Burlacu, Ocolul Domnesc Bacau

OCOLUL DOMNESC AL BACAUWI
(sec. XV-XVIII).
de GHEORGHE BURLACU
In toate timpurile, sistemul de organizare admiitistrativă a influ

enţat ramurile vieţii sociale, economice şi chiar culturale. De aceea,
considerăm deosebit de util un studiu despre Ocolul domnesc al Bacău
lui, studiu care va contribui la cunoaşterea mai aprofundată a istoriei
acestui oraş şi a imprejurimilor sale .
O serie de studii istorice generale din ultimii ani, au fost consa
crate problemei vechilor unităţi administrative ale Moldovei, ocoalele
domneşti 1• Un studiu special se ocupă de ocolul oraşului Suceava 2.
Ooolul dOIIUlesc al Bacăului este amintit, doar, In citeva lucrări ge
nerale. Constantin C. Giurescu citează patru sate : Bureşti, Tre!Jeli, Ra
domireşti şi Malurile 3 ; D. Ciurea menţionează un loc domnesc şi trei
sate : Buneşti, Radomireşti şi Trebeş ' ; H. H. Stahl, in treacăt, vorbeşte
de Ooolul Bacăului 5 ; N. GrigoraJi, de asemenea, aminteşte şi de Ocolul
Bacă ului 6_
E cunoscut faptul că cetăţile, curţile şi tîrgurile au jucat ·Un mare
rol in cristalizarea şi consolidarea administrativ-politică a vii toarei ţări
a Moldovei. In jurul lor şi in anumite condiţii istorico-sociale, după unii
V. Sava, in .Buletinul ,Uinţific al secţiunii de ştiinţe istorice. filozof�•

Cih�.
1 Aurel
şi economico-;luri<Uce", tom. IV, nr. 1-2 (1952), p. 71-97 ; c.
CIIJI'I!IIl,
in
Omagiu lui P. Constantinescu-laşi, Bucureşti, 1965, p. 268-272 ; D. in
�'!.cureşti,
.Anuarul Institutului de iBtorle şi arheologie A. D. Xenopol", II, 1965, laşi, p. 143-
235 ; Constantin c. Giurgescu, Tirgurl sau oraşe şi ldo11 ne, 1967,
p. 141-150, passi m ; I. D. Maria, In .Studii şi articole de istorie , IX. BUCIU
cetdţi mo �
reşti, 1967, p. 25--41 ; N. Grlgoraş, lnstl!ufil feudale din Moldova, l Organi

zarea de stat pin4 la mljlacul sec. al XVIII-lea, Bucureş�l, 1971, P· 18-40:
•
P8Sslm ; Hen.r:i H. Stahl. Studii de sociologie i8�4. Bucureşh, 1972, p. 190-234_
Gheorghe Sibechi, 1n ,.Studii ş1 ct�munlcciri", FOCŞIWli, 1979, p. 4&-59 ;_ .�tud li
mai vechi : Gh. Popov!d, In .convorbiri IUerare•, an XXV (1690-1691), ar. 12.
p.
p. 1 009--1023.
2 EmU 1. Ema.ndl, Ion .Suceava•, Anuarul Muzeului judetean, IV, 1977, 1 1&-130.
3 ConstanUn C. GIUI"EIICU, op. cit., p. 181.
4 D. C!urea, op. cit., p. 231.
5 Henrt H. Stahl, Controveroe de Istorie ooclal4 rom4neasc4, Bucureştl. 1969,
p. 141 ; ldam' Studii de sociologie lstorlc4, ��uc:urettJ. 1972, P. 229.
N. Grlgoraş, z,..tltuţll feudale din Moldol>a, l Organi.z<U"ea de stat pin4 la mij
locul see. al XVIII-lea, Bucureşti, 1971, P. 23.
8
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
GHEORGHE BURLACU
30
autorl, _s-ar �· organ•zat

. . · ocoalele considerate formaţiuni moştenite, pre-
statale ' . Alt• auton c
ons•"deră �ă ocolul ar fi apărut mai tirzi.u' din
iniţiativă domnească �. . . · · ·a1
Ocoale1e do eşti au fost
unităţi admuustrati v-tentori e form ate
ataŞate de domftt- �-tit:guil _ �1:,\li];L:a;au eurţi
(d -mrte
dm. _ c
�� l!- lor ,
en�u -· Importanţa atun cCdn.d , prin resun;ele lor
i:
an u militare , puteau susţine puterea cen trală.
·
işi ţese .•s. na cu o parte din •s.tona
�-
econ omice, um · to · ·
Ocolul domnesc al Bacăului
acestei localităţi şi a Curţii
do m neş t i ?e �CI- De aceea, vom face c1teva
r obiective.
consideraţii generale asupra acesto
TIRGUL BACAU
Situat pe valea Bistriţei, aproape d� . co�luenţa � � . S iretul, tiq�ul

i u
apoi oraşul Bacău şi o serie d': �zan du� lrn:�eJunm• . s-au bucli!a t
de 0 poziţie favorabilă dezvoltru:•i. ŞI consoh dăr1 � lor s?ci�l-econom•ce:
şi
Aşa cum 0 dovedesc şi descopermle arheolog1ce , la sf!rŞ!tul secolului

al XV-lea, Bacău! reprezenta deja un centru orăşenesc puternic, cu ele
mente din domeniul producţiei şi a desfacerii mărfurilor. Aici se pro
duceau şi se găseau diferite obiecte m eşteşugăreşti, o gamă largă şi
variată de produse casnice.
Zona pastoral-agrară din jur complementa şi ii c onferea caracterul
şi de tirg pentru sătenii de pe o intinsă zonă din văile celor două riuri.
Aici, la vadurile Bistriţei, poposeau negustorii şi cărăuşii care transpor
tau mărfuri, fie pe drumul ce venea de pe valea Bistriţei şi a Siretului,
fie pe drumul ce venea din părţile răsăritului, traversind cele două riuri
cau! ş1-a
:
�
�� se ':Mreptau spre Transilvania. Probabil că, încă de la inceput, Ba
�at şi funcţia de vamă
'lllaljje drumun ce
_ 1a mei.
-� �a)l� pe
----
-
In a- Ipostază este surprins Bacău! la inceputul secolului al
XV-lea, la prima atestare sigură
din 6 octombrie 1408 to.
�acăul este �entat ca un tirg prosper, cu .,vamă" şi .,vamă la
hotar • in sensul ca Bacău! era
.
ultima vamă pentru mărfurile care se
indreptau spre Ţara Românească
care . veneau din
şi Transilvania, sau prima pentru cele
provincii . Totodată tirgul era şi un centru eco-
_ acele
11 ?nuc. Ne
�torii lioveni, dacă cumpărau ' in Bacău vite berbeci, porci,
ţi să plătească vama pe 1�. In deceniile
P•e• de once fel, erau obliga
Corltribulil la rtui
7 Canat&ntin C Gi•,.
.
Îul-.., ,
._,.,. OJ>. CI·t. p. 141 ; H. H. Stahl. OJ>. dt.,
satelor clet>4l1110fe Tomânepl,
.
189-234 ; 1dem.
9 Ai. dt., p. i4-20.

8 D Ciurea, OJ>.
cit., p. 1-198 ; N. Grigoraş, OJ>. voL 1 Bucureşti' 1958' p. 71-75.
Mlt:rea, In .CaTJiica" , VIU,
M." C>atlu:h.:!.,1• BacAu, 1976, p. 191-224.
ArtimDn
laş� 1932 p. e:i �';�

10
n te moldoveneşti Inainte de Ştefan cel MaTe, voi. 1.
chiar.�aproape sigur cA la BacAu va fi exlatat nudee de
'1 IDceputui oeco1Wui al XlV- • Ient.e urba.ne, la s.!irşltul secolului al
,
v!a\i MII poate
� XIII-1�
IIA albi loc 1111 pen1zu ca In a doua jumAtate a acestw seco
lui leudal Mold::""' &CII:elarat de urbanizare, lmpulaiCIIltll de constltulrea statu-
OCOLUL DOMNJ!23C AL BACAUL
UI 31
unn ătoare, dezvoltarea social

infloritoare'
-econOIIlică a BacAului a devenit
vama fiind menţionată şi in secolele
al XVI-lea şi al XVII-'lea ''
Pe cursul Bistriţei şi al Sirebul
ll.i sint atestate morile de apă
·
te rl�i • in �!ţi ş� iazuri creşteau 12. In aces
. diferite soiuri de peşti 13, cu care se
insorite ale Bacăului se cultiva
aprOVlZJOna ptaţa mternă. Pe dealurile
viţa de Vie 14• In
lunea Bistriţei şi a Siretului
pe dealurile din această zonă se
erau Zăvoaie şi plopărişuri,
bogate in surse floricole, favorizi
aflau păduri lntin.se, livezi şi fineţe
lu.i 15. In 1457 se percepea de la stuparii din

nd creşterea şi dezvoltarea albină
ritu
părţile Bacăului darea sub
fonnă de "pietre de ceară" (camena
) Toate acestea constituiau, pentru
localitatea In discuţie, o zonă converg
entă care inconjura ca un ocol de
jur .Imprejur tirgul Bacău.
11 C. Clhodaru, I. Caproşu şl L. ŞimanadJ.i,

Moldova, voi. 1, Edlt. Academiei R.S.R., Bucureşti, 1d'75,
Docurnet�to Romanlae Hilt<>rica, A.
tinuare se va cita : D. R. H., A, voi. 1, nr... ; M. CostAcheaau, op.
nr. 101 (1411 1), in con
cit., p. 471-474
(1434) ; D.R.H., A, I, m. 200 (1439) ; M. CO.t4c:h4!11CU, op.
Leon Şlmanschl, Georgeta lgnat şi Dumitru A&ac:he, Documenta R07114Riae;
cit., p. 793-798 (1458)
HistoticG, A. Moldova. voi. n, Edit. Academia R.S.R., Bucureşti, 11178,
(1457) In continuare se va cita : D. R. H., A, II, nr... ; ibidem, nr. 93 (1480) .
nr. �
Docu�te prilrind ilf<>ri4 Rom4nlei, A. Moldova (in continuare se va dta :
i de
Cotologul documentelor moldovenelfi bi m,
D.I.R., A,...), veac XVI voi. III, M. 244, (1582) ; veac XVII, vol. 1, nr. 58
(1802) ·
.M
(in continuare se va cita : C.D .,
voi ... ), 'voi. I, nr. 1349, p. 313 (1808-1811) ; D.l.R. A., veac XVII, _voi. IV. N'. 2
nr. 39 (1817-1820) ; c. Cihodaru, 1· ea
�
(1817 ;Ibidem, ş L ' ""
Documenta Ro7114nlae Htstorie4, �· :,eş� j9 � 'nr ":,.· ;7.j
, · ·• •
A. Moldova !.
17
n
(11133), in co tinuare se va cita : D.R.H., A,
� , nr ... c D
.M
v �· 1. · 1413
,.. 292.
Ibidem,
12 D.R.H., A, Il, nr. 85 (8 septembrie 1457)
. nr. 107 (15 septembrie 1482) ;
ibidem
C.D.M., voi. V, nr. 54, p. 15 :;, 5 iUlie l70l)
. .nr. 414, p. 108 (inainte de
m lul B�cf� 30.;_308 ui 1508 martie 184 1) ; Cole<fia de
Stotu.
�c!�!!,��I�05��h��ibidem, (1424-1848), 7, Bucureşti, 1978, nr. 201.
(13 martle 1 �88).
p. 82 (31 Ianuarie 1781) ; 218,
H,
nr. P. 85
ear��
13 C. Clhodaru, I. Documenta
.
N CI
�: Bucureşti, 1980, nr. 93 (20
R"""'""'" .._._
--· _.., A· Moi-
aprilie 1491),
R
-·
dova, v<>l. III, Edl
1n continuare se va cita : D.R. ·• H A • III • nr
14 Ibidem, . uarle 1409) •
I, nr. 24 (28 oan
. ibidem
ibide Il nr. 107 (15 seplembrie 1482) ;
m,,
' noiembrie 1811) ; vo1· IV•
(25 IWI.ie 1819)
D.l.R., A, veac XVII, val. IU, nr. 81-82
III'. 258 (10 octombrie 161 ibidem, �XI��8
7) ;
ibidem
ibidem, 63 (7 ma i ! 632) ;
; voi. V,
nr. 84
nr. 118( 28 decembrie 1621) ; D.R.H.,
i dem, se�!-"'::32) A,ibidem, 18:J':, ' ; nr. 198 septembr i�
ibidem, bi
165 (5
(25 mai 163 2) ; idem
e. lbide;.. Ibxxu:
t
. 1833) nr. 267 (9 ianuane
(4
•
(3
nr.
1632) ; nT. 215 (20
nr. 47 lebruane 1634) ;
ibidem, 1
nr. 400 (21 oept.ernbrl
C.D.M., voi. 11. nr. 808, p. 138 (9 nol
e
1o30) ibidem,
..;"mie ; voi. V, nr. 531, P. 139
ibidem, ibidem.
2112 (28 martie 1840) ; voi. 10. nr.
(28 aprilie 1708) ;
31, p. 30 (20 octombri elbid"!:;'
..-. _ 1413,
1853) •
nr. 844-84�, p. 1�2.!Jeb_!:uane 1881). _
1 nr. 93 (20 aprilie 1491) :
, . ibidem
15 D.JtH. A, Il• nr. 107 (15 septembrie 14e2) •
11
' , A• , veac XVI, voi. III, nr.
C.D.M., voi. I, nr. 540, P · 145 (28 luUe 158�) ;
D.I.R.
·
Ql'. 118 (28 deoembrte 1621) •
335 (8 aprUJ.e 1585) ;ibidem, veac XVII voi V
., A 'Xxi nr. 63 (7 mal 1832) ;
ibidem,
ibidem nr 343 (9 IEuarie 1824) ; D.R.H' Boa p. 136 (9 noiembrie 1830) ;
ibl- �oi. v, nr. 1413, p. 292 (28
u'
nr. 215 (20 aeptambrie 1832) ; C.D.M., .:'a�i .
ibidem, nr. 1264, p. 284 (22 martie 1 •
martie 1840).
32
GHEORGHE B URLACU
CURTEA DOMNEASCA
ţării Moldovei, domnia nu se iastii-

Jn pum . · ul secol de existenţă. a 00 · ·
putere a m arJlor I�rJ aproape concura cu �a a
pini'e suficient, iar
domnu1 UI. Acesta.
.
organi zeze anwrute centre teritoriale,
· trat'1ve , m i ii-
să-şi · · ·
. care s 1.UJ'başu. domneşti să-ŞI exercite funcţi'!
· e ra obligat .
din
. 1 e ad mm1s
t uaţ'1a d e fapt , d omnu1 cu s 1 UJ-
tare ŞI· JU decătoreşti ·
· ' ·
cind in aceste ce?tre ŞI· er? f'1resc sa nu fi
aceasta era SI
•
Dacă
case sau curţi do�eştt, un�e se ana;1

başii săi sosea din cind in
sfatun C'U dre<Ja

stat in case particulare, ci in
le necesare popasului şi unde se puteau ţme
slujbaşii locali , ori sfa�uri de divan. _s-a format, astfel, o reţea
to 1
to�t ş�
de curţi domneşti printre care ŞI cea de la Bacau.
Intre anii 1483-1488, mînaţi de rosturi politice, trei călători bur
gunzi trec şi pe la Curtea domnească din Bacău 17• După cum arată
şi cercetările arheologice, solida constru�uşatină a avut in afar;i
de subsol, probabil, un parter ŞI cel puţm un---etli y:-Ntt departe vor fi
fost şi alte construcţii : ale unei puternice garnizoane militare, ale vă,!nii
domneşti, construcţii cu caracter utilitar, de administraţie a curţii , a oco
lului ş.a. Documentele .interne menţionează Curţile domneşti d e Ia Bacău,
Ia 20 apri lie 1 491 18• Acum se făcea precizarea că llln sat "Bureştii a fost
�e de Ia Bacău", de ocolul lor şi la această dată se
dădea satul unei aşezări monarhice, tot vechi, Mănăstirea Tazlău.
La cîţiva zeci de metri, la vest de C'Urtea domnească, la 1 ianuarie
1491, era terminată şi sfinţită biserica domnească ctitoria lui Alexandru
V:oievod, cu hramul Adonnirea Maicii Domnului' (Precista) 19, Ea a ser
Vlt �ept �a�l:ă domnească pentr.u anturajul curţii, personalul
ui ei şi
ganuzoane1 militare de aici.
Cind, in prima sau a doua jumătate a secolulu
i al XV-lea s-a re
glemen �t statutul �uridic al comunităţilor
. urbane :ro, d� că şi
Bacă<JlUI 1 �-a confent acest privilegiu
s-au putut amplasa şi instituţii domne
de a fi �iderat domnesc". Aici
. şti : vamă, depozit�, numărătoare,
scaune de Judecată, curtea,
"tad�
biserica domnească ş.a.
acest context, Badiui a evoluat I
CI mă .
ntr-o nouă fază de maturizare
17 L Anl<lrlescu, Curtea D
54116 (6945), din 8 sep,:aac de la Bae4u, In .SteiJQUI Roşu•, anul XXV. nr.
4
ca'1>ie4" II BacAu,
• Curtea DomnetUc4 din Bacdu, in
e 1970, P. 2 ; ldem,
18 D.R.H., A, ui, nr
1118
9 p. 331-3
• 42.
. 93 .
18 Me!cltisedec, EpiscopUl
fi blaer� ul, Notiţe iltorice fi arheologice adunate de pe
lce din Moldova, BIICilreş!J, 1885,
::: p.
la 41 monaotirl
torlu1 tiiOnurnentelor
fi obte 128 ; aeper·
l'eftl, 1858, p. 80. lor de art4 din timpul lui Ştefan cel Mare, sucu·
20 D. Ciu.l!ll, OJ>.
152-153 . N.
p. 27.
ctt., p,
• Gr1goraş, op. dt.,
OCOLUL DOM!m!c AL BACA
ULUI 33
OCOLUL DOM� AL BACA

ULUI
Ca şi celelalte oraşe medieval
loc ant! Moldova, �căul, dezvoltarea
dln
e, vatrll . !ll"fWllll. At:Ea�ta oupr
In
ndea
sa firească, a cuprins un ·
casele cu i
vetret ��e:le u. ::S':'-
ogrAzile ş i locurile din
prăvălii!e,
sa u atJel.ierele
m�ugăreşti ş.a. In jurul
pentrupent
livezile, locurile � .;:c1, v unle
pod
tarina, viile,
�tru
se :
fineţe�e, imaşurile,
v
vadurile la Bistriţa, adurile
toate
un etc.,
mori,
rul sau moşia tirgului Bacău.
conshll.nnd hota-
t ţ lo do. mn� 1• a . domneşti cu nu

curţu
aria le ei nev . a unei
Mai tirziu, prezenţa ins itu ii r t· .
şi v te OI, aml�e. care treb\tie să fi fost
d. regătoril�r ŞI� a dife
meroasele
destul de numeroasă a :
soli ·tau
acestea CI m l • i J oace d
nţilor curteni
e mtreţinere sim•re şi slujbaşi'
toate
Ş· permanente.
I
O altă zonă de •
m • cupnnzind sate cu hotarele
..-
circa 350 k 2
lor 21 in care se oameni de
zece
g�eau bogate resurse economice şi slu ·ba
curţii, a�
.!
z��:te in :rurul
�omneşti, iar
CUrţii domneşt1, hotarului mgului Bacăul acestea
fost co�1derate hotarele lor " oc gospod" . k
a au con-
al Bacăului.
'
stitUit. Ocolul domnesc
Ho��ui-Bacă� spre răsărit il forma riul Bistriţa, era
in acelaş! parte.
care
t1mp ŞI hotaral ţinutului această
in
Limita u u Bacău, însă, depăşea
Ocol l i ţinutu
in unele locuri hollarul
l ui. Astfel, ocolul domnesc cuprindea spre suO-est de Bacău satele
Bu�eşti şi Radomireştl care făceau parte din ţinutul Neamţ. Buneştia:
. ·
deŞI aparţinea de ţinutul Neamţ, jumătate din hotarul său er la

răsărit de riul Siret, in ţinu ul Roman. Spre nord, ocolul cuprindea mai
a
multe sate, printre oare şi Malu, tot din ţinutul Neamţ. De aici, hotarul
t
ocolului trecea Bistriţa spre vest, inglobind şi satele Fintinele şi Trebeş,

iar in continuare, pe culmea dealurilor se indrepta spre sud, pină
dincolo de moşia şi satul Valea Seacă. De aici hotarul cobora spre est
la con fluenţa Bistriţei cu Siretul ajungind iarăşi la satul Buneşti.
Hotarele vetre! oraşului Bacău, ocolului
ale moşiei acestuia, aleînţelese
domnesc şi ale satelor ce făceau parte din acesta nu trebuie ca
zone strict delimitate hotare precise. Aşa se explică ivirea unor
cu
neinţelegeri care au generat procese ce au continua
t veaouri in şir.
al Bacăului este
Prima atestare documentară a Ocolului domnesc
din 20 _aprilie 1491 cind dădea satul ă Cw-ţilor
Bureşti, ce aparţinuseramintit
de la Bacău, Mări&tirii Tazlău. De aici inainte ocolul este
22, se
ne
intrerupt pină in secolul al XVII-lea.
In cele ce urmează, in lumina documentelor
de care dispunem, vom
face consideraţii de geografie istorică, urmArind aşezare
a localităţilor
din ocol, evoluţia istorică a proprietăţilor din aceste sate pină in secolul
21 S-au wat in calcul dimenlhUlile utreme ale Ocolul
ui : )1.tlljlimea de _.,ximaliv
sat Malu, la nord, şi piDA la moşia l
14 km, de la fostul loc de prisac
foslului
Albeni. din Ocolul Baciului,

25 de km de la maşla too tulul
de la F1undu, de pe at.lnll&
şi
aat la sud, la< ca IAţlme, circa
ui la cl\lnlbz "ava
hot&mkiti de Banu ....eadlll<: de

SiretUl pinA
Badu·
22 D.JLH., A, ID, nr. 113.
GHEORGHE BURLACU
34
.
nsideraţii economice şi istorice. Harta Ocolului
al XX.Jea, precum ş1 co
.
. (sec. XV-XVIII), pe care sint localizate satel e corn
domnesc al B� ulu1
ŞI cele răzăş e ti i clăcăşeşti care au fost tot pe h\lllarul
te
ocolul
ponen cit
ui dar n-au făcut par e n
� J
acesta' întregesc informaţiile in l!!gătură
cu cele expuse.
cestui studiu, ce 0 vom expune in numărul
.. In partea. a .�ua a
� vom prezenta rezumativ informaţiile doca
vutor al pubbcaţUll noas
. completează cunoştinţele istortce despre
mentare ale acestor aşezăn 'care
Ocolul domn esc al Bacăului.
.
BUREŞTI •, &UNEŞTI "
Satul cu acest nume a fast la răsărit de

satul Letea Veche, intre
satele Hoit şi Radomireştii de astăzi. . .
Prima atestare documentară este din 20 april1e. 1 � 1, cmd s;tul Bu

4
reşti deja avea hotare "vechi", pe care le-a wfoloSit dm :-:eac" • .
.
La 0 dată care nu se poate stabili, a fost dat Curţn domneşh de
la Bacău probabil' de Ştefan cel Mare. Tot acest domn, la data de
mai sus, 2o aprilie 1491, il dă ctitoriei sale de pe Tazlăul Mare, Biserica
Naşterea Maicii Domnului. Aşezat intr-un loc care se numea "Fundul,
c!lrc acel sut Bureştii a fost ascultător de curţile de la Bacău (s.n.), şi cu
loc de prisacă peste Siret, in pustie, unde se chiamă Mănăstirea, şi cu
bălţi la Siret, să fie sfintei noastre mănăstiri mai sus scrise" 2�. Satul
cu moşia, prisaca, bălţile cu peşte, toate erau resurse economice care
au permis Ocolului domnesc de la Bacău o dezvoltare echilibrată şi
sigură .
Mănăstirea Tazlău, la rindu-i, vinde satul descendenţilor lui Mise
sau Misea, fiindcă In anii 1504-1517 a fost împărţit in două de aceştia,
partea de jos revenindu-i Anuşcăi, nepoată lui Mihail Misici . La 9
25
nciembrie 1518, Ştefăniţă voievod întăreşte lui
Gavril vistemic 26,
n�po�ul Anuşcăi, jumătate din satul Bureşti, partea
de jos, dindu-i şi pri
VJI_eglul de propneta . te pe care ll avea mătuşa sa, Anuşca, de la Bogdan
01�v 27: �tru Şchiopul voievod
�
�ne llălJI , la 16 iulie 1589, confi.rmă stăpinirea
d'!l sa�� num1t. acum wBuneşti, .. dinspre
c(1�ţ�l
�
79M.anăstim Tazlău :Il!. Tot in timpu . Tofan mai sus de
1 S . • 1582-1 �91), preotul
l domniei lui Petru Şchiopul
� � stăpmea "o pnsacă de la
Ion de la Bisertca domnească din
Fundu ce e9te intre Siretiu şi intre
15 r�.ţă, unde au fost Vlaicu
prisecariul şi cu 0 poaină ce au făcut-o
· Po1ana era făcută danie lui popa Ioan de la Mari călugăriţa,
acolo
a
:,i�c:ă loc:altl l li dlaparute, sau contopite.
23 lbide""!: Buneştt r_.,-.jntl, forma rotocizantl de la Bunu.
24 Ibidem.
25 0./.R., A. veac XVI
' ·
voi 1 ••· 121
' "" ·
Rareş vezi � cu Gavrtl

28 Nu trebuie
Trotuşan, mare dregător sub Ştelinili şi Petru
(1517.:.152'7), p.· 7._�Oocufllftlte moldovenetll de 14 Şlef4n114 voevod
XVI, v�l. 1, nr. ti
i.
2'7 D.I.R., A, veac
28 Ibidem. voi. 111, nr. 52'7.
OCOLUL DOMNEC AL BACAULUI
•
Iata �1 Toma da la Bac • Aran vodă,

�tlril Tazlul satul Bun�ati,u, 29enct la 20 aprilie 1393, dă Mă
dm 20 aprilie 1491, menţtonlndu-se
cu aceleaşi părţi ca In documen
tul
t4tor de curtea de la Bac4u� :Il (s.n.). Parte de ocină,
şi de această dată ca .a fost ascu1-
.
pe � o vmde, probabil, unui nepot la Fundu , avea şi Cozea,
imehat cumpărătura. După moartea lui Cozea, i, care nu şi-a ales
, lui Tăbuc
parte şi lui Ursu care şi-a făeut zapis la şoltuzul din
soţia revinde aceeaşi
vilă, la 1 1 iulie 1604, judecă pricina dintre aceşti do
laşi. Ieremia Mo
soţia lui Cozea, dind cîştig de cauză lui Tăbuci, i cumpărători şi
de baştină, iar Ursul să aibă aş cere banii di la Cozăoae" �1•
fiincă ocina iaste a lui
următor, la 4 ianuarie 1605, acelaşi domn face cunoscut ureadnic
In anul
din Piatra şi Bacău să nu se mai amestece in obligaţiile satului Buneşti
ilor
fiindcă l-a lăsat să fie cu ţinutul şi ascultător .de sf"tnta mănăstire" 32,
de la Tazlău.
Prin această hotărîre satul era scos de sub tutela Mănăstirii Tazlău
şi încorporat administrativ la ţinutul Bacău şi Neamţ, iar pricinile de
Partea moşiei satului Buneşti care se afla pe stinga Siretului a fost

judecată le rezolva tot mănăstirea.
vîndută de mănăstire, in jurul anului 1701, lui Ion Buhuş logofăt 33•
Satul mai este menţionat şi la 1781, intr-un document cartografic '"·
La 1872 făcea parte din comuna Letea 35 �pre s�trşitul secolului, sa�l
•
dispăruse, iar moşia �a parte a Măn!isttru Prec;1sta ŞI Ră�u?'nu d�

•
Tg. Ocna şi 0 altă parte a Mănăstirii Tazl� :.:. Dm bătn?' � mat

.
păstrează informaţia că in ultimul ttmp ar mBI ft fost nwnBI ;re1 case

_ .
in sat, iar Buneştii era loc de popas In drum spre Bacau
GHERAIEŞTI • 30
Satul cu această denumire nu mai există, fiin� inglo�t in muni

cipiul Bacău. A fost aşezat cu 4 km la nord de t1rg� ŞI apot .o�ul
.
Bacău pe ma1uJ. drept a1 riului Bistriţa, ho�arele satulut fund dehmttale
şi de piriu! Limpedea. Satul a aparţinu� lm Alexandru cel B� (1400:-
1432), iar de la acesta, printr-un schimb, ajunge
.
triţa 38, ctitoria marelui domn. De la aceasta, prm darue sau vinzare,
la �ănăstirea BIS
29 I bidem A veac XVII, voi. V, nr. 65.
şi iZvoode,
30 Ibidem' v� XV1, voi. IV, nr. 99. .
31 Gh. Ghillă<r.escu, SuTele val. XX, laş•. 1928, P. 130·
32 D.I.R., A, veac XVII, voi. 1, nr. 272.
33 Arhivele St. Bacău. pachet 56, nr · � servir militaire
'��
. a J'histoire de la
34 F. G. de Bawr, CaTte de 14 M� pour
par l'Etat Major sous la Direction
·
evee
u
guerre contre les R sses et les u L
de F. G. d Bawr. Amsterdam . 1781. .
e
Romantei, Bucureşti. 1872, p. 80.
35 D. Frunzescu•• DictiOft<l
,;.�
. r.f .:.f: .'�..::
..
1 tistic al
l, Iaşi, 1875, p. 561 ; Ortenaia Ra<oviiA.
judetului
36 T. Codrescu, m .Buci
voi. Il,
1885, p. 195.
lui
Bac�
4 Buatreşti
Dlcllo114r QeogTafic al Ştefan cel MaT<.
Docume,;lele
37 Pentru aceastli denumite : Ion Bo, 83.
; ToponlmitJ Tomaneascd. Bw:uniU. 19
Bucureşti 1913, p. 161. 548
lorgu 0rd
� şi
p. �00
priviTe 14 pTOCesul de frtrm11Te
ţjl de
eonaolldaTe a 1111fulu
207,
0 xenopol", XV1, 1979, Laşi, P· 172.
1 t.:!d..�bM.l: v In
; C. Cih<Kiar
o a see. XI-XlV,
I� In .AnualUI ll>slilll-
tulul de Istorie şi arl>eolotlle A. '
.
38 D.R.H., A, III, nr. 247.
CU
OHEORG KE BURLA
u :JO care ln scurt

. timp (la februarie21 1446
IA Mollll
ajunge la Mihăi_
aceasta fiind
doc�tară
a satului), Il vinde cu 60 d�
1 Biro Pipou şi Coste 40•
pru_na men ;c �e
. MAnAstil'e8 Bistri ţa
galbeni celor Ol ii � �tui
d f 'sat nu ştim cu ce plilej, f l indal la
In
26
era schimbat de IIIOeasta
nou poses w
�artle
intrA din
noiembrie 14 99 era
1
e ·ar Ia
22 1500,
� :mărind să co!l80lideze ocoalele curţilor d"Om

�1
cu Ş tefa esc, risipit prin nu
Mare
neşti şi in u�� Ad rst;a�ii sAitA sA
cel domn
n
· refac i dome niul
Ştefan dif satul Gheriiieşti curţtt din
.
meroa.� da!• ::�tărea ba� economici

a ocolului domnesc de aici.
p a! c
Bac/Ju un1 . ecunoscute probabU, pe la jumătatea veacu u al
l i
In ' lm':� eat� �08 din oc�l, ajungind din nou In stlipf.nirea stră
XVI-1�!;. 80ztd Astfel,
Biro. Ioan-Vod� cel �iteaz (15_72---;-1 �_7�)
poţilor Iu1 Coste ŞI Pipou BIJ'OVICI
.
;aen:ţilte satul Birăeştii strAne
ea deceniu al secolului următor,
citeva d o
1o.1.
7' al �eilea alIa patrul

şi
acest slft e fac cunosc ut procesul de
vec�ire
cumer:te referitoare �
şi răşluire 8 vechilor ocine răzAijeşt1. La noiembrie 16 27 Ştefan discul
13
de la Mi-ron Barnovschi,
din Mirgineni, capătă carte de Imputernicire
voiewd, si ţină "toată partea de ocini den sat den In Birăeşti a vecinu
lui său, a Moglldei". Documentul descrie ln continuare cum acesta a
fost mai intii vecin al lui "Ion� Birăeoou" şi ·apoi vindut de acesta
"pentru dabile domneşti" lui Ştefan disc 44• Probabil, in acel�i timp,
Văsii din Bi.răeşti, Impovărat de "angarale", lmprumută bani pe termen,
punind z�log ocina lui din acest sat, lui Gherman din Hălăseni. La 22
iunie 1632, Alexandru llllllj , domnul Moldovei, porunceşte pJ.rcălabilor
de la Bacău să-i ia lui Văsii "toată partea de ocină.. . cit i să va alege"
din satul Birlleşti, şi să o dea feciorilor lui Gherman : Ştefan diac din
Mărgineni, Ion şi Vasile. Văsii nu s-a prezentat la judecata Divanului
do��sc � in Iaşi, deşi reclamanţii au aşteptat "pină la a patra... peste
dZi · Dmtr-o altă poruncă domnească, datată,
ianuarie mai
6 1634,
anume "Pllnteleiu den LAiteni". Acesta
aflăm �ă Ştefan avea vecin pe un
: corrus � S�. vl �
nd partea lui de moşie pe care o "avea In
at, in B!răeşh , fllrll �Jtue
a lui Ştefan, şi pentru aceasta domnul hotărî
39 lbi4em, 1, !ll'. 283.
(tli
' ' P4m1
40 1 bld<!m · Radu llose
re.şti 1Bo7 P· 177 lll regeatntul, s4tenll 11 •14pln!l in Moldova. tomul 1, BUCU·
eate Costea Birovid Plpou
Mlslct). ' , fratele sAu şi M ihail
nr. 24 fi nr. 25 8 .
t1 D.R. H., A, III, 7
t2 C. Cihodaru, op.
cii., p. 270.
mera11 .peste �zect" Pde 7� Autorul face men ţiunea In regest cii dnt e��u ·
U Rad u Roaetli,
op cit 1
lllfl Ump, reiese
(T. Codrescu, Urlca
cA In m
'i't
sa�;ul
8 inapoţl. D lnt.r-o alti aw11i documentarA, din ace:
erau "48 de pA.rţl, pe 48 de """""'
Ch!i. ' ' p, 1--312.
rlul vol
44 Haralamb ·
r..u. 111119, zzC:.' �":n"::':"' Ro1rl4nlae XLX. aucu-
le
u Ibide m, nr.
nr.
128. ' : HltloTictJ, A. Moldova, voi.
Wll'e 18 va elia D.R.H
., A, XIX nr...
, .
--------�OCO===L=U=L�DO==M�NEBC==�AL�BA==C�A�U�L�U�I�--�n
sA· i ee opreascA �toatA partea de oclnă" �. Desele schimbAri de domni
din ultimul sfert al secolului, la care se insumeazA greutăţile pricinuite
de rb�iele ce s-au purtat pe pămintul Moldovei , secetele, bolile,
. ele ŞI birurile din ce In ce mai mari au constituit tot at1tea motive
di Jm
pentru rAze•i de a-4i lnstrAina ocinile străbune. Ştefan Ruset, fi.ul ma
relui boier Manolachi Ruset 47, om cu multe slujbe şi boierii t,S' pe lingA
faptul că mOijtene& o mare avere, mai cumpAn\ şi el sate sau pArţi din
ele. Din satul In discuţie, reuşeşte �de la unii din rAzeşi de Bif"ăeşti cu
11 zapise" sA acapareze o mare parte din sat şi m011ie . Constantin din
Tamaşi 411, logoflţel sau logofăt al doilea 60, n\zeş din Bin\eşti prin nea
mul Hrişcanului, şi cu )uplneasa lui, Safta, "au dat acele părţi de moşie
lui Ştefan Ruset vornicul" 5t. Antioh Cantemir - voievod, la 5 iulie 1697,
ii confirmă aceste cumpărătlllri 52• Constantin Duca, unnătorul domn al
Moldovei, la 15 martie 1702, dă carte de stApinire juplnesei lui Ioni ţA
Alllan să stApineascA partea lui Vasilie Postelnicul din moşia BirAeşti 53•
Probabil, pinA In anul 1709, vornicul Ştefan Ruset işi hotărăşte proprie
tăţile '""• revenidu-i doi bAtrini din trei şi jumătate, In cit mergea tot
satul. Răzeşii se pUng "de strimbătate" tn timpul domniei lui Nicolae
Mavrocordat (1709-1710 ; 1711-1715). Se trimit chiar şi boieri hotar
nici sr. să cwme diferendul, dar tot aşa rAmine. Mihai Racoviţă, In 1719,
confiscă In urma complicităţii Lui IoniţA Aslan la revolta rudei sale
Vasile Ceaurul li8, printre altele şi părţi din �tul Birăeşti, pe � le
dă lui Ilie Catargiu drept despăgubire pentru Jaful ce sufense _ din par
tea rAsculaţilor la �tul său Răcăciuni :n. Apoi, aceste pArţ! de sat s'!'t
date ca zestre, de Ilie Catargiu, fiicei sale llinca 58, căsătorită cu Va�1le
,8 c. Clllodarou, 1-. eapraşu ,1 L. SimlonBChl. Documenta Romanl4e Hutortca. A.

Moldova, voi. XXH, Bw:urettl, 1974, nr. 4 ; in c:ontlnuaft se va cita : D.R.H.,
A. XX.Il,
47 G_.-a! R. RD aelltl, FamUI4 Rolettl, 1, Bw:URŞti, 1938 P· 83-84 ·
··nr ··
•
Ibidem, ,1 nota.
49 T. CodreBOU. op. cU., p. 310o.-• t al doilea vezi '1 C.D.M.' Sul>llmenl
48
loiiOlltel echlwla I .,.... A •

1, III". 10411.
p.
50 CII cu
n T. Codre8CU. op. ctt., p. 3 10.

332..
52 C.D.M., Su,pllmerlt, 1, nr. p. 332.

1049,
53 Radu Rosetti, op. ctt., nota 1.
ţi pe faptul cA botamle
� :n 1709 era pomenit ca fost al 1lr'8Jea IOIIO!At
a toot Tirmll eru-
peruchl ioaotJţel, CAft la 1 ...... .. e

54 Ne IQII'Ijlnlm In -IA
( C.D.M.' voL V, nr.
.
901, :U1l:
55 T. Codreac:u, op. cU., P· 31o--3l. · parllelpat � ·�
P.
1 Ion!IA
D8 Radu �ti. op. cU., P· voi. VI, p. 422 ; iuliMl
Aalan '' era .IMI
A
174 :.. c...:,.meme �
de o:Atane" Mllitlo fl ssf-ll5l/,
CopK "., c�octomnre din .Uferite
(N. IQI'III I. Studii •·
in ,.BuletinUl Coml l
l ei
rlce a RomAniei", voi . VIIJ, Bue,.eşt l, 1929� Didtonll; <111al

11
55-illll !.-riiA Alian era
eu Vaa11e Ştefan Oeaurul vezi

P. al ....mJor dre"'iori dill
N.
s��XVII ... 450- 4M. 1111
.., va cita : [XcţloiW"":'"narUorcitdftCĂIIDrt

18'11, p.
P··· ·
suc:ure.U,
Tara Kom4neOIIC4 rl MoidotHJ,
p. w--f».
51 8adla IIDMtU. op. cU., P. 74 ; N. Jor&a, oP· ., 1.u,n.ca
cont:lmlare
e
op. cU., P. 174 ; l "" numea
vezi Generalul R. -ttl.
118 Ba4u ac.ew,
..... cU., p. ..
U
GHEORGHE BURLAC
38
ă de la rAzeşi şi alte
· ŞI . gme17Ie acestuia,
pArti. d i� trupurile me
Ruset 5!1, care mai cump.'ir
gteşite. Fiul lui Vasi e
l Ruset, Lascar�ch�, precum
i fac ŞI e1 cump ărătur i sponnd proprie
acuzino m a
Constantin Cant
oo,
81, .. 'et .
tăţile timpul a t.recut: man.1 propn_ . a_r1 au ing!o-
Domnii s-au schimbat,
bat 1
Să ten n msă, nu au
Constantin Mavrocordat , asculti�d "je1uirea"
şi părţ1Ie razăşeşt1.
trupurile lor de moşie
Îa
renun t Ia pămînturile lor. .
Sandu �covtţă, fost mare . paharmc, ;să
de aceea a lut Constantm Ruset,
cerce
ecestora, dă poruncă lui
teze şi să hotăras că moşia răzeştl or
Ştefan Ruset.
biv treti postelnicel, fiul lui
Sandu Rcao viţă la 1 februarie 1741,
documen�e de �opri ��te şi hotăr
Cartea de hotărnicie făcută de
moş1a răzeşJlor, ŞI mcă cea mai

după 0 analiză amănu nţită a un �r
nicii, recunoaşte că se "J.uoasă mat toată
de frunte, şi lor li dedesă şi cea mai ră şi
mai nimică" . In continuare,
end, stabileşte limitele moşiei
hotarnicul, cu părţile implicate in difer
satului Birăieşti ce se cuprindea intre pi-rlul Li mp�ea, in dreapta, şi
riul Bistriţa, in stinga. La nord era hotarul Bălţăneşti lor (Vălsăneştilor) şi
ai Neculceştllor, iar la sud al Lăitenilor • Acolo •unde hotarul nu era
62
r.atural s-au pus pietre, iar in copacii s-au i ncrusta t bouri. Tot ho
tarul cuprindea in lung 1870 de stinjeni, stinjenul fiind de opt palme.
Moşia s-a împărţit, pe cunneziş, in 46 de părţi pe cele 46 de neamuri,
cite se a1au in ispisocul de la Ion-Vodă. Unei părţi ii revenea cite 40
�
de stinje�i şi 5 palma . Lui Constantin Ruset, străin i ntre răzeşi, ii
. pnn cele 11 ZBPJse, şapte părţi din cele 46 " care au cuprins 284
rev1!',
t ,
s inJen! 3 palme care i le-am şi stălpit in curmeziş spre Bistriţa' şi
spre Limpedea" 63, adaugă in continuare docum en tul.
La 177 4 satul era tot răzăşesc şi împreună cu satul apropiat, Hălă
�m,. .
. avea 50 de case, dintre
care 27 erau scutite, iar 23 rămîneau
bmuce. Pnntre cei scutiţi erau şi 20 de podari la Bistriţa M,
stă .La � nceputul secolul ui al XIX-lea, o parte din sat mai era răzăşeascii
Plnttă tot de urmaşii lui Costea şi Pi-pou Bi
r ovici 65,
5ll Ibidem.
ache Roset "': naşte, cu aproximatie, in prima
60 Ibidem, p. 83-84 ; 110 Lascar
Iancu!.., careXVlll-iet fost căsătorit

treime a secolului al a Şl. decedeazii "' 1789. A cu E<:at.e
pos cul
tina cu
Cost.ache ; Sm daa c:S":tor căsătotită
fete : Marghloala cu
XVIII -lea :::C.:.�- Bog an
· c. telni
aran
d ; Pulher!a, n tă
la
�
ăscu pe la sfir
ş•tul secolului a1
.'
şi
,
�
2 c
�; 1 84 s tar tă
A ă i cu voiTIIi<:ul şi apoi
cit.,
logof�tu.l c Canlacuzlno
. . . Ueana cAsllori
� d l cu ord.adli Catarglu.
d1n 27 i1l!l<le t1
81 Radu lloaeW, op,
7 (
1743�. de omneş : de la Constantin Mawocordal
p l
vm"",.
llli la M
� 1 Gltica din 27 marue 1 754, precum şi tD1 sir
2
• Lit.enl
de zapjse de ale
t).
Blrăleştl căt.re Lascarache Rooe
'1 moşie, con!<IP!t.e, in extrem
itatea nord
fos�iiOl"
Problemat.isa
l, Le e
ll nii
ică cu
sau a d'U>
:! cit., llll-3!��
miDlicipiuJ lladu
T. Codrescu, op. p. va dezbate
BCE!IIiel localităţi se ocazie.
cu alti
alumulut, vol V
II, PIWI.ea
Moldova in epOca feud
1975, p. 282. a 11-a, Edlt. Ştl.inţa,Olllşlnău.
u
85 Rad Rosetti, oP cit., p.
177.
OCOLUL DOMNESC AL BACAULUI
VLAs!NEŞTI •
. El a dispărut iar moşia a fost inte

g rată in marele latifundiu
A�t sat nu mai există astăz.i
Fint.înele . SaLu! a fost cu 5-6 km
nord de tirgul �acău, pe �artea mal spre
dreaptă a Bistriţei şi a pîrîului
pede!'-· S:-a numit satul lui Vlăcsan Lim
, Vlăcsăneşti şi in cele din urmă
� existat şi in veacul al XIV-lea ca sat al
Vlăsmeşt1.
lui Vlăcsan . A fost apoi
al lu� Ale_xandT
� to;l Bun_. iar de la acesta, printr-un schimb, ajunge
la Manăshrea Bistnţa, ctitoria sa 66
Prima atestare documentară este
la 26 noiembrie 1499, cind satul Vlăcsăn
.
eşti era al Mănăstirii Bistriţa G7.
Peste citeva luni , la 22 martie 1500, printr-u
n schimb, satul ajunge la
Ştef� cel Mare 68• Urmărind consolidarea ocoalelo
sa �ul .,Vflcsăn_�i . . f��iţa, r domneşti, Ştefan dă
... c� 1&. Bnrău" .., (s 0 ) Petrp ŞcbiQJW.l
voievod--{1574 -157 ; -'-mlf, este cel care scoate satul din Ocolul
Bacăului clindu-1 pentru doi cai buni lui Mihăilă Bolat şi fiilor
săi :
Gherman, Simion, Condrea, Petru şi . Crăciun 70. Ieremia Movilă,
la 4
iunie. 159.8, confirma: acestora o bucată de păduTe din hotarul satului
Vlăsineşti 71 • In hotarnica satului Birăeşti, din 1 februarie 1741, se
menţionează că hotarul de sus "se împreună cu hotarul Bălţăneştilor" n,
fiind · desigur vorba de satul Vlăcsăneşti sau Vlăsineşti . Spre sfîrşitul
secolulu i , Lascarache Ruset, fiul lui Vasile Ruset şi nepot lui Iordache
Ruset zis Cilibiu 73, căpătuit cu multe boierii şi dregătorii 7". cumpără
succesiv prin mai multe zapise, toate părţile răzeşilor din arest sat 75•
Rizăşli, împovăraţi de .angarale" �i consl;'"în�i de �ro�etarii tru
purilor de moşii apropi-ate, îşi vind parţile ŞI aJung sa f1e vecini pe
pămîntul străbun .
MANOILEŞTI •
Satul cu numele Manolleşti, sau Mănăileşti , azi nu '!'ai e�istă. �
fost la nord de satul Vlăsineşti, tot pe partea dreaptă a BistnţeJ. Moşia
ambelor sate a fost inclusă in marele latifundiu al Fintlnelelor.
Satul Manoileşti a existat şi In veacul al XIV•lea, foarlle �abil
.
ca sat al unui Manoil. A f apoi al lui A!e andru cel Iar de �·

la acesta, printr-un schimb, ajunge la Mănastirea B1stnţa ·
ost � . .
· R· H·· A
1963 p 304-305 CA satul a. fost a lui VIAcsan, vezJ. D
G6 Pentru ac"""tă denumire veZI Iorgu Iordan' Toponlmio Tomâneascd.
Bw:uresli.
. · III · nr. 258 :" că
Pe tlmpui
Ibidem
7"
exuia lul Alexandru cel Bun, ibidem, nr. 24
68 Ibidem: nr. 256 (document din
87 (document din 26 noiembrie 1�99) .
22 mart•e 1500) .
P4mlntu s4tenn "' l in Mold""'" tomul 1,

89 C. Cihodsru, op. cii., p . 270.
1 . . ••
.. Blcl-'nl Bucure;li. 1907.
70 Radu Rosetti,
. • P· 313--314, la transuis
s-a confun·
p. 11!1:
71 Ibidem.
72 T. Oodrescu, UricaTUI, voi. XV, •Ja• •'• 1889
·
·dat v cu b şi a dat .BAltlneşttior
73 Geiu!ralul R. Rosetti, FamtlNI Rose·1t.
a, 1• Bucure;ll • 1938'
p. 83-84, -72. 51-52.
74 cit.,
p. 175.
75 Radu Rosetti, op. nr. :UT.
ibidem.
Ibidem, p . 113-&4.
76 D.R.H., A, Ul, nr. 268 ; cA• exJsta pe timpul lw Alexandru col Bun,
LACU
GHEORGHE BUR
este din 26 noiembrie �499, cind Batut

p im atestare documentară
Man°1 eştul,era
-� : al ţa TI. Peste clteva 1�1, la 22 mart ce[
ge de Ia minAstire la .Şw.:n
MAnA stirii Bistri ie
tr-un .1_. pe B
�·'
•
_._.._ nm_�
tmiţa . .,
500 . ajun
� r-u
tA, .Ştefan d a .__.
1 , sa pnn schim b •
Mare ill La 0 dată necunoscu

curţii din &reilu" ill ţs.J�.o). P�O:U �iopu l �. � 8 a� 15_79•. scoate
nde cu patru � �1 la �1nc1 fraţi,
satui din ocolul domnesc ş1 11. v�
răşezi In acest sat : Hilea, M1ha
d, Toader, Crăci un. ŞI Ilea .. Domnul
domneascA dm 1 1 apnli.e 1 5 80'
următor Iancu Sasul printr-o carte
confirmă această vln�re, căci "şi mA ria sa
au luat run cal" 81.
patru şi cinci, Ia fel ca
In secolul a1 XVII-lea, prin deceniile trei,
mulţi boiernaşi ridică treptele dregătorilor mici
şi Neniul 82• Prin moş
teni re, cum� şi schimJ:o el posedă �te, . selişti, părţ� de sate, sălaşe
de ţigani, In multe ţinuturi ale Moldovei, prmtre care Ş1 in părţile Tro
tuşului şi ale Bacilului 83. Sub Vasile Lupu voievod, nepoţii lUi Crăciun
şi Dea, reprezentaţi de Simion şi neamurile lui, vind cu 5 0 de taleri
nouă părţi din satul Mănâileşti lui Neniul, ajuns acum vornic SI. Fiica
acestuia, Simina, prin căsătorie cu Constantin Arapu 85 duce ma;, de
parte zestrea de moşie de la pârinţi 86• Spre sfirşitul secolului, la 23
iulle 1695, printr-un zapis, Toader şi Iancu, răzeşi din Mănăileşti mai
vind_ un "bătrin" lui Grigoraş Arapu, feciorul lui Constantin şi al Sim i
nei !': In anii ll!l'lllători şi alte părţi răzăşeşti sint integrate in cumpă
rătunle sale.
La ince��l secolului al XVIII-lea, Ioni$i Aslan cumpără de
Arăpeşti. părţi din satui Mănăileşti 86• Mihail Racoviţă, in 1 7 19, confiscă,
Ia
78
77 Ibidem.
Ibidem, nr. 256.
7U C. Cihodaru, op. cit., p. 270
R t op c:lt., p. 178 şi nota
:': �du
.
., A, veac XVI voi· 1:11 '. nr. 17"•·

ti, 1
bidem ;ose
D.I.R
82 V41af la CiTIIfl4rura '
.
la 1 marti e
l825 (Gh. Ghibinescu. lspisooce şi upise.
voi. 1/2, laşi, 1907
de CirliQ4tura, 1a '1 J'ie��7 �el
1
la 181 &--1828 ((bldem, p. 1 19) : plrc414b
2 (D.R.H., A. XIX, nr. 80, 218 ; Gh. Ghlbă
nescu op. cit., p. 140 · D.R·
,
P. H�"Xf· ,'!:.,·
'
2281 . 101) ; 1Unicn la 22 mar ie 1 630
1042'
Ghibănescu, op. c:tt
e 11 ....14,
t
12 februarle 1822 - 15 aprilie
(Gh.
5
1838 şi 2 itllie
72,
_ 14 8'
Supliment
.
1 1 8 D.R. .
8 ; 84
dt, VOI. 1112, laşi, 1910, p. 25 ; (bidem,
1 ( H , A ; C.D.M.,
p. 171 ) ; apoi IOflof4t III doilea
, nr. Gh. G� , XXI, nr. 8
::._op.
1 p.
1881 (C.D.M., voi. IJl,

linea de o.:oiuJ Tg. Trotllf lru:Uc:e).
, Beneşti, Pleşeştl, vii ş.a., vezi D.R.H.
83 Satul RAdiu ce
A, XXI, IIC. 383 ; C
p. 227-228 ;
.D.M., VOI.
�u��
84 Radu Ro&et .
�� 59� 7
• 1 78 ; 1389, p. 298 ; (bJdem.
tuJ. HA!isenl el vad de maan\ In
0 p. 239
It, op. c:lt., p. J78 1 .

(D.R.H., A, XXI, nr. 9 1
3 1
d t!.!oatA (vezi la nota 82)
�� DupA d:recltorla lut de vomlc, varnic
el In &Diftl Blll, din domnia lui Vasile
pu
15 C.D.M.• v!r':,f'..,.��-cum��- p. 238 • nr. -1389
P 288
� ceilalţi fr.aţl av::!a,\:�llnlem' l e1 tn' P&.l1laa locului CcnrtantJn Af'BPll
U8 lllldem. 1n
atari de
· �t (lin. N8U!Jt), Coatant (lin. N.mtl 1·8·
87
c�· ci
op. dt., P. 178 ;
ik!;.· 238 fecior lui Contrt:ant:ln AraOU
VIZI
•
VOI. ID, nr. 1078, p. Arapu r��t -
• .Radu u, op, c:lt., p.
178.
OCOLUL DOMNESC AL BAcAULUI
in UI'IR8 compllcităţii lui Ioni.ţă Aslan la revolta rudei sale Vasile

CeiiUIIUl 89, părţile din satul Mănăileşti, pe care le dă lui Ilie Catargiu,
drept despăgubire pentru jaful ce-l suferise din partu răsculaţi]Qr la
satul să u , Răcăciuni 90• Fiica lui Ilie Catarglu Uinoa căsătorită cu Vasile
Ru..o;et 9 1, lasă fiului lor, Lascarache, moşteni;ea şi �umpărătwile făcute.
Constantin CantacUZino, ginerele lui Lascarache Ruset 92, mai face şi
el cumpărături, sporind "agoniseala" .
C u toate greutăţi-le indurate, sătenii n u renunţă la pămintul lor.
In timpul lui Constantin Mavrocordat ajung la divanul domnesc, care,
la 24 martie 1 743, ascultă "jăluirile" şi dă o carte de judecată 93• Ln
cw-sul secolului al XIX-lea, satul Mănăileşti dispare, iar hotarele se con
topesc in moşia Fintinele . Astăzi nu se mai pomeneşte nimic despre exis
tenţa lui.
LOC DE PRISACA
Cind la 20 apri•lie 1491 Ştefan cel Mare întăreşte Mănăstirii Tazlău

satul Bureştii, pe Siret unde se numeşte Fundul" , care��t ascyt
tător de curţile de la Bacău", se precizează in co_ntinuare "şi culoc �
�sîe"Sfret,tn pustie unde se chumiăllfăiîăstirea" !K (s.n.). . Locul de
prisacă şi cu satul Bureşti fusese pînă la acea dată a Curţilor de la
Bacău.
BALTILE CU PEŞTE ·oE LA SIRET
'
Ştefan cel Mare la 20 aprilie 1491, dă şi
de pe Tazlău, printre _ al tele, ��· satu:! B
milueşte mănăstirii sale
şti •· oare a fost ascultMor de
Curţile de la Bacău, Ş I se
. �
te i cu bălţi la Siret" oo.
prea�:
�81 e rr k
� bălţi au fost şi ele
Menţionate cu satul Buneşti, es•gur c • a
ascultătoare de Ou.rţile de la Bacău.
. f de a;emenea in februari. e 1623, 1. se facea •
�_
��:.!': �rr:::
.
d
c f�st ascultă� or de oc:olu! tirgului Bacău, cu bălţile
ţiune
de peşte" 00• -
.
-nesigur vor mai fi fost ŞI a•lte bălţi cu peşte' .pe
. •
Bistriţa sau pe Siret,
au fost consemrurte' nu
pe care d�entele nu le-au surprins,
sau, dacă
au ajuns pînă la noi.
tn1 Jbidem '· Nicolae loq&, Studii fi

docU"....Ie voi. V1,p. 423; Iullan MadDS:\L
op• . dl., p. 58--58, IonltA

t' eu V111Ue Ştefan Ceaurul vezi
N.
al tnllrilor dr f14torl...
•
e P· 4511--451.
Asl&n ..-a eurnna
p. 441
Stoicescu, DkţiDfiM
110 Radu Rosetti, GP· dl., P· 118
. '
N · Iorga, op. de.,
op. de., p. 811·
91 GaneralU:I R. Roseltl,
92 Jbidem, p. 83-84 ; 110.
P·
1M D.R..H., A, IIJ, nr. 13.
t3 Radu Rosetti, op. cit., 178·
ft l'*'-m. ....
:11 D.I.R.., A, veac XVIII. voi. V, III'· _.,
GHEORGHE BURLACU
RAOOIWREŞTI
Sat care face parte, adminBac�u

istrativ, din comuna suburbană Letea Ve
. . Se află la
8 � su?-:t de �l'aşul
S1ret. In partea loc�u1 iş1 m�n_ţine şi
che, municipiul Bacău, ăjud. rtulm
Bacău, pe partea dreapt a
denumirea de .Ia Doftora". Laau aceesta
.
se adaugă ŞI . topommiCi le .Ia
bază n subst at�
lw este dm JW.-.elnd, intr-o
Prima atestare documentară ain spatu
Doftora" sau .Ia Doftor" , care la � �
ustie, la Cetăţuie .Ia mănăstirea

hotamică se menţionează un loc
impotriva Răduieştilor (sic !), d
incolo de Siret" �7• (este vorba de satnl
Moldovei, Ştefan Tom şa , pe care
Radomireşti). In februarie 1623, domnul satul den O!eşt�, d e pe pîrîul ce
cr·onica il arată .dreptu moldovan din
se cheamă Răcătăul, in ţinutul Putnei" inzestră ctltona sa, Mănăstirea
şi Pavel, •prin tre alte
Solca din Bucovina cu hramul Sf. Apostoli Petru
.ascult4tor
felurite miluiri" şi cu satui .Radomireştii, ce este in ţinutul
Neamţ ce a fost
de�olul t!.r_gului- Bociiu CU-� * peşte \s.n.). Dania s-a
făcut prin intermediul călugărilor de la această mănăstire, care cum pă rau
de Ia .Lazor fiul lui Anghel. .. Anca şi Floriţa", fiicele lu i , acest sat cu
.trei sute galbeni ungureşti roşii". Totodată, călugării de la Mănăstirea
Solca primeau şi .acele privilegii... de la Petru voievod" 98 Şchiopul, prin
care, probabil, s-a vindut satul cu moşia, scoţindu-1 din ocol.
_ Dintr-:o serie de documente putem contura, probabil, numai o parte
dm .a�oruse�" lui Anghel, fost cămăraş 99, menţion at intr-un docu
ment ŞI ca d1ac �00• Fostul s�ţi�ător al lui Petru Şchiopul avea, prin
m�temre, cumparare sau .m•luare", -wmătoarele sate din pai"tea locu
�w : Fund� 101, multe vii in hotarul Tirgului Bacău 102, satul Fintinele tiXI
!�ă�te _dm �:' Hălăseni I4K şi mu.lte alte părţi de sate şi selişti. A
. t Clll
d CI copu care la rind ul lor duc mai departe sau vind m""te -• -
mrea e la părinţi.
1737n:e ��nă;= Solca, sat� Radomireşti
ajunge la Movileşti. 1n
: �o�:: �tui sat dăruită de Ion Movilă
la un
(flul lu i Simionj socrul:m: e · Dmtr-o scnsoare adusă ca mărturie
�
proces de lmpă . uno proprietăţi . constatăm că, .Ja 17 mal
1795, 0jumătate din �:;: :00.om�.reş
t de la ţmutul Neamţului, cu casă
97 Sever Zotta, o m4năs!ire după
: 1D.J.R., A, "'*' xvn v i. v
4 e
;:''i, 1924, p. 8.
4 xt.r8Il, Chişinău,
bldem, nr. 85 , o
� ,-
.,;;1111• 1
DRH A
.
100 La 20 iunie ·'ue4 ·
' nr. 184 ; 267.
1 era al lui MihAUA şi Anghel
A, veac XVI, voi. 'm,
� diac (D.I.R-.
I, v 1 V
.,.._ 3121
101 Ibidem, veac XVI
1 02 D.R.H., A, XXI nr . o1Bs .' nr. 85.
::: ��m, IV. 184 '
.
' ""· 287 (vU de la pe dealul S1Jrlm1d'll) .
Barlu,
U.i.u ' că�=� �'·M'..?!��ll,
A
1 05 III'. 312.
. veac
.._.. (D.R .H.,
XVII voi. V' A XXI' nr. 287 ;
nr. 85) ; pe Lazăr
Flol'lţa (Ibidem, şi '}r: 254) ; şi pe
nr. 184 ; O.I.R. ' A,
Anca şi
'
Sudad�:O..
' ".::.!:-
108
Gh. - .......,
�XI, nr. 287). '
:.':�
•
XXVI nr. 1-2- m .Arhtvm• Ori[IUiuJ.
3, Uan.-febr.-",.;.t.),1815,
IA\11 ştllnllllee '
' lllerare din J&o\11.
OCOLUL DOIOm;c AL B.ACA
ULU!
· - -
biserică şi cu toată aşezarea de .-�

m Şte .... .ţiganii, şi vitele şi altele"
qu
erau ale Casandrei fiica tu· I�rdau._. �
.
Ţoni". Apoi toate �lea

� Cr�ste şi soţia doctorului Petrachi
�iitorită cu sulgerui Iftimie s:::a 'i�uis •
Casandrei, Zoiţa An�r�, că
� rr�
anul 1816, satul RadODUreşti era
'" ţmuM Neamţ cu 26 de famil"
1835 satul se mai numea şi
Doftor şi avea 5o' de case 100 pe a Jumătatea secolului
1 11 •
•
al XIX-lea satul
era al lui Iordachi Stamati uo
Satul a fost domnesc a arţinind de Ocol� �acăului,
� _ apoi a devenit
boieresc, mănăstiresc şi in' cele d'm unnă, tarăşt boteresc.
RADOMlREŞTll DE JOS ' (F,UNDU NEAMŢULUI, ALCAZl)
.
Satul cu acest nume a fost integrat 1n satu1 apropiat Radomireşti,
comuna suburbană Letea Veche, JU . d . Bacău
. .
.La 1701 Nastasia B_irzoaia a dijmuit 0 bucată de moşie intre Siret
ş�. HJ strt_ _la , ce _ s� cheam a Fundul şi este de hotarul satului Ruş'' . -·
,... �.m_
zmd că-1 locUl et de Fund, ţ. Neamţ" 111
Pe documentul �tografic din 1789 satul ap,are cu numele de Alkasy
cu � cas�, unele pustn- 112• De asemenea, pe un alt document tot cart.o
graftc dm 1835, satul este consemnat cu numele de FWldu (Alcazi) cu
33 de curţi aparţinînd de ţinutul Bacău m_
MALURILE '
Satul cu acest nume, azi nOJ mai există. secolul al XIX-lea a fost
In
incorporat in ;;a�ul a-propiat: Iteşti . A fost mai la sud de acesta, pe malul
stmg al BtstrtţeJ, cu aproxtmaţie la 12-14 km nord de oraşul Bacău.
. .
După numele satului deducem to�-.:rafia locului. Au fost maluri
care există şi azi, săpate de riul Bistriţa in terasa superioară a văii.
. Atestarea documentară a satului este tirzie (1572). In secolele al
XV-lea şi al XVI-lea, acesta exista şi făcea parte din Ocolul domnesc
Toponimicele ,.la Doltora• .

107 T. Codrescu. Uricariul, voi. Xll, 1889, p. 238--260.
amintesc de stăpînirea "dofloru.lui
.. la Doftor" din imprejurimile actualului sa�
, care va fi fost in pal'lea locului
P<!Lra<:hi Ţoni", de solia acestuia, Casandra
se referă la doctorul Sturza dln Siw:eoli
"doftora". ToponimiC'UI _la Doftor"
care a avut
Bacău, pe dreapta şoselei Bacău-
·
moşie intre satul Hoit şi oraşul
Vaslui.
ei din anul 1816, in ,. An
Supllment (1), laş� 1979, p. 14.
uarul Insti
ie
108 Corneliu Islrati Condka visteriei Moldov
tutului de istm- şi arheologie AD. Xenopol ", lui X/1!, Bw:u-
romdne 14 inceputul secolu
109 Constanti-n c. Giurăscu, Principalele
.
l l O Consta.ndln Sion, A�hondoloQÎ<I Moldove�
f<!Şti, 1957, p. 214. eşti, 1973, l>- 247.
Bucur
Il (11118), ov. 1D--l2, P. 198. ..
111 N . lw-ga, in .Revista i0torlc4", arrul l e der fiinf Moldouilch�n
I·AIIfnalm
112 Hora von Otzelo l witz, Brouillon oder OriQlRO r &:nr
ROIRIn I , Nta.mţz, Bllkeu und Pulnr
D lalriclen, n4mlleh dea Suuehawer,
1790, oc. 1 28.000, pl. 73.
le.._ .., VI-.
.
113 Canstantln c. Gl..,....,.._. op. eU.,
p. 213.
ftLACU
GHEORGHE BU
.- la
M
1 tit prima datA Intr-un document

al T!JIUlui BacAu 1 1'· Este Jn it la 20 Julie
teaz. �
t" ...! 1!171
116• Petru Şcb1opul
Ioan-Vodă cel Vi e 589 vinde
)ul CondTea Bucium, m�
24 1 �u ""t
ata
printr-un urie din
�te �te pAr1i de sate şi satuJ Malurile
Jos, prm al
vomic al ŢArii de t mii de asPri•. Se face precizarea cA S��stu tui
cu "patru cai buni,
d�t
.�P cA au fost drept domnescu, care au fo
�este In ţinutul
(s n�). Jar despre cumpArAtor se spunea că
��ul'::;.'
ae ocolul !�rgul�l . oas� cu dreptate" 1
16. Intr-un rezumat al ace
n
DOI� '!ceJaşi
" u sluJit ril
e 20, se mal �enţloneazA că �t.� avea
�� iuli
an,
��
lwBŞI doc t
In gura Bistrtţil 1 lntr-un 1sp160c d�
. . " 1 7•
.două �turM I . loc di moară este
1601 menţionat din nou acest
Ia I�rem1a �li", din
OVI 11
..nrilie
�.- • '
t
sa 11�tuaţi ţărănimii la inceputul acestui secol devenise destul de grea.
u f?amete, epidemii,
Birurile er�u mari şi dările grele, la care se adăuga
numai că pirJ lea':'- �tele, dar
jafuri, invazii de annate străine, care nu .
au dus �a ns1pu-ea, sau
plecau şi cu mulţime de robi. Toate acestea
spargerea satelor care rămineau pustii. CronicarU noştri sau cei stră i ni
consem.DeiZă tlnguitor această jalnică situaţie. La toate acestea se adaugă
şi achiziţia braţelor de muncă", care făceau ca puţinii locuitori rămaşi
să •fie atraşi acolo unde erau condiţii mai btme de trai şi siguranţă, in
slobozii.
Pe fundalu acestei situaţii are loc o răscoalA ţărănească In Moldova,
l Movilă cu sprijinul
inăbuşită de Ieremia lui Andrei Batori.
In acest context, satul Malurile, probabil, s-a risLpit şi oamenii au
fugit, fiindcă Ienmia Movilă dă o carte domnească pentru a se putea
aduce oameni străini In satul Malurile 119•
�ta, devenit slobozie, s-a populat
. � destul de repede cu oameni
satele apropiate sau din ţară. Popa Vasile
::bri:::. � �6�0, din Mal, la 20
veruţi
a� mOŞie in �tul apropiat Glrlen
i IlO. Peste dteva
l . ebru�e 1�50, Vasile Lupu, domn
satul
•
Malunle stolniculu Lupu

al Moldovei, In�
1 Bucioc 12'. In 20 aprilie 1664, la o pri-
IU Intrucit sub Ş1afan

COl Mare a avut
""'ti, probabU, el llllU loc o n!laeere a ocoalelor ti cwţiJQi" dom
ln&loba�
CA Batul a fost Băi si fi trecut aatuJ la 0m1u1 tfr&ulul BacAu.
� la 24 Ianuarie 1 589 ...,...Il unitate adminilltnaUvl nu 1naape lndoiaU·
� domneacu, ""'" gu fostu�"PUn:',. textua.J cA -at 111t Malurile mu fOII!
115 1�o!._IU, nr. 1103 ; Radu �o 1 14rgulut BIIC4u.lui• (o.n., o.I.R., A, vea"
'' noe.. 2. le 20 lulle
�). DocumentUl dtat 5 1 71 op. ett., p. 177).
u 5
era dorm Boidan U.putneanu 1
1�72 sa 1 73, domnia lUIIn 1rezumat ..te dalat 11".,.1.1 probabLI ( 58&-U72..
X
111 D.I.R., ;,nr 4 113 tl11111 1 57Z.
aii tJe 2&
<157 , u 141�an-Vodl'l Intervalul
nr. 1103.
Iunie Ia CUprinzind de
. 521.
VI, voi. IU,
117 Ibidem
Blo\n '
\el de
de
Satui era destul
el la &ura
,...�.
._ , 1'17 .,:� •tlncl a ac•tw rtu.
ti
111 Radu lmUI bn.ţ RIBI"e. Nu putea sil fie moari la gura.
111 P.
�� lde eon:-,.::. d� l�ml

,1 ••u 1111.
1� �
l:IG zt,
Ul
•148.P·
PetnJ .;:::;,� ttla••IJelte 4in T. Nemmţului (�1
Llceulw
P \Ta N-.nţ, 1 118+-1835,
··• •
p. 1 .,....
OCOLUL DOMNESC AL BACAULU!
� ele hotlrnlcl.e din satul Negreni, participi, ca

"SircUI. vlltAmanul elin Mal" IZl.
megieş şi om bltrln,
Pe la Inceputul secolului al XVII-lea, tot la o asemene
hatllritură, de astA dati pentru moşia Hlllllseni a lu
a ocazie de
i Ştefan Ruset, sint
menţionaţi "Constantin Grapll din Ma1u şi...,
Lupul Nlllomiţll din Malu" 123, .
Sirghie vorniC din Malu. . şi
In catagrafia satelor şi locuitorilor Moldovei
nu mai este menţionat 124, probabil populaţia s11 fi fost incorporatA
din anul 1774, tl8tui
satele apropiate , Gherllif!lljlli. şi Hlllllseni 125. In document
la
din 1789 satul este COilllelllilat "Passargydian" şi aparţinea de satul
ul cartograflc
Ciu m�i 128• In secolul al XIX-lea identificarea satului Bazarditen

i -
Malu 1:17 devine evidentA.
FJINTlNELE
Satul cu aceastA denumire face parte din comuna suburbană He

meiuşi, jud. Bacău, aşezat .pe Sotinga şoselei Bacău-Piatra Neamţ, pe
coasta dealului din dreapta Bistriţei, cam la 8 km nord de oraşul Bacău,
Denumirea satului provine de la existenţa izvoarelor nesecate şi
s
a fintinilor, printre care şi ape gazoase şi ulfuroase semnalate In aceste
locuri 128.
Ca atitea alte sate şi acesta a avut nenorocul ca multe din docu
mentele sale să se fi pierdut, Incit atestarea documentară apare tlrzi�:
Dintr-un urie domnesc din 28 august 1632 128, aflAm că satul .din zllth
vechi, din vremuri de demult, au fost de ocolul tirgului Bacilului• t:JO
(s.n.), exista deci cu mult inainte de această dată .
Petru Şchlopul (1574-1579 ; 1582-1591) este pla care scoate
satul din ocol şi pnntr-un urle de "danie şr-ae" miluire" U trece ---m
stApinirea lui Anghel fost cămAraş 131•
C.D.M., Supliment 1, n.r. 261-262.

122
c u Bll, p.
m ��ii,;�tt,:e:�·c: ;�r =.e��\�� \��:.· i!;:71111nla.

.. C
hqinău,
1975, Indice.
cii., . 64•
125 Ibidem, p. 292.
1 27 Const.antin C. GlllrESCu, op. ci
126 Hora von Otzellovitz. op.
cl 1
p!1., P·213 · Numele de familie Bazarditeanu din
oatul lteştl dovo:<�esc aeela4
lucrU28o-281 . • v. A. Urechla. op. cii., p. LXII.
128 Ortensia ftaCOVI\â, op.
D.R.H. . A, XXI, nr. 164.
1., p.
128
te mentionat că .er<J od<Jid de
ocol de tirgul
130 Ibidem, de asemenea. mal
&c4ulut• CI. 1••
(Radu Rosetti, op. "' P· 173) J.n!onnalli
· c
arheololll e atestA In sero-
lui al XVI-lea o bbledd, nu depU'te de ac�8as p. 64. Anghel fost cAmlru
3
' ca �l;� {:;:1.R.. A, veac XVI,
131 D.R.H., A, XXI, nr. 164 C. , vo
voi. 111. fii'. 312).
moetenlre . cumpArare
;
şi menţionat Intr-un documen DiMi
Pt"ln
�
1ul etru Şchlopul
a foat un suatlnltor al donwlie
s.au ,,mllu1re", .-lee sA pos
� 1� .
a 1aeulul : satul t)Jndul
�'blfft' ur':rww
...,..,tA
BacAu (O.R.H. A, XXI, nr. Ulii) ; jwnA
(IbldBm), multe v ii In """ XVI voi. 1 1 1 , m. şi, pr_obai:IU, multe
tate din satul .Wlaal l A v 312)
albe pArii din sate şi se ş · 1·1·11·• A avut cln�l copil : Lupu ciiiiAtont cu Malld.a
CU
HE BUR LA
GHEORG
..
1
�o:;::�. 1�1 �umitru Goia, postelnic, şi soţiei sale
(1616 1619), Anghel
.
Radu :Mihnea
In timpul primei
şi cu f1ul parte
. sAu, Lupu, . . .
eandachia
DupA moart ea
132. •
� . Goia
. soţia, pentru a--'!1 ach1ta
133, o
i da�n.t;
Iu• DUDU fost ul soţ, vmde o sene de
din imprumuturile � satu
făcU te de
pără Dumi�;�u Ştefan,
sate, printre �e I
Ş tinele. Il cum
Din alte
mare logofăt, ŞI soţia
� � tcaz·
'
cu 150 de galb
eni roşu
vindut satul Br'ă
:v..
că soţia lui Goia a

inBemnări doc�ta
re . ��S:I e bani, ci şi pentru
el nu numai pentru
tulen.i (ţin. C!rh�tiD'a)� p ':tngă '280 de ta!eri bani proşti , patru boi,
obiecte d� ŞI
1� po do e
'un val de postav silezian sau polonez şi cinci
patru vac1, 1 s-e m�l dat fir de aur.
ţesătura din bumbac şi
roţi d� posta :- v eneţian c u
---'e ză 136, sau, probabil, încă mai trăia,
·1 ·
i. 1 e 11 V?-n 1 . M
a
• d ]u'I Du 'tr
r.n, >Grigoraş ŞI Vas ml\'. aş:U
Cmd Dunutraşcu Ştefan ''''""
d
l.
.
de cumpărătură n d. om ma . Ul
•
fiii aces tuia , Gheorgh iţă
01 se
1�
�ov1 a
Solomon, făcindu-i ispisoc
noul pn e ta r iş1 _fa:e 28 august
reCOI!lfinnare a cumparatonJ pe .satul
(163()-1631). Sub domnia are,
următo pro
1632 0 nouă carte domneao;că de

Bistriţă", cumpărindu-1 cu "300 de
Fintlnelili şi cu vad de moară in
galbeni ung'lH'eşti, bani buni", 1311• • • . • • • •
Dintr-o relaţie a unui călător stram prm parţ1le

Bacăulu1, aflam
t:l!l_
că la 1640-1644, in satul Fintînele erau şi "cinci case de catolici''
La scurt timp, in 1646, un alt călător şi apoi _Wscop de Bac.iWJ!arco
B;w.d.ini,.. -vizi�hiar satul şi il num�;;l:!idegkut" {FilltîAa F�e),
J)recizind că numele""şr-t--tl'ăge--aera:-;;rzvorul nesecat al fintinelor sale ;
·este situat pe o inaltă şi spaţioasă colină". In sat sint mai bine de o
sută de case şi peste 450 de locuitori IW. La 5 februari e 1659, episcopul
catolic de Bacău, . Marian Kurski, in relaţia sa as��izitaţiei episco
pale, . ��ou.tă la dtoceza Bâcău 1i'r toamna anului \J.658;'/aminteşte şi de
catolicu d.� satlll; Fintinele, care ţineau de parohia Bacău In continuare,
prelat�l IŞ_I motiv� astfel plecarea precipitată
.
care bmtu1a atunc1 cu cea mai mare furie", oamenii
: "din cauza ciumei
nu erau de găsit
(D.R.H., A, XXl nr 267 nr 184 D 1 R. A•
Anca şi Flariţa' ('bide ' ·_ • · •· veac XVII, voi. V, nr. 65) ; .pe Lazăr · ,
Copiiilui Anghel �u �: . ş: �· 254) şi pe Stida (D.R.H., A, XXI, ;n;r. 267).

5 Plnl ŞI satul Radomireşt (D.I.R., A, veac XVII, voi V,
i
D.R.H., A XX! nr 186 . C M
sale � (D R H A ·D -, voi. 1,
nr. :!54).
132
186).
· nr. 1699, p. 184 ; că a fost şi al soliei
aprilie .;,.,;
1622 ,;; '1• nr.
(D.I.R.,
D.�.H.,
1 33 La 7
134 A, XIX, nr. 266
� A, veac XVII, voi. V, nr.
163).
(D. ': R., veacsecolul vol lea pe -:�o

135 O ��Semnare din
A, V nr. 8> '' alta
al xvu. 1
docwnentului din 18 iaTUJal'ie 1 62
marue ci�
1621 �-lllr ' .
xvu
138 llecedea.z.ă inainte d
tu! din 23 cu acelaşi conţinut pe documen-
29) .
Gh.:!-she ş�e 1
21
D.R.H.,
\37 Viitorw domn 631 (N. Stoica!cu, op, cit., p.
A, XX!, nr. 184. Cum ( bldemj• .
449).
Dumillraşcu Şte�toru
t38
I-au dat el in fost lOIIOlăt, rAposat "şl cu una sută galbeni CI

tor tatăl lor, Prectzeazâ : ,.cu doi suteJ galbini" ii era da:
miinile •
.
bani
138 Bartolomeo Bas tise , in C414!orii8,14"
Iar
voi. V,
·
trăin•. delpre ţ4rlle romAne,
1� V. A. Uredlla, LXu�te
l9'13, p. 188 Şi DOta 37 (P
op. cit, p
oxo
. Pozzo ; Po110 era sat
ul PAşcanl
BUCU.I'<fli.
).
OCOLUL DOMNElSC AL BAcAULUI
fiindcă .se refugiaseră .prin .păduri fugind de oştile tătarilor

· oşti care fuseseră indreptate prin Moldova şi ale altor
impotriva lui Ra.koczy, prin
cipele Transilvaniei, de către sultanul turcilor" ; mai adaugă la
acestea şi .rAscoalele ţăranilor" m. La cele peste 100 de case
toate
şi peste
400 de locuitori ortodocşi, in sat era o biserică, la 30 aprilie 1664, unde
slujea popa Ion, ginerele Blagăi, din satul apropiat, Negreni. Tot la această
dată mai este aminti·t ca martor, la o hotărnicie, şi B�lan din Flnti
nele 142 • Spre sfîrşitul secolului, la 28 noiembrie 1697, un om cu auto
ritate, probabil, şi mai inaintat in vîrstă, era Gheorghe Ciure, care par
ticipa la o hotămicie a unei vînzări din hotarul tirgului Bacău 1�3. Tot
spre sfîrşitul secolului, probabil, de la urmaşii lui Dumitraşcu Solomon,
satul era răscumpărat de loniţă Aslan "'\ rudă cu Ceuareştii. Mihai Ra
coviţă, in 1719, confiscă in urma complicităţii lui loniţă Aslan la revolta
rudei sale, Vasile Ceaurul. Ha, prin'lre altele, şi satul Fintinele pe care
il dă lui Ilie Catargiu, drept despăgubire pentru jaful ce suferise din
partea răsculaţilor de la satul său, Răcăciuni lfo6. Pe ruTJilă, acest sat este
dat ca zestre de Ilie Catargiu fiicei sale, llinca 1�7, căsătorită cu Vasile
Ruset "'R, trecind stăpînirea satului şi a moşiei de la familia Catargiu
la Ruseteşti. Vasile Ruset, născut la Mărginenii Baciului "'�.
pe la 171 1 , ca fiul cel mai mare al lui lordachi Ruset, zis Cilibiu; şi
al Saftei Jora, era om foarte bogat pentru acele vremi. El deţinuse rind
pe rind mai multe dregătorii, făcînd danii pe la biserici şi alte instituţii
de binefacere 150. In satul Fintînele, hatmanul Vasile Ruset avea case
mari, cu o mare gospodărie cu rezerve de cereale "vechi şi noâ". Pe
moşia de aici sau pe lîngă curte ţinea şi un număr de ţigani. Pe riul
bisericii 15 1 din Fintinele, ·pe care o termină inainte de anul 1756 to2•
Bistriţa şi pe piriu! Limpedea avea vaduri pentru mori. El este ctitor�!
141 Marian Kurslti, in Cclldtori str4h>i despre ţdrile române, voi. V. BlJCIIt'<!Şti, 1973.
142 �.��:plimant 1, nr. 811, p. 261-282.

143 Ibidem, nr. 1052, p. 333.
144 Radu Rosetti, o�. cit., p. 17
� f! :t
3
145 lbldem, p. 1 74 !. c� a par � p i 1 1anilă As1an şi era ,.căpitan de căGne"
VI, p 422 . Iul iu Marine;cc op. cit.,
Ştefan Ciaurul (N. Stm""'"''· op.
(N l <>rga, Stud" " documente, vo . · • P.
5...:-59). Ianiţă Aslan en> eunVl&t cu Vasile
tti , op. cit., P· 173-174• 310 ; N· l"[1g�op� :t p 422--423. Ro-

cit., p. 450--451). ·
1 48 Radu R ose
147 Radu R etti, op. cit., 173-174. Că se numea
os •• e ·a.�eralul Radu
setti, op. cit., p. 88.

Mărgineni .sint ;ngro-
!!: :�"::s�entul silou din 27 februarie 1707 precizează că Ia
P 85
paţi pii.rinţii", vezi Iullan Marine&CU, op. cit., · ·
150 Generalul R. Rosetti, op. cit., 88-71.
151 lulian Martnescu, op. cit., P· 85· ează tit
In c oria cu un clopot cu UIV1lă4oorea
152 acest an 7204 ( 1750)
inscripţie .Cu cheltuiala
��= -sal
·e V
sa
asile Ruse!, leat 7204". Biserica ern
o � TAblcaru, ln "Ate11ftl eul

de pe clopot 1786, i.n loe de 1758.
Grigore
terminată cind s.., tumat
vezi
!"rai", n.r. 8 şi 7, 1832, Bac1u, po
cJ P· 9'• dă anul
GHEORGHE &URLACO
Voievozi şi o �. pintre altele,

Bi&erica bnlmu1 Sfintii v89ue Ruset. SnUmplatl la 17 decembrie
lui
cu un clopot 113- La .m� · ti toată averea de aici, revine fiUlui
avea
�fie·J:,::'
1 7&7 111, satul In testamentului fAcut de taW său la 27
siu, �;:= ache Ruset, căsătorit cu Ecaterina lanculeo, a
februarie 1 . tre care şi pe Pufheria, căsâtorită au vornicul deve
tsf ��
•
CantacllZino (Qmta) ISII. La 1 774 satul avea

�t /ePOI. f�, 't:'ns111ntin
a�"lâ �
m: care 46 erau scutite, 39
Iogo t rimJneau bimice 11'7. ? Insemnare
in s�ptnirea lUI �ache
Iapidar�ln 1786, arată satul, In contill'll :-
. In timpul războ 1Uh.l1 r uso
a
Ruset 1.!11! La 1 789 satul avea 8
7 de case
austro-t� din 1787-1792, in satul F"1790 mtinele a fost amplasat un spital
ustn.: care In toamna anului
s-a mutat in Ol"BŞU) Ba
he �uset, sun:enit.ă � prim�vara anu
�u •. După moartea lui Lascarac
lui 1793 1111 satul rămlne fiicei
acestuia, Pulhena şi gmerelu1 său, spA
tarul Cos� Canta. La Inceputul secoiW.ui al XIX-lea, avea 1 9 1 de
liuzi, din care 15 era scutiţi de către spâtarul Costache Cantacuzino.
Suma birului pe an era de 2472 lei, oamenii ocupindu-se cu !lucrul
pamintului şi driuşia 1112•
Dacă urmărim intinderea moşiei Flntinele, dincolo de trupul pro
priu-zis, constatăm că Ia inceputul secolului al XIX-lea ea constituia un
adevArat domeniu format din 20 de moşii deosebite şi nu toate intregi 183.
In cursul secolelor XV-XVII ele formau trupuri distincte cu titluri
de stapinire proprii , sate şi moşii independente unele de altele.
•
158Vai DOta 152.

op. cit., p. 71, oala 14.
155 lulian � op. dt., p. 86-95.
IM Generalul R. llaoelli,
1541 Galeralul R. Rosetti , op. rit., p. 113-84 Lascarad!e

se � J.n pruna· ·
a ...,.ului al XVDI-lea si decedeazi la i 788· trelme
157 Moldm>a in epoa feudo!Umul

1875, p. 288. Greşit e •Alai :f.1• v� �1• partea a U -a, Edit. ŞWnţa, Olişinliu.
PI"Obabi!, taW lui Vasile· El '"!-�-.. aceaatl datA era a lui lordaclle Ruse�
p. 52 . ,., alt lardac:be a
cu.' p. 51 ti nota 22, ..-a ....t la 1753• vezi G--•w
��.... a-""
R. ...-... . op.
"'·
fost
şi ....ta dfl:edase după ria5
fratele lut I...a.saorh
ac e. dar
·
Clblde p. 85). Satul era acum al lui Lăsel
rac:he Ruoet, PIWenlt
::' u'::�� de la taW alu, Vasile, iar acesta n avea
. '
.., - de 1a &OC:nl1
1 58 Gricare n....
-u, ._ . op, Cit., -... u.
p. 10.
l5& Hara
rfus, lruemn4n de d mu t
;;n OlleJlovitz, op. rit.,
.
nare de pe o Vfl:he carte e l
pl. 84.
lflO llie
� II!Umea, 1975, p. 123-- 1 24 . Este o rnsem
Caaatantin, llnorele lui Conetantu. cr 1• din 24 decembrie 1790 de cAtre preotul
nd. 1n 1789 la Ba�Au ş in impre-
111 �� ae a!la "" la&Ar mllltar tl lriiiJ. muJ
depozite,
oltole
i
182 �-alu! R. Rc8etu
T. Codracu, Urica,;;.lop.V dt., p. 113--84 ' nota 18.
i
1G l'tullDeie, Hemel 8: oi. Vlll, lafl, 1888, p. 2B8·
-.u, "'· lflii..U, Girlen
U..U, s...,
Mai� Arimettj, Pir1Anetu, l 1 vii.u,�� P:trAveştl, Lespezi, HAJilsEill, Mir·
1"_111' 31 0· Oinutu, � de Sua' vezi � SkAbll'a, LuDcanl, MAnA·
Radiu Rosetti, op. c«., P. 1 08.
OCOLUL DOMNDIC AL BACAULU1 •
TJlEBEŞ lM
Satul_ cu �� denumire intră In eo!DJIOilimţa comunei suburl&Je

Mlrglneru, munlcip!ul Bacău, jud. Bacău. Este aşezat de o parte ti de
alta a plriului Trebeş, la 7 lan nord de oraşul Bacău şi se continuă tn
extremitatea de nord a satului Mărgineni.
Denumirea arată eă In trecutul mai îndepărtat, aici au existat
păduri, care apoi au fost curăţate, defrişate In vederea aŞezării satulw
sau a deschiderii terenurilor necesare practicării agriculturii 1115.
el exista lneă din secolul al XIV-lea 166.

Prima atestare documentară a satului este din 15 martie 1489, dar
La 1489, Anuşoa şi Muşa, fiicele lui Mihul Tudor şi nepoatele )ui

Petru Tudor 187, aveau pămlnt "pe de amîndouă părţile de TriabAiş" , la
o finttnă, pe care la această dată il schimbă cu fratele şi nepoţii lor (Cos
tea Tudor, fiul lui Mihul Tudor ; Ivancu, Oliuşca şi Drăgălina, copiii lui
Giurgi Tudor ; lsae, Silion, Niagşa şi Drăgălina, copiii lui Ivan Tudor) toţi
noepo(li şi strănepoţ;. ai Iru:i Petru Tudor 168. Ei au devenit, prin seb:imi:t,
proprietarii acestor părţi din Trebeş.
Din documentele care aduc in discuţie existenţa acestui sat reiese .
că au fost practic două sate : 'Irebeşul de._S..us.JL't.�ul. 4!e..J.os.. devabt ""
mai târ �piei de Bacău, administratj�-� c.'lltoli�
ni:iîiîill şi baraţi, mOtiv pu•liN eftl'e &�tol !:!"" numeş� pină Bara.ţi. az1
De aceea, noi vom urmări separat evoluţia istoneă a acestor două
sabe.
A. TREBEŞUL DE JOS
Satul cu această denumire, iar mai ti�a4i. in� in compo:

nenţa comunei suburbane Mărgineni, jud. Bacău, suburbie a oraŞulw
Bacă� aşezat pe dreapta pinului Trebeş ��ent pe partea dreaptă a
Bistriţei), la
circa 3-4 lan nord-vest de murucipiul B�ău.
Probabil, sub Ştefan oei Mare ori sub �aintaŞu �u �aŞI1 săi,
.. .
satul, prin schimb sau cumpărare, de la Bronc1a postelnicul �co�

porează al Ocoliul. domnesc al Tirgului Bacău. O m ţiune
se
en lap1dara,
184 In partm Jocului satul mal poartă şi unnA1oatelederWiniri : 'I'riab4 Trebiş.

165 Jorgu 1ondan. op. cU. p. 25, 438, 435.
li a� wnent silit inserate cele trei ge-
Pet.ru Tudor, [ii, 1� :U" �
166 D.R.H., A, Jll, nr. 52. Faptu.l cA In 1 d
st.r li stApini şi In satul Trebel;.
ne duce la canduzla
naraţi! din ••• ş eacul 'al XIV-lea. da<A nu cumva
v
de .
c:â satu e�
167 Ibidem, pentru .lilJaţja Tudortlor vezi ŞI doc. nr. 151

•
chiar mai mult.
Ibidem. şt "'n4ul de
168 La 5 Iulie 1581, "''"'
168 cu 30.000 aspri
era 1000 din OcolUl Bac<iulul
llai:Au. t.iJndcA la data de mai
lUII Al1d.-el vamicul, vezi D.J.R., A. veactirsXVI voL JV, nr. 32. In mod logic
acesta a rost alipit OcoWlul do�alaceaatA adm1Jl1S11'81ie dacă nu ar n rost
uJui
..:ultitor de acaL CA
..,. nu se puta :.=:ouA
.,.te
. : satele au rost ale lui Tudor � de •
Clnitea SlllleVel", vezi T. ....

�-- .. -�· urtcariUI• voL XIV. Iql, 1888, P· 388.
E BURLACU
GH OORGH
Şchlopţ�l, la 20
nează doar sa ul 170• eetru
t
aprilie 1570, . m enţl·o n al �i-�� ]larte
din 20
mart ie 1584, scoa.teTre �
din lul Jos 0 dă unor veri (zece la num
dom esc
ăr),
�
şi
satul !�
beş de ca un tă rcat"
din moşia 1 domn'lliui în Iaşi •l.Ul
această rmlu1re lu1 Andrei
m.
_
o
d
:� in
fiii a patru fr_aţi, lcare li� 1591,
Tot Petru Şch1opu , la 111dat trebele ţării,
c n firmă
de a.;;pri ", pentru
30.000
vorn i cul .de tul Bacăului, fn ocolul Bacllului"
,.Tr�� şul, . . inainţinu
vn:� ��t:ra (s.n.).
e e 172
s.atul (!587-1588), acelaşi Petru Şchiopu! d�
. Cu crţiva . an\ ul Trete Episcopiei catolice de Bacău.
restul de moşle rr;:: �ul de Jos
l Bacău, avea .circa 50 de
Satul era !a •0 l� � ătate
. de milă" de oraşu
In al doidea deceniu a1 secolului
focuri cu două vn ŞI · d in
i"
• dalmat" d e l.a EPlscopia
ă mor
Peter Andreaş, că1ugar
_ dou m.
al: xvii-lea un oarecare .

·
B ·u . vind� 0 pămin tul sat ,.unu1 român numit
Acesta era Ştefan, fost diac, apoi vornic � u1
bună parte din acestw
:; . 175.m. Pentru
ş:;rsus �atu! �beşul
această danie şi vinzare care va const1t un la1tmotiv
pentru acapararea moşiei şi a intregului sat, Trebeş� de S ll;S, sei vor
de �
judeca preoţii şi Episcopia catolic� de Bacău cu urm PI:?Prletar din
sat susţinuţi de răzeşi sute de ani 1 '6. Se vor aduce mărturu mincinoase,
170 D.I.R., A, veac. XVI, voi. Il, nr. 237.

171 Ibidem, val. III, nr. 294. Aceşti · veri erau : Lazor şi ou fratele său, I.on ; Sl.!m
şi sora lui, N- ; Bi<2ul şi sora lui, Nedelea ; Berindeai, Andreloa şi surorile
172 Ibidem, voi. IV, nr. 32. E posibil ca Andrei vornicul să fie Andreica menţionat
lOii", Anghellna şi Stana.
şi in textul notelor de mai sus, 169 ş.a.

173 Relaţia se . aOâ intr-<> scrisoare . din 14 ia.nuwie 1588, a postelnicului Bartolo
zak•.· Documente pnl>ltoare la Istoria Românilor' voi. III' 157�1599' Bucu-
lliEO Brult1, câtre n.un�nll Haniba! de Capua din Poloruia (Eudoxiu Hurrnu
reşti, 1689, p. IDO).

1 74
�ritte��· :i �-· :.;,;:m
· •
; Petru Bogdan Baldic, in C414tori strclini desp<e
eşti, 1973, p. 246 (un boier schismatic care n stă-
pineş şi aouin) .
175 Vezi nota unnătoare.
p babLJ � doua (1623-1628), Ştefan vor:rtic in
178 Sub domnia lui Radu Mih�· ro1 •
satul Trebeşul de Sua se

Criştot, preotul de la bise:-� c�li�r�bil, pen tru ceea ce cumpărafie �1. cu
; T. Codrescu, op, cit., p. 267) ; sub

nic CC.D.M., Sup1JI11el'lt lo!l Bacâu. 1 se dl dreptate lui ŞteJlan vor
111" 1029 p. 322
·
domnia lui Miron Bam1�vsch
te 1 11826-1829), iar se
lui Ş fan ei h'aţilor
sili cu e judecă dindu+-se dreptate
p. 322 ; T. Codrescu, op' cit Ul'IC d In.tărit111'fl (C.D.M., Supllment 1 , nr. 1029.
1633) iar se Judeci dind se·• � carte
p. 28 )
7 ; sub d omada lui Alexandru lliaş (163 1-
10211, p. 322) ; o nOU,\ plr� de
Zamoyski şi Ştelan şl J'!'lecată arehotărl
vomlcul EPISCOpui
turl (C.D.M. Supliment J . n.r.
loc Intre episcopul de BacăU Ioan
a fost rAmas (Ibidem) ; 0 delimimce de
Ibidem : N. Stolcacu, Dieţ
hotare se face de cAt.-e PA
26, J?ivanw d
omnesc din �
�041 Bomanlor ul, mare spătar (163D-1631 ; 1682), veZI
.
dreQ<ltorl.... p. 353. La 1638 iunie
vomu: care llUIIe ti b u�ecA aceastA pricinA dind dreptate lui Ş
belan
J Udeca tA de la Gh..,.&. he � ui'
Uerlie CC . 8upJI11\81t 190) 7; Ispisooce de
�e de hotar de la PAtrllfC a!, 65-l666 ; 1, nr.1672552,; 1p.675- 1 6 8) ; o măJ'I.u·
'' de rămaa de la Cono1ant1no buul spătar ; 1868-
111B1 1102), Vezi T. Codrescu ca IZ2 aueust 1694) dinocdomni de pi�l. de tată
un alt ispls
, · a a doua (24
p. 32Z ; o altii ludecată 11 h:lrt:-A p. 285--268 ; C.D.M., Supllmel\t I, nr. !029.
la 21 februar
ie 1813 sub Ştefan VodA Pe·
OCOLUL DOMNI!SC AL BACAULUI 51
care nu se cred 177 Se aratA, de asemenea, că netrebni

• ci! "au 811*"inB
n-au rămas nimica" 178. Se
biserica şi au ars toate dresăle Episcopiei şi
ui de Sus fiindcA
susţinea proprietatea acestui sat şi acapararea Trebeşul
avantajele şi profiturile erau mari. Astfel, zeciuiala o lua biserica d
la Bacău, In fiecare săptăm!nă cite trei oameni munceau pentru aceasta,
e
apoi olăcăritul, podvoadele şi lemnele erau tot ale

bisericii . Mai erau
rm. de fiecare casă,
obligaţi catolicii să dea episcopului cite 12 bani, parale
odatA pe an
Dintr-o relaţie a lui Petru Bogdan Bak.§ic, vicar apostolle în Mol
dova, din toamna anului 1641, aflăm că satul Trebeşu
l de Jos a fost
luat de domnii anteriori din cauză că subordonaţii episcopilor absen-
·•
teişti u furau şi duceau totul peste hotare, că acum sOO;pl en
al Precista d" ace.tkia tie �Lupu 11<0 In
aceaş , ădea toate dările Mănăsti-re! Precista 181 In con-
tinuare, relaţia mai face cunoscut că în sat erau "vreo .
20 de case
de catolici. .. cu peste 100 de suflete ... şi 25 de copii" 182. In anii
urmă
tori se fac intervenţii susţinute, fie la domnii pămînteni, fie la cei
străini, pentru retrocedarea satului Trebeşul de Jos,...Episcopiei
catolice
de Bacău 18:1. Rugămintea şi cererea prelaţilor este îndeplinită, fiindcă
tricelc:u, vezi Ioalf Gabor, Dtcţio114r statiltic 111 localitdfiloT catolice din Mol
m&DU
�
doDG (1885-1948, lase. IV-a, P.-z, scrls, p. 173-175 ; la 24 mai 1702
Ştefan Ruset, suJger, se judeca pentru aceeaşi �uză (Ur rul,_ vo!. XIV, Iaşi,
1889, p. 285-288) ; la 27 mai 1739 Grigore Gh!CB vodă, m D1vanul dom nesc
.
porUIICeşte delimitarea hotarului dintre cele douA Trebeşun (1081! Gabor, op.
cit., p. 174-175) ; la 3 noiembrie 1740 o alti hotamleA (Ibidem) ; la 1 aprilie
1741, o nouă judecată cu delimitarea celor două sate (T. Codrescu, UTicanul.
177 La judecata din 1702 s-a adus o scrisoare lalsă. de la Gheorghe Ştefan pn�
voi. XVII, Iaşi, 1891, p. 187-190).
.
care se arată că a·mindouă satele sint ale EpiScopte1 cntollc� de �ţlacău. de ase
menea, 0 mărturie "mlnCinnOIS
ă " de la şoituzul şi ttrgoveţu
• de Bacău (T . Co-
dn!!IOJ, UTIC<•Tiul, voi. Xl'V, P. 265-268)
: . • .
178 Ibidem. ln prima jumătate a lunei !Uhe ! 853, m nes1guranta luptei. de la
Valea Seacă cu Gheorghe Ştefan, caza
cii, orhe!enll şi Ştetilltiţă Lupu au ars
1 79 �ulBogdan Bak!ic, op. cit., p. 246 ; T. Cocll"escu, UricBriul, vaL V, Iaşi, 1882.
p. 230. .
180 Petru Bogdan Bak!ic, op. e>l. P 245-246 Vas.il Lupu cu fratele să1u Gavril
.
. . aces!Jula ae considerau c t•tor
· • 8.1ser"';'
1 ' 1• "' • - 1· Precista din Bacău şi
. vezi şi N. Stoicescu, Repertoriu! biblioaraflc
hat.manul şi •fi11
de aceea au IOZE!Itrat-o ş1. cu moşn, . .
al !oca!ltdţi!or şi monumen�eloT med•euale din Moldova Bucureşti,
1974, p. 41
ta . Repertori.:.t bibliografic Moldova.
şi -nota 10, p. 141 ; in cont.inuare se v
p... ; D. ConstantineSCU. Document e mo_ � �:.,..,iti din secolul al XVlll-lea (1642-
· Xenopol" Vlll, !911,
1698) in ,.Anuar.ul Inst.i tutului de tslone oŞ1. arheologie A. D
laşi, p. 385-386.
181 Petru Bak§lc, op. cit., p. 248.
0 dan Bakllc. op. cU., p. 245 ; apoi

182 lblde.m, p. 248, 248.
183 Primul care !.nten'ille eate Ba tr
urmeazA Marea Bandlnl (In ��!d •
� ��:. despre ţ4rlle rom4M, voi. V:
1 Petru Par�lc ellltoreşte de 5 on
a Jntervenl La domnul romAn sA res
Bucur"ftl, 1973, p. 318 '1 nota 34) •
ln Polonle cu I'UIIilmlntea cAtre
tltuie motla Tr-ebeş
� reg� T
(vezi C4!4tv.. s r4
! 1 1 despre ţ4rlle rom4...,, voi. V, p. 297) .
GHEORGHE
BURLACU
52
1 n vizitaţia Moldovei, men

ţionează că
. de BacAu. CAlă
Intuanul beşul Banevdinl: al catolice
enu;_e teaZă spre acest sat că era la "un
1646, Marco pie!
sa l Tre de Jos red. EpiscO
torul şi mis ionar� ul �in!că re aaflA pede un loc tnalt" deasupra BacAu
stadiu"de Bac�fintl U, ·cind f:W Wtoasă" , că aici se "produce vin
m cu apă s
lui că "are e� gus tului.maşile"a. cDe uloarei", cA sint "•păşune bune
re�arcabil prin sa voar
speC ie de asemenea, stnt "păduri pro
. aru uni etc" . Satul avea 25 de case, 29
pentru orice felg dedă e
ducătoll:'"� �e hinde su , g:� ��. În a doua j umătate a secolului al XVII
de famili• ŞI 155 "i" şiceacu ţinutul Bacău. De aceea Eustratie
lea, .�tu! �a tras la •a;găr:.W. slujbaşilor de la acest ţinut să nu
Da •reJ cu •d�oo:'rlje � 1�!�it:ii satului Trebeş. Şi, porunca precizează In
b
supe.
a vo
contmuare .. •să ave r a-i lăsa i n bună pace, să nu-i invăluiţi", fiindcă
satul este al Bare ăratul• din tirgu iBacăului,
w· ei pină acum n-au avut
nic1· de 1emne" ŞI "n·uma1· stăplnu
· ··
voe niCI de •O lăC cu, dnici ,de

" i86podvozr
lor să aibă treabă ..mşn .

· ·
.
tn secolul al XVIII-lea satul T.rebeşul. �e �os era tot al Episcopiei

catolice de Bacău, prefectura apostolică a m •s•unu.
tn ceea ce priveşte raporturile dintre supuşii moşiei Trebeş, posluş
nici: şi stăpînii de moşie, cei dintăi datorau proprietarilor "lucrul pe
obicei". In 1 737, Grigore Ghica ii aşează "cu rupta la vistierie... şi ei
să fie in seama popilor ungureşti" 188. Iar "lucru pe obicei" obliga oame
nii aşezaţi pe moşiile mănăstireşti să lucreze 12 zile pe an, şi să dea
dijmă din toate. Uneori, egumenul putea numi vornici care ascultau
de el 187• Peste clţiva ani, la 9 noiembrie 1748, sătenii din Trebeşul de
Jos se învoiesc ou preotul bisericii catolice din Bacău să dea, in schim
bul celor 1 2 zile de clacă, cite şase .polturaci" a 20 de ba:ni - adică
un leu - să facă o clacă la coasă şi să repare biserica atunci cind va
fi nevoie 1811.
lncă de la sfîrşitul secolului
Plim,a jumătate . a �1ului al XVIII-lalea, XVII -lea dar mai ales in
mănasbrească ŞI bo1ereasacă devine mai rlvalita t�a dintre proprietatea
evidentă. Aceasta din u rmă
t capareze , la
:: �::U�te �.etăţi eclezNIStice. �a d�tăi ocazie, ul şi braţele de muncă
. pAmint
Constant• pr�:��ri in beşul deŞtefan Sus şi
Ruset, urmat de fiul său,
Mărgineni - rin procese,
mărturii �a�
hotarul TrebeŞului de�1os� ene,
. �
r�uşesc să cotropească op parte din
· Relaţ1a călugărulu i franciscan Manzi, de
::: �.· �Urescu.

recl>ia. op. cii., p. LJ.Ill .
188 V. Mihordea Relaţii� ;, _. 1882 p. 230.
Ur!ca"'l voi· V. lft"'
grBre elin ••ca
•
1988, p. 21-:i2 şi lul 41 XVIll-le4 In Mold u4 Bll<lJtE!Stl.

o '
lui Consu.,;tin
nota
187 Aşezămintul
lan·� �wocordat pentru sluJba oameniloc ce şed pe
2. -·• 12, Ln
cU
motil mAnutir"''tl n4
188 V. Mlh orc:le
l89 Goneralul Radu
a• op· 21-22 şi not.a 97 ·• Rad
p. 23 1-232
u RooeLU• op. cU· • p. 4�3-454 ·
.
· • p,
'u�"'
��
a.-ti F 11ta Roaetll. 1. BUC'Ul"eş
2, S-4, BaCAu. 1930,

blcaru. B4c4ul
ele 11114 •
l, 1938. p. 83 ; Crilare
In .Ateneui cul
Jl. 40-U . tural" . nr. 1,
OCOLUL DOMNFBC AL BACAULUI
pe la 1740, arată cA, neputtnd a se dovedi "după

obiceiul ţării", stăpl
nirea necontestată de către catolici timp de treizeci
de ani In ,ir,
ani mai inainte,
deoarece cotroplTea Incepuse cu patruzeci şi şapte de
divanul a dat clştig de cauză lui Constantin Ruset 190, hotlirlnd
ca tot
moşanul "să fie voinic a stApini mOijia sa".
Procesele continuă, şi In secolul al XIX-lea, iar la
judecau cele două părţi 191, se ImpUneau peste 215 ani de cind
1831, cind incă se
diferen
dul era declarat şi tot nerezolvat.
Prin faptul că moşia satului a fost a Episcopiei catolice de Bacău,
care a fost multA vreme administrată de călugării franclscani de
la
Şwnule)ll _C��oscuţi in mod special cu numele de
m;
satul incepe să se numească şi Baraţi.
baraţi (cA
lugări)
Intr-un report anonim despre starea bisericilor catolice din Moldova
făcut in anul 1776, satul era consemnat cu nwnele "Baraz", cu 150 de
suflete 193•
satele Mărgineni şi SecAtura 1114.

In catagrafia din 1774 Trebeşul de Jos (Baraţi) este cumulat <N
:
La Inceputul secolului al XIX-lea, intr-o altă situaţie catagrafică
satul era considerat răză.şesc şi avea 44 de locuibori birnici, suma birului
pe an era de 732 lei şi oamenii se ocupau cu butnăria, cu agricultura,
fiindcA loc era "indestul" 195.
Judecăţile pentru lncălcare de hotare continuă şi in secolul al XIX-lea.
B. TREBEŞUL DE SUS
Sa tul cu această denumire azi se numeşte Trebeş, aşezat de o parte
şi de alta a ptriului cu acelaşi nume, la 7 km nord de oraşul Bacău,
continuind In extremitatea de nord a satului Mărgineni. In secolul al
XIV-lea, a fost stăpînit de înaintaşii neamului Tudor� 196.
Inainte de Ştefan cel Mare in sat avea părţi Costea !udor, care ��
sub domnia glorioasă a acestui domn, va fi d�vemt, probab1l, portar al
II-lea in Cetatea Sucevei 197.
După moartea lut Costea Tudor, sau poate
190 V. Mih<>rdea, op. cit., p. 611-70.

UII
192 �
ul
T Codrescu Urlcari , voi. XVII, p. 186-190.
I gu Ioro,;.., Topommie rom4ne...,c4, �u�eşli, 1993, P· 242. 4�B9·
.
193 Iosif Gabor, Dicţionar istoric al localt14Jilor catolice dm MoldoVG, fasc. 1,
194 �;� ��;.;�.!lui, voi. VII, partea a Il-a, Ed.lt. Ştiinţa, ChlşlnAu.
195
196
�97��rkcriul.
ci. textul şi nota nr. 166
voi. VII, Iaşi, P. 268.
de la satul Tre�.
r�r de rangul al doilea. In şinll

Nu turn c.ine este a"':" t ,.Tudor Partarlul d Cetatea Sucevel", de aceea
noi
197
l-am considerat ca fund, pro�l . �!l s...,.,.
v . a
partarilor şi apoi al batmanll.or '' P Ido
atantln V. Dlmlt.nu. Doi drefldlori mo ven_•• 1
or
por14rul _.., (Con
de el nu
;
.
de Sucea".., II -llat
manul ptrc41<1bul de Sueeava, B '
�� 85--1 14
2; • � 'C:�Atorll
N. StoicesCU.
Diqtonar 41 marilor dregdlorl. .., P·
5
fi 5 din Mmdova nu
P 11.,.,... za
• ""'"' por'!M i de I'BiliiUI
- dtat). Pltmul autor, ·
diJva
1ocul marelui ...-
c.itat
ti fost acela de M
Ia
doi. Balul lar •trebuie aA ţine -· - «**cc
-ta �... diD cetate".
GHEORGHE
BURLACU
54
·
Petru Rareş (1527-1 538 ; 1�41-

cind inci era in vi�ţă, sub dornnla lui
imparte din nou şi lui
Toader, logofăt
1546) printr-un cu Cu rte" 1118•
sa tui
al �ilea, ii revine ·�5� sus cu biserică şi
unc,
e
i In prima sau a doua domnie a lui
Aproape peste 0
6-:-
��. �
•
e
1 6 _: 1626), satul
era al lui Ştefan, vorn ic
Radu Mih nea din Hălăsen i 1119, nepot lui Toader :100 şi
(161
G �ucevei :101. Ştefan vornicul, consemnat ş i
lm he
in acest sat, fiul
strănepot lui � o� portar lui altora, i ncepe să cwnpere părţi de moşi e
ca diac 202, u�md ŞI el ex
� că in al doilea deceniu al secolului al
din satele vec�ne. Aşa se Andreas, căl ugăr dalmat la Episcopia
el
cwnpăra de la Peter
XVII-lea,
' ia Trebeşului de Jos 211.'1. Această vinzare
din Bacău, o bună P ti.arte
t • d�!it e incălcare a hotarelor dnd de o parte,
cumpărare va cons Ul m 200 d e an1· 20ol . La Radu
and de alta ŞI· pr��
·
-le se vor ţine ·lanţ peste
tof barauu
.. ·1 , care este
M1hnea se ] .""""' Ştefan cu Cr1ş ·
.�--ă cest • • 1 T ...._ 1 · 205 o
· a vorrucul
re�u U1 e ase-
rA ma�. H tar>ul dintre cele două sate era pmu .
•
ino
menea, timpul domniei lui Miron• Barnovsch1 (1626-1629 ; 1633) ,
T .._.... 1 d e S us tot ptn·a •m
.
acelaşi Ştefan capătă urie de intăr1tura pe " re�u
piri " !!O&
�. j�d�tă are loc sub domnia lui Alexandru lliaş (1631- 1 633), cind
se dă 0 carte de hotăritură 207. O no uă piră şi judecată are loc intre
"piscopul de Bacău, Ioa.n Bote� Zal:Jlpys�i. -�e J;'l-etindes şi �alu!
Trebeşul de Sus. Ştefan işi susţme cauza cu unclle vech1 ce le posedă. La
cererea lui Zamoyski se face şi "hotăritura" intre cele doUă sate şi moşii,
piriu! Trebeşului rămîne in continuare hotar. Ştefan, pentru o mai mare
siguranţă şi definitivă soluţionare a diferendului, pune la visterie ş i
"feriie• :P!.
Cu toate acestea, in anii următori judecăţile continuă, Gheorghe Duca
(��65-1666 � 1668-1672 ; 1675-1678) judecă procesul
pe baza mărtu
�Ior hotarmce făcute de Patraşcu Boui, fost spătar
şi pircălab de Bacău,
aJutat de Ciocirlie 2011•
. La 22 a�t 1694, Constantin Duca,
firma �tăp�mrea satului Trebeşu
printr-o carte domnească, con
&!r�m� ŞI lonaşco, fii lui Con tantin
t de Sus şi a viilor lui Grigore, Florea,
vonuc m acest sat Cercetarea hotar
s şi nepoţi lui .ştefan fost disc, fost
. elor pe teren a fost făcută de Gavril
198 T. Codrescu, Urie

arlul• voi. X�V. d�
p. 288-287 ; că era varba
laşi, 1889,
ll 1, nr. 552., p.
nu de Petru Şchiopui, vezi C.D.M., SUpUIIlllt
Petru
Rareş şi 190 •
1811 D.R.H., A. XXI, nr.

1 092, p. 322.
:100 C.D.M., Suplimen

t 1, nr. 552, 1_
128.
301 CI. oolele 1811 p. · <il.
• p
2112 D. R.H.• A XXJ
200
' • .... 400.
''· T. Codreseu,""op.
D V. A. Unlehla
. 286•
»1 CI. textul ş1 .;..op
.. ' 1
<it p. LX.Ill .
78 ''
205 T. Codri!I•ICU
,......._
op• ·
�•• p.
�· .
2118--287.
.308
- lbldna, .... 152, p. 110. 322.

211'1 C.D.M., Sui11Jmmt
1, nr. 1028
• p.
op. eU., p. 286-28

- T. Codnocu,
7.
OCOLUL OOMNI!SC AL BACAULUI
BrAescll, fost mare stolnic, care dă mărturie că .,baraţaii" nu au stăpînit

niciodată in Trebeşul de Sus 2to.
Spre sfirşitul secolului, Ştefan Ruset din Mărgineni, biv vei sulger,
cumpără părţi din satul Trebeşul de Sus m. La 24 mai 1702, Constantin
Duca voievod, in divanul domnesc, judecă pretenţia Eplscopiei de Bacău
şi Bl>1lpra satului Trebeşul. de Sus. Se aduc mărutrii false, se prezintă
ispisoace şi zapise din care rezultă că Trebeşul de Sus "a curs din neam
in neam timp de nouă generaţii" 2 12, că s-.a intins plnă la pirlul Trebeş,
dumisale Safta" 21�.

iar acum au "incăput dumnealui... Ştefan Ruset sulgerul şi giupineasa
Dintr-un document ulterior rezultă că Ştefan Ruset munpărase aceste

părţi in Trebeşul de Sus In 1 693 m. Locuind in Mărgineni, cu case boie
reşti şi moşie in acest sat, capătă, pe lîngă alte multe j:lroprietăţi, şi
părţi din ocinile '!'ăză.şeşti din Trebeşul de Sus.
2.10 C.D.M., Supllment 1, nr. 1029, p.. 322.

211 Grigore TA.blcaru, op. etc., p. 40-41 ; generalul Radu Rosetti, op. dt., p. 63.
212 Di1l doc:urnentele Ln&erate mai sus şi cercetarea Blt«a rezultă următoarea
filiaţie a stipBnilor din acest !&t :
Tudora
1
Petru Tudor
1
Mihăilă Tudor
;:o
u
o
..
.. "'
5i �
-g
o "
"' "'
.!
Q
.! �
.. "' ..
a
"
:s
! j �
-
u
, -,
8 5
,-�-��
l! :r
! -" 8
..
�<> -�
·- ft
ill "
"" - :Z:
-
:z: =
rJl
1
Ghiermall din Hălăsenl
1
1
ştelnn
1
Vasile Ion
1
constantin
1
1
Ploar• Sol�onia Jonaş<O
OodrMCU, op. etC., p. 38&-288.

Mlhord•, op. cit., p. 10.
213 T.
214 V.
E B URLAC U
��!-----------------�G��R HEO�G � H��
�:-�� ----- ---
pr o fi tin d d e imP.r ej urăr!le econiJn

acestor locuri, nou stă:plnt, Ştefan Ru-
. . es biiA,
In conj unctura pol
itică n ta ieoe
precare prin . car� trece
a po laţia ul �r�beş ş � se inst
�� depăşe
set unnat dm fnll săue C:: IncAlcind moşia EpJSCOpiei catolice de Ba
tantin, sc pi� ă
pinesc şi in �
cău, aducind mărturuerşun
ilustrează lupta in�rească
talse�itA din tre. -�...d_9Uă
a
hot ărit uri v i cl
:J
ene, dau curs PI'DC'eselor car
\
e de proprietate
e
'
boierească şi mănl ăstiem se dă brT"fioiembrie.J .. 730
• Iaşi, de către mi-
O carte �e _b es�
tropolitul N1ch1f?r m 1tg
ătură cu di ferend u l dintre Costache Ruset llOs
telnic şi Episcop c�o

că d Bacău 215. Un proces, tot între aceste părţi
��6 �e do� ani la 21 mai 1739, Grigore Ghica vodă
are loc in 1737 . ·. es
h;tarel�r intre părţiLe di vergente 2li. In
unceşte dehm1tarea
a_ţi e . � ��1��.ărsw�;� · f crsc� M
·
t� · �ă,
:�l următor aflăm, r el
i .,.�u n �
obice
dintr-o
neputind a se dove di wdup ă •
� tn e
către Episcopie timp de treizeci d� �m .m
r
şir, .d eoarece co optrea mce
.
� e
,... . r uzec 1· ŞI şapte de ani ma1 . mamte, d1vanu l domnesc a d at CIŞ!Ig
tă
·
cu ".. .
de cauză lui Constantin Ruset să-şt .

s pm�ască moş.ia . · 2 18
La 1 april ie 1741 , Grigore Gh1ca, prmtr-un ISpisoc, hotăra despăr-

ţirea dintre cele două sate şi părţi m !it1g1u
. •
" . 219.
După 1753, cind decedează Cons�tin Rus� satul rămîn� fi�cei sale
Ilinca şi ginerlllui său Manolachi Hnsoverghi_ . ln catagraf1a dm 1774
,
Trebeşul de Sus s-a cumulat cu Mărginenii şi Secătura şi aparţineau
boierului Manolachi Hri sove rg hi 22 1 .
La inceputul secolului al XIX-lea, într-o altă situaţie catagrafică, sa
·tul este la fel cumulat cu Mărginenii şi avea 33 de locuitori birnici, 10
erau fără bir, scutiţi de vornicul Vasile Costachi.
Locuitorii satului se ocupau cu cărăuşia, indeletnicire prosperA 1a acea
vreme, locul de hrană fiind puţin 22"l.
Vasile Costache continUă judec e şi in primele decenii ale acestui
secol, iar la sfîrşitul anwui 1831 seăţil indreptau nişte hotare stilpite greşit.
VALEA SEACA
al comunei Nicolae Bălcescu, jud. Bacău, aşezat

Este sat _component
�� parte ş•. de alta a pîrîului Valea Seacă, afluent al Siretului pe partea
ptă, la CI..I'C8 10 km, sud-vest
de oraşul Bacău
ţiml ŞI. un ptnu care uneoritopografia locului' o aşezare intre două in""-
Numele sabuJ:u1· arată ·
. •
.,
seacă.
.
215 Grigore Taha--.
-.., . p. 40-U
op. <"it.,
218 Ibidem.
V. Mihord� �.� fasc�.LV, P-z, manuscris,

21; Iosif Gabor
21 8
·•
p. 174.
GSieraluJ ��voL
219 T p. -70.
Codreocu,
XVII, lllfi, 1881,
• op. ctt., p.
220
p. 187.
221 Moldova In
11'15, p. 280-211. leudalllmulul, val. VII, !Btlea U-a, Edlt. Ştunl&. CldŞinAu.
"PPCa 80. 107.
a
%22 T. Cadreocu,
Umorul, voi. VII
, lati, 1888, p. 288.
OCOLUL DOMNI!I!C AL BACAULUl
Prima infol"'ll8re documentară

binului care menţiOili!ază că husiţjj din Ungaria
despre sat o
găsim In Efemeridele Ci
şi Boemia, aiA.Ingaţi de
fmnciscanui Jacob de Mar
� !
regele Sigismund şi inchizitoru:I general
chis, au f g t, in lllW1 1420, peste m
la Cotnan, Iar ungun.
_ i�
la Faraoani, Valea Seacă Bacău şi prin
_ Wlţi Moldova şi s-au aşezat : saşii
ere 2'1;1_ Informaţia pare să fie adevărată pentru
ct
apropi
data coincide cu de
calnşarea prozelitism u1ui. busit in Moldova
şi aici a existat populaţie de
religie catolică.
Catolicii din Valea Seaeă numeau satul
lor
Bogdanfalava.
Satul, probabil, inainte de Ştefan cel Mare,
ori In timpul lui, prin
cumpărare sau schimb aj1mge să fie Ddireptu domnescu asculttndu de oco
. illl. Bgcăului" E� - - �
Ca şi celelalte sate din Ocolul Bacăului,
şi satul Valea Seacă este scos
şi vindut, In ultimul sfert al secolului al XVI-lea, !k_petru Şchiopul
(1574--1579 ; 1582-1591), pe "caii buni" sau "aspri", lui Paos
la acesta, satul trece prin moştenire de feciorii săi, Ionaşco, Pătraşaco
vorniciiT725•
De
şi Gavrilaş. Aceştia, împovăraţi de greutăţi şi nevoi, sărăcesc şi vind
satul lui Dumitraşacu Ştefan, mare logofăt (1623-1630), şi soţiei sale
Zinica, fata lui Mogildea vornicul, cu 400 de taleri, făcindu-se şi acte
domneşti 221l.
· rn deceniile cinci şi şase din secolul al XVII-lea, satul �alea Seacă
este vizitat şi de eiţiva călători străini cu misiuni a�s�hce. m_�ol�ov:a
Aceştia ne furnizează date interesante despre locwtoru de a 1c1 ŞI dm
imprejurimile Baciului 227•
vel .!:"�
(.,Forrotalvae. Velbidtec:, =: pe
.i1n viciile") In 8CI!8t izvor docwnentar satul este numl
223 Iosif Gebor. op. cit., p. 111.'1
•
aprUie 182'1 se
Il identifică �·t, cu Bahna.
precizeazi cii Htul Volec Seocd nu B=ul �-au lntftu direplu oknn
224 ln ca!astiful satelor lul
Dwnltraşcu 1 flit, din
In ţiŞte�
de ocolul . . " (s.n., D.R.H., A, XIX, nr
188)
a doua
in ar ;iumă
ti
Boc4ului.
in Umpu! lui Ştl!llan cel Ma-e satul ajunge in ocol, d� dolnnet
fieseu oscullindu B6nuim eli
�-"!:

fi pea : darile � .;u _
tatJe 8 secolului al XV-<lea are loc refacerea
225 D.R.H., A, XIX, nr. 1118. Domnul "i-au
făcut ŞI unc
Ibidem.
lUire.
erau 8llbonlonat;i pornhului
228
de Valesagh. av• şi
m La 24 octombrie 1841, satul era consemnat cu Einumele
42 crediocioşi catolid care nu�:' � dl4lari rtr4"'i despre fdrile româu,
C
b'se-icA.
din BacAu, vea Petru Boplan ta 222 . iri 1 114 ' un alt v121ta!Ar .,.,._
Yol. V, Bucureşti, 1 973, p. 245-248 '' �·· erau 3i 20 case de
.•
eli salut se ,,chema
pi"1 Flrialml, iar preotul l'We ii
ş calolid, �
IDJie COIIIeazA
lf,l-. de cea ::J :_!la l.:
IeiM
tu! a
aveau biBerilcA ti
desorvea era acela din Baoi!lu, v 188 şi 110ta 38 ;
Bartolameo -ttl. iri OJWorl
8lr4ini deapre fdrlle rom4tle, voi. �iw1973'numel1811-

V, ti p.
•
şi bul:ate... Jn partea
e de .Boldanlalva•
cu
belşug de
1848 I eonsemnea
un alt vizitator llp(BID!c
era altuat .Intr-o wle In CIIni elite un dmpii" . C&tolidi sau In număr de
In
m:"" vin
� are vti, In aelalalte SIArP nu aVOBU bi-

15 de suflate. .RomAni de se aAseoc aici". Calolldl
relat;la episcopului Man:o Blll
sun
==oani. vezi
oerteA, III ,...
.,__. 189Ş, p. LXU.
:c':'..x Bo...UniiB, B1..1<>.1ti1'eŞ ,
dini, ct., V. A. Uftdl ,
GHEORGHE !!URLACU . ..
, fostul I_�ofAt al 1� . Vasi le Lupu

La Valea ;!
Moldovei Ia 3 prilie 1653 , iş1 atrage adver�·
SeacA Gheo he Ştefan
a
Junii iulie, " Ia o rlpă
ce este aproape de sat de
domn
care s-a proclama
t
sarii, in a doua d adă aSeacil şi s- au toanit aeole�C� stol pe un piscu" 2'Jl!
�
. anume al
Faraoaru,
� dinTransi lvania şi
Ţara Român ească, anna�·
� an atacă pe d.lJŞITlani cînd n
. te
Ajutat _ de cCIJ"pun d u erau "trecuţi bin
npa ��
ef e
tel� l ut G pre orheieni� , i�r Ştefil.niţă
. al a Seacă şi "i -au ifrlntu
toţi ăştiat, o parte a trecut Btstn ţa, i a alţii
t 1 de oaste s-au împr r
Lupu_ _
�.:t Roman
ş
s-au �pă
urmăriţi de adversan 229•
scaun�i
spre
de către Gheo:ghe _Ghi�a _(3
Moldovei mar
ocuparea
hatmanul pleacă .m pnbegie m .t-ara
d_e u�de a':' t? ce�at s:A reocupe
tie 1658), Gheorghe Ştefan şi Vasile
ască " apoi in "ţara nemţească"
tro'!::: Pentru aa:st motiv Gheo�ghe Ghtca u confiSca lut Vast le Ştefan,
un
printre alte sate ŞI Valea Seacă .

In timpul domniei lui Ştefăniţă Lupu (1659-1 661), salJu.l este dat dl!
acesta capitanului de lefegii Voicechowski, pentru faptele sale de anne
deosebite în vremuri de primejdie 2Jt. Acesta nu poate stăpini satul şi, la
2H februarie 1661; il şi vinde împreună cu vecini, heleşteu, finaţ, pă
mînturi în ţarină, Băiţa:ta, viile de la Albeni, pomi, cimp şi pădure, lui·
Iordache Cantacuzino, mare vistier, cu 400 de taleri bătuţi 23"1.
De asemenea, tot Ştefăniţă Lupu, la 28 februarie 1661, judecă plin
gerea lui Iordacbe Cantacuzino impotriva lui Nicolae Mogi:ldea şi a lui
Vasile hatmanul, fratele lui Gheorghe Ştefan, care, la venirea acestuia
in sca�mul Moldovei, i-au luat 105 boi de negoţ, i-au vindut şi au im
părţ�t ';'anii. Mogildea a dat partea sa J.ui Iordache, iar pentru banii luaţi
de " �e hatmanul, Ştefăniţă Lupu ii întăreşte cu
urie stăpinirea asupra
satulw Vale�. Seacă, cu vecini, locuri de
heleşteu, finaţ, ţăr!nă, cimp,
cu lWţata, vtile de la Albeni pomeţi
, şi locuri de prisăci m.
228 Miron CcBiin, re, 1 , ed. P. P. Panaitescu, Elucureşti, 1 985, p. 153.

154. Ope
230 �.Dt::· voi. III,
. , p.
229 IW...m
IW". 845, IL 151 ; N. Stoicescu, Dieţtonar 111 1114rilor dregcltori.-.
Il.
.
care to.b:! -. pe timpul l.ui GhEorghe Ştefan, printre alle

damniei
231
ot\1
Miron Costin ·• .
laDuJ de letecii• 000� �oldovel,reerau şi .,leş! 200 cu Votc:ecovtchil, . căPi·

OII Costin, Ope 1, ed. P. P. Panaitescu, � 1985.
"'1 ..,;u dat 700�· cer �e la Gheorghe Ştefan ajutor impolrlva ca_zacil�
p. 172) · i.D 1855
!Ibidem, p. 178) . dupl � Intr-ales slulltori ou Voic:ehovschii cAI>•ta!lul

de P8l1ea lUi Gi.eo.-pe �11'1!8.. lUi Gheorghe Ştefan, Voicechowski . a tft!CU�
ca lUind parte la luptele aCOBtula Impotriva UZAJI"
palonJiut
im-lva ll.li ea....!:.�.:"'m, p. 18�106) ; de � căpitanul 1<11>�

e-.u"
luri ele armata lUi Seid-A şi aub domnia lui Ştetanllă LuiJU ; apoi .al•:
ll·lea principele Ardea hmed din Buda p&1,1clpA impotrtva lui Gh. Rak.6<Z1
de oaJnenl şi In lotihal.,!.11� hli, căpitanul de lefegli, OI,]�
al
1 UICUi - oenlariliJ" dlon partea MoldoVei (ib- ·-
: şi "Voi<ehovsc
Pentru toate &aste fapte .
p. 210).
cu Blilata cu vi.lle de la A � arme Şterln.l ţă Lupu 11 di satul Valea So<f�:

232 �: 845, p. 151 .
l şi cu toate lmprejurllril.Je, vezi c.D.M- voJ.
233 c=:::·: .... 1144, p. 151 .
• nr.
845,·p. 151.
OCOLUL DOIINFSC AL BACAULUI
Er8 ub
-deci un d lu drept de stiplnire a acel!uill!li sat : unul prin
pArare cu 400 de taleri de la căpitanul Voicechowski şi altul I.'Uill
pensare pentru că hatmanul Vasile Ştefan nu-i restituise partea prin recom
ce au rezultat din vinzarea a 105 boi.
din banii
La 6 noiembrie 1662, Eustratie Dabija voievod anulează dania şi con
finnarea lntăririi satulu� Valea Seacă făcută de predeceso
mţă Lupu. Astfel, tnOŞIB satului Valea Seacă revine iarruli său,
hatmanul care .şi-a p at capul la măria sa", ar domnul i-aluirestituit
Ştefă
lec Vasileăl;
i
satele confiscate de Gheorghe Ghica şi Ştefăniţă Lupu >M. In anul urmă
tor, mari
le feţe bisericeşti şi marii boieri dau o mărturie de restituire a
satului către fostul stApin Vasile hatmanul, care a părăsit pe fratele său
şi s-a intors In ţară 235• Din nou, Eustratie Dabija, la 24 ianuarie 1663, dă
res tui
o carte de ti re a tuturor moşiilor luate de la Vasile hatmanul, prin
tre care şi Valea Seacă de la ţinutul Bacău :!36.
De la Vasile hatmanul (Ceaurul) satul, prin moştenire, ajunge la fiui
său Dumitraşcu Ştefan (II), mare dregător şi el (m. 1694). De la acesta
sat ul Valea Seacă, tot prin m tenire, spre sfirşitul secolului al XVII-lea,
oş
ajunge la fiica lui, Ecaterina · (Catrina) căsătorită cu Antioh Cantemir :m,
domn al Moldovei In două rindwi (1695-1700 ; 1705-1707).
In primele decenii ale seco ul
l ui al XVIII-lea, Antioh Cantemir stă
pinea, printre alte numeroase sate şi moşii şi Valea Seacă Zif'.
După mazilirea lui Antioh Cantemir- şi � rină e _ l _ prin _
eg ril ui con
stantinopol, fiul lui, .bezede Ioniţă... boltei �tnn, au v�rut _ din Ţangrad
c
şi au petrecut la moşia Valea Sea ă, din ţmutul Bacaulw, ce au fost
CantemiT"eaSCă" 2:11.
Ioniţă Cantemir, beizadea, cel mai mare dintre cei pat� copii __ai lui
Antioh Cantemir, neavind unnaşi, lasă satul_ Vale:., Seaca suroru sale
.
Acesta se judeca Ia 25 martie 1742, la Di�anul domn� dm �· �

.'\niţa şi cumnatului său Toader Palade mare V!Sller . • •
��· ��
n
faţa domnului şi a inaltei feţe bisericeşti, cu Cu;'Cl. .oameru
sat din Kle "a de la Bacău" . Toader Palade susţtne că .�şti Ceaureştil.. ,
J
sintu drep vecini din părinţii şi moşii lor şi i-au stăpin1t tot
l�idem, nr. 1199, p. 202-203.

Ibidem, nr. 920, p. 2-207.
234
236 Ibidem, . 922, p. 207. . Moldovelfle li de 14 Şfefa1tK slro Vasilia·Vodă,

235
nr
237 Nicolae Costln, ·Letop��eţul Ţ..-nRDmăn"el, ed 8 11-a, tom.
· in M. Kogilnlceanu. Cronk:ele
U. Bucur"şş1, 1972.
. 1 • 5_,;., căsilorilu Antioh Vodll. de au
p. 42. La 169'1 .In ci.şlegile Cck•""'ţ�· lu DiuniLra.şa> CeaUr de Valea Seacă.
Iuatu fie Damnă, de ţeri pe OltrtnB. veseiie au nunlltu uA septămlnă, şi •-au
i
��A; '.::;:' ta
Patrtarchul de Tarivad"
şil\ţia sa păru� c
ce 41u fostu Logo!etu
238 .Ioan Neculc:e", P· l�· B-ti. 1973. p. 109. �

cunw1atu
raseAl'laondo
. IX (1831 ). . ;;
ade� ui d'::-
vlslier ' era siApiD al
240 Ibidem, că Toader Pal 11162, P. · din
Urie ·u� � a doua. Iaşi,
2.l9 Constandin Sion. satul
Anuţa, vezi
. T. Codr...,.., ţia 18 mal 8v.,. parta "şş In
""..:U,...I.i. de pe .,..n şi IIIBIDl ...,..
e
ol
Tartcrad" ti pllrte �. jiaanli
lor, Calrilla.
D' Iaşi, 11196, p. 27&-277-
asemonea, T<&ler Palade. ti c:.l
vezi T. Cod<eoaU, op. v•P•o

XXI •
•
gea la vecinătate in satul Vale;,

sai ş•· a um fi tră
neamul giuplnese•. D-
e" c
SeacA �·· ioare, hotărăşte ,.să fie tot vecini"
D1vanul, pe baza judedlţilor anter
de Vale. a. SeacA 2u. Seară, la 1754, se aflau Şi 56 ...., •.cu' de ţigani , in
"" ·
. B·JlOl:mtCantenn_ reşti iar-

_._ f
A:k1• la Val o . pe această moşie,
zătea
� omnijei Aniţa Paladi 24J, născută Cantemir �odă
eeaureşt1,
::�ta��eşti d
Antioh. .
tui ŞI moş•. a V a1ea Seacă
La moar lui
te Toader Palade 1755,In sa1772-
241.
trec 1 Conso.a...u pahar nic 1774, satul avea 103
_atinpalade
din care 97 imice şi 6
a ' .
scuti te 215.
lea ş� inceputul secolului al XIX-lea,

case b
'
spre sfli"Şitul secolului al. XVIII-
Palade, aJuns acum hatman.
satulera tot al lui Constantm
ALBENI •
fost pe hotarul satului

PAdurea de stejari denumită dumbravăţe;e atrecutul 246
Albeni. Avind in vedere că dumbrava îşi istoric cu ocest

sat, vom urmări evoluţia lor (.Qljugată.
Satul Albeni nu mai există , fiind in.col"porat, după ultima modificai·e
administrativ-teritorială din 1968, in satul Valea Seacă, comuna Nicolae
Bălcescu, judeţul Bacău.
Albenii , ca sat, a fost aşezat de o parte şi de aLta a phiiaşuliJii şi văii
cu ocelaşi nume, la vest de satul Valea Seacă şi la circa 14 km sud-vest
de oraşul Bacău.
Ibidem, partea a doua, laşi, 1852. p. 244.
Ibidem, p. 244-248. A !ost JudecatA
241
242 nedreaptA, l.nţeatA cu mărturii labe.
T.-d... Palade profitA
:� ��. 'ide�?texl.stenta celuilaU sat Valea Seacl tot din ţi<IAIWI
. . u fi buimlci\1 le recunosc:. Astlel jiilul-tol'ii la illa.ltul divan

a . CeauzeşUlor şi aratA antecedente penale, pe eate
lăr
lut ecMar
Toaderalp� � lost ��"::'onnaţi in acuzaţi. El dau In plus un zapis
r
Jud
1008raflc a1 Jude:.;::: 8 ..mea culpa"
. OI1alala Raoovi\A, in Dicţionsrul
1895, p. 588, c:itlndu-1 pe T. Codl"ei<U ·
redA pasajul 011 Val s...: ucureştl ,
nu Ion mod critic. lordaclll Ruset zl.s BasiOO
na fi da
a Blăpinlt •",.,.We S:ea
Valea Seacă de pe Trotllf, ţ�n; Badu şi at:e�lea
r
rarti Bale Marta:...�:• ionlachl Racovili in a

au r011t Ceaureşti 1
Mihail 1irela domnle 1715--1128, su
lrea ce-i fAClllle Ceaun.J Radu Rosetti, F4mll14
<li
Ruset, pentru o da�plgubi de jefU
notA(":):'
a
reşu, 1938, p. 78-79, Gen...alw 1. Rosetti, sw:u-
Gh. Ghlbăneocu Ar
hivm M p. �62 ;
num�:u�t ';unlciP<II l4fl, fasc. IU, 1841,
243
XIV, 1a41. 1930,

:;e� docume'nt ,1 111'30,
de �1.
�rete fi Izvoare, voi.. P.
de \llance 1 2
......., 2 ; cHn liUIIl8
tre oi aliau lnd J�

lllou tA In
:
tota\l:dnd 209 su!]ete.
Valea
acest. •zvod releae el erau la Sea<:ii
lari
58 6l
Copti, lele ,1 bAieţt,
Slm,
'
se p,;n-
• crnl.tori, &tolai
1�:;;. � Mold01>11 1ewfaHimulul, VI I.

244 Conotandin •.L
lllldem,
Jl8rlea a Il-a, Edit. IR epoca ygi.
241 u, 1975, p. 2128
70�:. �t" IBl'te ti 80 de poflatl

din1re col 1'1 de 14- &.
1
2441 lariU !""'*' op. cit., p. la BacAu.
OCOLUL DOMNESc AL BACAULUI
Il
Albeni, cit şi onomasticul A1ban com

Toponimicul şi hidronimicul
dea ,din cele ce urmează, in partea loculu e istoric. A..- cum se va ve
portă oarecare discuţii şi din_ punct
de veder
i se Intindea Ocolul domnesc
al Bacăului. Pe intinderile dealurilor impăd
urite, lntrerupte, ici oolo de
şi pirliaşe, domnia a amplasat ti apoi
poieni şi fineţe naturale, de izvoare
mi-ce, stupari sau albin.ari, s-au stabilit ai

a dezvoltat prisăcl domneşti. Cei care
deserveau aceste unităţi ecooo
ci dind numele a.;ezărli , mai
tîrziu, de Albeni 247•Ar fi insă tot atit de posibil ca numele satului
provină de la Alba, unul din>tre cumpă să
rătorii satului.
1569 :v.s, dar nu incape
Prima atestare documentară este din 19 iulie
u, probabil,
indoi.ală că satul era mult mai vechi. Alexandru Lăpuşnean
tn a doua domnie (1564-1568) dă o dumbravă .,core a
cest loc o fost dom
nesc, ascultlltor de ocolul Bacilului" (s.n.), documentul
precizind in conti
nuare că dumbrava a fost vindută celor 17 săteni din Albeni, oare .au
.dat domniei sale 2 caii in Bacău" :vo11_
ln sc\l'l"t timp, la 19 iulie 1569, Bogdan Lăpuşneanu confirmă şi el
.acea vînzare--cumpărare deja a acelei proprietăţi .,o dumbravă" din care
urma .,să-şi facă loc de ţarină" Băloş şi Alba, probabil soţ şi soţie, pnte
şi copiii lor ., ... şi Andreica, ... şi Măteiu"ş.a., in total 17 per;;oane Z:O
·
După hotarnica dumbrăvii, locul confinnat era destul de intins .din
drumul mare" al Bacăului , care mergea atunci pe terasa superioa� a
Siretului "dinspre ocinele" satului Albeni .in sus plnă sub cos� ŞI in
sus de la costişă peste drumul Cornului, pină la ocina Nemiscuiui" 251-
Plsde vinzare-cumpăTare, făcut in Bacău la 7 iulie 1602,
sintem informaţi că .,Măteiiasa, cu fiii săi... din satu Albeni" a ��ut a
Dintr-un za
�
sa ocină 0 vie cu cramă" cu părţi ce i se cuvin d1n .cămpu ŞI �n ��
�
dure şi din curăţituri" . Acestea s-au vindut lui Movilă pircălab Şl soţ1e1
sa·le, sa1ome1a, · . _
cu 600 zloţi tătărăş.ti 2-'2. Măteiesa, soţia lu1 Mă�1u, cel
.care la 1569 i se confirma stăpînirea unei părţi. d"mtr-o dumbrava • acum •
247 Ibidem, p. 223, 230.

. · Ion. ac"'t docwnent
nrfi 215 rnstt;iorlat
ctul.u.i de la Boidan �u.
te
.248 D./.R., A, veac XVI, voi. Il, nu es
s.atJul de unde erau cei 17 � c•ar: .
'"B�oş soţ şi solie
. MAtei ş.a. ; � eu
a şi Alba pi<>babU
şi 1n contin......." probabil· copiii 1':"·wA.ndrelca
Dar menlionarea .Ja această da . .
• .
localizarea, la 7 Lulie 1802..•a fA!melei �

·�::.�;Vll, Wl sAI anume Andrilasa şi
A voi. 1, nr. 81) ; ..-�i"""'!"
cu alt-i fii, din satul Albeni (�.I.R.,
din nou, cu localizarea ar e, 1805' a soliei
lui MăLeiu .MlU!ia&a con- ŞI-
a care duc la
fiii eL. din satul Albsll (1� � 275) toale sint. Indicii
- �.
cluzia certă că m, � "se ch;",... Albell
de unde erau
Esbe cazul sA menlionlom cA In
satul· i localităţi. eupr!nse
el indicele de locuri ş
In D.I.R., A., a prof. Al. !?anja,
atlai in manuscris
v • do
la Institutul de . istorie şi
cumentului din 19 iulie 1589.
arheologie ,.A. D. Xenopol ' Iaşi, ,.dumb';:,
a Bacău. Localizarea
ce 'unnaz�.
A BAl tm m 'Seculeni, jud.
eate identificată ca sat, Unged
Mte greşltl, aşa aum se va v ea d
� cd
e
249 D.I.R., A, veac XVI , voi. II, nr. 215·
. 1u dintre cale douA greşită ,.NemlsWlui->
250 Ibidem sate : Alberll la sud
251 lblclem: Era deci o alipire de ten�
cr�be ă este 0 trascriere
şi Netneljeni (!n document,
la nord. la hotaNI primului sat nl·
252 Ibidem, veac XVU, vol. 1, nr- 81.
URLACU
GHEORGHE B
a
parte din aceasta, ajWlsă "curăţitură" precum

.:lupA 33 ded . vindea 0
8111,
te � păd�· vod, printr-o carte dom-
In 29 1anuane 1 605 Ie
şi o par •
re mia ...Movilă voieumft&-re u 2fi3•
această v.nzare - c
asct d m .
...,...
1602 confir ma 1628) copiii lui Băloş : Con-
la
ne
� 29 iu nie (proba bil
�lnt �baenşţişi Sora din satul Albeni, care eau părţi de moşie
· aţi av
stantin, A 2M,
em. · u (165�-16� 1) "v..nle �e la Al
255
in satul apropillt, Nemeş lui ŞtefăniţăluiLup
.
In timpul domn iei

de acesta l �fe g111 yOic
căpitanu deuri de primeJdie�. Acesta tru
, .et;h c ki, pe n
beni" sint date deosebite in vrem nu
faptele al de arme lui Iordache Canta-
poate s�pt�i viile şi257.faIn28 acelaşi . se m
febru.arie. 1661,"nsăle vinde " tă reş cu
.
unc
cuzino mare vistier timp, I , 1 te lui
uzino, printre altele şi din viile de la Albeni, drepta re-,
Iordache Cantac din
compensă pentru cădinhatmanul Vasile Şte_fan nu-i restituise parte
bani au rezultat vînzarea a 105 boi 258•r cum a cum proprietatea in
ce
Mai departe, nu cunoaştemmenţiona documenta
ace!.t sat, dar faptul că este t cu satul apropiat Valea Seacă,
susţinem că a impărtăşit şi el a şi soartă. AşiajWlS
ceea di n nou la Vasile
hatmanul, fratele lui Gheorghe Ştefan domnul de la acesta, prin moş
tenire, ajunge la fiul său Dumitraşcu Ştefan (II), mare dregător şi
i al
ca
înaintaşii săi. De la acesta, tot prin moştenire, spre sfîrşitul secolulu
XVII-lea, ajunge la fiica lui, Ecaterina (Catrina), căsătorită cu oh Anti
Cantemir, domn al Moldovei (1695-1700 ; 1705-1707). Anti.oh Ca nte
mir �- lasă fiul� său, Ioniţă beizadea, care, neavind urmaşi il dărui�te
surom sale, Aniţa, şi cumnatului ău, Toader Palade, mare vistier.
s
satulLaerasflrşitul secolului al XVIII-lea şi inceputul celui de al XIX-lea,

tot al familiei Palade.
as�ea, rie 1701, sint menţionaţi : Vasile şi Lupu
fecio
r �� ri �h�lahe23t�noiemb can şi ai �aricăi, fata lui Ionaşco Al ban , Gl i
�
go ie i l _Inan, Neculw fiul lui Vasile Alban şi alte rude
ale lor ' in � Sigur, d
2511
rn concluzie putem reţme
acest sat Albeni 260·
•
lui domnesc al "teBacăulu�, a fostcăvindută
. o dumbravă care făcea parte din Oco-
va zeci de ani parte. d"pentdru 2bravă cai celor 1 7 săteni n
di
.
Albeni Peste
era tA�. ată �-:-:-'
· · ti-
ui. s-au plantat Ş I Vli, care ajung renumite �viile de
•
CI
tur.ii ". ·In Partea locul 0 m
..
um
�·�a
la Albeni• Aici M"ta �asa ayea o vie cu cramă căzi ş.a. Satul Albeni,
răzăşesc 1� incePut
tilor şi in sfîrşit a p��- stăpînirea Ceaux�tilor, apoi a Cantemireş-
cu
253 Ibidem, nr. 275.

255 CA erau din acost · 44_3,textul
2M C.D.M. � I
'(Vezt P. 181.
: �ezi textul ti nota;".231 şi nota 247.
-·,.;?..� vot lli, nr. IIM
� 'vbidem , voi. v, nr.
- woucm. ' IK5' p. 151.
.... ezi IIOia 247. 85• P. 28.
OCOLUL DOMNESC AL BACAULUI 113
L'EoNCi.os PRINCIER DE LA VILLE DE BACAU.
Dana ce docwnent-etude l'auteur presente L'enclos princler de Baciu, ancien

ne unite tenitorial-administrtlve de la Moldavie. Queiques appredations docu
Soit qu'on a continue W1e ancienne formaUen hen�. avant l'et.at, soit
mentalres, m�me t...div011, demonatre cette chose.
qu'on vient de paraltre par inlt.iaUve. prlnctete, l'enclos a grouppo! d'abord l.Kie
serie de vlllages autar du palais princier (Bureştl, le vlllage de Bi.n:>, le village
de Vllilcsan, le village de ManoU, un place de rucher el des maralses il Siret).
Plus tard, peut-etre, dans la premiere rnoitie du XVI-e sil!cJe, apris la dl!cad"""e
du Palais princiar de Bacău, on organise l'enclos princier cannu aussl comme
l'enclos du bourg, 011 L'enclos de Bacău, forme d'une autre sene de villBRes
(lladomireşti, Filltinele, Trebeş, Valea Seacă, MalurUe et UD<! bocage, Albeni).
Donc, L'enclos princier de Bacău a groupo! dans la po!riode cmmue au point de
vue docwneutaire, une zone de 356 km2 qui comprenait : des ruchen, del marais
polll" le poisson el dlx vlllages avec leur domalnes. De ceux-ci qua1re villages
gardent leur nom jusqu'aujourd"hui (Radomireşti, Fjntinele. Trebeş el Val.., Seacă).
Les trontieres de l'enclos ont ete considerees domalne princier et les hahitants
des villages, voisions princiers, qu'on ne pouvait pas imposer les tributs du bourg
ou de Ia contree.

Burlacu, Ocolul Domnesc Bacau

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Burlacu, Ocolul Domnesc Bacau

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

OCOLUL DOMNESC AL BACAUWI

In toate timpurile, sistemul de organizare admiitistrativă a influ­

V. Sava, in .Buletinul ,Uinţific al secţiunii de ştiinţe istorice. filozof�•

reşti, 1967, p. 25--41 ; N. Grlgoraş, lnstl!ufil feudale din Moldova, l Organi­

autorl, _s-ar �· organ•zat

Situat pe valea Bistriţei, aproape d� . co�luenţa � � . S iretul, tiq�ul

Aşa cum 0 dovedesc şi descopermle arheolog1ce , la sf!rŞ!tul secolului

9 Ai. dt., p. i4-20.

laş� 1932 p. e:i �';�

unn ătoare, dezvoltarea social

lu.i 15. In 1457 se percepea de la stuparii din

11 C. Clhodaru, I. Caproşu şl L. ŞimanadJ.i,

ţării Moldovei, domnia nu se iastii-

case sau curţi do�eştt, un�e se ana;1

sfatun C'U dre<Ja­

OCOLUL DOM� AL BACA

t ţ lo do. mn� 1• a . domneşti cu nu­

deŞI aparţinea de ţinutul Neamţ, jumătate din hotarul său er la

ocolului trecea Bistriţa spre vest, inglobind şi satele Fintinele şi Trebeş,

Albeni. din Ocolul Baciului,

hot&mkiti de Banu ....eadlll<: de

Satul cu acest nume a fast la răsărit de

Prima atestare documentară este din 20 april1e. 1 � 1, cmd s;tul Bu­

Rareş vezi � cu Gavrtl

Iata �1 Toma da la Bac • Aran vodă,

Partea moşiei satului Buneşti care se afla pe stinga Siretului a fost

dispăruse, iar moşia �a parte a Măn!isttru Prec;1sta ŞI Ră�u?'nu d�

Tg. Ocna şi 0 altă parte a Mănăstirii Tazl� :.:. Dm bătn?' � mat

păstrează informaţia că in ultimul ttmp ar mBI ft fost nwnBI ;re1 case

Satul cu această denumire nu mai există, fiin� inglo�t in muni­

29 I bidem A veac XVII, voi. V, nr. 65.

38 D.R.H., A, III, nr. 247.

u :JO care ln scurt

meroa.� da!• ::�tărea ba� economici

7' al �eilea alIa patrul

39 lbi4em, 1, !ll'. 283.

,8 c. Clllodarou, 1-. eapraşu ,1 L. SimlonBChl. Documenta Romanl4e Hutortca. A.

loiiOlltel echlwla I .,.... A •

n T. Codre8CU. op. ctt., p. 3 10.

52 C.D.M., Su,pllmerlt, 1, nr. p. 332.

peruchl ioaotJţel, CAft la 1 ...... .. e

rlce a RomAniei", voi . VIIJ, Bue,.eşt l, 1929� Didtonll; <111al

eu Vaa11e Ştefan Oeaurul vezi

.., va cita : [XcţloiW"":'"narUorcitdftCĂIIDrt

moş1a răzeşJlor, ŞI mcă cea mai

Iancu!.., careXVlll-iet fost căsătorit

. El a dispărut iar moşia a fost inte

ca sat al unui Manoil. A f apoi al lui A!e andru cel Iar de �·

P4mlntu s4tenn "' l in Mold""'" tomul 1,

este din 26 noiembrie �499, cind Batut

Mare ill La 0 dată necunoscu

., A, veac XVI voi· 1:11 '. nr. 17"•·

1881 (C.D.M., voi. IJl,

It, op. c:lt., p. J78 1 .

in UI'IR8 compllcităţii lui Ioni.ţă Aslan la revolta rudei sale Vasile

Cind la 20 apri•lie 1491 Ştefan cel Mare întăreşte Mănăstirii Tazlău

BALTILE CU PEŞTE ·oE LA SIRET

tn1 Jbidem '· Nicolae loq&, Studii fi

op• . dl., p. 58--58, IonltA

Sat care face parte, adminBac�u

ustie, la Cetăţuie .Ia mănăstirea

biserică şi cu toată aşezarea de .-�

Ţoni". Apoi toate �lea

RADOMlREŞTll DE JOS ' (F,UNDU NEAMŢULUI, ALCAZl)

In toate timpurile, sistemul de organizare admiitistrativă a influ

reşti, 1967, p. 25--41 ; N. Grlgoraş, lnstl!ufil feudale din Moldova, l Organi

sfatun C'U dre<Ja

t ţ lo do. mn� 1• a . domneşti cu nu

Prima atestare documentară este din 20 april1e. 1 � 1, cmd s;tul Bu

Satul cu această denumire nu mai există, fiin� inglo�t in muni

�� lde eon:-,.::. d� l�ml

Satul cu aceastA denumire face parte din comuna suburbană He

m ��ii,;�tt,:e:�·c: ;�r =.e��\�� \��:.· i!;:71111nla.

142 �.��:plimant 1, nr. 811, p. 261-282.

o � TAblcaru, ln "Ate11ftl eul

satul, prin schimb sau cumpărare, de la Bronc1a postelnicul �co�