controlului opera]ional (Changc
oI OICON - CHOP), accsta rcprczcntnd data si ora (GM1) la carc rcsponsaIilitatca
privind controlul opcrational asupra unci Iortc (unitti) trccc dc la o autoritatc la alta.
Modul dc cxccutic al CHOP trcIuic s apar cxplicit n ordinul dc opcratii, accasta
rcalizndu-sc n Iunctic dc timp, pozitic sau dcpsirca diIcritclor aliniamcntc.
Colonelul dr. Marian BUCIUMAN: Au Iost amintitc dou conccptc cu carc
sc opcrcaz Irccvcnt n contcxtul proIlcmci analizatc - comanda tactic` si controlul tactic,
n lcgtur cu carc vrcau s Iac unclc prccizri. Comanda tactic` (TACOM) cstc autoritatca
dclcgat unui comandant dc a atriIui sarcini Iortclor suIordonatc n vcdcrca ndcplinirii misiunii
primitc dc la csalonul supcrior. Istc o notiunc apropiat ca scop comcnzii opcrationalc,
ns includc si autoritatca dc a dclcga sau dc a rctragc controlul tactic. OIitcrul dcscmnat
s-si asumc comanda Iortci poart numclc dc ofi]er de comand` tactic` (thc OIIiccr in 1actical
Command - OTC). Controlul tactic (TACON) rcprczint controlul si dircctionarca
ncmi}locit, uzual si dctaliat a miscrilor si mancvrclor ncccsarc ndcplinirii misiunilor
sau sarcinilor rcpartizatc. Controlul tactic cstc, dc rcgul, dat dc OPCOM, OPCON sau TACOM
unui comandant suIordonat, pcntru o pcrioad limitat, n vcdcrca ndcplinirii unci misiuni
sau a unci sarcini spcciIicc. Un comandant carc dctinc controlul tactic al unci unitti
cstc rcsponsaIil pcntru mctodclc si ordinclc Iolositc n cxcrcitarca accstuia.
Colonelul Costinel PETRACHE: Am re]inut c`, esen]ial, rolul COCMIL-ului
const` \n capacitarea specific` a reac]iilor conducerii militare strategice \n situa]ii
de criz`. Cum este reglementat la nivel na]ional managementul situa]iilor de criz` ?
Colonelul Marian DUMITRESCU: Intr-o aIordarc antcrioar a accstui suIicct,
prin anul 2OO2, dac nu m nscl, am nccrcat s promovm imaginca Ccntrului Opcrational
dc Conduccrc Militar si s "limpczim", cum spuncati dumncavoastr, conccptul dc comand`
[i control si prin prisma rcsponsaIilittilor accstci structuri. Spuncam atunci c, la Iiccarc
nccrcarc dc aIordarc a accstui suIicct, mi rcvinc n mcmoric acca sccvcnt dc Iilm inspirat
din criza avionului dc pasagcri sud-corccan doIort dc ctrc aviatia sovictic n anii '8O
dcasupra Insulci Sahalin. Intrc timp, accidcntclc dc accst Icl au mai avut loc si, nu numai att,
Dezbateri GMR
156
s-au divcrsiIicat ca Iorm, amploarc si Irccvcnt. Am n vcdcrc
criza "Ncw York-ului", din 11 scptcmIric 2OO1, crizclc aIgan
si irakian, atcntatclc din Rusia ori Spania ctc. 1oatc accstc
Ionomcnc, s lc dcnumim situa]ii de criz`, pcntru c asta si sunt,
au avut ca sursc dc maniIcstarc o scric dc riscuri si amcnintri
dc ordin asimctric carc au "IcncIiciat", uncori, dc o gcstionarc
dcIcctuoas.
In Romnia, gcstionarca situatiilor dc criz s-a aIordat
n mod ncunitar, prin unclc initiativc unilatcralc. Cu prcrc
dc ru trcIuic s spuncm c gcstionarca situatiilor dc criz
nu cstc punctul Iortc al unor colcgi dc dialog carc au statut
dc spccialisti n domcniu si mcnirca s gscasc solutii pcntru accst suIicct. Am avut surpriza
s cunosc spccialisti si cxpcrti n domcniu, carc conIund unclc situatii spcciIicc dc criz,
cum ar Ii situatiilc dc urgcnt civil, cu criza, n ansamIlul su. Mai mult dcct att, am rcccptat
chiar si unclc "conccptii" noi, prccum c situatiilc dc urgcnt pot gcncra situatii dc criz,
n gcncral, Ir a Iacc trimitcrc la tipologia accstcia. Cu toatc c, la nivcl curopcan (NA1O
si UI), gcstionarca crizclor sc rcgscstc aIordat n mod dctaliat n unclc conccptc si manualc,
cum ar Ii ccl al NCRS (NA1O Crisis Rcsponsc Systcm), undc chiar si situatiilc dc urgcnt
civil sunt mcntionatc ca partc distinct a accstui conccpt.
Colonelul dr. Marian BUCIUMAN: Rcvcnind la cscnta ntrcIrii, COCMII
arc atriIutii Iinc staIilitc privind gcstionarca situatiilor dc criz nc din Iaza dc scsizarc
si analiz a cvolutici Iactorilor dc risc si a amcnintrilor. Dc ascmcnca, COCMII particip,
din 1OO7, la prcgtirca si dcsIsurarca cxcrcitiilor dc gcstionarc a crizclor tip CMX
suI comand NA1O si CME suI "Iaghcta" Uniunii Iuropcnc. Asa cum am mcntionat,
n tara noastr proIlcma cstc aIordat sccvcntial si ncunitar, iar, n aIscnta unci lcgislatii
corcspunztoarc carc s gcstionczc o criz complcx, am Iost ncvoiti, dc Iiccarc dat,
s "invcntm" structuri carc s Iac Iat sccnariilor complcxc alc cxcrcitiilor. Accst Iapt a dus
la ncvoia dc a inita o scric dc consultri cu colcgii dc la Ministcrul AIaccrilor Ixtcrnc
si Ministcrul Administratici si Intcrnclor pcntru claIorarca unui act normativ intcgrator
carc s satisIac ccrintclc accstui domcniu. In accst momcnt, dcmcrsul sc aIl ntr-o Iaz
avansat si spcrm ca, pn la mi}locul anului viitor, accst act normativ s Iic gata. In ccca cc
nc privcstc, pcntru noi, cci din COCMII, criza si tot ccca cc cstc lcgat dc accasta nu mai au
sccrctc. Crcdcm n capacitatca noastr, a cxpcrtilor romni, dc a punc pc masa Iarlamcntului
un proicct dc lcgc intcgrator carc s rczolvc proIlcma gcstionrii crizclor, climinnd acclc solutii
caractcrizatc prin "copicrca" si adaptarca unor actc normativc apartinnd altor tri.
C`pitanul-comandor Mihai {TIR: RcIcritor la rcglcmcntarca la nivcl national
a managcmcntului situatiilor dc criz, trcIuic prccizat c, n prczcnt, n Romnia,
sunt doar rcglcmcntri carc vizcaz, partial, aspcctc rcIcritoarc la situa]iile de urgen]`
civil`, prccum si aspcctc rclativc la prevenirea [i combaterea terorismului. Asadar, c clar
c lcgislatia cxistcnt cstc insuIicicnt; accasta nu acopcr ntrcaga proIlcmatic a domcniului
criz`, iar la nivcl national nu opcrcaz o stratcgic dc actiunc unitar carc s sc adrcsczc
ntrcgului spcctru dc tipuri dc crizc. Contcxtul ca atarc impunc, cu caractcrul ncccsittii
impcrioasc, rcalizarca unui cadru lcgislativ si institutional unitar, carc s intcgrczc, sistcmic,
157
structurilc cu atriIutii n domcniul managcmcntului crizclor si s asigurc gcstionarca,
n mod cocrcnt si IlcxiIil, a tuturor situatiilor dc criz.
Colonelul Costinel PETRACHE: Care ar putea fi solu]ia dep`[irii
unui astfel de impas institu]ional ?
Colonelul dr. Marian BUCIUMAN: Solutia, dc}a prcIigurat dc ctrc colcgii
mci, ar putca prca, ccl putin n pcrspcctiv proicctional, simpl. constituirca unui sistem
na]ional integrat de gestionare a crizelor, carc, prin rcsponsaIilittilc conIcritc, s rspund
ccrintclor spcciIicc prcgtirii si gcstionrii propriilor structuri si a populatici, prccum si cxigcntclor
planiIicrii, organizrii si conduccrii proccsului dc prcvcnirc si dc rspuns la crizc att pc tcritoriul
national, ct si n contcxtul participrii la gcstionarca crizclor pc plan intcrnational. In ccca cc
privcstc arhitcctura accstuia, n principiu, organizarca sa gcncral ar trcIui s cuprind,
cu rol suIsistcmic, organismc dc conduccrc, dc cxccutic, structuri inIormationalc dc avcrtizarc
timpuric, prccum si dc comunicatii si inIormatic. Am putca intra si n dctalii, dar nu cstc
proIlcma noastr, aici si acum.
Colonelul Costinel PETRACHE: Vorbim despre criz`, gestionarea
situa]iilor de criz`, sisteme integrate de gestionare a crizelor. S` proced`m,
spre l`murirea acestor concepte, la explicarea lor detaliat`.
Colonelul dr. Marian BUCIUMAN: Crizei, situa]iei
de criz`, n scnsul tcmci dczIatcrii noastrc, i sc pot da mai multc
dcIinitii, accstca nscriindu-sc ns n coordonatc conccptualc
carc nu pot Ii cludatc Iundamcntal. Dc accca, rccurgnd la o posiIil
Iormularc, putcm aIirma c situa]ia de criz` ar putca Ii dcIinit
drcpt cvcnimcntul cu vocatic cxccptional produs la nivcl national
sau intcrnational, carc constituic o amcnintarc rcal a ordinii
constitutionalc, a suvcranittii, indcpcndcntci, unittii si indivizi-
Iilittii unui stat, o amcnintarc a caractcrului su dcmocratic,
cu dctcrminri distructivc asupra strii dc lcgalitatc, asupra cchili-
Irului si staIilittii socialc, cconomicc si politicc. Dc ascmcnca,
prin urmrilc salc posiIilc, criza ca atarc poatc producc dctcriorri ma}orc n viata
si sntatca populatici, a valorilor matcrialc si culturalc, a mcdiului ncon}urtor, a intcrcsclor
maniIcstc alc statului, dup cum poatc oItura scmniIicativ ndcplinirca oIligatiilor
intcrnationalc anga}atc la nivcl statal. Inccrcarca dc dcIinirc la carc am rccurs conturcaz,
n ultim instant, domcniilc ma}orc n carc consccintclc imcdiatc alc crizci sunt incvitaIilc.
Iat dc cc situa]ia de criz` trcIuic tinut suI control, trcIuic gcstionat constructiv,
scns n carc cstc ncccsar cxistcnta cxcrsat a unui ansamIlu dc msuri, proccdcc
si activitti spcciIicc, la carc Iactorii dc dccizic s poat apcla oportun si cIicicnt.
Iscntial, trcIuic admis Iaptul c gcstionarca oricrci crizc prcsupunc idcntiIicarca
Ir croarc a sursclor potcntialc dc criz, monitorizarca ncncctat a situatici, claIorarca
variantclor dc actiuni si anga}arca opcrational a accstora, prccum si, accsta-i oIicctivul
ultim, rcstaIilirca situatici normalc.
Dezbateri GMR
158
Colonelul Marian DUMITRESCU: Ixtinznd rspunsul la accast proIlcm,
considcr c sunt importantc principiilc pc carc ar trcIui s sc ntcmciczc att dc complcxa
activitatc dc gcstionarc a crizclor. In accst scns, dorcsc s prczint, succint, un pachct
dc astIcl dc principii, Ir prctcntia dc a-l considcra intcgral, ci, dimpotriv, dcschis si altor
dczvoltri. Asadar, am n vcdcrc urmtoarclc valori dc ordin principial. gestionarea crizelor
reprezint` o chestiune a interesului na]ional; cunoa[terea anticipat` [i prevenirea situa]iilor
de criz`; prioritatea necondi]ionat` a protec]iei [i a salv`rii vie]ii oamenilor; respectarea
drepturilor fundamentale ale omului [i recurgerea la restr#ngerea exerci]iului acestora
numai \n situa]ii excep]ionale [i \n condi]iile legii; responsabilizarea riguros definit` a autorit`]ilor
administra]iei publice \n gestionarea situa]iilor de criz`; separarea, \n procesul gestion`rii
crizei, a actului de decizie de cel de execu]ie; delimitarea activit`]ilor de gestionare a situa]iilor
de criz` de activit`]ile curente; nevoia de interoperabilitate, la nivel na]ional [i interna]ional,
cu structuri [i organiza]ii care exercit` responsabilit`]i \n domeniul gestion`rii situa]iilor
de criz`; transparen]a m`surilor adoptate pentru gestionarea crizelor [i a consecin]elor
acestora; autonomia func]ional` a sistemelor/subsistemelor componente.
Rcpct, "pachctul" prczcntat nu cstc nchis, oricnd anumitc situatii Icnd posiIil
impuncrca si a altor valori dc natur principial, n scnsul cnuntat.
C`pitanul-comandor Mihai {TIR: Iuncati n discutic si sintagma sisteme integrate
de gestionare a crizelor. Dc cc accast Iormularc, trcIuic s spuncm, larg uzitat
n constructiilc dc accst gcn ? Icntru c ca rcIlcct sau, m rog, ar trcIui s rcIlcctc o starc
dc Iapt. gcstionarca crizclor - tot mai complcxc, mai amplc, cu dctcrminri si consccintc
imprcviziIilc si tot mai divcrsiIicatc, nu poatc Ii cIicicnt dcct n situatia n carc accasta
sc aIl n rcsponsaIilitatca unui ansamIlu intcgrat si IlcxiIil dc structuri civilc si militarc
carc, utiliznd proccdcc si mccanismc spcciIicc, poatc "acopcri" ntrcaga gam dc amcnintri
si riscuri, prccum si tipologia crizclor aIcrcntc accstora. Dcci, n rcsponsaIilitatca unui sistem
integrat de gestionarea a crizelor, structur national incvitaIil ncccsar.
Icntru a-i rclcva caractcrul incvitaIil ncccsar, m rczum la cxprimarca ccrintclor
crora un astIcl dc sistcm trcIuic s lc rspund. Bunoar, am n vcdcrc Iaptul c un astIcl
dc sistcm trcIuic. s rspund cIicicnt si oportun ntrcgului spcctru dc maniIcstarc a crizclor
la nivcl national; s pcrmit participarca la gcstionarca situatiilor dc criz rcgionalc sau intcrnationalc
suI autoritatca Aliantci Nord-Atlanticc sau a altor organizatii intcrnationalc; s asigurc
controlul politic indispcnsaIil aplicrii msurilor dc rspuns la criz; s optimizczc intcractiunca
dintrc structurilc civilc si cclc militarc anga}atc cu rcsponsaIilitti n accst domcniu;
s asigurc intcropcraIilitatca cu Sistcmul NA1O dc Rspuns la Crizc si compatiIilitatca
cu principiilc si proccdcclc cxistcntc la nivclul Aliantci; s spri}inc, n limita rcsursclor
disponiIilc, trilc ncmcmIrc alc NA1O, potrivit acordurilor cxistcntc n accst scns;
s asigurc avcrtizarca oportun a Iactorilor dc dccizic privind potcntialc riscuri si amcnintri
din mcdiul dc sccuritatc intcrn si intcrnational.
Colonelul dr. Marian BUCIUMAN: Considcr c ar mai trcIui prccizat Iaptul
c gcstionarca situa]iilor de criz` sc rcalizcaz n concordant cu tipul, intcnsitatca si amploarca
situatici dc criz, prin aplicarca unor pachctc dc msuri, cu un grad ridicat dc intcrdcpcndcnt,
natura accstora conIigurnd. * m`suri preventive, cc cuprind optiuni gcncralc dc actiunc,
a cror aplicarc sc dccidc la nivcl politic nalt, dc rcgul, n stadiilc incipicntc dc cvolutic
159
a unci situatii dc criz; * m`suri de r`spuns la criz`, cc vizcaz actiuni prcdcIinitc, planiIicatc
n dctaliu, din timp si disponiIilc imcdiat, pcntru a Ii implcmcntatc n vcdcrca mIunttirii
gradului dc opcrativitatc a Sistcmului National Intcgrat, initicrii proccsului dc activarc
a Iortclor si mi}loacclor, a crcstcrii gradului dc protcctic a accstora; * m`suri de contracarare
a surprinderii, rclcvatc dc actiuni dcIcnsivc militarc si civilc carc trcIuic cxccutatc cu rapiditatc,
pcntru siguranta Iortclor nationalc si alc Aliantci, populatici si/sau oIicctivc stratcgicc
att militarc, ct si civilc, n cazul unui atac prin surprindcrc ori n cazul unui atac imincnt
cu avcrtizarc limitat; m`suri de contraagresiune, carc cuprind actiuni dcscmnatc
pcntru implcmcntarca planurilor corcspunztoarc pcntru aprarca tcritoriului national,
n cazul unci agrcsiuni dircctc mpotriva Romnici, prccum si pcntru participarca, n cadrul
Aliantci Nord-Atlanticc, la opcratii tip Art. o din 1ratatul dc la Washington; * m`suri
de instituire a st`rilor de alert`, accstca rcIcrindu-sc la actiuni carc pot Ii adoptatc n Iunctic
dc amploarca si intcnsitatca unci amcnintri sau crizc.
Colonelul Costinel PETRACHE: Revolu]ia \n afacerile militare
a determinat, \n termenii unei anumite urgen]e, implementarea, \n suprastructura
unor armate, cu extindere la nivel na]ional, a conceptului de r`zboi bazat
pe re]ea, ac]ional conceptul fiind gestionat de c`tre Centrul Na]ional de Comand`
Militar` National Military Command Center (NMCC). V` rog s` prefigura]i,
la nivel principial, rolul NMCC \n ansamblul ap`r`rii colective organizate
la nivelul unui stat, evoc#nd atribu]iile probabile ale acestuia at#t \n timp de pace,
c#t [i \n situa]ii de criz` [i postcriz`.
Colonelul dr. Marian BUCIUMAN: Icntru a vcni
n spri}inul tuturor catcgoriilor dc cititori ai rcvistci, rccurgcm
la anumitc clariIicri, la anumitc dclimitri. Ccntrul National
dc Comand Militar rcprczint clcmcntul principal dc implc-
mcntarc a conccptului dc r`zboi bazat pe re]ea, conccpt adoptat
dc}a dc Iortclc armatc alc SUA si prcluat la diIcritc nivcluri
dc unclc statc mcmIrc alc NA1O, inclusiv dc Romnia,
carc a claIorat conccptul dc Ccntru National dc Conduccrc
Militar - CENCOMIL, rcgsit n Stratcgia Militar a Romnici.
Unclc tri carc au adcrat rcccnt la NA1O, cum ar Ii Bulgaria
si Slovacia, au initiat dcmcrsuri pcntru implcmcntarca la nivcl
national a accstui conccpt, cu spri}inul unuia dintrc cclc mai importantc
conccrnc industrialc spccializatc alc SUA, Northrop Grumman, si, dup cum s-a suIliniat,
ccl al armatci Iulgarc cstc dc}a opcrational.
Ca ncccsitatc, idcca dc nIiintarc a CINCOMII a aprut n urma studiilor asupra sistcmclor
C4ISR n ctcva tri ccntral- si cst-curopcnc dc ctrc US Air Iorcc Ilcctronic Systcm Ccntcr,
Hanscom AIB si MI1RI Corporation. Dc ascmcnca, o ncccsitatc comun a trilor implicatc
n studiu a aprut din analiza ncvoilor sistcmului C4ISR si a planurilor dc modcrnizarc
n dcrularc. Analizclc au cvidcntiat acccasi proIlcm n cadrul sistcmclor militarc supusc
studiului, si anumc cca lcgat dc planiIicarca introduccrii colcctrii ccntralizatc a inIormatiilor
si a sistcmclor dc proccsarc a accstor inIormatii n spri}inul conduccrii Iortclor militarc
Dezbateri GMR
160
n situatii dc criz. Dcoarccc accstc sistcmc au Iost planiIicatc indcpcndcnt, pcntru diIcritclc
catcgorii dc Iortc, au cxistat putinc lucruri comunc n conccptia sau arhitcctura lor.
Irin urmarc, posiIilitatca schimIului dc inIormatii ntrc natiunilc dintr-o zon dc criz
si colaIorarca pcntru gcstionarca crizci, ccl mai proIaIil, va Ii limitat.
Icntru a rspundc ncvoii dc gcstionarc ccntralizat a crizci si n spiritul Ini]iativei
Regionale a Spa]iului Aerian, carc a avut ca rczultat aparitia Programului Air Sovereignty
Operations Center (ASOC), US Air Iorcc Ilcctronic Systcm Ccntcr a dczvoltat un conccpt
n scopul implcmcntrii unui NMCC pcntru gcstionarca crizclor. Irin accst NMCC sc urmrcstc
spri}inul att al autorittilor nationalc civilc, ct si al cclor militarc n situatii dc criz
si, dcoarccc diIcritclc sistcmc nationalc vor Ii construitc pc o arhitcctur comun, va spri}ini,
dc ascmcnca, colaIorarca rcgional pcntru a rspundc situatiilor dc criz rcgionalc.
Ic Iaza accstci aprccicri, guvcrnul SUA a introdus oIicial noua initiativ la conIcrinta
multinational dc la SoIia, n iunic 1OOO. ConIorm notci dc prczcntarc la conIcrint,
Natl
News
Natl
News
CNN CNN
Operations
Center
NMCC
Room
Briefing
Crisis Action Team Room
Large Screen Display
CNN CNN
Nat'l
News
Nat'l
News
Regional
Server & WS
LAN/WAN
Army Maritime Air Force/
Air Defense
Server
Area
NMCC
Administrator
Deputy
Administrator
Demarc.
Panel
Wiring
Closet
V
i
e
w
i
n
g
S
c
r
e
e
n
Projector
Switches
Printer/
Scanner
Fax/
Copier Printer
PABX
Land
Forces
Naval
Forces
Printer/Fax
MoD
Liaison
NMCC
Regional
WAN
NMCC
WAN
Regional
Ops
Staff
Support
Crisis Action
Officer
Civil
Liaison
Senior
Officer
Operations
Situation
Officer
CAT Team
Member
CAT Team
Member
CAT Team
Member
Air
Forces
MoD
Senior
Authorities
Military/Civilian Coalition
HQs
National Civilian
Agencies
C
o
p
i
e
r
PIMS
Terminal
Natl
News
Natl
News
CNN CNN
V
i
e
w
i
n
g
S
c
r
e
e
n
Radio
Unit
Access
v Primary functions include:
Situation/crisis
monitoring
Situation/crisis
assessment
Information distribution
Report generation
Database management
Coordination
Notification
Planning
Execution
After action
reporting/analysis
v Other functions
supported:
Operator training
Test and Exercises
Operational Functions
(National)
Routers
161
Colonelul Marian DUMITRESCU: Ca posiIilitti
dc Iunctionarc alc Ccntrului National Militar dc Comand
sc arc n vcdcrc un sct dc caractcristici comunc tuturor natiunilor,
astIcl nct s-i Iic conIcrit un grad ridicat dc intcropcraIilitatc
si un sct dc Iunctii suplimcntarc, caractcristicc ccrintclor opcra-
tionalc spcciIicc Iortclor armatc alc trii ori alc sistcmului
dc sccuritatc national. In accst scns, principalclc sarcini
alc Ccntrului National Militar dc Comand ar putca Ii. colectarea
[i corelarea informa]iilor despre scopul [i natura crizei,
acestea incluz#nd informa]iile despre situa]ie, situa]ia for]elor
[i a resurselor; procesarea automatizat` a informa]iilor primite
din surse diferite pentru realizarea unei imagini complete a situa]iei n sprijinul lu`rii
deciziei la cel mai nalt nivel na]ional; coordonarea activit`]ilor de r`spuns la criz` cu alte
organiza]ii na]ionale implicate n procesul de gestionare a crizelor; colaborarea cu partenerii
regionali sau de coali]ie, n cazul n care criza transcede frontierele na]ionale.
RcIcrindu-nc la ultima partc a ntrcIrii dumncavoastr, n lcgtur cu rolul NMCC
n diIcritc ipostazc alc unci crizc, rctincm atcntia cu ctcva clcmcntc dc continut, pc carc
lc aprccicm ca importantc. \ propun s lc aIordm pc rnd, cu dorind s m rczum
la rcsponsaIilittilc spcciIicc strii dc pacc. Asadar, pe timp de pace, cnd nu au Iost idcntiIicatc
crizc sau potcntialc crizc, ncadrarca turclor opcrativc Iiind minim si n mod normal
numai la Centrul de Ac]iuni Curente, sunt ndcplinitc atriIutii privind monitorizarca,
cvaluarca si inIormarca structurilor asupra situatici. S lc tratm pc rnd. * monitorizarea
situa]iei - pcrsonalul Ccntrului National dc Conduccrc Militar va actualiza pcrmancnt
inIormatiilc dcsprc situatic, Iolosind, n principal, sursclc puIlicc dc inIormarc (stirilc
si vrcmca), agcntiilc nationalc si sursclc militarc. Accstc inIormatii vor cuprindc proIlcmc
rcIcritoarc la. prognoza vremii [i modul \n care aceasta ar putea influen]a desf`[urarea
Dezbateri GMR
NMCC va Iurniza autorittilor dc comand nationalc Iacilitti modcrnc dc comand
si control n spri}inul lurii dccizici n cazul unci crizc militarc sau civilc. In plus, NMCC va Ii
construit ntr-o arhitcctur tchnic si o platIorm opcrational - NACSI (NA1O Common
Standard IroIilc), ]1A (]oint 1cchnical Architccturc), COI (Common Opcrating Invironmcnt)
compatiIil cu NA1O, iar SUA vor Iurniza intcrIctc carc s Iic compatiIilc cu sistcmclc
dc comand si control comparaIilc alc NA1O si SUA.
Dac c s analizm Centrul Na]ional de Conducere Militar`, a crui posiIil conIigurarc
o prczcntm alturat, dup rolul si locul n sistcmul national dc aprarc, accsta cstc o structur
dc intcgrarc a datclor, dc proccsarc a inIormatiilor si dc comand si control pcntru a spri}ini
structurilc dc dccizic militar nationalc n luarca hotrrilor pcntru coordonarca activittilor
dc gcstionarc a crizclor. Conccptual, sistcmul rcprczint intcrIata ntrc comandamcntclc
catcgoriilor dc Iortc alc armatci, comandamcntclc opcrationalc, sursclc dc inIormatii nationalc
civilc si militarc si agcntiilc si organizatiilc civilc nationalc implicatc n gcstionarca crizclor.
Cu toatc c Ccntrul National dc Conduccrc Militar cstc partc a unui ntrcg mccanism
national dc rspuns la criz, datorit dotrilor si caliIicrii pcrsonalului, accsta poatc Ii Iolosit
si pcntru a spri}ini coordonarca rcgional n situatia unor crizc asimctricc transIrontalicrc
carc ar putca aIccta simultan mai multc tri vccinc.
162
C`pitanul-comandor Mihai {TIR: Am s m rcIcr,
continund n acccasi idcc, la posiIilclc rcsponsaIilitti
alc NMCC pe timpul amplific`rii situa]iei, cnd, n principal,
sunt idcntiIicati indici dc produccrc ai unci crizc sau cnd criza
s-a dcclansat, pcrsonalul Iiind complctat pc timpul cscaladrii
situatici. In accast ctap, sc proccdcaz la monitorizarca
situatici, la anga}arca coopcrrii si a proccdcclor dc nstiintarc,
prccum si la raportarca strii. In ccca cc privcstc monitorizarea
situa]iei, Ccntrul National dc Conduccrc Militar va continua
s actualizczc inIormatiilc dcsprc situatic Iolosind sursc dc inIormarc
militarc, nationalc si puIlicc. Ic timpul amplific`rii situa]iei,
pcrsonalul Ccntrului National Militar dc Comand sc va conccntra pc culcgcrca oportun
a inIormatiilor dcsprc situatic. Accstc inIormatii, n principal, vor cuprindc datc privind situatia
mctco la zi si prognoza (avcrtizri dcsprc inundatii sau ploi pc arii cxtinsc ctc.) si modul
n carc accasta va inIlucnta dcsIsurarca activittilor militarc; principalclc cvcnimcntc din tar
si din rcgiunc; activitti planiIicatc, rapoartc si actualizri alc situatici stocurilor; avcrtizri
spcciIicc dc la catcgoriilc dc Iortc si altc agcntii sau organizatii militarc sau civilc; actualizri
activit`]ilor militare; evenimentele actuale n ]ar` [i n regiune (activit`]ile, problemele
[i tendin]ele politice, sociale [i economice); rapoarte ale categoriilor de for]e [i ale altor agen]ii
[i organiza]ii militare [i civile, referitoare la activit`]ile planificate [i starea resurselor;
actualiz`ri ale datelor shimbate la nivel na]ional [i interna]ional, cum ar fi sursele
de informa]ii (echipament, personal etc.), planuri ntrunite (planuri care implic` mai mult
dect o agen]ie, organiza]ie sau na]iune); actualiz`ri ale informa]iilor relevante (planuri
[i politici na]ionale, date topografice, cum ar fi grani]e politice actualizate, zone de responsa-
bilitate, informa]ii despre inunda]ii, rute de evacuare, infrastructuri de comunica]ii
[i transporturi, densitatea popula]iei, facilit`]i fixe de sprijin, cum ar fi ad`posturi poten]iale,
spitale, unit`]i de poli]ie [i pompieri etc.); * evaluarea situa]iei. CINCOMII va cvalua
inIormatiilc disponiIilc pcntru a dctcrmina posiIilitatca aparitici unci crizc. Accsta va Iolosi
posiIilittilc sistemului informa]ional geografic (GIS) al Ccntrului National Militar dc Comand
pcntru a viziona o situatic consolidat artat dc imaginea opera]ional` comun`,
carc contopcstc datclc dcsprc situatic dc la Iortclc acricnc, tcrcstrc si navalc cu inIormatiilc
topograIicc. Icrsonalul Ccntrului National Militar dc Comand va Iolosi lcgturilc dc la imaginea
opera]ional` comun`, ca si rapoartclc gcncratc din Iazclc dc datc, pcntru a analiza
inIormatiilc, cum ar Ii starca rcsursclor si dac sunt disponiIilc; * informarea structurilor
asupra situa]iei. Ccntrul National dc Conduccrc Militar va Iurniza comandamcntclor
catcgoriilor dc Iortc si agcntiilor nationalc rapoartc dcsprc starca zilnic. Accasta va Ii cxccutat
prin Iolosirca posiIilittilor Ccntrului National Militar dc Comand dc gcncrarc a rapoartclor
graIicc si tcxt si transmitcrca accstora prin vocc, comunicatii inIormaticc, tipritc sau IricIinguri.
1clcconIcrintclc vidco (\1C) vor Ii Iolositc pcntru a trimitc accstc inIormatii ctrc anumitc
Iacilitti. In plus, n aIara atriIutiunilor zilnicc, CINCOMII poatc participa la cxcrcitii.
Ccntrului National dc Conduccrc Militar i sc poatc ccrc s participc la cxcrcitii nationalc,
rcgionalc sau alc Coalitici. In accst caz, va gcstiona att inIormatiilc rcalc, ct si pc cclc
dc cxcrcitiu.
163
Dezbateri GMR
privind schimIul dc inIormatii. Cu privirc la evaluarea situa]iei. pcrsonalul Ccntrului National
Militar dc Comand va dctcrmina natura si posiIilitatca cxistcntci unci potcntialc crizc Iolosind
urmtoarclc instrumcntc. sistemul de informa]ii geografic, pcntru spri}inul imaginii
opera]ionale comune (COI); lcgturilc dc la COI si Iaza dc datc (inIormri, rapoartc ctc.),
contcxt n carc pcrsonalul Ccntrului National Militar dc Comand va idcntiIica cvcntualclc
constrngcri ma}orc (vrcmc rca, posiIilc cdcri alc comunicatiilor, alc inIrastructurii
dc transport al cncrgici clcctricc, consccintc politicc ctc.); spcciIicarca instrumcntclor
dc automatizarc cc vor Ii Iolositc pcntru a acccsa planurilc si proccdcclc Ccntrului National
Militar dc Comand, prccum si planurilc dc urgcnt si cursurilc actiunilor pc carc pcrsonalul
lc va urma pc timpul cscaladrii situatici, pcntru a gcstiona criza.
Rclativ la cooperare, pc msura ampliIicrii situatici dc criz, pcrsonalul Ccntrului National
Militar dc Comand nccpc conlucrarca cu statclc ma}orc alc catcgoriilor dc Iortc si cu altc
agcntii si organizatii nationalc, pcntru a solicita, a culcgc si a Iurniza inIormatii. Dc ascmcnca,
va coopcra cu altc natiuni din rcgiunc dac situatia ar putca avca impact asupra zonclor
din aIara granitclor nationalc. InIormatiilc vor cuprindc datc topograIicc, datc cu privirc
la starca rcsursclor, planuri opcrationalc ctc., Iolosind mccanismclc pcntru monitorizarc,
idcntiIicatc n paragraIul antcrior. \idcoconIcrintclc vor Ii Iolositc pcntru schimIul dc inIormatii,
n timp rcal, ntrc diIcritc Iacilitti. Conduccrca Ccntrului National Militar dc Comand
va n[tiin]a autorittilc supcrioarc dcsprc o potcntial criz sau dcsprc criza ca atarc,
n mod normal prin tclcIon. Conduccrca supcrioar va dcclara oIicial criza. Apoi, pcrsonalul
Ccntrului National Militar dc Comand va trimitc rapoartc dc starc statclor ma}orc
alc catcgoriilor dc Iortc si agcntiilor nationalc. Rapoartclc vor Ii transmisc prin tclcIon,
prin mi}loacc dc transmitcrc a datclor, tcxt scris sau IricIing. Icntru anumitc Iacilitti
sc va Iolosi \1C-ul.
Ioartc importantc sunt opera]iunile pe timpul crizei, cc sc vor dcsIsura imcdiat cc criza
a Iost dcclarat oIicial, pn cnd spri}inul spcciIic Ministcrului Aprrii pcntru gcstionarca
crizci sc nchcic. Irioritar n accast ctap cstc constituirca unci (unor) Echipe de Ac]iune
la Criz` (CAT) ca rspuns la dcclararca oIicial a unci crizc, Ccntrul National Militar
dc Comand urmnd a Ii complctat corcspunztor. Icrsonalul dc complctarc din pcrioada
antcrioar (amplificarea situa]iei) va spri}ini Centrul de Opera]ii sau Echipa de Ac]iune
la Criz`. \or Ii Iolositc toatc Iacilittilc Ccntrului National Militar dc Comand. Accsta va avca,
dc ascmcnca, acccs la inIormatii nationalc gcstionatc dc altc agcntii. Iolosind inIormatiilc
dcsprc starca rcsursclor, pcrsonalul Ccntrului National Militar dc Comand va cvalua capaIilitatca
national dc continuarc a rspunsului la criz, dc cxcmplu. dc ctc rcsursc (Iortc tcrcstrc,
acricnc, navalc si rcsursc civilc) cstc ncvoic pcntru a sc rspundc la criz, dac accstca
sunt dispusc acolo undc trcIuic s actionczc sau trcIuic rcdislocatc, dac au rcsursc
opcrationalc si disponiIilc pcntru spri}inul gcstionrii crizci ctc. Icrsonalul Ccntrului National
Militar dc Comand va staIili rclatiilc dc comand cu statclc ma}orc alc catcgoriilor dc Iortc,
Iazndu-sc pc natura crizci (dc cxcmplu, o criz la Marca Ncagr va ncccsita implicarca
Iortclor navalc). Accsta va Iolosi mi}loacclc dc automatizarc pcntru a acccsa planurilc
si proccdcclc Ccntrului National Militar dc Comand, prccum si planurilc dc urgcnt
si cursurilc actiunilor pc carc pcrsonalul lc va urma pc timpul cscaladrii situatici,
164
pcntru a gcstiona criza. In acclasi timp, vor rcvcdca aplicaIilitatca planurilor si cursul actiunilor
cxistcntc si vor propunc adugri sau modiIicri Ministcrului Aprrii Nationalc/Statului
Ma}or Gcncral. Rclativ la execu]ie, pcrsonalul Ccntrului National Militar dc Comand
va distriIui dcciziilc opcrationalc luatc dc Ministcrul Aprrii/Statul Ma}or Gcncral,
apoi va monitoriza ndcplinirca dcciziilor si rczultatclc dispuncrii si Iolosirii Iortclor.
Irin coopcrarca cu diIcritc agcntii si organizatii, Ccntrul National Militar dc Comand
va idcntiIica disIunctii sau proIlcmc si va propunc, sprc aproIarc, Ministcrului Aprrii/Statului
Ma}or Gcncral, cursuri alc actiunilor.
Rolul cooper`rii cstc indiscutaIil, Iondul dc inIormatii ncccsarc Iiind, n principal, acclasi.
1in s suIlinicz c instrumcntclc dc colaIorarc vor Ii Iolositc si pcntru transmitcrca, n timp
rcal, a modiIicrilor la inIormatii sau documcntatic. Raportarea st`rii nchidc ciclul opcrational
al accstci stri.
Colonelul Marian DUMITRESCU: S nu cdcm n grcscala dc a considcra
c opera]iunile postcriz` sunt mai putin importantc. Accstca sc dcsIsoar imcdiat cc spri}inul
spcciIic Ministcrului Aprrii a ncctat. Incadrarca sc rcducc la nivclul minim dc supravcghcrc.
Opcratiilc postcriz sc dcsIsoar simultan cu opcratiilc pc timp dc pacc si cuprind
raportul/analiza dup` ac]iune, contcxt n carc pcrsonalul Ccntrului National Militar
dc Comand va proccsa datclc si va analiza opcratiunilc dcsIsuratc pcntru a idcntiIica
nvtmintc si a spri}ini viitoarclc planuri si opcratii. Iolosind Iazclc dc datc si mi}loacclc
dc automatizarc, accsta va rcdacta rapoartc dup actiunc si va modiIica planurilc cxistcntc
pc Iaza nvtmintclor. Icrsonalul Ccntrului National Militar dc Comand va Iolosi nvtmintclc
pcntru coordonarca si schimIarca documcntclor dc planiIicarc ntrunitc cu alc altor organizatii,
agcntii si natiuni (dac cstc cazul) carc au participat la cIortul dc managcmcnt al crizci.
Accasta va Ii Icut prin ntlniri, vidcoconIcrintc, schimI dc c-mail si/sau instrumcntc
dc colaIorarc. Ia \ncetare, pcrsonalul Ccntrului National Militar dc Comand va anunta
structurilc militarc si agcntiilc nationalc dcsprc ncctarca spri}inului militar, iar mass-mcdia
va Ii anuntat pcntru inIormarca puIlicului dcsprc accstc actiuni. Ccntrul National Militar
dc Comand va coopcra, dac cstc ncvoic, cu partcncrii rcgionali/dc coalitic, pcntru ncctarca
spri}inului managcmcntului crizci.
Colonelul Costinel PETRACHE: S` revenim la COCMIL. Cum conlucreaz`
cu structurile opera]ionale din Armata Rom#niei ?
Colonelul dr. Marian BUCIUMAN: In gcncral, Iinc, dac avcm n vcdcrc c accstca
sunt ntr-o dinamic pcrmancnt. Dar, trcIuic spus c aIscnta unor proccdcc standard
dc opcrarc crccaz unclc diIicultti dc comunicarc. Cu toatc accstca, am rcusit s dcpsim
accstc situatii, iar n momcntul dc Iat sc gscstc n Iaz dc aproIarc o dispozitiunc
prin carc nccrcm s rczolvm gcstionarca mai Iun a inIormatiilor n Ministcrul Aprrii
Nationalc si n rclatia cu partcncrii dc dialog din aIara accstuia. Dc ascmcnca, suntcm
n Iaz avansat cu claIorarca proccdcclor standard dc opcrarc la nivclul structurilor
COCMII, prin carc spcrm s rczolvm toatc proIlcmclc cu rcIcrirc la opcrativitatc
si asigurarca cclcrittii actului dccizional.
165
In ccca cc privcstc conlucrarca ca atarc cu structurilc opcrationalc, accasta cstc anga}at
pc oIicctivc. Bunoar, n vcdcrca scurtrii timpului dc rcactic si dc luarc a msurilor
corcspunztoarc pcntru coordonarca actiunilor si corclarca cIorturilor comunc dc gcstionarc
a unor situatii, comandantilor si scIilor tuturor structurilor militarc lc rcvinc rcsponsaIilitatca
raportrii/inIormrii tuturor aspcctclor carc, prin cvolutia lor, pot gcncra produccrca
unor cvcnimcntc sau pot crca disIunctionalitti scmniIicativc n dcsIsurarca activittilor
curcntc n Armata Romnici.
Mai mult dcct att, dcsi nu cxist o oIligativitatc Iormal clar asczat, pcntru asigurarca
opcrativittii dccizionalc, comandantii/scIii structurilor militarc au oIligatia dc a dcclansa,
n situatii spccialc, proccdura dc raportarc/inIormarc ctrc Ccntrul Opcrational dc Conduccrc
Militar concomitcnt cu cxccutarca proccdcclor n vigoarc. Dc marc important n toat
accast rclationarc sunt optimizarca si cIicicntizarca Iluxului inIormational-dccizional,
carc dctcrmin inIormarca oportun a Iactorilor dc dccizic din structurilc ccntralc
alc Ministcrului Aprrii Nationalc dcsprc imincnta produccrii sau dcsprc produccrca
unor situatii cc pot gcncra cvcnimcntc dcoscIitc (gravc) sau sursc potcntialc gcncratoarc
dc crizc. Or, Ccntrul Opcrational dc Conduccrc Militar rcprczint structura opcrational
spccializat carc asigur ccntralizarca, analizarca, sintctizarca si inIormarca oportun
a Iactorilor dc dccizic din structurilc ccntralc alc Ministcrului Aprrii Nationalc,
prccum si coordonarca ansamIlului dc msuri carc sc pun n aplicarc n Iunctic dc situatia
produs n Armata Romnici, pcntru asigurarca opcrativittii si rcduccrca timpului dc analiz
si rcactic conlucrnd cu unittilc din toatc cclclaltc structuri, accstora, la rndul lor, rcvcnindu-lc
oIligatia dc a initia, atunci cnd sc impunc, si dc a mcntinc Iluxul inIormational-dccizional
si, implicit, o imaginc rcal a mcdiului dc actiunc al Armatci Romnici.
Colonelul Costinel PETRACHE: Plec#nd de la realit`]ile concrete
pe care dumneavoastr` le cunoa[te]i foarte bine, v` rog s` definim, din perspectiv`
func]ional` (rol, responsabilit`]i), structural` [i a pozi]iei sistemice, un posibil
NMCC autohton.
Colonelul dr. Marian BUCIUMAN: Ingduiti-mi s rspund cu la accast proIlcm.
Dc Iapt, s cxtind intcrvcntia pc accast tcm, produs ccva mai naintc. Ii, structura
cca mai apropiat dc NMCC, din punct dc vcdcrc organizatoric si Iunctional, cxistcnt
n Armata Romnici, o constituic, Ir ndoial, COCMIL. Accast structur, carc Iunctioncaz
n actuala conIiguratic dc trci ani, ndcplincstc curcnt ma}oritatca atriIutiilor spcciIicc
unui NMCC, avnd n compuncrc tura opcrativ n Iunctul dc Conduccrc (Ccntrul
dc Actiuni Curcntc), sal dc conIcrintc pcntru cazuri dc urgcnt, prccum si diIcritc structuri
carc cxccut spri}inul turci opcrativc n timp dc pacc, iar n cazul unor situatii dc criz
sau dc urgcnt constituic un grup dc inIormarc, cvaluarc si prognoz, carc cxccut scrviciu
pcmancnt n turc n scopul gcstionrii cu cIicicnt maxim a Iluxului dc inIormatii dc}a mrit
n astIcl dc situatii. Dar, drumul pn la ccca cc am putca spunc c cstc un vcritaIil NMCC
autohton nu cstc nici pc dcpartc att dc lung si, oricum, dc ncstrItut.
Dezbateri GMR
166
Iractic, accst lucru ar putca nscmna pasul sprc CENCOMIL. Adaug, la ccca cc sustincam
ntr-una din intcrvcntiilc antcrioarc, ctcva particularitti conccptualc, dar si structuralc
alc unui posiIil NMCC autohton. Asadar, conIigurarca sistcmului ca atarc trcIuic proicctat
astIcl nct s ndcplincasc ccrintclc opcrationalc indispcnsaIilc cxcrcitrii comcnzii
si controlului Iortclor prin crcarca unci rctclc localc virtualc si scgmcntarca accstcia
n vcdcrca mririi sccurittii si a pcrIormantclor. SoItul Iolosit pcrmitc proccsarca simultan
a imaginii acricnc, inclusiv ASOC, a imaginii complctc maritimc dc supraIat si suImarinc,
prccum si a imaginii comprchcnsivc tcrcstrc, Iolosind scmnclc convcntionalc standardizatc.
In accst Icl, sistcmul va pcrmitc IlcxiIilitatca opcratorului dc a sclccta cc Icl dc datc pot Ii
vizionatc pc ccranul imaginii opera]ionale comune n conIormitatc cu ccrintclc situatici
opcrativc. 1chnic, un astIcl dc sistcm ar putca includc dou scrvcrc, JO dc statii dc lucru
si trci ccranc mari cu plasm (diagonala oO inch), imprimantc si scancrc cu 114 limIi
ncorporatc, capaIilc s scanczc hrti carc pot Ii ultcrior intcgratc n sistcmclc dc rcIcrint
gcograIicc pcntru aIisarc pc ccranc. Dc ascmcnca, cchipamcntul dc vidcotclcconIcrint,
compatiIil cu Iuropcan Ihasc Altcrnativc Iinc (IAI) si North-Amcrican National 1clcvision
Systcm Committcc (N1SC), poatc Ii inclus n sistcm.
SoItul Iolosit, opcraIil suI Windows, s-a dovcdit ca Iiind dc nalt pcrIormant
opcrational n rcccntclc opcratii "Induring Irccdom" si "Iraqi Irccdom", dcmonstrnd
c sistcmul cstc intcropcraIil, usor dc Iolosit si modcrnizaIil. Accsta cstc compatiIil
cu amIclc sistcmc, US ]oint 1cchnical Arhitccturc si NA1O CJ 1cchnical Arhitccturc,
dcIinit dc ADI J4, prczcntnd avanta}ul dc a pcrmitc schimIul dc inIormatii si produccrca
dc documcntc n Word, Excel si PowerPoint. Dc ascmcnca, soItul pcrmitc complctarca
unui }urnal carc poatc Ii vizionat att pc statiilc dc lucru, ct si pc unul dintrc ccranclc mari
dc aIisarc. IntcrIata Astcrix, cu carc cstc nzcstrat, pcrmitc proccsarca, corclarca si aIisarca
datclor ASOC n imaginea opera]ional` comun`.
\rcau s suIlinicz Iaptul c arhitcctura dc comand si control a Iost dovcdit si validat
n sutc dc comandamcntc din toat lumca. Scrvcrul gcstioncaz transmitcrca dc datc
si comunicatiilc si corclcaz imaginea opera]ional` comun` pc carc o asigur statiilor
dc lucru. Accsta poatc lucra si pcntru conccntrarca dc datc primitc dc la statiilc dc lucru,
carc pot ndcplini simultan amIclc Iunctiuni. clicnt al scrvcrului si poart dc intrarc a datclor.
Datclc lor pot Ii schimIatc n mai multc Iormc, inclusiv n mcsa}c, sistcm Iinar, radar si altc
sistcmc dc scnzori, cum ar Ii GIS.
Colonelul Costinel PETRACHE: Pe altitudinea dezvolt`rii, st`rile de criz`
par, de fapt [i sunt, inevitabile. |ntr-o dialectic` a tuturor facerilor [i desfacerilor
Lumii, contradic]iile consfin]esc, neb`nuit de dramatic uneori, sensul [i necesitatea
transform`rii, dar [i etapele care vertebralizeaz` proiectele cardinale ale devenirii.
|n acest proces, a c`rui complexitate ne este dat s` o p`trundem, cel mai adesea
p#n` \n straturile superficiale ale tendin]elor [i impulsurilor esen]iale ale rosturilor
[i a[tept`rilor noastre strategice, socialul este, de departe, nu numai arealul
cel mai sensibil al st`rilor de criz`, ci [i cel mai expus tragicului, tragicului
167
\n formele sale absolute. Pentru c`, nu-i a[a ?, nu de pu]ine ori, \n social
socialul geopolitic, socialul geostrategic, st`rile de criz` proiecteaz`
deznod`minte fatale, fatalul asumat nu numai \n condi]ia sa eroic`, izb`vitoare,
ci [i \n sensul sù ireversibil distructiv. De aici, \ntr-un timp \n care ne sunt
la \ndem#n` instrumente [i tehnici de uluitoare autodep`[ire, dar [i de u[or
posibil` autodistrugere, gestiunea anatomic` [i fiziologic` a st`rilor de criz`
devine o problem` aflat` \n c#mpul vitalit`]ii nedegenerante.
Solu]ia o reprezint` umanizarea crizelor, obturarea degener`rii acestora
\n haos sau \n aventuri geostrategice, deconcentrarea hazardului din perspectivele
a[tept`rilor dezirabile [i, nu \n ultimul r#nd, opera]ionalizarea interdependen]ei
globale a responsabilit`]ilor privind gestionarea st`rilor de criz`.
|n ceea ce prive[te tema supus` dezbaterii noastre, \mi \ng`dui aprecierea
c` am reu[it s` relev`m mecanismele institu]ionale [i unele formule
organiza]ionale oportune \n gestionarea pragmatic` a st`rilor de criz`.
Tratamentul partinic aplicat argumentelor de salvgardare este de \n]eles,
at#t timp, \ns`, c#t nu se las` sedus [i absorbit de simptomul zbaterilor sterile
al identit`]ilor incerte. Pentru c`, necesar [i inevitabil, eficien]a opera]ional`
nu accept` complicit`]i [i nici nu se las` distras` de ac]iunea seduc`toare
a factorului statistic sau decorativ.
Dezbateri GMR
168
Desfiin]area Direc]iei Doctrin` [i Instruc]ie
\n anul 2001, dup` numai patru ani
de existen]`, a creat o anume nedumerire
care, \n fapt, a alimentat [i a \ntre]inut
opinia inutilit`]ii ca atare a structurii.
Re\nfiin]area acesteia ne \ndrept`]e[te
s` admitem c` a fost o eroare. Care sunt,
domnule general, imperativele ce au sus-
]inut re\nfiin]area Direc]iei Doctrin`
[i Instruc]ie ? {i, mai mult, c`ror orizon-
turi de a[teptare trebuie s` r`spund`
institu]ia pe care o conduce]i ?
Msura luat n 2OO1 a Iost, dac nu o croarc,
un act ncinspirat, cu sigurant. Ia s-a produs pc Iondul
unui cumul dc cauzc cxistcntc la acca dat si crcd
c cstc Iinc s lc prczcntm pcntru a nu sc mai a}ungc
la acca situatic.
Asa cum sc stic, dup rcvolutic, n armata noastr
s-a dcclansat un amplu proccs dc schimIarc, mai prccis,
dc rcdcIinirc Iunctional a structurilor sistcmului,
dc rcstructurarc si dc rcduccrc a pcrsonalului.
In accst contcxt, Marele Stat Major s-a transIormat,
dup modclul consacrat n Alianta la carc nc prcgtcam
s adcrm, n Statul Major General, organizat pc "]"-uri,
Interviu cu generalul de brigad` Mircea SAVU
~ {eful Direc]iei Doctrin` [i Instruc]ie ~
Componenta doctrinar\
a integr\rii
pune `n valoare
poten]ialul opera]ional
al culturii militare
S-a n`scut la 1 decembrie 1956,
\n comuna clujean` Aluni[.
A absolvit {coala Militar` de Ofi]eri
Activi de Tancuri (1978), Academia
de |nalte Studii Militare (1989), Colegiul
de R`zboi al Armatei SUA, din Carlisle,
Pennsylvania (2000) [i Universitatea
Na]ional` de Ap`rare din China
(2003).
A \ndeplinit func]iile de coman-
dant de pluton \ntr-un regiment meca-
nizat din Some[eni; comandant
de companie la acela[i regiment
(1982-1986); [eful preg`tirii de lupt`
la un regiment de tancuri; [eful
Biroului Instruc]ie \n cadrul statului
major al Armatei a 4-a; [ef al Biroului
Rela]ii Publice [i Programe Militare
Interna]ionale \n acela[i stat major
(1991-1995); comandantul Deta[a-
mentului rom#n de leg`tur`, depla-
s#ndu-se, \mpreun` cu Spitalul 50
de Campanie, \n Somalia, la Mogaddisho,
unde a participat la opera]iunea
UNOSOM II (1995); ofi]er principal
cu opera]iile \n cadrul opera]iunii
UNAVEM III (1996), ulterior desf`-
[ur#ndu-[i activitatea \n Cartierul
169
incluznd si J7 Direc]ia Doctrin` [i Instruc]ie. Ia nivclul
Statului Ma}or Gcncral, accstui momcnt i-au urmat,
succcsiv, mai multc rcorganizri si rcduccri dc cIcctivc.
In 2OO1, suI prcsiunca nu Ioartc clar dcslusit a ncadrrii
n graIicul rcduccrilor dc cIcctivc si Iunctii, s-a hotrt
dcsIiintarca Dircctici Doctrin si Instructic. Ia vrcmca
rcspcctiv, hotrrca a Iost motivat, printrc altclc,
dc Iaptul c Statul Ma}or Gcncral, Iiind organizat pc "]"-uri,
trcIuic s Iic o structur cminamcntc opcrational,
iar la ]7, ca structur prcsupus administrativ, trcIuic
s sc rcnuntc structural. In rcalitatc ns, Statul Ma}or
Gcncral a Iost si va rmnc o structur administrativ,
dar nu n scnsul clasic - ccl al organizrii socialc,
ci una cu rcsursc opcrationalc, activc, rcgcncrativc
pc dimcnsiunilc ntclcgcrilor stratcgicc, contcxt n carc
]7 trcIuic s ndcplincasc Iunctii spccialc alc sistcmului.
Iuarca hotrrii dcsprc carc vorIim a Iost Iacilitat
si dc Iaptul c, n pcrioada rcspcctiv, scIul accstci structuri
s-a mutat pc alt Iunctic.
Imperativele care au sus]inut renfiin]area Direc]iei
Doctrin` [i Instruc]ie, rcpct cxprimarca dumncavoastr
regional din Saurimo (noiembrie 1997);
comandant al brig`zii de tancuri
din T#rgu Mure[ (2000); comandant
al brig`zii mecanizate din Bistri]a
(2003).
La 15 februarie 2004 a fost numit
[eful Direc]iei Doctrin` [i Instruc]ie
din Statul Major General.
A urmat Cursul de Securitate
european` NATO la Oberammergau
(1995), Cursul de management la Univer-
sitatea Babe[-Bolyai din Cluj-Napoca
[i Cursul de stat major pentru opera]ii
multina]ionale de la Oberammergau
(1998). A ob]inut masteratul \n studii
strategice, acordat de c`tre Colegiul
de R`zboi al Armatei SUA.
A fost decorat cu Medalia de Merit
a Na]iunilor Unite |n Serviciul P`cii
pentru activitatea desf`[urat` \n cadrul
opera]iunii UNOSOM II [i cu Medalia
pentru Servicii Deosebite a Na]iunilor
Unite pentru opera]iunea UNAVEM III.
Vorbe[te limba englez`.
Este c`s`torit [i are un copil.
pcntru a-i da si mai mult Iort, sunt lcgatc dc rcvcnirca, n ultim instant, la o starc
dc incvitaIil normalitatc att Iunctional, ct si structural. Mai plastic oarccum,
as spunc c un organism nu putca tri normal n conditiilc n carc un organ vital
i cstc aIcctat. Considcr c att domcniul doctrinclor, ct si ccl al instruirii sunt, ntr-adcvr,
vitalc pcntru organismul militar, doctrinclc, manualclc si actclc normativc spcciIicc
rcprczcntnd suprastructura opcrational a institutici militarc nationalc. Ir clc totul ar Ii
amatorism, poart dcschis mimctismului si Iacilitismului. Instructia, la rndul su, a Iost
si cstc considcrat, dc adcvratii comandanti, cca mai important activitatc a armatci
pc timp dc pacc. Cu ct mai mult` sudoare pe cmpul de instruc]ie, cu att mai pu]in
snge pe cmpul de lupt`, spunca Napolcon. Dac accast activitatc nu cstc gndit si oricntat
corcct, dac nu sc construicstc sistcmul carc s i dca Iunctionalitatc si cIicicnt, nu putcm
nici mcar spcra s avcm Iortc capaIilc s si ndcplincasc misiunilc.
Rcvcnind sprc ntrcIarca dumncavoastr, orizonturilc carc nc rcsponsaIilizcaz
programatic mcnirca institutional conIigurcaz ncccsitatca aplicrii unui managcmcnt
pcrIormant instructici si nvtmntului militar; cxcrcitarca conduccrii conccptualc unitarc
a proccsului dc claIorarc a actclor normativc, a doctrinclor si a manualclor militarc ncccsarc
Armatci Romnici si unci stratcgii convingtoarc dc dczvoltarc a cducatici Iizicc si sportului,
cvidcnt, n organismul militar.
Accstca sunt, Iundamcntal, orizonturilc carc nc dcIincsc astcptrilc, la carc,
pcntru a a}ungc, trcIuic s stim clar cc rcsursc avcm, iar dac accstca nu rspund proicctclor
asumatc, trcIuic s lc crcm.
Dialoguri GMR
170
Dup` aderarea de jure a Rom#niei la NATO, Armata Rom#niei s-a angajat
\n continuarea alert`, profund` [i multilateral` a integr`rii, proces
complex asupra c`ruia exist` o viziune integratoare. Ce presupune,
din perspectiva responsabilit`]ilor majore ale Direc]iei Doctrin`
[i Instruc]ie, integrarea specific` \n Alian]a Nord-Atlantic` ? Ce m`suri
a]i adoptat \n acest sens ?
Iroccsul dc intcgrarc n NA1O cstc unul Ioartc lung si complcx, mai alcs n conditiilc
n carc si NA1O sc aIl ntr-o proIund transIormarc, dcci intcgrarca cstc o tint misctoarc.
In domcniul instruirii putcm spunc c suntcm, n acclasi timp, norocosi ~ pcntru c instruirca
a Iost considcrat rcsponsaIilitatc national, ca dcsIsurndu-sc suI cxigcntclc spcciIicc
Iiccrci catcgorii dc Iortc alc Armatci, dar si, oarccum, ncnorocosi, pcntru c, nccxistnd
un sistcm si standardc dc instruirc NA1O, nu avcm la cc raporta dcmcrsul nostru instructiv.
Ccca cc nc d, totusi, spcrantc, cstc Iaptul c proccsul dc transIormarc a NA1O cuprindc
si actiunca dc rcalizarc a unui sistcm dc instruirc propriu Aliantci si, n consccint,
putcm continua rcIorma stiind undc trcIuic s a}ungcm.
Au Iost aplicatc modiIicri si complctri alc rcgulamcntclor militarc gcncralc
si alc altor actc normativc spcciIicc, n vcdcrca armonizrii prcvcdcrilor accstora
cu cclc alc NA1O. In continuarc, avcm n atcntic coordonarca actualizrii continuturilor
doctrinclor, a manualclor si a altor puIlicatii militarc, n concordant cu rcsponsaIilittilc
spcciIicc, pcntru a contriIui astIcl la rcalizarca unui grad sporit dc intcropcraIilitatc
conIorm proccdcclor NA1O.
Iscntializnd prcocuprilc anga}atc pc dimcnsiunca intcgrrii, accstca rclcv adaptarca
organic a doctrinclor claIoratc n conscns cu documcntclc similarc cxistcntc n cclclaltc
documcntc alc Aliantci; "a}ustarca" continuturilor rcgulamcntclor, manualclor si instructiunilor
militarc claIoratc, conIorm documcntclor spcciIicc similarc proprii cclorlaltc armatc din NA1O
si, nu n ultimul rnd, initicrca unor programc dc coopcrarc si dc colaIorarc pc linic dc doctrinc,
manualc si rcgulamcntc militarc cu structuri din cclclaltc armatc alc Aliantci, carc, cvidcnt,
au acclcasi rcsponsaIilitti organizationalc. 1ot accst proccs, tot accst dcmcrs rclcv
Iaptul c, ntr-adcvr, componcnta doctrinar a intcgrrii punc n valoarc potcntialul
opcrational al culturii militarc.
V` rog, domnule general, s` releva]i determin`rile teoretice
ale cadrului conceptual doctrinar pe care l-a]i proiectat [i care
se afl` \n procesul concretiz`rii.
In domcniul doctrinclor, adaptarca noilor capacitti militarc pcntru rzIoiul modcrn
impunc implcmcntarca unui sistcm dc normc, proccdcc, rcguli si standardc dcrivatc
din cxpcricnta si actiunilc militarc dcsIsuratc suI conduccrca NA1O. Sistcmul conccptual
actual, dcsi nc oIcr prcmisa pcntru o aIordarc comun cu ccl al Aliantci, urmcaz a Ii adaptat
si pcrIcctionat pcntru toatc catcgoriilc dc Iortc alc Armatci, n scopul dcsIsurrii dc opcratii
si actiuni dc lupt rapidc si cIicicntc ntr-un cadru ntrunit si multinational.
Am avut pcrmancnt n atcntic ca noilc conccptc opcrationalc prcvzutc n doctrinclc
militarc s oricntczc sprc Iormarca mcntalittii dc nvingtor a lupttorilor, carc trcIuic
171
s sc adaptczc rapid conditiilor rcalc alc situatiilor opcrativc, s actionczc indcpcndcnt,
n cadrul structurilor nationalc sau multinationalc, pc tcritoriul trii sau n aIara accstuia,
n Iunctic dc spcciIicul si particularittilc misiunilor primitc si n ndcplinirca crora
suntcm anga}ati.
\rcau s suIlinicz c, din pcrspcctiv conccptual, dcmcrsul doctrinar n carc suntcm
anga}ati sc ntcmciaz pc acumulrilc tcrocticc rcalizatc n proccsul transIormrii
Armatci, carc sunt scmniIicativc si au consistcnt n planul dcvcnirii stratcgicc a institutici
militarc nationalc.
Componentele fundamentale ale responsabilit`]ilor dumneavoastr`
institu]ionale sunt, dup` cum \ns`[i denumirea Direc]iei ne-o arat`,
doctrina [i instruc]ia. V` rog, domnule general, s` releva]i, folosind
drept repere sistemul conceptual de la care a]i plecat [i pe cel prefigurat,
transform`rile \n plan doctrinar, determinante \n realizarea
compatibilit`]ii doctrinare cu armatele Alian]ei.
1rcIuic suIliniat Iaptul c aplicarca noilor conccptc doctrinarc va modiIica,
n mod scmniIicativ, structura si Iunctionalitatca organismului militar att n ansamIlul
su, ct si la nivclul componcntclor accstuia, va asigura cIicicntizarca conduccrii si sincrgia
actiunii militarc, prccum si optimizarca capacittilor Armatci Romnici.
IIortul dc implcmcntarc a noilor documcntc va Ii dc lung durat si va constitui
un proccs continuu. In accst scns, vom pstra o colaIorarc pcrmancnt cu Agcntia amcrican
CUBIC, nc vom consulta cu oIitcrii cu rcsponsaIilitti similarc din cclclaltc armatc NA1O
si cu spccialisti n domcniu din cadrul institutiilor militarc dc nvtmnt, vom IructiIica
cxpcricnta doIndit pc timpul vizitclor dc documcntarc si a schimIurilor dc cxpcricnt
cIcctuatc att n tar, ct si n strintatc.
1ransIormrilc dc suIstant n cadrul Armatci Romnici sc rcgscsc n ccca cc noi numim
proccsul dc standardizare-interoperabilitate cu structurilc militarc alc statclor mcmIrc
alc NA1O. In accst scns vom gcstiona cu rigurozitatc ca proccsul dc adaptarc si dc actualizarc
a actclor normativc spcciIicc claIoratc n Armata Romnici s Iic raportat pcrmancnt
la documcntclc similarc NA1O, carc pot constitui vcritaIilc standardc n domcniu.
Ir ndoial, accsta cstc un proccs complcx, carc ncccsit un marc volum dc invcstitii,
n spccial dc natur Iinanciar. DiIicultatca sa sc ampliIic atunci cnd nu sc rcalizcaz
satisIaccrca unci ccrintc logicc si oIicctivc, accca dc compatiIilitatc dcplin ntrc oIicctivclc
pc carc ni lc propuncm si rcsursclc ncccsarc, n situatia n carc, la capitolul rcsursc, adugm
ca clcmcnt dc prim mrimc o conccptic constructiv-pragmatic n modul dc a gndi
si dc a actiona. Accasta nscamn invcstitic si cIort n schimIarca dc mcntalitatc si n rcalizarca
interoperabilit`]ii intelectuale cu Alianta.
Rcmarcilc antcrioarc sunt Icutc n contcxtul n carc, n urm cu J-4 ani, Armata Romnici
nu dispunca dc un cadru institutionalizat modcrn dc rcglcmcntri normativc, compatiIil
cu ccl al Aliantci, proccsul dc claIorarc a doctrinclor, manualclor si rcgulamcntclor militarc
nu cra coordonat si supcrvizat dc ctrc o structur spccializat, iar prima doctrin "}oint"
cra nc n Iaza dc proicct.
Dialoguri GMR
172
In momcntul dc Iat au Iost claIoratc 1G din cclc 17 puIlicatii dc tip "}oint" planiIicatc
la nivclul Statului Ma}or Gcncral, iar la nivclul statclor ma}orc alc catcgoriilor dc Iortc
alc Armatci si al cclorlaltc structuri initiatoarc, proccsul dc claIorarc a documcntclor
spcciIicc csta Iinalizat n proportic dc pcstc 8o".
|n ceea ce prive[te instruc]ia, \mi \ng`dui s` apreciez c` provocarea
major` o reprezint` iminenta profesionalizare integral` a organismului
militar. Care sunt preocup`rile privind configurarea unui sistem
de instruire adecvat unui astfel de deziderat, sens \n care v` rog
s` defini]i con]inutul schimb`rii [i a[tept`rile prefigurate.
IroIcsionalizarca nu nscamn doar rcnuntarca la scrviciul militar oIligatoriu
si trcccrca la voluntariat, asa cum spun unii. Imi pcrmit s aIirm c nici noi, oIitcrii, suIoIitcrii
si maistrii militari, carc avcm accast proIcsic, nu suntcm proIcsionisti n adcvratul scns
al cuvntului. Dc la a avca o anumit proIcsic si pn la a Ii proIcsionalist cstc calc lung.
Istc, dac acccptati, diIcrcnta dintrc ccl carc arc o diplom, dar nu oItinc pcrIormant
n domcniul pcntru carc a primit diploma, si ccl carc sustinc, organic, dczvoltarca, mcrsul
naintc al organismului din carc Iacc partc. Ia urma urmci, trcIuic s ntclcgcm c, n mod
normal, diploma ti d doar drcptul s a}ungi n Iata unci por]i pc carc ns nu o poatc
si dcschidc. Poarta o dcschidc, numai dac cstc capaIil, poscsorul ci, altIcl poarta
rmnc nchis. In pcrioada comunist nc-am oIisnuit s umplcm accast diIcrcnt
cu multc si sonorc cuvintc. Crcd c nu i cstc nimnui ncIamiliar att dc nociva anga}arc
lozincard. Suntem gata oricnd s` ndeplinim, la cel mai nalt nivel, misiunile .
Ir a diminua rolul complcmcntar al altor structuri, trcIuic s prccizcz c la proIc-
sionalism sc a}ungc, n primul rnd, prin instruirc si cducarc, dou dintrc domcniilc noastrc
dc Iaz. Ir a }uca, dc dragul complczcntci, rolul unci autocritici dc parad, ci, dimpotriv,
pcntru a nc rclcva, Ir urm dc cchivoc, rcsponsaIilittilc idcntitarc organizational,
aIirm c purtm rspundcrca cscntial pcntru starca proIcsionalismului n Armat;
n consccint, rspundcm institutional pcntru accsta. Dc aici, din Dircctia Doctrin
si Instructic, trcIuic s nccap proIcsionalizarca rcal a pcrsonalului, aici trcIuic s staIilim
arhitcctura unui sistcm Ioartc cIicicnt dc instruirc, s construim programclc si s lc implc-
mcntm. Sistcmul dc instruirc la carc Iac rcIcrirc cstc dc}a staIilit prin Doctrina instruirii
For]elor Armate, intrat n vigoarc acum aproapc doi ani. Accst documcnt punc Iazclc
rcalizrii rcIormci n domcniul instruirii, rcIorm carc nscamn organizarca si dcsIsurarca
accstci activitti conIorm principiilor si conccptclor spcciIicc armatclor modcrnc, armatclor
din NA1O. In ccca cc privcstc programclc dc instruirc, am Iinalizat Ghidul pentru elaborarea
Programelor de Instruc]ie pentru Misiuni, documcnt carc, prin implcmcntarc, va aducc
claritatc si cIicicnt n accst domcniu, ccca cc nscamn un pas scmniIicativ sprc starca
dc proIcsionalism. In plan imcdiat, am n vcdcrc anul 2OOo, vom continua standardizarca
instructici individualc, incluznd si rcgndirca instructici rccrutilor. In ccca cc privcstc
nvtmntul militar, vom argumcnta ncccsitatca gcstionrii lui curricularc dc ctrc Statul Ma}or
Gcncral, cvidcnt, prin ]7, alturi dc instructic, apoi l vom cuprindc n politicilc si planurilc
noastrc dc dczvoltarc. Astcptrilc noastrc sunt mari, dar suntcm, n acclasi timp, consticnti
c rcIorma nu sc va putca rcaliza prca rcpcdc. Avcm dc nIruntat mcntalitti si convingcri
173
contraproductivc, cunoastcrca insuIicicnt a rcalizrilor dc vrI n domcniu,
prccum si insuIicicnta rcsursclor ncccsarc schimIrii.
Una dintre responsabilit`]ile importante ale Direc]iei con]ine r`spunderea
pentru \nv`]`m#ntul militar. |n ce const`, concret, aceast` respon-
sabilitate ? Tot \n spa]iul aceste problematici, v` rog s` releva]i
[i conceptele moderne de instruire care vertebralizeaz` materializarea
acestei responsabilit`]i.
\rcau s v spun, mai nti, c ntrcIarca dumncavoastr a atins un domcniu
Ioartc controvcrsat si disputat la nivclul structurilor ccntralc alc Armatci noastrc. SuI diIcritc
aspcctc si n gradc diIcritc dc rcsponsaIilitatc, rspundcrca pcntru starca si conditia
nvtmntului militar lc rcvinc Dircctici Managcmcnt Rcsursc Umanc, Dircctici Icrsonal,
Organizarc si MoIilizarc si, n sIrsit, si Dircctici Doctrin si Instructic. Noi considcrm
nvtmntul militar o Iorm dc Iaz a instruirii, alturi dc instructic si practicarca atriIutiilor
Iunctici (acumularca dc cxpcricnt). Ca atarc, pcntru noi, nvtmntul cstc unul dintrc
cci trci piloni pc carc sc spri}in arhitcctura sistcmului dc instruirc si asa l-am tratat
si n Doctrina instruirii For]elor Armate. Cci carc lucrcaz n sIcra activittii dc pcrsonal
l considcr o proIlcm dc managcmcnt al rcsursclor umanc. Nu as putca s v cxplic
n cc Icl anumc. IndiIcrcnt cinc arc drcptatc, din accast disput nu sc cstig, ci sc picrdc.
Icntru a ntclcgc mai Iinc situatia nvtmntului nostru militar, rcvin la noua oricntarc
NA1O privind crcarca unui sistcm dc instruirc la nivclul Aliantci. Irintrc altclc, accasta
urmcaz s cuprind ccntrclc dc cxcclcnt, aIlatc n divcrsc statc mcmIrc alc NA1O,
scolilc NA1O si sistcmul ADL (Advanced Distributed Learning). Noi trcIuic s nc ocupm
locul cuvcnit n accst sistcm, o sarcin nu prca usoar, avnd n vcdcrc compctitia crcat
si Iorta unor compctitori. Crcd c nvtmntul nostru plcac dintr-o pozitic carc nu l avanta}caz.
Istc rmas n urm, dcoarccc sc Iazcaz nc pc mcmorarc si nu pc dczvoltarca gndirii
crcatoarc a individului. Il nu producc oamcni dc actiunc, cIicicnti sau, cum i numcam
mai dcvrcmc, proIcsionisti. Ic dc alt partc, marca rcvolutic, pc carc o rcprczint ADL
n nvtmntul din trilc dczvoltatc, la noi nici nu s-a dcclansat. Dup cum sc vcdc,
avcm Ioartc multc dc Icut si asta doar cu un Iirou dc trci oIitcri.
Care sunt, domnule general, principalele proiecte [i programe
\n care este angajat` Direc]ia [i care este stadiul elabor`rii sau al imple-
ment`rii acestora ?
Asa cum spuncam, Ghidul pentru elaborarea programelor de instruc]ie pentru misiune
cstc gata. Il va intra n vigoarc la J ianuaric 2OOo. Icntru implcmcntarca sa, sarcini
Ioartc diIicilc lc rcvin statclor ma}orc alc catcgoriilor dc Iortc alc Armatci si scolilor dc aplicatic,
apoi, dcsigur, comandantilor structurilor militarc carc sc vor instrui conIorm accstor
programc. Dcsprc cIcctc concrctc asupra nivclului dc instruirc crcd c vom putca vorIi
nccpnd cu anul 2OOG. Accst documcnt va pcrmitc si aplicarca cIicicnt a conccptului
METL (Mission Essential Task List) sau, mai simplu spus, instruirca pcntru misiunca
Dialoguri GMR
174
primit. In pcrioada urmtoarc trcIuic, asadar, s prcgtim pcrsonalul s planiIicc,
s dcsIsoarc si s cvaluczc instructia pc Iaza accstui conccpt.
O alt prcocuparc important cstc claIorarca Concep]iei privind instruirea solda]ilor
[i a grada]ilor profesioni[ti si "prcgtirca tcrcnului" pcntru implcmcntarca accstcia.
In acclasi contcxt trcIuic s mai lucrm si pcntru standardizarca instructici individului.
Icntru nvtmntul militar trcIuic s avcm gata, n luna IcIruaric 2OOo, Concep]ia
privind implementarea nv`]`mntului distribuit avansat si s optimizm Iunctional
modclul aIsolvcntului.
Am lsat la Iinal drcpt cca mai important activitatc, rcvizuirca, pn n aprilic 2OOo,
a Doctrinei instruirii For]elor Armate. Accast actiunc vinc dup doi ani dc aplicarc
si dc vcriIicarc a rcalismului accstci doctrinc, dup o ntclcgcrc mai Iun a sistcmclor
dc instruirc vcsticc si o pozitic mai clar a NA1O n domcniul instruirii.
Dircctia cstc anga}at, conIorm compctcntclor, n rccditarca rccvalurii unora dintrc actclc
normativc spcciIicc, a doctrinclor si manualclor militarc, n scopul armonizrii accstora
cu continutul puIlicatiilor similarc utilizatc n NA1O si contriIuic, n domcniul spcciIic,
la ratiIicarca unor puIlicatii NA1O si la implcmcntarca unor prcvcdcri alc accstora,
acolo undc cstc cazul, n continuturilc puIlicatiilor militarc autohtonc.
In vcdcrca unci Iunc coordonri si dcsIsurri a activittilor dc claIorarc si dc adaptarc
a documcntclor claIoratc, s-a ntocmit Planul cu acte normative, doctrine [i manuale militare
al Statului Major General pe anul 2005, carc continu, prin continutul su, att cIorturilc
dcpusc n scopul ridicrii gradului dc intcropcraIilitatc n accst domcniu, ct si prcocuparca
pcrmancnt pc carc am maniIcstat-o asupra calittii dc ansamIlu a documcntclor claIoratc.
Personal, domnule general, ce proiecte v` definesc a[tept`rile ?
Iroicctc ? Cnd provocrilc ti Iat la us, trcIuic s lc icsi n ntmpinarc si s lc rspunzi
prin solutii pc carc rcalittilc imcdiatc nu numai c nu trcIuic s lc contrazic ma}or,
dar, mai alcs, nu trcIuic s lc inIirmc. 1ocmai dc accca, dctcrminati dc ncccsitatca
unci Iormulc institutionalc pcrIormantc, nc propuncm, n mod prioritar, rcstructurarca,
optimizarca si cIicicntizarca arhitccturii organizationalc a Dircctici si staIilirca unci rclatii
ncmi}locitc cu structurilc similarc din catcgoriilc dc Iortc alc Armatci si din unittilc opcrativc.
Apoi, si asta dcstul dc curnd, vom crca un wcIsitc al ]7, carc s nc a}utc la Iluidizarca
inIormatiilor, n spccial a cclor cu rczonant n proccsul "lcctiilor nvtatc".
In ccca cc m privcstc, proicctclc sunt la Icl dc pmntcnc. m voi anga}a n pcrIcctionarca
prcgtirii proIcsionalc prin doctorat, spcrnd c, ntru "rcuniIicarca Iamilici", voi doIndi
o locuint dcccnt n Bucurcsti. Asadar - astcptri pmntcnc, proicctc "lumcsti", ntr-o lumc
n continu schimIarc si, totusi, acccasi !
A consemnat colonelul Costinel PETRACHE
24 noiembrie 2004
175
dat Iurit unitatca national statal, Romnia avca intcrcsc dc sccuritatc
att n Iuropa dc Ist si Ccntral, ct si n Balcani. Rcgiunca sud-cst curopcan
sc aIla n atcntia imcdiat a conduccrii dc la Bucurcsti, dcoarccc cvolutiilc
CONFERIN}ELE {EFILOR MARELUI STAT MAJOR
|N APLICAREA PREVEDERILOR
CONVEN}IILOR MILITARE ALE |N}ELEGERII BALCANICE
1934 ~ 1937
Locotenent-colonel Dorin CHIRCA
politico-militarc din cuprinsul ci putcau aIccta dircct Romnia, tar cc dctinca o ntins
Ironticr dc-a lungul Dunrii, n nordul Icninsulci si carc controla att gurilc Iluviului,
ct si o portiunc nscmnat a litoralului dc vcst al Mrii Ncgrc.
Dc altIcl, intcrcsclc Romnici att n sud-cstul si ccntrul Iuropci, ct si n Icninsula
Balcanic, dar si alc cclorlaltc statc mici si mi}locii din zon sc vor acutiza dc la }umtatca
dcccniului al patrulca al sccolului XX, o dat cu asccnsiunca Iortclor dc cxtrcm drcapt
la crma unor statc cu vditc intcntii rcvizionistc.
Ircocuparca pcntru proIlcmclc Ialcanicc sc }ustiIic nu numai prin motivc dc natur
militar - dc aprarc a Ironticrci sudicc a statului rcntrcgit, ci si prin intcrcsc cconomicc,
ma}oritatca schimIurilor romncsti dc Iunuri cu cxtcriorul cIcctundu-sc prin strmtori
sau pc ruta Nis - Salonic. Dcsigur, la Iaza lcgturilor dintrc Romnia si statclc Ialcanicc sc aIlau
si Iogatc traditii dc prictcnic si colaIorarc, prccum si numcroasc aIinitti culturalc.
Si dup Irimul RzIoi Mondial, Icninsula Balcanic, n marc msur, continua s dctin
un loc nscmnat n stratcgia marilor putcri, rcalitatc pc carc Romnia nu o putca ignora.
Dintrc statclc cc cmiscscr odinioar prctcntii dc dominarc a Iuropci dc Sud-Ist, Italia
si mcntinc si dup 1O18 politica dc hcgcmonic n rcgiunc. AmIitiilc salc dc luarc suI control
a Balcanilor vcncau ns n contradictic cu cclc alc Irantci si alc Marii Britanii, putcri
carc garantascr la \crsaillcs noua ordinc politic n Icninsul. Accstor putcri avca s li sc alturc,
n calitatc dc compctitor la dominarca rcgiunii, si ccl dc-al trcilca Rcich, cc va actiona
pn n 1O4O prcpondcrcnt pc canalc cconomicc.
In ccca cc privcstc URSS, inIlucnta sa n Balcani, n pcrioada intcrIclic, a Iost,
n gcncral, mult mai rcdus dcct cca a vcchiului impcriu rus, dar accasta nu nscamn
c guvcrnul dc la Moscova nu sc intcrcsa dc cvcnimcntclc din rcgiunc.
Consticnt dc importanta mcntincrii staIilittii n sud-cstul Iuropci, pcntru propria
sa sccuritatc, si dc ncccsitatca unirii cIorturilor trilor din Balcani n dircctia aprrii n comun
O
176
a indcpcndcntci lor Iat dc marilc putcri, guvcrnul romn a initiat intcnsc dcmcrsuri diplomaticc
n scopul crcrii unci aliantc rcgionalc - dc Iclul Micii Intclcgcri - n vastul spatiu dintrc Dunrc,
Adriatic si Mcditcran.
In consccint, la O IcIruaric 1OJ4, la Atcna, ministrii dc Ixtcrnc ai Romnici, Grccici,
1urcici si Iugoslavici scmnau Iactul Intclcgcrii Balcanicc
1
.
1rcIuic rcmarcat Iaptul c cxist o cvidcnt diIcrcnt ntrc Uniunca Balcanic,
asa cum o gndcau dclcgatiilc participantc la scsiunilc ConIcrintci Balcanicc, si Intclcgcrca
Balcanic, asa cum s-a rcalizat.
Accasta cra, practic, o aliant politic si militar cu un caractcr pur dcIcnsiv, al crci
oIicctiv l rcprczcnta aprarca statu-quo-ului Ialcanic rczultat n Iaza 1ratatului dc la Ncuilly
si a 1ratatului dc la Iausannc. Intruct rcunca doar patru din cclc sasc statc Ialcanicc,
Intclcgcrca Balcanic cra pcrccput ca un instrument prin care un grup de state balcanice
]ineau sub supraveghere alte state balcanice care urmau s` se sustrag` obliga]iilor asumate
prin tratat
2
.
Cu toatc c pactul rmnca dcschis adcrrii tuturor statclor din zon, n conditiilc
prcvzutc n documcnt cra imposiIil adcrarca Bulgarici, carc cra un stat rcvizionist,
rcspcctiv a AlIanici, carc nu dispunca dc liIcrtatca dccizici n domcniul politicii cxtcrnc.
Alianta Balcanic a ndcplinit un rol important n stratcgia romncasc dc coalizarc
a popoarclor din ccntrul si sud-cstul contincntului n lupta mpotriva Iascismului
si rcvizionismului. Asadar, pcntru Romnia participarca la accast gruparc a avut
un ntclcs mai larg dcct accla al ncvoii dc ntrirc a propriilor Ironticrc dc stat.
Alianta Balcanic si Mica Antant au Iost Iormc supcrioarc dc organizarc a rczistcntci
mpotriva Iascismului si rcvizionismului n Iuropa Ccntral si dc Ist
3
.
Caractcrul dcIcnsiv al tratatului nchciat n IcIruaric 1OJ4 rcicsc din principalclc
salc prcvcdcri. Astfel, Romnia, Turcia, Iugoslavia [i Grecia - sc mcntioncaz n Articolul 1
al Iactului - [i garanteaz` mutual securitatea tuturor frontierelor balcanice
4
. Irtilc scmnatarc
alc Iactului sc anga}au s sc consultc rcciproc asupra msurilor dc luat Iat dc cvcntualittilc
cc ar putca aIccta intcrcsclc lor si s nu ntrcprind nici o actiunc politic Ir avizul mutual
prcalaIil al Iiccrci prti contractantc
5
. Iaptul c accst tratat nu urmrca scopuri agrcsivc
rczult mai alcs din Irotocolul-Ancx - partc a Iactului, carc, n Articolul 2, stipula. Pactul
de |n]elegere Balcanic` nu este ndreptat mpotriva nici unei puteri. Scopul sù este de a garanta
securitatea frontierelor balcanice mpotriva oric`rei agresiuni din partea unui stat balcanic
6
.
Mcntionarca ordinii teritoriale actualmente stabilit` n Balcani este definitiv` pentru naltele
p`r]i contractante
7
, sc spcciIic n continuarc n Articolul 8 al Irotocolului-Ancx. In accst contcxt,
1
Vezi Pactul |n]elegerii Balcanice cu Protocolul-Anex`, semnat la Atena, la 9 februarie 1934,
de N. Titulescu, D. Maximos, Tevfik Rustu [i B. Jeftic n Arhivele Militare ale Afacerilor Externe (AMAE),
fond |n]elegerea Balcanic`, dosar nr. 39; textul Pactului se mai g`se[te publicat [i n Nicolae Titulescu,
Documente diplomatice, Bucure[ti, Editura Politic`, 1967, pp. 542-545. O copie a documentului se p`streaz`
[i n Arhivele Militare Rom#ne (AMR), [eful Marelui Stat Major (M.St.M.), fond 332, dosar nr. 29, vol. I,
f. 114-129.
2
Alexandru O[ca, Romnia [i |n]elegerea Balcanic`, tez` de doctorat, Universitatea din Craiova, 2001.
3
Comandor dr. Jipa Rotaru, Interconexiuni militare n Peninsula Balcanic` (1934-1937), n colec]ia
Revista de Istorie Militar`, Bucure[ti, 1998, p. 73.
4
AMR, M.St.M., fond 5418 ( S-3 ), dosar nr. 1608
;
f. 154, nota nr. 1650/III, Alian]a Militar` n cadrul
|n]elegerii Balcanice.
5
Ibidem.
6
AMR, doc. cit.; vezi [i n fond 5418, dosar nr. 1381, f. 1.
7
Ibidem.
177
Iactul avca n vcdcrc aplicarca unor msuri dc aprarc si, n situatia n carc un mcmIru
al Intclcgcrii Balcanicc ar Ii Iost victima unci agrcsiuni din partca unui stat ncIalcanic, caz
n carc dac` un stat balcanic nu se al`tur` la aceast` agresiune fie simultan, fie ulterior,
Pactul de |n]elegere Balcanic` [i va produce deplinele sale efecte fa]` de acest stat balcanic
8
.
Sc dcducc c scopul Iinal al ntclcgcrii rcalizatc l constituic riposta colcctiv si cncrgic n cazul
unui atac din zona Ialcanic asupra vrcunuia dintrc statclc contractantc si, ca atarc, Iactul Balcanic
sc va ncadra n scria instrumcntclor politicc si militarc antircvizionistc din Iuropa, ntr-o pcrioad
cnd amcnintarca la adrcsa pcii si a statu-quo-ului n zon dcvcnisc acut.
Matcrializarca Iactului Balcanic n domcniul militar, rcspcctiv puncrca Iazclor unci colaIorri
cIicicntc, capaIilc s asigurc suportul militar adccvat al aliantci politicc nchciatc, a dcvcnit
prcocuparca prioritar a statclor mcmIrc. Irin Irotocolul-Ancx sc staIilca ca, n tcrmcn dc G luni,
s sc nccap ncgocicri n vcdcrca ncheierii unei Conven]iuni apropiate scopurilor urm`rite
prin Pactul de |n]elegere Balcanic`
9
, dcci si al unci convcntii militarc adccvatc. Dar, din cauza
unor divcrgcntc provocatc dc o scric dc Iactori printrc carc situatia gcograIic spcciIic,
rcgimul politic, aliantclc politicc si militarc antcrior scmnatc dc unclc dintrc statclc mcmIrc
alc Intclcgcrii Balcanicc, ncgocicrilc n scopul nchcicrii convcntici militarc s-au prclungit timp
dc trci ani
10
.
Important cstc Iaptul c toatc ntrunirilc cc au urmat att la nivclul Consiliului Icrmancnt,
ct si la nivclul altor organc, vizitclc rcciprocc ntrcprinsc dc pcrsonalitti diplomaticc alc cclor
patru statc au avut n ccntrul prcocuprilor proIlcmclc convcntici militarc dcstinat s asigurc
suportul matcrial al aliantci nou constituitc. In accst scns, n scopul garantrii Ironticrclor
Ialcanicc alc statclor lor, pn la scmnarca convcntiilor militarc, ministrii dc Ixtcrnc
ai Iugoslavici, 1urcici, Grccici si Romnici au nchciat, la 1o mai 1OJ4, un proccs-vcrIal mcnit
s rcconIirmc Iaptul c mcmIrii Antantci Balcanicc si garantau ncutralitatca Iincvoitoarc
Iat dc partcncrul czut victim unci agrcsiuni ncprovocatc
11
. Accst documcnt rcprczint
punctul dc pornirc al actiunii comunc pcntru clariIicarca pozitici Iiccrci prti n lcgtur
cu colaIorarca militar. Cu tot caractcrul su pur politic, actul scmnat acum arc o important
apartc pcntru conIiguratia ultcrioar a aliantci militarc Ialcanicc. Il vcnca s ntrcasc
hotrrca 1urcici, Iugoslavici si Romnici dc a nchcia convcntii militarc carc se puteau realiza
imediat, putnd fi bilaterale sau multilaterale
12
.
1otodat, n mai 1OJ4, ministrii dc Ixtcrnc ai cclor trci tri au luat act dc dcclaratia Icut
dc guvcrnul clcn n Iata corpurilor lcgiuitoarc cu ocazia ratiIicrii Iactului Intclcgcrii Balcanicc
la 2 aprilic 1OJ4, n scnsul c scopul accstcia cstc numai garantarea frontierelor balcanice
mpotriva oric`rei agresiuni venind din partea unuia dintre statele balcanice
13
, conscmnarc
cc cxprim clar rczcrva guvcrnului grcc dc a sc anga}a, Iat dc cclclaltc statc scmnatarc,
ntr-un cvcntual conIlict cu Italia sau cu o alt marc putcrc. In situatia dat, cutnd, totusi, modalitti
dc ntrirc a sccurittii rcciprocc, Romnia si 1urcia au pcrIcctat la Gcncva, la o iunic 1OJ4,
o convcntic politic sccrct prin carc sc oIligau s-si acordc a}utor militar n urmtoarclc
conditii. 1) dac unul dintrc statclc scmnatarc dcvcnca, n oricc mprc}urri, oIicctul unci agrcsiuni
8
Ibidem.
9
Ibidem, Art. 4 din Protocolul-Anex`.
10
Vezi locotenent Mihai E. Ionescu, Preliminariile ncheierii conven]iilor militare balcanice (1934-1936),
n File din istoria militar` a poporului romn, vol. I, 1973, pp. 143-152. Referiri [i la Eliza Campus
n |n]elegerea Balcanic`, Bucure[ti, Editura Academiei Romne, 1972, fila 247.
11
Ibidem.
12
Eliza Campus, op. cit., p. 141.
13
AMAE, fond |n]elegerea Balcanic`, dosar nr. 47, f. 103.
178
din partca unui stat Ialcanic actionnd singur sau mprcun cu un alt stat Ialcanic sau ncIalcanic
sau 2) cnd vrcuna dintrc cclc dou tri dcvcnca oIicctul unci actiuni dc rzIoi din partca
oricrui alt stat
14
. In cpoc, scmnarca accstci convcntii cra socotit drcpt un mare progres
pcntru asigurarca aprrii trii. Spccialistii militari din Marclc Stat Ma}or romn, aprcciind
c, prin accasta, sc rczolvau aspcctc importantc alc "proIlcmului militar romn cxtcrn"
15
,
prccum anihilarca rapid a unci actiuni agrcsivc vcnitc din Balcani n cvcntualitatca
unci complicatii la cclclaltc Ironticrc alc statului si asigurarca sccurittii traIicului
prin strmtorilc BosIor si Dardanclc, principala lcgtur a trii cu cxtcriorul.
Convcntia politico-militar Iilatcral romno-turc rcprczcnta, totodat, un prim pas
sprc nIptuirca unci aliantc militarc gcncralc a Intclcgcrii Balcanicc, un acord dc asistcnt
mutual nchcindu-sc ntrc 1urcia si Iugoslavia n acclasi an
16
. Modalittilc dc Iixarc concrct
a Iormclor colaIorrii militarc ntrc Romnia si 1urcia crau "dc compctcnta marilor statc
ma}orc", dup cum suIlinia Nicolac 1itulcscu. In accst scns, cu prilc}ul ConIcrintci Balcanicc
dc la Bucurcsti, din luna mai 1OJo, ministrii dc Ixtcrnc ai Romnici si 1urcici au convcnit
ca marile state majore respective s` procedeze la stabilirea clauzelor unei conven]ii militare
pentru asigurarea colabor`rii celor dou` armate, iar pentru ini]ierea studiilor preg`titoare
Marele Stat Major romn s` trimit` la Ankara o delega]ie pentru a lua un prim contact
cu Marele Stat Major turc
17
.
In consccint, n vcdcrca rcalizrii unci convcntii dc coopcrarc militar, au nccput
discutii la Ankara, la J iunic 1OJo. Dclcgatia militar romn a Iost alctuit din colonclul
Ghcorghc Rozin, scIul Scctici Opcratii din Marclc Stat Ma}or si maiorul Constantin Iupcscu
18
.
Irogramul dc lucru al ntlnirii a cuprins studicrca amnuntit a convcntici politicc Iilatcralc
din iunic 1OJ4, un schimI rcciproc dc inIormatii n lcgtur cu cvcntualul agrcsor n Balcani,
prccum si studicrca problemelor tehnice cc dccurgcau din convcntic si modul n carc
putcau Ii solutionatc accstca. Chiar dc la prima scdint, dclcgatia turc a prczcntat Convcntia
sccrct dintrc Iugoslavia si 1urcia, idcntic cu cca romno-turc, ccrnd ca lucrrilc ntlnirii
cxpcrtilor militari s tin cont dc documcntul rcspcctiv si, n limita intcrcsclor cclor dou armatc,
s sc a}ung la un punct dc vcdcrc ascmntor
19
.
Intr-o prim Iaz, dczIatcrilc au Iost oricntatc prin conscns sprc gsirca unor solutii adccvatc
pcntru scoatcrca din conIlict, n cazul unci agrcsiuni a inamicului comun proIaIil - Bulgaria,
n timpul ccl mai scurt. In accst scop, dclcgatia turc propunca ca accast actiunc s Iic ntrcprins
dc o Iort militar aliat alctuit din JO dc divizii, Iiccarc participant Iurniznd un numr cgal dc divizii
20
.
Dclcgatia romn nu a mprtsit accst punct dc vcdcrc, argumcntnd c, n conccptia
Romnici, n ansamIlul situatici ci stratcgicc, pcricolul principal rmnca la Ironticra ci vcstic,
vcnind dinsprc Iuropa Ccntral, si c, inclusiv n cazul unui conIlict n Balcani, cra dc astcptat
un act agrcsiv din vcst asupra tcritoriului romncsc. In atarc mprc}urri, Romnia trcIuia
s-si ndrcptc cIortul si Iortclc principalc mpotriva inamicului mai putcrnic, adic sprc vcst.
ScIul dclcgatici militarc romnc a propus ca, n principiu, rczolvarca IavoraIil a cvcntualului
conIlict n Balcani s rcvin ca sarcin n primul rnd 1urcici. Dclcgatia turc nu a Iost dc acord
14
AMR, fond |n]elegerea Balcanic`, dosar nr. 1608, f. 154.
15
Ibidem, f. 155-156.
16
Ibidem.
17
Ibidem, dosar nr. 1449, f. 14.
18
Ibidem, fond 5418 (S.3), dosar nr. 1608, f. 156.
19
20
Ibidem, f. 75.
179
cu accasta, ca artndu-sc, la rndul ci, mai mult prcocupat dc spatiul dc intcrvcntic mcditcrancan,
undc accst stat cra dircct amcnintat dc prctcntiilc hcgcmonistc alc Italici Iascistc
21
.
Analiza atcnt a situatici militarc gcncralc a 1urcici si Romnici, n contcxtul intcrnational
al anului 1OJo, a Iacilitat dcpsirca divcrgcntclor cxistcntc ntrc cclc dou prti. S-a convcnit,
n cclc din urm, ca dclcgatiilc s-si Iormulczc scparat punctclc dc vcdcrc si s lc rcmit
sprc aproIundarc cchipclor dc spccialisti, urmnd ca un acord asupra proIlcmclor importantc
alc colaIorrilor militarc s sc rcalizczc ultcrior, n cadrul unci ntruniri militarc tripartitc,
la carc s Iic invitat si Iugoslavia. In la convocarca unci consItuiri n trci, dclcgatiilc militarc
romno-turcc au a}uns la un acord provizoriu asupra urmtoarclor chcstiuni. valoarca
si importanta stratcgic a Bulgarici ca inamic comun proIaIil; ncccsitatca ca lucrrilc pcntru
staIilirca unci convcntii militarc s ia Iorma dcIinitiv numai la o ntrunirc n trci; stpnirca
(rcmilitarizarca) strmtorilor ca domcniu cscntial pcntru mrirca aportului 1urcici si altclc
22
.
In privinta Iortclor dc aprarc, pornindu-sc dc la diIcrcndclc maniIcstatc, s-a convcnit
ca accstca s sc dctcrminc pcntru Iiccarc aliat potrivit Iiccrci ipotczc n partc, dat Iiind c Romnia
si Iugoslavia trcIuia s ntrcIuintczc ma}oritatca Iortclor lor initialc pcntru rczolvarca proIlcmclor
pusc n cadrul Micii Intclcgcri.
In pcrioada urmtoarc a schimIului dc vcdcri dintrc dclcgatiilc lor militarc, Marclc Stat
Ma}or romn, turc si iugoslav au claIorat, Iiccarc, ctc un proicct dc convcntic militar.
Sc prca c rcalizarca unci colaIorri militarc cIicacc a Intclcgcrii Balcanicc Iuscsc pornit
pc o calc Iun. Din inIormatiilc primitc pc diIcritc canalc dc la Ankara, rczult ns c 1urcia
privca cu mari rczcrvc actiunca initiat, dcoarccc att Romnia, ct [i Iugoslavia, angajate
prea mult n cadrul Micii |n]elegeri, nu vor dispune de o suficient` libertate de ac]iune
pentru a putea interveni la nevoie cu for]ele necesare n situa]iile de r`zboi ce pot interveni
n Balcani
23
. Sc contura, astIcl, intcntia 1urcici dc a prczcnta la rcuniunca tripartit
dou propuncri. prima - carc s tin scama dc anga}arca Romnici si Iugoslavici
n cadrul Micii Intclcgcri si a doua, carc tindca s modiIicc statutul militar al Micii Intclcgcri.
In privinta primci propuncri, 1urcia prcconiza s-si mcntin o liIcrtatc dc actiunc ncstirIit.
Ma}oritatca Iortclor salc crau dcstinatc altci rcgiuni dcct Balcanii. Aici ca urma s ndrcptc
un cIcctiv rcdus dc trupc. In cvcntualitatca c Iugoslavia si Romnia ar Ii Iost anga}atc
pc altc tcatrc dc rzIoi, 1urcia oIcrca n spatiul Ialcanic maximum dc Iortc aIlatc la dispozitic.
A doua propuncrc pornca dc la opinia mprtsit dc Iorurilc rcsponsaIilc din Ankara
potrivit crcia Mica Intclcgcrc constituic un punct ncvralgic n coopcrarca militar intcrIalcanic.
Intr-o ascmcnca variant, Irontul dc \cst urma s dcvin sccundar pcntru Romnia si Iugoslavia,
varianta Iiind, practic, inacccptaIil pcntru guvcrnclc dc la Bucurcsti si Bclgrad.
Marclc Stat Ma}or romn prcconiza o armonizarc a anga}amcntclor cc dccurgcau
pcntru Iugoslavia si Romnia din convcntia militar a Micii Intclcgcri cu oIligatiilc comunc
cc urmau s Iic asumatc prin convcntia militar cu 1urcia, ntruct, n cazul unui conIlict gcncral,
Ungaria rmnca oIicctivul asupra cruia Romnia si Iugoslavia trcIuia s conccntrczc
mai nti cIorturilc lor, Ir a Ii, totusi, ncgli}atc aspcctclc colaIorrii cu guvcrnul din Ankara,
n scopul aprrii staIilittii si pcii n Balcani
24
.
21
Ibidem, dosar nr. 1450, f. 5. |n virtutea conven]iei turco-iugoslave, semnat` la Geneva, la 6 iunie 1934,
urmau s` se ntlneasc`, la Ankara, delega]iile militare ale celor dou` state. Acestea s-au ntlnit la 8 august 1934.
Cu acest prilej, conduc`torul delega]iei iugoslave a expus omologului sù turc punctul de vedere iugoslav,
potrivit c`ruia orice discu]iune n doi este inutil` [i preciz`ri privitoare la ncheierea conven]iei militare
proiectate nu pot fi f`cute dect n trei (Iugoslavia, Romnia, Turcia). |n consecin]`, delega]ia iugoslav` a propus
ca delega]iile celor trei state majore s` se \nt#lneasc` [i numai cu aceast` ocazie s` se treac` la discu]ii concrete.
22
23
24
Ibidem.
180
- Restituiri -
ROM@NIA MILITAR~
FONDATOR ISTORIC
AL
G@NDIRII MILITARE ROM@NE{TI
ARMATA
~ {COALA NA}IUNEI ~(II)
Cunoscincele de orice natur` nu se pot dob#ndi de c#t prin \ntrebuin]area unei bune
metode de \nv`]`m#nt.
Aflarea acestei metode e lucru cu at#t mai delicat \n ce prive[te instruc]iunea recrutului,
cu c#t pe l#ng` predarea unui \nv`]`m#nt practic real, suntem chema]i a cultiva inima,
a educa \n vederea datoriilor sale de o[tean pe cel incult, lipsit \n genere de orice principiu
de bun` crescere [i de \ngrijire moral`.
() Condi]iunea este ca mintea soldatului s` fie \n stare de a[i \nsu[i regulele \n mod
strict [i precis fiindc` pe acestea se \ntemeiaz` \ndeplinirea tuturor datoriilor de soldat. ()
Misiunea instructorului cere maturitate, tact, mult` reflec]iune [i, mai ales, mult` st`ruin]`
[i inim`. O asemenea misiune nu poate fi reservat` dec#t oficerilor, cari sunt datori a se privi
ca singurii instruitori ai recru]ilor, servindu-se de suboficeri ca de ni[te agen]i pu[i sub controlul
lor imediat [i sever, control ce are s` se exercite asupra tuturor detaliilor serviciului,
pentru c` fiecare parte a programului zilnic ofer` comandan]ilor de companii [i plutoane,
care [tiu s` observe, s` cugete [i s` vroiasc`, prilejul de a[i educa trupa.
() Pe m`sur` ce recrutul se deprinde cu via]a militar`, pe m`sur` ce se na[te \n el
\ncrederea, resultat al \ngrijirilor ce vede c` i se dau, pe m`sur` ce [efii prin superioritatea
sentimentelor lor morale, dob#ndesc din ce \n ce mai mult respectul sù, cerin]ele devin
din ce \n ce mai precise.() Pe l#ng` \ndemn`rile [i sfaturile ce se dau t#n`rului soldat
\n scurtele convorbiri, \ntrun limbagiu clar [i precis, principii asupra c`rora cea mai mare
parte din ei vor cugeta, se adaug` exigen]ele instructorului \n timpul exerci]iilor de \ml`diere
[i mi[c`rilor elementare din [coala de soldat: posi]ia, salutul, \ntoarcerile. () <|n educa]iunea
sistematic` a infanteristului, a afirmat principele Kraft de Hohenlohe, \n \ngrijirile ce se dau
fiec`rui soldat \n parte, \ngrijiri care dup` ce el nu mai e recrut, se \ntind la instruc]ia
de tragere [i la exerci]iile la c#mp, \n toate acesta se afl` una din causele principale
ale str`lucitelor succese ce sau dob#ndit de armata german` \n cel din urm` al sù r`sboiu>.
181

R
e
s
t
i
t
u
i
r
i
Istoria, nume cu nume,
a g#ndirii militare
rom#ne[ti (XIV)*
* Continu`m prezentarea celor care, \n aproape
un secol [i jum`tate de trud` cùt`toare, au dat identitate
[i consisten]` g#ndirii militare rom#ne[ti \n paginile
revistei Rom#nia Militar`.
S` observ`m deci bine c`, prin \ngrijirile
minu]ioase ce oficerul le va da recrutului din punctul
de vedere al educa]iunei sale fisice, intelectuale
[i morale, el va dob#ndi respectul, \ncrederea
[i adeseori afec]iunea sa. Atunci recrutul va deveni
repede soldat, iar c`pitanii vor putea s` fie \ncredin]a]i
c` sunt \n stare s` execute cu companiile lor toate
ordinele care le vor primi, \n toate \mprejur`rile.
Rom#nia Militar`, nr. 65, iulie 1896,
vol. II, Prima educa]iune a recrutului,
maior M.G. Ghica, pp. 242-249.
*
Enumer`m schi]at elementele reale
prin care se poate \ndruma educa]iunea.
Familia. Pilda p`rin]ilor. Pe l#ng` cele mo[tenite,
din na[tere, copiii sunt opera celor v`zute [i celor
primite dela p`rin]i, \n desvoltarea [i cre[terea lor,
\n intimitate cu p`rin]ii, \n familie.
() |ndemnuri practice. Cele v`zute cu proprii
ochi sunt cele mai reale lec]ii de educa]ie.
Biserica. Preo]ii s` fie oameni de ac]iune; agen]i
ai progresului [i culturei poporului; trebue s` se amestece
\n toate mi[c`rile culturale: asisten]` public`, filantropie,
leg`tura cu armata, societatea, familia, [coala unde
trebue s` se manifeste.
{coala. Pilda profesorilor. Exactitate.
Con[tin]iozitate. |ndeamn` la ordin [i disciplin`.
La orice prilej, fac leg`tura cu celelalte cursuri ().
Armata. R`sboae Produsul total al energiilor
contribue la victorie. Trebuesc sistematizate din timp
de pace [i exercitate toate energiile: b`rba]i, femei
[i tinerime.
Manevre, aplica]ii, exerci]ii speciale. Dup`
directivele marelui stat major al armatei [i dup`
instruc]iunile comandamentelor respective.
Muzica, [ez`tori. Trebuesc introduse,
prin regulamentare, fiind folositoare. Teatru, lecturi,
cinema, conferin]e, cor, dan]uri, gimnastic`, sporturi.
Concursuri anuale de trageri [i sporturi cu premii
pe subunit`]i, [i unit`]i, apoi pe comandamente
de divizii, corp de armat` [i armat`.
Recompense. Ar`tate \n legile [i regulamentele
militare care urmeaz` a fi aplicate judicios, dela
individ, la individ, [i cu folos pentru bunul mers
general al serviciului \n armat`, f`r` p`rtinire.
Activitatea extramilitar`. Ofi]erul, ca [i preotul,
ca [i profesorul, s` se \nt#lneasc` cu cet`]enii de frunte
[i s`-[i dea m#na ca \mpreun` \n afara serviciilor
lor profesionale s` contribue la opera comun`
de educa]iunea cet`]eneasc` a na]iunei din punct
1942
Locotenent Mihail St. CIOROIU
Locotenent N. ALEXIANU
Colonel Al. CULICI
C`pitan Petre MILCULESCU
Locotenent Gion D. IONESCU
Locotenent-colonel Marcel OLTEANU
C`pitan Constantin GHEORGHIU
Maior C. AMZ~RESCU
C`pitan Gh. EVULESCU
Locotenent-colonel I. ILIESCU-Z~NOAG~
Locotenent Ion CUP{A
C`pitan medic C. S~NDULESCU
Maior An. Tomi]a R~Z~{UL
Locotenent-colonel Cezar MARINESCU
Colonel C. DR~G~NESCU
C`pitan Emil PREDOIU
C`pitan Ion MAILAT
C`pitan Marin IONESCU
Locotenent-colonel Sever SL~TINESCU
C`pitan Nicolae TRANDAFIR
C`pitan Constantin N. BODEA
Locotenent D. BORDEIANU
Ing. Cezar CRISTEA
Sublocotenent (r.) Emil B~ICOIANU
C`pitan G. CIOCEA
Maior Ioan SASSU
C`pitan Heinrich RSSLER
General de corp de armat`
Gh. AVRAMESCU
C`pitan M.St. CIOROIU
C`pitan dr. I. OLTEANU
Locotenent-colonel Andrei BALA{
Locotenent Traian MUTA{CU
Colonel I. DIMULESCU
Colonel I.N. EFTIMIU
Locotenent {t. TONCHIEVICI
Maior {tefan MINEA
Locotenent Ion CUP{A
Maior medic dr. I. POPESCU-SIBIU
Maior
Eduard DRAGOMIRESCU-BUZNE
Locotenent Alex. VASILOVICI
182

R
e
s
t
i
t
u
i
r
i
Documentare [i selec]ie texte
Alina UNGHEANU @
de vedere fizic [i moral ca s` produc`, la momentul
dat, maximum de energie pentru dob#ndirea victoriei
noastre asupra du[manilor neamului nostru.
Societatea. Contactul, mediul. Elemente
care \nr#uresc, \n raport direct, asupra individului,
\n special \n materie de educa]iune. Tendin]a fiec`ruia
s` frecventeze contactul [i mediul cel mai bun.
Rom#nia Militar`, nr. 2, februarie 1921,
Pr obl ema educa] i unei , col onel
N. Negreanu, pp. 206-211.
*
() |nainte de a fi militari suntem cet`]eni
[i \n aceast` calitate, ini]iative ce urm`rim \mbrac`
un caracter de ini]iativ` particular`, care trebue privit`
[i \mbr`]i[at` cu simpatie. De altmintrelea, nu portul
unei uniforme influen]eaz` raporturile dintre cet`]eni,
ci principiul na]iunei armate, ree[it din concep]ia
r`zboiului modern ().
Este clar deci c` armata activ` reprezint` numai
nucleul, s#mburele, \n jurul c`ruia se va grupa la mobi-
lizare to]i cet`]enii constitui]i \n marea armat` de m#ine.
Acest principiu, pe care se bazeaz` siguran]a noastr`,
oblig` pe to]i deopotriv`, militar sau civil, s` ne d`m
m#na, [i \ntrun av#nt de patriotism s` conlucr`m
pentru consolidarea noastr` na]ional`.
Totala lips` de organizare a educa]iei noastre
fizice [i morale a contribuit la imensa jertf` a tineretului
nostru \n r`zboiu, jertf` care ar fi putut fi mult mic[orat`.
Tot \n aceast` grav` lacun` social`, g`sim explica-
]iunea celui mai mare procent de mortalitate,
din Europa, a copiilor no[tri [i un tot a[a de mare procent
de tineri cu defecte fizice, improprii serviciului militar.
Aceste grave constat`ri au o repercu]iune
a[a de dezastruoas` asupra viitorului ]`rei, \nc#t
semnalul de alarm` trebue tras cu toat` puterea
de to]i acei ce simt rom#ne[te.
() Armata \[i face o sacr` datorie, aduc#nd
o raz` de lumin`, de curaj [i \mb`rb`tare, \n scopul
de a pune \n ac]iune energiile latente.
Deprim`rei () armata \i opune optimismul ei
robust [i creator, acest izvor de energie, care va restabili
\ncrederea \n viitor, infuz#nd ]`rei o via]` nou`
de desvoltare fizic` [i moral`.
Rom#nia Militar`, anul LXX, nr. 3,
martie 1933, Contribu]iuni la educa]ia
fizic` [i moral` a tineretului, \n vederea
instruc]iei preregimentare, general F.A.B.,
pp. 80-101.
1943
Colonel Ion GHEORGHE
Maior An. Tomi]a R~Z~{UL
Maior C. AMZ~RESCU
Sublocotenent Al. COSTEANU
Prof. C. R~DULESCU-MOTRU
Colonel C. DR~G~NESCU
General de corp de armat` adjutant
G. ATHANASESCU
General Gr. COSTANDACHE
Locotenent-comandor Gh. MOCANU
Locotenent-colonel C. {TEF~NESCU
Comandor av. Al. SAHINI
Colonel M. MIH~ILESCU
C`pitan Gr. MASTACAN
General Ion ANASTASIU
C`pitan Victor B~DESCU
Locotenent-comandor
Eugen S~VULESCU
C`pitan av. Nicolae GRIGORE
Locotenent Constantin CIOCAN
Colonel Alex. BUDI{
Locotenent-colonel V. DANACU
1944
Colonel Constantin DR~G~NESCU
Colonel Al. BUDI{
C`pitan N.N. TRANDAFIR
Locotenent Ion I. OD~}EANU
C`pitan Ioan PAJUR~
C`pitan Vintil` TEODORESCU
Locotenent-colonel
Constantin MIH~ILESCU
C`pitan dr. ing. Liciniu I. CIPLEA
Prof. Const. R~DULESCU-MOTRU
Locotenent-colonel
D.D. STOICULESCU
C`pitan Mihail St. CIOROIU
1946
Colonel P. CARAMITRU
General esc. av. Al. D. SAHINI
Maior (r.) Ioan PAJUR~
Maior I.S. PANAITESCU
Locotenent-colonel N. NICULESCU
Colonel Const. IONESCU
General C. DRAGU
Maior Vasile GOR~NESCU
183
UNIVERS
PUBLICISTIC
MILITAR
Sistemul de tragere
de pe mare Manage-
mentul informa]iilor
prin digitizare Echi-
par ea sol dat ul ui
de infanterie de mine
Expozi]ia aviatic`
i n t e r n a ] i o n a l `
de la Farnborough
Utilizarea comuni-
ca]iilor prin radio
pentru infanteria marin`
Nout`]i privind rada-
rele navale R`zboiul
centrat pe re]ea: revolu]ie sau capriciu trec`tor
Cì [i mijloace de evitare a coliziunii ntre avioane
cu [i f`r` pilot Sisteme electronice aeriene
de identificare a for]elor proprii [i inamice
Armes daujourdhui, Fran]a, nr. 293,
septembrie 2004
Ac]iune umanitar` n Ciad: mobilizarea solda]ilor
francezi Mont-Blanc: laboratorul sporturilor extreme
Soldat de proximitate n cadrul programului
Vigipirate Un program n sprijinul p`cii: dezarmare,
demobilizare, reinser]ie Materiale de r`zboi
de nchiriat Radioul primul media n r`zboi
Aceste progrese militare care ne schimb` via]a
de zi cu zi Corpul European preia comanda For]ei
Interna]ionale de Asisten]` privind securitatea
din Afganistan Lille: un nou stat-major multina]ional
nv`]`mntul n domeniul ap`r`rii (Dosar) Un [antier
pentru viitoarea rachet` strategic` M 51 Muni]ii
inteligente Statutul prizonierilor de r`zboi trebuie
s` evolueze ? Descurajarea: nainte, n timpul
[i dup` epoca nuclear`
ASMZ (Allgemeine Schweizerische
Militrzeitschrift), Elve]ia, nr. 9, septembrie 2004
Noul sistem elve]ian de comand` [i supraveghere
a spa]iului aerian FLORAKO Avia]ia militar`
elve]ian` preia serviciul de transport aerian
al Confedera]iei Ap`rarea antiaerian` cu tunuri
de calibru mijlociu n opera]iunile de securitate
complementare Avioane militare de transport
pentru Elve]ia Avia]ia militar` autoritatea
cu competen]e n domeniul instruc]iei de zbor
att pentru pilo]ii civili, ct [i pentru cei militari
Noul curs al serviciului de informa]ii strategice
Este Elve]ia suficient de preg`tit` s` fac` fa]`
pericolelor terorismului interna]ional ? Programul
elve]ian de nzestrare pentru 2004 piatra de temelie
a moderniz`rii for]elor armate
ASMZ (Allgemeine Schweizerische
Militrzeitschrift), Elve]ia, nr. 10, octombrie 2004
Prezentarea Bazei Logistice a Armatei Elve]iene
(LBA) Planificarea [i conducerea logistic` Viitorul
logisticii abia a nceput Managementul logistic
integrat Proiectul Aprovizionarea cu alimente XXI
Schimb`ri de paradigm` n procesul de reducere
a stocurilor de materiale ale armatei component`
a proiectului Armata XXI Logistica m`sura
tuturor lucrurilor n protec]ia eficient` a plantelor
mpotriva dùn`torilor Personalul de comand`
are nevoie de feedback
Ejercito, Spania, nr. 761, septembrie 2004
Securitatea global` n secolul 21. Analiz` multifacto-
rial` Libertatea [i factorii militari. Cauzele posibilelor
tensiuni din lumea de Al V-lea curs de avansare
la gradul de general de brigad`. Fazele specifice
184
trupelor terestre. Documentar Procesul de transfor-
mare a NATO. Ce r`mne de f`cut Infanteria
marin` [i for]ele terestre Dreptul de acces la ob]inerea
copiilor documentelor administrative care con]in
informa]ii clasificate
Ejercito, Spania, nr. 762, octombrie 2004
Noua doctrin` militar` a Statelor Unite n Irak
Opera]iunile n adncime, opera]iunile de proxi-
mitate [i opera]iunile din spatele frontului Cooperarea
franco-spaniol` n lupta mpotriva terorismului grup`rii
basce ETA Isabela de Castilla regina catolic`.
Documentar Campania antarctic` 2003-2004
Rachetele antitanc din genera]ia a 4-a. Modalit`]i
de utilizare cu maximum de eficien]` a elicopterului
de lupt` Iconografia militar` n muzeele din Madrid
Europische Sicherheit, Germania, nr. 9,
septembrie 2004
Reglement`rile actuale privind abilit`]ile de control
ale Acordului de interzicere a armelor nucleare
Terorismul [i r`zboaiele privatizate Agen]ia
European` de Ap`rare Bunele rela]ii dintre UE
[i Rusia sunt indispensabile pentru Estonia
Transformarea Comandamentului Aliat al NATO
(ACT) motorul schimb`rii Necesitatea aprofund`rii
dezbaterilor privind serviciul militar obligatoriu
Azerbaidjanul membru cu [anse de dezvoltare
al PfP la Marea Caspic` Concep]ia armatei germane
n domeniul planific`rii tehnicii de lupt` [i nzestr`rii
Infanteristul viitorului Cre[terea importan]ei
protec]iei antimin` Terorismul (Dosar)
Europische Sicherheit, Germania, nr. 10,
octombrie 2004
Noi modalit`]i de planificare [i conducere a opera-
]iunilor militare n misiunile de pace Nici o decizie
privind Kosovo nu se va lua f`r` acceptul ]`rilor
nvecinate Kosovo, dup` cinci ani de la sosirea
trupelor KFOR Interesele de securitate ale Germaniei
Ne consider`m o punte ntre economie [i politic`.
Interviu cu noul pre[edinte al Academiei Federale
Germane pentru politica de securitate, Rudolf Adam
Bugetul de ap`rare al SUA pentru anul 2005
Structura central` a for]elor ntrunite un organism
mai eficient [i orientat spre viitor, care are drept
obi ect i v t ransf ormarea armat ei germane
EUROFIGHTER stadiul implement`rii,
instruc]ia de zbor, preg`tirea tehnic` [i logistic`
Rachetele aer-aer cu raz` scurt` de ac]iune
IRIS-T cea mai nou` tehnologie/capacitate pentru
EUROFIGHTER Divizia de Opera]iuni Speciale
(DSO) a armatei germane Transportul aerian
al trupelor de uscat Cele mai moderne sisteme
de simulare pentru instruc]ia pilo]ilor de elicoptere
din armata german` Securitatea tehnologiilor
informatice n sistemul IT al armatei
Foreign Affairs, SUA, vol. 83, nr. 5,
septembrie-octombrie 2004
Criza petrolului venezuelean. Cum s` asigur`m
energia Americii Subestimarea terorismului
marea gre[eal` a Departamentului de Stat NATO
[i viitorul alian]elor Frontul neglijat al securit`]ii
interne Ce merge rù n Irak De ce exceleaz`
democra]iile Cum s` contracar`m armele de distru-
gere n mas` Visurile Turciei de primire n UE
Revolu]ia t`cut` a Indoneziei Costurile pe care
le implic` statutul de superputere Pr`bu[ire
economic` n Anzi (Peru, Ecuador, Bolivia)
Gopolitique, Fran]a, nr. 86, aprilie-iunie 2004
Rusia, Europa [i Fran] a Ul t i ma Europ`
ntre stabilitate [i modernizare Politica
extern` a Rusi ei : obsesi a pragmati smul ui
De la Marele Ducat al Moscovei la imperiu
Rusia Europa: ntre disensiune [i asociere
Mizele spa]iului cosmic n rela]iile dintre Europa
[i Rusia Mize strategice Dinamism chinez
[i dependen]` petrolier` Caucaz: marele joc
al celui de-al treilea mileniu Idei juste, idei false
Fran]a China: vremea incoeren]elor Viitor [i memorie
R`d`cinile hegemoniei americane Punctul
cald Sfidarea strategic` a noului guvern indian
Janes International Defense Review,
Marea Britanie, vol. 37, septembrie 2004
For]ele armate evalueaz` capacitatea de localizare
a mijloacelor adverse de artilerie Baze maritime
plutitoare capabile s` lanseze [i s` sprijine for]e
expedi]ionare amfibii pentru preg`tirea opera]iunilor
terestre Mijloace aeropurtate de explorare
a spa]iului de lupt` [i de furnizare a informa]iilor
Industria de ap`rare din Africa de Sud prive[te
dincolo de produc]ia de serie Vehiculele aeriene
f`r` pilot lansate de la bordul navelor maritime
se apropie de capacitatea opera]ional`
Janes International Defense Review,
Marea Britanie, vol. 37, octombrie 2004
Realismul instruc]iei de lupt` [i realit`]ile vie]ii R`zboi
litoral dirijat prin telecomand` Progrese privind
proiectarea [i capacit`]ile vehiculelor aeriene f`r` pilot
Noi standarde de proiectare [i construc]ie
pentru fregata european` multimisiuni FREMM
Military Review, SUA, vol. 34, nr. 3, mai-iunie 2004
n spatele liniilor aliate: necesitatea de a avea ofi]eri
de stat-major pentru for]ele de opera]iuni speciale
185
ntrunite R`zboi neconven]ional: insurec]ia
din Filipine, 1899 Opera]iuni de informa]ii n Irak
Redefinirea rolului ofi]erului care [i desf`[oar`
serviciul n strìn`tate Opera]iunea Enduring
Freedom din Filipine: ce ar spune Sun Tz\ ?
Preg`tirea liderilor irakieni pentru procesul
de edificare na]ional` Perspectiv` istoric`
privind stabilizarea personalului n unit`]ile armatei
americane de uscat Transformarea armatei
de uscat: condi]ia uman` a soldatului S` acord`m
prioritate oamenilor [i unit`]ilor naintea dezvolt`rii
tehnologiei Comitetul na]ional pentru sprijinirea
angajatorilor de c`tre garda na]ional` [i rezerva
armatei de uscat a SUA Legea drepturilor angaj`rii
[i reangaj`rii n serviciile americane n uniform`
Ap`rarea intern`: garda statului Pennsylvania,
1941-1953
Military Technology, Germania, vol. 28, nr. 8, 2004
Schimbare de regim la Washington, DC ? America,
NATO [i globalizarea Ap`rare antiaerian` integrat`
independent` Apari]ia autocamioanelor de lupt` ?
Polonia [i NATO For]ele armate poloneze
[i calitatea de membru al NATO procesul schimb`rii
Evaluarea moderniz`rii ap`r`rii Poloniei Polonia
[i cooperarea interna]ional` n domeniul ap`r`rii
Industria de ap`rare polonez` [i integrarea european`
Progresele programului polonez privind realizarea
vehiculelor blindate modulare Noua genera]ie
de rachete ruse[ti sol-aer Ultimul val al reducerilor
bugetare britanice n domeniul ap`r`rii. (In)Capacit`]i
viitoare Grupul industrial elve]ian RUAG For]ele
armate elve]iene [i cooperarea n domeniul
securit`]ii 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an. Interviu
cu comandantul for]elor aeriene elve]iene Politica
elve]ian` de ap`rare Echipament de geniu
pentru opera]iuni expedi]ionare Turcia anuleaz`
proiecte majore n curs de desf`[urare
Military Technology, Germania, vol. 28, nr. 9, 2004
Compania finlandez` Patria un furnizor european
important de vehicule militare Procesul reformei
for]elor de autoap`rare japoneze. Interviu cu ministrul
de stat pentru ap`rarea Japoniei Radioul personal
pentru soldatul secolului 21 Simpozionul privind
protec]ia mpotriva armelor chimice [i biologice
de la Gothenburg din 2-6 iunie 2004 Evolu]ia proiec-
t`rii armelor antitanc teleghidate sovietice/ruse
Corpora]ia Rosoboronexport a industriei de ap`rare
ruse Pakistanul [i r`zboiul mpotriva terorismului
For]a na]ional` de ap`rare a Africii de Sud pentru
secolul 21 mblnzirea monstrului: urm`toarea
revolu]ie a informaticii
MZ (sterreichische Militrische Zeitschrift),
Austria, nr. 5, septembrie-octombrie 2004
Disputa cu privire la echilibru [i hegemonie n cadrul
UE For]ele armate indoneziene n curs de transfor-
mare Aprovizionarea cu ap` a trupelor imperiale
austro-ungare ntre anii 1914-1918. Apa resurs`
vital` att n trecut, ct [i n prezent n minile
du[manului. Serviciul pentru prizonieri al armatei
germane n perioada 1939-1945 ncotro se ndreapt`
Libia ? Hezbollah-ul libanez ntre orientarea na]ional`
[i ambi]ia mondial`. Considera]ii cu privire la posibila
strategie a mi[c`rii [iite n prim`vara lui 2004 O nou`
ordine mondial` ? Dezbateri cu privire la politica
de sta]ionare a SUA Evaluarea situa]iei din zona
frontierei afgano-pakistaneze Schimbarea imaginii
amenin]`rii o provocare pentru industria euro-
pean` de ap`rare Politica de ap`rare a Austriei
Summitul NATO de la Istanbul
Mai exist` Occident ?
Traiectoria unei no]iuni
Cosmopoli]i postde-
mocratici: al doilea val
al interna]ionalismului
liberal Democra]ia
umanitar` [i tenta]ia
postpolitic` Strania
moarte a marxismului
european Regimul
pol i t i c i ns t i t ui t
n Germania de tinerii
rebeli din anul 1968
Cealalt` leg`tur`
transatlantic`: hispano-
sfera Patru surprize n demografia global` Drumul
c`tre imperiul global: logica politicii externe a SUA
dup` 11 septembrie 2001 Viziuni competitive
privind for]ele armate ale SUA
La revue internationale et stratgique, Fran]a,
nr. 55, toamna 2004
Uniunea pentru o mi[care popular` [i rela]iile
interna]ionale Washington [i Hollywood: arma
letal` ? Actori partizani n politica extern`: temeliile
politice germane Legea privind interzicerea purt`rii
v`lului v`zut` din Orientul Mijlociu Cercetarea
ca miz` a competi]iei interna]ionale (Dosar): pozi]ia
Europei [i a Fran]ei privind cercetarea [i dezvoltarea;
o politic` privind cercetarea n criz` ? cazul Fran]ei;
diasporele cunoa[terii: atu inedit al competitivit`]ii
]`rilor din sud; cercetarea n domeniul ap`r`rii: mize
[i perspective; decalajul tehnologic ntre SUA
[i Europa, ntre mit [i realitate Proiectul reactorului
termonuclear experimental interna]ional: miza
186
unei ample colabor`ri interna]ionale Inova]ie
[i brevet: compara]ie transatlantic`
Revue Militaire Suisse, Elve]ia, nr. 9,
septembrie 2004
Noua structur` a For]elor Aeriene Elve]iene
Achizi]ionarea de noi avioane de lupt` cu ]rita ?
1912-1913 Revista militar` elve]ian` se angajeaz`
pentru nfiin]area unei avia]ii militare elve]iene !
Proi ectul unui di ri j abi l mi l i tar el ve]i an
4 septembrie 1911: primul zbor militar elve]ian
Ap`rarea spa]iului aerian elve]ian, 1939-1945
Scurt` istorie a primelor avioane de lupt` Sistemul
aerian de stingere a incendiilor ASP-500 Spitfire
mpotriva BF-109. Prima confruntare pe cerul
elve]ian Ap`rarea sol-aer [i reface calculele
Patrimoniul aeronautic elve]ian, o arheologie
aeronautic` de construit Tehnologia aerospa]ial`
elve]ian` n perspectiv` Elicopterul militar
n cùtarea unei doctrine, 1945-2005
Revue Militaire Suisse, Elve]ia, nr. 10,
octombrie 2004
Reflec]ii privind ap`rarea n Elve]ia Mai modest,
atomul militarizat intr` n ecua]ia strategic`
interna]ional` Terorismul islamic amenin]`
[i Elve]ia ? Exist`, oare, o cale de a opri hipertero-
rismul ? Armata n serviciul politicii externe
Dreptul opera]iilor sau dreptul opera]ional
n cadrul armatei elve]iene Vehicule blindate
pe ro]i Scurt` istorie a avioanelor de lupt`
Programul Subzisten]` XXI
Rivista aeronautica, Italia, nr. 4, iulie-august 2004
Tribunalul interna]ional pentru Ruanda Tribunalele
ad-hoc Fenomenul migra]iei Noul front
al opera]iunii Enduring Freedom Summitul NATO
de la Istanbul. Misiuni, cooperare, capacit`]i For]ele
aeriene irakiene [i reiau zborul Controlul manage-
mentului n aeronautica militar` Salonul aero-
spa]ial Farnborough 2004
Confruntarea informa]iilor n r`zboiul centrat pe re]ea
Soldatul sinergic nvingerea stresului Companiile
militare pirate Pre]ul libert`]ii. R`zboiul italian
de eliberare na]ional` (1943- 1945), relatat
de un martor al acelor vremuri
Signal, SUA, vol.59, nr. 1, septembrie 2004
Edificarea unui pod comercial transatlantic Polonia
mbin` modernizarea for]elor armate cu ndeplinirea
obliga]iilor privind securitatea O divizie de atac
aerian din armata de uscat a SUA face un pas important
n procesul de transformare Transmisioni[ti multi-
lateral preg`ti]i vor asigura unit`]ilor operative capa-
cit`]i organice de comunica]ii Armata de uscat
perfec]ioneaz` asigurarea logistic` pe cmpul de lupt`
n cooperare cu industria Noi programe care ofer`
unit`]ilor de lupt` o mai mare interoperabilitate
[i o mai bun` informare Planoare robot ndeplinesc
misiuni de supraveghere n zone de men]inere
a p`cii Dispozitiv portabil de naviga]ie pentru
infanterie care ofer` capacitatea de calcul exact
al traseului misiunii Tehnologie scandinav`
pentru integrarea sistemelor tradi]ionale n noua
genera]ie de sisteme de comand` [i control Ap`rarea
antiaerian` turc` se orienteaz` c`tre export Agen]ia
de comunica]ii a Casei Albe p`streaz` leg`turi continue
ntre administra]ia preziden]ial` [i for]ele armate
Signal, SUA, vol. 59, nr. 2, octombrie 2004
Serviciile de informa]ii ale armatei americane de uscat
aplic` nv`]`mintele r`zboiului din Irak Tehnologia
bazat` pe server permite integrarea mai multor re]ele
ntr-o singur` arhitectur` Tehnologie prototip
de management [i transmitere a informa]iilor
la ndemna solda]ilor Statutul unic al serviciilor
de informa]ii genereaz` noi provoc`ri Comanda-
mentului nordic al SUA Re]ea pe Internet pentru
monitorizarea amenin]`rilor la adresa personalului,
facilit`]ilor, resurselor [i instala]iilor militare
Folosirea simul`rii n modelarea [i instruc]ia
ap`r`rii moderne Instruc]ia centrat` pe tehnologie
umple un gol Exerci]iu pentru mbun`t`]irea
capacit`]ii de instruc]ie a for]elor ntrunite la nivel
na]ional Serviciile de informa]ii [i accelereaz`
activitatea Interoperabilitatea dep`[e[te tehnologia
Survival, Marea Britanie, vol. 46, nr. 3, toamna 2004
Limitele serviciilor de informa]ii: nv`]`mintele
situa]iei din Irak Occidentul dezmembrat Un Irak
suveran ? Cnd este drept s` lup]i ONU dup` Irak
Multilateralism tactic: convingerea Americii
s` revin` n cadrul ONU India [i America n secolul 21
Colaborarea interna]ional` [i avionul de lupt`
pentru opera]iuni ntrunite
Apa aurul lichid
al mi l eni ul ui trei
Eveni ment el e
din ultimii 50 de ani
baza n]elegerii
actualului echilibru
geostrategic Dincolo
de for]` [i de violen]`.
Clarificarea semni-
fica]iei reale a con-
ceptelor de for]`
[i violen]` Arta
d e a n e g o c i a
187
Terre magazine, Fran]a, nr. 157, septembrie 2004
Coeren]a [i optimizarea resurselor Evolu]ia armatei
de uscat pe calea profesionaliz`rii Reactivitate
[i transparen]` A 60-a aniversare a debarc`rii aliate
din 6 iunie 1944 Aeromobilitate. (Dosar)
Opera]iunea Licorne n Coasta de Filde[ C`[tile
albastre franceze n Coasta de Filde[ Exerci]iul
Sbastopol al trupelor de geniu Celula de inter-
ven]ie [i de sprijin psihologic a armatei de uscat
franceze Centrul de simulare opera]ional`
Avangarda debarc`rii din Provence.
Terre magazine, Fran]a, nr. 158, octombrie 2004
Re]eaua de telecomunica]ii [i informatic` adaptat`
vremii sale Opera]iunea Pamir 8 (Afganistan)
Bilan] 2004 (Dosar) Opera]iunea Troglodyte
(Deminare [i distrugerea muni]iilor din labirinturile
folosite de talibani) Deta[amentul francez
de instruc]ie opera]ional` pentru formarea ofi]erilor
afgani Tr`g`tori de elit` o specialitate evolutiv`
Brigada franco-german` ca for]` de reac]ie rapid`
a Eurocorps Exerci]iul Skreo (Bretagne) Medalii
ob]inute de militarii francezi la jocurile olimpice
de la Atena
[i feedback-ul mai mult dect ni[te simple
cuvinte-cheie. Articol n limba englez` Paza
obiectivelor n cadrul for]elor aeriene Ofi]erul
ns`rcinat cu psihologia zborului. Preg`tirea n cadrul
for]elor aeriene germane nv`]area limbilor strìne
de c`tre militari Ce pot face [i de ce au nevoie geni[tii
n opera]iunile de interven]ie n caz de catastrofe
Cooperarea dintre militari [i organismele civile
n domeniul transmisiunilor n opera]iunile de inter-
ven]ie n caz de catastrofe Cariera n for]ele armate
slovene Centrul de evaluare 2003 al Academiei
Militare Austriece Lec]ii tactice reie[ite din opera-
]iunea Iraqi Freedom Aplica]ia la nivel de mare
unitate JOINT REPULSE 02 Atac din ciberspa]iu
(Part. 3)
Voennaya mysl , Rusia, nr. 8, august 2004
Procesul de globalizare [i influen]a lui asupra acti-
vit`]ii politico-militare a statelor Particularit`]ile
folosirii trupelor de rachete [i de artilerie n conflictele
armate Securitatea energetic` [i problemele
asigur`rii cu carburan]i a for]elor armate Rolul
transmisiunilor n reorganizarea sistemului de transport
nzestrarea tehnic` a trupelor de transporturi
militare: actualitate [i perspective Modernizarea
sistemului de transmisiuni al serviciilor for]elor
armate ale Federa]iei Ruse Tendin]e de moder-
nizare a ]inutei militarilor [i a normelor de asigurare
a echipamentului Cre[terea eficien]ei asigur`rii
logistice Organizarea aliment`rii militarilor
pe baz` de contract Spa]iul informa]ional militar
unic: probleme privind constituirea Eficien]a
avia]iei n r`zboaiele locale Lovirea cu foc
a inamicului: teorie [i practic` Conceptul strategic
NATO: principalele aspecte politico-militare
Consumul de droguri n armata polonez`
60 de ani de la victoria n Marele R`zboi pentru
Ap`rarea Patriei 100 de ani de la na[terea
lui N.G. Kuzne]ov Tehnologii informatice
moderne folosite n modelarea misiunilor spa]iale
Protec]ia antimin`
pentru vehiculele
militare Tancuri
mpotriva presei ?
Moartea mai multor
jurnali[ti n urma
tirurilor americane
asupra hotelului
Palestina din Bagdad,
l a 8 apri l i e 2003
For]ele aeriene
slovene [i aderarea
l a NATO n 2004
Substratul conflictului
din Orientul Mijlociu. Prezentare cronologic` (Part. 2)
Conceptul de capacit`]i opera]ionale, evaluarea
Selec]ie [i traducere:
Valeria IONESCU (Observatorul militar),
Ioana MANAFU, Delia PETRACHE,
Mihai POPESCU,
Biblioteca Militar` Na]ional`
188
Sun Tz\, Arta r`zboiului, Bucure[ti, Editura
Militar`, 1976, pp. 53-56.
Carl von Clausewitz, Despre r`zboi, Bucure[ti,
Editura Militar`, 1965, pp. 63-64.
Sun Tz Clausewitz
Despre atac
[i ap`rare
* Atunci c#nd se face uz de for]a armat`,

comandantul de c`petenie prime[te mai
\nt#i ordinele suveranului. |[i adun` trupele
[i mobilizeaz` popula]ia. El face din armat`
un tot omogen [i armonios [i o instaleaz`
\n tab`r`.
* Nimic nu este mai greu ca arta
manevrei. Greu, \n aceast` privin]`,
este s` faci dintr-o cale \ntortocheat` drumul
cel mai direct [i s` schimbi ne[ansa \n avantaj.
|nainteaz`, deci, pe cì ocolite [i distrage
aten]ia inamicului momindu-l. Datorit`
acestui procedeu se poate ca, plecat dup`
el, s` ajungi \naintea lui. Cine este \n stare
s` ac]ioneze \n acest fel \n]elege strategia
directului [i indirectului. C`ci [i avantajul
[i primejdia sunt inerente manevrei.
Cel ce l anseaz` \ntreaga armat`
\n urm`rirea unui avantaj nu-l va ob]ine.
Dac` p`r`se[te tab`ra cu scopul de a ob]ine
Dac` n- ar exista dec#t o f orm`
a r`zboiului, anume atacarea adversarului,
a[adar n-ar exista ap`rare sau, cu alte
cuvinte, atacul nu s-ar deosebi de ap`rare
dec#t prin motivul pozitiv, pe care atacul
\l are [i de care ap`rarea este lipsit`,
dar lupta ar fi mereu una [i aceea[i, atunci,
\n aceast` lupt`, fiecare avantaj al unuia
ar fi, totodat`, un dezavantaj la fel de mare
al celuilalt [i ar exista polaritate.
Ac]iunea militar` se descompune
\n dou` forme, atac [i ap`rare, care sunt
foarte diferite [i de for]` inegal`. Polaritatea
se af l ` a[adar \n sursa l or comun`
de referin]`, adic` \n deznod`m#nt,
dar nu \n atac [i ap`rare \nse[i. Dac` unul
din \nal]ii comandan]i vrea s` \nt#rzie
deznod`m#ntul, cel`lalt trebuie s` vrea
s`-l ob]in` mai cur#nd, dar bine\n]eles
numai la aceea[i form` a luptei. Dac` A
are interesul s`-l atace pe adversarul sù
189
prin lupt` avantajul, materialul va fi
pierdut.
* Un inamic surprins este pe jum`tate
\nvins; nu e acela[i lucru dac` el are timp
s` se dezmeticeasc`; \n acest din urm` caz,
el poate g`si posibilit`]i s`-]i scape [i resurse
pentru a te nimici.
* |n campanie, fi]i iu]i ca v#ntul;
c#nd \nainta]i pe etape mici, fi]i maiestuo[i
ca p`durea; \n incursiuni [i raiduri de prad`,
fi]i asemenea focului; la oprire, fi]i neclinti]i
ca mun]ii. De nep`truns ca norii, deplasa]i-v`
ca fulgerul.
* Atunci c#nd pr`da]i o regiune, reparti-
za]i-v` for]ele. Atunci c#nd cuceri]i un teritoriu,
\mp`r]i]i profiturile.
* Cel care cunoa[te arta \naint`rii directe
[i indirecte va fi biruitor. Aceasta este arta
manevrei.
* Cartea administr`rii militare
spune: |ntruc#t glasul omenesc nu se aude
\n timpul luptei, se folosesc tobe [i gonguri.
|ntruc#t trupele nu se pot vedea cu claritate
\n timpul l uptei, se f ol osesc drapel e
[i stindarde. Gongurile [i tobele, drapelele
[i stindardele se folosesc pentru a concentra
aten]ia trupelor. C#nd trupele pot fi unite
\n acest mod, nici viteazul nu poate
s` \nainteze singur, nici la[ul nu poate
s` dea \napoi. Aceasta este arta de a conduce
o armat`.
* Dis-de-diminea]`, te sim]i plin
de ardoare; \n cursul zilei, zelul scade,
iar seara g#ndurile se \ntorc c`tre cas`.
Speciali[tii \n arta militar` evit` inamicul
atunci c#nd acesta este \nfl`c`rat; \l atac`
\n momentul c#nd s-a mole[it [i c#nd solda]ii
sì resimt dorul de cas`. Iat` ce se nume[te
a st`p#ni factorul moral.
* Ei a[teapt`, \n perfect` ordine,
un inamic dezordonat, a[teapt` \n lini[te
nu acum, ci cu patru s`pt`m#ni mai t#rziu,
atunci B are interesul s` fie atacat de el
nu cu patru s`pt`m#ni mai t#rziu, ci acum.
Aceasta este contradic]ia nemijlocit`;
din aceasta nu rezult` \ns` c` B ar avea
interesul s`-l atace acum, imediat, pe A,
ceea ce este, evident, ceva cu totul diferit.
* Dac` forma ap`r`rii este mai puternic`
dec#t cea a atacului () se pune \ntrebarea
dac` avantajul am#n`rii deznod`m#ntului
este pentru unul din adversari la fel de mare
ca avantajul ap`r`rii pentru cel`lalt;
dac` nu este a[a, acest avantaj nici nu-l poate
compensa pe primul prin intermediul pola-
rit`]ii [i nici ac]iona astfel asupra continu`rii
ac]iunii militare. Vedem deci c` for]a dinami-
zatoare pe care o are polaritatea intereselor
se poate pierde \n diferen]a de for]` dintre atac
[i ap`rare [i prin aceasta poate deveni
inoperant`.
* Dac` cel pentru care prezentul
este favorabil este prea slab pentru a putea
renun]a la avantajul ap`r`rii, el trebuie
s` accepte s` se \ndrepte spre un viitor
mai pu]in favorabil; c`ci poate fi totu[i
mai bine s` se bat` defensiv \n acel viitor
defavorabil dec#t s` se bat` acum ofensiv
sau s` \ncheie pacea. Deoarece, dup` convin-
gerea noastr`, superioritatea ap`r`rii
(bine \n]elese) este foarte mare [i mult
mai mare dec#t se g#nde[te la prima vedere,
aceast a expl ic` o f oart e mare part e
a perioadelor de oprire, care se \nt#mpl`
\n r`zboi, f`r` s` fim obliga]i s` conchidem
de aici la o contradic]ie intern`. Cu c#t sunt
mai slabe motivele de ac]iune, cu at#t mai
multe din ele vor fi \nghi]ie [i neutralizate
de aceast` diferen]` dintre atac [i ap`rare,
cu at#t mai frecvent se va opri deci ac]iunea
militar`, dup` cum ne \nva]` [i experien]a.
* Fiecare \nalt comandant \[i cunoa[te
bine numai propria situa]ie, iar pe cea
a adversarului numai dup` informa]ii
190
Selec]ie [i construc]ie tematic`
Alina UNGHEANU @
un inamic g`l`gios. Iat` ce se cheam`
a st`p#ni factorul spirit.
* Ei a[teapt` aproape de c#mpul
de b`t`lie un inamic care vine de departe,
a[teapt` \n repaus un inamic epuizat,
a[teapt` cu trupele s`tule trupe fl`m#nde.
Iat` ce se nume[te a fi st`p#n pe factorul
condi]ii materiale.
* Ei nu atac` inamicul care \nainteaz`
cu stindardele bine r#nduite, nici pe cele
ale c`rui forma]ii sunt aliniate \ntr-o ordine
impresionant`. Iat` ce se cheam` a fi st`p#n
pe factorul ocazie favorabil`.
* Arta de a comanda const`, deci,
\n a nu \nfrunta inamicul atunci c#nd el
ocup` pozi]ii ridicate [i \n a nu i te opune
atunci c#nd e ad`postit dup` coline.
Dac` simuleaz` fuga, s` nu porne[ti
\n urm`rirea lui.
Nu ataca trupele lui de elit`.
Nu te arunca lacom \n capcanele
care \]i sunt \ntinse.
Nu tìa calea unui inamic care se \ntoarce
la vetrele sale.
Unui inamic \mpresurat s` i se lase o ie[ire.
Nu \mpinge la disperare un inamic
hìtuit.
Iat` cum trebuie conduse trupele \n r`zboi.
* Atunci c#nd un rege dominator atac`
un stat puternic, el pune inamicul \n imposi-
bilitate de a se concentra. El se impune
fa]` de inamic [i \i \mpiedic` pe alia]ii
acestuia s` i se al`ture.
nesigure; se poate deci \n[ela \n judecata
sa asupra ei [i poate crede, \n urma acestor
erori, c` ini]iativa apar]ine adversarului,
c#nd de fapt ea \i revine lui. Aceast` lips`
de cunoa[tere ar putea duce \ns`, \ntr-adev`r,
tot at#t de frecvent la o ac]iune inoportun`,
ca [i la o \ntrerupere inoportun` [i n-ar contribui,
a[adar, \n sine, mai mult la t`r`g`narea
dec#t la accelerarea ac]iunii militare;
dar ea va trebui considerat` \ntotdeauna
drept una din cauzele naturale ce o pot opri,
f`r` contradic]ie intern`. Dac` \ns` se ]ine
seama de faptul c` \ntotodeauna e[ti mai cur#nd
\nclinat [i determinat s` supraapreciezi
for]a adversarului dec#t s` o subapreciezi,
pentru c` a[a este natura uman`, va trebui,
de asemenea, recunoscut c` cunoa[terea
imperfect` a cazului trebuie s` contribuie
\n general mai mult la oprirea ac]iunii
militare [i la modelarea principiului ei.
* Posibilitatea unei opriri introduce
o nou` moderare a ac]iunii militare,
dilu#nd-o, a[a zic#nd, cu timpul, fr#n#nd
pericolul \n progresiunea sa [i sporind
mijloacele pentru restabilirea unui echilibru
pierdut. Cu c#t sunt mai mari tensiunile
din care a rezultat r`zboiul, cu c#t este
deci mai mare energia lui, cu at#t vor fi
mai scurte perioadele acestea de oprire;
cu c#t principiul r`zboiului va fi mai slab,
cu at#t ele vor fi mai lungi. C`ci motivele
mai puternice sporesc for]a voin]ei, iar aceasta
este, dup` cum [tim, de fiecare dat` un factor,
un produs al for]elor.
191
&
EVENIMENTE
EDITORIALE
Cu trci ani n urm, mcntionam, prin aparitia
cclui dc-al doilca volum al 1ratatului dc Stiint Militar,
coagularea unei opere fundamentale a devenirii militare
na]ionale. Intr-o continuarc, as zicc ncccsar si oportun,
accst al trcilca volum al Tratatului de {tiin]` Militar`,
aprut, suI cgida Statului Major General si a Sec]iei
de {tiin]` Militar` din Acadcmia Oamcnilor dc Stiint,
la Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare, rcprczint
chintcscnta unor aIordri dc Iactur conccptual cxprimatc
prin spiritul si condciul unor pcrsonalitti alc gndirii militarc
romncsti, astzi, cu att mai mult, rspunznd cxigcntclor
transIormrii parcursc dc ctrc institutia militar.
"Noua" NA1O, cca dc la IstanIul, nscamn, n Iapt,
si schimIarca Romnici, a Armatci salc, nscamn provocri,
dar si adaptri, nnoiri si, nu n ultimul rnd, prioritti.
Dcsprc doctrin si tactic, dcsprc capaIilitti si standardc n lupta modcrn, si pcntru Iaptul
c modelarea structurii Armatei Rom#niei a trecut printr-un proces de clarific`ri conceptuale,
de identificare a obiectivelor [i misiunilor, \n func]ie de evolu]iile din mediul de securitate,
de noua fizionomie a conflictelor militare, de \nv`]`mintele ultimelor r`zboaie.
O incursiunc, asadar, sprc cunoastcrca locului, a rolului si misiunilor Iortclor 1crcstrc
- componenta de baz` a Armatei; dcIinirca, nivclurilc si tipurilc opcratiilor acricnc; actiunilc
Iortclor Navalc n opcratii dc rzIoi; comanda, controlul si sistcmclc C4; proccdcclc
dc actiunc n lupt alc aviatici dc vntoarc si conccptul dc "suprcmatic acrian" - din lec]iile
istoriei s-au n`scut avioanele destinate cuceririi suprema]iei aeriene, care au confirmat,
\n majoritatea situa]iilor, speran]ele pe care constructorii [i pilo]ii [i le-au pus \n ele;
misiuni alc unittilor dc parasutisti si modul dc ntrcIuintarc n lupt; ccrcctarca,
supravcghcrca si prclucrarca datclor; componcntclc sustcnaIilittii; dcstinatia si misiunilc
inIantcrici marinc; standardizarca opcrational - instrumentul-cheie \n atingerea
interoperabilit`]ii; Iormclc actiunii dc lupt n rzIoiul clcctronic; activarca si intcgrarca
aviatici civilc; dircctii dc pcrIcctionarc a armci gcniu; ccrintclc si componcntclc logisticii;
conccptc actionalc spcciIicc }andarmcrici; principiilc actiunilor Iortclor carc cxccut misiuni
dc paz a oIicctivclor; dispuncrca suIunittilor dc dccontaminarc cchipamcnt.
192
Un argument pentru o transformare strategic`
- lucrarca Concepte strategice [i operative
de actualitate, coordonat dc ctrc gcncralul
dr. Eugen B~D~LAN si aprut, suI auspiciilc
Statului Major al For]elor Terestre si alc Sec]iei de {tiin]`
Militar` a Academiei Oamenilor de {tiin]`, la Centrul
Tehnic-Editorial al Armatei. Un argumcnt, spun autorii,
ntru ncccsitatca aIordrii si dcslusirii noilor conccptc
stratcgicc privind anga}arca Iortci militarc n diIcritc
conIlictc sau n opcratii dc staIilitatc, asupra crora
nc vom opri succint. revolu]ia \n afacerile militare
- tipul si Iizionomia catcgoriilor dc Iortc alc armatci,
organizarca/structura Iortclor, conccptc, doctrinc,
stratcgii, proccdcc spcciIicc, adccvatc actualclor armc
si sistcmc dc armc - revolu]ia \n afacerile militare este o schimbare major` \n natura
luptelor armate, adus` de aplicarea inovativ` a tehnologiei, care, combinat` cu schimb`ri
dramatice \n doctrina militar` [i conceptele opera]ionale, influen]eaz` decisiv caracterul
[i executarea opera]iilor; domina]ia \n spectru complet - cu rcIcrirc la aIilitatca Iortclor
armatc alc SUA carc opcrcaz, singurc sau mprcun cu aliatii, la nIrngcrca oricrui advcrsar
si la controlul oricrci situatii din spcctrul opcratiilor militarc; cscnta accstui conccpt cuprindc
mancvra dominant, cxccutarca Iocului si dcsIsurarca actiunilor militarc, protcctia complct
a Iortclor si sustincrca logistic pcrmancnt, oportun si n volum complct; r`zboiul
bazat pe re]ea si mutarca acccntului dc pc putcrca Iortci pc putcrca inIormatici, dc pc distrugcrca
Iizic a advcrsarului pc ncutralizarca intcntiilor salc ostilc, constituind, dc altIcl, pcntru armatclc
statclor mcmIrc alc NA1O, singura modalitatc dc rcalizarc a intcropcraIilittii n cadrul
Aliantci; r`zboiul paralel sau . rcdcscopcrindu-l pc Clauscwitz si organizarca tcorctic
gcncral a inamicului, cu cclc cinci componcntc Iundamcntalc, rcprczcntatc suI Iorma
unor inclc conccntricc. "Iortclc armatc comIatantc, masa dc oamcni carc nu sunt comIatanti
dirccti, inIrastructura dc transport, lucrurilc cscntialc, ncccsarc duccrii luptci, mccanismul
dc conduccrc si dc control al ntrcgului sistcm"; n rzIoiul paralcl sc utilizcaz putcrca
acrian pcntru atacul simultan al tuturor punctclor dccisivc din Iiccarc incl si al punctului
dccisiv al ntrcgului sistcm - distrugcrca cstc starca Iinal; opera]ii bazate pe efecte,
conIorm crora succcsul unui conIlict armat poatc Ii cvaluat prin prisma rczultatclor
si nu a distrugcrilor, accstca ncIiind un scop n sinc, ci doar un mi}loc ctrc un Iinal stratcgic;
opera]ii decisive rapide si oItincrca unci victorii n timp scurt prin anihilarca sistcmatic
a aIilittilor dc a lupta alc advcrsarului, utilizndu-sc opcratiilc Iazatc pc cIcctc;
domina]ia \n plan decizional - o nccrcarc dc cxploatarc a transIormrilor carc sc pctrcc
n rndul Iortclor amcricanc, n scopul crcrii unci stratcgii dc transIormarc si a unui ]oint
Capstonc Conccpt; r`zboiul informa]ional - "un instrumcnt al dcscura}rii stratcgicc
att n plan gloIal, ct si n diIcritc tcatrc dc opcratii", o actiunc dc "ncgarc, cxploatarc
si distorsionarc sau distrugcrc a inIormatiilor si a mi}loacclor dc comand, control
si dc proccsarc alc inamicului, protc}ndu-lc pc cclc proprii"; r`zboiul informal - ncrccunoscut
193
Aprcciat drcpt un c#[tig pentru sociologia militar`
[i studiile de securitate din Rom#nia", volumul Securitatea
interna]ional` [i for]ele armate, coordonat dc ctrc
ccrccttorii Jean Callaghan si Franz Kernic, vinc
s aproIundczc inIormatiilc dcsprc organizatiilc militarc
si rclatiilc civili-militari, dcsprc principalclc dircctii n studiilc
rclativ la Iortclc armatc si socictatc dup ccl dc-Al Doilca
RzIoi Mondial, "psihologia social" a soldatului cu prccdcrc
asupra motivatici soldatilor n lupt si rcintcgrarca soldatilor
n socictatc dup nchcicrca unui conIlict armat, prin proIilul
caricrci militarc. Dac` armata este privit` ca un tip
special de birocra]ie statal`, trebuie bine delimitat statutul
legal al soldatului de carier` ca func]ionar public, chiar dac`
activitatea desf`[urat` de acesta prezint` caracteristici
similare muncii administrative prestate de un func]ionar civil (). Principalele tr`s`turi
ale unui cadru superior de conducere din armat` nu sunt de ordin administrativ
sau managerial, ci de conducere, un concept mult mai comprehensiv.
In partca a doua a lucrrii sunt aIordatc tcndintclc rcccntc n sociologia militar
si rclatiilc dintrc civili si militari, rcctc n tri alc Iuropci, alc Amcricii Iatinc, n Rusia
si n statclc Ialticc, accstca din urm maniIcstndu-si intcntia dc "a sc ntoarcc n Iuropa".
Iartca a trcia cstc o trcccrc n rcvist a principalclor aspcctc alc studiului contcmporan
asupra Iortclor armatc si a socicttii. Intlnim, astIcl, soldatul proIcsionist, "analizm", mprcun
cu autorul, tranzitia "dinsprc institutic ctrc ocupatic", din pcrspcctiva militarului amcrican
vzut ca un actor pasiv, un ins carc doar sc adaptcaz provocrilor gcncratc dc schimIarca
dc tip institutic vcrsus ocupatic, cutm rspunsuri la ntrcIri rcIcritoarc la gcn si armat,
mai mult sau mai putin lmurindu-nc argumcntclc Iiologicc, carc nccarc s cxplicc
lumca social.
Dcsprc stilul militar dc conduccrc, si anumc dczvoltarca lidcrului - un aspcct ct sc poatc
dc important, mi sc parc, rclativ la inIlucnta pc carc un lidcr militar o cxcrcit asupra
suIordonatilor, prccum si la contriIutia lor la Iormarca cxpcricntci dc grup n conditii dc strcs
ndcoscIi. Crcd c oricc structur militar si punc astIcl dc ntrcIri - nu ntotodcauna
dcstul dc clar cxprimatc sau . rczolvatc, cu att mai mult cu ct un lidcr si, implicit, stilul
su dc conduccrc, pot aducc cIicicnta si un moral pozitiv n rndul suIordonatilor. Bine\n]eles,
consecin]ele nu sunt \ntotdeauna acelea[i; uneori, au de suferit doar indivizii, nu [i organiza]ia.
Totodat`, pot interveni for]e care se opun schimb`rii. De aceea, nu po]i anticipa dac` o anumit`
schimbare va avea un efect pozitiv sau unul negativ.
Iucrarca a aprut la cditura Iucurcstcan TRITONIC, o cditur aIlat tot mai aproapc
dc prcocuprilc cscntialc alc constructici militarc.
oIicial, dar, carc, totusi, cxist, maniIcstat prin "atitudini, actiuni si activitti dc natur
s mcntin si s aratc opinici puIlicc intcrnc si intcrnationalc situatia instaIil din tara
sau zona rcspcctiv".
194
Acccasi cditur TRITONIC, nc oIcr sprc lcctur
si dclcctarc, as ndrzni, "povcstca" Ccrcului Militar
National, o monograIic pornit din "initiativa si la struinta",
asa cum mcntionam cu ccva timp n urm, a accluiasi
"ncoIosit si pasionat cstct" - colonclul Iancu Anton,
dircctorul Ccrcului Militar National. Cercul Militar
Na]ional. Istoria unui palat.
Iucrarca, o istoric a locurilor si oamcnilor dc atunci
si dc acum, minutios dcscrisc dc autor - colonclul
dr. Petre OTU, nc oIcr imaginca uncia dintrc capodo-
pcrclc patrimoniului militar si national - Ccrcul Militar
National, cu att mai mult cu ct anul accsta i-a Iost
conIcrit, dc ctrc prcscdintclc Romnici, Ordinul
"Mcritul Cultural" n grad dc Comandor.
"Dc la idcc la proicct" a Iost un drum sinuos, cu csccuri si mpliniri, la 1o dcccmIric 187G
nIiintndu-sc, suI patrona}ul domnitorului Carol I, Ccrcul Militar al oIitcrilor din garnizoana
Bucurcsti - un stabiliment public de \ntrunire, care s` procure ofi]erilor, pe l#ng`
un divertisment lesnicios, un izvor de cuno[tin]e de tot felul. Ia 18 martic 18OG,
prin Inalt Dccrct, rcgclc Carol a promulgat lcgca prin carc ccrcurilc militarc din Bucurcsti,
Iasi, Craiova si Galati au Iost rccunoscutc ca persoane juridice, ca institu]iuni de interes
general al armatei.
"Dc la proicct la cdiIiciu", drumul a cptat amploarca si Iizionomia muncii lui SisiI,
cuprinznd aproapc trci dcccnii si }umtatc dc cIorturi, zIatcri, amnri si spcrantc.
Iucrrilc au dcmarat aIia n anul 1O11, att din cauza proIlcmclor Iinanciarc si tchnicc ivitc,
ct si ca urmarc a numcroasclor disputc dintrc unii mcmIri ai Comitctului dc dircctic
si arhitcctul-proicctant.
In timpul Irimului RzIoi Mondial, cldirca Ccrcului Militar a Iost Iolosit dc ctrc
trupclc gcrmanc pcntru anumitc ncccsitti dc paz si sigurant. Inaugurarca oIicial a avut
loc la 4 IcIruaric 1O2J, n prczcnta rcgclui Icrdinand, carc si-a nchciat cuvntarca
cu spcranta c Ccrcul Militar va dcvcni un templu al adev`ratei camaraderii, un loc
de repaus dup` munca zilnic`, un loc de recrea]ie unde s` se poat` g`si [i hran` intelectual`
\n comunitatea camarazilor din toate garnizoanele, c`ci nu numai garnizoana din Bucure[ti
trebuie s` se bucure de acest palat, ci toat` Armata Rom#n`. Cotidianul Universul aprccia
c. Unul dintre cele mai frumoase palate ce \mpodobesc Capitala e, f`r` \ndoial`, Cercul
Militar. To]i streinii, \n special ofi]erii francezi, au spus c` Fran]a nu se poate \nc` m#ndri
cu un asemenea palat pentru militari, \n felul acestuia de la noi.
Important ccntru dc protocol, dc conIcrintc si dc dczIatcri al Armatci si al trii,
Ialatul Ccrcului Militar National a Iost si gazda a numcroasc activitti dcdicatc proccsului
dc prcgtirc a admitcrii Romnici n NA1O - rcuniunca ministrilor aprrii din sud-cstul
Iuropci, ntrunirilc Comitctului Dircctor Iolitico-Militar al Iortci Intcrnationalc dc Iacc
n sud-cstul Iuropci, alc Comitctului dc Coordonarc a Iroccsului Rcuniunilor Ministrilor
Aprrii din sud-cstul Iuropci.
195
Selec]ie [i argumente editoriale
Alina UNGHEANU @
Icrmitcti-mi s nchci accast ruIric si accst an,
dcsigur, cu scmnalarca numcrclor 2-J alc Buletinului
Arhivelor Militare Rom#ne Document,
puIl i cat i c l a cr ma cr ci a sc aI l cpi t anul
dr. Florin {PERLEA, accst proliIic condcicr ntru spiritul
militar romncsc. Conscmnm, convingtor si inspirat,
dcIutul transant al accstuia ca rcdactor-scI.
Iditorialul, scmnat dc ctrc contraamiralul
dc Ilotil dr. Eugen Laurian, dircctorul ad}unct
al Statului Ma}or Gcncral, cstc dcdicat mplinirii
a 14o dc ani dc la nIiintarca Statului Ma}or Gcncral
- accast structur` perfect ancorat` \n realit`]ile
\n continu` schimbare ale vremurilor pe care le trìm,
atent` la muta]iile semnificative suferite \n modul
de g#ndire [i ducere a r`zboiului \n pragul secolului al XXI-lea.
Ncuitnd o clip c nc aIlm suI scmnul Anului lui StcIan ccl Marc, putcm rcgsi
pagini dcsprc contcxtul politic intcrnational din timpul domnitorului StcIan, dcsprc sistcmul
dcIcnsiv al Moldovci, dar si dcsprc politica lui StcIan ccl Marc dc aprarc a crcdintci ortodoxc
si, n gcncral, a crcstinismului, n aIara Moldovci, ndcoscIi la Muntclc Athos. Dc ascmcnca,
putcm cunoastc opiniilc Irancczc rclativ la unirca BasaraIici cu Romnia sau rcIlcctiilc
asupra Armatci Romnc "suI lupa consilicrilor sovictici - 1O48". SuI scmntura maiorului
Doru Ungurcanu - pagini consacratc "Romnici Militarc", dc la aparitic (1o IcIruaric 18G4)
pn n 1O21.
\ invit, la accst sIrsit dc an, s rsIoiti pagini dc istoric romncasc si univcrsal,
documcntc incditc, analizatc si comcntatc, dar si inIormatii dcsprc divcrsc sitc-uri
spccializatc romncsti si strinc, rcvistc on-linc sau muzcc virtualc, "Cartca dc altdat"
sau "Rcvista rcvistclor".
\ dorcsc s avcti un an mcar la Icl dc Iun si dc Iogat ca ccl carc sc nchcic !
Si s nu uitati. cu Iiccarc clip carc trccc, 1impul si ia rmas Iun dc la noi ! Ia multi ani !
196
CERTITUDINEA
ELITEI MILITARE
NA}IONALE
2004
|N FOR}A STATORNIC~
A CUV@NTULUI SCRIS
1. Colonel Constantin AB~L~ESEI
2. Locotenent-comandor Titi-Iulian AGAFI}EI
3. Locotenent-colonel Dorin ALEXANDRESCU
4. C`pitan Iulian ALISTAR
5. Comandor (r.) Dumitru AMARIEI
6. Colonel ing. Alexandru ANDREI
7. Colonel dr. Benone ANDRONIC
8. C`t`lin ANDRONIC
9. Maior Mihai ANTON
10. Iulia ANTONIAN
11. General-maior Petre BARANG~
12. General dr. Eugen B~D~LAN
13. General-maior Neculai B~HN~REANU
14. Locotenent-colonel Ilie B~LAN
15. Colonel dr. Virgil B~L~CEANU
16. General-locotenent dr. Viorel B@RLOIU
17. Locotenent-colonel Valentin BECHERU
18. General de brigad` Petru BEJINARIU
19. Academician Dan BERINDEI
20. Dr. Teodor BODOA{C~
21. Colonel Vasile BOGDAN
22. Dr. Myriame BOLLEN
23. C`pitan-comandor dr. Vasile BUCINSCHI
24. Colonel dr. Marian BUCIUMAN
25. General-locotenent Gheorghe CATRINA
26. General de corp de armat` dr. Tudor CEARAPIN
Spuneam, cu un an \n urm`, despre anul 2003 c`, pentru Armata Rom#niei, a fost
un veritabil an NATO. Dar, despre 2004, c#nd Rom#nia a devenit membr` a Alian]ei
Nord-Atlantice, ce afirma]ie poate sus]ine \ndeplinirea institu]iei militare na]ionale de a fi
al`turi, \n construc]ia democratic` a secolului XXI, de armatele consacrate ale Lumii ?
S` spunem, nu etal#nd o modestie abstract`, ci, mai degrab`, \n]elepciunea indispensabil`
trudei creatoare, c` 2004 a fost un an al normalit`]ii sub\n]elese, dar necesare, al normalit`]ii
care poate fi \nt#rziat`, dar nu evitat`. A fost iat`, \nc` mai este p#n` la intrarea
\n trecut a lui decembrie anul \n care transformarea Armatei a fost ridicat` la puterea
dezvolt`rii durabile. Semn c` provoc`rilor viitorului \n]eles din perspectiva responsa-
bilit`]ilor tutelare ale devenirii na]ionale \i r`spundem provoc#nd, inspirat [i loial,
prezentul, cel despre care, uneori, se uit` c` doar el se afl` \n puterea noastr` edificatoare,
c`, etern [i ireversibil, prezentul este temeiul a[tept`rilor noastre dezirabile.
|n contextul acestor relevan]e istorice, ale c`rei semnifica]ii scap` uneori celor ce le fùresc,
G#ndirea militar` rom#neasc` s-a racordat intens, substan]ial [i predictiv la dimensiunea
\n]elegerii verticale a rosturilor noastre fundamentale.
Este esen]ial, incontestabil [i nepartinic meritul tuturor celor care s-au d`ruit
cuv#ntului scris prin sudoarea, nesomnul [i priceperea \mplinirii lor intelectuale.
|n ordinea intr`rii \n alfabetul rostirii noastre eterne, ace[tia sunt:
197
\ multumim cu cordialitatc, ccrtitudinc si ncrcdcrc !
Redac]ia
27. Locotenent-colonel Dorin CHIRCA
28. Maior dr. Gheorghe CIASCAI
29. General de brigad` (r.) dr. Nicolae CIOBANU
30. General de brigad` Alexandru CIOCAN
31. Colonel ing. Georgel CIOCOIU
32. General de brigad` dr. ing. Emanoil CIOCOTEA
33. General-maior Ioan CIUPEI
34. Diana-Larisa C|NDEA
35. C`pitan ing. Vasile CONSTANTIN
36. Colonel dr. Ion CO{CODARU
37. Adriana CR~CIUNESCU
38. Maior ing. Daniel DIDULESCU
39. Dr. Constantin DINULESCU
40. General de brigad` Corneliu DOBRI}OIU
41. Comandor dr. ing. Alexandru DRAGALINA
42. Maior Nelu DR~GAN
43. Colonel Marian DUMITRESCU
44. General-maior dr. Cristea DUMITRU
45. Comandor Marian DU{MANU
46. Sorin ENCU}ESCU
47. C`pitan ing. Grigore F~RCA{
48. Colonel Bujorel FLOREA
49. General de brigad` dr. Teodor FRUNZETI
50. Cristopher J. HOLSHEK
51. Colonel Ionel HORNEA
52. General-locotenent dr. Sorin IOAN
53. General de brigad` Mihail E. IONESCU
54. Locotenent-colonel Constantin-Crì[or IONI}~
55. Gheorghe IVAN
56. Colonel Dumitru LUNGU
57. Locotenent-colonel Eugen LUNGU
58. Ing. {erban LUNGU
59. General-locotenent dr. Ion MAGDALENA
60. Dr. George MAIOR
61. Contraamiral dr. Gheorghe MARIN
62. Dr. ing. Gheorghe MATACHE
63. Mihaela MATEI
64. General-maior dr. ing. Sergiu MEDAR
65. Locotenent-colonel Noru MIHAI
66. Colonel ing. Constantin MIHAI-CHIRIAC
67. Maior Viorel MIH~IL~
68. Constantin MONAC
69. General dr. Mircea MURE{AN
70. Colonel Tudorel NEGRESCU
71. General de brigad`
dr. Gheorghe NICOLAESCU
72. Maior dr. Traian NICULA
73. General de brigad` Valeriu NICU}
74. General-maior dr. Mihail ORZEA}~
75. General de brigad` dr. Lucian PAHON}U
76. General-maior dr. Mihai PALAGHIA
77. General-maior dr. Cornel PARANIAC
78. General-maior (r.) dr. Vasile PAUL
79. Delia PETRACHE
80. Locotenent-colonel Nelu PETRE
81. Dr. Stan PETRESCU
82. Comandor Gheorghe PETRIA
83. Colonel Dorel PIETR~REANU
84. General de brigad` dr. ec. Traian PIGUI
85. C`pitan ing. Dan POM|RLEANU
86. General de brigad` Gavril` POP
87. Prof. Alexandrina POPA
88. Locotenent-colonel ing. Marian POPA
89. C`pitan ing. Valentin POPA
90. Locotenent-colonel dr. Cristian POPESCU
91. General (r.) dr. Mihail POPESCU
92. General de brigad` dr. Nicolae POPESCU
93. C`pitan ing. Liviu PORUMB
94. Locotenent-comandor Mircea PRIBEK
95. Colonel Constantin R~ILEANU
96. Comandor dr. Florian R@PAN
97. Dr. Ioan ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de Bucure[ti
98. Colonel Ioan ROMAN
99. Maior Marius-Victor RO{CA
100. General-locotenent Gheorghe ROTARU
101. Colonel dr. ing. Nicolae ROTARU
102. Viceamiral (r.) Corneliu RUDENCU
103. Constantin RUSU
104. Comandor Marian SANDU
105. Colonel dr. ing. Ion SAVU
106. General de brigad` Mircea SAVU
107. Colonel dr. Vasile SOARE
108. General de flotil` aerian` Ion-Aurel STANCIU
109. Locotenent-colonel (r.) Ionel STOIANOVICI
110. Locotenent-colonel dr. Dan STROESCU
111. Colonel Gabriel STROIL~
112. Locotenent-colonel Marius {ERBESZKI
113. C`pitan ing. Daniel {TEFAN
114. Colonel Mihail {TEFAN-NICOLIN
115. C`pitan-comandor Mihai {TIR
116. Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP
117. Prea Fericitul P`rinte TEOCTIST,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom#ne
118. Locotenent-colonel Gheorghi]` TEODORESCU
119. Bogdan-Aurel TELEANU
120. Colonel (r.) dr. Gruia TIMOFTE
121. Colonel Florentin UDREA
122. Maior Valentin VASILE
123. Ilona VOICU
124. C`pitan-comandor Mihai-Viorel ZANFIR
125. Doina ZUGR~VESCU
Coresponden]` GMR
198
A B S T R A C T S
Democracy, the religion of globalization
COL Costinel PETRACHE
The evangelizing of the spirit The alert pace of globalization Democracy the religion of globalization
Globalization means thinking globally and acting locally The democratic technology of the global
transformation The morphology of the global changes The condition for constructive stability
The arguments for a strategic transformation
BG Ph D Teodor FRUNZETI
The join character of the military action The necessity of a medium and long term vision
Transformations continuity Revolutions new content in military affairs Competition based
on new values and standards Structural changes The necessity of one efficient planning, programming
and financing system
New strategic concept for our countrys security and defense ~ doctrinaire ideas
BG Petru BEJINARIU
European and euro-atlantic integration national endeavor and fundamental interest Romania a part
of the defense common system of the Alliance The interests and the objectives of the Romanian State
Analyze of the evolution of international security environment Elements of Romanias security system
Logistic determinations of the war based on network
COL Ph D Benone ANDRONIC
Informations spreading in quasi-real time Dynamic determinism of fight systems The moulding
of logistic waves Chaos theory Proliferation of intelligent weapon systems Market economy a war
instrument Electronic trade and data exchange The organization of one logistic modulus
Methods of using decision simulation in military organizations ~ theoretic projections
LTC Nelu PETRE
Romanian economy from natural resources to human resources The crises of resources and energy
to which humanity is confronting The role of operative teams as a part of the structures The development
of strategies and project managements significance The actual stage of the researches in human resources domain
Parliamentary institutions and national sovereignity
Constantin MONAC
States power right to decide The value of parliament as an institution of the state Forms and juridical
principles The legislative function constitutional laws, organic laws and ordinary laws Parliamentary
control and informational role Negotiations for Romanias adhesion to UE The external element of
national sovereignty
Opinions regarding the reform in human resources domain (II)
MG Ph D Mihail ORZEA}~
The transformation continues stave off the routine, the attitude and self-complacency Beyond
fear a permanent and opened dialog Between flexibility and the capacity to adapt To think positively
199
a part of mentality Compulsory lessons on the way to performance Maslows Pyramid completed
by Herzbergs theory
Planning and development of collective defense operations for Romanias defense
MG Ioan CIUPEI
Security situations threatenings Own military capabilities Risks counterattacking in security situation
The acceptance of strategic planning system Interoperability conceptual awareness Harmonized
rules of employment The process of operations plan elaboration
Possible forms of conflict with involvements on logistic
BG Ph D Eng Emanoil CIOCOTEA
New forms of violence small, asymmetrical or unconventional wars The war a way of living ?
Securitys risks between cause and effect Securitys policy the effect over the society Civil losses,
as a propaganda instrument Guerilla wars a form of contemporary conflict
Crises management in public order domain
BG Ph D Lucian PAHON}U
LTC Cristian POPESCU
Conflicts and ethnic disputes Crises typology Crises evolution stages peace condition; disagreement
condition; confrontation; armed conflict; the slackening of the situation Activities in crises management
elements detection; enforcement of the decisions; disengagement; peace establishment; monitoring
the situation
Emphaty and dynamics in communication through military media
COL Ph D Eng Nicolae ROTARU
Television a proper environment for manipulation ? Appearance of the image initial from of denial
of the world Marriage between action and sensitivity Communication in military environment War
well organized violence ? Means of mass-media vehicles of chaos ? Spiral of silence theory
The moulding of behavior ~ operations in cognitive domain
Observation, orientation, decision and action Midway and Trafalgar military strategic dimension
The process of taking the decision Physical actions psychological effects Monitoring the battle
space The appliance of new informational technologies The capability of surveillance system
NATOs new command structure
LTC Crì[or-Constantin IONI}~
Rearrangement of the military command structures North-Atlantic Council the main decision
authority of the Alliance Defense Planning Committee decisions on NATOs military integrated
structure Nuclear Planning Team special policies Military Committee the usage of military forces
NATOs transformation ~ the spectrum of strategic concepts
COL Tudorel NEGRESCU
CDR Marian DU{MANU
Operational efficiency The constitution of Allied Headquarters for Transformation NATOs plan
for experimentation A new concept of combined operations The Experimentation Center of Canadian
Forces Conceptual, organizational and financial difference Simulation, modeling experimentation
Psychological operations in Bosnia-Her]egovina, Kosovo, Afganistan and Irak
Bosnia and Herzegovina: mission and organization Planning conception and the fulfillment of one PSYOPS
campaign Deployment of one multimedia campaign Messages adaptation to targets characteristics
Kosovo political conditionings Afghanistan the support element for psychological operations
Abstracts
200
Versiunea \n limba englez`
Civil-Military Co-operation during Humanitarian Operations (II)
Ph D Myriame BOLLEN
Problems in civil-military co-operation The humanitarian organisations The civic action and crisis
management A new raison detre The endogenous levels of interdependency The confidence
in partner co-operation Suggestions to improve civil-military co-operation
Seminar: Civil-Military Co-operation in civil emergency situations and operations against
terrorism
Identifying doctrinal, force development and training changes The major lessons of applicability
to RO-CIMIC program objectives The trends and developments in NATO CIMIC and international
civilian organisation CIMIC an essential element of succes in all military operations
Nuclear terrorism (I)
Ph D Stan PETRESCU
Threats and challenges at the beginning of the millennium Zonal proliferation of mass destruction
weapons The new UE possible power center on international plan From hypothetical risk
to the concrete state of conflict Sequestrations a political weapon Forms and proceedings of demonstration
of the nuclear terrorism
Sea terrorism control ~ the Operation Active Endeavour
CPT CDR Mihai-Viorel ZANFIR
Naval Forces for the security of navigation Naval observation and the examination of doubtful ships
Gibraltar Gorge a vulnerable point Black Sea an important way of communication and oils shipment
The reinforcement of Romanian Naval Forces capability
Juridical environment regarding the participation of Romanian Armed Forces to mission
outside Romanian states borders
Ph D Teodor BODOA{C~
COL Ioan ROMAN
Collective defence in alliance systems Actions regarding the maintaining and the establishment
of the peace The requests to be sworn into the army The principle of voluntariate The willing agreement
between the person who emply and the employee Necessary services conected actions military
missions The rights of the Romanian personnel driven abroad
Conferences of General Staffs superiors in the request of military conventions foresights
of Balkan Agreement ~ 1934-1937
LTC Dorel CHIRCA
The role of Balkan Peninsula in the strategy of greatest powers Diplomatic approaches of Romanian
Government 9
th
February 1934 Balkan Agreement Treaty Materialization of Balkan Treaty
in military domain The small convention a sore point in inter-balkan military cooperation
201
202
2005
Zilele
sqrbqtorilor
militare
GMR
Anul 2005 !
La mul]i ani !
La trecerea, \n S`rb`tori, peste pragul nins al Noului An,
pre]uindu-V` cu venera]ie,
V` dorim din toat` inima ca Dumnezeu s` V` dea putere
[i \n]elepciune spre \mplinirea izb#nzilor dorite, prosperitate
prin biruin]` [i credin]`, judecat` dreapt` [i sete de adev`r,
chibzuin]` [i luminare, s`n`tate [i lini[te, iubirea semenilor
Dumneavoastr` [tiu]i [i ne[tiu]i.
redac]ia revistei G#ndirea militar` rom#neasc` V` mul]ume[te
Dumneavoastr`, Cititori [i Colaboratori, pentru rodnicia
lucr`rii noastre dimpreun` [i,
Concep]ia grafic` editorial` colonel Costinel PETRACHE ~
Imagine preluat` de pe CD-ul 60 de icoane cu Na[terea Domnului, Patriarhia Rom#n`
http://gmr.mapn.ro

Revista 6

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista 6

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

noi embr i e

* Atunci c#nd se face uz de for]a armat`,

S-ar putea să vă placă și