~~

.., 52
Sfera

Politicii

REV 1ST A LUNARA DE ~TIINTE POLITICE EDIT AT A DE FUNDATIA "SOCIETATEA CIVILA"

Anul V 1997

SERVICIILE SECRETE

 Cuprins
Editorial Board
2. E ditorial Dan Paycl Noua putcrc ~j scrviciilc
Sfera PoIiticii

CALIN ANASTASIU

DANIEL CHIROT
este citita de membrii Parlamentului, de cei mai

DENNIS DELETANT
importanti oameni de afaceri, de intelectuali,
4. Serviciiie secretc Sahina Fati Sccretlll infollllatiilor cslc sccrcilli flulerii
oameni politici ~i studenfi.

I GHITA IONESCU I
Sfera Politicii ajunge acolo unde se iau decizii, se
13. Filip Horian Mo,)lenilorii Sccuriliilii - 'in prim ii an i
GAIL KLIGMAN
creeaza imagine, se c~tiga influenta.

Marins Oprca de dell10cratic

DAN OPRESCU

STELIAN TANASE (Editor)

Un abonament la Sfera Politicii pe ~ase luni costa
37 000 lei cu taxe po~tale. 23. Rodil'a Chclaru Scrviciul de Proteqic ~i Paz3.
VLADIMIR TISMA..NEANU

Outside Romania: Yearly subscription is $50 or its

G.M.TAMAs
equivalent in your country's currency (12 issues). 26. Corncl IV3nciuc Darc de scama dcspre criza spionajului romanesc
• Please send checks only to: PO Box 22/212,
Bucharest, Romania

S«4. .t..~ Include the following information: name, address,

institution, phone number. 30. S'OCiC(illc:1 civi/;", Alina Mungill Inte!cc\ualii ca actori politici 111 Europa de Est:

President: DAN GRIGORE Gll.ul ROll1G.niei (1)

Cont FUNDATIA SOCIETATEA CIVIL..\.
Lei: 402466026422
USD: 402466028405
BANCKOOP ROSETTI 32. P;111idcJe In l1Ji.~cilre Sorin I()ni~a SistcI1ll11 de particle din Romania
Redacrie:
Dan Pavel in atentia cititorilor:
(redactor fief adjunct) Adresa Fundatiei Societatea Civila este:
Radu Oobrescu
Intr. Grigore Alexandrescu, nr. 3, ap. 1 38. AJlaloIllia COI7l1111isIllUiui Documcnt Eviden!a rclclei infonnative
Eduard Hellwig
oficiul po~tal 22/212, Bucure~ti
Fundatie tel. 210 75 69; fax: 21075 69,2233389 a aparatului de Sccuritatc (I )
Iulius Rosta~

Sergiu Tara
Tehnoredactare tel/fax: 610 1603
Valentin Stan
Administratie tel.: 673 61 86, 610 59 90
Adresa noastra Internet: http://www.sfos.ro ./sfera 43. Aclu:ilit.11ca. Oana MarincsclI Lcgca lui Gauck versus legea l~ocului
Grafica:
Tomnita Florescu nadll Dobrcscu
Manager:
Gasiti Sfera Politicii la:
47 . lulius Rosta!i Partidul Democrat ~i rci"()J11lCl
Acest numar este finanfat de:

Librariile Humanitas: din Bucure~ti ~i provincie

FUND FOR CENTRAL AND EAST

Libralia '95 (Academiei): Bucure~ti, Calea Victoriei 12

EUROPEAN BOOK PROJECTS
Libraria 155 (Orept): Bucure~ti, Bd. Kogalniceanu 24 49 . Poiilidi iJllcma!iona/ii Sebastian Huluban Rclaliilc ruso-turcc ~i \c roriSll1 ul PKK
Libraria All: Bucure~ti . Bd. Kogalniceanu 95 A
Amsterdam

Libraria Kriterion: Bucure~ti, Calea Victoriei 46

SOROS FOUNDATION
Libraria M. Sadoveanu, Bd. Magheru 35 52 . Sintc%c Gabriel Andrccscu Evaluarca politicii ext erne romane~ ti

Bucharest
Euromedia: Bucure~ti, str. General Berthelot 41
Libraria 157 (ASE): Bucure~ti
Fundatia Cartii: Bucure~ti, Bd. Ana IpiHescu 3 58. Dosar Sfera Politicii Adrian Marino Ccnzum'in ROJllania. Schila istotid1 (IV)
Libraria Bihar Naplo: Oradea
SFERA POLITICII este iruegistrata
Libraria Omniscop: Craiova
in Catalogul publicatiilor din Romania
la numarul4165. Libraria Universitatii: Bra~ov, str. Universitatii 3 6 J. Evcnimente ~ljjJ1.tijjcc Oalla V. Suciu Sccolul 21 ~i noile sale institupi
Reproducerea articolelor aparute 'in Nord-Est (Monitorul): Ia~i, str. Smardan 5
publicatia noastra se face numai cu S.c. San Vialy: la~i, Bd. Independentei 22
acordul redaqiei. Librariile YEO: Cluj, str. Heltai 59
63. CTr!i !ji [lulol"i William Totuk Timothy Ciarton Ash, Dic Aide "RoI1JCO ".
Desktop Publishing Sfera Politicii apare la data de 1 a fiecarei luni Pcrsol1lic/le Gcscbichtc
"Omega Press" Revista poate fi procurata ~i direct de la sediul
Manuela Gheorghiu
Fundatiei, Intrarea Grigore Alexandrescu nr. 3, 64. SCIllnaic
Tiparul executat la Tipografia SEMNE ap. 1, sector 1

) SP nr. 52 11997
 E di {w-iai
Nona pntere
si serviciile
->
DAN PAVEL
Marcle mister care inso!e~te dderea wlllunislllu­
lui in Ro mania ~i inlocuire3 sa printl'-o societate pKSllpUS
democratic5, este: de ce ~tim atit de pu\.in dcspre [osta po­
lilie polilid!? Dc ce nu sillt clare caile prin illtenlleliiul cfl­
rora a avut IDe transfonnarea unor imtitupi ale rcpresiu llii
ill aparatoarc ale demoerapci? Fapt ul ca in ultim ii opt ani
tema servieiilor secrete a [osl eOlleornitel1l invii luiti'i ill
lTIister::;i subieet cle scandal (\elflollstre<lzii d sellilllbarL:a
de regim politic dill Romfmia \lU a ;1[cctal dccit pm-rial
mo.~teni rilc colllunislTlullli, in plan insl ilUfional ~i in eel al
mentaliliitiloL Ideea lansala de f()~t i di rectori recel1l dez:l­
recla~i ai servici ilor ca institu[iil(; COllduse cit; diuc el ar 1'i
;lvut un rol in instaurarea !)i consolidare" iLl st il uli ilor de­
mocratiei Irade a7}i continuitatc;t cll; menl.l1 itale intrc fo~tii
condud\tori colt1uni~li ::;i litlcrii (t ot eonumi~li) can; i-au
jlliocuit intre dceernbric 1989 ~i Iloi cmbrie I ~96
In inlerprclarea istoriei po lil icc a scco lullli <II XX,
l.eoriil cca mai raspllldila, at il ill rindul clil clor, cil ~i al opi­
lIiei publiec ciclHocralice sau ailJlasclor d in [iirile lIedelllO­
cralice, eslc cea conspirativist1L Paracloxul lurn ii ill care
traim cste Gii, in eiuda llenulTl aralclor eOllspira!ii pu ~e 1:1
calc de: "Iitea rTl in~i ma lefice sau clliar henefice, nici lIlJa
nu reu~e~te in celc dill uflna. Ciidcrea sistcmului com u]lisl
sovlclic rcprczillta dovada eca mai cOllv ingiitoarc, Cll Loale
ea sish::mul sl"lill ist gCllcrali zal pc plal l illl er1Jalinnal a fost
wdul minlii (;clei mai suspicioas(; care a exisl.al vreodat ii.
SLalin.lnslaurarca COl11Ulli'srnlilui ill ROlllani'l (ea ~i 1n allc
fari) a fost rodul unci politici cillice, agrcsive, in care c1c­
mcntu l eonspiraliv a c1eveni! explicit. Aiei IllJ a mai fost
vo rba desjJ re 0 eOllspira\ie, ci (Ic 0 polilicii absolul "des­
cllisa". Scopul noilor condu catori ai RomrUlic i era sa
~tearga mice fcl dc unTla de democr:lpe libcrala, pirqa li­
bera ~i socielale civila. 'n~regul aparal reprcsiv (scGurilalc,
milili c , an nala, procuralura, care ell pri ncic;a ~i com pol lell la
rcprcsiunii ~i vioicillei simboliec, aclid parliclu l, organiza­
pile de pionieri ~i linercl, sislelTJul inslilu!iollalizal de 111­
vii!aminl , le!cviziunea, radioul, prcsa serisa) " rosl pus 11\
slujba aeeslui seop. Marca perfidic a cornuni.~li1or a rost ca
ultCli or sa inecree a ciisimula rcprcsiullea sub fOlllla llCl­
tionalismului de tip slalillist, care a secrelat 0 doclrina a
ap-zisului interes napollaL lnteresul national de tip co­
munisl era protejarca part idulu i L1l1ic totalilar ~i a Iiucrului
s au. Cine afinni\ aslazi ca, In nutnelc acestll i "intercs n:l­
l iona\", a scrvil vrcuna dintrc instilu\iile enulllerale, accla
sau millIe s"U es1.e victima cdei mai emnpJile autoarnagiri
de caJ.·e este in stare millica omcnr.:asca.
In cautarc de legilimitatc. mui! i i~ i reconsLruicse
aSlazi lrcclilUli. j n ll1asura in care ace sl demers m'c 0 \lac
SP ..."" 52 / 1997
r:lpa de a\llCllill\ari reale .? i plltelllialc, sa oren; liclerilur
loare pur illdividuala, cle nal ura cal ;utid, rcdcmptiv3, r,,­
cilitiml rcJnlcgrar~a o.rlIul ui in all context, tOlul este O.K.
Dar clnd asisl3JlI pasivi la tenl al ive de a rcscrie istoria fos­
tclor organe de reprcsiune num ai pc motiv eli incii rn ai
nvern lIevoie de acc~1 i colonei ~i gencmli, de 0 scric de di ­
plonla\i ~i politi~li, de mag istra[i ~ i seri iLori, atullci sin tcm
coiliplici la () grnso l'II I ~1 I: llsificare. f)csigllr, IlI;Ij ;lVCIlI nc­
voie de accsle relc 1Jecl.;.sar(; - pilla c1nd eci Iincri vor cre~ ­
Ie ind eajuns pcnlru a- i inlocui - , dar asta nu inse::unna c5.
de dragul lor lrebuic s ~ pUTecdcm la revizionsmul istoric,
c;\re [alsi fica pini'i .-;;i ro lul pc care I-au avul dircrite insli[u­
!ii III cadrul rcpresillilii gCll erale.
Parte ilJlugran li'i a aecstu i clem en, cstc milul apa­
rarii inlcrcsului national de dtr(; sccurilatca inlcma ~i cx­
tenia, diploillapc, ann ala, Il1ili\ic, jusli!ia colTlulIista. Prill
Urll13Je, loti eci care crat! du ~m:Ul ii ;lccstora - tic la M:miu ,
Mili, II'Ic\l e plna la C\l!'O:;U ~ i Di ;\eon c~c\J, ri c In Crislescu
pina la Pacepa .~i RilecClnu - crau consiclerati du~rn an i "ai
popoI1l1ui ", Iradalori a i intercsului l1aponal ~i ai ncamulu i.
o partc dintrc acqti a au fost reabi1ita~i, iar una clintre cele
mai fnnlloasc raslum ari morale cste prezcnta unora dintre
[o~t ii ciclinu\i politici in funC{iile cclc mai "il1a\lc ale slalu­
lu i democratic. jn schimb, lmii continua sa fie considemli
Irad~l ori , iar peoepscle care Ie-au fost dale de CillTC fostcle
:lulorililli corn ulli~l e ramin III vigoarc. Rcvcrsul ace~lei ali­
ludilli esle incerenrca de a :;alva cite ccva din respcclabili­
blC;! rosldor insl.il U\ ii ale sistcmului tOlalilaI. Daca nu Ii
s. a r~ cut transplanl dc CTcier, alunci rn~tii lucr~lori ai SCI­
vieiilor de sccuril.ate cxlema ~j intcmil. d iploma}ii comu­
rli~li, llJili!ienii, ofifcrii clin armata etc. rfunin lot ceca ce
erau. A- i considcra cloar ea specjal i~t i , "Ichnicicni", reprc­
zi1ll.~i 0 gr:lva eroarc. Dcsigur, mul j:i rlintrc ci s-au lransfor­
mal. III democra[i ::;i li hcrali coflv i n~i . D,u deslui s-au refll­
gial pe tarirnul cXlremisnlulu i Il<~!iorlalist , in numcle caIU ia
isi motiveazii eontillui lalea iOlrc activit atea trccutii ~i cca
pl·eLCllt ~ . lnsa, prin tot cec:.! cc a fTtcul , eOiTIun ismul a (ost
cOl1lrar illtereselor Ila!ionalc ~i vaJorilor clcmoera\.iei libc­
ralc. Isloria noastra ll a\ional5 ~i curopcaoa a fosl fraeturatrl
vr(;rnc de aproape 0 ju malate de sceoL ReplIblica Iliescu a
incercat s~linl ret ina iluzia eli vcchiul regim a avut 0 oare­
care legililliitate, dad! nu prlll esell~a sa, macar prin aclivi­
tat ea unei mari paqi a celor care au cootribuit la menpne­
rc a sa, iar dupa priibu~ irca sa nca~tept31a nu sarit ill barca
dcmocral iei.
Noi Irebui e sa rccUidim conlinuitalea eu lnceput u­
rile dCll1ocra!iei liber<lle inlcrbclice ~i s1l ne 1nca(1ram In
nClUalul si~lem mondial al democrapci libcrale . Prill ur-
2 3
Ediloriai
marc, rolul scrviciilor scerelc acluale esle sa apcre de\llo­
pOlilici inforrnafii, analizc ~i cvaluari carc sa-i aju tc In ac­
lui guvemiirii ciemocratice. Serviciile IlU au ~i nu trebuie
Sl.1 aib5nici un 1'01 politic direct. FUllctii1e lor Irebuie eOllcc­
pUle In cad ml logieii opera!ioll ale dcfinile de Clauscwitz
III I(;gat ura cu rcla!ia politicielli-nJilil ari. Scrvieiile dc iJl­
teJligence ap,u1in scclonilui eiUT cleservq;le ramura exc­
cuti vii a pUlerii, a~a cum 0 rac .-; i Iral'sp0riurilc, cOJrlunica­
[lile clC. Cllinr daea natura mUlleii lor !llie de srera ullei
allll/n ile discrepi profcsionale, prill faptul ca clcservcsc po­
lilicicni reprczentativi, alc~i prin vot democratic sau pc cei
nu miti de dtre acc~lia, serviciile de in fom1alii servesc in­
lcrcsul pUhlic. Mai bine zis, ar Irebui s5 serveasd. Or, loc­
mai acest lucm nu il fuceau dc in limplll cOlilullislllUlui.
Dadi ii analiz311l pc toli direelorii sau ~efli postrcvolulio­
nari ai acestor scrvicii, in expresiiJc publice S: IU prival e ale
discursului lor, vom descoperi ca ei IIU au scrvil illlcre sul
puhlic, ci nunlai inlerescle de gl1lp sau personale ale rO~li­
lor guvemallp. Cum vor putea ~efii acl uali sa scrveasdi r\c­
mocralia cslc 0 chcstiull e vilala pcnlm v iiloml R0111 fu liei.
Rcgirnul polilic illslaural in c1cccmbric I CJR9 COII[i ­
ilC:I 111 sillc preillisel'e cleIIlOCr:l!ici, eu loate di prill Illoriul
ill care a fU llc\ionat allihila sall iilgrelilla proce.,ul dCIIIO­
craliza rii (lliil1Uirca ~i discn:dilarca opozi[iei politice ~ i a
inlelcclualita!ii crilice, llllpieclicarea dcsfi:i~urilrii ullor ale­
gel; corecte, rnilleri:lde etc). Aceasla s-a f:tcul ill secret, eu
3jutonJI serv ici ilor. TOClJJai de aeeea, accsle scrvi cii ~i-all
p:islral mu lt e dill vechilc caracleristici de poli!i(; po lilic:;.
111 ciuda faplulLii d ILlplau L1ndc impotriv l1 celor\altc, il1lre
scrviciilc de illtelligence alc dellioc rafi ilor lihcrale oeci­
denlale ~i l'o lip il c po liticc ale stat clur \olali tarc eOlllu niSIC
ex i!llall (lco~chir i radicalc, Ia reI de illiportantc ca ~i ccic
dinlrc rcgil1luriic politic;e ins(;ic.' I.~ra rircsc s:'i nu sc petrca­
cii 0 transfollJ13re radicali'i Intr-un rilm atlt de rapid, mai
ales cin d noile selvicii aLi [ost faeul e 101 cu oalllcni veclli,
peiliru carc moc1ul in care lucreai'~l servieiile sirainc de m­
rCJJjgen cc famine 1I11 mister 1<1 fcl de impcllcl.rabil prccull1
imaeulala conccppc. Mai mult, 111 condiliile in e~u-l; dClllo­
cratiza rea intir7.ie in institll[ii publice dcscliise, CUIll sinL
celc care tin de pUlcrca juridica, adminislra!ia locala, allu ­
m ile componellte ale puterii executive, dar .)i legislalive,
politic, annata, curn era ea ea ~ii sc pct read. Iocmai In zeJl la
CC;] mai secret a a pulerii dc Sl,ll ?
A Deul J[IUllrl vilv;t declara!ia prc ~edi n lclui E~lIlil
Constantincscu CLi privire la raptul cil alian!a fOl\clor rJc­
mocraticc a cl~l.iga~ doar alcgerile, d~u' nu ~i pulcrca eeo­
nomic5.. La aceasta disfullC\ionali!atc a dcmocralizalfii tre­
buic adiiugal faptul ca fOl1ele eele mai conSclvatoarc, celc
care se OpUIJ ref0lll1ei In mod implicil, clar cu tualil fiint a
lor, sinllocmai cele care persistii in seJviciilc mo~tellil oarc
ale foslului aparal dc slrlt. Nici in ;lcele sccloare nu a reLl~it
noua al iarqii politicii sa cucercascil puterca. Olngro/iloarc
birocrafic, nUl11croasc!c interese de grup fae ca - imlire­
rcnt de [aptul d in fl1llltea aceslor scrvicii cu c;u':lclcr ll1i­
litar au [0.',1 nUllliti civili - elc sa se OPUlla ill 1Il0d liicut,
d;u' l:ricicIlI, illit,ialivclor de nat urn a lc lllic.~or3 privi1egiilc
.~ i ]lulcrea.
[, ccciltclc dcelarapi ale minstmlui de cxlcrne Adri­
all Severin pu n in evidcn\a r'-l pllll ca, in afara de persis­
lenta JClivil illi lo r roslt:i sccuritati , conlinuil sa acponcze in
ROlnallia selvicii slrilille, dcspre erlre csle grcu sa presupu­
Ilelll d selvesc i!llcrc.~u! lIational. Nli S-J publicat inca ni­
Illic desprc modul ln care au fost creCite serviciile romane
clc e:'ttre NKVJ) ~i eiR U, dee i 111I.~ljlll nimic lIici desprc ill­
letare:! co laborarii eu serv iciile succesoare. S-au seris deja
o rIlul\i mc de istorii ale KGB-ului, dar inca nici una a SeCUl­
rilJlii rllillanc.:.l Sa fie acesla lin erileriu care ne semnalca­
z~ faplul ca aceasta istorie nll a incetat inca? Oricum, czi­
I~rile in a face lum illa in 3cesl.e ehestiuni alimcillcaza lIlla
dilll.rc cel(; nl:!i cUlrcllluraLoare leorii eonspirarioniste: cea
care spune cil loata povcslca ell cilderea cOlllunismului nu
cslc dccil 0 u ria ~a fiic.'ilu ra , 0 in~c1aeiune pc scara mare (in
mS;J l1J.1.skirovka), de natura a Incuraja dezvoltarea unor
rcsursc Crlre sa aiute la regenerarea cOJl1unismului; in acest
C37, loa tc serviciil e eQll linu1i sa actiollcze in mod c1isimu­
l:ll , i~U' faplul ca lIlulji di nlrc rO~ li i kagllcbi~li ~i s(;emi~li au
illt cll tei al imperii fi naeiar-han earc sau ma[ii de toale tipu­
ri\(; IIU cs lc deeil (l pane tl ill plan. Ddcii 11 -;11' fi dcclt faplul
c:i l 'ul(Jll i ~ l, llligarl :l ~ i C'c1li ;1au 11111',,1 ill NATO, cOllspira­
!ia a(;easla ar fi Cllllt ra :t.is ~ de ["aplc. Pc de '-Ilta pa11c, cxis­
L'l in IUlI1ca polili(;il () aJlulllil a Ingrijorm'c ill Icgiitur;'\ cu
[aptu1 dl dcstulc foq e In~li actioncaza inca pelllru a bloea
illi egrarca Iloaslril ill lumea oc e idel1l al ~. Singura modalila­
Ie de a dezal1lorSrl scen arita sau tend in! elc rcalc esl.e ca in
s lir5jl lIoua pulere sa $ (; ocupe in mod seri os de serviciilc
SGGJd C, pC1ll11l ,) dCVCll i precllm cdc occidentale - adic5.
scrvici id e i1ll clli,(;()(Jcc.
Non::
I . i\sll pr ~ deoscbirii r;tdica!c dinl.re scrviciile occidentale de if)­
(cJ/igCllcc ~i scrv iciilc cOll1wlistc de poli\ic secrct~. ca ~i asu­
pro prm:esullii de Ira llsfonnare a celm din unlla 'in ccva COffi­
]l<ll ib il ell celc di nl ii, \iw.i intcrv iul Cll fosluJ mell profesor de
h Scliool of Public Affairs. Universily of Maryland. College
Polk. :lIllir<l11l1 Slansfieid Tllmer, roslul Director of Central
IlIlellige nce, adidi al lutnror cclnr 16 agell\ii ;tll\eriCCllle de
ill/(/li,gcl1ce. incilisi v CIA: Dall I'ave!, "Kllowledge is
I\,wc,". inlc.rvill Cli :lIn irallll Stallsfidd Tllmcr. S{CJ;l l'uli­
(icii. IIL O. Scplclllhrie 1 0~n , III cadrlll gmpajlllui tematic "In­
(elligence. ~i Slrlllegi<:.."
2. Una dillirc <lCCSI C.1 a apaml ~i III Iradllcerc romallC<lsc.'i. Vezi
C'rislopilcr Andrew & Olcg Gordievski. KGB. Is/aria secrela
;t ol'er.1!illJ1ilor .~aJc cxteme de Ja Lenm Ia GOJvaciov, tradu­
cere de Doina Mihalce:l-Slinca (Bucurc~ti: Ed. ALL, 1994).
D AN PAVEl, - sh1died philosophy
a1 the Univ ersity of B llcharest, and
is Fellow of the A dvanccd Interna­
tic-m al ~ erninar on " U_ S _ Foreign Po­
licy M a king Process ", S c h o ol of P u­
h lic Affairs, U niversity of M aryland_
SP Ill'. 5 2 / 1997
 Serviciile secrete
Scrviciile secrete
logical slIrvey of lise of intelligence in cO/llplex orga­ anlreneaza ,0 schimharc ill subl;lanla nonnc1or. intr-o

Secretul inforlllatiilor
.>
nizations cil selviciile secrete Siol la [cl de grell de
conlrolal In sislemcle alilorilare C;J ~i

cralice, ailla vreme cit secrelul de selvicill cere impli­

in cdc dCllIo­
antllltita m as ura, in orice socictate acesle:1
vilal ~i riecare rl usa III cxlrem poale 'impicdica buoa
fuuqionare a socicta!ii.~ Vorb-ind despre comiteteIe
~inl de nec­

••
este sec ~t u erll "'·t,.:. .
ciL secrelul fiecarci opera!iuoi. Acc\a~i

d, l:ulr-o pclioada in care asistam la accclcrarca \(;11­

alilor cOllsidera

no i<lgiei, este foartc probabil ca pulerea selviciilor se­

"It
~.
SABINA FATI
Wl1ich <Ire tlle ncw models ilJ1el structures (If the 1~(}fIJill1iilll ill t cJ!i~cIlcc il8CJKics liner {be col/apse of
communism - this is 'th e 11];/i11 topic of the study. 11)(: autiIor illsj.~rS 0 11 institutiol1 al ch,mgcs, personnel; pro­
ceciurcs and Harms. J\ lot of evidence is against ide:! of il lotill break-lip witiJ practices <11)(1 abu ses of the formcr
polilical police, Secllrilateil. The new dell1()cmt ic power ill RwmUJia is Ch.11 /C1Jgcd by th e /(I sk of restmcwring
Mai iJJvizi/Jil C;l invjzilJilul csle sccrc/ul.
JI~AN I1A liDl(ILLAIW
Se spline dcspre scrviciilc secrete ca slnl eu alll
mai eficienle cu cll se vorbe~lc mai put ill t\cspn: cle.
Penllli regimulile democralicc, acesle servicii sill I COIl ­
siderale lin rail necesar, III ccle diclalorialc serviciilc
secn:lc reprCl.illla principala pirghiL: de "qillllL: a IlIl­
lerii polilicL:. Pesle 101 IIlSii, acc~lea SIIlI inconjurale de
mister ~i, plna nil demult, clliar ~i In \rtrile Cll lradilii
clelllocralice subiecLe\c legale de serviciile de infor­
mapi erau tahu. Tabu III sensu I "imperalivlllui calego­
ric 11egaliv" cm'e consta illtOldeauna inlr-o aparan:, Ili­
ciodata 11111'-0 preseriplie. Dar, clupa CUIll rcmarca Re­
vel, olice apiirare implicii 0 prescript ie, penlll.l d, dadl
l1 i esle interzis sa Iraversezi zona verde dill liqa la, asia
'illseamna aULomal eli ~i se cere sa oco\c~l i loala p0l1 iu­
nea. Aqiunilc selviciilor secrete smt grell conlrolabilc,
tenlacul<Jre, protuberaole, aceslca silll dificil de iclcll­
tificat ~i, deci, dificil de pus III acord CII lIo11Dele del1lo­
cralice. 1n slatclc in c<u'c "domnia legii" (nIle of law)
are lradilii. selviciile secrele slnt 1011l~i, 10Lr-o oarc­
care miisura. slIpllse controlulu i sociCla\ ii ci vile.
['raclic, este 0 conlradiqie In 1L:lll1elli .,rl vur­
bim despre democratie ~i selvicii secrele. Dell10crati a
presupllne lransparen\a, aqiuni la vcderL:, can: sr, dL:­
llIonslrezc ca exislii posibiliLalea Iimilarii pulerii. Or,
selviciile secrete, prin chiar delllllllirea lor, arala cii
aqiuuile aceslora llU pOI fi desfa~urate la lumina zilci,
cii ele nu pot fi clecoospirate, llllrucll tereoulill care se
d~f;i~oara este uoul secrel, secret peIllll.1 secmilatea
stalului ~i , deci, pentm binele celii\enilor. Dar cllm pOL
~ti Cela\enii dadi acesle illSLitutii lucreaza penlrtl hine­
Ie lor, de uode pol ei aOa dacii acesl "bine" nu L:sle mai
degraba 111 favoarea pUlerii') De1l1ocra!ia csle 0 [ol1ua
SI' nr. 52 / 1997
de gllvernarc imper[ecta - spun polilO\ogii -, dar ca­
pahi15 sa previna excesde de 101 [elul ale pUlerii po­
lilice . Exisla doua rnodalil a\i de ii.milare a puterii:
prima sc rcfera la lim itarca [1uterii dio inLeriorul aces­
leia prill separan~;l p"terilor In sial ~i esle mOLivalii de
I\1()1I1esqllicu priu i"onD ula celehr5: "pulcrea Irehuic sa
opreascii plllen:a "; cea dc-a <loua cale de limilare a pu­
lerii are III vL:del'e Iilllil ilrL:ii pUlnii polilice dill exle­
rioI', prill inlenllcclinl cootrapulcrilor, ~i pune fa\a In
1',l\a pllinca polilica ~ i societalea civila. In condipile
io care separalia pUl erilor III stat devine un prineipiu
formal , insuficien l praclic, limilarea pUlcrii prin inLer­
I11cdiul conlraplll eri lor se dovL:c\qle a fi mult mai oe­
ccsara pen I111 dcslinclc clcmocrapei. I C apacilalea so­
cietalii civile de a contro la sClviciilc secrele illtr-un
sLal poale fi una rl in po:-;ihilila\ile de limitare a puterii
polilicc.
Dupa eel de-al doilca r azboi. mondial, selviciile
de spionaj all devenit 0 adev ?,rJ.lii illclu strie, cu mii de
proresioni~li ~ i cbcltuicli an uale de mii de milioanc de
dolmi. Anali~ti i con~ i d c rii ca birocrapa secreta a depii­
~il dcmult ceca cc soar putea I1 LUui "punctul de ef1ci­
cnlli". Serviciile secrete i~ i a rgum enleaza, chiar dupa
Incbeie rca Riiz.buiullii Recc , l1cccsilal ea cOllserv arii
lor I1lin rapllli d i " soana oa!iullii " depinde de ele. De
aceea, clleslillnca cOlllroluluj scrv iciilor secrele esle din
CL: In ce mai disculala In ~hllel c occidenlale.
accasla pro hlcma cstc simil arii. ell aceea a rcla!iilor
dinlre milil ari ~ i civili, ag.ravala ins ~ mull de [aclonI!
"secrel" .
Infonuali ilc inseamua pulere, iar secretul iu­
forma!iilor elite sccrcLul plllcrii . Isloria a demonstral a­
cesl IIICIII, serviciilt! sccrde li ind In Illu\t.e silualii ac­
lorii [1lincipali ai intrigilor politice. Harolel L. Wileo­
sky arala in Org ,lI1iZ<ll i() )w l Intelligence - a sncio­
1,
crele sa creasca 'in rapol1 cu aUloritaatL:a polil idi
Accsla este lInLl.1 dinLre motivcle penlru care pre­
~;ediopi ~i pril11-mini~lIii, dac.l nll doresc sa devinii pri ­
zonierii propriilor seIVicii de informal ii, Irebuie sa ga­
seasdi lIoi modalitati penlru a aplica decliv conlrolul
politic asupra acestor inslilu!ii, necesitalea acestui con­
trol devine 10s5. imperaLiva III cazul slalclor poslco­
muoiste care all preluat stmclurilc seCl'ele din regimll­
2
ri Ie toutlitare.
Serviciciile secrete
- institutii ale puterii ?
Speciali~tii in selvicii secrete spun cil principa­
Ie\e prob\cll1e ale aeestor inslitlllii silll legale de Pll­
tcre, probabililaLe ~i limp. AslfC\, 0 sarcina il1lpOrl<1nLii
a pro[esioni~lilor esle sa riispuoda intrebarilor oamc­
nilor polilici despre evcolualclc perica\c privind secu­
rilalea na\ional1i, despre stabiliLalea inLerna ~i
posibile comporlameote din iOlerior ~i exterior pcnlru
perioada de limp datil. PenlI1.l un ~ef de sIal care eslc
nevoil sa ia decizii priviloare la securilalea !~rii ,
sislem de infonnalii ideal Ii furoizeaza dale exacle ale
putcrii poten~ialului inamic (fie el inlern sau extern),
comp0I1amenl1l1 probabil al accsluia, posibilele sale
reaqii ~i lil1lpul planiFical pentm cea mai previzibilii.
sllccesillne de evenimenle. Acurale~ea ioforma!iilor
nll garanlC<ll..a decizia oplima, dar infonna\ia incorecta
sau inadecvala poale genera dez;aslre. Dc aeeea, illl
estc sufieienl ca infonnaliile exacle sa fie depuse In
dosarclc gll veroului, ci trehllic In primul rind inlcrpre­
laIc coreel ~i, mai cu seama, Irebuie sa ajunga pc mlin i
bune in limp scurt. Tenlalia pUlerii politice de ;t folosi
ill avaolajul sau inronnapi\c selviciilor secrele esle
III marc,
insa foartcmare. Aulorilatea polilica - scrie Hunl ing­
Ion - poate deveni deficientil pc doua dii : abuzul de
auloI1tale implicii exercilarea pulerii de catre del11­
nitari publici pc alte dii dedI ccle care au [osL consi­
derale legilime de c<'ilre opinia predominaola 10 soeie­
laIc - sfera plllerii se eXlinde dincolo de sfent \cgili­
mitapi . Abuzul de aUlorilale antreneaza 0 schimbcu'e
In c:onrp0l1amenlul dcmnilarilor; eroziuJ1(.:a anlorili'ilii
C:ongresl1lui SUA cru'e eerceteaza erorile seIViciilor de
infonna!ii, Hunlington pune in balanlii imoralilalca,
'inei'ilcarca n0n11c\or lega le ~i neprofcsionalismul ser­
viciullli american de spio naj: "comilelele Cortgreslllui
c,ue anchelau aclivitatea CIA at fi pulUl avea curiozl ­
lalea sa slie cum se race ca ag.en\ia a C~llat lamenlabil
'in cfOJ'illlile ei <Ie a-i asaswa pe Lumumba sao pe
Caslro . Dar, ill 1975, oim eni nu era intel'esat de inca ­
pacilalea agen!iei de a face ceca ce i se spusese sa in­
treprinc\a , c i numa i de imo ralilalea 10lreprinderii. Pen­
tm ca acest tip de dcmascare sa SIlIVinii, lrebttie sa
ex isle un mai vast cli mat de opin le care 11 face pe oa­
llleni sa-i creaclil pc lideri i lor in slare de rele ~i sa do­
reasca pasionat sa Ie gaseascii ..... Subordonarea sCIVi­
ciilor el e in foIlllali i p llterii polilice in absenla conlro­
luilli cOlllrapu lerii, aelica a socielalii civile, clucc la
ahuz de alliorilale, a bu? care lJ'chuie prevcnil prin lege .
])emocra!i ile Cll Il'ad itie au la indcmwa un sislcm de
frloare ~ i coolrabalansare a pu(crilor, de "dc.pendenfii
de popor", care - CUIll spune Madison - "csLe prima
[onna de stilpIIl ire a guvcmruuintului". tnsil, dicta to­
des pre
rile all \egi ClI ajulorul caronl coocenlrcaza pulcrca in­
Lr-lln singur oucleu penlru a controla once ac\iune cc
ar 1'i in opozilic eu po lilica rcgimului . "KGB-ul Loste
un
lin sial til sIal, (lis pune de 0 puLere colosaJa ~i poate sa
slrivcasdi oriee guvcrnare", spunea in junie '90 unul
dinlre generalii agenli ei sovietjcc . ~ Coroparind cfecti­
velc KG B-uill i Cll cele alc Gestapo-ului. istoricul Wal­
ler Lauqller a ohSclV at ca, 'in 1991. K.GB-ul avea
51 3.000 de runcl ionari, in vrcmecc Gestapo-ul
I1lI111ara 32.000. tn 1937. la Dusseldorf, ora~ cu 4 mi­
lioane de oamcn i, iucflIu penlm Gestapo 291 dc PCf­
soaIle; III 1989, reg iunea Rostok-ului. cu 900,000 de
locllilori, era conl roiala de 0 seqie Slasi de 3.600 de
oamcni, care displIllea de 0 relea de 10.000 de infor­
malori.
Tranzit ia Securitatii
Ploa 'in acesl moment , 10 Romania nu existii
elale verificahile priv ind cfecl ivclc Securila(ii. Gene­
ralul ViClor Slancll\escll , minisiml aparnrii. decJara la
mccpnllJ\ lui '90 cil pcrsoua ltll din (cIe ~as e Direc!ii,
indllsiv filialele locale cl in jllclc!c .?i din 13ucurc~Li, nu­
mara 8.400 de fllnqion ari . Aceasla citra nu includea ~i
5 S.P 01'. 52 I 1997

,.
 Serviciile secrete
personalul tehnic din comunicatii ~i nici trupele Mi­
nisterului de Inlerne. Pnnindu-i la socoteaUi ~i pe ace~­
6
tia Ion Ilicscu avansa cifra de 15.000 oameni. Pe
26 decembrie 1989, printr-un decret semnat de IliescH,
DSS trece de sub controlul Ministerului de Interne
cel al Ministerului Apararii Nationale. La Inceputul
anului 1990, ministrul Apararii, Victor Slanculescu, a
fiicut publica lista generalilor de Securitate arestali,
precizind cit toti ofiterii Direqiei V (436 in total) au
fost trecuti in rezerva ~i ca la fel se va intullpla ~i cu
cei 611 din cei 1.073 ofiferi ai Direqiei IV . Documen­
tele DSS din decembrie 1989 vorbeau c1espre 1.133
ofiteri de la Directia IV ~i 484 de la Directia V. Denis
Deletant scrie ca ce\e declamtc de Slanculescu au fost
pragului critic al nemul~umirii de masa privind starea
aproape de realitale, dar di sinccritatea lui DU a mers
pina acolo inclt sa spuna ca 595 ofiteri di n celelalte
Directii care au fost incadrati aproape in corpore 10
SRC Alti autori cred insa ca cifm reala a funcliona­
rilor de securitate in timpul regimului Ceau~cscu poa­
te fi estimatii la 50.000 .8
to
Romiinia functioneaza m acest moment 9
servicii secrete ~i toate datele demonstreazii ca aces Ie
agenfii sint succesoarele fostei Securita!i. Sa arnintim,
de pildli, di in 1948 Directia Cienerala a Secmita!ii
Poporului (DGSP) era compusa din 10 direcfii (Di­
recfia I de infonnafii interne; Direcfia a II-a contraspi­
onaj; Directia a III-a contrainfonnafii penitenciare
militie; Direcfia a IV -a contrainformafii militare; Di­
rccpa a V -a de cercetiiri penale; Directia a VI-a pentru
paza Guvemului; Direqia a VII-a tehnica; Directia a
VIII-a cea de cadre - un fel de sccuritate a Securitatii,
unnarea activitatca ~i viata personalii a ofi~erilor din
DGSP; Direqia a IX-a politica; Direcfia a X-a, cu
functii administrative, de contabilitate, secretariat
cifru. Structurile de infonnatii externe ~i contrainfor­
matii erall asigurate de servicii speciale, 'Incadrate 1n
Direcfiile I ~i IV, subordonate Consiliului de Mini~tri).
Legea Siguranfei N ationale (Legea 5 I din 1991 ) n u sta­
bile~te elar atributiile celor 9 servicii secrele din Ro­
Revolufiei care ~i-a menfinut funclia pina astiizi".14
mania, Serviciul Roman de Infonnafii(SRI) - autori­
tate administrativa autonoma, serviciu national; Ser­
viciul de Paza ~i Proteqie (SPP) - serviciu nafional;
Serviciul de Infonnafii Externe (SIE) - serviciu na­
fionat; Ministerul Apari'lfii Nafionale, Cll doua structuri
departarnentale de infonnatii: Direcfia Jnfonnafiilor
Militare (DIM) ~i Direcfia de Contraspionaj Militar
(DCSM); Ministerul de Interne, cu doua strllcluri de­
partamentale de infonnatii: Serviciul de Infonna!ii <II
Minislerului de Interne (DIMI, eodificata sub numcle
SP Dr. 52 / 1997
de UM 0215) ~i Direcfia de Supraveghere Operativa ~i
Investigafii (DSOn, coordonata de Inspectoratul Ge­
neral al Politiei; Ministerul Justifiei, cu 0 structura de­
parlamentala: Serviciul de Infonnafii al Direcf,iei Ge­
~ub nerale a ·Penitenciarelor (UM 04(0), numit ~i Serviciul
Operativ Independent; Guvemul Romaniei are in struc­
turile sale un serviciu propriu de infonnaJii, care acti­
veaza sub denwnirea de Serviciul de Telecomunicafii
Speciale, defmit drept organ al puterii executive. 9
Dintre serviciile de securitate interna, SRI, UM
0215 ~i SPP sint cele mai importante, intruclt acestea
au preluat principalele efective ale fostei Securitati.
De~i nu exista sondaje de opinie care sa arate in ce
masura populatia are incredere in aceste instituf,ii, se
poate presupune ca indicele de incredere este mini­
mal. Imaginea in mass media a serviciilor de infor­
malii este in mod evident defavorabila acestora. Presa
a demonstrat in repetate rinduri eli agentiile de infor­
malii sint continuatoarele fostei Securitiiti. Implicarea
serviciilor interne de securitate in diferite evenimente
violente cu tenta politicli, cum au fost mineriadele ~i
conflictele interet nice, au intlirit ideea ca aceste agen­
fii sint mo~tenitoarcle Securitiifii. Democratizarea ser­
viciilor de infonnatii romane~ti nu a .inceput, cwn era
de a~teptat, prin denunfarea actiunilor fostei Securi­
tali. Virgil Magureanu declara la silf~itul anului 1991
~i
ca, pma in martie 1992, SRI va scoate la iveala "toate
crimele ~i atrocitafile Securitafii".10 Acest lucru nu s-a
inilluplat pina acum, iar noul ~ef al Serviciului Roman
de Infonnatii, instalat de pr~edintele Constantinescu
to primavara lui '97, nu a prezentat inca nici un fel de
date despre ceea ce a gasit la SRI. De altfel, Costin
~i
Georgescu a spus imediat dupa numirea sa in fruntea
SRI di este novice in ceca ce prive~te munca de infor­
malii. La intrebarea cine conduce SRI pina cind noul
~ef al SRI se farniliarizeaza cu agentia de spionaj, Vir­
gil Magureanu a raspuns prompt: "SRI este astfel al­
catuit incil se poate autoconduce". Aceasta afmnafie
poate fi comentatii in mai multe feluri: cu sau Cara un
director civil, agenfia de inforrnafii ~i unneazli pro­
pria strategie; un nou ~ef al SRI nerodat in munca de
inf0l111alii va putea fi u~or manipulat de ofiterii din in­
terior (ceea ce, de altfel, s-a ~i intimplat imediat dupa
numirea lui Costin Georgescu in funcfia de director al
SRI, dnd dl. Georgescu a anunfat - 16 iulie 97 - ca
noul ~ef al SRI pe zona de vest a fMii este colonelul
Gheorghe Atudoroaie. Sratuit gre~it, Costin Georges­
cu nu a ~tiut cind a ficut aceastii numire ca Atudoroaie
6 7
Serviciile secrete
fusese surprins de evenimentele din decemblie '89 1p mica. 4. Oamenii sa fie infonna~ nelnttniat cu privire
ftIDclia de adjunct al ~efului Securitalii Timi~, ulterior la crimele adversarilor politici." 12. Cei care au preluat
fiind indus to rtodul inculpalilor clin "lotul Timi~oa­
puterea imedial dupii caderea lui Ceau~escu au urmat
fa ". Inainte ca procesul juridic sa se fi tocheiat, Virgil tara ~ovaire aceastii schema. FostuJ director al SRI a
Magurcanu U reactivase pc col. Atudoroaie to SRI,
negat constant amestccul securitiitii in evenimentele
unde a oeupal mai intli funCfia de ~ef al zonei de est ~i
din decembrie, recnnoseind, Insa fiirii a da detalii. eli a
apoi pe cea, de consilier al ~efului SRI pe zona de vest.
'- fost unul dintre personajeJe principale, dar eli "wei unul
Noul director al SRI a reparat aCtasta bllbiiala abia
din rolurile me Ie din evenimentele din decembrie nu
dupa ce subiectu l a devenit scandal to presa).
are legatura cu preocupiirile mcle de asthi".13 Pe de
alta lJalte, in "Punctul de vedere preliminar al Ser­
Arta de a face revolutia viciului Roman de Infonnatii privind evenimcnte1c
din umbra din decembrie 1989" se pleaca de la premisa ca "Re­
volulia din Romania esle expresia directii a de~irii
Cu ell yom cerceta rna; rnult personajelc
materiala ~i moraJa a naf,iunii sub dictatura", accentu­
in aparenlii ceJc mai active ale revoJuliei.
indu-se in acela~i Limp leza conform ciireia anumite
cu atit yom descoperi in eJe
ceva pasiv :;i mecanic. servicii secrete sUiine au fost implicate in clderea re­
gimului Ceau~escu. tn docomentul eital se arata ell
JOSEPH DE MAISTRE. Consideralii despre Fran,ta
"date atlate in posesia SRI okra indicii privind 0 anu­
mita implicare angara in desra~ucarea evcni.mentelor
din decem brie 1989, indeosebi la Timi~ara"; in
Serviciul Roman de InfonnaPi a fost creal prin
schimb, "analiza" SRI evitii sa faea orice conexiuni
Decretu118 1/1990 imediat dupa confruntarile intereL­
privind impJicarea KGB: '1n raport cu numiiruJ enorm
nice de Ia l rrgu Mure~ (15 martie 1990). Decretul
de turi~ti sovietiei aflaf,i pe terltoriul Rominiei in preaj_
slipula ca noul serviciu unna sa fie subordonat direct
ma revolu~iei, Dumarul celor impli~i in evenimente
pre~edintelui, to vreme ce CPUN ar fi avut un control
este redus, majorilatea comportindu-se ca ~i cum ar fi
limital asupra lui. Serviciile secrete romane~ti derivate
a~teptat un ordin, care nu a mai venit". Speciali~tii in
din vechea securitate au fost considerate de mul~i au­
servicii secrete considera raportul SRI privind eveni­
tori ca "inamicul din interior al Romiiniei", fiiud "uncl­
menlele din decembrie "nedoeomentat", iar pc Virgil
tde puterii neocomuniste, venita 101 plltcre prin eveni­
Mi'igureanu drept prindpalu1 artizan al aceslor eveni­
mentele neciarificate inca din deccmbrie '89".0 Im­
mente. Marko Milivojevica publica In 1995 un articol
plicarea vechii Securitii~i in evenimentele din decem­
in Jane 's InteIIigeDce Review, in care spunea; '1mpli­
brie a fost demonstmta teoretic de l11ai mulfi obser­
cal in revoluJia de culise organizatii de KGB, care I-a
vatori, w ii a fi practic recunoscula de personajele prin­
intaturat pe Ceau~escu in '89, Magureanu a fost mult
cipale parlicipante. Derularea faptelor este insa ase­
timp suspectal de a fi unul dinlre pionii principali ai
manatoare cu ceea ce Franyoise Thorn nume~te ABC­
scenei politice pos!staliniste din Romania. Cu excep­
puchisl redactat de KGB ca instrument al lovitUlii de
(ia lui lIiescu, el e.<;te singura figura conduciitoare a
stat: "I. sa nu se piardll inifiativa ~i sa nu se intre in ne­
gocieri de nici un fel. fncercare.1 de a paslra 0 falada
democratica esle inutila, pcntru ca oamenilor nu le-ar
veni ideea ca ar putea contesta autoritiitile, ceea ce Secretul puterii - secretul SRI
constituie primul pas catre lupta. 2. sa fie toabu~ite to
A vind in vedere ca oamenii nu ezita dcJoc 51 mintli
fa~a manifestarile de nesupunere - mitinguri, greve pcntru a-~i servi intcreseJe Sail chillI idJ;aluJ lor. trebuic sa
ale foamei, petitii ctc. 3. sa se faca lara ezital'e apella flC a~tcptiim la aceea ci (p S8 conslatim efectiv ca), in
populismul clar exprimat. A~a se ci~tiga sprijinul ma­ marerie de politica, informafia eficace este apIOaJ1C mcreu
selor. Sa fie inLroduse imediat masuri economice per­ faJsificata sau seledivii ~ ci ra,fjonamentuJ eficace const!.
ceptibile penlru toti, scaderi de preluri, scoaterea la in principal, in a fnrerca sa considetam c8. uncle sinl
vinzare a marfurilor deficitare . ln aceasta situafie este axicme, trec!ndu-Je sub tacere pc ceJels.Jte.
inuWa grija pentru rata inflaliei sau eficienla econo- JOSEPH SCIIUMPnER, Capitali1!mc, socia1isme e/ democratic
SP ...... 52/1997

Serviciile secrete
~ecurile politice ~i economice ale Romaruci
din ullimii ~aple ani au fost puse de mu1~ observalori
pe seam,s servicillor secrete. Serviciul Roman de Infor­
maiii~i UM 0215 au fost insJi eel mai des acuzale ca
s-au implicnt in chestiuni poliliee: mineriade, asculta­
~ teiecoan~lor unor oameni politici ~i ziar~ti, inlimi­
dan; vantaje.. incercAri de racolare a unor lideri politici
intclectuaH. Una dintre primeJe doyen ale faplutui
eli'SRhvea melinatii de po Ii tie politica a COSI data de
Adrian lonescu. fost capitan de SecuriLale, trecut in
11 de Virgil Magureami' la t 5 octombrie 1990. Pe
6 ,decembrie 1990. Adrian ' Ionescu adreseaza 0 scri­
Ca "scr­
soa'rC deschisa Parlamenlulul., dcscriiod SRI
viciul personal de securitate" at pr~inle1ui ' Iliescu;
'oalul cApitan I-a acuzal pe Migllreanu cli. a transfor­
mal SerViciul intr-o unealla a FSN, in ciuda asigura­
tilor c11 SRI este 0 org~ie apolilica. in aceea~i
crisoare, Adrian Ionescu arat! C\UJl a participat SRI la
attiunile inIonnalive din Piata Universitlfii in iunie
1990: "10 perioada 13-15 iunie '90, cit ~i in cea pre­
ruerslltoare. <m am participat impreuna en aile cadre
din· Bu'cur~li 1n Piata Universilatu. idenlificmdu-ne
" \
en demoDsr.ranlii. in scopul cunoa~terii liderilor. Me­
lodele de laem utilizate au fost de atragere a informa­
lorilor Securitalii pe baza unor stimuli maleriaJi sau,
in majoritatea cazurilor, prin fantaj. amenin~ind Cll do­
sarul existen! ,i angajamentlll semnat anterior", Impli­
cares SRI in viafa politic! ~i 10 mineriada din iunie '90
esl~ demonstratl ,i de documentele descoperite in ~ai
1991 la Berevoi~li. Zi~lii de la Romaniallbed au
ghit atuDci to. groapa de la Berevoi~ti ~ai. muIte sute
kilograme de documente ale SRI ,i ale f~slei secu­
nlI(.i.·intrccare u~ele aPcu1ineau partidelor din opozi­
Pe.iar allele se refereau la disidenti din vremea regi­
rnu1l1i Ceau~esCD., Dnpa izbucnirea scandaJului Bere­
oiCili . SRI reaclioneazA confonn unor· refiexe mo,­
- t. ~
SRI, coloneii Marnvela ~i Jug/mant, pcolm cl czvall\i~
care func;~orill1il perioadU rcspectiva. prevede Is "De­
glijcnl~' in '~a cectctului de stat", Art. 252. ca
I
. .1;..... ".
"neglijenla care are dcept Urrn4re distrugerea, pierde-­
rc:, sau 5u:tirtigercaunui doeumept ce constituie secret
de ~lal, precunJ ~i ncgliJ~nttl '~ a dlltprilej altri per­
soanc sa nne un asemenea secret. dll.c' fapta e,<;te de
natura sa adud' iritere.~e1or slalului, se pedep­
ottosen;
sese cu inchilloare ae'la 3 IUDi la 3 ani"; de asemenea.
Art. 360 arntI eli "di&trugerea sub orlee fonnl,
necesilalC .militl1rii" -'u "Arbivelvr de val~aro
<
~
sau stiintiJid" se ptdepse.1ie cu inchif;oare de Ia 5 la
15 ani, inlerzicc:rca unor drepturi
Iiala a
confiscarca par­
averii. Paltuanl maitirziu (mallie 1995), Vir­
,i
gil Ma8ureanu.tt(."Uno,tca ca"Episodul Bcrevoi~ a
lilsemn81penlm noi "eras! lipsi de profesionalism a
cclor- care au tucen:at 1;1 lie debaraseze de riml~iJele
UlI<?I. dO~en1e care. er.au ~olu~i foarte c:oncludeote
pentru un anwne gen de activitate ,i debarasarea a­
ceasta s-3 ikul in pofida legil. 1lrl cuno~terea a­
cestui lucro.de dlre .din:.ctoruJ SRI ,i CD 0 DegUjenfl
condamna~Ui !aJl de prezc:rvarea secrctului". Dupl
sCllndaIu1Berevoie~, fet:uI SRI declara ca a tlcut 0
sc.h imbare de 30% a peBonalulni ageopci, intre care ~i
prim .adjun~t lui Mlgureanu, gen.mr. Mihai Stan.
Dctalli dcs~ schlmbalea 8~tuia au Cost dezviluite
intr-Q saisoa.n:: adresali Patiamcntnlw, in. aptilie 1992,
de c!lr'C .un,grup de ofilcrl SRI"care ,i-a phtrat ano­
demitcrea lui Virllil Wgurcann
. iC:limllarl a venit
, Marin lanen, care in
.lDMlle de sill, metode fi
Serviciile secrete
Cc/Dr care ac{ioneaz.l. In politid. eel C41'C 4Qjoneazl csU:
rca unor date secrete care au apJirul in Romania Marc; in totdeauna pmiZJJn ~j sc in/eJcge cl nu va acoepta sub
in ,aprilie '94, ~eful divizici A (rcsponsabilii pentru nici un pretc.xl sii rCJ1unlc Ja foJosirca informa{lei, indJfe­
apJlrarea Constituliei). col. Traian Cicco este nevoit reflf d.1ca 1i collditioncaza succcsul sau qewl acJiunilor.
sn-~i dea demisia dupa ce anumile documente slrict
MtNCTIEL CROZlER, L taeteur eJ Je Systemc
confidenlialc dcspre partide polltice ~i grupari exlre­
miste din Romania au disparut prin neglijenta unor
Dupa schimbarea puterii po lit ice de Ia Bucu­
ofileri infcriori; in iunie '94, ~eful Diviziei de conlra­
re~Li, Virgil Miigurcanu a incercat sa
justifice activita­
infonuafu, gen.nu. Ghe. Diaconc$cu, csle !recut in. re­
tea serviciului de infonnatii pc care I-a condus limp de
tara zcrvA CD motivalia ca nu Inlrunea calitiiple profesio­
~aple ani spunind cii "un servicilJ de infonnafij are un
istorica nale cerutc de fun~a pe care 0 dCfinea, motivatie In
roJ diminual la nonnal inlr-Q socielate stabilizat1i .. ~i
parte confmnata de faptul cit Diacone.<;cu nu a reu~il sa
d~te reteaua de spionaj dio care tacea parte consi­
lierul prezidenlial Marin Pancea; imed ial dupa aceasla
en "in Romania, accasta situafic urmeazJi fuca sa se in­
stituie"; mai mull. Magureann 8rgumenteaza ca "in­
11'-0 soeiclatc in care insLitllljUe sinllil dezvoltare ~i care
demitere unneaza 0 alta, pein care gen.mr. Dumilm
sc afla la interscctia unor interese extcme puternice,
Crislea. adjunct al directorului SRI. esle eliberat din
inlr-o zona tampon, pe 0 hartl pe care se pot unnm
funct ie dupa ce a fost acuzal de una dintre sludentele
cre~terea ~i stabilizarea sferelor de influeofl, serviciile
de]a Instilutul Superior dc lnfonnlllii, unde era rector,
de infonnapi CODsliluie nu numai un instrument de pu­
de hfu:tuire sexual.1. Presa vremu a scris cii Magureanu
tere, ci mai ales un inslnuneot de consolidare a institu­
a instrumental "scandalul Cristea" penlru a deturna a­
fiilor publicc ~i a slatului... 16 Foslul director aJ Servi­
tcntia de Ia caznl mai gray al generalului Diaconescu;
ciului Roman de lnformalll a recunoscut asLfel penIru
in martie '95, ofiterul SRI ChiriUi este concediat pcn­
prima data in zi ua In care ~i-a anuntal demisia ca: sec­
ten ca a incercal sa-l racoleze pe Mihai R5zvan Uugh­
viciile secrele din Romania aqioDcaza in favoarea pu­
rcanu, leclor la Universitatea din Ia~ i ; in seplembrie
terii . Probabil cii aceasti declara~ie s-a vrul una de fi­
'95, c.'ipilanul So are, identificat ca fiind angajat al SRI,
face investiga~ii la loeuin~a pl1blicistului H.R. Patapie­
delitate rara de noua guvemare, 1.ns! ca confirmli rolul
jucal de aceste agenfii in perloada postdecembristi, cu
vici; in junie '95, doi ofiteri SRI au fost sUlvrin~i in
atlt mai mult cu cit Magureanu insistli ~i asupra faplu­
timpul unci operaliuni de fllaj asupra unor ziari~ti
lui di sen'iciile secrete sint un IDstrunienl de inllirire it
aflaf,i In Terasa Anda din Bucure~li; fu unna scanda­
insl ilU!iilor publice de~i, confonn Legij de organizare
lului. gen. Vielor Maceu, adjunct ill direclorului SRI,
a SRI (L cgca nr. 14 din 1992), "Serviciul Roman de
~i.a prezental demisj~ la sfir~ilul anului 1995, direc­
Infonnal-ii organizeazi~Vcxecutii activitaWpenlru cu­
lorul SRI i~i publica propriul dosar de infonnator at
legerca, verificarca ~l valorificarc;{iitfonn.aliilor Dece~
Securilif,ii fu EVClJirnerJtuJ Zilci; In aprHie '96, ciipila­
sarc clUlOa~terji, prevenirii ·~irconli"3cararii.'oncliror iic­
nul SRI Conslantin Bueur prezinta inlr-o conferi nfii de
puni care constilUte, poLrivillcgii, ameniDf&i Ia ad.rc­
presll a Partidulul ROIll.1nia Mare mai muttc casete au­
dio, prin care wcearca sa demonstrezc ca SRI a inler­ sa sigLU'an~e i n1llionale". 10 statuI de drepl, instituJille
puhliee ~i puterea politidl nu la indcmina, fi folosesc,
ceptat ilegal teleroanele unor oamenj poJiti ci ~i ale

tcnite de la vecbiul serviciu de·securitate. Astfel, pur­

. Seduilate, avert.iZin.d ci1
tlitorul de cavint alserviciului, Nicolae Ulieru, spune
cl vina-dechm~1irii scnndalului este azi~Wor d~ III
imAD..ia lib ed, care.lrebuiau, conform, legii, sa in­
formeze SRI despre descoperirea unor docnmente se­
cli(e ,i Iii ceara pennisiunea de a Ie face pub lice, in
vmne ce Virgil Mlgu~anu susJine ca este vorba de 0
ilcgalitate a unui grup de ofileri despre care CODducc­
rea SRl n-a ~tiut ~i ca docwneotele arse ~i ingropate nu
au wei 0 valoare." Dupa aceste dezvatulri, ruei unul
dintre;ofiterii SRI amesteca~ in caznl Berevoie~ti nu
face .obiectul unui proces juridic, d~i Codul penal.
8
i1 poale deveni' "stat tn
veaptrghille necesare
:giSlA1ivnl 8 '.i.n1ral in posesia a­
I en -Wlruca illvigoate a lcgii de
brunrie '92, 'dar Comisia parla­
SRI ,a fost constituitl un an
mcn~iQ~ 0 anumiUi conUnuil4tejD .preocuplri: in mar­
tie 1994 Slol desliluili JCfti Direcpei de protecfie a
unor ziari~ti.
Aceste scanda!uri demons!reaza, pc de 0 parte,
neprofesionalismul ofi~eri1or de conlminfonnafii, iar
pe de alta parte, mentinerea unci Slrucluri conscrva­
toare a SRI, care fie nu reu~e~te, tie nu d ore~lc sa se
incadrezc nonnelor democratice.
B.'etul de intrare (aJ SRI)
, ' in arena p o litica
'rea ce consriluic incertitudinc din punct de vederc
problematic reprezintii puterc din puncrul de vcdere al
9 SP ·nr. 52 I 1997
inslrumenteJe dcmocratice, nu servieiilc secrete pen_
tru consolidarca ~i stabilitalea lor. Virgil Magureanu
apreciaza msa ca, in cei ~aptc ani cit a fost In fmntea
SRI. "preearilalea ~i inSlabilitatea institutillor aflilte in
sehimbarc au facut sa nu fie foarte cIar care este nece­
saml de infonna~ii ~j modul In care ele lrebniau utili­
zalc". Amestecul SRI in jocul politic este explicat sub­
til de fostu! ~ef al SRI. care arara in ce masurli servi­
ciul de informaf,ii intern este capabil sa se muleze dupa
cerin~c1c puteril. "Se poale discuta. spune Magureanu.
in cc masura obicctivele fostei puteri sint idenLice eu
celc ale noii puteri; diferenJa uu inseamna aeuzarea
 Serviciije secrete
post factum a Se.rviciului, ci lnlclcgcrca cleu'ii a difc­
~lor dintre cerintelestatului in momente diferite." 17
Fostul ~ef al SRI punea in cauza necesllatea interven­
~iei SRl in viala politica din cauza inslabilitatii din Ro­
mania - insLabilitate. adaugSm noi, meo~inuta in parte
~i <k; anumite ref]cxe mo~lenite de Serviciu l Roman de
lQ.fonnalii de la vechea secu.riLate. Constantin Iones­
cu-Galbeni, reprezenLant PNTCD tn Comisia de con­
trol SRI, puncta In 1996 c1teva situa~ii in care SRI a
funqi~onaL ca 0 politic politica' "1 . Culegere de sem­
nlilUri ,penlru candidarea la alegcrile prezidculiale din
1992 a domnului Viorel S1ilagean. S-a dovcdil, tara
Did un dubiu, prin investigaliile proprii ale comisici ~i
prip. cJe(;laratiile date de trei lucratori din cadrul Seqici
SRl Timi~, colonel in cezerva Pele Pelru , dipitan Vi­
di.c a}fihai Florin ~j clipitan Lungu loan, ace~tia doi in
activitate in momentul de fafa. ca la respectiva seqie
s-au completat. de clitre ultimii doi, labcle conlinind
circa 2000 d~ scmnaturi penlm Viorel S1ilagean. Co­
IODelul Pclc sustinc ca dispozilia de slr'ingere a semna­
~ef post
turilor ar Ii fost dala de colonelu) BOI Vasile -
Timi~oara, ca venind din partca domnului director
Miigurcann. 2. Sccliei SRl Timj~ i s-a cerut de catre
domnul Virgil Magureanu tnlocmirea unui dosar pri­
vmd "Socielalea Timi~oara", conform declarafiei co­
lonelului 100 Antamescu. Dc asemenca, un studiu
desprc "Societalea Timi~oara", confinind 16 file, a
fost gas it totr-unul din fi~elele generalului Diaco­
nescu. 3. tn cadrul Diviziunii A, colonelul luverdeanu
a "confeciionat" un dosar fats preoLul ui Sandi Mehe­
dinpI, pentru a-I compl'omite ca informator al fostei
Securitali. Din neghiobie msa. a folos it 0l10grafia de
dupii 1989 pentru un text anterior aceslei dale ~i a
e~u8l in ridicol. conform dec)araliilor generalului Vic­
tor Mareu. 4. Urmiirirea Bisericii Calolice din Roma­
nia: Peeolul paroh at CaledraJei Sf Jos i[ din Bucure~ti
aralA cn_ofile.ru) care innlftte de 1989 raspundca de Bi­
serica Catolidi, pc Dume Teodorescu, n mai cauta ci­
L~odata. ~lac·um ~j i-a spus cii se ocupii lot de catolici.
5"Cazul Horla Paiapievici este ~i un caz de poli~ie 1'0­
litic1, d~ ~j umll de dezinfonnare crasli a Comisiei de
control de caire domnul director Virgil Magurcanu, de­
oarece capitanul SOMe exista ~i lucreaza in SRI. 6.
Anumite documeote ~i dosare din f~etele generalului
Diaconesco arati preocllparea pcnlm activiLali de po­
litic poliLica. S-au gasit aSlfcl: Ii~e zia.ri~ti (II file),
f~e societiiJi
mixte (72 flle), tabcle lranslalori ( 132 file),
studio. "Societalea Timi~oara" (16 file), 195 i"otografii
s or. 52 I 1997 10
Cll cvenimenlc)e din Dec.embrie '89, n-fotografii pri­
vind evenimen(~le din seplembrie 1991, dosare perso·
nale (nu citez decil pe cele ale unor persoane dece­
date): Mihai Bolez. fosLut ambasador 'in SLate)e Unite,
~i Mozes Rosen, $ef Rabin aJ Cultolni Mowc. 7. Ur­
marire.1 UOOT activitafi ale PNTCD. La 25 martie
1995, PNTCD, in colabOl'8l'c eu PROPACf, a organi­
zat la la~ i un miling al JAranilor din 'intreaga j.ari, pen­
tru modificarea Legjj fondului funciar ~i alte reven­
dicari. La rniting au participat Corneliu Coposu, Emil
Constantinescu ~i dcpotatill Vasile Lupu. Cu ~cesl pli­
lej, SRI a trimis tuturor"seCliilor jUdefene 0 8aresa prin
care se solicita invcsligarea intentiilor de deplasare,
numrlI1l1 participanlilor. miJloacele de transport folo­
site, precum ~i eventualele preocup&i de comitere a
llftOr aq juni anticoDstituJ,ionale, cu re1evanJl pentru
siguranla na~ionala. lata, af3.dar, co ce ~i despre cine
se ocupa Diviziunea de Aparare a ConstituJiei a SRI 'in
martie 1995." IIJ
Aceste dale enUmerate de act.ualul ~ef al Comi­
siei parlmnentare de control asupra SRI, alaturl de
multe allele £acute publice in mass media, aratii cli SRI
s-a reorgaoizat 'in diviziuni, ale carer domenii de acti­
vitale sint idcntice in cea mai mare parte cn cele ale
direCfiilor vcchiului Departament al Securititli Statu­
lui. ASlfel, Diviziunea de Conlraspionaj a prelua1 pre­
rogativele Dircctiei a Ill-a DSS ~i a fosl implicata, !iupii
infoll11afiile Academiei Ca/avencu, in 'incercarea de
~antajare a viceconsulului american la Bu~ti, Mark
Sullivan, printr-o ac~une comnna en KGB. Diviziu­
nea Apiirarea Const.itu~ei a preluat,la tindul ei, prero­
gativele poliriei polilice, adicA ale Direc~ei I a DSS.ISl
Infomla~iile dcspre pcricolul magmar apirute de-a lun­
gul anilor .in rapoartele annale ale SRI sint fumizate de
ace asia dirccf.ie. Tn vreme ce Diviziunea Contrainfor­
malii ECODOmice a prelual rolul Direcpei a ll-a de
COfltfasabolaj a DSS. Multc dintre rapoartele accstei
Divizii 'ineearcA ~ i in 1997 sa demollstreze ca anumite
invcstitii strame aduc atingere siguran~ei na~ionaIe sau
ca anumite legi propmie de noul ex~upv reri,clileaza
slabililalea interna. ~eful Comisiei de control parla­
mentar asupm SRI. Constantin Ionesco-Galbeni,
spune, de pil~, cl "S.R.L ia pozipe net! 'Unpotriva
modifidirii Legii Dr. 35/1991 privind regimul investi­
liilor SU'1iinc in Romania ~i mlUljfes~ 0 itnpotrivire
calegorica la modilicarea Legii Dr. 18/1991, modi·
ficarc eonsiderata disLrUctiv3 sub aspect economic ~i
ClI impact llegativ major 10 plan. social. tn acel~i
Serviciije secrete
domeniu, S.R.l !Ie face pw.t!lor de cuv'inl al nomen­
claLurii din agricnltunl, sustinind ca: "desfiinlarea uni­
13f.ilor agricole de stat va provoca distrugcrea singuru­
lui segment organizal din agricuUW'li care produce la
parametri relativ corespunz.'ilorj" .20 Serviciul Roman
de Infonnalii t~i dep<~~e~le alribu~ile ~i atunci cind
face caracteriziri ale orientarilor politicc din parla­
menl, cum a fost cazu\ raportului prezenlal 'in 1997 de
aceasta instituJ.ie, raport care, 0 data 'in plus, prczinta
eu nedjsimulat3 anljpatie investiJiile striine in Roma­
nia. Pericolul apropierii Romaoiei de farile occiden­
tale a fost lait motivulluturor rapoartelor SR I.
in cautarea normaljtiitii
ServiciUe roman~ti de spionaj ftmcfioneaza ~i
dupa alegerile din noiembrie '96 cu acelea~i structuri
~i dupa acelea~i modele . Schimbanle la viff impuse de
Doua put ere nu au condus la sehimbari structurale in
serviciile de infonna~ii. Nici executivul ~i oici legis la­
tivu1 DU au propus proieete de legi pentru aceste agen­
J.ii Soar putea invoca, pe de 0 parte, faptul ca SRI are
deja 0 lege proprie de functionarc, iar pe de alta parte,
cA Loate celelalle opt servieu de infonnalii fllJlclionea­
za in confoTDlitate cu Legea sigurantei naFonaJe, la fel
cum se in11mpIa, de pUdll, 'in Statele Unite, uode Actul
N 8~ional de Securitate din 1947 defin~le in clar toate
atribuliile Agellfiei Centrale de Infonnalii ~i ale Pro­
gramului Na~iooal de Spionaj, rnsa, Legea siguranlei
na{ionale a Rornfuliei nu precizeazli domcniile de com­
petenla ale servieiilor de informafji, cu excePlia celor
care rczulra din dcnumirile lor. Cu excep\ia SRI, care
e.')tc supus controlulni parJamcntar, asupra celorlalte
nu exista nid un fel de control. Bugetele lor, in afara
Serviciului Rontan de InformaJii ~i a ScrviciuIui de
Telecomunicafli Speciale, ou se cunose nici macar cu
aprox.in1.a\ie. Fondurile Curenle ale serviciilor speciale
sinl subiecte aJe dezbalerilor publiee in statele demo­
cratice; astfe), In SUA, se conose bugelele defalcate
ale acestoT servicii . Roger Hilsman, profesor de reialii
internatiooale la Universitatea Columbia, pune in dis­
culie, plecind de la aee.'Ite bugete, rolurile serv iciilor
americane de iofonnarii dupa incheierea Razboiului
Rece; el spune eli pentru 1996 bugetul CIA era de 3,1
mId. $, di agenJ.iile de informa~ii ale Pentagonului au
.
primit 13,2 mid. S, iar peDtrn activitalile secrete din
Amlara ~i din AviaJia ~i Marina militara au fost aloca~i
II
10,4 mId. S.,·I Noul regim de la Buctire~li nu a inccpul
indi 0 dezbatere asupra necesililii ~i orlentirii pe care
celc nona scrvicii de securiJaLc Je an acum, cind Ro­
mania dor~le sa faeli parte din NATO ~i Uoiunea Eu­
ropeana. Nici chlar dupa scandaln) public care a m
fost deconspirat un diplomat elv~iau penlnl activiliJi
de spionaj in favoarea Romflniei, ~cfu1 Serviciului de
Infonnalli Exteme nu a fleul 0 declMatie publica in
cm'e sa spuna eli Bucor~tinl nu mai des~oa.ri acti­
vir.a~i de spionaj in tlirile occiden.ale, dCfi dedarapi de
acest fel au fieul lo~i ~efii agcoliilor de spionaj din
Europa CeotraIa ~i de Esl. De allfel, CAtilin Harnagea,
dupa ce a prc\ual conducerea SlE, a spus di nu va face
restmcturliri'in ServiciuJ de InfoITllB.tii Externe "deoa­
rece aceasta instilulje nu este 0 societate comereiall
care sa se supuna legilor economiei de pi~".22 Practic,
dcspre Serviciul de Informalii Extern.e se ~tie ca a pre­
luat logislica ~i personaluJ fostei DirecJ.ii de Informatii
Exteme, care functiona sub regimul Ceau~escu. Fostu)
prc~edinte al Camerci Deputa~iJor, Adrian Ni.stase,
0 perioada ~i pot1ofoliul extemeior, a
care a delinut
declarat tirl ocol cA "lcglituri cu sccviCiife de infor­
ma~ii au avut toli djp)0maJ.ii romani~i nu este nimic
ru~ inos in asta. Le-au avut inainte ~lle au ~i acum",v
Serviciile secrete romftn~ti min ~i dnpli al­
tero.an.la la putere din 1996 intr-UD con de wnbd, iar
repudierea trecutnlui in ceea ce Ie priv~te a fost me­
rell superficial!. iotruclt aceastl repudicre Oil s-a inle­
meial nicieind pc scoaterea la ivea1a ,i inlelegecea ill
profunzime a principiilor totahtare care Ie-an guvec­
nat. Serviciile rom3.n.~ti de iDforrruljii situ srntauri
ale puterii, dupa cum a lisat sa se 'inseh:ag..~ Virgil Ma­
gureanu. tn orice slat, fie el democratic sau lolalitar,
serviciiJe de spionaj dmin avatarwi. ale riilhui Clem,
dlfercn~ fUnd ci unel~ pQl ~i sint conuolate prin pir­
ghii democ.raLicc, in v[eme ce allele se supun ~i siot
conlrolale doar de putere.
In Romfinia, servicllle de infonna~ii !;e diCe­
renj.iazii 'in structuri de suprafafi, aparenle. ~i slrnct.uri
de adineimc, ascunse, ~i chiar d:icli nu maj funcJio­
neaza la feI ca piui acum ~apte ani - dupa principiile
lui Noriega, "ciomegele peru.ru nehotlrlti, gloanle1e
penLrU du~maoi ~i banii pentru prieteni" -. aceste a­
genJii rarom institu~ille ce1e mai fragile ale democrd­
~iei roman~ti. 0
SP or. 1997
 ·Selviciilc secrete
Scrviciilc scc)"clc
bnc 1989, Din:rc\in Securit8IU Statului cuPrindea 14.250
cadre mllltare, intre care 8.159 ofi~ ~i 984 personal ci­

Mo~
NOTE:
vil. Dirure ace~tia. 8,376 luCIau in sectoarele infoana­
ClOnah: ~I opemlionale ~i 3.832 in unititilc centrale. Din
rii .Se uritatii !» .

1. Vul1~ Boarl. "Democralie ,i ltanzilk Paradoxurile d~

mocrat.lurii in fostele 14ri comunisle". Polis. nr. 3, 1994.
totalul pcrsonalului DSS. 2.769 au fost trecU{i in rezervi.
2.896 din forte1c lrupelor de securitate au fost prelua~i de -
""'"
In. prlntI)
... ani de ·deIDocrat ie
' - >
2 rntr~1in inlerviu acordnt de Liviu Tureu, fost ofifer de cam: Ministerul de Interne ~ 449 de ciRce Ministerul r .' .

secu';Wc. fugll in Occident inainlc de evenimcntcle din Aparirii Nationalc, pentro asigurarea leg8turilor leJefo­ FILIP FLO RIAN .
embrie '89. Europei Libere in noiembrie '92. acesta nice guverrtamentalc. MARIUS OPREA
'iJUlJCa d "in cadrul aparalrilu.i ~i. mai nics. al slructurilor 8. v:a. ~1ilcinu; "The Enemy Within: The Rornanian Intel­
mo~lerule de hi fostuI regim existJ instilulii de 0 impor­ li8~lce Scryice in Tranzilioo". in. Conf1jct Studies Re­ '111 c story oll1ow {omla SeclIri(;J/c '::lIlsliIflJIC(/ ;rself iU/(I u ew j/l/dliJjC11CC il8eucic,<; is .1 lhrsller. I'he

covir~itoan:. in legarura cu care ~edinlelc nu arc 5ca.rcJlCe:ntre, ~e Royal Military Academy Sandhurst .1u(/wrs giye iI fuJl.1CCOIWt Oil two yery t'fllllrov(:r~iiill services - ROlllan ii/u Service of Infonl1a lion and UM-02I5.
4ecil doui' llitemative; ori face curat, dar intr-un mod in­ C.wbcrlcy, JanuarY 1995. , All the political sc,mdals I/wt .1ccompmlJecl Illest: IIIlllulin us years lr:l1lsition from commuDist tOlalitari.1D or
lo~genl., inIocuind pcr500ajelc compromise. rcruperind 9. CrilJCiI SccuritK/ii Purc, or. 111997 - Studiu comparativ system 10 dcmocmcy Iwd tlwir correspolldent In Ille lJiS(ory of IlleS'e services,
pe cei care ccn~idc:ri ell au capacUalca de a servi. din RI Rctclor nonnative ce legifereaz! activitatea scrviciilor
punct de vede~ profesional. noua pulere poIHicii: ori ra­ de mfonnalti: cdiiat de Acadtmia Ca/J1venaJ. AI1l1alci ~i a u lli l ~ li l ()f Minislcrulu i de Intcrnc" Dc~i
mm ITizonieruJ acestor institutii - nltemativa foarte ne.­ 10. Emil HUiezeanu. Cutia neagrl - istaria prczenrA a Ro­ accasla fonnlllnrc ern suficicnl dc confuza peutnl a
p1la.lti. Personal. consider eli pr~edinlcle llicscu s-a maniei fn IfXJl de minute Ja mic:rofonul &ropeJ Uberc. alllplHica ncsigllran la ~i denltn fiira margi ni din ace.1
AJbairos. 1997. Bucure$ti. simi/arc difJ [ostcle !;irj R 'ia1i.~1('. c:s,';; otSillli­
aflat mult limp in acea~t.lI · din umla situaJie. Din acest pcrionda. C'FSN a revenil ahia pe 24 deccmbric '89 eu
fn reI incit. l.ll,ar d:Jdunii Ilillln ~r:fji ci
punct de vcdcre a palit-o'~i CestuI diclalor. Un SCrvklU d 11. V.G. Biilcanu. op. dt. >.JIll iI$iI
un all t'ol1lll n ic.11, in (arc sc arat n: " Unil iililc Mini~lc­
Infmn.~ll- care trcbuie occisi intocrnc.1scii buleUllc in­ 12. F. Thorn. op. cit. ­ dispar. func/ipl/c;u.ii ill '"OlllitllJoln: ':IrJ ",i. 1':1'<Ir­
ru lu i d e Interne sc VOl' intcgra 111 MiniSlcrul Apiirflrii
13", Ibid. (10): p(jIJ~-jpjlll ,.Ir .Jill indiall.
Iktivc -IlIe posibilil4tca. prUl cei eliTe lieC'Cuv.'1 de re­ Na!iL)l1alc. care prc ia comauda tl u ic.a asupra tuluror
s.1IJ C.l () coalilT {J!:. wllOillgur ,ind ( /, d unul dill-
cnt()r bulcl~o, sa infonn!?zc sau Ii de7.infor­ 14 ~ M8rkoMlllvojeviQl. "Servidilc JCCrelc ~ti·'. BpA­
trupelor ~i mij lo acclor de Iupla ale tiiru".
Ire cUsparc, $irul/:,c:" UI1 E?'~ il' ~.~1!" \~l lo7('u­
. ei pPtlla rtIuezc'inf(Jmlollile pc care"Ie ,001111. .UII­ I rut l!l ;1mc's ImeWgenae Rcyiow V. p:eluat de ~ista ,)'cJ'i
rile sine OCUP,lIC .:rUlOIl /il( ACI,.I!"ii' l)rg.lI11ZllJL Mel o mutarc dcloc lipsita de importanla pc tabla
crllaii politice. ~ e.~ esle desisur inacccplnbil 22. 1'2~ 18 apri lie, 1!)95.
(olU~i 0 /lJ bii. care a '£~Irus UI;irolJciI np.lrawlui, de joe a acclor zilc a reprczental-o emiterea de catrc
sa
lIU 0 butitulir, care ~ic fie nculra din puna de 15. Rananj.lil¢., 31 mil 1991. , "
dad ~eful din c;Jpul :oirulill n IJ ill illlJ .iircc1-it:. CTSN, pc 25 d cccmbric, a unui decrel, cu un unic arti­
!c" ; Val ~i Emil Huracanu. CUtia ncDgriJ, 16, S'cnogrll!na~illici comune a Scmnlului ~i Cam~ Dc­
Tal ,~jru l il UnTlca7.if col. care avca unniHorul con!inut: .. Se num~l e In func­
tro3.1991. Bucur~ti ~tBllIor din dala de 30 aprilic 1997. ,edinT! Tn care Vir~
• &!roUeI P. Huntington. Viall! politid~ ilmcricana, I rumn­
gil Magureanu ~i-a 8IlU1lial dcrnis (colonel de St'Cul'itatc din OoU, ~ ia de Mi nislru al Apariu-ii Na~io n alc general-colo­

nW. 1994. Buture1(i,

17 . ibid. (16)­ pensional 13 ccrcte ill 199(J) uc1ul Nicolae Mililaru", Suspectat d e catre Ceau~escu
4. Sjp. HWlliriSloo. op; cit. ~
18. SIalogram. ~edin~ci camune a SenatuJui ~i Came.rei Di> de trada rc in fav o area KGB, generalul Mililaru fllSesC
S, Ok~ Kalughin. in NouveJJe:r de Moscou. 24 iWlic 1990.
pulJllilor din 19 iunie 1996. dati Ia care ~eful SRI, Virgil Indepartal din funqiilc de comanda de aproape un de­
de Fran~is Thorn in S/irffturiJe cculunismuJui, Po­ Magu~nu a ~zcntal RaportuJ anual al SRI. cenill , l ill1p In carc se allase sub alen ta supravcghere a
19, Cri/ic;aSeguitl/i; ~re, ibid. (9).
Dizolvarea Sccuritiitii

limm. 1996. la~. Securitii!i.i . Odala instalal In funqi e, m iuislnll apiirarii

6. Demis Deletant. Isfori8 Securlti{ii de Ja furlin/are pilla in 20. Ibid. (16). In apele putcrii

a sCl1lnal cb iar a doua zi dupa investirea ~a, almuri de

t ("Ceau~escu and the Security. Coercition and
Dissent in Roman.ia, on 1965-1989". Hurst & Co. Lon­
doo.I995).
• D. Delelanl, op. cit.. Numiirul rWlc~ionarilor care lucrau
• . tn Seeurilale pare sA: se fi mcolillut in jurul cifrci de
15.000 hI pcriooda 1948-1989. DurA infiilltare, DGSP
tl\Ulllira 1.151 outen, dintrc care 848 liieeau pane din
~ul tdUlic 8au din'personoJul de intr~ere , Di.reoliiJe
Ie nummu imprcurui 2.822 ofileri, doua lreimi
fiind peTSCllsl manual ~iauxiliar. Aceste cifre nu includ
InrormalorU care fRcc:au ca Securitntca sa funci iCl1eze cil
mai bineo Dupa date Ie prezcntalc lui Denis Deletant in
1951. OOSP ~vea in schem~ 15.280 posluri. in care erau
,1cadr&j.1 4.173 muncilori. 143 fo~li muncitori agricoli.
3.484 Jirani sllraei. 508 ~anllllijloca~i. 853 fune~'onari,
131 mese~i. 101 comercianli etc. La prima sa aparilie
In Parlament (22 noiembrie 1990). directontl SRi. Virgil
1997 12
21. Ro~cr Hilsman. "Does the CIA Still Have a Role? ", in G mparc<l care a preluat pule rell in Romfmia in
Foreign Affairs. septJoct 1995.
Jece mbric 1989. imedlal dupa luga preclpilata a ~oli ­
22. Adcvwl. 10 IICptembrie 1997.
lor Ccau~ cscu. s-a fugrijit lle la bun inccput de soarta
23. Tntr.un mlerviu ncordal colidianului Transi/vanjl1 Ex~
Dcpartarncntului Securit.ltii Slalului - lie ~i DUll1aj din
pres. 15 martie 1994.
cauza cii 111111~j dinlre componculil ei fu:;e;cra, ca 0(10­
oenl i ai lui Ceall~cscu din inlcriorul rcgimului, subi·
CCfi a i arcnl ic i lemutci polipi politi.;c a rcgilUuJui co­
munist. 10 haosul gcnera lizal care a d01l1uil Th aeck
7.ile, modul ele dilolvarc ~i ~c punere sub control a
PSS n·a fost dar pr(;(;il1lt din prima clipa
siuoca cle ac te uonna'ivc emise de putcrca provi/oric
in aces! sens . Mni iOlii, 10 C'omumcatul diu'c lara al .
CFSN, cili l ia Televiziune de Ion lliesclI pc 22 decem­
SABINA 'FA'l"j - studied Journalistn
brie 1989 In cur~ul scri i, se spunea cioar di "lnlrcaga
and Political Science at the Univer­
putcte in Sial eslc prciuata de Cons iliului l'ronlului Sa l­
sity of Bucharest. She works as cor­
vari i Nalionalc. Lui i ~c Vii suoorcloDa CODsi iiul Mil i­
respondent..for Radio Free Europe.
IN' Superior. alfC c{)ordonc:lZ3 inlrcag1l ;1C't ivit,llc a
Jon Iliescu (pc atunci pre~edinte a l C FSN) un nOD de­
e ra pli vind soarta fostului DSS . La articolul 1 se pre­
c iza : "Tree In componen~a MApN Depanamenrul Secu­
rilii!ii Stalulu i, Comandamenlul T rupelo r fie Secu­
ri tat c. Imllieuna ell organcle ~i uniliilile din subordinc.1
etc-estora. Slnl inclusc In accstca l\lntcLUra, bugetul.
personalul, IllTIlamelltul, l11un ilia, lch nica din dotare,
fondurilc fixe, prCClll11 ~ i activul ~ i pa:;ivul din tara ~i
din straw illatc" ,
tn S IlCL'C­ J):u.:ii Iii nivdnl docull1cntelor oficialc povestca
d cmoJiiri i Departamcutului Sccuri ta\-il Slatuiul s-a re­
zumat In (CAlci c amintite ceva mai devretne, cu tOlul
altl'd au slat lueflllile in plan conere!. Um unei tfui in ­
u·cgi il1lpotriva Sccurita!ii a d us prc!u{jndeni in de­
C'cmhric '89 la Illarea ctl asalt a sediilor acc~lei insti­
ttlPi ~i I.. catalogarea salarialilor DSS drepL leron.~li
Da di, In Sibiu , clildirca Inspcctoratu Ju i Judc!eao a1
J :~ SI- Dr. 52 / 1997


in sllbordinea Ministerului Apararii, tn 3£ decembrie.
imcd iat dupa aJ'CSlarea lui Iulian Vlad ,~j" a apropia(itor
s1ii. prc~edinlcle CFSN. Ion lliescu., l-an.urn!\ cotpaIl­
danl al Departamentului Securitafii Struuiui pe GelD
V,oican,Voiculescu (1a acea data, yicepOPl mill~tm to.
~vcmul provizoriu). In seam a~lci~i we, lu orcle
22. cl ~ organizat 0 ~dinla extraordma..ra ~la s&iiul
lemclor, c.onvocinclu-i pe ofiterii 5uperiori d,iQ"1 *cn-,
li talc , La in1runirc, Voican le-a garanta1oIifcrilor DSS
¥jmua pUlcre no va purta un razboi impotrj\'a persoa­
netor. ci se va limila donr la dezmembtarea structu­
rilor p6liiiei politice eomunisle, tncepind co 2 ianuarie­
1990. gcnenlul Militaru ~l Voi.can VoicuIC$C\lIlU co­
orrlonat ptel~ ~e caJ.re MApN a mucturilor Secu­
~uucret w·sa. cadrele DSS DU au ,primit functii
in ~z.annile ~i comandamentcle a,mllllei, ci
linuat .nclivilalea in vechile ocdii, intr-nn
Vlzoml dominal de confuzie,
ParaJel, pc un all plan incepuse propria acpune
control asupra UDor slrueluri din fO-m SecuriLa~ un
Academia $Iefan GbeorglUn, intral ~i
cl tnainle de 1989 in dizgrapa lUI C~c'icil ~i muta!
dIll Bucui'efii Ia Foc~ani. sub supravegberea, polifici
politice,COffiuoiste, Virgil Magureanu. speciali.'it m. te­
oria ;pulern ~i in istoria gindirii politice, a inie1es pro­
babii eel mai bine importanta mo~teoirii SecuriLalii. In
22 dccembric el se aDa in Giurtelec Hodod. judeJul
Salnj. Jocalilatea natala, dar s-a gribil sa ajunga Ia
nUcllre~ll imcdiat dupa fuga cuplului Ceau~~cu. tn
seaTa de 22 decembric a poposit la ClUJ, iar a doua zi
dimineala. ajuns in capitaia, s-a deplasai mai inLil la
Tcleviziune, dupli care, in jurul orelor 10, Magureanu
sc ana iJn scdiuJ Securitipi din S!mda Efo.rjei. unde s-a
imiln~1 ell unil din1re villorii SM colabomtori, "Dclji s-a
fahulal mnll:pe lema faptutui di cram un ilustru neal­
nos";"I . ,to La~j, datorila unor rela,ii anterioare. prOYC­
nitdn :special din faptul eli am fost 20 de lUli profesor
I~ Academia de partido rna euno~tea mulla Jome", a
c~pli(;atcl ulterior succesuillparifiei h ~ucu~ti_ Dar
rclalia sa cu ofiterii de Securita1e fill era.
doar de a­
ccastii .natwi, mtrueit in 1976 Virgil Magureanu lu­
crase efectiv. ell gradul de capitaG. ~ , departamentul
de anal~-siDlez.ii al Dircqiei ,d e In[onnatii EXIe:me.
Inca dinprimele zile ale anJl)ui 1990, .putcrea
"pmvi7~rie" a Fronlului a CUlloSCU~ coJ;l.fmntiiri cu 0
nca~lc ptal de pulcmieli opoZl~ic. care miza pe redc~­
teptarca SCDtimcntelor anticomuni!>le. PenlrU prima
dala. pClsooDe care cunos.cusera ·vislJl pol,itici ,i
con­
cepeal! cxcrcilarea pUlerii doar prin partid unit, ~i-au
I
SCIY iciile
simpl amcninlnle poziliile de cillre mccauiSlllLlr dt:nlo­
cralic de lip phtrali~t , In can. sc vedcau angrc ualc de
prcsiuDea uno.- paJ1idc polilice dinloilcJnoa conside·
rate revolule, "isloricc" in ~cns PCiO,"Clliv . Rclkxck
confrunl arii eu "burghc7.ia ~ i nllJ~klimca " ~ -illl rcd (; ~ ·
leplal fJpiti In !;Inul pUlerii cl e M)rginlc C()IlHlIli~t-l'e ­
fo n n islii. inl rind clliar in lcmek favorite de cmnpanic
elcctora l a~ ele au caratat 'in pln oul (fi~cu!iei de [alii
fonna recnpcriirii iDslit ulion;tlc a po lipci pol ili cc CII ­
muniste, care nparase regimnl vremc de jumntalc dc
vear io [ala 'lgrc~ i llnii " roslc!or cJ;L~e cxploal.ll,)arc ".
In aceslc condi!ii. fO ~l i ofiteri ai Sec: uril a!ii all
rein lrat in secn a, in sl)lda noji pUlel;, din cc in ce Olai
pupn transparcnla :i i hincyoitoc1f(!.. Ae;';"1lotii rccupcrOl r.:
s-a rcsimlit rapid ~i til ttniverslIl cOlid ialJ Daca in pri­
rnele zilc din 1990 era anunl:ua eu surk ~i trlmhile
dcz.afectiuen centralelor cle intcrceptnre 11 convorhiri­
lor !elefouicc, pC,~IC accst stlhiec! ~ -n a ~czn' curind 0
lini~te de Illomllol ~i toatc locerdrUe lInOI jurn:ui~ t i
de i l verifiQl dacii a cc,~l C ccntre rnai funqioncazii ~all
nu s-au izbil dc refulul, c drept, Inca POlilicWl, clar
fcml aJ aUlol'itatilor mitito.lJ'(, La adr<;.\e1c uuur C:IM;
cOilspiratiYc ale Securllalii. fO ~lii ofilcl i ~i -a" n:hmt
nctivilalea 1J11.:a din prima dcerulii a lnnii i;ulu;trIl! J!J() (1:
indusiv in imobilul din Intrarcil Filio<lra. ,leYenil ulte ­
rior chi:u serliul central otl p:mitlultll de guvewiimiul.
Prinlul refugiu - '"dnj ~i-un sf'crt"
Nu lie poatc spline dcsprc orilcrii ~ I slIl'loll\ cri.
diu fosta ScclI rilatc eft au "tajilt f rUI17a In din i" In
prima luna a anu lui 1990, clar oricl.Im nll ~ -a " ll1l1llcil "
organi/..al. 'loclll:ti de accc:t, nOlla Plll cfC 11 'Luecn.:"l (Ic
sa
la bUll mcepul cliicle,asdi un nOll ~ervit i ll inf()rtn aliv
- evideDl, Gdd. Prillirc allele, a fost clabuntt ~j un pro­
iect oe dee rel care prevcdea inlim\,ll'ca (onsiiiu lui Si­
guranlei Nalionalc, ciar Ion llicsCll a rc[lIza1 ~a :>em­
Il CZC acc~t ac i [wnnat iv, pc lll otiv d tCI111CIIlII "Sigll­
WDlli" prea ;lIlti ll le~le tic penouna aLllcbclicii, () CpOcil
deloc pc placu] f()Sllllui prc~ cclinle al CFI.iN l\-.llCl ,
primul care it "cIlIdiL" pc ro inel e Sccurit5\l i 0 nouii
slrUctura esle foslUl vice-premier al gUVCl1tllltU provi­
zoriu, Gcll1 Voican Voiculcscu . Controvcr:;al a lnlilll­
tarc a U.M. 02J 5 din cadrul Minis lCntlui de.: Interne ~j
implicarc.1 acc~lui ciudal pen;on.1j 'in IOIl1l1HC;t prim ll­
lui ~crvi eill de infonna!ti pentro llzul noi i pUleri cs tC ,~i
asliizi invlilll iti\ in mister. Cert cste cli, l'll mull Illaiolca
Scrviciulll i Roman de Infom1nlii, a id s-au grl1 pal rl'~­
ti i ufileri ~ i subo fi tcri a i UDci LWit~l i de cli ln a vcclti u­
lui rcgim, Sccurilalca MUDicip iul ui Bucure~II
13
secrele
1...J incepulul lunii ianllarie, g.cueral ll l Nicolac
MiHt;lnt tlnJona\c lrccerea in I'C/.crva a rntTcgului ara­
rat din ~Mn, COll1pU~ dill S(l6 (lli\cri, '1i n mnjontii\i i
u Hlrl'ior din fosla Direc!ie a IV-a de cO olrainflm n;1\ii
mililal'c ;\ S<': cllrilillii Con$licnt di securi ~l ii hllCurC ~ ­
[eni Ilise sera jlrill trl! cei lUai hUJli IJJ "mcscria" lor diu
J)cpartaI11CJ!tul ScCU ril5!i i Slatulu.i. Voican Vo iculc s­
ell ;1 re ll ~i[ sii ohlma iu cnrsul accIcia~i IHll i acnrdul
iuvcllllI Jui proVizOri ll ~ i pc eel al pre~cd int cl u i CFSN
1,," I l iC::~Lu, peotru I'iIL'olan:a ~ i lncadrarca ol1!crilor de
1[1 5Mb inl r-o dircqie spce iali a M inisterului de Inler­
.
ne, nou Infiiotuln . ASlfcl, cn maxim a discrctie, sc P'Il­ .
nC ;1l1 hrllele 1I1lui ,:erviGiu infonnal iv devolal noii ptl­
leri dill Romiinia, ';;lll , eel pUlin, unor.1 (I inl rc reprc­
clll anl ii :iai tie [ruolc. N t)u l organism a fost bOlczat
LI M . 021 5 (~i simpatic porce lit cbiar de angajali i siii
"do i ~ i - lto SfCI1"), pU11iod li luJalLU·a de " Dircc\ia de
raja n oniectivci()r dc intt.'1'CS POliLic", La comandii a
fast Ilumit ric cii lre Ion Uiescll contra-amiralul C ieo
J)m'llilrc~Cu, anal in suhorcJinc.1 gcncralnhli Mihai
( '1111I1L . pc atune,; minislru de interne. in rc.1Iil:1te tosa,
eel cafe lonlrola rrillllll scrvidu infumlaliv apJruI in
l{omflnia dupn cYcnimCnlclL lI,n (\ccell1hric ' 89 era
vllL. prcmicrul Ciclu Voican VoicuicsCl1.
in pcrioatla in eMc CChl Vuican $-a (leural 10
II1 UcI oficlal !II:. soart;' los llllui f)SS , c()n~iIienti ~ ii u a
fOI.l £c neralu l (r) Nit-olne Doic:lnl (mort dup5 doi ;'Ini
in ll-I1Tl su sr.:cl nccicil:ul de ViOal ()arc), pcrnonaj cu un
I'r~.' li ~ i" rccun l>,~ ~ l1l III lll ~ciiiI c ~c cunslc , Dar yi<':l:­
prim Lll ll1i!ooLn,] EllI vemulu i provi/oriu n-n Ill er~ cloar p
111111 11 !!CnCrahllui Doica"l. Unul cli1111'C aghiotcHl\ ii sai
(Ie IIICfcclcrc a rOM ll1ail)ful (av ail sal IIpoi eoliwcl) Vio­
a ; ) I Il h ..:, ahsoJvl.llt a l ~c u lii ell. 1'...lil i\ i<.:, Ireull apoi 101
nlchra tr .M. 0IJ20 c •• ~uhallcrn al gCllcrali lvr Paccpa
"i i)ojcaru Dcrn is elm Dircqi:1 de ln rorllla~ji Ex.lcmc
,~I IInch.:!;:I, a fO~ 1 1Ilteriof l r.lO~f(;I ,IL In Birou l "[n sCI i­
~lIri du ~ ltIa llon ~(;" din cacl nl] Scellrila! ii Mutlicipillilli
l)ucllrc"l i , (iii It lill clc 3ccsla, C ehl Voitan VoicuJcsC'u
s-a plimhnt ell fo los prin arhivclc Securita~i i ,
r UIll t'onl rn·am intlu I ('ico Durnilrcscu ,,-n
l!'as tonlle rcpede de In cOlTluntin U.M. (1215, prcr.~fJu d
u 1\lflq it: lUull mai cUlnod5 1<1 rh ccJia t.1c clIllu";i .)i
SpOIl ~I InlcmcJ or, in fru nlen scrv ieului de infomlatii
Olm "piinll all fO !;l inslnla~ alI i doi oll\cri apropiati ni
lu i \Ioicau Voiculcsc u - colonclul de coulrai llfonnnpj
Florin Cal:lpod ("fiils Crislescu ), iar ." IIJjUIlCt colo ­
Dc lul TJarosa. [osl ofi\er acop.:ril en r L, lilC'{or I.. Ed itura
Meridi:lHc. fo pcrioadn Il Jinlstcri'l' uhli lu i Mlha i Clli­
ofi!eri i ~i suho fi !crii de la "doi , - I,ll ~ rc n " posc­
pIC ,
Silt mo. 52 / 1997

Scrv1(:iilc .... ccrctc
dau legiLimalii ral.~e, ell mni omltc idcnlil5ti. ~j ;tc!io­
nau dupa loatc caDounde l'(!(urislit:(..
1 febnlaric 1990,. data la cnrc accsl scrvieill de
ill ronn'l~ii a lunl oficial na~tcre, nil l'SIl: intimplalo:u<
Trecl1sera nmnai trei lile tI\.. la llnn~ul mitillg organl­
at de PNTCD. PNl ~i PSDR in Pi:1t~ VictUTlLI, C;)
rcaclic de protest In hotarlrea FroDtului ~nlvJrii Nn­
~ionale dc a sc Ira05(on1111 tn partid ~i IlL :) p!lI1icipa la
alegeri. Peri'uane din slructurile puterii pro\ i/orii :m
vorbil lI\h.:rior desprc implicafl':t ill: repel ill ti rindlili a
Un(lr ofi~cri de 1:1 U M 0215 in c\'cnimcnlclt.: tl!lhllri
din pcrioadil ilUlcrioara scrulinulni IIc]a '20l1lai 19.90,
dnd rSN :l orcheslral linn din ecle Illni /1luril"rc l"lll­
la groapa de la Berevoic~ti
pan ii eleclorale rlcrulaK la plimclc "lcgeri liht;l-l: dill
foslelc pifi comlln iste Aslf :l,..M.~ parc.cii . ~lli!uli sClvi­
La srlf~itul
ciului tnfonnaliv orSllni7.al tIL Ge.1u VoidUl Vllicu­
leseu nu elU fost slruini de lipanr~1 , ~i ,\"fIl/arCH ullm
a~a-zj se manifcSle Icgi()narc~i ele rahril'~lIdl U!lui i1l­
lJ'cg arsenal lie falsun c(1liipn)lllilnlOnrc, Im.nile sa
scada cOla cJccttlr:lHi. ;1 li!\crih)f \)llO/iliei :1nli\:(llllll­
nisle . A fost pus 101 pc :-;~lllm oli\crilur dc 1:1 "dOl ~i-\ln
s fert" cpisodu l din 1II fchn"mc 1911 0. dncJ au fost fllf­
~:lle inlrarile c.;J:idircn Guvemului, ~I coropromi­
ill C:l
terca mitingului-maralon din Piala Uni\'t:rsiti:ilii. diri­
jarca mincrilur pri n f3l1curc~li in iuoic. I ')90 ~i infiltra­
rt.!:t in prillcipalC\c panide de opozilic sau c111;\[ In
;U1 -
IlIrajui lidcriloT mnreanli ai acestura
Asl fcl, o li ~e(l din fosla St:curitalc a t\'lunici­
pi ulul Bl\ClU·C~Ii. nngajali ulterior lu "doi :;.i-UD s!"el1"
au lucral ClI garcia de COlp u ~lr;inililulw Jon Ralill.
candi lal la I>rc~e(linlic in 11}90: 101 de nOlonelat(! cslc
ca mincn!1 Danciu ~i grupul san de onaci nu fost in~o­
ti~i pc 14 !\LI!.!.c 1990 la casa aCt:luiu~i hm . Ritliu eli:
-litre ~Ionehll r(lD Ni col'lc ~i piluonicJ"lll Curnditl·
DUll1 ilrc~'cl\, :.lI11bii de 1a U M 021'; la plon;~ul in­
tenl at llllcrmr de Ion R;llill Minislerului Lie 1!llcmc
peoLnI rUJlul unci mari . Slime (k halllln·vnhllii. 'I III10C
j "
doeullleulc ~j oblectc ' dc' valt):m.', ttl :K.\.:;' I '~nI.IL et:.1
cloi au afum!ltca i-au irh~()lit pc mineri din urclin, dilr
I
oficialii MJ au t1czrninlil acesl lueruJ Inslun\a i1 dat
msa ci~lig de caUl..a liclcrubli laranisl.
lJl1c,'ial dupa OUnlilCa~lI in funclia d~ millisLnt
III: inlerne til ilUlic 1990. DonI Viorcl llr!;11 :t dispu);
inlrarea l1M. 0215 In Icgalil:llc. De I~ lh;nlllllln.:a dl.!
"Dire..:lie de. pa/li a oilic.:Clivcll1rtlc inlcl'cs polilk':s-il
U'ccut );tlilll laillra "Dirl:cl q rentnl protcj:lfL;' e()lIlr.l­
infom)fllivii;j c:\drclor". Oficial,.ccl pll~in ..s-n rCllllnt at
1,\ s i ~ temlll Icgilimatiilur fal~l!~i 1:1. rolo~ilc(llTlai 1'11111­
lor itlenlitati Con(Iuecrca ~crvic i \lll\i n [nsl;t1c aseme­
SPill". 52 1997
Ilea. sdlil1lhatii. C'om,lndant al' U.M . 0215 a fos t Uos
~\,lplldl\l Jen;dl IWii!", iar adjunclul accslllia colonel ul
IOli ('i intloil1. in.kp3ltiJt din Scrviciul Roman de In­
l"o'l'm;i!ii. [JmlCaI.'l. in 1991-1~92, u pcrioad1i de ~ica­
11;11l~ ' j'cci jlmcf! <\tclor dnlla Still el uri infollllative, cn
c("limi jil i)"e~a . Rivitlil:llca s-;) prclungit alila vreme
l'it . pWlofolilll Tnterili!1or " ap;u'Iinut lInor politicicni
dill g!upiU.ea ROI1J;W, cn. DO)11 Viorel UrslI ~ i Victor
Babill~~ i;:IL(.'. I.I-all :i,(II\ ·nicio(\'ltii rcllllii prca cordi31e
III Vltill ilr.lllircallll I-)t alt I'd, eCI dOl atl SlIS\ inlll nu
III,ar r;' alII .. Yr~m(. ell :Ill luSI minb;>lri tic intcme ac­
\IUllilc Uc rilaj Sall ,lIle \l{lI.:loJliuni d(; cOulro!arc a opO­
!iC,i au incelal,-ci ,~i 'Cti majurilatea eclor 100 rlc ofi­
ginindu-se doar la sesizarea Procuraturii pentru ini­
\ell ea ic sc OCllp:tSCr-i l \I a~a ccva 10\ U .M. 02 15 s-aIJ
lI~in ~ lef:!1 lir sIt.!
lunii februaric a anului L990 ex is­ galitatii.
Schimhiirilc;. J~ ILl condllccrc:1 uuilii!ii "doi
~i-lln s1c:11" au continual, dllpa scmdarea FSN-\llui .~ i
Illtclirca cuuOicllllui Rumall- Dicsel!. $cfu\ d din pri­
mt.\'ura OIlIlIlul 1991, colmH:11I1 Stoiau RusII, a fost
,cllimhal '(Ic:. ~cncral\lll)iincsclI ill J"cbruaric 1993. Dc
all Ii.: I. (H.:orgl! 10"11 \)lincscl\ I1U ;I privlt niciodala ell
uchi hu", 1I.M. 0:215: iota din V(:.lllea in carl! fu~cse
eOIlMHlanl <11 10SpCClOl1llWlIi (idJ~crnl 01 Poli~iei, "ba­
Il:!ii" s5.i din Scrvicitil de Filnj ~i lnvestigalii pcnln!
infraduri al IGP lie ealca!.cni co pi os pc balalUri eu
);(;cuJi~!ii Iccicla~i de la "dOi Si-lln sfclt". L-a au us in
Ill(': pc l.llllnciul Oan Gbeorghc, unul diolre fa voli \ij
Illi Virgil M5gurcnnu, stavilind aslfcl eouflictclc 0 ­
lillIe i\:11 SRI , care dublasera difcrcndclc polilice lot
I1Il1i ;u.xcnlllale dinlH. Roman ~I lIics(U NOll l ~'man­
dalll [Wiese 0 vreme ~cf al Briga71i aolilerorislc a SRI.
de I "d.: it plce"l Tn Ullllol \lnu i c~ec pl"Ofesional la Sel ­
vll·illl . I~t:. Inlonnapi LXlc1ll1:. Aiei J-a cllnoscul pc
(koq~c luan I laut::,cll, care coonlul1:t en secrelar de
~1:l1 ,i ll' g'l'J~n"L11 ~lo l ni;ln ra.~\ amhasaoelor Rom5niei
III :-;II:iina\;llc. ""
. , .' Dcvc.:nirca lui Dan (.beorghc la COJl1:lDOa U,M
1121.;'i Sl: Icali;' femp iii/area accll\ci IInitflli . Dadi ini ­
!inl.' I1l1mril'!} if St')v;cii (rilaj. invCl-llgal ie, eallre; mvillfi­
min!, cumru" llu;~Ii/I'SiJllc/li. ~i ~ecrdarillt) care. ok
rCH I1 () lil rgii i\t.!ton()mic c .Ii,)1" de l~ "Ih.li ~i-ull slclt",
aClivilalL:il ofillJ ilon\t.·;1ici. S~;J .rcgmpat in deuli man
IHvi/iuni. dup;! (knulqill:aladoptala cle "colcgij" de la
Ski : ell: q:)J\lra~ri~lil'I.i. Cilll,! sc ueup" Cll "prolccli,
1:'IIIII'!\iururT1la.liv~ a cilllre.\ur ~...U" ~i de iufom1al il. La
culll:}ncl:I .t:chlf c\flun diviziuui iIll fosl numill dui vecbi
uli!.:ri· ~l: ...~cctlritah:; C!llonellli CIII_orglte St.11l (fOSl
.Id.illa't al !i!cm.:raluhli T.I\l I Macli) tii clionellli t:on
,Inill
u.
Selviciile secrete
o data cu acesle schi..mbliri, "doi ~ i-un sfcit'.' ~i organiznrea din teritoriu, fmalizata la inceputullunii
~i-a pierdut aplombul anilor '90. I-a dim as doar gloria aprilie a anului 1990.
Ca unnare, in 25 aprilie, in fafa a peste 100 de
unui trecut de lupta tmpotriva opozilici "bmgbezo­
ziari~ti, Virgil Magureanu anunra infiintarea SCIVi­
mo~ier~ti". purtata aproape exelusiv cu mijloace ne­
ciului Roman de lnfonna~ii. Scopul acestei institutii,
constitutionale, fata de investigarea caruia aCluala
a~a cum a fost precizat aLUDci de catre proaspiitul ei
conducere a Ministerului de interne Du -~i arala curio­
diret-tor, consla in apararea statului in fafa oficinelor
zitatea, cum nu pomene~le nici de ~oarta dosarclor din
de spionaj, a terorismulni international, a extrernis­
arhiva Securilalii Municipinlui Bucure~ti, dosare care
tnului de dreapla sau de st'inga ~i a ac\iunilor o.I destabi ­
au plecat la U.M. 021 5 odata eu cci ce Ie-au intoeruiL,
Iizaloarc" de orice fel, in raport eu ordinea constitu­
pentru a fi pavaza la vremuri de rcstri~le, sau dulcea
rii.zbunare 'in a~teptate timpuri de glorie. t ionlllii care unna sa fie stabiliti de Parlamentul Ro­
maniei. S-a sublinial atunei ci SRI nu va r~ine ~i nu
SRI: de la na~terc, va anchem persoane, nu va sechestra inscrisuri, mar­
tierea cercell'irilor penale in cazurile de m ci1care a le­
tau nenumiirale indicii referitoare la " butoiul de pul­
Domnul Mllgureanu a arumat ea aceasta insti­
bere" din judelul Mure~ . Pulerca provizoric Ie-a m ini­ tutie esle echidislanta politic. Pentru a inlatura suspi­
malizat, poote chiar penlm a gasi pretex tul neeesar citillile eelor care vedeau in inflinfarea SRI 0 rena~tere
pentru infiintarea unui nou serviciu inforrnativ . Daca a SecUlitafii, au fost adu~i in fala ziari~lilor doi dintre
aceasta ipoteza este reata .sau au, ramme greu de colaboratorii proaspalului director, coloneii Iancu ~i
apreeiat chiar ~i astazi, la rnai bine de ~apte ani dis­ Dragoi. Primul, un fO Sl cadru al Mili(iei. acuzat de tra­
tanpi de la accle evenimenlc. Dar rapid ilalea cu cnre dare in ultimii ani ai regimuJui eomonist pentru ca a
s-a decis infiinlarea Serviciului Roman de InfOimatii trimis serisori la "Europa Libera" ~i a carui fiica a mu­
prin Deerctul 181 din 26 martie 1990 al CPUN (la nu­ rit in noaptCc1 de 21 decembrie 1989 1a interconti­
mai c7leva zi]c dupa evenimentele singeroasc care au nentAl], a fost indepiiItat ulterior din SRI. eel de-al
caracterizal conflictul interetnic de la 'rlfgu-Mure~ din doilea a fost prezentat de profesorul Magureanu ca
18-20 martie) nu pare a fi intimpHitoarc, ceca ce face provenind din rindurile annatci.
ea momentul "na~irii" SRI de catre 100 Iliescll prin­ De fapt, sub aceasla umbrela au fost recuperati
tr-un decrel, care DU a fOSl dezbatut de fontllegislativ ofileri superiori ai Securitatii, cu un treeut nu foarte
al timpului, sa ramilla sugestiv . recomandabil penlru 0 inslilufie menita sa apere de­
o data cu organizarea Servieiului Roman de moeratia . Vom da, mai departe, e7leva exemple.
Informafii, mo~lcnitorii Securitatii au intrat intr-o zo­ Victor Marcu, originar din Moroieni-Dirn­
die noua. Dupa principiul "~irului indian", au fost co­ bovita, a absolvit ~coala de ofiferi de Seeuritate de la
optafi in SRI numero~i ofiferi ai fostei Direqii I de in­ Blincasa in 1968. A lucrat din 1976 in Direepa de in­
fonnafii interne, a II··a de contraiofoml~ ii economice, fonnatii Exteme; sub numele de Sirbu Victor, coor­
ofileri de la CODlraspionaj, speciali~lii in tchnica ope­ dona U.M. 0103 din Centrala DIE, av'ind in atenpe
mtivli, cei din unilalea S de " inscrismi pcriculoase ~i grl.lpurile legionarc din diaspom. A primit, ca lucrator
expertize grafologice", din unitaleu R de transmisiuui al centralei, sarcini speciale - mtrucil U .M . 0103 se
~i contrainfon11atii radio, din unitatea spcciala F oe OCllP" de inlimidarea sau ehiar allihilarea emigrafiei
filaj ~i investigapi, precum ~i inlreg Cenlru) de Infor­ ostile regimului comonist. Sub 0 a treia identitate
m atica ~i Documenlare (CID) , crcientl computerizat (Nita Victor) i-a supravegheal pc rcdaetorii "Europei
al fostei Securitati, care administreaza arhiva fostului Liberc", pe liderii emigrafiei maghlarc originare din
DSS ~i retcaua infonnativa. De asemenea, au fost rc­ Romilnia ~i figurile mareante ale exilului nostru; nu a
angajafi ofiferi ~i subofi~cri bine pregatiti din USLA, fost st.r1iin de tentativa de atental din 3 ~i 4 februarie
care, din cauza asasinarii eehipajului " terorist" al ma­ 1982 asupra lui Paul Goma ~i a altO!" doi emigranfi ro­
iorului Trosca in fala sediului MApN , aveau leama ~i mani, care denunfasera in mai multe rinduri realitlifile
repulsic fata de annala ~i refuz:lsera angajamente 'in din lara. La I fehroarie 1990 a fost avansat Ja gradul
slrocturile Apiiriirii . Dupa aceln~i scenariu s-a petrecut de co lonel. S-a afinnal cit el a pus la dispozilia Tele­
17 SP Dr. 52 I 1997
 Serviciile secre te
viziunii Romane "Libcre" la incepulul acelui an casc­
ta "eompromitaloarc" avindu-I ca subiect pc eetat ea ­
nul canadian Doru Popescu, intr-o emisiune care a
ex.aeerbat rc sentimentele eomunisle faTa de mi~carca
legionari !ii le-a rede~teptat in rindurile populat iei prin
intermcdiul micului ecran . Incadral in SRI, a fosl a­
vansat la lnceputul lunii a ugust 1992 la gradul de ge­
neral prinlr-un deerel semnat de Iou lliescu. Din acc­
~i unitate a Securita,ii a fost " rccupcrat " ~i coionellli
Gheorghe Dragomir.
Mihai1 Stan a fost ~e[ al compalt imcntului D
din cadrul Securitipi, care avea 'in atribu\ii aqilmile
de dezinformare. Dupa ce a fost lncadrat ca adjunct al
directorului SRI, Virgil Magureanu, ~i avansal la gra­
dol de general prin decret preziden ,ial, a fo st scos din
serviciu pentru "neglijenta 'in serviciu" ca urmarc a iz­
bucnirii "scandalului Berevoi~ti"; a fost 'insa lncadrat
in Serviciul de Proteqie ~i Paza. Dc asemenea, ~i fos­
lui ~er de cabinet al lui llllian V lad, colonelul Rogo­
jan, a primit un post in organigrama SRI. Majoritatea
fo ~t ilor secu~ti ~i dczvliluirea numelor infonnatorilor
tutnfOr cdor numiti in funcpi de comanda ~i -au adus
partitlelor de o pozipc
cu ei pe cei mai dc incrcdere dintre colaboratori ~i
subaltemi. ColoneluL ~l efan T oadcr, fost adjunct al
genera1nlui Alcxandru Tenen de la Direqia I, insarci­
nat cu aclivitatea de ascultare, inregistrarc ~i exploa­
tare a informatiilor obtinute " prin mijloace specifice",
a fost nurnil director adjunct de divizie in SRI, unde
~i-a adus in subordine pe multi diotrc speciali~lii diu
foslnl serviciu de lehnicii opcrativa (TO) al Securita~ii.
Totu~i, la conferinta de presa pe care Virgil
Magurcanu a sustinut-o in 15 mai ] 990, direclorul SRI
a afmnat de mai muite ori ca institutia 'in fruntea ca­
reia a rost nn rnit de ciitrc Ion Iliescu nll arc nimic in
comun cu practicile fostci Direclii a Securilatii Statu­
lui, C onfonn spuselor domniei sale, aeei ofiteri prove­
ni~i din Securitate au fost "indclung verificaW' ~i nu se
fae vinovnli de participare la aqiuni rcpresive. ClI flu­
enta invilnitoare care II caraclerizcala, Virgil Magll­
roanu a cauLat sa-i convinga pe ziari~tii prezenti ca
SRl.nu mai face dosare nimiinui ~i cii arhiva Securita­
~ii care i-a fost ineredintata este in buna paza - Cll ex­
ceppa documentelor displirute la Revolutie, a caror re­
cuperare a enumerat-o printre prioritati.
"Domoul profesor" a subliniat atunci greutaple
pc care inslitu~ia condusa de dmsl!l le inlirnpioa in ac­
tivitate.Uur-adevar, la acea vreme, domnul Magurca­
nu ducea 0 lupra acerbli pentru consolidarea pozitiei
SRI, care ou era privit en ()Chi hlIDi de ditre unele ca­
dre din Annatii ~i MinisteruJ de Interne. FlIllqionind
SP Dr. 52/1991
initial rn Palalu l Parlamentului din Dealul MitTopoliei,
aecst serv iciu a obpnut, grafie diligenf,elor direetorului
sau, un impozant sedin pe strada Povemei, ulterior
schim bat eu oomplexul "fabricii de directori" CEPECA
din Padurea Biineasa (eu uroor b otezat de cei care il
popnlctt7..3. "'Twin Peaks"). De asemcnea, fostele case
conspirative, inspectorate judeJene ~i aile b unuri imo­
biliare sau dolan din patrimoniul DSS au intrat mcetul
cn mcetul m port?foliul Serviciu1ui Roman de Infor­
m ati i , ca ~i arhivelc sau vasta refea de infonnatori a
poliliei polilice comuniste.
A~ada(, dnpa ce "lupilor balTw" din Se<:urita.le
Ie-au fosl subordona~i nnmero~i lineri angajap prin
co ncurs, SRI era gala sa
treaca 13 treabli. klre timp,
tcns iunile dinlrc PSN ~i partidele aflate alunci m
opozit-ie se aculizasern. In 22 I1prilie 1990, Piata Uni­
vc rsitlitii a fost blocata de manifestanpi care cereau
derrusia lui Ion lliescu ~i a tuturor ector care fiicusera
parte din vechea nomenclaturi comunista, ane hetarea
jarca mincrilor pri n C'apitalfl. In dCVillol<lfea :>cdi i lor
DSS.
~i a I euaq iill,.. IIIl01"
I-au avul ~i o[ileri de la U .M. 02 15,
Viorel T ach e. Condoiu ~ i Miiracinc. Ullii clinl rc ofi\t:­
* rii Ml care
13 iUDie 1990, orele 14.30: printr-un comuni­
cat tcicvizal. Ion lliescu chema "loate {ollele fidele
democra{iei sa apere obieclivele de stal" atacate de ma­
nifcstan\ ii din Piata lJniversitlipi. A doua zi, in 14 iu­
nie, ln discursul de primire a minerilor, prc~edinlele
RomfuIici califica incidentele din zim precedenta drcpt
o lneercarc de lovilura de stat Jegionarii, aratind ci
printrc manifestanli au fost vlizuti legionari in unifor­
miL Bstc mai mull dedl probabll ca aceste cli~ee secu­
rist ice, care au excelat in calificarea opoziPei antico­
muniste, sa ii fi fo st inoculate lni Ion lliescu de catre
ol'i~erii DSS iqregimentap m structurile informalive
nou cre.:1tc . Implicarea unor ofileri de infonnatii in su­
pravegherea roanifeslafiei-maraton din Piafa Univer­
sitat ii a fost eunoscuta inca inainte de [malul ci tragic.
PrccedJnd cu 0 luna venirea minerilor. u.u fost ofif er
de Securitate, maiorul Gheorghe Siminea, avansat
dupa 22 decembrie 1989 la gradul de locotenent-co­
lonel, i-a agresal pe grevi~tii foamei, dupa care s-a re­
tras in sediullnslituluIui de sludii ~i proiecLliri pentru
'imbun at3firi funciare (unde lucrase in trecut ca secu­
rist). Biroul de prc,c;a al SRI nu a raspuns acnzat iilor
adusc in presa,
Jmplicarca acestui serviciu de infonnapj in rc­
prim area violent! a manifestatiei din Piata Universi­
18
Scrvi ciilc secrete
talii cslc clo vcd il a de cueva cle me nt c {1! lerio r evcni­ cCllIlt:nlli. Diu raliuni pc care Ie comcnliim aCllill,
Uti
mcnlc1or, Virgil M1lgureanll a rect1 n o ~ c.u t d I-a CII­ sCI"iciul :l pnmil III IXlscsic - prinlr ·o Holiirire de gu­
noscut pe Miron Cosma in d imine'l! a de J4 ill nic 19YO VCIU scmnata 1a cloM luni de 1<1 mineriadii de eiitre
pri lJl-lllini~lruJ Petre Roman - intrepriodcrea agrow ­
~ieli a pnul apoi legal ura lelefon ic ell lirlcruJ mi ncri­
or, dar ~i cii olileri SRI all prcdat la Procllratllra G cnc­ duslriala Cmiova - UD V:u,1 complex de lennc ~i uniliip
ralii a Romfulici (prin adresa 204 9/1 ."i.l)6 'SlO) un ra­ de prclucrarc a dimii. Astfcl ca. dupa cxprcsia unui
J}ort in legaturii Cll clOellll1cJ]te ie gas ile 13 (IOlllicililll lui pnrlilllll:nlllr al OJJO/..ilici, in Ollmia "dma\ ii ~i salamul
Maria n MlIll lcanll, unti l clin lre organizatorii milingll­ SRI all :lJlIns [oolfte apleciali" COl ~i 1\ur~a de vcnituri,
llli-maraton Dc altrc! , in raport lll <.Ie acl ivitale pc care aClivilalca III sine a insLIlulici scapn inca oridi.rui con­
Virgil Magurcanll I-a prezenlal in ill nie 1993 C Oll1 i ~ici Iml parlamenlar. l'im; ayea sa lie rcalizczc nhia Irei ani
par!amenl;u-e dc control aS lJ pra aCli Yiliilii SRI, s-:t rc­ maj 11Uill.
cunoscut explicit cii in zilcle primei m ineriade aceSI C1leva Clenll!Dtc pdvind :lcLivilalea Seriviciului
serviciu a deSra~l1ral vastc aq illni inJonllalivc. Romfw de InfQnnalii ill pririlul aD de func~ionarc au
Ln 0 sXptamlnii dll pii inlervclll ill. hrutalii it mi ­ fO.\l rUTII17,11c in dcccmhric 1 ()()O, inlr-ull mod );pccla ­
nerilor in Huc urqli, prim-minilltful Pelre Homan dc­ CU!O». Un prim "defcclor" elm SRI, capitanul Adri,U1
clara intr-un inLerv iu tlcordil l agenliei spaniole cle prc­ loncscu, SCllUl:l 0 llcrisonrc ,Icschiliii adrcsalii Parlamen­
sil EFE cii cvenimcntclc dill 13-15 ionie au fost prOVQ ­ IlllUl Romal1icl, clclinind scrviciul drep! "SccurilaJca
cal c dupa un sccnariu al cicmenlelor din [osl a Secll­ personalii a prc.~c(\inlduj lIiescu", ("it dCl;pre cc.ea ce
rit..1lc. {Iltcrior. s-a doycdit ea un n)! importanl In c\iri ­ sc 'iDllmplll ln intcrionJl instilUllei, ciipil.UlUI lone.~cll
OIl'l1t,,· "Snlariiksinl, en ~i".'in IreL'lII, mull l11ai mad en
publica! ii. ill annal;'i ~;',u p('Jh!ic. C')uJ.!lccLea 'StU primc\,tc un sa­
ClI m <II' Ii coloneii Jaril1 cchivalcot Cll aJ lIoui miuistru, ~cm de diviziuni
"i locliilorii :lCc.~hml eil .11 scnatQl'ilor, inr comluccrilc
lhlU rcmarcal eu aCC,1 o(-'lzic ~i -all gasit scqii!Of Judc\enc au s:I'lltli .::t:hivalcOlc ell ale prefcc­
! ilor. Un ahsolvclIl de ~coala mililara din SR I prim~tc
mai tkLiu lID loe 'ill strueturik Servieiu lui Roman cle
Infonna~ii . In lc galura ell activitatea aceslui xcrvic iu li D l>alarill echivalenl ell al lIntll mc(lic specialist en 0
aln nei, Rapol1til parlamentar al opozifiei ClI privirc la vochimc de 20 de ani". Fostul oUler SRI. lre<:llt in re-
mineriacla con semne.,zol cii "Ill 13 iunie 1990 S.R. L a 7,cJV';i in 1-" ocl~lInbric 1990, illclimina faplul ca serv i­
fumjz.al elal e numeroase aSll pra cclo r care au iUtrc­ ciul gcsi (Oneal.a necontrolal mari ~umc in It.i ~i valuta,
prins vio \cnlc. P cntru zilelc de 14 ~ i 15 iunie astfcl de di fumize(J('.a uQcumenlc din m:hivele Sccuri1a~jj sap­
info1m ali i Ii pscse. Ras puuderea caoe as up ra Minisle­ lamrnalului l~omiillii/M,1rc ~i cii, dupa ~ele inlerue
ll.Ihu de Interne ~i a diI cctorulll i S. R .I. , care 1111 all ur­ de allihulii, SRI respect~ praclic organignulla fostei
marit idenlificarca alllorilor ~ i com pLicilor penll1l <lC ­ Sccllrilali, cu c1COliCbirc<l dl..:l disparul ccrcclarea pe­
tcle grave de atunei". lntI'-un cOOlllnicat remis presei nala ~i <;'1 dirCC\iile DSS au fosthOICZ<lle divizmni. In
ca riispuns la acuzaliilc din Raport . B iroul de pres a al final, rot-luI ofiler de infonllapi alragea aleolia asupra
ca cste in conlradic!ic CI.I atri bu\i ilc
ins1ituliei prcciza potenlialului perico\ pc <-<lre il prc.zinta accasltl inslilu ­
SRI sa adu ne infonna \ii tarii a fi abilitat de cci in drcpL ILe, cu vcleita~i de sl<lt in 8tn1, pCUll1J sistemul demo­
Dezviiluind tn s ~ pOl-ilia pe care ~- a silual servicilll pe cratic .
paJcursul aclelor de rcprim art: a opoz ili ci petreelllc lnlre I imp. acl iviLatca. SRI de I'ccllperru-c it pa1ri­
alunei, cotid ian ul RomaIlia tiberii din 30 noicmo ric moo iu lni foslai Sccurilali se inlensificnsc Sprc eXeOl­
1990 ptlblica ord inllJ 283/ 14.06 .'90 al rihll it SRI -ul ui, pIli , prin tlnun!uri la mica publicilatc (de genul celui
prin care sc ~;o licil a ll nitaliJor de griiniceri rCl inen.:a lui puhlicat de Scc\ia.illdc~eana SRI GalaJi) sc Munln nu ­
Petre Miliai l3iican u, l\nlon Uncu ~i Oclav ian Paler, in marnl de Lclcfon Ja care "Ioli cd inlcresap" pol Ina Ic­
cazulin C.'lrC <u- lucerca sa piiriis e,lsdi tara . In rcpli..:a, galllra (;ll ofilcri de informalii. Pc ansamblu, eforturilc
SRI a aCUViI Romallin LiiJera (;,1 cslc " su\)ordonalii de rccl1pcmre a relclci de 'informaton ai SccuriLalii au
sectiilor de opcraPi speciale ale unoI' oucin e de ~Jlio ­ fo~;t inculluoate de :mccc:;. Dc alicmcnca, plIzdcria de
naj" . cliirJiri care ap;lf{inu:\cru DSS prin ora~cIc Roroaniei
Dupa plecarea mincrilor din BlIcure~li ~i pin ii all intral 5i cJetrertat in p.1trimonilll SRI. ASlrel, pu­
la Srlr~itlll anlilui 1990 , SRI a cunoscut 0 cyolllJie as­ \CfC<1 acc~tej inslilUlu c,c~lcn. C;l . !n rOVC~[j. de 1(1; 0
HI s or. 52.1 J9!'7
 Selviciile secrete
luna la alta. Dar In primavara anului 1991, un fapt de
o gravitate rara precedent a ridicat mari semne de in­
trebare in legatura cu practicile SRI: descoperirea eli
serviciul a Irecut la dislrugerea unor importante doCll­
mente de arhiva, ingropindu-le inlr-o r'ipa la 12 kilo­
metri de Bercvoie.5ti-Arge~, a cutremural din tcmclii
edificiul ridicat cu rnigala de caire Virgil Magureanu.
*
Securitate, corespondenta secreta
Scandalul Berevoie~li" a debutat spcctaculos .
In 20 mai 1991, la redaclia cotidianului Romania
Libera s-a desra~urat 0 conferinta de presa Sus!inuta
de ziaristul Pelre Mihai Bacanu, care a acuzat SRI ca
distruge documente din arhivcle fostei Securitiili. Ce
se petrecuse de fapt?
In seara de 22 iunie 1990, la numai 0 saptii­
mina de la fmalul mineriadei, un camion militar inciir­
cat cu documente, inso~it de catre colonelul SRI Bor­
deianu, fost lucrator al Securitalii, urca pe UIl drum fo­
restier de pe valea Bratiei, la nord de comuna Berc­
voi~ti din judelul Argc~. Incarcatura camionului a
fost aruncata intr-o ripii ~i acoperit.'i cu pamml rupl din
rnaluri. Insolitorii camionului incercau astfel sa camu­
fleze documente din arhiva rostei Securilali, dar ~i
unele purtind antetul SRI. Localnicii au descoperit
msa repede locul, iar prin Berevoie~li au inceput sa
circule ~i sa fie lccturate dosare cu menliunea "strict
secret". In ineercarea de a camufla mai bine Jocul, co­
lonelul Bordeianu a trimis acolo mai multc camioane
cu parnint ~i a ineeput recuperarea documentclor gasi­
Ie de localnici; dar secretul aqiunii sale se spulberase.
La unsprezece luni de la misiunea confidenliala pc
care 0 indeplinise Bordeianu, un grup de ziari~ti a tre­
cut la dezgroparea indircaturii abandonate in iunie '90
ill ripa din judelul Argc~.
lncepind din 21 mai 1991, Romania Libera a
pub1icat saptiim1ni la r1nd interpelari la adresa Servi­
ciului Roman de Infonnalii, cit ~i documenle recupe­
rate de la Berevoie~ti. In aceea~i zi, Senatul adopta
Lcgea Siguranlei Nationale intr-o atmosfera relativ
calma, datorila schimbiirii de atitudine a majoritalii fe­
seniste, dintr-o data mult mai perm,eabila la amenda­
mentele opoziliei. Fara mdoiala ca misiunea majori­
tiltii in a promova aceasta lege pe fondul scandalului
in care era implicat SRI ar fi fost mult mai dificila.
Confonn unei declaralii de atunci a senatorului PNL
Mihail Ruva, proiectul in fonna sa iniliaia era i:nac­
ceptabil, oferind dmp larg de actiune serviciilor sc-
SP nr. 52/1997 20
Serviciilc scc:rclc
crete, sub pretextul apamii sigurantei na~onale. Ori­ dezhaterilc 1<1 Lcg~a SIgma II\ei Nat illnalc sc dCllllall . CI:lIl1 III -1 iunie 1!)C) I cii lie cOlllureazii couc\uzia unci
cum, in varianta fi nala a legii, promulgata la 29 iul ie mtr-ull rilm alert Dc .lllld. ~h~tional 'in lc:galura Cll r)i.'tnlgcri dt.: c1l)clllllcnf~ dalMala unlli acl irc-\ponsil­
1991. la articolelc 6 ~i 8 se arata eli SRI este un organ "sc<UlClalul I3cn:V()iC~1 i", prc~edmlcle lIic\clI .1 de~I .. ­ hil ai dirui ;tulmi Illtrcatii Inl'ii III SR I, dar ,~I tii
abililat in activitatea de infonnatii pentru realizarea si­ rut: "("red cii acum Ircbuic sa atll1JlI;un urgent noua "'landnIul Berevoil:.~li" af pule;1 n un act dc d i­
guran!ei nationale. Lege a Sigufan!ei Na!ionnk" ALe:.1 raspuns smprill. Vl:r\l\lne.
Intre timp, presa a adus la cuno~tinta opiniei zalor esle mollval de articoJul 12 al Iegil, can: alilla: Dura v:\I:an!a 1'.1rlamCl1larii, L'Omisia ~i-a relll.1l
publice continulul documentelor abandonale de Servi­ "Nici 0 pcrsoana ou arc dl'eplul sa radi CUO\)scule iI'-­ ,lcl 'Vitllll;:l, "iu vleJ1le 1.'(; \a Senat In(;cpca LO J 8 scptem­
cilll Roman de Infonnatii la Berevoi~ti. Acestea erau livilali secrete privind siguICln!a J1a~illnalii prevalin­ h.. ic dc/.halerca Legit dc or!,!:toi/.arc ~i funqionare a
dosare de unniirire infonnativa intocmite de Costa Ull-SC de. (l<:<:csul neingriidil b ill[Onl1Ulil , de citeptul La SCI viciulul RUJIliin\c Inrumln!ii ( inci zilc mai lirl.iu,
~i note infonnative JI(uzarca a<:c!>lom ~I tit' libcltatea de. C:Xpril1lllfC iI dCPlllilllll'FSN Cnrncl Ardclcan a fiiculin Camera su r
dinainte de decembrie 1989, bro~uri cu conJlllut reli­ opi niilor" prill/1iII);\I\:a pmpullcrc dc a liC suspentla pcutru () vrc­
gios confiscate de lucratorii DSS, corespondenta in­ lnecrcarcn de a limilil prill lege ,Ullplilit!an:a me :ICllvllalea ('oJlll~iei de nnehet5 "I3ercvo i c~l i", dar
terceptata de Serviciul de filaj scrisori, dar ~i acte ale scand,l\ullll ilvca sa c~ucze. Colitlianc tic man! 1il <lJ aIe ma~1I1a dc vol a plller;i ntl a pultll promova acca::;la
SRI ~i documente sustrase din sediile partidelor de lunii titrau l1<!Jl: ,. Wate rgale-ul Romanici a lllcepnt ill proplIncrc, din callz;, abscn!ci a 61 dc parlamClllnri
opoziJie in 29 ianuarie '90 sau in timpul mineriadei paclurc" M<1i mnll, Sleny TIoyer. l1temhl1.1 31 Comislci k!-clll~li E~ecul a t'o!>1 l'orectat dupn dotlii ziJc. in 25
din iunie. Reac~iile nu s-au liisat a~teptate. Guvemul dc Secllritalc ~i Cooperare ill Europa, a TOstit la 3 iunic ~cplcl1lhlic 199 I, mlllcriialt revcnil la Bucurc~li, iar
Roman a solicitat Procuratura Militara pentru cerceta­ 1991 In Camcra Reprclcnlilnlilor.1 Congrc!-'ulni Sla­ cYeLlimclltclc violclltc care au provocat caderea gu­
rea cazului, iar in Parlament chiar FSN a propus inti­ Idor Unile un c1lscllfl' din can.. spicuim uITIJatl)arc)c: vcmllIui Roman all tlus ~i In inlrarca 'in anonima t ;j ac­
inlarea unei comisii de ancheta, imediat dupa publica­ .•r'rcd di 0 darificarc n slalumlui :I<:llIal al Sceuril?ipi I ivil:i! Ii comisiei. b nu a Inai lost rclnlilnla!.'i In nOli"
rea primelor documente din groapa de la Berevoi~ti. cslc necesarii, inainle ~'a poporul roman sa puma do­ kgi).lalnrii, i:lr parlumenlarii eare au invc~liga l "caml
In seara zilei de 21 mai 1990, la emisiunea de hindi Increckrc In Iloilc sale inslillllii IH,vcrnalllcntalc. Ikn;vnit'~li" (chiar )ii eei elm rillduri\c opl)'l.i{iei) au
actualitali a TVR, Nicolae Ulieriu, purtatorul de cu­ Am ridic;ll acca~tii pruhklllii III l'\1I1V'JI'hiren :iVUITt ell paslral tal'<.:J'Ca in Ice:iulI:i (..\1 COIlCIU/iilc Itt carc all
vint al Serviciului Roman de Infonnatii, a dat citire prcll1lcrul roman Petrc Roman CII ocuia vi/ilei i1CCS­ ajlll1~i' fl'" lUargin..:;! 'att:~llIi episod inlullt:Cat din Istoria
unlli comunicat 1n care arata ca hirtiile ingropate ia lllia la Washington 'io martie dar creel ca riisplilisul 51U. Singul'il consecin\ii 1\ (ost didcrca eitor'.';} capeh.:
Berevoie~ti sint rczultatul unui "plan de d izlocare, sau a I'osl cvaziv. Temcrik mch: s-all tlllilleil (It m:;lIj;\ dill Scrviciul Roman de lnf')ITIJalil. C elmai imporlant
prin care ofiterii de infollllatii au trecut la abandona­ dczgropiirii a 7 lone clc dosare ale Seeuril~lii, calc C\I­ IlCl~\)Jl"j, inlalurat pcntrn ncgli,ienla m sl..rvicill, a [OSI
rea documentelor lara valoare operativa". tn acela~i prind lisle ale dizidcnlilor, Iranscrit.ri ale cmisillnilol !!cneralul Mill;1I1 Stan. acljum:t allui Virgil Magureanu
Europei Uhere, infonnapi desprc (lPO/...111~i . ~i lo~t ~cr:11 Sef\'icillJui lJ (dC7inrOnllarc) din Sccu­
comunicat se mai arata ~i ca "dezviiluirile senzatio­
nale ullllante de Romania Libera nu pot avea un im­ J)ocwllenlc1c dczgropalc reIcvli Capllll di :-.\1 rilale. inlrc limp, ill ace)a~i ,10 }l)OI, presa a Olai rclc­
cautat 0 prealabila
pact pozitiv, at ita vrcme cit nu s-a praveghcrca opoziliei din Romfiota a contillual chi:u val GII.UII de dlslmgcri Ik d\)(.ulltcnte din arhi\'cle sc­
~i dupa ce Sccurilalea a [()Sl in mod oficial dcsflin!ill;'l. LlctC. A~t r, I ,,-it ;tOUI cil Nicolac Bordeianu, [ostul co­
clarificare a lucrurilor, pentru a nu pune opinia pu­
NOlll Scrviciu Roman de lnfol1lJapi, in a carui COJlIP\)­ lond de 'securilate iucadlal In SRI, ecl care a inso!il
blica interna ~i intemationala in situapa de a fi dez­
inf0I111ata" . In fmal, se arata ca, d~i lipsite de valoare ncnlii se allii un numar mart.: de rO~li s\;c.:uri.~li, a antln­ call1ionull' l! drlCl1l1lc.:nle. Splc.: .uercvoic~li, lnccr<:asc sa
opcrativa, docwnentele aparute in presa ~i provenind !al ca UOll lIml£(.:. ofilcrii siii sint rcloponsahi Ii de dilllnl­ rhqnlgii IIHlj lntti acc)jl~' docwncnlt: iu fabrica de Mu­
din groapa de In Bercvoi~ti constiluiau totu~i secrete gerea documcntclor. SRI a anrlllal cit loti eel rcspol1­ l'aVii de la Sdil!ni, ale eillei malaxoare au fosl in mai
de stat ~i nu ar fi trcbuit aduse la cuno~tinf.a publicului. sabili VOl' Ii imcdint elihcrali diu pOSLurill. lor. /\)j rlori mullc rinduri hcndiliarclc " qiunii de sahtbrizarc II
Comunicatul SRI nu a reu~it atenuarea Uneia din cele ea guvcmul mmiln sa Ilrgcntc/c "neltela ~i !iii () racii e u ill hivclor ro~1ci Sc~urit1ili. /\stfcl, I11UItC din cartoanclc
mai grave crize politice ~i morale a regimului niescu, loata slOccrit:llca, pentlu a elimina () (i:1la pUll III l~)t­ ele :lIl1bll1:tj I'abric.:ale la Sdicni cllpriod probabiln,lIltc
resimlita ca un adevarat cutremur 1n slructurile princi­ dCalllla umhra suspitiunii care ,n'di h;iJ1lJ1c~tc sociclil­ pagirli. il'cmcdi:thil diSlntsc. din is\(lria imund5 a poli­
tea romiincilsdi" . lici puliliC\: COlllllllisIC ..
palului scrviciu de infonnalii din Romania.
Ancitl:larea "cIIZlIllIi BeJ'cvOJe~lj" Inl 11IIII1:1i di
Chemat 1n fa~a Parlamentului, Virgil Migurea­
nll s-a aratat vizibil rnarcat de "incidentul" Berevo­ IHI s-a (nCllleu sinccrililLc: ca 0\1 a fllsl nidodala .fil1ali­ :1:
ie~ti. declarind: " ... lmi par eu insumi stupid". A su­ 7:llii. ()rg:ll1~lc d" cercclarC pcllalii s i spcciali~lii mili­
marea unei culpe.profesionaie era de natura s a arate tari care au prcJuat sprc ccrcctarc clocl1mcntcie dc:;.­ r\ lreclIl deja () JllIl1iilatc de dcccniu de i;.l in
Parlamentului ~i opiniei publice ca directoruJ SRI se grnp.1le de liari~li ;IU di~p1intl Irerlal din colimrlloml lilllP!Ttdk rdal;tle Illai ~ us . Alit ~Rl. dl ~i U.M. 0215
pune la dispozi~ia comisiei parlamentare abilitatli sa prc!;ci . Comisin par)ameot.ara 1nfiill~ata 'in 1I1l11a um:i au Iltai ru~l prula)!,Jnislclt: llnor scandaillri pUbJicc. d.lr
cerceteze cazul, fiind gata sa suporte orice verdict, dar hOlfuiri din 28 mai 1991 a mCL-put ~ i ca pmpria inv.!~­ nil"! \1nnl diolrl.. aLCS\I..i1 iii I'd de gm-• .: C:l "fapte!t: de
~i hotiirirea sa de a-i pedepsi pe cei vinovali de aceastli lign~iL in legalurn eu acljvil,llea acestel comisii, lUlUl IIIIlC" ;llt- servil:iilol secret\! din p rill1u :tHi de dcmo"
grava deconspirare. Intre timp, 1n Camera Deputatilor diutrc mcmbri, dcputalul FSN Marcel Chi!estll, rlc~ cralic. lnceluI ell iu(;(;,ul. minlile Jl1Cierhiutalc pn..a
21 Sl' Ill'. 52 I 1997

Serviciile secrele
tare sub caschetcle regimului comunisl s-au mni 00­
molit. Virgil Miigureanu a ales dllpii noiembrie 1996
solut ia demisici. iar conducere.'l U .M. 0215 n fost ~i en
schimbala.
Ceca ce nu s-a intimplat eslc fusa mull Olai
senutificativ dedl. aceste evolulii mlrUcilva previzi­
bile: socielalea romilneasca nu ~i-a descoperit mdl vo­
ca~a penlm adevar. aSlfel cli Romania ramme, aliilu£1
de Rusia. 0 \Ma ill care doeumentcle fOSlei Sccuritiill
smt zlivon1e. Dincolo de polemica din sinul principa­
lului partid de guvcmammt, care i1 opunc pe senaloml
TieD Dumitrescu, susfmalo r al clescbiderii acestor a,, ­
hive, colegului sau Nicolae loncscu Galbcni (fost
membru in Comisia de anchet1i "Berevoi~ti" ~i asthi
~ef al Comisici de control asuprn activita!ii SRI), care
socole~tc aceasla drept 0 deschidere it "Culiei Pando­
rei", un all fapt inlristaror ml1rzie a~leptat a ~i promisa
asanare moralii a societafii ro mane~ti: noile condueeri
ale Servieiului Roman de lnfonnatii ~i Minislemlui de
Inlerne nu au aritat niei eel mai IIDe int erc.~ pentnl
investiga[ea istoriei amare pe care a paIcurs-o opoli­
fia in primii ei ani sub regimul Iliescu. De.5 i IOcro.'li
serviciiJe pc care Ie palrOneaL1. ar pUlea faee aceasla
istorie repetabila . Alita vrcme eil secretizarea inuliHi a
societltii persista, eil nu se Lrece la deconspirarea ac;­
Revista Sfefa Politidi
tclor de poli~ie politicii din lrecutul recent al Rom§.­
niei, mo~t enilorii SeculiL3.~ii ramin la putere. 0
Fn..IP FLORIAN - graduated frorn
laboratori, mai ales pentru unele dintre
Faculty of Geology, University of
tClUclc anunlate. ~teptam in special
Bucharcst. He worked as reporter at
Cuvmwl and "Ra dio Free Europc'"
tice, relaiii intemationale, sociologie,
and now he is the Bucharest con-es­
mosofie, drcpt, istorie, dar ~i alp spe­
pondent of "Deutsche Welle" .
ciali~ti care pot participa la analiza u­
MA.RIUS OPREA - graduated from
Faculty of History. University of
Bucharest, where he is now a Ph.D _
candidate. H e is an inv estigauv.e re­
porter for "Radio FIec Europe " _
SP nr. 52 I 1997
---
nin sumarul tematic
al numerelor viitoare:
• JSl:UllUl ~i polilica
• De la pgani la romi -In ciutarea identitatii
• Africa - geopoliticii ~i cultura
• 0 lume 'in cxpansiune - America Latina
• Trinomul slal-socictate civilii- biserici
• Polilica de sccurilate a Romaoiei,
intr-un nou context geopolitic
• Cllioa - p noua supraputcre?
Dar, dcocamdatil, nUllliirul sc",iciilor dc illfol1nalii l-ti­
mine Il variahilil nici aZI lilllilalii de in~In1\l1Culdc WJl­
slilll\ionale - Pal'lamelli ul ~i Consiliul SUprclU de
inlen!ioncaza sa abordeze arii tcmatice
mai pUlin f:uniliare cititorilor ~i spe­
ciali~t..ilor romani. Intructl mul!i dintre
colaboratorii no~tri sc afla Ia studii in
strainlitatc, i.5i defmitiveaza doctorate
sau ocupa runc~jj malte ill executi'Y ~i
lcgislat i v. iar majoritatea temelor au
fost studiatc de uni ~i acei~i oameni,
ceea ce :l condos 1a 0 supraincarcare de
sarcina inlclcctuaJa, apeJ.Wn 1a noi co­
studenli l?-i abso1venv de la ~tiin!e poli­
nora dinlrc tcmele anuntate (~i a Ullora
inedite).
Redactia
22
SClvjciilc secrete
Servic e .....,
•
p o ctle •
3 ~ aza
RODICA CHELARU
Tlw Guard .1nd Protection 5icrvjcc (Sl'P) WII.~ srrJJPI>·~c({ (luI), In pmleel lIigb level RO /l1il1li,1U poJitic;;UJs.
:md 10 pcrrOflll olber very IimitL'fJ ,/Del spccilillzcli Ii.wciom. flowe-vcr. IImlli8uily ;lUd /,1ck of team;parcncy arc Il(l t
lie/pinel SPP to gllirl confidence of the puMic opillion. '[ill' llVW clJ;t.:f of SP!' j.~ trying to obta.in by the m eans of
a lJew law I1le rigl1t to intcmJg;rte PCfS(JIls.
Dup.l alegl!rile din noictnbric 19%, jlulcrca onu ar Ii apiirul Cil Ventls din spul11a ma l'ii, de niciiieri ~i de
insta.lala s-n griib il sa leia uncle afmna!ii lil1i~tilo:u'c prelUtinclcni. . Incotro S- :IU elus, t otu~i, cileva sute de
pnvind scrviciile sCC\'cte . A sosit tnllmenlul, s-a spus, ofiled care fOmli\\1 Directia a V-a? Au devcnit ~o­
ca iure~ul ,~ clJimbilrilor profuncle sa 011 IllHi ocolcmdi l11L:ri? Sau oatnl!lIi de afaceri Intr-un mcdin priclnic
aeesl tlomeniu pc ell de scn~ihJl , pc alII dc mislcri.oS . )rill In';H~i lurbulcnla IlI i? Pm-c lusa grcu de crewl ca,
pcsft.: 1I0:lplt.:, ar II put ul sa "para In SPP orilcri s)lccia­
li'/~IP III (lilZ,. ~i prolcqi a dl!llln ilarilol' romani ~i stra­
lIli, u rc~t.:uinlclo\' lor. 0 min imii logidi illdica 0 mi~­
Apfu'nrc a Tiirii Cele lrei mari servicii tlc infOnllUlii C'U'l~ mi~raloric a majorila~ii lucratorilor din fosta Secu­
de nnvcrgUl'a nn~onal.1. - SRI, SPP ~i SlE - au nClUl1 ril:tle ciiu·c stmcturilc infonl1ativc care sc nii9teau la
In fruntea lor oameni 1I0i, mai tincri. care nu provin itl!(!:llii'ill 1990. Mj.~carea nu s-a flicut la vederc, fiind­
din slmcluri infonnative. TOlll~i , elteva intrcbari lul­ cii allloci - en ¥i <l7.i, din piicate! - transparen!a In do­
buraloarc perl\ista. PW3 uncle sc va pUlea merge ell pri­ meniu fiimine un dcziderat.
mcnirea struclurilor? Cillimp va fi necesnr'? ('tUll VOl' Olicial, nllmiirul lncratori lor tlin SPP cste de
fi protejale scrviciilc secrete de ingcrin{elc poliliclI­ 1.600. S-a spus cit vechca Securitatc a fost analizata
lui? ~i. nu in ulLimul rind . cum Sc ya " luera" asupra "hoh en hob" ~i c1i 10aLc cadrelc ei compromise au fost
mentalitapi potrivit carcia slruclw'ilc infonuativc al)~­ j'udcpnr1alc . Niciodatli nu s-a precizat lnsa ce inseam­
ra cltdusiv statuI ~i instilu!iile :(cesluia? nii " caelre c(')mpromi~c", pina unde este limita accep­
Scrviciul de Prolec\ie ~i Pnzli - Spp - e~lc nntll tabila ~i cine a stabilil-o aSlfel inclt sita sa ceama li­
dinlre cele mai ,gl'aitoare cltemplc priviucl <ll1lhigui ­ gl1ros_ S-a mai spns, de asemenea, di penuria de spe­
latea in care plulesc inca scrvieiiJe de infonnalii din ciall~l i ar c'Xplica de cc sin! pastralc, til domeo ii -clleic
Romnnla. Dad luam ca puna de plccare ipoleza ca ~i in funClil ete conduccrc, cadre din vecllca adm inis ­
loate servieillc secrete s-au nascul din rOSin 'scCtll'ilale, 11'1I1 ie a~lIpra ulrora planeaza biinuiala c.a ~j-ar fi
~anse de a ri dczlegalc_ DI:.'iprc SPP
1
unclc mistcrc aU Sdlilllbilt . doar panl!. Expl ica~i ilc fumitat e p'ina
lie mculioOl.:aza faptll l - nccO[Wnnal oriei,,1 - cii ill' ilcllm 011 par convingatoarc.
descinut! ,lin fnsta Diree\ic a V-a de $el:ltt'iulle ~i II:. Ilre!,1 ca, prin nalura lor, scrv iciile de inIor­
Garda.c' Oficial, :lminLita Dircqic s-a spulbCl<11 sub mtltii 'nu pol dwvalui mnrclui publ ic organigrama , dar
impactull:vcuu'UcntcloJ' din dcccmbrie 198fl ~i, nu In III mediilc avi7.ate exisla banuialn di mu I\i ~e li de dc­
ullimul rind. al presilloilor diu parten Amlalci . Era pnrtmlU.:nl :Ii celor 9 (10 "1) slructuri in[onnaLive ClI ­
momentul rcgllirii unor con!uri vcchi ~i durcrollsc. ca ooscutc piua iU';lIm I-:tr fi sen 'it ell fid eli late pc Ceau­
lin lillal ul povc~t ii "rala mO~lIll1j ~i fOlia habei" lnulil ~C.\CU t\~a ineil, eslc la lei de impot1ant de ~lillt nu
dc prccizal rolurilc . . doar numiirul oli\crilor ~i subofilerilor indepiit1ap dln
Actul ric oa~lere a1 SPI> - Deerdu\ 204 / 1990 SRI, spp ~i sm, ci ~i [lInc\iiJc pe care fO~li lucratori
- nll spune insa llimie desprc origiuea nici a noii sinH.:­ ai SC(:urit*~ii Ie oCllpa astiizi in aceste structuri. Cre­
luri, Dici a cfectivclor care 0 compun. Ca :;;i cLlm SPP dem di !Ill mai cslc ncyo ie de explica!ii suplimentare.
2:1 SP nr. 52 I 1997
 ....
Serviciile secrele Serviciilc se crete
Penlm exemplificare, rcamintim lInul din lllomenlcic Miigurcanu, generallJl esl c aclllaimeotc adjuncllIl nou­ rare. Dadi va Ii ~dopla t a , lcgea privilld activitatea ~i ' SOCIETATEA ACADEMICA

•
dramalicc ale aceslor ani : mincriada din scplcmbric lui cOlllilndant al SPP.' Fapl ee pare sa ronfinne su­ organi7.arca spp va II deopolriva cxprc.~ia conccpliilor DIN 'ROMANIA
1991, io care a fo~1 implical ~;i SPP, ~i care a <ius la pozilia Jloastra cii, III dcriniliv, numa11l1 ccl()r cotali noil guvcrnari privind scrvieiilc de inronnatii. Cit pri­
11ltmrcu (,llgme Alcxwldrcst:u 3
raslumarea guvernuilli Roman. 1: lnul dinlre oli!erii ' Iudi, drept spec:iali~li este acc\a~i ca pc vremC:1 lui ve~tc cnenlalita!ilc, silua!ia este pe eil de complicati'i. Bucurqtl
Spp a aliasinal alunci Cll annamenlul din dotare doi Ceau~escu, iar ac:c~ti oilmen i nll fae deeIt sa unncze pc'alit de dcbealii. S-ar pulea sa mai treaca alii de i',i\e 1clJfnx: 2HJ'15 69
civili - Aurica Cri\in iceanu ~i Andrei Fl1lll1U~illllI. Iradiliouala rOla!ie a cad relor. Un alt argumcnlill spri­ pilla dnd ofitcri j ~i subo fi~ erii dill slrllcturile infor­ ~ar@sar ... ros,ro

Dupa 0 anchela ancvoioasa, cu tent.1tive de mU~iUlla­ jiUlil aceslei idei eslc iocidentul numirii, in cbiar varn malive. indi[erenl CUIll se numesc, vor fi la lual!imea
li2'.are, ofi! erul a ajuns III fala inslml\ci . Prnccsul se jll­ aceslui all, de ditrc dirccl om l SRI, a gClleralului Gh. siandardelor intcmaliona1c. Inlre timp InSa, preocupa\i
ded in~a de c~iva ani, inregislrind surpriza dupii sur­ Ariidiivoaicei la c:omancla zonci infonnalive nord-vest Ie lupta itnpolriva cOJUP!iei, de problemelc econo­
pri7.a: ba di.s par probe, ba marlori-cheie i~i schimbii a !llrii. Generalul [usese nllm il de Ion TliCSClI, lo 19()O, mice clurcroasc ori de negocierile C:ll FMI, guvernanlii
depoziliile de la 0 ~edin\a de judecalii la alta elc. Ar ca adjunct al comandant u.l ui SPP, general Dumilru par sa lase pc planul al doilea rezolvarea de fond a SA I~ lucrcaza c;u moloarcte in plin l,a
cxista indicii dare cii SPP a fost implicat Iii ill coor­ lliescll. aecslor prohlemc. Nu csle de-ajuns d. in fmntea tu­ unnatoarele programe:
dooarea aqiunii minelilor din 14-15 iunie 1990.' Noul comanrlant al SPP, numit de pre~<Xlintcle IlIror aceslor ~crvi c i i au fo st numili noi direclori . Si
Neclare Slllt I?i atrihu!iile SPP. Din chiar dCllu­ I ~mil Conslanlinescu, a dcc1aral ea scrviciul a fosl re­ nici eli ci nl! :Ill fo st - pOl tiv it declara!iilor ollcialL: ­ • Doc/rille poiilicc:
mirea sa, rezultii di serviciul se ocupa de securitalea organiz.at in alia fcl incil departamcillul de culegere a oameni ai rostei Secmila!i. Ei conduc Insii un pcr~onal
se rie de c(lnfcrintc puhlicc
demnitarilor, a fmuiliilor ~i rqedin!c\or lor, de pal-a inrOIlllaliilor a fosl restrllls " SPI> S-,lr hizui aeum doar care. in buna masnra. provine - orice s-ar spline - din • Aca demia Parlamentarijor.
obiect ivclor dc slat. Decrelul de infiin!are adauga ~i pc dalcle culese de SRI ~i dc (J. M. 02 15 (structura io­ (usta DSS a lui C eau~cscu . lar acest "amallunt" <II sem inar de inslruire ~i dClbaterc
comb;llerca lerorismului, activilare care inlerfcreazii formalivii a Minislerului de Interne), Se pare d.i ve­ Irchui sa (lea dej a insomnii actllalci Putcri. U • I ;'v:lluOJJ'c:,ac/milJisrn'!lCi JocI/e:
insn eu at ribL1!iile Serviciului Roman de Infol1l1atii: chile dcprinderi sc lasa cli grell invinse, De eurfud, c crcclarc aplicala in f3ucurc~ti, Ia~i si Cluj
De altfc;l, mulp se lotreaba de cc a fast nevoie de na~­ spp a elliis pretcnlii de a fi dolal ell armament sous­
• Burse pcnll'u scricre de leg;
Icrca SPP ca stmclura autonoma. Una din tezclc veili­ licat: pisloaie Heckler & Kocil Cll amortizor, care in
ciliate in presii ~i in medii\e polilice rididi SPP la rang SUA, de pilda, sinl interzisc." Aile ind icii eli SPP n-ar
NOTE:
de "garant al plltcrii preziclen!iale, alaturi de SRI ~i da seInne dc primenire se gasesc in pro ieclul de lege
SIE"..' Aceea ~ i sursa rclevii ~i existen!a unlli cOlnp<tr­ privind organizarea ~i funqionarca serviciului. Ofi­ SAR cdilcaza.
J. Critica '<;ccu rita/jj Pure - Miniproiccl PHAI(E rcalizal de
liment de In[onnatii Operative, lIlenit sa cerccleze cial, inilialiva apaI1ine celor dOlla cornisii parlamcn­
Academia C1!JVCnCu, p, 5.
evenlualelc pericole la adresa institu\iei prczidcn\iaie. tare de apllfarc, online publicii ~i siguranta na!ionaJii, 2, Idem.. p. 5, • Revista PoJicicii Exlcmii
tntre ete, "[actori de presiune psihologica exercitap dar se pare di aUloJUI real esle locmai noul comandant :t Idem., p. 8.
prin aelivilafi1e mass media sau ale partirlclor di.n [osla al SPP. Jnfonna!ia o-ar fi speclaculoasa daca proieclul
• Vo)ulllul Do-c trine poJj(jce
4. VC7.i LegeH 51/1991 privind Siguranta Naponalii.
Opozilie".6 0 atare posibilitate conduce la cOllcluzia nu ar sllrprincle prin uncle prevederi. De pilda, posi­ 5. CririCJl SeCUrila! ij Pure, p, R. • Manual de educa!ie civica
cii lo SPP i~i conlinua activitalea nu doar f(),~ti ofi!eri bilitatea ca SPP sa retina ~ i sa anchetcze persoanc,10 6. Idem., p. 8.
ai Dirc.q iei a V -a. ci ciliar ~i ai slIratei ei, Directia I .Exact a~a cum wcea ~i foSla SeCtlritale. Exisla in acest 7. UbertalC<J , serial mai 1997 .
R. Idem.
de lnfomJa\ii Inlerne. rnsa, cila vrel11e nu cxisla dale proiecl de lege intenlia de a conferi SPP caraclerul
9.ldcm
cCile, se pot face donr supozilii pe baw in[ol1na!iilor lInui serviciu secret, ceca ce eonlrllvinc flagranl in for­
10. AdevliruJ, 20.03.1997 .
pUlinc ~i pa., ialc care transpiril. matiei cilate mai sus, ca serv ici ul ~i-ar fi restrlos dc­ In luna octombric, SAR va seoate Catalo­
in Pariamcnt.. s-au fiiclIl deja auzile voci care parlamenlul de speci alitate. Nu ill uJtimul rlod. SPP gu) Expe11i1oJ' dill Romania, in vananla liparila
conslclcra ca SPP i-ar sla Illai hine ca dircqie opera­ rlvne~tc la araceri ~i, in pro iect111 amin[il. preliDde sa i ;;i pe Internet. ~i cxpcr!ii rom ani au dreplul de :l
liva a unuia dinl rc cdelallc servicii de in[on1l(l!ii. se acorde legal dreptul de a dcsfr\~ura aClivita~j comer­ Ii cunosculi in OccidenL
Ceca ce surpri nc1 e I11 Ult este d i, pillii a(l11l1 cel Pll!ill, c:i,tie. Prcccdentlli a fosl deja creal Itl SRI AcC.slc in­
nn au aparu l senUl e indubilabile cil s-ar dori schill1­ tCIl!ii rieiica serioase semne de inlrebare privind serio­ Nu rata~i ocazia. de a uvea acesl Who's Who
bare,\ din Icm clii a SPI'. Un indic:iu este faptul cii la zitalea deciara!iilor din ultima vtcmc. Si, mai ales, sc acauemic!
comanda scrviciului s-a piistrat UD militar, geuerallli l1a~le haJluiala di am avea dc-a face eu "aceea~i Marie
Nieu Aogllcl, cillar daca accsla provine dintre cadreic Cll alIa piiliiric" ...
N u ralali ocaz.iu de a ligura m:lcar in edilia a
MApN. Apo i, scrviciul ramine militarizal, eu cxcep[ia Serviciul de Protcq ie ~i Pa7...1 funclioneazn.
RODICA CHELAR U studied phi ­ - 2-a l
pen;onalu.l ui auxiliar, ccea ce conlravine tcn<iin!elor a~adar, dupa vecbilc tipicuri. Proicctul de lege menil
lology at the Dcpartrn.ent of French
din ~rile deln ocrate. Ccntrul de Documenlare al SPP, sa-I ll11prospalei',c sc praruic.~te undeva illtr-un scrtar Language . Univers ity of Bucharest.
de pild1i, cslc coadus de generalul de bIigadii Mihail din 11l0l1lcnlul III care, din cauza prevedcrilor sale, a Cun-ently. she .is jOl.lITlaliSl, corres­ Va a$lCpram /
SIan. Preluat de la SRI inca de pc vremca directorului general uo mic scandal in ccle doua cornisH de ap1i­ pondent of B BC_
SP m'. 52 / 1997 24 25 SP IIr. 52 I 1997

S crviciijc secrele
Dare de seallla des r e
- spi o najului rOlllane sc
c rlza
C ORNEL IVANCIUC
Schimbarca la f ata a D I E
This is a detailed institutiolJal alIi/lysis abolll ROllJillJj" n Foreign Inlimnation System (past & present),
[rom DIE to .'lIE, frOJ]] tbe f.1IllOUS defectof gelJeral Pacepa. to ohscure directors /lominated hy [fiescu. The author
1ws seriolls dllbits about ROllw/lj(//I foreig/l intelligen ce cOllll 'clcm:c :1JIc1 C.Y1ICr1isc. llowevcf, Ibis docs /lot /1/;lkc
Iii . Astfcl, Direcloratul I se trans fonnii in Divizia II
tbe syslem less dangerous illld allti-democratic tba/l before.
Spionajul romancsc era un sistem
binar sofisticat
Dupa fuga lui Pacepa, in 1978, Djrec~ia de ID­
fonllalii Exteme a DSS a fost n:stnlclurata radica l,
sub noua deuumire a Cenlrului de lnforllla!ii Exteme
(U M 0544). Divi:lia de Contrainfollna\ii Externc (V 3)
s-a transfonnat in UM 0195 ~i a [osl iusarcinala , prio­
rila r, cu ordinul de suprimare a generalului tra dator,
c ooperind cu serviciile de spionaj (MuIJabaral) ale lui
Yasser Arafal ,~ i Moamer cI Gaddafi . Plaou l de lichi ­
dare a lui Pacepa I-a cooptat, in 1980, inlI'-o fun G! ie­
chcie, pe maiorlll DIE loan SIan, fosl consu l la amba­
sada R SR din Tokyo, lotre anii 1974- 1980. Ca ~i Sccu­
ritat ea intema, ~i Centrul de lnfonna\ii Exlerne (CIE)
era lot un sistern binar, lnsa mull Illai sofi slical, COIJ)­
binmd 0 componenta acoperita in diplollla\ic, dcci bc­
neficiind de imuoitale, ~i una ilcgala, prin pc rso nalul
din agenpile economice, de tmislll, hiseridi sau comu ­
nila~ilc din emigra}ie.
La revolu!ie, Cfcclivele C rE lotalizall 1.059 de
cadre, din care 715 ofileri ~i III subofifcri; UM 0195
(unitale alltonoma) tolaliza 451 cadre, dio care 386
ofi~eri ~i 42 subofi!eri; ICE Dnnarea (uo il alc alllono­
ma) tolaliza 137 cadre, diu care 115 ofi!eri ~i 10 suh­
ofileri (infon1w!iile provin de la M arcIe SIal M ajor al
MA pN) . Ocultata C IE, care controla NiAE, MCE ,
A gerp rcs, Crunera de Comeq Exterior, Direqia Ge­
nel'ala a Vamilor, TAROM ~i NAVROM, numara, pc
pUl in, 2.500 de cadre. Praclic, toale marile Inlreprill­
Ire ('eau~escu ~i Kremlin, aceste fonn c de colaborare
deri de come'1 eXlerior, wcepind cu Terra, Melalilll­
portexport, MincraJimport, Prodexport etc., crau sub
cootrolll DIE. (10 1985, in Ccnlrala MCE ~ i la rcprc­
zentanlc!c eco uomice ale RSR activau 595 ofileri
Jcgali, ilcgali ~i deplin conspira~i, pIll S illca vreo 1.300
SP m·. 52/ 1997 26
AUloriwtea iostaJata 1n nnna cvenimc nlcior din
A..
colaburaloli .) lmplicaliilc Securitii! ii interne la rcvo­
hl\ ie au Uk-lit etl slIhicctul scrvieiului de spion aj all ui
ea u ~csc u sa trcad intr-llo plan secund ~i doar un
ocili ex pert pu lca sa surplinda ca, incepfud din ianua­
ri c II)C)O, spre ~ara ~c retriigeau dive~i speciali ~ti din
rClc<lU<I c.;o mcI1ullii eXlerior, mai pulin conspirali. pl"O­
ha bil, cil ~i anumile calegorii de emigraoti sau chiar
diplmn a! i.
Schimbiirile In centrala spionajului rom anesc.
rcholc7.al SIE. au rost extrem de leote . SIE nu are nici
in zilla de asti\7.i 0 lege proplie de funqionare, iar bu­
gt.:lcJe alocalc institulici sint secrete. Existii indicii cii
personalul din sectoarele speciale ale foste i DIE/eLE
(l~rigada Fmigratie sau Brigada U - de acti vilali ile­
gale) DU ~i-ar II scb imbaJ. nici compoltamenlul ~i niei
)olilul de lucru, dupa 1989. Pare in sa imposi bil de sus­
lioLlt [apllli en Brigada SD (~Tlionaj tehnic) sa mai exe­
clile comell7.i penll'lI K GB . a ~a cum s-a In tlll1 p\at pc
vrClllCiI lui rcau~ escu.
Soru1a cdnr trei serv icii llltrasecrete din Costa
Dn:: cstc nccuDoscutii: Serv iciul X, care se ocupa de
mj ~dirile pacifislc occidentale ~i acoperea acpunile
Icmrisle comune ell celc ale O EP; Gruplli V - aripa
ilcgalil a Gilrzii de Fier, cru'e a pu s la cale cileva
as; lsinale ill SlIA ~i C allilda; Grl.lplll Z, care acliva In
l3crlioul de [:'<;1, su b comanda Spelbiuro (13iro ul spe­
cia l) al PQlI (Dirccl ia I Generala de lofollllalii Ex ler­
ne a KGB), ~i sc ocupa de suprimarea disiden ~ilor ~i
ojJozarqilor din emig ra!ie. e u toate aoimozitatile din ­
ell KGB au function al tadi inlrempere, pilla 10 1989,
In bill<1 llnor ob l i ga~ii cOJltracluale, in cadrul Tratatului
de la Va r~ovja.
ASllpra stntclurii fostei agenlii oationalc rie spi­
onaj VOll] reveni pc parcursul malerialului nostn.l .
SCl'viciiJc
Rctcaua Caraman DIE ,
dccembric 19(,:9 iI va numi in fnlolca SIE, du pa
lerimal de dOlla IUD i, pe coulruversat ul general Mihai
Caraman. Porlrcl lll creatoml ni cclebrci rct c.!e de spio­
111l
oaj care ii poan3 Dlun ele a fos l surplins de Thierry
Wolto n (KGB-til ill rrilIJ!;/ ) ~j do Pacepa (Mo,~lellircil
KremJinulllf). Recrutal de Securitatc ill 1952, CalCl­
man a fos t fomlat apoi timp de 6 ani 10 ~co ala de spi­
onaj romanesc. to 1958 csle trim is la Paris, ca prim
sccrctar ~i cons ilier comercial al alllba~adei. loIre
1960 ~i
1969, Caraman va crea 0 vasta rc!ca de spio­
oaj, al1ata sub eontrolul tolal al KCi B, recrutilld flllIC­
~ionari NATO, de I.. I3anca Moodiala, din Quai d' Or­
say, Organizalia de Coopcrare ~i l.)ezvoltare Ecollo­
midi, Millislcrul Economici ~ i F iJ1 an~elo r. Franc;:ois
ROllsilhe, docllOlentarisl 1n I3lrolll de Onlioe al
NATO , ii va fllmiza lui Caramao 60 do dosaro, dio
care 16 cosmice , priviod SilU a!ia bllgclelor militare ale
!arilor mcm hre ale Alia n~ci pe l im p de pacc'~;i razboi,
sislemu1 cle alamla al NATO. Clnc!, la 16 octombrie
J967 , servicii lc NATO se vo r lllula la Bl1.Ixelles, re­
\calla va fi prc/nalft, d in p1l1dcn!a, de unu l din adjnnqii
lui Camman, 100 TOLUCSCll (Jean) ~ j de sccre tru1J l II al
amba$adci, Victor Doroban~u (Vitca)l locotcncnl Dlc.
ToluI va ruuqiooa unpecahil PIon 1n 1969, clud Ion
Inc()b (1acobcscu) - oficial, allreilca secreta I' al misiu­
aii romanc la UNES(,O, in rc.1lilale c,'ipJlao DIE .~ i
adjunct al lUI Caraman - va cere a7il politic In am ha­
sada Mari.i Britanii cie la Paris. lata r\cpozi!i't III i Iaco­
bescu ,suspnuta in fain oliciaiilalilor britanicc 0i frno ­
eeze: ,.Noi trcbuia sa servim cu priorilalcKGB . Sa ne
inftllriim ~i sa palrnndem ill loetll Sal! in insli lup il e pc
care oi lc descmnC<lza ( . . ,), c1a ~ ificiod inronua pi le cu­
lese, comunidndll-lc Cll priorilale URSS". I Caraman
~i-a ineepul colaborarca eu PGl l in 1962, to l imp cc
era rezident la Paris. Planurile de pers pecliva alc Ali­
an\ci Nord-AtianLice furniza tc sov icticilor erau ·atit de
irnport.a nle, incil Taras Bu lba (nu11lclc de cod KGB al
lui Caraman) va benefic ia de asi slcnla llllUi. consilier
o perativ KGB, Vladimi r Arhipov . tn 1963, Caramall il
v a preluu in Icgaluru, la sugestia sov ielicilor, pe colo­
nelu! (me Nilhil Imre, rceru ta! de DIE la Ankara ~ i
traosferal (;<1 d irector financ iar adjll ncl al Ahan! ei
Nord- Atlantice . Incepind din an ii ' 70, CaI'aman a fo st
unn aril de UM 0920/11., ca , in 1978 , pc c1nd era deja
general-maior ~i ~ef al Dirccpei de Contminfonnatii a
SCCH:-: t c
sa fie rcac lival de P GU . Generalul Gheorghe
Mo ga . ~ dlll DireC\iei III Conl raspiooaj, i-a pre1.cntat
lui C ea ll ~e~c ll probe concrele de.~pre relatiile fostului
iu ­
spi oll ell sovielieii: Caraman va fi tran sfcrat intr-un
po st ill ofcnsiv, la hlspeclora tu l de Securitate al Muni­
c ipiului Bucure~li.
ruga lui Pacepa in vara anului 1978 a bl.l lversat
complcl slruclura D IE, care va fi rcfonnata din teme­
anti-S U A. Direcloratll l J cuprindca bligazile D, C ~i
lC Brigada D acliva III SUA , C in Asia ~ i K III Africa
~i Israel. Dil'cclo ralul II se Iransfol1na in Divizia I
anti-Occidenl. Plnii la Pacepa, Dirccloralul II cuprin­
dca hrigazi\C G ~i 13. Brigada G aCl iva in spa!iul ger­
maoic: RFG, Elve!iit, Aust ria, Olaucla, Marea 13rila­
ni e, Danemarca, Slleclia ~i Norvegia . Brigada 13 acliva
III re stul Ep ropei, inclu s iv In !iirile socialiste. Divizia
III, de poli\ie polilicii exlerna. ri'ul1lne neschimhalii
dupii fup-a lui Pacepa, cllprinzin~ brigazile E, N ~ i M,
plu s Celllrul de Traosll1isiuoi C ifrale ale RSR. Briga­
da E se ocupa de ClIlignllic, N de 'flctivitilli coolrain­
fOllnal ivc in r1ndul personalullli anal la post iu slriii­
nalale, ia r M de Iclm ici operative ~i inte rcepliiJi secre­
Ie III eXlerior. Brigiizile in dependenlc n u i~ i schimba
aCliv il iil ile dllpa fuga lu i Pacep"; bri gada SD se va
ocupa In conlinlla re de spionaju l Ichnologic; brigada
(I de o)lcrapi sub ~ t C<l g striiin, cooperind fu dea proape
eu st n lctura de spionaj a OEP (Muhaharal); secto m l
OV va raminii unilalea cenlra il1 pcntru o pera!itm ile
val utarc speciale; coq)U \ de inspeqie va riitninc in
subord inca condUCClii DIE/ClE.
U ltima operatic estetica
Din infollna!iilc pc care Ie delinem, stmctura
actualului Serviciu de lnfonna!ii Exteme cuprindc
noua hri gazi, dinlre care ~aple activeaza in exlerior ~ i
doua In interior. Probahil cit una din cde doua hrigiizi
ioterioare sc oCllpa de activitii!i de proteqie infonna­
liva a pcrsonaillilli diu cenlrala de spionaj. Pina acum
nu avcm nici un iudiciu di personalul aDal la post in
slriiiniitate ar fi supus proteqiei infollllalive, printr-o
alta srrl.lctura, eXlana, idcnlicii Cll UM 0195, de pe
vrclllea lui N. ('eall~escu. Referilor la pcrsonalul dio
extelior, pe deplin conspirat suh activitiili diploma­
27 SP ..... 52 / 1997

lice, persislii banuiaia ea III unde a lUba~ade
mal1iei ar cxi~ la 0 dispropoqi c nagranla llllrc IIl1milrlll
diplomaplor rcali ~i eel al s pec i al i~t il o r
peri~i ca c1i ploma! i. fn aeesl sens, am indica ambasada
Romaniei diu Tokyo, uude , dinlr-u [l lolal de 20
bri ai misi lln ii diplomat ice, nlln~a i 4
aulcnLici. In aecst caz, prezcu!a SIE IU acesl Spa{ill nl!
se justifidi. Pc de 0 palte, PClllru c;'i uiei unll! din cci
16 nOll-diploma\ i lIll cuuoa~tc limha nipoua, iar pe de
alIa, dat rlind faplul cit Japooia ou reprezintil liD ractor
de arneninlarc penlru securilatea Ro maniei .
Firqle, dupa 1989, Sfl! s-a sLradtlit
meLizcze imag inea In exterior, dupa ee DIE/CIE a re­
u~jt sa 0 eompromita pc eea a Romiin iei tim p de 4 de­
eenii. Vasile Angelcseu , unul clintre adjunqi i lui Cara­
man dupa I 990, ~ i reaeLival 0 clala ell rcdul abilul spion
de Doile aULoriLali, 3 anunlal pc un canal diplomaLic cil
SIE ar fi ahandonat inlreaga relc,a de ilcgali din slra­
illalaLc, ceca ee eslc din start 0 enonn il ate, In trl.lcl1. ilc­
galii stnl ca ~i inexistcn\i . Pare I:trcll de CrCl.ll! til sn~
era gala sa reculloasca tacil grqcl ilc vechi i DIE. prin­
Serviciije secrete
ale Ro­ eel al MAE ~i MCE a rarllas ncschimhal de pc vremca
lui Cea u ~e~ cu.
Pacepa relalca·I.1 ca 10 fcbruarie 1990
clin SI E, aco­ ~i- a dat seama cil vccllii spioni luerau din plio peoLru
Iloii stiipin i de la Bucurqti, ill clipa in care Tribuna
mCIll ­ i?oJJl3niei, 0 gal.cla editata de DIE pentru emigl'ape, a
rcaparut. dupii 0 IlIlrerupere de numai 0 luoa, sub noua
silll diploma!i
dCll llJl1ire - luricru/ RomaI1CSC. III timpul puciului de
Ia Mosc()va din vara aDului 1991, pus la calc de politia
secrcta sovielica, anloritiilile de la l3ucure~ti o-au scbi­
tat nici 0 reaqic de .colldamnare a KGI3, a~teptilld sa
vada cum VOl' evolua luerurile, fapl care a creat 0 ima­
sa-~ i cos­ gine dczastruoasi! a Romiiniei pe plan eXlern. Si poate
deloc illtunplalor,. imediat dupa vizila la Bucure~ti
secreLal'lllui general al NATO, Manfred Woerner, Ca­
ramao va fi trecut, in srlf~it, In rezerva. Cel care a adus
prejurlicii incalcuJabile Organizaliei Nord-Atlantice,
prio rUJllizarc.1 unor infomla\i.i militare KGI3, pardsca
sCt: l1 a lipsiLde ralii ~i in acela~i limp cu olUologul sau
sovict ic, gencralul Kriucikov . in schimb, ~cnlinla de
condan lllare la lllo;\l1e a lui Pacepa a dimas, valahila
a~ l ;iI. i .
Scrviciile secrete
utica venlit.tul de eonclamnare la mom1c in cunlll;
mac ie, dat (II; lIutorita!ik RSR,la d(lUa silpHintini dllpii
fuga gencralului, ~i mcnpoul Plna 10 i'iua de ilsLal.i
Or, aici se c(]sca 0 contradiclic JlagranLli. Dadi Pnccpll
esLc "produsul uoel politici de cadre tota! necorcspun-
7.afoarc, poliliC<1 scaunului ~i a portelu!' lIe~ilhuitc lk
pmvenirc", a~a Clllll a dcclaral generalu l tl) NC;lgl1
COSI1I3, ~i lIadl Dill on n rost dct"it II n iIHells rkpllF.lt
de marruJI aduse dio lJcl:ident, pI: II II u uomcnc1at ura
de paltid ~i clc stat, fiiud complcL clclllfIlat de Iii sco­
purile sale rirc~li, inllC3llU1a di Pacep:! nil pIIlea srI trn­
dezc decil sliibic iuncil ll1ini.~lriloJ lui ('et1u~cscll. pt.n­
a
Lm prodllsclc.: I>ocictiilii tie consulll Ni se pare !tiltll ca,
dura JcClllmrCil cliliscJm spiouujlll ui romfmesl:, i'umi­
zalc prct'erellliaJ de SRI, <Jl:c.~tl.li ~criilur conlradicto­
riu, Cllfe e:-:lc Millai Pelin, cincva din lara asta. per­
soana saLl inslilUnc. sa mai crcadit vrcociala ..:ii Pacepa
a pUtllt provoca "serioasc daune inlercsclur 1'011111­
lle.51 in, a~a cum a declmat Virgil Mngureanu io 1992.
~i
Cc-ar mai Ii de spus'!
spil)lIomanic in misiunilc diplomalicc, ineficicnla, nc­
CII'lI)a'ilercll limbilor clin !iirilc-gazdii, aClivitiip one­
rO:I!>e Raportul de acllvilate pc anul 1996, al ElV (ser­
\'iejul cit: CODlrtlspionaj nl Gcnnanici) face referiri alu­
i'ive la raptul c;1 SIl~ nu ~ i -a scllimhat modu l de lucnl,
dura 1%9. '5i niei atiludinC.1 fa!ii de Gemlania. Si
toate acestca In wndi!lilc tn care ~tim sigtl!' cil antena
lIua:-.tl'ii dc spionaj din GeJinania nici mill'ar nn mni
prcstcOlz:i activiliililc pellLru care 3 fos t instruila, palro­
nind in "cliil1lh araccri Ctl proslituatc provenind din
spaliu l Ii)stci URSS ~i ell pa~ap()artc [<lIse . ParacJo~31
cslc di HIV dcplinge <Ieuta Ijp~ii de profcsionalism a
tlj.!clllilnr nO~l ri ::;i nicidcClllll fapllli cil am Ii rCl1~il sa
In hUlIe:. dall~ii a \111m secrele tchnologice
pl.:I1Cllalll
:S lril~lIic
pii/ile :;;i pc cltre ~i le-ilr dori orice spion nor­
m.lllarc activcazii pc Icritoriul GCnll:tn iei. 0
Non::

trc allel e ~i pc aceca :t demantclarii I\ lian! ci Nord -I\­

o diltn Cll clemanlelarca RClclei CanUllan, spio­
Llantice In favoarea KGB. Cine este Vasile Angele~ ­ Paradigma inamicului Pacepa
najlll romiincsc 0-.1 mai rcpUrlHt dccil palidc vlcLorii.
cu? FOllt ufilcr de SeclIrilaLe la Canal, Angclescu va fi
lLllr-ull iolerviu acordat publica~iei maghiare
tn ceca cc rrive.5l c ohlincn.'tI dc rurniluri IclJnice, In I. 'l1l j~l1'l WOIiOIl, KGB-ul In FraT/liJ. Ed. HUlTlan ilas, Bucu­
~coa la a KGB , uupa eoudilii ilcgille. ESle anlologiC' caz pclrccliL rrin r':~li, 1992, pag. 134.
Irimis la de spionaj Citrc cstc [11­
MiI/!,Yilr Hlr/ap, la 15 marlie 1992, Virgil Magureanu
till

anii '80, in carc. spiooii no~Lri ilU adus pc pL.1lfonna 2. Mill,li Pel ill, ru/i.~c;k .~piorJlJJului rOllllincsc , Eel . Eveni­
eaeiral tn DlF . en suballern al lui Pileepa, a act ivaI a afinnal: "Pacepa a expus, sau descoperit, 0 buna par­
11It;IIWl !{oll1iincsc, 1097.
limp ue nOlla ani In All SLria, acopcril ea runt:! i.ollllr al le a rc[c1elornoaslre domestice ~i externe care erau im­
M:.lgurcle un laser miLitM, produs ele firma l:riesson,
Agenliei Economice Romane de In Vicna. Aici a coor­ clcclarat ca flirt de Ichnologic in food, laserul era
pOl1anle pcnlru sccurilalea ooasLra oaponaLa, nu pentru
donat Opcrapunca M (mo~leq.iTea), care a precedat ,lchil.i!iooal al eondi\ii kgnle. tlllllr-un m!lgaJ;in din
regilllullui CC<IlI~CSCI1 . Ali il privim pe Pacepa ea pc
opcra~iunile valutare speciale eonlrolate de' Marin Cca­
OeCHlt:nt si ~;jngllfa conlribullc a mal'ilor nO~lri spccia ·
() persoana a earei aclivitale a provocal serioase daune
u~escu . f und sUll1rins de con!raspionaj In limp ce [11r­
, li~li ill dOlllcn iu a fost :iceca di. dupii cc au dcmonlal
.inlcrcsclor fomfllle~1i" . Opioia direclorului de atunci
lRscrul. tl-au Ina i fosl nicioclalil capabili !ia-l rc.. sam­
niU! infonlla\ii un ui ofilcr PGU, Angelescu csLe re­ al SR I ris eil sa cinlitreasca cit 0 pialra de moara tn
b\cze. Oricc rrodus de ,oililn Ichnologic, ohlillltl prin­
chemal tn larn ~i ~in ut dcparte de l1~nC\ii l e dc dec izie ~i pe rspectiva inlegrarii Romaniei io structurile Nord­
lr-o activil:llC ilcgala, cstc iooperahil rara intn::ag:\ sa
de sursele de in fo nnalii, pilla ill 1989. Pentru a aebi­ Allanl ice, pentm simplul fapl cil dl. Miigureanu pare
documcnl"pc tebnntogic5. de unde ~i priori latla ahsl\­
zitiona ~i ll1ili multa credibililale 10 eXLerior, SlE va sa fi uilal crt DIE a luplat dio rasputeri impotriva emi­
IUlii pc c;uc I) au documcnlck de ace~t lip. Jll aiulca
ceda vecheH ~ coal1i a spionajului ro manesc de la Bra­ p.rali ei romane ~ l i , pc de 0 piU1e, iar pe de alLa a furni­
produsnlui fini\. rrodus l:arc, cbliieut In l11agazincll;
n e ~ti noii USPP. Un ascme ~ea gcsl nil poate fi dedl j";ll inrolllla\iilc mililare, sau achizi!iooaLe prin furtul
de sl'ecialil.1tc, nil conIine (kdl rrospcclclc (Ie U1il i­
unul pur propagand islic. Cdclalt e Illi ~ ciiri conjuncll\­ de tchno logic, KGI3-ului .
·~ ..rc, ~i nicidccUffi scC['clcle sale lit. r'lhnc:l\it:.
ralc, linlne! lIlai mu lt dc sch imbarca unor dccoruri ele­ RcceoLa lucrarc a lui Mihai Pelin, Cu/iscJc spi­
In conclu/ ie, cfcclck dcproresionalJ/iirii spc­
eiL a rolurilor in si ne, VOl' duce, de exemplu, la desliin­ C!/Jaju/lli romiincsc\ ou clarifiea oici pc depru1e pres­
l'lilli~ldor in spionHj s-au :unplific,ll dllra rug;] Illi I'a­
fnrca UM 01 95 ~i la eootopirea aceslcia etl SIE. Tot­ lalia reala a aClivita!ilor spionajului romanesc prnii 1a
C'-11a rcsillliintiu-sc pinii III l.iua de <I;,la/i 111 llclivlla ­
odati!, un UllllUlJ apreciabij de oli\cri clio Costa DIE Pac epa, dind imagillea 1I11ui haos care s-a generalizat
rile eurenle ale sm. eu IIlit mill Illull ell cil ceil Illai
/ClE a inlrat 'in schema SRJ . fCE Duoarca II fosl ce­ dc-a Illn gul anilor III DIE, mcrglod pilla la Lrausfor­
marc p.1Ite .1 personalului din aCLuala cenlmla de ~pi ­
dnt1i Minislero lui de Interne ~i a inLraL m componeo!a maI'ea aeesluia Inlr-o [euda a cltOlva nomeoclaturi ~ li
Qnaj provine din fosta slructurii ;] Dill/CIE (1980­ COH.NI·;L IVANCIUC - 1 Ie 'Works as
Regiei Autonome a Ministerulu i de inleru e - Da cia, din vlrrlll ierarhiei de paJ1icl, In frunle cu Stefan An­
1989), pcrpeluind, pr.tctic, un "nllmil mod til; lucru s\)­ jOl1rnaJil'>l at the wcckly Academia
i..l.
sub nwnclc sociel a\ii Comiecx. ToaLc acc:;Ic.1. III limp cirei . Mo hilul lucrarii lui Mibai Peliu este acela de a
Jidar ell slilul de dinainlc de rcvolulia din 1989: C<I t~1 VCnCll_
ee 80% diD pcrsooalul am basadclor ~i peste 20% din comprolllite definitiv imaginea lui Paecpa ~i de a jus-
29 SI' or. 52 / 1997
SI' Dr. 52 / 1997 2U
 Sociclalc:l c;ivi/ii S ocietatca civil§

, Intelectualii ca actori
aces( pluralism reflecta preocupanle speciale ale inle- .
lectualilor. Pcntru n iluSLra, am sil sehilCZ citeva dinlre
liniile de demarcalie: inlelectuali cosmopoli~i antieo­
imporlantli pcrs.onalilate intelectuala a tArii, conducea
larii Sllcees un guvern de tehnocrati ~i fusese asasinat
de fasci~tii Gk.di de Fier, fo~tii siii studenti; din Un­

politici in Eurona de Es ••
muni~ti intr-lin partido intelectuali populi~ti m celi'ilalt.
Intelectualii anlicomuni~ti eu 0 isloric de nonconfor­
garia, Oskar Jaszi a fugit in Statele Unite ~i a Cost com­

cazul Ro -
anIeI
".....,. -. (I)
mism aetiv mlT-un prutid, inlclectuali aD ticomuni~ti eu
o istorie a rezistentei pasive m celiilalt. Inlelectuali
evrei uHr-un partid, intelectuali non-evrci 10 eC\iilalt,
plet dat uitarii; readucerea in lara a cenu~jj saJe, dupa
1989, a adunat dleva sute de oamen'i, in timp ce aee­
ea~i ecremonie pentm Miklos Horthy s-a transformat
intr-un eveniment nationaL Hitler a pus capiiltempo­
A LIN A MUNGIU-PIPPIDI ~i, aproapc frizind comicul, isLorici fulr-un partid, filo­ rar proiectulni lui Tomas Masayk, dar srlf~itul defmi­
soft ta ceHilatl".4 Aceasla era siLualia in 1990, cfud tiv se daloreaza politicienilor ea Vladimir Meciar ~ i
AlIl in mi ~ci'i ri l c e iviec dinainl c de 19X9, cil ~i Ireclllu\. In oriec cal. succcsul C:ch iei cslc alribuit in
partidele care eoexistaserii cn comunismul erau consi­ Vac!av Klaus.
in lim j)ul rcv olu!iilor dinbtro pa de ESI, inlc\eclllalii Illod lm;u!im lui Klaus, un sUS\iOalOr pUlernie al legisla­
derate compromise din aces! m otiv . Patru ani mai tIr­ Rcgimurile alltoritare din Europa CenLrala
pareau s ii - ~i fi gasit \ocu l ~i ,lIIdien\a pOlrivi lc po:ull1l lici ciccollluni7.alllarc ~i al rcfolmei radicalc, nu lui
perfOlTIHI1I\a lor: dura cntuljasll1u l cXlraonli nnr Jin I ravel. care pled a penlru () abordarc mai Illoderala a eco­
sa
ziu, un govern care ezita efectueze reionna la vileza aveau de asemenca sprijinul intelectualilor, m speciaJ
maxima ~i care oscila mtre a fi nal ionalist sau antina­ pc al eelor tineri. Tinanli roman Emil Cioran, care avea
1989, intelcclualii ~ i dil.iclcnli i europclli au ['olil pnmlO­ Ih)lllic. i dc piil\iI .Ian:k Kuron (carc I" alegcri k pre,. i­
va~i de inSlilllliile intc1CClualc dill Paris ~i New York, dculialc din 1995 a oh\inut Illal pUlio de 10% rlin VOtll ­
~ionalist a reu~jt sa faca nepopular, ~ ' Iga c1asa po­ sa devina faimos mai tirziu ca eseist, exprima revolta
litica postcomunislii. Posta clasa COl/ ;J to~lrl_ .:umu­ micilor nafiuni impolriva dcstinului lor mediocru. So­
~ i, pcnlru a-I t'itil pc Vladu)ur Tismancanu, "glorificnli ri It. din primlll I ur ~i :1 fosl c1iminnt din curs a) mPo lo­
nista a profilal de aceasti nepopularitate ~i s-a rein tors lulia era " cultuJ sistematic ~i susfinut al f0rtei". Admi­
ca aposlolii unci noi dimincli revolulionarc" .' 111 nlli­ Ilia ~i Paul Goma in Romani;, ~i-au anun \al intco\iilc de
la putere in ultimele alegeri, dupa 0 scurta absentii. . ralOlll'C a lui Mussolini ~i a lui Hitler ~i studiind filo­
mii ani s-<tlll11nnifcslnt serioase ncrnul\umiri In adn;s:I il c.;'i!lIli rla la LtnJlillllarck al~gcri prez ideo~ialc, dar ob­
Era aceasta evolu~ia inevitabila a istoriei, neo­
sofia eu Heideggcr, aceasta generatie aruncil 1a gunoi
1I)r. Penlm n !1 Illni mulli ubscrvalori o(;citienLali, a·· ~crvalllri i cst imc;lI~l til -:;<lIlsdc lor de :t d~1 iga sinl mici.
bositl in a ne invlita reaJismul~i dezamagirca? Sau era
recent capatateie ~alori liberale ~i astfel deveni prima
ee~li
inlClccltlali pflfeatl sa 11 picJUUI baliilia can; ii lr:ms­ in Pulonia. guvcmarlAl lui 'r adcll~z Mazo­
incapacitate.1 intelccloalilor de a se adapta no ilor vrc­
care sa se adapteze la bol~evismul cc se instala. C il-iva
fonna in cJa:,il COlldllciHoare a :.ocictiililor lor postel) ' wied.i, nne ~-a .lllat "rna. :'PnJilPC ele un guvern dc 11­
muri? Era Occidentul un spectator inocent in aceasta
i-au rezistal ~i au murit in inehisori, dar mUlti dinlre ei
tllllnjsle ~i sa Ii irosil rea II)tll huna ~ansa a inlciighcll­ los\lfi.rqli decil in Ilrice all momcnl din istoria, Europci
biililic pentru infloenta? Riispunsurile la aceasLa pro­
au c1even il primii lui apostoli.
liei ellfopeuc de dupii razhoi ele a inaugura dllll1i­ de; la ra/hui" 01 a cleven it li.lar\C repctic.nc.popul'h'a. ACUIll,
0

adlTIlralllrii onidc:llali <Ii al'csllii gnvern nu ~Ii u cum

blema complexii se am in trci categorii - iSloridl, psi­

nape slahil5 a rep,Bor filosol"!. Esle juslillcnla ;\ee:lsla hologica ~i politica .

traducere d e
dCliluLic'? in primu! rind. eIJi:u' at! plcrdUl irlle1cclualli .~rl ~I 1.1 inapoi lamlde:'!n cart~' mea ci inain1.c, Surge Antoni a Op'rita
cSl-enropeni vlClori a, dura cc nll ci~ l igat ral.blliul ·) j n /() hn'(/nnJ «(loalla calre libertatc) ill-am ex primat,
al doile<1 rmd, ~inl ei de vinil renin! nc~sla inlJ'ingclc tiara III I linc, eel pUPil cnlu7iasl dcsprc lIo ii lided de: Istoricii NOTE:

sat! pcnlru aceaslii eclipsii Icmpmarii'l l\ e,,{lsl,11 ceva mocrap ai Poluruci". spun,· J.F. 13rown, care scriscse Perfonnanla polilicli a inleleclualilor est-eu­
dc~ lie J! lIvclll ul Ma/,()wi(.!I;,ki di "nil era numa i lin gu ­ L Vladim ir Tismiineanu, "NYR TLS and the Velvet Coun­

III nalura 101' can: a favoriz.al-o? A ro~1 oarc aliI lIL rupeni a avUl un inceput tirziu , dar in forta. La schin)­
terrevolution", Common Knowledge, Spring 1994.

inadecvaLii p e r fonn an~ a lor po\ilil'ii IIup5 1989'1 S.LlI vel n I" 'pulaI': cra \lnu I bUll" ; ~I!;t~i'j, eI conc1uziOlleazii barea secoleior. in \Mi CD 0 populatie predominant nI­
2. George Schopflin, "Post Communism: Constructing New
ce idenltll a ~ \l prae s l ima l rcprcI.cnt:llivilalea ..ceslul' cfl "de:'lul de n.:pc,le s-a dovc:dil a fi U fi a~a" , ~i ca rnli fi analfabeta, ineteleClualii eSI-europeni ~ i-au in­ Democracies in Central Europe", International Affairs
dil,identi penu11 socieli'i\i Ie lor'! in al Ircika Iincl. ar Ii "l11clllhrii ~ai "011 crau p(~lilieicoi hlln i, '5 i eel mai slah vental Da~unile ~j politicile. In aceastli faza, intelec­ 67 :2, 199 1.
p UIUI ri cvilal a picrdclc.1 innllcn\ei prinll-1I1! compor­ Jillln.: Li era insu~i premienll. Tadeusz Mazowiccki"3 tualii stal purtlitori de grijii, potrivit clasilicarii lacute 3 . .I.F. Brown, '11IC S urge to Freedom, Durham, N.C. : Duke
lamenl diCeril '! LuerarcJ de ("alii incearca sa Mere, I'c P":'rfonnan\a i.lcfic:icnla n inte!ectllillilor polonc!.i a de S_M. Lipset ~i A Basu.$ Ca parinli ai na!iuuii, ei UniversilY Press, 1994, p. 69.
(01111011:11 "up;; didcl'ca gllVLIOl1 ll1i Ma:wwiecki. Dc­ vorbeau penlm mUlti dinlre cei tacu~i ~i ignoranli, care 4. Ibid., p. 86.
SCtHt, raspullsuri la acestc inlrebari.
5. S.M. Lipset ~i Asoke Basu, ''The Roles of the Intellec­
In I1li111111 fiucl , eSlc adevar:tl ca nea (c:tilllo Ililn:ce CllnfJiclc[e prcvalau intcrcsul COllllln (Iucrll .nu-~i puteau spUlle opiniile. Patemali~t i ~i fmute res­
tuals and PoliLical Roles", in Aleksander GeUa, ed., The
lhy Garton Ash ~i allii au VU7Ull:i "revoluJii ale inl\; ­ car~· Sf! 111111 Iplii (II; nhi(:ei inlelcctualdor, care sinl Illai ponsabili. parte din natiune ~i parte din politicii, ei i~i
In/clligentsia and tIle Intellectuals, SAGE, 1976. p. Il l,
kctualilor" - rcvolu\iile clio 19S9 - nu it produs 0 :o.tlve­ Plllin t;lpahili dccill1(llilicienii de profesic sit alul1ga la exercitau infJuenta prin partide polilice, dfud acestor 6. Tony Judt, "Sfi~itul direi ere europene7", Daednlus,
ranilaLe II cl a ~Li intclcct uak. cu exceplia s(;url~lllr pe­ till Cfllllpromis), parlirle\c: dCll10craticc din Polon ia nu partide 0 "misiune", Mai mult ded t 0 reprezentar'e po­ Vara 1994, p. 3.
rioade dc 11\ mcepu t. Vacl av I1avel poalc [oar-Ie hine S"I :lU r(;lI~il sa ~e l1nclisdi In ullimelc alegcri ~ i au fo sl In ­ liticii ingust1i, acesle partide incarneaza dorinta de a (continuare in numarul viitor)
fie ultimulioleleclual-dizidcnt faimos care .. dqinut l)
tllillt til dilrt' j"' lslul partid cOnlllnisl. ASlfcl, "aparat­ elibera regiunea de imperiile auslro-ungar ~i rusese
inallll fuoqie ollcUlla, dar prillltlimioislru Vac1av KI:nI.~
nic:ii" au illccpnl sa rcvinn pc rozi~iilc oClIpate tempt)­ (mai tirzin, sovietic) ~i satransfomle provinciile lor in
a capJltal Illai multii inl1uen!ii; Theodore IJl'ilpcr ~I allil de illlclcctuali.

1<11' state-nafiuni . DUP.1 cum arata Tony Judt: "De la Fiehle

ALINA MUNGIU-PIPPIDI - A Ph.D.
chiur all rlf .~ in conLr:'lsl \alorilc celor dlli. pClIlnl ~i in lInganii revolup" fusese alribui la intclec­ 1a Masaryk, prin Palacky ~i Kossuth, marea intelee­
11 in Social Psychology. She is fonnerly
clovedi di Vadav KI(luS cstc vii lurul, iar Vadrlv 'Iavd IUilliior ( 11Ilimiul viqii polilice imt:diat dupa rc vo lu ­ tualului era loeul san ca fonnator de naliune".6 ~i ee a Fulbright Fellow at Harvard Uni­
lie a rO~1 descrisa de aU!OIl COl Maria Ko vacs In ac.qli s-a Jntimplat? Dupa primu1 riizboi mondial, ~i ci au
versity. She is author of Rornfinii dupa
'" Fragmelll di ll slUdiui J\ iillci Mungiu -Pippidi. ap:irul in lernICni : " .. sU uctura pluralisla a partidelor politice devenit ~edinfi, premieri, inalli oficiali, proiectele .89 - istoria ullei nenl{eJegeri. She
E.1!if Europcanl'o/itics allel Socic;/y, Spring 1996 , vol . IU. e~le, 111 nwre maslIra, un rel,lIlt "l il l plurn lis1l111 lui ill lor S-DU mdeplinit. Par sa aiba sucees, dar acesta nu is scientific secretary of the Center
110. 2. J\l1icoiulaparc cu pcml lSiunc:l aUlo:lI·ci . rindul inle!cc!\lalilor ~i. mai mull eleclt oric e allccva, dllleaZ3, to Romania, Nicolac lorga, poate cea mai for Political Studies.
SP 111'.,')2 I 1997 30 31 SP Dr. 52 I 1997
 Partidele In
SistelDui ode p rti e
• alta parte, rezolvarca principalclo r rcvcm.li61ri ccono ­
din RODl3 l a
- 0 abordare cODlparati v3
SORIN IONITA.
The Romanian party system is not as peculiar and the politics it relics upon is not as incomprehensible as
it is usually considered. Beyood misiC.1d.ing labels and discourses, tbe parties have a defiDite profile BIJd BIJ
electoral basco The article arlempts to identify some characteristics of tbe Romanian politics IU1d to put rhem in
comparative perspective.
Faptul eli partidele polilicc Europa de Est
smt crea~ii artificiale lipsite de bazl sociaJa ~i cii eJe
smt atipice, neclas ifieabile ~i diferite de omoloagele
lor din Occident cste deja un rerren [rcdonat de loata
Iwnea - anali~ti ~i jumal4ti, din Vest ~i din Est. To~i
par sa fi dizut de acord eli pentru sistemele politiee din
lumea posteomunistli etiehetclc de stmga ~i dreapta nu
au nici 0 rclev an\ii, cii aid se petrece eu tolul allceva,
calitativ diferit. Dezbaterilc ~i analizele pc aeeastil
tema sc iuciIcie, de regula, cu concluzia confortabila
ca realitalea e atit de rebel aincil nu se poale lrage nici
o concluzie in tennenii ~tiinJei poJitiee standard. Imi
1
propun in cele ce unneaza sa cdt doua lucruri . tn pri­
mul rind, voi a rgwnenta pe scurt c:; nici sistemeie oc­
cidentale de partide nu oCem imaginea simpla ~i coe­
renta postulata in manualele de introdueere Tn polilO­
10 gie. In al do ilea rind, voi mccrca sa schi~ez un model
teoretie spa(ial al competi~iei politice din Romania
dupa alegerile din noiembrie 1996. Acesla va arala llU
numai eli descrierea este posibita, dar ~i di siSlemul
romanesc de part ide este per feCI comparabil cu cele
din Vest ~i diu Est.
* religios etc.
~tiin(a politicli modemii s-a nascul in spatiul
anglo-saxon. Pelllru eli raportarea comparativa la CO Il ­
tinent avea de obicei m vizor cxcmplele neCericite ale
Fran~ei sau Italiei, s-a nascul ideea eli modelul politic
ideal ar fi cel de tip Westminster: bipartitism, absen!a
coalifiilor, concl1renp putemici inlre partidc pe fon­
dul unui electorat stabil cOllcentral spre cenlru, pre­
dominan~a scrutinului uninominal. Politica de pe con­
tinent era considerata, pe baza experientei franco-
SP Ilr. 52 I 1997 32
mi~care Parliacic il1 1111.'jcarc
di~jonale care 'iQclIpsul au vOlan!ii ~ i pc care sc COIl­ liza sp;qi:tlil a spcct ruht i politic c fuca relevantil ~i uli­
slruisera pa1tid cle de masa (dcil lil!nmc1J(), volalili/;t­
rca votului ~ i apaJi~ia p.'utidelor de lip Ci// Ch -.1Jl Pc de
la, ilt Vcst ca :;;i in bl, dadi sc lasa dcoparlc inlrebilrilc
adluci .)i generate de ldul "Dar cc loseamnii dreapta,
JJJlr-adevilr?" SitU "Cc rclevan\a Illai arc azi In Roma ­
mice de caIre slatul modem al bunasHirii a f:leut loc
valorilor pOSlmatclialisle, care all inecpul sa joncc un
roi mull mai mare decil lllaiule .~ Pc seena politica nll
nin no\iunea de stinga') ·'. 9 Cadrul lcorelle oreTiL de
Kitscbcll pCIl11ile ;J na!iza compe.tilici politicc lo Ro­
lI1~ltlia ~ i t'o mllllarca unor aprccicri comraralivc.
apirnl gm)klri de 101 felul (ecologisle, fem inisle, paci ­
fiMC); mai mull, chiar sllnga ~i drcapta Irad i!io ualt: au
rust nevoite sa prcia in prograllidc lor clemenle post ­ * *
malcrialistc, ceca cc Ic-a schil1lhal lrcptat profilul Slnl nercal i~li cci care a~Leapt~ 0 mare stabi ­
Slinga occitientaIa Illodcrnii esle cen a unci clasc m ij­ lilal c ,I spCCln11ui polilic inturopa d~ Estm coodiliilc
ltI
loch ~i apard, pc linga lransf'c rul de rcsun;e caire cei In in cart: accstc !iocictaP sc schimba in riun rapid. To­
ncvoic prin mccanismelc statului, valorilc lihcI1alii .~i tu ~i , dllpa ClIlll (lrala lin stuciiu comparativ I I , particlcle
cgalitii\ii socialc, Illulticu Itnralistnul, dcsccnlralil.arcH Ill! ~itll eltiar atit de rllllie dc rcaliWtc, iilr volant ii ma­
italjene, doar 0 varianta impura ~ i tranzitorie a de­ $i mediul natural agresat de companii\c 'iu ciiutarc de nif0-'ilii sl111cienlii ralionalil atc in comportameot ~i sint
mocraf.iei standard: mullipartitism, scrutin proportio­ profit. Dreapta modema estc mai degraba favonlbita c1esl lI l de in fonnap . Dc regulii. aSlfcl de ~tudij se con­
nal. coalilii guvernameutale, instabilitate. olectoral libcrei inilialivc ecooomicc, rcducerii dimcns iuuilor cClll re:17.:1 Cll predileqic aSllpra Polonici, l1ugariei,
volatil ~i centrifug. Abia mai tirziu, dupa eel de-a) doi­ statului bunastarii .?i valori lor f:lIl1i lialc, liiu rl lcntala Cchos lov<leic i (~i tll()~tenitoarelor). lipsind rcl'crin lc1c
lea riizboi mondial, valul de politologi proveniJi din sa puna accenluJ pc ordinc.1 sociala ~i rcspcclarca lcgii la Romania. in lipsn unoI' date mai dewlialc, ma voi
Scandinavia ~i p.rile de Jos au impus in lileratura mai degrnha clccil pc cOlll pasiu flc ~i egalilalc. !\ccsll: re/.lIllla sa fo ITIl 1\ \C/, citeva aprcci eri tClltat ive priv inel
occidentalli ideea eli rnodelul continental de compe­ transfonuari slnl surprinse bine dc Illodcllll sp,q inl al vollli ~ i s i~ICl1ll1l polilic in Romania, aprecicri carc r11­
tilie democratidi este totu~i in stare sa creeze sla­ lui Herbert Kil schelt (', care pUlle In cvidcll!a dcose bi­ mill sa lie confirmatc empiric.
bilitate ~i bunastare. Tari ca Norvegia, Olanda, ElveJ.ia rile diotIC cOlllpcti!ia poiiticii din Est ~i cea din Ves\.
sau Ausuia au ajuns sa constituie subiecte interesanle
• Cel Illai adinc cliv aj in Romania estc celurhan-ru­
de cercelare, alaluri de Regatul Unit al Marii Brilanii
Li lx-raiisill social Lil)(:ralisn) s(lcinl ral , l'll allt Illai Illllll Cli ell acesla eslc intarit de cli­
sau SUA. iar sistemul lor politic sa fie apreciat ca 0 EST vajc de vIrsta, cdl1ca\ion alc ~i ocnpalionale (popu­
alternativa democratieli viabil1 la eel anglo-saxon.
Q.
V [':.ST
CD lapa din zonclc mraJe linae sa fie mai unbalrinita.
Franta ~i ILalia, care intre limp ~i-au mai spllat ~i ete
Anli-frrc ":.::.1 PIo-free I A ni i-free . I. Pro-I'ree lIt ai pll\in cdl1cala ~i ma i pupn implicata in sectoml
din plicate, incetau sa mai constituie unicele paradis­
IlI a rkc l I m arkel IHarkel
priv:II ill pli o <lvlnt - dadi. scoalelll din calclli mica
I IIni kCI
me peOlru politica de pc continent. Ceea ce a de­
cxploatalie agricola pa.rticlIJadi). Deja, la inccputul
moDstrat experienla umicilor democraJii nord ice" 2. "0 0·'
lui 1992 , 0pozi!ia ci~t jga alegcrile locale lo Bucu­
csle cl scrutlnuJ propoqional, coaJifiile larsi (s-u, in
A lii orilnrisiI ' soc-i.)l re~ li, dar i-au trchuit loCa palnt ani penlnt a rasturna
aUe cazuri, guvernele minoritare) ~i numlirnl mare de AU(rmt~ lis lll socinl
halaJ1! a la scm'a nnlionalii. Un all elemcnt care inti!­
partide parlamentare 3 nu smt neaplirat lucruri re]e, Des­
JC~ IC clivajuJ prin cipal cstc gradul de penetrare al
coperire.1 rllndamcntaHi a reprezentat-o cOJlSocia{io­ Aslfe!,;ua de-a illngul dircia se deSra~oard CO\11­
mass media, m ult mai reclus la !late. Di[crco!a ur­
nalismu/" - praclic:a de a amenda procedurUe demo­ petilia esle l'olilii eu 90~ in priml1! cnz. Daca 11Icmrilc ban-lUnd ramlne aproxinlativ constanta, dar sc mula
cralice slrict majoritare prin discriminarea poziJivll a slau a~a, estc pcntm di In Vesl avcm dc-a facc cu ()
ell cileva puoelc proccntnaic ditrc dreapta spectru­
minorila~ii penlru a stabiliza societilti eterogene emic, sl1nga ~i 0 drcapta modilic.alc (in sensul amiD IiI mai
~\Is). care sc mi~di 'iutr-un l11cclitt :;ocio-cconolll ic ~pc­
lui po lil ic pc masura ce IlC deplJsam iu leritoriu
dillspre cs t sprc ve~t.
jnsa, pe masurli ce ~tiinfa politica asimila a· cific modern iliilii. Sitllatia 1n EsI , dura prabtl~i rc a re ­
ccasta noua lccfie. realitatea politieli se modifiea fun­ gimurilor co\lnilliste, sc<uuanu Cll ceil "clMidi" din • Taranimc;J cslc oCJcpre;r;eutala polilic printr-un paJ'­
damental in Occident, pe continent ~i peste mlin deo­ Oeddeot, caraclerislidi pcnlru sfir~il111 sccoll1lui XTX
7
li d «lIe sa-i arcrc in mod acl iv inlcrcse\c spccifice,
polriv11. Pc de 0 parte, variabilele socio-danografice Til
Conc/uziiic acestci prime parli sinl dUlIa fi e accsta agrarian-secular sal! crc~tin-d~mocrat
(c1asa sociala, mediul urban/rural, apartenenJa religi­ primul rind. orice c ompara~ie ell 'lsislcmuJ oecidenlnl" (pro lilnl polilic al PNT-(D va Ii comeotnt mai jos).
oasa) incetau sa rnai expJice a~a de bine votul. Socie­ de pal'tidc trcbuie sa lina scama de c()mplcxit aliic in ­ /\.villnYIl vcclcrc ohiectivcle urgcntc de modcrui7,1rt:
latca se schimba radical, votanfii erau mai edueafl, terne ale accsLlIia din unnli. De rapl. cxista mili rnuHe ~o ci ala ~ i iutcgrarc cumpciUla alc Romanici, sitlla\ ia
ma i mstarifi ~i lucrau predominant in sectoml tertiar, modele occidcntaJc 3 , Loate Iii rei tic ollorabile din pl11lC - c ~ le mili dcgrahii una norocoasii, Un partid pidiucsc
Aceasla a produs 0 spargere a blocurilor electorale tra· 1111 de vedcrc al ~ti inlci poliliec. in a1 doilca rind, ;)lIa­ dc grcltLatell celui din Polonia •. lie cxcmplu. ar COI1­
3:, SP IIr. 52 I 1997
 Parlidclc In nJiscarc
SlJlui un pilun sol id anll-fcfonl1ii priu politicilc rc­
liSlli hutivc ~i ell hiil aie SClu1a pe carc Ie-ar implInc,
I!XlSta un hluc clectoral stu biI a l elnicilol' magluari
(7-7. 5 %), care cstc roartc !Jupn probabil sa cli sparn
ita vrcme cit UDMR l amine unitarii . Dc~i mll l~i
nO;tli~ r !hlU gdibit liii. prc7.ica dccl inul tIn illn ii dllpi\
cc ac ~sla a picrd ut citeva posturi Iii localcJc din
iUllic )C)(j in fav Oiu'ea unor maghiari illdepcndcnp ,
lend inla nu s-;} confim1al mai tirzilL
Exlslii n pornire de a vo ta pc "c1lcsliuni anlima­
'biare" II lUlOf cLUici roman i din Ardeal , dar in 1996
ilcc:t: la ~-a dim inun! semDiricativ , PUNR, colccto­
ru l predilect ill acestor vu tu ri, 11 .\vul cmolii la de pac
~irea pmgului electoral, ill condi!iile in care niei alte
'omlCl\iuni din aceca.) i parte 11 specll1lIui n u a u inrc­
'ISLml cre~teri in zona (dimpolriva). Dad nimic
speclaculos nu se intimpla, iar U DMR se abpne de
11\ gestllri provocaloare, votul anli1llaghiar c de
lepla~ ~ ii raOlina la nive! coborll ' :!
Nu t:xista In Romania clivaj c rc lig ioasc ell cxpri­
m:l£C politidi Ce l mai im ]10l1 anl est c acapara ( de eel
L'tnic (romiin i-magiliari) , iar in intcrioru l hlocl11'ilor
cTcc!oralc roman ~i maglliar nu cxi~t5 rragmcnlari
l'onfcsiollah (ortodoxa/grcco-calolidi in primu l caz,
catolidi!n:rnnnnia io cel de-al lll>ilca). A~n di, dadi
Irc:t:em C'U vcderea c:livajul fOO1fwo-magbiar. carc
rere Itollllii cOllsocialioDalc, ckctomlUl din Roma­
nltt U03le fi consideral C.1 lInul omogcn ~i cnrc per-
polilidi cOlllpelitivii, dupa 0 schema bipar­
lili!, fiir.i ri~( lIll1nci polaril.1iti cx.ccsivc
L'Olldlll.ia IInlcrioarii - hpsa de il1lpOrl,mlii a religiei
-, uJ politic - e lnlanla de ;L~pCClul specific al
~lin-dcm ocraliei romfu:Je~ti. Jntr-o ~ill'a predmni­
at ol1odoxa, elemenlul cre~( i n implical III polilica
CSIC d~ lul de vag. Bisc.rica Ortudoxa Romana
lllbii c:' in.~ti111, ic ~ l sarad. in re~;u rs e. fii lld domi­
nata ch. dilrc Sl<iL iu alLa ierarhie sc acolllodeat1i biue
cu orici nc s(; aHa In plltere ~i este mai clcgraba ncin­
IcreS :lIa de v iala social-po liLicii . Preon sal! ierarh i
llpar adcsca la manifcsl1iri pub Jicc penU11 a sluji,
'Olll! lhiar omncnii rcli g io~ i .~ i conscrvatori de Ja
111m. C.1 ~ii ou mai vorb iDJ de clih:1c II rnan<;, privesc
eu suspiclUnc amestecul lor in poiitic<l. Una din pu­
linele iniliat ive cxleroe ale B OR, vizila Palria.rhului
in Rcpuhlika Srpska, in torun na lui 1995. imediat
dupa cc sil'bii luasera Srcbrenica maceral'iud 5.000
m·. 52 I 1997
, Parli dele In
de civili. s-a c1uvedil a fi 0 gaIT! tcrihiIa care a com­
prom is a paralul de cunsiheri :Ii PatriarhicL J\ 'Jortlll
!)i cducalia religioasa in ~coli sint "noDproblemc",
PrLJl1ul e libcr ~i nimeni Uti s-a opus in mod scrim; in
PariamclIl Jcgal izarii sale dupa 0 inlcrziccrc de 23
de ,Illi sub ('e a ll ~c.~cU . Educalia religioasa a fost
;qJrohala tara lllull c cli selllii ca op!iunc, ~tiir1<1u -se eil
llla s ur:1 oriCUII1 nu pomc [j pusii in practicii sistc­
malic: ill general prcolii ortocioclji ~tnl slab edLlca~ i ,
prosl plit lil i ~ i au 0 lDulj.ime de sarcini administra­
ti ve. lJe ohicci. all doi-lrei copii acasa ~ i, la sale,
Ilicreazii In rind tu piranii peDtru a ci.$liga 0 pilne.
Prea putin limp ~i cDcrg ic rdmln pcnlru activitiiti SlI ­
plilllenlare , I'c de alt a pat1e • .~ alarii lc mici ~i rigicli­
l<llea sis(enml ui dc inv a~mjnt [ac aproapc imposi­
bila 'ineadrarea de profesori speciali penlill cursurile
oplionaic de rc ligie . tloa peste alta, dc~i vizibilii la
evcnimcntc puhlice, Discl'ica nu arc 0 influen!a rea­
Iii III pol it ica romaneascii, iar competilia poatc fi
a~ ­
cOll siderala una sccu lndi. \3
[nainl e de. a pIasa actorii politici din Romiinia
ill spal illl bidimen siona l al Ill i Kitscbell. e pOlrivit
faccJll 0 scurlii earacLerilarc a cclor ~asc fonnaliuni
parialllcn (arc ,\Clunk. Etc incctcH/1i sa mai apar.l atll
de cxn ticc daca lrcccm dincolo de eLichele
g,ra mc ~i linem conI de e'ileva dinlre particularila!ilc
locnk romaoq ti inrali~atc mai li\IS .
I, P artidul Romania Marc constituie extrellUI
bntna llutohtona pc ,unludouii cfitllem,iunilc
Dom i t ~i ClIlt lira I). SlIrprizclc se pot IVI oricind,
!lind coni de (:t pitt I cil gn1paicil elile un OlJe-llIan­
show ~i eil ~olul depindc uc Immclc Iiderului sau .
A ~tl Cllm es te plasal :tCUIU. PRM cs tc WL partiel de
pcrsr~.;ct i va. dad c sa judcciim dupa cxperiCllla oc­
cidcntaLii. ('it ~i omologti sai din Ungaria sau Slo­
eslc
vae ia, Vadilll T udor cia semnc cii lniclcge care csle
viit o ml "[lOii dreplc" curopenc, pc calca clesclljsa
de .lean Marie l.e Pen . Asemenca fomlaliuni ocupa
o enc lava e\ct:loraili stabilii, prin pedalarca pc "frtca
socialii": criminalitatc, coruptie, illtigraD~. oreline,
ui sfunq ii ale in slit u!iilor democratlce etc.
2. PUNR se de rinc¥tc riO(\[ priD !>ozit.iile sale anlima­
glliarc, lipsi Ddu- j un prom anlll1le pc axa CCODO­
mica. Dcciara!iilc lleolibcralc altemcaza eu non ­
sCllsuri populisle . insa, in planul ac{innilor polilice,
re prczclltan\ii P{JNR s-au integral bine in pcisajul
34
fOSlului guvero ~ i al pohtlui antirefonrusl. Abando­
narea coloratului lider care i-a condus in campania
electorala din 1996 a Iasat partidul lara 0 idenlitalc
precisa ~i a eondus la pieniere de electorat in fa­
voarea PRM.
3. UDMR esle 0 organizatie-umbrela, ell 0 structurii
intema foarte compJexa, c.'U'e ini\i;tl era menita sa
reprodUc.1 in paraleI struct~rile statalc. Acesl pro­
14
iect radical a dimas lotu~i doar pe hirLie. D~i
UDMR loIercaza pluralillmul intern - n~a- numitele
"platformc" lIcbuiau sa joncc .rolul parlidelor in
structura proprie -, grupul siiu parlamenlar este do­
minat de m odera~i i liberali care au votat intotdea­
una prorcforma, aJaturi de fost n itit: I ~ Volul
etnic prorcfOlma alaturi de fortclc J l:ll1ocrate ~ i ul­
lerioara palticiparc la guveroare a UDMR cOllsti­
tuie singura eXperieD~a (fericila) de acest fel in Eu­
ropa de Est. Cooptarea milloritapi magbiare la for­
marea cahinetului in cadntl unei coalilii Iargite
( oversized) este de nalura sa incurajeze pe moderalii
din U DMR ~i eonstituic un prim pns catre un pro­
iect consocialional.
sa
4, USO se identifidi la Divel de imagine ~i aq iune ell
Partidul Democrat eondus de Pelre Roman. Dina­
mismul ~i charisma lidellllui par sa fi constituil nu­
~i pro­
elenl de coagulare al celei de-a lreia fOllualiLlui po­
litice ca importanta, de natura sa atraga tinerii ~i
acei vOlanli care nu mai sint inleresa!i de allemativa
comun i sm / anlicomuni.~m ~i de di Icmele morale ale
ro~u­
( I:CO­ lraDZit.iei. Pare sa fie fonnal iunea eel mai bine pla­
\i­ sala penlru a atrage Doua c1asa ntijlocie "postma­
terialisla", cind aceasla va (Ieveni semn ificativa in
Rominia . Liderii USD constituic elita polilica cea
mai proeuropeana ~ i , unoori, cca mai pro-piala.1 6 Dc
aceca, simpla etichetare a fonnatiunii ca social-dc­
mocraHi peate Ii tn~elatoare . 17
5 . P DSR sc a nii inlr-o pozipe dclicala dupa aIcgcrile
din n oiembrie 1996, liind parasit de multi oportLl ­
nj~li care se aciuascra in rindurile sale. Incetind sa
mai fie partidul~Slat, PDSR lIebuie sa-9i confeqio­
neze un profil propriu in opo7.ilie. Sarcina nu va fi
lI~oara : grupu ll' sarac ~i cinstil" al lui lIiescu, vizind
reconstruC\ia unni partid social-populist de masa,
va sta greu a liituri de grupul "aristocrat" allui Niis­
tase. Rfulline de vaZUI daca lliescu, aflal pentru pri­
ma oarr. in viata tn afara slruclurilor puterii de slnt,
ingradit de constrtngeri democrat ice ~i de responsa­
nJi~carc
bilitafi clare, va mai fi acela~i politiciin abil care sc
spune di a fosl pina acum. tn Romania esle inca su­
fi cient loe pentru un partid social-democrat dasic,
aliat cu sindicatele, care sa aperc putemicul sector
economic de slat ~i inleresele sale corporatiste, sa
protesteze contra privatizlirii rapide, ~omajului ~i
inegalilalilor Rociale crescinde ce vor apiirea in pri­
mele faze ale r<;structurarii: Pentru moment, PDSR
~i
ramine un partid centralist, autoritar clienLelar,
bizuindu-se pc voturile ~iiranilor ~i pensionarllor,
clru' intretinind rela~ii lucrative cu lumea marllor
afaceri. Desprinderea "aripii Mele~canu", care se
ana mca intr-o pozi~ie neconsolidata pe creasta nnui
entuziastn initial, a complicat ~i mai mult viitorul
PDSR.
6. CDR este 0 alianfa dominata cu autoritate de
PNTCD. singurul partid iSloric din Europa de Est
cru-e ~i-a luat revan~a impotriva fo~tilor comuni~ti
. invingindu-idllpa 1989 in alegeri lib ere. Daca'ina­
inle de riizboi PNT-CD era eel pUf.in partial un par­
tid ~ariinesc, astiizi numele sau es~e total nejustificat
din punct de vedere al orientiirii: are un electorat
predominant urban, cu educa~ie medie sau supe­
rioara. iar tallele agrare nu ocupa un loc important
In programul ~i politicile sale. Continuitatea cu PNT
interbelic se poale trasa doopotri~a tn tenneni de
persoane ~i sti! politic. Tradi~ionala componenta
pe
greco-catolica, astiizi mult mai slaba deeitpe vre­
mea lui Maniu, a imprimat partidului 0 aura de
austcritate ~i moralism ce aducea pu~in a bigotism
intr-o capilala levanlina ca Bucure~tiul. Numai ca
acest moralism de moda veche a srlr~it poo a-i im­
prcsiona chiar ~i pe zeflemi~tii romani. in special
Illlr-un moment cind campania anticorup~ic estc la
ordinea zilei. 18 In momentul de fa~a, PNTCD este
p:n1iclul pricipal al coali~iei guvemamentale - 0 for­
malillne cre~tin-d emocrata "in sens slab", dupa
cum am explicat mai sus - ~i incearca sa-~i menfina
aura purista in limp ce promoveaza refonne dure­
roase. Vagile elemente cre~tin-sociale din progra­
mul propriu smt departe de a putea fi puse in prac­
tiea, astfel ca - de voie, de nevoie -, in cazul
PNTCD, politicile sint mai liberale decit diseursul.
Partidul hegemon ~i pune hotiiritor amprenta asu­
pm profilului CDR, cu at'il mai mull cu cit se bucu­
ra ~i de sprijinul exterior al institufiei preziden~iale,
unde ~i-a impus reprezentantul.
35 SP Dr. 52 I 1997

Partidel e in IWSCal'e
PUlel1l lrece a(.'Um Ia radiografierea spec tru­
lui politic romancsc . Mi se pare uti! sa disting em u n
mvel al discursului, al docwnenlelor program atice ~i
de campan ic, ~i un n ivel at aq iun ii polilice concrete.
In special m al doilea caz, eel care conleaza m ultima
instanfa, bipolarizarea este evidenlli, iar tipul de CO\11­
peliti e ver ifi ca lcoria lui KitsclleU penlm stalele ex­
eorounisle.
Polullibcral·cosmopolit
UDMR
Pro-free
Anti-free (UR
n,orket
market
Pollil autoritnr-panicu)ansl
Nivclul discursului
_ intre aJtc clemente. component a rcligioasa c '
luata in considerarc pe axa verticaia
Multipartilismul ell mecanidi bipartila prefigu­
rat mea din 199 1-1 992 nu e de a~teplal sa dispara eu­
rind. Spectntl politic s·a stabilizat, iar lo curile s-au
cam ocupal. Soar putc<'\ sa asistam m anii c·c v in la
"mghelare" a actorilor. chiar daca mediul In care se
mili ca ei va continua sa se schimbe 19
MultipartitiSIDul
eu mecanicii bipanitli nu consliluie un element de orl­
ginalitate al Romaniei. el regasindu-se ~i 10 Un.garia ,
Cehia, Polonia, Slovaeia.
In fmal, in loe de concluzie, doua inLreblhi indi
tara raspulls ~i un ra~pllJlS la 0 posibiUi obieclie. Yo
primul rind, uu e limpede ee sc va mtull.pla In p olul an­
lirefOlma Cll fom1ajiunile de sUnga. Uo PDSR refOl"­
mal ~i unit in jurul lui llicscu poatc pecetlui soana de
partide e xt rapa rlamcnlarc aPSM sau PS. Sau se poate
bolari sa p roecdczc ell elc precum PD eu PSDR r adidi
sa. Ie lnghWi de faceo prinlr-o alianpi foon ala . E~ecul
organizatoric allui llicscu ar rclan sa lupla la stinga in­
Ire soeiali ~lii care sc bal penlm acela~i electoral, iar
PSM ~ i PS ar putea (re)accede m P arlament. ~i mtr-un
eaz ~i in eelalalt, caraeleristlcile competitiei politiee al"
ft cam acelca~i, diferind doar gradul de fragment are al
stingii.
in
a l <loilea rind. rfuniue desehisa intrebarca
d ad e \ementuJ de eonsocia\ionalism v a suprav ieJui:
v a .ramine U DMR as ociatii la guvernare indi ferent
SP Dr. 52 I 1997
,
cine c1~t iga alegerile 'in anii unnalori? Avtlld In vedere
actualul profit at polului antlreforma ~j tipuJ de cam·
panic folosjl de PDSR, PRM ~i PUNR (~i chiar de
extra-parlamentanll P SM), raspunsul pare sa fie mai
degraba llegativ. UDMR e mai probabil sa se supuna
III cantinuare mccanicii bipolare ~i sa treacli in opozi­
lie dadi st'inga va rcveni 1a putcee. Ceea ce reprezintli.
o prognoza pcSiOlisl1l pcntru consociaiionalismuJ din
Romania .
In al treilen rind, s-ar puLea obiecta ci lrei din
cei psc aetori p olilici discuta\i sml coali\ii ~i nu par­
tide omogene , fa pl care vieiaza geometria compctiliei.
Totll~i, Dll ered cl acesL lucm va avea 0 influenfa prea
mare. UDMR ~ i 1J SD sint n~te uniuni din puncl de
vederc telmic, clar apar ~ i se comportl ca ni~te for­
ll1a~illni unitare. In C DR, silua\ia este intr-ad~var mai
complieata. Exisla -diverse grupuri de persoane in inte~
riaml sau (part iclcJc) ale caror raporturi reciproce de ­
vin import ante in momente ca negocierea partieiparii
la guvemarc . tnsa ex. isla un singur electoral. cel al
.C onvcnliei, d upa cum au demonslral-O experient eie
caLaslrofalc a le fugitiv ilor: PNL til 1992, PAC ~i PL'93
ID \996. Cu execptia, poate, a PNTCD, niei una din
f011l1atiunile componente fiU are 0 barn electoralii pro­
pric. Liberalii c mdoielnic ca se vor uni vreodatii pen­
1m a dispula pozilia PNTCD In a1ian~, iar PNL Quin­
0
tus a ceclat pc loata linia, lrebuind sa accepte exact ceea
cc i s-a oferit in cursul negocierilor pentrn formarea
cabin elul ui - ~i nimic in plUS. Gropusculele abile care
VOl'sa foloseasca CDR ca vebien} elcctol'lll (precum
Allernativa Romaniei) Lrcbuic sa se inscrie pe linia
lrasala de hegemon. Dc aceea. CDR va continua sa
m ilnifcSle mai degraba tendinle centripete dec'il eenlri­
lu ge, iar in planul po lilicilor se va comporta unilar.
NOTE:
I. In Rom ania, eel mai ad~. analizelc care incearca
caracterizcze sistcmul de partide se rezuma Ja disecarea
programclor ~i manifcstelor electorale, Iipsind interesul
pcnlru fonllule\e organiz.aLoriee, modolele de actiunc ~i
baza sociala.
2. Nu toate. sint chiar aUt de "nordice", fire~e.
3. De obieei. 5· 7 partide. Sa observam ca dupa 0 stabiliz.are
rapid a a secnei pol.i lice, in mulle lhi postcanuniste nu­
marul de partide parlamentare este cam ace1a.!li
:16
PM tidele in nli~care
4. Lucrarea de bnzli pc aeesl subiect eslc Arelld LijphaJ1. al Muncii ~i J>rotccliei Sociale, at putea fl oricind unul
DemDCJ".1CY in Plural Societies: A CCll1parative expJora­ din "durii" unui cabinet conservator. EI a fost eital de
tioo, New Haven, Conn. : Yale Urliven;ity Press. 1977. agenpa Mediafax la investirc ca sustinind solu~iile "de
5. Veti, de exemplu. Ronald lngI.ehart, "Rise of Postrnatc­ tip Milton Friedman" ~i referindu-se elogios La sistemul
rialisl Values". in Culture Slrifl in Advanced industria.] privat de asiguriiri socia Ie din Chile.
Society. Princeton, N.J., 1990. 17. El ichcta ~i reziduurile marxiste din program 11 fac pc
6. Hexbert KitsehelL, "fhe Fonnation of Party Systems in Cristian Prcda ("I)oua social-democralij" , Sfern Politi­
East Central Europe''. Politics IJJ1d Society. Vol. 20, cii. 1996, Nr. 43, pp. 9-12) sa califice USD deep(. 0 mi~­
No. t . March 1992, pp.7-50. care (apwximativ) social-democrati. Personal, sint ten­
7. Remarca apartinc lui Kitschclt, op. cir. Trebuic spus ca tat sa trec mai u~or peste programe ~i manifeste - ineo­
modelul sau bidimensional este mai complex. aproxi· erenle ~i clemcnte marxiste regas im mai peste tot. inclu­
mind ~i plasarea electoratulu.i pc axe, nu numai a acto­ siv in eelebrul Contract eu Romania, eeea ce arat8 cam
rilor poliliei. AceaslA pennite d.i.qlillgerea ~Rrilor dezvol­ cita inlportanp Ie dau chiar cei care Ie rcdaeteaza - ~i sa
tate economic ~i social de cole mal inapoiate. Volumul privilegiez tipul de acpune. sUJuJ politic ~i bnza elec­
torala.
de date neccsar ~i rafinamentul ecrut analiz.ei mil deter­
minA sa
las accste aspecle pcoLro un SI .llcl"ill(". 18. La sfiqitullui 1.995. pina ~i unii Hcleri PDSR au incercat
8. GrupeJe ~j subgrupeJe pot fi delimitate in multc fcluel. sa se urce pc vulul pio~eniei popolare partieipind lndore­
ins! chiar ~i cea mal simplil tipologic distinge cele doua rati la funerariile lui Comeliu Coposu. acesl MandeJa
modele nmintilc mai sus: Westmimlcr ~i continental. roman.
9. Rlspunsul sugcrnt flind aeeln ca. fire~le, £Ill mai are nici 19. Cu alte cuvulle. So'! sc reproduca la scam redu!ii marca
o retevsnla ~j Lolu] c un talm~·balrne~. "lJlghc\arc" care a conscrval pma la sfiqilUl anilor '60 ID
10. Sii ne gilldim numai la expansiullea spcctaculoosa a sec­ Europa Occicielltalll struclurile fixate in anii '20, dupii
inl.roducerea votului universal ~i aseensiunea partidelor
toarelor poval ~i tertiar.
11. OiborT6kl1. '·PiIl1.ics and Elcdoral Choices in East Cen­ !Ilullcilorc~ti. Penlru aceasta freezing hypothesis, vez.l
tral Europe", in G. Pridhnm. P. G. Lewis (cds.). S ta bili· S.M . Lipscl. S. RoJc.kan. "Cleavage Structures, Party
Systems !Uld Voter Alignmellts. Introduction". in Party
sing Fragile Democracies. London: Routledge, 1996,
Systems and Voter Alignments. Cross-National Perspeo­
pp. lOO-I2.';.
fiv;;s, N.Y.: Free Press, 1967, pp. 1-64.
12. Pel1lru cileva dintrc ca.uzele nccstei evo!ulii a UDMR ~i
PUNR, VC7.i Snhina Fati, "Descre~terea PUNR ~ i jocul
de sum<l nu!a 31 UDMR", Sfera Politicii, 1996. Nr. 42,
pp.40-42.
13. Amnii poli at spectruJui politic fae nIXl in campanie la
simbolislicil religioas~, dar institulia Bisericii ea atare fl U
se pronun\ii pm snll contra vreunui partido Ceea ee in­
seamna ca, sprc deosebire de cazurlle Polonic.i sau Un­
garlei de exemplu, clivaj ul rcligios.secular c mai PUt-in
0 marcal. ~i nu va const.itui un factor care sacontribuie la
o eventuala inLnarcere II slingii la putere (de~i aeeasta
ramine posibilii) ca in Polonia sau. inlC-O oarecarc ma­
sura, in Ungaria. Penl.1u "rcvolla anliclericalil", vezi Ra­
doslaw Markowski, Gli.bor T6ka, "Left Tum in Poland
and Hungary Five Years after [he Collapse of Commu­
nism", SisypJ/Us, I (IX), 1993, pp. 75-99.
14. Parlrunenl ales direct in teritoriu, cabinet. pre ~edill!ic ~i
chiar un embrion de sisLem jucliciar - vczi $tatutuIUni­
sa
1lIlii.
SOUINIONqA - gradu ated from
15. I~ireo. lJDMR din CDR in primavnrn lu i 1995 nu a
schimbat acensla alinierc. Faculty of Philosophy. University
16. Severin susline integrarea cllropoanil fcderativa dupa of Bucharest. a nd is c urrently eo­
idcca germana (vezi PoJiCidi Extemii, Nr.l, 1996, publi­ roled ina MA prog rarrun. in Politi­
ca~ie SAR) ~i n fost ataest dur de duro presii penlru ati· cal Science at the C entral European
ludinile sale dC7.inhibatc fajA de cooperarea cu Ungaria University_ He wor ks as a jOUlTlalist
~i faji (I:: Recomandarea 1201. AU\al\asiu, noul ministru and progran1.lll officer with SAR.
37 SP Ill'. 52 I 1997
 A na l0I11ia COlllUnisI11UiUi Anatomia cOlnunismului
Document tnrcgistrarca dosarelor ~i a pcrsoanclor - al treilea exemplar se trimite la 'unitatea cen­
in reteaua inrormativ8 lrnlii de evidenta, in cazul cind persoana re­
Una d in obligatiile care revin ofilerilor de la cl1l1ata face parte din rindul militarilor activi,

Evidenta retelei informative

unita\ile infonnatiYe consla In accca ca du pa Jlunc­

tarea unei persoane in scopul recmtiirii, lrcbuie sa cea­

iar cmd prim~te 0 persoana recrutata la sub­
unilatea teritoriala de evidenta de Pe raza Ins­

a aparatului d e S ecuritate (I)

ra verificare<'l acesteia la cartoteca ev idcnlei generale
~i la cartotcca generalii a retclei infonnaliyc.
pectoratul ui de securitate al judelului pe raza

ciiruia domiciliaza.

Alund dnd din verificarea efecluata rezl1lta ca Atunci clnd 0 unitate de securitate din aparatul
Con[onu unci (radilii deja fn ceciiJenite, Sfera Politicii continua plIbliearca de docUUlente inedi1e, preluate personna respectiva nu figureaza ca lacilld parte din central sau judefean, recmteaza persoane de pe raza
din arbive/e Parcidu/ui Comunist Roman sau din cele ale serviciilor secrete ale fostuiui regim cocalitar. fncepind releaua infonnativa activli a organelor securitafii sta­ alte i unitat-i de secllrilate, acestea sint obligate sa in­
CII arest Dumifr. rcvista noastrii va dezviilui G 1!ctc neclIuoscUle ale Securitiilii comunisle. Docume1Jlu) de talii a luJui ~i nu este lucrata in nici 0 fanna de evidenpi ac­
locm eascii 0 fi~a Mod. l pe care 0 trimite subunitalii
tiva, se continua studiu l privind candidalul ales ~i nu­
iOSl iD.regislral in arhivele SRI ell DUtnMIII PD 7778/37. RanuiJe ca speciali~tij sa se pronuule daca existii 0 dc evidcnpi pc raza caruia domiciliaza persoana res­
mai dupa ce s-a eonvins cii corespunde scopului pro­
continuitate sau 0 discontinuitate in aclivitatea serviciilor secrete ronuine,~ti de dinaintc ~j de dupii revolu{u. din pectiva. pentru a Ii introdusa m cartoteea evidenlei ge­
pUB, se intocm~te rn port ul cu propUnerc.1 de rc­
1989. Amuzant e.'ifc eli, in ciucla unci aparen!e de limba} docl, corcct granwticaI, se strecoara deseori dezacorduri nerale a re~elei infolTIlative, iar la Incetarea legatllrii
crulare.
san impropriel.ii/i de limba} (cum ar r : ' ·/Uci cind se spune ca "Jj~a de evidenlii" se lrimite"subuDitii/ii de evidenla cu aceasta, sa comunice in scris, pentru a se efectua
pe ra.za caruia . .. ". (Rcdac~ia) Nota: operatiunile necesare pe fi~a .
F i~ ele de cyidenta Mod. 1 cuprind unnatoarele
Fieca re ofit er de securitate estc con~tient ca ser­ o dcosebita importanla in munca pc care 0 desta~oarii - Rapoct cu propuneri de rccmtare se face nu­

mbrici:

viciile de spionaj su-aine acordii 0 deosebitii impor­
tanlA Incercliri lor de a patnmde in formatiy ~i a cu\cge
informalii din toate domeniile vietii sociale din tara
noastri. Aceasla eu atit mai mull cu cit Republica So­
c ialista Romiln.ia participa mai activ la schimbul de
valori materia Ie ~i spirituale pe plan intema~ional,
pect exploatat in scopuri du~manoase de ditre servi­
cille de spionaj striiine.
Smt multe secloare dc act iv itatc - inclusiv ace­
la aJ seeuritalii statuiui - unde se concentreaza infor­
ma~i ~i documeote secrete de stat, carc dad ar fi ob ­
~inutede catre serv iciile de spionaj, Ie-ar u~ura in
mare m3surii aclivitatea pe care 0 d e sra~oara .
unita!ile infonnative, constitu ind un mijloc care se im­ mai pentru inionnatori, reziden\i ~i gazdc case, jar
pentru colaboratori se illtocmesc numai fi~e Mod. I , Faf3
pune sa fie folosit. ~tiind ca ea pune la dispozi~e date
rcale despre reteaua informativa. semnate de cei in drepl, pe baza wora se face Inrc­ Nume1c
gistmrea. Prenumcle
Aceasta evident?!, pentru a corespunde necesi­
~efu1 care confnma reerularea. semneaza refc­ Tatal, mama
tatilor muncii informative, prevedc un sistem unic de
ratuI ~i Ii~ele, apoi f~ele sin! predate la organul de LocuJ ~i dala na~te.rii
as­ reguli stabilite prin DirectiYa ~i "Instructiunile Con­
evidenfa pcntru inregislrarea pcrsoanclor. N aponalitatea
siliului Seeuritatii Statului priyind organizarea evi­
Ofiterii din aparatul central de seellrilate ~i Ins­ Cctalenia
den~ei, formarea conservarea ~i exploatarea fondurilor Apartenenta politicii
pectoratul de securitale al Municipiului Bucure~li fu­
de arhiva ale securitatii statulni", reguli a caror tnde­ locmesc cite doua fi~e Mod.l pe care Ie prezinla la Sludii
plinire, absoluta de dilre fiecare ofitCl", este obli­ nnitatea ccnlralii de eviden\a, iar ofiferul de la evi­ Profcsiuoea
gatorie. denta care a primit fi~ele, dupa ce le-a vcrifical ~i m­ Ce limbi strilwe cunoa~te
TOfi ofilerii cilre lucreaza informativ sint obli­ registral. introduce: Unde lucr~.c' ~i funcfia
gali ca inainte de a intreprinde 0 acp.une de recrutare, - 0 fi~a in cartoleca evicientei generale a rele\ei Domiciliu1

in scopul prevenirii descoperirii ~ i contracarii­ aucliere, areslare, deschidere de actium etc., sa verifice infOimalive; Numele conspiral.iv

rii oricaror aC~llni inlreprinse de calre scryiciilc de persoana respccliva ill evidenfa relelei infonnative ~i - a doua ill CartOtec<1 eyjdcnlei slal islice. Data ~i dcnumirea organului care I-a recrutat
spionaj strliine. conducerea slaluiui ~i partidului nos­ in funqie de rczu ltatul oblwut. sa ia mlisurile cores­
Catcgoria
Ofilerii din caclrul inspectoratelor de securilate
tru au trasat sarcini deosebit de importante securitiitii pl1nzatoare. Practica muncii ne-a dovedil cii pein res­ judctene illlocmesc dOlla fi~e ~i Ie predau la sub­ Verso
statu lui. Una din aceste sarcini consta tn spori..rca pcr­ pectarca aceslei reguli, se eviti studierea sau recru­ unitatea de eviden(3, care dupa ycrificare ~ i inregis­
manentii a vigilenlei, despre care la Confcrin~a Na~io­ tarea unei persoanc de catre dona sau mai multe or­ trare Ie inlroduce:
In ce problema lucre.1za
Cu cine line legatura

naJ5 a Partidului Comunist Roman. Loyarii~tli Nieolae gane, se pOale stabili ~i cuno~le aclivitalca pcr­ - 0 fi ~ii
in cartoleea evideDtei generaJe a rc~e lci .
Dosar personal nr... ..... . arhiva Dr . ... ... . .
Ccau~escu, secretaI' general aJ c.c. al P .c.R. ~i pre­ soandor care all fos t folosilc In releaua infonnaLiva infomlative; Se arroM

~edinte 31 Coosiliului de Stal al Republicu Socialiste sal! a caror recru.tarc uu a avut loc. - a doua m cartoteea eyidcntei slalistice.
Dive rse menliuni

Romania, a spus: "OrganeJc de stal trebuie sa dca 10 1. De scos in eYidenta este faptul cii atunci cfud 0
Ofilerii di n cadrul organelor de contraiDfomla-

limpul dovada de vigilenta ~i fcnnitale fala de orice
Inccrc3ri ale llnor elemente descompuse, anLisociale.
pe care fortcle reac,ionare din afara se pot sprijiDi in
scopul de a loyi in orinduirea noastra, in interesele ~i
cuceririle poporu lui roman".
Ix::rsoana verificata apare In legatura unei unjti~i in­ Toate ru brieile prevazute de imprimatul acestei
1ii militare indcpendente intocm esc cite trei fi~e Mod . I
fonnativc, asupra ci nu se pot lua nici un fel de mas uri fi ~e , lrebu.ie sa fie eompletate citet ~i fiirii ~tersaturi iar
pentru persoanelc recrutate din mediul pcrsoanelor
tara ca in prealabil sa fie ob~inut avizul unitalii care 0 nUlUde ~ i prenumcle sa fie scrise cu litere mari de li­
civi le.
arc in legal ura .. par. Aceste fi ~e trebuie sa fie semnate de catre cei in
Dopa verificare ~i inregistrare:
drept, previizuli in Directiva Consiliului Securitatii Sta­
Din cclc relatale mai sus, rezulta cii organele - un exemplar se introduce in crut oteca eyi­
Luilli, dupa cum urmeaza:

Din activ il atea unitifilor de securi tale, nc este de cvidellfa au datoria de a avea 0 evidenta a ret elei dCD!ei generale a re~clci infom lalivc, de la

Inrormatori
cunoscul aspectul cii unul din principalele mijloace infonnative bine organizatii. ~i la zi, ~tiind cii in felul grupa de cvidenfa respecliyii;
a le muncii infolTIlalive, il conslilUie re!eaua infomla­ acesta pot fi ajutate unitiitile infonnative ca sli-~i des­ - al doilea exemplar se introduce in cartoteca - pentru cei recrutafi pe baza de sentimente pa­
tiva. Tocmai de aceea, evidenta rc~ele i infonnalive arc m:,;oare activitatea in cit mai bune condiJjuni. ey idcn\e i statistice; triotice de clilJ'c ~c fii de d irectii (servicii independcn-

SP nr. 52 I 1997 38 39 SP mo. 52 I 1997

 Anatomia cOml.lnislnuJui
Anatonlia COI11UnisnJului
- sco~idin rc~ea ~i predali altar organc de secn~ smi care evcnhlal lie impun penlrn 0 anUmita unitate
Dupa efccluarea opera~iunilor de inregistrare, ritale; de securitate sau pentru intregul aparal infonnativ.
lc) din aparatul central ~i teritorial ~i loctiitorii lor, ~c­
In eel mult 24 de ore, 0 ti~a se introduce ill cartoteca - scbimbari dinlr-o cll1cgorie in alta. Pe baza siluatiilor statistice intoanite de sllbu­
fii de servidi ~i scelii, prccmn ~i similnrii lor;
_ pcotru cd recrula(i pc bar.a de male rial eo01­ evidenlei generale a rete1ei infonnalive. iar cea de a Pcnlm a sc inlelege mai bine cum eSle folosit nilii!ile de eviden~a din teritoriu, conducerea inspec­
promiflllor ~i coinleresare malcriaHi, de ciitre ~efii de doua ill cartolcca Sl.1listica. comparlimenlul"mi~carea lunadi"in lincrca cvidenlei toratelor de sccuritate ale judetelor ~i ale unitatilor de
directi i (servicii indepeodcole) sau loctiitorii lor; Organizarea cartotecilor evidentei statistice
llIturor mi~carilor ce au loc ill limp de 0 luna de zile, contrainfoonalii mililare independente, pot la rindul
_ pcnlm ed ciirora pot Ii lra~i la raspundere pc­ ~i generate a retelei inronnative
redlim mal jos eiteva exemple referiloare L1 operaliu­ lor sa ia masuriJe cc se impun pe plan local.
nala, pre~edinlele sau vicepr~ediDlii Cons iliuln.i nile pe care Ie executa ofiterii de la evidcn~ retelei io ­ Tol eu ajutorul cartotecii statistice, ofilerii de
Secnrila~ii Statului; Toate fi~ele de cvidcnta Modell, illtocmite
foonative: la eviden!a relelei infonnalive, efectneaza Cll ~urinra
_ penlrU cei dill rindnl oameoilor de ~tiinta, pcntru in formalod. colaboratori, rezidenti. gazde case
- dupa primirea fi~clor Model I mtocmile pen­ operaliunile privind treccrile de 1a un ofilcr la altul,
arti ~i cul1ura sau eei ce lOlld in nomenclatura orga­ dc1nttlniri ~i case conspirative. se organizeaza la Cen­
tro refeaua infonnativa non recrnt.1Ia. rcaclivizala sau schimbarilc dinlr-o categorie tn alta, predarea de Ia 0
netOl;' de partld (de~i nn sint mcmbrii de partid), de di­ LruI de lJ'icre-dispeeernt, cercetare-documentare ~i ar­
primil3 de la alte unitlil-i de secwilate, aceslea se intro­ llnitalc la alia. sau scoalerea dio evideDla refelei infor­
tre ~efii directillor cenlrale ~i teriloriale sau locliitorii hlvfi, 1a birourile de evidenta a inspecloratelor de

accstorn ~i de ~efii de servicii independente, tn con­
fonnitale en Howirea C.C. aIP.C.R. nr.1l9 din 16
martie 1968;
anume:
_ penlru CCI din fmdul cetalenilor striiini de ca-
- cartolcca st.alistica ~i
Ire ~efii direcJiilor generale, iar pcnlru diplomali nu­
_ cartOlcca (..'Viden~ei generaJe a retelei inf.
mai pr~edintcle Consilinlui SccUTitiilii 5ralului.
due ill comparlimcntul'<mi~carea lunara" Ia unitatea ~i mative active . Accste operatiuni se fae lnlr-un limp cil
secnrilt'lte judeJene ~1 la grupele de evidenta a servi­
mai scurt posibil de la data primirii comunidirilor
ealegoria in care se incadreaza;
ciilor de conlrainfonna~ii milltare, to doua cartoteci ~i
scrisc de la unitlilile informative, en scopul de a se pu­
- clnd se primese dosare ale persoanelor sc()a ­
lea da rcla~ii precise asuprn persoanelor verifica1e In
se din reteaua infonnativa sau transferata allor uni(a~i
evidcn!a retelei informative In mice moment ~i en
de securltale, sc scot fi~ete din eartoleca statisticii de
m aximulll de exaetit.ale.
la unitalea ~i problema in care au fost folosite, se fae

Cotaboratori
_ de caire ~efii de servlcii sau loqiitorii aees­
lora, ,em de seetii ~i similarii lor. precum ~i de cltre
~efii de birouri de eontcamfonnatii militare.
Reziden(i
_ de catre ~efii de dircClii (servieii indepen­
dente), ~efii de scrvicii de c()otrainfonna\ii militare
sau loqiitorii Lor.
Gazdc ale caselor de lntl1niri
_ de catre ~efii de directii sau loetiitorii aCCS­
lora, ~efri organelor leritoriale ~i ai birourilor de con­
trainfonna~ii militare de la marile ullilal i.
Case conspirative
se introduce ill compartimentul rezervat Direqiei a
ill-a, 1a categoria inforruaton, problema CODlJ'aspionaj
_ de caLre ~efii de directii centrale ~i lcritoriaJc
sau de ~cfii scrviciilor independeole.
Dupa primirea fi~elor Model 1, ofiteml de evi­
denti Ie verifici\ eu atentie sprc a constata dadi au fost
corecL intocmitc, apoi verifiC<l m cartolcca evident ei
generale a retelei informative ~i numru dupa ce se con­
vinge capersoana respectiva DU fignreaza in evidcnta
altei unWiti, 0 tnregisLreaz1i in registrul jumal ~i intoc­
Dl~te copertile de dosar - pcnlru care esle caznl.
Coperta de dosar se compleleaz3 cu: unitatea
care a tacu1 recrutarea, numarul de toregistrare ~i data.
apoi se predau ofi~erului to cauza pc baza de semna­
lura in regislro. Unitalilor lcritoriale li se trimit eoper­
~ile de dosar prin po~ta special.t inr to rcgislru jumal
In loc de semnatur,1 se trece daIa ~j'numarul adresci de
expedic.rc.
SP Dr. 52' I 199'7
I. Cartoteca statistici
Yn cartotCC3 slatisLicii. a rCl-elei infonnative se
conccntrcaza Loate datele ell privire la ~chile sur­
venile In rC\eaua informativa aclivii a unilii\-ilor secu­
ritatii slatului.
Penlru a plllea line 0 evidenta la zi, capabilii sa
oglindeasdi numarul ~i mi~clirile survenite ill ret eaua
infolmal iva. cartotcca statistica are 0 forma de organi­
zme unicli pentru toale unitiiti!e de eviden~a.
tnacesle cartoteci fi~ele se grupeaza pe UDita~
infonnative. iar ill cadrul accslora pe calegorii:
1. infonnatori;
II. informatori ai organelor de ancheta penala;
ill. colaboralori
IV . reziden~
V . gazde case de lnJ.iIniri ~i
respeclive.
VL case conspirative.
La subuoitalile de cvidcofli ale serviciilor de
F~elc din compartimenlele I-IV se organizea­
zii p c unita\i ~i problcme de munca. jar ill interiorul
fieeru:ci probleme, pe profesii, limbi striiine cunoscute,
:in ordine.1 cronologidi a nlUnerelor de illregisLrare.
to scopul intocmirii unor situatii slalislice care
sa ogliodeascl in mod realloate mi~ciirile survenite In
cviden~a rCielei informative pc limp. de 0 luna de zile,
:in clldrul eartolccii 1>talistice esle organizat, In mod se­
11<1rat.. un compartiment dcnumit "~carea lunara".
Compartimentul "m~carea lunara" oglinde~te
Ullualoarele nlifclri privind infonnaIorii, colabo­
ratorii. reziden~ii, gazdele caselor de Inl1lniri ~i easele
conspiralivc:
_ noi recrutali. rcacliviza~, primi~ de la alle
organc de securitate;
40
opcraliunile de tncetarea legmurii sau transfcrarea al­
tor unitati de securilale, dupa care ~e inlrodllc ~ele in
compartimentul "mi~carea lunara" la uuil.llca res­
pe(.1iva.
Acclea.~i opera~\tni sc fae ~i pcolru schimbiirile
dintr-o categoria in alta (din colaboralor:in inforrualor.
din infonnator In rezident etc.)
Dupa wtoemirea siLuatiei statistice lunare, se
scot fi~ele din compartimentul "mi~carea Lunarl\" ~i se
rcpartizeaza astfel:
- fi ~eLe eelor nOll recnltali, reactlvizati. pnmj~i
de la aile unitali de securitate ~i a celOTLrCCUli diOLr-o
categorie In alta: pc unila~i, clllegorii ~i probleme de
mundi. De exemplo: (j~a unui infonnator recnJlal de
Direc~ia ill-a to problema contraspionaj englcz.
ciitre
engtez, respeel'indu-se ordinea numerelor de illre­
gislrnre;
- Ii~cle celor sco~i din retea ~i a eelor trans­
ferali altor uuita!i de securitatc, se iotroduc In com par­
Limenlul comun. existenl tn cadrul cartotec ii stalisticc,
eu denumirea "pleca~" In care fi~ele se pasileaza pe
unitatc, pc catcgorii ~i in ordinca aniJor in Cc1re au [ost
sco~idin rC!c.1ua informal iva sau preda~i allor unitiili
infonnalivc.
Cartoteca staListica organizatii in felul aratat
mai sus, ajutii 1a lntocmirca silualillor ~talisticc, pcn­
lru ea pe baza datelor oglindile de accste situatii, COD­
ducerC3 Consiliului Sccuriliitii Stalului sa poata trage
anumite concluzii ~i sa POaia ordona luarea unor Illa­
41
II. Cartoteca evidenfei generaJe
a retclei informau'Ye
Cartolcci ale evidenfei ~enerale a relelei infor­
maLive se organizcaza dupa cum unneaza:
- la eentruJ de Lrierc-<iispecerat, eercetare-do­
cumcntare ~i 3fhivii, unde se coneentrea.za date asupra
refclei informative a unitaplor informative ale apara­
tului central inclusiv Inspectoratul de securitate aI
Municipiului Bucure~ti ~i de la subunitalile de eonLra­
infollnatii militare.
La subunil.3\ile de evidenta ale Inspecloratelor
de seeurirale judelene, unde se concenlreaza date pri­
vinci fClcaua iofonnaliva de pe Tala fieciirui jndeJ. in­
c1usiv rC!e.1Da informalivli rccmtala de catre unitiilile
de cOnll"ainfOimalii militare de pe teritoriul judelelor
conlrainfonnatii militare independenle, unde se con­
centreaz<1. dale dcspre re~ealla infonnativii recrutatli de
catre unilalile de contrainformalii militare.
In cartolcea eviden~ei generale a re~elei in­
fOllnalive. fi~ele slnl organizate In ordine strict alfabe­
tidi. Aceasta cartotecl cste folositii In seopul infor­
miirii ofiterilor care solicitii verillcari asupra persoa­
Dclor cc-i inlercscaza.
In aceasta cartoteca se eonccnlreaza dale asu­
pra tuturor infonnatorilor, colaboratorilor, reziden~i­
lor, gazdclor casclor de intnniri, caselor conspirative
din refeaua infonnativa aclivli, prccum ~i eei sco~i din
rC\ca, transfera~i altor nnit.li.fi de securilate contrain­
dica te sau a caror reeuperare a ~uaL
SP .Ir. 52 I 1997
 Ana tonJia COI1JUni sll1uJui
Ofilerii de la evidenta relelei infonnative sin!
obligati ca in termen de eel mul! 24 de ore de la in­
registrarea pcrsoanelor nou recrutate, reaetivizalc sall
primite de la aile unitii\i de securitaLe, !lli introducii 0
(Wi in cartolcca slatisticii, iar cea de a doua, in ea\'­
toteca eviden\ei generalc a relelei infomlaLive, meu­
tionind in mod exprcs data introdueerii lorin eartoteca
~j indicativul &'\u numelc ofileruLlIi care a cfcctual
opcratiunea.
To! in aecasla eartotcdi se roai introdue fi ~ elc
persoanelor punctate ~i urmeaza a fi rcenttale prin a­
lragere treptata din rindu! eelalenilor romlini, iar dupa
efcctuarea rccnttarii acestca sint inlocuite eu fi~c care
sa indcplincascii eonditjunile pentlll pcrsoanele re­
crutate.
Atil pc baza oomun iciirilor serise, eil ~i pe baza
oonstatarilor {aeule cu ocazia confruntiirii dat elor din
cartoteca stalistica eu exi'ilenlul de la unitiil ile infor­
mative, ofi~erii de la eviden\a lrebuie sa efectueze in
f4ele din cartoteca statisLicii ~ i din carloteea eviden\ei
generale toate seltimbiirile slIrvenite, penl11l a se putea
da relal" exacle asupra persoanelor verifieate .
In scopul prcvenirii unor gre~eli ce s-ar putea
strccura in procesul muncH de verificare, cit ~i pcntru
intaturarea pericolului de a se da necunoscute pcrsoa­
ne care in realitate fae parte din retcaua infonllativa a
unua~or de securitalc, ofiterii de la evidenta relelei
infonnative efecllleaza vcrificarea periodica a tuluror
fi~elor existente in cartoleea eviden~ei general e, avin ­
dn-se in vederc, cu ocazia ocnlrolului ca fiecare fi~a sa
fie ~ezata in ordine strict alfabeticii.
Daca eu ocazia controlulu i periodic, sau in pro­
cesul muncii, se eonstatli cii 0 fi~a este inIrodusa gre­
~il , raportcaza acest lucru ~efuluj sliu ~i nmnai dupa
accea trece L'l ~tampilarea fi~ei cu indicativu l sau ~i
data la care a fo st fiicUla reintetcalarea stricl alfabe­
licii.
R~tmnpiIarea fi ~ei gasitc inlercalal grqit, cstc
necesara deoareec de 1a data introducerii ei in carto­
tcca evidenfci generale a rctclci infonnalivc ~ i pina ill
momentul in care a fost desooperita gr~ea1a, persoana
respeclivli putca Ii vcrific.1.ta ~i care llnnare a aceslu i
fapt sa fie data "necunoscuta". Deci pcntru fa pLul di
intcrcalarea a fosl fiicutli gre.5iL. trebuie sa raspunda
ofiJerul de la ev iden~a care a introdus fi~a in cartotedl
~i nu ofiterul care a efectual verificlri in perioada cmd
fi~a nu sc gasea la locul ei.
Trebuic relinut deci cii introducerea fi~eior in
cartoteca evidcntci generate a rete1ei informative, cere
o foarte mare atentie din partea ofiterilor ce luereaza
SP or. 5 2 / 1997
in accsl comparl imenl. a fi~li introdusa iIi mod g~it,
poate atrage dupa sine eonsecinte grave, in sensul ca
atunci clnd estc verificata 0 persoana, este datli necu­
noscuta, iar unjlalea care a verifieat-o, pe baza fezul­
tatului primil poate treee Ia luarea de masuri ope­
rativ e.
Cu ocazia controlului periodic a cartotecii. ofi­
!cm! de evidcnlll introduce fi~e orienlalive - acolo
unde eslc cazul - care sa contribllie la efeetuarea unor
combinalii de nume astfcl: in locul familiei IFTIMIE
se introduce 0 fi~c pe eare se scrie vezi familia EF­
TIMIE. Adiea aool0 unde au fost introduse Loate fi~ele
de In famHia IFTlMIE elc., etc .
SchimbliriJe dintr-o catego ric d e evidenf.ll in alta
~itransmitcrca de la 0 unitate d e securitatc In alta
Schimbarilc dinrr-o categorie de evidenta a re­
leici infomlalivc in alta - in funcpe de sareinile pc
carc Ie in d ep linc~I C - cum ar fi de exemplu trecerea
lIDUi infonnator in categoria de colaborntor - poate fi
taCnta numai eu aprobarea eelor care au dreptul sa a­
probe recrl.ltarea.
Necesital ile mund i infonnative irnpun in mul­
te cazuri sehimbliri in activitatea unor infonnatori. ast­
fel ei pot fi trecuti ea rezidenJi, gazde case de tnmn.iri
sau colaboratori. Accstea pot surveni fie ca unnare a
tUlOr sarcini Doi pc linia colaboriirii cu organele de
securitate, fie ca rezultat al unor schimbiiri in activi­
tatea lor profesi onala.
Rezulla deci cii in funC(ie de nevoile muncii de
seeuritalc ~i calitii\ile persoanelor din reteaua infor­
malivii, se pol cfcclua u.nnlitoarele schimbiiri de catc­
gorii: din infonnalor in oolaborator ~i invers, din in­
fOlmalor in rezidcol ~i invers, din infonnator in gazda
casK de inlilniri ~j invers, din colaborator in rezident
~i iovers, din colaborator in gazdii casa de intnniri ~i
invers.
Pe baza comunicarilor serise, pe care Ie pri­
mc~tc t1llit1i\ilc sau subunit.litile de eviden\ii dc la uni­
talile infonnative, sc efectueaza mentiunile respectiv
In fi ~ele din cartotcca slalislicii ~i din cartoteca evi­
denlei genemle a rcte1ei infonnative. In acell4i timp
fi~ a din carloleca slalisticii Se introduce in eompacti­
mentul "mi~carca lunara" pmii Ja intoemirea s itua~iei
stalistice, dupii eare este trccutii in eompartimen.tul
eorcspunzmor noil categorii, m. care a fost trecuta per­
soana.
Comunicarca serisa., pe baza ciireia se fae men­
liunile nccesare, /Ie pQ!;treaza la fondul de coresponden\ii.
(conlmlJare in numaroJ viitor)
42
Ac{ucJJi 1.1lC::"l
e I
'S
OANA MARINESCU
R ADU DOBRESCU
f/elllrll 0 societal!! al1nl;i ill Imll/i!ie cle la IHlilP­
lea illlilJi1;trti 1:1 nil feg,illl dClllocmlic, a('t'e,;111 lor c1()~.I '
re I\: li) ~ICi poli\ii polilice:ll ri In:nllit ~ii l'uII\lilUil: pll­
m l1 l gcst de igiclla col<:<"llvii mininlalii (b:\lI1~lnlillcl
Ill ccanislllclc suh(Cralll' ak ditl.lIUI ii. :Ullicillilli Ie in
srir:;;it hI 11IIlI inii. la lumina opinie i publice. aceSI .tet de
de/vc lirc-Jc/viiluire n arhitcrlllm ratllui :If II "vuliin
cV:ldm pJu cfecl henefic
in prilllul rinLl, d ar Ii fikut in Olilfe parte illl ~
posibilii conlinu:trea ca alarc II nClivila!ii S(,cllrila~il,
conSClvarca :o;lmcltlnlor sale 0PClillIOU,1!e .~i ' " II1CII­
IiIlc .~ i ;n' Ii c()ndll~, tnulllllai lCl'ede, I.J leronnula..ea
dClll ocraticii a practicilol servlciilllf l> CtTct~ dill Ro '
man ia I
I:) <lr I, rharc~t. :Ipni. irccelCil ell' 101 I) COHHlIlIlt:
a sccrellllui gCllcmli,.1I - (II cleele/e ilk rente; duhlU
nccltfcrcnl i..u. ~lIspiciulle UII ivers;II.I. Ilcll11p:iclCt ell
sine a societalij - la II eCOllUI111e a dC/vJlulri, gellera-
1i/,lIe (mediil(11I1ic-); cJ /lr Ii suhslil!lit CIlCtt/apcl ill dl­
cu il ifil:hi~:t secrLtl1lui :Istl ·1gClIeralil.:rt tllla, III circuil
dt:~L hi~, 01 ~t.rrutlilli rcstnn~. lefIJnnllla! delllllcra!ic
rlrcpt llll'cl:tlilhicc:tual "I cl.ll\lJlIII~illllii lairall!;p.lfCII!..,
dreptsl1rsii IXlIcn!i:tl5 pl!fIIru Cl dClVa/lli l'c po~jhil~
1.1 :11' fi gt.nnat. ill :II Ire ilea rilld, 1111 prnres de
a u lt)p~ihaJlilli/ii J l'olct1 ivil :1 Mei ~ ()cielii!i care. :JPfI)­
J1riilldl1-~j nSlfd tn:clltlll n:.l II l;iI. :tvilltl al.'cc~; Ja area
r ~tc de penultlhr;' iclclllil:trii pc Clll' !HI ,",,,nl in! rC:Ij;n
rll llt:llollnrc a regi ,lluhu Illt.lli(ar. ar [j nyul Illlllllllrli
Imille ~ansc liii 0 I1Ipii CI1 l'I (ell lrccutll l.. J. illlpiicill­
lht-se etl sinl;, d.ldi nl! chial'" in <enslli "icrl.'iJii·'. i:d
pUli ul1l aeeLl nl,')hiccliviirii l\!lapClllice a IlIlIfI:I;ltCrllC
r onll!cIU'lIe,
In III lialrulen rind. llIijif>eind "as.lOlIIe:1 Iml­
~i "collt"mntan.:a (Il: Cl"i7il. ~i lulU~1 pa~lIicii CI1
la m"
pr~\prillltrc\.ut" :' . cI ar Ii impu:-,. p~ tennell lillif-. :I!nl­
nl:lIt':1\ reliP()n ~nhilit51;i (morale do"r. in acc:sl I '\1.1 COl
1l1odel comJ)Oltal1lclllal. cl)nlrihuind asl rei Iii prillll:ni­
rca d ilclor ~i, .led. 1,1 delllurral i7ilrc
IgoOT"incl sistcllltltk "l"c~le argllmcnt\.., rcgilll11 1
liescl1 il blocal tllll!> ell. ~lIptC iUli acec~lIl puhllcuJIII 101
t;t
•
•
e
U
«i.h arct..: ·(\I.\tei Scc:lIlil:ili - ;lccsta realilinrill-Sc lot
. It.. 1
"pri\";lI", ~l1n fOllllil Irafil':irii sC(I"Clllllli iu ~ant:tjlll po ­
liti\..' - diu grij:1 cle :t p:t~tra "lil1i~tc:t" cctillClli lor. "C\)­
eFl1Ille" ~i ('oncilicrc;t nalio!1:11:'i", pellll1l a nil induce
Ir,1Ll1I1 i ,j Jlol;~rit;iri lIl"siVl~ il1(r-IIJI cllrp sm:jal atlt de
rfilgil (rith) Impacal ell ~in~ ~i p~nt/11 " 1111 dcclnn~a 0
"\ iniilu.lfl. cle vriijito,m.:" eu erel·te nolive pcnlru 0
SIlCi,:I"tc c ;rc" rchuia ~ii-~i u-jlc trccultll ~i sii plIrccadil
101 refll11l1a (ci~lrii :t~cG"~ i principm alliJli~tii. al gmdua­
1t1,t!1I ell rllluc~'ur, ~I, ""pci de fII/e" '*) Or. litli~lca pc
(',u'e re~ifl1ul I/'C~t·tI :,l i!1n~!l;(1 sii ','I~tc,lIl1ii peslc eor­
pid ~m I:I!., in genera'!. ~j peste aSllntarc;r .lClev;mllui ~I
arl!:;j)l)it.\lIhilitti!il, 'i~ pal'ticubl'. Ill! cslc lIccJl StlC­
·l • .
l'cilanclll "de haiuilic" ::d lini::;lii lola!il:lJc, prill care
Illlillall''' sislc,""lit::i a ,I ~ ~Viifllh\i e.\lc, la rinelll-i,
()Cullat:l. iOir r~c ursul la aulopsiitanaliz:t colcctiva _
.1I11111:1t, lIitat, 'refllial I'rohlcnta care s\.. pune cstc dad i.
cll ']1;l II ;1~" cle: IHngii ,c.. \r...:nen!a a- n..ful5rii, l i l1lpc~ire.1
Ircctiillitii ~: i cJincran:;r de cJmai ' pot .1 VCJ.. III general.
II,,'. l;Cn\ s' mila. ('U alii mill mull CII cit rcvcnirc<I in
adu;llilalc a n" cslIllIi b dC1SiII'L pwvonca prilllul ~e;rn.­
d:"11 de prnplll1ii (lhHllatli) ill illtcnoml prillcipalnJ ni
]l.1I tid din CI)ali\ iii !!ui.'cmal1ltlll.115. react iVl ~zii. In pla­
11111 pOl.irlilnr, llI:ii v~r1lea "I'm' 1\ Ie , IIhsnisa itlenl uhli
dL' lilli~lt S(,tI:tf.'i ~ i ri:;~~ sa d l!d;lII.~ut: till al <loika
plOlC ~ ell' cfl»)riutlC a idcii pdviud dcschidcrca :trbivci
!() ~ lci ~tcnril:it i.
Dilr l: 1i V(;I!Ctn f:lplc/e F'ICIII a fOSl "priJIS ric \)
IIj ' ~ :t ~ t;natonlllli !fir;lIl1~t ennsl ..nl ill
CII. rnsa sl1r~;r s nil:' In pmiectlll de.
1 Ulll ircuna eu sCU:J!omllih1:ral Nklliac Ccr­
Vl'ui . 1'1'I11ttlul stahile:! d.-cprnl ccl~\( I' Ilor (I\;. a- ~i l"on ­
~\lltn pr0l'rillhlosai' ( pIllS L"i iht.:rnrcn de ('upit, al1icolu/
I) ~j l lic a 'Inn lileu. SillI prin nl:tliS ll1edia. dara eei
lal"~ (leI in );;ltI c.lntlhkuii 1:1 funqii c\t' concluccrc ' in
~I:tl all cu!ahoral eli ~lclllitalciJ. Fond,,1 arbivi,~t ie (sau
l'r a Ill'lj lamas tlin cI .) t1 lila si'i Ill' Ircctll in slIhortii­
Ilea ('olllltLllllui National pcntlU Sturlierca Arlllv clor
Sf!' ...". 52 / I !)~)7
 Aclu alilulca
Securila!ii, e o ndll~ de un Co nsiliu, formal rl lll l 1I11 CI11­
bri (d in care minimum Irei pro pll~i de AI'D PR) alc ~ i
de Parlalllcnt penlnl Ull mnuuat de 4 an i. DCPllS la Sc­
nal ill primiivar.1, lextul nu a pul ut 11 illal 10 dezlnllcP '
de Comisja juririidi ~ i de ce;1 de apiira rc dlll li psa
PllllClu lui lie vcdere al guvcmu lui. Tn vnrii, cOlll i:-.ii le
au trirn is excclilivului 0 adresa ullimali va prin care
acordall un tcnuen lillliia pcnlrLI lrimitcrca aviJ:lIlui,
insistcnl!l dntorlndu-se faptlllui ca lcgea li nn" sa crce­
ze 0 inSli! n!ic a d1 rci suspo erc fi uanciar;i trcbuia asi­
guraUi de la bl1gCllll s!alului. GLlycrnul uu a respecl at
oici accasla data, <inr proieclul a fos! discula! ~i aVil.al
de Comi~ii ehia r 1U prima siiptamioa a Hoii sesiuni. hi­
tal de neea~ta tergiversare a cx.cculivului , dar, potriv it
propri ilor declarapi, ~i de inrormn\iil e asu pra pozi\ii­
lor unor colcg i de partid fa Iii dc proieclul de lege, Ticli
DlIJnitrc~cu devine din ce in ce mni vi\l.llent. Prilllul
pn ~ n fo~! aeuza\ ia adusa 'in mod l ran~ " o l lu i Ion Dia­
COllC ~ CU, prqcdintelc PN'rC D, ~ i lui Nicolae lonescu
Galbcni, viceprqcdinlclc p;u1idului, cii ohstru qioDea ­
za ndoplarca lcgii. Senatoml afimlil ea cei doi sc lem
de cfectclc acestcia, dcoarccc promovind-o " ~i- ar pll nc
singuri min a In cap". DUl1lilrcsc u se h ~zca za pc () aCu'­
malic factlla ell: Galbclli IlI tr-o ~ cdiJlti\ a w nducc rii
PNTC D, potrivil earcia Icgea "al' descbidc clilia Pan­
dorei". Dc all fd , tot dupa afi nnalii lc lui Tieu DlII1li­
lresell " Nicol ae lonescu Gal benj liC pron u n!a~ c 'inca
dc pc 7 mai, cu ocaria unci dCc1nrnp i publice, unpo ­
IrivJ ncecsului la dosarelc foslci Seculi tiip. cOIlS idcrat
inoport un, pri lc,i CII care declarasc eli CSIC de acord LLI
Icgca, ca deputat , dar nu ~i cn ~cf <II Com isiei SRI. I) l.:
asemcnca, T icn Dumilrcscll II fUl'e respouliab il pc ~c ­
crclaml general al guvern ultti , Reillm 0rri ~ , " 0 IIIU I
lui Di aconc,~ c l1 ", penlru pierdcJea ad rese i lilt illiativc
l.rimisa de Com is iile senatoriale. A doua m i ~c a re a lui
Tiell Dum iln :.scu a fosl 0 inlerVCll!ic In pl ennl Sc na­
tlllui, prin carc fa ce un apel Cil in ilin li va sa :o;a fie vo­
lala 'ill regim ric urgcn!a . Cu ,Kcasla Qc""zic, eJ Cill alo­
ghcaza i11di f'~rc n l a guv cfD lIlu i c1rept " 0 inSlllla dcsca­
lilkanla la ,}(iresa melllbrilor Comisi ilor" scn,il oria lc
~ i den unlii nngajamcnlulminislrl.l lH i cit: Illl crnc, (iilvri l
Dcjcu, fal a de vi l'c pr c ~ cdi nld c PNTCn, Ni(;ol;ll' (".
ll e~e ll Ga lbcni, "ele 11 duce 0 campaui e de lIchidmc
moral a ~ i pu lil icii" a sa. Ticu Dumitrcsrll cOllchide cil
1a u asclllcnea alitlldinc de "ahjeqic mor"lii" 1\11 a rc­
u~ i t sa sc coboarc nici macar P DSR.
1\ dotl il zi rlupa primcle aet1Z:'q ii, Diaeollcs ell ~j
Cia.lbe oi au co nvoeal pre!)a peatm a-~ i prct iza pozi! ii­
le. ACllUl\ iilc all fos t negale vehement, Diacollcs cli
S.- m", a2 / 1997
prcciCmcl cil fi U a GUll niciodala nici un eomealariu Cll
privire I:. pruie<.:\ul de legc, i:u Galbeni exprillllndlqi
di \ ptm ihililatcu dc a i sc pllb lica proprilll dosar, ea do­
valli! cil nu sc IClllc de lrccutul lui. TOlu~i, Galbeni,
c-a rc e ~le ~i prqcclinlele Comisici parlamenlare pcnlll.l
('onlro ]lIl SRI , a acu:t;ll defic il clc pe care Ie prczinlll
J()Imula pro]lu ,~a tic sen alor. Dq i conecpul de 11 jll­
ri~1i ~ I aprobal de Comisiilc Scoalui lli, proiectul este
lodi nesalisfiiciilor, "superfici al , dupa nivellil dc cul­
lma a lui [)u1l1itreseu" ~ i "fIidi a se analiza implicaPile
care dccurg". Mai mult, acesl a I-a acuzat pe inili alorul
!ariinis! ca pl!f'sev crcll~ a lu i sc datorcaza nUl1lai amtii­
pei de a prelua con dllcc rea inslit ullIlui ce va gestiona
dos:Jrc\e, lr:~n sfo n llilld arhiva In prn prilll ~ iill inslru­
ment de ~ itlllaj. intr-o dcc laralie ulterioarii, Ga lbeoi a
vorbil dcsprc cxistenla, la scdiul AFDPR, a unor do­
cume n!e ineriluinaloarc la adresa lui Ticu Dumilrcscll.
EI a ;lCfI:tat ~i Ill a~s mcd ia di iusisl5 atit asupra acce­
sului la dosare pcntrll ca cstc iolcresata "sa puna mma
pc al1lallUnle per~onale di u viala celor vizaP".
Pe 4 seplcm!>1 ie, cazul Ti eu Dumitcscu a intral
pc agc.ndH de luenl a liderilor COllvenlici Dcmocratc.
Co ncluzia H rll.~1 ca CDR va sllslillC proieclul scnato­
nll ui, iar divcrgcn\cle dintre prqedintele AfDPR ~ i li­
dnii l iir ani ~t i vor fl rczolvatc de conelucercn PN,!,CD.
13iroul ele CO llduccrc, Cnordonare ~ i Conlrol al
PNTC J) a sch imhat Tnsa tlalc!c problcmci. In primul
II1Id, riClI UUllliLre:,ru a rosl cleft: lit Juriului de Onoarc
~ i nisl' iplinil ill p,II1 idulu i, care sa -i anal izel.e "I:olrca­
ga ac tiv il ate ~ i alitudiuea" calificata drept ofensaloare .
Jurilll putca decide dc In 0 simplii Illustrare pioa In ex­
duder':'1dlO partid a aCII{;alu lui. Dccizia sa treblli a Cl)­
Illu nka!~ BCCe, care 0 va race publica . Pilla la ver­
dict. lidcrii l arau i ~ti i-au retras lui Ticu Dumitrescu
spriJ In ul p()1 i! Ie ~ i sus\ inerea (lin pnrl ca paItidului.
Ticll f)1I11l itrescll ntl a p51u t illsii sa ia in sen os
hol iiriri.lc fomilli connudlol' a l !a r ;LOi ~ tilor. Convocat
Ill: 12 seJ1ILfllhric III rala JlIriului, prqcdintele AFDPR
a rcllt1..:t Lsit vini1, a{i'1c\1I11 1~i anu Olase intcnpa 1ncil de
Iii Inccpn l.
in 'I\;cia~i lim p IIlSil, li d ~ r ii ! ii r~lli ~ ti au ad o]lIHI
l) atilll(iinc fala de ]lmicCIUl lui Tic l! ])umitrescu dif'c­
rita de cca exprimata de C DR Acc~ lia ~i-a l1 cxprilll:tl
III Illod oficial, printr-un c()l1l unicat de presil, sprijinnl
pCnll'lI aci()plareil IInei Icgi care sa dcschidii arhivclc
foslci ~cc m i !al i. Dar :Icca~l ~ Ifo lllla trehuie sa ludcpli­
nea ~ c.'i 0 scric de e()ndi!i i: "sa ric elahorat1i in coneor­
eb tl!!'i eu doclrinn ~ i programtil p;1rlidului, In consens
ell prevcdcrilc Icgisla! ici ulleflHl!ioOil!c" ~i sa :1i bii ()
,1 ,.
AClualitatea
:;edactare juridic.1 de inalta (inuta". AslfcJ, BCCC a
criticat "modul insuficient de elaborat al redacliirii in
varianla prezcntalii" ~i a insarcinat 0 comisic speciala
care "sa uubunatiilcasca" ini(iativa legislativa. Din co­
misie fac paI1e: Vasile Lupu, Rasvan Dobrescu, Ga­
vril Dejeu, Emil Popescu, Grigore Lapu~an, Alexan­
dm Badea ~i Ion Manea. Proiectul va unl1a sa fie dis­
culat in cadll.ll BCCC, iar apoi de liderii coali!ei gu­
vernamentale. El lrebuie definilivat de !arani~Li pina la
inceputullui oClomhrie.
CUlll va arata viitorul text de lege? Prc<1. multe
delalii nu lim!. Dincolo de aspeclele plincipiale enun­
~ate de comunicalul de presa dtat mai sus. s-au deli ­
mital totu~i cUeva leodinle in cadrul pozi\iilor luale de
Iideri. In primul riod, dosarele nu vor fi publicale. Alit
Diacooescll, cit ~i Galbeni insisla asupra ncestei pre­
vederi dio dorinla de a prot ejn viata intima a subicc­
lilor. Dar, fiecarc ceta~ean va avea dreptl!1 sii- ~i vada
propriul dosar, iar despre cei care aspira la postu ri de
eonducerc VOl' pulea fi oferite infonna\ii privind co la­
borarea sau oecolaborarea cu Securitatc..1, prevedere
pc care proiectul lui Tieu Dumitrescu 0 ingloba, de
altfel, la articollll 16. ~i inca 0 precizare subliniata de
Diaconescu ~i de Galbeni: nici unul dintre ini!iatorii
legii nu va putca face parte din condllcerea instillf \ici .
Pre~edintele PNTCD mai dore~te ca m lege sa fie in­
serat ~i pllnctul 8 al Proclamafiei de la Timi ~oara, po­
trivit ciiruia fo~lii colaboratori sau activi9ti de parlid
nu pot avea acces la fllnqiile pl1blicc. De asemenea,
u ebuie ootata ~i 0 deciaralie a lui Vasile Lupu, mel1l­
bru ill comisia de redactare a proieetului, care sustine
cil legea privind accesul la dosare trcbuic sa fie ciliaI'
mai draslicii decit cea propusa de Ticu Dumilrescu.
Mai tirziu, Nicolae Ionescu Galbeni a prezenlat
pe larg, printr-o scrisoare, punclul sau de vedere. El
clasifidi dosarele pe trei categorii. In prima grupa in­
tra dosarele de problema, privind partidele polilice is­
torice, cullcle, organiza\i ile anlicomuniste, pen;oanele
care au aclival. ~i masuriic de represiune luate 'iropo­
triva lor. Acestc infonnalii trebuie pusc urgent la dis­
pozilia istoricilor, unnind sa fie £acute publice "cit
mai curind ~i c1t mai complet". A doua calegorie cu­
prinde refcaua infonnativa a Securitatii, gestiunea a­
cestor dosare umlind sa fie incredintata uulli institut
similar celui din Gemlania, condus de personalita!i
culturalc ~i religioase, dar apolitice. Inslilutul ar unna
sa verifice ~i sa comunice care dintre demnitari ~i ma­
gistrali a colaborat cu Securilatea. Yn al treilea rllld,
dosarelc de vectori, care vizeaza persoanele aflate m
45
ViZOlU1 Securitapi. La aeeste infonna(ii, 'fiecare per­
soanii trebuie sa aiba acces, dar Galbeni crede in con­
tiouare cii nu ar fi indicat sa fie mediatizate.
Pe de alla parte !nSa, senatorul Radu Vasile, se­
cretm'lll general al PNTCD, susline, alaluri de prelua­
rea modcIului gcmJan H, accesul presei la conlinutu1
dosarelor.
Totu~i, fonna [mala a legii privind accesul la
dosare nu dcpinde nurnai .de opinia fiirani~tilor, Liderii
coali\iei guvernamentale trebuie sa-~i spuna ~i ei cu­
vinlul. Petre Roman, pr~edintele PD, ca ~i al~i mem- .
bri ai partidului sau, ~i-au manifestat anumite rezerve
fa~a de aceastii nOlla iniliativa a ~iirani~tilor. Argumen­
tul a fosl ca in ultimii ani s-au facut in mod cert modi­
fic<1.ri in dosare, astfelincit sa poatil fi compromise ~i
persoane nevinovate.
0 analiza a consecinleior pc care It; produce,
inca de pe aeum, aceasta tergiversare (involuntarii?)
trcbuie sa aiba In primul rind in vedcre dimensiunea
disputei. ESle primul scandal de proportii din cadrul
PNTCD. Nici scrisoarea tinerilor fariini~ti care Ii adre­
sau lui Corneliu Coposu 10 illtrebari ineomode ~i eu
alit mai putio divergenleie din culise, micile rebeliuni
ale mini~trilor fiirani~ti sau aprecierile malifioase ale
lui Radu Vasile dupa inveslirea ca premier a lui Victor
Ciorbea nu au lual 0 asemenea amploare. De fiecare
data s-a gasit 0 rClcta prin care apele sa fie lini~tite, tara
spcctatori. Acum, un membru al PNTCD este adus in
fala JUliului de Onoare al partidului. Inculpatul des­
considera acest for ~i continua sa-~i sus\ina ~i sa-~i ar­
gumenteze public acuzatiile. In plus, nu este singur.
POlrivit semnalelor din presa, el are sprijin din partea
unor rcprezentanti ai AFDPR, CDR ~i ai diasporei
romme.
Aceasta incl~tare, oricare va fi rezullatul final
(remiza sau mvingator declarat), va avea repercusiuni
negalive asupra ideii in sine referitoare la accesul la
Oosare. In primul rind, poate avea loc un transfer din­
spre animozitalile pcrsonale spre proiectul de lege.
ASlfel, comhalanfii ar incepe sa desfiinleze documen­
tul, m loc sa sc mitralieze reciproe. Acest lucru I-au
demonSlrat ~i Galbeni - cin.d a trecut de la aeuzafille
adllse persoanei Tieu Dumitrescu la criticile impotriva
ioi!iativei sale -, dar ~i pr~edintele AFDPR, care vor­
bqle dcsprc motiva!iile oculte ale ~efilor liirani~ti .
Problema nu este aici ~i acum sa vedem cit de funda­
mentalc sml acesle afmnaf,ii, ei fapml cii. ele creeaza
suspiciune, ridicii semnc de intrebare, dat fiind con­
lextul, asupra corcctitudinii actorilor. tn mod evident,
SP nr. 52 / 1997
 A ctualita tea
acela~i transfer se va face ~i in viilor, cine! comisia in­
sarcmatli eu redactarea legii va comunica rezllitalul.
Esle u~or dc prcsllpus ca, eu eillcxllIl [jnal va fi 1l111i
indepmal de vru'ianla Ticu Durnilre,,;clI, C\l alit scna­
lorul va fi mai virulent in conlraarguOlenlele sale. ~i.
a~a cum am Illal spus, nu va fi smgur. S-a v3zut, sprc
excroplu, cii membrii CDR nu all numai puncle de ve­
derc comnne eu lruin~uj. Proba [maUi 0 vor constilui
dezbalcrile din cadrul coaJj~icl dc coalilii, care va adu­
ce 0 nOlia ploaic de acuza~jj reciprOcc, In ~pccial mire
PD ~i PNTCD ~i, desigur, scandalurile din plenul cc­
lor doua Camerc ale Pariruneniului, einet opozilia j~i
va spune ~i ea cuvullul.
Oadi. a~a cum spune Pncworski I). "l1lomenull
crucial In lrcccrea de la un regim lotalilar la demo­
eralie esle dcpa~irea pragullii peste care nimclli nu mlli
poale inlervcni pentru a invcrsa efeclc\e foslUlui rcgi11l
politic", alunci "afacerea Ticu" dcmonslreaza, para­
doxal, eli democralizarea. pe care 0 reconfinna (Loalc
intcrescle sinl supuse competi{iei, negocierii etc.) poale
avca ca posibila consecinta tocmai perpeluarea unui
efect al fostuhu regim politic (banuiala. universalizaUi,
de exempJu). T rccmd pein erodarea rabdlirii ~i interc­
sl1lui opiniei pub lice, amenintinrl sa declan~eze lm al
doilea praces de compromilerc a ideli rccursului la au­
topsihanaliza colcctivl'i ~i rcaclivtnd fonnulelc calman­
Ie injeclale cOllJU\ui social de dilre regimuL UiescH,
"afacerea Ticu" arala cit de grell va 11 ciliaI' ~i pentru
"postlranzi{ia" in care s-ar pirea cii run ioU'fll, sa ga­
seascli acel "dinco lo de principiuJ. .. liDi~tii" . 0 m<Li mic.'i dccil cca pc care a "aeopcrea" Se.::uritatea ­
NOTE:
1. Legislapa carc rcglemcntcaza organiz.area ~I fWlclionarcll
SRI inlcnice accesul la arhiva fostei Sccuritiip pcntru 0 Aceste Jegi coostjluie esenta unci refonnc de tip tibe­
pcrioadii de palruz.eci de ani. Bcnelieiind de ''umbreJii''
leglslnlivii. suslrngerea snu distrugerea de documcnl.e au
continual Jlcstingheril. ull.imc1e avtnd loe, dupi uncle
semnaJe. ehiar in perioada a1egcrilor din noicmbric 19%
2. Gabriel Liiceanu, 22, OI· 7 11998.
3. Paslorul Joachim Gauck. ciLal (Ie Gabriel Liiccunu. idem.
4 Sarin Joni\1i. "ElcelIo~ocul...". Sfera. Politicil or. 48.
5. Projectu! de lege 'inainlal de Ticu Dumitrescu s.c refcra. In
nrticolul 2, 1<1 pcrsoanele cat{' oeupii unniHoarc lc funqii :
pre~in!cle fiiri i, parlrunenlar. membru nl guvemului. Pfl}­
feet. subprcfcct. primar, vieeprlmar, director ~i (tirecWr
adjunct ailulUror jnsli1u~lor de informalii inlerne ~i ex­
Ierne, funet ie de conducere rn IGP, inspectoratc judc~cnc,
Garda FiJlMCinrn, ambnsador, consul. judccatC>T, proctlmr
etc.
SP Dr. 52 I 1997
\. DoculT\cnlclo PCR ~ i ale fostei DSS au fosf prcluate imc­
dint dupa decembric 1989 de catre MApN . fiind ulterior
lmpiil1 i1e difcrltclor institu\li ale statu lui - "numai din
ccle nouii fonduri depusc la 0 unitate m ilitara din Pite~ti
ar II dispiirut 17.mO de documcnle" (Marian Chlriac, 22,
nl". LO I (997) - C.1 dupa
pa Bcrcvoie~u . .. clc.).
aeeea sa fie prelualc de SRI (grua­
7. 7.iua. slmblilii (I sepl.embrie 1997.
II. I!xpcrienla gcnllan.1 sc constituie mlr-Iln adeviiral model.
Ocupincl scdiilc STASI inca de In illceputul lui ianuarie
1990. rcprc7.cll1anlii ~ociet.atli civile. in frunle eu pastoruJ
Gauck. nu prclual un fond arhivistic de 180 km lillian. 0­
bligindu-I pc prim-minislJUl de atullei sa desHlnlez.e mi­
nisterul STASI ~j oblinind adoptarea de caire primul Par­
lament tibeT a unci legi privitoarc la accesul In dosarol
propriu Dupii reunificare, Joachim Oauck este numit "in­
sarcilla1 federal" pcnlrU adm inislrarca arhivei (Biro:urile
Gauck), "Legea 'privind documenlele SelViciului Secu­
ritiilii din rastn ROO" (intrata in vigoare la 29 decembrie
1991) preva7..ind: accesul fiecaru l celii~ean la proprlul do­
sal'; accesul illslilU\iei la dosaru l Wlui postulant in vederea
angnjarii; aCL'Csul liccarui ectal·c an la dosarul Wlei per­
soane eU functic de cooducere in stat. La antipod rata de
modeJuJ german. "Birourile Tieu", daca vor exisla. vor
lrcbui sa se mul~umeasdi eu un fond arhiv istie mult mai
subt ire . Pentru comparatie. fa~a de eei 180 km de doeu­
menle ~i 6 milioanc fi~e persooale elt a lasat in WIDa
STASI. Costa Sccurilatc, dupa spu&cle eolonelului Pintilie
_ dircctorul Dircc\ici Arh ivc din cadlul SRI -. nu se ponle
milldri decil eu 25 Ian de documenle ~i doar un milion de
dosare de urmlirire. rata de cei 90.000 de angajati ~i
\70.000 de coJabora1ori. cit avea STASI la a populat ie
claar 15.000 de angajap etc. (lnfonnapl preluate din Ma­
rian Chiriaco "Dc.~pre adcvarul din arhive", 22.
Of.
1997).
9. Pncworski. Danocra/ia ~j econCJnia de piata, Bucure~ti,
Ed. AU. 1996. pag. 22.
OANA MARINESCU - is a student at
the Faculty of Political Science.
University of Buc harest. She works
for the newspaper Ziua as a reporter.
RADU DOnRESCU - gradu ated this
year from the Faculty of Political
Science and Public Adnunistration.
University of Bucharest.
46
Actualita tea
•
~I re
IULIUS ROSTA~
Clivajul eel mai putemic din societatea TOma­
nensca esle eel dcterminal de aUludinea falii de re­
formi.: rcformist/antirefomlist. Acesl fapL ne esle do­
vedit de rezullalele alegerilor din noiembrie 1996 ~i de
crearea coali~iel guvemamentnle COR-USD-UDMR,
al cirei obiectiv principal eIa realit..area refonnei . Re­
fonna reprezenla un obiectiv care a unit panide (oarle
diferi1e din punct de vedere al oricntiirilor polilice. lm­
diliei istorice, legitimitIipi morale ~i politicc.
Au lrecUl aproape zece luni de guvernare ale
coa.litiei CDR-USD-UDMR. Este evident faptul di 0­
biectivul care a slat 1a baza crcarii coalipei - refonna
- nn a fost realizat inca decit In masurii foarte mica,
daca un clliar nesemnificativa. Existii factori care pot
explica aceasla situatie: nepregatirea lidcrilor pentnl
preluarea puterii J. \ipsa de IlpcciaJi~ti, mo~ten.irca te­
ci
gimuJui llic'~cu, lilDpul insuficienL etc.
UnuJ dinl..re motivele care au condus la 0 ase­
menea slnre de fapt a fost alitudinea Partidului Demo­
crat (PO) falli de refonnli. PD lie declaIi rcromlisl :I,
msa prin trupoLrivirilc l'cpetale ~i vehementc In modi­
ficirile unor Icgi importante ca Legea Fondului Fun­
emr, Legea Caselor Nationalizate. Leges priviDd re­
10 I
trocedarea bllourilor aPartinind Biserieu Greco-Calo­
lice - modifican care incercau sa coreeteze abuzurile
comuniste -. PD poate fi califical ca aOlirefonnist
rnl-demOCTal l7i au fost aprobatc ~i in aile ~ari CQmu­
niste - Cebia, Polonia, Uogaria - considerate, poale ~i
penlru aecas!a, mult mai demoeralice. Aceasli ati­
tudine ne indica faptul eli PD nu s-a ropl in lolalitale
de trecutul fesenisi. ceea ce arc grave conseciolc asu­
pra mecanismului de funqionare a coalifiei guvema­
menla1e, precum ~i asupra realizarii refomlei .
In modul de functionare a eoalitici, PO a uli­
lizat abil potentialul de ~anlaj de care dh;pune, acesta
prevalind asupra scopului coalitici - refonna. Se pune
atnnci intrebarea: ce anume mai one~le partidcle com­
ponentc ale coali{iel guvemamentale? Raspunsul ne
este sugemt tol de atitudinea PD: lupta penlru pozifij
4.7 SP Dr. 52 I 1997
era
a
In cadml sislemului de putere ~i conso,lidarea acestora.
combinala cu un fel de teama de a nu pierde puterea.
I\~adar, funclionRrea coali~ei este anonnal1i, inLnleil
sinl pusc mai prc8us interesc ingusle de partid, ale
unor grupuri sau lideri, decil interesul care a dus la
crcarea coalj~ei. Mcnfinerea coaIiliei se datoreaz1li­
derilor acesteia ~, in special, pre~ediutelui Constan­
tinescu, care a inlervenit de fiecare dati cind relatille
dinlrc Iiderii coalifiei deveneau foarte lensionate_
Aceasta alitudine "semi-refonnistli" a PD re­
iese ~i din rezolulia adoplatIi de Convcnpa Nafionala
a partidnlni. des~urata ia sfirljitul lu.nii august la Ia~i.
Principiile participarii la actuala coali~e de guvernare,
expuse la ponCin! p<1tru aJ rezolnJ.ici - responsabilita­
ten. fa\1i tic intcrosul national, solidaritatea guvema­
mentala. ,. loialitalca fa~a de fiecare dintre parteneri,
trausl'3rcnla fala de aiegiilari, competenta in distribui­
rea ftlnc~ii1or - a\l fost adesea inciilcale chiar de ciitre
PD. Fxcmplu cdificatoare in acesl sens ar putea fi
cazul Valerian Stan ~i mai recentul caz Adrian Se­
verin.
lille doua punc1e din rezoilllie re(.in alenlia in
legalura cu alitudioC4l PD: punctul 8.5 - "PD sus\ine
lara rezcrve mburile.legislalive sau administrative in
legaturii cn ca~. a:fasl infonnat ~i eu care s-a pns de a­
cord in avans" ~ ~i punclul 8.8 - "competenfele fie­
dinai partid in domcniuVministerul in. care ~j-ll asumat
rcsponsabilitalea lrebuic respcctate, evitindu-se orlee
ingcrinle en msl dc mancvri. politica in gestiunea ace­
lui domeniujrninistcr. Fiecare ministru are plewtu­
dine.'1 de competcnta spre a decide politica ministe­
mlui sau . .... Aceasta rezolutie, care utilize-aza un ton
foartc dur ~i care s-a vrut a fi un uitirnalllm adresa! co­
Icgilor de guvcmarc, reda in mod fidel atitudinea PD
fa~ de refonna ~i modul in care acesla accepla regu­
lile jocnlui democratic.
Sondajul Centrului de Sociologie Urbana ~j
Regionala (CURS) cfccluat in perioada 16-24 august
1997, eu lema "RcaeJii al populafiei la refonna econo­
mica a Guvemului ~i percepp.a privind efectele ne­
 ~

Politica internationalii
,
Actuali La lea
iDcluderii Romaniei in prima Clapa in NATO ~i UE",
prcziuti uncle dale extrem de interesante. In Cal.ul or­
ganizarii de Doi alegeri. USD ar obiine doar 9% din
ADAM MICHN1K
Relatjj·l e ruso-turce
~

voturi, comparativ cu CDR - 45%; Petre Roman ­

liderul PO ~i USD - ar obJinc doar 9% din sufragii.
Scrieri din focbisoare
~i aIte eseuri ~i teroriSUlUIPKK

mull mai pUlin decit in Doiembric 1996 - 20%. Indicii

tmducerea ~i ingrUirca edi~ei Adriana BabeLi ~ Mircea
de ineredere 3 a alegalorilor in liderii PD sint l::U mult Mihlii~. cu 0 pre fats de Vladimir Tillmaneanu
SEBASTIAN HULUBAN

sub nivelul 0: Petre Roman -29. Traian Biiscseu -38,

ra~i, Polirom. ColceJiu "Ide! cootemporane", pig. 260. comp1elare, 'in unna cu citeva zile. William Currie,
Adrian Severin -35. Victor Babiuc -28 . Cum se expli­
pU11iitor de cuvint al Casci Albe, condamna, 'intr· o con·
ca aooste dale avind in vedere faptul ca, de~i sinl co­ Subiect fntr-adevar delicat? Cu adevarat delic<lt!
Jegi de guvemare - una rnull sub nivelul a~lepliirilor -, ferinla de presa, intetirea legaturilor dintre Cartelul
Nu exislii nici un lac unde sa IIU fie folosit spionajul.
Drogurilor de ta Medelin ~i Mafia rusa.
USD seade ca procenlaj, iar CDR crc~te? Si, de ase­ SUN Tzu
menea, cum se expUcii faptul cii numiirol slIporterilor Dupa ceo ani de rue, edituri Aflat in aceste zile in prima sa vizita la Mos­
lui Petre Roman a scazut [oarte mUlt, iar indicii de in­ imporLante au ezitat sa publiee c8J1i1e URSS va face cel mai rau lucru cu putin!ii.: cova, premierul Marii Britanii. Tony Blair. a semnat
credere in Uderii PO sint foarte sciizu~? Credem cii e­ lui Adam Michnik sau ale altor marl vii va lipsi de du\~manul VOStTU. cu Boris Elfin un protocol de colaborare in combate­
lectoratul a sanc~ionat - mai mult sau rnai pU~ill con­ disiden~ polonezi, cern, maghiari. GUEORGHI ARRATOV rea crimei organizate, act negociat intens de cele dona
~tient - atitudinea semi-reformisUi a PD. de~i fenome­ sovictici, jata ca neobosita editura palli in ultimele luni.
nul comportli 0 explicare mult mai complexa. 0 Polirom, din I~i. tnca1ca acest tabu. lata un unghi interesant de a privi aClualele
Cine it ci~e pe Michnik l~i da Cel mai llnnarit serial TV la aceasta ora in
relalii intemalion aie~i. maimull. lumea in care traun.
SUA se numc~te MilJenium (difuzat de citeva sapta- .
scama ce distanta enorma a cxistat I30mbardafi zilnic cu ~tiri l::e vizeaza acest vast dome­
mIre elitele intelectuale poloneze ~i m'ini ~i de postul romanesl:: ProTV). Intr-unul din pri­
niu ~i care cuprinde escrocherii. falsificiiri, afaceri cu
mele episoade era prezentat cazulunui t'inar sdipat din
cele de la noL Marele siu curaj alnIe, trafic de drogud, jafuri annate, contracte de eri­
NOTE: ghearele unci organiza~ii extremist-teroristc. Distrus
de a infrunta represiunea ma, relele de prostitnfie ~i vinzliri de ropii, delapidiiri.
psihic, acesta Ie dezvaluie anchetatorilor modul 'in care
1. Este edificaloarc in acest sens declam~ia pre~edinlelui
totalitara, rezistenla sa in fata spaliiri de bani, merg'ind piDa la vinzarea resurselor
fusese ademenit ~i racolat. El oferea detalii despre
Constantinescu, in care afinna ca in noiembrie CDR­ ~ntajelor, colabora\ionismului nu naturale ~i energetice ~i chiar la subminarea puterii
educafia primita 'in cadrul organiza~iei 'intr-o nota fa­
USD-UDMR au ci~tigat alegerile, dar nu ~i pulcrea. sint Intrecute decit de 0 superba polilice, piirem a ne obi~nui cu aceste atrocitali. t n
natica, misticii, teorie "completata" de pral::tica utili­
2. A se vcdea rezolu~a adoptatli 1a Ia~. in special puncLele 7 inteligenla. Cine i1 cit~te pe umbra teribilei "omerta" (Legea Tal::erii). "puterea lu­
ziirii narcoticelor ~i de deprinderea folosirii tehnolo­
~i 8.4. din care redam unele fragmentc; "pentru PD a gu­
Michl1ik i~i dii seama de enonnul giilor militare de ultima ora 'in scopul promovarii
mii interlope devine mai mare dedt puterea de stat.
vema astlizi in Romfulia inseamna reform a"; "PD sus~inc
cu loota criergia masurih: de reforma economica".
impact al ideilor in istorie, precum ~i cauzei.
Exemplul Rusici i-a lacul pc an ali~ti sa foloseasca ter­

3. Indicii de incredere reprezintil diferenla celor ce dcclara de faptul ca, in ultima instant!, eei Recent, un mare cotidian britanic a publicat un
menul de the emerging MJJfja State".3

cii au incredere multii s.au foarte multli intr-o persoanli ~i
cei cc dcclarii eli au PUlinli sau foartc PUlina. Sprc exem·
plu: in Petre Roman au incn:de~ multa ~i foarte multj
32%. iar 61 % au ptlfina ~i foarte pu~ incredere. Indi­
cele de incn:dcre elite de 7.9.
JULIUS ROSTAI> - graduated from
Faculty of Political Science and Pu­
blic Administration, "B abe/?- B o lyai"
University of Cluj.
SP Dr. 52 11997
care au ci~tigat razboiul impotriva
*i
nomenclaturii securita1ii
comurllste, eei care au provoc at
undele seismice care au dus la
pr-lbu~irea aces lui modem Leviatban
lotalitar au fost inteleclualii.
Spee disperarea multor eroi
aUlohtoni de dupa razboi, surpriza
csle cl Adam Michnik reprczinta
sttnga democratic a, noncomunista,
cea care a avut subtilitatea ~i taria
moram de a se alia cu Biserica
Calolica Polonezi.
48
amplu interviu arordat de unul dintre liderii mi~ciirii
teroriste kurde. Acesta, rup'ind "Iegea tkerii", dez­
valuia - spre stupoarea opiniei pubJice intema~ionale
- eli PKK (Partidul Muncitoresc din Kurdistan) define
un vast arsenal de anne nucleare, biologice ~i chimice I,
flind capabil de a Ie utiliza la orice ora. De altfel, nu
demult, la Moscova, s-a iscat un amplu scandal 'in
ceea ce prive~tc disparitia a circa 100 de minibombe
atom ice, "Ia purtator". Oficialii militari ru~i declarau
eli nu ~tiau nimic de existenla unor astfel de anne, insa
generaiul Lebed afmna ea asemenea bombe au fost fa­
bricate 'intr-un total secret, in timpul Razboiului Rece,
la comanda expresa a KGB.
Anul trecut, pre~edintele Statelor Unitc ale
Americii, Bill Clinton, afmna eli terorismul a devenit
"inarnicul numarul unu al genera~iei noastre".2 in
19
"Lupta a rm ata"
~i "Luptatorii pentru Iibertate" ?!
In culremuratoarea sa carte, Mo~tenirea Krem­
lillI/lui, generalul Mihai Paeepa arata ca, in 1973, Cea­
u~escu, 'intors dintr·o vizita-fulger la Moscova, I-a a­
nunlat ca "Kremlinul a decis sa transfonne terorismul
interna!ional intr-un instrument de baza pentru promo­
varea revolu~iei mondiale a proletariatului. In epoca
nudeara contemporana ( ... ) cind folosirea foqei mili­
tare soviet ice era extrem de dificila, lagiirul socialist
trcbuia sa foloseasdi, terorismul spre a crea un haos in­
tem in tiirile ol::Cidentale ~i a facilita instaurarea unor
guvcrne proromuniste".4
Tot cu acea ocazie. pre~edintele URSS din
acca perioada, Leonid Brejnev, decisese, in buna tra­
SP nr. 52 1 1997


Politicii internationalii
dilie a manipullirii prin "limba de lemn", ca IcrorislIlul
sa fie nurnit de atunci inainte "Iupta anuata", iar mem­
brilor unor astfel de grupfui criminale sa Ii se spun1i
"luptatori pentru libertate".
Desigur, una din larile vizate pentru aceasta
Doua fonna de "export de revolulie proletara" era Tur­
cia, un stat nu tocmai vestic, dar care constituia in tim­
pul Rlizboiului Rcce un serios baraj geostrategic, creat
de SUA ~i NATO in calea tendinlclor expansionisle
ale Rusiei spre marilc calde ~i Orient. Aeesle reflexe
ale expansiunii spre Orienl au fost preluate ~i de Rusia
postcomunista, un excmplu concludent fiind ascensiu­
nea lui Evgbcnii Primakov, un "islamist" ca pregatire
intelectuala (ea ~i Jirinovski!), in fntntca serviciilor
secrete ale Rusici ~i mai apoi minislru al Afaccrilor
Extem e.
Mai dedI atit, "cu concurslll serviciilor
lllUit
din republicilc ex-sovietice interesate, cinci directorii
specialc ale GRU insarcinate cu Turcia functioneaza
incli la Kiev, la Odessa, in Transcaucazia, in Ciscar­
pafia ~i ca antena a escadrei din Marea Ncagra. Agenti
originari din republicile turcofone din Asia Central1i
din Caucaz sint folosifi spre a infiltra teritoriul lm­
cesc".s ~i cum ar fi putut fi mai bine completatc accstc
operatiuni decit prin sprijinirea idcologica ~i logistica
a unei etnii, curn cste cea kurda, cu vaditc tendinfc sc­
p ara~ioniste [ala de Turcia?
Inca din 1945, agentii sovietici "crecaza Repu­
blica Autonoma Kurda in nordul Iranlllui, unde kurzii
erau majoritari, dar care va fi matllrata atunci cincl,
prin Doctrina Tnunan, sub ameninfarea loviturii ato­
mice, s-a ccrut retragerea Annatci Ro~ii ~i abando­
narea oncMor inlenf.ii anexioniste ale Moscovei in 1e­
gatura Cll Iranul, '[urcia ~i Grecia".6 tnsa, se pare, din
acest moment Rusia a descopetit avanlajele pe care Ie
putea oferi "fadorul kurd" in dcstabilizarea politica a
T urciei.
PKK, un partid terorist,
brat inarmat al KGB
Pmtisi Korkaren Kurdislan (partidul Muncito­
rilor din Kurdis~an) a fost crealla 27 noiembrie 1978,
infiinlarea sa (tot 0 tactica?) trec1nd neobservata din
cauza conflictelor existente atunci intr-o alta zona
fierbinte a Orientului Mijlociu, Lihanul. tnca de la in­
fiintare,. PKK sc declara 0 organiza~ic marxist-leni-
SP nr. 52 I 1997
.~
nistii C<1fC, ciliaI' ~i dupa dezmembrarea uRSS, ~i-a re­
afllTIlat fide1itate.'l rala de mi~carea. comunista mon­
diala. Fondatorul sau, Abdallah Okallan, supranumil
"Apo", cducat In sporitul eel mai severltl religiei rou­
sulmanc, dornic clc a ajuoge ofi~er al Annatei Tweet
este respios la aclmitcre ~ i se rcorienteaza spre ~liinrele
politicc, lmde-~i va giisi idcalu1: "am fost convertil la
Lcnin". [nsa, fmst rarea de a nu pUlca deveni ofifer aI
anllatei it va ducc In rlizbunarea rata de tot ce este
Imcesc.
Ascultind de ordinele KGB ~i GRU, PKK ~i
daboreaza un program de luptl, "Kurdistan Devri­
minill Yola" (Cre...rca Revolu~iei Kurde), care cheamii
la revolupe ~i la crcarca uoui slat leninist.
Ca organizare, eI 'j~i cODslituie 0 milifie armata,
Hazen Rigaryia Kurdistan (Unilalile de Eliberare a
Kurdistanului), avind ea scop de.c;tabilizarea politicii a
Turciei. Centrul extern a1 partidului opereaza prin
ERNK (Frontul de Eliberare al Kurdistannlui). avind
doua ramuri, una acoperind Europa. en celule in Ger­
mania 7, Austria, BcIgia, Danemarca, Fran?, Olanda,
~i
Sucdia, Elvelia. Grecia ~i uncle ~ est-europene II;
cealalta, cu actiun i in Orieniul Al'ropiat. in stf'msa. Ie­
gatura cu aUloritafile siriene. Ramura europeana i~i
arc propriul Politbm'O ~i Comitet Central, care depinrl
dc Comitetul Central principal, afial sub autoritatea
absoluta a lui Okallan. Celula cea mal importantA din
Europa este ce... din Koln. de care depind Feyka­
Kurdistan (Organizatia Palriotica a muncitorilor
kurzi) ~i Hunerkrom (Federalia patrioticii. a arti~tilor
kurzi) .
Pc plan fina nciar. aliituri de finanfarea ~j dota­
rca logistica. specific teroristi fiicuta de serviciile ruse
de spionaj, se aduna "impoziml revolnfionar", eXlor­
cat de la intreprindcrile unor kurzi, la care se adauga
"rccuperarea proletara", un eufemism sub care se as­
cund agrcsiunea cu anna in mini!. rascumpararea osta­
ticilor ~i atacarea ban.cilor. Dc asemeoea, PKK im­
pune un "rac ket" (taxa, dijma) eelot circa un milion de
lueratori kurzi din Occident ~i organizeaza imigrarea
c1andeslina in Ve.<;l. Dar, in special. PKK este una
dintre cele .mai importanle intreprlnderi de cultivate,
prelucrarc ~i raspinclire a drogurilor, echipele sale cul­
tivind eimpuri de mac ~i canabis pc largi supraf~e in
Bekaa libaneza ~i in zone din republici ex-sovietlce
alc Asiei Cenlrale.
50
Politica inlenJa/ionala
lea ~i pliiminii); Yezi "sccrer. Weapon".·in Newsweek
Prin~i In :lcc:tlila dat.ii mlr-UD de~te geopolitic,
in.Ire lotalit8l'isrunll1io U'8k (in 1988. SaddamHussein MaBol7.ine, ~c,"bcl' 4. 1995
2. '-faking 011 the; World", in Tjme, August 19, 1996.
ordonase 'u n ma~ac.:ru infiomlor. prin folo~irca annclol'
3. DatI Pave{, EliC<J luj Adam. Sau de ce rescricm islona..
cbimice ~i ' biologiee, impotrivn Imrzilor irakieni, sau
Bllcure~li, Du Style. 1995. p. 221.
raziile de llllul acesta) Iii asprimca legilor diu Tu.rciu
4. loan Mihni Pacepll, M~tenirea Kremlinului. RoM SPJO­
(Dopunea de oalionalilatc kurdA ou exisla in lennino­
naJuJui in sistcmuJ comWlis( de glIYemare, Bucure~ti. cd
logia administraliei de la Ankara, Legea 3717 pedcp­
V~IUS, 1993, YC"j cap. 17, "Promovarea.t.erorismului in­
sind de Ja ) III 5 ani propaganda separalisla). PKK arc
lema! ional".
~nnse tol mai reduse de a :<iupravieilli in loeul de ba~­ 5. Edouard Sablicr. "Obiectiv; Ouentur', in FenUuJ ROiU,
linl. Exploalind cu profesionalism libcrtatilc de expri­ Bucure~li, ed. Agni. 1996.
mare, de circulafie ~i de asociere, accatltn grupare fe­ 6. Jacob Landflu, The Politics of Pan-Islam. Ideology 81ld
roce i~i cauta "oxigcnul" in tirite (tin estul Europei ~i. Orgallizalioo, Clarendon Press, Oxford, 1994. pp. 143·
mai ales, in dcmoCJa~iile liberale occidentale. lar in a­ 176.
ceasta slnuegle de penetrare n Vestului est£! implicata 7. Chine In ace~le zile. mini~trti de cxlemc ai UE au pc agen­
~i. Moscovn· "La 25 octombrie 1994, un congres kurd oa int.i1nirii lClrisnllerea de ambasa.dori in Iran. Cele 15
s-a (iout in capitala Rusiei. Organizal! de catre KGB, stale comunltare ~i.au rcchemat diplomalii aaeclitap in
Iran dup:'( ce un tribunal mUitar din Berlin a dccis. in luna
rcuniunea se desfli~ura sub egida PKK, fat! de care
aprilie. ca agclIl! ai serviciUor de spionaj de la Teheran au
participan\ii crau obligali sa faea act de supuncrc. Era
fOSl implicafi ill asasinarea. unot disidenp lrurzi in Gtnna­
pen1lU prima oarn cind Rusia recuno~lCJl pc fata in flu­ nia, in 1992.
entn de care displine asupra inslituliei leromte la a ca­ 8. Dc menlional cil RitportuJ SRI pc 1996 (ultimul) fl'cciza
rei organiz::tre au conlribuil~crviciile sale"." cl pc [eritoriul Romaruei s-au infillrat membri iii unar or­
Tocmai de 81;cea - revenind 18 inccput - recen­
gnniz31 ii lcrorislC j~lamice, printre cap: ~ PKK. Desele
tele declaralii racute de unut din Hdcrirkuai rcfcrilor In:ceri fra'udulonsc a grnnilei de vcsI. ale kurrilor sint 0
la Acscnalul ABC, anal fuposcsia. PKK. prccum ~i tot tiovilda in acesl :;enll.
mai accenluala preocupare a fuctorilor de decizic din 9. Eduard Snblier. t>p_ cit., p. 22.
slatek occidentale lnacesl sens, pot fi in masurn sa
punl! pc gintlUr1 administralia de la BUC~li (CSAT
~i serviciilc speciale). Preocupati prea mull de casclc
llapoDltlizalc ~i de Legea tnvalaruintului. sc uita pro­
habit ca Romiiniil a camas ~i dupa 1989 till canal de Ic­
glUwi peolnl 3ce~le sCUI'Sori crimin3.Jc in drumul lor
spre Vest. 0
Non::
1. In laXonomia servictilor de specialitale. a1unci dnd 0 gru­
pare dispune de anne chimice, nucleare ~i bio\olice, en
devine po!.cnljal provOC:ltoarc n celui mal periculos con­
SEBASTIAN HULUBAN - graduated
flict; Rizhoiul ABC (atom ic-bioJogic-chimic)_ Para n mai
Insista asupra pericolului annelor nucleate, sa amintim cd
from Faculty of Political Science
lUIIleJe blologice lnclud (printrc allele) gennemi de An­ and Public Administration. "Babe~­
thrax. ngc.n~ii botuli.~mului sau Aflatoxlnul (agent care Bolyai" University of Cluj. He is
provoacii cancerul). tn cnlegoria annelor chim Ice se afla working as journalist for Jurnalul de
gazul Sarin (provoacli paralizle). gazul MUslnru (arde pie- dirnineatii. Oradea.
SP or. 52 / 1997
51

Sinteze
Eva area
x
e o
GABRIEL ANDREESCU
Oeselc afinnalii rc[cr:toarc Ia poJjLlca exlcma
scnlial, diagnosticului ofcrit de rindurile de mai sus .
rolDlincasca, CiiCl1lC de oameDJ iofolTllllfi IInu OU, lre­
buie sa ajunga intr-o z.i ~I In Inlrcbarea: cc toscamnii a
eyalua acensta politicll:? Care sinl crileriile ~i care SInl
Ln ] 5 iuoie 1995, Centro1
difiCllJ.t1i(.i1e in a open! cu un aslfeJ de obicctiv? Nu voi
aborda aici 0 perspecliva metodologicii sistemnticii,
insil cele cileva observalli la care rna
incuolcl ar pUlea
simplifica. lOper, demet5luile ullcrioare, ale unei adc­
vacate cercetiiri, Principala complicalie in ufinarirca
eflCacilllJi! politicii exleme consta. ini parc, In imp<>­
sibilitatea efe ,8 SCpara, cornplCl. polilkn e)ttc~li de CC.1
inle11l3. a politiea eXlcrna rep!"CljotJi "polilic<\ iulc.'1la
mcoiAeu alle mijloace", jal~ 0 obscrvnlie infrnla de­
mutt in iDlelcpciuocll domenluhu , ,to oondiliilc III c,1rC
ROIIlftDiaarc ca principal obie.ctiv polific inIeglarcn in
mru:i1e strucluri inlerguvemamenlalc, UD aslfel de ade.
intra in disculic, in opinia arhitectilor noilor proccse
vlr capati () concrelelc zdrobitoare, Cine a unnfuit lIe­
claralille polillce ale Iiderllor occidenl.,li are motive Sa
considcre di. aproape sigur, cel mai IlUlre impact p<.1l­
tro pozilia intcmotionalli a Romaoiei I-II aVII( incill'
derea UDMR in guvern. Este acesl acf UlliJl de polilidi
exlemi? ~igur, nu, mtr-un sens foarte~onvclljional.
Dar pu tern , Oatc, seonte acest aspt-'Cl dioanali7.A sehim­
biriJor uabsorbile" de polilic:a elt,emit de dura alege­
rile din noiembrie 19961 De usemenea. DU. Cn urmatC,
a~ susline inlroducerC<\, in dil1cursul dcsprc politica
exteml a Romllnici, a acelor evenimente de politidi
internll care au un rezu1tat dira:t, nClT,lijlocil, 8supra
pozifiei inLerna~ionale a {iU"ii. In ceea ce privC{ilc cri­
lcrute de cvaluare a "~ecurHor" on "succcselor" de
politi~ externu, pare de bun !lulll a considera ca ele
reflect.a un raportintre realiz3riJnerealizari ~I posibW­
tii(.i. Ar fi absurd s5 consideri un succes nl polilicii ex­
(erne a Romaniei faplul c8. nn' um ajuns la un razboi eu
Ucraina. pc lema InGul~i:~ctpiJor. tn Ilcel~i fel, mi se
pare inadecValsii dcscrii nenomioalizarea ROnlanici
in lisla primclor invjlale In inlcgrarca iD NATO, Ia
Madrid, deepl "e~~", de vreme ce, cu 0 juoUiL'ltc dc
an ioainte ca noH .arbitct.1i de politica .cxtetna sa
preia
respo'uBabilitaf , Romllnili nu i.utJ'l\, in ,niCJ un fel, in
ile
cafcuJUllllrgirii Alianlei Nord-AlianJice.
SP nr.52/1997, ;;2
---
Un punct .
rile propriu-zisc au fost dechise dUpa discutia lui
Pio1i la aicgerile din 1996, Romania nu progresasc
de Studii Intc rn n n f t
dccil prin semnarca tratatului eu Ungaria - lara ca ni­
dent, care ajlloscsc intr-un punel mort, nn convenea
lionnlc tI lransmis princlpale1o' .
"PUDct de vcdcre" care sinleti7Jf Opin).1 nutorilor asu­
pra p;oblcmaticii iutcgnirii 1n NATO: DOCtUncolul nu
o spunea, dar tndepli.uiI'ca mlcrii! enumerate sub
egida C':lllrulliiernu Ia re) - cbiar dad ou
suficienlc ­ in Ulliunea
de rc"" dlll
ie
IDle de Madrid: "Inl
fi
mentuluj Rom "
pronpc loatc fortclc poti t'
mimcaZii voinl3 inlcylirii ~i aln!~erea tn astfel de ini­
lialive a unor partide cnre nu nu nie; un rei de infJaCDJ.3
in rczolvruC8 marilor provodri a le inlcg.riri~aJatu­
rindu-Ie de inamicii n:Jlional -extremif;tiai europcuis­
IOU hi i, DU rcprczinlli dccil Wl mod de a bnplrtl intre cit
mai mul~i iSlorica IeSpOnsabiliJaLc a ~eaUui Reo
zultalul disjunqici ,linIll: dednrnt-ii ~lcomportamente
csle lllarginalilll('Ca RomAniei, IIlibirea grad a po-.
zirici sale intemaljonale, cu cfccte care ~ici nu pol fi
evaluate lI~lizj in tol<ilil4te. CentlUl de Studii IntellllJ­
lionilic alrnge n1cnlia eli Rominia .nu mai are limp In
dispo1j lic. Frm'i .~(:lJ¥la.rca imedjatJ a Crntntclor de bad
cu /iirile vccinct 18rll adoplarca rnpi.d1a unci JegisT1f/.il
privi(OMc.1a minoril81i in cOl1fonrulLJte cu ansajarne.a­
to CM!ruJIWcesuJui ge-
Sinteze
neral european, rara marginaiiz,ll'ca panic/cIor n.1!io· .
naJjst-extremiste in viara politicii a !arii, lara dovezi
clare care sa aralc ca Romania are vain/a de a-.~i res­
"parteneriat slrategic", un model de reeoneiliere la
em'c se face des rcferire 'in int'ilnirile io'ema~ionale.
Mai dificilii. mai probletnal.idi em incheierea
pecta obJiga!iile intemafionale, lara noastrii va ana in tratatu rui ell Ucraina. Un pas important I-a ticut Emil
curind, chiat' daca in tennenii eleganli ai limbajului di·
plomatic, ca a ralat intrarea in organismeic curopcne
Constantinescu, prin declara!iile de Ia Lisabona. in
timpul inLilnirii eu Leonid Kudrna, cu ocazia sum­
care asigurii pe tennen lung sccuritatea ~i prosperi la­ mit·ului OSCE (2 dccembric 1996). Ele au stopa! pu­
tea". Nu cred cil am avea ceva de adaugat astazi, e­ ternicullobby antiromancse a1 ucrainienilor. Negocie­
Adrian Severin cu ministrul de Exteme ucrainean. Ne­
gocierile au pomit de Ia obsClVafia ea leXtnl prece­
mic sa sugereze ca exista bun a crcdinpi in aplicarea lui
pe plan intern. Forullegislativ de la Bucure~ti afectase nimanui. Deja insa. Programul de guvernare privind
politiea externa ofcrca un all spatiu de joe (pc baza
drepturile minoritalilor na\ionale prin Legea Dr.
principillilli "trcbuie sa recunoa~tem rea1itatile, tre­
69/1991 (privind administralia publica locala), Legea
buie sa avem in vedere rominii din afara granite­
Dr. 84/1995 (referitoare la lnvlilamint) ~i Legea nr,
lor").Tralatul dinlre .Rombia ~i Ueraina, negocial de
75/1995 (privind arborarca drapcleJor ~i intonarea im·
cele do ua cchipe ~i paralalia 4 mai 1997, recun~tea
nurilor straine), iar Iocul partidelor nalionalist-extre­
frolltierele ~i continea 0 parte substan!iala privitoare la
miste in via~ politidi a \lirii devenise ~i mai pregnant.
proteqia rninorita\ilor naJionale. EI nu a insemnat insa
In ceea ce prive~te "bunavoinla de a respecta
o silUpla reclln o a~tere a intereselor comune ambelor
obligafiiIe intemalionale", declara\iileechipei de . la
lali, a~a cum evident era cazul tralaLu}ui dintre Doi ~i
conducere aratau mai curind dorin~ de a da eu tina
Ullgaria. Cele c10ua Pat1i se aflau, indnbitabil. in con·
comunitalii dcmocraliilor. lata de ce Romania nici nu
flict de inleresc. Unul era circulafia pe bratul Chilia,
ec1i:ilalt, statutul platoului continental din jurul Insulei
~i
europcne curo-atlantice, pentru viitoarele mutari pc
~crpilor. Ueraina beneficia de status-quo-ul mO~leni1
tabla de ~ah. Punct<ljui de mai sus conslituie, din punc·
de la dcfuncla Uniunc Sov ietidi: ulilizarea exclusiva a
tul meu de vederc, un instrument penlru evaluarea
Bralului Chilia, evaluarca unilaterala a platoului con­
progreselor intcmalionalc ale Romaniei dupa 1996. tinental in favoarea sa . (Exislao alegafij privind con­
Eu cel putin TI voi folosi ca atare. cesionarea unor terenuri, de c3tre auloritaf.ile ucrai­
nienc, pcnlnl prospec{iuni petroliere.) lata de ce ucrai­
Tratatele co vecinii nienii erau interesaJi penlnl pastrarea status-quo-ului
~i aveau ~i at uuriJc necesare.
Pc 11 decembrie 1996, Parlamentul ungar a ra­
Pe de alia parte. Romfulla pUlea sa invoce eutu­
tificat Tratatul cu Romania, iar la sl~itullunii decem­
mclc ~i rcglemeotarile specifice drepl.1I1ui interna!io­
brie 1996 Adrian Severin a schimbat scrisorile de rati­
nal. Cind doua slale SInt despiift.ite de 0 albie de rill na­
ficare, cu ocazia primei sale vizite {acute in Ungaria.
lUmia, regu Ia csle ca frontiera Lrece prin lalveg, penni­
La Budapcsta, intelegerile dintrc cei doi mini.}tri de
lind ambelor ,ari sa foloseasca albia pentrn navignfie,
Exleme au depii~it litera tratatului ~i dind sllbstan~a
In ceea ce prive.51e Insula ~erpilor, problema este dacii
spiritului acestuia. S-a stabiIit deschiderea a doua c.on­
ea poate fj consideratii ca locuiLa san nu. In primul
sulate to Romania ~i a uouia in Ungaria, dezvoltarea
caz, ea ar intra 'in calculul platoului. iar dadi nu, se ia
UDor rela\ii mUltiple ~i, In special, aprofundarea rela­
in eonside ..are m cdiana la linia \innuriJor. Romfulia
tiilor militate, aplicarca conereta a lillor prevederi din era legilima sa eeara rczolvarea acestor locruri in spi­
tratat (cum ar fi recunoa~tcrea reciprodi a diplome· ..itul reglementlirilor inlema\.ionale, dar marea pro­
lor). Toate aceste masuri, la care sc adauga sprijinirea blema era sa conv ingi negocialorii uerainieni (care
conerela, continua, reciprodi in procesul de integrare diclau pc teren) sa rcDunte la avantajul existent.
au fost realizate de cde doua fari in perioada eelor ~ap­ Strategia negociatorilor, pentrU a dep~i aces!
te luni de la prima lnlilnirc Kovacz-Severin ~i slim· ill1pas - obiecliv, dificil- a fost atit de complicaJl in­
mit-ul de la Madrid. Relaria cu Ungaria a devenit un clt documentul rezul1at are 0 construcfie ciudat3.. Acti­
53 SP Ilr. 52 I 1997

SiJ1leze
colnl 2, aliniaiu! 2 din Tmtai enunla di P1ir1ilc Con­
tractanle "vor solutions problema c1eJimilaru pialouJui
lor contiDental $i a zone/or economicc exclusiye in Ma­
rea Neagr8, pc baza principiilor $; proccduri/orcoJJve­
lJile prinlr-un sc:himb de scrisori iDere mini$trii a[acc­
rilor extemc, c.fccrual oda.ti cu semnaTCa prezentuJlli
Trow. fn/elcgeri/e cODvenite prin acest schimb de .~cri­
sari vor intra ill yigoare simu/lan ell inirarea in vigoarc
a aeestui 7'rnlal". Astfel, detaliile eelc mai sensibile au
fosl Iasate La ra~iunea unor speciali~ti ~i scoa8ii de sub
controlul pariamcntarilor, care ar fi putUl bloca tolu\.
Adrian Sevcnn s-a Intilnil din nou eu omologul UCJa.l­
nean ~i a obrinut finalizarea aceslei pa~i indispensa­
bile a tralatului. Presiunea Statelor Unite ~i a Canadei,
dupa ce a fost evident cli Romania dore~te to mod
fenn sa tocbeie lratatul, a fost de asemenea importanla
pentm Incheierea tratalullli. 2
ScrisoriJe definitivaleanunla ca "Ouveroul Ro­
manie] ~i Guvemul Ut:rainei vor negoeia un acord pen­
tt1J dellmilarea platouilli continental ~i a zonelor eeo­
nomice exclusive ale eelor doua slate In Marca Nea­
gran pe baza lmor principii ~i proceduri specifiee drep­
tnlui international. ''P''ma la realizarea unci solulii de
delimitarc a platoului continental, Paf\i le se VOl' (lb!ine
de Ia exploatarca resurselor minerale ale zonei 'in care
pretenf.iile lor se supra pun .•, tn aceL'~i Limp, "Plir\ilc
violind drepturile religioase, au ajuus sa detcnnine
vor pnlea stabili, de comun acord, perimetre ale unor
irculatia unui protest la BruxclIes (mai, 1997), ill
supraf~e situate to aceasla zona ~i ale caror resurse
limp ce delegatiile Romaniei faeeau cforturi eonside­
vor fi cxploatate in com\Ul". Dacii ncgocierile la care
rabile de a demonstra ill capitala pan-europeana ca
se face >:efcrirc to serisori nu vor ajunge la un aeard se
Romania a devenit 0 democratie autentidi.. Or, in fiis­
aplica punclul 2, litera 11), al scrisorilor: "In situatia in
punsurile e laborale de Ministerul Justitiei ~i trimise
care acestc negocien nu vor duee la iochcicrea sus­
Comisiei Eoropene a Drepturilor Omului, privind In­
numituilli acord intr-un termen rczonabil, dar nu mai
ciilcarca drepturilor la proprietale ill Romania, rega­
mult de 2 anI de In inceperca acestora, Guvernul Ro­
s~ti aceIa~i rentz de a confinna principiile eorecte,
maniei ~i Guvemul Uerainei au convcnil ca problema
de~i acestea consl ituie ehiar idcologia noii guvernari.
delimilirii plaloului continental ~i a zonelor cconomi­
ce cxclush'e !ill (k solufionara de autea lntcma~o­
nw d.. Justitlc a ONU, la cererea ooweia din Parti,
ell ccndiJia inLClirii in vigoare a TralalUlui privind regi­
, da multor sccpticisme. De areca, dec1aralia de la Ma­
mul fronlicrei de stat dintre Romania ~i Ucraina. CU
toale aceslea, Curtea Intemafionata de Justilie a ONl!
va putea examma ccrcrea referiloare n dclimiLarca pIa­
tonlni continental ~i a zonelor cconomice exclusive,
inainte de intrarca In vigoare a Tralarului privind re­
gimul frontierci de stat, dadi va constata cii intlrLierea
intrarii in vigoare a acestuia s-a prod us din vina celei­
bllte Pirf.i". Dacii negocierile mlerioare dinlrc MAE
roman ~i MAE ucrainian elIueaza, lema delimitiirii pla­
toului continental va fi trimsa sprc rezolvarc C U£lii In-
SP or. 52 / 1997 54
----
Sinlez e
lelllaponale de Juslipc de In Haga .. (penlro·ca Ull lili­ tile administrativ-tcriloriale unde exista minoritiiti na­ dcpus ill motivarea Americii ar fi trebuit. de la mee­
sa
gill lulre doua slate fie judccal de catrc Crute, c nc­ f,iouaJe intr-UD procent de peste 20%. put., a avca prioritate absolnt..a:'
voie ca ambelc slate sa~~j dea, in acest sens, acceptul. Rlimine sa vedem dad Ordonan~ele de urgcn~a Tn plau intern. am avU! plicere.a diferil.elor scan­
Prin SClllQatea scruorilor intre lni.ni~ de Exteme, amiatile vor fi eanfumate de catre Parlament ill ciuda daluri legate de acljvit:.lea de politica exrema. Se poa­
Romania ~i Ucraina acceptA jurisdiq.i.a Cnrtii.) Era campaniei care se duce irupotriva lor. Designr, evolll­ te incepe cu (fisculi.a privindim.m1irea atribulillor 'in
maximul pe care il putca spera Partea romanade la ac­ Jia atil: de buna a rcla~iilor exlcrne eu Ungaria, dcsprc maleria relatiilur inIcmalionalc,intre ministrul de Ex·
Ilialelc negocicri. Finalizare.a tratatului eu UeIaina care am vorbit lntr-un paragraf antedor, s-a aflal in terne ~i Pre~ediD'c. licpoate continua cu problema a'1l­
constiluic, desigur. un Ulare $ucces diplomatic. concxiune ell dovczile de buna eredin~a ale Guvernu­ basadorilor ~i ala*a\OOr cnlturali in strainatate ~i tcr­
Iu ceca ce prive~lc Tratatul cu Republica Mol­ lui roman, in plan intern. Ele arata inceplitul llnci mina eu 1>candaJul Gilda Lazar. Dar, Dnmai 0 viziune
dova. el nll a 1'0s1 linalizat ~i penlru eli nu l1' parul pre­ schimbiiri in ceec1 ce priv e~te respectarea de catre Ro­ copiliircasdi asupm elcmentelor pe care lie bizule re­
sant, in mport CU (Iecizia de la Madrid. Dar difcrit.ele mania a obJiga~i ilor sale internationale. Plinerea ill lafiile internaponruc poale evalua astfel de lilcruri ca
vizitc ~i declara\ii (iicuLe in perioada decembrie 1997­ valoare a Tralatului cu Ungaria constituie un pas esen­ reprezenlind Ierne de f~od ale rclafiilor intemafiooa]e
iunie 1997 aralau cvolutia lor spre coopecare. Privind ~;a1 in imaginea pe care ~i-o face Romania. Criteriile ale RomarucL oS ProbICllUl realii cafe a stat Ia baza jude­
un all tralat semnificativ, cu Rusia, am lI.Il3J.izat dife­ politiee pc care Ie doresc alinse putcrile occidentale Oll ciitii Romaniei La O1ijlocul anului 1997, eind ~i NATO
Iitele cl i ~ee care circula, mlr-un nwnlir trecut aJ Sferei au in vedere acte fonnale - este 0 iluzic costisitoarc ~i UE au meut 0 analiza a siluatiei din Romania a fost
a~a ceva - , ci su bslan~a a ceca ce a fos t dOlit prin astfel stadiul democm\.iei, sladinJ refonnei ~i stabilitatea
Politicii. 3
Inla de ce, In rela~iile sale en vecinii. se poate de aete. Evol ulia rela~ijlor cu lJngaria nu se limiteaza
la litera tralatului lncheiat anu) trecut, asiguriud un ca­
liirii. La acestea nu f)-a rnspuns POZiliv
tea a~lepta
,i Diei nu se pu­
uo raspunspozitiv pdlIru cli nu avea cum,
vorhi dcsprc un mare salt IacUl de Romania, in peri­
oada de dupa alegeri ~i Plna la intilnirea de la Madrid. pital mai larg de ineredere. Aeesl ultim aspect lasa lo­ in ~apte luni. sa sc ootini 1lD rezultat pozitiv .
tu~i 'inca de dolit ~i implicii funqionarea illtr-un sens Astfel, to Unn.1 variatclor actiuni de politicii cx­
mai lug ~j mal nuanrat a institu!iilor din Romania. lema, ill conexiunc cu scbimMrile infeme. sununit-ul
Situatia minoritatilor nationale,
dezvoltarea relatiiJor cu Ungaria Mcntalitatea de a nega gre~e1ile interne, privind illcal­ NATO din lulie a eoru;jdera[ ci Romania se aflii to
carea de catre Romania a un or norme pc care ~i Ic-a fmnlca candidatelor in procesul de integrare, jar si­
~i respectarca de catre Rominia
asumat, se manifcsta printre funqionarii de inalt ni­ tua~ia ei va fi analizata, din nou, ill 1999. FapltJi ca, de
a obligatiilor internationaie
vel. AstfeI, dcciziile Secretarului de stat pentru Culte, la pozilla de tara scoasa complet in afara aranjamen­
Evolutia situatiei minorimfilor a fost rezultatul
tclor de inlegrarc, Rontania a devenit 0 tara ce-~i peale
unOr aCliuni de poliliea interon. Ea a 'inceput prio mar­
juea ill viitor ¥anl>ele constiluie 0 indiscutabilli evolu­
gi..nalizill'ca partidelor naponalisl-extremiste in via{a
pe in sesnul bun. tn condilille in. care, sub arlee efort
politidi a tirii ~i cooptarea UDMR' la gnvernale, pri­
inlern ~i extern imaginabil, esle grell de vamt cum
ma inlegrare polilica a minoriliitii maghinre din Ro.­
Romfmja ~i Slovenia ar fi fost nominalizale in jnlie
mania . Apoi. a continual prin emiterca a doua Ordo­
1997, putem vorbi, dupa parerea mea, de un succes
Dan!e de uigcnla. de modificare ~ , anlcndare a legii
rdaliv al R0ntanici la Madrid.
adrnioislratie\ locale. respectiv. a invlifimlntului tn
Uo punet indispc:Dsabil evaIuarii raportnlw din­
Jegalura, en substanla celor dom leJ!.,:t:. trebuie note... cli
trc posibilita{i ~i a~'cptiiri este siluarea analizei ro pia­
clc cootribuie la dczvoltarea ",adrului legis~liv prin
intern at NATO. Sttategii Alian,ei afuma
11 [/J in ca,
doua lipuri de reglcmen.tari:
iulie 1997, NATO ou era practie preglititii pentru 0 ex­
a) rcvcoirea asupl'a legislaliei care a dus In re­
tindere eu mai mull de lrei\iri. Important e raptul eli
Dccizia de la Madrid:
slflngerca dreplurilor llliGoritatilor nalionale, astfel w­
idcca extinderii Iargi a NATO s-a impus astazi. In ciu
un succes relativ
eil:
- drcpturile privintl educatia in limb:1 materna ating Accsta este contextul in care s-a desra~ urat
dJid 'ihscatnna c un rei de a spune ca iotegrarea Ro­
nivelul de dinainle de 1989, data dupa crue ete au C3Il1pania in [Olla penlm nominalizarea Romaniei la
maniei ill NATO dcpmde de ca.
lo sl reduse pein legea 84/1995; Madrid. Poziliilc anali~ti)or ~i Iiderilor occidentali
- all fosl eliminate rcslricTille privind utilizarea liinbii wnverg in a spune eli evolulia Romaniei dupa no­
Prestatia responsabililor
mateme In administratia locala, m. raport eu preve­ iembrie 1996 a fost impresionanta. S-au lidicat, dcsi­
politicii externe
derile de pma )989; gur, mtrebllri. Au fost stingacii ill eoordonnrca actiunii
dif(.'ritiJor Umesageri" ai R omanici - in primlll rind, cu o alta mtrebarc, sugccata de anali~tii poJitico
b) asigurarea unor drepturi targile prlvitoare la rcferirc Ia ini~i.ativele disculabiIc ale ministrului De­ exlern c d in ullimclc luui. privc~te prestaf,ia celor care
utilizarea limbii in administratia locaa prin obligativl­ partamentului de Integrare Europeana. Apoi. GClma­ au asliizi responsabilitalca polilicii cxlerne romlin~ti.
lalea inscriprionirii bilingve sau multilingve to Unit.1­ niei is-a dat atenlie mai liniu dedt trebuia. Efortul MAE ~i mini~trilor de exleme anteriori le-a lipsit 0
55 SP ..... 52 / ' 1997

Sintczc
viziune lIsupm politicii externc. Ecllipcle prqeLlintclui
~i primuJui-ministru s-au schimbal. lata de ce politica
exema romaneasca de dupa 1996 este in marc masurfi
expresia celor lrei persoane inzestrate cu alribulii con­
stitutionale in acesl domeniu.
Multe semne arata insa eli rcla(ia ca atme, din­
Ire eei !rei rcsponsabili ai politici i externe. nu a fost
idealli. Tema tensiuuilor din prima parte a anului
1997, dinlrc ministrul de cxterne ~i pr~edinte, apoi
scandalul "Gilda Lazar" au aratal cii dificultalile de
cooperare Si DI reale.
Pe de alta parte, iar1i~i ~ste nevoie sa sepadim
funCJiooarea mecanismelor institulionale romane~ti ~i
ceca cc conleaza in plan extern. Acfiunile de po1itica
extema au beneficiat de asumarea, de catre cele trei
peClioane care reprezintii Romania in relaliile intema­
liollale, a Iloei opfiuni consecvent pro-occidentale.
Am dat mai sus exemplul lratalului cu Ucraina, a carui
sensibilitate intem 1i Iacea indispensabil un sprijin re­
ciproc lOIre Adrian Severin 1i Emil Constantinescu .
Am inlia ~i un all exemplu, ~ i mai convingator. Este
vorba de acea noutale in Slratcgia de poli!icii cxtema
dio prima perioadii a anului 1997, eolaborarca cn Po­
Ionia, dezvoltata in trilaterala Polonia-Roman ia-U­
craina. Prin ac,iunea care a creat 0 obscsie mediatica
in Polonia, Romania a dat un semnaJ bine aprecial, di
ea optat pentru 0 alta politidi rcgionala dec1t pina a­
lunci. sa avcm to vedere staLutul excep~onal al Polo­
niei, relatiile ci speciale eu Genl1ania, ell Stalele Unite
~i raporturile semnificative eu Rusin ~i Ucraioa. a re­
giune estidi siabilizata prin colaborarea PoloDia-Ro­
miinia.- Ucraioa eonsliluie un rczultat de 0 valoare con­
siderabila penlru intereselc occidentale.
Daca s-a putuL da descbiderii rclaliilor Cll Polo­
nia anvergul'a pe care a avut-o, aceasta a fost posi bil
datorita relaliilol' personale ale lui Adrian Severin eu
pre~edintele polollez Kwasnievski, de pc vremea cind
c rau colegi de bancii la Adunarea Parlamenlara a Con­
siliuJui Europei. Un rol eXIl'em de important I-a avul
implicarC<l, apoi, a pre~edintclui Constantinescu. El
s -a ata{'aL cuprinzator ideii ~ i pare sa fi colaborat per­
fect eu Severin, pc aceasta linie. Nu pot s3-1 nit aici ­
d e~ i.nu intrli to tema - pe Bogumil Luft, ambasadorl.lI
Polonici la Bucurc~ti . Bogumil Luft esle tipul ambasa­
dorului clasic., 0 pcrsonalitate inzestrata cu un excep­
tional ata~1lOlenl pcmlrll Romania ~ i 0 inleIegere sub­
lila a proceselor prin c;U'e trece Europa Centrala ~i de
Est. E I este - ea in exemplul dat - un crealor ~i nu doar
un eltccotanl al politicii cxtellle a tarii sale. E !impede
SP Rr. liZ I 1997 56
------
ca prcstalia lui hnil CODstantinescu a fost indispensa­
bWi imaginii - se spune, mai bUM decit realitatea - pc
care a ciipatat-o astazi Romania. El a tova{at mult in
accasta perioada de limp. Tumeele to regiune au aralat
1m pre~edinte convingator, capabil sa apara drepl par­
t~ner alliderilor Europei.
Premieml Victor Ciorbea are, conform Costi­
Iu\ici, 0 importanVi majora in relaliile interna~ionale.
Pc linia premergatorilor siii, el a fos t insa putin pre­
zent iu arena exlcma,
In ccea ce 11 prive~te pc Adrian Severin, mi-e
grcu sa vad cum soar fi realizat, in absenta lui, virajul
relapilor cu Ungaria ~i incheierea tratatului cu Ucra­
ina. Diferitele opinii din ziarele slriiine, pe care Ie-run
aynt in mina, au fost constant elogioase. Dar impor­
tant pentm mine este raspunsul pe care I-am prim it
dud <un simtit nevoia sa oblin 0 evaluare, "dio exte­
rior", a politicii ministrului roman. Autoru l este un di­
plomat foalte bun ~ti D tor al limbii romane ~ i Rom§­
niei , cunoscind direct toaLe personalitiitile politice im­
porLante. £1 llUi spunea, la inceputul loamnei 1997,
deci dupa 0 pcrioadii senmificativa de activitate a no­
ului millistm de Exteme, umUiloarele: "No vad ca Se­
verin sa fi tacut vreo gre~eala de fond, pinii acum . Este
un democrat, eslc un om curajos ~i mai ales, are un
butt instinct al silualiilor. ered ca are un pic de wish­
ful (hinking, in ceea ce-i priv~le pc occidentali. dar '
asta nu produce vreun rau". A~ dauga. wishful thin­
king estc ca ~i innatia, Dadi e suficient de rcdusa ~i
!inula sub control, constituie factoruJ dinamizator.
n .esponsabilitiiti de viitor
In realit.tle, de abia .de acum Guvemul Rom§­
nici joacii deplin rcsponsabilitatea sa in p.rocesul de
integrare curo-atlantidi ~i europeana. Limita de doi
ani, pinii la proba din 1999, este destul de scurta. Re­
[Ol1na economidi, reforma institutiilor - cu aten~ie
speciala penlru Annata ori SeIVieiile de infonnatii - ~i
atingerea unui aUlentic profesionalism In Administra­
tie sint criterii care devin, aSlazi, priorilare. Mi-e tea­
ma ea Romania soar putea arata incapabiJa sa recon­
slrniascii in substanla institufiile romane~ti - operafie
indispensabiUi penlru un verdict pozitiv la cererea ei
de aderare la NATO, in 1999.
P.S. Precizare De citva Limp, urm.iiresc cu pre­
oCl1pare - dar tarli surpriodere -, luanle de pozip.i ale
fostului meu coleg Valentin Stan, priv ind tematica po­
Sinleze
lilldi extcmc rolllnne~ti. Pracnla l'a frecvcota ill pu-,
blicaJii..- in [mole CO Sfeta Politidi -, ciqi statutul
Sal! de leclor lit Uoivenlitnte.1 din Bucur~ti rm. obhga
la Jlce.'l.~r.a delimilR.fC. Mll simt rcsposabil peruru mani­
festhile publicc a.le domnului Valentin I\tan mlrucil
eu I-am invitn! ~a [Iarticipe la crearea unui rhin.k-tank
del cmlii intc:rnallonalc: ~it in pt1lulel, \a eJaborarea im­
preuna a unOI' documcutc in maLeria drcplllritor mino­
rita~ilor nnl ionale, loakcODllnd pcnlru credibililalc.1
care i s-a ncotdAt ulterior. Acc3Bt:l colaborarc a fost,
denigUrj bcneficil. Ea a dUI> l:l rc'lti:r.area Mor studii
UDportaDlC' prlvind OOuC'cPliile polilico-juriliice ale
UDMR sau luCf':'ai Jarg dezbiitute, referitoarc la pro­
blematica de polilicll exiernii a Ronuiniei (UPactul de
S(abililat~ in Europa: interesele ROnliiniei", "Rel~iile
Rominiei eu Republicil Moldova" ctc.). Elaborarue
de can:: 31llintesc au beneficial de cuno~lin~elc domnu­
IIti Valentin Stan "-finn ca ruuinvat.al , la riodul men ,
din colabomIca cu dOl.nnia sa. lala Insil ce descopar, in
ultimul limp, in publicaliilc aminlite: "Iimbajul Pro­
gramf110i de guvcroare ( ... ) 011 uepa~~te standardele
practicatc de publil:z~jj precOOl ROmmJ8 Marc. de~i se
ol'eiite un program de guveroate poIitici n uDei ~i ell
o strilucita lrndifie 1n diplomalic'" "Evalu1irile lui A­
drUm Severin nll numa1 dt au lncilcal grosolan pro­
gramuJdc guvc11Iare ( ... ), dar etc all prodru un. ade­
varni dezaslru pcntru imaginea Romaruei in rcialiilc
inlcroaliooaie"; "Cam aceasta cste contribulia majora
a MAE In elortul de iotegrare euro-atlantica a Roma­
nici; cvidcnlierca ( •.. ) polcofiruului de "instabililale
politic!" a Romaniei" clc. ASlfcl ue idei ~i argumen­
l!ri reprczintii, din puoclnl meu de vederc. elucubratii
caii: "ndicu1iic<ll3.' tdeca de cercctare In dOIDCIDUl re­
lafiilor inlema~ionAl(' Ele tmnsfonnii rt!SentimenLe
persoonle 10 "gtodire asupra pollticii extcmc" . Dalo­
ritl slnbelor CUDo~tinlC :in domeniu. inclusiv a multora
diolre eei cnrC -:;c '411It11 iatercs:llj ~i, c1atorita Temarca­
rid 'I I d:!:lul V3JenLin Stan. astfel de ldei sint
prelualC dcopinia publidi ~i devin' factori ill evolu\ia
luuuriloI. Ele nu silltoutnai n\clo<1ologic ,precare ~i
con~ual inadecvare, de shu ~i cap:ibilesli' faca, rau.
spns eli nu sinl surprin~ de asfcl de manifciiHiri
publice,mtruel1 eu insumi am fost ncvoil, de-a lungul
limpului, :>3 'nlii opun to timpul colaborarii noastre
Mor idci ciu.dale lius,inutc de dl. Valentin StaJi Teoa­
cilalca ell care dOmWa sa a 'fur-creal sa :impuna ideea
cit progmmclc UDMR pun ill. pcoco! slllLalilatea Ro­
miWiciori chiaro preronileaza separal ismulleritorial a
colnboraru dintre noi
57
doi . AIle obsesii ale d-lui Valentin Stan - precum De­
ccs iLalea ca Romania sa accepte sfera de influen~ a
Federatiei Ruse, dacii nu esle posibilii integrarea in
NATO - ~i din:ml 0 considera imposibila -, a.,teptarea
inln~lTii in UE pcotru a obfioe astfel garan1iile de secu­
riL1tc ale A1iaOlci Nord-Atlantiee (renuutind 1a efortul
aderarii directe), publieitarea ~i s lls~ioel'ea unor docu­
menLe elaborate de inslitute americane care Ie fiiceau
conlra platn, confonn unor eomenzi venite de la Mos­
cova, loatc ace.~tca mi s-au pamt incompatibile Cll 0
raJioum'c responsabil3. asupra domeniulu.i ill care se
prooun\A. lata de ce simL nevoia sa anunf public cli dl.
Valentin Stan au mai esle membru at CentmJui de
Sludii Intemat-ionale din primavara anuilli 19%. Q
NOTE:
1. De1cga~ia aOata ill vizita in Stalele Unite, in lUna iunie
1997. condusa de premierul Ciorbea, a putut remarca im­
presia liisnta americanilor de fonnidabilul Jobbyal amba­
sadorului ungar p'->fltru cauza nominalizarii Romaniei la
Mudrid.
2. ea un contexl propice, funcliona $i faptul eli, la vremea
rcspecliva, ~i Rusia refuza scmnarca tratatului ce ar fi
consfinlit fronlierelc ucrainiene. Marea diferenfli. in cazul
rclapci cu Rusia. era caracterul mult mai precar al frontif>­
rclor U crainei. Drcptul internaponal asigura defmirea fron­
ticrelor exterioarc. nu ~i a celor interioare, pentru statele
,uccesoare - iar Ucraina era un stat succesor rezultat din
disolupa IJRSS.
3. Gabriel Andreescu. "Rusia: ... ". Sfera PoJiticil. nr. 50.
4. ~i. totu~i, Romania a avut 0 schimbare considerabilii de
imagine in presa americana. Ea nu exista. inainte de eve­
nimentele din noicmbrie 1996, decit ca obiect at scanda­
luri lor. A deycnit, in 1997. lID partener de lual in seama
de elilre Slatele Unite.
5. Dc tipul afmnaliilor lui Valenlin Sian. di "scandalul Gilda
Laz.'ir afccl cazii gray rela~iile intcrnaF0nale ale RomS­
nici",
GABRIEL ANDREESCU - graduated
fr o In the F aculty of P hilology. Uni­
versity of Bucharest. He is a Inem­
ber of the Group for Social Dialo­
gue, and Director of the Center o f
In tern atio nal Studies, Bucharest.
SP IIr. 52 I 199'7

Dosar Sfera Polilicii
___ a In A.
enz~
s hitiU istorica
l>
D RIAN MARINO
8. CODslitulia din 30 iunie 1866. dupa modelul
constituJiei belgicne din 1831. WDsacti in mod defi­
nitiv libertatca presei ~i lIuprimarea cenzurii. Liber­
tatea de exprimare ~i j\ldeca.rea prin jurati slat soCOtitc
drepturi inalicoabile ~i imprcscriplibile. In dezbaterilc
Coustil:nantei, aceste drepturi slat invocate eu palOS,
juslificate ~j prin citate celebre. ArticoJelc 5 ~j 24 Ie
coDsarn. U1LimuJ , eu precizarca ca ficcare e~te "ras­
p~lor de abuzul aceslor liberta~i in cazunlc deter­
minate de codicele penal" A('.cla~j att,icol '!llabil'!)llc
'el nici CCDZura, oiei 0 alta masuri pievcDthlli pciltru
pU'l)iunea. vinderea san distl'ibuirea otic:lrCi pubJi-
.il nu se va pute.1 rein fii nja.". Chiar ~'i regcle Carol I
&e declarii, In 1868, "pentru libertalc~;oelimjtalaa pre­
sci /!.iei . E.1 eslc infmit mai putin perieuJoasa dl..cilt (I
libertate limitata".66 Numeroasele ataCUfl ~rsonalc,
ca1olDI'iilc prin presa ~i mai ~les a~acurjle .anlidil1c'lS­
lice pun lnsa In grea ineercare [olcnmla guvcmclor ~I
secventa principiilor.
Conservatorii, mai ales, doresc judecarea "abu­
zurilor" de catre tribunalclc corcclionare. jJClifia de Ja
[~i. din 1871, constala ca u a ajuos la rioi Uccnla pre-'
sei pana a fi un adevarat scandal" .: to· iS70.cabinellll
Lahovari rccnrge la arestul prevcnliv in ~eliCtelc de
prcs~i. ~i T. Mlljorescu se pronunla (1881) impotnva
libertalii absolute a presei. cerind ma~uri d~ asanarc a
spirjLului pUblic. (,I Guvcroullibeml lie opllDe ins! pro­
ceselor de presa, chiar ~i in cazul prunflclc)or. maru­
festelor antimonarbiee ~i repubUcane. tn schimb, ca­
bi.r.etul conservator condus de AI. Lahovari aresteaz.1.
pe poetuI AI. Macedonski. in martie 1875. Accsla va
fi achitat dupa 0 deten~ie de lrci luni ~i jumatatc In
V~ti.68 Un caz bineeunoscul, senmificativ pcnlnt
oscilarea pennancnm ~i. 1otr-un sens. inevitabila.. intre
l!bertatea absolula a presei ~i incadrarea sa Jegalii $i
C. Boliae este eroul unui proces de presa maJluJ 1868.
Radicalismul liberal cere,m conliuuarc, "cca
mai deplinii libertale" a presci. In 187t'i, areslarea prc­
ventiv! in maleric de presa este dcsfiintata. I.e. Bra­
lianu declarii presa, in 1884, "0 palm putcre in sla~".
s r. 52 I 1997
~
A.
•
o a (IV)
(UlUlaTe diIJ IJlllIlMullrecut)
'frecc lnsa prio C1ffiera modificarea articolului 24 din
Consti1u~e: atacurile impotriva mon~hiei ~i a altor
capete lncuronalc cad sub jurisdictia tribunalelor ci­
vile, spre marea indignare a lui C.A.Roselti, care para­
se~le dezbnterile Un proces de mimel unneaza arti­
colnlw injurios la adresa regelui Carol 1. declarat Omm
pericuJos. de G. Panu (1 aprilie 1887). Autorul este
cOlldamnal la 2 ani lncbisoare ~i 5.000 lei ameoda.
Fuse insa la Paris. Dar in 1888 este ales depUfa.l ~i
apoi graliaL 69
Sc manirc.~Il. uoeon, ~i 0 ceozur-a sponlana a
opiniei plJblice. P~csa i~i asurn.a ~i riscul profesional
de a fi uReeri ogrcsata, iar redacpile devastate. Ceca
ce .se ~j inlimpl3 (in 1886) cu ziarele Epoca ~i Vom p
MI/;oJJ;tJa, din Bucun~~ti. dupa 0 incercare de asasi­
narc a lui I.e. Btiitianu.ln 1894. un grup de ofi.!£ri or­
ganiz!!3za 0 agrcfiiune IlDpotriva directorului ziarului
c1cvern/, AI. Beldiman. in urma unill articol aotimo­
narhic ~l anlimilicarist.
70
Sint indicii cii opinia publica,
in ansnmblul san, ntl asimilase inca principiul liber­ 'J8 Nu
tarii integl'ale a preset. 0 "fonna tara fond". Deo­ tcrmi.nololJ,ic. mucJcroil, este primul proces romllnese
soar put
c~ndala. dl! "colabornlioni:.m" cu 0 puterc tnyiJl~loare ~i de
aeliv
o putem nllmi "de razhoi",
9. In scoolul 19, In Transilvania, problemele 10 Rcgimul tn 192O. ziarul Tara, diu
ccnzurii sint, in c.<;cnf3. identice. Dar eu 0 nunnpi spe­ ere. In 1922,
cilidi importanta: libertatea presei csle 0 arma de apa­ scm­
rare ~i aiinnare a drepiurilQr oaliunii romane. Toale
lextelc lui Gil. Bari~ju, eel mai insemnat ziarist al
epocii, asociaz1i "cuvintele de l.ibertale ~i dezrobire".
Ele apar intr-un arucol programatic - "Tiparul JlOStru
roman din pund politic" (1864) - ~i in multe alle in 1923 "garnDte:l.2ii" (art. 25) "tu­
inlerveD~ (de ex., "Gazete1e fomane ~i publicul lor" bin: idclle Vi opiniile
-1846), Presn arc nevoie de "aeruJ liberta/ei ~i nu de rc mnd Jis­
all acr sugrumatoriu,,71 Este yorba, binein~eles, de cazurile de­
C'eIlZllra. Ea se inlcnsifica dupa evenimentele revolu­
\ionare de In 1848 ~i, mai ales. dupa instaurarea "dua­
lismului" austro-ungar din 1867.
Cenzura auloritatilor din Transilvania, eu un
pas inainlea cclei din Principate, este bine organizam
~i lodata. Viclimcle sint, 'in primul rmd, toate perio­
58 7
 ,-----

Evcnilncnte stiintifice
, ,

Ollln, Se ronSl
(1937),118 intervin in disculic ~i per­
nordin,
'li etc.)
Ctl opinii pro ~i contra (N. 10r­ Seco 'I ul21

si noile· s a le institutii

.!. - .!.

OANA VALENTINA SUCIU

1001 i -a [os! "teribil de
rii"," $1 cslc. un siogur demp
Iii dIn phn.
Problema porno
S deschisA de pmceml din t 6:\ silUl B P. Hasdeu
nonl context represlv, ('
IJ al UU­
polilkc mull mai mnp!::. De "deh
marind pesll: 16. 000 dc persoaue
nelOT moravuri" prin
de depanmncnle de
opu...
ac:raJie., Romilnia. 1859-1918. Bu~ti.
cen Asocialia AmericRoii de ~t iin !e Polit ice - APSA tivii, rundm11enle, leorie fonnalil), l11eloaolo gie poli­
1995. II;\- 45-'16; EIICidopedill plUtideJoc poli1ice
(1862-1994). Bu~li , Medillprint. 1995. pp. - csle 0 organizalic pro fesionalii importa nlii din Sta­ lica, studii juridice, cercetari ale sislelTIului preziden­
lde Unile, ai dirci membri sin l angaja! i In sludiul po­ ~ial, parlicipare ~i opinie publicii, comportamenlee­
67. fUll Maim:acu, i611lri1l paI/lici If RanAniei sub dornn.i.a lui CZI­ liticii. Fonclatii in 1901, A soci ntia ofera I11cmbrilor sai Icclorale ~i de vot, organizalii ~i pattiele politice, legi
~.JXe.ftqii .i incbee de Slellan Neagoe. B ucure~li .
scrvicii de facil il a.re a ccrcctiirii. a prcdiiri i in inva!a­ conslitu!iollalc ~i jurisprucicn!a, administra!ie publica,
1994. p. J?; Aposlot stan. cpo cit. pp. 105 , 107 .
minI ~ i a dcz,:,olla rii profcsiona lc . Mem bri i A PS A. llll­ federalism ~i rcla! ii inlerguvcrnamenlale, politici ur­
lOS, 130. l:t2
6S Admn Marino, VUIII lui A1e.taDdru Mllcedonski, Bu~ti,
~i inslitulii ~i 1.000 bane, politici puhlice, cconomie polilica, feminism, a­
Ed. pc:ntru LiIeJ1luoi, 1965, pp. 114, 11'1- 11 9. 123. 126-127.
~ l iin ~c po lil ice, csle compllsa in. naliza polilica comparativa (a tarilor ill curs de dez­
('9 Till MaiOIUCU. or: cit. p. 141; Apostol Sian, op. cit. pp. 167­ special din poiiloJogi care cercetc.1zii ~i preelau In co­ vol!arc, a larilor roste COl1lt11liSIC, a societa\ilor indlls­
Hi8, 1'73.1 S2, Apoalo151.1n • MiIcea 10:111, cpocit, pp. 229.231­
Jcgiile ~i un iversilalilc alllcricane. 0 j(.cci11le dill IllC1l1­ Irialc avansate), politica ~i socit:lale in Europa Occi­
brii sai prov in din alte ~aJlteze c i de !ari ale IUlllii, iar denlalii, politica inlemil\ ionala (securilate, controlul
G. &cilia Snuliu ,1 antoloJle de Radu Pan­ un sfert din J1)cmbrii sai au cariere III afara spa!iullli annamenlclor, economic politica), reprczenlare '5i sis­
.Ii, Ud. l;jtiinllfici. 1964. pp. 113. 122. academic , i ll gll ve me, in lilme de consllltan!ii .'ji de Icme elcctoralc, proccse can l1ictuale, politica ~i reli­
cercetarc ~i 'in int reprinde ri privale. D e la JI)I~in!ale<l gie, ~tiil1!a, Ichnologic ~i polilici de mcdill, complllcre
APSA , IDcmb rii ci au aj uLal la r0I111 area pro fcsiilor, Ia ~i multimedia, cOlTIunic:u·c politicii, politici ele trans­
Uirgirca o portun ila!ilor ~i la crc~lerea ill tcreslIllIi aca­ fOllllare ~i ecologice, noua .5tiin!i1 politica, psihologie
dem ic it cclor cnrc shl rliaza po litica, cond llccrca ~i po­ polilicii, politicii ~i lileraturii, rasa ~i elnicitate, precum
Iiticile pUblicc na\i ollale ~i intern al ion alc. ~i tchnici de preoare a ~tii.n!elor politice In lnva!amin­
In \iccare an, APSA organizeaza 0 confer in!a, lui prellnivcrsitar ~i llniversilar.
Ja care pru1icipa cea mai lUarc parle a membril or sai.
Anu! acesta, C oufe rin \a anuala APSA s-a dcsra ~ ural la Dintre lllcriirile prezentate la principaiul panel ,
Washinglon D.C. , In perioada 28 -31 august. eel dedic-at noilor instilulii, mai imp01tante ni S-<lU pa­
Tcma anulu i 1997 a fO!';l " Institulii No i pentnl rUI cdc dedicate guvemi'u·ii "in secollli al XXI-lea, in­
un Seeal Nou" . ConutcLu l de conducere, prcziclat de stitu!iilor ~i pUlerii din Uniunea Europeana, deziluzii­
J;mles E. All, de la Halvarel U nivc r~ i ty, ~i ric M:lrgaret lor plIblice legate de democra(ia contemporana .
•.up. cit., pp. 178. 287 .
Levi. de Ja UniVefl>ity of Washingl on, !l pomil cu cre­ Panelul cu cde mai nUllleroase prezcnta ri a
1, op. cil., p. 339.
Cit., W. 145-146, 214-233. Delalii despre pro­ dinla ca !lpropiercil unui nou milcniu Dcces it a reeV!l­ [ost cel de teorie politica, 111 cme au [ost analizate, alll
ce. ta UVJU Malil", Ell, scrutorul. CoudiJi8 omului de liren: din luarea acliviL1}i.lor i nslilU~iilor, 0 analiza a ccllit ~~ii ~i din perspectiva istorid!, cil ~i din perspecliva abord1:i­
Anita] farm /:dc dUll. dzbotJje. Buc~lj. Pundalia Cultnralii eficicn\ei jn~tilutli lor ~i 0 reconsiderare a modu lui 111 rilor mai recente, illcrari aparrillind lui Aristolci, Xe­
199'1, W. 19.:jl.
care se vor scbimba acestea in viitor. Atunci cino a re­ nofoll, Cicero, Machiavelli, Hobbes, Augu stin, Voe­
cll., 11. 196
ali....at programul conferinl ci. Comitclul de Conrl ucere gelin, Locke. La acest capitol trebuie lTIenliollatl. ~i
,cp. dt ., pp. 142-143.
s-a coocenlral pc acesl e problcmc. dar pn..:v al.lI l ~ i
it pre/.entarea rcaiil.ala ele Aurelian Crailllu, eloctorand
panciliri din aile c"impuri alt: ~I iin(clor polil icc. La a­ la Princeton University (de altrel, singmul cercelator
c\!Slea Ii-au adiiugal numefOase lU es e rot li nde, scsi llni rolllan parlicipant la aceastii illlllnire): Trarii!in jihc­
1 I\ku.nndru MIICL'tfmski. "Cuvin1e despre Talassa", in FJllcira.
111 plen ~i pnneluri s peciale pClllrll gl1lpurilc rcla­ raW Ifilllcezi"i ".~i1 CUIll "pare c" in Illcrarile "dOclriIJ<l­
.30 apnlic. Il' 343-345.
f{7 Zlgu Ornea, An;; /It'irec:i. Extrema dre,pti rom§neasc.i. Bucu­ \ionate . rilor" .To/lveJlcI .~i Guiz()t, comparala C/J opera UDlIi all
~1, Ed. PlIlldllllc:l Cultumlc Romlinc, 1995. pp. 450-455. PlIncll1 rile, in numa r de pat n !zeci ~i cinci, all a­ marc libc.:ral, AIcxis de Tocqucyille. Mai sint lcmcJc
8l! Mlm!s Eliade, f>flmoln; 1. /9U7-1937, Les promesses de J'~qui­
coperi tlonlc dom clliile de interes ale ~ti i D !clo r polilicc liherale ale secolclor XVIII ~i XIX de aclualiLale
I.l,tC', PIris, GeUlmll'd. J 980, pp. 430--44(}; Zigu Omes. cpo ell..
actuale. TIle s-a\l eOllcelllral pe Iloile inslitu(ii ale seco­ aeum? Raspullsu,J pal1icipan\ilor la acesl panel este
VJI. 448,453. "55
lului, tcorie poiitici'i (abordiiri isLoricc, tcorie nOlma­ afil1uativ. Rcfieq ii Ie asupra puterii ale lu i BelHauel dc
(conllnUll1e mnumirul viiloI)

SP .. GJ SP Ill". 52 / 1997
 E veniJl1enlc sli i nlificc
JOllv cnel poL explica comporLamentlll electoral din
in care politologul. istoricul ~i esc­
a nii '20-30 ai secoluilli nostru. Tot Iiberalii nl: m ai pot
istuJ britanic Timothy Garton Asb
relaleaza despre propriul sau do­ specLi v, ofi~erul declarn: "In (re­
iJl v a ~a ce inscanmii sa iube~Li moderat dCl1locrapa , li n
lueru mull mai greu de realizat dedi pare fu rea lilatc.
Venind din Europa de Est, rie-a r fi illlerC!ial s;i
asislfun la mai l11ullc prczentiiri <[vinci ca subiert ccr­
eetan legale de acest spalill. A trehnit sa sl1fcrim
recare dezii l1 zie dod 1<1 modulul clcdicaL polilie ii din
~;lfile ro.~l l:
cOllluDiste am iDt'i'lnil nUlllai ahordari ilk
problcmelor rIio spafiu l fos tci Uniu oi So vietil:e ~i Chi ­
nei. Sa I~i Ii pierdut acade01i cii oeci denali inLercsuJ
fatil de procescle de tra nzi ~i c ~ i
scli i.m barc din Europ;1
Ccntralii ~ i de Est? Sau DC 'lflam in [apt UD.ui pcslrnbm
care se daloreaw evolu{ici prea \en te liprc demona!ic
a Ullora diolrc !arile spapullli cslic? 0 alta posibila ex­
plicatic ill pulca fi faptu l ca d in list.. asocia\-iilor na­
ponale de ~ti in~e poli tice, Roman ia cstc singura lara
care nu arc niei 0 publica!ic pcriodica ~i nici nu a !inut
vrco iutllnire mai receutii. Mai m ult, A ~ ocialia
na lii de Stiio\e Politice diu Romania fln a l'aSpllnS son ­
dajului re;<lizat de APSA, c1atele Iiind reprocl use dupil
numcrclc prl:CedCnLc alc calaloglllui celilat de asocia­
p a 3mcriGUl;t.
Reveniod la cOII['erill!a allllahi, Irebuic
nem cii p,1l1iciparca la un asemcnea tip cll: int'itnire eslc
bcnefidi, atlt priu uoutatea infol1naliilor vclticu lale,
cit ~i prin participarea la dise~l\ii de Ull malt uivel aca­
demic, dio toatc domcniilc ~ti in~e1or politice. ell
ticiparc impl'csionanta (un trebuie sa uitfun cii i-am
put ut ascnlla live pc Robert Putn,un, Sidney Vl:rba, !J'a
Katzoelson, Robert Eaton). Conferinfa anua l5 I\ PSA
s-a dovcdiL aLit un sueees organil.atoric, cn ~i HUll ]
demic. Raml:ne dc vazuL ce ne va ofcri. co nfcriD\a ur­
m iiloClre, mai aIcs ca vom ~i mai aproape de miknil11
viilor.
OANA- V A Ll'-': N TlNA S UCIU - gra­
duated f r onl the F ac ulty of SOCIO­
logy. Univers it y of BuchareSL She
works as a prog r aIu c o - o r ctinaror for
the ROln anian Acadclnic Society .
SP or. 5 2 / 1997
, .
cui datoria. Astazi, acesta lucreaza
la 0 ageulie de asigurliri. Retro­
0 03­
KARL RI'OPPER
C UD08$lerea $; problema
raporfu/fli corp-minte.
o p/edQarie pentru intcraclioni.~m
lraclllcCfe de. f'torin Loboll!
Bucu rc~l j , Editura TRE1, ]997. pag. 180.
Napo­
Cartca arc ca pUllet de pIc­
care prclegeri k pc care Karl Poppe r
Ie- a linut la Univers itatea Emory
sa spu­ in 1969 pc marginea pro­
blcmei rapOF1.u lui corp- millie.
Autolul propunc 0 tcoric a in ­
tcrae\iunii din trc m ill te ~i corp,
0 par­
al1~lta il1 lcgatura eu emergenla
cvolutiva, Iimbajul uman ~i
"Iumea 3" - produsclc mintli
umanc (tcoriilc). Ideile utilizate
aca­
de Popper In cadrul acestei
leorii slnt : " lrei lum1", cv o luli a,
emergcl1!a ~ i funq iile limba­
o the, Eekermann. care nota lot ce
jului. Lucrarea pusa Ia dispozi Pa
pu blicu lui ci ti lor de d llre cditura
'REI este ultima semnatii de autor,
dcoarecc Karl Pop per nu a aulorizal
p uhlicarca acestui material decit Ia
stir~i tul viclii . Ea poate fi consi­
der:i.ti un fcl de propcdcutidi
la illtrcaga opera cpistemo­
logica popperianii.
••2
Timothy Garton Ash:
''"Dosarul 'Romeo'.
O ·po-vestire personalii"
Peste un milian de fo~ti ce­
latem cst-genuani ~i-au consullal
dosarcle inlocmite de fosta secu­
rilate Stasi. Usta cdor care ~teap­
ta sa-~i mai vada dosaru.l depa~~­
te de douii on numirul cclor care,
pina in prczenl, au avul ocazia sa
citeasca (j~elc, rapoartelc, inscri­
surile confIScate. noleJe informa­
tive, conservatc Tn arhiva Stasi in­
tr-o online de-a dreIXul prusadt
Dupa descbidcrca arhivelor nu au
fost semnalate nici aetc de razbu­
nare, nici explozii de mioie sau a­
gresiuni impotriva eetor deconspi­
mti: delatori sau ofiferi de seen­
ritate. PolTivil legii germane care
reglementeaza administrarea arhi­
vetor, cererile de consul1are a do­
cumenlelor inainlate de fo~tii opo­
Denti ni rcgimuilli comunilll au fORt
aprobale priorilar. Aslfci., in ul­
tiatii cind ani au aparul in Genna­
nia numeroasc carli bazate pe do­
eumentele descoperile. Amintim
de volumul poelului Reiner Kunze.
intilulal Nume/e conspirativ,
"Lirici"t sau de eel al lui Eric~
Locst, Bckennaun-ul meu a (osl
Stn.si (in titlul accstei ciqi. Loest
[ace 0 a1uzie In sccrelarullui Goe­
spunea scriilorul).
Deci, acccslliia dosarele in-
r·- . '
locmite defos~ sccurito1.te Stasi nu
a "bolversat societatea" ~i niei nu
a provocat un "~oc iosuportabil pen­
un popula~ic". Sintagmele apa1tin
unor politicicnj romani care all ta­
CUi rcceul declara(ii priviod ehcstiu­
nen deconspiriirii foslci securiliili.
lnt1mplalor. in Ge.nnania a
apirut de curind un nou volwn .,
• Timothy Garton Ash, Die Aktc
"Romeo". Pct'Senliche Oeschichtc.
I Hanser Verlag, MUnchen. 1997.
Cal~ti ~i a u tori
sar. EI nll ofel'a c iliLorului 0 de­
scrierc amanuntita a docmTIcnte\or
gasile ~i niei Oll lnLOcme~te 0 ao­
totogie a lex.telor redaelaLe de fos­
ta securitaLe. in sebi mb. istoricul
~i politologul bli laoic descJie re­
latiile delalorilor ~i eea a unui ofi­
ter dupa ec i-a reTntlInit, arallo­
du-Ie, binein\clcs, fragmcnte din
Dosarol "Romeo ". 0 povcstirc
persona/ii.
in timpul 11I1TIari.rii opera­
tive a lui Ash, securitatca esL-ger­
mana it dad use numele conspira­
tiv de "Romeo", nume imprumu­
tal de la ma ~ i.ua pe care 0 con­
dueea in anu) 1980. Fiind docto­
rand, Ash a eonsllllat in acC.:1. pe­
rioada arhivelc est-genriane. cau­
tind n1aleriale dcsprc Gestapo-ul
oazis!. El unna sa scric 0 lucrare
de doctorat dcsprc mctodele po­
lilici secrete hlticl'iste. In limplIi
~ed erii sale in I3crlinul de Est,
doctoraudul britanic a fost suspec­
tat de Stasi de ['aptnl ca al' fi spion
cnglez. Dc~i autorul volul1lului de
fapi marturisc5tc di nu a fast prea
~oc al Tn limpul lecLurii dosarului,
L OI U~i a r[ruas lIedumcrit de raplDI
ea 0 Costa victima a Gestapo-ului
nazisl , care traia III Est ~i care a
trecllt prin iad ul reprcsiuuii hilJe- '
risle, a fost 0 colahoraloarc a po­
li~iei politice comuniste. t n Dotele
inlocmjtc pcntru Stasi, rosla vie­
lima a nazismului relata eu lux de
anmnunle despre toate disculiile
purtale cu Garton Ash. Confrun­
lata (jwd e u accasta aCli vi late, ea
nu neaga conlactcle rnlrelinute eu
Stasi, n ici nu se scuzii, ci doar
marturise~ le cii ou a av ut ineolro.
Amanunle dcspre nolele serise nu
a rel inut. Fostul ofiter Stasi care
avea sarcina de a eulege informa­
fille dcspre strainul suspcctal de a
fi spion britanic spune ca ~ i-a fl­
{,:I
cut. eel1i.~enii erau muJ~u.miti cli. Ii
se oferea signranf.li. Penlru aceasla
siguranlli ei erau dispu~i sa re­
nunlc 1a anuruile Iibertlli". Din a­
ccasta declaratie a securistului,
autorul coneluzioneaza: "To~ ­
victimele ~j lortionarii - snfers. de
o amnczie selectivii. Eu ineere sa-i
io(eleg".
Deja in limpnl ~ederii sale
in Est, Timothy Garton Ash ~i-a
clal seama de similitudinile meto­
dclor represive folosite de poIitille
secrete in cele dona dielaturi ger­
mane - eea nazista ~i cea como­
nista. In ult.i.m3 instanta. el a re­
nuntat sa mai sme locrarea despre
gestapo-u' oazist ~i s-a apuca! sa
redacreze 0 carte despre "metoda
prusaca" a apnratelor represive
gcnnanc. Oup! apari~ia carpi. au­
loritiitile est-gennane i-au refuzat
viza de intrare. luterdicfia de a i.u­
Ira in ROO a fost ridicata abia la
sfir~itul anului 1989, la cneva zile
dupa cadccea zidului. Pentro Ash.
dosarul descoperit constituie un
"cadou plin en amintiri".
Fiirli resentimenle. Ash mai
constalii eu ironie fmii ca gruparile
pncifisle din Vest au ignorat ini~­
cadle protestatare din Est, consu­
m1ndu-~i energia in diseupi poli­
tice inlenuinabile ~i sterile. .In. Lim­
pul ~ederii sale in Rlslirit, autorul
a descoperiL cealalta parte a Eu­
rope~ alle forme de conlestare iz­
vorite din dorinta de Iibertate a po­
poarclor din estuJ Europei. "Polo­
nia a devenit pentru mine un fel de
Spania", noteaza laconic Ash,
care, sub impresia evenimentelor
revolutionare din estul Europei, a
deveuit unol dintre rei mai impor­
tant! anali~ti politici contempo­
rani.
William TOTOK
SP nr. 52 I 1997
 ,
SemnaJe
RENE GUENON vind nevoie de oid 0 World Reljgions), evoJu­ Cartea Lraseaza liniile Summary
Simboluri prezentare, publicu l este liile ideilor din arii cul­ marl ale desfii~uriirii re­
ale ,tiintei slIcre invitat sa palrunda in in­ tmalc diferite sint ana­ vohl~iei ~tiinJifice din
trnduccre de Marcel timilatea ~i lainelc lui liL11c de un singur aulor. 2. Editorial Dan Pavel The new power and the services
sccoluJ al XVII-lea, adi­
Tolcea ~i Sorina C ioran .
~emlinescu, control
ca istoria distrugerii cos­
mosuJoj ~i isloria infmi­
~tilnlllic nl traducerii
ALEXANDRE tiz.1irii universului. 4. Secret Services Sabina Fati Secret of infonnation is secret of power
de Anca Manolescu KAJlME KOYRE
Bu~1i, Editura Humanitas. NAKAM URA De Is Jumes fnchjsii 13. Filip Florian Heirs of Securitate
1m. PIIIl. 452. Orient ~j Occident: Is univcrsal iDlinit Marius Oprea - in the first years of democracy
o /storie comparstii
MAX I. DUMO NT
B ideilor
lraduccrc de Evreii, DmnJlezeu
Rene GUtmon esle. ala­ 23 . Rodica Chelaru Guard and Protection Service
traducere de Dinu Luca
Vasile Taooiu ,J istom
turi de Carl Jung ~i Mit­
cea Eliade, un analist {II BIICUJC~ti. Editurn H L1 m8J1ita~. BUGurqti, Editura 'lumllllilu. traduccre de Irina Horea 26. Cornel Ivanciuc Report on the crisis of Romanian espionage
simbolurilor ~i a1 func­ 1997. paS. 548. 1997, pas. 220. BlICure~ti, EdilllIll Ha.seler.
fiei lor in viat.a reUgioa­ 1997. pag: 504,
sa a omenirii. Lucrarea Demcrsul savantului ja­
Studiul lui Alexandre 30. Civil Society Alina Mungiu Intellectuals as political actors in Eastern Europe:
de fap repreZinla 0 carte .ponez este lmic 10 iStOrt.1
Koyre ltnalizca7,a rcvo­ "Fara indoiala, este cea
the case of Romania (I)
de referin~a in istoria eullurH. Kajime Naka­
IUlia mentals :mfcrita de mai bona istorie despre
culturii universalc. Ea mura compara, de-a lun­
spirilul uman, in special evrei scrisa pma neum",
reunel1le 75 de 3tticole ~i gul inlregii isto rii, ideile
de eel european, din se­ titra Los AD.geJes Times.
studll publicale de autor religioase ~i filosoficc

colele al XVI-lea ~i at Scrisa ram a face conce­ 32. Party Dinamics Sorin Ionita Political parties system in Romania
de-a lungul unuj sfert de ale Orientului cu celc

xvn-Ic.;l. Aceast.1 revo­ so ortodoxiei sau intelec­

secol (1925-1950) in pl!­ ale Occidentullli, idenLi­
LualismuJui, aceasta car­
IUlie a modificat funda­
blieafii ca Regnabit, L e ficind posibile similitu­ Le este 0 "istorie popu­ 38. Anatomy of Communism Document Infonnative framework
menLcle ~i liparelc gm­
voile d'[sis, Eludes tro­ dini. tara" a poporuJui evreu. o f Securitate apparatus (I )
dirii noastrc. ~Iiinta mo·
dil.ioIJDeJJes, Cahicrs du Luerarea propusa citilo­ Evreii au reu~il sa
scape
Sud. rilor constituie atit 0 sur­ derna consliluie rada­
de moartea inlelectualii
sa de infomlaJii, cit ~ i 0 cina ~i, in accla~i limp, a fiecli.reia dintre civili­ 43 . Up-to-Date Oana Marinescu Gauck's law vs. locallaw
istorie generala a filo ­ (melul acestei g1odiri . zaJiile in mijlocul carora Radu Dobrescu
EMILCIORAN sofiei Expunerea pro­ ScilirnbiiriJe prod usc de au lrait. Cum au reu ~it a­
Mirturisiri $i anatemc blemelor inlelecluale se accas la revolulic san cd­ cesllucru? 47 . Iu\ius Rosta~ Democrat Party and Reform
edllia a doua, lraducere de face dinlr-u n lmgbi des­ za a con~liin~ej europene Penln! a relata povestea
EmlUloil Marcu tul de diferit de eel in au conslat in: (1) distru­ celor palru mii de ani de
Bucure~li. Edilun. Hllmanitas. care se plaseaza majOli­ gerea lumii concepute supravieJuire. aceastii
lalea istorieilor europeni ea un mtreg finit ~i bine lucrare foJose~le 0 me­
49. International Politics Sebastian "uluban Russian-Turkish relations and PKK terrorism
1997, pBS. 114.
~i americani ai ideilor. ordonal, in care stmc­ todi ooua de concepere
Miirturisiri ~j anatcme a Ace~tia lraleal.a istoria a istoriei evreilor. Ea re­
lura spatiala inlruchipa 0
avul sueces la public la filosofiei folosind ca prezinta istoria generala 52 . Synthesis Gabriel Andreescu An evaluation of Romanian foreign policy
ierarhic a valorli ~i per­
prima apari~ie. in 1994. nonna san crileriu gm­ a ficclreia dinlre civiliza­
rcC{iunil, ~i inlocuirc., a­
Dovada sri in acest sens dirca europeana. Hajime
cesleia eu un uoivers in­ Iille respective, analizea­
reeditarea ei de caire Nakamura are ca nOmla
defmit care ou mai com­
za evenimentele din isto­ 58. File Sfera Politicii Adrian Marino Censorship in Romania. Historia sketch (IV)
editora Humanitas. gilldirea asiatica, puniod ria evreilor in cadrul a­
porL1 nici 0 ierarItie oa­
Cartea cuprinde gindu­ uueori acccnml pe lu­ cestor cuJturi diferite ~i
mea indiana.
ruratn, fiind unit doar de
rile ascunse ale autom­ apoi cerceteazs aeele
Avanlajul luerarii de idenlilatea legilor cc gu­ 61. Scientific Events Oana V. Suciu XXI Century and its new institutions
lw, grupale in ~ase sec­ idei, unice la evrei, care
fiuni: "La Iiziera exis­ fala it constiluie faptnl verneaza in Loale partile le-au pennis suprav ie~­
tenlei", "Fracturi", "Ma­ d i, spre deosebire de sale; (2) illiocuirca eoo­ irea sub fonna unui gmp
gia deceptiei", "to fala alte lucrari de asemenea cepfiei arislolelice a spa­ national ~i care Ie-au 63 . Book Reviews William Totok Timothy Garton Ash, Die Akte "Romeo".
clipelor", "Exaspcrari", anvergura (History of tiului CD acce.1 a spatiu­ conferit viLalitat.ea de a Personlichc Geschichte
"Acea nefasta clarvizi­ nastern and Western lui din gcomelria cucli­ continua ca 0 societate
unc", Autorul nemaia- Philosophy, His/ory of djana . prodncliloare de cullura.

SP Dr. 52 I 1997 64