Prima revist\ de cultura spectacolului

Nr. 7 z Aprilie 2007 oferta pe care nu o po]i refuza

Gheorghe
Dinic\
v\zut prin
ochii so]iei
 VREAU BILET .ro EDITORIAL
Director editorial: Despre
MIRON MANEGA
miron.manega@gmail.com mecenat
[i bizoni
Redactor-[[ef:
Miron Manega
Dana Andronie
Mecena a fost un bog\ta[ roman din timpul lui
Octavian Augustus. Din drag de cultur\, din snobism
Editoriali[ti: aristocratic sau din cine [tie ce frust\ri sau ne`mpliniri
(n-are importan]\ motivul), el a fost un sprijinitor al
Tudor Gheorghe, artelor [i [tiin]elor. De altfel, cultura era la mare pre]
Claudia D\boveanu, `n Roma antic\. For]a [i longevitatea Imperiului s-a
bazat tocmai pe acest respect al culturii altora, pe
Dan Toma Dulciu care romanii `ncercau s-o asimileze, atunci când con-
siderau c\ aceasta le consolideaz\ puterea. N-aveau
orgolii m\runte [i pe termen scurt, c\ci m\re]ia
Art director: Romei era pentru fiecare roman o chestiune aproape
Florin M\nescu personal\. Mecenatul a fost <reinstitu]ionalizat> `n
perioada Rena[terii [i reconsiderat `n termeni eco-
dtp@rompit.com
nomici `n zilele noastre. Nu [i `n România. <Mecenatul
a disp\rut la noi, dar `n alte p\r]i func]ioneaz\ [i
Editor: efectele se v\d - declara, recent, P`rvu Ionic\, direc-
torul Centrului de Preg\tire Profesional\ `n Cultur\.
S.C. Vreau bilet S.R.L La noi, siturile arheologice sunt abandonate sau dis-
truse, cl\dirile vechi au ajuns o ruin\, nu le restaurea-
z\ nimeni, bibliotecile [i alte institu]ii culturale tr\iesc
Director general: exclusiv din buget>. Iar la `ntrebarea: de ce s-ar impli-
Pepino Popescu ca oamenii de afaceri `n cultur\?, P`rvu Ionic\ ne-a
dat urm\torul r\spuns: <Cultura asigur\ acces la pu-
blicul ]int\, recunoa[tere social\, stabilitate [i perma-
Director marketing: nen]\ `n afaceri. ~ntr-o lume normal\, cultura e sus]i-
nut\ de `ntreaga societate, deci [i de oamenii de
Alexandru Valerian Popescu afaceri adev\ra]i. Nu din generozitate, ci din interes>.
Mecenatul nu e o institu]ie `n România, este `n cel
mai bun caz un hobby, un capriciu sau o reac]ie de
Director strategie:
protest. {i, dac\ e s-o lu\m pe domenii, cultura spec-
Daniela Elena Popescu tacolului autentic este cea mai neglijat\... Foarte pu-
]ini au sim]it necesitatea demersului. Revista VREAU
BILET.ro este o firav\ tentativ\ `n acest sens. La nivel
PR Manager: de <mecenat sentimental> mai pot fi men]iona]i Ovidiu
Ionu] Pavel [i Nicole Tender, care <pierd> anual, prin sprijinirea
arti[tilor [i a artei, peste 150.000 de euro. Pu]in\
lume [tie ([i cei care [tiu nu prea spun) c\, din 2005,
Adresa: de când a luat foc sala Teatrului de Operet\, familia
Tender i-a sus]inut, cu logistic\ [i bani, pe arti[tii de
Str.Traian nr. 206, Sector 3, la <Ion Dacian>. Din p\cate, Tender nu a f\cut public
Bucure[ti, gestul, ca s\ fie urmat [i de al]ii…
Din punctul nostru de vedere, sprijinirea culturii spec-
Tel/Fax: 021-642-5830 tacolului este de interes na]ional, pentru c\ arta, de
web: www.vreaubilet.ro orice fel ar fi ea, confer\ prestigiu celui care o
sus]ine, iar prestigiul, pe termen lung, aduce bani.
e-mail: rezervari@vreaubilet.ro Ducând mai departe silogismul, putem spune c\,
dac\ spectacolele aduc bani, au [i arti[tii. Iar f\r\
Tipar: S.C. ROMPIT S.R.L.
arti[ti un popor se transform\ `ntr-o popula]ie de
Casa Presei, Nr. 1, Corp C, et. 1, cam. 34, tel.: 021/3178975
bizoni.

www.VREAU BILET.ro
3
 Istoria teatrului românesc (V)
DRAMATURGII
on Luca Caragiale (1852 - 1912) este conside-
I
rat, al\turi de Mihai Eminescu [i Ion Creang\,
unul dintre cei mai de seam\ scriitori români.
Valoarea operei sale rezult\, desigur, din ansamblul
ei (teatru, proz\, teorie [i critic\), dar, f\r\ `ndoial\,
`n acest ansamblu predomin\ literatura dramatic\.
Elaborat\ `n decursul a doisprezece ani, opera sa
dramatic\ cuprinde, `n ordine cronologic\, comediile
„O noapte furtunoas\” (1879), „Conu Leonida fa]\
cu reac]iunea” (1882), „O scrisoare pierdut\” (1884),
„D’ale carnavalului” (1885) [i drama „N\pasta”
(1890).
Dac\ dezvoltarea comediei satirice ajunge cu opera
lui Caragiale `n faza clasic\ a dramaturgiei româ-
ne[ti, evolu]ia dramei istorice de inspira]ie na]ional\
atinge aceast\ culme prin contribu]iile lui Alexandru
Davila [i Barbu {tef\nescu Delavrancea.
Astfel, Alexandru Davila (1862 - 1929) contribuie la
`nflorirea dramei de inspira]ie na]ional\ prin opera
sa de c\petenie, „Vlaicu-Vod\” (1902), considerat\
cea mai valoroas\ dram\ istoric\ autohton\.
Au trecut numai [apte ani de la premiera lui „Vlaicu-
Vod\” [i cortina Teatrului Na]ional din Bucure[ti s-a
4
Dezvoltarea dramaturgiei autohtone
romane[ti din perioada 1877 - 1918 ne
apare dominat\ de trei personalit\]i
marcante: Ion Luca Caragiale,
Alexandru Davila [i Barbu
Delavrancea.
ridicat pentru a `nf\]i[a publicului un nou moment
memorabil din istoria românilor, prin pana unuia din-
tre cei mai aprecia]i scriitori ai vremii, Barbu {tef\-
nescu - Delavrancea (1858 - 1918). Este vorba
despre poemul dramatic „Apus de soare ”, reprezen-
tat pentru `ntâia oar\ la 4 februarie 1909.
Dramaturgia istoric\ a lui Delavrancea s-a bucurat
de interpret\ri remarcabile `nc\ de la premierele
pieselor: C. I. Nottara a realizat `n {tefan cel Mare [i
`n Luca Arbore dou\ dintre cele mai importante
crea]ii ale sale. ~n deceniile mai recente, George
Calboreanu, apoi Gheorghe Cozorici [i Teofil Valcu
au reeditat emo]ionante interpret\ri `n rolul lui {tefan
~nc\ de la `nceputul secolului XX apar `n literatura
dramatic\ autohton\ semnele unor `nnoiri care
aveau s\ semnifice `n perioada dintre cele dou\
razboaie mondiale intrarea dramaturgiei `ntr-o epoc\
aparte, a unei complexe modernit\]i: `n 1909, Mihail
Sorbul scrie dramele istorice `n câte un act „Prazni-
cul calicilor” [i „S\rmanul popa”, `n 1911 se repre-
zint\ poemul feeric „~n[ir-te m\rg\rite”, de Victor
Eftimiu, `n 1915, din nou Mihail Sorbul scrie puterni-
ca dram\ istoric\ „Letopise]i” [i, un an mai târziu,
comedia tragic\ „Patima ro[ie”, pentru ca, tot
`n1916, Camil Petrescu s\ dea prima variant\ a
„Jocului ielelor”.
lexandru Kiri]escu (1888 - 1961) face parte
A din aceea[i genera]ie cu Eftimiu [i Sorbul.
Scriitor multilateral, el atac\ problematica
vie]ii sociale contemporane `n „trilogia burghez\” -
„Marcel [i Marcel” (1923), „Florentina” (1925),
„Gai]ele” (1932) - atingând cu cea din urm\ linia de
culme a virulen]ei satirice mo[tenite de la Caragiale.
amil Petrescu (1894 - 1957), una dintre per-
C sonalit\]ile proeminente ale literaturii româ-
ne[ti din prima jum\tate a secolului XX, ocu-
p\ un loc de frunte [i `n istoria dramaturgiei din
aceast\ perioad\. Camil Petrescu este cel care
creeaz\ `n teatrul românesc drama de idei [i, impli-
cit, drama intelectualului `n societatea vremii - „Jocul
ielelor” (scris\ `n 1916).
Alte crea]ii dramatice reprezentative pentru Camil
Petrescu sunt: „Suflete tari” (1922), „Mioara” (1926),
„Mitic\ Popescu” - 1926), „Act vene]ian” (1919).
ucian Blaga (1895 - 1961) poet [i filozof de un
L deosebit prestigiu `n cultura na]ional\ româ-
neasc\ [i-a `nchinat [i el o bun\ parte din
www.VREAU BILET.ro
energia creatoare literaturii dramatice, oferind crea]ii
de cert\ valoare: „Zamolxe” (1921), „Tulburarea
apelor” (1923), „Daria” (1925), „Me[terul Manole”
(1927), „Cruciada copiilor” (1930) .
eorge Mihail - Zamfirescu (1898 - 1939)
„...Escu” (1933), satire virulente la adresa politicia-
nismului, a parvenitismului [i a farsei electorale.
Dintre celelalte piese ale scriitorului cit\m: „Sosesc
desear\” (1932), „Visul unei nop]i de iarn\” (1937),
„Geamandura”, „Madona”, „Al optulea p\cat”, „}ara

G este continuatorul speciei inaugurat\ `n dra-

maturgia român\ de Mihail Sorbul, comedia
fericirii”.
ihail Sebastian (1907 - 1945) exprima `n
tragic\, prin „Domni[oara Nastasia” (1927), „Idolul”
[i „Ion Anapoda”.
ictor Ion Popa (1895 - 1946), om de teatru [i
M opera sa dramatic\, redus\ cantitativ din
cauza mor]ii premature, revolta `n fa]a unei
lumi nedrepte, prin dorin]a de evadare din aceast\

V literat polivalent a adus, prin opera sa drama-

tic\, regizoral\ [i pedagogic\ o contribu]ie `n-
semnat\ la evolu]ia teatrului românesc dintre cele
dou\ razboaie mondiale. Din variata lui crea]ie dra-
maturgic\ se desprind câteva lucr\ri care relev\
preocuparea pentru drama [i pentru comedia senti-
mental\: „Mu[cata din fereastr\” (1928), „Take,
Ianke [i Cadâr” (1933).
heorghe Ciprian (1883 - 1968), actor de
lume: „Jocul de-a vacan]a” (1938), „Steaua f\r\
nume” (1944).
ircea {tef\nescu (1898 - 1982), remarcabil
M tehnician al scrisului dramaturgic, a creat
numeroase piese care se `nscriu `n aria dez-
baterii problemelor de via]\: „Roba alb\ (1924)”,
„Comedia zorilor” (1928),„Re]eta fericirii” (1946),
„Micul infern” (1948), „Rapsodia ]iganilor” (1948),
„C\ru]a cu paia]e” (1951), „Cuza - Vod\” (1959).

G frunte al scenei romane[ti, `[i revendic\ un loc

aparte `n istoria dramaturgiei autohtone, prin
izbutitele comedii „Omul cu mâr]oaga” (1927) [i
„Capul de r\]oi” (1940).
A
urel Baranga (1913 - 1979) a dovedit mult
talent `n domeniul comediei, satirizând biro-
cra]ia („Mielul turbat”, 1953), practica [per]ului
(„Adam [i Eva”, 1963), imoralitatea `n via]a de fami-

Mihail Sebastian Tudor Mu[atescu

Camil Petrescu
lie („Re]eta fericirii”, 1957);
Barbu {tef\nescu „Fii cuminte Cristofor!”,
Delavrancea
1964; „Sfântul Mitic\
Blajinul”, 1965; „Opinia pu-
blic\”,1967).
eodor Mazilu (1930 -

T 1980) abordeaz\ co-

media amar\ `n „Mobi-
l\ [i durere” (1979).
A doua vârst\ a comediei se
manifest\ sub condeiul nou-
lui val de dramaturgi ap\rut
pe la mijlocul deceniului 7:
Paul Everac („Via]a ca un
vagon”, 1973; „Un fluture pe
lamp\”, 1972; „Ordinatorul” -
1980), Suto Andras („Formi-
dabilul Ghedeon”, 1967),
Dorel Dorian („Ninge la
Süto Andras Ecuator”, 1964; „Corigent\ la
Lucian Blaga dragoste”, 1967), Valentin
Munteanu („Hotel Zodia
udor Mu[atescu (1903 -

T
1970) s-a bucurat cel mai mult dintre confra]ii
s\i de aprecierea unanim\ [i constant\ a pu-
blicului spectator. Opera sa cuprinde aproape 60 de
piese originale de toate genurile. ~n fruntea lor se
situeaz\ ne`ndoielnic „Titanic - vals” (1932) [i
Gemenilor”, 1975), Ion
B\ie[u („Pre[ul”, 1972), Mihai Ispirescu („Concediu
nelimitat”, 1978 ; „Tr\sura la scar\”, 1983 ), Tudor
Popescu („Paradis de ocazie”, 1979; „Concurs de
frumuse]e”, 1979; „Milionarul s\rac”, 1983; „Ho]ul de
sentimente”, 1988).

www.VREAU BILET.ro
5
 Ultimul meu spectacol, „Când
Dumnezeu era mai jos”, con-
tinu\ seria reconstituirii acelui
univers pierdut pe care, `ntr-o
sintagm\ inspirat\, Dinu S\raru
l-a numit „civiliza]ia rural\”.
~ntr-o perioad\ cumplit de
scurt\, ]\ranii no[tri vor tre-
bui s\ devin\, inevitabil, fer-
mieri! Asta n-ar fi r\u; r\ul e
c\ renun]\ de pe acum,
inexplicabil de u[or, la obi-
ceiurile lor str\vechi, la
tradi]iile lor, de fapt la ei `n[i[i!
Ne-am mândrit mult cu for]a [i
fantezia creatoare a acestei
clase sociale, chinuit\,
muncit\, umilit\ o istorie
`ntreag\!!!
Azi, suntem obliga]i s\ nu
uit\m, s\ nu banaliz\m, s\ nu
distrugem prin mistific\ri
„zestrea” cultural\ pe care ei
6
ne-au l\sat-o mo[tenire, f\r\
nici o clauz\...
Voi face tot ce pot - [i tot ce voi
fi l\sat s\ fac - prin harul pe
care bunul Dumnezeu mi l-a
dat, ca frumuse]ile inestimabile
pe care le-am descoperit cu
Mo[tenire
f\r\ nici
o clauz\
mult\ str\danie, s\ le transmit
nealterate [i contemporanilor
mei debusola]i, [i celor care ne
urmeaz\, [i celor care - sunt
sigur - se vor mira de bog\]ia
spiritual\ a str\mo[ilor [i se
vor mândri.
~n acest concert, fac o temerar\
`ncercare de a introduce spec-
tatorul [i `n lumea povestirilor,
a epicului. „Petrecerea cu
taraf” [i „Tudor Gheorghe tri-
mite vorb\” au fost dou\ spec-
tacole-concert `n care poemele
soresciene din epopeea „La
lilieci” se relogodeau fericit cu
lirica popular\ din sudul ]\rii.
~ntre „Voica `n Nadolie” (`n
Tudor Gheorghe
Anatolia, mai exact), balada
fantastic\ atemporal\ care
deschide o serie de frumuse]i
poetice de `nalt\ emo]ie, [i
„Ciobanul care [i-a pierdut
oile” ve]i putea trece prin
momente de bucurie, de
triste]e, de medita]ie, ve]i putea
plânge sau râde din tot sufletul,
ascultând tulbur\toare poeme
soresciene [i fascinante ver-
suri populare... De asta v\ asi-
gur eu, care m-am zb\tut acum,
când Dumnezeu e sus, sus r\u
de tot, s\ `n]eleg de ce nu mai
are ochi s\ ne vad\ ca atunci
când - vorba lui Sorescu, luat\
din popor - „Dumnezeu era mai
jos” [i ne mai vedea [i pe noi
când eram nec\ji]i!...
www.VREAU BILET.ro
Cine-i n\scut `n aprilie...
SEPTIMIU SEVER:
„Ar fi timpul sq mq
opresc din \ntinerit”
~n 1971, la un an dup\ ce jucase `n filmul
„Mihai Viteazul”, marele actor Septimiu
Sever a emigrat `n Canada `mpreun\ cu so]ia
sa, Herastia Peretz. De atunci locuie[te la
Quebec, unde a reu[it s\-[i continue cariera
artistic\, atât `n teatru, cât [i `n film. Are 81
de ani [i continu\ s\ se ocupe de teatru.
S-a n\scut la Turda, la 30 aprilie 1926. Voia
s\ se fac\ aviator dar, printr-o `ncurc\tur\ a
destinului, a ajuns din `ntâmplare s\ dea
concurs de admitere la Art\ Dramatic\.
A absolvit Academia Regal\ de Muzic\ [i
Art\ Dramatic\ din Bucure[ti, la clasa
Marioarei Voiculescu, `n 1947. Unul dintre
primii s\i profesori a fost Victor Ion Popa,
om de teatru [i literat polivalent.
~n perioada 1948-1971, interpreteaz\ roluri `n
mai mult de 50 de piese montate pe scene
de renume: Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu
8
(`n „Gai]ele”, de Alexandru Kiritescu,
„Burghezul gentilom”, de Molière), Teatrul
„Lucia Sturdza-Bulandra” (`n „Un om
obi[nuit”, de Leonid Leonov), Teatrul
Na]ional din Bucure[ti [i din Cluj, Teatrul
Mic, Teatrul „Ion Creang\” din Capital\,
Teatrul „I. D. Sarbu” din Petro[ani, Teatrul
de Nord din Satu Mare, Teatrul „Sic\
Alexandrescu” din Bra[ov etc.
Roluri [i parteneri
A fost distribuit al\turi de nume r\sun\toare ale
teatrului românesc, precum Lucia Sturdza-Bulandra,
{tefan Ciubot\ra[u, Clody Bertola, Fory Etterle,
Beate Fredanov, Mircea Albulescu, Tantzi Cocea,
Marcela Russu, ca s\ cit\m numai câ]iva dintre
colegii s\i. Nu pot fi uitate rolurile pe care le-a creat
`n „R\zvan [i Vidra”, de Bogdan Petriceicu Ha[deu;
`n „Trei genera]ii”, de Lucia Demetrius; `n „Horia”, de
Mihail Davidoglu; `n „Hanul de la R\scruce” [i
„Febre”, de Horia Lovinescu; `n „Toate pânzele sus”,
de Radu Tudoran; `n „Hamlet” [i „Cum v\ place”, de
Shakespeare, `n „Don Carlos” [i „Maria Stuart”, de
Schiller; `n „Cezar [i Cleopatra” [i „Candida”, de
Bernard Shaw; `n „Nora” [i „Constructorul Solness”,
de Ibsen; `n „So]ul ideal”, de Oscar Wilde; `n
„Menajeria de sticl\”, de Tennessee Wiliams; `n
„Moartea lui Danton”, de Georg Büchner etc.
Septimiu Sever are, de asemenea, o bogat\ carier\
cinematografic\. Astfel, `n 1953, a primit Premiul de
Stat clasa I [i Medalia de Aur pentru rolul din
„Mitrea Cocor”, dup\ romanul cu acela[i nume de
Mihail Sadoveanu. Roluri remarcabile a creat `n
„Citadela sf\râmat\” (1957), `n „La vârsta dragostei”
(1963), apoi `n „Dacii” [i `n „Mihai Viteazul” (1970).
www.VREAU BILET.ro
 Profesor `n România
[i `n Canada
Septimiu Sever nu a ocolit nici profesiunea de profe-
sor de art\ dramatic\. ~n România, a fost asistentul
lui George Vraca la Institutul de Art\ Teatral\ [i
Cinematografic\ din Bucure[ti, iar la Montreal [i-a
continuat menirea la Colegiul Brebeuf [i la Colegiul
Notre-Dame. So]ia sa, Herastia (Tia, pe numele de
alint), i-a fost al\turi pe toate planurile, fiindu-i toto-
dat\ [i criticul cel mai fidel. Pân\ `n 2002, Septimiu
Sever a fost pre[edintele Teatrului Marieville,
Quebec, unde a jucat [i a regizat spectacolele: „Les
pieds nus” [i „Ah! Six bons moines!”. Talentul [i
munca sa au fost r\spl\tite cu un premiu Chicago [i
un Génie, la Toronto.
~n urm\ cu cinci ani, Septimiu Sever a fost invitat `n
România de Ion Caramitru, pre[edintele UNITER, la
gala c\reia i s-a oferit Diploma de onoare a Teatrului
Na]ional din Bucure[ti. La Montreal, actorul Septimiu
Sever este mereu prezent `n urma solicit\rilor pe
care le prime[te privind activit\]ile culturale ale
comunit\]ii române[ti.
~n urm\ cu un an, când a acordat un interviu `n limba
român\ reporterilor de la AD-HOC Image (firm\ de
produc]ie video [i impresariat artistic), ace[tia [i-au
exprimat admira]ia pentru vioiciunea [i tinere]ea
maestrului. Septimiu Sever a replicat cu umor: „Ar fi
cazul s\ m\ opresc din `ntinerit, nu-i a[a?”.
Filmografie canadian\:
z Un signe de feu (1991)
z La Source du mal (1988)
z Le Matou (1987)
z Rachel et Réjean Inc. (1988)
z Sophie, Lilianne et Normand (1986)
z Manon (1987)
z Jeunes en liberté (I) (1979)
z Jeunes en liberté (II) (1980)
z Marisol (1983)
z Faut le faire (1977)
z Grand-papa (1976)
CE BRAD - SEVER
marelui actor SEPTIMIU SEVER,
la `mplinirea vârstei de 80 de ani
Era o vreme când plângeau stejarii.
Era o vreme când ploua cu timp.
Era o vreme când d\deau barbarii
Cu târn\coape-n marele Olimp.
Septimiu Sever vine de departe.
El dintre prim\veri ni s-a n\scut,
Ca o legend\ `ntr-o sfânt\ carte
Ce n-are `nceput - [i nici trecut.
Cântau gorunii singuri, printre stele
{i }ara mea, cu lacrima-n boccea,
Se chinuia, prin dalbe menestrele
{i ca o muic\ plâns\ - ne plângea.
www.VREAU BILET.ro
Veni]i cu mine, bunii mei români!
Veni]i cu mine, haide]i s\ r\zbim,
Veni]i, avem vigoare `n pl\mâni,
Veni]i! - prin prim\veri s\ `nflorim.
Ce limpede porunc\-i e cuvântul,
Ca prim\vara ce-i r\sun\-n glas.
Cu el e }ara-nmirezmând p\mântul
~n care doar credin]a ne-a r\mas.
Din trilurile calde, preaTurdene
Noi ne-am f\cut un imn de libertate
Cusut cu deste vii de cosânzene
care ne-au dat un prin], ce ne e frate.
Nu-s neguri s\ ne bat\ prin aiurea.
L-avem pe Sever - prea sever cu noi;
El ne aduce prim\vara, dorul
Prin care emigran]ii curg [uvoi.
{i plângem cu o clip\, cu cealalt\
El ne treze[te - nu face]i popas!
{i ne treze[te-n via]a ce ne ceart\:
Copiii mei - umbla]i cu lupta-n glas !
... A[a se face c\ prin tânguire
Noi n-avem somn [i r\t\ci]i vis\m
Un imn de-a pururi, despre-o prim\var\
~n care cutez\m s\ cutez\m.
Septimiu Sever curge din cetate
Ca prin]ul unor mari cuget\tori
{i-atunci sim]im c\-n inimi ni se zbate
Un zeu carpatic - nins de s\rb\tori.
Poemul meu e scris cu neodihn\,
La lumânarea dintre str\-str\buni
Ce n-au avut pe brazd\ pic de tihn\
Sub abumbrirea sfin]ilor goruni.
Septimiu Sever, mai r\mâi pe-afar\,
Mai d\-ne vlag\ s\ nu ne murim
Când vii cu prim\vara peste }ar\
{i pro[ti - ne emigr\m `n velerim...
George Filip
(„Observatorul” - Montreal, 21.05.2006 )
Bibliografie:
„Tribuna noastr\”, „Oservatorul”, www.adhoc-
roumanie.com
9
 Lucia Mure[an, Constantin
Codrescu [i tenorul mexican
Hector Lopez au deschis o...

„Fereastr\ c\tre Acela[i Dumnezeu” Mar]i 3 aprilie, `n s\pt\mâna `n

Lucia Mure[an care credincio[ii catolici [i
ortodoc[i a[teptau marea
s\rb\toare a ~nvierii Domnului Iisus
Hristos, iar iudeii tr\iau bucuria
Pesach-ului, Compania Civic Art a
organizat [i prezentat publicului
bucure[tean, la Sala de Marmur\
a Cercului Militar Na]ional, un
spectacol de excep]ie prin ]inuta [i
mesajul s\u. Actorul Marian
Ciripan, realizatorul spectacolului,
a alc\tuit o distribu]ie care a evi-
den]iat [i sus]inut titlul propus:
„Fereastr\ c\tre Acela[i
Dumnezeu”. Tenorului mexican
Hector Lopez i-au stat al\turi, `n
pioasa manifestare, doi „mon[tri
sacri” ai teatrului românesc: Lucia
Mure[an [i Constantin Codrescu,
sus]inu]i de tân\ra sopran\
Constantin Codrescu Daniela Chihaia [i pianista
Andreea Buzatu. Corala Catedralei
Catolice „Sf. Iosif”, dirijat\ de prof.
Marcel Costea, [i Corala „Divina
Armonie”, dirijat\ de Marius Firca,
având ca soli[ti pe Anelia
Vivinova, C\t\lin Musta]\ [i
Roxana Burlan, au `ntregit meri-
tuos prestigioasa distribu]ie. Au
mai pus um\rul la reu[ita acestui
act artistic Paula Ciuclea, Cristina
Moldoveanu, Mariana Chihaia [i,
nu `n ultimul rând, Voicu En\ches-
cu, directorul Centrului de Art\
„Tinerimea Român\”.

www.VREAU BILET.ro
10
 Galeria cu mon[tri sacri

BIRLIC O fa]\ hilar\, cu doi

ochi de câine b\tut
Birlic. Acest cuvânt vine de la jocul de c\r]i, pseudoni-
mul asului `n argoul cartoforilor. {colarii modoveni `l
foloseau `n glum\ pentru a defini nota 1 (unu) din cata-
log. Ins\, din anul 1934, toate aceste sensuri, care
oricum nu mai aveau circula]ie `n limba vorbit\, au
secat. Iar substantivul comun a devenit propriu, atribut
al unei persoane, r\mânând s\ indice `n istoriile teatru-
lui românesc, `n dic]ionarele universale de specialitate
[i `n alte c\r]i de referin]\, unul dintre cei mai mari
comici ai secolului XX: Grigore Vasiliu BIRLIC.

La `nceputul deceniului 6 al O nedreptate ral\, iar `n mijlocul acestei fe]e

sec. XX debuta `n teatrul româ- hilare se aflau doi ochi de o
nesc Grigore Vasiliu, la Teatrul
cosmic\ infinit\ triste]e, doi ochi de câine
Ion Iancovescu. Radu Beligan ~n ce consta originalitatea lui b\tut. Acest contrast crea un soi
a jucat mult al\turi de Birlic. Birlic? O `ntrebare pertinent\ pe de tensiune care era `ns\[i
„De câte ori m\ aflam pe care foarte mul]i colegi, critici sau esen]a artei lui. El juca precum un
scen\, lâng\ el, se petrecea o admiratori [i-au pus-o la un echilibrist care merge pe-o sârm\,
dedublare. Pe de-o parte era moment dat. Iat\ ce r\spuns a atent s\ ]in\ aceast\ cump\n\
partenerul care `ncerca s\ fie oferit maestrul Radu Beligan: fragil\ `ntre tragic [i comic. S\ v\
la `n\l]imea genialului artist [i „Vede]i, Grigore Vasiliu avea un dau un exemplu concret: `n
pe de alt\ parte era… admira- fizic `mpotriva tuturor canoanelor «Revizorul» lui Gogol, `n
torul, care se uita fascinat la profesionale. Era un om m\run]el, momentele cele mai teribile de
tot ce f\cea pe scen\ acest insignifiant, cu o figur\ caricatu- fars\, el juca cu o convingere, cu
actor. De altfel, fenomenul \sta
mi s-a petrecut de mai mult ori Birlic [i Giugaru,
lâng\ marii actori, lâng\ care `n „D’ale Carnavalului”
am avut fericirea s\ joc:
Calboreanu, Aura Buzescu, Ion
Manolescu, Storin, Ion
Iancovescu, Timic\… Eram
fericit s\ respir acela[i aer cu
ei, c\ m\ accept\ `n acel cerc
magic pe care-l crea prezen]a
lor pe scen\. ~ntr-adev\r `n
acel deceniu 6 al secolului XX,
a fost o pleiad\ de actori, cum
nu cred c\ s-a mai `ntâmplat
s\ existe `n toat\ istoria teatru-
lui românesc. Dar, m\ rog, ce
s\ mai vorbim, vorba lui
Simone Signoret «Nici nostal-
gia nu mai e cum era»,
conchide Beligan”.

www.VREAU BILET.ro
12
 Amintiri, noti]e
„Prin 1919 eram elev la Liceul din F\lticeni. Circul anun]a serie de
reprezenta]ii, la care eu am asistat, absolut la toate, intrând triumfal pe
sub pânza de cort. M\ `nchipuiam jucând `n locul clovnului, al trapezis-
tului, al `mblânzitorului de lei. ~mi intrase `n cap s\ m\ fac artist de circ.
Casa noastr\ o transformasem `ntr-un teren propice viitoarei mele pro-
fesiuni. Chinuiam cu un ciomag c\]elul ca s\ sar\ peste un baraj de un
metru. Dou\ mese al\turate erau paralele, la ele `ncercam figuri noi,
dup\ care m\ alegeam cu diverse cucuie [i vân\t\i. Zvârleam cu
cu]itele de buc\t\rie `n u[\, pân\ când m-a lecuit tata, surprinzându-m\
`n «activitate»... Dup\ câteva piese `n care am jucat, trecând mai mult
sau mai pu]in neobservat, s-a hot\rât de c\tre Direc]ie reprezentarea
piesei «Birlic», care avea s\ fie consacrarea mea. Dup\ premier\,
lumea, oamenii culiselor nu mai vorbeau decât despre \la din «Birlic».
Erau `ncânta]i c\ se descoperise... un actor. M-am hot\rât s\ profit [i,
`ntr-o zi, am strecurat `ntr-o noti]\ care trebuia s\ apar\ `n ziar, ca o
gre[eal\, `n loc de Breloc... Birlic… Am convingerea c\ prilejurile de a
interpreta repertoriul caragialian au constituit pentru mine o adev\rat\
[coal\ a m\iestriei actorice[ti, pentru c\ personajele caragiale[ti sunt dup\ altul, astrul cânt\re]ilor
chintesen]\ de teatru. Omagiez pe Caragiale [i pe savanta lui art\ a no[tri de Oper\, Goang\.
cuvântului, de câte ori ajung s\ rostesc o anume replic\ pe care Coana Bucuros, ne pofte[te la mas\:
Eftimi]a o spune Conului Leonida: «Ei..., cum le spui, dumneata «Bine a]i venit!». Nu ne a[ez\m
bobocule, mai rar cineva». Eu, `n acele clipe, adresez cuvintele replicii
bine [i Birlic `l ia `n primire:
maestrului, `n etrernitate, `n [oape de tain\, cu evlavie, cu venera]ie…
Spre deosebire de arta scriitorului, a pictorului [i a muzicantului, arta
«Bebe, ai bani?». «Cu ce
actorului este, din p\cate, perisabil\! Din crea]ia lui nu r\mâne nimic. ocazie?...». «Norocul t\u, cursele
Cinematograful biruie astfel o fatalitate dând actorului un pic de acces de trap de mâine. Am un cal
la nemurire... M\ gândesc la retrospectiva filmului care va avea loc `n sigur, pe care ]i-l voi da pe fa]\,
anul 2000 cu titlul «Documentar». Se vor auzi destui spectatori care, ca pe un as câ[tig\tor...».
v\zându-m\ `n «Dou\ lozuri», vor exclama… «Uite-l pe Birlic. Tata vor- «Mucles, s\ nu se aud\, c\ nu
bea `ntruna de el»”. Birlic mai d\ cot\. Mâine la câmp».
Ridicându-ne s\-l conduc pe
scumpul Grigore pân\ acas\ -
o `ncrâncernare de parc\ juca tate. Ca s\ [tie poporul unde s\ locuia `ntr-un apartament dea-
cea mai mare tragedie…A fost un vin\ s\-[i vad\ artistul. Gaby supra Romartei din Calea
un actor uria[. Eu l-a[ pune lâng\ Michailescu este impricinatul. Victoriei, col] cu Regala -, ne iese
Chaplin, Buster Keaton. Este o Avertisment! Sceneta care `n drum, c\lcând sigur [i ap\sat,
mare nedreptate, a[ zice o urmeaz\ a fost jucat\ pe scena Puiu Iancovescu. Dup\ mâini
nedreptate cosmic\ faptul c\ vie]ii: „Devenindu-i impresar, strânse, Birlic nu scap\ s\-l asi-
acest actor nu a trecut dincolo de `ntr-un ajun de trap, `n pauza unei gure: «Nene Iancule, a dat noro-
grani]ele ]\rii”. repeti]ii, m\ ia deoparte [i-mi cul peste mata, c\ ne-ai `ntâl-
Cum era Grigore Vasiliu `n „civil”? gr\ie[te confiden]ial: «Ai bani?». nit...». «Cu ce prilej?». «Ai
Se pare c\, spre deosebire de «Ce-i asta?», `i r\spund intrigat. bani?». «Sunt lefter sadea...».
unii comici care, `n via]a de toate «Dac\ n-ai, f\ rost, `mprumut\-te «Nu e nimica, jefuie[te-o pe
zilele, sunt taciturni (vezi, Timic\), de cât mai mult. ~]i dau mâine la coana Tota de resurse. Mâine la
Birlic tr\ia o stare continu\ de trap un cal sigur câ[tig\tor, s\ te curse, la trap, `]i dau un cal sigur
frenezie. I se mai `ntâmpla [i lui, procopsesc!». «Ce cal?». câ[tig\tor, s\ te procopse[ti pe
totu[i, s\ fie surprins `ngândurat. «Secret. }i-l voi spune la hipo- via]\». «Ce cal?». «Nu ]i-l
~ntrebat odat\ de ce este posac, drom, o dat\ cu cursa». Sfâr[it\ descop\r pân\ mâine, secret
`n timp ce pe scen\ este a[a de repeti]ia, intru cu el la Cap[a. La major!»”, consemneaz\ impre-
comic, Birlic a r\spuns: <Acum o mas\ `nfuleca pateuri, unul sarul Gaby Michailescu.
m\ odihnesc>… „Avea uneori un
umor surrealist - spune Radu
Beligan. El a fost, `n principal, un Fi[\ de identitate Drum nou (1961)
actor de teatru. ~mi aduc aminte Post-restant (1961)
de o vorb\ pe care mi-a spus-o Data na[terii: 24 ianuarie 1905 Aproape de soare (1960)
Laurence Olivier: «Actorul Localitatea: F\lticeni, jude]ul B\d\ranii (1960)
Suceava B\ie]ii no[tri (1959)
sculpteaz\ `n z\pad\»…>. A[a Telegrame (1959)
s-a `ntâmplat [i cu Birlic. El [i-a Studii: Facultatea de Drept [i
Conservatorul de art\ dramatic\ D-ale carnavalului (1958)
sculptat `n z\pad\ marile roluri”... Doi vecini (1958)
FILMOGRAFIE:
Corigen]a domnului profesor (1966) Dou\ lozuri (1957)
„Am un cal Serb\rile galante (1965) Directorul nostru (1955)
câ[tig\tor. Mucles, Steaua f\r\ nume (1965) O scrisoare pierdut\ (1953)
Mofturi 1900 (1964) Arenda[ul Roman (1952)
s\ nu se-aud\!” Titanic vals (1964) .... Spirache Lan]ul sl\biciunilor (1952)
Marele Birlic a avut [i un sf\tuitor. Nec[ulescu Vizita (1952)
Un impresar, care va s\ zic\. Era Lumin\ de iulie (1963) Via]a `nvinge (1951)
el artist al poporului, dar avea Pa[i spre Lun\ (1963) Doamna de la etajul II (1937)
nevoie [i de pu]intic\… publici- Doi b\ie]i ca pâinea cald\ (1962) Bing Bang (1935)

www.VREAU BILET.ro
13
 La teatrul ODEON

„Sunt propria mea so]ie”

Din repertoriul recent al Teatrului
Odeon face parte [i spectacolul „Sunt
propria mea so]ie”, regizat de Beatrice
Rancea. O poveste tulbur\toare pentru
identitatea dintr-o
oglind\ paralel\
care Doug Wright, dup\ ce s-a
`ncumetat s-o scrie, a primit Premiul
Pulitzer `n 2004.

Claudia D\boveanu a `nceput «povestea noastr\ de `n spectacol, `n imagini filmate.

Cea mai bun\ prezentare a
scriiturii lui Wright o face
`ns\[i regizoarea, care
m\rturise[te c\ momentul
cel mai emo]ionant al cari-
erei ei a fost `ntâlnirea cu
autorul, cu ocazia premierei
spectacolului „Marchizul de
Sade”, montat la acela[i
teatru.
Beatrice Rancea:
„Doug a avut atâta
`ncredere `n mine”
„Faptul c\ el a fost prezent -
spune Beatrice - c\ a fost entuzi-
asmat de montarea mea, a
`nsemnat enorm pentru mine. A[a
dragoste». Ne-am re`ntâlnit cu
ocazia proiectului ARTE, când am
lucrat `mpreun\ chiar textul de
fa]\. Magia cu care scrie m-a
f\cut s\-i iubesc piesele de la
prima lectur\. Aceasta ar fi
povestea `ntâlnirii noastre, `n
câteva cuvinte [i mult teatru. (…)
Re`ntâlnirea cu unul dintre cei mai
importan]i dramaturgi contempo-
rani este un privilegiu pentru orice
slujitor al scenei. (…) Cu toate c\
piesa a fost scris\ pentru a fi
jucat\ de un singur actor, Doug a
avut atâta `ncredere `n mine, `ncât
mi-a `ng\duit s\ o adaptez, ca
aceasta s\ fie jucat\ de mai mul]i
interpre]i. Mai mult decât atât,
Doug este de acord s\-[i inter-
preteze propriul personaj [i apare
Emo]ionant\, dar grea `ncercare
pentru mine!”.
„Tu ar fi trebuit s\ te
na[ti femeie, iar eu
b\rbat!”
Cu asemenea premise nu te po]i
juca, pe scen\ sau `n afara ei:
grea a fost atât misiunea Ioanei
Ieronim, de a traduce piesa, cât [i
`ncercarea g\sirii unui actor care
s-o `ntruchipeze pe „b\rbata”
Charlotte von Mahlsdorf, n\scut\
Lothar Berfelde. Ambele, `ncu-
nunate de succes [i `nc\rcate de
emo]ie. Actorul Mircea
Constantinescu - dup\ p\rerea
subsemnatei, cu resurse artistice
neexploatate pân\ acum la
adev\rata lor for]\ - este

www.VREAU BILET.ro
14
Charlotte. O fiin]\ h\ituit\ [i
h\r]uit\, care s-a luptat toat\
via]a, pân\-n anul mor]ii, 2002,
pentru supravie]uire. Am spus
fiin]\ pentru c\, `nc\ din copil\rie,
nu [tie dac\ s\ fie Lothar sau
Charlotte. Ambiguitatea situa]iei e
adâncit\ de o m\tu[\ lesbian\,
care-l surprinde pe adolescentul
Lothar probându-i una dintre
rochii: „~]i dai seama c\ natura a
`ndr\znit s\ ne joace o fars\? Tu
ar fi trebuit s\ te na[ti femeie, iar
eu b\rbat!”. O identitate incert\,
dublat\ de spaima fa]\ de un tat\
nazist abuziv, pe care-l omoar\, `l
izoleaz\ pe Lothar `ntr-o tab\r\
de deten]ie pentru minori.

Acuzat\ de o rela]ie
nepotrivit\
cu poli]ia secret\ a
Germaniei de Est
La finele celui de-al doilea r\zboi
mondial, Lothar devine „oficial”
Charlotte, homosexual [i travestit,
care a fugit de teroarea nazist\ [i
de hula contemporanilor care se
considerau normali. Spre sfâr[itul
vie]ii, Charlottei i se `ntâmpl\
dou\ lucruri care o vor propune
drept o celebritate controversat\
a Germaniei. Iubitoare de frumos,
se ocup\ de un muzeu cu mobil\,
fonografe, cutii muzicale [i alte
obiecte de valoare. Un punct de
atrac]ie pentru to]i aceia care
apreciau artefactele germane
interbelice [i un motiv `n plus pen-
tru a fi acuzat\ de o rela]ie…
nepotrivit\ cu poli]ia secret\ a
Germaniei de Est. Apoi, `ntâlnirea
sa cu Doug Wright. Pentru c\, da,
Charlotte a devenit doar cu recent Berlinul, am avut ocazia s\ admirându-]i colec]ia de mobil\,
aceast\ ocazie un personaj. Ea a te `ntâlnesc”, `[i `ncepea, la 3 sep- varietatea n\ucitoare de fono-
existat `n realitate. „She doesn’t tembrie 1992, Doug Wright prima grafe… La finalul serii, am stat `n
run a museum, she is one” (Ea scrisoare c\tre Charlotte. „Dup\ acel minunat bar de la subsol [i
nu conduce un muzeu, ci este ce am citit despre muzeul t\u din ne-ai spus pove[ti despre via]a
unul), spune autorul. Aceasta Berlin von Hiten [i `n Jurgen, am
este concluzia a 10 ani de core- ta. Am fost mi[ca]i (…) Avem atât
[tiut c\ o vizit\ lui Mahlsdorf era de pu]ine ocazii s\ afl\m despre
sponden]\ [i `ntâlniri. „Drag\ esen]ial\. Am petrecut o sear\
Charlotte von Mahlsdorf, vizitând propriul nostru trecut ca homo-
minunat\ `n compania ta, sexuali!... Ai reu[it s\ ne
`mp\rt\[e[ti, cu gra]ie [i expe-
Tante Luise rien]\, lucruri care au r\mas
Distribu]ia: ascunse sau au fost ignorate. Am
BIANCA ALEXANDRA
CRISTEA sim]it, când am plecat, c\ `]i
Charlotte von Mahlsdorf dator\m un lucru foarte special”.
MIRCEA CONSTANTINESCU Copilul
VLAD TRONCEA Cât de special este lucrul care a
Alfred
Regia, mi[carea scenic\ [i ie[it pe scena Odeonului v\
SORIN GHEORGHIU
ilustra]ia muzical\: l\s\m pe voi s\ aprecia]i. Mai
John
BEATRICE RANCEA spunem doar c\ acest spectacol
DIMITRII BOGOMAZ
Decorul: de teatru, care-]i `nroureaz\ ochii
Ziggy Fluß
CONSTANTIN CIUBOTARIU de-atâta frumuse]e, a fost d\ruit
MARIAN LEP|DATU
Ministrul Costumele: cu decorul lui Constantin
MIRCEA N. CRE}U ALINA HERESCU Ciubotariu [i cu costumele Alinei
Herescu.

www.VREAU BILET.ro
15
 In memoriam
Hai acas\, Gil Dobric\!
A sosit ora s\ ne desp\r]im, el ca s\
moar\, noi ca s\ tr\im. A[a cum
spunea Platon, Gil Dobric\ a plecat,
iar noi am r\mas. Avem datoria
moral\ s\-i cinstim memoria.
Dana Andronie
„Sufletist pân\ la prostie”, Gil n-a avut copii,
n-a fost c\s\torit [i nici nu a fost trecut pe
statul de plat\ la stat. Avea doar darul
nepre]uit de a cânta [i de a fermeca oamenii.
„Am avut o via]\ foarte grea. Dup\ 1989, pe
noi, vârstnicii muzicii române[ti, ne-au ras
pu[tii care au plonjat direct `n MTV. Pur [i sim-
plu, «Mamaia» a ras toate doamnele [i seniorii
cântecului românesc. Ar trebui s\ se ocupe
cineva [i de noi, ca s\ avem cu ce ne pl\ti
`ntre]inerea”, declara Gil acum ceva vreme.
Artistul [i-a purtat cu stoicism crucea pân\
când a fost chemat „acas\”. De mai bine de 16
ani, Gil suferea de gut\ cronic\, iar pneumonia
dubl\ i-a „suflat” via]a. „Hit the road Jack” a
fost ultima pies\ pe care a `nregistrat-o Ray
Charles al românilor.
Cu pu]in timp `n urm\, Gil Dobric\ spunea:
„Nu-mi vine s\ cred c\ mai exist”. Peste patru
decenii de cânt\ri prin cluburi [i baruri, noapte
de noapte, pân\ la orele dimine]ii, [i-au spus
spus cuvântul.
A avut o copil\rie „dumnezeiasc\”, printre oi,
vaci, cai, ra]e, gâ[te [i peisaje minunate. La 14
ani, fratele mai mare l-a dus `n Craiova, la
[coala de meserii, de unde a ie[it strungar.
Doar c\ „Gilache” - cum `i spuneau prietenii - a
ales microfonul. A `nceput s\ cânte `n ‘63, la 17
ani, pe gratis, la
clubul Uzinei „7
noiembrie”,
debutând cu
piese rock [i
soul. Prima lui
trup\ s-a numit
„14 karate”. A
venit apoi `n
Bucure[ti, unde
i s-au deschis
u[ile localurilor
celebre de atun-
ci: Atlantic,
Athenée Palace,
Continental [i
Doina. A colabo-
www.VREAU BILET.ro
rat o perioad\ [i cu trupa „Sfinx”. Nu „s-a
iubit” prea mult cu regimul „de trist\ amintire”,
pentru c\ refuza s\ `nchine ode la cerere. A
avut `ns\ un succes nebun `n Cenaclul
Flac\ra. Dar succesul `[i cere `ntotdeauna
drepturile. Gil nu [i-a `ntemeiat o familie, [tiind
foarte bine c\ via]a sa agitat\ ar fi putut face
mai mult r\u decât bine unui alt suflet care s-ar
fi apropiat de el. A[a c\ a r\mas singur, pentru
a nu produce „pagube”.
A fost iubit de to]i românii, de la muncitori
pân\ la `nal]i demnitari. ~nsu[i (ex)pre[edintele
B\sescu s-a `nscris pe lista fanilor s\i. Gil
Dobric\ a plecat, la doar 61 de ani, s\-i cânte
pu]in [i lui Dumnezeu. Nou\ ne-a r\mas impri-
mat\ pe band\ vocea lui Gilache, [i de câte ori
vom sim]i nevoia s\-l ascult\m nu avem nimic
altceva de f\cut decât s\ ap\s\m butonul
„play”… „Hai acas\, hai cu mine./ Hai cu mine
s\ pornim la drum./ Ne a[teapt\ casa noastr\
drag\,/ Iarba verde [i poteci de drum…”.
Gil Dobric\ a fost unul dintre arti[tii ajuta]i
`n timpul vie]ii de familia Tender. A doua zi
dup\ ce artistul a trecut `n nefiin]\, Ovidiu
Tender s-a dus personal [i i-a `nmânat
surorii lui Gil un plic cu o sum\ de bani
care s\ acopere cheltuielile de `nmor-
mântare. „E dureros [i revolt\tor - ne-a
declarat Nicole Braun Tender, so]ia lui
Ovidiu - s\ vezi cum, dup\ moartea unui
artist, toat\ presa d\ buzna s\ fac\ [tiri [i
reportaje [i apoi s\ arate lumii ce bun [i ce
mare a fost acel artist. Nu era mai frumos,
mai moral, s\-l laude `n timpul vie]ii?”
17
 La Teatrul Foarte Mic

VITAMINE
Distribu]ia:

Tat\l
GHEORGHE VISU
Mama
MARIA PLOAE
Bro
TOMA D|NIL|
Andreea
KATIA PASCARIU
Surdo-muta
M|D|LINA GHI}ESCU
Andreea M.
ISABELA NEAM}U
C\t\lin
LAUREN}IU B|NESCU
Poli]istul
CRISTIAN RADU
Regia: ANA M|RGINEANU
Scenografia: INA ISB|{ESCU
Muzica: PETRU
M|RGINEANU
Coregrafia: ANDREEA DU}|
Light design, concept video:
LUCIAN MOGA
Lua]i Vitamine.
Pentru c\ merita]i
}i s-a f\cut ru[ine de tot ceea ce
ai râs? Te-ai `mp\cat `n direct la
«Iart\-m\”? Te-ai `ndr\gostit de o
handicapat\ la McDonald’s? Vrei
s\ pui pere]i de sticl\ `n toat\
casa? Ai 40 de ani, doi copii
oarecare [i vrei s\ ]i-o pui cu o
vedet\? Sau ai o [ef\ care
seam\n\ cu Andreea Marin [i
`]i aduce un toaster cadou?
Minunat, dac\ ai r\spuns da la
toate acestea, ai c`[tigat un pre-
miu-surpriz\. Dac\ ai r\spuns
nu, `nseamn\ c\ [i tu ai fost cu
noi la piesa Vitamine. {i ]i s-a
f\cut grea]\ de tot ceea ce con-
tribuie la consumul vie]ii tale `n
exces, aici, pe P\mânt. Iar voi,
cei cu premiul-surpriz\, l\sa]i
dracului sinceritatea acas\, c\
nu e bun\ de nimic. Un singur
lucru conteaz\: vitaminele.
Explozia. Supradoza de reali-
Distruge
conven]ia,
recurge la tehnica cine-
matografiei, ironizeaz\, caricatu-
rizeaz\, colaboreaz\ cu publicul. Un
spectacol ce ofer\ o imagine cuprinz\toare a
„lumii” `n care tr\im, o lume `n care sloganurile ne
sufoc\, shopping-ul tv acapareaz\ media, show-ul
[i telenovela ne ]in captivi `ntr-un univers fictiv. O
critic\ fin\ la adresa uniformiz\rii, standardiz\rii,
specializ\rii [i ce efecte au acestea asupra vie]ii de
familie. Scenele se combin\ ca `ntr-un puzzle `n
care actorii joac\ `n chei [i tempo-uri diferite. Au
tehnic\, au ritm, sunt inventivi, iar jocul lor te
provoac\ [i te `ndeamn\ s\ meditezi.
tate. Supradoza de fals. duce pe creier: pata. Pata care te
Supradoza de s\n\tate. face s\ faci nef\cutul. S\ o rupi cu
Vitaminele, lumea `n care Ana ritmul, cu normalul, cu via]a ta
M\rgineanu [i Vera Ion ne-au obosit\ [i de cacao. Pata te face
`ndopat p`n\ la demen]\. Da]i-ne de tot.
exit [i pleca]i. Spre Teatrul Foarte Constantin Vic\, Suplimentul de
Mic. Nu [tii dac\ e[ti prezent la o cultur\, decembrie 2005
pies\ de teatru sau `ntr-un show
de televiziune. Nu [tii dac\ se dau Vitamine de Vera Ion
replici `ntre personaje sau e func]ia Desigur, exist\ [i `n teatru, ca [i `n
denotativ\ a limbajului pe buzele celelalte domenii ale boemului, o
lor. Nu se poate povesti, e ca [i `ncercare de a cobor` arta `n
cum ai desena o vitamin\. Se strad\, [i exist\ diferite moduri de
administreaz\ pe cale oral\. Se a `n]elege umanizarea asta, cum
bag\ [i-n ochi, dac\ nu pricepi. Se ar fi la noi, `ncercarea de a cobor`

www.VREAU BILET.ro
18
arta `n strad\ prin a urca-o cu lif-
REPERTORIU
tul `n apartamentele de bloc. {i
este l\udabil c\ se `ncearc\ o
ruptur\ de vechile tradi]ii teatrale TEATRUL MIC
[i o apropiere de un anumit firesc R|ZBOI CU TROIA NU SE
al interpret\rii. La fel de l\udabil FACE
este faptul c\ Vitamine are un dup\ Jean Giraudoux
mesaj clar [i (poate) `ncearc\ s\ Un spectacol de Florin C\lines-
trag\ un semnal de alarm\. Dar cu
pentru asta am senza]ia c\ nu Premiera: 20, 21 Ianuarie 2007
HAMLET -
trebuie s\ merg la teatru ca s\
v\d piesa Verei Ion. Fiindc\ piesa ALBUM DE FAMILIE
dup\ Shakespeare/ Muller/
Verei Ion nici m\car nu este a ei,
ci o tot scriem cu to]ii, de vreo 15 Rilke/Majakovski
un spectacol de Claudio Collova
ani.
Premiera: 6 Octombrie 2006
Radu Nichitescu, CUM GÂNDE{TE AMY
mar]i.ro, 24 ianuarie 2006
de David Hare
Regia: C\t\lina Buzoianu
Premiera: 26, 27 noiembrie
2005
O ZI DIN VIA}A LUI NICOLAE
CEAU{ESCU
de Denis Dinulescu
Regia: Alexandru Tocilescu
Premiera: 17,18 Februarie 2005
POVESTIRI DIN
CANTERBURY
dup\ Geoffrey Chaucer
Regia: Nona Ciobanu
Premiera: 7,10 Octombrie 2004
ALEX SI MORRIS
de Michael Elkin
Regia: Gelu Colceag
Premiera: 27,28 Februarie 2004
CUM IUBE{TE CEALALT|
JUM|TATE
de Alan Ayckbourn
Regia: Sanda Manu
Premiera: 18 octombrie 2003
PE GAURA CHEII
de Joe Orton
Regia: Moshe Yassur
Premiera: 15 mai 2003
SPIONUL BALCANIC
de Dusan Kovacevic
Regia: Claudiu Goga
Premiera: 19 mai 2001
TEATRUL FOARTE MIC
SADO-MASO BLUES BAR
de Maria Manolescu
Regia: Gianina C\rbunariu
Premiera: 25 Martie 2007
MOJO - O POVESTE CU
GANGSTERI
de Jez Butterworth
Regia: Radu Dragomirescu
Premiera: 21 Octombrie 2006
{I NOI {I EA...
de Emanuel P`rvu [i Oreste
Teodorescu
Regia: Emanuel P`rvu
Premiera: 13 Mai 2006
C|UTÂND SEMNE DE VIA}|
INTELIGENT| ~N UNIVERS
de Jane Wagner
Regia: Liana Ceterchi
Premiera: 1 Aprilie 2006
NOAPTEA ARAB|
de Roland Schimmelpfennig
Regia: Theodora Herghelegiu
Premiera: 2 Februarie 2006
VITAMINE
de Vera Ion
Regia: Ana M\rgineanu
Premiera: 14,15 Ianuarie 2006
DOMNI{OARA DIN AMHERST
de William Luce
Regia: Moshe Yassur
Premiera: 15 decembrie 2005
TERORISM
de Oleg [i Vladimir Presniakov
Regia: Gianina C\rbunariu
Premiera: 30 noiembrie 2005
FLUTURII SUNT LIBERI
de Leonard Gershe
Regia: Diana Iliescu
Premiera: 30 octombrie 2005
M| TOT DUC...
adaptare liber\ dup\ William
Shakespeare, Marc Dore
Cu: Oana Pellea [i Mihai Gruia
Sandu
Premiera: 10,12 decembrie
2004
MADY-BABY.EDU
de Gianina C\rbunaru
Regia: Gianina C\rbunariu
Premiera: 11 noiembrie 2004
8PT N9U|, 89... FIERBINTE
DUP| ‘89
proiect de promovare a dra-
maturgiei române[ti contempo-
rane
Regia: Ana M\rgineanu
Premiera: 15, 16 octombrie
2004

Intersectie cu vitamine Relativa unitate de loc - majoritatea întâm-

Spectacolele regizate de Ana M\rgineanu
în ultima vreme demonstreaz\ f\r\ urm\
de dubiu apeten]a acesteia pentru dra-
maturgia nou\ autohton\. (...)
Vitamine, recenta produc]ie de la Teatrul
Foarte Mic, este înc\ un exemplu. De
data aceasta, textul este semnat de Vera
Ion, dramaturg debutant [i regizor în
devenire (...). De altminteri, piesa chiar
face parte din recolta de texte pe care
dramAcum o strânge anual [i onoreaz\
încrederea acordat\ genera]iei sub 26 de
ani. Este un text plin de nerv, cu scene
extrem de scurte, secven]e aproape.
pl\rilor se petrec în apartamentul familiei
S - nu implic\ nicidecum [i unitatea de
ac]iune. Dimpotriv\, locul are mai degrab\
statut de intersec]ie. Gânduri, atitudini,
st\ri, puncte de vedere, senza]ii, aspira]ii,
idealuri etc. Trec unele pe lâng\ altele, se
întretaie uneori sau se întâlnesc o clip\.
Insuficient pentru a cristaliza o baz\
comun\. Alta decât cea formal\ - cadrul
familiei. Acesta este luat ca atare [i pare
stabil. O aparen]\ care nu rezist\ îns\ la
confruntarea cu nimic altceva decât îns\[i
via]a.
Eugenia Anca ROTESCU,
Observator cultural, 16-22 martie 2006

www.VREAU BILET.ro
19
 Teatrul Nottara
Scandal la Oper\!
Comedie de KEN LUDWIG
DISTRIBU}IA:
(`n ordinea intr\rii `n scen\)
Max - ADRIAN V|NCIC|
Maggie - RALUCA GHEORGHIU
Saunders - MIRCEA DIACONU
Tito Merelli - ALEXANDRU JITEA
Maria Merelli - LUMINI}A ERGA
Liftierul - ALEXANDRU
GHEORGHIU
Diana - CERASELA IOSIFESCU
Julia - VICTORIA COCIA{
Un spectacol de: PETRE
BOKOR
Decorurile: PUIU ANTEMIR
Costumele: ANCA MARCU
Consilier muzical: CONSTAN}A
CÂMPEANU
„Teatrul Nottara prezint\, ast\zi,
comedia «Scandal la oper\!», de
Ken Ludwig, `n regia lui Petre
Bokor, la o zi dup\ premiera unui
spectacol pe acela[i text la
Teatrul Maghiar de Stat din Cluj.
«Scandal la oper\!» a fost dis-
tins\, printre altele, cu dou\ pre-
mii Tony `n Statele Unite [i trofee
Outer Critics Circle - o asocia]ie a
criticilor de teatru care scriu
despre spectacole din New York.
De asemenea, piesa a fost nomi-
nalizat\ la Premiul Olivier.
«Comedia anului». Ea s-a dovedit
a fi una dintre cele mai populare
comedii din ultimele dou\ decenii,
fiind tradus\ `n 17 limbi [i jucat\
20
`n peste 30 de ]\ri”. HANGI}A,
Simona Tudorache / Curierul de Carlo Goldoni
National, ianuarie 2006 LEONCE SI LENA,
de Georg Buchner
„Una dintre comediile care aduce VARIA}IUNI ENIGMATICE,
publicul `n sala teatrului de pe de Eric Emmanuel Schmitt
bulevard este cea scris\ de Ken P|DUREA,
Ludwig, «Scandal la Oper\». de A.N. Ostrovski
Traducerea [i adaptarea precum NU SE {TIE CUM,
[i regia sunt semnate de Petre de Luigi Pirandello
Bokor, unul dintre pietenii PETRECERE INTR-UN
Teatrului Nottara. Dar nu numai PIAN CU COAD|
Petre Bokor este prietenul teatru- de Mihai Ispirescu
lui, ci [i autorul.
~ntr-o scrisoare, chiar a mul]umit
conducerii c\ a fost de acord s\-i
monteze piesa. Trebuie s\
spunem c\ montarea este o
reu[it\, mai ales c\ adun\ `n dis-
tribu]ie nume importante ale aces-
tei scene: de la Mircea Diaconu,
Raluca Gheorghiu, Victoria
Cocia[, Lumini]a Erga, pân\ la
Cerasela Iosifescu, Valeriu Preda,
Ion Grosu [i Adrian V\ncic\”.
Mariana Cri[, Azi - februarie 2006
Spectacole
SCANDAL LA OPER|,
de KEN LUDWIG
NEMURITORUL,
de Gheorghe S\s\rman
BILLY SCHIOPUL,
de Martin Mc Donagh
TITANIC VALS,
de Tudor Mu[atescu
www.VREAU BILET.ro
Poezia teatrului / Teatrul poeziei
~n ]ara surâsului
Pentru Dorin Teodorescu
Tu ai plecat pe drumul nev\zut
Ca un arhanghel trist, chemat de Dumnezeu
S-a tras cortina peste „Timpul” t\u
Cu lacrimile nemachiate
Cu suflete îndoliate
Noi am r\mas atât de tri[ti [i-ndurera]i
A[a nedumeri]i…atâta de speria]i
Ce brad s-a frânt?
Ce s-a întâmplat?
Cine-a trecut pe lâng\ noi?
Cine te-a luat?
Unde-i c\rarea ta? Pe care drum?
Unde-i ]ara ta în care e[ti acum?
Poate „}ara surâsului” …e ]ara ta
Poate o muzic\ divin\ te-a fermecat [i luat la ea.
De ce încep s\ în]eleg
C\ dâra de lumin\
Te-a dus cu pa[ii tremurând
Spre flac\ra divin\?
De ce încep s\ în]eleg
C\ sus spre nesfâr[itul cer
Vr\jit de Slava Sfânt\
Tu ai plecat la El.
Cleopatra Melidoneanu, 4 aprilie 2007
Curtezan la cele
[apte arte
Maestrului Tudor Gheorghe
~nchinare
Atât din cobz\ cât, la fel, din grai
Ridic\ [i coboar\ lin vocala,
Aidoma cu sunetul de nai
{i salt\ `n picioare toat\ sala
Ierta]i-mi, v\ implor, pu]in umorul,
Voi pentru mine a]i fi toate apte
Dac\ n-ar fi m\ria-sa, Actorul
~mbr\]i[ându-v\ pe toate [apte
De[i, cu voi, ar vrea s\ se `nsoare
Vedete g\g\u]e, ciupercate,
Ce-au ap\rut ca „boii-popii”-n soare,
Artistul, `ns\, le a[az\-n spate.
Pe scen\ el tr\ie[te `nc-o dat\,
E personajul c\ruia-i d\ via]\,
Sau cânt\ [i recit\ o balad\
Filtrând-o fin prin vorb\, ori musta]\.
www.VREAU BILET.ro
~i zice-ntotdeauna din l\ut\
Venind, din timpuri, cu-alte menestrele
{i persifleaz\ muzic-aia slut\
Cu iz de Orient [i de manele
F\-i plec\ciune, tinere, [i-ascult\
{i tu, b\trâne, ce-abia-]i duci necazul,
C\-n glasul lui durerea noastr\, mult\
St\ la un loc cu zâmbetul [i hazul.
Ve[nic `ndr\gostit de-a voastr\ art\
V-a[ fredona mereu o serenad\,
Dar nu mi-a]i l\sat cheia de la poart\
{i nici talent s\ mânui o balad\.
Radu V. Pandele
Mi[u Fotino `n ritm
de Goga
De va veni la tine Mi[u
De sub cenzura st\nescian\1,
Tu readu-l `n lumini[u’
Unde e vodca suveran\;
De va veni la tine-n goan\,
Purtând durerea sa amar\,
Tu vodc\ grup s\-i dai, „Herman\”
{i-atunci nici capu’ n-o s\-l doar\!
{i las\-l poanta s\-[i reverse,
Ca bun\voia-n draci s\ curg\:
De hohote vor fi averse -
C\-n râs e-o for]\ demiurg\.
Umor e-n Mi[u cu barilul,
Cu [aga poa’ s\ te [i-mbete,
C\-i mucalit cât 5 gazete,
{i hazului `i [tie [pilul.
George Pruteanu
1) ~n obi[nuitele conversa]ii de la mas\, Traian
St\nescu ori `l `ntrerupea pe Mi[u Fotino când `i
era poanta mai drag\, ori `l contrazicea pân\-l
aducea `n pragul disper\rii - prag pe care totu[i
Mi[u nu-l trecea.
N-am fost învins
În lutul greu din care am plecat
Am fr\mântat sim]ire.
Din ur\ am cl\dit iubire.
Între seninul din Înalt
{i jalnicul de jos
Mereu m-am întors
În lutul greu din care am plecat.
N-am fost învins, dar nici n-am câ[tigat.
Mi-e barba alb\, încâlcit\, roas\.
P\rinte, o s\ vin curând acas\.
Ernest Maftei
21
 Cea de-a cincea edi]ie a Festivalului Comediei -,
spectacole
Române[ti s-a desf\[urat sub semnul premierelor, foarte bune
montate `n
surprizelor pl\cute [i - ca s\ nu ne vin\ r\u de-atâta ultima vreme
dulce mioritic - al s\rii `n bucate pres\rate de fiind trecute cu
vederea „abil”
directorul festCO, George Mih\i]\, peste de membrii criti-
cii de speciali-
delicatesa cu tate, componen]i
iz european, ai juriului de no-
minaliz\ri. A dat
numit UNITER… un exemplu con-
cret, „Revizorul”, de
Claudia D\boveanu Gogol, `n regia lui

Zâmbind
Hora]iu M\l\ele. Pe
bun\ dreptate, o
excelent\ produc]ie a
Teatrului de Comedie,
Caramitru, vitregit\ de juriu.
„Revizorul” Mih\i]\ a declarat c\
de la UNITER
Printre oaspe]i de
seam\, show-uri de cali-
tate [i, pentru prima oar\,
`n piroane, la Ion Caramitru este
`nsu[i „Revizorul”
UNITER [i c\ nominali-
z\rile [i premiile se cam
`ntâmpl\ „`n familie”. Dar,

festCO
deschiderea oficial\ c\tre
Europa, [i-au f\cut loc [i la Gala Festivalului de
câteva nemul]umiri iterate Comedie, a ad\ugat c\ ar
`nc\ de la deschiderea fi fericit s\-i acorde un pre-
Festivalului, de actorul [i miu lui Caramitru, ca actor,
directorul George Mih\i]\, la c\ci acesta este realmente
un mare actor. Dar, `n calitate

2007
adresa institu]iei UNITER [i
pre[edintelui acesteia, actorul de pre[edinte UNITER...
Ion Caramitru. Ca de la profe- r\mâne cum a scris Gogol...
sionist la profesionist, Mih\i]\ - Sim]ind nevoia s\ se apere,
directorul de teatru - i-a repro[at Caramitru s-a ar\tat nedumerit de
lui Caramitru - pre[edintele - c\ asemenea acuze, spunând c\
forul pe care-l p\store[te i-a ocolit domnia-sa nu influen]eaz\ `n nici un
cu regularitate l\ca[ul de cul-
tur\ de care se
ocup\ - Teatrul
de Comedie

www.VREAU BILET.ro
22
fel decizia juriilor UNITER [i c\ unele performan]e Radu Beligan,
actorice[ti, ca aceea a Sandei Toma, din „Comedie al\turi de
ro[ie” de la TNB, sau spectacolele lui Ciulei de la Traian
Bulandra, „{ase personaje `n c\utarea unui autor” [i Petrescu,
„Henric al IV-lea” au fost date uit\rii de juriu. directorul
economic al
Teatrului de
Matei Vi[niec, Comedie
vedeta festCO 2007
Mult zgomot pentru nimic, ar spune Marele Will [i
[i-ar `ndrepta aten]ia c\tre arlechin. S\ intre actorii
la festCO 2007, s\ (ne) vedem `n oglinda lumii!
Dintre nout\]ile salutare a[ men]iona faptul c\ trupe
de teatru din Fran]a, Grecia [i Serbia s-au al\turat
teatrelor independente [i de stat din România. Am
avut parte, astfel, de o s\pt\mân\ a comediei
române[ti interpretat\ `n patru limbi de circula]ie Gheorghe
interna]ional\. Spectacolele, sesiunile zilnice de lec- Dinic\ [i
Dumitru
tur\ de dramaturgie, dezbaterile tematice, ca [i Ruc\reanu
spectacolul de deschidere, Gala Comediei [i
decernarea premiilor Concursului de Comedie au
`ntregit, `ntre 24-31 martie, universul festCO.
F\r\ doar [i poate, vedeta festCO 2007 a fost dra-
maturgul Matei Vi[niec. ~ntr-un perpetuu periplu cul-
tural pe mapamond, Vi[niec a poposit `n ]ara natal\
cu acest prilej. Spectacolul de anima]ie cu p\pu[i
„Voci `n `ntuneric”, dup\ Teatru descompus, de
Matei Vi[niec, jucat `n francez\, [i alte dou\ specta-
cole având la baz\ textele sale, rostite `n greac\ [i
român\, au fost doar câteva dintre cadourile cu care
ne-a r\sf\]at. Iurie Darie,
Anca Pandrea
[i Marin Moraru
Cic\ ni[te cronicari
La edi]ia trecut\ a festCO, unul dintre membrii juriu-
lui - nu spui cine, persoan\ important\… - declara
c\ n-au prea avut de unde s\ aleag\ spectacole
care s\ participe la festival, pentru simplul motiv c\
texte române[ti care s\ aib\ ([i) umor sunt foarte
greu de g\sit, dac\ nu imposibil. I-a[ sugera
respectuos doamnei critic mai multe lucruri. Unul ar

Fotografii de: Cornel Laz\r

fi c\ texte cu umor exist\ puzderie, doar cu umorul
unora dintre membrii juriului st\m mai prost. Apoi
c\, dac\ s-a referit la tinerii dramaturgi, exist\ nu
foarte mul]i, dar nici pu]ini cei care au [i talent, [i
umor. I-a[ enumera, printre al]ii, pe Mimi Br\nescu,
Peca {tefan, Lia Bugnar, Carmen Vioreanu.
Spectacole dup\ textele lor se joac\ bine-mersi,
mult [i bine `n cluburi. Iar unele au „nimerit”, iat\,
chiar [i-n festCO! {i nimeni n-avea aerul c\ asist\
la vreo `nmormântare. ~n caz c\ f\cea referire la cla-
sici, nici aici observa]ia distinsei cronic\rese nu st\-n
picioare. A fost nevoie de viziunea regizoral\ a lui
Dan Tudor, pentru a actualiza scrierea clasic\ a lui
Vasile Alecsandri, „Sânziana [I Pepelea”; de geniul
[i profunzimea lui Tompa Gabor, pentru a da „Scri-
sorii pierdute” a lui I.L. Caragiale sensuri neb\nuite Vladimir G\itan [i
ale comicului de situa]ie [i de (sic!) personaje; de {erban Ionescu
capacitatea de a face haz de necaz [i de uitarea
unor vremuri nu demult apuse, pe care a mizat
Tocilescu, atunci când a montat „Comedie ro[ie”. {i
exemplele pot continua.
Oricum, nu-mi propun s\ dau lec]ii nim\nui. Un fes-
tival de comedie o dat\ `ncheiat, nu putem decât s\
ne gândim, zâmbind `n… piroane, precum trofeul
festCO imaginat de Hora]iu M\l\ele, la cea de-a
[asea edi]ie.

www.VREAU BILET.ro Ion Lucian,

George Mih\i]\ [i 23
Nicu Constantin
 „O scrisoare pierdut\”, `n travesti - varianta `n limba maghiar\ a lui Tompa Gábor

Sanda Toma [i Ion Lucian Laurea]ii

festCO2007
1. Marele premiu - spectacolul
„Comedie ro[ie” de Constantin
Turturic\ - Teatrul Na]ional „I.L.
Caragiale”, Bucure[ti
2. Premiul special al juriului -
Ion Lucian pentru rolul
„Cârceanu”, din spectacolul
„Comedie ro[ie”, de Constantin
Turturic\, Teatrul Na]ional „I.L.
Caragiale” Bucure[ti
3. Premiul pentru regie - Tompa
Gábor, pentru spectacolul „O
scrisoare pierdut\” de I.L.
Caragiale - Teatrul Maghiar de
Stat Cluj
4. Premiul pentru scenografie -
Milivoje Štulovic, pentru decorul
spectacolului „D’ale carnavalului”,
de I.L. Caragiale - Teatrul „Joakim
Vujic” Kragujevac, Serbia
5. Premiul pentru cel mai bun
actor `n rol principal - Bács
Miklós, pentru rolul Zoe din spec-
tacolul „O scrisoare pierdut\”, de
I.L. Caragiale - Teatrul Maghiar
de Stat Cluj
6. Premiul pentru cea mai bun\
actri]\ `n rol principal - Sanda
Toma, pentru „Nevasta”, din spec-
tacolul „Comedie ro[ie”, de

www.VREAU BILET.ro
24
 Constantin Turturic\ - Teatrul
Na]ional „I.L. Caragiale”, Bucure[ti
7. Premiul pentru cel mai bun
actor `n rol secundar - ex-aeqvo
- Silviu Biri[ pentru „L\cust\ Vod\”,
din spectacolul „Sânziana [i
Pepelea”, dup\ Vasile Alecsandri -
Teatrul Na]ional „I.L. Caragiale”
Bucure[ti
- Marius Manole pentru „Paul”, din
spectacolul „St\ s\ plou\”, de Lia
Bugnar - Teatrul LUNI de la Green
Hours
8. Premiul pentru originalitate -
Eric Deniaud, pentru spectacolul
„Voci `n `ntuneric”, dup\ Matei
Vi[niec - ExtraMuros, cu spijinul
Drolatic Industry Paris, Fran]a
9. Premiul pentru tineri creatori -
realizatorilor spectacolului „Adio
Carmen” - (produc\tori: Teatrul de
Comedie [i Clubul Unesco `n cadrul
proiectului COMEDIA }INE LA
TINERI) dramaturgul Cornel Mimi
Br\nescu, regizorul Titus Scurt,
scenograful Magdalena Ciubotariu,
actorii: Andreea Gr\mo[teanu,
Adelaida Zamfira, Mirela Ze]a [i
Doru Bem
10. Premiul pentru debut - Andrei
{erban, pentru rolul „Vio”, din spec-
tacolul „No One”, de Carmen
Vioreanu - Teatrul Tineretului
Metropolis
Premiu oferit de Studio Caligraf
Anul acesta, Premiul de
Excelen]\ a fost oferit de Teatrul
de Comedie actorului Ion Lucian.

<Jos p\l\ria!>
pentru
VREAU BILET.ro
festCO a acordat [i o diplom\ de
excelen]\, intitulat\ <Jos P|L|-
RIA>, revistei VREAU BILET.ro
(prima revist\ de cultura specta-
colului), din urm\toarele motive:
z Pentru campania de recucerire a
publicului de sal\
z Pentru lupta `mpotriva conceptului
de target [i repunerea `n drepturi a
no]iunii de public
z Pentru adânca reveren]\ pe care o
face `n fa]a culturii `n general [i a cul-
turii spectacolului `n special
z Pentru c\ nu se pune mai presus
de ceea ce serve[te: lumea specta-
colului
z Pentru c\, fiind <o revist\ `n frac>,
avea nevoie de un joben

Sanda
Toma,
`n
„Comedie
ro[ie”

Fotografii de: Cornel Laz\r

25
 Spectacolele private, impozitate
mai r\u ca jocurile de noroc
Relu\m, ceva mai nuan]at, o problem\
abordat\ `n editorialul din num\rul trecut,
[i anume brutalitatea taxelor impuse de
teatrele de stat spectacolelor private.
~ncerc\m astfel s\ d\m [i un r\spuns
analitic la `ntrebarea: de ce sunt atât de
scumpe spectacolele private?

cu dot\rile teatrului. Gest col de calitate, pe o scen\ adec-

filantropic, nimic de zis,
doar c\ lucrurile au sc\pat
pu]in de sub control. Un
sunetist ajunge s\ cear\ [i
900 de lei pe spectacol,
pentru o activitate pe care
oricum ar desf\[ura-o la un
spectacol al teatrului, [i
pentru care are deja un
salariu lunar. Dac\ o com-
Mircea Diaconu panie privat\ sau un orga-
nizator de spectacole vrea
s\ `nchirieze sala, condu-
cerea impune o chirie ustur\toa-
re, cuprins\ `ntre 6.000-12.000 de
eatrul Na]ional din
vat\, pl\te[te urm\toarele taxe [i
impozite: aproximativ 30% din
`ncas\rile pe bilete, 5% impozit
pe spectacol, 5% timbru teatral,
8,5% drepturi de autor, 2%
impozit pe suma `ncasat\ [i 19%
TVA. Dac\ sala este [i patrimoniu
muzeal (cum e Sala Palatului) se
mai pl\tesc 2%. ~n total, 71,5%, la
care se adaug\ plata angaja]ilor
din teatru. Din ce r\mâne, com-
pania privat\ trebuie s\ pl\teasc\
arti[tii, transportul acestora,
cazarea etc. Este imposibil s\
desf\[ori cinstit o afacere `n acest

T Bucure[ti este o
adev\rat\ uzin\, `n care
lucreaz\ 480 de angaja]i.
lei (1.800-3.600 euro) pe specta-
col. Da, dar `n aceast\ sum\ nu
intr\ [i serviciile. Acestea se
negociaz\ cu „Tata Vlad”.
domeniu, „penaliz\rile” fiind atât
de drastice, `ncât compania pri-
vat\ e `mpins\ spre evaziune fis-

Ace[tia s-au organizat `n trei Iar `n zilele de luni, pentru

sindicate: Sindicatul Liber,
care cuprinde 30-40 de
actori [i 110 func]ionari,
Sindicatul tehnic de scen\
(110 angaja]i din sectorul
tehnic [i, mai nou,
Sindicatul angaja]ilor de la
atelierele teatrului.
Pe considerentul c\ salariile
angaja]ilor sunt mici (lucru perfect
adev\rat), pe lâng\ organizarea
sindical\, li s-a permis celor din
sectorul tehnic (lumini, sunet,
ma[ini[ti etc) s\-[i creeze un
SRL propriu, condus de „Tata
Vlad” (regizorul tehnic Vlad
St\nescu), care s\ negocieze
direct cu companiile private.
Acest SRL activeaz\ `n incinta [i
c\ e relache, suma se cam
dubleaz\... De unde
rezult\ un indice de autofi-
nan]are destul de bun:
11,5%. Adic\, la o
subven]ie de la MCC de
19.000.000 de lei, cât a
avut pe 2006, TNB a rea-
lizat, din venituri proprii,
2.200.000 de lei.
Taxe [i impozite
de peste 70%
Dup\ modelul
bucure[tean, re]eta a
`nceput s\ fie practicat\ cu
succes [i la teatrele din
provincie. Una peste alta, o
companie privat\, care
vrea s\ prezinte un specta- Ion Caramitru

www.VREAU BILET.ro
26
 George Mih\i]\
cal\. Asta `n cazul `n care are ce
s\ mai „evazioneze”.
O lege comunist\
Mircea Diaconu, directorul Teatru-
lui Nottara considera, cu ceva
timp `n urm\, c\ principalul vino-
vat de contraperforman]a teatrelor
de stat este Legea Teatrelor. „A[
putea realiza acelea[i rezultate
cu jum\tate din personalul de 140
de oameni pe care `l am - declara
domnia sa, cu un an `n urm\, `n
«S\pt\mâna Financiar\» -
m\rindu-le acestora salariile la
nivelul de merit. Din p\cate, legea
teatrelor nu ne permite. Din acest
punct de vedere, tr\im `nc\ `n
comunism”. La fel de adev\rat
este `ns\ c\ aceea[i lege le asi-
gur\ [i un oarecare confort finan-
ciar: MCC [i Prim\riile nu cer
decât acoperirea a 10% din sub-
ven]ie. ~n felul acesta, teatrele pot
pune un pre] de vânzare a
biletelor de 10-12% din pre]ul
real, ceea ce constituie un argu-
ment de atractivitate pentru pu-
blic. Ar r\mâne, deci, cu o strate-
gie de marketing inteligent\ [i
activ\, loc [i condi]ii de perfor-
man]\.
Mircea Corni[teanu:
„Ne-am creat singuri
privilegiile”
La acest capitol exceleaz\ Teatrul
Na]ional din Craiova (director
Mircea Corni[teanu) [i Teatrul de
Comedie din Bucure[ti (director
George Mih\i]\). Na]ionalul
craiovean este cel mai titrat teatru
din România ultimilor 16 ani. A
participat la peste 140 de turnee
[i festivaluri, `n 50 de ]\ri. Anul
trecut, de pild\, a fost la [apte
festivaluri interna]ionale, ob]inând
www.VREAU BILET.ro
trei premii. Participarea n-a fost
pl\tit\ de teatru, ci de organiza-
tori. Reputa]ia mondial\ a
institu]iei este dublat\ [i de efi-
cien]a investi]iei `n mont\ri,
aceasta f\cându-se nici cu
zgârcenie, dar nici cu risip\. Iar
indicele de autofinan]are este
unul dintre cele mai mari: 12,9%.
Cel mai scump spectacol a fost
„Cum dori]i sau Noaptea de la
spartul târgului”, de Shakespeare,
`n regia lui Silviu Purc\rete.
Montarea a costat 98.000 de lei
(32.660 de euro), care, de altfel,
s-au [i recuperat, din cele 70 de
reprezenta]ii de pân\ acum (20 `n
str\in\tate). Comparativ, la
„Burghezul gentilom” (pies\ cu
priz\ la public, montat\ de TNB),
numai decorurile au costat
1.000.000 de lei (303.000 euro).
„Nu am fost cu nimic privilegia]i
fa]\ de alte teatre - declar\
Mircea Corni[teanu, directorul
Teatrului Na]ional din Craiova.
Ne-am creat singuri privilegiile.
Anul trecut, la Festivalul
Shakespeare din Anglia, unde am
participat cu piesa «Cum dori]i
sau Noaptea de la spartul târgu-
lui», numai onorariul teatrului nos-
tru a fost de 30.000 de euro. Ca
s\ nu mai pun la socoteal\, trans-
portul oamenilor, al decorurilor,
diurna [i toate celelalte cheltuieli
suportate de organizatori”.
Zona liber\
de UNITER
~n general, institu]iile culturale
caut\ s\-[i deschid\, pentru a
mai avea cât de cât o surs\ supli-
mentar\ de venit, tot felul de
chio[curi, buticuri, baruri etc.
George Mih\i]\ este, probabil,
singurul director de teatru care,
din acelea[i ra]iuni economice, a
transformat barul existent `n sal\
de spectacole (actuala Sal\
Studio). La Teatrul de Comedie,
atragerea tinerilor are ponderea
unei veritabile misiuni. De altfel,
George Mih\i]\ a [i ini]iat, `n
colaborare cu Prim\ria Capitalei,
proiectul „Comedia ]ine la tineri”,
care are ca scop promovarea [i
sus]inerea tinerilor absolven]i de
teatru (actori, regizori,
scenografi). O alt\ tehnic\ de
seduc]ie a publicul tân\r este
montarea unor piese vechi
(„Chiri]a of Bârzoieni”, „A
dou\sprezecea noapte”) cu o dis-
tribu]ie pe gustul noii genera]ii
(Tudor Chiril\, {tefan B\nic\ Jr,
Emilia Popescu etc.) Astfel,
teatrul func]ioneaz\ cu o prezen]\
general\ a publicului de 90%, la
ambele s\li, la un pre] al biletelor
de 10 [i 15 lei. Dar cea mai
ampl\ ini]iativ\ a lui George
Mih\i]\ este Fesivalul Comediei,
a c\rui a cincea edi]ie tocmai s-a
`ncheiat. La deschidere, George
Fotografii de: Cornel Laz\r
Mih\i]\ a declarat Teatrul de
Comedie „Zon\ Liber\ de
UNITER”.
Un amic din Londra al lui Radu
Beligan `l `ntreba de ce, dup\
atâta timp de la schimbarea
regimului, `n România nu exist\
`nc\ teatre private. R\spunsul la
aceast\ mirare este faptul c\
teatrele, spre deosebire de alte
stabilimente, nu s-au privatizat.
Faptul `n sine ar putea fi pozitiv,
dac\ `ntre timp teatrele n-ar fi
devenit, `mpotriva propriei meniri,
factori de spoliere a ini]iativei cul-
turale. Mai exact, cu unele
excep]ii, s-au transformat `n
gazde cu ora sau cu ziua a spec-
tacolelor private, dar la pre] de
hotel de cinci stele.
Mircea
Corni[teanu
27
 Teatrul Na]ional - Sala Atelier

Sonat\ pentru saxofon [i Eva

Regia: MIHAI MANOLESCU Cu :
Decoruri [i costume: DIANA IOAN MARIUS BODOCHI
Mi[carea scenic\: ALEXA TEODORA MARE{
MEZINCESCU
Muzica: NICOLAS SIMION
Data primei reprezenta]ii: 24 ianuarie 2004; Data premierei: 5 februarie 2004;
Durata spectacolului: 1 h 35 min

Eugen {erb\nescu:
„Piesa din aceast\ sear\ face vorbire [i sim]ire despre singur\tatea n\scut\ din iubire [i
despre iubirea n\scut\ din singur\tate. În acela[i timp, se - [i v\ - întreab\ dac\ ero-
tismul exacerbat ucide sau revigoreaz\ iubirea, ucide sau revigoreaz\
cuplul, nu oricând, ci acum, la începutul secolului 21, cu localizare nu
oriunde, ci aici, la Bucure[ti. (...)Pe scurt - în problematica erotic\ nu
exist\ tipuri, exist\ doar cazuri. Exist\ un singur tip: partenerii se
iubesc (altfel nu avem erotic\, avem doar anatomie) - [i exist\
milioane de cazuri de exprimare [i neîn]elegere a sentimentului
reciproc. Sonat\ pentru Saxofon [i Eva este unul dintre aceste
cazuri, un dublu gest de iubire, poate [ocant, poate neverosimil,
dar decupat dintr-o mi[care mai ampl\ a lui homo eroticus,
dintr-un perpetuum mobile care vine din trecutul cel mai
îndep\rtat [i merge în viitorul cel mai îndep\rtat, func]ionând în
pofida tuturor legilor fizicii. Un perpetuum mobile de cea mai
viabil\ spe]\, cea... metafizic\. Este un gest disperat al unui
b\rbat care î[i calc\ în picioare demnitatea spre a nu se
desp\r]i de o femeie, urmat, în pandant, de gestul dis-
perat al femeii care î[i calc\ în picioare demnitatea
spre a nu se desp\r]i de el. Ambele pot fi privite
dintr-un unghi liric sau dintr-un unghi cinic sau
dintr-un unghi ludic,
dar nu pot fi igno-
rate”.

Mihai
Manolescu:
„Piesa de fa]\ este o poveste
de dragoste în care un cuplu modern de
îndr\gosti]i e pe cale de a fi dezbinat de
c\tre un intrigant, ca în orice pies\ cu subiect
amoros din literatura dramatic\ tradi]ional\.
Piesa noastr\ nu este îns\ tradi]ional\ pentru
c\ ea propune o inova]ie posibil\ numai în
contextul contemporan al unei lumi fulgerate
de tensiuni interioare distructive: intrigantul
este una [i aceea[i persoan\ cu îndr\gosti-
tul.(...) Personajul nostru este modificat de
propria func]ie social\: om politic fiind, ajunge
s\ îndr\geasc\ metoda manipul\rii, metod\
care în politic\ îi asigur\ puterea, [i, dorin-
du-[i suprema]ia [i în amor, transfer\ modali-
tatea din domeniul politicii în cel sentimental.
Sfâ[iat între iubire si orgoliu, ca un personaj
shakespearian, politicianul nostru, aflat
într-un moment de glorie, descoper\ c\ po-
sesiunea în iubire nu înseamn\ iubire [i c\
orgoliul însingureaz\ iar s\rb\toarea nu are
sens decât împ\rt\[it\ fiind”.

www.VREAU BILET.ro
29
 La Cap[a, unde vin to]i seniorii „La Cap[a, unde vin to]i seniorii,
(III)
Local cu douã mari despãr]ituri;
|ntr-una se mãnâncã prãjituri,
{i-ntr-alta se mãnâncã... scriitorii”
N. CREVEDIA

Povestiri [i `ntâmpl\ri comentate la CAP{A

Dan Toma Dulciu

Gloria CASEI CAP{A teric\ a unei rela]ii rate în arom\ de „schwartz”

s-a n\scut o dat\ cu oculte dintre cei ce
cartea lui Max Rosetti, a[teapt\ puterea [i cel
„Între CAP{A [i Palat” ce o d\; o a[teptare
(1875), oper\ insignifi- înfrigurat\, n\scut\ în
ant\, din care posteri- creuzetul speran]elor [i
tatea a re]inut doar al deziluziilor, marcat\
titlul. Sintagma aceasta de m\rinimia unei pu-
teri spirituale, pe care
s-a transmis pân\ în
zilele noastre, cu sem- numai CAP{A o poate
nifica]ia oarecum ezo- conferi.
Pân\ dup\ Primul R\zboi
Mondial, CAP{A a fost o
zon\ tabu pentru mul]i
dintre români, aici putând
p\trunde doar oameni
politici, de la „ministru [i
5000 de hectare în sus”.
Dar vremurile nu stau pe
loc iar anii de dup\ r\zboi
aduc cu ei o schimbare
radical\ a statutului s\u.
Din Imperiu al latifundiari-
lor cosmopoli]i, al prin]ilor
de sânge, cu nume încru-
stat cu demnitate într-un
Almanah Gotha, CAP{A
se transform\ în
Republic\ a oamenilor de
spirit, teritoriu privilegiat
al arti[tilor [i scriitorilor
îndeosebi.
Gabi Bârfe literare, de un exotic
Mich\ilescu dâmbovi]ean, cancanuri
mustind în licori edulco-
g\seau aici o cutie de rezonan]\
de o perfec]iune neegalat\.
„Am în]eles s\-mi iei
nevasta, dar [i halatul
[i papucii ?!?”
Întâmpl\rile oculte din cetatea
literelor se cometau cu voluptate
în saloanele de consuma]ie, cu
savori de dulceg\rii nevinovate.
[uetele nesfâr[ite m\cinau tim-
pul, desf\când în patru firele
v\zute [i nev\zute ale unor fapte
demne de poveste.
Câte nu s-au spus aici, la
CAP{A! Poate c\ [i întâmplarea
de mai jos a f\cut, la vremea ei,
furori. Povestit\ de domnul Gabi
Mich\ilescu, ar suna astfel:
Constantin Notarra, bun prieten
cu Caragiale, c\ruia i-a pus în
scen\ „O Noapte furtunoas\” [i
„D’ale carnavalului” (ba chiar
interpretându-i cu talent neuitatele
personaje numite Chiriac sau Nae
Girimea) n-avea deloc noroc în
c\snicie. Prima sa so]ie, actri]a
cam nurlie Amelia Wellner, bine
apreciat\ chiar de Vasile
Alecsandri, se cam deda la
„tradus”. Odat\, pe când so]ul era
plecat în ob[tescul turneu, ea
este protagonista unei întâmpl\ri
aduc\toare de hohote de râs
printre bârfitorii de la CAP{A.
Gr\bit s\ vin\ în Bucure[ti,
fiindc\ spectacolul de la Ploie[ti
se anulase, C. Notarra deschide

www.VREAU BILET.ro
30

Grigore
Gafencu
u[a casei sale, p\trunde în salon
[i… acum s\ te ]ii comedie: în
fa]a sa, o scen\ tare: Caragiale,
în halatul [i cu papucii so]ului
aflat în „delega]ie”, împreun\ cu
„adorata” Amelie pe sofa, într-un
„tête à tête” lipsit de echivoc!
Replica tragedianului a f\cut deli-
ciul „url\toarei” de pe Str. Edgar
Quinet, col] cu Calea Victoriei,
mai mult decât orice pr\jitur\
coapt\ de maestrul Grigore
CAP{A: „Am în]eles s\-mi iei
nevasta, dar [i halatul [i
papucii?!?”
„M\i Mi[ule, e atât de
bun\ poanta ta, încât
trebuia s-o spui eu”
Un alt r\sf\]at al CAP{EI a fost
marele actor Puiu Iancovescu,
considerat de contemporanii s\i,
pe drept cuvânt, cel mai popular
actor al scenei române[ti… dup\
C. T\nase. Despre el, un ziarist
italian a spus: „doar dou\ lucruri
mi-au pl\cut la Bucure[ti: Biserica
Stavropoleos [i Puiu Iancovescu”.
S\-l rug\m pe patriarhul impre-
sarilor în via]\ din România [i din-
totdeauna, maestrul Gabi
Mich\ilescu, s\ ne istoriseasc\ [i
aceast\ scen\, cum a f\cut-o de
atâtea ori: cam a[a ar\ta un dia-
log la CAP{A între Mi[u Fotino,
nefericit director de
teatru, [i Puiu
Iancovescu:
Mi[u Fotino: „M-am
plâns lui Virgil
Madgearu, ministru
de finan]e, c\ nu
împarte corect sub-
ven]iile teatrale:
Teatrul Mic a primit
300.000 de lei, iar
Teatrul Bulandra
3.000.000.”
Virgil Madgearu
(acru): „În]elege
drag\, Bulandra e un
teatru mai vechi, a
www.VREAU BILET.ro
adus servicii mai mari culturii”.
Mi[u Fotino: „Dar, domnule mi-
nistru, Titulescu nu este mai vechi
ministru decât Dumneavoastr\ [i
n-a adus servicii mai mari ]\rii [i
cu toate acestea ave]i aceea[i
leaf\.”
Madgearu a râs în hohote dar n-a
dat nici o le]caie în plus lui Mi[u
Fotino. Concluzia lui Iancovescu:
„M\i Mi[ule, e atât de bun\ poan-
ta ta, încât trebuia s-o spui eu”.
„Când o fi s\ cad, v\
anun] eu cu [ase luni
înainte!”
Aici se comentau cu nesa] întâm-
pl\rile politicienilor. Iat\ doar câte-
va: Aflat la tribuna Parlamentului,
dr. N. Lupu este interpelat de un
adversar politic, sub motiv c\ ar fi
f\cut niscaiva afaceri necurate.
Sup\rat, dr. Lupu î[i scoate plin
de indignare portmoneul [i-l
arunc\ demonstrativ în fa]a sa,
spunând : „Eu am avere ? C\uta]i
în pung\. Nu g\si]i decât doi
poli!”. Deodat\, o voce din rân-
durile din fa]\ spuse:
„{i P\mântul are tot doi Poli [i
totu[i se învârte”. Era nimeni altul
decât A.C.
Cuza!
Tot la CAP{A,
cineva îi
aducea elogii
lui Jean
Lahovary,
spunând
despre acesta:
„Avea virtu]i
atât de mari
încât, dac\ ar fi
A.C. Cuza semn\turile sunt false. V\
avut [i câteva
vicii, ar fi ajuns
cel mai mare om politic al ]\rii!”
Comentarii suculente trezeau în
saloanele CAP{EI replicile unor
politicieni ai zilei, de exemplu Gh.
T\tt\rescu care, întrebat frecvent
de ziari[ti cât mai rezist\ în frun-
tea guvernului,
acesta r\spundea
sec: „Când o fi s\
cad,… v\ anun] eu
cu [ase luni
înainte!”
În sfâr[it, iat\ o
întâmplare
istorisit\ de un
b\trân ziarist,
Clarnet, membru
Ion al clubului seniori-
Minulescu lor de la CAP{A:
„Cu mul]i ani în
urm\, pe când stu-
diam în Fran]a,
mergeam adesea la cafeneaua
«Vachette», unde poposeau
Verlaine, Moréas, Mallarmé,
Clemenceau ori, în tinere]e, I.G.
Duca, N. Titulescu dar mai ales
Ion Minulescu. Pentru a putea
vie]ui la Paris, mai ciuguleam un
ban de la fraierii boga]i, români
proasp\t sosi]i în capitala Fran]ei,
c\rora le vindeam, pe pre]uri de
nimic, autografe rare ale unor
Virgil
Madgearu
celebrit\]i ale vremii, oameni cu
care chipurile eram prieten la
toart\.
Într-o bun\ zi, un astfel de
g\g\u]\ cu bani mi-a oferit
cu mare zgârcenie 70 de
franci pentru „autografele
originale” ale lui Anatole
France, Paul Bourget [i
Octave Mirbeau. Puteam
s\ refuz o asemenea
ocazie? Dar, spre nenoro-
cirea mea, un amic îi spuse
fraierului c\, vai,
da]i seama ce scandal s-a
iscat ! Norocul meu c\ am
g\sit repede explica]ia:
- Ce vrei domnule, pentru câ]iva
franci, ai preten]ia s\ fie origi-
nale?”
Dar despre alte asemenea pove-
stiri, în episodul urm\tor .
~n cursul lunii mai, Casa Cap[a va
g\zdui decernarea unor premii de
excelen]\ acordate de publica]ia
noastr\ unor mari arti[ti care [i-au
dedicat via]a actului cultural.
Funda]ia MATHESIS [i revista
VREAU BILET.ro o vor omagia pe
steaua muzicii de operet\
Cleopatra Melidoneanu, pentru
`ntreaga activitate. Pe lâng\ dis-
tinc]ia `n sine, marea sopran\ va
primi [i un premiu `n bani (2.000 de
lei) din partea funda]iei MATHESIS.
31
 z În drapelul unei na]iuni flutur\ sufletul colectiv al
neamului.
z Numai dup\ invidia altora î]i dai seama de
adev\rata ta valoare.
z Invidia vorbe[te cu buzele tivite.
z Lan]urile au redactat defini]ia libert\]ii.
z Plictiseala lunge[te ziua [i scurteaz\ via]a.
z Fiind atât de pre]ioas\, via]a trebuie pl\tit\
scump.
z Nu sparge]i vechile statui fiindc\ de pe urma
voastr\ nu vor r\mâne decât socluri.
z O plant\ care provoac\ insomnii unora: laurii alto-
ra.
z Adev\rul circul\ numai cu fruntea sus. Când [i-o
pleac\, a trecut de partea advers\.
z Minciuna premeditat\ nu mai e chestiune de fan-
tezie, ci de caracter.
z Când lup]i numai pentru tine, ri[ti s\ devii pri-
zonierul tuturor.
z Egoistul:... cel ce începe de la el [i se termin\ de
unde a plecat.
z Adev\ra]ii cai de curs\ nu
alearg\ pentru premii, ci numai
ca s\-[i pun\ sângele în
mi[care.
z Gloria, când moare, nu face tes-
tament în favoarea nim\nui.
z În ziua victoriei, nu uita s\-]i
aminte[ti [i de înfrângerile ante-
rioare.
z Nu gloria este efemer\, ci numai
cei ce o au.
z Amintirile unora se numesc
remu[c\ri.
z Fiecare inim\ are podul ei cu
vechituri, pe care nu se îndur\
s\ le arunce niciodat\, dar le
scutur\ din când în când.
z Amintirile sunt asemenea c\r]ilor
din biblioteca ta. Cau]i câte una
când nu mai ai nimic nou de citit.
z Ultimii ani din via]\ tr\iesc din primii.
z Un om f\r\ amintiri e ca un cimitir în care numele
mor]ilor lipsesc de pe cruci.
z Când meseria atinge arta, e una. Dar când arta
devine meserie, e cu totul altceva.
z O literatur\ nu tr\ie[te prin cei ce scriu, ci prin
ceea ce scriu.
z N-am cerut vie]ii nimic. Tot ce am avut i-am smuls
[i tot ce n-am avut, mi-a furat.
z Înainte de a vedea ce n-au f\cut al]ii, uit\-te bine
ce ai f\cut tu.
32
z Protesteaz\, dar nu cârâi.
z Când iei via]a peste picior, î]i pune piedici.
z Ia via]a de piept. Nu ca s-o trânte[ti, ci ca s\-i
auzi mai bine inima cum bate.
z Cu vremea s\ mergi în pas, nu la pas.
z Când te apropii de sfâr[itul dru-
mului, nu te gândi cât ai umblat
pân\ atunci. Gânde[te-te numai
cât mai ai de mers.
z Una e s\ crezi [i alta e s\ fii
credul.
z Una e s\ ceri, alta s\ cer[e[ti, [i
cu totul altceva s\ revendici.
z Amabilitatea adev\rat\ trebuie
s\ fie, în primul rând, o
chestiune de caracter [i apoi
una de educa]ie.
z Nu plânge f\r\ motiv [i, mai
ales, nu plânge când ai motive.
z Când ]i se cuvine ceva, s\ nu
ceri. Pretinde.
z Viitorul unui om, ca [i al unei
lumi, se construie[te, nu se
viseaz\.
z Te-ai întrebat vreodat\ câte
mâini au f\cut pâinea, pe care,
cu una singur\, o duci la gur\?
z Lene[ul are prea pu]in timp pentru cât ar vrea s\
piard\.
z F\r\ mâna omului, omenirea ar fi tr\it în patru
labe.
z Cea mai scump\ bijuterie a omului e mâna lui de
aur.
z Cele mai obositoare zile sunt cele în care nu ai
nimic de f\cut.
z Nu regret nimic din ce-am f\cut în via]\. În
schimb regret tot ce n-am f\cut.
www.VREAU BILET.ro
Confesiune

Gheorghe
v\zut prin
Dinic\
ochii so]iei
Misterioasa so]ie a lui Gheorghe Dinic\
a acceptat, `n sfâr[it, s\ vorbeasc\. Nu
despre sine, ci despre b\rbatul s\u: cum l-a
cunoscut, cum s-a ata[at de el, cum tr\iesc [i ce schimb\ri a adus pentru
amândoi aceast\ c\snicie. ~n orice caz, câteva nout\]i de ultim\ or\, `n
ceea ce-l prive[te pe Gheorghe Dinic\, ar fi acelea c\ e pe cale de a intra
`ntr-un sindicat canadian, ACTRA (Alliance of Canadian Cinema,
Television and Radio Artists) c\ lucreaz\ cu un impresar din SUA, c\ va
juca `ntr-un film (american) f\cut la Budapesta (<The House of Terror>) [i
c\ i-a crescut vertiginos cota interna]ional\, de[i el nu vorbe[te decât
limba român\. O alt\ noutate este aceea c\, `n ultimii ani, Gheorghe Dinic\
a mai jucat `n dou\ filme str\ine, <Palme albe> (produc]ie maghiar\, nomi-
nalizat\ la Oscar) [i <Un om gr\bit> (film de televiziune francez, `n care l-a
avut ca partener pe Anthony Delon). Faptul c\ aceste nout\]i ajung s\ fie
cunoscute publicului român se datoreaz\ so]iei sale Gabriela Georgeta,
care a acceptat s\ ne fac\ aceste m\rturisiri.
Miron Manega 33
 n primul rând vreau s\ v\
~ atrag aten]ia c\ nu voi spune
nimic despre mine, oricât a]i
insista. Eu sunt so]ia lui
Gheorghe Dinic\ [i atât. Faptul
c\ el este so]ul meu `nseamn\
c\-l merit, iar faptul c\ sunt so]ia
lui `nseamn\ c\ m\ merit\.
A[adar, s\ vorbim despre so]ul
meu.
ând am revenit eu `n
C România, am deschis o
sal\ de bingo. Aici aveam
un director pe nume Kovasnian,
care fusese operator la Buftea.
Acesta `ntârzia mereu la sal\,
scuzându-se aproape de fiecare
dat\ c\ a stat s\ vad\ un film cu
Gheorghe Dinic\. Antena 1
difuza, atunci, masiv filme
române[ti. }in minte c\ l-am `nju-
rat foarte mult pe Gheorghe, din
cauza `ntârzierilor lui Kovasnian…
~ntr-o zi i-am spus: <Ia cheam\-l,
m\i, pe Dinic\ aici. Cheam\-l
acum, la un [pri]. Vreau s\-l
cunosc [i eu>. Pe vremea aia
aveam [i un bistro [i o gr\din\ de
var\. Kovasnian se uita la ceas [i
spunea: <E nou\. Nu-mi pot per-
mite s\-l deranjez la ora asta>.
Eram din ce `n ce mai intrigat\
de acest Dinic\ pe care
prietenii
34
nu-[i permiteau s\-l deranjeze, la m\ gândesc, s\ analizez, tot el
o or\ civilizat\, totu[i. ~n sfâr[it,
pân\ la urm\ l-a invitat la mine
acas\, `n Prim\verii, la un pe[te.
spunea: <Ei, probabil n-o s\ se
`ntâmple, doar pentru c\ am visat
eu>. C\s\toria, de fapt cererea `n
L-a adus Kovasnian cu ma[ina c\s\torie, a fost determinat\ de o
mea, un Pontillac, de la Premiera. [tire fals\. ~ntr-o diminea]\, pe la
Era dup\ o noapte de b\utur\. La `nceputul lui ianuarie 2006, a
mine n-a b\ut nimic, nici m\car o ap\rut `ntr-o publica]ie, `n VIP, o
bere. Cu chiu cu vai a acceptat fotografie a lui Gheorghe Dinic\
s\ m\nânce, dup\ care a plecat. dintr-un film, singur, [i un titlu
A[a l-am cunoscut. mare: <Gheorghe Dinic\ s-a
E
l m-a ales pe mine, nu eu
l-am ales pe el. M-a ales [i
chiar a insistat s\ r\mânem
`nsurat>. {tirea, ca [i prezentarea
ei, erau complet aiurea. Când faci
un asemenea anun], ar\]i [i ne-
`mpreun\. Ne-am cunoscut la vasta, nu? M\car `ntr-o poz\ mic\
sfâr[itul lui iulie ‘95. La de-a ei. Sau m\car spui cine
vreo câteva luni am este. Atunci Gheorghe
fost `mpreun\ mi-a zis: <Hai s\ ne
vreo trei c\s\torim, dac\
s\pt\mâni la tot au scris. S\
Covasna. De nu-i facem de
vreo dou\ ori râs>. Asta a
Gheorghe fost cererea
mi-a spus: `n c\s\torie a
<{tii, am visat
c\ ne c\s\tore-
am>. Dar, pentru
c\ eu sunt arde-
leanc\ [i nu
r\spund imediat,
mai `ntâi trebuie
s\
www.VREAU BILET.ro

lui Gheorghe, pe care eu am
acceptat-o. Ne-am dus la
Prim\ria Sectorului 1, unde pri-
marul (era P\dure) ne-a `ntrebat
pe amândoi la a câta c\s\torie
suntem. Gheorghe a r\spuns
prompt: <La prima!>. Eu am avut
a[a, un sentiment de jen\ [i nu
am r\spuns verbal, ci am ar\tat
discret patru degete… {i acum
`mi repro[eaz\ Gheorghe - m\
tachineaz\, bine`n]eles! - c\ n-am
avut curajul r\spunderii.
untem de 11 ani `mpreun\
S [i nu am avut niciodat\
probleme. Mi se pare c\
nu-i pu]in lucru, având `n vedere
c\ suntem ni[te oameni forma]i `n
medii diferite, cu gândire diferit\,
cu mentalit\]i diferite. Lumea `n
care a tr\it el [i lumea `n care
m-am `nvârtit eu sunt aproape
incompatibile. Eu sunt tehnic\ [i
pragmatic\, el este conservator [i
nep\s\tor la bani. Suntem, deci,
foarte diferi]i. {i totu[i nu am avut
probleme majore. Are `ncredere
total\ `n mine [i m\ consider\ cel
mai bun critic al s\u. Ceea ce
`nseamn\ c\ ne iubim. Se poart\
irepro[abil cu mine [i cu fiul meu.
Iar pe nepo]ica mea, Georgiana,
o ador\. I-a cump\rat ea o
chestie `nr\mat\, din lemn, pe
care scrie <Pentru cel mai bun
bunic>, la care Gheorghe ]ine
enorm. De câte ori ne mut\m, are
grij\ de ea, s\ nu cumva s\ se
piard\. Eu una nu v\d la el nici
un defect. Poate, cumva, s\ fie
prea orgolios. Dar numai `n pri-
vin]a meseriei. Altfel, este extraor-
dinar de modest [i timid.
www.VREAU BILET.ro
B
undy (pisoiul persan al fam-
iliei n.r.) este amorul lui
Gheorghe. Are o privire atât
de omeneasc\!... Gheorghe zice
c\ mai e pu]in [i vorbe[te. {i mai
zice c\ are o fa]\ de parc\ e
c\lcat de tramvai (pisicile persane
au fa]a <turtit\> n. r.)
i spun Gheorghe - niciodat\ nu
~ i-am spus Gigi - pentru c\ [i eu
sunt Georgeta, iar pe nepo]ica
mea o cheam\ Georgia. Suntem
o familie de Gheorghe.
~
l [tiam de mult timp, dinainte
de ‘73. M\ duceam la filmele `n
care juca, m\ chinuiam s\ fac
rost de bilete la spectacolele lui [i
eram chiar impresionat\ de talen-
tul s\u. Dar nu `ntr-atâta `ncât
s\-mi schimbe via]a, sau s\-l port
cu mine peste tot pe unde am
fost [i prin ce-am trecut. ~n 1995,
cu un an `nainte de a ne c\s\tori,
am fost cu el la premiera filmului
<Terente>, al lui Andrei Blaier. Era
prima noastr\ ie[ire `mpreun\. Ei,
bine, cum am dat col]ul dup\
Rosseti [i am ie[it `n bulevard, pe
trotuar s-a f\cut un culoar de
oameni care [u[oteau. M-am
gândit c\ am gre[it eu ceva, c\
am f\cut vreo gaf\, c\ ceva nu e
`n regul\. Am `nceput s\ m\
l\muresc pu]in mai târziu când, la
cinematograf, F\nu[ Neagu i-a
spus urm\toarele cuvinte: <M\i,
Dinic\, tu nu obi[nuie[ti s\ vii la
premierele tale. Acum v\d c\ ai
venit chiar `nso]it>. Atunci am rea-
lizat, ca femeie, c\ e vorba de
ceva mai special. C\ eu sunt
ceva special pentru el…
heorghe nu a b\ut cu
G oricine… Pe vremea când
bea, c\ acum s-a l\sat. De
[ase luni nici n-a mai gustat
b\utura… Nu bea decât cu
Rau]chi, Cozorici, Florin Puc\,
Zamfir Dumitrescu, Piliu]\, F\nu[
Neagu, Teodor Mazilu, B\nic\...
Lui Amedeo Nazzari, cu care a
jucat `n Columna, `i pl\cea s\ bea
cu el. Numai c\ Dinic\ filma
dimine]a la Bra[ov, iar seara
venea s\ joace `n Bucure[ti, la
teatru. Pân\ când, contrariat,
Nazzari a `ntrebat: <Dar ce face
Dinic\ cu atâ]ia bani?>. De fapt, [i
eu l-am `ntrebat pe Gheorghe ce
a f\cut cu to]i banii pe care i-a
câ[tigat. {ti]i ce mi-a r\spuns?
<{i-au luat vile [i ma[ini, cu ei, to]i
osp\tarii care m-au servit >.
35
 <A f\cut
ordine `n
A
r fi putut fi de acum 10 ani
unul dintre cei mai cota]i dezordinea
actori din lume. ~i g\sisem
un impresar, `n America. De fapt, existen]ei
un foarte bun prieten al meu, care mele>
avea cuno[tin]ele [i practica <Pot spune c\
necesar\ pentru a-l propulsa la sunt un tân\r
Hollywood. Gheorghe nici n-a vrut c\s\torit doar
s\ aud\. Ceva s-a schimbat `n ca ani de c\s-
mentalitatea lui dup\ filmul din nicie. Un rol
Ungaria („Palme albe”) [i cel din foarte impor-
Fran]a („Un om gr\bit”). tant `l are `n]e-
legerea pe

U
ngurii `l ador\. Nu v\ spun
cum l-au primit la care o avem
Budapesta, când a jucat `n unul pentru
„Palme albe”. Parc\ era pre[edin- cel\lalt, `n afa-
tele ]\rii. Juca rolul unui profesor r\ de simpatia
de gimnastic\ foarte dur, care reciproc\ f\r\
b\tea copiii. ~n film pare c\ chiar de care nu
`i love[te, dar i s-a spus dup\ ne-am fi adu-
aceea c\ mâna lui parc\ nat. E o femeie
mângâie. L-am `ntrebat cum care are o rela-
reu[e[te [i mi-a r\spuns: „P\i ]ie clar\ cu via-
]a real\ [i care
asta mi-e meseria”.
a f\cut ordine
i ajut\ foarte mult pe regizori,

~
`n dezordinea
cu replici ale lui. Uite, aia cu
existen]ei
<D\-te jos de pe baricad\
mele>
Sfiosule, revolu]ia s-a terminat>,
sau <Eu port [apca `n suflet> din
<Tic\lo[ii> lui {erban Marinescu,
La 73 de ani, Gheorghe Dinic\ este mai dornic ca oricând s\ joace
sunt ale lui. De fapt, el e celebru
`n filme. De aceea a [i luat-o `naintea multor colegi de breasl\, ac-
prin replicile pe care le d\ [i `n
ceptând s\ lucreze cu un impresar american [i s\ se `nscrie `ntr-un
afara meseriei. sindicat canadian, ACTRA (confirmarea `nscrierii urmeaz\ s\ fie

E
un dezastru când se duce trimis\ `n câteva zile), ceea ce a dus la cre[terea brusc\ a cotei
la pia]\. Vânz\toarele `l sale interna]ionale. De aproape o lun\ prime[te oferte din SUA,
iubesc [i-i cer mai pu]in pe Canada [i Fran]a.
kilogramul de ro[ii, de exemplu.
Dar el d\ `ntotdeauna mai mult
~n leg\tur\ cu
acest ultim film, Cu Maia, Anna Szelés [i dou\ feti]e
decât dac\ l-ar `n[ela la cântar el se nume[te
sau la pre]. Sau, dac\ `i cere 70
de mii pe un pepene, el d\ o sut\
„Casa terorii” [i
se refer\ la
maghiare `ntr-un film american
de mii. Odat\ l-am trimis dup\ perioada de
mu[chi de vit\ [i a venit cu coa- dinaintea revo-
ste… Cic\ a[a i-ar fi spus m\- lu]iei maghiare
celarul, c\ asta e partea cea mai din 1956.
gustoas\ de la vit\... A cump\rat Dinic\ `i va
oase de un million de lei. avea ca parte-
neri, printre al]ii,

E
ste arge[ean de origine, din
Stolnici, dar e credul [i cin- pe Maia Mor-
stit ca un ardelean. Nu e genstern, Anna
zâzanist [i nu suport\ bârfele. Széles,
N-a vorbit [i nu va vorbi niciodat\ Bocskor Salló
de r\u pe cineva, chiar dac\ acel Lóránt (un actor
cineva i-a f\cut r\u sau doar l-a maghiar, origi-
sup\rat. Cu excep]ia oamenilor nar din Miercu-
politici… rea Ciuc, care a
jucat cu Maia [i

N
u a spus niciodat\ despre
cu Rebengiuc
un actor c\ nu e talentat.
`n <Chinese
Doar atât: <N-are dreptul s\
defense>) [i
se urce pe scen\>… Este foarte dou\ feti]e ta-
curat. E s\ritor. Nu-i place s\ se lentate, Andrea
duc\ la `nmormânt\ri, dar e dis- Ivett Eröss (7
pus s\ ajute familia unui prieten ani) [i Laura
sau coleg decedat. {i m\ iube[te. Cecília Eröss
E un om minunat. |sta e b\rbatul (12 ani).
meu!

36
 Istoria filmului românesc (IV)

Filmul de fic]iune
sonor (1930-1949)

š
Apari]ia sonorului `n filme a complicat [i mai mult problema
spinoas\ a bazei tehnico-materiale, atât la produc]ia propriu-zis\,
cât [i la exploatarea `n s\li. Concuren]a str\in\ a n\ruit visurile
produc\torilor români, astfel `ncât num\rul filmelor realizate,
dup\ anul 1930, de cinematografia româneasc\, a sc\zut
sim]itor. Pân\ `n 1939, fuseser\ realizate doar 16 filme.

Majoritatea acestor produc]ii

erau „versiuni române[ti” ale
unor filme str\ine realizate `n
studiourile din Paris, Praga sau
Budapesta cu câ]iva tehnicieni
români [i participarea unor
actori români. Practic s-a f\cut
dublarea dialogurilor.
Enumer\m: filmul franco-ameri-
can „Parada Paramount”,
„Televiziune” -1931, dublate la
Paris (vocea lui George Vraca,
`n cel de-al doilea film), „Fum” -
1931, „Trenul fantom\” -1933,
„Prima dragoste” [i „Suflete `n
furtun\” -1934, filme maghiare
dublate la Budapesta.

Primul film sonor

românesc -
o comedie
involuntar\
Regizorul german Martin Berger
care, `n 1929, printr-o subven]ie
oficial\, realizase unul dintre
ultimele filme mute, „Venea o
moar\ pe Siret”, revine [i reali-
zeaz\ `n 1930 produc]ia dup\
romanul omonim a lui Liviu
Rebreanu, „Ciuleandra”. Acesta
este socotit ca primul film sonor
românesc. Filmul a fost un fiasco
artistic, dat fiind faptul c\ actorii
germani cu renume au stârnit ila-
Cinematografe
ritate prin accentul german al vor- noptea pe
birii române[ti. Chiar [i pu]inii Calea Victoriei

38 www.VREAU BILET.ro
actori români ce ap\reau `n
pelicul\ vorbeau neobi[nuit,
deoarece produc\torii germani,
nefiind obi[nui]i cu caden]a limbii
noastre, impuneau o rostire rar\ a
propozi]iilor. Astfel, `ntr-o scen\,
fiul cobora o scar\, spunând un
cuvânt la fiecare treapt\: „Ce...
mai... faci... tat\?”. R\spunsul
suna la fel: „Bine... puiule...!”
Anul 1932 aduce ecranului româ-
nesc produc]ia „Visul lui T\nase” ,
realizat\ la Berlin de Constantin
T\nase, `n regie proprie. El a fost
investitorul, scenaristul [i vedeta
principal\, al\turi de câ]iva buni
actori români, iar studioul, regia,
tehnicienii [i o trup\ de actori din
partea german\.
Marii comici ai scenei române[ti
interbelice Stroe [i Vasilache
reu[esc, cu sprijinul unui inginer
român Argani, care construise o
aparatur\ sonor\, s\ realizeze
Scen\ din „Visul lui T\nase”
singura produc]ie integral au-
tohton\, intitulat\ „Bing-Bang”
`nceputul anului 1934, apare modern\ de lucru. Pe lâng\ el se
(1934). A[a cum ar\ta distribu]ia,
legea pentru `nfiin]area „Fondului mai construie[te [i un „studio”, de
era o „humoreasc\ muzical\” ,
na]ional al cinematografiei”, fapt, un hangar mare de lemn,
dup\ un scenariu de Argani,
având ca scop crearea bazei dar destul de bun, pentru
Stroe [i Vasilache; operator
materiale de produc]ie [i finan]are produc]ia unui film. Aici, Ion
I.Bartok; muzica N.Stroe [i V.
a cinematografiei române[ti (stu- {ahighian, va realiza „O noapte
Vasilache; aranjamente muzicale
dio, laborator, aparatur\ etc). de pomin\”, dup\ un scenariu de
Mihai Constantinescu [i Max
Administrarea fondului a fost Tudor Mu[atescu, cu actorii G.
Halm; interpre]i: N. Stroe, V.
atribuit\ unei comisii format\ din Timic\ [i Dina Cocea, `n anul
Vasilache, Nora Piacenti, Grigore
prof. Tudor Vianu, prof. Al. Rosetti 1939. Filmul a avut un mare suc-
Vasiliu-Birlic, Titi Botez, C.
[i scriitorul Ion Marin Sadoveanu. ces de public cu o critic\ foarte
Calmuschi, Silly Vasiliu, Nutzi
Taxele impuse prin lege au stârnit favorabil\. S-a dovedit astfel ce
Pantazi, Lucica Pârvulescu,
vii proteste din partea importato- `nseamn\ o bun\ dotare tehnic\.
Richard Rang, Al. Brunetti, Al.
rilor de filme [i a proprietarilor de „Fondul na]ional al cinemato-
Giovani. Premiera a avut loc la 7
s\li, `ns\ oficialit\]ile nu au cedat, grafiei”, prin diferite hot\râri ale
februarie 1935, la cinema „Arpa”
astfel c\, `n curând, spiritele s-au guvernelor, ajunge `n cele din
(Cercul Militar din Bucure[ti).
lini[tit. urm\ la „Oficiului de turism”, unde
~n urma acestei legi, cinea[tii se `nfiin]ase o sec]ie cine-
Prima lege a no[tri intr\ `n fierbere, se fac matografic\, pentru realizarea
cinematografiei proiecte. Un `ntreprinz\tor aduce unor filme de propagand\ turis-
Regizorii români, din lips\ de fon- un aparat de `nregistrare sonor\, tic\. Aparatele de filmat erau pen-
duri [i interes a guvernan]ilor, au Bell-Howel, [i `nfiin]eaz\ tru reportaje, iar instala]ia de su-
luat-o care `ncotro. Jean „Industria Român\ de filme net portabil\ era montat\ `ntr-un
Georgescu pleac\ la Paris, unde sonore”, `ncepând producerea de autovehicul. A `nceput [i con-
`[i sonorizeaz\, `n studiourile jurnale de actualit\]i. Totodat\, cu struc]ia unei s\li de `nregistr\ri
„Gaumont”, filmul realizat `n Jean Mihail `ncepe produc]ia unui sonore pentru documentarea rea-
1934, „State la Bucure[ti”. Ion film documentar intitulat lizat\ `n timp, ca [i `nzestrarea
{ahighian se consacr\ teatrului. „România”. minim\ cu refectoare. Lipsea `ns\
Eftimie Vasilescu se angajeaz\ ca platoul de filmare.
operator de actualit\]i. Numai ~nfiin]area Oficiului Tot `n aceast\ perioad\ de sfâr[it
Jean Mihail mai r\mâne pe al anilor 1930, se constituie
pozi]ie, participând la dublarea
Na]ional „Oficiul Na]ional Cinematografic”,
unor filme str\ine. Cinematografic condus de criticul de cinema D.I.
~n aceast\ agonie a filmului româ- (1930) Suchianu. Oficiul pentru `nceput
nesc apare o raz\ de speran]\. Prin contribu]ia unui `ntreprinz\tor trece la realizarea unui jurnal de
Politicienii `[i dau seama de ma- privat, Tudor Posmantir, se con- actualit\]i periodic [i realizarea
rea putere de influen]\ a cine- struie[te `n anii 1936-1937, un unor documentare. Se construie[-
matografului `n mass-media. El laborator dotat cu aparate te [i primul studio de produc]ie
putea fi folosit `n scopuri de pro- „Debrie”, numit „Ciro-film”, labora- (cu mare greutate, c\ci se declan-
pagand\, de influen]are ideolo- tor modern de developat [i copiat [ase cel de-al doilea r\zboi mon-
gic\ a maselor. Ca urmare, la filme, asigurând astfel o tehnic\ dial). Astfel, O.N.C.-ul realizeaz\

www.VREAU BILET.ro
39

Scen\ din
„Visul unei nop]i
de iarn\”
documentarul „}ara Mo]ilor”, care
prime[te un premiu la Festivalul
de la Vene]ia din 1938.
„O noapte
furtunoas\”: primul
[i ultimul film
al O.N.C.-ului
~n timpul r\zboiului, O.N.C.-ul
este pus la dispozi]ia Statului
Major al Armatei, majoritatea
operatorilor fiind trimi[i pe front,
iar tehnicienii `ntrebuin]a]i exclusiv
pentru nevoile propagandei de
r\zboi.
Cu toate aceste greut\]i, `n
perioada 1941 - 1942, se reali-
zeaz\, `n „studioul” O.N.C.-ului,
filmul „O noapte furtunoas\”. A
fost o munc\ de Sisif `n condi]iile
r\zboiului, atât pentru actori,
40
operator, electricieni de platou,
secretar\ de platou, manipulatori
decoruri, recuziteri. Toate exte-
rioarele au fost construite `n
micu]ul studio de 18x11 m, desti-
nat `nregistr\rilor muzicale, dat
fiind faptul c\ afar\ nu se putea
lucra noaptea din cauza camu-
flajului. Pentru „panoramic” sau
„travelling”, era necesar\ com-
binarea a dou\-trei film\ri, a
dou\-trei decoruri care trebuia s\
constituie un `ntreg. ~n final au
fost folosi]i 29.000 m de pelicul\
negativ\. Filmul „O noapte fur-
tunoas\” , realizat de regizorul
Jean Georgescu, dup\ comedia
lui I.L.Caragiale a avut o echip\
„cosmopolit\”: asisten]i de regie
Ionel Iliescu, Virgil Stoenescu, I.
Marinescu, P. B\leanu; operator
Gerard Perrin (Paris); sunet
ing.A.Bielisici, V. Cantunari, G.
M\r\i; montaj Ivonne Herault
(Paris) [i Lucia Anton; machiaj
so]ii Sturh (Berlin); coregrafia
Emil Bobescu; muzica Paul
Constantinescu; decoruri arh.
[tefan Norris; schi]e de decoruri
[i costume Aurel Jiquidi; direc]ia
de produc]ie Ion Cantacuzino;
interpre]i Al. Giugaru, Maria
Maximilian, Florica Demion, Radu
Beligan, Iord\nescu Bruno, G.
Demetru, Ion Baroi, G. Ciprian,
ERAT|
~n num\rul trecut al revistei VREAU BILET.ro, dintr-o
regretabil\ eroare, numele unui actor a fost scris gre[it.
Ne cerem scuze lui Cornel Diaconu, pentru c\ i-a ap\rut
numele pe fotografia lui Mircea Diaconu. (Miron Manega)
Milu]\ Ghiorghiu, Leontina Ioanid,
Doina Missir, Iuliana Sym,
Cornelia Teodosiu, Elena
Bulandra, Vasiliu Falti, Lic\
R\dulescu, Ion St\nescu, N.
Teodoru, O. Rocos, Iancu
Constantinescu, Jean Mascopol.
Premiera a avut loc pe 22 martie
1943, la cinema „ARO”. Acesta
este primul [i ultimul film realizat
de O.N.C., un film care a r\mas
mult\ vreme punct de referin]\ `n
cinematografia româneasc\.
Ultimele filme
`nainte de comunism
~ns\ produc]ia de film continu\. O
societate româno-italian\,
„Cineromit”, va trece `n anul 1944
la produc]ia filmului „Visul unei
nop]i de iarn\”, `n regia lui Jean
Georgescu, dup\ piesa lui Tudor
Mu[atescu. Filmul este terminat
spre sfâr[itul anului 1945. Echipa
tehnic\, `n mare, este cea de la
„O noapte furtunoas\”, cu opera-
tor francez (Louis Behrend).
Actori G. Demetru, Ana Colda,
Maria Filotti, Mi[u Fotino, Radu
Beligan. Premiera a fost pe 2
martie 1946, la cinema
„Excelsior”.
Au urmat câteva produc]ii reali-
zate, `n cooperare cu studiouri
daneze [i maghiare, de compania
„Balcan-Film Company”
Bucure[ti: „Allo Bucure[ti”, „Furtul
din Arizona” [i „Dou\ lumi [i o
dragoste”, toate `n 1946.
Se mai remarc\, `n anul 1946,
produc]ia „P\durea
`ndr\gosti]ilor”, a casei de film
„Doina-Film”, `n care reg\sim
echipa tehnic\ de la O.N.C.
Regizor [i operator Cornel
Dumitrescu.
Surse de informare:
„Momente din trecutul filmului
românesc”, de Ion
Cantacuzino; Buletine „Filme
noi”, editate de fosta Central\
„Romaniafilm”, memoriile [i
studiile lui Tudor Caranfil, Jean
Mihail, Jean Georgescu, A.N.F.
[i colec]ia revistei „Cinema”
www.VREAU BILET.ro
 Teatrul Na]ional de Operet\ „Ion Dacian”
50 de ani de existen]\,
56 de stagiuni,
155 de premiere
Au cântat pe scena Operetei: Colea R\utu, Radu
Beligan, Ion Lucian, Nae Roman, Tamara Buciuceanu
Opereta a fost [i este, ca gen
muzical, deosebit de `ndr\git\ de
publicul românesc. M\rturie stau
numeroasele companii care au
existat `n Bucure[ti [i `n ]ar\ `nc\
de acum 125 de ani. Spectacolul
de operet\ s-a integrat firesc `n
via]a cultural\ bucure[tean\, me-
ritul apar]inând trupelor ce au
evoluat `n vestita Gr\din\
Otetele[anu la `nceputul secolu-
lui XX. ~n special, Companiile
Grigoriu [i Leonard au cultivat [i
au `ntre]inut interesul publicului
pentru operet\, iar legendarul
Prin] al Operetei - Leonard - a
conferit spectacolului for]a mag-
netic\ de atrac]ie.
~n perioada interbelic\, au
cochetat cu opereta nume
sonore ale teatrului românesc:
Radu Beligan, Ion Lucian,
Nicolae G\rdescu, Colea R\utu,
al\turi de care a str\lucit un nou
prin] al operetei, Ion Dacian.
Gra]ie acestei bogate tradi]ii, `n
1950 a fost `nfiin]at Teatrul de
Stat de Operet\, inaugurat `n
seara zilei de 7 noiembrie a
aceluia[i an cu premiera „Vânt de
libertate”, de Isaak Dunaevski.
Slujit\ de o pleiad\ de cânt\re]i [i
actori, sprijinit\ de speciali[ti
deci[i s\ nu marginalizeze genul,
Opereta bucure[tean\ a avut un
destin de invidiat. Pe scena
teatrului din Splai [i-au d\ruit
42
via]a [i munca scenei lirice
române[ti, `n genul operetei,
nume de neuitat ca: Ion Dacian,
Silli Popescu, Virginica
Romanovski, Maria Wauvrina,
Migry Avram Nicolau, Nae
Roman, Bimbo Marulescu, Toni
Buiacici, George Hazgan, Valeria
Radulescu, Lili Dusescu, Tamara
Buciuceanu, Tiberiu Simionescu
Vechea
cl\dire a
Teatrului de
Operet\
s.a. - ce au impus publicului uni-
versul fermec\tor al operetei.
De-a lungul anilor, succesele
arti[tilor operetei bucure[tene au
dep\[it grani]ele t\rii, numeroase-
le turnee `ntreprinse `n mai toate
]\rile europene f\când-i cunoscu]i
[i aprecia]i - ansamblul de balet
al teatrului cucerind chiar [i conti-
nentul american.
Mari arti[ti, precum: Cleopatra
Melidoneanu, Dorin Teodorescu,
Nicolae ]\ranu, Eugen
Fân\]eanu, Constan]a
Câmpeanu, Valli Niculescu, N.
Ionescu - Dodo, Gabriel
Gheorghiu [.a au demonstrat
for]a de atrac]ie a operetei.
Din nefericire, cl\direa teatru-
lui a fost demolat\ `n august
1986. De atunci, opereta
bucure[tean\ [i-a primit
spectatorii `n cocheta Sal\
Mic\ din cl\direa Teatrului
Na]ional.
Dup\ 1990, i s-a ad\ugat ti-
tulaturii Teatrului de Operet\
[i numele onorant al
maestrului Ion Dacian.
La `mplinirea celor 50 de ani
de existen]\, ca teatru de stat,
prin Hot\râre Guvernamental\,
operetei i-a fost conferit\ titulatura
de Teatru Na]ional, `n baza unor
realiz\ri artistice de excep]ie.
De-a lungul celor 56 de stagiuni,
au v\zut luminile rampei 155 de
premiere - dintre acestea 28 fiind
operete române[ti. Evantaiul
repertorial `nsumeaz\ 90 de titluri
de la [coala francez\ la musicalul
modern.
„BAL”
Claudia D\boveanu
Cu dou\ premiere cu fa]\…
european\ - dac\ nu american\
- Teatrul de Operet\ Ion Dacian
[i-a redeschis por]ile. Una,
„Broadway - Bucure[ti”, pre-
supune o imens\ desf\[urare de
for]e, fiind un coupe alc\tuit din
cele mai frumoase momente, din
14 muzicaluri celebre. Nume
sonore precum Alexandru
Tocilescu, Radu Afrim, Ion Cara-
mitru, Doina Levintza, R\zvan
Mazilu, Beatrice Rancea, Cornel
Todea, R\zvan Dinc\, Mihai
Babu[ka etc. au pus um\rul, al\-
turi de dirijorul american Gary
Dilworth, pentru ridicarea la
ramp\ a acestui spectacol. Cel
de-al doilea show, „Bal”,
seam\n\ [i nu prea cu primul. ~n
sensul c\, dac\ se joac\ pe
aceea[i scen\ (recent renovat\,
primitoare [i cald\), iar unul din-
tre numele mai sus men]ionate
este „cordonul argintiu” dintre
cele dou\ showuri, ideea „Bal”-
ului este cu totul diferit\ fa]\ de
cea din „Broadway - Bucure[ti”.
Pomeneam de un „cordon argin-
tiu”. Adic\ de acel ceva care, la
nivel subtil, face leg\tura `ntre
dou\ lumi. Dou\ universuri. Care
nu se exclud. Trebuie, pur [i sim-
plu, s\ faci o c\l\torie `n timp [i
spa]iu. ~n propria via]\, de exem-
plu. Pentru asta `]i trebuie curaj.
Mult curaj. A[a cum a avut [i are
Beatrice Rancea. Fost\ balerin\,
www.VREAU BILET.ro
Magie [i alchimie
cu Beatrice Rancea
care a fost nevoit\ s\ uite de pri-
ma ei dragoste, dansul, acum 15
ani, din cauza unui accident, `n
urma c\ruia s-a ales cu cinci ope-
ra]ii la genunchiul stâng. De atunci,
Beatrice Bleon] - balerina - s-a
transformat, pe rând, `n Beatrice
Rancea - regizoarea de teatru [i
directoarea Teatrului Na]ional
Constan]a. {i cum `n alchimie mai
e vorba [i de magie - `ntâmplarea
se exclude, atâta vreme cât c\-
l\toria ini]iatic\ se desf\[oar\ con-
form planului - Beatrice s-a `ntâlnit
cu Yvette Bozsik, o renumit\ core-
graf\ din Ungaria. ~n 2006, Yvette
a montat la Constan]a - special
pentru Beatrice - spectacolul „Dul-
ceamar”. Un omagiu adus cuiva
care a [tiut mereu s\-[i tr\iasc\
arta, oricare ar fi fost condi]iile.
Ciudat\ coinciden]\, dac\ anul tre-
cut, de Florii, luam parte la
repeti]ia-[nur a „dulceamarilor”,
anul \sta, de Florii, am asistat la
premiera „Balului”.
„Ideea spectacolului s-a n\scut din
cea a filmului meu preferat: <Balul>,
de Ettore Scola, care constituie
m\rturia f\r\ text, prin diferite stilu-
ri de dans, a destinelor [i rela]iilor
umane, precum [i a istoriei seco-
lului XX. Piesa mea nu se concen-
treaz\ asupra istoriei, ci asupra
personajelor care `[i caut\ fericirea
valsând solitar”, `[i motiveaz\
Yvette Bozsik demersul. „Bal”, `n
viziunea lui Bozsik [i dup\ ideea
original\ a lui Petö Jószef, este un
periplu `n anii ’70. Sub pretextul
unei petreceri dansante, destine [i
rela]ii umane se perind\ prin fa]a
noastr\, cu senza]ii bizare de dejà-vu.
O extraordinar\ ocazie pentru
prezentarea grotesc\, plin\ de
umor, dar [i de tragism, a carac-
terelor umane. Dansurile de
diferite stiluri, valsurile, tangourile
ne povestesc `n stilul „bozsik”,
despre dorin]e [i vise nerealizate,
despre singur\tate [i iubire,
despre alienare, interiorizare, c\u-
tare [i dansul nostru, al fiec\ruia
dintre noi, de la un cap\t la altul al
vie]ii. Materialul sonor ofer\ piese
apar]inând celor mai importante
curente muzicale ale secolului XX,
de la jazz pân\ la can]onete, de la
muzica clasic\ pân\ la muzica
modern\, `ntr-un crusel al stilurilor
[i al atitudinilor. De la Gotan
Project - un fel de tango venit de
neunde - , pân\ la coloana sonor\
din ultimul film al lui Stanley
Kubrick, „Cu ochii larg `nchi[i”.
Dansul e cu `ntoarceri [i r\suciri
(cine n-a fost tentat, m\car o dat\,
s\-ntoarc\ privirea spre trecut?),
cu piruete [i fand\ri (inspirate [i/
sau dureroase mut\ri, `n partida de
[ah cu realitatea). Când lent, când
plin de pasiune. Un dans cu via]a,
la care ne invit\, mai provocatoare
[i mai elegant\ ca niciodat\,
Beatrice Rancea. Doamna `n
negru vibreaz\ `n pa[i de dans.
N-ai cum s\ refuzi o asemenea
invita]ie la „Bal”. Trebuie doar
s\-nve]i pa[ii. Destine se `ntretaie,
priviri se schimb\, rela]ii se
destram\, aventuri se `nfirip\… Nu
v\ fie fric\, e doar pe scen\.
43
 INTERVIU Felicia Filip
„Am cântat `nainte de a vorbi”
Dana Andronie
Campania Filipissima se va derula
`n urm\toarele perioade: aprilie-
mai - spectacole `n Ardeal; iulie-
august - Litoral; octombrie-noiem-
brie - Moldova; decembrie - Bra[ov
(spectacol special de s\rb\tori:
„Ce e Cr\ciunul?”); martie 2008 -
concerte `n sudul ]\rii; aprilie -
Bucure[ti (special de Pa[ti: „Ce
vrem noi: nemurirea!”); mai-iunie -
Banat. Produc\tor general [i coor-
donator proiect este Cristian
Mih\ilescu (so]ul Feliciei), iar Mike
Godoroja este produc\torul artis-
tic.Turneul `[i propune s\ fie un
mod suplimentar de sus]inere a
muzicii culte, uitat\, parc\, „pe un
col] de etajer\” `n „garsoniera”
Ministerului Culturii [i Cultelor.
„Eu sunt olteanc\ [i
am coate ascu]ite”
- Felicia cânt\ pop-cult?
- Da. Eu interpretez, cu vocea
mea de oper\, reperoriul lui Iris,
44
cu specific cultural din
]ar\ (la nevoie, chiar [i
Freddie Mercury, Rod Stewart,
Qeen etc. Aceast\ muzic\ clasic\
- o numesc a[a pentru c\ ea
tr\ie[te [i ast\zi cu aceea[i inten-
sitate - a fost orchestrat\ de Mike
Godoroja, care a reu[it [i o tra-
ducere literar\ a cântecelor. Ve]i
descoperi ni[te versuri foarte
inspirate care spun foarte multe,
care pot s\ dea o lacrim\. Este
un album inedit - produs de Nova
Music - care va deschide multe
por]i.
- Felicia ofer\ burse?
- Da. Din 1999. Trebuie s\-i
ajut\m [i pe tinerii dota]i, nu
numai pe cei care au probleme
sociale. Anul acesta este a [asea
burs\ pe care o dau.
- ~n ce const\ acest ajutor?
- 500 de euro poate primi, `n
fiecare an, un tân\r talentat de la
Academia de Muzic\ din
Bucure[ti. Am f\cut tot ce am
putut, `n discre]ie, din dorin]a ca
ajutorul meu s\ ajung\ la cine are
nevoie, nu pentru a afla lumea c\
fac gesturi umanitare. Anul aces-
Felicia Filip se afl\ `n
plin\ campanie. Nu
electoral\, ci `ntr-un
turneu care se va
termina la anul: 20 de
spectacole sus]inute
`n s\li de oper\ sau
teatru [i `n alte locuri
`n s\li de sport). Se
estimeaz\ o partici-
pare de 22.000 de
spectatori.
ta, o parte din fondurile care se
vor strânge `n urma concertelor [i
vânz\rii albumului meu se va
ad\uga bursei Felicia Filip, spri-
jinind astfel mai mul]i tineri s\
ajung\ la cursuri de canto sau la
masterclass.
„So]ul meu m\
r\sfa]\, f\cându-mi
cafeaua pe care o
amestec\
de nu [tiu câte ori, cu
nu [tiu cât\ esen]\ de
dragoste”
- Cum ai ales invita]ii din seara
care a deschis campania
Filipissima?
- Cu mult\ grij\. Am vrut s\ am
oameni atât de valoare moral\,
cât [i de valoare artistic\. Am
urm\rit s\ fie un fair-play artistic-
cultural, dar [i uman.
- Ai prieteni [i… prieteni, pe
m\sura valorii tale!
- Da. Am urm\torul mesaj pentru
www.VREAU BILET.ro
pri-e-tenii mei: „Eu sunt olteanc\ [i
am coate ascu]ite. Nu poate
nimeni s\ m\ `ngenuncheze! Cu
atât mai mult cu cât [tiu c\ am
al\turi de mine valori, tinere]e, pu-
tere, oameni extraordinari [i, mai
presus de orice, [tiu c\ eu d\ru-
iesc când m\ aflu pe scen\. Nu
pot s\ dau gre[, indiferent de ce
armat\ de du[mani am `n spate!
- Cum a ajuns Felicia Filip -
Filipissima?
- Sunt un om modest [i mi-e
foarte greu s\ vorbesc despre
mine l\udându-m\. Am primit
acest apelativ dup\ ce am fost cu
spectacolul Traviata `n Fran]a,
Germania, Belgia. ~n momentul `n
care s-au terminat celelalte apela-
tive „Mozartissima”, „Divina Div\”,
„noua regin\ a Traviatei” etc., a
ap\rut „Filip-issimo”. Când n-au
mai avut ce s\ zic\, s-au ag\]at
de numele meu [i l-au `nnobilat
astfel: Filipissima.
- Cum `]i regizeaz\ via]a so]ul t\u,
care este regizor de vi]\ nobil\?
- Are grij\ s\ nu m\ trezeasc\,
pentru c\ [tie cât de benefic este
pentru mine somnul de diminea]\.
Face tot posibilul s\ fie lini[te. El
are multe telefoane, care `ncep s\
sune de cum le-a dat drumul. M\
r\sfa]\ f\cându-mi cafeaua pe
care o amestec\ de nu [tiu câte
ori cu nu [tiu cât\ esen]\ de
dragoste. Are grij\ cum `mi st\
p\rul, nu-i scap\ nici un detaliu…
www.VREAU BILET.ro
Doar este regizor. Cristian [i pro-
fesoara mea de canto, Georgeta
Stoleriu, sunt oamenii care au
modelat copilul Felicia Filip. ~n
afar\ de Dumnezeu [i de p\rin]ii
mei, care m-au crescut atât de
bine, ei sunt cei care au f\cut din
mine ceea ce sunt.
„Dac\ plângi cântând,
`nseamn\ c\ po]i râde
plângând,
c\ po]i cânta
plângând...”
- Vorbe[te-mi [i despre p\rin]ii
t\i.
- Sunt ni[te oameni foarte
discre]i, care se bucur\ de toate
realiz\rile noastre [i trebuie s\-]i
spun c\ nu sunt doar p\rin]ii mei,
ci sunt p\rin]ii no[tri. Ne sprijin\
`n tot ceea ce facem noi, iar
Cristian este ca un fiu adev\rat
pentru ai mei. Mama este cu
picioarele pe p\mânt, iar tata este
mai boem; fiind poet tr\ie[te
`ntr-o lume a lui.
- ~]i mai aminte[ti de prima ta
ie[ire `n fa]a publicului?
- S-a `ntâmplat `n copil\rie! Am
cântat `nainte de a vorbi. La doi
ani [i jum\tate mergeam la
gr\dini]\. La un an `mi turuia
gura, de nu s-a mai pomenit!
Primul mijloc de comunicare al
unui copil este plânsul. Iar eu am
plâns cântând. Dac\ plângi cân-
tând, `nseamn\ c\ po]i râde
plângând, po]i cânta râzând, po]i
cânta plângând, po]i plânge
râzând. ~nc\ de la trei ani
d\deam sectacole cu public. De
foarte mic\ am cântat foarte fru-
mos.
- Ai fost un copil dotat!
- Da, tocmai acest copil talentat
era s\ nu existe pe lume! P\rin]ii
mei aveau trei copii, iar eu urma
s\ fiu al patrulea. ~n perioada
aceea, mama putea renun]a la al
patrulea copil. Una dintre surorile
mele a trebuit s\ plece, pentru ca
eu s\ m\ nasc. A[a am ap\rut eu
pe lume.
De urm\rit!
~n fiecare ora[ unde popose[te
caravana FILIPISSIMA se va
organiza o preselec]ie a
tinerelor talente locale `n dome-
niu canto [i instrument. Un juriu
coordonat de directorul Operei
Bra[ov, Cristian Mih\ilescu, [i
patronat de soprana Felicia
Filip, va desemna pentru
fiecare ora[ un câ[tig\tor cu
dreptul de a participa `n specta-
colul FILIPISSIMA din fiecare
localitate. La finalul turneului se
vor desemna trei câ[tig\tori ce
vor participa `n spectacolul de
gal\ dedicat S\rb\torilor de
Pa[ti din aprilie 2008.
45
 Cronic\ de Videofil

„88 de
minute”
pierdute
aiurea...

Dac\ cineva a crezut c\ nu se poate mai r\u decât „Recrutul”, a gre[it! Al

Pacino joac\ mai nou `n „88 de Minute”, sub bagheta magic\ (dar rupt\) a lui
John Avnet („Sky Captain and the World of Tomorrow”, „Inspector Gadget”),
al\turi de Leelee Sobieski [i Alicia Witt. Acesta este de departe cel mai slab
film `n care l-am v\zut pe dragul meu „mignon”!

Se vrea a fi thriller/ac]iune. Avem la `nceput un
uciga[ `n serie care `[i terorizeaz\ victimele pe
plan psihic `nainte de a le viola [i apoi t\ia cu un
bisturiu, l\sându-le `ntr-o balt\ de sânge,
atârnând legate doar de un picior. Singurul lucru
care, `ntr-adev\r, m-a ]inut cu ochii pe marele
ecran `n acele momente a fost pisica, singura cu
replici verosimile din `ntreaga scen\: „Miau…”.
Victimele arat\ clar a victime, muzica de fond
spunea clar: „Ferea, c\ci astea dou\ vor muri `n
urm\toarele cinci minute!”.
„Da, sunt psihopat [i ucid!”
Deci, s\ zicem c\ dezam\girea [i-a f\cut sim]it\
prezen]a `nc\ de la `nceput. Al Pacino joac\ rolul
unui psihiatru criminalist care este bântuit de fan-
tomele trecutului (respective, surioara pe care a
l\sat-o singur\ acas\ [i care a fost h\cuit\ `n fix 88
de minute de c\tre un uciga[ `n serie… ca s\
vezi…), care ajut\ la condamnarea la moarte a
uciga[ului `n serie de la `nceputul filmului,
atârn\torul de femei. Ac]iunea se mut\ repede `n
timp, peste mai mul]i ani, chiar cu o zi `nainte de
execu]ia respectivului. Apare un alt criminal `n serie,
o copie la indigo a „atârn\torului”. Vai, ce mare con-
fuzie stârnesc crimele, brusc toat\ lumea crede c\
dragul de „mignon” a trimis la moarte pe cine nu tre-
buia, `n timp ce condamnatul nostru (al c\rui chip nu
ne spune decât: „Da, sunt psihopat [i ucid! {i-mi
place, pe deasupra!”) se victimizeaz\ `ntruna pe
posturile na]ionale (care nu mai difuzeaz\ nimic
altceva!).
Când Sharon Stone `[i desf\cea
suav picioarele…
Brusc, „mignon” prime[te un apel, conform c\ruia
mai are doar 88 de minute de tr\it, dup\ care
`ncepe s\ fie h\ituit de presupusul criminal „la indi-
go”. Replicile criminalului - „Tick tock, doc!” - m-au
distrat la culme, amintindu-mi de Uria[ul din Insula
Pa[telui din comedia „Night at the Museum” (cap de
afi[: Ben Stiller), a c\rui replic\ era „Hey, Dum-
Dum? Got any gum-gum? Here comes the Hun-
Hun! You better run, Dum-Dum!”.
Dramatic, `ntr-adev\r, mai ales c\ `n tot filmul, Jack
Gramm (Pacino) este `nconjurat de fete (majoritatea
studente infierbântate [i `ndr\gostite de el) pe care
le suspecteaz\ c\ ar fi implicate `n toat\ t\r\[enia
cu 88 de minute. Da, dragilor, Al Pacino are 88 de
minute la dispozi]ie pentru a-[i `mpiedica propria
crim\ - ce-a]i citit pe afi[ul filmului este adev\rat!

46 www.VREAU BILET.ro
 Leelee Sobieski Alicia Witt

timelor de tavan `ntr-o balt\ de sânge.

{tiu, trebuia s\ ies profund impresionat\ dup\
vizionarea acestei ciorbe de situa]ii [i personaje,
menit\ s\ aduc\ ni[te `ncas\ri studiourilor
produc\toare. Am ie[it profund impresionat\ doar
pentru c\ l-am mai v\zut pe „mignon” `ntr-un film
(de duzin\, ce-i drept) [i pentru c\, `n sfâr[it, am
ajuns la credin]a c\ mai r\u de atât nu se poate.
Slav\ cerului, filmele proaste cu actori celebri dar
buni [i-au atins limita. Poate vor `ncepe s\ apar\ [i
~ns\ ceea ce afi[ul nu mai men]ioneaz\ este c\, produc]iile de calitate `n viitor…
dac\ cineva sare din scaun din cauza senza]iilor tari
www.videofil.ro
pe care le ofer\ scenele cu urm\riri, explozii [i
`mpu[c\turi, `nseamn\ c\ acel cineva nu a mai
v\zut un film de ac]iune de pe vremea când Jean
Claude Van Damme `[i `mbiba pumnii `n sticl\
pisat\, iar Sharon Stone `[i desf\cea picioarele `n
mod suav [i f\r\ lenjerie… Mai pe scurt, singurul
element care mai face ceva din acest film, ceva cât
de cât demn de vizionat, este prezen]a lui Al Pacino
(de fapt, acela[i lucru a ajutat [i „Recrutul” s\
avanseze pu]in `n clasamentele interna]ionale de
box office, al\turi de Colin Farrell, care emana sex-
appeal irlandez ori de câte ori deschidea gura sau
se mi[ca `n cadru).

Un psihiatru afemeiat, doi criminali

`n serie, o profesoar\ urm\rit\ de
un motociclist, o asistent\
lesbian\, o student\ labil\
~n concluzie, avem un film „thriller/de ac]iune”, `n
care Al Pacino este psihiatru [i mare afemeiat,
urm\rit de un criminal `n serie care `ncearc\ s\-l
scape de execu]ie pe cel\lalt criminal `n serie, o
asistent\ universitar\ `ndr\gostit\ de psihiatru [i
urmarit\ de fostul iubit, motociclist britanic [i violent
din fire, asistenta psihiatrului, lesbian\ care reu[e[te
s\ incite audien]a masculin\ `n clipa `n care se
s\rut\ pasional cu studenta interpretat\ de Leelee
Sobieski, care se dovede[te a fi [i ea labil\ psihic,
motociclist\ [i expert\ `n mânuirea Halotanului
(somniferul folosit pentru a-[i adormi victimele), pis-
toalelor [i bisturiului, precum [i `n atârnarea vic-

www.VREAU BILET.ro
47
 Din paginile vremii

Pagina 24 din revista „Cinema” num\rul 219 din 15 octombrie 1932

48
Fotografie furnizat\ de Passe-Partout DP
¾ Unirea Shopping Center - etajul 2 (lâng\ magazinul House of Art)
Program: Luni - sâmb\t\; orele: 11:00 - 20:00
Telefon: 0720.153.350

¾ Carrefour Orhideea
Program : Luni - vineri; orele 11:00 - 20:00
Sâmb\t\; orele 10:00 - 21:00
Duminic\; orele 10:00 - 20:00
Telefon: 0729.309.900; 0720.153.350

¾ Carrefour Feeria - ZONA GALERII - CASA CENTRAL|

Program: Luni-duminic\; orele 10:00 - 20:00
Telefon: 0765.567.916
Pentru coresponden]\ electronic\: rezerv\ri@vreaubilet.ro

Concept editorial [i grafic: Miron Manega

52 www.VREAU BILET.ro