Sunteți pe pagina 1din 126

Impact strategic

Nr. 3 (2002)

Publica]ie de strategie militar\, analiz\ [i prognoz\


de securitate na]ional\.

Redac]ia: Centrul de Studii Strategice de Securitate


Str.Panduri, nr. 68-72, sector 5, Bucure[ti
Telefon: 410.52.20
Fax: 410.03.64
E-mail: csss@ns.aism.ro

Bucure[ti
Centrul de Studii Strategice de Securitate
Consiliul editorial:
General de brigad\ dr. Visarion Neagoe
Dr. Constantin Mo[toflei, director adjunct al C.S.S.S.
Colonel dr. Alexandru Leordean
Centrul de Studii
Strategice de Securitate

Colegiul de redac]ie:
Dr. Vladimir Zodian, redactor responsabil
Sorina R\duic\
Alexandra Sarcinschi
Alina Macovei
Mihai Dinu

Federa]ia Sindicatelor Jurnali[tilor


[i Tipografilor din România
Pre[edinte:
Cristi Godinac

Vicepre[edin]i:
Silvia Teodorescu
Adrian Scor]aru
Bogdan Negrutzi

Adresa: Str.Mircea Vulc\nescu, nr.73, et.1, sector 1, Bucure[ti


Telefon: 313.35.21; www.fsjtr.ro
E-mail: fsjtr@hotmail.com

Atelierele Tipografice Daragiu - DGE, Editura DELIANA, Bucure[ti - ROMÂNIA


ISBN: 973 - 99595 - 9 - 8

2 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Sumar

PRO NATO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 9

ACTUALITATEA POLITICO-MILITAR|
• Impactul strategic al particip`rii Armatei României
la opera]iuni în sprijinul p`cii,
general dr.Mihail Popescu, [eful Statului Major General, . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 10 – 12

• Aspecte legislative ale preg`tirii României pentru integrarea în NATO,


Sorin Encu]escu, secretar de stat [i [ef al Departamentului pentru
Rela]ii cu Parlamentul, Armonizare Legislativ` [i Rela]ii Publice . . . . . . . . . . pag. 16 – 18

• Restructurarea [i modernizarea sistemului de formare [i dezvoltare


profesional` a personalului For]elor Terestre,
general-locotenent dr. Eugen B`d`lan,
[ef al Statului Major al For]elor Terestre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 22 – 26

Geopolitici [i geostrategii pe traiectoria viitorului


• Prezent [i viitor \n mediul de securitate,
colonel Octavian Dumitrescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 31 – 35

• R`zboi [i geopolitic` în perspectiva secolului XXI,


prof.univ.general de brigad` dr. Constantin Oni[or . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 36 – 38

• Cooperarea politico-militar` [i militar` în sud-estul Europei,


colonel dr. Ioan Co[codaru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 391 – 45

• Geopolitica Europei de Sud-Est. Vulnerabilit`]i [i amenin]`ri în 2001,


Mihai Dinu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 46 – 48

Securitate [i strategie militar\


• De la strategia integral` la metastrategie,
general de brigad` (r.) dr. Gheorghe V`duva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 49 – 54

• Asimetria [i conflictele asimetrice. Posibile rezolv`ri în viziunea


strategic` româneasc`, general de brigad` (r.) dr. Emil Che]e . . . . . . . . pag. 55 – 58
IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 3
Sumar

• Procedura analizei ierarhice ca metod` de evaluare a


riscurilor strategice,
general de brigad` dr. Nicolae Uscoi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 59 – 64

Societatea informa]ional\. Pace [i r\zboi


• Rolul armatei în combaterea terorismului,
prof.univ.general de brigad` dr. Teodor Frunzeti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 65 – 67

• Elementele structurale ale r`zboiului informa]ional,


locotenent-colonel Mircea ßuteu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 68 – 72

• Conceptul de r`zboi geofizic,


colonel Emil Str`inu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 73 – 75

• Dimensiunea ecologic` a securit`]ii na]ionale,


colonel Florea Surdu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 76 – 80

Analize. Sinteze. Evalu\ri


• Controlul interna]ional asupra autorit`]ilor militare,
prof.univ colonel dr. Ion Dragoman . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 81 – 85

• Evolu]ia istoric` a drepturilor omului în viziune comparativ` asupra


diferitelor concep]ii [i culturi. Considera]ii speciale privind evolu]ia
constitu]iilor germane [i române (II),
prof. univ. dr. Dieter Blumenwitz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 86 – 89

• Armata României [i societatea civil`,


Alexandra Sarcinschi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 90 – 95

Puncte de vedere
• Arma petrolului - evolu]ii pe pia]a global` \n anul 2001,
inginer Liviu Luca, prim-vicepre[edinte CNSLR - Fr`]ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 96 – 99

• Strategiile militare - de la teorie la practic`,


general de brigad` dr. Visarion Neagoe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 100 – 102
4 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)
Sumar

• Migra]ia de popula]ie, amenin]are nonmilitar` la adresa securit`]ii


na]ionale a României. Tendin]e [i perspective,
Dan Pârvulescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 103 – 106

• Realit`]i,op]iuni [i exigen]e \n cercetarea [tiin]ific` din domeniul ap`r`rii,


colonel (r.) dr.Constantin Mo[toflei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 107 – 109

• Rom~nii [i Occidentul modern: sincronizare, izolare [i


integrare euro-atlantic`,
dr.Vladimir Zodian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 110 – 112

Eveniment strategic

• R`zboi [i pace \n Orientul Apropiat [i Mijlociu,


Alina Macovei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 113 – 116

Agenda NATO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 117 - 119

Note de lectur\
• The Global Century. Globalization and National Security
- analiz` - evaluare - prognoz` (2001-2002),
A. M. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 120 – 124

• Puteri [i influen]e. Anuar de geopolitic` [i geostrategie 2000-2001.


Centrul Interna]ional de Cercetare Beaumarchais,
A.S. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 125 – 126

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 5


Contents

PRO NATO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 9

• Strategic Impact of the Romanian Armed Forces Participation in Peace


Support Operations (PSOs),
General, Ph. D. Mihail Popescu, the Chief of the General Staff . . . . . . . . . . pag. 13 – 15

• Legislative Issues of Romania Preparation for Accesion to NATO,


Sorin Encu]escu, the Secretary of State Ministry of National Defence,
the Chief of the Department of Relations with the Parliament, Legislative
Harmonization and Public Relations . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 19 – 21

• Restructuring and modernization of Professional Forging


and Development System for Personnel of Land Forces Staff,
Lieutenant-General, Ph. D. Eugen B`d`lan,
Chief of the Romanian Land Forces Staff . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 27 – 30

Geopolitics and Geostrategies on the Future’s Trajectory


• Present and Future in the Security Environment,
Colonel Octavian Dumitrescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 31 – 35

• War and Geopolitics in the XXI Century,


Brigadier-General, Prof. Ph. D. Constantin Oni[or . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 36 – 38

• Politico-Military and Military Cooperation in South-Eastern Europe,


Colonel, Ph. D. Ioan Co[codaru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 39 – 45

• South-East European Geopolitics. Vulnerabilities and Threats


in the Year 2001, Mihai Dinu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 46 – 48

Security and Military Strategy


• From Integral Strategy to Metastrategy,
Brigadier-General (ret.), Ph. D. Gheorghe V`duva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 49 – 54

• The Asymmetry and the Asymmetrical Conflicts.


Possible Solutions from the Romanian Strategic Point of View,
Brigadier-General (ret.), Ph. D. Emil Che]e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 55 – 58
6 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)
Contents

• The Procedure of the Analytic Hierarchic Process - a Valuation


Method Regarding the Strategical Risks,
Brigadier-General, Ph. D. Nicolae Uscoi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 59 – 64

The Informational Society. Peace and War


• The Role of the Armed Forces in Fighting Against Terrorism,
Brigadier-General, Prof. Ph. D. Teodor Frunzeti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 65 – 67

• Some Structural Elements of the Informational War,


Lieutenant-Colonel Mircea ßuteu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 68 – 72

• The Concept of Geophysical War,


Colonel Emil Str`inu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 73 – 75

• The Ecological Dimension of the National Security,


Colonel Florea Surdu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 76 – 80

Analyses. Syntheses. Assessments


• The International Control over the Military Authorities,
Colonel, Ph. D. Ion Dragoman . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 81 – 85

• The Historical Evolution of the Human Rights from


a Comparative Point of View upon the Different Concepts
and Cultures. Special Remarks Regarding the Evolution
of the German and Romanian Constitutions (sequel),
Prof, Ph. D. Dieter Blumenwitz, Würzburg - University . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 86 – 89

• The Romanian Armed Forces and the Civil Society,


Alexandra Sarcinschi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 90 – 95

Opinions
• The Weapon of Oil - Developments on the Global
Market in the Year 2001,
Eng. Liviu Luca, Prime-Vicepresident „CNSLR - Fra]ia“ . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 96 – 99

• The Theory and the Practice of the Military Strategies,


Brigadier-General, Ph. D. Visarion Neagoe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 100 – 102
IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 7
Contents

• Human Migration - Non-military Threatening to the National Security,


Dan Pârvulescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 103 – 106

• Scientific Military Research: Present and Future,


colonel (r.) dr.Constantin Mo[toflei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 107 – 109

• Romanians and Modern Occident: Synchronization, Isolation


and Euo-Atlantic Integration,
Ph.D. Vladimir Zodian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 110 – 112

Strategic Event
• War and Peace in Middle East
Alina Macovei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 113 – 116

NATO Agenda . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 117 - 119

Reviews
• „The Global Century. Globalization and National Security“,
A.M. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 120 – 124

• Powers and Influences. Geopolitics and Geostrategies


Year Book 2000-2001.
Beaumarchais Center for International Research,
A.S. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 125 – 126

8 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


A
nul acesta ar trebui s` fie, pentru România, anul integr`rii în NATO. Nu atât datorit`
pozi]iei sale geostrategice, rolului ei de pilon de stabilitate în aceast` zon` atât de

PRO NATO fr`mântat`, sau perspectivei privitoare la ceea ce ar putea s` fie ]ara noastr`, împreun`
cu Ungaria, Bulgaria, Grecia [i Turcia în regiune, în zona de impact între Europa de Vest [i
Europa de Est. Asemenea ra]ionamente sunt deja b`t`torite [i se pare c` nimeni nu le mai ia
în seam`. Confruntarea strategic` s-a mutat în alte zone [i pe alte paliere, de la competi]ia
pentru resursele asiatice, la r`zboiul împotriva terorismului planetar. Nici geopolitica
european` nu mai este una a confrunt`rii Est - Vest, una de falie, ci una a integr`rii, a
unit`]ii continentului.
România [i-a dorit [i î[i dore[te foarte mult s` fac` parte din Alian]` pentru c` tot românul
crede, este convins c` acolo îi este locul, c` sistemul de valori al Alian]ei, al ]`rilor care fac
parte din Alian]` se potrive[te cu al nostru. Popula]ia din România, indiferent de etnie, crede
[i simte acest lucru [i nu are nevoie s` i se explice prea mult de ce, ce [i cum.
Tot românul consider` c` România este îndrept`]it` s` fie acceptat` în Alian]`. Cvasi-
totalitatea popula]iei dore[te acest lucru. ßi nu pentru c` ar fi superficial` [i incon[tient`, c`
nu ar în]elege despre ce-i vorba, nu-[i d` seama de costuri [i de responsabilit`]ile pe care [i
le asum`, cum se sugereaz` uneori, ci tocmai pentru c` în]elege perfect de ce trebuie s` fim
în NATO [i nu în afar`. Nu [tim dac` ra]iunile strategice sunt suficiente. Cei 12 ani care au
trecut de la revolu]ia din decembrie 1989 arat` c` nu. Cu atât, mai mult cu cât argumentul
strategic, în sensul în care îl percepem noi, se pare c` nu a prea contat. Ra]iunile strategice
au forme diferite. Pentru fiecare ]ar`, ele se prezint` altfel. Ra]iunile strategice ale României
nu sunt identice cu cele ale Bulgariei, ale Ungariei, ale Germaniei, Poloniei sau cu cele ale
Fran]ei. ßi cu atât mai pu]in cu cele ale Rusiei, mare putere nuclear`, sau cu ale Statelor
Unite, superputere mondial`. Nu sunt îns` nici potrivnice acestora. Pentru c` [i românii î[i
doresc lini[te, siguran]`, securitate [i stabilitate. Stabilitatea intern` depinde îns`, în mare
m`sur`, de cea regional`, iar cea regional` este condi]ionat` de cea global`.
Ra]iunile pentru care românii vor s` fie în NATO sunt nu numai strategice. Sunt [i axio-
logice. De fapt, mai mult axiologice decât strategice. Sau, în orice caz, la baza ra]iunilor
politice [i strategice ale acestei op]iuni stau cele axiologice. Faptul c` lumea se globalizeaz`
[i se multipolarizeaz`, c`, în momentul de fa]`, se desf`[oar` o b`t`lie pentru resurse [i, în
cadrul acesteia, una pentru Asia, c`, în aceast` nou` confruntare, s-au operat deja primele
regrup`ri de for]e, nu este chiar de prim` importan]` pentru noi. Faptul c`, undeva, în
Alaska, în Siberia sau prin nordul Norvegiei se preg`tesc sisteme de arme nemaipomenite
cum sunt cele din categoria HAARP, c` actualele rachete de croazier` au o b`taie de peste
2.500 de kilometri, c` spa]iul de confruntare cuprinde deja [i Cosmosul, c` ru[ii [i-au
reînnoit sau sunt pe punctul de a-[i reînnoi arsenalul strategic nuclear cu noile rachete
TOPOL, în timp ce Statele Unite preg`tesc noi arme, unele, probabil, dup` legi fizice pe care
înc` nu le [tim [i nici m`car nu le b`nuim, sunt lucruri spectaculoase, cu impact strategic
deosebit, dar nu au relevan]` suficient` pentru noi. Noi nu dorim s` intr`m în NATO
pentru a avea acces la aceste arme [i nici la altele. Noi dorim s` intr`m în NATO, pentru c`
acolo se afl` America, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Grecia, Turcia, Polonia [i
Ungaria, ]`ri care au jucat un rol important în istoria noastr`, în via]a noastr`, unele
fiindu-ne al`turi la greu, altele fiindu-ne partenere permanente de dialog [i de convie]uire
în acest spa]iu pe care ni l-a dat Dumnezeu [i pe care noi, românii, nu l-am smuls de la al]ii.
Noi trebuie s` fim acolo unde sunt prietenii [i unde sunt [i trebuie s` fie [i vecinii no[tri, unde
sunt ]`rile cu care am fost [i cu care suntem împreun` sub acest soare. ßi chiar dac` viitorul
Alian]ei va fi incert, dorim s` tr`im, deopotriv`, [i vremurile bune [i pe cele de incertitudine
al`turi de cei cu care le-am mai tr`it. Pentru c` altfel nu se poate.
S` sper`m c`, la summit-ul de la Praga, va fi rezolvat` [i aceast` problem` care ne
fr`mânt` de mul]i ani [i pentru care România a f`cut practic tot ce se putea face, de la
reformarea institu]iei militare, realizarea indicatorilor de interoperabilitate, conceperea [i
punerea în oper` a structurii de for]e [i modernizarea legisla]iei, la participarea activ` la
exerci]ii în cadrul Parteneriatului pentru Pace [i la misiuni de men]inere a p`cii. Op]iunea
româneasc` pro NATO nu este doar una politic`. Este una na]ional`.
REDAC¥IA
IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 9
ACTUALITATEA POLITICO-MILITAR|

Impactul strategic al
particip\rii armatei României la
opera]iuni `n sprijinul p\cii

General dr. Armata României în misiuni în sprijinul p`cii:


Mihail POPESCU, 1996 - UNAVEM III - ONU - Angola; UNIKOM - ONU - Irak - Kuweit; IFOR -
[eful Statului Major General NATO - Bosnia-Her]egovina;
1997 - UNAVEM III - ONU - Angola; MONUA - ONU - Angola; UNIKOM - ONU -
Irak - Kuweit; ALBA - NATO - Albania; SFOR I - NATO - Bosnia-
Her]egovina;
1998 - MONUA - ONU - Angola; UNIKOM - ONU - Irak - Kuweit; SFOR I - NATO -
Bosnia-Her]egovina; KVM - OSCE- Kosovo;
1999 - MONUA - ONU - Angola; MONUC - ONU - R.D.Congo; UNMIK - ONU -
Kosovo; SFOR I - NATO - Bosnia-Her]egovina; KVM - OSCE - Kosovo;
OSCE GEORGIA - OSCE - Georgia;
2000 - SFOR I - NATO - Bosnia-Her]egovina; SFOR II - NATO - Bosnia-
Her]egovina; KFOR - NATO - Kosovo; MONUC - ONU - R.D.Congo;
UNMEE-ONU - Etiopia Eritreea; UNMIK - ONU - Kosovo; UNIKOM - ONU
- Irak - Kuweit; KVM - OSCE -Kosovo; OSCE GEORGIA - OSCE - Georgia;
2001 - SFOR II - NATO - Bosnia-Her]egovina; KFOR - NATO - Kosovo; MONUC -
ONU - R.D.Congo; UNMEE - ONU - Etiopia Eritreea; UNMIK - ONU -
Kosovo; UNIKOM - ONU - Irak - Kuweit; KVM-OSCE - Kosovo; OSCE
GEORGIA - OSCE-Georgia;
2002 - ISAF-Afghanistan.

Participarea Armatei României la opera]iuni în sprijinul p`cii [i de asisten]` umanitar`


este urmarea nemijlocit` atât a clarific`rilor de ordin conceptual [i strategic, cât [i a
dep`[irii recuren]ei politicii na]ionale de a[teptare, în plan interna]ional, normal` [i
necesar` dup` evenimentele din Decembrie 1989.
Valoarea impactului strategic al particip`rii la asemenea opera]iuni a permis statului
român s`-[i modeleze conduita, în func]ie de conjunctura extern`, astfel încât s`-[i câ[tige
[i s`-[i men]in` statutul de actor credibil [i furnizor de securitate în sistemul interna]ional.
Politica pragmatic` [i reforma în domeniul militar, adecvate noii ecua]ii de integrare [i
securitate euroatlantic`, au asigurat valorificarea [i probarea poten]ialului militar, prin

10 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


ACTUALITATEA POLITICO-MILITAR|

angajarea [i participarea la opera]iuni în sprijinul p`cii [i de asisten]` umanitar` în diferite


p`r]i ale lumii.
Linia de demarca]ie a noilor interese strategice a constituit-o anul 1994, anul semn`rii
Parteneriatului pentru Pace, care a marcat desprinderea de vechiul construct de securitate,
strategic [i militar, devenit deja revolut.
De atunci, România [i armata [i-au adecvat treptat politicile, orientându-se f`r` echivoc
pe calea valorilor [i reformelor care deschid drumul spre NATO [i UE, în scopul
particip`rii active la construc]ia noii arhitecturi de securitate a lumii contemporane.
Con[tientizând rolul opera]iunilor în sprijinul p`cii, în cadrul noului context de
securitate, precum [i eforturile comunit`]ii interna]ionale pentru stingerea [i gestionarea
focarelor de conflict, România [i-a stabilit ca una dintre priorit`]ile fundamentale ale
politicii militare externe, participarea în cadrul for]elor multina]ionale destinate pentru
asemenea opera]iuni, conform Cartei ONU sau rezolu]iilor altor organiza]ii cu voca]ie
interna]ional`/regional` recunoscut`.
Situa]ia inserat` cu privire la misiunile în sprijinul p`cii, la care Armata României a fost
[i este angajat`, eviden]iaz` acest lucru.
Totodat`, simpla parcurgere a acesteia este de natur` s` sublinieze rolul strategic de
factor de securitate [i stabilitate al României în zon`, fiind practic singura ]ar` care
particip` la toate misiunile în sprijinul p`cii din Regiunea Balcanic`, "butoiul cu pulbere"
dintotdeauna al Europei.
Din punct de vedere militar, participarea la aceste opera]iuni este apreciat` ca o etap`
strategic` indispensabil` în procesul preg`tirii pentru integrarea în structurile
euroatlantice, constituind un instrument al preg`tirii for]elor [i un vector esen]ial care s`
eviden]ieze capabilit`]ile [i disponibilit`]ile de interoperabilitate ale Armatei României.
Dimensiunea strategic` este conferit` [i de premisele de interoperabilitate
opera]ional` a for]elor, din perspectiva integr`rii în NATO, pe care le ofer` [i solicit`
participarea la astfel de misiuni. Se înscriu în acest context nu numai m`surile legislative
[i abord`rile doctrinare, privind procesul de instruire, planificare [i înzestrare conform
standardelor NATO, demarate [i implementate în armat`, ci [i muta]iile în gândire [i
ac]iune, f`r` de care integrarea în procesul de comand` [i control, în ciclul decizional [i
de ac]iune de tip NATO nu ar fi fost posibil`.
Un alt element de ordin strategic îl constituie faptul c` aplicarea standardelor opera]io-
nale NATO, într-o prim` etap`, numai în unit`]ile participante la aceste misiuni, a permis
identificarea c`ilor [i modalit`]ilor eficiente de implementare a acestora la nivelul întregii
armate, asigurându-se astfel e[alonat „vocabularul“ militar [i opera]ional comun, necesar
pentru eficientizarea rela]iilor func]ionale în cadrul structurilor militare multina]ionale.
Participarea la misiunile în sprijinul p`cii furnizeaz`, de asemenea, elemente
importante privind mecanismele necesare pentru gestionarea unor situa]ii de criz`,
orient`ri pragmatice [i de experien]` în preg`tirea [i angajarea for]elor, generând planuri
opera]ionale viabile [i eficiente.
Capabilit`]ile [i deprinderile personalului militar român, dobândite cu prilejul partici-
p`rii la asemenea misiuni, constituie baza ridic`rii nivelului de profesionalism necesar
IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 11
ACTUALITATEA POLITICO-MILITAR|

pentru planificarea [i ducerea ac]iunilor militare într-un cadru multina]ional, în condi]ii


diferite de ordin geopolitic, de relief [i clim`, de tradi]ie [i civiliza]ie, lucru deosebit de
semnificativ din perspectiva integr`rii în NATO.
Disponibilitatea manifest` a României pentru angajarea în asemenea opera]iuni men-
]ine, totodat`, conectarea permanent` a comandamentelor [i unit`]ilor la evolu]iile „fier-
bin]i“ din anumite zone ale globului, ceea ce genereaz` preocup`ri de studiu, analiz`,
preg`tire [i conceperea aplica]iilor [i antrenamentelor de stat major din aceast`
perspectiv`.
Valoarea corpului de cadre militare [i capabilit`]ilor probate ale întregului personal au
întrunit aprecierea unanim` a factorilor de decizie din ]`rile membre NATO, precum [i a
personalit`]ilor militare, care consider` Armata României ca un partener credibil [i de
n`dejde, pe care se poate conta oricând în alc`tuirea for]ei multina]ionale participante la
astfel de misiuni.
Desigur c` momentul tragic 11 septembrie 2001, care reprezint` nu numai o provocare
la adresa SUA, ci [i o lovitur` asupra civiliza]iei moderne, a impus m`suri deosebite, în
general, la nivel na]ional [i, în particular, schimb`ri conceptuale privind misiunile [i
preg`tirea for]elor armate.
Din aceast` perspectiv`, ]`rile partenere joac` un rol important atât direct, prin
participarea la ac]iuni comune cu ]`rile NATO, cât [i indirect, sprijinind Alian]a, prin
realizarea capacit`]ilor proprii utilizate la nivel na]ional.
Reforma eficient` din ]`rile PfP, prin cre[terea capacit`]ilor individuale [i multina]io-
nale, apte s` fac` fa]` unor riscuri prin opera]ii militare, contribuie la cooperarea cu ]`rile
NATO pentru crearea unui climat care promoveaz` un mediu nefavorabil terorismului.
Recenta cooptare a Armatei României în cadrul For]ei de Pace din Afghanistan
reprezint` o recunoa[tere atât a pozi]iei [i considera]iilor României fa]` de flagelul
terorismului contemporan, cât [i o confirmare a încrederii pe care Alian]a o are în
probitatea [i profesionalismul militarilor români.
Men]inerea în continuare a nivelului particip`rii cu for]e [i mijloace la opera]iunile în
sprijinul p`cii sub conducerea organismelor interna]ionale mandatate, atât prin rela]ia
direct` cu acestea, cât [i în cadrul ini]iativelor de cooperare regional` [i subregional` la
care România este parte, r`mâne o constant` a politicilor militare. Aceasta implic`
stabilirea unor principii [i m`suri care vizeaz`: nivelul maxim de for]e [i mijloace alocate
în acest sens; identificarea resurselor de finan]are astfel încât procesul de reorganizare [i
modernizare al armatei s` nu fie afectat; înzestrarea for]elor destinate pentru aceste
misiuni cu mijloace [i tehnic` compatibil` NATO; reproiectarea sistemului logistic astfel
încât s` r`spund` cerin]elor asigur`rii for]ei la nivelul standardelor NATO în domeniu;
selec]ionarea [i preg`tirea personalului pe criterii similare aplicate în cadrul Alian]ei.
12 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)
ACTUALITATEA POLITICO-MILITAR|

Strategic Impact Of The Romanian


Armed Forces Participation In Peace
Support Operations
(PSOs)

General Ph.D The Romanian Armed Forces participation in peace support operations:
Mihail POPESCU , 1996 - UNAVEM III - UN-Angola; UNIKOM - UN- Irak - Kuwait; IFOR - NATO -
The Chief of the General Staff
Bosnia-Herzegovina;
1997 - UNAVEM III - UN - Angola; MOUNA - UN - Angola; UNIKOM - UN - Irak -
Kuwait; ALBA - NATO - Albania; SFOR I - NATO - Bosnia-Herzegovina;
1998 - MOUNA - UN - Angola; UNIKOM - UN - Irak - Kuwait; SFOR I - NATO -
Bosnia-Herzegovina; KVM - OSCE - Kosovo;
1999 - MOUNA - UN - Angola; MONUC - UN - D.R.Congo; UNMIK - UN - Kosovo;
SFOR I - NATO - Bosnia-Herzegovina; KVM - OSCE - Kosovo; OSCE -
GEORGIA - OSCE - Georgia;
2000 - SFOR I - NATO - Bosnia-Herzegovina; SFOR II - NATO - Bosnia-
Herzegovina; KFOR - NATO - Kosovo; MONUC - UN - D.R.Congo; UNMEE
- UN - Etiopia Eritreea; UNMIK - UN - Kosovo; UNIKOM - UN - Irak -
Kuwait; KVM - OSCE - Kosovo; OSCE GEORGIA - OSCE - Georgia;
2001 - SFOR II - NATO - Bosnia-Herzegovina; KFOR - NATO - Kosovo; MONUC -
UN - D.R.Congo; UNMEE - UN - Etiopia Eritreea; UNMIK - UN - Kosovo;
UNIKOM - UN - Irak - Kuwait; KVM - OSCE - Kosovo; OSCE GEORGIA -
OSCE-Georgia;
2002 - ISAF - Afghanistan.

Romanian Armed Forces participation in peace support operation and humanitarian


mission is the consequence of both conceptual and strategic clarification and surpassing
the national recurrence politics of standing by within the international environment, and
it represents a normal requirement after the events of December 1989.
The value of the strategic impact of the participation in such operations has allowed
Romania to reshape its conduct according to international security architecture, so that it
could reach and keep the status of a reliable partner, as well as a security provider within
the international security sistem.
Pragmatic politics and the reform in the military field appropiate to the new equation
of the Euro-Atlantic integration and security provided military potential development

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 13


ACTUALITATEA POLITICO-MILITAR|

while demonstrating our military potential by active engagement and participation in


PSOs and humanitarian missions across various parts of the world.
The demarcation line for the new strategic interests was represented by the year of
1994 when the PfP Framework Document was signed. This marked the detachment from
the old and revolute security concept concerning strategy and military.
Since then, Romania and its Armed Forces have harmonized their politics step by step
having as a direct guidance the values and reforms which are opening the approach to
NATO and EU, aiming to an active participation in building the new architecture of
contemporary world security.
Being aware of the PfP operations role within the new context of security as well as of
the international community efforts to eradicate and monitor the hotbeds of conflict,
Romania chose as one of its fundamental priorities of the foreign military policy the
participation within multinational forces designed to such operations, with respect to UN
Chart or resolutions of other agencies with a well known international/regional vocation.
The agenda of the PfP operations in which, Romanian Armed Forces have taken part,
stands out for this reality.
At the same time, a simple examination underlines Romania's strategic role as a
security and stability provider within this area, being the only one country, which has
participated in all PfP operations within the Balkan region, the eternal „gunpowder barrel“
of Europe.
From a military point of view, the participation in these operations is assessed as a
necessary strategic stage of the preparation process for the integration within the Euro-
Atlantic structures, representing an instrument for forces training and an essential vector
able to point out Romanian Armed Forced capabilities and availability for interoperability.
The premises of forces operational interoperability also grant the strategic dimension
for our integration in NATO structures. The legal provisions and doctrine approaches
concerning training, planning and equipping process according to NATO standards, that
have been implemented within the Armed Forces as well as the changes in thinking and
action are parts of this context.
We are aware that the integration in the NATO command and control process and in
decision making process are is determinated by this step.
Another strategic element is that using NATO operational standards in the first stage
only to participating units in these operations, allow us to identify the most efficient
methods to implement them within the Armed Forces thus providing a common military
and operational „vocabulary“ required to make efficient the relationships necessary in
multinational military structures.
The participation in PfP missions also provides major elements concerning the
required mechanisms to monitor crisis, pragmatic and experimented directions to train
and engage forces, generating viable, efficient operational plans.
The capabilities and abilities of the Romanian military personnel achieved in such
operations represent the fundamentals of required professionalism for planning and
conducting military actions within a multinational frame, under various geopolitical
14 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)
ACTUALITATEA POLITICO-MILITAR|

territory, climate, tradition and cultural conditions. And this is also significant for a NATO
integration outlook.
Romania's obvious availability to be engaged in such operations also offers to the
commands and units the possibility to be permanently connected to "hot" evolutions in
various areas of the world, which generates a concern for study, analysis, training and
exercises conceivability within this perspective.
The professionalism of the military and their capabilities were highly appreciated by
the decision makers in NATO nations as well as by military personalities, who consider
Romanian Armed Forces as a reliable partner in the process of setting up a multinational
force designed to participate in such operations.
The tragic moment of 11th September 2001, which represents not only a challenge
addressed to the US, but also a shock to modern civilization, imposed of course, special
generic measures at national level and particularly concept changes related to operations
and Armed Forces training.
From this point of view, the partner nations have a major role, to participate in
common operations with NATO nations and indirect, to support the Alliance by setting
up their own capabilities.
The efficient reform within PfP nations tailored by developing individual and
multinational capabilities, able to fight against risks, is a major factor in leading to
cooperation with NATO nations with a view to create a environment unfavorable to
terrorism.
Recent co-optation of the Romanian Armed Forces within the International Security
Assistance Force (ISAF) in Afghanistan represents a recognition of Romania's option and
attitude concerning contemporary terrorism and a confirmation of the confidence
reliability that the Alliance has in the honesty and professionalism of the Romanian
military, as well.
Maintaining a continuous level of participation in PfP operations with forces and
means, under the umbrella of the international agencies, remains a constant attitude of our
military politics, both by direct relationship, and regional and subregional initiatives of co-
operation Romania is part to.
Therefore, it is necessary to set up some principles and measures aimed at: maximum
level of forces and means allocated to this purpose; financial resources identification, so
that the process with NATO compatible equipment restructuring and modernization of
the Armed Forces not to be affected; forces equipping; re-designing the logistic system so
that it could be able to meet the requirements of providing a NATO standard force;
selection and training personnel according to the Alliance criteria.

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 15


ACTUALITATEA POLITICO-MILITAR|

Aspecte legislative ale


preg\tirii României pentru
integrarea `n NATO
Sorin ENCU}ESCU, România este convins` c` interesele sale de securitate na]ional` pot fi asigurate numai
Secretar de stat prin integrarea în structurile de securitate euro-atlantice. Ca urmare, România consider`
la Ministerul Ap\r\rii aspira]ia de a deveni cât mai curând membru NATO ca unul din obiectivele strategice
Na]ionale, [ef al prioritare. De asemenea, consider` Consiliul de Parteneriat Euroatlantic [i Parteneriatul
Departamentului pentru
pentru Pace ca instrumente principale pentru înt`rirea stabilit`]ii, securit`]ii [i
Rela]ii cu Parlamentul,
Armonizare Legislativ\ [i transparen]ei în zona euro-atlantic` [i inten]ioneaz` s`-[i intensifice participarea în aceste
Rela]ii Publice structuri.
Pentru îndeplinirea obliga]iilor în calitate de stat partener România a adoptat
urm`toarele acte normative:
 Legea nr.23/1996 pentru ratificarea Acordului dintre statele p`r]i la Tratatul
Atlanticului de Nord [i celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la
statutul for]elor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 iunie 1995;
 Legea nr.61/2000 pentru aplicarea Acordului dintre statele p`r]i la Tratatul
Atlanticului de Nord [i celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la
statutul for]elor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 iunie 1995;
 Legea nr.153/2000 privind aprobarea Ordonan]ei Guvernului nr.12/2000 pentru
ratificarea Protocolului Adi]ional Suplimentar la Acordul dintre statele p`r]i la Tratatul
Atlanticului de Nord [i celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la
statutul for]elor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 decembrie 1995;
 Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr.13/2000 pentru modificarea art.5 din Legea
ap`r`rii na]ionale a României nr.45/1994;
 Hot`rârea Guvernului nr.864/2000 privind înfiin]area, organizarea [i func]ionarea
Autorit`]ii Na]ionale de Securitate.
Analizând cadrul legal existent, în vederea ader`rii la NATO, România consider` c` nu
exist` prevederi legale care ar contraveni îndeplinirii obliga]iilor ca membru al Alian]ei.
Prevederile Constitu]iei României sunt favorabile îndeplinirii acestor obliga]ii. Ca urmare,
dezvoltarea viitoare a cadrului legal trebuie s` sprijine eforturile de continuare a reformei
[i restructur`rii for]elor armate pentru dezvoltarea structurii de for]e [i capacit`]ilor care s`
r`spund` cerin]elor na]ionale [i compatibilit`]ii cu NATO.
Pân` în prezent au fost adoptate:
 Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr.1/1999 privind starea de asediu [i starea de
urgen]`;
16 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)
ACTUALITATEA POLITICO-MILITAR|

 Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr.13/2000 pentru  participarea la ac]iuni militare, umanitare sau în
modificarea Legii privind ap`rarea na]ional`; sprijinul p`cii, potrivit obliga]iilor asumate de România prin
 Legea privind pensiile militare de stat; tratate, acorduri [i alte în]elegeri interna]ionale, se aprob` de
 Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr.90/2001 pentru Parlament la propunerea pre[edintelui României;
modificarea Legii privind statutul cadrelor militare nr.80/1995;  participarea unor unit`]i ale for]elor armate, în afara
 Legea privind modul de ac]iune împotriva aeronavelor teritoriului României, cu efective [i tehnic` de lupt`, la exerci]ii
ce utilizeaz` neautorizat spa]iul aerian al României. militare comune cu unit`]i ale altor state se aprob` de
Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr.1/1999 privind sta- pre[edintele României la propunerea ministrului ap`r`rii
rea de asediu [i starea de urgen]`, prevede m`surile ce trebuie na]ionale;
luate în cazul unei amenin]`ri grave la adresa siguran]ei [i  desf`[urarea exerci]iilor, opera]iilor sau altor activit`]i
ap`r`rii na]ionale, democra]iei constitu]ionale, precum [i care implic` intrarea, sta]ionarea sau trecerea unit`]ilor str`ine
pentru prevenirea, limitarea [i înl`turarea efectelor dezastrelor. pe teritoriul României se aprob` astfel:
Starea de asediu este reprezentat` ca fiind ansamblul de ‰ ac]iunile de mare amploare se aprob` de c`tre
m`suri cu caracter politic, militar, economic [i social [i se Parlament la propunerea pre[edintelui României;
instituie în scopul cre[terii capacit`]ii de ap`rare a ]`rii, în ‰ ac]iunile cu durata de pân` la 90 de zile, care angajeaz`
situa]ia iminen]ei unei ac]iuni sau inac]iuni îndreptat` for]e în valoare de pân` la o brigad` din trupele de uscat, un
împotriva suveranit`]ii, independen]ei, unit`]ii statului sau grup de avia]ie [i o escadril` naval`, cu forma]iunile de
integrit`]ii teritoriale. comand` [i de sprijin aferente, dar nu mai mult de 5000 de
Starea de urgen]` este definit` ca ansamblu de m`suri cu militari, se aprob` de c`tre pre[edintele României la
caracter politic, economic, social [i de ordine public`, instituit propunerea Guvernului;
în urm`toarele situa]ii: ‰ ac]iunile cu durata de pân` la 60 de zile, care angajeaz`
 existen]a unor amenin]`ri la adresa siguran]ei na]ionale for]e în valoare de pân` la batalion sau divizion din trupele de
sau a democra]iei constitu]ionale, ceea ce face necesare uscat, o escadril` de avia]ie [i un divizion de nave de sprijin
ap`rarea institu]iilor statului de drept [i men]inerea sau aferente, dar nu mai mult de 3000 de militari, se aprob` de
restabilirea st`rii de legalitate; c`tre pre[edintele României la propunerea primului-ministru;
 iminen]a producerii ori producerea unor dezastre. ‰ ac]iunile cu durata de pân` la 45 de zile, cu for]e
Starea de asediu poate fi declarat` pe o perioad` de 60 de terestre, aeriene [i navale, care angajeaz` maximum 2000 de
zile, iar starea de urgen]` pentru o perioad` de 30 de zile. militari, se aprob` de c`tre pre[edintele României la
Pre[edintele României instituie starea de asediu sau starea propunerea ministrului ap`r`rii na]ionale.
de urgen]`, în întreaga ]ar` ori în anumite localit`]i, [i solicit` Legea privind pensiile militare de stat a intrat în vigoare la
Parlamentului încuviin]area m`surii adoptate, în cel mult 5 zile 1 aprilie, odat` cu Legea privind sistemul public de pensii [i
de la luarea acesteia. Dac` Parlamentul nu se afl` în sesiune, el alte drepturi de asigur`ri sociale. În procesul de elaborare, a
se convoac` de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea fost luat în considerare sistemul legislativ vest-european. Legea
st`rii de asediu sau a st`rii de urgen]`. stipuleaz` c` plata pensiei se va face potrivit ultimului grad [i
Coordonarea aplic`rii m`surilor dispuse prin decretul de ultimei func]ii, spre deosebire de vechea modalitate de calcul,
instituire a st`rii de asediu revine, în principal, Ministerului care era bazat` pe media salariilor a cinci din ultimii zece ani
Ap`r`rii Na]ionale. lucra]i fapt ce crea discrepan]e în func]ie de momentul
În cazul instituirii st`rii de urgen]`, coordonarea aplic`rii pension`rii. O prevedere special` a legii este posibilitatea
m`surilor dispuse prin decret revine, în principal, Ministerului pension`rii anticipate dup` 20 de ani de serviciu în for]ele
de Interne, care poate solicita sprijin logistic din partea armate. Aceasta, împreun` cu o alt` prevedere care stipuleaz`
Ministerului Ap`r`rii Na]ionale. posibilitatea angaj`rii chiar [i în cadrul unei institu]ii publice,
Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr.13/2000 pentru devine un important instrument de implementare a reformei în
modificarea Legii privind ap`rarea na]ional`, aprobat` de managementul resurselor umane. Alte prevederi se refer` la
Parlament prin Legea 398/2001, stipuleaz` c`: pensia militar` în caz de incapacitate sau deces.
IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 17
ACTUALITATEA POLITICO-MILITAR|

Prin Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr.90/2001 pentru accesului femeilor la o carier` militar`, în acelea[i condi]ii ca [i
modificarea Legii privind statutul cadrelor militare nr.80/1995, b`rba]ii.
au fost luate acele m`suri care pot conduce la reabilitarea O alt` problem` se refer` la înfiin]area rezervi[tilor
carierei militare [i armonizarea cu practicile NATO.
profesioni[ti. Rezervi[tii profesioni[ti pot fi cet`]eni care au
Prevederile sale se refer` la:
îndeplinit stagiul militar ca militar în termen sau care
 realizarea concordan]ei grad-func]ie;
îndeplinesc un serviciu modular - 4 luni de preg`tire în primul
 implementarea Ghidului carierei militare (acesta a fost
aprobat prin Hot`rârea Guvernului nr. 582/2001); an [i 30 de zile de preg`tire în fiecare din urm`torii 5 ani.
 sc`derea vârstei de pensionare; Ace[tia pot îndeplini, temporar, atribu]iile personalului militar
 introducerea gradului de sergent ca primul grad de profesionist, atunci când acest tip de personal nu este
subofi]er. disponibil, în exerci]ii bilaterale [i multilaterale, precum [i în
Legea privind modul de ac]iune împotriva aeronavelor ce
misiuni interna]ionale.
utilizeaz` neautorizat spa]iul aerian al României a înlocuit
Un alt obiectiv al amendamentelor vizeaz` regle-
vechile reglement`ri în acest domeniu. Au fost luate în
mentarea condi]iilor pentru serviciul utilitar alternativ pentru
considerare:
 schimbarea institu]iilor autorizate [i responsabilit`]ilor cet`]enii care nu pot, din motive religioase, s` execute

în acest domeniu; serviciul militar obligatoriu.


 intensificarea activit`]ii în spa]iul aerian al României; Prin proiectul de Lege privind Sistemul Na]ional de
 armonizarea legisla]iei na]ionale cu reglement`rile altor Management al Crizelor se propune înfiin]area unui sistem
state [i organiza]ii interna]ionale. unitar destinat s` asigure resursele umane, materiale [i
Legea stabile[te institu]iile autorizate s` ia m`suri în astfel
financiare, precum [i reglementarea preg`tirii [i ac]iunii
de cazuri.
autorit`]ilor publice, persoanelor fizice [i juridice, în scopul
Procedurile sunt similare cu acelea utilizate în statele
prevenirii [i gestion`rii crizelor.
membre NATO.
Una din principalele cerin]e ale Programului de Guvernare Proiectul de lege va pune în func]iune un mecanism care

este armonizarea actelor normative cu legisla]ia statelor va asigura o mai bun` coordonare între institu]iile implicate [i
membre NATO [i UE. Pentru a îndeplini aceast` cerin]`, a fost o mai bun` cooperare cu ]`rile NATO [i partenere.
legiferat` obliga]ia ini]iatorului ca, pe timpul procesului de Proiectul de Hot`râre a Guvernului privind Sistemul
elaborare, s` urm`reasc` compatibilitatea proiectului de act Na]ional de C`utare - Salvare inten]ioneaz` s` r`spund` atât
normativ cu reglement`rile comunitare [i ale statelor membre
cerin]elor interne, cât [i angajamentelor asumate de România
NATO.
prin tratatele interna]ionale. Proiectul stabile[te:
În acest spirit, precum [i pentru a îndeplini cerin]ele
 înfiin]area Sistemului Na]ional de C`utare - Salvare [i
Programului Na]ional de Aderare la NATO, un num`r mare de
acte normative au fost elaborate [i se afl` în diferite stadii ale proceduri similare cu sistemele statelor NATO;
procesului legislativ (în dezbaterea Parlamentului, pentru  înfiin]area Comitetului Na]ional de C`utare - Salvare;
avizare de c`tre alte autorit`]i publice sau în finalizare la  integrarea tuturor for]elor [i mijloacelor [i utilizarea lor
nivelul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale). într-o concep]ie unitar`;
Amendamentele la Legea privind preg`tirea popula]iei
 cadrul legal pentru cooperarea cu statele vecine.
pentru ap`rare urm`resc, de asemenea, armonizarea cadrului
Pentru a fi preg`tit` în momentul ader`rii, România va
legislativ cu cel al statelor membre NATO. Proiectul de lege
revedea legisla]ia în vigoare pentru a identifica orice
define[te termenul de personal militar profesionist.
Potrivit amendamentelor la statutul cadrelor militare, constrângere care ar putea fi în conflict cu viitorul statut de

militarii angaja]i pe baz` de contract pot intra în corpul membru NATO [i, dac` va fi necesar, în consultare cu Alian]a,
subofi]erilor. În plus, amendamentele ofer` posibilitatea va preg`ti schimb`rile legislative ce se impun.
18 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)
ACTUALITATEA POLITICO-MILITAR|

Legislative Issues
Of Romania Preparation
For Accesion To NATO
Sorin ENCU}ESCU, Romania is convinced that its national security interests can only be ensured through
Secretary of state, integration in Euro-Atlantic security structures. Consequently, Romania aspires to early
Minister of National Defence
NATO membership as a priority strategic objective. Also, it considers EAPC and PfP as
important instruments for enhanced stability, security and transparency in the Euro-
Atlantic region and intends to intensify its participation in these structures.
To fulfill the commitments as state partner, Romania adopted the following normative
acts:
 Law no. 23/1996 on the ratification of the Agreement among the States to the North
Atlantic Treaty and other States participating in the Partnership for Peace regarding the
status of their forces, done in Brussels, on June 19th, 1995;
 Law no. 61/2000 on the implementation of the Agreement among the States to the
North Atlantic Treaty and other States participating in the Partnership for Peace regarding
the status of their forces, done in Brussels, on June 19th, 1995;
 Law no. 153/2000 concerning the approval of the Government Order nr. 12/2000
on the ratification of the Further Additional Protocol to the Agreement among the States
to the North Atlantic Treaty and other States participating in the Partnership for Peace
regarding the status of their forces, done in Brussels, on December 19th, 1995;
 Government Emergency Order nr. 13/2000 for the modification of the article 5 of
the Law on national defense of Romania no. 45/1994;
 Government Decision nr. 864/2000 on the establishment, organization and
functioning of the National Security Authority.
Analyzing the existing legal framework with the view to accede in NATO, Romania
considers that there are not any legal provisions that could possibly be in conflict to
comply with the commitments as Alliance member. Romanian constitutional provisions
are in favor of complying with these commitments. Therefore the further development of
the legal framework has to support the efforts to continue the reform and restructure of
Armed Forces to develop force structure and capabilities which meet national
requirements and are compatible to NATO’s demands.
Until now were adopted:
 Government Emergency Order no 1/1999 on the state of siege and emergency;
 Government Emergency Order no 13/2000 modifying the Law on the National
Defense;
IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 19
ACTUALITATEA POLITICO-MILITAR|

 Law on the state military pension; commitments assumed by treaties, agreements or other
 Government Emergency Order no 90/2001 modifying international arrangements, is given by the Parliament upon
the Law on the status of military personnel no 80/1995; the proposal of the Romanian president;
 Law on the measures to be taken against aircrafts that  the approval for the participation of Armed Forces units
use the Romanian air space without clearance. outside the Romanian territory with manpower and combat
equipment within exercises jointly organized with other states'
Government Emergency Order no 1/1999 on the state of units is given by the Romanian President upon the proposal of
siege and emergency stipulates measures to be taken in case the Minister of Defense the development of exercises,
of a serious threat to national defense and security or to the operations or other activities that implies entering, stationing
constitutional democracy, as well as in case of disaster or passing of foreign units on the Romanian territory is
prevention and relief. approved as follows:
The state of siege is represented as the ensemble of ‰ for major actions, the approval is given by the
political, military, economic and social measures and is Parliament upon the proposal of the Romanian President;
declared with the purpose of increasing the defense capability ‰ the approval for no longer than 90-days actions,
in case of an imminent action or inaction against the involving manpower not exceeding a brigade (land forces), an
sovereignty, independence, state unity or territorial integrity. air wing and navy squadron, with their command and support
The state of emergency represents the ensemble of formations, the overall force no larger than 5,000 military, is
political, economic, social and public order measures enforced given by the Romanian president upon the Government
in the following cases: proposal;
 existing threats against national security or ‰ the approval for no longer than 60-days actions,
constitutional democracy, that requires the reestablishment of involving manpower not exceeding a battalion (land forces),
legal normality; an air squadron and a Navy division, with their command and
 prevention of forthcoming disasters and relief of support formations, the overall force no larger than 3,000
ongoing disasters. military, is given by the Romanian President upon the Prime
The state of siege can be declared for a 60-days period and Minister's proposal;
the state of emergency for 30 days. ‰ the approval for no longer than 45-days actions, with
The President of Romania declares the state of siege or land, air and sea-borne forces involving an overall force no
emergency in the entire country or in specific localities and larger than 2,000 military, is given by the Romanian President
shall request the approval of the Parliament within five days upon the proposal of the Minister of Defense.
from the declaration. If the Parliament is not in session, it shall
be convened de jure within 48 hours from the time the state of The Law on state military pension came into force on April
siege or emergency is in force. 1st, 2001, together with the Law on the pension public system
The coordination of the measure implementation in case of and other social assurance rights. In the drafting process,
state of siege incumbes on MOD. similar West-European legislation was considered. The Law
In emergency situations, the coordination of the measures stipulates that the payment of pension is to be made according
implementation in this state incumbes on Ministry of Internal to the rank and position, unlink the old calculus, which was
Affairs, witch may request logistic support from the Ministry of based on the average salary in five consecutive years from the
National Defense. last ten working years. That rule created discrepancies
depending on the moment of retirement. A special provision
Government Emergency Order no 13/2000 modifying the of the law is the possibility to retire earlier, after 20 years of
Law on the National Defense, approved by the Parliament service in the Armed Forces. Along with an additional
through the Law 398/2001, stipulates that: provision, stipulating that a retired person can be employed as
 the approval for participation in military, humanitarian a civilian even in a public institution, the mentioned provision
or peace support operations, in accordance with Romania's has become an important tool to implement the reform in the
20 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)
ACTUALITATEA POLITICO-MILITAR|

human resources management. Other provisions refer to the amendments on the status of the military personnel, the
military pension in case of incapacity and death. military by contract can enter the body of NCOs. In addition,
the amendments offer women access to a professional military
By the Government Emergency Order no. 90/2001 career in the same way as men.
modifying the Law on the status of military personnel no. Another issue refers to the set up of professionals' reserve.
80/1995, certain measures were provided that may lead to the The professionals' reserve can be citizens who were conscripts
rehabilitation of the military career and to the harmonization or who fulfill a modular service - 4 months of training in the
with NATO practice.
first year and 30 days training in each of the following 5 years.
Its provisions refer to:
They could be used to accomplish, in a certain period of time,
 the achievement of the rank-position concordance;
duties of professional military personnel, when this kind of
 the implementation of the Military career Guide (this
personnel is not available to participate in bilateral or
was approved by the Government decision no 582/2001);
multilateral exercises and in international missions.
 the insertion of the "sergeant" as the first NCO rank.
Another objective of the amendments will be to regulate
the conditions for the alternative service for the citizens who,
The Law on the measures to be taken against aircrafts that
because of their religious beliefs, cannot serve as conscripts.
use the Romanian air space without clearance replaced an old
regulation in this area. It takes into account:
 the change of duly authorized organizations and their By the National Crisis Management System Bill is proposed
responsibilities in this field; to establish a unitary system designated to assure human,
 the intensification of the activity in the Romanian air material and financial resources, as well as to regulate the
space; preparation and action of the public authorities, legal entity
 the harmonization of our laws with the regulations of and population, with the purpose to prevent and manage
other states and international organizations. crises.
The Law determines the organizations duly authorized to This bill will put in function a mechanism that will provide
take measures in such cases. The procedures are similar to a better co-ordination among the involved institutions and a
those used in NATO members-states. better co-operation with NATO countries and partners.
The Government Decision draft on the National Search and
One of the main tasks of the Government program is the Rescue System intends to meet both internal requirements and
harmonization of normative acts with the legislation of the EU
the commitments undertaken by Romania in international
and NATO member-states. To accomplish this task, it was
treaties. The draft establishes:
ruled the initiator obligation, during the drafting process, to
 the SAR national system and procedures similar to those
ensure the compatibility of the normative act draft with the EU
of NATO member-states;
and NATO member states-legislation.
 the National Committee for Search and Rescue;
In this spirit, as well as to fulfill the requirements of the
 the integration of all assets and their use in a unitary
Annual National program for integration in NATO, a large
concept;
number of normative act draft were drawn up and are in
 the legal framework for the cooperation with
various stages of the legislation process (under debate in the
Parliament, at other public authorities for comments or being neighbors.

finalized at MOD level).


To be prepared at the accession moment, Romania will
The amendments to the Law on preparation of the review its current legislation in order to identify any
population for defense are also aimed at harmonizing the legal prohibitions that could be in conflict with future NATO
framework with that of NATO members-states. The bill defines membership and, if necessary and in consultation with the
the term of professional military personnel. According to the Alliance, will make changes to the legislation.
IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 21
ACTUALITATEA POLITICO-MILITAR|

Restructurarea [i modernizarea
sistemului de formare [i dezvoltare
profesional\ a personalului
For]elor Terestre
General-locotenent dr. Reforma profund` conceptual-doctrinar`, structural`, ac]ional` [i în planul înzestr`rii cu
Eugen B|D|LAN, sisteme de arme [i echipamente, pe care o tr`ie[te Armata României, se deruleaz` în toate
[eful Statului Major al
domeniile de manifestare a For]elor Terestre. Pentru For]ele Terestre Române, obiectivul
For]elor Terestre
principal al demersurilor actuale îl constituie aducerea tuturor comandamentelor [i
unit`]ilor în acea stare care s` le permit` participarea oportun` [i eficient` la ap`rarea ]`rii,
participarea la misiuni externe conform regulamentelor interna]ionale ale României,
compatibilizarea cu structurile similare ale armatelor ]`rilor membre NATO [i îndeplinirea
tuturor condi]iilor de aderare la structurile de securitate europene [i euro-atlantice.
Resursa uman` - cea mai important` dintre resursele la dispozi]ie în prezent [i în
viitorul apropiat - este domeniul în care restructurarea [i modernizarea For]elor Terestre
se manifest` cel mai dinamic [i produce cele mai mari efecte.
Reducerea efectivelor, pân` la finele anului 2003, la aproximativ 76.000 de func]ii,
cre[terea ponderii militarilor profesioni[ti pân` la 75%, realizarea raportului de 1/2,5 între
ofi]eri [i subofi]eri, aplicarea ghidului carierei militare, nevoia atingerii unor standarde
moderne în preg`tirea [i ducerea ac]iunilor militare precum [i introducerea în înzestrare a
unor sisteme de arme noi sunt realit`]i care au determinat [i impun în continuare restruc-
turarea [i modernizarea sistemului de formare [i dezvoltare profesional` a personalului
din For]ele Terestre.
Sistemul de formare, specializare [i perfec]ionare a preg`tirii personalului For]elor
Terestre vizeaz`:
 formarea, dezvoltarea [i men]inerea aptitudinilor [i deprinderilor militarilor [i a
capacit`]ii opera]ionale a structurilor pentru întrebuin]area corespunz`toare a echipa-
mentelor, preg`tirea [i desf`[urarea ac]iunilor militare;
 perfec]ionarea cooper`rii în toate tipurile de opera]ii (lupte) ;
 asigurarea capacit`]ii de ac]iune în comun cu structurile similare din armatele
statelor membre NATO, UE [i partenere;
 dezvoltarea spiritului competitiv [i cre[terea exigen]ei în respectarea standardelor;
 aplicarea procedeelor [i tehnicilor moderne de preg`tire;
 evaluarea continu` [i standardizarea preg`tirii;
 perfec]ionarea structural` [i normativ` a sistemului de preg`tire;
 motivarea tuturor participan]ilor la preg`tire.
Principiile ce stau la baza sistemului de formare [i dezvoltare profesional` a perso-
nalului For]elor Terestre sunt:
22 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)
ACTUALITATEA POLITICO-MILITAR|

 caracterul intercategorii de for]e [i interarme al structurilor asigur` preg`tirea


întrunit` a comandamentelor [i instruirea trupelor la nivel strategic, operativ [i tactic în
condi]iile reale [i complexe ale câmpului de lupt` modern;
 planificarea [i organizarea unitar` a preg`tirii asigur` fundamentarea sistemic` a
obiectivelor preg`tirii pe baza unei concep]ii [i a unui plan unic, precum [i folosirea
eficient` a resurselor avute la dispozi]ie;
 desf`[urarea modular` a preg`tirii asigur` concentrarea eforturilor pentru
îndeplinirea obiectivelor principale, în mod secven]ial pe etape [i programe de sine
st`t`toare, specifice fiec`rei structuri;
 specializarea asigur` ob]inerea performan]elor maxime într-o anumit` func]ie, iar
flexibilitatea [i adaptabilitatea permit extinderea/diminuarea unor activit`]i sau schim-
barea/redimensionarea obiectivelor, în func]ie de priorit`]ile impuse;
 preponderen]a caracterului practic- aplicativ .
Având în vedere obiectivele asumate [i cursul prognozat al evolu]iei structurale [i ac]io-
nale a comandamentelor [i unit`]ilor, Statul Major al For]elor Terestre a formulat sistemu-
lui de formare, specializare [i perfec]ionare a preg`tirii resursei umane urm`toarele cerin]e:
 polivalen]a, multidisciplinaritatea, integralitatea [i complementaritatea confer`
posibilitatea form`rii [i dezvolt`rii lupt`torului complet, performant [i universal;
 cultivarea spiritului de lupt` [i a virtu]ilor militare dezvolt` dorin]a lupt`torului de
a învinge, cu respectarea legilor r`zboiului;
 planificarea [tiin]ific` [i structurarea pe etape [i obiective a preg`tirii stimuleaz` [i
inspir` dorin]a ob]inerii celor mai înalte performan]e;
 competitivitatea [i experien]a asigur` desf`[urarea preg`tirii într-un cadru
stimulator [i riguros;
 adaptarea preg`tirii la condi]iile de mediu [i clim` specifice teritoriului na]ional sau
altor teritorii;
 continuitatea preg`tirii prin aplicarea tehnicilor/procedeelor moderne garanteaz`
corectarea erorilor;
 evaluarea continu` asigur` cunoa[terea permanent` a performan]elor [i corectarea
oportun` a deficien]elor;
 interoperabilitatea creeaz` condi]iile necesare cre[terii capacit`]ii de ac]iune în
comun cu structurile militare similare din armatele statelor membre NATO.
Proiec]ia structurilor a avut în vedere ca în toate componentele sistemului de formare
[i perfec]ionare a preg`tirii personalului - înv`]`mânt, preg`tire de comandament [i
instruc]ia trupelor - s` se realizeze obiectivele managementului resurselor umane [i s` se
asigure compatibilizarea [i interoperabilitatea structurilor militare române[ti cu cele
similare armatelor moderne.
Modernizarea înv`]`mântului militar din For]ele Terestre vizeaz` realizarea unui sistem
organizat [i integrat care s` determine formarea, specializarea [i perfec]ionarea preg`tirii
personalului militar în activitate [i în rezerv` în concordan]` cu modelele prefigurate [i
standardele militare opera]ionale aprobate.
Formarea cadrelor în activitate se realizeaz`, de regul`, în sistemul institu]ionalizat al
înv`]`mântului militar care preg`te[te viitorul comandant sau specialist militar, în m`sur`
s` îndeplineasc`, imediat dup` absolvire, func]iile pentru care s-a instruit [i s` se perfec-
]ioneze permanent pe timpul carierei militare, corespunz`tor necesit`]ilor For]elor Terestre.
IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 23
ACTUALITATEA POLITICO-MILITAR|

Specializarea cadrelor militare asigur` ob]inerea performan]elor maxime într-o


anumit` func]ie, generând o puternic` individualizare a personalului într-o structur`
militar` sau alta.
Perfec]ionarea cadrelor militare, în sistemul militar institu]ionalizat din For]ele
Terestre, se face în perioada premerg`toare numirii acestora în alte func]ii, ulterioare
celor pentru care s-a realizat formarea [i specializarea ini]ial`, astfel încât, de la început,
fiecare s`-[i poat` îndeplini atribu]iile func]ionale [i s` se poat` manifesta ca lider,
capabil s` integreze resursele la dispozi]ie în vederea îndeplinirii misiunii specifice
structurii pe care o comand`.
Întreaga activitate de înv`]`mânt militar din For]ele Terestre este proiectat` s` se
desf`[oare în cele trei colegii militare liceale, Academia For]elor Terestre, [coala Militar`
de Mai[tri Militari [i Subofi]eri, [colile de aplica]ie ale armelor, Centrul de Limbi Str`ine [i
în Centrul de instruc]ie Pfp.
Colegiile militare liceale au misiunea s` preg`teasc` elevii atât pentru continuarea
studiilor în institu]iile de formare a militarilor de profesie, cât [i pentru a putea urma orice
alt` form` de înva]`mânt universitar sau postliceal.
Academia For]elor Terestre are menirea s` formeze ofi]eri de comand` pentru For]ele
Terestre, licen]ia]i în [tiin]` militar`, specializarea managementul organiza]iei.
Conform noii „Concep]ii de formare [i dezvoltare profesional` a personalului din
For]ele Terestre“, în curs de elaborare [i avizare la aceast` dat`, ca urmare a schimb`rii
(diversific`rii) disciplinelor la care se sus]ine examen de admitere [i a programelor de
preg`tire academic`, se vor diversifica [i tipurile de licen]` pe care absolven]ii le pot
ob]ine, astfel: administra]ie public`; finan]e contabilitate; înv`]`mânt tehnic.
Tipul de ofi]er pe care îl va forma Academia For]elor Terestre, potrivit acestei concep]ii,
va fi: licen]iat în una din specialit`]ile de mai sus; cu preg`tire universitar` militar`; preg`tit
ca lupt`tor polivalent, fiind în m`sur` s` foloseasc` (fiind brevetat) armamentul [i tehnica
de baz` din dotarea For]elor Terestre; în m`sur` s` organizeze via]a colectivit`]ilor.
Op]iunea pentru arm` va apar]ine individului, fiind îns` orientat` de speciali[ti prin
metode adecvate, inclusiv prin aplicarea de teste privind unele abilit`]i [i deprinderi, în
acest sens aducându-[i contribu]ia [i [colile de aplica]ie ale armelor.
ßcoala Militar` de Mai[tri Militari [i Subofi]eri are misiunea de a forma lupt`tori, condu-
c`tori de organiza]ii militare mici (grupe/echipe, plutoane/ ateliere de reparat tehnic` mi-
litar`) speciali[ti în arm`, educatori [i cet`]eni cu responsabilit`]i speciale. Preg`tirea mai[-
trilor militari [i a subofi]erilor ca speciali[ti în arme/servicii se realizeaz` în [colile de
aplica]ie ale armelor.
În viitor, subofi]erii - coloana vertebral` a For]elor Terestre - vor fi lupt`torii, speciali[tii
în mânuirea sistemelor de arme [i echipamentelor, comandan]ii structurilor mici, lucr`torii
de stat major, asisten]ii comandan]ilor de structuri mari [i administratorii st`pâni pe
propriile emo]ii [i sentimente, gata oricând s`-[i îndeplineasc` misiunile ce le revin, pe
baza unor solide deprinderi comportamentale, civice, educative, morale [i etice.
Începând din anul 2001, în structura [colii Militare de Mai[tri Militari [i Subofi]eri
func]ioneaz` Centrul de Preg`tire a Subofi]erilor, în cooperare cu Corpul Infanteriei
Marine al SUA, pentru preg`tirea în primul modul a cursan]ilor de la cursul de formare a
subofi]erilor în activitate (filiera indirect`).
24 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)
ACTUALITATEA POLITICO-MILITAR|

În noua viziune a For]elor Terestre, [colile de aplica]ie ale armelor împreun` cu bazele
(centrele) de instruc]ie din subordine vor constitui pilonul principal de sus]inere a în-
tregului sistem de formare, specializare [i perfec]ionare a preg`tirii personalului militar,
revenindu-le urm`toarele sarcini:
 formarea militarilor în termen, militarilor cu termen redus, militarilor angaja]i pe
baz` de contract, subofi]erilor, mai[trilor militari [i ofi]erilor;
 perfec]ionarea preg`tirii militarilor angaja]i pe baz` de contract, subofi]erilor,
mai[trilor militari [i ofi]erilor;
 proiectarea [i implementarea strategiilor de dezvoltare a genurilor de arm`;
 elaborarea, experimentarea, omologarea [i monitorizarea reglement`rilor în arm`.
Comandantul [colii de aplica]ie va deveni liderul armei [i va avea competen]ele de
inspector al acesteia.
Bazele (centrele) de instruc]ie vor constitui corp comun cu [colile de aplica]ie ale
armelor [i, în afara sarcinilor proprii de instruire a militarilor conscrip]i, vor primi misiunea
de a desf`[ura cursuri sau module ale cursurilor organizate de [coli.
Se vor institu]ionaliza rela]iile de cooperare între Academia For]elor Terestre, [coala
Militar` de Mai[tri Militari [i Subofi]eri, [colile de aplica]ie ale armelor, precum [i între
acestea [i corpurile de armat` teritoriale. Aceste rela]ii se vor materializa prin planuri
anuale de cooperare care vor cuprinde activit`]ile ce se desf`[oar` în comun [i elementele
de sprijin reciproc pentru realizarea obiectivelor fiec`ruia.
Centrul de Limbi Str`ine are ca misiune de baz` formarea [i dezvoltarea competen]elor
lingvistice corespunz`toare postului pe care sunt încadrate cadrele militare [i asigurarea
însu[irii terminologiei militare specifice NATO, în special a procedurilor de comand` [i
stat major în ac]iunile militare, inclusiv în opera]iile militare altele decât r`zboiul.
La aceast` dat`, se afl` în func]ionare sau în curs de înfiin]are centre de limbi str`ine
(limbi oficiale NATO) în garnizoane mari - universitare, având în vedere nevoile de
preg`tire a personalului [i dinamica structurilor din For]ele Terestre.
Centrul de Instruc]ie Pfp, recent înfiin]at, este destinat pentru dezvoltarea tehnicilor
necesare desf`[ur`rii opera]iilor în sprijinul p`cii, bazate pe înv`]`minte, metode [i
standarde de instruc]ie [i asisten]` privind preg`tirea subunit`]ilor, formarea [i preg`tirea
ofi]erilor de stat major, în vederea particip`rii la misiuni în cadrul statelor majore
multina]ionale.
Preg`tirea de comandament [i instruc]ia trupelor, componente principale ale
sistemului de formare, specializare [i preg`tire a personalului, se desf`[oar` unitar, pe
baza „Dispozi]iei [efului Statului Major al For]elor Terestre privind preg`tirea structurilor
din subordine“.
Preg`tirea de comandament se realizeaz` în scopul cre[terii capabilit`]ii de ac]iune în
condi]iile r`zboiului modern.
Preg`tirea comandamentelor teritoriale vizeaz`:
 managementul resurselor umane [i materiale ale unit`]ilor din subordine;
 organizarea, desf`[urarea [i evaluarea unor activit`]i de stat major;
 organizarea [i desf`[urarea ridic`rii graduale a capacit`]ii de lupt` a unit`]ilor
subordonate, precum [i mobilizarea acestora;
 conducerea ac]iunilor militare din zona lor de responsabilitate, întrebuin]ând în
acest scop for]ele r`mase la dispozi]ie.
IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 25
ACTUALITATEA POLITICO-MILITAR|

Preg`tirea comandamentelor opera]ionale vizeaz`:


 preg`tirea [i desf`[urarea ac]iunilor militare;
 organizarea [i desf`[urarea activit`]ilor de stat major cu structurile prev`zute a fi
subordonate opera]ional, verificarea [i evaluarea nivelului de preg`tire al acestor for]e.
Instruc]ia trupelor se execut` în scopul însu[irii cuno[tin]elor teoretice [i form`rii
deprinderilor practice necesare îndeplinirii desf`[ur`rii ac]iunilor militare specifice
r`zboiului modern.
Unit`]ile din for]ele active, concomitent cu instruirea pentru îndeplinirea misiunilor de
baz`, se preg`tesc pentru monitorizarea [i prevenirea situa]iilor care ar putea degenera în
criz` sau pericol militar, respingerea ac]iunilor militare în for]`, asigurarea condi]iilor de
trecere a for]elor teritoriale [i de rezerv` de la starea de pace la cea de r`zboi [i pentru
participarea la opera]ii militare de stabilitate. Dintre unit`]ile apar]inând for]elor active se
nominalizeaz` cele care particip` la misiuni interna]ionale sub egida organismelor
interna]ionale de securitate [i/sau, la ap`rare colectiv`, dup` aderarea României la NATO.
For]ele teritoriale se preg`tesc pentru executarea ap`r`rii teritoriale, sprijinul autori-
t`]ilor locale în cazul unor urgen]e civile, gestionarea crizelor [i prevenirea conflictelor,
asigurarea execut`rii mobiliz`rii [i complet`rii pentru unit`]ile care se înfiin]eaz` la r`zboi.
Sub conducerea Statului Major al For]elor Terestre, comandamentele de toate tipurile
din for]ele teritoriale [i structurile subordonate acestora vor desf`[ura toate activit`]ile
specifice administra]iei militare [i vor avea responsabilitatea gestion`rii for]elor.
Eficientizarea sistemului de formare, specializare [i perfec]ionare a preg`tirii perso-
nalului For]elor Terestre, în ultimii ani, a cunoscut noi valen]e, prin adoptarea Concep]iei
de instruire prin simulare ce va constitui, într-un viitor foarte apropiat, o etap` distinct` a
preg`tirii de comandament [i a instruc]iei trupelor.
Obiectivul principal al simul`rii în preg`tire [i instruire îl constituie crearea unor eveni-
mente specifice câmpului de lupt` modern - complexe, dinamice, des schimb`toare - [i
încadrarea acestora [i a activit`]ilor desf`[urate în timp real.
Prezentarea succint` a restructur`rii [i moderniz`rii sistemului de formare, specializare
[i perfec]ionare a preg`tirii personalului eviden]iaz` complexitatea [i importan]a acestui
domeniu [i rolul deosebit pe care îl are Statul Major al For]elor Terestre în gestionarea celei
mai mari p`r]i din rezerva uman` a Armatei României.
În scopul derul`rii unui management eficient al acestui domeniu de importan]` vital`
pentru viitorul For]elor Terestre, a ap`rut necesitatea constituirii cât mai rapide a unui
comandament TRA-DOC (TRAINNIG AND DOCTRINE), în subordinea Statului Major al
For]elor Terestre, al c`rui comandant s` aib` competen]ele [i s` îndeplineasc` [i atribu]iile
de inspector al For]elor Terestre.
* *
*
Fluiditatea mediului geostrategic [i geopolitic [i caracterul evolutiv al fenomenului
militar, în contextul c`rora s-a dezvoltat problematica, ne determin` s` consider`m c`
formarea, specializarea [i perfec]ionarea preg`tirii personalului For]elor Terestre, trebuie
perceput` ca o avangard` a proiec]iilor structurale [i ac]ionale din Armata României.
26 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)
ACTUALITATEA POLITICO-MILITAR|

Restructuring and modernization


of professional forging and
development system for personnel
of Land Forces Staff
Lieutenant-General Ph.D. The complex concept-doctrinal, structural, action and weaponry and equipment
Eugen B|D|LAN, acquisition reform that Romanian Armed Forces are going through, is conducted in all of
Chief of the Romanian Land Forces Staff areas. For Land Forces, the main goal of current activities is represented
Land Forces Staff by bringing all headquarters and units in a status that would allow efficient and timely
participation in country defense in accordance with Romania's regulations, becoming
compatible with similar NATO structures and meeting all requirements for joining the
European and North-Atlantic security organizations.
The human resource - the most important of resources at hand now and in the nearest
future - is the area in which restructuring and modernization of Land Forces manifests
itself in the most dynamic and productive manner.
Strength downsizing, till the end of 2003, up to 76.000 functions, growth of pro-
fessional militaries percentage up to 75, achievement of a 1/ 2.5 ratio - officers and NCOs,
complying with the Guide of Military Career, the need to reach modern standards in
preparing and conducting military actions as well as acquiring new weaponry systems are
facts which have triggered and continue to require restructuring and modernization of
professional forging and development system for personnel of Land Forces Staff.
The building, specializing and improving system for training of personnel within Land
Forces aims the following:
 building, developing and maintaining of personnel skills and operational capa-
bilities of structures for a proper use of the equipment and for an adequate prepare and
conduct of military operations;
 improving cooperation in all types of operations;
 ensuring the common action capabilities with similar structures within Partners,
NATO, and EU;
 developing a challenge environment and increasing demands in following the
standards;
 implementing modern training procedures and techniques;
 permanently assessing training and raising it to the standards;
 structural and legal improvement of the training system;
 motivation of all training participants.
The building, specializing and improving system for training of personnel within Land
Forces is based on the following principles:
 the combined arms and joint structure feature ensures the joint training of
headquarters and also training of units at strategic, operational and tactical level in real
and complex modern battlefield environment;
 centralized planning and organization of the training ensures a systemic support of
training objectives based on a single plan and conception and on efficiently use of
available resources;
 modular training ensures focusing the efforts on meeting the main objectives
sequentially, phase by phase and for independent programs, specific to each structure;
IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 27
ACTUALITATEA POLITICO-MILITAR|

 specialization ensures maximum of skills in a certain position and flexibility and


adaptability permit the extension/reduction of some activities or changing/rebuilding the
objectives according with imposed priorities;
 emphasize hands-on training.

Taking into consideration the assumed goals and the foreseen running of structural
and action development of headquarters and units, Land Forces Staff set up the following
requirements for the building, specializing and improving system for training of personnel
within Land Forces:
 polyvalence, multidisciplinary, integrality and complementary provide the
possibility of forging and developing the complete, universal soldier;
 enhancing the combat spirit and military virtues develops the will to win in
accordance with rules of war;
 scientific planning of training and its organizing on phases and objectives stimulate
and inspire the will to get the highest performances;
 experience and competence ensure a stimulating and precise framework for
training;
 adjusting the training to national environment in our country or abroad;
 continuity of training ensures the feedback by applying new and modern
techniques;
 the permanent assessment ensures a permanent estimation of performances and
the properly feedback to timely correct the shortfalls;
 interoperability creates the necessary conditions to ensure growth of action
capabilities with similar military structures of NATO countries.

Designing the structures aimed that within all components of personnel developing
training system -education, staff and troops training - should be met the human resources
management objectives and should also be provided compatibility and interoperability of
Romanian military structures with the similar ones of modern armed forces.
The modernization of military education within Land Forces aiming at achieving an
organized and integrated system that shall determine specialization and improvement of
active or retired military personnel training according with foreseen patterns and
approved military operational standards.
The educational program for active military personnel is usually done within the
military educational system which trains the future commander or military specialist, able
to accomplish, right after graduation, the positions he was trained to be assigned and to
permanently improve his skills during his military career according with Land Forces
necessities.
The military personnel specialization ensures maximum performances in a certain
position, generating a strong individualization of the personnel in a certain military
structure.
The military personnel improvement, within the institutionalized military system at
Land Forces is done before their appointment in different positions, others than the
position that the personnel had been trained for so that, from the very beginning each
person can fulfill his functional tasks and be also able to act as a leader, capable of
integrating resources at hand in view of conducting the mission specific to the structures
that he leads.
The military educational activity within Land Forces is projected to take place within
the three Military High-Schools, Land Forces Academy, NCOs and WOs Military School,
Branch Training Centers, Foreign Languages Center and PfP Training Center.
Military High Schools have the mission to train the students both for higher military
schools and any other type of civilian colleges or faculties.
The Land Forces Academy is designed to build commanding officers for Land Forces
with a military science degree, specialized in organization management.
According with the new "Building and Developing of Land Forces Personnel Concept"
which is now under elaboration and approval, as a consequence of changing

28 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


ACTUALITATEA POLITICO-MILITAR|

(diversifying) the subjects of the entering exam and of academically training program,
there will be a wide variety of licenses which the graduates can get such as: organizational
management, public administration, finance, technical education.
According with this Concept, the Land Forces Academy will build an officer bearing
the following characteristics: licensed in one of the areas mentioned above, with military
university training, prepared as a multivalent soldier being able to use the weaponry and
the equipment, able to organize other personnel life.
Each individual will have his own option regarding the branch to assign but specialists
will guide him through adequate methods, including tests to evaluate students' abilities
and skills while the branch training centers bring their own contribution to a proper
assessment of their skills.
NCOs and WOs Military School has the mission to build and train fighters, small group
leaders (squads, teams, platoons and workshops for repair of military equipment) branch
specialists, instructors and citizens with special responsibilities. This specific training takes
part in Branch Training Centers.
In the future the NCOs - backbone of the Land Forces - will be the professional
fighters, specialized in using the weapon systems and equipment, leaders of small
structures, staff workers, high commander's assistants, self-confident persons, ready
anytime to accomplish the missions assigned, based on solid behavior, civic, education,
moral and ethic skills.
Starting with 2001, the NCO Training Center functions in the organic of NCOs and
WOs Military School, in cooperation with US Marine Corps, for training in the first package
of attendees to active NCOs training course (indirect channel).
The new view of Land Forces on the Branch Training Centers and the subordinated
training centers, they will be the main pillar to sustain the whole building, specializing and
improving system of the military personnel and will have the following tasks:
 building conscripts, short-term conscripts, professional soldiers, NCOs, WOs, and
officers;
 improving training for professional soldiers, NCOs, WOs, and officers;
 designing and implementing branches development strategies;
 elaborating, experiencing, certifying and monitoring the branch regulations.

The Branch Training Center commander will become the branch commander in chief
or the branch inspector.
The Training Centers will constitute common organic with the Branch Training
Centers and, beside the specific tasks to train conscripts, they will be assigned to conduct
courses or modules of courses organized by the Branch Training Centers.
The cooperation relations between the Land Forces Academy, NCOs and WOs Military
School, and the Branch Training Centers will be legalized, and so will be the relations
between them and the Territorial Army Corps. These relations will materialize annual
cooperation plans containing the planned common activities and mutual support
elements for achieving the objectives of each.
The Foreign Language Center has as basic task to build and develop the language
proficiency in accordance with needs specific to each position and also to ensure that the
attendees are aware of NATO specific terminology learning, particularly command and
staff procedures used in military operations and in military operations other than war. At
this moment we have Foreign Language Centers (NATO official languages) in use or to be
established considering the personnel training needs and Land Forces structure dynamics.
The PfP Training Center, recently established, is designed to develop the necessary
skills required in PSOs, based on lessons learned, training standards and methods and
assistance regarding formation and staff officers training for missions within Multinational
Joint Staffs. Staff and troops training, basic components of building and developing system
of personnel within the Land Forces are centralized in accordance with "Chief of Land
Forces Staff Specifications on Training of Subordinated Structures".

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 29


ACTUALITATEA POLITICO-MILITAR|

The staff training is performed in order to increase the combat capabilities of these
forces to conduct military operations in modern battlefield conditions.
The territorial headquarters training aims at the following:
 human and equipment resources management for all subordinated units;
 organizing, conducting and evaluating specific staff training events;
 organizing and conducting gradual increase of combat capabilities for
subordinated units and also their mobilization;
 leading military actions within their area of responsibility, by using for this
particular purpose forces left under their command.

The territorial headquarters training aims at the following:


 preparing and conducting military activities;
 organizing and conducting staff activities with structures envisaged to be
subordinated at operational level, checking and evaluating the training level of these
forces.

Training of troops is performed in order to acquire theoretical knowledge and to build


the practical skills necessary to carry out military actions specific to modern war.
Units within active forces, concurrently with training for basic missions, are trained to
monitor and prevent situations that could lead to crisis or military danger, to decisively
repeal military threats, to provide conditions for territorial and reserve forces to pass from
peace to war status and to participate in stability military operations. Among units
belonging to active forces are nominated those participating in international missions
under aegis of international security and / or collective defense organizations after
Romania joins NATO.
Territorial forces are trained to perform territorial defense, support of local authorities,
in case of civil emergencies, crisis management and conflict prevention, providing
mobilization and augmentation for units that are set up in war time.
Under Land Forces Staff, all types of headquarters within territorial forces and their
subordinated structures will conduct all military administration specific activities and will
bear responsibility of generating forces.
Making the training system for Land Forces personnel efficient has taken different
shapes, during the last years, by adopting the simulation training concept which, in the
nearest future, will represent a distinct phase of staff and troops training.
The main goal of simulation in training is to create events specific to modern battlefield
- complex, dynamic, often changeable - and placing them and the conducted activities in
real time.
This brief presentation of restructuring and modernization system for training of
personnel highlights complexity and importance of this area and the special role played
by Land Forces Staff in managing the largest part of Romanian Armed Forces human
reserve.
In order to run an effective management of this vitally important field for the future of
Land Forces, the necessity to build up as soon as possible a new TRA-DOC (TRAINING
AND DOCTRINE) Headquarter, subordinated to Land Forces Staff, the commanding
officer of which shall have the authority and the skills to carry out tasks of Land Forces
inspector.
The fluidity of geo-strategic and geo-politic environment and the developing character
of military phenomenon, in context of which the conceptual framework developed
compel us to consider that building, specializing and improving training of Land Forces
personnel, must be perceived as an avant-garde of structural and action projections in
Romanian Armed Forces.

30 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Geopolitici [i geostrategii pe traiectoria viitorului

Prezent [i viitor `n
mediul de securitate
Colonel nale deopotriv`. Preocup`rile oamenilor de realitate a condi]iilor în care trebuie
Octavian DUMITRESCU de [tiin]` [i ale speciali[tilor au dep`[it s` asigur`m starea de securitate a ]`rii.
limitele naturale ale P`mântului, ie[ind în În primul rând, nivelul global al
Evenimentele care au avut loc în spa]iul cosmic ori au p`truns în tainele mediului de securitate relev` mai multe
lume, la sfâr[itul secolului XX, au neb`nuite, pân` nu demult, ale unor tendin]e cu influen]` în planul securi-
provocat modific`ri profunde, pozitive [i domenii. t`]ii, prezentate în continuare.
negative, în toate domeniile existen]ei Mai afectat decât alte domenii pentru a) Globalizarea constituie cea mai
sociale, inclusiv în planul mediului de c` este expus efectelor schimb`rilor ce previzibil` evolu]ie a mediului de securi-
securitate. Aceste modific`ri au dus la au loc în majoritatea din acestea, mediul tate interna]ional, tot mai des [i mai pro-
conturarea unor caracteristici deosebite de securitate, cu întreaga problematic` fund abordat` în studiile de specialitate.
ale mediului de securitate, între care privind evolu]iile economice, sociale, Fenomenul de globalizare aduce cu sine
instabilitatea, diversificarea, moderni- politice, demografice sau în oricare alt unele aspecte, aparent contradictorii,
zarea, incertitudinea, mobilitatea deose- domeniu, cu efectele geopolitice [i geo- esen]iale pentru securitatea statelor [i
bit` [i rata mare a schimb`rilor sunt tot strategice ale acestor evolu]ii, atrage o comunit`]ii interna]ionale, astfel:
mai clare. aten]ie deosebit` [i preocup`ri tot mai  cre[terea gradului de inter-
Tendin]ele actuale pot determina importante, orienteaz` preocup`rile [i dependen]` [i interac]iune în plan eco-
schimbarea arhitecturii de securitate la responsabilitatea atât a administra]iilor nomic determin` o strâns` evolu]ie, cu
nivel global [i regional, trecerea la statelor importante, a cancelariilor din acela[i sens, în planul securit`]ii, feno-
proiectarea unor noi structuri ale siste- toate p`r]ile globului, cât [i pe cele ale men ce ar trebui s` aduc` implicit stabili-
mului raporturilor interna]ionale. Dispa- speciali[tilor în rela]ii interna]ionale, tate în planul rela]iilor interna]ionale;
ri]ia de pe scena securit`]ii interna]ionale precum [i fonduri financiare corespun-  leg`tura dintre pace, prosperi-
a unor actori interna]ionali de securitate, z`toare. În acest nou context, sporesc tate [i democra]ie este perceput` de
ca Tratatul de la Var[ovia sau Uniunea preocup`rile factorilor responsabili [i majoritatea anali[tilor ca fiind pozitiv`,
Sovietic`, coroborat` cu apari]ia unor noi speciali[tilor pentru descifrarea esen]ei, cu efecte benefice pentru toate catego-
actori globali de securitate [i a actorilor con]inutului [i mai ales a implica]iilor riile de ]`ri [i, în interiorul acestora,
nestatali, a dus la trecerea de la sistemul acestor evolu]ii [i muta]ii, pentru a oferi pentru toate categoriile de cet`]eni. Ca
bipolar de securitate la cel unipolar - solu]ii [i m`suri corespunz`toare. urmare, ar trebui s` ne a[tept`m la
dup` unele p`reri, ori multipolar - dup` Pentru a putea efectua o analiz` evolu]ii pozitive [i în planul stabilit`]ii
altele1. Mediul de securitate al începutu- corect` [i complet` a evolu]iei probabile globale, zonale [i regionale, precum [i al
lui mileniului trei a coincis cu apari]ia [i a mediului de securitate care afecteaz` celei interne, pe m`sura evolu]iei demo-
evolu]ia unor fenomene noi, în majori- interesele na]ionale ale României este cra]iei [i prosperit`]ii;
tatea cazurilor necunoscute sau cunos- necesar` abordarea sistematic` a con-  totodat`, trebuie s` avem în
cute foarte pu]in, cum sunt terorismul, di]iilor mediului de securitate, la nivel vedere [i noile vulnerabilit`]i dobândite
traficul clandestin cu materiale strategice, global [i regional, concomitent cu sur- de societ`]ile dezvoltate [i democratice,
migra]ia de persoane, limitarea resur- prinderea multidimensional` a aspecte- bazate pe sisteme electronice sofisticate,
selor naturale [i altele. lor specifice domeniului securit`]ii folosite aproape în toate domeniile de
De asemenea, [tiin]a a contribuit la na]ionale. Acest mod de abordare presu- activitate social`, inclusiv în cel al
descoperirea [i dezvoltarea unor tehno- pune luarea în discu]ie a tendin]elor securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale, expuse
logii avansate, ale c`ror aplica]ii [i impli- politico-militare de evolu]ie a mediului unor riscuri noi, de natur` modern`;
ca]ii au revolu]ionat existen]a uman` [i de securitate în corelare cu cele din  beneficiul economic, ca rezultat
au determinat muta]ii deosebite în planul interiorul fenomenului militar, ceea ce al globaliz`rii, este asociat cu pierderea
rela]iilor interumane [i al celor intena]io- ne poate da o imagine cât mai apropiat` unei cote de suveranitate, proces deter-

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 31


Geopolitici [i geostrategii pe traiectoria viitorului

minat de interdependen]a tot mai accen- regional [i global. Concomitent, sesiz`m din ultimul deceniu al mileniului doi,
tuat`, în plan economic [i tehnologic, în ca foarte posibil` afirmarea la nivel glo- când ace[tia au ap`rut [i au executat ac-
detrimentul autorit`]ii [i abilit`]ii statelor bal a Indiei [i Iranului. S` fie aceste ]iuni care au afectat interesele altor
de a controla propriile mi[c`ri, în plan ra]ionamente numai ni[te opinii sau sunt actori, atât în plan interna]ional cât [i
intern [i extern; devine tot mai clar fap- sugestii pentru secolul XXI? intern. În acest sens, putem remarca
tul c`, atât pentru statele democratice, cu c) Proliferarea tehnologiilor relev` a unele aspecte, astfel:
societ`]i deschise, cât [i pentru cele cu treia tendin]` de evolu]ie a mediului de  organiza]ii interna]ionale sau
regimuri autoritare, tehnologiile infor- securitate global, care se refer` la rela]ia grupuri, constituite pe diverse proble-
matici ori domenii au jucat [i, probabil,
ma]ionale [i de comunica]ii fac aproape tot mai strâns` dintre explozia tehno-
vor continua s` joace un rol important în
imposibil` - [i acest lucru se va amplifica logiilor erei informa]ionale [i proliferarea evolu]ia lumii, provocând schimbarea
- interven]ia sau controlul centralizat al acestora pentru crearea unor capacit`]i cursului unor procese, cum este cazul
statului asupra indivizilor ori grupurilor cu relevan]` militar`. Chiar la sfâr[itul mediului înconjur`tor sau al folosirii ar-
de diferite naturi, inclusiv etnice ori secolului XX, activit`]ile militare, mai melor sofisticate (nucleare, bacterio-
religioase; mult sau mai pu]in pa[nice, au avut la logice etc.), afectând valorile interna]io-
nale sau na]ionale; altele au ac]ionat
 alt` consecin]` a globaliz`rii se baz` aparatur` [i echipamente cu înalt`
pentru rezolvarea, cu armele specifice
refer` la muta]iile ce pot surveni în tehnologie, care au schimbat, uneori în terorismului, a unor interese particulare,
planul identit`]ii na]ionale ori de grup, mod semnificativ, esen]a ac]iunilor mili- determinând apari]ia unor fenomene
datorate în principal standardiz`rii [i tare, tehnicile [i procedurile folosite. globale ca migra]ia clandestin` a unor
omogeniz`rii valorilor [i normelor cultu- Evolu]ia tehnologic` previzibil` a feno- mase importante de oameni, traficul de
rale, [tiin]ifice [i de orice alt` natur`. menelor militare [i nonmilitare în secolul armament, produse strategice ori
droguri;
b) Diversificarea actorilor globali de XXI ar putea avea urm`toarele implica]ii:
 aceste fenomene vor putea
securitate este previzibil` în prezent,  cre[terea gradului de „permea- influen]a în m`sur` tot mai mare deci-
având în vedere ac]iunile concrete desf`- bilizare“ a frontierelor na]ionale, în ziile organismelor interna]ionale ori ale
[urate, în plan mondial, de unele ]`ri cu special în plan economic [i social; guvernelor na]ionale [i vor putea deter-
poten]ial economic [i militar apreciabil.  provoc`rile noilor tehnologii, mina schimb`ri esen]iale ale fenome-
În acest context, aducem în aten]ie posibilit`]ile pe care acestea le vor pune nului militar în sine, ale naturii [i
configura]iei arhitecturii de securitate la
opiniile unor speciali[ti ai Institutului la îndemâna factorilor de decizie vor
nivel global [i regional, precum [i apa-
SUA pentru Studii de Politic` Extern`2, duce la schimbarea fizionomiei r`z- ri]ia unor noi forme de ac]iune pentru
din care se pot deduce dou` compo- boiului, a conflictului militar în general, contracararea evolu]iei negative a
nente ale acestei tendin]e [i anume: ceea ce va impune sporirea rolului pla- acestor actori.
 completarea listei actorilor glo- nific`rii, a capacit`]ii de proiec]ie a for]e- e) Amplificarea presiunilor proble-
bali de securitate care, pe lâng` SUA [i lor, mijloacelor [i procedurilor pe melor de mediu asupra proceselor
militare [i de securitate poate determina
Federa]ia Rus`, se pare c` va cuprinde termen mediu [i lung, concomitent cu
apari]ia unor noi procedee [i mijloace de
Europa, Japonia, China, India [i Iran, ]`ri apari]ia [i dezvoltarea unor noi capa- lupt` cu efecte foarte pu]in sau deloc
care, în prezent tr`deaz` dorin]e tipice cit`]i de supraveghere, selectare [i lovire nocive, care s` duc` la atingerea scopu-
actorilor globali; a ]intelor, bazate pe tehnologii avansate; rilor r`zboiului ori conflictului f`r` afec-
 la nivel regional, este previ-  apari]ia [i extinderea unor so- tarea fiin]ei umane sau a condi]iilor de
zibil` cristalizarea a patru triunghiuri lu]ii de substituire a mijloacelor [i proce- via]`, respectiv a mediului ambiant. În
leg`tur` cu aceast` tendin]`, în prezent,
strategice: Europa, cu actorii Uniunea durilor de lovire letale cu altele mai
se pot intui urm`toarele aspecte:
European`, SUA [i Rusia; Orientul Mijlo- pu]in nocive sau neletale, a c`ror folo-  considera]iile de mediu au consti-
ciu, cu actorii Rusia, Iran [i SUA; Asia, cu sire ar putea duce la realizarea acelora[i tuit [i vor constitui surse de conflict,
actorii SUA, Japonia [i China; Eurasia, cu scopuri dar cu pierderi umane minore având în vedere c` mediul trebuie s`
actorii Rusia, China [i India. sau chiar f`r` pierderi; asigure resursele vitale pentru existen]a
Continuând ra]ionamentul pe aceste  cre[terea num`rului ]`rilor care omenirii; acest aspect va influen]a într-o
m`sur` din ce în ce mai mare moda-
coordonate, putem constata c` exist` pot atinge acela[i nivel tehnologic în
lit`]ile de rezolvare a problemelor de
posibilitatea ca SUA s` joace, în conti- planul securit`]ii [i al ac]iunilor militare, securitate [i va determina apari]ia altora
nuare, un rol de maxim` importan]` la inclusiv al celor care vor intra în „clubul noi, care vor trebui s`-[i g`seasc` solu]ii
nivel global, fiind prezent` în trei din nuclear“, al celor care vor de]ine arme pentru a nu genera noi conflicte;
cele patru triunghiuri strategice, c` Rusia chimice [i biologice.  în condi]iile cre[terii explozive a
ar putea fi implicat`, în continuare, atât d) Cre[terea importan]ei actorilor de popula]iei, într-o rat` imposibil de ima-
în soarta Europei cât [i în cea a Asiei [i securitate nonstatali va constitui, proba- ginat cu un deceniu în urm`, va cre[te
presiunea problemelor de mediu asupra
Orientului Mijlociu, iar China ar putea bil, tendin]a cea mai consistent` a seco- celor de securitate;
juca un rol tot mai important la nivel lului XXI, aceasta putând fi intuit` chiar  standardele de mediu pe care
32 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)
Geopolitici [i geostrategii pe traiectoria viitorului

ac]iunile [i armamentele ce vor fi folosite starea de securitate - pe de alt` parte, cel Referitor la tendin]ele de evolu]ie a
în viitor trebuie s` le respecte vor influ- pu]in în plan zonal; securit`]ii continentului european, unul
en]a în mare m`sur` parametrii acestora,  intensificarea eforturilor unor din cele mai semnificative elemente este
în special în ceea ce prive[te deplasarea state, aflate în curs de restructurare, rela]ia NATO - UE, de multe ori înso]it de
[i amplasarea trupelor, instruirea aces- pentru îndeplinirea cerin]elor de inte- întreb`ri de genul: care vor fi orient`rile
tora [i modalit`]ile de folosire a materi- grare în structurile europene [i euro- pe care le-ar putea urma cele dou`
alelor [i produselor specific militare. atlantice de securitate; structuri ale securit`]ii regionale, inde-
f) Cre[terea popula]iei este o tendin]`  existen]a intereselor divergente pendent sau împreun`?; care ar putea fi
cu implica]ii incomplet determinate în ale unor state sau grupuri de state, implica]iile [i urm`rile evolu]iilor viitoa-
prezent, deoarece problematica demo- precum [i ale unor grupuri din interiorul re? Dac` analiza se refer` la domeniul
grafic` este greu de controlat în multe unor state cu dorin]e autonomiste, care securit`]ii, cum de altfel este cazul stu-
state care sunt sau vor deveni actori determin` st`ri de tensiune de natur` diului de fa]`, Europa trebuie analizat` în
mondiali, în special în ]`rile aflate în etnic` sau religioas` ce pot degenera în strâns` corela]ie cu evolu]iile la nivel glo-
proces de dezvoltare economic` [i soci- conflicte ori dispute; bal, pe de o parte, precum [i prin prisma
al`. Potrivit unor publica]ii3, se a[teapt`  persisten]a unor divergen]e de propriilor condi]ii [i tendin]e de evolu]ie.
ca în urm`torii 20-25 de ani, popula]ia natur` frontalier`; A[a cum a rezultat de mai sus,
globului s` ajung` la aproape 8 miliarde  evolu]ii economice [i sociale Europa ar putea reprezenta unul din
de oameni, din care 1,86 miliarde în asimetrice, cu implica]ii majore în plan cele patru triunghiuri strategice care se
]`rile mai pu]in dezvoltate [i 0,37 geopolitic [i geostrategic; contureaz` la nivel global, acesta ba-
miliarde în ]`rile dezvoltate, diferen]a  p`trunderea [i extinderea zându-se la rândul lui pe trei piloni -
fiind în categoriile intermediare de ]`ri, fundamentalismului islamic, în unele Uniunea European`, SUA [i Rusia; în
ceea ce ar putea crea probleme deose- cazuri acesta fiind radical; aceast` variant` se pune firesc între-
bite, inclusiv în domeniul securit`]ii. În  adâncirea decalajelor economice, barea: ce se va întâmpla cu NATO?
acest sens, potrivit estim`rilor, dou` ar sociale [i tehnologice dintre diferite ]`ri În unele studii ale speciali[tilor ame-
putea fi ]`rile cu popula]ie peste 1 [i zone ale continentului, precum [i a ricani, se vorbe[te despre evolu]ia foarte
miliard de locuitori: China - care ar putea zonelor adiacente; strâns` a rela]iei Ini]iativa European` de
avea 1,4 miliarde - [i India - care ar putea  sporirea efectelor [i influen]ei Ap`rare [i Securitate - Uniunea Euro-
dep`[i China, atingând 1,42 miliarde amenin]`rilor de natur` nonmilitar` pean`, ceea ce duce inevitabil la ideea
locuitori. asupra evolu]iilor regionale din dome- coexisten]ei UE cu o Alian]` Nord-
Un alt aspect important pentru niul securit`]ii [i nu numai. Atlantic` cu importan]` redus` - limitat`,
securitatea planetei se refer` la proble- Este foarte important s` subliniem într-o variant`, la aplicarea articolului V
mele de migra]ie a popula]iei din regiu- aici rolul pe care l-au jucat [i, probabil, îl al Tratatului - parte din responsabilit`]ile
nile dens populate dar slab dezvoltate vor juca în continuare Statele Unite ale acesteia, inclusiv opera]iile de sprijin al
spre regiunile mai slab populate dar Americii pentru securitatea Europei, p`cii, putând fi preluate de UE, ori la
dezvoltate, fenomen care, de asemenea, aspect de care trebuie s` ]inem perma- schimbarea dramatic` a NATO, mer-
poate determina apari]ia unor probleme nent cont atunci când evalu`m sau gând pân` la dispari]ia organiza]iei, în
foarte serioase în planul securit`]ii. proiect`m problemele securit`]ii pe varianta cea mai pesimist`.
Desigur, tendin]ele de evolu]ie a continentul nostru, concomitent cu mu- Studiile unor anali[ti europeni, referi-
mediului de securitate global, prezentate ta]iile ce au avut loc de-a lungul ultimei toare la perspectivele Uniunii Europene
foarte succint mai sus, nu sunt nici pe de- jum`t`]i a secolului XX. ca actor interna]ional de securitate, rele-
parte exhaustiv descrise, complexitatea În acest sens, sunt semnificative v` o „evolu]ie paralel`“ a NATO [i UE, cu
fenomenelor - semnalate doar - obligând opiniile lui Zbigniew Brzezinski, care specializarea diferen]iat` a celor dou`
la un studiu profund [i permanent. arat` c` exist` cel pu]in trei argumente organisme de securitate, primei revenin-
La nivel regional, tendin]ele de evo- în sprijinul acestei idei, [i anume: du-i responsabilit`]i preponderent mili-
lu]ie a mediului de securitate sunt pre- „angajamentul american în cauza unifi- tare, de rezolvare a conflictelor armate
figurate, în egal` m`sur`, de condi]iile c`rii Europei“ este necesar tocmai iar celei de a doua responsabilit`]i pre-
actuale [i de tendin]ele globale, având „pentru a înl`tura suspiciunea foarte ponderent civile, de rezolvare a crizelor
sorgintea în situa]ia foarte complex` [i r`spândit` în Europa c` de fapt America prin opera]ii de sprijin al p`cii [i umani-
contradictorie ce caracterizeaz` atât nu este în favoarea unei unit`]i euro- tare. Semnificativ, în acest sens, este stu-
majoritatea zonelor lumii, cât mai ales pene autentice“; apoi, dac` „pe termen diul Grupului de la Venusberg4, din care
Europa. Mediul de securitate european scurt, opozi]ia tactic` fa]` de politica decurg urm`toarele aspecte esen]iale:
se caracterizeaz`, în prezent, prin: francez` [i sprijinul pentru pozi]ia  UE trebuie s` adopte un nou con-
 existen]a concomitent` a statelor conduc`toare a Germaniei sunt justifica- cept strategic, care s` duc` la refacerea
puternic structurate [i a celor în curs de te, pe termen lung unitatea european` credibilit`]ii în plan diplomatic [i la
structurare, de formare sau reformare; va trebui s` implice o identitate euro- integrarea Europei, pe baza a trei criterii
 coexisten]a situa]iilor de pace cu pean` militar` [i politic` mai bine - legitimitate politic`, capacit`]i militare
cele de conflict, având determin`ri de conturat`“; în al treilea rând, „nici Fran]a, [i posibilit`]i de a-[i asuma noile
natur` diferit`, concomitent cu inter- nici Germania nu sunt suficient de responsabilit`]i;
na]ionalizarea unora din acestea; puternice pentru a construi Europa pe  înt`rirea organismelor UE exis-
 existen]a unui echilibru - este cont propriu [i pentru a rezolva cu Rusia tente în prezent [i crearea altora noi,
drept, destul de fragil - între riscuri, ambiguit`]ile inerente definirii întinderii corespunz`tor cerin]elor rezultate din
amenin]`ri [i pericole - pe de o parte - [i geografice a Europei“. noile responsabilit`]i;

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 33


Geopolitici [i geostrategii pe traiectoria viitorului

 pân` în 2015, UE trebuie s` fie în  SUA vor r`mâne o for]` în plan suficient pentru a exercita control la nivel
m`sur` s` desf`[oare opera]ii de tip politic, militar [i cultural pân` spre anii regional, în primul rând în plan nuclear;
Kosovo, pe baza propriilor capacit`]i 2025, cu un rol semnificativ în mediul  o Rusie democratic`, cu orientare
civile [i militare de planificare a ap`r`rii, interna]ional; clar` spre economia de pia]`, partener
de gestionare a crizelor, conceptuale [i  [tiin]a [i tehnologia vor continua cooperant al NATO [i UE, cu interese
doctrinare; s` progreseze [i vor deveni tot mai mult regionale în extindere dar favorabil
 autonomia opera]ional` se va disponibile [i utilizabile în toat` lumea, procesului de globalizare.
putea realiza prin crearea institu]iilor [i dar beneficiile acestora vor fi tot mai Prezentarea succint` a unor aspecte
structurilor similare celor ale NATO, în pu]in uniform distribuite; referitoare la evolu]iile probabile ale me-
special în domeniile informa]iilor stra-  chiar dac` lumea va cunoa[te o diului de securitate la nivel global [i
tegice, comunica]iilor permanente, de cre[tere economic`, dispropor]iile bene- regional, a[a cum este cea de fa]`, nu
supraveghere [i cercetare tactic`, pre- ficiilor vor spori iar diferen]ele de pro- poate surprinde întreaga complexitate a
cum [i de transport [i logistice la nivel prietate vor persista sau se vor amplifica; proceselor care vor avea loc, acest de-
strategic [i tactic;  aspectele interna]ionale ale afa- mers necesitând atât o aten]ie deosebit`
 trecerea, începând cu 2003, la cerilor [i comer]ului vor continua s` se [i permanent`, cât [i analiza pluridis-
asumarea gradual` a misiunilor for]elor extind`, ducând la crearea unei infra- ciplinar`. În aceste condi]ii, formularea
[i la cre[terea responsabilit`]ilor, în con- structuri globale, u[or de afectat, deci unor concluzii în acest moment poate
cordan]` cu evolu]iile precizate în mult mai vulnerabil`; p`rea for]at`, totu[i este necesar`, cel
Tratatul de la Amsterdam.  organiza]iile non-guvenamentale pu]in pentru a reaminti astfel de aspecte,
În ceea ce prive[te Organiza]ia (pentru refugia]i, grupurile de ap`rare în plin proces de proiectare a m`surilor
Tratatului Nord-Atlantic, unele studii5 religioase [i etnice, cele care lupt` de restructurate [i modernizare:
prefigureaz` mai multe variante de pentru protec]ia mediului [i a altor  progresele rapide în planul infor-
evolu]ie, mergând pân` la variantele probleme, asocia]iile interna]ionale pro- ma]iilor [i al tehnologiilor vor crea noi
cele mai pesimiste. În acest sens, unii fesionale etc.) vor continua s` creasc` ca capacit`]i combative dar [i noi vulne-
anali[ti americani întrev`d patru variante importan]`, num`r [i rol interna]ional, rabilit`]i pentru fiecare actor de securi-
distincte de evolu]ie: ceea ce va afecta inclusiv interesele SUA; tate, atât la nivel global cât [i la nivel
 în cazul unei Europe integrat` ca  vor ap`rea importante probleme regional;
o uniune economic` [i monetar`, referitoare la suveranitate, iar SUA vor  noile tehnologii vor continua s`
competi]ia economic` ar putea afecta g`si în interesul lor s` colaboreze în diferen]ieze actorii din lumea contem-
cooperarea în domeniul securit`]ii, iar interiorul unor organiza]ii interna]ionale poran`, în primul rând în privin]a
Ini]iativa European` de Securitate [i - actori nonstatali - sau cu mai multe din poten]ialelor militare, [i vor continua s`-i
Ap`rare (ESDI) ar putea evolua în acestea; afecteze, pozitiv ori negativ - în acela[i
interiorul NATO, ca o component`  SUA vor r`mâne principala timp dar nu în aceea[i m`sur`;
important` a Alian]ei; putere militar` în lume, ceea ce le va  interesele na]ionale ale statelor
 în situa]ia c` uniunea economic` aduce atât responsabilit`]i sporite cât [i avansate vor putea fi afectate ca urmare
[i monetar` va progresa concomitent cu noi probleme de rezolvat; a vulnerabilit`]ilor pe care le implic`
politica interna]ional` [i de securitate  armele de distrugere în mas` [i infrastructura economiei globale, ceea
comun`, este de a[teptat ca ESDI s` r`zboiul informa]ional vor prolifera spre ce ar putea avea efecte neprev`zute [i în
evolueze strâns legat` de UE, inclusiv o larg` varietate de actori statali [i planul securit`]ii;
prin cre[terea importan]ei opera]iilor de nonstatali, iar men]inerea unei superio-  energia va continua s` aib` o
sprijin al p`cii conduse de Europa, rit`]i în aceste domenii va fi esen]ial`, ca semnifica]ie strategic` major` pentru
NATO p`strând un rol cheie în privin]a de altfel [i investi]iile pentru g`sirea a toate procesele sociale, dar în plan
misiunilor de ap`rare comun`, conform noi forme de ap`rare împotriva acestora. militar, probabil, importan]a va fi vital`;
articolului V al Tratatului; Cel de-al treilea pilon de securitate al  frontierele vor deveni mult mai
 într-o Europ` confederativ`, în triunghiului european, Federa]ia Rus`, transparente, unele se vor modifica iar
care Germania, Fran]a [i Marea Britanie cu p`r]ile pozitive ori negative [i cu altele ar putea dispare;
vor juca un rol mai important, NATO ar valorile ori greut`]ile sale, aduce în  suveranitatea statelor va fi supus`
putea evolua spre diminuarea responsa- aten]ie cel pu]in urm`toarele varinte7 la unele presiuni, dar va rezista
bilit`]ilor de planificare opera]ional`, probabile de evolu]ie: bazându-se pe valorile fundamentale
concomitent cu cre[terea coeziunii orga-  o Rusie autoritar`, care va avea na]ionale, cu implica]ii corespunz`toare
nismelor europene de decizie; un comportament activ fa]` de vecini, de în domeniul securit`]ii;
 cea de a patra variant` arat` o Europa, NATO [i Orientul Apropiat, cu o  vor coexista, probabil, procese
Europ` federal`, cu diminuarea drama- economie necompetitiv` [i neatractiv`, contradictorii de concentrare [i de
tic` sau dispari]ia Alian]ei Nord-Atlantice continuând vânz`rile de armament, cu dispersare a componentelor factorilor
[i preluarea de c`tre Uniunea European` for]e de securitate capabile s` men]in` de putere în plan interna]ional, ceea ce
a tuturor problemelor de ap`rare. actualele structuri federale [i ]ara „unit`“, ar putea duce [i la fragmentarea ori
Cel de-al doilea pilon al triunghiului gata oricând s` amenin]e cu întrebuin- dispari]ia unor state, cu efecte desta-
european de securitate - SUA - ar fi ]area armelor nucleare; bilizatoare pentru statele vecine [i
caracterizat, potrivit p`rerilor unor  o Rusie confuz`, care va deveni regiunile în care au loc;
speciali[ti americani men]ionate într-un un partener dificil de dialog - în special  crizele externe s-ar putea supra-
studiu6, de urm`toarele perspective de cu privire la extinderea în continuare a pune cu cele interne, caracterizate de
evolu]ie: NATO - cu un poten]ial militar totu[i atrocit`]i [i acte de terorism deliberate,

34 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Geopolitici [i geostrategii pe traiectoria viitorului

inimaginabile, asupra popula]iei [i infra- dictorii, de evolu]ie a problemelor de direct efectuat` [i de situa]ia [i evolu]iile
structurii civile, pentru a for]a interven]ia securitate: prima, mai mult oficial`, de din Marea Neagr`, precum [i de cele din
extern`, uneori favorizant`; eficientizare a controlului statelor [i insti- Bazinul Caucazian, ambele deloc
 spa]iul extraterestru va deveni un tu]iilor de securitate asupra fenomenelor favorabile. În prezent, în leg`tur` cu
mediu critic [i competitiv din punct de [i proceselor ce au loc, iar a doua, mai aceste zone, se pot estima evolu]ii
vedere militar, a cincea dimensiune a pu]in oficial` dar mai aproape de reali- pozitive a evenimentelor [i proceselor
mediului de confruntare; tate, de amplificare ca sfer` de cuprinde- ce au loc.
 esen]a r`zboiului, legile [i re [i diversificare a tendin]elor dezin- Evenimentele din Afganistan, din
principiile luptei armate nu se vor tegra]ioniste, de apari]ie a noi riscuri [i luna octombrie 2001, aduc un mare grad
schimba în mod profund, noi vor fi, amenin]`ri, de exacerbare a celor care se de incertitudine în leg`tur` cu evolu]iile
probabil, for]ele, mijloacele [i proce- manifest` deja. viitoare, date fiind apari]ia a tot mai
deele de atingere a scopurilor acestuia; Ca atare, este posibil ca situa]iile con- multor necunoscute ale ecua]iei de
 vor cre[te, probabil, structurile flictuale de la începutul secolului XXI s` securitate.
for]elor [i mijloacelor din complexul se perpetueze înc` mul]i ani, s` se Va d`inui actuala alian]` SUA-Rusia
r`zboiului informa]ional, care trebuie diversifice ca forme de manifestare [i [i se va extinde asupra zonei sau aceasta
implicate - în aceea[i m`sur` - în proiec- s`-[i l`rgeasc` zona de cuprindere. este numai temporar` [i conjunctural`?
tarea m`surilor de modernizare a Evenimentele din spa]iul ex-iugoslav Care va fi atitudinea Chinei fa]` de
armatelor [i în planificarea [i desf`- conduc c`tre aceast` concluzie, iar preluarea aproape general` a
[urarea opera]iilor de orice fel; conexiunile ce se pot face între evolu]ia controlului de c`tre Rusia [i Statele
 este posibil ca, în primul sfert al evenimentelor [i slaba eficacitate a unor Unite? Va avea Turcia un cuvânt mai
secolului XXI, mediul de securitate s` m`suri ori caracterul lor temporar în- important de spus în lumea musulman`
devin`, cel pu]in la nivel regional [i curajeaz` factorii de instabilitate. care se afl` între ea [i Rusia sau în
local, mai periculos, determinând apa- De cealalt` parte a ]`rii, la est, moc- leg`tur` cu nordul Irakului?
ri]ia, dezvoltarea [i proliferarea unor ne[te conflictul transnistrian, alimentat Apari]ia unor noi actori în Asia, cu
diferite capacit`]i militare, de alt` natur` de nehot`rârea organismelor europene preten]ii de actori globali de securitate,
decât cele folosite pân` în prezent. de securitate [i a statelor occidentale, a îndeosebi prin de]inerea armei nucleare
În zona de proximitate a României, c`ror implicare este mai mult formal`, cum sunt India [i Pakistanul, va
tendin]ele de evolu]ie a mediului de se- precum [i de interese ruse[ti bine contu- influen]a pozitiv sau negativ mediul de
curitate sunt determinate, pe de o parte rate [i aparent stimulate de prelungirea securitate din zona caucazian`?
de evolu]ia global` [i regional` a acestu- procesului de l`rgire a UE [i NATO. Toate aceste întreb`ri [i sigur multe
ia [i, pe de alt` parte, de propriile feno- Pe fondul acestei st`ri de lucruri, altele r`mân f`r` r`spuns clar la
mene [i procese care au loc în aceast` Moldova se dep`rteaz` tot mai mult de începutul secolului XXI [i creeaz` pete
zon`. În primul an al mileniului trei, sunt Bruxelles [i se apropie de Moscova. albe pe harta riscurilor în zona de
percepute dou` tendin]e, aparent contra- Starea de securitate a ]`rii noastre este proximitate a României.

NOTE
4
Venusberg Group, Enhancing the european union as an international security actor,
Ed. Bertelsmann Foundation Publishiers, Guntersloh, 2000, pag. 17-25.
1
Zbigniew Brzezinski, Marea tabl` de [ah, traducerea Aureliana Ionescu, Ed. Univers 5
Jacquelyn K.Davis, Mchael J. Sweeney, Strategic paradigms 2025, Ed.Baseey's,
Enciclopedic, Bucure[ti, 2000, pag. 103.
Washington DC, 1999, pag. 51.
2
Jacquelyn K. Davis, Michael J. Sweeney, Strategic paradigms 2025, Ed. Brasseey's, 6
Comisia SUA pentru Securitate Na]ional` în secolul 21, New world coming:
Washington DC, 1999, pag. 6, 34 american security in the 21st century, 1999, pag. 3-5.
3
Op. cit., pag. 28-29. 7
Jacquelyn K. Davis, Michael J. Sweeney, Strategic paradigms 2025, Ed. Brassey's,
Washington DC, 1999, pag. 53.

Summary

PRESENT AND FUTURE IN THE SECURITY


ENVIRONMENT
The events on October 2001 from Afghanistan give some degree of incertitude concerning future evolutions because of
the new unknown factors in the security ecuation. Will the present alliance between USA and Russia last and extend in the
area or this alliance is only temporary and conjunctural? What would be China's attitude concerning the taking over of the
control by Russia and USA? Will Turkey have an important role in the Mussulman world? The appearance of some new actors
in Asia (with claiming to be global security actors, especially controlling the nuclear weapon - India and Pakistan) will
positively or negatively influence the security environment in the Caucasian Area? All these questions and many others will
remain at the benninig of the XXIst century without a clear answer. They will create white spots on the threats map of the
Romanian proximity zone.

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 35


Geopolitici [i geostrategii pe traiectoria viitorului

R\zboi [i geopolitic\ `n
perspectiva secolului XXI
Prof. univ. general de brigad\ dr., 1.Geopolitica [i r\zboiul ordinii mondiale. Al Doilea R`zboi
Constantin ONI{OR, Tendin]ele expansioniste [i hege- Mondial, cu finalitatea bine cunoscut`, a
Comandantul [colii de monice sunt cunoscute din antichitate, permis experimentul blocurilor politico-
Aplica]ie pentru Tancuri [i Auto ca fiind preocup`ri [i ale unor centre de militare, cu o conducere trans/suprana-
„Mihai Viteazul“ putere pentru subjugarea, dominarea [i ]ional`, care desigur nu a „sc`pat lumea“
controlul unor spa]ii fizice, economice, de flagelul r`zboaielor locale.
Studiul r`zboiului a preocupat, politice, culturale. Întrebuin]area armei nucleare, în
intereseaz` [i va fi centrul aten]iei mult` Geopolitica, privit` ca teorie [i me- finalul celei mai mari conflagra]ii a
vreme. De fapt, este vorba despre evo- tod` pentru cancelariile centrelor de secolului XX, în condi]ii geopolitice [i
lu]ia sa, despre limitele sale în atingerea putere, a devenit un instrument al geostrategice specifice, a stimulat com-
obiectivelor politice [i tot mai mult des- rela]iilor interna]ionale abia în ultimele peti]ia „actorilor mondiali“ în domeniul
pre noul tip de r`zboi care va caracteriza secole ale mileniului doi; fiind de sor- înaltelor tehnologii ce se pot folosi în
secolul XXI. ginte imperial`, ea a generat diferite r`zboiul viitor. Geopolitic s-a comis o
Este de remarcat faptul c`, dup` unii geostrategii de domina]ie cu amploare dubl` gre[eal`. Pe de o parte politica a
speciali[ti pe baza unei implacabile dia- divers`: local`, regional`, continental` [i fost împins` c`tre ira]ionalitate, iar pe de
lectici, r`zboiul a dobândit, în evolu]ia chiar mondial`. alt` parte ac]iunea economico-social` a
sa, un înalt grad de prolificitate, expri- Momentele cele mai semnificative ale fost deturnat` de la refacerea postbelic`
mat în cantitatea [i calitatea for]elor [i geopoliticii s-au raportat la realizarea echitabil` spre o curs` a înarm`rilor
mijloacelor, în amploarea desf`[ur`rii vechii ordini mondiale, cu o durat` de extrem de costisitoare.
ac]iunilor principale [i, mai ales, în per- câteva secole pân` c`tre sfâr[itul mile- Europa a devenit principalul teren de
fec]ionarea formelor [i procedeelor de niului trecut. În acest context, r`zboiul a confruntare între Est (sovietic) [i Vest
angajare a confrunt`rii violente. fost purtat pentru formarea statului- (capitalist). De altfel, Europa a avut în
Pentru sporirea eficien]ei r`zboiului na]iune. Concomitent, conflictele armate decursul istoriei moderne o contribu]ie
în atingerea obiectivelor politice, în s-au dezvoltat exponen]ial pentru cre- marcant` la perfec]ionarea r`zboiului, în
ultimele dou` secole ale mileniului doi, area de imperii moderne. Multitudinea esen]a sa bazat` pe violen]` [i dis-
s-au produs muta]iile cele mai impor- cazurilor cunoscute din istoria universal` tructivitate.
tante. Au frapat, de fiecare dat`, cele scoate în eviden]` o acerb` confruntare Tandemul geopolitic` - r`zboi evi-
privind tipologia, structura [i diversitatea între hegemonismul imperial [i stabili- den]iaz` o parte din con]inutul mode-
ac]iunilor strategice. tatea continental`, regional`, na]ional`, lului de dezvoltare european` de pân`
Totu[i, a[tept`rile nu au fost pe ceea ce a f`cut posibil` apari]ia/dispari]ia la mijlocul secolului trecut ca civiliza]ie a
m`sura eforturilor multiple întreprinse, unor state ori variante de state. violen]ei.
deoarece nu s-a „lucrat“ pe esen]a r`z- Secolul XX a fost perioada în care Acest model relev` intense preo-
boiului, devenit între timp modern prin imperiile moderne s-au ciocnit, dispu- cup`ri geopolitice de organizare/ reo-
amplificarea violen]ei [i cre[terea gra- tându-[i sferele de influen]` [i vizând rganizare a lumii prin r`zboi, în diferite
dului de distructivitate. ob]inerea unui control spa]ial cât mai planuri: politico-administrativ, econo-
Acum, când lumea traverseaz` etapa extins; de asemenea, statele puternice - mic, juridic, cultural, militar etc.
trecerii la o nou` ordine mondial`, servite de ideologii dominatoare - au Pe plan mai larg, epoca de dup`
r`zboiul a c`p`tat [i caracter de univer- aspirat la coagularea unor modele de 1945 - definit` drept Epoca „R`zboiului
salitate, este pretutindeni [i intersectat dezvoltare universal`. Rece“ - înregistreaz` extinderea mode-
cu o multitudine de fenomene econo- Astfel, Primul R`zboi Mondial s-a lului european de confruntare-echilibru
mice, sociale, culturale, politice, asociate finalizat cu edificarea unei anumite al puterii la scar` planetar`, cu urm`-
„mondializ`rii societ`]ii“. structuri de func]ionalitate geopolitic` a toarele observa]ii:

36 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Geopolitici [i geostrategii pe traiectoria viitorului

 esen]a confrunt`rilor este de politic, axat pe dezvoltare economic` acceptat, ceea ce va face ca celelalte
natur` ideologic`; post-industrial` [i democratic stabil`, „instrumente“ din „panoplia zeului
 treptat, confruntarea Est-Vest î[i noua ordine mondial` se distinge prin Marte“ s` devin` ilegitime, deoarece
mut` centrul de greutate în spa]iile trei elemente de calitate: dezvoltare- altereaz` pacea;
economice, îndeosebi sub forma „cursei securitate, integrare [i globalizare. Din  va avea un caracter privat,
înarm`rilor“; perspectiva ei, r`zboiul devine tot mai întrucât vor fi pu]ini „actori mondiali“,
 un anumit control al pragului de evident un instrument de ultim` ins- de]in`tori de înalt` tehnologie militar`,
violen]` armat`; tan]`, în sistemul negocierilor politico- în m`sur` s`-l desf`[oare;
 cre[terea amplorii confrunt`rilor economice, parteneriatelor complexe [i  bazat` pe o des`vâr[it` „art`
nonmilitare; gestion`rii crizelor locale [i regionale. strategic`“, victoria va fi ob]inut` prin
 evitarea lovirii directe a sanctu- înfrângerea adversarului f`r` lupt` (cât`
arelor strategice europene [i euroasi- 2. R\zboiul [i integrarea similitudine cu Sun Tzu);
atice [i proliferarea „loviturilor indirecte“ Începutul mileniului al treilea aduce  se contureaz` un singur beli-
(economice, informa]ionale, de pro- în fa]a etniilor, na]iunilor, comunit`]ilor gerant, partea advers` fiind pus` în
pagand` etc.); statelor etc. un set de „noi provoc`ri“ imposibilitatea practic` de a reac]iona
 acceptarea tacit` a violen]ei ar- istorice strâns asociate fenomenelor de eficient prin arme.
mate numai în afara arealelor blocurilor regionalizare [i globalizare. Acestea pun A[adar, r`zboiul viitorului se va
militare, aflate fiecare într-o expansiune într-o lumin` nou` [i raporturile dintre cantona în continuare, preponderent, în
transcontinental`; r`zboi [i geopolitic`. sfera politico-economic`, iar scopul
 „exportul de revolu]ie“ sau al Contextul noii ordini mondiale general va viza proiecte mondiale. Prin-
modelelor de democra]ie. aduce în discu]ie, în principal, opozi]ia, tre acestea cu siguran]` putem include
Fiecare superputere a încercat s`-[i pân` la beligeran]`, dintre modelul scenarii de gestionare a materiilor prime
impun` modelul organizatoric-eco- na]ional de integrare, bazat pe statut strategice (hidrocarburi [i minereuri), de
nomic, cu prec`dere, în afara sferelor centralizat, [i modelele integr`rii regio- acces restrictiv la domeniul high-tech,
proprii de influen]`. De multe ori, nale [i mondiale. În doctrina trans- de control politico-militar asupra unor
for]area de c`tre „actorii majori“ interna- na]ionalismului [i mondialismului se „zone fierbin]i“, de acces condi]ionat la
]ionali ai „exporturilor“ ideologice de re- ar`ta printre altele c` „statele na]ionale sursele de ap`, ameliorarea raporturilor
volu]ii [i democra]ii a condus la reac]ii devin prea mari pentru micile probleme demografice [i de protec]ia mediului.
na]ionaliste [i interna]ionaliste din partea [i prea mici pentru cele mari“. ßi în Dar, ca [i în vechea ordine, sunt de
unor state sau grupuri de state ce [i-au continuare se deduce c` epoca tranzi]iei a[teptat [i reac]ii adverse fa]` de
sim]it amenin]ate tradi]iile politice, eco- implic` cu obligativitate trecerea de la integrarea for]at` [i îndeosebi în raport
nomice, culturale, religioase etc. Pe statul - na]iune la structuri statale des- cu a[a-numita „globalizare prin s`r`-
acest „teren minat“ s-a dezvoltat [i centralizate (minimale) bazate pe o cire“. Ca fenomene colaterale pot fi
terorismul privat, statal [i interna]ional, „societate deschis`“. Disputa între amintite proliferarea instabilit`]ii [i a
cu profunde conota]ii politice, eco- modele atinge un prag critic de mani- terorismului în toate planurile (politic,
nomice, confesionale, etnice [.a. festare în Europa, continent care include economic, militar, cultural etc.).
Confrunt`ri armate „indirecte“ între o puternic` tradi]ie de statalitate na]io- Drept consecin]`, r`zboiul viitorului
superputeri s-au înregistrat, sub forma nal` (a se vedea contradic]iile dintre va include între obiectivele sale politico-
r`zboaielor locale, în zonele în disput` scenariile german [i francez de dezvol- militare [i eradicarea acestui flagel, cu
din Asia de Sud-Est, Africa, Orientul tare a UE în perspectivele „Europei de asentimentul opiniei publice mondiale
Apropiat [i Mijlociu. Ele aveau drept na]iuni“ [i ale „Europei federale“. [i prin folosirea celor mai perfec]ionate
scop smulgerea/p`strarea în arealul de Dac` vechea ordine s-a realizat prin mijloace de r`zboi; astfel, probabil se
civiliza]ie a unor state, dezmembrarea beligeran]` armat`, credem [i sper`m ca vor înmul]i confrunt`rile multiple [i
altora, confederalizarea unor spa]ii etc. noua ordine s` fie cu preponderen]` un asimetrice.
Pr`bu[irea URSS [i a blocului est- produs al p`cii [i securit`]ii na]ionale. Seniorii „artei strategice“ se gândesc
european - ce a marcat încheierea Aceast` situa]ie paradoxal` schimb` deja c` dictonul latin „si vis pacem para
„R`zboiului Rece“ în anii 1989-1991 - a total ra]iunea r`zboiului, acesta deve- bellum“ s-a caducizat. În locul lui se
inaugurat edificarea unei noi ordini nind un instrument principal pentru poate pune un altul: „ca s` nu fie r`zboi,
mondiale; totu[i, spre aceast` nou` men]inerea p`cii. gestioneaz` bine pacea“, ceea ce,
ordine mondial` „împing“ [i alte for]e Acest nou tip de r`zboi - r`zboiul trebuie s` recunoa[tem, este altceva ca
decât SUA, Japonia sau UE, [i anume viitorului - se va prezenta cu patru mari pân` acum. Acum suntem îndrept`]i]i s`
marile corpora]ii interna]ionale. Având caracteristici: ne întreb`m: oare integrarea exclude
în SUA promotorul noului model geo-  devine singurul r`zboi justificat [i geopolitica?

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 37


Geopolitici [i geostrategii pe traiectoria viitorului

Desigur c` nu! În fapt s-au înlo- torului, putem concluziona [i da o not` Într-o parte se afl` nostalgicii vechii
cuit/substituit geopoliticile cu politica mai optimist`: confruntarea violent` ordini mondiale, iar în alt` tab`r` sunt
spa]iului planetar, emanat` [i dirijat` (militar`) va aluneca mai mult înspre promotorii [i corifeii noii ordini
dintr-un centru de putere integrant, confruntarea mai pu]in violent` (non- mondiale.
format de uniuni economice (inter)con- militar`), pân` când r`zboiul va înceta s` Disputa se între]ine pe seama unor
tinentale, super alian]e politico-militare mai reprezinte o fatalitate, iar în cel mai teze „tari“, dintre care v` prezent`m
transna]ionale [i complexe militar- nefericit caz ar putea fi rezultatul unui câteva ce apar]in dialecticii pace-r`zboi:
industriale ultratehnologizate. accident nedorit.  r`zboiul pentru men]inerea p`cii
Dac` a[a vor sta lucrurile, r`zboiul Dac` în trecutul-prezent s-au depus ]ine de planificarea strategic` a p`cii
viitorului poate dobândi [i alte eforturi pentru acumularea bog`]iei în universale;
caracteristici: detrimentul în]elepciunii, iar auto-  prin legitimarea r`zboaielor a[a-
 coexisten]a lui cu pacea, reglarea s-a f`cut prin for]`, în viitorul- zis locale se creeaz` totu[i poten]ialitate
în/pentru etapa de tranzi]ie spre prezent aceast` stare trebuie absolut belicoas` global`;
globalizare, starea de r`zboi ar putea modificat` prin cunoa[tere (informa-  realizarea p`cii de sus în jos, în
deveni normalitatea [i numai ulterior, ]ional). A[a se face c` r`zboiul viitorului condi]iile unei împotriviri de jos în sus,
când lucrurile în cea mai mare parte a lor va deveni în esen]` o confruntare reclam` dezvoltarea structurilor de
se vor a[eza în matricea universal`, informa]ional` cu folosirea unor meca- securitate interna]ional` axate pe dialog
aspectele se vor inversa; nisme de disimulare a violen]ei. [i parteneriat;
 disimularea violen]ei în impu- *  reluarea în câteva rânduri a unei
nerea (men]inerea, controlul, refacerea, * * declara]ii mai vechi, privind natura reli-
implementarea, gestionarea) p`cii cu Din cele prezentate rezult` c` gioas` a secolului XXI, poate fi inter-
valorile securit`]ii înving`torului, ce r`zboiul viitorului se va înscrie în sfera pretat` ca o provocare de r`zboi între
deseori pot intra în contradic]ie cu cele voin]ei politicului universal, care se state cu religii diferite, confrunt`ri ce se
locale [i zonale din punct de vedere al exprim` printr-o violen]` disimulat` [i pot încheia cu dispari]ii ori muta]ii
intereselor individuale [i colective; numai arareori prin utilizarea mij- esen]iale pe harta politico-administrativ`
 transferul violen]ei în sfera loacelor armate. a lumii.
economicului [i politicului, concomitent În lume, în momentul de fa]`, se aud Ne exprim`m punctul de vedere c`
s-ar putea utiliza în ac]iunea lor de tot mai multe critici la adresa corela]iei este „loc sub Soare“ atât pentru clasicii
domina]ie o palet` larg` de for]e [i mij- r`zboi-integrare/globalizare. gândirii militare, cât [i pentru neoclasicii
loace specifice ori militare/armate, de Acestea apar]in anali[tilor politico- r`zboiului viitorului, cu o singur` con-
fiecare dat` îns` adecvate situa]iei [i militari, forma]i în cele mai diverse [coli di]ie - ordinea pe p`mânt s` se realizeze
obiectivelor propuse. strategice de pe mapamond [i formeaz` prin dezvoltare economic` durabil`,
Mergând [i mai departe cu analiza, cea mai interesant` confruntare de idei bazat` pe colaborare interna]ional` ami-
privind perfec]ionarea r`zboiului vii- la început de secol [i mileniu. abil` între toate statele lumii.

Summary

WAR AND GEOPOLITICS IN THE XXI CENTURY


The future war will be preponderant localized in the political and economical sphere. Its general goal will aim at world
projects such as scenarios on the management of the strategical raw materials (the hydrocarbons and the ores), the restrictive
access to the high-tech field, the political and military control over some "hot zones", the conditioned access to water sources,
the improvement of the demographic proportions and the environment protection.
In this new order and in the old one, we must expect at the hostile reactions on forced integration and especially on so-
called "globalization through poverty". There are some collateral phenomena such as proliferation of the instability and the
terrorism in political, economical, military and cultural fields. In consequence, the political and military goals of the future war
will contain the eradication of this scourge with the approval of the world public opinion and by using the best of the war
capabilities. Thus, the number of multiple and asymmetrical confrontings will increase.

38 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Geopolitici [i geostrategii pe traiectoria viitorului

Cooperarea politico-militar\
[i militar\ `n sud-estul Europei
Colonel dr. (membri, asocia]i, neutri), cu niveluri de Estul Europei (The South East European
Ioan CO{CODARU dezvoltare diferite [i diverse tradi]ii Cooperation Initiative).
religioase, culturale, spirituale [i politice La acestea, se adaug` demersurile
Dup` o perioad` de reorient`ri [i complexe, precum [i ]`ri între care exist` ini]iate, îndeosebi dup` 1996, de c`tre
redefiniri, determinat` de schimb`rile tensiuni [i chiar st`ri conflictuale. În guvernele ]`rilor din zon`, de a pune
produse în mediul de securitate dup` aceste condi]ii, bine direc]ionate [i bazele unor acorduri trilaterale. Având
1990, cooperarea regional` [i subregio- coordonate, ini]iativele de cooperare pot drept obiective probleme de ordin
nal` a dobândit, în ultimii ani, substan]` constitui pun]i peste faliile [i elementele politic, de colaborare economic` -
[i consisten]`, materializându-se în de ruptur`, putând conduce la o infrastructur`, re]ele de comunica]ii [i
ini]iative cu scop, natur` [i dimensionare adev`rat` „spiritualizare“ a frontierelor. energie, zone de comer] liber - precum [i
diferite. Prin problematica abordat`, aria Ele pot determina nu numai schimbul de chestiuni legate de combaterea tero-
de cuprindere [i eficien]a lor, acestea se experien]` [i mentalitate dintre ideologii rismului, a crimei organizate, a traficului
dovedesc a fi, cel pu]in pe termen scurt, [i culturi diferite, ci [i armonizarea ilicit de droguri [i de arme [i a imigra]iei
modalit`]i adecvate, pragmatice [i op]iunilor, interconectarea capacit`]ilor clandestine, trilateralele, ele pot avea un
benefice pentru stabilitatea [i securitatea [i utilizarea mai eficient` a resurselor, în rol important la realizarea unui climat
regional` [i contribuie la asigurarea scopul realiz`rii unor obiective comune. favorabil dialogului politic [i cooper`rii [i
condi]iilor necesare dezvolt`rii [i Ini]iativele de cooperare pot comple- pot contribui în mod efectiv la înt`rirea
bun`st`rii sociale. ta [i chiar suplini, pentru perioade de încrederii [i securit`]ii în regiune.
Formele de cooperare regional` [i timp determinate, unele aranjamentele Amplificarea [i diversificarea ris-
subregional` au fost primite ini]ial cu tradi]ionale în materie. De asemenea, curilor [i amenin]`rilor, în condi]iile
entuziasm sc`zut de majoritatea statelor acestea se pot constitui în vectori c`tre existen]ei unor vulnerabilit`]i interne [i a
aflate în amplul [i complexul proces de institu]iile economice [i de securitate unor conjuncturi favorabile pot genera
tranzi]ie c`tre democra]ie [i economia de integratoare. Cerin]ele [i normele impuse amenin]`ri la adresa stabilit`]ii [i secu-
pia]`. Ulterior, dovedindu-[i aplica- membrilor, natura programelor [i rit`]ii europene, care determin` adop-
bilitatea [i eficien]a, acestea s-au bucurat proiectelor din cadrul ini]iativelor de tarea unor m`suri [i modalit`]i de ac]iune
[i se bucur` de o larg` deschidere. cooperare vin în întâmpinarea demer- adecvate, flexibile [i eficiente. Ac]iunile
Apreciate ca forme intermediare [i surilor pentru integrarea european` [i teroriste din 11 septembrie 2001, s`vâr-
complementare procesului de integrare euro-atlantic`. [ite asupra elementelor simbol ale SUA [i
în structurile politice, economice [i de Dintre numeroasele astfel de ale valorilor democra]iei, au scos în evi-
securitate europene [i euro-atlantice, ini]iative ce activeaz` în special în centrul den]` limitele [i fragilitatea sistemelor de
ini]iativele de cooperare fac dovada, sub [i sud-estul Europei pot fi amintite protec]ie fa]` de riscurile asimetrice, între
girul [i cu sprijinul direct al principalelor urm`toarele: Ini]iativa Europei Centrale care terorismul de]ine pozi]ia principal`.
democra]ii occidentale [i al organismelor (The Central European Initiative), De aceea, consider`m c` dinamica
interna]ionale, c` pot contribui în mod Acordul/Zona Central European` de evenimentelor politico-militare eviden-
real [i eficient la îmbun`t`]irea mediului Comer] Liber (The Central European Free ]iaz` faptul c` securitatea [i implicit
de securitate; ini]iativele de cooperare Trade Agreeement/Area), Cooperarea ap`rarea dep`[esc sfera de respon-
pot asigura cadrul organizatoric [i insti- Economic` a M`rii Negre (The Black Sea sabilitate a unei singure ]`ri, determinând
tu]ionalizat pentru materializarea unor Economic Cooperation), Cooperarea o implicare mai mare a statelor demo-
proiecte [i programe politice, econo- Balcanic`/Sud-Est European` (The cratice [i a organismelor interna]ionale
mice, militare, sociale etc., care s` sprijine Balkan/ South-Eastern European Coo- specializate în protejarea [i promovarea
demersurile ]`rilor spre democra]ie [i peration), Procesul de stabilitate [i bun` lor. În condi]iile actuale, de convergen]`
bun`stare economic` [i, implicit, stabili- vecin`tate în Sud-Estul Europei - accentuat` a intereselor na]ionale cu cele
tate la nivel subregional [i regional. Royamont- (The Process of Stability and acceptate [i promovate de democra]iile
Aceste ini]iative reunesc ]`ri cu statute Good-neighborliness in Southeast occidentale, sunt create oportunit`]i
diferite fa]` de institu]iile integratoare Europe), Ini]iativa de Cooperare în Sud pentru înt`rirea conlucr`rii [i securit`]ii în

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 39


Geopolitici [i geostrategii pe traiectoria viitorului

plan regional [i subregional. Prin dezvol- drepturi depline al celor dou` organiza]ii Bulgaria, Croa]ia, FYROM, Moldova (din
tarea rela]iilor de cooperare [i parteneriat politice, economice [i de securitate. 28.06.2001), România, Slovenia, Turcia,
în plan bi [i multilateral [i perfec]ionarea Ungaria, R.F. Iugoslavia (din octombrie
altor forme de înt`rire a încrederii între I. Pactul de Stabilitate pentru 2000). La acestea s-au ad`ugat Cehia,
state, se va asigura cadrul necesar Europa de Sud-Est Polonia [i Slovacia care au devenit
asigur`rii securit`]ii europene. membre la data de 29.11.2001. În func-
În mod concret, pozi]ia geostrategic` Prezentare general\ ]ionarea [i dezvoltarea PSESE sunt intere-
a Europei de Sud-Est eviden]iaz` reali- Pactul de Stabilitate pentru Europa de sate [i alte state cum ar fi: SUA, Japonia,
tatea c` securitatea acestei regiuni - Sud-Est (PSESE) este o ini]iativ` lansat` Federa]ia Rus`, Canada.
incluzând interesele [i aspira]iile statelor de Germania, în calitatea sa de de]in`- Activitatea PSESE este sprijinit` de
din regiune, implicit ale României - se toare a pre[edin]iei Uniunii Europene organiza]iile regionale [i globale cu
asociaz` cu situarea ei la confluen]a unor (UE), cu ocazia reuniunii comune a preocup`ri în domeniul stabilit`]ii [i
areale geografice purt`toare de tensiuni mini[trilor de externe ai ]`rilor membre securit`]ii: UE, OSCE, NATO, Consiliul
latente sau deschise. Aceast` regiune ale UE [i ai ]`rilor din Europa de Sud-Est Europei, Procesul Royamont [i este
continu` s` reprezinte „principala surs` (ESE), din 10 iunie 1999. Ulterior, acesta complementar` cu celelalte ini]iative
de insecuritate [i instabilitate“ atât pentru a fost plasat sub egida Organiza]iei subregionale: South-Eastern Europe
Europa cât [i pentru spa]iul euro-atlantic. pentru Securitate [i Cooperare Euro- Cooperative Ini]iative (SECI), Organiza]ia
În timp ce nordul [i centrul Europei, care pean`-OSCE. În esen]`, PSESE reprezint` de Cooperare Economic` la Marea
coincid cu zona integrat` în structurile o modalitate prin care statele vest- Neagr` (OCEMN), Ini]iativa Central
europene [i euro-atlantice, cunosc din europene încearc` s` se implice mai mult European` (ICE), Central Europe Free
punct de vedere al securit`]ii o stabilitate în procesul de realizare a noii arhitecturi Trade Agreement (CEFTA), South East
semnificativ`, partea din sud-estul conti- de stabilitate [i securitate continental`. Europe Cooperation Process (SEECP) [i
nentului se confrunt` în continuare cu La baza func]ion`rii PSESE stau Reuniunea Mini[trilor Ap`r`rii din Sud-
amplificarea [i diversificarea riscurilor [i în]elegerile bilaterale [i multilaterale de Estul Europei (SEDM).
amenin]`rilor. bun` vecin`tate semnate între statele din Totodat`, programele [i proiectele
Regiunea circumscris` sud-estului regiune, precum [i angajamentele [i ini]iate în cadrul PSESE sunt sus]inute de
Europei face parte dintr-un a[a-zis „Tri- principiile ce decurg din apartenen]a principalele organismele financiare inter-
unghi al Bremudelor“, ale c`rui puncte participan]ilor la ONU [i OSCE - rezo- na]ionale: FMI, BERD, Banca Mondial`,
extreme sunt: Orientul Mijlociu - Balcani lu]iile Consiliului de Securitate al ONU [i BEI, OECD.
- Caucaz - Asia Central` [i care se conjug` Actul Final de la Helsinki.
cu instabilitatea din nordul Africii. Obiectivele acestei ini]iative sunt în Mecanisme de implementare a Pactului
Con[tient` de apartenen]a sa la valo- concordan]` cu cerin]ele înt`ririi stabi- Pactul func]ioneaz` pe baza unei
rile culturii europene [i de necesitatea lit`]ii [i securit`]ii statelor din zon`, Mese Regionale pentru Europa de Sud-
promov`rii [i protej`rii intereselor na]io- dezvolt`rii democra]iei [i economiei, Est (South-Eastern Europe Regional
nale prin realizarea obiectivelor de pentru asigurarea bun`st`rii [i prospe- Table), la rândul s`u divizat` în Mese de
securitate, România trebuie s` se inte- rit`]ii. În acest sens, PSESE vizeaz`: Lucru (Working Tables) care se concen-
greze în structurile euro-atlantice [i euro-  diminuarea [i eliminarea poten- treaz` asupra urm`toarelor domenii:
pene. Pentru România, integrarea în ]ialului conflictual al regiunii;  Masa de lucru pentru democra]ie
NATO este prioritar` [i este modalitatea  încurajarea [i sprijinirea dezvol- [i drepturile omului (Masa de lucru I);
optim` de a accede c`tre mediul de secu- t`rii unor regimuri politice democratice  Masa de lucru pentru recon-
ritate colectiv garantat [i asigurat de în statele regiunii [i a unor economii de struc]ie, dezvoltare [i cooperare eco-
Alian]a Nord-Atlantic`. Integrarea în pia]` prospere [i competitive în aceste nomic` (Masa de lucru II);
Uniunea European` [i participarea la state;  Masa de lucru pentru probleme
materializarea Politicii Europene de  aprofundarea cooper`rii regio- de securitate (Masa de lucru III), fiind
Securitate [i Ap`rare constituie un alt nale, transfrontaliere [i accentuarea structurat` pe dou` sub-mese de lucru:
obiectiv al politicii na]ionale pentru fluxurilor economice [i politice între securitate [i ap`rare; justi]ie [i afaceri
îndeplinirea c`ruia se va ac]iona simultan statele regiunii [i între acestea [i UE; interne.
cu eforturile de aderare la NATO.  crearea condi]iilor pentru deplina Un Coordonator Special al Pactului
România concepe cooperarea regional` integrare a regiunii în structurile politice, este responsabil de îndeplinirea obiec-
[i subregional` nu ca o alternativ` la pro- economice [i de securitate euro-atlantice. tivelor acestuia, fiind sprijinit în activi-
cesul de integrare, ci ca un element com- În cadrul acestei ini]iative particip` ca tatea sa de structuri corespunz`toare.
plementar, care d` substan]` [i eficien]` membri ]`rile din regiune [i din veci- Pactul trebuie s` promoveze reforma
demersurilor pentru a deveni membru cu n`tate: Albania, Bosnia-Her]egovina, general` în sud-estul Europei prin

40 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Geopolitici [i geostrategii pe traiectoria viitorului

instituirea unui mecanism care s` Schifter, în toamna anului 1996. Proiectul  Facilitarea trecerii frontierelor [i
identifice minusurile [i s` propun` so- este destinat s` încurajeze dialogul [i coo- ac]iuni pentru dep`[irea dificult`]ilor
lu]ii. Exist` zone ale reformei în care perarea în spa]iul balcanic [i solu]ionarea opera]ionale (stat coordonator: Grecia);
unele probleme nu sunt abordate (de pe cale pa[nic` a litigiilor, prin sus]inerea  Re]eaua sud-est european` de
exemplu for]ele paramilitare, agen]iile de unor proiecte de cooperare economic` [i zone cu consum eficient de energie
informa]ii speciale etc.) sau sunt abor- comercial` de tip „transfrontalier [i (Ungaria);
date secven]ial (de exemplu rela]iile cu subregional“ [i s` faciliteze integrarea  Dezvoltarea infrastructurii de
vecinii, bugetele etc.). ]`rilor din zon` în structurile europene. transport de-a lungul principalelor rute
Pactul de Stabilitate pentru Europa de SECI urm`re[te coordonarea planurilor interna]ionale (Bulgaria);
sud-est, în special prin Masa de Lucru III, de dezvoltare regional`, asigur` o mai  Politici financiare de promovare a
î[i propune s`-[i înt`reasc` leg`turile cu bun` prezen]` a sectorului privat în întreprinderilor mici [i mijlocii prin
celelalte ini]iativele regionale pentru o economia zonei [i în mediul înconjur`tor, microcredite [i scheme de garantare a
mai bun` gestionare [i dezvoltare a pro- încurajeaz` transferul de know-how si creditului (România);
ceselor [i proiectelor zonale. În acest realizarea de investi]ii în sectorul privat.  Interconectarea re]elelor de
sens, pe de o parte, Procesul Reuniunilor Reuniunea inaugural` a avut loc la distribu]ie a gazelor naturale, diver-
Mini[trilor Ap`r`rii din Sud-Estul Europei Geneva, în 6 decembrie 1996, când a [i sificarea furniz`rii [i îmbun`t`]irea
(SEDM) se implic` deja în activit`]i de fost adoptat` Declara]ia de principiu asigur`rii aprovizion`rii cu gaz în sud-
natur` politico-militar` aflate în desf`[u- privind cooperarea în cadrul SECI. estul Europei (Bosnia-Her]egovina);
rare sub egida Pactului, iar pe de alt`  Program de recuperare a râurilor,
parte, Pactul de Stabilitate este interesat State participante lacurilor si m`rilor adiacente (Austria);
s` sprijine financiar ini]iative demarate în Statele participante la SECI sunt:  Interconectarea sistemelor de
cadrul SEDM (de exemplu proiectul Albania, Bosnia-Her]egovina, Bulgaria, energie electric` a statelor participante la
CIS/SEEBRIG). Croa]ia, Fosta Republic` Iugoslav` a SECI, în vederea unei mai bune integr`ri
Macedoniei, R.F.Iugoslavia, Grecia, în sistemele europene;
Proiecte propuse Republica Moldova, România, Slovenia,  Cooperare între pie]ele de valori.
În cadrul Mesei III, au fost propuse Turcia [i Ungaria. La reuniunea Comitetului de agend`
unele proiecte care s` asigure o mai bun` Ini]iativa este sprijinit` de c`tre din 26 ianuarie 1998, România a propus
realizare a obiectivelor de înt`rire a Comisia European`, CEE/ONU, OSCE, înfiin]area la Bucure[ti a Centrului
stabilit`]ii [i securit`]ii regionale: CEMN, BIRD, BERD [i BEI. SECI Regional SECI de combatere a crimei
 finan]area Centrului SECI (South- coopereaz` cu alte ini]iative subre- organizate [i corup]iei. La reuniunea de
East European Cooperative Ini]iative) gionale, cum sunt Ini]iativa Central la Geneva, din 15 aprilie 1998, proiectul a
pentru combaterea crimei organizate, cu European` (ICE), Procesul Royamont [i fost acceptat.
sediul la Bucure[ti, [i suplimentarea Cooperarea Statelor Sud-Est Europene Ulterior, la 26 mai 1999, a avut loc la
acestuia cu problematica armelor mici; (SEECP). Palatul Parlamentului din Bucure[ti reu-
 înfiin]area unui Centru regional niunea dedicat` ceremoniei de semnare
pentru prevenirea conflictelor [i mana- Structura a acordului de cooperare pentru preveni-
gementul crizelor; Dr. Erhard Busek, fost vice-cancelar rea [i combaterea infrac]ionalit`]ii trans-
 elaborarea unui document comun al Austriei, este Coordonatorul SECI. frontaliere, având ca parte integrant`
privind evaluarea riscurilor de securitate Organismul decizional este Comitetul de Carta de organizare [i func]ionare a
pentru ESE (element al South-Eastern agend` („agenda Committee“), format Centrului Regional SECI.
Europe Ini]iative, lansat` de NATO la din coordonatorii na]ionali pentru SECI Dup` atentatele teroriste din 11
Washington); (care coordoneaz`, în plan intern, septembrie 2001 [i declan[area cam-
 sus]inerea ini]iativei NATO participarea la proiectele SECI). paniei împotriva terorismului, importan]a
privind reconversia cadrelor disponi- Centrului Regional SECI a crescut,
bilizate prin reducerea for]elor armate Proiecte devenind un element de referin]` la nivel
din România [i Bulgaria, cu participarea Comitetul de agend` a selec]ionat, ca sud-est european în demersurile între-
B`ncii Mondiale. priorit`]i de ac]iune, opt proiecte, desem- prinse pentru stoparea terorismului [i
nând totodat` statele coordonatoare crimei organizate.
II. Ini]iativa de Cooperare Sud-Est (responsabile cu organizarea reuniunilor
European\ (SECI) grupelor de exper]i pentru implemen- III. Procesul reuniunilor mini[trilor
Ini]iativa de Cooperare Sud-Est tarea proiectului respectiv). ap\r\rii din Sud-Estul Europei (SEDM)
European` (SECI) a ap`rut în urma ideii Aceste proiecte sunt dup` cum Ini]iativa a fost promovat` în spiritul
lansate de ambasadorul SUA, Richard urmeaz`: intensific`rii procesului de în]elegere [i

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 41


Geopolitici [i geostrategii pe traiectoria viitorului

cooperare regional`, menit s` dezvolte  îmbun`t`]irea instruirii militare în Scop: constituirea unei re]ele de tele-
stabilitatea [i securitatea în Europa de regiune; medicin` a spitalelor militare din statele
Sud-Est.  finalizarea procesului de opera- membre în cadrul SEDM, în vederea
Prima reuniune a mini[trilor ap`r`rii ]ionalizare a MPFSEE. utiliz`rii sistemelor informatice [i de
s-a desf`[urat la Tirana (martie 1996), îns` La Reuniunea Mini[trilor Ap`r`rii din comunica]ii pentru a acorda asisten]`
impulsul hot`râtor în demararea acestui ]`rile SEDM - Antalia, Turcia (20.12.2001) medical` la distan]`.
proces a fost dat la reuniunea mini[trilor a fost lansat` ini]iativa SEDM privind Contribu]ia României: conform pre-
ap`r`rii de la Sofia (octombrie 1997). lupta contra prolifer`rii ANM, securizarea vederilor MOU (în curs de negociere de
Acest proces cuprinde reuniuni ale: frontierelor [i combaterea terorismului. c`tre exper]ii tehnici, medicali [i juridici),
mini[trilor ap`r`rii, adjunc]ilor mini[trilor În acest sens, a fost adoptat un document fiecare ]ar` membr` SEDM va desemna
ap`r`rii, [efilor statelor majore generale, cadru privind materializarea acestui nou un spital corespunz`tor pentru practica-
adjunc]ilor [efilor statelor majore gene- program din cadrul ini]iativei. rea între acestea a telemedicinei via
rale, structurilor de conducere politico- În cadrul SEDM au fost propuse satelit.
militare ale ini]iativei - Comitetul de pentru dezvoltare urm`toarele proiecte:
Coordonare al SEDM (SEDM-CC) [i Re]ea pentru suportul informa]ional For]a Multina]ional\ de Pace
Comitetul Director Politico-Militar al managementului crizelor (CIN): din Europa de Sud-Est (MPFSEE)
(PMSC) al MPFSEE, precum [i reuniuni la Scop: crearea unei re]ele la dispozi]ia For]a Multina]ional` de Pace din Sud-
nivel de exper]i din ]`rile participante. statelor SEDM, fiabil` [i la pre]uri Estul Europei, reprezint` elementul de
Participan]i: Italia, Grecia, Turcia, minime, interoperabil`, care s` asigure referin]` al procesului SEDM. Acest
Albania, Bulgaria, Croa]ia, fosta informa]ii necesare gestion`rii crizelor [i proiect a fost lansat cu ocazia reuniunii
Republic` Iugoslav` a Macedoniei, îmbun`t`]irii rela]iilor civili-militari în mini[trilor ap`r`rii din sud-estul Europei
România, Slovenia [i Statele Unite. situa]ii de criz`. (Sofia, 03.10.1997) [i prevedea constitu-
Ucraina a ob]inut statutul de observator Grup de for]e de geniu din ]`rile irea unei for]e multina]ionale de valoare
la reuniunile mini[trilor ap`r`rii, dar nu [i membre SEDM (ETF): Brigad`, care s` îndeplineasc` misiuni de
la celelalte activit`]i desf`[urate sub egida Scop: înt`rirea cooper`rii [i stabilit`]ii pace, sub egida ONU [i OSCE. Proiectul
SEDM sau MPFSEE. regionale prin angajarea comun` în s-a bucurat de succes, la materializarea lui
La data de 26.09.1998, la Skopje, a proiecte specifice, în func]ie de cerin]ele participând majoritatea statelor din Sud-
fost semnat "Acordul de Constituire a regionale - crize umanitare [i asisten]` Estul Europei, indiferent de apartenen]a
For]ei Multina]ionale de Pace din Europa civil` în caz de dezastre. For]ele de geniu acestora la structurile de securitate
de Sud-Est - MPFSEE", componenta ale fiec`rei ]`ri vor r`mâne dislocate pe europene [i euro-atlantice. Ca atare, al`-
opera]ional` a SEDM. Toate proiectele teritoriul na]ional urmând ca, în caz de turi de ]`ri membre NATO [i UE, Grecia [i
ini]iate în cadrul acestui proces sunt interven]ie, comanda [i controlul s` se Italia sau numai NATO, Turcia, sunt [i ]`ri
gestionate de SEDM-CC. exercite din interiorul SEEBRIG-ului, neintegrate, membre ale parteneriatului
Începând cu 01.09.2001, România paralel cu acesta sau independent, la pentru pace: România, Bulgaria, Albania
exercit` pre[edin]ia SEDM-CC [i nivelul fiec`rei na]iuni. În cadrul acestui [i FYROM, care contribuie împreun` la
PMSC/MPFSEE timp de doi ani, pân` în proiect, România contribuie cu 1 Cp.Ge. realizarea scopurilor propuse, la ini]ierea
2003. Priorit`]ile acesteia sunt: Constituirea unei re]ele de simulare acestui proiect. În afara statelor membre,
 îmbun`t`]irea contribu]iei SEDM în sud-estul Europei (South-Eastern Eu- la aceast` ini]iativ` particip` cu statut de
la securitatea [i stabilitatea din S-E rope Simulation Network/ SEESIMNET): observator: Slovenia, SUA [i Croa]ia.
Europei; Scop: furnizarea arhitecturii necesare
 men]inerea caracterului deschis [i pentru organizarea de exerci]ii asistate de Documente juridice:
transparent al in]iativei în vederea calculator (CAX) [i pentru alte nevoi de  „Primul Protocol Adi]ional la
admiterii de noi membri în SEDM; gestionare a informa]iilor, precum [i mij- Acordul MPFSEE“ - referitor la principiul
 intensificarea cadrului de coope- loacele de a r`spunde la situa]iile de criz` rotirii func]iilor cheie în cadrul for]ei
rare pentru a face fa]` amenin]`rilor reale. SEESIMNET este v`zut` ca o (Atena, 12.01.1999);
neconven]ionale [i nemilitare în aplica]ie regional` a Re]elei de Simulare a  „Al Doilea Protocol Adi]ional la
domeniul securit`]ii regionale; PfP; în cursul anului 2002 va fi organizat Acordul MPFSEE“ referitor la For]a
 crearea condi]iilor diplomatice [i un exerci]iu demonstrativ pentru a se Multina]ional` de Geniu (ETF) [i la Re-
militare favorabile pentru intensificarea verifica viabilitatea re]elei (SEESIM ]eaua Informa]ional` pentru Situa]ii de
implic`rii ]`rilor partenere în efortul de DEMO and Exercise). Criz`/CIN (Bucure[ti, 30.11.1999);
management al crizelor în S-E Europei; Crearea unei re]ele de interconectare a  „Al Treilea Protocol Adi]ional la
 dezvoltarea [i implementarea spitalelor militare (posibil [i a celor civile) Acordul MPFSEE“ privind statutul
programelor de cooperare SEDM; din statele membre SEDM/Telemedicina. Comandamentului (Atena, 21.06.2000);

42 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Geopolitici [i geostrategii pe traiectoria viitorului

 „Acordul de constituire a For]ei IV. Grupul de Cooperare Naval\ la na]ionale conforme cu scopurile [i
Multina]ionale de Pace din Europa de Marea Neagr\ (BLACKSEAFOR) misiunile sale.
Sud-Est“ (Skopje, 26.09.2000). Este o ini]iativ` regional`, ce se înscrie Deciziile politice în cadrul acestei
Misiuni - în sprijinul p`cii, sub man- în eforturile ]`rilor riverane M`rii Negre ini]iative se adopt` prin consensul parti-
dat ONU [i OSCE, precizate prin rezolu]ii de a înt`ri încrederea [i buna în]elegere cipan]ilor [i se efectueaz` prin întâlniri
ale Consiliului de Securitate, în temeiul între statele semnatare, precum [i dez- ale mini[trilor de externe/ ap`r`rii sau ale
Cartei ONU. voltarea cooper`rii [i interoperabilit`]ii reprezentan]ilor lor autoriza]i. Întâlnirile
Comitetul Director Politico-Militar între for]ele navale. Ini]iativa a fost lansat` mini[trilor se vor concentra, de regul`,
(PMSC) este organismul politico-militar de Turcia la reuniunea Comandan]ilor asupra subiectelor [i aspectelor politice
de coordonare a activit`]ilor din cadrul Marinelor Militare din ]`rile riverane M`rii ale activit`]ilor BLACKSEAFOR, precum
MPFSEE. Începând cu 01.09.2001, Negre de la Varna în aprilie 1998. [i asupra îndrum`rii politice a Comi-
România de]ine pre[edin]ia PMSC. Documente constitutive: la reuniunea tetului Comandan]ilor Marinelor Militare
Urm`toarea reuniune a PMSC se va mini[trilor de externe din statele membre din Marea Neagr`. La întâlnirile mini[-
desf`[ura la Bucure[ti, în perioada 13- BLACKSEAFOR (02.04.2001 - Istanbul) a trilor pot fi luate în considerare, prin
15.03.2002. fost semnat „Acordul de constituire a consens, cererile altor state care sunt
Deciziile de participare la opera]iuni BLACKSEAFOR“. doritoare [i capabile de a deveni Parte la
[i desf`[urarea for]elor vor face obiectul State participante: Bulgaria, Georgia, BLACKSEAFOR. Consult`rile politice se
consult`rilor politico-militare între p`r]i, România, Federa]ia Rus`, Turcia, efectueaz` de c`tre reprezentan]ii guver-
la propunerea PMSC [i se vor aproba cu Ucraina. Ele se succed la conducerea namentali ai P`r]ilor. Consult`rile militare
respectarea procedurilor legale din ]`rile BLACKSEAFOR prin rota]ie, în ordine la nivel înalt se efectueaz` de c`tre [efii
respective. alfabetic`. Statelor Majore Generale sau reprezen-
Comandamentul - prima localizare: Misiunile for]ei: tan]ii acestora. Întâlnirile mini[trilor, [efi-
Plovdiv (Bulgaria), cu începere de la  c`utare [i salvare pe mare (SAR lor statelor majore generale sau ale repre-
01.09.1999. Din 2003, potrivit planific`rii Ops); zentan]ilor acestora au loc, în principiu,
rota]iei (la 4 ani), sediul Coman-  asisten]` umanitar` (HA); anual [i/sau ca r`spuns la invita]ia
damentului va fi g`zduit de România la  ac]iuni contra minelor marine adresat` de c`tre una dintre P`r]i.
Constan]a. Grecia asigur` comanda (MCM);
SEEBRIG în perioada 2001-2003.  opera]iuni de protec]ia mediului; Structuri:
 vizite de bune oficii(GV); Comitetul Comandan]ilor For]elor
Disponibilitatea for]ei:  alte misiuni aprobate de p`r]ile la Navale din Marea Neagr` (Black Sea
Începând cu 01.05.2001 (acest fapt a Acord. Naval Commanders Committee - BSNC) -
fost comunicat organiza]iilor inter- Statutul for]ei este „ON CALL“. este înfiin]at ca organ executiv pentru
na]ionale stipulate în Acordul MPFSEE - For]a va fi activat` cel pu]in o dat` pe controlul [i îndrumarea general` a
ONU, NATO, UE [i OSCE, pe data de an [i va fi format` din minimum 4-6 nave BLACKSEAFOR. Este format din coman-
02.05.2001), mai pu]in Sistemul de (din clasele: distrug`tor/fregat`, cor- dan]ii/[efii statelor majore ai for]elor
Comunica]ii [i Informatic` (CIS), a c`rui vet`/vedet` de patrulare, dragor, nav` navale ale celor 6 ]`ri riverane. Se reu-
opera]ionalizare depinde de fondurile amfibie, nave [i vase auxiliare) din cadrul ne[te anual [i aprob` planul activ`rii
avute la dispozi]ie. celor [ase state riverane, incluzând o na- pentru anul urm`tor, precum [i docu-
v` de comand`-control. Navele vor sta- mentele de conducere opera]ional`.
Contribu]ia României la for]\: ]iona în bazele lor permanente [i se vor Comitetul aprob` la nevoie [i interven]ia
 1 batalion de infanterie în struc- reuni pe timpul execut`rii exerci]iilor BLACKSEAFOR pentru misiuni reale.
tur` modular`, 400 militari; comune - timp de pân` la 10 zile, într-un Pre[edin]ia comitetului [i activitatea
 1 pluton de cercetare, 24 militari; port al ]`rii gazd` (stabilit` prin rota]ie în de secretariat a reuniunii este asigurat`
 1 pluton de transport, 32 militari; ordine alfabetic`) - sau pentru participa- de ]ara gazd` pentru un an, prin rota]ie.
 1 grup` de ofi]eri [i subofi]eri de rea la misiuni. Comitetul Comandan]ilor are în
stat major (15 militari). Programul de activare pentru anul subordine Grupul de Planificare (PG).
urm`tor este aprobat de c`tre mini[trii de Comandantul BLACKSEAFOR (COM-
România particip` deja în cadrul externe/ai ap`r`rii la întâlnirile acestora BLACKSEAFOR) este un contraamiral
Nucleului Permanent de stat major cu 2 sau prin procedura t`cerii. sau comandor, numit pentru un an de
ofi]eri [i 2 subofi]eri. BLACKSEAFOR poate fi disponibil` pen- zile, prin rota]ie de c`tre autoritatea
Instruirea se asigur` de c`tre na]iunile tru angajarea în opera]iuni mandatate de na]ional` a ]`rii gazd` [i învestit de c`tre
participante, precum [i prin participarea ONU sau OSCE. De asemenea, poate Comitetul comandan]ilor. Acesta de]ine
la exerci]ii NATO/PfP. participa [i la alte tipuri de activit`]i inter- comanda tactic` a for]elor oferite de c`tre

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 43


Geopolitici [i geostrategii pe traiectoria viitorului

]`rile riverane pe timpul activ`rii. El are la al For]elor Navale poate oferi nave care misiunilor de prevenire a conflictelor [i
dispozi]ie un staff interna]ional, format s` participe anual la activarea BLACK- managementul crizelor, definite în
din câte un ofi]er din fiecare ]ar`. În 2001, SEAFOR dintre navele nominalizate Tratatul UE, statele membre au decis s`
comandantul BLACKSEAFOR este vice- pentru a participa la opera]iuni sub dezvolte capabilit`]i militare adecvate
amiralul turc NUSRET GUNER. conducerea NATO/UE, care execut` noilor misiuni [i s` stabileasc` mecani-
Grupul de Planificare al BLACK- preg`tire specific` acestor misiuni. smul de conducere [i preg`tire a ac]iuni-
SEAFOR (PG) este format din reprezen- For]a pus` la dispozi]ia BLACK- lor. În acest context, obiectivul Uniunii
tan]i ai marinelor p`r]ilor; se reune[te ori SEAFOR de România pentru activit`]i în este dezvoltarea capacit`]ii autonome de
de câte ori este nevoie; elaboreaz` planul anul 2002 este de o corvet`. Vor mai a lua decizii, când NATO ca alian]` nu
anual, documentele necesare func]ion`rii participa 1 ofi]er de stat major, 1 ofi]er de este angajat`, [i s` desf`[oare opera]iuni
BLACKSEAFOR, precum [i alte docu- leg`tur` la Autoritatea de Control militare pentru gestionarea crizelor.
mente opera]ionale sau de procedur` Opera]ional, 2 ofi]eri la reuniunea Politica de ap`rare european` se va
comune. Grupului de Planificare. sprijini pe o For]` de Reac]ie Rapid`
Secretariatul BLACKSEAFOR - este În anul 2002, reuniunile PG al (100.000 de militari) ce urmeaz` s` fie
compus din ofi]eri de leg`tur` desemna]i. BLACKSEAFOR [i conferin]ele de opera]ional` în 2003. Statele membre
Fiecare membru va fi numit pentru o planificare opera]ional` (OPC) se vor trebuie s` fie în m`sur` s` disloce în
perioad` de un an, între ceremoniile de desf`[ura în Ucraina, care va fi ]ara întregime for]ele în timp de 60 zile [i s`
schimbare a comenzii. Membrii secreta- gazd`, de]inând [i func]ia de comandant asigure, în cadrul acestora, elemente de
riatului sunt numi]i de partea desemnat` al BLACKSEAFOR. r`spuns rapid, cu un grad foarte ridicat
[i confirma]i de BSNC. Unul dintre În acest an, România va fi organi- de disponibilitate. Ele trebuie s` fie în
membrii PG coordoneaz` activitatea zatoarea unei reuniuni a Grupului de m`sur` s` sprijine logistic o asemenea
secretariatului. Planificare. dislocare pentru cel pu]in un an. Aceasta
Autoritatea de Control Opera]ional Ini]iativele de cooperare militar` re- va presupune existen]a unui num`r
este un loc]iitor al comandantului/[efului gional` contribuie la cre[terea încrederii adi]ional de unit`]i dislocabile ([i ele-
Statului Major al For]elor Navale din ]ara [i securit`]ii între ]`rile din regiune. Astfel, mente de sprijin) cu un grad de disponi-
gazd` (cea din care face parte [i coman- for]ele multina]ionale constituite în cadrul bilitate redus pentru a asigura înlocuirea
dantul BLACKSEAFOR). Ea organizeaz` acestora devin instrumente de interven]ie for]elor ini]iale. Potrivit estim`rilor, For]a
[i coordoneaz` participarea for]elor la pentru gestionarea crizelor [i contribuie de Reac]ie Rapid` European` va fi
activit`]i [i men]ine rela]ia cu autorit`]ile la sporirea nivelului de interoperabilitate angajat` în urm`toarele tipuri de misiuni:
militare na]ionale ale participan]ilor. cu structurile militare NATO.  misiune u[oar` de tip umanitar,
ßeful de stat major al BLACKSEAFOR În prezent sunt în func]iune misiuni dup` o catastrof` natural` sau evacuarea
este un comandor numit prin rota]ie de interna]ionale de men]inere a p`cii [i locuitorilor dintr-o zon`;
autoritatea na]ional`, care urmeaz` s` prevenire a conflictelor, sub egida ONU  opera]iune grea, de restabilire pe
de]in` în anul urm`tor comanda; are în sau OSCE: în Bosnia-Her]egovina - SFOR, cale militar` a p`cii, de genul celei din
subordine pe timpul activ`rii for]ei pe cei Kosovo - KFOR, Macedonia, Albania, Kosovo;
4 ofi]eri de stat major care provin din R.Moldova - Regiunea Nistrului, Cecenia,  misiune de men]inere a p`cii,
celelalte ]`ri. Georgia - Abhazia, Nagornâi-Karabah. pentru evitarea declan[`rii unei crize.
For]ele participante la activarea În cadrul Consiliului Afaceri Generale
pentru exerci]ii sau pentru misiuni sunt V. Prezen]a organiza]iilor al UE vor fi înfiin]ate:
nominalizate (dintr-o anumit` clas` de europene de securitate Comitetul Politic [i de Securitate
nave) de fiecare ]ar`, în raport cu UE [i Identitatea European` de Permanent (PSC) - în Bruxelles - compus
misiunile/exerci]iile de executat [i potri- Securitate [i Ap`rare din reprezentan]ii na]ionali la nivel de
vit disponibilit`]ii existente la data Summit-ul Consiliului European de la ambasade /rang înalt. PSC se va ocupa cu
respectiv`. Autorit`]ile na]ionale au drep- Helsinki din 10-11 decembrie 1999, a toate aspectele Politicii Externe [i de
tul s` retrag` propria nav` din compu- r`spuns, în mod prioritar, mandatului Securitate Comun` (PESC), în acord cu
nerea grup`rii dac` interesele acesteia o transmis de Consiliul European de la prevederile Tratatului UE [i f`r` a
impun. Exerci]iile [i misiunile, transferul Köln privind realizarea Politicii Europene prejudicia competen]a Comunit`]ii.
de autoritate, comunica]iile vor avea la Comune de Securitate [i Ap`rare, ampli- Comitetul Militar (MC) va fi compus
baz` proceduri comune care vor fi ficând ac]iunile în ceea ce prive[te din [efii Statelor Majore Generale,
elaborate de c`tre Grupul de planificare aspectele militare [i nemilitare ale reprezenta]i de delega]ii lor militari.
în limba englez`, potrivit standardelor gestion`rii crizelor. Comitetul î[i va desf`[ura reuniunile la
NATO. Aceste proceduri vor fi aprobate Pentru a-[i putea asuma responsa- nivelul [efilor statelor majore generale,
de Comitetul Comandan]ilor. Statul Major bilit`]ile referitoare la întreaga gam` a numai când este necesar.

44 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Geopolitici [i geostrategii pe traiectoria viitorului

Statul Major Militar, în cadrul struc- conducerea opera]iunilor de tip admiterea în UE, indiferent dac` sunt sau
turilor Consiliului, va asigura expertiz` [i Petersberg; nu membre NATO.
sprijin pentru politica european` comun`  transpunerea în practic` a princi- S-a stabilit calendarul activit`]ilor din
de securitate [i ap`rare (CESDP) inclu- piilor [i modalit`]ilor convenite la Feira cadrul Uniunii Europene atât în ceea ce
zând desf`[urarea opera]iunilor de ma- pentru dezvoltarea rela]iilor cu NATO [i prive[te primirea de noi membri, cât [i
nagement al crizelor militare conduse de ter]e ]`ri în domeniul gestion`rii militare modul de opera]ionalizare a viitoarei for-
UE. Statul Major Militar va realiza averti- a crizelor (în acest cadru se înscrie deci- ]e europene, inclusiv modul de implicare
zarea timpurie, analiza situa]iei [i planifi- zia de constituire a 4 grupuri de nego- a statelor în organizarea [i conducerea
carea strategic` pentru misiuni de tip ciere UE - NATO pe probleme privind: acesteia. De asemenea, s-a convenit stra-
Petersberg, incluzând identificarea for]e- securitatea; stabilirea de obiective comu- tegia privind materializarea proiectelor [i
lor europene na]ionale [i multina]ionale. ne privind capabilit`]ile; modalit`]i per- programelor, responsabilit`]ile [i obliga-
Procesul de implementare a deciziilor mi]ând accesul UE la mijloacele [i capa- ]iile membrilor uniunii [i ai celor asocia]i
summit-ului UE de la Helsinki va bene- bilit`]ile NATO; definirea de aranjamente precum [i raporturile dintre Uniune [i
ficia de activitatea pre[edin]iei franceze. permanente pentru consult`ri UE- NATO. Consecvent` principiilor de
În acest sens se înscriu priorit`]ile NATO). participare efectiv` la eforturile Comuni-
asumate la summit-urile UE de la Feira [i În urma reuniunii speciale a Adun`rii t`]ii Interna]ionale de edificare a noii
Nisa, de c`tre partea francez`, în materie Parlamentare a UE (Lisabona - arhitecturi de securitate, România, ca
de securitate [i ap`rare european`: 21.03.2000) s-a decis transformarea aces- partener` a Uniunii Europene, va contri-
Politica European` de Securitate [i tui organism în Adunarea pentru bui la For]a de Reac]ie Rapid` European`
Ap`rare (European Defence and Security Securitate [i Ap`rare European`. În cu 1200 de oameni. Aceste efective au
Policy - EDSP): pre[edin]ia francez` va acela[i context, Adunarea Parlamentar` a devenit opera]ionale începând cu 2001 [i
avea responsabilitatea de a crea noi orga- UE a mai propus [i urm`toarele m`suri sunt puse la dispozi]ie gradual, func]ie de
nisme (în special un cartier general practice pe linia implement`rii Identit`]ii decizia politic` [i de solicit`rile UE astfel:
european - European headquarter), defini- Europene de Securitate [i Ap`rare:  în 2001 o companie de infanterie,
rea rela]iilor dintre UE [i NATO [i de a lua  transferarea c`tre UE a Institutului un grup de scafandri, o nav` fluvial`
decizii concrete în ceea ce prive[te opera- de Studii de Securitate al UEO; purt`toare de artilerie [i un pluton de
]ionalizarea capacit`]ilor militare; pre[e-  constituirea unei structuri de poli]ie militar`;
din]ia, cu asisten]a Secretarului Gene- informa]ii militare cu un efectiv de 30 de  din 2002 un batalion de geniu;
ral/Înalt Reprezentant pentru PESC al UE, speciali[ti, care s` fie inclus` în structurile  din 2003 un batalion de infanterie,
va lucra în paralel pe diferite obiective: militare ale UE; o companie poli]ie militar`, o companie
 elaborarea obiectivelor privind  optimizarea activit`]ii Centrului vân`tori de munte, o nav` de interven]ie
capabilit`]ile militare, convenite la Satelitar de la Torrejon, astfel încât dup` cu scafandri [i remorcherul maritim
Helsinki; transferarea sa c`tre UE, în termen scurt, salvator „Grozavul“.
 dezvoltarea de structuri perma- acesta s` dispun` de capacitatea de a Toate aceste capabilit`]i militare vor fi
nente care vor conferi UE capacitatea asigura din punct de vedere informativ sus]inute din punct de vedere al resur-
necesar` pentru a decide [i ac]iona în opera]iuni de sprijin al p`cii desf`[urate selor pentru desf`[urarea opera]iunilor
situa]ii de criz`; sub egida proprie. militare timp de un an. România conside-
 definirea modalit`]ilor de inclu- La sfâr[itul lunii noiembrie 2000, r` aceste ini]iative [i participarea la mate-
dere la nivelul UE a func]iilor UEO, prerogativele [i atribu]iile UEO au fost rializarea lor un factor de maxim` impor-
necesare pentru îndeplinirea responsa- transferate Uniunii Europene, incluzând tan]` în m`rirea încrederii [i colabor`rii la
bilit`]ilor ce îi revin Uniunii Europene în [i reprezentan]ii statelor candidate la nivel regional [i subregional.

Summary
POLITICO-MILITARY AND MILITARY COOPERATION IN SOUTH-EASTERN EUROPE
The majority of the states that are now in the ample and complex process of transition to democracy and market economy did not embrace the
regional and sub-regional cooperation forms. Later, those regional forms had proved theirs applicability and they are now well known. The initiatives
for cooperation are intermediary and complementary forms of the integration in the European and Euro-Atlantic political, economic and security
structures. Those initiatives are backed up by the western democracies and by the international organizations and they prove that can contribute in
an efficient way to the improvement of the security environment.
The initiatives for cooperation are based on common interests and aspirations. They are able to provide the organizational and institutionalized
framework with the object of materializing some political, economic, military and social projects and programs. That kind of projects and programs
is designed to help south-east European countries in their steps to democracy, economic welfare and, implicitly, regional and sub-regional stability.

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 45


Geopolitici [i geostrategii pe traiectoria viitorului

Geopolitica Europei de sud-est.


Vulnerabilit\]i [i amenin]\ri `n 2001
Mihai DINU tul de fa]`, complexul de securitate din Din punct de vedere economico-
Europa de Sud-Est - tradi]ional` aren` de social, spa]iul de securitate sud-est
Europa de Sud-Est alc`tuie[te un confruntare între marile puteri europene european eviden]iaz` o serie de
complex de securitate bine individuali- moderne (Germania, Rusia, Marea „sl`biciuni de structur`“, ce decurg din:
zat, din punct de vedere geografic [i ca Britanie [i Fran]a) [i între superputerile s`r`cia relativ` a solului [i subsolului;
zon` civiliza]ional` (preponderent orto- postbelice (SUA-URSS) - trece printr-un organizarea produc]iei, reparti]iei [i
dox`, dar [i de interferen]` între spa]iile proces profund de restructurare politic`, schimbului dup` modelul „epocii co[u-
catolic [i islamic). Din punct de vedere economic` [i militar`. SUA [i NATO, în lui de fum“ (industrii grele dep`[ite
statal, spa]iul este serios fragmentat cadrul ONU [i OSCE [i în afara acestor tehnologic ast`zi); infrastructura slab
(Albania, Grecia, Fosta Republic` Iugo- institu]ii, controleaz` cele mai semni- dezvoltat`; lipsa de capital necesar
slav` a Macedoniei, Turcia, Cipru, ficative evolu]ii locale, orientate în di- investi]ilor de modernizare industrial` [i
Bulgaria, Bosnia-Her]egovina, Iugo- rec]iile: prevenirii, stop`rii [i gestion`rii de promovare a serviciilor; o pia]`
slavia, Croa]ia, Slovenia, par]ial Româ- conflictelor armate [i politice; demo- relativ „s`rac`“, pu]in atractiv` pentru
nia). cratiz`rii ]`rilor balcanice; dezvolt`rii marii investitori occidentali; persisten]a
În cadrul Iugoslaviei, Macedonia, economiilor de pia]` [i societ`]ii des- unor mentalit`]i „neocomuniste“ în
Kosovo [i Voievodina de]in prerogative chise; integr`rii în structuri regionale, numeroase zone din Albania, Grecia,
proprii de auto-administrare, ce tind de europene [i euro-atlantice de securitate. Iugoslavia etc; locul important ocupat
la caz la caz spre suveranitate. Cipru este Se consider`, îndeob[te, c` mo- de „economia subteran`“ în dinamica
plasat sub control interna]ional (ONU) [i mentele critice de confruntare [i r`zboi economic` a regiunii etc.
divizat în regiuni administrative distincte au fost dep`[ite în 1999-2000, odat` cu Acestor „sl`biciuni organice“ li se
- greac` [i turc`. Grecia [i Turcia fac stingerea r`zboiului local din Kosovo [i adaug`: impactul negativ al r`zboaielor
parte din NATO; Grecia este membr` a înaintarea pe calea identific`rii unei [i conflictelor armate locale (Iugoslavia,
UE. Toate statele balcanice activeaz` în solu]ii politice pentru a[a-numita „pro- Bosnia-Her]egovina, Kosovo, Mace-
cadrul OSCE [i sunt incluse în Pactul de blem`“ a concesiunii iugoslave. donia) asupra economiilor na]ionale [i a
Stabilitate din Balcani. Reaprins în Macedonia, în prima circuitelor economice regionale; unele
La Ini]iativa Central` European` au jum`tate a anului 2001, conflictul armat rezultate nefavorabile ob]inute în apli-
aderat: România, Bulgaria, Macedonia, interetnic dintre minoritatea albanez` [i carea reformelor de modernizare în
Slovenia [i Albania ]`ri incluse în majoritatea slav` a fost men]inut sub fostele state socialiste; cre[terea demo-
procesele de extindere UE [i NATO; control NATO, UE [i OSCE. grafic` vertiginoas` din anumite zone
Cipru [i Turcia depun [i ele eforturi Sub acela[i control se gestioneaz` (Albania, Kosovo), în condi]iile neim-
pentru integrarea în UE. procesele politice din Kosovo (organi- plement`rii complete a reformelor eco-
În regiune ac]ioneaz`, de asemenea, zarea alegerilor din toamna anului 2001) nomice [i stagn`rii sau chiar regresului
SECI [i SEDM (Conferin]a mini[trilor [i Iugoslavia (medierea negocierilor productivit`]ii industriale; consecin]ele
ap`r`rii din Europa de Sud-Est). Pactul dintre Serbia [i Muntenegru cu privire la proceselor de regionalizare [i mondiali-
de Stabilitate recunoa[te rolul însemnat viitorul Federa]iei). zare economic` etc.
al SUA [i Rusiei în Balcani. Situa]ia concret` în spa]iul sud-est Vulnerabilit`]ile economice ale
În Bosnia-Her]egovina [i Kosovo european se prezint` astfel: Europei de Sud-Est reprezint` un serios
s-au desf`[urat for]e de poli]ie [i militare handicap în competi]ia est-european`
ONU [i NATO de men]inere a p`cii. Un Vulnerabilit\]i pentru aderare la NATO [i UE; totodat`,
contingent NATO de men]inere a p`cii Europa de Sud-Est etaleaz` variate [i acest handicap economic spore[te
(preponderent din statele UE) sta]io- persistente vulnerabilit`]i; de altfel, dependen]a statelor analizate de marii
neaz` în Macedonia. Balcanii au fost considera]i decenii de-a investitori str`ini [i împiedic` constituirea
Spa]iul de securitate balcanic etalea- rândul „butoiul cu pulbere al Europei“, unei baze economice solide, absolut
z` o puternic` prezen]` militar` NATO [i evenimentele de dup` 1990 confirmând necesar` înf`ptuirii cooper`rii
nord-american`, datorat` importan]ei expresiva caracterizare lansat` la cum- economice [i politice în plan regional.
sale strategice excep]ionale. În momen- p`na secolelor XIX-XX. Fiind, pân` în 2001, un „generator de

46 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Geopolitici [i geostrategii pe traiectoria viitorului

insecuritate economic`“, Europa de Sud- În cuprinsul regiunii, controlul sunt mai puternice decât cele de tole-
Est se cuvine s` se bucure de prioritate asupra for]elor armate a fost, în general, ran]` constructiv` [i cooperare. Pân` în
pe agenda de lucru a UE, NATO [i OSCE. ob]inut cu destul` dificultate; cu toate 1999, conflictele interbalcanice inter-
Din punct de vedere politic, princi- acestea, în Turcia, Grecia, Macedonia, etnice [i interconfesionale s-au solu]io-
pala caren]` a complexului balcanic de Iugoslavia [i Croa]ia, armata de]ine înc` nat prin recurgerea la arme [i purificare
securitate const` în incapacitatea com- pozi]ii puternice în stat [i ac]ioneaz` ca etnic` (Croa]ia, Serbia, Bosnia-
ponentelor sale (state-na]iuni, federa]ii) un redutabil grup de presiune asupra Her]egovina, Kosovo).
de a preveni [i gestiona crizele locale. mediului politic, mai ales c` societatea Abia în 2001, în Iugoslavia post-
Foarte îngrijor`tor este faptul c` în civil` nu ofer` probe clare de activism. Milo[evici [i în cursul crizei albaneze din
prezent, nu s-a încheiat procesul inau- Pe de alt` parte, controlul autori- Macedonia, s-a ajuns la o reglementare
gurat în 1989-1990 de remodelare t`]ilor asupra unor forma]iuni [i organi- democratic`, în spiritul valorilor euro-
politico-teritorial` a regiunii. Conflicte [i za]ii paramilitare (de tip UCK sau mili]ii pene de respect reciproc a identit`]ii
tensiuni persist` în cadrul Federa]iei macedonene, sârbe, bosniace etc.) nu etno-culturale [i cooperare politico-
Iugoslave (între Muntenegru [i Serbia), pare pe deplin conving`tor; în unele ca- administrativ`; în acela[i spirit s-au
în Serbia (tendin]a de autonomie [i zuri, forma]iunile paramilitare s-au relansat ini]iativele de l`rgire a autono-
independen]` în Voievodina [i Kosovo) dovedit atât de incisive, încât au pus în miei locale în Voievodina [i de repunere
[i în Macedonia. dificultate for]ele armate regulate [i pe temelii egalitare a raporturilor dintre
Liderii albanezi nu au abandonat for]ele interna]ionale de men]inere a Serbia [i Muntenegru. Progresele în sfera
definitiv proiectul cre`rii „Albaniei Mari“, p`cii (conflictul din prima parte a anului drepturilor minorit`]ilor sunt înc` timide
dup` cum extremi[tii sârbi viseaz` înc` 2001, din Macedonia, dintre mili]iile pe ansamblul regiunii, spa]iu în care
la o „Serbie Mare“. Nici la Sofia nu s-au albaneze, sus]inute din Kosovo [i România face not` aparte prin legisla]ie
stins ecourile sloganurilor refacerii Albania, armata Macedoniei [i mili]iile [i practic` politico-civic`.
„Bulgariei Mari“. Starea de inamici]ie slave). În aceea[i ordine de idei, România
dintre componentele sistemului - cu În ultimul timp, cu prec`dere dup` este [i un exemplu de promovare diplo-
punctele sale de maxim` intensitate din atacul terorist asupra SUA, din 11 matic` [i cultural` a protec]iei minori-
anii 1990-1999 - a transformat, în anii septembrie 2001, s-a descoperit existen]a t`]ilor sale de la sud de Dun`re, în sensul
1990-2000, Europa de Sud-Est în unor „nuclee“ [i re]ele teroriste în c` guvernul de la Bucure[ti nu în]elege
principalul „generator de insecuritate“ Balcani, preponderent de orientare s` manipuleze aceste autorit`]i în scopul
de pe continent. islamist` (Bosnia-Her]egovina, Kosovo, ob]inerii de avantaje în rela]iile cu statele
În egal` m`sur`, r`mânerile în urm` Albania). Grup`ri teroriste de extrem` balcanice sau pentru amplificarea [i
în domeniile asimil`rii sistemelor mo- stâng` opereaz`, îns`, în Grecia [i Turcia. exploatarea unor tensiuni politice locale.
derne de valori democratice, dezvol- Gradul de instabilitate politico- O vulnerabilitate a Balcanilor -
tarea confuz` [i anemic` a regimurilor militar` din Europa de Sud-Est este întâlnit` [i în alte spa]ii de securitate ale
democratice, reflexele autoritare ale subliniat [i de crearea în regiune a unor Europei - o reprezint` o întreag` istorie
liderilor [i societ`]ii, semnalele de zone „tradi]ional“ conflictuale sau po- de dispute teritoriale [i de conflicte etno-
intoleran]` politic`, toate denot` fragila ten]ial conflictuale, cu o fizionomie culturale [i religioase.
baz` organizatorico-social` a demo- proprie: Tracia de Est; insulele din Dep`[irea handicapului unei istorii
cra]iei în Balcani. În mod concret, ]`rile partea r`s`ritean` a bazinului M`rii înc`rcate [i împov`r`toare reclam`, pe
balcanice evolueaz` între turbulen]` [i Egee, Cipru, Macedonia de Sud, Albania lâng` ini]iative, [i instrumente de ordin
stabilitate relativ`. Ca [i în sfera econo- de Sud, Kosovo, Bosina-Her]egovina, economic, politic [i militar. În egal`
mic`, în cea politic` se înregistreaz`, Voievodina etc. În zonele respective s-au m`sur`, se impune o intens` activitate
a[adar, obstacole reale în calea pro- acumulat în timp tensiuni economice, de remodelare a concep]iilor [i mentali-
cesului de integrare european` [i politice, militare, etno-culturale etc. t`]ilor oamenilor, de educa]ie în spiritul
euroatlantic` în Europa de Sud-Est. ßi la Ast`zi, unele zone de acest fel par s` respect`rii drepturilor [i libert`]ilor
nivel politic - regiunea trebuie s` pri- fie „pacificate“, dar comportamentul lor, civice, toleran]ei politice [i religioase,
measc` o constant` [i substan]ial` asem`n`tor unor „vulcani în adormire cooper`rii pe multiple direc]ii, convie]u-
asisten]` din partea NATO [i UE. temporar`“, se impune s` fie îndea- irii în comun.
Din punct de vedere militar, statele proape monitorizat [i supravegheat. Din p`cate, [i în cazul demersului
din Balcani nu au resursele [i meca- Din punct de vedere etno-cultural, cultural-educativ, ini]iativa a venit din
nismele necesare gestion`rii [i rezolv`rii Europa de Sud-Est reprezint` un au- afara societ`]ilor [i factorilor politici
crizelor de amploare [i nici posibilitatea tentic mozaic de popoare, culturi [i regionali, mai exact din direc]ia UE [i
de a contracara, prin for]e proprii religii. Raporturile de intoleran]` între OSCE, institu]iile fondatoare ale Pactului
agresiuni externe. componentele complexului regional de Securitate.

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 47


Geopolitici [i geostrategii pe traiectoria viitorului

Toate acestea duc la concluzia c` ne- Externe: Sub unghi economic, un menele terorismului interna]ional, de
rezolvarea (aplanarea) tensiunilor etno- conflict armat în Orientul Apropiat [i re]elele crimei organizate [i de expan-
culturale din Europa de Sud-Est prin Mijlociu - generat de nerezolvarea crize- siunea fundamentalismului islamic sau
întronarea valorilor democratice moder- lor din Palestina [i Golful Persic - s-ar ortodox. Atât terorismul, cât [i funda-
ne [i colaborare între state, într-un inter- repercuta negativ asupra dinamicii eco- mentalismul islamic [i crima organizat`
val mediu de timp, se va solda cu ampli- nomice în Balcani; la fel, o eventual` se manifest` în Balcani, tendin]ele res-
ficarea pozi]iei Balcanilor de spa]iu de pr`bu[ire financiar` a Turciei ar deregla pective fiind pe moment ]inute sub
insecuritate. circuitele economice în curs de coagu- control (Pactul de Stabilitate, OSCE,
Coroborarea efectelor vulnerabili- lare în interiorul Pactului de Stabilitate. Strategiile antiteroriste ale UE, NATO,
t`]ilor economico-sociale, politice, mili- Foarte îngrijor`toare este depen- Grupului de la Vilnius, SECI etc.).
tare [i etno-culturale ar conduce c`tre den]a energetic` a Balcanilor de petrolul
definirea în continuare a Europei de arab, de cel rusesc [i de gazele naturale Concluzie
Sud-Est ca spa]iu de insecuritate intern`; transportate din Ucraina [i Rusia. În ansamblu, starea de securitate în
în 2001 gradul de insecuritate intern` al Deopotriv`, încetarea asisten]ei eco- Europa de Sud-Est se prezint`, la
regiunii s-a p`strat între limite „gestio- nomice interna]ionale în regiune (pre- începutul anului 2002, în condi]ii
nabile“, cu observa]ia c`, în principal, ponderent UE), ori e[ecul implement`rii „mul]umitoare“.
actorii interna]ionali externi au avut monedei unice în spa]iul UE s-ar resim]i Exist` indicii c` nivelul sporit de
ini]iativa [i capacitatea de a localiza [i acut, într-un sens negativ în Europa de insecuritate regional` din 1980-1990 este
stinge conflictele. Este o caracteristic` Sud-Est. pe cale s` fie dep`[it. Focare de criz` se
actual` a complexului de securitate bal- Apreciem c` excluderea pe termen men]in înc` în Macedonia [i Iugoslavia,
canic, specific, ce favorizeaz`, deo- lung a statelor din Balcani din procesele generate de: implementarea noii Consti-
potriv`, [i interven]iile destabilizatoare. de integrare UE [i NATO, coroborat` cu tu]ii care ofer` avantaje politice minori-
incapacitatea lor de a edifica un sistem t`]ii albaneze; redefinirea raporturilor
Amenin]\ri regional de securitate sunt principalele dintre Muntenegru [i Serbia, prima
Interne: Vulnerabilit`]ile trecute în amenin]`ri externe în complexul de vizând ob]inerea independen]ei reale;
revist` anterior sunt capabile s` devin` securitate analizat. aceea[i tendin]` de independen]` real`
tot atâtea amenin]`ri, în situa]ia în care Deosebit de periculoas` ar fi trans- se afirma [i în Kosovo.
ac]iunea lor se face resim]it` pe termen formarea concuren]ei pentru influen]` în Identificarea unei formule politice de
mediu [i lung, cu grade sporite de inten- regiune, constatat` la nivelul politicilor rezolvare democratic` [i durabil` a
sitate: fragilitatea sistemelor economice promovate de Occident [i Rusia în „problemei succesiunii iugoslave“ va fi
moderne; prelungirea proceselor de ciocnire politico-militar` direct` sau prin examenul crucial al ONU, UE, NATO [i
redefinire na]ional-teritorial` în Balcani, interpu[i; o premis` negativ` pentru OSCE în Balcani, în cursul anului 2002.
turbulen]a politic` la nivelul mediilor stabilitatea în Balcani ar fi deschis` [i de Un faliment al politicii de negociere [i
interne de securitate [i la cel regional; conturarea - pe fundalul eviden]iat mai armonizare a intereselor între p`r]i în
persisten]a tensiunilor [i disputelor etno- sus - a unor tensiuni între UE diferendele din Iugoslavia, ar pune în
culturale [i teritoriale; ritmul lent în care (Germania) [i SUA. discu]ie toate demersurile de cooperare
se edific` un sistem de securitate F`r` doar [i poate, stabilitatea în de natur` economic`, institu]ional` [i
regional` etc. regiune poate fi grav afectat` de feno- cultural` în sud-estul Europei.

Summary

SOUTH-EAST EUROPEAN GEOPOLITICS. VULNERABILITIES


AND THREATS IN THE YEAR 2001
On the whole, at the beginning of the year 2002, the South-Eastern European securit condition is "satisfactory". There are some clues that
the high level of regional insecurity of the 1980-1990 period is to be exceeded. In Macedonia and Yugoslavia are some centers of crisis that
are generated by:
 the implementation of a new Constitution which offers political advantages to the albanian minority;
 the revaluation of the relationship between Serbia and Montenegro (Montenegro is claiming the real independence);
 the Kosovo's claim for real independence.
In the year 2002, the identification of a political formula for democratic and lasting solving of "the yugoslavian succesion problem" will
symbolize the final exam for UNO, EU, NATO and OSCE in Balkans. The failure of the negociation process would question every single
approach of economic, institutional ans cultural cooperation in South-Eastern Europe.

48 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Securitate [i strategie militar\

De la strategia integral\
la metastrategie
General de brigad\ (r) dr. care a reac]ionat cu virulen]` împotriva mijloacele - economice, culturale [i
Gheorghe V|DUVA acestei interpret`ri simpliste în cartea sa militare - la care ceilal]i, vrând-nevrând,
„Strategies of Containment“, publicat` în trebuie s` se alinieze. Bruno Colson arat`
Argument 1982. El a ar`tat c`, în pofida divergen- c` o astfel de strategie exist` [i c` ea nu
Strategia este ce este, adic` ce a ]elor partizane [i oscila]iilor guver- presupune, cum s-a crezut adesea, o
devenit, [i nu mai poate fi în întregime namentale, politica extern` american` organiza]ie politic` totalitar`.
ceea ce a fost. A fost în esen]a ei militar`. are o coeren]` remarcabil`. Aceast`
A devenit, f`r` putin]` de întoarcere, demonstra]ie este preluat` [i extins` de 1. Raportul r\zboi - strategie
economic`, cultural` [i militar`. Primele Bruno Colson la strategia american`. Dup` cel de-Al Doilea R`zboi
dou` cunosc o extensie incomensu- Termenul de strategie integral`, de la Mondial, raportul dintre r`zboi [i
rabil` [i, din ce în ce mai mult, chiar in- care pleac` Bruno Colson, a fost definit strategie s-a schimbat. Strategia nu mai
controlabil` a termenului. Ultima r`mâ- de generalul Lucien Poirier1. Strategia este pur [i simplu un instrument al r`z-
ne doar ca un mijloc. Un mijloc la înde- general` se organizeaz` în jurul a trei boiului, adic` o [tiin]` [i o art` a
mâna Puterii. O for]` la îndemâna axe care sunt strategia general` econo- r`zboiului, ci, dimpotriv`, r`zboiul a
Puterii. O putere la îndemâna Puterii. Iar mic`, strategia general` cultural` [i devenit un mod de a pune în oper` o
cea dintâi dintre aceste puteri este strategia general` militar`. Aceste trei strategie. ßi nu unicul, ci doar unul din-
America. Ea este cea care d` tonul [i în strategii se asambleaz` într-un concept tre ele, adesea, ultimul [i nu totdeauna
strategie. Cel pu]in, a[a se pare. pe care americanii îl numesc „strategie cel mai eficace.
Dar strategia american` nu este u[or na]ional` de securitate“. Dup` cum [tim, Este acesta un mod de a scoate
de descifrat, noteaz` Hervé Coutau- conceptul a fost preluat [i de al]ii - strategia din mâna militarilor [i a o pune
Bégarie, pre[edintele Institutului de inclusiv de români -, fiecare dându-i o la dispozi]ia politicienilor, economi[-
Strategie Comparat` (ISC) din Fran]a, în interpretare proprie [i un con]inut adec- tilor, oamenilor de afaceri din tot
in-troducerea la un foarte interesant vat. Americanii folosesc îns` aceste dez- spectrul acestei no]iuni? Poate. Se pune
studiu despre rela]ia strategic` SUA - bateri vivace [i extrem de diverse tocmai îns` [i o alt` întrebare, la fel de impor-
Europa. Dup` cercet`torul francez, pentru a realiza, paradoxal, o unitate în tant`: Este acesta un mod de a ucide, de
abund` opiniile, declara]iile, rapoartele plan strategic cu scopul de a men]ine, a dezamorsa sau anihila ceea ce secole
etc. care creeaz` imaginea unei supra- dup` Hervé Coutau-Bégarie, care de-a rândul s-a numit strategie militar`,
puneri de servicii [i interese concurente, prefa]eaz` lucrarea lui Colson, o pozi]ie domeniu exclusiv al gradelor mari, al
chiar antagoniste. Rivalit`]ile între arme hegemonic`. generalilor [i pe ici pe acolo al
sunt atât de spectaculoase, încât un Aceast` pozi]ie este, azi, incontes- coloneilor? Este, sigur c` este.
comentator, mai în glum`, mai în serios, tabil`. Cartea „R`ul american“, publicat` Este foarte posibil ca [i strategia
spunea c` rivalul principal al For]elor în 1980, a fost uitat`. Sindromul Vietnam militar`, s` fi parcurs, dup` 1945, un
Navale americane nu era, la acel timp, a cedat locul unui optimism care, dup` drum de la condi]ia ei de [tiin]` a r`z-
Marina Sovietic`, cât mai degrab` U.S. r`zboiul din Golf, s-a transformat în boiului, inaccesibil` politicienilor, chiar
Air Force. Gre[elile uneia dintre catego- triumfalism. Dup` bombardarea Iugos- periculoas`, la cea de strategie integral`
riile de for]e armate sunt denun]ate de laviei, acest triumfalism s-a transformat sau total`, care este mai mult o modali-
cealalt`, f`r` nici un fel de considera]ie într-un fel în realism m`surat, apoi, dup` tate de preg`tire, organizare [i desf`[u-
pentru interesele comune. Este un rezul- c`derea regimului Milo[evici, din nou în rare a confrunt`rii prin sute de mijloace
tat al democra]iei americane care încura- victorie. Este o încredere reg`sit`, recâ[- care nu sunt neap`rat r`zboi, dar care
jeaz` în mod con[tient centrele de tigat`. Americanii gestioneaz` ast`zi pot include, între ele, [i r`zboiul. Într-o
putere multiple. Este totu[i o eroare s` lumea. Aproape întreaga lume. Sau, în astfel de viziune, r`zboiul nu mai este
se considere c` SUA nu au nici o orice caz, împreun` cu europenii, pur [i simplu continuarea politicii prin
strategie [i nici un fel de politic` extern`. Europa. Pentru c` Statele Unite repre- alte mijloace, cum spunea Clausewitz,
Autorul îl citeaz` pe John Lewis Gaddis zint` singura putere care are ast`zi toate ci… sfâr[itul politicii [i chiar sfâr[itul

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 49


Securitate [i strategie militar\

strategiei. În sensul nou, generalizat, în practic`, într-un anume sens, pe confruntare, adic` în r`zboi, a tuturor
r`zboiul total nu este un r`zboiul de tip primele dou`. Îns`, se [tie foarte bine, [i resurselor. „Marea strategie se refer`
popular, cum se considera odinioar`, ci cele dou` tipuri de strategii generale - deci la dezvoltarea [i aplicarea coordo-
o confruntare generalizat`, care se cea economic` [i cea cultural` - sunt nu nat` a instrumentelor politice, econo-
desf`[oar` deopotriv` prin mijloace numai strategii ale mijloacelor, ci [i mice [i militare ale puterii pentru ap`ra-
economice, politice, diplomatice, medi- strategii opera]ionale deosebit de efi- rea intereselor [i obiectivelor na]ionale
atice, informa]ionale [i, la nevoie, [i prin ciente. Amintim doar c` strategia cultu- în orice circumstan]`.“4 Marea strategie
mijloace militare. Generalul Beaufre ral` ofensiv` american` aduce venituri este, cu alte cuvinte, o metastrategie,
scrie c` „strategia total` este îns`rcinat` mult mai mari decât cele ob]inute, spre adic` o strategie a strategiilor.
s` conceap` conduita r`zboiului total“2, exemplu, din exportul de armament. Uneori politica î[i apropie atât de
rolul ei fiind acela de a defini misiunea ßi atunci, dac` a[a stau lucrurile ([i mult strategia, încât ai impresia c`
proprie [i modul de combinare a diver- a[a stau), de ce s` închist`m strategia în acestea se contopesc [i c` nu exist`
selor strategii generale (politic`, econo- opera]ii militare de nivel strategic? De ce decât o imens` strategie politic` impli-
mic`, diplomatic` [i militar`). s` n-o eliber`m de sloganuri [i s-o cat` în toate - economie, informa]ie,
Extins` astfel, strategia este scoas` de punem în slujba realiz`rii intereselor de via]` social`, cultur` -, care îmbrac`
pe mâna militarilor [i pus` la dispozi]ia orice fel, f`când din ea ceea ce cu dou` toat` gama de percep]ii [i reprezent`ri,
nemilitarilor. De ce? Evident, pentru c` milenii [i jum`tate în urm` Sun Tzu de ac]iuni [i reac]ii, de la cele eroice la
mijloacele militare de ducere a r`zboiului numea arta confrunt`rii sau arta r`z- cele perverse, de la cele sublime la cele
au devenit extrem de periculoase [i, mai boiului? În felul acesta strategia nu mai abjecte. În fa]a unei astfel de strategii, te
ales, greu (chiar imposibil) de st`pânit, este doar o [tiin]` a confrunt`rii gene- sim]i dezarmat, ca [i cum strategia ar fi
de pus sub control. Acest` muta]ie în rale, a r`zboiului (luat atât în sensul murit [i s-ar fi ren`scut sau reîncarnat în
ceea ce prive[te strategia pare un proces tradi]ional de succesiune de b`t`lii între altceva, imens, bizar, fluid [i foarte
logic, firesc, întrucât r`zboiul de azi nu dou` armate, cât [i în sensul unor puternic. Politica are nevoie de un astfel
mai este [i nu mai poate fi acela[i cu cel confrunt`ri altele decât lupta armat`), ci de instrument [i nimeni n-o împiedic` s`
din vremea lui Alexandru cel Mare. [i o [tiin]` [i o art` a implic`rii, care [i-l creeze a[a cum [i-l dore[te. Numai c`
Lucien Poirier împreun` cu ameri- poate s` însemne prevenire, disuasiune, strategia nu este politic`.
canii consider` c` strategia integral` se amenin]are, dominare [i, în ultim` Dup` americanul Stanley Hoffman,
compune din trei strategii generale: eco- instan]`, confruntare. în politica extern` a Statelor Unite este
nomic`, cultural` [i militar`3. Dar aceast` Extensia modern` a strategiei a specific` o apropiere managerial` [i
remarc` nu este totu[i foarte nou`. început propriu-zis chiar în timpul tehnic` tipic american` pe care o
Talcon Parsons vedea [i el în dominarea primului r`zboi mondial, când a fost nume[te skill thinking. Folosirea acestui
politic` a Imperiului Roman tot trei axe: nevoie, pe de o parte, de o mobilizare termen creeaz` iluzia de pragmatism, de
una politic`, una economic` [i una f`r` precedent a economiilor [i, pe de obiectivitate specific` americanilor care
militar`. alta, de folosirea sistemelor de valori ca sunt fascina]i de tehnicism [i ra]ionali-
Cu alte cuvinte, strategia a devenit [i suport temeinic în constituirea [i men- tate [i nu se prea las` impresiona]i de
mai mult apanajul politicii, „pre[edin- ]inerea alian]elor [i grup`rilor de for]e. reflec]ia filosofic`5, atât de drag` cândva
tele“ ei executiv, instrumentul ei nemij- În acea prim` confruntare mondial`, europenilor. Strategia este în]eleas`
locit. Strategia este din ce în ce mai mult strategia economic`, strategia cultural` astfel de americani ca „o metod` de gân-
o latur` practic` a politicii, o modalitate [i strategia militar` se îmbinau [i se dire ce permite s` fie clasate [i ierarhi-
de punere în oper` a acesteia. combinau în ac]iuni practice de mare zate evenimentele [i apoi s` fie alese
F`când o leg`tur` cu determina]iile anvergur`, f`r` ca vreun teoretician s` fi procedeele cele mai eficace.“ Strategia
oric`rei ac]iuni, la orice nivel s-ar anticipat sau s` fi justificat din punct de devine astfel, în percep]ia americanilor,
desf`[ura aceasta, ajungem la concluzia vedere [tiin]ific o astfel de realitate. Dar, o modalitate de a ghida, de a dirija politi-
c` strategia economic` este, de fapt, o de multe ori, practica o ia înaintea teoriei ca spre lucruri serioase [i bine ordonate.
strategie foarte modern` a mijloacelor, [i nimeni nu se sup`r` din cauza unor Strategia ofer` [tiin]ei politice o metod`
strategia cultural` este ceea ce cândva se astfel de realit`]i. de integrare a câmpurilor de ac]iune.
numea arta confrunt`rii, adic` atacul Strategia militar` constituie totu[i miezul
prin sisteme de valori (ceea ce este o 2. Strategie a strategiilor strategiei integrale, iar aceast` afirma]ie
perversiune, întrucât valorile nu sunt A trebuit s` treac` ceva timp pân` ce se justific` prin faptul c` violen]a este
interese, ele nu pot servi ca motive [i americanul Edward Mead Earle [i mijlocul specific politicii.
nici ca mijloace de lupt`), iar strategia britanicul Liddell Hart s` vorbeasc` de No]iunea de strategie nu are îns`
militar`, redus` la o strategie a for]elor [i marea strategie, prin care se în]elegea peste tot aceea[i sfer` [i acela[i con]inut.
a ac]iunilor militare propriu-zise, le pune punerea în serviciul na]iunii, în caz de Una înseamn` termenul de strategie

50 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Securitate [i strategie militar\

pentru cel care î[i propune (sau este Indiilor, continuând cu primul, cu al comunica]ii, schimbul de valori, activi-
obligat prin natura împrejur`rilor) s` doilea [i cu al treilea r`zboi mondial (c`- tatea economic` [i cea social`, progresul
promoveze sau s` accepte un angaja- ruia unii îi spun nejustificat r`zboi rece), omenirii [i nu regresul ei etc.
ment activ în exterior (cazul Statelor s-au soldat cu e[ecuri catastrofale. Totu[i acest concept este strâns legat
Unite, Fran]ei, Marii Britanii) [i cu totul Ultima încercare de mondializare prin de o capacitate militar` opera]ional`. De
altceva s` stai cu ochiul ]int` pe baro- for]` politico-militar` care s-a împot- unde rezult` c` noua ordine mondial`
metrul intereselor, înarm`rilor, evolu]iei molit în h`]i[urile sistemelor de valori nu este o stare a lumii care se realizeaz`
situa]iei politice, economice [i militare ale omenirii este ceea ce s-a numit când- de la sine [i prin sine, ci c` ea trebuie
mondiale sau regionale [i, tr`gând con- va stafia comunist`. construit` [i chiar impus`, fiind conside-
cluziile de rigoare cu privire la riscurile [i Conceptul noua ordine mondial`6 rat`, într-un anume sens, un act de
amenin]`rile prezentului [i viitorului, s` de care se vorbe[te acum a fost elaborat voin]` pe care americanii îl numesc
te preg`te[ti pentru a g`si cea mai bun` de George Bush, în timpul r`zboiului binele contra r`ului. R.Reagan a calificat
politic` de supravie]uire [i, legat de din Golf. Acestuia i se adaug` [i alte URSS, la vremea respectiv`, ca fiind un
aceasta, cea mai bun` strategie de concepte, cum ar fi: interna]ionalismul „imperiu al r`ului“. Pe la începutul
punere a ei în oper`. triumfant [i izola]ionismul - tez` [i anti- ultimului deceniu al secolului trecut,
A[adar, marile muta]ii politice, eco- tez`. B.Clinton a preferat un concept pe adic` în 1991, senatorul Malcom Wallop
nomice [i strategice produse în lume care l-a materializat cum nu se poate mai n-a ezitat s` califice Statele Unite drept
dup` spargerea bipolarit`]ii, ca [i evolu- bine: extindere, l`rgire (elargissement). un „imperiu al binelui“8, pentru c`
]ia f`r` precedent a sistemelor de arme [i Realizarea noii ordini mondiale a fost America este singura ]ar` care are
mutidimensionalizarea confrunt`rilor, au prezentat`, la 11 septembrie 1990, ca al dimensiunea no]iunilor universale de
generat revizuirea drastic` a strategiei, iar cincelea obiectiv în confruntarea cu libertate [i de justi]ie, ceea ce-i confer`
primii care au f`cut-o [i continu` s` o Saddam Hussein. Dup` r`zboi, adic` în responsabilit`]i speciale, de unde rezult`
fac` într-un mod extrem de personal [i aprilie 1991, conceptul a fost definit mai [i nevoia unui angajament activ în afar`.
de eficient sunt americanii. În con- clar. El se referea la responsabilitatea ce Aceasta se face deopotriv` pe mare [i în
secin]`, nolens-volens, lor le revine privi- revenea Statelor Unite pentru descura- spa]iu, spa]iul intersideral fiind, dup`
legiul [i responsabilitatea fix`rii [i impu- jarea oric`rei agresiuni, pentru asigu- Wallop, un fel de ocean al viitorului.
nerii coordonatelor pe care se definesc [i rarea stabilit`]ii, prosperit`]ii [i p`cii. În St`pânirea spa]iului este, pentru ameri-
se redefinesc ast`zi teoriile, practicile [i accep]ia lui George Bush, noua ordine cani, o nou` provocare, „noua fronti-
conceptele strategice. Ei sunt creatorii mondial` nu era un fapt, ci, mai degra- er`“. Raportul Wolfowitz din 1992
metastrategiei, chiar dac`, deocamdat`, b`, o provocare. O provocare pentru subliniaz` rolul privilegiat al Statelor
acest termen nu a intrat înc` în uz. prevenirea dezordinii, iar acest lucru nu Unite ca superputere militar`, iar NATO
putea fi realizat, în concep]ia Casei Albe, r`mâne primul garant al securit`]ii pe
3. Realit\]i, determina]ii, fundamente decât sub un leadership american. ßi nu b`trânul continent european. S` nu
Exist`, cum e [i firesc, anumite pentru c` a[a ar fi vrut americanii, ci uit`m c`, la summit-ul de la Roma, în
cauze, anumite determina]ii ale evolu]iei pentru c` a[a o dicteaz` împrejur`rile, 1991, a fost definit pentru prima dat`
strategiei. Acestea ]in de sistemele starea de haos7 care s-a instituit dup` noul concept strategic NATO, care intro-
politice ([i, ca atare, de coordonatele po- c`derea cortinei de fier [i spargerea ducea no]iunile de gestionare a crizelor,
litice ale rela]iilor interne [i inter- bipolarit`]ii strategice. de men]inere a p`cii, precum [i pe cea
na]ionale), de nivelul de dezvoltare eco- Un astfel de concept era menit s` de ac]iuni umanitare. Îns`, în lipsa unor
nomic` [i, bineîn]eles, de nivelul atins justifice aproape orice, de la pedepsirea preciz`ri exprese de la Casa Alb` privind
de sistemele de arme. agresorului la r`zboiul preventiv. Inter- noua ordine mondial`, Pentagonul o
Cvasitotalitatea anali[tilor consider` ven]ia din Somalia, efectuat` în numele luase ceva mai înainte, promovând con-
c` noua ordine mondial`, concept care acestui concept, a adus o nou` dimen- ceptul de superputere mondial` militar`
s-a ivit cumva înc` din 1815, la Congre- siune strategiilor care urmau s` pun` în unic`, adic` un fel de unilateralism
sul de la Viena, este o perpetu` provo- oper` conceptul de nou` ordine mondi- global, ceea ce, prin anii '95, Huntington
care [i, în acela[i timp, o justificare a al`, cea umanitar`. a numit superputere solitar`, dar într-un
muta]iilor strategice. Competi]ia între Ar fi îns` gre[it s` se considere c` alt sens decât cel avut în vedere de
marile puteri, desigur, se continu`. Este noua ordine mondial` este doar un mod militari.
îns` pu]in probabil c` se mai poate ins- de a justifica, într-o form` sau alta, Dincoace de Atlantic, Uniunea
taura o dominare global` prin for]` a comportamentul marilor puteri. Noua European` î[i construie[te [i ea, încet
uneia sau alteia dintre acestea. De altfel, ordine mondial` este un concept care dar sigur, conceptele sale cu valoare
toate încerc`rile f`cute în acest sens, are [i alte semnifica]ii, cum ar fi, spre strategic` indiscutabil`. Unul dintre ele
începând cu r`zboaiele pentru cucerirea exemplu, perfec]ionarea sistemului de rezult` destul de limpede din ceea ce la

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 51


Securitate [i strategie militar\

Riga, în anul 2000, s-a numit politic` Lumea nu este îns` unitar`. ßi, în nici Sc`pând din „proprietatea“ militari-
european` comun` de securitate [i un caz, nu este foarte mul]umit` de pro- lor, strategia devine mai… în]eleapt`?
ap`rare (PECSA). Acest concept va pria ei evolu]ie. Aceast` nemul]umire se Cineva spunea, cândva, mai în glum`,
influen]a [i el, la rândul lui, în mod manifest` foarte diferit [i îmbrac` toate mai în serios, c` r`zboiul este prea im-
hot`râtor, strategia. Deocamdat`, în formele de confruntare, de la r`zboiul portant pentru a fi l`sat pe seama
dezbaterile europenilor, strategia este, dispropor]ionat, asimetric, la terorism, militarilor. La fel [i pacea.
pe de o parte, tot ce a fost, cu imensa ei de la agresiunea financiar` la cea cultu- Fundamentele na]ionale [i interna]io-
istorie [i marea experien]` a tuturor con- ral`. Statele Unite se r`zboiesc cu ben nale ale strategiei trec, ca mai toate, prin
frunt`rilor planetare, de la cucerirea Laden, în timp ce India [i Pakistanul î[i spa]iul politic. Na]iunile s-au înarmat [i
Indiilor la împ`r]irea lumii, de la b`t`lia maseaz` trupele la frontier`, fiind gata se înarmeaz`, se suspecteaz` [i î[i iau
pentru spa]iu vital la marea b`t`lie pentru o b`t`lie a nervilor încorda]i, toate m`surile pentru a face fa]` unei
pentru unitatea continentului, [i, pe de pentru Ka[mir, China nu poate accepta confrunt`ri pe care n-o doresc [i n-o
alt` parte, marea provocare a perspec- ca o frântur` din marele ei teritoriu - admit în nici un fel în defavoarea lor. În
tivei unei strategii integrale continentale Taiwanul - s` nu-i apar]in`, cele dou` aceast` epoc` a haosului post r`zboi
sau euro-atlantice, adic` a unei adev`- state coreene viseaz` la unificare, dar nu rece, na]iunile sunt extrem de sensibile [i
rate metastrategii. pot ie[i dintr-o confruntare bizar`, desu- de dezorientate. Interna]ionalismul
Desigur, acum [i în viitor, rolul cel et` [i nespecific`, Rusia î[i regrupeaz` triumfant nu este pe m`sura lor (nu este
mai important în evolu]ia, mai exact, în cu r`bdare [i în]elepciune for]ele, dup` pe m`sura nim`nui), iar ceea ce se
redefinirea strategiei îl are noul concept dezastrul Uniunii Sovietice, s`tul` de întâmpl` azi în Europa nu este interna]io-
strategic NATO. E drept, acesta nu este uniuni [i reuniuni, Iranul se bate pentru nalism, ci o încercare pentru a face din
decât un concept strategic, nu o strategie postura de stat-nucleu al civiliza]iei b`trânul continent un mare stat al
[i cu atât mai pu]in strategie integral` islamice, Turcia (ca [i Rusia) a receptat na]iunilor europene, tân`r ca mentali-
euro-atlantic`, dar influen]a lui este un semnal de und` verde în lupta cu tate, puternic [i viguros, ie[it din fantas-
indiscutabil`. În primul rând, pentru c` terorismul (pe care turcii consider` c` îl mele istoriei [i angajat cu [anse de reu-
NATO este cea mai puternic`, cea mai reprezint` în principal de PKK), Israelul [it`, în competi]ia extrem de dur` care se
avansat` [i cea mai sofisticat` for]` are înc` un atu pentru a nu permite profileaz` la orizontul mileniului trei. Nu
militar` din lume, cel mai mare laborator constituirea unui stat palestinian, Africa s-a creat înc` o puternic` armat` euro-
strategic de pe planet`. Un laborator al neagr` fierbinte înc` sângereaz`… pean`, pentru c` exist` NATO, dar se va
for]elor, al mijloacelor [i al ac]iunilor. ßi, B`t`lia pentru Asia, descris` atât de su- crea (deja s-a constituit o for]` de inter-
se [tie, în strategie, totdeauna astfel de gestiv de Brzezinsky în „Marele e[ichi- ven]ie rapid` format` din 60.000 de
for]e au dat tonul. er“, este în plin` desf`[urare, iar vechile oameni). Aceast` armat` trebuie s` aib`
În al doilea rând, NATO se constituie culoare strategice europene, de[i dep`- o strategie european`, care este deopo-
în jurul Americii, iar America are cel mai [ite complet de posibilit`]ile sistemelor triv` na]ional`, în sensul unit`]ii na]io-
mare poten]ial financiar, economic, de arme [i de perspectiva unit`]ii indis- nale a continentului, [i interna]ional`, în
[tiin]ific [i democratic din lume, întrucât cutabile a continentului, se reactiveaz` sensul unit`]ii na]iunilor europene. Ea
America nu este o numai civiliza]ie, nu dup` scenarii care exist` înc` dinainte este îns`, în acela[i timp, [i euro-atlanti-
este numai o entitate istoric` [i cultural`; de marea invazie mongol` de la 1241. c`, fiindc` nu este de conceput o Europ`
ea este o civiliza]ie de sintez`, prima Semn c` Europa mai este înc` perce- f`r` crea]ia ei de peste ocean, America.
civiliza]ie de acest gen, este o cons- put`, prin unele cercuri, ca o mare Fundamentele culturale ale strategiei
truc]ie modern` la care a participat [i peninsul` a Asiei. ]in [i de o anumit` moralitate. ßi chiar
particip` întreaga lume, este un produs. Huntington revigoreaz` o paradigm` dac`, de la Sun Tzu încoace, moralitatea
Lumea [i-a creat acest stat-pilon demo- a entit`]ilor [i faliilor civiliza]ionale, în nu prea face cas` bun` cu confruntarea,
cratic pentru a se reconstrui în jurul lui, timp ce în Statele Unite ale Americii se ea exist` totu[i [i se manifest` mai ales în
dup` modelul lui. Este o ipotez` de care, continu` ceea ce prin unele cercuri este spa]iul confrunt`rii. Politica extern` ame-
mai ales în domeniul strategiei, trebuie perceput ca un proiect de cumin]ire a rican`, spre exemplu, ca [i interven]ia
s` se ]in` seama. Iar evolu]ia de pân` lumii sub leadership american. Statelor Unite în afar`, se afl` totdeauna
acum a evenimentelor demonstreaz` c` Europa î[i aduce aminte de vechile ei sub auspiciile legalit`]ii [i moralit`]ii.
este a[a. proiecte de unitate de la Atlantic la Ural, Americanii - [i nu numai ei - ]in s` subli-
A[adar, strategia prezentului [i cea a iar Jean-Paul Charnay scrie un superb nieze c` tot ceea ce fac se bazeaz` pe un
viitorului vor fi dominate de un alt mo- eseu pe aceast` str`veche tem` care sistem de valori, pe o datorie pe care o
del al confrunt`rii, de ceea ce Francis na[te o tulbur`toare interoga]ie: au fa]` de lumea aceasta viciat` [i coru-
Fukuyama numea pia]` comun` mondi- fantasmele istoriei sau puterea de pt`, în special fa]` de b`trânul continent
al` în eseul s`u despre sfâr[itul istoriei. mâine? european din care ei în[i[i provin.

52 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Securitate [i strategie militar\

Dar fundamentele culturale în stra- stabilindu-se rela]ii cauzale complexe [i mare altitudine, în genul navetei spa]i-
tegie nu ]in numai de misionarismul flexibile. ale. Se pare c` tancurile mai grele de 70
unor ]`ri sau unor armate care consider` Determin`rile tehnice sunt la fel de de tone nu vor avea nici un viitor la
c` este de datoria lor s`-i „civilizeze“ pe importante ca oricare altele, dac` nu americani, ei inten]ionând s` doteze
al]ii. Extinderea NATO, spre exemplu, chiar mai importante. Toate tipurile de for]ele terestre cu un tanc mic, de 10-20
este privit` ca o component` moral` a strategie, începând cu strategia for]elor tone, u[or transportabil, cu o mobilitate
securit`]ii europene [i euro-atlantice, [i continuând cu strategia mijloacelor [i foarte mare [i o putere de foc crescut`.
întrucât este vorba nu doar de l`rgirea cu cea opera]ional`, sunt influen]ate [i, Iar de la atacurile din 11 septembrie
unei alian]e militare care, la ora actual`, la rândul lor, influen]eaz` sistemele de 2001 încoace, americanii au creat o
nu are un adversar de aceea[i talie [i nici armamente [i celelalte mijloace de bomb` „antiterorist`“ pentru… pe[teri [i
nu va avea vreunul (cel pu]in în viitorul realizare a scopurilor [i obiectivelor catacombe [i au intensificat cercet`rile
apropiat), ci de consolidarea unui sistem respectivei politici de securitate [i în vederea ob]inerii unor mijloace
de valori într-un spa]iu atât de greu ap`rare. Spre exemplu, în Statele Unite deosebite pentru contracararea ata-
încercat [i atât de sensibil, cum este cel ale Americii, între priorit`]ile strategiei curilor cu arme chimice [i biologice.
est-european. Majoritatea ]`rilor central for]elor [i mijloacelor, se afl` [i reali- Ru[ii au dezvoltat complexul anti-
[i est-europene care doresc s` adere la zarea unor avioane de transport cu aerian S-400, un avion invizibil hiper-
acest sistem o fac dintr-un motiv care decolare vertical`, fie printr-un sistem de sonic din seria MIG, o rachet` de croa-
]ine deopotriv` de un interes imediat rabatere a motoarelor de la C-130 [i C- zier` maritim`, sistemul de rachete
(prevenirea unor tensiuni [i a unor con- 17, fie printr-un alt sistem. Oricum, SMERCH, cu 72 submuni]ii pe fiecare
flicte) [i de un sistem de valori c`ruia pentru for]ele armate americane, acest rachet`, precum [i noile complexe de
consider` c` îi apar]in. Acest sistem se tip de avion cu decolare vertical` devine rachete RS-12M2 TOPOL - M/SS-27
reduce, în general, la valorile demo- o necesitate. Americanii î[i propun, de intrate recent în dotarea for]elor cu desti-
cratice, adic` la un sistem politic de va- asemenea, s` realizeze un tun electro- na]ie strategic`. De fapt, între principiile
lori, ceea ce pare o contradic]ie în magnetic care trage proiectile cu o vitez` strategiei [i sistemele de arme se stabi-
termeni, întrucât mobilul politicii este la gura ]evii de 3 km/sec. Un astfel de le[te totdeauna o rela]ie foarte strâns`.
interesul [i nu valoarea. În sfâr[it, sub proiectil, asem`n`tor cu proiectilul s`- Exist` un proiect numit HAARP (Higt
soarele acesta când blând [i îng`duitor, geat` din uraniu s`r`cit sau dintr-un Frequency Active Auroral Research
când fierbinte [i pedepsitor, se poate metal greu (dar care are o vitez` la gura Projet), care revolu]ioneaz` complet sis-
spune orice. Îns` adev`rul adev`rat este ]evii ceva mai mic`, doar de 2 km/sec.) temele de arme, asigur` lovirea de la
acela c` un sistem de valori trebuie s` se poate perfora orice blindaj, realizând o foarte mare distan]` a oric`rui obiectiv [i
constituie într-o structur` de rezisten]` energie la impact de 10 jouli/gram, adic` mut` practic confruntarea în cosmos.
pentru orice strategie viabil`, a[a cum de 10 ori mai mare decât un proiectil Este un program de cercetare a radia-
cele patru opera]ii aritmetice stau la baza antitanc actual. Reamintim c` viteza ]iilor de înalt` frecven]` desf`[urat de
matematicii, oriunde [i oricând. rachetei antiaeriene ruse[ti S-300 este de For]ele Navale ale Statelor Unite [i de
Legile [i principiile r`zboiului sunt 2800 m/sec., iar cea a rachetei din Institutul de Geofizic` al Universit`]ii de
acelea[i de mii de ani. Modul cum sunt complexul S-400, chiar mai mare. la Fairbanks din Alaska. Programe ase-
ele aplicate în practic` ]ine de toate Americanii s-au gândit [i la bietul m`n`toare se desf`[oar` [i în Rusia, în
aceste determina]ii [i înc` de multe infanterist [i [i-au propus s`-l doteze cu Norvegia [i în Antarctica. Se utilizeaz`
altele, unele cunoscute, altele nu. Acest o arm` u[oar` care va avea îns` o b`taie echipament terestru care const` în prin-
mod de punere în oper` determin` ceea de dou` ori mai mare decât a b`trânei cipal dintr-un sistem de antene cu
ce numim strategie opera]ional` sau M-16. Fiind dotat destul de curând [i cu emi]`toare proprii ce pot „înc`lzi“ p`r]i
strategie a ac]iunilor. Uneori, când se o casc` multifunc]ional`, asem`n`toare din ionosfer` cu ajutorul undelor radio
vorbe[te de strategie, se are în vedere cu cea a pilotului de pe supersonice, foarte puternice, creând astfel g`uri sau
doar strategia opera]ional`. infanteristul este posibil s` redevin` „lentile“ artificiale în acest scut al pla-
În realitate, toate strategiile generale regele b`t`liilor, readucând astfel strate- netei [i f`cându-l astfel penetrabil de
- economic`, cultural` [i militar` - con]in gia opera]ional` (prin cea a mijloacelor) c`tre razele cosmice nocive. În afar` de
modalit`]i mijlocite sau nemijlocite de cu picioarele pe p`mânt. Americanii mai aceasta, HAARP asigur` lovirea foarte
punere în oper`, care sunt strategii ale au [i alte planuri care vor influen]a în precis`, cu o energie de milioane de ori
for]elor, strategii ale mijloacelor [i mare m`sur` strategia opera]ional`. Ei mai mare decât a emi]`toarelor obi[-
strategii ale ac]iunilor. vor s` realizeze arme laser pe care s` le nuite, a oric`rui obiectiv fix sau mobil,
În toate tipurile de strategii se monteze la bordul avioanelor, s` doteze îndeosebi a rachetelor.
reg`sesc, într-o form` sau alta, toate for]ele aeriene cu avionul joint strike Desigur, acestea sunt doar câteva
tipurile de determin`ri, între ele fighter (JSF) [i cu unul hipersonic, de exemple. Toate ]`rile din lume dezvolt`

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 53


Securitate [i strategie militar\

cercet`ri asupra sistemelor de arme [i, grave [i, pe de alt` parte, pentru asigu- men mediu [i pe termen lung (dialectica
mai nou, de acest lucru se ocup` de rarea stabilit`]ii politice [i strategice valorilor [i intereselor);
acum [i unele grup`ri teroriste. Cerce- generale [i regionale;  controlul [i gestionarea cores-
t`rile în domeniul armelor de distrugere Principiile metastrategiei, adic` ale punz`toare a riscurilor, tensiunilor, cri-
în mas` [i în cel al armelor cosmice marii strategii (economic`, cultural`, mi- zelor, armamentelor [i pie]elor.
continu`. Rezultatele sunt spectaculoase, litar`), ale strategiei for]elor, strategiei Or acesta devine un obiectiv care
ceea ce face s` creasc` enorm riscurile [i mijloacelor [i strategiei opera]ionale, în dep`[e[te sfera obi[nuit` de cuprindere
amenin]`rile la adresa p`cii [i stabilit`]ii, componentele lor preventive, disuasive, a strategiei [i necesit` o nou` elaborare
dar [i la adresa vie]ii. Toate acestea la un restrictive, amenin]`toare, punitive, de a acesteia, ca strategie a strategiilor, pu-
loc genereaz` dirijarea efortului spre confruntare, ca [i cele ale strategiei ternic interna]ionalizat`, globalizat`, mai
strategiile preventive [i disuasive, ca [i opera]ionale, ar putea fi: exact, ca metastrategie.
spre cele care ]in de gestionarea crizelor  ini]iativa strategic`; În opinia noastr`, strategia de securi-
[i asigurarea stabilit`]ii [i p`cii.  siguran]a strategic`; tate na]ional` a României este o strategie
 surprinderea strategic`; de tip integral sau total [i se define[te pe
Concluzii  supravegherea strategic`; un sistem coerent de m`suri [i ac]iuni în
Coordonatele strategice primordiale  continuitatea [i preven]ia; vederea realiz`rii [i asigur`rii stabilit`]ii
ale oric`rei puteri care dore[te s` aib` o  gestionarea strategic` a ten- democratice, a integr`rii euro-atlantice [i
influen]` pe arena mondial` se refer` la: siunilor, crizelor [i conflictelor; europene, ca modalit`]i de participare
 limitarea sau reducerea noilor  ac]iunea strategic` rapid`; activ` [i eficient` la instaurarea unei or-
amenin]`ri transna]ionale;  unitatea ac]iunilor de nivel stra- dini mondiale fundamentat` pe valori
 accesul pe pie]e str`ine, eventual, tegic (principiul integralit`]ii strategice); comune [i, pe aceast` baz`, constituirea,
participarea la constituirea [i folosirea  descurajarea strategic`; într-un cadru european [i euro-atlantic,
unei pie]e mondiale unice;  presiunea strategic`; a unui sistem de securitate [i ap`rare
 siguran]` de înalt nivel, mai ales  interoperabilitatea strategic`; modern, închegat, stabil, durabil,
în domeniul informa]iilor;  concentrarea eforturilor pe obiec- preventiv, disuasiv [i eficient.
 coordonarea macroeconomic`; tive, scopuri [i zone de interes strategic; Strategia militar` a României nu
 realizarea unor ansambluri inter-  libertatea de ac]iune; poate fi altceva decât [tiin]a [i arta trans-
state regionale sau zonale integrate,  manevra complex`, în condi]iile punerii în practica militar` a conceptelor
fondate pe un sistem de valori comune trecerii de la incertitudinea strategic` a elaborate în cadrul strategiei securit`]ii
[i închegate [i consolidate pe o comu- mediului de securitate la certitudinea na]ionale cu privire la preg`tirea, preve-
nitate de interese; opera]ional`, fie chiar [i limitat`. nirea [i, la nevoie, a ducerea r`zboiului
 controlul armamentelor [i ac]iu- Toate acestea presupun: [i la toate celelalte ac]iuni, altele decât
nilor, pe de o parte, pentru propria sigu-  suprema]ie informa]ional`, eco- r`zboiul, riscuri [i provoc`ri la rezol-
ran]` [i pentru neproliferarea sistemelor nomic` [i financiar`; varea c`rora un sistem militar integrat
de arme de distrugere în mas` [i nici a  concordan]` între sistemele de trebuie s` participe în mod rapid,
altor sisteme de arme cu efecte nocive valori [i configurarea intereselor pe ter- adecvat [i eficient.
NOTE New York, McGraw-Hill, 1968, pp. 148-161.
6
1
„Teorie [i practic` a manevrei a ansamblului for]elor de orice natur`, actuale [i Consider`m c` noua ordine mondial` nu este altceva decât un sistem de rela]ii care
poten]iale, care rezult` din activitatea na]ional`; ea (strategia integral`) are drept obiectiv evolueaz` în func]ie de treapta de dezvoltare pe care se afl` omenirea. Ea are deci
s` îndeplineasc` ansamblul scopurilor definite prin politica general`“, Lucien Poirier, determina]ii obiective [i ar fi o iluzie s` se cread` c` un astfel de sistem evolutiv ar putea
Stratégie théorique II, Paris, Economica, 1987, pp. 113-116. fi oprit sau confiscat de cineva.
7
2
André Beaufre, Introduction a la stratégie, edi]ia a III-a, Paris, Armand Colin, 1965, Prin haos, în con]inutul acestui eseu, nu se în]elege pur [i simplu dezordine, ci o
p. 24. stare care se define[te pe distrugerea unei ordini în vederea constituirii altei ordini. Deci,
3
Lucien Poirier, Stratégie théorique II, 1987, pp. 113 - 116. haosul, aici, este o stare de tranzi]ie care-[i are, totu[i, legile ei izvorâte dintr-un sistem de
4
John J.Kohout II , Alternative Grand Strategy Options for the United States, în probabilit`]i condi]ionate.
8
Comparative Strategy, vol. 14, 1995, p. 363. Malcolm Wallop, The Ultimate High Ground, America's purpose. New visions of
5
Stanley Hoffmann, Gulliver's troubles, or the setting of american foreign policy, U.S. foreign policy, sub direc]ia lui Owen Harries, San Francisco, ICS Press, 1991, p. 98.

Summary

FROM INTEGRAL STRATEGY TO METASTRATEGY


The metastrategy is the great strategy. It is based on the development and the coordinated application of the power's political, economic
and military instruments in order to protect the national interests and objects. In our opinion, The Romanian Military Strategy is an integral
strategy. It is defined as a coherent system of measures and actions regarding the stability of the democracy and the European and
Euroatlantic integration process.

54 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Securitate [i strategie militar\

Asimetria [i conflictele asimetrice.


Posibile rezolv\ri `n viziunea
strategic\ româneasc\
General de brigad\ (r.) dr. reprezint` în fapt, cel pu]in în aceast` Asimetria tehnologic` este deosebit
Emil CHE}E perioad`, singura modalitate concep- de evident` în prezent, îndeosebi la
tual` [i ac]ional` de contracarare a multi- nivelul marilor puteri, manifestându-se la
Includerea conceptului de asimetrie plelor aspecte ale asimetriei strategice modul direct pe plan militar, declan[ând
în documentele strategice oficiale, arat` într-un posibil conflict armat ce ni s-ar serioase dezechilibre strategice [i opera-
c` acest concept - studiat, de altfel, cu impune, în scopul maximiz`rii posibili- ]ionale în conflictele militare [i, de ce nu,
asiduitate, în ultimii ani, mai ales de t`]ilor de rezisten]`, al exploat`rii tuturor non-militare.
c`tre marile puteri - este de maxim` sl`biciunilor agresorilor (adversarilor) [i, Nivelul asimetriei militare propriu-
actualitate. în final, al ob]inerii victoriei în r`zboi. zise are, totu[i, „cuvântul“ cel mai greu
În România, conceptul de asimetrie a La rândul lor asimetriile strategice într-un conflict. De altfel, nici nu ne
fost materializat, f`r` a fi definit ca atare, (politice, economice, sociale, culturale, putem imagina un conflict armat care s`
pentru prima dat` într-un document militare etc.) sunt st`rile de dezechilibru nu se bazeze cel pu]in pe o iluzorie
oficial adoptat în anul 2000, în Strategia natural sau provocat de o parte advers`, asimetrie. Ea este, îns`, de regul`, cât se
militar`. În acest document sunt înscrise ca urmare a conceperii [i aplic`rii unor poate de real`, pentru victima unei
riscurile asimetrice, consecin]ele lor asu- strategii adecvate (asimetrice) între agresiuni.
pra securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale, pre- diverse state sau grupuri de state, ce pot Dimensiunile asimetriei strategice
cum [i anumite modalit`]i de contra- fi utilizate în situa]ii de criz` sau de con- poten]eaz` ori, dimpotriv`, diminueaz`
carare a amenin]`rilor specifice. flict. Se poate observa cu u[urin]` c` strategiile în domeniu, eviden]ierea aces-
Definindu-l în termeni cât se poate de împ`r]irea în blocuri ca rezultat al con- tora fiind o condi]ie esen]ial` a com-
simpli, r`zboiul/conflictul asimetric este, vulsiilor perioadei R`zboiului Rece a luat portamentului p`r]ilor aflate în conflict.
în esen]`, un mijloc prin care o for]` mili- practic sfâr[it, dar diviziunile fundamen- Categorisirea acestora în func]ie de o
tar` inferioar` caut` s` ob]in` avantaje tale ale umanit`]ii în termeni de etnici- serie de factori eviden]iaz` unele tipuri
fa]` de un adversar mai puternic. În tate, religii [i civiliza]ii s-au revigorat fiind de asimetrii, cum sunt:
aceea[i ordine de idei, r`zboiul asimetric o surs` de noi [i permanente conflicte, în  Dup` raportul de for]e pe care-l
este conflictul prin care se caut` evitarea primul rând asimetrice. realizeaz`, asimetria poate fi:
for]ei, a superiorit`]ii de orice natur` a  Care sunt nivelurile [i dimen- ‰ pozitiv`;
adversarului [i se axeaz` pe avantajele siunile actuale ale asimetriei strategice, ‰ negativ`.
sau sl`biciunile uneia dintre p`r]ile aflate motivate fiind de strategiile conflictuale Prima grup` este, în mod evident,
în conflict. asimetrice ? favorizant`, ea rezutând în domeniul
 Care ar putea fi semnifica]ia con- Asimetria poate fi: politic`, econo- militar, dar nu numai, dintr-o instruire
ceptelor „strategii asimetrice“ [i, respec- mic`, social`, cultural`, tehnologic`, superioar`, din calitatea deosebit` a fac-
tiv, „asimetrii strategice“ pentru securi- militar` etc. Diversitatea domeniilor în torului uman, tehnic [i tehnologic, din
tatea [i ap`rarea na]ional`? care aceasta se poate manifesta este concep]ii de ducere a ac]iunilor militare
La modul general, strategiile asime- practic nelimitat`, dar ponderea acestora [i non-militare avansate etc. Ea este,
trice reprezint` gândirea (concep]ia), într-un eventual conflict/r`zboi asimetric desigur, la îndemâna statelor [i armatelor
diferit` de cea a unui poten]ial sau efec- poate s` fie diferit` [i s` solicite r`spun- din structura NATO, dar [i a altor
tiv adversar, [i activitatea practic` de a o suri de contracarare pe m`sur`. structuri de putere aflate într-un stadiu de
pune în oper`, în scopul maximiz`rii Asimetria politic` ca [i asimetria eco- dezvoltare economico-social` apreciabil.
propriilor avantaje/minimaliz`rii deza- nomic` sunt prioritare în strategiile Nu este, în nici un caz, de apanajul
vantajelor, al exploat`rii sl`biciunilor conflictuale, utilizând mijloace nemilitare statelor aflate în procesul de restructurare
adversarilor, al realiz`rii sau evit`rii pentru a ob]ine avantaje în conflictele de economico-social` [i militar`, cum este [i
surprinderii. toate categoriile [i nuan]ele. Asimetria cazul ]`rii noastre.
În particular, pentru securitatea [i social` este, în fapt, o consecin]` direct` Aflate într-o asemenea postur` - de
ap`rarea na]ional`, strategiile asimetrice a celei economice. asimetrie negativ` - statele vor c`uta

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 55


Securitate [i strategie militar\

metode de a contrabalansa deficitul în nici unei p`r]i aflate în conflict. Asimetria pe m`sur`, riscurile [i amenin]`rile asi-
acumul`ri cantitative, dar mai ales programat` (deliberat`) pune categoric metrice sunt de o deosebit` importan]`.
calitative. în eviden]` sl`biciunile adversarului, fa- Experien]a unor conflicte asimetrice
Asimetria negativ`, proprie în general vorizând men]inerea sau câ[tigarea ini- de dat` recent`, cum ar fi cele din Golf
celor mai slabi, este un handicap pe care ]iativei, pe fondul realiz`rii libert`]ii de (1991) sau Iugoslavia (1999), au f`cut
un adversar îl va folosi, cu siguran]`, ac]iune. demonstra]ia vulnerabilit`]ii la atacurile
într-un eventual conflict, profitând de Pentru partea aflat` într-un raport informatice sau la posibilit`]ile de contra-
sl`biciunile [i vulnerabilit`]ile p`r]ii aflate deliberat de inferioritate, este important carare în modalit`]i simple, unele consi-
în aceast` postur`. s` realizeze acest lucru, cu suficient timp derate a fi perimate asupra unor sofis-
 În func]ie de durat`, asimetria înainte, pentru a pune în aplicare m`suri ticate mijloace [i sisteme de cercetare [i
poate fi: corespunz`toare de contracarare sau, cel cercetare-lovire, care sunt capabile s`
‰ pe termen scurt; pu]in, de diminuare a superiorit`]ii ac]ioneze, practic, în totalitatea spectru-
‰ de durat` sau pe termen lung. adversarului. lui electromagnetic.
În afara faptului c` anumite state,  În func]ie de riscurile sau amenin-  Contracararea riscurilor [i ame-
situate în zone defavorizate ale globului, ]`rile ce le reprezint`: nin]`rilor asimetrice.
sunt într-o permanent` asimetrie nega- ‰ riscuri sau amenin]`ri reduse; Dup` ce avertizeaz` asupra unor
tiv`, durata mare a acesteia este una din ‰ riscuri sau amenin]`ri majore. riscuri de natur` asimetric` - directe sau
caracteristici. Una dintre cauzele majore Intensitatea riscurilor sau amenin- indirecte, vizibile dar, mai ales, invizibile-
ale unor asemenea situa]ii rezult`, printre ]arilor ce î[i au originea în asimetria stra- ce pot s` se transforme în amenin]`ri la
altele, din situa]ia economico-social` tegic` sunt în raport propor]ional cu adresa statului român, Viziunea stra-
precar`, din lipsa voin]ei de a dep`[i gradul de asimetrie realizat [i, desigur, cu tegic` - 2010 Armata României, prefigu-
anumite bariere aflate în calea demo- scopurile propuse de c`tre beligeran]i. rând fizionomia r`zboiului/conflictului
cratiz`rii statale, din „ve[nica“ tranzi]ie la Aceasta depinde, de asemenea, de r`s- armat viitor, insist` „pentru realizarea
economia real` de pia]`. punsurile care pot fi date de c`tre cei capacit`]ilor de ac]iune [i adaptarea la
Dac` este vorba de un conflict/r`z- care vor fi victimele unei agresiuni. mediul de securitate a Armatei României,
boi, durata asimetriei devine un factor Dac`, spre exemplu, printre r`s- care vor permite o reac]ie eficient` la
determinant al succesului. Fa]` de unele punsurile g`site se înscriu terorismul sau riscurile [i amenin]`rile începutului de
aspecte de asimetrie strategic` de scurt` utilizarea unor componente ale armelor mileniu“1.
durat`, cum a fost, spre exemplu, r`z- de nimicire în mas`, riscurile devin Viziunea strategic` - 2010 Armata
boiul-fulger aplicat de germani în anii majore [i pentru partea care ar dispune României, proiectat` fiind la nivelul celor
1939 - 1941, în conflictele militare post- de o asimetrie pozitiv`, pe care îns` a mai avansate reprezent`ri strategice,
belice asimetria strategic` a fost una utilizat-o în scop de agresiune. eviden]iaz` patru concepte opera]ionale
dintre caracteristicile, aproape f`r` ex-  Dup` natura acumul`rilor, asi- cheie ale fizionomiei unui posibil conflict
cep]ie, ale acestora. Ea a coincis, de regu- metria poate fi: armat al viitorului, în care ]ara noastr` ar
l`, cu durata propriu-zis` a conflictului. ‰ material` (fizic`); putea fi implicat`, [i anume: manevr`
Este interesant de remarcat c`, în ‰ psihologic`; decisiv`, angajament selectiv de precizie;
unele dintre conflictele militare post- sau: protec]ie multidimensional` a for]elor
belice de dat` recent`, cum a fost cel din ‰ cantitativ`; proprii [i concentrare logistic`.
Iugoslavia (Kosovo - 1999), durata con- ‰ calitativ`. În aparen]`, este destul de dificil s` se
flictului a fost în rela]ie direct` cu r`spun- În asimetria strategic` natura acumu- fac` leg`tura între aceste concepte
surile de contracarare g`site de partea l`rilor este deosebit de important`. De opera]ionale [i problematica riscurilor
sârb`, cu ac]iune ca influen]a direct` asu- regul`, acumul`rile psihologice sunt sau a amenin]`rilor de natur` asimetric`,
pra asimetriei strategice de natur` pozi- implicite celor materiale (fizice), canti- mai ales cu aceea a contracar`rii unor
tiv` aflat` la îndemâna for]ei aliate. tative, dar, mai ales, calitative. asemenea pericole.
 Dup` modalitatea în care se În prezent, acumul`rile cantitative, În cele ce urmeaz` ne propunem o
manifest`: îndeosebi cele de ordin tehnologic [i succint` analiz` a virtu]ilor de contra-
‰ întâmpl`toare; informatic, sunt cele mai evidente, dar [i carare ce le ofer` conceptele enun]ate,
‰ programat` (deliberat`). suficient de vulnerabile. posibil [i altele, într-un conflict de natur`
Întâmplarea are, desigur, rolul ei De altfel, nu întâmpl`tor pentru so- asimetric` ce vizeaz` un nou cadru al
într-o ac]iune militar`, uneori poate chiar ciet`]ile informatizate [i tehnologizate, spa]iului opera]ional, diferit de cel aflat
s` decid` „soarta“ acesteia, dar nu pentru armatele acestora, dar mai ales în actualitate, deoarece atât for]ele,
trebuie s` se constituie într-o solu]ie, nu pentru scopurile ce [i le-ar propune în mijloacele, cât [i obiectivele vizate vor fi
trebuie s` fie un deziderat al conducerii confrunt`rile cu adversarii, nu neap`rat diferite. Se pleac` în acest sens de la

56 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Securitate [i strategie militar\

premisa c` manevra va trebui s` asigure Utilizarea procedurilor confrunt`rii asimetrice pot s` apar` într-o situa]ie sau
aplicarea puterii de lupt` selectiv, acolo asimetrice ca [i ap`rarea/protec]ia împo- alta, a c`rei configura]ie putem [i trebuie
unde inamicul se a[teapt` cel mai pu]in, triva subtilelor provoc`ri asimetrice s` o anticip`m, cel pu]in cu aproxima]ie
exploatând rapid [i eficient orice oportu- solicit` capacit`]i noi de culegere a într-un conflict armat.
nitate ce se ofer`, în punctele cele mai informa]iilor. Într-un mediu ac]ional fluid [i, cel
vulnerabile ale spa]iului de confruntare. Protec]ia multidimensional` (vul- mai adesea, asimetric, surprizele pot s`
Angajamentul selectiv de precizie nerabilitate minim`) a for]elor proprii apar` la tot pasul, iar noi trebuie s` fim
necesit`, în mod obligatoriu, informa]ii, vizeaz` întreaga gam` de amenin]`ri, preg`ti]i s` le facem fa]`.
presupunând ac]iuni de identificare [i inclusiv cele de natur` asimetric`, care Flexibilitatea în gândire [i ac]iune a
localizare a obiectivelor de importan]` devin din ce în ce mai prezente. Ele de fost dintotdeauna o caracteristic` a mari-
strategic` [i operativ` ale adversarului, fapt sunt [i foarte greu de identificat. lor comandan]i [i o condi]ie a succesului.
dar care prezint` vulnerabilit`]i care s` Credem îns` c` protec]ia multi- Ea îns` trebuie cultivat` [i exersat`, cu
ofere oportunit`]i în scopul lovirii cu dimensional` [i, deci, vulnerabilitatea mult timp înainte de a fi pus` în practic`.
eficien]` a acestora. minim` trebuie s` se caracterizeze prin Subliniem acest lucru deoarece, în
Într-o confruntare asimetric` anga- capacitatea for]elor noastre de a limita li- practica instruirii noastre, declarativ sun-
jamentul imaginat în acest fel presupune: bertatea de ac]iune a adversarului. Este tem de acord cu necesitatea adapta-
 for]e bine echipate, înzestrate [i, posibil îns` un asemenea lucru? Noi bilit`]ii, îns`, în cadrul aplica]iilor [i a
mai ales, instruite; apreciem c` este posibil, cu condi]ia asi- jocurilor de r`zboi, cu greu î[i g`sesc
 abilitatea de a identifica, selecta [i gur`rii unui control subtil al spa]iului de locul situa]ii care s` pun` în eviden]`
lovi obiective aflate în oricare punct al confruntare [i al asigur`rii condi]iilor întreaga gam` a riscurilor [i amenin-
spa]iului de confruntare, în mod oportun pentru: ]`rilor asimetrice. R`mânem, în schimb,
[i cu precizie;  cunoa[terea modului de ac]iune a tributari unor situa]ii [i concep]ii tradi]io-
 capacitatea de a asigura o evalu- adversarului, al mijloacelor [i sistemelor nal clasice, care nu solicit` în m`sur`
are precis` a situa]iei, de angajare [i de cercetare-lovire ale acestuia, precum suficient` rezolv`ri conflictuale de natur`
reangajare a for]elor în ac]iuni atipice [i a vulnerabilit`]ilor ce le prezint`; asimetric`.
care s` contracareze superioritatea ad-  identificarea [i monitorizarea pro- Concentrarea logistic` presupune, pe
versarului; priilor vulnerabilit`]i ce pot constitui ]inte lâng` asigurarea libert`]ii de ac]iune a
 capacitatea de a minimaliza efec- (obiective) u[or de atins de c`tre structurilor specifice, sus]inerea eficient`
tele distructive directe [i colaterale ale adversar; a tuturor ac]iunilor, într-un spa]iu conflic-
loviturilor unui adversar, ce de]ine supe-  cunoa[terea riscurilor la care for- tual supradimensionat dar, în acela[i
rioritatea etc. ]ele noastre pot fi expuse, limitarea timp, punctual în privin]a interven]iilor
În accep]iunea noastr`, for]ele ar- pierderilor produse prin lupt` [i elimi- de specialitate propriu-zise.
mate, dar nu numai, r`mân vulnerabile narea, pe cât posibil, a celor colaterale; Ideal ar fi ca logistica s` nu se „vad`“,
la amenin]`rile asimetrice, îndeosebi la  existen]a, în permanen]`, a unei dar s` fie mereu prezent` la locul [i la
cele informa]ionale [i psihologice de strategii de protec]ie individual` [i colec- momentul potrivit.
precizie, la posibilitatea utiliz`rii unor tiv`, care s` vizeze pericolele majore la Componentele propriu-zise pot fi ele
arme de nimicire în mas` [i a vectorilor care sunt expuse for]ele proprii, dar mai însele ]inta unor atacuri asimetrice,
purt`tori ai acestora, a terorismului, în ales cele rezultate din confruntarea impunându-se o grij` deosebit` pentru
special al celui urban. asimetric`. asigurarea protec]iei acestora.
Toate aceste amenin]`ri, ca [i altele Conceptul protec]iei multidimensio- Cu siguran]` noile concepte strate-
din aceast` categorie, presupun o strate- nale vizeaz` toate dimensiunile spa]iale gice [i opera]ionale vor modifica semnifi-
gie [i un angajament selectiv de precizie, de ac]iune armat` în care s-ar putea cativ structura [i func]ionabilitatea între-
pe fondul unei foarte bune cunoa[teri. În manifesta agresiunea (terestr`, aerian`, gului sistem al securit`]ii [i ap`r`rii na]io-
consecin]`, concentrarea pe informa]ii se naval`, cosmic` ori informa]ional`). nale, f`cându-l capabil s` reac]ioneze în
justific` mai mult ca oricând, iar eforturile Adaptabilitatea conceptual` [i ac]io- mod corespunz`tor la întreaga gam` a
informa]ionale trebuie orientate mai mult nal`, ca cerin]` opera]ional` [i, în acela[i riscurilor, amenin]`rilor [i pericolelor,
c`tre amenin]`rile netradi]ionale, îndeo- timp, concept neexprimat ca atare în inclusiv ale celor de natura asimetric`.
sebi c`tre cele asimetrice. enumerarea f`cut` de noua Viziune
Concentrarea pe informa]ii presupu- strategic`, poate fi unul dintre cele mai Concluzii
ne, de asemenea, un efort institu]ional [i importante, mai ales dac` ne referim la Realitatea mediului interna]ional
opera]ional integrat, utilizând atât surse- riscuri, amenin]`ri [i pericole asimetrice. actual, care este [i un posibil mediu
le deschise (mass-media, Internetul etc.), Este uneori dificil sau, poate, chiar opera]ional vizând amenin]`rile [i con-
cât [i cele închise, în special agentura. imposibil de anticipat ce tipuri de riscuri flictele asimetrice, este reprezentat`, în

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 57


Securitate [i strategie militar\

prezent, de o lume cât se poate de am- transna]ional`, insurgen]a etc.), cu men- Ceea ce s-a întâmplat [i, îndeosebi,
bigu`, cuprinzând o diversitate cultural`, talit`]i complet diferite fa]` de cele nor- cum s-a întâmplat la 11 septembrie 2001
religioas` [i istoric` de oameni, grupuri [i male, convingerile lor fiind permanent ne poate conduce la concluzia c`, ame-
na]iuni sau chiar organiza]ii cu scopuri [i orientate [i mobilizate spre r`zbunare, nin]`rile asimetrice, cu predilec]ie cele
obiective complexe, în multe situa]ii violen]`, sacrificiu personal sau colectiv de natur` terorist`, nu pot fi controlate
divergente, caracterizate de politici extre- [i r`zboi asimetric. prin modalit`]ile de abordare politico-
miste, criminalitate, coerci]ie [i terrorism, Ac]iunile pe care ace[tia le promo- militar` utilizate pân` în prezent. Putem,
chiar dac` eforturile na]iunilor dezvoltate veaz` nu urmeaz` nici un fel de canoane de asemenea, s` conchidem c`, pân` la
au fost orientate în ultimii ani, mai mult ale r`zboiului clasic. Regulile conflictului aceast` dat`, fenomenul în sine, de[i se
ca alt`dat`, spre securitate colectiv`, asimetric sunt confec]ionate ad-hoc, considera a fi un poten]ial pericol, nu a
integrare [i globalizare. utilizând metode [i procedee care s` le putut fi dimensionat la adev`ratul lui
Amenin]`rile asimetrice rezult`, în permit` s` evite sau chiar s` anihileze grad de periculozitate, iar capacit`]ile
principal, din extinderea f`r` limite a p`r]ile tari ale adversarului, avantajele destinate a-l st`pâni nu au fost utilizate în
terorismului mondial [i coabitarea dintre înaltei tehnologii, dar, în acela[i timp, s` mod adecvat.
terori[ti, contrabandi[ti, seniorii drogu- exploateze în beneficiul propriu vulne- Cu siguran]` este nevoie de noi abor-
rilor, trafican]ii de armament, fanaticii rabilit`]ile specifice. d`ri politico-militare [i de capacit`]i de
religio[i, nemul]umi]ii de tot felul, R`spunsurile de pân` acum la am- reac]ie suplimentare care s` fie perma-
expatria]ii cu ambi]ii de m`rire etc., care enin]`rile [i ac]iunile asimetrice în gene- nent [i în mod adecvat disponibilizate
formeaz` împreun` sau separat un ina- ral [i, în special, la cele teroriste s-au pentru a st`pâni/controla [i stopa feno-
mic redutabil pentru pacea [i stabilitatea constituit în reac]ii de protec]ie [i ap`- menul care tinde s` devin` din ce în ce
în lume. rare, iar în unele cazuri de riposte aeriene mai periculos.
Promotorii amenin]`rilor asimetrice, sau cu rachete de croazier`, producând
în special ale celor de natur` terorist`, victime colaterale, ceea ce a avut ca NOTE
1
Viziunea strategic` 2010 - Armata României,
sunt în general actori nonstatali (terori[ti urmare efecte de discreditare a ac]iunilor
Observatorul militar, nr. 10 (13-19 martie 2001), p. 10.
notorii, crima organizat` interna]ional` [i de r`spuns întreprinse.

Summary

THE ASYMMETRY AND THE ASYMMETRICAL CONFLICTS.


POSSIBLE SOLUTIONS FROM THE ROMANIAN
STRATEGIC POINT OF VIEW
Until now, all the answers to the asymmetrical threats and asymmetrical actions, especially the terrorist ones, was
materialized in protection and defense and sometimes in air ripostes or in cruise rocket launching. Those actions caused
collateral victims and they fallen into disrepute. The past events, especially the one from the 11th of September 2001, may lead
us to the conclusion that we can not control in the same political and military way that we did till now the asymmetrical
conflicts (in particularly, the terrorist conflicts). Another conclusion is that until now the phenomenon itself could not be
measured at its real risk extent, although we knew that it was a potential danger. For this reason we didn't properly used the
capabilities that were destined to control the asymmetrical conflicts.
Undoubtedly, we are in need for new political and military approaches and supplementary reaction capabilities that should
be permanently and adequately disposed in order to control and to stop this dangerous phenomenon.

58 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Securitate [i strategie militar\

Procedura analizei ierarhice


ca metod\ de evaluare a
riscurilor strategice
General de brigad\ dr. procesul de luare a deciziilor în sfera metode prin care s` se fac` fa]` proble-
Nicolae USCOI, aloc`rii de resurse c`tre structurile care, maticii riscurilor strategice.
Comandant al Academiei For]elor prin ac]iunea lor, fie diminueaz` impac- Examinând modalit`]ile de abordare
Terestre „Nicolae B\lcescu“ tul, fie reduc posibilitatea producerii ale acestui gen de probleme, în con-
unui risc perceput. La nivelul factorilor textul în care singura certitudine este
La începutul unui nou mileniu, me- de decizie în domeniul securit`]ii na]io- surpriza [i singura constant` este schim-
diul de securitate global [i regional s-a nale, deciziile de acest gen, prin care se barea, anali[tii americani [i canadieni au
schimbat dramatic. Securitatea nu mai angajeaz` resurse majore, de obicei au constatat c` fiecare din acestea implic`
este considerat` o problem` exclusiv` a implica]ii pe termen lung, cu efecte în mod invariabil un grad ridicat de
statelor [i nu se mai limiteaz` la un vizibile în domenii precum achizi]iona- subiectivitate3. În opinia acestora, su-
num`r restrâns de probleme precum rea de echipamente [i structura for]elor, biectivitatea în exces ar putea conduce
r`zboiul [i pacea. Cu toate acestea, inclusiv recrutarea, educarea [i formarea la lips` de coeren]` [i de substan]` în
statele joac` în continuare un rol esen]ial acestora. Importan]a acestei categorii de analize, fapt ce le-ar diminua valoarea ca
[i împreun` cu organiza]ii interguverna- decizii este cu atât mai mare cu cât baz` de elaborare a unor politici orien-
mentale [i cu actori non-guvernamentali resursele disponibile sunt drastic limitate tate spre viitor. De aceea, s-a apelat la
sunt preocupate s` creeze acel mediu de de nivelul cheltuielilor bugetare, în metode [i tehnici care s` dea mai mult`
securitate care s` le garanteze pacea [i general, [i de frecventele blocaje sau consisten]` [i coeren]` previziunilor.
stabilitatea în viitor. Una din c`ile consa- rectific`ri în sens negativ. Sunt evocate, în acest sens, metoda
crate în demersurile de realizare a aces- Oricât de important` este identifi- Delphi, tehnicile matricelor de interac-
tui scop const` în efortul de evitare sau carea [i clasificarea riscurilor strategice2, ]iuni, a construc]iei de scenarii, metode
de reducere la minimum a „riscurilor practic este imposibil s` se prevad` cu de analiz` cauzal` [i statistice s.a.4
strategice“, adic` tendin]ele, problemele certitudine evenimentele viitoare. Pu- Obiectul central al tuturor acestor
[i evenimentele capabile sau suscep- tem, totu[i, s` ne facem o idee în privin]a metode const` nu numai în identificarea
tibile s` afecteze ori s` se repercuteze naturii [i importan]ei relative a tendin]e- riscurilor strategice ci [i clasificarea aces-
asupra intereselor na]ionale ale statelor1. lor [i problemelor care ar putea s` apar` tora în ordinea importan]ei, astfel încât
Nu întâmpl`tor, atât exper]ii impl- la orizontul procesului decizional în s` poat` fi luate decizii politice ra]ionale
ica]i în formularea strategiilor de securi- cursul celor patru sau opt ani ai unui [i corecte în privin]a aloc`rii de resurse.
tate cât [i autorii de specialitate pun un ciclu electoral. S-ar mai putea face o Evident, finalitatea principal` a unor
accent deosebit pe identificarea riscu- analiz` anual` a fiec`rei perioade din astfel de decizii este aceea de a evita sau
rilor strategice poten]iale, precum [i pe acest ciclu, astfel încât noua analiz` s` de a reduce fie repercusiunile unui risc
clasificarea [i ierarhizarea acestora. Mai poat` fi revizuit` prin prisma raportului strategic dat, fie posibilitatea ca el s`
mult, preocup`rile celor mai aviza]i ex- dintre ceea ce se a[tepta s` se produc` devin` realitate.
per]i presupun un complex proces ana- în anul parcurs [i ceea ce s-a produs în Pornind de la aceste premise, ne pro-
litic, unul din rezultate fiind evaluarea mod efectiv. punem s` examin`m una din metodele
diferen]elor dintre nivelul importan]ei Necesitatea indiscutabil` de a elabo- sus-men]ionate - procedura de analiz`
sau al impactului unui risc sau unei ame- ra politici realiste, pe baze ra]ionale, ierarhic` - tehnic`, în opinia promoto-
nin]`ri, pe de o parte, [i probabilitatea ca capabile s` se ridice deasupra cerin]elor rilor s`i, asigur` o evaluare sistematic` a
el/ea s` se concretizeze, pe de alt` parte. de moment în favoarea celor de viitor, a riscurilor strategice orientate spre viitor
Aceast` diferen]iere este esen]ial` în determinat promovarea unor tehnici [i [i permite, totodat`, repetarea ulterioar`,

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 59


Securitate [i strategie militar\

de câte ori este nevoie, la intervale economice (premis` [i efect al bunei Pornind de la aceste premise [i ape-
regulate, cu scopul de a efectua compa- st`ri), structurii democratice, stabilit`]ii lând, totodat`, la grila de analize a lui
ra]ii [i furniza elemente de verificare a sociale [i identit`]ii culturale (un sistem Nuechterlein, se pot atribui patru nive-
validit`]ii ra]iunilor care au condus la lu- de valori). În schimb, în privin]a ordinii luri de importan]` intereselor na]ionale:
area deciziilor respective5. interna]ionale favorabile, chestiunea se vital (critic), esen]ial (periculos), impor-
Men]ion`m c`, în opinia sus]in`- subîn]elege din demersurile pentru tant (serios) [i periferic (perturbator).
torilor acestei metode, elementul central consolidarea [i extinderea Uniunii, pre- Prin adaptarea la contextul româ-
al problematicii evalu`rii riscurilor stra- cum [i din voca]ia acesteia de a deveni nesc, grila lui Nuechterlein va reflecta
tegice na]ionale este conceptul de inte- un actor global. interesele noastre na]ionale actuale:
rese na]ionale. Desigur, no]iunea teore- Din perspectiv` na]ional`, interesele ap`rarea independen]ei, suveranit`]ii [i
tic` de interese na]ionale nu are ca prin- na]ionale sunt privite ca un ansamblu de integrit`]ii teritoriale a statului român,
cipal` virtute precizia [i acordul unanim „st`ri [i procese, bazate pe valorile asu- bun`stare economic` prin relansarea
în privin]a con]inutului ei. De aceea, uti- mate [i promovate de societatea româ- economiei, securitate interna]ional` prin
lizatorii metodei au apelat la o defini]ie neasc`, prin care se asigur` prosperi- aderare la NATO [i integrare în UE,
care a f`cut carier` în America de Nord tatea, protec]ia [i securitatea membrilor afirmarea identit`]ii na]ionale în sistemul
pe considerentul c` a identificat patru ei, stabilitatea [i continuitatea statului“8. de valori european (figura 1).
interese na]ionale fundamentale comu-
ne tuturor statelor: Nivel de importan]`
 ap`rarea ]`rii, adic` protec]ia Vital Esen]ial Important Periferic
fizic` a teritoriului aflat sub suveranitate Interese na]io- (critic) (periculos) (serios) (perturbator)
na]ional`; nale fundamentale
 ordine mondial` favorabil`, adic`
eforturile f`cute de c`tre un stat în Ap`rarea României
scopul de a stabili în str`in`tate o ordine
mondial` favorabil` intereselor sale; Bun`stare economic`
 bun`stare economic`, adic` efor-
turi care vizeaz` crearea de circumstan]e
economice favorabile pentru un stat; Integrare euro-atlantic`
 promovarea valorilor, adic` pre-
lungirea cât de mult posibil a ideologiei Promovarea valorilor
na]ionale în politica interna]ional`6. na]ionale
Din perspectiv` european`, no]i-
unea de interese na]ionale este asociat` A[a cum sunt formulate, ele se reg`sesc Figura 1
cu aceea de interese de securitate ale atât în cele patru categorii fundamentale
Uniunii, în sensul c`, în m`sura în care potrivit doctrinei americane, cât [i con- Aceste grile de analiz` pot s` consti-
integritatea teritorial` este o problem` cep]iei europene privind interesele de tuie, luate ca atare, instrumente de real`
preponderent na]ional`, atunci inde- securitate. Astfel, men]inerea integrit`]ii, utilitate în evaluarea amenin]`rilor, îns`,
penden]a politic` [i libertatea sunt strâns unit`]ii, suveranit`]ii [i independen]ei se în acest context, le folosim ca punct de
legate de existen]a Uniunii Europene [i a asimileaz` ideii de protec]ie fizic` a plecare în utilizarea procedurii analizei
fiec`rui stat membru în parte. teritoriului [i suveranit`]ii. Dezvoltarea ierarhice.
De asemenea, interesele de secu- economic` [i social`, conjugat` cu gara- Din punct de vedere teoretic, aceast`
ritate mai vizeaz`: n]iile în beneficiul cet`]eanului, cores- procedur` a fost fundamentat` de
 stabilitatea economic` a Uniunii punde ideii de bun`stare economic`. Thomas Saaty, reprezentând un mod
[i membrilor s`i; Realizarea condi]iilor pentru integra- interesant [i util de elaborare a evalu`rii
 structura democratic`, stabilitatea rea României ca membru al NATO [i UE riscurilor strategice na]ionale9. Elemen-
social`, identitatea cultural` [i politic` a reprezint` o modalitate proprie de a tul de referin]` al acestei abord`ri este o
Uniunii [i statelor membre; tinde spre o ordine interna]ional` favo- comparare „la paritate“ a factorilor care
 baza ecologic` a Uniunii [i mem- rabil`. În final, afirmarea identit`]ii na]io- intr` într-o gril` de analiz`. Doi factori
brilor s`i7. nale [i promovarea acesteia ca parte a (probleme, riscuri sau amenin]`ri, de
În opinia noastr`, similitudinea de comunit`]ii de valori democratice sunt exemplu) sunt compara]i sau evalua]i
sens între formul`ri este evident` în c`i proprii de a ne racorda la un sistem unul în raport cu cel`lalt dup` cum ex-
cazul problematicii asigur`rii integrit`]ii de valori consacrat [i deplin compatibil per]ii îi apreciaz` din punct de vedere al
teritoriale (sau ap`rarea ]`rii), stabilit`]ii cu aspira]iile noastre na]ionale. importan]ei, probabilit`]ii de a se pro-

60 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Securitate [i strategie militar\

duce ori alt criteriu, totul depinzând de


obiectivele modelului de stabilit. Aceas-
t` tehnic` utilizeaz` o scar` numeric`
mergând de la unu la nou` [i inversul
acestor valori (adic` de la 1/2 la 1/9),
pentru a evalua fiecare din compara]ii.
Dac` cele dou` elemente comparate
sunt judecate ca fiind de egal` impor-
tan]` sau cu acela[i grad de probabilitate
li se atribuie coeficientul 1. Dac` un ele-
ment este estimat ca fiind de importan]`
cople[itoare în raport cu cel`lalt i se
poate atribui valoarea 9. Între aceste do-
u` extreme se pot atribui alte valori care
s` reflecte în termeni cât mai apropia]i
de realitate raportul dintre elementele
comparate.
Procesul analizei ierarhice mai poate
fi utilizat pentru a elabora ponder`ri sau
priorit`]i în func]ie de compara]iile f`-
cute de mai mul]i exper]i. De exemplu,
un grup de exper]i poate fi solicitat s`
fac` compara]ii, fiecare în mod indepen-
dent, utilizând acela[i model. Rezultatele
individuale se transform` într-o serie de
coeficien]i unici f`când media geome-
tric` a tuturor compara]iilor „la paritate“
efectuate de exper]ii men]iona]i.
În sfâr[it, procesul analizei ierarhice
permite efectuarea unei m`sur`ri a gra-
dului de coeren]` cu care a fost f`cut` o
compara]ie „la paritate“.
Cu toate c` nu este necesar un grad Primul nivel al modelului este ocupat Figura 2
complet de coeren]`, aceast` m`surare de obiectivul nostru, respectiv acela de a Provoc`rile se regrupeaz` sub un
poate fi deosebit de util` atunci când se clasifica cele mai importante riscuri interes fundamental dat la modul
procedeaz` la evaluarea unor modele (amenin]`ri). urm`tor:
care au ca fundament o serie de medii Pe cel de-al doilea palier sunt situa]i
geometrice. termenii „Produs“, „Importan]`“ [i AP|RAREA }|RII:
În acest context, se utilizeaz` proce- „Probabilitate“. Aceasta indic` c` vom  atac conven]ional împotriva
dura pentru evaluarea riscurilor strate- clasa cele patru interese na]ionale de României;
gice dup` urm`torul model. baz` indicate la nivelul 3 în func]ie de  atacuri teroriste împotriva unor
În primul rând se vor identifica pro- „Importan]a“ lor relativ` [i „Probabili- obiective pe teritoriul ]`rii;
voc`rile strategice cu care se poate con- tatea“ ca ele s` se înf`ptuiasc` în actuala  atingeri aduse suveranit`]ii
frunta România [i se vor grupa pe o list`. conjunctur`. Rezultatele astfel exprimate na]ionale în spa]iul aerian, maritim sau
Vom apela la documentul oficial - sunt combinate cu scopul de a prezenta terestru;
Strategia de securitate na]ional` a un clasament recapitulativ care ]ine cont  conflict armat în regiune;
României - urmând a ad`uga [i alte de aceste dou` perspective în clasamen-  r`zboi nuclear limitat;
câteva riscuri, care ar putea s` apar` din tul „Produselor“. La nivelul patru g`sim  r`zboi nuclear generalizat.
evaluarea riscurilor strategice globale. ordinea de clasament utilizat` pentru a
Prima etap` în procesul analitic al evalua fiecare risc în raport cu un interes INTEGRAREA EURO-ATLANTIC|:
acestei proceduri const` în a propune o fundamental dat.  crize acute cu efecte destabiliza-
reprezentare grafic` a modelului proce- Nivelul cinci al modelului include toare în plan subregional;
durii analizei ierarhice conform figurii 2. lista amenin]`rilor supuse studiului.  proliferarea [i dezvoltarea re]ele-

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 61


Securitate [i strategie militar\

lor teroriste, a crimei organizate transna- vor efectua primele compara]ii la capito- interesele na]ionale fundamentale sunt
]ionale, a traficului ilegal de persoane, lul „Importan]`“. F`când ponderea re- clasate în func]ie de probabilitatea ris-
droguri, armamente [i muni]ie, de mate- zultatelor, a rezultat urm`toarea ordine: curilor, rezultatul poate fi vizibil diferit
riale radioactive [i strategice; „ap`rarea ]`rii“ a fost cea mai impor- de clasamentul întocmit pe criteriul
 imigra]ia clandestin` [i apari]ia tant`, cu un coeficient de 0,311, urmat` importan]ei.
unor fluxuri masive de refugia]i; de integrarea euro-atlantic` cu coefi- A[adar, pot exista diferen]e conside-
 ac]iunile de incitare la extremism, cientul de 0,267, bun`starea economic` rabile între importan]a pe care o vor
intoleran]`, separatism [i xenofobie; cu valoarea 0,248 [i promovarea valorilor avea, dup` previziuni, diversele interese
 sl`biciuni în îndeplinirea angaja- na]ionale cu coeficientul de 0,174. fundamentale [i probabilitatea provoc`-
mentelor asumate pentru aderarea la Acest clasament, al intereselor na]io- rilor cu care acestea se vor confrunta.
NATO; nale fundamentale în ordinea impor- Date fiind aceste diferen]e, se impune
 deficien]e în protec]ia informa- tan]ei lor, nu este îns` suficient. De corelarea rezultatelor. Aceasta se poate
]iilor clasificate. aceea, exper]ilor li se cere s` le claseze face printr-o „modelare prin produs“,
în func]ie de posibilitatea unor provoc`ri dedus` prin multiplicarea valorilor la pa-
BUN|STARE ECONOMIC|: anume, care le pot amenin]a. Dup` o ritate atribuite „Importan]ei“ [i „Proba-
 limitarea accesului statului român asemenea evaluare, clasamentul intere- bilit`]ii“. Rezultatele acestei opera]iuni,
la unele resurse [i oportunit`]i regionale; selor na]ionale se schimb` în func]ie de diferite de cele ini]iale, se contabilizeaz`
 persisten]a problemelor de probabilitatea riscurilor care le amenin- la capitolul „Produs“. Astfel, bun`starea
natur` economic`, financiar` [i social` ]`. Astfel, integrarea euro-atlantic` apare economic` se plaseaz` în frunte cu un
generate de prelungirea tranzi]iei; pe primul loc cu 0,363, urmat` de bun`- coeficient de 0,395, urmat` de promo-
 accentuarea fenomenelor de co- starea economic` cu 0,325, de promo- varea valorilor na]ionale cu 0,210,
rup]ie [i de administrare deficitar` a varea valorilor cu 0,249 [i ap`rarea ]`rii îndeaproape fiind integrarea euro-atlan-
resurselor publice; cu 0,062. Rezult` limpede c` atunci când
Tabelul 1
 criminalitatea economic`;
 existen]a unor surse de conflicte Amenin]are Pondere
sociale; Atac conven]ional împotriva României 0,015
 men]inerea unor disparit`]i de Atacuri teroriste împotriva unor obiective pe teritoriul ]`rii 0,056
dezvoltare între regiunile ]`rii; Atingeri aduse suveranit`]ii na]ionale 0,056
 nivelul sc`zut al infrastructurii Conflict armat în regiune 0,028
informa]ionale; R`zboi nuclear limitat 0,015
 recesiune economic` regional`;
R`zboi nuclear generalizat 0,014
 devalorizarea continu` a
Crize cu efecte destabilizatoare în plan subregional 0,095
monedei na]ionale;
 catastrofe ecologice. Proliferarea [i dezvoltarea re]elelor teroriste, crimei organizate 0,069
Migra]ia clandestin` 0,053
PROMOVAREA VALORILOR Ac]iunile extremiste, separatiste [i xenofobe 0,042
NA}IONALE: Sl`biciuni în îndeplinirea angajamentelor fa]` de NATO 0,023
 ac]iuni destinate afect`rii imaginii Dificult`]i în protec]ia informa]iilor clasificate 0,014
României în plan interna]ional;
Limitarea accesului la resurse [i oportunit`]i regionale 0,045
 decalaje între nivelul de stabili-
Efectele de natur` economic`, financiar` [i sociale ale tranzi]iei 0,077
tate [i de asigurare a securit`]ii în raport
cu alte state; Corup]ia [i administrarea deficitar` a resurselor publice 0,053
 emigrarea speciali[tilor din Criminalitatea economic` 0,069
domenii de vârf. Sursele de conflicte sociale 0,021
În total, acest model comport` 25 de Disparit`]ile de dezvoltare între regiunile ]`rii 0,010
provoc`ri pe care le vom evalua [i clasa Nivelul sc`zut al infrastructurii informa]ionale 0,018
utilizând tehnica procedurii analizei Recesiune economic` regional` 0,061
ierarhice.
Devalorizarea continu` a monedei na]ionale 0,042
Pentru nevoile demonstra]iei, consi-
Catastrofe ecologice 0,014
der`m c` valorile sunt atribuite de patru
exper]i fictivi, pe baza compara]iilor la Ac]iuni destinate afect`rii imaginii interna]ionale a României 0,079
paritate. Modelul va fi construit pornind Decalaje în asigurarea securit`]ii în raport cu alte ]`ri 0,018
de la evalu`rile lor subiective. Astfel, ei Emigrarea speciali[tilor în domenii de vârf 0,013

62 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Securitate [i strategie militar\

tic` cu 0,208, iar ap`rarea ]`rii r`mâne Amenin]`ri Pondere


pe ultimul loc cu 0,187. Crize cu efecte destabilizatoare în plan regional 12,9
Astfel, din acest model s-au ob]inut Efectele de natur` economic`, financiar` [i sociale ale tranzi]iei 9,1
rezultate conform cu produsul care cla- Ac]iuni destinate afect`rii imaginii interna]ionale a României 8,5
seaz` interesele fundamentale în func]ie Recesiune economic` regional` 7,9
de valorile combinate ale importan]ei [i
Proliferarea [i dezvoltarea re]elelor teroriste, crimei organizate 7,4
probabilit`]ii unei provoc`ri. Aceast`
Criminalitatea economic` 7,4
combina]ie consider`m c` este într-
adev`r util` pentru o evaluare realist` a Atacuri teroriste împotriva unor obiective pe teritoriul ]`rii 7,1
riscurilor strategice, condi]ie esen]ial` Atingeri aduse suveranit`]ii na]ionale 7,1
pentru distribuirea judicioas` a resur- Migra]ia clandestin` 6,7
selor minime disponibile. Corup]ia [i administrarea deficitar` a resurselor publice 6,7
Având determinate priorit`]ile în Limitarea accesului la resurse [i oportunit`]i regionale 5,8
privin]a intereselor na]ionale fundamen-
Ac]iunile extremiste, separatiste [i xenofobe 5,2
tale, ne propunem s` elabor`m o ordine
Devalorizarea continu` a monedei na]ionale 5,2
de prioritate [i în ceea ce prive[te „ame-
nin]`rile, riscurile [i sfid`rile“ specifice, Conflict armat în regiune 4,8
folosind ordinea de clasament pe care Sl`biciuni în îndeplinirea angajamentelor fa]` de NATO 4,3
am stabilit-o. În cazul fiec`rei „amenin- Sursele de conflicte sociale 4,0
]`ri“ determin`m prioritatea sa în clasa- Nivelul sc`zut al infrastructurii informa]ionale 3,6
ment [i îi atribuim un rezultat corespun- Decalaje în asigurarea securit`]ii în raport cu alte ]`ri 3,6
z`tor. De exemplu, amenin]area „atac
Atac conven]ional împotriva României 1,9
conven]ional împotriva României“, care
R`zboi nuclear limitat 1,9
este un risc de „supravie]uire“, prime[te
cea mai înalt` valoare posibil`. Toate R`zboi nuclear generalizat 1,8
celelalte riscuri [i vulnerabilit`]i eventu- Dificult`]i în protec]ia informa]iilor clasificate 1,8
ale sunt supuse aceluia[i proces de Disparit`]ile de dezvoltare între regiunile ]`rii 1,4
evaluare astfel încât s` fie identificat` Catastrofe ecologice 1,4
pozi]ia pe care o au în unul din grupurile Emigrarea speciali[tilor în domenii de vârf 1,0
„Vital“, „Esen]ial“, „Important“, „Perife-
ric“. Pentru a ob]ine ponderile finale ale t`]ilor determinate. Elaborând [i clasând Tabelul 2
diverselor riscuri [i amenin]`ri enun]ate coeficien]ii de valoare în compara]ie cu lui, ci [i formarea unei idei clare asupra
mai sus, valorile pe care le estim`m sunt minimele ob]inute de setul de riscuri [i „distan]elor“ care le separ`. Ambele
ponderate prin tehnica „priorit`]ilor per amenin]`ri, conform clasamentului re- perspective prezint` o importan]` real`
produs“ determinante pentru interesele zultat prin procedura analizei ierarhice, pentru procesul de elaborare a politi-
na]ionale fundamentale de referin]`. O ne facem o idee mai precis` privind cilor de securitate, în mod deosebit în
variant` a acestor valori o prezent`m în întinderea relativ` a fiec`rei amenin]`ri. domeniul reparti]iei resurselor pentru a
tabelul 1. Pentru exemplificare, a se vedea tabelul face fa]` amenin]`rilor anticipate.
În acest model cu titlu de exemplu, cu indicii de risc ai amenin]`rilor stra- Întotdeauna, planificatorii în dome-
rezultat al unei evalu`ri a unor exper]i tegice (tabelul 2). niul securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale sunt
fictivi, s-a apreciat c` cea mai înalt` Aceste valori indicatoare permit supu[i provoc`rii de a evalua un viitor
prioritate se acord` unei crize cu efecte constituirea de „clase“ în func]ie de inte- imposibil de cunoscut. Restric]iile severe
destabilizatoare în plan subregional. Al resele na]ionale la care se raporteaz` impuse în planul aloc`rii resurselor [i
doilea loc este ocupat de „efectele de riscurile. Din perspectiva preocup`rilor ra]ionalizarea proiectelor în sfera politi-
natur` economic`, financiar` [i social` noastre ar prezenta interes, de exemplu, cilor [i planific`rii nu fac decât s` accen-
ale tranzi]iei“ cu un coeficient de 0,062. valorile indicatoare ale riscurilor [i tueze aceast` provocare. O replic` la
Astfel, sunt ilustra]i în tabel to]i coefi- amenin]`rilor care comport` o dimen- aceast` provocare o pot constitui tehni-
cien]i de prioritate a riscurilor supuse siune militar`, a[a cum rezult` din cile de valorificare a opiniilor exper]ilor,
evalu`rii. tabelul 3. prin proceduri care imprim` rigoare,
Constituirea unei serii de „valori indi- Se poate observa cu u[urin]` c` coeren]`, abord`ri sistematizate în
catoare“ pentru eventualele riscuri [i procedura analizei ierarhice a permis nu procesul analitic.
amenin]`ri poate, de asemenea, s` numai ordonarea într-un clasament a În acest context, am optat pentru
reprezinte o aplicare folositoare a priori- amenin]`rilor [i riscurilor supuse studiu- prezentarea procedurii analizei ierarhice

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 63


Securitate [i strategie militar\

Amenin]are Valoare deoarece principala calitate a acesteia


Crize cu efecte destabilizatoare în plan regional 12,9 const` în faptul c` permite cuantificarea
Proliferarea în dezvoltarea re]elelor teroriste [i crimei organizate 7,4 riscurilor în raport cu interesele funda-
mentale [i încorporeaz` evalu`rile su-
Atacuri teroriste împotriva unor obiective pe teritoriul ]`rii 7,1
biective asupra importan]ei [i posibili-
Atingeri aduse suveranit`]ii na]ionale 7,1 t`]ii unor amenin]`ri într-o ordine de
Ac]iunile extremiste, separatiste [i xenofobe 5,2 priorit`]i. Aceasta face, în opinia noastr`,
din procesul analizei ierarhice un
Conflict armat în regiune 4,8
instrument credibil care ar trebui utilizat
Sl`biciuni în îndeplinirea angajamentelor fa]` de NATO 4,3 în procesul de formulare a politicii de
Sursele de conflicte sociale 4,0 securitate [i ap`rare.
Decalaje în asigurarea securit`]ii în raport cu alte ]`ri 3,6
Atac conven]ional împotriva României 1,9
R`zboi nuclear limitat 1,9
R`zboi nuclear generalizat 1,8
Tabelul 3

Kentucky Press, 2000.


NOTE 5
James S. Finan, W. D. Macnamara, op.cit., p. 29.
1
În documentele oficiale [i în literatura de specialitate româneasc` se utilizeaz` cu 6
Donald E. Nuechterlein, United States National Interests in a Changing World,
sens relativ similar, no]iunile de "riscuri la adresa securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale", "riscuri Lexington, University of Kentucky Press, 1973.
de insecuritate, "surse de insecuritate" [.a. 7
Laurence Martin, John Roper, Vers une politique de défense commune, Institut
2
A se vedea, Eugen B`d`lan, Securitatea na]ional` [i unele structuri militare d'Études de Seurité de l'UEO, Paris, 1995, p. 19.
române[ti la cump`na dintre milenii", Editura Militar`, Bucure[ti, 1999, pp. 36-42. 8
Strategia de securitate na]ional` a României. Garantarea democra]iei [i a libert`]ilor
3
James S. Finan, W.D. Macnamara, An Illustrative Canadian Strategic Threat fundamentale, dezvoltare economic` [i social` sus]inut` [i durabil`, aderare la NATO [i
Assessment, în Canadian Military Journal, vol. 2, No. 3 Autumn 2001, pp. 29-34. integrare în Uniunea European`, Monitorul Oficial al României nr. 822/20 decembrie
4
A se vedea, Olaf Helmer, Analisys of the Future - The Delphi Method, Rand 2001, p. 5.
Corporation, p. 3558, March 1967 [i Donald E. Nuechterlein, America Recommittled: A 9
A se vedea, Thomas A. Saaty, The Analitic Hierarchy Process, Mc Graw-Hill, New
Superpower Assesses its role in a Turbulent World, 2nd Edition, Lexington, University of York, 1984.

Summary

In the context of states principles of creating a secure environment to guarantee their peace and security, a special attention
is paid to identifying the potential strategic risks, to their classification and analytic hierarchy process. A special olace belongs
to the process of evaluating the differences between the lev el of a risks or threats importance, on the one hand and its possibility
of becoming true, on the other hand. This differentiation is essential in the taking decisions process in the field of allocating
resources for the structures which trough their action, may even reduce the impact or the possibility of occurrence for a
perceived risk.
So, the necessity of elaborating realistic policy able to be above the requests of the moment to favour the future ones,
determined the acceptance of certain techniques and methods which should face the problems of strategic risks.
One of the methods, presented in the full detail, is known as analytic hierarchic process. According to this method the
evaluation of the nationa strategic risks, has as a central point the concept of national interests, arranges on levels (vital,
essential, important, peripheric) according to the Neuchterlein’s matrix. The factors that affect or may affect these interests -
vulnerabilities, risks, threats - are compared and analyzed by the experts reporting them to one another, taking into account
criteria as importance, the possibility of occurrence etc.
The results of the experts, taken individually, are changed into a series of unique coefficients making the geometric
averange of all the comparisons on a "pair wise basis".

64 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Societatea informa]ional\. Pace [i r\zboi

Rolul armatei `n combaterea


terorismului
Prof.univ.general de brigad\ dr. nale, valorile europene [i euroatlantice porat` în con]inutul acestor noi regle-
Teodor FRUNZETI într-un cadru interna]ional dinamic. ment`ri ce vor sta atât la baza preg`tirii
În cadrul conflictelor asimetrice ac]io- personalului, cât [i a planific`rii [i
Expansiunea re]elelor [i intensifi- neaz` for]e neconven]ionale [i conven- desf`[ur`rii ac]iunilor militare. Prin ur-
carea ac]iunilor teroriste constituie o ]ionale, cu structuri, dimensiuni, echipa- mare, în consonan]` cu reglement`rile
amenin]are major` la adresa civiliza]iei [i mente, tehnologii [i doctrine diferite. existente deja în armatele moderne, pro-
a valorilor democratice [i stabilit`]ii Obiectivele politice, economice, blematica terorismului trebuie inclus` în
interna]ionale. sociale [i militare, se întrep`trund. Se documentele ce urmeaz` a fi elaborate.
În aceste condi]ii, misiunile [i atri- adaug` dificultatea identific`rii carac- Lupta cu terorismul presupune o nou`
bu]iile armatei se afl` în permanent` teristicilor adversarului. Determinarea, configura]ie a efortului militar, o nou`
adaptare [i diversificare. Al`turi de misi- de exemplu, a raportului de for]e este, în dimensionare a spa]iului de confruntare,
unile sale tradi]ionale (de ap`rare a acest caz, imposibil` [i perturb` pro- precum [i o nou` filozofie de abordare a
]`rii), Armata va îndeplini [i o serie de cesul decizional prin dificultatea alegerii acesteia.
misiuni de sprijin [i stabilitate, care modului de angajare. Trebuie c`utate [i Dispersarea [i disimularea terori[-
presupun men]inerea [i perfec]ionarea utilizate modele militare de tipul tilor, ineditul [i impredictibilitatea ac-
caracteristicilor specifice institu]iei mili- ac]iunilor succesive sau luptei totale ]iunilor desf`[urate de c`tre ace[tia,
tare (decizie [i reac]ie rapid`, disciplin`, prelungite, de mic` amploare, combi- posibilit`]ile tot mai crescute de a folosi
mobilitate, putere de lupt`, eficien]`, nate cu ac]iuni neconven]ionale. mijloace de distrugere în mas`, conco-
credibilitate etc.). Contribu]ia Armatei la Dac` în timp de pace ac]iunile mitent cu cre[terea letalit`]ii actelor
asigurarea stabilit`]ii interne [i interna- teroriste constituie o surs` permanent` teroriste, confer` un mare grad de difi-
]ionale se va materializa [i prin parti- de pericol, în caz de r`zboi acestea cons- cultate în identificarea [i anihilarea
ciparea la combaterea terorismului. tituie o adev`rat` catastrof`, în orice faz` elementelor teroriste.
Armata României va fi preg`tit` s` a ac]iunii s-ar executa. De aceea, Noua dimensiune a terorismului
identifice factorii de risc, s` monitorizeze terorismul nu mai trebuie încadrat în determin` nu numai o regândire a mo-
evolu]ia acestora, s` contribuie la preve- rândul ac]iunilor care afecteaz` numai dului de combatere a acestuia dar [i
nirea [i gestionarea crizelor [i s` inter- ordinea public` sau ca o crim` obi[- realizarea unui cadru juridic, conceptual
vin` oportun [i eficient cu for]e [i mij- nuit`. Acestea sunt ac]iuni cu implica]ii [i ac]ional necesar materializ`rii m`su-
loace adecvate, pentru contracararea majore în securitatea [i ap`rarea na]io- rilor stabilite la nivelul deciziei politice.
amenin]`rilor la adresa securit`]ii na]io- nal`, determinând necesitatea angaj`rii Pentru Armata României, perspec-
nale. Riscurile militare [i nemilitare pot unor opera]ii speciale de contracarare. tiva atacurilor teroriste ar putea include
genera amenin]`ri la adresa securit`]ii la Studiul con]inutului, fizionomiei [i atât spectrul opera]iilor militare desf`[u-
nivel regional, subregional sau local, principiilor ac]iunilor antiteroriste are o rate de Armata României în timp de r`z-
având de cele mai multe ori caracter mare importan]` teoretic` [i practic`, boi, independent sau în cadrul Alian]ei
transfrontalier. deoarece ofer` posibilitatea de a cu- Nord-Atlanice, cât [i personalul, echipa-
Ele pot produce grave prejudicii noa[te mecanismul acestora, de a ]ine mentele, structurile de comand` [i con-
mediului de securitate intern [i inter- seama de el [i a adopta formele [i proce- trol [i elementele de infrastructur`.
na]ional. Pe fondul vulnerabilit`]ilor [i al deele de ac]iune cele mai adecvate, în Având în vedere rolul pe care îl are ar-
unor evenimente neprev`zute, efectele func]ie de specificul situa]iei, în timp de mata în asigurarea stabilit`]ii [i securit`]ii
acestora se pot multiplica afectând secu- pace, de criz` [i la r`zboi. na]ionale, exist` posibilitatea ca viitoa-
ritatea na]ional`. Întrucât, în aceast` perioad`, în rele ac]iuni teroriste s` aib` în vedere
Cunoa[terea contextului geostra- Armata României se afl` în plin` deru- tocmai subminarea acestui rol, pe fon-
tegic, a riscurilor [i amenin]`rilor, a tipo- lare procesul de elaborare a doctrinelor, dul unei posibile deterior`ri a climatului
logiei ac]iunilor [i a modului de angajare, regulamentelor [i manualelor pentru politic regional.
permite for]elor participante s` fac` fa]` toate nivelurile ierarhice [i pentru toate Implicarea României cu efective
unei diversit`]i de situa]ii, s` duc` ac]iuni structurile militare, este necesar ca militare în „r`zboiul împotriva tero-
foarte diferite, servind interesele na]io- problematica terorismului s` fie încor- rismului“ poate constitui o motiva]ie

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 65


Societatea informa]ional\. Pace [i r\zboi

pentru alegerea acesteia drept posibil` nuarea pericolului s`vâr[irii unor aseme- diverse [i, de aceea, modul concret de
]int` de c`tre grup`rile teroriste. De nea ac]iuni asupra obiectivelor militare. solu]ionare a unei astfel de situa]ii nu
exemplu, având în vedere c` România Acesta asigur` aplicarea într-o concep]ie poate fi încadrat în [abloane. Planurile
este singurul stat nemembru al NATO unitar` a m`surilor preconizate pentru elaborate din timp cuprind prevederi de
participant la opera]ia FINGAL de secu- contracararea ac]iunilor teroriste. Ca ins- principiu [i trebuie s` poat` fi u[or
ritate în Afghanistan, este foarte posibil trumente principale în combaterea tero- adaptate la situa]ia concret`. Aplicarea
ca ]ara noastr` s` devin` în perioada rismului sunt folosite, de regul`, m`surile acestor planuri impune o deosebit`
urm`toare ]inta unor atacuri teroriste din preventive care sunt comune tuturor preg`tire [i adoptarea unor tactici,
partea unor organiza]ii teroriste de componentelor [i structurilor lupt`toare. tehnici [i proceduri suple [i dinamice de
factur` islamist-fundamentalist`. M`surile antiteroriste cuprind ac]iuni c`tre for]ele antiteroriste.
De[i Ministerul Ap`r`rii Na]ionale nu defensive (pasive) care se desf`[oar` în Întreaga activitate desf`[urat` în
este institu]ia cu rol de conducere în vederea reducerii vulnerabilit`]ii fa]` de cadrul sistemului na]ional de ap`rare
combaterea terorismului iar Armata atacurile teroriste. Acestea sunt defalcate este subordonat` îndeplinirii prevederii
României are capacit`]i limitate pentru pe dou` etape: una pro-activ` [i una constitu]ionale de „garantare a suvera-
contracararea riscurilor asimetrice [i reactiv`. nit`]ii, a independen]ei [i a unit`]ii
transfrontaliere, inclusiv a terorismului, Etapa pro-activ` are în vedere planifi- statului, a integrit`]ii teritoriale a ]`rii [i a
totu[i acesta este responsabil pentru pro- carea, asigurarea resurselor, luarea de democra]iei constitu]ionale“ (Constitu]ia
tejarea propriului personal, baze, nave, m`suri preventive, preg`tirea [i educarea României Art. 177 (1)).
for]e dislocate, tehnic` [i unit`]i militare. personalului în vederea con[tientiz`rii [i Pentru for]ele armate din compune-
Combaterea terorismului se face prin antrenamentului practic care se desf`- rea sistemului na]ional de ap`rare, dat
tactici, tehnici [i proceduri specifice [i [oar` înaintea unui posibil act terorist. fiind pericolul pe care-l reprezint` ac]iu-
vizeaz` atât m`suri defensive (anti- Etapa reactiv` include ac]iuni de nile teroriste, se impune crearea capabili-
terorism) cât [i ofensive (contraterorism). gestionare a crizelor, întreprinse pentru t`]ilor necesare pentru descoperirea,
M`surile privind combaterea tero- a solu]iona în mod ferm un act terorist prevenirea, capturarea sau nimicirea
rismului trebuie s` asigure: s`vâr[it. for]elor ce întreprind ac]iuni teroriste.
 protejarea obiectivelor militare M`surile contrateroriste - cuprind ac- Entitatea c`reia trebuie s`-i facem fa]`
(personal, echipament, tehnic`, infra- ]iuni ofensive (active) care se desf`[oar` este amorf`, cuprinzând grup`ri de
structur`) atât în ]ar`, cât [i în exterior; în vederea prevenirii, respingerii [i ri- echipe mici, beneficiind de un proces de
 lovirea ]intelor teroriste [i a postei la ac]iunile teroriste. Acestea au comand` [i control descentralizat, dina-
sponsorilor acestora; un grad ridicat de risc, presupun o mic [i greu de prognozat [i în mod
 culegerea informa]iilor cu privire preg`tire adecvat`, desf`[urat` în con- deliberat cu o loca]ie geografic` neclar`.
la atacurile iminente sau alte activit`]i ale di]ii de maxim` siguran]` [i conspira- Elementele componente ale organiza]iei
grupurilor teroriste (terori[tilor). tivitate, cu participarea unui num`r strict pot fi în Afghanistan sau Boston, în
Combaterea terorismului presupune limitat de persoane. Totodat`, pentru Beirut sau Paris. Caracteristicile esen]iale
urm`toarele misiuni specifice: executarea acestor ac]iuni sunt puse la ale entit`]ilor teroriste constau în aceea
 culegerea de informa]ii cu privire dispozi]ie armament, mijloace, resurse c` se deplaseaz` rapid pe glob, dove-
la existen]a [i activitatea terori[tilor sau a financiare [i logistice considerabile. desc o deosebit` r`bdare [i grij` pentru
grupurilor teroriste precum [i a spon- Toate acestea presupun existen]a alegerea ]intelor [i executarea loviturilor.
sorilor sau a sus]in`torilor acestora; unor for]e specializate, care pot înde- Contracararea ac]iunilor teroriste
 prevenirea sau dejucarea even- plini în condi]ii de eficien]` [i oportu- solicit` un r`zboi de detaliu, în care ni-
tualelor ac]iuni teroriste; nitate misiunile încredin]ate. Aceste for]e velul de abordare a luptei cuprinde ope-
 deconspirarea [i contracararea denumite generic For]e Speciale au o ra]ii ale unit`]ilor foarte mici, cu scala
ac]iunilor teroriste; structur` organizatoric` relativ apropiat` geografic`, cel mai probabil la nivel
 protejarea [i prezervarea for]ei. de cele clasice, diferen]iindu-se prin global, [i cu o perioad` de timp extins`
Combaterea terorismului se face pe nivelul de preg`tire, dotare, finan]are [i [i nedefinit`. Este un conflict care se
baza unui program de securitate (anti- conducere. bazeaz` în mod extensiv pe tehnologia
terorism) elaborat la nivelul conducerii For]ele Speciale destinate ac]iunilor informa]iilor, pe r`bdare, subtilitate [i
militare, prin care se urm`re[te protec]ia de contraterorism au un înalt grad de activit`]i desf`[urate în secret, ceea ce,
personalului militar [i a familiilor aces- operativitate [i profesionalism, o mobili- cel pu]in la nivelul Armatei României -
tora, a obiectivelor [i instala]iilor militare tate sporit` [i pot ac]iona independent, cu actuala structur` [i dotare, nu este
fa]` de atacurile teroriste. oriunde [i oricând situa]ia o cere. posibil. Prin structura, dotarea [i preg`-
Programul antiterorism are în vedere Situa]iile cu care se pot confrunta tirea sa, Armata României nu are pre-
descurajarea actelor teroriste [i dimi- for]ele antiteroriste sunt deosebit de g`tirea adecvat` pentru a contracara

66 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Societatea informa]ional\. Pace [i r\zboi

riscurile de ordin economico-social [i donarea activit`]ilor specifice desf`[u- Totodat` se impune, ca o necesitate,
are capacit`]i limitate pentru con- rate de organele [i organismele cu sc`derea vulnerabilit`]ii institu]iilor [i
tracararea riscurilor asimetrice [i trans- atribu]ii în domeniu se realizeaz` pe organismelor, la nivel na]ional, fa]` de
na]ionale. baza planurilor de cooperare, de ac]iune pericolele [i provoc`rile actuale.
Complexitatea, diversitatea [i inge- [i interven]ie elaborate din timp. În combaterea acestora, for]ele ar-
niozitatea ac]iunilor teroriste, nivelul de Analiza evolu]iei fenomenului terorist mate vor de]ine un rol important, de[i
preg`tire psihologic` [i de lupt`, dotarea scoate în eviden]` faptul c`, de cele mai trebuie s` recunoa[tem c` f`r` o colabo-
[i mobilitatea structurilor teroriste, fac multe ori, for]ele destinate a-l combate rare strâns` cu celelalte institu]ii abilitate,
necesar` adoptarea, înc` din timp de sunt devansate de ac]iunile for]elor Armata nu poate face fa]` gamei atât de
pace, a unor m`suri specifice de contra- teroriste care sunt greu de identificat [i diversificate a noilor riscuri [i amenin]`ri
carare a acestui tip de ac]iuni. de contracarat. Ca urmare, m`surile de ap`rute la adresa întregii lumi civilizate.
Combaterea fenomenului terorist tre- prevenire [i protec]ie antiterorist` pla- Aceast` colaborare exist` [i se manifest`
buie privit` ca o ac]iune permanent` în nificate pot reduce dar nu pot elimina clar, fiind remarcat` [i de oficialii str`ini.
care sunt angajate toate institu]iile sta- pericolul producerii unor astfel de ac- Astfel, reuniunea ministerial` OSCE, care
tului abilitate de lege, pe baza unei stra- ]iuni. De aceea sistemul de combatere a avut loc în decembrie 2001, la Bucu-
tegii coerente [i a unei cooper`ri eficien- trebuie s` fie flexibil [i s` aib` o vitez` de re[ti, a fost mai mult decât un succes
te, atât la nivel interdepartamental cât [i reac]ie adecvat` - foarte mare pentru a legat de imaginea României. ¥ara noastr`
la nivel interministerial, pentru îndepli- reduce la minimum efectele surprinderii. a ar`tat c` este un partener credibil [i un
nirea sarcinilor specifice. Totodat`, se În func]ie de situa]ia [i condi]iile în mediator corect [i obiectiv în situa]iile de
impune perfec]ionarea sistemului de ma- care se produc ac]iuni teroriste - pace, criz`. Modul în care ]ara noastr` a asigu-
nagement al informa]iilor [i, pe aceast` criz` sau r`zboi [i de amploarea aces- rat pre[edin]ia OSCE, în 2001, fiind eloc-
baz`, stabilirea unor rela]ii de colaborare tora, conducerea for]elor participante la vent din acest punct de vedere.
între agen]iile [i structurile implicate în ac]iunile antiteroriste poate reveni În cadrul reuniunii, secretarul de stat
combaterea ac]iunilor teroriste, atât pe Ministerului de Interne, Serviciul Român american, Colin Powell a apreciat spriji-
plan intern cât [i interna]ional. de Informa]ii, Serviciului de Protec]ie [i nul primit din partea României atât pe
Baza activit`]ii de combatere a feno- Paz`, iar în timp de r`zboi Ministerului plan politic, cât [i prin ofertele de asis-
menului terorist o constituie m`surile de Ap`r`rii Na]ionale. M`surile de comb- ten]` militar` prezentate de Bucure[ti
prevenire [i protec]ie antiterorist`. Aces- atere a ac]iunilor teroriste se impun a fi dup` atentatele din 11 septembrie, de la
te m`suri se realizeaz` printr-o activitate luate din timp [i men]inute permanent, New York [i Washington, ceea ce ne
informativ` permanent` [i prin forme de iar la îndeplinirea lor trebuie s` participe încurajeaz` s` ne continu`m eforturile
ac]iuni militare violente [i nonviolente, for]e apar]inând tuturor elementelor pe aceast` linie, adeziunea la acelea[i
cuprinse în planuri de paz` [i ap`rare, sistemului na]ional de ap`rare din fâ[ia idealuri [i valori democratice fiind un
planuri de supraveghere, planuri de (zona) de ac]iune (responsabilitate) a element indispensabil pentru integrarea
paz` [i protec]ie antiterorist` etc. Coor- marilor unit`]i ale armatei. euro-atlantic`.

Summary

THE ROLE OF THE ARMED FORCES IN FIGHTING


AGAINST TERRORISM
As we analyze the terrorist phenomenon, it is obvious that terrorist actions are hard to identify and to thwart. These actions
outrun the combatant forces. As a result, the precautions for preventing and protection against terrorism can reduce but they
can not clear away the danger of such actions.
The Ministry of Internal Affairs, The Romanian Intelligence Service and The Protection and Guard Service are capable to
lead the forces that participate on peace, crisis or wartime in anti-terrorist actions. The Ministry of National Defense leads this
kind of actions on wartime.
The fighting measures against terrorism have to be taken in time and permanently maintained. The forces of the national
defense system must fulfil the measures of fighting against terrorism in the responsibility zone of the great military units. At the
same time, it is necessary to decrease the vulnerability level of the national institutions and structures regarding contemporary
dangers and challenges.

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 67


Societatea informa]ional\. Pace [i r\zboi

Elementele structurale ale


r\zboiului informa]ional
Locotenent-colonel care s` reias` clar structura r`zboiului Dominarea informa]ional` eficace, în
Mircea {UTEU informa]ional. special când for]ele militare ac]ioneaz` în
situa]ii de criz`, include atât interac]iunile
Majoritatea speciali[tilor [i cerce- 1. Natura interac]iunilor de pe pozi]ii de adversitate (r`zboiul
t`torilor în domeniul strategiei sunt de informa]ionale informa]ional contra entit`]ilor care se
acord c` „se impune o nou` viziune Interac]iunile informa]ionale au loc, opun în cadrul crizei) cât [i interac]iunile
asupra raporturilor politic`-strategie la modul general, în mediul infor- specifice cooper`rii (cu alia]ii, cu popu-
militar` în sensul contopirii elementelor, ma]ional global, definit ca „ansamblul la]ia, cu actorii neutri, cu alte elemente
politice, economice, diplomatice [i mili- indivizilor, organiza]iilor sau sistemelor interesate în detensionarea situa]iei de
tare într-o sintez` unic` [i unitar`, f`r` care colecteaz`, elaboreaz` [i difuzeaz` criz`, etc.). De asemenea, interac]iunile
de care conducerea politico-milita- informa]ie între entit`]i organiza]ionale, au loc [i în cadrul competi]iei bazate pe
r`/strategic` nu poate fi ra]ional` [i na]ionale sau interna]ionale“2. O compo- complementaritate când interesele nu
prospectiv`“1. nent` a acestui mediu este [i mediul sunt complet compatibile [i unele activi-
Instrumentul strategic informa]ional, informa]ional militar. t`]i militare nu pot fi partajate (de exem-
comun tuturor elementelor citate mai A[a cum este ilustrat mai jos, calitatea plu în cadrul negocierilor pe timpul cri-
sus, utilizat pentru promovarea [i ap`- interac]iunilor din mediul informa]ional zelor cu p`r]ile în conflict, în situa]ia
rarea intereselor na]ionale, atât în situa]ii global depinde de compatibilitatea opera]iilor multina]ionale sau cum ar fi
de criz` cât [i pe timpul r`zboiului/con- scopurilor entit`]ilor care interac]io- dezv`luirea/compromiterea surselor [i
flictului armat, prime[te o importan]` neaz`. Interac]iunile au loc într-o gam` metodelor de procurare a informa]iilor
crucial`. Acest instrument, cunoscut sub care se întinde de la forma pur pozitiv` necesare ac]iunilor militare). Astfel, in-
numele de r`zboi informa]ional, (cooperare) [i pân` la cea pur negativ` terac]iunile informa]ionale merg mult
denumire uneori contestat` dar utilizat` (conflict/r`zboi). dincolo de forma de atac/ap`rare.
în mod curent, este cercetat [i dezvoltat
NATURA ßI CALITATEA INTERAC¥IUNILOR INFORMA¥IONALE
de statele moderne pentru a fi aplicat în
cadrul rela]iilor dintre actorii statali sau RELA¥II POZITIVE RELA¥II NEGATIVE
nonstatali. „R`zboiul informa]ional“ a
devenit un termen foarte des vehiculat COOPERARE COMPETI¥IE CRIZå RåZBOI
în ultimii ani fiind considerat de
speciali[ti ca o caracteristic` a securit`]ii În]elegere deplin`; În]elegere par]ial`; Scopurile sunt Scopuri percepute
na]ionale în secolul XXI. Scopuri complet Scopurile sunt în percepute în mare ca fiind reciproc
compatibile parte diferite m`sur` ca exclusive
Privit sistemic, r`zboiul informa]ional incompatibile
se manifest` prin interac]iunile care au
Zone de tranzi]ie în care actorii au o percep]ie de criz`
loc între indivizi, grupuri [i organiza]ii
statale sau nonstatale în domenii care le Problematica r`zboiului informa]io- Pe timp de criz`, posibilit`]ile de
caracterizeaz` activitatea. Combina]iile nal pleac` de la presupunerea c` sco- revenire la starea de securitate [i de
dintre entit`]ile care interac]ioneaz`, purile a dou` entit`]i (de exemplu state promovare a intereselor na]ionale se
pozitiv sau negativ, în acelea[i domenii sau grupuri de state), în domeniile înscriu, din punct de vedere informa]io-
sau în domenii diferite, sunt multiple [i importante, sunt divergente; p`r]ile devin nal, într-o sfer` ampl` de utilizare [i
din aceast` cauz` este dificil` o tratare a astfel actori care urm`resc impunerea protec]ie a informa]iei care include în-
lor în ansamblu. De aceea, ne voin]ei unul asupra celuilalt prin for]`. treaga gam` a interac]iunilor, de la cele
propunem s` descompunem acest sis- Dar, în opinia noastr`, în cadrul pozitive [i pân` la cele negative, desf`[u-
tem complex pe elemente componente, interac]iunilor informa]ionale, aceast` rate conform unei strategii de domi-
s` le analiz`m pe fiecare dup` care s` interpretare - redus` numai la rela]iile de nare/influen]` informa]ional`. Pentru a
construim o imagine de ansamblu din tip pur negativ - este totu[i restrictiv`. avea succes, este esen]ial ca, dup` caz,

68 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Societatea informa]ional\. Pace [i r\zboi

întregul câmp al interac]iunilor informa- abstracte. Cele mai importante, în ordi- cunoa[terii percep]iilor sale privind ce se
]ionale, de la cele pozitive la cele negati- nea concrete]ei [i corespunz`tor dimen- întâmpl` [i de ce“9. Impactul decisiv al
ve, s` fie utilizat în cât mai multe domenii siunilor tradi]ionale ale puterii, sunt acestor metode are loc prin crearea supe-
[i cu participarea cât mai multor categorii prezentate în tabelul urm`tor: riorit`]ii informa]ionale care presupune
de actori.
DOMENIUL DE INTERAC¥IUNE CON¥INUT PE SCURT
INFORMA¥IONALå
2. Domeniile r\zboiului informa]ional
Militar Rela]ii pur negative cu inamicul [i de cooperare cu alia]ii
R`zboiul este o expresie concret` de
manifestare a puterii. Ca o continuare a Tehnologic Interac]iuni pentru aplicarea cuno[tin]elor \n munc`.

politicii cu alte mijloace, el este definit ca Economic Cuno[tin]e pentru crearea [i distribuirea de bunuri/servicii.
„o confruntare violent` între toate Politic Lupta pentru putere
componentele activit`]ii sociale: politic`,
Social Interac]iuni între [i în cadrul grupurilor
economic`, diplomatic`, ideologic`,
Ideologic/cultural/religios Determin` conduita moral` [i cunoa[tere prescriptiv`
psiho-moral`, informa]ional` etc“3.
Modelul clasic de r`zboi include La nivelul actual de dezvoltare a desf`[urarea unor variate ac]iuni de
patru dimensiuni ale puterii: militar`, tehnologiei informa]ionale, [i cu atât mai r`zboi informa]ional.
economic`, tehnologic` [i cultural`. mult în viitor, utilizarea informa]iei ßi în sfera tehnologic`, interac]iunile
Ast`zi, în condi]iile expansiunii societ`]ii devine, dintr-un instrument în sprijinul informa]ionale cunosc o mare aplicabili-
post-industriale, conceptul de putere se factorilor tradi]ionali de putere, o nou` tate. Miza este mare întrucât tehnologia
cere a fi reevaluat. „Vom fi obliga]i s` dimensiune a acesteia, dar una care este cunoa[tere aplicat` pentru a u[ura,
regândim criteriile puterii. Aceasta nu se traverseaz` toate celelalte domenii. Prin suplini sau amplifica munca uman`,
va mai m`sura numai în poten]ial militar urmare, posibilitatea distribuirii dimen- fizic` sau intelectual`, în toate domeniile
[i economic. Ea va depinde de acum, tot siunilor r`zboiului informa]ional cores- de activitate, inclusiv în domeniul militar.
mai mult, de capacitatea unei ]`ri de a punz`tor factorilor de putere devine po- Actorii statali, dar [i cei nonstatali concu-
produce, difuza [i controla informa]ie“4. sibil`, iar din punct de vedere prac- reaz` cu înver[unare în câteva domenii
Sfera de confruntare î[i l`rge[te spectrul tic/opera]ional chiar convenabil`. ale tehnologiei [i coopereaz` în altele (în
la domenii dincolo de cel militar, iar tipo- În materie de ap`rare, schimb`rile special în domeniile tehnologiilor avan-
logia conflictelor contemporane indic` majore din domeniul informa]ional au sate). Protejarea tehnologiilor [i cercet`ri-
atât o profund` diversitate, cât [i o mare determinat începerea trecerii de la con- lor în aceste domenii, cu atât mai mult în
convergen]` a acestora5. Ele constituie ceptul de ap`rare („na]iune înarmat`“) la domeniul militar, procurarea informa-
manifest`ri ale violen]ei care scap` conceptul de securitate (stare de vigilen- ]iilor privind tehnologiile adversarului [i
regulilor clasice ale câmpului de lupt`, ca ]`), bazat pe „punerea în stare de alert` dezvoltarea propriilor cercet`ri sunt are-
de exemplu conflictele de interese bazate permanent` a unui sistem de observare, ne majore pentru interac]iunile informa-
pe rivalit`]i economice, conflictele de analiz` [i de comunica]ii capabil s` des- ]ionale care se întind de la cooperare [i
influen]` care au mize culturale sau copere la timp fenomene care ar face pân` la spionaj, furturi, sabotaje, def`i-
conflictele identitare care se manifest` posibil` apari]ia unei crize [i transfor- mare, calomniere, distrugeri etc.
sub forma unor crize sociopolitice într-un marea acesteia într-o form` de conflict“8. Sistemul economic, care creeaz` [i
mare num`r de state. „R`zboiul clasic - Conform paradigmei tradi]ionale, distribuie bunuri [i servicii, este una din
armat` contra armat` - devine o excep]ie, impunerea voin]ei este realizat` prioritar dimensiunile cheie ale r`zboiului infor-
în timp ce confrunt`rile nonmilitare se prin puterea armelor cinetice conven]io- ma]ional. Eforturile de colectare, protec-
multiplic`: r`zboaie civile, „r`zboaie“ nale sau a armelor de distrugere în mas`. ]ie [i exploatare a datelor, informa]iilor,
culturale, economice. Altfel spus, umani- Adep]ii r`zboiului informa]ional [i ai modelelor sau lucr`rilor de cercetare, a
tatea intr` în era conflictului global“6. Mai „Revolu]iei în Afacerile Militare“ (RMA) predic]iilor [i prescrip]iilor sunt o
mult decât în trecut, lumea se contureaz` prev`d utilizarea sistemelor [i metodelor aplica]ie clasic` a r`zboiului informa]io-
ca un câmp al for]elor, în care instrumen- bazate pe informa]ie (a armelor „soft“) [i nal în domeniul economic. Dar în acest
tele puterii evolueaz` mereu. „Ast`zi, in- cele de modificare a percep]iei sau de domeniu se duc [i ac]iuni informa]ionale
strumentele informa]ional, militar, tehno- creare a unor convingeri la adversar, în ofensive pentru câ[tigarea unui avantaj
logic, economic, experien]a comercial`, scopul supunerii acestuia (de exemplu, fa]` de adversar. Protec]ia informa]iei,
formeaz` panoplia modern` a puterii“7. prin convingerea popula]iei [i/sau elitei sistemelor informa]ionale [i a re]elelor de
Domeniile în care, pe timpul crizelor politice s` abandoneze lupta). Generalul comunica]ii sunt vitale pentru ap`rarea
[i conflictelor, au loc interac]iuni, inclusiv de avia]ie american Peter Nicholson ar`ta contra unor asemenea atacuri. Lipsa
informa]ionale, se înscriu într-o gam` c` „acesta (managementul percep]iei - protec]iei poate cauza mari pierderi
larg`, de la cele mai concrete la cele mai n.n.) poate fi viitoarea esen]` a r`zboiului financiare, precum [i pierderea încrederii

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 69


Societatea informa]ional\. Pace [i r\zboi

[i pozi]iei pe pie]e. Sectorul financiar este În condi]iile r`spândirii largi a tehnolo- pervertirea sau alterarea acestei percep]ii
o entitate deosebit de vulnerabil`, dato- giei informa]ionale, autorii unor astfel de în scopul „preg`tirii“ opiniei publice a
rit` imenselor sume de bani transferate atacuri au mari posibilit`]i de inducere în adversarului (modelare - în limbaj
zilnic prin sistemele [i leg`turile globale. eroare, dezinformare, influen]are, con- american) pentru a o face permeabil` [i
Conform unor estim`ri recente, banii vingere sau controlare a unei persoane, a receptiv` la influen]e exterioare.
exist` sub form` fizic` numai circa 10% unui grup social sau a opiniei publice în Cultura devine astfel o arm` de r`zboi
din timp, în rest ace[tia sunt informa]ie. general. care utilizeaz` tehnici perfec]ionate ce ]in
Cum sistemele informa]ionale sunt utili- Amenin]`rile informa]ionale, atunci de aplica]ii ale psihologiei mul]imilor.
zate tot mai mult în tranzac]iile financiare când se transform` în atacuri, pot avea Modul de ac]iune const` într-o impregna-
la toate nivelurile, este normal ca atât pe asupra grupurilor sociale efecte greu de re lent` dar eficace a min]ilor [i spiritului.
timp de pace cât [i în situa]ii conflictuale imaginat. Consider`m c` este suficient de Toate aceste dimensiuni au fost
s` ne a[tept`m la atacuri care ]intesc ilustrativ exemplul sistemelor informa]io- descrise separat doar pentru a putea face
sistemele informa]ionale respective. nale ale infrastructurilor. Membrii grupu- o analiz` a lor. Ac]iunile de r`zboi
Mijloacele [i procedeele r`zboiului rilor sociale [i ai societ`]ii în general sunt informa]ional, de[i tipice pentru un anu-
informa]ional sunt utilizate tot mai des [i dependen]i de furnizarea energiei electri- mit domeniu, le traverseaz` [i pe
în domeniul politic. Tot mai frecvent, mai ce, telecomunica]ii, aprovizionarea cu celelalte. Rela]iile conflictuale (r`zboi,
ales în situa]ii de conflict armat, deciziile ap`, canalizare, înc`lzire, transporturi criz`) au componente militare, tehnolo-
politice [i militare majore sunt luate sub aeriene, feroviare [i rutiere, pres`, servicii gice, economice, politice, sociale [i mo-
impactul informa]iilor transmise prin sociale, proceduri bancare [i fiscale, [i rale. Ac]iunile specifice de r`zboi
mass-media din zonele de ac]iuni mili- multe altele. Toat` aceast` infrastructur` informa]ional care traverseaz` aceste
tare. Acest lucru s-a v`zut clar pe timpul depinde vital de sistemele informa]ionale domenii pot fi foarte eficace prin conver-
ultimelor conflicte din Balcani, în special care le asigur` activitatea normal`. gen]a [i sinergia rezultat`.
în statele occidentale, când cercurile Re]eaua electric` [i sistemul de teleco- Poten]ialul pentru exploatarea asi-
politice au fost deosebit de sensibile la munica]ii sunt sistemul sanguin [i nervos metric` a informa]iei (de la cooperare [i
câteva probleme, printre care la loc cen- al societ`]ii [i sunt controlate de sisteme pân` la rela]iile pur negative), pentru
tral s-a situat respectarea drepturilor informa]ionale f`r` de care s-ar produce ob]inerea unor avantaje sau a domin`rii
omului. Este suficient ca media s` prezin- efecte catastrofale. informa]ionale. R`zboiul informa]ional,
te abuzuri, înc`lc`ri [i viol`ri flagrante ale Interac]iuni informa]ionale au loc [i datorit` acestui poten]ial, devine deose-
drepturilor omului pentru a se crea un într-o dimensiune cultural`, ideologic` [i bit de periculos. „Spre deosebire de un
curent de opinie care determin` decizii religioas`. Transmiterea mo[tenirii cultu- atac specific r`zboiului conven]ional, un
politice în consecin]`. De[i de cele mai ral-spirituale s-a f`cut din genera]ie în atac cu mijloace specifice r`zboiului
multe ori acesta este un sens corect al genera]ie prin intermediul sistemului informa]ional poate lovi o func]ie civil`
utiliz`rii posibilit`]ilor oferite de sisteme- educativ compus din familie, [coal`, vital`, procese [i sisteme cum sunt tele-
le informa]ionale moderne, de aici [i biseric`, armat`, colective de munc`, so- comunica]iile, alimentarea cu energie,
pân` la manipulare nu este decât un pas, cietate, spectacole etc. Dac` ast`zi aceas- sistemul bancar sau de transporturi [i alte
destul de u[or de f`cut. Când ac]iunile de t` transmitere a valorilor cultural-spi- centre de gravitate, chiar stabilitatea
influen]are [i manipulare a factorilor de rituale nu mai are loc, sau are loc într-un structurii sociale, f`r` angajarea unor
decizie politic` sunt orchestrate, conse- mod din ce în ce mai defectuos, nu este for]e militare. Un atac de r`zboi informa-
cin]ele pot fi catastrofale. de mirare c` efectele, mai târziu, vor fi ]ional poate surveni la nivel strategic f`r`
Structurile sociale, de asemenea, pro- nefaste. Efecte negative pot provoca un avertizare prealabil` sau f`r` o escaladare
duc [i depind puternic de informa]ie. Ele „r`zboi cultural“, care nu este altceva a altor evenimente. În plus, atacurile
fac schimb de informa]ie între ele [i în decât o confruntare în câmp informa]io- asupra infrastructurilor civile pot afecta
interiorul lor. În situa]ii de criz` sau pe nal, este un mijloc de influen]`, dominare sistemul militar tot atât de mult ca [i
timpul conflictelor armate, cunoa[terea [i cucerire prin pervertirea echilibrului atacurile directe asupra for]elor armate [i
divergen]elor [i ceea ce leag` o societate cultural al unei colectivit`]i (schimbarea a sistemelor lor de comand` [i control“10.
sau define[te rela]iile dintre doi actori sistemului de valori). Voin]a na]ional` se
sociali poate fi foarte important` din sprijin`, în majoritatea cazurilor, pe 3. Entit\]i angajate `n r\zboiul
punct de vedere al r`zboiului informa]io- cultura, tradi]iile [i credin]ele na]ionale, informa]ional
nal. Informa]ia poate fi utilizat` în special adic` pe o percep]ie proprie a evenimen- Scopul r`zboiului este impunerea
sub forma manipul`rii prin mijloace telor, a originii, implica]iilor [i semnifica- voin]ei prin putere. Ast`zi, conform apre-
specifice - semantice, tehnice, psihologi- ]iilor acestora. În situa]ii conflictuale, prin cierilor futurologilor [i speciali[tilor în
ce - pentru determinarea unor schimb`ri mijloace [i metode specifice r`zboiului polemologie, centrul de gravitate pentru
în comportamentul unor grupuri sociale. informa]ional, se ac]ioneaz` pentru ob]inerea puterii se deplaseaz` în direc]ia

70 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Societatea informa]ional\. Pace [i r\zboi

domeniului cunoa[terii. Cunoa[terea, fi- diversit`]i de probleme. Acestea nu au r`zboiul informa]ional r`mâne înc` o
ind o surs` de putere de cea mai înalt` atribute de suveranitate (teritoriu, recu- provocare serioas`.
calitate, devine o for]` de mare valoare. noa[tere ca subiect de drept interna-
Oamenii î[i desf`[oar` activitatea ra]io- ]ional, monopol în utilizarea for]ei) [i se 4. Structura de ansamblu a r\zboiului
nând, iar informa]ia poate influen]a situeaz` la diferite niveluri de organizare. informa]ional
gândirea. Ele pot ac]iona la rândul lor prin mijloace Dup` analiza celor trei aspecte mai
În alt` ordine de idei, de-a lungul [i metode specifice r`zboiului informa- importante ale r`zboiului informa]ional,
timpului, datorit` dezvolt`rii tehnologice, ]ional, dar pot fi [i victime ale acestora. ne propunem o integrare a acestora pen-
accesul la informa]ii [i distribuirea aces- Un al treilea tip de actori, în cre[tere tru a avea o imagine complet` asupra sfe-
tora a crescut într-un ritm exponen]ial. În numeric` [i ca manifestare, care exist` în rei [i limitelor r`zboiului informa]ional.
aceast` situa]ie putem vorbi despre afara sau traversând grani]ele statelor, În ansamblul interac]iunilor infor-
posibilitatea influen]`rii mentale [i a sunt grupurile [i organiza]iile transna]io- ma]ionale, r`zboiul informa]ional sau
atacurilor în spa]iul cunoa[terii sau nale [i multina]ionale. Mai mult sau mai sectoare specifice ale acestuia, cum ar fi
despre utilizarea informa]iei (sau ascun- pu]in legale, cu scopuri mai mult sau mai r`zboiul de comand` [i control, ocup`
derea acesteia) pentru a câ[tiga un duel pu]in vizibile, ele au în comun capaci- por]iuni limitate. De[i aceste sectoare
mental în scopul control`rii unei situa]ii [i tatea de a ocoli suveranitatea statelor prin sunt foarte importante, ele sunt totu[i ele-
ob]inerii puterii. Acest lucru poate fi mobilitatea activit`]ilor lor. Acestea dis- mente ale unui sistem mai larg [i general.
realizat la nivel individual, organiza- pun deseori de tehnologie informa]iona- Întreaga sfer` a confrunt`rii informa-
]ional, na]ional [i interna]ional. l` avansat` pe care o folosesc pentru a ]ionale poate fi luat` în considerare
În cazul r`zboiului informa]ional exploata informa]ia în avantajul lor. Dac` numai la nivelul cel mai general al
apare o mare varietate de actori. Ace[tia au interese într-o zon` de criz` sau de politicii unde poate fi elaborat` din timp
pot fi pira]i ai sistemelor informatice [i r`zboi, ele vor desf`[ura sau cel pu]in vor o strategie informa]ional` eficace. Pe
informa]ionale în general, falsificatori [i sprijini acele ac]iuni informa]ionale care baza unor programe în fiecare domeniu
„mae[tri“ ai crimei organizate [i tero- le sunt favorabile. (la nivel de ministere de exemplu)
rismului transfrontalier, speciali[ti în În final, dar consider`m c` nu au mai informa]ia poate fi exploatat` optim în
informatic` atra[i în executarea unor mic` importan]`, sunt entit`]ile individu- mod ofensiv [i defensiv. Consider`m c`
atacuri informatice, jurnali[ti ori al]i ale specifice. Acestea includ [efi de state la ora actual`, în mai multe domenii, nu
speciali[ti din mass-media [i, nu în [i guverne, de institu]ii [i ai diverselor exist` suficient` experien]` pentru a face
ultimul rând, structuri specializate ale grupuri, suporterii lor, precum [i disi- fa]` unor provoc`ri cum ar fi:
statelor. Costurile relativ reduse în raport den]ii (nonconformi[tii).  vulnerabilitatea democra]iilor în
cu rezultatele ob]inute, tehnologia tot Popula]ia, de asemenea, joac` un rol fa]a atacurilor cu informa]ii false, in-
mai performant` [i sofisticat` la îndemâ- major în multe domenii (în special în ducere în eroare sau atacuri premeditate,
n` pentru executarea atacurilor chestiunile sociale, economice [i orchestrate prin noile media;
informa]ionale au f`cut ca activitatea în politice) [i prin urmare devine o ]int`  atacurile individuale executate de
sine s` devin` ast`zi mult mai u[oar` [i poten]ial` semnificativ` a ac]iunilor de persoane care au preg`tirea [i voin]a
mai eficace. r`zboi informa]ional. necesare pentru exploatarea punctelor
Apreciem c` nu este suficient s` ne Ultimele conflicte au dovedit-o cu slabe ale sistemelor de comunica]ii [i re-
limit`m la interac]iunile specifice r`z- prisosin]`. Chiar indivizi izola]i, cum ar fi ]elelor informatice în scopul de câ[tiguri
boiului informa]ional care survin numai hackerii, trebuie lua]i în considerare ilegale sau pentru a dezorganiza
între statele suverane ca principali actori având în vedere poten]ialul mare pe care societatea;
pe scena geopolitic` ci trebuie avut` în îl au pentru penetrarea sistemelor [i  organiza]iile criminale care traver-
vedere [i considerabila varietate a altor proceselor informatice [i afectarea seaz` grani]ele na]ionale [i care tind s`
entit`]i care intervin tot mai mult în toate informa]iei vehiculate sau con]inute în dep`[easc` informa]ional for]ele de
domeniile de activitate. acestea. represiune [i de justi]ie, fenomen ce re-
Astfel, pe lâng` statele suverane, apar Aceast` mas` de actori complic` pro- prezint` o provocare greu de înfruntat;
organiza]iile interna]ionale create pentru blematica r`zboiului informa]ional. Pe de  r`zboiul de coali]ie în care coope-
exercitarea unor func]ii globale. Statele o parte ace[tia fac ca mediul ]intelor s` rarea militar` [i interoperabilitatea sunt
suverane [i al]i actori, pentru a ob]ine creasc` în mod semnificativ. Pe de alt` esen]iale, dar când scopurile politice pot
diferite avantaje, caut` s` influen]eze pe parte, matricea posibilit`]ilor de atac s` nu fie complet compatibile;
c`i informa]ionale aceste organiza]ii sau informa]ional devine enorm`.  r`zboiul psihologic purtat contra
entit`]i din compunerea lor. Problema clasific`rii [i sistematiz`rii popula]iei în scopul de a submina încre-
În acela[i timp, exist` [i grupuri detaliate a tuturor actorilor, existen]i [i derea în lideri sau în corectitudinea
subna]ionale, formate în jurul unei mari poten]iali, ce fac obiectul [i subiectul ac]iunilor lor, ac]iunile având deseori la

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 71


Societatea informa]ional\. Pace [i r\zboi

baz` exploatarea clivajelor etnice, sociale entit`]ilor [i tipurilor interac]iunilor infor- nivel sau domeniu ci profit` de toate
sau morale în societatea ]int`. ma]ionale [i toate combina]iile posibile vulnerabilit`]ile entit`]ilor de la toate
Atunci când are în vedere o confrun- dintre acestea. domeniile. De aceea m`surile de
tare informa]ional` este necesar` o Ac]iunile de r`zboi informa]ional nu protec]ie trebuie luate în cadrul fiec`ruia
cuprindere a ansamblului domeniilor, se concentreaz` numai pe un singur din aceste elemente.

5
Eric de La Maisonneuve, La Violence qui vient, Arléa, Paris, 1997.
6
Gl. Eric de La Maisonneuve, „Incitation à la reflexion stratégique“ ed. Economica,
NOTE
1
Paris, 1998, p. 18.
Dr. Constantin Oni[or, Elemente de art` strategic` româneasc`, Bucure[ti, 2001, p. 7
J.Louis Levet, „Une conception renouvelée de la souveraineté nationale“, Défense
125.
2
Nationale, nr. 1/1997, p. 62.
Col. dr. F. Chauvancy, „Stratégie d'influence par maîtrise de l'information“, Le Casoar 8
Eric de La Maisonneuve, op.cit., p. 80.
nr. 152/1999, p. 15. 9
3
Gl. P. G. Nicholson, „Controlling Australia's Information Environment or Decision
Dr. Constantin Oni[or, op.cit., p. 166.
4
Superiority and War-Fighting“, ed. Testing the Limits, Washington, 1998, p. 146.
Francois Fillon, în „Mémoire de stratégie: Stratégie informationnelle - effet de mode 10
Winn Schwartau, „Information Warfare: Chaos on the Electronic Superhighway“,
ou mutation? „. (Surs` CD-Rom-CID, 1998, Paris).
ed. Thunder's Mouth Press, New York, 1994, p. 36.

Summary

SOME ELEMENTS OF THE INFORMATIONAL WAR


We are capable of elaborating in good time an efficient intelligence strategy, but only at the highest generality level of
politics. The information can be utilized and exploited at its best in an offensive and defensive way on a field based program.
In this moment in many fields it does not exist such an experience level to challenge the problems of democracy's vulnerability,
criminal organizations, psychological war against population etc.

72 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Societatea informa]ional\. Pace [i r\zboi

Conceptul de r\zboi geofizic


Colonel Emil STR|INU purta un r`zboi sau chiar de a supravi]ui Vladimir Ivanovici, director [tiin]ific
pe termen lung. Conform Lexiconului al Institutului Na]ional de Meteorologie
În ultimele decenii, sunt tot mai Militar5 prin R`zboi Geofizic (ecologic) [i Hidrologie, arat` într-un interviu8 c` în
frecvente abord`rile mai mult sau mai se în]elege o form` de purtare a r`zbo- Australia, Israel [i Italia a fost testat` cu
pu]in coerente, cu îndr`zneal` sau timi- iului total în care se folosesc mijloace [i succes practica îns`mân]`rii artificiale a
ditate, cu o doz` de certitudine sau ade- metode de modificare a mediului natu- norilor cu nuclee de condensare în sco-
sea cu titlul de ipoteze, presupuneri [i ral, considerându-se c` acestea pot pro- pul realiz`rii ploilor artificiale.
predic]ii care relev` impactul direct sau voca distrugeri atât de mari, încât ar Atsuma Ohmura, directorul Insti-
indirect al unor ac]iuni, altele decât obliga adversarul s` înceteze ac]iunile tutului pentru Studierea fenomenelor
deteriorarea accidental` a mediului în- de lupt`. meteorologice din Zurich, a dezv`luit
conjur`tor1, din care rezult` c` se poate Într-un studiu6 militar, generalul cotidianului „Bild“ câteva din scenariile
vorbi deja de a[a numitul r`zboi geo- Dumitru I.Dumitru define[te r`zboiul terifiante, care ar putea fi puse în
fizic, generat de capacitatea uman` de a geofizic ca un r`zboi care ar consta în aplicare de armata SUA, cum ar fi opera-
eroda geosfera (litosfera, hidrosfera, modificarea, în scopuri distructive, a ]iunile „Potopul“, „Era glacial`“, „Vân-
atmosfera) în scopuri ostile. mediului înconjur`tor, urm`rindu-se tul“, „Apa“, care nu reprezint` altceva
Ap`rut [i experimentat în perioada ruperea echilibrului existent în natur` [i decât materializarea [i perfec]ionarea
R`zboiului Rece, r`zboiul geofizic a fost declan[area, prin mijloace tehnice, a mijloacelor prin care fenomenele me-
abordat în literatura militar` de specia- unor fenomene [i procese cu efecte teorologice pot fi produse [i controlate
litate mai întâi sub conceptul de r`zboi distrug`toare asupra popula]iei [i me- de c`tre om în scopuri militare.
meteorologic [i ecologic -în SUA [i Occi- diului ambiant - terestru, aerian [i mari- Unii oameni de [tiin]`, studiind efec-
dent [i sub termenul de r`zboi geofizic tim. Speciali[tii afirm` c` din punct de tele r`zboiului geofizic, apreciaz` c`
sau geoclimatic - în URSS [i China. Con- vedere tehnic, sunt posibile anumite influen]area artificial` a vremii, ca proce-
form unor speciali[ti sovietici2 (printre modific`ri substan]iale ale geosferei [i c` deu de lupt`, prezint` pericolul poten]i-
care generalul Ivan Rotnedin) no]iunea acestea ar putea avea efecte deosebit de al de a da na[tere la distrugeri necontro-
de r`zboi ecologic cuprinde complexul nocive asupra mediului înconjur`tor. labile, cu urm`ri de neprev`zut. Faptul
de m`suri îndreptate în scopul pertur- În cartea sa, „Starea vremii, dup` cel mai grav const` în probabilitatea
b`rii pe teatrele de opera]iuni militare a dorin]`“, ap`rut` în 1976, ziaristul Georg mare ca asemenea distrugeri s` aib`
condi]iilor naturale [i al form`rii unor Breuer, specializat în probleme [tiin]ifice, urm`ri mai grave pentru popula]ie decât
condi]ii noi, care exclud sau îngreu- dezv`luie pericolele influen]`rii meteo- pentru for]ele armate.
neaz` în mod esen]ial ac]iunile de lupt` rologice, prezentând eforturile unor spe- Istoric vorbind, prima ploaie artifi-
ale trupelor [i via]a popula]iei pa[nice. ciali[ti din SUA, Australia, URSS, China [i cial` ar fi fost provocat`9 în anul 1963 de
În literatura de referin]`, unii autori alte ]`ri, de a realiza o „Bomb` clima- c`tre armata american` în Vietnam, iar în
occidentali (Arthur H. Westing3) folosesc tologic`“. Se pune întrebarea dac` se anul 1966 tot americanii au provocat
no]iunea de r`zboi ecologic în]elegând poate realiza, la dorin]`, o cea]` dens`, ploi toren]iale cu urm`ri dezastruoase
prin aceasta manipularea mediului în dac` se pot multiplica precipita]iile, dac` pentru provinciile din nordul Laos-ului.
scopuri militare ostile. El consider` c` se poate declan[a grindina, dac` se pot Dup` unele date ale presei occidentale
manipul`rile ostile ale mediului, cele mai devia cicloanele, dac` se pot produce în perioada anilor 1969-1972 trupele
utile din punct de vedere militar, ar fi secete sau, dimpotriv`, ploi catastrofale americane au practicat un r`zboi meteo-
cele în care un consum relativ modest de în mod artificial la comand`. În prezent rologic secret în sud-estul Asiei.
energie declan[atoare ar conduce la eli- r`spunsul savan]ilor este pozitiv. Comparând efectele armelor cunos-
berarea unei cantit`]i considerabile mai Colonelul Emanoil Stanislav, definea cute cu cele ale r`zboiului geofizic mai
mari de energie distructiv` direc]ionat`. r`zboiul geofizic7 ca presupunând activi- ales asupra for]ei vii, reiese c` „ultimele
Scopul unui astfel de atac asupra zarea unor energii [i instabilit`]ii existen- pot provoca distrugeri mari, oarbe; se
mediului terestru sau marin -sus]ine te în natur`, prin interven]ia deliberat` a pot folosi într-un r`zboi secret, sunt mai
Hellen C.Noltimier4 - ar putea fi distru- omului în structura [i dinamica factorilor puternice decât cele cunoscute [i se da-
gerea economiei unei ]`ri ]int`, a de mediu [i folosirea lor în scopuri toreaz` capacit`]ii omului de a cunoa[te,
standardului de via]`, a capacit`]ii de a distructive. dirija [i controla fenomenele naturale ale

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 73


Societatea informa]ional\. Pace [i r\zboi

planetei noastre“10. În prezent r`zboiul Revista sovietic` „Obozrenie“13 consecin]elor, testele au continuat pân`
geofizic prezint` perspectivele posibi- prezint` folosirea în scopuri militare a c`tre finele anului 1975. Ulterior s-a aflat
lului, dar cu men]iunea c`, într-un ase- furtunilor de foc în cadrul opera]iunilor c` inunda]iile produse în aceast` zon`
menea conflict, no]iunile de înving`tor militare prin folosirea masiv` a armelor s-au datorat unor experien]e ce vizau
[i învin[i s-ar putea confunda, f`r` a se nucleare, substan]elor chimice incendi- crearea artificial` a precipita]iilor. Ulte-
putea face distic]ie între victimele mili- are de tipul napalmului, supernapal- rior, prin taton`ri, în acea[i zon` s-a
tare [i cele civile, între agresor [i atacat, mului, termitului [i aliajului electron, realizat [i o distribu]ie prielnic` a prec-
fapt ce accentueaz` [i mai mult monstru- bombelor incendiare cu magneziu, cât [i ipita]iilor care a dus la o cre[tere uni-
ozitatea c`ut`rilor militare ale unor folosirii cantit`]ilor megalitice de com- form` a produc]iei agricole din zon` cu
savan]i în acest domeniu. bustibili clasici. peste dou`zeci la sut`.
O încercare cu efecte nea[teptate a Iat` cum concepe [i descrie specia- Unele ]`ri din America Central`, între
avut loc în China în prim`vara anului listul englez Michael Hatley14 un aseme- care Honduras, Nicaragua, Guatemala [i
2000. Cercet`torii chinezi au lansat în nea fenomen, provocat de o bomb` altele, au reclamat la ONU în repetate
atmosfer`, într-o regiune secetoas`, mai nuclear` cu un echivalent de 20 de rânduri c` SUA au deturnat uraganele
multe rachete cu iodur` de argint în megatone TNT: „Globul de foc având o c`tre coastele lor producându-le pagube
scopul ob]inerii ploii. Neluându-se în temperatur` de 8000 de grade Celsius va incalculabile. Dac` americanii n-ar fi
calcul to]i factorii de mediu ai zonei avea un diametru de 7 kilometri, vapori- f`cut acest lucru uraganele respective ar
respective, savan]ii chinezi s-au trezit zând tot ceea ce atinge, iar c`ldura inten- fi devastat Florida [i alte state americane.
într-un interval foarte scurt de timp în s` generat` de reac]ia în lan] va da În anul 1976 conducerea R.P.Chine-
zona men]ionat` cu ninsori abundente. na[tere la numeroase incendii. Oamenii ze le-a repro[at oficial „fra]ilor sovietici“
Îns`mân]area norilor nu este singura afla]i în aer liber vor suferi arsuri de c` „storc“ norii în apropiere de grani]a
tehnic` ce poate fi folosit` în cadrul gradul trei pân` la o distan]` de 30 kilo- comun`, pentru ca ploile atât de a[tep-
r`zboiului meteorologic modern. Exist` metri. Incendiile individuale se vor tate în China s` cad` în URSS, în unele
cercet`ri care au dus la provocarea ce]ei transforma într-un pârjol devastator. N`- regiuni ce erau binecunoscute prin
artificiale11. vala uraganului de oxigen iscat cu acest ariditatea lor15.
Generalul ing. Marian Rotaru a pre- prilej va alimenta fl`c`rile [i va duce la o În continuare s` mai reamintim câte-
zentat în cadrul unui simpozion al conflagra]ie masiv` capabil` s` devo- va episoade din istoria militar` unive-
Comandamentului Ap`r`ri Civile aspec- reze orice material combustibil precum rsal` când factorul meteo a influen]at
te inedite necunoscute marelui public [i orice fiin]` vie pe o arie de mai multe ducerea ac]iunilor de lupt`.
privitoare la r`zboiul geofizic [i la urm`- sute de kilometri p`tra]i. Clima [i, sub În cel de-al doilea r`zboi mondial o
rile pe care acesta le poate avea asupra unele din aspectele ei, vremea pot cons- furtun` de intensitate deosebit` a exer-
unor zone, ]`ri sau continente. Conform titui, dac` sunt bine cunoscute [i dirijate, citat o influen]` esen]ial` asupra desf`-
spuselor sale una din armele totale, care arme care pot oferi suprema]ia pe orice [ur`rii opera]iei de desant de la Kerci,
pot asigura suprema]ia unui stat asupra teatre de ac]iuni militare“. din anul 1943 pe frontul sovieto-german.
altui stat sau grup`ri de state o constituie Tehnicile r`zboiului geofizic au La începutul anului 1944 trupele
Experimentul CLIMA. Cunoscut` sub constituit decenii de-a rândul secrete româno-germane aflate în ap`rare în
numele de arm` meteorologic`, aceasta dintre cele mai bine p`zite, dar încet, Ucraina din dreapta Niprului au fost
poate strica precarul echilibru dintre fac- încet, adev`rul începe s` ias` la iveal`. avantajate de ploi prin topirea z`pezilor
torii de mediu, iar efectul acestei opera]ii Astfel, pentru o perioad` scurt` de timp cât [i de rev`rsarea apelor, care au f`cut
poate provoca dezastre incalculabile12. (câteva zile) începând cu 9 iunie 1972 ca drumurile [i întregul teren din afara
Conform ziarului „The New York mari inunda]ii au devastat regiunea acestora s` devin` total impracticabile
Times“ din 10 respectiv 21 iulie 1972, Rapid City din statul Dakota de Sud din pentru trupele motorizate [i blindate,
folosirea con[tient` a substan]elor chi- SUA. Fenomenul era atât de nea[teptat, ceea a redus sub minim contraofensiva
mice în scopul desfrunzirii (defolierii) pentru clima acelei zone [i anotimpul sovietic` ducând la întârzierea cu pân` la
p`durilor [i, ca urmare, distrugerea respectiv, încât s-a declan[at imediat o 20 de zile a opera]iilor militare programa-
acestora în scopuri militare, urm`rind anchet` la nivel guvernamental. Dar cu te de înaltul comandament militar sovie-
interzicerea ascunderii inamicului [i cât ancheta progresa cu atât rezultatele tic. Ritmul de ofensiv` al trupelor sovieti-
facilitarea ducerii ac]iunilor de lupt` ale ei deveneau mai inaccesibile. ce a fost redus practic pân` la zero, s-a
trupelor proprii au fost folosite de sub- Primele rezultate oficiale au venit limitat practic definitiv capacitatea de
unit`]i specializate ale armatei america- abia dup` trei ani când s-a demonstrat c` manevr`, aceasta pe fondul îngreun`rii
ne în r`zboiul din Vietnam [i în Orientul tocmai în acea perioad` [i în acea zon` aprovizion`rii cu muni]ie alimente [i
Apropiat în conflictul israeliano-arab din s-au efectuat experien]e de îns`mân]are carburan]i. La începutul opera]iei dintre
1967 de c`tre trupele israeliene. a norilor cu iodur` de argint. În ciuda Vistula-Oder, declan[at` de trupele

74 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Societatea informa]ional\. Pace [i r\zboi

sovietice la cererea alia]ilor înainte de În timpul r`zboiului din Vietnam, au purtat numele de cod Popeye, Com-
termenul stabilit, datorit` timpului nefa- folosind substan]e chimice defoliante, patriot [i Intermediary, s-a încercat pre-
vorabil pentru zbor a trebuit s` se trupele americane au ac]ionat cu succes lungirea sezoanelor ploioase, [i transfor-
renun]e la preg`tirea de avia]ie [i în împotriva vietnamezilor pe durata ac]i- marea rutelor de aprovizionare într-o
primele dou` zile s` se limiteze doar la unilor duse în jungl`, p`duri [i delt`. mas` de noroi pentru împiedicarea
lovituri ale unor avioane izolate asupra SUA au utilizat în timpul r`zboiului din deplas`rii convoaielor. Prin folosirea
unor obiective de importan]` strategic` Indochina „sistemul norilor împr`[tia]i“ acestor substan]e la care s-au ad`ugat [i
ale ap`r`rii germane.16 în tot sud-estul asiatic producând prin altele de natur` biochimic` s-a realizat în
Sub pretextul sprijinirii agriculturii, în acest sistem pagube enorme. Un docu- acea perioad` primul conflict armat din
deceniile cinci [i [ase au fost create expe- ment al CIA publicat cu ceva timp în istoria modern` a lumii în care mediul
rimental [i ulterior consacrate prin uti- urm` probeaz` capacitatea armelor geo- biologic a fost distrus în mod con[tient [i
lizare diferite metode de creare a ploii la fizice în modificarea climei, eviden]iind sistematic. Pentru refacerea acestuia
comand` prin împr`[tierea unor anumi]i c` în Vietnam americanii au reu[it s` sunt necesari- aten]ie- 100 de ani!
aerosoli în atmosfer`. Aceasta se realiza scoat` în afara circuituluil agricol peste Cea mai recent` defini]ie a r`zboiului
cu ajutorul unor rachete a[a-zis meteo- cincizeci la sut` din suprafa]a cultivabil` geofizic este dat` de prof.gen.bg.(r)
rologice. a acestei ]`ri. Conform unor informa]ii Nicolae Ciobanu - „r`zboiul geofizic re-
Tot cu rachete [i proiectile de mare date publicit`]ii, americanii au pulverizat prezint` activizarea unor energii [i
calibru se realiza distrugerea norilor de con]inutul a cincizeci de mii de contain- instabilit`]i existente în natur`, prin
grindin` [i decompensarea zonelor ere cu iodur` de argint deasupra trase- interven]ia deliberat` a omulului în
orajoase. Succesul era de cele mai multe ului prin care Vietnamul de Nord apro- structura [i dinamica fenomenelor geo-
ori deplin. De aici [i pân` la a folosi astfel viziona cu arme trupele comuniste din fizice [i utilizarea acestora în scopuri
de procedee pe teatre de opera]iuni Vietnamul de Sud. Prin aceste opera]ii distructive“ - ce reflect` sintetic [i concis
militare nu a fost decât un pas. componente ale r`zboiului geofizic, ce acest concept.17

NOTE
8
Ziarul „Libertatea“ din 17 noiembrie 2000, p.9.
9
1 General Dumitru I.Dumitru, Escaladarea periculoas` a c`ut`rilor militare - aspecte
General de divizie (r.) dr.Gheorghe Ar`d`voaice, Lector univ.colonel Valentin
ale r`zboiului geofizic, Problemele p`cii [i ale r`zboiului în condi]iile revolu]iei [tiin]ifice
Stancu- R`zboaiele de azi [i mâine agresiuni nonconven]ionale, Ed.Militar`, Bucure[ti,
[i tehnice, necesitatea istoric` a dezarm`rii, Ed.Politic`, Bucure[ti, 1977, p.119.
1999, p.230. 10
2 New Review on Science and Technology, nr.10/1975.
General-maior ing.Ivan Rodnedin, Gheofiziceskaia voina- realnosti I vozmojnosti, 11
„ßtiin]` [i Tehnic`“ nr.10/1998, R`zboiul meteorologic, p.6-7.
Voennaia Mîsli, nr.10/1974, p.92-96. 12
3 Gl.bg.dr.ing.Marian Rotaru, pre[edintele Oficiului na]ional de cadastru, geodezie [i
Arthur H.Westing, Institutul interna]ional de cercetare pentru pace din Sthockholm,
cartografie - referat prezentat la 28 februarie 1997, cu prilejul s`rb`toririi a 64 de ani de la
anuar SIPRI 1998.
4 înfiin]area Ap`r`ri Civile. Controlul asupra climei poate asigura suprema]ia unui stat
Profesor la Universitatea Statului Ohaio, USA.
5 asupra altui stat, „Jurnalul Na]ional“ 3 martie 1997, p 8.
Lexicon Militar, Ed. Militar`, Bucure[ti 1980, p.567. 13
6 “Oibozrenie“ nr.1/1073, p.4-10.
General Dumitru I.Dumitru, Escaladarea periculoas` a c`ut`rilor militare- aspecte 14
Michael Hatley, Avanpremier` nuclear`, The Guardian , iulie 1973.
ale r`zboiului geofizic, Problemele p`cii [i ale r`zboiului în condi]iile revolu]iei [tiin]ifice 15
Idem 15, p.230-232.
[i tehnice, necesitatea istoric` a dezarm`rii, Ed.Politic`, Bucure[ti, 1977, p.119. 16
7 Gheofiziceskaia voina realnoist I vozmojnosti, General maior injener Ivan Rotnedin
Colonel Emanoil Stanislav, Metode [i tehnici de modificare a mediului - arme
în „Voennaia mîsli“ nr.10/1974, p.92-96.
previzibile ale viitorului, Cursa modern` a înarm`rilor - dimensiuni [i implica]ii, 17
Factorul geospa]ial [i rolul s`u în înt`rirea capacit`]ii de ap`rare a patriei,
Ed.Militar`, Bucure[ti 1980, p.264.
col.Nicolae Ciobanu [.a. Editura Militar`, Bucure[ti 1985 p.40.

Summary

THE CONCEPT OF GEOPHYSICAL WAR


In the last decades, the concept of geophysical war is frequently broached on. These approaches are more or less coherent,
certainties or hypothesis, assumptions and predictions that prove the existence of the concept. The geophysical war is
generated by the human ability to erode the geosphere, the lithosphere, the hydrosphere and the atmosphere.

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 75


Societatea informa]ional\. Pace [i r\zboi

Dimensiunea
ecologic\
a securit\]ii na]ionale
Colonel Florea Surdu interna]ional, presiunile asupra mediului determinare mediul asupra securit`]ii?
înconjur`tor etc. Poate conduce neglijarea problemelor de
1.Considera]ii privind securitatea În mod special, rela]ia dintre mediul protec]ie a mediului la conflicte, insta-
[i mediul `nconjur\tor înconjur`tor [i securitate a cunoscut în bilitate [i deci la amenin]area securit`]ii?
Schimb`rile din mediul strategic de ultimii ani o cre[tere deosebit`, fapt do- Care este raportul dintre problemele eco-
securitate, caracterizat de muta]ii majore, vedit [i de interesul special acordat de logiei [i securitatea în condi]iile tendin]ei
precum [i de o dinamic` f`r` precedent, comunitatea [tiin]ific` [i politic`. Rela]ia de globalizare? Cum se manifest` la nivel
de evenimente numeroase, intempestive dintre mediu [i securitate a f`cut obiectul regional problemele globale ale
[i greu previzibile [i de o evolu]ie a numeroase cercet`ri, care au avut în ecologiei? Poate fi considerat` securitatea
aleatoare a tensiunilor, provoc`rilor [i vedere redefinirea sau l`rgirea con]inu- mediului (ecologic`) o latur`, o
riscurilor generatoare de conflicte [i tului conceptului de securitate prin inclu- dimensiune a securit`]ii na]ionale? Dac`
crize, reprezint` elemente determinante derea în acesta a aspectelor sociale, da, cum ar trebui abordate aceste pro-
pentru anali[tii politici [i militari, economice [i de protec]ia mediului. bleme, astfel încât s` nu-[i pun` ampren-
conducerile statelor, diverselor organiza- Contrar conceptului clasic, l`rgirea aces- ta asupra calit`]ii securit`]ii na]ionale?
]ii [i al]i actori interna]ionali în a-[i rede- tui concept a dus la diferen]ierea nivelu- Dezbaterile la aceste întreb`ri au
fini viziunile asupra problemelor securi- rilor de analiz` (securitatea individului, suscitat reac]ii diferite, de la reticen]` în a
t`]ii [i ap`r`rii, în care un loc important securitatea na]ional`, regional` [i inter- aborda pragmatic problematica, la
revine aspectelor actuale [i de perspec- na]ional`). aser]iuni de genul dac` degradarea me-
tiv` ale ecologiei, inclusiv al celor Anali[tii politicii din lumea întreag`, diului ar putea constitui un risc pentru
determinate de fenomenul r`zboi. mai ales cei din Statele Unite, în special securitate, pân` la reac]ii contrare, în
De la sfâr[itul R`zboiului Rece, con- dup` desf`[urarea unor conflicte militare special din partea ]`rilor dezvoltate ale
ceptele tradi]ionale de securitate cu privi- regionale au fost preocupa]i pentru a c`ror interese la nivel global ar fi putut a
re la suveranitatea na]ional` [i integri- încerca diferite prognoze asupra proble- fi atinse. De-a lungul vremii, conferin]e,
tatea teritorial` au cunoscut o nou` abor- melor ecologice. Astfel, un articol din colocvii, evenimente [i manifest`ri [tiin-
dare, f`când obiectul unei analize minu- jurnalul Atlantic Monthly, scris dup` ]ifice civile [i militare au încercat s` l`mu-
]ioase, în vederea repunerii în func]ie de insuccesele americane din Somalia, reasc` cu argumente pro [i contra rolul
noile probleme ale secolului XXI. „prognoza o lume în care astfel de confli- ecologiei în cadrul securit`]ii globale3.
Dinamica fenomenelor sociale pro- cte urmau s` se intensifice [i s` se r`s- Rolul decisiv al acestor intense dezbateri,
duse la nivel global determin` o l`rgire a pândeasc`“1. Ba mai mult, cea mai mare dar mai ales al Conferin]ei Na]iunilor
ariei de cuprindere a domeniului securi- parte a analizei f`cute de C.L.Kaplan2, Unite pentru Mediu [i Dezvoltare - Rio
t`]ii, în sensul evalu`rii tuturor riscurilor, care era centrat` pe rolul degrad`rii me- de Janeiro- 1992, a fost acela de a
în special a celor neconven]ionale, între diului în izbucnirea „anarhiei previzi- recunoa[te marile probleme ale mediului
care se înscriu în principal: declinul eco- bile“, a provocat, cu o nou` intensitate, pentru sfâr[itul de secol XX [i începutul
nomic, instabilitatea politic` [i social`, reluarea unei dezbateri începute înc` din secolului XXI pe scena interna]ional` [i
rivalit`]ile etnice [i religioase, conflictele anul 1980. de a promova într-un consens general
teritoriale, sp`larea banilor, traficul de Întreb`rile care se pun ast`zi mai mult conceptul de „Dezvoltare durabil`“, po-
droguri, crima organizat`, terorismul ca oricând sunt urm`toarele: Are sau nu o trivit c`ruia chestiunile economice,

76 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Societatea informa]ional\. Pace [i r\zboi

sociale [i cele de mediu formeaz` un tot definit` ca fiind „situa]ia în care o re, la nivel global. Adep]ii acestei teorii
unitar [i nu pot fi tratate în mod separat4. persoan` (sau un stat), în urma unor afirm` faptul c` protec]ia mediului la
m`suri specifice adoptate individual sau nivel local nu poate fi separat` de cea
2.Teorii cu privire la locul [i rolul în în]elegere cu alte persoane (sau state), global` [i c`, indiferent de modul cum se
dimensiunii ecologice `n cadrul cap`t` certitudinea c` existen]a, inte- manifest` impactul fiec`rei probleme
strategiilor de securitate na]ionale gritatea [i interesele sale fundamentale luat` în parte, toate afecteaz` via]a
Pentru a l`muri mai mult no]iunile de nu sunt primejduite“7. omului. Elementul de baz` al acestei teo-
„mediu“, „securitate“ [i corela]ia „ecolo- Helga Haftendorn define[te securi- rii îl constituie faptul c` protec]ia global`
gie - securitate na]ional`“, se impune tatea ca fiind „absen]a amenin]`rii milita- a mediului [i securitatea na]ional` sunt
apelul la o defini]ie a „mediului“ rapor- re sau cu protejarea na]iunii împotriva inseparabile [i c`, implicit, eforturile
tat` la sistemele fizice [i biologice, dar [i unor atacuri sau r`sturn`ri de situa]ii financiare sporite pentru stoparea degra-
la o defini]ie a „securit`]ii“, care pune interna]ionale“8. În cadrul defini]iei sale, d`rii mediului la nivel global constituie o
accent pe ap`rarea valorilor na]ionale autoarea nu are îns` în vedere amenin- condi]ie sine qua non pentru asigurarea
împotriva amenin]`rilor externe, dar [i a ]`rile de natur` nemilitar`, în principal securit`]ii ]`rii. Totodat`, gândirea sis-
vulnerabilit`]ilor interne. cele ambientale, cu accent pe compo- temic` ne conduce la concluzia c` exa-
În sens larg, mediul se refer` la „orice nenta ecologic`. O alt` defini]ie încearc` minarea separat` a chestiunilor de mediu
în care ceva are loc sau care afecteaz` s` întregeasc` în]elesul de mai sus, potri- este inadecvat` [i c` se impune o abor-
ceea ce fac oamenii“. În vorbirea curent` vit celor afirmate de analistul politico-mi- dare ierarhic`, în a[a fel încât protec]ia
oamenii utilizeaz` termenul de „mediu“ litar Ullman, potrivit c`ruia „o amenin]are global` a mediului s` devin` o necesitate
pentru a se referi la sisteme fizice [i bio- la securitatea na]ional` este o ac]iune sau pentru securitatea na]ional`.
logice [i nu la cele politice, economice [i o secven]` de evenimente care amenin]` O a doua teorie este cea referitoare la
sociale. De fapt, primele lucr`ri care s` degradeze, drastic [i pe o durat` rela- faptul c` degradarea mediului reprezint`
abordau mediul [i securitatea considerau tiv scurt` de timp, calitatea vie]ii pentru o amenin]are fizic` direct` la stabilitate [i,
toate resursele naturale ca fiind „resurse locuitorii unei ]`ri sau amenin]` s` îngus- implicit, la adresa securit`]ii na]ionale.
de mediu“, de la petrol, c`rbune, lemn, teze semnificativ gama alegerilor de poli- Acest lucru se traduce prin pierderile
pân` la hran` [i terenuri agricole sau tici disponibil` pentru un guvern, pentru semnificative de vie]i sau prin diminu-
p`duri. Privit` astfel problema, mediul a un sector particular, sau pentru diverse area bun`st`rii cet`]enilor datorate unor
constituit din totdeauna cauza conflic- entit`]i neguvernamentale (persoane, presiuni asupra mediului, precum: dimi-
telor interstatale (vezi r`zboiul cafelei, al grupuri, corpora]ii) într-un stat"9. nuarea stratului de ozon, schimbarea
ceaiului, pe[telui etc.). Marc Lewy are o viziune asupra secu- global` a climei, pierderile de resurse (în
Astfel, potrivit clasific`rii r`zboaielor rit`]ii care se apropie foarte mult de gân- special a celor regenerabile), pierderea
f`cut` de A.H.Westing5, fiecare conflict direa politologilor din România [i spune biodiversit`]ii, gestionarea necorespun-
armat este considerat ca fiind un „r`zboi c` „o amenin]are la securitatea unei ]`ri z`toare a de[eurilor, poluarea transfron-
de mediu“, deoarece resursele naturale este o situa]ie în care unele din cele mai talier`, ploile acide etc.
de un anumit fel au figurat într-o anumit` importante valori na]ionale sunt semnifi- Potrivit unei a treia teorii, degradarea
propor]ie în obiectul aproape tuturor cativ degradate de o ac]iune extern`“10. mediului poate fi, indirect, [i o amenin-
beligeran]ilor de pân` ast`zi. Pentru unii autori, precum Renner, ]are politic`. Anali[tii caut` s` g`seasc`
Pe de alt` parte, defini]ia formulat` „amenin]`rile ecologice sunt atât de insi- cauzele ecologice ale unor r`zboaie ci-
de Stephan Libiszewski6 limiteaz` mediul dioase“, încât el propune „l`rgirea no]i- vile, conflicte regionale [i migra]ii în
la „fenomenele care manifest` echilibre unii de securitate [i cu cea de securitate mas`, toate acestea putând constitui o
[i conexiuni inverse ecologice“, f`r` a ecologic`“11. amenin]are indirect` la adresa securit`]ii
]ine seama de sensul în care fenomenele O alt` întrebare este cea referitoare la na]ionale a ]`rilor aflate în zone unde
de mediu afecteaz` sistemele de via]` [i, modul în care dezechilibrele ecologice apar aceste fenomene.
implicit, consecin]ele nefaste ale a[a sau degrad`rile mediului amenin]` valo-
denumitelor „accidente de mediu“ (vezi rile na]ionale ale unui stat. Pentru a r`s- 3.Componenta ecologic\ `n cadrul
accidentele de la Bhopal [i Cernobâl). punde acestei întreb`ri, credem c` este Conceptului de securitate al N.A.T.O.
Din cele prezentate rezult` c`, termenul nimerit a trece în revist` câteva teorii din- A[a cum am ar`tat înc` din pream-
de „mediu“ poate fi utilizat în acele sen- tre cele mai vehiculate ast`zi în lumea bulul articolului de fa]`, la începutul se-
suri în care sunt implicate sistemele bio- speciali[tilor în domeniul securit`]ii me- colului XXI, societatea se confrunt` cu
logice [i fizice prin feedback-uri ecolo- diului [i, implicit, al securit`]ii na]ionale. amenin]`ri netradi]ionale la adresa secu-
gice semnificative sau prin importan]a O prim` teorie este cea existen]ialist`, rit`]ii, a[a cum sunt declinul economic,
lor în sus]inerea vie]ii umane. În ceea ce care vede o amenin]are a securit`]ii recesiunea, instabilitatea politic` [i soci-
prive[te „securitatea“, aceasta poate fi na]ionale în degradarea mediului ca ata- al`, rivalit`]ile etnice [i conflictele terito-

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 77


Societatea informa]ional\. Pace [i r\zboi

riale, terorismul interna]ional, opera]iu- Pentru a extinde modalit`]ile de solu- resurselor naturale regenerabile (respec-
nile de sp`lare a banilor, traficul de dro- ]ionare a noilor provoc`ri la adresa se- tiv, a calit`]ii [i cantit`]ii acestora). Aceste
guri [i presiunile exercitate asupra curit`]ii, NATO a dezvoltat cooperarea [i dou` variabile se g`sesc într-o rela]ie de
mediului. Regiunile ce par a fi cele mai cu ]`rile nemembre NATO, atât în cadrul interdependen]` neputându-se aprecia
afectate de aceast` gam` de conflicte se Consiliului pentru Parteneriat Euro- care din cele dou` exercit` o presiune
g`sesc în afara zonei Atlanticului de Atlantic (EAPC), cât [i al Parteneriatului mai mare sau mai mic` asupra mediului
Nord, mai ales ]`rile aflate în curs de dez- pentru Pace (PfP), în care problemele de înconjur`tor.
voltare [i cele aflate în plin proces de mediu, cu implica]ii asupra securit`]ii, Rela]ia între presiunile asupra mediu-
tranzi]ie. Prevenirea afect`rii sistemului vor trebui rezolvate, apelându-se la ace- lui [i conflict (stare conflictual`) se poate
global de securitate reprezint` pentru lea[i m`suri [i ini]iative. caracteriza prin:
numeroase state o prioritate de prim Nu lipsit` de importan]`, în acest do-  multicauzalitatea - leg`tura indi-
ordin, iar protec]ia mediului este consi- meniu este cooperarea regional` [i inter- solubil` între presiunile exercitate asupra
derat` ca un element definitoriu al na]ional` [i în cadrul altor organisme mediului înconjur`tor de declan[area
acestui sistem. precum: Uniunea European`, Organi- conflictelor [i factorii politici, economici
Din acest punct de vedere, noile za]ia pentru Securitate [i Cooperare în [i sociali, în func]ie de diferitele faze alel
probleme de securitate au contribuit la Europa, Organiza]ia Na]iunilor Unite. evolu]iei acestuia;
redefinirea misiunilor tradi]ionale ale  reciprocitate [i interdependen]` -
NATO, ca organiza]ie de securitate 4.Evaluarea asupra leg\turii între presiunile asupra mediului [i con-
interna]ional`. Conform articolului 2 din `ntre securitate [i problemele flictele de orice natur`;
con]inutul s`u, Tratatul Atlanticului de protec]iei mediului `nconjur\tor  consecin]ele negative ale presiu-
Nord a recunoscut întotdeauna c` nu Luând în considerare complexitatea nilor exercitate asupra mediului încon-
doar puterea militar` poate rezolva pro- leg`turilor de cauzalitate între schimb`rile jur`tor - s`r`cia, lipsa alimentelor, dete-
blemele de securitate, ci c` este necesar de mediu [i securitate, trebuie avut` în riorarea condi]iilor de asisten]` medico-
a se include în acest concept [i pro- vedere rela]ia existent` între amenin]`rile sanitar`, migra]iile popula]iei, deplas`ri
blemele referitoare la dimensiunea eco- asupra mediului [i consecin]ele lor po- ale refugia]ilor, dispari]ia institu]iilor poli-
nomic` [i social` a securit`]ii. Dimensi- litice, economice, sociale [i demografice. tice [i sociale, distrugerile aduse bio-
unea civil` a securit`]ii a creat posibilita- No]iunea de securitate include, în diversit`]ii;
tea instituirii în cadrul NATO a unei struc- linii generale, integritatea teritoriului  surse ale unui conflict - presiunile
turi care s` se ocupe de noile provoc`ri na]ional, protec]ia independen]ei politi- asupra mediului sunt percepute ca un
ale sfâr[itului de secol XX [i început de ce [i suveranit`]ii na]ionale [i stabilitatea permanent factor care afecteaz`
secol XXI, [i anume: Comitetul pentru la nivel politic interna]ional. Aceast` interesele p`r]ilor implicate în conflict;
Sfid`rile Societ`]ii Moderne (CCMS). defini]ie nu are în vedere [i poten]ialele  catalizatorul unui conflict - mediul
Acest context a fost dezvoltat în ca- incidente sau chiar escaladarea unor înconjur`tor poate constitui [i sursa unui
drul conceptului strategic adoptat de conflicte. No]iunea de conflict este în]e- conflict ca urmare a instabilit`]ii econo-
c`tre Alian]` în anul 1991 [i reînnoit în leas` ca o sum` de procese dinamice mico-sociale într-un stat sau într-o anu-
1999, prin care s-a accentuat importan]a cuprinzând diferite niveluri de intensitate mit` regiune;
ce trebuie acordat` dimensiunii efective care în lipsa unei cooper`ri [i a unui dia-  declan[area unui conflict - atunci
a securit`]ii [i care, totodat` a stabilit log pot duce la escalad`ri [i situa]ii foarte când mediul poate constitui cauza unui
responsabilit`]i atât în domeniul politic, grave din punct de vedere conflictual grup de interese pentru a-[i îndeplini
economic, social, cât [i ecologic. Potrivit (pace durabil`, pace stabil`, instabilitate, unul sau mai multe din scopurile
articolului 4 al Tratatului NATO, statele criz`, conflict armat / r`zboi). propuse.
membre, în ap`rarea integrit`]ii teritori- În acest caz amenin]`rile la adresa Între schimb`rile de mediu [i securi-
ale, a independen]ei politice sau a secu- mediului înconjur`tor cunosc o cre[tere tate exist` o interdependen]` determi-
rit`]ii amenin]ate, trebuie ca printr-o direct propor]ional` cu cre[terea st`rii nat` de consecin]ele politice, sociale [i
cooperare regional` [i interna]ional` s` conflictuale de la starea de pace la criz` demografice, care în mod sigur vor de-
r`spund` tuturor problemelor de securi- [i conflict armat, exercitând asupra termina [i avea un impact major asupra
tate nontradi]ional` incluzând [i proble- acestuia presiuni ce determin` o degra- dimensiunii securit`]ii na]ionale.
mele de mediu, apelând la metoda con- dare considerabil` din punct de vedere Astfel, putem determina c` în aceast`
sult`rilor mutuale potrivit c`reia hot`râ- ecologic. rela]ie interdependent`, care se consti-
rile se iau în consens. Aceasta va permite Presiunile asupra mediului pot fi tuie într-un sistem, ac]ioneaz` o serie de
Alian]ei s` r`mân` flexibil` [i s` aib` o definite ca variabile independente [i ele factori care exercit` presiuni din afar` [i
reac]ie adecvat` fa]` de schimb`rile cu se împart în dou` categorii: lipsa (sc`- care determin` muta]ii de con]inut atât
privire la securitatea global` [i regional`12. derea) resurselor de mediu [i degradarea pentru schimb`rile de mediu, cât [i

78 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Societatea informa]ional\. Pace [i r\zboi

pentru securitate. Pe de-o parte, factorii aten]ie, decât în precedentul act politico- zarea [i afirmarea intereselor fundamen-
de natur` economic`, social`, politic`, militar elaborat în acest domeniu. Aceas- tale ale ]`rii;
cultural`, etnico-religioas`, exercit` o ta determin` ca în con]inutul documen-  Din analiza factorilor de risc la
influen]` înc` din faza ini]ial` asupra tului s` se reg`seasc` într-o abordare mai adresa securit`]ii na]ionale se apreciaz`
sistemului, iar pe de alt` parte, o serie de ampl` sectoarele cu implica]ii în dome- c` ace[tia sunt preponderent de natur`
al]i factori ac]ioneaz` în func]ie de dife- niile securit`]ii na]ionale vizând, în nemilitar`, intern` din domeniile eco-
rite faze ale evolu]iei unei crize. Din pri- principal, ac]iunile legate de: nomic, financiar, social [i ecologic.
ma categorie pot fi enumera]i: percep]ia,  identificarea unor noi resurse Mergând mai departe din studiul riscuri-
vulnerabilit`]ile economice [i dependen- interne de securitate; lor asimetrice nonclasice se eviden]iaz`
]a fa]` de resurse; capacitatea institu]io-  punerea în valoare a majorit`]ii acela referitor la „Provocarea deliberat`
nal` tehnologic` [i economico-social`; dimensiunilor securit`]ii [i anume: de catastrofe ecologice“, dar nu trebuie
factorii culturali [i etnico-religio[i. politic`, economic`, financiar`, militar`, neglija]i din acest punct de vedere
Din cea de a doua categorie fac parte civic`, social`, ecologic`, ale st`rii de factorii de risc externi [i principalele
urm`torii: mecanismele de solu]ionare a securitate [i siguran]ei na]ionale; vulnerabilit`]i ale situa]iei interne. În
unei crize, interac]iunile interna]ionale,  translatarea efortului securit`]ii acest sens, trebuie avut în vedere, în
participarea, stabilitatea politic`, poten- na]ionale c`tre laturile dezvolt`rii econo- principal, urm`toarele aspecte referi-
]ialul de violen]` [i structurile interne de mico-sociale, ader`rii la structurile euro- toare la:
securitate. atlantice, siguran]ei cet`]eanului etc. a) proliferarea A.D.M., tehnologii-
 deschiderea posibilit`]ilor de atra- lor [i armamentelor, traficul ilegal, extre-
5.Dimensiunea ecologic\ `n cadrul gere în angrenajul sistemului securit`]ii mismul, migra]iile [i apari]ia germenilor
Strategiei de Securitate Na]ional\ na]ionale, pe lâng` organismele cu de conflicte zonale etc. - ca factori ex-
a României atribu]ii nemijlocite în domeniu (pre[e- terni de risc;
Prin con]inutul s`u mai amplu, cons- dinte, parlament, guvern), printr-o parti- b) formele de manifestare ale tero-
truc]ia sa ca document programatic, cipare deschis` [i a unor structuri civice, rismului sub toate aspectele: politic,
fundamental pentru planificarea ap`r`rii neguvernamentale, academice [i comer- intern, interna]ional, informatic, informa-
na]ionale, Strategia de Securitate Na]io- ciale care de]in tehnologii [i informa]ii ]ional, mediatic, imagologic etc. - noile
nal` a României se apropie foarte mult conexe cu securitatea na]ional`. provoc`ri - riscurile asimetrice non-
de modelul [i caracteristicile unor docu- În ceea ce prive[te con]inutul intere- clasice;
mente asem`n`toare elaborate de c`tre selor na]ionale de securitate, elementul c) atingeri în toate sectoarele cu
statele NATO. de noutate îl constituie asumarea [i implicare în sistemul na]ional de securi-
Documentul are un caracter de conti- promovarea valorilor în domeniul dez- tate - vulnerabilit`]ile în situa]ia intern` a
nuitate, iar pe lâng` domeniile abordate volt`rii patrimoniului cultural na]ional [i ]`rii.
anterior [i devenite tradi]ionale (politic` a capacit`]ii de crea]ie a poporului ro-  Strategia de Securitate Na]ional`
extern`, economico-financiar, siguran]` mân [i foarte important pentru prima abordeaz` pentru prima dat`, problema
na]ional` [i ordine public`, ap`rare na- dat` în acest sens „protec]ia mediului resurselor politicii de securitate, relevan-
]ional`), noua form` extinde abord`rile înconjur`tor, a resurselor naturale, a te în acest sens fiind aspectele referitoare
[i la alte domenii importante netratate calit`]ii factorilor de mediu la nivelul la necesitatea sus]inerii financiare coe-
anterior precum: politico-administrativ, standardelor interna]ionale“. rente a documentului politico-militar,
social, educa]ie, cercetare [i cultur`, Din acest punct de vedere, Strategia aplicarea unui management pe baz` de
ecologie. de Securitate Na]ional` a României programe integrate (PPBS), coordonarea
Potrivit Strategiei de Securitate Na]io- aduce ca noutate urm`toarele elemente în îndeplinirea obiectivelor securit`]ii [i a
nal` a României adoptat` de Parlamentul de con]inut: derul`rii ac]iunilor specifice între toate
României în decembrie 2001, prin defi-  În cadrul intereselor na]ionale de institu]iile abilitate, precum [i cre[terea
nirea domeniilor de competen]`, formu- securitate ale României se acord` în mod transparen]ei în utilizarea fondurilor
larea obiectivelor, direc]iilor de ac]iune [i distinct o aten]ie deosebit` „protec]iei publice.
îns`[i a con]inutului titlului acesteia mediului înconjur`tor, a resurselor natu- Potrivit studiului altor strategii de
„Garantarea democra]iei [i libert`]ilor rale, a calit`]ii factorilor de mediu la securitate na]ional` ca [i al conceptelor
fundamentale, dezvoltarea economic` [i nivelul standardelor interna]ionale“; NATO pe aceast` tem`, apreciez c` un
social` sus]inut` [i durabil`, aderarea la  Totodat`, a fost inclus ca obiectiv astfel de document ar trebui s` includ` [i
NATO [i integrarea în Uniunea Euro- specific „Asigurarea securit`]ii ecologi- direc]iile de ac]iune în domeniul pro-
pean`“, securit`]ii mediului înconjur`tor, ce“, aceasta tocmai pentru ca îndepli- tec]iei mediului (ecologic). Chiar dac` la
vulnerabilit`]ilor [i riscurilor de natur` nirea cumulat`, corelat` [i coerent` cu nivelul fiec`rei ]`ri a fost elaborat` o
ecologic`, li se acord` o mult mai mare celelalte obiective s` conduc` la reali- astfel de strategie în domeniul protec]iei

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 79


Societatea informa]ional\. Pace [i r\zboi

mediului, mi se pare mult mai pregnant pentru îndeplinirea obiectivului specific dac`, analistul politico-militar Alvin
ca o parte din aceasta sau numai direc- din Strategia de Securitate Na]ional`. Toffler13 conchide faptul c` „Tehnologiile
]iile de ac]iune s` se reg`seasc` în con]i- În final, înt`rind cele de mai sus, revolu]ionare de mâine, dac` nu sunt
nutul de baz` al planific`rii [i direc]io- închei cu convingerea c`, în ciuda unor anticipate [i reorientate, deschid noi
n`rii securit`]ii na]ionale. Totodat`, întreb`ri de genul: „are sau nu mediul o perspective de distrugere pentru planet`.
consider necesar ca actualele acte nor- determinare asupra securit`]ii?“ sau Ia na[tere o nou` form` de r`zboi a celui
mative privind crearea Fondului de „poate conduce protec]ia mediului la de Al Treilea Val“, „securitatea global`“,
mediu, se impun a deveni func]ionale, conflicte, instabilitate, la amenin]area fie c` vrem sau nu, reprezint` o sum` a
nu doar pentru c` este o cerin]` a Uniunii securit`]ii?“, putem aborda securitatea ca „securit`]ii locale“, incluzând aici indivi-
Europene, ci [i pentru c` de fapt, aceasta stare a unuia din sistemele deschise, fie dul, mediul, ecosistemele [i complexele
reprezint`, singura garan]ie concret` el ecologic, social, economic etc. Chiar de ecosisteme.

5
Westing A.H., Global Resources and International Conflict; Environmental Factors in
NOTE Strategic Policy and Action, Oxford University Press, ed. 1986.
6
1
Daniel Deudney, 1993 - "The Case Against Linking Environmental Degradation and Libiszewski St., What is an Environmental Conflict?, Occasional Paper nr.1,
National Security", Millenium, vol.19. nr.3, pp. 61-76. Environmental and Conflicts Project, Bern, Swiss Peace Foundation, 1995, p.3.
7
2
Caldwell L. Kaplan, 1990 - International Environmental Policy: Emergence and Deac A.L. [i Irimia I., Curs de doctrine politico-militare, AISM, Bucure[ti, 2002, p.13.
8
Dimensions, 2nd ed, in Duke University Press. Halterdom H., "The Securitx Puzzle: Theory Building and Discipline Building
3
Raportul Brutland "Our Common Future" (Viitorul nostru comun) -1987; "Action for International Security", International Studies Quarterly,1991, vol.35, nr.1. pp. 3-17.
9
a Common Future", Report of the Regional Conference at the Ministerial Level on the Ullman R., "Redefining Security", International Security, 1983, vol.8, nr.1, pp.129-
follow-up to the report of the World Commission on Environmental and Development in 153.
10
ECE Region, May 8-16, 1990 Bergen, Norway, cap.II, pct. 13, lit.f; Conferin]a Na]iunilor Lewy A.Marc, „Is the Environment a National Security Issue?“, International Security
Unite pentru Mediu [i Dezvoltare - Rio de Janeiro- 1992; "International Symposium on the 20, 1995, nr.2, pp.35-62.
11
Environment and Defence", N.A.T.O./C.C.M.S. -1995, cota 211; "Environmental Security Renner M., Enhancing Global Security in: "Toward a Sustainable Society", New
in the International Context" N.A.T.O./C.C.M.S. - Pilot Study, 2000. York, London, 1989, pp. 132-133.
12
4
“Dezvoltarea durabil` poate fi definit` ca fiind dezvoltarea corespunz`toare [i f`r` Conceptul Strategic al Alian]ei Nord-Atlantice, art.4: "Alian]a are de jucat un rol
epuizare a resurselor necesare prezentului, f`r` a compromite posibilitatea genera]iilor indispensabil în consolidarea [i p`stratea schimb`rilor pozitive care au avut loc recent, ca
viitoare de a le satisface pe ale acestora“. Cuprinde o dimensiune natural`, una social- [i în dep`[irea provoc`rilor actuale [i viitoare în domeniul securit`]ii", Reuniunea [efilor
uman` [i o dimensiune na]ional-statal`, regional` [i mondial` , Strategia de Protec]ie a de stat [i de guvern ai Consiliului Atlanticului de Nord, Washington, 1999.
13
Mediului în Armata României, 1999. Conceptul de „dezvoltare durabil`“ î[i propune s` Toffler A., R`zboi [i Anti-r`zboi, ed. ANTET, 2002, p.122.
realizeze o armonizare a problemelor legate de mediu [i securitatea na]ional` (global`),
prin eliminarea (reducerea) presiunilor asupra mediului datorate activit`]ilor economice,
sociale, demografice, militare etc.

Summary

THE ECOLOGICAL DIMENSION OF THE NATIONAL SECURITY


The concept of security can be broached on as a state of an open system (ecological, social, economic), although there are
some questions such as: "Does the environment have some determinations towards security?" or "Can the environment
protection lead to conflicts, instability, threats regarding security?". The global security is a sum of "domestic security" including
the individual, the environment, the ecosystems and the complexes of ecosystems.

80 IMPACT STRATEGIC
Analize . Sinteze . Evalu\ri

Controlul interna]ional
asupra autorit\]ilor militare
Prof.univ. colonel dr. Legea nr.18/1992 pentru ratificarea sistemului interna]ional de monitorizare,
Ion DRAGOMAN Tratatului din 1990 cu privire la for]ele consult`rilor [i clarific`rilor, inspec]iilor
armate conven]ionale în Europa3 preve- în teren [i m`surilor de cre[tere a încre-
Controlul interna]ional asupra unor de urm`toarele procedee de control derii. În sfâr[it, Conven]ia de la Oslo din
aspecte ale autorit`]ilor militare se exer- interna]ional în scopul verific`rii respec- 1997 privind interzicerea utiliz`rii, sto-
cit` pe baza tratatelor interna]ionale rati- t`rii dispozi]iilor tratatului: transmiterea c`rii, producerii [i transferului de mine
ficate de România [i se refer` mai ales la de notific`ri [i efectuarea de schimb de antipersonal [i distrugerea acestora7 dis-
probleme ale dezarm`rii, ale interzicerii informa]ii în leg`tur` cu armamentele [i pune ca m`suri de control interna]ional
ori limit`rii unor mijloace [i metode de echipamentele conven]ionale ale fiec`- procedura cererilor de clarificare, reuni-
r`zboi. rui stat (art.XIII); dreptul statelor de a uni speciale, misiuni de stabilire a fap-
efectua [i obliga]ia de a accepta inspec]ii telor, reuniunea statelor p`r]i, conferin]e
1. ~n timp de pace în zona de aplicare conform Protoco- de evaluare a aplic`rii.
Prima men]iune asupra unei astfel de lului privind inspec]iile (art.IV); dreptul În aplicarea prevederilor acestor tra-
forme de control o g`sim în Conven]ia statelor de a folosi mijloacele tehnice tate interna]ionale, România a elaborat
de la Paris din 1919 relativ` la controlul na]ionale [i multina]ionale de verificare, diverse m`suri na]ionale între care [i
comer]ului cu arme [i muni]ii1. de o manier` care s` respecte principiile Legea nr.56/1997 prin care se creeaz`
Principiul dezarm`rii ar fi golit de general recunoscute ale dreptului inter- Agen]ia Na]ional` de Control al Expor-
con]inut dac` nu s-ar fi pus la punct di- na]ional (art.XV); crearea de c`tre statele turilor Strategice [i al Interzicerii Armelor
verse metode de verificare [i control ale p`r]i a Corpului consultativ comun în Chimice8 ca organ de specialitate al Gu-
îndeplinirii angajamentelor asumate de scopul aplic`rii prevederilor tratatului vernului care supravegheaz` [i coordo-
state în materia armamentelor. A[a se (art.XVI). Legea nr. 76/1991 privind neaz`, prin Direc]ia de control al inter-
face c` în cadrul ONU [i al OSCE, dar [i ratificarea Acordului dintre Guvernul zicerii armelor chimice, toate activit`]ile
al altor organisme interna]ionale, s-au României [i Guvernul Republicii privind aplicarea tratatelor interna]io-
pus la punct diverse mijloace de supra- Ungaria privind stabilirea unui regim de nale de dezarmare; Agen]ia asigur` con-
veghere a respect`rii dispozi]iilor tratate- cer deschis4 con]ine referiri la modalita- trolul prin supravegherea datelor de
lor interna]ionale referitoare la dezar- tea de verificare a acordului prin inter- produc]ie, prelucrare, consum [i import-
mare, a[a cum ar fi: schimbul de infor- mediul echipelor de inspec]ie, zborurile export pentru armele [i substan]ele
ma]ii, posturi de control [i observare, [i avioanele de observare. De asemenea, înscrise în liste precum [i prin inspec]ii la
inspec]ie la fa]a locului pe teritoriul sta- Legea nr.125/1994 pentru ratificarea instala]iile [i obiectivele în leg`tur` cu
telor, conferin]e de examinare, rapoarte Conven]iei din 1993 privind interzicerea acestea, corpul de control al Agen]iei
ale unor comisii de anchet`, consult`ri, dezvolt`rii, producerii, stoc`rii [i folosirii având acces neîngr`dit la obiective,
supunerea litigiilor Cur]ii Interna]ionale armelor chimice [i distrugerea acestora5 documente [i instala]ii necesare îndepli-
de Justi]ie. Astfel de metode sunt utili- se refer` la fondarea de c`tre statele- nirii atribu]iilor sale de control. Se preve-
zate [i în implementarea m`surilor de p`r]i a Organiza]iei pentru Interzicerea de, de asemenea, c` echipele de verifi-
embargou referitor la arme [i materiale Armelor Chimice cu scopul de a desf`- care [i inspec]ie interna]ionale vor fi
militare impuse ca sanc]iuni statelor care [ura activit`]i de verificare, inclusiv pro- înso]ite pe teritoriul României de echipe
încalc` legalitatea interna]ional`2. În toa- ceduri privind cererea de clarificare [i de înso]ire române[ti la care sunt angaja-
te acestea sunt implicate, prin specificul proceduri pentru inspec]ii la cerere. La ]i speciali[ti din diferite ministere; refuzul
profesiei [i autorit`]ile militare. Materia fel, Tratatul ONU din 1996 de interzicere de a permite accesul membrilor corpului
controlului interna]ional asupra autori- total` a experien]elor nucleare6 stabile- de control al Agen]iei sau al echipelor
t`]ilor militare fiind deosebit de vast`, ne [te c` statele-p`r]i creeaz` Organiza]ia interna]ionale de inspec]ie la obiectivele
vom referi în continuare doar la câteva care are drept scop aplicarea prevederi- [i instala]iile controlate, împiedicarea
exemple apar]inând actualit`]ii ultimului lor referitoare la verificarea interna]iona- acestora de a-[i exercita atribu]iile
deceniu. l` a respect`rii tratatului prin intermediul precum [i ascunderea unor date

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 81


Analize . Sinteze . Evalu\ri

relevante referitoare la acestea constituie zeaz` pe o convingere cinstit`, conside- poate s` utilizeze contra acestuia mai
contraven]ii [i se sanc]ioneaz` cu amen- rat` ca valabil` pentru motive întemeiate degrab` dreptul disciplinar decât drep-
d`. Hot`rârea Guvernului nr.906/1999 a pe informa]ii certe; ceea ce înseamn` c` tul penal. Gradul de gravitate al sanc]iu-
aprobat „Normele referitoare la organi- autorit`]ile militare trebuie, prin îns`[i nii la care se expune militarul trebuie
zarea [i desf`[urarea activit`]ilor specifi- obliga]ia lor de a respecta via]a, s` evalu- totu[i luat [i el în calcul: ]in de materia
ce pe linia aplic`rii prevederilor actelor eze cu cea mai mare pruden]` informa- penal` priv`rile de liberate susceptibile
interna]ionale la care România este parte ]iile înainte de a le transmite unor solda]i s` fie aplicate cu titlu represiv, în afar`
cu privire la controlul armamentelor, care folosesc în mod automat armele de cele care, prin natura, durata sau
cre[terea încrederii [i securit`]ii“9 care pentru a ucide [i s` ia toate precau]iile modalit`]ile de executare, nu ar putea s`
detaliaz` procedurile de control pe necesare în organizarea [i controlul cauzeze un prejudiciu important14.
teritoriul României sau al echipelor opera]iunilor militare13. În mai multe ca- În analizarea revendic`rilor în privin-
române[ti pe teritoriul altor state; iar zuri ale Cur]ii Europene s-a pus [i ]a libert`]ii de exprimare [i de asociere a
Hot`rârea Guvernului nr.467/1999 con- problema ap`r`rii drepturilor militarilor militarilor, Curtea subscrie la p`rerea
]ine lista produselor strategice supuse subordona]i împotriva deciziilor autori- guvernelor na]ionale c`, de[i pedeapsa
regimului de control la export [i im- t`]ilor de comand`. aplicat` unui militar pe acest motiv a
port10. Între alte ministere cu atribu]ii în În aceast` privin]`, Curtea a ar`tat c` reprezentat incontestabil o ingerin]` în
realizarea controlului interna]ional în prevederile Conven]iei sunt în principiu exerci]iul libert`]ii lui de exprimare, este
privin]a dezarm`rii se afl` [i MAN în valabile pentru to]i membrii for]elor totu[i vorba de o m`sur` necesar` într-o
cadrul c`ruia exist` structuri specializate armate ca [i pentru civili, de[i interpre- societate democratic` pentru ap`rarea
de control pe aceast` linie; în acest scop, tarea [i aplicarea lor trebuie f`cut` în ordinii în cadrul for]elor armate.
înc` din 1991 s-au elaborat, prin Ordinul func]ie de particularit`]ile condi]iei mili- Desigur, libertatea de exprimare garan-
General nr.30 al ministrului, „Instruc- tare. O sanc]iune sau o m`sur` discipli- tat` de art.10 al CEDO este valabil`
]iunile privind aplicarea în Armata nar` care s-ar analiza în mod incontes- pentru militari la fel ca [i pentru celelalte
României a prevederlor Tratatului cu tabil ca o privare de libertate dac` ar fi persoane care ]in de jurisdic]ia statelor,
privire la for]ele armate conven]ionale în aplicat` unui civil, poate s` nu aib` acest dar func]ionarea eficient` a unei armate
Europa [i ale Documentului de la Viena caracter dac` se aplic` unui militar; nu poate fi conceput` f`r` reguli juridice
pentru m`suri de cre[terea încrederii [i totu[i ea se sustrage art. 5 al CEDO când destinate s` le împiedice a submina
securit`]ii în Europa“ prin care se asigur` implic` restric]ii care se îndep`rteaz` net disciplina militar`, îndeosebi prin înscri-
preg`tirea unit`]ilor militare în vederea de condi]iile normale de via]` în cadrul suri (reviste militare); condamna]i în
realiz`rii controlului interna]ional asupra for]elor armate; pornind de la acest crite- virtutea unor asemenea reguli, peti]io-
autorit`]ilor militare în domeniul riu, Curtea consider` arestul sever [i narii nu au fost priva]i de libertatea lor
dezarm`rii. afectarea la o unitate disciplinar` ca m`- de exprimare, ci numai sanc]iona]i pen-
Un alt domeniu în care se poate suri privative de libertate, dar în aceast` tru c` au abuzat de aceasta. În toate
exercita un control interna]ional asupra situa]ie sunt [i arestul simplu sau agravat chestiunile referitoare la drepturile mili-
actelor autorit`]ilor militare este acela al (consemnarea). Limitându-se la domeni- tarilor Curtea a apreciat c` diferen]ele,
respect`rii drepturilor omului în leg`tur` ul serviciului militar, Curtea a analizat [i chiar inegalit`]ile de tratament între mili-
cu activit`]ile militare; dup` epuizarea chestiunea delicat` a liniei care separ` tari [i civili, nu se justific` prin faptul c`
formelor de control na]ionale poate acuza]iile în materie penal` de acuza]iile imperativele [i condi]iile vie]ii militare
interveni [i o instan]` interna]ional`, a[a pur disciplinare; s-a decis c` statului nu-i difer`, prin natura lor, de cele ale vie]ii
cum este Curtea European` a Dreptu- este suficient s` califice o infrac]iune ca civile. În ceea ce prive[te distinc]iile
rilor Omului. Jurispruden]a acesteia con- disciplinar` pentru a o sustrage obliga- stabilite între militarii de diferite grade
semneaz` mai multe cazuri cu semni- ]iei fundamentale de a acorda un proces sau modalit`]ile de executare a sanc]iu-
fica]ii deosebite în acest sens11. Astfel, în echitabil în materie penal`. Curtea a nilor disciplinare, Curtea a apreciat c`
spe]a McCann [i al]ii contra Regatului men]ionat câteva criterii care permit s` ele pot fi dictate de un scop legitim [i
Unit al Marii Britanii [i Irlandei de Nord, se verifice dac` o acuza]ie dat`, c`reia anume, p`strarea disciplinei prin meto-
plecând de la ideea c` autorit`]ile mili- statul îi atribuie un caracter disciplinar, de de adaptare la fiecare din categoriile
tare trebuie s` vegheze permanent la trebuie s` treac` totu[i drept penal`. de militari15.
respectarea drepturilor omului în caz de Natura îns`[i a infrac]iunii constituie un
utilizare a mijloacelor violen]ei armate, element de greutate, [i anume: dac` un 2. ~n opera]iuni de sprijinire a p\cii
în spiritul restric]iilor impuse de instru- militar se afl` în situa]ia de a i se repro[a Caracterul complex al misiunilor de
mentele juridice intern]ionale, s-a stabilit o ac]iune sau o omisiune care încalc` o pace ca [i compunerea multina]ional` a
c` recurgerea la for]` definit` în art.2 al norm` juridic` regelementând func]io- for]elor militare afectate acestora deter-
CEDO12 poate s` se justifice când se ba- narea for]elor armate. În principiu, statul min` anumite tr`s`turi specifice ale

82 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Analize . Sinteze . Evalu\ri

controlului lor fa]` de controlul ac]iuni- ßi în OSCE, conducerea [i controlul 3.~n timp de r\zboi
lor militare în interiorul unui stat. Datori- politic a opera]iunilor de sprijinire a p`- În cadrul ac]iunilor de r`zboi între-
t` faptului c` opera]iunile de sprijinire a cii este supus` unor reguli asem`n`- prinse sub mandatul Consiliului de
p`cii sunt concepute, organizate [i toare, fiind încredin]at` Consiliului Securitate de c`tre o for]` multina]ional`
conduse de organiza]ii interna]ionale cu OSCE sau, între reuniunile acestuia, se exercit` acela[i tip de control interna-
atribu]ii specifice în domeniu, controlul Comitetului Înal]ilor Func]ionari (CIF). ]ional asupra autorit`]ilor militare ca [i în
interna]ional asupra autorit`]ilor militare Aceste organisme vor încredin]a condu- opera]iunile de sprijinire a p`cii; coali]ia
în astfel de situa]ii se exercit` prin inter- cerea [i controlul opera]ionale ale misiu- interna]ional` este îns` [i sub controlul
mediul mandatului conferit componen- nii Pre[edintelui în exerci]iu asistat de un autorit`]ilor publice guvernamentale ale
tei militare a for]ei respective. grup ad-hoc stabilit de Centrul de Preve- statelor participante sau ale organiza]iei
Astfel, în cadrul ONU, for]ele de nire a Conflictelor (C.P.C.). militare interna]ionale care execut`
sprijinire a p`cii se afl` sub autoritatea Pre[edintele în exerci]iu prezideaz` mandatul autorizat. În timp de r`zboi
general` a Consiliului de Securitate care grupul ad-hoc [i este responsabil în fa]a exist` îns` un control interna]ional asu-
[i-o exercit` concret prin intermediul grupului primind, în numele acestuia, pra autorit`]ilor militare chiar [i în con-
mandatului [i al comndamentului stabilit rapoartele [efilor de misiuni care sunt flictele care se bazeaz` pe dreptul sta-
de Secretarul General; de[i acesta din personalit`]i civile. telor la autoap`rare individual` sau
urm` are o mare independen]` [i liberta- Grupul ad-hoc va fi format, de colectiv`. ßi nu este vorba doar de
te de ac]iune în organizarea opera]iunii regul`, din reprezentan]i ai predece- controlul platonic exercitat prin inter-
dup` elaborarea mandatului, el este sorului [i succesorului Pre[edintelui în mediul opiniei publice interna]ionale, al
supus controlului Consiliului de Securi- exerci]iu, din reprezentan]i ai statelor presei interna]ionale sau al organismelor
tate c`ruia trebuie s`-i raporteze perio- participante cu for]e militare la opera- neguvernamentale umanitare18, ci de un
dic stadiul îndeplinirii rezolu]iilor adop- ]iune sau ai altor state care au alocat alte adev`rat control organizat juridic prin
tate. Din practica misiunilor desf`[urate contribu]ii practice semnificative pentru intermediul tratatelor interna]ionale de
pân` în prezent, Consiliul de Securitate opera]iunea respectiv`. Grupul ad-hoc drept al conflictelor armate, materializat
este autoritatea politic` superioar` care va asigura întregul sprijin opera]ional în activitatea unor comisii de anchet`
poate decide declan[area [i încheierea pentru misiune [i va supraveghea bilateral`, ale Comisiei interna]ionale de
unei opera]iuni, mandatul [i obiectivele desf`[urarea acesteia. El va ac]iona ca stabilire a for]elor (CISF) ori ale tribu-
de îndeplinit pe timpul acesteia, atribu]ii un punct de contact permanent pentru nalelor penale interna]ionale.
asem`n`toare autorit`]ilor publice na]io- [eful misiunii [i-l va asista pe acesta Prev`zut` de Conven]iile de la
nale care declar` mobilizarea, starea de dup` cum va fi necesar. Geneva din 1949 pentru protec]ia
asediu, starea de r`zboi sau încetarea Leg`tura constant` între opera]iune victimelor de r`zboi, ancheta bilateral` a
ostilit`]ilor; astfel de atribu]ii a exercitat [i toate statele participante va fi asigurat` statelor implicate (afectate) de o violare
uneori [i Adunarea General` a ONU. de Comitetul Consultativ al C.P.C. prin a legilor r`zboiului î[i are originea în
Autoritatea [i controlul politic al Consi- intermediul informa]iilor regulate pri- institu]iile de control al aplic`rii dreptu-
liului de Securitate sunt caracterizate ca mite din partea grupului ad-hoc. În toate lui interna]ional general [i se coreleaz`
fiind superioare în raport cu acelea ale cazurile când C.I.F. va atribui C.P.C. cu sistemul de control al respect`rii
Secretarului General; în timp ce Consi- sarcini în leg`tur` cu men]inerea p`cii, dreptului interna]ional umanitar prin
liul nu stabile[te decât liniile directoare Comitetul Consultativ al CPC va fi intermediul Puterilor protectoare [i al
ale opera]iunii, Secretarul General exer- responsabil în fa]a C.I.F pentru înde- jurisdic]iei interna]ionale19. Textul con-
cit` conducerea [i controlul politic plinirea acestor sarcini17. S` not`m [i ven]ional care consacr` ancheta bilate-
operativ al acesteia, r`spunzând perso- faptul c` atât în cadrul ONU cât [i al ral` este urm`torul: „La cererea unei
nal în fa]a Consiliului de derularea OSCE se exercit` controlul interna]ional p`r]i la conflict, va fi deschis` o anchet`,
activit`]ilor militare autorizate. Prin inter- al autorit`]ilor militare [i la nivelul for]e- conform modalit`]ilor fixate de p`r]ile
mediul unor rapoarte periodice, Secre- lor care desf`[oar` opera]iuni de sprijini- interesate, având ca obiect orice violare
tarul General furnizeaz` Consiliului de re a p`cii prin intermediul unor departa- pretins` a Conven]iei. Dac` nu se reali-
Securitate informa]ii complete despre mente ale ONU sau OSCE ori al statului zeaz` un acord asupra procedurii de
modul de îndeplinire a mandatului major care are [i o puternic` componen- anchet`, P`r]ile se vor în]elege asupra
încredin]at precum [i date referitoare la t` administrativ` civil`. alegerii unui arbitru care va decide asu-
problemele ce pot afecta natura [i Reamintim c` în cadrul opera]iunilor pra procedurii de urmat. Odat` violarea
eficien]a misiunilor. Pe aceast` baz`, de pace organizate de NATO sau UE, constatat`, p`r]ile din conflict îi vor pune
Consiliul de Securitate analizeaz` [i for]ele militare se afl` sub controlul civil cap`t [i o vor reprima cât mai rapid
autorizeaz` periodic fiecare misiune de al autorit`]ilor politice ale acestor or- posibil“. Se poate observa din acest text
pace, de obicei, la [ase luni16. ganiza]ii regionale. c` ancheta bilateral` se refer` la orice

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 83


Analize . Sinteze . Evalu\ri

viol`ri ale dreptului umanitar, c` proce- progres apreciabil în raport cu sistemul puse din judec`tori numi]i de puterile
dura poate fi declan[at` unilateral de anchetei bilaterale a Conven]iilor din înving`toare, hot`rârile fiind luate în
una din p`r]i iar cealalat` este obligat` 1949, deoarece suprim` dificult`]ile pe majoritate iar acuzarea avea acela[i mod
s`-[i dea concursul, c` este necesar` sta- care le presupune constituirea unei ast- de compunere, ac]ionând ca o comisie
bilirea unei proceduri de anchet` la care fel de comisii între beligeran]i în cursul în vederea culegerii de probe [i exerci-
poate concura un arbitru impar]ial [i c`, r`zboiului; deoarece finalitatea activit`]ii t`rii urm`ririi penale. Instan]ele erau
în final, concluziile comisiei de anchet` CISF nu este de a deferi justi]iei pe auto- competente s` judece orice persoan`
se refer` la constatarea faptelor invocate rii crimelor de r`zboi ci de a contribui, care, ac]ionând în contul statelor învin-
[i implicit la calificarea lor juridic` ce prin bunele sale oficii, la reactualizarea se, a comis individual sau ca membr` a
trebuie s` conduc` la stoparea [i sanc- practicilor conforme dreptului umanitar unei organiza]ii, crimele contra p`cii,
]ionarea infrac]iunii; aceste caracteristici sub acoperirea confiden]alit`]ii, aceast` contra umanit`]ii sau de r`zboi prev`-
ale anchetei o încadreaz` în categoria institu]ie corespunde mai bine acelui zute în art.6 al Statutului; conduc`torii,
contactelor non-ostile între adversari. minim de bun`voin]` care este a[teptat organizatorii, provocatorii sau complicii
De[i ar putea fi un instrument eficient de de la state pentru a determina autorit`- care au luat parte la elaborarea sau exe-
control al aplic`rii dreptului umanitar de ]ile militare s` respecte legile [i obiceiu- cutarea unui plan sau la un complot
c`tre autorit`]ile militare, în interesul rile r`zboiului. CISF a devenit opera]io- pentru a comite una din crimele respec-
ambilor adversari, nu se cunosc cazuri nal` abia în 1992, dup` ce un num`r mai tive erau responsabili de toate actele s`-
concrete de utilizare a anchetei bilate- mare de 20 de state au declarat c` vâr[ite de orice alte persoane în executa-
rale; se presupune c` insuccesul acesteia accept` aceast` op]iune facultativ` a rea acelui plan. Situa]ia oficial` a acuza-
are acelea[i cauze ca [i ineficacitatea Protocolului [i are în concret atribu]ia de ]ilor, fie ca [efi de state, fie ca înal]i
reprim`rii penale interna]ionale c`ci a ancheta orice fapt pretins a fi o înc`l- func]ionari nu era considerat` ca o scu-
într-o societate interna]ional` eterogen` care grav` a Conven]iilor [i Protocolului z` absolutorie [i nici ca un motiv de
[i constituit` într-o juxtapunere de suve- [i facilitarea, oferind bunele sale oficii, a diminuare a pedepsei; în schimb, faptul
ranitate, ele sunt la fel de disfunc]ionale restabilirii unei atitudini de respectare a c` acuzatul a ac]ionat conform instruc-
[i inspir` eventualilor utilizatori aceea[i legilor r`zboiului21. Concluzia este c` ]iunilor guvernului s`u ori ale unui supe-
neîncredere20. aceast` nou` procedur` de control al rior ierarhic nu-l degaja de responsa-
Deficien]ele anchetei bilaterale au aplic`rii dreptului interna]ional de c`tre bilitatea sa îns` putea fi considerat un
determinat statele participante la Confe- autorit`]ile militare ([i nu numai acestea) motiv de diminuare a pedepsei. Aceste
rin]a de reafirmare [i dezvoltare a drep- reprezint` un progres fa]` de alte sis- principii generale s-au aplicat [i în cerce-
tului umanitar s` propun` ca în cazul în teme de control, evident, cu condi]ia ca tarea faptelor comise de autorit`]ile mili-
care Puterile protectoare (substitutele ea s` func]ioneze trecând prin proba tare superioare ale statelor învinse.
acestora, ca CICR) nu-[i pot îndeplini practic`; pân` în momentul în care vom Inexisten]a unei instan]e penale in-
sarcinile de a controla autorit`]ile milita- putea dispune de o „jurispruden]`“ în terna]ionale permanente a obligat co-
re în aplicarea conven]iilor umanitare, acest domeniu putem afirma c` meca- munitatea interna]ional` s` mai creeze
acest control s` se realizeze din oficiu de nismul de control instituit prin interme- anumite tribunale interna]ionale consti-
un organ stabilit de ONU; propunerea a diul CISF ar putea s`-i descurajeze pe tuite ad-hoc pentru judecarea anumitor
fost respins` pe motivul c` ONU are beligeran]i de la violarea DIU. crime comise în perioade determinate [i
caracter politic [i nu poate ac]iona im- Controlul interna]ional asupra auto- în anumite zone geografice. Este vorba
par]ial în domeniul umanitar, fapt ce a rit`]ilor militare se poate exercita [i prin de Tribunalul Interna]ional pentru Fosta
determinat avansarea ideii instituirii unei intermediul instan]elor penale interna- Iugoslavie cu sediul la Haga creat prin
Comisii Interna]ionale de stabilire a Fap- ]ionale. Ap`rut` dup` organizarea so- Rezolu]ia nr.827/1993 a Consiliului de
telor (CISF) care [i-a g`sit în final consa- ciet`]ii interna]ionale în urma primului Securitate [i de Tribunalul Interna]ional
crarea în art.90 al Protocolului adi]ional I r`zboi mondial, reprimarea interna]io- Penal pentru Ruanda cu sediul la Arusha
din 1977. Trebuie men]ionat c`, la fel ca nal` a viol`rii dreptului r`zboiului s-a (Tanzania) creat prin Rezolu]ia nr.
ancheta bilateral`, [i acest mecanism de dovedit func]ional` abia prin înfiin]area 955/1994 a aceluia[i organism. Statutele
control al aplic`rii dreptului umanitar de [i organizarea tribunalelor militare inter- acestor instan]e au fost aprobate tot de
c`tre autorit`]ile militare este prev`zut na]ionale de la Nürnberg [i Tokio; baza Consiliul de Securitate ca anexe la rezo-
doar pentru conflictele armate interna- juridic` a acestor instan]e este reprezen- lu]iile men]ionate con]inând [i obliga]ia
]ionale; în cele neinterna]ionale, nu se tat` de tratatele interna]ionale încheiate tuturor statelor de a coopera pe deplin
pot aplica decât, eventual, regulile gene- la sfâr[itul celui de-al doilea r`zboi mon- cu tribunalele în vederea asigur`rii efica-
rale ale dreptului interna]ional public. dial între înving`tori, la care s-a anexat [i cit`]ii acestora. Competen]a instan]elor
Comisia permanent` de anchet` institu- Statutul de organizare [i func]ionare a este de a urm`ri persoanele fizice,
it` de Protocolul I din 1977 reprezint` un tribunalelor respective. Ele erau com- inclusiv militarii, r`spunz`toare de vio-

84 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Analize . Sinteze . Evalu\ri

l`ri grave ale DIU s`vâr[ite pe teritoriile 25 de state. Curtea poate s`-[i exercite necesare [i rezonabile ce-i st`teau în
statelor respective, inclusiv prin planifi- competen]a atunci când este sesizat` de putere pentru a preveni sau reprima
care, instigare, ordonare sau încurajare a un stat parte la statut, de c`tre Consiliul s`vâr[irea crimelor sau pentru a înainta
crimelor; este respins` absolvirea de r`s- de Securitate ac]ionând în virtutea capi- cazul autorit`]ilor competente pentru
pundere sau reducerea severit`]ii pe- tolului VII al Cartei ONU sau de c`tre cercetare [i urm`rire.
depsei func]ie de pozi]ia oficial` a oric`- procuror; celelalte reguli de procedur` Importante pentru controlul
rei persoane, de existen]a unui ordin al sunt definite doar la nivelul principiilor interna]ional jurisdic]ional al autorit`]ilor
superiorului sau de omisiunea de a ac- generale, urmând s` fie detaliate în militare în timp de r`zboi sunt [i
]iona a [efilor (comandan]ilor) atunci Regulamentul de func]ionare. Dac` dispozi]iile din Statut prev`zute în art.18
când s-au s`vâr[it infrac]iunile. Practica statutul se refer` în general la orice per- par.6 [i 53-61 referitoare la declan[area
acestor instan]e arat` c` ele au avut un soan` suspect` de a fi comis infrac]iunile [i efectuarea unor anchete de c`tre
impact major [i asupra precipit`rii deci- interna]ionale respective, art.28 con]ine Procurorul Cur]ii în scopul servirii inte-
ziei statelor de a-[i da consim]`mântul, motivele de r`spundere penal` special` reselor justi]iei; iar statele membre au
trecând peste orgoliul suveranit`]ii, la a comandan]ilor [i altor superiori militari obliga]ia la cooperare interna]ional` [i
constituirea unei instan]e penale inter- pentru crimele de competen]a Cur]ii s`- asisten]` judiciar` în desf`[urarea an-
na]ionale cu caracter permanent. vâr[ite de for]ele aflate sub comanda, chetelor astfel încât cercetarea judec`to-
Într-adev`r, dup` eforturi ce au durat autoritatea sau controlul lor efectiv ca reasc` s` stabileasc` cu certitudine vino-
câteva decenii, s-a adoptat la Roma la 17 rezultat al nereu[itei exercit`rii controlu- v`]ia învinui]ilor.
iulie 1998, în cadrul unei conferin]e di- lui asupra unor asemenea for]e22. Referi- Apreciem, în concluzie, c` de[i pân`
plomatice a Na]iunilor Unite, Conven]ia tor la rela]iile de subordonare nepreci- la intrarea în vigoare [i începerea
privind statutul Cur]ii Penale Interna]io- zate, un superior va fi r`spunz`tor penal func]ion`rii Conven]iei de la Roma din
nale. Evident c` aceasta nu înseamn` pentru crimele s`vâr[ite de subordona]i 1998 s-ar putea s` mai treac` ceva timp,
crearea în mod automat a instan]ei de- conform autorit`]ii [i controlului s`u crearea unei instan]e penale interna-
oarece, potrivit prevederilor conven]iei, efectiv, atunci când nu a luat în conside- ]ionale permanente reprezint` o încunu-
ea va putea fi instituit` abia dup` intra- rare informa]iile despre s`vâr[irea sau nare a sistemului de reprimare interna-
rea în vigoare a Conven]iei, adic` dup` inten]ia de a s`vâr[i crimele, când e ca- ]ional` a viol`rii dreptului interna]ional
ce o vor fi ratificat 60 de state; pân` în zul unor crime privind activit`]i ce [i va asigura un control interna]ional
prezent, dup` aproape trei ani de la ]ineau de r`spunderea superiorului sau eficare asupra activit`]ii [i actelor auto-
semnare, Conven]ia a fost ratificat` de când nu a reu[it s` ia toate m`surile rit`]ilor militare.

rezult` dintr-un recurs la for]` absolut necesar: a) pentru a asigura ap`rarea oric`rei
NOTE persoane împotriva violen]ei ilegale; b) pentru a efectua o arestare legal` sau a împiedica
1
Vezi textul în Droit international et historie diplomatique, troisième édition, Tome I, evadarea unei persoane de]inute legal; c) pentru a reprima, conform legii, o r`scoal` sau
Éditions Montchrestien, Paris, 1955, p.83; între cele 23 de stat semnatare se afl` [i o insurec]ie.
România. 13
Ion Dragoman, Drepturile omului [i for]ele armate, RRDU nr.22/1998, p.3.
2
România a adoptat hot`râri de Guvern prin care aplic` m`surile interna]ionale de 14
Revue de droit militaire et de droit de la guerre nr.1-2/1981, pp.124-127.
embargou militar; vezi în acest sens Monitorul Oficial nr. 137/1991; 234, 327 [i 328/1992; 15
Monica Macovei, Hot`râri ale Cur]ii Europene a Drepturilor omului, Editura
79/1993; 29 [i 308/1994; 133 [i 326/1999. Polirom, 2000, p.25.
3
Publicat` în Mon.Of. nr.40/1992; vezi [i Mon.Of. nr.95/1997. 16
Vezi, pentru detalii, Ion Dragoman, Drept interna]ional aplicabil în opera]iunile de
4
Ibidem, nr.257/1991. men]inere a p`cii, Editura AISM, Bucure[ti, 1996, pp.95-104.
5
Ibidem, nr.356/1994. 17
Deciziile OSCE de la Helsinki din 9-11 iulie 1992, în Mon.Of. nr. 312/1992.
6
Ratificat prin Legea nr.152/1999, în Mon.Of.nr.478/1999. 18
Totu[i, organismele neguvernamentale umanitare neutre [i impar]iale, a[a cum este
7
Ratificat` prin Legea nr.204/2000, în Mon.Of. nr.590/2000. Comitetul Interna]ional al Crucii Ro[ii, pot exercita misiuni de control al beligeran]ilor, la
8
Mon.Of. nr.67/1997. fel ca [i Puterile protectoare, în scopul asigur`rii protec]iei victimelor r`zboiului.
9
Mon.Of. nr.557/1999. 19
Vezi, pentru am`nunte, Ion Dragoman, Drept Interna]ional Umanitar, Editura
10
Mon.Of. nr. 336/1999. Andrei [aguna, Constan]a, 1994, pp.194-196.
11
Vincent Berger, Jurispruden]a Cur]ii Europene a drepturilor omului, IRDO, 20
Eric David, Principes de droit des conflits armés, Bruylant, Bruxelles, 1994, p.520.
Bucure[ti, 1997, pp.7-11. 21
André Andries, Care este viitorul CISF?, în RRDU nr.2/1993, p.26.
12
Care dispune c` dreptul oric`rei persoane la via]` este protejat prin lege dar 22
Dumitru Diaconu, Curtea penal` interna]ional`, istorie [i realitate, Editura All Beck,
moartea nu este considerat` ca aplicat` prin violarea acestui articol în cazul în care ea Bucure[ti, 1999, p.65.

Summary

THE INTERNATIONAL CONTROL OVER THE MILITARY AUTHORITIES


The international control over some parts of military authorities is achieved on the bases of Romanian ratificated
international treaties and it is referring to matters of disarmament, interdiction or restriction of some war means.
We came to the conclusion that the existence of a permanent international penal instance is signifying the crown of the
international system against human rights violation. This kind of control will provide the efficient international control over the
activity and actions of military authorities.

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 85


Analize . Sinteze . Evalu\ri

Evolu]ia istoric\ a drepturilor omului


`n viziunea comparativ\ asupra
diferitelor concep]ii [i culturi (II)
Considera]ii speciale privind
evolu]ia constitu]iilor germane [i române

Profesor univ. dr. lex aeterna a putut fi transmis mai depar- nitatea poporului care la trecerea de la
Dieter BLUMENWITZ te în straiele moderne ale unui drept Evul Mediu la Perioada Modern` erau
Universitatea din Würzburg, natural secularizat (cu un con]inut varia- recunoscute ca vizionare, au fost regân-
Germania bil) iar civitas maxima a unei comunit`]i dite consecvent în secolul XVIII de c`tre
de state occidentale bazate pe principii a Locke, Montesquieu [i Rousseau [i trans-
Tema de fa]` este în egal` m`sur` de putut fi p`strat`. Aceasta a fost, în aceea[i puse sub forma structurilor politice: a
actualitate [i determinant` pentru viitor. m`sur`, meritul scolasticului spaniol fost teoretizat` pentru prima oar` o sfer`
Ea relev` faptul c` drepturile omului, Francisco Suarez (1548-1619) [i al a drepturilor [i libert`]ilor individului
îndeob[te, considerate de noi ca fiind un protestantului olandez Hugo Grotius separat` de stat, sfer` care a devenit
lucru de la sine în]eles [i avînd valoare (1583-1645) care, înc` din timpul R`zbo- efectiv` la nivel politic prin Declara]ia
fundamental`, nu apar ca bloc mono- iului de treizeci de ani, a dat o nou` american` de Independen]` [i prin
litic [i nici nu reprezint` o posesiune ordine sistematic` dreptului natural ra]io- Declara]ia francez` a drepturilor omului
garantat` pentru todeauna. Drepturile nal, derivat din natura uman` [i acceptat [i cet`]eanului.
omului sunt rezultatul unei evolu]ii de c`tre partidele aflate în litigiu din Civil liberties, apar]inând Common
istorice complexe, dar, cel pu]in într-o timpul lui. Law-ului englez s-au transformat în colo-
viziune global`, certitudinea de moment Odat` cu emanciparea gândirii de niile nordamericane în Human Rights.
este confruntat` permanent cu diverse teologie, s-a schimbat [i orientarea drep- Etica bazat` pe dreptul natural [i pe reli-
mi[c`ri ideologice [i culturale. tului [i a filosofiei statului. În locul voin]ei gie s-a concentrat într-un sistem de liber-
divine d`t`toare de norme, în centrul t`]i ale dreptului pozitiv modern:
III gândirii politice ajung voin]a [i autono-  Punctul I din Virginia Bill of
La începutul perioadei Moderne, deci mia individului. Urmarea a fost absolu- Rights, din 12 iunie 1776, statueaz` o
în cele trei secole dintre Reform` [i tismul iluminist: nou` în]elegere a omului:
Revolu]ia Francez`, prin succesiunea  În Prusia, drepturile fundamen- „Faptul c` to]i oamenii sunt egali, li-
rapid` a umanismului [i a iluminismului tale liberale - înc` în perioada când per- beri [i independen]i de la natur`, [i
a fost preg`tit terenul pentru stabilirea de sistau structurilor monarhice - au devenit posed` anumite drepturi înn`scute,… [i
drepturi ale omului valabile pentru o ideologie practicat` la nivel de stat. anume dreptul de a se bucura de via]` [i
fiecare individ [i în acela[i timp eficace la  Christian Wolff din Halle a subli- de libertate, de mijloacele de produc]ie [i
nivel politic. Criticile cu privire la ordinea niat capacitatea juridic` general` a oame- de posesia propriet`]ii, n`zuin]a c`tre
medieval` mo[tenit` s-au desf`[urat nilor. Aceasta a avut influen]` asupra fericire [i siguran]` [i dobândirea amân-
pornind de la fundaluri foarte diferite. siguran]ei conferite prin lege în procedu- doura…“.
Voi aminti numai câ]iva dintre marii rile juridice, asupra cre`rii unei mai mari În prefa]a la Declara]ia de Indepen-
pionieri: Luther, Erasmus din Rotterdam, echit`]i în domeniul fiscal [i militar, den]`, din 4 iulie 1776, se spune: „Urm`-
Thomas Morus, Machiavelli [i Francisco asupra revendic`rilor legate de libertatea toarele adev`ruri nu mai necesit` pentru
de Vitoria. În ciuda sciziunii [i a r`zbo- de opinie [i de eliminarea cenzurii. noi nici o demonstra]ie: Faptul c` to]i
iului religios, con]inutul mai profund al Acele postulate referitoare la suvera- oamenii sunt crea]i egali; c` ei sunt înzes-

86 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Analize . Sinteze . Evalu\ri

tra]i de creatorul lor cu anumite drepturi populare. „Faptul c` omul a vrut s` fac` publice drepturile fundamentale ale
inalienabile; c` printre aceste drepturi se din stat un paradis al s`u, a transformat omului care au fost promulgate la 28
num`r` dreptul la via]`, la libertate [i statul într-un iad“ deplânge Hölderlin martie 1849 - un stil de comportare poli-
n`zuin]a c`tre fericire.“ evolu]ia Germaniei. Oricum, perioada tic` practicat din nou în acest secol de
Este simptomatic faptul c` acum, în premerg`toare revolu]iei din martie 1848 c`tre statele socialiste fa]` de catalogul
locul unui bine comun abstract, apare a fost o perioad` de discu]ii însufle]ite de principii CSCE, promulgate la Helsin-
fericirea personal` a individului (persuit asupra drepturilor [i libert`]ilor omului, ki. Formal, catalogul drepturilor funda-
of happiness). O sut` de ani mai târziu, în special, asupra libert`]ii presei. mentale a fost în vigoare pân` la abroga-
fericirea personal` a individului va fi iar`- Înv`]a]ii juri[ti Welker [i Rotteck din rea sa prin decizia federal` din anul 1851.
[i abandonat` prin ideologia marxist- Freiburg au editat între 1834 [i 1843 un Doar pu]ine drepturi fundamentale au
leninist` bazat` pe dispre]ul fa]` de om. lexicon statal în 15 volume. Ideea supravie]uit în constitu]iile statelor
Ea î[i face loc din nou, încetul cu încetul, central` era: datoria statului este numai federale - ca, de pild`, libertatea activit`-
în ordinile constitu]ionale postco- de a respecta [i de a proteja libertatea ]ilor [tiin]ifice din constitu]ia prusac`,
muniste. înn`scut`, nu [i de a o acorda. Aceast` garantat` prin art VI § 152 (ast`zi art.5
Exprimarea drepturilor omului [i ale lucrare a fost reprezentativ` pentru sec].3).
cet`]eanului într-un cadru legislativ a liberalismul de pân` la 1848 [i pentru  Drepturile fundamentale din
reu[it pentru prima oar` în timpul Revo- liberalii din Adunarea Na]ional` de la Constitu]ia de la Frankfurt nu au fost în
lu]iei franceze, în anul 1789. Frankfurt. cele din urm` libert`]i inalienabile deri-
 Conform art.1, oamenii sunt [i r`- 2. 1848, anul revolu]iei, a însemnat o vate din dreptul natural, ci drepturi acor-
mân înc` „de la na[tere liberi [i egali în important` piatr` de hotar în evolu]ia date poporului german care, prin urma-
drepturi. Diferen]ele sociale pot fi înte- drepturilor fundamentale ale omului în re, puteau s` fie iar`[i retrase. Ele trebu-
meiate numai pe folosul comun.“ Germania, chiar dac` - datorit` e[ecului iau s` serveasc` drept norm` constitu-
 Conform art.4, libertatea const` în constitu]iei imperiale - consecin]ele prac- ]iilor diferitelor state germane (§ 130); ele
„a putea face orice cu condi]ia s` nu tice au fost în prima faz` reduse. constituiau numai un program cu carac-
d`uneze altuia. Astfel, singurele limite  Important ne apare faptul c` uni- ter complementar fa]` de drepturile
ale drepturilor naturale ale fiec`rui om rea poporului german - [i aici se impune pozitive în vigoare.
sunt cele care asigur` celorlal]i membri ai o paralel` cu integrarea european` din a 3. Constitu]ia imperial` de la 1871 a
societ`]ii acelea[i drepturi. Aceste limite doua jum`tate a secolului XX - a trebuit lui Bismarck nu a con]inut drepturi
pot fi stabilite numai prin lege“ - o formu- s` fie transpus` în practic` mai întâi fundamentale ale omului deoarece s-a
lare care este valabil` [i în ziua de azi (a printr-o reglementare a drepturilor [i urm`rit evitarea imixtiunii imperiului în
se compara art.49 sect.1, art.54 din libert`]ilor omului valabil` pentru to]i; constitu]iile statelor componente. Abia la
Constitu]ia româneasc`). ast`zi, Uniunea European` a[teapt` de la 1919, a ap`rut din nou o ocazie de a pro-
Drepturile omului [i ale cet`]eanului viitorii ei membri s` adere la comunitatea mulga drepturi liberale la nivel central.
din Fran]a anului 1789 au devenit mode- drepturilor omului din Consiliul Europei 4. Constitu]ia de la Weimar, care a im-
lul a numeroase constitu]ii care au fost [i la Conven]ia European` a Drepturilor pus pentru prima oar` în Germania o
elaborate mai târziu. Ele sunt în acord cu Omului. În decembrie 1848, Adunarea structur` republican` [i democratic`, nu
ideea abatelui Siéyès: „Libertatea nu se Na]ional` de la Frankfurt a pronun]at este doar o consecin]` a gândirii de tradi-
ob]ine prin privilegii, ci prin drepturi Drepturile fundamentale ale poporului ]ie liberal`; dezvoltarea industrial` de la
valabile pentru to]i“. german ca o lege fundamental` a im- finele secolului XIX pare a fi f`cut ine-
periului. Persista fire[te o nesiguran]` în vitabil` o l`rgire a drepturilor în direc]ia
IV ceea ce prive[te aria nemijlocit` de drepturilor fundamentale sociale:
1. Pentru evolu]ia german`, la înce- valabilitate: unele drepturi fundamentale  Constitu]ia reglementa ordinea
putul secolului XIX, Revolu]ia Francez` a au intrat imediat în vigoare (printre altele vie]ii economice dup` principiile
fost mai degrab` un exemplu negativ; ea libertatea persoanei, libertatea de circula- drept`]ii.
era receptat` prin prisma armatelor ]ie, secretul coresponden]ei, dreptul de  aceasta presupunea garantarea
revolu]ionare care au str`b`tut ]ara [i întrunire, protec]ia propriet`]ii); recu- unui nivel de trai demn, angajamentul
prin prisma terorii guvern`rii iacobine. noa[terea altora a r`mas la latitudinea statului de a împiedica abuzurile legate
Drepturile liberale, preluate în Germania legisla]iei fiec`rui land (desfiin]area privi- de fondul funciar [i de a asigura fiec`rui
meridional` dup` Congresul de la Viena legiilor nobiliare, inviolabilitatea domi- cet`]ean german o locuin]` decent`.
de la 1815, au avut mai degrab` ciliului).  statul î[i rezerv` dreptul de a
caracterul unor garan]ii legislative venite  La un nivel general, Constitu]iei etatiza întreprinderile economice private.
de sus decât pe cel al unei impuneri de la Frankfurt i-a lipsit for]a de a se  salaria]ilor le este recunoscut drep-
venite de jos în sus, din partea unor for]e impune. Mai multe state au refuzat s` tul de a participa în mod egal la regle-

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 87


Analize . Sinteze . Evalu\ri

mentarea salariilor [i a condi]iilor de Dezvoltarea teoriei dreptului natural rile [i libert`]ile omului trebuie s` fie
munc`. [i a celei integra]ioniste a fost în între- respectate de toate cele trei puteri ale
Drepturile fundamentale sociale gime stopat` de barbaria nazist`, care a statului (inclusiv cea legislativ`!); atâta
prev`zute în Constitu]ia de la Weimar au profitat de o lacun` în prevederile de timp cât constitu]ia îi prescrie legiuito-
fost preluate dup` 1945 de o parte din protec]ie a drepturilor fundamentale din rului o reglementare a drepturilor indivi-
constitu]iile landurilor - nu îns` [i de Constitu]ia de la Weimar. Conform arti- dului (a[a numitele drepturi prev`zute
constitu]ia federal`. Pe fondul discu]iilor colului 48 referitor la starea de urgen]`, prin lege), con]inutul esen]ial al dreptu-
asidue desf`[urate în interiorul ]`rii, în pre[edintele guvernului avea dreptul de lui fundamental nu poate fi atins (art.19
str`in`tate, dar [i în România (vezi, de a abroga drepturi fundamentale impor- sec].3 GG).
pild`, art.32, 33 [i 43 al Constitu]iei din 21 tante f`r` acordul parlamentului. Prin  Drepturile fundamentale sunt
noiembrie 1991) despre sensul sau non- Legea st`rii de urgen]` din 24 martie protejate prin garantarea dreptului de a
sensul pe care îl au drepturile sau obiec- 1933, na]ional-sociali[tii au decretat face apel pe cale judiciar` (art.19 sec].4
tivele de acest fel ale statului, experien- starea de excep]ie permanent`. Prin GG, art.21 din Constitu]ia româneasc`),
]ele de la Weimar sunt de mare folos. acest lucru, drepturile fundamentale au în special prin jurisdic]ia constitu]ional`
Drepturile fundamentale sociale [i obiec- fost, în timpul guvern`rii lor, eliminate. (art.93 sec].4 a [i art.100 sec].1 GG1); ele
tivele statului prev`zute în Constitu]ia de 5.Pervertirea dreptului [i a moralei sunt de asemenea - cu pu]ine excep]ii -
la Weimar au trezit, într-o perioad` de sub dictatura nazist`, ca [i lipsurile pro- valabile [i în situa]ii excep]ionale.
criz` economic` acut`, a[tept`ri pe care, tec]iei drepturilor fundamentale în peri-  În sfâr[it, Constitu]ia se declar`
în condi]iile în care politica extern` era oada Weimar au fost pline de înv`]`min- pentru consolidarea metapozitivist` a
afectat` de consecin]ele înfrângerii iar te pentru formularea drepturilor funda- drepturilor fundamentale ale omului
cea intern` de infla]ie, tân`ra republic` mentale ale omului în Constitu]ia (art.1 sec].1 [i 2 GG): toate drepturile
nu le-a putut satisface. Aceasta a fost o federal` de la Bonn (GG): fundamentale sunt o consecin]` a recu-
cauz` a discredit`rii generale a guvernu-  Partea referitoare la drepturile noa[terii inalienabilit`]ii drepturilor omu-
lui [i a statului, fapt care a netezit mai fundamentale a fost plasat` la începutul lui; drepturile omului se înr`d`cineaz` la
târziu drumul na]ional-socialismului. constitu]iei, fapt care simbolizeaz` o rândul lor în inviolabilitatea demnit`]ii
Drepturile fundamentale autentice au preeminen]` fa]` de celelalte drepturi. umane care - protejat` printr-o clausa
fost numai slab conturate în Constitu]ia  Drepturile fundamentale sunt perena (art.79 sec].3 GG) - se sustrage
de la Weimar. Ele constituiau mai degra- drepturi valabile nemijlocit (art.1 sec].3 modific`rilor legislative.
b` un program [i o prezentare de obiec- GG; a se compara [i art.1 sec].3, art.51 În m`sura în care drepturile omului
tive decât drepturi aflate efectiv în din Constitu]ia româneasc` de la 21 sunt desemnate ca „fundament al oric`-
vigoare. Ele nu serveau legislatorului noiembrie 1991); prin acest fapt, dreptu- rei comunit`]i umane, al p`cii [i al drep-
drept fir conduc`tor, ci func]ionau numai
în conformitate cu legile în vigoare. În Summary
tratatele de drept ale epocii au existat The Historical Evolution of the Human Rights from a Comparative
mai multe propuneri de a reconstrui Point of View upon the Different Concepts and Cultures.
drepturile fundamentale neclar precizate
Special Remarks Regarding the Evolution of the German
sub forma unor garan]ii autentice de
and Romanian Constitutions (sequel)
libertate:
 reprezentan]ii teoriilor orientate
spre tradi]ie au f`cut referire la caracterul The human rights are defined as a starting point of any human community, of
prestatal al drepturilor fundamentale, la peace and justice in the world (Art.1, sect.2 GG, and art.20 from the Romanian
derivarea drepturilor omului din dreptul Constitution). The Constitution is connected to the tradition of the natural right,
natural; founded by sophists and stoics and introduces consistently for the first time the
 pentru reprezentan]ii noii teorii German state in the tradition of the liberal constitutional development.
integra]ioniste (Rudolf Smend) drepturile For more than 50 years, the states have had the obligation, according to the
fundamentale erau nu numai statu`ri
UNO Charter, to respect and protect the human rights and the fundamental
arbitrare ale legisla]iei statale, ci factori
liberties of all people without any racial, sex, language or religion discrimination:
constitutivi stabili ai sistemului na]ional
„The recognition of the inherent dignity of all people and of their equal and
cultural [i valoric; numai acest sistem
cultural [i valoric face cu putin]` ca inalienable rights, which is the basis of the liberty, justice and peace in the world,
poporul s` se reuneasc` într-un stat, ca is a common point between Germany reunited and Romania, on its way towards
ordinea statal` [i juridic` s` capete the European Union“.
legitimitate [i s`-[i asigure identitatea.

88 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Analize . Sinteze . Evalu\ri

t`]ii în lume“ (art.1 sec].2 GG [i, în acee- Na]iunilor Unite, s` respecte [i s` prote- NOTE
a[i ordine de idei, art.20 din Constitu]ia jeze drepturile omului [i libert`]ile 1
Dreptul român renun]` la apelul constitu]ional,
referitor la cazurile de înc`lcare a dispozi]iilor constitu-
româneasc`), Constitu]ia se leag` de fundamentale ale tuturor oamenilor f`r` ]ionale, lucru care apare ca justificabil dac` ]inem cont
tradi]ia dreptului natural întemeiat` de deosebire de ras`, sex, limb` sau religie. de costurile foarte mari [i de [ansele reduse de succes
c`tre sofi[ti [i stoici [i insereaz` pentru Cu 50 de ani în urm` toate aceste obliga- pe care le are un apel constitu]ional în Germania: în
1997 au fost respinse 4483 apeluri constitu]ionale.
prima oar` statul germanilor, în mod ]ii au c`p`tat expresie în Declara]ia Uni- Numai 456 din aceste 4483 de plângeri respinse în
consecvent, în tradi]ia dezvolt`rii consti- versal` a Drepturilor Omului - în forma procedurile preliminare - prin urmare doar pu]in peste
10% - au primit o motivare a respingerii; majoritatea
tu]ionale liberale. în care aceasta a fost promulgat` de c`tre covâr[itoare a primit de la Karlsuhe a[a numita „foaie
În aceast` tradi]ie se înr`d`cineaz` Adunarea general` a Na]iunilor Unite la goal`“. Fiind vorba despre aproape 4000 de decizii
întreaga noastr` comunitate de state. 10 decembrie 1984. respinse f`r` orice motiva]ie, la cei în cauz` se poate
r`spândi foarte u[or suspiciunea c` acceptarea sau
Acest lucru este valabil atât pentru ideea „Recunoa[terea demnit`]ii inerente neacceptarea unui apel se bazeaz` pe întâmplare sau
suveranit`]ii statelor cât [i pentru ideea tuturor membrilor familiei umane [i a mai degrab` pe ra]iuni str`ine de [tiin]a dreptului.
Doar foarte pu]in peste 1% din apeluri au fost rezolvate
integr`rii acestora într-o comunitate drepturilor egale [i inalienabile ale
favorabil; vezi W. Bausback, Eberich (ed.), Frieden
mondial` subordonat` dreptului, inclu- acestora“, lucru care st` la baza libert`]ii, und Recht/Pace [i drept (1998), p.105 ff.; R. Zuck, Weg
siv drepturilor universal valabile ale drept`]ii [i a p`cii în lume2, este un punct mit der Missbrauchsgebhr im Verfassungsbesch-
werdeverfahren!, în: NJW 1996, p.1254 ff.
omului. de leg`tur` între Germania reunit` [i 2
Vezi preambulul Declara]iei Universale a Dreptu-
De mai mult de 50 de ani, statele România aflat` pe drumul s`u c`tre rilor Omului - United Nations General Assembly,
acestei lumi sunt obligate prin Carta Uniunea European`. Res.217 (III).

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 89


Analize . Sinteze . Evalu\ri

Armata României
[i societatea civil\
- Scurt\ analiz\ a raporturilor dintre aceste entit\]i -
Alexandra SARCINSCHI astfel încât ele s` reflecte nevoile de recurg la mijloace violente pentru
ap`rare specifice unui stat independent. promovarea intereselor proprii în sfera
Cadru general Rela]iile civili-militari se desf`[oar` public`, îns` insuficienta dezvoltare a
Studiile asupra rela]iei dintre militari pe dou` planuri: avem de-a face atât cu sistemului poate conduce la o evolu]ie
[i civili realizate de speciali[tii str`ini1 rela]iile dintre Armat` [i societatea poli- nedorit`, în sensul cre`rii unor structuri
relev` faptul c`, în ultimii ani, în Europa tic`, cât [i cu rela]iile dintre Armat` [i care s` promoveze non-valorile, atitu-
Central` [i de Est, pattern-urile acestei societatea civil`. Prima sfer` rela]ional` dinile [i comportamentele deviante ce
rela]ii au devenit mult mai complexe [i este reglementat` printr-o legisla]ie cla- amenin]` stabilitatea [i securitatea
mai variate. Ei apreciaz` c` în Polonia, r`, societatea româneasc` construind [i na]ional`.
Republica Ceh` [i Ungaria a fost realizat controlând For]ele Armate, în primul În acest context, este deosebit de
un progres substan]ial în implementarea rând, prin intermediul institu]iilor politi- important` analiza binomului rela]ional
modelelor democratice ale rela]iei civili- ce specifice: Parlamentul, Pre[edintele Armat` - societate civil`, ca unul dintre
militari, în timp ce România, Slovacia [i Statului [i Guvernul României. principalii factori poten]atori ai stabili-
Bulgaria, de[i se deplaseaz` în aceea[i t`]ii na]ionale. Rela]ia aceasta se desf`-
direc]ie, sunt totu[i destul de mult în ur- Societatea civil\ [oar` în dou` sensuri: influen]a indirect`
ma celorlalte ]`ri. Cel`lalt tip de rela]ii civil-militare are exercitat` de societatea civil` asupra
În aceste state fost-comuniste, a avut în vedere un subsistem deosebit de organismului militar, ca element esen]ial
[i are loc un amplu proces de complex al societ`]ii [i anume societatea în garantarea p`str`rii de c`tre Armat` a
transformare a institu]iei militare dup` civil`. Complexitatea subsistemului de- rolului constitu]ional în asigurarea secu-
trei coordonate fundamentale: riv` din natura sa: societatea civil` repre- rit`]ii [i ap`r`rii na]ionale, dar [i influ-
1. controlul democratic civil asupra zint` acel ansamblu de institu]ii non- en]a Armatei asupra societ`]ii, ca unul
Armatei, ca tr`s`tur` definitorie a statului guvernamentale diverse, suficient de dintre principalii factori de socializare.
de drept. El reprezint` ansamblul prero- puternice pentru a contrabalansa statul Revenind la societatea civil`, în
gativelor conferite de Constitu]ie [i de [i care, f`r` a-l împiedica s`-[i îndepli- definirea acestui concept trebuie avut în
lege autorit`]ilor societ`]ii politice, de- neasc` rolul de men]inere a p`cii [i de a vedere faptul c` prin institu]ii non-
mocratic aleas`, de a stabili cadrul nor- judeca impar]ial cu privire la interesele guvernamentale nu se în]elege doar
mativ privind organizarea, func]ionarea majore, este totu[i capabil s`-l împiedice acea pleiad` de asocia]ii [i funda]ii non-
[i responsabilit`]ile for]elor armate, de a s` domine [i s` atomizeze restul socie- profit, ci sunt considerate [i alte elemen-
fixa limitele lor de ac]iune, precum [i de t`]ii2. Societatea civil` este un subsistem te: grupurile mici, grupurile de interese,
a verifica modul în care activitatea aces- ce influen]eaz` sistemul securit`]ii na]io- vecin`tatea, asociativitatea, mi[c`rile
tora este conform` dispozi]iilor legii [i nale [i, de aceea, studiul de fa]` se opre- sociale, sfera public`, familia [.a.m.d. În
hot`rârilor autorit`]ilor civile compe- [te asupra sa. Dat fiind gradul actual de acest context, societatea civil` are drept
tente. Aceast` sintagm` se refer`, în dezvoltare a societ`]ii civile române[ti3, substrat leg`turile eficiente create, chiar
esen]`, la dreptul societ`]ii politice de a este pu]in probabil ca aceasta s` repre- dac` acestea sunt flexibile, specifice sau
veghea ca for]ele armate s` ocupe [i s` zinte o poten]ial` surs` de riscuri, peri- instrumentale. În cadrul grupurilor mici,
p`streze locul ce le-a fost destinat în cole [i amenin]`ri la adresa securit`]ii [i de interese sau în rela]iile de asocia-
cadrul societ`]ii. ap`r`rii na]ionale. Din rezultatele stu- tivitate sau de vecin`tate avem de-a face
2. rela]iile civili-militari, asupra c`rora diilor referitoare la societatea civil` a atât cu leg`turi formale, cât [i cu leg`turi
se opre[te pe larg acest studiu; reie[it cu claritate faptul c` organiza]iile informale. Ele pot merge pân` la a fi
3. reforma domeniului de ap`rare ce acesteia nu constituie un pericol pentru organizate în ample mi[c`ri sociale, ce
presupune restructurarea for]elor armate ansamblul societ`]ii. Ele, în prezent, nu reprezint` acele eforturi inten]ionale ale

90 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Analize . Sinteze . Evalu\ri

grupurilor dintr-o societate în scopul de alt` parte, ea are rolul de a forma [i societ`]ii civile care, prin permanenta
cre`rii de noi institu]ii sau de reformare conserva o sfer` public` autonom`, ca- supraveghere a institu]iilor statului, prin
a celor existente (teoreticienii domeniu- pabil` s` garanteze libertatea individu- ac]iunile de sanc]ionare a ilegalit`]ilor
lui consider` c` aceste mi[c`ri au ini]ial al` [i s` previn` sau s` împiedice comise, împiedic` alunecarea c`tre
la baz` comportamente spontane, care, abuzurile statului. totalitarism;
în urma organiz`rii, pot s` adopte un O ]ar` în tranzi]ie, precum România,  formarea ideii de suprema]ie a
astfel de plan colectiv în scopul promo- nu poate exista [i func]iona optim f`r` o dreptului [i de guvern`mânt limitat
v`rii cauzelor proprii). societate civil` puternic`, f`r` o reform` trebuie s` aib` în vedere aplicarea
În ceea ce prive[te dezvoltarea unei viabil` [i f`r` democra]ie. Prin unele di- principiului fundamental conform c`ru-
sfere publice, trebuie men]ionat c` ntre formele sale organizatorice, ia se poate da o ordine ac]iunilor umane,
analize mai recente arat` c` societatea societatea civil` poate contribui substan- folosind tot mai mult ini]iativele indivi-
civil` nu poate fi limitat` la un cadru de ]ial [i decisiv la dezvoltarea democra]iei duale ale membrilor societ`]ii [i recur-
via]` personal`, ci trebuie ca ea s` aib` prin realizarea unor func]ii esen]iale la gând cât mai pu]in la constrângere.
acces la angajamentul [i ac]iunea pu- nivel macro-social:
blic`. Din abordarea societ`]ii civile nu  asigurarea manifest`rii pluralit`]ii Institu]ia militar\
poate lipsi dimensiunea etic` [i, prin de interese ale indivizilor [i colectivit`]i- - abordare sociologic\
aceasta, orice politic` fa]` de structurile lor într-un cadru adecvat, în care fiecare În ceea ce prive[te institu]ia militar`,
asociative este în acela[i timp [i o politi- grup (asocia]ie, organiza]ie, funda]ie Constitu]ia ]`rii noastre consider` c`
c` public`, orientat` c`tre rezolvarea etc.) semnaleaz` celorlalte interesele lui, misiunea esen]ial` a Armatei este garan-
unor probleme de interes general. ia la cuno[tin]` interesele celorlalte tarea suveranit`]ii, a independen]ei [i
La baza tuturor acestor institu]ii grupuri, realizeaz` distinc]ia dintre inte- unit`]ii statului, a integrit`]ii teritoriale a
intermediare între individ [i stat care resele comune [i cele diferite [.a.m.d.; ]`rii [i a democra]iei constitu]ionale, în
alc`tuiesc o structur` complex` st`  realizarea unui mecanism social acest scop fiind subordonat` exclusiv
familia, ca prim` form` de organizare viabil, de comunicare a cuno[tin]elor [i a voin]ei poporului4. Îns` Armata nu este
social`. informa]iilor distribuite în masa colec- numai atât; ea reprezint` [i o institu]ie
În contextul socio-politic actual este tivit`]ii, de cumulare [i de verificare reci- social` al c`rei rol în societate este
deosebit de important s` ne întreb`m proc` a lor; deosebit de important.
Care este rolul societ`]ii civile?.  stimularea comportamentelor Din punct de vedere sociologic,
Societatea civil` reprezint` sfera ac]i- participative, prin crearea unor re]ele Armata reprezint` o form` de organizare
unii unor valori civile în strâns` leg`tur` asociative puternice, bazate pe interac- social` ai c`rei membri ac]ioneaz` pe
cu democra]ia [i libertatea. Din acest ]iuni sociale liber consim]ite ce sporesc baza corela]iei dintre normele institu-
motiv, ea tinde s` devin` un sistem nor- gradul de integrare social`; ]ionalizate [i execu]ia rolurilor5. De[i
mativ, prin intermediul c`ruia sunt eva-  formarea [i dezvoltarea unei Armata este o component` a societ`]ii
luate practicile statale contemporane. culturi civice - pentru buna func]ionare a de care este legat` func]ional, este un
Societatea civil` este, a[adar, pe de o unei societ`]i organizat` pe baza subsistem deschis al sistemului social
parte, un instrument de analiz` a rapor- modelului democratic este necesar` global, totu[i ea difer` structural de
tului existent între social [i politic, [i, pe existen]a unor organiza]ii puternice ale societate:

Societate Armat`

Existen]` ipotetic`, abstract`, integrat` doar pe baza unor Organizare concret`, înalt grad de institu]ionalizare.
instrumente birocratice [i observabil` statistic.

Un tot în aparen]` nestructurat, un conglomerat de institu]ii care în Institu]ie înfiin]at` pe baza legilor. Este un sistem de roluri
mare parte se întrep`trund [i de grupuri organizate sau nu formal. interdependente ai c`rui reprezentan]i au un comportament orientat
prin obliga]ii severe. Structurare evident` pe vertical`.

Nu poate fi vorba de selec]ionarea membrilor societ`]ii (în mod Membrii s`i sunt recruta]i pe baza anumitor principii dintre
for]at, se poate vorbi despre marginalizarea social`, dar aceasta nu membrii societ`]ii, fiind astfel controlat accesul în aceast` institu]ie.
înseamn` c` indivizii respectivi sunt exclu[i din societate, ci doar sunt
introdu[i într-o categorie special` a sa).
Raportul dintre Armat` [i societate se constituie ca un raport de la parte la întreg, de la subsistem la sistem.

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 91


Analize . Sinteze . Evalu\ri

În sistemul societ`]ii române[ti, ca- comitent cu penetrarea for]elor militare doua carier`“, ce presupune identifi-
drele militare, constituite într-un „corp în cadrul structurilor sociale civile. carea în via]a civil` a unei a doua ocupa-
profesional“ puternic individualizat, au Speciali[tii în domeniu au observat o ]ii, indiferent de existen]a pensiei per-
obliga]ia de a respecta regulile „jocului „militarizare a diploma]iei“ [i, în acela[i manente sau nu.
politic“ democratic; corpurile militare timp, o „interna]ionalizare“ [i o „civili- 5. schimbarea misiunilor Armatei în
încadreaz` institu]iile de ap`rare, sigu- re“a staffurilor militare; func]ie de importan]a lor actual`:
ran]` na]ional` [i ordine public` ale sta-  cre[terea interdependen]ei cu  prevenirea r`zboiului;
tului, toate puse în subordinea puterii societatea civil`, ceea ce ar putea duce  p`strarea stabilit`]ii sociale inter-
politice democratice. Accesul militarilor la alterarea structurii interne a Armatei.; ne [i interna]ionale (peace-keeping);
activi la via]a politic` [i la activit`]ile  profesionalizarea crescând` a  asisten]` militar`, vehicul pentru
comerciale este coerent reglementat, în personalului militar ca urmare a cre[terii dezvoltarea social` [i na]ional` (nation
ideea preîntâmpin`rii oric`rei tentative complexit`]ii tehnologiei militare, dar [i building), interven]ii în situa]ii de
de deturnare a For]elor Armate de la inserarea considerabil` de tehnicieni urgen]`.
responsabilit`]ile lor principale. Implica- civili în structurile Armatei.
rea curent` a Armatei în via]a politic` 3. schimbarea autorit`]ii organiza- Opera]ionalizarea
sau în „politica de partid“ este absolut ]ionale [i a tehnicii manageriale: parteneriatului pentru securitate
interzis` în democra]iile moderne.  influen]a din via]a civil`, dar [i ([i ap\rare) na]ional\
evolu]iile interne ale organismului mili- În acest cadru, rela]iile Armat` - so-
Rela]ia armat\ tar au determinat schimbarea radical` a cietate civil` acoper` un spa]iu vast de
- societate civil\ bazelor de la modelul autorit`]ii [i impu- manifestare [i, implicit, de analiz`.
Studiul raportului Armat` - societate nerii disciplinei la o „autoritate manage- Adesea, îns`, în abord`rile academice [i
civil` este justificat în primul rând de rial`“ [i o „autoritate de competen]`“ în activitatea curent`, rela]iile respective
situa]ia [i tendin]ele actuale existente în (accentul este pus pe tehnicile explica- au fost restrânse în mod nejustificat
majoritatea armatelor lumii: schimbarea tive, persuasiune, expertiz` [i consens aproape numai la controlul democratic
radical` a structurii organiza]ionale [i a de grup); asupra Armatei. F`r` a nega însemn`-
practicii manageriale, în principal ca  la baza acestei opera]uni organi- tatea controlului efectuat de factorii
urmare a renun]`rii la modelul Armatei zatorice st` o idee specific` lumii civile: politici [i de societatea civil` în direc]ia
de mas`. În acest sens, pot fi formulate 5 autoritatea se bazeaz` mai pu]in pe Armatei, ne exprim`m opinia c`: un
enun]uri: rangul oficial [i pe autoritatea conferit` control eficient trebuie subordonat unui
1. declinul Armatei de mas` [i trece- de func]ie [i mai mult pe leadership-ul management modern al problemelor
rea la Armata profesionalizat`: personal, solidaritatea grupului primar [i militare [i al ap`r`rii na]ionale, axat,
 este un proces gradual care se ob]inerea efectivit`]ii unit`]ilor mai mici; îndeosebi, pe direc]iile reorganiz`rii [i
desf`[oar` pe un interval de timp mai  este caracterizat` de o disput` în- retehnologiz`rii for]elor armate, în ton
lung; tre dou` ideal-tipuri de conducere mili- cu muta]iile din mediul intern [i extern
 presupune restructurarea [i tar`: comandantul clasic, care simboli- de securitate; pe m`sur` ce institu]iile
adaptarea în conformitate cu necesit`]ile zeaz` tradi]ia [i gloria militar`, [i mana- statului democratic s-au consolidat, con-
societ`]ii în schimbare a formatului [i gerul militar, expresie a dimensiunii trolul formal al societ`]ii civile ar trebui
structurii organiza]ionale, a dimensiunii, [tiin]ifice, instrumentale a preparativelor s` se tansforme într-un „parteneriat“ care
a resurselor [i a misiunilor for]elor militare. s` sus]in` direct misiunile de ap`rare [i
armate; 4. schimbarea modului de recrutare securitate încredin]ate prin Constitu]ie
 se renun]` la încorporarea obli- a ofi]erilor [i schimbarea pattern-ului institu]iei militare.
gatorie, în favoarea recrut`rii pe baz` de carierei militare: Parteneriatul, în sens larg, const` în
voluntariat (acest lucru s-a întâmplat în  din anii '70, s-au remarcat dou` dezvoltarea colabor`rii, coordon`rii sau
SUA în 1973, în Marea Britanie în 1967, trenduri în recrutarea personalului mili- cooper`rii între oganiza]iile sectorului
în Danemarca, Olanda [i Belgia în 1975, tar: pe de o parte, voluntariatul a dus la public (guvernamental) [i cele ale secto-
în Fran]a în 1990); cre[terea calit`]ii individuale a recru]ilor, rului nonprofit6. Parteneriatul reprezint`
 tendin]a este de trecere de la o iar pe de alt` parte, a sc`zut calitatea acea rela]ie dintre dou` sau mai multe
for]` militar` de mobilizare (mobiliza- social` a cohortelor de indivizi veni]i în institu]ii, ce are drept obiect desf`[u-
tion force) c`tre una permanent` (force Armat`, comparativ cu alte corpuri rarea în colaborare a unor programe sau
in being) capabil` de interven]ie rapid`. profesionale orientate spre via]a civil`; proiecte, în cadrul c`rora p`r]ile au
2. reducerea diferen]ei dintre sfera  a ap`rut un concept alternativ la drepturi egale cu privire la stabilirea
civil` [i cea militar`: serviciul militar, aplicabil cadrelor în obiectivelor, a mijloacelor de implemen-
 „civilirea“ profesiei militare con- rezerv` sau în retragere [i anume „a tare, a evalu`rii rezultatelor. De aseme-

92 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Analize . Sinteze . Evalu\ri

nea, to]i partenerii contribuie la asigura- t`rile maxime ale indivizilor fa]` de toate nelor de corup]ie, de administrare defi-
rea resurselor materiale, umane, financi- obiectele politice, mai ales ca partici- citar` a resurselor, acutizarea inechi-
are [i documentare în vederea realiz`rii pan]i activi. Cet`]enii informa]i, activi, t`]ilor sociale [i a efectelor economiei
în bune condi]ii a programelor [i implica]i ra]ional în via]a politic` indic` subterane; sc`derea nivelului de coezi-
proiectelor. o democra]ie stabil`, consolidat`. În une social` [i civic`; emigrarea specia-
Particularizând pentru cazul Armat` - schimb, în cazul României, majoritatea li[tilor din diferite domenii de vârf, feno-
societate civil`, opera]ionalizarea con- cet`]enilor cred c` obliga]iile lor civice men ce afecteaz` poten]ialul de dezvol-
ceptului de parteneriat pentru securitate constau doar în conformarea la sistemul tare al societ`]ii române[ti; men]inerea
([i ap`rare) na]ional`. Promovarea, în politic, în respectarea Constitu]iei [i a unor disparit`]i de dezvoltare între regi-
primul rând de c`tre conducerea legisla]iei, a sistemului politic a[a cum unile ]`rii; nerespectarea normelor eco-
Armatei Române, a unui astfel de sunt ele8. Românii sunt adep]ii obliga- logice [i men]inerea în func]iune a
parteneriat va permite realizarea cu mai ]iilor civice pasive, de conformare la obiectivelor industriale cu un grad de
mare u[urin]` a intereselor na]ionale sistemul politic [i legislativ, f`r` s`-[i pro- risc ridicat; deficien]e în protec]ia infor-
fundamentale, în concordan]` cu pun` participarea la elaborarea legilor, la ma]iilor clasificate; men]inerea la un
evolu]ia proceselor de integrare schimbarea lor atunci când este cazul, la nivel sc`zut a infrastructurii informa-
european` [i euro-atlantic`. Nu trebuie monitorizarea modalit`]ii de cheltuire a ]ionale [i, nu în ultimul rând, ca o conse-
pierdut din vedere faptul c` politica de banilor publici, a modului în care cin]` a majorit`]ii acestor vulnerabilit`]i,
securitate a României trebuie s` r`spun- guvernan]ii î[i îndeplinesc mandatul. încetinirea procesului de reform` [i
d` nu numai provoc`rilor [i oportunit`- A[adar, putem afirma c` societatea restructurare a Armatei României, ceea
]ilor noului mediu de securitate global [i civil` româneasc` nu [i-a asimilat înc` ce va conduce la apari]ia unor serioase
regional, cât mai ales transform`rilor rolul de subiect participativ în rela]iile cu dificult`]i în îndeplinirea misiunilor fun-
interne. În acest sens, putem afirma c`, statul, condi]ie esen]ial` pentru constru- damentale ale Armatei [i a angajamen-
în condi]iile unui management defectu- irea unei democra]ii stabile [i durabile. telor pe linia preg`tirii pentru aderarea
os al tranzi]iei economice [i sociale, Din acest motiv este necesar s` se la NATO9.
societatea româneasc` este caracterizat` acorde aten]ie realiz`rii unei formule de Parteneriatul pentru securitate ([i
de diminuarea autorit`]ii [i eficien]ei implicare a societ`]ii civile în realizare ap`rare) na]ional` va avea în vedere
institu]iilor statului (acelea[i sondaje de acelor interese na]ionale fundamentale participarea societ`]ii civile la realizarea
opinie public` analizate mai sus relev` stabilite de Strategia de securitate na]io- obiectivelor de securitate, în sensul
încrederea extrem de sc`zut` a popula- nal` a României: consult`rii acesteia în ceea ce prive[te
]iei în Parlamentul [i Guvernul Româ- 1. men]inerea integrit`]ii, unit`]ii, integrarea în Uniunea European` [i
niei), de inducerea unei st`ri de incerti- suveranit`]ii [i independen]ei statului aderarea la NATO, consolidarea statului
tudine [i insecuritate la nivel social. român; de drept [i a mecanismelor democratice,
Studiile de specialitate7 au relevat faptul 2. garantarea drepturilor [i libert`]ilor înt`rirea autorit`]ii institu]iilor statului,
c`, în ]ara noastr`, modelul culturii fundamentale [i asigurarea bun`st`rii [i consolidarea mecanismelor de aplicare
politice specifice este deficitar: securit`]ii cet`]enilor României; a legii, a ordinii publice [i a siguran]ei
 insuficient` informare [i 3. afirmarea identit`]ii na]ionale [i cet`]eanului, dar [i optimizarea capaci-
comunicare politic`; promovarea acesteia ca parte a comuni- t`]ii de ap`rare na]ional`.
 valori joase ale competen]ei t`]ii de valori democratice; Construirea parteneriatului cu socie-
civice subiective; 4. protec]ia mediului înconjur`tor. tatea civil`, inclusiv prin asigurarea unui
 valori joase ale ata[amentului fa]` De asemenea, societatea civil` poate echilibru între dreptul la liber` infor-
de sistemul politic; fi consultat` [i în ceea ce prive[te vul- mare [i necesitatea protej`rii informa-
 valori joase ale cooper`rii, nerabilit`]ile mediului intern de securi- ]iilor clasificate, constituie una dintre
solidarit`]ii, particip`rii organiza]ionale, tate în care este direct implicat`: agrava- direc]iile de ac]iune ale Strategiei de
în general, [i politico-civice, în special. rea problemelor de natur` economic`, securitate na]ional` a României, ce
O dezvoltare democratic` armoni- financiar` [i social`, generate de prelun- poate fi dezvoltat` prin institu]ionaliza-
oas`, stabilitatea sistemului politic [i girea tranzi]iei (aceast` situa]ie poate rea conceptului propus \n acest studiu.
cre[terea eficien]ei institu]iilor democra- declan[a criza statului de drept [i a A[adar, referindu-ne în special la
tice pot fi realizate numai cu ajutorul func]ion`rii societ`]ii române[ti); dimi- parteneriatul pentru securitate na]ional`,
unui model al culturii politice caracteri- nuarea eficacit`]ii unor institu]ii ale sta- consider`m c` pentru constituirea rela]ii-
zat de întrep`trunderea armonioas` a tului în gestionarea fenomenelor sociale lor de acest tip este necesar` conside-
particip`rii politice pe fondul tradi]iei [i economice ale tranzi]iei [i în procesul rarea implica]iilor unor presupozi]ii
(care impune respect fa]` de lege [i loia- de armonizare cu Uniunea European` în subiective [i ale unor condi]ii substan-
litate fa]` de structura puterii), cu orien- vederea integr`rii; accentuarea fenome- ]iale de cooperare. În ceea ce prive[te

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 93


Analize . Sinteze . Evalu\ri

presupozi]iile subiective, se urm`re[te: având în vedere constrângerile reale ale dent`“; în acest context, acceptarea
 instituirea unui „respect mutual“, resurselor, condi]iile de transparen]` [i finan]`rii de c`tre o institu]ie a statului,
în sensul consider`rii specificului com- responsabilit`]ile fa]` de institu]iile a[a cum este Armata, [i posibila transfor-
peten]elor celor dou` domenii, a moda- democratice; mare în actor statal ar conduce la pierde-
lit`]ii de realizare optim` a acestora [i a  instruirea civililor în probleme rea acestei virtu]i [i la o vulnerabilitate
implic`rii autonome în finalizarea unor militare - aceast` modalitate de transfer crescut` fa]` de ac]iunile guvernului.
ac]iuni comune; de expertiz` presupune existen]a ini]ia- Mai mult, ar exista posibilitatea ca ac]iu-
 dezvoltarea încrederii reciproce; tivelor bilaterale, dar [i o combina]ie de nile organiza]iilor societ`]ii civile s` nu
 evitarea sanc]ion`rilor; civili care cunosc aspecte militare (teh- mai fie dictate de necesit`]ile comuni-
 centrarea pe nevoile comunit`]ii; nologie, instruc]ie, tactic`, strategie) [i t`]ii, ci de priorit`]ile specifice ale
 asumarea responsabilit`]ii ac]i- personal militar care în]elege pe de o Armatei;
unii; parte necesitatea subordon`rii fa]` de  deformarea misiunilor specifice
 comunalitatea valorilor de refe- autorit`]ile civile [i, pe de alt` parte, diverselor organiza]ii ale societ`]ii civile
rin]`, ceea ce ofer` cadrul de instituire [i stilul de lucru în cadrul birocra]iei create. ca urmare a preocup`rii de a ob]ine
evaluare neutral` a rela]iilor dintre Ar- Institu]iile de înv`]`mânt militare ar tre- fonduri din partea Armatei (modelarea
mat` [i societatea civil`. bui s` fie gazdele programelor educa]io- scopurilor originale în func]ie de cererea
Condi]iile substan]iale de cooperare nale civil-militare, ale workshop-urilor [i poten]ialului finan]ator);
partenerial` se refer` la elaborarea în ale seminariilor;  insecuritatea financiar`;
comun a m`surilor [i politicilor aplica-  sporirea rolului organiza]iilor  birocratizarea sau supraprofesio-
bile într-unul dintre cele dou` domenii, non-guvernamentale în a educa societa- nalizarea ca rezultat al pierderii flexi-
de la identificarea nevoilor, a benefici- tea în privin]a problemelor militare [i în bilit`]ii.
arilor de servicii, a mijloacelor de abor- a aduce în aten]ia Armatei principalele b. pericole ce amenin]` institu]ia
dare [i de solu]ionare a problemelor, a aspecte civile ale politicii de ap`rare. militar`:
planurilor de ac]iune [i de finan]are, Este necesar` încurajarea dezvolt`rii  lipsa unor mecanisme adecvate
pân` la evaluarea calit`]ii serviciilor ofe- ONG-urilor atât ca forumuri academice, de r`spundere [i control: deciziile cu
rite. De asemenea, realizarea parteneri- cât [i ca elemente de gândire informal` privire la „contractarea“ serviciilor socie-
atului trebuie s` aib` în vedere [i trans- ata[ate departamentelor guvernamen- t`]ii civile pot fi luate sub presiunea
ferul de expertiz` dintr-o sfer` în alta; tale (staff-ul preziden]ial, Ministerul timpului, f`r` o baz` suficient` de infor-
scopul acestui proces este în primul Ap`r`rii Na]ionale, Ministerul Afacerilor ma]ii [i f`r` posibilitatea de a c`uta [i
rând de a crea competen]e civile în pro- Externe [.a.m.d.); cunoa[te poten]ialii contractan]i;
blemele de ap`rare [i de a îmbun`t`]i  conversia industriei de ap`rare  evaluarea deficitar` a ac]iunilor
dialogul dintre militari [i civili, dar [i de redundant` pentru folosirea profitabil` a comune finan]ate de Armat`, ca rezultat
a cre[te gradul de transparen]` al sa de c`tre societatea civil` în procesul al dificult`]ii de stabilire [i de aplicare a
institu]iei militare [i de a-i face pe civili, de reconstruc]ie na]ional`; criteriilor de performan]`;
în special societatea civil`, s` în]eleag`  dezvoltarea cercet`rii indepen-  infiltrarea în Armat`, sub masca
natura, rolul [i nevoile Armatei. Trans- dente [i multidisciplinare, ca modalitate intereselor societ`]ii civile, a partizana-
ferul de expertiz` din zona militar` în de cooperare între sfera civil` [i cea tului politic;
cea civil` [i invers, este realizat prin câte- militar` cu scopul identific`rii celor mai  implicarea exagerat` a societ`]ii
va modalit`]i ce pot fi particularizate [i bune solu]ii pentru problemele ap`rute civile în problemele particulare ale
pentru cazul rela]iei Armat` - societate în derularea reformei Armatei. institu]iei militare, astfel încât s` se poat`
civil`10: Constituirea rela]iei de parteneriat realiza un control civil al Armatei;
 sesiuni de brainstorming, al c`ror între Armat` [i societatea civil` trebuie  transparen]a prea mare a Armatei
scop este de a ajuta staff-ul militar [i s` ia în considerare câteva eventuale în rela]iile cu societatea civil`, ceea ce
societatea civil` în exercitarea responsa- pericole: pune în pericol chiar securitatea [i
bilit`]ilor în domeniul ap`r`rii [i în a.pericole ce amenin]` societatea ap`rarea na]ional`.
dezvoltarea ideilor referitoare la tipul de civil`: Totu[i, o asemenea rela]ie nu implic`
for]e armate de care are nevoie ]ara;  pierderea autonomiei [i indepen- numai pericole, ci [i avantaje. De[i aces-
 consultarea speciali[tilor civili în den]ei prin interven]ia profund` a tea din urm` pot ap`rea numai pe termen
probleme de buget astfel încât s` se Armatei în structurile civile neguverna- lung, ele exist` [i vor duce la dezvoltarea
realizeze institu]ionalizarea efectiv` a mentale. Temerea societ`]ii civile cu unei raport durabil [i func]ional între
proceselor de planificare [i asistare a privire la pierderea independen]ei [i Armat` [i societatea civil`. Iat` câteva
ap`r`rii în sensul dezvolt`rii capaci- autonomiei este legat` de îns`[i caracte- dintre avantajele de care beneficiaz`
t`]ilor de realizare eficient` a scopurilor rizarea acestei entit`]i ca fiind „indepen- organismul militar în aceast` situa]ie:

94 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Analize . Sinteze . Evalu\ri

 îmbun`t`]irea imaginii Armatei în la diverse activit`]i [i programe na]io- În acest context, structurarea rela]iei
rândul popula]iei; nale [i interna]ionale ale societ`]ii civile; de parteneriat între Armat` [i societatea
 posibilitatea de g`sire a noi surse  cre[terea rolului Armatei în civil` trebuie realizat` cu mare aten]ie
de finan]are a Armatei din rândul îmbog`]irea patrimoniului cultural al [i într-un cadru legislativ riguros, astfel
societ`]ii civile; ]`rii; încât s` fie eliminate riscurile [i
 cre[terea interesului tinerilor  îmbun`t`]irea capacit`]ii de reac- amenin]`rile ce pun în pericol se-
pentru stagiul militar [i pentru urmarea ]ie a popula]iei la situa]ii de criz`, prin curitatea ambelor subsisteme societale
unei cariere militare; implicarea Armatei [i a societ`]ii civile în [i, în consecin]`, a întregului sistem
 participarea personalului militar programe de preg`tire comune [.a.m.d. social.

Tema: Rela]iile Armatei cu societatea, Editura Academiei de Înalte Studii Militare,


NOTE Bucure[ti, 1997, 80 pag., p. 17.
6
1
Cottey, Andrew; Edmunds, Timothy; Forster, Anthony, Democratic Control of the Vl`sceanu, Mihaela, Politica social` [i sectorul nonprofit, în „Politici sociale.
Armed Forces in Central and Eastern Europe: A Framework for Understanding Civil- România în context european“, Ed.Elena Zamfir [i C`t`lin Zamfir, Ed.Altenative,
Military Relations, în „ESRC One World or Several. Working Paper“, septembrie 1999. Bucure[ti, 1996, pp.83-98.
7
2
Gellner, Ernest, Condi]iile libert`]ii. Societatea civil` [i rivalii ei, Ed. Polirom, Buc., Nedelcu, Elena, Democra]ia [i cultura civic`, Ed. Paidea, Bucure[ti, 2000. Lucrarea
1998, p. 20. reprezint` materializarea cercet`rii cu tema "Pattern-ul culturii politice în România",
3
Aceast` afirma]ie este f`cut` pe baza analizei rezultatelor studiilor asupra societ`]ii realizat` de autoare în perioada 1997-1999.
8
civile române[ti realizate de Funda]ia pentru Dezvoltarea Societ`]ii Civile (baza de date a Ibidem.
9
fost finalizat` la 29 iunie 2001). Strategia de securitate na]ional` a României, 2001.
10
4
Constitu]ia României, articolul 117, al. 1. Donnely, Chris, Developing a National Strategy, în „Central and European Issue.
5
Lt.col.conf.univ.dr. Dumitru Iacob [i col.lector univ.Valentin Stancu, Rela]ii publice. Romanian Foreign Affairs Review“, vol. 3, nr. 2, Buc., 1997, pp. 63-82.

SUMMARY

THE ROMANIAN ARMED FORCES AND THE CIVIL SOCIETY


The experts in geopolitics underline that in the last decade, the patterns of the civil-military relations across Central and
Eastern Europe have become more complex and more varied. Poland, the Czech Republic and Hungary have made important
progress in establishing democratic models of civil-military relation, but Romania, Slovakia and Bulgaria are moving too slowly
in the same direction. In the context of the Romanian military reform, the partnership between Romanian Armed Forces and
civil society is one of the directions of The National Security Strategy, but this concept must be developed in new approaches
in order to support the vital national interests and the Romania's integration in European and Euroatlantic structures. With that
end in view we suggest the concept of partnership for national security (defense) between Romanian Armed Forces and
Romanian society.

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 95


Puncte de vedere

Arma petrolului
- Evolu]ii pe pia]a global\ `n anul 2001 -

Ing.Liviu LUCA, petrolului, considerau aceia[i exper]i au discutat posibilitatea unei reuniuni
prim-vicepre[edinte aviza]i, va continua, de altfel, s` ramân` extraordinare în iulie.
CNSLR - Fr\]ia sensibil` la factorii conjuncturali, din În]elegerea Irak-ONU a încetat la 3
categoria interven]iilor OPEC, sau a iunie. (Acordul dintre Bagdad [i Organi-
Pie]ele petroliere de cele dou` p`r]i efectelor unor evenimente extraeco- za]ia Na]iunilor Unite privind exportul
ale Atlanticului sunt înc` sub influen]a nomice: intrarea [i ie[irea Irakului de pe limitat de petrol irakian reprezint` o de-
atentatului din SUA [i a evenimentelor pia]`. La sfâr[itul anului 2000 se aprecia, rogare de la embargoul interna]ional
din Orientul Mijlociu, unde se afl` statele pe de alt` parte, c` ]`rile din afara OPEC impus dup` invadarea Kuweitului de
cele mai mari produc`toare de petrol nu pot interveni semnificativ, pe termen for]e irakiene, în august 1990. Acest
brut de pe mapamond. Actualul „[oc al scurt, asupra ofertei de hidrocarburi, acord se înnoie[te din [ase în [ase ani,
petrolului“ este al patrulea consemnat deoarece n-ar putea pune în circuit noi exportul de petrol irakian efectuându-se
de seismografele economiei mondiale în rezerve f`r` a face investi]ii suplimen- sub controlul strict al organiza]iei inter-
ultimele trei decenii. Acesta se datoreaz` tare. Ca urmare centrele interna]ionale na]ionale).
interac]iunii dintre produc]ie, stocurile [i de monitorizare [i expertiz`, conchi- Întreruperea exportului de petrol
consumul mondial de petrol. Factorul deau c` pia]a va fi marcat` în 2001 de: irakian, anun]at` de autorit`]ile din
declan[ator a fost îns` criza din Asia din pozi]ia Arabiei Saudite, singura ]ar` din Bagdad, reprezinta protestul Irakului
1998, care a erodat pe termen lung OPEC care nu produce la întreaga capa- fa]` de hot`rârea de a prelungi doar cu o
cererea de hidrocarburi, a[a încât pre]ul citate; ritmul mediocru al cre[terii eco- lun` programul Petrol contra hran`.
lor a alunecat progresiv de la 20 nomiei mondiale; instalarea iernii cu po- Decizia Arabiei Saudite de a suplini
USD/baril la începutul lui 1997, pân` sibile efecte în nivelul consumului [i în cantit`]ile irakiene de petrol a relaxat
sub nivelul a 11 USD, în februarie 1999. pre]uri. pia]a. Conform unui mecanism adoptat
Interven]iile OPEC - care furnizeaz` 40 de OPEC, produc]ia de petrol urma s`
la sut` din produc]ia de petrol a lumii [i 2. OPEC [i Irak `n jocul petrolier sporeasc` atunci când pre]ul se situa sub
controleaz` 60 la sut` din volumul tran- din vara anului 2001. pragul minim de 22 de dolari barilul.
zac]iilor - în acord cu al]i mari produc`- Calculele anali[tilor în domeniul pe- Pre]ul de referin]` al OPEC este media
tori (Mexic [i Norvegia) au dus la dubla- trolier au început s` fie zdruncinate în celor mai importante [apte cursuri ale
rea pre]ului, pân` la sfâr[itul lui 1999, iunie 2001. Atunci, pentru a protesta fa]` petrolului din lume. „OPEC [i pie]ele
pentru c` în septembrie 2000 acesta s` de proiectul americano-britanic de revi- petrolului au nevoie de timp pentru a se
ating` 35 USD/baril. zuire a sanc]iunilor ONU impuse în asigura c` decizia Irakului va produce o
1990, Irakul a încetat exportul de ]i]ei în criz`“, eviden]ia la momentul respectiv
1. Nici un „nor negru“ pe cerul cadrul programului Petrol contra hran`. ministrul Petrolului din Quatar, Abdu-
pie]ei petrolului De asemenea, ministrul irakian al petro- llah Attiyah. La rândul s`u, ministrul
Considerând c` stocurile comerciale lului, Amer Mohammad, nu a participat saudit ad`uga: „Irakul va fi luat în calcul
ale OPEC sunt excedentare, anali[tii au nici la reuniunea ministerial` a Organi- [i v` asigur c` nu va exista o lips` de pia-
tras concluzia c` o nou` febr` a pre]ului za]iei ]`rilor Exportatoare de Petrol ]`. Nu [tim care e planul lor de ac]iune.
petrolului nu se va înregistra în 2001. În desf`[urat` la Viena la mijlocul lunii iu- Va dura o zi, o lun`, o s`pt`mân`? Nu
plus, reluarea exportului de c`tre Irak [i nie. Ca reac]ie la decizia Irakului, Arabia [tim care e planul“.
o a[teptat` cre[tere a produc]iei ]`rilor Saudit`, cel mai mare produc`tor de Oprirea exporturilor de petrol iraki-
din afara OPEC au contribuit, cel mai petrol brut, la nivel mondial, a asigurat an a cauzat în mod firesc o sc`dere a
probabil, la stabilizarea pre]ului pentru c` va compensa orice lipsuri de pe pia]`. importurilor în SUA, începând cu a doua
co[ul OPEC în jurul valorii de 26 Ne[tiind cu exactitate când va înceta s`pt`mân` a lunii iulie, în timp ce ]`rile
USD/baril [i 28 USD pentru WTI (West protestul irakian [i ce impact va avea consumatoare s-au antrenat într-o
Texas) Intermediate. Situa]ia de pe pia]a acesta pe plan mondial, membrii OPEC competi]ie din ce în ce mai strâns` pen-

96 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Puncte de vedere

tru cantitatea r`mas` pe pia]`. Stocul dis- bunuri civile [i înt`rirea controalelor adic` 25,08 milioane barili/zi; cota
ponibil de petrol crud s-a men]inut pentru cump`rarea de bunuri militare - previzional` de produc]ie a OPEC, in-
sc`zut, dup` cum a declarat Departa- dup` ce Rusia a exercitat presiuni în clusiv a Irakului, a totalizat 27,07 milioa-
mentul pentru Energie al SUA. În urm`- Consiliul Europei în favoarea Irakului. ne barili/zi. Potrivit EIA, institu]ie care
toarele [ase s`pt`mâni s-a înregistrat o Statul irakian considera acest element este menit` s` protejeze interesele ]`rilor
u[oar` sc`dere a importurilor de petrol drept o victorie politic`. Totu[i, contra- consumatoare de ]i]ei împotriva deci-
pân` la nivelul de 8,5 milioane de cte în valoare de 4,72 miliarde USD din ziilor OPEC, în anul 2002, cererea mon-
barili/zi, comparativ cu 9,343 milioane cadrul programului Petrol contra hran` dial` de ]i]ei va fi de 77,18 milioane bari-
barili/zi în cel de-al doilea semestru. au fost blocate de c`tre SUA [i Marea li/zi, din care 47,25 milioane barili/zi vor
Deoarece dureaz` aproximativ 40 de zi- Britanie, conform unei surse din Minis- fi asigura]i de ]`rile produc`toare din afa-
le pentru ca petrolul din Golf s` ajung` terul Irakian al Comer]ului. ra OPEC. Din aceast` cauz`, s-a estimat
în SUA, lipsa lui de pe pia]` s-a sim]it În august 2001 pie]ele petroliere din c` OPEC s`-[i ajusteze cotele de
abia în iulie. Diferen]a între pre]ul pe- cele dou` p`r]i ale Atlanticului au conti- produc]ie în a doua parte a anului 2001
trolului de la New York [i cel de pe pia]a nuat s` se afle sub influen]a evenimen- cu peste 400.000 barili/zi, mai mult decât
din Londra a determinat, mai multe telor din Orientul Mijlociu [i a vacan]ei fusese prev`zut, adic` 27 milioane ba-
cargouri decât erau prev`zute s` se în- de var`. De asemenea, cele mai multe rili/zi [i cu peste 300.000 mai mult decât
drepte c`tre Europa [i nu spre SUA. rafin`rii [i-au stabilit revizii tehnice, con- prognoza anterioar` pentru anul 2002.
Petrolul din Marea Nordului a r`mas în tribuind la o diminuare accentuat` a
Europa, deoarece diferen]a de pre] nu a stocurilor de distilate. Lichiditatea redus` 3. Atentatele teroriste de la 11
acoperit costul transportului c`tre SUA. din ringul interna]ional Petroleum Ex- septembrie [i pia]a petrolului
Decizia OPEC de a nu m`ri imediat pro- change (IPE), de la începutul lunii augu- Atentatele teroriste din 11 septem-
duc]ia a accelerat [i ea competi]ia pentru st a fost pus` de c`tre brokeri pe seama brie, din SUA, [i campania din Afgha-
cargouri. a[tept`rii unui comunicat din partea API nistan [i-au sim]it influen]ele marcante
Cursul petrolului a cunoscut, totu[i, (Institutul American al Petrolului). Pe de asupra pie]ei petrolului. Bursa din Wall
în iulie, o cre[tere exploziv` în condi]iile alt` parte, furtuna tropical` Barry [i Street a fost închis` pentru dou` zile. În
în care OPEC a emis semnale clare c`-[i imposibilitatea înc`rc`rii a dou` cargouri aceast` perioad`, pre]ul petrolului a os-
va majora produc]ia în acest an. În iulie, cu ]i]eiul irakian (aproape 4 milioane cilat. Pre]ul ac]iunilor pentru companiile
barilul de ]i]ei Brent, din Marea Nor- barili), în portul turc Ceyhan, au cauzat o din industria petrolier` a mai sc`zut în
dului, cu livrare în luna septembrie, a sc`dere a stocurilor de ]i]ei pe pia]`. În ziua urm`toare atacului.
fost cotat la International Petroleum Ex- ziua de 14 august, la IPE Londra, pre]ul Cota]iile pentru ]i]eiul Brent au reve-
change, la 26,63 USD/baril. La New de închidere pentru ]i]eiul Brent septem- nit la 28,5 USD/baril, dup` ce în 11 sep-
York Mercantile Exchange, barilul de brie 2001, a fost de 25,99 USD/baril, iar tembrie atinseser` un maxim de 30,05
petrol de referin]` Light Sweet Crude, cu la Nymax, 28,01 USD/baril pentru Light USD/baril, pentru scaden]a din octom-
livrare în luna august, a ajuns pân` la Sweet Crude Oil. La Tokio, tranzac]iona- brie. OPEC a anun]at prin intermediul
28,21 USD/baril. Aceast` evolu]ie ascen- rea ]i]eiului din Golful Persic a fost ca [i Ministerului Petrolului [i Resurselor
dent` a cursului petrolului s-a concre- inexistent`, în condi]iile în care în estul Minerale din Emiratele Arabe c` va
tizat într-o cre[tere cu 7,5% pe pia]a Asiei, marea majoritate a operatorilor s- încerca nu numai s` stabilizeze pre]ul
american`, în timp ce la Londra majora- au aflat în vacan]a de var`. ]i]eiului [i s` suplineasc` cererea nece-
rea a fost de 2,8%. Interesant este faptul ¥`rile membre OPEC [i-au reconfir- sar` de ]i]ei din pia]`. Rezervele Emira-
c` major`rile de pre] au intervenit, în mat inten]ia de a-[i reduce cotele de telor Arabe Unite de ]i]ei se cifrau în
mod paradoxal, tocmai în momentul în produc]ie începând cu 1 septembrie. În- momentul respectiv la 89 miliarde barili,
care Irakul a renun]at la inten]ia de sis- s`, ultimele prognoze ale Agen]iei în timp ce cele de gaz se ridicau la 6
tare a ]i]eiului [i a acceptat prelungirea Interna]ionale pentru Energie (EIA) din trilioane de metri cubi. De[i ]inta OPEC
cu înc` cinci luni a programului Petrol Paris, apreciau pentru acest an, o cre[- consta în stabilizarea pie]ei ]i]eiului,
contra hran` al ONU, care redeschidea tere a cererii mondiale de ]i]ei care se va oficialul arab a men]ionat c` OPEC va
astfel calea exporturilor de petrol brut situa în jurul mediei de 0,5 milioane lua toate m`surile pentru stabilizarea
întrerupte în iunie. barili/zi. Acest lucru a exercitat presiuni pre]ului „la nivel acceptabil“.
Pe scena diploma]iei mondiale au asupra produc`torilor [i în mod deosebit ßocul economic provocat de atacu-
intervenit [i anumite evenimente politi- asupra OPEC, în sensul cre[terii cantit`]ii rile teroriste din SUA s-a resim]it, îns`,
ce cu repercusiuni asupra comer]ului cu de ]i]ei livrate. În ciuda agrementului in- puternic la nivelul economiei mondiale.
]i]ei. Astfel Marea Britanie [i SUA au tern de reducere treptat` a cotelor de Un regres evident s-a constatat pe pia]a
renun]at la reconfigurarea sanc]iunilor - produc]ie, OPEC a acoperit în luna energiei, prin sc`derea cererii [i reduce-
u[urarea achizi]ion`rii de c`tre Irak de iunie, 35% din cererea mondial` de ]i]ei, rea pre]urilor la petrol, combustibil [i

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 97


Puncte de vedere

gaze naturale, dar [i în comer] [i trans- s` beneficieze de pe urma economiei petrol înregistrate de OPEC vor atinge
porturi, pe fondul sc`derii cererii de globale aflate în plin proces de rece- u[or pragul de 600 miliarde USD în anul
combustibil pentru avioane. Pe fundalul siune, prin reducerea taxelor produselor 2020, fa]` de 500 miliarde USD în cazul
unei descre[teri economice, tot mai mul- petroliere, atunci OPEC va lua m`suri [i scenariului care implic` pre]uri ridicate [i
te firme s-au sim]it amenin]ate de fali- va reduce pre]ul la petrolul brut. mai pu]in de 400 miliarde USD în cazul
ment. Astfel, marile companii caut` cu Pe de alt` parte, rezervele mondiale scenariului care implic` pre]uri sc`zute.
disperare formule de autoap`rare în lu- de petrol au crescut. Studiul efectuat de În cadrul aceluia[i Congres de la
mea economic`, sub spectrul reducerii IEA, „Perspectiva energetic` la nivel Buenos Aires s-a eviden]iat [i „cre[terea
pre]urilor. mondial, 2001: evaluarea rezervelor exploziv` a industriei gazelor naturale,
Pre]ul barilului de petrol brut a atins actuale în raport cu cre[terea cererii“ a care a devenit o pia]` global`, subli-
în 12 octombrie 21,80 USD la Interna- pus accentul pe toate formele de ener- niindu-se faptul c` rata cre[terii comer-
tional Petroleum Exchange din Londra. gie, pe pre]uri [i pe problema comercia- ]ului cu energie tinde s` dep`[easc` rata
La New York Mercantile Exchange bari- liz`rii resurselor energetice. Priddle curent` a cre[terii cererii pentru ener-
lul de petrol de referin]` Light Sweet citeaz` ultimele estim`ri ale US Geolo- gie“. În timp ce comer]ul „înfloritor“ cu
Crude, cu livrare în luna decembrie, a gical Survey, în care se arat` c` rezervele energie ridic` întreb`ri cu privire la se-
sc`zut la 22,82 USD/baril. Ministrul Pe- mondiale de petrol au crescut în mod curitatea energiei - acest lucru rezultând
trolului din Quatar, Abdullah al-Attiyah a constant în anii '90, de la 1,190 trilioane din instabilitatea ap`rut` la nivel geopo-
declarat c` OPEC este decis` s`-[i redu- barili în anul 1991 la 1,196 trilioane barili litic - este evident faptul c` 95% din cre[-
c` produc]ia de petrol pentru a stopa înregistra]i în anul 2000. terea înregistrat` de produc]ia de ener-
sc`derea pre]urilor. Acesta a mai preci- Se estimeaz` c` la nivel global, con- gie pân` în anul 2020 va proveni din
zat c` produc`torii de petrol din Quatar sumul de petrol în anul 2000 s-a cifrat la exteriorul ]`rilor OECD. „Chiar dac` pro-
vor sprijini o eventual` decizie a OPEC 28 miliarde barili, iar, în urm`torii 10 ani, duc]ia de energie provenit` din cadrul
în acest sens, f`r` a furniza nivelul pre- cererea global` de petrol va evolua la 20 ]`rilor OECD cre[te, este necesar ca [i ]`-
conizatei reduceri. de milioane barili/zi. rile care nu fac parte din aceast` orga-
Anali[tii estimeaz` c`, la nivel global O problem` serioas` o reprezint` niza]ie s` î[i sporeasc` produc]ia“. La
exist` suficiente resurse energetice pen- mic[orarea investi]iilor în sfera noilor Buenos Aires, s-a ar`tat c` ]`rile europe-
tru a acoperi atât nevoile curente cât [i pe produc]ii. Diminuarea a investi]iilor - ne care vor deveni dependente, în
cele aferente urm`torilor 20 de ani. Pen- estimat` la 5% pe an, în timp ce, cre[te- propor]ie de 60%, de importurile de gaz
tru dezvoltarea acestor rezerve energe- rea cererii este apreciat` la 2% pe an - va natural, în urm`toarea decad`, iar „pre-
tice sunt, necesare investi]ii importante, determina pe termen scurt o produc]ie ]ul gazului natural poate înregistra o
estimate la aproximativ 500-600 miliarde suplimentar` de 60 milioane barili/zi cre[tere pentru a acoperi aceast` cerere
dolari. O pondere important` a acestei pân` în anul 2010. „Dac` ne baz`m pe o suplimentar`“.
sume este destinat` dezvolt`rii capacit`- cifr` estimat` cu 5 miliarde barili pentru Cel mai sc`zut pre] al ]i]eiului, din
]ilor de produc]ie în domeniul petrolier, a asigura o capacitate de produc]ie de 1 ultimii doi ani, a fost atins, în 6 noiem-
astfel încât, s` fie acoperit necesarul milion barili/zi în Orientul Mijlociu [i o brie, cu doar câteva zile înaintea întâlni-
mondial pân` în anul 2010. Acestea sunt valoare de cinci ori mai mare pentru a rii OPEC de la Viena. Pre]urile s-au
constat`rile primare ale principalelor asigura aceea[i capacitate de produc]ie mic[orat inclusiv în New York, sub nive-
studii efectuate de International Energy în afara ariei mai sus men]ionate, atunci, lul de 20 USD. Acest nivel, departe de a
Agency (IEA) [i date publicit`]ii la Con- estim`rile privind necesarul de capital fi cel dorit de membrii OPEC, sfideaz`
gresul Mondial al Energiei care a avut loc investit pentru a acoperi cererea mondi- orice a[teptare cu privire la o evolu]ie
la jum`tatea lunii octombrie la Buenos al` de petrol (pân` în anul 2010), vor considerat` de avantajoas` pentru toat`
Aires. Robert Priddle, director executiv al deveni fluctuante“, sunt de p`rere ana- lumea (produc`tori-consumatori).
IEA, a subliniat cu acel prilej: „Dialogul li[tii IEA. Priddle apreciaz` c` o mare OPEC ar putea s` decid` un nivel al
produc`tor-consumator începe s` fun- parte din aceste investi]ii masive vor fi produc]iei inferior celui din aprilie 1999
c]ioneze. Studiul înaintat Congresului direc]ionate c`tre Orientul Mijlociu [i - moment dup` care pre]ul mondial a
prezint` o strategie de stabilire a unui zona fostei Uniuni Sovietice, iar ]`rile crescut de la 10 USD/baril la 35 USD/ba-
pre] mediu al petrolului furnizat de OPEC vor juca un rol important în aceas- ril. Cu toate acestea, ecua]ia pre]ului
OPEC, ceea ce va avea ca rezultat un t` schem`. Estim`rile respective iau în viitor al ]i]eiului r`mâne în continuare
venit anual mai ridicat pentru membrii considerare un climat „favorabil“ al plin` de necunoscute. De altfel, au ap`-
OPEC. Pe baza acestui pre] mediu este investi]iilor pentru ]`rile implicate [i pre- rut informa]ii care probeaz` faptul c`
estimat venitul anual pân` în anul 2020“. ]uri ale petrolului care garanteaz` inves- nici chiar membrii OPEC nu-[i respect`
Pre[edintele OPEC, Chakib Khelil a titorilor un venit corect. Studiul a consta- propriile angajamente de reducere a
remarcat c`, dac` unele state vor încerca tat c` veniturile anuale din produc]ia de produc]iei. Astfel, potrivit Agen]iei Inter-

98 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Puncte de vedere

na]ionale pentru Energie, în luna octom- pozi]iile de vânzare, datorit` evolu]iei ]ul futures al benzinei cu scaden]a în fe-
brie, produc]ia OPEC a dep`[it, cu cererii [i altor factori tehnici. Astfel, bruarie s-a situat la 55,05 cen]i/galon, în
900.000 barili/zi, nivelul stabilit de co- pre]ul ]i]eiului light crude oil cu scaden]a sc`dere cu 2,26 cen]i sau 3,9 la sut` fa]`
mun acord în septembrie 2001. în luna februarie a atins, în data de 15 de [edin]a anterioar`.
Chiar dac` OPEC [i-ar fi respecta ianuarie, valoarea de 18,89 USD/baril, în
angajamentele „interne“, pia]a petrolului sc`dere cu 79 de cen]i, respectiv 4 la sut` Concluzii
ar fi înregistrat transform`ri defavorabile fa]` de ziua precedent`, dup` ce, în Lumea a intrat dup` 11 septembrie
organiza]iei. Cauza principal` a acestei cursul [edin]ei de tranzac]ionare atinse- 2001 într-o nou` etap` a organiz`rii pie-
situa]ii î[i afl` sorgintea în ofensiva de se chiar un minim de 18,65 USD/baril. ]ei petrolului [i a competi]iei pentru
„pia]`“ a exportatorilor din Rusia, Mexic Stocurile de produse petroliere rafinate, energie. Europa Occidental` [i Japonia
[i Norvegia. Lobby-ul pe care OPEC la inclusiv de p`cur` (heating oil) sunt cu sunt evident dezavantaje prin compa-
început, în toamna anului trecut, pe lân- peste 20 la sut` mai mari decât cele ra]ie cu SUA, Federa]ia Rus`, China [i
g` cancelariile marilor produc`tori ne- înregistrate în perioada similar` a anului Asia de Sud-Est. Interesul manifestat de
afilia]i la cartel are o singur` explica]ie: trecut, exercitând presiuni asupra pie]ei. marile corpora]ii petroliere din SUA, UE,
OPEC nu mai este interesat s` reduc` Cota]ia NYMEX pentru p`cur` cu sca- Japonia, China [i Rusia se concentreaz`
produc]ia la nesfâr[it, pentru c` în acest den]a în februarie se situeaz` la 51,66 din ce în ce mai insistent asupra Asiei
mod [i-ar mic[ora cota de pia]`. Totu[i, cen]i/galon, cu 2,28 cen]i sau 4,2 la sut` Centrale [i Siberiei. În aceste regiuni s-au
pozi]iile oficiale ale Mexicului [i ale mai pu]in decât în [edin]a anterioar`. depistat principalele resurse de energie
Rusiei sunt departe de a fi favorabile Conform datelor Reuters, pe pia]a ameri- ale viitorului. Punerea lor în valoare [i
cartelului. Ministrul rus al Energiei, a can` a produselor petrolului Brent s-a introducerea în circuitul economiei
declarat c` în anul 2001 exportul de ]i]ei situat la 19,78 USD/baril, în sc`dere cu mondiale implic`, îns`, aranjamente noi
a crescut în primele 10 luni, la 3,02 1,08 USD/baril sau 5,2 la sut` fa]` de în planurile politico-diplomatice, pre-
milioane barili/zi de la un nivel de 2,82 ziua precedent`. Trendul descendent cum [i investi]ii constante [i substan]iale
milioane barili/zi. Rusia [i Mexicul [i-au înregistrat pe pia]a futures a benzinei [i a în infrastructur`, tehnologie [i for]` de
propus, în continuare [i pentru 2002 o p`curii a contribuit de asemenea, la munc`. Oricum, indiferent de costuri
participare serioas` la comer]ul cu ]i]ei. men]inerea unui nivel sc`zut al pie]ei (ajunse ast`zi la 27$/baril), se contu-
Costurile dezvolt`rii acestor ]`ri reclam` petrolului. reaz` tot mai evident o nou` etap` în
în mod direct redimensionarea partici- Sc`derea pre]urilor futures la expansiunea economiei mondiale, într-o
p`rii lor la pia]a produselor petroliere. benzin` se explic` [i prin masivele livr`- direc]ie care ar putea dep`[i regulile „jo-
Ca urmare, în cadrul [edin]ei de ri de combustibil european c`tre SUA, cului petrolier“ de la sfâr[itul secolului
tranzac]ionare din 14 ianuarie 2002, spe- pe tot parcursul acestei luni (peste 1,5 XX, joc în care OPEC de]inea indis-
culatorii de la New York [i-au închis milioane tone de benzin`). Imediat, pre- cutabile pozi]ii strategice.

SUMMARY

THE WEAPON OF OIL - DEVELOPMENTS ON THE GLOBAL MARKET


IN THE YEAR 2001
After the 11th of September 2001, the wholw world entered in a new stage of oil market's organization and competition for
energy. Western Europe and Japan are evidently disadvantaged as compared with USA, Russian Federation, China and South-
Eastern Asia. The main point of interest of the great oil corporations from USA, EU, Japan, China and Russia is focused on Central
Asia and Siberia. The main future energy resources are located in these regions. We need new political-diplomatic plans and
constant and substantial investiments in substructure, technology and labour in order to turn to account and to set on the world
economic circulation these resources.

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 99


Puncte de vedere

Strategiile militare
- de la teorie la practic\ -
General de brigad\ dr. pentru început, c` strategia, în general, anevoios drum al teoriei c`tre practic`.
Visarion NEAGOE [i strategia militar`, în special, au dep`[it Este ceea ce ne propunem s` suger`m în
de mult grani]ele [tiin]ei [i artei militare, rândurile ce urmeaz`, cu câteva preci-
Paradoxal sau nu, de[i a fost utilizat` ele îmbog`]indu-[i considerabil con]inu- z`ri necesare.
curent în mai toate domeniile sistemului tul [i interferând aproape toate dome- În primul rând, trebuie eliminat`
social global (politic, diplomatic, econo- niile sistemului social global. Prin urma- confuzia dintre strategia militar` - ca
mic, social, demografic, cultural etc.) re, în prezent, s-a creat o oarecare [i pe document oficial, ce exprim` op]iunea
înc` de la începutul secolului trecut, no- deplin justificat` confuzie, concepte, te- politico-militar` [i stipuleaz` m`surile
]iunea de strategie continu` s` fie defini- ze, principii [i concep]ii ce pân` mai ieri de urmat pentru transpunerea în practi-
t` în cvasitotalitatea dic]ionarelor româ- erau incluse în documente programatice c` a prevederilor Strategiei de securitate
ne[ti mai vechi sau mai noi exclusiv ca intitulate doctrine (politice, economice, na]ional` [i strategia ca ramur` a [tiin]ei
apar]inând domeniului militar. Astfel, în militare etc.), ele apar în prezent în [i artei militare.
cele mai recente lucr`ri, strategia este con]inutul unor documente denumite În al doilea rând, trebuie în]eles c`
definit` ca reprezentând „partea compo- strategii departamentale, cum este [i adoptarea unei strategii militare ca docu-
nent` a artei militare, care se ocup` cu strategia militar` a României, f`r` ca, în ment oficial [i juridic incumb` ac]iuni [i
problemele preg`tirii, planific`rii [i du- con]inut, ele s` difere. Este aceast` m`suri cu implica]ii în teoria [i practica
cerii r`zboiului [i opera]iilor militare“1. schimbare una de form` sau de fond? Cu militar` - inclusiv în domeniul strategiei
Faptul este explicabil, dac` se ]ine cont ce difer`, de pild`, doctrina militar` ro- ca ramur` a [tiin]ei [i artei militare -
de faptul c` strategia a ap`rut [i s-a mâneasc` de ieri de strategia militar` a document cu valoare praxiologic` in-
consacrat ca un concept fundamental al României de azi?5 contestabil`. Mai trebuie amintit oare c`
[tiin]ei [i artei militare. Un posibil r`spuns la aceste intero- în raport cu atât de omagiata doctrin`
Cu toate acestea, sfera de cuprindere ga]ii ar putea fi: diferen]a dintre doctrin` militar` dinainte de 1989 nu a ap`rut în
[i extensia conceptului de strategie cu- [i strategie este drumul de la... teorie la nici un document oficial [i care s` aib`
nosc deja o dep`[ire a domeniului mili- practic`. Pentru c`, dac` doctrina în- putere de lege la vremea respectiv`?
tar, a[a cum rezult` din lucr`ri de presti- seamn` „totalitatea principiilor unui sis- În sfâr[it, poate fi remarcat adev`rul
giu [i de larg` circula]ie interna]ional`. tem politic, [tiin]ific, religios etc.“6, expri- c` actuala sau viitoarea Strategie militar`
Spre exemplu, într-un dic]ionar occi- mând a[adar latura ideatic` a unuia sau a României are la baz` o lege - cea a
dental, dup` ce într-o (aproape) fireasc` altuia dintre domeniile men]ionate, stra- planific`rii ap`r`rii na]ionale - care con-
prim` accep]ie, strategia este definit` ca tegia - în cele mai multe dintre defini]iile ]ine responsabilit`]i pentru toate structu-
„[tiin]a sau arta combin`rii [i utiliz`rii prezentate, prin apartenen]a sa la dome- rile politice [i administrative, [i care
mijloacelor de r`zboi în planificarea [i niile [tiin]ei [i, mai ales, artei - este mult stipuleaz` prevederi clare de punere în
conducerea unor mari manevre [i mai mult legat` de practic`, de partea practic`, adic` de opera]ionalizare a
opera]ii militare“2, ea este recunoscut` aplicativ` a activit`]ii umane, cu referire acesteia. În plus, aceast` lege a fost
ca fiind „un plan, o metod` sau o serie la oricare dintre domeniile specifice experimentat` [i aplicat` ani în [ir de
de manevre ori stratageme pentru acesteia. state. A[adar, aceast` nou` orientare
realizarea unui ]el sau rezultat specific“3. Pornind de la premisa c` aceste conceptual` [i pragmatic` se poate con-
Mai mult, aceea[i lucrare ofer` o exten- considera]ii se afl` [i la baza înnoirilor stitui într-o real` [i binevenit` intrare a
sie mult mai general` strategiei, confe- formale, dar desigur [i de con]inut ale României în rândul ]`rilor civilizate [i
rindu-i calitatea de „folosire sau exem- actualelor documente fundamentale ce dezvoltate de pe mapamond. [i, pentru
plu de utilizare a acestei [tiin]e sau arte“4, reglementeaz` problematica securit`]ii orice român, la acest început de secol
cu referire direct` la domeniul militar. [i ap`r`rii na]ionale a ]`rii noastre - XXI, este evident c` accesul în UE [i în
F`r` a intra în detalii, prezentând Strategia de securitate na]ional` [i, NATO înseamn` poarta deschis`
defini]ii ale strategiei furnizate de mari respectiv, Strategia militar` a României - României pentru a intra în aceast` lume.
teoreticieni sau comandan]i militari de-a r`mâne de v`zut ce trebuie f`cut pentru Iar una dintre condi]ii este strâns legat`,
lungul istoriei, dorim s` subliniem, a parcurge acest, de cele mai multe ori, evident, de domeniul militar.

100 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Puncte de vedere

Revenind în domeniul strict semantic sus prezentate, opin`m c` trebuie clar  indicarea modalit`]ilor concrete
[i [tiin]ific, cu referire la strategiile precizate elementele definitorii, de de preg`tire a popula]iei, teritoriului [i
militare, este evident` interdependen]a con]inut ale unei strategii militare ca economiei na]ionale pentru ap`rare;
acestora cu domenii de larg` cu- document fundamental, oficial al unui  stipularea resurselor necesare
prindere, cum sunt politica, diploma]ia, stat. Astfel, pentru a putea constitui un ap`r`rii armate a ]`rii, cu precizarea con-
economia, demografia ecologia etc., instrument de lucru în solu]ionarea cret` a personalului, mijloacelor finan-
care domin` rela]iile interna]ionale. În principalelor probleme ce privesc ap`ra- ciare, tehnologice, [tiin]ifice, materiale [i
acest caz, este de remarcat penetrarea rea na]ional`, strategia militar` trebuie s` de alt` natur`, ce vor fi alocate de stat
strategiilor militare în cele mai diverse con]in`, obligatoriu, urm`toarele ele- pentru materializarea prevederilor stra-
sfere ale ac]iunii umane, vizând atât mente: tegiei militare.
nivelul macro-social, cât [i cel micro-  definirea tipului de r`zboi pe care F`r` îndoial` c` ponderea unuia sau
social7. Astfel, sunt evidente conexiunile ar putea s`-l duc` România, cu referire altuia dintre elementele men]ionate - al
strategiilor militare cu domeniile fun- direct` la con]inutul, fizionomia, tipolo- c`ror num`r poate fi mai mare sau mai
damentale ale societ`]ii contemporane, gia, condi]iile de declan[are [i derulare, restrâns - ca [i gradul de detaliere a
din care transpare ca primordial rolul mediile de confruntare, amploare spa- acestora vor fi determinate de baza le-
acestora în proiectarea [i asigurarea ]ial` [i temporal` etc.; gal` pe care o întemeiaz`. În acela[i
func]ionalit`]ii sistemului na]ional de  analiza strategic` a mediului de timp, îns`, va trebui avut în vedere c`
ap`rare. Ca atare, chiar [i în condi]iile securitate [i a factorilor de risc, pe baza aceste prevederi vor constitui baza
procesului general de globalizare, rolul c`reia s` poat` fi identifica]i poten]ialii legal` pentru întregul lan] de planificare
[i locul strategiilor militare continu` s` adversari; strategic` [i opera]ional` la toate nivelu-
se men]in` constante în evolu]ia  definirea intereselor na]ionale rile ierarhice ale armatei. Este [i acesta
sistemelor societale [i organiza]ionale. prin prisma obiectivului fundamental al unul dintre motivele pentru care în fun-
Elocvent în acest sens este faptul c` ap`r`rii na]ionale; damentarea strategiei militare trebuie ur-
func]iile de orientare, direc]ionare a  decelarea obiectivelor militare mat` cu stricte]e o metodologie de ela-
politicii militare a statelor, de prevenire na]ionale; borare, ce va trebui parcurs` pas cu pas.
[i descurajare a ac]iunilor ostile exer-  statuarea principiilor [i concep- Cu siguran]` c` întârzierea apari]iei,
citate de strategiile militare sunt nelipsite telor strategice fundamentale, care s` cu peridiocitatea prev`zut` de lege, a
în demersurile politico-diplomatice stea la baza concep]iei privind ap`rarea strategiilor de securitate na]ional` [i,
întreprinse în planul rela]iilor inter- na]ional`; respectiv, militar`, se explic` [i prin lipsa
na]ionale.  formularea misiunilor strategice unei astfel de metodologii. Convingerea
În acest context, strategiile militare ale armatei, pe baza obiectivelor politicii noastr` este c` aceast` problematic` ]ine
vizând realizarea unor obiective pe de ap`rare [i priorit`]ilor acesteia. Ele [i de un exerci]iu democratic în curs de
termen scurt, mediu [i chiar lung (prin vor trebui s` decurg` din obiectivele opera]ionalizare înc` în societatea româ-
viziunile strategice elaborate) sunt de militare na]ionale [i s` se întemeieze pe neasc`, de azi. Privind metodologia de
natur` s` materializeze [i, uneori, s` principiile [i conceptele strategice fun- elaborare a strategiei militare, care anga-
influen]eze politica, în general, politica damentale, men]ionându-se în mod jeaz` îndeosebi structuri militare, este de
militar`, în special, a statelor. Cu o expres misiunile pentru situa]iile de remarcat c` ea este bine articulat`,
condi]ie, îns`: prevederile acestora s` fie pace, criz` [i r`zboi; existând premisele necesare pentru o
opera]ionalizate, adic` transpuse în  stipularea modului de structurare fundamentare [tiin]ific` [i o elaborare
realitate. [i chiar dac` modalit`]ile [i organizare a for]elor armate pentru oportun` a acestui document deosebit
concrete de realizare a acestui lucru sunt îndeplinirea misiunilor stabilite; de important pentru evolu]ia [i
deja inserate în reglement`rile oficiale,  precizarea elementelor de baz` func]ionalitatea sistemului na]ional de
f`când obiectul procesului de planifi- privind concep]ia de preg`tire [i anga- ap`rare.
care strategic` a ap`r`rii - pentru care jare a for]elor armate în ac]iuni militare; În opinia noastr`, cu cât sunt mai
fiin]eaz` structuri specializate [i exist`  stabilirea principiilor privind angajate mai multe structuri [i puncte de
proceduri de lucru clar definite -, realizarea logisticii for]elor armate [i a vedere, cu atât mai mult cresc [ansele de
consider`m c` acest proces este mereu ac]iunilor militare ce ar putea fi duse de con[tientizare a tuturor celor chema]i s`
perfectibil, susceptibil de îmbun`t`]iri, acestea; concure la opera]ionalizarea strategiei
pe baza experien]ei acumulate, dar [i a  statuarea concep]iei de realizare militare de azi [i de mâine. Prin urmare,
unor clarific`ri conceptuale [i apro- a conducerii for]elor sistemului na]ional stabilirea unor responsabilit`]i clare, cu
fund`ri necesare pentru func]ionarea de ap`rare; termene precise de elaborare, crearea
unui mecanism atât de complex.  precizarea modalit`]ilor de preg`- unui flux informa]ional coerent [i opera-
Având în vedere considera]iile mai tire a infrastructurii teritoriale na]ionale; tiv, precum [i asigurarea premiselor

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 101


Puncte de vedere

necesare pentru realizarea feed-back- este suficient, credem, pentru a în]elege de planificare trebuie s` fie realist
ului indispensabil aducerii corectivelor complexitatea acestui proces. întocmite [i bazate pe resurse umane [i
ce se impun, atât în procesul de ela- Important este ca factorii de decizie materiale suficiente [i capabile s` duc`
borare, cât, mai ales, în cel de aplicare, militar`, ca [i structurile de concep]ie [i la îndeplinire misiunile stabilite. Ceea ce
reprezint` tot atâtea [anse de cre[tere a execu]ie implicate în elaborarea [i presupune pragmatism [i realism în
eficien]ei activit`]ilor presupuse de materializarea prevederilor strategiei munca de concep]ie, dar [i poten]ial
opera]ionalizarea strategiei militare. militare s` identifice solu]iile pragmatice real, uman [i material, în m`sur` s`
Desigur, drumul de la teorie la optime pentru aplicarea, în plan materializeze sinuosul drum al strate-
practic` în ceea ce prive[te strategiile conceptual [i ac]ional, a cerin]elor giilor militare de la teorie la practic`.
militare, în general, [i a celei române[ti formulate în acest document fundamen- Ceea ce ne întoarce, din nou, la un
în special, constituie un proces deosebit tal pentru ap`rarea na]ional` a postulat al originilor mai vechi sau din
de complex, a c`rui dinamic` poate fi României. vremurile moderne - mereu actuale, îns`
accelerat` prin cunoa[terea [i dirijarea F`r` doar [i poate c` a avea docu- - ale strategiei. Pentru c`, totu[i, ea
ac]iunii tuturor factorilor ce îl influen- mente bine întocmite este un lucru r`mâne „arta reparti]iei [i folosirii
]eaz`. Amintind, de pild`, fie [i numai necesar, dar, cel mai adesea, nu [i sufi- mijloacelor militare pentru înf`ptuirea
factorii politic [i economico-financiar cient. [i aceasta, pentru c` documentele scopurilor politicii“8.
5
Pentru a nu spori confuzia, men]ion`m c` "doctrina", ca [i concept, continu` s` fie
NOTE utilizat, inclusiv în domeniul militar (exemplu: doctrina ac]iunilor întrunite, doctrina
1
DEX, Dic]ionarul explicativ al limbii române, Academia Român`, Institutul de for]elor terestre etc.), con]inutul s`u fiind, îns`, semnificativ diferit (n.a.).
lingvistic` „Iorgu Iordan“, Editura „Univers Enciclopedic“, edi]ia a II-a, Bucure[ti, 1998, 6
DEX, ibidem, p.313.
p.1024. 7
Prof.univ.col.dr. Constantin Oni[or, în „Strategia militar` româneasc` în epoca
2
Webster's Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English language, Gramercy modern`“, Editura NUMMUS, Bucure[ti, 1999, p. 209.
Books, New York, 1989, p.1404. 8
B.H.Lidell Hart, Strategia ac]iunilor indirecte, Editura Militar`, Bucure[ti, 1973, p.
3
Ibidem. 333.
4
Ibidem.

Summary

THE THEORY AND THE PRACTICE OF THE


MILITARY STRATEGIES
The military strategy's path from theory to practice is a very complex process. Its dynamic is possible to be accelerated by
the knowledge and the management of the influential factors (for example, political factors, economic and financial factors).

102 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Puncte de vedere

Migra]ia de popula]ie,
amenin]are non-militar\ la adresa
securit\]ii na]ionale a României
Consilier Strategia de securitate na]ional` a inflamarea periodic` a conflictelor inter-
Dan Pârvulescu României men]ioneaz` ca principali fac- etnice [i interconfesionale, grefate pe
1. Fenomenul migra]iei de popula]ie. tori de risc la adresa securit`]ii ]`rii1: instabilitate politic` [i nerespectarea
Considera]ii generale  posibile evolu]ii negative în plan drepturilor omului [i a minorit`]ilor,
România se afl` la începutul seco- subregional în domeniul democratiz`rii, accidentele ecologice de propor]ii ur-
lului al XXI-lea în plin proces de respect`rii drepturilor omului [i dez- mate de schimb`ri geoclimatice. Un alt
modernizare a întregii societ`]i, într-un volt`rii economice, care ar putea genera vector prive[te existen]a [i dezvoltarea
context interna]ional marcat de muta]ii crize acute cu efecte destabilizatoare pe unor factori emergen]i actuali deter-
f`r` precedent. o arie extins`; mina]i de politici demografice [i migra-
Evolu]iile specifice tranzi]iei [i modi-  proliferarea armelor de distrugere ]ioniste etatiste disimulate, precum ex-
fic`rile arhitecturii globale de securitate în mas`, a tehnologiilor [i materialelor portul [i importul demografic de popu-
deschid oportunit`]i reale, creeaz` nucleare, a armamentelor [i mijloacelor la]ie (China, India, Pakistan, Bangla-
responsabilit`]i suplimentare [i gene- letale neconven]ionale; desh, SUA, Canada, ]`rile scandinave [i
reaz` provoc`ri complexe.  proliferarea [i dezvoltarea re]e- din Benelux etc.) peste care se suprapun
Potrivit anali[tilor politici [i militari lelor teroriste, a crimei organizate trans- ac]iunile non-conven]ionale specifice
autohtoni [i occidentali, România nu na]ionale, a traficului ilegal de persoane, crimei organizate transna]ionale [i tero-
este [i nu se va afla, în viitorul apropiat, droguri, armamente [i muni]ie, materiale rismului interna]ional, mi[c`rilor necon-
în fa]a vreunei amenin]`ri majore, de tip radioactive [i strategice; trolate de popula]ie în momentele de
militar clasic, la adresa securit`]ii sale  migra]ia clandestin` [i apari]ia tensiune ori criz` accentuat` (Kosovo,
na]ionale. unor fluxuri masive de refugia]i; Afghanistan, Ruanda, Liberia, Somalia
Programele pe termen scurt [i mediu  ac]iunile de incitare la extremism, etc.). Asupra rezultantei celor doi vectori
eviden]iaz` posibilitatea riscurilor de intoleran]`, separatism sau xenofobie, men]iona]i se adaug` presiunea cres-
natur` nemilitar`, la adresa securit`]ii care pot afecta statul român [i promo- când` a unor noi germeni generatori de
na]ionale, în mod special a celor de na- varea valorilor democratice; migra]ie:
tur` intern`, specifice domeniilor econo-  decalaje între nivelurile de asigu-  explozia demografic` (bomba
mice, financiare, sociale [i ecologice. rare a securit`]ii [i gradul de stabilitate al demografic`) datorat` totalei lipse de
Într-un mediu de securitate complex, statelor din proximitatea României; coeren]` a politicii demografice la nivel
difuz [i deosebit de fluidizat, caracterizat  limitarea accesului statului român mondial [i na]ional;
de l`rgirea spectrului riscurilor necon- la unele resurse [i oportunit`]i regionale,  insuficien]a surselor de ap` la
ven]ionale, diversificarea tipologiei cri- importante pentru realizarea intereselor nivel planetar;
zelor [i conflictelor, disocierea net` între na]ionale.  criza alimentar` major` (bomba
evolu]iile din mediul intern [i cel inter- Acestora li se adaug` noile provoc`ri s`r`ciei) urmare a unei dezvolt`ri haotice
na]ional devine tot mai greu de realizat generate de riscurile asimetrice aflate în între regiuni [i zone geografice, dar [i a
[i st`pânit într-o lume a globaliz`rii [i a continu` diversificare, mobilitate [i inter- lipsei de perspectiv` în utilizarea resur-
interdependen]elor multiple între state. dependen]` cu vulnerabilit`]ile interne2. selor existente la dispozi]ia umanit`]ii.
Pe acest fundal asist`m la o drastic` Privit` prin prisma surselor de inse- Pentru a sublinia tendin]ele [i pers-
reevaluare a conceptului de securitate curitate specifice secolului al XX-lea, pectivele fenomenului popula]ional la
interna]ional`, respectiv na]ional`, în migra]ia de popula]ie încorporeaz` în nivelul secolului al XXI-lea apreciez ca
sensul c` priorit`]ile de ordin geopolitic esen]a sa existen]a în timp [i spa]iu a util` prezentarea unor date statistice pe
au început s` cedeze locul, în mod unor vectori specifici fenomenului3. care speciali[ti demografi [i umanitari le
gradual, unei alte provoc`ri la fel de În prima categorie sunt cumulate seg- recunosc ca fiind de referin]`4.
presante, dar îndelung amânate sau ne- mentele clasice dintre care enumer`m: Conform acestora, la începutul se-
glijate, reprezentat` de raportul omului  pauperizarea excesiv` a unor re- colului al XX-lea, popula]ia globului
cu mediul s`u. giuni [i zone geografice, reapari]ia [i num`r` circa 1,5 miliarde de persoane,

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 103


Puncte de vedere

iar la sfâr[itul perioadei men]ionate importan]a agresivit`]ii acestuia asupra Comentând aceste tendin]e nu pu-
aproximativ 6 miliarde de oameni. Prog- structurii de securitate european` pe tem s` nu fim de acord cu pozi]ia orga-
noza speciali[tilor în domeniu avan- termen mediu [i lung. nismelor interna]ionale (ONU - ICNUR,
seaz` pentru prima jum`tate a secolului Analiza violen]elor [i conflictelor OIM, PNUD, Banca Mondial`) care, în
al XXI-lea o popula]ie planetar` de interetnice [i religioase specifice ultimu- esen]`, arat` c` „deplas`rile for]ate ale
aproximativ 10 miliarde de oameni, din lui deceniu al secolului al XX-lea referi- minorit`]ilor, inclusiv tacticile de depo-
care circa 2-2,5 miliarde de oameni vor toare la migra]ia masiv` de popula]ie ca pulare sau repopulare folosite pentru a
migra din zonele de origine, din diverse element non-militar a eviden]iat urm`- sus]ine preten]ii teritoriale sau de
cauze (s`r`cie, conflicte armate, politici toarele aspecte: autodeterminare au devenit o practic`
etatiste - export [i import demografic,  tendin]a folosirii expulz`rilor în abominabil` a lumii contemporane“5.
export de fundamentalism religios [i mas` ca arm` de r`zboi [i ca mijloc de a Evenimentele din 11.09.2001 din
cultural - dezastre naturale ori ecolo- crea societ`]ile omogene din punct de SUA au reliefat nu numai caren]ele stra-
gice) c`tre regiuni sau zone geografice vedere etnic sau cultural (situa]ii ilus- tegice la nivel mondial dar mai ales au
favorabile dezvolt`rii umane. Lipsa unei trative tipice în spa]iul ex-URSS, al fostei pus în valoare consensul umanit`]ii în
strategii demografice, inclusiv în ceea ce R.S.F. Iugoslavia, dar [i în „poligoane ceea ce prive[te combaterea tero-
prive[te politica migra]ionist` (cu ex- experimentale de mai mic` dimensiune“, rismului interna]ional.
cep]ia unor state occidentale dezvoltate precum Burundi, Somalia, Liberia, De altfel, SUA, NATO [i UE au
(SUA, Canada, Australia, Germania, Etiopia, Cambodgia etc.). În opinia început reproiectarea categoriilor de
Marea Britanie) dovede[te c` amploarea noastr`, migra]ia de popula]ie sub di- riscuri [i amenin]`ri la adresa statelor [i a
fenomenului a generat intensificarea versele forme de manifestare (emigra]ie, umanit`]ii, precum [i remodelarea stra-
constant` a gradului de importan]` imigra]ie, deplas`ri for]ate, trafic necon- tegiilor de lupt` împotriva terorismului.
public` [i politic` a acestuia, perceput trolat de persoane, exoduri de refugia]i La nivel interna]ional, ONU [i UE vor
tot mai mult ca o amenin]are la adresa etc.) generate de conflictele de natur` pune în pozi]ie de lucru, pe m`sura
stabilit`]ii economice, sociale [i de etnico-religioas` [i social-economic`, ratific`rii, Conven]ia ONU referitoare la
mediu, a echilibrului etnic [i cultural, este tot mai des uzitat` ca form` non- criminalitatea transfrontalier`, adoptat`
civiliza]ional în fond, cu implica]ii direc- militar` de sus]inere a preten]iilor terito- în anul 2000 la Palermo, care cuprinde [i
te asupra securit`]ii umane, pe termen riale ori de autodeterminare ale unor aspecte legate de migra]ia de persoane.
mediu [i lung. minorit`]i, care sunt subtil sus]inute de
Studiile comparative eviden]iaz` c` vechile sau noile centre de putere (eco- 2. România [i migra]ia de persoane
în urm`torii 20-30 ani popula]ia Indiei o nomico-financiare, politico-militare, reli- Una din dimensiunile majore ale
va întrece pe cea a Chinei, iar popula]ia gioase, demografice); procesului de democratizare a societ`]ii
Africii în aceea[i perioad` se va tripla,  exacerbarea activit`]ilor caracte- române[ti dup` 1989 a constituit-o de-
fapt care va impune cu acuitate necesita- ristice crimei organizate transna]ionale [i mersul de modificare [i adoptare a
tea elabor`rii unei strategii demografice terorismului interna]ional a avut ca efect legisla]iei [i practicii autorit`]ilor române
mondiale, inclusiv pe palierul migra]io- [i masive deplas`ri de popula]ie ca în vederea realiz`rii unei concordan]e cu
nist, mai ales în contextul intensific`rii urmare a unor forme de disperare a reglement`rile interna]ionale în dome-
vectorilor generatori de ac]iuni specifice maselor provocate de a[a-zise procese niul drepturilor omului, inclusiv în ceea
crimei organizate transna]ionale [i tero- social-culturale etnice (exemplificative ce prive[te crearea unui sistem de
rismului interna]ional. fiind situa]iile din spa]iul central-african, adoptare [i aplicare a prevederilor drep-
Asocierea fenomenului migra]ionist dar mai ales cele din zona adiacent` tului umanitar.
de popula]ie crimei organizate transna- României, precum cele din Kosovo, Exercitarea efectiv` a dreptului la
]ionale [i terorismului interna]ional s-a Transnistria, dar [i cele din Afghanistan, liber` circula]ie a persoanelor pe
f`cut în baza analizei aprofundate efec- Yemen, Sudan etc.; teritoriul României a plasat rapid ]ara
tuate de speciali[ti [i anali[ti în domeniu,  fluxurile masive de popula]ie - re- noastr` \ntr-un nou [i complex context
care au reliefat amploarea trinomului în fugia]i sau deplasa]i for]at - sunt tot mai de migra]ie regional` determinat de
strâns` corela]ie cu cauzele generatoare des folosite ca „scuturi umane“ sau factori multipli - economici, politici,
[i implica]iile asupra sistemului de secu- „pierderi colaterale“ în atingerea obiec- demografici [i culturali - la care s-au
ritate a statelor. tivelor tactice sau strategice ale momen- ad`ugat influen]ele mediului de
De altfel, trebuie men]ionat c`, la tului de c`tre „actori“ afla]i în disput` (si- securitate interna]ional.
nivelul Uniunii Europene, trinomul tua]iile din Kosovo, Cecenia, fâ[ia Gaza Analiza situa]iilor conflictuale din
amintit anterior este tratat unitar în [i Cisiordania, fostul Kurdistan etc.), arealul imediat [i proxim României ne
cadrul Pilonului III - Justi]ie, Afaceri inclusiv [i manipularea opiniei publice [i îndrept`]e[te s` înaint`m câteva apre-
Interne (JAI), aspect care denot` a organismelor interna]ionale. cieri de ordin politico-militar:

104 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Puncte de vedere

 dezintegrarea unor conglomerate  prezen]a pe teritoriul na]ional a prezen]a for]elor [i mijloacelor apar]i-
umane de propor]ii (ex URSS [i fosta unor comunit`]i str`ine extrem de nând Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
R.S.F. Iugoslavia) au eviden]iat interesul eterogene din punct de vedere etnic, pentru gestionarea crizelor generate de
noilor centre de putere fa]` de ceea ce lingvistic, religios [i cultural, ceea ce elementele non-conven]ionale, inde-
reprezint` Balcanii în structura actual` implic` dificult`]i majore de adaptare în pendent sau în cooperare cu Ministerul
de securitate a Uniunii Europene. rela]iile cu localnicii [i constituie poten- de Interne [i Serviciile speciale, trebuie
Implozia sistemic` a avut ca rezultat [i ]iale surse de conflict între grupuri rivale s` se efectueze în baza unei legisla]ii
puternice mi[c`ri de popula]ie care ar fi (pakistanezi [i indieni, între ace[tia [i adecvate atât pentru situa]ii-standard,
putut afecta la un moment dat [i bengalezi sau tamili, între turci [i kurzi, cât mai ales pentru cele atipice. Ne ex-
securitatea na]ional` a României; irakieni [i iranieni, sârbi [i albanezi etc.); prim`m opinia c` insuficien]a pre-
 crizele declan[ate în vecin`tatea  implicarea unor structuri crimina- vederilor actelor normative referitoare la
României (spa]iul ex-iugoslav, Transnis- le în traficul ilicit de persoane; posibilita- atribu]iile [i componen]a organelor care
tria), finalizate prin agresiuni militare, au tea ca migran]ii, determina]i de situa]ia ordon` [i conduc nemijlocit ac]iunile
beneficiat [i de aportul ac]iunilor non- lor critic`, s` fie recruta]i cu u[urin]` de militare, precum [i atribu]iile administra-
militare, reprezentate de vectori na]io- organiza]ii ale crimei transna]ionale [i ]iei publice centrale [i locale î[i vor g`si
nalism-extremismului [i ai fanatismului terorismului interna]ional pentru a fi rezolvarea într-un timp cât mai scurt.
etnico-religios, coroborat cu derapajul folosi]i în opera]iuni specifice acestora, În gestionarea situa]iilor de criz`,
economic social. Crizele din Kosovo [i rezultând implicit, a[a numitul „import credem c` asigurarea consilierii juridice
Transnistria au fost exploatate în „jocul de criminalitate“, iar pe termen scurt [i a comandantului cap`t` aspecte deo-
de interese“ practicat de importante mediu, alterarea mediului interlop sebite [i determinante în luarea deciziei
centre de putere (SUA, NATO, UE, autohton, erodarea imaginii ]`rii în plan [i punerea ei în practic`, în conformitate
Germania, Federa]ia Rus`); extern [i intern, inclusiv a sistemului cu misiunile întrebuin]ate în practic`,
 noua arhitectur` european` de na]ional de securitate [i ap`rare; dar [i cu încadrarea acestora în limitele
securitate s-a dovedit a avea la baz` [i o  posibilitatea folosirii teritoriului legilor care guverneaz` societatea.
anumit` violen]` organizat`. Sus]inem na]ional ca refugiu sau zon` de a[tep- Gradualitatea interven]iei for]elor de
acest punct de vedere atât prin ceea ce tare de c`tre infractorii da]i în urm`rire ordine public` [i interven]ia for]elor
s-a întâmplat în Bosnia - Her]egovina, de Interpol, de persoanele care au apar]inând Ministerului Ap`r`rii Na]io-
Cecenia, Transnistria [i Kosovo ([i mai s`vâr[it crime împotriva umanit`]ii sau a nale - în special în situa]ii atipice,
nou în Afganistan), cât mai ales prin Cartei Na]iunilor Unite, a celor care precum masive mi[c`ri migratorii de
faptul c` nu exist` o strategie mondial` reprezint` un pericol pentru siguran]a popula]ie din/spre România (de ordinul
privind gestionarea crizelor majore pe na]ional`, a persoanelor care fac parte 5000-10.000 persoane) - impune preci-
mapamond (exemplificativ` este „criza din grup`ri teroriste sau organiza]ii z`ri mult mai clare decât cele actuale,
terorismului“, dar [i modul în care este criminale ori care sunt implicate în având în vedere formele de manifestare
gestionat` crima organizat` transna- opera]iuni caracteristice crimei organi- nonviolente sau violente la care trebuie
]ional` [i migra]ia de popula]ie). zate transna]ionale; s` r`spund` for]ele angajate în rezol-
Dispunerea geografic` a României,  modificarea structurii sociale a varea situa]iei de criz`.
la intersec]ia axelor S-N, E-V, ce popula]iei pe termen mediu [i lung, ca [i Cu privire la cooperarea for]elor
coincide cu rutele istorice ale marilor posibilitatea transmiterii de c`tre mi- participante la rezolvarea unor situa]ii
fluxuri migratorii de popula]ie o înscriu gran]i a unor boli specifice zonei din atipice, credem c` este necesar` o
în condi]iile actuale în rândul ]`rilor de care provin cu implica]ii deosebite abordare pragmatic` a acesteia, înc` din
tranzit sau de a[teptare. asupra structurii genetice [i demografice timp de pace, exersându-se diverse sce-
Recenta Conferin]` regional` privind a popula]iei autohtone [i, deci, a narii în cadrul aplica]iilor de stat major la
combaterea migra]iei ilegale6, ]inut` la existen]ei ca stat [i na]iune. nivel na]ional [i al exerci]iilor interna]io-
Bucure[ti în prim`vara anului 2001, a Obiectivul principal al ac]iunii mili- nale, cu implicarea for]elor [i mijloacelor
relevat, prin Comisia European`, c` tare violente sau nonviolente, îndeosebi din Ministerul de Interne, Ministerul
„România nu dispune de o politic` în în cazul situa]iilor atipice, gen atentat Ap`r`rii Na]ionale, Serviciile Speciale [i
domeniul migra]iei, bazat` pe un studiu terorist de propor]ii, deplas`ri for]ate de administra]iile publice centrale [i locale.
[tiin]ific“. popula]ie în scop de omogenizare Pentru îmbun`t`]irea cadrului juridic
Absen]a unei politici coerente [i a etnic` sau cultural` [i ca tactic` de [i organizatoric al interven]iei pentru
unui mecanism de control adecvat r`zboi conven]ional, este restabilirea gestionarea unei situa]ii de criz`
asupra fenomenului migra]iei genereaz` ordinii constitu]ionale, respectiv ap`ra- propunem:
multiple consecin]e negative, dintre care rea acesteia, a institu]iilor statului de  delimitarea prin lege a situa]iilor
putem distinge: drept [i a democra]iei. Consider`m c` referitoare la respectarea drepturilor

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 105


Puncte de vedere

omului referitoare la interven]ia for]elor ment`ri detaliate, pe baza legilor, prin multina]ionale „gen CMX“ de gestionare
angrenate în restabilirea ordinii constitu- care s` se proiecteze modul de ac]iu- a crizelor [i a elementelor nominalizate
]ionale, de actele ce contravin normelor ne/interven]ie, pe categorii de structuri din structurile Ministerului de Interne,
de drept intern privitoare la indepen- [i misiuni, precum [i modalit`]i de Serviciilor Speciale [i ale administra]iei
den]a, suveranitatea [i integritatea teri- exercitare a dreptului de folosire a for]ei publice centrale [i locale.
torial` a statului român; în situa]ii de criz`, distinct, pentru
 perfec]ionarea cooper`rii la nivel opera]ii militare [i de natur` necon- Concluzii
central [i local între toate structurile ven]ional`; F`r` a avea preten]ia epuiz`rii conse-
Sistemului Na]ional de Securitate [i  realizarea unui complex na]ional cin]elor generate de fenomenul migra-
Ap`rare, a planurilor [i procedeelor, de leg`tur`, interoperabil atât cu for]ele ]ionist de popula]ie ]in s` eviden]iez c`
pentru cunoa[terea [i st`pânirea situa]iei Sistemului Na]ional de Securitate [i în persectiva ader`rii României la UE,
operative, asigurarea [i contracararea Ap`rare, cât [i cu cele ale administra]iei este de a[teptat ca ]ara noastr` s` devin`
ac]iunilor agresive interne; publice centrale [i locale, care s` ]int`, urmând a fi supus` unei presiuni
 cuprinderea în regulamentele permit` conducerea for]elor pe timpul mult mai sporite fa]` de cea pe care o
militare, în curs de elaborare, a unor ac]iunilor desf`[urate; genereaz` actuala situa]ie de ]ar` de
terminologii [i principii de lupt` unice,  includerea în compunerea For]e- tranzit. Având în vedere situa]ia prezen-
forme [i procedee non-violente sau lor de Reac]ie Rapid` [i a unor nuclee t` [i perspectiva apropiat`, apreciem ca
violen]e adecvate comportamentelor specifice Ministerului de Interne [i just` regândirea strategiei na]ionale de
Sistemului Na]ional de Securitate [i Serviciilor Speciale (crima organizat`, securitate [i ap`rare, reevaluând impor-
Ap`rare în cazul interven]iei pentru ges- migra]ie ilegal`, terorism) care s` ac]io- tan]a riscurilor non-conven]ionale din
tionarea unei crize ori pentru restabilirea neze în special împotriva elementelor componen]a trinomului crima organi-
ordinii constitu]ionale; non-conven]ionale în zona de respon- zat` - migra]ie de popula]ie - terorism ca
 introducerea în regulamentele sabilitate/zona de opera]ii militare; poten]iale mijloace de ducere a unui
militare în curs de editare a unor regle-  participarea la exerci]ii [i aplica]ii viitor r`zboi.

securit`]ii na]ionale, Revista Funda]iei Colegiului Na]ional de Ap`rare, Bucure[ti, 1/2001.


NOTE 4
Date provenind din statisticile: PNUD/ONU, ICNUR, OIM, Banca Mondial`
1
Strategia de securitate na]ional` a României. Garantarea democra]iei [i a libert`]ilor (Refworld CD ROM, 2000 Bucure[ti).
5
fundamentale, dezvoltare economic` [i social` sus]inut` [i durabil`, aderare la NATO [i Petit L., Changing Conception of Security in the Third World, The World Quarterly
integrare în UE, noiembrie 2001, Bucure[ti. vol.17/3, 1996.
6
2
Ibidem. Raport privind migra]ia ilegal`. România, Ministerul de Interne, 6 martie 2001,
3
Dan Pârvulescu, Abordarea migra]iei de popula]ie ca factor de risc la adresa Bucure[ti.

Summary

HUMAN MIGRATION - NON-MILITARY THREATENING


TO THE NATIONAL SECURITY
We can not exhaust the consequences generated by the human migration phenomenon, but we must understand that our
country might became the target for an increased transit of population in the expectation of Romanian's integration in EU.
Within this framework it is necessary to reevaluate The National Security Strategy and the new appraisement of the non-
conventional risks within the trinomial of organized crime - human migration - terrorism.

106 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Puncte de vedere

Realit\]i, op]iuni [i exigen]e


`n cercetarea [tiin]ific\
din domeniul ap\r\rii
Colonel (r.) dr. rezolv` numai probleme sectoriale ori tele men]ionate în cele 6 documente le-
Constantin MO{TOFLEI punctuale ale domeniului de referin]`. gale adoptate, dup` 1990, privind orga-
Contrar practicii din alte domenii, în nizarea [i func]ionarea Ministerului
Abordarea problematicii op]iunilor [i cazul cercet`rii [tiin]ifice s-au abrogat Ap`r`rii Na]ionale?
exigen]elor dintr-un anumit domeniu legi (ex. a Statutului cercet`torului [tiin- În Legea nr.41/1990 se stipula c` în
impune, din start, clarificarea [i delimita- ]ific) f`r` a se înlocui cu un alt act cadrul M.Ap.N. func]ioneaz` Comisia de
rea unor aspecte ce-i determin` con]inu- legislativ. coordonare a cercet`rilor [tiin]ifice, a
tul (totalitatea elementelor constitutive Pe plan na]ional, la numai patru luni c`rei organizare, atribu]ii [i competen]`
esen]iale) [i forma (modul de existen]`, de la Revolu]ia din decembrie 1989, mai se aprob` de ministrul ap`r`rii na]iona-
de organizare [i de structurare a elemen- exact la 28.04.1990, se emitea, cu nr.458, le, la propunerea pre[edintelui comisiei
telor constitutive). În cazul nostru, cre- „Hot`rârea privind stabilirea unor m`su- (art.10). În activitatea desf`[urat` nu am
dem c` prezint` interes s` preciz`m: ce ri în domeniile cercet`rii [tiin]ifice, dez- perceput, pân` în prezent, existen]a
loc [i rol se acord` cercet`rii [tiin]ifice volt`rii tehnologice [i proiect`rii“, în unei asemenea comisii.
militare în ansamblul cercet`rii [tiin]ifice care se precizeaz`, la art. 12; „Ministerul Urm`toarele Hot`râri ale Guvernului
na]ionale? De la bun început, trebuie s` Ap`r`rii Na]ionale [i Ministerul de Inter- României, nr.110/1997 [i 385/18.05.1999,
eviden]iem faptul c`, în România, „cer- ne stabilesc prin ordin structura re]elelor nu fac nici o referire la cercetarea
cetarea [tiin]ific`, dezvoltarea tehnolo- proprii de cercetare [i dezvoltare, pre- [tiin]ific`.
gic` [i inovarea sunt priorit`]i na]ionale“, cum [i reglement`rile specifice de func- Ordonan]a Guvernului României
c` activitatea este stimulat` prin m`suri ]ionare ale acestor unit`]i de cercetare nr.41/11.08.1999 stabile[te atât dome-
directe [i indirecte, f`r` a exista limite [tiin]ific`, dezvoltare tehnologic` [i niile, cât [i responsabilit`]ile:
sau constrângeri în desf`[urarea aces- proiectare“.  Secretariatul de stat pentru politi-
teia, indiferent de tipul de proprietate [i În toate documentele legislative refe- ca de ap`rare „organizeaz` [i desf`[oar`
de forma de organizare a acestora1. ritoare la organizarea [i func]ionarea activit`]i de cercetare [tiin]ific` în dome-
Totodat`, se apreciaz` c` „alocarea de Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, adoptate niile politicii de ap`rare [i securit`]ii
c`tre stat a resurselor financiare în acest dup` decembrie 1989, se men]ioneaz` na]ionale“ (art.23, subcap. A, lit. f);
scop este prioritate a cheltuielilor buge- c` organizarea [i conducerea cercet`rii  Statul Major General „coordo-
tare“ [i c` „resursele bugetare alocate [tiin]ifice în domeniul militar constituie o neaz` activitatea de cercetare [tiin]ific`
prin bugetul de stat la cap. „cercetare atribu]ie principal` a Ministerului Ap`r`- în domeniul teoriei [i artei militare“
[tiin]ific`“ trebuie s` ]in` seama de rii Na]ionale. (art.23, subcap.B, lit.k);
tendin]ele mondiale în domeniu [i s` nu Ce era de a[teptat, pentru cei impli-  Secretariatul de stat pentru
fie mai mici de o cincime fa]` de resurse- ca]i în cercetarea [tiin]ific` din armat`? înzestrarea armatei „coordoneaz` activi-
le bugetare alocate la cap. „înv`]`mânt“.2 În primul rând, emiterea unui ordin tatea de cercetare pentru tehnic` [i teh-
Din motive mai mult sau mai pu]in al ministrului ap`r`rii na]ionale privind nologii militare“ (art.23, subcap. C, lit.f);
absconse, dup` 12 ani de reforme, res- organizarea cercet`rii [tiin]ifice în arma-  Inspectoratul General al M.Ap.N.
tructur`ri etc., cercetarea [tiin]ific` se t`. Un asemenea act nu a fost emis nici „controleaz`, evalueaz` [i îl informeaz`
desf`[oar` într-un semivid legislativ, în pân` în prezent. pe ministrul ap`r`rii na]ionale despre
sensul c` nu dispunem de o Lege a În al doilea rând, pentru un organism modul de organizare [i de desf`[urare
cercet`rii [tiin]ifice ori de un Statut al militar, ce func]ioneaz` dup` reguli [tiin]ific` a cercet`rii [tiin]ifice în do-
cercet`torului [tiin]ific, ci doar de anu- precise, se impuneau delimitate dome- meniul militar“ (art. 23, subcap. D, lit.g).
mite ordonan]e, hot`râri, legi pentru niile cercet`rii [tiin]ifice [i, mai ales, res- Cu toate acestea, printr-un ordin al
aprobarea acestora, [i care, în fond, ponsabilit`]ile. Cum se reg`sesc elemen- ministrului ap`r`rii na]ionale, din

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 107


Puncte de vedere

28.09.1999, se reorganizeaz` domeniile f`r` a percepe existen]a acesteia, dove-  sus]inerea cercet`rii funda-
cercet`rii [tiin]ifice [i responsabilit`]ile desc formalismul [i ineficien]a unor mentale.
corespunz`toare, astfel: asemenea acte normative. Fondurile repartizate ini]ial ap`r`rii,
 politica de ap`rare, securitatea Înfiin]area unui departament, în prin comisia de specialitate, au repre-
na]ional`, strategia, teoria [i istoria mili- cadrul M.Ap.N., al c`rui obiect de activi- zentat 3,10% din totalul celor 572
tar` revine secretarului de stat pentru tate vizeaz` [i „armonizarea legislativ`“, miliarde de lei, dar, în final, acestea au
politica de ap`rare; ne-a dat speran]a c` cele semnalate vor fost de 18.035 milioane de lei, adic`
 cercetarea-dezvoltarea (se refer` focaliza eforturile [i asupra coeren]ei 3,16%. Diferen]a rezult` din aceea c`
la tehnic` [i tehnologii militare) revin prevederilor proprii ap`r`rii cu cele sus]inerea tematicii de cercetare-dezvol-
secretarului de stat pentru înzestrarea specifice cadrului legislativ intern, nu tare nu s-a identificat strict cu speciali-
armatei. numai celui extern. t`]ile [i resursele alocate pe direc]iile
Acesta este momentul în care Statul În orice evaluare care urm`re[te s` tematice din program.
Major General, respectiv [eful acestei determine eficien]a dintr-un anumit Ceea ce re]ine aten]ia este faptul c`
structuri, nu mai are responsabilit`]i în domeniu se va c`uta s` se raporteze în cadrul fiec`rei direc]ii tematice se
domeniu, chiar dac` nu mai dispunea de resursele alocate la rezultatele ob]inute, remarc` o sus]inere financiar` a progra-
structur` proprie de cercetare [tiin]ific`. eventual comparându-le cu cele înre- melor în func]ie de tendin]ele din
Ordonan]a de Urgen]` a Guvernului gistrate în alte domenii. domeniu (manifest`rile în cadrul aces-
României nr. 47/15.06.2000, f`r` a preci- Repartizarea resurselor financiare tuia). Astfel, în domeniul ap`r`rii, cele
za domeniile cercet`rii [tiin]ifice, reiterea- pentru cercetarea [tiin]ific` militar`, în aprox. 18 miliarde au fost repartizate
z` posibilitatea constituirii unor comisii, raport cu suma total` alocat` cercet`rii, dup` cum urmeaz`; 17.500 milioane de
f`r` a le preciza natura acivit`]ii. În difer` de la ]ar` la ]ar`, în func]ie de lei (97,03%) pentru programe ce vizau
domeniul cercet`rii [tiin]ifice nu am per- nivelul puterii economice [i militare tehnica militar` [i echipamente noi; 500
ceput existen]a unei asemenea comisii. atins, de interesele urm`rite, de capaci- milioane de lei (2,77%) pentru promova-
Ordonan]a de Urgen]` a Guvernului tatea real` de a le sus]ine, de evolu]ia rea conceptului de produse cu dubl`
României nr.14/26.01.2001, în vigoare [i contextului geopolitic [i geostrategic utilizare; 35 milioane de lei (0,19%)
în prezent, stipuleaz`: mondial (pentru marile puteri) sau pentru mijloace destinate pazei, inter-
 M.Ap.N. conduce activitatea de regional. Astfel, în perioada R`zboiului ven]iei [i supravegherii frontierei de stat.
cercetare [i proiectare din structurile Rece, au fost ]`ri, precum Japonia, care Optându-se doar pentru 3 programe de
subordonate (art.9, lit.v); au alocat 2%, fa]` 67% (considerat record cercetare, s-a renun]at la altele 9, dintre
 Departamentul pentru Integrare absolut) cât au destinat SUA în 19843. care amintim, ca apar]inând armatei:
Euroatlantic` [i Politica de Ap`rare Care este situa]ia în prezent, în cazul  interoperabilitatea sistemului mi-
conduce activitatea de cercetare [tiin]i- României? Ne vom referi la anul 1999, la litar cu cel civil [i cu cele ale altor state;
fic` în aria sa de responsabilitate (art.10); nivelul c`ruia dispunem de date asociate  perfec]ionarea sistemului infor-
 Departamentul pentru Rela]ii cu programului „ORIZONT 2000“4. Acest ma]ional militar;
Parlamentul, Armonizare Legislativ` [i program se deruleaz` din 1996 [i cu-  ecologia sistemelor militare, pro-
Rela]ii Publice conduce activitatea de prinde o sum` de programe [i obiective tec]ia lupt`torilor, a popula]iei civile [i a
cercetare [tiin]ific` în aria sa de respon- structurate pe domenii [tiin]ifice [i teh- mediului.
sabilitate (art.11); nologice, reprezentând, de fapt, ofertele Indicatorii sintetici pe comisiile de
 Departamentul pentru Armamen- sistemului de cercetare din România. specialitate, corespunz`tori celei de
te conduce activitatea de cercetare [tiin]i- Sursa de finan]are a programului ap`rare, compara]i cu media calculat`
fic` în aria sa de responsabilitate (art.12); „ORIZONT 2000“ a fost Bugetul de stat, pentru toate comisiile, se prezint`
 Statul Major General conduce care a prev`zut [i s-au cheltuit, în 1999, astfel:
activitatea de cercetare [tiin]ific` în aria aprox. 572 miliarde de lei. Alocarea 1. Valoarea activit`]ii de cercetare-
sa de responsabilitate (art.14); fondurilor s-a f`cut de c`tre Agen]ia dezvoltare/nr. personalului cu studii
 În cadrul M.Ap.N. se pot constitui Na]ional` pentru ßtiin]`, Tehnologie [i superioare (ss) este de 77,78 milioane de
colegii, consilii, comitete sau comisii Inovare, pe 21 comisii de specialitate, lei/ss. Media este de 34,91 milioane de
profesionale. Organizarea [i func]iona- printre care [i cea de ap`rare, luând în lei/ss, valorile limit` fiind de 19,06
rea acestora se stabilesc prin regula- considerare urm`torii factori: milioane lei/ss [i 102,96 milioane lei/ss,
mente aprobate prin ordin al ministrului  ponderea finan]`rii pe domenii în iar discrepan]ele se explic` prin nivelul
ap`r`rii na]ionale (art.27). perioada 1996 - 1998; de salarizare diferit de la un domeniu la
Formula de delimitare a responsa-  solicitarea ministerelor pentru altul ori prin ponderea diferit` a
bilit`]ilor [i reiterarea posibilit`]ii de finan]area unor studii de strategie [i cheltuielilor materiale în totalul valorii
constituire a unei comisii profesionale, pentru unele tematici de interes general; temei (proiectului, programului);

108 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Puncte de vedere

2. Valoarea activit`]ii de cercetare- O alt` form` de finan]are care a eficientizarea ei. Cu o condi]ie: s` se
dezvoltare/tem` este de 282,26 mili- func]ionat a fost cea prin GRANTURI. asigure un anumit grad de autonomie
oane/tem` (cea mai mare), media fiind Astfel, num`rul temelor finan]ate, în func]ional` structurilor respective, în
de 73,59 milioane lei/tem`. Explica]ia 1999, a inclus 188 teme (începute din rela]iile cu institu]iile similare lor, din
este dat` de abordarea diferit` a 1998) [i 510 teme noi (în urma compe- ]ar` [i din str`in`tate, precum [i cu soli-
conceptului de „tem` de cercetare“, ti]iei din trim.III), cu un nivel de citan]ii [i beneficiarii produselor ob]inu-
pentru unii având o semnifica]ie res- finan]are de 9.912 miliarde lei. te. Institu]ia de înv`]`mânt s` nu devin`
trâns`, iar pentru al]ii de grup de teme Credem c` cele men]ionate pe site-ul o verig` birocratic` suplimentar`.
sau chiar de proiect; Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii su- Cerin]ele procesului de reform` a
3. Personal cu studii medii/perso- port` anumite complet`ri, justificarea cercet`rii [tiin]ifice ar trebui s` includ`,
nal cu studii superioare; 0,44 (media fiind determinat`, mai mult decât pro- dup` p`rerea noastr`:
este 0,55); babil, de necesitatea asigur`rii unei  subordonarea scopurilor activit`-
4. Personal cu studii superioa- anumite protec]ii informa]ionale (cerin]a ]ilor de cercetare satisfacerii necesit`]ilor
re/tem`; 3,63 (media, 2,11); este valabil` pretutindeni), dar [i de lip- actuale ale procesului de restructurare [i
5. Num`r publica]ii/1000 persoane sa de comunicare din partea executan- modernizare din armat` [i fundamen-
cu studii superioare; 93 (media, 371); ]ilor, pentru informarea despre preocu- t`rii solu]iilor preconizate c`tre orizontul
6. Num`r brevete înregistrate/1000 p`rile [i despre rezultatele ob]inute. 2010-2015;
persoane cu studii superioare; 31 Refoma armatei, parte integrant` a  suplimentarea resurselor finan-
(media, 28); procesului de restructurare a societ`]ii ciare destinate cercet`rii [tiin]ifice [i dis-
7. Num`rul comunic`rilor/1000 române[ti, declan[at dup` Revolu]ia din tribuirea acestora tuturor celor implica]i;
persoane cu studii superioare; 93 decembrie 1989, include [i trans-  în aplicarea reducerii efectivelor,
(media, 562). formarea sistemului cercet`rii [tiin]ifice impus` de reform`, s` se aib` în vedere
În 1999, pe plan na]ional, au fost [i dezvolt`rii tehnologice din for]ele folosirea resursei actuale de cercet`tori
depuse 461 propuneri de brevete [i au armate. din sistemul militar, precum [i durata,
fost acordate 399, iar 14 au fost vândute. Chiar în absen]a unei legi a cercet`rii relativ mare, a procesului de formare a
Cifrele corespunz`toare domeniului [tiin]ifice, reorganizarea activit`]ii de acestei categorii de personal;
ap`r`rii au fost; 7 propuse, 1 acordat, 0 cercetare [i dezvoltare din armat`  asigurarea unei infrastructuri
vândute. presupune o concep]ie [i un program informatice corespunz`toare desf`[u-
Referitor la colaborarea [tiin]ific`, concret de modificare a componentelor r`rii unei activit`]i de cercetare [tiin]ific`
num`rul colabor`rilor interna]ionale a esen]iale ale sistemului de cercetare eficient` [i derul`rii colabor`rii cu insti-
fost de 193, iar în plan bilateral de 516, [tiin]ific` militar`, pe baza principiilor, tutele similare din ]ar` [i din str`in`tate.
dar ap`rarea nu se înscrie cu vreo cerin]elor [i condi]ion`rilor ce funda- Declarat` prioritate na]ional`, cerce-
colaborare. menteaz` restructurarea întregului orga- tarea [tiin]ific`, inclusiv cea din domeniul
În anul 2000 s-a trecut de la orien- nism militar românesc. ap`r`rii, cunoa[te transform`ri specifice
tarea în func]ie de oferta de cercetare, Printre obiectivele reformei cercet`rii reformei. Solu]iile adoptate, rezultatele
specific` Programului „ORIZONT 2000“, [tiin]ifice militare amintim : ob]inute [i corec]iile aduse, în dinamica
la orientarea determinat` de cererea de  formarea unei mentalit`]i noi acesteia, depind de op]iunile [i exigen-
cercetare (Programele RELANSIN, privind rolul, locul [i modalit`]ile de ]ele asociate fiec`rui caz în parte. Ceea ce
INFRAS, CALIST, CORINT). Finan]area desf`[urare a activit`]ii de cercetare impune mai mult` responsabilitate.
în cazul programului RELANSIN a fost [tiin]ific`, precum [i de valorificare a
de 47.409 miliarde lei. Rezultatele nu rezultatelor muncii propriu-zise;
sunt îmbucur`toare pentru cercetarea  optimizarea organiza]ional` [i
din domeniul ap`r`rii. La competi]ia din func]ional` a sistemului de cercetare
trim.IV 1999, deschis` pentru toate [tiin]ific`.
comisiile, au fost depuse 2789 de pro- Reorganizarea preconizat` a cerce-
puneri, din care, în urma evalu`rii, au t`rii [tiin]ifice, cel pu]in în domeniile NOTE
fost selectate pentru negociere 555, iar politicii de ap`rare, securit`]ii na]ionale, 1
Conf. Legii nr.95/13 mai 1998, art.1 [i 2
2
Ibidem, art. 3
în final pentru contractare, 504. teoriei [i ac]iunii militare, prin centra- 3
Apud, Dossier GRIP nr. 97-98-99, La science et la
Cercetarea din domeniul ap`r`rii a trimis lizarea [i includerea structurilor de guerre, p.18.
7 propuneri (0,25%), fiindu-i selectate execu]ie în cadrul unei institu]ii militare 4
A se vedea site-ul Ministerului Educa]iei [i
pentru negocieri 2 (0,36%). de înv`]`mânt superior, va permite Cercet`rii.

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 109


Puncte de vedere

Românii [i Occidentul modern:


sincronizare, izolare, integrare
euroatlantic\
dr. Vladimir ZODIAN În raport cu procesul moderniz`rii ciet`]ii de privilegii a fost r`sturnat` atât
continentale, societatea româneasc` - ca pe cale revolu]ionar` (1848-1849) cât [i
Europa modern` s-a edificat în [i alte societ`]i din centrul, estul [i sud- prin reforme (1859-1914, 1918-1924);
etape, în secolele XVIII-XIX, ca efect al estul Europei - a etalat atitudini pre- alinierea la Europa de Vest s-a realizat în
progreselor Revolu]iei industriale, de- ponderent pozitive. cea de-a doua jum`tate a secolului al
mocra]iei, societ`]ii de tip capitalist, na- XIX-lea, în principal, în sectoarele
]iunilor [i statelor na]ionale etc. 1. Sincronizarea cu Occidentul institu]ionale, regimului politic, justi]iei,
Un sistem de factori obiectivi [i su- (1859-1939) înv`]`mântului, ap`r`rii, comer]ului [i
biectivi a orientat expansiunea spa]ial` Elitele române de la începutul seco- industriei; în r`s`ritul Europei, îndeose-
[i temporal` a moderniz`rii, declan[at` lului XIX au con[tientizat necesitatea bi, dup` e[ecul Revolu]iei din 1848-
ini]ial în Occident [i extins` treptat de la moderniz`rii rapide a ]`rii. Moderni- 1849, înnoirea s-a impus, în mod
Atlantic la Urali. Pân` la cel de-al doilea zarea a fost imaginat` de genera]ia obiectiv, de sus în jos, de la form` la
r`zboi mondial, nota dominant` a tren- romantic` a epocii ca un fel de „nou` fond, datorit` slabei dezvolt`ri a ele-
dului european de înnoire a fost dat` de desc`lecare“ iar proiectul ei a c`p`tat mentelor capitaliste [i a ideilor democra-
a[a-numita sincronizare (alinierea la dimensiuni epopeice, eviden]iind un tice, în cadrul unor societ`]i prepon-
nivelul institu]iilor, regimurilor politice [i con]inut în care obiectivele „idealiste“ se derent agrare [i aristocratice etc. Crearea
sistemelor economice vest-europene); amestecau, aparent haotic, cu cele au- de institu]ii moderne, prin imitarea de
ulterior, în Occident s-au inaugurat tentic pragmatic (egalitatea cet`]enilor [i forme de organizare economic`, politi-
procese complexe de mondializare a a popoarelor, dep`[irea barierelor de c`, de înv`]`mânt, militare reprezenta
economiei, de integrare (adoptarea de educa]ie [i clas`, „luminarea poporului“, prima etap` a procesului de sincroni-
valori, comportamente, formarea de bun`starea general`, libertatea comer- zare; într-o a doua etap`, aceste institu]ii
mentalit`]i etc.) în sferele politico- ]ului, industriei, afacerilor etc.). Ralierea aveau s` se „acomodeze“ realit`]ilor ro-
militar` (NATO) [i economico-institu]io- la Occidentul civilizat trebuia s` desprin- mâne[ti modificând în sens pozitiv
nal` (Uniunea European`). Concomi- d` România, care abia se construia în societatea, într-o direc]ie de evident`
tent, în centrul [i în r`s`ritul continentu- forma sa statal`, de Balcanii turco-levan- sorginte occidental`. Importul de institu-
lui, liderii comuni[ti ai Uniunii Sovietice tini [i de Orientul european despotic [i ]ii vestice [i integrarea lor în func]io-
au încercat, în plin R`zboi Rece, s` ve[nic amenin]`tor. Rena[terea na]iunii narea societ`]ii române[ti este îns` o
utilizeze doctrina a integr`rii cu scopul române se încadra, bineîn]eles, în revi- ini]iativ` local` [i nu o „sugestie“ venit`
de a-[i consolida domina]ia direct` [i gorarea unei „Europe de na]iuni“, din partea unui centru extern de putere;
ap`s`toare asupra „statelor captive“. proiect ce urma s` fie edificat pe cale elita politic` autohton` s-a exprimat prin
Anii 1989-1991 au marcat pr`bu[irea revolu]ionar`. voin]` politic` coerent` în favoarea
URSS [i a regimurilor comuniste, mai Cea mai penetrant` analiz` a con]i- schimb`rii, a elaborat proiectele schim-
mult sau mai pu]in „satelite“, [i reluarea nutului moderniz`rii române[ti apar]ine b`rii [i a gestionat modernizarea.
moderniz`rii reale a statelor din spatele sociologului, istoricului [i criticului Sincronizarea cu Occidentul a sus-
„Cortinei de Fier“. Ast`zi, integrarea literar Eugen Lovinescu. Luând pozi]ie citat dezbateri aprinse la nivelul elitelor
european` acestor state, inclusiv a împotriva tezelor „formei f`r` fond“ intelectuale, politice [i economice. Ro-
succesorilor defunctei Uniuni Sovietice, emise de Titu Maiorescu, Eugen Lovi- manticii târzii, sociali[tii, [i poporani[tii
a devenit o condi]ie a supravie]uirii lor, nescu a demonstrat c`: „genera]ia de la au criticat, din ra]iuni diferite, moderni-
într-o lume tot mai interdependent`, tot 1848“ a elaborat un program politic de zarea accelerat`. Lipsa de capital intern,
mai dinamic` [i mai înalt performant` emancipare a românilor, inspirat de slaba dezvoltare a industriei, rezisten]a
din punct de vedere tehnologic, eco- principiile liberalismului, masoneriei [i marilor proprietari agricoli au încetinit
nomic [i managerial. na]ionalismului occidental; domnia so- ritmul reformelor. O emancipare real` în

110 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Puncte de vedere

lumea satelor a fost, astfel, amânat` redutabile democra]ii a lumii - SUA. de dezvoltare se inspirau din modele
pân` dup` 1918. Pe de alt` parte îns`, în Pr`bu[irea acestor sisteme de securitate dep`[ite istoric (industrializarea bis-
anumite institu]ii române[ti [i sectoare garantate de Liga Na]iunilor (patronat` marckian` [i stalinist`, „saltul înainte“
ale societ`]ii, progresele au etalat de Fran]a [i Marea Britanie), ca efect al maoist) [i erau menite s` consolideze [i
performan]e remarcabile (înv`]`mântul ac]iunii conjugate ini]iate de puterile s` perpetueze puterea nomenclaturii
superior, Justi]ia, armata etc.). În afara continentale fasciste [i comuniste, a (birocra]ie de partid), în frunte cu familia
frontierelor epocii, în provinciile româ- impus statele continentului inclusiv Ceau[escu. Regimul comunist totalitar a
ne[ti din Austro-Ungaria [i Imperiul Rus, România, în abisul celei de-a doua izolat România atât de procesele de
modernizarea a cunoscut forme specifi- conflagra]ii mondiale. transformare ce caracterizau Occidentul
ce de materializare, mai clare în Transil- Se poate afirma c`, în linii generale, (revolu]ia [tiin]ific`, tehnologic` [i
vania [i abia schi]ate în Basarabia. Ori- modernizarea (sincronizarea cu Occi- tehnic`, integrarea economico-institu-
cum, o modernizare complet` nu se dentul) a reu[it în România pân` în pra- ]ional`, mondializarea economic`), cât
putea realiza în lipsa unei structuri uni- gul celui de-al doilea r`zboi mondial. [i de tendin]ele de deschidere, reform`
tare de stat na]ional, mai exact, pân` la Economia, structura social`, statul pur- [i liberalizare înregistrate în URSS sau
evenimentele ce au condus c`tre tau amprenta european` clar`. Desigur, China. E[ecul regimului Ceau[escu,
România reîntregit` din 1918. la nivelurile comportamentelor [i men- r`sturnat prin Revolu]ia din decembrie
Dup` primul r`zboi mondial, talit`]ilor „europenizarea“ întâlnea rezis- 1989, - în condi]iile pr`bu[irii URSS [i ale
România interbelic`, locul în care Eugen ten]e, specifice unei societ`]i înc` cu revolu]iilor democratice din Europa
Lovinescu publica redutabila sa Istorie a puternice reminiscen]e „agrare“. Totu[i, Central` [i de Est - a marcat tocmai
civiliza]iei moderne române[ti, prezen- direc]ia modern` orienta clar evolu]ia falimentul unui amplu proces de edifi-
ta o serie de tr`s`turi caracteristice ce o statului [i societ`]ii pân` la conflagra]ia care a unui sistem economic, social [i
apropiau de societ`]ile occidentale. Ast- mondial` din 1939-1945 [i la instaurarea politic bazat pe suprema]ia ideologiei de
fel, s-a definitivat construc]ia na]ional- domina]iei sovietice [i a comunismului. partid [i a birocra]iei politico-admini-
statal`, de tip monarhic constitu]ional, strative asupra economiei [i societ`]ii în
prin Marea Unire din 1918. Reformele 2. ~ntre izolare [i autonomie politic\ ansamblul ei.
politice (votul universal, reforma agrar`, (1944-1989)
drepturi politice, economice, sociale, Perioada 1944-1989, mai ales, inter- 3. Imperativele integr\rii europene
confesionale, pentru minorit`]i) din anii valul 1947-1989, a plasat România pe o [i euroatlantice (la cump\na
1918-1924 [i dezvoltarea institu]ional`, traiectorie evenimen]ial` în afara Occi- secolelor XX-XXI)
plasau România în plutonul frunta[ al dentului. Imediat dup` 1944, institu]iile „Reintrarea“ României în Europa (în
democra]iilor r`s`ritene; de altfel, pân` democratice au fost distruse, elita politi- sensul de Occident democratic) a înce-
în 1938, democra]ia parlamentar` a c`, intelectual`, economic` a fost deci- put a[adar în decembrie 1989. Spre
func]ionat coerent în ]ara noastr`, mat`, controlul poli]ienesc s-a instaurat deosebire îns` de secolul al XIX-lea, o
România f`când not` discordant` într- pe întreg teritoriul [i la toate sectoarele simpl` sincronizare nu poate asigura
un R`s`rit dominat, fie de regimul tota- societ`]ii. Partidul-stat a luat locul mo- succesul noii moderniz`ri. În primul
litar comunist din URSS, fie de dictaturi narhiei constitu]ionale. Ca [i alte state rând, deoarece Occidentul [i-a transfor-
militare, na]ionaliste [i semifasciste din sfera de domina]ie sovietic`, în ]ara mat radical structurile politice [i econo-
(Ungaria, Polonia, Bulgaria etc.). noastr` s-au implementat institu]ii, struc- mice în anii de dup` cel de-al doilea
România a contribuit - într-o manier` turi economice [i politice, elemente de r`zboi mondial. Spre deosebire de
ce nu-i poate fi contestat` în mod serios ideologie de provenien]` sovietic`. trecut, Occidentul de ast`zi se prezint`
- la consolidarea democra]iei în primii Acest „transplant masiv“ - axat pe valori ca un sistem complex de structuri inte-
ani de dup` 1918, la nivel central - est [i antieuropene [i antiamericane - a reu[it grate: Uniunea European`, ca un organi-
sud-est european. Contracararea perico- par]ial, cu prec`dere în anii 1947-1958. sm dotat cu o pia]` unic`, cu o singur`
lului bol[evic la Nistru [i în Ungaria, Din 1958, mai evident din 1965, regimul moned`, cu structuri politico-admini-
alian]ele cu Polonia [i Cehoslovacia [i totalitar comunist a c`p`tat - în contextul strative comune; NATO, o structur`
Iugoslavia, Antanta Balcanic` (Grecia, „r`zboiului rece“ - o coloratur` na]iona- politico-militar` de securitate ce înglo-
Turcia, Iugoslavia, România) au vizat l`, practicând un complicat joc de deta- beaz` SUA, Canada [i majoritatea state-
tocmai consolidarea drepturilor demo- [are limitat` [i calculat` fa]` de lor din Europa Occidental`. Ambele
cratice [i stabilit`]ii în Europa; din p`ca- Moscova. structuri - protejate [i dinamizate timp
te, nici Liga Na]iunilor, nici alian]ele re- Elita nou`, elita comunist` de de decenii de SUA - se afl` în vârful
gionale democratice nu dispuneau de Bucure[ti s-a raliat treptat la o orientare dezvolt`rii tehnologice, economice [i
structuri integrate de tip politico-militar doctrinar` de industrializare for]at`, de politico-militare, acumulând practic
[i nici de sus]inerea direct` a celei mai izolare [i xenofobie. Proiectul [i schema puterea real` a lumii. Dar, atât UE cât [i

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 111


Puncte de vedere

NATO sunt expresii organizatorice ale valori autentic euroatlantice. În Armat`, ne[ti. Elita birocra]iei administrative tre-
unui singur sistem de valori, centrat pe: reforma a determinat autentice muta]ii buie s` cedeze locul elitei manageriale.
drepturile omului, democra]ie, capita- calitative, ilustrate [i de performan]ele Economia va trebui s`-[i definitiveze
lism, dialog, cooperare, securitate, pros- ob]inute în cadrul Parteneriatului pentru edificarea temeliilor propriet`]ii private.
peritate etc. Aderarea la aceste organi- Pace. Treptat, România s-a conectat Democra]ia urmeaz` s` dep`[easc`
za]ii dep`[e[te simpla sincronizare, im- serios la procesele de integrare în NATO nivelul formal, devenind un reflex
portul de institu]ii, legisla]ie, tehnologie [i UE [i s-a desprins tot mai mult din a[a- cotidian al cet`]enilor.
etc. Aderarea presupune, în ultim` numita „zon` gri“ a Europei. Toleran]a, respectul diversit`]ii,
instan]`, asimilarea de valori, adoptarea Presta]ia politico-diplomatic` a ]`rii subordonarea intereselor individuale,
de comportamente realmente democra- în estul [i sud-estul continentului, îndeo- de grup [i de partid fa]` de interesul
tice [i eficiente în cele mai diverse sebi, în anii din urm`, justific` aprecierea comunitar devin a[adar absolut obli-
componente ale societ`]ii, statului, eco- României ca factor regional de stabilitate. gatorii.
nomiei, vie]ii cotidiene etc. Integrarea în NATO [i UE va finaliza Integrarea înseamn` prin urmare
Revolu]ia din decembrie 1989 [i acest proces de accedere la comunitatea cooperare sincer` [i eficient`, transfer
reformele ce i-au succedat au readus de stabilitate [i prosperitate a Occiden- de autoritate [i preluare de obliga]ii
deci în prim-planul actualit`]ii sincroni- tului, reprezentând mai mult decât o sim- contractuale.
zarea cu Occidentul. Baza economic` pl` aliniere - sincronizare economico- A face parte din Europa, din
etatist` a început s` fie demantelat`, politic` [i diplomatico-militar`. Occident este ast`zi, mai pu]in un
construindu-se treptat o economie de Desigur, integrarea, practic intrarea „privilegiu“, mai mult o obliga]ie. A nu
pia]`, înc` în curs de consolidare. într-o comunitate de valori, institu]ii, onora o astfel de obliga]ie echivaleaz`
Regimul politic a înregistrat un spectacu- interese [i aspira]ii va solicita la maxi- cu a plasa România în afara trendului
los salt, în sens democratic, fiind axat pe mum o societate de felul celei româ- fundamental al Viitorului.

112 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Eveniment strategic

R\zboi [i pace `n Orientul


Apropiat [i Mijlociu
Alina Macovei în întreaga lume. Datorit` faptului c` fel de mijloace.
Siria sprijin` func]ionarea PKK [i a altor Ei nu consider` ac]iunile împotriva
Vastul spa]iu al Orientului Apropiat organiza]ii teroriste pe teritoriul s`u, israelienilor acte teroriste, ci ac]iuni
[i Mijlociu - cu resurse energetice vitale între Turcia [i Siria exist` diferende eroice, necesare, întrucât nu dispun de
pentru omenire - a revenit în prim-pla- destul de grave. alte mijloace. Dimpotriv`, ei consider`
nul actualit`]ii diplomatice [i politico- În timpul R`zboiului din Golf din c` Israelul practic` un terorism de stat
militare, îndeosebi, odat` cu înl`turarea 1991, americanii au sperat c` [ii]ii [i împotriva popula]iei palestiniene. Iar
pe cale armat` a regimului taliban, spo- kurzii din Irak se vor revolta împotriva aceast` calificare are o puternic` sus-
rirea presiunii Occidentului fa]` de Irak lui Saddam Hussein, îns` Turcia s-a ]inere în lumea arab`, care, în majoritate,
[i redeschiderea conflictului pales- opus independen]ei sau autonomiei este solidar` cu poporul palestinian.
tiniano-israelian. kurzilor de oriunde ar fi ei, a[a cum [i Filosofiile fiind foarte diferite în perce-
Pentru o mai bun` în]elegere a dina- Arabia Saudit` s-a opus în aceea[i m`- perea [i calificarea ac]iunilor, este foarte
micii actuale a Spa]iului Orientului Mijlo- sur` acord`rii autonomiei sau indepen- greu de g`sit [i aplicat o solu]ie politic`
ciu [i Apropiat, propunem o abordare a den]ei [ii]ilor. Procesul de disiden]` viabil`. De aici nu se deduce îns` c` o
principalelor probleme, [i anume: crescând` a popula]iei kurde în dorin]a astfel de solu]ie nu exist`. Actele tero-
cre`rii unui stat independent - Kurdistan riste atest` persisten]a disputelor etnico-
A) Problema kurd\: - la interferen]a frontierelor cu Iranul, religioase în zona palestinian` [i,
Prezen]a în Asia de Vest a triburilor Irakul, Siria [i Caucazul, are toate moti- implicit, formele cronice de violen]` în
kurde se pierde în istorie, în ultimele se- vele s`-i nelini[teasc` pe strategii occi- care acestea se pot manifesta.
cole aceste popula]ii fiind împ`r]ite la dentali, care urm`resc s` se bazeze în De asemenea, exprim`rile [i mani-
frontierele dintre Turcia, Irak, Iran [i aceast` regiune a lumii pe stabilitatea fest`rile fundamentalismului islamic
Siria. La jum`tatea secolului al XX-lea, Turciei. palestinian (Hamas, Hezbollahul palesti-
kurzii num`rau aproximativ 30 de mili- În ultima perioad`, a ap`rut un nian, Jihadul Islamic etc.) afecteaz` în
oane de oameni, cea mai mare parte element de noutate în cadrul activit`]ii mod negativ tentativele politice de stabi-
tr`ind în Turcia (16 milioane), Iran (8 organiza]iilor kurde, [i anume: apelul la lizare a situa]iei tensionate în plan regio-
milioane) [i Irak (4 milioane) [i, proba- mijloacele luptei politice, ce-[i are nal, în anul 2001 înregistrându-se 5353
bil, 200.000 în republicile ex-sovietice. originea în respectarea drepturilor omu- de atacuri armate aupra personalului
Campania terorist` a PKK - cea mai lui (de exemplu: dreptul la înv`]`mânt IDF (Israel Defence Forces) [i asupra
activ` organiza]ie kurd` - pare s` fi fost în limba kurd`). civililor israelieni, 1215 de civili [i 531 de
lansat` în anul 1985, atacurile nefiind militari fiind r`ni]i.
efectuate numai asupra obiectivelor tur- B) Problema palestinian\
ce[ti (]inte predilecte: for]ele guverna- Problema palestinian` î[i are origi- C) Problema libanez\
mentale de securitate din Turcia [i nea în r`zboiul dintre Israel [i arabi din Invadarea Libanului de c`tre Israel
obiectivele turce[ti din Europa Occiden- 1948 [i în neaplicarea hot`rârilor ONU (06.06.1982) a avut o serie de consecin-
tal`), ci [i împotriva intereselor str`ine în de creare a unui stat palestinian inde- ]e, dintre care cele mai importante sunt:
Turcia. PKK include mai multe fac]iuni: pendent. Situa]ia de atunci s-a perpetuat  for]ele islamiste din Liban, în spe-
Frontul de Eliberare Na]ional` a Kurdis- [i s-a agravat, pe de o parte, datorit` cial cele din rândul [ii]ilor ce fuseser`
tanului (ENRK), Aripa de R`zbunare politicii identitariste [i intolerante a oprima]i [i reprima]i o lung` perioad`
Metropolitan`, Armata de Eliberare a Israelului, care dore[te s`-[i consolideze de timp, au prins r`d`cini adânci;
Poporului din Kurdistan (ARGK) [i este entitatea teritorial`, puterea [i securita-  situa]ia haotic` [i r`zboiul civil au
finan]at, în parte, din „taxe revolu]io- tea proprie, [i, pe de alt` parte, datorit` permis revolu]ionarilor islamici din Iran
nare“ solicitate de la popula]ia kurd` [i palestinienilor care, pentru a-[i reconsti- s`-[i stabileasc` un bastion [i s`-[i
din activit`]ile de distribuire a heroinei tui ]ara, nu se dau în l`turi de la nici un creeze un grup radical - Hezbollah-ul li-

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 113


Eveniment strategic

banez (Partidul lui Dumnezeu/Allah, Siria [i Irak, problem` dublat` de de Iran), iar rela]iile cu Turcia sunt ten-
considerat ca o grupare terorist` de De- cre[terea num`rului popula]iei acestor sionate, pe de o parte, datorit` sprijinu-
partamentul de Stat al SUA) - care consti- dou` ]`ri în viitorul apropiat (rata anual` lui acordat de Teheran kurzilor [i, pe de
tuie [i în prezent o for]` deloc neglijabil` de cre[tere a popula]iei fiind de 3,1%). alt` parte, din cauza leg`turilor militare
în Libanul de Sud; Deoarece unele ]`ri se vor confrunta dintre Guvernul de la Ankara [i Israel.
 diferende teritoriale perpetuate din ce în ce mai acut cu lipsa resurselor Pe de alt` parte, Irakul continu` s`
de la interven]ia Israelului [i existen]a de ap`, între momentul actual [i mijlocul blocheze inspec]iile ONU, atitudine ce
unor grani]e nestabilite [i nerecunoscute deceniului urm`tor, riscul unor conflicte tensioneaz` la maximum rela]iile sale cu
oficial; determinate de acest subiect va cre[te SUA.
 problema refugia]ilor palestinieni substan]ial, fiind o important` provocare Principale organiza]ii interna]ionale
pe teritoriul Libanului, ceea ce confirm` la care vor trebui s` r`spund` guvernele implicate în jocurile politice [i politico-
riscul referitor la mi[c`ri migratorii im- din regiune. militare din Orientul Apropiat [i Mijlociu
portante, datorate conflictelor. sunt:
G) Explozia demografic\
D) Fundamentalismul islamic Majoritatea statelor din regiune au o 1. Liga Arab\
Este ridicat la rangul de doctrin` con- rat` anual` de cre[tere a popula]iei de Summit-ul din 2001 al Ligii Arabe,
duc`toare în Iran. Dup` 11 septembrie, 3,1%, fapt ce provoac` dificult`]i în desf`[urat la Amman (27-28 martie) s-a
Iranul - inclus de pre[edintele G.W.Bush ocuparea locurilor de munc`, sus]inerea concentrat asupra situa]iei din teritoriile
în „Axa R`ului“ - pare s` evolueze spre sistemelor educa]ionale, adâncirea palestiniene, raporturile dintre Irak [i
ob]inerea de sprijin din Federa]ia Rus` [i s`r`ciei etc. Kuweit (încercându-se [i ob]inerea unei
China [i \ncearc` s`-[i reglementeze re- rezolu]ii privind aceste raporturi) [i
la]ia cu Irakul, pe o platform` anti- H) Proliferarea armelor de politica noului prim-ministru israelian
american`. nimicire `n mas\ Ariel Sharon. În cadrul summit-ului,
Informa]iile din surse speciale indic` Bagdadul a reu[it s` conving` liderii
E) Problema Irakului drept state capabile de producerea ar- arabi de necesitatea ridic`rii embar-
SUA consider` c` pre[edintele melor de nimicire în mas`: Israel, Iran [i goului (considerat de arabi, la presiunea
Saddam Hussein nu urm`re[te o politic` Irak. lui Saddam Hussein, ca fiind „lipsit de
sincer` de respectare a hot`rârilor ONU; În perioada 1989-1999, Iranul a fundament“) impus acestei ]`ri de SUA.
înl`turarea sa de la putere, ca sus]in`tor importat armament rusesc în valoare de Declara]ia final` prevede sus]inerea
al terorismului interna]ional, nu a întru- peste 5 miliarde de dolari (3 submarine „cauzei palestiniene de c`tre ]`rile
nit îns`, pân` ast`zi acordul F. Ruse, UE, din clasa kilo cump`rate de iranieni de arabe“ [i „dreptul palestinienilor de a
Chinei [i lumii arabe. la ru[i reprezint` singurele submarine continua lupta împotriva ocupa]iei“,
de]inute de vreun stat din regiunea precum [i „tot sprijinul [i ajutorul posibil
F) Problema apei Golfului Persic). pentru a fi capabili s`-[i recapete inte-
De-a lungul timpului, resursele de Anali[tii americani sunt de p`rere c`, gral drepturile [i s`-[i declare indepen-
ap` au constituit motive de tensiune. în prezent, republica islamist` este mai den]a statului pe p`mântul lor na]ional,
Pân` în prezent îns` nici o disput` legat` instabil` ca niciodat` de la crearea sa (în cu Ierusalimul drept capital`“ (Abdullah,
de împ`r]irea [i modul de utilizare a urma revolu]iei din 1979). Liderii religi- regele Iordaniei). De asemenea, liderii
re]elelor hidrografice nu a degenerat o[i ultraconservatori duc o lupt` surd` arabi au convenit s` sprijine cererea
într-un conflict deschis între state, ci lip- cu reformi[tii care îl sus]in pe pre[e- palestinian` referitoare la trimiterea de
sa resurselor necesare de ap` determin` dintele Khatami, adev`rata putere aflân- observatori interna]ionali în teritorii (m`-
adesea în]elegeri [i cooperare în privin]a du-se în mâinile ayatollahului Khamenei sur` respins` categoric de Israel).
împ`r]irii acestor resurse. Astfel, Israelul [i a apropia]ilor acestuia (care propov`-
este direct interesat de împ`r]irea apelor duiesc „r`zboiul sfânt“ [i „exportul de 2. Consiliul de Cooperare al Golfului
râului Iordan, controlul aprovizion`rii cu revolu]ii“). (Arabia Saudit\, Bahrein, Emiratele
ap` fiind vital pentru o na]iune a c`rei Dac` situa]ia intern` a Iranului este Arabe Unite, Kuweit, Oman, Quatar)
popula]ie [i ale c`rei activit`]i se destul de îngrijor`toare, cea extern` este  a fost stabilit în anul 1981; a
dezvolt` destul de repede. un adev`rat „butoi cu pulbere“: în ciuda devenit mai activ dup` insuccesul suferit
Un alt exemplu relevant în acest sens armisti]iului, nimeni nu a uitat înc` de- în ap`rarea Kuweit-ului (la invazia
este cazul Turciei, care, prin construirea vastatorul r`zboi cu Irakul (1980-1988). irakian` din 1990); principalul partener
unor noi baraje la Atatürk, ca [i prin pro- Iranul are [i alte dispute teritoriale de economic este Uniunea European`;
iectele de iriga]ii necesare agriculturii, va rezolvat cu Emiratele Arabe Unite (situ-  statele CCG sunt printre cele mai
afecta situa]ia resurselor hidrografice din ate pe partea opus` a Golfului Persic fa]` mari importatoare de armamente, iar în

114 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Eveniment strategic

anul 2000 au semnat un acord referitor la ni [i faptul c` democra]iile Occidentale procesul de negocieri (acesta nefiind
crearea unei for]e militare comune (de au sprijinit dezvoltarea acestui organism reprezentativ, în viziunea israelian`,
pân` la 25.000 de militari); pe plan militar [i economic (colaborarea pentru popula]ia palestinian` [i fiind
 pentru a-[i asigura securitatea foarte bun` cu UE); neputincios în eforturile de stopare a
împotriva mai puternicelor Iran [i Irak,  liderii statelor membre CCG se ac]iunilor teroriste ale grup`rilor Hamas,
]`rile CCG se bazeaz` [i depind, în mare pronun]` pentru reluarea dialogului [i Jihadul Islamic etc.); totu[i Israelul nu
m`sur`, de ajutorul/suportul SUA [i al cooper`rii dintre ONU [i Irak în privin]a are o alternativ` viabil` pentru înlocu-
Marii Britanii; ridic`rii sanc]iunilor economice, ceea ce irea acestuia în cazul în care ar dori
 în cadrul Reuniunii CCG din 30- ar explica faptul c` un atac american continuarea negocierilor.
31 decembrie 2001, s-au stabilit m`suri asupra Irakului ar putea conduce la sl`- Se poate aprecia c` guvernul isra-
privind uniunea economic` [i consti- birea, chiar destr`marea coali]iei anti- elian urm`re[te sc`derea popularit`]ii lui
tuirea unui bloc economic puternic în teroriste ini]iat` de SUA [i NATO (în ur- Arafat în rândul palestinienilor, fapt ce ar
regiunea Golfului Persic (de exemplu, ma atacurilor teroriste de la 11.09.2001), fi de folos punerii în aplicare a planului
semnarea acordurilor privind taxele va- prin decizia acestora de a p`r`si fragila conform c`ruia West Bank [i Fâ[ia Gaza
male comune, pentru o pia]` [i o mo- coali]ie. s` fie împ`r]ite în cantoane (prin
ned` unic`), precum [i înfiin]area unui încheierea unor în]elegeri separate cu
consiliu suprem de ap`rare, cu rolul de 3. Alte prezen]e militare `n spa]iul palestinienii care sunt majoritari în
a controla modul de implementare a Orientului Apropiat [i Mijlociu aceste zone).
pactului de ap`rare comun` prin care Prin Turcia, flancul sudic NATO se De asemenea, victoria lui G.W.Bush
statele semnatare se angajeaz` s` apere înscrie solid în Orientul Apropiat [i în alegerile preziden]iale din SUA a dus
oricare stat membru în cazul unei Mijlociu. For]e aeriene [i navale NATO la o implicare mai activ` a Casei Albe în
amenin]`ri externe; sta]ioneaz` în Mediterana de Est [i de procesul de pace dintre israelieni [i
 înc` din 1986 CCG avea la Sud. Trupe terestre, unit`]i navale [i palestinieni, pre[edintele american sus]i-
dispozi]ie o for]` de aproximativ 5.000 aeriene occidentale sunt semnalate în nând în octombrie 2001 crearea unui stat
de militari (Hafr Al-Batn, NE-ul Arabiei Kuweit, Arabia Saudit`, zona Golfului, palestinian.
Saudite, la frontiera cu Irak-ul), în precum [i în Georgia, Afghanistan, În aceste condi]ii, este greu de imagi-
prezent dorindu-se cre[terea for]elor co- Pakistan, [i în fostele republici sovietice nat c` acest conflict - reaprins \n primele
mune de ap`rare în vederea constituirii din Asia Central`. Prezen]a lor indic` in- luni ale anului 2002 - va fi rezolvat în vii-
unei brig`zi mecanizate (cu efective de ten]ia SUA, NATO [i UE de a se implica torul apropiat, continuând s` fie o surs`
pân` la 20.000 de militari); mai direct [i într-un sens major, al`turi major` de incertitudine [i risc în regiune.
 de[i unul dintre cele mai s`race de Federa]ia Rus`, în redimensionarea Pe de alt` parte, din punct de vedere
state din Golful Persic, Yemenul este stabilit`]ii [i securit`]ii regionale. al cre[terii economice, în anul 2001,
considerat un candidat îndrept`]it la Orientul Mijlociu [i Apropiat nu a
integrarea treptat` în cadrul Consiliului. Evolu]ii posibile înregistrat decât un procentaj de 0,8%
 sprijinirea de c`tre SUA a unui În ceea ce prive[te conflictul fa]` de anul 2000. Cre[teri economice de
pol de putere regional dup` modelul principal din aceast` regiune - cel dintre peste 5% au cunoscut doar Oman [i
democratic american în zona Peninsulei Israel [i Autoritatea Palestinian` (cu Qatar, în timp ce Iran, Irak, Yemen,
Arabice (pentru contracararea tendin]e- implica]ii majore asupra celorlalte pro- Bahrein [i Iordania au avut o cre[tere
lor izola]ioniste [i, totodat` expansionis- bleme regionale) victoria lui Ariel economic` între 3,1 [i 5%, iar Arabia
te, pe motive religioase ale Iranului [i Sharon (liderul aripii drepte a partidului Saudit`, Siria, Egipt, Emiratele Arabe
Irakului) a determinat Yemenul s`-[i Likud) în alegerile din februarie 2001(în Unite, Liban, Kuweit [i Israel - sub 3%.
anun]e candidatura la integrarea în urma înfrângerii candidatului laburist Singura ]ar` aflat` în important` recesiu-
cadrul Consiliului de Cooperare al Ehud Barak), chiar în mijlocul celei de-a ne economic` în anul 2001 a fost Turcia.
Golfului; doua Intifade palestiniene, constituie o În ceea ce prive[te punerea în prac-
 CCG s-a opus anex`rii de c`tre schimbare în încerc`rile de negociere tic` a programelor de reform` structu-
Iran a trei insule cu suprafa]` redus` dar referitoare la conflictul dintre Autoritatea ral` din regiune, Iordania, Arabia Sau-
cu importan]` strategic`, acestea apar]i- Palestinian` [i Israel, date fiind urm`toa- dit`, Siria, Oman [i Kuweit au fost mai
nând în prezent Emiratelor Arabe Unite; rele argumente: planul urm`rit de active în acest domeniu.
 statele membre CCG sprijin` de- Sharon se bazeaz` pe urm`toarele pre- Complexitatea situa]iei etnice (deter-
mersurile lui Yasser Arafat, culpabili- mise: considerarea Acordului de la Oslo minat` de opozi]ia dintre turci, iranieni
zând Israelul pentru escaladarea violen- (1993) ca pe un dezastru pentru Israel [i [i arabi), religioase (prezen]a evreilor în
]ei în teritoriile ocupate; conflict de inte- faptul c` Yasser Arafat nu este [i nici nu Israel, a musulmanilor diviza]i în sunni]i,
rese între faptul c` sunt arabi musulma- ar fi fost vreodat` un partener viabil în [ii]i, [i wahabi]i, precum [i alaoi]i [i druzi

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 115


Eveniment strategic

în Liban, Siria, Irak, Egipt [i teritoriile pa- geostrategici) ofer` evolu]ii diverse, pe s` r`mân` [i în 2002 „fierbinte“. Oricum,
lestiniene), importan]a mo[tenirilor multiple planuri, cu multiple strategii, în dup` pr`bu[irea URSS [i \n contextul
istorice (Imperiul Otoman, influen]` care alian]ele, sistemele de alian]e, a[e- campaniilor antiteroriste interna]ionale,
francez` [i britanic`), influen]a F.Ruse, z`rile [i rea[ez`rile acestora sunt întot- geopolitica [i geostrategia Orientului
SUA [i UE, prezen]e hidrocarburilor, ca deauna posibile, motiv pentru care Apropiat [i Mijlociu nu se pot p`stra \n
[i al]i factori (politici, sociali, geografici, apreciem c` aceast` regiune va continua cli[eele epocii R`zboiului Rece.

116 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Agenda NATO

AGENDA NATO
17 ianuarie - Are loc, în prezen]a pre[e- Apoi, datorit` pozi]iei sale geografice, euroatlantice, înaltul demnitar reafirm` ideea
dintelui Ion ILIESCU, [edin]a de Guvern permite ini]iative cum este deja Centrul SECI, c` Washington-ul va avea nevoie de alia]i [i
dedicat` preg`tirii candidaturii României la România având posibilitatea de a începe de coali]ii, pentru c` opera]iunile militare mo-
NATO, la summit-ul de la Praga, din noiem- dezvoltarea unei colabor`ri regionale pe derne, de genul celei contra terorismului, nu
brie a.c. S-a decis o intensificare a ac]iunilor aspectele non-militare ale securit`]ii: frontiere, pot fi duse de o singur` ]ar`.
pro-NATO în prima jum`tate a anului în curs. poli]ie, securitate intern`. În al treilea rând, din
6 februarie - Pre[edintele Ion ILIESCU,
18 ianuarie - În cadrul unei întâlniri la nou din cauza dimensiunii [i a[ez`rii sale
aflat în vizit` la Washington, se întâlne[te cu
Casa Alb`, pe timpul vizitei pre[edintelui geografice, România poate ajuta la proiec]ia
reprezentan]ii Comitetului SUA pentru NATO.
lituanian Valdas ADAMKUS în SUA, pre[e- de securitate spre alte ]`ri, mai pu]in
Trecând în revist` situa]ia României [i [ansele
dintele George W. BUSH avertizeaz` c` norocoase. Poate oferi asisten]` unor ]`ri ca
membrii Alian]ei nu vor acorda privilegii [i Ucraina, Moldova, ]`ri vecine care au nevoie sale de integrare în Alian]`, la Praga, Bruce
nu vor favoriza pe nici una din statele candi- de ajutor. România poate face asta. Iat` trei JACKSON, pre[edintele comitetului, accen-
date la integrare. Potrivit purt`torului de cu- sectoare distincte în care ]ara dumneavoastr` tueaz` c` ]ara noastr` are [anse reale s` fie
vânt al Casei Albe, G.W.BUSH „sus]ine, în poate contribui la securitatea Alian]ei [i, sunt admis` în NATO, datorit` progreselor înregis-
vederea ader`rii la NATO, toate ]`rile sigur, cu o valoare real`“. În încheiere, acela[i trate în planul economic [i al reformei armatei,
candidate care au îndeplinit criteriile stabilite înalt demnitar estimeaz` c` [ansele României dar exprim`, totodat`, preocuparea pentru
de Alian]`“. la Praga sunt „peste medie“. necesitatea acceler`rii eradic`rii corup]iei [i
24 ianuarie - Ministerul german al ap`- 28 ianuarie - Cu ocazia unei întâlniri cu rezolvarea problemelor sociale cu care se
r`rii anun]` trimiterea în zona Golfului a unui ambasadorii statelor NATO la Bucure[ti, confrunt` popula]ia României.
contingent de 250 militari, dota]i cu tancuri primul-ministru Adrian NåSTASE declar` c`
20 februarie - Echipa american` de
„Fuchs“, care vor lua parte, în luna februarie, includerea României în Alian]` poate con-
evaluare a stadiului îndeplinirii obiectivelor
la manevre NATO de simulare a combaterii duce la construirea unui bloc de stabilitate
cuprinse în Planul Na]ional Anual de Preg`-
eventualelor atacuri chimice [i bacterio- politic` [i economic` în Centrul [i Sud-Estul
tire a Ader`rii României la NATO, condus`
logice. Exerci]iile militare, ce se vor desf`[ura Europei. 2002, men]ioneaz` premierul, va fi
de ambasadorul SUA la NATO, Nicholas
în Kuweit, vor angaja [i militari americani [i, anul „consacr`rii depline“ a contribu]iei
posibil, din alte ]`ri membre ale Alian]ei. României la UE, autorit`]ile române punând BURNS, este primit` de primul-ministru
Presa german` lanseaz` ipoteza preg`tirilor accent pe procesul de integrare în Uniune [i Adrian NåSTASE, la Palatul Victoria.
finale ale unui eventual atac asupra Irakului. pe campania de preg`tire pentru includerea 26 februarie - Pe parcursul conferin]ei
24 ianuarie - NATO desf`[oar` un în NATO. organizate la Bucure[ti de Asocia]ia „George
exerci]iu de gestionare a crizelor (CMX 29 ianuarie - Reunit la Palatul Cotroceni, C. Marshall - România“, Bruce JACKSON,
2002), f`r` trupe, cu care prilej sunt puse în Consiliul Suprem de Ap`rare a ¥`rii pre[edintele Comitetului SUA pentru NATO,
practic` proceduri, m`suri [i dispozi]ii de analizeaz` Planul de ac]iune al Guvernului a ar`tat, între altele: „Nu cred c` exist` alte ]`ri
gestionare a crizelor, de cooperare civili- pentru promovarea candidaturii României la în Europa, în afar` de Marea Britanie, care s`
militari, ca r`spuns la apari]ia unei st`ri de NATO. Cu acest prilej sunt evaluate ac]iunile aib`, ca [i România, trupe în KFOR, SFOR [i
criz` în sensul art.5 al Tratatului de la întreprinse de institu]iile abilitate ale statului
Afghanistan în acela[i timp. Un Plan Na]ional
Washington. pentru integrarea euroatlantic` [i stadiul
de Aderare la NATO foarte bun va cre[te [an-
25 ianuarie - Chris DONNELY, asistent îndeplinirii obiectivelor cuprinse în Planul
sele de integrare în Alian]`“. Acela[i demnitar
special pentru problemele Europei Centrale Na]ional de Aderare.
a precizat, la întâlnirea cu reprezentan]ii
[i de Est al Secretarului General al NATO, 3 februarie - În discursul rostit la Confe-
apreciaz`, într-un interviu acordat, la rin]a interna]ional` asupra politicii de secu- societ`]ii civile [i ai presei române, c` opinia
Bruxelles, trimisului special al ziarului ritate de la München, lordul ROBERTSON, ce s-a conturat în dezbaterile din Statele Unite
„Curierul Na]ional“, c` „România, datorit` secretarul general al Alian]ei, arat` c` NATO asupra extinderii NATO face parte din ceea
suprafe]ei sale, poate dezvolta o capacitate se va adapta, în viitor, la lupta împotriva tero- ce peste Ocean se nume[te „complesion of
militar` realist` pe care s` o ofere Alian]ei. rismului. Subliniind rolul crucial al Alian]ei Europe“ - „întregirea Europei“.

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 117


Agenda NATO

28 februarie - În cadrul întâlnirii cu Ion înaintea deciziei finale ce va adoptat` la Praga. Premierii Grupului de la Vilnius particip` [i la
ILIESCU , adjunctul secretarului general al În urma întâlnirilor cu reprezentan]ii acestor o mas` rotund` cu tema: „Noi amenin]`ri - noi
NATO, Edgar BUKLEY, precizeaz` c` dome- ]`ri, exper]ii NATO vor întocmi rapoarte alia]i“, moderat` de Misha GLENNY (analist
niile ce constituie obiectul evalu`rii pentru pentru fiecare stat în parte, ce vor fi prezentate politic, bun cunosc`tor al problematicii
aderarea la Alian]a euroatlantic` sunt: politic, la summit-ul NATO din luna mai de la Balcanilor) [i Jeffrey GEDMIN (directorul
economic, legislativ, securitate [i ap`rare [i Reykjavik. Institutului Aspen de la Berlin). În cadrul
afirm` c` România „reprezint` un factor de 18 -19 martie - Cu prilejul vizitei oficiale în primului panel de discu]ie, intitulat „Noi
stabilitate în regiune“. România a unei delega]ii militare conduse de amenin]`ri. Noi alia]i“, este subliniat` impor-
8 martie - Mini[trii de externe din ]`rile generalul-locotenent Timothy Kennan, repre- tan]a cooper`rii dintre statele candidate în
candidate la aderarea la NATO se reunesc la zentantul militar al SUA la NATO, se discut` vederea contracar`rii riscurilor necon-
Skopje, în Macedonia, pentru a discuta despre despre contribu]ia României la campania ven]ionale la adresa securit`]ii, dar este
extinderea cooper`rii dintre ]`rile membre ale interna]ional` împotriva terorismului, despre accentuat` [i necesitatea extinderii robuste a
acestui grup [i despre strategia comun` în situa]ia politico-militar` din Balcani [i despre NATO, ca reac]ie la pericolul terorismului. În
perspectiva summit-ului NATO de la Praga. participarea ]`rii noastre la opera]ii de cadrul celui de-al doilea panel, „Adaptarea
8 - 9 martie - Aflat în vizit` în România, men]inere a p`cii, dar [i despre rezultatele Alian]ei. Puncte de vedere ale viitorilor mem-
Jamie SHEA, directorul Departamentului ob]inute în procesul de modernizare a bri. Drumul c`tre [i dup` Praga“, se exprim`
pentru pres` [i informa]ii al NATO, subliniaz` organismului militar românesc [i îndeplinirea opinii asupra transform`rilor din cadrul
contribu]ia ]`rii noastre la administrarea cri- Programului Na]ional Anual de Preg`tire Alian]ei dup` 11 septembrie, asupra rela]iei
zelor din Macedonia [i Kosovo în timpul cât a pentru Integrarea în NATO. dintre F. Rus` [i NATO [i asupra evolu]iilor
de]inut pre[edin]ia OSCE, participarea la 19 - 20 martie - Aflat în vizit` în România, decizionale în cadrul procesului de l`rgire a
misiunile de men]inere a p`cii din Balcani [i pre[edintele Republicii Federale Germania, Alian]ei, fiind identificate [i modalit`]i de
colaborarea din cadrul centrului SECI în Johannes RAU, declar` c` „Germania sprijin` consolidare a leg`turii între alia]i [i parteneri
vederea combaterii criminalit`]ii transfrontali- eforturile României de integrare în structurile în perspectiva unei Alian]e extinse. La
ere, f`când [i referiri la necesitatea elabor`rii europene [i euroatlantice“. închiderea summit-ului, cele 10 ]`ri candidate
unei legisla]ii privind informa]iile clasificate. 21 martie - Secretarul general al NATO, se angajeaz`, într-o declara]ie comun`, s`
9 - 10 martie - Vizita în România a premi- lordul George ROBERTSON, declar` c` în colaboreze pentru o Europ` a securit`]ii [i
erului bulgar Simeon de SAXA COBURG- cadrul summit-ului Alian]ei din noiembrie de pentru o extindere a NATO de la Marea
GOTHA. la Praga „nu va fi vorba doar de invitarea unor Baltic` la Marea Neagr`.
14 -15 martie - În cadrul Forumului noi membri NATO, ci va fi [i un summit al Puncte de vedere:
„Germania ca partener al României pe calea adapt`rii Alian]ei, al moderniz`rii [i adapt`rii George ROBERTSON, Secretarul General
spre Europa“, desf`[urat la Institutul Goethe la noile provoc`ri ale secolului XXI“. al NATO, sus]ine, în mesajul adresat partici-
din Bucure[ti [i organizat de Biroul de pres` al 25-26 martie - În perspectiva summit-ului pan]ilor, c`: „la summit-ul din noiembrie de la
Guvernului de la Berlin [i Ministerul Federal din noiembrie de la Praga, prim-mini[trii din Praga, vor fi invitate s` devin` membre ale
de Externe sub coordonarea lui Klaus cele 10 ]`ri candidate la aderarea la NATO se Alian]ei Nord-Atlantice între 1 [i 9 ]`ri, iar
BRAMBACH (fost ata[at cultural al Germaniei reunesc la Bucure[ti sub deviza „Prim`vara invitarea acestora va depinde de modul în
în ]ara noastr`), Anelie Ute GABANYI noilor alia]i“, care se vrea a fi un eveniment care ele vor r`spunde la problema reform`rii
(cercet`tor la Funda]ia [tiin]` [i Politic` din important [i util pentru fiecare stat candidat [i societ`]ilor lor, asigur`rii stabilit`]ii acestora [i
Berlin) apreciaz` c` Germania este pentru aspira]iile lor comune. Dezbaterile din a combaterii corup]iei“ [i c`: „printre proble-
„partenerul ideal al României în integrarea în cadrul summit-ului sunt axate pe urm`toarele mele principale la care statele candidate
NATO [i UE“. obiective: reafirmarea solidarit`]ii statelor trebuie s` r`spund` se num`r` stabilitatea [i
La Cercul Militar Na]ional din Bucure[ti se candidate, sublinierea contribu]iilor pe care corup]ia, care trebuie comb`tut` prin legi
desf`[oar` reuniunea Grupului de studiu democra]iile europene le pot aduce în cadrul ferme sus]inute de voin]a politic`“.
„Viitorul NATO“ (constituit sub auspiciile structurii nord-atlantice [i reafirmarea impor- Tony BLAIR, prim-ministrul britanic: „M`
Consor]iului PfP al academiilor de ap`rare [i tan]ei dimensiunii sud-estice a Europei. La bucur s` observ solidaritatea manifestat` de
institutelor pentru studii de securitate). Dezba- reuniune particip` [i reprezentan]i ai ]`rilor statele dumneavoastr` în lupta împotriva
terile sunt focalizate pe trei teme de interes aliate, printre care pre[edintele Poloniei, terorismului, precum [i dorin]a de a participa
referitoare la viitorul Pactului Nord-Atlantic, [i Aleksander KWASNIEVSKI, premierul al`turi de for]ele noastre la misiuni precum
anume: procesul de extindere a NATO, Turciei, Bulent ECEVIT, Cehiei, Milo[ ZEMAN, cele din Afghanistan sau din Balcani. Marea
rela]iile dintre F. Rus` [i Alian]` [i politica ministrul ungar de externe, Janos Britanie se angajeaz` ferm pentru asigurarea
american` privind scutul antirachet` [i MARTONYI. Reprezentan]ii Statelor Unite unei extinderi a NATO pline de succes, la
implica]iile pentru securitatea european`. sunt: Richard ARMITAGE, adjunct al secre- summit-ul de la Praga, din luna noiembrie.
18 martie - La Bruxelles încep ultimele tarului de stat al SUA, [i Bruce JACKSON, Vreau s` v`d invita]ii adresate noilor alia]i care
evalu`ri ale statelor candidate la aderare, pre[edintele Comitetului SUA pentru NATO. sunt preg`ti]i s` îndeplineasc` criteriile de la

118 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Agenda NATO

Washington“. „ßtim, din proprie experien]`, acelea[i, indiferent de pozi]ia noastr` geo- care s` reduc` fenomenul corup]iei au toate
c` dezvoltarea unor for]e moderne [i eficiente grafic` sau de poten]ialul nostru economic [i [ansele s` fie invitate s` adere la NATO“.
este un proces îndelungat, care solicit` un militar. Prin ceea ce au întreprins în planul Reprezentantul Administra]iei de la Washing-
angajament sus]inut. V` cer s` continua]i reformelor politice, economice [i militare, ]`- ton afirm` c` ]`rile candidate vor trebui s`
reforma, utilizând pe deplin direc]iile oferite rile noastre au dovedit c` au voin]a [i capa- continue reformele [i dup` summit-ul de la
de NATO prin MAP“. citatea de a r`spunde criteriilor de aderare.
Praga, mai mult chiar, s` î[i sporeasc` efor-
Bulent ECEVIT, prim-ministrul Turciei, Prin ac]iunile la care am participat atât în
turile [i angajarea în sus]inerea obiectivelor
declar` c`: „procesul de l`rgire a NATO cadrul Parteneriatului pentru Pace, cât [i în
Alian]ei [i c` invitarea ]`rilor candidate s`
constituie o [ans` pentru aceast` organiza]ie opera]iunile de men]inere a p`cii [i în com-
adere la NATO depinde în cea mai mare
de înt`rire a securit`]ii [i p`cii interna]ionale“. baterea terorismului interna]ional, am probat
m`sur` de eforturile fiec`rei ]`ri în parte, iar
„Sus]inem politica u[ilor deschise ale Alian]ei c` suntem furnizori [i nu consumatori de se-
[i nu avem nici o rezerv` politic` pentru curitate în Europa [i în lume“. „Dimensiunea decizia nu va putea fi luat` decât în cadrul
invitarea candida]ilor care îndeplinesc sudic` a extinderii NATO va spori stabilitatea Alian]ei, f`r` interven]ia vreunei alte puteri din
criteriile de membru al Alian]ei“. „Desigur, în zona Balcanilor Occidentali [i va înt`ri pro- afara acesteia.
dat` fiind pozi]ia noastr` geostrategic`, am cesul de democratizare în aceast` regiune“. De asemenea, acesta mai spune c` SUA
dori s` vedem accelerat` includerea Europei Richard ARMITAGE, adjunctul Secre- apreciaz` cooperarea dintre România, Bul-
de Sud-Est în acest proces. Aceast` dimen- tarului de stat al SUA: „SUA sus]ine o extindere garia, Grecia [i Turcia în vederea admiterii în
siune va contribui, f`r` îndoial`, la extinderea cât mai larg` cu putin]` a NATO, iar decizia NATO a primelor dou` state [i combate ideea
securit`]ii [i stabilit`]ii acestei regiuni extrem final` privind invitarea ]`rilor candidate s` c` o Alian]` l`rgit` va fi mai pu]in eficient`,
de sensibile“. adere la Alian]` va fi luat` la sfâr[itul lunii subliniind c`, dimpotriv`, extinderea acesteia
Adrian NåSTASE: „În opinia mea, la 11 octombrie“. va spori stabilitatea unei Europe abia ie[ite din
septembrie, s-a n`scut o nou` Alian]`, atunci Oficialul american afirm` c` ]ara sa
epoca R`zboiului Rece.
când 19 state membre NATO [i 10 noi dore[te o extindere robust` a Alian]ei, care s`
Primele luni ale anului 2002 contureaz` o
democra]ii, ca membri de facto, au ac]ionat cuprind` întreg spa]iul de la Marea Baltic` la
sporire a [anselor României de aderare la
împreun` pentru un scop comun. Pentru Marea Neagr` [i pân` la Marea Adriatic`: „Nici
NATO. În acela[i timp, Alian]a eviden]iaz` o
România, acest fapt a fost generat nu numai o ]ar` nu este exclus` din considerente
preocupare sporit` pentru consolidarea flan-
de o situa]ie conjunctural`, ci [i de hot`rârea istorice, geografice sau din cauza pozi]iei
noastr` ferm` de a promova securitatea [i sus]inute de alt` putere“. „¥`rile care vor cului s`u sudic, spa]iu în care este stimulat`
cooperarea în cadrul regiunii noastre [i la dovedi c` împ`rt`[esc valorile democratice adâncirea cooper`rii dintre Grecia, Turcia,
nivel mondial“. ale Alian]ei, vor ac]iona în sensul restructur`rii Bulgaria [i România [i cristalizarea „tande-
Ion ILIESCU: „Argumentele în favoarea for]elor lor armate, al consolid`rii institu]iilor mului“ româno-bulgar (pentru NATO [i UE).
integr`rii noastre în NATO sunt, în esen]`, lor democratice [i vor promova o legisla]ie A.M.

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 119


Note de lectur\

" The Global Century.


Globalization and National Security"
- analiz\ - evaluare - prognoz\ (2001-2002) -

1. Globalizare - proces cu relativ simplu, constituind, în schimb,  infinitizarea, adic` fractura-


multiple consecin]e al`turi de altul/altele, un întreg mult mai rea/transcenderea limitelor spa]iului [i
În „A National Security Strategy for a complex; timpului pe termen lung;
New Era“ globalizarea este definit` ca: Ca exemple pot fi date ansamblul Exemple semnificative în acest sens
a) proces de accelerare a integr`rii noilor sisteme militare de înalt` tehnolo- sunt emergen]a nanotehnologiei [i
economice, tehnologice, culturale [i po- gie, folosirea unei mari variet`]i de echi- tendin]a de apropiere a cunoa[terii
litice, al`turi de guvernare democratic`, pamente complexe de testare în dome- limitelor universului prin intermediul tot
economie de pia]`, respectarea drepturi- niul cercet`rii biologice [.a ; mai sofisticatelor instrumente astrono-
lor omului, dinamism economic [i revo-  spargerea/penetrarea frontierelor mice, ambele procese fiind produsul
lu]ia comunica]iilor. din punct de vedere geografic, politic, cooper`rii [tiin]ifice interna]ionale.
Pe lâng` tendin]ele pozitive, sunt etnic, economic etc., manifestat` prin în-  pattern-ul socio-demografic pro-
prezentate [i: trep`trunderea economicului cu poli- priu, caracterizat printr-o rapid` urbani-
b) tendin]ele negative datorate ac- ticul, a frontierelor politice cu cele etnice zare [i prin stiluri de via]` legate mai
]iunilor statelor-problem`, conflictelor etc.; degrab` de tendin]ele modei, ale pie-
interetnice, prolifer`rii armelor de dis-  universalizarea normelor [i valo- ]elor globale etc.
trugere în mas`, terorismului, traficului rilor culturale [i religioase (globalizarea Atunci când sunt asociate, aceste
de droguri, crizelor interna]ionale, s`r`- are propria cultur` dominant` [i de procese par s` constituie principalul set
cirii resurselor, colapsului unor pie]e, aceea tinde spre un efect omogenizant); de schimb`ri care definesc lumea
cre[terii accelerate a num`rului popula-  dezvoltarea tehnologic`, ce con- contemporan`. În orice caz, ele nu
]iei, dezastrelor ecologice, r`spândirii duce la importul de niveluri tot mai înal- definesc via]a modern`, deoarece multe
bolilor, corup]iei etc. te ale tehnologiei în toate aspectele vie]ii din activit`]ile umane sunt generate
Autorii spun îns` c` globalizarea se (gama de exemple include computerul, prin coeren]a cu diferitele constante ale
diferen]iaz` de alte caracteristici ale vie- Internetul, po[ta electronic`, telefonia existen]ei cotidiene (natura, casa [i fa-
]ii moderne actuale, precum: moderni- celular`, pozi]ionarea global` a sateli- milia, geografia [i climatul, apartenen]a
zare, regionalizare, localizare, interde- ]ilor etc.), dar [i la sporirea importan]ei la comunit`]i etc.), acestea fiind dublate
penden]` etc. ßi de aceea se impune cla- sau extinderea organismelor [i institu- de procesele lente de evolu]ie, cum ar fi
rificarea limitelor [i a con]inutului speci- ]iilor - regionale sau globale - econo- modific`rile genetice, gusturile consu-
fic al conceptului de globalizare. mice, politice [i militare (G8, IMF, WB, matorilor/beneficiarilor [i natura sis-
În sens general, globalizarea include WTO, NATO, NAFTA, UE, CIS, GUUAM, temului interstatal. Îns` trebuie evitat`
unul sau mai multe dintre urm`toarele GCC, OPEC, ASEAN, AFTA, SAFTA, tenta]ia de a presupune c` globalizarea
procese ce se produc pretutindeni în lu- MERCOSUR, OAS); domin` [i chiar penetreaz` în mod sem-
me, cu o intensitate mai mare sau mai În Europa, Asia [i America Latin` în- nificativ marea majoritate a nivelurilor
mic`: ]elegerile [i tratatele economice regiona- comportamentelor (sociale) obi[nuite.
 accelerarea [i, implicit, compri- le au devenit expresia dominant` a rela- Globalizarea opereaz` la marginea
marea temporal` a multor tendin]e ]iilor dintre state, mai ales în ceea ce pri- spectrului existen]ei umane contem-
existente, cum ar fi, spre exemplu, ve[te comer]ul, fapt ce confer` structu- porane. Al`turi de globalizare, exist` [i
ritmul moderniz`rii, al descoperirilor rilor regionale personalitate geopolitic`. al]i agen]i ai schimb`rii mai importan]i
[tiin]ifice, al tranzac]iilor economice etc.; Aceast` dezvoltare face posibil` decât aceasta, printre ei num`rându-se:
 intensificarea complexit`]ii, ge- g`sirea unor modalit`]i mai eficiente de dimensiunea popula]iei [i amplasarea
nerat` de înl`n]uirea proceselor, [i anu- a rezolva conflictele economice, politice acesteia, ritmul diferit al cre[terii eco-
me: fiecare proces luat singular pare [i cele din domeniul securit`]ii. nomice în diverse ]`ri [i tendin]a c`tre

120 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Note de lectur\

democratizare [i economie de pia]`. militare definite prin sintagma C4I securit`]ii. În mod tradi]ional, securitatea
Globalizarea poate influen]a ace[ti (comand`, control, comunica]ii, com- este un concept extern, referitor la grani-
agen]i ai schimb`rii, dar majoritatea ana- putere [i intelligence). ]e teritoriale, ceea ce a indus noul tip de
li[tilor atrag aten]ia în primul rând De[i toate aceste aspecte devin din asigurare a securit`]ii - prin cooperare.
asupra acestora [i abia apoi asupra glo- ce în ce mai importante pentru politicile Se [tie c` globalizarea conduce spre o
baliz`rii ca variabil` „destabilizatoare“. externe [i de ap`rare în general, globa- structur` interna]ional` nou` [i destul de
Totu[i, trebuie s` semnal`m [i lizarea este totu[i un fenomen mult mai larg bifurcat`, împ`r]it` între acele ]`ri
urm`toarele dou` aspecte referitoare la complex decât elemente din sistem care sunt bine integrate [i adaptate nor-
globalizare: tratate separat. melor de evolu]ie ale economiei globale
1) În primul rând, ar fi de dorit s` ne [i ]`rile care fie au r`mas în urm`, fie
ferim de plasarea proceselor descrise 2. Globalizare, securitate [i mediul caut` s` se adapteze noii ordini globale.
mai sus, chiar dac` acestea sunt impor- interna]ional: Consecin]e strategice Globalizarea nu elimin` problema-
tante, sub umbrela rela]iilor interna- ale globaliz\rii asupra securit\]ii tica geopoliticii tradi]ionale, deoarece în
]ionale ca întreg.  Perioada Post-R`zboi Rece [i timp ce economia mondial` tinde spre
Teza avansat` de foarte mul]i anali[ti fenomenul de globalizare: sfâr[itul integrare, ca rezultat al globaliz`rii capi-
este c` globalizarea transform` rapid paradigmei R`zboiului Rece talului, a pie]elor etc. Problematica geo-
sistemul statului-na]iune, violen]a orga- Anali[tii americani sunt de p`rere c` politic` se fragmenteaz` pe direc]ii
nizat`, comer]ul, pie]ele [i finan]ele, globalizarea nu poate fi separat` de alte regionale. În absen]a unei confrunt`ri
produc]ia de bunuri de larg consum, forme de evolu]ie a societ`]ii interna- politice multipolare, politica regional` [i
componen]a popula]iilor, cultura, ]ionale, ea fiind în]eleas` doar în ex- chestiunile securit`]ii se desf`[oar` f`r`
mediul etc. teriorul contextului mai larg. a fi afectate de vreun risc, cu impacturi
Într-adev`r, globalizarea poate deve- Astfel, în privin]a mediului strategic, minore asupra dezvolt`rii în alte regiuni.
ni for]a conduc`toare care s` modifice cea mai important` schimbare a fost În schimb, controlul [i accesul la resurse
rela]iile interna]ionale dincolo de în]e- reprezentat` de sfâr[itul R`zboiului energetice (petrol [i gaze) se men]in ca
legerea obi[nuit`, dar nu în urm`torii Rece. În mod surprinz`tor, tocmai efor- o chestiune delicat` în cadrul politicii
zece-dou`zeci de ani. Rela]iile interna- turile lui Mihail Gorbaciov de a moder- mondiale.
]ionale [i de securitate, ca [i politicile niza economia Uniunii Sovietice, cu Globalizarea a exacerbat anumite
externe [i interne de securitate edificate scopul reform`rii [i implicit salv`rii atât amenin]`ri la adresa securit`]ii tuturor
pe baza acestor rela]ii, vor r`mâne în a comunismului, cât [i a „imperiului“ statelor, îns` aspectele economice [i ce-
urm`toarele decenii dominate de state, (prin glastnost [i perestroika), au ajutat lelalte aspecte ce nu se refer` la securi-
prin înclina]ia de a folosi for]a ca lait- legitimizarea [i au dat un impuls for]elor tate, generate de globalizare, reprezint`,
motiv al politicii externe, prin indicatori total democratice care au detronat sis- de asemenea, amenin]`ri la adresa stabi-
ai produc]iei economice interne, prin temul totalitarist comunist. Este prima lit`]ii [i securit`]ii interne a statelor aflate
continuarea exercit`rii unei presiuni de lec]ie privind impactul globaliz`rii, în în tranzi]ie sau sub regimuri autoritare.
c`tre cultura tradi]ional` [i prin limitele sensul c` aceasta din urm` reprezint` un Diminuarea sau pierderea controlului pe
impuse de mediu. fenomen ce combin` r`spândirea tehno- plan intern (determinat` de trafican]i de
2) În al doilea rând, o mare parte a logiilor moderne [i dezvoltarea schim- droguri, grupuri religioase, etnice, sepa-
analizelor privind globalizarea sunt burilor economice cu r`spândirea f`r` ratiste [i/sau extremiste, ac]iuni ale re]e-
f`cute de speciali[ti (economi[ti, specia- precedent a ideilor. lelor de crim` organizat`, corup]ie, gru-
li[ti în tehnologie), aceast` stare de fapt Sfâr[itul paradigmei reprezentate de puri de presiune etc.) pot afecta secu-
conducând la reduc]ionisme la nivelul R`zboiul Rece a determinat o reîntoar- ritatea regional`.
domeniilor în care ace[ti speciali[ti au cere la „normal“ a politicii interna]ionale,  Democra]ie, securitate [i glo-
fost instrui]i. adic` la un sistem fluid al rela]iilor dintre balizare. Percep]ii regionale
De exemplu, ei studiaz` intensifi- state, dar [i dintre state [i alte entit`]i Accentuarea tot mai pregnant` a
carea comer]ului interna]ional [i contro- interna]ionale. Societatea interna]ional` diferen]elor dintre unele ]`ri [i totodat`
lul crescând asupra acestuia de c`tre este diferit` de cea din timpul R`zboiului dintre ]`ri [i regiuni care se adapteaz` bi-
marile corpora]ii, interdependen]ele din Rece, în parte [i datorit` dezvolt`rilor ne globaliz`rii [i cele care sunt l`sate în
spectrul financiar interna]ional, influen]a progresive, catalogate acum drept urm` ar trebui s` devin` o problem` de
calculatoarelor [i a Internetului, r`spân- aspecte ale globaliz`rii. interes nu numai pentru exper]ii în dez-
direa informa]iei prin satelit [i tele-  Globalizare [i securitate voltare [i rela]ii interna]ionale, ci [i pen-
viziune, capacit`]ile tot mai rapide de Globalizarea nu modeleaz` numai tru strategii care se ocup` de securitatea
transport între orice puncte de pe glob, economia mondial` [i comunica]iile, ci na]ional`. În fosta Iugoslavie, spre ex-
ca [i diferitele modific`ri ale capacit`]ilor [i politica interna]ional` [i problemele emplu, criza datoriei globale din anii 80

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 121


Note de lectur\

a exacerbat recesiunea economic`; mai securitate [i geopolitic`. Societ`]ile care cum: avertizarea timpurie privind unele
mult, acest fenomen a m`rit contrastul se caracterizeaz` prin existen]a unei conflicte regionale, probleme de mediu,
dintre regiunile bogate [i cele s`race ale structuri sociale flexibile, prin respect înc`lc`ri ale normelor [i valorilor
federa]iei [i a alimentat tensiunile etnice, pentru valorile specifice spa]iului public democra]iei sau ale drepturilor omului
care au condus la tendin]e separatiste [i [i deschidere spre tehnologii de vârf etc., ca [i prezentarea acestora.
r`zboi. Acesta este un exemplu ce arat` dispun de un nivel sporit al institu]iilor, În cazul Chinei sau în cazul unei alte
cum mi[c`rile extremiste î[i pot g`si al culturii politice [i al civismului, adap- guvern`ri autoritare care î[i dore[te
ra]iunea de a fi în teama de globalizare. tându-se mai bine [i mai u[or la globali- adaptarea la noile condi]ii oferite de
La fel, ]`rile „coda[e“ în economia zarea economic`, politic` [i cultural`. globalizare, spre exemplu, datorit` fap-
global` se g`sesc în regiuni ale lumii Astfel, culturile din America de Nord, tului c` pia]a are nevoie de informa]ii
marcate de tensiuni inter [i intrastatale, din Europa Occidental` [i Cental` pentru a func]iona adecvat, astfel de
multe dintre acestea sprijinind tero- (exceptând Balcanii), din cea mai mare regimuri se g`sesc în imposibilitatea de
rismul [i promovând dezvoltarea WMD parte a Asiei Orientale (inclusiv Japonia, a mai putea controla fluxul informa-
(arme de distrugere în mas`). Asia de Sud-Est, Australia [i Noua ]ional, încât puternica presiune spre
În ]`rile în care structurile institu]io- Zeeland`, dar nu Indonezia [i Coreea de deschidere ar putea conduce spre o libe-
nale [i legale sunt slabe, globalizarea a Nord) [i doar din câteva ]`ri ale Americii ralizare politic`.
provocat intensificarea corup]iei [i a faci- Latine (în special Brazilia [i Chile) fie se Referindu-se la ]`ri din zona instabil`
litat func]ionarea re]elelor teroriste [i ale adapteaz` relativ u[or la globalizare, fie a Golfului Persic, autorii lucr`rii arat` c`
criminalit`]ii organizate. În aceste condi- au mari [anse s` ating` acest deziderat globalizarea are o influen]` negativ`
]ii, corup]ia [i criminalitatea organizat` cu condi]ia s` reu[easc` s`-[i rezolve asupra problemelor interne [i, mai mult,
nu numai c` deturneaz`/absorb resurse- problemele determinate de tranzi]ia globalizarea este perceput` ca un efort
le (care altfel ar ajunge la bugetul sta- politic`, economic` [i social`. Cât des- al Occidentului de a-[i impune valorile
tului), ci determin` [i sc`derea încrederii pre China [i India, situa]ia acestora r`- politice în regimurile tradi]ionale.
popula]iei în mecanismele economiei de mâne incert` datorit` faptului c` se con- Se poate aprecia, deci, c`, spre deo-
pia]`, în administra]ie, în autorit`]i etc., frunt` cu profunde probleme interne [i sebire de ]`rile cu regim democratic, cu
precum [i afectarea siguran]ei publice. pentru c` exist` disparit`]i regionale în doar câteva excep]ii, na]iunile localizate
Crima organizat`, traficul de droguri interior (unele regiuni adaptându-se în spa]iul ex-sovietic, Orientul Mijlociu,
[i terorismul, poten]ate de mediul creat mult mai bine decât altele). Asia de Sud, America Latin` [i Africa
de era informa]ional`, au crescut în Autorii americani sunt de p`rere c` sub-saharian` nu pot fi deocamdat` asi-
intensitate pân` la un punct în care au ]`rile cu rezultate bune în procesul de milate procesului de globalizare, deoa-
conturat deja o latur` negativ` a globali- adaptare la globalizare sunt fie „libere rece în aceste ]`ri institu]iile politice sunt
z`rii, ce amenin]` securitatea tuturor ]`ri- sau par]ial libere“, fie dispun de un regim slab conturate, culturile sunt inflexibile
lor, inclusiv a celor cu tradi]ie democra- autoritar „de catifea“ („soft authoritarian sau divizate social, marcate de r`zbu-
tic`. De asemenea, activit`]ile criminale states“) în care predomin` valorile nare [i neîncredere [i loiale mentalit`]ii
pot afecta în plan mai larg politica mon- democratice, dar chiar [i cele mai stabile arhaice, tribale, regularizarea social`
dial`, prin apari]ia unor state criminale democra]ii se pot confrunta cu provoc`ri fiind excesiv` [i dublat` [i de un nivel
interesate de profitul ob]inut prin inter- generate de consecin]ele negative ale ridicat al corup]iei.
mediul activit`]ilor ilegale, ele apelând globaliz`rii [i ajung în postura de a c`uta
adesea chiar [i la amenin]area cu pute- solu]ii ce pot fi oferite de institu]iile [i 3. Tendin]e pentru secolul XXI
rea militar`. Autorii men]ioneaz` faptul organiza]iile interna]ionale (aceasta fiind Cu certitudine, conturarea din ce în
c`, indiferent de forma pe care ar avea- o alt` form` de manifestare a globaliz`rii ce mai clar` a sistemului global erodeaz`
o, evenimentele [i ac]iunile din sfera politice [i economice). vechile grani]e dintre politica intern` [i
criminalit`]ii dobândesc un caracter Majoritatea ]`rilor din America Latin` cea extern` a unui stat, dintre securitate
relativ greu predictibil. [i din Balcani - spun autorii - prezint` un [i economie. Datorit` intensific`rii
Aceste amenin]`ri transna]ionale nivel sc`zut de adaptare la noile condi]ii rapide a re]elelor [i a interdependen-
demonstreaz` cum se poate transforma generate de globalizare. ]elor ce rezult` ca urmare a globaliz`rii,
politica interna]ional` într-o lume globa- Intensificarea comunica]iilor interna- anali[tii americani sunt de p`rere c`, în
lizant`, statele fiind nevoite s`-[i redefi- ]ionale a generat noi griji la adresa secolul XXI, lupta pentru progres [i
neasc` atât concep]iile strategice, cât [i politicii globale, deoarece, prin interme- prosperitate, ca [i problema p`cii [i
modalit`]ile practice de punere în apli- diul televiziunii [i Internetului, „politicile r`zboiului, vor fi influen]ate de eveni-
care, în vederea preg`tirii pentru noi ris- locale au devenit globale“. Aceste noi mente petrecute în orice col] al lumii.
curi, amenin]`ri, misiuni [i responsa- modalit`]i de manipulare a informa]iei Spa]iile de confruntare prioritare nu
bilit`]i în ceea ce prive[te problemele de au avut o serie de efecte pozitive, pre- mai sunt cele referitoare la ambi]iile

122 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Note de lectur\

geopolitice, la rivalit`]ile militare etc., ci politic [i al securit`]ii [i ap`r`rii regio- ‰ noul context este completat de
cele economice (unde marile corpora]ii nale (prin realizarea Politicii de ap`rare rela]iile ruso-chineze, cu posibilitate de
joac` un rol foarte important) [i cele [i de securitate comun` [i a for]ei extindere a influen]ei unuia sau altuia
legate de lupta pentru resurse, informa]ii militare comune, dar [i prin extindere), din ace[ti doi actori nu doar în spa]iul
[i comunica]ii. pot fi posibile apari]ia rivalit`]ilor de ex-sovietic, ci [i spre Asia Central` [i
 Puteri politico-militare regionale ordin economic [i militar, ca [i sc`derea Orientul Mijlociu [i Apropiat.
[i rela]iile reciproce importan]ei rolului SUA în Europa. Un  Zonele tensionate din Orientul
Principalele efecte ale noii ordini punct fierbinte de pe agenda extinderii Apropiat [i Mijlociu. În viziunea ana-
rezultate în urma globaliz`rii se refer` la Uniunii Europene este cel referitor la li[tilor americani, pare destul de
regionalizarea strategic` [i regio- integrarea Turciei (membru NATO cu improbabil ca SUA s` „demonizeze“
nalizarea puterii. un rol foarte important din punct de Iranul, Irakul [i Libia la nesfâr[it. În
În prezent, din cele aproximativ 200 vedere geostrategic), c`reia i se impune acela[i timp, pe termen scurt, SUA nu
de na]iuni existente pe plan mondial, respectarea a dou` condi]ii pentru vor fi amenin]ate cu un r`zboi regional
aproape 80% s-au format în urma celui începerea negocierilor de aderare, [i în Golful Persic, iar rela]iile bilaterale
de-al doilea r`zboi mondial, jum`tate anume: abolirea pedepsei cu moartea [i dintre israelieni [i arabi vor continua s`
dintre acestea confruntându-se cu grave acordarea unor drepturi popula]iei de ocupe o pozi]ie important` pe agenda
probleme de instabilitate (generate de etnie kurd`. rela]iilor regionale [i interna]ionale (dat`
sl`biciuni ale sistemului politico-econo- Statele Europei Occidentale sunt fiind probabilitatea crescut` a perpe-
mic, de separare etnic` [i/sau religioas`) preocupate [i de stabilitatea continen- tu`rii conflictului).
[i cam 40% sunt implicate în diferende tului, aten]ia fiind concentrat` atât  Asia divizat`. Dezvoltarea econo-
teritoriale. În acela[i timp, se pare c`, în asupra Europei Centrale, cât [i zonei mic` a unor zone de pe acest continent
mai multe p`r]i ale lumii, au ap`rut balcanice, aceasta din urm` fiind perce- a adus stabilitate în sud-estul Asiei,
regimuri extremiste, precum cel din put` ca un veritabil generator de inse- aceast` tendin]` nefiind întâlnit` îns` în
Libia, iar r`zboaiele civile continu` s` curitate regional`. Atât NATO, cât [i zonele sudice [i nord-estice. Autorii sce-
men]in` în situa]ie de criz` state ca: Uniunea European` încearc` s` creeze nariilor spun c` problemele regionale
Burma/Myanmar, Sri Lanka, Sudan. stabilitate [i prosperitate prin angajarea existente (datorate Coreei de Nord,
La momentul apari]iei acestei lucr`ri ]`rilor din aceste zone în încerc`rile co- conflictului dintre China [i Taiwan - care
(2001), autorii spun c` SUA descriu ca mune de realizare a securit`]ii (un exem- a c`p`tat accente militare etc.) pot fi
risc imediat la adresa securit`]ii (globale) plu elocvent în acest sens fiind Pactul de considerate amenin]`ri la adresa securi-
apari]ia unui conflict regional major în Stabilitate pentru Europa de Sud-Est). t`]ii regionale [i globale. Îns`[i ASEAN
Golful Persic sau în Coreea [i posi- Interesele occidentale directe (de întreprinde demersuri destul de limitate
bilitatea unor r`zboaie împotriva Coreei exemplu, resursele energetice) sau indi- pentru a aduce stabilitate unor na]iuni
de Nord [i Irakului, iar ca risc pe termen recte (legate de asigurarea stabilit`]ii) se precum Burma/Myanmar [i Cambodgia,
lung - amenin]`rile din partea F.Ruse [i extind [i asupra ariilor instabile, cu o iar riscul unui amplu r`zboi civil nu pare
Chinei, un aspect fiind destul de lim- evolu]ie greu predictibil`, din spa]iul ex- a fi eliminat.
pede, [i anume c` nu se poate [ti cu sovietic. Astfel: Pozi]ia Chinei în sud-estul Asiei se
certitudine cum vor ac]iona în cazul unei ‰ intensificarea îngrijor`rii Occi- contureaz` ca fiind un factor major în
crize/tensiuni regionale [i de pe ce dentului în ceea ce prive[te regiunea dezvoltarea economic` regional` [i glo-
pozi]ii (parteneri, rivali, oponen]i) blo- caucazian`, pe de o parte datorit` evo- bal` în viitorul apropiat. De asemenea,
curile politico-militare regionale. lu]iei F. Ruse (referitoare la viitorul aces- autorii spun c` este previzibil` o
Scenariile posibile privind rela]iile tui pol de putere regional`, integritatea implicare mai intens` în aceast` zon` [i
dintre blocurile politico-militare regio- sa, rolul Occidentului în promovarea a altor actori, cei mai importan]i fiind
nale în cazul unui conflict, imaginate în ideii de evolu]ie spre o societate stabil` Japonia, Coreea, India, Pakistan, F. Rus`
anul 2000 de strategii americani sunt [i democratic`), iar pe de alt` parte [i SUA.
urm`toarele: datorit` situa]iei ]`rilor transcaucaziene,  Africa va continua, în opinia auto-
 Uniunea European` [i Europa vs. c`rora Vestul le ofer` sprijin pentru rilor, s` fie caracterizat` prin instabilitate,
NATO [i Atlantism. SUA trebuie s` fac` ob]inerea independen]ei, fie prin asi- cele mai importante probleme ale
în continuare fa]` incertitudinii în ceea gurarea securiz`rii capacit`]ilor de regiunii datorându-se imigra]iei ilegale
ce prive[te rela]ia cu F.Rus` [i celelalte producere a energiei (Azerbaidjan) sau din nordul continentului, exploziei
]`ri din spa]iul ex-sovietic [i posibila asigurarea securit`]ii conductelor ce le demografice [i amenin]`rilor transna-
apari]ie a unei rela]ii ]ntre China [i tranziteaz` teritoriile (Georgia); ]ionale, mai ales la adresa Europei. Regi-
F.Rus`. În acela[i timp, odat` cu cre[- ‰ aceea[i îngrijorare se manifest` [i unea este v`zut` îns` ca un important ex-
terea rolului UE în domeniile economic, în leg`tur` cu ]`rile Asiei Centrale; portator de energie, instabilitatea perpe-

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 123


Note de lectur\

tu` fiind un factor de îngrijorare vizavi de rismului interna]ional [i regional, r`mân în viitor a influen]ei europene în Asia
transportul naval înspre Marea Medite- cele referitoare la proliferarea WMD, Central`, în nordul Africii [i în Orientul
ran`. De asemenea, cea mai mare parte a îndeosebi a celor nucleare [i biologice. Apropiat; parteneriatul strategic cu Rusia
Africii Subsahariene este deja implicat` Privitor la evolu]iile viitoare în plan [i o politic` american` foarte atent` fa]`
în r`zboaie, aceste conflicte dând na[tere strategic, se poate aprecia c` procesul de de China [i India. Situa]ia politic` [i
unor noi [i instabile blocuri regionale de reelaborare a politicilor [i strategiilor de strategic` din Orientul Apropiat va conti-
putere. Intensificarea dependen]ei eco- securitate [i, legat de acestea, de recon- nua s` fie deosebit de tensionat`, dato-
nomiei SUA de rezervele de petrol din figurare a spa]iilor de interes strategic se rit`, în principal, incompatibilit`]ii dintre
vestul Africii confer` acestei probleme o va accentua în urm`torii ani, dublat de politica Autorit`]ii Palestiniene [i politica
importan]` strategic` deosebit`. conturarea mai clar` a centrilor de Israelului, ac]iunilor kurzilor din Turcia,
 Caracteristica Americii Latine - putere, a sferelor de cooperare [i de din Iran [i Irak, lipsei apei [i multiplic`rii
instabilitate. Ca [i Asia Oriental`, Ame- influen]are [i a raporturilor dintre marile actelor de terorism, trafic de droguri [i
rica Latin` a cunoscut o important` cre[- puteri, precum [i a rela]iilor acestora cu crim` organizat`. Orientul Mijlociu va
tere economic` în ultimii ani, îns` intere- organismele [i institu]iile interna]ionale. continua s` se afle sub control american,
sele divergente [i diviz`rile economice [i Evenimentele de la 11 septembrie iar situa]ia s` se men]in` relativ stabi-
etnice constituie înc` amenin]`ri, datorit` 2001 au schimbat orientarea politicii lizat`, adic` f`r` posibilitatea declan[`rii
posibilit`]ii apari]iei unor noi conflicte. În Statelor Unite, deoarece acestea se simt unui conflict major.
ceea ce prive[te Columbia, aceasta este obligate s` treac` la ac]iuni de amploare De[i în b`t`lia pentru petrolul caspic
considerat` ca problem` major` pentru pentru asigurarea securit`]ii propriei exist` deja doi mari câ[tig`tori - SUA [i F.
securitatea SUA, datorit` traficului de na]iuni, dar [i concentrarea eforturilor Rus`, iar Turcia (pe teritoriul c`reia se
droguri, ce a dus la r`zboi civil. pentru ie[irea din recesiunea economic` construie[te conducta Baku-Ceyhan)
Principalele posibile conflicte regio- [i rezolvarea problemelor interne, exis- este una din beneficiarele acestei tran-
nale, în viziunea anali[tilor americani, tând poten]ialul necesar pentru realiza- zac]ii, confruntarea va continua. Iranul
care ar putea afecta interesele SUA sunt: rea în urm`torii ani a acestui obiectiv. va fi [i în viitor nemul]umit de solu]ia
Grecia - Turcia, Israel - lumea arab`, Noua pozi]ie a SUA, ca superputere aleas`, dar [i de faptul c` este considerat
Coreea de Sud - Coreea de Nord, China mondial` ce conduce r`zboiul împotriva drept inamic [i e probabil s`-[i sporeas-
- Taiwan, India - Pakistan, diferendele terorismului, pune în umbr` (cel pu]in în c` poten]ialul nuclear [i chiar terorist.
dintre unele state din Golful Persic [i aceast` etap`) rela]iile din cadrul NATO În ceea ce prive[te China, este posibil
Cornul Africii, ca [i conflictele interne [i mut` centrul de greutate al interesului s` creasc` puterea economic`, militar` [i
din Sudan [i Congo. strategic în zona asiatic`. Totu[i, SUA cultural` a acesteia [i implicit, rolul ei în
Anul 2001 s-a încheiat cu reac]ia vor continua s` pun` în practic` politica zon`. De[i tensiunile între China [i
virulent` a Statelor Unite ale Americii [i strategia alian]elor [i parteneriatelor Taiwan nu vor fi rezolvate în viitorul
(care, probabil, va fi [i foarte îndelun- strategice [i, în acest sens, sunt posibile apropiat, este probabil ca în Taiwan s` se
gat`) la atacurile teroriste din 11 sep- urm`toarele grup`ri [i regrup`ri de for]e manifeste tot mai mult tendin]ele de
tembrie 2001 asupra complexului World [i ac]iuni cu impact strategic: reunificare cu continentul, în pofida
Trade Center din New York [i cl`dirii  consolidarea rela]iei euroatlan- cre[terii influen]ei americane în zon`.
Pentagonului. Coali]ia antiterorist` s-a tice prin aplicarea politicii europene De asemenea, este posibil ca India
constituit, având la baz`, pe de o parte, comune de securitate [i ap`rare, prin s`-[i consolideze statutul de mare putere
necesitatea unei reac]ii imediate împo- realizarea mai rapid` a For]ei Europene regional`, acest fapt putând accentua
triva terorismului [i, pe de alt` parte, de Reac]ie Rapid` (complementar` NA- tensiunile din zona Ka[mirului. Aceast`
impulsul de solidarizare cu Statele Unite. TO) [i înt`rirea Alian]ei cu noi membri; evolu]ie ar face oricând posibil` declan-
Declan[area ofensivei împotriva te-  crearea unui pol euroatlantic de [area unui r`zboi conven]ional între In-
rorismului a acutizat lupta pentru resur- putere cu func]ii [i valen]e mondiale, dia [i Pakistan, de[i trebuie luat în calcul
se [i, mai ales, pentru controlul zonelor care s` joace un rol foarte important în [i poten]ialul nuclear al celor dou` state.
de importan]` strategic`, între care, pe mondializarea economiei [i a informa]iei Ac]iunile împotriva terori[tilor [i
primul plan, în deceniul urm`tor, pare [i în gestionarea crizelor, dar [i ie[irea re]elei al-Qaeda au apropiat [i mai mult
s` fie cea a Asiei Centrale. For]ele mai frecvent` [i mai accentuat` a F. Rus` de Statele Unite [i, în pofida
concurente [i, totodat`, cooperante într- Uniunii Europene, ca entitate strategic`, unor reticen]e r`mase de pe vremea
o oarecare m`sur` sunt Statele Unite, din zona continental` (unde este impli- R`zboiului Rece, este posibil ca o astfel
Rusia, China, India, Pakistan, Iran [i, cat` în rezolvarea situa]iei politice, etni- de cooperare s` influen]eze în mod
par]ial, Uniunea European`. Riscurile [i ce [i economice din zona Balcanilor) [i pozitiv situa]ia strategic` din zona asi-
amenin]`rile cele mai periculoase, al`- participarea ei efectiv` la b`t`lia pentru atic` [i din cea a Balcanilor.
turi de cele care vin din partea tero- resurse, f`când astfel posibil` cre[terea A.M.

124 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)


Note de lectur\

Puteri [i influen]e
anuar de geopolitic\ [i geostrategie 2000 - 2001
Centrul Interna]ional geostrategic` [i geopolitic` a regiunilor Unite"3, decât de împ`rt`[irea real` a
de Cercetare BEAUMARCHAIS lumii (Europa, Rusia, Asia, SUA, Orientul valorilor [i intereselor comune. Punctul
Mijlociu, Africa, America Latin`), se de vedere francez afirm` c` fractura
Rezultat al activit`]ii a 27 de specia- concentreaz` pe câteva dintre noile lumii înc` nu s-a consumat, procesul
li[ti în domeniu (printre care: Arnaud riscuri [i amenin]`ri la adresa securit`]ii este în curs de desf`[urare [i nu este
Blin, Director al BCIR; Francois Gere, na]ionale (religia, tehnologia, armele ireversibil - drept dovad` este adus` în
Director [tiin]ific al Funda]iei pentru nucleare, drogurile [i pirateria mari- discu]ie complexitatea rela]iilor dintre
Cercet`ri Strategice; Gerard Chailand, tim`), face previziuni asupra viitorului SUA [i China, ce se atrag [i se resping în
Directorul Centrului European pentru r`zboiului [i prezint` unele perspective acela[i timp. Ireparabilul va fi declan[at
Studiu al Conflictelor), Anuarul de de pace. numai dac` în Asia [i în alte p`r]i ale
geopolitic` [i geostrategie 2000 - 2001 al Cele dou` studii introductive apar]in lumii se vor produce evenimente extrem
Centrului Interna]ional de Cercetare Directorului [tiin]ific al Funda]iei pentru de grave ce, în momentul efectu`rii
Beaumarchais1 prezint` o mare varietate Cercet`ri Strategice, Francois Gere, analizei, nu au putut fi prezise. Având în
de puncte de vedere asupra st`rii lumii. respectiv Directorului Centrului Euro- vedere aceste constat`ri, ne întreb`m:
Editura Corint a publicat în anul 2001 pean pentru Studiu al Conflictelor, Oare evenimentele declan[ate de atacul
aceast` culegere de studii, aducând în Gerard Chailand. terorist asupra SUA în toamna lui 2001
aten]ia publicului român principalele În Ordinea obi[nuit` a r`zboaielor [i fac parte dintre „evenimentele grave“ de
probleme de geopolitic` [i geostrategie noua mare schism`, Fr. Gere porne[te care pomenea cercet`torul francez?
ale ultimilor doi ani. De[i dup` mo- de la ideea c` acum este momentul În completarea primului studiu,
mentul 11 septembrie 2001 agenda de r`zboaielor regionale, al conflictului Gerard Chaliand face o trecere în revist`
securitate a SUA, dar [i a întregii lumi a limitat geografic, îns` dincolo de acest a noilor Conflicte [i amenin]`ri în zorii
suferit modific`ri substan]iale, Anuarul tip de r`zboaie de joas` intensitate exist` mileniului trei. Este vorba aici despre
nu cade în desuetudine. o mare amenin]are la adresa ordinii cre[terea excesiv` a popula]iei mon-
Puteri [i influen]e aduce în discu]ie mondiale: schisma mondial` ce nu diale, adâncirea inegalit`]ii dintre clasele
problema raporturilor de for]e în care corespunde nici demarca]iilor religioase, sociale, urbanizarea intens` [i sporirea
cele mai puternice state au de spus un nici antagonismelor de civiliza]ie mile- num`rului conflictelor infrastatale (]`rile
cuvânt important în rela]iile interna- nar`, nici clasicei discrepan]e dintre care [i-au câ[tigat de curând indepen-
]ionale. În acest context, sunt analizate boga]i [i s`raci. Schisma î[i are r`d`cinile den]a î[i maltrateaz` cel mai adesea
atât starea statelor din epicentrele lumii în „divergen]a crescând` dintre princi- minorit`]ile etnice sau religioase, iar
geopolitice (Europa, SUA, Rusia [i piile fondatoare ale regulilor de func]io- absen]a democra]iei le oblig` pe acestea
China), cât [i problemele din domeniul nare a vie]ii politice interna]ionale, cel din urm` s` recurg` la violen]`). Autorul
strategiilor [i al tendin]elor generale, pu]in începând cu anul 1945: suverani- prognozeaz` c`, de[i opera]iunile r`z-
dincolo de frontierele statale [i regio- tatea teritorial`, independen]a na]ional`, boinice de anvergur` vor fi rare, este
nale. Scopul declarat al acestei lucr`ri intangibilitatea frontierelor“2. Este adus` pu]in probabil ca, în viitor, for]ele arma-
este de a oferi câteva reflec]ii asupra în discu]ie problema op]iunii multi- te occidentale s` se limiteze strict la
unor state aflate la marginea centrelor polare a ]`rilor alarmate de unipo- bombardamentele aeriene. Pare mult
geostrategice, care au cunoscut multe laritatea promovat` de SUA [i alia]ii lor. mai sigur` dotarea centrelor urbane cu
schimb`ri sau care s-au confruntat cu În acest sens, actori politici [i geografici arme letale [i nonletale.
probleme deosebit de importante în precum China, Rusia [i partenerii lor din În acela[i timp, nici un stat nu pare s`
cursul anului 1999. Asia Central`, pe de o parte, [i India, pe reprezinte o amenin]are pân` cel pu]in
Anuarul debuteaz` cu dou` studii de alt` parte, sus]in pozi]ii identice [i în anul 2015. Riscurile cele mai pro-
succinte asupra umanit`]ii la începutul sunt mai uni]i de teama ce le-o inspir` babile vin din partea actorilor nonstatali,
mileniului trei, continu` cu analiza „hegemonia [i amestecul Statelor precum organiza]iile politice, apreciate a

IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002) 125


Note de lectur\

fi cele mai periculoase, [i organiza]iile program în cadrul Centrului pentru cum drogurile [i pirateria maritim`. No-
criminale. Studii Strategice [i Interna]ionale; Bruce ua ie[ire la ramp` a terorismului clasic
În ceea ce prive[te analizele pe Hoffman, Directorul biroului RAND nu implic` dispari]ia pericolelor genera-
regiuni, articolele referitoare la Europa Corporation la Washington; Francois te de noile tehnologii [i nici nu stopeaz`
enumer` înv`]`mintele interven]iei din Gere [i Arnaud Blin) fac evalu`ri [i prog- discu]iile despre r`zboiul viitorului, con-
Kosovo [i formuleaz` întreb`ri asupra noze numai în ceea ce prive[te flictele neconven]ionale [i modalit`]ile
unei posibile extinderi a sistemului terorismul cibernetic, armele atomice, de anticipare a viitorului strategic. A[a-
„protectoratelor“ interna]ionale. În cazul bacteriologice [i chimice, ap`rarea anti- dar, varietatea opiniilor exprimate ofer`
Rusiei, anali[tii apreciaz` c` viitorul ei rachet` [i amenin]`rile virtuale, sc`pând o analiz` complex` geopolitic` [i geo-
este mai mult decât nesigur din cauza din vedere terorismul clasic. Eveni- strategic` a anilor 2000 - 2001 [i relev` o
trecutului [i a continuit`]ii procesului de mentele ulterioare apari]iei Anuarului au lume ce se schimb` mereu în sensul
dezagregare a Fostei Uniuni Sovietice; ar`tat c` terori[tii sunt conservatori în stabilirii unei noi ordini mondiale.
acum, este evident` tensiunea dintre plan opera]ional [i c` securitatea
Rusia [i SUA, mai ales în ceea ce prive[te na]ional` a unei ]`ri precum SUA poate A. S.
Caucazul. China este analizat` prin fi pus` grav în pericol prin mijloace tero-
prisma dorin]ei ei de recucerire a locului riste ce, în contextul dezvolt`rii continue
pe care îl de]inea în centrul lumii, ca o a tehnologiei, par demodate.
mare putere a mileniului III, dar [i din În ansamblu, Anuarul Puteri [i influ- NOTE
1
BCIR (Beaumarchais Center for International
punctul de vedere al poten]ialelor peri- en]e dezbate teme deosebit de impor- Research) a primit numele dup` Pierre - Augustin
cole ce provin din partea oriental` a tante pentru securitatea unei lumi aflat` Caron de Beaumarchais (1732 - 1799), celebru om de
continentului euroasiatic. Alte studii se în continu` transformare. De[i, a[a cum afaceri francez, ceasornicar, dramaturg [i agent secret
în acela[i timp. Caron de Beaumarchais a sprijinit în
opresc asupra conflictului din Ca[mir, am afirmat mai sus, priorit`]ile agendei
1776, prin furnizarea de armament [i echipament,
asupra rela]iei dintre candidatura Turciei de securitate interna]ional`, dar [i ale revolu]ionarii americani, iar dup` secole, Centrul a fost
la UE [i problema kurd`, asupra noii agendelor na]ionale au fost schimbate în înfiin]at cu scopul de a oferi o baz` de cercetare [i
consultan]`, dar [i o punte de comunicare între Fran]a
ordini din Maroc [i asupra redobândirii ultimul an, punctele de vedere exprima-
[i SUA pentru oamenii de [tiin]`, oficialii guvernamen-
suveranit`]ii întregului teritoriu al te de speciali[tii Centrului Interna]ional tali, oameni de afaceri [i membri ai mass-media din
statului Panama. de Cercetare Beaumarchais [i ai altor ambele ]`ri. În prezent, BCIR contribuie la realizarea
unui cadru mai larg de dialog între diferitele ]`ri care
Problema amenin]`rilor la adresa institute de studii strategice [i de securi-
împ`rt`[esc idealurile democra]iei [i ale liberalismului
Statelor Unite ale Americii ocup` un spa- tate sunt înc` valabile. Evolu]ia lumii economic.
]iu mult mai vast, îns` autorii articolelor genereaz` noi riscuri [i contribuie la 2
Ibidem, p. 16.
respective (Frank J. Cilluffo, Director de apari]ia unor mai vechi amenin]`ri pre- 3
Ibidem, p.18.

126 IMPACT STRATEGIC (nr.3, 2002)