50CIETATER OE MINE

REVISTA SAPTAMANALA PENTRU PROBLEME SOCIALE SI ECONOMICE .

CUPRINZAND BULETINUL SECTIEI SOCIAL-ECONOMICE A ASTREP,
Comitetul de directie: Vasile Goldin, D. Gusti, M. Popovici, I. Lupa.,
Anul III Onisifor Ghibu, M. $erban, N. Ghiulea, V. C. Osvada §i Ion Clopotel Numar
N-rii 1 pi 2 dublu Lei 20
CLUJ, DUMINECA 3 s 10 IANUARIE 1926
1111111111111.11=

CUPRINSUL:
ACTUALITATI: PrO domo
Criza presei ardelene .... . .
Societatea de maine
L Lupaf
Rdspuns unui frate basarabean
Un paralelism . . . .
Festivitatea din Turda
. .

Igiena Natiunei" de prof. Dr. Moldovan

. ........
lstoriografia saseasca si Romani din Ardeal Iosif Schio foul
Onisifor Ghibu
Ion Cionotel
Horia Ti anda fir
Dr. Aurel Voina
Cuvanful scris , H Tranda fir
INVATAMANT-EDUCATIE ; Manifestari triste N Ghiulea
PROBLEME ECONOMICE: Intensificarea productiei agricole
Problema locuintelor in Franta si Anglia
Proiectul de lege al Camerilor de muncd . .
.. .. .. . . Fasile C. Osradg--
Petru Suciu
Ion Mehedinteanu

. ...........
.

EUROPA CONTIMPORANA : Aspecte din viata danezei St. Bezdechi

DISCUTII LITERARE : Expresii la modd . . . . . Axente Baneiu
File scrise (o glumd literard) Ion Gorun
Epigrame . Vasile Bogrea
BULETINUL ASTREP : Invalizii de rdzboiu IV Ghiulea
Sectia artelor a .,Astrei" Stefan D untb ray a
. ......
PROBLEME SOCIALE : 0 pagind din marea revolutie: Condamnarea
lui Danton de Romain Rolland, trad. de
CRONICI CULTURALE BSI ARTISTICE: Almanahul Presei .Romane
Emilia IV. Ghiulea .

, Teatru (Controlorul vagoanelor de dormit, de Bisson) Confe-

rink (Bezdechi Socrates)
Cetatea literard) . . . ..... .
Cdrti, reviste, ziare (Universul literar;

CRONICA MEDICO-SOCIALA : Problema alcoolismului.

. . . . .

Un bilant
. . . B. & B.
imbucurator. Moda si morala. Propaganda cu orice pre( Dr. Aurel Voina

'
SAPTAMANA ECONOMICA-FINANCIARA : Echilibru nestabil.
Standardizarea cerealelor.
Consiliul legislativ . .
Dreptatea in impolite.
. .
.

FAPTE SI OBSERVATIUNI SAPTAMANALE: Abdicarea Prin(ului

Carol. Benes despre Societatea Natiunilor.
.......
Dundrea
N. Ghiulea
Datoriile cultu-
rale ale armatei. Goana dupd barn. Un dar pentru Sin-
dicatul presei. Un ecou de mare anvergurd. 0 recunoastere
binemeritatd si o intrebare pentru d. Ministru at Artelor. Este
necesard jertfa tuturor. Administrative.

Iamo
REDACTIA SI ADMINISTRATIA?: CLUJ, PIATA UNIRII NO. 8
Abonamente: Pe un an 600 lei. Autoritati Si intreprinderi particulare 1000 lei. Functio-
narii publici, preotii si invatatorii 500 lei. pentru streinatate, abonamentele sunt indoite.
In America 10 dolari. Abonamentele se pIatesc inainte, pe eel putin o jumatate de an.
www.dacoromanica.ro
 SOCIETATEA DE MAINE
COMITETUL DE DIRECTIE: V. Go ldis, D. Gusti, M. Popovici, Loan Lu-
pas, Onisifor Ghibu, M. $erban, N. Ghiulea, V. C. Osvadd si loan Clopotel. CD
-,,a /1 .

COLABORATORI: T. Albani, D. Antal, N. Bagdasar, Axente Banciu,

A. P. Banuf, V. Bogrea, dr. L. Borcea, dr. Al. Borza, Tr. Brciileanu, N. Buta, =
..--=7. 0
_nt
ce ;I('
4--/
0. Boitos, I. Breazu, A. Buteanu, S. Cioran, Al. Ciura, A. Cotrus, I. Cristea, qg qg7=$ 1--1

dr. E. Ddianu, N. Dascovici, dr. Aurel Dobrescu, Silviu Dragomir, I. Duma,

A. Esca, Mircea Florian, I. Flu eras, Vladimir Ghidionescu, N. Hoisescu, Ovi-
diu Hu lea, dr. Daniil Ciugureanu, dr. Axente lancu, dr. 1. lacobovici, Petru
Thus, Emil lsac, D. B. lonescu, dr. loan losif, dr. Victor Jinga, losif Jumanca,
=_=--
-.=----
----
M i0 <1 :
r-I
=,
71 'CII.
1-1.

1 0
;-I
-==--
dr. C. Lacea, I. I. Lapedatu, Victor Latiu, dr. Aurel Lazar, dr. A. Magier, ing. .=
Macsai, Aug. Maior, dr. Sabin Manuila, Simion Mehedinfi, Stefan Metes, dr. --7------ 0_, ,
^ CD
-I
Zaharia Munteanu, Teodor Nes, dr. loan Nandris, Sabin Opreanu, Zenovie 110 'd < F,--1
Paclisanu, Horia Petra-Petrescu, Ecaterina Piti.s, dr. Gh. Popovici, Septimiu __---._
1.-:-___7_-_ 11111 ,-4 E ,-4 c)
Popa, GhiN Popp, Constantin Popescu, dr. Gh. Preda, dr. Octavian C. Pus-
cariu, Sextil Puscariu, dr. Cornel Radu, Ion losif Schiopul, Valeriu Seni, dr.
P. Sergescu, dr. Gh. Sglintbea. Victor Stanciu, Vasile Stoica, dr. M. ,5erban,
G. $erban, dr. Dom. Stanca, Fl. $tefeinescu-Goangli, Petru Suciu, Const. Su-
defeanu, inginer $ulutiu, Gavril Todica, D. Tomescu, Isaia To lan, Vasile
-.---
--.-----
---=-7-

=--
i
CD
-I 7-1
,
"c$ '-'
3cov
p

,-1
C..) l_C'J

.,cD- c&
CD
F-I
r-.1

"
b.4
...=-.. CD ..t
Vla;cu, dr. Aurel Voina, D. Voina, T. 0. Vornic, dr. N. Zigre. cii
===- go
;1111
CZ 3 CC3

REPREZENTANTI IN PROVINCIE: -.= M

Oradea-Mare: prof. losif Pogan Sibiu: prof. Gh. Maior si Elie Mdgean
9 -( 7:4 :
=-=-. Ora CZ
0 CZ)
Cerneiuti: prof. Vasile Gherasim Teirgul-Mures: Traian Popa ----=:-..
0 nr3
1-4 ,-.1

Alba-lulia: prof. Horia Teculescu -.--

Turda: prof. Teodor Murdsanu

Brasov: ziarist Vasile Munteanu
Maramures: I. Barlea si dr. V. Filipciuc
Blaj: prof. Alex. Lupeanu sip $t. Pop Hateg: prof. Stefan Gherman
Sfcintu-Gheorghe: dr. loan Popa
Cohalm: protop. Emilian Stoica
----=
_-_,---

,-_--=
40 c" 0 rn
3c, cd
g Q.,
_(
ci)
-5

cd cl)
,..,
Ludosul de Murcis: prot. Romul Popa Beius: protop. Petru E. Papp L----_ ,--i 4
Lugoj: Pavel Grecu, redactia Cartes Poiana-Sdratci (Scicuime) pr. I. Rafiroiu --. Z "--, C)
Satelor" Saliste prof. Alex. losof -.Z.==.
0 . ,I-1 CD

,g CD
Timisoara: ziarist Octavian David si Sighisoara: 5'erban G. .$erban
i
-'-c-3.17.---1-

Valeriu Linea In Bucuresti: G. V lodescu-Rdcoasa -Z----

Careii-mari: Ion Vida -----

-= CZ -.E
lau: prof. Ghergariu
Judet,ul Feigaras: preot Mircea Tomas
In Paris: Adrian Corbul
In Roma: N. Buta 0
- ctl
---.2
(Tohanul vechiu) In Berlin: N. Bagdasar :Mil

.....,...................,,,,.._
Engel' Szabo
mare case de marfuri cu eels mai. diferite
specialitati de mode. pentru femei
4

4
ASTRA
Cluj P.-

o
41 Prima Fabriei Romani de Vagoane i Motoare S. A.
4
1.
1 10
S'a inceput marea desfacere 1.
1.
111

4
de sarbatori! . 4
41 Licenta exclusive de fabricatiune In Romania-
TELEFoN: 479. a TELEFON : 479.
41 Mare pentru cazane moderne cu Inaltii tensiune r
4
BLANAR 4 Cazane sectionale sistem Gefia
4 10
4Ai pentru presiune de regim pftaA la 32 Atm.
LOUIS DEWY 4
4
4
Lt
10

C L U J, 4
4
10

STRADA MEMORANDULUI NR. 3. I Pentru oferte a se adresa Direetiunei Generale:

- 10

CEA MAI VECHE SI MAI DE II CREDT'RE

II Bncur e t i, Str. Lascar Catargiu 11. 110

tE
BLANARIE DIN A RDEAL. I Adresa telegrafi3A: Vagonastra
MARE DESFACERE I Scrisori: Gasuta postala 136
san Directiunei fabricelor din Arad t
DE SARBATORI!! IihrlitelfrIvxmlirlittelrIFOT/Prm/vemmtInvIPX1ritmvirrvA\
2
www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA DE MAINE
REVISTA SAPTAMANALA PENTRU PROBLEME SOCIALE SI ECONOM10E
REDACTIA:
Editor §i redactor-§ef: PIATA UNIRII 8 - TELEFON 308
ION CLOPOTEL CJUJ, Dumineca 3-10 Ian. 1926
nummismiiiiiiiiiii[muniminimminiiiiiimiummisiiiiiiimitimiiiiiiiimaimmumimiiiimmu[cumimmiumnommunummimmimumil
PRO DOMO
Societatea de mains" intro en neat studine publicate sent intemetate pe data
nearer M anal al treilea de existenti. Stiintifice, aunt sintes5 ale uuor co-meted
Ne foci= de a eta Proeuete to mod ego- temeinice 0 ale visor gandiri adanci. As
mot. emote fileaselor publics resultate ceasta ravish: :Ina nu a holes sa face
de pe lama dainnicii sale de dot ant. nici opera de popularizer. Ea a tnieles ea
Semnalim does no mode...tie preocepari pazeasea o mijlocier Mtn aim si revista
redaettonale si lapilli cardinal, eh mist.- et:int:lice, intre island rorsenesc care se
la aceasta in limp este explicabila margineste In informalia curenta ci la o
mai min suposina ca Societatea de mai- popularizer° a chestiunitor sociale si e-
ne" s'a inlaticat in Romania ca o necesi- conomic°, revieta Stiintilice, en aparat
tate de primal ordin in vials etiinlitic documentat gi meoin, mai Me-
aceaste exprosie mimouloasit a pulsatim ans de meocuparile nublieului in general.
ni mama Ea poste ;Um ft goad mai pnlin indrepta-
Calculei nest. a fast signs: in public o tirea la existents, claca a oral romane. ar
curios:tate tot mai vie de a se Mina in ti facet in genul color atratne, cart, pe
media probleme ale timpani o elec.- Ian. matecialul informativ, peblich ee.
tura demi tiparituri strains. halal 10 ia rioase studii culturale, social°, economice,
mientarea de undo poate. Ne-am spas a- politice, juridice, literate, estetice.
lanai ca a hatut ceasul, c5nd public:chi Cum Meg, chestiunele amintite mai sue
noetri de seama Bunt chemati an se re. Aunt indispeasabile Mts.° tax a on pretentio
shae m asepra fistrebarilor ee Ii le pea de vista demecratica, gi fare dobandirea
atatia din public insetosati de a cenoacte unui anumit nivel cultural nepuland fi
roalitalea timpulni. crabs de democratie, ideia intemeteri: u.
lievista a aunt de invins maci mental:. nut organ care se mate ineemnatatea a-
Intaiu de toate indolenta enni time In castor chestinni, se Is face sale si
care in general se citeete prea putin. A a :trace atentinnea asupra la, antes
trebnit :poi formes¢ o a de ci- fi decal cu ofildura imbretigeta.
Uteri constanli. A invive Pasivmassilatee mel- Astf el s'a interne:at rev:ate Societe.
te. earl mee atlas. on Bustin u jertta tea de mai." en simple! seep de a nage
for aid mace aerobe si admire. Si a- interes nentru chestlile oconomice, sedate
ceasta revista a (ovine, gasindu-si Jana. in dew.: in Transilvania, de a expune
licit sat din clips aparitienti. Ea a rensit cu sinceritate si ebiectivitate chestienile
Hindca a fest create ea coraspenda once la ordinea allot, 0 de a Mdemna to sty-
lute.. bine determinate. A avut dela in- dierea el expenema diteritelor chestiuni
ceput spriden1 unor mined inenfleliti, econemice si sociale, tresind la vials g:
vioi ei activi, gate oricand s satisfica lam ance paturile noastre" intelectnale,
n talent et cemeetinta necesitilli cane- carecam lobe stare de desemajare apatite.
rale 0 eliintifice de actualilate, xespon- Eevista a easta sprignindu-ee to nature
sand resale pi precis Preece...or no tie. intelectnala, in chip logic nn Poole ti de
meet. continue societatea noastra. cal spridnitoarea ei. Ea merge de Meet In
lac pentru reusita ei Minhca ci raspAn- pas cu sufleMI ci aspiratille intelecteali-
dime ei nu ea orntat nici munch
munch', nici talii noastre, pi credintele loo sunt ace-
o stradninta, folosindume o Mt- Tendintele revistei nu pot fi de
gata qi active ei o anemia fare pereche pe not acelea ale masei mart a intelectualh
nest harem. Mtn enact., democratice, nati vale 0
Aceaste revista apreciind dela Inconel cultural°.
malitalea 0 pahlicvl careia nebula si se Pain a Mamma, in data de mice
adreseee, nu a weskit ad aiba cacao- program,ceasta
revisla nu poste fi decal demo-
ter Per stiintific. Revistele etlietifice se craica, on poste avea decal ivbieo sc In-
dreseaza limn public sutra., nu sent ac- terim pentru paterile lergi, pentrn ridicerea
desibile publicului mare, Si din acest fel so ciala, politica ci maturate a masselor.
e reviate avem destule. Ceeace insa n% revista no pante ti
Tot astle1 aus
ieseamna ea acoasta revista r disprelui de cot cn preocepari ad -anti natioeale. Pe.
gliinta. Din contra ea a Minim sa se pord antra in mama majoritate, o
adreseae totdeanna a eviler on comae- mash thcaneasca, de on substrat ebb per-
tenta In chestiunile sociale ci oconomice, fect enhar.
www.dacoromanica.ro
Anal III Nrii 1-2
NUDIA.RUL : LEI 20
IMME10111111111111111111111111111111Mainillgant
In siargit aceaste revista iata do
ca, conditia esentiala a and democra-
lii adevarate, gi.a Meet Intreaga date-
rte. Ea nn a crntat nom o jertte ei nits o
osteneala.
nicele ei variate, informalitle ei cul-
turale toldeanne exacta gi Or actnalitate,
studiile ei sincere si obiective asupra [ea-
MOW, nu pot avea de cat influenle bine.
faceloare asupra nivelului nostru cultural.
Rastandirea ei, dace i-a did pollute sa
traiasca gi sa prospere, a due ei lumina,
sentimental democratic, nationalismel
inalt, gi culture Meese, in teats partile
Ardealului indeosehi.
Aceaste :notate e ,inure eeviala .A.-
leana care a pesit en maces ti dincolo de
munti. Ea ici face datoria si :0 va
face-o 0 dincolo, hind. ea deli /Astro.
ea an col modest, corospendo mum neoe-
sitati social° si culturale edam si
late° wears °and pvblieoliile septima-
nate ale liomanier, ea spatial onPrinsator
01 Socielatii de mains", at °nista, evi-
dent ca am lost nevoiti se tavern din and
in sand sacriticii de program cedand roam
scriitori de marea, en alts vederi cleat
eels redactional° ori cu nits preoeuperi
decal cele strict economico.sociale, cari
derian comunico repede si mai pe larg
ideile for publicelui. Si large: cemetam en
in adancul nautili redactional a intrat no
enorm teane de manuscrise, fie ce eran
standacii de ale incepatorilor, lie cal
mea mull dela caracternl rev:stab
bateau area
fie can cuprindeart Materna clare de gen-
dire eri asoundeen pashas: personale; U-
pend trebnie scutit de °rice inegalitate.
N'ain pierdut din vedere yid on moment
urmMirea consesventa a programulai no-
she care va pates ti on clot mai complect
tradue malitate nu cal ne va mei 56
lamer anobete serioase ci gliintifice
pe taramn1 economic, cultural gi blopolitic
imMatigand pane' In amannute vista se-
date a Canturilor, oragelor ei eatelor.
Este toeste Imbucurator pentrn taro
noastra ca se desteleingte °coral °Daniel.
Namara eititoritor noltri creste an Hecate
eeeace este an bun augur pentru soar
to tiparnlni la noi.
Intram in and at treilea de ex:sterile
increektor: in pnterile noestre soothe do
birninta asignrata de cititort.
SOCIETATEA DE MAINE

Criza presei ardelene
Almanahul presei rornane" (1926) pu-
blicat la Cluj supt ingrijirea sindicatului
ziaristilor ardeleni si banateni, aduce
cateva contributiuni de valoare, desi
cam fragmentare, pentru cunoasterea
trecutului si prezentului ziaristieei ro-
manesti din Transilvania. Din contri-
butiile relative la trecutul apropiat e
de interes deosebit eapitolul despre ser-
viciile, pe care le-a adus cauzei natio-
nate mesa ardeleana in pribegie (1915
1919) prin infiintarea unui numar
considerabil de ziare si reviste conduse
in spiritul hotarit al luptelor i reven-
dicatiunilor politice culturale.
Dupe izbucnirea razboiului o seams
dintre cei mai buni ziaristi ai Ardea-
lului refugiindu-se in capitala Roma-
niei, an stiut face sa fie auzit cuvantul
lor, prin care isi gasia expresiune cre-
dineioasa durerea si speranta fratilor
subjugati. Iar mai tarziu, dupace Ru-
,sia a intrat in faza disolutiunii, aceiasi
ziaristi romani din Ardeal au alergat
cu insufletire in ajutorul fratilor basa-
rabeni, colaborand la opera de natio-
nalizare culturale si, politica a provin-
ciei instrainate, dintre Prut si Nistru.
Prin exodul atator condeie viguroa-
se, cate au parasit Ardealul in anii
1914-16, evident ca, presa romaneasea
de aici a pierdut cateva din cele mai
bune forte. Astfel criza presei ardelene
o putem oonsidera ca deschisa chiar
din vara anului 1914, deodata cu iz-
bucnirea rasboiului. Loviturile justi-
tiei maghiare, intemnitarile si depor-
tarile, de care au avut parte aproape
toti 'ceice indrazniserd sa, mai spina
cate un cuvant .sinter si. hotarit in
coloanele vre-unui ziar romanese, ur-
mau sd dea acestei prose lovitura de
grajie, in preajma intrarii Romaniei in
rasboiu sau imediat dupe retragerea
armatei r.omane din Transilvania. Zia-
rele romanesti, cari au reusit sa-si con-
tinue aparijia si in anii de grea incer-
care 1916-1918, au tanjit in mutism
chinuitor sat intr'o renunjare dure-
roasa la demnitatea care formase mai
inainte prestigiul presei nationaliste din
Ardeal. Doar singur Drapelul` din Lu-
goj daca, mai izbutea sa strecoare prin-
tre randuri sau in cadrele vre-unei
anecdote *i ghicitori inofensive cate o
aluzie invioratoare sau cate un cuvant
de incurajare pentru cetitorii sai. Ati-
tudinea aceasta avea sa o plateasea
mai tarziu asa de stump directorul
,;Drapelului": prin suferinjele temnijei
unguresti din Seghedin, de unde nu-
mai revolujia izbucnita in Octomvrie
1918 1 -a putut libera.
In preajma adimarii dela Alba Julia
a inceput sa reapara Romanul" din
Arad, a luat oarecare avant Ga'zeta
Poporului" din Sibiiu si s'au ivit- in
mai multe centre culturale din Ardeal
initiative de ordin ziaristic romanese.
Dar incerearile de a readuce presa ar-
deleana la inaltimea, si inflorirea, pe
care o atinsese in ultimele decenii ale
secolului al XIX-lea si la iticeputul ce-
Jul urmator, pant la 1911, nu au putut
da rezultatul dorit nici dupace s'au in-
tors acasa ziaristii pribegi.
Criza presei ardelene a continuat,
fiincled o mare parte dintre ceice con
tribuiserd, in deceniile amintite, fie cu
munca lor, fie cu spiritul lor de orga-
nizare $i de sacrificiu, la progresul si
prestigiul ei asa de accentuat, erau
chemaji sa-si dea acum obolul la opera
grea de organizare politica si cultu-
rale a Transilvaniei sub regim roma-
nese. Cand a inceput sa apart la Si-
biu in 1919 Patria", multi credeau
ca va fi posibila o concentrare a tutu-
ror fortelor *i talentelor ziaristice, ma-
car in masura in care se realizase a-
ceasta priri gruparea in' jurul Tribu-
nei" *i, mai tarziu, in jurul Roma-
nului" din Arad. Dar s'au inselat in
asteptarile lor. Abia la zile marl, data
mai aveau cititorii acestui ziar bucuria
de a se intalni cu numele scriitorilor
politiei, pe cari ii indragisera din tim-
pul luptelor contra guvernelor ungu-
resti. Imbratisata la inceput cu toata
increderea din partea publicului arde-
lean Patria" dupace s'a mutat la
Cluj -- a ajUns in situajia neplacuta
de a vedea micsorandu-i-se numarul
abonajilor si eititorilor. Va fi contri-
buit la aceasta si rivalitatea, destul de
primejdloasa pentru ea, a cotidianului
Vointa", care incepu sa apart la Cluj,
cu sprijinul banese al unui consortiu
financiar si cu colaborarea Wind, de
promisiuni a unui grup de scriitori
dintre eel mai apreciaji. E regretabil
lust, ca din fuziunea Vointei" cu
Patria" n'a putut isvori un nou avant
pentru aceasta din urma
Ce sa mai spunem despre celelalte
cotidiane romanesti ale Clujului? Par
tidul poporului a faeut modeste incer-
earl prin cotidianele de scurta durata
Romania" si Gazeta Ardealului", iar
partidui liberal prin Infratirea", fa-
rt a putea trezi hash in masele eetito-
rilor vre-un interes mai viu pentru a-
ceste intreprinderi ziaristice. E deose-
bit de semnificativ si tot asa de con-
cludent faptul, ea acest din urina co-
tidian a trebuit sa apuna tocmai in
timpul guverndrii partidului politic,
care i-a dat fiinta.
4
www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA DE MAINE
Ana cand presa ardeleana roma-
neasca se sfarima astfel sub povara
unei crize care ameninta a deveni
permanents, presa minoritard inre-
gistreaza succese apreciabile fie prin
organele cotidiane sdsesti din Sibiiu
si Brasov, fie prin cele unguresti din
Cluj, Oradea, Arad si Timisoara. Nu-
ma,rul muneitorilor pregatiti si bine in-
armaji sporeste.in ogorul presei mino-
ritare, iar in al celei nationale-roma-
nesti a scazut, din cauza imprejurarir
lor schijate mai sus, si continua sa,
scads.
. in fata acestei situajiuni toti factorii
cu simj de rtspundere pentru directia,
in care se face educajiunea cetatenea-
set extrascolard, isi vor injelege care
datoria de a lua fart intarziere masu-
rile necesare pentru infiinjarea si sus
jinerea unui cotidian romanesc, care
sa nu fie in serviciul partidelor, ci de
asupra lor, spre a indeplini in spiritul
glorioasei traditii ziaristice ardelene,
cu seninatate si devotament misiunea
de a impartasi educajie nationala-pa-
triotica si morals-crestineasca nu nu-
mai noilor, ci si vechilor eetateni ai
Romaniei intregite? Statul insus nu va
putea consimji, ea datoria lui de. a
sprijini, indruma si controla educajia
cetatenilor sa fie limitata numai la
scoala, la biserica, la easarma si la
cateva societati culturale, ci va trebui
sa o extinda, Fara intarziere si asupra
ziaristieei, care e scoala tuturor.
Fiind presa ca un veritabil dynamo-
metru al vietii. najionale .si de stat,
evident ea orice criza a ei ar trebui sa
pu_na pe ganduri pe toti cei datori a
ingriji de buna indrumare a trebilor
obstesti, indemnandu--i sa is masuri
potrivite ,pentru indreptarea raului *i
pentru evitarea consecinjelor funeste,
cari pot izvori din perpetuarea lui.
Ar fi cazul sa incheiem cu traditio-
nalul avertisment: videant consoles,
dace in zilele noastre cansulii ar mai
avea kirechi de auzit si pentr-u altceva
decat pentru stridenta muzica de par-
tid. I. Limas.
S'A PUS IN VANZARE ! ! !
intaiul Almanah al Presei
Romane, editat de Sindica-
tul Presei Romane din Ar-
deal si Banat, la care co-
laboreaza cei mai distinsi
membri de onoare i activi
ai Sindicatului. Pretul unui
exemplar: editie simply 50
de lei, editie de lux 100 lei.
 SOCIET ATEA DE MAINE
Manifest ri triste
Ni se wince la cunostizz(c1 cd intr'un
liceu din Transilvania, cei mai multi
elevi nu au volt sa primeasca inaintea
Craciunului, slanta impartasanie.
Ca sunt intre tinerii de astazi unii
cari nu cred, nu e mare blow. Totdea-
una au lost necrediciosi si atei en
aceasta lame s; vor mai fi. Ca acei cari
nu cred nu au volt sa prizneasca sfanta
iznpartasanie, iarasi nu e vre-un ran.
In aceasta am voi sa vedem chiar res-
pected pentl'it credinta altora. Impar-
tasania este taina cea mai sfantd, si
batjocurirea ei, dace, ar f; lost luata
fora credinta, ne-ar fi durut mai mutt.
Unde vPdenz, insa, not manifestarca
tristd este ca aceasta reactiune a tine-
retitled se produce in fata straduintei
Statului de a da acestuia o cducatie
etzreanista si cresting. Ma; de malt ele-
vet gasea chiar in .scoalci preocupcirt
criticiste. Asculta pe insusi prolesored
discutcind de pe catedrd cele mat
ascunse sentimente etice si scrutand
constiinta si credinta sa de ganditor.
Astazi nu mai e astfel. Profesorii, un-
mand programul analitic,. nu iesd din
echilibrul pe care Min;sterul l-a stabi-
lit intre discipline. Pana si in clasa
III-a se invatcr religia si in afara
de multele ore de limb; (latina opt ore,
si asa nzai departe), prea patine ore in
care devil sa gandeasca, sa. analizezc,
sd confrunte disciplinile.
Altadatei elevul cetea enorm. Pawl
la sfarsitul liceului at nu numa; tre-
cuse intreaga literaturd universald, de
biceiu cetitd, dar cetise multe, foarte
multe carri de critics, de Plosofie, de
filosofia sti:zitelor, cunostea pe La-
marck, Darwin, Haeckel, Oswald, pa-
trunsese Marxismul, cunostea pe He-
nan, fireste si pe Chateaubriand, cu-
nostea crestinismul luminat de critics
si istorie. El putea sei nu nzai fie cre-
Intensificarea productiei agricole
Am schitat, in cloud, articole, uncle
aspecte privind productia intelectuala
si materiala, a$a cum se desprinde din
realitatile date azi. Azi precizarn o cre
dints, ca sa, putem lace o conlesie.
Ne dam searna de complexul flexor
Jar si trebuintelor, ce ni le impune ina
intata viata de stat $i sintetizdrile $11
intifice, culturale, sociale $i economi-
ce, ce se desprind din munca $i traditia
de secole, pe care e stapan Apusul.
In acelas timp insa nu vrem sa no
soeotim realitatile noastre. Fericilii,
care alcatuiesc cel mult unul la zece
mii din neamul nostru, care s'au edu
si s'au infruptat din binefacerile de
ordin superior ale Apusu ui, nu pot $i
IN vA TA MANT-EDUCATIE
dincios, putca sa aiba o credinta a lui.
Altadata, se ganclea. Elevii foloseau in
plin regimul liceului, in izzvatatura sa
universala, si sp;ritele Ion lucrau activ.
Astazi nu mai este astfel, pcina in clasa
V III-a elevii 1st pieid tinzpul cu caiete
fi amos liniate doter li-se pune nota
s: in clasa III-a pentru caiete! cu
caiete cu mii de cavinte scoase si cu
traduceri, care nu se adreseaza spiri-
tului, ci unei mccanice etimologice si
sintactice. Elevii lilt mai cetesc de cut
lucruri in strictd lcgatura cu scoala, nu
mai au preocupcir; incite, nu mai gin-
desc. Ei nu pot avca o convingere pro
sac contra unei teorii, unei credinte.
Letru ci filisofia nu are niciun inteles.
Logica e mecanica, psihologia fiziolo-
gie. Despre istoria filosofiei si despre
evolett;a cugetarii omenesti nu a auzit
nici unul.
I-rin urmare Statul nu a reusit sa
faca din elevi nici cresteni, nici iubitore
ai ratiztnei.
Vinci nu este a elevilor ci a scoalei.
Este ceva vicios acolo. Ce rost are in-
rataniantul religiei crestine, clued at nu
trezeste in con.stiinta copiilor idealul
crestin, iubirea de relight lui Christos?
La ce ne foloseste Apologetica si Exe-
gc tica daca copiilor le piere credinta
pe cure parintii le-au insuflat-o, de
n ici, in sullet? Ce rost are intreg in-
varamantul unzan;st, data nu inalta cu
nimic sufletul copiilor, dacci nu-i in-
deammi sd gandeasca, clued nu le des-
chide perspective asupra desvoltarii
cugetdrii, consti;nrci si civilizatiei ozne-
nirii pe acest pamant, pentru a vedea
uncle, spre ce fel, trebuze sa se indrepte
pasii umanitatii?
Sant semne triste, care ne desleaga
viitorul intunecat al acestui neam, ca
linia vietii si a »loge', din patina.
N. Ghiulea
= milioane contribuabili agricoli.
Pli OM. E HE ECO/V OMICE
ar li gresit sa forteze salturi in nature.
Lipsa traditier sintetizata in Apus,
condamna massele noastre populare sa
se folosiasca, Inca o huna bucata de
come, de nrijloace, rudimentare $i ex-
tensil e, dar in lot cazul mai potrivite
realitatilor noastre, decat mijloacele
sociale $1 economice, consacrate in A
pus si importate, lard rand, de eatre
cm care pe vremea 1 ii Eminescu, isi
justificau escursiile in Apus cu cote un
papuc de curtezana". Azi le justified
prin import de n asuri si copieri de
legi din Apus, care se potriN esc ca
nuca in perete cu trebuintele $i reali
tatile noastre. Dovada: Codul muncii
in preparatie, legea can on or agricole
www.dacoromanica.ro
5
copiata din Belgia tatonarile cu le
gea impreviziunii; teoria revalorizarii;
Icgea impositului; defalcarea liceelor
in modern, clasic, real si a gimnazii-
lor civile cu programele de azi etc. etc.
Nu mai vorbesc de incercarile im
purtului ideologiei Alarxiste si de pro
pagandele de pc urma scrisului unui
Engels, Alax Nordau, Kautsky, Gustav
Le Bon Oita la Barbusse.
De sigur ca pe terenul cercetarilor
stiintifice, suntem maguliti de Cate on
avem reprezentanti ai diferitelor si
steme filosofice, sociale si de adanciri
in domeniul tuturor cercetarilor teore
lice.
rimejdia noastra Incepe insa a
Lunci, cand vrem sa uitam ca aplica-
rea acestor sintetizari de munca $i tra
dilii, cc se perd in ncgura vremilor
poate sa i fie latala unui popor, care
ahia are inceputuri de imprietenire cu
scrisul si cetitul numai de cateva de
cenii si care $i azi are peste 60 la suta
de analfabeti.
Nu se poate trece cu teorii importa
to peste veacurile de surghiun $i sub
jugari indurate de neamul nostru, ea sa
olerim generoase prilejuri de afirmare
parvenita, c elor cdteva sute de repa-
triati, care nu si iau oboseala sa cu-
noasch adevaratele noastre realitati,
a$a cum ele se prezinta azi.
Clasica este, sub acest report, noua
lucrare a d-lui St. Zeletin: Burghezia
romans, originea $i rolul e4 istoric"
min care vrea sa ne convinga ca o
mana de detentori politici $i profitori
irnprovizati, au alcatuit si sunt a se
privi ca o burghezie romaneasca.
Or, toata lumea stie ca si dupe in-
tregirea neamului, toti cei ce ar putea
apartine burgheziei, nu clan nici un
rn ilion de contribuabili faLa de 7 juin.
Cand slim ca burghezia satelor nu
da nici cifra de 100.000; cand stim ca
muncitorii no$tri industriali nu clan
nici cifra de 200.000 si intreaga pope
lade burgheza a tuturor oraselor larii,
in frunte cu Capitala, nu dau decal,
re o 2 milioane suflete ne intre
I am, data grosul populatiei, restul de
aproape 15 milioane suflete, cc sunt,
daca, nu agrieultori?
Cred ca sunt la largul men, cand
affirm gresala ce se face ca 95 la suta
din preocuparile noastre, din legiuirea
noastra, din politica noastra socials,
economics, $i de administratie sa fie
pe ntru cele 15 la stria ale orasenilor $i
burghezilor si nu pc ntru cele 85 la
sofa ale populatiei agricole, care for-
meaza aceasta taro.
Ca suntem datori sa nazi= inspre
completarea noastra soc'ala sr econo
I lied"; sd, at em industrie, negot, alori

zatori economici sub raport material si
sane tinem la curent cu productia in-
telectuala, pe toate terenele este fi-
resc si de dorit.
Dar nu avem scuze sa neglijam si
nu avem dreptul sa stingenim cea mai
mare, cea mai puternica, cea mai ro-
maneasca productie a tarii, care azi
ne-o dfi agriculture.
Sanatatea, cinstea si eel mai puter-
nic rezervoar de energie, noua ni-1 dau
satele plugaresti. Sprijinirea produc-
tiei acestor sate, trebuie azi sa pre-
cumpaneasca si sa primeze toate cele-
lalte productii.
Intensificarea productiei agricole
trebuie sa fie, in aceste vremuri de
transitie, preocuparea tuturor econo-
Problema locuintelor in Franta Si Anglia
Locuinta confortabila si proprie este
o conditie de existents pentru un func-
tionar. Pe functionar, ca sa-1 fixezi de
slujba ce o are, ca sa-1 legi cu toate
energiile lui sufletesti de Indatoririle
lui profesionale, trebuie sa-1 feresti de
mizeriile luptei pentru existents. A-i
plati leaf. fara a i da locuinta, sau a
i o da in forma in care se da astazi,
prin metoda de barbara rechizitionare,
inseamna a demoraliza, a semianarhi-
za corpul functionaresc.
Din lipsa unei mai largi prevederi
politice si din cauza unei economisiri
inguste, Para perspective, se cauzeaza
statului si progresului public pagube
incomensurabile, atat in domeniul mo-
ral, cat si in cel economic..
0 functionarime pauperizata nu e
in masura a da decat un sfert din
puterile sale slujbei ce o ocupa. Trei
sferturi le pierde in lupta acerba ce o
poarla cu chiriasii si cu multimea de
mizerii cauzate de lefurile mici, la
multi sub minimul de existents.
0 functionarime subalimentata este
o calamitate public., atat pentru stat,
cat si pentru societate. De aici anar-
hia in viata noastra publics cu corte-
giul ei funest de viciuri.
nd functionarimii locuinta si le-
furi indestulitoare o redam intreaga
functiilor publice. Normalizam, occi-
dentalizam viata noastra publics.
Intreaga lumea noastra functiona-
reasca se agita pe tema locuintelor.
Daca in vechiul regat, unde functio-
narimea are vechi traditii si poate si
proprietati familiare, problema locuin-
telor, nu este asa de acuta, la noi, in
Ardeal, este de acuitate presanta. Ne
sbatem de case ani, fara sit gasim o
solutionare. Aceste framantari izolate
nu vor duce, decat foarte greu si foarte
Varziu, la o deslegare. Sunt modalitati
mistilor, sociologilor, legiuitorilor si
oamenilor de guvernare si de creatie
real..
Crearea conditiilor de productie si
inlesnirea valorizarii produselor agri-
cole directe si indirecte ne vor creia
bunurile publice si posibilitatile de a
ne insirui in areopagul mondial social
si economic.
La adapostul rezultatelor productiei
agricole, va fi posibila productia inte-
lectuala sprijinita materialiceste si nu-
mai dupa infranarea si infrangerea in-
termediarilor si a profitorilor, vom pu-
lea vorbi de o burghezie romaneasca
adevarata si sanatoasa.
Vasile C. Osvada
practicabile si poate si executabile in
societatile occidentale organizate. La
noi, cu tembelismul nostru oriental, Cu
absoluta lipsa a simtului de solidari-
tate profesionala, nu vor aduce nici-
cand sau numai anevoie solutionarea
dorita.
Alte tars, ca Franta, Anglia, Statele-
Lnite, Gehoslovacia, sunt de mult pe
calea solutionarii depline a acestei
probleme. Voi face cunoscute sistemele
de solutionare ce se aplica', in aceste
taxi, spre a crea o atmosfera de interes
in jurul for.
In Franta se incearca resolvirea
problemei locuintelor pe tale coopera-
lista. S'au infiintat spre acest stop co-
operative de constructii. Unele din ele
urmarese scopul de a face pe munci-
tori proprietari de case'. Spre a deveni
cineva proprietar de casa trebuie sa
indeplineasca anumite conditiuni; sa
subscrie un numar de actiuni aproape
egal cu valoarea casei, varsand o par-
te din valoarea aceasta in numerar; 2)
s. garanteze achitarea restului din
costul actiunilor prin ipotecarea ea-
sei; 3) sa fach o asigurare pe viata.
Indeplinind cineva aceste conditii
poate deveni numai decat proprietar
de casa. Poate sa ajunga cineva pro-
prietar al unei case intregi sau al unui
etaj, on numai al unei parti dintr'un
etaj. Aceasta forma de proprietate se
practica in Franta numai de cativa
ani. Tot asa se practica si in Cehoslo-
N aeia.
r titnpul din urma sistemul de con-
struire de case pentru vanzare Incepe
sa fie pardsit, fiind inlocuit cu siste-
mul de construire de case pentru chi-
rie.
entru muncitori, mai ales, e mult
mai ieftin si mai economic A. fie chi-
www.dacoromanica.ro
6
SOClETATEA DE MAINE
rias al unei case, decat prof rietarul a-
celeia. Pentruca cineva sa fie proprie
tar de casa trebuie sa plateasca: chi-
rie, premiul de amortizare si premiul
pentru asigurarea vietii. Chiar si la
termenul de imprumut mai lung, d. e.
`.:0 de ani, premiul de amortizare va fi
cel putin 25 la suta, iar premiul pen-
tru asigurarea vietii de cel putin 1.5 la
suta. Astfel ca, in total, platile anuale
se ridica la 4 la suta din suma intrea-
ga. Prin aceasta plata de chirie aproa-
pe se dubleaza. Pe Tanga motivul de
ordin financiar mai sunt si altele, pen-
tru can muncitorul industrial francez
isi doreste mai bucuros o cast cu chi-
rie, in conditii de stabilitate avanta-
gioasa decat o cast proprid.
Casa proprie It leaga de loc si de
patron. Apoi este o plasare rea, ira-
tionala de capital. Daca muncitorul
vrea sa si vanda casa, o va putea face
numai cu pierdere pentru sine, iar da-
ca moare, dispare valoarea intreaga a
casei, in urma greutatilor imp&rtirei.
Se fac obiectiuni contra cumpararii
de case, ca proprietate, nu numai din
punct de vedere al muncitorului, ci
chiar si din eel al soeietatii care con-
strueste. Pentru societatile provizorii,
infiintate numai cu scopul de a face
din fiecare societar proprietar de cast,
chestiunea nu e grea. Dupa ce si-au
realizat scopul, aceste societati n'au
decat sa se desfiinteze.
Pentru societatile de constructii cu
un program fix, sistemul mentionat fa-
ce imposibila realizarea in viitor a
unor proecte serioase.
Muncitorul, ca proprietar, poate fa-
ce ce va vrea cu casa. Ceeace contri-
hue la suprapopularea si la pauperiza-
rea clasei muncitoresti, iar societatea
este impiedicata in indeplinirea sco
purilor sale.
Din aceste si din alte motive siste-
mul de constructie de case pentru van-
zare se paraseste, adoptandu se siste-
mul de societati cooperative ale chi-
riasilor de locninte".
Acest sistem s'a aplicat mai ales in
Anglia. -
Capitalul necesar pentru scopul a-
cesta se aduna in acelas fel cum se
practica la cooperativele de construc-
tie. Se subscrie cotizatii, can se varsa
treptat in rate lunare.
0 parte din capital trebuie varsat In
numerar, care se poate obtinea pe ea-
le de imprumut. Ca proprietar al ea-
sei si al pamantului figureaza coope-
rativa. In felul acesta societarii nu
sunt numai chiriasi, ci in acelas timp
sunt si actionari. Ei trebue sa aiba un
anumit numar de actiuni, can repre-
zinta valoarea Iocuintei for. Prin a-
ceasta ei sunt si proprietari. Locuin-
SOCIETATEA DE MAINE

tele $i le inchiriaza for insile, fiindca proprietari de toata, siguranta In ce $1 pe care cercetarile ni-1 poate pu-
societatea, care este proprietari este privc$te plasarea capitalului. ne la indemana, ca legiuirile a$a
formats de ei Insisi. Data ne vom aminti, spune Ch. zise protectioniste ale statelor asu-
Societarii unei asemenea societati se Gide, viata Brea, la care sunt expusi pra mi$carilor muncitoresti, nu au
bucura de toate avantajiile chiriei, In cliiriasii, mai ales in ultimul timp, fort in toate timpurile altceva, de-
trucat pot sa stea cat vor vrea si sa nu se poate sa nu apreciem acest ora- cat o aparare indirecta a interese-
abzica ori cand. sel fericit, ai carui locuitori nu sunt a- lor capitaliste, fat de revendicarile
!n cazul cand parasesc casa, atunci gitati de teama de a fi ramasi intr'o la o viata, mai bunk, ceruta de mul-
o predau societatii, care, la cerere, re- bung zi fara locuinta, ci toti se ga- timea producatoare de bunuri.
trocedeaza actiunile ce le poseda. sesc la ei acasa, ca o pasarica In cui- Acelas lucru it descoperim in
In acelas timp societarii se bucura hul sau, pastrandu si Insa aripile si proectul de lege al camerilor de
Si de toate avantajiile de proprietate. putand sa sboare cand vor vrea". munch', ce se va prezenta spre a-
Cat limp platesc, nu pot fi evacuati, Aceste cooperative In Anglia sunt probare corpurilor noastre legiui-
iar plata de chirie nu poate fi sporita, destul de numeroase. In 1922 existau toare.
decal numai prin adunarea generals 245 cooperative de chiriasi cu aproape Cercetancl proectul in intregime
a societatii. Profitul, pe care 1 are so- 13,000 societari si cu un capital de in mod absolut obiectiv, vom gasi o
cietatea prin sporirea platii de chirie, 8,200,000 lire st., ceeace corespunde lectura din tole mai nebuloase, in
se va repartiza, dupa principiul coope- aproape exact valoarei caselor si pa- special in pasagiile cari ar trebui
rativ, intre societari In proportie cu ma.ntului. Majoritatea membrilor ace- sa fie cat mai dare. Astfel gasim in
plata de chirie pe care o varsa fiecare. stor societati mai degraba se recrutea art. 3 al legii urmatoarele: In re-
In felul acesta sporul de chirie plata za din mijlocul micei burghezimi, de- gulainentele pentru camerile de
de fiecare societar, se va restitui fie- cat din mijlocul muncitorilor industri- munch' Si sectiunile for se va a ea
caruia sub forma de dividends spori- ali. in vedere ca functionarea lor, in
ta. Eventual sporul se poate intrebu- conformitate cu legile, sa alba la
inta pentru Imbunatatiri generale, In Asemenea societati exists si in A- baza organizatiunile profesionale
merica si chiar si In Rusia. Franta
constructiile de utilitate publics.
nu are cooperative de locuinte. obligatorii!?", pe categorii profe-
Societarii se bucura ca chiriasi de sionale, cari, conform legilor sa
toata linistea Si independenta, iar ca Petri' Such]. poata colabora cu camerile de mun-
ch' Si sectiunile lor, in indeplini-.
rea atributiunilor date acestora".
Proectul de lege al camerilor de munca 0 spunem sincer: nu pricepem ce
vrea legiuitorul cu aceste organi-
0 viie nemultumire a provocat in chestia muncitoreasca, ce isi is din zatii obligatorii. Sa se refere oare
randurile muncitorimii manuale, zi in zi un caracter tot mai pro- la existenta .,sindicatelor galbene"
Proectul de lege pentru infiinta- nuntat, a elaborat acest proect de cari nu sunt deck un surogat Si o
rea Si organizarea camerilor de lege. coada de topor in maim, color ce
munch' si a consiliului superior al E interesant faptul, ca in expu- lupta fati$ contra organizatiilor ac-
muncii". nerea do motive se recunoaste, ca tuate muneitoresti?
Ziarele muncitoresti au comentat tam noastra ajungand intr'un sta- Sa se refere in mod sincer la or-
cat se poate de asnru acest proect, din de desvoltare industrials inain- ganizatiile existente? Atunci ce rost
considerandu-1 ca facand parte din tata, se cer anumite legiuiri dupa, are cuvantul obligatorii?"
$irul legiuirilor de restrictie al li- tipul color existente in %rile apu- De asemenea sunt aliniate in-
bertatilor de organizare muncito- sului, cari dispun de o industrie tregi cari au o multime de fete Si
reasca. puternica. de posibilitati de interpretare. Art.
De bung, seams ca, aceasta atitu- T)ar in acelas timp, legiuirile 7 al. c. ne dg, o asemena proba.
dine ferm ostilk ne-a indemnat in- croite la noi, nu iau decAt ,.miro- Dar sa lasam deocamdata co-
tr'o masura oarecare de a-1 cerce- sul" celor anusene, iar fondul ... mentarea ..stilului in doi peri", care
ta Si noi. fereasea sfantul! Ce e drept, nici nu e format din atatea portite. Aceasta
Intotdeauna soarta unei legiuiri incerc sa fac sau sa pretind o conn- se observa aproape la orice legiui-
muncitoresti, in epoca noastra, a paratie intre noi Si arms, din puter- re. Fauritorului de legi ii trebue
format domeniul dificil pentru le- nicul motiv ca nici statul si nici totdeauna o sable eu doua tail,-
giuitor, deoarece trebuia sa se le- muncitorimea nu pot fi compara- $uri, pentru a o putea manui dupa
gifereze raporturile dintre capital te. In orice caz ar trebui, ca eel pu- cum ii cer interesele.
Si salariat. Ori, in acest caz, legiui- tin atunci, cand pretindem a ne ti- Legea insa are o alts parte care
torul se gaseste fatal pus intre do- ne de pasul vremii, sa fim loiali Si ne pare oarecum curioash. In arti-
can Si nieovala. Adica, intre situa- cinstiti: orice om cu judecata, nu colul 2 ea spune: In aceste came-
tia de a impaca revolta multimei poate admite introducerea unei re vor fi renrezentati toti acei cari
care pretinde o noua viata mai noui legiuiri, fara, a tine seams muncesc fizic, intelectual. profe-
omeneasca, mai libera, Si de a servi de mediul de viata socials in care sional sau artistic, salarizat sau
interesele marilor trusturi capita- traeste nonorul. caruia vrei sa-i a- nu, intrucat ei nu fac parte din al-
liste, reprezentate prin marea sau duci legiuirea. T)ar nici sa aduci o te institutii oficiale creiate prin le-
mica industrie, pe ale caror forte, legiuire care in aparenta sau in ge pentru apararea intereselor for
incontestabil, se razima puterea ..exnunere de motive" sa-i spui de- profesionale Si intrucat indeplinesc
statului de azi. mocrats si necesara vremii. iar in conditiunile de a fi alegatori la ca-
Cam in aceeas dilema consideram fond. sa nu fie altceva. decal o ga- merile de munch". Ori dung cum
si pe fauritorul acestui proect. Eri- tuire a drentului de organizare. glasueste acest articol, legea cu-
jindu-se in protectionist fats de Este un lucru de netagaduit, prinde in complexul ei de organi-

www.dacoromanica.ro
7
 SOCIETATEA DE MAINE

-rare nu numai inunca manuala ci Sa vedem tine sunt membrii de in cazul acesta no vain poineni si
t,i pe cea intelectuala. lv u stiu ce drept si corespondenti, pentru a ne eu cei 14 intelectuali tot partizani
in.tentie a avut legiuitorul and a da seatna si ce fel de legatura pot ai gmernului, ha poate rope si a-
generalizat munca, care in mod at ea ei cu interesele muncitorimii. comoda dupa interes si din grupul
logic cuprinde ambele categorii , Stint membrii de drept: 1) Cate un in u neii man uale.
dar este stiut, ca intre munca ma- delegat din fiecare consiliu jude- Asa stand lucrurile, nu pricepein
nuals incatusata in regulamentol jean din circumscriptia Camerei; cum se poate mind_ acest proect,
d fier al uzinei si munca intelec- 2) Un delegat al consiliului comu- lege muncitoreasca. Desi incadrate,
tualului fiber este o diferenta cola- nal al cornitnei untie functionettza a tat camerile de munca cat si con-
sala. Pentru muncitoi ul parlit din camera, sau al fiecarei commie ur- tile statului, cele mai de searna, to-
fabrics legea, va fi o liters sfanta de bane in cue se gaseste o sectinne; 3) siliul superior, numai cu autorita-
el anghelie si un lant de fier, pe Inspectorii industriali sau agricoli tusi legiuitorul ne itinteste cu ne-
cam' pentru intelectualul cu vaza din circumscriptia respectiva; 'I) siguranta si probabilitatea unei
din partidul de guvernamant, to fi Medicul primar si Inginerul sef al funetionari subversive a camerilor
o nimica loath, de care nu se va sin- judetului uncle funetioneaza came- de munch, cand introduce art. 19
chisi niciodata. ra; 5) Un delegat al casei cercuale: care spune: .,Consiliile camerilor
Dar acest nonsens iese mai mull Presedintele federalei cooporatiste: do munca pot fi dizolvate in cazol
in evidenta cand comparam art. 2 doi clelegati ai eamerelor de co- cdnd lucreaza in contra intereselor
al legii cu pasagiul citat mai sus inert si industrie si un delegat al superioare ale Statului".
din art. 3 relativ la functionarea camerei de agriculturä. Acesti Sa filn seriosi sinceri, nit
camerilor de munca avand la baza, mernbrii isi vor deseinna totaclata gasim nici un stop bine determinat
organizafiile profesionale obliga- si supleantii. Membrii corespon- in existenta acestei legi care sa de-
torii. Se pune intrebarea: Uncle este denti vor fi in numar de 10 si vor fi serveasch interesele multimei mun-
sindicatul artistilor, poetilor, pro- alesi dintre persoane reputate prin citoare. Cu ce amelioreaza ea ac-
zatorilor, doctorilor, farmacistilor, cunostintele for in chestiunile so- tual- situatie jalnica, morale, inte-
advocatilor, contabililor de band, ciale si muncitoresti, chiar dace nu ler :a si materiala a nenorocitu-
procuristilor, samsarilor, cocotelor, fac parte din categoria celor pre- lu. care paseste funerar pe uliti no-
etc. etc.... Cand muneitorul pgs vazuti la art. 2 , aclica din clasa roioase in faptul diminetii si in
seste pragul fabricii, intalneste in muncitorilor manuali si intelec- preajma noptii, cu burta lipith de
tale o multime de oameni, cari a- tuali. scale, catre uzina si de acolo inapoi
learga dupa prune si o castiga Pauli aici vedem destul de clar la bordeiul mizerabil? St fie oare
de multeori mai usor de cat el si ce mai ramtine muncitorimei Dar explicatia aliniatului 2 din art. 4
se pune intrebarea data si acestia sa mergern mai departe, la consili- in care camerele de munch au in-
nu se pot numi toti muncitori? Ras- id superior al muncii. Aici repre- sareinarea de a exercita actiunea
pundem hotarit da! Atuncia toti zentantii SP impart in modal urma- de control si indrumare asupra
trehuesc organwati in sindicate si tor: Grupul delegatilor statului, al plapandelor ,.organizatii profe-
aceste organizatii sa stea la baza muncii si al patronilor. Statul e re- sionale" existente? Pe bunt seama
camerii de munca. Caei de altfol, prezentat prin: Direct. asig. sociale, ca aici e ride\ arid. 0 lege cauta sa
CP nutem considera ca munca, de- Direct. sere. Comercializarilor, di- controleze pe alta.
eAt modalitatea de a scoate pant ne- rectorii generali at industriei. co- Cu legiuiri faurite dung vechiul
cesari existentei. mertului, minelor, P. T. T., C. F. B., calapod de viclenie si fardate cu
Veti spline, ea munca, nu se pos- S. M. B., B. M. S. Un reprez. al vopsea apuseana, nu putem noi sta-
te con sidera deed t productivita tea, Intrep. M. de R., dir. gen. al in- tornici niciodata a viata, economics
adica castigul existentei Cu sudoa- vat. porfesional, titularul catedrei solids $i o prodnctie rationale.
rea fetei. Dar oare, nutem noi apli- pentru accidentele muncii dela fa- De acest adevar trehue sa ne pa-
ca acest rincipiu in mod absolut cult. de medicine din Bucuresti, Di- trundem eu totii, fie eh facern par-
e-eneral in societatea de astazi, sau rect. sere. igienei industriale, um te dintr'o tabara sau dintr'alta.
nu' E o intrebare -rea subversiva. director dela ministerul de agri- Ion Blehedinteann
cult. si direct. gen al Muncii In
Si atunci_ramanem la realitate. total 15 reprezentanti.
Sindicatele muncitorilor manuali Datoriile culturale ale armatei. Din
Grupul
vor forma baza camerilor de munca, prin 27 persoane. pa +ronal e reprezentat Basarahia cea prey ades hulita ca sta sub
Grupul muncii, calcaiul starii de asediu si °rice stare
a$a cum core legea, deoarece numai prin 8 salariati cotnerciali.
ele exists. Constatand acest adevar, coli, 20 industriali iar munca 2 agri- exceptionala (la nastere la artatea abuzuni
inte- regretabile ne vine o veste buns. In
sa vedem acum, cum von fi repro- lectuala prin 20 de nersoane. dintre Volontirofea un grup de ofiteni se indelet-
zentati munciforii manuali in ca- care 6 numite de minister si numai nice-Ae ii Cu preocupari stlintifice si cub
merile de munca si Consiliul supe- 14 reprezentative. turale. S'au pus bazele unui muzeu, s'au
rior al muncii. fa rut sapaturi arheologice, s'a (react o urni-
0 recapitulatie ne (IA: Statul si versitate populara, tun teatru ambulant cu-
Art. 5 spune: .,Consiliul general natronatul ale caror interese sunt treerii comune, se plaseaza orfani, se sta
al Camerilor de munca se comnune identice, 48 nPrsoann: Altinca ma- inteajutortil copiilor de liceu saraci, o
din membrii alesi, membrii de drent nuala si intelectuala 44 persoane. banca populaa a meseriasidor este pe
si membrii corespondenti. In ali- Uncle mai socotim ca Ministrul nrin punctud de a se infiinta, etc. Aceste ini-
niatul 1 al aceluias articol se spit- art. 55 al. 1 isi rezerva drentul de tiative stint foarte salutare trebuie sa
ne ea numarul membrilor alesi a alege pentru consiliul superior, serveasca de model. In timpul nostru ban-
tuit de atatea privatittni, armata nu poate
poate fi Intre 20 50. comparativ membrii ne cari-i a erode nerso- sta ririda, ci asistenta sit culturala este
cti numarul si importanta catego- nal de euviinta, din cci desninnati o nohila indeletnicire, ce o vain semnala
riilor prevazute la art 6. de camerile de munch din tare. Si cu placere oriuncle s'ar dvi.

8
www.dacoromanica.ro
 SOCIETATEA DE MAINE
Istoriografia saseasca §i Romanii din Ardeal
Randurile cari urmeaza sunt un frag
ment de ca-itol dintr'un studiu Istoria
minoritatilor din Ardeal" cafe se va pune
in curind Su.) tipar. lutorul acestui studiu
crede ca azi, cand chestiunea minoritatilor
re discuta cu atf'ta aprmdere gi cu alata
lif sa de critica serioasa, face on, bun ser-
iciu publicP.nd o istorie a minoritatilor
Sasi, Sacui, Magifiari si Evrei scrisa de
MOO istoricii minoritatilor. Nu se citeaza
in acest studiu nici o opinie romaneasca,
nu se invoca cercetarile nici unui istoric
roman, ca astfel obiectivitatea studiului sa
fie cat mai incontestabila. Studiul este re-
zumatul cercetarilor istoricilor minoritari
pe cari insesi minoritalile ii considera
client cei mai competenti autori istorici ai
lor.
Primele documente istorice scrise
despre existenta Romanilor in Ardeal
dateazd din epoca imigratiei sasesti
veacul al XI1 -lea).
Nimic mai fires. Colonistii sasi, al
caror numdr in tot cursul veacului al
XJl -lea abia a fost de 6-10%000, in-
multindu se prin continue admigrdrii
cum se va fi inmultit si numd.-
rul Romanilor cu intoarcerea vremi-
lor mai linistite, acestia coborindu-se
din munti in vane for si cau
tand sa -si intinda hotarele teritoriilor
ocupate an venit, in mod fatal, in
conflict cu locuitorii romani autoh-
toni cari locuiau aceste teritorii. Nimic
mai natural, nimic mai logic.
Ardealul n'a lost niciodatd un pu
stiu un desertum., ci a fost intot-
deauna locuit de o populatie roma-
neasca autohtond, de descendentii ye
chilor colonisti romani. Pand calla
sfarsitul veacului al XVIII lea acest
adevar istoric n'a lost niciodatd con
testat.
Cel mai vechiu istoriograf sdsesc,
Lorenz TOppelt, care a publicat, la
1667, prima istorie a Transilvaniei,1
recunoaste ca Romanii sunt urmasii
vechilor colonisti romani si ca sa is
importanta acestui argument de greu-
tate emite teoria CA. Sasii sunt locui
tori si mai vechi ai Ardealului, fiind
descendentii ai insisi Dacilor si Gotilor.
Valentin Frank von Frankenstein,
consilier gubernial si Comes Saxonrim.
scrie 30 de ani mai tarziu 2: Valahii
sunt pentru autor, cum pentru cei mai
multi istorici, ramasite ale vechilor co
lonii romane. Back Insa, cineva i ar
socoti drept Daci, a caror limber s'a
pierdut in limba latind, eu nu as con
trazice."
Lorenz Toppelt, Origines et occasus
Transylvanorum etc., Lugdum, 1(367.
2
V. Frank von Frankenstein, Brevicu-
lum originum nationum et praecipue Saxo-
nicae in Transylvania, Cibinii 1696.
Un secol, mai tarziu, alt istoric sas,
Michael Lebrecht, preot si profesor in
Sibiu, scrie 3: Din veacurile acele
primele veacuri ale erei crestine s'au
phsti at in Cara noastra monumente vii,
cari grdiesc mai convingdtor decat toa
te argumentele despre existenta Roma
nilor in aceste tinuturi, anume Valahii,
pe cari ii avem in jurul nostru. Azi,
ce i drept, un popor dispretuit, dar °di-
nioara biruitorii Getilor si cei mai
vechi locuitori ai tariff. Ei se numesc
in limba for si azi Ranumi, vorbesc
limba latind aproape mai curat decal,
se vorbe$te chiar in Italia, si cele mai
ulte obiceiuri ale for isvoresc din
vechi obiceiuri romane.''
Originea romana si continuitatea
Romanilor in Ardeal este o axiomd
pentru toti istoricii sasi. Ea sufere o
rectificare numai catrd sfarsitul yea
cului al XVIII-lea.
Inainte de odmnia Imparatului Io-
sif II Valahi" fuseserd un popor dis-
pretuit, lipsit de orice dreptugi, tinut
intr'o umilitoare stare de robie de cdtrd
natiunile stapanitoare din Ardeal, a
caror dieta in mod consecvent be re
fuza orice usurare a sortii. Erau, in
consecintd, neprimejdiosi si nimic nu
impiedeca spunerea adevdrului istoric.
Domnia lui Iosif IT aduce insd o schim-
bare. Cdlatoriile Imparatului prin
Transilvania II aduc in atingere cu
acest popor oprimat. Originea romand,
nobila, a Romanilor II impresioneaza
si I determind sä. publice cunoscutele
ordonante, prin cari li se acorcIA Ro
manilor concivilitate" pe pdmantul
numit sasesc" si se usureazd soartea
iobagilor romani. Revolutia lui Horia
a lost, in parte, incurajatd de aceste
simpatii netagdcluite ale ImpAratului,
simpatii cari nu dispar nici dupe su
primarea sangeroasd a rdscoalei prin
insesi trupele impardtesti. La 13 De-
cembre 1784, Impdratul Iosif TI Ii scrie
guvernatorului Ardealului, baronului
Bruckenthal: Acest eveniment trist
ar trehui sä-i convingd pe nobili si pe
latifundiari ca viata si mosiile for
sunt in manile multimii, anume a po
porului, si ca acest popor poate fi ti-
nut in frau in mod stabil numai prin
un tratament echitabil, prin incredere
si dragoste, iar excesul de severitate it
poate supune numai in mod vremel
nic ..."4 Simpatiile acestea ale ImpAra-
Michael Lebrecht . Die Geschichte von
Siebenbtiraen in Abend. Unterhaltungen
vors Volk Hermannstadt, 1784.
4 G. Schaser, Denku tirdigkeiten aus dem
Leben des Freiherrns S. von Bruckenthal,
Hermannstadt, 1848.
www.dacoromanica.ro
9
tului puteau sa, i prefacA pe Valahi"
inteln rival primejdios in ce priveste
privilegiile de cari se bucurau Sash,
mai expusi, fiind date nurndrul for ne-
insemnat si izolarea for compleeta, de
marile masse ale poporului german,
si atitudinea for fata de Romani se
schimbd.
Cu inceperea epocei losefiniane is-
toriografia saseasca nu ne mai recu
noaste originea romand, ci ne soco-
teste drept Slavi romanizati. Vechi
mea noastra in Ardeal nu ni-o con-
testa', insd, nici acum.
M. Lebrecht, profesorul si preotul
sas din Sibiu, a cdrui istorie am citat o
mai sus, isi reediteaza, la 1791 istoria5
si scrie acum: Valahii de obiceiu
sunt socotiti drept ramasite ale Roma
nilor, fiindca, limba for seamand mult
eu limba Latina; fiindcd intr'adey'ar se
numesc Fiumuni si fiincica multe din
obiceiurile for au pecetea romand. Dar
Valahii nu sunt romani, ci un popor
barbar ... care pe la 830 a invadat
Dacia slave si s'a asezat aci."
Universitatea saseasca, ajunsa In
conflict cu Curtea imparateascd din
Viena, publica in aceasta vreme nu-
meroase studii si memorii, prin cari
cautd sal si apere privilegiile amenin
tate. In toate aceste studii si memorii
prioritatea romaneasca in Ardeal este
admisa JAM. discutie. H. Hermann,
unul dintre fruntasii sasi din Brasov,
publied si el un studiu despre consti-
tutia Sasilor si scrie: Doug popoare
se gdsiau (se deosebiau") in aceasta
epoca in Ardeal: Sacuii, carora mai
tarziu li s'au addogat Maghiarii, si
Valahii; cei dintai ca stapani si bi-
ruitod, cei din urma ca supusi si bi-
ruiti Un al treilea popor li s'a add°
gat abia Wed sfarsitul veacului al
XI lea (Sasii)"6
Dar punctul de vedere oficial al
Universitatii sasesti in ce priveste con-
tinuitatea Romanilor din Ardeal este
exprimat si intr'o istorie am putea
zice oficiald publicata tot in acest
timp. Un grup de prieteni din jurul
preotului Filtsch, intre ei si primarul
Sibiului F von Rosenthal, care avea
legAturi cu Bruckenthal, au hotdrit sa
publice o istorie a poporului sAsesc din
Ardeal si s'au gandit sa insarcineze
cu aceasta lucrare pe A. L. Schlozer,
profesor in Gottingen", cunoscut ca
unul dintre cei mai eruditi istorici ai
5 M. Lebrecht, SiebenbUrgens Fursten,
Hermannstadt, 1791.
o H. Hermann , Die Grundverfassungen
der Sachsen in Siebenbargen and ihre
Schicksale, Offenbach, 1797.

epocei sale. Schlozer prime5te insarci-
narea 5i istoria apare la Gottingen
1793 1797 , o istorie in care sim-
1111 national se imparechia cu perspi-
eacitatea critica, in care privirea lar-
ga, careia nimic nu i scapa, nici cea
mai indepartata analogie, exercita me-
reu o influenta cuceritoare".7
Frimele doua coale ale istoriei, in cari
se face pomenire de aceasta insarci-
nare, sunt trimise la Sibiu, ca univer-
sitatea saseasca sa-si spund parerea.
PrGotul Filtsch raspunde ea, Brucken-
thal $1 alti prieteni buni sunt de pare-
rea sa, nu se faces nici o aluzie la in-
sarcinarea data din partea natiunii,
aceasta parte p,entru raisons d'Etat,
data hind situatia critica in care se
gaseste natiunea sub toate raporturile,
parte ca si autorul sa fie scutit de Fa-
nuiala de-a se fi lasat mituit." Cele
doua coale sunt retiparite si aluzia la
insarcinare este suprimata.8
SchlOzer continua, sa trimita, spre a
fi revizuite, si celelalte coale 5i in cele
din urma lucrarea apare.9
In ce prive5te poporul romanesc,
Schlozer caruia i s'au pus la dis-
pozitie toate documentele arhivelor
universitatii sase5te scrie ca Va-
lahii, pe cari Sfantul Stefan i-a gasit
deja In tara, sunt adevaratii indigenae
sau inguilini ai tariff. Toti ceilalti sunt
straini, oaspeti, advenae, Maghiarii ca
5i Sasii, si Sacuii ca 5i Maghiarii 5i
Sasii." Universitatea din Sibiu ad gal
seste de dificultat decal cuvantul de
indigenae", care ar putea fi gre5it
interpretat", 5i propune pentru o vii-
toare editie fraza cari sunt astfel
cea mai veche populatie a Orli."
Guvernatorul Ardealului, baronul
Bruckenthal, de origine saseasca 5i
cu mari legaturi cu Curtea Impara-
teasca a Mariei Tereziei (,,Bruckenthal
era unul dintre cei mai frumosi bar-
bati ai timpului sau", scrie istoricul
sas Fr. Teutsch), om de-o Insemnata
cultural politica, dandu-si seama cat
de mult trage in cumpana faptul ca
Valahii" sunt cei mai vechi locuitori
ai tariff, se gandeste 5i el nu sa
Teutsch, Geschichte der Sieben-
Fr.
burger Sachsen, Hermannstadt, 1910, v. II.
I Schlozer ramane desamagit, fiindca
din aceasta insarcinare se gandise sa si
creeze un titlu de glorie. Ramane trisa
desamagit si In ce priveste rasplata. Fiul
sau spune in biografia tatalui sau cal
Rasplata baneasca promises n'a fost atat
de stralucita cum se asteptase." Vezi pen-
tru intreaga aceasta expunere: Transyl-
vania, Beiblatt de SiebenbUrger Boten,
Hermannstadt, 1867", articol de I. K.
Schuller.
9 A. L. schlozer, Kritische Sammlun-
eon ,ur Geschichte der Deutschen in Sie-
benbOrgen, Gottingen, 1795-1797.
conteste prioritatea romaneasca in Ar
deal, ci sa reediteze teoria lui Toppelt
desprc originea data 5i gotica a Sa5i-
lor, ca ace5tia sa poata fi prezintali
drept un popor 5i mai vechiu pe aceste
plaiuri detest Romanii. El adreseaza
universitatii sase5ti intrebarea data
nu cumva s'ar putea gash documente
cari sa sprijiniasca aceasta teorie si
sugereaza in aceeas vreme 5i idea pu-
blicarii unei colectii de documente.
Universitatea Saseasc'a accepta idea 5i
la 1828 ia in discutie chestiunea.
Reschner, Schaser 5i Neugeboren
acest din urma fiul unui curelar
imigrat in Ardeal, inainte cu vreo 6
decenii, din Prusia) i-au prezintat un
project. Colectiunea avea sa cuprinda
documente privitoare la viata biseri-
ceased 5i politica (a Sasilor) nand la
anul 1792, a5a Insa, Incat intre ele sal
nu se ia nici un document care in cea
mai mica masura ar putea fi nefavo-
rahil natiunii sãseti".1°
Colectiunea n'a aparut, insa, decal
mull mai tarziu iar in ce priveste ori-
ginea gotica a Sasilor nu s'a gasit
nimic. Prioritatea noastra In Ardeal
a ramas si mai departe o axioma ne-
contestata panes tarziu dung. 1848.
Profesorul T. K. Schuller, eel mai
serios istoric sas, pe care Insus Teutsch
numeste intemeietorul istoriei sa-
it
sesti" si pater historiae", a Inceput
la 1840 publicarea unei istorii critice
a Ardealului," in care spune: Sunt
departe de a contesta orice continui-
tate Intre era romana 5i perioada ur.-
matoare a istoirei Ardealului si Si. de-
cretez tara, In contradictie cu toate
analogiile, drept un pustiu, In care
inainte de venirea Maghiarilor n'a
Post suflet omenesc. Ramasitele roma-
nizate ale dacilor, contopite cu fran
turile popoarelor cari au invadat tara
mai tarziu, au lost locuitori (per-
manenti) ai thrii. Si. de altmintrelea,
nn desertnm nu exclude orice popu-
latie ci indices numai lipsa unei cul-
turi regulate a parnantului."
Insus episcopal sas G. D. Teutsch,
care a puhlicat cea dintaiu istorie a
poporului sasesc din Ardeal 5i nu ga-
seste aproape nici un singur cuvant
bun pentru Romani, nu contesta vechi-
mea Romanilor In Ardeal, ci le con-
testa numai egalitatea de drepturi.
Vlahii 5i Pecenegii n'au lost nicioda-
IA egal Indreptatiti cu Sasii, ci Regii
adeseori i au daruit ca si cum nu ar fi
" Fr Teutcch, Geschichte der Sieben-
hiirger Sachsen, Hermanstadt, 1910.
Vol. II.
11 I. K. Schuller, Umrisse and Kritische
Studien zur Geschichte von SiebenbOrgen,
Hermannstadt, 1840.
10
www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA DE MAINE
Post oameni, ci simple obiecte ".12 Ce i
drept, Teutsch nu este atat de cate
goric ea antecesorul sau Schuller, ci
se margineste numai la o recunoas-
tere vaga a vietuirii noastre in Ardeal
pe vremea imigratiei sase5ti. Si. mai
trista era situatia (Ungariei) dincolo
de paduri Ardeal). Sudul tarii era un
pustiu, cercetat de hoarde valahe 5i
pecenege, o posesie nesigura a Coroa-
nei ungare." In rastimpul care s'a
scurs intro istoria lui Schuller (1840)
5i istoria lui Teutsch (1852) se petre-
cusera anume o serie de evenimente
importante: adresa celor doi episcopi
romani, Lemenyi din Blaj si Moga din
Rasinari, catra dieta din Cluj (1841-
1813), prin care cereau egala indrep-
tatire pe pamantul sasesc" 5i pe sea-
ma Romanilor, 5i, inainte de toate, re-
volutia din 1848, care Meuse si din
Romani o natiune polMca.
Tstoriografia saseasca nu putea (h-
cat sa admita vechimea noastrd In
Ardeal, chiar data ea n'ar fi fost spri-
jinita pe nici un fel de documente.
Descendentii primilor coloni5ti sari In
Ardeal au mostenit dela antecesori 5i
descrierea vremilor in cari mosii 5i
stramosii for au pus pentru Intaia$data
piciorul pe pamantul romanesc al Ar-
dealului. Si aceasta istorie nescris'a,
intemeiata pe traditi sau reminiscence
personale transmise prin grain viu din
generatie in generatie, nu putea sa fie
cum nici n'a fost decal o istorie
a vechimii 5i continuitatii elementului
romanesc in Ardeal. Primii coloni5ti
cari au venit in Ardeal au gasit nici
o populatie romaneasca 5i descenden-
tii for 5tiau dela parinti ca la venirea
for erau deja Romani In tar.. Este o
constatare generala ca traditiile popu-
lare supravietuiesc toate rasboaiele 5i
toate revolutiile, pentruca poporul, mai
putin expus decat cei mari capriciilor
si inovatiilor modei, conserva mai fi-
de], foarte adeseori In mod inconstient,
tot ce prive5te trecutul ")
Mat de adevarat este acest lucru,
Meat nici nu mai poate surprinde im-
prejurarea ca toti istoriografii, cari au
contestat prioritatea si continuitatea
Romanilor In Ardeal, au lost straini,
deli an scris In nemteste 5i aproape
toti au trait In mijlocul poporului sa-
sesc. Iosef Sulzer, care eel dintaiu a
lansat teoria imigr.rii noastre In \rea-
ct)] al XITI-lea,14) a fost de origine din
12 G. D. Teutsch, Geschichte der Sieben-
burger Sachsen, Kronstadt, 1852.
13 Emile de Borchgrave, Essai historique
sur les colonies belges en Hongrie et en
Transylvanie pendent les XIXIII siecles,
La Haye, 1871.
14 Franz Iosef Sulzer, Geschichte des
transalpinischen, Daziens, Wien, 1781
 SOCIETATEA DE MAINE
Laufenberg, Elvetia, Si venise in Ar-
deal la Brasov, ca auditor militar",
abia catra sfarsitul veacului al XVII1-
lea; Johann Christian Engel, care con-
testa continuitatea nbastra, dar admite
prioritatea, sustinand teoria ca Roma-
nii ar fi venit in Ardeal in cursul vea-
cului al IX-lea 15), este de origine din
Leutschau, Zips si venise in Ardeal tot
catra sfarsitul veacului al XVIII-lea,
ocupand la inceput functiunea de se-
cretar al cancelariei aulice din Cluj, Si
mai tarziu cea de consilier al consisto-
riului evangelic din Sibiu; Ioseph Karl
Eder, care din insarcinarea Sasilor a
combatut Suplex libellus Valacho-
rum", contestandu-ne si originea Si ve-
chimea "), este originar din Austria,
de unde venise, cu tatal-sau, la Brasov,
tot in a doua jumatate a veacului al
XVIII-lea; Paul Hunfalvy (Hunsdor-
fer) 17) este de origine din Zips, iar Ro-
bert Rosier "), care a cautat sä susti-
nä noua teorie cu un mare aparat $ti-
intific Si cu mult talent, a fost german
din Moravia.
A fost nevoie ca istoria Ardealului
sa inceapa a fi scrisa de oameni in-
fluentati de consideratii politice, ca Si
istoriografia saseasca sa adopte ace-
leasi teorii interesate Si In contradictie
cu toate cercetarile Si traditiile sa-
sesti.
Aceasta se intampla Insa numai Ca-
tra, sfarsitul veacului al XIX-lea, cand
$i Valahii" ajunsesera la deplina con-
$tiinta nationall.
Istoria Sasilor din Ardeal" de epis-
copul G. D. Teutsch, opera istorica pe
care am pomenit-o deja, a aparut in 4
editii. Prima editie, cea dela Brasov,
din 1852, cum am vazut, nu contesta
Inca vechimea noastra In Ardeal. Dis-
cutand privilegiile acordate imigran-
tilor sari de catra, Regele Andreiu II.
(1204) si analizand donatiunea unei
paduri pe care le-a facut-o acest Rege,
din cuvintele diplomei praeter vero
supradicta silvam Blacorum et Bisse-
norum cum acquis usus communes
exercendo cum praedictis scilicet Bla-
cis et Bissenis eisdem contulimus", a-
junge la deductia ca pe timpul venirii
Sasilor erau deja Romani in Ardeal,
dar acestia nu aveau aceleasi drepturi
ca Sasii. Regele Andreiu II le-a daruit
Sasilor aceasta padure dimpreuna, cu
" I. Christian von Engel, Geschichte des
ungrischen Belches, Wien, 1794.
10 Eder a mai scris Si o alta carte D s-
pre drepturile Sasilor", pentru care a pri-
mit dela Casieria Universitatii Sasesti su-
ma de 200 fl.
17 P. Hunfalvi, Die Rumaenen and ihre
Anspriiche, Wien u. Teschen, 1883.
18 R. Rosier, Romaenische Studien, Leip-
zig, 1871.
VIaliii $i Bissenii de pe ea, cum s'a
intamplat si de altadata".
i Teutsch citeaza ca exemplu pe
Regele Ludovic I, care la anul 1377 a
daruit orasului sasesc Cluj satul va-
lah" Feleac, Si pe Regele Matia care la
1472 le-a daruit Bistritenilor valea
Rodnei, iar Sibienilor cercul Fagarasu-
lui cu toti Vlahii cari locuiau acolo".
Teutsch adaoga doar ca aceasta nu
insemneaza, ca istoria ar vrea sa spu-
na ca poporului valah nu trebuie sa
i se acorde drepturi omenesti si ceta-
tenesti, ci numai ca nu poate fi vorba
despre un drept istoric al poporului va-
lah ca popor separat pe pamantul sa-
sesc". Editia dela 1872, aparuta. la
Lipsca, pastreaza nemodificata intrea-
ga aceasta expunere, care numai In
mod indirect admite prezenta Romani-
lor in Ardeal pe vremea imigrarii sa-
sesti.
Episcopul G. D. Teutsch moare Ina-
inte de-a putea pune sub tipar o noua
editie. 0 face, insa, fiul sau Friedrich
Teutsch, care in aceas vreme continua
istoria poporului sasesc pang, in zilele
noastre.,
Fr. Teutsch este Si el istoric, care a
publicat diferite studii privitoare la tre-
cutul Ardealului $1 in special la trecu-
tul poporului sasesc. Aceste studii sunt
Insa publicate catra sfarsitul veacului
al XIX lea, cand conflictul intre Ro-
manii autohtoni Si Sasii imigrati ince-
puse deja. Influenta acestor conflicte
se resimte deja in studiile lui: Fr.
Teutsch nu mai pomeneste de o popu-
la(iune romaneasca in Ardeal pe vre-
mea imigrarii sasesti." I se pare Insa
totus prea hazardat sa conteste pre-
zenta oricarei populatiuni si sa, prezin-
te Ardealul de pe timpul lui Geyza II
drept un pustiu absolut nepopulat. Ad-
mite deci o populatiune, dar nu o po-
pulatiune romaneasca, ci una slava.
Cand au imigrat Sasii, in Rasaritul
Ardealului erau deja Sacui. In o anu-
mita parte a teritoriului, in care s'au
asezat Sasii, chemati, trebuie sa, admi-
tern Si prezenta unor colonii slave. Ab-
solut nepopulat n'a lost pustiul". Fi-
reste, aceasta nu se poate constata din
documente sau alte dovezi scrise, dar
la prezenta unei populatiuni trebuie
sa conchidem din numirile slave de
dealuri, de rauri, si munti, cari ne vor-
besc inteun grain p1M de taine. Trans-
miterea acestor numiri pang In pre-
zent numai asa se poate explica, ca
imigrantii sari au luat dela populatia
slava, neinsemnata, aceste numiri si
le an transmis urma$ilor." Despre Ro-
mani nici o vorba.
19 Fr. Teutsch, Bilder aus der vaterlaen-
dischen Geschichte, vol. II, Hermannstadt,
1899.
11
www.dacoromanica.ro
Aceasta este evolutia istoriografiei
sasesti din timpul domniei unguresti:
a homanii sunt locuitori autohtoni Si
descendenti ai colonistilor romani si ai
Dacilor romanizati; b) Romanii sunt
locuitori autohtoni, dar nu sunt des-
cendenti ai colonistilor romani, ci slavi
romanizati; c) Romanii, deli cel mai
vechiu popor in Ardeal, n'au avut nici
°data, drepturi egale cu imigrantii sari;
d Hasaritul Ardealului a lost, pe vre-
mea imigrarii sasesti, un pasha locuit
de Romani si Slavi, lipsiti de drepturi,
robi; e) Ardealul pe vremea imigrarii
sasesti era un pustiu locuit, in parte,
poate, de o neinsemnata populatiune
slava ...
In masura in care poporul romanesc
din Ardeal prinde forta 5i-si revendi-
ca cu tot mai mare energie drepturile
nationale, in aceeas masura istoriogra-
fia saseasca se lasa tot mai mult in-
fluentata de consideratii politice si-1
prezinta, drept un popor venetic, care
a cautat Si gasit azil in Ardeal Si in
mijlocul poporului sasesc.
Istoriografia saseasca, din timpul Ro-
maniei Mari este apoteoza acestui po-
liticianism istoric.
La 1925, Friedrich Teutsch public&
istoria Sasilor, scrisa de tatal sau, DI-
V() noua editie revizuita Si complec-
tata 20 lstoria aceasta nu mai vrea sa
.
stie nici macar de o neinsemnatapo-
pulatie slava", ci decreteaza Ardealul
de pe vremea imigrarii sasesti drept un
desertum metafizic, iar din numirile
slave, pe cari be explicase in 1899, face
un mister". Imigrarea tarzie a Roma-
nilor de a1t'a, parte este descrisa intr'o
forma care coboara intreaga istorie la
nivelul unui pamflet politic.
Si. un alt popor isi face aparitia in
Ardealul din aceasta epoca (veacul
XIII lea Opinia nationals a acestui
.
popor afirma in mod sanguinic origi-
nea lui romand. Parintii for ar fi venit
in tara cu lmparatul Traian 5i aceasta
populatie romana ar fi ramas aci cu-
rata Si Para intrerupere nand in pre-
zent; toate celelalte natiuni ar fi nu-
mai intruse si de drept pamantul ace-
sta ar fi al lor. Dar ... la anul 258 du-
py Christos legiunile romane Si pro-
vincialii romani au lost retrasi din Ar-
deal Si in furtuna invaziunilor de po-
poare cari au urmat acestei retrageri
dispare cu desavarsire vechea popula-
tie. Noua veacuri de-arandul, paman-
tul acesta a lost calcat numai de copi-
tele hoardelor de nomazi calareti. Va-
lahii apar ca populatie sedentary la
inceputul veacului al XIII-lea, mai in-
taiu pe coastele nordice ale muntilor
Fagarasului, mai tarziu si in alte
25 G. D. Teutsch, Geschichte der Sieben-
burger Sachsen, Hermannstadt, 1925.

parti ale larii slab populate,
mai nova, 'Muth de colonisti imigrati
cea
in evnl media. Pe urma petrecerii for
indelungate in imperiul bizantin au a-
dus cu ei crestinismul si s'au numit si
se numesc Runinni, fiindca,' au fost su-
pusi ai imperiului roman rasaritean,
tot asa cum si neo Grecii si Bulgarii
in acelas inteles si din aceleasi motive
se numese si ei Romei".
Valahii" nu au deci nici macar
dreptul de a se numi Romani, dar set
mai aiba vre-un drept la pamantul Ar-
dealului!
Iata ultimul euvant al istoriografiei
sasesti din Romania Mare ...
Iosif Schiopnl
Festivitatea din Turda
De curand a Nat fiintei in Tur-
da o mud institutie popularei: A-
teneiti cultural de sub conducerea
d-lni judeceitor Colfescu si-a inau-
gural activitatea.
Festivitatea a fost onoratci de
prezenta marei figuri culturale ca-
re este d. N. lorga, si de alli 'run-.
tasi ardeleni, printre cari $i d-1 Mi-
hai Po povici din directia revistei
partit de provincia care-mi devenea in
noastre. Ivremuri de cumpana, o a doua patrie
Orice miscare este justificatei din
care mi oferia posibilitatea unei
clipa cand un manunchiu de oa- siactivitati
meni simte necesitatea sufleteascei nia n'am mai putut-o avea in ultimii
de a produce curente, a reispandi $ease ani. De nenumarate on mi-am
lumina. a cultiva idealuri. $i noi pus intrebarea, data munca mea n'ar
credem cd orice mi$care reuseste fi lost mai necesara peste Prut, decal
din clipa cand ea este feicutii pen- aici, si aceasta intrebare devenia dea-
tru scopuri altruiste, izgonind am- dreptul chinuitoare pentru mine mai
bitluni vane. Cu perseverentel $i
spirit de intreprindere, se 'pot ridi-
ca pe incetvl insei in mod sigur a-
sezdminte durabile depozitare ale
dorintelor de bine obstesc. D. Col -
fescu a accentual nota jertfirii de
sine si a .expus principiile unei fi-
losofi de actiune socials pe cari
i le ennosteam si din lncreiri ante-
rioare.
Intreaga societate romaneascei
din Turda a finut set fie de fats la
noul praznic cultural. Dorim iz-
bandei si de pe aceasta tribunit de
preset. $i noi credem, ca aceasta
izbandci va fi cu aka mai apropia-
tei $i mai sigurei, cu cat Ateneul po-
pular va sti set armonizeze actiu-
nea sa en a Astrei locale, addn-
cind $i mai mull sinttanicintul co-
lectiv al sociabilitdtii si solidariteitii
sufletesti - de care a vorbit d-1
lorga in cuvinte inspirate. Este
vremea, cand trebuie set coordo-
nam misceirile, pentru a garanta
capacitatea unei eficaciteiti cat mai
mari.. Intr'un teas bun!
H. Trandafir
Raspuns unui frate basarabean
Se 'mplinesc tocmai seapte ani, de
cand la sfarsitul rasboiului, am para.-
sit Basarabia, si dupa aproape doi ani
petrecuti in capitala ei, m'am reintors
in Transilvania, pe care o par'asisem
Inca din primele luni ale rasboiului
mondial.
Aduceam cu mine, la intoarcere, a-
mintiri neuitate despre evenimente
deadreptul miraculoase petrecute supt
ochii mei in provincia ruseasca de
peste Prut, pe care am avut fericirea
s'o revad revenind la matca ei ro-
maneasca, $i despre oameni buni si
simpli, cari, cu putina pregatire, dar
cu multi dragoste si abnegatie, au lost
in stare set inscrie in cartea neamului
una din cele mai stralucite pagini de
istorie.
Daca amintirea vremurilor mari, pe
cari le-am petrecut in Basarabia, mi-a
Post o permanents mangaiere sufle-
teasa in ceasurile grele pe cari, am
avut sa le traese in anii din urma, sa
marturisese, nu este mai putin ade-
varat ca adeseori mi am faeut repro-
1
sum pentru graba cu care m'am des-
publice pe care in Transilva-
ales in momentul and prietenii ba-
sarabeni o ridicau chestiunea, fie
in convorbiri fie in scrisori, certandu-
ma pentruca n'am ramas definitiv la
ei.
Cum mustrarea aceasta se repeta
destul de des socotesc ca o datorie a
mea de a-mi lamuri in fata ei situatia.
Prilejul mi-I da urmatoarea scrisoare
prirnita de curand dela un Irate basa-
rabean, care in anul 1918 trezise cu
scrisur sari un deosebit interes pentru
marea problems de viata a neamului
si, care tocmai de aceea este In drept
set primeasea dela mine un raspuns
chiar pe tale publics.
Dommile Profesor,
Oare va mai amintiti de zilele ace-
lea, de pe and treceam prin focul si
prin arsita durerii?
Oare vet mai amintiti de zilele ace-
lea, cand la tot pasul cu dragoste eram
gata set murim pentru dorul de viata
al unui neam inmormantat, calcat si
batjocorit de toate liftele haine? Si noi
suferiam si cu drag luptam deli n'a-
yearn nadejde de nici o rauseala, dar
12
www.dacoromanica.ro
SOC1ET ATEA DE MAINE
loviam in pagini, ca sa," murim si sa
nu mai suferim. Dar, s'a'ndurat. ceriul
si ne-a mangaiat.
Oare va mai amintiti de zilele ace-
lea ale domniei lui Fornt-Odrel, Perper
si Levenzon, de pe and isi aranjau
Jidanii Palestina in Chisinau si-si vim-
sau veninul asupra noastra?
Oare vi mai amintiti de durerea ce
o sufeream, de lacramile ce varsam
de pe cand se imparteau Carpatii si
noi ne stateam in dureri si credinta?
Once Roman simte si aminteste, ca-
re in vremile Intunecoase desfasura
cartea dorului stramosese, se ostenea
si samanta samana, ca la timp, de va
fi in viata, sa se induleeasa de ma-
nunchile sale.
Palestina in Chisinau n'a vroit
Dumnezeu, insa rautatea veche a sa-
manat multe neghini.
Dumneavoastra v'ati facut datoria
la timp si ati plecat, dar noi am mamas
si suferim ciulinii, spinii si palamida.
Tot dusmanu ne batjocoreste, cu ca-
pul clateste si sopteste, zicand: iata-i
pe aceia, cari au vandut Basarabia
Romanilor! Sa-i pedepsim, oat omo-
rim! Romanie li -a trebuit
Odata in vieata am avut si eu man-
gaiere sufleteasca, ca Si ma pot rd-
sufla, pe and erati D-voastra in Chi-
sinau. Dar acum, ca si in timpul Ru-
silor, nu putem scrie, nu putem rosti
adevarul sfant ...
De-ati fi D-voastra aici, poate ni-ati
mangaia durerile, dar v-ati departat
si ati uitat de noi.
Acuma nu mai avem ziar credin-
cios, ca cel condus de D-voastra.
Dreptatea" de aici, care apare, e nu-
mai pentru chiosc, eaci scriitorii ei is
vantura.-pleava, si neghina in doru
plevii se'ntareste in radacini.
Mare fapta actualA nationals ati sa-
varsi, data v-ati muta iaras la Chisi-
nau, nu ca pribeag ci ca un fiu se-
rios al natiunii, pentru a cultiva ego -
rul crestineste, omeneste. Aici v'ati
pune in fruntea noastra, si multime
multi v-ar impresura cu drag. Lucru
este mutt $i iscusiti lucratori putini.
Noi am organizat Urmisula crestini-
lor". Calea e deschisa, trenul e pe sini,
numai avem nevoie de mester ispitit si
iscusit.
Veniti si ne fiti pr.esedintele nostru
si vom scoate ziar, pentru a adapa o-
menirea setoash, de lumina si adevar.
Veniti iarasi la izvorul tamaduirilor;
veniti, caci s'au inmultit durerile su-
fletesti si n'avem doctori iscusiti.
Ardealul are oameni de prisos, insa.
menirea D-voastra este fericirea noa-
SOCIETATEA DE MAINE
stra. Vino ca o closca $i-ti vei strange
puii iara$, caci sunt speriati prin pa-
ragina $i vendereii ii sugruma, unul
cate unul
Cand eram odata, avearn sufletul
pentru tinta de inchegare, de adunare.
Dar acum, cu mult mai mult e lucrul
in datoria noastra, ca sa muncim a-
prig pentru cultura. Apostolia sa n'o
uitam, cad pentru ea ne-a nascut
Dumnezeu, ca sa vedem cu ochii man-
tuirea inaintea fetii tuturor popoare-
lor, $i noi la rand in mijldcul lor. Si
fericit este tot Romanul, care cunoaste
$i primeste milele Dumnezeului celui
viu.
Raman al D-voastra de bine voitor
Teodor Jireghie
Chisinau 15 Noemvrie.
La aceste randuri atat de sinter ex-
primate, din parte voiu raspun-
de urmatoarele:
Mai intai de toate, tin sa fixez aici
ca in Decemvrie 1918, dupa Adunarea
dela Alba Julia, o elementary datorie
si fats de mine $i fats de Ardeal, imi
impunea in mod categoric sa ma In-
tore acasa. Dupa patru ani $i jumata-
te de pribegie amara, aveam dreptul
sä ma intorc in tara mea liberate $i
sa ma bucur din toea inima de feri-
cirea ei. Nici legat cu lanturi nu m'ar
fi putut tinea cineva departe de Ar-
dealul meu, pentru a carui liberare
imi pusesem in cumpana si eu, ca ata-
tia altii, viata mea $i a familiei mele.
Pe de alts parte, Ardealul, iesit ca
prin minune din revolutie, avea ne-
vole absoluta de serviciile tuturor fii-
lor lui, deci 5i de ale mele. Fara sä ma
fi intrebat $i fara sa-i fi cerut, eI m'a
chemat din prima zi a liberarii lui, la
o datorie grea, pe care n'as fi fost in
stare sa o refuz $i a carei implinire in-
semna pentru mine cea mai dulce ras-
plata a luptelor 5i a suferintelor mele.
Trebuia treat, In Ardealul romanesc,
alaturi de diferiti factori de viata
nationals, $i un invatdmant de stat,
*i pentru acesta s'au cerut $i serviciile
mele, pe cari nu le-am precupetit ca-
tus de putin.
Pe de altd parte, in acea epoca, tre-
burile publice romanesti in Basarabia
erau de multa vreme pornite pe cai
destul de bune, asa ca, In acel moment
n'aveam deloc, impresia ca prezenta
mea ar fi indispensabila acolo pe vre-
un teren oarecare.
Este adevarat Ca, mai tarziu, dupd,
plecarea din Basarabia a refugiatilor
romani din diferitele provincii, si du-
pa patrunderea tot mai adanca a po-
liticei dela Bucuresti In treburile pu-
blice ale tinerei provincii, viata ace-
st=ia a ".:nf_.'-2,ut srt d,'ca3 , i n 7..cd: ye,
tiginos scotand la suprafata o multime
de oameni fara nici o valoare $i stri-
candu i in mod irevocabil. Am urma-
rit cu durere de inima, din departe un
proces de rapida, decadere a Basara-
biei, pe toate terenele, dar ce mai pu-
team salva eu din Transilvania, unde
eram impresurat de alte datorii si de
alte nevoi? Eu imi fa'cusem la timp
datoria mea intreaga; acum altii aveau
raspunderea pentru cele ce se petrec
acolo. In ce calitate a$ mai fi putut re-
veni in Basarabia, pentru a oferi ser-
viciile mele, dupace eu in Decemvrie
918 lichidasem intreaga mea situatie
de acolo, si dupa ce factorii raspunza-
tori nu mi-au cerut nici odata nimic,
vor fi $tiind ei, pentruce? Ce rost
puteam eu avea in Basarabia, pe care
o incalecasera, fara mil& $i scrupul,
politicianii de dincoace $i de dincolo
de Prut?
Intr'uri singur fel as fi putut fi,
eventual, de oarecare folos Basarabiei,
5i anume clack cedand staruintelor u-
nor prieteni de acolo, in frunte cu d.
Halippa, as fi consimtit sa reprezint
in Camera sau in Senat, vre-o circum-
scriptie de peste Prut, 5i sa lupt acolo
pentru oprirea curentului de distruge-
re a Basarabiei romanesti. Dar in pri-
\vinta participarii profesorilor univer-
sitari la viata politica a tarii eu repre-
zentam un punct de vedere care, in
teorie era cat se poate de frumos 5i de
folositor tarii, dar care, in imprejura-
rile cu totul anormale dela noi, in
practica s'a dovedit nepractic. Eu so-
cotiam ca profesorii trebue s fats u-
nica politica: aceea a stiintei for o-
bjective, cu care sa imbogateasca tara.
Dar politicianii n'au fost de parerea a-
ceasta 5i eu am avut profunda durere
de a constata in ultimii *ease ani, ca
din cauza nepotrivirii ideilor mele cu
realitatea brutala a politicei, eu n'am
putut folosi nici operei de organizare
a tarii, fie aici, fie in Basarabia, nici
activitatii stiintifice pe care politicia-
nii fara de scrupul mi-au impiedecat-o
tocmai din cauza ca n'am voit sa f ac
politica.
Astazi imi recunosc gre$ala, dar ma
felicit de a o fi facut in haza unor mo-
tive atat de inalte.
Cu toate acestea, eu n'am uitat nici
o clips Basarabia, decand am plecat
dela sanul ei.
Las' ca in ultimii 7 ani, am reva-
zut-o de 6 ori (in Julie 1919, in Maiu
5i in Iulie 1923, in Martie Si In Iulie
1924 si in Iunie 1925), petrecand, in doi
ani consecutivi cate 4-5 saptamani
prin diferitele regiuni ale ei, dar
am fost in permanents corespondent&
^u 0 nqulirne. de p7ieteni de acolo si
www.dacoromanica.ro
13
girt urmarit Cu atentiune presa basara-
beana. Apoi am scris de nenumarate
on in ziarele $i revistele dela Bucu-
resti si dela Cluj articole despre Basa-
rabia (in Adevarul", Cosanzeana",
Societatea de maine"); 5i am tinut
in mai multe localitati ale Transilva-
niei conferinte la Cluj, de cloua ori; la
Titnisoara, la Oradea, la Dej, la Satu
mare Si la Saliste) $i am publicat trei
bro*uri despre ea (Calatorind prin
Basarabia", Chi$inau, 1923, Cum s'a
acut unirea Basarabiei, Sibiu 1925; Cu
gandul la Basarabia, Arad 1925), iar
acum am supt tipar un mare volum,
care se tipare$te la Bucuresti supt tit-
lul: Dela Basarabia ruseasca la Basa-
rabia romaneasea.
Mai mutt decat atat: am facut tot
ce mi a stat in putere pentru a strange
legaturile dintre oamenii de carte ai
Basarabiei si ai Transilvaniei in sco-
pul unei activitati comune. Acestei in-
tentiuni se datoreste initiativa ce am
luat, mai intai printr'o conferinta pu-
Mica, tinuta in 20 Iulie 1923 la Orheiu, .
si apoi ca delegat al Astrei" la Chisi-
nhu, in primavara anului acestuia,
cand am staruit pentru o actiune cub-
[Ionia paralela, care sa angajeze la
lupta pe toti fiii constienti ai Basara-
biei si ai Ardealului si tot aceasta am
urmarit o prin incercarea prea putin
izbutita dar nu din vina mea de
a grupa pe scriitorii basarabeni in ju-
rul acestei reviste, care, durere, s'a
bucurat prea putina vreme de eolabo-
rarea dansilor.
Acum fratele Jireghie ma cheama
sa ma due definitiv in Basarabia.
Draga. (rate! Daca as sti ca mi mai
pot ga§i acolo un rost adevarat, ti-o
marturisesc ca n'as sta o clips la in-
doiala, ci nai-as parasi insas catedra
mea universitara pentru a ma aseza
definitiv la voi, uncle activitatea mea
ar putea fi mai folositoare decat aici.
Dar, stiu ca azi nu ma mai vor nici
politicianii cei mari dela Bucuresti,
cari la 1917-18 se minunau de in-
drazneala cu care m'am infipt in viata
Basarabiei, si nu ma vor nici poli-
ticianii basarabeni, cari au nevoie de
altfel de oameni, decum pot fi eu. A-
tunci, ce sa cant eu acolo, cu idealis-
mul meu pur si neingradit de nici o
posibilitate si de nici o putere. Ca.
sa-mi,faramitez energia si timpul in
lupta stearpa cu parvenitii si cu stri-
catii de politica, pentru cari tara este
facuta ca 5a aiba el putinta sa se la-
faiasca in bunatatile ei castigate cu
sudori crunte de altii?
Nu, drags Irate, 4 in imprejurarile
de azi eu n'am ce cauta In Basarabia,
oricat de mult ma doare inima ti ''.11-11

soarta nenorocita a ei. Dace impreju-
rarile se vor schimba si data, la un
moment dat, prietenii 'mei de acolo
imi vor cere oficial serviciile si-mi vor
crea posibilitatea de a putea avea un
rol ca acela, pe care la 1917-18 mi 1 am
croit eu singur, atunci, eventual,
voiu putea da alt raspuns decat astazi.
Dar raspunzand astfel la chemarea
D-tale frateasca, tin sa to asigur ca,
chiar dace ar fi sit nu mai revad nici
odata Basarahia gandul meu va fi pu-
rurea la ea si pentru binele ei voiu
face $i de aici ineolo tot ceeace voiu
fi in stare, in imprejurarile date. Le-
gaturile suflete$ti stranse cari au lost
intre mine si ea, au ramas tot asa de
vii, $i chipul ei nu se va putea intuneca
in inima mea, si inaintea ochilor mei
'ana in cea din urma clipa a vietii
mel e.
Acestea sunt cele ee aveam sa-ti
rtispund la miscatoarele D tale gan-
duri, pe care le voiu pastra cu scum-
patate si cu emotie.
Cluj, 15 Decemvrie 1925.
Onisif or Ghibn
Un paralelism
Situatia de popor asuprit, impins to
vesnica opozitie in viata de stat, a ro-
dit o filosofie obsteasca specifics: de
toleranta si largeta sufleteasca fate de
toate neamurile parnantului. Agream
gandirea libera, conceptia umand, con-
stitutionalismul ideal, democratia ye-
ritabilA. Lupta noastra de decenii era
insufletith de admirabilele principii de
libertate si egalitate.
La natiunea dominants, de slat, pa-
sesoare a tuturor bunurilor civilizatiei
asemenea principii aproape nu exi-
stau. Puteai numara pe degete pe a-
ceia cari aveau curajul sa imparta-
seasca on sa justifice eel putin ideile
si aspiratiunile poporului roman.
Ungurii ardeleni fac de sante ani
scoala politica a opozitiei. Incetul cu
incetul se cristalizeaza si la ei un crez
pozitiv modern. Imi explic logic acea-
sta schimbare si ea nu poate fi decat
sal Ward.
In presa de sarbatori atat de boga-
ta a ungurilor ardeleni semnalez trei
articole, ale d-lor Hatvany, Balogh si
Sulyok. Toate ne fac dovada paralelis-
mului invederat de care vorbesc.
D. Hatvany Lajos in Keleti Ujsag do-
cumenteaza ca ungurii ardeleni au un
simt de obiectivitate si o mentalitate
cu totul distinct& de a celor din Unga-
ria, valorile culturale si literare ma-
ghiare gasesc aici un cantar cu mult
mai just. D. Balogh Arthur in Ellen-
zek subliniaza dorinta ungurilor de a
trai aici ca cetateni cu drepturi. egale
ai noului nostru stat", Ardealul fiind
totdeauna pamantul Stir tatii `.
D. Sulyok indeamna societatea ma-
ghiara sa paraseasca pasivitatea $i
sit si dea fii la universitatile patriei
deoarece altfel ungurii pierd pozitii in-
semnate in economia tarii.
Toate trei declaratiile sunt caracte-
ristice $i servesc ca argumente pentru
paralelismul nostru. Atat doar ca d-1
Balogh uita sterile trecutului, care pen-
tru romani n'a facut nici odata sub
unguri din Ardeal pamant al liberta-
(A". Asa ar fi trebuit sit fie, cum a
fost pentru unguri fate de austrieci. E-
ducatia democrats, iubirea si intelege-
rea pentru nevoile popoarelor conlo-
cuitoare din fosta Ungarie, au lipsit cu
totul la unguri, popor crescut in cea
mai $ovina. $coala, de egoism de rasa.
Sovinismul insa si-a primit rasplata
istoriei. Ungurii ardeleni se cumintesc
astazi si incep a invata respectul cu-
venit rata' de alte popoare. Sasii Inc&
trebuie sit o face, parasind obiceiul po-
negririlor istorice, cum arata in
revista noastra ziaristul Iosif Schiopul.
Aceasta, este remarca pentru ei. cat
ne priveSte pe noi, paralelismul trasat
trebuie sit fie un invatamant. E nevoie
sa intelegem ca datoria noastra este sit
ramanem in raza vechilor traditii ar-
delene de cumpat, concilianta si demo
cratisirl. Nu putem inealca drepturi pe
cari altadata le reclamam pentru noi.
SA nu disconsideram ceeace decretam
altadata principiu sacru. ,Sovinismul
este pedepsit de istorie si interesul no-
stru este sit pastram la infinit pozitia
castigate astazi in constelatia popoa-
relor lumii. Din asupriti sit nu deve
nim asupritori.
Din colaborarea pasnica si interac-
tiunea populatiunilor ardelene, Roma-
nia are interesul sit seoata maximul a-
porturilor de prosperitate pe toate te-
renele vietii de stat.
Ion Clopotel
Igiena Natiunei"
de Prof. Dr. I. Mold ovan
Societatea de maine" este unica revi-
sta social& romaneasca, in ale carei co-
loane s'au desbatut din cand in cand che-
stiuni de eugenie si biopolitica, Insa, fare
ca conceptiile pe cari se sprijina, aceste
doctrine sit fie lamurite cu bogatia de ar-
gumente stiintifice, pe cari le comports.
Deaceea aparitia primei brosuri din Bi-
blioteca eugenics si biopolitici, editata
printr'o fericitd colaborare dintre Institu-
tul de Iigiena si igiena social& din Cluj si
subsectia eugenics si biopolitica. a A-
strei" este un eveniment, care fare indo-
iala ca intr'un viitor apropiat, cand pens-
pectiva timpului ne va permite, va putea
fi privit ca aurora plina de naidejdi a unor
noi Indrumari ale vietii noastre publice si
a solicitudinii fat& de conditiile, cari asi-
gura perpetuarea optima a poporului ro-
man.
Igiena Natinnei" (eugenia) a d-lui pro-
fesor Moldovan este un imn inaltator in-
chinat fortei creatoare a neamului nostru,
14
www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA DE MAINE
ale carol pretioase calitati biologice dore-
*le sit le vada Indrumate pe cele mai ra-
tionale cai, pentru valorificarea optima a
capitalului uman romanesc. Lucrarea a-
ceasta este asa de concentrate, incest este
temerar a cauta sa rezumam substantiala
sa ma terie. Dupace face un paralelism In-
tre nationalismul de stat si nationalismul
biologic privind natiunea ca o vasta for-
matiune biologica, nu ca un conglomerat
de indiN izi condusi numai de interese per-
sonale, autorul abordeaza problema selec-
tiunii si a eredithtii, in genere pentru a
ajunge la notiunea de eugenie si la pro-
blema populatiei, ca factor primordial In
consolidarea interne si externs a unui stat.
Dupe rezumarea acestor notiuni de ordin
teoretic, trece la comentarea masurilor, pe
earl le implied igiena natiunei In practices
si preconizeaza urmatoarele norme condu-
catoare: l) Prezerval ea familiei de factorii
disgenici, 2) eliminarea dela procreatie a
indivizilor, victime ale ereditatii morbide,
3 selectionarea $i facilitarea procrearii
elementelor cu calitati eugenice, 4 com-
baterea mortalitatii infantile, 3 reglemen-
larea imigrarii, 6) inlesnirea validitarii op-
time a capitalului biologic national, 7) ur-
marirea evolutiva a acestui capital $i 8
educatia eugenics.
Fiecare din aceste deziderate e cornen-
tat cu profunca temeinicie $tiintifica $i cu
argumente oferite de exemplele trecutului
si prezentului diferitelor state si popoare.
Ca incheiere d. prof. Moldovan pledeaza
pentru intemeierea unui Institut pentru
biologia si igiena natiunei menit sa stu-
dieze trecutul nostru biologic si sit dic-
teze mijloacele de actiune ale biopoliticei
nationale.
Igiena natiunii" prin multiplele che-
stiuni vitale pe care be aduce In discutiu-
ne este menita sit trezeasea, un viu inte-
res in randurile tuturor intelectualilor no-
stri, pentru cari problemele de bath ale
progresului nu sunt streine de preocupa-
rile Ion. Igiena natiunii" are marele me-
rit, ca acum cand mai mult decat oricand
reclama sgoinotoasa a unui pseudo-uma-
nitarism antinational tinde sit deprecieze
valoarea capitalului biologic caracteristic
fiecarei natiuni civilizate, lamureste pand
la cea mai dart evidenta importanta na-
tionalismului biologic In concurenta vi-
laid a diferitelor neamuri. Igiena natiu-
nii" nu este numai un titlu, ci implia,
in sine o conceptie savants.
Pentru Galton eugenia comport-a numai
o mostenire valoroasa de calitati biologice
superioare. E vorba deci numai de o no-
tiune de ordin calitativ, care nu satis-
face pe deplin aspiratiile nationale alter
poporului nostru. Marele merit al lucrarii
pe care o comentam este ca pune la panel
conexiunea Intinsa, care trebuie sit existe
intre factorul calitativ si cantitativ al ge-
neratiilor viitoare, fail care viitorul nostru
ca neam nu poate fi asigurat In conditii
bune. De aceea Igiena Natiunii" se ci-
teste cu mult interes si provoacd reflexii
sortite sit mai-easea solicitudinea unanima
fate de capitalul uman al poporului no-
stru.
Dr. Aural Voina
SOCIETATEA DE MAINE

Aspecte din viata daneza

Se zice Ca popoarele fericite n'au De aci se poate trage o concluzie toles toate sunt fete care au trecut
istorie. Si lucrul pare adevarat si foarte interesanta si anume ca ceia eel putin prin acea scoalh elemen-
despre Danemarca, despre aceasta ce formeazh temelia unei democra- tara , care acolo dureaza, 9 ani. Nu
tarisoara din N. Europei, care nu lii nu e atat complexul de legi arareori intalnesti astfel de asisten-
insemneaza mai mult de 3 milioane cari pot fi foarte liberale, dar ne- te, cari cu mirare afli ca au absol-
de locuitori. In jurnale dam foarte respectate ci o anumita stare de vit chiar o scoala superioarh. Insa
rar de numele ei. Si cand gasim a- spirit datorita unei anumite educa- e acolo un obicei si mai curios, care
cest nume, vedem Ca nu e vorba de tii: Caci dach democratica e acea explica poate mai bine aceasta ne-
revolutiuni, de lovituri de stat, ca-societate in care toti cetatenii au ti de a considera pe servitor ca
tastrofe sau panamale gigantice on un cat mai mare numar de drop- un membru al familiei. Anume in
crime monstruoase, ci de cate o turi reale si efective in care toti se mune case destul de bine situate
reformh adanc democratica sau de impartasesc de aceleasi avantagii, advocati, ingineri cu stare e da-
cate o incercare de a realiza cat in care deosebirile intro diferitele tina ca fetele, cand au ajuns la o
mai multh pace si fericire. De multi strate sociale sunt foarte midi sau anumita varsta, 18-20 ani, cand
aceasta tars e cunoscuta ca produ- reduse la nimic, in care toti membrii sunt adica in preajma cashtoriei si
catoarea celui mai bun unt, ca Ca- se simt legati prin ceva mai presus a eventualitatii de a tinea ele insile
ra cooperativelor ininunate si a ve- de lege, apoi o astfel de democratic o casa, sunt trimese din caminul
stitelor crescatorii de animale. hash gasim in Danemarca. for la o alts familie, cat mai depar-
cci cari au avut prilejul sa o vada Cum te scobori din tren si pui pi- te, ca sa invete acolo gospodaria,
de aproape, au admirat la locuito- ciorul pe phmantul acestei taxi, sub privegherea unei gospodine
rii ei in primul rand dragostea de vezi democratia in gestul hamalului straine. Aceste fete sunt trimese a-
randuiala, siintul de omenie si de- sau al conduchtorului de tramvai, iurea in alto gospodhrii, ca sa Lea
mocratie. Inteadevar nici o Cara nu in atitudinea femeii de serviciu de exact acelas lucru pe care-1 fac
se poate lauda cu o democratic asa la hotel. Vezi eh pasagerii o salute, servitoarele noastre. Care-i ratiu-
luminata. De fapt Danemarca e o cand vorbesc cu ea, si farg, voe, ca nea acestui straniu obicei?
tars constitutionals cu un rege in sa nu fii luat drept necrescut, faci a- Intai poate faptul ca acasa la ma-
fruntea ei, insa in nici o republics celasi lucru; cat despre ea, te pri- ma ei o fata e mai rasfatath si nu-si
nu exists atata libertate. Regele for meste cu constiinta unei femei bi- poate impune aceasta disciplina.
nu e decat primul cetacean, foarte ne crescute, si conc:1:.15. atentia si Insh motivul adevarat e acela de a
familiar in raporturile cu poporul politeta ce i se arata, ca niste lu.- o invata sh, fie slugh inainte de a fi
sau. cruri la care are drept. Cad in Da- stapan, si de a o deprinde cu disci-
Il poti intalni pe neasteptate la nemarca a fi servitor, nu inseamng plina muncii care e evanghelia ori-
un colt de strada, calare pe calul a fi un paria al societatii, un de- chrui danez. Fireste ca astfel, cand
lui, sau chiar pe jos, si n'ai putea sa gradat scos din randul oamenilor, ea ajunge stapanh in gospodaria ei,
ghicesti ca e vorba de monarhul ta- care nu mai are drept la considera- stie si sa conduce, si sa omeneasca
riff, dach amicul sau cunoscutul cu tia semenilor sai. Acolo, a fi servi- pe viitoarele ei slugi, sau asistente
care esti nu ti-ar atrage atentia. In- tor inseamna a fi un ajutor, oare- de cash cum be spun acolo. Inca un
tr'o bunh zi acest rege ghsind pe cum un functionar, si de fapt, chiar lucru care explich acest obicei e si
strada un copil ratheit, l'a luat in limbajul curent se evith cuvinte- faptul ca burghezia daneza s'a des-
si l'a predat singur circonscriptiei le, (cari voind sh, exprime notiunea voltat direct din taranime. Si cum
politienesti din partea locului. Sim- de servitor sau slugh), ar phrea u- la tars este obiceiul ca argatii sa
bol al unei tari cu adevarat de- militoare. Acolo o servitoare se nu- manance cu stapanul la masa, acest
mocratice, el merge, afarh de zilele meste asistente de casa, se intitu- obicei a trecut si in familiile bur-
oficiale, singur, fara nici o suit& leazh domnisoarh, si e considerath gheze.
Un atentat impotriva lui e un lucru ca si un membru din familie In Inca un exemplu care dovedeste
inimaginabil. Soeialistii, caci si Da- mai toate casele pe care am avut profunda democratic a thrii: Dane-
nemarca are socialistii sai constituiti prilejul sa le frecventez, ea sedea la marca n'are cersetori. Se va phrea
intr'un partid numeros si puter- masa cu ceilalti membri ai familiei. poate curioash aceasta apropiere.
nic, data it combat oficial in jur- Decal aceasta asistente de casa, deli Dar oricine sta sa judece putin, va
nalele lor, au mare stimh, pentru el spalh vaselP, scandurile, sau nal- deduce imediat ca, asta e o urmare a
ca om. lath primul paradox al ace- tura °While, stie sa fie manierata, admirabilei organizatii sociale care
stei democratii asa de inaintate, ca- sa se faca vrednich de atentia si a creiat atatea aziluri pentru in-
re are in fruntea ei un rege. consideratia ce i se arata. Bine in- firmi si neputinciosi.

www.dacoromanica.ro
15
 SOCIETATEA DE MAINE

0 societate e oricum vinovata de re intorcandu-se din razboiu era cesar si o priveste cu oarecare scep-
saracii ei; indirect e si ea vinovata un Danez din provincia subjugate ticism, lumea dela tara e in schimb
de aparitia acestui fenomen social Germanilor si-a scris memoriile pasionata pentru marile probleme
care, se numeste pauperismul. De din campanie intr'o carte care a la ordinea zilei, si fiecare taran se
aceia si-a si dat Danemarca oste- avut rasunet in toate cercurile. Azi informeaza din ziare zilnic de si-
neala, ca printr'un sistem de legi e redactor la un mare jurnal socia- tuatia politica. Dach orasanul in
foarte largi si umane sa asigure e- list. Cazuri de acestea nu-s rare de materie religioasa e mai nepasator,
xistenta oricarui individ, care a a- loc. Un taran dela cornele plugului sateanul intelege cultura ca ceva
juns victima fatalitatii sau a negli- un baiat de 25 ani a scris un bazat pe crestinism si nationalism
gentei societatii. E acel minunat volum de poezii premiate de soc. spre deosebire de oraseni, care in
simt de raspundere care nu lash' pe scriitorilor; asemenea cazul unui aceasta din urma privinta sunt mai
oameni sa doarma, pang nu stiu ca barbier. Cutare domnisara dactilo- indiferenti si incline spre socialism.
viata celor mai umili din semenii gran. la o societate particulars, Era prin urmare firesc ca in ulti-
for e asigurata. Cat priveste acea scrie cronici literare in eel mai bun mul time partidul taranesc sa co-
categorie de cersetori din lene, ea jurnal, si pregateste o carte despre laboreze cu aliatii for firesti, cu
nu poate dainui un moment in tara inceputurile crestinismului. De un- conservatorii spre a face fate car-
lui Hamlet. de se poate vedea ca chiar acea cul- telului dintre radicali si social-de-
Intai pentru ca Danezul are o tura zisa la ei elementara, da omu- mocrati, ce actualmente detin pute-
groaza instinctive de lene, apoi pen- lui putinte sa aiba un ciclu de cu- rea. Se poate deci spune ca azi ora-
tru ca, prigoneste prin cele mai dra- nostinte trainice si dorinta de a fi sele sunt la putere. Cat va dura ace-
stice masuri pe cei cari ar cauta sa mereu in legatura cu preocupatii asta putere si ce aport va aduce po-
se sustraga obligatiei de a munci mai inalte. litica exponentilor for pentru evo-
pentru a trai in mijlocul unei socie- Democratia aceasta pe care o in- lutia tariff, numai viitorul ne poate-
tati muncitoare. La baza acestei de- talnim la °rase, democratia urban6 faspunde. Multi incep sa creada in-
mocratii sta munca Mra preget a ca sa-i zicem asa se deosebes- tr'un declin al partidului taranesc.
fiecaruia, munch" ce da fiecaruia te, si nu putin, de cea intalnita la Cred ca e numai o eclipse trecatoa-
demnitate personals. A trai acolo tara. Si nu trebuie sa uitam ca ma- re. Si data tendinta spre dreapta
fare o ocupatie e un lucru nu de joritatea absolute a locuitorilor o ce se manifests din ce in ce mai ac-
invidiat cum se obisnuieste aiu- alcatuesc taranii, care dau acestei centuat in multe tari in vremea din
rea ci e o rusine; omul care nu tari o anumita fizionomie. De pilda, urma, va ajunge sa influenteze si
munceste, e suspectat, e discreditat. o deosebire fundamentals o gasesti politica daneza,, atunci partidul ta-
A fi lenes inseamna acolo a fi a- in aceia ca lumea dela tara se in- ranesc e menit sa mai joace Inc h" un
tins de un vitiu de moarte. tereseaza mai mult de politica decat rol trainic cu urmari incalculabile
orasenii, oricat de ciudat s'ar parea pentru viitor.
Adevarata democratie nu poate acest lucru. Baca un orasan conside-
inflori deck in mijlocul unei. taxi rs politica oarecum ca un ran ne- 67. Bezdechi
de cultura intense. Acesta e, fireste,
si cazul cu tara de care ne ocupam.
Acum catva timp s'a facut un scan- DISCUTIT LITERAFIE
dal imens ca intr'un fund de tara
s'a gasit un individ ce nu stia carte.
Lucrul s'a parut monstruos, ceva ca-
Expresii la M o d a*)
re constituia o rusine si o primejdie Alti scriitori au slAbiciune" pentru De intrare in transee" vorbeste si
pentru, bunul nume al tarii, si s'au alte expresii, dintre cari cele mai noro- Declaratia partidului national cetitS,
luat imediat masuri ca individul sa coase ajung la mod& de d-1 M. Popovici in sedinta dela 14
fie trimes la scoala. Inteadevar a- Duph rSzboiu, cum era si firesc, au Februarie a Camerii.
colo toata lumea literalmente stie ajuns la moda: trameele, retramerile, (Partidul liberal incearcA) o retran-
carte. focul de baraj, pozitia, asaltul, obiecti- are la Senat" -(Cuv. I. 48 pag. 1 c. 3).
Si a sti carte nu inseamna nu- vul, gazele asfixiante, frontal unit, e- La postul de comandci (al partidu-
mai a sti sa iscalesti sau in cazul vacuCir;le, avantposturile, ariergarda, lui fuzionat) imbulzeala, in &awe,
cel mai bun sa poti sloveni pe un etc. nimeni" (Tara noasta 1925. nr. 7 pag.
jurnal. In scolile elementare se a Cateva exemple: 223. col. 2).
o instructie temeinica asa incat eel Nationalismul cultural este in stare Din tinerete qi panb, in prezent, ,am
ce a iesit odata din scoala sa nu mai sa scoatS natiunea intreagh in tran,see" stat pe pozitie, soldat credincios, la
fie tentat de a intrerupe contactul (N. R. 122 pag. 2. c. 3. N. Iorga). postul datoriei", spune d-1 P. Cantilli
cu cartea. Chiar lumea cea mai mo- O femee subtire, supta" la fats, cu (N. R. 1925 nr. 41 pag. 3. c. 2).
desta citeste macar jurnalul si in- tranoe pe OA" (Univ. Filme 7 Octom- Expresiile amintite mai sus, foarte
talnesti nu arareori lucratori cari brieDincolo
1924).
de Buftea a1t1 incursie in
frecvente in anii dintai de dupl ra'sboi
stiu sa, se entuziasmeze pentru o pierd insh, pe zi ce merge din puterea
piesa de teatru, sau pentru o poezietranfeele lini$tei sale." for circulatoare.
frumoash. Nu mai vorbesc de aceia, (Pe un colonel 11 nelinistea mereu cu Viata, cu variatia preocupgrilor dela
cari avand posibilitatea sg traiasca intrebArile sale un alt pasager ovreiu) ordinea zilei, scoate la suprafatb," cand
Univ. Filme 22 Oct. 1924.
intr'un oral mai mare, sunt mai unele and altele expresiuni.
aproape de manifestatiile intelectu- *) Urmare la articolul d-lui A. Ban- Era pasapoartelor, Terentilor, Dam-
ale. Interesul pentru darurile spiri- ciu din Almanahul Presei", care, din- bovicenilor, Tomestilor, are nevoie de
tului la acestia se mentine viu si tr'o regretabill scApare din vedere la alt dictionar. Banditul, excrocul, cana-
trainic. Am cunoscut un zuzrav, ea- paainatiP. a rimaQ fracrireptat. lia, haimanaua, cu toatl suita for de

16
www.dacoromanica.ro
SOCIET ATEA DE MAINE
gala, si-au reimprospa,tat puterile. Au
reintinerit. Circula mai sprinten, mai
vioiu, mai des in limbajul de toate
zilele.
Azi dam lov;turi, mai mari sau mai
mici, dupa, puteri si sesizeim sau sezi-
&m, on suntem sesizati sau sezisati.
Mare luau sa dai azi de o singurg
coloana, de ziar in care sa nu se se-
sizeze cineva sau ceva.
Azi to poti dispensa si de anuntare
si de denuntare si de reclamare si de
pricepere si de ghicire chiar. Cat aju-
tor pentru manuitorii condeiului la in-
demanl cu o astfel de Madchen fur
alles"!
Azi sesizcim oameni, parchetul, un
moment, o boala, fondul unei cornuni-
cart realittatea, ironia, scopul, speran-
tele ... Dar ce nu sesizam? Doar pe
Dumnezeu Sfantul si Moartea!
Ba nici acestia nu scapA. Ii sesizeazd
si pe ei - spiritistii.
Si ca sa, va convingeti cat de la
mod, e acest filfizon spilcuit, va rog
sa ma, urmAriti.
D-1 I. G. Duca, a sesizat legatiunea...
de care nici el nu fusese sezisat (Cuv.
II. 202 pag. 1 col. 7.)
D-1 Mirto (deputat) .,nici pana, azi
n'a sesizat parchetul" (Univ. 1924. 9
N oembrie).
Internationale a II-a, neputand se-
siza mifloacele cele mai eficace de lup-
ta. reprezinfl cu mult mai putin ducat...
(N. R. 1925, nr. 14 pag. 1. c. 1.)
Guvernul britanic sezizase comisi-
unea Comunicatiilor si a Tranzitului
despre un diferend ce se ivise intre
etc". (N. R. 1925. 1 Tan. pag. 1. c. 3.)
Cutare este sezisat, de dir. gen. al
serv. saniitar" (Cuv. II. 96, p. 2. col. 4.)
Anumite conjecturi politice de a ca-
ror fatalitate incepe a fi sesizat primul
ministru (Cuv. II. 105. p. 1. col. 5.)
,.Literaturii maghiare de dupa raz-
boiu i-a lipsit distanta si i-a lipsit ast-
fel o sesizare a momentului istoric prin
care trece poporul... (Gandirea IV.
nr. 7. pag. 216).
Eu care am avut prilejul sa sesizez
eel dintaiu boala (regionalismului). etc.
(0. Goga, Tara Noastra 1925, nr. 3 p.
69.)
D-1 I. Maniu n'a sesizat fondul co-
municA'rii (Ibid. pag. 73.)
Nu putem rasa altora greaua sar-
dna, a inceputului, pentru un motiv
usor de sesizat. (Gaz. Tr. nr. 32. 1925.
pag. 1.)
D-1 I. I. C. BrAtianu, a sesizat
scopul care-1 urmareste (sic.) coalitia
(in frunte cu d-1 Iorga) etc. (Viitorul
8 Maiu, pag. ult. col. 3).
Stirea este lansata cu multa bunk"-
vointa si cu sperante ce trebuesc sesi-
zate serios. Cuv. II. nr. 181. p. 4 col. 2.)
Aceste asociatiuni sunt aproape in-
sesizabile , (Cuv. II. 54. pagina 1.)
Sau, ea verb reflexly:
D-1 Ministru Sa'veanu: M'am sesizat
eu cu intreaga afacere (Desbaterile Ca-
merii, Univ. 1924, 9 Noembrie, pag. 2
col. 4).
Profesorii romani ai liceului s'au
sesizat si au ga,sit ea (Cuv. 1 Ian.
lir. 46 pag. 2 col. 1.)
Guvernut are datoria sd se sesizeze
de realitate (Cuv. II 91. pag. 2. col. 5).
An adus, cred, exemple suficiente
File scri se
(o gluma literara)
Prietenul meu C. V., care pentru fieca-
re imprejurare din viata *tie sa povesteas-
ca cel putin cate o anecdota hazlie, si fata
de orice idee, oricat de ingenioasa, *tie
sa citeze alta si mai ingenioasa, - a Ca-
mas, si n'a camas, multamit de inventia
lui Maxentiu Omnibus, care data ar fi sa
fie brevetath, ar putea sa poarte denumi-
rea: metoda, practice de literature nescri-
sa si nevorbith". In aceasta ordine de idei
adica, a reformelor in procedeurile lite-
rare, numitul (cu initiale) al meu prieten,
cunoaste nascocirea unui alt autor, tot
modern, care a scris si a tiparit, la Lipsca,
sau nu stiu unde, ceva cam asa: - Ma-
niera cea mai simple pentru a imbratisa
complexul, nu numai al unei literaturi,
dar a tuturor literaturilor posibile, in timp
-noastesa ieialfabetul
si in spatiu, pe acest glob al nostru, este:
athtea hartiute cate sunete cu-
tuturor popoarelor de pe
pamhnt; scrii pe fiecare din ele cate unul
din aceste sunete, amesteci, scoti unul, it
inseinnezi, it pui la loc, amesteci iar, scoti
altul, sau data intamplarea A rea, tot pe
acela, it insemnezi iar, *i asa mai departe
ad libitum paria, la quantum satis. Intr'a-
devar, in marginile, la aparenta atat de
restrhnse, ale sunetelor unui alfabet, fie
oricat de bogat in vocale, deschise, in-
chise, sau In consonante, guturale, labia -
le etc., se cuprind In mod absolut toate
cuvintele, frazele, deci literaturile, posibi-
le si chiar inposibiL, ale tuturor popoa-
relor de pe glob. Sistemul poate sa nu fie
aplicabil si in alte planete, cad nu cu-
noastem Inca felul de comunicare a im-
presiilor si gandirilor fiintelor rationatoa-
re de pe acele corpuri ceresti, Intre ele."
M'am grabit sa comunic aceasta desco-
perire ingeniosului meu Maxentiu Omni-
bus, cu o rautacioasa bucurie ascunsa,
inerenta firii omenesti, de a-1 vedea con-
fundat, sau infundat.
Dar Maxentiu ma privi zambind cu su-
-
perioritate.
Reteta, -imi zise dupa o foarte
scurta reflexiune, - n'ar fi rea, in teorie.
Din nenorocire, in practice nu e aplicabi-
la, si in aceasta privinta ideea mea, a
filelor albe, imaculate, sta. tot atat de sus,
ca geniul deasupra migalelilor unei minti
confuze de mediocru dascAleciu. Si-ti voi
dovedi aceasta numai cleat.
Scoase o bucata de hartie si un creion:
17
www.dacoromanica.ro
pentru a dovedi cat e de la mods
sesizatul".
Aceeas dovadA as putea-o face si cu:
punerea la punct, in functie de, etc.. - --
tot asa de la moda", dar neasemanat
mai simpatice deck peltickia sesizeiri-
lor de tot felul.
Pf.-,ate en alta ocaziune.
Para atunci rog cetitorii sa, le urml-
reasca prin coloanele ziarelor noastre.
Axente Banciu
-
- Tu cuno5ti legea combinatiunilor?
N'am cunoscut-o niciodata. In liceu,
la matematici am trecut toate clasele es-
clusiv prin protectie.
Maxentiu scribe si mi puse subt ochi ur-
matoarea formula, pentru mine cabalisti-
ca:
n (n-1) . n- [n--I !Ai \
- m 1.2 .. . m eknli
Sill ce insemneaza asta? Nu stii. A-
ceasta insemneaza ca chiar si combina-
tiunile de clasa m, can nu cuprind inver-
siunea, - la un numar mai mare de
elemente, cum ar fi in cazul nostru nu-
maul' literelor alfabetului, sunt atat de
numeroase, incat n'ar ajunge o vial'. de
om pentru ca sa le insire in chip efectiv
pe toate. Dar Inca in variatiunile si corn-
binatiile cu repetari, adica astfel de con-
plexiuni, in care fiecare element poate
figura de mai multe ori, cum se 5i In-
tampla in toate limbile vorbite? De pilda:
in formula pe care ti-am scris-o, ai numai
-a repetirilor, vei avea 5i: aa, aaa, s'asa
combinatiunile: ab, ac, abc, bc, etc., etc.,
pe cand cu intervenirea inversiunii si
mai departe. Sunt limbi, si deci literaturi,
in cari asemenea expresii se Intalnesc. Ba-
ca vom lua apoi si propozitia binomia,
teoria determinatiunilor, ars conjectandi...
NIa luai cu manile de par.
- Destul! mizericordie! m'ai convins!
Maxentiu rupse in bucati hartia cu for-
mula, sustragand-o, din delicatete si corn-
patimire, ochilor mei cari se vede ca la
contemplarea ei mai indelungata luasera o
expresie ingrijitoare.
Acum ma infundase el pe mine, - nu
stiu data cu aceeasi rautacioasa bucurie
ce eu Imi preparasem, si pentru care ma
gasiam acum atat de aspru si cu dreptate
pedepsit.
- Mi-a mai venit cineva, urma ciudatul
meu interlocutor, cu o astfel de pretinsa
inventie, pentru simplificarea, pentru re-
ducerea la un simplu procedeu mecanic,
farce bataia de cap daunatoare a reflexiu-
nii si celorlalte ingrediente pe cari unii
le cred neaparat necesare productiunii,
creatiunii literare. El zicea asa: Iei un
dictionar, adica un vocabular, pe cat se
poate mai complet, si o pereche de foar-
feci. Tai fruThu,sel in bucatele, sau mici fi-
tuici, fiecare cuvant in parte, la amesteci
bine intro caciula, si pe urma tragi, ca

la loterie, un cuvant dupa altul, atatea
eke crezi ca ar fi suficiente, de pilda pen-
tru un poem, sau pentru orice all& bucata
litera.ra; odata cuvintele frisirate, le mai
ineremetisesti pe ici pe colo, pui ici un
si, dincolo o virguld, si servesti cald.
De rima n'ai sa to sinchisesti, ca aia a
iesit din moda. Ei, la asta ce zici?
Zic ca e sminteala, ca orisicare alta.
Ei, vezi ca nu stii nimic? Eu zic
altceva. Alphonse Allais are o schita In
care povesteste cum un inventator, dupa
multe calcule si reflexiuni, a reusit In-
sfarsit sa descopere, la inceputul secolului
al douazecilea umbrela! Asa si inven-
tatorul meu. Ceea ce pretinde el a fi fruc-
tul ingeniozitatii si reflexiunii sale, e ceva
descoperit si practicat cu mult mai Main-
te: sunt pur si simplu diferitele isme
al scoalelor noui", futurism, dadaism,
sau dad. vrei sa zici, chiar ...
Nu -stiu ce-o mai fi vrut sa adaoge, caci
nu 1-am mai ascultat, ci fug si acuma.
EPIGRAME
Unui prolix
Poti spune o ideie noun
In patru versuri on in cloud,
Mai bine ca in chilonzetri
De impecabili hexametri.
Pe o antologie Baca"
Antologia for cuprinde
Sublime pagini de lirism,
Dar val., si-atatea pagini triste
De lamentabil... delirism.
Unui traduciitor al lui Plaut
(dela Ramnicul-Valcii)
Ca preambul la talmcicire,
Ai scris..., un termen propriu taut
Si nu gasesc deceit aceasta:
0 comedie despre Plaut.
Aceluias
De-a lost ursit sd se inece
In Rimnic, ar fig meritat
Un om ca Plaut, s'aibti parte
Wear de unul mai... Sarat.
Unui docent
Atitia, cari au trecut
Prin grele probe de docentd,
Cu ce succes ar fi abut
La simpla probd de... decentd!
Unui pelerin stiintific
L-am revazut, intors din Roma:
Peisia domol, clipind din gene
S'am inteles cd slcinta lene
Intactd ,si -a pdstrat aroma.
Cum e Turcul
Ingratitudinea-i e neagrd
Si, evident, la ceruri tipti;
Dar credeti cd e mult mai albs
A protectorului a/10?
Unui generos
Esti generos de speta cdlor
Ce'ntind Ceahldului umbrela
De ploaie ,si of era gingas,
Pe iarnd, soarelui flanela.
V. Bogrea
Inv.alizii de razboiu
Se implinesc in curand zece ani de
cand Romania a intrat In razboiul
pentru intregire.
Nepregatiti, fara arme, fara muni-
tiuni, fara imbracaminte soldatii nostri
au trebuit sa duca razboiul eel mai
crud. Floarea fl'acailor nostri a fost
nimicita, multi au ramasi schilozi. Toti
soldatii nostri si-au facut datoria in
plin, stiind ca lupta pentru o cauza
dreapta, si tara ii va rasplati.
Daca mosiele marei proprietati au
fost impartite la tarani, s-a facut un
act de dreptate, de care s-au Imparta-
sit nu numai acei care au luptat pen-
tru intregirea neamului, ci toti taranii.
Reforma sociala nu poate fi socotita,
ca o rasplata a jertfelor facute, deli a
Post fagaduita soldatilor pe front, ci
ca o masura de pace si dreptate sociala
care era de mult asteptata.
Daca s-a dat poporului dreptul de
vot, iarasi nu s'a facut aceasta ca o
rasplata soldatilor, fiindca toti s'au
folosit de el, chiar si acei cari ne au
dusmanit In razboiu. Reforma electo-
rata este iarasi o masura de pace si
dreptate sociala, impusa de valul de
demo.zatie pe care 1-a impus razboiul,
sustinut in intaiul rand prin sangele,
suferinta si jertfa milioanelor de mun-
citori.
Daca tara ar fi facut ceva pentru
acei care au dus razboiul, care au
suferit si sufar Inca de pe urma lui,
ar fi facut pentru invalizii de raz-
boiu.
Ne doare inima si ne e rusine tend bont cu carlig, sau cu stanga, de cat a
vedem invalizi de razboiu, oameni mana mecanica cu degete ce se pot
gloriosi si eroi, tarandu-si suferinta In misca, dar cu care nu poate lucra.
mizerie, fara nici un ajutor. Cu pensii
rusinoase cativa zeci de lei, lip- muncii, prin miile de brate care i-au
siti de putinta de a-si tine viata prin fost rapite, a fost in mare parte In tä-
munca, siliti sa Intinda mama, ei, cari
prin jertfa for au facut Romania Mare,
precum si bogatiile miilor de profitori
de pe urma razboiului.
Destul de rusinos ca pang acum nu
s'a gasit guvernul, care sa, tie obliga-
tiile de onoare ale tarii, si sa, dea in-
valizilor pensii suficiente pentru trai.
Destul de rusinos ca conducatorii ace-
stei taxi nu gasesc de datoria for sa
cinsteasca cum se cuvine pe eroii nea-
mului In viata. Dar data tara nu le-a
dat pensii Indestulatoare, sa fi dat in-
valizilor eel putin putinta de viata,
prin munca.
Un invalid nu mai poate munci ca
un muncitor valid. Membrele care Ii
lipsesc Il Impiedica sa execute anu-
mite gesturi ale muncii. Un invalid nu
poate gasi loc Intr'o Intreprindere, care
18
www.dacoromanica.ro
SOCIET ATEA DE MAINE
BULETINUL ,,ASTREI"
nu are nici o obligatie de a face filan-
tropie. Chestiunea muncii, pentru un
invalid, ridica greutati enorme.
Statul are datoria sfanta sa la
masurile necesare ca invalidul sa-si
gaseasca, putinta de viata prin munca.
Si, in definitiv, si industria si agri-
culture ar fi castigate, data numarul
bratelor de munca, ar spori. Daca in-
valizii ar fi readusi in campul muncii,
ar fi un castig mare si pentru econo-
mia generala.
Prin urmare aci este o chestiune
foarte importanta, cu fete sociale, mo-
rale, economice.
Pentruca un invalid sä reintre in
campul muncii are trebuint'd de intre-
girea corpului sau pe tale artificiale,
de o reeducare a membrelor sale in
imprejurarile noi in care se afla,, de
o reeducatie porfesionala, si de o patro-
nare in viata, pentru a gasi de lucru.
Chestiunea aparatelor de proteza nu
a fost inteleasa, la noi. De multe on
am vazut tarani sau muncitori cu pi-
ciorul artificial in traista si ei mergand
in carja. Aparatele de proteza nu sunt
obiecte, sau nu trebuie sa fie obiecte
de infrumusetare, ci ajutoare pentru
putinta de munca. Pentru munca cam-
pului e mai util un picior de fier si
cu o placa late jos pentru ca piciorul
sa nu se infunde in pamantul lucrat,
de cat un picior mecanic cu lemn,
nichel si piele. Pentru munca indus-
trials e mai util pentru un ciung un
Paguba pe care a adus-o razboiul,
rile civilizate inlaturata printr'o minu-
nata colaborare intre arta medicala si
tehnica. Conlucrarea for plina de grija,
si devotament a facut din nou capa-
bild de munca cea mai mare parte a
invalizilor, jertfe de razboiu, inlocuind
in chip potrivit membrele sfarannate
prin membre artificiale sau instru-
mente de munca ajutatoare.
In aceasta privinta Germania sta.
In fruntea tuturor statelor. Si grija ei
pentru apararea invalizilor de razboiu
prin intregirea membrilor distruse prin
aparate de proteza este veche.
Pupa razboiul german-danez din
1864, supt indemnul hirurgului Es-
march din Kiel s'a numit o comisie,
care sa lucreze pentru acordarea de
membre artificiale invalizilor de raz-
boiu. Rezultatul acestei opera a fost
SOCIETATEA DE MAINE
neinsemnat, ideea insa si-a facut
drum.
0 desvoltare mai mare a luat life-
rarea membrelor artificiale dupa raz-
boiul din 1866 cu Austria. De data
aceasta initiativa organizarii a luat-o
chiar ministerul de razboiu, care, prin
diferite ordonante, a regulat chestiu-
nea procurarii de membre artificiale
In cele mai mici amanunte. De data
aceasta nu mai era un singur centru,
ci sapte centre unde era posibila si re-
pararea membrelor artificiale date.
Membrele erau fabricate supt Ingriji-
rea si supravegherea unei comisii de
medici. Atat costul membrelor artifi-
ciale cat Si reparatiile, erau suportate
de Stat.
In razboiul franco-german din 1870
nu a fost nevoie sa se adaoge nimic
la dispozitiile luate in 1866. La sfor-
te-mile Statului insa s'au adaogat $i sfor-
tarile initiativei private. S'au format
diferite societati care au procurat in-
valizilor de razboiu un numar impor-
tant de membre artificiale. Din inva-
lizii razboiului din 1870 cari au trait,69
la suta au capatat membre artificiale.
Lucrul insa nu ajunsese la perfectie,
o parte din membrele procurate In
1870 nu au putut fi folosite de inva-
lizi din cauza ca erau prea grele. Ma-
joritatea nu puteau fi folosite la mun-
ca 5i nu slujeau de cat la sarbatori.
In timp de pace chestiunea a con-
tinuat sa fie studiata, insa numarul
acelor carora armata trebuia sa le dea
membre artificiale era neinsemnat.
Razboiul mondial din 1914, care a
intrecut in grozavie 5i urmari orce
razboiu trecut a gasit orce organizare
pe acest taram neindestulatoare. Nu-
marul medicilor specialisti, al banda-
gistilor 5i mecanicilor ortopedisti era,
Cu Wald' importanta lui, neinsemnat
de mic.
Din experienta trecuta insa s'a luat
ca norma in hirurgie, la amputare, o
cat mai mare conservare a membru-
lui, 5i aceasta norm& s'a p5.strat In
Germania pe cat a fost cu putinta si
in razboiul actual, cand s'a dat cea
mai mare c;esvoltare Cu putinta Inlo-
cuirii memlkelor pierdute prin membre
artificiale.
Pentru o cat mai mare adaptare a
membrelor artificiale s'au Infiintat
ateliere speciale pe langa lazarete si
lazarete pe langa fabrici, astfel ca sa
se poata lua cea mai perfect& masura
a membrului de Inlocuit, si invalizii
sa, poata experimenta aparatele ce li
se dau, iar aparatele sa fie construite
supt cea mai strict/ supraveghere a
medicilor specialisti.
In marea desvoltare pe care Minis-
terul de razboiu german voia si o
dea acestei opere s'au intampinat mul-
te Si grele piedice. Intaia, si poate cea
mai grea, a fost lipsa unui numar su-
ficient de mecanici ortopedesti 5i ban-
dajisti, si a doua intarzierele mari
care se puneau in construirea apara-
telor. Pentru invingerea acestor pie-
dici Ministerul de razboiu a facut In
3 lulie 1915 o adunare a principalilor
hirurgi, ortopedisti 5i mecanici orto-
pedisti. In aceasta adunare s'au luat
hotarari, care au fost aplicate In urma
prin ordonanta ministerialas In afar&
de anumite modificari In dispozitiile
privitoare la atelierele de pe Mug&
lazarete si a modului for de lucru,
care inlatura in mare parte lipsa spe-
cialistilor, s'a hotarat o serie de ma-
suri in interesul celei mai bune folo-
sinte a membrelor artificiale. Este de
notat, ca pada', importanta mare care
s'a dat chestiunii ch nu trebuie sa se
dea drumul invalidului panace nu a
exercitat si invatat suficient sa se fo-
loseasca de membrul artificial *i acea-
sta nu numai in fata medicului, ci In
viata de toate zilele la munch, in im-
preturazile in care it va folosi. Cu a-
cest chip nu numai c& invalidul In-
vata in chip rational sa se foloseasca
de membrul artificial lute° masura ca
sa inlocuiasca cat mai perfect mem-
brul pierdut, dar corectarea 5i imbu-
natatirea aparatului se fac dupa indi-
catiunile imediate 5i precise ale in-
validului. In aceasta pregatire, trebuie
sa se observe 5i timpul inainte de In-
trebuintarea aparatului, pentruca in-
validul sa nu capete anumite deprin-
deri care i-ar ingreuia, Ban i-ar face
imposibila deprinderea folosirei non-
lui aparat Astfel se atrage cu insis-
tent& atentia asupra influentei rele pe
care o are folosirea unui pilon inain-
tea unui picior articulat. Acel care fo-
loseste intai un pilon, greu s'au ne-
complect poate folosi un picior cu ar-
ticulatie la genunchiu In urma.
Si cand ne gandim la modul nostru
primitiv Si far& nici o grija in care
dam invalizilor membre artificiale! E
chemat, i se ia masura cum i se
ia
ca - e vestit cand e gata, i se Incear-
daca i se Incearca i se preda
si e trimis acasa sa se foloseasca cum
stie de el. Ar fi interesant sa se cer-
ceteze cati invalizi, cari au capatat
membre artificiale in asemenea con-
ditii, le folosesc 5i nu le tin pe polita
sau in lada. De cate on nu am vazut
invalizi mergand in pilon, 5i gemand
supt povoara unui picior articulat pe
care II ducea In spate. Pe fata lui ni-
cio multumire a a cApAtat un In lo-
cuitor mai potrivit piciorului pierdut
el tie ca marina pe care o poarta In
spate, nu o va putea folosi niciodata.
www.dacoromanica.ro
19 .
In Germania s'au creiat pe armate
16 mari ateliere ortopediee pentru in-
valizi, pe langa marea fabric& mili-
tary de membre artificiale din Berlin,
si fabricele Si atelierele, foarte nume-
roase, particulare.
Pe langa desvoltarea mare care s'a
dat acestei opere, in razboiul actual,
rata de ceeace s'a facut la 1870, 1866
sau 1864, mentalitatea care a stat la
temelia acestei opere este cu totul alta.
Astazi prin membru artificial nu se
cauta sä se ascunda numai ciuntirea
omului in razboiu, ci sa se Inlocuiasca
in cat mai mare masura membrul pier-
dut, pentru a fi cat mai putin pier-
duta capacitatea de munca. Nu se
cauta membre artificiale de frumuse-
td, ci membre de munca. Si in slujba
acestei idei si-au adunat Impreuna
fortele medicii, inginerii 5i oamenii
tehnici, pentruca membrele artificiale,
care inlocuesc membrele Insufletite si
capabile de munca, sa fie cat mai po-
trivite si mai capabile sa execute
miscarile pe care be executa la munca
membrele pierdute. Pe aceasta tale
mii de invalizi, inainte muncitori me-
seriasi, 5i 'care ar fi dus o viata de
mizerie, pierduti pentru totdeauna eco-
nomiei nationale, au fost redati muncii,
daca nu cu puterile Intregi, cu ele In
mare parte conservate insa.
Si aceasta opera a fost urmarita de
aproape de organele superioare, dam-
du-se necontenit indicatii sau impul-
siuni de perfectionare a aparatelor de
proteza, sau pentru inventarea de noui
aparate mai perfectionate. S'a creiat
un oficiu special de studiu al mem-
brilor artificiale. Scopul acelui oficiu
era sa rezolve problema folosintei apa-
ratelor de proteza la viata de toate
zilele si munca profesionala. El nu ur-
marea gasirea de forme noi, ci mai
multa soliditate ,mai lunga rezistenta,
mai putina greutate, mai repede apli-
care la membru, mai comoda 5i bun&
adaptare si mai sigura fixitate, ieftina
reparare si usoara Intretinere $i resta-
bilire
In scopul acestei perfection&ri, pen-
tru a se pune la dispozitia tuturor, Si
mai ales a oamenilor tehnici, toate
materialele de constructie $i Incerca-
rile facute, s'a creiat In Muzeul social
din Berlin (Charlottenburg) Staen-
dige Ausstellung fur Arbeiterwohlfahrt
o sectie speciala pentru membrele
artificiale si aparatele de proteza. In
legatura cu Muzeul social s'a creiat un
institut pentru Incercarea membrelor
artificiale. Sala de auditie, au la mu-
zeului a fost folosifa pentru adunari,
cursuri, conferinte. Materialul muzeu-
lui a folosit pentru cercetarile institu-
tului.

Pentru descentralizare, in anul 1916
s'au infiintat sectii ale acestui insti-
tut In Danzig, Dusseldorf, Gleiwitz si
Hamburg. Activitatea Institutului din
Berlin a ramas in principal cercetarile
stiintifice si incercarile practice a bra-
telor artificiale. In acest scop acolo
se Incercau si experimentan diferitele
aparate de proteza la toate instrumen-
tele si masinele de munca, materialele
si metodele de lucru si pentru toate
profesiunile, supt snpravegherea si con-
ducerea meseriasilor cei mai buni,
inginerilor si medicilor. Pe langt acea-
sta in Institut era o scoala de mers
unde se supraveghea si experimenta
constructia si perfectionarea picioare-
lor artificiale in folosinta for la mers
pe diferite terenuri si podele, la scu-
bat, la urcat, la scoborat, la urcare si
scoborare pe scare sau pe trepte.
Incerchrile au inceput cu munci-.
torii agricoli.
0 problema mare pe care a trebuit
sa o rezolve oficiul de care am vorbit
mai sus si o greutate pe care a tre-
buit sa o invinga a fost folosinta mem-
brelor artificiale. invalidul nu poarta
cu placere membrul artificial, mai ale$
la munch unde, nestiind in de ajuns
de bine cum sa -1 foloseasck II inla-
tura. Folosinta membrelor artificiale
a putut fi mai usor introdusa prin ree-
ducatia profesionala pe care invalidul
prevazut cu un membru artificial sau
un aparat de munca, o capata in laza6
rete, in scoale de reedncajie profesio-
nala, in ateliere scoale, unde inva-
lidn1 urma o adevarata muncaterapie,
o complectare fireasca a ingrijirei me-
dicale, a reeducatiei fizice prin me-
cano sau electro-terapie. Aceasta
educatie, care e o problema extrem de
delicatti era urmarita, supravegheata,
si indrumata necurmat de medici, in-
gineri si maestri meseriasi. Intr'o pre-
ghtire de opt saptamani, invalidul ca-
. pata obisnuinta folosintei aparatelor de
proteza si era gata de munch. Opera
Irish' nu era terminate. Invalidul nici
dupd acest timp nu putea fi lasat fart
nicio supraveghere, fart nici un slat,
lard nicio ingrijire. Pe langa institut
s'a creiat un oficiu de plasare, care
avea urmatoarele atributii:
1. SA dea sfaturi in alegerea mese-
riei.
2. Introducerea invalidului in me-
seria sa, plasarea lui in industrie sau
agriculture.
3. Constructia si repararea aparate-
lor de protezh.
Pentru oficiu timpul de munct In-
tr'o fabrict a unui invalid esit din la-
zaret era o parte a ingrijirii lui medi-
cale. El era supravegheat in tot tim-
pul muncii lui atat de controlorii ofi-
ciului, cat si de maestrii sr conduct
torii fabricei. Scopul era ca muncito-
rul folosind aparatele care ii inlocuiau
membrele pierdute sa recastige cat
mai mult din forta de munch, si de
productie de mai inainte. Cu obisnuin-
ta purtarii acelor aparate, cu obis
nuinta lucrului cu ele, in foarte scurt
timp, invalidul, care si a recaphtat o
parte din agilitatea miscarilor pier-
dute, isi recapatt gustul si vointa de
lucru.
Trebuie sa se recunoasch adevarul
ca constructia aparatelor de proteza
nu este o chestiune atat de simpla,
ea nu poate fi lasata in seama unor
bandagisti oarecare, aci rutina nu
poate prea nici un rol, constructia
unui aparat de proteza, in fiecare caz,
naste o problema, tehnicd. Colabora-
rea stransa intre medic, inginer si me
canic ortopedist, este singura solutie
posibila a acestei grele chestii. Toate
problemele delicate de mecanica sent
pose in construirea aparatelor de pro-
teza, care nu trebuie sa urmareasca
nnmai forma exterioara, care, tie alt-
fel, deli mai impresionanta este cea
mai pujin interesanta, ci miscarile,
care trebnie sa se apropie cat mai mult
de complexele miscari naturale si sa
fie cat mai 'Igor de executat. In aceasta
tendinta aparatele de proteza profesio-
nale capata o importanta din ce In ce
mai mare.
Ce s'a facut la not din toate ace-
stea? Nimic sau aproape nimic.
Avem datoria sa o facem de acum
inainte si dact dupd atatia ani nu vom
mai putea face mare lucru invalizilor
desi tot s'ar mai putea castiga ce-
va poporul muncitor nu a incetat
sa sangere sa facem pentru mun
citori. Razboiul greu de toate zilele,
razboiul muncii pe care it duc munci
torii industriali si agricoli, arunct pe
drumuri tot atat de multi invalizi. In-
valizi de munch,, schilozi din acciden-
tele de munct care se intampla zil
nic. E bine ca avand in vedere inva-
lizii de razboiu carora, poate, li se
mai pbate da o parte a miscarilor for
pierdute, precum si invalizii din acci-
dente al caror numar creste in fiecare
zi, sa creiem institutele necesare pen-
tru confectionarea aparatelor nasco-
cite de experienta altor popoare, sa fa
cem reeducatia profesionala a invali
zilor, si sa, inlesnim plasarea invalizi-
lor tinandu-i supt supraveghere si ocro
tire.
Organizati din timp de pace vom
putea face fait intr'un razboiu vii-
tor pe care nu 1 dorim nevoiei
ingrijirei invalizilor si reddrei for In
campul muncii.
Acei cari poarta raspunderea pen-
www.dacoromanica.ro
. 20
50CIET AT E.A DE MAINE
tru parasirea si peingrijirea invalizi
for de razboiu, pentru mizeria si sufe
rinta ce o indura, acesti martiri ai nea
mului vor avea vre o urma de remus
care de ce ar fi putut face si Wan IA
cut pentru acei eroi, carora be dato-
ram toata fericirea noastra? Mita
vor ei sa indrepte acum, cat se mai
poate indrepta din rau?
N. Ghiulea.
Secfia artelor a Astrei"
Astra" care este o puterniet orga-
nizatie culturala a Ardealului, a in-
fiintat deosebite sectii culturale, stiin-
tifice si artistice, cu scopul, ca astfel sa
se intareasca propaganda culturala a
romanismului intreg, fiind cunoscut et
Astra" nu este o alchtuire regiona-
lista, ci dimpotriva eti lupta impotriva
regionalismului introducand in viaa
narionala romaneascil particularul cul-
tural al regiunilor.
Reorganizarea Astrei" a insemnat
si infiintarea deosebitelor sectiuni, din-
tre cari de-o netagaduita, importantt
este infiintarea sectiunei artistice. Ar-
dealul bogat in talente artistice n'a a-
vut pang azi o societate artistica, care
sa se ocupe de chestiunile importante
ale piogresulpi artistic ardelean.
Astra" a luat initiativa infiintarei
unei sectiuni artistice si la adunarea
generala din acest an, tinutt la Re-
ghinul Sasesc s'a ales comitetul de
conducere. presedinte: Tiberiu Bredi-
ccanu, compozitor si fost sef de resort,
vice-presedinte: Zaharia Barsan, direc-
torul Teatrului National din Cluj, se-
cretar: Emil Isac, literat si inspector al
Artelor din Ardeal, eassier: Al. Popp,
pictor si directorul Scorn Artelor Fru-
moase de Stat din Cluj. In comitet au
lost alesi si d-uii: C. Pavel, directorul
de scent al operei din Cluj, Dr. C. Pe-
tranu, profesor de istoria Artelor la
Universitatea din Cluj, I. Crisan profe-
sor la Conservator, Medrea sculptor,
A Barnutiu director in Ministerul Arte-
lor si St. Marcus inspectpr de arta.
Comitetul sectiunei artistice a As-
rtrei" si-t thud hula trecuta la Cluj.
prima sedintA, in care s'au adzes impor-
tante hottriri. Pentru a da o cat de
mare desvoltare propagandei artistice,
sectiunea a hotarit et va intensifica
rniscarea artistica prin infiintarea unei
trupe teatrale ambulante, care sa joace
in taate orasele eu populatie romaneas-
ch ale Ardealului. Formarea trupei.
pregatirea programului si intrucat se
poate realizarea acestui plan, a fo$t
incrediutata imei comisiuni din care
hue parte d-nii Brediceanu, Z. Barsan,
E. Isac si St. Marcus. Sectiunea se va
ocupa si de Muzeul ,.Astrei ", pe care
1-a vizitat chiar zilele trecute d-nul Dr.
 SOCIET ATEA DE MAINE
C. Petranu, cunoscut specialist in mu-
seologie. S'a discutat ii problems infi-
intArei unei galerii de picture, cu con-
cursul celor mai de seama, pictori ori-
ginari din Ardeal, cinematografarea
dansurilor rationale i colectionarea
cantecelor, reorganizarea corurilor, in-
tArirea revistei Tran.silvania", ofe-
rindu-i-se eolaborarea talentelor distin-
se din Ardeal.
Redactarea planului definitiv al acti-
vitatei sectiunei Artelor a Astrei", se
va face in curand, *i Tuna ce vine, va
fi o nou F,tedintA de Comitet, in care d-1
T. Bediceanu va comunica rezultatul
obtinut la Bucure*ti pentru infiintarea
trupei teatrale a Astrei", deoarece d-1
T. Brediceanu, a putut prezenta &Apra-
0 paging din Marea Revolutie: Condamnarea lui Danton
de Romain Rolland
(Fragment din Jocul iubirii si al mortii", drama in douasprezece scene)
Jerome de Courvoisier
0 Doamne, ma innec in aceasta ome-
fire ...
Sofia de Courvoisier
Ce lovitura neprevazuta a putut sa te
sguduie? Dragul meu, de unde vii?
Jerome
Dela Conventiune.
Sofia
Sedinta s'a sfarsit?
Jerome
Nu. Dar n'am putut sta pang la sfarsit.
Sofia
Ce s'a intamplat? Ce prigoniri noi?
Poate ceva sa te mai surprinda? Cunosti
oamenii?
Jerome
Nu mai sunt oameni. Sunt o turma, de
bestii slugarnice si crude. Toate pornirile
de josnicie si de salbaticie se arata in
toata, goliciunea Tor. 0 came de macelarie.
Chini marsavi can se tarase si adulmeca
mirosul de singe. In mijlocul incintei lupi
si hiene misuna. Sala despopulata. Mai
mult de doua sute au fugit, au murit, au
disparut. Dreapta goala. Supravietuitorii
celor ce o ocupau, fugiti din locurile Tor,
s'au urcat pe pantece pe bancile de sus
din stanga. Chiar cei mai prudenti ne-
fiind nici un loc sigur se schimba me-
reu: caci nu se stie niciodata unde va
cadea lovitura, sus sau jos? Se silesc sa
pare nuli, sa se face uitati. Ochii for tre-
muratori spioneaza in jos, la stanga, la
dreapta fiorii turmei si clipirile lupilor
fruntea tesita, ochii galbeni de sub o-
chelari ai lui Robespierre fruntea aple-
cata, ochii striati cu ros ai lui Billaud
si ghiata ochilor albastri din orbitele uliu-
lui Saint Just ... El e la tribune. Va vor
hi. Liniste. Cu gatul intins, isi plimba pri-
vhea sa rece plutind pe deasupra spatelor
myna trecuta, proectul de buget al tru-
pei teatrale Astra", care Wind fiinta,
va putea alimenta viata teatrall a unei
man parti din Ardeal, unde teatrul ro-
manesc n'a putut pAtrunde.
Sectiunea artistica, a ,,Astrei", va tre-
bui sa publice indatA ce-i va sta in
putintA *i monografii artistice din
Ardeal, biografiile celebrilor arti*ti ro-
mani din aceasta parte a Romaniei,
carea suferit atat de mult in trecut,
oprindu-i-se desvoltarea nu nnmai po-
litica, ci gi artistica. Sectiunea artistica'
a Astrei" are de implinit misiunea
grea a raspandirii gustultii pentru fru-
mos in multime *i reabilitarei geniului
romanesc a celor de dincoace de Car-
pati.. .tefan Dumbra0
PROBLEME SOCIALE
care se indoesc si se silesc sa 1 evite; el
ii numara: pe tine se va napusti? Nici o
graba. Are limp. Nimeni n'ar indrasni sa
face vre-o tniscare Acum case luni in
aceasta incinta, mugeau ca valurile por-
nirile opuse: Girondini, Montagnarzi, ca
cloud trupe la asalt se infruntau cu vor-
ba si cu gestul, cu armele In maini; si pe-
ste aceasta invalmaseala, tunetul tribuni-
lor, cloud mii de capete racneau. Astazi e
un mormant. Cand vorbeste unul dintre
mhcelari, s'ar auzi mustele sburand pe Ca-
davre. Toate aceste corpuri imobile tremu-
la trite° asteptare halueinata. Odata intrat
in ocolul de vite, nimeni nu stie ce va
face, nici ceeace i se va face.
Nimeni nu stie dace viata lui nu va fi
ceiuta, nici dela tine va trebui sa cerseas-
ca viata: Odata pragul trecut ($i trebuie
sa-1 treci, nu te poti sustrage MIA sa fii
insemnat), nimeni nu mai e el insusi,
Colegul, prietenul, care un minut in-
.
nainte be Linea de brat, iti este un strain...
Ce gandeste el despre mine? Si eu, ce gan-
desc despre el? ... Fiecare este o enigma
pentru cellalt Poate in momentul ur-
mator, it coin vedea ridicandu-se, cu a
menintarea in ochi si cu gura spumegan-
da, va urla contra mea cu haita San
poate voiu fi eu care sa-i iau inainte
Caci vine momentul cAnd, stiu ca vecinul
meu va cere capul meu, dada nu i-1 iau
pe al lui, inainte
Jerome a povestit acestea, cu mainele
tremurande, intr'o excitatie halucinata. Tn
acest moment se intrerupe si face o mis-
care sal reia sticluta en rachiu. Dar Sofia,
cu hotarire, indeparteaza sticluta din 'Da-
na barbatului ei, $i asWindu-se Tanga el,
ii atinge dragastos bratul si zice:
Sofia
Nu te excita! Linisteste-te! Spune-mi
ce s'a petrecut. Caut sa inteleg ... Saint
Just zici cal a vorbit? Noi proscriptiuni?
D-ta nu te-ai alipit?
www.dacoromanica.ro
21
Jerome
zice da din cap
Noi proscriptiuni, da.
Sofia
Dar contra cui? Si au lovit toti ath er-
sarii. Pe cei din stanga, pe cei din dreapta.
Nenorocita Gironda moare. Comuna e
zdrobita. Nu sunt opt zile de el,5d a cazut
capul lui Hebert, Chaumette si Cloots.
Ce le mai ramane de distrus?
Jerome
Ei. Se mananea unii pe altii. Dupa ce au
facut gol in jurul Republicei, ucid Repu-
blica... Astazi dimineata la eta case au
arestat pe
Sofia
Pe tine?
Jerome
Pe Danton.
Sofia
Danton?
Jerome
Noi nu eram prieteni. Nu-mi placea o-
mul adesta. Aceasta i o le 'It'd spumeganda,
acest puhoiu de noroiu, acest demon de
nehunie, neinfranata, calculate, aceste por-
niri josnice si aceasta viclenie, imi inspi-
rau desgust. Vociferarile sale acoperiau
prea des turburarea si nesiguranta. Dar
tine poate nesocoti serviciile stralucite pe
care glorioasa lui indrasneala le-a facut
Republicei?
Cine n'a vazut, in zilele intuneeate, ri-
dicandu-se in slava, ineununata de ful-
gere, aceasta figura monstruoasa, ca ge-
niul insusi al Revolutiei? .
and veni in adunare vestea arestarii,
toti cari erau de fate an inghetat de uimi-
re. Nu era unul care sa nu simta ca acest
om era un sflnt, ca apartinea patrimoniu-
lui inviolabil al natiunii. Si prea putini
cari sa nu fi simtit personal efectele inda-
toririi lui aspre.Cei mai multi in zile
rele, s'au pus sub scutul acestui cap de
Meduza. 0 intreaga ceata de eitaci se bra"-
neau din faramiturile lui. Dar aceasta
multime inspaimantata vorbea in soapta,
tacea. Si taceam si eu ca ea . .
In fine unul din ceata sa care era cu
noscut de toti ca unul dintre satelitii as
trei care se prabusea, simtindu-se tarat
cu el in cadere, instinctiv incerca un gest
pentru a-1 retine. Legendre, un om vulgar,
care la umbra lui Danton se juca cu tras-
netul ... Erica i-a imprumutat puteri,
i a dat glas; el cerea urlA rid ca sa-si. Nee
curaj, liberarea lui Danton. Si deja
cea mai mare parte, intariti de acest stri-
gat pornit din tacere, incepura a-1 sus-
tine en murmurul Tor. Iinii se incume-
tau sa, si aplaude. Inca cateva minute si
Conven tiunea ar fi gasit poate curajul de
a nu se lasa asasinata.
Deodlta, Robespierre intra. La moment
hataile inimei ineetara. Dealungul treeerei
lui, gandul se silea sa se ascunda in do,u1
fetelor. Si din nou tacerea intuneca omul
care vorhea.
Legendre azu pe Robespierre. Clmp,
de avant, un minut inea seotea strigate ert
re cadeau in gol. Si apoi se zapaci, se in
trerupse, reincepu, 1).1bai; in mijlocul u

nei fraze, 1pvi cu pumnul in tribuna, se
opri si se afunda. Incet pe partea cealalta
Robespierre urea. Fara, sal binevoiasca a
raspunde urletelor bestiei inspaimantate
care acum Ceuta sa se faca uitata, citi cu
vocea sa limpede mandatul de arestare e-
mis, in noaptea trecuta de cele trei comi-
tete. Vorbi in termeni vagi despre o mare
eunjuratie. Fe licita. Pnlernical Senat" de
a fi smuls din Banal can pe toti membrii
nedemni cari an tradat canna ..." Si deo-
data vocea sa devenind amenintatoare, s'a
tutors spre Legendre pitit In spatele al-
tuia; 5i, facandu-se ea nu-1 vede, a che-
mat asupra complicilor ascunai cari apa-
rau pe tradatori sabia Legii.
Legendre, balbaind, cerea sa raspunda.
Dar neindurator cela.lt se Wee ca nu-1
aude. El terming de desfaaurat perioadele
sale cadentate, in care moartea e Impodo-
bite cu flori si pleca lasand atarnata asu-
pra capului Adunarii securea, incoronata
cu lauri
Tacerea se adancea mereu ca o prkpa-
stie. Din fund se ridicau Inca urletele lui
Legendre latrand la moarte. Dar de asta-
data cainele nu avea decat un gand: sa
se incovoaie sub biciu ai sa recapete ier-
tarea sa linga.nd piciorul celui care-1 fo-
vea. Se desvinovatea In spasmuri, de a an
fi stint, de a nu fi cunoscut asigurand
cu toata caldura ca ar preda, data ar fi
criminali, pe prietenul sau pe fratele sau,
respingand omul doborit ai luand ca mar-
tor miselia Adunarii, de lepadarea sa la-
$5.... Fara ca unul sa se incumete a-i
tinde mama si farce sa slabeasca amenin-
tarea mute'. a Impasibilului, contempland
pe mizerabilul, care se Ineca ...
Omul disparu. Un yal 'de dispret *i de
hick. Il acoperi. Atunci, un Montagnard,
In numele Adunarii, felicita Comitetele a
caror veghe a dejucat nouile comploturi.
, Si din diferitele parti ale salii, voci i se
asociara. Dar Robespierre, care cunoaate
nestatornicia Adunarilor, nu se multumi
de loc cu aceste voci farce capete, de care
nu se poate folosi. El a voit ca, prin vot
nominal, Corn entiunea sa se pronunte ai sä
ratifice darea In judecata, aaa se zice,
caci judecata este scrisa de mai 1nainte
punerea in pamant a lui Denton.
Sofia
Si D-ta ai votat-o!
Jerome
Votau toti. Toti se Indesau la tribuna
sub ochii osanditorilor. Unii cu spatele In-
covoiate, cu vocea nesigura. Cei mai multi
aratand o tarie romans, cu o voce de
bronz; si frica gemea in maruntaele lor.
Si Legendre vota, Legendre vandu pe
stapanul lor. Eram cinci sau sase, care pri-
yearn scarbiti. Asteptam fiecare randul no-
stru sa votam. Si cand be venea randul,
fie-care se scula, se ducea sa arunce votul
situ. piatra sa asupra Invinsului.
Sofia
Si D-ta ai aruncat-o!
Jerome
Cand a venit randul meu, m'am sculat
5i am plecat.
Sofia
N'ai votat!
Jerome
Eram aproape de ieaire. S'a strigat nu-
mete meu. Si cineva, in spate, atingan-
du-mi umarul, repeta: Courvoisier!"
Un om (tine sa fi fost?) statea inaintea
uaii. L'am dat la o parte din prag $i am
ieait din salt. Cand am ajuns In strada, a-
vui o ameteala ai eram sa cad. Un treca-
tor care ma vazu clatinandu-ma, veni, ma
lua de brat, ma duse intro cafenea si -mi
dadu de baut un intaritor.
CRONICA MEDICO-SOCIALA
Pr °biome alcooliamului
La noi e veanic actuala. Se schitasera
perspectivele unei legi a bauturilor spir-
toase, care isi a5teapta infaptuirea ai care
mai curand sau mai tarziu va trebui sa
fie infaptuith'. Medicine, cunoaste deza-
strele pe cari alcoolul le produce organis-
mului omenesc, criminologia gaseate un
camp vast de investigatiuni in randurile
alcoolicilor ai economia nationals $tie cat
are de suferit din cauza bogatiilor cari se
inneaca in otrava bauturilor spirtoase.
Sunt comune mici in cari se cheltuiesc a-
nual cateve milioane pentru tuica si ra-
chiu, bani cari intra In punga catorva
negustori MCA scrupule, in timp ce gos-
podaria comunala sufere, copiii mor pe
capete din cauza lipsurilor *i a ignorantei
si vitalitatea poporului scade multumita
narcoticelor sociale in fruntea carora tro-
neaza spirtul. La noi se bea In nestire.
Niciun avertisment profilactic si instruc-
tiv nu atrage atentia taranului asupra pe-
ricolului, care 11 paste. Legea, atunci cand
va deveni un fapt implinit, nu va fi in
stare sa stavileasca raul, data nu se va
prega.ti terenul prin educatia largal a ma-
selor populare, in randurile carora alcoo-
lismul isi face mendrele. E nevoie sa se
trezeasca conatiinta raului care bantuie,
pentruca, numai dintr'o convingere necon-
ditionata pot isvorl fapte veritabile.
In Statele-Unite ale Americei de Nord
nand s'a ajuns la prohibirea alcoolismu-
lui, s'a facut propaganda intense timp de
50 de ani. Altfel roadele drasticei legife-
rari ar fi fost foarte Indoelnice. Totus le-
gea poate impune o serie de masuri re-
strictive extrem de salutare, dar cari nu
pot aduce mantuirea lard trezirea consti-
intei prin propagan,da neIntrerupta. Mij-
loacele sunt multiple. Jo vom comenta
pe rand.
Un bilant imbucarator
Cu ocazia inaugurarii festive a institu-
tului de orbi din Cluj s'a accentuat cu
satisfactie, ca in urma campaniei antive-
neriene numarul bolnavilor de sifilis a
scazut in mod simtiton Faptul este foarte
imbucurator mai ales ca e real, inconte-
stabil, dupacum se poate constata la con-
sultatiile ambulatoarelor policlinice si
in spitalele de specialitate, unde cazurile
recente de sifilis devin din ce In ce mai
rare, ca $i In cabinetele medicale.
www.dacoromanica.ro
22
SOCIETATEA DE MAINE
Mi-am adunat puterile sa nu ma dau in
',pectacol ai am venit attest, Asi fi voit
sa ma culc pe pamant, In pamant $i sa nu
ma mai scol Desgust, desgust de oa-
meni $i de mine. Umanitate, Dreptate, Li-
hertate batjocura! Batjocura credintei
mele! Omul e nascut sa slugareasca. Omul
e nascut sa tradeze. Tot ce se face pentru
a-1 libera, tot ce se incearca pentru a-1
riclica nu serveste de cat sa stoats la ivea-
la bestialitatea sa. Ce-am recut? Mi-am
pierdut viata!
Traci. de Emilia N. Chinks
Dec& amintim lucrul acesta nu Insem-
neaza ca de acum incolo putem sa ne
odihnim pe laurii dobanditi, ci o facem
ca un prinos de recunostinta adus de ne-
numaratele sate de pe Campia Ardealului
si din creerii Muntilor Apuseni, pe cari
le-a colindat doctorul Dominic Stance cu
o ravna ai cu un avant apostolic, comba-
tand raul cu armele tarnaduitoare ale $ti-
intei moderne $i cu puterea graiului viu.
Este o actiune umanitara easel cronologia
fidela nu poate sa-i conteste Intaietatea
meritorie $i demna de orice lauds.
Moda i morals
Ziarele an inregistrat severitatea dispo-
zitiunilor luate in Grecia pentru comba-
terea unor factori, cari sunt priviti ca
principalele cauze ale latirii boalelor ye-
nerice. Se incrimineaza In primul rand
rochia scurta, fats de care rigorile legii
nu vor sa cunoasca nicio blandete. Ro-
chia mai scurta decat atatia centimetri de
la pamant se va considera ca un corp de-
het. Desigur cal ne aflam in fate unui caz
de exces de zel. Fara, indoiala ca moda cu
extravagantele si absurditatile sale poate
de multe on sa atenteze la bunele mo-
ravuri, dar de aici nu se poate deduce o
conexiune intre difuziunea boalelor vene-
rice ai lungimea hainelor femeiesti. Nu
putem admite ca majoritatea pesimiatilor
incorigibili, ca societatea actual& este din
ce in ce mai coruptal. Ceeace se etichetea-
za cu numele de imoralitate .nu este alt-
ceva decal, exagerarea erotismului In ur-
ma educatiei gresite a tineretului ai a li-
teraturii $i spectacolelor pornografice.
Fondul general al omenirii este mai bun
si mai moral.
Dovade de aceasta sunt nenumaratele
opere filantropice de pretutindeni, prin
cari se reversal umanitarismul adevarat.
Moda atunci child nu devine un mo-
tiv de specula si de ca$tiguri ware
este strans legate de pasii progresului si
data Ma'am la o parte exagerarile desu-
chiate, vedem ca imbracamintea tinde spre
simplificare.
Corsetul femeii astazi nu mai este decal
o amintire neplacuta, de care se leaga a-
tatea tulburari profunde ale fizicului.
Imbracamintea feminine de astazi da
corpului putinta sa se reliefeze mai armo-
nios iar organele interne pot functiona ne-
tulburate. Istoria medicinii ne ofera multe
 50CIET ATEA DE MAINE
exemple din trecut tend lungimea intermi-
nabild a trenelor $i corsetele sufocante nu
constituiau un impediment in deslAntui-
rea patimilor omenesti, cari pot fi mai
utor infranate printr'o educatie morald te-
meinica, decat prin masuri legislative, cari
nu pornesc din cunoasterea realitatilor so-
ciale.
Propaganda cn orice prat
In materie de salubritate public& con-
cursul unanim al tuturor straturilor so-
ciale este indispensabil pentru Imbunath-
tirea unei stdri sanitare precare: lucrul a-
cesta se poate accentua oricat de des, fard
frica de a cadea in banalitate. Si e bine sa
o facem, nadhjduind ca astfel indolenta
generala va putea fi clatinata $i chiar
compromish in dominatiunea sa. Dar pen-
truca opinia publica sa poata fi orientate
in problemele cari privesc sanatatea pu-
blica, e nevoie O. se infiltreze in masele
populatiei anumite notiuni de profilaxie
individuals $i de igiend socials., cari la
timpul oportun sa poata fi utilizate in
folosul personal sau colectiv. Spre scopul
acesta servesc scrierile de popularizare cu
subiecte din domeniul vast al medicinii
sociale sau al igienei preventive. Cu mul-
th, pdrere de rhu trebuie ins& sa consta-
tam, ca la noi literatura medicaid de po-
pularizare lash inch foarte mult de dorit,
calitativ $i cantitativ. In timpul din urm'a
se inregistreaza lucrdri destul de valoroa-
se, cari ins& nu sunt indeajuns de apre-
ciate $i de cautate de marele public, care
are nevoie de sfaturi $i de indrumare. 0
propaganda cu mutt mai eficace se poate
face prin ziare, gratie forrnidabilei for pu-
teri de difuziune. De punctul acesta de ve-
dere a fost condusa. Olanda tend a intro-
dus sistemul de educatie populard, in ma-
'. terie de igiena $i profilaxie, prin presd.
Societatile de igiend $i igieni$tii au inter-
venit pe langa diferitele publicatiuni coti-
diane, saptamanale etc. rugandu-le A, re-
zerve cu regularitate anumite spatii, pen-
tru a se publica sfaturi scurte $i precise
privitoare la sdnatate. 95 de ziare $i re-
viste au acceptat propunerea iar consi-
liul de igiend" este insarcinat sh. redacteze
$i sa expedieze notele primite dela spe-
ciali$ti sau dela diferitele societhri. Siste-
mul a prins $i se bucura deja de popula-
ritate. Sunt multumiti $i editorii $i publi-
cul ca $i initiatorii. Efectele salutare nu
vor intarzia sa se arate. Iatd un exemplu
care ar trebui imitat $i la noi farh intar-
ziere, mai ales in tara noastra unde nivelul
mortalitatii continua sa 'Amara la un
punct foarte ridicat, facand iluzorie na-
talitatea cu care suntem obisnuiti sa pa-
radarn, dar care e anihilath prin tuber-
culoza si prin mortalitatea imensa a copii-
lor mici.
Dr. Aura Voina
ABONATII pot depune costul a-
bonamentului la oricare banca din
localitatea lor pentru a ne fi trans-
mis prin vre-o banca din Cluj.
CRONICI CULTERTILE
SI ARTISTICE 0.1
?Vy....f.10.,..f"....eA'sf.":1,....,"'.`mf.`10.-"A"......^A^......,,AA....em....'"A^
ALMANAHUL PRESEI ROMANE
In aceste zile de grea incercare pen-
tru presa romaneasca din Ardeal, care
a cazut in ultimii ani dela inlatimea lu-
minoasa ce o atinsese inainte de ras-
boi prin idealismul si prin energia ei,
intr'o prapastie de epigonie, nevredni-
ca atat de trecutul ei cat si de man-
mea vremii de acum, Sindicatul Presei
Romane din Ardeal *i Banat a scos un
almanah care-i, *i el, o mustrare ce
*i-o arunca, purtatorii condeiului pen-
tru slabiciunea ma'rturisita a activitatii
for de astazi. Calde evocari ale unor
personalitati de seams, astazi apuse,
cari prin scrisul lor cotidian au pus te-
melie maretului edificiu al presei arde-
lene, care era o puternica fortareatt de
aparare a sufletului acestui popor de
urgia vrajmasului; mandre confesiuni
ale luptatorilor in viat'a, mai tineri si
mai batrani, cu cariera consfintita a-
proape totdeauna in celula intunecoasa
a unei temnite de Stat"; o cronica
despre mareata epopee pe care a scri-
s-o presa ardeleana in anii rasboiului
prin cele mai depa'rtate colturi dela
Rasarit i Apus ale pamantului, ca o
supreme dovada despre vitalitatea ei
si nepotolitul ei impuls spre actiune;
si-apoi, marturisiri de recunoastere a
nivelului scazut la care se ail& presa
ardeleana astazi, cu indicatii pentru o
viitoare reinaltare, pe care nu este su-
flet curat romanesc se nu o doreasca.
Numai cat nu poarta ziaristii toata
viva pentru aceasta umilitoare deed-
dere a presei romanesti de dincoace de
munti, dupacum foarte bine o arata d.
I. Ag'arbiceanu intr'un lot al almana-
hului. Data materialismul vremii de
astazi explica la gazetar lipsa de avant,
care nu calculeaza cu pedantism re-
muneratia materials echivalenta pen-
tru fiecare fill de manuscris, aceeias
lipsa de idealism a publicului contim-
poran lipseste pe gazetari de strictul
necesar pentru existenta. Inainte de
rasboiu era o colaborare permanents
si un sprijin reciproc intre public $i
gazetar, atat in redactarea unei foi cat
si in sacrificiul material pe care-1 facea
si unul $i altul. Darurile desinteresate
pentru binele obstesc, caruia nu i-se
suprapusese meschinul interes personal
sau de partid, erau par'ca mai dese;
concurenta venala intre grupari poli-
tice adverse, cari se bucura de raul
venit asupra adversarului, chiar dace
acest eau ar atinge intreaga comunita-
www.dacoromanica.ro
23
V,AP4k,1
Vt-rt A
tea, nu era cunoscuta; fi astfel prin
concursul tuturor, mari si mici, mai bo-
gati si mai saraci, invatati §i simpli
cetitori, presa ardeleang a putut fi pa-
vaza de tel in lupta acestui popor pen-
tru conservarea etnica *i propasirea
culturala. Sunt acestea insa, conditii,
cari, in alt forma, amtsurat vremii de
astazi, pot reveni, pentru a da un nou
imbold de inflorire acestei prese.
Almanahul de fata, intaiul pe care
it tipareste in tara noastra, o bre,asla
a gazetarilor, atunci isi va fi indeplinit
menirea, data va putea stimula pe cei
doi factori hotaritori: ziarist si public
cetitor, la un efort pentru o noua inflo-
rire a presei ardelene, in directia cul-
turala, pentru care piedeci nu pot
3xista in Romania intregita, dupacum
piedicile din Ardealul vechiului regim
au fost prea slabe ca ziaristul roman
de atunci sa nu be poata, rezista.
TEATRU
Controlorul vagoanelor de dormit,
comedie in 3 acte de Bisson.
Iaras un Bisson! ... Si sala era in-
carcatt de lume cum rar s'a intamplat
sa o vedem la premierele acestei stagi-
uni. Dispdrut, cealalta farsa a lui, scu-
tura inch Wile de ras la matineuri si
afisul va mai suporta-o cateva repro-
zentatii. Ras mult, aplauze la scena de-
schist au fost si in premiera aceasta.
Ce sd,-1 faci publicului ... Are oroare
de probleme adanci, fie ele psihologice,
sociale sau morale. Vrea ras care sa
nu-1 doara sufleteste, vrea.seri in e,ari
sa plute,asca pe aripi de uitare, fare
ca problemele sa i-se coboare grele Mi
roscolitoare in adancimile sufletului.
Deplingem de multeori pe bietii acteri
cari dela Shaw, Shakespeare sau Ibsen
sunt siliti sa se coboare in Bisson, sa
munceasca mai mult pentru a salva
piesa, umplandu-i golurile sufletesti...
Acest salt dela farsa la comedie de ea-
rafter si la drama psichologica e de
multeori in detrimentul tor. Un actor
care a fost vazut in bufoniile unei far-
se iti last, on Cum o impresie de care
nu to poi scutura complect in fata
interpretarii pe care o da, el unui rol
dintr'o piesa' cu probleme sufletesti.
Trebuie sa fie un actor genial acela
care sa se poata desbraca de haina
siifleteasca, pe care a imbracat-o in-
trun rol comic, pentru a imbrtea alta,
de personagiu tragic, care sa i-se potri-
veasca perfect pe corp. Raman Inca

multe nuance in timbrul vocii, in mimi-
cs, ingest, cari stria. Sunt actori in
compania artistica a teatrului nostru
cari isi dau profund seamy de greu-
tatea acestei probleme si cari au re-
zolvat-o in mod fericit, prin studiul
serios al rolurilor. .Daca n'am amintl
deeat doi dintre ace;tia, pe d-nii I. Std-
nescu-Papa si Neamtu-Ottonel, cari an
dovedit acest lucru cu ocaziunea a-
cestei reprezentatii, err fi indeajuns
pentru a arata ca, pe scena noastra se
munceste, de multeori, incomparabil
mai mult, fata, cu celelalte scene, ale
capitalei, de exemplu, unde corpul ar-
tistic Hind mai bogat, de multeori inutil
de incarcat, actorul isi are domeniul
lui artistic bine stabilit.
Dar suntem hr sfort'arile grele ale
inceputurilor. 0 constiinta artistica,
abia, imugureste in societatea noastra.
Inflorirea ei atarna, mutt si de urcarea
barometrului cultural, pe care impre-
jurarile politice si sociale I-au cam
impedecat de a se urea. Noi speram
intr'o grabnica ridicare a lui. Intro-
zarim in viitor o generatie care sa
ceard mult Shakespeare, Ibsen, Shaw,
Pirandello, care sa discute problemele
puse de acestia, sa dea chiar, din mij-
locul ei dramaturgul care va prinde irr
neperitoare forme artistice drama
vietii de azi a vietii romeinesti irr
primul rand. Marne masse intelectuale
cari priest acum spre cucerirea orase-
lor de aci, vor aduce alter atinosfera
culturala, mai incarcata de probleme,
dintre cari cele artistice cu siguranta,
ea nu vor lipsi. Bisson, simpatiza,tul
de azi, se va retrage atunci in praful
bibliotecii, multumindu-se cu aneritul
istoric al infatiserii unei epoci cu ince-
puturi de eonstiinta, dramatics.
CONFERINTE
D-1 Stefan Bezdechi, care prin pre-
fetele numeroaselor ,ale traduceri din
clasicii antici si indeosebi prin moan-
mentala opera de sinteza istorico-so-
eiala Aristofan si contimporanii sai",
s'a remarcat printre cei mai buni cu-
noscatori ai anticitAtii pe cari ii avem,
a vorbit, in cadrele Extensiunii Univer-
sitare, despre eel mai mare rationalist
al veacurilor. marele grec Socrates.
Conferentiarul a prezentat impreju-
raffle sociale in cari a aparut filozoful,
insistand indeosebi asupra personali-
tatii intime a lui. Socrate a aparut in-
tr.() epoca in care armele cugetarii erau
destul de abil intrebuintate de sofisti
pentru a zdruncina orice valoare mo-
rail. Meritul lui mare este de a fi lup-
tat cu ace,te arme pentru a da ome-
nirii un suport moral solid si cu carac-
ter de eternitate: virtutea. El nu a
creat un sistem filosofic organic in-
cheiat asa cum au facut cei doi urmasi
ai s'ai, Plato si Aristotel, ci a dat Gre-
cilor si prin ei umanitatii intregi, mai
mult o atitudine noug in fata proble-
melor vietii si indeosebi a celor mo-
rale. Prin el morala isi castiga auto-
nomie deplind. Conferentiarul a insistat
si asupra ideilor sociale ale lui So-
crate, aratand importanta mare pc
care o da acesta educatiei cetatenesti.
Scopul individului sa fie perfectionarea
sa prin societate. Idealul social al bri
Socrate era un stat, aleatuit din indi-
vizi in constiinta carora ideea de stat
sa fie bine lamurita. De aci impor-
tanta pe care o da el educatiei ceta-
tenesti. El nici nu dadea dreptul sa
conduce trebile publice oamenilor cari
nu au dovedit'ca be cunosc indeajuns.
Numai un stat condus de astfel de
oameni poate sa apropie de realitate
idealul atat de greu de infaptuit, al
dreptatii sociale.
CARTI, REVISTE, ZIARE
Mos Cra,ciun a adus literaturii doua
daruri cari ii dau acesteia un non im-
pels de viata. larva aceasta a fost mai
.saraca, in productie literary cleat cea
trecutd. De unde atunci ne venea, din
Capita la, regulat, bogata in literaturd
si arta, eleganta revista Gandirea" si
saptamanal, incArcata de informatii, se-
rioase esseuri si clan de seamy Misca-
rea Literary ", in toamna, aceasta ne-ain
ales cu moartea acesteia din wing sl
cu lungi asteptari dupe cea distal.
Adeva,rul Literar si Artistic", cu toate
ca s'a reorganizat simtitor an putea
umplea locul celorlalte doua, cari ne ye-
neau din cercuri mai tineresti, mai pli-
ne de vigoare ,si indeosebi Gandirea",
mai grea de arta. In toamna ne le-
gasem cateva sperante de Universal
Literar, care sub conducerea d-lui
lorga, a inceput sa fie cautat de citi-
tori. Sperantele insa ne-au fost rupte
brusc de conducatorii Universului",
prin inlaturarea d-lui Iorga dela direc-
tia Literarului. Au fost multe glasurile
cari s'au ridicat indignate in contra
acestui fapt. Popularul cotidian s'a in-
grijit sa ne spulbere acuzele intfun
mod neobisnuit pentru el. Prin pune-
Tea Universidui Literar" sub condu-
cerea d-lui Perpessicius s'a dat revista
pe myna unuia, dintre cele mai harnice
condeie ale generatiei tinere. Cele doul
numere aparute Oral acum ne-au sur-
prins prin varietatea de cuprins si gust
in tehnica. Revista isi propune sa, fie
o concentrare a tuturor fortelor litera-
turii romane contimporane, sa rasco-
leased, in ficare numar comori din tre-
cultul nostru literar si sa dea, in acelas
timp. si o bogata, informatie asupra
miscarii literare dela not si din stra-
inatate. Cu un astfel de program a ca-
rui infaptuire, cele doua numere ap:1-
24
www.dacoromanica.ro
SOCIET ATEA DE MAINE
rute ni-1 garanteazA indeajuns, ea va fi
intr'adevIr, un Univers literar
a
Cetatea Literary, cealalta, revista, al
carei director e d-1 Camil Petrescu, in-
cepe cu 'o crude invective in contra
democratiei, care se pare ea s'a in-
stapanit nu numai in politica ci si in
literatura noastra. Nu cunoastem Inca
forturile acestei cetati pentru a ne eon-
vinge daces ascunde in ea adevarata
aristrocratie a literelor romane. Cele
apt pagini ale intaiului numar, afara,
de articolul editorial, amintit mai sus,
cuprind doua, rafinate poezii semnate
de dd. Tudor Arghezi si G. Gregorian;
In loc de oara ceaiului", o nuvela
interesanta prin analiza psichologica si
atitudinea eroinei, semnata cu initiala
T.; cronici artistice si literare semnate
de directorul revistei. Cum revista e
saptamanala ea-si va putea justifica
in scurt timp numele. Asteptdm!
0 recunoatere binemeritata §i o in-
trebare pentra d. Ministry al Artelor
SocAetatea compozitoriaor roman a di-
stins cu tun premiu de 10 min led, bogata
colectie de aproaipe 200 eantece culese din
popar, a &RA Tiberias Brediceanu.
Distinctia aceasta este bimeanerritata,
died d. Brediceanu este eel mai hankie si
mai priceput folklomist inimical nu numai
de dincoace de Campabi, ci din intreaga
Romanie de astazi. Medediile adunarbe sI
puse pe note de d-sa fommeaza, partea cea
mai frurnoasa a commit romamesti de arta
populara. Opera &sale este pentru muzic/
ceeace peratatu poezthe a lost colectia dela
1853 a lad Vasile Alecsandri.
Preintherea d-]nail Brediceanu ne oferli
prilejul sa pumem d-lui ministru al artelor
intrebarrea: de cc d-sa nu imbratisaza cu
atitudinea cuvernita problema culegerid
sistematice a folklorului nostru muzical
din tars intzeaga, inainte de ce cultura"
cea nova 1,-ar desfigurra sae chiar imlatura
cu totul? Nu se gandeste d-sa ea, fare
o cunoastere inteleapta a muzicii neastre
papalarre din toate regiunithe, nici verbal nu
poate Ii de un progres sd lambed inuzicale
propmiu zise the not sd mad ales de o di-
rectie national in evolutia acesteda? Nu
este ogre o crimes ca un om ca d. Bredi-
ceanu, care an putea sa fach pe aoest to-
ren, servioii unite cultured romanesti sa
fie lasat said petireaca viata, in serviciul
unei band, fare sa aiba, posibilibatea de a
luera de cat printre picaturi si pe propriul
cont, pe terentul artei, ira loc sa," fie insarci-
mat cm organivarea adunardi melodiilor
populace din taste provimciile, pang tend
Inca, Ilea e prea thrziu?
Se arunca si la Ministerul artelor, atatta
band pe lucturi de mica importanta si de
interes personal nu s'ar putea ca sa se
incearpa, in fine, Cu banii tacit si o opera
sistematica, pentru binele tariff?
SOCIETATEA DE MAINE
FAPTE BSI OBSERVATITJNI S APTANIANALE
Cava ntul scris
Intr'o vreme cand predomina patima
personals si cand tiparul nu este scutit
de vulgaritatile cele mai obscene, revista
noastra s'a nazuit sa dea respeetul cuve-
nit cuvantului scris. Evitam deci toned
violent, limbajul trivial, personalitatile
marunte, m es c hi na rii le personale,
rautatile can fac bagajul intelectual foarte
regretabil at atatora, pentruca avem cre-
dinta ca strict tiparului, repugna bunului
stmt. Pentru a combate pe un adversar nu
este nevoie sa recurgi la invective ce des-
onoreaza in primul rand pe celce le intre-
buinteaza. Nimic nn ne va abate nici in
viitor dela aceasta. Nu numai ca ne vom
mentine la nivelul ridicat al trecutului de
doi ani al revistei noastre, ci vom face
continuie imbunatatiri, din respect fats
de litera in sine si fats de insus cititorul.
Cand intra in anul al treilea de exi-
stents SOCIETATEA DE MAINE inte-
lege sa adanceasea atitudinea sa critics
MO de evenimente si oameni, nu se
va lasa purtata de valul intamplarilor gi
actiunilor de tot soiul, ci va cerceta cu
aparat critic lucrurile pentru a rosti pa-
reri cat mai intemeiate si judecati cat
mai sigure.
Independenta noastra ni-e foarte scum-
pa si nu o vom jertfi pentru nimic in
lume.
Vomda greutate cuvantului nostru scris
intaiu pentruca ar fi o gresald nesabuita
sa nu controlezi fundamental ceeace se
imprima astazi cand tiparul este foarte
scump, apoi pentruca marele numar de
abonati desigur jertfese banul for scump
castigat pentru a putea pretinde sa fie
informati gi orientati in mod constiincios.
Ne dam seama de valoarea cuvantului
scris si asiguram pe cititorii nostri ca ne
vom face tot mai bine si mai complect
datoria.
liolia Trandafir
Abdicarea Printului Carol. Ziarele
au dat informatiuni detaliate asupra Can-
siliului de Coroanii dela Sinaia, provocat
de actul de renuntare al printului Carol la
drepturile sale de succesiune la, trop. Se
*tie artata sigur, ca hotarirea printului
este irevocabila *i timp de zece and nu va
intro, in taro decat cu asentimenturl su-
veranului Sb al guvernului. Co 1-a indent-
nat pe print sa is aceasta, deciziune gra-
villNu se *tie nimic precis si svonurile
cele mai oontnadietorii eircula in aceasta
privinta presupurnandu-se maize felurite,
dela motive intime pant la renegarea
principlului monarhic. Se vorbe*te apoi
de conflicte cu guvennul, piintul fiind in-
dispus pe chestier afaoerii en avioanele *i
din pricing rumor neancultumini mai vechi
guyeanantii nosatisfacan,du4 anume do-
rinti. Pleoarea printului este regretata, de
foarte ,multi lume, care-1 agrea pentru
caracterul deschis, pentru inipulsurile
sale culturale, sportive, pentru familiari-
tatea sa *i donal aprins de munca. Indis-
pozitia sa transpira s;i din intervievul al
earui rezumat 1-am dat la lac de frunte
in n-rul nostru trecut.
Benes despre Societatea Natiunilor.
Barbatilor de start, le sta bine srali Puna
din cand in cand problenae in presa, pen-
tru ca opinia publiea sa fie bine lamurita
la ramp asupaa realitatilor. Suntem in vre-
mea cand trebule ad fie orienitat tot ceta-
teamil asupra oonceptillor calauzitoare
ale guvemnantilor. D. Bene*, abilul mu-
nistru de extern al republicei vecine, si
pe west terear detine prioritatea initia-
tivelo. In Prager Presse", scrie urn ar-
titood despre Societatea Natitunilor
speranta pacii" Si aratii ca and 1925, a
adzes o esentiala intarire a autoritatdi S.
N. pentruca diva tzar ani de crize S. N.
a inlatunat conflicte Internationale, a 11-
chidat neksansele Protocolului 5.i *i-a fixat
anetadele spocifice de funetionate *1 aeti-
une. D. Bone*, credo ca America latina va
juca un important tel in S. N., insa multi
vreme S. N. va ravea, ca teren de aotivitate
numai Europa. Problema fundamentals
este &coca a desarmarii. Dela intrarea
Germaniel in S. N. va deprinde in mare
parte ere*terea prestigralui S. N., lar idea
lul ar fi sit. nu mai zaboveasca, mid Ru-
sia. D. Bene* fixeazil lucrurile cu clari-
tate sd poate servi de model *1 altar btr-
hati de stat.
Un ecou de mare anvergura. Alma-
nahul presei romans editat de Sindicatul
Presei Romane din Ardeal *i Banat a
avut un nea*teptart eroau. Francheta pit-
reciter exprimate de manuitarii condelu-
lui a avut darul de a produce o vie fra-
mintaie intelectuala im ce priveste rolul
presei in vintorrul apropiat. S'e'nte1ege, ca
am don din toata iniana ca preocuparea
sa nu ramana in domeniul stern, al iluzi-
unidor, ci sa alba, o consecinta practica.
Si anume frunta*ii sorisului ar trebui sa
contemple mai depute finl gandirei for
si sa-*i punt marea intrebare: cari aunt
Conditlile Teinvieril presei romine*ti in
Ardeal? poate singurr partidul politic as
jertfeasca pentru presa Ardealului? ar fi
nevoie de o soc. anoniana sau de o coope-
ratiiva? on Statul n'ar putea avea niciun
rol 1a intemeierea unui institut de presa
la Cluj? Astra ce ar putea face pe acest
talam? Este posibila realrizarea until palat
as presei In Cluj pain efortul oolectiv al
Ardealului? Putnam intrebarea pentru a
stimula *i mai mult preocuparea in direc-
tia aceasta gi pentru a se da o solutie
practica ni realirzabila.
Este necesara jertfa tuturor pentru a se
veni inteajutorrul swinistratilor de pe urma
potopului desdantuit in Ardeal in, ajunul
sarbitorilor. Apole Ardealului au iesit
din mated 1i cu Indere elementary an
distrus samarniturile de toaanna ale cam-
piilor 5i luneilor roditoarre dealungud So-
me*ultia, Arie*ului, Onsurlui *ir Mura*ului.
Jalea indoliaza indeosebi judetele Turda,
Cojocna, Bihar, Arad *i Alba. Au Post
ruinate *oselele, drumurile de for, poduri
au lost, distruse de furia invinoibila a
valurilor turban i.
Guverand a votat pana actin zece nub
cane ca ajutor sinistratilor. Jett& trebuie
sa impuna insa toti oaanenii de bine,
www.dacoromanica.ro
25
toate societiltale economice, eulturrale si
de binefacere. In mijlacul ientei sa, nu
stam cu ininnile impietrite, ci at ne gam-
dim la ceeace suntcm datori a face ca
oameni miscall de atn%ta nenaracire. Dati
din banal vastru necajit *i pentru cei lo-
viti de polopul recent!
Goana dupa bani. Scriltorul nemari-
tor D. Anghel, incepe una din splendidele
sale sohite astfel: ,.toate contenese spe lu-
mea aceasta numai goarna diva bani este
etenni". Ce miciorata este viata ,noastra,
ce limitate-d aunt perspeetivele din eauza
nelind*toi demon-lice de a strange banul.
Conn staparne*te pe toti, ouun se erijeaza
ea seep al vietli. In Icleea Europeana",
apare in tradirceie un artieol al econo-
niistului renglez Keynes, care da o noun
si foarte otiginarla inteupretare camunis-
mului ce merits a fi retinuta: am in fie-
care zi mai clan impresia ca problenia mo-
raid a epoch. noastre consta, in tratarea
dragostei pentru ban, in atnactiunea obi*-
nuita a motivului barnersc in noun-zecimi a
activitatil vietii, in lupta universals pen-
tru siguranta economist individuals, ca
prim object de stricluire, Cu afiumarea so-
dada a banulni, era, masura de succes con
structiv eu atractia socials, a instinctu-
lid de a tezauriza, ca baza a grijei pentru
familie si pentru viitor. Religiile in deca-
clenta, din jurul nostru, care intore,seaza
tot mail putin pe eel mai multi dintre
oameni, in afata de ealitatea dor de for-
ma agreabilit, de ceremonial magic mu de
obiceiu social, *I-au pierdrut intelesul mo-
ral, toomai pentruca centaur sensului for
stravechiu, nu se mai ocupit deloc de a-
Geste chestinni esentiale. 0 revolutie in
felul nostru de a gindi tit simti, in ce pri-
ve*te banui, poate deveni scopul rumen
crescand al intruparii contimporane a
Ideolului. *i de aceea poste comunismul
run reprezinta primele agitatil confuze ale
unei marl Teligii."
Un dar pentru Sindicatul presei. D4
notar public Dr. Town Pordea, a rennntat
la oftorariul ce i-se cavenea pentru o mun-
cit ristoyitoare de cinci zile cnr prilejud tra-
gerii loteriei Sindicartidui, in favoarea Ca-
minulud. Ceeace insemneraza in mod indi-
rect urn dar Mout' Sinrclicatului in valoare
de col putin 30 mil lei. Gestul d-lrui Dr.
Pordea, da dreptul la felicitari, d-sa in-
telegand inseannatatea acelei case a presei
ce trebuie sa, se inalte intro bunt zi la
Cluj.
Dorian ca intelectukalii *i toti oamenii de
band gala sa reineeapii bunul obizeiu de
altardata de a saortfica pentru fonclul zia-
cite o sunnd cat de mica, deoarece
jertfa va avea urmari in insii*i servirea
intexeselor publice in mod mai complect
-in viitor
V=MINft
Societatea de Maine" maga pe
onoratii abonati a considera ca o
datorie a for sa achite abonamentul
pe 1926, pentru a nu se stanjeni cu
nimic avantul revistei $i a cruta e-
norma cheltuiala gj rapire de timp
cu inoportunele avizuri de restanta.

SAPTAMANA ECONOMICA-FINANCIARA
Echilibru nestabil. Totul in tara aceasta,
parca, e In echilibru nestabil. Nimic si-
gur, nimic stabil, totul e la Intamplare
si supus tuturor vanturilor. Serviciile pu-
blice nu an nicio siguranta In mersul Tor.
In fiecare zi ne asteptam ca unul sau al-
tul sa nu mai mearga, si ne minunam ca
merg. La caile ferate: traversele putrede,
sinele fara rezistenta,..podurile nesigure,
malurile raurilor neindiguite, macazurile
stricate, cuplele la vagoane ruginite, tele-
graful defectuos. In fiecare zi accidente. 0
intamplare cat de mica provoaca o nenoro-
cire si stanjenire In mersul trenurilor. 0
tractiune mai Brea, sau ceva mai repede,
sfarama traversele, disloaca liniile, si de-
raiarea si oprirea trenurilor e Bata. 0
crestere a apelor cat de mica face podu-
rile nepracticabile, daca nu le ia cu to-
tul. Si asa mai departe. Orcand tiebuia
sa ne asteptam be intrerupea comunica-
tiei pe ante ferate. lar daca drumul de
her nu ar avea de transportat posta ofi-
Mara, $i persoanele of icialitatii comuni-
catia intrerupta, ici cold, desigur ca. nu
s'ar mai restabili niciodat&I Pentru mar-
furi ar fi de ajuns drumurile de tara, iar
pentru calatori vechiul sistem de comu-
nicatie.
'osta la fel. Telefoanele nu merg, tele-
graful ca vai de Wine. Scrisorile de la
cutiile din oral sunt ridicate cu unarm., de
nefericitii functionari cu 1500-1800 lei
pe Luna. Scrisorile nu ajung la destinatie.
Cele expediate In strainatate sunt mai
triate fiindca sunt mai bogat taxate. Aceias
soarta o vor avea si scrisorile interne,
cand se va aplica noul tarif intreit.
Ce sa mai zicem de lumina electrica
din Cluj? Am pe masa o Tampa de 50
lumini. Ma dor ochii de slaba ce e lu-
mina. Mai crutati imi erau ochii cand, ca
student, ceteam la o lampa de .petrol de
11 focuri. Si platim de o suta de on mai
mult ca Inainte. Uneori stem, ceasuri in-
tregi cu lumandri la lucru.
Dace nu ploua, sau e inghet, lumina
electric& din Cluj nu merge fiindca nu a
plouat s'au, a inghetat, si nu e ape. Dace
ploua, lumina electrica din Cluj nu mer-
ge, fiindca a plouat si e prea multa ape.
S'au adunat sume enorme dela consuma-
tori pentru refacerea uzinei si banii
s'au cheltuit pentru alta ceva.
Hotarat suntem sau un popor de inca-
pabili si gaunosi, sau un popor de hoti
si ticalosi. Nu, niciuna nici alta, suntem
un popor de imbecili. Un alt popor ar
avea demnitatea si curajul sa arunce cu
piciorul, din fruntea institutiilor noastre
pe toti incapahilii, netrebnicii si ne-
cinstitii care speculeaza buna credinta a
tuturor.
Standardizarea cerealelor. Dupe vacanta
se va aduce in discutia corpurilor legiui-
toare legea pentru standardizarea si cla-
sificarea cerealelor. Deli aceasta lege va
aduce nemultumiri in sanul negustorilor
de cereale, ea va fi de mare folds pentru
tara. Greutatile pe care legea le pune In
manipularea cerealelor, vor fi deplin ras-
platite prin pretul pe care 11 vor obtine
cerealele noastre.
Din nefericire negustori necinstiti au
compromis marfa romaneasca si numele
de roman, in multe parti. Strainatatea nu
judeca daca negustorii care au inselat-o
sunt cu adevarat romani, dar dispretul si
disconsiderarea le arunca asupra tarii In-
tregi. De multe on se plang strainii ca au
cumparat o mad& si li s'a trimis alta, ca.
au platit anumite cereale de anumita greu-
tate si cu anumite procente de corpuri
straini, si li-s'au expediat alta calitate.
De multe on se plang strainii ca. le-am Ili-
tins marfuri cu fatal, adica frumoase in
fruntea sacului si gunoiu la fond, sau ca
le-am trimis oua stricate. Marfurile roma-
nesti sunt dispretuite, si marfurile cele
mai proaste, chiar daca yin din alte parti,
sunt cunoscute In strainatate supt numi-
rea de romanesti.
In alte tari Statul a luat masuri, si su-
praveghiaza ca marfa exportata sa fie de
cea mai buna. calitate, $i In orice caz sa
se trimeata ce sa cumparat. Este prestigiul
(aril, bunul renume al tarii in jot.
Cerealele noastre au pierdut din numele
for de alta data, fiindca s'au trimis peste
granite calitati inferioare, necuratate, a-
mestecata. Masurile de standardizare si
clasificare ale cerealelor romanesti yin la
timp pentru ridicarea numelui si pretului
cerealelor noastre. Cu ajutorul for vom
trimite in strainatate marfuri uniforme, a-
lese, clasificate, controlate.
Dreptatea In impozite. Fatal de regimul
capitatiei si al patentelor, care functions
In vechiul regat Inca de pe timpul Regu-
lamentului organic, regimul impozitului pe
venit este un mare progres in dreptatea
fiscala. Lucrurile nu se pot opri aici. Im-
pozitul progresiv pe venit este un pas
nou catre dreptatea sociala. In impozite.
Dar trebuie sa se mearga si mai departe
in urmarirea dreptatii sociale,
Cheltuielile Statului sporesc necurmat.
Sumele pe care le cere el contribuabililor
ajung din ce in ce mai maxi. Impozitele
nu pot trece peste o anumita limits, peste
un "anumit raport fat& de venitul contri-
buabilului, fiindca altfel activitatea lui e-
conomic-a este stanjenita. Si atunci pro-
gresivitatea nu trebuie sa urmareasca nu-
mai un procent crescand, ci trebuie sa va-
da *i daca proportiile progresive nu ating
in chip diferit pe contribuabili. Adica daca
de la un anumit venit In sus, influenta
impozitului nu este ne1nsemnata fata cu
partea din venit ramasa contribuabilului,
influent& destul de simtita sau prea mult
simtit& fata de altii cu venituri mai mici.
Sunt venituri care dela o anumita cifra nu
mai sunt utile. Si trebuie sa se noteze ca
in veniturile foarte maxi meritul personal
nu e corespunzator. Veniturile foarte mari
sunt date de obiceiu de Imprejurari eco-
nomice, la faurirea carora contribuie so-
cietatea Intreaga. Venitul foarte mare la
www.dacoromanica.ro
26
SOCIETATEA bE MAINt
alcatuirea caruia contribuie societatea In-
treaga: si care intrece, de altfel, necesita-
tile cele mai exigente ale beneficiarului,
nu-i poate ramane intreg. El trebuie sal se
1ntoarca in patrimoniul societatii.
E vorba de fixarea limitei rnaxime a ve-
nitului necesar, dupa cum s'a fixat un mi-
nim de existent& neimpozabil. Tot ce In-
trece de acea limit& maxima, trebuie sal
fie intoarsa Statului.
E o confiscare a averilor? E un comu-
nism? Nu. E dreptatea social& In impu-
neri.
Pe aceasta tale va trebui sa paseasca
acei care vor voi sa introduce ordine drep-
tate si sanatate In finantele noastre.
Encases. Principala noastra artera de
comunicatie este nepracticabila cateva
luni pe an: cand merg sloiurile si and
ingheata de pot trece caruti si sanii 'near-
cate de pe un mai pe altul. In timpul a-
cesta de iarna porturile sunt moarte. Orice
export a incetat, orice transactii corner-
ciale de asemenea, Giurgiu, Braila, Galati
adapostesc doar vase prinse in sloiuri de
giata, si marfurile ne expediate Inca in
magazii si silozuri.
Anul acesta mai ales cand, din cauza
taxelor de export, comertul exterior de ce-
reale a pierdut lunele de vara $i Incepu-
tul toamnei, magaziile sunt pline si toti
exportatorii incurcati In socoteli.
Ochii tuturor se Indreapta spre Constan-
ta, pe unde tara poate respira spre mare
si In timpul iernei. Dar portul mic pentru
cerintele noastre, insuficient utilat si cu
legaturi neindestulatoare cu tara pe po-
dul dela Cerna Voda nu e linie dubla a-
rata toed neprevederea noastra. Si doar
Dunarea nu ingheati numai de un an
doui.
-
Consiliul legislativ. La 1 Ianuarie 1926
a intrat in functiune consiliul legislativ
infiintat prin legea dela 26 Februarie 1925.
Asteptam sa-si ia rolul fn serios si fi u-
ram isbanda.
Legile de dupa ra,sboiu, care s'au rosto-
golit ca o cataracts asupra tarii, au Incur-
cat cu totul viata noastra publica. Legi
care se bat cap in cap, legi neconstitutio-
nale, legi personale, legi inaplicabile, legi
lipsite de sanctiuni, legi cazute In dezue-
tudine, legi anahronice, legi anarhice, toa-
te insa cu o trasitura comuna. neclare $i
neprecise, nepotrivite Imprejurarilor noa-
stre si nestudiate, yin an de an si 1ngroa-
sa. codurile noastre.
Ne sufocam. Nimeni nu mai stie ce lege
trebuie sal pazeasca, si particular, si auto-
ritate.
Consiliul legislativ e chemat sa puie pu-
tins. ordine In gospodaria puterei noastre
legiuitoare. Oamenii chemati In inaltul
post de consilier legislativ sunt la Inalti-
mea misiunei lor? Sau In scurf& vreme si
institutia aceasta se va compromite.
 TRIBUNALUL CLUJ, SECTIA COMERCIALA Concurs. Prezidentia corului Guten-
Corpul Contabililor Autorizati §i Experti Contabili, Sectiunea Cluj. berg" din Cluj, publics un concurs pentru
textul unei poezii cu caracter muncstoresc fi
CONVOCARE oltul pentru o poezie de veselie( cantec de
vin), romaneqti, cari sd se poatd pune pe
In conformitate cu Articolul 33 din Regulamentul, pent.0 aplicarea, note. Terminul de concurs: 15 Ianuarie 1926.
Legii Corpului Contabililor Autorizati si Experti lor Contabili, membrii Luerarile se vor inainta, conform uzului de
Sectiunei Cluj, sunt convocati in Adunare Genera la Ordinary, la 24 concurs, pe adresa: Coral Gutenberg", Cluj,
Ianuarie 1926, ora 10 a. m. in sala de Sedinta a Bancii Agrare, Societate str. Memoradului 23, indicand pe adresa: Lu-
Anonima, Cluj, Ca lea Regele Ferdinand. erare pentru concurs". Pentru fiecare text In
1. Darea de seama, asupra activitatii Sectiei. parte se stabilesc cite dou5, premii. Premiul
2. Aprobarea Bilantului si descarcarea Comitetului, de gestinnea I: 250 lei; premial II: 100 lei fiecare poezie.
sa. Toate lucrarile intrate Ia concurs devin pro-
prietatea corului Gutenberg", indiferent dacA
3. Proectul de beget, pentru. anal 1926. sunt sau nu premiate. In juriul care va de-
4. Conform Articolului 28, alegerea a 8 membrii in Consiliul Sectiei, cide asupra premiilor, fiind invita,ti a lua
cu mandat de doi ani. parte reprezenta.ntii revistelor din Cluj, re-
5. Conform Articolului 28, alegerea a 5 cenzori, cu un mandat vista loastrA a delegat pe d. Aural Buteanu
tot de doi ani. secretar de redactie.
Daca la prima convocare, nu se va intruni eel putin jumatate din or mai face parte din juriul sus
numarul membrilor, adunarea se amana, fara, o alta, convocare, pentru tunintit un delegat al revistei eosin-
Dumineca, 31 Januarie, 1926, in acelasi lot, si cu acelas program. zeana" si directorul Conservatorului
Corpul Contabililor Autorizati si Expertilor Contabili Sectiunea Cluj din Cluj, d. Bena.
Presedinte: G. P. Ionescu. Secretar: Sabin Cioranu
I I ----I ----I ----I 1 -- .
a
0 0 01E/10 0 00 DIEIL1,000100 0 000 0 00 EI,0,3 LIP

a a
DR. GHEORGHE POPOVICIU
ARTA
0
a a
0 fost asistent al Fundatiei Rockefeller a
Ili II a
a
la Clinica de copii din Heidelberg F-,

a
III1/11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 a si-a reluat consultatiile de copii, zilnie dela orele a
C a
a
0 3 5 p. m. C 1 u j, Strada Petru Maior No. 4. a
magazin de antichitati §i lucruri de arts - III

a Diagnosticul si tratamentul stiintific

C

eel mai modern al rachitizmului, teta- a

a a
III
III C L U J, Strada Memorandulni 1,1 - III a nici, tuberculozei, tulburarilor alimen- a
tare, etc. ale copiilor de san si mai marl. a
._0011000100000001001000100100010100000000000000
ismamommailiem
Magazin de candelabre pt. Ardeal S. A.
CinJ, Calea Regele Ferdinand 11. Vizitati
Mare depozit de lamp' cel mai mare magazin de bijuterie §i
*i material electricll eeasorniee
Vanzare en -pros si en-detail. FEND)" & BRAIINFELD
Furnizorii Cu4ei Regale
CLUJ, PIATA UNIRII No. 15.
I Cu incepere dela 21 Decemvrie a. c. Asortat in permanents cu tot felul de
zilnic se poate vizita bijuterii fine, ceasornice de preciziune,
argintarie §i obiecte de arta.
}14XPOZITI4 DE PRETURI EFT1NE $1 FIXE!
TELEFO N: Interurban 643.
41ITA NATioNAt. A
Exlibris", revista lunar'd a bibliofililor editura
tesaturi, broderii: covoare, haine preotesti, co- LEPA.GE Cluj
stume nationale, file6uri, obiecte gravate In piele abonament lunar 120 lei, un nunar 20 lei.
D-oara VICTORIA BARITIU
Strada MEMORANDULUI (v. Unio-utca) No 19
I
I
II CREMA
SCIETIOLL-PASTA
RENIIMITA de GHETE BRA$OV

27

www.dacoromanica.ro
 Adresa abonatului _
1,1

Banca de Credit
si Cassa de Pastrare Soc. An.
CLUJ, PIATA UNIRII 7.
CAPITAL SOCIAL: 48.000.000 LEI.
SUCURSALE: Dej, Alba-Iulia, T.-Murea gi Diciosanmartin
Institutii af i I late: In Turda, Odorhei si Aiud
Executa orice afacere de bona
Intr epozite langa gara Cluj.
SAFE-DEPOZIT. AUTORIZATIE DE DEVIZE

PUBLICATIUNE
Daetilograta romara doreste post Intre orele 8-2
d. m. Informatiuni la revista sub numele M. B.
AVIZ
A aphut Mersul trenurilor
intocmit de D. Mocianu, controlor al adm. postale, Aducem la cunostinta domnilor
intr'o splendida editie, romano-maghiara cu cele mai actionari ai institutului nostru, ea pre-
complecte itinerare de iamb. rretul lei 40. schimbarea actiunilor vechi a 100
S. SOLE $1 FILL
atelier de stampile
. lei respective 200 coroane in actiuni
noui a 500 lei, e in curs.
Rugam deci domnii actionari, sa
CLUJ. STRADA N. lORGA No 2 ne trimita urgent actiunile vechi,

5NIMMINIMMIE
z
0.
IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII III
pentru a le preschimba in actiuni
noui conform circularei noastre tri-
misa fiecaruia.

yJ
' Bihoreana4
instutit de credit si economii S. A.
o Oradea
z
WG g
N
F
F =
ARONSON
MARE CASA DE EXPEDITIE SI

at
rrii
0 Vl
TRANSPORT, CU LEGATURILE CELE
: .
O MAI SIGURE IN TARA SI STREINATATE
FIRMA VECHE DE PERFECTA INCREDERE

B A_ S 0 V,
1 .77fflitimuttilimilitto 111111111MOMMINIUMINII
Plata Libertatii
(CASA VECHE A SFATULUI ORASENESC)

Tiparul Tipografiei Viata" Cluj, Strada Regina Maria No. 36.

www.dacoromanica.ro