I

Editorial Board:
Cuprins
Sfera Politicii
CALIN AN ASTASIU
DANIEL CHIROT este citita de membrii Parlamentului,
')
EdilOrial Cristian R. Pilrvulescu E~eClIl alternantei
DENNIS DELETANT de cei mai importanti oameni de afaceri, de

GAIL KLIGMAN intelectuali, oameni politici ~i studentL

DAN OPRESCU SFERA POLITICH ajunge acolo unde se iau decizii,

STELIAN T ANASE (Editor) se creeaza imagine, se ci~tiga influenta.

7. Dan Pavel Perfonnanta coalitiei')
Doi lIlli
VLADIMIR TISMANEANU dl' gli\'I'/"IWrl' Raminerea imprcuna
S/era Po/iticii apare la data de I a fiecarei luni .
II
G.M. TAMAS Revista poate fi procurata ~i direct de la sediul
16 Valentin Stan Cu spatele la Europa
Fundaliei, str. Piala Amzei nr. 13, etaj I, sector I.

21 Anca Toader Televiziunea publica din Romania

~LL. 7L.dcz -L:zcz Un abonament pe $ase luni costa 50.000 lei,

inclusi v taxele po~tale,

- prezent ~i perspectiva -
....soc:ze-L:CZ-L:ecz Cz--vzLcz ~i se poate face numai la sediul redaqiei.
27 Sabina Fati Pre~edintele ca actor politic

Outside Romania: Yearly subscription in $50

Pre;;edinte: DAN GRIGORE or its equivalent in your country's currency

(12 issues).
33 1918 Stelian Tlinase Pericolul bol~evic
Please send checks only to: PO Box 22/212,

30 PaulCernovodeanu Unirea I3asarabiei ~i a Bucovinei

Redaqie:
Bucharest, Romania.

Include the/alloWing information: name, address,

cu Romania in 191 g
Dan Pavel

institution, phone number.

.:If) Vasile Vesa Rcceptarea Wilsonisl11ului in Europa Cenlrala
(Redactor ;;ef adjunct)
Valentin Stan
Cant FUNDATIA "SOCIETATEA CIVILA" Cazul Transilvaniei
Adrian Cioroianu
Lei: 25110246602642003 4.J Dinu C. Giurescu 1918, at unci ~i acul11
Laurentiu $tefan-Scalat
USD: 25110246602840000
BANCKOOP ROSETTI
Culegere text, traduceri, coreetura
Alina Seghedi
in atentia cititorilor:
48 Illrervill David Plotke Banii ~i politica
Eva Szabo
Adresa Fundaliei "Societatea Ci vila" este:

in dialog cu
Mirela Sendruc
Str. Piata Amzei nr. 13, Etaj 1

oficiul po~tal 22 /2 I 2, Bucure~ti

Coperta.·
Irina Chioveanu
Acest numar apare cu sprijinul
Grupului de Presa NORD-EST,
cditOl'U\ cotidianului
J'v£onitorul
SFERA POLITICII este inregistrata in Cata/ogll/
plIb/ica(iilor din Romania la numarul 4165.
Reproducerea articolelor aparute in publicaria
noastra se face numai cu acordul redaqiei.
Tehnoredactare:
Corina Barda~
TIparuZ executat Za:
Stelian Tlinase
Fundatie tel.: 659 57 90; tel./fax.: 312 8496
EMAIL sfera@dnt.ro
Adresa noastra Internet: http: //dntb.ro .lsfera
52. Ad/iva Sfera Politicii Document Universul concentrationar
-Iegi, decrete, hotariri­
Gasiti Sfera Politicii la:
57 IdeaS/era George Voicu Mitul Nae (onescu
Librariile Humanitas: din Bucure$ti $i provincie
Libraria '95 (Academiei): Bucure~ti, Calea Victoriei 12
Libraria 155 (Drept): Bucure$ti, Bd. Kogalniceanu 24
62 CCirri ,vi autori Laurentiu Constantiniu Arkadi Vaksberg, Hotel Lux. P((rtide/eli·are~ti
Libraria Luceararul: Bulevardul Unirii
Libraria M. Sadoveanu: Bucure$ti, Bd. Magheru 35 il1 s/ujha Illrerna{ionalei COlI/lIlliste
Euromedia: Bucure~ti, str. General Berthelot 41
Fundaria Caf\ii: Bucure$ti, Bd. Ana Ipatescu 3
Libraria Bihari Naplo: Oradea 64 Sel11l1ale
Libraria Omniscop: Craiova
Nord-Est (Monitom/): la~i, str. Smirdan 5
Librariile VED: Cluj, str. Heltai 59 ...
... precum ~i in alte centre din Bucure~t i ~i din tara.
I

S.C. Multiprint S.A. - Iasi

1 SP nr. 65/ decembrie 1998
 Edilorial
c I al ernantei?
, uccepte consecin!ele sociale ~i cconomice ale
CRISTIAN R. PIRVULESCU
De la alternanta la nivel
local la alternanta absoluta
Sfir~ itlll anului 199~ inSC~1ll1l1ii, eel putin
teOl·etlc. jl1mati.ltea mandatull1i alit pentru
legislati v, cit ~ i pentru pre~edll1le. Inlr-o
(iL:I11()cr~llie Ii / 'uJJ7ericailll? cei doi ani de la
junn[ltatea mandatului sint prilejul unlli examen
(' I,::c lural ~i oea zia confrunt:II'ii cbsci politiee CLi
~1 ~ lL' lll:lrik socicI:}lii. III Romania. unde
Ill cL'allislllck dCeltlral e funqioneadi doar la patnl
~lI1i . eOlld~II11llilld akgiltorul la postma de spectator
l':1r :-1 intlllell!;L cei doi ani cle ]a protiuccrea
,Jill:rtl:ll1!c i Sllll ill:;:} prilejul ullui bilall\ diticil.
Insllficicn\eie sistcillului polilic romJncsc au
~encrat. pc flinJalulunei inadccv{lri la guvernare a
l11ajoriliirii parlal11cntare, 0 situa\ie de criza politid
a C<irei gestionare defectlloasa s-a combinat cu
ei'c(;[ck ni zel econoll1icc mondiale, a dus la
gcn cr,Jii zarca cri zei in toalc domeniile. Este deci
s fir~itlll allului 1998 martorul qeclilui alternantei?
C re~terea procentelor de care se bucma adepli i
i.l utorirari smului, lipsa de incredere in institutiile
polilice $i degringolada generala a instituliilor
conslituie un serios semnal de alannii ~i pare sii
indice un experiment e$uat. Datele sondajelor se
cer corecl interprelate. Ele avertizeaza inca c1asa
politica in integralitatea ei. E~ecul altemanlei ar
putea antrena in Romania e$ecu l democra\iei, Or
democrnlia nu este nici 0 forma fiira fond , nici un
scop in sine; democra!ia este motorul prosperitalii,
Ideea ca democra\ia este un lux pe care doar
societ{ltile dezvoltnte economic ~i-I pot pennite i~i
gase ~te radacinile in renC\la conservatoare fa\a de
tendin\a de democratizare ce a inceput in secolul al
XIX- lea ~i are in Ronifmia de astazi, explicit sau
implicit, ndeplii sai. Dar pe cit de curenta este
aceasta perspectiva, pe atit de falsa se dovede~te la
o analiza mai atenta. Democralia este 0 autentica
foqa de produC\ie. Pe masura ce tot mai multi
producatori pot participa liber atit la activitiitile
SP nr. 65/ decembrie 1998
econOintCe, cit ~i la cele politice, prosperitatea
societalii eSle asigurata. Ca democralia este
esentiala in succesul economic este relevat de criza
slatelor din Asia de Sud-Est. De zvoltarea lor
economicii nu n fost dublata de 0 democratizare
reala, Concentrarea deciziilor economice ill I1ll.ld
nedcmocratic a dus la prabu~irea acestora. Silualia
economica a Rusi ei indica acela~i lucru. Mil11area
demoera!iei I1U poate constitui 0 baza pentru 0
economie prospera. Nici privatizarea. nici restn.lc­
turarea nll vor deveni mijlonce eficiente, Clta vreme
ele nu sc VOl' baza pe 0 societate democratic5.
Deparle de a ti scopuri 111 sine , privatii',area ~i
restructurarea sint illstrumente de regl31'e a
raporturilor din economia reala. Dar nl!
proprietatca cste criteriul esential intr-o societate In
care marea majoritatea indivizi lor dClin, intr-o
proportie mai mare sau mai mica, proprietatca, ci
l110dul de luare a deciziiloL Concentrarea
deciziilor, tie ele politice sal! economice,
intluentenza negativ atit politica, cit ~i economia,
Prioritarile politicienilor $i ale romJnilor simpli se
eel' urgent conciliate. Cererea de politici autoritare,
elliar la nivelul de 16-18%, este ingrijoratoare,
intr-o societate in care democralia I1U a parcurs
drumul sinllos de la democratie institulionala la
stare de spirit populara. Clasa polilica actual a, cu
toate inconsecven!ele ~i nerealizarile ei, nu i~i
poate permite sa condllca Romania intr-o aventura.
Concilierea prioriti'i\ilor clasei politice $i ale
societa!ii rOmane$li cu obiectivele dernocratizarii
sint urgente. Daca refomla c1asei politicc nu poate
atinge, in buna miisura, cOl11poncn!a sa, experienle
prccuJ11 cea turea, in anii '80, ~i cea italiana, in anii
'90,0 dovedesc, ea sa nll mai vorbim de experienta
rOl11uneasca postrevolulionara; ea trebuie sa
modifice modul de seleqie, sa di\ersifice
calendarlll electoral, sa oblige pnrtidele la
maturitate *i pragmatism,
Cum bilan\ul altemanlei nu este pozitiv,
alternanta insii~i se cere examinata. 0 serie de
2 3
Edil()rial
intrebari se eer lamurite: Nu erau pregatite
partidele politice ale opoziliei , in 1996, de
guvcrnnre') Societatea romaneasca era pregatita sa
alternan\ei',)
Dac,i criza din interiorul FSN , ce a atins
upogcul prin sci ziunea din l11artie 1992 , a consacral
cli\ajul rcformatori-antireformatori, clivaj
rcactiv~11 in confruntarile din cadrul coali\iei
majoritare din 1998, iar pierdercu de ciitre
FSN-Rol11:.l11 a akgerilor din 19Y2 ar putea fi
considerata, din aceasta perspecllva, 0 infrlngcr~ a
rerorl11i~lilor, venirea PDSR la guvernare nu a fost
o altcrnan\a. Maj ori tatea parlamentara
prezidcn!ial:i S-:.1 I11cnlinut aproape permanent pe
parcurslll <lnilor 1990 - 1996 . Alternan\a in
Rom,lnia se va experimenta mai intii lJ nivel local.
Prel11i sa altcl11an\ei absolute a stat in alter­
nan!a 10c:.11'-1 survcnita in unna alegerilor locale din
kbruaric 1992, care a indicat 0 tcndinlii ce avea ca
principali actori mariie ora~e $i care, In alegerile
locale din 1996, s-a accentual. Prima faza a alter­
nan\ci incheiata , aparea evident ca, politic,
panidele opoziliei sint pregatite pentm cucerirea
totalii a putcrii , Pentru ca alternanta la putere sa
funqione ze, este neccsara existen\a dtOl'va conditii
favoriz<lnte, precul11 pluralisl11ul politic, alegerile
libere ~i regulate, guvernarc a majoritatii cu
rcspcclul opoziliei , Daca pluralisl11ul estc 0
realitate. daca alegerile de dupii 1990 au fost
considerate libere ~i corecte, problema opoziliei a
riimas 0 importantii restantii. Daca pentru pracliea
del110craliei de tip occidental, altemLll1ta estc un
clement necesar, dar nu 0 condilie suficienta,
pentm lari Ie atlate in tranzilie ea poate deveni un
criteriu. Permanenla la putere, in condi!iile unei
gestiuni aprcciate ca discutabile, poate duce la
situatii de criza a sistel11ului politic. Cazul Italiei
este, in acest sens. un bun exemplu; dominatia
cre~tin-del110erat;'i , fie monolita, fie in coalilie a
dus la cre~tcrca coruptiei ~i la prabu$irea
sistemuilli de partide postbelic. Alteman\a din
1996 parea sa rezolve aceasta problema,
indepartind primejdia unei crize ~i permiland
cxprimarea altor prioritati. Permanenla sau
alternarea la putere se raporteaza la tipul de cultura
politica,
Existf! 0 cultura politica a alternan!ei, a
COl11petitiei, care face ca "regulirle jocului" demo­
cratic sa capete consistenla, Succesul alternan\ei
depinde de felul in care actorii, partidele, dar $i
societatea, sunl put1ato(ii unei asemenea cliituri .
Un regllll multipartit concmen\ial aSl gur,i
diferitilor candidati la exercitiul legit im a l
autorita\ii cadrul dispurci , dar esle nccesani ,
totodata, ~i delimitarea, nu doar juridicii, ci ~i reala.
a l11ijloacdor pennise ~i a cclor inlerzise. Pcntru ca
regula aiternanlei sa funqionc ze lrcbuie garanlat:}
posibilitatea revenirii ult erio are la plil erc a
forma\i un i i pol i lice ce p:lr a se~le gu\'ern area.
Altcrn:.1n!a se buzeaza pe un consens minim al inlre
foqele politice in competi\ie in ce privc::;te polill ca
externa, politica de aparare $i insriluliile polilice.
Astfel se garanteazii continuitatea stalului.
Alteman!a presupune din partea noii m:ljorit fl!i a
acceptu sa gircze societatea fara a rcnUJ1Ia la
reforl11c, dar ~i ta ra a d e pa~i angnjamentel e clcc­
torale. Abscn!a alternan!ci din istoria rOl11uncascii,
singura alternanta reala ill1terioari'1 cclci din 1l)9(i
fiind cea din noiembrie 1929, a ,Ifectat aLII
majorilatea in toate comp onentele ~8I e . C[II ~i
opoZitia. Majoritatea s- a siJ11!il suficienl ele
putemica pentru a incerca sa inlrodllc:1 noi ung:.1­
jamente, insuficient de coerenta In ceca cc pri vc ~lc
continuitntea regitnului (pracli ca nd con fll zia intr
"regill1ul llicscu" ~i regil11111 politi c). ceca Ce i-a
subtial popularitatea ~i a devcni t un fac tor ce a
agravat declinul. Experien!<l opoziric i a rumus prin ­
cipala referinla a majorila\ii gUYernam cnlall? Po­
zitia majorita!ii fala de opoz it ie, l11ui ul es LIra de
principalul partid al aeest eia, PDSR. a ncglijar
regula posibilei reveniri lu gltwrnare, incercand sf!
izoleze politic opo zilia. Opozili a, la randul sau, nu
s-a adaptat la altern anI a, Condi\iil e unci alternan\e
dClI10cratice la gllvernare presllpun un acord
asupra instituliilor *i existen\l1 unui mandaI explicit
privind tipul de schimbari acceptate. Fara acest
mal1dat explicit, orice schimbare eSle ilcgilimii.
depa$ind limitele contractului dintre guvernan\i ~l
guverna\i. Partid cu vocalie gll\·c rnamcn ta I5.
PDSR nu s-a adaptat la noua sitwl\ie, nu a proj~tal
de perioada pentru a reforma struclLtra ,>i
orientarea, nu a acceptat dreptul majorila(ii de a
reforma sistemul $i , mai ales, s-a limilal la 0
activitate formal parlamcntnra, ce a lasal spu\iu de
manevra cxtremismului .
Alt crnantn la putcre exprima 0 participare
critica la viala politica $i nl! doar un simplu
accident electoral. Dar insuccesul polilic ~i
economic al altemantei poale antrena. in cazulune i
democralii neconsolidate, reaqii de rcspingerc. Or
tipurile socinle identificate in 'Romiinia gradeaza
SP or. 65/ decembrie 1998
 Editorial
comportamentele politice de la conservatorism (a­
sau antidemocratic) la reformism. Dinamica
comportamentelor ~i atitudinilor politice poate
duce de la 0 situatie de indiferenta, la un colaps al
democratiei.
Clivajele sociale
§i inadecvarea lor politica
Existent a limitatei, dar realei democratii
parlamentare interbelice, a constituit Ulilll din polii
pe baza camia s-a constituit sistemul de partide in
Romania, dupa 1989. Legata j llridic de pro­
l11ulgarea Decretului Lege nr. 8 din 31 decembrie
19i19, atinnarea pluripartitisl11ul ui s-a manifestat
prin inregistrarea, printre prilllele, a partidelor cu
intluenta politica inrre cele doua riizboaie
ll1ondiale, a~a nUlllitele "partide istorice" (astfel
deselllnate de cOl11uni~ti in perioada illlediat
postbelicii - 1945-1947 - in sensul vechimii ~i
desuetudinii lor). Revigorarea partidelor inter­
bel ice a fost conditionatii nu doar de experienta
democraticii interbelica, ci ~i de speeiticul natio­
nal-con1unist al regimlllui, caracteristica ce a
influentat atat slaba dezvoltare a dizidentei
romane~ti. cat ~i absenla glasnostului. structurarea
unor partide in jurul asocialiilor civice, ca in
Polonia sau Cehoslovacia, neputindu-se realiza in
prima faza.
Inflllen!ata de ace~ti factori, strllcturarea
sistcmului de part ide roll1ane~ti a fost rezultatul
conjllgarii unor clivaje istorice, cu radacini in
inceputurile modernizarii romane~ti in secolul al
XIX-lea in Vechiul Regat (Romania de pana in
1918), eu clivaje llloderne, izvorate din specificul
comllnismului romanesc ~i caracterul violent al
schimbarii de sistem.
Raportal1du-ne la partidele parlamentare din
ultimele doua legislaturi, putem identifica 0
tipologie a partidelor in funqie de modul lor de
legitimitate, deosebind intre partide cu iegitimitate
istorica, ce se revendica de la perioada democratiei
parlamentare interbelice (PNTCD, PNL, PSDR),
partide cu legitimitate revoiufiollara ,~i/sau
republicanii, ce se considera continuatoare ale
revolutiei (:in decembr:e 1989 (PD ~i PDSR),
part ide succesoare ale fostului partidului
comunist, fie il1 ordinea afll1ita!ilor socio­
eeonomice (PSM , PS, PDAR), tie in ordinea na!io­
nalismuiui (PUNR ~i PRM), partiCle cu legitil11itate
SP Dr. 65/ decembrie 1998
colllunitarii scw elllica (PAC, PAR sal! UDMR).
in functie de origine, partidele rollliine~li pot
fi clasificate in partide ce i~i afinna originea in
delllocraria interbeiicci (PNTCD, PNL, PSDR),
part ide ce i~i afinnii originea revoillrionarii (FSN
pana in 1992, apoi succesoarele acestuia, PD ;;i
PDSR), partide cu origine pariamentara (PNLAT
in prima legislatura 1990- J992, APR in a treia
legislatura ilKeputa in 1996) sau partide CLl origine
extraparial1lentara - in socielarea cil'iia (PAC),
sau in reac/ia Ilafionaiistii (PRM, PUNR) sau cu
dimensiune etnica (UDMR).
Sistemul electoral ~i simultaneitatea
alegerilor parlamentare cu cele prc zidentiale au
constituit, de asel11enea, factori ce au contribuit la
fonna actuala a sistemului de part ide romanesc.
Realitatea politicii. romiincasdi evolulnd. a apiirut
ca necesara 0 noua lege a part ide lor, prin care sa se
organizeze, de 0 maniera mliit mai precisa, via!a
partidelor, atat in ceea ce prive~te infiinlarea (cifra
de membri fondatori a crescut de la 251 la 10.000),
cit ~i in ceea ce pri ve~te funqionarea democratica
a partidelor in interiorullor, sau in ceea ce pri\'e~te
tinantarea activitatii acestora.
Multiplicarea partidelor ~i a tendintelor
politice, consecinta a conservarii forte lor politice
vechi ~i a aparitiei altora lloi, corespunzind
dinamicii sociale, economice $i culturale de dupa
J989, a prodllS consecinle asupra guvernarii.
Revigorarea partidelor interbelice, pe de 0 park,
legitimarea prin revol'ulie sau prin raportare la
comllnism, pe de alta parte, au constituit bazele
c1ivajului ongll1ar comunism-anticomunism ,
revital izat dupa 1996 prin distinqia intre regimul
I1iescu ~i regimul Constantinescu . Avantajind
partidele CDR, in special PNTCD, acest clivaj
punea intr-o sitllalie dificila PD. Speculind clivajul
ce a constituit originea sa, refo rmism­
antirefonnism, PD, in condiliile unci substanliale
sdideri de popuJaritate, doar 8~;) in luna decembrie
1997, in formula USD, ~i doar 6%, singur, fata de
13% la alegerii ~i, mai ales, fata de 42% CDR, a
deschis 0 disputa publ ica ce a accelerat acutizarea
crizei politice in varianta sa guvernamentala .
Pozi\ia ofens iva a PD, fructificind realizarile
modeste ale guvemului Ciorbea in plan economic
~i social, s-a construit pe imaginea refomlistil,
facilitind antrenarea resurselor specifice acestui
partid, structura organizata, combativitate,
competenta, retea de relalii ~i influenta asupra unor
influente grupuri de pre sa.
4 5
Editorial
Unul din faetorii crizei politice ~i ai conse­
cin!elor sale economice ~i sociale, consta in
inadccvarea partidelor rOll1ane~ti la clivajele
sociale. Criza economica mondiala care incepind
eu iulie 1997 a cllprins, pe rind, "tigrii asiatiatiei ",
Japonia . Rusia, Amcrica Latina, pentru a atinge in
vara lui 1998 ~i statele dezvoltate din Occident a
pus in cvidenta nu doar autonomia politicului in
raport eu economicul, ci chiar intiietatea pe care
decizia politicJ 0 are fata de cea economica. Un
argument in plus pentru ca partidele, principalii
actori ai crizei politice romane~ti, sa con~tientizeze
cauzele ~i sa i~i reajusteze pozitiile. Criza
gun~rnam e lltala ce a dus la caderea guvernului
Ciorbe<l Illi rezolvat criza politica, ci doar i-a
schimbat cursu!' Criza de guvern a lasat locu l, pe
fundalul ullei situa(ii economice dificile, unei crize
a societalii , in primul rind a societatii politice, prin
consecin!ele asupra vietii interne a partidelor, dar ~i
a societa!ii in genera!. Depal1e de a fi rezultatul
nUl11arului mare de partide ce participa la
guvernare, cri za eoaliliei a p~IS in discutic instabi­
litatea bazei clectorale a partidelor ~i aJliantelor.
Criza guvcrnamentala, consistentii a crizei
sistell1ului politic. a seos la lumina 0 realitate pina
alUllci Jifuza. oCLlltata de existenta majoritalii
prczidcllliale pilla in 1996, partitocratia. in absen(a
unor alte modalitiiti de participare politica ,
partidele au devenit, in conditiile guvernarilor de
eoalilie, forme de participare directa la luarea
deciziei la nivellocal sau central. Dar in masura in
care dinamiea schimbarilor sociale ~i economice Ie
afecteaza electoratul, partidele romane~ti nu pot
privi pasive erodarea popularitalii lor, cita vreme
cLleerirea ~i influenlarea pozi(iilor de decizie
ramine principalul scop al acestor organizatii.
Consolidarea partitocraliei dupa 1996 a
imprimat crizei politice datele sale. Cum
partitocratia da curs unei aspiratii de participare
dirccUi la luarea deciziei, increderea in partide, ca
organiza(ii compctente ~i eficace, este indicatorul
esenlial al validitalii sistemului. Ori increderea in
part ide este de doar 10%. Multipartitismlll roma­
nesc, consecinta a unui cumul de factori precum
tradi\ia, lipsa ullei 0pozitii structurate la co­
munism, contextul imediat postdecembrist ~i
sistemul reprezentarii proportionale, reprezinta 0
imagine destul de fidela a fragmentarii societiilii
romfil1e~ti. EI nu este disfunqional prin natura lui,
ci prin inadecvarea sa.
Operalia de integrare a partidelor pol itice
romane~ti ill marile familii politice occidentale nu
a depa~it inca 0 forma cosmetica. Dincolo de
afilieri ~i de denumiri partidele politice romane~ti
sunt inca departe de partidele Europei occidentale,
~i asta datorita conditiilor diferite, dar ~i
neadaptarii la c1ivajele sociale. 0 prima reaqie la
inadecvarea partidelor la c1ivaje s-a simlit in
tentativa de a adapta partidele romane~ti la clivaj1ul
stinga-dreapta. Tendinta de a coagula dreapta ~i
stinga nu poate insa reu~i dacii valorile pe care
comportamentele ~i politicile ce se revendica de la
cele doua direqii nu vor avea relevanta sociala.
Reforma va trebui sa coboare !,ii la nivelul
partidelor, ace!,iti bolnavi ai societalii romane~ti
actuale. Fara transformarea acestora in part ide de
militanli, funqionale la nivel local ~i nu doar
simple organizatii parlamentare, deschise spre
problemele societatii ~i capabile de oferte
credibile, ~ansele reformelor economice sau
sociale vor fi incerte. Doar astfel criza politica va
putea fi depa~itii, iar costurile ei vor putea fi
aeceptate.
In fapt, c1ivajele ce au contribuit la aparilia
~i dezvoltarea partidelor europene pot fl, in grade
diferite, constatate ~i in Romania. Clivaje preCllm
ccntrll-peri ferie, stat-biserica, rural-urban ~i
patron-angajat sunt expresia unor momente critice
ce au aparut in procesul de modernizare. Cum
fomlarea partidelor politice, in sensul modem al
temlenului , s-a produs din momentul in care
concurenla politicii se orienteaza in funqie de
clivaje, examenul de maturitate al partidelor
romane~ti va consta in a~ezarea dezbaterii politice
pe aceasta baza.
Dinamica la care consolidarea partitocratiei
romane~ti obliga partidele politice nu este un
impediment nici in ceea prive~te democratizarea,
nici in ceea ce prive~te reforma. Ea exprima starea
actualii a sistemului de partide romanesc, iar
depa~irea ei prin proceduri tehnice, de tipul
schimbarii sistemului electoral, este iluzorie.
Departe de a constitui 0 exceptie, paI1itocratia
romaneascii se inscrie intr-o tendinta la nivel
european ~i poate deveni, In conditiile unei
minime, dar necesare reforme 0 organizarii ~i
democratizarii partidelor, 0 modalitate coerenta de
guvernare a unei societati pluraliste.
Criza guvernamentala a ilustrat disfunqio­
nalitatile sistemului politic romanesc ~i a dat 0
noua dimensiune dezbaterii, pin a atunci mai
degraba teoretica, asupra reajustarii acestuia.
SP Dr. 65/ decembrie 199.8
 J.::diro/"ial
Ilclt: dill ~olll!iile prop use penlru respol1su­
bili zlI rca clasci politice ~i pentru consolidarea
maloril:ltll necesarc gllvcrnflril vizca7a schil1lbarca
sislemlllui electoral. \1odificurca lipului de scrutill ,
(iL-~i ncce sara, ee l put in in ce privc$te alcgerea
La sfar~itul lunii ianuarie 1999
I1lclllbrilur senatului , nu estc ~i suficienta pcnlru a
rcali za 0 Gl lllentic,-l rct"orm ,lre a polilicii rollliillc~ti .
Aparilia l11aJoril~l\ii gun:rnallleillale slabile ~ i a
r:lpurturil or iIllre il1S1iluliile politice sillt elemente
:li e lIlle) n:Conne ce lrcbllie sa unll:ireasc~1 c!lei­
ent iDl1'l: a, dar ~i dClllocraliz,lrea repre zell liirii
pol ilict: ill ROlll j nia. Rolul cCliile-mllliui , intlu enla
sn , pr:lC ti c in t!xistcnlCl aSlazi, nu cre~te automat, 0
(Lil,-l ell lrLl ll Sformareil sisteJ11ullii electoral. Absent,
celii leanlll i~i caUlll aile d e bu~ee. Nu lrebuie Uila!
efl apari lia su t'ra gi1I I ui uni versa I a fost instrumentul
prin ca rl' l1li ~d ril e tolalilanSle au ajuns la putere in
,iIl ii '20 '30.
Funclionurea ul1ui regim democ ratic nu
dcpinde dour dc illstillqiile prin care se reali zeazCl
(li\i/IUI1 L':1 Illullcii Inlre L'xeculiv ~i legislali v, ci ~i
de Ull IlUI1l:IJ' de reguli (urlnale , d:l[ ~i de proceduri
illfurll1,dc prill care aClorii politici intluenleaza
fUl1qilln:lrea rcgimului.
r~eclil allernanlci in 1l)l)X puate fi doar 0
;;illl:.Jlie de Clapa. Estc in intcrcslIl lllluror foqelor
dCl1lllcralicc cllil de la guvernarc , c:il ~i din Opozilie,
C:i :til emanla Sfl reu~e:tsd. PenlrLl ace:.Jsl:.J
pentru 1997 au fost angajarea neechivoca pe un astfel de drulll i-ar
p~lrl ieiparca cet:i\cncasc:} lrebuie slil11ulata. Nu
putea garanta r5min erea in isto rie ca arti zana a
prOLllla ~a ll ah se l1!a ]a alegeri eSle sellll1ul
reformei, Coaliliei dinlre Convenlia Democratica
L' Ollllh:1CIl!ei participali ve, (1 cun oa~ t ere,l ~l
- Premiul "Opera Omnia" dill ROlll,inia (CDR) , Uniunea Stingii Democratiee
Inll uL'I1\:lrL',l deciziilor cmenle ale administrali ei.
IJcllloCJ'atiZ<lrea ROll1aniei nu constii doar In
asigurarea Ulllli cadru institutional , nu trebuie
redus a ni ci 1:,1 prezenla la vOl, ea este ~a nsa istoridi
de a depCI::;i dificila tranzqie de la societatea
tradip onala la societatca postmodel11a.
CRISTIAN R. PiRVULESCU - absolvent
<:II Facultatii de 'Filosofie. Uni­
versitatca BlIcLlre~ti , Lector la $coala
National§. de Studii Politice ~i
Ad mini s trative ,
S P nr. 65/ deccmbrie 1998
Fundatia Societatea Civila
va decema, pentru al doilea an
consecutiv,
Prelniile "Sfera Politicii"
• Premiul pentru cea mai buna
lucrare originala din 1998
• Premiul pentru cea mai buna
traducere din 1998
,. Premiul "Opera Omnia"
Premiile Sfera Politicii
• Adrian Marino
• Sorin Antohi
- Premiul pentru
cea mai buna lucrare originala
din 1997 ­
"Exercitiu1 departarii"
• Adriana 8abeti ~i
Cornel Ungureanu
- Premiul pentru
cea mai buna traducere din 1997 ­
"Europa Centrala - Nevroze,
dileme, utopii",
6 7
Doi ani de gUI.'ernon!
Performanta
, coalitie-
, i?
Raminerea impreuna
DAN PAVEL
Prilleipala perforlllanla a actuaJei coalilii
majoritare parlall1entare ~i guvemamentale in doi
ani de gu\crnare a fost aceea de a ramine 1l1lpre­
Ulla . Dorin!:! dc ~l r{ull:lne 11l1preUna a tost , in ullima
inSl~lIl! :I, atiit de puternica incat a dus la dobor,irea
eabinetlilui Victor Ciorbea ~ i inlocuirea sa prill
eabinetul R,ldu Vasile. Nici unul. nici cel:t!,lit nu au
rust illS:1 LI In:t!limea rcsponsabilitalii pe care ~i-o
aSUI11Z1sera. In raport cu ceca ce i~i propusese, falii
de obligu(ia Illoralii ~i neces ilatea pragmatic:l de a
II tTlcUl rdonna, bilanlul coaliliei cste modes\.
Doar 0 schimbare rac\icalii de strategie, doar
lllanifestarea unei fenne voinle politice ar putea sa
Illai tereasc[l actual a coalilie de a tl t~cuta riispun­
ditoare de continuarea dezastrului larii - pe unnele
loqclur politice care au precedat-o; in acest sens,
a puterii , Acesta perl1lite realizu rca seopurilor
pnrticul arc ale fiecarei componentc a coali\lei (Cele
trei coalilii ~i, mai ale s, panidel e care Ie UllllpUIl),
cum <Jr fi consolidarea Poziliilor in difcrite sccto,lre
(USD) ~i Uniunea Democratica a :Vlaghiarilor din
Romania (UDMR), i se prezisese de la bun inceput
e:} nu va rezista l11ulta vrellle presiunilor cenlrifuge
excrcitate chiar de partile sale componente, In
special din parlea unor partide situate pc pozilii
ideologico-doctrinare contradictorii, precum ~i pe
pozilii de int erese concrete radical diferite, far
realilatea a intreeut a~teptiirile in ceea ce pri ve~ te
tensiunile , conflictele , scandalurile. Cu toate
acestea, coal ilia a re zistat lllal bine de doi ani . Care
este bilan\lll actualei coalilii? Care au fost relaliile
dintre e1ementele componente ale coalitiei? Care a
tost prelul platit pentru raminerea imprcuna'J Care
sint pcrspectivele de viilor ale coaliliei') - iata
citeva din intrebarile la care voi incerca sa raspund,
iar coordonatele lextului de fala sint fIxate de ace­
stc raspunsuri, In final , voi incerca sa detennin in
ce miisuni experienla romaneasca este compatibila
Cll teoria coaliliilor din ~tiinta politica modema ,
precum ~ J Illii ~ ura in care experJenla teoretic:1 ~I
practica occidentala este relevantii penlru fos lele
Inri cOllluniste, aflate in tranzitie dtre delllocralie
sau altc c:va (vezi Hunlington )
Dupa cum am aralat intr-un sludiu publlcat
til1lpuriu i , efectuarea reforlllei parea sa ti ~ si ngurul
seop care scuza co nvieluirea unoI' partide radical
difcrite ca tr:.Jdilie iSl oric:} , pLttforlll~ ideolugicii ,
legitimilate morala ~i politica. eu toale accSlca,
inca din primcl e luni, s- a putut consrata ca rilllllli
lent dc: efectuare a reformei punea sub semnlll
intrebarii - daca nu chiar 0 face a imposibila ­
aseniunea ca reforma era ~i este ratiun C::1 dc a Ii,
sUbSlan\Cl polilic5 n coaliliei. Sc poale in~,;1 aiinna
ca ceca ce line Illai degraba laolalta HC lllala coalitie
es le punt! interes politic de exercitare ~i Ill L' l1linere
economice, preculll ~i a intlu cnlei in terilOriu. De
aceea, aseniul1ea pre$edintelui Constantinescu CLI
pri\'i re la faptul c:} actuala coalilie a ci~ligal doar
alegerile, dar l1U ~i puterea economic:}, nu se Illai
jusliticii decil partial. PCl1lru cei care au curiozi­
tatea de a Cili ziarele de pro vinci e, dar ~ i ziarele
centra'ie care relateazii ceea ce se intlmpl~1 in leri­
toriu, nu estc 0 surpriza afinnalia eii s-a produs
rapid, in mai pUlin de doi ani de zile. 0 prcluarc a
majoriltalii c1ientelei politicc a fostcl or partide
atlate la guvernare, de catre partidck din actu:tla
coal ilie maj ori tara.
In mare parte, ceea ce au f:kut partidele coali­
liei a fost s:} promoveze in principal propriile
platforme de interese , chiar daca acest lucru s-a
fiicut de multe uri in dauna intereselor gCllerale ale
coalitiei ~i ch iar il1lpotriva intereselor nalionale de
reali zare a reforlnei . Cu toate ca L1rmatoarea
constatare ntl este dedt una temporara , de ctapa
S P nr. 65 / decembrie 1998
 Doi ani de gllvernare
(valabila plna in decembrie 1998) - iar realizarile
ulterioare in planul refonnei s-ar putca s-o
contrazica - se poate afirma urmatorul lucru:
aClIIala coa/irie a jilllc(ional mai 1111111 ca 0 jorllla
jill-a fond, fara a ji prea e/icienlo in planul
p rincipal al ralillnii sale de ali - REFORMA - dar
jii!ld ejicienui 10 !livelli rile sale seclilldare, de
realizare a il/lereselor particulare ale parlidelOl: li1
special in domenilll economic ~i Iii teritoritt. Daca
nu a fost de mare folos in plan global , cel putin
coaliria Ie-a folosit elementelor sale componente sa
realizeze un anumit tip de beneficii in plan se­
cundaI'. Ramine de vazllt ins a daca ceea ce au
ci~ti gat partidele poate sa contrabalanseze ceea ce
all pierdut ele in plan politic, din pricina erodari i
implicate de guvernare, precum ~i din pricina ima­
ginii negative rezuitate ca unnare a pa11iciparii In
sine la coalilie. Dar sa vedem care au fost reali­
ziirile concrete ale coalitiei.
Bilant provizoriu
Deoarece sint atit de putine, merita mentionate
miicar 0 pane din realizarik concrete ale actualei
coalitii parlamentare ~i guvernamentale. in cam­
pania electoralii din 1996, atunci dnd CDR a lansat
"Contractul cu Romiinia", parea ca se inaugureaza.
in sfir~it, in sistemul nostru politic 0 lradilie de tip
coniraclll(/lisi . Aceasta le-ar fi permis politicienilor
angajamentul pragmatic in anumite tipuri de
aqiuni, intr-un interval precis de timp, iar la
sfir~itul intervalului electoratul avea clar in fata bi­
lantul. pe care ar fi urlnat sa-I aprobe sau sa-I
amendeze prin vot. in ciuda aberantei declara!ii a
fostului secretar general al guvernului, Remu~
Opri~ - "Contractul cu Romania a fost indeplinit"
- , efectul cel mai putemic al intemeierii noii
coalitii majoritare a fost imposibilitatea de a mai
pretinde bilantul "Contractu lui cu Romania."
Lucrul a fost recunoscut de catre pre~edintele Con­
stantinescu. Argumentul ca programul individu­
alizat al fiecarui partid sau coalitie de partide nu au
plltut fi realizate pe deplin sau deloc, din pricina
coabitarii cu alte part ide ~i coalitii de partide, care
au alte programe, a fost folosit nu numai pentm
autodisculpare. Cine are insa curiozitatea sa re­
citeasca programele electorale ale celor trei
coalilii , va avea surpriza sa constate ca nu avea de
unde sa rezulte ideea terapiei de ~oc, din moment
ce ea lipse~te din chiar intentiile celor care ave au sa
SP nr. 65/ decembrie 1998
ajunga viitori parteneri 2. Cum fiecare pa11id a
declarat, explicit sau imp licit, cii daca ar ti fost
singur la guvernare ar fi reu~it sa-~i realizeze
eficient ~i coerent, programul nu este decit un
discurs de tipul "ce ar fi fost daca," pe care numai
realitatea il poate valida sau nu. in asemenea
circumstante, ramine ca bilantul sa fie judecat in
funqie de programele de guvernare ale celor doua
guveme ale coalitiei .
in mod normal , cu instrumentele de putere pe
care Ie-a avut la dispozitie (Iegislativul ~i exe­
cutivul - pre~edintie , guvern, administratie local a,
servicii de infonnatii), coalitia ar fi trebuit sa fie
deosebit de activa ~i eficienta: Ceea ce trebuia sii
faca era relativ simplu : un cadru legislativ pentrll
transfonnarea actualei economii intr-o economie
de pia!a, renun~area la capacitatile industriale
producatoare de pierderi, legi ~i masuri admi­
nistrative privind alte mas uri priori tate, de la
refonna morala pina la drepturile minoritatilor.
Mai impol1anta dedt toate acestea era afinnarea
unei vointe politice ferme, a unui stil managerial
eticient, sil11plll, capabil sa rezolve probleme. In
locul acestora s-a atirmat un pluralism contra­
dictoriu, un stil managerial confuz cu numeroase
razgindiri , nerespectarea intelegerilor ~i incercarea
de promovare a intereselor inguste de partid sau
chiar fractioniste . Nu exista deocamdatii, in ~tiinta
politi(."ii, vreo teorie descriptiva capabila sa sur­
prinda 0 asemenea situatie. Prin analogie, s-ar
putea aplica fonnula lui Neustadt. EI spunea despre
Conven!ia Constitutionala din 1787 ca se
preslipunea a fi creat a government 0/ "separared
powers ". dar ca a creat cu totul altceva, anume a
government of separated institulions sharing
powers3. Ca ~i dupa decembrie 1989, ~i in cazul
nostru s-a ratat startul. Bucuria d~tigarii puterii,
asoc.iata cu necunoa~terea in profunzime a starii
reale a economiei, la care s-a adaugat lipsa unei
presiuni, a nevoii de a actiona urgent, prin terapie
de ~oc, aproape ca au compromis reforma.
Inainte de a aprecia calitatea prestatiei refor­
miste a actualei coalitii, nu trebuie pierdut din
vedere faptul esential ca nici macar fonele politice
care anterior participasera la guvemare (Partidul
Democrat ~i Petre Roman, in perioada lor fe­
senista) nu au putut sa i~i imagineze macar di­
mensiunile dezastrului lasat in urma de ciitre
guvemarea pedeserista. Aceasta nu a fiicut dedt sa
8 9
Doi ani de guvernare
adauge grelei mo~teniri lasate de lunga perioada
comunista dimensiuni noi, nea~teptate. De~i noii
guvernan!i ~i-au dat seama relativ repede de
dimensiunile dezastrului, constatarea nu a prodlls
~i un simt al lIrgentei, 0 vointa politica pe masura
pro vodirilor realitatii. Guvernul Victor Ciorbea a
cedat de la bun inceput presiunilor maselor de
muncitori : s-ar putea vorbi de "sindromul Bra~ov,"
de il11pactlll negativ pe care I-a avut satisfacerea
revendicarilor unor mase de oameni ie~ite in strada
~i care se il11potriveau refonnei. In loc sa treaca la
o reforl11a de tip capitalist, tiiranistul Ciorbea nu a
fiicut dedt sa continue 0 parte din strategiile pede­
seristului Vacaroiu. Fiira sa treaca la terapia de ~oc,
care ar fi presupus privatizarea in regim de urgenla,
restructurarea regiilor autonome, eliminarea "ga­
urilor negre" din economia romaneasca (intre­
prinderile gigant care produc in pierdere), cabine­
tul Ciorbea (iar cabinetul Vasile parea la inceput a
ii llrlna exel11plul) a mers pe strategia macrosta­
bilizarii. S-a creat 0 continuitate nemijlocita intre
guvernarea Vacaroiu ~i guvernarea Ciorbea; exista,
de pi Ida, 0 identitate intre structurile bugetelor
alciituite de ambele guverne.
in materie de anticipare ~i constructie insti­
tUlionalii, coali!ia a functionat prost de la bun ince­
put. Nu am sa insist aici asupra subiectului pe care
1.<1111 mai abordat, al lipsei unui protocol tehnic
serios al coaliliei, dar merita subliniate din . nou
carenlele in ceea ce prive~te selectarea cadrelor.
Astfel, inca de la bun inceput s-a gre~it la nivelu l
pre~edintiei Romaniei (dar ~i a conducerii CDR ~i
PNTCD) in alegerea primului-ministru: pe postul
de om care trebuia sa faca reforma capitalista a fost
pus un lider sindical (Ciorbea), un om care cu putin
inainte candidase pe listele unui partid socialist
obscur, care venise relativ recent in partidul tara­
nist ~i nu avea sustinere. Este simptomatic faptul ca
pe timpul cabinetului Ciorbea s-a ajuns ca pro­
gramului de protectie sociala sa i se aloce procentul
record de 10,04% din PIB. in loc sa faca 0 fi~a a
postului, iar dupa aceea sa aleaga persoana care
s-ar fi potrivit functiei, pre~edintia ~i conducerea
CDR, a coalitiei chiar, au procedat pe baza altor
criterii. Gre~eala s-a perpetuat ~i la schimbarea lui
Ciorbea, intrudt nu s-a mers pe ideea omului cel
mai potrivit, ci s-a cedat - ca ~i in cazul11ui Ciorbea
- la presiunea unor grupurl de interese din
interiorul coaliliei . Cel putin in cazul lui Radu Va­
sile, pina sa fie desemnat ca prim-~inistru, fOI1ele
politice ale coalitiei s-au pronuntat favorabil. in
cazullui Ciorbea insa, fOI1ele care au avut cuvintul
hotaritor erau de natura civica, nu politica, influ­
entindu-I ~i pe pre~edintele Constantinescu, care a
avut 0 traiectorie politica asemanatoare. ~i pre~e­
dintele Constantinescu ~i primul-ministru Ciorbea,
ca sa nu mai vorbim de 0 serie de mini~tri ~i con­
silieri prezidentiali, au fost crealii ale Aliantei
Civice. Nu yom ~ti decit la incheierea mandatului
~i a unui intreg ciclu politic daca acest lucru a fost
pina la LIma benefic sau nu. Hotarit lucru, in cazul
Ciorbea a fost yorba despre 0 alegere proasta (rna
refer la calitiitile de expert ale fostului prim­
ministru, nu la cele morale ~i caracteriale, care
fiiceau din el unul dintre putinii politicieni one~ti) .
In mod simptomatic pentru ceea ce ar fi trebuit
sa insemne 0 reforma capitalista, in timpul re­
formei intensive a lui Ciorbea, s-a incetinit ritmul
investitiilor straine, iar datorita unei politici fiscale
discriminatorii se reu~ise contraperformanta de a
se lichida un mare numar de intreprinderi mici ~i
mijlocii (cam 0 treime, intr-un an de zile). in ciuda
faptului ca Victor Ciorbea a fost primul prim­
ministru care ~i-a prezentat in Parlament - eu
ocazia discursului de investitura - programul pro­
priu de guvernare 4 , din el lipsea tocmai elementul
central - terapia de ~oc . Stilul de a guverna prin
ordonante de urgenta ~i modul defectuos de a
concepe programul de reforma au condus adeseori
la paralizarea activitatii legislative ~i, in cel mai
bun caz, functionarea sa in regim de avarie. De
aceea, s-a mutat centrul activitatii legislative in
cadrul executivului . Pina la urma, s-a ajuns in
situatia ca schimbarea lui Victor Ciorbea din postul
de prim-ministru sa 0 includem in capitolul rea­
liziiri ale actualei coalitii.
In raport cu propriile obiective, pe care Ie-a
adus la cuno~tinta intregii opinii publice5, cabine­
tul Radu Vasile nu ~i-a respectat cele mai multe
dintre tennenele pe care ~i Ie-a fixat singur:
- cum ar fi privatizarea ROMTELECOM
(30.05 .1998), restructurarea regiilor autonome
din domeniul comunicaliilor - corporatizarea
RADIO ~i PO~TA (30.06. 1998), restructurarea
ROMGAZ ~i RENEL (30. 07. 1998), priva­
tizarea paqiala sau totala a unor activitali
componente pentru alte regii autonome -
Aeroportul Baneasa, Otopeni, Constanta ~i
SP nr. 65 / decembrie 1998
 Doi ani de guvernare
Timi~oara, RAMTIL, PLAFAR, ROMAVIA,
UNIFARM, Apele Romane , Editura Didacticii ~i
Pedagogica, Tipografia CORESI (3009. 1998),
privatizarea ASIROM (30. II. 1998);
- 0 multime de legi eu caracter social -
modificarea Codului Munc:ii , modificarea siste­
l11ului normativ al remunerarii muncii , refortllJ
sistel11ului de Asistenla Sociala, modificarea
legilor cu privire la sindicate, solulionarea liti­
giilor de munca, precum ~i l1lulte altele (la care
nici nu mai are rost sa menlionam datele);
- politici privind drepturile omului, culte ~i l11ino­
ritali - de la promovarea legii pentru infiinlarea
.;;i funqionarea asociatiilor ~i fundaliilor pina la
Legea minorita!ilor nationale ~i strategia nutio­
nalii privind integrarea sociala a romilor (cu date
la fel de fanteziste);
- aceea~i situalie ~i in domeniile politicilor privind
capitalul uman, politicilor de reforl11a a admi­
nistra\iei publice, politicile privind justitia ~i
siguranla cetaleanului, precum ~i politica extema
~i de sec uri tate nalionala.
Actualul guvem insa ~i-a creat singur ca.­
drul de referinla ~i temlenele in raport cu care
poate fi tras la raspundere de opinia publica, presa
~i opozitie. lar nici una dintre acestea nu a ezitat sa
o faca. Fata de hotaririle guvernului de a bate 0
llluilime de recorduri in materie de iniliatin le­
gislative ~i activitate legislativa, principalele obsta­
cole au venit in principal tot din partea coalitiei, pe
de 0 parte, a birocratiei ~i grupurilor conservatoare
sau reaclionare, pe de alta parte. Ciudat este ca a
trebuit ca presiunea sa fie maxima ("sa ajunga
cUlitul la os"), pentru ca guvemantii sa inceapa sa
faca ceva. In momentul in care se formase deja
curentul de opinie ca nu este nici 0 diferenla intre
cabinetul Vasile ~i cabinetul Ciorbea, cind ra!illg­
ul a scazut, iar organisl11ele intemalionale finan­
ciare au inceput sa amine · acordarea il11prumu­
turilor, abia atunci au inceput lucrurile sa se mi.;;te
In domeniul privatizarii. 0 serie de regii, banci de
stat, intreprinderi au fost privatizate total sal! par­
lial (ROMTELECOM, Banca ROl11ana pentrl!
Dezvoltare) sau sint pe cale de a' fi privatizate
(PETROMIDIA, uzinele "Dacia," uzinele "Tracto­
rul", BANCPOST, BANCO REX, $antierele
navale din Galali). Nu trebuie uitate 0 serie de
.restructurari ale marilor regii autonome (mai ales financiar ajunsese aproape de fundul sacului. EI
RENEL ~i SNCFR) . Atit Fondul Proprietalii de
SP Dr. 65 / decembrie 1998 10
Stat (al carui fost pre.;;edinte, Sorin Dimitriu, deve­
nit intruparea il11potrivirii la privatizare, a ter­
giversarii .;;i ineticienlei, a fost schil11bat), cit·.;;i
\1inisterul lndustriei ~i Comertului au anunlat in
mod ferl11 inchiderea a 0 serie de "gauri negre" dill
industrie ~i Illinerit, a caror men\inere in stare de
funclionare costa bugetul de stat sume fabuloase.
Sfir~itul anului 1998 a marcat 0 schimbare
spectaculoasa de rilm, iar cei care au unnarit felul
in care au decurs aceste procese III alte piirti ~tiu ea
totul seJ1etrece confoml prillcipiului bulgarelui de
2c1padii: 0 data ce procesul a pornit, el ci)tiga in
viteza, ia amploare, exact precum bulgarcle de
zapada caruia ii dai drulllul la vale. Esenlial este
insa sa decizi sa Ii dai drumul ~i chiar sa II porne~ti.
in primele ILlni ale cabinetului Vasile, acesta parllse
contaminat - preClIlll predecesorul sau Ciorbea - de
"silldro/JIul Bra,wv ". Primul semn al slabiciunii de
sindicalist ~i de nonrefonnist pe care I-a dat
pril11ul-ministru Ciorbea a fost cedarea in fat a
proletariatului bra~ovean. care a ie~it in strada ~i a
blocat drumul national. Dupa ce sindicalistul
Ciorbea a cedat, sute ~i mii de alte intreprinderi au
unnat acest paflem comportal11ental, iar reforma sc
amina indeterminat. Dupa ce anunlase ca va
promova 0 privatizare ~i 0 restructurare dinamice.
Radu Vasile s-a dus la Bra~ov ~i Ie-a promis celor
de acolo cJ vor fi fabrici de prioritate strategica
nationala ~i vor beneticia de sprijinul statlllui. $i
Ciorbea ~i Vasile - prin intennediul aceluia~i mi­
nistru al proteC\iei sociale, Atanasiu , au continuat
sa suslina progral11ele de Proteclie sociala. Aici a
fost unul din punctele slabe ale strategiei reformise
a coaliliei: toate partidele componente (cu exceptia
Alternativei Romaniei, marginalizata ~i pUlin
bagata In seama), pareau a fi de acord Cll aberatia
de a combina doua logici evident incompatibile,
cea de suslinere a reformei capitaliste rapide ~i cea
de proteqie socialii, de pastrare In stare de
funqiune a intreprinderilor falimentare. Sporadic,
cite un lider de partid sau cite un reprezentant mai
mult sau mai putin marcant al fortelor aliate dadea
cite 0 declaratie impotriva acestui stil, dar totul
raminea la nivel retoric, pentru ca in planul actiunii
sociale se continua aceea~i politica falimentara. Nu
este de mirare ca, In ultimele luni, a inceput sa
devina evident faptul ca l11ecanismul economico­
funC\ionase atllia ani inertial, la fel ca pe vremea
Doi ani de gllverl1are
":Oll1unislllului. Numui ca atit organislllele financi­
are iIllernrqionale, cit ~i agenti ile de rating au
sesizat accste fenomene. A inceput sa se crediteze
Romflllia. A inceput sa se vorbeasca tot mai
insistent despre apropierea krmenului cind
Rom,inia va intra in incapacitate de plata, urmind
prededentul bulgar. Chiar .;;i aCUIll, in prognozele
lor pelltrll anul viitor, reviste tinanciare presti­
gioase (The lVall Stree! Journal sau Financial
Times) ..:onsidera c::i acest risc exista pentru lari
cum ar Ii Romania. Ucraina, Rusia . Intrarea in
aceastii categorie este deja un simptom al degra­
darii performanrei ~i al unui anulllit tip de perceptie
pe plan intemuponal.
.'vlulta vreme, liderii coalitiei au refuzat sa
recunoasca adevaruL ceea ce era evident pentru
anali.;;tii economici ~i politici, ba chiar ~i pentru
comentatorii politici 6. Chiar prin octol11brie 1998,
dupa ce PO i~i retrasese sprijinul politic acordat
premierului Ciorbea ~i cerea alcatuirea unor noi
echipe guvernamentale, sindicalistul Ciorbea
anunla ca "nu exista nici un fel de criza politica,
economica. guvernamentala sau sociala" ~i
prolllitea celor care "s-au plins ca nu au avut
suficienta reforma" ca VOl' avea "reforma pe
piine"7 ins[l lucrurile au evoluat rapid. Dupa
numeroasele semnale pe plan international, pentru
prima data de clnd a fost ales pre~edinte, Emil
Constantinescu a prezidat 0 ~edinta de Guvern, in
noicmbrie 1998. La sfir~itul acesteia, pre~edintele
~i prel11ierul au recunoscut ca Romania se
confrunta cu 0 criza grava. Este greu de apreciat
daca schimbarea de atitudine a survenit in ultimul
ceas sau daca e deja prea tirziu. Cert este ca actuala
coalitie a trecut, in clteva zile , la masurile
refonniste p<:: care trebuia sa Ie ia inca din
decembrie 1996. Doi ani de zile coalilia majoritara
a functionat de parca ar l11ai fi avut la dispozilie un
intreg seco!. in ciuda faptului ca respectarea
algoritmului de alcatuire a cabinetului (ca ~i a altor
structuri administrative) devenise 0 piedica In
calea funqionarii sale normale, pina la unna
coalitia a cawt de acord cu privire la reorganizarea
~i reducerea sa drastica (fala de 28 de membri cit
avea la sfir~itul anului 1996, la sfir~itul lui 1998
cabinetul avea doar 17 membri). Ramine insa de
vazut daca se va rezolva problema ineficienlei, a
tergiversarii refonnei doar prin reducerea schemei
cabinetului.
11
In ciuda imensului ~i a!nbiliosului pro­
gram de refonne al actualei coalilii, partea cea mai
anemica ~i l11ai criticata a activitalii sale a fost tot
tilllpul cea legislativii. Pentru a inlelege insa acest
lucru trebuie spuse cite va lucruri in lcgatura CLl
modul in care funqioneaza coalitia la nivelurile
intrapartinice, imerpartinice, in relalia dintre liderii
coalitiei ~i melllbrii de find, precLlm ~i ill cca dintre
executiv ~i legislativ. Bilanlul coaliliei, eficienla
sa, mai ales in cadrullegislati vului, sint afectate de
cele clteva fracluri decizionale care impiedica
funqionarea unui mecanism coerent. In ciuda unor
intelegeri intre liderii coaliliei cu privire la anLlmite
proiecte de legi, atunci cind se ajunge in comisii
sau la votul In camere, rezultatul di fera de ceea ce
se presupunea ca liderii au cQnvenit. La fel, In
ciuda unor inlelegeri intre lideri ai coaliliei ~i
colegi de cabinet, iniliativele legislative ale
cabinetului nu se bucura de sprij in din partea
fortelor politice care teoretic sint bazele coaliliei.
Vom vedea ceva mai incolo care sint cauzele, insa
in contextul de fala trebuie relinut ca legislativul
este departe de a funqiona la parallletrii de turatie
maxima, pe care i-ar presllpune 0 refonna acce­
lerata.
Dintre legile votate in aceasta perioada, nu
trebuie uitate cele care au contribuit la crearea
cadrului necesar refonnei (Legea pentru modi­
ficarea Legii Concurentei, Legea bugetului asigu­
rarilor sociale de stat, Legea pentru modificarea
Legii privatizarilor societatilor comerciale, Legea
privatizarii bancilor cu capital de stat, Legea pentru
modificarea ~i completarea Legii 35/1991 cu
privire la regimul investitiilor straine, Legea
privind reorganizarea regiilor autonome, Legea
privind impozitele ~i taxele locale, Legea privind
impozitul pe profit). Cu toate acestea, fala de legile
care ar fi trebuit deja votate, aces tea nu reprezinta
decit 0 parte mica. De pilda, in 1998, din cele 134
de legi aflate pe agenda de lucru a Senatului, doar
38 au fost publicate in Monitorul Oficial; dintre
aces tea, doar 25% sint legi pure ale refonnei
economice. Dintre proiectele de legi cu proble­
. matica economica, aflate inca pe agenda de lucru a
Senatului, multe au fost depuse inca de pe vremea
cabinetlllui Ciorbea - ceea ce, trebuie sa recu­
noa~tem, atenlleaZa serios acuzatiile de lipsa de
dinamism in promovarea legilor necesare
(proiectul de lege pentru prevenirea ~i sanqionarea
SP Dr. 65 / decembrie 1998
 Doi alli de guvernare Doi ani de guvernare

coerenta legata de natura reformei, precul11 lipsa de chiar de initiatorul proiectului). Nu exista la nivelul in primul rind consilierul pe probleme de aparare ~i
faptelor de coruptie a fost depus Inca din 20
schimbiiri democratice a structurii ~i fUllqionarii coalitiei majoritare 0 con~tiinta a caracterului securitate nationalii, Dorin Marian - ac\ioneaza in
ianuarie 1998; propunere legislativa pentru modifi­
Parlamentului 8 crucial al unui intreg ansamblu de hotarlri politice conformitate cu logica impusa de cei pe care ii
earea Legii nr. 3111990 privind societatile comerci­
In aprilie 1996, s-a inflintat Consiliul (nu numai de legi) care decurg din clariticarea unor conduc, din serviciile de informatii, annata, politie.
ale; Lege pentru aprobarea Ordonanlei de Urgent a
nr. 92/1997 privind stimularea investitiilor directe; Legislativ, ill ciuda faptlilui ca legca de organizare cerinte morale, strategice ~i institutionale privind Singura logica institutionala pe care ace~tia 0
propunere legislativa privind 1110diticarea Ordo­ ~i funqionare a acestei institutii data inca din 1993. fdul in care fosta Securitate ~i fostul regil11 politic cunosc este cea pe care au exersat-o in timplll
Abia in 1998 apare primul raport al Consiliului comunist totalitar continua sa afecteze viata fesenismului ~i pedeserismului ~i care in mare
nan!ei de Urgenta nr. 92/ 1997 privind prlvatizarea
Legislativ catre ParIament, care sintetizeaza politica actuala. Desigur, prioritara este refonna parte reproduce habitudinile mentale ~i gindirea
societatilor comerciale). Din perioada Radu Vasile
activitatea din 1997. Raportul contine ~i un fel de cconomica de tip capitalist. Dar actuala putere dogmatica de pe vremea regimului comunist.
se desprind urmatoarele proiecte - dintr-o
trecere in revista a legislatiei de dinainte ~i de dupa continua sa fie prizonierii, daca nu a unor institutii Romania este condusa tot de oamenii care se aflau
multitudine - care inca l~i mai a~teapta rindul (Lege
1989. Astfel, n~iese ca in perioada 1947- 1989 au mo~tenite din trecut, atunci cel putin a unor grupuri la putere pe vremea lui Dej ~i Ceau~escu, iar liderii
pentru prevenirea ~i sanc!ionarea folosirii
fost emise 2.138 de acte normative (medie de de interese, a caror identitate ~i actiune este actualei coalitii la inceput nici nu au fost con~tienti
sistemului financiar bancar in scopul spalarii
aproximativ 50 acte nonnative/an). Intre 22 influentata decisiv de faptul ca prelungesc (macar de acest lucru, iar dupa ce Ii s-a atras atentia, chiar
banilor; proiecte de lege privind regimul concesi­
decembrie 1989 ~i 1991, clnd s-a adoptat noua prin faptul ca este yorba de aceea~i oameni, dar dadi pa11ial au recunoscut, nu au facut mare lucru
unilor: proiect de lege privind aprobarea Ordo­
Constitutie, au fost emise 939 de acte nonnative mai ales de acela~i tip de mentalitati ~i obiceiuri) in pentru a schimba situatia existenta. Autorul acestor
nantei Guvernului nr. 131/1998 pentru modificarea
(aproximativ 500 acte normative/an, 0 medie de 10 prezent activitatea fostului partid comullist, rinduri a avut ocazia de a experimenta in mod
Ordonant ei Guvernului nr. 6611997 privind
ori mai mare decit in perioada anterioar5). Intre precum ~i a stilpilor sai de putere (Securitate, direct felul in care fo~tii securi~ti i~i continua
regimul investitiilor straine in Romania, realizata
decembrie 1991 ~i decembrie 1997 au fost emise militie , armata, diplomatie , procuratura, admi­ influenta, atunci dnd a fost invitat la Institutul
prin cumpararea de titluri de stat; proiectul de lege
6.600 de acte nonnative (aproximativ 1.100 acte nistratie). Ace~tia nu au nici un interes sa se afle National de Informatii, iar dezbaterea cu studentii
privind creditul ipotecar pentru investltt 1
normative/an). Desigur, dat fiind noul cadru adevarul cu privire la institutiile din care au de acolo (viitori agenti ai serviciilor de infonnatii)
imobiliare). De altfel, con~tiinta insuficientei de
constitutional, a fost nevoie de 0 intensa activitate proven it ~i cu privire la propriul lor trecut. De a fost ocazia pentru ace~tia de a-~i exprima modul
activitate legislativa in domeniul economic era una
pentru abrogarea legilor comuniste (seorul este de pi Ida, pentru a-~i proteja interesele, ace~ti de gindire ~i atitudinile antioccidentale,
cvasigenerala, depa~ind arcul coalitiei. De pilda, in
1.289, din 2.138, iar Consiliul va solicita abrogarea supravietuitori ai sistel11ului represiv totalitar au antiamericane, antidemocratice ~i antiliberale. 10
ianuarie 1998, PUNR, PSDR ~i ApR cereau
altor ISO de asemenea reminiscente, ceea ce lasa reu~it sii-~i convinga noii patroni de necesitatea de De~i responsabilii carora Ie era adresata scrisoarea
convocarea unei sesiuni parlamentare extraordi­
inca in vigoare vreo citeva sute de acte nonllative). a pastra un control asupra mecanismelor ~i nu au avut taria de a-~i asuma in public
nare pentru dezbaterea unor acte normative, printre
Paradoxul actualei activitati legislative a fost institutiilor insarcinate CLI administrarea deschi­ responsabilitatea pentru asemenea lucruri
care ordonantele de urgenta privind privatizarea ~i
abrogarea a mai mult de 0 treime din actele derii dosare1or Securitatii. Chiar declinarea inadmisibile pentru 0 tara care vrea sa se integreze
investitiile.
normative adoptate dupa 22 decembrie 1989 patemitatii legii de catre senatorul TiCl! Dumi­ in NATO, ei au promis ca vor face schimbari
Alte legi votate au raspuns prioritatilor din
(aproximativ 2.400 acte n0n11ative). Noua coalit ie treseu este legata in special de faptul ca, in loc sa importante in conducerea ~i structura TNI, fapt care
alte domenii de cit accelerarea reformei economice,
majoritara duce mare lipsa de speciali~ti in drept, accepte punerea acestei comisii sau institut nu s-a intimplat inca. La fel ca ~i aminarea
ceea ce nu inseamna ca nu au raspuns interesului
atlt la nivelul guvernului, cit ~i la nivelul comisiilor insarcinat cu deschiderea dosarelor sub patronaj ul reformei economice, tergiversarea rezolvarii
public (Legea privind organizarea sesiunii supli­
parlamentare, in acest sens neexistind 0 deosebire ~i autoritatea societatii civile, noua putere vrea sa ii acestei stari de lucruri ar putea sa coste enorm
mentare de bacalaureat, Legea privind modificarea
radicala fata de expertiza veehii puteri. Prill puna tot pe fo~tii securi~ti sa faca acest lucru. In loc actuala coalitie, care ar putea sa piarda puterea din
~i completarea Legii de organizare a Curtii Su­
unnare, ne putem a~tepta ca in anii un11atori sa sa actioneze in prelungirea intereselor societatii pricina ezitarilor. A~a cum I-au tradat pe
preme de Justitie, nr. 56/1993, Legea Agentiei
existe 0 multi01e de abrogari ale actelor deja civile ~i a moralitatii societatii deschise, cea care a Ceau~escu, iar unii ulterior pe I1iescu, ace~ti
Nationale pentru Locuinte, Legea de modificare ~i
adoptate. Va fi interesant de vazut daca se va adus la putere CDR-L1I, pe pre~edintele Constanti­ oameni pot sa-I tradeze pe Constantinescu ~i
completare a Legii 70/1991 privind alegerile
proceda in conformitate cu un rationament de tip nescu, ~i al carei ethos tolerant ~i consensual a intreaga coalitie, daca vor crede ca potentialii
locale). Multe dintre proiectele ~i legile a~teptate ~i
juridic sau in confonnitate cu 0 logica legislativa perm is incheierea chiar a aliantei Cll Url mo~tenitor viitori conducatori le-ar servi mai bine intereseie
necesare inca i~i a~teapta 0 abordare 1egislativa.
Aceasta cu atit mai mult cu cit practica ordonan­ sau in confonnitate cu interesele politice 9 . al abominabilului Front al Salvarii Nationale (PD­ conservarii acestei caste.
La capito lui restante , legislativul are lIl), preculU ~i cu formatiunea care reprezinta In plus, supravietuitorii vechiului regim,
telor de urgenta a fost criticatii nu numai de
carent e majore. Probabil ca cea mai importanta ­ interesele maghiarilor din Romania (Iucru de care aparent servesc noul regim, sint con~tienti ca
opozitie, ci ~i de parlamentarii actualei puteri, care
sub aspectul faptului ca va actiona pentru scoaterea negindit pina atunci intr-o Romanie dominata de lipsa de eficienta ~i de coerenta a actualei coalitii
considera, pe buna dreptate, ca dezbaterea parla­
sistemului de partide ~i a intregului sistem politic, nationalism) actuala putere actioneaza adesea lucreaza in interesul lor. Cu cit se i'ntirzie mai tare
mentara in comisii ~i votu! in plen, reprezinta ca1ea
ba chiar a activitatii economice, de sub influent a impotriva acestora. In loc sa actioneze in sensu I refonna, cu cit se blocheaza patrunderea capita­
cea mai eficienta de a influenta refonna in sens
mentalitatilor ~i a grupurilor de interese legate de unei tranformari profunde, de substanta a lului international, a marilor investitori straini, cu
pozitiv. 0 parte din inei\ia Parlamentului se explica
comunisl11Ul totalitar - este proiectul de Lege a institutiilor care se afla sub conducerea lor (in atit au mai mult timp la dispozitie toti ace~ti
~i prin modul defectuos in care a functionat Secre­
accesului la dosarele Securitatii , initiat de senatorul sensul unui institutional building de tip demo­ nomenclaturi~ti ~i securisti de a-~i ~terge unne1e ~i
tariatul General al Guvernului, cel care se presu­
Ticu Dumitrescu (a carui paternitate, in forma cratic), reprezentantii coalitiei - inclusiv pre~e­ de a-~i consolida pozitiile in economie, in sectorul
punea ca trebuie sa inainteze legislativului
adoptata de Senat, in iunie 1998, este declinata dintele Constantinescu ~i ci parte din consilierii sai, privat sau chiar in noile structuri de putere. Din
initiativele legislative intr-un ritm rapid ~i cu 0

SP Dr. 65 / decembrie 1998 12 13 SP Dr. 65/ decembrie 1998

 Doi ani de gltvernare
pricina acestui b1locaj, nll se poate afla adeviirul
niei cu privire la revolutia din decembrie 19R9 (am
sa revin asupra acestui subiect ill partea a doua a
Democracy Repisited (Chatam, New Jersey: Chatam
acestui studiu), nici cu privire la mineriade sau la
House Publishers, 1987).
intimidarea ~i penetrarea noilor partide de ciitre
agenti ai fostei Securitiiti sau cu privire la afectarea
corectitudinii alegerilor din 1990 ~i 1992. Din
pricina ezitarilor nepennise in legatura cu
c1arificarea problemelor legate de trecutul
ROI11<]l1iei ," In 22 , nr 6 (416), 10 -16 februarie 1998.
Securitatii , 0 l11ultime dintre acestea afecteaza in
mod direct chiar prezentlli. Nu intlmplator, in ciuda
faptului ca fostele partide de la guvernare (azi
partidele din 0pozitie) au fost alcatuite de
personaje notorii pentru legaturile lor cu Securi­
tatea sau KGB-ul - in acest sens, Partidlll Romania
Mare i~i face un titlu de glorie din a fi alcatuit din
cele mai odioase personaje din fost Securitate ­
11 . Unul dintre cele l11ai interesante paradox uri in
marile scandal uri care s-all declan~at dupa
realizarea alternan!ei politice din noiembrie 1996
au vizat compromiterea coalitiei CDR-PD-UDMR.
Astfel, in iunie 1998, dupa ce PD i~i retrage spriji­
nul politi.c pentru deputatul Adrian Vilau (care
urma sa fie pre~edintele comisiei de control al
SIE), pentru ca acesta recunoscuse colaborarea cu
Securitatea, la dteva zile se declan~eaza un alt
scandal. Ministrul sanatatii, Francisc Baranyi ,
recunoa~te intr-o conferinta de presa ell a colaborat
cu Securitatea. in ciuda prol11ulgarii (In ianuarie
1998) de catre pre~edintele Constantinescu a Legii
privind organizarea ~i functionarea Serviciului de
Informatii Externe, activitatea serviciilor de
13 . "Comunicat GDS. In legatura CLl desfa~urarea
informatii se desIa~oara in continuare pe un cadru
anchetel or privind evenimentele din deceIl1b(i ~
legislativ precar ~i insuficient. De altfel , rolul ~i
1989," 22, nr 3 (413), 20 - 26 ianuarie 1998.
functiile serviciilor secrete au fost puse la indoiala
in numeroasele scandal uri care au zguduit scena
politica romfmeasdi (de la recunoa~terea oficiala in
cadrul cOlTIunicatului CSAT a continuitatilor intre
fosta Sec uri tate ~i actualele servicii - fapt ce a
motivat explicit desfiintarea lui UM 0215, precum
~i avertismente severe adresate altor servicii - pina
la inca nedescifratul scandal "\igareta II," declan~at
in aprilie 1998).
Actuala coalitie guvemamentala a avut
probleme majore legate de definirea intereselor
nationale ale Romaniei ~i de operationalizarea unei
asemenea conceptii in plan strategic ~i militar.
Indiferent de ritmul integrarii in NATO, liderii
politici trebuiau sa ia ni~te decizii care sa raspunda
expertizelor speciali~tilor militari ~i a cdor din
SP nr. 65/ decembrie 1998
domeniul informatiilor, care sa raspundii adecvat
situatiei strategice complicate in care se gase~te
lara noastra. Dar au existat fracturi de gindire intre
pre~edin!ie ~i liderii coalitiei, intre parlament ~i
guvern, intre acesta ~i pre~edintie . De pilda, atunci
dnd s-a aj uns la 0 decizie politici'i ~i econolllica
privind selllnarea contractului Cll firma Bell
Helicopters (bine Illotivat din pun et de vedere
strategico-militar), 0 serie de politicieni cu exper­
tiza de tip contabil (Daianll, ministrlll de finanle,
Vasile, prim-ministru) ~i-all exprimat indoielile,
blodnd sau aminind semnarea contractului. in mod
clar, lipse~te nu numai 0 c1aritate cu pri vire la cei
mai importanti pa~i strategici , dar ~i 0 voin!ii po­
litica. Ezitarile de acest tip sint sinuciga~e intr-o
cOl11peti{ie CLl timpuI , iar orice Intirziere riscii sa se
transforme intr-un factor suplimentar de risc
strategic . I I
Simptomatic pentru incetineala ·cu care
lucreaza coalitia majoritara este faptul ca pilla ~i
votarea unei legi extrem de tehnice ~i vitale pentru
funqionarea vielii economice, sociate, culturale,
cum este cea a bugetului, a luat nepermis de mult
timp. Legea bugetului pe 1998 a fost votata abia in
mai 1998 !
Cu toate ca, in vinu'tea principiului
separarii puterii, nll ar trcbui sa vorbim la capitolul
coalitie despre puterea juridica, totu~i actllala
coalilie a avut un impact important in restruc­
tllrarea cadrului fundamental ~i chiar constitutional
al activitalii juridice. In acest sens, initiative Ie
legislative ale ministrului justitiei Valeriu Stoica
(vicepre~edinte al Partidului National Liberal) ~i­
au pus amprenta in mod decisiv asupra acestui
domeniu . in acest seilS, Legea l4211997, care a
schimbat aspecte esentiale din Legea 92/ 1992
privind organizarea judecatoreasca (alaturi de alte
legi ~i prevederi care au venit In intimpinarea
cerintelor de imbunatatire a vietii ~i activita\ii
magistralilor - cum ar fi cele legate de salariu,
personalul auxiliar, numarul de dosare de
judeciitor, lipsa unui program de pregatire de
specialitate, reducerea numarului de dosare pe
~edinta), a adus chiar in plus 0 contributie majora
la corectarea unor caren!e constitution ale.
(colltinuare In numiiruf viilor)
Note
l. Vezi editorialul din Sfera Politicii , ill. 50, 1997,
14
D oi Clni de guve rl1ure
Dan P~l\c1, .... Politiea ue coali[ic si poteillialul de Law," slIbcapitolul "From the Rule of Law to the Rule
~alltaj . "
of Legislators," ill Gio v<lnlli Sartori, The Them), oj"
2. De~i IlU sc mai vorbe ~ te despre ele - ei mai mull
despre "Contractul eu Romallia"- vezi programul
USD ("Mai intii pentru oameni") ~i cel al UDMR
10. Vezi Dan Pavel, "Scrisoare deschisa dOl11nului
("impreuna vom reu ~i" ).
Mircea Gheordunescll, director adjunct al SRI,
3. Richard E. Neustadt, Presidelltial Paller and the
dOl11nlllui Dorin Marian, consilier pentru probleme de
.I[oder Pn!sidel1ts. The Politics of Le(/dership FOII/
aparare ~i secllritate na!ion<lla al pre ~edint elui
Roosn'('/t tu Reagall (New York: The Free Press,
1990), p. 29.
De altfel, aceastii sc risoare este inclllsa in vo lul11ul
-I . Vezi "Progral11ul de baza de mClerostab il izare ~i de
meu, Leviathallul bi:cantill, ill curs de apari!ie la
dcz\oltarc Cl Rum,iniei pillii ill anul 2000" ~i
editura Polirom. Un ul dintre pu!inii care au sesizat
"Prugramul socio-economic pe tennen scurt."
importanpl acelei experienle directe, ca ~i a
5. Vezi in <Lcest sens ce1e doua uocumente progra­
demersuilli l11eu a fost H. - R. Patapievici , care a ~i
matice - "Obiecti ve ~i masuri pe tem1en scurt.
scris un editorial pentru revista 22 , intitulat
Propuneri" ~i "Program de gu vernare, 1998 - 2000" _
"Preluarea pasivului," nr 9 (419), 3-9 martie 1998.
publicate ca bro~uri, dar ~i in presa scrisa, paqial sau
integral.
6. [n spiritul rigorii din ~tiinta politica, promovat de legatura cu cabinetul actualei coalitii este legat de
revista Sfera Politicii, continui sa fac 0 distinqie neta diferen!<l illtre ineticienla pe ansamblu a cabinetului
intre analiza politica (uemers empiric, bazat pe $i deosebita eficien!ii a unora dintre l11ini~tri . Astfel,
judeca!i de fapt, pe metode cantitative $i calitative de Andrei Marga ~i Valeriu Stoica pot fi aprecia!i drepI
analiza, care poate fi dell10nstrat ~i verificat, deei ~i cei l11ai activi ~i l11ai reforl11i~ti mini~tri, iar pecetea
falsitica!iollat - in seils popperian) ~i comentariul lor aSlIpra institu!iilor va ramine pentru l11ultii vreme
politic (un fel de a-Ii ua cu parerea, demers bazat pe de acum ineolo.
impresii ~i opinii , pe judecali de valoare care nu sint 12. Prof. Univ. dr Teofil Pop, "Pa~i importanli in
°
bazate pe fapte ~i dovezi). mul!ime de comentatori
politiei se autointituleaza "anali~ti," cu toate cii
re<llizarea reformei justi{iei," Romcillia libera, 6
august 199 7. Vezi, de asemenea, Dinu Pietraru,
del11ersul lor ramine diletant, impresionist (Cristoiu, "Depolitizarea reformei: lungul drum spre 0 noua
Alexandrescu, Brucan, Tinu, Popescu, Ficeac, Tuca, con~tiin!a a juridicului," in Sfera Politic ii, nr. 56,
iar lista ramine deschisa). ianuarie 1998.
7. Aceasta oribila expresie culinara a facut cariera
l11ediatica, publicitara ~i politica, dar ea este un
simptom al subdezvoitarii, un indice al obsesiei in
legatura cu "piinea noastra" cea de toate zilele, 0
prelungita rel11iniscen!a a profundei mentalitali rurale
autohtone.
8. Pentru 0 analiza a schimbarilor din parlament, vezi
DAN PAVEL - Absolvent al Facultatii
Eduard Hellwig, "Schil11barea puterii legislati ve,"
Sfera Politieii, nr. 49, 1997, precum ~i intregul numar
de Filosofie, Universitatea Bucure~ti.
din Sfera Politicii , intitulat "Institu!iile noii puteri," Doctor in filosofie . A fost director de
cercetare la Institutul de Studii
preeedat de numarul special al ace lei reviste, ill. 48,
intitulat "Noua putere din Romani a." Politice de Aparare ~i Istorie Militara.
9. Pentru distinqia dintre domnia legii (legea este A fost redactor-~ef adjunct la
ceva ce trebuie descoperit de catre l11agistrali, 0 lege revistele 2 2 ~i Polis . Autor al
juridica, luata prin intermediul deciziilor juridice, ca lucrarilor Bibliopolis ~i Etica lui
produs al ralionamentului legal - vezi in acest sens Adam. Sau de ce rescriem istoria.
activitatea ConsiliLllui Legislati v ~i . a Cuqii ReC"ent a publicat Cine ~i de ce?
Constitu!ionale) ~i legea legislatorilor (Iegea consta in Interviuri despre politica .yi ale
reguli scrise, emise de corpuri legislative, exprimind tabuuri. Este redactor-~ef adjunct la
o pura voinla political, vezi capitolul "Liberty and revista Sfera Politicii.
15 SP or. 65 / decembrie 1998

Doi ani de guvernare
Cu spatele 'la Europa ...
VALENTIN STAN
''Du/Il/lealui !Jabal' IIlI (Ire de /lilllie; ,~i aede
Sigur, avem aici de a face cu 0 evaluare tehnic~l a
cii ,~tie fOWl. As/[{ il reco/lwndii /O(/I'f(! dar
pel/1m 0 corierii politicii ".
G-:orgc Bernard Shaw, Major Barhanl (1907)
cadrul examinarii analitice permanente a liiri lor­
Guvernul Vasile: 0 cariera politica
A$a cum era de a~teptat, priibu~irea Romaniei in
abisul incompetenlei guvemamentale a capatat accenle
dramatice. Exasperali de incapacitatea actualilor
gu vernanli de a gestiona intercsul national ~i de a
direct iona lara spre refonna ~i relalii stabile cu Vestul,
marii actori intemalionali, de care Romania i~i \eaga
speran\ele, au inceput sa reaqioneze surprinzator de
dur la adresa guvernului Vasile. Sigur, aceste rcaqii
sunt necunoscute publicului larg, deoarece
identificarea lor necesita CLlnOa$terea fonnulelor de
decodificare a limbajului diplomatic practicate in
reialiile intemalionale.
Surprinzator este ca anumite instanle inter­
na\ionale nici macar nu se mai preocupa de codificarea
limbajului in relalia eu guvemul Vasile. Pur ~i simplu
au trecut la practicarea limbajului comun.Uluitor este
faptlll ca ~i in aceste condi\ii conducerea politica a
Romaniei nu pare in masura sa inleleaga mesajul
Vestului' Sa ne explicam.
La 4 noiembrie 1998, Comisia Europeana (CE) a
emis rapoartele pe anul in curs, referitoare la
indepllnirea criteriilor de aderare la Unillnea
Europeana (UE) de catre \arile-candidat. A$a cum a
reliefat presa, Romania s-a aflat pe ultimul loc in
evaluarea facuta de CEo Pana $i Bulgaria, considerata a
fi in coada plutonului candidate lor, a primit aprecieri
net mai favorabile decat Romania.
Comisarul european Hans van den Broek preciza
iH acest sens: "Bulgaria a facut progrese semnificative,
de$i vine mai din urma decat celelalte candidate.
Suntem foarte mul\umili de ceea ce face guvemul
Lulgar, este laudabil din multe puncte de vedere. Din
pacate, nu pot fi la fel de entuziast in legatura cu Ro­
mania (...)" (vezi RADOR, Tral1sclieri - interviul'i, co­
mentarii, dezbateri, Nr. 291, 5 noiembrie 1998, p. 16).
SP Dr. 65/ decembrie 1998
a guvernan\ilor actllali de a justifica nonperforI11anleie
"obiectiva, echilibrata $i corecta" in evaluarea
unor performan\e in plan economic, leg,islativ ~i
'in nici 0 democra\ie funqionala din lumea "progreselor" candidalilor (vezi "Enlargement ­
administrativ, pe care CE trebuie sa 0 realizeze in
civilizalii un guvem in care lipse$te "consensul politic"
candidat, in conformitate cu deciziile Consiliului
European de la Luxemburg, din dccembrie 1998.
Comisia este abilitata, a$adar, sa cantareasca aceste
performan\e in funqie de criteriile comunitare.
Comisia nll are menirea sa arate cauzele pentll.l
care performan\ele sunt slabe, mai ales daca acele
cauze au natura politica, pentru ca fond european nu
are caderea sa se amestece in problemele de politica
intern a ale statelor care nu sunt inca membre UE.
Acest lucru a fost foarte clar rccunoscllt de Hans van
den Broek in ceea ceprive$te Romania: '\... ) No\iunea
principaHi este ca diticuitalile pe plan politic din
Romania au produs intarzieri in procesul de pregatire.
Eu nu doresc sa ma amestec in procesul politic din
Romania. Acest lucru incumba Pariamentului,
Guvernuilli ~i poporului roman" (vezi RADOR,
Tral1scrieri - interviuri, comentarii, dezbateri, Nr. 291,
5 noiembrie 1998, p. 16).
Numai ca rezerva comisarului european, cu
privire la "amestecul in procesul politic din Romania",
este infirmata de chiar textlll raportului sinteza al
Comisiei Europene (Composite Paper) cu privire la
perfonnanlele candidalilor, intitulat U'ugirea UE
(Enlarging the EV) . Comisia nu numai ca se amesteca
in "procesul politic din Romania", dar da un asemenea
vot de blam guvemului Vasile, cum n-a facut niciodata
cu un guvern necomunitar in intreaga istorie a
Comunitatilor Europene! In sectiunea II (Progress by
the Countries of Central and Eastern Europe in
meeting the membership criteria), capitolul 2
(Economic Criteria), punctul a (The existence of a
functioning market economy), Con;Jisia Europeana
precizeaza referitor la criteriul existenlei unei
economii de piatii funclionale: "Numai Romania nu $i­
a inbunatalit situalia in raport cu acest prim criteriu.
Guvemul roman nu a fost capabil inca sa adopte
masurile necesare mai ales dotorita lipsei de COl1sel1S
politic (subl.n.). De asemenea, situalia macroeco­
nomicil s-a deteriorat".
16
Doi (llIi de guvernare
Dupa cum se vede, Comisia Europeana se referii
1:1 lipsa consensului politic in guvern ~i nu la nivelul
coalitiei guvernante sau al pariamentlilui. Mai mult,
Comisia ;ste foarte atenta sa anuleze orice posibilitate
lor prin refcrirea la l11o~tenirea vechii guvernari. CE
precizeaza in acela$i loc cii are cunoa~tere cu privire la
faptul ca au existat condi!ii diferite pentru fiecare lara­ demisioneaza, ci i~i propune pur $i simplu sa faca
candidat: "( ... ) condiliile lor economice continua sa
varieze considerabil, datorita punctelor de plecare
diferite". Practic, ceea ce face Comisia Europeana este
sa arate public ca guvernul actual at Romaniei nll
fllnctioneaza l
Conclusions", 2148th Council Meeting - GENERAL
AFFAIRS - Brussels, 6-7 December 1998) Numai ca,
nu poate exista. In momentul in care acel consens
dispare, gllvernul del11isioneaza. Toata istoria
guvemelor de coalilie din Europa confinna acest lllCru.
Niciodatii Comisia Europeana nu a mers atat de
departe in a incrimina un guvern care vrea sa se alatllre
fami liei cOl11llnitare.
Care a fost raspunsul guvernului Vasile la aceasta
acuzarie de 0 gravitate deosebita') Precizam inca 0 data
ca aici nu este v~rba de deriva economicii a Romaniei,
ci de faptul ca 0 instanla executivii europeana explica
deriva respcctiva prin incapacitatea guvernului Vasile
de a guverna, ceea ce este 0 acuza\ie politica tara
precedent in istoria relaliilor Unillniil Europene Cll
statele doritoare sa se alature UE. Ei bine, guvernul
Vasile a tratat aceasta pozilie a Comisiei Europene ca
$i cum exec uti vlll european ar fi laudat perfonnanlele
guvet,:narii actuale.
Intrebat de ANTENA 1, pe 4 noiembrie 1998, ora
19:00, daca evaluarea CE "diminueaza $ansele (iirii
noastre de a ti integrata in UE", Alexandru Herlea,
responsabil in guvernul Vasile de rela\iile cu Uniunea
Europeana, a dat un raspuns de-a dreptul suprarealist:
"Nu diminueaza in nici un fel (.. .) Romania se gase$te
in procesul de integrare in UE, 0 subliniez ( ... )" (vezi
RADOR, Trallscrieri - intervillri, comenlarii, dezba­
feri, Nr. 291, 5 noiembrie 1998, p. 17). Acest raspuns
era dat in condi!iile in care rating-ul pentru Romania,
stabilit de institu!iile internalionale abilitate, se
prabu~ea vertiginos ~i ca unnare a evaluarilor Comisiei
Europene.
Dupa cum se vede, guvemul Vasile considera ca
evaluarile Comisiei nu aduc nici un prejudiciu
Romaniei. Mai mult, in comunicatul oticial remis
presei pe 8 decembrie 1998, guvemul admite ca
"Raportul Comisiei reprezinta 0 evaluare realista a
evolutiilor inregistrate in Romania (.. .)" $i ca "este in
concordan\a cu propriile evaluari ai'e administraliei
romane (... )" (vezi "Pozitia Gllvemului Romaniei
referitoare la Raportul C~misiei Europerte privind
17
progresele inregistrate de Romania in procesul de
pregatire pentrll aderarea la Unillnea Ellropeana, in
ROMPRES, Stiri interne, 8 decembrie 1998, p. 17)
Rezulta, implicit, ca guvernul roman recunoa~te
ca nll displlne de "consens politic", a$3 cum atirl11a
raportul CE, de vreme ce raportul respecti\' cstc 0
"evaluare realista". ~i, totll~i, guvernlll Vasile nu
refonna. Din nOLI. Reforma care nu s-a facut pana
acum tocmai din "\ipsa consensului politic" in guvern.
, A$a se face ca analiza Comisiei a fost considerata
$i de Consiliul Afacerilor Generale al UE ca fiind
spre deosebire de pozi\ia guvernului roman, Consiliul
nu spune nimic despre "progresele inrcgistrate de
Romania", de~i menlioneaza progrese in dreptulwturor
celorlalli candidali. Referindu-se la Romflnia
men\ioneaza numai "eforturile pentru r..::forl11u",
eforturi pe care, consideram noi, guvemul Vaside Ie face
frenetic fara nici Ul1 rezultat notabil inca de la venirea la
putere. ~i cum ar putea avea rezultate "tara consens
politic" in guvern? Practic, Radu Vasile este primul ~ef
de guvern din istoria lumii llloderne care guvemeaza
"tara consens politic" in propriul guvern. Trebuie
admis ca in aceste condi\ii, "eforturile" pcntru refonna
trebuie ca sunt, intr-adevar, enonne ...
Andrei Ple§u §i ... explorarile arctice
Colegii domnului Radu Vasile, din guvernul "fara
consens politic", nu sunt mai pUlin intreprinzatori ca
domnia sa. Bunaoara, domnul Andrei Ple~u, mult
celebratul ministru de exteme, inteleclUal raflnat, cu
merite incontestabile in cultura romana $i in turismul
diplomatic mondial, a hotarat recent sa serveasca
interesele Romaniei printr-un tumeu in America de
Sud. In laboratorul de idei din Aleea Modrogan,
consilierii domnului Ple~u au conchis ca trebuie cucerit
continentul latino-american. Pana alci l1lmlC
spectacLllos. Este adevarat ca invitaliile pentru vizite
oficiale in orice lara din lume se fac cu ocazii
protocolare sau de lucru, ele ramanand valabil'e pe
perioade foarte lungi, data vizitelor in sine stabilindll­
se pe cale diplomatica ~i numai atunci dnd exista un
prilej foarte important, cum ar fi semnarea unui acord
major sau a unui instmment juridic bilateral.
Ei bine, probabil ca domnul Ple~u a cOllsiderat ca
este timpul sa faca vizitele respective il1 \arile sud­
americane pentm ca acel prilej venise: semnarea
marilor acorduri. Domnia sa ~i-a ales cu grija perioada
tumeului: luna noiembrie a anului 1998. De ce aceasta
luna? Nu avem nici cea mai mica idee. Ar fi putut sa­
SP Dr. 65/ decembrie 1998
 Doi (Illi de gllverllal"e
~i faca turneul oridnd, in confonnitate cu regulile
diplomat ice. Domnia sa a preferat luna noiembrie .
Pe 16-17 noiembrie 1998, s-a desfa~llrat la Roma
reuniunea Consiliului Ministerial al Uniunii Europei
Occidentale (U EO), care este, in conformitate cu
Tratatele de la Maastricht ~i Amsterdam, "parte
integranta a dezvoltarii Uniunii Europene" UEO este
mg~ll1iz~\ia de aparare coiectiva europeanil, al611uitii
din 10 membri care sunt in ~lcela~i timp membri UE ~i
\, ATO, grupflnd cei mai importan\i aliali europeni ai
SUA printre care \.farea Britanie, Franta. Gcrmania,
Olanda. Italia, Spania. UEO , de~i nu dispune de
capabilitali operalionaie dezvoltate, estc faclOrul cheie
in contigurarea unei Identita\i Europene de Securitate
~i Aparare in cadrul NATO ~i confera, prin articolul V
al Tratatlllui de la Bruxelles modificat, garanlii de
sec uri tate mai ferme larilor membre UEO dedt okra
Tratatlll de la Washington larilor NATO.
Rwnillnea s-a desta~urat la nivelul mini~trilor de
externe ~i ai apar~rii din l[lrile membre "UEO
dis<.:u!,indu-se celt: mai tierbin\i subiecte rcferitoare la
secllritatea ellropena: Intrarea in vigoare a Tratatului de
la Amsterdam in 1999, Slflll III i(-ul NATO de la
Washington, Carta OSCE cu privire la Securitatea
Europeana, rela\ia NATO-UEO-UE. Mini$trii UEO 5­
au Intillnit cu omologii lor din larile-candidat la
intrarea In UEO ~i UE care au fost invita!i la reuniune.
Este vorba de !{lrile partener-asociat. Romftnia este ~i
ea partener-asociat la UEO ~i are. prin programul de
guvernare validat de parlament, ca obieti\' esenlial
integrarea in UEO . lata de ce ministrul apararii din
Rom~tnia, Victor Babiuc a mers la Roma . Nu insa ~i
miniSlrul de externe. De ce'? Pentru c~ domnia sa era In
America de Sud cand organ iza!ii Ie vitale pentru
promovarea intereselor nationale romane)ti doreau sa
discute la Roma cu Romania.
Andrei Ple~u era In America de Sud, de~i
rellniunea de la ROl11a era an un lata cu mult inainte,
calendarul fiind cunoscut ca parte a reuniunilor
ordinare ale Consiliului Ministerial UEO. Andrei Ple~u
era in America de Sud in vizite care se puteau face
oricand inainte sau dupa 16-17 noiembrie 1998. Ce era
mai important in America de Sud decat discutarea
viitorului securitalii europenc, care privea inclusiv
securitatea Romaniei a~a cum s-a discutat !a Roma') Ne
raspunde chiar domnul Plew In interviul acordat la
RADIO ROMANIA ACTUALITATI, pe 20
noiembrie 1998, ora 07:25, referindu-se la vizita in
Uruguay, de pilda, etapa importanta a turneului sau
sud-american , l11inistrul roman a declarat cu mandrie
ca a semnat cu lara gazda "un acord de col aborare in
cercetarea aretid" l (vezi RADOR, Tral1scrieri ­
intervillri, comenfarii, de::bateri, Nr. 307, 21
noiembrie 1998, p. 18).
SP nr. 65 I decembrie 1998
lata Linde se afla necesita\i1e romfme~ti (tctuale, In
viziUllea domnului PIe$U, atunci c{md Europa i~i
construie~te arhikctura de securitate in colabornrea cu
Uruguay pentru "cercetarca arctica'" Ce sa mai
spunem despre acei ll1ini~tri de externe din larile UEO,
care s-au intalnit la ROllla cu un oficial de r~ng inferior
din MAE roman, nu pcn.lru ca Romania s-ar fi ailat in
razboi civil sau prada Llnor dezastre naturale, ceca c~ 1­
ar fi relinut pe omologlll lor aca s}, ci pentru simpllli
1110ti\' ca ministrlll rOll1:lI1 de ~xtcrne semna acorduri
istorice, de "eolaborare in cerc~tarea arcticfl", alaturi
de Uruguay, tocmai pe continentul sud-american!
Sigur, avem tot respectlll ~i considcralia Cllvenita
pentru statui Uruguay, ca ~i pcntru cc\clalte state
latino-amcricane. Dar interescle de securitate ale
Romaniei sunt in Europa. Cu 0 economie falill1entar~l
~i un buget al apararii mult diminuat, plasatii geogratic
intr-o zona de contlicte ~i ri va lit3\i explozive, Romania
nu i~i poate pennite un asemcnea amalOrism in materie
de politica externa . Sell1nalul trimis la Roma d~
iresponsabi Iitatea diriguilOriior diploma\ici romane
poate costa scump aceasta lara. Ca ~i in cazul
evaluarilor Comisiei Europen e. guvernul Vasile
demonstrcaza ca Europa nu prezinta nici un fel de
interes pentru membrii unui exeeutiv care a dus
dezastrullasat de vechea guvernare la dimensiuni grcu
de imaginal.
Emil Constantinescu
§i "Europa morala"
La randul sau, pre~edinte\e Romiiniei, Emil
Constantinescu a lansat un atac deusebit de dur la
adresa Uniunii Europene )i NATO . Chiar 'in preziua
vizitei sale la sediul NATO din Bruxelles, din 25
noiembrie 1998, pre~edinte le a dat un interviu, pe 23
110iembrie, intluentului cotidian austriac Die Presse.
Suparat pe Uniunea Europeana $i NATO la un loc,
primul demnitar al statului roman ~i-a exprill1~l1 cu
indignare 1l10tivele starii de frustrare: "Noi nu am cerut
nimic de la UE sau de la NATO ~i luiim cu regret la
cuno~tinla ca nici nu ni s-a dat nimic pana aCUlll . Altor
state atlate in tranzilie Ii s-a anulat 0 parte a datoriilor
externe, iar a!tele au beneficiat, la inceputul anilor '90,
de investilii straine masive I. ... ) Nu ne plangem de
faptul ca economia nu line seama dedit de profit ~i
numai de profit, este firesc. Dar am fi preferat ca ~i noi
sa fi beneficiat de acela~i tratament" (vezi RADOR,
Trallscrieri - interviuri, comentarii, de::iJafC'ri, Nr. 310,
24 noiembrie 1998, p. 29).
Adica "nu am cerut nimic de la UE sau de la
NATO", dar "Iuam cu regretla euno~tin\ii ca nici nll ni
s-a dat"! Ce se poate spune despre aceasta fonmlla
demna de dramaturgia lui Caragiale, pe care ~efulunui
stat, cu 0 tradilie culturala europeana necontestata, 0
18
L)oi alii de gll.'e/"lull"e
arullca pur $1 sill1plu in paglnile celui Illai important
l'oll dian al larii care de\inca pre)cdilllia UF, spre
c on~tcrnare a in tregii \: uropc') Referimlu-se la Uniullea
Europc:anii. dcmnitarul 1"O1ll~1l continua: "Mi sc pare
d. in mO l11c ntul de fa !~i. Se ,'difid 0 socictate post­
indu ~ trialii ell materialcle ,ocietalii industriale $i
al:e,bta este 0 sociefilli' illcorL'cfa dill pllllcl de \'edere
/IIoral (slIbl.n). jn sceolul viitor, altele vor ti valorile
<.:arc \'or i e~i in ,'vidl'npi Educatia, creativitatea,
(ulwra, tradi\ia ~i tOGte aeestea sun! ast3zi pur $i
simplu date lIiturii in Rom~ni~ ~i in alte \iiri est­
curopelle, ~Il'es tca collstituie prin<.:ipalcic val ori, ciliar
Jac'l ck IlLI pot Ii cuantitic~te prin intennediul unor
!;I1)(\~lrte alt: UL prin prodllsul intern brut sau rata
;,lil,qie" 1\ c/i RADOR , Tr,llI scrif'r i - illfetTillri,
C(i/ll(,lIlurii. dL':./lul t'ri, Nr. 310, 24 lloiembrie 1998, p.
30)
Dup;i cum se vede Uniunea F.uropeana este "0
sOcielO(e illcl!/"(:r.; fLi dill pllllef de Fedcre lIIond'l eu un
lilllbaj picunasl ic ce a st~lI'nit probabil sarc~ slllul
!ntregii Europe, Emil Constantinescu acuz~ UE ca nu
promO\e:lZ:l "edlluqia. crcativit:1tca, cuitura ~i
traditi~l" , care s-ar ana la loc de tinste In Romania!
.l.dic,j in t~lra In care profesorii, confra\ii dotnnului
prc~edinte , :w saLirii de mizerie, anul de inviit~illlant
inc;,;pe eu )coli dcgradatc ~i Illsalubre, eXClmenele de
bacalaure~1l se soldeaza ell rezultate dezastruoase.
patrillloniul cultural al t5rii este in ruine, cercet5torii de
valoare fae cozi pentru a obtine vize de "evadare" spre
Europa "II11or:1la", iar studentii sunt obligali sa
lipscasc~ de la cursuri pentru a protesta impotriva
conditiilor improprii din camine, a incompe1enlei ~i
del:b~lrii guvclllamelltale!
TriumfCllor. Eillil Co nstantinescu, conch idea,
declalll~ind obiectint\ final: "Obiectivul nostru in
n,izuinta Illl~lstra spre liE este 1111 de a primi cadouri din
partca UE, ci inregrare:1 intr-o Europa moral a" (vezi
RADOR, li-all scrieri illfervillri, comclltarii,
de:.i>u(er/, 1\1' 310,24 1l0iell1brie 1998, p. 30). Ra1ll3ne
de V[lZLll ce inlclege pre~edintele prin "obiectivlli
nustru". Poate sc ref~ra la obiectivul dOll1niei sale ~i al
echipei de consilieri care ii redacteaza textul
intervcn!ii lor. in nici un caz nu poate fi yorba de
obiectiVLiII unei !ari ~ i al unui popor care ~till ce-i
<.:llll1pimirea ~i care au dat In iSlorie elite politice ~i
culturalc capabile sa serveasca la cel mai inalt nivel
intercsele nalionale
Poporul roman 5i intelectllalitatea \arii respecta
valorile europene ~i considera Uniunea Europeana 0
cOll1unitate in care prosperitatea ~i, securitatea
cetateanlllui s-au construit tocmai pe promovarea, In
delllocrati e, a "edllcaliei, creativitalii, culturii, ~i
tradiliei". lata de ce integrarea In Unillnea Europeana
este obicctivlll generaliei actuale a Romaniei.
19
Discursul dcsp re moralitatc al eelui carc Im~zi(k~l /j
regilllul cel mai zguduit de scandal uri de coruPlie
nesolulionate (vezi Tigareta II) din scurta istorie a
deillocra!iei rom:lI1c ~ ti post-dccembristc Illl mai poat~
imprcsiona pc nimcni in Europa .
De alttd, estc silllptomatic f;lptul ca, dc~i a linut
un c1iscurs l1u\'iu in cadrul dialoglilui intensificat
"16-1" Romania-NATO, la sediul Alian!ei din
Bruxelles, in fata ambasadorilor NATO, pc 25
noiembrie 199X, Alianp nici nu il catadicsit sa treaca
discursul pre~edintelui roman pc paginJ oliciala a
NATO de pe Internet. Mai lllult, Alianta nici nu a
menlionat numele prc~edintelui Constantinescu, ac~sta
fiind desemnat cu apelativul "pre~edintde roman ",
atunci c,ind s-a preci zat vizita sa la sediul NATO.
Exact la 0 zi dupa aceasta \izitli. Ia Bru '(e ll~s a
avut loe 0 runda a diillogului inte nsi1icat "16+ 1"
NATO-Lituania. Dc~i Lituania a fost reprel cntatii la un
nivel inferior fatli de rcprezentarea ROIll~iniei Cll 0 zi
inainte (prin pre~eJintelc Constantinescu) ~i anulll!: i:.l
nivel de ninistru de externe (cum este ~i regula la
NATO), Alianla a trecut illlediat discursul dcmnitarul
lituanian pe pagina oticiala de Internet men!i onand
integral mllnete ministrului ~i titlurilt: sale. lata care
este gradlll real de interes pe care Occidcntul il acord~
" pre~edinklui roman. care urillare II
componamentului sau inadmisibil In rci:.llia ell IUJ1lca
vestieii.
Dineolo de zlHllbete prolOcolare ~i incunljari
anemice, din panea liderilor occident::lli, pe care eillil
Constaninescll Ie percepe mereu ca pe un succes
personal, neinlelegand ca ele fac parte din protocolul
diplomatic, se ascunde 0 imensii ~i blazata indiferenla,
callzata de extravaganlele de limbaj $i nesocotirea
llzanlelor din lumea diplomaticii, pe care actuallli $ef 31
statului le-a ridieat la rangul de atitudine cmblcmatica .
Consecintele pentru Romania sunt din cele mai grilve .
Revenind la presta\ia pre~edintelui in cadrul
dialoglllui intensificat de la Bruxelles, este interesant
de preci zat ca domnia sa a folosit ca argLlment al
stabilitalii Romaniei ~i al soliditalii ofcrtei sale de
integrare in NATO faptul ca, dupa nominali zarea
Ungariei pentru a intra in Alianla. relatiile dintre
aceasta lara $i Romflnia nu s-au deteriorat. In
eonfonnitate eu un comunicat al Ministerului Apararii
Nalionale, pre~ed'intele a aratat ca "aseqiunile celor
care suslineau ca integrarea In Alianla a Ungariei
Inaintea Romiiniei va duee \a 0 destabilizare a relaliilor
Intre cele doua state au fost infirmate" [vezi
«Comunicat al Ministerului Apiirarii Na\ionale CLl
privire la runda de dialog individual intensificat
("\6+1") Romania-NATO din 25 noiembrie 1998»,
in ROMPRES, $tiri interne, 26 noiembrie 1998, p. 34].
Nu este pentru prima oara cand pre~edintc\e se
SP nr. 65 I decembrie 1998
 Doi oni de gl/vernare
lauda Cll ac~astii constatare: cn nu s-au dt:tcriorat
rela!iile cu Ungarin dupa nominnlizarea celti din urma
pentru intrarea in NATO. A facut-o ~i in plinii vizita
oliciala in Canada, in mai 199R, dnd a alinn:ll cii
"presa mondiala a avansat trei tipuri de scenarii
negative pentru Romania. nici unul poziti v" (vai
RADOR, Transaieri - illlerl'iliri. cOllltlllarii.
dL':holeri, Nr. 12~, 26 mai 199X. p. 20). Domnul
ConstaninL~cu a respins toate cele trei scenarii
negativc. Referindu-se la primlll dintre ele.
pre~edimele rom~n a precizat: "Conform primului
scenariu negativ, daca Ungaria era admisa in primul
val ~i Romania nu, a~a cum s-a intilmplat. procesul de
reconciliere cu Ungaria LlflnH sa Sc stopeze ~i,
monopolul aSllpra pielei. organizatii dupa cele mai
dimpotriva, sa inceapa conflicte intre Romania ~i
birocratice modele ale lInei inslitulii de stat, neftind
Ungaria pe toate planurile. Dupa un an de zile,
realitaten arata ca acest lucru nu s-a intiimplat, relaliile C:Jlitatea superftciala a ofertei Romiiniei ~i
dintre Romania ~i Ungaria slim mai bune ca oricand,
pc toate planurile (.. .r· (vezi RADOR. Trallscrieri ­
illierriuri. cOIll!!lIwrii, de:hCileri. Nr. 128. 26 mai 1998, Allies Split on NATO . 9 of 16 Members Fen·or Adding
p.20).
In ambele vizite, atat cea din mai in Canada, cat ~i
cea din noiembrie la Bruxelles, pre~edintele a fost
insolit de ministrul de exteme al Romiiniei. Oare. cum
se face ca nici atunci dnd cei doi au fost alaturi,
ministrul nu I-a informat pe pre~edinte ca scenariul
negativ. intirmat CLI atata mandrie patriotica de Emil
Constantinescu, nu a fost lansat de presa l1londiala, ci
chiar de Ministerul Afacerilor Externe de Ia
Blicurqti 'll
Y1inisterul Aface rilor Externe roman a emis.
inainteu SlIlIlIllil-ului NATO de la Madrid. din iulie
1997, un document ce a constituit piesa de baza a
strategiei de apropiere a Romaniei de Alian!a Nord
Atlantid, 0 Carte A/ba a relaliei ROl1lfll1iei cu NATO.
Acest document a avansat argumente pentru a
convinge NATO de oportunitatea integrarii Romaniei
In Alian!a. Argllmentele MAE au configurat 0
adevarata strategie a ~antajarii NATO, pentru a se
asigura admiterea Romaniei. Uluitor, in paginile
documetului citat s-a aratat cii neadmiterea Romaniei
in NATO, in primul val, ar insel1ln:J di "proceslll de
apropiere ~i construire a part~neriatului dintre
Romania ~i Ungaria ar putea Ii lncetinit, dacii nll
compromis Cll totu!' Impactul asupra tuturor liderilor
politici care au mUDcit din greu pentru a realiza 0
relansare majora a relaliilor romano-ungare poate fi
serios, chiar devastator. Astfel, se va pregati terenul
pentru ca acei politicieni nalionali~ti ~i extremi~ti, care
s-au opus tvt timpul dez\oltarii unor relalii normaIe de
parteneriat intre Romania ~i Ungaria,sa ca~tige 0 noua
credibilitate ~i audienpi, cu riscul implicit de a se sliibi Centru1ui
stabilitatea internii" (vezi White Book on Romania alld
NATO, Ministry of Foreign Affairs, 1997, p. 19).
SP Dr. 65/ decembrie 1998 20
Aceasta pozilie a MAE romClI1 ;j fo ::;! :Jt.it de
cunoscuta in Vest, incat mari publicalii occidentale s­
au referit pe larg la ea. Mai mult. a constituit lm
argument deosebit de eticiellt pentru cei care au
suslinut ca Romania nu meritn sa intre in Aliantii l De
pilda. reputatlll editorialist de la Wa.JlinglOll POSI,
\Villiam Drozdiak, a consultat 01icialitatile nll1l'riLune
Cll privire b amCl1lnturea cuprinsa in dOculllenle ca eel
praentat mai sus, in conformitate Cll care neadmitcrca
ROl1laniei in primul \al, in NATO, ar provocu 0
resurgcn!ii a nalionalismului. EI a prezelltat concluziile
acestora: "Sprijinitorii Romaniei sus!in C;l 0 respingere
u candidaturii sale ar ti atat de dezam{lgitoare. dupa
ni~te pregatiri atat de mari, incat va duee la 0 alullecare
nalionalistii. Dar, oficialii americani ~i ceilal!i sceptici
sus!in ca acest fel de ameninlare reflecta numai
instabilitatea politicii inerentii a larii" (vezi William
Drozdiak, U'ashillgton Post Foreign Services, "U.S. ,
Romani:J , Slovenia in 1999" , in WashillglOlI Post,
Wednesday, June II, 1997. p. A25)
A spune astazi Vestlllui cii un ascmenea scenariu
negativ nu s-a indeplinit, atribuindu-l exclusiv presci
mondiale, este 0 imensa gafa politica. ce Illl face decal
sa atraga atenlia asupra incompetenlei crase a
diriguitorilor politicii externe romane~ti In limbaj
popular, asta inseamna sa " vorbe~ti de funie in casa
spiinzuratului". Faptul ca Emil Constantinescu nu a
:Jtlat nici pana in ziua de azi de la ministrul Andrei
Ple~u (care este foarte posibil sa IlU ~tie nici eJl) ca
ideea deteriorarii relaliilor ungaro-romane. dad
Ungaria intra in NATO ~i Romania nu, i~i are originea
in retorta alambicatii a giindirii dipl omaliei romane,
este edilicator pentru capacitatea aces lOr lideri de a
duce Romania in alta parte decat intr-o fundiitura a
istoriei. Acolo uade 0 liisase, de altfel, guvernarea de
pana la 1996. Si unde s-ar pLltea sa 0 regasim pentru
multa vreme daca asemenea conducatori vor continua
sa ne arate drumul...
VALENTIN STAN - a absolvit Facul­
tatea de Istoric ~i Filosofie a U ni­
versitatii din Bucurq;ti. Estc lector de
relatii internationa1e ~i istorie
contemporana universa1a 1a Facul­
tatea de Istoric a Universitatii din
Bucure$ti. Membru in Consiliul
pentru Studii Euro­
At1antice a1 Universitatii din Bucu­
re~ti.
Dol ani de guvernare
Televiziunea publica
din Romania
- prezent §i perspective· ­
ANCA TOADER*
.\'(lui:
*./III(Jureli urlico/u/lli 0 deJllisioll{l{ r ecenl din
.Iillieriu £It n: daclor .yer a/ r edoc/iei de "Iiri din
cadru/ D('I)(I/"I{///lelllli/ui ElIlisilllli/or Injur/JIatil'(!
dill TI 'I? Ctiul vrellll! a ocupOljilllc{ia menrionala
/III a CllIII ClIlCI I til lIici un fe/, iiI public. siltla!ia
nrH. pmhlclI/e/e Cll care se cOIl/i'/IIlW ,I·i posibi/e/e
sO/llrii, collsideri/lld lipsilii de fair play f%sirea
111101' ill/emlll/rii ades(!a cOIl/idell{ia/e. ,·illi oo rea
aCI!I·llIi urlico/ a jlorlicipol /a e/ahorarea
IJl'OieClII/ui de rcSlntClllrare a redac{iei pe care a
Cli/ldlls-o .)"i (/ .Iilsi palllon elli /a ClIrenl ell
pmieele/L' de reslruCiurare a inlregii iIlSlilli/ii,
IWOIJl/.IT de echipa Siere Gil/ea. Acesle proiecle au
fi111 .lic sirici de II: illtern . .lie all jost Irimise
GIII'emll/lli sail COll1isii/or de clI/llirii. arlo "~I
maSS-iller/iII din Par/{/II/Cllill/ ROll1cilliei pellint
Illarc /0 CII/IO.>·lill{{! .)· i p Cllfrll a .Ii I%site in
e/a/Jorure<l 170ii /egi de I lIlIc/i(J/lare a Sociela/ii
RO/ll{i/l£' de TdL'l"i":illlle. Majorill/lea ac(!slOr
proiL'c/e /III <I fosi. illsa. niciodala Cili/{I de cei
nirortl /e-a losl tldres(I/{l.
Ce-§i propune articolul de fala:
Sa uruncc 0 sCllrta pnVlre asupra situa\lel
actuale din TVR ~i sa liimureasca obiectivele
principale ~i problemele cu care s-a confruntat
echipa Stcre Glllea, in cele 20 de luni cat s-a aflat
in fruntea Tclevizillnii Publice din Romania, ~i sa
prccizeze prioritfllile obligatorii ale noii echipe
Cristian Hadji' Culea, preCllm ~i perspectivele
TVR. in c:.lZul in care problemele fundamentale ale
acesteia vor continua sa tie ignorate.
1. Televiziunea Publica in competitie
cu televiziunile comerciale,
Timp de aproape patnt decenii, TVR a fost
singura televizillIle din Romania. Obi~nuita Cll
21
obligata sa dea socoteala pentru banii folo$ili,
pentru calitatea programelor salt pentru lipsa lor de
audientii, TVR IlU a rell~it nici piina aculll sa
accepte ideea ca in Romania piata audiovizualului
s-a diversificat (devenind, de fapt, una din cele mai
largi din Europa Centrala ~i de Est) ~i ca aparilia
zecilor de post uri de radio ~i de televiziune prin
cablu ~i, mai ales, u celor doua mari retele na!io­
nale de televiziune (PRO TV ~i Antcna I) 0 obliga
sa-~i reconsidere presta!ia ~i filosofia l11uncii.
Situaria financiarii grava. del110nstratii de
cifre. face , insa. obligatorie Illarea lInor masuri
urgente, altfel perspectiva tiind falimentlll. Fa­
lim~nt care nu inseamna ncaparat inchiderea TVR
(pentrll ca e probabil cli statuI 0 va mai sllsline
ftnanciar), ci - lllult mai gray pentru 0 televizillne
care i~i propune sa funqioneze - pierderea
detinitivii a alldien!ei , IllCru care se intiimpla deja
de c3liva ani buni , tara ca prea mulli dintre angajari
sa para alarma!i de acest lucru .
1.1 Principalele handicapuri ale TVR:
a. Politica de personal - media de varsta
depa~c~te 40 de ani:
in TVR Illcreaza 3447 de angaja!i in baza unui
Contract Colectiv de Mllnca (CCM. de aCUI11
inainte). Concepltt initial pentnI a proteja salaria!ii
de persecu!iile politice ~i niciodata renegociut,
CCM a devenit acum 0 frana pentrll restrllcturarea
SRTV CCM stabile~tc limitele - maxima ~i
minima - de salarizare pentru tOli angajatii SRTV,
egalizand, de fapt, salariile, pentrll ca diferenlele
sunt extrem de mici ~i, in pIllS, nu se bazeaza pe 0
departajare valoricii, ci pe criterii birocratice ca:
studii superioare, vechime in mundi, etc. Aceasta
discriminare conduce la situalia aberanta In care 0
vedeta ca Andrcea Marin sa tie platita cu aceea~i
suma ca lin ~ofer cu experienlii medie, din simplul
SP Dr. 65/ decembrie 1998
 Dui olli de gU\·cI"l/o,.e
TVR pl:'ite::;te 0 cotel de CAS majorala In bligellli
asigllrClrilor de stat pc:ntru apruapl' jumfltatt' din
angaJur i (1265) care ben eticiaz~l de program de
lueru redus, zik dl.! concediu suplimentare ~i
diferite sporuri la salariul de baz~l. III plus. ('eM
face imposibila desfacerea oricill'ui contract Je
mundi, chiar In cazul'i tlagrante. nici macar in
cazul unoI' allgaja\i care au plccat la poswri
paniculare t:ini 3-~i 1~ICC forme Icg:tle : cazul lui
Titus :vlunteanu care a lucrat mai multe luni la
Prima TV. pentru a reveni la TVR ca director de
programe, lara a da nici macar concurs pentru
()CllparC~1 acestui post , sau al lui Gabriel G.
St[II1CSCU carl.!, la ora actualCl, estc produeator
cxecutiv In cadrul DEI, TVR ~i, totodatfl. editor ~ef
In Ziurul Finallcial'.
CC\1 il11piedica. dcci , patronatul sa atraga
'Oal11cni dc calitate pcntru ca nu-i poate plClti la
ade\'ilr~lla lor \'aloan:- ~i su. concedieze pe cei care
nu-~i rae bine trl.!aba. sau care adLll: prejudieii
il1stillil ie i. Lfectul a fost e~ in ultimii ani SRTV a
pierdut COlbtant for\:! de mUl\eCI inalt specializata
c<ire a migntt spre domeniul privat unde plata era
mai bunu. ~i ~ansele de a evolua ~i de a ti remnrcat
pC11Irll c~liit:l\ile profesionale crau mni mario
Intrudt all Illigrat mai ales tinerii. viirsta medie In
llnde departamente al-:: SRTV este destul de
ridieata. Situalie datorat:i ~i politicii de piinj in
199(i a instituliei , de a nu scoate la pensie pe eei
care impliniser:l vflrsta legala.
imbiitrfll1irca personalului TVR se vede (cu
consccinlc catastroi'ale pentru audienlii) pe ecran
prin emisiunilc priifuite, fapt ce are ca prima
con~ecin\:i pierderea publieului tan5r In favoarea
posturilor private. mai din311lice ~i mai atractive.
Acc1a)i C('lvl, cn ~i concep\ia manageriala, au
descurajat sau au facut imposibilu. angajarea de
personal pe colltrack temporare, formula folosita
in toatj lumea, inc!usiv de posturile publice. Spre
deosebire de BBC, de exemplu, unde doar 0 parte
din personal este "staff' , restul fiind angajat cu
camerer temporar, SRTV a angajat "pe vialii" pe
absolut toata lumea: de la pOltar ~i femeia de
serviciu ~i pan a la directori ~i redactori ~efi.
Funqionand pe principiul autarhie, SRTV este
obligata sa plateasca permanent pentru servicii
care sunt ocazionale ~i nu Intotdeauna de cea mai
bunu. calitate: intrelinerea echipamentelor, a
ma~inilor ~i a c!adirili, eura\enie. pompieri, tapileri ,
costumieri , peruchieri. etc., servicii care in orice
institutie similara din Occident (care-$i propune,
evident, sa fte profitabila) sunt concesionate in
afara. Avantajul este clar: plata se face doar ciind
S P nr. 65 / decembrie 1998
estc nenlie de aceste servicii, iar calitate~1 lor este
buna . pentru eCI lirma partenera are tot ll1tercs ul s5
lic din nou solieitata.
b. Posturile de cond lIcere - u n ~ef la 25 de
angajat i :
De~i line de politica de personal, eonducere3
tele viz iunii (~i implicit organigram<1 aec stc ial
reprezintj 0 problema in sine. In T\'R exista LIn
director s:tu redaetor '~ef la 25 de :lngaj<l!i . In total,
la ora aClUala. 140 de angaja!i figLlrcaza ea ~i
"conducere". Singlll'a justilicare reala a acestei
"nbundenle" de directori, directori adjunqi.
redactori ~eft ~i adjunCli este salari;.area (~i tot
restul privilegiilor asigurate de un post de
conducere): pe Ifll1ga salariul fix (precizat prin
CCM aproape de plafonul superior) $( adau g[l
sporul de conducere , care variaza intre 500.000 ~i
2 milioane de lei. In plus, in "zo na redaqionaHi"
majoritatea celor cu post uri de conclucere sunt ~i
real izatori de em isi un i, ceca cc lnseamna acord
redactional substanlial. Aeeasta situalic este de
neconceput intr-o teievi ziune occidental:i, unde
realizatorii ajung doar rarisim in posturi de
conducere, ~i asta doar dupfi ce se rctrag de pc
ecran. In TVR, aceastu. situalie are Ia bal.u. motive
cOl11plcxe: in primul rand . CC\,I, care , cum am
ariltat, impiedica institulia sa-~i plateascj ycJetelc
cat de cat decent , ~i atunci multi realizatori ~i
prezentatori Incearca sa obI ina 0 funC\ie pentru a
beneficia de sporul asigurat de aceastu. (n.b. in
mod n0n11al, intr-o televiziunc vedetcle ca~tigfi
mult mai mult decat directorii ~i redac.:torii ~etil.
Acela~i CCM ~i din acelea~i motive impiedica
patronatul sa aduca, prin concurs, persoane
specializate pentru ocuparea acestor funC\ii pentru
ca nu poate oferi salarii tentantc. In plus, oferta pe
pia\a de munca pentru oCllparea unor posturi atat
de specializate, cLlm ar fi cel de director de
programe sau de director al ~tirilor, este redusa ~i,
de multe ori , cei mai buni candida\i se gascsc intre
realizatorii afla~i la 0 varsta cfmd Ie vine greu sa
renun~e la ecran (pentru ca aceasta este meseria lor
de baza, In timp ce 0 funC\ie este ocup3ta 0
perioada data de timp).
c. Nepotismul ~i interesele de grup - in
TVR se lucreaza in familie:
Pana in a doua j llmatate a 1ui 1997, dind un
prim pas spre restructurare s-a Iacut prin oprirea
angajarilor (cu excep\ia situa\iilor speciale),
politica de angajari a SRTV atinsese cote abcrante,
in ciuda situa~iei financiare catastrofale. S-au
22
Doi ani clL! gllvel'l!ure
~ll1gapt sutc de persoane . clliminand eu eci 143 de
:.ll1gaj:l\i <Ii TVRi. T\,.'ia re. parte a 3cestor angaj5ri,
Je~i s-<\ respectat criteriul formal al concursului , au
~ldllS in SRTV O::lll1Clli lipsi\i de calificare.
expcriellla ~i calit:l\i profesionak cu predilectie
personal secreturi~tI, opera tori pe calculator ~i
dactilograk care t:IC mUllca pe care intr-o institu\ie
privata ar faee-Ll ticcare angajat. Sectoare intre gi,
CUlll ar Ii cel admini strativ-economic , a carui
cxtinuere estc inv<:'rs propoqionala Cll eticienla sa ,
au fost lllllplute eu pe rsoane tara studii de
speci:!Iitate. pc criterii pur elientelare (n.b. de vazllt
~i gradul de inrudirc a majorit5!ii allgaja!ilor TVR).
d. Politica de programe - un "amalgam"
Iipsit dc pcrsonalitate:
TVR 1.!11lite pc dOlla canale nation ale ~i unul
interna!ional. TVRi , timp de 42 de ore zilnic.
Canallli I are 0 arie de acoperire de 98%, iar
canalul 2 de numai 32%, in timp ce TVRi poate fi
vazut doar ill strainiitute.
Nici unul din cele douii programe nalionale nu
arc. Insa, 0 personalitate proprie, 0 strategie de
programc ~i LIn public linta bine definit. Grilcle de
program nu lin cont de preferinlele publicului,
m3suratc prin sond:Jje de opiuie, ~i nu Incearca su.
"vi\nJii" in prime limi! programele cu cea mai mare
:luLiien!a. Pc dc alt5 parte, de~i TVR este televi­
zi llnca din Rom5nia cu eea mai mare productie
proprie (posturile palticulare concesionena, in
general. majorit:Jtea cmisiunilor - cu exceplia
~tirilor - studiourilor particulare de produqie),
cmisiunile produse sunt lipsite de personalitate, ~i
nu au nici un suflu de modemitate. Existen!a lor III
grila nu line cont de cxigenlele telespectatorilor ~i
de necesitatile progral11ului, ci de dorin!a
realizatorilor (neselec\ionali deeat arareori dupa
criterii obiective : telegenie, "priza" la public,
talent) de a aparea pe ecran.
Lipsa unei politici de incurajare a concuren\ei
inteme ~i de promovare a emisiunilor ~i implicit a
realizatorilor ~i preze ntatorilor cu cel mai mare
succes b public duce, pe de 0 parte, la lipsa de
motivarc a angajatilor dispu~i sa presteze 0 munca
de calitate, iar, pe de alta, perpetueaza sistemul
non-valorilor ~i al lipsei de exigenta fa~a de
produqiile proprii ~i fala de calitatea serviciilor
prestate (de la machiaj ~i iluminare ~i pana la
realizarca sau prezentarea unei emisiuni) .
Un exemplu concludent este cel al Depar­
tamentului film - teatru, care, In toate rapoartele
comandate de fostul director general, Stere Gulea,
unor agen!ii specializate din strainatate, a fost
23
depistat drept gaura neagra a Televiziunii Romane .
illtrucat cheltuielik p'elitru producerea unui
spectacol de opera. lilm sau teatru sunt enonne . D~'
exemplu, Ull spectaeol de opera produs de TVR
costa cat 0 Intreaga serie produs.i de BBe. iur
audien\a sa este minima (muximum 2'>0) ~i
posibilitatea de a cii~tiga bani prin \'ant3rCa sa
nula. Prill grila de austeritate impusCl :tnul trecut.
care prevedea reduccrea 13 I11lnimul11 a accstui tip
de cheltuieli, a fost posibil ea SRTV sa aibii protit
la sriir~itul anului 1997. in afara uccstor illkrese de
grup, programelc TVR au de suferit ~i di n cauza
structurii direclici de programe inadec"ate unei
televi ziuni modcrne, precum ~i medici foarte
ridicate de varsta a personalului acestui depar­
tament. cu ment:Jlita\i conserva toare, precum ~i
lipsei de pregatire a absolut tuturor celor care
coordoneazCI departamentul In aceasta meserie
pentru care in occident se face 0 pregatire
indelungata.
e. Politica l'inanciadi TVR este
subfinantata:
SRTV este in mod gre~it asimilatii unei
institutii de stat. deci bugetara. Ea este 0 institulie
publica cu trei surse principale de linan\are .
Veniturile oblinute din "bani publici" sunt cele
provenite din plata ubonamentdor TV care, pentru
prima oara s-au marit al1ul trecut, dupa 4 ani, lara :t
fi fost , totu~i, liberalizate. Un propriet3r de
televizor plate~te anual echivalentul a 10 USD
pental abonament, ceea ce asigura un ve nit maxim
de 15 milioane USD/an televi ziunii (in situalia
ideal a in care abonal11entele ar fi cokctate
integral) . Tot bani publici sunt ~i cei care ar trebui
asigurali de la bugetul de slat, care ar trebui sa
acopere anllal cheltuielile pentru emisie (relee ~i
satelit) ~i illvestiliilc importante (echipumente). In
rcalitate aceasta sursa, care s-ar putea ridicu la
maximum 25 l11ilioane USD/an, este ea ~i
inexistenta pentru ca Gu ve rnul nu-~i achita decat
arareori obligaliile stipulate prin leg~ . 0 a treia
sursa de venituri (cea mai imponanta) este
publicitatea, dar sumele obI ill ute astfel sunt
variabile ~i depind de calitatea ~i de audienla
programelor. In fine, 0 a patra sursa de finan\are ,
nestipulata prin lege, dar existenta In orice
televiziune publica din lume : veniturile ob~inute
prin vanzarea propriilor programe, esle inexistenta
in TVR.
Principala observatie a auditorilor de la
Coopers & Lybrand (angajali de fostul director
general interimar Stere Gulea sa evalue ze situa\ia
SP nr. 65/ decembrie 1998
 Doi ani de g uvernare
tinanciara a intreprinderii la preillarea mandatului)
:;;i a cchipei americane de experti (angajata sa
propllna un proiect de restrllcturare a TVR) a fost
ca TVR nu are costuri exagerate fata de alte
televiziuni publice, ci are venituri prea mici .
La ora ac tllal5, ca urmare a nein!eiegerii de
caire mana gement a cerintelor nouilli climat
concuren(ial s-a pierdut peste 60% din piap de
publicilate in fata televiz iunilor private, in special
PRO TV. Sitllalie datorata pe de 0 parte progra­
mel or neatractive oferite de TVR, iar pe de alta
slabei calitali tehnice a emisiei , lucru datorat
imposibilitiilii de a inloclli echipamentele uzate.
Un ewmplu mi se pare concludent : echipamentlll
vechi din sludioLil $tirilor (datand din anii '70) a
fiicUl ca Intr-o searii Jin luna octombrie 1998 acesta
sa se defecteze la mai putin de un minllt dupa
inceperea Jumallllui , ta rii a plltea ti repornit, Illcrll
care a produs 0 adeviirata panica na\ionala intrucat
ultima oara cii nd se mai intilmplase a~a ceva fuse se
ill limplli revo lll \iei . (n .a. cumpararea unor
echipamente noi de emisie in studioul ~tirilor a
fos t, in flll e, trecuta pe 1ista de investitii pc 1998 ~i
in cde din unna au fost cumparate ~i montate in
luna noiel11brie).
1_2 Prineipalele punete de atae:
Majoritatea ac estor handicapuri s-ar putea
dcpii:;;i, sau chiar transforma 111 atlluri , daca ar ti
corect gestionatc:
a. asigurarea unei surse fix e de vcnituri ar fi
un avantaj in fa ta televizillnilor pri vate, facand ca
TVR siHi poata achita obligaliile unei televiziuni
pllbli ce, ~i anllme de a produce emisiuni pentru
grupuri minoritare de telespectatori , emisiuni care
nu aduc bani ~i pe care, deci, televiziunile
particldare nu Ie vor produce niciodata.
b. gasirea unei identitati pentru fiecare din
celc doua canale, depistarea unui public tinta,
concepcrea unei grile coerente de program ~i de
buna calitate ar fi un atu in conditiile In care
patrunderea TVR In teritoriu este mai mare dedit a
oricii rei te\eviziuni pri vate (pan a aCllm).
c. detinerea unui numar mare de studiouri ~i
care de repOitaje (mult mai multe dedit oricare alta
televiziune) ofera posibilitatea de a obtine bani
inclusiv prin inchirierea acestora altor institutii cu
profil asemanator.
d. renegocierea unui CCM flexibil ar asigura
~i proteqia angajatilor fata de orice tip de
persecll(ii , dar ~i posibilitatea de a-i plati in functie
de calitatea mun cii prestate, ceea ce ar cre~te
SP nr. 65/ decembrie 1998
moti vatia fiecarlli a dintre salar iali ~i i-ar el imina pe
cei obi~nui\i sa paraziteze l11unca alto ra .
e. rel1lm\area la sistemlll de contracte " pe
viala" ~i folosirea contractelor temporare ar reduce
semnificativ cheltuielile interne ~i ar cre~t e
considerabil calitatea serviciilor prestate, de la
curatenie ~i pan a la intretinerea echipamentelor.
f. descentralizarea instituliei ~i tran s for­
marea unora dintre departamente in unitali
funqionale autonome (de la depattamentul te atru ­
film ~i pan a la garajlll TVR) ar pune definitiv ca­
pat scurgerilor fll1anciare ~i traditiei de a lllcra fara
un buget fix ~i lara responsabilitate in caz de e ~ ec
(Jipsa de alldi enla, imposibilitatea de a vinde
produsul, etc.).
(n.a. de altfel , la insistenlele echipei Stere
GlIlea, in noua lege de organizare ~i funqion are a
SRTV, legea 124/ 1998, se prevede infiinlarea unor
astfel de unitati, precllm ~i concesionarea catre ele
a 10% din programullli TVR).
2. Ce §i-a propus echipa Stere Gulea:
Multe din aceste lucruri a incercat sa Ie faca
echipa Stere Gulea, posibilitatea de a Ie pune in
practica fiind , insa, redllsa de mandatul fostului
director general interimar (mandat incredintat de
comisiile de arta, cultura ~i mass media din
Parlament) care prevedea crearea unui Comitet
Director care sa exercite intermediar sarcinile
Consiliului de administratie , cu except ia
restructurarii , dar cu obligatia de a schimba
esenlial grila de programe. Situatie paradoxalii
pentru ca, a~a cum s-a dovedit ulterior,
schimbarea fundamentalii a strategiei de
programe nu se poate face fara 0 restructurare,
fara punerea pe alte baze a relatiilor de
productie din intreprindere, fiira redresarea ei
financiara care presupune reorganizarea ~i
modernizarea structurala ~i tehnica a SRTV.
Schimbarea grilei de programe din primii vara
anului trecut a iscat u~ scandal ingrozitor, provocat
de toti cei care-~i vedeau interesele personale sau
de grup puse in peri col. S-a tacut mare caz de
reducerea numarului de emisiuni culturale , de~i,
nici macar cei mai vehementi sustinatori ai lor nu
erau in stare sa numeasca macar una din emisiunile
disparute din grila ~i refuzau sa accepte evidenta
faptului ca ~i in noua situalie, TVR continua sa
aiM cele mai multe emisiuni culturale dintre toate
televiziunile publice europene. Emi siuni care
continua sa aiba ~i azi 0 audien\a minima ( 0-2%).
De asemenea, tentativa de a intineri echipa
24
Doi ani d e guvernare
redaqionalii ~i de a aduce un suflu nou ~i un spirit
mai apropiat de j urnalismul occidental , prin scoa­
terea la concurs a mai multor posturi ~i prin scoa­
terea la pensie a celor care au implinit varsta s-a
lovit de acela~i zid format din clientii vechi ~i noi
ai angajalilor care au intrat in televiziune 0 data cu
intiintarea acesteia ~i i~i propun sa nu 0 paraseasca
puna la disparitia lor fizica, opunindu-se in tot
acest timp venirii tinerilor (cu exceptia cazurilor
cand ace~tia sunt copiii, nevestele, sau nepotii lor).
3. Experimentul DEI:
Celmai concludent exemplu in acest sens este
reforma fiiclltii intr-un singur departament din
TVR : DEI - Departamentul Emisiunilor Infor­
mative. Departe de a fi fost completa, ea a fost,
totu~i, singura tacuta vreodata in Televiziunea
Romana, iar reZllltatele nu au intirziat.
Reforma a mers pe doua planuri : in primul
rind reducerea organigramei interne prin desfiin­
(area multitudinii de posturi de conducere existente
~i profesionalizarea angaja(ilor, fie prin angajari,
fie prin cursuri organizate in cadrul redac(iei, iar in
al doilea rind, redresarea financiara a departa­
mentului.
AstfeL la redactia ~tiri in loc de doi redactori
~eti, doi adjuncti ~i doi secretari generali de
redaqie au ramas in final cate unul pe fiecare
pozitie. De asemenea , s-au creat noi post uri
specializate: de producator ~i producator executiv,
postllri care nu au existat niciodata in TVR ~i care
desemneaza persoanele care au raspunderea
integrala a producerii unei emisiuni, inclusiv din
punct de vedere tinanciar.
De la bun inceput s-a tacut ~i 0 autotriere a
angajalilor redaqiei, mai ales dupa anuntul ca nu
se va mai pennite primirea nici unui cadou la locul
de filmare in valoare mai mare de 5USD. Un
exemplu este reporterul Tudor Barbu care a plecat
a doua zi din TVR, spunind ca nu i se pare nonnal
sa nu fie lasat sa primeasca un ceas de 200S, sau un
P.c. a~a cum ii pemlisese fostul director DEI, Paul
$oloc.
in paralel cu angajarea unor reporteri tineri ~i
cu experienta in domeniul presei private, s-au
organizat cursuri de pregiitire pentru absolut toam
lumea cu ajutorul unor instructori de la BBC, sau
de la Fundatia Thomson din Cardiff, Marea
Britanie . .
. in ceea ce prive~te situatia financiarii, pentru
pnma oara in istoria TVR, DEI a angajat 0
persoana insiircinata cu depistarea surselor de auto­
25
finantare pentru emisiunile prod use de DEI, astfel
incit marea majoritate a acestoni a fost produsa Cll
bani adu~i din afara ~i nu cu bani din bugetul
intern, iar banii adu~i in bugetul TVR de DEI,
adica 1,5 miliarde de lei, intrec de departe sumele
obtinute de alte depanamente. 0 prima consecinta
a acestei politici financiare a fost faptul ca, in
sfir~it, redaqia de ~tiri a ajuns sa fie echipata la
nivelul unei redactii moderne (la preluarea ei in
ianuarie 1997 dotarea era la nivelul unei redactii de
ziar de provinice: lara calculatoare, lara suficiente
ma~ini , cu doar citeva linii telefonice fixe, lara un
sistem de comunicare cu reporterii de pe teren) . Tot
pentru prima oara in istoria TVR, s-au comandat
sondaje de opinie pentru a veri fica audienta
emsiunilor produse, precllm ~i simpatia de care se
bucura fiecare dintre prezentatori, acestea deve­
nind singurul instrument de decizie in privinta
producerii unei emisiuni, sau a aparitiei pe post a
unei persoane.
Rezultatul acestei restructurari a fost faptul ca
in mod constant din 1997 ~i pana acum emisiunile
produse de DEI au avut ~i au cea mai mare
audienta dintre toate emisiunile TVR: Jurnalul
conduce deta~at, urmat fiind de "Editia Speciala" ~i
de "7 Zile in Romania".
4.Concluzie:
Anul acesta Parlamentul a definitivat ~i a votat
legea de func\ionare a SRTV, tacind posibila
alegerea Consiliului de Administratie ~i punind
capat interimatului care a durat timp de patru ani.
Votata cu mare intirziere (interimatul lui Stere
Gulea care ar fi trebuit sa dureze maximum 6 luni
s-a prelungit la 20 de luni) ~i avand destule carente,
legea ofera totu~i cadrul legal noului pre~e­
dinte/director general ( PDG de aici incolo) investit
de Parlament sa-~i formeze echipa ~i sa inceapa
restructurarea reala a institutiei, In conditiile in
care fiecare luna care trece inseamnii teren pierdut
in favoarea televiziunilor private.
Evolutia lucrurilor dupa votarea legii nu indi­
ca, insii, hotiirirea de a lua taurul de coarne.
Componenta Consiliului de Administralie (con­
forma algoritmului politic parlatnentar), lupta dura
dusa pentru ocuparea functiei de PDG, incercarea
partidelor politice de a a-~i impune proprii clienti
in posturile de conducere (dupa declaratiile lacute
la PRO TV in 3 noiembrie de unul (fin candidatii
retra~i din lupta pentru fotoliul de PDG, N. C.
Munteanu) ridicii un semn de Intrebare asupra
SP nr. 65 / decembrie 1998
 Doi ani de guvernare
desta~urarii in continuare a concursurilor de
ocupare a posturilor de directori ~i de redactori
~efi.
Intr-o prima etapa se va scoate la concurs (In
luna decembrie) doar postul de director DEI, ramas
vacant prin demisia Alinei Mungiu Pippidi, unnlnd
ca dupa ce Consiliul de Administralie va botar]
noua organigrama a intreprinderii (care se presu­
pune ca va avea mai putini ~efi ~i deci mai pu\ine
depanall1ente) sa se caute, prin concurs, ocupantii
fotolii lor de conducere.
Proiectele de restructurare propusc, pana
aCUn1, de expertii straini prevad pentru redresarea
situa!iei financiare 0 obligatorie reducere a cbeltu­
ielilor, realizabila, printre altele, prin renuntarea la
o parte din personal (in primul rand prin pensio­
nari).
. Cum ar putea, insa, sa ia 0 decizie deta~ata ~i
obiectiva Consiliul de Administratie in accastii
problema cand din rand uri Ie sale fac parte angaja1i
ai TVR, unii atlati in situatia de a ti pensiona!i
(Lucia Hossu Longinp De asemenca, cum ar putea
decide acela~i Consiliu sa reducii cheltuielile
reducind produqia proprie costisitoare ~i tara
audienla (divertisment, film ~i teatru, educalie ­
~tiinla, etc.) cand din rand uri Ie sale fac parte
persoane care lucreaza in asemenea departamente
~i au tot interesul sa Ie fie men\inute emisiunile
(Lucia Hossu Longin, Alexandru Mironov)?
Nu ne ramine decat sa-i creditam pe cei 13
membri ai Consil iului de Administratie propu~i de
partidelc coaliliei, de pre~edinte, de Guvem 5i de
salaria!ii SRTV, ~i votati de 'Parlament cu
in\elepciunea de a trece peste interesele persona Ie
(acolo unde este cazul), gindindu-se la interesul
comun: raspunderea pe care 0 au tOli in gestionarea
- pe perioada mandatului - a SRTY. Fiind primii
ale~i, confoml legii, vor fi tot primii care vor da
socoteala pentru starea in care vor preda institutia
succesorilor lor.
P.S. Dupa scrierea acestui text mi-a cazut
intimplator in mina un articol publicat intr-o
revista pragheza: The Neil' Presence despre
temativa e~uata de refomlare a ~tirilor televiziunii
pubJice din Cehia (CT). Ziaristul Ivan Kytka,
chemat special de noul director general al CT de la
Londra, a rezistat pe pozilie doar 51 de zile dupa
care a fost silit sa demisioneze din cauza pre­
siundor politice ~i a rezistenlei opuse de membrii
redaqiei la schimbare. Similitudinile intre "cazul
TVR" ~i "cazul CT" sunt atit de frapante inelt mi s­
a parut interesant sa reproduc aici un scurt frag-
SP or. 65 / decembrie 1998
ment pe care eu 11 consider graitor:
"Comentariile critice ale lui Dostal (n.a. Pavel
Dostal, membru al comisiei parlamentare cehe
pentru mass-media) la adresa lui Kytka (n.a. Ivan
Kytka, ziarist la BBC Londra, chemat de Jakub
Puchalsky, noul director al Televiziunii Publice din
Cehia,' sa preia postul de director al ~tirilor) emu
deplasate IlU numai deoarece Kytka i~i preluase
funqia de nLll11ai cite va saptamini ~i nu nlImai
pentrLl ca un membru al Comisiei parlamenlare
pentru mass-media nu are dreptul sa intervina di­
rect in treburile interne ale te\eviziunii publice cehe
(prin lege, comisia parlamentara ar trebui sa-~i
adreseze plangerile Consiliului de Administratie al
CT, iar acesta ar trebui sa se adreseze direct Tele­
viziunii Cehe). Comentariile lui mai erau deplasate
~i din cauza ca ascultase 0 singura versiune a po­
ve~tii (n.a. versiunea reporterilor din redac\ia de
~tiri a CT, care nemullumiti tiind de tentativa lui
Kytka de a restructura redaclia, s-au plins direct po­
liticienilor din Parlamentul Cehiei D.l1parta~indu-le,
evident, doar propriile lor frustari) ~i a luat
atitudine publica Inainte de a cintari problema in
toate detaliile ei." (n.a. artico\(.tl se nume~te "Czech
Television: Inside and Out" ~i este semnat de
Andrew Stroehlein, consilierul adus de Kytka la
preluarea postului care a mai rezistat in CT cite va
saptamini dupa demisia acestuia). In aceea~i
revista sunt public ate alte doua articole, pe aceea~i
tema, semmite de Jan Culik (profesor la Universi­
tatea din Glasgow) ~i de Ivan Kytka (directorul
demisionar al ~tirilor Televiziunii Cehe).
* ANCA TOADER a lucrat 'in
Televiziunea Romana In perioada
1990 - 1994 ca redactor exter­
ne/prezentator Actualitati $i a
revenit In ianuaric 1997 ca redactor
~cf ;;tiri In cadrul DEI, functie din
care a demisionat la sfir;;itul lunii
octombrie 1998. In perioada 1994 ­
1997 a lucrat ca producator/pre­
zentator al Telejurnalului la postul
privat Tele7abc. Actualmente lu­
creaza la radio BBC.
26
Doi ani de gllvernare
Pre~edintele
ca act9r potitic
SABINA FATI
La doi ani dupel instalarea sa la Cotroceni, Emil
Cl111stantincScll a pierdut nu doar simpatia
dcctoratului sau traditional , ci ~l sustinerea
fli' i!lClpalilor siii colaboratori care I-au ajutat sa ci~tige
fOlOliul prcziden!ial. Dupii doi ani de mandat, Emil
Constantine~cu nu a reu~it sa-~i puna In aplicare
progral11111 din campania electorala ~i nu a reu~it sa
d~tige puterea. Dupa doi ani de la alegerea sa in
fllnctia de pre~edinte , Emil Constantinescu nu a
cOllvin:;, nici in illterior ~i nici in exterior ca in
Romania s-a prod us Intr-adeviir 0 schimbare.
De la omul obi~nuit
la principele salvator
",VII pori cOllduce un popor dec£it daca-i arii{i
I'iiforll/: 1111 conduc(/tor esfe UIJ neguSlOr de
speralife .. (Napo/eon Bonaparte)
in campania electorala, Emil Constantinescu
intruchipa cetiiteanul tip, omul obi~nuit, dupa un
poI1ret standard al liderului olle of liS: tara stralucire,
ftirii pasi une, fara drama, intruchipind omul
normulului ~i prefigurind un pre~edinte-oglinda, dupa
chipul ~i asemiinarea alegatorilor. Imaginea
proksorllilli universitar care locuie~te intr-un cartier
l11iirgina~ al capitalei, intr-un apartament de bloc ~i
care estc strigat Emil in locurile publice in care
popose~te. s-a transformat, insa, treptat, in cea a
pre~edintelui care are de indeplinit 0 misiune istorica
~i care nu mai are timp de politica mica ~i de
intrunirile cetalenesti, ocupindu-se in schimb de
treburile politicii exteme, dar pastrindu-~i intreagii
funetia sa profetica. Emil Constantinescu a
transformat autoritatea de rutina remitizind puterea,
incercind sa convinga ca nimic nu se face tara oameni
mari: "Dul11nezeu mi-a dat 0 mare ocazie, de a fi
pril1lul conducator al poporului roman care sa ajunga
la Muntele Athos, unde voievozii no~tri, secole de-a
rindul au ridicat ~i construit manastiri pentru a afirma ,
27
intr-un loc ales de Dumnezeu, puterea credintei
neamului romanesc ~i capacitatea lui de a construi".1
Poza de profet este completata de pre~edinte in ajunul
sarbatorilor ortodoxe. Emil Constantinescu transmite
mesaje mai cu seama supu~ilor sai cre~tini. De pilda,
in mesajul sau din 19 aprilie 98, cu ocazia pa~telui
ortodox, Constantinescu declara ca "izvorul spiritual
al rena~terii, al unitalii ~i al devenirii poporului roman
nu poate fi declt Cristos cel inviat din moqi ~i
cre~tinismul asumat dintru inceputuri de neamul
nostru" ~i ca "viata cre~tina trebuie sa redevina
fundamentul zidirii noastre".
Pre~edinteJe Constantinescu a incercat in primii
doi ani de mandat sa-~i creeze imaginea celui care
exercita autoritatea ~i orienteaza evenimentele. Dar
dorin!a pre~edinteJui Constantinescu de a juca rolul
liderului regional, I-a indepartat tot mai mult ds:
problemele interne, convertite din ce in ce mai des in
discursuri abstracte. Astfel pre~edintele a reinventat
conceptul de post-tranzitie, dupa ce in prealabil a
confeqionat definitia tranzitiei, care inseamna
"desfacerea dureroasa ~i adesea prea lenta a
legaturilor cu totalitarismul". Posttranzitia este, in
viziunea lui Constantinescu, "0 faza istorica noua" in
care se gasesc toate tarile Europei Centrale ~i de Est,
"posttranzitia insemnind ca vointa noastra politica nu
mai este prizoniera trecutului ~i ca se poate consacra
in intregime viitorului. Posttranzitia este momentul in
care noi, cetatenii democratiilor noi ~i restaurate,
avem posibilitatea de a scrie istoria viitorului". Pre~­
dintele uita insa ca tranzitia nu presupune doar
eliminarea rama~itelor vechiului regim, ci ~i resta­
urarea proprietatii private ~i dezvoltarea meca­
nismelor pielei, iar posttranzitia marcheaza in general
ascensiunea unui sistem de creare a avutiei ~i era
glitz-ului.
Emir Constantinescu este convins ca sub man­
datul sau, Romania a trecut intr-o "faza istorica
noua", ~i in acest context ii revin 0 serie de merite. De
altfel, Constantinescu a incercat inca din perioada
SP or. 65 / decembrie 1998
 [)oi alii de glil /ernare
dnd era ~eful CDR sa convinga ca in aceasta pelioada
lara are nevoie de un conducator salva tor: care sa
aduca prosperitatea, sa asigllre lini~tea , sf!
restabileasca principii Ie murale, sa inceapa procesul
comunislllului. Primul pas sprc a cOIl\'inge di domnia
sa ar putea fi principele salvator a fost imitalia prin
Intoarcere in isturie, construirca unei imagini dt mai
asemanatoare cu a domnitorului Cuza - realizatorul
idealurilor nalionak in vrcmea sa ~i unul dintre cei
mai iubili conducatori. Emil Constantinescu este ales
pre~edinte i11tr-o perioada in care Romania este
marginalizata pe plan international ~i in declin
economic pe plan intern. Este unul dintre motivcfe
penlI"U care, la inceput. el prime~te credit tara garanlii
din toate panile ~i pune in scena personajul
providential, garant al echilibrului social ~i al
intereselor naliuni i, un Cuza adaptat timpurilor
prezente. Pentru ca, dincolo de conjllnctura istorica,
adesea u~or de modelat, anul11ite cunditii economice
favorizeaza autoritatea personalizata. iar "principii de
pe vremuri ii sustin pe principii de astazi Ontr-o
continuitate mitologica cu atit mai necesara cu cit
societatea traverseaza faze de ruptura). Tstoria este un
instrument al puterii"2. In primul an dupa alegeri,
Constantinescu era singurul actor al scenei politice
care cre~tea In sondajele de opinie. Aceasta cre~tere ar
putea parea, la prima vedere, paradoxala, de vreme ce
~efuL statului a ie~it foarte rar In public, iar atunci cind
a fiicut-o s-a reZUl11at doar la gesturi ceremoniale.
Popularitatea in ascensiune a pre~edintelui poate fl
insa explicata, printr-o analiza amanunti'ta a
discursurilor ~i activitalii sale. La inceputul anului
1997, In prima ~edinla a Consiliului Suprem de
Aparare a Tarii, Emil Constantinescu a propus
inflintarea Consiliului National de Lupta 'impotriva
CoruPliei .
$eful acestui Consiliu a devenit chiar pre~e­
dintele, care in acest fel a aratat oamenilor ca dore~te
st'irpirea cOl"UPliei. Efectele iniliativei prezidenliale nu
sint imediate, dar datorita ei au fost deschise marile
dosare de coruPlie. Ele nu sint nici pe departe
finalizate, dar punerea lor in disculie este un ci~tig
datorat, nu in ultimul rind, lui Constantinescu.
Pre~edintele a ~tiut cum sa puna in valoare aceste
rezolvari partiale ale marilor dosare de coruPlie,
despre care mass-media a scris de nenumarate ori in
ultimii ani , fiicind ceea ce justitia a ezitat sa faca.
Aqiunile ~i gesturile pre~edintelui arata traiectoria sa.
Emil Constantinescu a inteles ca "intr-o lume fluida,
unde structurile se destrama ~i se recompun fiira
SP Dr. 65 / decembrie 1998
incetare, parintele natiei apare drept singurul reper
ferm , invoeat eu mult mai multa convingere decit un
anumc sistem polilic sau principii abstracte prea vagi
~i nesigure"3 Pre~edintele Constantinescu eSle
convins ca implicarea sa in lupta impotriva corup!iei
Ii va face pe oameni inerezatori in capacitalea sa de a
rezolva totul: "Mie imi eSlC foane clar de ce oamenii
a~teapta tutu I de la mine - spune Cunstalllillescu oeste
un mecanisl11 normal ~i acest mecanism are rflliilcini
in trecut, in tradi(ia rOl11aneasca. Oal11cnii au mulat
peste secole mitul voievodului salvator, al regelui
bun, la pre~edinte, ~i aeest lucru nu poate fl
condamnat, pentru ea oamenii trebuie sf!-~i lege de
cineva sperantele"4. Emil Constantinescu a illl:ercat
mereu sa convinga ca este un om exceptional ~i ca i~i
dedica tot timpul treburilor tarii: "Muncesc 17 ore pe
zi, ma culc la trei noaptea ~i am un concediu de ~aple
zile pe an". Astfel de declaratii repetate demonstrea­
za, dupa doi ani de mandat, mai degraba ineticiell!n
pre~edintelui , decit stradania lui .
One man show
Actiunile pre~edintelui Constantinescu arata ea
are din ce In ce mai putina incredere in colaboratorii
sai ~i din ce in ce mai pUline consultari cu cei care au
in mina principalele pirghii de politica interna ~i
externa. $eful diplomatiei se plinge, de pilda, ca se
vede foarte rar cu pre~edintele ~i ca Ii lipse~ te
sprijinul institutional : "un ministru de externe trebuie
sa fie intr-o perfecta concordanla, intr-o strinsa echipii
cu pre~edintia ~i cu guvernul din care face parte; or,
uneori am impresia ca plutesc solitar in deriva"5 In
absent a unei strategii comune, pre~edintele ~i
ministrul de externe dau semnale diferite, in vreme ce
ministrul de externe admite ca Romania nu
indepline~te criteriile admiterii in NATO ~i UE, seful
statului avertizeaza pe un ton condeseendent
oceidentul ca "neadmiterea Romaniei in NATO a fost
o mare gre~eala. Si greselile se platesc." ~i ca "noi nu
avem nevoie de seeuritate, noi aducem securitatea"6
De altfel, Emil Constantinescu a practicat un diseurs
de acest tip ~i inainte de summitul NATO de la
Madrid: "Procesul de largire a NATO nu s-a fiicut ~i
nu se va face de la Vest spre Est, ci de la Est spre
Vest", spunea in iunie la Praga, pre~edintele
Constantinescu, incercind sa-i convinga pe omologii
sai occidentali ca "ar fl extrem de nelini~titor, daca
printr-un fel de chirurgie politica ~i strategica, Europa
Centrala ar fi seqionata in state pregatite ~i state
nepregatite pentru NATO" intrucit "vechea frontiera
28
D o i ani de guvernare
at' fi pur ~i simplll inlocuita Cll una noua, mai put in
llliliwrizal:1. dar ILlt aliI de CO\H:rCla en ~ i cea care se
prelungca tk 1<1 tvlarea Ballicn 1<1 Marea Adrialica,
zidul Berlinului". Cu dUlla saptal11ini inainte de
suml11it-ul ~ATO de la Madrid, Constantinescu
argumenta necesitatea primirii Romiiniei in Alianla
de- pe puzilii murak, invinovalind Occidentul de
\'iltorul e~cc al Bucure~tiului : "a te mullumi sa
illtrcdcschizi 0 lI~ii dincolo de COI1ina pe care istoria a
sl1luls-o inseamlla, in ede din unna, sa incerci sa
refaci aceasta cOI1inii, tie ~i in pane ( .. .) A complica
geogratiile. a inslitlli alte barien;\ valuri ~i p0rti
intredeschise conslituie , tara indoiala, un risc greu de
asum~;t" 7 La un an dupa Reuniunea Organizaliei
Atlanticului de Nord din Spania, care a aminat
primirea Romiiniei , ~eful Emil Constantinescu
pledeaza pro cu acelea~i argumente, semn ca
progresele interne sint . minore. In disCllrsul tinut in
fata camerelur rellnite ale Congresului SUA, ~eful
statullli roman repeta ca "Romania este 0 cheie a
stabilitalii sud-estuilli Europei" tiindca "Romania
este a doua tara ea marime din regiune, situata intr-o
pozitic de importan\a strategica pentru securitatea
intregii lllmi( ... ) Romania este 0 cheie a stabilitatii
regionak pentru ca se afla la rascrucea celor doua
milenii, ealea est-vest: Drumul matasii"- din China
pina in Spania - ~i calea Nord-Sud : "Drumul
Ambrei"- din Scandinavia pina la Marea Medite­
rana"8. Dupa ce demonstreaza ca Romania este
furnizoare de securitate, in acela~i discurs,
pre~edintele Constantinescu incearca sa sugereze
liderilor amerieani ca fiira implicatia SUA in regiune,
stabilitatea in aceasta regiune sta sub semnul
intrebiirii: "un conflict interetnic se na~te dintr-un
deficit major de democratie, generat invariabil, in
partea noastra de lume, de reprezentanlii acelor
structuri comuniste care nu vor sau nu pot sa se
adapteze noului context-sau care vor sa-~i pastreze cu
orice pret privilegiile"9
Emil Constantinescu a incercat sa orchestreze
prineipalele direc\ii ale politicii externe, de muite ori
fara sa se sincronizeze Cll Ministerul de Exteme.
Exista, insa ~i unele initiative prezidenliale care soar
putea finaliza eu sueces. Piesa de rezistenla a
pre~edintelui, acceptarea Romaniei in unul din
proiectele petrolului caucazian, a prim it unda verde
din paI1ea Uniunii Europene. Motivatia insistenfei
Romaniei este in primul rind de ordin economic,
fiindca dacii unul din coridoarele de transport ale
petrolului caspic va tranzita Romania prin portul
29
Constanla, bugetul de stat a,r putca beneficia de cel
putin 50 de milioane de dolari anual doar din taxe de
tranzit, iar Constanta ar deveni, dupa Rotterdam al
dodea port european ea marime ~i importanla.
Intrevederile dese pe care Ie-a avut ~eful statului
roman cu omologii sai kazah ~i azer, vizitele fiicute de
domnia sa in Caueaz pentru a pune in seena proiectul
"Romania la rascruce" demonstreaza eapacitatea
pre~edintelui de a in!elege ca Romania poate
beneficia de una dintre cele mai mari afaceri ale
sfir~itului de seGal.
De la optimism la nostalgie
Fara indoiala ca Emil Constantinescu I~I
aminte~te ell nostalgie de ultimele ziIe ale campaniei
electorale in care lumea il aclama, iar el repeta eu
convingere ce va face cand va fi pre~edinte:"nu rna
voi prevala de separatia puterilor in stat pentru a rna
feri de raspundere fata de modul in care Guvernul
solulioneaza problemele de mare interes pentru
societatea romaneasca"IO, timp de doi ani, insa,
pre$edintele a uzat de acest drept constitulional doar
o singura data, cind situalia economica se agravase
deja, iar principalele agenlii de ratting crescusera
indicele de risc pentl"U Romania. Tot in programul sau
electoral, Emil Constantinescu promitea ca viitorul
guvern va fi mai putin procupat de menlinerea sa la
putere ~i mai mult de gestionarea larii. Insa
pre~edintele in exereiliu nu a intervenit in acest sens
pana acum, de~i refonna economica de adineime a
fost mereu ami nata, iar partidele din coalilia
guvemamentala se invinovalesc reciproc de nerea­
lizarile economice ~i de intirzierileprivatizarii. Emil
Constantinescu asigura, de asemenea, ca va susline
"adoptarea in tennen de 200 de zile a legilor care sa
prevada scaderea impozitelor pe profitul reinvestit,
diferenlierea taxelor pe valoarea adaugata, anularea
impozitului agricol pina in anul 2000". Pre~edintele
Constantinescu a vorbit in campania electorala despre
reforma morala, despre restituirea proprietatilor
confIscate in regimul comunist, despre necesitatea
adoptarii neintirziate a legislatiei privind responsa­
bilitatea ministeriala, statutul ~i responsabilitalile
funqionarilor publici : "in 200 de zile vor fi pu~i In
posesie tOli proprietarii terenurilor care se afla in
litigiu $i va e.libera titluri de proprietate tuturor
persoanelor al caror drept de proprietate a fost
reconstituit"; "In 200 de zile va fi supus Parla­
mentului un set de legi potrivit carora: fostele mo~ii
devenite lAS-uri sau gospodarii de partid $i ramase in
SP Dr. 65/ decembrie 1998
 Doi ani de guvernare
proprietatea statului VOl' fi impaqite cu priori tate
demonstran!i, intre ei ~i ~eful. statului major general,
familiilor cu multi copii, tinerilor {cirani lipsili de
lin apropiat al pre~edintelui.
pamint, tinerilor dispu~i sii devina ferrnieri ,
speciali~tilor din domeniu stabili\i b sat ~i altor
Popularitatea, minoritali1e §i democra1ia
persoane indreptalite. Vor fi exceptate de Ia impiiqire
terenurile pe care s-au construit institute de cercetari
Seful statu lui incearca tot mai mull sa tie pe pla­
~i ferme de semin!e. Va fi anulat impozilul agricol
cui alegatorului standard, chiar daca in acest fel face
pina in anul 2000. Va fi reconstituit dreptul de
proprietate al !iiranilor asupra mijloacelor de muncii
de care au fost deposedati la intrarea in CAP-uri in
vederea despagubirii. Vor fi inapoiate piidurile ~i
islazurile proprietarilor de drept. Va fi asigurata
creditarea directa a !iiranilor pentru procurarea de
ingra~aminte, ierbicide, seminle. motorina, nutreluri
~i alte marfuri necesare produqiei, precum ~i pentru
cumpararea in rate a plugurilor, tractoarelor ~i a
celorlalte utilaje agricole. Dobinda pentru aceste
credite va fi redusa la jumatate din dobinda
practicata de banci in mod obi~nuit, diferenla fiind
subvenlionata de stat. Aceste credite vor putea fi
rambursate ~i in produse agricole. Va fi asigurat un
cadru corespunzator de desfacere a produqiei lara­
ne~ti, inclusiv prin burse de produqie agricole."11
Pre~edintele Constantinescu nu a intervenit niciodata
pe Iinga executiv pentru a-i cere explicit prilllului
ministru respectarea pomisunilor fiicute de CDR in
campania electorala, iar ~eful statului nu se considera
raspunzator de nerealizarea Contractului cu Romania:
"Nu sint raspunzator de ceea ce tiecarc ~i-a inchipuit
ca va fi. Raspund doar pentru ceea ce am racut"12.
Pre~edintele incearca sa explice electoratului cii CDR
nu a ci~tigat alegerile ~i de aceea promisunile racute
in campanie nu pot fi respectate, iar el ca ~ef al
statului se ocupa cu rezolvarea problemelor exteme,
nu cu chestiunile sociale ~i economice.
De la popularitate la populism
De~i in primul an dupa alegeri increderea in
Emil Constantinescu a crescut ~i cel putin atunci
putea fi sigur de fidel itatea electoratului sau,
pre~edintele a simtit nevoia unor gesturi populiste
cum a fost de exemplu interventia sa in greva
revolutionarilor. Revizuirea de catre executiv a Legii
42 a revolutionarilor, urmata de greva foamei a unor
participanli la evenimentele din decembrie 89,
condu~i de fostul consilier prezidential din vremea lui
I1iescu, Dan Iosif, I-a determinat pe ~eful statului sa
intervina intr-un proces legislativ in care, prin
Constitutie ii revine doar ultima semnatura. Astfel,
Constantinescu a plasat guvemul intr-o situalie cel
SP nr. 65 / decembrie 1998
DOl ani de guvernare
pu!in neplacuta. accea de a reI rage proicctlll partide at1ute la putere, de aceea trece cu vederea
amendarii Legii 42 din procedura de urgenti'!. De~i abuzllrile l11ai vechi de patru ani ale ech ipei Roman,
pre~edintde ~tia foarte bine cite ilegalita!i s-au fikut ~i se concentreaza. pe coruptia de mare anvergura.
in umbra bincvoitoare a Legii 42. care i-a discrcditat aratlnd dl "piistrarea tuturor caracterelor del110crat ice
in acest fel pe adevaratii revolulionari . el a intervenit. ingrelll1Caz[1 lupta illlpotriva coruPliei".
Executivul propunea ca doar rani!ii ~i lIrllla~ii celor ~ . ~'" .
uci~i in evenimcntelc din decembrie 89 sa bc:neficieze Gaslrea adevarulUl §/ ammstla
rabat de la prineipiile democratiee pe care le-a
de unele avantaje materiale, in schimb ceilalli, chiar ~i De la instalarea sa la Palatul Cotroceni. Emil
SUS!illUt pilla nu demult. Emil Constantinescu s-a
revolu!ionarii autcntici sa tie rasplatiti nUI11ui Constantinescu a avut grija sa se poarte binevoitor cu
indepaI1at din ce in ce mai mult de cererile UDMR.
simbolic. intervenlia pre~eJintelui in aceasta che~tl- institlltiile cele mai iubite ~i respectate de romani:
Daeil la sfir~itul anului 1997, pre~edintele declara ca
une a fost calificata de comentatorii politicii drept 0 biseric~ si armata, incurajind in acest fel mcntalitatea
minoritatea maghiara ar trebui sa beneticieze de dOlla
eroare, ~i pusa pe seama dorintei lui de a menline autorit:l1·istii a electoratului roman . Astfel, pre~e­
ullivcrsitati cu predare in limba materna, aCUlll ~eful
coeziunea coali!iei, pentru ca, Pal1idul Democrat a dinteie a afirmnt la 0 ceremonie de depunere a
statului spune ca infiinlarea unei uni versita!i auto­
fost de partea revolu!ionarilor revoltati, pe moti\' ca Ie juramlntului militar cil "in decembrie 1989 armata a
nome maghiare "trebuie rezolvata de organismele
este periclitata bunastarea materiala. obrinuta dupi.i sllljit adeviiratelc interese nationale, contribuind
care au competente in domelliu, rara niei un fel
89. In acela~i timp, Emil Constantinescu ~i-a dovedit hotaritor la reci~tigarea democrariei"l3 In acest
imixtiuni ~i intervenlii". In~ltimii doi ani, pre~edin­
inca 0 data. in fala opiniei publice. ealitatea de context. ~eful statullli s-a aratat de acord cu propu­
tele ~i-a schimbat aproape total parerea in legatura eu
conciliator ~i moderator al tensiunilor ~i contliclclor, nerea detiniitorului de atullci a portofoliului Armatei ,
minoritatea maghiara ~i "pericolul" pe care aceasta 11
faptul ca este un "pre~edinte al tuturor romanilor". Dudll ionescu pregiitit sa supuna guvernului un
reprezinta: "in Romania situatia este asemanatoare eu
Folosind metoda decupajului sau pe cea a proiect de lege prin care sa se amnistieze faptele
modificarii, pre~edintele reu~e~te adcsca sa itnpace ~i savirsite In perioada Revolutiei de ofiteri militari in
cea din Kosovo privind concentrarea unei populalii a
minorita!ilor"'o ~i acesta este probabil motivul pentru
') I . ,
capra ~i varza. In toiulluptei pentru modifu.:area Legii tet1l1en ~i civili. "altele decit cele eu caracter penal".
care Emil Constantinescu a intrat in panica de indata
fondului funciar. cind PNTCD se zb5tca sa oblina Dupa declaralia publica a dlui. Constantinescu,
ce s-a deschis discutia, teoretica, despre federalizare,
acordul PO pentru restituirea pilla la 50 de hectare dOlllnia sa revinc cu precizari intr-ut1 comut1icat de
foatilor proprietari, Pre~edintele Constantinescu presii. aratinJ ca 1ntr-o discutie pe care a avut-o cu un
I
pronun!indu-se in legatura eu parerile unei persoane
declat'a, mai degraba de dragul popularitfltii, dedt dill ! grup de revoluponari ace~tia i-au propus "un sistem private, care se bueura de oarecare notorietate, Eva.
convingere, ca 10 hectare sint suficiente intrucit aceSl : prin care adevarul sa iasa la Iwnina mai repede in Malia Barki, fiindca in vremea guvemarii treeute i se
nivel "nu duce la spectrul unor t1lo~ieri"(se ~tie c.a in ' condi!iile in care unii participanri la evenimente sint ridicase dreptul de a calatori in Romania. Aeum,
final varianta tarani~tilor a avut ci~tig de callza chiar ' ferili prin lege de raspundere penala ~i pot vorbi fara pre~edintele Constantinescu declara ca parerile
~i in fa!a PD-ului) . Pre~edintele a inteles, insa, de la l thca unei pedepse."14 In numele aflarii adevarului doamnei Barki reprezinta "propaganda anticonsti­
bun inceput cii va trebui sa menlina balanra intre: pre~edintele pledeaza pentru apararea "onoarei ~i tutionala" ~i cere guvemului roman sa notifice pe
partidele aflate la putere. Coabitarea guvernamentalil ; prestigiului acestei institutii fundamentale care este canale diplomatice guvernului austriae 17. $eful
intre formaliuni cu proiecte diferite demonstreaza armata" ~i crede in virtulile militarilor: "Fie ca este statului a anuntat astfel ·ca 11 va contacta in scris pe
absenla de altemativa reala in cadrul sistemului : vorba despre gra!iere colectiva, dupa condamnare, fie omologul sau austriac, pentru a-I informa in legatura
politic, iar insatisfac!ia cetalenilor se poate alimenta ca e v~rba de amnistiere, sint sigur ca onoarea cu situalia creata . In plus, pre~edintele a cerut
cu u~urin!a din spectacolul certurilor din coalilie. , militara ii va obliga pe oti!erii ccrcetali saujudecali sa organelor de justitie romane~ti sa aplice legea in cazul
Constantinescu s-a straduit sa atenueze contradiqiilei ceara continuarea anchetelor pina la sfir~it, indiferent persoanelor care incalca prevederile constittgionale,
aparute in arcul guvemamental prin orice mijJoace.. de gradul sau funqia pe care 0 ocupa"IS Astfel de prevederi ce interzic, printre altele, "incitarea la
uneori intr-un fel greu de explicat, astfel mai toate. lamuriri vin pe fondul inceperii unor procese legate separatism teritorial". Spaimele de acest tip ale
conflictele aparute intre PNTCD ~i PO au fos ~ de crimele in care au fost implicati in decembrie 89, pre~edintelui sint ecoul isteriilor din presa, nejusti­
rezolvate la Cotroceni in favoare partidului lui Petrel generali ~i ofi!eri superiori. Printre ei at1indu-se ~i ficate insa nici chiar de sondajele de opinie care arata
Roman. Dupa demiterea lui Valerian Stan din funqi a. generalii in rezerva Stanculescu ~i Chi!ac, care au un pre~edinte din ce in ce mai putin popular.
de ~ef al Departamentului Corpului de Control al Jucat roluri importante in evenimentele din decembrie Increderea electoratului in Emil Constantinescu a
Guvernului pentru indrazneala de a face publice 89, iar apoi au fost mini~tri ai apararii ~i de inteme. 0 scazut din iulie 1996, cind era de 56 la suta la 34 la
numele mini~trilor PO care au oblinut case prin al.ta piesa in completarea tabloului este scrisoarea suta in noiembrie 98.
mijloace ilegale, pre~edintele spune cu seninatate d tnmisa in l11artie 1998 de procurorul militar Gheorghe
marea coruplie conteaza ~i ca "nu asta era problema, Surdescu pre~edll1telui Constantinescu. in care Puterea pre§edintelui
citeva case ~i acelea cu chirie, problema era ce S-3 denun!a presluntle la care a recurs pe atunci procu­ Cele mai multe dispute din executiv se rezolva la
intimplat in ultimii patru ani de guvernare". rorul general Sorin Moisescu pentru blocarea anchetei Cotroceni. Cre~terea autoritarii instituriei prezi­
Constantinescu vrea sa faca pace intre principalele asupra lInor ofileri banuili ca ar fi tras la Cluj in denriale presupune insa ~i citeva riscuri: in primul
30 31 SP nr. 65 / decembrie 1998
 Doi ani de guvernare
rind, acela al diminuarii rolului Pariamentului, care
poate deveni 0 simpla anexa a guvernului, iar In al
doilea rind, riscul transferarii responsabilitatii pe
umerii unui singur personaj, care pare decis sa dea
deplina consistenla prerogative lor sale constitulionale
~i, in plus, sa foloseasca la maximum ~i restul de
influenla pe care 0 detine. In vremea in care s-a aflat
in opozilie, Constantinescu a criticat de multe ori
faptul ca pre~edintele are prea multe atribulii in prea
mulJe domenii, acum insa, Emil Constantinescu
declara diplomatic ca "este impo11ant sa folosim
normele existente, sa Ie completam ~i sa Ie adaptam la
nevoile realitalii intr-un ritm care sa imbine
inlelepciunea cu viteza acestui sfir~it de secol" .
Raportarea pre~edintelui la viteza sfir~itului de secol
este evidenta in actiunile sale de politica externa.
Constantinescu s-a adaptat foarte repede la cerintele
diplomatiei moderne, campaniile de promovare a
Romfmiei in structurile euro-atlantice au fost
sustinute energic de ~eful statului, care a incercat sa
fie peste tot in acela~i timp, schimbind avionul cu
elicopterul, un fus orar cu altul. A reu~it astfel
performanla de a aduce la Bucure~ti pentm prima data
in istoria postdecembrista un pre~edinte american.
Emil Constantinescu este hotant sa joace un rol
important, ~i nu doar sa asiste discret la infruntarile ~i
provocarile de pe scena politica, interna sau
interna\ionaHi.
Note
I. Extras dintr-o declaratie a pre~edintelui, Dilema ,
Nr. 251,14-20 nov.1997
2. Lucian Boia, fstorie $i mit i'n con$tiin/a roma­
neasca, Humanitas, 1997, Bucure~ti
3. ibid.
4. Declaratie a pre~edintelui Emil Constantinescu
reluata Intr-o analiza a postului de radio Europa
Libera, 27 decembrie 1987
5. Andrei Ple~u, intr-un interviu aparut in revista
. Privirea, nr. 47, 11-17 nov, 1998
6. Emil Constantinescu intr-o conferinla sustinuta
la lnstitutul Nobel din Oslo, Adevarul, 27
octombrie 1998
7. Emil Constantinescu intr-o conferinta sustinuta
la Praga, Radio Europa Libera, 25 iunie 1997
8. Adevarul, 16 iulie 1998
9. ibid.
10. "Acum pentru Romania", programul electoral
al lui Emil Constantinescu, prezentat pe 27 iunie
SP Dr. 65 / decembrie 1998
r 1918
1996
II . "Contractul cu Romania" prezentat de Emil
Constantinescu in numele Convenliei
Democrate, iunie 1996
12. Emil Constantinescu, Intr-o declarat ie Iacuta la
Timi~oara, Cotidianul, 19 noiembrie 1998
\3 . Fluxul agentiei Mediafax din 4 aprilie 1998
14. Comunicat trimis de biroul de presa al pre~e­
di nliei,9 aprilie 1998
15. ibid.
16. Emil Constantinescu, Intr-o declarat ie Iacuta in
SUA pentru CNN Internalional, 17 iulie 1998
17. Comunicat al biroului de presa al Pre~edinliei ,
28 septembrie 1998
SABINA FATI - absolvenHi a Scoli
Nationale de Studii Politice $
Administrative. In prezent secreta
executiv la Logistical Cente'
TACTIC. Corespondent de presa 1
Radio Europa Libera. A fost edito
la Mediafax in 1994 ~i la revisli
Tinerama in 1993.
32
Pericolul bol§evic
STELIAN r.A.NASE
f'onnarea statului national unital' roman in
anul 191 ~ ~i raporturile acestui proces cu rcvollqia
din Rusia sunt inca putin stLldiate. Priza ideologica
asupra evenimentelor ~i rcalitatea politica din
perioada interbelid au impiedicat 0 cercetare
riguroasa. Din alte motive. de sens COI1lrar. dar tot
id~ologice ~i politice. cercetarea relatici amintite a
fost blocata dupa 1945. Caden~a rcgimurilor
comuniste a deschis, in sfir~it, aceastii posibilitate.
Astiizi. pare mai limpede ca altadata ca procesul
Unirii din 1918 a fost in mai mare masura
intluenpt dedt s-a crezut de evolu!ia eveni­
mentelor din Rusia, de modul in care occidentalii
au perceptut lovitura de stat bol~evica din 7
noiembrie ~i de r<lzboiul civil care a urinal. Nu imi
propun 0 analiza exhausti va asupra temei. Mii voi
opri numai asupra a doua episoade .
Gnd la IS martie 1917 land Nicolae al II-lea
a abdicat, consecinlele pentru Romania erau
imposibil de prevazut in toata amploarea lor.
Revolutia din februarie-martie din Rusia a
provocat 0 situa!ie dramaticii pe frontul romano­
gt:nnan. Armatele ruse~ti se retrag in neorinduiala
spre est. .. ... rusul luase locul neamtului ~i devenise
vrajma~ul nostru cel mai de temut", scrie
Constantin Argetoianu in amintirile sale, " .. .
anarhia s-a intin5 ca 0 pecingine In toate corpurile
de trupa. Ofilerii de pretutindeni inlaturali, de
muite ori uci~i , ~i in locul generalilor se instalau
soviete de soldali conduse de cite un prapurgic sau
de un simplu gradat .. .fntronarea bol~evicilor
insemna - 0 ~tiam tOli - pace separata."
La numai :;;ase saptamini, de I Mai, 0 de­
monstralie a soldatilor ru~i ii elibereaza pe Cristian
Rakovski :;;i pe Mihai Gheorghiu Bujor. Rakovski
nu era 0 figura necunoscuta. Era cel mai activ lider
al mi:;;carii socialisle din Vechiul Regal. Din 1917
va face 0 cariera fulguranta in Rusia sovieticii. In
1919 este pre~edintele sovietului din Ukraina. in
1923 este trimis la Londra ca ambasador al Rusiei '
din 1925, este ambasador la Paris. In 1927 est~
declarat persona nOll grata in Franta , ,si se intoarce
-'. . .
33
in Rusin. [n Romania nu se putea intoa n:e penlru cii
fusese conclamnat la moarte la 30 martie 1920.
Rakovski, suslinator al lui Trotki, va ciidea in
~izgrarie ~i va pierde pozitiile in ierarhia hol~e\'icii.
[n 1938 este j udecat la Moscova in c~ldrul Mari i
Terori , [ejovcina, :;;i condamnat la 25 de ani de
l11unca silnicii . Va fi executat in septembri e 19-+ I la
ordinul lui Stalin. Mihai Gheorghiu Bujor a lost
mai l1orOC05. EI va re veni In Romania, \ "a ti judecal
~i amnistiat. Va l1luri in patul lui in anii 50, uitat.
Atunci insii, in 1917-18, cei doi erau tigu rile cele
mai cunoscute legate de revolu!ia bol ~ evic:1.
Rakovski era binecunoscut in mi~care a socialista
internationala, cu multiple legaturi in Occident. in
mediile de stinga. Cuno~tea personal liderii
revoluriei bol~evice ruse dinainte de 1917. 0 data
eliherali , cei doi se opresc la Odessa unde
organizeaza un Comitet revolutionar romClI1 . Patm
zile de la lovitura de la Palatul de lama. Rakovski
saluta revolulia in ziarul hvestia, ex pril1lindu-~i
regretul ca "din pacate , proletariatul rom an nu are
posibilitatea sa i~i aeluca solidaritatea totala la
revollliia rusa". Rakovski se face vin ovat in
perioada care unneaza de a fi fost in spiratorul
tuturor masurilor antiromane~ti ale guvernuilli
bol~evic. EI chema repetat la rasturnarea monar­
hiei, la confiscarea paminturilor, ~i la revoltqia
proletara. Pozilia sa va deveni. datorita intluen tei
sale pe linga Lenin ~i Tro!ki, pozilia oficialii a
Petrogradului . Internationala Comunista. din al
carei Birou Politic face parte de la formare, in
1919, i~i va insu~i tezele antiromane~ti ale lui
Rakovski . In perioada 1917-1920, Rakovski a
incercat sa organizeze expedi!ii militare ~i sa
rascoale populalia Romania impotriva puterii
legitime. Pentm el, revolutia pennanenta trebuia sa
i~i consume prima etapa prin sovietizarea Roma­
niei . Romania trebuia sa constituie, dupa revolulia
proletara de aici, 0 baza de asalt spre Balcani,
pentry realizarea unei federatii balcanice ro~ii .
Incepind din 25 octombrie17 noiembrie 1917,
odata cu puciul bol~evic de la Petrograd , condus de
SP Dr. 65/ decembrie 1998

1918
Tro\ki, dupa cleeretul asupra paeii uut de Lenin ,
siruariu pe front s-u ugravat. Finanlat de: ge:rmani ­
asUizi avelll dovezi publicate ue Richard Pipes ~i de
Dimitri Volkogono v -, Lenin i~i propunc in primul
rind s5 t~lCii puce eu Germania (~i eu Austro­
Ungaria) pentru a-~i eonsolida pLll erea. In aeeastii
eeLlurie polilico-militara, RomClllia era su<.; ri fieula.
SitLlapa ei uevenea peste noapte cxtrelll de pe­
rieuloasa. Ea va eonstitui de la ineepLlt Ulla din
rinteil: favorite pentru strategia revo lurie:i mondial e
dezvoltata ue Lenin ~i ue Tro\ki inea ue la
inecpLitul secolLllui. Incheierea p:leii de: la Brest
Lit()\sk, illlrc sovietc ~i Puterile Centrale, aduce ill
age:nJa aeeslora din llrma srtuaria Rom:lI1iei.
Variantcle penlru lUra erall: I) ue a apara teritoriul
ramas sub ~uveranilateJ Romaniei , a~a cum era
illscris in aeordLlrile cu Antanta: 2) de a face pace
se:paratii eu Puterile Centrale: 3) de a pleea In exod
pe:ste PrLll ~i de a liisa populalia neprotejatii in fata
Ocupanrului.
In 29 noiembriei9 decembrie armistililll de la
Foc~ani incerca sa dea 0 solutie acestei chestiuni.
Petrogradul trimile trupe la [a~i pentru a-I asasina
pe regde Ferdinand, sau macar pentru a-I aresta,
impreuna cu generalul rus Scerbacev care 1111 se
raliase bol~evicilor. Cu 0 zi inainte Cristian Ra­
kovsk i trimitea de la Odessa 0 scrisoare la
P~tmgrad cerilld sprijin pentru 0 aCliune decisi va
ill Romania. Fundalul acestui virf de criz5 il
cOllstituia, desigur, Basarabia. La Chi~in5ll se
deschideau ia 4 decembrie lucrarile Sfatului Tarii.
In aceea~i zi, Mihai Gheorghiu Blljor cere de la
Odcssa bol~evizarea Romaniei cu ajutorul sovie­
telor. Armata romana trece la dezannarea trupelor
ruse~ti atlatc in debandada. Ministrul Romalliei la
Petrograd estc arestat din ordinul lui Lenin, in
ultima zi a anulu i 1917. La 0 saptamina Rakovski
ii aresteaza pe membrii consulatului roman de la
Odessa. Peste trei zile armata romana trece Prulul,
il1\'itata de gllvernul Republicii Democratice Mo l­
dovene~ti , proclamata pe I noiembrie. Petrogradul
declarii razboi Romaniei ~ i confisca tezaurul aflat
in pastrare la Moscova. Toate agresiunile ~i
diversiunile Rusiei sovietice, Internalionalei Co­
ll1uniste $i ale URSS-ului indreptate impotriva
Romania vo r fi astfel finantate decenii, din surse
romane~ti.
Rusia incheie pace separatii, la Brest Litovsk,
Cll Puterile Centrale. Romania - sau ce mai rama­
sese din ea - este intr-o situatie limita. La Odessa
generalul Averescu ~i Crist ian Rakovski semneaza
un nou acord prin care Romania unna sii se retraga
in trei luni din Basarabia. Este, pelltru Romania ,
SP nr. 65/ decembrie 1998
mOlllentul eelillai greu din tot razboilii. Aliarii SUllt
departe. ~oscova a deci s sa sovietizeze Romania .
Instalari ill sud, la Odessa, bol ~ev icii victorio~i , ali­
ari cu nemrii ~i austro-ungarii au prins Romania
intr-un c1e ~ te fYtra sC{lpare. Pacea scmnuta la Buftea
(in maltie) ~i Bucllre~ti (in aprilie) este consecin!a
aceslei sitllilrii. Romania era amcnin!atii cu
dezintegrarea. Ea trebuie sa st.'ll1neze tr~ltatui de
pace eu Puterile Centrale, in conditiile foarte grele,
~tiute. Fara defeqiunea ruseasca ~i, mai ales, fara
agresiunea ru~ilor - preocupali de transformarea
razboiului in revolulie 1l10ndiala -, cu sig u1'an\:1
Illcrurile llU ar 1'i ajulls atit de critice pentru
Romania. Presiun~a declall$ata inca din noiembrit.'
19 17 de soviete a epui zat resursele rezisren\ei ar­
mate pe f"ontul romiinesc. Actiunea a \izat explicit
ruinar~a statlllui roman, capituiarea ~i desehiderea
in acest mod, unlli drum pentrll Armata Rosie. ~i
instal area unlli regim bol ~ev ic la Bllcure~ti Cum se
va intampla la Helsinki , Budapesta, Muncilcn,
Berlin $i Bremen mai tarziu. Cel pu\in pentru
rom ani bol~evismlll ~i-a dezvaluit natura agresiva
si alltoritara inca de la inceputurile sale. Aici se
incheie prima pane a relariilor Romaniei Cll Rusia
sov ietica.
AI doilea aspect line de evolu!ia evenil11en­
telor din al1ul 19 J9, ~i se COnSLll1la 0 data cu s1'ar­
~ itlll razboiului ~i infrangerea Putcrilor Centrale.
cand situatia politico-ll1ilil:lra se sehimbii. Voin\a
bucovinenilor 5i transilvanenilor de a se reintrcgi
cu ~ara provoacii alta criza. Rusia sO\'ietica inre­
lege retragerea PlIte1'ilor Centrale ca un prilej
potrivit pentru exportul de revolu\ie . Aplicarea
principiilor wilsoniene, eu privire la autodetenni­
nare sunt speculate de bol~eviei unilateral ea
separare de Viena, dar ~i ca un moment favorabil
pentm preluarea puterii de bol~evicii locali ~i,
adesea, alipirea la Rusia . Comportamentul de mare
plltere al Imperiului tarist, mereu disponibil sa
inghita noi teritorii, s-a tran smis integral noii puteri
care il alungase ~i ucisese pe lar Dezmcmbrllrea
Imperiului Austro-Ungar multi plica factorii de
instabilitate la granilele Romaniei . Adunarea de la
Alba l ulia hotarise unirea Transilvaniei cu
Romania . Declararea republicii sovictice, sub
conducerea lui Bela Kuhn in Ungaria, in manie
1919, acutizeaza tensiunile . In aprilie guvernul
roman trimite armata in Ardeal. Tmpele ungare
trec linia de demarcalie, spre est, ~i au loc ciocniri,
urmate de ofens iva annatei romane, care se opre~te
pe aliniamentul Tisa. Rakovski, ~ef al sovietului
ucraillean, ~i Lenin, ~ef al sovietului 1'usesc, trim it
Romaniei un ultimatum in care cer retragerea
34
r­
1918
armale:I mIll<1ne uin 8asarabia ~i Bucovina, ame­
nin!Cllld Cll represalli. Numai situaria militara
complicati'l pcntru Rusia a impi ed icat tinali za rea
~lIl1~Ilill!{\ri lor.
Is IIw i f') j I), L('nin , '" Ire 8" /11 f.:lIJIII, Ideg wl/lii :
"Suntem incredin!a!i ea proletariatul din
Ungaria, eu loate greul:l!ile uria~e, i~i va l1lenlinc ~i
intari puterea Sailit Armata Ro~ic a Illtlileitorilor $i
r:1rallilor din Ungaria. care se inta1'e$te. Pacea
groazlIicii a Anlanlei ll1i\re~t e inca spirilLll solida­
ritatii ell pllterca sovictdor.
Icri trllpek llcrainiene all il1Vins pe romani ~i
au trecut N istrlli.
Trimit salll~lIl cel mai cordial dllmitale ~i
llituror w\ 'a r:\~ilor ungun.
Lenin"
Romania urm3 sa tie invaJata de Armata
ro~i~ , pc 13 Nord $i Est , in contex tlll unei ofcnsive
bolsevice lIngare in Transilvania, in primavara
allll'lui 1919. Ordinele de expedilic au fost contra­
mandate in iulie 0 data eu deci zia Consiliullli
[nter"liat format de tarile Antantei, de lichidare a
repllblicii bol~evice ungare. Intr-o ineereare de a
supravie\ui , Armata Ro~ic ung~lIii. ataca aliniamen­
tde arillatei romane . La sfir~itl11 lunii iulie, dUp[1
respingcrca atacuri lor, armala rom<'ina incepe
ofells iva Ia vest de Tisa. La inceputul lui august
revoiulia bol~evica cste liebidatii. Bela Kuhn se
refllgiaz:l la Viena. Dup5 cite va zile unitiili ale
armatei romane intra in Budapesta.
Nu a~ vrea sa intelcgem aceasta scurta
cronologie a evenimenlelor ca LIn episod ero ic al
istoriei rol11iine~ri , ei ea un pril ej de meditarie
iSlo1'iea. 0 mica Icqie dcspre 0 pe1'ioada tllibure a
isturiei europcne. Ea ne spLine cite ceva despre
aqillncLl aCaparal()ar~ ~i dizo!\'(lnta a Imperiilor. Pe
ruinele habsburgilor, Rusia sovictica incearc,j sa
pcnctrcze eu intcnria de a umple: vidul de putere.
Partieipind 1'1 infringerea revoluriei bol~evice de la
Budapesta, Romania s-a aparat pe ea insa~i de
c0l1111nisl11 ~i a salvat ~i Ungaria de prelungirea
unei ~xperiente nefaste pentru ea.
Tn 1945, logica istoriei era alta. Romania
fusese cucerita de URSS , ~i anexata. Armata
roman,j incadrata de regimcnte ~t1e Armatei Ro~ii,
ajungc iar la Blldapesta , de data accasta pentru a 0
cl ibera de l11a~inaria de riizboi nazista. Armata
ro~ie adllcea cu ea ~i sistemul politic din URSS, a~a
cum ii spune Stalin lui Djillas in 1945 . In 1956,
p(Jplllatia budapestana se ridica impotriva ocupa­
!lei sovietice. Gheorghiu Dej se ofera sa ii ajute pe
35
sovietici Impotriva r;:iscularilor. RefuZlil Ilii
Hrusciov face ca rom:inii sa nu intre, pentrII a trcia
oa1'a in acest seeo!, Cll :1nllata ill Budapcsw , ~i S,\
participe astrel la 0 repre:siune singero,lsa ~i
ru~inoasa. fntorcindu-n e Ia imprejurarile din J 9 I 9,
vreau sa amintesc ca Bela Kuhn , adversar dec/;tral
31 romanilor in Internationala CO I11Unist:l, \'a slj1'~i
la fel ea Rakovski, impu$cat dupa un p1'oce$
inscenat la Moscova la ordinele lui Stalin. 0 dala
cu in1'ringerea revollqiei bol~eviee din Ungaria, si­
tua!ia din regiune se stabilizeazii. Lenin se vede
blocat in planurile sale de revolu!ie mondialii Asta
nu inseal11na ca bol~evicii renlln~a Ia "revolu!ia
mondiala".
TelegrwlIG Irimisa Illi Swlill. /11 23 iI/lie /Y}I!, 1111 an
II/ai /Iir::iu:
Lenin catre Stalin, 1920, 23 iUlie, Ia Harkov
"Situa!ia Cominternului este splendida.
Zinovie\'" Buharin ~i eu mine, gandim ca estc
momentul sa incurajiim re\'oluria din !talia. P;:ire:rea
mea este, ea, pentru a se intimpla 'ISla, Ungaria tr~­
buie sovietizat;:i ~i, de asemenea, poate Cehia 5i
Romania . La asta trebllie S;l nc gandim ell at en\ie.
Trimite concluziile tale detaliate."
R\Jprodus de Richard Pipc ~ din arhivclc CO lll in lL~rnu ­
lui, deschise dupa 1990.
Acest ragaz al revolLqiei bol~e\ ' ice impus de
armata romana, de clasa politica romaneascii. ,
permite consolidarea statului nalional roman. EI va
reu~i sa combata cu succes tentativele repetate ale
Moscovei de a submina regimul democratic ~i
unirea. Subversillnea interna, diversillnile din
perioada irnediat urmiitoare formiirii statllilli
national unitar sunt un capitol aparte, prea vast
pentru a fi analizat acum.
STELIAN T ANASE - a absolvit Facul­
tatea de Filosofie, Unjversitatca Bu­
cure:;;ti. Autor al rnai rnultor car!i
(romanc, escuri politice). Profesor
de $tiin!c politice la Universitatca
Bucure:;;ti. In 1997 a fost visiting
professor la UCLA :;;i bursicr
Fullbl-ight la New School for Social
Research in 1997. Din 1992 cstc
redactor-:;;ef la revista Slera Po­
liticii.
SP nr. 65/ decembrie 1998

J9J8
·U ni.rea Basarabiei
§i a Bucovinei cu Romania
. in 119118
PAUL CERNOVODEANU
Dupa aproape patru ani de la izbucnirea
primului razboi 1l10ndial. anul 191 R debuta sub
auspicii sumbre pentru Romania ~i puterile
Antantei. Rusia, cazuta sub cizma bol~evica, ducea
tratative eu germanii pentru ie~irea din razbol in
timp ee tara noastra, parasita de ~;liatul pertid ~i
ramasa complet izolata, in mijlocul vrajma~ilor, era
silita, la rindul ei. sa inceapa negocierile ce all
premers incheierii silnicelor paci de \a Buftea ~ i
Bueure~ti, prin care trebuia sa cedeze bulgarilor
Dobrugea. iar austro-ungarilor culmile Carpa\ilor.
Dupa pierderea teritoriului dintrc Duniire ~i
mare, fapt ce a indoliat sutletele romflllilor, intr-un
moment in care ori~iee speran!ii de infflptuire a
l1lult visatei uniri , prin alipirea provinciilor pentru
care ei triiseserCI spada in 1916 era p:u[lsita, s-a lvit,
totu~i, 0 nesperata raza de lumina de partea de
rasarit a !arii, cind Basarabia a reu~it sa revina la
sinul patriei mumc. Timp de 106 ani, cu toate
incerearile !acute de stapinii ImpiIatori, provincia
dintrc Prut ~i Nistru n-a putut fi dezna\ionalizata ~i
absorb ita colosului rus. in pofida deportariIor de
autohtoni ~i colonizarilor de alogeni, eaci la 1918
tot elementul romanesc ramasese preponderent.
Evolu!ia reintoarcerii Basarabiei la patria mama a
fost fireasca dupa procesul ireversibil dezlantuit in
Rusia !arilor prin revolutia social-democrata din
februarie 1917, um1ata apoi de lovitura de stat
bol~evica din octombrie. Desigur, pina la con'~ti­
entizarea, pe plan politic, a maselor. a fost nevoie
de framintari ~i doua luni de zile de coabitare cu
roman ii, dupa intrarea trupelo[ noastre in pro­
vineie, spre a 0 scapa de iadul bol~ev ic, basarabenii
au eonstatat, in mod logic. ca loeul lor era alaturi
de fratii d,_ peste Prul Nenumarate motiuni ~i
chemari, provenind din cele mai diferite straturi
sociale, au pledat in aeest sens. La doua luni dupa
proclamarea independenlei Republicii Moldove­
ne~ti, la 22 ianuarie 1918 , condiliile pentru rea­
SP nr. 65/ decembrie 1998
lizarea unifici:irii eu Romania erau real iz~lte:
Sfatul Tarii s-a intrunit la Chi~iniiu la 27
martie 1918 , spre a hotari soarta Ul1ini . LlIcrarile
adunarii solenme s-au desfii~urat sub pre~edinlia
lui Ion Incule! ~i in prezenta membrilor cabinctului
~i deputa~ilor Repllblicii \10Idovene~ti , prectlll1 ~i a
prem ierului roman AI. Marghiloman ~i a celorlalli
reprezentanti ai Guvernului de la Ia~i . in [ala
Sfatlllui Tiirii, pre~edintele Ion Incule\ a dat citire
acwlui solemn de unire a Romaniei ell Basarabia.
in acesta se specifica:
"in ntlmele Poporului Basarabiei . Sfatlll Tiirii
declara: Republica Moldoveneasea (Basarabia) , in
bota rele sale dintre Prut, Nistru, Dunare ~i Man~a
Neagra ~i vecbile granite ell Austria, rupta de Rusin
acum 0 sutii ~i mai bine de ani, Jin trup ul
Moldovei, in puterea dreptului istoric ~i a dreptulu i
de neam, pc baza principiului ca noroadele singmc
s a -~i hotarascii soarta lor, de azi inainte ~i pentru
totdeauna se une~te cu mama sa, Romania".
Unirea llrma a se face pe urmiitoarele baze:
" 1. Sfatul Tarii actual ramine mai departe
pentru rezolvarea ~i realizarea rcformei agrare,
dupa ne\loile ~i cererile norodului", hotariri ce vor
fi recunoscute $i de Guvemul roman.
"2. Basarabia i~l pastreaza alltonomi a
pro vinciaHi, avind un Sfat al Tiirii ales pe viitor
prin vot universal , egal, direct ~i secret, cu un organ
implinitor ~i administrati e proprie". in competenta
Sfatultli Tarii intra "votarea bugetelor locale,
eontrolul tuturor organelor municipale ~i numirea
tuturor functionarilor administrat iei locale" .
Printre alte prevederi importante se mai stiplilau:
"6. Respectarea drepturilor minoritii!ilor din
Basarabia" ~i trimiterea In Parlamentul roman a
unui numar de reprezentanti "propoqional eu
populatia, ale~i pe baza votului universal, egal.
direct ~i secret"; toate alegeriIe din Basarabia
pentru sate, ora~e ~i Parlament "se vor face pe baza
36
1918
\otlllui uni\ ~rsal. c!.!:al. secret ~i Jireet" .
" 10. Libertatea-pcrso nal fl, libenatca tiparului . a
eu\ intulUl . a credin\ei. a aliulliirilor ~i toa te libertali,le
ob~te~ti vor Ii garantate prin Constitu\ie". Ultimul
anieo!. II , prevcdca 0 amnistie gellerala pentru
infractiunile politicc comise in ultima vreme. Si
actul de unire se inchcia astfd: " Basarabi a, unindu­
se ea tiid eu mama sa, Rom<inia, parlamentul roman
va hotari convocarea neintirziatii a Constituantei , in
care vor intra propoI1ionHI eu popula\ia ~ i repre­
zentan(ii Basarabiei. ale~i prin \01' universal, ega I.
direct ~i secret spre a hotari impreuna eu to!i
inserierea in Constitu!ie a principii lor $i a garanliilor
de Illai Sll~. Traiasea Unirea I3asarabiei cu Romani a
dc-a purufl :;;i :otdeauna".
S-a procedat apoi la actl'l l \otarii , prin care
deputalii s-au pronun\at in majoritate pentru Unire :
86 voturi pentru , 3 impotriva ~i 36 ablineri.
Pre$edintele Sfatului Tarii, Ion Ineulet, face
cunoseut rezultatul. strigind in aplauzele furtunoasc
ale asistcntei: "Triiiascii uniren cu Romania mama! ".
Premierul guvelllului de la In~i , AI. Marghiloman,
rechemal in salii, ia act in mod solemn, "in nllmele
poporlllui roman ~i in nUll1ele Regelui Romaniei", de
dec\ara!ia pentrLl unire ~i-~i aduec ol1lagiul "in fata
geniului rasei noastre care, dupa 0 despaqire de un
veac intreg, gase~te singur calea fireaseaeare sa-I
aduca la mintuire, ealea fireasca aratata de istorie".
Un martor ocular a dcscris in gazeta Sfntul Tcirii
entuziasmul de nedescris al mul\imii .ce a unnat
proclam[lri i Unirii: "Publicu! zguduit de emotie
striga: Traiasca Romania Mare! Traiasca M.S.
Regele nostru iubit, Ferdinand I, eel mai mare
democrat din Romania Mare l Deputatii ~i publieul
se imbrati~au ~i se siirutau. Ochii tuturor erau
inrOllra!i de lacrimi ~i bucurie. .. Valurile entuzi­
asmului euprin~cra ora~ul intreg. Clopote\e de la
toate biserici Ie din Chi$inau incepura sa sune,
vestind lumii intregi bueuria moldovenilor dezrobiti .
far pe strazile Chi~inaului, cete nenUl1larate de
cetateni inconjurau pe feriei(ii fiiuritori ai marelui act
al Unirii ... indrcptindu-se, val-virtej, spre biserica
soborului, spre a multumi Dumnezeului parintilor
no~tri, care a binevoit a Ie calauzi pa~ii ~i a rasplati
truda lor de matiiri prin ineununarea ei eu izbinda
cea mai frumoasa ~i desav ir~ ita".
A doua zi, la 28 martie, regele Ferdinand,
anInd rezultatul vOtUllli, a trim is. 0 telegrama
pre$edintelui Ineulet ~i premierului basarabean
Ciugureanu la Chi$inau, prin care declara: "Senti­
mentul na!ional ce se de$teptase atlt de putemic in
37
timpurile din urma III inimil e moldovenilor de
dincolo de Prut a primit. prin votul inall<itor al
Sfatlllui Tiirii, () solcl1lna nfirmare. "Un vis frllmos
s-a inCiptLlit" ~i sLlveranu]Il1LlI!ul11ca proniei eere~ti
pentrLl ae eastii "dulce l11illgii erc" in zile de
rcstri$te , deoarece i-a vazut pc fra!ii basarabcni
revenind iara~i In Palria MUl11a . Unirea Basarabiei
ell Romania s-a sarbatorit cu tot fastul la 30 manie
19 H~ la la~i, in preZen!il familiei regale. a Guver­
nullli , it delega!ilor sosi!i de la Chi~iniiu cind, dupa
sav ir~irea llnlli Te-Deul11 solel11n la eatedraln din
ora~ , l1lul!imea a venit sa aciame 1:.1 re ~edin ta
sllveranilor, pe rege, regina ~ i mini~tri , incingind
apoi 0 honi generala pc vestita strada Liipll~neanu.
"Proclamarea Unirii Basarabi ei eu Romania"
- a scris cunosclltul canurar Io n Nistor intr-un
inspirat artieol apiirllt in ziarul Romcillia 1I01lei de
sub direqia Illi Onisifor Ghibll - a eonstitllit "unu!
din cele mai mari , mai rel1larcabilc ~i mai fericite
evenimente din intreg trecutlll neamului nostru.
Ferice de fratii basarabeni care din prinos ul insu­
tletiri i ~i dragostei lor de neam ~i de tara, au izbutit
sa impleteascii din nO li legaturile tire$ ti intre
Basarabia ~i Romania, legaturi care ell 100 de ani
in urma fusesera destramate de ghiarele pradalniee
al e vulturului din Ural. Destriill1ate zic. tiind d
fratii llo~tri basarabeni au dovedit prin glaslLll ~i
fapta lor ca aceste legaturi nu fusesaa rupte
niciodata de isto v in gindul $i sutletul lor ... " Iar
inimoasa regina Maria, vrednica solie a marelui
suveran ce a fost Ferdinand I, marturisea cu
nemarginit entuziasm ca "alipirea Basarabie i e
netagaduit un mare eveniment pentru tara noastra"
constituind "prill1ul pas spre « Unirea» visata de
Romania".
$i, intr-adevar, VlZlllnea premonitorie a
reginei s-a indeplinit numai dupa citeva luni. In
toamna anului 1918 cursul razboiului mondial s-a
modificat in chip dramatic pentru Puterile Cen­
trale. Ofens iva gerll1ana pe frontul de Vest a fost
infrinta ~i urmata de 0 contraofensiva de propoqii
a aliatilor anglo-franco-americani, care I-a adus pe
inamie in pragul infringerii, Romania a reintrat in
lupta pentru implinirea idealului national. Alialii
Gennaniei s-au prabu$it unul dupa altul. Bulgaria a
capitulat in septell1brie. Turcia este scoasa din lupta
la finele lui octombrie, iar Austro-Ungaria se
destrama dupa manifestul imparatului Carol I, care
accepta ea fiecare nationalitate din cadrul impe­
riului sa-~i poata fonna 0 organizare de stat proprie
in euprinsul teritoriului locuit de ea, pe baza
SP nr. 65/ decembrie 1998
 1918
principiului ::lutodetenninarii popoarelor, recu­
nuscut prin cele 14 puncte enun!ate In programul
de pacc al pre~edinteilli SUA Woodrow Wilson.
AstfcL conglomeratul statal al Allstro-Unga­
riei s-a descompus In c\clllcntele sale etnice consti­
tuti ve. cehii. polonii, croa!ii. slovcnii ~i ungurii
proclamindu-~i independenta. rind pc rind, intre 28
octOlllbric ~i 2 noiembrie, iar la 3 noiembrie
i1l1pcriul :.l ccrut pace. fiinci urillat la II noicmbrie
~i de Germanin. pllnindu-sc astfcl capat primului
r{lzboi l11ondial.
La 6 noicl1lbrie a incctat ~i stapinirea austriaca
in Bucovina. pukrea concelllrindu-se in mina unui
(onsi Iiu national roman ~i a unui gllvcrn prezidat
de Iuncu Flondor. Autoritatea Consiliului fiind
inc:ilcat:i de Rada llcrainean:1 de In Liov care ~i-a
trimis solda!ii spre a-~i impllne legea in Bucovina,
a fost chemata in ajlltor Armata romfll1a care ~i-a
mcut intrarca trillmfala in Cernallti la 11 noiembrie
sub c(ll11anda gcncralului lacob Zadic. izgonind pe
n:i\·,ilitori.
COl1sililll National, in ur1l1a dorinlei nestaviJite
a provinciei de a se realipi la truplil Romaniei, a
convocat la 28 noic1l1bric 191 g Congresul General
al.l3uco\·inei "pcntru stabilirca raportului politic al
13l1co\·inci fala de Regatul rom[lIl". La congres au
luat p3rte 74 membri ai Consiliului National,
printre care lancu ~i Nicu Flondor, Dimitrie
Mannclillc, Ion Nistor. Teodor Stefanelli , loan
Starcea. Aurel ~i Octa vian Voronca ~.a . , precul11 $i
delegati germani. poloni ~i lIcraineni ca minoritari.
Congresul a fost salutat de prqedintele Consiliului
National. Dionisie Bejan, iar cuvintul a fost dat
~cfului guvcrI1ului bucovinean, lancu Flondor. care
a rostit Declaralia de Unire. in acest act se
procIal1lau urmatoarele : "considerind ca de la
fllndarca Principatelor Rom5ne , Bucovina, care
cuprinde vechile \-inuturi ale Sucevei ~i
Cemau\ilor, a facut pururea parte din Moldova care
in j urul ei s-a inchegat ca stat: considerind cii in
cuprinsul hotarelor acestei lari se gasesc vechiul
scaun de domnie de la Suceava. gropnitele
dOi1l11Qti dc la Radauti , Putna ~i Sucevita, precum
~i llluite alte unne ~i amintiri scumpe din trecLltul
:v[oldovei; consider'ind cii fiii acestei lari, umar la
llmC!r cu fratii lor din Moldova ~i sub conducerea
acelora~i domnitori , au aparat de-a lungul
veacurilor fiinta neamului lor impotriva tuturor
incaJcariior de afara ~i a cotropi fii pagine;
consider'ind ca in 1774. prin vicle~ug, Bucovina a
fost smulsa din trupul Moldovei ~i cu de-a sila
SP Dr. 65/ decembrie 1998 38
alipita coroanei H absburgilor; considerind ca 144
de ani poporul bucovinean a indurat opresiunik
unei ocarmuiri striiine care ii nesocotea drepturilc
nationale", iar pentru jertfele de singe aduse pc
cimpurile de lupta ale Europei sub un stcag venetic
pentru gloria ~i marirea asupritorilor, a primit drept
rasplata mtc~orarea dreptllri lor mo~ten ite".
izgonirea limbii sale "din viara publica. din ~coala
$i chiar din biserica"; considerind ca, In acela~i
timp, "poporul ba~tina~ a fost impiedicat sistematic
de a se folosi de bogaliile izvoarelor de produqie
ale \arii" ~i considerind. totuii, ca "cu toate acestea,
bucovincnii n-C1u pierdut nadcjdca cil ceasul
mintuirii, a~tcptat cu ~ltita dor ~i nerabdare. \'a sos i
~i cii lllo$tenirea lor strabuna, t:iiata prin granile
nelcgiuite, se va intregi prin realipirea Bucovinci la
Moldova lui $tcfan $i ca au nutrit \'e~nic credinfu
ca marele vis al neall1ului se va inraptui , cind se
VOl' uni toate \arile roll1ane dintre Nistru ~i Tisa
intr-un stat national unitar, constata ca ceasul
acesta 1l13re a sunat I ".
Dupa prabu:;;irea aSllpritoarei monarhii allstro­
ungare, "cel dintii gind al Bucovinei dezrobite se
indreapta dtre Rcgatul Rom aniei. de care
totdcauna :1 legat nadejdea dCLrobirii sale". De
aceea Congresul General 31 Bucovinci, intrunind
suprema putere a tarii, hotara~te "U nirea nccondi­
tionata ~i pentru vecie a Bucovinci, in vechile ei
hotare pina la Ceremu~, Colacin ~i Nistru, in
Regatul Romaniei". Supusa la vot, Declaratia de
Unire a fost prilllita in unanimitate, in aplauzcle
nesflr~ite ale Congresului ~i ale numeroasei
asisten\e fiind adusa ~i la cllno~tinta regelui
Ferdinand printr-o emo\ionanta telegrama, la care
suveranul a raspuns profund mi~cat: "in 3ceasta
clipa inal\atoare, gindul meu se indreaplii catre
oamenii patrioti, care, eu toate suferin\ele indurate
in cursu I vremurilor au ~tiut sa tina vie in inimile
poporului memoria lui Stefan cel Mare ~i Sfint ~i
sentimentul national, pregii.tind aSlfel, Gra ~ovaire
~i insufleliti de un patriotism cald, zilla binecll­
vintata de azi".
Peste citeva zile, 0 delegatie compus[l din 15
membri au prezentat regelui Ferdinand la Ia~i ACILII
de Ullire. In acele zile de exaltare de la finele lui
noiembrie, "cel mai de seama eveniment a fos!" ­
scria regina Maria - "sosirea unei delega\ii di n
Bucovina, care venise sa declare ca tara lor e un a
cu vechiul regat , tara-mama sub ale c5rci . aripi
nadiijduisera totdeauna sa se ulleasca cu totii. Ii
primiram in mod solemn ~i salutara pc rcgele
Ferdinand ~i pe regina Maria ca pe dezrobitorii lor.
1918
Au \·enit ]a noi ca ni~le copii, care-~i cauta parin\ii
~i ne-~lm privit lInii pe altii Cll adinca zguduire,
aducindu-Il~ aminte cit era de strivit sub calciiele
dU~l11anilor. pin:1 acul1l citava vreme. visul nostru
de ullirc".
Dupa cc Ia I decembrie 1918 a avut loc ~i
\'1arca Adunarc de ]a Alba llllia, Cll participarea a
peste 100.000 de ronuini venit i din toate coitllrile
Banatullli ~i ale Transilvaniei, unde s-a hotarit
"Unirea acestor romani ~i a teritoriilor locuite de
din~ii CLi Romania", Sfatul Tarii de la Chi~inau,
reunit in 5edinta de la 10 decembrie, a decis
adoptarca lIrl1l:itoarci dcclaratii: "In urma unirii cu
ROll'~illla mama a Bucovinei . Ardea 1ul ui. Banatului
~i riliLlturilor lIngure~ti !ocuite de romani in
hotarcle Dllnarii ~i Tisei" se face cunoscllt ca
"J3asarabia renunla la condiriunile de unire
stipulute in actul de la 27 martie. fiind incredintata
ca in Romania tuturor romanilor regimll! curat
democratic este asigurat pe viitor" ~i, de aceea,
proclama "unirea necondilionata a Basarabiei cu
Romania mam:i".
A~adar. visul de veacuri al poporului nostru ­
obligat prin vitregia vremurilor sa triiiasca secole
de-a rindul divizat ~i sub stapinire straina - a ajul1s
sa sc il11plillcasca. dupa atitea sacrificii , la finele
anului 191X, tori fiii ne3mului romanesc din
Basarabia, Bucovina, Transilvania ~i Banat reu­
nindu-se cu fralii lor din Muntenia, Moldova ~i
Dobrogea in cadrul aceluia~i stat na\ional, unitar,
independent ~i indivizibil, Romania mare.
Din nefericire. inmptuirea realizata de inain­
ta~ii no~tri cu atita truda n-a durat de cit putin mai
mult de doua decenii . Vicisitudinile celui de-al IJ­
lea razboi mondial, cirda5ia criminala dintre
nazism ~i cOlllunislll concretizata prin nelegiuitul
pact Ribbentrop-\1olotov, a nordului Bucovinei ~i
a unei paqi din Transilvania. Daca in urma actului
curajos in faptuit de M.S. Regele Mihai la 23 august
1944, Romania a mai putut redobindi, la
Conferinra de Pace de la Paris din 1947, partea
cotropita din Transilvania, in schimb provinciile
din nord ~i rasarit s-au dovedit pierdute pentru noi.
Aruncind acum 0 privire asupra situatiei
actuale atit de complexe create in Rasarit Europei
dllpa 1989, constalam desprinderea Basarabiei _
sub Illimele de Republica Moldova - de fosta
URSS sub forma unui mic stat independent, fragil
~i vulnerabil, deoarece prin politica diabolica a lui
39
Stalin, Basarabia a fost dezmembrata in 1940.
atribuindu-i-se un teritoriil transnistrian, rusofon ~i
ostil, care istorice~te nu i-a apaqinut. Similituciinea
Cll situa\ia din primiivClra anului 1918 este frapanta;
~i atunci Ucraina reclama zona Hotinlilui ~i a
Cetalii Albe pe care azi Ie stapinqte. iar ru~ii
intretin. in prezent. in mod perfid. focarLl! de
tulburari din Transnistria.
Este evident mai mult ca oricind ca astazi. ca
~i in treCllt, problema Basarabiei - ca ~i aceea a
Bucovinei de Nord. a linutului Heqei ~i a Insulei
Serpilor, aflate acum in componenla Ucrainci - I1U
constituie subiecte de litigiu exclusiv intre
Romania ~i Rusia sau Ucraina, ci se incadreaza
intr-un vast ,~i complex sistetn de rela!ii
internationale. In acest proces sint implicate tarile
din Consiliul Europei , semnatiJrele doculllentelor
Conferinlelor pentru SecLiritate ~i Cooperare ill
Europa de la Helsinki (1975) ~i Paris (1990),
incluzind Statele Unite ale Americii ~i Canadei, ~i
mai presus de toate Uniunea Europeana ~i
Organizatia Natiunilor Unite.
De doua veacuri il1coace, problema Basarabiei
~i a Bucovinei a fost una de politica international a,
~i-a gasit rezolvarea - justa sau injusta - ca atare.
Este c1ar ca ~i in viitor ea va fi so!u!ion<1tii tot pe
aceasta cale de catre comunitatea mondiala, dar de
data aceasta speram definitiv $i dupa dreptate in
cadrul spiritualizarii frontierelor ~i al crcarii unor
condi\ii nonnale de existen\a pentru conationalii de
pe intreg teritoriul Romaniei, creat prill marea
Unire de la 1918.
PAUL CERNOVODEANU - doctor in
istorie, menlbru a1 Institutu1ui de
Istorie Nic01ae Iorga, Academia
Romana. A scris nurneroase 1ucrari
de politica ~i de economic ~i a tratat
re1afii1e cu1tura1e romano-eng1eze ~i
romano-americane. Cartea sa, Dra­
ma unei provincii istorice roma­
ne-$ti. Basarabia in contextul politic
international, 1906-1920, a fost
premiata in 1993 de Fundafia
Cultura1a Magazin Istoric.
SP Dr. 65 / decembrie 1998
 1918
Receptarea wilsonismului in
Europa Centrala.
Cazul Transi,lvani,ei
VASILE VESA
Sfir~itul Primului Razboi Mondial adllcea
popoarele din Centrul ~i Estul Ellropei pentru
prima oara in atentia factorilor americani de
oecizie politidl. Prin ll10ditiearile dramatice ale
gcogratici politiee, acest pintece moale al Europei
~t::colului XX putea constitlli ~i a constituit un
factor de ri~c pentru noua ordine mondialii,
promovatii de viziunea wilsonian a asupra gestiunii
relatiilor internationale. Atentia americana a fost
sensibilizata, in acela~i timp, de faptlll ca ultimele
val uri de imigranti erau ingro~ate de resortisanti
din aceasta regiune, iar in cursul riizboiului, elite Ie
politice ale acestor popoare au desra~urat 0
activitate atit de intensii, incit in cele 14 puncte,
arealul central-european a ocupat un loc bine
defini t.
Politica administratiei wilsoniene a manifestat
un interes real in succesul autodetenninarii
nationale in Centrul ~i Estul Europei, in sensul
sanqioniirii vointei populatiilor majoritare din
provinciile istorice ale Dublei Monarhii. In acela~i
timp, Wilson ~i administratia americana au
considerat necesarii 0 ponderare a nationalismelor
excesive ale noilor state ce s-au realizat prin
disolu\ia monarhiilor europene. La sfir~itul
razboiului, atit noile state, create ca urmare a
inti'ingerii Pliterilor Centrale, cit ~i statele invinse
au invocat, in sprijinul revendicarilor lor, prin­
cipiile wilsoniene sau punctele care Ie conveneau
din aceste principii.
De-a lungul timpului ~i, mai cu seama, dupa
implozia comunismului $i resuscitarea nationa­
lis mel or central-est europene, care au condus la
criza iugoslava, dinspre sfera politologica s-au
manifestat rezerve serioase privind utilitatea ~i
oportunitatea aplicarii principiului autodetenni­
narii la sfir~itul Primului Razboi Mondial,
SP Dr. 65/ decembrie 1998
juridicc rezultate in Ull11a tratatelor de pace de la
l11i~carea revizionista.
revitalizind idei mai vechi, ee exprimall nostalgia
Monarhiei duale, care, menlinuta, ar fi fost un
factor de stabilitate in Centrlll Europei. Un
asemenea punet de vedere nu rezista criticii
istorice. Disolutia Monarhiei Austro-Ungare,
grab ita de aplicarea principiilor wilsoniene, are
motivatii multiple ~i profunde .
Pentru a in\elege ~i pentru a reaJiza 0 vizillne
veridica asupra fenomenelor de la sfir~itul
Primului Razboi Mondial, este necesar a preciza,
intr-o viziune la fel de veridica, raportul dintre
Primul Razboi Mondial ~i disolutia Monarhiei in
centrul ~i estul Europei ~i Conferinta de Pace de la
Paris, din anii 1919-1920.
De~i, inca in perioada interbelica, au apiirut
lucrari fundamentale, care au stabilit, printr-o
argumenta\ie consistenta ~i obiectivii, aceste
raporturi, din aceea~i perioada ~i pina astazi,
numero~i cercetatori, istorici, publici$ti, politologi
s-au straduit ~i se straduiesc sa arunce lumini
contt'are - false, am spune noi -, asupra acestor
relationari. Pozitiile ortodoxe pe care se posteaza
cde doua conceptii au fost $i sint precis delimitate.
Prima afirma cii dezagregarea l110narhiei Austro­
Ungare a fost rezultatul unui proces firesc, organic,
grabit ~i desavir~it de Primul Razboi Mondial, iar
formarea state lor nationale 0 consecinta fireasca,
Conferinta de Pace de la Paris neracind altceva
de cit sa sanctioneze $i sa a~eze in limitele dreptului
interna\ional transfonnarile geografiei politice din
centrul ~i estul Eurbpei, $i a doua sus tine cii
dezagregarea monarhiei a fost exclusiv rezultatul
Primului Razboi Mondial, iar schimbarea geogra­
fiei politice a Europei, efectul deciziilor Confe­
rin\ei de Pace, respectiv ale celor doua puteri
occidentale, AngJia ~i Franta.
in perioada interbelica, cele doua concept ii
40
1918
s-au dimensionat in relalie eu intereseIe politice ale
statelor: cei care proveneau ~i aparau interesele
statelor ce se pronLlnt311 pentm mentinerea starii
Paris - ~i acestea au fost, in genere, statele victo­
rioase - ~i cei care proveneau ~i sprijineau fostele
tari invinse sau nel1lultumite de deciziile Confe­
.
;'intei de Pace ,si care au generat ~i fundamentat
Dupa eel de-al Doilea Razboi MondiaL
istoriogratia ellropeanii a revenit asupra judecatilo r
de valoare referitoare la Conferint a de Pace de la
Paris din anii 1919-1920, ~i in anii 1960-1970 au
aparut 0 serie de lucnlri, unele dintre ele provenind
din produqiile ~tiintifice ale tarilor Invinse in
Primul Razboi Mondial, care, cu deta$area
necesara, subliniaza ~i virtutile Conferintei de Pace
de la Paris. Istoriclll german Hermann Graul
sublinia, intr-o lucrare aparllta In 1976, Europa
liure cele doua ra:boaie, ca tratatele au fost cele
mai democratice din epoca moderna $i contem­
porana, iar istoricul austriac Fritz Fellner, reputat
specialist in problemele Conferintei de Pace de la
Paris din anii 1919-1920, argumenteaza ca la Paris,
in anii respectivi, s-a incercat, pentru prima bara,
sa se contrapllna principiului Dreptului Fortei,
principiul Fortei Dreptului.
Problema tratatelor de la Paris a fost reluata cu
~i mai mare frecventa ~i acuitate dupa prabu$irea
comunismului, In conditiile proliferarii disputelor
interetnice in centrul ~i estul Europei, a noii
decupari europene, ca unnare a crizei iugoslave $i
a separarii Slovaciei de Cehia. Mai cu seama din
perspectiva politologica, printr-o proieqie ne­
permisa ~i nefireasca a prezentlllui in trecut, se lasa
sa se inteleaga ci:i noile decupari se origineaza in
tratatele de la Paris, ~i de aici blamul asupra
acestora. Direct sau indirect, se sustine cii
mentinerea Monarhiei Austro-Ungare ar fi condus
la 0 mai mare stabilitate europeana, raclnd
abstractie de realitatea pe care 0 sublinia, inca in
1929, sociologul maghiar Jaszi Oskar - care, de
altfel, s-a straduit din rasp uteri, in toamna anului
1908, sa mentina, sub 0 forma sau alta, Ungaria
istorica -, ca disolu\ia dub lei monarhii n-a fost atit
rezultatul razboiului exterior, cit al celui din
interior, iar disolutia ei a fost un proces legic $i nu
un accident.
Chestiunea trebuie discutata dintr-o alta
perspectiva. Foarte adesea principiul autode­
41
terminarii pe care Wilson l"a gindit, conectat
organic la valorile democraliei, a fost interpretat $i
insu$it viiduvit de acest al doilea aspect, ceea ce a
racut ca, in perioada interbelica, enclavele etnice
din teritoriile noilor state sa nu poata fi integrate in
noile alcatuiri statale. Woodrow Wilson ~i
administratia sa, contrar unor pareri exprimate
uneori $i in istoriografia romaneasca, cuno~tea
realitatile etnice din zona ce desparte spatiul
german de cel rus . Pre$edintele american consi­
dera, insa, ca aplicarea principiului autode­
tenninarii va solutiona dezideratele populatiilor
care reclamau desprinderea din Monarhia Austro­
Ungara, iar cultivarea $i adoptarea valorilor
liberale, proprii societatii americane, va conduce la
annonizarea intereselor majoritatii $i minoritatilor
etnice din noile state, 0 conditie necesara integrarii
lor intr-o ordine mondiala bazata pe acceptarea
acestor valori . Astazi, este evident ci:i principiile
wilsoniene au ramas statornic la baza politicii
americane, de at unci $i pina in zilele noastre.
Deficitul de democratie al statelor succesorale, ce a
hranit revizionismul state lor ce se considerau
nedreptatite la Conferinta de Pace de la Paris,
hiatusul comunist a aminat materializarea wilso­
nismului pin a in perioada postcomunista. .
Principiul autodeterminarii, in general, $i
principii Ie wilsonismului, in particular, au fost
invocate ~i aplicate de romanii din Transilvania.
Elita politica romaneasca de la 1918 a argumentat,
in sprijinul actiunii dramatice de desprindere a
Transilvaniei de Ungaria ~i de unire cu Romania,
principii Ie wilsoniene care au fost cunoscute $i
con$tientizate in straturi foarte largi ale populatiei
romane~ti. Numele $i principiile lui Woodrow
Wilson au fost vehiculate permanent in presa
romaneasca din lunile octombrie-noiembrie 1918,
ca ~i In numeroase manifeste, proclamatii,
distribuite in cele mai indepartate sate din
Transilvania.
Numele lui Wilson nu a fost mentionat doar in
scris. in toate satele romane~ti din Transilvania, in
adunarile populare, cei care au rostit cuvintari
invocau numele lui Wilson $i principiile sale,
conferindu-i lui Wilson virtutile unui zeu
pamintean. "Mare Ie Wilson", "Cel mai mare om al
zilelor noastre", "Eliberatorul lumii", "Marele
apostol al libertatii popoarelor", "Omul divin",
"Mesagerul pacii", "Noul Christos" sint citeva din
expresiile $i apelativele populare referitoare la
SP Dr. 65/ decembrie 1998
 1918
pre~edintele
american. Aceasta realitate de- '
Illonstreaza, pe de 0 parte, aderenta romfmilor la
principiile de autodetenninare wilsoniene, pe de
alta parte, gradul de penetralie ~i de con~tientizare
a noilor valori politice de ciitre mase largi ale
taranimii romane~ti.
Elita politica romaneasca a inteles ~i ~i-a
insu~it, in esenta lor, principiile wilsoniene. Wilson
a realizat foarte curind pericolele ce planau asupra
zonei central-est europene: un nationalism excesiv
~i ameninlarea unor transformari sociale de esen\a
bol~evica . Pre~edintele ~i cei din jurul Sal! erau
foarte preocupati de capacitatea liderilor din estul
Europei de a conduce ~i controla aplicarea noilor
principii liberale , pentru a inlatllra pericolul
bol~evic.
intr-adevar, la sfir~itLlllunii octombrie 1918 ~i
National Roman . Astfel s-au desIa~urat tratativel
inceputul lunii noiembrie , situatia era exploziva in
Transilvania. Soldalii, indiferent de etnie, parasesc
liniile frontului $i se intorc cu armele acasa, multi
influenlali de realitatile revolutiei ruse~ti. in
momentul dezagregarii administratiei maghiare, la
inceputullunii noiembrie, constituia un pericol real
o ridicare sociala care se putea transforma intr-o
jacquerie moderna. Primele manifestari ale
populat iei rurale au avut 0 conotatie sociala
evidenta. Liderii politici rom ani au sesizat
pericolul ~i au intreprins un ef0l1 considerabil in
canalizarea acestor energii in direc\ia unei mi~cari
nationale in parametrii legalitati democratice. in
presa, in circulare raspindite in intreaga Transil­
vanie , Consiliul National Roman, constituit in
noaptea de 30/31 octombrie, Iacea apel, in prima sa
declarat ie , la rabdare, la legalitate, pentru a
demonstra ca romanii transilvaneni sint indreptatil i
sa se numere printre natiunile libere ~i ca merita
sprijinul ~i iubirea celui mai mare om al timpurilor
noastre, pre~edintele Republicii America, cel care,
ca ~i acasa, a condus la victorie ideea ca fiecare
naliune ~i fiecare individ este ega I indreptalit sa
dis puna de propria soarta.
in acela$i timp, liderii romani au con~tientizat
necesitatea de a conduce procesul desprinderii
Transilvaniei de Ungaria prin mij loace pa~nice ,
evitind varsarea de singe ~i provoc'ind un spirit de
toleranla. 0 asemenea maniera de aqiune raspun­
dea exact spiritului ~i literei wilsonismului .
Realitalile transilvanene din lunite octombrie­
noiembrie 1918 demonstreaza ca liderii politici
romani ~i maghiari au inteles. cerintele vremii
SP Dr. 65 / decembrie 1998
sintetizate de wilsonism ~i au evitat conflictele
etnice violente care, in atari imprejurari , puteau
conduce la camaje ireparabile in relalia dintre cele
doua etnii. De altfel , in ziua in care Departal11entul
de Stat recuno~tea aspiratiile romanilor transilva­
neni, 5 noiembrie 1918, Woodrow Wil son se
adresa popoarelor din monarhia Austro-Ullgara,
cerindu-le sa 'intreprinda schil11barile ce se impu­
neau pe cale legala, evitind violenta ~i actele
inumane. Liderii politici romani au inteles mesajul
~i , in momentul 'in care controlau cea mai mare
parte din Transilvania, n-au proclamat pur ~i
simplu preluarea administraliei provinciei, ci s-au
adresat , la 9 noiembrie, noului guvem l11aghiar.
condus de contele Karol y Mihaly, pentru a accepta
~i recunoa~te preluarea puterii de Consili ul
Mondial. Experienlele incercate de popoarele din
de la Arad , din 13-14 noiembrie 1918. Tratativele
evidenta, ea numai promovarea ~i aplicarea va­
au e~uat in condiliile in care delegatia romana ~i.
mai precis, Iuliu Maniu au reclamat separatia
definitiva ~i totala a Transilvaniei de Ungaria.
Inca 0 data, conducatorii romanilor au avut in
vedere spiritul principiilor wilsoniene . De~i au fost
voci care au cerut proclamarea il11ediata a sepanlri'
Transilvaniei de Ungaria, omul cel mai prestigio
in acel moment, Vasile Goldi~, s-a opus, propunind
convocarea unei adunari cit mai largi , care sa se
pronunt e in acest sens. Acela~i Vasile Goldi~
foarte familiar cu istoria ~i principiile democrat iel
americane din perioada cind a predat la Liceul din
Bra~ov cursul de istorie universala, a propus $i a
elaborat manifestul "Catre popoarele lumii",
publicat in limbile romana ~i franceza, la 18,
noiembrie 1918. Originea ~i motivatia acestul
manifest trebuie cautate in teama liderilor romani
ca desprinderea de Ungaria ar putea intimpin
reaqia violenta a administratiei maghiare . C
urmare , manifestul trebuia sa dezangajeze adeptif
unei reaqii violente ~i sa arate "Iumii civilizate".
cum se insera in document, ca vina unor eventuale
actiuni reprobabile incumba in totalitate statuI
ungar.
Este foarte interesant ca manifestul a. f051- - - - - - ­
alcatuit ~i structurat dupa modelul Declaraliei d. VASILE VESA - profesor universitar
Independen{ii. Ca ~i parintii fondatori ai S.U.A. doctor la Facultatea de Istorie a
liderii romani declarau solemn ca, 'in vederea UniversiH'iti i "Babe~ Bolyai" din
eliberarii ~i desprinderii de Ungaria, erau hotarili Cluj. A publicat numeroase ciiI1i ~i
sa piara dedt sa traiasca in continuare in supunere manuale de istorie. Este membru al
~i sc\avie.
Wilsonismul ~i principiile sale au fosl
42
1918
prezente, ca argumente, in cLlvintarile rostite la
Alba lulia in I Decembrie 1918 ~i se regasesc in
Din sumarul tematic
clln\inlltul ~i litera Dec/aratiei so/emile de unire cu
RO/l/(iniu, adoptata de cel mai reprezentativ I~
al numerelor viitoare
urganism din centrul $i estul Europei, care a
adoptat hotariri similare in toamna anului 1918.
• Trinomul stat-societate civiHi­
Dimcnsiunea national a, sociala, hotarirea liderilor
romani de a scapa de tentatia de a deveni din biserici
asuprili asupritori, dupa cum ii sratuia, cu atita
insistenti'i, luliu ManiLl , dimensioneaza ziua de I • Politica de securitate
Decembrie, at it prin actul in sine, c'it ~i prin valorile a Romaniei, intr-un nou context
perene ale democratiei, care au fost a~ezate la baza
geopolitic
intaptuirii acestui act.
• Capital autohton
Dupfl opt decenii, wilsonismul ~i prineipiile
sale sint la rei de actuale $i benefice pentru centrul ~i capital strain
~i estul Europei, ca ~i la sfir~itul Primului Razboi
• Riscul de tara
aceasta zona, in cele opt decenii, demonstreaza, cu ~i investitiile straine
• Bilant, 1998
lorilor reale ale democratiei , atit in interiorul
statelor, cit ~i in relaliile dintre ele, vor putea • Relatia guvernanti - sindicate ­
perpetua pacea ~i vor institui cu adevarat 0 noua
patronat
ordine europeana ~i mondiala, pe care pre~edintele
american a propovaduit-o ell atita credinla.
Revista S
fera Politicii
intentioneaza sa abordeze arii tematice mai
putin familiare cititorilor ~i speciali~tilor
romani . Intrucit multi dintre colaboratorii
no~tri se afla la studii in striiinatate, i~i
definitiveaza doctorate sau ocupa functii
inahe in executiv ~i legislativ,
iar majoritatea temelor au fost studiate de
unii ~i aceia~i oameni, ceea ce a dus la 0
supraincarcare de ~arcina intelectuala,
apelam la noi colaboratori, mai ales pentru
unele dintre temele anuntate.
A~teptam in special studenti
~i absolventi la ~tiinte politice, jumalism,
relatii intemalionale, sociologie, filosofie,
drept, istorie, dar ~i alti speciali~ti ce pot
participa la analiza unora dintre temele
anuntate (~i a ahora noi).
CNA. Redactia
,
• L
.,'
43 SP Dr. 65 / decembrie 1998
 /918
------------------------------------------------------------------------------------
~ ~
1918
--...
191" 8, atune;
DINU C~ GIURESCU.
§; aeum
(din care 20 1.165 minorita~ilor etnice). A revenit,
in medic, cite 4.3 ha de familie. De reamintit ea
improprictarirca din timpul lui Alexandru loan
Icgiferate in cele mai avansate state industriale
din apus" - am reprodus art. 1III6 din Rezolutia
adoptata la Alba Iulia In 1918.
Cuza dadusc alte 2.038.640 ha la 511.896 de Sint bine cunoscute greutatile muncitorimii ~i
familii tarane~ti. Ii reveneau ficcareia aproape 4 ale salaria\ilor in genere, din primii ani de pace,
ha (3.985 hal· Prin refom1a agrara din martic dupa 1918: de asemenea, efcctele crizei mondiale
1945, 1.109.000 ha sint impaqite la 918.000 de ajunse ~i in Romania; tensiunile sociale, marcatc
In 1918, Sfatul Tarii dm Basarabla S-a reunit familii de tarani saraci, in medie elte 1,2 ha, de evenimentele de la Lupeni (1929) ~i Grivi\a
la 27 martie/9 apriIie; Congresul general al pentru ca, 4 ani mai tirziu, In martie 1949, Partidul (1933), incheiate eu moqi, riini\i ~i arcstari . Dar,
Bucovinei, la 15/28 noiembrie; "Adunarea orice natura, precum ~i creantele aSUpra statu/ui Muncitorcsc Roman sa adopte, ca politicii oficiala
a statu lui colectivizarea agriculturii, dupa mo­
in accla~i timp, a fost adoptata ~i pusa in aplicare
o Intreaga legislatie pentru reglementarea

~i
Nar;ona" a 'otu,o, ROmando, din Teans;lvan;a, sil1t garantate ... Nimeni nu poate fi expropriat

Banat Tara Ungureasea", la /8 noielllbriei / ~i

decit pentru cauzii de utilitate publica 0 dreapta
delul colhozurilor sovietiee. Pina In 1962, prin relatiilor de munca ~i funqionarea sindicatelor.

decembrie. Ao VOtat atone;, la Ch;';nao, Cemao!; ~i colectivizare s-au confiscat paminturile, ate­ Situa~ia muncitorimii ~i, In general, a salaria~i1or

~i
prealabila despagubire stabilita de justitie" (al1.

Aiba Julia, unirea aCCstor provineii cu Romania. 17 din Constitutia din 1923). in Constitutia din
la.iel e, vitele, uneltele ~i ma~inilor agricole la din Romania s-a imbunatatit, Indeosebi In

A fost on 'n on;, ,1 ;storie; ncamolo;, 'n al on;,.;;, 1991, 'n. 41 es" ;nt; tulat "Pro'ee,;. prop,; cta!ii
3.536.600 familii tariine~ti. intervaleIe 1922-1929 ~i 1933-1939, clnd tara a

al sperantei, al vointei de a [aptui in nOua glasuie~te: Legca fondului funciar, adoptata la 23 . cunoseut ani de dczvoltare economica. Este eu

~i
privatc", iar alil).(2) "Proprictatea

Romanie, schimbarile innoirile in pas Cu privata este oCrotitii in mod ega/ de legc,
ianuaric 1991 , a restaurat proprictatea individuala totul graitor faptul ca sub regimul comuni!it nu s­

vremea, cu cerintcle oamenilor spre mai bine. Spre indiferel1t de proprictar". in agricultura. Dar efectele poziti ve ale aecstei au publicat defc! analize privind puterca de

dreapta tocmire a lucrurilor ~i ob~tilor.

o Illaintre rcstaurari atlt de neeesare au ramas limitate. Fara cumpararc a diferitclor categorii dc salaria!i din

~i
Fonnularea nc trimite la Const!tutia
i / 918 1939 S-au implinit multe; altele Repobl;eii SO';al;ste Roman;a din 195. an. 36, utilaje. tara mijloace financiare , cei mai multi anii '30, comparativ cu anii '50, ' 70 sau '80, pe

au ramas la jumatate de drum; unele speranre s-au
narUit; dupa cum rivalitariJc, invidiile, ciocniri/e
de interese au revenit cu fiecare an. Dar peste
toate, 1I11irea IlIluror romlini/or ill /tOl /
ace/lIia$i SIal a devellil 0 rea/ilale. A devenit are e
realitate fiindca la temelia ei se ana prOprietatea
individuala, separaria puterilo r in stat, 0 economic
care fUnqiona potrivit cerinrelor pietii. Cu toate
~i
scad'erile ei - nu purine - Romania dintre 1918
~i
sistema tic eliminata timp dc pCste patru
1939 era 0 tara normala. Unirea cea mare
era, pentru romani, un fapt implinit.
Astazi, la 9 ani de la evenimente/e din
in anul patimilor, 1940, nici 0 provincle a
tarii n-a voit sa Se separe. La 19 iUnie 1940 S-a
anuntat la radio ca guvernul francez a cerut
incheierea unui armistitiu. Eram la Bistrira, pe 0
~i
rezervarie de vinatoare pescuit, cu parinrii mei,
frUnta~
Scriitorul Ion Agirbiceanu, Stefan Boieriu,
~i
ardelean Bibi POpescu administratorul coroanei.
~tirea)
AUZind Stefan BOieriu ne-a spus celor de
fa,a, "in Ra; sao in lad, d" co 'orii imp" on'". s;
am ramas impreuna.
***
m radicala" hotarasc transilvanenii la Alba Julia, la
Unde ne 'flO insa ,staz;, dop' 80 de ani?
PHn COns,;tu!;, don 1923 "prop,;e""'a de
SP Dr. 65/ decel1lbrie 1998 44
unde eitim: "Drcptul de proprietate personala estc
ocrotit de lege". Accla~i termen, in 199 / ~i 965,
"ocrotit", iar nu "garantat", ca in 1923. 1 Prep.1! alimentelor este extrem de ridicat. La ora~e,
Istoria regimului cOlllunist din RomanIa Cste
;sto,;, eon fi sc',d 0' s"cees; Yo , prop,; e",;,
priVate, efectuate la scara natiunii intregi. din
martie 1945 pina in deeembrie 1989. Idcea flJsa~i
~i
a dreptului de proprictatc particulara rcalitatea
fos~
ei a
deeenii.
Este prea bine cunoscuta pozitia Romaniei de Salariul mediu net a cunoscut 0 scadere continua.
cxportator de cerealc plna la al doilea razboi
mondial, in conditiile unei agrieuIt11fi in care
decembrie 1989 SUntem inca foane departe de
~i
restaurarea repunerea in drepturi a proprietatii
particulare. Romania nu va intra in nOnna/itate
atita vreme eit 0 atare cerinra nu va fi indeplinita
;n deep, ,; in fap', ;n nato" sao p';n compensa!;c,
la valoarea reala, de piata, a bunului Contiseat.
* **
"Rezolvarea ~i realizarea reformei agrare
~i
dupa nevoile eererile norodului ... " eitim in
declaratia de unire Votata la Chi~inau la 27
martiel9 aprilie 1918. "Reform a agrara
1 decembrie 1918.
Ea a fos, ,,,liz,,,. 6.008.098 ha ao fo"
exprimate ,; d;s";bo;'e 1, r393.353 f'milii 'orale
cultivatori ai pamintului practicii 0 agricultura de
subzistcnta, mai ales pentru nevoile familiiIor lor.
cheltuielile medii pentru alimentare ale unei
tllluilii se ridica la 58,3% din total; iar la cele
sarace sau cu venituri modcste, intre 62,7 ~i
74,7%, ceca ee inseamna Intre 2/3 ~i 3/4 din
totalul chcltuic!i1or, numai pcntru mincare!
De la nivelul anului 1989, considerat, conven­
tional. egal cu 100, salariul mediu net a ajuns la
mecanizarea ~i chimizarea ocupau locuri extrem
de modeste. In 1938, eerealele ~i leguminoasele,
animalele vii, semintele ~i produsele alimentare
reprczentau, Impreuna. 39,9% - aproape 40% ­
din totalul valoric al exportului. Agricultura se
situa astfel pe locul II, In fata, dupa produsclc
petroliere (43,3% In 1938).
La noua ani de la evcnimentele din
decembrie 1989, se importa, cu Slrg, pentru
eonsumul ·intern, numeroase produse alimentare
din felurite tari. Nu am putut afla daca ~i cu cit
contribuie agricultura la exporturile Romaniei In
prezent.
***
"Muncitorimii industriale i se asigurii
acelea~idrepturi ~i avantagii care sint
categorii de marfuri sau de servicii.
Este locul sa reamintim ca tot In intervalul
1929-1936, inclusiv In anii de criza, raportullntre
salarii ~i preturile marfurilor dc consurn a fost In
favoarea salariatilor. Abia In 1937, preturile au
urcat cu 2, I % peste salarii, iar in 1938-1939,
puterea de cumparare a mai scazut cu cca. 8,6%'
Un de ne aflam astazi la acest capitol?
59,8% in 1997. Tendinta de a scadea a continuat ~i
in 1998. Cum s-a ajuns aici? Constitu\ia din 1991,
art. 134, alin. I precizeaza: "Eeonomia Romaniei
este 0 economie de pia\a" . Iar art. 43, alin. I,
adauga: "Statui este obligat sa ia mas uri de
dezvoltare economica ~i de proteqie sociala, de
natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai
decent".
Cu toate enuntarile constitutionale, eeo­
nomia Romaniei nu este 0 economie de piata,
iar "ealitatea vietH" (vezi art. 134, alin. a ~i f)
scade, In loc sa creasca. E drept, 0 suma de legi au
fost adoptate; au avut loc 0 serie de sehimbari, In
direqia economiei de pia\a. Sehimbarile s-au
Iaeut, Insa, cu foarte multa grija ~i masura, cit sa
nu loveascii pozitiile ~i interesele esentiale ale
eelor aflati In mecanismele industriale, financiare
~i administrative, In functiile lor de comanda ~i

45 SP nr. 65/ decembrie 1998

 1918
control, a~a cum s-au constiluit ele plna In
dcccmbrie '989 ~i cum s-au adaptat noilor
rcalitati dupa aceasta data.
S-a -ajuns la situatia prezenta ~i fiindca
fiecare partid reprezentat in Parlamellt are
propria sa formula de reforma ~i privatizare.
Una din perspectiva "cre~tin democrata", cel putin
doua "social democrate", alte doua, de data
rcccnta, "Iiberala" ~i "de drcapta", la care se
adauga cei ce ar dori reinstaurarea pe fata a
controlului statui ui ~i un regim autoritar­
dictatorial.
Romania, dupa Marea Unire, s-a consolidat ~i
a progresat tocmai fiindca la temelia ei se afla
proprietatea privata ~i economia de piala,
fundamcnte pe care Romania - trecuta prin
regimul comunist - nu Ie are Inca la ora actuala.
Daca rezultatele pozitive in direclia reformei reale
sint cu totul modeste, in schimb a fost realizat un
alt "obiectiv". Anume, scaderea continua a
clasei de mijloc, a intreprinzatorului parti­
cular. Intreprinderile mici ~i mijlocii constituie
Intr-o lara normala, sectorul cel mai dinamic, care
creeaza periodic noi locuri de munca. La mijlocul
acestui an, aceste Intreprinderi plateau Intre 30 ~i
37 de fe1urite taxe ~i impozite. La Camera de
ComeI1 ~i Industrie erau inregistrate, la finele
lunii mai 1998, 332.721 'intreprinderi mici ~i
mij locii. Jumatate din ele au avut in 1997 pierderi
sau un profit sub 2%. Profit mai mic de 2%
inseanma de fapt tot pierderi, deoarece multe din
cheltuielile acestor unitati FlU sint deductibile din
impozitul pe profit.
***
"infaptuirea desivir~itii a unui regim
curat democratic pe toate terenurile vietii
publice. Votul ob~tesc, direct, egal, secret, pe
comune, in mod proportional, pentru ambele
sexe, in virsta de 21 ani; reprezentarea in co­
mune, judet ~i Parlament" (Rezolulia Adunarii
de la Alba Il!Ilia, pct. III/2). Vot universal, egal,
direct ~i secret, precum ~i descentralizarea
administratiei, citim in Dedaratia de unire a
Basarabiei cu Romania, punctele 2, 8 ~i 9.
Constitulia din 1991, prin articolele 8, 34, 35, 36,
3 7 ~i 59 asigura p1ura1ismuf ~i partidele politice,
dreptul de vot ~i de a fi ales, Iibertatea intrunirilor,
SP Dr. 65 / decembrie 1998 46
dreptul de asociere, precum ~i "votul universal,
egal, direct, secret ~i liber exprimat. potrivit lcgii
electoralc" (articolul 5911). Cadrul constitutional
al vic\ii politice cstc astfcl dcterminat in
confonnitate cu cerinlele contemporane ale unci
democralii pluraliste.
Ce se intlmpla In practica? Fiecarc partid
vine cu propunerile proprii privind solu\ionarea
problemelor urgente ce stau In fata tiirii: ficcarc
din ele afirma ca solulia sa estc mai buna dedt a
celorialli; se critica ~i se ataca reciproc ; sint In
competilie pentru a atrage electoratul de partca
lor. Nici yorba de un consens asupra miisurilor
urgente ~i de fond, de parca am avea de a face
cu mai multe Romanii ~i nu cu una singura.
Pentru unii, lucrurile ar parea nontlalc. In
definitiv, spun ace~tia, a~a era ~i In Romania dupa
1918. A~a se prezinta ~i In democraliile din lari cu
vechi tradilii. Si totu~i, sint diferenlc funda­
mentale intre viala politica a Romaniei de astazi ~i
aceea de dupa Marea Unire.
• Unirea din 1918 a insumat vointa
tuturor partidelor, indiferent de doctrina sau
orientare, fie national-liberal, national-roman din
Transilvania, laranesc din Vechiul Regat, \arii­
nesc-democrat din Bucovina, laranesc din
Basarabia, conservator-democrat, pentru a nu
aminti decit pe cele mai cunoscute. Cind a fost
yorba de Unire, programele ~i intereselc de partid .
au fost lasate pe plan secund. Telul era de
asemenea marime ~i insemnatate ineit eforturile
se cuveneau indreptate Intr-o singura direqie ­
spre Unirea din 1918. Ceea ee s-a ~i Iaptuit.
Astazi, obiectivul are aceea~i insemnatatc ca
in urma cu 80 de ani. Este yorba de readuccrea
Romaniei la normalitate, la standardele de
civilizatie~i de viata cetateneasca democraticli
a~a cum s-au consolidat ele In tarile avansatc ale
lumii contemporane.
Astazi, principalele partidelc vorbesc toatc de
obiectivul esenlial - reforma, restructurarea ,
privatizarea etc. Fiecare insa are calea sa proprie
~i sustine ca este cea mai potrivita. Se va putea
spune: dar, oare, nu a fost tot a~a dupa 19 I 8, cind
statui intregit trebuia consolidat ~i Indreptat spre
progresul economic ~i social? Sigur, partidele s-au
confruntat ~i atunci; propuneri ~i contrapropuneri,
acuze reciproce, rivalitati ~i orgolii, toate au fost
prezente cu fiecare competitie eleetorala, ca ~i In
1918
lucrarile Parlamcntului_ rivalitatile lor, adesea meschine, se afla lara cu
• Exista insa 0 difercn\a fundamentalii, de nevoilc ei') Vor izbuti oamenii acestei lari sa
substanta, ~i anulne: atunci, In anii '20 ~i '30 In!clcaga ca fiecare trebuie sa-~i asume raspun­
socictatea ~i economia \iirii fllnqionau normal, derea propriei sale viqi ~i sa nu a~tepte ca statui
potri,-it eriteriilor aeelor vrcmi. Oalllcnii politici sa Ii rezo!vc ncvoile?
putcall sa-~i Incruci~ezc sabiik In toate fclurile, Viitorul foarte apropiat va arata dara
pcntru eli rinduiclile de baza - agricultura, invatamil1tele Marii Uniri din 1918 mai sint
indusrna, \11e~te ~lIgurilc, cOl1lcnul , tinantek ­ inlc\csC astazi sau nu. Dad oamenii au voinla sau
loatc c1aditc pc proprietatea partieulara - prccum capacitatea de a reveni la nonnal, la 0 viata
~i Inva\amlntul, funqionau. Ele funqionau decenta , in care sa poti cladi ~i glndi la viitor, a~a
dincolo de aitcman\ele de guvcrnare, dincolo de cum au Iacut-o Inainta~ii no~tri din anii Unirii.
" ajllstari" ale unor alegeri, dincolo de velei!ati1e ~i
rivalitatilc Iiderilor.
Astazi. In Romania, dupa aproape 45 de ani
de regim cOl11unist , aceste rinduieli de baza, de Textele sel11llale de 5telian Tallase, Palll
Cernomdeanll, Vasile Veso ~'i Dinu C. Giuresc/I all
fapt, nu functioneaza. Economia de piata este
fast prezentate in cadrlll Adllnarii solem lie de la
Cll totul firava, inflatia urea ineet dar sigur,
Atenelll ROllle;lI. inifiate de Alianfa Civica, CLI prilejlll
proprietatea privata pare cii illcepe mai curind
((lIiverScl}"ii a 80 de alii de la Mareo Unire din 191 g
cu dceembrie 1989, invatamintul este inca
B!lcltre~·ti, 22 110iembrie 1998
de parte de calitate ~i competitivitate.
Dupa 1918. factorii de raspunderc, fie la
guvcrnarc, tic In opozilie , ca ~i soeietatea In
ansamblul ei, au gasit cailc de progres ale larii.
Vor gasi asla::;i factorii de raspllIu/ere calea
pelltnt adllcerea larii la normalitate? Dcocam­
data, de 9 ani, asistam la acuze reciproce. 0 parte
susline ca starea ,prezenta se datoreaza gu­
vernarilor din anii 1990-1996; cealalta parte
arunca vina pc coalilia din 1996-1998; iar In
interiorul coaliliei majoritare acuzele reciproce
sint frecvente. Un atare comportamcnt ocole~te Jt:1
real itatea.
Intre 1990 ~i 1998 toate partidele parla­
mentare - cu mici exceptii - au fost la
guvernare. Fiecare are partea sa de raspun­
dere, pentru ea s-a ajuns la situatia extrem de DINU C. GIURESCU - Profesor la
grava de astazi. A invoca un an sau altul dnd , Facultatea de Istorie a Universitat ii
artificial, situalia era eeva mai buna dedt astazi, Bucure~ti. Membru al Consiliului
In~eamna a ascunde realitatea. Masurile radicale,
$tiintific al Facultatii de Istorie.
luate In alte lari foste comuniste, nu au fost puse Pre~edinte al Consiliul National al
in aplicare in Romania.
Muizeclor ~i Colectiilor de Arta din
De 9 ani, lara I~i pierde puterile. Hemoragia
Ministerul Culturii. Consilier in
continua, din dnd In dnd incetinita sau mascata
Comitetul Executiv al Academiei
prin improvizatii . in anii de dupa Marea Unire,
clasa politica, de~i impaqita ~i in competitie, a
de Romano-Americane de Arte ~i
reu~it sa consolideze societatea ~i sa mearga
$tiinte, Statele Unite. Membru al
inainte. Vor izbuti acela~i lucru actual a clasa Consiliului de Relatii Etnice,
politica ~i factorii de raspundere din industrie, Statele Unite. Autor a 35 de volume
finanle ~i administratie? Vor Inlelege ei ca peste $i a numeroase studii istorice.
47 SP nr. 65 / decembrie 1998
 Intervill Il1tel'l 'i u

diticil sa reflecti acc ste considera!ii, sa men!ii lin Prill/a mea idee ajiJsl sa seol purtidlll de: slih
puis al reformei, in mijlocul acestei complexitii!i , ill/luell(a oameni/or bogo!i. pelltm eo ei ,'ii-(/II
mai aks cflnd ceva eu ndev:mll rau se Illtumpla in clIl1Iparal 10CIt! ill Parlall/ent sail .yi-lIli il1lplls

Banii ~i
lara. E posibi I sa combini un program de reform:l
DAVID PLOTKE in dialog cu STELIAN TANASE
DAVID PLOTKE - doctor In sociologic,
profesor de ~tiin!e politice ~i ~cf al aceluia~i
departament la Facultatea de Stiinte Politice ~i
Sociale "New School for Social Research" din
New York, profesor de ~tiinte politice la
Universitatea Yale ~i profesor de sociologie la
Universitatca California. Estc cerccUitor In
domeniul politicii americanc, al partidelor
politice, al fonnelor politicc na!ionalc contem­
porane, ca ~i 111 domeniul tcoriei politice
contemporane. Autor al mai multor di.qi
printre care: "Ruptura democratica: de la Drep­
turile Omului pina la sfir~itul ordinii demo­
cratice", "Construind 0 ordine politicii demo­
craticii: reorganizarea libcralismului american
In anii 1930-40" ~i alunui impresionant numar
de articole, studii, recenzii ~i comcntarii de
factura sociologica ~i socio-politica.
(COli lillI/are dill lIumarullrc:CUJ)
Steliall Tanase : Dar cred ca, In acela~i timp,
republicanii au illteresul sa alimenteze, O5a
sublinieze aceste dispute.
David Plotke: Exista, de asemenea, un alt
motiv pentru care fac acest lucru, care probabil e un
avantaj .Ei au estimat mai bine decat democralii cum
sa mareascii fondurile stranse. Spui ca ai un interes
politic, pentru anu. 2000, sporind aceste sume. De
asemenea, in programul actual de legi, ei se descurcii
mai bine decat democralii . Ei sunt mai bogali. Si nu
e numai bogalia. Si-au dat seama ca in orice sistem
exista unele lucruri preferate ~i altele nu. S-au
descurcat mai bine decat democratii, in ceea ce
prive~te manrea potentialului ~i a averilor lor. Daca
ei ar vrea sa faca 0 versiune foarte putin diferita a
sistemului prezent ~i sa impuna 0 constrangere mai
mare, in timp ce democralii doresc Jipsa
politica
constrangerilor in sistemul prezent, primi i POt ob!ine
ori un nou sistem legislativ, care e mai strict, ori, cel
put in, pot incerca din nou.
Nu exista intercse opuse in campania pentru
reforma. Cand republicanii vorbesc despre acest
lucru, ei se refera la pUline schimb~ri pe plan
legislativ, intentionand sa fadi mai dificile unele acte
ostentative. Cand democralii vorbesc despre
campania pentru reforma, ei se refera la schimbari
mai mari o in mod ironic, prima alegere a
democralilm ar fi 0 schimbare radicali'i, a doua ar ti
sa nu schimbe nimic in promulgarea valorilor ~i a
treia ar fi sa nu scnimhe nimic in plan politic.
Rcpublicanii prefera 0 structura opusa. Prima
alegere este sistemul prezent ~i cateva schimbari In
promulgarea valorilor, iar a treia alegere ar fi 0 refor­
rna importanta. Daca i!i imaginezi ca e 0 problema
formala, un set de preferinle, nu vei face reformii.
Vei obline ins a cinismul ~i revolta publicului,
venind, in mod previzibil, una dupa cealalta. Pentru
cii revolta apare atunci c,ind funclionarea intemii a
unei astfel de campanii este expusa total. Si devine
evident cate activita!i sunt cu adevarat impol1ante.
Oamenii vad aceasta campanie Cllm all vazut, de
de parte, cum ar trebui sa funqioneze procesul
democratic, ~i se enerveaza ~i devin furio~i. Atuncil
se intampla doua lucruri: unul e di e imposibil sa Ie
spui 0 poveste despre vinovalie ~i inocenla, pentru
ca toli sunt, intr-o oarecare masura, vinovali (sau n­
ar fi ale~i). Aceasta e prima problema. Rar apare un
cavaler in armura sa pOli sa spui: "Aceasta persoana
e virtuoasa." A doua problema cste cea a
complexitalii. Cum transforma cineva impulsul
democratic ~i popular spre onestitate, dreptate ~i
transparenta, a procesului politic, intr-un program
legislativ de dreapta. E foarte dificil sa faci un
asemenea lucru. Pentru ca nu e atat de u~or sa Iii cont
de toate consideraliile autentice ~i constrangatoare
care yin din cateva direc!ii diferite. Devii astfellinta
atenliei, pentru ca apare acest cinism ~i aceasta
revolta in legatura cu coruptia. Se dovede~te ca e
cUlldidarii ill schimbul hanilOl; .)·i sa dCIlI
procedural ClI Lin program ~tiinlitie. intr-o regillne. E
mai u~or sa urlllare~ti simultan programul refonnei
~i sa il dLici la bun sf:lr~it (din cauza interesului
public pentru economic).
In situatia actualCl, dnd industriile sunt foane
bine puse Ia punct, ~olllajul e mai mie decat in
ultimii 25 de ani atunci de ee sa 11 aeuzalll pe
CI inton ') Po!i sa II acuzi eel unele lucruri ar fi pUlllt S{l
fie fikute mai bim! . Dupa standardele eonvenlionale
ale prc~cdinlilor, eI nu a produs nici 0 cntastrora
economicCI, socialii. Lucrurile eonfuzc all r{lmas
confllze. Nu a wcut nimic, dar nu a stricat nimic. Si
peste tot in \ume, LInde se intiimpla eeva
extraordinar, este afectat intercsul american. Sunt
lucruri pc care le-ar ti pLitut face lllai binc, dar nu e
nici Lin razboi. Strategia lui este sa spuna ca nu a
EieLit nilllic ilegal, ca totLiI e grOlaV, ~i ne Inchide
gllra. Probabil , C 0 strategie a invingatoruluL dar e 0
strategic proasta pen.tru LIn razboi. Pentru ca in
razboi, aceste lucruri nu vor fi acceptate ~i el va fi
acuznt de coruptie. Cam a~a aratii situalia.
S. T: Problema exista illlr-o !ar{! ill lrallzilie,
co ROIll{inia ... Am cilil joal'le mliit despre
America de Sud, Asia de SlId-Esl, 'Europa de
Vesl, despre cOl'llp(ie, balli, politica. jntr-o
socielate ill tranzi(ie, discll(ia eolIa.
leri. alii \'orhit CII !IIllIl dilltre prielellii mei,
care a vi:ital recent Romania, ,~i mi-a spus ca e
joal'le surprills ji'indcii, dupa alegerile dill
R01111111ia, lIimeni nil I~i plllle prohlema ballilor:
cali balli S-{I/I clteltllit ill campania electorala, de
LInde vin h{l/Iii, ClIl11 all jim ei jolosi(i. Nimic .. .
lIimeni IlU e illleresat de aceasla "Cutie a
Palldorei ", poale pelllni di Ie eFicci sa deschida
dill 110/./ asemenea scalldaillri ~i cred ca tOli aUlI//
siSlem in a/ora legii sall, poate, IllI r~i dall seama
cal de il1lportallla esle aceasta problema. E unjet
de naivilale gellerala, din partea populaliei,
ci,iaI' a clasei polilice. Pelllm ca, III Romallia,
dar cred ca peste 101, campallia electorala e Inca
foarle iejiilla. Volul e pe 0 IiSla a parlidllilli, iar
parlidLlI poale acoperi chellllielile.
Am scris, III Romania, "Legea Parlidelor ".
De:halerea ill jllrul legii partidelor jacea
legatura Illlre legisla(ia deparlamelltllilli de .
organizare (cali memhri sunt etc.) .$i finanlarea
partidelor de la bllgetul de stal.
partidelor halli pu/Jlici, Pc!III1'1I l/ l/\'i!a /lwi II/ulle
partide illdepelldenle de II/cdilll de ali/c eri.
A doua idee a ./0.1'1 sci cree::, ill illleriorlli
parlidelOl; Slructuri del1locralice. Pc!nlru Cii dacCi
ele prill/esc balli de fa bllgellli pllhlic. tre/JlIie sa
i~i asume 0 respollsabililale. sa filii ill':
posibililalea de abatere, ca III Gerlllllllill. ill allii
'30. Daca pril1/e.~ti bani publici, tre/Jllie sci jii
./oar!e prudent. AI1I Incercat sci illlmdllcclII 1-11
lege stipulari ell privire III cille e iJldrep'ci!il sci
primeosca banii, ce condi{ii Irebllie illdeplilli!e
pel/1m {I avell 1111 partid 11 0 11. PeJltl'Ll ca e lIel'oie
de 0 alilOri:arie dala de Trihlllla/. Nil .),Iill dacei
Partit/III ReplliJlicall sail Partidlll Dell/ocral all
lIevoie de 0 aprohare olicialci pel/1m CI exista. I~I
ROIl1{inia, e nevoie de semnatllra a 10.000 de
oalllelli pelltru a ntelge so se inscrie la Tribunal,
e lIevoie de 1111 sIal/I! de lider pmvi:()riu. jl/ SUA,
JIll e Ilevoie de asemelU!CI lucrllri.
D.P.: Exista aceastii diferenla pentrll cii
partidele in SUA nu au membri ill sens strict.
Pal1idul Republican ~i Partidul Democrat sunt aliit
de vechi, de inriidacinate, incat llU mai all nevo ie de
nimic pentru a-~i demonstra existenla. Apar multe
asemenea discUlii, daca in a[egeri este ~i un al treilea
partido Si aici e la fel; fiecare stat are legi Ie sale.
S. T: Daca cilleva care e popular ,I'i are halli
vrea sa I~i faca aClll1l lI/l partid Iii Slatell! Unile,
e posihil.?
D.P. : Da.
S. T: Cum? Trebuie sa l11earga sa se illscrie la
Tribunal ?
D.P.: IIi trebuie semnaturi pental a intra In
alegeri, in diferite state; difera de la stat la stat, dar
mecanismul de baza e acela~i .
S. T: Ai Jlevoie de 0 cladire, de birouri, de
cartier general?
D. P. : N u, aceasta este treaba ta.
S. T. in{eleg. Dar trehuie sa plate~ti.
D.P.: Trebuie sa ai bani ...
S. T: Trebuie sa Inchiriezi lin biroll ~i so ai
cont in banca. E contul tau personal sau al
partidului'?

SP or. 65 / decembrie 1998 48 49 SP or. 65/ decembrie 1998


D.P. : Ai nt::voie dt:: un cont al partidului.
S. T: Dar dadi ai cont bal/(.'CiI; trehllie sa ai 0
Nt'\\ ' York, (' () fUlIg ii P(JlIl'S It' de c() m /lli<' /:'"x is/(I
inslililfie, 0 Slructllra, E ca III afaeeri. Bal1ca !e
a.l!fe! dt' fllcmri !leUIII
jl()clle in/reba cille esti.
sensuflli)
D. P. : A d ev~lrat LlI obstacol pl.!lltru un al treilea
partid in Stakle Lnite este structura electoralii. care,
0P US;l lIllui sistem pa rlamentar. dczavantajea z~l mull
acest al trei lea partido
S.T' Du, .~·'ill.
D.P.: Dar nu exista obstacole extraordinare
pentru ca acest al treilea partid sa nu se situcze In
frun te, )i asIa se incearcii tot timpu!. Ceea ce ma
izbe$lC e 61, in l~rile in tranzilie, totul pare altfel
decil t ln Statele Unite. De exc mplu, daca ii intrebi pe
amcricani daca fond urilc de stat pentru 0 lege
priv ind sectoml pri vat au 0 inl1ucnla periculoasa
pentru proces ul politic, ma indoiesc ca v.pr fi multi
care vor raspunde afimlati v. Nu ar li cople~ it o r, dar
sa dec ida care partide sunt in regul a $i care nu.
cand oam enil vorbesc despre procesul politic
alitonolll, in sensul unui proccs politic independent,
rcaqia lor ~lutomata nu va fi sa Ie fie friel de
pericollil coruPlici legii, la fel de mult ca ... Cel
putin, oamenii ar plltca sa spunii cii pericolul ar fi
coruPlia de stat. Exista 0 mul!ime de motive in acest
sens. Unele sunt istorice, altele au legatura cu
dezvoltarea !iirii. Clliar dad 0 campani e pentru
Senat ar costa 10 milioane de dolari in Ca liforn ia, 30
de mil ioane de oameni , toti sau, cel putin 80 %, au
eeva bani.
S. T: E celma i /;ogal stat dill Statele Unite.
D.P.: Strangerea de fonduri e plictisitoare,
presupune timp .
S. T: Cineva mi-a SpllS acuin un an, ill
Washington (pell trll di SlIlle implieat in politica
iiI Romallia), ca a Incepllt sa stranga bani 111 zilla
imediar urmafOare alegerii sale.
D.P. : Nu se opre~te niciodata . Dar paliea cea
l11ai rca e ea nu !i-ai face griji pentru jumatate di lltre
oamcn ii hoga!i, care defomleaza procesul politic .
Pentru ca ei nu pot. Dar ti-ai putea face griji pentru
o anume defonnare mai plltemica a procesului
politic, peste timp ~i Intr-o direc\ie dorita nu numai
de caliva oameni cu bani, ci de tOli oamenii bogali.
E un fel de a lasa deoparte anurni(i oameni. Dar nu e
cazul Rom:'miei , al Uc rainei , (ii.ri foalie sarace, unde
rcforma e doar pe jumatate ~i 0 mfma de oameni
bog:.Jlil pot cumpiira totu!.
S. T : A~{l au Ji jacut. in pm'tid, iiI Parlam ent,
in Guvern . Aufost interesari, de exemplu, sa aiba
S P Dr, 65 / decembrie 1998
.....-:
Jilterviu
III mainile lor adminislrarea ora.)·lIll1i,
D.P.: Da. Dar sunt multe ascmenea cazuri ~i
S~l
in Statele Unite. Nu se pune prob lema unui proces
sail e () .It h illl /)rllL' (/ ~ c u 8 la de drept ~i ca arv i luercLi in admini stnqie
politic corupt, e v~ rba mai mult despre anumite
penrru Clinton ~I e~ti 1111111it in i"unq ie peJ1trll 6 1 e ~ li
subiecte disclltate ~i altele nu, despre oameni care
delin lin post ~ i al!ii Ill!. E 0 problema legislati va
complic(]tfl; atunc,i, cum pOli impiedica un grup de
oameni boga\i sa nu cumpere procesul electoral,)
Americanii, probabil, ar refuza reforma din
Romania, spunand cii prelul e prea mare.
drora aClll11 Ie oferi cOllsultanla. Pent.a l efl ele
S. T: Deoarece dasa de mijloe ,I'i oamellii
bogari sun! mai 1111m ero,~ i deceit ill Romania /
D.P.: in Statele Unite, oamenii se tem de peri­
colul sponsorizarii de catre stat a proccsului politic;
dar, pe de alta parte, ca ~i in tarile ex-coJ11uniste,
exista teama ca statui sa nu urnleze vechiul modcl de
a se implica in proceslil politic ~ i de a nu tt capabil
uncori , Ie prill1 csc. Sun t interesa li de llicruri numite
S. T: Care sa primeascii bani .~i care /Ill ...
D.P.: Da. Cine prime ~ te ~i cinc nu prime~te
bani') Am impresia ca lec(iile de istori c americana
pot explica foarte u~or situatia micilor lari
democraticc. Mi se pare complicat, pentru ca, pe de
o parte, vreli sa introduccli un proces politic cu
adevarat independent de bani $i de orice forma de
control, dar vreli, de asemenea , ~i 0 lege foarte
putcmidi a Iibertalii de expresie. Legea libertiilii de
expresie este interpretata in Statele Unite , ca dreptul
fiecarui om de a-~i cheltui resursele dupa cum
do re~te.
Spa\iul politic, in Statele Unite, astazi, este
spaliul mijloacelor nalionale de comunicare. Ciind
vorbe~ti despre politidi vorbe~ti des pre politica la
scara larga, despre capacitatea gmpurilor de a folosi
ace I spaliu mediatic.
S. T: E un lei de trilinghi: mass-media, bani,
politica. Jowl se jO{lcci 1;1 spatiul pliblic.
D.P.: Si nu e u~or deloc sa il rearanjezi. Sa ie~i
din e!. Pentm ca populalia Statelor Unite este in jur
de 250 de milioane de oameni. Dad spui "putem
, avea un proces politic democratic,fara mijloace de
comunicare nalionalc')", poate ca se poate parlial, la
nivelul ora~ului, dar dincolo de asta, dacii nu exista
televiziune, televiziune prin cablu, ziare ~i reviste,
nu exista dialog politic.
S. T : Puteri vorbi despre corl/pria traditionala
in politica din St(ltele Unite? Forma tradilionala
a coruPfiei, astazi? Pentru cii am citit in istoria
politicii, in Statele Unite, despre 0 mul!ime de
50
IIl e rviu
pmhll'l1lc ell corllPfia , ill Uc/lllill i,l"/ru(ia ora,llIllIi
en ui 111l11at
DP.: A~ spune ca form ele t ro d i ~ lo n a l e ck
coruplie inca exista, in Statele Unite. Nu vad \TCUIl
semn ca s-ar in11lulti ~ i probabil d i existii indi cii di
numarul lor e In se5.t.lt:rc. ~ i aeesta cs1e unul di ntre
lucrmile bune pe care Ie fac~ Jl13ss-media, rela\i il e
publice sunt mai prezente decat altadata ~ i ~c (Icordii
Joresc pe cinc\'a carc sa ~ti e exact clim fu nct ioncazii
mai l11ulta atentic unui numar mare de tran zaq ii A~
spune cii probabil cxista 0 fOlln5 d~ com pti \? tradi­
!ionala, dar nu vad niei un moti \' sa cred 61 ea SI!
dezvo lta . Cred cli cele ml1i importante fo rme de
coruptie sunt legate de corpora\i i ~\ grupuri de
interese, oamcni bogali care dau bani mu lri pentru a
influcnla procesul politic. in schimbul acest ui lucru,
nu sunt interesal i de servieii sa u favoruri , dar,
afaeere 'l Probabi l di nu. Aceasta e caracteristica de
"acces", "atentie", ·'conside ra!ie". $i :lcestea sunt
mai greu de cantiirit decat tranzaqiilc ob i ~ nllit e .
Exista acum 0 fo rm{l de corupfie, care ar
trcbui ncutrali zata in urmatori i 20 de ani: 111 Statele
Unite IIU exi st,) 0 trad i~i e puternica a "caJ ierei in
serviciul public", a oamcnilor care lInn eaza ~ eo li de
admiuistralie. Sa devii birocrat ~ i sa ie~i la pensic Cli
o pensie de stat marc. Intrc 1930 ~i 1940, nu ex ista
un stat in Statele Unite cnre sa ofere posibili tatea
unei asel1lcnca calicre. Nu exista un intcres dcoseb it
pentm accasta ca ri era. Tcnd inla continua estc sa
menlii mlllte post uri guvernament ale in altc: ~ i sa
oferi un post pri\at. Se formeaza astfel 0 elitel
hibrida, care are 0 expericn!a guvemam cntalii ~ i
ni$te norme ale sen'iciului public, ~ i 0 ex perientfl In
domcniul priv at, pen tru ca ac e~ ti oameni pot
conduce companii, pot incepe orice afacere, dar, ee l
mai adesea, au ven it din poli tica, s-all trans ferat in
Executiv ~i primesc slujbe In fil111e de avocatura ~i
agen(ii de consultanla.
Deci acestea sunt persoane care IlU sllnt nici
funqionari publici, nici intreprinzatori. Ei nll au
onestitatea ~ i inJependen(a ctica a unui functionar
public, dar 1111 au nici creati vitatea, vigoarea ~i
spi ri tlll in ovator al lInui IIJtreprinz 5tor. Loc uicsc in
Washington ~i in alte capi talc ~i nu fo rJ11eaZ~l 0 elita
foarte cautatii.
In termenii form a(i ei $i dezv oltarii lor,
problema coruPlici est.:: aproape imposibil de ocali l.
Pentru ca ace~tia su n! oameni a diror iotreaga vi ata
se bazeaza pe in toarcerea in guvemarea lui Clinton
~i In industria privata. t>.10ti vul pentm care industria
privata Ii vrea este pentru ca ei ofera acces ,
51
c;lI no ~ ti111C, infonnat ii,
v,j dau lin t:\L'l11plu: sii spul1 el1l
lI11cligent ~I un ma nager com petent pentru a cond uce
o agenl ie juridica. DLlP~l al do ilea SClTlcsrru, incepi sa
te gande ~ ti ce sa faci in co ntinll are ~ i lucrul cel mai
porri vit, pentru bani, es te SCI te an gaje7i ca ~i
consultant sau ca director in una dintre companiiJe
sistemu l, din interior, sa Ie ofere 0 pozi\i e l11(Ji bllna.
S,-l preS lIplll1Cm cfl fac i aeeasta seh irnba re peste lin
<1n , Iliere zi pentru 0 firma de avoca\i eare rcpll:zin t:l
companii ~i Ie ofe rii C0l1S11 ltan! ~1. Oamenii pc calC i­
ai av ut in suhordine in accastii agenlie condue aCLlIl1
agent ia, A CLll11 tu repreZi ll\i eo mpan ii le care ofc ra
con~ ult a n![l. E yorba dcsprc cOTup!i e in aceasla
bULa a vi etii politice la ni vel inult. Mereu oHmeni
aresta\i, HClI Zfl ti pentru del icte evi dente Dar
Il11ag incazii-ti ca noi :;u ntcm acei oameni . Tu e ~tl
adm In istraiorul lu i Cl inton, care ae lim Iucreazii
pe ntru aceasta Ii rJl1 fl de avocati. iUI' ell lucrcz in
aeeas ta agen\ie juridi cfl. Peste ci nci ani , tu ca$li gi
600000 de dolari pc an, iar ell RO.OOO. $i'tu rna !> Ll ni
~ i imi spui: "A~ vrea s5 luam pr~lDzu l, ca tl oi
prielcni." E aceasta coru p\ie'l
S. T . Depillde de eOIl I'crsarie.
D.P.: Toemai de aceea, e fo arte gre u sa
cOJ1struie~ti un program leg islaliv. Esenlialmentc,
trebuie sa ai in vedere calitatea ~i anulJ1ite implica(ii
ale cOl1 versaliei. E ceca ce sistel1111 1 legi slu tiv
incearca sa faea . Un asemcnea program poate
preci za dni kilomdri pe llfa trebuie SCI faca 0 l11a~inii
pentrll a fl \'anduta sau cata grasim e trebuie sa fie ill
lapte, pentrll a-I \'inde drept smantana. Dar sa pui la
PUIlCt un program care sa re glemcnte:le di scutia
noastra din timpul mesei, intr-un restauran t elega nt
Totu l se face prin legaturi ~i prin indicii , De
exemp lu, llicrez pana ies la pens ie, a~ prefera sa
ca~t ig 600,000, decat ~W.OOO dc dol ari pe an. ~i tll la
tel ... Aceasta e situa\ia l
Trall.l'criere de pe bandti.
SP nr, 65 / deccm brie 1998
 Arhiva Sfera Politicii
Document
Universul concentrationar
,
-Iegi, decrete, hotariri ..
NOTA
prezentllilli deere! din legea nL 187 din 1945.
privind copiile $i extrasele dupii decrele ~i
preeulll ~i dill alte Icgi, se abrog:'i.
H.C.!\1., decizii $i ordine ale Ministerului
Art. S. - Decretlll de fala intr[t ill vigoare pc
Afacerilor Inteme
data publicCIrii sale.
I) Decretul nr. 83 din 2 martie 1949
2) H.C.:vt nr. 1154 din 26 octombrie 1950
3) I·I.C.M. nr. 334 din 15 martie 195 I
4) Ordinul M .S.S. nr. 838 din 4 decembrie
1952
5) H.C.M. nr. 1154 din 22 august 1952
6) H.C.M. nr. 337 din II martie 1954
7) H.C.M. nr. 237 din 12 februarie 1957
Bis 7) I-LC.M. nr. I 108 din 2 august J 960
8) H.C.M. nr. 2694 din 7 deeembrie 1955
Bis 8) Dispozilia Consiliului de Milli~tri nr. 29
din I septembrie 1955
Bis 8) H.C.M. Ilr. 623 din 14 aprilie 1956
9) Deeretul ilL 6 din 1950
10) Extras din ordinul D.G.S.P. nr. 100 din 3
aprilie 1950
II) Deeizia M.A.!. nr. 744 din 25 august 1958
12) Decretul nr. 89 dill 17 februarie 1958
13) H.C.M. nr. 282 din 5 martie 1958
***
COP IE
MINISTERUL AGRICULTURII
DECRETUL Nr. 83, din 02 martie 1949
Pentru_cOlllpletarea unor dispozitiuni din
Legea nr. 187 din 1945.
Decretul nr. 256 din 01 martie 1949
Buletiinul Ofici31 31 R.P.R. nr. 1 din 02
martie 1949
Art. 1.
- Pentru a impiedeca aqiunea de sabotare a
planului de Insamlnlari ~i a produqiei agricole;
- Pentru a asigura dezvoltarea agriculturii In
SP nr. 65 / decembrie 1998
prevcderi lor acestui dec ret.
reprimarea specuJei ilicite ~i a sabotajului
Republica Popularii Rom:1lla:
intreprinderilor ~i organiza\filor eooperatiste ~i a
- Se cOl11pleteazii Lege;J nl". I'::;7 (lin 1')45 cu
celor cu camcter ob~tesc, lllilitarii de c31'iera mutcl\i
urmatoarele dispoziliLlni:
in interes de scrviciu, preeulll ~i so(ii, descenden!ii
Art. 2. - Trec 111 proprictatea ~W1LlILli . ca
~i ascendentii persoanelor lllai sus aratate.
bunuri ale IntregLllui popor:
a) Exploatarile agricole lllo$iere~ti carc au
fiicut obiectul exproprierii potrivit lcgii nr. I X7 dill
1945 ,;;i ferl11ele model cOllstituite prill efcctul
aceleia~i legi , CLI Illtreg illvel1tarul viu. mort ~i
cladiri, apaqinlnd sau afectatc acc~lor expJoatiiri;
b) Instalaliile agrieole ~i semi-industriale,
bunurile ~i makriaklc destinate exploatarii
agrieole, produscle agrieok destinate valorificarii
oriunde s-ar gasi depozitak. apaqinlnd exploat:ll'ii
I11o~iere~ti expropriate:
c) Toate creanlele, tit'lurilc. prccLlm ~i
participarile ~i drepturile cuvcnite dccLlrglnd din
activitatea exploatCtriior mo~iere~ti expropriate .
Art. 3. - Nu intra in prc\"Cderik decrL'lLllui de
fata obiectele de uz personal ~i casllie apaqinlnu
proprietarilor exploatitrii ~i expropriate conform
art. I, prepu~ilor accstora prccLlIll ~i bmiliile lor.
alimentele din depo zitele acestor cxploatari,
necesare consulllulLli propriu, stabilitc prin
instruqiunile Ministerului Agriculturii.
Decretul nr. 83 din 02 martie 1949
Art. 4. - Se pedepsesc cu 5-15 ani munci't
silnica ~i cu eontiscarea averii acei care prin orice
mijloaee vor Impiedeca sau vor Incerca sa
zadarnieeasea exproprierea prev[lzuta de prezcntlll
decre!, acei care vor tainlli bunurile sup use
exproprierii sau vor viitam<l, distmgc, instraina,
muta sau l11ic~ora, prin orice l11ijloace. bunurile sau
instalaliile supuse acestei cxproprieri.
Cu aceia~i pedeapsa se vor sanqiona ~i acei
care intenlionat vor prezenta orgrlllelor statului date
inexacte sau incomplete asupra aeestor bunuri.
Art. 5. - Se pedepsesc cu inchisoare
eoreqionala de la 3-12 ani ~i eu pedeapsii de la
52
Arhiva Sfcra Politicii
25000 p:lt1C! ]a 200.000 lei. funqiunarii publici sau
persmmelc imputel11icitc ill temciul prezentului
deeret care IlU vor executa sau Vl)r Impiedeca
executarea insareiniirilor ce Ie revin potrivit
Art. 6" InfrnC\iunile la pre vederile
prezclltului Jeerer se constata. se urmal"l:~c ~i sc
judedt potri\'itlcgii nl". 351 din 03 mai 1945, pentru
econot11ic eu t110difi ciirile ulterioare.
Art. 7. - Orice dispozi(illni contrarii
Ar!. 9. - Cu cxecutarea prezentului dec ret se
Insilrcincaz:i Ministerul Agriculturii.
Lcgca Ill'. 187 din 1945 pentru infiiptuirea
reforlllci agrare a fo st interpretata prill Legea nl".
177 dill 07 iunic 1947 ill sensu I cii lucrarile pcntru
inEiptuirea rdonnci agrarc sint considerate acte de
guvcrniil11int . Prin kgea nr. 939 din 23 noiembrie
1l)46, illvcntarul viu trecut in patrimolliul statului
prin ekctlll reformei agrare a trecut in patrimoniul
R.E.A.Z.I .M.-ului.
Circulatia ~i regimul Juridic al imobilelor
agricolc expropriate sunt rcglelllcntate de legea n1"
203 din 23 iunie 1947.
Legea nl". 351 sin 1945 a fost 1l1odificata prin
legea 633 din 12 august 1946 (SC moditica art. 63 L
Legea nr. 252 din 15 iulie 1947 (SC modifiea art.
49) ; Legea nr. 86 din II illnic 1948 (se l110ditica
art. 19 ~i 3 I) ; Legea nr. 253 din 11 sept. 1948
rectitieata In Monitorul Oficialnr. 224 din 27 sept.
1948 (se 1l1oditicii ali. 27, 33,32,42,44,46.49,
56, 62. 66 ~i se abroga art. 50 ~i 60).
***
COPIE
CONSILJ UL DE MINI$TRI
AL
REPUBLICII POPULARE ROMANE
HOTARAREA nl". 1I 54
Consiliul de Mini~tri in ~edinla de la 26 oct.
1950:
Vii zflnd raportul Ministrului Afacerilor
Interne
Cll nl". 1847 din 26 octombrie 1950;
53
In temeiul at1. 55 din Constitulia Republicii
Populare Romane:
HOTARA$TE:
Art. l. - Stabilirea ~i dOlllicilierea in centre'le
aglomerate desell1.nate de Consililll de \1ini~tri. Ia
propunere Ministerului Afacerilor Interne. se va
face potrivit dispoziliunilor ce ullneazii:
Art. 2. - In eentrele aglomerate se pot stabili
angajalii orgallelor ~l instituliilor de stat,
Art. 3. - pentru a se stabili In centreIe
aglolllerate persoanele aratate in articollli
precedent, Cll excep\ia militarilor de cariera trebuie
in prcalabi I sii se prezinte la unitatea de l11i Iilie din
raza careia plead pentru a ob!ine l11utalia.
MutJlia se va acorda numai pe baza ordinului
de repartizare a noii locuinle. In centrul aglolllerat,
sau a adeverinlei institu!iilor sau organizaliilor
prevazute la art , 2, constatatoare ca este asigurat
petilionaruilli ~i fallliliei sale spaliul locativ
necesal".
Art. 4. - organele ~i instituliile de stat,
Intreprinderile ~i organiza(iile economice ale
statului, organiza\iile cooperatiste ~i cele cu
caracter ob~tesc , nu vor putea face In mod v~lIabil
angajari sau l11utari detinitive de personal pentm
centrele aglomerate, decat dupa ee spaliul locativ
necesar locuinlei angajatului ~i famiIiei sale a fost
asigurat.
Art. 5. - Nu se vor stabili In centrele
agl01l1erate in mod definitiv ~i nici nu vor putea
iOClli ca flotanti, chiar daca iPldeplinesc
condiliunile prevazute de art. 2, persoanele care
intra In categoriile prevazute la art. 6.
Art. 6. - Ministerul Afacerilor Interne va
putea pe cale de Decizie sa dispuna iIlutarea din
centrele aglomerate a oricaror persoane care nu-~j
j usti fica prezen\a in aceste centre, preculll ~i
1l1utarea din orice localitate a celor care prin
manifestarile lor fala de poporul 1l1uncitor,
dauneaza construirii socialisl11ului in Republica
Populara Romana.
Celor in cauza Ii se va putea stabili d011liciliu
obligatoriu in orice localitate.
Art. 7. - Ministerul Afacerilor Interne este
autorizat sa adudi la Indeplinire dispoziliunile
prezentei hotarari.
SP nr. 65/ decembrie 1998
 Arhivu s rera Po liticii Arhiva Sfera Politicii

rmen u semniiturile: putea pc l:ak de Decizie. sa dispUll li Inutarcil din ~i alte fa pte de asemenea natura) .
NO rA A.n 6 a ro~ t modi ficClt prin Hotar.lrea celllreJ e aglomera te a ori carei pers\)a ne care nu-~i CON SILI UL DE MiN"I$TRI

r. 344· 15 manie 195J cuprillsul prezcntei copii j ust ifica prezen!a 1n aceSle centre, pn:cut11 ~ i Tn acest scop am intocm it ali'lturatul proiect de AL

~ te trec ut In ["onna in ca re a fo st moJiti cat l11u tarea din orice localitate a persoilllc lor care prin Hotarare pentru modi ficarea ~i completarea an. 6 REPUBUCII POPU LARE RO MANE

man ifes tari lc lor fala J e poporul lTIuncilOr al n c.\1. nr. I I 54/1950 prevazlnd ca celor mutati
uaull caza cOlls truiri i socialism ului -in Republica Ii se va pUlea stabili domicilill ob ligato riu in orice Hotarirea or. I 554/ 22.V IIL 195')

*** Populara Romani localitate. Pentru infiinlmea coloniilor de nHlJH:fl, a

:elor lll ut31i Ii se va putea st<Jbili domiciliul domi ci liului obligatoriu ~ i a batalio:'lllc lor de
i\ N I: X A LA 1-IO TARj\REA Nr. 1154 obl igat orill in orice localitate. Dacii sllnteti de acord cu pre vederile acestui munca.
Art. 2. - ;vlinistenil Afacerilor In terne este proiect, va rog a-I semna.
A . Cen tre aglomenlle:
.illton za t sa adllcii la indeplinire prevederile
- B u cure ~ t i, Cll 0 zon il J e 20 km in jurul
prczentei hotariri . MINISTRUL AFACERILOR INTERNE ***
COP IE
ra~Lllui. Unn eaza SCJ11naturile in original ale ss / Teo.hari Georgescu
- Ora~u l Stalin l1lini ~ tr i lor:
Abro gata prin HCM nr. 337/l954,
- Ploi e~ ti - Gheorghe Gheorghiu Dej
- Cluj - Teohari Georgescu *** nepublicata.
- Oradea - 1. Chi~inevschj
ORDfN NR. 838 CONS ILI UL DE MIN I$TRI

- Tim i$oara - Vasi lc Luca AL

- Rc~i!a - indes cifrab il Ministerul Securitatii Statului REPUBU CII POPULARE RO;\lANE

- Hun cdoara - indes cifrabil Hota rarea ilL 1554122.VITI.1952

ltg ir

Avind in vedere dislocarile ~ i fixarile de Pentru infiintarea coloniilor de muncii, a

- Constan!a

*** domi ci liu efectuate in anul 1951 ~i 1952 de domicililllui ob ligat oriu ~i a batali oand or de
- Ga lar i

Ministerul Afacerilor Interne, in baza art. 6 din l11unca.

-I a ~ i
Hotararea Consiliului de Mini~tri nr. 34411 951. *Consiliul de Mi ni~tri al Republicii PopLli ure
TOVARA$! MINI)TRI,
Romane , hotara~ te:
B. Zona de fron ti erii
Avind In ve dere referatlll nr. 00136911 952 al
a) spre frontiera cu J11 l!osb via, pe (l adlncime P rin H.C.M . nr. 1154/950 S-ilU stabilit reguli
Direq iei Generale a Militiei: CAP ITOL UL 1
e :!S kIll .: privitoare la clomicilierea in ccnlre aglomerate:
b) restul fromicrt' i pc 0 adi llci llw de 7 k m. Art. 1. - Avand in vedere rezistenta tot mai
Potri 1,'it art. 6 din sus-zis a Hotarire, Ministerul ORDON:
act iva a elementelor du ~ man oas e ~i fa ptlll ca
Afacerilor Intern e poute sa displlna l1111tarea din
Art. 1 - Se ratifica dislocarile efectuate in acestea incearcii in continull sa sabotcze III mod
* '" * ccntrcle aglol11crate :l oricaror persoane cari nu-~i
anul 195 I ~ i 1952 de Direqiunea Generala a organizat mas uril e Gu v e rnului~i Parti dll lui
Ju st ilica prczcn\a 1n aceste centre (cum ar fi cei
Mili!iei din ord inul Ministerului Afacerilor Inteme. indreptate spre in tiirirea dictaturii proleturiatului ~i
CONS ILIUL DE MfN l:?TRJ
care n- au nici 0 ocupa!ie, cei care refuza sistcmatic
Domicil iul obligator al celor dislocati este construirea cu Sllcces a socialismuilli, pentru a
AL
plasarea lor prin Oficiul Fot1e1or de Munca, ce i u~ura supravegherea activitatii elem entcl or
fi xat in loculitatile indicate in tabelele Intocm ite de
REPUBUCll POP ULARE ROMA NE
care au sufcrit co ndamnari grave, fo~tii du~manoase ~i strfline de clasa mlll1citoarc, pentru
Directiunea Generula a Mili!iei. Aceste tabele sunt
exploatatori etc.). vizate de Directorlll General al Mili\iei. a Ie atrage la munca de lltilitate sociala ~i pentru a
Hotarfl rea nr. 344 din 15 J11artie 1951 Art. 2 - Directorul General al Mili!iei este curali cele mai importante centre vitale ale tari i de
Pentru a asig ura upa rarea cuceririlor i'nsarcinat sa aduca la indeplinire di spozitiunile elementele du~manoas e , se va admite ca masura
Cons ili ul de Mi ni;>tri in ~ cJin\a de la 15 martie democratice ~1 uplicarea in cele mai bune prezentului ordin . exceptionala, provizorie, intem area administrativa
951, vazlnd referatul Ministerului Afacerilor condi\iuni a legilor ~ i dispozitiilor date de pentru efectuarea l11uncii obligatorii.
tem e eu nr. autoritati, este nec esu r lnsa sa se completeze Bucure~ ti ,
04 decembrie 1952
In lemeiul art . 72 din Constitu!i.l Republicii dispoziti ile art. 6 al acestei HoUiriri, dindu-se MINI,STRUL SECURlTA.TII STATULUI In acest scop se orgunizeaza:
opulare Romane, posibilitatea Mini sterului Afacerilor Inteme ca pe General locotenent, - colonii de mllndi
calc de Decizie, sa poatfl dispune mutarea din orice ss/ Alexandru Draghici - domiciliu obligatoriu
HOTARA. STE : locali tate, inclusi v centre Ie aglomerate ale - batalioane de munca.
persoanelor care prin manifestarile lor fala de
Art. 1. - Dispozil illnile art. 6 din Hotarirea poporul muncitoL diiuneaza construirii *** CAPHOLUL II
.onsiliului de M ini~tri 111' 1154 di n 26 octombrie soc ialismuiui in R.P.R. (cum ar Ii cei care comit COPIE CODUL DE MUNCA.
950 , se modificii ~i se completeazii dupa cum acte J e sabotaj, se opun la executarea legilor ~i
rm eazii: masurilor organelor de stat, raspandesc ~tiri de Abrogata prin HCM nr. 33711954 , Art. 2. - In colonii de munca vor fi re!inu\i ~i
Art. 6. - " Minister ul Afacerilor l!~ tern e va natura a discredita regimul de democratie populara nepublicata.

P nr. 65 / decem brie 1998, 54 55 SP nr. 65 / decembric 1998


Arhiva Sfera Politicii
inlerna\i tOli acei care prin faptele sau manifestarile
ILlr, direct sau indirect, primejduiesc sau incearcii
~Ct primejduiasdi regimul de democralie populani,
lngreuncazii sau Incearcii sii ingreuneze construirea
socialisll1ului in Republica Populara Romanii
preculTI ~i acci care In accla~i ll1od, defiiimeazii
putcrca de Slat sau organele sale, daca aceste fapte
nu constituie sau nu pot constitui prin analogie,
infraqiuni ~i allume:
a) Acei care lanseaza sau riispindesc zvonuri
alarll1iste, tendentioase, dU~l11al1oase, ascultii ~i
clifuzeazii propaganda de~iinlata a posturilor de
radio imperialiste.
b) Acei ce aduc injurii Partidului MlIncitoresc
Roman, conducatorilor siii, Guvernului, Uniunii
Sovietice, ~i conduciitorilor sai ~i larilor de
democralie poplIlara.
c) Acci cetateni rom:tni care intrelin legaturi
de prictenie cu legatiile imperia[ilste, care au
frecven tat sau frecventeazii mani festiirile pro­
pagandistice <lIe iegatiillor imperialiste precum ~i.
toli acei ce sunt in relatii cu familiile funqionarilor
ambasadelor il11perialiste, daca faptele lor nu
consituiesc ~i nu se pot constitui - prin analogie ­
infraqiuni.
d) Acei ce alilii la manifestiirile rasiale ~i
~ovIl1e.
e) Instigat01-ii la nesupunere sau neexecutare,
cei ce duc aqiuni dU~l11anoase, atat la sat cit ~i la
ora~ - in contra miisurilor GLlvernului, in special cu
privire la:
- Gospodiirii agricole colcctive, intovarii~iri,
colectari, planuri de culturi, comClsiiri etc.
- Elementele Cll un trecut reaqionar cunoscut
sau fo~tii exploatatori care oCllpii inca in prodllClie
posturi de raspllndere ~i care dovedesc continuu,
prin atitudinea lor, deliisare grava nejustiticata prin
incapacitatea lor profesionala - atit ~ldine care
atrage dupa sine defectiuni vizibile sau frinarea
produqiei.
o To!i acei care sub masca religioasa fac
prozelitislll (diferite religii ~i secte) speculind
sentimentele religioase ale cetalenilor, pentru a-i
detemlina la atitudini ostile, dll~manoase regimului
(minuni), prelegeri cu substrat du~manos, ~ovin
etc.
g) Acei care prin corespondenta intema sau
intemalionalii iau atitudine du~manoasa, transmit
~tIr1 tendentioase, alarmiste, dLl~manoase,
reactionare, instiga.
h) Cadre active ale fostelor gntpiiri ~i partide
fasciste ~i burgezo-Illo~iere~ti, cum sun!: fostele
S P nr. 65/ dccembrie 1998 56
T
cadre legionare, cuzisle, imrediste, nylaniste.
sioniste, partidc hitleriste, national-taranistc
(maniste), liberale (bratieniste), tiitaresciene,
bejeniste.
i) Vechea agenturii a fostului Serviciu Special
de lnformatii (SSI.), vechea agenturii a Marelui
Stat Major. a Sigurantei, Poliliei, agcntura germanii
de spionaj ~i contraspionaj ~i maghiara.
j) Fo~tii condamnali pentru trecerea
frauduloasa a frontierei, incepund din 1945.
k) Chiaburii care saboteaza masmile luate de
Guvern.
I) Fo~tii condamnati pentru sabotaj - lncepiind
cu 1945.
m) Fo~tii condamnali pentru specula ­
illcepind din 1945, care au avut 0 condamnare de 3
ani In sus.
n) Rudele triidatorilor de patrie ~i spioni, care
au fugit peste granita din 1945 (tata ~i copii majori,
barbati).
0) Rudele elementelor du~miinoase regimului
nostru, care au fugit peste granita inainte de J 944
(ale fostelor cadre legionare, membrii de vaza ai
fostelor part ide burghezo-mo~iere~ti care duc
activitate de deraimarc a regimuilli nostru); tata ~i
copii majori, barbati.
p) Condamnalii pentru infracliuni impotri va
securitatii Republicii Populare Romune care la
expirarea executarii pedepsei prill comportarea lor
nu prezintii Incredere de a fi folositori .
q) Recidivi~tii de drept comun care au mai
Illult de 3 condamnari ~i care reprezinta un peri col
pentru lini~tea ~i asigurarea aVlItlilui oamenilor
muncii.
Art. 3 - Durata reeduciirii in coloniile de
munca va fi de 6 luni puna la 5 ani.
Art. 4 - Intemarea in coloniile de munca se
face prin Decizia unei comisii speciale care va fi
infiintata in cadrul Ministerului Afacerilor Interne
~i care va lua hotariiri pe baza propunerilor
Direqiei generale a securitiitii statuilli $i Directiei
generale a mililiei.
Art. 5 - Parasirea coloniei de munca se
considera evadare ~i se pedepse$te confonn legilor
in vigoare.
(COJllinllare ill I1l1Jl1(irul viitol)
Ide 0 Sfera
Mitul Nae lonescti (I)
GEORGE VOICU
'Pe ziduf din afara Bisericii, fingii Wia de
illtrare, dill tinda, aeofo wzde e zugravita
llldec(/ta de Apoi, eu railll ill sti,zgo u$ii $i eu
fout! gheellei ill dreapta, Ull diavof mare, negrll,
a.)·c';;(1l vizibif ill centruf de grel/tate af compozi/i"ei,
ill picioare, ell (/ripi/e desfiiellte, carage prostilllea
$i tineretlll fa pierzelnie, lildrumind-o
sprefoclif de veei.
Slib lriisaturife Iuciferice afe dlllwilli
i'ntLillecat, illtr-o zi ill care lila a/lam, ea
slibseeretar de stat, fa 0 deiilare in urma unLii
te deum, am tresarit recullosciild -fara plltin/a
de in$efare - chiplil zligravit al
Pro!esorlilui Nae !onesell. "
Mircea Vu/cflllescu
Un nimb din focuri de artificii
Figura lui Nae Ionescu a fascinat putemic,
pina la vraja, citeodata pina la hall.1cinatie, pe
discipolii ~i admiratorii sai, chiar ~i atllnci cind
ace~tia presimleau, vag ~i confuz, ca atraqia
Illagnetica in care erau prin~i ar putea fi 0 cale de
pierzanie_ Au ramas nenumarate marturii care pro­
beaza dependenta in care se instalasera invalaceii
nai~ti in anii '20, '30, '40. Adoratia atingea adesea
cota unei dizolvari voluptuoase: ucenicii nu voiau
pur ~i simplu sa-~i mai apaqina, livrindu-se fiinlei
seducatoare a magistrului. "Infinitul de vraja
personala - scria Emil Cioran in 1937 - te face sa
abandonezi orgoliul individuatiei ~i [sa] incerci sa
devii totul in altul." Renuntarea la propria indi­
vidualitate este perceputa ca 0 eliberare: limitele
fiintei proprii par prea inguste; doar substitulia
acesteia cu aceea a magistrului promite a fi 0
solutie intru fiinta. Metamorfoza aceasta e
marturisita de Cioran atit in nume propriu cit ~i in
numele multor colegi ai sai de generalie: "De cite
ori, in vibrante momente de afeqiune, Nae Ionescu
mi-a panIt singurul om pentru care se poate re­
nunta' Tentalia, adica, de a-i trai via/a fui. Si a~ fi
57
nesincer dadi nu a~ spune cii sint ati!ia itltre tineri
care traiesc in el. "I De unde venea, in ce consta
aceasta irezistibila charisma ce indemna la
abandonul de sine ~i la dobindirea unei alte fiinte?
Autorul Sehimbiirii la jara a Romclniei, incerdnd
sa explice acest fenolllen simili-sinuciga~,
deopotriva personal ~i de grup, s-a referit fugitiv,
intre altele, ~i la ipoteza "demoniei" lui Nae 10­
nescu. I s-a parut insa inacceptabila ~i, in conse­
cinta, a respins-o cu indignare. Sinuciderea visata
n-ar fi fost decit 0 fonna de reinviere, sus!inea el,
lucru ce n-ar avea nimic de-a face -cu demonul.
Mircea Vulcanescu este insa obsedat de
aceasta posibila "demonie" ~i 0 cerceteaza cu mai
multa luare aminte. In cartea sa in care evoca
personal ita tea lui Nae Ionescu, ~i din care am
extras fragmentul sub semnul caruia sta textul de
fata, el aduce yorba de mai multe ori de pictura
murala din tinda Patriarhiei, careia nu contene~te
sa-i caute tileul; ba chiar, inainte de a pune sfir:;;it
evocarii figmii lui Nae Ionescu, Mircea Vulca­
nescu i~i pune chiar problema daca nu contine
"ceva din adevar". Intrebarea sa nu numai ca
ramine retorica, dar e pusa, paradoxal, tocmai
pentru a inalta statuia maestrului prin mitul "tenta­
liei luciferice"2: creatia presupune pacatul, inteles
ca un fel de jertra voluntara ~i inaltatoare ... A~a ca,
finalmente, atirnarea, de~i parea sa. se rupa, sau
macar sa se subtieze, iese in fapt intarita ... Nae
Ionescu apare ca un "sfint" gratie unui contract
faustic .
lurnalullui Mihail Sebastian sta ~i el marturie
in acest sens. De altfel, motivul diavolului apare ~i
in insemnarile sale zilnice, inlr-o tensiune infinit
mai marcata dedt la Mircea Vuleanescu, cumplit
de dureroasa. Prefata pe care Nae Ionescu 0 scrise­
se pentru De dot/a mii de ani fusese traumaticii ~i
amintirea ei inca il tortura pe Mihail Sebastian. Si
acestui episod simbolic exterminator i se adaugau
altele, de aceea$i factura, ale aceluia~i "director de
SP Dr. 65 / decembrie 1998
 IdeoSfera
con~tiintii", dupa cum arata Jurnalul. Chinul acesta
multiplicat Iacea parca uneori eliberarea iminenta.
Si totu~i, din captivitatea afectiva ini!iala nu a
izbutit sa iasa complet nici macar victima sa.
Vrajile diavolului nu vor disparea niciodata cu
totu!' Cu to ate acestea, Sebastian ramine un caz
singular intre cei care gravitau in jurul lui Nae
Ionescu, pentru ca, ideologic, el s-a situat la
antipodul conceptiei politice profesate de
"magistru",
Dar cei mai multi "ucenici" nai~ti au procedat
mai simplu: I-au canonizat pe Nae Ionescu prin
propozilii unitare-superlative. Ei I-au sanctiticat nu
pe calea intortocheata urmata de Mircea Vulca­
nescu, ci pe cea a afirmaliei excesive. Altfel spus,
au preferat, falsei indoieli metodice vulcanesciene,
ditirambul absolut al divinizarii. lar unii n-au reu~it
sa se extraga nici macar la senectute din transa
admiratiei pentru "invalatorul" lor declan~ata in
indepartata tinerele. Initiatica ~i misterioasa
experienta din tinerele s-a transformat la multi intr­
un fel de datorie apostolica, caci nu putini sint cei
ce ~i-au asumat, dintr-un fel de datorie sacra, misia
de constructori ai unei imagini magice a celui ce Ie
fusese dascal - a~a zicind - rnlntuitor. Unii din ei
se raporteazii inca la N ae lonescu asemenea
ueenicilor la Isus Cristos. Pentru impunerea acestei
aure cristice sint folosite eiteodata chiar cuvintele
evangheliei. Mihai Sora transcrie 0 fraza din Matei
pentru a-I caracteriza pe magistrul siiu din
studentie: "Caci ii invata pe ei ca unul care are
putere, ~i nu ca invatatii lor."3 intr~ Lucifer ~i Isus
Cristos distinctiile devin astfel irelevante.
Venerindu-I in acest fel, ei ar dori - se poate
presupune - sa duca mai departe cuvintul "Profe­
sorului", "invatatura" neintrecutului magistru, dar
- din motive ascunse - se opresc in general la
figura sa omnipotenta. "invatiitorul", "Profesorul",
"indrumatorul", "Dascalul" ~. a. m. d. sint de
altfel euvintele-cheie in marturia lor despre Nae
Ionescu, fie ea aceasta a fost Iacutii la tinerete, fie
la batrinete. Mircea Eliade este in acest sens
paradigmatic. Nae lonescu i se inIati~a in anii '30
nu numai ca un "invatiitor" al sau, adulat ~i
caulionat, dar ~i ca "indrumator friitesc al
tineretului"4, ba chiar ca un "mare inviitator al
neamului siiu"5. Seductia de atunci 0 regasim
intacta, pe-alocuri ehiar amplfficatii, peste decenii
in memoriile eelui ce devenise intre timp 0
somitate internationalii in domeniul istoriei
religiilor: ''Nae Ionescu fusese mai mult decit
Sp t Dr. 65 / decembrie 1998 58
profesorul meu favorit ; iI consideram maestrul
meu, 'ghidul' care imi fusese daru it ca sa-mi pot
implini destinul". Recuno~tinta nLl are limite , cu
atit mai mult I cu cit Eliade i~i explica propria
implinire ca efect direct al acestei intilniri, faste,
daca nu chiar divine ; fidelitatea sa fata de maestru,
respectul fata de "invatatura" sa, sanctificarea
figurii "invatatorului" par sa tina de imperativul
datoriei filiale. Rememorind trauma pe care a
simtit-o in martie 1940, cind piirintele sau spiritual
disparea dintre cei vii, marturia capata 0 expresie
edificatoare: "Moartea lui Nae Ionescu rna afectase
pro fund; imi pierdusem maestrul, caliiuza; spiri­
tualice~te, riimasesem orfan,,6. De~i Mircea Eliade
vorbe~te mai apoi de 0 "eliberare", pe care i-ar fi
adus-o aceasta moarte, in fapt ea nu a avut loc,
dupa cum se poate deduce chiar din temperatura
cuvintelor sale evocatoare.
Curios este insii ca aproape de fiecare data
cind e evocata figura lui Nae lonescu, fascinatia se
invlrte~te oarecum in gol, Iara combustia "invala­
turii" promise. Ea este exprimatii doar printr-o ri­
sipa de hiperbole apreciative, printr-un joc al
focurilor de artificii spectaoulos ~i orbitor. "Nae
lonescu - afirma Mihai Sora - nu era un ideolog;
era un metafizician, adica LIn om a carui instan!a de
referin!a e, in fond (de~i nemarturisita ca atare),
Absolutul. Dar nu Absolutul cucerit a~a zicind 'de
jos in sus', in maniera carteziana, (~i tot in maniera
carteziana instrumentalizat) (ca garant, anume, al
feluritelor deductii), ci un Absolut dezviiluindu-se
pe sine, oarecum 'de sus in jos' in comunitatea de
dragoste a bisericii, ca Dumnezeul cel Viu al
dreptei credinte."7
In fapt, se poate spune azi, atunci, in tineretea
lor, toti ace~ti discipoli - min!i iscodi toare ~i
nelini~tite, rezonind la tot ceea ce se petrecea in jur,
caci traiau intr-o lume ce piirea, prin multe,
terminala, in care valorile se priibu~eau in Ian!, iar
incertitudinea incepea sa devina sufocantii - i'~i
cautau, cu 0 disperare energica, specifica de altfel
nu numai virstei juvenile, ci ~i epocii (e epoca ­
fapt liimuritor - a fenomenului de la Maglavit ~i a
Fuhrerprinzip-ului), ocrotitorul spiritual: un guru
caruia sa i se abandoneze in schimbul unei
minimale certitudini . 0 asemenea certitudine nu
putea veni din valorile care rinduiserii pina atunci
lumea, pentru simplul motiv cii disolutia acesteia Ie
aparea axiomaticii sau evidenta. Ei aveau nevoie de
altceva, nou ~i in acela~i timp vechi, daca s-ar fi
putut chiar etern. L-au descoperit astfel pe Nae
IdeoSfera
r o n~ s cu ; ~ i " personajul" ~i filosofia sa erau
Ind caj uns de neconv ~n~ionale (nu insa ~i originale)
pentru ca , illlpreullii mai ales , sa atraga 0 junime
care abia a~tepta sa fie atrasa . In consecinla, au
proiectat asupra lui Nae Ionescu acele calitati
prodigioasc de care ei aveau nevoie vitala. in buna
masura, I-au inventat deci. Au continuat sa 0 faca
~i dura aceea, Cll 0 pasiune - in unele cazuri -
sporita.. 0 mai fac , cei ce mai slnt in viala, ~i azi.
rata ·d e ce Nae lonescu nu mai are de mult (dad a
avut vreodata ) in discursul publiG al admiratorilor
pic de realitate, e l fiind azi un mit suta la suta.
Desigur, la tOli ace~tia - ca ~i la Constantin
Noica, Petre Tlltea, Vasile Bancila, Petru Manoliu,
Grigore Popa, Octav Onicescu, Nicolae Tatu etc . -
ata~am e ntul indefectibil fata de Nae lonescu este in
linii mari inteligibil in ordine psihologica. "Eu ii
sint recunoscator. Eu ~tiu ca Nae a fost un 0111
politic plin de pacate, dar ii sint recul1oscator ~i ii
voi fi recunoscator pina la moarte. Pe mine el m-a
trezit. " 8, spune Mihai Sora. Ideea unui Nae
lonescu care salvgardeaza sufletele se gase~te ~i in
alte marturii (preCllm in cea a lui Eliade reprodusa
mai sus). Odata mintuiti prin gratia acestui
invalator magic , discipol ii i~i reintra deplin in
drerturi. A~a se face ca in memoriile lor e
detectabila, in general, 0 combinalie sufleteasca de
gratitudine - plina de noblete, in fond - ~i de
narci sism, menita sa-i impace cu trecutul propriu,
in uncle cazuri problematic , I1U tocmai u~or
asumabiL Ca aceasta sfir~e~te intr-un am or lati,
este iara)i de inleles, mai ales in cazul destine lor
exceprionale. Si sint, nu incape indoiala, atitea.
Numai ca lucrurile nll se opresc aici: inzestrat
cu un asemenea instrument de evaluare, memoria­
listul , ajuns la virsta seninatalii, e tentat uneori sa
trateze trecutul de pe poziliile unui suveran. Pre­
zenta lui lmplinita devine 0 proba irefutabila ca
experienta aceea indepartata a fost fasta . EI poate
astfel sa rascllmpere orice eroare a magistrului, sa
TI absolve in absolut. Cit despre sine, cu un zeu ala­
turi , memorialistul poate sa-~i asume fericit orice
vina (jeIL'( cLilpa) ~i, mai nmlt, sa-~i prezinte public
trecutul sub 0 forma exemplara, pilduitoare. lar in
trecutul acesta ideal(izat) se afla, chiar in centru, pe
locul zeului , Nae lonescu. Numai ca "invatatura"
lui laudata ramine inaccesibila, de parca ar fi una
ezo tericii. Ea nu este insa decit inavuabila.
o miza politica
De ce sustine insa Mihai Sora ca "Nae lonescu
59
nu era un ideolog" este deocamdata, sa admitem, 0
evalllare personala, destul de misterioasa, desigur,
dar congruentii cu devotiunea pe care memo­
rialistul 0 cultiva. Ideea aceasta e argumentata
alteori prin aceea ca "Profesorul" mcea mereu
dovada unei incomensurabile prospetimi a spi­
ritlllui, a unei libertiiti totale. Or, un asernenea spirit
n-avea cum sa suporte corsetul unor idei gata
Iacute : "Nu, nu; Nae lonescu, in ce-I prive~te, nici
macar 'naist' n-a fost, necum sa fi fost ' trairist'. De
altfel, sufixul acesta nu-i poate designa decit pe
apartenentii la alte 'isme', adicii la curente de
opinie deja incremenite in cite 0 ideologie, iar Nae
Ionescu era viu, spontan ~i, precum viata insa~i,
plin de surprize.,,9
Cind insa e yorba de prezentarea rastumata a
unor fapte verificabile, e semn ca judecata de
valoare trebuie serios chestionata. Mihai Sora
sustine, de pilda, intr-un alt loc, ca editorialele lui
Nae Ionescu din "anii '30, '31, '32" nu aveau
"absolut nimic de-a face cu nici un fel de orientare
de extrema dreapta" 10, ceea ce este cel putin 0
rastiilmiicire. Optiunea extremista a magistrului era
chiar mai veche (incii din 1926); adeviirat, directia
ei - dreapta sau stinga - nu era inca tran~atii,
tragind citeodatii ~i spre stinga, dar negarea
indirjita a democratiei de pe pozilii totalitare era
atunci un exercitiu cotidian al lui Nae lonescu.
lata, buniioarii, ce scria "Profesorul" in 1930:
"A~a fiind insa, in momentul in care 0 organizatie
politica ~i-a distrus adversarul ~i a ramas definitiv
stapana pe situatie, ea - incetand a mai fi un partid o
politic - se identifica cu insii~i tara. latii deci cii
viata politicii normal a ne poate duce la un moment
dat, principial cel putin, la inliiturarea partidelor
politice. Considera!iile acestea nu sint numai
teoretice. Atar bol~evismul in Rusia, cat ~i - in
altfel - fascismul in ltalia, nu sunt altceva decat
regimuri instituite dupa mecanismul schitat mai
sus. Noi in~ine trebuia sa ajungem intr-o situatie
analoaga; dadi partidul national-tariinesc era in
adevar un partid ~i d. luliu Maniu un om politic.
Acesta este sensul istoric al actiunii noastre, cand
recomandam transformarea partidului national­
!aranesc intr-o organizatie de masse ~i instituirea
dictaturii masselor."11
lar dacii 0 proba nu-i suficienta, pot fi date
oricite. Mii marginesc doar la inca una, datata
1932: "Politica noastra de stat, - astazi? Ea nu
poate fi decat de doua feluri. Prima, cea
preconizata de noi aci, la Cuvantul. 0 politica· net
SP ~ Dr. 65/ decembrie 1998
 IdeaS/era
reVOlll\ionara. Care plecand de la faptul ca lumea
intreaga este in criza $i ca interdependenla
mondiala a seiizut in chip considerabil, rccomanda :
o decuplare a noastra de politica mondiala; 0
inchidere a noastra, cat mai depane impinsa, in
grani\ele noastre; 0 luare in eonsiderare a
realita\ilor rol11ane~ti; 0 scadere provizorie a
standardului de viata la nivelul acestor realita(i; ~i
a~ezarea temeiurilor unui stat romanesc de
slruetura laraneascii. (. .. ). Prin il1liiturarea aeestei Absolutul, "teoria cuno~tintei" sau chiar "Iogica
politiei , ramane insa oamenilor no~tri de stat
desehisii 0 a doua cale. $i calea aeeasta a fost
adoptata de tOli . Ea e incontestabil falsa , daca avem
in vedere destinul rasei."12
Memoria se dovede~te destul de capricioasa ~i
in cazul altora care au gravitat in jurul lui Nae • avea in vedere rolul formativ al "invataturii"
lonescu. E.M. Cioran, de pilda, a dat 0 explicatie
asemaniitoare convertirii legionare a lui Nae
lonescu , punind-o in tennenii psihologici ai
"razbunarii" J3, radacina ideologicii parindu-i-se
nesemniticativa. in 1990, cind filosoful "neantului
valah" rostea aceasta idee, el se piasa la 0 distan\a
considerabila fa!a de cel caruia cindva ii admirase
imnic "drama lucidita~ii "; cu toate acestea "perso­
najul" evocat avea inca, dupa mai bine de 0
jumatate de secol , pllterea de a-I fascina . Nu toate
aceste aduceri aminte sint sllspecte de omisiuni
voluntare. Dar in unele - ca in cea a lui Mihai Sora
- se strecoara lin mister calculat, strategic, pentru a
putea pastra ~i intari mitul prin inocentare: un Nae
Ionescll pur, abstras din contingent, locuind cu
gindul in spaliul . celest, ramas astfel imaculat ~i
infailibil, chiar daca Iaptura sa terestra a cllnoscut
macularile ~i infringerile - inerente, soar zice - ale
vielii (~i Mihai Sora ~tie ca acestea au existat, dar
Ie considera secunde; irelevante la un ginditor care
avea 0 legatura privilegiata cu "Absolutul").
Dar mitologia metafizicii, odata acreditata, va
putea apoi sa se extinda ~i asupra teritoriului
politic , abandonat strategic , recuperind astfel
singura "invatatura" coerenta a lui Nae lonescu. De
fapt , uneori, 0 asemenea recuperare 0 comite chiar
Mihai Sora: Nae lonescu este apreciat ca "ziaristul
cu cea mai acuta privire din intreaga pres a roma­
neasea"14. Lipsa aceasta de deta~are este cu atit
mai bizara cu cit Mihai Sora face parte dintre cei
pu\ini care n-au calcat pe urmele polit ice ale lui
Nae lonescu. In schimb, este, iata, unul care i~i
pune - indirect, adeviirat, dar eficient - cuvintul,
respectat, in sprijinul unei conceplii politice net
totalitare. Mai este atunci de mirare ca prestigiul
SP or. 65 / deeembrie 1998
politic al lui Nae Ionescu gase~te astazi tot mai
multi aparatori?
Caci ,miza mitului Nae lonescll este, in
definitiv, politica. MaI1uriile prime 0 atesta din
plin. Cum altfel sa in\elegem afirl11aria tinarului
Mircea Eliade potrivit careia Nae Ionescu era un
"inva\ator al neamului sau'''? E cert eii discipolul
nu-I avea in vedere pe metafizicianul, logicianul,
filosoful Nae Ionescu, caci e greu de crezut ca
colectivelor" ar fi putut interesa in vreun fel grosul
neamului romanesc. Se referea, de buna seam a, la
scrierile politice ale magistrului, pe care se-ngrijise
dealtfel sa Ie adune in volum, in postfata caruia
scria cuvintele citate. Editorul Ro::ei villturilor
cuprinse in ele. Nae Ionescu a publicat mai bine de
2000 de articole, majoritatea covir~itoare politice,
~i acestea sint singurele texte scrise manu propria.
Si, tocmai de aceea, singurele la care a linut,
singurele pe care Ie-a considerat reprezentative
pentru sine. Ipoteza socratismului naist. pentru a
legitima absenla scrierilor filosofice, - lansati'i de
Mircea Eliade imediat dupa l110artea lui Nae
iS
10nescu -, este tot un foc de artificii , menit sa
lumineze, aureolic, figura venerata, sa 0 trans forme
in init. Mircea Eliade din anii '30 percepea parcii
mai exact "functiunea" textelor politice naiste. Ele
ii confereau lui Nae lonescu puterea de iradialie,
ele reu~eau sa alinieze pe discipoli in jurul figurii
magistrului ca pilitura de fier in jurul magnetului .
Mai mult, reconstituind la maturitate ceea ce ii
unea in jurul lui Nae lonescu. Eliade recunoa~te
deschis: "Direct sau indirect, noi toti, discipo lii ~i
colaboratorii lui, eram solidarizati eLI concepliile ~i
op\iunile politice ale Profesorului." 16 Ideea aceasta
e afirmaHi, de altfel, de multi. lata inca 0 proba,
fumizata de Nicolae Tatu in 1940: "gazetaria lui
Nae Ionescu a fost 0 ~coala in care am invatat sa
gindim. Sa gindim politic, pe linia destinelor mari
ale neamului." 17 A~adar, nu invatatura pur ~i
simplu, ci "invalatura politic a".
Cit de bine au invalat ace~ti invatacei ai lui
Nae Ionescu sa gindeasca politic la - cllm Ie placea
lor sa spuna - "marelia destinului romfl11esc" nu era
poate limpede - sa admitem - in anii '30, '40. A
devenit insa dupa aceea. Visul politic al lui Nae
Ionescu - dictatura - s-a implinit in istoria
Romaniei in dteva forme, una mai atroce decit
alta. Cei mai mulli discipoli ~i admiratori I-au trait
pe viu, allii de la distanla, dar nu Tara dramatisl11.
60
IdeaSjera
Ce se mai poate reline azi din el? Nimic, Tara doar
~i poate. Si, totu~i, ei au ramas solidari Cll tigura lui
Nae lonescu, slujind-o din rasputeri, idealizind-o,
impunind-o astfel in memoria publicii.
Rolul pe care I-a jucat Nae lonescu in via!a
discipolilor sai a fost, fara indoiala, imens. Inilial,
pentru cei mai multi, a fost un rol eminamente
ideologic, ill care acea "invaratura politica"
profesata de magistru i~i avea 1.111 loc pri\'iiegiat.
Ulterior. aceasta "invatatura politica". infinnata
fiind de istorie , a fost abandonata , citeodata
detestata, de cele l11ai multe ori ocultatii. Cu toate
acestea. "Nae lonescu" a continuat sa-~i
influenteze discipolii. Rolul sau a devenit cu
timpul altfel, l11ui degraba psihologic . La rigoare,
se poate spune ca nu atit "invalatura" propriu-zisa
i-a marcat, de vreme ce aceasta devine cu timpul
obscurii sau inavuubila, citeodata chiar dispretuita,
cit "in val area" (sau, cum zicea Noica,
"dezvatarea", ceea ce, in definiti v, e acela~i Iucru ,
caci ~i aceasta cere 0 deprindere, un exercitiu de
insu~ire). Altfel spus, l1U atit conlinlltlll
"invalaturii" s-a do vedit, in cele din urmii, capital,
cit forma ··inva\arii". Acesteia i-au ramas Cll totii
fideli . Ea e cea care ii une~te peste timp. dincolo de
preocuparile de maturitate care i-au separat. Caci,
de~i ei s-au inscris pe traiectorii intelectuale
diferite, experienla originara a acestei "invalari"
pare sa fie, pentru cei mai multi, nu numai un
factor unificator. in virtutea caruia ii percepem
laolalta, solidari, dar ~i unul identitar-peren, ca un
fel de factor de gen. Sint adesea fundamental
diferili. dar intr-o privinta sint la fel : au aceea~i
experienla originara ~i iniliaticii. Ei i se datoreaza ­
daca pot sa spun a~a - un fel de masclliinitate
intelectuala.
AstfeL de~i nu pe calea conlinutului, ci pe
calea formei, experienla aceea fundamental a
devine astiizi "prestigioasa" in aprecierea multor
lideri de opinie din Romania de azi. Ea se ofera
acum ca un model de angajament, de vreme ce
rezultatele discipolilor s-au dovedit atit de
performante. "Tentalia Illciferica" este re­
legitimata ~i, in acest fel, resuscitata social. Nu e de
mirare ca discipolii lui Nae Ionescu fac la rindullor
discipoli. lar noii admiratori ai lui Nae lonescu se
lasa sedu~i, la rigoare, nu de forma, ci de ceea ce se
ascunde sub ea: fondul politic.
Note
1. Emil Cioran, "Nae Ionescu ~i drama lueiditiilii",
61
Vrem ea. I septembrie 1940. Textul a fosl reillat ca
prefa\a la Nae lonescu, Introdllcere ill logica
(Bucure~ti , Ed. Eminescu. (997). pp. 5-15.
2. Mircea Vulcanescu. Nae IOll escli . A.ya c llm I-am
CllllOSCllt (Editura Humanitas, Bucure~ti, 1992), p.
153 .
3. Mihai Sora, "Profesorlll mell , Nae lonese ll ... ",
Dilema. nr.129 , 30 iunit! - 6 iulie 1995.
4. Mircea Eli ade, "$i un cuvint al editorului", postfara
la Nae loneseu, Roza vIllfliri/Ol: 1926-1 933(Edillira
"Cultura narion ala"), p. 422 .
5. Ibid., p. 424.
6. Mireea Eliade, Memorii, vol. II ( BlI c ure~ti,
Humanitas, 1991), pag. 12
7. Mihai Sora, art. cit.
8. Sorin Dumitreseu in dialog eu Mihai Sora, "La
plnda gindului" , illrnallll literar, nr. 17-18,
septembrie 1998
9. Dialogul "Marin Mineu - Mihai $ora", In
Paradigflla, nr. 7-8-9. 1996.
10. Sorin Dumitrescu In dialog eu Mihai Sora. "La
plnda gindului" .
11. Nae loneseu, "Criza partidelor polit ice. I.
Paradoxul dialeeticei $i partidul de masse". 30 lulie
1930; in Roza v/lltllrilor, pp.179-180
12. Nae lonescu, "Problema politicii noas tre de stat",
27 ianuarie 1832; op. cir., pp. 286-288
13. E. M. Cioran : "Nae loneseu reU$ea sa creeze 0
colosala intimitate de gindire". Frag ment din
Convorbirea lui Gabriel Liiceanu eu E. M. Cioran
(19 - 21 iunie 1990), Dilema, nr. 129,30 iunie - 6
iulie 1995 .
14. Mihai Sora, "Profesorul meu, Nae loneseu ... "
15. Mircea Eliade, "Funqiunea socratiea a lui Nae
Ionescu", Pan, nr. 3, 1- 25 aprilie 1941.
16. Mircea Eliade, op. cit. . pag .12. Eliade il
anexeaza astfel - implicit, totu~i abuzi v - ~i pc
Sebastian intre partizanii politici ai lui Nae lonescu.
17. Nicolae Tatu, "Nae lonescu", prefalii la Nae
Ionescu, Filosofia religiei (Bucure~ti, Ed.
Eminescu, (998), p. 7.
GEORGE VOICU doctor in
filosofie, conferentiar universitar in
cadrul FacuWitii de $tiinte Polit ice
~i Administrative a UniversiHitii
Bucure~ti. Este autorul volumu lui,
recent aparut, Pluripartitismul. 0
teor:ie a democraliei.
SP or. 65/ decembrie 1998

in lumea sordida
a comintern'i~tilor
Cartea lui Arkadi Vaksberg,
consacrata lumii de activi~ti ai
Cominternului, giizduiti, cind
veneau la aceasta Mecca a
comunismului care era Mosco­
va, in Hotelul Lux, din capitala
sovietica, s-a bucurat de un
mare succes pe plan interna­
tional, astfel ca includerea ei in
colectia "Procesul comunis­
mului", a editurii Humanitas,
este dt se poate de oportuna.
De~i jurist de profesie, Arkadi
Vaksberg face dovada calitatilor
unui istoric remarcabil, investi­
gind cu minutie arhivele, ana­
lizind eu patrundere faptele ~i
fonnulind concluzii corecte ~i
fecunde. Acestor calitati (obser­
vabile~i - in biografia lui A.I.
Va~inski, scrisa tot de el) 1 li se
adauga un autentic talent literar,
care ~tie sa extraga din surse
elemente de culoare ~i sa dea
viata episoadelor narate (un
excelent exemplu il ofera dia­
logul sau cu elevul Vlad Pauker,
din ziua anuntului "autodizol­
viirii" CominternuIuil) .
Carte a lui Vaksberg ofera
imaginea Cominternului stali­
nizat din anii 30-40, adica din
perioada dnd, in urma victoriei
obtinute de Stalin in lupta pen­
tru putere, acesta i~i impusese
controlul total asupra organi­
zatiei comuniste internationale.
. in 1919, Cominternul fu­
sese creat de Lenin ca un centru
de conducere a revolutiei mon­
• Arkadi Vaksberg, Hotel
Lux. Partidele frii(e~ti in slu}ba
Internafionalei Comuniste, Bueu­
re~ti, Humanitas, 1998.
'sl' Dr.' 65 Fdecembrie 1998
Carri ,<; i au ton'
din strainatate, acest lingau mi- a
Ie primesc. Dar, dOlla-trei sapta­
diale , de a earei iminentii fonda­
torul regimului sovietie nu se
indoia eitu~i de putin. Faza leni­
nista a Cominternului (1919­
1924) a fost earaeterizata prin
mari sperante ~i mari dezama­
giri. Dupa inlaturarea lui G.
Zinoviev de la eonducerea Co­
minternului, a inceput instalarea
controlului stalinist asupra or­
ganizatiei . Ironia istoriei a fost
ca inceputul stalinizarii Com in­
ternului s-a realizat prin N. I.
Buharin, pe atunci aliat a lui
Stalin. Cel care avea sa se dove­
deascii instrumentul cel mai
docil, dar ~i cel mai eficace al
stalinizarii, a fost bulgarul
Gheorghi Dimitrov.
Convins ca socialismul se
poate construi intr-o singura
tara, in speta Uniunea Sovietica,
Stalin nu mai era interesat de
revolutia mondiala. Aceastii
mo~tenire de la Lenin, ce nu-i
era deloc simpatica - Interna­
tionala a-III-a Comunista - , el a
redus-o la 0 simpla unealta a
diplomatiei ~i a serviciilor se­
crete sovietice . Pentru ca acest
obiectiv sa fie atins a fost nevoie
de 0 adeviiratii prostituare po­
litica a Cominternului, la capa­
tul ciireia cei gazduiti la Hotelul
de Lux devenisedi. neoameni .
lata, deci , unul din multele
exemple date de Vaksberg. Cu
putin timp inainte de a fi ares tat
~i executat, comunistul bulgar
Petiir Iskrov i-a trimis 0 scri­
soare lui Dimitrov, in care il
denuntil pe "stingistul" Rosell,
radndu-~i totodata autocritica
pentru ceea ce considera a fi 0
' 62
grava gre~ea la: "La intoarce rea
adus trei sau patm perechi de
schimburi. Am rcfuzat taios sa
mini mai tirziu, am an at de la
rudele mele ca Rosen mi Ie
lasase totu ~ i in casa. M-am
infuriat ~i , vreme de dte va luni,
am refu zat sa POlt schimburile
ace lea ori de cite ori mi s-a pro­
pus . La un moment dat insa,
neavind rutarie curata, n-am mai
avut incotro. A~a di am inceput
sa port schimburile acelea , pe
care ~i aslazi regret ca nu Ie-am
predat Cominternuilli. "(p. 112).
Aceasta injosire inimagi ­
nabila nu era un fe nomen
singular. Sub ochiul vigilent al
lui Stalin, liderii partidelor
frate~ti nu indrazneall sa faca
nimic rara aprobarea lui "Big
Brother". Solicitat de Agentia
France Press ~ sa-i acorde un
interviu, Maurice Thorez - aflat
la Moscova - cerea, la 26 ia­
nuarie 1944, prin urmare la
citeva luni dupa pretinsa "auto­
dizo lvare" a Cominternului ,
aprobarea de a raspunde favo­
rabil solicitarii. Pe cererea sa
figureaza doua rezolutii nega­
tive, dintre care una suna astfel :
" jn~tiintati-I pe to varii~u l
Thorez ca, deocamdata, nu este
cazul sa dea interviuri" (p.S3).
Disciplinat, secretarul general al
Partidului COlTIunist Francez a
declinat invita(ia Agentiei
France Presse.
Pentru activi~tii Com inter­
nului , cuvintul Moscovei era
lege. 0 adresa a Paltidului Co­
munist din Finlanda, destinata
sinistrului Nikolai Ejov, da
masura acceptarii oarbe a po­
zitiilor sovietice : "Dragii tova­
ra~e, conducerea Partidului Co­
munist din Finlanda a considerat
intotdeauna ~i continua sa consi­
dere dll~man al poporului pe
orice individ arestat de NKVD"
(p.122).
Nu este de mirare ca in
aceasta atmosfera halucinanta
de teroare ~i obedienta locuitorii
Hotelului de Lux se luau la
intrecere pentru a-~i do vedi
"vigilenta revo lutionara". Ast­
fel , la 23 iunie 1937 -la apogeul
Marii Terori -, Andre Martz, pe
arunci membru al Biroului Po­
litic al Partiduilli Comunist
Francez ~i secretar al Comite­
tului Executiv al Comintel11ului ,
o denunta pe dactilografa de
limba franceza , Jeanne Ferrat,
care lucra la Com intern : " Este
de ajuns sa ne uitam cu luare
aminte la datele biografiei ei ca
sa intelegem amploarea slabi­
ciunilor de care suferim pe pla­
nul vigilentei. Jeanne Ferrat,
evreica poloneza, este sotia lui
Andre Ferrat, demascat ca
trotkist camuflat. Ea a avut
contacte cu ambasadele polona
~i franceza. Care lucrator de la
sectia de cadre 0 protejeaza?
Oamenii de teapa ei trebuie
neintirziat verificati de NKVD"
(p. 46).
Intemeiat pe explorarea
arhivelor Cominternului, Arkadi
Vaksberg a izbutit sa reconsti­
tuie climatul mental al acestei
lumi sordide de aparatcici, tra­
ind din mila Kremlinului ~i
executindu-i obedient direc­
tivele. Dincolo de toate episoa­
dele, in marea lor majoritate
meschine, ale vietii acestor co­
muni~ti automatizati, se afla 0
concluzie istorica de cel mai
mare interes : "Pentru Stalin,
partidele frate~ti nu erau decit
filiale ale Partidului Comunist
Rus . Sau, mai bine zis, parti mai
indepiirtate geografic, dar inte-
Carli $i autori
grante, ale imperiului sau" (p.
239) .
Comuni~tii din Romania
sunt prezenti in paginile acestei
carti. 0 rectificare este absolut
necesara. Afinnatia autorului ca
Ana Pauker ~i-ar fi denuntat
sOWI , Marcel Pauker, lichidat
apoi de Stalin (p. 291), Ilu
corespunde realitatii . Dosarul
anchetei lui Marcel Pauker,
executat la 16 august 1938, nu
cuprinde nici un fel de referire la
un astfel de denunt2 , cu atit mai
improbabil cu cit Ana Pauker
fusese arestata la 12 iulie 1935,
in Bucure~ti, ~i a ramas in
inchisoare pina in mai 1941 3.
De la aparitia caqii lui .
Vaksberg, bibliografia consa­
crata Cominte.rnului a sporit cu
numeroase volume ~i studii pu­
blicate in revistele de specia­
litate . Dintre aces tea se cuvin
amintite documentatele biogra­
fii ale lui Christian Rakovsky4 ~ i
Eugen Fried 5 ~i monumentala
sinteza a istoriei Cominternului,
redactata de Pierre Broue 6 .
Lectura caqii lui Arkadi
Vaksberg invita cititorul, mai
ales pe cel din Europa de Est, la
o reflf:ctie amara. Multi din cei
gazduiti la Hotel Lux, unii sositi
in furgoanele Armatei Ro~ii, au
devenit membri, au devenit con­
ducatorii tarilor incluse in sfera
de hegemonie sovietica; fuse­
sera ~i ei modelati dupa chipul
lui Petar lakrov, adica al
activistului gata sa cada in
abjeqie pentru a fi pe placul
stiipinului de la Kremlin. Ordi­
nele acestuia, cu efecte devasta­
toare pentru tarile lor, Ie-au
executat rara murmur, invocind
mereu marile valori ale "uma­
nismului socialist". Cum sa nu
te ginde~ti la vorbele doamnei
Rohind care, ie~ind din sala
63 SP nr. 651 decembrje 1998
tribunalului revolutionar, unde
fusese condamnata la moarte, ~i
vazind 0 statuie a Libertatii, a
rostit acele memorabile cuvinte,
ce pot sluji drept motto la 0
istorie a comunismului: "0,
Libertate! Cite crime se comit in
numele tau!".
Note
I. Arkadi Vaksberg, Vychinski,
Ie procureur de Staline (Paris;
Albin Michel, 1991)
2. G . Bratescu, 0 anchetii
stalinist(i (1937-1938). Lichi­
darea lui Marcel Pauker
(Bucure ~ ti , Editura Univers
Enciclopedic, 1995)
3. Dosarele Istoriei, II( 1997), nr.
8, p. 6-7.
4. Pierre Broue, Rakovsky (Paris:
Fayard, 1996) ,
5. Annie Kriegel, Stephane
I
Courtois, Eugen Fried. Le
grand secret du PCE (Paris,
Ed. du Seuil, 1997)
6. Pierre Broue, Histoire de
l'Internationale Communiste,
1919-1943 (Paris: Fayard,
1997)
Laurentiu
CONSTANTINIU
Eratli
Dintr-o regretabilii eroare, in
numiirul trecut al revistei Sfera
Politicii, nr. 64, noiembrie 1998,
la paginile 61-63, comentariul la
cartea lui Vladimir Tismiineanu,
Mizeria Utopiei. Criza ideologiei
marxiste in' Europa Rii!iAriteana a
apiirut ca semnat de Dan Pavel,
nu de Sebastian Huluban. Facem
cuvenita rectiflcare, valabila $i
pentru pagina I, "Cuprins" ~i
coperta a l11-a, in englezii, cerin­
du-ne in acela$i timp scuzele de
rigoare cititorilor (D.P).

MICHAEL
ale vremii: corcspondentc ,
POLLACK,
scrieri autobiografice, open:
Viella 1900.
o idelltitate riinitii
editura ·Pollrom, Ia~i,
J998
trad . Camelia Fetila
pre! neprecizat
Autllrul propune 0 In­
cllrsiune spirituala in
atmosfera culturala a ViCIlCi
anului 1900, cind ora~ul i~i
pierduse pozi!ia central5
intre capitalele europene .
Analiza schimbarilor din
cirnpul inrelectual ~i artistic
primcaza ill f~l!a descrierii
istorice. In analiza lui
Pollack, un loc important il
ocupa influen!a in domeniul
esteticii, a a~a numiluilli mit
austriac. Ana ~i cultura ali
fast pro fund influenlate la
sfir~itul secolului XIX de
realitatea politicii . Tcmele
principalc ale caqii sint
identitatea culturala ~i na!io­
nala, pllritatca artistica ~i
raporturde dintre sexe. Prin
structura sa, cartca de fapi
dore~te sa rcfaca geneza ~i
Contextul din mediu i literar
vienez ~i din cadrul grupului
Jung- Wi en . Anal iza por­
ne~te de la crearea
imperiului austriac, urma­
re~te situatia comunitalii
evreie~ti vieneze ~i sfir~e~te
cu explicarea temclor
principaJe pentru scriitorii
de la sfir~~tul secolului , ca
tot atitca moduri de gesrio­
nare a unui sentiment de
identitate ranita. Pentru a
prezenra schimbarile struc­
turale ale vie!ii culturale
vieneze, autorul a 3vUt in
vedere ~i 0 serie de marturii
SP Dr. 65/ decembrie 1998
Semnale
CONSTANTIN
literarc.
ADRIAN
NICULESCU,
Emil Chilezall de yorba
eu Adrian Niculescu
editura All, Bucure~ti,
1998
pre\ neprec izat
Adrian Niculescu ofera
publicului amintirile lara­
nistului Emil Ghilezan,
exponent de frunte ai'
exilului democratic rom3­
n.:sc ~I uitilllul supra­
vie!uitor din cei 33 de
dcputati ale~i ai opozilie
PNT-PNL din Parlamentul
rezultat din marca frauda
din 1946. Ghilezan dez­
valuic, in dialogul sau cu
Niculescu, pol1rctullui luliu
Maniu a~a cum aparca cI in
spatele imaginii publice.
Ghilczan poveste~te aici
despre cxilul sau din
America, Asi'a, America
Latina ~i Europa. Ghilezan
creioneaza ~i portretele altor
romani din exil, pentru ca in
fmalul carlii sii pove~teasca
despre sosirea sa in
Romania, la inceputul
anului 1990. Putin cunoscut
de publicul romanesc ~i
in~elat de unii frunt~i din
actualul PNTCD, Emil
Ghilezan apare ca un lupta­
tor, ca un simbol moral, un
reprezentant al elitei politice
rOlllane~ti, a dirui persona­
litate I-a marcat profund ~i
pe autor.
64
contclllporanii. Autorul m<li
face 0 sintcza a con~cptdor
NOICA
Eehilibrul !>piritllal. majore din sistt!J11ul sau
Illctafizic.
Studii !ji esellri (1929­
discu!ie aprofundata a doc­
1947)
Editura Humanitats,
Bucure~ti, 1998
Culegerea de fala reune ~ te
studii, escuri fillosoficc care
nu au fost adunate de autor
in volumele tiparite pana in
1942. Vollllllul contribuie la
imbogalirea cunoa~teri i
gandirii filosofului din anii
. 30-' 40, cateva dintre eseuri
anuntind carlile publicate
mai tirziu. Marin Diaconu,
care s-a ocupat de edilia de
fala, a confruntat textcle
dactilografiatc in anii '70 cu
textele decupate din publi­
calii . 0 mare parte dintre
escuri au fost aduna tc de
Noica in anii 1943-1944
pcntru un proiectat volum,
Eselll'i despl'e dUIIIill icci.
proiect abandonat ~i rduat
apoi in anii '70.
ANTHONY KENNY
TOlna d'Aquino
Editura Humanitas. Bu­
cure~ti, 1998
Trad. Mihai C. Udma
Cartca cstc consacratii lui
Toma d' Aquino, in calitatc
de filosof, fiind scrisii
pentru cititori care nu-i
impartii~esc neapiirat preo­
cupari Ie ~i con vingcrile
teologice. Se prezinta aici
viata ~i scrierile Sfintului
Toma, cu 0 evaluare a
imporranlei pentru filosofia
Summary
2. Editorial Cristian R. Parvulescu The Failure of the Alternation?
lUal ales 0
7. Two years Dan Pavel The Achievement of the Coalition?
trinei Fiin\ei. Ultimul
capitol esle dcdicat t!ontri­ of Government Staying Together
bu\iei lui Toma la filosofia 16 Valentin Stan With the Back Turned on Europe
min\i 'i, aspect mai pu!in
21 Anca Toader The Romanian Public Television
cunoscut.
- Present and Future ­
27 Sabina Fati The President as a Political Actor
JOHAN HUIZINGA
Homo Ludells. lllcer­
eare de determinare a
33 1918 Stelian Tanase The Bolshevik Threat
elemenflilui ludic al
Paul Cernovodeanu The Bassarabia and Bukovine
ellltlirii 36
Union with Romania
Editura Humanitats, 40 Vasile Vesa Understanding Wilson ism
Bllcure~ti, 1998
in Eastern Europe
Trad. H. R. Radian
The Case of Transylavnia
Filologul ~i istoricul olan­ 44 Dinu C. Giurescu 1918, Then and Now
dez cstc considt!rat unul
dintre clasicii istoriei
culturii ~i ai filosofici is to­
rici, cu 0 influenta notabila 48 Interview David Plotke Money and Politics
asupra lui Toynbee ~i SOlOkill
talking with
Autorul este prcocupat de
Stelian Tanase
creionarea uncI teori i
culturale a jocului, idcnti­
ficlnd elementu~ ludic in
faptele de cultur5. Prin joe,
52. Archive Sfera Politicii Document The Universe of Concentration Camps
in lume i~ u face aparilia cc\'a
de ordin strict imaterial. -laws, decrees, resolutions­
Jocul, pentru Huizinga, eel
cu funqie crcatoare de
cultura, sc ml~ca in
57 1deoSphere George Voicu The Nae Ionescu Mith
vecinatatea sacrului . Dupa
ce incearca conturarea
portretului lui homo ludcns.
Huizinga avanseaza in
62 Books and Authors Laurentiu Constantiniu Arkadi Vaksberg, Hotel Lux. Partidele friite!jti
finalul caqii ipoteza eli
decaden\a civilizatiei inter­ In slujba Interna{ionalei Comuniste
belice poate Ii decaden!a
insa~i a funcliei ludice a
culturii.
64 Book Reviews