^,

1/4.

50EIETATEA NE MAINE
REVISTA SAPTAMANALA PENTRU PROBLEME SOCIALE SI ECONOMICE
MIIMINAIIIIIMINE1111111
4

Comitetul de d irectie : Vasile Goldi5, Dimitrie Gusti, Mihai Popovici,

Anul II G. Bogdan-Duica, loan Lupa5, Onisifor Ghibu, N. Ghiulea si Ion Clopotel Numar
N-rii dublu
23 0 24 Lei 20
CLUJ, DUMINECA 7 $1 14 IUNIE 1925
agromms
c
."1 r
: ,7 4

-
-P
CUPRINSUL: . V
PROBLEME SOCIALE: Ziaristii romani in Cehoslovacia . Ion Clopotel
- y.
Estetica socials Gh. Neculcea
/ 4
Cateva cuvinte despre miscarea feminists . . . . Dorina dr. Zileriu
UNITATEA NATIONALA: Material privitor la ;istoria rena§-
terii Basarabiei Onisifor Ghibu
J
POLITICA EXTERNA : Diplomatie veche, diplomatie notia Nic. Tolu
ACTUALITATI: Astra
Ziva eroilor . ........ .
Relatiile culturale Romano-Italiene
.
G. Bogdan-Duica
Al. Ciura
A. Bufeanu
Astra in Basarabia * * *
Anchete sociografice H. Trandafir
PROGRESE $TIINTIFICE: Aurul muntilor nostri . . . V. Latiu
DISCUTII LITERARE: Gh. Drouhet : Vasile Alecsandri 5
scriitorii francezi G. Bogdan-Duica
Rolul femel cehoslovace in iteratura I H Flajshansova
Din vieata pastorilor ardeleni in Principatele romane §t. Metes
larasi Ardeal (sfars;t) N. Draganu
SANATATEA PUBLICA : Vizitatori romani la Karlsbad . . . Dr Gr. Graur
Curioasa notita medicaid G. Bogdan-Duica
PROBLEME ECONOMICE: Santamana economics financiara : , .

Noul tarif vamal. Statul 5i Banca Nationale.

1
.
Caillaux -- Vin i1a Bratianu. Agricultura. Nouii
Comercializarile. , N. Ghiulea
.
pensionari. Repaosul dominical.
CRONICI CULTURALE $1 ARTISTICE : Congresul Ligii Cul- , --f-
.
turale" Carti, reviste, ziare, (Buletinul soc. autorilor ...
dramatici romani, Gandirea, --, Revista fIloldovei, .

Nazuinta, Freamatul) B. & B. ,

CRONICI DIVER : In ajutorul scoalelor din Cluj. Eminescu despre Bldjeni. Asupra

.
excursiei ziaristilor in Cehoslovacia
eerie ie" .Redactionale.
Un rezultat practic profesional
Bibliografie.
Bol-

1.2.
REDACTIA $1 A DMINISTRATIA: CLUJ, PIATA UNIRII NR. 8
Abonamente : pe un an 600 lei.
G - ) t

Autoritati gi intreprinderi particulare 1000 lei. Functio-

.

narii publici, preotii §i invatatorii 500 lei. Pentru streinAtate, abonamentele sunt indoite.
In America 10 dolari. Abonamentele se platesc inainte, pe cel putin o jumAtate de an

www.dacoromanica.ro
 SOCIET ATEA DE MAINE CA.RTI NOUI
apArat in editurA Cartea Romineascl:
REVISTA SOCIAL-ECONOMICA
Comitetul (le directie : Vasile Gold% Dimitrie Gusti, Mihai opovici, G. 130g. , Adam si Eva Romanul celor seapte
dan-Duica, loan Lupas, Onisifor Ghibu, N. Ghiulea si Ion Clopotel. , vieti de Liviu Rebreanu. Lei 80.
Cundstiinte Folositoare seria A No. 25.
Colaboratori: T. Albani, D. Antal, N. Bagdasar, Axente Banciu, A. P. Banut. Din Istoricul electricitatii de Stellar} C.
V. Bogrea, dr. L. Borcea, dr. Al, Borza, Tr. BrAileanu, N. Buta. 0. Boitos, lonescu. Lei 4.
I. Breazu, A. Buteana, S. CiOraa, Al. Ciura, A Cotrus, I. Cristea, In valtoare nuvele de Al. Vlahula,Lei 35.
dr. E. Daianu, N. Dascovici, dr. Aurel Dobrescu, Silviu Dragomir, I. Duma, Dante, Divina Comedie, Traducere gle
A: Esca, Mircea Florian, 1. Flueras,- Vladimir Ghidionescu, N. Hoisescu, G. Cosbuc. Infernul comentat de Ramiro
Ovidiu Hulea, dr. Daniil Ciugureanu, dr. Axente lancu, dr. I. lacobovici, Petru Ortiz. Lei 250. i#*
licit% Emil Isac, D. 13. lonescu, dr. loan losif, dr. Victor 3inga, losif jumanca, Cunostinte Folositoare Seria B. Nr. 39
dr. C. Lacea, I. 1. Lapedatu, Victor Latiu, dr. Aurel Lazar, dr. A. Magier, ing. Mac- Ingrasarea Pamantului de Dr. I. M. Dob-
sal, Aug. Maior, dr. Sabin Manuila, Simion Mehedinti, Stefan Metes, dr. Zaharia rescu Prof. la Academia Agricola, Cluj
Munteanu, Teodor Nes, dr. Ion Nandris, Sabin Opreanu, Zenovie Paclisanu, Horia pretul Lei 4
Petra-Petrescu, Ecaterina Pitts, dr. Gh. Popovici, Septimiu Popa, Chita Popp, Cunostinte Folositoare, Seria A. Nr. 26
Constantin Popescu, dr. Gh. Preda, dr. Octavian C. Puscariu. Sextil Puscariu, Mercur si Venus de C. E. Neguita pre.
dr. Come! Radu, I. Rem. Anselme, Ion losif Schiopul, Vateriu Seni, dr. Oh.. Sglim- tut Lei 4, _
bea. Victor Stanciu, Vasile Stoica, dr. M Serban, G. Serban, dr. Dom. Stanca, Cunostinte Folositoare Seria B. NI.: 42
Fl. Stefanescu-Goanga, Petru Suciu, Const. Sudeteanu, inginer Sulutiu, Gavrit Sfaturi practice de Ing. Dr. A. Schorr
Todica, D. Tomescu, Isaia Tolan, Vasile Vlaicu, dr. Aurel Voina, D. Voina, dr. Ion Profesor la Scoala de Arte si Meserii,
Voinea, T. 0: Vornic, dr. N Zigre. Brasov pretul Lei 4.
Reprezintanti In provincie: Sfanta Scripture pentru popor de-1.
Popescu-Bajenaru. Lei 45.
Oradea-Mare: prof. losif Pogan Judetul Fagaras : preot Mircea Tomas Biblioteca Minerva Nr. f.9. Pentru p3-
Cernauti: prof. dr. Vasile Gherasim (Tohanul-vechiu) rinti si copii. Pagini Alese de morals si
Arad: dr. Gh. Rusu si Laurentiu Luca Sibiu: prof. Gh. Maior si Elie Magean educatie de L. M. Guyan. Lei 5.
Alba-Iulia: prof. Horia Teculescu Targul-Mureg : Traian Popa
Blaj: prof. Alex. Lupeanu si Stefan Pop Maramuras: I. Barlea si dr. V. Filipciuc
Turda: prof. Teodor Murasanu Mehadia : Coriolan Buracu
Brasov: ziarist Vasile Munteanu Hateg: prof. Stefan Gherman
Ludosul de Mures : protop. Romul Popa Sfantu-Gheorghe: dr. loan Popa
Lugoj: Pael Grecu, redactia ,Cartea Satelor` Cohalm : protop. Emilian Stoica
Beius : protop. Petru E. Papp.
Sehmoll-Pasla
Timisoara: ziarist Octavian David si Va-
leriu Linca Poiana-Sarata (Sacuime) pr. I Rafiroiu
Careii-mari: prof. Ghergariu Saliste : prof. Alex. losof e cea mai bunk, cremA.
In Bucuresti : Gh. Vladescu-Racoasa. . de ghete
In Paris: Petru Draghici si Andrei Otetea. 11 In 01, Strada Lunn No. 59.
In Roma : N. Buta.

+.4.4.44+++++++++++++
tetetetet et etetettettetto++++++++++13
Prima Fabrics Rom. t
0
ASTRA de Vagoane §i
Motoare S. A. T
0-411.
'11
Press cu excentric
Pentru lucrAri de presat, tras, sfantuit, gaunt, diat. Excentricitatea 411
pans la 30 mm Presiunea maximA: 3000 Kg. Se pot prelucra tablele
de fer de 0.5-4 mm. grosime §i de 2a-170 mm. diametru. j
Preturi reduse !
Livrabile prompt din depozit!
-.91.444E'- gl
Pentru oferte a se adresa Directiunei Generale : . c)
B U C U R E 5 T I. STRADA LASCAR CATARG1U No 11. as
%
SAU .DIRECTINII UZ1NELOR DIN ARAD e.,
91
Vagonastra Bueure§ti . ) BVagonastra ucure§ti CAsuta Po0 136. .,
Adr. telegr.:) Vagonastra Arad 'I
Arad Calea Aurel Vlaicu.
.-
J'I
t;Cse;Cre;CoJ t; Cot; 46; G.; Cr.; Cse; 4.; Cos; CrJIc. ICr e; Coo; Ciot;i4J Coe; C..IG
++++++++++++++++++++

4390

www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA DE MAINE
REVISTA SAPTAMANALA PENTRU PROBLEME SOCIALE BSI ECONOMJCE
Editor vi redactor-lef: PIATA UNIRII 8 - TELEFON 308
REDACTIA: Anul II N-rii 23 §i 24
ION CLOPOTEL CLUJ, DUMINECA 7 §i 14 IUNIE 1925 NUMARUL: LEI 20
III1M MIMI 11 mmn nil .ninnni till num nm nnnn nnnnr nnnn um, mina nm m mm 11111111 11111 nlnn nnm nmmn 11111 a 1111111111 Illmit nun , nnnn mom dmllm mml 11111111

ZIARISTII RO,MANI IN CEHOSLOVACIA

Ne-am bucurat, in calitatea noas- rostit discursuri marl de concepfie nuita aiurea populatiei dela Fars,
tra de reprezentanti oficiali ai sta- §1 convingere sincera. Dela Kosice foarte deasa de altfel : sunt §i 200
tului roman, de o primire foarte pans la Jachimov reprezintanfii ofi- locuitori pe un chilometru patrat
calduroasa in Cehoslovacia. Pri- ciali ai republicei au desfa§urat cu (media populatiei d'n Cehoslovacia :
mirea se adresa intereselor perma- aceea§ unitate §i Infelegere necesi- 97 pro 1 km.)
nente ale celor cloud state vecine, tatea legaturilor cat mai vii intre Ne-a surprins pe chipurile tutu-
chemate sa se razime una pe alta statele noastre. Simfiai cum dela ror : carturari, muncitori de fabrics
in intemeierea lumei celei noui dintai cetatean, pre§edintele §1 farani, o sanatate robusta. Un
cel
nascute din framantarile uria§e ale Masaryk, pans la cel din urma pri- popor care are disciplina muncii,
ultimului timp. Pentruca sa to poi mar de sat, sufletele tuturora erau se hrane§te bine, duce un traiu
sprijini pe cineva trebuie sa -1 cu- imbibate de acelea§i idealuri poli- igienic §i este obi§nuit cu spor-
no§ti, cu partite bune §i.slabe. Ma- tice. 0 con§tiinfd cetateasca unica turile in aer Tiber. Dad femeile nu
nuitorii condeiului sunt expresiunea ii anima pe tofi. Am facut cuno§- exceleaza in frumsete:§i scliviseala,
fideld a unei opinii publice §i cu tinta unei democratii reale in care ele au totu§ un farmec natural in
darul for de patrundere se pun mai simtul de raspundere este foarte fata for sanatoasa §i arsa de soare.
repede in cuno§tinta de cauza de- desvoltat. Altfel ar fi de neexpli- Pretutindeni munca sistematica,
cat alti excursioni§ti de ocazie. In cat acordul perfect intre cei de sus seriozitate, organizare, con§tiintd
urma pot sä schiteze modalitati de §i cei de jos pe chestiile vitale ale civics. 0 democrafie avansata ce
colaborare eficace. vietii publice. poate rivaliza cu cele mai batrane
Gratie unui intinerar bine intoc- Am constatat apoi ca infinita din Europa.
mit, timp de doud saptumani ni-a sursd de energie §i bogatie a Ceho- Abia cand e§ti in Praga iji dai
fost dat sä putem parcurge o dis- slovaciei este industria sa. Nesfar- cu adevarat seama de ,rmarile re-
tanfa remarcabila, sd ne oprim in §ite uzine, dintre cele mai variate, surse materiale §i culturale ale
centrele cele mai importante ale sunt in plind activitate. Dealtfel Ceholovaciei. Am crezut ca este
vietii industriale §i culturale §1 sa 700 /o din industria fostei monarhii vorba de o capitals pe jumatate
admirdm frumusefile salbatice ale a revenit Cehoslovaciei. Cam 340/0 germanizatd. Abia de se mai vad
pdmantului cehoslovac. Harnicia or din populafie este ocupata. In in- urme de dominafie austriaca. Cele
meneascd s'a stracluit sa creeze aici dustrie. La Witkovice lucreaza 35 trei secole de asuprire habsburgica
opere cari sa intread In monumen- mii, iar la Skoda 18 mii muncitori. n'au fost in stare sa mineze vitali-
talitate pe cele ale riaturii. Witko- Instalatiunile cari fabricau mu- tatea poporului ceh, dimpotriva I-au
vice, Skoda, Moser, Radium §i un nitii in timpul razboiului, astazi sunt indarjit in rezistenfa sa creatoare
§ir nesfar§it de alte stabilimente adaptate pentru necesitatile pacii. de tot felul de institufiuni econo-
matalurgice, fabrici de textile, pie- Jugoslavia, Bulgaria, Romania, So- mtce. Praga este una din marile
Erie, sticlarie, porfelan, §. a. sunt vietele au comenzi in fabricele de capitate europene- prin splendoarea
alaturi de grandio§ii munfi Tatra fier cehoslovace. In fabricele de civilizafiei sale pe ambele maluri
§i grotele de stalactite §1 stalac- textile din Brno, peste 40 la nu- ale Vltavei.
mite dela Macocha, minunile Ceho- mar, se lucreaza pentru firme en- Capitala atrage tin mare numar
slovaciei. gleze. Exportul este bine diriguit. de vizitatori streini mai ales dela
Intaiu de toate finem sä aratam Capitalul strein cauta plasamente 1920 incoace de cand a organizat
ca autoritatile cehoslovace ne-au aici. Uzinele Skoda sunt in mani targurile de mostre internationale
facut, in intreg parcursul drumului franceze (520/0 din 200 milioane de cate clod on pe an. Pavilioa-
manifestafiuni cari au mai mult de- coroane). nele din parcul Stromovka fac mar-
cat o valoare de o clipa : ele tra- Piafa interns fiind suprasaturata, turia puterii de productie industrials
dau o concepfie sistematica a po- ne putem imagina, cat de intensi- a Cehoslovaciei §i pot coprinde
liticei statului cehoslovac de a avea ficata este aici cultura ogoarelor. pand la 2500 expozanfi.
in Romania un aliat credincios §i Tara pare o imensd grading unde Praga une§te vechiul cu moder-
de a Inchega Mica Antantd inteo se lucreaza ultimul petec de pa- nul, bogafia economics cu bogatia
formidabild putere politica a timpu- mant. Ma§inile agricole stau 14 in- artistica. Observam o ravna gene-
lui. Prefectul Sekaci dela Tatra, dem'ana tuturora. Campurile imens rata de a desgropa vechile comori
primarul Fischer dela Olomouc §1 de fertile ale Moraviei §i Boemiei de arta, in castelul Hradcany devenit
alte multe personalitafi politice au asigura o prosperitate putin obi§- re§edinta a pre§edintelui, ca §i a-

39i

www.dacoromanica.ro
 SOCIETATEA bE MAINE

lurea. Palatul Wallenstein §i Belve- calitatilor menife sa reafraga stre- per% a umanitatii §i nu va comite
dere ne vorbesc despre arta de alts inatatea (Tatra, Piestany, Marienbad, nimeni sacrilegiul sa o atace, cad
data. Pentru reconstituirea trecutu- Carlsbad, Franzensbad, Iachimov §. o lume Intreaga s'ar uni intru a o
lui, cehii atat de moderni sunt gata a.). Exista o politica viguroasa de apara...
a face sacrificii. Ii intereseaza munca continuitate, to gase§ti in fata unor D. Bene§, ne schiteaza cu o de-
antecesorilor lor, dar nu se sperie realizari cari starnesc admiratia §i savar§ita francheta contururile vii-
a traduce in realitati de Stat cele stima lumii intregi. toarei politici europene. Se mentine
mai avansate principii umanitare Tana Cehoslovaciei nu sta nici in linii de orizont indepartat. De-
menite a spori civilizatia tarii lor. in dinastie, nici in biserica natio- monstreaza atat de intemeiat Meat
Ni-au e§it in cale, in afara de nals, nici in armata, nici intr'o o discutie in contradictoriu nu prea e
persoanele oficiale oameni foarte garde de vechi politiciani cu a§a posibila. Prin fereastra deschisa pa-
ata§ati noua. Ne cre§tea inima de zisa experienta a vietii de stat, ci trund loviturile regulate ale cioca-
bucurie. Nu este putin lucru sa in- in seriozitatea §1 munca incordata nelor cari repara parcurile batra-
talne§ti, destul de des, pe cate ci- a intregii populatii, In acordul per- nului caste!, dandu-i o viata noua.
neva care sa ne cunoascd bine §i fect al celor de sus cu cei de jos, Clipa mi se pare simbolica. In Ce-
sä §tie pretui calitatile poporului in impetuozitatea §1 curajul cu care hoslovacia se gande§te bine §i se
roman. Noi avem ceva foarte atra- au realizat un regim democratic munce§te egal de bine. Un realism
gator pentru strainatate : o bunatate model, in definitiv: in nazuintele care asigura republicei vecine o
fireasca, o de§teptaciune naturals §1 dupa dreptate §1 adevar. De aceea prosperitate dintre cele mai ravnite,
un imens camp ce a§teapta a fi frontierele Cehoslovaciei sunt foarte in primul rand de noi.
transformat in laborator pentru bine pazite : tara aceasta este o Ion Clopo(el
a pune in valoare bogatiile infinite --401iC--
ale sufletului §1 solului nostru. Ne
lipse§te priceperea organizatiei §i ROLUL FEMEII CEHOSLOVACE IN LITERATURA
ea poate sa ne vina §i dela ceho- ca este nu numai interesnnt Aceasta a trait o viata mult mai
slovaci. Nu vom uita pe abatele toCod chiar §i drept a releva In stra- lini§tita §1 in conditiuni mult mai
Zavoral, pe ziari§tii cari fusesera
inatate rolul
la noi in frunte cu Svihovski din femeia cehoslovacd important, care 1- avut prielnice. Ca §1 Nemtova, tot astfel
Praga, Zamykal din Olomouc, Husek, in dezvoltarea §i Svetla a avut multa pasiune pe
pe d-na Iriuskova din Bratislava, literaturii noastre nationale. Capo- care n'a putut-o cheltui in viata
d-ra Pitlickova, pe profesorul larnik d'opera unei femei Bunica" face familiars nici dansa n'a fost
pin Brno Si pe all' multi prieteni parte din cele cateva putin nume- fericita in casatorie. Astiel pasiu-
roase
cari ne-au facut dovezi eclatante §1 in Romania.opere cehoslovace cunoscute nealei se Inabu§ea In secret. Svetla
ca ne pricep, ne stimeaza §1 se de- pazind pentru societate cu cea mai
clard gata sa militeze pentru o a- Bojena Nemtova (Baena Nem- mare grije masca lini§titei femei
lianta cat mai stransa intre tarile cova 1820-1862), autoarea Bu- burgheze. A simtit bine ca ea nu
noastre.. nicii" a fost tocmai aceea, care a poate sa traiasca mai departe nu-
Dintre lucrurile cari ne-au batut dovedit In Boemia puternic talent mai cu broderii In mans. bvetla a
la ochi in mod deosebit este sis- de scriitoare creatoare. Datele din tinut sa de§tepte femeia de pe a-
temul cooperativ pradticat acolo. In biografia ei sunt destul de cunos- tunci, s'o emancipeze a vrut sa-i
comuna Prikazy am admirat casa cute chiar In Romania. Nemtova a dobandeasca drepturile. Cu aceasta
culturala, economia de vite §i o fost o fire, care n'a avut noroc in tendinta a scris Svetla romanele §i
brutarie centrals a satului (cats e- viata. Lumea de pe atuncea n'a nuvelele sale, dintre care multe au
conomie de timp pentru gospodari!). inteles-o in general. A§a de exem- si scopul de§teptarii nationale a
Institutiile trainice se fac de catre plu Bunica" era scrisa Intr'un femeilor cehe.
colectivitati de oameni, de Care timp de miserie deznadajduita, cand Cel mai apreciate de catre isto-
asociatiuni. Prikazy este exemplul numai amintirile din copilarie au ricii literari, sunt cele cu sceneria
ejocvent al fortei ce o poate repre- avut puterea, s'o face sa uite chi- satelor cehe Pod JeAtedem",*)
zinta colaborarea cetatenilor. Ai/oi nurile vietii, ce o ducea Impreund un fel de romans champetres".
uria§a fabrics de here Pilzen nu este cu numeroasa familie alaturi de un De un alt caracter este literatura
proprietatea unui singur om, nici a barbat, care n'o putea intelege. In unei prietene a lui Svetla, care
unei societati anonime, ci averea afara de multe nuvele-dintre care Inca trae§te. Toata literatura acestei
unui numar insemnat de familii ale una mai lungs, Sat de pe munti se prietene: Eli§ka Ercisnohorska (n.
oraplui ; in anii ace§tia dupa o cota socote§te drept capod'opera ei, ala- 1847) se vede ca a fost scrisa de
de proprietate s'a impartit un divi- turi de Bunica, face parte din cea o fats, care traise vecinic singura
dend de 35.000 coroane ; cota este mai aleasa literatura a Cehoslova- izolata de lume. D-sa are un mare
neinstrainabila. cilor. Nemtova a cules §i basme. merit in dezvoltarea generatiunii
Barbatii de stat ai Cehoslovaciei Basmele ei tot ca cele ale lui feminine moderne, fiind intemeie-
au dovedit o capacitate de creati- Delavrancea on Eminescu nu toarea primului liceu feminin in
une cum rar se gase§te aiurea : in- sunt pur populare sufletul ei cre- Austro-Ungaria Minerva", care
temeiati pe o large incredere a ma- ator de artista n'a §tiut sa le redea acuma poarta numele d-sale Kra-
selor populare, guvernantii au fost in simplicitatea lor originals, ea be snohorsha 1" Fiind chinuita din
finer* de o cumplita boala dra
in stare sa gaseasca solutiunile fe- Impodobise cu ajutorul fanteziei in- Krasnohorska
ricite ale problemelor social-eco- dividuale. nu se amestecase de
nomice, au lamurit directivele po- A doua scriitoare mai tanara care cat rar in luptele zilnice, ivindu-se
liticei interne §i externe, au asanat s'a afirmat in literatura noastre a ) Jested este un munte In nordul Boe-
finantele, au restabilit prestigiul lo- fost !Carolina Svetla (1830-1899). miei.

392

www.dacoromanica.ro
 SOCIETATEA DE MAINE
numai uneori in public. Ap Area
numai atunci cand a trebuit sd dea,
initiativa unei activitatii, lasand
infdptuirea programului intocmit de
ea insd§ colaboratoarelor, iar clansa
s'a retras iar la masa de scris.
D-ra Krasnohorska ne-a dat multe
volume de poezii, §i numeroase
traduceri din literatura mondiald,
precum §i volume beletristice.
Din generatia mai tandra a scrii-
toarelor cloud s'au interesat mai
ales §i mai de aproape de viata
tdranului nostru.
Gabriela Preissovd (n. 1863) este
inrudita cu Nemtova prin interesul
ei fata de tdranul slovac, din viata
cdruia a prins §1 cloud drame foarte
reu§ite. Ambele au dat na§tere la
cloud capo d'opere ale muzicei cehe
moderne operelor Eva" de
Foerster .§i Fats vitrega" de Jana -
cisk ultima facandu-§i chiar
drumul triumfdtor in straindtate
anul trecut a fost reprezintata cu
mare succes pe scena lui Metro-
politan-House in New-York cu re-
numita soprand vieneza Jerita.
Mare talent de scriitoare a fost
Tereza Novakova (1853-1912), care
in mod magistral ne-a infati§at
suferintele §i chinurile suflete§ti ale
tdranului ceh. Tragediile eroilor ei
fiind prinse in stilul lapidar, lass
un puternic ecou in inimile cititori-
lor.
Multe pagini pasionate gdsim
in scrierile primului nostru deputat-
femeie in fostul parlament austro-
ungar, primei femei deputat in ridicdm deasupra micilor $i marilor
Europa Lentrald d-na Bojena patimi zilnice, 0 intercom sd spunem
Vikova Sundtitka (Kuneticka n. 1863) cateva cuvinte celor can an intrat pe
D-sa un talent puternic, natural poarta cea strcilucitei a nemuririi.
este §1 o feminists infocata luptand
in majoritatea romanelor §1 drame-
lor sale pentru drepturile femeii.
Mai calms este atmosfera roma- ca so -0 piece drapelele in fata gropi-
nelor §i nuvelelor d-nei Rujena lor voastre sfinte, sd be impodobeased
Svobodovd (1868-1919), care insd
in mod mai disciplinat a redat
vecinica lupta intre barbat §i fe
mee. In romanele ei femeile suferd
mai resemnat nu prang cu hohot
§i nu se zvarcolesc ca in romanele
d-nei Ku/nail/O. Svobodova a fost
un psiholog fin, o stilistd desavar-
§ita §i cuno§tea foarte multe limbi,
citea mult insu§indu-§i astfel o
cultura superioard, afirmand la noi
prin scrierile sale impresionismul.
Svobodova a §i format un salon
literar" producAnd astfel o mare
influentd asupra generatiei mai noun
astfel ca multe §i multi din gene-
ratia, care inflore§te astAzi ii sunt
recunoscatori pentru de§teptarea §i
indrumarea for literara.
Dintre elevele lui Svobodova s'au care voiau s'o de§tepte §i prin foile
distins mai ales cloud ; Bojena Be- redactate de ele in§ile.
noova §i socialista inflacafata Ma- Mai tanard deck aceste doua
rie Majerovd, pe cand cea mai mare scriitoare d-na Hana Gregorova (n.
scriitoare a zilelor de azi Anna Ma- 1875) sopa scriitorului §i drama-
ria Ti/schova in romanele §1 nuve- turg dui Josef Gregor-Tajovsky a
lele sale a accentuat tocmai con- propagat in primul volum al pove-
trariul §coalei acesteia stirilor sale : Femeile", feminismul,
obiecti-
vismul, fiind mai apropiatA de per- pe and mai tarziu ldrgindu-i-se
sonalitatea impunatoare a Terezei orizontul a fost cuprinsd de com-
Novakova. Dintre scrierile sale se pdtimire fatd de toti care suferd, §i
disting mai ales romanul familiei sunt nedreptatiti. Multe frumoase
burgheze din Praga Familia Veche" pagini a inchinat d-na Gregorova
§i urmarea lui Fiii", romanul din §i sufletului copiilor, care inseamnd
mediul arti§tilor Mantuire" (care pentru d-sa soarele vietii.
a fost premiat cu un mare premiu In aceste cateva randuri n'am
de stat) §i recentul roman Mo§te- putut fire§te sd- citez toate numele
nitorii." In toate aceste compuneri importante ale literatelor cehoslo-
se distinge d-na Tilschova ca o vace. Ar fi Inca multe de mentionat,
psihologd patrunzatoare a contim- aici neputand macar sd ating pro-
poranilor sal §i o scriitoare de tlemele principale care le preocu-
mare putere. pau. Am vrut numai sd relevez ma-
Mai tarziu decal in Boemia §i rea misiune §i marea importantd,
Moravia s'au distins femeile scri- ce a avut la noi in desvoltarea cul-
itoare in Slovacia. Dintre ele sunt turei noastre femeia, care tocmai in
Elena Marothy-Solteszova (n. 1855) prozA a dat literaturei noastre na-
§i Terezia Vansovci (n. 1857) cele tionale cele mai neperitoare pagini.
cele mai Insemnate. Pe ambele le-a J. HUW)Vi-FLAJMANSOVA.
preocupat soarta femei slovace pe
*43.1C
ZIUA EROILOR
Am venit sd ne indeplinim o datorie Am venit sd vd spunem : iatd pos-
de onoare, cdtre cei mai buni fii ai teritatea este recunoscdtoare. Pomenirea
neamului, cari an adus suprema jertfa voastrd este vepicci. Ma' vreme pe a-
pentru mdrirea patriei ; am venit sä ceste plaittri va mai ddinui neamul ro-
ne inchinam. mcinesc, pomenirea voastrd va fi neui-
Ldsdm la o parte, in aceasta clipd tatd. Am venit cu fiii noqtri azi, ?Wane
seirbcitoreascei, toate grijile lumesti, ne vor veni nepofii noftri, apoi streine-
pofii, din an in an, din neam in neam,
pang la sfcirfitul veacurilor.
In schimbul florilor ce be aducem pe
mormcintul vostru, vd cerem o schinteie
Vitejilor ! din focal acela dumnezeesc al insufle-
Am venit la gropile voastre slcivite ; tirii voastre, din credinta voastrd, cdci
am adus cu noi ,Si tinerimea qcolard sufletele noastre an lipsci de aceastd
hrand.
Intdrifi credinta noastrd, hrdniti idea -
cu Tlori, $i sd vi-se inchine. lismul nostru, gi ceilduziti-ne, din lumea
voastrd de slavci, pe cdrarea cea ade-
Am venit cu generafia de mane a
neamului rometnesc, ca sd se adape la vdratd.
Iatd rostul nemufririi voastre.
isvorul de apd vie, la pilduirea noastrd
tare*, la jertfa supremci ce a-ti a-
Iatei legeitura ce ne leagd pe vecie,
dus-o pe marele altar al neamului. iatd tinereta noastd faro beitrcinete $i
vieata voastrd fdt d de moarte.
Am venit sd be amintim, cavn viectfd Mdrire vouei ! AL. CIURA
nu sunt numai momente de egoism 0
instincts josnice, ci sunt pa clips ineil-
</".-Emineseudespre Blajeni. Fireste,
feitoare, in cari omul se ridicd in sferi despre cei din vremea cipariana. Fireste,
mari, inalte 0 este aievea dupd chipul despre ceice nu stiau, ca Cipariu, limba
qi asdmdnarea lui Dumnezeu. populara sit vorbiau latineste-pasareste.
Afct a-ti fost voi, eroilor, in acele Eminescul tartar ti fixeaza 'n judecata sa
din manuscriptul academic 2257, p. 85,
clipe, and v'ati ridicat pests imbreicei- asa: Blasienti n'au iubit si cultivatu
mintea noastrd de lut fi asvcirlind dela natiunea romans ca atare, cum este ea ;
voi mice pornire pcimanteanci, a- fi adus ei au iubit o abstractiune, un painganis
jertfa cea mare, in vederea idealului treat de ei, o natiune romans cum ea
nu exista si cum, imi place a spera, ea
mdret, ce vd ccilduzia. nici va exista". P. conf. G. B. 0.
393
www.dacoromanica.ro
 SOCIETATAE DE MAINE

DIN VIEATA PASTORILOR ARDELENI IN PRINCIPATELE ROMANE

1. Pastorii ardeleni in poezia populara. ne aminteste si un cantec din satul Ungureni (jud.
Se crede in general Ca viata pastoresca e linis- Tecuciu), ai carui locuitori sunt de origine din Ardeal:
tit& lipsitA de griji si are mult farmec si poezie in- Turme mite si barbate, Care nu sunt de aici
transa ; realitatea frisk ne arata Ca si ea e supusA la Venite tot de departe, Ci venni din lumea mare
Tocmai dela miaza-noapte Pe gorgane Si pe vale
multe si felurite mizerii, cauzate de oameni, de flare Ciobani mandri si voinici Pana la curtile tale.')
si de natura schimbatoare si nesigura in socotelile Petrecerea Ungurenilor" oieri In Terile romane
oierilor. Viata aceasta plinA de griji si zbucium se re- nu era totdeauna bine privita de populatia bastinasa,
oglindeste nu numai in documentele istorice ale vremii'), cate a facut pe contul for o multime de proverbe,
dar ci in poezia popular3, de care ne ocupam aci pe povesti si cantece pline de satira, uneori blanda, dar
scurt, In ce priveste legAturile pastorilor ardeleni cu de atate on asprA cu o nota de urA. Asa de pilda in
Principatele romane. satul Bistricioara (jud. Neamt) se strigA:
Poetul Alexandri cand a publicat in 1850 in zia- Ungurean cu suman scurt Faina de papusoi!
rul Bucovina (p. 50) cea mai clasica poezie popularA Nu sedea in Moldova mult Ungurean c'o biata iapa,
izvoritA si aceasta din domeniul vietii pastoresti, in 5i te du In tara ta, Toata vara cars ciapa
De-ti mananca slanina ; Ungurean cu o biata manza.
legatura cu ciobanii ardeleni si moldovent, cea dintaiu Ca de cand venisi la noi, Toata vara cars branza !3)
strofa: S'a scumpit branza de oi,
Pe un picior de plaiu Cu trei ciobanei, Intr'alt loc se strigA :
Pe o gura de raiu Unu-i Ungurean Ungurene, vremea rea, la-ti gluga si sarica
la% yin in tale, Si unui Vrancean Ce-ai catat in tara mea? 51 te du in tara Ia.')
Se cobor la vale 5i unu-t Moldovean on ca la Targu-Ocna :
Trei turme de miei . . . . . . . Cat oi fi si oi mai trai, Te lass si la oi fuge,
o fnsoteste de urmatoarea lAmurire adevArata, care ne Mocanas n'oi mai iubi Ia galeata si le mulge,
aminteste pe cea a lui Pouqueville privitoare la pas- Candu-i dragostea mai dulce Pleaca cu ele se duce.2)
torii aromani (1820): Strofa aceasta ne aratA un ta- Altul mai aspru zice :
Ai saracul Ungurean, Cujma in cap horse.
blou de emigratiile (pribegirile) turmelor ce se coboara Ungurean de pe Orindine, Ai, saracul Ungurean.
In fiecare an din varfurile Carpatilor ci tree prin Mol- Cu opinci de scroafa vie El cand vede-up putregai,
dova de se duc sa ierneze peste Dunare. Sute de mil Cu Cojoc de bou baltat, Fuga, fuga ca-i malai;
de oi manate de Mocani imbracati cu sarice albe ies Caciula de cane turbat, El cand vede nu fir de lana
Opincile grohae, Fuga, fuga ca-i slanina.3)
din gurile muntilor, Indata ce frigul toamnei soseste Cojocul bancalue
prevestiind iarna, ci merg sa gaseaseA pasuni in cam- In deosebi plugarii numiti Cojani nu puteau suferi
piile tarei turcesti sub poalele Balcanilor. Unele yin pe Mocani, adeseori ajungiau chiar si la bataie, fiindca
din Vrancea, altele de pe coastele Ceahlaului, altele acestia cand mergeau cu turmele la Dunare sau se
de pe \dile Bistritei si ale Moldovei, iar cele mai multe intorceau de acolo calcau sAmanatorile Cojanilor,T) de
de peste Carpal', din Transilvania. Deosebitele turme aceia nici nu-i prea sufereau pela horn :
se adunA la un loc si formeath caravane numeroase Mocanasul, mocanas.
ce se coboara !met spre Dunare, unind sbieratul for Nici in horn sa nu-I la$1.2)
jalnic cu litratul canilor de path, cu sunetul tilingilor Daca totusi veniau li se striga:
aninate de gatul magarilor ci cu cueratul patrunzator Unde joaca doi Mocani
Para joaca doi vultani.
al Mocanilor calauzi". Dar nici acestia nu be ramaneau datori cu
Pribegiile" pastorilor ardeleni prin Terile ro- raspunsul :
mane panA la Dunare isi au echou ci in poezia popu- Unde joaca doi Cojani
lara din Ardeal asa de exemplu In una dela Saliste Parca joaca doi curcani.3)
se zice : Locuitorii dela sec, adecA plugarii, vedeau vieata
Dela Craiova la vale Ciobanii and au plecat, ciobanilor ardeleni, ca linjctita si fAra multa osteneala
Busuioc rosu rasare: 51 one mi 1 -a sadit? si be Ftriga :
Cine mi 1 -a semanat? Ciobanii cand au venit
O colindA din tara Hategului, ne spune ca pacu- Mai mocane dela oi Langa sat cu turmele
Mai mocane mai Pe dealul razorului,
rarii ce treceau pe Jiu in jos cu turmele, le adapau Tu n'ai grije nici nevoi Drumul trecatorului
In Dunarea mare";2) altii inaintau cu oile pans la Mai mocane mai ! Ca sail mai uiti de nevoi,
mare cum se zice aici: Tu te plimbi cu zilele Pui capul pe un musiroiu.4-
Vara le vara Iarna le ierna 1) Densugianu, o. c. p. 63.
In earful muntilor, In prundul marei. 2) Pamfile, Jocuri de copii in An. Ac. Rom. sect. lit. XXIX p. 267; Un
Ungurean desperat continua asa:
Sau In alts colinda ardeleana : Moldovan caciula lungs, Si ml alunga peste deal, Pita on tgl cat de rea
Pacurarul meu lea pusca de mA alunga, Peste deal in cel Ardeal, Totu9i e cu mutt mat buns
Imprejur de curte. CA de-ar fi in Cara mea Decat in tara strains!
Nicicand da de rail. Toamna le-aduna 3) cf. Marian, Hore etc. p. 9.
El In primavara S'aci le tomna; 1) Densugianu, o. C. p. 24 nr. 4; Intr'o alts strigatura din Moldova
Le paste la tara, larna le mana, se zice hotarit:
Vara le vara De a le ierna, Mai Mocane dela oi.
51 sus le mana. Ce tot vii vara la noi?
Pe tarmuri de mare cf. Pamfile, Cdntece de fare:, ed) Acad. Rom. Sucuresti, 1913 p. 305 nr. 111
Pe varful de munte, Colo' In departare.3) a) Ibid., p. 301 nr. 72; In unele chluituri se zice +Ungurean" si .Ar
Despre trecerea ciobanilor ardeleni In Moldova delean de pe Saliste" sau *de pe campie. Marian S. F1. Hore ;i chluitur!
din Bucovina, ed. Acad. Rom. Ducure311, 1911 pg. 55 nr. 6, 86 nr. 29.
3) Densugianu, 0. C. p. 55 n. ; uneori Ungureanui e lifta spurcata

1) Vezi pe baza acestor documente studiul meu, P slot* ardelen in

cf. 0 C. p. 24 nr. 3.
Princ patele romane In Anuarul institutului ue istorie nafionald, III, Cluj, 9 Densugianu, Grate! din fara Hafepul, i, Bucure9ti, 1915 pp. 213, 215
1925, pp. 293-855. nr. 314, 318; Densugianu, V eafa pdstoreasal. I p. 123-4.
2) Densugianu, Vi afa pdsioreascd, p. 25 nr. 2.
5) Densugianu, Vieafz plistoreasca In poesia noastra popuiard, 1, Bu- 3) Pamfile, Jocari de copii, 1. c. p. 267 (din jud. lalomita, satul Co-
curesti, 1922 p 62. sereni) Densugianu, o. c. p.26 nr. 2.
2) , p. 64. Pamfile, aintece de fail, p. 170 nr. 36.
3) Ibid., p. 64 n. I, (Va urma) STEFAN METES

394

www.dacoromanica.ro
SOCIEDADEA bE MAINE
ESTETICA SOCIALA
Menirea socialit a artei
Arta este mijlocul prin care se
transmit sentimentele intre oameni,
pentru aceasta ea nu este legitima
de cat cu conditia sa transmits
sentimente de folos scopului social,
care, dupa Tolstoi, este iubirea
Intre oameni,, sau mai bine, cu
conditia sa faca sa treaca concep-
tiile religioase din domeniul ratiunei
in acel al sentiment,lui, prin con-
ceptii religiose, Tolstoi, intelegand
fraternitatea umana.
Opera de arta pune in legatura
sufleteasca pe artist cu toti acei
cari o privesc. Dupa CUM omul
prin vorba isi comunica altuia ideile,
prin arta isi transmite sentimen-
tele. Prin imitatia cat mai sincera
a naturei, respectand raportul si
dependenta partilor, insa scoland la
iveala caracterul esential §i impor-
tant, §1 idealizand totul, artistul
creiaza un ansamblu de elemente
emotive, prin care trezeste in su-
fletele oamenilor anumite senti-
mente. Printr'aceasta opera de
arta este un puternic instrument
de educatie.
Artistul este intermediarul Intre
natura si oameni. El ne atrage
atentia asupra frumusetelor din
natura. El le cerceteaza, le curata,
§i be infatiseaza omenirii. Artistul
ne Invata sa privim si sa gustam
frumusetile naturei. Munca de cull-
tire §1 de cernere pe care noi, ne
experimentati sau grabiti nu o
putem face in piesajul infinit §i
vesnic schimbator al naturei, o face
artistul, §i deprinzandu-ne sa de-
osebim prin ajutorul operei de arta
aspectele esentiale, armoniele eterne,
ne obi§nuim sa intelegem frumosul
in natura si sa-1 gustarn mai tarzia
de-a dreptul. De cate on nu am sculptura, pictura
exclamat in lap unui peisaj incan-
tator : pared e un tablou, atat e
de frumos I" sau parca e un de
cor de teatru !" Aceste exclamatii
dovedesc educatia pe care a capa-
tat-o ochiul nostru in admirarea
operelor de arta ; si deprinderea pe
care am capatat-o, ca prin ele, sa
deosebim frumosul in natura. De
sigur CA, fara ajutorul artistului noi
nu am fi putut vedea frumosul in
natura, nu am fi invatat prin noi
insine sa distingem un contur, o
culoare, o melodie, in acel amestec
fara limits §i fara liniqte a tot ce se
vede Fi se shnte, care este natura.
Aci sta importanta cartifor cu
PROBLEME SOCIAL, teratura, arhitectura §i muzica
in special, an ca rezultat social a
prin emotiile artistice si sentimen-
tele pe care le trezesc fac ca sfera
poze pentru copii, ilustratiile din vietii individuale sa creasca si sa
cartile de cetire, importanta desem- se confunde cu sfera vietei sociale,
nului in §coala si a muzeelor po- sau chiar universale, si interesele
pulare. Si aci se vede cat este de meschine egoiste §i individualiste,
mare paguba ca ilustratiile la noi sa fie sacrificate unui ideal social
sant atat de neingrijite, ca copiii si moral.
sunt lipsiti de aceasta educatie a Literatura este o arta sociala
ochiului, de deprinderea de a vedea fiindca trezeste si formeaza senti-
frumosul in natura, care in alte mentele sociale, fiindca descrie §i
parti este atat de pretuita.
Arta are un mare rol educativ. intareste solidaritatea sociala,fiindcA
este accesibila tuturor si prin acest
Prin faptul ca ea pune In lumina fapt are influents in masa, fiindca
frumusetile naturei, face pe om sa trezeste sentimentele comune
iubeasca natura, sa iubeasca lumea pregateste acel nivel intelectual si §i
exterioara, sa caute frumosul §1 moral, constiinta sociala, care este
binele in lume, sail ajunga sco- esenta societatii.
put. Pentruca arta sa fie sanatoasa
si rodnica, trebuie sa caute sa Arhitectura este de asemenea, o
arta sociala fiindca exprima, mai
trezeasca numai sentimente supe-
rioare, sentimente morale, astfel ca puternic ca orcare, sentimentele,
ideile si aspiratiile unei epoce,
intre idealul moral si eel artistic fiindca reprezinta
sa fie o necurmata, actiune red- materializarea
proca. Artistul deci trebuie sa aiba vietei noastre religioase, vietei
necontenit in minte importanta so- noastre publice §i vietei noastre
ciald §i educativa a operei sale, §i casnice, adica a Intregei noastre
sa tinteasca la realizarea unui ideal civilizatii. Arhitectura este o arta
nobil si de inaltime morals. Me- sociala, daritate
prin sentimentele de soli-
sociala pe care le trezeste.
nirea sociala a artei este creiarea prin sentimental religios pe care
unui ideal moral.
Printr' aceasta nu trebuie sa se sentimental de ordine biserici,
it intareste bolta unei
§1 putere
prin
pe
inteleaga ca opera de arta trebuie care it naste maretia palatelor
sa tie facuta dupa anumite precepte
morale, care de altfel s'ar schimba publice,
lie si de
prin sentimental de fami-
liniste pe care it trezeste
necontenit cu epocele istorice, cu
miscarile generale ale ideilor, cu &ingasia §i comoditatea unei lo-
cuinte particulare.
sentimentele chiar, ci ca artistul,
care este un om ales, reprezentan- Muzica este de asemenea, o arta
sociala, fiindca e un element puter-
tul tipic al rasei, sa fie stapanit de
un inalt ideal social §i moral. nic de educatie sociala. Ea joaca
Manifests rile sociale ale un rol esential in viata sociala, ea
artei intovaraseste =ma, avantul, §i
odihna. Ea da tuturor claselor
Manifestarile artei pot fi impar- sociale putinta unei placed mai
the in doua mari grupe. Intaia sanatoase si mai nobile. Muzica
grupa e alcatuita din arte care au are un caracter hotarat social si
la baza for imitatia §1 anume : fiindca poate fi puss la indemana
si literatura. A tuturor. Dovada puterei sale sociale
doua graph' e alcatuita de arte care este dragostea si placerea cu care
au la Nib: simetria, si aflame: ar- muzica e primita §i ascultata de
hitectura si muzica. Din intaia multime. De alts parte, muzica este
grupa, scuiptura si pictura sunt arte terenul comun unde se pot intalni
care pot fi socotite si din punctul toate clasele sociale, unde curatenia
de vedere individual. 0 statuie sau §i desinteresarea emotiilor pe care
un tablou, care stint exemplare le trezeste, ii castiga si ii une§te
unice, daca nu sent intr'un muzeu pe toti. Muzica este un mijloc de
la indemana tuturor, pot face mul- nivelare sociala §i morals, de ne-
tumirea si fericirea numai a pose- tezire §1 indreptare a aspiritatilor
sorului lor. Cu total altfel trebuesc sociale.
privite literatura, arhitectura si Gh. Neculcea
muzica, care, mat de nobile ar fi,
nu pot fi privite de cat ca opere s++++++++++++++++++++++++In
sociale.
Arta In general, Si aceste trei Blispandifi Societatea de Maine
din urma manifestari ale ei li- o++++++++++++.4.4.44++++.440
395
www.dacoromanica.ro

principiulul national urbi et orbi
consecinta logics a ideii rousseau-
niene asupra suveranitatii poporu-
lui acestea sunt in mare con-
secintele Revolutiei franceze.
Sub impulsul puternic at acestor
principii institutiile se democrati-
zeaza, clasele de jos I§i revendica
drepturi, popoare asuprite cer liber-
tati, dreptul de-a se grupa in state
independente, muncitorii se aso-
ciaza in sindicate, presa creiaza un
spirit public european, o interde-
pendenta, o influenta reciproca in-
tre state.
Acesta e, in rezumat veacul at
XIX-al
Dar vechiul regim, cu puternice
radacini in traditie, in prejuditiile
unora, in inertia si indiferentismul
altora, pe langa toate revoltele si
revolutiile parlamentare sau bombe
nihiliste, nu cedeaza usor, e defi-
nitiv inlaturat abia in 1919, prin
tratatul de Versailles.
IV.
Diplomatia ca orice institutie sub
influenta spiritului public european
se schimbA. Jacobinii deslAntuesc
cu violenta lupta contra diplomatiei
vechi, secrete, cu multele ei mij-
loace josnice.
In cursul Revolutiei franceze se
preamareste diplomatia facuta la
lumina zilei,. in roc public, diplo-
matia popoarelor in antitezA cu
cea a monarhilor secrets egoistA,
provocatoare de urA si conflicte. A
trebuit abilitatea unui Danton, ca
diplomatia secrets sA nu fie se-
crets sä nu fie ostracizata prin lege,
reforms ce ne-ar parea chiar azi
radicals.
Abia pe timpul lui Napoleon al
III-lea se poate vorbi de sfarsitul
diplomatiei vechi, medievale. Intaia
owl se vorbeste in negocierile di-
plomatice de dreptul popoarelor.
Principiul national incepe a lua
locul ratiunii de stat, echilibrului,
legitimitAtii in dreptul public euro-
pean. Diplomatii sunt exponentii
popoarelor, nu ai unui monarh.
State nationale marl si mici se for-
meazaf La masa verde se inregis-
.treaza fapte, cars confirms justitia
imanenta a istoriei. Non est finis
Poloniae", e rostit nu numai de
scriitori, de visatorii unei lumi mai
bune, de umanitaristi, ci chiar si
cue personalitati cu grea raspundere
in conducerea politicei europene.
Wen unirii tuturor Romanilor in-
tr'un singur stat preocupa mult pe
Napoleon III-lea, cezarul insufletit
de atatea idealuri nobile, indrAsnete.
SOCIETATEA DE MAINE
Reprezentantul miculut Piemotl, Ca- not sentimentul national german
your, triumfa in congresul din Pa- exaltat timp de mai mai multe de-
ris... Triumful lui e triumful prin- cenii de radicaljsmul national at
cipiului national, at diplomatiei unui Fichite, de rom.ntismul filo-
noui, e triumful dreptului popoare- zofic at lui Hegel. Sentimentul a-
lor. La 1859 °data cu inaintarea cesta nu s'a oprit la tinta lui na-
trupelor franceze pe campiite Lom- turals, la unitatea si unificarea ger-
bardiei se lanseaza ideea Italiei manismului, ci exagerandu-se a
unite dela Alpi pans la Marea A- trecut dincolo de ea, la ideia suve-
driatica. Soarta popoarelor crestine rani Atii absolute a imperiului ger-
asuprite din imperiul otoman in- man, la tendinta de egemonie, im-
tereseaza mai mutt ca oricand opi- perialism, pangermanism. S'adao-
nia publics si cancelariile marilor gam la acest tablou persoana supra,
puteri din Apus. Conglomeratele de practica, brutal de realistA, lipsita
popoare, stand ale reactiunii, Aus- de scrupule pans la cinism, hota-
tria si Rusia, lumea veche, arene rata, energicA, puss in slujba ideo-
de sfasieri interne, de conflicte si logiei politice amintite si atunci nu
revolte nationale, in tot timpul raz- ne vom mai mira de cuvinte ca
boiului Crimeii si congresului din forta primiaza dreptul", sau ca
Paris, s ant obiectivul urei generale ferrum et ignis" pot servi ca mij-
a Europei apusene. Esecul diplo- loace de realizari in politica. Vom
matic at imparAtillor absolutiste cu intelege atunci mai usor si Sadowa
organismul for de stat hodorogit si Sedanul si alianta secrets aus-
insemna sfarsitul diplomatiei vechi, tro-germana dela 1789, intregita
disparitia aliantelor secrete cu toate prin alianta cu Serbia din 1881, cu
consecintele for funeste. Italia din 18S2, cu Romania din
Se credea ca rolul diplomatiilor 1883, cu Spania din 1885 si chiar
a cAzut pe al doilea plan. si cu Anglia din 1887.
Granitele politice ale statelor in Still pentruce ? Ne-o spune can-
viitor vor fi fixate in mod mecanic celarul de fer c'un cinism demn de
de granitele etnice. Literatura, presa, Frederic al II-lea : pentru a apara
scoala contribuiau la largirea aces- imperiul german amenintat de-un
tor idei, la intArirea acestei stari de atac al Frantei, dornica de revansa.
spirit. Teoreticianii se grabiau a Germania aliata cu intreaga Europa
contura aspectul Europei viitoare se temea de Franta invinsA si izo-
formats din state nationale, paci- lata I Ce ironie brutala ! Si acum
nice in afara si democrate inlaun- schimband locul scenei sA ne trans-
tru. Razboiul de secesiune din A- portam dela Berlin la Petersburg.
merica de Nord ce se terming cu Acela§ nationalism mistic, pabsla-
abolirea sclavajului un fel de vismul, cu obiectivul sau politic
simbol at emancipArii popoarelor Constantinopolul, in spira pe Gort-
intaria valul general de umani- schakoff.
tarism, de justitie socials, de drept La Viena cel mai retrograd po-
al popoarelor de-a dispune de soarta por, Ungurii prin Andrassy
tor. Si sä nu nitam nici internatio- conduc politica externs a monar-
nala socialists, indrasneata inter -f hiei. Ciobul Europei, Volkerchaos"-
care de infratire a claselor munci- ul, imperiul habsburgic, despre care
toresti, sau institutiile internatio- istoria ne spune ca totdeauna era
nate cu caracter uman, ce iau fiinta inapoi c'un an, c'o armata si c'o
in Elvetia. ideie, acum era in spiritul timpului
In atmosfera aceasta, s'ar fi pu- prin intrigile Ballplatzului, avea o
tut crea poate Europa de azi cu armatA si nu-i lipseau nici ideile,
cincizeci de ani in urma, dacd po- anume una o lapse chiar in lumea
'Pica franceza cond2sa de visatorul intreaga : ca bAtrana monarhie e o
Napoleon al III-lea n'ar fi excelat necesitate geografica in centrul Eu-
prin atatea ezitari, oscilAri, incon- ropei -si chiar de n'ar fi existat ar
secvente, prin o totals lipsa de fi trebuit creiata. Still pentruce ?
simt al realitatilor politice. Pentru mirabile auditu linis-
DacA MA voi feri insa s'a- tea Europei.
lunec pe panta supozitiilor, a ipo- Metodele considerate pe veci exi-
tezelor, excluse din laboratorul cer- late din arena luptelor diploma-
cetarilor istorice cu pretentii stiin- tice °data cu fuga lui Metternich
tifice. Ne vom multumi deci cu in- din Viena sunt reinviate. Aliante,
registrarea si comentarea faptelor. conventii, pacte, antante, conferinte
V. secrete si intrevederi intre cei trei
In fata indeciziunii si umanita- monarhi, stalpii ordinii, sunt din
rismului francez se ridica vertigi- nou la mods. Balcanul incepe iarAs
398
www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA I G MAINE
a fumega, anuntand izbucniri vul-
canice ulterioare.
Azi cunoa§tem incendiatorii. Ei
se numesc Bismarck, Andrassy,
Gortschakoff, Billow, Ignatiev, Ach-
renthal sau Berchthold. Omenimea
asista din nou la izbiri cu pumnul
in masa verde, la intrigi, amenin-
tari. Tratatul din Berlin e o ru§i-
noasa batjocorire a principiului na-
tional. Noi pierdem ultimul colt al
Basarabiei. Austria gase§te formula
ocuparii de mai tarziu a Bosniei, o
etapa in tendinta ei de expansiune
spre Salonic. In Balcani se produc
incidente, revolte la momerltul §1
locul dorit de agentii provocatori
din slujba diplomatiei marilor pu-
teri. De altfel popoarele balcanice
dupe expresia brutala a lui Bis-
marck toate laolalta nu valor-
eaza nici cat ciolanele unui sin-
gur grenadir din mla§tinele Pome-
raniei. Cancelarul de fier apnea in
mod cinic doctrina lui Nietzsche in
relatiunile internationale. Egalitatea
suveranitgtii statelor e o himerg.
Pumnul hotare§te.
Desvoltarea vertiginoasa a capi-
talismului din ultimele decenii ale
veacului trecul, cre§terea din ce in
ce mai mare a productiei indus-
triale §1 .'n special industrializarw
uimitoare In epoca de ameteala"
1875-90 a Germaniei, pune pro-
blema expansiunii economice, a cau-
tarii debu§eurilor in politica externs
a marilor puteri. Diplomatia devine
un instrument servil al marilor trus-
turi, al complicatelor interese eco-
nomice. Politica colonials e preo-
cuparea principals a diplomatiei eu-
ropene. In Tunis, Congo, Egipt,
Indochina, Maroc se ciocnesc in-
terese, se isbesc ambitii, se produc
conflicte, cari tin Europa sub ideea
amenintarii continue a razboiului.
Bugetele de razboi cresc an de an.
Inarmarile se intensifica.
Cea mai semnificativa expresie a
acestei politici de aliante secrete,
de tratate de comert, de expansiune
economics §i de egemonie politica
e planul german al drumului Berlin-
Bagdad, sintetizat prin cuvintele :
Drang nach Osten".
Incidentele diplomatice sunt
exploatate §i exagerate In Intruniri
publice, in parlamente, in ptesa.
Atingerea intereselor economice se
confunda cu jicnirea demnit3tii na-
tionale. Prapastia intre natiuni se
large§te, ura de rasa se potenteaza,
relatiunile internationale se Inas-
presc, spectrul sangeros al rasboiu-
lui apare in fiecare clips. Diferite
incidente cari azi ne par nein-
semnate ca afacerea Schnaebele,
Fachoda, Hull, Agadir, pe vremuri
pasionau cancelariile, presa, tineau
Europa intr'o enervare continua. $i
dace e adevgrat cum afirma un
istoric contimporan francez ca
istoria diplomatiei e o excursie in
Cara minciunii, aceasta caracteris-
tica nu se poate aplica cu mai mult
succes, ca la epoca dela 1878-1914,
numita paix armee". Marele fran-
cez A. Sorel In concluzia la admi-
rabilul sau studiu Histoire diplo-
matique de la guerre de 1870-1871"
sustine ca statele nationale §i de-
mocratice se du§manesc mai mult
ca Europa vechiului regim. Atunci
lupta se dadea intre doi monarhi,
sau guverne, azi se da intre
natiuni. Intriga, minciuna diplo-
matica atunci se plimba intre
birourile Ministerelor de Externe
sau a palatelor regale azi o gasim
in ziare, literature, parlamente etc.
Inteo astfeI de atmosfera Europa
trebuia s'ajunga la desnodamantul
fatal, la tragedia din 1914 dupe
scurta reprezentare a prologului bal-
canic din 1912-13, impreuna
cu epilogul ei, indispensabil con-
flictul ruso-polonez din 1920 sau
cel greco-turc din 1922. Zadarnice
erau incercarile de rezolvire paci-
-BMOC"
CURIOASA NOTITA NEDICALA
Avand nevoia sa cetesc Inca
°data pe Andreas Wolf (Descrip-
tia Moldovei 1805), curios, am
cetit §i scrierile sale medicale.
Brosura (1798) despre apa mine-
raid dela Lovnic (Cohalm) are o se afla o fata 'n casa, de 17 ani,
descriptie interesanta despre cum bolnava de un an §i mai bine de
a descoperit-o un pastor §i cum rale. Wolf a vindecat-o scaldand-o
au cercetat-o intaiu bolnavii. de patru on in bale de le§ie din
A doua bro§ura (1798), despre cenu§e
Bro§ura (1793) despre Impiede-
vindecarea ciuinei prin frictiuni
cu untdelemn, curd de origine
orientala, are §tiri despre Moldova.
Pe cand kria prefata (24 lanuarie
1798) ciuma facea marl ravagii in
Moldova.
La 1796 Wolf se afla in Iasi
svonul ca acolo isbucnise ciuma
fusese numai blinder Pestlarm,
fals. El, in Iasi, nu avea vole sa
intre in case suspecte ; deci era
fals ce §tiau Sibienii : CA ar fi
murit de ciuma ! (Pag. 47).
In 1794 trecu prin Sibiiu boerul
final. Ion Carp. Doica lui murise
de ciuma pe cand it lapta; §i co-
pilul nu se bolnavi. Probe ca
ciuma nu o iea oricine. (Pag. 26-27).
Un Grec, boer-mare din Iasi,
cumparase in Turcia pilule contra
399
www.dacoromanica.ro
nice a conflictelor sau cele de dezar-
mare prin mediatiune, procedure de
ancheta, arbitraj sau prin confe-
rintele dela Haga. Ceeace spunea
Victor Margueritte despre Franta,
o putem aplica la Intreaga Europa.
Popoarele Europoi erau au bord du
gouffre". A discuta asupra cauielor
razboiului mondial, insemneaza a
ajunge la acelea§i rezultate ca §i
§tiinta prin discutiile asupra teo-
riilor cosmogonice.
Razboiul era consecinta logics a
organizatiunii politice, economice,
a starii de spirit, a relatiunilor in-
ternationale complicate dela ince-
putul veacului nostru.
Diplomatii au excelat prin intri-
gile for la isbucnirea lui. Se spune
ca Vilhelm al II-lea la babuitul ce-
lui dintai tun austriac indreptat spre
Belgrad ar fi exclamat : In sfar§it !"
Sinistrul personagiu se bucura de
inceputul razboiului, prin care spera
sA-si puns in aplicare visurile na-
poleoniene. Istoria insa va da alts
semnificatie acestor cuvinte. Ele e (-
prima caderea cortinei Indoliate a-
supra scenei pline de sange a lumii,
marcand sfar§itul ultimului act din-
tr'o mare tragedie. Ele 'semnificatt
sfar§itul lumii vechi in relatiunile
dintre popoare. Nicolae Tofu
ciumei (Pestpillen). Le vindeau, in
Turcia, Ovreii §1 Grecii. Wolf
constata ca erau pilulele lui Ruffi !
(P a g. 67-68).
In casa vistierului Grigorie Sturza
de lemn ! (Pag. 75).
carea sanatatei in Ardeal vorbe§te
despre: Apa rea; doctori-cgrpaciu
= Pfuscher-i; lipsa de mow, mai
ales la sate; ingropaciuni nepre-
caute zadarnic regularisite de losif
II; necuratenie (cloace In ()rap etc.) ;
apoi, in a doua serie: lux §i im-
buibare ; lene cu constipatie §i
neurastenie ; prisos de sange ;
chefuri nocturne ; §1 lipsa de far-
macii.
Literar Wolf citeaza pe. . . Tris-
tram Shandy !
G. Bogdan Doica
Abonamentul platit fnainte este
razimul eel mai solid al unei
publieatii §i garanfia desvoltarii
preNi. in AIRD L INI--.
 SOClETATEA DE MAINE

UNITATEA NA TIONALA dela sedinteIe Comisiei scolare mol-

dovenesti
MATERIAL PRIVITOR LA ISTORIA RENASTERII 20. Adresele Comitetului ostasilor
BASARABIEI de pe frontul roman cats Zamstva
gubernialfi in chestia nationalizarii
Nici una din luerOrile apfirute pima din Basarabia prezintat Guvernului invatamantului, Septemvrie 1917.
aeum asupra Basarabiei (cartile d-tor roman dela Iasi, la 8 Maiu 1917. 31 Listele de aril romanesti duse
I. Nestor, Dr. P. Cazacu pi D. 12. Al doilea memoriu, din 10 din Moldova §i Bucovina in Basa-
Bogos) nu dau deslusiri suficiente lunie 1917. rabia, in anul 1917.
asupra primei epoci din istoria eman- 13. Al treilea memoriu, din 24 32. Memoriul Asociatiei invOtOto-
ciparii acesteia, adeca asupra lunilor August, 1917. rilor moldoveni c Zara Directiunea re-
Martie-Septemvrie 1917, cand s'a 14. Un memoriu din lunie 1917, gionalfi din Odesa in chestia natio-
injghebat miscarea nationals care a in contra autonomiei rusesti a Basa- nalizarii invOtimantului din Basa-
dus la proclamarea Autonomiei si la rabiei. rabia.
declararea Republicei, a Indepen- 15. Note dela primul congres al 33. Memoriu privitor la nationali-
dentei si a Unirei. studentilor basarabeni, Maiu 1917. zarea invatamantului se-undar ; 23
Aceasta lacuna se explicfi prin 16. Corespondenta cu Oct. Goga, Septemvrie 1917.
imprejurarea, ca la lucrarile din e- in legiitura cu emanciparea politica 34 Primele proiecte de programe
poca anuntata au luat parte putine a Basarabiei. ale invfitAmAntului primar.
. persoane si din acelea si mai putine 17. Ziarul meu, cu note zilnice
s'au Olinda sa pistreze pentru poste- amOnuntile despre intamplarile din 35. 0 serie de documente in legO-
ritate insemnari si material documentar Basarabia, incepand cu 13 Martie tura cu inceputul migcaili nationale
din care sa se polar& reconstrui mai 1917 si pan& in lunie acelas an. culturale la Soroca, Octomvrie 1917.
tarziu istoria epocei. 18. Note in sedinteIe dell
Lucite 36. 0 cronic5 amanuntitA a Re-
Pentru cei ce se intereseaza de 21 1917, 24 lanuarie $i
IsIoemvrie volutiei din Soroca", Oct. 1917.
aceasta parte a istoriei politice 51 27 Martie 1918 ale Sfatului Tariff, cu 37. Originalul programului I. con-
culturale a Basarabiei, insemnez aici prilejul deschiderii acestuia, a procla- gres al invatatorilor moldoveni, 25.
materialul pe care il 'posed eu si pe mArii Republica moldovenesti: §i a Maiu 1917.
Care, in anumite conditiuni. as con- Unirii Basarabiei cu Romania. 38. Raport adresat Congresului in
simti sa-I predau celor interesati. 19. Masurl in vederea consolidarii chestia adoptArii alfabetului latin, In
IMO acest material : Basarabiei dupe ocuparea ei de c atra locul celui rusesc.
1. Memoriul pe temeiul efiruia a armatele romane. 39. Proiectele de rezolutii prezin-
luat fiinta, in Martie .1917, Partidul 20. Primul act de politicfi externs iFite congresului.
national moldovenesc, care a dus a Republicei moldovenesti. Comuni- 40. Procesele verbale originate ale
Basarabia la ruperea de Rusia 51 la carea facuta Puterilor aliate despre congresului.
Unirea cu Romania. constituirea acesteia (ciorna originalfi 41. Note amlinuntite Lucite in se-
2. Programul Partidului national, romaneasca). dintele congresului.
in formularea lui primordialfi. 21. Diferite ordine dela autoritatile 42. Un mare numar de documente
3. Corespondenta initiatorilor mis- Basarabiei autonome si independente. si lucrAri in legatura cu primele
ciArii nationale din Chisiniu cu dl 22. Memoriul reprezintantilor Ar- cursuri de invatatura din Basarabia
Vasile Stroescu, presedintele Partidu- dealului si Bucovinei cfitrA guvernul (lunie -August 1917).
lui national, aflator pe atunci la Republicei, prin care peste 1000 in- 43. Un mare numar de manuscrise
Odesa. telectuali ardeleni i bucovineni, de- de ale s.criitorilor basarabeni din
4. Procesele verbale ale primelor mobilizati de guvernul Marghiloman, anii 1917-1918.
doua adunari de ofiteri si studenti fsi of era serviciile for Basarabiei, 44. Declaratia de Unite cu Ro-
moldoveni tinute la Odesa, In zilele Martie 1918. mania a Uniunei invatatorilor din
de 23 si 24 Martie 1917. 23. Memoriul Consiliului Uniunei tinutul Chisingului, la 2 Februarie
5. Originalul manifestului Comi- centrale a proprietarilor d n Base- 1918.
tetului Partidului nation& catry cei rabila catra presedintele Camerei de- 45. Originalul Statutelor primelor
20.000 soldati moldoveni din garni- putatilor dela Iasi. Asociatli a invatatorilor moldoveni
zoana Odesa. 24. Telegramele date de Basara- din Basarabia si de peste Nistru.
6. Programul unui partid moldo- beni cu prilejul Unirei Bucovinei §i 46. Manuscrisele tuturor articole-
venesc fare revendicari autonomiste, a Transilvaniei. lor Cu alfabet rusesc si latinesc, publi-
redactat la 26 Martie 1917 de Oc- 25, Cuvantul Basarabiei cu prilejul Cate in prima revisal pedagogic& ba-
tavian Goga. Unirei Transilvaniei. sarabeani : ,,5_ oala moldoveneasca",
7. Propuneri ale aceluias, cu 26. Gazeta Romania Noue din 1917.
privire la opera culturale din Basa- Chisinau coleclia exemplarelor on-- 4'l. CuvfintOri basarabene rostite la
rabia. ginale censurate de Censure ruseascii desehiderea Universitatii populare din
8. Programul partidului democrat a Republicei moldovenesti $1 apoi de Chisinau, Febr. 1918.
moldovenesc dela Chiev. cea a guvernului Marghiloman. 48. Corespondenta cu M. Sado-
9. Proclamatia arhimandritului 27. Manifeste in legatura cu mis- veanu in legiiturfi cu primele repre-
Curie cats preotimea moldoveneasca. carea revolutionary din 1917. (35 zintatii ale Teatrului National din
. 10. Note amanuntite despre toate tipOrituri.) Iasi la Chisineu, 24. I. 1918.
sedintele comitetului Partidului natio- 28. Procesul verbal at I sedinte a 49. Corespondenta cu G Enescu,
nal moldovenesc tinute in lunile Comlsiunei pentru cArtile de scoalii in legOtura cu primele lui concerte
Martie -lunie 1917 moldovenesti, 5 Maiu 1917. in Basarabia, 26-29 Martie 1918.
11. Primul memoriu despre startle 29. Note dela aceastfi sedintii 5i 50. Coreslondenta cu primii pro-

400

www.dacoromanica.ro
SOCETATEA DE MAINE

fesori bucovineni adu§i in Basa-
rabia (G. Tofan)
51. Corespondents cu primii pro-
fesori romani dela Universitatea din
Odesa .
52. Corespondenta cu primii inva-
tatori cari au predat in romane0e
in colile primare ale Basarabiei.
53. Documente in legatura cu in-
fiintarea primelor biblioteci roma-
neVi, in Chiinau, Ba Chiev, Bal-
sale Visca, Aleski, Tiraspol,
54. Manuscrisele articolelor pubIi-
cafe in Nr 1 at gazetei ,,Ardealul"
din Chiinau, 1 Octomvrie 1917.
55. Manuscrisui primului Abecedar
romanesc aparut in Basarabia, cu
corecturile pentru tipar.
56. Listele celor dintai elevi mol-
doveni din liceul din Soroca st Ch41-
neu, cari au cerut sa se introduce
in colile for limba romans
57. Documente privitoare la ches-
tiunea bisericeasca lApartinerea Ba-
sarabiei la Mitropolia Moldovei) si
Note dela edintele Comisiunii bise-
rice0.
58, Corespondenta cu mai multe Bulat.
cute de prizonieri ardeleni din Rusia,
la 1917, in vederea plasarii for in
Basarabia, pentru motive natio-
nale.
59. Un mare numar de manusrrise
de cuprins politic de ale basarabeni-
lor din anul 1917 1918.
CO. Corespondenta cu oamenii de
%ttlale
A. s '1` 12. AL
legatura dela Moscva in chestier' po-
litica basarabeana §i romaneasca.
61. Primele manifeste tipiirite de
Romanii de peste Nistru, in Dec. 1917.
62. Note amiinuntite luate in Con-
gresul aeestora, tinut la 17 Dec. 1917
la Tiraspol.
63 Originalul cuvantarii de deschi-
dere a acestui congres, de St.
64. Cuvantarea Iui Tom& Jalbil, la
acela congres (ms. original).
65. Lista cartilor rornaneti trimise
in 1918 Romanilor de peste Nistru.
66. Darea de seams despre Con-
gresul dela. Tiraspol (manuscris orig.)
Onisi for Ghibu
ct

Sectiunile $tiintifice $1 literare ale Aso- Nu mai suntem indivizi obligati la legi
ciatiunel au tinut in 21 $1 22 Maiu trel $edinte facute de strain!; ni le facem singuri; sin-
importante. guri ne cautam drumuri noua spre obiceiuri
Sectiunile, autorizate de noul for regu- noua. Idealele umane sufere acum prefaceri
lament, $i-au revizuit alcatuirea, personalul; esentiale. Toate idealele noastre trebuesc ju-
cateva s'au infiintat acum: de ex. cea geo- decate, prefacute in comparatie cu ale popoa-
grafica-etnografica $i cea medicalg ; toate an relor colege de viata mondiall. Fara cunoa$te-
discutat apoi impreung ce au de lucrat, pen- rea for $llintificg comparatia nu poate fi
tru ca Astra sg fie astru. exacta.
Mgrturisesc cg am petrecut doug zile Avem sg calcam energic Inainte, ca popor,
plgcute. S'au expus o multime de idei; s'au ca indivizi: Pentru a corespunde nouei situ-
cercetat pull* de realizare; s'aziimpartit pe atii, in care am intrat, ca indivizi $1 popor,
timp proxim sau mai departat infaptuirile. «Astray are datoria de a cerceta si din par-
Revizuindu-$1 personalul, sectille au co- te $i conditiile de viata ale neamurilor $i a
optat ca membri un numar destul de mare populariza Ardealului tot ce poate contribui
de regg a$ezati acum in Ardeal, ca ca in el se se producg o con$tiinta luminoasa
muncitori' $tiin tifici. A cgzut Inca o bariera despre ce trebue sg voeascg, pentru ca bine
dintre frati! A fost frumos! sa voeascg.
Revizainduli directia, a ie$it la ivealg Aceasta este noua constelatiune despre
el «Astra. nu voeste sg se intreaca cu in- care in fedintele sectiunilor s'au dat mai
stitutiile $tiintifice inalte: Academia, Institu- multe probe.
tul de istorie, Institutul de geografie etc, ci, Mijloacele chibzuite, ce se vor practica
a$ezandu-se intre ele $1 natie, sg sea dela ele in viitor, vor dovedi intrucat se va putea
$1 sg dea natiei; cu alte vorbe: sg dea pre- realiza ceeace teoretic s'a vgzut clar.
cumpgnire popularizgrei $llintelor.
Popularizarea nu-i opera usoara. Dar lucrgri de felul acesta nu se fac
Nu mai suntem o natie impartitg, ci una; Fara colaborarea natiei. Dace incercarea va
nu mai suntem mici, am crescut marl; viata reusi, ea nu se poate kW de indiferentg. In-
noastra
. .
n'avem a o mgsura, ca pang acum, diferenta ar inchide iarg$1 aripi care s'au
Cu crzteru dela Budapesta $i Viena, ci cu cri- deschis sg sboare. Publicul, natia ar perde
terii mondiale: Toatg situatia noastra in lume mai mult decat sectille. Sg spergm cg refa-
trebue judecata din puncte de vedere totdea- cerea acestora va reface $1 entuziasmul lumei.
una $llintifice. G. Bogdan-Duia

401

www.dacoromanica.ro
 SOCIETATR DE MAINE

DISCUTII LITERARE interesanta. Anume : 1. Influenta

franceza in poeziile lui Alexandri
CH. DROUHET (Lamartine, Hugo, Gautier). 2. Mo-
delele franceze ale teatrului tut A-
- VASILE ALECSANDRI SI SCRUTORII FRANCEZI. CULTURA NATIONALV LEI 100 -
lexandri (Picard, Moliere, Regnard,
1. nivel superior constatarilor dela 1900 Scribe, Desaugiers, Bayard, Theau-
Publicatia d-lui profesor de limba ale lui Texte ; ea a invadat energic Ion, Favart, Gh. Maine, A. Rolland,
si literatura franceza la universita- in istoriile literare nationale, fie Sandeau, Hugo, Augier). Multele
tea din Bucure§ti Insemneaza o zi literaturile vechi, fie noua §i cla nume proprii arata ca d. D. a ur-
mare in annalele istoriografiei lite- farmec social-psihologic expuneri- marit toata atmosfera larga, in care
rare romane. Ea este intdia cerce- lor care nu se mai pot isola. A. a respirat Nar subtitlurile (pe care
tare serioasa, impunatoare de lite- Pe Vasile Alexandri ii privesc aici nu be reproduc) arata ca a ur-
ratura comparata asupra unui autor toate cele patru domenii ; toate-I marit-o in Coate molificarile ce le-a
roman. Faptul ca intiiia cercetare cuprind ; §i toate vor trebui epui- avut asupra alclltuirii supetesti si for-
voluminoasa vine atat de tarziu nu sate in special, intrucat II privesc. mei literate-interne a poetului roman.
trebue sa ne mire pe nimeni ; lite- D1 Ch. Drouhet a, in aceasta SA nu fi banuit, insa, d. D., ca
ratura comparata este si aiurea o privinta, o contribufie eminenta, cu A. trebue urmarit -din toate incepu-
noutate ; §i aiurea literatura compa- care ma voi ocupa amanuntit. turile sale, ca Rousseau ; B. de Saint -
rata s'a infiintat abia dupa ce sim- Pierre vor fi avut, cum A. indica
pla expunere a celei nationale-izo- insu§i, o inraurire decisiva ? Sau d.
Inainte de a vorbi, insa, despre D, ne reserve si a doua surpriza ?
late a fost oarecum inchegata ; dar continutul carpi d-sale, sa-mi ilea
not nici pe aceasta n'am inchegat-o Pena la surprizd §i Inainte de a
voie a-i observa ca titlul ei este vorbi despre cuprinsul carpi sale
Inca bine si, deci nu puteam pre- mai mare decat continutul. Titlul
Uncle se facem salturi ; in aceasta de cetit, onorabile cetitor, cu mare
V. Alexandri si scriitorii francezi atentie ! voiu intercala doua vechi
avem opere oarecum legibile insemneaza ca d. D. s'a ocupat cu
despre alte atribute inaltatoare vor- incercari ale mele, pe care d. D.
loll scriitorii francezi cari 1-au in- lie va verifica §i le va desvolta cu
besc numai naivii, care nu stiu ce raurit pe V. Al.; dar nu-i cazul :
este o istorie literary multumitoare); Pe unii i-a uitat. competenta sa, in aceasta privinta
in cea comparata avem numai cer- superioara. Este vorba de inidiele
G. Bengescu, un intim al lui .A- indemnuri spre ce totdeauna a fost
cetiiri §i, pand acum, nici o inche- lexandri, a spus in Convorbiri Rte-
ere, nici o schita macar des- rare §i a repetit In Revue des deux Alexandri, grafie §i lui Rousseau,
pre Intreg. De aceea zicem ca opera mondes (1910, Decernyrie) ca, din grafie chiar lui B. de Saint-Pierre, cel
d-lui Ch. Drouhet insemneaza o zi tinerefe, influenfele taxi asupra lui atat de inferior aceluia. *)
mare in annalele istoriografiei lite- A. au curs din: 1. Robinson Crusoe ; IV.
rare romane ! Alexandri si Rousseau?
2. B. de Saint-Pierre, Etudes sur la Curentul influentei lui Rousseau
Cum, InsA, not avem §i cetitori nature; 3. Chateaubriand, Atala; 4.
care nu se ocupa ca specialistii Lamartine, Jocelyn; 5. Rousseau, in Romania este mutt mai vechiu
cu teoria literary, sa mi se ingadue Confessions. In Revue etc. G. Ben- deck V. Alexandri. Dar influenfa
o parenteza, in care sa spun (dupa gescu spune despre Alexandri : II lui Rousseau Alexandri nu a sufe-
maestrul Texte) ce este literatura se plaisail souvent a dire, lorsqu'if rit-o in Para, din mi§carea generals
comparaM, cu ce se ocupa ea, asu- parlait de sa, jeunesse, que ces deux a ideilor, ci la Paris, cetindu-1 a-
pra caror chestiuni insists ea de ouvrages (Etudes sur la nature §i colo, privindu-1, probabil, prin pt is-
prediIectiune. Atala), ainsi que les Confessions et ma parisiana dintre anii 1834-1840,
H.
Jocelyn avaient eu sur le developpe- sau, poate, chiar neatins de aceasta
Joseph Texte (scriind introduce- ment de soul talent poetique une chestia nu se poate decide ,
rea la Louis P. Betz, La litterature influence preponderante et decisive". deci independent, masurandu-se cu
comparee. Essai bibliographique, (Pagina 642) *). D1 D. de aceasta el ca talent tanar si in crestere, ca
1900) determine domeniul actual" tinerefe se ocupa numai in parte ; talent care tresarea instinctiv de
astfel ; dar, este drept, in partea cea mai frumuseti mai pufin aparente
1. Chestiuni teoretice 0t probleme proba : efectul produs asupra lui de
generale, care sunt baza stiintei : *) Aceleasi informatii G. Bengescu le versurile lui Gr. Alecsandrescu : Cul-
ideile rassa, nationalitate, patrie,(ipo- repeli in Pastels, trad. francezd a paste- cat p'aste ruine sub care adtincita e
teze); conditiile desvoltariii literare lurilor (Bruxelles-Paris) 19n2, unde la p. slava stromoseasca, pe care I. Ghica
III desvoltd si situatia sufleteascd ce-I le-a declamat sub castanii din
(chat, institutii, limbs etc.); prin- pregAtise pentru influenta lui Rousseau i
cipiile generale privitoare Ia crea- etc. Des ses premieres 'annees A., nature Luxembourg cu talent ; care cu atat
fiunea literary. essentiellement rtveuse et contemplative, mai mult trebuia sa tresara sub
2. Literaturd populara comparata dme sensible, tendre et delicate, parait a- masivitatea frumusefilor dintr'o o-
voir fres vivement ressenti I'attrait myste- pera mare.
sau folklore. rieux qu' exerce sur le Roumain la vue
3. Literatura modernd comparea des hautes montagnes. des plaines ter - Psihiatrii, de ex. Nobius, banuesc
sau studiul comparativ al monumen- tiles, des forks ombreuses, des gras pa- ca in epoca scrierii Confesiunilor
telor literare" propriu zise. turages, des plantes et des fleurs odori- Rousseau nu mai era deplin nor-
4. Istoria:Iiteraturei generale, Welt- ferantes qui font la beaute et la richesse mal; §i explica astfel o parte din
de son pays". (II devote Robinson Cru-
literatur (cum i-a zis Goethe)! A-. soi, ...J. J. R... 13. de S.-P.. Ch...). Ace$tia surprinderile ce ni be procure fai-
dica: expunerea totalului desvoltdrii acheveront de l'impregner du sentiment rnoasa carte. Ei coutesta chiar parti
simultane a tuturor literaturilor. de Ia nature"; si cde son propre aveu, ont
Dupd 24 ani dela acea prefata eu sur le developpement de son genie Notitele mele dateazd de prin anii
literatura comparata se afla la un poetique une influence decisive et pre- 1900-12; Si nu-s complete. far acum alte
ponderantez. 1uerari ma impiedeca de-a le completa

402

www.dacoromanica.ro
 SOCIETATEA DE MAINE

biografice, pe care nu le-a putut rency, pentru insula Saint-Pierre, acest (aran 1-a impins $1 literaiura,
scrie sinceritatea lui Rousseau, ci $1 chiar pentru un simplu tires. $1 politica lui Rousseau.
imaginatiunea lui uneori clatinata : Zugravind feluritele cadre ale exi- La capatul cararei literare Ale-
Rousseau a fost dupe ei, mai bun stentei sale si aratand cat de mult xandri a gasit natura Moldovei $1
decat se descrie in Con fesiuni. Dar simpatia obscure a obiectelor ex- pe taranii ei ; la capatul celei po-
aceasta Imprejurare atinge cel mult terne i-a potentat impresiunile sale litice revolutia dela 1848.
biografia lui, nu opera de arts care de bucurie sau de Intristare, el a Dar precis, dovedit exact, nu se
. a continuat sa profite de neslabita revelat unui secol iubitor de traditii poate arata in care rind, in care
lui Inchipuire si de puterea de su- si de viclesuguri cats poezie se fapta se manifests influenia lui
gestie a cuvantului sau bogat, energic. poate cuprinde in viata unui per- Rousseau, pe care trebue sag soco.
Literatii nu se indoesc nici- sonaj fara nume si fara aventuri aim, deci, ca un fa'uritor al genera-
unii de aceasta. Dar, eu voi cita eroice. Pretutindeni el a infaticat litatii spiritului lui Alexandri, nu ca
numai pe until, despre care cred ca aceasta fiinta omeneasca care avea furnisor de teme isolate.*)
rasuna pareri azi curente in toata sa umple in curand istoria $1 lite- De aceea Alexandri ramane in
Franta. Citindu-1 pe F. Maury (Mont- rele cu faptele sale $1 cu ideile realitate, cand zicea, ca Rousseau
pellier) obtin o apreciere totals a sale; pe de-asupra si de-a laturea (si ceilalti autori chap in note) au
scrierii care 1-a impresionat pe A- sa el desvaluia natura, marea des- influentat desvoltarea talentului sau,
lexandri, deci a direc(ierin care ea pretuita, care avea sa fie emanci- nu opera cutare sau cutare: le de-
a trebuit sa -1 impinge. pate printr'o revolutiune literara, velopement de son talent
Dupe aceea voi trece si la cateva Inainte ca Francezii sa se fi eman- Relativ la Contestant §i la Ale-
consideratiuni de amanunt. cipat printr'o revolutie xandri se pot cita, totqi, cateva
Maury scrie*: Data cetitorul De alts parte povestirea aceasta teme identice, despre care insa din
trebue sä fie cu bagare de seams, plina de descriptiuni care sunt o capul locului trebue sa afirm ca nu
cand vrea sA Intrebuinjeze Confe- parte din biografie, farmeca prin le pot derive din Rousseau, deoarece
slunile ca izvor biografic si ca do- meritele cu totul nous ale stilului. ar fi o naivitate sa cautam numai
cument de istorie literara, el se Aici nu mai avem frasa incordata decat un izvor literar pentru subiecte
poate lash prins, fara sovaire, de si patrunzatoare, condensate ener- pe care propria viata le-a oferit lui
farmecul povestirii care-i scrisa cu gic in vederea argumentarei sl si- Alexandri din belpg.
arta desavarsita. In aceasta pove- stematizata pentru lovitura, caracte- I. Lui Maury ii Mu la ochi ca
stire gasesti de toate : feluri de ac- ristica pentru Rousseau ca pole- Rousseau a staruit sa descrie in
tori, de epoci, de situatii, de fari, mist ; aici desoperim o dictiune ccre ('onfesiuni chiar si un simplu tires.
de privelisti ; farmecul unor epi- cu usurinta is tonurile cele mai Textul cu cirecul surprinzator este
soade obicinuite pe care claritatea variate ; dictiunea ne infatiseaza un acesta :**)
si puterea emotiei le inalta pana la Jean-Jacques necunoscut Inca, su- Apres le diner nous***) fimes
cea mai Malta inspiratie ; origin'a- rizator si potolit ; caruia fi vine tot une economie all lieu de prendre
litatea unui om, care a stiut, rand atat de u$or: naratiunea, anecdota, le cafe qui nous., restoit du dejeu-
pe rand, sa-$1 ascunza viata si sA afacerile, satira ; care-si imboga- ner, nous le gardtimes pour le gai-
$i-o risipeasca in cercetari de si- teste limba cu un numeros voca- ter avec de la creme et des gateaux
tuatii, de ideal si de pace. II ad- bular ridicand la demnitate literara qu'elles avoient apportes: et pour
miram vazand cum singur si-a for- locutiunile zilnice si amesteca in tenir noire appeal en halelne, nous
mat, prin studii indaratnice, un sine, fara discordanta, nobilul si alidmes dans le verger achever notre
spirit renovator; in sfarsit gasim cotnunul si chiar $1 provincialismul. dessert avec des cerises. Je montai
cheea si scuza paradoxelor sau ne- Iata Intr'adevar stilul potrivit ge- sur l'arbre, et je leur en jelois des
norocirilor sale, deoarece naratiu- nului scriitorul 1-a inzestrat din bouquets dont elles me rendoient les
nea ne descopere un sensitiv a ca- belsug cu mijloacele artei sale pen- noyaux a travers les branches. Une
rui neputinta de vointa nu- si gasia truca, in viata sa, el a avut parte foss mademoiselle Galley, avancant
potriva decat in vigoarea concep- de toate vicisitudinile, in rau $1 in son tablier et reculant la tete, se
tiunei. bine, si 1-a fost dat sa culeaga, in presentoit si bien, et je visai si juste,
Dar, facand abstractie de inte- fata universului, toate impresiunile qui je lui fis tomber an bouquet
resul omenesc si dramatic, opera unui contemplator .sublim". dans le sein: et de rire. fe me di.
aceasta revels literaturii un Inteles Maury rezuma astfel curentul pro- sois en moi-meme: Que rites levres
nou si anume mult mai bine decat dus, protejat de Jean-Jacques. Cu ne sont-elles des cerises! comme je
Noua Heloisa. Se poate z'ce ca ajutcrul lui, el s'a fixat si in cuge- les leur jeiterois ainsi de bon coeur !"
Rousseau a cunoscut lumea externs tarea lui V. Alexandri, in care, in Foarte tarziu Alexandri cants a-
inainte de a fi cunoscut pe semenii acela$ timp, ciocaneau tendintele ceiasi scene in hora Ciresile (1882):
sai si ca de ea s'a ocupat cu o pa- identice ale altor scriitori. 1ci pe culme si 'n livadA,
tima in crestere, pe cand pe acestia lubirea naturei, fire$te, nu i-a pre- Vezi, ciresile eau copt.
i-a urmarit cu o ura si cu p nein- dicat-o numai Rousseau; dar acesta , Grauri negri stau la pradA
i-a insotit-o cu predilectia pentru Pe-orice creanga cAte opt.
credere care s'a tot adaos pana Ia
moarte. Astfel el starnete inheres omul marunt, vietuitor in natura, *) Afirmatia lui N. I. Apostolescu rela-
pentru malurile lacului Leman, pen- departe de rafinarea culturei. Cand tivA Ia scrisoarea a II-a si III-a din car-
tru livada din Charmettes, pentru s'a Tutors din Franta, Alexandri era tea V-a a Heloisei (L'influence des ro-
pozitiile din Hermitage $1 Montmo- omul oamenilor mid ; era democrat mantiques francais sur la paste roumaine,
Paris, 1909, p. 302, (note) si la Pastelurt
cu predilectiuni revolutionare; Rous- este o indicatiune gresita.
*) In L. Petit de Julleville, Histoire de seau II prinsese si din p rtes aceasta. **) Oeuvres completes, editia lui P. R.
la Langue et de la Litterature francaise, Si cum la not omul mic era si este Auguis, Paris, 1824, vol. 17, p. 235.
Tome VI, p. 296-297. Inca taranul, s'ar putea zice ca spre ***) Rousseau §i doug fete.

403

www.dacoromanica.ro
 SOClETATEA DE MAINE

Sai parleazul, vina. vina, Mai must nu dovede§te nici ur- et &rules qu'elles m'agitent rien
Puiculila cu ochi vii, mAtorul text care ne arata pe Rous-
Sa to dud cu poala Oita n'egale mon impetuosite: je ne con-
De goldane visinii. seau, lubind aeela§ fenomen pe care nois plus ni menagement, ni respect
Alexandri 1-a cantat in Concertul ni crainte, ni bienseance ; je suss
In copaci eu pentru tine in luncd. cynique, effronte, violent, intrepide;
Ca un graur m'oiu urca
Si ciresile sub mine Poesia romaneasca este atat de it n'y a ni honte qui n' arrete, ni
Drept in sin ti-oi arunca. populard, incat nu o mai citez. Ci- danger qui m'effraie: hors le seul
lar de sus, privind la ele. tez numai textul lui Rousseau: objet qui m'occupe, l'univers, n'est
Dupa ce m'oi Inturna L'aurore un matin me parut si plus rien pour moi. Mais tout cela
Doi cercei de ciresele belle, que m'elant habille precipi- ne dare qu'un moment, el le moment
La urechi ti-oi enina, tamment je me Mai de gagner la qui suit me jette dans l'andantisse-
Iaca yin, drags badita, campgne pour voir lever le soleil ment".*) In altd forma, la alt prilej :'*)
Dar in schimb ce da eu? Je gotitai ce plaisir dans tout son Je ne pensois qu'au bourg Saint-
Porli cirese pe gurita, charme; c'etoit la semaine apres la Andiol et a la charmante vie qui
Alta plata nici Ca vreu. Saint-Jean. La torre, dans la plus m'y attendoit; je ne voyois que ma-
(Mirce§ti)
dame de Larnage et ses entgurs:
grande parure, elott couverte d'herbes
Dacd am avea naivitatea de a et de fleurs, les rossignols presque tout be reste de l'univers n'etoit rien
admite felul de judecata al lui N. I. a la fin de leur ramage, sembloient pour moi ; maman merne***) doll
Apostolescu, am zice pripit Iata se plaire a le renfoncer; tous les oubliee".
izvorul francez al horei romane§ti ! oiseaux, faisant en concert tears a- Acesta este felul de-a simti pe
Dar nu! Dela izvorul cetit intre dieux au printemps, chantoient la care la Alecsandri it gdsim in Ste-
1835 §i 1839 pand la hora din 1882 naissance d'un beau jour d'etd, luta : pc and eram in lume In sin-
este c'eparte, foarte departe. Dar d'un de ces beaux fours qu'on ne gura ci eu; pe cand §i pentru poe-
nu! Cire§ii n'au lipsit niciodatA nici volt plus a mon age, el qu'on n'a tul roman tot universul dispAruse,
din satele moldovene§ti, din satul jaimais vus dans he triste sol oa pe cand in fata lui ramdsese nu-
lui Alexandri, nici din gradina lui: Thabile aujourd'hui*) mai ea, ca §i la Rousseau.
De cate on nu va fi vazut el scena totu§i, este sigur §i se poate In_ general se poate afirma ca
care a zugravit-o in CireseleN dovedi cu observatiuni scrise de influente literare fara temeiul unor
dacd a vazut-o de-atatea ori, pen- edlatori straini ca aceste concerte afinitdti suflete§ti pe care ele sa
tru ce am crede ca el nu a fost in ale Romaniei sunt ceva deosebit de se poatd altoi nu sunt cu pu-
stare s'o princla fara ajutorul lui propriu ; ca ele au surprins pe toti tintd. Ecoul rousseauist din sufletul
Rousseau ? Pentru ce am injosl un strdinii, care le-au auzit ; §i ca lui Alecsandri dovedi ca acesta ii
mare talent exprimand neincrederea nu era deci cu putinta ca Alexan- seamana ; §i ca fondul general it
in putinta lui de a descoperi lumea dri sa nu le simtd farmecul, sa nu mi§ca pe poetul roman, nu numai
care-1 inconjoard de-aproape ? le simtd farmecul, sa nu le cante, puterea artei lui Rousseau.
Cealaltd tema o culegem depe pe cand el de Rousseau nu-§i va Mai am de adaos o singurd re-
intaia pagina a. Con f esiunilor *) : fi mai adus aminte de loc: Concer- flexiune. Dacd in convorbirile sale
Que la trompette du jug,ement tut in luncd este chiar una din po- cu G. Bengescu Alecsandri a recu-
esiile cele mai nalionale ale lui A- noscut ca Con fesiunile au fost o
dernier sonne quand elle voudra, je lexandri ! carte de indemn pentru tandra sa
viendral, ce livre a la main, me pre- Ziceam mai sus ca temele iden-
senter devant le souverain juge Je tice sunt mai probabile cand tem- alcatuiremar de
literard ; daca un mic nu-
idei confirmd afirmafiunea
dirai hautement: Voila ce que j'ai peramentele sunt asemendtoare. lui dovedindu-ne ca Rousseau a
fait, ce que fat pense, ce que je fus". Firea lui Rousseau este bine cu- determinat domenit de ,observare,
'Aceasta este idea din Ctintecul noscutd, pe a lui Alecsandri nu a din care cateva fragmente au rAmas
gintei !aline, ginta se va ivi in fata studiat-o nimeni, de aceea va §i in opera lui Alecsandri, in toata
lui Dumnezeu §1 ti va zice : 0 surprinde rate afirmatiunea ca in- opera lui Alecsandri ; de dorit ar fi ca
Doamne 'n lume cat am slat, pe line tre cei doi scriitori sunt asemanari Rousseau sä fie cercetat, din punct
le-am representat. Dar ea nu-i nici de simtire, care se pot dovedi. de vedere al lui Alecsandri, in
a lui Rousseau, nici a lui Alexandri ; Excitabilitatea lui Rousseau este toata opera lui. Eu am cercetat
este o ide cre§tind, pe care, de si- un fapt pe care el insu§i §i-1 des- numai confesiunile §1 Heloisa, din
gur, Alexandri a auzit-o mai intaiu crie in Confestuni. Fenomenul se care aici n'a§ putea aduce, drept
dela parintii sal, dela religioasa sa constata §i la Alecsandri in scri- confirmare, decat prea putine note
mama, care 1-a invdtat intaiul sdu sorile din tinerete. De-aici viforul pe langd cele. expuse mai sus. Deci
crestinism. lui_ Rousseau, de-aici adancimea eu las desch;sa chestiunea.
Rousseau mai are §i vreo cloud a- simfirii, comentarea ei, uitarea une- G. BOGDAN-DUICi
manunte care se gasesc la Alexandri. ori, sgomotul altd data. De-aici, in
Directiile identice duc pe scri- amor, pierderea cu desavar§ire in *) Aceeasi editie, acelas volum, p. 58.
**)
itori pe acelea§i drumuri, le scot in obiectul iubirei sale, pe care vreau p. 445.
cale acelea§i fenomene §i dacd, fi- s'o e;emplific numai cu cloud probe, ***) Mime de"Warens.
ziologice§te §i psihologice§te, ei cu o marturisire de proprie obser- + 4++++0+++++4+++++++++++++
seamana, atunci este firesc sa se- vare §i cu un caz concret. El zice nu uita ca printre in-
mene chiar §i felul de a le vedea despre sine : 111 0 r I I d teosrtier cdhe afireeeaa e
§i trata. Atat se poate zice despre J'ai des passions tres ardents,
Alexandri Si Rousseau, mai mutt nu. zi este 1i aehitarea in
*) Rousseau se afla in Wooton, in mod antieipativ a abonamentului.
*) Aceeiasi editie, acelas volum, p. 3 Staffordshire. ff +++++++++4.4.44++++++++++

404

www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA DE MAINE
IARASI ARDEAL
(Urmare)
N'am solicitat nici °data nimanui
acest post, invidiat pe nedreptul, si
intr'o sedinta de consiliu am decla-
rat neted pentru a multami pe cei
2-3 intriganti nemultamiti, ca sant
gata sa-1 parasesc numai decat data
n'as avea increderea colegilor. Cum
aceasta incredere mi s'a votat, am
ramas.
Actele pastrate in Arhiva Comisiei
Fondurilor si la Direetiunea Liceului
,,G Cosbuc" din Nasaud pot dovedi
oricand ca dl Martian spune iarasi
neadevaruri sfruntate cand imi atribue
vre-un roI in demiterea fostului
director Ghetie. Ea a fost Carat' de
cursul pe care 1-au luat evenimentele.
Chestiunea lui a fost rezolvita de
Consiliul Dirigent, unde a reclamat,
cand eu de mutt nu mai eram in
Nasaud. Din procesele verbale si
acte se poate vedea ca mie nici
n'a ajuns sa-mi predea toate lu-
crurile Once alte afirmatii sant min-
ciuni inventate de cei ce au interes
&I fad acest lucru
Tabla cu Alapitvanyi fogimnazium "
am dat-o jos eu dupe oconsfatuire a-
vuta cu. 1. Ghetie, cand ministerul de
instructie Zichy ne- a trimis pe la in-
c eputul lui Septemvrie 1918 un putin la aparenta) ajunsese odios Si
ordin circular ca sa impachetam si in conflict Cu Fondurile si cu lumea
85 trimitem tot ceeace avem de prat din Nasaud si imprejurime, sa fie in-
la Budapesta (ceeace n'am executat)
si sa inlaturam de pe edificiu tot ce
ar putea Ptata" pe dusmanul 'dela
Ost.. Masura s'a dovedit pripita.
Evenimentele intarziau. Ghetie a
plecat din Nasaud, iar raspunderea
a ramas numai asupra mea. Cu
Coate ca table a fost luata noaptea,
lumea se alarmase si se alarmasera
si autoritatile. Am fost chemat de
primpretorele Czirjek si invitat sa
pun la loc tabla. Am refuzat mai
intaiu pe motivul di am procedat in
conformitate cu un ordin mai inalt,
despre care, spre mirarea mea, el
nu avea cunostinta. Chemat a doua
()Lira si somat sa o repute, am ras-
puns ca n'am luat-o singur, ci de
acord cu seful mieu, deci n'am ras-
punderea faptului si, nu ma confor-
mez. Am pus-o la lot numai dupe
p treia somatie, cand primpretorele
m'a a menintat ca ma aresteaza
imegliat si raporteaza fispanului" ca
prin luarea tablet am produs ne-
liniste in populatie.
Reintorcandu-ma la liceu am po-
vestit acest fapt celor cativa Colegi
care se aflau in sala de sedinte si
n'a avut nici unul nici un cuvant de
protestare impotriva hotariril mete de
a rea*eza tabla in siluatia in care
ma gasiam si in care oricine ar fi
fficut la fel. On trebuia sa fiu pus
la zid ca dl Martian si ceilalti patrioti
de dupe razboiu sa fie dentin satis-
facuti 7 Protestarile s'au ivit numai
mai tarziu cand putea sa se pescu-
easca in tulbure. Cand a isbuc nit
re rolutia peste vre-o cateva sapta-
mani, eu am fost cel ce a dat din
nou jos tabla, de esti data defini-
tiv, nu Ghetie cum afirma dl Martian.
Ghetie a sosit din Pesta in Nasaud
numai cu o zi on doua dupii areea
A asistat doar la declaratia oopar-
tizanului sau Peter Mihalyi fa :uta de
odata Cu cea a lui Vaida.
Dar coadele de topor ale tuturor
guvemelor unguresti, din Ire care, eum
arata singur acum, facea parte 5i
dl Martian, slap la /Ana $i fiindca
aveau nevoie sa-si rehabiliteze seful
alungat din slujba de sentimentul
national revoltat al granicerilor si sa
se rehabiliteze insisi au schimbat
povestea, cu reticence intentionate,
in chipul dat In vileag acum de
dl Martian cel de buns credinta si
binevoitor" pentru mine. Le trebuia
sa arate ca fosful director, care
pentru atitudinea sa maghiarofila, (cel
ffitisat ca mai bun Roman decal
urmasul pe care i-1 alesesera atunci
granicerii.
Infamia a fost plasata cu indema-
nare, mai ales in timpul and, trimis
de Consiliul Dirigent ca Comisar
ministerial in, Cluj lipsiam din Maud,
nu stiam ce se petrece si vorbeste
in dosul mieu si nu ma puteam apara.
Dl Martian afirma ca i-am tras la
indoiala si meritele pe care le-a
avut in actiunea pentru restabi-
lirea ordinei publice (lucru inexact I)
si mai are tupeul sa spuna ca in
aceasta actiune ,,a fost sprijinit de
toti oamenii de bine din localitatc,
cu exceptia d-lui D". (p. 23). In
adevar, ca sa afirme asa ceva,
trebue sa sufere de o amnesie feroce
si patologica, du blata de o fano- 'atitudinea for provocatoare. Pot sa
menala lipsa de constiintri. Doer m5 mandresc ca multamita absentei
toata lumea tie sant sute de male neintentionate dela acel juramant,
martori si acte ea tocmai eu am care fusese, o manifestatie spontana
fost secretarul" d-lui Martian tot menita numai sa produce diversiune in
timpul cat a lucrat, deci mane dre-
apta a lui, temperandu-1, I-am
5i,
impiedecat adeseori sa is dispozitii
nesocotite cand, obosit si enervat,
bolnav chiar, d-sa incepuse sa nu-si
mai des seama de ce face. Si am
rams la post 5i dupil plecarea d-sale
405
www.dacoromanica.ro
de pe teren, pans ce nu m'a dobo-
rit si pe mine gripe spaniola, iar
Sfatul National s'a constituit altfel.
Acest neadevar spus cu bunt'
4ttintli arata pane la evidenta cat
temeiu se poate pune si pe celelalte
insinuatii calomnioase ale d-lui
Martian.
Nu Cuprinde mai putin neadevar
nici afirmatia ca, . in vreme ce toti
barbatii jurau in biserica credinta
neamului romanesc ", eu am pre-
terit (sic) sa demonstrez plimbandu-
ma sigur in plata" (p. 23).
In adevar cu doua zile mai nainte
primisem o telegrams dela noul mi-
nistru de instructie revolutionar un-
guresc Lovaszy, in care, ra sa
cfioge lumea romaneasca, anunta
ca a revenit asupra masurilor de
sistare a ajutorului de stat dat pro-
fesorilor din Nasaud si cerea sa-i
trimitem numai decat statele perso-
nale pe intregul an, ca sa le ordo-
nanteze. Cum lucrurile se precipitau
sl Fondurile n'aveau bani, ci traiau
din imprumuturi, am gandit si ne-am
infeles ca e bine sa pficalim si not
°data pe cei dela guvern care -,si ba-
tusera joc de not aproape un an.
Ajutat de alti doi colegi si de se-
cretarul Fondurilor, am luc rat deci
toed& ziva aceea la state. Noaptea
am lucrat pans tarziu singur, iar
dimineata am mers, chiar fara a
mama, la liceu pentru ca sa aranjez
si expediez actele cu posta inainte
de one 10. Cand am terminat, am
plecat acasa ca sa iau dejunul.
Traversand plate in drumul spre
case si n'aveam aeroplan sa
zbor am intalnit convoiul, care
dela Primarie mersese la biserica,
unde facuse juramantul, si acum .
iesia de acolo. Doi colegi, care erau
in fruntea convoiului, vazandu-ma
mergand spre case, mi-au exit in
rale si m'au intrebat eroic " unde
am fost si unde ma duc de am
lipsit dela juramant. Le-am flispuns '
ca merg acasa ca sa dejunez, ca
am fost pane acum la datorie, ca
n'am un alter ego" ca sa-I trimit sa
asiste in locul mieu in alts parte, 5i
mi-am continuat drumul indignat de
taranii care fierbeau si la care n'au
lust parte mai mull de 60 80 insi,
de care n'am avut stire mai
nainte, pentru lipsa dela care sant
terfelit acum de dl Martian, am putut
smulge dela guvernul unguresc leafs
profesorilor pe un an, iar acestia,

intre ei 5i cei doi viteji colegi al
. miei, au avut cu ce se treeasca tot
timpul pane ce Consiliul Dirigent s'a
putut aranja ca sa-i ponta pleb.
Banii au fost ordonantati telegrafic
si, imediat dupe sosirea ordonanterii,
am rupt orice contact cu autoritetile
sColare ungure5ti. Acest lucru nu s'a
putut face d. p. la Blaj unde s'a
scapat momentul oportun.
Totul se poate controls cu oameni
si acte pane la scena pe care am
povestit-o.
N'am inteles nici atunci si nu In-
teleg nici acum atitudinea feu
voitoare a celor doi colegi fate de
mine in cele dintaiu zile ale revo-
lutiei. Mai ales c5 mi-au fost si-mi
sant ince afirmativ prieteni" carora
nu le-am recut decal cel mult bine.
Acum am prilejul se constate cfi o
vorba rea spuse cu usurinta in mo-
mente prielnice poate se fie primej-
&oast', se prinde rficlecini adanci, se
creases si se des roade neasteptate.
Pe o simple intamplare, un fapt
divers fare nici-o importanta se poate
eladi, prin intriga si cu ra.utate, -dis-
trugerea morale a unui om, dace
imprejurerile ii sant confrere si nu-i
dau posibilitatea se se apere. Cei
doi ,,prieteni" pot se se felicite de
succesul pe care 1-au avut servindu-i
d-lui Martian motive de barfeala. Sa
nu uite insa c5, ceeace mi s'a in:
templet mie pe urma nesocotintei
Tor, li se poate intampla si for la un
moment dat.
Am scris aceste memorii, ea se be
zie asa, silit si am povestit cele
cuprinse in ale a5a cum s'au petre-
cut, pentru ca, departe de II rusi-
noase pentru mine, dimpctrive, imi
fac cinste prin atitudinea cumpinitii
si Calmii pe care am avut-o, precum
si prin munca pe care am depus-o
in vremurile grele prin care am
trecut; desonoreaza cel mull- pe
acei putini invidio5i care, voind sa
impiedece cu' tot pretul si cu mijloa-
cele cele mai urate pe un tanar Tatra, caravana trece".
muncitor in ascensiunea inevitabila
pe care i-o motive activitatea sa
oneste, le-au iscodit 5i plasat cu o
ravna vrednice de un lucru mai bun.
Le-am scris in legitime aperare,
cum am scris si cele din articolul
trecut. $i nu gesesc de loc, cum nu
poate gesi nici un om cu mintea in-
treaga, ca a to apera cu indignare
si energie impotriva unor ofense si
infamii neprovocate cu nimic
in-
seanrina ,,lipse de orizont, de culture,
de bun simt si edueatieu, 5i, dim-
potrive, a plagia, a falsifica, 'a in-
sinua, a calomnia, a inventa si a
reproduce josnice infamii, a spune
neadeveruri Cu buns stiint5 ar fi o
onoare pentru un fost militar Ca
dl Martian.
N'am se-1 urmez pe dl Martian pe
calea personalitetilor. N'am fost, nici
nu sant depozitarul rufelor mur-
dare" ale d-lui Martian. Nici n`o se
ma desonorez si se-mi murderesc
manile colectionandu-i-le sf spelandu-
le. Dace am spus cat am spus, am
spus silit 5i, cum am zis, in legitime
apfirare. Wain spus ce voiu des-
coperi nici un secret" impotriva lui.
Nici nu am nevoie se desvelesr
nimic. DI Martian 5i-a rupt singur
masca si de subt ea apare figura
urita a semidoctulul pe cat de igno-
rant, pe atilt de Inchipuit 5i avid de
glorie, ingamfat si pretentios, care
plagiaze, compileaz5, falsifica, per-
verteste cu indrezneale si fere rusIne,
ailodind neadeveruri si calomniind,
pentru ce ? pentru ,a-si face prin
astfel de mijloace rusinoase loc si
nume st. . . pentru ce ti-ai permis
se nu-I lauzi °data' cand ti-o cerea
Josnicia si- a aretat-o omul singur.
Cand, cum si unde Inca. ? Nu mai
intereseaze.
Desi cu Ingrijorare pentru viitor,
ma mangaiu numai ce acest caz al
d-lui Martian nu e un caz izolat.
Cazurile de acest fel sant o aparitie
morbidii a situatiei morale de dupe
rezboiu : valorile s'au resturnat, cri-
teriul de judecare al acestora s'a
schimbat si toate nulitatile si ticaloa-
sele coade de topor ale tuturor guverne-
lor unguresti de odinioarfi isi ridice
capul, cerand se stiipaneasca ca si in
trecut turma docile a celor multi si
prosti care rabda si tac cand acesti
pee5tosi ii fac loc cu coatele, izbind
in cei buni 5i cinstiti pentru a-i in-
Mara dela locul .care li se cuvine.
Nu mai am nici un cuvant
pentru dl Martian, plagiator si ca-
lomniator dovedit. Orice ar mai
scrie on spune impotriva mea, pentru
el voiu tamanea surd V mut. Chili
Dar am un cuvant sf o constatare
pentru colegi. Nu s'a gandit nici-
°date colegui S. Puscariu ce reu imi
face indemnandu-ma se cercetez in-
fluents ungureasce asupra limbii ro-
manesti sl intervenind se se pane
pentru aceasta chestiune an premiu
la Academia Romans. Povoiul " de
etimologii ungure5ti, atat de apreciate
de d-sa, pe care le-am dat pe urma
acestui indemn, 1-a exasperat pe
marele pontif al filologiei romanesti,
tracologul Martian. *i iate unde am
ajuns 1
Nu s'a gandit nici dl Ministru Al.
Lapedatu, colegui nostru dela istorie,
406
www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA DE MAINE
cafe nepleceri era se-mi pricinueasce
cand mi-a cerut Cu insistenta sa.1
redactez si sa-i dau pentru Anuarul
Institutului de istorie national& din
Cluj articolul atat de detestat de dl
Martian, pe Care 1-a auzit ca simple
comunicare improvizate si care i-a
plicut de atat de mult. Dar ce se
faci ? Vorba ceea: ,.Nu-i nimeni
profet in tara sa"1 Se vede ce nici
eu in Nesaud sf pentru o seam& de
Nesaudeni.
Cluj, 27 Aprilie 1925.
P. S. In discutia cu dl Martian, ajunsa
personals ", nu din vina mea care nu
fac polemics decat cand sant atacat, ci
din vina celui ce in lips& de argumente
vrea sa convinga prin Insinu-
atii" si barfeli" patriotice", se amesteca
acum (ca oaspe nepoftit si, cum ne
spune, numai de dragul adevarului) si
atotcompetentul coleg" dela Iasi, dl I.
Barbulescu (Arhiva, XXXII, No 2, pp.
120-125).
Cu vorba competenta" nu e bine si
ne jucam, caci e cu doua ascutisuri. Si
cel ce a pus-o In discutiune e tocmai dl
Martian, care o are mai putin dintre noi.
Cat priveste pe dl Barbulescu, nu-mi
trece prin gand, nici nu mi-a trecut vreo-
data sa-i trag la indoeala competenta de
slavist. N'am cAderea s'o fac si nu ma
amestec uncle nu ma pricep. Vad ca a
creat o scoala si aceasta e un mare
merit pentru un profesor. Dar ingustimea
cunostintelor d-sale de latineste a fost
fixate definitiv de dl V. Bogrea fn Daco-
romania, II, 672, nota 2, iar filologie un-
gureasca n'are de unde sa stie. Pentru
putin temeinicile cunostinte din istoria
limbii romane ale d-lui B., care poate sa
rezoalve metodic" toate problemele cele
mai grele din istoria sunetelor romanesti
din corespondenta actuala a unei esluj-
nici, (cf. Arhiva, XXXII, No 1, pp. 1-27),
pentru lipsa de obiectivitate si mai ales
pentru proverbiala d-sale confuzie si ne-
claritate ne da probe imediate in insusi
articolul in chestiune.
Toata lumea stie ca I intervocalic latin
a dat romaneste r : salem > sore etc.
Numai dl B. spune ca, uneori a dat 1, d.
p. fn said < subula si in cdrtulariu.
Numai cat sufft nu s'a nascut direct din
lat. subula, cum afirma dl B., ci din forma
subla, atestata in CIL, IV, 1712, cad l'u
atone Raft tombe dans les proparoxitons
lorsqu'il se trouvait entre c, g, t, p, b et
1" (O. Densusianu, H. 1. r., I, 86). Apoi
pentru dl B. nu exists cronologie in des-
voltarea sunetelor. Se Vie doar despre
cartulariu ca nu ne-a ramas din vreo
forma latina vulgara, ci ne-a venit din
gr.-med. xaproypdpios cand 1 intervocalic nu
mai trecea In r (cf, Tiktin, 302). Forma
cdrturar e nascuta prin asimilare ulterior.
Cu astfel de probe vrea dl B. O. dove-
deasca ca Ardalos-u1 d-lui Martian ar fi
dat tocmai . . . Ardeal si ca deci ches-
tiunea ramane . . . deschisa"? 5i a a-
firma nazbatii necontrolate inseamna
competenta", d-le B.?
N'am zis nicaieri ca ly ung. nu da si
I In romaneste si ca ung. Erdely n'ar fi
putut da Ardelu. Dimpotriva am aratat in
An. inst. de 1st. nzt., Cluj, II, 249 ca si
avem un Ardeiu din erdely, loc cu iz-
voare, pl. Tazlaul-de-sud., jud. Bacau".
Si atunci la ce bun epoliloghia d-lui B,
despre cuvintele romene de origine ma-
SOCIETATEA DE MAINE
ghiard cu fenomenul ly >18? Ca sa
bate apa in piud pe doua pagini, sA-si
pima in carca altuia metoda unilaterala
si superficiald" de cercetare lucrare $1
sa ne face sa credem ca e competent"
acolo unde nu e? Dar numele Transilva-
niei e Ardeal pentruca, cum am ardtat
in Art. Inst. de ist. nat, Cluj. II, 236.
aceasta forma a trebuit sä ne vie curand,
din forma mai veche Erde-el. nu din
Erde ly. Dl B., fnainte de a se amestecd
in discutie, faced mai bine daca cetia pi
cel dintaiu articol al mieu, care i-a fost
trimis cu un an mai nainte si n'a gasit
In el nimic de criticat pang la primirea
Insinuatiilor ,patriotice" ale dlui Martian.
Incolo discutiunea e otioasd. Exemplele
cu 11 date din elemente slavone $i ungu-
resti, fiind mai terzii, nu dovedesc nimic
pentru elementele considerate latine on
preromane,
Gresala de tipar privitoare la a initial
netrecut In a am observat-o sl rectificat-o
singur inainte de Arhiva d-lui B. (cf.
nota de pe p.357). Am reclificat- o, cat fmi
aduc aminte, si in exemplarul din Soc.
de mdine" No 4-5 trimis d-lui B. tocmai
ca In nota de pe p. 357 (formele numai
cu a initial Arddr, Arder, Arder, Arder,
Ardzer, citate in Arhiva p. 122 clupd ar-
ticolul mieu, dovedesc acest lucru) qi las
la aprecierea altora sa judece procedura
cinstite, obiectiva« gi colegiale a
d-lui B. de a Intoarce impotriva adversa-
rului arma pe care i-o ofere singur din
prea multa constientiozitate.
De Incheiere am o rugaminte $1 o in-
trebare, pentru care, vorba d-lui B., II
rog sä nu se supere". Rog pe dl Battu-
lescu sa mi explice prin ce transformari
necunoScute pand acum s'ar ti putut naste
din lat. vulg. ardeus si din Ardea ale lui
Pia romanescul Ardeal 0,1 intreb data
d-sa ar ramanea impasibil on n'ar discuta
personal" and, In loc sä fie combatut
cu argumente stiintifice, ar fi banuit,
sa zicem, de germanofilism" pi lipsd
de patriotism"? In sfarsit a plagia 5i a
falsifica, a face diletantism prost pi o-
braznic Inseamna Atiinte, cinste" 51
competentd" pentru Arhiva care 5i-a
fixat ca tints $i o Insanatosare morale?
Dar . . . tine aseamana, se adune.
Gluj, 20 Maiu 1925.
N. Drdganu
Errata. Se va ceti: p. 339, col I, r, 11
Ardeal"; eol. II, r. 11 falsifica, r. 54 ru-
5inii; col. 111, r. 33 Acestea; p. 340, col.
II, r. 40 fileariu?; p. 357, col. I, r. 47
scurt"; col. II, r. 41 Repertorlum; col. III,
r. 3 $i 30 Gooss, r. 18 $1-a scris Gooss,
r, 34 moglich; p. 358, r. 25-6 pe care...
dl Indrepteze; p. 383, r. 15 directoratul ;
In mai multe locuri Ghetie in loc de
Ghetie, cum se rosteste acest nume.
(Sfar5it).
BIBLIOGRAFIE
Au aparut In editura: Cartea Roma-
neasce:
Biblioteca Minerva No. 87 Spre mai
bine de I. M. Guyau. Lei 5
Biblioteca Minerva No. 187 Povestiri
de Alphonse Daudet. Lei 5'
Biblioteca Minerva No. 92 Ani de tem-
nita de Silvio Pellico partea II. Lei 8.
Cuno5tiinte Folositoare seri B. No. 40
Frigurile de bawl de T. Dumitrescu Lei 4.
Industrializarea si comercializarea frac-
telor 5i legumelor. Premiata de Cartea
Romaneasca de I. Stefanescu prof. la $c.
de horticulture. Lei 80.
PRO8LEMg $711N7IFICg
AURUL MUNTILOR NOSTRI
lstoria exploatarii aurului din ro- cu filoanele aurifere, prin incalzire
cele eruptive ale mun!ilor nostri, §i stropire cu apa decrepitandu-le.
anticipa cu mult data istorica a for- lnaintau apoi in galerii scobite cu
maiii neamului romanesc. Fara ca ajutorul unor dAlti arrugia" lumi-
se ne pierdem in lumea ireala a nand interiorul galeriilor cu opaite.
miturilor, intrezerim ca Iocalizare Blocurile cu incrusta(ii sau impreg-
In legenda Argonautilor tesuta in natii de aur, le incarcau in saci §i
jurul eroului lason un inceput cu ajutorul sclavilor he transportau
de dibuire al lumei antice in cau- la mori (§teampuri-concasoare), unde
tarea regiunilor aurifere. Date isto- roca odata pulverizata, era antre-
rice precise asupra exploatarii au-i nata cu un curent de apa, sepa-
rului in regiunile noastre ni-sau randuse aurul prin aluvionare. Astfel
de istoricul exploatarii aurului mun-
pastrat in comentariile lui Herodot
(480 a. Cr.), descriind comerciul tilor nostri sa leaga direct originea
intensiv de aur, pe care'l faceau neamului romanesc.
vechii Fenicieni in toata Europa. Muntii Apuseni au fost intrecut
Nu odata acestia in deplasarile for Si sunt §i astazi punctul de gra-
din peninsula Calchidiche peste vitatie in exploatatile aurifere.
Rhodope §i Balcani ajungand In re- Format' din o in§iruire mamelo-
giunea Dunarii, strabat prin valea nail de domuri vulcanice in
Oltului §i a jiului in Dacia locuitatimpul epocei tertiare In plina acti-
de Agathyr§i, facand cu ei negot vitate pe Tanga varietatea de
de aur. Urmele §i hrisoavele acesteiroce eruptive (dacite, andesite, rio-
epoce sau pastrat in o serie de lite) ascund in maruntaiele for me-
bra tare §1 monede (tetradrachmele talul nobil.
lui Alexandru cel mare din Thassos) Unind punctele principale perife-
gasite in Valea Jiului la Petro§ani rice ale regiunii aurifere Baia
§i la Ghelinta in Sacuime. 0 ex-
Arie§ului, Zlatna, Sacaramb §1 Ca-
ploatare sistematica a aurului in ra§ul obtinem un trapez neregulat,
muntii nostri, dupa ocuparea Daciei cunoscut sub numirea foarte ade-
(107. d. Cr.) a fost organizata de cuata de trapezul aurifer", incad-
spiritul practic al dominatiunii ro-
rand a suprafata de 800 Km2. Aurul
mane. Pentru o administrare cat acestei regiuni obvine in stare na-
mai intensive §i mai buna a ex- tive §i sub forma de combinatiunii.
ploatarii aurifere, romanii instituira Ca aur nativ sa Intalne§te sub forma
un fel de inspectorat la Zlatna (Am-
filoniana, urmarind crivasele ce
pelum) : procurator Aurarium" §i strapung massa rocelor, insotit de
un subinspectorat : subprocurator", regula de o serie de minerale ca :
la Baia de Cris. (105 265 a. Cr.) Cuart (Si 02), Caleita (CO3 Ca),
Dupe datele istorice cantitatea de
Fluorine (Ca F2) Si RodochrositA
aur exploatata atinge cifra fantastica (CO3 Mn), formand partea sterile a
de 10.000 mkt. Metalul, romanii, filonului, numita gangs." Rocele
probabil ca-1 prelucrau in monetaria
cele mai bogate In filoane aurifere
dela Mitrovita (Sirmium). sunt riolitele, considerate de multi
In anul 1887 sau gasit in pasul geologi ca rocele matre ale aurului,
eruptiunea for provocand direct for-
Crasnei din Treiscaune 15 tablete
de aur de forma cerii spaniole, marea filoanelor. In aceste filoane
avand in doua colturi Imprimate aurul de celea mai multeori este
efigiile imparatilor Valentinianus, insotit de sulfuri metalice de fer,
Valens §i Gratianus D. N. (dominii cupru, zinc §i plumb (Pirite, Cal-
nostri), far la mijloc inscriptia copirita, Blends, Galena), f apt care
Lucianus Obr (yzumi) i sig (navit) lamure§te incatva conditiile de ge-
§i semnul lui Chrysmon. Analiza neza ale aurului In nature. Ca §i
chimica a acestor tablete dovedea restul metalelor, aurul este adus in
solutium acide de Si 02, sub forma
un continut de 980/o aur. Urmele .
acestei epoce din istoricul exploa- de Clorura (Au 03) de apele calde
tarii regiunilor noastre aurifere, sau ce insotesc in majoritatea cazurilor
pastrat pans astazi In conul vulca- eruptiunile vulcanice (fenomene hid-
nic Cetatea" de Yana Rosia, ciu- rotermale). Data fiind puterea mare
ruit de un labirint de galerii, din de disolvare a acestor ape, mfirita
interiorul carora s'a exploatat meta-§i de presiunea la care sunt supuse
lul nobil. Ca metoda technics de in scoarta globului, gradul for de
exploatare, romanii,.spargeau rocele mineralizare este foarte pronuntat.
407
www.dacoromanica.ro
 SOCIETATEA DE MAINE

.Sulfurile metalice din continutul for stare nativa. In anul 1782 in- sionistul dela distanta. Pisaloagele
in special sulfura de Fer (Pirita Fe tamplator sa intainesc in regiunea §teampurilor, grupate in serif de
S2) provoaca precipitarea aurului, localitatii Sacaramb din jud. Hunie- cate trei, cu varf de cuart sau
sub forma so ida elementary de aur doara de un pastor bucati mi- stil de otel, isbesc alternativ
nativ, comportandu-se ca un cata- nerale sure-plumburii. La inceput blocurile de roca, pulverizandu-le.
lizator natural. La intretaierea mai neglijate de oamenii de §tiinta ai Astfel sa elibereaza flutura§ii de
multor filoane. in massa rocei, sa vremii, sa incercat totu§ o analiza aur, cars ss separa de pulberea
produc concentratii cu separari in a for pirognostica, obtinandu-se spre rocei prin aluvionare cu un curent
blocuri massive de aur, numite : uimirea cercetatorului ca rezidiu de apa, antrenati pe o cuverta de
pepite". de incalzire, aur metalic. Au obser- land, de unde sunt prin§i prin
Unele dintre aceste pepite devin vat in acelni timp eliberarea prin amalgamizare. Din amalgam aural
celebra pentru greutatea for remar- sublimare a unui element, nou ne- sa extrage prin incalzire, mercurul
cabila. Astfel in anul 1891 in minele cunoscut Inca inregistrat imediat volatilizandu-se la 3600 Cu aceasta
dela Brad-Valea Musari din Hune. sub numirea de Tellurium dela lati- metoda se extrage abia 250/o aur,
doara sa gasit o pepita de 58 kg, nescul Tellus numirea paman- din continutul rocei, restul de 750/0
far in 1905 la Gura-Barza in aceia§i tului. Noul element studiat dea- sa pierde pe garla, imbogatind ni-
regiune, o aid pepita de 30 kg. proape e grupat la familia oxigenu- sipul raurilor din regiunea aurifera.
Cea mat mare pepita din lume a lui alaturi de sulf §i Seleniu 0 instalatie moderns de steam -
fost aflata in campunle aurifere ale dovedindu-se a fi singurul element purl dupa sistemul Californian .
Indiei cu o greutate de 1350 kg. chimic, ce obvine in combinatiuni utilizand ca forts motrice curentul
Cat de rar obvine aurul in astfel naturale cu Aurul. Astfel sunt dt s- electric, sunt instalatiile fostei so-
de blocuri, atat de des sa intalne§te coperite o serie de minerale not cietatii 12 Apostoli astazi sod.
in a§a numitele dendrite" depu- pentru primadata in rocele munti- Mica", dela Gura-I3arza din
neri de aur de o frumuseta remar- lor no§tri §i astazi o mare parte a valea Criplui alb. In aceste steam-
cabila, realizand o galerie intreaga stocului de aur din Cara noastra it purl 190 sageti-pisaloage, isbesc cu
-de bizarerii, cu imitatii de Licheni, subministreaza aceste teluruii. Po- 90 loviri pe minuta, roca cu con.
Briof te, frunze §1 tesaturi in fir: In reclite cu numiri cu referinte locale ttnut de aur, pulverizand anual a-
natura aurul mat obvine §i ca mi- ca Sylvanita [Au Ag Te4 cu 270/0 proape 160,000 tone. Sgomotul
nereu de impregnatii, dispersandu-se Aur §i 110/0 Argint, Nagyagita [Au2 produs de aceste instalatii, is pro.
in massa rocelor in Puturasi fini. Pb,0 Sb2 Te6 S15 Cu 60/0 Aur], porthle unui baraj infernal, reper-
Rocele impregnate cu flutura§i de Krennerita [(Au Ag) Te2 cu 34°/0 cutat la distanta de rezonanta vailor
aur, supuse desagregarii sunt spa- Aur §i 60/0 Argintj, dupa numirea din aceasta regiune de racordaj a
late de apele de siroire si ralate in TransilvanieCa localitati Sacaramb muntilor Apuseni cu muntii Zaran-
rauri, uncle elibereaza fluturasii de (Nagyag) respecliv a mineraloqului dului.
aur, imbogatind nisipul raurilor in savant Krenner. Aceste minerale se Productia acestor instalatii atinge
metal nobil, (Aries, Olt, Pianul ro- intalnesc in muntii apuseni la Sa- cantumul de 1300 kg anuat, cu un
man) formand In natura, aurul de caramb §i Baia Arie§ului. La Botts continut de 60-700/0 aur. Dupa
alumni" sau nisipurile aurifere sa descoperit o telurura de Argint, datele statistice ale anilor 1908,
(Urali- fransval- California). Aurul numita [dupa savantul chimist rus 1915 §i 1920 productia de aur §i
recoltat din aluviuni este cel mai Hess,] Hessit [Ag2 Te cu 630/0 argint al regiunii de sub capitanatul
curat (980/o Au), suferind o separa- Argint §1 370/0 Teilur]. Aurul cel tinnier al Zlatnei sa repartizeaza astfel:
re §irafinare mecanica natura15, mai curat de 23 carat 950/0 sa, in 1908 produce :
de restul cornponentelor minerale, estrage din minele dela Baia din 1. intreprinderile statului : aur
in asociatia carora impregna roca fatA. Adagiul ctuat ca aurul" 118 kg; argint = 1958 kg.
sari fizurile rocei. In trecut partea nu corespunde unt realitali, cad 2. intreprinderile parliculare: aur
cea mai mare a aurului sa recolta in natura aur pur nu exists, ci aur = 2021 kg: argint = 432 kg.
din nisipurile aurifere-aproape 870/0 cu un continut mai mare sau mai in 1915
din productia totala. mic de cupru, argint, fier. Cand 1. intreprinderile statului : aur =
Astazi abia 250/0 sa mai estrage continutul in argint atinge 200/0, 118 kg; argint = 215 kg.
din zacamant secundar prin aluvio- aural prezinta nuantari palide- al burii, 2. intreprinderile particulare : aur
nare cu §aitrocula sau cu metoda constituind metalul anticilor Lydieni, = 1193 kg; argint = 643 kg.
hidraulica, restul de 750/0, din zd- numit Electrum". In 1920 dupa statistica minist. de
camant primar filonian, prin amal- Cat prive§te metoda de exploa- Industrie §i Conte* productia de
gamizare sau in mod electrolitic tare practizata astazi in muntii Apu- aur §i argint se repartizeaza astfel :
prin cianare. seni sa emancipat foarte min din aur = 548 kg; argint = 392 kg.
Dupa continutul in impuritati de stadiul primitiv al metodelor utili- la care insumand §i productia re-
Cupru sau Argint : aurul elementar zate de romani. Atat motul ca par- giunii Baia Mare cu
obvine in nuantari galben-ro§cate ticular cat §i intreprinderile statului aur = 153 kg; §i argint =
sau galben-alburii, Pentru compor- utilizeaza pentru sdrobirea §i pul- 1743 kg, intreaga productia anului
tarea sa chimica-inatacabil de acizi- verizarea rocei impregnata cu aur, 1920 face :
oxigen §i sulf sa numit regele me- concasoare de lemn, cunoscute in aur = 701 kg; argint = 2135
talelor, solubil numai in amestecul limbajul locului, sub .numirea trad - kg. in comparatie cu 3132 kg. aur
de 1: 3, acid azotic cu acid clor- tionala de steampuri." Insiruite in si 7732 kg. aurgint productia
hidric-numit apa regala. alvia unui parau sau raulet, antre- totala din timp de pace a intregei
Mult timp sa crezut ca a.urul nu nate ca §i burduful bulgaresc cu Transilvanii.
formeazd nici un compus chimic, un mosor de apA, prin sgomotul Minusul de productie realizat de
obvenind In majoritatea cazurilor in for asurzitor, impresioneazA escur- exploatArile de dupa razboi sa

408
www.dacoromanica.ro
gOottata bE mAikh
datoreste starii de anemiare creatA gravitatie al exploatArii miniere RELATIILE CULTURALE
de efectele rdzboiului la toate intre- pentru viitor. De incheiere, subliniem ROMINO-IT ALIENE
prinderile parliculare sau publice imprejurarea ca ,Ardealul e prima Leonardo", revista lunara de cultura
lipsa de muncitori, scumpirea regiune auriferd din Europa, pro- italiana publicata de Fundatia Leonardo
lucrului si a conditiilor de trai, si ducand 430/0 din productiunea to- din Roma a inceput sa ne Ana la re-
tald a Europei si aducand un aport dactie. N-rul 4 ce ni -I'a adus acum posta,
nicidecum unei reduceri a stocului intaiul, ne prilejueste cateva constatari cu
natural de metal din creerii munti- de 0.40/0 productia mondial&
la privire la felul cum stim noi sa ne facem
lot. La anomalia de mai sus, sa Studii geologice si de explorare a- cunoscuti streinatatii. Totul asteptam sa
atasazd si contrabanda nesAbuitA a mAnuntite ne rezervd o serie de fie facut de propaganda oficiala, cu toate
gozariIor" (hoti de mine) si a tAr- surprize cu considerare la aceste ca nu mai exists nimenea tine sa creada
ca am avut sau avem o atare propa-
govettlor straini, sustragand dupd reale bogatii ale subsolului tdrii ganda. Particularii: profesori universitari
informatiile noastre 8 kg air noastre. Victor Latin, profesor si secundari, ziaristi, studenti trimi6i la
sAptamanal pe piata Abrudului -a44ite-- studii prin diferite state, nu fac nimic, nu
din productia inregistratd o- IN CHESTIA UNIRII BASARIBIEI exploateaza legaturile for cu factorii cul-
turali din alte tari pentru a publica
ficial. In Nrul de pe Ianuarie a. c. al lucruri adevarate despre tara lor. Spuneam
0 a cloud regiune bogatA in aur, revistei Viata Romaneasccr un ca- odata, vorbind in coloanele acestei reviste
din tam noastra este regiunea valer care iscdleste cu initialele C. despre propaganda noastra, ca cu toate
ca avem un numar asa de mare de lire-
eruptivd, formand massivul Vihorlat- D. ma face pur si simplu apardtor lectuali cad siTau fa cut studiile in Franta,
Gutin din Maramure§ Satmar in al imperialismului rusesc, pentru cu toate Ca avem cel mai numeros con-
nordul Transilvaniei. Cantitati e- motivul ca, inteo conferintd despre tingent de oameni cari scriu si vorbesc
norme de metal au exploatat regii Unirea Basarabiei am afirmat ca a- frantuzeste, avem literati, savan'i cu lega-
turi Intinse in lumea literelor din Franta"
ungari in aceasta regiune, incepand ceasta a fost un produs al intregei totusi rubricile informative ale revistelor
Ina din veacul al X111-lea. In anul constiinte nationale, la care au co- ti ziarelor franceze au asupra Romaniei
1308 pe timpul domniei lui Carol laborat, in frateasca intelegere, a- relatii mult mai putine, decal asupra Un-
gariei spre pilda. Constatarea aceasta o
Robert, apare un edict, dat de a- (Mud de basarabeni si elemente din putem face 61 asupra situatiei din Italia.
cesta, prin care sa dispune, ca ve- celelalte provincii. Revista Leonardo" ne indreptateste.
nitul minelor de Argint dela Rodna Marturisesc ca Imi e greu sa in- Ca revista de informatie culturala, Leo-
veche, sa se trimita reginei la Baia cep o discutie pe aceasta temd, mai nardo" se ocupa de orice manifestare in
Mare, servindu-i ca bani de chel- ales cu oameni ca dl C. D. care legatura cu cultura italiana. Lange infor-
tuialA pentru toaletd. Regina si dom- trebue sa fie sau cu totul lipsit de matii din Rusia sovieticA, gasim in ea
altele din Mexico etc. Am cautat deci el
nitele petreceau vara la Baia Mare, build credintd, sau cu totul ignorant informatiile asupra Romaniei. Are $i de
In timpul liber cuiegand fluturasii in materie. Pentrdcd numai un ast- acestea. Exact 4 randuri gi jumatate, cu-
de aur din nisipul raurilor din im- fel de om ma poate face apardtor prinzand [unite Martie gi Aprilie. ye-0
prejurime, pAstrAndu-si mult timp al imperialismului rusesc pe mine, admite, cred, ca e prea putin tinand seams
de traducerile si articolele numeroase,
numirea de rivuli dominarum" care in cei doi ani de pretacere ra- din si despre literatura itatiana ce s'au
raurhe domnitelor. In decursul vea- dicald a Basarabiei (1917-1918) publicat la noi in acest interval, si tinand
curilor urmatoare (la 1446) minele mi-am dat tot ce a fost mai bun seams ca in acelas timp despre Ungaria
acestei regiuni, devin proprietatea in mine pentruca sa pot fi folosi- se scriu 257 de randuri, datorita unui
student al literelor ungure5ti, d. A. Wid-
lui Ion Huniade, arandate ulterior tor cauzei nationale romanesti in mar din Budapesta, dupa cum vedem din
de fiul sau Matei Corvinul, supuse acea Basarabie, la care atatia din- lista colaboratorilor rubricei Italia all'
apoi la o serie intreagd de invaziuni tre eroli de astazi nici nu voiau sa estero". Tot de aid vedem ca cele patru,
din partea principilor ardeleni, a se gandeascd. randuri despre noi, le datorim d-lui Au-
relio Palmieri, un publicist Italian care a
turcilor si mai ales a tatarilor. In Dad d. C. D. este pur si sim- publicat anul trecut un studiu documentat
apropierea localitAtl Capnic, un bloc plu un ignorant de bund credintd, asupra Basarabiei oi politicei sovietelor,
de piatrA eternizeazd data ultimei 1-as sfatui sa se lamureascd asupra in revista La Vita Italiana".
invaziuni a tatarilor avand inscriptia rolului pe care 1-au avut Romanii Nimenea la noi in tars nu s'a gasit sa
,hic fucrint tartari 1717", anul in din afard de Basarabia in Unirea face ceiace A. Widmar a facut pentru Unga-
ria ! Nimenea, cu toate ca avem o societate
care Rodna cu o populatia de a- acesteia, informandu-se In mod cin- culturala Italo-Romans, o revista de cul-
proape 40,000 locuitori a fost dis- stit dela cei cari cunosc lucrurile tura italiana, atatia profesori de italiana,
trusa complet. Era regiunea bogata mai deaproape sau cetind cel putin ca sa nu amintim de studentit dela semi-
care antrena toate ndvaltrile cu ten- ceeace s'a scris despre aceasta de nariile de literatura italiana cari ar putea
foarte bine tinea in evident& cel putin
dinte de jaf si pradd. Astazi in a- d. C. Kirite.!cu in Istoria rozboiului bibliografia italiana.
ceasta regiune cu centrul Baia pentru intregirea neamului, de d. D. Desigur, toti asteapta sa face acest
Mare se exploateaza pe Bogos in cartea sa La Hismintie, serviciu: statul. Si data statul nu -1 face,
lAngA mittereu de cupru, plumb, sau chiar si de pdrintele I. Pocli- .nseamna ca noi putem fi simplaminte
omi5i din lista tarilor unde cultura ita-
zinc, o cantitate apreciabilA de Aur tarn in Nrul dela 1 Maiu a. c. al liana are un ecou cat de mic. A trebuit
si Argint. In anul 1908 regiunea revistei Lumina-10ml din Chisinau. sa intram in coloanele revistei italiene
Baia Mare produce 822 kg. aur si Nu ma incumet a-i recomanda si gratie unui italian, care cu toata buna-
5342 kg. argint, alAturi de cantitati cartea dlui Dr. P. Cazacu, despre vointa, nu poate urmar. tot ce-1 intere-
seaza, ne-avand desigur la dispo-
considerabile de plumb, zinc, cupru care dl Dr. I. Nistor, membru. al zitie publicatiile necesare.
avand si zacdminte de nichel si Academiei Romane si profesor la Ne gandim, ca claca nimeni la noi nu
cobalt acestea din urmA cu o Universitatea din Cernauti, scrie ca poate face ceiace A. Widmar face dela
productie anuaid de 48,000 kg. Mi- este cu totul tendentioasd (vezi vo- Budapesta (nici cineva dela revista
neritul in aceasta regiune con- lumul Codrul Cosminului, 1925). Roma"?), ar fi bine cu ziarele si re-
vistele romanesti sa trimita cate un
siderand bogatia si grosimea filoa- Mai ales ca se vede el d. C. D. exemplar revistei Leonardo". a. b.
nelor metalitere e numai In faza cunonte foarte bine aceasta carte...
dela inceput, sortit ca punct de ONISIFOR GHIBU

409
www.dacoromanica.ro

E1111111g1 t11131111I Alt $1 41111S11gE
CULTURALE
Congresul Ligii Culturale".
In 21 si 22 Maiu a. c. s'a tinut la Ti-
misoara intaiul congres al Ligii Cultu-
rale", in terltoriile de sub fosta stapanire
ungureasca. Infiintata atunci, cand
durerile auzul celor de aici trebuiau
strigate in Europei, cand aceste
dureri trebuiau sa creasca Ia Fratii Itberi
o generatie. care intelegand unitatea ce
ne-a legal sufletqte in vitregia veacurilor,
sa fie gala a-si jertfi viata si pentru uni-
tatea politica Liga, a inscris pagini de
glorie in istoria noastra, Ia acest inceput
de veac. Propaganda din preajma raz-
boivati pentru unitatea nationala a facut
sa se uniasca in skate ei de lupta toti
cei ce au crezut orbeste In idealul reali-
zat acum, si au avut verbul Inilacarat
pentru a ne smulge din catusele unei
neutralitati pacatoase. Descalecarea Ligii
dincoace de Carpati trebuia deci, sa ga-
seasca inimi calde, pline de recunostinta.
In inima Banatului cu cei mai culti si
mai Instariti tarani, reprezentantii ei din
toate unghiurile Tarii au fost invaluiti in
caldura unei simpatii, amintirea careia ii
va aduce in numar crescut la anul la
Blaj.
La deschiderea congresului, In sala
arhiplina a Cercului Militar, 13 oratori au
adus salutul autoritatilor si al celor mai
de seama societati culturale din tad.
Desprindem din ele pe cel al Romani-
lor macedoneni, rostit de dl N. Batzaria
Si pe cel al minoritatii svabesti si ger-
mane rostit de dnii Kausch §i Orendi.
Dl N. Batzaria a vorbit cald despre su-
ferintele, pe cari experienta dura a veacu-
rilor, ni le-a harazit si noua. La Romanii
din Balcani cultura nu mai poate pa-
trunde In graiul lor, scoalele aunt inchise,
iar in biserici trebuie sa asculte cuvantul
lui Dumnezeu in limba strains. Intreaga
sala a aclamat, In picioare, pe orator!
Dnii Bausch si Orendi ne-au intins
mans de infratire culturala; au recunos-
cut un progres cultural ca noi si si-au
exprimat dorinta de a patrunde cat mai
adanc in inima culturii noastre. Raspun-
sul dat de dl N. lorga, presedintele Ligii
a fost o aspra lectie pentru vecinii de
peste Dunare. Liga. care a luptat pentru
uuitatea politica a tuturor Romanilor si
lupta azi pentru intarirea unitatii sufle-
testi, respects minoritatile cu o cultura
proprie, cere libertate de desvoltare a
acestei culturi si doreste 0 cat mai a-
danca cunoastere a ei, pentru buns in-
telegere, spre fericirea statului comun.
In ziva a doua, a desbaterilor, problema
akoholtsmulut a preocupat aproape in-
treaga sedinta. Intelectuali, tarani, in-
dustriasi si comercianti din loate unghiu-
rile tarn s'au perandat la tribuna dove-
dind ca toate categoriile noastre sociale
isi dau seama de primejdia acestui
vierme dela faciacina natiei. Solutiile au
lost multiple s'a propus o vie propa-
ganda cu scrisul si cu vorba. Parerea
noastra e ca a lipsit acestor solutii uni-
tatea si adancirea pe care le-ar fi dat-o
un specialist. Dupa cat stim, Liga nu-
mara printre membrii ei pe prof. de
chimie dela Cluj, Dan Radulescu, care
prin brosura tiparita nu de multi a dove-
dit o orientare $llinfifica in problema.
Daca d-sa ar fi intrat intr'un orizont mai
larg, propunerile at fi lost mai sigure si
mai practice.
6 alta probletna de Mare important
nationala, pe care b arunca pe viitorul
natiei, este cea a natalitatd.
Problema este de o cruda actualitate
pentru intreaga natie, dar mai ales pentru
Banateni. Bunastarea acestora Ih-a golit
si lor casa de copii, ca la alte nap', cari
leaga scaderea natalitatii de progresul in
civilizatie. Problema a fost sulevata de
publicistica noastra in lumina unor sta-
tistic!, cari ne pun intro vadita inferiori-
tate fata de napile conlocuitoare. A fost
fericita ideea de a se arata primejdia in
fata unui congres cu reprezentanli din
intreaga tara. Cei mai multi dintre dale-
gall au lost intelectuali de-ai satelor ; re-
intorsi acasa, ei vor sti sa apeleze la
aceia, cad ne-au lost si ne simt unicul
isvor de mestere a fortelor natiei.
DI G. Moroianu, presedinte al tinerei
sectii din Cluj, a venit cu propunerea de
a se trimite din congres telegrame de
recunostinta, tuturor acelora cari, Inainte
si in decursul razboiului, au dat ospita-
litate fn ziarele lor, cauzei romanesti.
Ajutorul dat de presa Oral* indeosebi
franceza, a fost printre putinele mijloace
de propaganda ale unei natii, care avea
de luptat cu fondurile nesecate ale im-
paratiei de sub jugul careia ne-am eli.
berat. RecunoVinta, o floare atat de rara
la noi, a lost bine ca a rasarit in con-
gresul Ligii, care acum Isi reorganizeaza
sectiile din strainatate. Presa streina va
vedea ea nu uitam binele facut si ne va
deschide iaras, coloanele ei In aceste
timpuri cand propaganda de ponegrire
ne-a coplesit natia, ca niciodata.
De incheiere cateva cuvinte despre
arta, care a incununat congresul. Corul
din Sdli§le, care de cativa ani concerteaza
la congresele Ligii, a trezit si de asta-
data un entuziasm rar prin cantecele lui
atat de bine alese si atat de perfect exe-
cutate. Iar ceeace a lost nou pentru cea
mai mare parte dintre congresisti a fost
concertul corurilor &Indiana. In gradina
cinematografului de vara s'au perandat,
formate din cate o suta de persoane,
storcand fiecare admiratie prin fineta
nuantarilor, si armonia vocilor. Cantecul
popular In forma lui artistica 5i-a infipt
adanc radacinile in sufletul acestor tarani.
Vazandu-i cum II executa, transportati de
intelesul si armonia lui, am putut inte-
lege cum lumineaza arta sufletul omului
Inasprit de greui munch. Taranul moldo-
vean, dela congres, a putut duce in
sufletul lui icoana unei taranimi, care
stie lucra dar stie sa-si faca si sarbatori
sufletesti. lar intelectualul, care a trebuit
sa se lase si el furat de vraja acestor
cantece, a putut sa intrevada ce Inseamna
0 cultura care -si scoate miezul din reali-
tattle nationale si II toarna in technica
perfecta, imprumutata de civilizatie.
CARP, REYISTE, ZIARE
Raletinul soeietatei autorilor dramatici
roman!. Anul &thin (1923-24), Nr. 1.
Bueureati 192,1.
Dl Caton Theodorian, presedinte, face
o dare de seam& despre inceputurile
societatii, cu Ia incercara a lui I. Dia-
mandy (un presumptios uitat acum), cu
a 2a a zece autori, la 3 Sept. 1915 (dintre
cari 4 an murit) si Insdravenirea acesteia
dupa razboiu. Statutele s'au votat In a.
1922 (14 Martial. In a. 1923 (19 Martie)
societatea si-a tinut a doua adunare ge-
nerals. In a. 1924 societatea avea o avere
de 225.788 lei (depusi la banca Marmo-
rosch-Blank): Ultima adunare generalA
s'a tinut la 21 Decemvrie 1924. Averea
410
www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA DE MAINE
se urcase la 341.313 lei. Veniturile to-
tale sunt, insa, 700113; si anume dela
afisajul capitalei (416313) Si din taxa de
1 leu de bil et la teatrele nationale (275000).
Societatea se consolideaza.
Din Buletin, pentru pubiic, este mai
pretioasa bibliografia dela paginele 37-39,
pe care o reproducem intreaga; si anun-
turile creatiunei viitoare ale autorilor dra-
matic!.
Membri Fondatori-activi 41 opera lor
dramatics.
1. Arhip Ticu: ,Inelul", piesa in trei
acte.
2. Aislau I. C.: Odinioara", feerie In
patru acte.
3. Barran Zaharia: Trandafirii Rosii".
feerie In trei acte; Sirena", drama in
trei acte; Matte', comedie In doua acte;
Se face ziva", drama tntr'un act.
4. Bratescu-Voinesti I.: Sorana", piesa
in trei acte, in colaborarea.
5. Eftimiu Victor: Insiete Margarita",
feerie in trei acte si in versuri; Cocosul
negru", fantezie dramatics in cinci acte
si in versuri; Akim" tragi comedie In
trei acte; Ave-Maria", piesa in trei acte;
Prometeu", fantezie dramatic& in cinci
acte: Don Juan", fantezie dramatic& in
cinci acte si in versuri; Ariciul si So-
bolul", comedie intr'un act; Rapsozii",
un act in versuri; Craciunul lui Osman".
comedic tntr'un act; Comoara", piesa
intr'un act; Noapte de Craciun", Piesa
Intr'un act: Thebaida", tragedie in cinci
acte.
6. Floru Nana: Fara reazim", piesa in
trei acte.
7. Goga Octavian: Domnul Notar",
drama in trei acte.
8. Gusty Paul: Nihilistii nostri", come-
die In trei acte; Arza-i focul Bucuresti",
comedie in trei acte localizata din frail,
tuzeste; Deputatii in halat", comedie in
trei acte, localizata din limba franceza;
Cearta pentru revizuire", comedie Intr'un
act, localizata din limba franceza; Sec-
retarul general", comedie in trei acte,
localizata din limba franceza; Manev-
rale de toamna", comedie in patru acte,
localizata din limba germana; Femeile
noastre", comedic in patru acte, locali-
7ata din limba germana; Rapirea Sa-
binelor `, comedie in patru acte, localizata
din limba germana; Microbii Bucures-
tilor", comedie in patru acte, localizata
din limba germana; Vanatorii de zestre".
comedie in patru acte, localizata din
limba germana; Cinematograful", come-
die in trei acte, localizata din limba ger-
mana; Ginerile domnului prefect", co-
medic in trei acte, localizata din limba
germand; Escadronul al treilea" comedic
in trei acte, localizata din limba germana;
'Toma necredinciosulc, comedie in trei
acte localizatk din limba germana: Ex .
temporalul", comedie in trei acte, local!,
zatg din limba germana.
Herz A. de: Domnita Ruxandra", e-
pizod istoric in trei acte; 'Noaptea In-
vierii", drama in patru acte ; Biruinta.,
piesa in trei acte; .Cuceritorulc, comedic
in trei acte: ),Paiajenulc, comedie in trei
acte : aBunicul", comedie in trei acte :
Margelus" comedie In trei acte; Cand
ochii plang", comedic intr'un act; So-
rana", piesa in trei acte, in colaborare.
10. Millian Claudia : Masca", piesa
intr'un act ; Rozina", piesa in trei acte.
11. Minulescu Ion: Pleaca Berzele",
piesa in trei acte ; Lulu Popescu", co.
medic Intr'un act ; ,,Omul care trebue sa
moara", comedie In trei acte.
12. Moldovanu Corneliu: Fluturii", co-
 SOCIETATEA DE MAINE

media intr'un act ai in versuri; ,,P'aicea
nu se trace", poem dramatic intr'un act,
In colaborarea.
13. Mosoiu Alfred : jocul apelor", pies&
in patru acte ; , Lunca din Mircesti". un
act in versuri, in colaborare;Prede vara"
piesa in trei acte.
14. Papadat-Bengescu Hortensia: Bat-
ranul", piesa in patru acte; Lulu", piesa
in trei acte in colaborare.
15. Pascanu M.: .Moartea Cleopatrei",
drama istorica in natru acte,
16. Peretz I.: ,.Bimbasa Sava", drama
istorica In patru acte; Puiu de cuc", plead
in trei acte; Mita lacsici", drama isto-
rica In cinci acte; Premergatorti", un
act In versuri.
17. Petrescu Camil : Suflete tari", piesa
in trei acte.
18. Popa Ion Victor: Ciuta", comedie
in trei acte.
19. Radulescu Mircea: .,Serenada din
trecut" comedie eroica in patru acte si
in versuri; ' Legends Coroanei, un act
in versuri; P'aicea nu se trace", poem
dramatic Intr'un act, in colaborare; Lunca
din Mircesti", un act In versuri, in cola-
bol'are; Bizantz", piesa in patru acte
in versuri,
20. Ranetti G.: Romeo si julieta la
Mizil" comedie intr'un act; Saracul Du-
mitrescu", comedia intr'un act.
21. Rebreanu Liviu: Cadrilul", comedie
in trei acte; Plicul" comedie in trei acte.
27. Riuletz Const: Baia Domnitii", pie-
sa in patru acte: Cu perdelele lasate",
comedie intr'un act; Femeile ciudate",
piesa intr'un act, in colaborare; Maria"
comedie intr'un act; Cei mai de seams''
comedie in doua acte: Pentru Cara, piesa
in trei acte.
23. Sabaru Al.: Cain", drama in trei
acte.
24. Sorbul Mihail: .,Patima Rosie", co-
medie-tragica in trei acte : ,.Letopiseti ",
drama istorica in cinci acte; Dezertorul'
comedie-tragica in trei acte; Prapastia"
drama in patru acte; A, doua tinerete",
comedie tragic& in tree acte; Saracul
pope, episod' dramatic intr'un act : Po-
veste banala", comedie intr'un act; Don
Quichotte", piesa In sapte tablouri.
25. Theodorian Caton; Bujorestii",
comedie dramatics in patru acte ; Co-
media inimii", pies& in trei acte; Ne-
vestele domnu[ui Pleste, comedie In trei
acte; Stapana", drama in trei acte ;
Ziva cea din urma", drama intr'un act.
26. Ursachy G.: 0 Casnice", comedie
acte Luminita". Admisa la Teatrul
Popular.
Bratescu-Voinesti, lucreaza la o piesa
in trei acte: (Centraereasaw.
Floru Igena, lucreaza la o drama in trei
acte: cLa o curte domneasca,.
Goga Octavian, pregateste drama mo-
derns In trei acte: Mesterul Manole".
Froda Scarlat. In manuscris: Minciuna",
piesa In patru acte, SA fim seven ", co-
media Intr'un act. In pregatire: Camara
fericitului", piesa in trei acte. Pentru o
femee", un act.
Herz A. de, a publicat in numarul de
Craciun at Adevarului literar" comedia
intr'un act: O sears pierduta". A termi-
nat o piesa in trei acte si in versuri: Un
episod istoric'. Lucreaza la comedia fn
trei acte: Omul de zapada".
Kiritescu N , lucreaza la libretul opere-
tei originate; Lampagiul de sears ".
Minulescu I., a cetit comitetului de lec-
tura a Nationalului: Manechinul senti-
mental". Admisa.
Papadat Bengescu Hortensia, are ad-
misa la Teatrul National din Bucuresti,
Povarnisul", piesa in trei acte.
Petrescu Camil, a publicat: Un act
venetian", admisa la Teatrul National. Lu-
creaza la: Mioara", pies& in patru ta-
blouri si Jocul ielelor", In trei acte.
Petrescu Lucretia, a prezentat Teatrului
National din Bucuresti: Rasura", come-
die. Admisa.
Rebreanu L., pregateste: Scara sfinti-
lor", corned e In trei acte.
Sorbul Mihail, a terminat de sells : Gla-
sul nevestei", comedic intr'un act.
Teodorian Caton, a publicat in Rampa"
de Craciun: Mina care vindeca", dra-
moleta intr'un act. Nou: Jucarii sfara-
mate". comedie in trei acte.
Vasilescu Al. J. (Valjean) In manuscris:
Apostolii", comedie in trei acte.
Pe anul 1926 societatea va publica Ca-
lendarul autorilor dramatici", cu lucrari
inedite, piese scurte, In cite un act, see-
nete, articole ; cu bipgrafia membrilor si
fotografiile lor. Foarte interesant! Socie-
tatea planueste si un turneu In tot cu-
prinsul tarii. Foarte util!
a-._
.
:;,-
,...
.0
.,
,,,, ...
,,,,
Reviste
In Gandltea" (an. V, nr. 1) un frumos
esseu at d-lui Cezar Petrescu despre a-
devarata literature, pe care o seams de
curente moderniste, chinuri intelectua-
lista" lipsite de once sans, in cautarea
unor noui dogme artistice an pierdut-o
cu desavarsire. Arta este expresie de viata,
vibratia acelui efluviu impalpabil care se
stabileste intre creator si cetitor, iar arta
acelora cari, alearga dupe originalitate,
construesc prin jocuri de inteligenta opera
futuristo-constructiviste, nu este arta, du pa,
cum copacul din asfalt, strambat, chircit,
falsificat nu e padure nu e viata.
Dar arta are Si o functie socials, pe
care aceste pIasmuiri mecanice nu o pot
indeplini.
Ciudata e Ind situatia literaturei si artei
fats de marele public dupe acest proces
de cautare a unor noui canoane. Deo-
parte arta s'a afistrocratizat, toate revo-
artistice de patruzeci de ani au
lutiile
condus la rituri tot mai secrete si mai
rafinate. De alts parte arta popular& co-
boat% catre spectacolele care degradeaza
sensibilitatea artistica. Placerile poporu-
lui: cinematograf, teatru(?). revista. sport,
ne intorc la panem et circenses. Moda
alexandrinismului si aceea a jocurilor de
circ au fost contemporane: sus o subti-
litate ermetic rezervata initiatilor, jos sa-
tisfactia instinctelor primitiv estetice, a-
mestecate cu cele mai josnice pasiuni.
Infra aceste doua extreme se case& abis.
E un ceas primeidios acela In care artis-
tul nu mai e iubit de popor si platind cu
aceiasi moneda, Il uraste. Unitatea cor-
pului social e distrusa".
Se critic& prin aceasta si unele din poe-
ziile publicate in Gandirea"...
Revista Moldovei", an IV, nr. 11-12*
publica un studiu despre cooperativele de
productiune agricola semnat de d. Lazar
Teodor si bucati literare de Toma Chid-
cuta, Lia Cucu. Vasile Gh. Petrescu, C. I.
Stefanescu si Vasile Jurist. D. Traian Ichim
publica doua din actele divanului dom-
nesc din Moldova, dons marturii din pri-
ma jumatate a veacului trecut.

7.3 . ,73.
...-a.' E
Ur 12,4.11` 1
puteti avea 3500 Lei, Baca yeti cumpara once la
1
in trei acte; Uitarea de sine" comedie
in trei acte.
27. Vasilescu I. Al. (Valjean) Ce stia
tr..- .
0 -E. r7r
0
,
,.
-,
Magazinul Parisien S. A. F.,

satul" comedie intr'un act ; .,Nodul Gor-

dian comedie Intr'un act: 0 lacrima". aFE
WO-.6
c.)
Cluj, Calea 1Regele Ferdinand Nr. 12 '7°' 4
piesa Intr'un act. E c u 74 iz deoarece Directiunea Nagazina- 2
ci. E 0
28. Voinescu Romulus: Patania lui .-- c lui Parisian S. A. a decis, ca sA
Bluth" comedie 'ntr'un act; Prejude- 85
"5 restitue cumparatorilor sai o
cata" drama intr'un act Povara", piesa ... ,..
ac.E -...= anumita cots din venitul firmei
in trei acte. .o , z tc;1 R.8,
29 Kiritescu N.: (Uri erou>, comedie Iu m , 'ci i g tc: 1,1a
,. ,., E ILI si anume, in ziva de 25 a fie-
trei acte. ...
.... -A carei luni
30. Tatarescu G.: and vine viforul", Q . I: 8 c
cronies dramatics in patru acte.
31. Froda Scarlat: Fata din dafin", piesa
,,,, NIS CO
-0 . ct,
va trage la sorti in prezenta no- 1
In trei acte si doua tablouri, in versuri.
32. Petrescu Lucretia: .Pacat", drama
E
0 .r. = tarului public 3 obiecte de valoare I ti
in trei acte si un tabiou. CU
-0 ,,s puse la vedere publica in vit-
:-- ta .- ring firmei si obiectul, on con-
Ce pregatese autorii dramatic'. 73
.- t-a) a.
0 travaloarea acestuia, II preda F i4
Asian F. C,, a terminat comedia In trei .
r
I-4 CD
< °n castigatorului norocos. :-:-:-:-:
acte: «Buburel).; lucreaza la o piesa In
trei acte: Biete'e noastre suflete".
Arhip Ticu, a terminat comedia In trei
_.ss

411

www.dacoromanica.ro
 SOCIETATEA DE MAINE

VIZITATORI ROMANI LA KARLSBAD 207, in 1872 gasim 390, dintr'o

CE SE .POATE CITI PRINTRE RANDURILE LISTELOR DE VIZITATORI ALE UNEI frecventa totalA de 19 000. Istoricul
STATIUNI BALNEARE MONDIALE ar spune : Romania a inceput sa se
organizeze, tara se imbogatia comer-
Statiunea balneara Karlsbad pu- cari le intalnim sunt acelea ale fa- ttil §i industria infloriau, legaturile
blics regulat lista de vizitatori, iar miliilor boere§ti : Ghyka, Cantacu- cu apusul deveneau mai stranse".
la finele fie-carui an alcatue§te cate zino, Sturdza, Oldnescu, tirbei, etc, In anii 1873 §1 1874 gasim o
o statistica, dupa tarde de origine dar §i unele nume obi§nuite ca Po- scAdere a vizitatorilor romani, scA-
ale vizitatorilor. In arhiva ora§ului pescu, Niculescu, precum §i unele dere care devine ci mai insemnatA
se gasesc astfel de liste tiparite, cu nume evree§ti, ca Marcus Israel in 1876, anul rascoalelor din Bal-
incepere din anul 1795 Pana In Foc§aner din Iasi. cani §i in 1877 anul razboiului.
acel an, administratia comunalA tre- In acest timp gasitn §i unii ro- Frecventa generala create insd in
cea pe vizitatori in registre, pAstrate mani din clasele de jos, veniti ca acest timp, ceea ce dovede§te cA
§i astazi la arhiva, unde pot fi va- servitori ai celor de mai sus sau pricina scaderii era de ordin local.
zute cu invoirea arhivarului ora§u- §1 ai unor vizitatori de alte natio-
lui, profesorul Ludwig. nalitdti. Asffel David Bogdanovici * *
Am rAsfoit aceste liste, cautand din Oradea-Mare a fost la Karlsbad DupA razboiu, numarul vizitatori-
sa vAd cand au inceput romanii sa in anul 1825 insotit de vizitiul Ni- lor cre§te din nou, ajungand In
vie la Karlsbad, §i cum a progresat colae Moldovan, desigur roman. primii zece ani !titre 400 §i 450 ;
numarul for pad In ziva de astazi. Nu este o intamplare ca anul In 1889 gAsim 991 vizitatori. Prima
Cu aceasta ocazie am descoperit 1821 a adus primii romani la Karts- mie este trecuta in anul 1892, cand
unele lucruri extrem de interesante. bad. Este anul Intrarii principatelor gAsim 1085 vizitatori, dintr'un nu-
Dad nu to multume§ti sä cite§ti romane in viala europeana ; este mar total de 36.396, adicA 30/0.
nume §1 cifre, ci cauti sa faci o le- inceputul istoriei moderne a acestor Acest numar create mereu, din an
gAtura intre oameni §i fapte, con- principate. Cineva care n'are nici In an, ajungand in 1899 la 1531.
stati ca din citirea listelor de vizi- cea mai mica idea de istoria Ro- De sigur cA istoricul ar deduce
tatori ai Karlsbadului, poti recon- maniei, ar putea ghici aceastA data de aici : dupa razboiul .indepen-
strui Intreaga istorie a Romaniei din studiul listei de vizitatori ai dentei, Romania Intra intr'o nouA
moderne, in unele privinte chiar Karlsbadului. perioadA de buns stare; de pro-
Oita in amanunte. Intr'un foileton, * * * grese pe toate terenurile, de ata§are
pe care l'am publicat In numarul Cateva decenii, numarul vizitato- la Europa occidentals ".
dedicat Romaniei de ziarul Prager rilor romani a ramas neinsemnat. In 1900 numArul vizitatorilor scade
Presse", am arAtat lucrul acesta. Starea politica, economics §i cul- brusc, la 983, probabil din cauza
Cum articolul de care vorbesc a turala nu permitea Inca masselor de expozitiei din Paris, care atrAgea
ramas necunoscut publicului roma- cetAteni sa paraseascA tara. Romanii lumea. Ca de obiceiu. aceste sca-
nesc in cele ce urmeaza, voiu re- formau un procent foarte redus din deri se repara cu greutate. Numd-
peta §i unele lucruri spuse acolo. numArul total de vizitatori, dupA rul vizitatorilor create cu incetul §i
* abea in 1907 atinge din nou cifra
* * cum se vede din lista de mai jos.
Controland primele liste tipArite, Pans la 1864, vizitatorii erau nu- din 1899, dupd care cre§terea de-
cu Incepere, cum am spus, dela marati pe familii, trecandu-se in vine mai repede. In anul 1912 ga-
1795, n'am gasit vizitatori romani registre sub un singur numAr Intreaga sim apogeul pentru perioada dina-
pans in anul 1821. Abea in acest familie §i personalul de serviciu, pe intea rAzboiului mondial, 2078 per-
an se ivesc primii romani §i anume' atunci destul de numeros, al vizita- soane din 68269 adid tot 30/0.
Doamna Caterina de Ghyka, nascuta torului. Astfel Incepand din anul urmator, 1913,
la Iasi, dar locuind la Viena, apoi ill 1859 11111 4535 tam1111 eras 14 1Ia llomilla statistica vizitatorilor din Karlsbad

,.
, . 25 . prezinta un traseu atat de zapacit,
Dr. Ion Firich §i spatatul Alex. ,, 1860 6366
Sturdza, amandoi din Moldova, §1 . 1861 6615 , 52 in cat este clar pentru cine o ur-
calatorind cu pappoarte ruse§ti. . 1862 . 7363 , . 72 . mAre§te, ca evenimente grave au
Cred cä plecarea for la Karlsbad 1863 7363 46 loc in Europa. In acest an, curba
poate fi puss In legatura cu ocu- , 1864 10857 nue , 63 mereu ascendents panA atunci, pre-
patia ruseasca, de oarece listele de 186b 5984 lam1111 ,, 46 zinta o mica depresiune. Lindeva,
vizitatori din acea vreme ne aratA i 1866 ,, 4237 moan 29 ,, In marele rezervoriu din cari yin
ca numero§i nobili ru§i veneau re- , 1867 12671 80 vizitatorii, trebue sa se petreaca
gulat la Karlsbad. Se §tie cA §i lin- Cum se vede, o scAdere pronun- ceva. Cercetand cifrele pe natiuni,
paratul Petru cel Mare fusese vizi- tata in anul 1866. Dar scadet ea nu vedem cA punctul de plecaie al
tator devotat al Karlsbadului, unde se margine§te la romani, ci este furtunei este in regiunea Balcanilor,
a lucrat ca zidar la constructia casei generalA. Ca atara §i explicatia este dovada cA acolo se petrec eveni-
numita Pfau, visa vis de actuala de ordin general. In vara anului mente importante. Vizitatorii romani
cad Rubin". 1866 a avut loc rAzboiul austro- scad in acest an la 1306 ; mai ales
In 1822 gasim doi vizitatori din prusac, teatrul luptelor fiind chiar In toiul sezonului nu yin de loc
Basarabia, Iancu Russul §i sora lui Boemia. Vremurile de razboiu nu romani la Karlsbad. In August, si-
Ruxanda Donici. In acela§ an In- sant tocmai favorabile cAutArii sA- tuatia se IndreaptA putin, in Sep-
talnim §i primul vizitator din Munte- natatii. tembrie vin chiar mai multi romani
nia, comerciantul Vasile Dumitriu 0 data cu domnia printului Carol, decat in alti ani. Nu e nevoe de o
din Bucure§ti. numarul vizitatorilor romani ai Karl- fantazie prea bogata, pentru a In-
In anii urmAtori gAsim regulat sbadului create repede. In 1867 gA- telege ca In Balcani am avut raz-
ate doitrei romani. Numele pe sim 80 de vizitatori, in 1868 sant boiu, la care a participat §i Roma-
412

www.dacoromanica.ro
SOClETATEA DE MAINE
nia, ca pacea s'a incheiat in timpul
verii, a§a Ca unii din cei ce nu pu-
tusera veni la timp, §i-au facut
cura la finele sezonului, dupa in-
cheerea path.
Anul 1914 a inceput sub aus-
picii bune ; pans la Julie, numarul
general al vizitatorilor, dar §i acela
al romanilor, s'a mentinut la aceeni
inaltime ca §i in anii cei mai buni.
Dar la finele lui Julie s'a intamplat
o catastrofa. Dintr'odata, dela o zi
la alta, Karlsbadul s'a golit de vi-
zitatori. Numarul total al romanilor
din acest an a fost de 1378, toti
sositi inainte de 30 Iulie. Intram in
plin razboiu mondial.
Observatorul atent intelege insa
ca Romania se afla Inca in neutra-
litate. Pe cand din unele state nu
mai veneau vizitatori de loc, din
Romania au fost totu§i 281 per-
soana in 1915 si 241 in 1916 ; in
schimb in cei 2 ani urmatori, de
participare la razboiu n'au mai fost
la Karisbad decat 49 vizitatori in
1917 §i 32 in 1918, toti din terito-
riul ocupat.
* *
Anul 1919 a fost primul an de
pace ; este insa evident ca in acest
an ordinea nu fusesc Inca restabi-
lita In Europa : numai 106 romani
au facut in acest an cura de Karl-
sbad. In 1920, romani incep sa se
aventureze in Europa, caci la Karl-
sbad au fost in acest an 1227 vizi-
tatori din Romania-mare.
Anul 1921 a adus apogeul unei
vieti noi.Trebuie sa fi fost un
numar amens de imbogatiti noi. In
acest an, Karlsbadul a adapostit
3956 romani, adica 100/0 din nu-
marul total de vizitatori ai acestei
statiunie internationale. Este ade-
varat ca acuma Romania este un
stat mare, care coprinde pe Tanga
vechiul regat §i alte provincii, ca
populatie ei este crescuta cu 150
la suta. Dar majoritatea vizitatorilor
este din vechiul regat ; Capitala
tarii a furnisat, ea singura, 1300 de
vizitatori, pe cand in cel mai bun
ASTRA" IN BASARABIA
Respunzand chemdrii pe. care arhiepis-
copul Basarabiei a adresat-o Astrei"
in fedinfa jestivci dela eampeni, dele-
gatia aleasd de Adunarea generald din
Arad va pleca, de seirbdtorile Rusalii-
tor, la Chisindu, spre a lua contactul
in factorii locali in vederea unei even-
tuale colabordri pe teren cultural.
Dea Dumnezeu ca aceastd vizitd
bun augur atat
freitea,scd set' fie de
pentru Basarabia, cat fi pentru ro-
maims, in general,
an dinaintea razboiului s'au hire- mai putin, 1177, iat. mud 104 de§i
gistrat numai 960 vizitatori. ceva mai mutt, 1614, dar tot cam
Anul 1922. a adus o scadere pe acolo.
pronuntata, pentru Coate statele, dar * *
mai ales pentru Romania. Dela Ce va aduce anul 1925? Inca nu
3900, numarul vizitatorilor a scazut §lim. Situatia generals este extrem
la 1255. Explicatie este urcarea de favorabila pentru Karlsbad. Sin-
prodigioasa a coroanei cehe, care a gurul stat central-european cu valuta
facut ca viata sa fie prea scumpa regu ata se afla astazi intr'o situatie
in republica vecina. economics atat de favorabila fata
Dar de ce nu s'a urcat §i leul de oricare din statele invecinate, in
romanesc ? Explicatia nu e grea; nu cat se poate spune de pe acuma
trebue sa cautam nici in revistele ca numarul vizitatorilor va fi mai
economice, nici in dezbaterile par- mare decat in oricare alt an de
lamentului, nici in interperarile d-lui dupa razboiu. Si din Romania e
Madgearu. 0 gasim in. . . lista de probabil Ca vor veni mai multi
vizitatori ai Karlsbadului, oameni de cat In ultimii 3 ani, dar
* * aceasta nu pentruca la noi situatia
Inainte de razboiu, In fruntea s'a indreptat, ci, pentruca viata s'a
ora§elor romanesti de provincie, in scumpit §i la noi atat de mutt, in
ce priveste numarul de vizitatori ai cat diferenta intre cheltuiala in tall
Karlsbadului era Craiova, ca un fel §i aceea la Karisbad no mai e atat
de semn public al faptului ca acest de mare, cum a fost in anii 1922
oral era centrul marei proprietatii pans la 1924. Un obiect care in
agricole. Acolo se aflau multi boeri 1922 costa la Karlsbad 100 coroane,
cu parele §i multi negustori, in adica 600 lei, costa la Bucure§ti
manile carora treceau banii marilor 200 lei; astazi acela§ obiect costa
proprietari. Porturile comerciale la Karlsbad tot 100 coroane, adica
Galati (centrul importului) §i Braila tot 600 lei, pe cand la Bucure§ti el
(centrul exportului) veneau imediat costa 450-500 Let. Bucure§teanul
dupa Craiova, cu un numar aproape nu se mai sperie de preturile exor-
egal de vizitatori. Se putea spune bitante din strainatate.
ca productia agricola, importul §i Listele de vizitatori din Karlsbad
exportul isi tineau balanta; situatia sint o lectura foarte interesanta.
economics a tarii era normala. TrebVe sa §tii insa sa cite§ti printre
In 1921, reforrna agrara era in- randuri. Gase§ti atunci in ele istorie,
faptuita, marii proprietari ramase- gase§ti politica, gase§ti economie
sera fara mosii. Regiunea cea mai politica. Deductiile de mai sus nu
agricola a tarii nu mai avea pe cine sint singurele ce se pot scoate din
trimete la Karlsbad, Din Craiova aceste liste.
n'au fost in acest an, atat de ge- Karlsbad, 26 Mai 1925.
neros, de cat 44 vizitatori. Dar Si Dr. Gr. Gram;
situatia din porturile dunarene este medic balnear la Karlsbad.
caracteristica. Pe and inainte de Ndzuinta", aduce in numarul de pe
razboiu Galatii §i Braila adica por- lunile MartieAprilie, un documentat ar-
tal de import erau reprezentate cu ticol despre diferitele interpretari ce s'au
cifre egale, au avut in 1921 din Galati dat in decursul celor trei veacuri ce au
287 vizitatori iar din Braila 67. Ce trecut de and a aparut celebrul roman
al lui Cervantes, Don Quijote, scris de d.
rezulta de aci ? Ca in acea vreme Popescu-Telega.
importul luase proportii intense, Romanul lui Cervantes e mare. In ro-
ca se Introduceau marfuri cu ne- mAneste, pe cat stim, s'a tradus numai
miluita iar exportul era nut. Rezul- un fragment prea neinsemnat, din care
abia se poate simti spiritul intregei opere.
tatul: caderea leului, dela 25 la 10 D. Telega, care se ocupa cu atata folos
centime franceze, in timp ce coroana pentru cultura noastra de literatura spa-
cella se urea dela 20 la 50 centime niola, ar face bine daca ne-ar da o tra-
franceze. ducere completa. pe care suntem siguri
ca i -ar tipari-o orice editura. Cad cartea
lad de ce anul 1922 a adus nu- aceasta se citeste cu mutt interes §i deci
mai 1255 vizitatori, anul 1923 Si s'ar vinde bine...
tia rt
ci sspee rcaun pea, r an ILI!
Meng: 0 Paul sprailli cosil 1 lei. di le. Nu-i de Mulls sa spui :
Sper ca am sa castig una suta de mai de Lei. Trebuie chiar sa cumperi cateva spe-
rante. Daca i1i cumperi 5, 10, 20 de Bilete ale Loteriei Sindicatului Presei Romane
a 2 Lei Biletul, nu fad altceva decat cumperi cateva sperante ca la 16 August
1925 vei putea Inteadevar castiga unul din cele 5400 castiguri In bani de sute de
mai de Lei. Comandati dar asemenea Bilete de Loterie, cate 10 sau 20 bucati a Lei
2 trimeland banii la Agentia de Publicitate Rudolf Mosse, Cluj, Sfr. Regina Mir1a 37,
sub .Loteria Presei".
413
www.dacoromanica.ro

PAPrg $1 0138ERVATIONI SA PIAMANALE
ANCHETE SOCIOGRAFICE
olnstitutul de Studii Soc. de Maine>
$1-a inceput in mod stralucit activitatea.
Ciclul de conferinfe finute de dl V. Aradi
au dat o lamurire generals sociologiei.
Lunt 7 lunie a. c. ora 6 p. m., a urmat
conferinf a d-lui Prof. Dr. Mihail &rban,
prin care ea ticut primul pas spre rea-
lizarea scopului principal at institutului,
and directivele generale ale studiilor
sociografice. D-sa is ca bath punctul de
vedere, ca toata societatea omeneasca 10
are ca centru de gravitate viafa econo
mica ca atare cunoscand perfect Oa-
zele acesteia, pofi sa reconstitui intregul
edtficiu al viefii sociale. Metoda expusa de
dl prof. 5erban, e metoda arheologului,
care din fundamentele sapate din sol re-
constitue intregi °rase antice cu arhitec-
tura, cu obiteiurile 5i cu mentalitatea lor.
0 insemnatate neprefuita are sistemul
d-lui prof. erban, prin faptul ca reduce
problemele sociale pe cifre fixe. Prin
aceasta, nu numai cd dd posibilitaft noui
pentru cercetatorul sociolog, .dar coot-
doneaza Coate rezultatele in tablouri Clare.
Expunerea tiara $i bine documentata a
sistemului de cercetari sociografice, care
a format fondul conferinfei d-lui prof.
6erban, ne-a incredinfat, ca sisfemul a-
cesta ne deschide un orizont nou de cer-
cetari, nu numai in domeniul sociologiei,
dar si in al pslhologiel, moralei, politl-
cei, economiel, in definitiv, in orice do-
mania legat de viafa omeneasca.
Prin lansarea chestionarelor sociogra-
fice se incepe o manta urla$e, care de
fapt la noi in Para nu s'a cutezat pand
acum sa se faca in mod serios $i de a-
aceia, acfiunea intreprinsa de Instit. de
studii Soc. de Maine, e un curaj, care
11 va aduce o meritata cinste.
HORIA TRANDAF1R
Asnpra excursiei ziaristilor in Ceho-
slovacia vom continua. a publica in nrul
viitor impresii si rezultate ale cercetari-
lor. Tinem sa semnalam ca presa ceho-
slovaca a .salutat In termeni foarte cor-
. diali pe ziaristii no$tri. La Olomouc
(Ohniitz) autoritatile neau surprins cu un
program al vizitarii orasului in roma-
neste. Sindicatul ziaristlor slovaci a
publicat in romaneste salutul de bine,
venire. Slovensky Dennyk, condus de d.
liusek a publicat In traducere pe pagina
intai articolul d-lui O. Bogdan-Duica
Spre Cehoslovacia din revista noastra.
La foileton acelas ziar a dat lamuriri
despre toti membrii delegatiei noastre
de presa.
Bolaevicia". Pentruca germanii
(si oricine) sa afle exact ce-i Rusia de
astazi, Aixel tie Vries (redactor-set al unei
gazele din Reval) a publicat cartea Die
Sowjet-Union each dem Tode Lenins"
(Reval, 1924) Archie -ul raporteaza des-
pre scrierea acesta bine informata. Par-
tidul comunist nu-i un partid; este un
ordin, zice Vries. Ordinul s'a dedicat re-
volufionarei lumei; orice membru trebue
sa des tot pentru scop! Conducatorii nu
sunt proletari; cei mai multi au iesit din
patura suprapusa, ei sunt o selectiune
din capetele cele mai capabile dintr'un
anume sens, oameni exceptionali. Insa
urmasii nu mai stint supusi selectiel din
Rusia veche, ci i-a atins deja coruptia,
comoditatea, traiul bun; Vries crede ca
numai decaderea aceasta va aduce sfar-
situl bolsevismului. Decaderea economics
a snit pe sefi sa adknita concesiuni facute
capitalismului. Aceasta va amana cade-
rea. Comunismul a capitulat si in Ufa
taranilor; deci si acolo, taranismul este
un vrasmas al bolsevismului. Taranul
rusesc a devenit proprietar, capitalist
rural $i la proprietatea sa el tine. Din
aceste imprejurari a ree$it nesieuranta
economics, criza bolsevismului. Nesigu-
ranta va tine departe capitalurile strAine;
pi, din cauza nevoiei lor, vor veni la
putere revisionistii moderati. Cultura a
scazut, casi economia. Vries are o parere
trista despre decaderea culturala. Chestia
nationalitatilor, dupa Vries este insa
decisa. Ba el, spune Ca in aceasta pri-
vinta statele Europei centrale pot invata
ceva dela Rusia 1 Adevaratul inteles este
ca Rusia, facand concesii nationale, isi
rezerva a intrebuinfa fortele minoritare
in sluj ba comunismului. Preferind limbele
nationale, functionarii se iau dintre ele-
mentele prea putin culte ale nationali-
tatilor. Administratia decade, dar slujeste
comunismului. Vries se 'ntreaba, daca o
desvoltare 'n acest fel a nationalitkilor
este de dorit pentru vecini ? Lui i-se
pare ca din desfacerea Rusiei in state
autonome ar reesi o balcanisare a aces-
tora. Dar si in cazul contrar, al reventrii
la vechia unitate puternica, prin reintoar-
cerea in patrie a inteligentei rusesti
raspandite 'n toata lumea, ar it tot rau :
Rusia ar relua marqul spre Vest $i Nord-
Vest. Atunci va fi sosit ceasul de probe
pentru statele vecine, deci pentru Roma-
nia. Descrierea economics a tarii sea-
mana cu a lui Obst. De ex. agricultura
sufere de mare lipsa de vile si de inven-
tar ; o regenerate (la inceput) se simte,
dar nu in sens comunist, ci in sensul
mosiei particulare. Cartea lui Vries se ter-
mina cu un apel la Europa, sa is ma-
suri ca primejdia sa nu treats granifele.
Dupa el, insa, apararea nu trebue sa
constea din critice si condamnari anti -
rusesti, ci dintr'o ingrijita recladire a
fortelor interne ale Europei in multe
feluri inbolnavite.
Un rezultat practic profesional. Re-
prezintantii siedicatelor de presa din
Cehoslovacia (doua sindicate) si ai sindi-
catelor din Romania, au limit la Praga o
consfatuire pentru o salvgardare a inte-
reselor profesionale comune. Consfatuirea
a Post prezidata de d. C. Mille. S'a ho-
tarn sa-se instituie cate un birou la Praga
si Bucuresti pentru a se comunica reci-
proc felul de organizatie, conditiile de
munca, lista membrilor. Se vor face de-
mersuri ca ziaristii sa poata &line avan-
tajii de calatorie pentru cehi la noi si
pentru noi la cehi, apoi viza gratuity de
pasaport s a. Membrii delegatiei romane
au si primit bilete de liber percurs in
toata Cehoslovacia pe limp de trei luni.
lnitiativa aceasta speram sa aibe foarte
bune rezultate.
In ajutorul §eoalelor din Cluj.
Dunzineed 31 Mai a c. din inifiativa
d-lui Dr. N. Regman, inspectorullef
al Regiunei 3-a feolare Cluj s'au in-
trunit in saja Prefecturii judetului $efii
autoriatilor locale, pre$edinfii Comite-
telor polo/re fi directorii qcoalelor se-
cundare pentru a se aviza asupra situ-
atiei nenorocite in care se cold clddirile
qcoalelor secundare ale statului din Cluj.
414
www.dacoromanica.ro
SOCIEDArEA bZ MArn
Presideazd dl Inginer I. F, Negru-
tiu, Presedintele Camerei de Comer fi
Industrie.
Dl Dr. N. Regman aratd situat4a in
care se arid clddirile $colare cu totul
insuficiente pentru nevoile actuate fi
face un cdlduros apel la concursul ini-
tiativei partieukre.
In urma discutiunilor ce au avut loc
s'a hotdrit sd se intreprincld o vie ac-
tiune pentru inzestrarea Koalelor secun-
dare cu localurile strict necesare dez-
voltdrii invcitcimlintului. In acest scop
s'a ales un comitet de acciune compus
din pre$edintii comitetelor $colare qi di-
rectorii $coalelor.
Acest comitet va urmdri in primul
rand degrevarea Liceului Gh. Baritiu"
scotindu-se seminarul pedagogic univer-
sitar din localul acestui liceu care func-
tioneazd in conditiuni deplorabile. In
acest scop se vor face intervenfiile de
lipsd pentru ca seminarul sd aibd un
local propriu.
Apoi comitetul va studia propunerea
d-lui Dr. N. Regman de-a se face un
imprumut garantat de stat fi amortiza-
bil prin Uniunea Comitetelor $coalelor
secundare din Cluj.
Valoarea imprumutului se va stabili
dupci ce se vor evalua nevoile de con-
structie ale fiecdrei male in parte.
Actiunea s'a pornit cu toater energia
astfel ca in cursul acestui an sd se a-
sigure capitalul $i sd se intocmeascd pro-
ectele de constructie pentru ca la ince-
putul campaniei viitoare sd se inceapd
lurrdrile.
Tot pentru procurarea capitalului ne-
cesar s'a liotdrit sd se facet un apel
ccitre toatel suflarea romoineasca din Lard
pentru a veni in ajutorul Clujului uncle
$coalele secundare se sufocci, in Om ce
$coakle minoritare scilciguesc in imense
clddiri moderne inzestrate en material
didactic din care scoalele nationale n'au
aproape nimie.
"Freamatal" revista literary si artistica.
Apare la Piatra- Neam(, dela inceputul
acestui an. Revista aduce name noua
de scrtitori, ,cari, In loc de a-si publica
inceputurile literare la Adevarul Lite-
rar", sau la aite reviste pentru incuraja-
rea incepatorilor, au gasit cu cale, se vede,
stoats o revista proprie. Metoda este
mai buns cand initiatorii unei reviste
stint siguri de fortele lor creatoare. Nu-
marul dublu 2-3 are proza semnata de
dd. Gabriel Dragan (directorul revistei),
Ion Todericiu, A. Semaca, si versuri de
I. I. Anisie, Em. Gh. Nicolau, Pincu Con-
stantinescu (doua traduceri din Goethe)
de acelas Gabriel Dragan. Cronica bogata.
Redactionale. In legatura cu notita d -Iui
G. Bogdan-Duica din numarul trecut fin
sa amintesc ca am aratat d-lui V. Bogrea
manuscrisul d-lui N. Cartojan pentru a
publica in acelas numar refectiile d-lui Bo-
grea si a se curma o polemics nedorita.
 SAPTAMANA ECONOMICA-FINANCIARA
Noul tarif vamal. Lucrarile pentru al-
Tatuirea nomenclatural" necesare non -
Iui tarif vamal sunt aproape terminate.
Importanta acestei nomenclaturi e deo-
sebit de mare. Pentru stabilirea viitoare-
tor conventii comerciale va fi nevoie de
un tarif vamal pe baze reale.
Un tarif vamal nu este numai un act
fiscal. El nici nu trebuie sa fie prea
-fiscal, fiindca apasarea prea mutt a con-
sumatorilor, strica si productiei, intrucat
o restrangere a consumatiel nu e un plus
economic. De alts parte, o protectie pr'a
large a industrie o parazitcaza si o Ian-
cezeste. Un tarif vamal trebuie, in in-
taiul rand, sa aiba In vedere incurajarea
industriei nationale, o incurajare reala si
efectiva.
Calcularea tarifului vamal, cum a fost
cel din 1924, prin raportarea valorilor
marfurilor de astazi la cele din 1916, nu
este acea bursa. Stabilirea noului Tarif
vamal trebuie sa fie precedat de intinse
anchete, in care sa se stabileasca, in
amanunt, pretul de cost al fiecarei marfi
produse in Cara. Si asupra acestui pret
sä se calculeze taxele vamale, pentruca
mart trite straine chiar de cele din tarile
cu valuta scazuta, lovite de taxele va-
male, sa fie cu ceva mai scumpe de cat
marfurile indigene. Ne luaadu-se in con-
sIderatie pretul de cost, niciodata nu se
vor stabili taxe vamale echitabile. Vor
fi prea mid cum se intampla de multe
od, si fabricatele romanesti sunt lovite,
sau vor fi prea marl si atunci consuma-
torii prea apasati si industria nalionala
devine cu castiguri ilicite, parazitara.
Cu toate ca incurajarea industriei na-
tionale cere jertfe marl din partea con-
sumatorilor, le facem bucuros data se
urmareste o politica economics bine
. chibzuita. Sprijinul industries nu trebuie
sa vie numai din aceasta parte. Ajutorul
-tor pe calea posibilitalilor de export, ar
micsora pretul de cost, si deci sr taxele
vamale. Trebuie sa ne gandim odata ca
avem de dat posibilitate industriei noastre
sa li gaseasca noui debu$euri si sa nu
ne mai opunem exportului. Pentru a-
ceasta ne trebuie o noua. mentalitate.
0 mare fabrics de pieta a cerut minis-
terului dreptul de export al prisosului pro-
ductiei sale. A capatat ingaduinta pentru
-cloud vagoane, cand a mai cerut, a
capatat stupefiantul raspuns: Dar ce
voiti sa cuceriti lumea intreaga ?" Parca
fabrica nu ar fi romaneasca, parts
Ministrul nu ar fi roman parca nu ar fi
interesul economies noastre sa intre cal
mai multa valuta straina in Cara!
Statul si Banca Nationall. Supt paza
unei puternice garde militare si politie-
nesti, care a tinut la distanta manifestantia
cetatenilor revoltati, adunarea generals
a Sandi Nationale a acceptat conventiele
noui intre aceasta institu(ie si Stat, con-
ventii profitabile in ce mai mare masura
actionarilor Banal Nationale.
Recunoscand ca Banca Nationala este
acel institut di credit, care a ajutat con-
siderabil Statut si economia nationals in
desvoltarea sa, trebuie sa ne aratam
nemultumirea totus, ca acest institut fiind
supt influenta unui partid politic, este o
permanents primejdia pentru normala
desvoltare a vietei noastre publice. in
tarirea acestui institut si acordarea pri-
-vilegiului de emisiune pe Inca 40 ani,
In forma de astazi, tnseamna aservirea
vietii romaneste economice, sociale si
politica unui singur partid politic, care
prin omnipotenta sa, atat is guvern cat
si in pozitie, e silit sa devieze in men-
talitatea si actin', ea sa, sa devte autocrat,
abuziv si tiran, ceeace constituie o ne-
norocire pentru Cara si poporul nostril.
Problema mare care se va pune or-
carui viitor guvern cinstit democratic, va
fi cum se va putea transformat acest
important institut economic, fara a i-se
stirbi valoarea si puterea sa economics,
dar a i-se reduce influenta sa politica.
Problema Band' Nationale nu se re-
70Va astazi, chiar data guvernul con-
centrandu-si toate puterile va trece prin
parlament conventiele pe care le-a in-
cheiat cu aceasta Banca.
Caillaux Vintila Brateanu. Nu e
vorba de laid o antiteza, si nici de apro-
pieri neplacute pentru filiele trecute. In
oficiosul francez al guvernului d. Vintila
Brateanu se bucura ca d. Caillaux, lobo-
sesta aceleas metode, pentru asanarea
finantelor Frantei, pe caTe le-ar fi folosit
si d-sa pentru asanarea finantelor ro-
manesti,
In presupunerea ca finantele publice
romaneste au fost sanate, sa facem o
mica paralela infra ceeace a facut d.
Brateanu si ce vrea sa faca d. Caillaux,
pentru a vedea data afirmatia ministeru-
lui nostril de finanta are o umbra de
realitate.
Caillaux pune temeiul veniturilor sale
pe impozitul direct, sporindu-1 in masura
mare si special in ce priveste clasele
bogate, si scade, sau nu se atinge de
impozitele indirecte, care lovesc mai
ales clasele sarace. D. Vintila Brateanu
pune temeiul pe impozitele indirecte, si
ocroteste clasele bogate, ne sporind im-
oozitul pe venit si ne organizand politic
impozitelor. Astazi cei mai bogati, care
au o mie si una de mijloace pentru a-si
ascunde venitul real, platesc mai Min
ca toll ceilalti.
Caillaux planueste stabilizarea franca-
lui si apoi insanatosirea monetara, adica
devalorizarea. D. Vintila Brateanu vi-
seaza ca, de acum inainte 15 20 ani, sa
traim In aceias nesiguranta si In aceias
perturbare a vietei economice prin fap-
tul monedei instabile, adica revaloriza-
re a treptata.
Dona capete, doua politici. 51 totus d.
Vintila Brateanu crede Ca sunt la fel.
Agricultura. Ca tot ce vine de sus, si
belsugul agricol e problematic. Pans a-
cum catva time seceta ameninta cultura
cerealelor, astazi dupa plot ce nu mai
contenesc, rugina ataca paioasele si re-
duce cantitativ si calitativ cultura cerealelor,
si In special a graului.
Reducerea unei fagaduinte stralucite de
grau. ne vesteste iar zile grele si amare
producatorilor de grau.
Inaintea secerisului agricultorul sta si
mediteaza asupra Impiedecarilor liberu-
lui comers al graului, taxelor mari de ex-
port, encesivelor tarife de transport, e-
In fine o Loteria a eArei tragare nu se mai amAnA !
E vorba de Loteria Sindicatului Presei Romane din Ardeal si Banat. La 16 August
anal acesta are loc garantat tragerea ei.
cumparati 10 bilete de odata. - Sunt 5412 castiguri in valoare de 100.000.
50.000'._ 10.0 0*___ etc. Comandati aceste losuri. trimetand banii in marci postale sau
prin mandat postal prin Agentia de Publicitate Rudolf Mosse S. A. (Sectia Loteria
Presei) Cluj, Strada Regina Maria 37.
415
www.dacoromanica.ro
normelor cheltueli de depozitare lipsa
antrepozitelor, nenumaratelor impozite,
lipsei de vagoane. si de siguranta pe
caile ferate, lipsei de capital, lipsei de a-
jutor at institutiilor de credit oficial, os-
cilatiei decizelor, si caste multor altor
greutati si piedici.
Fats de o asemenea incurajare din
partea Statului cine sa se mai mire ca
producatorii samana mai putin grau, si
exportul raului, care alts data acoperea
si intrecea valoarea intregului import,
se micsoreaza, in fiecare an.
Noui pensionari. Pe ziva de 1 Octotr-
brie vor fi scosi din oficiu, potrivit nouei
legi a pensiilor, toll functionarii can au
Implinit 60 de ani. Alta data aceasta con-
stituia o fericire, o odihna multumita dupa
multi ani de mina grea, astazi este un
blastarn si o nenorocire. Acei ce vor fi
scosi la pensie, vor fi in cea mai mare
parte, ce zic, in totalitate, oameni con-
damnali la moarte prin inanitie. Pensiile
ce vor capata nu vor indestula nici viata
pe o saptamana.
Nu nJui pensionari, ci noui condam-
nail la moarte.
Repaosul duminical. Legea repaosolui
duminical asteapta ss treaca si prin Ca-
mera. Lista sarbatorilor legate a fost re-
dusa la zece. In tam in care s'a sarbatorit
pans acum 200 zile pe an, de sigur lista
nu este prea mare. 0 chestiune insa.
Cui se aplica aceasta lege, si lista sar-
batorilor legate ? Daca au fost !acute nu-
mai pentru muncitori, aceasta constitute
o nedreptate, fara ca viata economics
sa fie folosita cu ceva. Mtnisterele, Ad-
ministratiele, Biurourile tailor ferate sunt
necontenit inchise pentru zeci si zeci de
sarbatori, si punti intre sarbatori, de nu
mai stii data ducandu-te in Bucuresti,
iti vet putea sau nu implini treburile. Asa
va fi si in viitor, sau nu? intre viata Sta-
tului si viata economics e o mai stransa
legatura, decal crede cutare casier sau
Ministru de finante, carora li se pare ca
.data Inchide casa si nu fac plati, raman
bani la tezauri si se echilibreaza bugetul.
Comereializarile. In fiecare zi caste o
noua bogatie a Statului trece to mantle
partidului liber. In ultimul Limp se vor-
baste de comercializarea pescariiior Sta-
tului, unde avulia nesfarsita a Statului in
peste va fi data Soc. Danubiana" si
Frigul". De asemenea, se vorbeste de
comercializarea gazului metal. Deocam-
data izvoarele dela Medias, pe care Sta-
tul le-a luat dela fosta societate U. E.
G.", vor trece unei societal national ro-
mans. Ca in toate $i In aceste doua so-
cietati, ce vor lua in primire averea Sta-
tului, acesta nu aduce ca aport de cat
instalatiile, cladirile si inventarul mobil
cu sgarcenie evaluate, bogatia in sine a
apei sau a subsolului, Statul o aduce gra-
tuit si fara despagubire, in intreprindere.
Oare cat Limp va continua jaful averei
publice, si cat limp jefuitord nu vor fi
pedepsiti in tam romaneasca?
Costa. numai Lei 2-- Biletul. Face sa
os& k$11,
.
Adresa abonatului: -
. ash 1.1011101
1k'

Ireprillderilo Drogue Rom. S. A.

g`-c)
-<`N%\e' 1/4,
ij, Regele Ferdinand No. 38.
\\,\\Z
S7705s Se °curd cu exploatari de paduri, cu
\C").e. industrializarea lemnului si finantarea
intreprinderilor similare.
a
A \NO\
Capital social lei 65,000.000. Uzine :
.R)\ Le§nic, Co§nea, Clo§ani, Valea
0\ Draganului (Poeni). ,
1, LEL e,** A. Pal
IN CLUJ, S - -JR Nr. 14. .
, Magazin de incaltaminte
Prh4a fabricA romans de
PLAPOME, saltele, vestminte de pat,
PETRE S, 13 A.0 1L3
Bucuresti, Strada Academiei No. 16.
_ 1
vats i pentru prelucrare de pene aran-
jata cu curent electric. - . Se gasesc gata §1 comandele
. se efeptuiaza prompt.
,qI'DearaCJIMIDameCPANDCIIIMPOMDo calemeelIWOOMDOCJIMOGINDOCIIIID
Magazin de candelabre pt. Ardeal S. A.
CLUJ, CAL. REG. FERDINAND 11. 1
Produsele fabricei de bere I.

Mare depozit de lampi I 4\

sir material electric!
i'
, ,,,-, I
...,.._,
,p I ,
) I_
VANZARE EN-GROS SI EN-DETAIL

1
r
-i-

l'a.. .4
1.4,.
i
:,
. -_
,...

.1 '(
C') h
i
I

11110EAL1111 11.11:611.1:11:006111170.421123 .. ...

etf
i
i .
c'L HMV j

,. --..... . t..,' .4 11 i
Tipografia Ardealul . berea alba §i berea din malt dublu

HERCULES"
1 .

,,URSUS" 1
execute lucrari tipografice, im private, r

cArti in cele mai bune si mai artistice - earaeeirseearmearmrearasocaroozawDocanocarosearaoewromemearae

' conditiuni tehnice. - ;-

Avem onoare a educe is cu-
notintfi onoratului Public, ca
Libraria Ar d ea I u FIRMA NO ASTRA
este asortata cu ultimele card romane§ti cu RENUME MONDIAL
si streine, cu reviste §i tot felul de rechi- a deschis ;i in Piata Clujului
zite §colare., Mare desfacere de cArti di- o filiala, anume in Piata Uni- _;
rei Nr. 15 §i invitam cu toata
dactice. Depozit bogat In registre de 1 slime onor. Public, sa viziteze
tr -t,

=
contabilitate. Intelectualii viziteazA des _
magazinul nostru t.
aceastA librarie pentru a se pune la cu.
.
JU L4 I U N/11.1H I1V
rent. cu noutatile literare §i §tiintifice. IMPORT de C A FEA

INSTITUT DE ARTE GRAFICE ARDEALUL- S. A CLUJ.

X
www.dacoromanica.ro