Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Vișeu de Sus
Vișeu de Sus
— Oraș —
Stemă
Vișeu de Sus
Poziția geografică
Țară România
Județ Maramureș
Localități componente
Guvernare
Suprafață
Altitudine 427 m.d.m.
Populație (2002)
[3]
Site: Primăria Orașului Vișeu de Sus
[4]
modifică
Vișeu de Sus (în maghiară Felsővisó, în germană Oberwischau) stațiune turistică de interes local, este un oraș
amplasat în NE județului Maramureș, in depresiunea intramontană a Țării Maramureșului, România.
Istorie
Orașul Vișeu de Sus, după cei mai mulți autori de monografii, este atestat documentar din 2 februarie 1365. Această
primă menționare a Vișeului ca localitate apare în diploma regelui maghiar Ludovic de Anjou. După alți autori,
localitatea este atestată din anul 1549, cu denumirea de „Vișeul Nou” sau „Între Râuri”, fiind situată la confluența
celor două râuri – nume întâlnit până la începutul secolului XX.
În anul 1373 se marchează hotarul Vișeului cu Borșa, în anul 1385 apare Vișeul inferior (de Jos). Anul 1453 este
anul în care Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei și guvernatorul Ungariei, dăruiește Vișeul celor 3 cnezi
Ștefan, Petru Mândru și Nan (Nașcu) cât și fraților lor.
Evoluția actualului oraș începe după anul 1770, când se înființează la Vișeu și Borșa centre forestiere cu muncitori –
coloniști țipțeri – din Zips, aduși la Vișeu din ordinul împăratului Iosif al II – lea al Austriei.
În anul 1143 la Vișeu de Sus se stabilesc mineri din Saxonia și înființează exploatări de minereuri. În anul 1773 se
înființează la Vișeu un centru de exploatare forestieră, colonizat cu șvabi din Zips.
În 1775 se stabilesc la Vișeu familii germane venite din Austria (Salzburg și Tirol). Între anii 1776 – 1794 vin primii
coloniști din Salzkammergut. În 1778 sosesc alte 25 de familii din Gmunden, majoritatea cu mulți copii. În anul
1780 se fac primele construcții de către cei sosiți, cum ar fi: prima moară în partea de est a orașului; începe
construcția digului mai sus de Măcârlău, dig care va fi terminat în 1784, an în care alte familii din zona Bavariei se
stabilesc la Vișeu de Sus.
În anul 1788 se înființează școala elementară a vistieriei din Vișeu de Sus, iar în 1790 se construiește stăvilarul de la
Făina și se înființează parohia romano – catolică la Vișeu. În 1798 se deschide prima școală generală. Activitatea
țipțerilor se materializează și prin prima fabrică de cherestea (construită în anul 1809), prin magazinul statal
(depozit) construit în 1817. În perioada 1809 – 1810 se populează și se formează cartierul Țipțerai.
Vișeu de Sus 3
Numărul populației de origine germană și austriacă a crescut permanent, după cum rezultă din documente. La
recensământul din 1977 sunt consemnați 3430 de germani în orașul Vișeu. Aduși la Vișeu ca muncitori forestieri în
primul rând, chiar dacă primii veniți lucrau ca muncitori în exploatări miniere, între țipțeri și stat exista o înțelegere,
un regulament de serviciu, cu efectul unui contract de muncă. De la vârsta adolescenței – 14 ani – băieții își
începeau munca în pădure. Pe Valea Vaserului, țipțerii plantau molid, aveau grijă de pepiniere, defrișau păduri,
trimiteau plute pe apă la vale până la Sighet, Vișeu și Borșa, construiau plute pe apă, construiau drumuri și poduri de
lemn. La muncile mai ușoare ajutau și femeile. Cea mai grea și murdară muncă era tăierea pădurii și curățirea
trunchiurilor de molid, iar cea mai tentantă pentru bărbați era plutăritul.
Dat fiind timpul foarte îndelungat pe care muncitorul trebuia să-l petreacă în pădure, întemeierea unei așezări pe
Valea Vaserului a apărut ca o necesitate. Așezarea de pe Vaser reprezintă cea mai strânsă legătură cu istoria și cu
tradiția actualilor țipțeri. În acest spațiu al Văii Vaserului își au originea povestirile țipțerilor, personaje fantastice –
fata pădurii, omul alb, piticul pădurii.
Poveștile acestei etnii și amintirile bătrânilor, ca și documentele stau mărturie despre o viață grea, primitivă a acestor
oameni în trecut. După anul 1868 maghiarizarea forțată i-a afectat mult pe țipțeri, unii fiind nevoiți la acea vreme
să-și schimbe numele cu altele de rezonanță maghiară. Cu românii, țipțerii au trăit în înțelegere, fiind uniți, între
altele, și datorită sărăciei, nivelului scăzut de trai și persecuțiilor stăpânirii străine.
În Vișeu de Sus, exploatarea lemnului are o
vechime care se confundă cu vechimea
orașului. Chiar și legenda spune că în urmă
cu poate mai mult de o mie de ani un tată și
cu fiul său s-au dus să taie lemne din pădure.
Nefericirea a făcut ca un lemn să-l lovească
mortal pe fiu. În memoria fiului său, tatăl a
construit pe acest loc o biserică. În jurul
bisericii s-au făcut mai apoi case și astfel
capătă contur o așezare umană care s-a
numit, la început, „Între Râuri”, pentru că se
întindea între râul Vișeu și Vaser, iar apoi i
s-a spus Vișeu de Sus.
Vişeu de Sus în Harta Iosefină a Maramureșului, 1782-1785
Odată cu venirea coloniștilor germani se
intensifică exploatarea pădurilor. Tot mai atractive devin aceste meserii care aduceau un oarecare venit și un alt
statut social locuitorilor, pe lângă vechea lor ocupație de crescători de animale.
Lemnele erau tăiate de sus cu topoarele, „corhănite” pe jgheaburi cu apă la vale, adunate în stăvilare la Măcârlău și
Făina, iar de aici, formate în plute, erau duse pe apa Vaserului și mai departe pe Tisa. Multe din obiceiurile
coloniștilor țipțeri au fost preluate și de români. La pădure se lucra toată săptămâna, numai sâmbăta se cobora la
vale, uneori pentru cei ce locuiau departe, perioada de lucru se prelungea la 2–3 luni. Butinarii (lucrătorii forestieri)
dormeau în cabane numite „finlandeze”, aveau focul în mijloc, iar paturile erau aranjate radial pentru a se putea
încălzi mai ușor și pentru a-și usca hainele pe timp de iarnă. Astăzi de pe Valea Vaserului lemnul se transportă pe
cale ferată îngustă.
Vișeu de Sus 4
Geografie
Orașul se află situat la confluența a două râuri, Vișeu și Vaser, la o altitudine de 427 m deasupra nivelului mării,
având latitudinea nordică 47 grade și 43 minute și longitudinea estică de 24 grade și 25 minute, având înfățișarea
caracteristică orașelor de munte. Se învecinează la NNE cu munții Maramureșului și Republica Ucraina, la SE cu
Munții Rodnei și are ca vecini comunele Moisei în partea de SE și Vișeu de Jos în partea de V și Poienile de sub
Munte în partea de NV.
Conform datelor primite de la Birourile Urbanism și Amenajare Teritorială și Agricol, suprafața orașului Vișeu de
Sus este de 44.306 ha, din care:
• Teritoriu administrativ (ha) : 44.306 - al 2-lea oras ca suprafata din Romania!
• Cuprins în intravilan (ha): 1.487,28
• Suprafață agricolă (ha): 4,7
• Suprafață neagricolă (ha): 42.814,02
Din punct de vedere juridic majoritatea terenurilor au fost retrocedate foștilor proprietari, iar proprietarii care nu au
fost despăgubiți în natură au fost despăgubiți în bani.
Relief
Privit în ansamblu, relieful zonei este montan, format dintr-o depresiune înconjurată de dealuri. De altfel, acesta este
energic cu pante înclinate, văi adânci și înguste, cu dealuri cu înălțimi ce variază între 400 și 1.042 m (vârful lui
Dan). Acestea sunt constituite din roci dure cu alternanțe de argile și șisturi bituminoase.
Dintre toate elementele peisagistice, relieful are contribuția cea mai importantă la alcătuirea cumulului general de
motivații turistice.
Pentru turismul actual, existența reliefului montan larg răspândit și diversificat ca structură și fizionomie, înseamnă
satisfacerea a cel puțin două cerințe: agrementul și refacerea fizico-psihică. Relieful este resursă de prim ordin pentru
orice regiune turistică, prin rolul de suport al celorlalte elemente ale cadrului natural și antropic. Varietatea
morfologică a elementelor reliefului, asociată frumuseții peisagistice, evidențiază obiective cu valoare deosebită.
Valea Vaserului este cel mai atractiv traseu turistic al Munților Maramureș, un defileu săpat în masa șisturilor
cristaline, separând pe stânga câteva masive cristaline: Prislopașul (1201 m), Grebeni (1594 m)- între Novăț și
Novicioru, Novicioru (1452 m). Sunt prezente crestele și dyk-urile porfiroide. În nord-est, între Vaserul Superior și
graniță, se află o serie de culmi de 1300–1500 m, desprinse dintr-o creastă unitară pe care merge granița, situată la
1500–1700 m, numită Culmea Ștevioara. La nord de cotul Vaserului, între văile Făina și Botizu, se află muntele
Șuligu (1688 m). Culmea Toroiaga se extinde de la Vaser până la Valea Țâșlei. Este dominată de eruptiv neogen și
cristalin. Masivul principal îl formează Vârful Toroiaga (1930 m), prelungit în est cu Piciorul Caprei (1804 m) și în
nord cu Vârful Țiganului (1736 m).
Hidrografie și climă
Râul Vișeu își are izvorul sub pasul Prislop, la 1414m altitudine și se varsă în Tisa lângă localitatea Valea Vișeului la
circa 330 m altitudine. Drenează un bazin hidrografic cu o suprafață de 1606 km 2 , desfășurat între Munții
Maramureșului în est și Munții Rodnei în sud. Vișeul are o lungime de 80km și până la Borșa-Moisei, se mai
numește și Cisla sau Vișeuț. În zona de izvor are o pantă mare, de 20–50 m/km. După pătrunderea în Depresiunea
Maramureș își croiește o vale largă cu îngustări locale. Bazinul hidrografic al Vișeului este dezvoltat, în cea mai
mare parte a sa, în zona montană 67%, care îi asigură o densitate mare a rețelei hidrografice și o scurgere specifică
dintre cele mei ridicate din țară. Datorită precipitațiilor abundente, peste 1000 mm, densitatea rețelei hidrografice are
valori de 0,7-1 km/km 2.
În avale de Moisei, bazinul Vișeului devine puternic asimetric, dezvoltându-se cu precădere pe dreapta. Râul Vaser
izvorăște din Munții Maramureșului, se formează din izvorul Boului și izvorul Munceii Albi. Are 62 km lungime,
Vișeu de Sus 5
este cel mai important afluent al Vișeului cu debit mai mare decât acesta. Vaserul trece peste linia marilor înălțimi
dintre Pietrosul Maramureșului și Toroiaga. Drenează o suprafață de 422 km 2,are o lungime de 42 km și un debit
mediu de 9 mc/s.
Ape minerale
Valoarea deosebită a acestor bogății naturale este dată de marea diversitate calitativă și cantitativă a mineralizațiilor,
precum și de calitățile terapeutice (curative). Apele minerale, datorită compoziției chimice complexe, sunt factori
curativi naturali cu o deosebită importanță terapeutică. Apele cu conținut de substanțe minerale și bioxid de carbon
sunt ape cu un ridicat nivel terapeutic. Izvoarele minerale din zonă au rezultat în urma unei intense circulații a
soluțiilor hidrotermale nu numai în rocile eruptive ci și în masa rocilor cristaline și a rocilor sedimentare eocene.
În zona Munților Maramureșului au fost identificate în peste 20 de puncte: pe Vaser, la Făina, Șuligu, Glimboaca,
Novăț, etc. Dintre acestea se remarcă izvorul Șuligu, care are o mineralizație totală de 9,8/l și 2,3 g/l CO2.
Mai multe izvoare minerale cu ape feruginoase se găsesc în zona orașului Vișeu de Sus și pe Valea Vinului.
Izvoarele minerale de pe Valea Vinului și în special izvorul cunoscut sub numele de „Gulaci”, au o mineralizație de
12,7 g/l și o concentrație de 2,26 g/l CO2,. Ele pot fi utilizate cu succes pentru îmbuteliere cât și în scop balnear (au
mai fost băi și acum 30-40 de ani), prin amenajări locale.
În cadrul unității depresionare a Maramureșului, de origine tectonică, de baraj vulcanic și de eroziune diferențială și
complexă sub aspectul formațiunilor geologice care o compun, există numeroase surse de ape minerale – clorosodice
și bicarbonatate, clorosodice – sulfuroase – carbogazoase.
Datorită existenței unei aureole mofetice care înconjoară erupțiunile neogene ale Munților Oaș – Gutâi – Țibleș –
Toroiaga, apele subterane sărate, bicarbonatate și sulfuroase din diversele formațiuni limitrofe eruptivului au preluat
și caracter carbogazos, prin dizolvarea bioxidului de carbon liber de origine mofetică.
Aria de răspândire a apelor minerale cu conținut de bioxid de carbon liber, coincide în general cu extinderea
formațiunilor eruptive aparținând lanțului vulcanic neogen Oaș – Gutâi – Țibleș și a masivului eruptiv izolat
Toroiaga, bioxidul de carbon liber din aceste ape fiind legat de manifestările post-vulcanice ale eruptivului neogen.
Faună și floră
Vegetația constituie un element important al cadrului natural, cât și un factor de atracție turistică. Varietatea formelor
de relief, particularitățile elementelor climatice, hidrologice ca și natura diferită a rocilor, sunt elemente care au
determinat un fond vegetal bogat și variat în Munții Maramureșului. În funcție de relief și altitudine în Munții
Maramureșului pot fi identificate următoarele etaje de vegetație:
• etajul colinar;
• etajul montan cu trei subetaje de vegetație:
• montan inferior;
• montan mijlociu;
• montan superior.
• etajul subalpin;
• etajul alpin.
Flora și vegetația reprezintă un interes și o importanță deosebită din mai multe puncte de vedere. Din punct de
vedere economic, amintim importanța furajeră, meliferă, medicinală, alimentară, decorativă, etc. Dintre speciile
alimentare, culinare, amintim: frăguțe, mure, zmeură, soc, cireș pădureț, ciuperci comestibile. Dintre planetele
medicinale, amintim: Betula pendula, Crataegus monogyna, Betonica officinalis, Pinus mugo. Unele plante sunt
folosite pentru conținutul lor aromatic. Dintre acestea amintim: Carum carvi, Funingirus communis, Mentha s.p.,
Oxalis acetosella.
Vișeu de Sus 6
Pajiștile sunt folosite ca fânețe de o singură coasă, pe altitudini mai mari, și de două coase pe coline joase. În zonele
de pajiști înalte se pășunează începând din primăvară până la toamnă.
Pescuitul în ape de munte este o îndeletnicire a pescarilor amatori care practică acest sport recreativ. În apele
curgătoare, în perioadele permise se pot pescui păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu, lipanul, cleanul, mreana, etc.
Pescuitul în apele interioare se practică din cele mai vechi timpuri, oferind pe lângă hrană omului și un mod plăcut
de recreere. Pentru revigorarea fondului piscicol grav afectat în ultimii ani din cauza braconajului și a deversării în
râuri a unor cantități de rumeguș de către micii întreprinzători (gatere) dar și alte substanțe toxice, se impune
intervenția de urgență prin repopularea râurilor cu puiet de salmonide (păstrăv și lipan), precum și igienizarea
râurilor din zonă. Râul Vaser se situează printre puținele râuri din țară care oferă pescarilor sportivi toată gama
practicii cu momeli artificiale, atât cu lanseta, folosind bula de apă și lingurița, îndeosebi de la Făina în jos, cât și cel
de finețe, cu muștele, prin biciuire mai ales de la Novăț în amonte. Începând cu anul 1960, lipanul s-a dezvoltat
rapid, zona lui extinzându-se, specia găsind condiții bune de dezvoltare și în amonte de barajul Măcârlău (6 km
amonte de Făina), unde a fost introdus pe cale artificială.
Resurse subterane
Sute de ani, pe Valea Vaserului oamenii exploatează lemnul pe care-l transportă cu ajutorul Mocăniței, singurul tren
cu aburi pe linie îngustă ce funcționează în Europa. Se știe ca maramureșenii sunt renumiți pentru meșteșugul de a
realiza case și biserici din lemn care durează sute de ani. Dar, exploatarea lemnului nu este singura activitate care au
desfășurat-o oamenii. Mineritul a fost până nu demult o activitate intens practicată. Și în ziua de azi se pot vedea
gurile de la minele ce exploatau minereuri complexe și uraniu.
Politică și administrație
Potrivit Anexei 1, din H.G. nr.410/1991 – privind
Stabilirea categoriei județelor, municipiilor și orașelor,
orașul Vișeu de Sus face parte din categoria a III-a a
orașelor cu locuitori între 10.001 și 30.000. Autoritățile
administrației publice prin care se realizează autonomia
locală sunt reprezentate de Consiliul Local, ca
autoritate deliberativă și de Primar, ca autoritate
executivă, acestea venind să rezolve treburile publice în
condițiile legii.
Partidul Democrat-Liberal 4
Integrare europeană
Ca să facă față rigorilor Uniunii Europene Primăria orașului Vișeu de Sus a înființat Biroul de Relații cu Publicul și
Integrare Europeană, care are drept misiune informarea cetățenilor cu privire la Uniunea Europeană, Politicile UE,
Moduri de finanțare, etc. Pentru informarea cetățenilor Primăria a pus bazele unei colaborări cu Delegația Comisiei
Europene în România, Centrul Infoeuropa, Fundația CDIMM, etc. În activitatea sa Biroul de Proiecte cu Finanțare
Europeana este sprijinit de către Biroul de Consiliere cu Cetățenii (BCC).
Începând cu anul 2006, primăria și Biroul de Consiliere cu Cetățenii au devenit membrii în cadrul Rețelei Naționale
de Multiplicatori de Informație Europeană.
Pe parcursul existenței Biroului de Relații cu Publicul și Integrare Europeană, transformat în 2008 prin hotarâre de
consiliu în Biroul de Specialitate pentru Derularea de Proiecte cu Finanțare Internațională și Integrare Europeană,
s-au pus bazele a numeroase proiecte de natură locală și regională și s-au pregătit studiile de fezabilitate pentru
proiectele de infrastructură.
Consiliul Local a aprobat în ședință lista proiectelor de infrastructură care se vor realiza în perioada 2007-2013 prin
intermediul Fondurilor Structurale puse la dispoziție de Uniunea Europeană. Aceste proiecte fac parte din
Centralizatorul Regional de Proiecte realizat de către Agenția de Dezvoltare Nord-Vest și Ministerul Integrării.
Demografie
La recensamantul din 2012* au fost inregistrati 14.239 lociutori.
• (*)datele oficiale inca nu au fost publicate.
La recensământul din 2002 au fost înregistrați 16.879 locuitori din care:
• români 14.878
• germani 1.114
• maghiari 530
• ucrainieni 274
• restul minorități
Principalele confesiuni cuprind:
• 14.102 ortodocși
• romano-catolici 1.884
• greco-catolici 605
• adventiști de ziua a șaptea 56
• reformați 76
• penticostali 42
• creștini după Evanghelie 40
• baptiști 33
Evoluția populației la recensăminte:
Vișeu de Sus 9
Economie
La Viseu de Sus s-au dezvoltat cateva ramuri industriale traditionale:
• Industria Exploatarii Lemnului - dezvoltata pe platforma fostului IFET.
• Industria Prelucrarii Lemnului - dezvoltata pe platforma fostei fabrici de cherestea sau a celei de mobila.
• Industria Farmaceutica - dezvoltata pe platforma fostului Tanin/Terapia (singura fabrica de morfina din cel de al
II-lea Razboi Mondial - aflata in conservare).
• Industria Constructiilor si a materialelor de constructie - dezvoltata pe platforma fostului TCM.
• Serviciile - Banci, Asigurari, Cabinete Medicale, Auto Service, Instalatii electrice si sanitare, Telecomunicatii,
Coafura si Cosmetica, Sport si Agrement, Gastronomie si Turism.
Turism
Obiective turistice
• Primaria, constr. stil baroc-clasic din sec. XIX
• Biserica ortodoxa " Sf.Nicolae", constr. stil bizantin, 1933-1937.
• Biserica romano-catolica "Sf. Ana", constr. neogotica, 1908-1912.
• Biserica greco-catolica "Maica Domnului", de lemn, stil maramuresan.
• Biserica ortodoxa (Bătrână)"Buna Vestire", stil neogotic, 1834.
• Mănăstirea "Nasterea Maicii Domnului", Valea Scradei,cu pelerinaj (prosesie) de Sf. Marie Mica.
• Bustul lui Nicolae Dunca.
• Muzeul de Istorie si Etnografie.
• Expoziția de fotografie istorica "Hiperboreea", la Biblioteca Oraseneasca.
• Casa-Muzeu "Elefant", ultima casa evreiasca traditionala din lemn.
Vișeu de Sus 10
Valea Vaserului
Aflată în partea estică a orașului Vișeu de Sus,
valea Vaserului are o lungime de circa 40 km.
Prin vale circulă „mocănița”, fiind și ultima din
România.
Linia ferată pe ecartament îngust (760 mm) a fost
construită între anii 1930—1933. Lungimea căii
ferate este de 56 kilometri. Cea mai înaltă
altitudine a liniei ferate este în zona Comanu
1.100 m, plecarea din Vișeu de Sus fiind la
altitudinea de 600 m. Trenul circulă în scopuri
industriale, pentru exploatarea lemnului și în
scopuri turistice. Vagoanele pentru turiști pot fi Mocăniță iarna
vagoane terasă sau vagoane de clasă. Există și
vagoane pentru materiale, platforme și lemn.
Trenurile turistice regulate, cu abur, circula in lunile mai-octombrie, pana la stația turistica Paltin. Trenurile charter
circula pe toata durata anului, destinatiile fiind la cerere sau la evenimentele culturale precum "Noptile Muzicale"
sau "Sărbătorile de Iarnă".
Valea Vinului
Valea Vinului este un loc de agrement foarte apreciat, aici aflându-se mai multe izvoare de apă minerală (numite de
localnici „borcut”) dar si un strand, cabane si pensiuni.
Un obiectiv natural de mare valoare îl reprezintă Valea Vaserului, care izvorăște din Muntele Ignătescu. Aceasta are
un mare potențial oferind componentele esențiale ale ambianței umane: peisaj, pământ, aer, apă, dar mai ales omenie.
Orașul are o poziție geografică situată la limita unor zone de interes turistic și intersecția unor trasee și circuite
turistice. Pe Valea Vaserului există turism încă de la începutul secolului XX. Importantă pentru Valea Vaserului este
mocănița, trenul cu aburi, care duce până la stația Cozia.
Vișeu de Sus 11
Cultură
Instituții de cultură
• Casa de Cultură Vișeu de Sus, cu ansamblul folcloric "Maramuresul".
• Muzeul de Istorie, Etnografie și Centrul de Meșteșuguri
• Biblioteca orășenească si Salonul Artelor.
• Asociatia cultural-turistica "Hiperboreea".
• Asociatia "Zipserverein Edelweiss",a tineretului german.
• Casa-muzeu "Elefant" - ultima casa evreiasca traditionala.
Festivaluri
• Festivalul folcloric "Armonii de Primăvară".
• Zilele orașului Vișeu de Sus.
• Festivalul Național se Satiră si Umor "Zâmbete în Prier".
• Întâlnirea Țipțerilor de pretutindeni "Zipsertreff".
• Serbarea Țipțerilor "Sus pe Valea Vaserului".
• Nopțile Muzicale de la Paltin, pe Valea Vaserului.
• Viflaimul de Crăciun.
• Făcliile de Sânziene.
Educație
Instituții de Învătământ
• Grădinița cu program normal nr. 3
• Grădinița cu program prelungit nr. 8
• Grădinița cu program prelungit nr. 1
• Școala Generala nr. 3 - Rădeasa
• Școala Generala nr. 5 - Valea Scradei
• Școala de Arte și Meserii nr. 7
• Școala de Arte și Meserii nr. 4 - Valea Pestilor
• Școala Speciala pentru copii cu dezabilități.
• Școala Sanitară Postliceala "Grigore Moisil"
• Liceul Teoretic "Gheorghe Pop de Basești"
• Grup Școlar Vișeu de Sus cu Școala Germană
Vișeu de Sus 12
Sport
• Stadionul Orășenesc BRADUL, unde se întâlnesc echipe de fotbal locale și din orașele sau satele învecinate.
• Sala Orășenească de Sport, cu tribună pentru spectatori, cu posibilitatea practicării sporturilor de echipă indoor
(volei, futsal, handbal, baschet, tenis, etc)
• Liceul Bogdan-Vodă din Vișeu de Sus are în curte o sală de sport unde se pot practica diverse sporturi precum:
volei, baschet, tenis de masă, gimnastică și alături, un teren de sport cu bitum.
• Terenuri de tenis, zgură, la Spitalul Orășenesc si la Complex Sportiv Gabriela.
• Teren sintetic de minifotbal la Complex Sportiv Gabriela.
• Ștrand cu bazin de înot si piscină pentru copii, pe Valea Vinului.
• Terenuri de sport cu suprafața de bitum se afla la Grădinița nr. 1 și la Grupul Școlar nr. 1.
Se pot aborda și o serie de sporturi extreme în zona aceasta:
• Motocross
• Off-road
• Zbor cu parapanta
• Ciclism
• Schi fond
• Echitație
• Rafting
• Mountain biking
Cazare
În Statiunea Turistica Vișeu de Sus există numeroase cabane si penisuni, dar și hoteluri, cum ar fi Hotel Brad, Hotel
Gabriela sau Hotel Tren Carpatia Expres.
Transport
Transport aerian
Pâna in anii 70, la Vișeu de Mijloc, pe Șes, exista un aerodrom pentru aviația utilitară si pentru cea sanitară -
Aviasan. Cel mai apropiat aeroport de Vișeu de Sus este cel de la Baia Mare. Pentru concedii sau curse
internaționale, vișeuanii folosesc si aeropoartele din Cluj Napoca sau Târgu Mureș.
Transport rutier
Vișeu de Sus este situat pe DN18, care face legătura între Sighetu Marmației și Vatra Dornei. Din Vișeu mai
pornește și DN17C care face legătura cu municipiul Bistrița.
Distanțele dintre Vișeu de Sus și celelalte orașe:
• Între Vișeu de Sus și Sighetu Marmației: 60 km
• Între Vișeu de Sus și Baia Mare: 120 km
• Între Vișeu de Sus și Borșa Complex Turistic: 36 km
• Între Vișeu de Sus și Satu-Mare: 189 km
• Între Vișeu de Sus și Cluj-Napoca: 170 km
• Între Vișeu de Sus și Vatra-Dornei: 94 km
Vișeu de Sus 13
Transport feroviar
Gara Vișeu de Jos este situată pe magistrala 400 a Căilor Ferate Române. De aici calea ferată continuă spre Nord la
Valea Vișeului, de unde continuă spre Ucraina și spre Sighetu Marmației. Iar spre Sud la Salva, de unde există
legături de cale ferată spre Cluj-Napoca si Suceava.
Etnografie
Vișeu de Sus face parte din regiunea etnografică Maramureș, regiune cunoscută pentru porțile de lemn, bisericile de
lemn, portul popular, tradiție și folclor.
În Vișeu există un Muzeu De Istorie și Etnografie, unde sunt expuse variate valori istorice, culturale, de port din
zona Vișeu de Sus. Un eveniment important îl reprezintă Hora la Prislop, organizată în fiecare an, în luna august, la
pasul Prislop.
În zonă se mai poate vizita:
Complexul țărănesc de la Ieud - cuprinde moară, piuă, vâltoare, război de țesut
• Atelierul de ceramică
Încercați și dumneavoastră să realizați un vas din lut……
• Ateliere de țesătorie
Veți vedea cum se obține pânză pendru diferite articole de îmbrăcăminte și nu numai.
• Atelierul meșterului popular Tulean Gheorghe
Tradiția lemnului este vie în Maramureș.
• Atelierul de prelucrat piei, meșterul Skurka Iosif
• Atelierul meșterului de obiecte religioase ortodoxe ucrainiene Beucă Ștefan.
MassMedia
• Un periodic, "Cronica Viseuana".
• Ziare: există corespondenți locali la ziarele Opinia (subredactie), Graiul Maramureșului cu perspective de
subredacție
• TV si radio: televiziunea prin cablu - nu prezintă emisiuni locale
Gradul de acoperire locala: televiziunea are aprox. 1.500 abonati
Obiective turistice
• Salonul artelor – în clădirea bibliotecii orășenești, cu lucrări ale artistilor plastici din Vișeu de Sus;
• Biserica Ortodoxă, construită între anii 1933 – 1937, ctitor preot Sebastian Sârcu; [5]
• Biserica romano – catolică, construită\ între anii 1912 – 1918, ctitor preot Schiller Carol, arhitect italian Maretti
Augustino. Prin construcție, prin sculpturile și picturile sale executate de către prestigiosi meseriași din Austria și
Italia, prin stilul neo-gotic, prin vechimea sa, intră în categoria monumentelor istorice și culturale ale
patrimoniului țării și Europei. De biserica romano – catolică mai apartine un cimitir cu aceeasi vechime, precum
și o capelă cu 4 morminte așezata pe râul Vaser (la Faină). Capela a fost ctitorită în anul 1900 de către
împărăteasa Elisabeta, purtând numele „Capela Sfânta Elisabeta”.
Vișeu de Sus 14
• Biserica greco – catolică, construită din lemn, cu hramul „Maica Îndurerata”. Clopotele aduse din Italia (unul de
168 kg, iar celălalt de 115 kg) au sunat pentru prima data în ziua de Paști în 1995.
• Biserica ortodoxa de pe Rădeasa;
• Biserica ortodoxa de pe Valea Râului;
• Mânastirea de pe Valea Scradei, cu pelerinaj (procesie) de Sf. Marie Mica, in 8 septembrie.
• Primăria – fosta vilă a marelui proprietar Pop Simon, construită între anii 1870-1890, în stil baroc;
• Biblioteca orășenească;
• Casa de cultură.
• Muzeul de istorie si etnografie al orașului și un centru de mesteșuguri tradiționale Orașul Vișeu de Sus prezintă
importanța turistica prin aerul ozonat, nepoluat, prin calitatea apelor minerale și prin arhitectura clădirilor
declarate monumente istorice. Prin poziție, punct de plecare către zone de interes turistic deosebit: Valea Vișeului,
Valea Vinului, Valea Izei, etc.
• Casa-muzeu "Elefant", ultima casa evreiasca de lemn traditionala, aflata in gara CFF.
• Gara CFF, unde se pot vedea diferitele garnituri de trenuri si locomotive cu aburi, punct de plecare in excursii cu
"Mocanita" pe Valea Vaserului.
Orașe înfrățite
• Fürstenfeld, Austria
• Zug, Elveția
• Verhovîna, Ucraina
• Staunton,Virginia, SUA
Oraşul Vişeu de Sus Fosta fabrică de mobilă Vişeu de Mijloc Dealul Botoaia
Vezi și
• Personalități din Vișeu de Sus
Note
[1] http:/ / toolserver. org/ ~geohack/ geohack. php?pagename=Vi%C8%99eu_de_Sus& params=47_43_N_24_25_E_type:city& language=ro
[2] x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
[3] http:/ / www. primariaviseu. info
[4] http:/ / en. wikipedia. org/ wiki/ Vi%C8%99eu_de_sus?action=edit& section=0
[5] http:/ / img. webme. com/ pic/ f/ friends87/ 201220082935. jpg
Bibliografie
• Între râuri – Ghid turistic și monografic despre Vișeu de Sus – (2001), editată de Fundația Pro-Vișeu, editura
Fundația Culturală Zestrea, Sighetu Marmației.
• Harta Oficială a Primăriei Orașului Vișeu de Sus - (2011), editată de Editura Cartografică Schubert & Franzke,
Cluj Napoca.
Legături externe
{{meta-casetăma |tip = conținut
Acest format va introduce articolele în categoria Pagini cu legături externe care nu îndeplinesc condițiile de
includere.
</noinclude>
• ro de en hu Harta orasului Viseu de Sus (http://viseudesus-city.map2web.eu)
• ro Pagina oficială a Primăriei Vișeu de Sus (http://www.primariaviseu.info/)
• ro Turismul în Vișeu (http://www.turismviseu.ro)
• ro Vișeul în cadrul Portalului Maramureș (http://www.viseu.mmnet.ro/turism.html)
• ro Portalul informativ al orasului Viseu de Sus (http://www.viseudesus.ro)
• de Zipser und Maramures (http://www.maramures.de/erste/zweite.html)
• de Zipser Sachsen Siedlung (http://www.maramures.de/2.Ebene/siedlung.html)
• ro CFF Viseu de Sus, site-ul oficial al Mocăniței (http://www.cffviseu.ro)
• ro Harta Turistică Valea Vaserului (http://www.muntiimaramuresului.ro/map/Harta_valea_Vaserului5.jpg)
• ro Cronica Viseuana (http://www.cronicaviseuana.ro)
• ro Călătorie în timp pe Valea Vaserului (http://babilontravel.net/jocul-de-a-vacanta/
calatorie-n-timp-pe-valea-vaserului/)
Sursele și contribuitorii articolelor 16
Licență
Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported
//creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/