Sunteți pe pagina 1din 24

ANUL VIII . No. 9—10 * SEPT.—OCT.

193<

Ulusihaiă

D i r e c t o r :
P E T R U B O R T E Ş
POARTA ŢĂRĂNEASCA FRUMOS SCULPTATĂ

P R E Ţ U L : 20 LEI
LITERARĂ ® ECONOMICĂ © SOCIALĂ
R e d a c ţ i a şi a d m i n i s t r a ţ i a : C l u j , Strada Rugului No 44/a.
Gazeta Ilustrata A p a r e l u n a r © Director-editor: Petru Borteş
Î N S C R I S Ă S U B N O . 4Q I N R E G I S T R U L P U B L L C A J I U N L L O R P E R I O D I C E AL T R I B U N A L U L U I Cluj
A C R O B A T D E P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I C L U J S U B 18304/1932.
N O . ŞI D E C O R P U L VI
A R M A T A S U B N O . 2432.5/1Q38
Abonamente de î n c u r a j a r e . . . Lei 2 0 0 0 Manuscrisele şi fotografiile primite la revistă nu se Foto-colaboratorl:
Autorităţi, instituţii Lei 1 0 0 0 înapoiază FOTO£ILM, Cluj, Strada Regina Măria 6
Cărţile, revistele, ziarele etc, primite la redacţie, se vor Cluj, Strada Regina Măria 32
Particulari Lei 200 nota in bibliografia revistei
FLORESCU,

Un exemplar Lei 20 „ , „ SPLENDID (Mircea Juga), Poiana-Sibiului


Secţia reclame: Frimeşte anunţuri, inserate etc,
I N S T R Ă I N Ă T A T E D U B L U . A B O N A M E N T E L E S E P L Ă T E S C I N A I N T E
pe lângă preţurile cele mai moderate K O V Â C S , Oraviţa

PUBLICAŢIILE REVISTEI „GAZETV ILUSTRATĂ"


VOLUME APĂRUTE: i eorganizării şi inaugurării din VOLUME I N CURS DE
Iunie 1937 cu ilustraţiuni. Re­ APARIŢIE:
Dr. Emanuil Anca: „Slănicul zumat francez-german.
Moldovei şi apele sale" cu 11 LiteratUiă populară română Şteian Meteş : „Trecutul Români­
ilustraţiuni, planul turistic al contra dominaţiunii maghiare în lor din oraşul Cluj".
împrejurimilor, 20 pagini Lei 5. Ardeal", cu 7 clişee în text, 30 V. Beneş : „Colegiul Academic
V. Beneş : „Bouquet, Raffet, Lan- pagini lei 20. din Cluj".
celot". Desene privitoare la prin­ I. Crăciun: „Baba Novac, Gene­
cipatele Române din Colecţia Valeriu Seredan: „Garda Na­
ralul lui Mihaiu Viteazul", 30 ţională Română a Marinarilor
„G. Sion" cu 56 reproduceri. pagini, 12 clişee, dintre care
Ediţia 1 epuizată. In lucru Ediţia din Pola".
unul colorat; hârtie velină, Petru Borteş : „Voluntarii Români
II-a, 32 padini mari, hârtie ve­ lei 20-
lină lei 100. Pinacoteca „V. din Ardeal în Italia".
Cioflec" din Cluj Prezentare Alexandru Doboşi: „Abisinia". Petru Borteş : „Dicţionarul Istoric-
critică cu 25 reproduceri, 18 Conflictul Italo-Abisinian, 8 pa­ Geografic-Administrativ al loca­
pagini lei 30. gini. Una hartă în colori, ilust­ lităţilor din România".
Ştefan Bezdechi: „V. Pârvani in raţiuni, format mare lei 20. Nicolae Filip: „Desvoltarea teh-
Memoriam", 8 pagini. „Roma Aeterna" (articole), cu nicei in industria grafică".
19 ilustraţiuni. Format mic, Ion Gherghel: „Viaţa Muzicală
Olimpiu Boitoş: „Periodice Ar­ lei 20.
delene în răstimp de o sută în Ardealul de după unire".
de ani". Ion Gherghel: „Viaţa muzicală în Partea II. „Concertele şi activi­
Ardealul de după unire" Partea tatea Academiei de Muzică din
Dumitru Braharu: „M. S Regele I. „Activitatea Operei Române
Carol al II-lea şi Cercetaşii din Cluj".
din Cluj, 1919—1939". Ion Gherghel: „Viaţa Teatrală
Războiul pent u întregirea nea­
mului". Dr. Mihail Macrea: „Institutul de în Ardealul de după unire".
Petru Borteş: „Călăuza oraşului studii clasice". O scurtă pre­ Activitatea Teatrului Naţional
Cluj". Partea I, Ediţia IlI-a cu zentare a activităţii şi a colec­ din Cluj.
un plan al oiaşului, format mic ţiilor sale, 22 pagini, 30 ilustra­ Petre Petrinca : „Românii din
32 pagini, lei 40. „Călăuza ora­ ţiuni, rezumat francez lei 40. Grecia".
şului Cluj şi a împrejurimilor, Nistor Meteş ing.: „Uzinele Titu Vale: „La Românii din
342 pagini, 38 ilustraţiuni, 3 Electrice Cluj, S. A. în Regie Pind".
hărţi, format de buzunar, lei 70. Mixtă 1906—1936 cu numeroase I. Stanciu: „Institutul de Minera­
„Indicatorul alfabetic al locali­ ilustraţiuni". Planul Clujului, logie-geologie".
tăţilor din judeţul Cluj", român- schiţe etc. 64 pag., lei 20. Tib. Morariu: „Situaţia Geogra­
maghiar, maghiar-român, cu harta fică a oraşului Cluj".
Tiberiu Morariu: „Profesorul Ion Breazu: „Clujul literar".
jud lei 40. „Harta generală a Emanuel de Matonne la Cluj şi
municipiului Cluj", format mare, în Munţii Apuseni", cu 11 ilust­ I. Moga: „Institutul de Istorie
în 8 culori, Ed. IV-a, lei 100; raţiuni şi o hartă în text lei 10. Naţională".
necolorată lei 60, cu indicator „Ţara Maramureşului în lumina G. Predescu: „Clima Clujului".
alfabetic al străzilor român- literaturii ştiinţifice".
maghiar, format mic, necolorat I. Iencica: „învăţământul primar
lei 20. „Gazeta Ilustrată" anii Morabito Iosephus: „Epigrama- al Municipiului Cluj".
1932/1933. 1934, 1935, 1936, tum Liber", 28 pag Prof. Al. Bărbat: „Aspecte din
1937 şi 1938, broşată lei 200, în Ţara Oltului".
Iosii E. Naghiu: „Bio-Bibliografia
pânză lei 250 lui Vasile Pârvan 1882—1927", Olimpiu Boitoş: „Clujul pitoresc".
Alex. Borza: „Grădina Botanică" cu fotografia, lei 20. Căpitan Jianu: „Rolul şi contri­
din Cluj „Muzeul Eparhiei ortodoxe Ro­ buţia femeii în apărarea na­
Ion Cheicea: „Muzeul Etnografic mâne a Clujului, cu ilustraţiuni, ţională".
al Ardealului, Cluj", cu ocazia 16 pagini, lei 20. * Zaharia Bârsan (Diverse art.)

COMENZILE LA „ G A Z E T A ILUSTRATĂ" CLUJ, STRADA RUGULUI 44/a.


A N U L VIII No. 9-IO Gazeta Ilustrată J. ttlOt f U I U S E P T . - O C T . 1939
L i t e r a r ă © E c o n o m i c ă @ S o c i a l ă
R e d a c ţ i a şi a d m i n i s t r a ţ i a : Clu], S t r a d a R u g u l u i Nr. 44/a ® T e l e f o n : 17-69
înscrisa sub No. 4 0 In Registrul Publtcaliunilor Periodice al Tribunalului Cluj
Aprobat de P r i m ă r i a M u n i c i p i u l u i C l u j s u b No. 16304/1032 şi de Corpul VI Armata sub No. 2432.5/1Q38
iiiiHiiiimiiii^^

TARA MARAMUREŞULUI
în l u m i n a literaturii ştiinţifice
de: TIBERIU MORARIU
încă din trecutul în­ din grupul munţilor vulcanici: spre Nord-Vest Să-
depărtat, Maramureşul a lăuşul şi Ouaşul. Câteva masive măiestoase ca al
fost provincia care a Prislopului (1400 m), Rodnei (1800 2300 ml, Stogul,
preocupat îndeajuns lu­ Bârjaba şi Ţibleşul (1842 m), închid complet această
mea ştienţifică. Nume­ unitate morfologică naturală.
roasele lucrări ştienţifice, Suprafaţa sa de 338.000 hectare sau 3381 kmp.,
care tratează acest ţinut nu înglobează întreaga întindere a vechiului judeţ,
din mai multe puncte de care trecea de 10 000 kmp. pentrucă în urma nouei
vedere, ne servesc ca un arondări de după război au mai rămas un număr
indiciu de importanţa mare de Români în vitregia ţărilor vecine. Exten­
acestei regiuni*] In afară siunea unuia şi aceluiaşi element, deo parte şi alta a
de importanţa geografică, graniţei nordice, şi prin numeroasele urme topono-
istorică sociologică şi ar­ mice, de munţi, văi şi dealuri, care în trecutul nu
tistică, mizeria şi lipsu­ prea îndepărtat erau cutreerate de numeroasele
rile Maramureşului, au turme ale păstorilor maramureşeni, ne dovedesc, că
fost etalate în coloanele limitele actuale ale judeţului nu corespund celor
diferitelor reviste şi ziare reale, din trecut. Maramureşul prezintă caracterul
Biserica din Budeşti elùdila in 1640 şi multe dintre ele ter­ unei cetăţi, cu variate forme orografice şi aspecte
minau cu refrenul: „Sal­ umane deosebite.
vaţi Maramureşul". — Intr'adevăr, de douăzeci de ani,
situaţia economică a acestui judeţ nu isbuteşte să Varietatea aspectului morfologic reiese din ana­
fie mai înfloritoare, deşi Statul a sacrificat zeci de liza orografică a regiunii. Astfel se distinge o regiune
milioane. Pentru înbunătăţirea situaţiei economice de platforme înalte, bine reprezentate împrejurul
s'au întocmit numeroase proiecte, de raţionalizare a Hovârlei (2057 rn), cu extindere în Bratcowska,
diferitelor produse, de amenajări agricole şi pasto­ Şesul (1726 m), Şeasa (1564 m), Svidoveţul cu Blis-
rale, precum şi de exploatări cât mai bine organizate. niţa (1883 m) etc, a cărei formă de maturitate se
Cu toate acestea, Maramureşul a rămas până în pre­ evidenţiază nu numai în aspectul orografic al ei ci
zent tot acelaş ţinut, plin de mizerie. Printr'o apli­ şi prin extensiunea, pe suprafeţe întinse, ale abun­
care raţională şi sistematică a sugestiilor făcute de dentelor culturi de cereale şi a caselor risipite pe
unii specialişti, care s'au ocupat cu diferitele probleme hotar. înălţimea medie se menţine între 1500—1600 m.
şi care cunosc mai bine situaţia locală, s'ar putea Ca structură geologică, în această platformă, predo­
remedia, în mare parte, multe dintre lipsuri, Dar mină şisturile cristaline, care se extind nu numai în
pentru a ne putea da seamă de situaţia acestui judeţ masivul maramureşan ci şi spre Bucovina, Munţii
vom schiţa câteva dintre aspectele mai caractestice Rodnei. Formaţiunile acestea prezintă caracteristica
ale lui, pentru ca apoi să vedem şi remediile eco­ că în unele regiuni, ca de ex. la Nord, şi Nord-Vest
nomice ce se impun, pentru ridicarea lui. cristalinul se află în contact cu formaţiunile de gresii
miocene, pânăcând înspre Sud cu Oligocenul şi Eocen.
Ţara descălecării lui Dragoş este situată în par­ Nu trebueşte trecut din vedere şi alt fapt, că aceste
tea nordică a Ţârii noastre, cuprinsă între meridianele formaţiuni mai sunt acoperite, în unele regiuni, ca
23° 30'—25° 3' longitudină estică dela Greenwich şi spre exemplu în regiunea Borşa, Repedea, cu depo­
între paralele 47° 33'—48° 2', latit. nordică aflându- zite terţiare, care uneori sunt străbătute şi de ma­
se la aceeaşi latitudine încă numai două provincii : terial eruptiv, ca de ex. în grupul masivului To-
Bucovina şi Basarabia. Deci este aşezată între is- roiaga.
voarele superioare ale văii Tisei, cuprinzând o parte Un grup de masive mult mai înalte, răspândite
din creasta Carpaţilor Cernahora (1500—2000 ml, în culmile înalte ale Maramureşului situate spre
iar spre Vest câţiva dintre afluenţii Tisei, până la Nord-Est şi Est precum şi cele ale Munţilor Rodnei
cea din urmă poartă a sa, săpată între Craia şi Hust, situate la Sud-Sud Est, formează o altă platformă,
*) La sfârşitul acestui studiu redau câleva dintre lucrările
în care apar numeroase urme glaciare.
mai de seamă ce se ocupă cu Maramureşul. A doua unitate morfologică, cunoscută sub nu­
Fotografiile din corpul articolului sunt reproduse din Lucră­ mirea de „podul Maramureşului", este cuprinsă între
rile Institutului de Geografie al Universităţii din Cluj, voi. IV,
1 9 2 8 — 1 9 2 9 Studiul d-lui Ch. Vornicu: Maramureşul şi muzeul
700-800—1200 m altitudine. Această platformă ter­
etnografic maramureşan, precum şi din studiul d-lui Dr. M. Marina : ţiară, cu excepţia regiunilor mai joase din cuprinsul
Maramureşul, Cluj 1 9 3 9 . basinului mijlociu al Văii Iza, prezintă intr'adevăr
caracterul unei largi depresiuni, (800—1200 m),
încleştată de culmile maiestoase ale Rodnei şi
Bucovinei, la Sud, unde abundă întinsele urme
glaciare şi platforme înalte, apoi ale Cerna-
borei spre Nord şi cele câteva piscuri vul­
canice ale Ţibleşului, Ouaşul, Sălăuşul şi Vihor-
latul, situate spre Vest şi Nord-Vest.
Această platformă, denumită de dl. Prof.
V. Mihăilescu, a „Maramureşului", prtzntă, prin
extensiunea şi geneza ei, caracterele cele mai
specifice ale reliefului maramureşan. Prin ca­
racterul de aspect de relief nu prea înalt şi
monoton, precum şi datorită rxtensiunei ei,
aproape peste întreg Maramureşul, iar de altă
parte datorită solului ei roditor şi potrivit
pentru cultivare, această platformă a format un
însemnat centru de atracţie a numeroaselor
aşezări risipite, pe întreagă suprafaţa sa. Faptul
care a mai contribuit şi a avantajat desvoltarea Vite păşunând toamna in zona fânaţelor

unei vieţi umane intense, pe această platformă,


se mai datoreşte numeroaselor despăduriri, Este de mireşti, Cuhea, Boliza, etc şi care prin netezimea şi
remarcat că aici lipsesc condiţiunile naturale pentru extensiunea lor, formează regiunea cea mai cerce­
desvoltarea păşunilor, deci şi a păstoritului. Doar tată pentru culturi şi formarea de aşezări, cu ten­
dinţă de concentrare. Cazuri tipice ne prezinlă
comunele Petrova, Ruscova, Leordina, Moisei (

Borşa, Vişeul de Sus şi de Jos, Ieudul etc,


întreg ansamblul acesta de forme mor­
fologice are şi diferite recordări cu nivele de
eroziune deosebite şi prezintă nivele de ero­
ziune intermediare, cu extensiuni şi ramificări în
întreg acest bazin maramureşan, dar nu mai
insistăm asupra lor, ne intrând în preocuparea
acestei analize.
Ultimul aspect morfologic al acestei re­
giuni îl formează regiunea vulcanică situată în
partea de Sud, Vest şi Nord-Vest a judeţului.
Din grupul acestei regiuni fac parte Ţibleşul
11842 m), Gutâiul (1447 m), Muncelul (1080 m),
Sâtăuşul, Ouaşul, care, în afară de cele câteva
piscuri ce trec de 1300 m, altitudine, formează
o platformă cu aspect aproape orizontal, şi care
apoi cad sub formă abruptă spre colinele ter­
ţiare maramureşene. Chiar şi în cuprinsul acestor
Peisagii maramureşene d i n zona deluroasă formaţiuni se pot distinge două regiuni: „una
vestică şi alta estică, despărţite prin râul Mara
câteva piscuri mai înalte, ca cele cuprinse între râul până la confluenţa acestuia cu Iza şi mai departe,
Ruscova, Frumuşaua, V. Vinului, Vaser şi Vişeu au prin Iza, până la confluenţa ei cu Tisa. Partea de
favorizat desvoltarea câtorva păşuni artificiale. Ur­ Est este mai înaltă, mult mai matură şi formează o
marea lipsei acestor păşuni, predominând în
schimb fânaţele, a determinat totuş o desvol-
tare intensă a păstoritului, populaţia trimiţând
vitele pentru vărat în regiunea bogatelor păşuni
naturale din nordul, sudul şi estul Maramure­
şului, iar iernatul se face în hotarul comunelor.
In trecutul nu prea îndepărtat, văratul vitelor
se mai făcea şi în Polonia şi în Cehoslovacia.
Ca nivele de eroziune, care predomină
mai mult de-a lungul văii Iza, Vişeu, Mara,
Iodişor, Borşa. Vaserul, cursul superior al Tisei
precum şi al afluenţilor mai importanţi este
platforma Ag Talaborului- Taraţi şi a hei mijlocii,
cu o altitudine medie de 400 — 600 m. Este o
regiune mai joasă, datorită în mare parte in­
tensei eroziunei fluviatite precum şi acumulări­
lor quaternare. In această unitate mai intră ca
forme morfologice şi terasele văilor ca de ex.
cele dela Vişeu, Bistra, Leordina, Ieud, Drago- Aspcc'. a l p i n d i n Maramureş
1. Zona muntoasă inferioară, în c a r e d i s p a r
mai mult de j u m ă t a t e a plantelor dela ş e s şi
încetează, de c e l e m a i m u l t e ori, c u l t u r a c e ­
realelor.
2. Zona muntoasă superioară, în c a r e m a ­
joritatea plantelor o formează cele de pădure.
F o i o a s e l e a t i n g a i c i l i m i t a l o r m a x i m ă şi a p a r
primele plante alpine.
3. Zona subalpină, p e c a r e o l i m i t e a z ă în
sus graniţa superioară a pădurilor.
4. Zona alpină inferioară, unde se des-
v o l t ă flora a l p i n ă şi j e p u l .
5. Zona alpină mijlocie, f ă r ă j e p i , c u floră
alpină superioară.
T r e b u e ş t e s e m n a l a t şi e x i s t e n t a a l o r ş a s e

A S P E C T ALPIN CU CIRCURI GLACIARE ŞI RODODENDRONI

s p i n a r ă teşită, d e a s u p r a c ă r e i a s e r i d i c ă d e o d a t ă m u n ţ i
izolaţi m a i înalţi. P a r t e a d e V e s t e s t e u n p o d i ş , lat,
n e t e d şi a p r o a p e d r e p t " . ( K u b o j i v y c ) .
Clima d e p r e s i u n i i M a r a m u r e ş u l u i e s t e m a i m u l t c o n ­
t i n e n t a l ă , c a r a c t e r i z a t ă prin v e r i c a l d e şi i e r n i f r i g u r o a s e .
In r e g i u n e a j o a s ă , t e m p e r a t u r a medie lunară, oscilează
în I u l i e , în j u r u l a + 2 0 2 (la V i ş e u + 1 8 ° 2), i a r m e d i a
c e a m a i f r i g u r o s s ă e s t e în I a n u a r i e , c u —3° 2 (—9° la V i ş e u ) .
T e m p e r a t u r a m e d i e a n u a l ă v a r i a z ă î n t r e + 9° (în v a l e ) şi
+ 6° (la m u n t e ) , iar e x t r e m e l e d e t e m p e r a t u r ă s u n t î n t r e
+ 34° la S i g h e t şi —27° p e m u n ţ i .
Precipitafiunile s e m e n ţ i n în m e d i e la 780—820 m m ,
în r e g i u n i l e j o a s e şi 1000—1300 m m în r e g i u n e a m u n ­
toasă. F r e c v e n ţ a vânturilor o formează c e l e de V e s t sau
S V . în a f a r ă d e b r i z e l e l o c a l e .
C a o caracteristică generală a climei putem spune
c ă i a r n a e s t e în g e n e r a l l u n g ă , frigul ţ i n â n d p â n ă c ă t r e
j u m ă t a t e a lunei Maiu ; primăvara este foarte scurtă, vara,
în g e n e r a l p l o i o a s ă şi f u r t u n o a s ă i a r t o a m n a , d e ş i d e
scurtă durată, este mai adesea frumoasă.
C a u r m a r e a climatului reţeaua hidrografică este
foarte bine d e s v o l t a t ă . C e l e c â t e v a r â u r i : Tisa, ce-şi a d u n ă
a p e l e din C a r p a ţ i i P ă d u r o ş i , a p o i V i ş e u l c u V a s e r u l ,
R u s c o v a , R e p e d e a şi J z a c u M a r a şi C o s ă u l , I o d i ş o r u l ,
Slătioara, Botiza, V.-Iodului, Baicului etc cu un bogat
d e b i t d e a p ă , b r ă z d e a z ă în î n t r e g i m e a c e s t ţinut.
N ^ . T o t astfel şi v e g e t a ţ i a p r e z i n t ă c a r a c t e r e d e o s e b i t e .
C a z o n e floristice, d u p ă Z a p a l o w i c z (citate d e K u b i j o v c )
s e disting u r m ă t o a r e l e :

POARTĂ ŢĂRĂNEASCĂ FRUMOS SCULPTATĂ

s p e c i i d e p l a n t e „rarisime", m a i r ă s p â n d i t e în
M u n ţ i i R o d n e i ( P i e t r o s u l ) , fapt c a r e şi a d e t e r ­
m i n a t p e dl. Prof. Borza s ă f a c ă şi a i c i o r e -
zervaţiune ştienţificâ.
Studiind răspândirea vegetaţiei, constatăm
c ă din î n t r e a g ă s u p r a f a ţ a a c e s t u i j u d e ţ a p r o a p e
j u m ă t a t e , 163691 h. s u n t a c o p e r i t e c u p ă d u r i .
A p o i f â n a ţ e l e c u p r i n d 55140 h, p ă ş u n i l e 31141 h,
p ă m â n t u l î n s e m i n ţ a t c u f â n a ţ e artificiale, l u c e r n a
şi trifoi 3000 h, iar c e r e a l e l e o c u p ă circa
18.000 h ( G h . V o r n i c u ) .
D a c ă relieful M a r a m u r e ş u l u i p r e z i n t ă a t â t e a
L A C GLACIAR S U B VÂRFUL PETROLULUI M A R E ( 2 3 0 5 M ) a s p e c t e d i f e r i t e c u c o n t r a s t e c l i m a t i c e şi de
la 1300, Maramureşul este un ţinut în afară de
Ungaria iar începând cu secolul al XlV-lea
este recunoscut de comitat. La 1556 este alipit
Ardealului, sub principii ardeleni, iar incepând
cu anul 1703 a fost alipit Ungariei (Mihaly,
Szilâgyi). Dreptul de stăpânire al românilor ma­
ramureşeni ca „naţiune politică", cu drepturi
egale cu ale Ungurilor, Secuilor şi Saşilor era
semnalată în diplome, astfel încât şi azi se mai
obişnueşte ca la întrunirile „composesoratelor",
preşedintele se adresează sătenilor „cinstiţi
boeri şi domni de viţă veche" (Vornicu). Cu
toată omogenitatea acestei populaţii, cu timpul
ea este invadată, începând cu secolul al XVlII-lea
de Germani (numiţi de autohtoni „ţipţeri"), iar
în secolul al XIX Evreii, se infiltrează tot mai
mult gonind populaţia din vatra satului pe
Gospodărie maramurăşană culmile de dealuri. Cu toate, că Maramureşul
a fost atât de mult invadat de populaţiuni
vegetaţie, tot astfel vieată umană şi economică nu streine, totuşi şi a păstrat caracterul naţional ro­
este mai puţin interesantă. mânesc, încât cu drept cuvânt spune Miron Costin :
încă din trecutul îndepărtat, Maramureşul, prin „Maramureşul şi Ţara Făgăraşului cuprind aici aţâţi
faptul că se prezintă sub aspectul unei indivi­
dualităţii geografice, a format un însemnat
centru de atracţie pentru om. Dovadă ne sunt
însemnatele staţiuni preistorice ca cele dela
Apşa, Saieu, Larasău, Rogna şi Rozavlea, unde
abundă numeroasele obiecte din epoca de
piatră şi bronz. Apoi chiar şi toponomia de
munţi şi văi, din epoca dacă şi gotică ca de
ex. Dacul, Daciul, Doca, Dochia, Gotul, Gutâiul,
Gotâiul, Bârjaba, Dârnova etc, ne servesc ca
preţioase indicii despre popularea acestei re­
giuni, de oarece aceasta forma limita externă
al lumei trace către nordul german şi slav
(Gh. Vdrnicu). Tot astfel se mai află şi nume­
roase urme toponomice din epoca romană, ca
de ex. Traianul, păcurar e t c , iar mai târziu deşi
în unele regiuni desnaţionalizarea s'a făcut prin
năvălirile slave, totuş numirile de văi, munţi şi
dealuri (ca de ex. Cucul, Pleşca, Strâmba, Tineret in port de sărbătoare
Priboiul, Gorganu, Muncelu e t c , păstrate, ne
dovedesc îndeajuns stăpânirea, din cele mai îndepăr­ Români, ca şi cum niciodată n'ar fi fost o descăli-
tate vremuri, a populaţiei româneşti aici (Nandriş Gr). care: ei vorbesc graiul românesc cele mai frumos şt
Mai târziu Maramureşul este menţionat in dip­ mai apropiat de limba italiană; mai cu seamă Ma­
lomele de pe la sfârşitul secolului al XUlea. Până ramureşenii, care se bucură de însuşirea de a nu fi
iobagi, ci se cârmuesc după legile lor ca oameni
liberi, având pe seama lor cetatea Hust şi luând
parte în răsboaie alături de călărimea regală,
în care răsar prin vitejie".
Căutând să privim situaţia demografică a
populaţiei, sub raport statistic şi etnic, după
datele statistice ale Prefecturei Sighet, pe anul
1938, constatăm că dintr'un total de 169.117 de
suflete, Românii sunt în număr de 97055,
Evreii 37430, Rutenii 19864, Ungurii 9880, Ger­
manii 4734 iar alte naţionalităţi 224 (M. Marina).
In ceea ce priveşte densitatea repartiţiei
populaţiei, se remarcă că zona cu o populaţie
mai deasă este în regiunea Sighetului, unde
numărul variază între 100—120 locuitori pe
kmp., apoi o a doua zonă, cuDrinsă in cursul
mijlociu al Văii Iza. Mara şi Vişeu, cu 50—75
loc. pe kmp. şi în fine o zonă externă, cuprinsă
în regiunea deluroasă, în care numărul de lo­
cuitori variază între 25 — 50 pe kmp. Maximul
de densitate a populaţiei în cursul inferior al
Ţărani cu „gubă" la sfat văilor Vişeu şi Mara, trebueşte pusă în strânsă
legătură cu zona aluvionară a luncei, care este
bună pentru culturi.
Ca o adaptare la formele de relief trebuesc
semnalate şi diferitele tipuri de aşezări. Astfel
se remarcă existenta următoarelor forme mai
caracteristice: în lunca şi cursul inferior şi
mijlociu al Văii Iza. Mara şi Vişeu, predomină
satele de tip cu tendinţă spre adunare, iar în
cursul superior al văilor, precum şi pe ver­
r
sant» l ° 5' cu deosebire a văilor Borsa, Vişeu,
Repedea, Vaser, etc. există o parte de sat cu
tendinţă de adunare iar o altă parte risipit.
Exemple de acest fel se remarcă la satele Borşa,
Moisei, Ruscova, Bogdana, Borcut, Frasin,
Dombo, Repedea, etc. (Mihăilescu).
Din aceste câteva date sumare reesă nu
numai caracterul distinctiv de unitate morfo­
logică a regiunii maramureşene ci, că şi sub Ţărance torcând
raport antropogeografic formează o unitate bine
individualizată Dar pentru a ne putea da seama de înmormântării, ce ne servesc ca o dovadă vie de
întreg complexul aspectului acestei populaţii se mai vechimea şi continuitatea acestei populaţii pe aceste
impune să-l privim şi sub raport etnografic. meleaguri.
Portul populaţiei maramureşene este în general Nici starea religioasă a populaţiei nu este fără
deo mare simplicitate, în afară de al femeilor care interes. Se caracterizează printr'un spirit de evlavie
foarte accentuat. De altfel Maramureşul re pre-
sintă şi cea mai veche organizaţie bisericească,
solidă la români, care datează din anul 1391,
când la cererea voivozilor Baliţă şi Drag, a fost
înfiinţată această organizaţie bisericească, prin hri­
sovul patriarhului Antonie al Constantinopolului
(N. Iorga, Ciplea, etc.)
In ce priveşte stareu culturală este direct
dezolantă, astfel încât procentul neştiutorilor de
0
carte atinge cifra exagerat de mare, de 70— 80 /o,
fiind unul dintre judeţele cu cel mai mare
procent de neştiutori de carte. Numai în şase
judeţe: Vaşcău (jud. Bihor); Plasa Hotin şi
Secureni (jud Hotin); plasa Slobozia-Bălţi (jud.
Bălţi); olasa Bravioea (jud. Orhei); plasa Că-
'ăraşi, Nisporeni, Hânceşti (jud. Lăpuşna); plasa
Turtucaia, Acadânlar (jud. Durostor), (Golopenţa
Modernizarea regiunilor rurale), se mai află un
Moară ţârânească veche număr atât de mare de neştiutori de carte.
Exprimată în cifre situaţia apare mai evidenţă.
este frumos ornat cu broderii. Un gust artistic Astfel, din totalul locuitorilor, de 128 444, care au
deosebit se remarcă în lucrarea covoarelor, colorate etatea dela 7 ani în sus, abia 48336 sunt ştiutori de
in culori naturale vegetale. Tot astfel ornamentaţia carte. In procente revine în medie un total de 67°/»
vechilor biserici şi arhitectura lor, dintre care unele de neştiutori de carte (după raportul Revizoratului
datează din secolul al XIV (Apşa, leud, etc),
precum şi înfrumuseţarea caselor, porţilor şi a
pridvoarelor au evidenţiat, cu ocazia diferitelor
expoziţii (Londra, Paris, Bucureşti), gustul ar­
tistic al acestei populaţii.
Nu mai puţin important S2 prezintă şi
manifestaţiile politice şi muzicale şi folclorice
ale maramureşenilor, ceea ce a făcut ca unii
pasionaţi oameni de ştiinţa, ca de ex. Bela
Bartok, Papahagi, Breban. Bud Tit, Ciplca, etc,
să adune bogate colecţii de cântece şi poezii
maramureşene.
Tradiţionalismul populaţiei maramureşene
este păstrat cu sfinţenie, fiind însoţită ori ce
manifestare sufletească de un întreg cortegiu
de obiceiuri, ca cel de a face Joc viu", când
pleacă turmele la munte; apoi variatele şi cu­
rioasele obiceiuri care însoţesc ceremonialul de rasa Schwytz şi Pinzgau la păşune
hectare. Totalul suprafeţei se repartizează astfel :
Teren arabil 38377 hect. = 11,55°/o din suprafaţa totală
Grădini . . . 3690 „ = 1.59°/« „
Fânaţe naturale 84911 „ = 25.07°/o „
Păşuni . . . . 44707 „ = 13.29^0 „
Păduri. . . .149617 „ = 44,25°/o „
neproductiv. 16798 „ = 4,25°/o „
Valoarea exploatării lemnului şi cu deosebire a
celui de construcţie şi cherestea, făcute prin C. A. P. S,
se ridică în medie, anual la suma de peste 40 000,000
lei, fapt care a şi determinat ca o mare parte din
populaţia Maramureşului să se specializeze în aceste
exploatări, fiind cunoscuţi sub numirea de „butinari".
Aceeşti butinari sunt atât de iscusiţi în această in-
delitnicire, încât munca lor este apreciată până la
mari depărtări. Dar întocmai ca şi la alte îndelet­
niciri, tot astfel şi aici veniturile rezultate din această
muncă sunt prea neînsemnate, rezultând în schimb
mari beneficii pentru intermediari, care de obiceiu
sunt Evrei.
O altă ocupaţie de predilecţie a locuitorilor
români ai acestui ţinut o formează creşterea vitelor,
ceea ce se explică prin marea întindere a fânaţelor
şi păşunilor naturale. Marele inconvenient al acestor
păşuni constă în faptul că sunt rău exploatate; astfel
luând comparativ o suprafaţă de 10 jug. cad. pe ele
creşte un maramureşan, în medie 3 vite, pânăcând
pentru aceeaşi suprafaţă în Elveţia sau Alpii francezi
se cresc 8—10 vite. Bine înţeles nici ameliorarea şi
nici îngrăşarea păşunilor nu se face, întrebuir'ţându-

Biserica din Ieud, din secolul al XlV.lea

şcolar din Sighet, pe anul 1937—1938). Deci problema


şcolară formează — unul dintre obiectivele cele
mai acute care trebuesc rezolvate în Maramureş
Tot astfel şi în situaţia sanitară se află multe
lipsuri, ne fiind mai puţin îmbucurătoare întrucât
sunt foarte răspândite diferite boli pulmonare, si­
filisul şi altele.
Din această scurtă privire asupra caracterului
uman al acestui ţinut, putem să desprindem că po­
pulaţia se bucură „de un trecut glorios şi de meri-
toase fapte româneşti; deo înzestrare naturală aleasă,
ceea ce-1 înfăţişează ca un capital biologic românesc
apreciabil, care poate fi desvoltat pentru a contribui
la patrimoniul spiritual şi cultural al neamului"
(Marina). Cu toate aceste calităţi situaţia actuală în
care se găseşte Maramureşul impune să se dea o
mai mare atenţie în ridicarea nivelului cultural, sa­
nitar şi economic al acestei regiuni.
Pentru a avea un aspect de ansamblu al acestei
regiuni se mai impune s'o privim şi sub raport eco­
nomic. Câţiva buni cunoscători, în preţioasele lor
opere, ne-au prezentat foarte bine acest ţinut Astfel
Dr. M. Marina, în urma studiilor întreprinse nu
numai că redă situaţia detailată economică a acestui
judeţ, dar prin anchete făcute la faţa locului ajunge
să poată stabili şi metodele care ar putea remedia
situaţia de aici.
Bogăţiile cele mai mari ale judeţului le for­
mează pădurile, astfel din totalul suprafeţei, care se
ridică la 338.100 hectare, pădurile ocupă 149617 Tineri in port de sărbătoare stând in faţa unei porţi
G a z e t a I l u s t r a t ă - 1Q39. N o , Q—IO OQ

Ţ ă r a n din Budeşti R o m â n din A p ş a de mijloc Ţ ă r a n din l e u d

se aceeaşi păşune, ani de arândul, fără să se intro­ vite, ci Evreilor, care le arendează dela populaţia
ducă păşunatul prin rotaţie. Cu toată acesta ex­ românească. Aceste beneficii se ridică în timpul
ploatare puţin raţională numărul capetelor de vite unui sezon de vară până la sume ce variază între
este suficient de mare cu caracteristica însă, că în 100 000—150.000 lei pertru Evrei pânăcând popu­
timpul din urmă se observă o descreştere a lor, laţiei proprietare de vite îi revine în medie câte 70
deşi pentru populaţia acestei regiuni ar putea forma, lei de o vită mare pentru intervalul de două luni
această ocupaţie, una dintre îndeletnicirile cele mai şi jumătate cât sunt vitele la vărat.
importante. Pentru a ne putea da seama de situaţia Calculat numărul vitelor pe cap de locuitor
statistică a animalelor, sunt suficiente câteva date, ci­ rezultă că se prezintă sub un raport minim. Astfel
tate după dr. Marina. la 5 oameni revin 6 b o i ; la 11 oameni 4 vite cor­
anul cai vite c o r n . oi şi ciipre porci nute; la 49 oameni 2 c a i ; la 15 oameni un porc
1932 10622 47846 136,135 9343 Stat. Inst. Centr. (dar dacă şe socotesc numai câţi porci se taie, care
1935 11353 37345 87090 7456 Dat. M i a . Agr. Dom. se evaluiază la 3000 anual, atunci revine abia la 43
1938 9995 42600 99,335 10260 Stat. Adm.
oameni un porc) şi la 11 oameni o capră (Dermer).
Este de remarcat că în această regiune s a Acelaş rendement economic redus se observă
adaptat foarte mult rasa de vite Schwytz, foarte ren­ şi în producfia agricolă. Din analiza posibilităţilor de
tabilă pentru exploatare, dar din lipsa unei îngrijiri producţie ale diferitelor ţări europene precum şi a
mai sistematice exploatarea lor nu dă randementul unor regiuni din ţara noastră rezultă că de ex. în
cuvenit. Tot astfel şi în exploatarea oilor, care sunt Austria se recoltează 21,9 quintale de porumb la
de rasa Raţca sau Ţigae, se remarcă acelaş regres hectar, in Cehoslovacia 22.1, în Jugoslavia 19,2, în
şi aceasta nu numai în ce priveşte rasa ci şi în pre­ Ungaria 22,7, în Bulgaria 14,7, în Podişul Transilva­
pararea derivatelor laptelui. Beneficiile mari din ex­ niei şi Nordul Moldovei 11,3, iar în Câmpia Dunărei
ploatarea vitelor nu revin populaţiei proprietare de 12,9, în schimb în Maramureş producţia se ridică

P e c e t a r (pentru prescuri) Cruce de pe mormânt Ton pentru palincă


întreaga posibilitate de producţie de
oarece în afară de Ocna-Şugatag se
mai află mari zăcăminte şi la Coştiui,
dar care au fost părăsite, începând,
cu anul 1931.
Alte bogăţii ale subsolului, ca
arama, argintul, puţin aur se află la
Budeşti, pe valea Cosăului, unde în
timpul exploatărilor mai intense se
ridicau produsele anuale la: 540 tone
aramă şi 420 tone minereuri care
conţineau zinc, plumb, aramă, argint
şi foarte puţin aur (Dermer şi Vornicu).
Petrolul, din cauza exploatări'
iraţionale nu dă rendementul cuvenit
astfel că în unica regiune — Săcel, —
care producea înainte de război
până la 300 tone anual, exploatarea
a fost părăsită
O mare bogăţie o constitue apele
minerale dintre care până la 1876
au fost identificate ca bune peste 80
izvoare. Cele mai însemnate «unt :
Fântâna (lângă Borşa). Baia, Borsa,
Vişeul de Sus, Valea Vinului, V. Va-
serului şi Poienile de sub Munte,
cu ape sulfuroase. Pe îza: Botiza,
Dragomireşti, Sălişte de Sus. Poiana
Glodului (sare. fier, ană acidulată şi
iod), Cuhea, Valea Luoului. Plasa
Sighet: Ocna Şugatag, Coştiu (sare),
Brebi (pucioasă), Valea Porcului,
Oncesti, Săpânţa, Iapa, Crăciuneşti,
etc. (Dermer).
Aproape toate aceste ape, cu
efecte curative, sunt lăsate în pără­
sire, exploatându-se abia unele dintre
ele, însă în mod rudimentar ne-
având nici un fel de instalaţii, iar
încălzirea apei, în locurile unde se
exploatează, se face cu ajutorul piet­
G r u p de obiecte casnice ( l i n g u r a r , b l i d a r , colţar, b l i c e de lut, etc )
relor înferbântate.
Din cele câteva date economice
abia la 7,8 quintale de porumb la hectar. Tot astfel arătate mai sus, rezultă că se poate vorbi şi de un
şi în ce priveşte producţia grâului, care se ridică comerţ şi industrie în Maramureş. Dar întocmai ca
abia la 700 kgr. la hectar. Din analiza acestor cifre şi la exploatarea bogăţiilor economice, tot astfel şi
rezultă că în comparaţie cu alte regiuni rentabilitatea comerţul este prea puţin în mâinile româneşti.
culturilor de cereale este minimă. Cultura cartofilor,
în comparaţie cu a cerealelor pare să prezinte o Aceasta rezultă din datele statistice administrative
rentabilitate mai mare ceea ce se explică printr'o ale judeţului, fiind în medie 80—90°/o din comerţ
adaptare mai uşoară acestor condiţiuni naturale, în mâinile Evreeşti şi abia restul în cel românesc.
astfel încât se produce în medie 6500 kgr. cartofi Pe categorii, comerţul se prezintă astfel:
la hectar (Atlasul statistic al Ministerului Domeniilor
şi Dr, Marina).
Pomicultura, deşi ocupă întinderi de teren de
abia 3690 hectare, prezintă o mai mare rentabilitate
datorită condiţiunilor favorabile de desvoltare, şi
beneficiile economice sunt maxime pentru vânzători.
Pentru a elucida importanţa acestei producţiuni este
suficient să amintim că în perioada de ani 1934—1937,
a rezultat din vânzarea şi exportarea fructelor suma
de Lei 45 871.336 (Dr. Marina)
Ca bogăţii ale subsolului Maramureşul dispune
de numeroase resurse. Astfel sarea, care se extrage
dela Ocna-Şugatag, în cantitate de 15 000.000 kg. Interior de casă

reprezintă o valoare de 32.500,000 lei şi nu constitue maramuraşana


700—800 vagoane anual (Dermer). — Pentru echi­
librarea importului şi exportului ar fi necesar un
capital şi credite care însă actual pentru întreg ju­
deţul Maramureş, după datele publicate de Minis­
terului Agriculturii, se cifrează abia la suma de
3.410,771 lei, (depus în băncile populare) şi la care
se mai adaugă un total de 2 851.844 lei depuneri,
sume prea neînsemnate peutru reînvioarea creditului
agricol.
Apoi nu trebueşte uitată şi lipsa de organizare
Tip de casă ale căilor de comunicaţie. Deşi reţeaua şoselelor na­
maramurăf ană ţionale are o lungime suficient de mare, ridicându-
se la 225918 km , totuşi, din cauza relei întreţineri
PROPR.

ROMÂNI
PROPR.

MINORITARI
% % nu satisface cerinţele locale. Drumurile ce leagă
această regiune cu diferitele provincii sunt foarte
ROMÂNI MINORITARI

Prăvălii . . . 1145 38 1107 3.32 96.68 însemnate, atât din punct de vedere economic cât
Cârciumi . . 210 15 195 7.17 92.85 mai ales strategic. Ca şosele mai importante sunt de
Deb.de tutun 307 19 288 6.19 93.81 amintit cea care leagă Vişeul peste Borşa, Prislop
In afară de aceste se mai află 21 inteprinderi (1400 m. alt), cu Bucovina, (Iacobeni, Vatra Dornei).
pentru prelucrarea lemnului (forestiere), fabrici de O altă reţea de mare importanţă o formează cea
mobile şi de perii. Apoi 2 fabrici de pielării; 2 care leagă Maramureşul, prin Valea Iza, peste Şetref
întreprinderi pentru material de construcţie; 2 Între­ (958 m. altit.) şi prin Salva, cu Transilvania. Aici în
prinderi de industrie metalurgică, în care lucrează timpul din urmă se construeşte o importantă cale
un număr redus de lucrători. La aceste se mai ferată, a cărei execuţie este în mare parte terminată.
adaugă şi meseriaşii mici care se ri­
dică la cifra medie de 1303. dar ca
si în alte ocupaţiuni şi aici numărul
Românilor este abia de 180 (Marina,
Dermer).
Exportul şi importul în acest judeţ
este deasemeni suficient de intens.
Astfel în anul 1935 s'au exportat în
Turcia, Grecia şi Palestina, vite cor­
nute în valoare de 15 970.000 lei iar
în anul 1937, această sumă se ridică
la 20 500 000 lei, urmând apoi o scă­
dere în export încât în anul 1938,
totalul vitelor vândute se ridică la o
valoare de 12.520 000 lei, ceea ce se
explică prin greutăţile de export.
Deci în patru ani din urmă a rezul­
tat din vânzarea a lor 6498 capete
de vite. în valoare de lei 63.090 000
(Marina).
Din analiza acestor cifre rezultă
venitele mari ce se pot realiza
printr'un export raţional dar pentru
ca rentabilitatea să fie maximă se
impune şi o raţionalizare în creş­
terea animalelor.
Tot ca beneficii mari se pot socoti
cele rezultate din exportul de lemne,
care se cifrează intre 15 000—20 000
tone anual.
Restul produselor prezintă o va­
loare prea neînsemnată economică
încât nici nu rentează să fi exportate,
Dacă se poate vorbi de un export
în Maramureş nu mai puţin adevărat
este că din lipsa unor produse ali­
mentare, populaţia este silită să facă
un import destul de mare. Astfel se
aduce din Banat, Moldova, Muntenia
şi Basarabia, cu deosebire porumb,
care se cifrează la 1500 vagoane
anual. Diferite produse alimentare,
ca făină, se importă în cantităţi de Grup de obiecte casnice (blide de lemn, cancee, etc.)
Mai rămân 285 de zile la an, din
care cel puţin de 85 de zile nui sunt
aducătoare de câştig. Lipsa sezonului
de lucru, drumurile, eventuale înbol-
răviri etc . îi răpesc aceste 85 de zile
fără să poată agonisi ceva. In anii
cu bune şanse are 200 zile de lucru.
Cu hărnicia caracteristică şi în con-
diţiuni optime, poate realiza un câştig
mediu de 70 lei la zi, ceea ce face
14.000 lei la an.
Apreciind numai la 6 numărul
membrilor unei familii, rezultă că
pentru hrana, îmbrăcămintea şi toate
cheltuelile unei persoane ajung abia
6 lei şi 50 bani la zi". Aceste câş­
tiguri minime, aduc cu sine subali-
mentaţ'a populaţiei, o problemă foarte
importantă, care trebueste se pre­
ocupe mai mult statul. Nu trebueste
uitat şi un alt fapt că anume multe
femei din Maramureş, care au o stare
materială mai bună, nu ştiu să pre­
gătească alimentele. întreg meniul se
rezumă la trei mâncări mai obişnuite,
făcute din mazăre (fasole), picioci
(cartofi) curechiu (varză) şi rareori
aluat (Petre Lenghel—Izanu).
Faţă de această situaţie a Mara­
mureşului se pune o întrebare: care
sunt remediile ce se impun pentru
salvarea Ţării lui Dragoş. Cel care a
preconizat într'un mod mai ştienţific
si bine remediile ce se impun, este
dr. M. Marina. D-sa preconizează pen­
tru agricultură ca anumite terenuri
să fie scoase de sub cultura porum­
bului şi să fie înseminţate cu plante,
care dau rendemente mai mare.
Astfel în locul suprafeţelor cu porumb
să se cultive cartofi, ceea ce ar re­
Grup de obiecte ciobăneşti veni pentru un hectar un venit de
7800 lei faţă de 3270 lei, dacă se
Cu Ţara Ouaşului, peste catena vulcanică, este cultivă cv porumb. — Deasemeni se mai impune şi
legată printr'o altă şosea. In afară de aceste mai o lichidare generală a mijloacelor primitive de pro­
sunt câteva căi ferate industriale, folosite fie pentru ducţie în gospodăria ţărănească şi înlocuirea lor
exploatarea lemnului sau pentru exploatarea sării,
şi leagă Coşliui şi Ocna Şugatag cu Sighet.
Ţinând seamă de posibilitatea de producţie a
solului, a comerţului şi exploatărilor ce se fac, re
zultă că mulţi dintre maramureşeni sunt nevoiţi, din
necesitatea deaşi putea câştiga un codru de pâine
să ia drumul pribegiei. Astfel începând de primă­
vara, femeile pleacă în diferite colţuri ale Transil­
vaniei, la seceriş sau prăşit, iar bărbaţii la exploata­
rea lemnului astfel incât în frumoasele comune ma­
ramureşene nu mai zăreşti vara decât câţiva bătrâni
şi „coconi" (copii), care mai înviorează monotonia
satului. D?şi pribegesc atât de mult în căutarea celor
necesare hranei familiei, totuşi mizeria îi stăpâneşte
peste tot,
Pentru evidenţierea standardului de vieaţăsunt
interesante de menţionat următoarele date publicate
de dr Marina. Albiturie
„Din cele 365 de zile ale anului, 83 sunt
ţăranului
înscrise cu roşu în calendar, (dumineci şi sărbători).
In acestea maramureşanul, adânc religios, nu lucrează. maramureţan
G a z e t a Ilustrată - 1Q3Q. N o , Q - I O 103

printr'o organizare mo­ lui. Toate aceste schim­


dernă, pe toate planu­ bări în vieaţa economică
rile vieţii săteşti. Deci a Maramureşului, făcută
se impune să se încad­ sub auspiciile statului ar
reze economiei moderne, ridica acest ţinut la un
folosind toate mijloacele nivel de înflorire putând
ştiinţifice întrucât aşe­ să figureze printre cele
zarea rurală nu poate mai bogate provincii ale
rămâne in afară de Ţărei. — Deci sub forma
această lege fundamen­ unei concluziuni, putem
tală a secolului nostru. conchide că Maramu­
Tot astfel şi în ex­ reşul, ţinut muntos, cu
ploatarea vitelor se im­ rendemente agricole mi­
pune o raţionalizare nime, are în schimb
care va consta nu nu­ alte bogăţii, care printr'o
mai în selecţionarea ra­ raţionalizare s'ar putea
sială a lor ci şi într'o asigura prosperitatea
Ţăran din Săpânţa preparare superioară economică acestei po- M a r a c u r ă s a n c ă d.'n Sarasău

a derivatelor laptelui şi pulalaţiuni. Nu mai pu­


prin înfinţarea de cooperative pentru comerciali­ ţin adevărat este şi alt fapt că. dacă grija statului se
zarea laptelui, ca cele din Elveţia. Franţa şi Olanda. va îndrepta spre a ridica economiceşte acest ţinut,
Pentru aceasta se mai impune şi o raţionalizare în în acelaş timp se impune ca oamenii de ştiinţă să
exploatarea păşunilor şi a fantelor, lăsându-se la o studieze cât mai detailat trecutul glorios al acestei
parte sistemele populaţii, care se
primitive, nera- evidenţiază atât
ţionale. de bine în ele­
Un alt ram de mentele culturei
gospodărie, care materiale şi spi­
merită să fie în­ rituale, începutu­
curajat este po- rile s'au făcut
măritul, pentru prin înfinţarea
cultura cărora sar unui muzeu et­
impune înfinţarea nografic la Sighet,
de pepinerii, care datorită priceperii
să poată pune la destoinicului Prof.
dispoziţia popu­ Gh. Vornicu. în
laţiei pomii nece­ care se reoglin-
sari. Rentabilita­ deşte întreg tre­
tea acestor cul­ cutul acestui ţinut.
turi am văzut o Prin organiza­
mai sus şi după rea ştiinţifică a
preconizările in­ secţiilor; pâcură-
ginerului Hodiş, rit, în care se
dacă sar planta poate remarca
un număr de întreg utilajul le­
2.000 000 pomi, gat de vieaţa pas­
de câţi are ne- torală, apoi al sec­
voe Maramureşul, ţiei obiectelor cas­
într'o perioadă de nice, industriei cas­
mai mulţi ani, ar nice precum şi a
rezulta un venit celei bisericeşti,
foarte mare. Ap­ are meritul dea
reciind numai la înfăţişa nu numai
3 lei kgr. de me­ tradiţionalismul
re, din vânzarea acestei populaţi-
producţiei acelor uni. in ce pii
pomi, ar rezulta veste manifesta­
un venit de rea lor spirituală
300 000 000 lei şi materială, ci
anual (Hodiş) dea servi ca un
Tot astfel şi în laborator de cer­
alte direcţii s'ar cetări ştiinţifice.
putea face înbu- Valoarea ştiin­
nătăţiri ridicarea ţifică acestui mu­
comerţului, in­ zeu este atât de
dustriei şi chiar în sugestiv redată
direcţia tursimu- obiecte de ţesut prin cele câteva
Fâţoaie (faţă de masă de lână)
Covor, poartă data 1834, din biserica din Borşa

Ţolar (scoarţă, covor maramureşan, numit „unda apei")


G a z e t a I l u s t r a t ă - 1Q3Q. N o . 0 — I O 105

RÂNDURI SCRISE, CU OCAZIA CONGRESULUI PROFESORILOR DE PECTUOASĂ FAŢĂ DE TRECUT — VA ÎNTREBA CU MIRARE, CUM
GEOGRAFIE ŢINUT LA SIGHET, DE CĂTRE DL. Prof. S. DE S'A ÎNCEPUT ATÂT DE TÂRZIU ACEASTĂ OPERĂ PROFUND
Mehedinţi: CULTURALĂ ? ACEI URMAŞI VOR POMENI, CU ADÂNCĂ RE­
„INAUGURAREA MUZEULUI ETNOGRAFIC MARAMUREŞAN CUNOŞTINŢĂ NUMELE TUTUROR, CELOR CE AU SPRIJINIT PE
A FOST UN MOMENT UNIC ÎN DESVOLTAREA CONGRESULUI CULEGĂTORUL CEL VREDNIC AL DOCUMENTELOR ETNOGRAFICE
PROFESORILOR DE GEOGRAFIE DIN ROMÂNIA. DIN MARAMUREŞ, ŞI VOR OSÂNDI FĂRĂ NICI O CRUŢARE PE
ŞI PENTRU OAMENII DE ŞTIINŢĂ, ŞI PENTRU EDUCA­ CEI CE VOR FI RĂMAS NEPĂSĂTORI ÎN ACEST GREU MOMENT
TORII, CARE SE SILESC SĂ ÎNTEMEIEZE O TRADIŢIE PEDAGOGICĂ AL VIEŢII POPOIULUI NOSTRU . . ."
ÎN LEGĂTURĂ CU EXPERIENŢA PROPRIE A POPORULUI NOSTRU, ŞI ACUM SE PUNE ÎNTREBAREA, DACĂ ŢARA LUI
CREAREA ACESTUI MUZEU ESTE O OPERĂ DE REALĂ ÎNSEM­ DRAGOŞ POATE FI SALVATĂ ? RĂSPUNSUL ESTE AFIRMATIV
NĂTATE. TOCMAI ÎN CLIPA, CÂND VIAŢA ORIGINALĂ A NEA­ ŞI CA DOVADĂ CĂ ACEST ŢINUT POATE FI SALVAT SUNT, ÎN
MULUI ROMÂNESC ESTE PE CALE DE RISIPIRE, UN PROFESOR AFARĂ DE CONDIŢIUNILE GEOGRAFICE, SOCIALE ŞI ECONOMICE,
CU PIETATE FAŢĂ DE TRECUT A ÎNCEPUT A CULEGE RĂMĂ- MAI ESTE ŞI ELEMENTUL UMAN CARE PRIN PUTEREA SA DE
ŞIŢILE CELEI MAI CARACTERISTICE DIN ACEST ŢINUT ATÂT DE MUNCĂ, CALITĂŢILE SALE ARTISTICE, CONSERVATIVISMUL SĂU
ARHAIC. PRECUM ŞI PRIN VITALITATEA SA, ESTE SINGURA CHEZĂŞIE,
GENERAŢIA RISIPITOARE DE AZI nu POATE PREŢUI CĂ MARAMUREŞUL ARE TOT DREPTUL SĂ FIE SALVAT CA
CUM SE CUVINE OPERA ÎNCEPUTĂ ÎN SIGHET CUFUNDAT ÎNTR'ADEVĂR SĂ POATE SERVI CA UN MODEL DE MUNCĂ
SUB ATÂTEA ALUVIUNI ETEROGENE. VA veni ÎNSĂ TIMPUL,
;
ŞI ORGANIZARE SSLEMATICĂ, RIDICÂNDU-1 LA UN VIITOR
CÂND O GENERAŢIE CREATOARE — ŞI PRIN URMARE RES­ FERICIT, DE MÂNDRIE NAŢIONALĂ.

B I B L I O G R A F I E
L ' AGRICULTURE EN ROUMANIE. AL­ AGRICOLĂ A MARAMUREŞULUI. BUL. METEOROLOGIC CTNTRAL AL RO­
BUM STATISTIQUE, PUBLIE Â L'OCCA- SOC. REG. ROM. DE GEOGRAFIE, MÂNIEI).
SION DU X L V - E CONG'ES INTERNA­ TOM. X L I , BUCUREŞTI, 1926. BUNEA AUG DR., ISTORIA ROMÂNI­
ŢIONAL D'AGRICULTURE. MINISTERE DE BERGHEANU V . , STAREA SOCIALĂ ŞI LOR PÂNĂ LA 1382.
RAGRICULTURE ET DES DOMAINES. ECONOMICĂ A MARAMUREŞULUI. PA­
B U D TIT, POEZII POPULARE DIN MA­
BUCAREST. 1929. GINI AGRARE ŞI SOCIALE. REV. BILU­
RAMUREŞ. BUCUREŞTI, TIP. i908,
;
ALTH A . , E N AUSFLUG IN DIE MAR- NARĂ, AN. I V , NR. 9 ŞI 12, 15
IN 8, 86 P. (ACADEMIA ROMÂNĂ.
MAROSCHER KARPATHEN. I V , 1927.
DIN VIAŢA POPORULUI ROMÂN. CU­
ANALELE ASOCIAŢIUNII PENTRU CUL­ B E Z D E K JOZSEF, A MÂNUAROSI HA- LEGERI ŞI STUDII).
TURA POPORULUI ROMÂN DIN MARA­ VASOKRÖL. FÖLDRAJZI KÖZL. VOL.
CĂLUGĂRU ECATERINA, ŢINUTUL MA­
MUREŞ. GHERLA, TIP. AURORA, X X X I I (1905), PAG. 343—350.
1906, ÎN 8°. 263 P. RAMUREŞULUI (TEZĂ DE LICENŢĂ.
BICHIGEAN G , SOARELE ŞI LUNA
ARHIVA INST. DE GEOGRAFIE CLUJ,
ANTONESCU GH., CONTRIBUŢIUNI LA (JUD. MARAMUREŞ). IN CONVORBIRI
STUDIUL DISTRIBUŢIEI GEOGRAFICE A LITERALE. AN. III, i929, P. 14—15. 1930, NR. 50).
CONIFERELOR DIN ROMÂNIA. BUCU­ BOGDAN-DUICĂ, MARAMUREŞUL ÎN L A CORTE ETHNOGRAPHIQUE DE LA
REŞTI, TIP. NAŢIONALĂ, 1926. ANUL 1812, CF. „RAMURI" AN. HONGRIE, 1773.
ARDEALUL, BANATUL, CRIŞANA ŞI MA­ X V I I I , NR. 26, PAG. 4 0 1 - 4 0 3 . CIPLE ALEXANDRU DR., MERMAROS
RAMUREŞUL. BUCUREŞTI, 1926. BUCUREŞTI. PÜSPÓKSÉG KÉRDÉSE.
BALINT A . , STUDIUL GEOLOGIC AL RE­ BONBARDI MIHAEL, TOPOGRAPHIA CIPLEA A L DR., DOCUMENTE PRI­
GIUNII ÎNTRE IZA ŞI CRISTALIN (TEZĂ MAGNI REGNI HUNGARIAE. VIENNAE, VITOARE LA EPISCOPIA DIN MARA­
DE LICENŢĂ, AIHIVA INSTIT. DE GEO­ 1750. MUREŞ. BUCUREŞTI, TIP. SOCEC,
LOGIE, CLUJ, 1935). BONBARDI MICHAEL, TOPOGRAPHIA... 1916. IN. 8°, 128 PAG. (ACADEMIA
BANKOS LORAND, VALEA VASERULUI HUNGARIAE... TUM ETIAM TRANSYL- ROMÂNĂ).
(TEZĂ DE LICENŢĂ. ARHIVA INSTITU­ VANIAE, VALACHIAE, MOLDAVIAE ETC. CIPLEA AL. DR., O DELIMITARE DE
TULUI DE GEOGRAFIE, CLUJ, 1937, VIENNAE AUSTRIAE. 1718. GRANIŢĂ ÎNTRE MARAMUREŞ ŞI DIST­
NR. 286). BÖCK I . V . , ADATOK AZ IZAVÖ'GYE RICTUL NĂSĂUDULUI. ARHIVA SO-
BĂDESCU IOAN, POEZII POPULARE DIN FELSÖSZAKASZA GEOL. VISSZA ISM. MEŞANĂ. NĂSĂUD, 1924, NO. 1,
PATRIA LUI DRAGOŞ (MARAMUREŞ). M K . F . X I . 1894. P 49-60.
IN CONVORBIRI LITERARE, BUCUREŞTI, BÖCK I . V . , DATEN ZUR KENNTNIS CIPLEA AL., POEZII POPULARE DIN
An. I V , NR. 2. P. 2 9 - 3 2 . DER GEOLOGISCHEN VERHÄLTNISSE IM MARAMUREŞ. IN: ANALELE ACA­
BÂRLEA I., CONTRIBUŢII LA ISTORIA OBEREN ABSCHNITT DES IZATALES DEMIEI ROMÂNE, MEMORIILE SEC­
MARAMUREŞULUI. SIGHET, 1 229. MIT BESONDERER BERÜCKSICHTIGUNG ŢIUNII LITERARE. TON. XXVIII,
BÂRLEA I., INSCRIPŢII DIN BISERICILE DER DORTIGEN PETROLEUM LÜHREN- BUCUREŞTI. 1906.
MARAMURĂŞULUI. (SUPLIMENT DIN DEN ABLAGERUNGEN. MITT. AUS D. CIPLEA ALEXANDRU, SITUAŢIA AC­
yol XVII). JAHRB. D. UNG. GEOL. ANST. B . TUALĂ A ROMÂNILOR DIN MARA­
BÂRLEA I., ÎNSEMNĂRI DIN BISERICILE X I . . 1897. MUREŞ. IN: UNIREA. BLAJ, AN. II,
MARAMUREŞENE. BREBAN C , CÂNTECUL LUI VĂLEMAR NR. 317.
BÂRLEA I., ZIARISTICA ROMÂNĂ ÎN (DIN IEUD—MARAMUREŞ). IN ; CIUPAGEA N., LA HOTARUL MARA­
MARAMUREŞ. ALMANAHUL PRESEI NEAMUL ROMÂNESC PENTRU POPOR. MUREŞULUI. ZIARUL ŞT. CALATĂ, 1929,
ROMÂNE. CLUJ, 1926; 186 PG. BUCUREŞTI, 1934. AN. X X I I , P. 184. X X X I I I , P. 3 7 2 - 3 7 4 (FIG.)
BENKO IOSEPHUS, TRANSILVANIA. BULETINUL LUNAR AL OBSERVAŢIUNILOR COBĂLCESCU— ZAPALOWICS, SCHIŢĂ
TOM. I — I I . VINDEBONAE, 1778. METEOROLOGICE DIN ROMÂNIA. BU­ GEOLOGICĂ DESPRE CARPAŢII MA­
BERGHEANU V . , SITUAŢIA SOCIALĂ ŞI CUREŞTI, 1921—1939 (INSTITUTUL RAMUREŞULUI. BUCUREŞTI, 1889.
Csaplovics I. V., Gemälde von Georgeni Alex. I., Contribuţiuni des Neneska-Rückens in den
Ungarn. Pest, 1829. la păstoritul în Maramureş. Bu­ Marmaroscher Karpaten).
Csaplovics Iohan (von), Topo­ cureşti, 1936. Kräutner Th., Observations géo­
graphisch-Statistisches Arhiv des Gottlieb K. v. Windisch, Geo­ logiques et pétrographiques dans
Königreiches Ungarn, 1821, vol. I. graphie des Königreichs Ungarn. le massif cristaliin du Maramu­
Czoernig K. v., Ethnographie d. Fressburg 1780, vol, I—IL reş. Comptes rendus. Inst. GéoL
Oesterreichischen Monarchie. Hauer F. şi Stäche G., Geologie Roumain, vol. XXIII.
Wien, 1855. Siebenbürgens, Wien, 1863, Kräutner T h , Über ein Senon-
Derner dr., Un atlas din anul vorkommen bei Săcel in der
1749. Anuarul VI, al Liceului Hegyfoky K., Az esö Mârmaros-
ban, Földr. Közl. Vol. XXXVI, Marmarosch Verh. und Mitt. d.
„Dragoş Vodă". Sighetul Mar­ Sib. Verh f, Naturw. zu Her-
matici 1924—1925, p. 3 - 8 . pag. 280—294.
Hetényi K , Mâramaros vârmegye mannstatdt. B. 83/84, 1933/934,
Dermer I. dr., Note de geografie egyet. leirâsa. Sibiu.
economică şi date statistice asupra Hodinka Antal, A munkâcsi gör. Kräutner Theodor dr., Das Kri­
judeţului Maramureş. Bui Soc. szert. püspökseg okmânytâra I. stalline Massiv von Rodna (Ost­
Reg. Rom. de Geografie, Tom. I. voi. 1458—1715 (Arhiva epis­ karpathen). Sonderabdruck aus
XLVI, 1927, Buc. 1927, pag. copiei de rit grecesc din Mun­ „Anuarul Institutului Geologie
167—172. kâcsi, vol. I. 1458—1715). al României,,, vol. XIX. Bucu­
Doboşi Cornel, Valea Izei. (Teză Hurmuzaki (Eudoxîu de), Do­ reşti, 1938.
de licenţă. Arhiva Instit, de cumente. Ediţia Academiei Ro­ Kremnitzky Amand, A märama-
Geografie, Cluj, 1930, Nr. 59). mâne publ. de Hurmuzaki, E. maros vârmegyei bânyâszat, ko-
Dobrescu Aurel dr., Legea Densuşianu, N. lorga, Bucureşti hâszat és földtan. Budapest, 1901.
agrară pentru Transilvania,Banat, 1891—1914, în—4. Kreckwitz Georg, Richtige Be­
Crişana şi Maramureş cu îndru­ Ilea Vasile dr., Oraşul Sighet. schreibung des gantzen Köni­
mări şi desluşiri Ed. IL Complec­ Sociologie Românească, An. IV, greiches Hungarn. Frankfurt und
tată. Sibiu, „Foaia Poporului", Nr. 1—3, Ian.—Martie, 1939, Nürnberg, 1685.
1922 in-16°. 232 p. + indice pag. 48—59. Ksiazkiewicz M., Sokolowski S.,
+ tabele sinoptice. (Bibi. Par­ Iorga N., Scrisori şi inscripţii arde­ Remarques sur la géologie de
tidului Naţional Român, No. 2). lene şi maramureşenel—II (Studii montagnes de Czywcyn Roczn.
Dracopol Lucia, Prin Valea Vi- şi documente, XII—XIII), Bucu­ Pol. Tow. Geol. T. X, Krakow
şeului. (Pasteluri maramureşene) reşti, 1906, în—b°. 1934.
Ziar. Şt. Călăt. 1929, XXXIII, Iorga N., L'art populaire en Rou­ Kubijovyc VI., La répartition des
p. 733—734, (fig). manie. Paris, 1923. cultures et des hommes dans les
Drăgan Nicolae, Românii în veacul Iorga N., Istoria Românilor din Carpathes du Nord. Bratislava,
IX—XIV, pe baza toponimiei şi Ardeal şi Ungaria până la miş­ 1932 (text ceh, rezumat francez).
a onomasticei. Bucureşti, Impri­ carea lui Horia 1784. Kubijovyc Vladimir, Păstoritul
meria Naţională, 1939, în 8, 683 p. Iorga N., Ceva despre Episcopul în Maramureş. Bulet. Soc. Reg.
(Academia Română. Studii şi Maramureşan Iosif Stoica. Câteva Rom. de Geogr. 1934, LIII, p.
Cercetări, XXI). fragmente de vechi cazanii ro­ 215-293, 3h+p1. Tip. M. O.
Duică Bogdan, Românii şi Ovreii. mâneşti. Buc. Tip, Carol Göbl Impr. Naţ. Buc. 1935.
Bucureşti 1913. 1913 în—4°, 14 p. 1 facs. (Acad. Laurian A. T., Magazin istoric.
Erdödi Béla, Kirândulâs Mârma- Rom). Tom. III, p. 173.
rosba. Földr. Közl. An. 1874 Indicatorul statistic al satelor şi Lecca O. G., Dicţionar istoric,
(vol. II), p. 424—435. unităţilor administrative din Ro­ arheologic şi geografic al Româ­
Exemplar doctrinae semestri al­ mânia, cuprinzând rezultatul re­ niei. Editura Universul, Bucu­
tero în Regio majori gymnasio censământului general al popu­ reşti, 1937.
Szigethano Marmatiae .. . tradi- laţiei din 29 Dec. 1930, Bucu­ Lenghel-Izanu Petre, Alimentaţie
tae, M. Karolini, 1779. reşti 1932. şi îmbrăcămintea în Bârsana,
Fejér K , Codex dipi. IX. p. 426. Industria ş' bogăţiile din Ardeal Maramureş. In : Sociologie Ro­
Fekete Ludwig-Blatny Tibor, şi Banat. Tip. C. Românească, mânească, Anul III, Nr. 4—6,
Die Verbreitung der forslich Cluj, 1927. Aprilie—Iunie. 1939, p. 271—
wichtigen Bäume und Sträucher Jalea I., Ardealul, Banatul, Cri­ 275,
im Ungarischen Staate. 2 Bände, şana, Maramureşul şi Bucovina Lipszky loannes, Mappa genera­
Selmeczbânya 1913—1914. Bul. Soc. Reg. Rom. de Geogr. lis regni Hungariae partiumque
Fényes Elek, Magy. orszâgnak 1920. Bucureşti, 1921. adnexarum. Pesthini, 1805.
és a hozzâ kapcsolt tartomânyok- Kiepert H., Carte ethnographique Lipszky loannes, Mappa genera­
nak mostani âllapotja stat. és de l'Autriche-Hongrie et des lis regni Hungariae partiumque
geog. tekintetben, Pest, 1839. régions habitée pa les Ro­ adnexarum. Pesthini, 1806, Scara
Fényes Elek, Magyar orszäg geo- mains, 1876. 1:649, 477.
graphiai szótara, Pest, 1851. Kondracky Jerzy, Karpaty Mar- Lipszky loannes, Repertorium
Fichtel Iohann Ehrenreich, Ge­ maroskie, Krakow, 1938, 15 pag. locorum objectorumque în XII
schichte des Steinsalzes im Gross­ -f- hărţi -f- fot. tabulis. Mappa regnorum Hun­
fürstenthum Siebenbürgen. Nürn­ Kondracky Jerzy, O zlodowace- gariae etc. Budae, 1808. Pars
berg, 1780. niu pasma Nieneski w. Karpa- I-II.
Gazeta Maramureşană. Ziar cul­ tach Marmoroskich. Przegl. Lipszky loannes, General-Charte
turală. Sighet, 1920—1926, Anii Geogr. T. XIV Warszawa 1935, des Königreichs Ungarn mit Ein-
I-VII. 7 pag, (Über die Vergletscherung schluss von Sibenbürgen und
G a z e t a Ilustrată - 1 0 3 9 . N o . 0—10 1 0 7

Croatien und den angrenzenden hatârvidekeinek földrajzi leirâsa. (Extras din : Lucrările Institutului
Theilen von Osterreich, Mähren, Kolozsvâr, 1904. de Geografie al Univ. din. Cluj,
Gaiizien, xVloldau u. s. w. Wien Meruţiu V., Munţii Rodnei. Bulet. 1928—1929, vol. IV, p. 183-203).
und Pesth, 1812. Scara 1:576 000. Soc. Reg. Rom. de Geografie, Morariu T., Noui contribuţiuni la
Lupaş I , Din trecutul românilor Bucureşti, 1906, An. XXVII, Nr. păstori tul EvreilorMaramureşeni.
maramurăşeni. Graiul Românesc, 2, p. 39—142. Sibiu, Tip. Vestemean, 1934.
An. I, 1927, Bucureşti. Meruţiu V., Judeţele din Ardeal (Extras din „Stâna", Sibiu, 1934,
Magda Pâl, Magyarorszâgnak és şi din Maramureş până în Banat. An. I, Nr. 9 şi 10).
a hatâr vidékének statiszt. és Cluj. Tip. Ardealul, 1929. Morariu T., Vieaţa pastorală în
geograph. leirâsa. Pest, 1819. Meteş Ştefan, Vieaţa agrară, eco Munţii Rodnei. Bucureşti, 1937.
Magda P., Neueste stat. geogr. nomică a Românilor din Ardeal Tip Socec, 238 p.
Beschreibung des Königreichs şi Ungaria. Documente contem­ Morariu T., Obiceiuri, credinţe şi
Ungarn. Leipsig 1834. porane, vol. I. 1508—1820. Bu­ superstiţii legate de „focul viu".
Magyar Statisztikai Közleme- cureşti, 1921, Tip. „România Tip. Cartea Românească, Cluj,
nyek, Budapest, 1912. Nouă". 303 p. 1937. 19 p. + fig.
A Magyar korona Orszâgainak Meyer R., Bericht über morpho­ Morariu X , Contribuţiuni la ap­
mezögazdasagi Statisztikâja. El- logische Studien in den Ostkar- rinderea „Focului viu" în Ar­
sö rész. Magy, Stat. Közleme- pathen. Anuarul Institutului Geo­ deal, Maramureş şi Bucovina.
nyek uj folyam, XV k,, Buda­ logie al României, vol. XVII, (Extras din „Anuarul Arhivei
pest, 1897. 1936. de Folklor a Academiei Ro­
Mâramaros vârmegye térképe. Mihâlyi de Apşa, Ioan, Diplome mâne", IV, 1937, p. 229—237
Magy. Kir. Âllamnyomda. Bu­ maramureşene din secolul XIV + fig)
dapest, 1876. şi XV. Maramureş-Sighet, Tip. Moskovits Elisabeta, Plasa Iza.
Mâramaros vârmegye kozségi és Mayer şi Bergner, 1900, (Teză de licenţă. Arhiva Institu­
egyéb lakott helyei hivatalos Mihăilescu V., Congresul profe­ tului de Geografie, Cluj, 1936,
neveinek jegyzéke. sorilor de Geografie din Româ­ Nr. 273).
Mâramaros vârmegye torténete. nia. B. S. R. G. Buc. Tom. XLV, Mureşan Emilia, Tisa dela isvor
I kötet. Mâramaros Siget, 1900, p. 111—122 (Congresul s'a ţinut până la Slatina. (Teză de licenţă.
în-8°. la Sighet în 6—9 Septemvrie Arhiva Inst. Geografie Cluj, 1932,
Mâramaros vârmegye adôkozsé- 1926). Nr. 119).
geinek területe és katasztere Mihăilescu V,, O hartă a princi­ Nandriş Gr., Migraţiuni româneşti
tisztajövedelme, Budapest, 1914. palelor tipuri de aşezări rurale în Carpaţii Galiţieni. Graiul Ro­
Marin Ioan, ing., şi Dermer (Dr. 1.), din România B. S. R. G., 1927, mânesc, Nr. 5. Bucureşti 1927.
Maramureşul românesc. Studiu Bucureşti, 1937. Negoescu Crista N., Ardealul
geografic. Buc, 1933. Cartea Ro­ Mihăilescu Vintilă, Distribuţia nostru, Transilvania, Banat, Cri­
mânească S. A. în-8°, 195 p. tipurilor de sat din Maramureşul şana, Maramureşul din punct
(5 pl.) întreg. In: Buletinul Societăţii de vedere financiar. Buc Tip.
Marina Mihai dr., Maramureşul. Regale Române de Geografie, Gutemberg, 1919, în 8°, XI +
Necesităţi şi remedii. Colecţia Bucureşti, 1936, Tom. XLV, p. 590 p.
Secţiei de Studii şi documente 119. + 1 hartă Oros Elena, Regiunea Maramu­
al Ţinutului Someş, Nr. 1. Cluj. Mihăilescu V., Marile regiuni reşului : Plasa Şugatag. (Teză de
Tip. „Renaşterea", 1939. morfologice ale României. Bul. licenţă. Arhiva Instit. de Geog­
Martinovici C. şi N. Istrate, Dic­ Soc. Reg. Rom. de Geografie, rafie, Cluj, 1939, Nr. 366).
ţionarul Transilvaniei, Banatului vol. L, 1931, Bucureşti, 1932. Osvodă Vasile C , Reforma ag­
şi celorlalte ţinuturi alipite, Cluj, Moldovan S. şi Togan N., Dic­ rară pentru Transilvania, Banat,
1921. ţionarul numirilor de localităţi Crişana şi Maramureş. Buc. Tip.
Martonne Emm., Essay de syn­ cu proporaţiune română din Un­ Cartea de Aur, 1921, în-8°60p.
thèse morphologique des Car- garia, Bucureşti, 1915, Paget I., Ungarn und Siebenbür­
pathes. Acad. Des Sciences. C. Moldovan Silvestru şi Togan gen. Leipzig, 1845
R. 194, Nr. 14. 1932, p. 1177. Nicolaie, Dicţionarul numirilor Papahagi Tache, Graiul şi Folk-
Martonne Emm., Essai de carte de localităţi cu proporţiunea ro­ lorul Maramureşului. (Texte :
ethnographique des Pays rou­ mână din Transilvania, Banat, Muzică populară; Apendice 5
mains. Annales de Géographie Crişana şi Maramureş, întocmit Toponimie, Onomastică, Glosar).
Nr. 158, Paris, 1920, pp. 85—88. din încredinţarea Âsociaţiunii Academia Română. Din vieaţa
Martonne Emm., Rézultates scien­ pentru literatura română si cul­ poporului român, XXXIII, Bu­
tifiques des excursions géogra­ tura poporului român. Ed. II. cureşti, 1925, 240 pg., 1 hartă,
phiques de l'Institut de géogra­ Sibiu, Ţip. Libertatea-Orăştie, XXII planşe.
phie de l'Université de Cluj en 1919, în-8°, 271 p. Papp Ladislau, Transportul lem­
1921. Lucrările Institutului de Moldovan V. dr., Vizitaţia ca­ nelor pe apă şi uscat, Bucureşti,
Geografie al Univ. Cluj, vol. I. nonică în Maramureş, Sighet, 1923.
1922. 1913. Partsch Sebastian, Der östliche
Mazere N., Harta etnografică a Monier Fr. v., Karte der Ver- Teil von Siebenbürgen. Wien,
Transilvaniei, Iaşi, 1909. theilung der Bevölkerung Oes­ 1808.
Mehedinţi S., Le pays et le peu­ terreich Ungarns, Wien, 1886. Pâsztor Lajos, A rutenek lete-
ple Roumain. Bucureşti, 1927. Morariu T., Câteva contribuţiuni lepülesi viszonya es epitkezesök
Meruţiu V., Bukovina herczegség la oieritul Evreilor maramureşeni. kulturgeografiai szempontböl.
és Besztercze-Naszôd megyék Cluj, Tip. Ardealul, 1930, p, 19. Pax dr., Grundzüge der Pflan-
zenverbreitung iu den Karpaten. nal de i'Academie de Sciences T u r d a Teodor,Plasa Sighet. (Teză
Bd. I, Leipzig, 1898, Bd. II, de Cracovie 1912, pag. 130— de licenţă. Arhiva Institutului
1908. 263, + fig„ + hărţi. de Geografie, Cluj, 1938, Nr.315).
Păcăţianu. T e o d o r V . , Jertfele S i e g m e t h K a r l , Reiseskizzen aus Ţ e p o s u E . dr. şi P u ş c a r i u V . ,
Românilor din Ardeal, Banat, der Marmaros. Magy. Karpat România balneară şi turistică.
Crişana, Sătmar şi Maramurăş, Egyesület XIII. Rec. în Földr. Bucureşti, 1932.
aduse în războiul mondial. Si­ Közl. vol. X, pag. 268. Ţ e p o s u E . d r . şi C â m p e a n u L,
biu, Tip, Arhidiecezane, 1923, Simionescu I., Forme arhaice în Apele minerale şi staţiunile
în 8°, 2b p. Bibi, Astra Nr. 7. viaţa poporului român. Viaţa balneo-climatice din Ardeal, cu
P e t r a n u C o r i o l a n dr., Muzeele Românească, 1924. cele din Vechiul Regat, Buco­
din Transilvanie, Banat, Crişana vina şi Basarabia. Editura „Viaţa
S i m i o n e s c u I , Oraşe din Româ­ Românească", 1921.
şi Maramureş. Buc. Tip. Cartea nia, Ediţia 111 a, Editura Cartea
Românească, 1922, în-8°, 227 p. Românească, Bucureşti, 1936. U h l i g V., Bau un Bild der Kar­
(1 pl. + 1 h.) pathen, Wien, 1903.
Philippson M., Neueste Ge­ S i m i o n e s c u I , Ţara noastră. Na­ U r b i n i c i M . A . , Provinces d'ori-
schichte des Jüdisches Volkes, tură. Oameni. Muncă, Bucureşti, gine roumaine. Valachie, Mol-
vol. 1. Fundaţia pentru Literatură şi davie, Bukovine, Transylvanie,
Poezi poporane din M a r a m u r e ş . Artă „Regele Carol II", 1938. Bessarabie. Seconde partie.
In : „Şezătoarea", vol. XIX, p. 581 pag., + fot., + fig , + hărţi. V e r e s s A n d r e i dr., Bibliografia
33—37, 4 9 - 5 2 , 73—75, Bucu­ S c h e r h a u î e r A l b i n , Şvabii săt­ Română—Ungară. Românii în li­
reşti. 1923. mărenii din Maramureş (In: teratura ungară şi Ungurii în
Pop M , Românii din Cehoslovacia, Transilvania, Banatul, Crişana, literatura română (1473—1780;
Graiul Românesc, Bucureşti, Maramureşul. 1929, vol. I. pag. 1781—1838). Fundaţia „Regele
1929, An. IU, Nr, 1, p. 6—10. 649—659 + fig. Ferdinand 1", Bucureşti, Cartea
P o p I r i n a , Valea Mara. (Teză de Schmuzer I. A . Hartă 1:310.000, Românească, 1931, vol. I. 365 p.
licenţă. Arhiva Instit. de Geo­ Chalcoy Univ. Vien. Anno 1725. vol. II, 396 pag-
grafie, Cluj 1932, Nr. 127J. (Kriegsarchiv, Wien, Kartenab­ V o r n i c u G h . , Organizaţia muncii
P o p p N i c u M . , In escursie prin teilung B. IX, J. 63;:). ţăranului maramurăşan. Sighet,
Nordul României. Bul. Soc. Reg. Szabo O r e s z t d r , A magyar 1926, 240 pag. (Din viaţa popo­
Rom. de Geografie, Bucureşti. oroszokröl. rului român, voi. 33).
19^8, Tom. XLVII, p. 3 9 3 - 4 u 5 . S z e r g e l y i Iosif, Aclimatizarea vi­ V o r n i c u G h . , O caracterizare ge­
telor de rasă biună în judeţul
P o r c i u s F l o r i a n , Flora din fostulu nerală a Maramureşului. Bul.
districtu românescu alu Năseu- Maramureş. Teză.Bucureşti 1928. Soc. Reg. Rom. de Geografie,
dului în Transilvania. Bucureşti, S z i l â g y i l s t v â n , Mâramaros vâr- Tom. XLVI, 1927, Buc, p. 162—
1885 megye egyetemes leirâsa, Buda­ 167.
Posewits T e o d o r , Umgebung von pest. 1821. în 8°. vol. 111,3629 p. Vornicu G h , Muzeul etnografic
Mâramaros Sziget, Budapest T a ş i d e a n u Ş t , Urme despre voi­ din Sighet. Bul. Soc. Reg. Rom,
1894. vozii români în judeţul Sătmar de Geografie, Tom. XLVI, 1927,
P r o b l e m a asanării datoriilor agri­ în veacul al Xlll-lea. In: Cultura Buc, p. 172—175.
cole din Transilvania, Banat, Creştină, Blaj, 1921, An. X, p. Vornicu G h , Maramureşul şi Mu­
Crişana şi Maramureş. Cluj. Tip. 226-229. zeul maramurăşan. Le Mara­
Cartea Românească 1932, în— T a ş i d e a n u Şt., Villa olachales în mureş Roumain et son Mussee
8°, 73 p. (2 pl.). judeţele Beregh, Maramureş şi ethnographique. (Resume). Luc­
R e l i S. dr., Biserica ortodoxă ro­ Ungh, în veacul XlV-lea. In: rările Institutului de Geografie,
mână din Maramureş în vremu­ Cultura Creştină, Blaj, 1928, 1928—1929, vol. IV, p. 352—
rile trecute, Cernăuţi. Tip. Mi­ An. X. pag. 265—270. 382, + 10 pl.
tropolitul Silvestru, 1938 în—8°, T e p î e n h a r t losif, Basinul Vişeului. Vornicu Gh., Maramureşul. Bu­
255 p. (Teză de licenţă. Arhiva Instit. cureşti, Cartea Românească, 1929,
R e i c h e r s d o r f G., Chorographia de Geografie, Cluj, 1935, Nr. 224). în 8°, 31 pag. Biblioteca Cunoş-
Transylvaniae, Viennae 1550 T i m i ş A u r e l i a , Plasa Vişeu. (Teză tinţi folositoare, Seria C, Nr. 24.
R o n a S. F r a u n h o f e r L., Die de licenţă. Arhiva Instit. de Geo­ Z a p a l o v i c z H . , Eine Geologische
Temperaturverhältnisse von Un­ grafie, Cluj, 1935, nr. 213). Skizze des östlichen Theiles d.
garn. Budapest, 1904, T i m o n S a m u e l , Imago antiquae Pokutisch Marmaroscher Grenz­
R o t m a n D., Exploatarea petroli­ Hungariae. Cassoviae, 1733. karpathen, lahrb. d. Geol. R. A.
feră dela Săcelu (Maramureş). T i m o n S a m u e l , Imago Antiqae Wien, 1886. Bd. 36.
An. Min. Rom. vol. V. Hungariae, Posonii, 1759. Z a p a l o w i c z H u g o , Roslinna szata
Salzer M . , Reisebilder aus Sie­ T i t z e E . dr., Einige Notizen aus gor Pokcko-Marmaroskich, Spr.
benbürgen. Hermannstadr — Si­ dem nordöstlichen Ungarn, Ver- Kom, Fizjogr. Krakow, 1889.
biu, 1860 handl. der k. u. k, Geol. Reich- Z a p a l o w i c z H u g o , Okres lodowy
S a w i c k i L u d o m i r , Wadrowski anst. Wien, 1885. w Karpatach r/okucho-Marma-
Pasterskie w Karpatach, I. Spr. T r a n s i l v a n i a , B a n a t u l , Crişana, roskich, Kosmos, T. XXXVI,
2. posiedzen Tow. Nauk, War- M a r a m u r e ş u l , 1918—1928 Vol. Lwow, 1912.
szawa, 1911. I—II. Buc. Cultura Naţională Z a p a l o w i c z H u g o , Ze strefy ros-
S a w i c k i L., Die glazialen Züge 1929, în-8°, 7 5 6 - 1 3 2 0 p. ünnosci karpackiej VII, Kosmos,
der Rodnaer Alpen und der T r a u t h F., Ein Beitrag zur Kennt­ XXXVII, Lwöw, 1912.
nördlich davon befinlichen Ge­ nis des Östkarpatischen Gninge- Z a p a l o w i c z H u g o , Dyluwjalno-
biete, Mitt. d. geograph. Ges. birges. Mitt. d. geol. Ges. Wien. lodwy okres w Karpatach Po-
Wien, 1911. Bd. III, 1910. kucko-Marmaroskich i w Pata-
S a w i c k i L . dr., Morphologie Sie­ T r e u e n i e l d I . L e n k v o n , Sieben­ gonji, Kosmos T. XXXVII, Lwow,
benbürgens. Bulletin Internatio­ bürgens-Lexikon, Wien, 1839. 1913.
G a z e t a i l u s t r a t ă - 1 9 3 9 . No. 9—10 109

C R O N I C A L I T E R A R A
o A R Ţ i

Dr.MthaiMarina, „Maramureşul". capitolelor este suficient să amintim mai de seamă pe Menandra şi


Necesităţi şi remedii. Colecţia că în comerţ, populaţia româ­ Difil, care la rândul lui au in­
Secţiei de Studii şi Documen­ nească este reprezentată abia cu fluenţat comedia latină şi în spe­
tare — Ţinutul Someş. Tipografia 3°/o încât din 1145 prăvălii, ro­ cial pe Terentica. Din aceste pe­
„Renaşterea", Cluj, 1939, în-8°, mânii abia au 38, iar restul se rioade cea mai puţin studiată e
120 pag., 14 fot., 1 hartă, 1 grafic. află în mâinile minorităţilor. cea mijlocie, pentru motivul bine­
Pentru toate aceste realităţi atât cuvântat că n'avem din ea, spre
In cadrul Secţiei de Studii şi de crude, în care se află Mara­ deosebire de celelalte 2 epoci mai
Documentare al Ţinutului Someş, mureşul, Dl. Marina propune o bine reprezentate, decât prea pu­
Dl. Dr. M. Marina a publicat o serie de remedii, bine documen­ ţine fragmente. E firesc atunci ca
lucrare de o reală valoare ştiinţi­ tate. Dsa preconizează înlocuirea reconstituirea acestei comedie de
fică. Dsa, un adânc cunoscător al unor culturi ca deex al porumbu­ mijloc, căreia, s'a contestat chiar
problemelor maramureşene, fiind lui cu cartofi, care ar da un ran­ până şi numirea, să fie foarte di­
născut chiar pe acele meleaguri, dament superior. Apoi o raţionali­ ficilă. Iată de ce cei mai mulţi cerce­
prin studierea factorilor fisici, mai zare a exploatării vitelor, o cul­ tători şi au îndreptat privirea
puţin, apoi mai detailat cei sociali tură mai intensă a pomiculturei, asupra celorlalte două epoci, şi
şi economici, reuşeşte să stabi­ care ar necesita un ajutor mai numai puţin au zăbovit asupra
lească, cărui fapt se datoreşte si­ efectiv, prin băncile populare, şi comediei zise medii. Câteva lucrări
tuaţia de mizerie a Maramureşului. prin toate acestea economia Ma­ în acest sens au apărut în marile
Din numeroasele capitole care le ramureşului ar putea fi mult red­ ţări occidentale, se pare însă că în
înşiră, se observă cum autorul ur­ resată, ridicându-se la un viitor Italia, după cum constată pe te­
măreşte fenomenele până la finali­ fericit populaţia acestui judeţ. renuri si ilustrul denizat italian
tatea lor. Plin de date statistice Am putea înşira din interesanta Romagaoli, studiul acestei epoci
interesante sunt capitolele: pădu­ lucrare a Dl. Dr. Marina multe fusese neglijate. Iată de ce trebue
rile, agricultură, în care se re­ cifre importante, care ne pre­ să salutăm cu satisfacţie apariţia
marcă reaua administrare şi ex­ zintă situaţia atât de precară lucrării Dlui Domenico Fedele,
ploatare al acestor bunuri. Astfel acestui judeţ, dar credem că nu care încearcă să umple în parte
pădurile, care ocupă o suprafaţă este locul să mai insistăm asupra această lacună. Din marele număr
de 149 617 hectare, în afară de lor, deoarece într'un studiu critic, de reprezentanţi ai comediei medii
cele exploatate de Stat prin publicat de noi, întitulat: „Ţara Ma­ Domnia sa alege pe trei mari rep-
C. A. P. S., cele mai multe sunt ramureşului în lumina literaturii rezentatori: Antifane, Alexis şi
în mâ'nile Evreilor. Dintr'un total ştiinţifice", în afară de consultarea şi Anaxandride, pentrucă studiind per­
de 26 ferăstree, două sunt ale câtorva altor lucrări care s'au sonalitatea şi fragmentele rămase
C. A. P. S.-ului, trei proprietăţi ocupat de această provincie, am de la ei, să ne reconstituim, cât e
ale Românilor, iar restul ale Ev­ insistat în special asupra lucrării cu putinţă, imaginea acelui gen de
reilor (p. 15). D-sale reproducând multe dintre comedie, aşa de gustată şi aşa de
interesantele date ce ni le înfă­ caracteristică pentru vremea în
Acelaş regres se observă şi în ţişează. care a apărut (veacul al IV. a.
exploatarea agricolă, din analiza Chr.) Traducerile autorului, care
căror cifre rezultă că de ex. pro­ Nu putem să încheiem această n'are pretenţia de a fi poet, sunt
ducţia porumbului se ridică abia dare de seamă fără a face urarea, clare, conştiincioase, dispoziţia
la 7.8 quintale la hectar, ceea ce ca Serviciul de Studii şi Docu­ materialului e luminoasă, biblio­
reprezintă un minim faţă de alte mentări al Ţinutului Someş să grafia, dacă nu completă, e de
regiuni, unde această cultură va­ aplice acelaşi sistem de cercetare, cea mai bună calitate. Ar fi fost,
riază între 11.3—21.9 quintale la preconizat de Di. Marina, şi în poate, bine ca autorul să nu se
hectar (p. 27). alte ţinuturi de oarece prin aceste mulţumească numai cu studiul
cercetări nu numai că s'ar putea celor trei poeţi amintiţi, ci să mă­
Creşterea vitelor, care ar putea reoglindi situaţia reală a unor
forma o importantă resursă de regiuni, dar în acelaşi timp ar pu­ rească, pe cât posibil, lista lor.
venit pentru populaţie, este dea- tea servi ca isvoare de inspiraţie Astfel imaginea realizată ar fi fost
semeni făcută iraţional, astfel încât pentru reformele mari pe care mai completă. Dar să nădăjduim
cei care câştigă din această ex­ oamenii noştri de stat le preco­ că autorul va continua şi că acest
ploatare nu este populaţia proprie­ nizează. volum, ce se înfăţişează în o haină
M. sobră şi elegantă, nu e decât un
tară de vite, ci Evreii, care de
cele mai adeseori realizează în început promiţător. St. B.
Domenico Fedele: La com-
timpul unui sezon de vară. din media greca nel periodo attico
exploatarea turmelor, 150 000— di mezzo, 1938 Reggio Calabria,
180 000 lei, pânăcând populaţia recensie de St. Bezdechi. Comedia
românească proprietară de vite, vechilor Eleni, al cărei reprezen­ J u c a ţ i cu încredere la
abia 70-80 lei (p. 77). tant cel mai genial a fost Aristofan,
Tot astfel şi în ce priveşte in­ (comedia lui, Plutus sau Bogăţia Loteria de Stat
dustrializarea produselor lactate, a fost de curând jucată la Bucu­
exploatarea păşunilor, pomicul- reşti, la Teatrul „Muncă şi Voe COLECTURA OFICIALA
turei precum şi a comerţului, si­ bună") se împarte în 3 epoci: Sediul Central:
tuaţiei sanitare şi a analfabetismului cea veche, din care face parte
se remarcă un mare regres. Pentru şi autorul susnumit, cea medie şi Cluj, Str. Regina Măria 46.
a nu insista asupra tuturor cea nouă având ca reprezentant
» araiU = 3 8 3 7 7 s s % Bl -fcepaz-aJia. popu2aiieL j3e ntuUonaălă/i ciupi- dalde
x Srtdinl = 3S9oK « %
x, ss E3 statistice ale tt^tureiMu-izn'zui-esj>e anul ¿338,
T a b l o u despre numirile de comune din Ţ a r a M a r a m u r e ş u l u i :

Numirea Românească Locui­ între­


Gospo­
1
Maghiară
Numirea 6 e r m a n ă Plasa Clădiri prin­
Actuală Veche
2
tori *) dării deri
Bârsana Bârsana Barczânfalva Şugatag 3590 848 793 45
Berbeşti Berbeşti B a r d fai v a Şugatag 2285 534 485 31
Bistra Bistra Bistra Vişeu 952 198 203 21
Bocicoiel Băşcoiul mic, Bocicoel Kisbocskó Iza 1197 279 258 5
Bocicoiul Mare B a ş c o i u l rnare Nagybocskó Sighet 781 193 164 33
Borşa Borşa Borsa Vişeu 11206 2291 2444 157
Botiza Botiza Batiza Iza 2048 444 425 21
Breb Brebu Bréb Şugatag 1679 311 389 19
Budeşti Budeşti Budfalva Şugatag 2662 619 580 45
Călineşti Călineşti Felsökalinfalva Şugatag 1828 461 425 23
Câmpulung la Tisa Câmpulung Hosszumezö Sighet 2835 606 603 46
Corneşti Corneşti Somosfalva Şugatag 524 132 121 3
Coştiui Coştiui Ronaszék Sighet 1112 340 305 14
Crăceşti Crăceşti Kracsfalva Şugatag 1202 303 264 16
Crăciuneşti Crăciuneşti Tiszakaräcsonyfalva Sighet 1864 362 357 53
Cuhea Cuhea Izakonyha Iza 2180 477 478 23
Deseşti Deseşti Desze Şugatag 1181 291 259 16
Dragomireşti Dragomireşti Dragomérfalva Iza 3161 752 721 55
Fereşti Fereşti Fejérfalva Şugatag 445 108 94 7
Giuleşti Giuleşti Mâragyulafalva Şugatag 1947 486 444 20
Glod Glod Glod Iza 1016 238 236 22
Hărniceşti Hărniceşti Hernécs Şugatag 777 186 169 7
Hoteni Hoteni Hotinka Şugatag 384 88 81 1
Iapa (Sud urh. Solie!) Iapa Kabolapatak Sighet 2145 452 444 43
leud Jeud Jód Iza 2816 672 631 34
Leordina Leordina Leordina Vişeu 2212 490 490 19
Lunca la Tisa Lunca, Lonca Lonka Sighet 1141 257 250 5
Moisei Moişei Majszin Vişeu 5225 1017 1034 64
Năneşti Năneşti Nânfalva Şugatag 870 215 198 7
Ocnaşugatag Ocna Şugatag Aknasugatag Şugatag 1579 436 361 33
Onceşti Onceşti Väncsfalva Şugatag 1568 373 335 15
Petrova Petrova Petrova Vişeu 4295 973 901 43
Poienile de sub Munte Poienile de sub Munte Havasmezö Vişeu 5525 1130 1081 50
Poienile Glodului Poieni Sajomezö Iza 1090 277 254 10
Remeţi Rămeţi Pälosremete Sighet 1568 334 332 19
Repedea Repedea Oroszkö Vişeu 1761 385 362 23
Rona de Jos R o n a de Jos Alsóróna Sighet 2758 590 571 21
Rona de Sus Rona de Sus Felsörona Sighet 2929 682 641 20
Rozavlea Rozalea Rozâvlya Iza 3179 696 672 36
Ruscova Ruscova Visóoroszi Vişeu 3188 679 680 43
Săcel Săcel Izaszacsal Iza 3565 781 720 41
Satşugatag Şugatag Falusugatag Şugatag 1250 301 283 15
Sălişteade Sus Sălişte Felsö Szelistye Iza 3635 845 751 43
Săpânţa Săpânţa Szaploncza Sighet 3758 774 793 44
Sârbi Sârbi Szerfalva Şugatag 1074 247 238 10
Sărăsău Sărăsău Szarvaszó Sighet 1572 316 304 11
Sighet Sighet Märmarossziget 25539 3510 5235 466
Şieu Săieu Sajó Iza 1745 384 365 22
Slătioara Slătiuca Izasópatak Iza 772 205 185 18
Strâmtura Strâmtura Szurdok Iza 3492 792 746 31
Teceul Mic Teceul Huţa Tecsö — Huta Sighet 977 253 224 10
Vad Vad Farkasrév Şugatag 2132 469 479 29
Valea Porcului Valea Porcului Disznópataka Şugatag 561 132 120 3
Valea Vişeului Valea Vişeului Vissovölgy Vişeu 982 188 186 5
Văleni Văleni Mikolapatak Şugatag 1310 315 293 24
Vîrîşmort Virişmort Tiszaveresmart Sighet 934 196 184 12
Vişeul de Jos Vişeul de J o s Alsóvisó Vişeu 4841 992 971 28
Vişeul de Mijloc Vişeul d e Mijloc Kozépvisó Vişeu 2387 512 466 13
Vişeul de Sus Vişeul de Sus Felsöviso Vişeu 10919 2085 2293 217
162158 | 33502 34371 2210
*) Datele statistice sunt luate din „Indicatorul statistic al satelor şi unităţilor administrative din România". Re­
censământul general al populaţiei din 29 Decemvrie 1930. Bucureşti 1932.
Staţiunile balneare ş i balneo-climatice m a i importante din M a r a m u r e ş * )

Numele Comunicaţia Stabilimente


s t a ţ i unei Natura apelor Sezon situaţia geografică balneare Locuinţe

Staţiunea balneară pe versantul


de nord al Muntelui Gutaiu
Ape sulfata te 15/V— (748 m. alt). La 4—5 km de Instalaţie bal­ In casele
Breb calcice 15/9 satul Breb şi la 11 km de gara neară modernă ţăranilor
Şugatag (Şugatag—Sighet 18
km., 1 h. Va tren mx.)

Staţiune balneară pe Valea Vi-


şeului (664 m. alt) la 2 km de
Gara Borşa. Isvoarele minerale
se află răspândite în 3 locuri:
Borşa-Gura, Fântânei, Borşa-
Handal şi Jgheburele. Sunt si­ Instalaţie bal­
Borşa Ape feruginoase 1/VI— tuate la 2 km Borşa-Handal şi neară primitivă
7 km Borşa, Gura Fântânei de cu 20 caşi de In satul Borşa
si carbogazoase 31/V1II
comuna Borşa. Tot aici se mai lemn
află isvoare de ape minerale
„borviz" în Borşa-Poeni, Borşa-
Repedea sub muntele Bârjaba)
la 150 m. de şoseaua Borşa-
Iacobeni.

Ape cloruroso- Staţiune balneară în regiune Instaţaţie bal­ In casele ţăra­


Botiza dice si ferugi­ — deluroasă (500 m alt) la 31 neară foartă nilor
noase km de Vişeul de Jos modesta
Staţiune balneară la 21 km de
Costiui Ape sàrate 1/VII— Sighet gara Costiui în regiune Exploatate In casele ţăra­
31 /VII de dealuri 450 m. alt. nilor

Staţiune balneară în Valea Ti­


1/VI— sei (300 m. alt) corn. Crăciu­ Stabiliment bal- In comuna Cră­
Crăciuneşti Ape sulfatate 30/IX neşti la 2 km de gara Băcio- balnear modest ciuneşti.
iul Mare-Carpiniş.
Staţiune balneară pe Valea Izei
la jum. de km de satul Drago­
Ape cloruroso- 1/VI— mireşti (la 12 km de Vişăul de Instalaţiune bal­ La locuitorii din
Dragomireşti dice sulfatate 30/IX Jos). Izvoare minerale sunt si­ neară modestă Dragomireşti
tuate la locul numit „Râtul Pă-
curei".

Un stabiliment La ţăranii din


Staţiune balneară în regiune balnear cu 10 Ieud şi Drago­
Ieud Ape sulfatate 1/VI— deluroasă (420 m. alt) la 20
30/IX căzi, băi calde mireşti (4—5
km de gara Vişăul de Jos. şi cu nămol km)

Ape cloruroso- 1/VI— Staţiune balneo climatică la Instalaţiuni mo­


Ocna Şugatag dice concentrate 20 km sud de Sighet, 490 m. deste. Lacuri să­ In casele
15/IX ţăranilor
alt. rate
Ape cloruroso- Staţiune balneară încojurată de
dice carboga­ 15/VI— pădure (527 m. alt) la 3—5 Instalaţiuni pt. In Vişeul de
Valea Vinului 15/IX km de Vişeul de Mijloc, gara băi reci şi calde Mijloc
zoase
Vişeul de Sus.
Staţiune balneară la 32 km de
Ape ferugionoa- 1/VII— Vişeul de Sus. Drumul dela In casele ţăra­
Şuligul
se bicarbonate 31/VIII Vişeul de Sus la Şuligul se face Instalaţie pri­ nilor
pe valea Râului până la afluen- mitivă
tul Şuligul. Alt. 861 m.

*) Supliment la „Gazeta Ilustrată" No. 9—10—1939. Stabilimente balneare, foarte importante, se mai află la Să­
pânţa, Onceşti, Văleni, Teceul Mic (Huta) etc.
HARTA FIZICA POLITICAECONOMICAszBALJMARĂ.
! A
TĂRII MARAMUIlESirZUr
3
' intocmiltLde:
TIBÈRWMORARII!
„ Scara :

Legenda :
t@) Reşedinţa* Judeţului. Gdri şi Aalte a. fi.
© Reşedinţa, depiăşi i Funicular
• Comune, rurale A. Scnele de.joetrot
O Cătune 9? Mùi£ de Sare. in- exploatare
ss. Şosele naţionale. O Afasiise d e scuce
" judeţene + Siaiiimi 6 alne ottimati ce Plasele,
— " vicinale O haln&are T Şiş/vet
Drumuri na/urate Zăcăminte, de
CSI mine.re.ccri li Sugala^
k Cale/hratăi Twrsnaéd, ® JLpe minerale- Miza.
» " îngustă. W Vzsetc
• •• Limite de _piasă
S'a pus în vigoare

Un nou plan de tragere


cu şanse extraordinare pentru jucători, des-
fiinţându-se s e r i i l e duble şi clasele şi s'a
înfiinţat un sistem de l o t e r i e pe tranşe-

2 T R A G E R I î n l u n a N o e m v r i e 1939
Tranşa I-a la

15 N o e m v r i e
Tranşa H-a la

18 N o e m v r i e
Câştigul principal va fi de

LEI 8 MILIOANE
precum şi Zi. câştiguri de câte
Lei u n m i l i o n
Preţul unui sfert de loz este tot de Lei 200

Loteria, d e S t a i
Tipografia „Renaşterea" Cluj, Calea Regele Carol II, Nr. 7