-

czncitspciapanc2!znczncznamsn CZ2:20 C2Zn c=?:3 CZZO

Mu! V I VI 1924 *1 1925

inalele obrogei
i Revista Societlii Culturale bobrogene I

- Director: C. Bratescu
czn f
- SUMFIRUL : I
7

IBritescu: Istoria, obiectul si metoda geografiel.

.
i
: Gr. SSIceanu: Napoleon II (V. Hugo). I
..
z D. Stolcescu: Delavrancea la Enigea. ' . -

/
7

,,.....-:, , I. Georgescu: 15 anl de transhumanta In jarile Romane (1782-1797). 7

.
I /1. Pricople: Ad Faunum (Horatlus); Un cantec trist (A. Herold); Co- 7

pile mea (V. Hugo); Un suflet daca plange (H. Heine); $1 daca I
7
. ',- 7 eu le stlu vorblrea (H. Heine). :
- ' ..
:
- D. Stolcescu: Nurie.
7 .. ' - '
I
.,.-,. V. Morfel: Balta lalomitel. Contributiuni la cunoasterea partii de N. a ei.
7 7
, I
i Ion Cones: Tacere. - -
7 Gr. SSIceanu : Clavirul ; In cafenea ; Vreau zgomot, vreau lumina, vreau 7

. mlscare. .
IDr. I. Lepsl: Coasta de argInt. ' . . . - 7

i /1. PrIcople: Noaptea (Eichendorff); Inelul sframat (Eichendorff). 7

7 V. Model: 0 opera de arta (Cehov). ' . .

I C. Britescu: Pecenegli. Pagini de istorie medievala de Georaios Ke- 7 .

i .. 7
drenos. - - . .. ... .
. . .
,

I V. Ilorfel: Din graiul dobrogean.

. .
-
. ,
. 7

i I. Georgescu: Un martIr al datoriei catre tara episc. Demetriu Radu. 7

: G. Duma: Balada Zefirului (M. ZamacoIs). , 7

.7/' C. Bratescu: Nolle numiri de sate din Dobrogea-Veche. 7

'.
,.
: .
: It . !, ...- -
.
I Sals: lonescu Dobrogianu: Spicuiri si talmaciri din Herodot. - -

: ' . Ion Neicu :'0 Infiltrare romaneasca Tn Dobrogea-Veche. Colon!. I

zarea Dobrogei-Noi cu Macedo-Romani.
1 "Had: Abbe Th. Moreux : -.._ , trii,- - terieuse des Pharaons.
I C. B r Ate s cu : Table M. rnior -p 1d)ii 920-23). :-
"",c7
4=3.
' 41,

ernAuji 19 R-
Institutul de arte GIasuI Bucovinei" 1

- FM
cznc:222) C2 Zi aZ20 CZZb Ctb CZno Gf223 CZ22:) 522:D CM? 20 czn
www.dacoromanica.ro
.
6034
 Manuscrisele se trimit d-lui C. Brtescu, profesor univer-
sitar, CernAuti.

Redactia nu id sub a sa rspundere nici una din op.iniuni1e

emise 1e autorii articolelor publicate.

www.dacoromanica.ro
E.17- \,10027.

ISTORIA, OBIECTUL SI METODA

GEOGRAFIEI
Cuvntare inaugural a cursului de geografie dela Universitatea
din Cernuti, In ziva de 1 Decembrie 1924

I.

Domnule Ministru,
Domnilor Colegi,
Onorat Auditoriu,
Catedra de geografie de la aceast Universitate, ocupat
pti la rdzboiul european de inaintasii mei, distinsii profesori
Bhm i Lwl von Lenkentlzal, cari au ilustrat-o mai ales prin
stiinta lor geologicd, i suplinit dupd rzboiu de colegul nostru,
geologul Penneke, - mi-a fost incredintat anul acesta in urma
unui raport elogios, prea elogios poate, asupra activittii mele
geografice i etnografice. Colegilor Faculttii de stiinte dela
aceasta Universitate, cari m'au onorat cu asemenea apreciere, le
exprim de la inceput, pe aceast cale, sentimentele mele de inalt
gratitudine. '

Scopul urtndrit a fost acela de a se creea i in Cernuti un

centru de activitate geografic aldturi de celelalte mai vechi din
orasele Bucuresti, Iai i Cluj. Am primit cu bucurie aceast
insrcinare, cednd nu numai Indemnului insufletit de inane
preocupri culturale i patriotice al D-lor I. Nistor, Ministrul
Bucovinei,. I. Simionescu, profesor in Iai i mai ales al d-lui
S. Mehedinti, fostul meu profesor dela Universitatea din Bucuresti,
creatorul geografiei moderne si al generatiei noud de geografi
din tara noastr, ci i unui indemn mai intim, sufletesc, de
iubire fat de aceast frumoas provincie romneasc, precum
si de obligatie fat de cultur noastr nationald.
Am prsit, asa dar, cu inima strns pmntul natal al
Dobrogei, unde pornisem la realizarea unui frumos program de
activitate culturald, spre a rdspunde tuturor acestor indemnuri
i a incepe o noud activitate in Bucovina. Trecutul meu nu s'a
simtit de loc strein fat de noua misiune ce mi s'a incredintat.
Analele Dobrogei.

www.dacoromanica.ro
 2

Inviorat la izvorul de curatd siptire caldd i sndtoas pentru

pmntul si neamul romnesc, pe care In anii de pregtire ni-o
iitprtsiau profesorii N. lorga, S. Mehedinti, precum i rpo-
satul si pe veci neuitatul D. Onciul, ale cdrui rmsite pmntesti
odihnesc acum aproape de vatra printilor sdi, - am venit cu
evlavia in suflet in anul 1904 In Bucovina, unde se serbau 400
rani dela moartea lui Stefan cel Mare, ca sd-mi plec genuchii si
sO mi inchin la mormntul marelui Voevod. inteo vacant urtn-
toare, insotit de colegul meu, filologul G. Giuglea, am strbtut
pe jos aproape toat jumtatea de sud a Bucovinei, adunnd
material de studiu, unul in ramura filologiei, celdlalt in cele
geografice i etnografice. Aceast iubire timpurie pentru Bucovina
m'a i indemnat ca in ajunul rzboiului european s incep
alatuirea unei hrti etnografice a acestei trisoare, spre a pro-
duce material care s serveasc la trezirea unei mai vii constiinte
nationale in neampl nostru. Munca aceasta s'a dovedit apoi a
fi utild, dci in dull 1918, cnd a fost s se sustin drepturile
noastre etnice asupra acestei provincii, harta etnografica a
Bucovinei, ca si a Dobrogei, tiprite de Serviciul Geografic al
Armatei, au avut onorea de a fi consultate in vederea conferintei
Nell de la Paris.
Astzi cdrrile vietii m indreapt din non spre tara codrilor
de fagi; de astdatd insd ca profesor de geografie la aceastd
Universitate i ca indrumtor al tineretului universitar. Chemarea
este foarte mnalt i destul de grea, dar cu att mai necesar,
cu ct in domeniul geografiei Bucovina este incd o tar putin
cunoscut i aproape neexploratd.

Ofzorat auditoria,
S'a afirmat adeseori cd geografia este o stiint nota
Afirmarea aceasta rmne in marginele adevrului, dacd
privim geografia ca o disciplind stiintificd, al carei object este
stabilirea de relatii intre massele celor patru invelisuri Ale planetei
npastre. Ca atare ea dateaz din sec. XIX. Si nici nu era cu
putint s se nasc mai de vreme : in primui rnd geografia
modern este in functiune de experienta spatildui, iar cunostinta
intregei oikumene si mai apoi a intregei planete nu s'a putut
realiza de ct in ultimul timp ; apoi de nagerea qi progresul
llintelor ajuteitore, a cdror sintezd, dintr' un punct de vedere
special, o face geografia.
Totusi, aceastd disciplind a nostr, urtndrit in primele ei
inceputuri, este foarte veche. Ea incepe, dacd voiti, cu Homer,
marele rapsod al antiquittii i anume ca descriere mai mult
sau mai putin credincioasd a locurilor, ca experientei a spatiului)
cunoscut, ca conceptie cosmograficei. De sigur, orizontul geografic

www.dacoromanica.ro
 3

al contemporanilor si era foarte limitat, chiar dup numeroasele-

explorri pe mare ale Fenicienilor cari, pentru lumea hellenick
Inca mai mult continental, aveau tainele lor profesionale. Pentru
aceea cunostintele geografice ale antiquittii part pe la anul 600 a.
Cr. apar invluite in ceata de aur a miturilor, de si in tot-
rstimpul acesta s'au petrecut fapte care au contribuit mult la
scoaterea geografiei din lumea legendei spre a-i da un caracter
mai pozitiv. -
Pe la 900 a. Cr. Fenicienii fundar pe coasta de N. a Africei
orasul Cartagina ; in preajtna anului 800 trmurile egeice ale
Asiei mici fur colonizate mai intens de Ionieni, Aeolieni si
Dorieni ; peste un secol aceeasi soarta o are Italia meridionala
si Sicilia ; pe la 600 Milesienii pun temeliile oraselor comerciale
din M. Neagra, devenit Pontul ospitalier, siiaeLv(4 din aasvoz ; intre
650 si 600 se fundar coloniile grecesti Naukratis in Egipt, Cyrene
in Libia i altele in apusul Mediteranei ; in fine Fenicienii, din
porunca Faraonului Neco H, plutesc, se spune, imprejurul Africei
' pe la anul 610.
Aceast experient a spatiului, marginita la trmurile Medi-
teranei, nu era ins indestulatoare spre a trezi In mintile
ganditoare ale contemporanilor o conceptie mai real asupra
pamantului si universului. La Homer, ca i la urmasii si, uscatul
e un disc ocolit de fluviul Ocean si se imparte in cloud tramuri:
al zilei si al noptii; in mijlocul sau se Malta Olimpul, pe cand
in mijlocul mrii interne din uscat se ridica insula Ogygia. Mai
tarziu Thales din Milet concepe uscatul ca un cilindru ce pluteste
pe ape intocmai ca un dop de plut, pe cand cerul e o bolt
ce inconjoar parnantul precum coaja inconjoar oul.
De sigur, geografia poate fi inceput si mai de departe
de cat dela Grecii lui Homer. Reprezentdri asupra cerului si
pmantului se cunose si la Egiptenii din valea Nilului, patria
geornetriei, precum i la popoarele din valea Mesopotamiei, patria
astronomiei, si la Chinejii cali au cultivat in special geografia
regional, topografia; ins stiinta european a rmas streind de
ele pan aproape de vremea noastr si ea porneste, mai in
toate ramurile sale, dela reprezentantii gandirii acelui popor,.
asa de mic la numr, dar asa de vioi la inteligent, cari sunt
Hellenii din jurul mrii Egee.
Intre anul 600 si epoga lui Darin al lui Histaspe, obiectul
geografiei incepe a se afirma. Progresul acesta depinde de
expeditiile rsboinice ale vremii, de explorrile navigatorilor si
de specillatiile filosofice. In urma campaniei marelui rege persan
in potriva Scytilor pe la vadul dunrean al Isaccei, trmurile de
N. ale M. Negre ajung mai bine cunoscute. Din indemnul acestui
rege, Skylax din Caryanda face o calatorie pe M. Rosie si
Oc. Indian pan la fl. Indus. De and parte cartaginezul Hanno

www.dacoromanica.ro
 4

(a. 500?) cerceteazd coasta de apus a Africei pand aproape de

equator si-si noteazd descoperirile inteun periplu, pe cnd corn-
. patriotul su Himilco (a. 470 a. Cr.) stbate oceanul dealungul
Europei pan la insulele Britanice.
Geografia mai pozitivd incepe sub forma de hart. Nevoia
aceasta, de a fixa prin semne conventionale conturul i pozitia
locurilor, pentru a avea sub ochi o reprezentarea in mic a
spatiului cunoscut, este de altfel fireasca i o gsim pnd si la
Polinesienii Oc. Pacific cari, pe bete sculptate, i fac hrtile lor
rudimentare.
Progresele geografiei se evidentiaz nu numai prin extinderea
orizontului geografic, dar i prin faptul c acum se pun bazele
geografiei generale. Thales din Milet, discipolul su Anaximandru,
autorul Hill pomenite i Hecateu, inauguratorul periegeselor, se
preocup, ca filosofi, in deosebi de forma, dimensiunile pozitia
prnntului In spatiu, chestiuni capitale, frd cunoasterea crora
multe din fenomenele geografice ar rdmnea neexplicate. Mai
trziu Aristot le va relua i rezuma, iar Eratosthene i Alexandrinii
le vor lrgi, atacnd cele mai grele probleme din fizica globului.
Astfel, prin poeti, logografi, navigatori i filosofi se fac in-
ceputurile geografiei, mai Intai ca cunostint a spatiului explorat,
mai apoi ca speculatie filosoficd asupra corpului ceresc pe care
locuim.
Cealaltd lature a geografiei, chorografia, sau geografia
regionald, nu incepe de cat cu Herodot. Marele polyhistor grec
se poate socoti ca primul geograf constient de obiectul su. El
este si un neobosit cdltor. Sosit in urma unui mare rdzboiu,
care a. pus pe scend popoare mai indeprtate Herodot urmreste
cu un interes viu evenimentele istorice din jurul basinului
rdsdritean al Mediteranei ; iar curiositatea inteligenta a spiritului
ski Il indeamnd sa atace i probleme de geografie fizica, precum
sunt: revrsrile Nilului, anumite fenomene climaterice, forma
uscatului, legtura mrilor, etc., pe lngd descrieri amnuntite
ale locurilor despre care vorbeste In legdturd cu evenimentele
politice. Herodot este in primul rnd un istoric si de aceea el
d o mai mare atentie elementului utnan, laturei etnografice.
Astfel diferentiat dela inceput in geografie general, care
primeste ajutor dela filosofie, astronomie i matematicd si in
chorografie, care se desvoltd paralel cu largirea orizontului
geografic prin cdltori, navigatori i expeditii razboinice, precum
i cu progresele istoriografiei, - disciplina noastr evolueazd in
tot cursul antiquitatii sub aceste cloud fete, care merg paralel i
izolat, WA a se contopi. Si tocmai aci st deosebirea capitala
intre geografia veche i cea modern.
Nu e, de sigur, fr folos s ardtdm in ce stadiu se aflau
cunostintele geografice ale antiquittii la sfrsitul acestel perioade,

www.dacoromanica.ro
 5

in urma progreselor realizate dela Herodot pana la cdderea

Romei (476 d. Chr.)
si mai intal ca orizont geografic.
Spatiul mai bine cunoscut a fost ldrgit spre orient de expe-
ditiile greco-maedonene, iar spre occident de cucerirea romand.
Xenofon cu cei 10.000 ai si inainteaz pand. la Eufrat, iar Ale- .
xandru Macedon strbate cuceritor peninsula Balcanica pan la
Getii de la gurile Dundrei, Asia pand in India i Africa pand la
oaza lui Amon. Generalii si continua expeditiile i explordrile
in Orient pand la Gange i Malaca. In partea opus, Romanii,
prin luptele lor cu Cartaginezii, cunosc mai bine nordul Africei
si peninsula Iberic. Expeditiile lui lulius Caesar In Galia i
Britania lrgesc orizontul spre vestul Europei; iar mai tarziu,
luptele Romanilor cu Germanii, sub Tiberiu, dincolo de Rin ;
luptele lui Traian cu Dacii in nordul Dundrei de jos i luptele
cu Marcomanii mai spre apus, fac ca Europa peninsulard, pand la
gatul dintre Baltica i M. Neagrk s intre In lumina mai vie
a istoriei.
Paralel cu aceste mari expeditii rzboinice se infdptuesc
si explorrile pe uscat i ap ale unor cltori, cari au contri-
buit nu cu putin la progresul geografiei regionale. Un Ktesias
strbate, pe la 400 a. Cr., Asiria, Persia i India ; Skylax pIu-
tete, pe la 348, de jur imprejurul Mediteranei, dnd o descriere
a coastelor i apoi trece i in Ocean pnd la insula Kerne;
Pytheas din Marsilia ajunge pand la insulele Cassiteride i Thule,
de unde observd lumina polard; Hieron, Archias i Androsthenes
navig in jurul Arabiei (anno 330); Patrocle in Oc. Indian;
istoricul Polybius (146 a. Cr.) strbate Alpii, Galia, Spania,
Egiptul, Libia i insotete flota roman pe coastele de apus ale
Africei; Strabo, cel mai mare geograf al antichittii, colind
cele trei continente intre Italia. Asia Mica i Etiopia; apoi nume-
roi alti caltori strdbat distante mai mici i dau la iveal periple
i descrieri, care toate contribue la Inboglirea i pozitivarea
cunotintelor ,geografice.
Mai departe anticii n'au mers. Orizontul lor geografic a
rmas limitat intre Gibraltar i Ganges de o parte, intre insulele
Britanice i Etiopia de alta; sau, mai bine, imprejurul Mediteranei,
in jurul creia s'a desvoltat toat civilizatia antiquittii. Cu o ase-
menea experient a spatiului ins era peste putintd s se creeze
o geografie In intelesul modern al cuvntului, adecd. o tiint.
a marilor relatii planetare dintre mnveliuni, cnd regiunile equa-
toriale i polare de o parte, iar de alta cea mai mare intindere
din globul pmntesc au ramas in afar de lumea exploratd.
Totui ajuns in pragul evului mediu, geografia antica
poate oferi o motenire, care insemneaza un ctig insemnat
pentru tiinta.

www.dacoromanica.ro
 6

In primul rand, cel putin pentru o parte dintre cugettori,

-se stabileste definitiv forma sferidi a pamntului. Dupd rdtdcirile
dibuirile dela Inceput, care asemnau planeta cu un disc, un
cilindru, o piramidd, sau un con, acest adevdr l afirmd Pytha-
goreii, iar Aristot li dovedete cu argumente fizide si astronomice.
Dikearchos pela 310 a. Cr., Eratosthenes pe la 270 a. Cr. si Pto-
lemaeu pe la 160 d. Cr., nu fac de ct sd cldeascd mai departe
pe temelia pus de inaintasii lor. Singuri Epicureii (a. 300 -a. Cr.)
se intorc la vechea gresald a conceptiei uscatului asemenea unui
disc plutitor pe ape.
Al doilea fapt stabilit de antiquitate este migarea de rotatie
a pmntului. La Aristot, ca i la cei mai multi dintre filosofi
i geografi, pdmntul st nc neclintit in centrul universului,
iar cerul cu stelele se invrteste imprejurul lui ; ins Heraclide
din Pont, Mil a rectifica conceptia geocentricd a inaintdsilor,
recunoaste pmntului o miscare de rotatie, pe care o indepli-
neste dela apus la rsdrit. i mai putini adepti avu teoria hello-
centricd sustinutd de Aristarch din Samos (280 a. Cr.), dupd
care soarele i stelele stau nemiscate, iar pmntul, pe lan
rotatia imprejurul osiei sale, mai Indeplineste o m4care de revo-
lutie in jurul soarelui, pe un drum circular si oblic. Prsit de
urmasii si, ideea aceasta justd a fost reluatd trziu de tot de
Copernic, care o incetteni definitiv n tiintd.
Un alt fapt cstigat sunt procedeele pentru determinarea
dimensiunilor globului peimntesc, iar meritul primei mdsurdtori
11 are Eratosthene, eruditul bibliotecar din Alexandria Egiptului,
care pe valea Nilului, a calculat lungimea unui arc de meridian
dupd unghiul de incidentd al razei solare. Un procedeu tot asa
de just l folosi Posidonius, mdsurnd unghiurile Mcute de o stea
observatd in momentul culminatiei sale, din clou localittii ase-
zate pe acela meridian. '
Mai departe, - Imbrdcarea globului pdmntesc inteo retea
ide paralele qi meridiane si determinarea pozitiei locurilor prin grade
de longitudine g latitudine, este iardsi un cstig al antiquitdtii.
Scopul urmdrit a fost construirea unor hrti mai. exacte. Cea
mai veche hartd cunoscutd, precum s'a mai spus, este aceea
a lui Anaximandru, din sec. VI. A doua se atribuie lui Hecateu
din Milet. Dicaearchos trase cel dintdi pe pdmnt un paralel,
asa numita diafragmd", dusd prin Coloanele lui Hercule (Gi-
braltar), Sicilia si muntii Taurus. Necesitatea determindrii locurilor
prin coordonate astronomice o recunoscu Ins cel dintdi Era-
tosthene ; dar Hipparch este primul autor al unei retele de grade,
al cdrei prim meridian trecea prin Rhodos i primul autor al
unei proiectiuni stereografice. Insd meritul cel mai mare In asa
numita geografie matematicd II are Ptolemaeus (sec. II. d. Cr.),

www.dacoromanica.ro
 7

care descoperi o noud metoda, intemeiatd pe o proiectie geo-

Metricd mai precisd, cea conica, dupd care sd se deseneze harta
globului. Opera sa rdmane in tot cursul evului mediu cea mai
raspnditd carte de geografie anticd i cu el geografia generald
isi atinge cea mai Malt treapt a evolutiei sale in antiquitate,
peste care numai epoca modern va putea pdsi mai departe.
Dacd pentru determinarea latitudinei anticii au ramas la metoda
precisd intrebuintatd de Eratosthene, in schimb, pentru determi-
narea longitudinei, ei folosird procadee mai putin precise, precum
ar fi observarea eclipsei de lurid din cloud puncte asezate pe
meridiane diferite.
In sfarsit, o sum de alte probleme de geografie fizicd
precum : teoria zonelor climaterice, in care lucreazd un Polybius,
un Poseidonius i altii ; explicarea vnturilor etesiene si a flz-
nutui din Thesalia, pe care o incearcd Theophrast; contrastul
intre clima mediteranee si oceanic, de care se ocupd Minucius
Felix ; "influenta reliefului asupra climei i a climei asupra sand-
cu care se preocupd Strabo si mai ales Hippocrate; ches-
tiunea continuittii meirilor, originea fluviilor i explicarea reveir-
seirilor, subiect de predilectie pentru Herodot ; ba chiar si con-
statarea alizeelor i musonilor in oceanul Indian, folosite de navi-
gatorul Hippalos si a mareelor pe coastele Indiei, observate in
timpul expeditiei lui Alexandru cel Mare, dar si de indrznetul
navigator Pytheas din Marsilia, care le si pune In raport de
a modificarii continentelor prin scufundare -
cauzalitate cu atractia lunei, apoi explicarea, mai mult catastrofalei,
- Atlantikla 4.4.1i Plato
ca si prin erosiune i sedimentare, chestiuni ce preocupd pe Strabo
si Seneca si multe alte probleme din geografia vegetalei si ani-
malei, explicate prin clim, teren, latitudine (Aristot, Strabo,
Ptolemaeu, Vitruvius etc.), de si uneori tratate alturi de expe-
rienta, sunt puse totusi de unii scriitori in nota just a reali-
tdtii ; dar mai ales sfortarea spiritului omenesc de a positiva
cunostintele i dragostea nobilei de stiintei, dus in unele cazuri
pnd la sacrificiu, cum este cazul cu Plinius cel Bdtran, care
moare studiind eruptia Vezuviului (79 d. Cr.), constitue o moste-
nire dintre cele mai frumoase, pe care o lasd antiquitatea
epocei urmatoare.
Evul Mediu ins nu s'a ardtat vrednic de aceasta mostenire.
El reprezintd i in geografie, ca i In alte stiinte, o decade*.
i un regres. Singuri Arabii, ajunsi prin califate la o mare inflo-
rire politic, mai continua preocuprile stiintifice ale antiquitatii.
In geografia generald ei pornesc dela Ptolemaeu, pe care adesea
I] inteleg gresit; in colo ei ne dau dscrieri de cltorii i geo-
grafii descriptive, in care elementul omenesc, anOnuntele etno-
grafice i datele istorice ocupd primul loc. Mai vrednici de
pomenit sunt: Massudi din Bagdat, in sec. X; Edrisi, marocanul

www.dacoromanica.ro
 8

dela curtea regelui Roger al Siciliei in sec. XII si neobositul

cldtor Ibn Batutah, in sec. XIV, dela cari ne-au rdmas stiri fi i
asupra Trii noastre in prtile ei din spre Mare. Evul Mediu nu
cunoaste de cdt ctiva cltori crestini de insemndtate. Intre ei
vom cita pe cAlugdrul minorit Rubruquis, trimis de regele Frantei
in misiune la Ttari, imediat dup marea invazie a acestora la
1241 si druia i datordm i noi pretioasa stire asupra Vlahiei
lui Asan ; i mai ales pe venetianul Marco Polo care, in sec. XIII,
a strabdtut Mongolia, unde a stat zece ani, China, Indochina si
insulele Mediteranei Asiatice, fdrd ins s ne poatd transmite
vreo determinare, mcar aproximativd, a pozitiei locurilor, fiind
cu totul strein de procedeele astronomice. Dela Bizantini abia
dacd merit a fi pomenite zdrniciile unui Cosmas Indicoplevstes,
care, - parsind teoria barbard" a formei sferice a pmntului,
pe care el o atribuie zmintelei omenirii din vremea turnului lui
Babel, transmisd prin Chaldeeni i Egipteni la filogofii greci, -
se intoarce la conceptia prnantului asemenea cu acoperisul
dreptunghiular al unei case; si geografia, scrisd pe la 1250,
a unui Nicephorus Blemmides, in care gsim argumente juste
pentru forma sferica a planetei noastre. In domeniul etnografiei,
precum Arabii simtiau o fireasc inclinare cdtre basm, tot ase-
menea crestinii medievali ardtau o deosebit predilectie pentru
supranatural. Pentru aceea cArtile vremii sunt pline de inchipuri
despre Amazoane rzboinice, Cpeni i Ciclopi, Antropofagi
pi oameni cu picioare de cai, Gymnosofisti i oameni inteun
picior, zmei, balauri, basilisci cu doud capete etc., cari acopar
hrtile medievale cu imaginile lor rdsrite par'c dintr'un vis urat.
In sfarsit vine Renagerea.
Aceast strlucit perioadd a civilizatiei omenesti a pro-
movat geografia aproape dintr'un salt la o inltime la care n'au
putut-o ridica secole de explorri asidue. Pentru stiinta noastr,
ea se caracterizeaz prin urmtoarele progrese :
Mai inti orizontul geografic, care rmsese limitat la
o intindere de aproape 600 latitudine si la 100 de longitudine,
imbrtisaz acutu aproape intregul glob.
Cristofor Columb descopere intre 1492-98 lumea noud
care, prin cltoriile i descrierile lui Amerigo Vespucci, urma s
se numease America ; Ferdinand Cortez ptrtinde in inirna Me-
xicului ; Cabot cerceteazd regiunile nordice dinspre Terra-
Nova si Labrador, iar Vasco de Gama, urmnd lui Bartolomeo
Diaz, indeplineste periplul Africei intregi i ajunge pnd in
India ; in fine Maggelan, pe la 1519, intreprinde ocolul lumii,
pe care abia tovarsii sal avurd norocul a-I infdptui i probeazd
definitiv, prin acest fapt material, forma sferied a planetei. Intre
1492 si 1523, deci in 30 ani numai, orizontul geografic cuprinde
tot pmntul. Cu o asemenea experient a spatiului se putea

www.dacoromanica.ro
 9

psi acutn la constatarea i stabilirea marilor relatii planetare.

Totusi, deocamdat se fdcur numai observri felurite asupra
adncimii marilor, asupra curentilor marini, asupra mareelor pi
se incerc explicarea lor cauzald.
De altd parte, inventia lui Gutenberg dete posibilitate tip-
ririi unor numeroase hrti, IncepAndu-se cu acelea ale lui Pto-
lemaeu i in aceast directie s'au distins mai ales Olandejii.
Citm ca autori pe Mercator, autorul unui sistem nou de proiec-
tiune a suprafetei sferice pe o suprafat plan i Ortelius, care
cu Theatrum orbis inaugureaz, dela 1570 inainte, marile colectii
cartografice moderne. Para lel cu aceasta, intrebuintarea busolei
in navigatie permite cordbiilor s construeascd portulane mult
mai exacte dect hrtile lui Ptolemaeu, realizate mai ales prin
transformarea distantelor in grade de longitudine i latitudine ;
iar intrebuintarea telescopului de Galilei inlesneste stabilirea la-
titudinei cu mai mult preciziune. In fine, Copernic scoate pd-
mntul din centrul universului, inlocuind conceptia geocentricd
cu cea heliocentrical i, dndu-i o miscare de revolutie i ro-
tatie, pune prin aceasta insi bazele climatologiei. . Cdci, dupd
cum necunoasterea intregei planete nu putea duce la stabilirea
marilor relatii cauzale intre invelisurile acestui corp ceresc, tot
asa necunoasterea miscdrii de revolutie a pmntului nu putea
duce la explicarea reald a succesiunii anotimpurilor si a zo-
nelor de clim.
Cu toate acestea geografia in aceast perioadd rmne in
urma stiintelor ajuttoare. Operele geografice sunt incd asa nu-
mitele Cosmogratii : povestiri pline de miraculos. Intre ele vred-
nicd de pomenit este cosmografia lui Sebastian Minster. Aceastd
. opera: uriase, care ajunse la a 44-a editie (intre 1544-1650),
- dovadd de interesul crescnd al cititorilor pentru geografie, -
rdtkeste cu fiecare editie noud traditia cea bund a spiritului
pozitiv si se incarcd cu povestiri miraculoase, relatate de ex-
ploratori, spre a ajunge in cele din urrnd o grmadd informd
de adevruri i legende. Abia in sec. XVII Varenius, un pre-
mergtor i un inspirator al lui Humboldt, ne drueste o Geo-
graphia generalis, in care vedem pentru prima oat-A reunite
intr'un corp de doctrin cunostintele pozitive ale geografiei.
Acest geograf se Inalt cu opera sa cu mult deasupra antiqui-
ttii , intrece veacul su prin justetea surprinzAtoare a obser-
vrilor sale. Ins geografia sa nu era In gustul vremii si de
aceea rmase fr mare influentd, mai ales Ca' modul su de
expunere prin teoreme era inpotriva traditiei mostenite. Prin
urmare evul mediu i renasterea rmn fr o operd geogra-
fic la inaltimea descoperirilor i inventiunilor
In sec XVII si XVIII se desvolt mai mult geografia veche
sau istorica" in legAtura cu cartografia ; iar In geografia mate-

www.dacoromanica.ro
 10

matica se disting mai ales Francezii, cari masoard un arc de

meridian titre Paris i Amiens, apoi in Peru i in Laponia, sta-
bilind definitiv forma pamantului, turtita la poli i umflatd la
equator, precum i dimensiunile sale. Tot in Franta Casini con-
struete prima hart topografica pe scara 1 : 86.000, imitatd mai
apoi i in celelalte tdri. In afar de contributia lui Halley, care
dete prima hartd a vanturilor i schit teoria alizeelor ; in afard
de Snellius, care aplied procedeul triangulatiei la ridiedri topo-
grafice i de Pascal, care folosete barometrul inventat de. Tori-
celli, pentru ca mai tarziu s serveasca la msurarea inltimilor,
aceti doi secoli se mai disting i prin naterea unei tiinte noua :
geologia. Ea avu ca reprezentanti de searna pe Buffon, Hutton
i Leopold von Bach. Acetia dau o nou fata studiilor asupra
pdmantului i cu ei se pun in circulatie cele cloud teorii, a plu-
tonismului i neptunismului, prin care se incearc a se explica
originea scoartei terestre. 0 bund bucatd de vreme geologia va
inlocui geografia fizic cu care se afla intr'o relatie aa de
stransa.
Si atat. Dar nu apare nici un geograf care sd coordoneze
toate aceste date in spiritul lui Varenius. Geografia nu renate
de cat odata cu Alexander von Humboldt i Karl Ritter.
Aceste cloud spirite superioare au pus bazele geografiei
moderne. Alexander von Humboldt este in primul rand un mare
explorator, un observator fin i ptrunzator al naturii, un natu-
ralist. Strabate in eltoriile sale ffintifice o mare pare din fata
planetei, dela regiunile equinoctiale ale Americei pand in ste-
pele Asiei centrale si, intemeiat pe fisionomia plantelor i re-
latiile lor cu solul i clima, pune temeliile geografiei botanice.
El scoate in evident contrastul intre trmurile orientate i oc-.
cidentale ale continentelor, urmrind distributia temperaturil pe
fata globului i construind prima harta de isoterme ; in fine, el
este creatorul metodelor de cercetare in toate ramurile geogra-
fiei fizice. El este cel dintdi care, cu o intuitie geniald, stabi-
lete marile relatii planetare intre inveliuri i pune in evident
cloud mari principii in studiul naturii : principiul cauzalittii i
principiul coordondrii. De la el inceteazd paralelismul fr atin-
gere intre chorografie si geografia generald. Cu Alexander von
Humboldt geografia modern este intemeiat.
Karl Ritter este un istoric i un filosof i, ca atare, el
pornete dela Herder, ale cdrui conceptii teleologice au avut o
insemnatd influent asupra operei sale. Nu e nici naturalist, -
i lacuna aceasta se resimte in opera sa nici ealator in
genul lui Humboldt. El este un invtat de cabinet, un profesor
i un pedagog, care redd in chip dogmatic ceea ce Humboldt
a aplicat numai ; care clarified in formule i formuleaza prin-
cipii in vederea alcdtuirii unui sistem de cugetare geograficd ;

www.dacoromanica.ro
 11

este un maestru care adun in jurul sari discipoli. Influenta sa

In Germania a fost foarte mare, mult mai mare de cat a lui
Humboldt, care a rmas mai ales in lumea naturalitilor. Su-
perior lui Humboldt in laturea didactica, el este inferior lui prin
experienta mai redus a spatiului geografic, prin lacunele edu-
catiei sale stiintifice, prin teleologismul sari, prin imposibilitatea
de a aplica pretutindeni principiul cauzalittii in geografia sa,
care ramane descriptiv si fr relatii cu faptele istorice sau sociale.
Humboldt si cu Ritter sunt cei doi stalpi ai geografiei
moderne.
Ce-a urmat dupa dnsii pand in vremea noastrd nu e de
-cat continuarea, clarificarea, desavarsirea principiilor si meto-
delor preconizate de acesti uriasi ai stiintei geografice. In do-
meniul experientii, orizontul geografic se intinde !Ana in inima
continentelor neexplorate si pand la punctele ideale ale polilor ;
iar in domeniul cugetrii si metodei, un Oscar Pesdzel, un Frie-
drich Ratzel, creatorul antropogeografiei, un Ed. Suess, un F. von
Ridzthoffen n Wile germane, un Vidal de la Blache, eful scoalei
franceze, un Davis in America si o legiune de alti invtati, nu
fac de cat sa desavarseasca fericitele inceputuri ale celor doi
mari fundatori ai disciplinei noastre.
Geografia ajunge o qllingt.
Ea urmreste in primul rand un fenomen in toat intin-
derea sa pe glob, If compar cu fenomenele analoage si ii cer-
ceteaz apoi cauzele acestei distributii. Atata vreme tat un cer-
cettor se va multumi s studieze un singur exemplar de plant,
de animal sau orn, de roc sau forma de teren etc, el va face
pur si simplu botanical, zoologie, antropologie, geologie etc ;
dar, de indat ce va privi fenomenul in toat intinderea sa
planetar, ca formatiune vegetald, ca raspandire animala, ca
modelare caracteristic a scoartei parnantesti, - si va cerceta
cauzele acestei rdspandiri in legtur cub clima, cu solul, cu
celelalte vietuitoare, - din acel moment el face geografie. Se
ajunge astfel la hart si la granite. Se stabileste d. ex. o gra-
nit a malinului si portocalului in sudul Europei, o granita a
vitei de vie mai la nord, o granit a pdurei de conifere spre
tundra, o granit a codrilor equatoriali spre savane, o granit
a palmierului in regiunile tropicale si asa m. d., apoi se pune
In legaturd aceast granit cu o anurnita isoterm, in orice caz
cu clima si, din acel moment s'a fcut trecerea dela botanica
propriu zis la geografia botanica. In acela sens se vorbeste
si de o geografie zoologic, care stabilete regiuni de rdspan-
dire ale aceluia sau acelorasi animale, explicandu-le prin clima,
prin migrri, prin forrnele strvechi ale continentelor. Ba chiar
se vorbeste si de o geografie medicaid, care fixeaza prin granite
rspandirea acelorai boli.

www.dacoromanica.ro
 12

0 build bucat de vreme geografia fizicd s'a confundat

cu geologia, gratie obiectului studiat, care e aceles : scoarta
terestr. Totusi, intre aceste cloud discipline este o deosebire
fundamental din punt de vedere al prismei prin care se pri-
veste obiectul. Pe cand geologul, ca petrograf, urmreste sal
cunoasca tot felul de pietre i idealul sau e atins dac poate
aduna in muzeu cate un mic exemplar din fie ce rocd, - geo-
graful se intereseazd mai Inuit de rezistenta rocelor la eroziune;
si pe cand geologul cautd s se cufunde cat mai adanc in
alcatuirea ei petrograficd, stratigraficA i tectonicd, -
scoarta pmanteascd, cu scopul de a cunoaste pand la magma
se urc cat mai sus pe inltimile dominante, de unde s poatd
geograful
cuprinde cu ochii orizonturi cat mai largi, spre a-si da seama
de aspectul suprafetei terestre, care este locul de contact 'nitre
cele patru invelisuri si uncle se petrec toate fenomenele geogra-
fice. Se pare cd aci este greutatea cea mai mare pentru cei ce
vin de la alte ramuri de stiint cdtre geografie : anume casti-
garea acestui punct de vedere special din care priveste geografia
aceeasi naturd pe care o studiazd i botanistul i zoologul i
geologul. Nu devine geograf cineva de cat numai din momentul
ce i-a asimilat in cugetarea sa acest tel special de a privi pa-
mantul si din mornentul ce 11 poate aplica in lucrdrile sale de
cabinet si pe teren. Rezultatui final este stabilirea marilor relatii
i armonii planetare, prezentarea pdmantultd ca un corp or-
ganizat.

H.

De'ndatd ce acest corp ceresc s'a desfcut din soare si,

prin miscarea de rotatie, i-a cdpdtat o forma' aproape sferick
el ardea in spatiu ca un glob de materie topit, intocmai ca un
soare mic ; ins, prig actiunea frigului spatial, In curs de mi-
lioane de ani, el si-a pierdut incetul cu incetul strAlucirea, s'a
invinetit, s'a intunecat i n cele din urm magma, hied fierbinte,
a prins o coaje la suprafat. Din acel moment s'a format primul
invelis al globului pdmantesc : scoarta terestr, sau litosfera. Mai
tarziu aburii, cari incdrcau atmosfera tulbure a planetei, s'au
condensat si au acoperit intreg globul cu un ocean universal ;
deci al doilea invelis, al apelor : hidrosfera. De-asupra rdmase
aerul mai senin ; al treilea Inveli : atmosfera. In cele din urm
aprur vietuitoarele : plantele, animalele, omul, adecd al patrulea
invelis : biosfera. Aceste patru invelisuri stau inteo relatie asa
de stransd, !neat e peste putintd s se petreacd o modificare
cat de slab intr'unul din ele, fr s aib rdsunet in toate cele-
lalte. Pdmantul, prin continua rdcire, i modified neincetat aceste
inveliuri, iar modificdrile acestea geografia le atribue la patru

www.dacoromanica.ro
 13

mari izvoare de energie : 1. aldura centrald, 2. cAldura solard,

3. miscarea de rotatie si 4. mareele, determinate si ele la rndul
lor de atractia combinat a soarelui si a lunei.
Insi aceast insirare a celor patru invelisuri ale planetei
ne arat care vor fi stiintele ajutMoare ale geografiei. Geograful
studiazd clima unei regiuni sau a globului intreg ; pentru aceasta
el trebuie s foloseasc rezultatele lizicei, chimid si ale meteoro-
logiei ; pentru studiul mrilor i oceanelor, vremurile mai nou
au creat o -Uinta' special oceanografia ; in studiul scoartei te-
restre, cu ajutorul geologiei, s'a creat ramura morfologiei ; por-
nind dela botanicci i zoologie s'a ajuns la geografia vegetard i
animal ; cu ajutorul antropologiei, sociologiei i istoriei se ajunge
la etnografie i antropogeografie. lath' o sum de ramuri in care
geograful poate fi activ, dar pe care trebuie s le cuprind in
bloc, spre a-si putea da seama in orice moment de raporturile
intre ele. Altcurn, realitatea geografick uneori destul de complexk
n'ar putea fi inteleasd i tiinta noastr ar rmnea pur descrip-
tiv, frd a fi explicativd. In plus, geograful trebuie s fie fanii-
liarizat pi cu oarecare cultur filosofick cci el studiaz feno-
menele nu numai in toat intinderea lor in spatiu, dar i in
evolutia lor in timp ; iar spiritul su cercetator trebuie sd cu-
noascd i istoria cugetrii umane, spre a putea discerne hi iz-
voarele trecutului acele conceptii teologice sau metafizice, care
1-ar putea abate din drumul limpede i drept al gndirii pozitive.
In acest sens, geografia este o stiint de sintezd a nurneroase
alte discipline stiintifice, iar geograful este la adpost de acea
unilateralitate primejdioas a spiritului, care-1 impiedicd a se
Malta la o cultur generald.
Am afirmat c rezultatul final al studiilor geografice este
prezentarea planetei noastre ca un corp organizat. Punctul de
vedere al biologului, care studiazA la orice fiint organele ana-
tomice cu forma si particularittile lor, precum i functiunile
lor, poate interveni i in geografie cu mult succes i eu insumi
1-am aplicat inteun studiu asupra deltei dunrene, ajungnd la
rezultate multumitoare. Inteadevdf, ce sunt muntii, cAldrile gla-
ciare, vulcanii, sesurile, dunele de nisip, vile cu terasele lor,
insulele, grindurile, lacurile, etc. etc. decat organe ale acestui/
corp ceresc care e prnntul nostril, dac le privim static ; pi
iarapi,ce sunt vnturile care circuld cu destuld regul, unele
pela fata pmntului, altele in sens invers pe deasupra; curentii
marini, rurile i fluviile care duc pe jos spre mad i oceane
ceea ce vnturile au dus spre continent pe sus, - ce sunt toate
aceste forme de micare, pe care le putem desena pe hart cu
contururi i directii precise, de cat functiuni ale organisrnului
prnntesc asernenea cu circulatia sangelui sau cu respiratia
dintr'un corp organizat ? Exist o anatomie i o fisiologie a

www.dacoromanica.ro
 14

planetei, dui:A cum exist si la orice corp organizat. Dupd ce

ai ajuns s te familiarizezi cu toate aceste forme, asa de variate
si le-ai clasificat pe categorii dup agentii care le-au produs, -
observarea fetei pmntului, cu agerimea ochiului care dis-
nasterea i evolutia lor, -
tinge formele i cu agerimea mintii care citeste in ele trecutul,
devine una dintre preocuprile spiri-
tului care rsplteste din belsug. Geografia este astfel o stiint
de contemplare i de cugetare inteun vast domeniu de cunostinte
foarte variate.
In ultimele decenii preocuparile gebgrafilor s'au indreptat
mai ales in dott directii de cercetare : cea morfologicd i cea
antropogeograficei.
In prima directie citm ca nume reprezentative pe germanul
Penk, pe americanul Davis i pe francezul De Martonne. Morfo-
logia german ramasese mai mult descriptiv, static ; cu Davis
ea devine o stiinta a evolutiei formelor, o stiinta influentat de
o conceptie biologica ; ea devine mai mult dinamica ; cu De
Martonne problema special a platformelor tertiare se ridica
inteo lumina deosebit. In a doua directie ins, tlela Ratzel in-
coace nu mai vedem alt personalitate creatoare,- care sa se
ridice la aceeasi inltime.
In scurt, obiectul morfologiei se prezint astf el :
Gratie frigului spatial, planeta noastra pierde cldura ne-
contenit i, conform unei legi fizice, ea se contractd. Coaja sa
asprd si tare insa nu poate ramanea ca o haind larg imprejurul
miezului central, ci se adapteazd, adereaza la sambure, se di-
formeaz : ici se ridica in aier, dand nastere intinderilor conti-
nentale sau muntilor, dincolo se scufund, formand depresiunile
continentale, oceanice, sau marine.
Contractarea miezului intern al planetei, prin urmare, ridica
in aier blocuri informe ale coajei terestre, in intervale mari de
timp, i deseneaza marile contururi geografice ale uscatului.
Odat blocul inaltat, intervin apoi agentii celuilalt izvor de
energie, ai Soarelui, cari incep s sculpteze, s modeleze, s
cizeleze. Intervin adeca variatiileKle temperatura, vanturile, plie,
apele curgatoare, valurile, ghetarii etc., care creeaza ceea ce
numim, sub attia termeni, formele scoartei terestre. Astfel i
iau nastere : vile de erosiune fluvial, terasele fluviale, marine
i lacustre, Valle si cldarile glaciare, morenele, grindurile, du-
nele continentale, marine si fluviale, perisipurile, falezele, feno-
menele carstice etc., etc. attea sute i mii de forme, care dau
varietate i frumusete planetei noastre. Ufa vreme scoarta te-
restr st linitit, iar agentii soarelui i pot continua Oita la
capt opera lor de eroziune sau sedimentare, avem un ciclu.
Tinta final a oricrui ciclu este nivelarea asperitatilor globului
i readucerea lui la o forma cat mai apropiata de cea sferic.

www.dacoromanica.ro
 15

Dupd agentul special care modeleazd, avem un ciclu de eroziune

normard, indeplinit mai ales de apele curgtoare ; un ciclu de
eroziune glaciar, un ciclu de modelare eolicei, un ciclu de acti-
vitate marina' i un ciclu de descompunere chimico-mecanicei. De
indat ce fortele interne ale planetei se trezesc si aduc o schim-
bare in raporturile de altitudine ale marilor blocuri terestre, in-
cepe un nou ciclu : de eroziune in cazul cnd scoarta se inalt
de sedimentare, in cazul cnd se scufundd.
In multe tinuturi ale planetei - i in tara noastr sunt
exemple deftule - formele terestre actuale stint rezultatul a
cloud sau mai multe cicluri de activitate, pe care ochiul deprins
al geografului trebuie s le disting i, ajutat de cunostintele
geologice, s le determine varsta. Ajungem astfel la notiunea de
stadiu. Ajuns inteun punct dominant de unde privirea s poat
cuprinde orizonturi ct mai largi, geograbl contempld mai inti
peisagitil, ii distinge trsturile principale i cele secundare, i
studiazd textura, incearcd a da o descriere limpede a caracte-
relor acestui peisagiu i apoi trece mai departe la descoperirea
agentilor cari ai modelat tinutul, pentru ca, in cele din urm,
s distinga caracterul de tinerete, maturitate, sau bdtrnete al
sdu, adec stadiul de evolutie. Cum vedem, o conceptie biologic
in toatd acceptiunea cea mai curatd a notiunii.
Dac la agentii soarelui mai addogim i izvorul de energie
central, care creeazd formele vulcanice ; miwarea de rotatie,
cdreia i se datoreste deviarea spre dreapta in emisferul nordic,
spre stnga in emisferul sdic, a elementelor mobile cum stint
vnturile, curentii marini i rurile ; apoi atractia combinat a
soarelui i lunei, gratie cdrora Se nasc mareele (fluxul si re-
fluxul), care influenteazd asupra estuarelor, deltelor, trmurilor,
ca i asupra activittii omenesti, - am implinit acest tablou.
luminos al tuturor fortelor naturale, pe care le cerceteaz geo-
grafia, ca sd-si explige formele scoartei terestre.
Este evident CA, in aceasta insirare de cauze i efecte, geo-
graful nu tfebuie s uite clima tinutului studiat, dupd care va-
riazd pe intinsul globului formele de teren i nici influenta nve-
liqului organic fr de care intelegerea deplin a formelor terestre
ar prezinta Iacune.
Astfel terenul este pregAtit pentru a doua mare ramurd a
geografiei, antropogeografia.
Aceasta studiaz relatia intre pmnt i om. Este clar pen-
tru orisicine cd natura nu IngAduie omenirii s ducd peste tot
acelas tel de viatd. Intinderile ierboase il determin spre viata
pdstoreasc ; codrii equatoriali i pdurile de conifere din lati-
tudinile inane spre viata de vntoare ; un sol moale i o clim
in cere avem o succesiune favorabild de anotimpuri, spre viata
agricold ; bogliile miniere spre o viald industrial ; multimea

www.dacoromanica.ro
 16

golfurilor i caracterul inshlar al tdrii spre o viatd de navigatie

etc. Cu cat populatiile sunt mai primitive, cu atat determinismul
geografic al lui Ratzel este mai evident. Numai in trile tempe-
rate, de civilizatie mai inaintatd, vointa constient a omului in-.
tervine ca sd mai tempereze acest determinism, pe care in timpul
din urm sociologii i storicii incearcd a-1 reduce la justele lui
proportii. Omul nu este numai un rob al naturii, dar i un std-
panitor al ei ; pentru aceea vedem i cazuri recente in care un
tinut, lipsit cu totul de bogtii minerale, poate totusi desvolta
o activitate industriald intensd, gratie usurintei mijlbacelor mo-
derne de circulatie, i poate creea o densitate mai mare de po-
pulatie. Totusi nici aci nu trebuie exagerat ; cdci, oricat de
puternicd, de constientd si de organizat ar fi vointa omului
civilizat, totusi, In ultima analizA, el tot trebuie sd se mldieze
conditiilor geografice ale regiunii. Inssi istoria popoarelor eu-
ropene este in functie si de natura geograficd a tdrii lor. De
aceea cercettorul trebuie s distingd prin analiz ceea ce e
geografic de ceea ce este numai istoric in manifestrile ome-
nesti, ceea ce e datorit influentei naturii de ceea ce se poate
atribui vointei organizate.
Iat, Domnilor, in scurte cuvinte, cateva din problemele
apitale ale geografiei moderne, asa. cum aceast disciplin s'a
alcdtuit dupa veacuri de activitate multipl.
In tara noastrd avem un camp vast de cercetdri i studii
in domeniul stiintei noastre. Chorografia, sau geografia regio-
nald, care urmreste inldntuirea fenomenelor geografice pe o in-
tindere limitat a planetei, este, in unele privinte, mult mai grea
de cat geografia generald si in studiul unei tri, a unei regiuni,
se vddeste astzi mai curand maestrul de cat in 'consideratiile
asupra Intregului glob. Pentru aceea i la aceast Universitate
studiul Romniei va fi termenul final al activittii geografice.
De la inaltele creste alpine ale Carpatilor i pan la Mare, mor-
fologul poate afla aproape Intreaga serie de forme terestre ale
zonei temperate ; iar inteo varietate asa de mare tt naturii pi
antropogeograful poate afla conditii felurite de existent ale ele-
mentului uman. Romania ne ofer astfel un teren de experient
giograficd cum rar se poate intalni un al doilea in Europa.
Drept in inima tdrii avem podisul Transilvaniei, cu o alti-
tudine mijlocie de 500 m peste nivelul mrii. De jur imprejur el
este inconjurat de cununa muntilor, cari se ridicd fat'n fatd
intocmai ca zidurile unei cetti, in care portile ar fi inchipuite
prin trectori. Numeroase probleme de geografie fizid i umand
se leag de aceste nltimi, unde de vre-o cloud decenii geo-
graful francez De Martonne urmreste in special studiul plat-
formelor tertiare. Caracterele alpine ale lor, urmele actiVitdtii
glaciare, fenomenele carstice, studiul vilor, succesiunea zonelor

www.dacoromanica.ro
 17

de vegetatie, viata pstoreasca, agricol si industrial& trecutul

poporului roman in munti etc. etc. - Mid o sum de probleme
care asteapta pe viitorii geografi, spre a fi aprofundate, pentru
cunoasterea mai amnuntit a patriei. - Urmeazd apoi depre-
siunile intra i extracarpatice, centre de mai mare desime a
populatiei si-unitati morfologice care au avut un rol istoric in-
semnat ; apoi cununa dealurilor, codrul sau podgoria, adevaratul
leagn al pporului romanesc, unde elementul uman se poate
urmari 'Ana in timpurile preistorice ; mai la margine sesurile
largi, stepele bogate in cereale i brzdate de luncile mai umede
ale raurilor ; in fine apele mari : Dunarea, Tisa, Nistrul, Marea
Neagr, ca santurile de aprare ale cetatii Carpatilor, unde stu-
diul meandrelor la suprafata sau a celor adancite, studiul faliilor,
si al teraselor, al tarmurilor i limanelor, ne ofer o mare bo-
gtie de aspecte morfologice i antropogeografice, ca obiect de
studii noue, sau ca aplicare la cunostintele castigate prin studiul
geografiei generale. Relatiile trite cele patru invelisuri ale pla-
netei i constatarea armoniilor planetare se pot urmari astazi i
pe un spatiu mai restrans de cat intregul glob terestru ; iar cer-
cetarea pmantului i poporului nostru in hotarele sale fizic-e si
etnice, ne va duce la afirmarea marei simetrii i armonii a
acestui pamant, la intelegerea unitatii neamului nostru, ca i la
intelegerea necesitatii ca pe intreg acest pamant al Daciei antice
sa fiinteze unul i acelas organism politic. In felul acesta stu-
, diul geografiei este un admirabil rnijloc de educatie nationala a
tineretului.
Sufletul tinerimii are nevoie s se oteleasc printr'o disci-
plina stiintifica, in vederea activittii viitoare, nu numai de ga-
meni de culturA, dar si de cetteni ai acestui stat. Un popor
fara un crez national este un popor pierdut, o .massa amorf
care nu poate oferi de cat material de prelucrat .pentru natiu-
nile cristalizate in jurul unui asemenea crez ; o turma zoologica,
cufundat in viata organica i lipsit de ceea ce da noblete
fUntei unui popor ; un trib, o semintie, dar nu o natiune. ,Lipsa
unui asemenea crez este, si din alt punct de vedere, o yaguba
pentru omenire, o deviare dela caile evolutiei umane, care, prin
diferentiare, reuseste a creea specii distincte, tratiuni cu o limba
a parte si o culturA a parte in aceasta gradina etnografia a
planetei. Pentru aceea studiul Ora noasfre va forma preocuparea
statornicd a acestei catedre, alaturi de chestiunile generale im-
puse de program.

Dornntlor,
In epoca renasterii noastre dela inceputul ,sec. XIX, un
poet afirma cu ,multA insufletire ca ori ce neam Ingepe intai
Analele Dobrogei. 2

www.dacoromanica.ro
 18

prin poezie fiinta de-si pricepe". Iesiti din faza inceputurilor, astzi
putem afirma ca un neam i pricepe fiinta si se cristalizeaza
constient prin studiul geografiei, al istoriei si al limbii sale.
Fr aceasta trilogie de stiinte, educatia unei natiuni nu se poate
face. laid dar insemnatatea acestei catedre la aceasta Universi-
tate. Ea este cu atat mai necesark cu cat ne gsim la o mar-
gine de tara unde, intocmai ca la tarmurile marilor furtunoase,
elementele se framnta mai neodihnit ; iar biruinta ramane de
partea unde cultura i organizarea e mai mare.

Domnilor studenti,
Cursul de geografie dela aceasta Universitate se va preda
inteun ciclu de trei ani. In trei ani ins nimeni nu poate pa-
trunde prea adanc in studiul unei specialitti. In acesti trei ani
de prelegeri nu se pun deck jaloanele stiintei noastre ; nu se
face deck familiarizarea in oarecare msurd cu obiectul si me-
toda geografiei. Pentru aceia dintre D-voastr cari urmriti nu
numai formarea unei cariere lucrative, asigurarea existentei prin
profesorat, studiul pentru paine, acel Brotstudium" cum l nu-
mesc Germanii, - frequentarea regulat a cursurilor nu e sufi-
cienta. D-voastr trebue sa ajungeti i Tucratori in aceast spe-
cialitate. In lunga cariera dscaleasca pe care o veti imbratisa,
sunteti datori culturii romanesti, in afar de activitatea pedago-
gic i o activitate stiintified in cuprinsul regiunii in care yeti fi
activi. Sunteti datori sa 0.00 spre monografii. Iar pentru pre-
gtirea D-voastra si in aceast directie, e nevoie s urmati Se-
minarul de geografie. In seminar si face studentul adevarata sa
-

ucenicie ; caci, In definitiv, materia prelegerilor se poate urmri

i dup bibliografia ce vi se d ; dar metoda de cercetare, for-
marea spiritului critic, castigarea curajului sanatos i siguranta
in afirmarea unui adevar urmarit, acestea nu se capt de cat in
seminar. La prelegeri sunteti numai auditori pasivi, niste aparate
de inregistrare ; la seminar Ins fortele active ale spiritului
D-voastra infra in joc. Acolo va puteti call acest spirit si puteti
capata pentru tot restul vietii dragostea de munc i acea no-
bila deprindere de a fi necontenit in urmrirea unui adevr. Nu
oameni linititi i multumiti cu asimilarea unui curs si a ctor-
va manuale, ci suflete frmntate de problemele specialittii
-
D-voastra, de la care nici peripetiile vietii de mai tarziu s nu
v abata, iata ceea ce doresc s scoata din D-voastra semi-
narul de geografie.
Aceste lucrari de seminar, in afara de folosul aprofundrii
specialittii, mai au Inc un folos de un ordin general., omenesc.
Exista c categorie de intelectuali, chiar i printre dscalime, cari
in viata lor n'au incercat s-si fixeze o cugetare proprie intr'un

www.dacoromanica.ro
 19

rand, s descopere o framd de adevr, sd scrie o pagind de

gandire si de simtire onest, - i totusi, tocmai acestia se im-
provizeazd in critici, pe a-tat de dispretuitori pe ct sunt de
superficiali, ai activittii creatoare a aproapelui ; sau, in cele
mai multe cazuri, rman amorfi in fata manifestrilor culturii,
care tree pe sub ochii lor. Acestia nu au nici mdcar meritul de
a tresdri la frumusetea unui gaud intruchipat, la noutatea unui
adevr descoperit, fiindcd nu pot sti ce e nou i ce nu. Ei nu
au cultul adevrului si al muncii pentru adevr si nu pot fi
acele albine creatoare, care-si umplu mereu fagurii cu miere ;
ei sunt, spre marea pagubd a culturii noastr, elemente a
cror evolutie s'a oprit din mers. Cu ei nu se pot alcatui so-
cietti culturale in provincii i sunt un vesnic prilej de mah-
fire pentru cei cari se strduesc pentru progres. - De 'ndatd
insd ce vor incepe a km-a si a produce, spiritul lor se va in-
viora, i, simtind greutatea creatiunii serioase, critica lor su-
perficial va deveni o criticd echilibrat. Aceast deprindere fru-
moas in mare msurd se capt In seminar.
Dar nici seminarul singur Inca nu e suficent. Ati vzut din
expunerea de mai nainte cd progresul stiintei noastre se dato-
reste in primul rand experientii spatiului, deci cltoriilor. Ex-
cursille geografice, al treilea punct din programul de activitate
al acestei catedre, vor inlesni, in fine, exemplificarea i aplicarea
pe teren a cunostintelor castigate din preleeri si seminar. Ele
se vor infptui mai Intal in Bucovina si vecindtati, in scopul
nu numai de a deprinde tineretul universitar cu lucrrile pe
teren i cu observarea naturii, dar si de a sqoate aceast fru-
moas provincie romaneasc din uitarea in care a fost pardsit.
Inteadevr, din punct de vedere morfologic, catedra de geografie
dela aceast Universitate n'a dat nici un studiu. Acum trei ani
in urtn, cand excursiunea seminarului de geografie din Cluj a
strbdtut, sub conducerea D-lui De Martonne, i acest colt de
tail, lacuna aceasta a fost observat cu regret. Prin urmare i
pe tramul manifestrilor originate este mult de lucru i stu-
dentii mai rsariti i pot lua subiectele de doctorat din cu-
prinsul acestei tarisoare.

Domnilor,
In cele spuse pand acum vi s'a ardtat cu destuld claritate
istoria, obiectul i metoda geografiei, precum i rostul acestei
catedre la aceast Universitate. Prin urmare a putea incheia.
In clipa rard ins, cand cineva pseste pentru prima oard
treptele unei catedre universitare, - de unde se deschid pers-
pective asa de frumoase de manifestare stiintifick dar i obli-
gatii i rdspunderi ce se cer pe deplin constiente, - sufletul se

www.dacoromanica.ro
 20

simte stapanit de simtiri felurite. Dintre' toate ns floarea alb

a recunotintei ii leagna cretetul luminos mai deasupra. Fie-mi
dara ingaduit ca aci i acum sa-mi indeplinesc o plcuta datorie
de contiinta fat de acei dascali, al caor cuvant 1-am sorbit
In anii mei de pregtire cu toata evlavia discipolului Insetat de
invttura. Gandul meu se indreapt Insa cu cea mai mare re-
cunotinta catre acel pedagog neintrecut, care in ramura spe-
cialittii noastre va trece drept creatorul geografiei moderne in
Romania: care S. Mehedinfi. Cugetarea sa limpede, energica i
frumoas i actiunea sa de indrumator al tineretului universitar,
caruia, prin scris i grai, dar mai ales prin puterea exemplului,
a tiut sa-i sadeasc in suflet sentimentul valorii etice i etnice
a vietii, - 11 aaza printre cei mai distini invttori" ai nea-
mului. Pentru aceea socot c cel care in ceasurile sale de in-
doial i-a inviorat adesea sufletul la cuvantul lui mdestrit i
prin influenta sa bine facatoare, ca i prin sprijinul sau moral
i-a limpezit mai uor carat-He vietii, - nu are alt mijloc mai
bun de a-i arta recunotinta, de cat continuand, in cercul sau
de activitate, munca de specialitate cu acela sentiment supe-
rior al datoriei, pe care s'a obinuit a-I admira 1a indrumato-
rul sdu.
Prof. Dr. C. Brtescu

www.dacoromanica.ro
"r *1- -e

NAPOLEON II
de Victor Hugo.

Ce an mret ! 0 I clipe de glorii neuitate !

Popoare Orel numr sub cer ingemindziate
Te aVeptau s vii !
Simleau . subt ele state sireibune tremtfrnd
$i se uitau spre Luvrul de tunete vuind
Ca muntele Sinai !
Norodul, ca i calul ce-aVeaptei 'ncovoiat
Steipnu-i s se urce pe spatele-i plecat,
Vestea apropierea visatei mntuiri:
Spunea c maid se naVe moVenitorul care,
Mai mare dect Roma, ca Cezarul mai mare,
Va hoard destinul intregei omeniri.
$i cum vorbeau, tot cerul s'a luminat deodat
$i'n fata tuturora iei slvitul tat
Senin i fericit ;
Cuprins de 'nfiorare, norodul a Meat ;
Ceici bratele-i intinse atunci i-au &fruit
Copilul nou neiscut.
De respirarea-i cald tot templul a vibrat ;
Drapele cucerite sub bolti au tremurat
Cum tremurei o mare de spice 'n wjelie ;
$i strigeitu-i, ce-o ddicei qtia sd-1 imblnzeascei,
Feicu sei isbucneascei
Attea mii de tunuri tn semn de veselie.
Jar el 4i descretise sprincenele 'ncruntaie
$i bratele-i, deapururi pc piept Incrucipte,
S'au desfcut in fine
Spre-a 'mbrdfip copilul att de mult visat.
$i neirile atunci i s'au umflat
De 'ncredere "in sine.

www.dacoromanica.ro
 22

Cu odiii fici i lacomi el 4i privi odorul.

.$i,dupei ce-i vazura cu toti moVenitorul,
Ca vulturul ce-ajunge pe culmi ametitoare
Strigei s'audei 'n juru-i stravechile popoare :
- De-acum, al meu, al meu e viitorul !

- Nu, viitorul nu-i al tau !

E numai al lui Dumnezeu.
Viata 'n fiecare ceas
Ne spune-un jalnic bun ramas.
gloriile militare,
Coroanele streilucitoare,
Victoriile repurtate
.5i-ambitiile saturate,
Stan cat o vrabie pe casti
i zboara iute j ne las !
Nu, nimeni nu e 'n stare, cu forta sau cu ura,
Set-ti descleteze pumnul sau sei-ti deschicla gura,
0 ! spectru ce oriunde masc'at ne urmeireti
. i mine te numeti !
0, mtline, mtline ! 0, minune !
Ce mare e secretul tau !
Seinzanta omul azi o pune
$i maini o coace Dumnezeu.
0, maini, e-un fulger intr'un nor,
E demascatul tradiitor,
E-un turn zdrobit de o ghiulea,
Paris schimbat in Babylon,
0, mini, e lemnul unui tron
Ce azi e numai catifea !
0, mini, e calul care te lasa 'n stepa nins . . .
0, mine, Impetrate, e Moscova aprinset
Prin care urlei vntul ;
E garda'mpraqtiata, e foamea, disperarea,
0, mtline-i Vaterloo, Elena, e uitarea,
0, miline e mormntul !
Tu poti patrunde prin oraF
Cci nimenea nu-ti st n cale,
Desnozi razboaie uriqe
Cu ascutiqul spadei tale.

www.dacoromanica.ro
 23

Inchizi Tamisa cu un zid.

Victoria qovedtoare

ii
0 fad s princla drag de-ai !di
orice porn ti-se desdzid
steaua ceileiuzitoare
E sterna pintenilor ti !
Pon fi stpan pe toate ; poti fi atat de mare
i
Cat poate fi o frunte de muritor sub soare.
mama ta, o, Sire, o, mama ta de fier
CleideVe si (Wilma' tn voia fantaziei,
Rapege Europa qi Asia de-i ceri
Dar nici de cum pe maine" din sanul veqniciei !

HI.

Cum se reizbuna soarta ! Abia ti druise

Copilului coroana, Intaia jucarie,
i
Abia ti destinase domniei viitoare
fruntea lui regale!' abia de i-o zarise
Multimea minunatd, c poate sa devie
Un copilaq de-o qchioapei un orn ateit de mare,
Cnd sute de rdzboaie cucerise
-
Spre gloria acestui nou veldt
Ce glinguria n leagn qi-abia-1 "imprejmuise
Cu ziduri uriaqe de piatre ; cnd cioplise
Cu barda lui o lume aqa cum a gandit ;
Cnd, spre a-i stinge setea, s'a pus 'in pragul Frantei
Un .vas cu vinul dulce al sperantei,
Cnd nu gustase Mai din cupa-i aurit, -
De un cazac seilbatec odrasla-i fu reipit.

IV.

i
Da, vulturu 'rztro searei prea sus s'a ridicat
aripele-i vntul nebun le-a sfegiat ;
In cuibul lui dumanii voioV se arunca
Din pradei cat putur cu dintii "Wiz-card:
Pe vultur Englitera fi-Austria pe pui.

V.

Dreptatea ta-i grozavd, o, Domane ! Cum s'au stins !

Ai inceput cu omul temut, de ndnvins,

www.dacoromanica.ro
 24

L-ai ridicat in slav ca 'n urmei sit-1 supui

i sti-1 arunci in groapa de oase 'ntunecat.
In zece ani tesut-ai un giu!gi V pentru tat
i pentru fiul id !
S'i glorie fi-orgoliu se spulber In Mitt !
Ci omul viva s lase mdcar ceva la poart
Dar moartea e mai tare !
Ceici totul se intoarce de unde a plecat :
In aier plere fumul, cenup in peimnt
' i numele 'n nitare !
Gr. Slceanu

www.dacoromanica.ro
?OD ma ?gig
207 20.1

DELAVRANCEA LA ENIGEA
- Norocul softalei -
Printele lui Geaba-Efendi se vede a fi fost mare amator
de taxiduri i taclale.
Odat venind dela Adam-Clissi, m'am oprit la un prieten
din Enigea, pe care nu-1 vzusem demult. Cum stam de vorbd
in largul pridvor al casei admirand privelistea unei prti de
camp cu niste orz nalt i gras, presdrat de maci rosii i-a unui
colt din sat, cat se vedea deacolea, cu o spuzd de copii mrunti
i arsi de soare, ce se'ntrecea la pelivnii", - prietenul aduse
vorba de-o amintire ce-i era scump, anume cd chiar acolea in
pridvor a stat de multe ori de vorba cu Delavrancea ca musafir
al sdu.
Era un musafir tuturor plcut. Toat casa era in rniscare
cat era el la noi. Pentru copii era o petrecere fr sfrsit i
nici caii, nici cdinii, nici pisicile n'aveau odihnd.
- Oamenii mari au altf el de inim, o pun In toate, o dam
tuturor . . .
- Adevdrat ! El, cand cobora din trsur, zicea : Frate
Vasilache7 sunt necjit, sunt obosit!" Si de unde ? Nimeni nu
era mai voios ca el, - nu mai avea astampr, se potrivea
tuturor i cu toti cduta s sporeascd zarva.
Dar nu numai cu casa mea se'ntampla asa. Satul intreg
era in miscare. La cafenea toti se'nghesuiau imprejurul lui. Cum
e obiceiul la noi, btranii turci sunt stalpii cafenelei. Ei bine,
batranii se certau pentru el cu cei tineri. Cate nu stia s le
spue? Ce de taclale turcesti i cu ce patos! Asa4le stia ori le
iscodea c-i mira pe toti.
Odat a spus una despre o softa, de care-au fAcut haz i
cei mai habotnici dintre turci. Am s ti-o spun si dumitale.
Adieri din rdsrit cltinau orzul asa de lin, macii 11 invarstau
asa de plcut - o mare verde pe care pluteau roze. Copiii
glgiosi dispruser, - i chemase in mijlocul satului toba i
clarinetul daulgiului.
Era liniste. Cele cloud feligene de cafea tocmai apruser
aromand imprejur i placerea de a-mi inchipui cum ar fi povestit

www.dacoromanica.ro
 26

Delavrancea m fAcu s rog chiar pe prieten s inceapd. Si el

povesti:
A fost odatA in Stambul o softa - un seminarist sau
candidat la o slujbd bisericeascA, cum am zice noi - care
rodea de foc cartea i cnta pe toate glasurile din Coran.
Deprins cu toate stiintele i cntnd ca o privighetoare, mucezea
totusi de multi ani n ungherile unei medresii - un fel de
mnstire turceascd.
Asteapta el sd-i vie rndul intre cei ce suiau scara s
guste din bunttile lumei, cad era sdrac foarte, - dar rndul
nu-i mai venea. Nimeni nu-1 lua in seamd, nimeni nu intreba
.de el, nimeni nu-1 poftea la baeramul vietei, - el n'avea pe
nimeni.
Amrt si-a zis : LuminAtia sa Sultanul ! El st in fruntea
luturor, la el e cheea norocului, s m plng lui! Alcatui dar
o jalbd de suferinta sa i cdutd s'o dea Sultanului.
Intr'o zi Sultanul venea cu afaiu dela plimbare. Tocmai
i fAcuse poft de mncare si se gndea la pilaf, un pilaf de '
coad de berbec, de berbec caramaniu!
Softaua tocmai atunci ddduse jalba unui ciubucciu s'o
dea sultanului.
Citind sultanul, intelese de ce e vorba i cd softalei nu-i
lipsea dect norocul. Trase calemul din brAu i scrise pe jalbd:
Norocul este ca o coadd de berbec, -
fericit cine o prinde in pilaful su!"
Si trecu jalba ciubucciului.
Ciubucciul o napoie softalei, iar acesta citind scrisul
lumindtiei sale si mai mult se intristd : ce-asteptase el si ce-i
czuse! Dar ajungnd in medresie se mai linisti i incepu a-si
zice : nu se poate sultanul sd nu fi pus ceva in vorbele astea !
Suci, invrti vorbele prin mintea lui doar s'o scutura ceva
din ele. Ctva timp nimic ! Apoi deodat, o minune. In cele din
urmd inchee multumit : Dac muntele nu vine la Mohamed,
merge Mohamed la munte !
- Unde-o fi softaua ? Unde-o fi ? Se intrebau toti cti
se impiedicaseil de el in medresie. Softaua nicderi. Pierise
inteo build zi fr ca cineva sd fi luat seama cum si ce fel.
Tot atunci in mahalaua evreiasc din Stambul se pripsise
un tndr necunoscut, care se amesteca struitor in forfoteala
evreimei i cduta s deprindd tot ce 1-ar fi apropiat i. amestecat
cu evreii : portul, tunsura, paii, gesturile, vorba, - mai cu.
seam felul de-a vorbi turceste al evreilor . . .
Era chiar softaua. Se pregltea sd ias in calea norocului.

www.dacoromanica.ro
 27

Dupd vreo lun, orice evreu din mahala ar fi jurat cd e

de-ai lor i 1-ar fi tras de mnecd sd ia parte la minin ; i orice
turc, chiar dintre cd ce 1-au cunoscut inainte, n'ar fi putut jura
c el a fost vre-odat turc.
Cnd se simti gata, merse de-a dreptul la Seicul Isleam,
seful credintei i drepttei mahomedane - cum ar fi la noi
mitropolitul cdptusit cu un ministru de justitie. Ingenuchie
Inaintea Seicului i mdcinnd cuvintele ca evreii, zise :
-A vrut D-zeu cu mine ! A ptruns in mintea ai'n inima
mea i m'a purtat de mnd pnd aici Inaintea nltimei tale
sa-ti cer binecuvntatea : vreau s Ind turcesc !
Seicul Islam privi inmrmurit la ingenuchiat. Asa lucru nu
i se intmplase s vadd in viata lui : un evreu . . . turc . . .
Nu-si credea ochilor.
- Da, sunt un biet evreu, IntAri el, m chiam Avrum !
- Bine fiule, s-ti facem loe intre .credinciosi. Zi dupd.
mine :
La il laha ilia allah !
Mohamet resul ul lah!"
Presupusul Avrum rosti crezul turcesc, in care recunostea
cd nu e deck un singur D-zeu - Alah i profetul sdu e Ma-
homet", cu o Minh* asa de evlavipas i cu un ton asa de ferm
in ct Seicul Isleam nu rase de strmbdturile lui evreiesti, ci-I
bdtu pe umeri incntat.
; Devenise lbraim ! Era turc acum. Evreul devine turc mai
lesne ca altii . . .
In palatul Seicului Isleam fu mare srbtoare in ziva accea
Ibraim fu imbdiat i imbrdcat in haine frumoase si pus intre
meseni. *eicul Isleam era mndru de fiul skit sufletesc i vorbea
de el ca si cum Insusi I-ar fi convertit. Toti musafirii druir
pe cel turcit. Norocul luase in brate pe bietul softa. Toat casa
primi porunci s-1 serveascd i sd nu supere cu nimic pe omul
cu care D-zeu svrsise asa minune. Seicul destind anume i o
parte din ,palat pentru Ibraim al su.
Softaua trla acum bine. Cduta sd fie pldcut tuturor, dar
sta retras ca orn ocupat cu cele sfinte.
Peste ctva timp, inteo sear& slujitorii palatului auzird
venind din odile lui Ibraim un cntec din Coran asa de melodios,
cu atta artd i evlavie cntat, cum nu mai auziserd.
- Cine sa cnte cu atta mestrie?
- Turcitul de-abia indrug 2-3 rugdciuni!
Alergard acolo, dar nu gsird dect pe Ibraim. Cnta cu-
atta foc, WA carte, WA* note. Gtlejul lui era pared trmbita
de aur a Coranului. Sujitonii churd in genuchi.

www.dacoromanica.ro
 28

Dupd ce se desmeticir ei, cercetard pe Ibraim, unde i

and a Invdtat sd cnte aa de frumos i de unde cunoate el
Corandl ?
- Alah a fcut minune cu mine, el s'a coborat cu lumina
in mintea mea i cu mna lui a atins strunele gtului meu, rs-
punse Ibralm. Si parcd strmba, Incoltea i sfordia i mai urt
ca un evreu, cuvintele turceti.
- Write doamne, numai c minunea ta este ! Altfel de
unde s tie i sd poat ardtarea asta, turc de eri de-alaltderi !
Oameni cari de mici tin Coratml in mn i tot n'ajung sd cnte
aa, iar acesta, turc de-o lun, fost evreu!
Minune a lui Alah, minune cereascal ! Toti o crezurd. 0 crezu
insui Seicul Isleam, cci Ibraim cnta din ce in ce mai des
i cu o voce mai plind, mai cald - se mai Mgt-Apse.
Svonul despre minunea intmplat se duse in tot Siam-
bulul. Ibraim devenise omul sfnt de care cineva nu se putea
apropia cleat cu daruri i cus temeneli. Palatul Seicului era loc
de pelerinaj. Slugile Ingrijau de Ibraim ca de-un idol, cdci
darurile pelerinilor atingeau i minile lor. Paalele chiar aler-
gard s-1 van' i sa-i aducd daruri. Tofi spuneau cd e un trimis
al lui Alah.
Auzind i sultanul, spuse c merge i el sd vadd minunea.
Seicul Isleam era vrjit de cinstea c sultanul nsui va
pi pragul palatului salt pentru Ibraim i, dup poruncd, palatul
luci ca pentru cea mai mare srbtoare.
Venind sultanul, btu i el temeneaua evlavios fn fata lui
lbraim, ca In fata trimisului lui Alah i la un semn al sultanului,
rmaserd singuri ca pentru un sfat de taind.
Sultalul se plecd iar, ca spre un om al lui Alah i-1 intrebd
asupra soartei sale i-a imprdtiei.
De pe sofaua pe care sta nestingherit, Ibraim rspunse cu
glas profetic :
- Rdspunsul este de mult scris aici!" Si foarte linitit
, scoase jalba sa, pe care sultanul cu cteva luni inainte scrisese
chiar cu calemul lumindtiei sale. Ibraim i-o art i citi drept
rdspuns asupra soartei sultanului i a irnpardtiei:.
Norocul este ca o coad de berbec, -
fericit cine-o prinde fn pilaful su !"
- Mare iret ! Si sultanul rase vesel i-1 fmbrtid spu-
nndu-i c lucrul trebue s rtnnd intre\ ei, ceea ce softaua
intelese c e spre binele stt.
In urm, minunat de cele ce eise din cuvintele sale i
nindru de talentele softalei, Sultanul it fcu mai mare peste

www.dacoromanica.ro
 29

cea mai mare medresie din Stambul, iar dup moartea Seicului
Isleam II puse pe Ibraim la loc. --
Si-o fi zis sultanul : Acolo trebue Ineltor, nu glum !
Mai auzisem povestea norocului softalei, ba o i citisern
intre anecdotele citate de Osman-bey trite() carte (Les Imams
et les Derviches) aprutd la Paris pe cnd Delavrancea era
student (1881), - dar am ascultat-o din nou cu plcere. Prie-
tenul o tia dela Delavrancea, care o povestise chiar acolea!
Stoicescu D.

www.dacoromanica.ro
 `1%.

15 ANI DE TRANSHUMANTA IN TARILE ROMANE

(1782-1797).
TrAete cine iubete pri-
begia i schimbarea".
I. Wotan

Despre migratiuni in general si despre migratiunile pstorest

(transhumant) la Romni In particular.
Din locurile cu populatie deas i cu posibilitti de ctig
reduse vedem micndu-se oamenii intreprinztori spre locurile
ci populatie rar sau cu posibilitti de traiu i de ctig mai mari.
E fenomenul universal cunoscut prin numele de migratiune.
Din Franta de Sud, an de an, trec cte 20.000 de lucrtori
Pirineii i se duc In Spania, unde indeplinesc toate lucrrile*
agricole, mai ales pe timpul seceriplui.
In Italia vedem acela fenomen. Locuitorii din muntii Abruzzi
coboara pe timpul lucrrilor agricole in campagna romana".
Tot asemenea vin, in fiecare var.& mii de secertori ger-
mani din regiunile pduroase i stncoase, dar improductive ale
Wrternbergului i Odenwaldului, in bogata vale a RinuIui.
In trile din nemijlocit apropiere e tot la fel.
Muzicantii cehi vara sunt pribegi ; iarna stau acas, v-
zndu-i de alte ocupatiuni. VnzAtorii de srm slovaci de ase-
menea ii ctig existenta, cutreiernd multd lume cu marfa lor.
In Galitia e aceea micare dela munte la es, pe care am
constatat-o in celelalte teri.
Fenomenul ins nu e numai european ; el se repet i in
alte prti ale globului.
Astfel e bine cunoscut curentul de emigratiune al Europe-
nilor spre lumea nott a Americei, i acela al muncitorilor chi-
nezi spre Indii.
In aceste din urtn cazuri e vorba de milioane de oameni,
de mail miscri populare, determinate de profunde cauze eco-
nomice 1).

1) Vezi Johann Hintz, Das wandernde Siebenbi'gen. Eine statistische

Studie. Kronstadt. Verlag der Handels- und Gewerbekammer, 1876, pag. 3-4.

www.dacoromanica.ro
 31

Ceea ce aiurea se intmpl, uneori, in stil mai mare, se

intmpl i la noi, in stil mai mic.
Cine nu tie, cum umbld Motii notri cu cercuri i cu
ciubare" i cu teocuri de rein in tara dupd Mind", vorba
cntecului ?
Si cine nu-i d seama cd, dela un capt al Carpatilor i
pnd." la celalalt, pstorii notri, adunnd oile in strungd, mul-
gndu-le, strecurndu-le laptele, fierbandu-I, inchegndu-1, fd-
cndu-1 ca, urn, jintitd, zr i allele, ei au lucrat sute i sute
de ani la insi inchegarea limbii i a neamului nostru rom-
nesc ? In fiecare toamnd coborau, ca negurile din munte, tur-
mele de oi ale Bretcanilor, SAcelenilor i ale altor Mocani Bar-
br...br-br i bti... rea... pti Ili lua auzul i-ti uluia vede-
rile forfota oilor, ltratul duldilor i nechezatul cailor incArcati cu
tarhat. Veniau spre munte, ori coborau la cmp" toti betanii
satelor, indat ce se sburau de pe laugh' casa printeascd. Por-
niau Ia ciobnit, cu simbrie, incepand dela o oaie cu un miel pe an.
Unde e Vlad, mtud, cd nu 1-am mai vdzut dela Sntd-
Mrie ?
- La oi, lica mtuii. Peste Prut, incolo... spre Bugeac...
Este, deci, adevr pipit pnd in zilele noastre cd, de attea
ori, unul i acela om, intr'un rstimp scurt, clca tot pmntul
din vrful Carpatilor pnd departe in vadurile Tisei, Dundrii,
Nistrului, iar uneori chiar dincolo de Nistru i de Balcani pti
in Caucas i Crimeia.
Mocanii i Tutuenii notri, cari au cutreerat cu turmele lor
intinderi de pmnt att de mari ori s'au aezat, acum de curnd,
In Brgan i in Dobrogea, sunt adevdratii descAlicdtori de
tard, dttori de legi i datini", ca i Sacea sau Tatul, ori. ca i
Basarabii i Muatinii de pe vremuri.
Marele nostru poet Mihail Eminescu a avut o intuitie in
adevr genial cnd a 1nftiat vechea desedlecare a trilor ro-
rnneti sub forma unor cete de pstori, povdtuite de barni,
aprate de ostai i intocmite sub juzi :
Din largi cdrri de codru, din munti cu vrfu'n nouri
Eit-a Dragoq-Vodei, fmblnzitor de bouri.
Multimea curgeitoare s'a fost intins pe vale
i buciumele sun i oile-s pe cale.
Nainte merg mopegii cu pletele bogate
Tiind toege albe n mainile uscate.
Astfel eVau tot rnduri, venind de sub verzi ramuri,
C'opii - diobani de (urine, mopegi- pdstori de neamuril).

1) Vezi S. Melzedinfi, Politica de vorbe si omul politic, Bucuresti,

Vie* Romneasc, 1920, pag. 181-2.

www.dacoromanica.ro
 32

Aceste neintrerupte miscari de populatie, de o parte si de

alta a Carpatilor, au contribuit, in adevdr, mai mult decdt ori-
care alt factor, la intemeierea trilor i trisoarelor romne, pre-
cum si la unificarea noastr linguisticd, sociald i politica.
Ar fi o problemd din cele mai interesante i capitale ur-
mrirea transhumantei din cea mai adncd vechime, dela inceputul
neamului romnesc, din epoca romand sau chiar preromand, si
pnd in zilele noastre. Ea ar conduce, de build seam, la ldmu-
rirea attor probIeme, rmase neldmurite din istoria limbii si a
neamului nostru.
Pam'," cnd vom putea urmri aceast insemnat problem
pe o intindere mai mare si cu mijloace de informatiune mai
multipl, sd o privim deocamdatd, asa cum ni se oglindeste ea
in documentele a 15 ani dela sfrsitul veacului al XVIII-lea.
. E vorba, de Corespondenta diplornatic i rapoartele con-
sulare austriace 1782-1797", publicate de d. Ion I. Nistor in
vol. XIX, partea I a colectiei Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente
privitoare la istoria Romnilor, Bucuresti, 1922.

H.

Importanta transhumantei romnesti In lumina documentelor.

Cetind cele cteva sute de scrisori i rapoarte din acesti
15 ani, constatdm mai mult importanta capitald a transhumantei
in tdrile romne.
Aproape jumdtate din ele se refer la aceast problem sau
la problemele economice i comerciale in legaturd cu ea.
De solutionarea norocoas sau nenorocoas a acestei pro-
bleme vedem cd atarn soarta nu numai a ctorva pstori, sau
a ctorva proprietari de vite, ci si a altor sute de mii i, poate,
milioane de locuitori.
De aceea vedem ca.' ea form subiectul cel mai important
al tratatelor internationale dintre Turcia si Austria de pe vremuri,
precum i pe acela al firmanelor imprtesti sau al regulamen-
telor i poruncilor domnesti, iar alteori chiar si al atator procese
si discutii interesante.
Documentul cel mai cuprinz5tor i reprezentativ, in aunt&
privintd, este acela referitor la privilegiile pstorilor transilvneni
(No. CLXXXIl pag. 204) garantate de cele cloud impArtii.
Cel dintiu document de natura aceasta pare a fi fost fir-
manul sultanului Mustafa. Acesta a fost i cel mai avantagios
pentru pstorii transilvdneni. El fixa numai opt aspri tax de
pdsunat de capul de vit.

www.dacoromanica.ro
 33

Mai pe urmd printul Al. /psi/anti (1774-1782 si 1796-1797)

a ridicat taxa dela 8 la 12 aspri de fiecare oaie i 33 de aspri
de vitele mari.
Fiindc firmanul lui Mustafa era atat de avantagios, el era
des citat de pdstorii ardeleni. Cei mari i tari din Tara Rom-
neascd, insd, aveau tot interesul ca acest firman s se abroge
sau sd se dea uitdrii. De aceea I-au fcut pierdut i, cand Mo-
canii amintiau de el, ei le cereau originalul.
Documentele acestor 15 ani sunt dovadd de numeroasele
incercdri fcute de aceti pstori pentru aflarea firmanului ori-
ginal, precum si pentru reconfirmarea vechilor lor drepturi In
baza acestui firman 1).
Odat reaflat acest firman, desi numai in copie si in tra-
ducere, el a servit ca indreptar pentru attea alte acte i docu-
mente ulterioare si, fiind foarte resumativ i representativ, el
meritd s fie cunoscut i analizat mai de aproape, in legturd,
fireste, cu celelalte acte si documente ce servesc pentru o mai
deplind intelegere si apreciere a lui.

In.
Libertatea persoanel i a comertului.
Cel dintiu punct al firmanului din chestiune prevedea ab-
soluta i deplina libertate a pstorHor transilvneni, atat pentru
persoanele, ct si pentru negotul lor.
Autoritatea, dela care a emanat acest privilegiu", pare
a-si 'fi dat seama de importanta si necesitatea acestei libertti.
1) Se intmplase cu ei, ceea ce s'a intamplat, mai nou, cu Romnii
din prtile Nsdudului, cari apartinuserd, pe vremuri, regimentului al 'II-lea
de granita. Fiindcd, la Intemeierea regimentului, erau consertnate comunele
apartindtoare lui, cu religiunea i ocupalia locuitorilor, a fost firesc ca, si
la desfiintarea lui, sii se prevad administrare averilor grnniteresti in bene-
ficiul exclusiv al fostilor grniteri. Strinii, pripsiti mai trziu in aceste co-
mune, mai cu seamn din prtile Galitiei, nu aveau nici un drept sd bene-
ficieze de veniturile fondurilor grniteresti. Administratia fondurilor acestora
din lgsdud a si refuzat sd acorde ajutoare acestor strini. Totus guvernul
din Budapesta, Maud pierdut documentul original al intemeieril regimen-
tului nu numai pe cel aflAtor In tarn, ci si pe acela din arhiva ministerului
de rzboiu din Viena, a fortat pe cei de la administratia fondurilor sii acorde
burse i ajutoare scolare tuturor locuitorilor din aceste sate, nu numai Ro-
mnilor uniti i celor ortodocsi, adevratii grniteri de pe vremuri. - Acelas
lucru se intmpl i cu diploma a doua, data de impAratul Leopold 1, la
1701, In favoarea Romnilor ardeleni, uniti cu biserica Romei. Se stie, doar,
cn i aceast diplomn, care admitea egala Indrepttire cu celelalte confesiuni
nationalitti din tarn a Romnilor ardeleni, Inca dispruse din arhiva gu-
vernului Transilvaniei. Cum se repet istoria!
Analele Dobrogei. 3

www.dacoromanica.ro
 34

In adevr, pstorii, ldsndu-i casa si familia iubit, in-

fruntnd primejdiile necunoscutului si de attea ori intemperiile
vremei, cutreiernd cu turmele lor tinuturi deprtate,isi asigura
nu numai existenta lor si a turmelor lor, ci aduc totodat si
attea venituri insemnate si nesperate foarte multor proprietari.
Cate tragedii infiortoare, neinregistrate nici mdcar in cloud
rnduri de scrisoare, nu ne evocd in memorie raportul din 12
Februarie 1783 dela Bucuresti al agentulut. consular Metzburg
catre cancelarul austriac Kaunitz, in care se spune pur si simplu
cd de 40 de ani nu s'a mai pomenit o iarnd att de grea ca
aceea. Cu o zi inainte ii venise vestea c au murit pe camp
deschis, ingropati de viscol, 2 pstori, 3 cdini i 600 de oi, desi
termometrul arta abia 9 grade sub zero.
Unde mai punem apoi jafurile hotilor si ale attor triburi
sdlbatice, cu care aveau s lupte pstorii ! La 28 Septembre
1797 Michael von Merkelius scrie din Bucuresti lui Herbert
Rathkeal c pstorul ardelean Dumitru Popa fusese jaluit de
nistg banditilurci la Zimnicea (in original Sernnize") si des-
pdgubit cu abia 200 floreni, rrnnnd sd i se achite restul de
despgubire dupd prinderea hotilor, adicd... la Sfntul-Asteapt.
Si Odd bine de curnd au rmas t i sunt in de obste cu-
noscute basbuzuciile \Cerchezilor din Dobrogea si Bulgaria asu-
pra pdstorilor nostri '0 a turmelor lor.
Relativ la numrul si traficul acestor pstori, documentele
din acesti 15 ani nu ne dau prea multe indicatiuni. Intr'o scri-
soare a lui Stefan Raicevich din Bucuresti, 2 Decembre 1783,
cdtre Kaunitz, se spune ca pstorii transilvneni, an de an, aduc
In cele cloud Principate, cam 50.000 de vite.
Comparatd aceast cifr cu altele, o afldm foarte redus.
87 de ani mai trziu, conform statisticei maghiare din 1870,
acesti pstori aveau cel putin 1,000.000 de oi, 300.000 de cai
si de vitei i tot attia porci si, dup cum ne incredinteazd
Hintz op. cit. pag. 31, aceste cifre nu reprezint nici a patra
parte din ce cuprindea odinioar aceast transhumantd.
La f el spunea, cu 20 de ani mai inainte, in 1850 Ion to-
nescu dela Brad in a sa Excursiune agricold in Dobrogea"
(vezi Analele Dobrogei", Constanta 1922, a. III. No. 1 pag. 179).
Si e firesc s fie asa, fiincd, pe msur ce s'a reglementat
proprietatea particulard in trile romne, s'a intins si terenul de
agricultur, reducndu-se, in aceea proportie, locul de psunat.
Cu cat ne coborm, deci, mai adnc in vechime, cu atat
-trebue sd admitem un curent de migratiuni pstoreti mai pu-
ternic si, deci, si un numr mai mare de turme de vite.

www.dacoromanica.ro
 35

IV.
135storii transilv5neni in raport cu micii slujb4.
Se va da poruncd vdtavilor de plaiu, ispravnicilor i altor
slujbai sd trateze pe pstori ca pe nite prieteni i vecini, i
s nu-i mai injure i bat ca in trecut".
Aa spune punctul al doilea din privilegiile pstorilor tran-
silvneni, punct care e intregit i prin alte stipulatii ale aceluia
firman.
Cati i unde erau aceti vdtavi de plaiu, ne arat o po-
runcd a lui Mihai Vodd Sutu, datd din Bucureti 29 Septembre
(9 Octombre) 1792 in chestia acelorai pdstori.
In total, ei erau 17 i se aflau in urmtoarele puncte :
Pe plaiul muntelui spre Jupnic,
7/ 7, Vulcan
)) Novaci
f spre
7)

Hurez Vulcan,
f, ), 1)

97 )7 71 Cozia
)) Lovite }
11

Arif spre Turnu-Rou,

91 77 If
77 77 11 Dmbovita
Nucoara
77 7, 79

Sub Ialomita spre Bran,

.. ff Ialomita
77 )) )7 Prahova pe Ti i,
1, 77 ,1 Teleajen cdtre ant,
/7 17 fl 1) Buzdu
7) If S
95 Prscov ,
la trecdtoarea Buzu.
97 Rmnic
Aceti vtavi de plaiu, fiind aezati in regiuni atat de im-
portante, pe unde trebuia s se faca toatd comunicatia intre cele
doud teri, erau in msurd de a putea abuza de puterea lor. Si
uneori i abuzau.
Astf el, intre plngerile prezintate lui Raicevich la Bucureti
in ziva de 1 Maiu 1784 de pstorii transilvdneni, era i urmd-
toarea : Mergnd i venind dela munte, vtavii de plaiu, mai ales
vdtavul Mihaiu din Cmpina, iau de toatd. turma 1 piastru i
20 parale, asemenea i de cai, lucru ne mai pomenit pnd acum.
In aceleai pranged, pdstorii transilvdneni mai spun cd,
and dat, aveau voie s ducd sare i chiag la munte, - acum
ii opresc vtavii sub cuvnt Ca le exportd in Transilvania.
Mai departe spun iar c, altd datd, aveau voie s exporte
lana mieilor, - acum vtavul de plaiu din Ialomita le ia toatd
lana cu puterea i pltete ct, cum i cnd 11 place.

www.dacoromanica.ro
 36

Nu tiau pstorii nici cu ce drept le ia de toat turma

21/2 piastri Turcul care e in Rmnic (Valcea).
Impotriva acestor abuzuri, sivirite de vtavii de plaiu,
inc s'au luat msuri dupa rzboiul ruso-turc din 1789. Astfel
la 26 Iunie 1792 M. Merkelius scrie din Bucureti guvernului
provincial al Transilvaniei c s'a hotrit s se dea bilete de
liber circulatie din partea agenturei cesaro-crdeti pe seama
tuturor negustorilor i, deci, i a pstorilor, de cari bilete vor
trebui s tind seamd i vtavii de plaiu. Negustorii cesaro-crdeti,
'frisk s fie cu bgare de seam i s nu trimit sub numele lor
mrfuri de ale cettenilor turci. - Pentru inlesnirea neguttorilor
din Oltenia, un supus cesaro-cresc va tinea un asemenea patent
la cairnacamul din Craiova.
Alte plngeri sunt impotriva vameilor, ispravnicilor, cApi-
tanilor de pantiri, ai vadurilor Dunrii, a celor de potd, a zap-
ciilor, a logofetilor, precum i a altor s1ujb4.
Vameii luau vam din tot ce privia turmele; luau chiar
i pentru pieile vitelor ce muriau iarna in principate.
Pentru a ne da seama mai bine de aceste vmuiri, pe care
nu le faceau numai varneii, ci i logofetii, cApitanii de pantiri
i uneori i cite un vtav, ca Lupul, de care pomenete agentul
consular austriac Merkelius inteun raport al su din 14, dela
4 August 1796, catre divanul domnesc, e potrivit s inirdm aici
aceste impozite i vdmuiri, aa cum le gsim in numitul raport :
a) dela fiecare orn i vita, cnd merge sau vine in Moldova,
sub titlu de cpitnie, 1 para ;
b) de fiecare car, Incarcat sau gol, sub nume de prclbie,
20 de parale ;
c) cpitanul, ia din fiecare car 1 funt (? in originalul german
cetim Laab") de brnzA ; vameul asemenea ;
d) cApitanul, la intoarcere, ia din fiecare turrnd doi miei ;
vameul unul ;
cnd vin pstorii cdlri la turme primavara, pltesc de
fiecare cal de clrit 40 denari (in originalul nemtesc Koniza -
Gebtihr" = darea calului);
f) li se confisci saul dela oile moarte sub cuvnt c
exportul e prohibit, jar ei arestati ;
g) dup ce li se iau attea taxe i vmi, nu li se libereazd
nici mcar un bilet sau \o chitant, sub cuvnt c n'au nevoie
de ele ;
h) pstorilor li se ia vam i pentru vestmintele absolut
indispensabile persoanei lor i, anume, sau in bani i ovas sau
in brnzA i ca.
Si fiincic am amintit aici abuzurile acestor functionari,
credem c e nimerit s artdm i msurile ce s'au luat pentru
indreptarea lor. Inteo porunc domneasc din lai 27 Julie

www.dacoromanica.ro
 37

(7 August) 1796 cetim s nu se ia: a) de Om si de vita dect

1 para; b) de car 1 funt (Laab" ?) de cas ; c) de fiecare turma
Att i nimic mai mult !
Ce sume storceau acesti slujbasi prin aceste taxe i vmuiri,
astzi e greu s. fixAm. In 1793 cetim c un capitan, cu numele
Lazar Fundul, a jdfuit pe pstori, iar doi ani mai trziu, in 1795,
cpitanul Durnitrache Ispir (in original Izbir") a fcut acelas
lucru. Aproximativ cei doi cApitani au incassat 483 piastri, 60 de
casi si 123 de miei.
CApitanii postelor, deosebit de acestia, le prindeau caii i
boii la carele lor de transport, inapoindu-li-i stalciti sau ne
mai inapoindu-i de loc, cum spun pstorii transilvneni c s'a
intmplat in anul, cnd au prezintat ei plngerile lui Raicevich,
la 1 Maiu 1784, in Bucuresti.
Tot intre msurile pgubitoare luate de slujbasii trii trebue
s consideram prohibirea exportului de MIA, care lovia direct
in interesele vitale ale pstorilor. Astfel cetim inteun raport al
lui Merkelius din Bucuresti dela 28 Octombre 1797 catre Herbert-
Rathkeal c, sub diferite pretexte, s'a oprit exportul de In, de
piei, de cear s. a. In 22 Oct. Merkelius a fost in audient la
Vod C. Hangerliul (1797--1799). Acesta chemnd de fat cu
cel dintiu pe sptarul .Cadga" (poate Canta[cuzino] ?) i-a spus
s permit exportul in cantitti mai mici ; asa 200- 300 piei de
boi si 1000-1500 piei de caprd. Fcndu-se, pe urma, permisul
de export, in loc de 9 piastri cheltueli de cancelarie, slujbasii,
sub diferite titluri, au incassat 92 piastri si 28 parale.
Fiind vorba de exportul de In, nu va fi fr interes s
amintim cal Tara Romneasc, dimpreun cu Turcia vecind"
produceau anual 1,000.000 de ocale de ILIA, precum scrie din
Bucuresti la 27 Maiu 1794 acelas Merkelius.
Cnd se opria, deci, exportul de In, de ceard sau de
alte materii prime, cu gnduri ascunse de a pdgubi pe produ-
centi si de a imbogti hi mod rapid pe unii Greci din preajma
tronului, se lovia dureros nu numai in asociatiile de pstori
transilvneni ci i in interesele vitale ale Trii insdi.
Asemenea lovituri erau destul de dese. Astfel la 10 Sept.
1797 scrie Merkelius c, desi se prohibise exportul de ceark
totus marele pustelnic Sutzu exportase prin pasul Turnu-Rosu
30.000 de ocale de cear.
Cnd izbucnia cte un rzboiu, era si mai rati.
Atunci pendularea obisnuit a pstorilor dela munte la balt
i invers, inceta aproape cu desvrsire.
Astfel vedem pe oierii ardeleni trimitnd delegati la Metz-
burcr consulul austriac din Bucuresti, in anul 1787, dup izbuc-
nirea rzboiului ruso-turc, s intrebe dac mai pot ierna cu

www.dacoromanica.ro
 38

turmele la balt ; dacd nu e primejdie s li le rdpiascd Turcii,

fiindcd. in Ardeal sunt in primejdia de a pieri -de foame.
In anul urmtor (1788) Merkelius scrie din Sibiiu la 18
Septemvrie lui Kaunitz in ce mizerie se gsesc pstorii de vite
din Ardeal, cari se/mngdiau cel putin cu speranta cd le vor
putea ierna in Moldova, desi nu Jn conditii att de avantagioase
ca in Muntenia.
Dacd se intmpla, cu toate acestea, s vin i in tirnpul
rdsboiului turme de oi in Tara Romneascd, stpnirea le dij-
muia jr de nici o despdgubire. Astfel Merkelius raporteazd
din Brasov la 5 lunie 1788 lui Kaunitz c oamenii printului N.
Mavrogheni (1786-90) luau cu puterea tot din zece oi una,
fr de nici o despdgubire, i tineau in arest pe supusii- imp-
ratului din Viena. Cei mai multi nu dau nici certificate despre
aceste rechizitiondri. Totus unii liberau asemenea certificate,
recunoscnd c le fac din ordinul printului. lar cnd agentul
consular interveni la principe in intresul compatriotilor si,
acesta-i spunea cu emfazd : Eu sunt tot att de mare ct si
impratul si nu Ind tern de nimeni dect singur de Dumnezeu"
(Ich bin eben so gross als der rmische Kaiser und farchte
mich vor niemanden als Gott allein).
Tot provocat de rdsboiu trebue sd considerdm i procesul
dintre pstorii dela Poiana si Rod, comune romnesti in scau-
nul Miercurea Sibiiului, i dintre locuitorii din Novaci de lngd
Targu-pu, despre care scrie M. Merkelius din Bucuresti la 30
Maiu 1792, lui Herberlathkeal.
Lucrul s'ar fi intmplat astfel : Dup inaintarea trupelor
imprtesti In Tara Romneasc la 1790 venir unii oieri din
numitele' dou comune, atcard pe Novceni si le rpird 550 de
oi si 34 de vite mari, fiindc acestia cu un an mai inainte (1789)
le,au rpit lor, cu ajutorul Turcilor, 3550 de oi si 13 cai 0.
Impotriva acestei samavolnicii reclamar supusii romani la ad-
ministratia provincial din Craiova, fiind president al divanului.
cpitanul Eperieschi. Printeo hotrdre a acestui divan, pastorii
ardeleni furd condamnati s restitue toate animalele rpite, fiindc
Novcenii au dovectit prin jurdminte cd ei au fost numai cAltize
luate cu forta de trupete turcesti de rechizitie, dar de beneficiat
n'au beneficiat nimic din prada de rdsboiu luatd. dela Ardeleni.
Dupd aceast sentint, pstorii ardeleni se fcur nevazuti. lama,
insd, iar venira cu oile prin Tar spre baltd. Atunci Novcenii,
cu hotrirea dela Craiova in mn, au prins pe Ardeleni, cerand
nu numai animalele rapite, ci i prsila lor din cei trei ani din

1) Rpiri de acestea de vite se intamplasera si mai inainte. Despre

una de 5000 de oi i 100 de cai furati tot in regiunea aceasta vezi N. Iorga,
Istoria comertului romanesc, Vlenii de munte, 1915, I, 198.

www.dacoromanica.ro
 39

urm1). Si fiindca divanul din Craiova voia, in adevr, sd-i

amendeze pe pstorii ardeleni, cu suma considerabild de 8000
de lei, acetia apelard la divanul dela Bucuresti. Intervenind aici
Merkelius, a izbutit s conving pe, Domn s reduc amenda
la 320 de lei. Pentru aceasta nevisatd izband, Ardelenii multu-
mir lui Merkelius cu mainile ridicate.

V.

Raporturile cu proprietarii.
Alta' serie de neajunsuri i mizerii indurau pdstorii transil-
vneni dela proprietarii moOlor.
Antagonist-1ml dintre agricultori si pdstori e, de altfel, foarte
vechiu i nu constitue o specialitate pur romnease 2).
Intre plngerile, amintite mai Inainte cd au fost prezintate
de oierii din Ardeal lui Raicevich, se spune c proprietarii de
moii cari, altd data', se multumiau cu 1 miel de fiecare turm,
acum cer tot cte 6 i 8 miei.
Cnd luau bani aceti proprietari, luau dela fiecare pastor
cte 4 i 5 piastri, cum lua egumenul dela Slobozia, ne spun
') 0 judecatA asemAntoare acesteia gsim i In povestea lui mos
Seinache Sp dlaru din Cerasu, judetul Prahova : Ave o judecat grea la o
parte dA loc : scdpase un mocan oile lute() vile si le-a prins l cu viia si
le-a inchis. s'acup Al cu viia cl-a zis ? A zis c sd le Ya dA controbont
(contrabandA), s le cotropeasc p toate. Acusa s'a dus impAratu la'nf-
tosare ; nu s'a putut despica lesne judecata, hin-cA iera grea. Mocanu nu
s multumia asa s la oile (IA controbont. Asa s'a dat cu idilea (ideea)
ImpAratu, s'a gndit asa: Ia sd iau p noru-mea la judecatA, s vad la ce
grAeste". MerserA cu dinsa la judecatd. DApAce a mers la judecat, la a'n-
ceput a vorbi. Pial cu viia a'ntrebat acolo ce-a stricat oile, dac'a intrat pin
vile. Si Ala a zis : A mincat frunza dA p vitA i struguril. - Dac'a mintat
frunza i strugurii, vita n'a mincat-o ? - N'a mincat-o, p vita". Asa ne-
mincind vita, uite ce-a zis Ia acolea: Vita face alt struguri la anu ; sA Yu
rodul da la oi ce-a rodit oile 'ntr'o var ; oile face alt miei d'alt an ; vita
face alt strugurl. Si s'a multumit i mocanu i Al cu viIa d judecata nu-
rorii imparatulul.
D'acia 'ncolo au luat-o tot p dinsa la judecatA apoi ; ia stila ce sA
vorbeasc. N'a mai urit-o'mpratu, a tinut sama cla Ia. .era neam d boler,
d'aia stiIa ce sA vorbeasc. Neamu d olar tiia s fac numa la oale ; nu
s judece". (Graiul nostru, texte din toate pArtile locuite de Rom ni, publi-
cate de L A. Candrea, O. Densusianu, Th. D. Sperantia, vol. I. Romnia,
Bucuresti, Socec, 1906-1907 pag. 181).
2) Fiind vorba de transhumanta, e nemerit s retinem urmtoarele
date din o geografie mai recent : Cregerea vitelor. Spania In 1919 avea
3,970.000 capre si 19,330.000 oi, ce constituiau bogatia principalA a tarii ca
a tuturor trilor mediteraneene de alifel.
Se stie ce renume au oile de merinos -din Spania. Petrecnd iarna in
valea Ebrului, in Andalusia, In Mancha, In provinciile Valencia si Estrema-
dura, turmele compuse fiecare din ate 10.000 oi plecau primvara sub con-

www.dacoromanica.ro
 40

aceleasi plngeri pdstoresti. Alteori fi i btea numitul egumen

cu arndutii i iganii mndstirii.
Mu lt ru le fdceau ti cu gropile i anturile fcute vara
pentru strngerea cerealelor, pe care ins iarna uitau s le
astupe. Trecnd peste aceste gropi acoperite de zpadd, se in-
necau nu odat cu turme cu tot. De aceea firmanul relativ la
privilegiile pdstorilor ardeleni prevede c, fiind vrednici acesti
pstori de tot sprijinul i ajutorul guvernului, e de dorit sd se
impund proprietarilor i arendatorilor de mosii sd inchid sau
s. insemneze cu ceva gropile de grne rmase neastupate, pen-
tru a nu se prbusi in ele eau i oile.
Dificultdti insemnate le fceau i proptietarii muntilor, cari
le inchiriau pdsunatul cu preturi din ce in ce mai urcate.
Neguttorii greci din Constantinopol, anume, aveau mono-
polul cabanli", asupra muntilor i pdsunilor din Tara Roma-
neasc, ridicnd pretul psunatului dupd bunul lor plac.
Alteori erau procese chiar pentru titlul de proprietate al
unor anume munti, precum erau la 1792 locuitorii din Rjnov,
de lng Brasov, cu boerii de .tard : Constantin Cretulescul,
tnrul Didescul, Gligori Chrysoscoleo, Paleologu i Mndstirea
Sinai. Toti acesti proprietar, au reclamat pe Rjnoveni la Vod
c ei, sub durata ultirnului rdsboiu, ar fi rpit, Me de nici un
drept, muntii lor: Baiul, Coltul Morarului, Poiana Treistei i Valea
Cerbului (in original e Valea Cercului"), pe cari i-au stpnit
ducerea cte unui pstor asistat de argati (rabadanes"). Ei traversau Spania
dela Nord la Sud, dela Est la Vest pe drumuri croite latgi de 80 m. (ca-
nadas reales"), unite prin nenumdrate veredos", cordeles", descansa-
deros", i mergeau sa petreacd vara in muntii Segoviei, Avilei, Cuencei,
Aragoniei, Sierra Nevadei, i chiar In Cantabri ; apoi la sfrsitul lui Sep-
tembre, el reveniau la punctul de plecare, parcurgnd ateodat mai bine
de 1000 km.
Aceast transhumantd nu se intmpla fat% de mari inconveniente
pentru vegetatia culturilor i arbustilor. Inainte de 1836, puternica corpo-
ratie Mesta (=rile case princiare i comunittile religioase asociate) usur-
pase pentru aceste turme astfel de privilegii, inct orice culturkin realitate
era interzis In zona de trecere. Pstorii fdceau pustiu inaintea lor".
La 1837 ins privilegiul Mesta fu abolit. Numrul transhumantilor se
reduse repede, incat el reprezintd astdzi abia o zecime din ce era odat.
Drumurile pastorale cotropite de cultivatori (labradores") disprur In multe
prti. Totusi conditiile climatului fac transhumanta Inca indispensabil pentru
unele provincii (Avila, Segovia, Teruel, Salamanca, Leon, Badaloz). Dela
inceputul sec. XX inn transportul turmelor se fcea cu trenul. 0i, cai, ca-
tdri si pstori dobndesc foarte repede i ieftin psune, unde leones", ps-
toni din muntli Leon-ului, trdesc Incd cu dobitoacele lor in cdsute de pietre
seci, sub coperis de muschiu, se culc pe pat de iarb, se nutresc cu lapte,
ca i pane neagr. Calea ferath a resolvat problema mult timp insolubil :
de a utilisa lama psunile stepei, landelor i Ilanoselor, iar vara pdsunile
muntilor frd de a strica cultura terenurilor fertile".
(Nouvelle gographie universelle par Ernest Granger Librairie Hachette,
160 cartes, 852 gravures pp. 146-9).

www.dacoromanica.ro
 41

de aproape 70 de ani. Ordonandu-se anchet la fata locului,

in lipsd de documente, Oliva Valahi" bdtrani au mrturisit
c numitii boeri folosesc de 60 de ani, neintrerupt, muntii
amintiti.

In legdtur cu acestea trebue urmrite taxele prevAzute

pentru oierit i ierbrit, precum i alte ddri impus& pstorilor
de vite.
Firmanul sultanului Mustafa, precum am mai amintit, pre-
vedea 8 aspri vieritul i 24 de aspri ierbdritul (pdunatul vitelor
mari), cu clausula de a nu se mai lua nimic, sub nici un pre-
text. - Raicevich intr'o scrisoare din Bucuresti, 24 Octombre 1783
ctre Kaunitz vorbete de o conventie cu principele Tnii Ro-
maneti, in baza creia pstorii nu sunt datori s plteasc alt
vamd decat trei la sutd 30/e.
Printul Alexandru Ipsilanti, (1774-1782 si 1796-1797) ins,
printeun hrisov a obligat pe pstori s dea de oaie 12 aspri;
iar de vita mare 33. Aceste din urm taxe s'au incassat de cele
mai multe ori.
Mihaiu Vodd Sutu, (1783-1786 ; 1791-1793 ; 1801 -1802)
in porunca ce a dat din Bucureti, la 9 Noernbre 1784, face
deosebire intre ierbdritul sau vdcdritul pstorilor din Tara Barsei
i acela al altor pdstori. Acetia vor trebui sd plteascd conform
datinei vechi" (?) kselon ancien usage", zice versiunea francez
a documentuluil 66 de aspri. Aceia (Barsanii), insd, conform unui
privilegiu ce-I aveau in mand, nu vor plti decat 33 de aspri de
vit (cal, bou, vacd.sau bivol). - Porunca aceasta scutea cu
desvrire de aceste taxe pe negutdtorii cari aduceau mrfuri
pe cai i rdmaneau in tar.
Acela Mihaiu Von Sutu, inteo altd poruncd domnesca
data' din Bucureti la 29 August (9 Septembre) 1792 ctre aren-
daii oieritului In Tara Romanescd spune s nu ia dela supuii
austriaci mai mult de 33 de aspri de vita mare taxd de ierbrit,
iar de vitele tinere, intre 1-3 ani, s ia tot pentru doud cat
pentru una mare.

VI.

Raporturi cu neguttorii din Constanta.

Fiind Dobrogea una din provinciile cele mai cutate de
pdstorii notri In nesfaritele lor rtciri dupd pune, e firesc
s fi avut i s aibd i cu aceast provincie o serie intreag de
legturi. Actele i documentele acestor 15 ani nu ne spun mult
in privinta aceasta. Ele, ins, ne fac s bnuim cat de stranse

www.dacoromanica.ro
 42

si puternice au trebuit sd fie, in toate timpurile, leaturile pdstorilor

ardeleni cu aceastd tdrisoarb asa de bogatd in psuni 1).
Firmanul sultanului relativ la privilegiile acestor pdstori
Inca prevede oarecari inlesniri pentru dnsii si in aceast regiune.
Astfel punctul al 4-lea al firmanului spune lmurit, impotriva
unor neguldtori interesati din Constanta, cd nu se va fixa inainte
pretul brnzei, pe care pdstorii producenti vor fi liberi s o
vnz acestor negutatori, dupd invoial, resevndu-si, bine Inteles,
cantitatea necesard mai intiu lor i familiilor lor.
Punctul urmtor (al Cincilea) prevede fixarea inainte a can-
tittii sau a timpului de consemnare a casului i brnzii.
Ce aratd aceste hotrsi ale firmanului?
Aratd c, i atunci, anume negutdtori interesati interveniau
la administratie sd maximeze" pretul brnzei pentru a o putea
vinde mai pe urrnd cu preturi urcate.
Procedura obisnuit a speculantilor de oricnd si de ori
si unde.
Al doilea, c se faceau abuzuri numeroase si la consemnarea
sau rechizitionarea brnzei pe seama autorittilor, tinnd pe pro-
ducenti in loc i pricinuindu-le diferite pagube pe cdi Idturalnice,
pentruca acestia s fie nevoiti da marfa din mnd in seama
speculatorilor.
De ate ori nu s'au repetat faptl de acestea in cursul sbuciu-
matei noastre istorii?
VII.
Raporturile pstorilor transilvneni cut stpnirea turceascd
si cu Voevozii romni,
In cele precedente am vzut care erau raporturile cu Turcii
in timp de rdzboiu.
In timp de pace inch nu erau cu mult mai bune.
La 9 Maiu 1783, Raicevich scrie din Bucuresti lui Kaunitz
despre sosirea gelepilor, acti-cd a neguttorilor, mai cu searnd
greci, insdrcinati, cu alimentarea saraiului si a ienicerilor din
Constantinopol cu berbeci. In capul acestor neguttori s gseste
faimosul excroc grec Chibritci. El avea o ordonant de plaid* de
80.000 de piastri, pltibili de Domnul Munteniei. Cum ins
vistieria trii era goal, Domnul a poruncit ispravnicilor s
impun, peste birul obisnuit, alti 5 piastri de fiecare familie.
Acest suprabir, insd, nu se putea incassa imediat. De aceea
Domnul Trii in acelas ordin indruma pe ispravnici s retin pe
1) Vezi i Al P. Arbore: 0 incercare de reconstruire a tre,putului Ro-
mnilor din Dobrogea, Analele Dobrogei III, 2 pag. 268. si urrn. unde se
vede influenta Mocanilor in toponimia provinciei.

www.dacoromanica.ro
 43

pstorii ardeleni cu turmele pe locul unde se vor afla, pnd ce

se vor aduna banii necesari, adicd, pnd cnd, temndu-se
pdstorii sd nu le piard toate vitele de foame i de boal, se vor
invoi s le dea mai mull numai de pomand. Din aceast cauz,
pstorii aveau pierderi enorme. Li se imbolnviau oile i muriau
cu zecile i cu sutele, nici folos dela cele sndtoase, rdmase in
vieatd, nu puteau sdi mai aibd (lapte, cas, brnzd . a.)t Agentul
consular a intervenit la Domnul Trii s nu mai fie retinuti
pstorii cu tufmele lor, nici s nu li se rechizitioneze oile cele
mai bune, capabile find de prsild, pentru preturi derizorii.
Domnul a rdspuns cd el 1-a cunoscut pe Chibritci cd e om rdu,
de aceea s'a impotrivit venirii lui in Ord. Mare le vizir, insd, i
1-a trimis cu sila. Deci, el (Domnul) nu poate face nimic, fiind
vorba de rechizitiondri aa de importante. Raicevich, dupace
aminteste cum a inteles el s-si fac datoria, mai spune c,,
chiar in ultimul moment, i-au venit mai multi pstori din pdrtile-
Sibiiului, cari i-au declarat cd se tern, pe drumul ce au sd fac
spre cask de vexatiuni din partea acestor gelepi. El i-a mngiat
cd are s vind si el la Galati, de unde plecau cele mai multe
turme Indrdt spre Transilvania, iar pan atunci ei toti s spund
c stint supuii Maesttii Sale cesaro-cresti si vor fi lsti in pace.
Dar pdstorii nu erau lsati in pace. Ei erau nevoiti s stea
de vorbd ocu gelepii i beilicciii. (Beilicciu = slujba insrcinat.
cu strngerea beilicului ; beilic = oieritul. Despre beilic vezi i
I. lonescu dela Brad loc. cit. pag. 178). Astfel vedem pe oierii
din Tara Barsei legtuindu-se inaintea agentiei cesaro-crdesti
din Zucuresti la 20 Maiu 1792 CA, de bund voia lor si nesiliti
de nimeni", dect doar de asprimea iernii din 1789, precum i
de aceea a rdsboiului, au aflat de bine s vnz oile, in deo-
sebire de, preturile din lard, de hatrul inaltei porti otomane,
pentru urmtoarele preturi :
oaia cu miel 4 00 Lei
berbecele mare 3 30
oaia stearpd 3 30
crlanul (berbecele de n) . . 2.30

In acelas an, oile de beilic s'au furnisat cu urmdtoarele

preturi : .

oaia cu miel
berbece mare .-.
oaie gird miel
. .... .
2 30
2 . 30
2 10
Lei

berbece de doi ani 2 10

Callan (de un an) 1 30
Ciobanii, cari au semnat acest act, au fost : Ion Manole
din Skele ; George Baba detto ; Giurdea Stireci (in original

www.dacoromanica.ro
 44

Stirici") din Sibiiu ; Oprea Stireci detto ; Toma Tatul detto ;

Andreiu Vulcanu detto ; Coman Vlad detto ; Oprea Tatul detto.
Uneori beilicciii rapiau oile pstorilor In mod arbitrar, curn
s'a intmplat in acela an (1792), cnd acetia i reclamau prin
agentul consular Merkelius la Vod, iar acesta, citndu-i la sine
prin ciohodari (camerierii palatului), pe toti ase i-a pedepsit
in mod exemplar, fdcndu-i s plteascd toat paguba fcut
oierilor din prtile Sibiiului i ale Miercurii i, anume, nu in
naturd, ci in bani, precum au cerut pgubaii inii, in total
suma de 1400 Lei.
Dar nu numai pstorii eratt pgubiti si adui in impasuri.
Uneori pdgubiau si aduceau i ei in impas pe altii. In aceast
privint, e interesant raportul cancelistului Andreiu Gaudi din
Bucureti, 25 Octombre 1793, despre co'nflictul dintre pstorii
ardeleni i gelepii turci. La 17 Octombre a acestui an, el s'a
dus in satul Slujitorul, judetul Ialomita, unde in ziva urmtoare
(18 Oct.) a chemat la sfat pe cei mai btrni dintre pstori.
Ei erau : leremia Tirca, Dumitru Peroi, Radu Petcu, Constantin
Moldovan, Davidu Popii, Ion Boncota . a. Intrebati pentruce
refuz s vainzA cele 3000 de oi gelepilor, mai ales cd repre-
zentantii lor au fagAduit aceasta printului Al. Moruzzi (1793-6 ;
1799-801), fcnd chiar un acord in aceast privint, ei au
rspuns ,
1. cd gelepul Fette a cerut oi alese din toate turmele ;
2. cd la cererea gelepilor n'a fost fata nici un functionar
al agentiei Impdrteti, numai subofiterul Szabo, care nu s'a
impotrivit cu destul energie gelepilor i beilicciilor ;
3. cd, in fine, acordul fcut cu Vod nu vor sa-1 respecte
oierii cei mai de frunte.
Acum, ins, in presenta lui Gaudi, ei stint invoiti s res-
pecte acordul incheiat oral cu Mria Sa Vod i s predea oile
lgaiduite In locurile determinate :. Meteleu, Glodan, Slobozia,
Sdpunar i alte locuri, unde vor fi turmele mai aproape. Gaudi
a mai spus gelepului Constandin cd el n'are voie s aleagd oi
din turmele supuilor cesaro-creti, ci s primeasc pe cele
oferite de acetia, conform intelegerii avute cu Vod. Dup mai
multe schimburi de idei, la 19 Octombre Gaudi s'a dus la
Meteleu, unde, din cele 1125 oi prezintate de oierii ardeleni,
gelepul a refuzat 120, sub cuvnt O. nu sunt bune pentru Con-
stantinopol. La 21 Oct. a fost la Glodan, la 23 la Spunari,
unde s'au predat i pltit alte 300 de oi de acela gelep Con-
standin. Pentru celelalte afaceri mai mrunte Gaudi las in locul
sdu pe caporalul Szabo.
Un acord similar, ca cel citat de cancelistul Gaudi, au
incheiat pstorii transilvneni cu gelepii. din Constantinopol la

www.dacoromanica.ro
 45

Bucureti in 24 Aprilie (5 Maiu) 1794, inaintea Domnului Torii,

precum i a consulului Merkelius. Acordul era ca tot din o
sutd de oi s vnzd trei, cu urmMoarele preturi :
oaia tigae cu miel Lei 3.25 Parale
berbecele mare cu land , 3.25
oaia stearpd cu ln , 2.30
crlanul (berbecele tank) , 1.35 If
Berbecii i oile cu miei brsani netunse 3.15
oaia stearpd 2.10,,

crlanul 21 ,f ,, 1.25 /7

Invoiala a fost semnat i de gelepul Nicola Saidtsu (poate

Saegiul ?), care ordo, sd se respecte stipulaiiIe acestui act de
toti oamenii sdi. Dintre oierii ardeleni isclesc : din partea S-
celenilor : Irimie Cirtea, Stan 'Dana, Iuon Tomooiul, Radu
Barbu, Neculai Rusu i Zaharia Urs ; din partea Brnenilor : '
Stan Nan ; din partea Sibienilor : Toma i Oprea Tatu din Sebi;
Bucur Opran i luon Hondoran din Poiana ; Bucur Vidrighin,
lacob Popa i Bucur Ghiustea din Reinar.
Angajamentele, odatd luate, ei intelegeau s le tind cu.
sfintenie. -
Mai mult ! Ei au dovedit nu odat cd au inim simtitoare
pentru nevoile i durerile trii, care-i adpostia cu atta ospi-
talitate.
Cnd tara era in strmtoare, ei de bund voie ridicau taxele
pentru a veni in ajutorul ei cu generositate, precum spune un
raport din 1792 ( ... in dem dermaligen bedrngten Zustand des
Landes gegen dasselbe grossmthig herbeyzulassen).

VIII.
incerari austriace de a impiedica asezrile pstorilor
si ale altor locuitori din Ardeal in Principate.
Multi pdstori ardeleni, schimbndu-i mereu patria cu a
turmelor pdune, indrgiau att de mult noua tard, Incat se aezau
cu totul aici, 'aducndu-i cu ei i familiile de peste munti.
Autorittile austriace, firete, incercau s impiedice cu toate
mijloacele posibile indreptarea spre tard" a Ardelenilor.
De aceea vedem pe consulii din Bucureti i din Iasi dnd
imediat alarma la guvernul central din Viena, la cel provinciAI
din Ardeal, precum i la comandamentul trupelor din Tran-
silvania, s ia toate msurile necesare pentru impiedicarea
acestui curent.
Cei mai multi Ardeleni, deci, cnd veniau in tard", veniau
prin vama cucului", netiuti i nevzuti de autorittile cesar,o-

www.dacoromanica.ro
 46

crdesti, i cnd se asezau aicea, se asezau cu rizicul de a-si

pierde tot avutul lor de dincolo.
CA uneori acesti mocani" i tutueni"? asezati in tart, dau
mult de lucru divanurilor, ispravnicilor Ungurenilor - slujbasi
anume insrcinati cu aranjarea afacerilor lor - si uneori chiar
Domnilor insisi, e prea adevArat. Si fiindc in minile lor erau
bogAtii si interese mari, de tot soiul, nici ch.' se putea altfel.
E caracteristic, din acest punct de vedere, procesul lui Hie
Coprea din Slistea Sibiiului cu Ilinca, vduva vamesului
proces care a durat mai bine de zece ani de zile. Mai intiu a
reclamat-o Oprea pe vAduva Ilinca, la divanul din Craiova, in
15 lunie 1782, s.-i plteascd 700 Lei interese pentru cele 16
pungi de bani date cu ocazia impArtirii turmelor de oi. AceastA
reclarnatiune, dup o cercetare temeinicd i i minutioas, s'a gsit
cu desvArsire fals. La 19 Noembre, ins, a aceluias an, Oprea
reclam pe Ilinca la divanul domnesc din Bucuresti, dar recla-
rnatia din nou a fost &it'd fr de nici un temeiu serios.
Ocupndu-se la 14 Decembre 1782 .insusi Domnul Caragea de
aceast chestiune s'a constatat . din o scrisoare a reclamantului
din lunie 1781, prezintat de ctre inculpat, din care se vedea
lirnpede cA, dupd incheerea tuturor -socotelilor avute de cei doi
tovarsi, anume de vamesul Vasile si Ilie Oprea, cel din urm
mai rmnea dator cu ctiva galbeni celui dintiu, datorie pe
care se obliga s si-o achite tri curnd. Oprea n'a tgAduit scri-
soarea. Domnul i-a iertat toate datoriile cAtre Ilinca afar de
100 Lei. La 19 Martie 1783 Ilie Oprea a dat i un inscris c
n'are dreptate si nu va mai pretinde nimic dela ea. Dupa trei
ani, frisk la 26 Sept. 1786, sub stpnirea lui Mavrogheni, reia
procesul, tot la divanul din Craiova, impotriva Ilinci, cerndu-i
acum simbrie de 400 Lei. fr interese. A fost osndit, fireste,
si de ast datA, ca un om de nimic, actrtor de drept si de
dreptate. La 6 Octombre 1786, el aduse pe Ilinca din nou Ina-
intea divanului domnesc al lui Mavrogheni, cu care ocaziune
procesul se judecd si de agentia cesaro-criasc si de divan.
Reclamantul a fost aflat fal si mincinos. Ptintul Mavrogheni
inchee procesul, cu observarea c, dac Oprea mai innoeste
procesul, va fi indatorat s plteasc tot ce trece de cele
16. pungi de bani in acest proces i despre care a dat inscris.
In 1790, dupA inaintarea trupelor imperiale, acest Oprea a fost
prins $ i osndit ca spion turc, de feldmaresalul austriac Printul
de Coburg, prin divanul trii i tinut in ocnd timp de 11 luni.
La 6 Februar 1792, el are un alt proces cu mazilitul Tufecci-basa
Mavrodin. In acuz el spunea cd acest Mavrodin 1-a acuzat pe
nedrept, ca s-1 infunde in ocn si s se imbogAteasc, pe urm,
cu avutul sdu. Oprea mai spunea, de ast dat, c el a legat
de gtul a trei oi 260 de ducati imperiali, pe cari i i-a luat

www.dacoromanica.ro
 47

acest Mavrodin. Cercetandu-se atnnuntit i cazul acesta, s'a

constatat c Mavrodin n'are nici o vin. Dac i-a luat odatd 38
de oi i 20 de miei, i I-ea luat din ordinul unor ofiteri supe-
riori. La 23 Februar acela an, Oprea i modifica reclamatia
inaintea Domnului Sutu in sensul cd el ar fi legat ducatii nu de
gatul a trei, ci numai al unei singure oi. Cercetandu-se serios
cazul in prezenta Mriei Sale a Domnului, a episcopilor, a boe-
rilor din divan i chiar a agentului cesaro-craiesc Merkelius, s'a
aflat neintemeiat atat invinuirea adus lui Mavrodin cat i is-
toria cu ducatii, fiindcd insui fostul sdu stpan Mihdild a spus
c Oprea totdeauna a fost om srac, Mil de, nici un ban. Mai
departe s'a dovedit c acest Oprea e un om atat de ru i de
stricat, Inca ar fi rneritat s stea in oen toat vieata. Gene-
ralul comandant, ins, din mil, i-a redus esential pedeapsa.
Procesul verbal al acestei edinte e semnat de Mihaiu-Vodd Sutu
Domnul i de Rducanu secretarul divanului.
Dintr'un act, ataat la extrasele relativ la procesele inter-
minabile ale lui Oprea, act semnat de medelnicerul Drghici
Grecean, clucerul Dumiirachi i al doilea vistier Pascal, se, mai
vede c numitul rea, dela un timp incoace, nu se mai in-
torcea primvara acas, In Ardeal, ci s'a oprit in satul Cojeni
din Valahia". Si ca el vor fi fcut i multi altii. Isbucnind mai
apoi rdsboiul ruso-turc, el s'a refugiat In bltile Dunrii, din
jos de Giurgiu, in satul Costeni, pand la apropierea trupelor
austriace, cand el ar fi plecat In delegatie la Bucureti s nles-
nease venirea in tard a tuturor consdtenilor sal
Si dad a avut ganduri i preocupri de acestea i un om
rtt, certat cu toat lumea i hrtuit de autoritdti, cum a fost
Hie Oprea din Slite, ne putem inchipui cum vor fi fost oamenii
de isprav, aceia despre cari Romanul zice c tac i fac.
Nu e mirate, deci, c vigilenta austro-ungard era impins
uneori pand la nebunie. Se amestecau pand i in chestiunile in-
time ale supuilor, oprindu-i s se cdstoreasc dincoace de
Carpati, fr ncuviintarea agenturei, sub pedeapsa pierderii
dreptului la avutul din Ardeal pentru copiii nscuti din aceste
dstorii.
Chiar cand Voevodul ii da uneori cuvantul c nu va primi
pe Ardelenii, cari se anuntau c vor veni in numr mare, con-
sulul tot nu se in,credea, fiindc, precum scrie Merkelius lui
Kaunitz la 11 Ianuarie 1788, aici, in Principate sunt boeri i altii
cari il fac pe Vodd sd. se abatd i dela hotrarea odat luatd.
Si dad Secuii i Saii Ind au ajuns sd numeascd Princi-
patele i in particular Muntenia lard" (auch die Szkler und
Sachsen nennen Rumnien kurzweg: Czara". Hintz loc. cit.
pag. 38), care va sA zicd: centru i izvor de vieatd i bogtie,
cu atat mai mult aveau dreptul i datoria s o numiascd. i

www.dacoromanica.ro
 48

socoteascd astfel pstorii ardeleni, fiii cei dintdi ai acestui pdmnt,

cari din timpuri imemoriale, dela plmdirea neamului nostru i,
poate, chiar din timpuri anterioare epocei romane, urmau acela
ritm, balansnd toamna din muntii Ardealului spre bltile i
cdmpiile dundrene, iar primvara, dupd topirea zdpezilor, fcnd
calea'ntoarsd, dela es spre pdunile mtdsoase ale indltimilor
carpatine.
Aceast micare, fiind insui ritmul vietii noastre i ducnd
in chip firesc la inchegarea noastrd ca neam i tail, nu e mirare
c n'au putut-o impiedica nite strdini, pripsiti printre noi, cu
toate mijloacele artificiale ce le sta la Indemand.

IX.

Incheere.
Resumnd cele de pn aici, constatdM urtntoarele :
Transhumanta In Pile romdne e u crdmpeiu din cele mai
insemnate ale ritmului vietii. Ea nu e numai un fenomen social
sau economic, ca in attea alte tri, ci e Insti feimentul vietii
noastre nationale i politice. Ea a avut consecinte att de grave,
incdt au fost nevoite sd, se ocupe de ea i s'o reglementeze prin
tratate internationale marile puteri strine de pe vremuri. Cu toate
greuttile depdrtrii i ale necurioscutului, cu toate intemperiile
vremii, precum i cu toate micile i marile rutti i mizerii ale
slujbailor de tot soiul, ba chiar i ale proprietarilori comer-
ciantilor i, de attea ori, i in ciuda obstacolelor puse de trei
sau patru stdpkiri vrAjmae, pstorii ardeleni nu numai veniau
In tar" i se intorceau indrt, ca nite umbre rtdcitoare, ci,
ori de cte ori aveau prilejul, ei ii fceau aici i aezdri statornice,
legdndu-si soarta lor pentru vecie de soarta pdmntului pe care
triau, calitatea cea mai pretioas a acestui popor, pe care o
exprimd i ziatoarea : Apa trece, pietrele famn".
loan Georgescu
profesor, Constanta.

www.dacoromanica.ro
Elt>
o

AD FAUNUM
- HORATIUS -

Zeule Faun, tu amantul multor nimfe upare,

Daca 'n ori ce an 'in cinste-ti o capr5 tia-voi
Si voiu risipi pe-altarul t5u tamaie i vin cu-a
Venerei cupa,

Vin' te rog, tu, pwic zeu, pe-ogoarele mele .

Si pe 'ntinsele cmpii ce sunt scaldate 'n lumina',

lar nainte de-a pleca, privete turma din grajd i

Bine-cuvnt-o.

Cnd Decembre-aduce ziva care tie menita-i,

Zburd turmele i fug pe'ntinsa pa'une, -
Satul tot serbeaz5 stand In camp de vorb pe WO
Boii lor lenei.
Lupul ritacWe printre mielupii sburdalnici ;
Codru 'n freamt cerne'R calea ta s/batecg frunz5,
lar plugarul bate de trei ori ogorul ye care
Des l blestem5.

Trad. de Mihail Pricopie_

Analele Dobrogei. 4

www.dacoromanica.ro
?Pig t.J
ng.
stilffil

UN CANTEC TRIST
de ANDRE HROLD

Un cntec trist si solitar -

Strbate-a toamnei trud ;

Sub cerurile ce tresar
Plng arborii cu frunza ud,

*Cflorile'n cmpie mor,

Spre tara unui alt Aprils
-
Popoare 'ntregi de psri sbor,
Sbor spre cldura altor zile,

Cnd gndurile te-au rpus,

Tu, inim, cu 'nfrigurare
Mai cauti, trist cltoare,
Cntarea ce-ti plcu nespus ?

Al vietii cntec ce muri

Nu 'nvie 'n aste zile grele
$i rsul nu va risipi
Perdeaua lacrimilor mele . , ,

Trad. de Mihail Pricopie

r-
tf

www.dacoromanica.ro
pcju.tHRER: Apyrj.u.tot;
If: :If rrf:
:ICY :: :

COPILA MEA
- V. HUGO -
Copila mea ! Vezi tu ? Eu sortii m'am supus ;
Fa tot ap. De lume stand "indeprtatd,
Sd n'agepti fericiri, set n'aVepti nici triumf,
Jii resemnatd I
Fii bunei, blndei ladled fruntea sus.
Cum soarele-V revarsd tot farmecu 'n April
Tu catd, draga mea, i sufletu 'n priviri
Resfrngeti-l.

Putini n lumea noastrei sunt "invingeztori,

Cad vremea ce la toti e neplcutel
0 umbrei e, iar viata asta, draga mea
Din ea-i felcutd.

Cnd soarta ni-i dumand, crud o blestemdm;

Iar cnd simtim dureri; dam vina pe destin;
O lips' avem oricnd, qi 'clac' avem ceva,
E prea putin.
i-acest putin ni-1 d speranta doar
Pe care o nutrim : sau aur, sau mrire,
Un nume, un surds, o vorbei spusel bland
Sau o privire.
Iubeqte, dacd vrei plcerea s'o cunoti :
Un strop pierdut de roud "intr'un pustiu "intins !
In ori ce suflet e-un abis ; pustiu 'n el
E-adnc i 'ntins.

www.dacoromanica.ro
 52

Vezi tu, cugettorii sunt nige Dumnezei,

Eroi a cror minti pe lumi Thtregi domin ;
-
Al vietei noastre drum de tot Intunecat
Ei l lumina..

Ei sunt aceia cari-au ridicat

In zrile senine i cereVi pdmntul.
sS7 kr, un pic de-odihn dulce, ca la toti,
Le del mormntul.

Nu vezi? Chiar ceru 'ntreg, vznd la noi dureri,

Cuprins de mild e, V din nltimi eterne
In picuri roua, tot ce are el mai scump,
Plngand qi-o cerne.

S-ji pui speranta 'n Cel de 'sus ; lumina lui

S-ti lumineze 'n veci tremurtorul pas.
Aceasta-i legea care-asupra 'ntregei lumi
A mai rdmas.

S te supui i tu acestei sfinte legi ;

Aici st pacea din visatele poveqti :
S nu urgi, copila mea, - pe toti sd-i plngi,
De nu-i iubesti.
Trad. de Mihail Pricopie

www.dacoromanica.ro
UN SUFLET DACA PLANGE
- H. HEINE -

Un suRel ciac plAnge

Il rd sus mii ce &le,

Pe cerurile 'nalle
CLpind vorkesc i ele:

- Iukesc srmanii oameni!

Iukesc cu skruink
Dar all de mull se'neal'a"
De mor n surerink.

nu sim[im iukirea
De vie1i omor.aloare...
untem de-aceia poale
In veci nemuriloare.

Trad. de Mihail Pricopie

www.dacoromanica.ro
1.14NREMIK jupjklmiju
It CHM:100f lefi

SI DACA EU LE TIU VORBIREA

- H. HEINE -

Vzcluku-i clap. Pe cepuri Jae

TremtAoare arlucesc,
it
De mii de ani privesc prnaa
Cu Lumea LU, 'nca grlesc.

Cci au si shaele-o vorkre,

Un grai, cepesc de 'nail si ska,
Pe cape tris ppicepe

Urr Log de pa prna.

lap Jaca eu I.e/ku vorbirea

$i clac veci n'o pa uila,
Epearu c'am ava ca clascl:
$i ockii, i gurila la.
Trad. de Mihail Pricopie

www.dacoromanica.ro
ON% fr"a atv.,
Op- are"

NURI.
Eram la hatipul Ibraim.
In grAdina bogat in caii, meri i iarbd verde din fata
casei, ascunsd de privirile oarnenilor ulitei prin ziduri nalte de
piatr i lut, ne aezasem pe covoare i beam cafea, fumam i
discutam.
Cu un hatip inteligent i umblat prin lume ca Hagi Ibraim,
cte nu se pot discuta ? Buzele lui atinseserd piatra sfantd dela
Meca i ochii lui vzuserd ruinele-minuni dela Teba
Despre Meca nu-i plcea s vorbeased unui ghiaur ca
mine, dar despre Egipt aduse vorba. Spunea cd are de-acolq
nite pene de strut-frumusete i regreta cd sotia sa nu le poate
purta.
- Credinta, obiceiul zise hatipul mangdindu-i barba
resemnat.
Orice-ati spune voi mahomedanii, un lucru rdmne ade-
vrat : Coranul a lost aspru cu femeile insinuez eu.
- Aspru ? Da, ca i natura ! Acolo vorbete stdpAnut
neinduplecat i etern al lumii, care are grijd mai cu seamd de
cei ce se vor nate i inaintea cdruia noi, cei de azi, suntem
ca, pulberea trecutului. El vrea un cuib linitit pentru cei ce
vin ! sfdri hatipul serios.
Rimaserdm un moment tcuti, - nici nu se putea altfel :
tdcerea e singnrul ecou ce-1 lasd vocea adevrurilor mari. Dar
cum nu veniseni la Hagi Ibraim s /IA convertesc, reluai glum*
- Cum rmdne cu ruga lui Hafis, pe care-1 admiri: Alah,
de vrei sd ne dai un semn al puterei i milei, - dd porunci,
femeile s'arunce feregeaua9!" Nu-i aa ed. Orientul e nemultumit?
In aceast rugd nu strigd insdi natura?
Feregeaua e vlul pe care-1 purtau mahomedanele pe fat.

www.dacoromanica.ro
 56

- Astea sunt glume, - ruga se tlmcete aa. : Alah,

dd-ne minte i noud i femeilor, ca s nu mai fie nevoe de
feregea ! spuse Hagi Ibraim cu haz.
Cineva ne intreruatt convorbirea deschiznd portita grdinei.
Doi tineri mahomedani intrard, un fldu i o fat, palizi i
tcuti. Fata se descoperi indrAzneat, dar r5mase pe loc ctiva
pai de noi. Tndrul Inaintd spre hatip, i fAcu temeneua i-i
spuse scurf, ca Intr'un fel de raport:
- Am rdpit fata asta si voiu s o iau In cstorie I

Hatipul, parc obicinuit cu asemenea lucruri, surAse bine-

voitor i-1 intreb de vechili-baba - marturi. lntrebarea hatipului
ls pe tnr cam incurcat.
(La cstoriile mahomedane se cer vechili-baba, reprezen-
tantii printilor fetei si tnrului, cari dau consimtdmhntul i
mrturie pentru publicitatea actului.)
Cnd Hagi Ibraim deschise ochii mari i Intrebdtori asupra
fetei, aceasta rosti cu trie :
- Nu pot s iau pe acest tlhar !

La aceast isbucnire neateptat pentru mine, hatipul md

privi cu un surd's semnificativ, ca i cum mi-ar fi spus : SA
vezi cum are s zich. : da !"
El Incepu cu ton bland o predic printeascA in care prea-
mria pe .bArbat ca pe elementul superior al acestei lumi. CA
numai prin brbat, femeea se apropie de Alah ; c fenieea singurd,
pe lume, e ca o floare rtdcit inteo pustie de nisip ; c femeea
e datoare s fie a unui brbat, p care s-1 urmeze la casa lui 1.
s-I tie, prin bucuriile cdminului, legat de ea ...
Fata nu rdspunse nimic, dar doud iruri de lacrimi rs-
pundeau cu prisos c acea predicA nu-i impacd inima.
Hagi Ibraim nu dispel-A. lncepu s-i laude pe flcdu : tinerete,
iubire, rnunc5, belpg, neamuri de cinste .
- Destul, efendi, isbucni iar fata, nu pot s fiu a acestui
tlhar. El m'a rpit fr voie mamei, dar i fr voia mea. A
venit inarmat cu pistoale i iatagan, m'a smuls din casd cu
tovardii lui lovind pe mama; ca i cum ar fi furat o pungd cu
bani. A voit apoi s md aib amenintndu-m cu iataganul.
lat de aci mi-e prul smuts ...

www.dacoromanica.ro
 57

Fata i pled capul i art o suvit de par incurcat,

rtacit ca o strein in frumoasa coroan a capului, care se its-
vrtise vie, protestand odatd cu stpana contra acestui sacrilegiu.
- A, numai atat te opreste s zici da"? relu Hagi Ibraim
cu volubilitate. S stii, Nurie, ea' si mama ta i vecina i multe
din femeile pe care le cunosti, la timpul lor au fost i ele rdpite
i asta nu a fost piedicd la fericirea lor. Este pe lumea asta un
prag peste care o femee trece purtatd pe sus, - atat i nimic alt.
- Daca a fi un cal, Caine, o vietate pe care cineva o
fur i ar putea s'o imblnzeased cu traiu bun si mangaeri i
ar face-o s uite cd ea n'a voit toate acestea, da! Dar uit-te
la mine : stint orn, trdesc, 'simt. Eu nu voiu uita cine e aldturi
de mine. De ce mi-as face un chin din viata ,intreaga i cuib
de ur din inima mea?
Hagi Ibraim rmase ganditor, autand pared intealt fume
o deslegare.
Cat despre mine, conflictul mi se pru tragic si sufletul
meu, cu toatd predica lui Hagi Ibraim, lu partea fetei cu interes.
Va fi fost sau nu, - aceast Nurie devenise frumoas i puter-
nica; poruncea sufletUlui.
In decorul verde al grdinei prea cd personified natura
ce striga oamenilor s deschidd ochii, s n'o degradeze, ameste-
cand ce nu poate fi amestecat, injosind ce nu poate fi injosit,
pnd la meschinele lor ambitii i mruntele lor socoteli.
Privii la ea atent. Totul era fcut pentru iubire ; i ochii
negri sclipitori, acum norosi i slbateci i obrajii rotunzi ii
buzele simpatic arcuite i sanul din care isbucnia atata furtund
i toatd faptura ei, ce vibra a-tat de armonic cu sufletul in
revolt Socoteam : ce-ar fi in iubire !
Hatip efendi, deschide ochii! Intervenii eu. Trebue s vezi
c orice incercare e zadarnicd : ceva vital protesteaz in ea!
Oare nu se poate interpreta altfel obiceiul acesta al rapirei? Te
stiu mester . . .
- Ai dreptate! Si indratnicia poate veni dela Alah!
opf hatipul cu un zmbet siret.
Apoi intorcandu-se i prinzand inteo privire rece pe tanrul
ce hid astepta hotrarea, rosti ca din carte:

www.dacoromanica.ro
 58

- Pentru c fr voia ei ai rpit fata, s stii, nu te pot

cstori cu ea. Pentru c fr voia ei Intelegi?
Tnrul contrariat deschise ochii mari, apoi tcut plec
murmurnd ceva, o injurtur sau amenintare. Fata i ridica
minele acoperindu-si obrajii, i buzele ei inviorate soptir o rug-
ciune. Mi s'a prut cA. aud: Alah e mare .. ,
- Da, strigai eu, corivins, repetnd cuvintele hatipului:
Alah e mare! Pentru el cei de azi sunt ca' pulberea trecutului!
El vrea un cuib linitit pentru cei ce vin! ...
D. Stoicescu

www.dacoromanica.ro
Ett< 7.10
Ber/

BALTA IALOMITEI
ContribuVuni la cunoasterea pgrtii de nord a ei
Dup ce marele fluviu" ajunge la Silistra, scapd Inteo-
luncd largd, att de largd, Meat apele sala se Imprdtie in o
multime de garle i brate care, inconjurnd ostroavele lungd-
rete, fi poart apele spre cele cloud ramuri : Borcea, mai micd,
mArginind Brdganul i Dundrea propriu ziser, care curge pe sub
malul Malt al Dobrogei. In dreptul ordelului Flarova aceste
cloud brate se unesc i inchid astfel Intre ele aa zisa &ltd. a
Ialomitei.
Imens rezervoriu de boglie naturald, frumusete cu nimic
mai prejos dect piscurile Carpatilor din care porriesc spre vale,
doinind, limpezi isvoare, tinut romnesc Inca dela Inceputul vietii
noastre istorice, Balta Ialomitei merit - hotrt - sd fie stu-
diat cu atentiune. Geolog, geograf, istoric, poet, biolog, arhe-
olog, sau economist, ea Iti oferd cu neprtinire un camp vast
de studiu. A o cuprinde i a o cerceta sub toate aspectele sub
care se prezintd nu este insd de competenta mea i de aceea, In
cele ce urmeazd, m voiu mdrgini a face doar umile incursiuni
care, de vor avea mdcar darul de a ndemna pe valorii notri
specialiti sd conf ere acestui colt din patrie mai mult atentiune.
ma vor rsplti cu prisosint de munca mea - dealtfel plcut,
Dupd cum arat i titlul, lucrarea aceasta are de scop
cunoaqterea prtii de nord a bltii, adicd a portiunii cuprinsei "Mtre
drumui de fier i confluenta Borcei cu Dunrea. Cu toate acestea,
pentru a intri unele fapte generale, voiu cita i din lucrdrile
ce privesc sudul Bdltii Ialomita, ba chiar i Balta Brilei.

Descrierea fizlc5.
Balta lalomitei are intre Feteti i Cernavoda o ltime de
13,5 Km. De aici incepe sdi se lteasca mereu pnd cnd Intre
Prlani i Boascic, socdtind i terenul inundabil de dincolo - de
Borcea, eapt o ltime de 16 km. pentru ca, ingustndu-se, sd
ajungA la 9,5 Km. Intre Fceleni i Topalu. Apoi latimea se mic-
oreazd din ce In ce pnd la Hrova, atingnd doar Intre Vl-
deni i Glzizdareg vre-o 13 Km. (socotind iari i balta de

www.dacoromanica.ro
 60

.clincolo de Borcea, unde se afl marele Ezer al VIcIdenilor unit

cu Mocirla).
In cercetarea fizic a bltii vom enumera i vrn vorbi, pe
scurt, despre:
1. Ostroave ;
2. Lacuri, iazuri, benturi, ezere, privaluri ;
3. Popine, pomostele i grinduri.
Ostroavele. Cele mai multe sunt in Dunarea-Veche. Forma
lor, in mod obisnuit, este lungareata, din cauzd c apa Dunrei,
curgnd repede, le roade coastele i chiscul", iar aluviunile sunt
depuse de curent spre coada ostrovului". Roaderea aceasta face
ca pozitiunea ostrovului fat de malurile inalte alte Dobrogei sau
fat de cmpia muntean s se schimbe. Deplasarea se poate
urma4 in timp scurt i cu preciziune; de aceia cu drept cu-
vant s'a zis c ostroavele caltoresc". Tot eroziunea face ca
ostrovul s se termine cu maluri abrtipte - potmoluri - inalte
de 3-4 m. spre chisc, pe cnd coada este o renie nisipoasa
i lung.
In fiecare an renia creste, dar vechimea adausurilor se cu-
noaste usor dup vegetatie. Aa renia dintr'un an oarecare este
lipsit complet de vegetatie, cea cu un an mai v,eche este aco-
perit cu iarb, cea de trei ani are lstar de salcie i asa mai
departe, pn darn de pdurea de salcie btran.
Unele ostroave dispar, altele apar, altele i mresc Supra-
fata. i aceste fenomene au loc inteun timp scurt. Un exemplu
dinteo &AA: toti btrnii din Topalu vorbesc de un ostrov, care
se numia Luchii" (= Lupii). Era situat in mijlocul Dunrei. Azi
nu mai exist din el nici un petec. In schimb ostrovul Atiirnati
si-a mrit suprafata, iar mai. in jos de Balaban - in dreptul
cruia erau Lupii - un ostrov inceare" s ias la iveal. and
scad apele, iese un prund" care incepe s fie acoperit de iarba",
dar cand Dunarea i ridica nivelul, este iarsi inundat. Cu
timpul Insa el va rmne la suprafata apei si se va acoperi
de sdlcii.
Cum vedem, conturul ostroavelor este tu continua.' sclzimbare.
O hart veche de 20 ani nu se mai potriveste de loc cu reali-
tatea. Asa harta statului major ridicat intre 1880-1884, arat
In chiscul Balabanului o movil de 12 m. inltime i departat
de malul Dunrei cu 500 m. Astzi - dup 40 de ani n'a r-
mas nici urm.
Ostroavele mici de pe lng malul Dobrogei s'au mai
nscut i din ruperea i splarea capurilor, care inainteaza in
valtoarea apei i prin depunerea mlului la o departare nu prea
mare de depozitul lutos.

www.dacoromanica.ro
 61

Cnd vin =rile inundatii, cum a fost cea din anul 1897,
cele mai multe ostroave sunt acoperite de apd. Rrnn totui
uscate partite mai Matte numite grinduri. Cresterea apei este
uneori foarte repede. Animalele, ingrozite, se adun pe tpsane._
Frica de moarte imprieteneste animalele cele mai diferite : cai,
vulpi, iepuri, etc. Vanatorul nu mai are nevoe s strabata zeci
de kilometri dup vnat, nu mai are nevoe nici de pusc ; cio-
magul 11 ajunge. Dar apa continua s creased si peste o zi -
cloud, acolo unde misuna viata, nu mai vezi decal o priza gl-
buie de apa. Zaporul curge acum vuind printre slcii, rupand
crengi si dramnd copacii, odat cu malurile surpate.
Inundatia, pe Inga partea rea, anume aceia ca inneacd
animale, distruge pAclurea si priveaz vitele de pasune, are si
o parte bun. Apa mloas, care acopere ostroavele, joacd acelas
rol pentru semnturi ca si revarsarea Nilului pentru cmpia
Egiptului.
Apoi, totodat, apa incarcata cu peste umple toate jepsile
si mreste considerabil productia petelui din acel an.
Contra inundatiei oamenii fac pomostele", adica ridic6
movile de pamnt uncle acrapostesc vitele, stupii, etc. Pentru stupi
se mai obisnueste sa se faca pdtule" pe pari infipti in pmnt,
adevrate locuinte lacustre.
Cele mai de seama ostroave din albia Dundrei, incepnd
dela Cernavoda, sunt urmtoarele : Troina-Mare, diricolo de care
este o Troind mai mica, in fata satului Seimenii Mici, apoi Sei-
menii-Mari in fata satului cu acela nume, Ostrovelul, Ostrovul
Tdrii, foarte ingust si lung - dela Seimenii-Mari pand la Boascic.
Urmeaz apoi Ostrovul Boascicului, Zdvalul, marele ostrov Bala-
ban, care se desparte de Alionte prin bratul Balaban, care seac
adesea cu desvrsire, Attirnatii, Zdtoaca, Ghizddreqti i alte
multe.
Borcea e srac in ostroave. Cel mai insemnat este Ostro-
vul Borcei intre satele Bordusani si Lteni.
Lacuri, lazurl, benturi, ezere, privaluri. Balta lalomitei este
in aceasta privint o adevarat delta internt_a Dunrei. Dac
Marea Neagr ar Inainta pand dincolo de Hat-soya, atunci balta
nu s'ar deosebi absolut cu nimic de delta actuald.
Dan despre ostroave am spus c suprafata si conturul
lor sunt inteo continua schimbare, cu att mai mult trebue s
repetm aceast afirmare pentru jepsi, iazuri, benturi si ezere.
Suprafata lor depinde de nivelul Dunrei. Dacd acesta scade
mult, atunci gropile in care s'au cuibarit lacurile seac, fundul
se usucal si se poate ara.
Aceste ochiuri de ap sunt adesea unite prin &le si
privaluri si au iesire la,Dundre sau Borcea. Ele sunt pline cu

www.dacoromanica.ro
 62

pete i furnizeazd consumului cantitti foarte mari. Pescuitul

este insd adesea ori impiedicat de stuful care crete foarte des
i de plaghia care acoperd suprafata apei. Lacurile adnci i
acoperite de plaghie se numesc benturi. Ele sunt i mai mici.
Plaghia sau scochina se formeaz astfel: papura, tipirigul
i trestia, putrezind, rmne plutd la suprafat i continua s
putrezeascd. Vntul aduce praf i-1 depune pe insul. 0 creangd
de salcie, rupt de vnt, cdznd i infigndu-se in resturile
putrezirei, prinde rdcind, aa cd insula se acoperd i de copaci
pe lng ierburile care cresc pe ea din abundent. In anul
urmtor, papura nu-i mai yard rclacina tocmai in fundul
bentului ci se fixeazd pe insul. Vntul poartd de colo-colo
aceastd lume caldtoare, dedesubtul careia trdiete o alta tot aa
de plin de viatd: lumea peOlor nesortiti stomacurilor noastre.
Fundul jepilor este totdeauna nmolos i aceasta impiedic
i mai mult pescuitul, cdci nimeni nu riscd sd se afunde pana
la piept in noroiul cleios. In schimb. crapul o duce foarte bine,
cdci ii poate sdpa speilaturi". 0 spltur este o groapd unde
se adun crapul cnd este urmrit. De multe ori s'a intmplat
cd pescarii dnd inteo splturd, s'au dus pan la bru in pete.
Cnd nivelul Dundrei scade, apa jemilor incepe s se
scurga prin privaluri. Atunci se fac garduri de qipci sau nuiele
la gura privalului i petele este astfel oprit i destinat s
satisfac foamea celor muti.
Cele mai de seamd benturi, jemi i ezere sunt urmtoarele:
Ezerul eel mare i Lacul Rotund continuat cu Bboalele nordul
liniei ferate. Ambele ii scurg apa prin privalul Btlanului. Apoi,
in fata satului Seimeni-Mari sunt: Mistreuta, Pietroaiele, Strm-
bele, tiucoaia, tiuca, Toana, Latimea,Tinosul, Sinchetroiul mic,
Sinclzetroiul mare, Porculeasa, etc. toate pline cu pete. Ele
comunicd intre ele prin numeroase privaluri, dintre care citdm :
Periatul, Cracul, Brigeireasa, etc.
Mai la nord, dela Boascic i pnd la Coada Balabanului
sunt trei lacuri mari: lazul UM?, cel mai mare din balta
hlomitei, Ezerul lorga i Ezerul cu Butuci. In jurul lor sunt
altele mai mici: Bentut Cegani, Cucuta, Bentut, Ratoiut, Prlitura,
Leta, Gtut Stnei, forga i altele. Privalurile mai insemnate
sunt: Vrstura, Lungul, Cega, Veriga tut Cdrjan, Vented lui
Borjoacel, Vaca, Akipeful, etc. etc. Dincolo de Borcea sunt vre-o
trei lacuri.
Intre Calachioi i Topalu sunt lacuri mici, deasemenea
pline cu pete. Enumerdm : Japqa Batigea, Ezerut Cazacului,
Ezerul Coimdtui, Fntnele, Strmba, Butoiut. lar mai in sus:
Ezerul Frumos, Brunciul, Buzea, Ciocanul mie, Ciocanul mare,
jama Lung, Jama Late", MoVa, Ceitina etc. Privalele mai de
seam sunt: Mateca, Gherghinul, Repejorul, marele prival Siiltava

www.dacoromanica.ro
 63

(lung de peste 30 Km.) Sltdvita, privalul Calului, Cbeletul,

ZcIrnoaia, Va Iga, Rogoazele, Camenita, MoVa, Pleaul, Robul, etc.
Jepile sunt foarte bogate in pete. Aici sunt marile cherhanale:
Lteanca i Fddieni. Unele privaluri sunt aa de mari, inct s'au
construit peste ele poduri fixe (Saltava).
Dincolo de Borcea stint deasemenea cteva lacuri: Ezerul
VIddendor, Mopirla, Ctinul i Lacul tui Mupt, care ii scurg
apele prin privaluri scurte, sunt cele mai insemnate.
Popin, pomostele i grinduri. Popinele sunt resturi din
vechile terase ale Dunrei, martorii scufundrii regiunei Dunrei
de jos, care incepe dupd depunerea, loessului. Origina lor a
fost ingenios pus in lumin de ctre Dl. Prof. Dr. C. Brtescu
In Balta lalomitei sunt urmtoarele popine sau grditi:
Siliqtea 7 rrtuanii, Silitea Greidiqtea, Grdiqtea Coslogenilor i
Grindul Dichisenilor care, fiind la sudul liniei ferate, ies din
cadru4 acestor contributiuni. In balta cuprins intre poodul Regele
Carol I i confluenta Dunrei cu Borcea intlnim o singur
popin, numit Pochina, in fata satului Borduani, o movil
rotund, inaltd de 27,3 m. E un rest dintr'o teras mai inalt i
mai veche de ct terasa cea mai de jos dela Borduani, care
are numai 22-23 m. -
Dincolo de Borcea apar iardi cteva popine : Poclzina
Vlddenilor de 25,4 m; Pochina cu vii de 24 m. i Blagodeasca
de 22 m., toate rmite din terasele vecine cmpiei2).
Pomostelele sunt ridicturi de pmnt fcute de oameni
contra inundatiilor. Ca i popinele au servit i uneori servesc
Inca i astzi, drept adpost pentru oameni i animale cand vin
apele mari. Sunt foarte numeroase. Pomenim: La Gvane (11 m.)
la nord de jeapa Iorga, La sat din ostrovul Balaban, Vleideanca
(11 m.), Gura Zatoacei, Plopii Cdpitatzului (11 m.), Plopii lui
Hrdea din fata satului Boascic, Pomosteaua din Alionte, etc.
Prin grind se Intelege un loc mai Malt, greu inundabil.
Pornind dela Cernavoda spre nord, gsim urmtoarele grinduri
mai insemnate: GrindUl Fierului intre Boascic i Seimeni, care
nu este innecat complet niciodat (punctul cel mai Malt are
11 m.), Grindul Btlariuhui dealungul privalului cu acela nume,
al Veirsturii, al Periatului, i al Cegii, care urmrete privalul
Cega i incepe dela Bentul Ceganilor, unde nu este niciodat
innecat.
Mai la nord intAlnim Grindul Repejorul, al Vacii i altele
fr numiri proprii. In timpul marilor inundatii grindurile sunt
singurele locuri unde mai pot pate vitele.
1) C. Brtescu M4cd"ri epirogenetice i caractere morfologice in
basinul Dunlirei de jos. Anlele Dobr., An. I. No. 4 pg 569-597.
2) Ibid.

www.dacoromanica.ro
 64
-
Mai toate au urme de asezdri omenesti (vetre cu cend,
cioburi etc.); dar despre aceasta vom vorbi mai la vale. In acest
capitol al descrierii fizice ar fi locul s spunem ceva i despre
continua cregere a bratului Borcea tn detrimental Dunrei. Aceast
crestere se poate foarte bine urmari bi timp. Dup spusele oame-
nilor btrni privalul Cega din dreptul satului munteatt Cegani a
fost un brat care lega Borcea cu Dunrea i pe el circulau dinteo
parte in alta caicele turceti. Astzi Borcea sa deprtat cu
peste 700 de metri de gura privalului. Din fosta albie a rmas
un ghiol - Bentul - adnc ca i Borcea, de care se desparte
printr'o limn de pmnt.
Btrnii din Bordwnil) ii amintesc c acum 70-80 ani,
stenii scoteau lemne din balt cu carul - fr s aibd nevoie
de duba - iar babele de azi - copile fiind pe acea vreme -
ridicau poalele rochiei i treceau dincolo" prin ap i adunau
porumbe cu sacii.
Biserica satului Lteni era ptt acum cte-va zeci de ani
la 800 m. deprtare de Borcea.; azi aceast distant a rmas
pe jumtate i satul va fi in scurt timp desfiintat. Se va intmpla
cu Leiteni ceiace s'a intmplat cu Bordupnii-Mici, care acum se
geisege in albia Borcei i tried departe pe malul drept al ei,
cci in acest punct bratul, att de dornic dupd expansiune,
curgea pe lned truiltimea numit Popina, rmas as-02i la o
distant de circa 2 Km. de Borcea.
Umflarea acestui brat se simte i spre satele WIN i Faceiem
unde s'au facut i diguri de aprare2)
Aceasta inaintare atlt de vizibil i rapid a Borcei spre
Brgan este pusd de geografi in legatur cu scufundarea inceat
a. cmpiei muntene, care inc nu s'a stabilizat i aezat complet
pe smburele pamntului.
Dacd scufundarea va continua, Dunrea va fi mereu seed-
tuit de aph si in cele din urtn apele sale_se vor retrage toate
in Borcea i actuala balt a lalomitei va fi desfiintat O.

Viata organic.
Plante.
Vegetatia slbatee. Balta ingrsat de revrsrile Dunrei
vesnic imbibat de ap este foarte bogat in plante. Aici natura
a imbinat aa de curios conditiunile de trai i desvoltare, Meat
') Jud. lalomita
2)Adue- i pe aceast cale multumirite mete D-lor N. B ors ar u
C. D av id ese u, cart mi-au furnizat cu mult dragoste date privitoare
la cresterea Borcei.
3) Dup o relatare oral a D-lui Prof. Dr. C. B r At e s Cu.

www.dacoromanica.ro
 65

gsim alturi de arbori mreti, plante inferioare, care se inmultesc

prin segmentarea celulelor.
Reprezentantii copacilor sunt : salcia, plopul, reichita; ai
arbutilor : Cdtina, porumbarul, gherghinul, cu fructele lui ml-
ioase i agurida, sora slbatec a vitei de vie, care ii incor-
cete curpenul mldios pe dupd trupul scorburos al slciilor.
Cel mai falnic copac este plopul, inalt de 20 m., cu frunza venic
tremuranda. Pe malul apei sedcide plangettoare ii frang trupul
spre luciul Dunrei.
Pentru locuitorii de pe marginea fluviului salcia este sin-
gurul lemn de foc. Mlditele ei servesc la dimpletitul courilor,
gardurilor i chiar la fcutul casei.
Din timp in timp se slluesc in balt cete de rudari, cari
fac lbii, linguri, caue, fuse, furci, scripeti i alte oblecte de cas.
Salcia este o adevrat binefacere pentru omul din preajma
bltii. Deoparte i de alta a Dunrei, in interior, atat in Dobrogea
cat i In Brgan, oamenii ard tizic, pe cnd baltganii" au
lemnul la nasul lor. In anii de secet, ca sa se poat pstra
nutretul, stenii trec vitele in baltd i fac drmaturi" de salcie,
scat:Ca-rid de nevoe. Plopul cel frumos are mai putine intrebuintri.
Totui specia numit de steni plop ghiau" este folosit
la constructiuni.
Ceeace caracterizeaz ins viata vegetal a bltii sunt
plantele aquatice. Nicaeri eIE: nu sunt mai numeroase. Mediul
le-a modificat organele i le-a adaptat vietii de apd; aa rdclacina
a disprut complet la unele i tulpina absoarbe hrana eu toate
prtile ei. Unele plante au inc rdcin, dar aceasta serveste
mai mult la mentinerea echilibrului in apa dect la absorbtie.
Tesuturile tulpinei sunt slabe, pline cu spatii intercelulare. Frun-
zele incleplinesc nu numai rolul de a efectua actul respiratiunei
i inspiratiunei, adie de a absorbi oxigenul si acidul carbonic,
ci i pe acela de a absorbi, in virtutea principiului endosmozei,
apa cu srurile anorganice dizolvate in ea.
Fborile plantelor de ap pot ,fi hermafrodite, monoice i
mai rar dioice. Inmultirea se face mai ales pe cale vegetativd,
pentrucd florile nu rezist influentei dezastruoase a valurilor.
Totui sunt plante care se inmultesc i pe cale seXual 1).
Dintre plantele de apd mai obinuite pomenim : nufdrul,
cu florilc mari, albe, foarte frumoase, purtate de cozi identice
cu ale frunzelor, i ale caror sepale, petale i stamine formeaz
un ir neintrerupt de transformatiuni din unele in altele ; mcdasea
broagei, o incalcitur de fire subtiri de culoare verde ; lintita,
cu frunze mici, rotunde i cu floarea atat de rar, incat multi
') Iuliu Pr o dan - Flora criticei a Dobrogei, in Analele Dobr.
An. IV No. 2, pag. 227-231.
Analele Dobrogei. 5

www.dacoromanica.ro
 66

botanisti inteo viat intreag n'au norocul s-o vada ; si alte

nutite plante ale caror nume sunt cunoscute numai de tiint 1).
In jurul plantelor aquatice misun animale mici ca: melci-
sori, viermi, etc., cari ii depun ouale gelatinoase pe dosul
frunzefor.
Foarte intlnite sunt 1'116." : trestia, rogozul, pipirigul qi papura,
care acoperd adesea suprafete intinse, adevrate pacluri, patria
serpilor de ap qi a pasrilor. Ele sunt taiate si Intrebuintate la
acoperitul caselor, bordeielor, grajdurilor, etc.
Din papur se impletesc panere si rogojini.
Un capitol important din vegetatia naturala a baltii l for-
meazd pasunile. larba cu radacina vesnic in umiditate, creste
foarte frumoas si d un fan superior.
In unii ani se formeaza in band' desisuri in care se imple-
tese- rugii de mure cu papura, mlaja i curp.enii si pe care nu
le pup strabate dect taind in dreapta i in stnga cu toporul.
In ele misund serpii si alte lighioane. Un fel de jungle indiene...
Se numesc hleiciuguri.
Vegetatia domesticd. In timpurile vechi, cand agricultura
se facea pe terenuri putin intinse, locuitorii de pe malul Dunarei
i Borcei faceau semanaturi in balt (mai 'ales de porumb, mei
si fasole). Azi obiceiul a disprut din cauza insuficientii locurilor
si a inundatiilor. Numai marii proprietari mai fac plugrie,
construind diguri de aprare. Furia zaporului insa nu cunoaste
obstacole (mosia Maltezeanu)...
Reusesc de minune si produc mult: porumbul, inul, sfecla
si leguminoasele Riscul este ins prea mare.

Animate.
Animale domestice. larba totdeauna proaspata din balt
a atras pe pastori Inca din vremurile de Inchegare ale poporului
romnesc. Studiul toponimiei In aceast privinta. este elocvent,
iar numeroasele rmsite din vechile trle o dovad mai mull.
Punctul final al transhumantei in tot decursul istoriei a fost
balta, cci ea oferia, intre altele, ( un adpost sigur contra
dusmanilor si a vnturilor reci.
Azi, intrucat conditiunile de traiu nu s'au schimbat prea
mult, vedem repetndu-se acela fenomen.
Cat ar fi seceta de mare in restul trii, balta tot pastreaz
minunate locuri de psune. lama Inca vitele triesc mai bine
ca in grajd : li se fac clarmaturi" de salcie pe care o misdresc"
si ies grase in Primvard !
1) Pentru amAnunte tiintifice vezi lucrarea citat mai sus.

www.dacoromanica.ro
 67

In umbra slciilor i plopilor oile pasc In nenumrate car-

duri; caii trec dintr'un ostrov in altul ca in imprtia lor. Nu
sunt rare cazurile de slbticire a cailor i boilor. Chiar in
niomentul cnd autorul scrie aceste rnduri, ostrovul Balaban
din fata satului Topalu este in stpnirea unui taur slbdticit,
care frmnt pmntul cu picioarele i cu coarnele, rage ca
turbat i umfrd maiestos nrile in vnt cnd vede c un om
a indrdznit sd-i calce meleagurile... )
Jepsile scdzute, pline de resturi animate sau vegetale,fac
foarte usoar cresterea porcilor, al cdror numr niciodatd nu se
poate sti cu preciziune, cdci nici stpanul lor nu-1 stie ...
Nu trebuie s nittn nici pe harnicile albine. In special lor
le prieste bine balta : au flori la dispozitiune i man" inbel-
sugatd pe vlstarele fragede de salcie.
Viata animalla slbatica. Nicderi pe fata pmntului ro-
mnesc nu se intlneste o mai mare imbulzeald de animale ca
in bltile Dundrei. Dud am nesocoti cu totul animalele mari
ca : lupul, vulpea, iepurele, vidra etc. si nu am avea in vedere
dect pdsrile, balta ar fi Inca nespus de populatd. In adevr,
ea este cu adevrat raiul psdrilor. Primvara mai ales, cnd
cele cltoare se intorc i i dau intlnire cu cele localnice, ce
viatd, ce miscare ! Aici este imprtia ratelor salbatice, a gds.-
telor, a pescarilor. Aici intlnesti negrii cormorani, graposii
btlani i starci, pntecosii pelicani ; aici i plimb nostalgia
flamingii Nilului .
Cand mugurul salciei prinde
. a scoate, sfios, capul la cl-
dura primvratic a soarelui, ce cntri, ce concerte sublime !
Pdsind ingndurat pe covorul de iarb proasptd smltat de
flori multicolore, melodia dulce a micilor cntrete te farmeed
si cel putin pentru un moment iti simti tlpibe picioarelor des-
lipindu-se incet-incet de rotogolul de hum, pmntul nostru si
al ruttilor Iar seara, ore intregi, cnd totul pare invelit in
mantia tdcerii, holbnd ochii mirati spre lund, incep broastele
Ce concert ... oribil, Doamne, pentru o ureche nedeprins ! Cine
ins a crescut de mic In preajma bltilor gseste i In aceast
avalans de sunete o muzied plcut i .plind de poesie
Jepsile sunt patrimoniul serpilor, negri ca o curea ctrnit.
Dar au si ei de lucru - ca i broastele - cu berzele care i card
cu nemiluita. Nicderi nu vezi o mai justd aplicatie a principiului
struggle for life", formulat de Charles Darwin, ca in balt.
Animalele se mnncd unele pe altele. Se dau adesea rdzboaie in
adevratul inteles al cuvntului. Btrnii povestesc de o cum-
plit luptd aeriand intre berze i vultani, care a durat peste zece
ore ... A fost un mdcel groaznic i mii de combatanti - mai
ales berze - au impanzit apele i pdmntul

www.dacoromanica.ro
 68

Dar In fumea apelor, ce bogatie ! Cate varietati de peVi !

In iazuri i jemi Intalneti : tiuca (esox luaus) un adevdrat
bandit al bltilor ; nu degeaba cei vechi o numesc lupus piscis;
crapul (cyprinus carpio), peste lenq, tihnit, un burghez burtos".;
linul (tinca vulgaris), verzui-strlucitor ; pldtica (abramis bramo) ;
caracuda (ciprinus carassius) care se prinde In cantitti foarte
m ari.
In Dundre i &le curgaltoare, In afard de cei citati, mai
Intalniti stint : somnul (silurus giants), care ajunge la mdrimea
unei lotci pescdreVi (400 kgr. i 3 tn lungime) ; este lupul pe--
tilor din apele mari i nu se sfiete s Inghita i g4te sau
chiar oameni !
Un peste gustos este aldul (lucioperca sandra).
Mihaltul (lota vulgaris) sau, cum pronunt poporul, mialciul,
mdslinitt-verzui, este un rtdcit in apele noastre. Bibanul (perca
fluviatilis), arvatul (aspius rapax), vdduvita (idus melanotus), a-
lul de piatrd (aspro streber), mreana (barbus fluviatilis), ro-
ioara (scardinius erythrophtalmus), sunt peVi mici i gustoi ca
obletul (alburnus lucidus), batca (blicca bjorkna), sbioara
(pelecus cultratus) i ghibortul sau mosul (acerinus cerna).
Dintre petii migratori pomenim : tiparul (anguilla vulgaris)
despre care s'a spus de unii cd nate pui vii i de altii c ia
natere prin generatie spontanee ; scrumbia (alosa pontica var.
Danubil i var. nigrescens); morunul (huso huso), nisetrul (act-
penser Gliidenstaedti), cega (a. ruthenus) ; pdstruga (a. stellatus) ;
si viza (a. glaber)1).
Primdvara petii incep sd ias la btaie", adicd sunt gata
sd-si depund icrele. Incepe o mare micare, ca in pragul unei
revolutiuni. Toti se retrag spre locuri Jinitite, cu iarbd, unde
apa e putin adancd. Mai toti i schimbd In timpul acesta cu-
loarea solzilor. Se imbracd In haine de. srbdtoare i forfotesc
care-Incotro dupd un culcu mai comod. In cateva saptamani
totul se linitqte : au depus icre cu milioanele. Are i ce sd se
piardd i ce s rdmand !
In acest timp este interzis prin lege sd se pescuiascd.
v

Fiindcd am vorbit de peti, gdsesc necesar a spune ceva

sidespre instrumentele de pescuit. Vom descrie numai pe cele
mai des Intalnite. Nomenclatura care tine de instrumentele de

1) 0 carte foarte atrggtor salsa', care se ocup cu viata petilor este

Pe$tii apelor noastre de d-1 lon Simionesc u. Cine dorete detatii le
poate gAsi In Fauna ichtiologicii a Romeiniei de D-1 D r. G r. An ti p a.
(An. Acad. Rom. 1909).

www.dacoromanica.ro
 69

pescuit ilic nu este de neglijat, ea putnd pune in lumina fapte

istorice care intereseaz trecutul romnesc.
Instrumente pesaresti.
Obicinuit, pescarul ii lucreazd singur instrumentele de care
are nevoie i anotimpul cel mai prielnic pentru o astfel de in-
deletnicire este iarna, and activitatea lui este redus aprdape
la zero.
Vom da mai jos o descriere a celor mai de seamd instru-
mente de pescuit, indicnd - pe scurt i modul cum sunt
manipulate in vederea pescuitului.
1. Sighinca.
Este un instrument primitiv, poate cel mai primitiv dintre
toate. Const dintr'o ostie lung de 2-2,50 m., prevzutd la
unul din capete cu o sulit de fier ascutit. Adesea aceast
sulit este bi-sau trifurcatd.
Cnd petele iese la beitaie, umblnd zAnatic spre buruienile
din reniquri ca s-i depund oule, pescarul, din dubd sau de
pe uscat, repede sighinca i-1 spintec.
Adesea ori sighinca este inlocuit cu un topor de formd
obinuit.
2. Undita.
Este uneltd populatiei sarace, a copiilor, a amatorilor i
mai ales a tiganilor. Instrumentul e format dintr'o nuia sau
trestie lung de 1,5-3 m. - codiriVea unditii - de captul
cdreia este prins o sfoard - struna unditii - cam de aceiai
lungime, cu un cArlig sau mai multe.
Crligul se face din ace indoite - undird de ac - sau se
cumpr din targ. Ultimele sunt mai practice, pentruc petele
odat agtat, nu mai poate iei i se numesc ceirlige de Umbel'.
Cu undita se pescuete in cloud chipuri :
a) La pdtntiat ; in acest caz, de strun se Jeag plumburi
sau pietricele ; drept nadei se pun rme sau capete de petiori.
La pmnt se prinde mai ales pete mare ca : somoieiu, cior-
tan, crap, etc.
b) Cu pinta. Struna este prevazutd cu o bucticd de pipirig
(5-6 cm.) sau de initnei de papur. Cnd petele a inghitit
odat cu cocoloul de mdmliga i crligul, cautnd s fuga,
trage pluta in ap. i dup acest semn pescarul simte c s'a
prins petele.
Atunci cnd petele incearc s inghit nada, pluta ticneVe
si cel ce undete este fcut atent:

www.dacoromanica.ro
 70

3. Priponul.
Priponul este un instrument compus dinteo sfoara princi-
pal mai groas, de care sunt prinse, din distanta in distant,
strune secundare prevazute cu carlige.
Sfoara principal are o lungime de 20-200 m., iar cele
sectindare de 0,50-1 m. Priponul este de doud :
1. cu tr4 prins de mal (de fund) si
2. cu tivgi sau plute (de suprafatd).
Dup ce s'au pus nade la toate carligele, priponul este
aezat in apa. Dacd este mic, el se arunca cu mna, cu ajutorul
unei greutti legate la capt.
Pripoanele de suprafat, cele mai lungi, se aeaz5 cu barca.
La pripoanele de suprafat prinse de mal, dac pescarul st in
permanent lngd instrument, pe lng taru este adaptat o mla-
dita de salcie verde, flexibil, pe care se invartete de cteva
ori struna.
Cnd s'a prins vre-un pete, acesta, smucind s scape,
indoiete mldita i pescarul este facut atent.
Pripoanele de suprafat se lasa in apd de obicei,u o noapte
intreag i dimineata se scoate. Pe msura ce se trage sfoara
afara, carligele sunt aezate pe marginea dubei. Dacal pescarul
simte ch.' la vre-un crlig este pete pune mana pe minciog i-1
scoate cu ajutorul lui ; altfel se poate ca petele s rup car-
ligul i s scape.
Cu pripoanele se pescuiete in Dunre i in garle. Se prind
cu ele peti mari i mai ales ciortan, crap, somn, mreana.
4. Clonlcul.
-
Este format dintr'o bucata de lemn, rotunda, mai groas
la un capt unde este scobit. La captul celalt este legata o
strund groas cu un carlig sau mai multe. Carligele sunt mari
i puternice. Se pune drept nad broasca vie.
Pescarul plutete cu barca in locurile cu otmeturi (ana-
sunet asemntor unui ocit de broasc. Somnul -
foare) i btnd apa cu captul scobit al lemnului, scoate un
caci
pentru el este pregtit instrumentul - se repede la broascd si
odat cti ea inghite i carligul fatal.
5. Ceirliontul.
E instrumentul cel mai raspandit dup unclip. Este
Mcut dintr'o coadd de lemn, lunga de 2-2,5 m. Din captul ei
este prins o nuia groasa, care se indoaie In forma de arc i
se leaga cu o sfoar de coada. Doua nuiele transversale, coar-

www.dacoromanica.ro
 71

nele, ce pornesc tot din captul sticiului (cozii) complecteazd

scheletul carliontului, care se imbracd cu o plas, cu ajutorul
unei sfori introdusd prin ochiurile exterioare ale plsii.
Se pescueste cu el de obiceiu; de pe un colt stncos ; de
pe o salcie sau din dub, afundndu-se lingura carliontului i
scotnclu-se dupd ce apa a purtat-o, in josul ei, pe afundate,
cat permite coada.
Cu crliontul se prinde peste mic : arvat, sbioard, foaia
plopului, batcd, rosioar. Este instrumentul omului srac.

6. Savnaua (prostovolul).
Este o unealtd de pescuit foarte elegant si care seamnd
bine cu o rochie. E formatd dintr'o plas, care, intins pe p-
mnt, formeaz un arc perfect cu raza de 1,5-2 m. La centrul
cercului este un belciug de plumb prins intre ochiurile plii.
obdr (obor) -
Circonferinta plsii este sfarsit cu o frnghie - numit
pe care sunt insirate plumburi, in drepiul fiecdrui
ochiu sau din cloud' in cloud ochiuri.
De obk sunt pi inse niste strune - dela 16-36 - si care
se numesc streje. Ele se prind cte cloua sau trei la un loc,
dnd trite() streaj principal. Acestea, n numr de 8-12, sfr-
sesc la belciugul de plumb printr'un belciug unic de fier arti-
culat cu un altul mai mare de care se prinde o frnghie lungd
de 3-4 m., terminat cu un ochiu.
Cum se vneazd cu sasmaua ? Pescarul bagd mna stangd
in ochiul franghiei (e) i cu dreapta apued gtul sasmalei din
jos de belciugul de plumb si cu stnga dela mijloc. Aduce mij-
locul in mna dreapt, apued un plumb in gurd i cu stnga
prinde obrul In maim dreaptd. Dupd ce aseazd poalele prosto-
volului, face o miscare brusca obrului i dupd ce da drumul
plumbului din gur, sasmaua se intinde inteo form circulard
i cade spre fundul apei, tat-and ()data cu ea - ca i albusul
de ou necurteniile din vin -- toti pestii pe care i intalneste.
In acest timp pescarul sloboade mereu frnghia [Ana' cnd
simte Ca' sasmaua a atins fundul apei. Apoi, smucind de cteva
ori de ea, incepe sd o traga afard. Franghia trage cu ea si stre-
jele i acestea, la rndul lor, adund obrul spre gur, asa c'd
pestele rdmne in plas.
Pescuitul cu prostovolul este foarte elegant, dar cere mult
dibcie. Pescarul trebue s faca exercitii de aruncat pe uscat ;
altfel riscdss-1 arunce grmacl In apd in loc sd-1 roteasc cerc,
sd-si rup dintii, sau, in fine, s se cluca si el in apd odatd cu
prostovolul.
Cu sasmana nu se pescueste dect in locuri traditionale,
unde pescarul stie c stint gropi. Altfel apucd pietroaie i bu-

www.dacoromanica.ro
 72

tuci care rup plasa. Pentru ca s reziste la putrezire, sasmaua

se inmoaie adesea in ulei sau catran.
-7. Oria.
Este un instrument de plasti de forma unui sac drepun-
ghiular, cu deschizAtura pe una din laturile mari.
Ochiurile care formeazd gura oriei prind ate un ob.& atat
. la marginea de sus cat si la cea de jos. Obdrul de jos are le-
gate la capete ate o ghiulea de plumb sau fier in greutate de
6-7 kgr. Aceste ghiulele au la partea superioar ate un bel-
ciug de care sunt prinse cloud fund lungi de 20-30 m. De
obdrul de sus sunt legate cloud sfori subtiri, numite streje. Ele-s
fcute de obiceiu din teiu.
Cum se pescueste cu oria ? Doi pescari, stand la capetele
dubei, tin in mand franghia i straja respectiva. Dau drumul in-
strumentului in ap.
Greuttile fac ca gura lui s fie mereu deschis.
Pestele intrat in orie* loveste peretii p1ii i pescarii simt
loviturile dupd tremurturile strejelor i, trgand de franghii,
inchid gura oriei i o scot afard.
Cu oria se vaneaz numai in Dundre. Se prinde cu ea somn.
Uneori se intrebuinteaz i aici lemnul scobit (= clocul).
8. rdrbuful.
Trbuful este un instruinent de pescuit asemntor, ca
formd, carliontului, dar mult mai mare. E format tot dintr'o
coad, mai lungd si mai groasa de ast dat, la capttil creia
sunt .prinse cloud coarne. Plasa, un fel de sac, este prinsd cu
gura ei de aceste coarne, iar de fundul sacului este legat un
pietroiu. Cu trbuful se pescueste numai in Dundre si in &le,
si anume pe langd potmolurile innalte, unde sunt slcii aplecate
cu ramurile in apd. Pescarii trec cu duba pe lang salcie si
introduc in ap trbuful. Apoi cu ajutorul unor sticiuri lungi
sau unor instrumente identice cu cele descrise la clone, bat in-
continuu apa, fcand sgomot. Pestele speriat caut s fug si
infra' in sacul tdrbufului.
Ochii pIii fiind de 3---4 cm. pe laturi, nu se prinde decat
pestele mare, mai ales crap si uneori somn mai mic. Cand nu
sunt slcii pe malul Dundrii, pescarii aseazd puitoare, adic ra-
muri groase, pentru a atrage pestele.
9. Vil*.
Cu \Tarp se pecueste obisnuit in jemile "inchise cu garduri,
in reniquri pe langd sdlcii, cand apa inundeaz ostroavele.

www.dacoromanica.ro
 73

Varsa este un instrument In forma' de sac cu mai multe

despartituri, inchis la un capt i cu gura intoars ca o cali-
malt. Sacul este tinut deschis prin niste cercuri de lemn (nu-
mrul lor este de obiceiu cinci).
Gura sacului este rsfrant i interiorul lui este imprtit in
doud printr'o plas in forma de palnie. La gur, varsa are o
aripa lunga, al arei capt se leag de un par ce se bate in pa-
mant. Deasemenea p fundul sacului este begat de un astfel
de par.
Pestele incercand s treacd din jepsi in Dunre, prin pri-
valuri, atinge aripa varsii i, intorcandu-se, d de gura sacului
de unde, odat intrat, nu mai poate s ias.
10. Plasa (volocul).
Este cel mai simplu istrument i cel mai des intalnit. Cu
el se pescueste atat in Dunre cat i in jepsi i verige. Este o
impletitur de o lungime foarte variabil, dreptunghiulard, de
capetele careia sunt prinse clotia bete numite clece. Mijlocul
plii formeazd un saw, din cauza c clecele sunt ceva mai in-
guste decat ltimea impletiturei.
Pentru a pescui cu plasa, cloud persoane o poart prin
ap - care nu trebue s fie mai adancd decat 1,20 m. - pe
o lurigime de 20-30 metri ; apoi o trag pe mal, apropiindu-se
una de alta din ce in ce mai mult. Cu chipul acesta plasa ta-
rste pestii arunc pe mal.

11. Setca.
Setca se compune din trei plsi : cloud cu ochiurile mari
si una la mijloc, deas. Lungimea ei variazd dela 100-200 m.
iar ltimea variaz in jurul cifrei de 2 m. Partea de sus a plsii
este prins de o franghie pe care stint in*ate, din loc in loc,
dopuri de plut. Franghia de jos are in schimb plumburi. La
unul din capetele setcii se leag o tivgd. Cum se pescueste cu
acest instrument? Pescanii arune in ap capatul cu tivgd si
apoi, vaslind cu putere, intind setca si se las cu ea dusi de
curentul Dundrei, avand totdeauna In grija ca plasa s stea in
curmezisul apei. Dupa doi-trei Km., se scoate setca cu ingri-
jire, pentru a nu se incurca si Se desface pestele incurcat intre
cele trei randuri de plasd.

12. Navodul (nevodul).

Este un fel de voloc, cu mult mai mare ins si care per-
mite ca s se scoata pestele prins fra ca s mai fie tras afar

www.dacoromanica.ro
 74

complet si trt la mal. In acesi scop nevodul esle construit

astfel :
Doud plsi lungi de 200-300 m. numite auk, sfrsesc cu
capetele lor la gura unui sac lung de , 12-15 m., Impletit dintr'o
sfoard mai groas dect crilele.
Acest sac poart numirea de matitei. La partea superioar a
sacului este a plut, care face ca gura matitei s fie mereu des-
chisd. La partea inferioard a gurii se atrn un corp greu. Partea
de sus a crilelor se termin cu un otgon cu plute de lemn sau
papurd.
Clecele crilelor sunt legate cu cloud* funii groase.
Afard de acestea nvodul mai are si alte multe dispozitive
mrunte ca : boii, cari dau de veste dacd se alld peste in ma-
tit, etc. etc.
Pescuitul cu nvodul se face in chipul urmtor : Peg-Cull
pornesc cu el in cloud dube. Una din crilele nevodului este pus
inteo dub, cealalt in altd dub. Ajuns la locul destinat, se
arunc matita in apd i Apoi, vaslindu-se potrivit, se intind si
crilele. Dau apoi drumul otgoanelor i captul lor se leaga de
o virtelnit vrtej). Dupa ce au priponit brcile, pescarii incep
s invrteasc vrtelnitele si in acest mod nevodul este purtat
pe fundul apei.
Cnd este vorba sd se scoat instrumentul, se are in grijd
ca crilele s formeze un cerc care sd inchidd o portiune cat mai
mare din suprafata apei. Pestele prins in acest cerc, pe msurd
ce se scoate nevodul, se ingrmdeste spre matita, de unde este
scos cu minciogul sau cu mna.
Dac navodul este mai mic, el se manipuleaz ca i o plas
obisnuit, scotndu-se la mal. Acest instrument fiind costisitor,
pescarii se intovrsesc pentru a-1 cumpra. ln schimb, dacd au
norocul s dea peste o toand bogat, el rsplteste foarte darnic
atat costul cat i munca depus pentru pescuit, putndu-se scoate
cte-va mii de Kgr. de pcste. (Dr. Antipa).
In unele regiuni se vneazd cu nevodul i iarna, sub ghiatd,
sprgndu-se copci.
13. Odorobul.
Odorobul este un cos frd funduri, impletit din nuiele de
rchit, mai larg la o gur si mai ingust la cealalt. Cu acest
instrument se pescueste numai in jepsile unde apa atinge o adn-
cime mai mica deck inaltime cosului (40-50 cm.). Pescarul tine
odorobul de marginea superioard i, mergnd prin apa, l repede
din loc in loc. Dadi aude vre-un sgomot in cos, este semn cd a
prins vre-un peste. Atunci bagd mna 5i-1 scoate.
Cnd jepsile sunt sedzute mult, se prinde cu odorobul peste
din abundent (mai ales crap, stiucd, biban).

www.dacoromanica.ro
 75

14. Coqul orb.

Este un co de nuiele cu gura intoars ca a unei cblimri.
La partea opus intorsturii are o deschidere pe unde se scoate
petele prins. Deschizdtura este prevzutd cu un capac ; uneori
e inchisd de capetele nuielilor, care au format parii impletiturii.
Pentru a se pescui cu coul orb, se unge cu tnmligd gura i
apoi se fixeazd in apa cu ajutorul unui par, care uneori strd-
punge. Mmliga se frmnt cu Mind, pentru a se face mai
consistent i mai lipicioasd, aa ca apa s nu o poatd spla.
Petele atras de mmligd scapd in interiord couhilui, de unde
nu mai poate iei.
Este un instrument de jeapd i de garle mici.

Oboarele sau inchisorile.

0 mare parte din petele dat consumatiunei provine din
jemile din ostroave. Cnd vine apa, gropile i locurile joase
sunt inundate. Odatd cu nvala apei infra" i petele. Cnd apele
Incep apoi, prin luna Maiu, s dea inapoi, ochiurile Oman pline
cu pete i Incep s se scurga prin privaluri in Dundre. Pes-
carii, de indat ce simt e petele cautd s ias din jeapd,
inchid gura privalului cu un gard de nuele, stuf .sau ipci. Forma
gardurilor este foarte diferit. Dupd ce apa in jeap n'a rmas
dect de 1,50 m. adncime, incepe pescuitul,,aare se face cu
tot felul de instrumente: vri, odoroabe, valoace, sighinci, to-
poare, etc. Ba nc i cu mna poti prinde pete bun! Un pescar
imi povestia cd a prins un sac de pete asffel : a impletit din
nuiele o lease!' ptratal cu latura de vre-un metru i a aruncat a
plutd pe suprafata jepii ; sria apoi cu picioarele pe ea pnd
cnd se afunda, o tinea cte-va secunde, i apoi o lsa sd iasd.
Petele, care se Intmpla sd innoate deasupra lesei, era trt de
ea afard.
La gura privalurilor, deoarece printre gratii petele mrunt
scapd, vezi zeci de oameni undind sau dnd cu carliontul.
De obiceiu, dupd ce s'a fdcut oborul, pescarii ii fac i
coliba de unde pazesc s nu se fure pete i unde dorm noaptea
dup o zi de pescuit.

Afard de intrebuintarea instrumentelor descrise mai sus,

se mai uzeazd pentru prinderea petelui i de alte mijloace
nepermise de legea pescuitului. Aa, se mai pescuete cu iarba".
Ce este iarba ? E o compoziye misterioas, pe care unii
steni o prepard din coc sle paine cu diverse buruieni otrAvi-

www.dacoromanica.ro
 76

toare. Secretul preparatiei se motenete din tat in fiu i e foarte

greu s-I afle cineva.
Iarba se aruncd prin locurile unde se bnuiete cd st
pqtele i, dupl cte-va minute, acesta - odatd ce a inghitit
iarba iese ametit la suprafatd i este prins cu mana sau cu
Tninciogul.
Se poate mnc pescui cu dinamit pusd in captul unui fitil
aprins. Un alt mijloc simplu - tot nepermis de lege - este
pescuitul cu arma de foc. Vndtorul trage cte-va focuri de armd
in apd i dacd a avut norocul s dea de tband", poate s-i
umple desaga. Notdm cd in ambele cazuri din urmd petele nu
este rdnit. Poate cd, presiunea apei produsd de detundturd 1[1
ametete, cdci spun unii cd petele prins prin astfel de procedeuri
nu este tocmai bun de mncat, deoarece are carnea moale, des-
Jibrat i uneori fierea plesnitd.
In timpul rdzboiului soldatii prindeau pete aruncnd
grenade in apP).
Pescarii.
Profesiunea de pescar a trebuit s atragd populatiunea de
pe malul Dundrei din cele mai vechi timpuri.
Cei mai vechi pescari au fost Greed, dar ei disprurd odatd
cu prosperitatea cetdtilor ai al-or locuitori erau. Locul lor a fost
cu sigurant luat de agricultorii din interior, ceeace era cu atat
mai cu putint, cu cat ei erau dundreni prin excelentd, cumulnd
cele cloud ocupatiuni i fiindcd o populatie de pescari, de ori-
gind tracicd, apoi traco-romand, se intalnete in fiece epocd. pe
malurile marelui fluviu ; centrul de pescari dela Turtucaia, compus
aproape exclusiv din Romani, pand la fundarea unui principat
al Bulgariei, era un document inainte de ultimele evenimente i
de masacrele i exodul pe care ele 1-au provocat. Prin urmare
pad qi in colibele pescarilor de pe maluri gdsim o popula(ie,
care nu putea fi dealt romneascei 2).
Cnd Turcii au cucerit Dobrogea oblonindu-ne fereastra
.dinspre Mare", tot Romnii au fost cei ce se ocupau mai dea-
proape cu .pescuitul. Afirmatia aceasta o intrete i D-1 Simeon
Mehedinti care scrie :
Pstorii, sositi tocmai dela munte cu turmele in Bdrgan,
treceau in stepa Dobrogean, iar pescarii vsleau printre ostroavele
pline de stuf i "implinziau albia Dundrii, ieqind cu navoadele panel
Pentru mai multe amnunte in ce privute pescuitul i uneltele de
pescuit se poate consulta : D r. Anti p a- Pescaria i pescuitul 'in Romania
(Analele Acad. Rom. 19l6), care ne-a servit i nou ca material bibliografic
la acest capitol.
2) N. lorga - Drepturi nationale i politice ale Romanilor tit Do-
brogea, pag. 8-9. (Prin ultimele evenimentp" se Intelege rzboiul cel mare).

www.dacoromanica.ro
 77

in mare1)". Iar mai departe : . . .qi Lipovenii sositi mai trzia

n Delt - i cu atat mai mult in Balta Dunarei, adaugni noi -
au invatat dela Romani pescuitul, "imprumutnd uneltele ,st
obiceiurile localnicilor 9".
Stapanitori de o parte si de alta a drumului WA' pulbere",.
din timpurile cele mai vechi Romanii au fost primii locuitori
cari s'au ocupat cu pescuitul.
Astzi tot ei sunt in majoritate, i cei mai dibaci pescari
sunt Turtuceienii, cari se indeletnicesc in mare nunfr cu pescuitul,
fiind neintrecuti in aceastd. arta. Afara de ei, toate satele roma-
ne.sti de pe ambele maluri ale Dunarii dau Inca' un numr consi-
derabil de pescari.
Dintre celelalte neamuri, vrednici de pomenit sunt Lipovenii,
in special cei din Ghizareqti - adevarate rate salbatfce - cari,
de indat ce aud ea la deal" s'a facut vre-un limpezir, por-
nesc acolo purtandu-si dubel i instrumentele cu cruta. Ei
pescuesc dela Turtucaia i pana la Braila i chiar mai departe.
Este locul aici s vorbim ceva mai mult despre acesti lupi
de Dunre".
Lipoveanul este in primul rand i mai presus de toate un
mare butor de rachiu. Copii, barbati, femei, flci, fete mad, statt
Duminica cot la cot la arciuma unde consumd votca" cu litrii.
Lipoveanul cu barba plonda, rara, cu ochi,i cam piezisi,
cu pometele obrazului putin ieite, reprezint destul de slab tipul
fino-slav din cauza amestecului continuu. Poarta cisme lungi pana
peste genunchi, pantaloni impermeabili, cdmas rosie scoasa afara
i incinsd cu brau, zabun" vatuit i cciuld. Nu rade barba i
nu bagd nimic in gura (nici rachiu!) pand nu-si face cate-va
perechi de cruci ; asta ins nu-1 apropie cu nimic de sfinti
Din contra, cam rar oameni mai vicleni, ascunsi, neincreatori
i nesinceri. Din aceste puncte de vedere doar ovreii dacd-i pot
concura. La cercetarile autoritatilor cu greu de va putea cineva
scoate vre-o vorba din gura unui Lipovean. Cel mult ti serveste
un la mine nu vazut, altu spus !" si-atata tot! Sunt refractari
ordinelor administrative si foarte rdsbunatori. Daca un agent de
pescrie sau silvic i-a facut vre-un neajuns, fie el legal sau nu,
trebuie s se pazeasca, cci Lipoveanul nu uitd... S'a intamplat
de au dat pe Romani innot, peste Dunare, iarna...
Cine trece Duminica prin Ghizddresti, rrnane mirat de
diversitatea culorilor bttoare la ochi ale imbrcdmintei femeesti
si de multimea oamenilor beti.
Printul D. Urussof 2), fost guvernator al Basarabiei intre

1) S. Mehedinti- Romania, pag. 23.

2) Citat de D r. Antipa fri Pescaria i pescuitul in Romania (Analele
Academiei Romne).

www.dacoromanica.ro
 78

anii 1903-1904, In cartea sa, Memoires d'un gouverneur, scrie

despre Lipovenii din Valcov (Intru nirnic deosebili de cei din
Ghizdresti):
...Notre bateau ayant stoppe, un dimanche, au debarcadre
du village, nous vmes le spectacle original d'une foule grand
russienne, gaie, pare, un peu turbulente et grise. Les hommes
en blouse de cotonnade rouge, les femmes portant les robes
barioles, les fichus et les chales que Moscou leur expdie, les
colliers de veroterie autour du cou, des graines de tournesol
dans leurs poches, s'taient rassambls pour voir arriver le
gouverneur...
faut se rappeler que tous les hommes taient un peu
gris, grace au commerce trs actif du dpt officiel d'eau-de-vie
du village...
Afard de Romani si de Lipoveni mai sunt i Turci cari se
,ocupd cu pescuitul, is numrul lor e mai mic.
Purtat de lotca lui ward*, pescarul 1.0 duce viata mai mult
pe ap. Seara poposeste la un loc mai addpostit i i face
poloc chiar din panza brcii, iar dacd plou, Intoarce duba cu
gura In jos si se yar sub ea. Traiul lor i are, ca orice profe-
siune, poezia lui. Dupd un vanat bun, seara, la umbra un0 slcii
bdtrne, pregtesc un minunat crap la protap" i dacd au cu
ei i un vin bun, gura se desleagd i povestirile minunate incep...
Dundrea bAtrand ii ascult si duce odat cu murmurul ei vestiri
de voe-bund celor cari, stand pe prispa casei, vorbesc de
cei plecati.

Pescuitul este o prutesiune destul de rentabild. Din totala

valoare a pestelui vnat 800/09 revine pescarilor; restul Mina-
nand statului. Majoritatea pescarilor-vantori sunt totusi nemul-
-tumiti. Ei ar prefera s pldteasca statului o cotd anumit i s
vancl apoi pestele prin licitatiune. Evident Insd c acest sistem
ar da nastere la specul In dauna publicului consumator si de a
ceia el nu este apiicabil.

Omul si beta. Migratiuni. Rolul bltii In desvoltarea satelor

Dunrene. ReIaii Intre Dobrogea si Muntenia. Sate Dobrogene
pe malul Dunrei.
Balta cu bogatele i variatele ei daruri - psuni Intinse,
lemne, peste i pdsri de hrand, apd In apropiere - cu desi-
smile ei tot asa de greu accesibile la Inceput ca i piscurile
muntilor celor mai semeti, a trebuit s joace, fr Indoial, tin
') La petele vnat din Dunare; la cel prins din jepi pescarul ia 5Colo

www.dacoromanica.ro
 79

rol insemnat in desvoltarea vieti omeneti. Deaceia, dup cum

lng Oltenita - la Spanfov - s'a gsit un ulcior, adicd o
amford, cu pecetea de fabricd din insula Rhodos, adus incoace
cu uleiu sau cu vin acum cloud mii i eva de ani i dup cum
dela vechiul Carsium (Hrova de astzi) s'au colectionat chiar
multe din aceste vase provenite din Rhodos qi Cnidos, ajunse
tot cu vin ori cu uleiu la Dacii notri - ceiace denot c viata
este foarte veche pe malurile marelui fluviu" - tot ap 'in finutul
blfilor Duneirei i MostiVei, cuprinznd atilt malurile "inalte ale
fluviului cat i MOO balta Dunarei cu insulele i teimanele
ei, pe toata intinderea dela Oltenita la Gura lalomitei,
ntlnim o adevrata" farei geto-greacei, plinei de agzdri strveclzi,
Incepand din vremea armelor qi uneltor de piatrei, adic de acum
5000 de aid.
In vechile grditi" sau popine" (pochine) erau aezdri
umane care au struit i fiintat mereu i in prima mie de ani
dinaintea lui Hristos, adied in veacul curat grecesc i mai apoi
i in timptil posterior lui Hristos, in epoca roman1). Pi Ide de
astfel de aezdri avem la Grditea mare i la Pochina. In
aceast ultim movil de 27,3 m. inaltime s'au gsit multe
borcane si oale, care au fost ridicate i trimise la Bucure$ti de
cdtre actualul director al coli normale din Cldrai - d-1 Petre
Popescu - pe cnd era student la facultatea de litere, sectia
geograficd. Deasemenea vetre cu cenud se intalnesc foarte
multe. Toate acestea dovedesc c Balta lalomitei nu a fost un
tinut lipsit de viatd omeneascd. Din contra, ea a fost locuit
poate mai inainte de stepa Dobrogei, dacd nu de o populatie
numeroas, cel pufin de pstori i pescari.
Mai trziu, dupd ce trile romneti se ridick balta continua
a juca un rol de seamd. In veacul XVII, cnd in Muntenia
tentaculele ciocoismului feroce zugrumau frd mild pe rumn",
multd populatiune romneasch ii caut un refugiu pe pmntul
Dobrogean undg Turcii, cu indolenta lor administrativ, le fceau
o viat cu null mai suportabil2); iar in veacul al XVIII, din
cauza drilor excesive pe care Domnitorii le puneau ca s-i
poatd fambursa banii dati pentru -cumpdrarea tronului, incepe
al doilea curent de emigrare spre moiile de peste Dundre ale
Spahiil or" 3).
Acest curent imbogti satele in populatiune romneasc
sau aduse crearea de sate noud in aceleai tinuturi, in care
pand astzi rasa noastr se pstreaz cu caracterul ei deosebit3).
1) V. P arv a n, Inceputurile vielli romane la gurile Dunrel, pg. 55.
9) A 1. P. Arb or e. -0 Incercare de reconstruire a trecutului Ro-
meinilor din Dobrogea, Analele Dobrogei, An. III, No. pag. 257.
a) N. Iorga. - Constatri istorice cu privire la pata agrard a Ro-
mdnilor pag. 40-41. (Citat de d-1. Al. P. Arbore).

www.dacoromanica.ro
 80

Emigrdrile acestea au avut i o parte bun. Ele au fost

utile afirmrei neamului romnesc in Dobrogea, cAci - dupd
cum scrie D-1. N. lorga I) - totdeauna elementele cele mai
drze, mai harnice si mai capabile, care nu puteau suferi o robie
acas la ei, luau drumul pribegiei, asezndu-se astfel in tara
Turcului, care i primia pi-i trata mai orneneste dect acasd, pe
ogoarele pe care odiniord le stpneau ei. Cu ei, acestia aduceau
o culturd adnc5., strveche, rural"....
Dar toate aceste strmutri de populatiune Mceau mai
intiu o etapd in baltd, de unde, dup ce cte-va veri semanau
peste Dundre ceva cereale, retrgndu-se apoi in mijlocul sl-
ciilor, se mutau in Dobrogea.
Balta lalornitei este plin de urme din aceast perioadd d6
transferare voluntar a acelor elemente drze, harnice i capabile".
Asa la punctul zis H# - la jumtatea distantei dintre Seim eni
pi Boascic, pe malul Dundrei - in anul 1814, u 40 de ani
inainte de 1854" - cum spune bdtranul Dumitru Hristache de 72
ani - se stabilesc un nurnr de oameni din satele muntene :
Stelnica, Maltezi, Prtani i Bordusani. Vara cultivau mei, in,
cnepd i dupd ce strngeau recolta, toamna - cnd de obiceiu
ndvleau ienicerii(?), un neam de Turci cruzi la inim" - se
refugiau iari n baltd. Abia dupd trecere de ctiva ani au incetat
strmutdrile i locuitorii fugiti de urgia ciocoilor fondar satul
Seimenii-Mari, 'in care amintirea vechilor sate care i-au dat
nastere a ddinuit multd vreme in numiri ca : mahalaua Mahe-
zenilor, a Bordusanilor, etc. -
La Hiitiq se gsesc i acnm oale sparte, vetre cu cenus,
etc. ca i la Plopii lui flardea (unde se zice c era sediul unor
haiduci). Astfel de rmsite se intlnesc si la Sat", in Ostrovul
Balaban, unde a fost sediul temporar al locuitorilor cari au
format satul Topalu. Aici se intlnesc chiar i cruci de morminte.
Mai la Nord, intre privalul Zarnoaia i Dundre s'au gsit oale
intregi, cioburi, pirostrii, ba chiar i o rasnit de mcinat; apa
roade malul i scoate la iveald aceste resturi.
' La fel s'a intmplat i cu Boascicul i Seimenii Mici In
care sunt foarte multi steni din Cegani i Prtani2).
Cum vedem, balta a servit de suport populatiunei romnesti
din Muntenia pand la stabilirea definitivd in Dobrogea. Si dac
acest tinut, putin accesibil elernentelor nomade, care impiedicau
desvoltarea asezrilor stabile nu ar fi existat, nu am fi avut
niciodatd acel sirag de sate curat romnesti de pe malul
Dundrei.
1) Id. Ce reprezenteim n Dobrogea, pag. 18.
2) Numele acestui sat e pomenit i In obscurul obiceiu al Lazrulur
Vezi Gh. N. *erb an e c u - Monografia comunei Topalu, Analele Dobr.
Anul IV, No. 1 pag. 113.

www.dacoromanica.ro
 81

Nu mai putin snflu de viat romneasca au adus in Do-

brogea i Mocand i s nu uitdm c, din acest punct de vedere,
qi Balta Ialomitei a avut punctul ei de atractie.
Luandu-se mdsuri in contra pstorilor cari - zice-se -
stricau cu oiley lor ogoarele sseti, ei au fost nevoiti sd se
reintoarcd la vechiul i poeticul obiceiu al transhumantei. Balta
corespundea foarte bine necesittilor vietii ciobneti : aveau
apd in apropiere i iarbd imbelugatd, fard s aib nevoe s
se deplaseze prea mult. Iarna deasemenea puteau ierna vitele
cu mult uuriat la acrpostul perdelelor pentru pregtitul
crora aveau stuful i lemnul la dispozitie.
Necontenita miscare a pdstorilor intre munte i balt a dat
natere la vaduri permanente, pe unde se treceau vitele. Aa
avem i astzi un Vad al oilor" 9, la N. de Flrova, in apro-
pierea acelui vechiu i vestit targ de land - Thrgul de Hod -
care exista, avnd cel putin doud biserici i case de crmid,
la Bridle secolului XVII i care decku In secolul urtnltor, poate
in folosul Silistrei 2).
Despre transhumanta in prtile Dobrogei vorbete i Ion
lonescu dela Brad. Mocattii, locuitori din satele Transilvaniei:
Scele, Slite, Valea, Tilica, Galeq, R4inari, Poenari, Rcleni -
scrie agronomul, ancien lve de RoviHe - vin la sfritul
toamnei in Dobrogea, ca s-i lerneze turmele. Primvara, cei
mai Multi dintre ei prsesc tara ; cei rdmai, arendeaz puni
pentru yard. Acetia sunt Scelenii, Slitenii, Poendrenii, cari
trdesc in Dobrogea de multd vreme3). Multi din ei se stabilesc
aici i se insoard cu fete de Romani" imprimnd i mai puter-
nic caracterul romnesc provinciei trans-danubiene.
Deasemenea i tdranii ardeleni intresc aceast ultim afir-
matiune. Un stean din Slite, dupd ce povestete cum se
duceau cu oile in Dobrogea, spune : 0 'nceput api oamenii de
rmnea i pI-acolo, apd.i mult o rmas pi-acolo cu yitele, c
s'o strmtat locu de n'o mai putut umbla cu lele pe drumuri 4) ...

1) Dupd cum era si un Vadul Cailor Ingd Clrasi. (AI. P. Arbore).

2) N. Iorga - Drepturi nafionale i politice ale Romtinilor trt Do-
brogea. (Trad. D-lui C. B rtesc u) pag. 43.
a) Ion Ionescu- Excursion agricole dans la plaine de la Dobroudja
(Trad. D-nei F. Mihilescu), Analele Dobr. An III No. 1 pag. 176.
4) I. A. Candrea, Ov. Densusianu, Th. D. Speratia.
Graiul nostru, vol. II pg. 105.
-
N o t A. S'au mai ocupat cu aceas.ff miscare pstoreasc: F. R it t e r
(Briefe ber Zustnde und Begebenheiten in der Turkei aus den Jahren 1835
bis 1839) ; Em. de Martonne (La vie pastorale et la transhdmance
dans les Carpathes mridionales) ; Simion Mehedinti (Die rurndni-
sche Steppe In Zu Ratzels Gedchtniss) ; F. Kanitz (La Bulgarie danu-.
bienne) ; Iohann Hintz (Das wandernde Siebenbrgen) ; Ovid Den-
susianu si multi altii scriitori Romni si streini.
Analele Dobrogel. 6

www.dacoromanica.ro
 82

lar un lalomitean stabilit in Dobrogea povestete ;

Noi stam in Dobrugia Os la Sfinti, 'apoi treceam in
Tara-Romneascd. Ernam Mr' nici un hir de pai, Mr' nici un hir
di orz. Oile mncau Ia drog ... La MAcin, la Hrova, plteam
treiz'dci di parale di oaie. Acolo erau punturile pi rind? treanz" 1) . . .
Aceastd dare se pltia pe la 1848. Mai inainte - la 1830
ciobanii pltiau numai patru- parale de oaie i una din cinci-
sprezece2), iar la 1850 un pastor venit cu turma sa in Do-
brogea datora
1. Patent consulului austriac, cam 1/2 piastru de oaie ;
2. Dreptul de liberd trecere prin Ord, mudirului, cam 1/2
piastru de cap de oaie ;
3. Arenda pmntului de care avea nevoie pentru hrana
turtnei, pltit fie mudirului, fie subaei, fie statului - dar de
obicetu la toti trei - fie in fine arendaplui pAmanturilor ne-
o cupate, i
4. Beilicul, sau dijma oilor 3).
Transhumanta a avut marele efect cd a pdstrat raporturile
dintre ramurile aceluia trunchiu etnic i a dat bltii o topo-
nimie nu se poate mai curat romneascd, ca i prtile Dunrene,
dup cum ne afirm harta etnograficd a lui Ion lonescu i des-
crierile cdraforilor streini (Peters i Allard).
*/ *
Relatiunile economice 1 sufletesti intre satele generatoare
muntene i cele dobrogene nu au incetat nici un moment. Ne-
contenit balta a fost strbdtutd de Dobrogenii originari de
dincolo", din Tard", cari mergeau la vechile lor vetre ca s-i
reguleze afacerile sau sd le lichideze, iar legaturile de rudenie
fceau incd odat necesare pelerinagiile dela malul Dundrei la
cel al Borcei. Multimea drumurilor i cdfdrilor rdmase pand astzi
i care strbat balta este in aceast privint elocvent.
Nu de putin folos a fost balta in vremurile grele de rz-
boaie. Cdnd a inceput rdzboiul dela 77 - imi povestia adesea
mama - tiu ed.' am trecut impreuud cu Micutul i cu alt lume
in balt. Aici am stat pand au venit Muscalii. Da' p'atunci nu
erau`dube; treceam Dundrea cu cinul, un trunchiu de salcie, scobit".
In rzboiul cel mare lucrurile s'au petrecut la fel. Majoritatea
locuitorilor de pe malul Dundrei, sub influenta unei-presiuni
atavice, au scdpat de tirania barbarilor tot in binecuvntata band.
*
1) Oh. Bucur, de 65 ani In De vorbii cu (ranii dobrogenide A 1 e x.
P. A r b o r e (An alele Dobr. An. IV, No. 3, pg. 324).
2) Ritt e r, Briefe fiber Zustnde... pg. 163 : fr diese Erlaubniss
wird 4 Para oder 21/2 Pfennig prokopf gezahlt und das fnfzigste Stuck Vieh
3) Ion lonescu dela prad, Excursiune agricol pg. 178 (trad.cit.)

www.dacoromanica.ro
 83

Cercetnd origina satelor dunrene, am vdzut cd ele sunt

fondate mai toate din Romani fugiti .din Muntenia.
Evident cd balta dintre calea ferat i Gura Ialomitei, fiind
mai laid, nu a putut s ne ofere fenomenul atat de clar elocvent
al satelor-dublete, foarte intlnit in sudul bltii 1) ; dar i aici
Dunarea nu a fost o piedic in rdspandired vietii romneti.
In cele ce urmeazd vom spune cteva cuvinte despre age-
zdrile omeneti de pe malul Dunrei, insistnd mai ales asupra
satelor, cci ele singure ne pot furniza fapte interesnd tema
noastr: dovada unei continue legturi intre Muntenia i Dobrogea
peste balta Ialomitei, ceiace la oraev din pricina neintreruptei
micdri a populatiunei, este mai greu de urmrit.
I-Mrova, in fata Gurei Ialomitei, un ordel vioiu, trans-
format de invazi bulgar in ruine i refcut, ca i Phoenix
din cenua sa, se ridica pe vatra anticului Carsium, unde Traian
in anul 103 a durat o cetate puternic.
Ghizdareti. Studiul numelui acestui sat (locuit azi in
majoritate de Lipoveni pescari) ne oblig s presupunem o tripl
schimbare a populatiei sale. Raddcina Ghizdar presupune un sat
turcesc; sufixul unul romnesc, care a trebuit sd fie inlocuit
de cel lipovenesc actual.
O legend in legatura cu fondarea satului mi-o comunicd
d-1 Nicolae Borpru, care a auzit-o dela Tudor Chiru de 70 ani
din Borduani-Ialomita. Acesta spune ca in apropierea Bordu-
anilor, mai la vale, era un sat lipovenesc numit chiar Lipoveni".
Locuitorii lui fcnd nu tiu ce neajunsuri Turcilor, acetia trimit,
pe timpul lui Grigore Ghica, un paa cu ordin ca sa-i evacueze.
Romnii s'au impotAt i facnd 14111 au prins pe Lipovenii
cari fugiau 1 i-au adus inapoi. In cele din urm Turcii,. reuesc
s ridice pe Lipoveni i sa-i treacd in Dobrogea, unde formar
cu ei satul Ghizdreti. Legenda poate fi i adevrat. Grigore
Ghica (desigur Grigore Dimitrie Ghica) moare la 1835, dupd ce
domnise neintrerupt dela 1822. Presupunerea s'ar potrivi cu
afirmatiunea lui Ion lonescu dela Brad care, dei in tabloul inti-
tulat Etnografia Dobrogei" din Excursion agricole dans la plaine
de la Dobroudjea (18,50), la kaz-ua likovei nu indica nici
o familie de lipoveni, totui in hartd mentioneazd Ghizdretii
ca fiind locuit de rui", in timp ce D-I Vlsan 2) socotete pe
Ginderestj (Ghizdareti) din Plans der Moldau, Ba.arabien, und
Walachey nebst angrntzenden Mellen von Pohlen und Bulgarien
(lucrat intre 1769-1774) ca sat romnesc indiscutabil".

1) Unde de o parte si de alta a fluviului sunt vre-o sase sate cu

ace1as nume I

2) G. V Alsan - Bulgur& lui Boscovich, Analele Dobrogei 1922,

pag. 321.

www.dacoromanica.ro
 84

Prin urmare, pe la circa 1800 satul era romnesc i numai

dupd acest an incepe substituirea elementului romnesc de cdtre
cel rusesc".
Sub forma Gisdarescht il intlnim in Kriegstheater oder
Graenzkarte i in Neueste Karte von der Moldau, etc. cloud hdrti
mai recente dect Plans.
Ceva despre psihologia Lipovenilor am vorbit in capi-
tolul Pescarii".
Topalu (turc. schiop), sat mare romnesc, i are obrsia
in satele muntene de pe marginea Borcei. Acestia s'au asezat
mai intai in ostrovul Balaban de unde treceau vara in Dobrogea
si faceau ceva semndturi. Ei s'au stabilit apoi in diverse locuri
ie malul Dundrei cum au fost IrdscineVii1) (in Plans etc. Gast-
nestj iar in Krieastheater Chosenescht), Scrojeni (in Plans Skro-
fenj), Alvneg,Atrnati, etc. Din contopirea acestor asezdri
disparate s'a nscut satul Topalu2).
Calachioiu (Cal-chioiu, General Cernat), acolo unde actual-
mente se desgroapd cetatea Capidavei, este un sat nou, locuit
de veterani ca i vechea cetate unde veterani et cives Romani
consistentes ad canabas alae ridicaserd un altar in onoarea lui
Pius i a Caesarului M. Aurelius. Mai inainte a fost sat turcesc
(Cale-chioiu = satul cetdtii); Ion Ionescu l mentioneaz la 1850
ca fiind dispdrut.
Boascic. Nu putem spune nimic despre intemeierea acestui
sat. Agronomul dela Brad ill gseste la 1850 locuit de 'Mari
(e de folos s amintim c Boascicul era singurul sat ttdresc pe
malul Dundrei la data cnd Ion Ionescu a fdcut excursia agri-
cold). Colonizarea romneascd incepe pe la 1870. La 1879 erau
11- familii. Incepe apoi exodul populatiunii muntene i la 1881
mai vin vre-o 30 de familii din Cegani i Prtani (jud. Ialomita).
Astzi Boascicul e sat romnesc.
Seimenii-Mari. Cum a luat acest sat nastere, am ardtat
atunci cnd am vorbit despre migratiuni.
din Maltezi care, impreund cu cei trei gineri ai sal
si doi Maltezeni - ar fi bdtut parul" in Seimeni.
-
Dup o legend3) satul ar fi fost fondat de Baba Calita
un mocan
Povestea este insd poveste, cdci dupd altii Baba Calita
este un personaj mult mai recent si ar fi bdtrni cari au cunoscut
pe ginerii i fetele babei. - La 1850 satul Buiuc-Seimeni" era
locuit numai de Romani. Afirmatiunea aceasta este intritd si
de Camille Allard, care scrie c pe acea vreme (1859) malul
1) Acest sat figureazd la Ion Ionescu (Excursion agricole...) In
lista satelor dispdrute.
2) Amdnunte In Victor M orf ei - Monografia satului Topalu,
Analele Dobr., An. IV No. 4, pag, 86-88.
3) Comunicat noud de D. Gales - Seimeni.

www.dacoromanica.ro
 85

Dundrei era populat de 'Romani numai dela Seimeni In jos, iar

in sus, pand la Tulcea era pustiu I).
Seimenii-Mici. Legenda spune ca. de mult" - nu se poate
preciza - locuia in Seimenii-Mici o natie de oameni, o ameste-
cdturd, calviniti(?) sau luterani (?)2), veniti de departe" cu
'

dubele i cari se numiau Japorojani. Ei erau dupd cum scrie

in analele Turcilor" soldati din armata Seimenilor. A venit pe
urm o cium i parte au fost decimati, parte au fugit, dupd ce
i-au ars biserica si au aruncat in Dundre pietrele din temelia eis)...
Ca numele satului vine dela armata Seimenilor din secolul
XVII nu rmane indoiald; dar e greu de dovedit cd in ea erau,
ca mercenari, i Japorojani, adicd Zaporogeni dela pragurile
Niprului.
Mai tarziu au venit Romani de peste Dunre, chiar i din
prtile Corabiei i Islazului i prin acelas proces ca i la To-
palu i Seimenii-Mari, s'au pus bazele noului sat.
La 6 Km. spre rsdrit de Seimenii-Mici se afl urmele sa-
tului disprut Mongol. Bdtranul Gheorghe Cdrutau de 100 ani
i amintete cd bunica sa ii povestia de acest sat format din
oameni mici la statur, carni, cu fata ca un bot de Caine". In
lista satelor ce nu mai exist, Ion Ionescu pomenete i de
Mongol.
Cerna-Voda, orseluI cu atata miscare industriald, vechiul
.

Axiopolis, Anixoboli sau Aksunboli, mentionat i de geograful arab

Edrisi dela curtea regelui Roger I 4), are prin aezarea sa un viitor
strlu cit.
La 1850 Cerna-Voda, sau mai bine zis Bogazchioiu, era
curat turcesc. La 1770 gasim aici i un episcop, Neofit, care
traduce din grecete in romanete, ceiace indica importanta
oraplui pe acea vreme.
Incheiere.
. Locuit din vremuri strvechi, Balta Ialomitei nu a incetat
un moment de a juca un rbl mare in raspandirea poporului ro-
manesc. Ea a mentinut de o parte i de alta a drumului cel
9 C. Allard - Mission indicale pag. 164 (citat de d-l. Al. P.
Arbore, 0 lncercare etc,
2) Foarte putin probabil.
9 0 localitatea Zaporojeni se afl la sud-vestul dealului Carabair (Al.
P. Arbore) Patria Cazacilor Zaporojeni este la pragurile" Niprului. Despre
nealunsurile pe care le Wean ei Romnilor vorbete i P r eotul S. V.
Morozov, Monografia Comurzei Zebil (id.) i AL P. Arbore, De vorb
cu fdranii Dobrogeni (Analele Dobr. An. IV, No. 3, pag. 324).
4) Cerna-Voda este oraul lui Iosif Moesiodax, care a trait pe la 1780.
Vezi N. Iorga-Ioszf Moesiodax, geograful dela Cerna-Voda, Arhiva Dobr.
vol. II, No. 1, pag. 6-8.

www.dacoromanica.ro
 86

Mt% de pulbere" aceeasi viat romneasc intensd si a servit de

azil in vremuri grele, cdnd cumpdna pdrea cd se inclind de partea
dusmani1or.
Inzestratd de Dumnezeu cu daruri naturale de o valoare
indiscutabild, ea nu va inceta - de sigur - nici de acum Inainte
de a fi un nesecat izvor de boglie nationald.
1924, Octombrie in 11 Victo r M orfei.
Membru al Soc. Regale Romne de
.Topalu Geografie

. a

Not. Aducem vine noastre multumiri i pe aceast cale persoanelor

tare ni-au servit lmuriri i informatiuni necesare la Inchegarea acestei luc-
rdri i anume: prof. universit. Dr. C. Bratescu, care ni-a sugerat ideia si
planul lucrrii, apo d-lor: N. Boraru-Bordupni, C. Davidescu-Cegani.
D. Gales- Seimenti-Mari, D. Chirilfi-Seimenii-Mici. Stan Nicola-Boascic,
d-soarei Victoria Dinu-Boascic i d-lui David G. Sima-Topala.

www.dacoromanica.ro
 427471/110MI7A
rAWIr's 7"' Z..
NMI/AMNIA
/MO "IMO
MEIN
Offal
Mrnawl/MMAIIINA
awksfummommumm,

www.dacoromanica.ro
 -
At;
11441Altlet4
At
t'S
V4tr******
440, API/
0141,
4,10 am.

AVMS
Ittiarai .01111111111111111

Assuastaass
MM

M MMMMM
***AtirAnratintiallialli
ininassmuums aaaaa

mmmmm

minumnunmagamomma
anIII
111.1441:726;;;;Znireff
AprunissuannusuW marNMI
\%*0404Vrinumusuastarimaaerar MOWlase
4,grammouri--su-nar 11N111111111111,
walraniarnir
1111111111C11111111111,
4,11111011111111111111111111111111111111111111111111,.

+ave. tows-
*4.3:
Vaglet
woo.- 4.4.111
tow,

VOW
alaour
imam-ateiy trvItztaaltgr
litv,%%%`"^"
0,01.10.2r
tit'ZZ_Awiteler 'Vwor .........404,11`..
.41,4xemigerwir
ta--.1.31110!.dt"
Itoolmillviewaso
*,64011,,,,volooNgsloor
mmmmm ;

www.dacoromanica.ro
Riy,11j.to.uk jout;13,tpx;
afillfileililf :Ifiafillfillfillfi

TACERE.
Am vrut de muit, frumoaso,-
Sa-ti spun ce port in suflet ...
intotdeauna, ins, m'apropiam cu tearn
De gndul s rup taina ce ti-am pstrat mereu ...
Ci astzi, cnd i ceru-i ca'n alte dati mai greu,
Acele, - eu innbu un glas care te cheam...
La ce-av voi zadarnic !... Se poate spune, oare,
Cu vorb omeneasc, ce-i unic in vibrare ?
Orict ar prinde graiul in cupele-i miastre -
Dumnezeeasc cum e in inimile noastre
lubirea niciodet nu va 'nflori pe buze ...
Zadarnic caut drumul cu inima la cer...
M5 tine strns pmntul in bratele-i de fier;
Si in, zadar simtirea imi cere hain noua,
Dei in Ea e lumea, cum e 'ntr'un bob de rou...
Din toti acei pe cari Ti rnduirg Zeii
S cucereasc Forma, in marmori, cu delta -
Nu fu pe lume unul s nu fi spus ch-i alta
Dup creare - Forma, ce-1 torture pe el ...
Oi vorbele 'n lubire - cu marmora-s la fel...
Slvit fii - clar - Tu, care ne-ai druit Tcerea ...
Cnd ochii, beti de dnsa, se cauf'n neOre,
Simtim, atunci, in inimi pgne de iubire,
Ct de ceresc e chinul cnd nu ti-ai spus durerea ...
Bueureti, 19 Fevr. 1924.
Ion Conea.

www.dacoromanica.ro
VIRE 253 j1:1

Pi stilff,1

CLAVIRUL.

0, suReh luciumah, clavir ID6huh

De clegehe shngace 5i nervoase...
Te-au zcirngnih ahh 5i he-a cluruh
$i iiceu shrlucihor ii-h roase.

Acooluri voroase 5i IDruhale

Din somnul hu prJunci he-au dejep[ab

$i coarclele, 'Le 66 milk
Au scos un gem6h lung, IndureraL

Dar, tnEr o ti, o mn ermecah

* Cu clegehele-i palicle gi ine

Te-a clesmierciah cu-akha L.*

Ca i izIDucnih In cnhece clivine.

Gr. SMceanu.

www.dacoromanica.ro
it. rt.

IN CAFENEA.
Era trziu de tot... ploua afar.
Si-acorduri dezolate de vioar
Redeeteptau o lume Trigropat
In cafeneaua veche ei uitat.

Oglinzile schimbaser 'ncperea

Intr'un castel ciudat... ploua afar...
$1 sub privirea ta de foc durerea
Se risipea ca fumul de igar.

Si irimile noastre prin muzic unite

Pluteau n lumi sublime, fericite.
in lumi senine de odiniod....
Ili aminteeti? Si cum ploua afarl...

Ascult ei azi acorduri de vioara

In vechiul nostru colt din cafenea,
Dar nu mai eeti el tu frumoasa mea
Si simt pe buze-o lacrim amar:
Si azi, ca ei atuncea, plou-afar I

Gr. SgIceanu.

***** **(I

www.dacoromanica.ro
NAKRIEjt: mutIljuk.R1
!ICY: :: 4:vet/

VREAU ZOOMOT, VREAU LUMINA, VREAU

MISCARE.
Lumina, viat, zgomot si miscare...
Din zari sosesc si fluer vapoare;
Ciocanele rsun cu putere.
Lunina, via, zgomot si micare...
Si eu as vrea tacerel
Tcere sfanta, binecuvntatal
Tu ai attea fermece senine!
Tacef.e, vin din lumeali deprtata.
Ticere sfntd, binecuvntat,
Coboar-te in mine!
Tacere vreaul Tcere nesfrsita...
Dar unde voiu gsi tcere oare?
Cci noaptea se coboara chinuita.
Si nici in ea nu-mi pot gasi scpare.
0, nici in ea nu-mi pot gsi scaparel
Cad in adncu sufietului meu
S'a desteptat eterna intrebare:
De.unde vin i incotro merg eu?
- De unde vii si incotro te duci?
Rasun glasuri fnlioratoare.
In lumea asta ;Ana de nluci
De uncle vii si Incotro te duci
Fantom cltoare?
Si am strigat cuprins de 'nfiorare?
Vreau zgomot, vreau Iumin, vreau miscare!
Gr. S5Iceanu.
OOOOO

www.dacoromanica.ro
 \'g

COASTA DE ARGINT.
DE Dr. I. LEPI
Directorul Gimnaziului din Cavarna.

Inainte de toate trebue s aduc clduroasele mele mult-

miri D-lui C. Kiritescu, Director si D-lui M. Climescu, Sub-
director General al invtmntului secundar, pentru puternicul
sprijin dovedit prin aprobarea detaarii mele la Cavama.
Cu aceea caldur multumesc D-lui Dr. C. Bratescu, Profesor
la facultatea de stiinte din Cernauti, intemeietorul si Directorul
Analelor Dobrogei", pentru amabilitatea Cu care mi-a primit spre
publicare prezenta contributie la cunoasterea trii noastre.
Accentuez CA, frd mama de ajutor, intins de susnumitii,
prezenta lucrare - care este abia a treia dintr'un grup plnuit -
n'ar fi v'azut lumina zilei.
D-lui Dr. E. Botezat, Profesor la Facultatea de stilt din
Cerntiti ii multumesc pentru sprijinul totdeauna acordat, mai
ales prin punerea la dispozitie a bibliotecii Institutului de zoologie.
Multumesc Ministerului de Domenii care, prin ordin No.
29652/924, mi-a permis pescuitul stiintific gratuit in regiunea
Balcic-Caliacra, permis de care cu regrete nu m'am putut folosi
din cauza pasivittii - indulgent zis - cu care m'au primit pescarii.
Recunoscktor sunt D-lui Agronom Regional N. Gheorghiu
pentru punerea la dispozitie a registrului skit pluviometric pro 1924;
tatlui meu E. Lepsi,. Orofesor la coala normala din Cernduti,
pentru culegerea multor extrase din literatur; apoi D-lui ajutor
de primar al orasului Cavarna, 1. Ciomu, cruia ii datoresc
legendele locuitorilor.

Prezenta lucrare nici decum n'are pretentia de a aduce ceva

complect sat, unitar; nu este deck un conglomerat de fragmente
care, asternute pe hrtie, vor fi poate de folos altor cercettori.
De un an cercetez natura Coastei de Argint, mai ales din punct
de vedere faunistic ; timp scurt pentru o regiune att de putin
studiata, dar: ars longa, vita brevis.
Peste 1/2 an voiu prsi regiunea, cu regrete numai marea;
poate voiu avea Gcazie s mai umplu uncle dintre lacunele acestei
contributii.
Thalassa! Thalassa!

www.dacoromanica.ro
 92

I. Morfologia regiunii.
Putine regiuni din tard prezintd forme de uscat atat de
variate ca litoralul Coastei de Argint. Cu toate cd nu I-am putut
studia amdnuntit, totu, aduc aici cateva generalittiti spre atentiunea
geologilor i geografilor, fapte ce cred c meritd sd fie controlate
i detailate.
Terminologia tiintificd romdnesc fiind incd incomplectd,
trebue sd dau i cdteva explicdri asupra unor notiuni intrebuintate
de mine in prezenta coniributie.
Sub tiirm" inteleg fia, de regul uscatd, ce este expusd
activittii direete a valurilor; sub rdpd", partea abruptd, sub-
minatd de mare, imediat vecind trmului, niciodatd formatd din
roci autochthone, ci, de obiceiu, din breccii mai mult sau mai
-
putin consistente, uneori chiar numai de lut moale, altd data
rar - de straturi par.alele dislocate; sub pantd. ", terenul
oblic, insd ascensibil, dintre farm sau rap i marginea podiplui
sub coastd", acele prdpastii, mai mult sau mai putin verticale,
ce formeazd marginea autochthond a podiului si au la baza lor
vizibil sau panta, sau tarmul, in putine locuri direct marea ; in
sfArgtO litoralul" cuprinde cele 4 formatiuni determinate mai sus,
in plus cu o fdie ingust din podiul propriu zis, in genere
pand la inceputul rurilor periodice ce, in timpul pjoilor mari,
se vars direct in mare.
Am incercat o sistemizare naturald a diferitelortipuri prin-
cipale de litoral, desvoltate la Coasta de Argint precum urmeazd.l)

A. Fr fracturi.
1. Frd alumcdri "tn massd, distincte in relief, formare
succesivd.
1. Alumai roci autochthone, f r grohoti sau breccii dea.
supra nivelului mrii.
Tip.- a. Coasta cade dela podi direct in mare, (Fig. 8,9)
este mai mult sau mai putin verticald, absolut inascensibild, in
unele locuri lipsete chiar i trmul, incdt zidul e direct udat de
valuri. Acest tip e desvoltat mai ales in apropierea capului
Caliacra. Umblatul la baza coastei, adicd la nivelul mrii, in
unele puncte, este cu neputint, mai ales in timpuri furtunoase.
Din cauza acestui tip de litoral, accesul capului Caliacra pe
langd trm este imposibil fard de a infra in apd sau inotnd.
1) Vezi profilurile schitate. - Literele latine mid in harta anexat in-
dica punctele din litoral unde sunt desvoltate difei itele tipuri de profil, trans-
versal pe Wm.

www.dacoromanica.ro
 93

Unde trmul este prezent, el are o ltime pnd la aprotimativ

10 m, este nisipos, desvoltat mai bine la rsaritul Dalbocului,I)
in continuare spre Caliacra din ce in ce mai pietros ; apoi gsim
chiar blocuri de piatrd in greutate de mii de kilograme. Unde
lipsete trmul, la distante de ctiva metri dela coast dam de
ap relativ subit adncd. In acste locuri unde lipsete nisipul,
unealta de abrasiune a valurilor, - marea inainteaza relativ incet,
cu a-tat mai mari i numeroase sunt blocurile in parte sau total
submerse, care opun rezistent valurilor, rpindu-le din puterea
de distrugere. Din acest motiv promontoriul Caliacrei pand in
prezent a rezistat estul de bine, fiind i format din roce tari.
Unde la baza coastei sunt roce moi, ea arat o concavitate pan
la aproximativ 1-2 m. deasupra marii, cauzat prin actiunea
valurilor. Pe litoralul dintre Cavarna-Balcic, tipul . nu se ga-
sete dect in fata dealului Ciragman, lngd portal Cavarna (Fig. 7).
2. Desvoltare de grohot4 de pantii qi breccii. Intre marginea
podisului, resp. coastal i mare, este intercalat o panta, mai uor
sau mai greu ascensibil, in plus uneori i cte o rapd (Fig. 7
la stnga). - La acest grup nu este exclus ca sub grohoti s
fie Ascunse partii alunecate. Fr spturi adnci in pantd sau
anturi afunde de torenti, clasificarea nu se poate baza decat pe
infliarea exterioar. Profilurile, care sub grohoti arat masse
alunecate, se intelege c pot fi clasificate sub II; au Irish' i
strnse legaturi cu tipurile b, c, d sau e, dupa morfologia externa.
i vor fi aezate cu preferinta inteunul dintre aceste 4 tipuri din
urm, dac lipsesc depresiunile care caracterizeazd cu siguranta
regiunile de alunecare, sau fracturate. Trebue sd tinem seama
ins cd din toate profilurile ardMe sub H i B, prin umplerea
cu grohoti a depresiunilor in cursul vremii, cu incetul se pot
desvolta profiluri de categoriile b, c, sau e, ins numai la in-
fatiarea exterioard, nu i la structura intern a pantei. - Dupd
aezarea pantei, prezenta sau absenfa unei rape, putem distinge
urmatoarele profiluri
a. Frd rp.
Tip. b. Panta este la inceputul formarii, sau incarnplect;
Inainteazd dela farm pand la un nivel oarecare al coastei unde
incepe aceasta din urmd. Desvoltarea complect a acestui profit
duce la
ipP. c. Panta se intinde dela trm in sus inteo linie mai
mult sau putin dreapt pand la marginea podisului, incat strati-
ficatiunea coastei este invizibil. Tipul c. it gasim desvoltat
numai in putine locuri "de ex. in estul portului Cavarna. In
regiunea Ciragman-Balcic lipseste aproape cu desdvarire.

Vale intre Cavarna i Caliacra, in aproprierea satului Ghiaur-Suluciuc.

www.dacoromanica.ro
 94

Tipul b asemenea este foarte putin desvoltat ; se gdseste

mai ales in unele Iocuri restrnse dintre Cavarna i Dalboc.
b. Cu rpd, dacd partea de cdtre mare a pantei este subt
minatd de valuri. Rpa e inaltd pn la vreo 20 m, de regul
inascensibilL Dupd cum panta atacat de valuri apartine tipului
b sau c, rezult descendentii directi ai acestor profiluri i anume
Tip. cl. cu caracterele tipului b plus rpd, pi
Tip. e.'cu caractele tipului c plus rp.
Aceste cloud tipuri (cl i e) usor s'ar putea subordona si
profilurilor b, resp. c; stint Ins destul de comune, incat prefer
coordonarea lor. - Tipul d este rspndit pe portiunea Dalboc-
Michalbei; iar e mai ales lng satul din urm, unde panta i
ajunge inclinatia maximal, iar rpa cea mai mare inditime, ser-
vind chiar de locas vulturilor spre addpostirea cuiburilor.
II. Cu alunecri in mass, formarea spontanee. Aceste pro-
filuri sunt caracterizate n marea lor majoritate prin mici depre-
siuni in dosul rpelor, adicd inspre podis. Micile coline ce se
ridicd intre mare si podis, nu sunt alteeva dect partii de roci,
rupte din coastd, alunecate spre trm, de multe ori de sigy chiar
pn departe in mare, la distante de sute de metri, maximal
pand la aproximativ 1,5 km., cum s'a intamplat in dreptul satului
Suiuciuc-Turcesc. Intre Cavarna i Jacul Tuzla stdpnesc profilu-
rile II. Rdpele formate prin alunecare arat sau
Tip. f. Un singur front (dig), care tmeori aminteste de
morene, sau
Tip. g. Mai multe frontai, uneori aproximativ paralele
intr'olalt (Fig 16), altdat despicate transversal inteo multime
de coline, chaotic risipite (Fig. 2). Tineretea acestor tipuri pe
o dovedesc depresiunile, dintre cari multe tric sunt departe--de
a fi nivelate de apele curggoare ce se scurg in acele gropi in
timpul ploilor mari. Unele depresiuni au asemdnare mare cu
dolinele mici din Karst ; originea lor ins este cu totul diferitd.
Depresiunile, fiind si mai desvoltate in profilurile grupului urmdtor,
vom reveni asupra lor wai trziu.
B. Fracturi cu sau fdr alunecri.
Formarea numai prin miscri spontanee, cu sau frd inter-
vale de timp. Fracturile acestui grup sunt simple sau multiple
si incep in mod natural in verticala coastei. In multe Cazuri ele
sunt combinate cu alunecdri de partii mai mici sau mai mari,
totdeauna insd grohotisul de pant este bine desvoltat, i acopere
faliile, uneori chiar pnd la vrf, ascunznd astfel caracterul lor
de breccii sau straturi paralele. Imprtirea grupului B In tipuri

www.dacoromanica.ro
 95

este foarte anevoioasd din cauza multelor combinatiuni morfo-

logice i a greutAtii - de cele mai multeori Oiar imposibilitii
de a constata cu preciziune daca e vorbd de fracturi sau numai
de alunecdri. Dar chiar i atunci cnd colinele isolate dintre
coast i mare aratd stratificatie paraleld cu deniveldri fata de
stratele autochtone, de regul nu se pdate preciza dacd sunt
urmdrile unor fracturi sau numai alunecdri in bloc, paralele cu
straturile coastei. ,De aceea accentuez CA, in profilurile anexate,
majoritatea liniilor de fracturi sunt presupuse, de obiceiu insd
cu prezenta lor bine motivatd.
Regimul fracturilor pare a incepe in litoralul satului Mihalbei
i-i ajunge culmea de desvoltare intre Tuzla i Balcic. unde
privelitea de felul ei devind unicd In WA (Fig 1, 15);
Tip. h. 0 singurd fracturd deasupra mdrif. Straturile faliei
snt concordante sau discordante fat de ale coastei ; baza
acesteia din urmd este acoperit de grohoti, a crui cantitate,.
in legAturd cu constitutia rocelor, ne dd indicii asupra timpului
relativ ce a trecut dela ruperea faliei.
Tip. i. Mai multe fracturi (Fig. 15), dealtfel ca tipul h.
Tip. m. Fracturi combinate cu alunecdri.
Tip. n. Fracturi combinate cu cute (Fig 4), de reguld de
intindere meic; cu sau fr masse alunecate. Acest tiri prezinta
profiluri complexe, cu multe modificatiuni.
Tipurile m i n nu sunt distincte, cu aceea alternare printre
fracturi, alunedri i cutdri, ci sunt mai mult sisteme de tipuri,
a cdror definitie pentru scopurile noastre este omisibild.
Prescurtand : trm = T, rpd. = R, pant = P, coasta = C,
colind = K, depresiune = D, formularea diferitelor tipuri este
urmtoarea.
Tip. a. C sau C + T.
Acest tip nu poate sd fie dect cel mai vechiu sau cel mai
nou dintre toate, adic inceputul sau sfritul unui ciclu de
abrasiune marin. Cel mai vechiu tip, dac inaintea coastei nla
fost format niciodat vreo pant; cel mai nou dac a fost
inzestrat cu o pant etc. care apoi prin abrasiunea marina a fost
distrus total, transfortnnd astfel pe oricare dintre celelalte pro-
filuri in profilul a.
Din acest motiv, trmul tipului a poate sd fie o formatiune
de tot nou, aa zicnd positivd, construitd de valuri din M.A.-
miturile coastei (dacd trmul existd) sau o formatiune veche,
negativd, unde trmul e construit de valuri din resturile pantelor
etc. de odinioard.
Este greu de stabilit dacd tipul a este inceputul sau sfr-
itul unui ciclu. Schema unui ciclu ar fi urmtoarea, unde literile
prezintd diferitele tipuri.

www.dacoromanica.ro
 96

m n< hi < al > b >c

4

\el

v(h)/ > a2<

>N<
In acelas interval de timp, la diferite puncte ale litoralului,
ciclul geologic s'a putut indeplini de diferite ori. C in adevr
lucrul std asa, ne-o dovedeste chiar existenta variatelor profiluri,
care, la inceput fiind formate din roci autochtone contimporane,
azi au ajuns la deosebiri de profiluri atat de variate, ale cdror
cauze trebue s constitue tinta principal a oricdrui studiu geologic
regional. Trebue s avem in vedere c in tot cuprinsul coastei de
argint actiunea de abrasiune marin a inceput cam in acela timp.
Tip b. T + P +
Tip c. T + P.
Tip d. T+R+P+C sau R+P+C.
Tip e. T + R+ P.
Tip f. T+R+P+C sau T+R+D+PA-C, dacd
exist o depresiune la care panta are cloud aripi, fiind concavd
spre atmosferd.
Tip g. T + x (K 4- D) + P + C sau T.+ x (K + D) + C
Tip h. T+R+D+P+CsauT+R+P+C.
Tip i. T+R+x(D+K)+D+P+C.
Tip m i n In genere au formula i, uneori fr rapd.
Aceste formule ne-aratd inflisarea general a diferitelor
regiuni din litoral.

Din punct de vedere geomorfologic sau chiar tectonic,

Coasta de Argint poate fi imprtitd in cloud prti naturale, de
Intindere aproape egal. Prima parte se intinde dela Caliacra
pnd la Ciragman 1); a doua (vezi schita) de aci pdnd la Balcic.
Partea rdsriteand (Caliacra-Ciragman) are putine alunecki, pro-
babil nici o fracturd; partea apusean (Ciragman-Balcic) e de
tot accidentat printr'o multime de fracturi si mai ales alunearl.
Pentru partea dinspre Caliacra, fiind unitar cldit, explicdri
amnuntite nu sunt necesare, cu att mai mutt ins pentru
partea dinspre Balcic.

9 Dealul din apusul portufui Cavarnei, vezi fruntea lui In Fig 7.

www.dacoromanica.ro
 97

Litoralul dintre Mihalbei i Balcic este caracterizat prirr

multimea colinelor aezate intre trm i podi. Aceste coline s'au
format prin ruperea marginei podiplui, fie prin alunecari, fie
prin fracturi, formnd mici falii. Asemenea falii stint relativ putine
i in totdeauna In imediata apropiere a podiului (Fig. 15), mai
apropiate de coast dect de mare. Accentuez c nici inteun loc
n'am putut s gsesc vreo linie de fractura desvelita, dar se tie
cd peste tot i in alte regiuni ale pmntului se gsesc numai
ca rare exceptii. Motivul care ma face s presupun existenta
unor fracturi reese din urmtoarele. Straturile rocilor autochtone
in litoralul Cavarna-Balcic sunt orizontal aezate (Fig. 1, 6, 15),
deci nu poate s fie vorbd de folosirea vreunei suprafete ca
bazd pentru alunecare. In imediata apropiere a coastei gsim
mai ales Ingd Tuzla - dealuri inalte, formate din straturi ori--
-
zontale, denivelate ins fatd de straturile podiplui (Fig. 15); se
impune deci presupunerea unor micdri spre sud i totodat in
jos, adicd micdri oblice. Dacd aceste denivelri ar fi produsul
unor alunecari, este greu de admis ca massele ce au alunecat
s-i pstreze stratificatia regulat pe care ne-o arat dealurile
respective; din causa acceleratiunii la alunecare, acele piscuri
ascutite s'ar fi prdbuit spre mare, formnd dealuri mici, bine
boltite i putin ridicate fatd de depresiunile Inconjurtoare.
In realitate, presupusele falii sunt foarte inalte, Inguste, dar foarte
lungi, intinse dela E spre W. In dosul (= nordul) fiecdreia gsim
depresiuni In forma adevdratelor anturi, In care, pe timpul
ploilor mari, apa adunat formeaz blfi stttoare, lipsind sco-
bitura pentru defluentul basinelor. Din motivele de mai 'nainte
i Inca din altele cred c In unele locuri e vorba de fracturi
parale cu trmul.
Marea majoritate a colinelor, mai ales cele putin boltite,,
stint formate de breccii de alunecari In massa, prin urmare au
o structurA i genezd cu totul diferit de piscurile sus descrise..
Fragmentele din care se compun aceste breccii sunt de foarte
diferite mrimi ; in iinele locuri stint mai mari cleat chiar o casd.
Fata de materialul moale, consistenta e foarte compact& o urmare
fireascd a puternicilor indesdri suferite in clipa opririi din cadere.
Iuteala cu care s'au isbit rocile am ..calculat-o la 30-45 metri
pe secunda, o putere extraordinard mai ales cnd ne gndim la
energia kineticd a partiilor ce impingeau rocile din fat (450-
1000 ori massa), rezultnd presiuni de mi de atmosfere. In
unele locuri massele alunecate au format mai multe diguri, care
apoi s'au despicat in coline izolate (Fig. 1, 16). Uneori colinele
contimporane sunt chiar aranjate Inteo linie dreaptd sau putin
curbatd. Acest fenomen se vede deosebit de distinct in sudul
Suiuciucului Turcesc, unde colinele sunt aranjate in cloud rn-
dud (Fig. 5). Precum la acusticd exist suprapoziliuni de valuri,
Analele Dobrogei. 7

www.dacoromanica.ro
 98

asemenea si la valurile de roci in alunecare. Arareori massele

ahmec paralel dela locul lor original ; de obiceiu se rsfird in
forma de evantai, despicnclu-se totodat inteun numdr mai
mare sau mai mic- de blocuri. Prin suprapozitiunea valurilor de
roci, aranjarea colinelor devine neregulat, chaoticd, cum arat
litoralul dintre Tuzla si Suiuciuc, unde massele rupte din podi
au alunecat spre sud in forma de evantai, inaintand pand departe
In mare, unde au format un fel de peninsul WA (Fig. 2). Aici
colinele sunt pitice, cu sutele la nurnr ca si depresiunile inter-
calate. Aspectul acestui teren accidentat este unic in felul lui.
Drumul parcurs de rocile alunecate ajunge pnd peste 1 km.,
poate si mai mult, intrucat nu se stie ce departe au inaintat frag-
mentele In mare. Astzi marea lucreazd cu putere la distrugerea
acelei peninsule spre a-i indrepta linia trmului. Aici avem un
punct unde mrii II trebuesc secole spre a distruge ce a ciddit
uscatul in cel mult 10 secunde.
In locul cel mai inaintat al peninsulei (Fig. 2) este singurul
punct din trmul Cavarna.-Balcic unde - fiind chiar i linitit
marea - nu se poate trece decat prin ap.
Depresiunile ce se formeaz in dosul colinelor - fie aceste
falii sau masse alunecate - sunt felurite la dimensiuni, cam
monotone la aspect. In multe locuri, unde sunt inconjurate de
teren mai ridicat, ele sunt lipsite de defluent, incat in timpul
ploilor abundente adpostesc blti mici ce, dup un timp oare-
care, seacd. Arareori battik acestea resist, mai ales cand sunt
alimentate de isvoare, cum este d. p. lacul Tuzla (Fig. 3). Marea
majoritate a depresiunilor se vede cd sunt foarte tinere, intrucat
n'au avut timpul necesar spre a se umplea cu aluviuni pand la
acel nivel la care s nu se mai adune ap stttoare prin ele.
Totus, in majoritate arat inceputuri distincte de umplerea ba-
sinurilor ; fundul lor este plan, format de aluviuni fine si negre
(Fig. 5, 16), adeseori lipsit de vegetatie, care nu poate s tind
pas cu cresterea depozitelor aluvionare. Dacd depresiunile sunt
In apropierea pantei, torentii periodici de apti in unele locuri
si-au inaintat mici conuri de dijectie. In apusul Tuzlei se gsesc
cteva depresiuni foarte intinse, cu suprafat de cteva hectare,
pe care s'ar putea cultiva Eau, vii etc.
In cteva locuri din rasritul Balcicului cred cd unele su-
prafete aproximativ plane s'au format, poate, prin abraziune de
alunecare : rocile ce au alunecat spre mare, in drumul lor au
netezit terenul, lsnd astfel mici cmpii in dosul lor.
Un fel de pseudoteras" marin se gaseste la micul golf
din rsritul peninsulei sus descrise. Terasa se afld la vre-o 2 m.
deasupra mrii i este situat direct lngd tdrm. La primul aspect
s'ar crede cd e vorba de o teras marina propriu zisd ; in rea-
litate nu este decat una dintre depresiunile sus descrise, creia

www.dacoromanica.ro
 99

marea i-a distrus cu slesdvdrire dealul, gratie cruia s'a format

i care era aezat intre mare i depresiune. Astf el dintr'o depre-
siune s'a format o teras prin distrugerea stdvilarului de odinioard.
Faciesurile petrografice sunt aproximativ similare in tot cu-
prinsul Coastei de Argint.
La est de portul Cavarnei gsim, incepnd dela nivelul
mrii, in aezare orizontal, argile albastre, verzui i galbene,
in majoritate foarte des stratificate ; aproximativ la fiecare mili-
metru i-se schimbd culoarea acestei roci, care are o grosime de
vre-o 30 m. i este intrerupt, In cteva orizonturi, de bancuri
relativ subtiri (cel mult 1/2 m.) de marnd vrtoasd cenuie. In
unele locuri argila amintit are culoare cafenie, a crei rspdn-
dire orizontald Ins este foarte redusd. Aceast argil pare a fi
depus trite() mare putin adncd, dar nu este de origine
In fosile e foarte sdracd. Unde prin argild sunt crpaturi verti-
cale, ele sunt adeseori negre ; roca din apropiere mai deschisd
decdt aceea roc la distante mai mari dela crptur. Structura
argilei este peliticd ; prticelele sunt abia de 3 11, ici-colea una
pdn la 80 p. mare. Roca n'are nici un miros i se poate tdia
cu cutitul. In genere aezarea e numai orizontal i tutu am
gsit urme de incruciare in cuprinsul acestei argile. Pdrticele
nisipoase lipsesc. Privite la rnicroscop, diferitele culori de ar-
gild nu arat deosebiri morfologce, ci in marea majoritate cor-
puscule dreptlineare, lungi de S-10 p., late de 1-2 p., la cari
nici cu imersiune (1/12", apert. 1,30 ; oc. IV) n'am putut distinge
vre-o structurd ; poate s fie distomacee (? ?) sau cristaloide.
Ici-colea se gsete cte un fragment microscopic de mineral
incolor. La gust nu se simte nimic, printre dinti nici uraid de
nisip. Amestecatd cu ap, argila se face aluat foarte moale, tul-
burdndu-se apa.
La vre-o 30-50 m deasupra mrii, argila trece in bancuri
de piatrd calcaroasd, vre-o 1/2 metru groase, alternand chiar de
zeci de ori cu diferite roci moi, in majoritate iards argile. La
est de portul Cavarnei se gsete, la o. inltime considerabild,
un strat de rocd moale ce arat ca cernoziomul i contine scoici
de Lamellibranchiate. Particolele rocei sunt relativ mari ; ames-
tecat cu apd, aceasta nu se tulbur, spre deosebire de argila
amintit mai sus. Grosimea stratului e de vre-o 1/2 m. La mar-
ginea podiului gsim bancuri puternice de piatrd de var, fosi-
lifere, alterndnel cu lut galben ce, In unele orizonturi, e compus
aproape numai din scoici. In stratele superioare apare Paludina.
Infatiarea coastei depinde de doi factori principali : tdria
i culoarea rocilor. Sunt zeci de orizonturi formate de piatrd
calcaroasd foarte tare, printre care gsim intercalatiuni de argile
i luturi, in majoritate de culoare galbend. Piatra, fiind foarte

www.dacoromanica.ro
 100

rezistent, este cu mult mai iesit In afard cleat lutul, care, ros
de ploi i \rant, e mai ascuns. Argilele, sub influenta atmosferiilor
au contururi rotunjite ; in unele locuri mai expuse sunt atat de
frumos modelate, -hick formeazd emisfere, stalpi rotunjiti (Fig. 6),
sfere aproape complcte. Calcarul i marna calcaroasd din contra
arat contururi ascutite, proeminente (Fig. 9).
Prin torentii pantelor litoraie rocile tari formeazd niste trepte
sau etage printre care argilele aratd cavitti, In chip de caldri
asezate sub acele trepte. In timp de ploi torentiale fiecare treapt
cauzeaz mid cderi de ap ce rod cu multd putere rocile moi
dedesubt.
Unde coasta este mai inalt, apa de ploaie ce curge peste
zid duce cu sine lut, care apoi formeazd clungi verticale peste
tot ; astfel are efectul unei vopseli galbene ce, de multeori, aco-
pere tratificatiunea i culoarea rocilor dedesupt.
Rocile tari sunt de regul omogene, abstragand structura
pricinuit de fosile. Culoarea prevalentd a tuturor rocilor Coastei
de Argint este glbue sau 'cenusie, arareori cafenie sau rosie.
Culoarea inchisd a unor argile i are cauza in apa pe care o
contin, cdci, uscate, sunt cenusii-albastre. In sudul Ciragmanului,
la vre-o 70 m Inltime absolut, se gseste un strat subtire
- cam de 2 cm - de argild moale, aproape curat alb ; nu este
cretd cum cred unii, cdci sub microscop nu se vd nici urme de
foraminifere. Rdspandirea in sens orizontal a acestei argile este
foarte redusd ; mai intaiu devine fibroas, apoi dispare total.
Intre Dalboc i Caliacra se iveste cam la mijlocul coastei
un intins orizont de argile impermeabile. Apa subterand ce se
adund deasupra acestui strat apare la litoral, uncle formeazd o
multime de isvoare mici sau cascade pitice. Astfel, partea supe-
Hoard a coastei este uscat, pe cand cea inferioar, In unele
locuri, permite chiar desvoltarea de trestis. Unde se gseste o
urm de pantd, aceasta de reguld poartd o vegetatie foarte bo-
gat, greu de strbtut. Aceste imprejurdri hidrografice cauzeazd
aspectul caracteristic acelei prti a Coastei de Argint: zona in-
ferioar de un verde litchis din cauza vegetatiunii, cea superioard
alburie sau rosietica, de culoarea stancilor goale (Fig. 8).
De mare interes sunt efectele descompunerii calcarulai in
orizonturile superioare, unde apa i poate exercita o puternicd
actiune de desagregare (ternpestare), atat fizicd cat i chimica.
La inceputul acestor transformdri, calcarul arat o suprafat
ondulat i culoarea roza, care devine din ce In ce mai Inchis.
Cred c calcarul este disolvat i transportat de ap, iar celelalte
substante chimice continute in piatr rmn, transformandu-se in
alte minereuri, probabil cu mull hidrat de fier. Mai trziu cal-
carul este complect disolvat, iar in locul lui rtnane numai un
schelet colturos, gurit i rosu-brun, ce pe urtn se despic in

www.dacoromanica.ro
 101

mici lamele sau terra rossa. Acest pmnt intensiv rosu-cafeniu

se gsete mai curat i abundent la Caliacra, printre stncile
coastei, dndu-le un caracter deosebit, a zice trist. Unde n
stand, golurile nu sunt desvoltate, terra rossa lipsete sau este
foarte redus.
Terra rossa de culoare mai putin intensiv se gsete i
pe podis, .bundoar in apropierea satelor Ghiaur-Suiuciuc si
Mihalbei, unde de asemenea provine din descompunerea cal-
carului din sol. Cea mai mare parte a podiului litoral are ins
Wind neagr, clestui de bogatd in humus. In unele regiuni ale
podiplui litoral, piatra apare de sub putina trn ce o aco-
pere, inct nu poate fi vorba de plugrit, ca bundoard pe pe-
ninsula Caliacra. Aici i prin deflatiune, adicd eroziune eolicA,
podiul este golit de stratul de pamnt, mai ales pe timpuri se-
cetoase, cnd solul devine praf, iar vntul bate neincetat.
Infliarea trmului propriu zis este foarte variatd. In cea
mai mare parte gsim o fdie de ctiva metri ltime, format
din pietri rotunjit prin activitatea valurilor (fig. 2, 4, 7, 16).
Pietriul are culoare deschis ca si rocile autochtone de unde
este originar. Prepondereaz calcarul si marnele tari ; relativ rar
se gsesc cuartite albe sau cremene cafenie, primele numai ca
filoane subtiri ce strbat pietre de alte faciesuri, ins deasemenea
neobinuit de tari, inct uneori nu se pot sparge nici cu cioca-
nul geologic. In stratele autochtone ale Coastei de Argint n'am
gsit niciodat cuartite, abstragand de putinele noduri de cre-
mene cafenie ce se gsesc rdslete prin marnele calcaroase, mai
ales in cel mai de jos banc de mama' vizibil la Ciragman. MA-
rimea acestor,cremene de regul nu ajunge nici dimensiunile unui
pumn. Lipshld in regiune alte cuartite autochtone, trebue s
presupunem e pietrile de cuart ce se gsesc la trm au fcut
drumuri lungi, transportate prin translatia trmului, Aceste pietre,
cu toatd duritatea lor, sunt foarte bine rotunjite, incat arat aproape
elipsoide, dovad pentru lungimea timpului de cnd sunt actio-
nate de valuri.
Ca raritate, am gsit la trm si sferoide de roci eruptive,
bunoarea un granit (?) aproape total negru, holocristalin. Cu
aceast ocazie tiu sd amintesc de fragmentul unei pietre ase-
menea de origine eruptivd, care probabil a servit pentru mci-
narea cerealelor, fiind cioplit rotund, gsit intre ruinele Bizonei
(vezi capitolul archeologic). Nu este exclus ca sferoidul amintit
mai sus s fie restul unei asemehea pietre de moard, la tot cazul
adus din alte regiuni.
Printre pietrisul trmului se gsesc o multime de cioburi
de lut ars, chiar caracteristice tdrmului dintre Dalboc i Balcic.
Majoritatea lor cu sigurant este recent ; unele vor fi ins si din
mileniile precedente.

www.dacoromanica.ro
 102

Unde trmul e format din pietri rotunjit, trebue s presu-

punem c marea a fost stabild un timp mai indelungat, deci
trmul este mai vechiu. Din mcinarea pietrisului rezult plaji
de nisip, care in regiune sunt relativ putin rdspandite, fapt ne-
favorabil pentru infiintarea stabilimentelor balneare. Luand in
considerare Ormul dintre Caliacra si Balcic, plji potrivite pentru
baie nu se gsesc decat in portul Cavarnei si in apropierea Bal-
cicului. In multe locuri, unde trmul pare a indica plji sub-
marine potrivite, cand intrrn in apd dm de bolovani colturosi
sau de adevrate pduri de alge marine, prin care numai cu
greu se poate strdbate si care totdeauna ne arat prezenta de
bolovani sau stanci goale sub vegetatie, cad plji formate far
roci sau blocuri totdeauna sunt lipsite de plapte submerse. -
Mrimea particulelor de nisip marin variaz intre 0,15-0,5 mm
diametru.
In multe locuri ale trmului lipseste atat nisipul cat si
pietrisul rotunjit. Cum am apus mai nainte, intfun loc din fata
satului Suiuciucul Turcesc, marea ud direct stratele de argila.,
ins nu autochtone, ci dislocate prin alunecare. Aici este singurul
loc al portiunii Cavarna-Balcic unde lipseste trmul, incat trecd-
torul e silit s intre in mare, care submineazd direct rapa. Acest
fenomen e mai bine desvoltat in regiunea Capalui Caliacra, care
pe linia tnnului nu este accesibil. La rsrit de Dalboc pietri-
sul rotunjit dispare cu incetul spre a face loc grohotisului
blocurilor colturoase ce au cazut in apd frd s poat fi invar-
tite de aceasta spre rotunjire (Fig. 9). - Aici gsim blocuri de
piatrd in cari apa a scobit cavitti mai mult. sau mai putin
adanci, unde valurile provoacd sunete balbaetoare adanci. Pro-
babil c multe dintre aceste cavitti au inceput A se formeze
prin ploaie i vant deja atunci and blocul incd nu azuse
in mare.
In multe locuri unde pietrisul litoral este abundent, el for-
meazd prin actiunea valurilor mici terase, care in decursul anului
isi schimb asezarea de mai multe ori, de regul dup furtuni
mari, incat fiecdrei furtuni ii corespunde o noud aranjare a te-
raselor. Inaltimea acestora nu intrece niciodat 1,50 m, de obi-
ceiu deabia au 1 m deasupra mrii. Intinclerea orizontal a
teraselor este redus, o functie a directiei trmului si a va-
lurilor.
Algele marine, aduse de valuri la trm, In multe locuri
formeaz aglomeratiuni negre de cativa decimetri grosirne (Fig. 7).
Cand intr in putrefactie, stric aerul la distante apreciabile.
Uneori sunt acoperite de nisip sau pietri fin, incat prezenta lor
se manifesteazd numai prin scufundarea piciorului ce calcd
trmul.
Precum se formeaz aceste straturi vegetale in prezent, aa

www.dacoromanica.ro
 103

negreit s'au format i in trecut. Dac apoi a intervenit o alune-

care de pietri dinspre podi, algele au rmas ingropate. Ape le
subterane, strbtnd aceste depozite organice, au disolvat i
au dus cu sine hidrogenul sulfurat, produsul putrezirii. In sfarit,
apele, apArnd la suprafat, ni se prezintd ca ape sulfuroase, cum
le gsim la rsritul lacului Tuzla. Astfel imi explic existenta
isvoarelor minerale din sudul satelor Mihalbei i Suiuciucul-
Turcesc.
Rocile Coastei de Argint apartin miocenului marin. Marea
majoritate au structurg peliticd, sunt deci formate la o deprtare
oarecare de trm. Tutu am gsit in 3 locuri dovezi sigure pentru
prezenta, sau cel putin apropierea litoralului 4). La rsrit de
lacul Tuzla (Fig. 4, punctul de fotografiere) am gsit la nivelul
mrii, inteo argil carbonifer, frunza eliptic a unei fanerogame.
Frunza era aproape total carbonizat i totu' arta urme de
nervurd; lungimea era de vreo 2 cm. In aceea argild, find i
bine despicabil, am mai gsit Inca un alt fosil vegetal, tot o
frunzd carbonizat, ins lungd de multi centimetri - fragmentul
avea lungimea de 10 cm - ltimea de 2 cm, cu nervi (dungi)
paraleli superficiali i o ramificatie lateral (fal?). Frunza era
turtit ca la Liliacee, dreaptd, i ardta un ochiu intr'un loc. -
Aceste dou sunt singurile fosile de plante pluricelulare, resp.
fanerogame, ce am gsit in regiunea Coastei de Argint.
Argila carbonifer in chestiune, In starea ud, era aproape
neagrd ; uscat, cenuie-inchis, arta urme distincte de guri
fosile (de viermi sau alte animale), ulterior umplutd cu o roc mai
deschis la culoare, foart bogat in ace de spongieri, diato-
macee (centrice i penate) i fragmente de scoici. Frunza fosil,
elipticd, amintit mai sus, In tot cazul dovedete apropierea
trmului de locul de depunere al ei, mai ales Ca arat i urme
de codit (petiol). - Regretabil este cd argila aceasta fosiliferd
nu era autochton, ci dislocat prin alunecare sau poate frac-
turd. Nici inteun loc din toat regiunea n'am putut s mai gd-
sesc aceea roca fosiliferd; probabil era originar dintr'un ori-
zont foarte jos.
Intre portul Cavarnei i Dalboc am gsit la un orizont re-
lativ Malt (cca. 60 m), inteun loc foarte mie, un interesant con-
glomerat, format de mici pietre eolturoase, fr nici o urm de
rotunjire, risipite printr'un lut galben. Acele pietre nu erau roase
sau rostogolite de ap, ci artau ca proaspt sfrmate. Cimen-
tarea fragmentelor In acel lut era foarte solid, scoaterea cu
mna goald imposibil, cu trnacopul anevoioas, Oricum ar fi,
in mijlocul unei mri nu s'ar fi putut forma acest conglomerat,
1)- Dup O. Abel (harta din 1908) golful Varna al Mrii Miocenului
atingea Coasta de Argint.

www.dacoromanica.ro
 104

-ci trebue presupus vreo coast, sau in genere vreun loc uscat
deasupra mrii miocene, de unde acele pietre au putut s se
rostogoleascd pand au cdzut pe acel lut nisipos in care au Minas
cimentate. Acestei presupuneri ii obvine ins o piedic. La ori-
zonturile inferioare nu se gsesc dect argile fine, produsele
unei mri adnci, in tot cazul formate la o distant oarecare de
uscat. Dard cum a putut s se forrneze atunci acel conglomerat,
lipsind in apt.opiere orice uscat in distrugere ? - Intre argilele
fine, amintite mai sus i orizontul acelui conglomerat se gsesc
intercalate diferite faciesuri ca : marne, calcaruri etc., care ne
arat dese schimbri in marea miocenului, micdri positive sau
negative ale rocelor sau mrii. Pentru a explica acel conglo-
merat, cred c dup formarea argilelor i a ctorva faciesuri
vrtoase ulterioare - premergtoare ins acelui conglomerat -
regiunea s'a ridicat deasupra mrii, incdt s'a format un uscat
non, din sfrmturile cdruia a rezultat apoi conglomeratul din
.chestie. Totu ne d de gandit faptul e in imediata apropiere
nu se mai gsesc alte urme de uscat. Este posibil ca partea
aceea sd fie deja distrus dcmare, sau nc ascuns in interiorul
podiplui ; deci conglomeratul gsit e ultimul rest sau prima
aparitie de formatiuni litorale. - Dup formarea conglomera-
tului regiunea iar a fost acoperit de mare, cdci stratele supra-
puse sunt de origine marind-peliticd.
Cu mult mai bogat este conglomeratul dela Capul Caliacra.
Cam la % km inainte de cap, straturile superioare ale podiplui
- toate orizontale - dispar subit, spre a fiqnlocuite de sedi-
mente litorale, conglomerate de pietri rotunjit.. Aceste conglo-
merate sunt inclinate cu vreo 300 spre apus; nivela arat N-S.
Bolovanii conglomeratului sunt in parte foarte voluminoi, can-
tresc zeci de kg i provin din distrugerea altor roci sedimentare,
probabil destul de vechi, cdci se sfrm foarte uor. In unele
locuri gsim chiar conglomerate formate din conglomerate, intru-
distrugerea altui mai vechiu, de vdrst necunoscutd. -
cat bolovanul din acest conglomerat sarmatic s'a format prin
Conglome-
ratele fiind aplecate spre apus, marea in care s'au format, sau
a venit, sau s'a retras in aceast directie ; probabil e a fcut
cteva oscilatiuni, cdci printre stratele de conglomerate se gsesc
faciesuri sublitorale, nisipoase . a. La tot cazul, in apropierea
Capului Caliacra a fost timp indelungat un vechiu trm de mare
sarmatic.
Suprafetele straturilor pelitice, in genere, nu arat diferen-
tieri. N'am gsit decdt un singur bloc de piatr, cdzut jos la
lrm depe un orizont necunoscut, care bloc arta la una dintre
suprafetele de stratificatie crpturi fosile de nmol uscat, umplute
cu alt facies. Oricare ar fi orizontul din care provine acel fosil,
tutu ne dovedete c, inteun timp al miocenului, existau supra-

www.dacoromanica.ro
 105

fete unde nmolul avea ocazie sd se sbiceascd, fapt care st in

acord cu prezenta conglomeratelor.
Se ridic regiunea sau se cufund? Marea din regiune e'ste
o mare de transgresiune, cdci soclul continental se intinde pe
sub apd pand la o deprtare destul de insemnatd dela tdrmul
actual. Regiunea e bantuitd de cutremure destul de dese i
puternice, dovadd pentru micdri recente in scoartd. De ce oare
mai ales coasta dintre Cavarna i Balcic se clararnd sub ochii
notri, iar sfdrmdturile sunt zdrobite i inghitite de valuri ? Dacd
marea n'ar inainta, de mult s'ar fi produs litoralul de echilibru,
s'ar fi stabilit trmul mrii, iar litoralul, sub activitatea atmo-
sferiilor, ar fi format o pantd uniformd in toatd regiunea Coastei
de Argint. Numai profilul de tipul c ar trebui s prevaleze intr'un
litoral unde marea nu mai inainteazd. La un litoral stabil, marea
dupd un timp ii formeazd o plajd submarind a-tat de latd, 'Mat
valurile, chiar i la cea mai violentd furtund, nu mai au puterea
s ajungd pand la coastd sau la pantd pentru a le distruge,
fiincicd ii consumd energia kineticd prin frecarea iie nisipul
bancului. - In cuprinsul Coastei de Argint, din contra, valurile
rod i submineazd litoralul (coasta sau rdpa) aproape in continuu
chiar i atunci cnd marea este linititd, cu putere uriad in
timpul furtunos, cnd blocuri de sute i mii de kg se prdbuesc
in apd, pentru ca apoi sa fie mdcinate pan la nisip. Din starea
actuald a litoralului deduc di el se scufundd, iar marea "Ina-
inteazd spre uscat, distruglindu-1 cu incetul.
Se nate Intrebarea : cu ce iuteard Thainteazd marea? Se
Intelege dela sine di chiar prin firea lucruhti un rdspuns precis
este imposibil. Totu, admitnd posibilitatea diferentelor mari
de realitate, se pot face cteva deductii. -
In regiunea Coastei de Argint gsim o multime de peteri,
parte naturale, parIe artificiale, sau cel putin Fargite i cioplite
de oameni. Inteadevr, scriitorii vechi amintesc c regiunea
Balcicului a fost tara Trogloditilor cari trdiau in locuinte sub-
pmntene, adicd in peteri. Dar nu numai in regiunea Balcicului
ci - cat am vdzut eu - chiar i pand la Caliacra peterile,
lr ndoial, aratd urme de activitate omeneascd. N'am literatura
necesard spre a putea gsi mileniul in care sd presupunem vie-
tuirea aa ziilor Trogloditi in regiune, dar nici nu pot sd constat
dacd, Inteadevr acetia sau Grecii - locuitori in regiune cam
in secolele 2 in. Chr.-5 d. Chr. - sau poate chiar o populatie
i mai recent sunt autorii acelor peteri cioplite. Am gash
inteo peterd pe jumdtate ddrmatd, situatd pe panta de SE a
Ciragmanului, inteo cavitate laterald, sub nivelul peterii o sdpd-
turd in forma unui vas mare de sectiune orizontald circulard,
adancd peste un metru. Acest vas" este la bazd aproape de
cloud ori mai larg cleat la deschizAtura sa din sus. Peretii sunt

www.dacoromanica.ro
 106

relativ netezi i foarte exact boltiti. Deocamdat nu ne intere-

seazd scopul pentru care a servit acest vas, lucrat numai din-
untru, tdcut in stncd; ne intereseazd aid numai taptul cd se
afld intr'o pestera, cam la 6 m deprtare dela gura ei care, pe
timpurile acestor sdpturi, desigur a fost situat cu ctiva metri
mai spre sud dect astzi. Pestera a fost deci mai lunga, sd
zicem cd dela acel vas prt la gura pesterii au fost 10 m, apoi
dela gur Incd o distanta considerabild ptt la mare, pestera
fiind situatd la ctiva metri (vreo 8) inltime absolutd.
Un asemenea vas, lucrat la fel si de proportii similare se
gsete in prezent in partea opus a portului, in IAA cam la
5 metri deasupra mrii. Prin analogie trebue s presupunem c
si aici a fost o asemenea peter din care n'a rdmas dect acel
vas problematic, iar restul a fost distrus de mare, ale carei
valuri pe furtun, de fapt, pot s ajungd pn'aproape de r.pd.-
S admitem cd in timpul cnd pestera distrusd a fost intreagd,
iar dela gura ei pti'd la mare s fi fost numai 5 m, atunci
marea din acele vremuri. pnd azi a inaintat cu vreo 10 m cel
putin. Fie acele pesteri grecesti sau troglodite, varsta lor se
poate evalua la aproximativ 2000-4000 ani, in care timp marea
a inaintat vreo 10 m, deci anual cel putin 9,25-0,5 cm, probabil
cu mult mai mult. Se intelege dela sine at acest rezultat nu poate
fi considerat dect cu aproximatie de tot superficial. Marea mi
inainteazd la fel pe toate sectoarele ; pe timpul existentei pesterii
disprute poate sd fi fost cu mult mai deprtatd dect am pre-
supus ; vrsta pesterii poate s fie alta, etc., tot ocaziuni destule
pentru a da un rezultat fal. Cu toate acesfea, incercarea de a
gdsi iuteala de inaintare marina trebuia fcutd gratie existentei
acelui vas antic.

Peteri. Coasta de Argint este destul de bogat in pesteri

care - dupd inflisarea lor actuald - in marea lor majoritate
au fost spate, sau cel putin lrgite de oameni. Aceste pesteri,
desi nu se pot compara bundoara cu acele din podisul Karst,
totus sunt destul de interesante.
Pesterile din regiune formeazd 3 grupuri principale: Caliacra,
Ciragman si Mihalbei.
Cele mai mari sunt pesterile dela Caliacra. Ca i celelalte,
stau la diferite inltimi deasupra mrii si sunt mai accesibile
dinspre podi cleat dela trm. Indltimea in genere nu trece de
2-3 ni, ltimea ins este cu mult mai mare, adncimea Wand
peste 10 metri. Solul autochton e acoperit cu lut si cu excre-
mentele oilor pe care le adpostesc ciobanii aici. Din cauza
focurilor, peretii si tavanul sunt negrili de turn. Unele pesteri
sunt in parte prbusite, altele amenintatoare. Despre tunelurile

www.dacoromanica.ro
 107

ce din interiorul peterilor se deschid vertical pand la suprafata

podiplui voiu aminti la capitolul archeologic.
Al doilea grup de peteri este aezat in sudestul dealului
Ciragman. Mci numdrul lor e mic ; se vede ins bine cd au fost
locuite la timpul lor, probabil in antichitate (sec. 2 in. Chr.-
sec. 6 d. Chr.). Doud dintre aceste peteri au o comunicatie
vertical& care poate cd s'a format numai prin surparea solului
pqterii de sus. Cea inferioard addpostete problematicul vas
amintit mai nainte.
Al treilea grup de peteri (fig. 6) e lucrat in coasta din
dreptul satului Mihalbei. Sunt vreo 10 la numr, uor accesibile,
frecventate de ciobani cu turmele lor; mrimea pan la 200 m3.
Peterile Coastei de Argint n'au concretiuni hidatogene
(stalagmite, stalactite) pronuntate, ci numai ici-colea mici mce-
puturi in forma unor emisfere.
In stanga rdului Suiuciucul Turcesc am gsit printre pie-
tripl trmului vdrful unui stalagmit (stalactit ?), vreo 15 cm lung
i destul de bine desvoltat. Probabil cd s'a format mute() petera
ce s'a distrus prin alimecarea partiei respective de coastd.
lsobata de 200 m, unde incepe soclul continental, se afld
la vreo 100 km spre est de Cavarna ; isobata de 50 m cam la
30 km deprtare. Isobata de 25 m insotete ldrmul de la Con-
stanta spre sud aproximativ palalel. Ramdne'vreo 5 km deprtat.
de trm i - ceeace Lid de gdndit - urmeazd cotitura Capului
Caliacra, spre deosebire de isobata 50 m. Se tie c mdrile au
tendinta de a-i indrepta lrmul ; dar care este atunci motivul
abaterei subite a coastei la Capul Caliacra spre vest, din obi-
nuita ei directia nord-sudicd. ? Din mersul drept al isobatei 50 m
i din abaterea isobatei 25 m putem deduce cd la S i la SE
de Caliacra, nivelul fundului marin la o adancime de 25-50 m
aratd aberatiuni din relieful normal ; rezulta o regiune de scufun-
dare mai pronuntatei n sudul Coastei de Argint. S nu fie oare
vreo legdturd intre puternicele conglomerate dela Caliacra i
neregularitatea fundului marin ?
De notat este cd n prelungirea Coastei de Argint se afl
valea Batovsca cu terasele ei 1), apoi golful Varna, paralel cu
linia Caliacra--Balcic. Poatd cd coincidenta de linii sd nu fie
decdt intampldtoare, insd aceasta nu-mi pare probabil, mai ales
din cauz c litoralul aratd cu att mai despicat, cu cat inaintdm
dela Caliacra spre Balcic, adicd dintr'o regiune mai linitit in
alta mai nelinititd.
S'ar putea face obiectiunea c litoratul spre Caliacra ar
fi mai putin dislocat, fiind mai la addpostul vanturilor dominante
de N i E, deci mai putin expus activittii abrasive a mdrii.
0 N'am ajuns sA pot vizita i valea asta.

www.dacoromanica.ro
 108

Dac inteadevar lucrul ar sta asa, atunci de mult s'ar fi format

un litoral de tipul c. Am aratat mai nainte ca nici unul dintre
tipurile descrise ca existente in regiunea Coastei de Argint nu poate
s fie considerat ca cel mai vechiu. Se poate insa zice in genere
ca litorarul indic cu a-tat mai mult o regiune de dislocatii cu cat
este mai accidentat i cu cat mai repede se vede c l distruge
marea. Deci : n regiunea Cavarna-Balcic marea Mainteaza repede
- ceace o dovedeste chiar existenta golfului Cavarna - deci
regiunea se scufunde ; nivelul mrii a fost cu 25-50 m. mai jos
decat asteizi.
Cine a vazut dramarea litoralului mai ales din regiunea
Tuzlei, nu va trage la indoial ca undeva in fata acestei regiuni
trebue s existe un centru de scufundare lent, seculara, care
se intinde chiar i asupra litoralului. Cred c un studiu am-
nuntit asupra intregului litoral dela Constanta pana la Varna ar
dovedi presupunerea mea. Putinele observatiuni Mcute de mine
sufere mai ales din motivul ca. mi-a lipsit un barometru altimetric
pentru studierea nivelului straturilor contimporane.
Conglomeratele gsite la Caliacra sunt aplecate spre apus,
deci de acolo a venit sau intracolo s'a retras marea acelor
orizonturi. Cred c, dupa toat probabilitatea, trebue s fie o
legatura geneticd mai strns mute acele conglomerate si ipote-
ticul basin de scufnndare. Deocamdata ins nu se poate preciza
'Millie. La tot cazul cred ea existenta golfului Cavarna-Balcic nu
se poate explica mai bine dealt ca regiune de scufundare mai pro-
nuntatel ca bunaoarti la N de Caliacra. In sprijinul ipotezei vine
i desimea si intinderea redus a cutremurelor, care cred c in
majoritate sunt independente de epicentrul mrii Marmara.
Scymnos din Chios i) ca i Anunymus, Periplus Ponti Euxini
ne istorisesc ca la Balcicul actual marea a aruncat la trm o
statuie a lui Dionysos. Aceasta stire arat cumcd cu mult inainte
de Christos marea inghitise deja un asezatnant antic; iar o in-
dicaie pentru scufundarea litoralului.
D-1 Popa Lisseanu zice cd nitre Balcic i Caliacra singurul
acces la mare ar fi numai la Cavarna. In realitate, marea este
accesibil chiar I cu vehicule i la Dalbc, Milhalbei i Tuzla;
pe jos in multe locuri.

H. Cutremure.
In regiunea Coastei de argint cutremure de pamant se ivesc
destul de des. Faptul acesta sprijineste intru catva presupunerea
mea c in apropiere, probabil la sud, se infaptuesc dese miscri
tectonice. Am adunat dela locuitori stiri asupra miscarilor
9 Dupa G. Popa-Lisseanu, Cetti i orae greco-romane. 1921. p. 18.

www.dacoromanica.ro
 109

seismice pe care le redau aici, deocamdatd frd nici o critics

sau modificarel), spre a da i altor naturalisti ocaziune de controL
Numerele consecutive indica diferitele persoane consultate.
1. Anul 1871, luna Mai. Localitatea Cavarna. Cutremurut
avea efect ddundtor asupra cldirilor.
2. Anul 1881, luna lunie. Localitatea Cavarna. Stricdciuni
la case.
3. Anul 1888, ziva i luna necunoscute, 7h a. m. Localitatea
Cavarna. Individul dormea in pat ; acesta s'a misat de doud ori.
S'au miscat mobilele, s'a vrsat apd. Cutremurul a durat cam
1-2 secunde si a venit dela Balcic.
4. Anul 1891, luna Iunie(?). Localitatea Cavarna. Ctt stria-
ciuni la case.
5. Anul 1891, 18 Martie, Duminica Florilor, 101/2h. Per-
soana era la curtitul unei masini de cusut, sttea pe o rogojind
in cas. Localitatea Cavarna. Cutremurul n'a fost ca pe valurile
mrii, ci s'a zguduit odat pmntul, apoi a inceput s tremure.
Durata : o oara i un sfert. Durduituri dela miaznoapte, dela
Gargalc. S'a vzut o lumind ce s'a dus spre mare. 11/4 ord
zguduiri neintrerupte, apoi alte 3 zile zguduiri cu mari intreruperi.
Si azi (Ianuarie 1925) se vdd urme de cutremur. La capul
Caliacra mormntul Sf. Nicolae s'a scufundat. S'a rsturnat un
vas cu 20 ou spre rdsdrit. Obiectele din cas i un pom din
curte s'au miscat dela N spre S. Nu s'a observat dud au fost
schimbdri la trm, isvoare i Milani.
6. Anul 1891, 25 Martie, Vinerea Mare, 10h. Localitatea
Cavarna. Persoana a fost in casd, in parter, la mncare, stnd
in picioare. S'a simtit de cdtre toate persoanele. Cutremure ca
pe valuri. Durata 15 minute. Durduituri, fr fenomene optice.
La mahalaua turceascd s'au darmat case vechi, apoi etajul
unei case. Doud tinichele cu oud i'au rsturnat spre E. Unele
vase s'au spart. Nu s'a observat dad s'au miscat mobile. Tar-
mul mdrii s'a retras si din unele fntni s'a pierdut apa.
7. Anul 1900. 20 Aprilie, orele 8-9 seard. Observatorul
sedea la mas inteo cas cldit pe pmnt negru, arabil. Cu-
tremul a venit dinspre Sabla, a durat abia 1 minut, miscdrile
au fost tremurdtoare. Hornurile au fost avariate, in case s'au
rdsturnat vase spre Balcic. Obiecte atdrnate s'au lovit de perete.
8. Anul 1900. Mai, orele 10 a. m. Persoana ce povesteste
venise dela bisericd si se desbrca inteo cas fr etaj. Loca-
litatea Mangalia. Cutremurul era cu furtund, a durat un ceas, a
venit dinspre sud si era cu vjiituri de vnt. Numrul zguduitu-
rilor a fost mare. Urmele se vd i azi (1924) la o geamie
turceascd. Multe vase s'au rsturnat, obiectele atrnate au czut.
0 Relata refero.

www.dacoromanica.ro
 110

La ape nu s'au fcut schimbri. Numai jumdtate din locuitori

au simlit; in case toti. Toate mobilele au tremurat, geamurile au
sunat i s'au spart. Uile i dupmeaua n'au pocnit. Lichidele
din vase deschise s'au legdnat, din vase pline s'au vrsat. Au
simtit i oamenii dela lucru. In case s'a simtit mai tare dect
decum ar trece o cdrut incrcatd. Crengile arborilor s'au rupt,
obiectele atarnate au czut i s'au spart. Toti au fugit afard din
case. S'au spart4multe vase. Mobile le s'au micat din loc, ins
n'au azut. Peretii caselor au crpat. Marea a fcut ceva valuri.
Clopotele n'au sunat. Fntnile nu i-au schimbat nivelul. S'au
drmat mai ales case mici, ziduri de curte i turnuri.
. 9. Anul 1900. Intr'o Duminicd la-orele 9 dimineata. Loca-
litatea Cavarna. Persoana era la bisericd. Ceriul s'a intunecat,
s'a auzit un sgomot i dupd 12 secunde a inceput zguduitura.
Cutremurul a tinut 2-3 secunde. Acel cutremur a tinut mutt, s'a
facut foarte des, aproape timp de o lun, in fiecare zi la amiazd,
seara i la 12 ore noaptea. Cutremurul a venit dela Tuzghiol.
Acoperiul bisericii s'a deschis inct s'a vdzut ceriul; apoi s'a
inchis iar. N'au fost multe stricciuni, dar s'au drmat cteva
couri. Din vase nu s'a vrsat nimic. Mobile le se cltinau in-
coace i incolo. In dosul cinematografului sunt Inca' semne dela
cutremur. Apa mrii s'a retras. La cimele, fntani i isvoare
apele s'au inmultit.
10. Anul probabil 1900. Vara, intr'o Duminia, la orele 9.
Localitatea Caliacra. Apa din reservoriu se cltina ca valurile
pe mare. S'a auzit un sgomot, ceriul s'a fcyt negru i pe urm
a inceput cutremurul. Dup. putin s'au crpat stncile i s'a
drmat stnca pe care era cldit faruL
11. Anul 1901. 9 Martie la orele 9 a. m. Localitatea Varna.
Persoana a lucrat la o maind. Au simtit toate persoanele din
localitate. Dou zguduiri i a doud zi iard. Durata 5-6 minute,
directia dela rsrit. S'au auzit sunete vibrtoare ce veneau dela
rsrit, simultan cu cutremurul. Fenomene luminoase n'au fost.
Schimbri la trm sau isvoare nu s'au observat. S'au da-
rmat(?) case.
12. Anul 1901, 13 Martie, 8h a. rn. Localitatea Cavarna.
Persoana citea in cas. Au simtit toti locuiforii. Cutremurul era
c a valurile, durata 2-3 secunde Directia dela rsrit. Inaintea
cutremurului s'a auzit un sgomot ca vntul. Depe etajerd s'au
rsturnat vase i au cdzut carp. Toti au fugit afard.
13. Anul 1901. 18 Martie. Localitatea Cavarna. S'a drmat
majoritatea clddirilor din port, nu ins din ora.
14. Anul 1901. 18 Martie st. v., Duminecd 9,/z h a. m. Locali-
tatea Ghiaur-Suiuciuc. Persoana era la bisericd. Cutremurul
a venit vibrnd, a durat 2-3 minute i a fost simtit de toti
locuitorii. Cutremurul a venit dela E i a fost, prevestit de un

www.dacoromanica.ro
 111

vuet tare ca vntul. S'a ddrmat jumAtate din sat. La Capul

Caliacra i azi se vdd inch.* urme. Dupd prima sguduiturd s'a mai
cutremurat inc de 3 sau 4 ori. Schimbdri la isvoare n'au fost.
15. Anul 1901., 18 Martie. Localitatea Ilanlc. Persoana
sttea afard, pe trnd. Cutremurul s'a sitntit de toti locuitorii,
a fost ca pe valurile mrii, durata de 1 minut si a venit dinspre
Rusia. Dupd cutremur s'a auzit un vuet. Numdrul sguduirPor nu
se stie, urme nu se vdcl, miscdri la trm n'au fost.
16. Anul 1901. 28. Martie. Localitatea Cavarna.' Directia
cutremurului dela apus spre rdsdrit, miscarea ca pe valuri, durata
16 secunde. Au czut cosurile caselor, In port s'au clArdmat
magaziile.
17. Anul 1901. Ziva Floriilor, pela 10-11 h a. m. Localitatea
Cavarna. Persoana sttea linitit in casd. Mai intiu s'a auzit
ca un vuet tare, dupd aceea au urmat 2-3 sguduituri foarte tari.
Toti locuitorii din Cavarna i jur au simtit cutremurul. A venit
dela NV. Oamenii au fugit afard creznd cd se drm casele
peste ei. Multe lucruri au cdzut i s'au spart. La toate casele
au czut hornurile. Atunci s'a rdsturnat biserica dela Sabla i
a crdpat zidul la biserica Sf. Gheorghe din Cavarna. Din
Ciragman s'a surpat o bucatd in mare. In unele osate din jur s'au
drmat case intregi. Cutremurul a fost foarte tare. Dupd acest
cutremur s'au simtit in aceeas zi incd 2-3, ins foarte slabe.
18. Anul 1901? Intr'o Duminecd din luna Martie, 9 h Locali-
tatea Cavarna. Persoana a fost in biseria Cutremurul a fost
simtit de toti, era ca pe valurile mrii, s'a sguduit de mai multe
ori si a venit dela E. S'a rdsturnat farul.
19. Anul 1901. Martie, Duminecd, 10 h. Localitatea Cavarna.
Persoana era in etaj, citea. In toata Dobrogea s'a simtit cutre-
murul ; bi localitate de cAtr toti locuitorii. Pdmntul a tremurat
timp de 5 minute. Cutremurul a venit dela Ghiaur-Suiuciuc, adica
dela rdsdrit. Obiectele din casa s'au miscat spre apus.
20. Anul 1901. 31 Martie, Duminecd, 9 h a. m. Localitatea
Liftelnk. Persoana a dormit in liber pe cmp. Cutremurul a venit
dela E, sguduind, si a durat 3-4 minute. S'au dramat case si
a crpat pmntul. Persoana fiind cu oile pe d'mp, a simtit numai
tremurnd i sguduindu-se pmntul.
21. Anul 1901. Duminec 31 Martie. Localitatea Cavarna.
Cutremurul a durat 5 minute si a trecut ca vntul. Au cdzut
zidurile caselor. Cdruta ce era in curte a inceput s se miste.
Clddri pline cu ap au inceput sd se verse.
22. Anul 1901, primvara. Intre Cavarna i Ghiaur-Suiuciuc.
Persoana sedea pe cmp in trsur. Miscarea a fost tremurnd
ca pe valuri. Mai multe sguduiri. Cutremurul venea dela mare,
durduincl.

www.dacoromanica.ro
 112

23. Anul 1901. Intaia Duminecd din luna Martie, orele

a. m. Localitatea Cavarna. Cutremurul s'a simtit venind dela
rsdrit. De sub pmnt s'a auzit vuet. Cutremurul a durat 2 se-
cunde. S'au drmat case cu doud etaje, garduri, hornuri i farul
dela Caliacra. Au murit 2 oameni ce au fost pe vrful unei
prpastii ce s'a ddrmat. Miscarea a fost in form de valuri. La
Bolat& s'a simtit miros de pucioasd. Dup acest cutremur timp
de un an Inca s'au tot simtit mici cutremure. Cel mai puternic
cutremur a fost la Caiabei, Sarmese i Suiuciuc. In primul sal
pmntul s'a cutremurat de jos in sus. Cupola bisericii Sf.
Gheorghe din Cavarna s'a despicat i apoi iards s'a unit.
24. Anul 1901. Vara la orele 11 a. m. Localitatea Cavarna.
Persoana sedea in casd pe scaun. Cutremurul a durat vreo
4 minute si s'a simtit vibrnd ; cteva sguduiri, apoi linite, pe
urm iars sguduiri i iards repaos. Directia dinspre mare. Lumea
a fugit afar din case, care s'au drmat. Inaintea cutremurului
s'au auzit vreo 4-5 sunete ce veneau dela mare sunnd ca
pocniturile (din cauza drmrii caselor). Fenomene optice n'au
fost. Isvoarele au incetat sh curgd i trmul s'a retras.
25. Anul 1901. 24 lunie. Localitatea Cavarna. S'au simtit
16 sguduiri cu pauze de 10-15 minute. Centrul de putere a fost
la Caiabeichioi i Calicichioi.
26. Anul 1902. Duminecd Floriilor 18 Martie st. v., 9 h a. m.
Localitatea Cavarna. Persoana sedea pe pat, casa situatd pe
pant. Cutremurul a inceput cu vuet, a tinut o secund, in care
timp s'au simtit 3 sguduiri. A venit dinspre apus. Cu sunete de
durduituri i tremurnd. Vremea a fost intunecoas. Pe urind
Inca' 3 zile s'au mai auzit vuete. Si azi (lanuarie 1925) se vAd
crdpaturi la case de atunci. S'au rsturnat multe vase cznd
spre apus, mai ales in magaziile din port. Apa isvoarelor s'a
tulburat. Geamurile au sunat, usile s'au deschis. LichideIe din
vase s'au vrsat, mncarea ce era pe foc s'a rsturnat. S'au
miscat crengile arborilor ; icoane, candele au czut jos. Rurile
s'au tulburat. Multe case au crpat, s'au drmat ziduri si mai
ales hornuri.
27. Anul 1902. Aprilie, Dumineca Floriilor, orele 10-11
a. m. Localitatea Varna. Persoana sttea In biserica. Mai intiu
s'a Suzit ca un vnt foarte tare, dupd aceea cloud sguduiri tad,
care s'au simtit venind dela rdsrit. Oamenii au fugit toti din
bisericd, obiectele atrnate s'au miscat. Cutremurul a durat 2
minute; a fost simtit de toti locuitoriii orasului. Biserica cea mai
mare din Varna a crpat In cteva locuri, asemenea i unele ziduri.
28. Anul 1902. 26 (?y August, 7 h a. m. Localitatea Balcic.
Persoana dormea. S'au simtit 7-8 sguduiri, a durat 2-3 minute
si a venit dela apus (?). S'au auzit sunete fluernde ce veneau

www.dacoromanica.ro
 113

dela apus dimpreund cu cutremuritl. Fenomene optice n'au fost.

S'au rsturnat vase spre est, iar altele au azut jos depe dulap.
29. Anul 1903. Luna Iunie-lulie. Localit4tea Sabla. Persoana
sedea in casd, dar cnd s'a auzit bubuitul, a fugit earl Pdmntul
(negru) mai intiu a tremurat i apoi a inceput a se legdna.
Numrul sguduirilor a fost nenumdrat, au tinut aproape un ceas
i jumdtate; au venit dinspre Constanta. S'au auzit sunete foarte
ingrozitoare i sperietoare: durduia i fluiera. Sunetele se anuntau
inaintea cutremurului. S'au rsturnat multe vase spre Varna, iar
icoanele s'au lovit de pereti.
30. Anul 1911. 21 Martie, ora 7 ziva. Localitatea Cavarna.
Pmntul a tremurat abia o minut. Directia dinspre Sabla.
Inaintea cutremurului s'au auzit sunete ca vntul. Vase nu s'au
rsturnat, sau miscat putin din locul lor ; pahare asezate lngd
olalt pe polit s'au ciocnit putin.
31. Anul 1912. Miercuri 20 lulie, orele 11 a. m. Locali-
latea Varna.
32. Anul 1913. Smbdf 14 Iunie, orele 12 amiazdzi. Locali-
tatea Velico Tarnovo. Cutremurul a venit dinspre apus ca nist
valuri. S'au drmat cldiri, a isbucnit apd din munti. Au fost
mari nenorociri.
33. Anul 1914. Iulie, ora 4 d. a. Localitatea Racovschi. S'a
auzit ca un vnt i s'a sguduit pmntul. Un bordeiu s'a drmat,
dealtfel nici o striaciune. Directia dela Balcic.
34. Anul 1914. Intr'o noapte, vara Localitatea Cavarna.
Dou oscilatiuni la interval mai mic de 1 minut (cdteva secunde).
Fr urtrid la cladiri; unii nici n'au simtit.
35. Anul 1916, vara, inteo amiaz. Localitatea Cavarna.
Cutremurul a fost scurt, numai de vreo 5 secunde si se simtea
ca pe valurile mdrii. La cldiri nici o pagubd.
36. Anul 1916. Luna August, noaptea pela orele 10. Locali-
tatea Cavarna. Persoana dormea, dar s'a desteptat. Hainele atar-
nate si candela s'au miscat. Cutremurul a fost simtit de mai
multe persoane dup spusele cdrora a venit dinspre N. Mai
intdiu a venit ca un vnt; apoi a inceput s tremure pdmntul,
dupd aceea iars a fost Hnite. Unii locuitori au fugit din case.
Cutremurul acesta s'a simtit si la cteva sate.
37. Anul 1919. 24 Ianuarie, pe la 5 ore a. m. Localitatea
Cavarna. Au fost 3 sguduiri urmate de un vuet. Persoana care
avea o lampa in mnd vroia s'o pund pe masd, dar n'a putut,
fiindcd s legdna masa din spre est spre vest. Dusumeaua scrtia.
38. Anul 1919. August, ora 71/2 a. m. Localitatea Cavama.
Persoana era in pat. Cutremurul n'a fost simtit dect de putine
persoane ce nu lucrau nimic ; a venit tremurnd dinspre mare
i n'a durat dect 2 minute. Nu s'au observat nici fenomene
optice, nici sunete.
Analele Dobrogei. 8

www.dacoromanica.ro
 114

39. Anul 1919. Atigust. 7 h p. m. Localitatea Cavarna. Cutre-

murul s'a simtit tremurncl, a durat 20 secunde, a venit dinspre-
SE si a fost simtit numai de putine persoane.
40. Anul 1922. 24 lanuarie, 4 ore a. m. Localitatea Cavarna.
Cutremurul s'a simtit de multe persoane, venea dela vest si
a tinut 30 secunde. Un zid a crpat si a ant cosul casei. S'a
sguduit toatd casa. Persoana dormea.

Supunnd cercetdrii istorisirile acestor 40 persoane, putem

distinge aproximativ urmdtoarele cutremure :
a) [1] Mai 1871. Cavarna. Pagube la cldiri, deci cutremur
de cel putin gradul 6 dupd scala de Mercalli-Sieberg, care grad
corespunde unei acceleratiuni de 51-100 mm/sec.2.
b) [2] Iunie 1881. Cavarna. Stricdciuni la case, deci gradul
6 sau 7 (accel. 101-250 mm/sec.2).
c) [3] Anul 1888. 7 h a. m. Cavarna. Gradul 5-6. Directia
dela W (?), 2 sguduiri..
d) [4, 6; 5 se referd probabil la 1901]. Anul 1891. Vinerea
Mare, 25 Martie, 10 h. Cavarna. Case drmate. Cutremur undu-
lant. Gradul 7, durata 15 minute, directia dinspre E. Fenomene
acustice : durduituri. Retragerea trmului marii, unele fntni i
pierd apa. Precum se vede, acest cutremur a produs oarecare
schimbdri in scoartd. Retragerea mrii poate fi explicat ca efectul
unei scufunddri subite in solul marii.
e) [7] Anul 1900. 20 Aprilie, 20-21h. Cavarna. Directia
dela W, gradul 5-6, durata 1 minutd, trernurnd.
f) [11-24, 25 ?, 26, 27 poate si 28, 29] Anul 1901. 18 Martie
st. v. aproximativ ora 91/2 a. m. Cavarna. Fapt constatat este cd
In port magaziile s'au ddrmat, iar in ora casele au suferit mai
putin. Directia del E. Asupra duratei cutremurului, precum se
vede, afirmatiunile sunt foarte diferite, inct nu se poate preciza
aproape nimic. A se veclea diferitele rdspunsuri. Au fost mai
multe zguduiri, poate 16 (?), la intervale de 10-15 minute. Gradul
7 in oras, 8-9 la port. Precum se vede, cldirile din port au
suferit cu mult mai mult deck cele din oras, primele fiind asezate
pe sol aluvionar, celelalte pe roci relativ tari, autochtone. Acest
cutremur a fost cel mai puternic din ultimele decenii si a cauzat
pagube mari, intre altele s'a prdbusit farul Caliacra dimpreund
cu promontoriul pe care era clddit.
g) [28?] Anul 1902. 26 (?) August, 7h a. m. Balcic. Directia
dela E. Gradul 6.
h) [29?] Anul 1903. lunie-lulie. Sabla. Gradul 6, directia
dela E.
i) [30] Anul 1911. 21 Martie, 7h a. m. Cavarna. GraduI
4-5. Directia dela NE.

www.dacoromanica.ro
 115

j) [31] Anul 1912. 20 lulie,' 11h a. m. Varna.

k) [32] Anul 1913. 14 Iulie, 12h a. m. Velico Tarnovo.
Gradul 7-9.
1) [33, 34] Anul 1914. Iulie, 4h a. m. Racovschi i Cavama.
Directia dela W(?). Gradul 4.
m) [35] Anul 1916, Vara, amiaza. Cavarna. Gradul 4.
n) [36] Anul 1916. August, 10h p. m. Cavarna. Gradul 4-5.
o) [37], Anul 1919. 24 lanuarie, 5h a. m. Cavarna. Gradul 4.
p) [38; identic cu 37?] Anul 1919. August, 71/2h a. m.
Cavarna.
o [39] Anul 1919. August, 7h p. m. Cavama. Directia SE.
Gradul 4.
r) [40] Anul 1922. 24 Ianuarie. 2 h a. m. Cavarna.

Precum se vede, in anii 1871-1924, in regiunea Coastei de

Argint au fost vreo 18 cutremure macroseismice, in parte destuf
de puternice, deci dar tot cam la 3 ani unul. Directia este in
majoritate dinspre ipoteticul basin de scufundare din fafa Coastei
de Argint. Se poate c unele cutremure i-au avut cauza in sur-
OH de peteri subterane.
In vara 1922 (?) marea s'a retras timp de cel putin o zi fdr
nici o furtund sau cutremur.

111. Hidrografie.
Abstragand marea, Coasta de Argint este sdracd in apd.
Cantitatea mica de precipitatiuni (cam 400 mm anual) i per-
meabilitatea solului in unele prti cauzeazd formarea stepei aride.
In schimb cred exist ape subterane. (rauri), poate chiar
numeroase.
Ape ce cut la lumina zilei sunt putine. Venind dela Ca-
liacra, dtn mai intaiu de paretul Dalboc, mic i neinsemnat,
adeseori chiar fr apd; n'are lungime nici de 1 km. Valea pd-
raului e destul de larg i ascensibild.
Raul Cavarnei este cea mai mare apd curgtoare din regiune.
Isvorete dintr'un grup de cimele (Fig. 14) ce se ivesc din aripa
stangd a \Tali, cam 3 la numr, apoi lang prima moard altele
cloud,dintre care una primete apa din partea dreaptd a vaii.
Debitul acestor isvoare variazd foarte mult, cam dela 2-15 kg
pe secund ; temperatura e aproximativ constant de 130 C, deci
cat temperatura mijlocie anuald a localittii. Spre a ajunge la
nivelul cimelelor, apa de ploaie trebue sd strbatd roce in
grosime de 20-40 m in sens vertical.

www.dacoromanica.ro
 116

Pozitia oraului Cavarna, fata de cimele, de unde o mare

parte din popolatiune i aduce apa necesar pentru consum,
este nenorocita. Lang hala orneasca este o fntn care, in
timpul rasboiului, in parte a fost umplut cu pietre, apoi la 1924
- din lips de ap apropiat pentru constructiuni - cut-Atha.
La scoaterea pietrilor din fantan, apa cismelei ce se afl la o
inltime cu vreo 20 m mai mica, s'a tulburat, dovad de leg-
tura subterand dintre aceste doua puncte. In analogie trebue sa
presupunem i alte legturi intre cimelele i arealul oraului,
prin urmare filtrare insuficient: sus latrine, jos oamenii beau
ap! Adevarat, apa cimelelor e foarte gustoasa, ins si mai
primejdioas, cum ne invat unele epidemii de infectii intestinale,
din fericire rare.
Dupd ce 111.11 Cavarna a adunat apa cismelelor, el dispune
de un debit de 40-70 kg. secund. Deci isvoarele produc zilnic
4000-6000 tone, anual 1,450.000 - 2,200.000 tone. Regiunea,
avand media anual de precipitatituli 400 mm., apa cismelelor
se adun depe o suprafat de peste 320-550 hectare, abstractie
fcnd de evaporare i de scurgerea la suprafata podiplui, a
cAror cantitate nu se poate aprecia i, negreit, este cu mult mai
mare cleat debitul isvoarelor. Cantitatea apei din tau dimpre-
und cu inclinatia destul de mare a Vail, dau energie destul
pentru sirul de mod ce se intind pand in apropierea portului.
Care este geneza Oil Cavarna? La tot cazul un produs al
apelor curgatoare, cci orizonturile celor dott aripi, care for-
meaza valea, nu arata denivelare. Valea Cavarnei are acelas
caracter ca i valea Dalboc; s'a format prin eroziune regresiv.
Poate c o parte a vii s'a format prin surparea unor cavitati
subterane facute de apa, lucru ce azi nu se mai poate constata.
In tot cazul, valea este opera isvoarelor, iar acestea ii au ori-
ginea in puternicele straturi de argila impermeabila.
Inainte de a se varsa in mare, tau] Cavarna primete dela
dreapta partlul Mihalbei, care vine dintr'un grup de cascade
mici din nordul satului. Aceste isvoare se ivesc la un nivel foarte
Malt, abia cativa metri sub suprafata podiului. Cantitatea apei
variazd mult, uneori deabia ajunge pentru intretinerea prului.
In valea Cavarnei se mai gsesc cateva isvoare, dintre care
cele mai mari sunt la port i-i au originea in straturile dislocate
din estul Ciragmanului. Temperatura acestor isvoare este apro-
ximativ constant de 140,C ; chaosul tectonic ce domnete aici
nu permite explicatia exacta a genezei. Poate c nu este ,decat
un fel de captivare partial subteran a apei ce vine dela Mihalbei.
Intre Cavama i Mihalbei se gsete la trmul mrii un
isvor slab de ap nesarata, bogat ns in hidrogen sulfurat. Acest
isvor rareori curgea i este mai mult o groap de ap sttatoare;

www.dacoromanica.ro
 117

uneori seacA. Apa se poate bea fr nici un efect neplcut, cu

toate c este destul de puturoas.
Un alt isvor cu hidrocr6en sulfurat se gsete intre Suiuciucul
Turcesc si Tuzla, la vreo 30 in. inltime, cam la mijlocul intin-
sului teren alunecat (Fig. 2). Acest isvor are o temperatur de
160C, produce pe secund cam 0,4 kg ap ce miroas destul
de tare a 112S. In isvor trdeste o insect (Nepa), deci cantitatea
acelui gaz nu poate sd fie mare, in cantitti mai mari fiind
otrvitor. Apa e potabil si se varsd intr'o mocirl de 100 m.
diametru, plin de tresti (papur). -0 altd baltd cu vegetatie
se afl mai spre SW, lng mare, uproape la nivelul zero.
Mai bogat este isvorul din rdsritul Tuzlei, zidit cu pietre
si cloud jghiaburi de scurgere. O piatr are o inscriptie bulgar.
Lng isvorul zidit mai apar altele dou naturale din pmnt.
Apa n'are nici un gust, e bun de but, are 150C. Inltimea
acestui grup de isvoare e cam de 10-20 m., cantitatea apei
cca 1 litru pe secuncl.
Din sinclinalul al cArui front e desvelit la rsdrit de Tuzla
(Fig. 4) curgea inteun timp putin apd sulfurat; in prezent
(lanuarie 1925) nu mai curge. *
Cea mai cunoscut ap din regiune este lacul Tuzla (Fig. 3).
Suprafata variaz dup anotimp; lacul st in legAtura cu marea
printr'un sant artificial. Existenta lacului se bazeazA pe faptul
c apa lui - fiind cam la acela pivel cu marea - n'are scur--
gere. Probabil ca depresiunea lacului e format inteun sinclinal
de roce impermeabile ce ies la iveal in rsritul lui (Fig. 4).
Apa lacului e srat, concentrat prin evaporare, pretuit pentru
bi la care servesc si un sir de cabine. Lacul e lipsit de vege-
tatie si are un strat gros de nmol.
In apusul Tuzlei se mai gsesc cteva isvoare cu apd dulce,
care uneori formeazd mici mocirle si praie.
In viile Cavarnei : c-ir baglar"(=vii de cmp), in vale, spre
Mihalbei, este un isvor peri9dic care, dup credinta populatiunii,
curge numai In preajma rsboaielor si mai ales cnd urmeazd
s calce trupe rusesti aceste regiuni. Isvorul se chiam frgat
punar" (=isvorul lucrtorilor") i a curs in timpul rdsboiului
ruso-turc, dup terminarea ciiruia a secat. In rdsboiul sarbo-
bulgar a curs iards, ins mai slab.

IV. Clima.
Clima Coastei de Argint se poate considera ca interme-
diar intre clima pontinental i cea mediteranean. Tempera-
tura medie din luna lanuarie in genere este de 00, in anul 1924
ins a fost de - 10 C. Curba grafic alturat ne am-rd. mersul

www.dacoromanica.ro
 118

mediilor lunare din anul 1924. Precum se vede, cea mai ridicat
temperaturd o avem In Iu lie, iar cea mai scdzutd In lanuarie.
Alaximul observat in anul acesta a fost de 38 C la 6 Iu lie,
minimul de - 13,3 C la 25 Ianuarie ; deci amplitudinea maxi-
maid de temperaturd este 51,30 C. Media anuald in 1924 a fost
de 13,70; precum se vede, cu 1,700 mai urcat deck media
anilor indelungati. Salturi de temperaturd in jos n'am observat;
In schimb, la 5 lanuarie 1925, termometrul ardta la amiazd
+ 170 C, hick aprurd broatele multime prin mocirle, unde
apa avea peste 140. Asemenea au ieit din ascunzi i oprle
(Lacerta agilis i muralis), un fenomen neobinuit prin alte prti
ale p.n. - In genere putem zice e clima Coastei de Argint
dif era de a altor regiuni romneti mai ales prin iarna sa relativ
dulce; vara e aproape la fel cu cea din nordul trii.
Zpada nu prea rdmne; de reguld in scurt timp se topete
i dispare in prtile expuse soarelui, perzistnd timp mai hide-
lungat numai prin gropi sau pantele aplecate spre nord. In anul
1924 au fost in total 91 zile cu precipitatiuni, dintre care 16 cu
zpadd, in marea majoritate putin abundent. Ultima ninsoare
din iarna precendent a fost fa. 12 Martie. Vreo 20 zile au fost
cu ceatd, de obi ceiu foarte deas i umed. Ploi abundente,
parte torentialet am inregistrat in vreo 16 zile. Dup statistica
D-lui agronom regional N. Gheorghiu, totalul precipatiunilor din
1924 a fost de 384,9 mm..
Forma norilor prepondentd e stratus i cumulus. Acoperirea
ceritdui a fost in termen mediu aproximativ 2,2/4; 67 zile din
an ceriul a fost acoperit de nori ziva Intreag i numai in 17
zile a fost absoIut senin:
Prima descarcare electricd a lost in 29 Febr. cu durduituri,
ploaie i un fulger puternic.
Caracteristic pentru Cavama este frecventa vnturilor. Numai
In 4 zile aerul a fost in nemicare ; dealtfel aproape totdeauna
bate vntul, de multeori cu putere mare, hick impiedecd aproape
mersul In contra lui. Dupd scala d6 10 grade, media anual a
puterii vntului in 1924 a fost de 2,8 grade. Nu am putut con-
stata cu sigurantd, care directie este prevalent, probabil in or-
dinea grupdrii N, E, S, W. Frecvente sunt vnturile cauzate prin
diferenta temperaturii dintre uscat i mare, vnturi care iischimbd
directia in mod foarte neregulat, pe sdrite. - Acestor vnturi,
Cavama le datorete rdcoarea relativ a verilor, pe cnd Bal-
cicul sufere mult din pricina cldurii, oraul fiind situat trite()
vale adnc, imprejuratd de Inltimi.
In strns legtur cu temperatura uscatului este tempera-
tura mrii apropiate. Curba din linii punctate aratd temperatura
mrii in 1924 (vezi fig.). Se cunonte bine paralelismul celor
cloud temperaturi. Din lunile calde ale anului precedent marea

www.dacoromanica.ro
 119

isi pdstreazd o cantitate de cldurd, din care motiv temperatura

apei pand in Martie se mentine mai urcatd deck temperatura
atmosferei, cdci aceasta din urmd depinde In primul rand de
aldura uscatului, care - fiind conduckor mai bun de cldurd
deck apa - o pierde cu mult mai curand decat marea. Vedem
dard ca. din Octomvrie paild In Martie apa mdrii e mai cald
deck atmosfera, cam cu 30 In intervalul Oct.-Ian., marea Isi
pierde din aldurd, dand-o cu incetul aerului, Indulcind astf el
clima iernei Inteo rnsur oarecare din regiunile litoralului. Marea-
Neagr, fiind numai de un mic volum, aceastd ameliorare clima-
tericd este relativ minimald, dar totus se simte. Din lanuarie
pand In Martie, atk atmosfera cat i marea se Inckzesc deo-
potriv, apa insd isi mentine plusul de temperaturd fatd de uscat.
Incepand dela Aprilie, marea se inckzeste mai incet decat aerul;
acesta din urm o intrece foarte pronuntat, deoarece uscatul,
dela care primeste adult este mai bun conducdtor si se hick-
zete mai intensiv. In Sept. temperaturile se egaleazd, apoi iards
atmosfera devine mai rece.
De remarcat este cd media anuald a atmosferii st foarte
aproape de media hidrosferei, 13,7 si 12,5 i totus, rezumativ,
marea e mai cald, dovadd c trebue s influenteze favorabil
asupra climei. Tot in apropierea acestor medii vedem si cotituri
bine pronuntate ale curbei marine, a zice c este equinoctiul"
dintre atmosferd si hidrosferd
Cea, mai ridicat temperaturd a mkii observatd In 1924 era
de 300 C la rnarginea litoralului, cea mai scAzutd de +1 C, aa
incat apa niciodata nu ajunge la inghet, ceeace mi-au afirmat si
pescarii. Cel Alit la trm se formeazd putind ghiat din stropii
aruncati de valuri, rciti la aerul de sub zero.
Anexez pe p.120 un tablou ce ne aratdmediile climaterice din
1924. Lipsesc mediile din August, deoarece, din cauza absentei
mele din Cavarna, inregistrdrile au suferit o intrerupere. Din
acela motiv notez c la curbele grafice coordonatele pentru
August au fost ardtate ca media lunilor lulie si Septemvrie.
Celor eventual interesati, registrul zilnic al datelor climate-
rice le st la dispozitie.
In genere, clima Coastei de Argint este sndtoas. Bo li
endemice provocate de climd nu sunt. Totus ceata, care ade-
seori se iveste in anotimpurile ,reci, este nefavorabild snttii;
bolnavii de tuberculoz pulmonard par a fi mai putin rezistenti
deck In alte 04 ale tdrii; contribue ins si locuintele neigie-
nice, apa foarte suspectd a cismelelor si alimentatia primitivd
a populatiunii. In schimb, vara petrecutd la trm este o pldcere,
Wile de mare sunt mult superioare celor de rau, mai ales cand
apa are 25-300 C.

www.dacoromanica.ro
 12.0

:11
Temperatura atmos-

Zile cu pre-
ceriului in
tura mArii

cipitatiuni
Acoperirea
)7,:, . a) =

tiuni mm
Precipita-
22

Tempera-
ANUL 1924,
ferei in grade Celsiu a.=

sferturi
z 1,7
c..3 -
LUNA media min. max. ..a'
g 2' - R
lanuarie -1 - 13,3 5 1 2,8 2,1 17,7 5
Februarie 0,8 -9 10 3,9 2,6 3 - 11

Martie 5,7 - 2,6 17,8 8,8 2,0 2,6 39 10

Aprilie 11,3 5,5 16,8 9 2,6 2,6 35,2 9
Mai (23,1) (17) 28 (14) 3,4. 2,3 10 6
Iunie 25 19 30,8 20 3,8 2 47,5 12
Iulie <27,5 .19 38 < 23,3 2,4 1,3 35 4
Septemvrie 22,9 16,2 32,7 23,9 2,5 0,6 - 2
Octomvrie 13,6 6,3 24 14 2,5 2,5 34,3 10
Noemvrie (8) ,-- 2 25,5 13 3,1 2,8 137 13

Decemvrie 2,7 - 2,5 13 6,6 2,8 3,3 - 9

91,
Media anual 13,7 4,9 21,9 12,5 2,8 2,2 384,91) lunar
- 8,3

V. Fauna.
Nu pot &A tratez aici sistematic Joate vietuitoarele gsite in
regiunea Coastei de Argint. Ne vom ocupa numai cu reprezen-
tantii principali, pe cari ii poate observa mai uor i laicul, vie-
tti care sunt mai bttoare la ochi.
Fauna regiunii, In genere, este identicd cu cea de dincolo
de Dunre ; gdsim ins i ctiva reprezentanti ai faunei medite-
raneene, care la noi, in Dobrogea, ii gseste hotarul de rdspn-
dire inspre nord. Totu, unele dintre animalele ce hiberneazd pe
aici petrec In somnul de iarnd, un fenomen nordic, al regiunilor
reci. In schimb sunt specii ce la inceputul iernii vin dinspre
nordul Europei i se oprere pentru iernare in Dobrogea ; marea
majoritate ins ii cautd addpost mai spre sud. Abstrgnd de
animalele marine, o bund parte a faunei regionale sunt locuitoare
de stepe, care este form4tiunea vegetald prevalentd. Padurea lip-
sete cu desdvdrire, deci i animalele caracteristice acesteia. .

Putinele mocirle adapostesc ctiva iubitori de band.

t) Dintre cari 59,2 mm In August.

www.dacoromanica.ro
 121

Dintre mamiferele rapitoare, vulpea sireat locueste prin

gduri pregtite de natur i modelate de animal. Face din cand
in cnd invaziuni prin cotetele locuitorilor ; in genere ins se
furiseaza printre bolovanii i tufisurile litoralului. In numeroasele
mele excursiuni, n'am intalnit deck trei indivizi; deci vulpea nu
este chiar comund in regiune. Deasemenea nici lupul, despre care
numai am auzit ca iarna face invazii in regiune ; despre el se
stie ca inteo singura noapte poate parcurge zeci de kilometri in
cutarea hranei. Chir in zilele calde din Ianuarie c. lupii att
sfasiat intr'o noapte trei purcei ai unui Oran ce locueste lngd
lacul Tuzla (Fig. 3). - Mai modest este dihorul (Foetorius), care
in cuprinsul Coastei de Argint apare in cloud specii : una, dihorul
comun (F. putorius), fai pete pe spate, cealaltd, cu mult mai
rar, dihorul sarmatic, (F. sarmaticus), cu pete galbene pe spi-
nare, rdspandit numai prin rsritul Europei. - Printre bolovanii
unui zid am vazut odata o nevastuica" (Mustela nivalis) inrudit
cu dihorul, dar pe jumatate atat de mare, de culoare cafenie
deschisd. Dupa afirmatiile tabacarilor din Cavarna, mai rar se
iveste i vidra (Lutra lutra).
Iarna trecut, niste copii mi-au adus 2 lilieci din pesterile
Ciragmanului (Rhinolophus, probabil hipposideros). In amurgul
serilor de yard numrul liliecilor ce sboara pare relativ mic, dar
nick hrana destula trn prea gsesc.
Arici n'am vazut pe aici ; am auzit insd a se gseste; in
tot cazul este rar. Mai des se vd musuroaiele crtitei, care-si
continua activitatea chiar i iarna. Dintre rozatoare, bietii iepuri
sunt destul de persecutati, desi putin numerosi, spre deosebire
de popndei (Spermophilus citillus) ce misuna pe toate terenurile
care nu sunt prea accidentate. Cnd treci peste depresiunile lito-
ralului dintre Cavarna i 'Balcic, in zile calde, poti vedea aproape
mereu cte unul galopnd in cautarea refugiului. Tipetele li se
aud mereu si se aseamand cu ale soarecilor de cas, ins sunt
mult mai intensive si scoase intotdeauna din ascunzis.N'am putut
reusi vreodat s vad individul care a strigat ; se vede cd este
vreun semnal de paz. Uneori popndeiul se ridic in dou pi-
cioare i urmreste cteva clipe omul ce s'apropie, apoi dispare
in gaur. Nu stiu cu ce se hrneste acest rozator pe pantele li-
toralului, seci i cu vegetatie srccioas. Se poate s mnnce
si insecte, cu toate ca am gsit popndei in aceleasi galerli
trind impreun cu broaste (Bufo viridis) i gndaci (Blaps sp.).
0 mare raritate la trmul romnesc al Marii Negre sunt
focele (Foca vitulina). La a. 1924, in regiunea Coastei de Argint
numai cloud am vazut: una, tvlindu-se printre valuri in fata
Dalbocului, iar cealalt, inholbtidu-se la noi din apele adnci
ale Capului Caliacra inainte de a di-Spare. Mai des apar delfinii,
(Delphinus delphis). Uneori in numr mare pand la 10 indivizi

www.dacoromanica.ro
 122

s'apropie de trm Oa la vreo 200-300 metri cu salturile lor

cunoscute. Un cadavru de delfin, care a fost aruncat la trm, din
cauza grsimii abundente, n'a putrezit dect dup vreo 2 sptd-
mni, cu toate cd era yard.
Locuitorii principali al litoralului sunt paserile. Specii sunt
relativ putine, dar indivizi multi. Ciocrlii sunt destule pe cmp,
(alauda arvensis); cea cu mot (Galerida cristata) pe toate dru-
muHle. Pe lngd praie ici-colea gsim i Motacilla (cf. boarula),
pe locuri uscate sticleti (Carduelis carduelis), uneori numer4.
Cel mai drgut oaspe ce apare primdvara de timpuriu pe casele
i arborii loealittii este graurul (Sturnus vulgaris). Vin cu su-
tele, ii.scutur aripele i cnt neobosit.
Aceasta pasdre imi va rdmne ca a jalnic amintire din
Cavarna, unde o anumit categorie de pretini intelectuali - nu
erau din localitate - s'au at-Mat att de barbari, de au impucat
srmanele pdsrele cu sutele. Am cerut celui mai citit ziar din
-lard s publice o not asupra acestui fapt demn de combatere,
dar fr succes ; cu sigurant avea alt material mai folositor
,,culturii", tiri mai rentabile.
Dintre Corvide, tarca (Pica pica) este comun mai ales
prin tufiurile numite aici pdure", apoi ciori (Lycus moue-
dula, Corvus corone i cornix) se \Tad tn toate localittile. De
stncile litoralului sunt lipite cuiburile rndunelelor (Hirundo
rustica); .o singurd dat am vzut i Caprimulgus europaeus.
Cea mai impundtoart pasdre din tot cuprintul Coastei de
Argint este vulturul ple alb (Gyps fulvus). Lungimea unui in-
divid impucat de mine avea 1 m iar cu aripele desfcute era
de 2,50 metri. Capul i grumazii in tinerete poart puf alb, pe
care cu timpul l leapd, aa ea' la animate btrne pielea gru-
mazului este golae, Incretit i de culoare albastr. La baza
grumazilor se gsete un guler de pene lungi i fine. Penele sunt
cafenii-roietice, ale aripelor i cozii negre.
Aceast pasre uriae isi face cuibul pe stncile cele mai
prpstioare i inaccesibile. Cuibul este aezat prin scobituri,
prea putin adpostitrde ploi, lucrat f Ara' Ingrijire, campus din
cteva cotoare de plante aruncate in neornduiall Femelele cam
in Aprilie-Mai depun un singur ou i.1 clocesc cu mult ingri-
jire. Un vultur de-al crui cuib m'am putut apropia, n'a sburat
dect tocmai trziu, dup repetite ghiolduri date cu o prjind.
- La un alt cuib am putut ptrunde cu ajutorul unei funii i
al unui trtidcop. Dei era un pui in cuib, ial printii in sbor
pe deasupra, ei n'au fcut nici o incercare de aprare. Imppe-
jurul cuibului se simtea o putoare infernal, cu toate c nu erau
urme de hoituri pe acolo, care sunt hrana obinuit a acestei
specii. Vulturul tnr era isvorul acelui miros att de puternic,
-Mat prepdrarea cadavrului pentru conservare era imposibild,

www.dacoromanica.ro
 123

cu toate cd sunt obinuit cu asemenea ucrdri. Dar este de ad-

mirat curtenia cuibului care rmne neatins prin instinctul ani-
mal, cdci puM, pentru excrementare, ii riclica sus abdomenul,
stropind departe dela sine, incat ca curtenie numai jurul cui-
bului las de dorit. - Prins de tndr, vulturul ple alb se poate
imblnzi, hick primete tnncarea din man, nu lovete cu ciocul,
se impacd bine cu pdsrile de cas, ba chiar i cu cainii. -
Vulturii adesea s adund in grupuri ae pand la 20, stand la trm,
sau pe colinele litoralului. Pe uscat nu se mic decat in sal-
turi greoaie.
Dintr'alte soiuri de vulturi am mai vdzut un Neophron per-
cuopterus. Relativ rar apare uliul, mai des se vede pajura.
Buha (Bubo bubo) se gdsete destul de des printre stncile
litoralului. Hrana principald i-o formeazd psdrile, cdrora - dupd
cum am vdzut la un lar omorit - mai intaiu le sframd cra-
niul, apoi le scoate penele din aripi ; restul este rupt in bucdti
i inghitit cu pene cu tot. Inteo noapte am vdzut o build rt-
cit chiar in ora.
Tot printre stncile litoralului locuesc in cteva locuri tur-
turele ; pe podi se gsesc potarnichi, prepelite i dropii (otis-
tarda) ; ici-colea apare cte o barz, un cocor. Mai numeroase,
cu deosebire iarna, sunt diferite soiuri de rate, care uneori s'adund
pe mart formand cete intregi ; din deprtare fac impresia tmui
petec de insuld Intunecoas. Mai rar apar gate slbatice i lebede
(Cygnus olor) dintre care iarna trecutd am vdzut vreo 10 exem-
plare. Foarte numeroi sunt larii de diferite soiuri, adevdratii
locuitori ai trmului marin.
Dintre reptile gsim trei specii de broate testoase, cloud
de uscat (Testudo ibera i graeca), i una de balt (Emys orbi-
cularis). Comund este numai Testudo ibera, care cu preferintd
locuiete depresiunile litoralului. Din broasca testoasd greteascd
n'am gsit deck 3 animale. In albia ruli Mihalbei i prin
mocirle gdsim broasca testoa.sd de baltd, care-i scoate din apd
numai nasul i ochii, iar cand se apropie cineva, dispare frd
urm, inauzibil.
Foarte numeroase sunt oprlele. Unde este verdeald multd,
tufiuri sau pdure, bundoard pe pante i podi, gsim destul
de des oparla verde (Lacerto viridis), apoi L. agilis unde nu
este vegetatie multd ; numai in apropierea mdrii i foarte numeros
L. muralis. Rar este arpele de stield (Anguis fragilis).
erpi sunt destui, insd soiuri patine. Dupd spusele locui-
torilor i erpi veninoi ar fi multi. Eu ins in cursul anului 1924
n'am aflat deck o singurd viper (Vipera ammodytes) la trmul
dintre Dalboc si Caliacra. - Intre erpii neveninoi arareori se
gsete arpele de apd (Tropidonotus natrix), uneori in varietatea
cu dungi longitudinale (var. perso). La trm, in vara trecutd, am

www.dacoromanica.ro
 124

prins vreo 150 exemplare de Tropidonotus tesselatus, care cu

mai mult dreptate ar merita numele sarpelui de apd. Se gseste
exclusiv la trm. Pe podis lipsete cu desvarsire. Este un pes-
cuitor dibaciu, mai ales de guvizi, pe cari i prinde printre bolo-
vanii din apd. Pentru inghititul pradei sarpele iese din apd. Pagu-
bele cauzate de acest reptil sunt destul de mari ; am gdsit indi-
vizi cu un peste in gur si altul hied nedigerat in intestin. Sarpele
cand este speriat, de reguld d afar pestele inghitit, uneori in
parte deja disolvat. Variettile acestei specii sunt atat de felurite
'Meat vor forma un studiu special.
Relativ rar este Zamenis gemonensis var. caspius, cel mai
mare sarpe din regiune. Am prins indivizi de peste 1,50 m lun-
gime. Cate un individ este foarte slbatec, cci sare cdtrd om
chiar cand st mai demult inchis in colivie, unde mereu se
loveste de sarm, incat botul animalului pare retezat la varf de
multele ciocniri cu sarma. Hrana principald este soparla mare
verde (Lacerta viridis). De broaste sau alte soiuri de soparle
nu se atinge, nici de psri. Trdeste numai pe locuri uscate. Un
individ surprins de mitie la trm, de fried mai intaiu a intrat in
apd, Inotand gratios vre-o 10 pasi la suprafata apei, cu capul
ridicat in sus : imediat ins s'a tutors si-a iesit pe trm, cu toate
c nu prsisem nc locul. Deduc cd. Zamenis se teme de apd,
cdci de altfel nu s'ar fi tutors ataf de repede la locul unde 1-a
asteptat dusmanul.
Foarte des am gsit serpi omorati de oameni nestiutori,
Meat trebue se cred a.' eel mai mare inamic al bietelor reptile
este genul Homo cu cultura" sa. Faptul de a omora un animal
atat de nevinovat cum este sarpele se arat foarte putin laudabil,
dacd ne gandim cd nici mdcar 10/0 dintre toti serpii nu este
primejdios. Am vorbit mult cu localnici asupra serpilor, dar
n'am putut stabili nici un singur caz mortal prin musatura
de sarpe.
Amfibii sunt cam putine : le lipseste umezeala suficient.
Unde prin depresiunile litoralului se gsesc mocirle, nu lipsesc
nici broastele, de balt. Pe podi este comund broasca raioas
verde (Bufo variabilis), care singurd isi sapd gduri pentru locuint.
Celelalte specii, comune dincolo de Dunre (Hyla, R. agilis,
Bombinator, Bufo vulgaris) nu le-am observat pe aici.
In pesti, marea este destul de bogatd. Exploatarea acestei
bogtii insd las rnult de dorit. Pescuitul nu se practicd decat
numai primdvara si toamna cu retele fixate intre cativa stalpi,
In apele scunde, aproape de trm. Scrunibia si plmida (Pelamys
sarda) sunt soiurile principale ce se prind, apoi calcani i ici-
colea Cate un morun. Cu undita se prind multi guvizi (Lepadogaster),
iar toamna se aduce pentru vanzare genul Belone, un peste cu
bot foarte lung. Din and in cand apare calul si acul de mare

www.dacoromanica.ro
 125

(Hippocampus i Syngnathus). Cam In luna August apar bancuri

atat de mari de petiori, Meat nisipul alb se intuneca ca sub
un nor. Atunci chiar la trm locuitori nepriceputi prind cu nite
retele foarte dese mii din aceti peti mici ; par'cd scot argint
din ap.
Ne indrepttim spre artropode. - lnsecte stint relativ putine.
In apropierea apelor gsim libelule destule. Tntarii sunt obraznici,
dar neprimejdioi, cdci n Cavarna n'am auzit dect de un singur
caz de paludism la o persoan infectat in Ecrene, unde, dupd
spusele altora, s'au imbolnvit i altii. Eu in cursul verii am
dormit multe nopti in portul Cavarnei direct sub cerul liber, in
apropierea unui pttu, i am fost intepat de tntari de nenumd-
rate ori, insd frd de vreo urmare. Am adunat mai multe
culicide despre care am s public o not. - Furnici i lcuste
formeazd majoritatea insectelor care se gsesc in abundent mai
ales pe podi i pe pantele cu vegetatie ale litoralului. Un oare-
care soiu de lcust produce un sunet deosebit de. ptrunztor
i cand cauti muzicantul nu mai este; a sburat in deprtare.
Greieri inch' sunt printre pietre ; un soiu mai mare pe intreg
corpul are nite buburuze ca pietrele scumpe. 0 specie de lacust
are forma unei crengute, incat numai cu greu se poate vedea
prin tufi : un bun exemplu pentru mimicri. Dintre stelnite, una
neagrd cu pete roii (Pyrrhocoris) este deosebit de rdspandit.
Fluturi sunt cam putini ; gndacii ceva mai numeroi, mai ales
genurile Blaps, Carabus mofio, Bembidium. Spre mirarea mea,
de cteva ori am gsit in mare genul Dytiscus. In pdurea de
lng Cavarna am descoperit intr'un singur exemplar o specie
notf de Apion 1). Leul furnicilor este comun lngd satul Ghiaur-
Suiuciuc, unde ii face conuri in terra rossa.
Intre paianjeni este un soiu mare de vreo 2 cm, care locuete .
prin gauri; copiiiil pescuesc" cu o aid de care e atarnatd
o bucktica de ceard. Cnd undita" aceasta este lsatd jos in
locuinta paianjenului,* el prinde ceara cu cletele i astfel poate
fi scos la suprafatd. Apoi tot copiii pun cte cloud' animate
inteo cutie, unde se incinge o luptd slbatec intre cei doi adver-
sari, pan cnd unul este omort.
Dintre myriapode, cloud* specii merit deosebit atentiune.
Una este Scolopehdra cingularnis, impundtoare prin lungimea
de peste 10 cm, cu corpul masliniu inchis, picioare galbene-
portocalii i clete destul de ameninttoare. Cred mucarea
acestui animal poate produce simptome locale dureriiase. Trdete
mai ales pe sub pietrele din valea Cavarnei. In prinsoare stint
canibali : se mnncd unii pe altii pand cnd nu rtnne decal
un supravietuitor.- Un alt myriapod mare, cu picioare extrem
1) Det. Prof. Dr. C. A. Penecke.

www.dacoromanica.ro
 126

de lungi, trdete prin locuintele oamenilor i apare seara pe pereti,

spre groaza oamenilor.
Raci, mai bine zis crabi (un crapi) sunt destui In mare, insd
numai de vreo 5 specii. Un soiu rou, care trdete la adancimi
mai mari i se prinde uneori .in retelele pescarilor, ajunge o mrime
de 15 cm. Soiurile comune sunt negre i nu trec de 10 cm. Vara,
cand soarele e ascuns dupd nori i atmosfera arat a ploaie,
racii ies din mare i se adund sumedenie pe bolovanii dela mal,
cu cari la culoare se potrivesc admirabil. Stau linititi, sau pro-
feseaza canibalismul printre semenii lor, iar cand se apropie
cineva, o taie la fug cu nespusd dibacie in directie oblic, pti
In ap, refugiindu-se pe sub pietre. - Pe sub pietrele tOrmului
mai gsim i o multime de purici de ap (cf. Gammarus), de
asemenea i prin rauri. Ridicnd cate o piatr, puricii albi sar
in toate directiile. - Pe sub grohotiul raurilor Cavarna i Dalboc,
chiar i in afard de ap, se gsesc uneori crabi asemndtori cu
cei de mare; este posibil s fie un adevrat crab de ap dulce
(cf. Potamon) cum se gsete in Italia.
Molute sunt cam putine. Pe uscat gsim cateva soiuri de
melci (Helix, Pupa, Tachea, Limax), in mare mai ales midii
(Mytilus). Populatia mnned att midiile cat i melcii (culbeci).
Tot pe sub pietrele raurilor gsim i lipitori, iar In nisipul
mrii cte un polychaet. Mai comuni sunt nematozii i turbela-
riile, care in majoritate nu se pot vedea deck cu microscopul.
Sub bolovanii mrii, uneori chiar deasupra apei, gsim o
multime de actinii, mari cat o nuck de culoare castanie. Cand
4"rsturn5m piatra, tentaculele se retrag.imediat, animalul se adund
glob, se tine Ins strns lipit de bolovan. - Cam prin luna
Decemvrie apar numeroase meduze, mari pm la vreo 30 cm,
ca nite clopote de sticl plutitoare. Primvara, pe la sfaritul
lui Mai, arid apa mrii incepe a se Inalzi de a binele, meduzele
dispar iar; sunt avizate la ap. rece.
Din cand iticnd gsim la trm i Cate un burete galben,
monaxon, aruncat de valuri. Grosimea nu trece de 2 cm, lungimea
e de cel mult 15 cm. Trdete in apa mai afundd.
Ultima clas de animale, protozoarele, sunt foarte slab
reprezentate. Cateva amibe golae, cateva foraminifere, nici un
singur radiolar. Numai infuzoriile sunt mai comune. Pan'acum
am studiat vrito 50 de specii, obiectul unei publicatiuni speciale.
Relativ bogat este planctonul marin, ins numai In timpul
iernii, cand apar numeroase specii de raci microscopici, rotatorii,
diatomacee, etc., iar un studiu deosebit.

www.dacoromanica.ro
 127

VI. Archeologice.
Pe Ciragman, care azi are Inltime de vreo 80 rn., a fast
situatd o parte a orasului antic Bizone. Ciragmanul sus formeazd
un podis de vreo 600 m. lungime, aproximativ triunghiular, la
mijloc ceva mai ridicat, usor aplecat spre SE unde este abrupt
si absolut inascensibil. Spre E si N. panta e foarte inclinatd,
insg se poate urca. Spre W. platoul devine creasM, care, in con-
tinuare spre Mihalbei, se lrgeste din ce in ce mai mult. Stratele
Ciragmanului sunt asezate orizontal. Pe pantele dinspre E si N
se pot urmri bine cam pand la jumtatea indltimii; mai jos
sunt acoperite de grohotis; inspre mare, spre S, prin surparea
rocelor si subminarea mrii, stratificatiunea apare in lumina zilei
aproape la toate orizonturile; accesul este ins foarte anevoios,
parte imposibil.
Pe podisul Ciragmanului s \fad o multime de gropi nere-
gulat distribuite, adnci de cel mult 1 m., de diametrul unei case-
mici sau chiar de abia ctiva metri. Podisul este presdrat cu a
multime de pietre neregulate ce nu aratd nici urmd de cioplire.
Dimensiunile acestor bolovani nu sunt maxi; cei mai multi se
pot ridica de orn. Printre pietre se gsesc multe cioburi ; nu am
gsit ins nici unul cu vreo inscriptie. Cioburile de cele mai
multeori sunt de lut ars, nesmltuit ; fragmente de vase mici,
dupd apreciere, cu un volum de 1-5 kg. Am gsit ins si frag-
mentul unui vas ce trebue s fi avut dimensiuni mai mari : cu
diametrul de vreo 2 m. Se gsesc si cioburi smltuite la care
se vede bine cd provin din vase mici, mai fin lucrate, uneori
scobituri sau coaste la suprafatd. Culoarea smaltului e mai
alrs neagrd, galbend, verde si cafenie. - Originea gropilor amin-
tite este dubioasd. Imi pare mai probabil c in timpurile noui
locuitorii vecini au scos pietrele bune pentru cldiri, sau au cdutat
comori, despre a cror existent presupusd circuld diferite ver-
siuni prin populatia regipnii. Nu este Ms exclus ca gropile s
indice pozitia caselor din autichitate. Totus, aceasfa ipotezi
nu-mi pare probabil, mai ales din motivul c acele cldiri ar
fi avUt dimensiuni orizontale prea mici pentru obisnuinta celor
vechi. Cred ea realitatea s'ar putea stabili cu sigurant dacd
s'ar face o incercare de sdpturi, lucru pentru care-mi lipsesc
mijloacele necesare.
Pe panta dinspre N am gsit, cam la 40 m. inltime ab-
solutd, fragmentul unei pietre mari, cioplitd; poate va fi restul
vreunui bazin pentru ap. Numrul gropilor pe podi e cam
de 100. Precum se vede, platoul Ciragrnanului nici decum n'are
mine distincte; totus, nu trag la indoiald cd acolo a fost situat .

o parte a orasului Bizone.

www.dacoromanica.ro
 128

Pe panta de Sud al Ciragmanului am gsit urme antice

incontestabile, desi putine. Stint de prere c, intre altele, si
partea aceasta pe care a fost aezat sudul Bizonei a suferit
catastrofa despre care ne spun cronicarii vechi.
La un puternic cutremur - care se iveste destul de des si
puternic in regiune - s'a rupt partea de SSW a Liragmanului,
cam pe linia ESE-WNW si a alunecat spre S, ingropnd si o
parte a nefericitului oras. Grosimea masselor azute era de vreo
30-80 m, msurat pe verticald. Accelaratiunea alunecdrii trebue
s fi fost atat de mare, Incat nu cred c putut s scape vreun
locuitor al acestei pdrti. Izbirea rocelor jos a fost att de puter-
nic, inct - cu toat incurcarea stratelor - s'a format o
adevrat breccie compactd. Aceast pseudocimentare e att de
strns si perfectd, inct numai cu ciocanul am putut scoate
cteva vase din pdmnt. In mai multe locuri se gsesc urme de
focuri, adicd cdrbuni de lemn si cenus. Aici cioburile sunt
nenumrate. Am gsit cteva de lut ars, pe partea convexd cu
cteva litere grecesti putin distincte, apoi vase si dinti de ani7
male domestice (bovide), o bucAticd de fier si scoici (midii) ce
probabil au servit ca hrand, apoi oase de pesti. Interesant este
faptul cd toate cioburile din jurul Ciragmanului sunt mici; nici-
odat nu am gsit bucti mai mari, fie numai 1/4 din vas.
Dupd spusele unui bdtinas batrn din Cavarna, dealungul
poalei de est a Ciragmanului, ceva spre W de actualele ardturi,
s'ar fi gsit sub grohoti urmele unui zid de vreo 4 m. grosime,
ce incepe dela mare, iriconjurd dealul la E.si-1 urcd dinspre N
spre acropold. N'am putut s constat dacd inteadevr a existat
un asemenea zid. E posibil c zidul la E s fie ingropat; la N
unde, dupd cele spuse, trebuia sd apuce dealul, nu e nici o urm4,
cu toate c apar roci autochtone. Fapt regretabil este c in
ultimul timp locuitorii din apropiere si-au insusit toate pietrele
din ruinele Bizonei. Astfel, la fata locului astzi nu se mai vd
urme de ruine aproape de loc. Toate zidurile cldirilor recente
din port fe-am cercetat, ins frd s pot afla vreo urm de
inscriptie antic. Acest lucru era de asteptat, deoarece zidarii
,au cioplit din nou pietrele, distrugnd astfel orice inscriptie
unde a existat. .

Tot pe panta de E, unde inclinatia incepe s creascd subit,

se gseste urma unui mormnt, probabil antic. Inltimea mor-
mntului e de 1 m ; jos are pardoseal de piatr, peretii sunt
formati din pietre mari, cioplite dreptunghiular; acoperisul este
orizontal, tot din pietre cioplite, foarte voluminoase. Intrarea in
mormnt e cam 40X40 cm mare. Cioplirea pietrelor dovedeste
c avea si use care, dupd cele auzite dela un bdtrn bulgar, ar
fi fost o lespede de piatr, fixatd cu fier. In interiorul mormn-
tinui s'au gsit urme de schelet i o vaz ce continea Wand.

www.dacoromanica.ro
 129

Oasele scheletului ar fi fost foarte sfrdmicioase. Mormntul e

lipsit de mice inscrippune, poate s mai fi fost deasupra i o
piatr scrisd.
In aproprierea acestui mormant am gsit o piatr cioplit
rotund ca de moard, groas de 5 cm i tiametrul de 25 cm.
Piatra aceasta e foarte tare, de origine eruptivd, culoare cenuie
inchisk probabil un porfir. A mdi fost gsit o asemenea piatr,
intreagd. Cred c au servit pentru mdcinarea bucatelor i au
fost aduse din alte prti, in apropiere lipsind roci eruptive cu
desvrire.
Singura urm distinct de cldire ce ne-a rmas pand azi
este ruina de sub Ciragman, situat cam la 200 m. in apusul
pontonului actual, jos, in imediata apropiere a mrii ; in vreme
furtunoas chiar stropit de valuri. Din punct de vedere tectonic,
aezarea acestei ruine este foarte interesant. La o mica distantd
spre vest de ruin ies la iveald rocile autochtone i orizontale
ale Ciragmanului. Intre aceste roci orizontale i ruind gsim o
linie de dislocatie, incdt sub ruin straturile sunt discordante
fat de ale Ciragmanului. Zidurile ruinei fiind verticale, rezult
c cldirea aceea a fost construit dupd dislotarea straturilor
de desupt. Obiectiunea ce s'ar putea aduce cumcd blocul de
ruin ar fi cazut de sus de undeva i intmpltor s'a aezat in
pozitie normal, trebue abandonat, din 'cauza c ruina aratd
prti proeminente - bundoard un jgheab de 3/4 m. - care la
o eventuald rostogolire a blocului, cu sigurant s'ar fi rupt din
cldire. Deci rezultd o dislocatie anterioard construirii acestei
cldiri. Nu pot s precizez dacd ruina este anticd sau mai re-
cent, probabil Ins c este singurul rest dintre cdirile vechi
ale Bizonei.
Ruina e ziditd la baz din pietre fosilifere (Lamellibran-
chiate) cioplite cu mare exactitate. Restul zidului e fcut din
plci de piatrd cu ltime de vreo 20 cm, care, prin marginile
lor rotunjite, dovedesc e au fost expuse activittii valurilor,
apoi intrebuintate pentru cladit. Incdperea, al cdrei colt de vest
aratd existenta ei de odinoiard, are urmele unei pardoseli fcute
din plci de piatr. Zidurile acelei camere(?) sunt fcute in parte
din olane arse roii. TencUiaTa cldirii are culoare roz i e
amestecat cu paie mruntite.
Cam la un tn. sub podeal se vede in mijlocul ruinei o
gaurd patrunghiulard, zidit jur imprejur numai din pietre mari
cioplite cu mult ingrijire. Deschizdtura din afard este inalt i
larga de vreo 50 cm, spre induntru subit mai inaltd. In fundul
acestei deschizAturi se vd 3 tuburi orizontale (a, b, c) diver-
gente, in sectiune transversal dreptunghiulare. Inltimea acestor
tuburi este pretutindenea egald, de 22 cm ; ltimea (lrgimea),
incepnd dela vest spre est, de 12, 15 i 16 cm ; ele sunt, deci,
Analele Dobrogei. 9

www.dacoromanica.ro
 130

aproape de dimensiuni. egale. In prezent sunt goale si se pot ur-

mdri cam pand la 1 m adancime spre interiorul dealului.
In sus si la dreapta de cavitatea patrunghiular vizibil In
fotografie incepe un canal, care mai Intaiu Inainteazd la dreapta
(A) - in partea aceasta cioplit numai in piatrd, apoi se urc
vertical in sus, fr ca in starea actuald a ruinei s ajungd ni-
velul pardoselii, 'intrucat chiar deasupra tuburilor pardoseala
lipseste, fiind partea aceasta acoperit de lut si pietri strin
de cldire. Astfel nu se poate constata unde s'au vrsat tuburile.
Gelalalt tub (B) are situatie simetrica i constitutie egald, adicd. :
partea orizontald e cioplit In piatr, cea verticald In partea in-
ferioard e formatd de un tub cilindric de lut ars ; in partea su-
perioard diametrul tuburilor creste considerabil. Aceste cloud
tuburi au fost mai inaiu arse apoi bgate in cldire. Figura noastrd
arat sus o sectiune orizontald prin baza ruinei. Literele a, b, c
aratd situatia divergen a canalurilor ce, inspre deal, sunt de o
adanciune necunoscutd ; se pot urmdri abia un metru. Figura de
jos arat o sectiune verticald prin cele cloud brate ale tuburilor
problematice. Litera j iirezintd locul aproximativ al unui jgheab
de piatr lung de 70 cm, lat de 20 cm i cu un sntulet de vreo
4 cm adancime la mijloc. Se poate ca in figurd asezarea jghea-
bului sd fie ardtat prea spre stanga. In prezent nu se mai
poate constata de unde a inceput jgheabul i dac a stat Inie-
gdturd cu vreunul dintre tuburile A, B. In tot cazul a fost asezat
sub nivelul pardoselii, Insd legAturd directd intre tuburi i jgheab
nu pare s fi existat.
Ne intrebdm : la ce a servit dal:Ikea aceea ? Prezenta jghea-
bului ne aratd o legdturd oarecare cu apa ; ne gandim la o baie,
poate o baie de aburi Jgheabul pare a fi in pozitie originalds
dar atunci indperea cldirii trebue s fi fost de tot ingustd, cel
mult de 2 metri. Dac prin cele 2 tuburi ar fi curs apd, ar
trebui s" se vadd urme de inraurire chimicd si fizicd, ceeace nu
se observ ; din contra, pietrele aratd relativ proaspt cioplite,
neinfluentate.
Pentru mine, ruina din portul Cavarnei deocamdatd este o
enigm. Recomand archeologilor asest monument (?) spre cat se
poate mai grabnicd cercetare, fiindc sufere din zi in zi, este
subminat de valuri si in tot momentul s'ar putea prdbusi in
mare, care apoi isi va termina opera sa de distrugere.
Mai sus am ardtat 6." partea de SS Wa Cipa. gmanului s'a
prdbuit dimpreund cu o parte a orasului Bizone. Acela lucru
cred cd s'a intamplat si cu clina de E a dealului, insd mute()
msur mai mica. Incepand dela ruina descrisd mai nainte, spre
rdsrit, gsim un fel de platou, inalt abia de vreo 10 m, format
din strate foarte inclinate, parte sframate, produse prift alunecare
din Ciragman. Pe acest mic platou st pichetul grnicerilor. Cred c

www.dacoromanica.ro
 131

pi aceastd parte dislocatd putta la locul ei autochthon cteva

cldiri de ale Bizonei, cdci prin brecciile de alunecare se gsesc
urme de activitate omeneascd, cdrbuni i cioburi. - In imediata
apropiere, ceva mai spre apus, gsim In dealul Ciragmanului
cteva pesteri, unele astupate aproape total. Una merit de-
osebita atentiune, fiindc st In legAtur cu o alta dinteun nivel
mai Malt i adposteste vasul descris la aprecierea Inaintarii
marine. Cred c a fost un rezervor pentru apd, mai ales In tim-
purile cnd orasul era asediat de inamic i isvoarele - fiind
mai expuse - inaccesibile. Pestera In chestie este adncd de
vreo 15 m i inaltd de 4 m, deci destul de impunatoare.
Dar catastrofa seismicd a fost si mai intins. Inaintnd
dela vrsarea prului Cavarna dealungul trmului spre rsdrit,
printre brkile pescarilor, se deschide spre mare santul adnc
al unui torent ce duce aph numai in timpul ploilor mari. In pe-
retii acestui sant se gsesc iards arbuni, cioburi i olane de
acoperis. Nu trag la indoiald c si la est de gura rtilui Ca-
varna a fost o parte a Bizonei, de asemenea ingropatd pe. sub
brecciile alunecate Inkcantitate enorm din panta de rsrit a
vii Cavarna. Aici volumul rocelor alunecate, dupd prerea mea,
se apropie de acela din sudul Ciragmanului : in aceste dou
locuri cutremurul a avut cel mai Intins efect de dislocatie.
Din observatiunile publicate aici si din altele Ins am ajuns
la urmdtoarele concluziuni.
Bizone a fost oras destul de mare, cu o lungime de vreo
1200 m si ltime de vreo 500 m; deci avea suprafatd de aproxi-
mativ 60 hectare Se intindea pe ambele laturi ale rtilui Ca-
varna i pe'ntreg platoul Ciragmanului, unde erau cldirile mai
mari dect jos la p.m. Numrul cldirilor se poate evalua cu
aproximatie la vreo 200-500. In urma unui cutremur de pu
tere neobisnuit trei prti ale orasului au fost Ingropate, restul
drmat.
Mai adaug cteva observatiuni archeologice. Mi s'a afirmat
de mai multi locuitori din Cavarna cd In nisipul pljii, dede-
suptul Ciragmanului, s'au gsit monete de aur destul de nume-
roase. Aceasta ne dovedeste ca.' la acel cutremur massele au
alunecat pand In mare. Tot sub Ciragman s'a gsit o mica piatr
comemorativd, din care n'a rmas dect partea superioar, unde
se poate ceti:
APAOHI TTXH
UHTPI OESZN
AESZN A C A 1. a
11E
In anul 1922, cnd s'a spat la fundamentul morli Cirag-
man, la poala acestui deal, In imediata apropiere a pichetului

www.dacoromanica.ro
 132

s'au gsit schelete mari omeneti, vase 8parte de lut ars cu in-
scriptii greceti i fundaMentul unei brutrii (?), care avea n zid
un dulpior cu o ue. InAuntru era un vas de sticl in forma
unei paseri. Vasul era pnd la jumdtate umplut eu coniac pe
care 1-au but lucrtorii.
Ct mi-a comunicat D-1 Ciomu, cele dou isvoare de sub
pichetul grnicerilor ar fi numai cele dou scurgeri artificiale ale
unui singur isvor ce se ivete din temelia Ciragmanului. Dela
locul acestui isvor s'ar fi intins un apeduct antic pnd la actuala
vam, format din tuburi cilindrice de lut ars. In stnga raului
Cavama, paralel cu dnsul s'a gsit un alt apeduct pe la poalele
dealului Ceair Burun (deal peste valea dela Ciragman). La sp-
turile fcute pentru constructia unor magazii s'au gsit lespezi
de piatr bine lucrat i orz carbonizat, probabil din cauza celor
14 secole decnd este ingropat.
Dup credinta poporului, la postul Bizone ar fi fost 40 ar-
gintrii i 30 brutrii. La furtuni de mare s'ar ivi la trm monete
i alte obiecte de aur.
Tot dupd credhita localnicilor se zice c, dup distrugerea
Bizonei, au mai rmas locuitori pe Ciragman, cari apoi au trecut
la locul actualei Cavarna. Dintre cei coborti de acolo se amin-
tete Man& Papu (= mo Mangr) ai arui copii tresc i azi,
tiind c s'a mutat de pe Ciragman.
Dup o altd traditie se spune c, dup cutremurul Bizonei,
au ramas doi frati : Gheorghe i Cavali cu toat averea lor. Ei
au intemeiat noul ora numit Cavama dup numele fetei Cavali,
iar in amintirea Bizonei nimicite Gheorghe -ar fi cldit o biseric
in locul actualei biserici ortodoxe Sf. Gheorghe.
Pe Ciragman ar fi locuit un voevod, la a crui cetate duceau
120 trepte, dintre care nu s'au gsit deal 3.
Un vntor, urmrind o vulpe, aceasta s'a refugiat inteo
gaurd din nordul Ciragmanului. Vndtorul urmrind animalul, a
descoperit In interiorul dealului o serie de 6 peteri mari ae-
zate una dup alta.
Intr'una, a aptea, se crede a este ascuns tezaurul Bizonei.
Din Constantirtopole ar fi venit turci spre a cuta aceast
comoar.
Nu pot afirma daa este sau nu o realitate oarecare la
baza acestor versiuni poporale. Pe panta de nord a Ciragmanului
- nu se gsesc nici urme de vreo peter. Basmul eu moul Mangar
i fratii Gheorghe i Cavali poate c se refer la vreo aezare
de pescari pe Ciragman In ultimele secole, nu ins la vechiul
Bizone: and orzul s'a carbonizat, traditia s'a stins de mult, aci
1400 ani insemneaz 50 generatii.
Btrnii spun a stramoii lor au trecut.cu barca dela Cirag-
man inspre partea opus, pe locul acela unde azi este portul

www.dacoromanica.ro
 133

Cavarnei. In susul actualei vi s'ar fi gsit inele de fier gros,

fixate in started pentru legarea brcilor. - Aceast poveste e
upr de combdtut, cci de altfel ar rezulta cd locuitorii Bizonei
fceau clddiri i apeducte sub nivelul mrii. Valea Cavarnei ca
i toat Coasta de Argint nu arat urme de vechi terase litorale
i ridicate.
Totu, cdutand o explicatie pentru problematica trecere pe
ap dela Ciragman la dealul Ceair Burun, nu este exclus cd primul
s fi fost cu mult mai inaintat in mare, formand astfel un mic
golf in prelungirea actualei Cavarna.
Dei in isvoarele istorice, mie accesibile, nu se gsesc date
dacd au mai existat sau nu aezdminte omeneti intre Dionyso-
polls (=Balcic) i Bizone, totu sunt convins c au fost, fie
chiar mici, abia din cateva cldiri. La SW de satul Suiuciucul
Turcesc, din podiul autochthon, odinioard mai inaintat spre
mare, a rdmas - in urma celor cloud alunecri divergente, una
spre SSE (Fig. 5), alta spre SSW - un fel de promontoriu
inaintat care, frd intercalarea vreunei depresitini, st in legaturd
direct cu podisul; este insd de mai mic inltime. Partea aceasta-
a suferit pe semne o dislocatie relativ cu mult mai mica decat
alte prti, ca de ex. colinele din Fig. 5, care sunt fotografiate
chiar depe acest mic platou proeminent. La S de Suiuciuc, pe
un deal mic, la deprtare de vreo 100 m dela trm, se vdd ruinele
unei case recent ddramate, probabil in rdsboiul mondial. La vreo
1400 pai spre vest dela aceast ruin se afl promontoriul sus-
numit. Multimea neobinuit de pietre ce se gsesc atat pe deal
cat i pe ambele laturi ale lui, la o inltime unde nu poate
fi vorba de formare atmosfericd, adicd prin tempestare, mi-a
atras atentiunea. Inteadevr, printre pietre am vzut i cateva
cioplite, apoi cioburi de diferite vase mici de lut ars i frag-
mentul unui vas enorm, cam de dimensiunile celui amintit la
Ciragman. Am mai gsit i cateva toarte de vas, cu coaste ce
caracterizeazd pe acele de la Bizone, ins nici una cu in-
sciptie.
Apa care se adund In timp de ploaie in depresiunea din
rsdritul promontoriului se scurge spre SW, unde i-a format
hiar la poala cteahului un ant de scurgere spre mare. Chiar in
loul acela unde incepe atitul, eroziunea incepe s desveleasc
urma qgui zij mic, gnat transversal peste cursul apei. Zidul
nu gste fcut dig piatr coplit, ci din bolovani rotunjiti prin
aOune4 valurilpr. Trag l indoiald cd acest zid ar fi antic; il
amintek frisk fiind facut de maud de om i WOO antichitatea
nu-mi pare exclusd.
Mai mare important datt altei urme de zid ce se gdseVe
in rsdritul promontoriului, la marginea stang g unui torOnt
periodic, cam la nivelul dealului, Oliva metrj sub marginea

www.dacoromanica.ro
 134

podiplui. In acest loc apar stratele autochthone ale podiplui

pe care, precum se vede, au fost aezate clddiriIe ordelului
antic, azi disprut. Rudimentul de zid se Intinde paralel cu anful
torentului, cam N-S i este de o constructie ceva mai solidd
dect zidul dela farm. Lngd zid am gsit o piatr, cioplit
exact patrunghiular, in mdrime de aproximativ 80X50 cm, groas
de 30 cm, pe fafd cu o scobitur patrunghiulard cam de
60X30 cm. Mijlocul pietrei, unde se atepta o inscripfie, este
stricat, ca i cnd sculptorul nu i-a terminat opul. Posibil
cd mijlocul pietrei s fie avut desemne in relief, care apoi au
lost sparte de oameni.
Aceste urme, dei foarte pufine, totu cred cd sunt suficiente
pentru a admite existenfa de odinoard a unui ordel la sud de
actualul sat Suiuciucul-Turcesc, pe marginea podisului.
La stnga de gura praului ce vine din acest sat, am gsit
printre pietriul frmului un fragment de toart, care aratd inteun
dreptunghiu presat (35X18 mm) relieful unui delfin reuit. Acest
fragment de vas fdcut din lut ars n'a putut fi dect scurt timp
expus activitfii valurilor, cci colfurile abia sunt incepute. Dec i
ciobul trebue s fi stat ingropat pn in ultimai timp, pe urtnd
desvelit de apa ploii. Locul de origine nu se poate stabili din
cauza translafiei frmului; totu nu poate fi prea departe, poate
chiar sub massele alunecate ce se psesc in sudul pometului ce
aparfine satului Mihalbei.
La vreo 300 pai spre NW dela casa ddrmat ce se gdsete
Ingd frmul Suiuciucului este o mic depresiune, fr defluent,
vizibil in fig. 5. Aici gsim un bloc exagonal de piatrd, lung
de 75 cm, gros de 43 cm, dinteo rocd ce confine multe fosile
(Lamellibranchiata). Piatra este exagonald; ea e cioplit, avnd
6 coaste i 6 anfuri longitudinale, incat, vdzutd dela bazd, arat
ca o roatd cu dinfi. Poate s fie vorba de o urm anticd.
Tot frmul dintre Cavarna i Tuzla are o mulfime de cio-
buri de lut ars, rou. Majoritatea lor cred cd este recentd.
Totu e posibil ca pe Intregul litoral sd fi fost cldiri antice
rslefe.
Caliacra. Cetatea avea 3 ziduri de apdrare, fiecare cu cle
un anf adnc in afard. Aceste linii de aprare traverseazd pe-
ninsula, desprfind-o astf el de continent. Distanfele dintre ziduri
gunt de cdteva sute de pai) cele cloud exterioare sunt total
distruse, numai micile movile din dosul anfurilor aproape um-
plute indicd situalia, ins destul de distinct. Brul inteior in
schimb s'a pstrat destul de bine. In zid se vd gurile pentru
arcai, apoi lemne zidite induntru. Poarta cetdfii (Fig. 12) era
destul de mare; punctele ei de fixare se vd tdiate in stncile
podiOlui. In afar de acest zid, alte urme distincte de cldiri

www.dacoromanica.ro
 135

nu stint, ci numai un haos de pietre rdslete. Se vede c distru-

gerea era aproape complect.
Foarte interesante sunt fntnile. N'au apd, dard nici nu
cred cd aveau acest scop. De la suprafata podiului sunt tdiate
vertical In jos. Tunelul de jur imprejur zidit i in comunicatie
direct cu peterile care se deschid spre mare, la diferite inltimi.
Fntnile cred c au servit de comunicatie, poate cu ajutorul
funiilor sau scdrilor. Ideea de fntni propriu zise trebue prsitd,
cci ingustimea i lungimea peninsulei, apoi straturile oblice de
conglomerate cred cd exclud prezenta de ape subterane.
Dupd D-1 Ciomu, la poarta Caliacrei s'a gsit in primul
rzboiu balcanic (1913) o statuie de caldret, care a fost luatd
de ofiterii romni. Dupd distrugerea cetatii, locuitorii ar fi inte-
meiat satul Suiuciucul-turcesc.
In satul promontoriului Caliacra, stncile formeazd o poartd
ce se deschide deasupra unei prdpastii. Este Poarta celor 40
fete" (= crc cz capusa), de unde s'au aruncat tn mare 40 fete
legate cu prul lor propriu una de alta. Dumanul intrnd in
cetate, fetete i-au cautat moartea, spre a nu cdea In sclavie.
Precum vedem, litoralul Coastei de argint avea in antichi-
tate cel putin 4 aezdminte omeneti: 1. Dionysopolis (= Balcic),
2. orglul din litoralul Suiuciucului, 3. Bizone 1 4. Tirizis
(= Caliacra). Dintre aceste, cel putin doud au fost nimicite prin
micdri seismice. Din acest motiv regiunea a fost i este nefa-
vorabild pentru desvoltarea aezdmintelor mai mari.
In valea Cavarnei se gsete ruina unei vechi bi turceti
care ar fi fost construia cam in anul 1593 pe o temelie anticd
romand. In aceastd baie ar fi fost arsd de turci o femeie cretind
in ajunul csdtoriei ; dupd legendd a fost o sultana Stpanul
cldirii fiind cretin, baia s'a inchis. Cazanele i plcile de
marmord au fost ridicate de' armata rusd in primul rdzboiu al
tarului Nicolae. Cazanele, abia cu 12 perechi de bivoli s'a putut
scoate.
Intr'o movild lngd Cavarna, numit lart'uniuc" (=juma-
tate movild) s'au fcut pe timpul turcilor spaturi i s'a gdsit
un mormnt cretinouri.

Malalas i Theophanes povestesc ca in anul 543 d. 'Chr-

hiregiunea Balcicului i a Varnei a fost o inundatie mare eau-
zatd de furtund, sau poate de un cutremur, care, precum am
ardtat mai sus, nu sunt rare in regiune. - Despre drmarea
Bizonei prin cutremur ne amintesc Strabo (I, 30). Mela (11, 22)
Plinius (IV, 44). Strabo spune c numai o parte a ormului a
fost nimicit prin cutremur, fapt pentru care am adus, cred,
dovezi suficiente prin studierea situatiei tectonice din jurul Cirag-

www.dacoromanica.ro
 136

manului, pe al cdrui podi a Mt/1as o parte a Bizonei, iar restul

altele dela dealul opus, numit Ceair Burun. -
oraplui a fost ingropat de roci alunecate, unele dela Ciragman,
D-1 Popa-Lisseanu
crede cd Bizone n'a fost situat pe platoul de sus, ci jos lng
plaj. De fapt, o parte era aezat pe plaja din port, iar o alt
parte pe podiul Ciragmanului. Cavarna e un aezmnt ulterior,
situat la vreo 3 km spre nord de Bizone; deci nu putem pune:
Bizone = Cavama. Numai cele cteva cldiri din portul Cavarnei,
care e la vreo 3 km departare de ora, stau in local vechiului
Bizone. Cred c dup catastrOfa Bizonei in port au persistat
sau s'au cldit din nou cdteva case, poate i pe platoul Cirag-
manului. Numai in acest sens se poate vorbi de existenta Bizonei
In timpurile mai recente.
Blocurile cu inscriptii antice, despre care ne spune Popa-
Lisseanu cd sunt zidite in cldirea coalei greceti din Cavarna,
azi - durere - nu mai exist, caci hi 1924 aceasta coal s'a
ddramat, iar pietrile au fost cioplite din nou, hick cred c acele
inscriptii au fost distruse. Din nenorocire, scrierea D-lui Popa-
Lisseanu n'a ajuns in mna mea cleat dupd disparitia acelor
pietre despre a cdror existent nu tiusem nimic. Ne doare inima
cnd vedem cum sunt distruse anmenea valori inalte pentru
scopuri de ordine inferioar.
Prof. Dr. 1. Lepqi
Cavama, 4 Februarie 1925.

www.dacoromanica.ro
 , 137

Explicarea ilustratilor.
Fig. J. Aspectul litoralului Cara apus, vazut de pe un deal
la circa 3 km spre est de Balcic. Se vede golful Balcicului, de
dupa care iese litoralul dela Ecrene. In fata apare, la dreapta,
marginea podiplui i coasta, aproape verticala, orizontal strati-
ficata, la baza ei cu grohoti de panta. Colinele din fata sunt
toate parti rupte din coasta, sau prin fracturi, alunecari. Precum
se vede, inirarea acestor coline e paraleld cu coasta. Intre
coama din mijlocul ilustratiei i panta se vede o depresiune,
lungA de aproape 1 km, parte ascunsa in umbra' (soarele la
stanga). Punctul de unde este facuta vederea se and pe inceputul
un dAmb rupt din coastd, la vreo 80 m inaltime. Unde umbra
e mai deas, st ascuns o depresiune fr. defluent. Terenul
este de tipul m.
Fig. 2. Vedere spre est de Tuzla. La stAnga se vede podiul.
Dela mijlocul fotografiei spre dreapta (sud) se vede o peninsula,
care s'a format prin alunecarea in massA a unei parti din coast.
Peninsula e foarte inaintat in mare, putin inalt i prezint un
chaos de mici dealuri i depresiuni. Distanta parcursa de rocile
alunecate este de aproximativ 1 km. Linia din mijloc, sunt nite
pietre ieite deasupra mrii. Litoralul tip g.
Fig. 3. Lacul Tuzla, vAzut dinspre rasarit, de pe un deal
de vreo 20 m inaltime. Depresiunea in mijlocul careia se afl
lacul se datorete sinclinalului care, In partea sa de est, ni se
prezinta in fig. 4, unde apare desvelit. Intre lac i mare se vede
dealul ce formeazd marginea ridicata a sinclinalului. La stanga .
se cunoate comunicatia dintre lac i mare ; dealtfel, depresiunea
este inchisa jur imprejur.
Fig. 4. Inceputul sinclinalului in care este aezat lacul Tuzla.
Lestnga se vede i un anticlinal. Vedere spre vest, la trmul
mdrii. In dreapta, la baza blocurilor izolate, am gasit singurele
fosile Vegetale intr'o argila carbonifera, dislocata.
Hg. 5. Vedere luata din dealul cetdtii necunoscute, spre
est. Aezarea celor dou iruri de coline i doua depresiuni. SA
se observe paralelismul Intre dealuri i coasta din stanga: urmare
fireasca a lunecarii paralele. Tip g. Mai inapoi se vede o penin-
sula formatd tot prin alunecare, cu rapd inalta.
Fig. 6. Peterile din coasta, la sudul Cavarnei, vazute de
jos in sus.
Fig. 7. Dealul Ciragman vAzut dinspre est. Mai spre stAnga
se vede lit9ralul spre Balcic. Pe dealul din fata (inaltimea 80 m)
a fost situata o parte a oraplui Bizone. In dreptul Ciragmanului
se vede portul Cavama.

www.dacoromanica.ro
 138

Fig. 8. Farul Caliacra. La stnga coasta liked dela Cali-

acra spre Dalboc. Tip a.
Fig. 9. Capul Caliacra vzut dela vest, sub Poarta celor
40 fete".
Fig. 10. Ruina din portul Cavarnei, vzut dinspre mare.
Fig. 11. Placa comemorativ din ruinele Bizonei.
Fig. 12. Locul portii n zidul interior al cettii Caliacra,
vazut dela N.
Fig. 13. Ruina bAii turceti din valea Cavarnei.
Fig. 14. Prima cimea din vala Cavarnei.
Hg. 15. Coasta cu 3 falii In nordul lacului Tuzla. Vedere
dela vest.
Fig. 16. Oraul Balcic vazut dela est. In fat diguri (coline)
formate prin alunecare. Se vede o depresiune nivelat prin alu-
viuni. In dosul ormului cteva dealuri dislocate.

www.dacoromanica.ro
 '

Fig. 1.

Fig. 2.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Fig. 5.

:=

.1==1"LIdel=f161_ IMIL _ _

Fig. 6.

www.dacoromanica.ro
 Fig. 7.

Fig. 8.

www.dacoromanica.ro
 44 tt.
ris
f '4kel
I 1

t
. 4,
: 4
1
1- F

I
- it - I
1 7.../i I
LI

i
y ;A -.1. -4
I
- - .4 . I'4 -.
, ! ii. , ' '
F ut,
I, I

i i tt
I # / ;SI
A,.

'-
,
f
..1.- 4 .
LI a
IC
,
V.'
.." it -'' ;
, :11 .:. '

1,VrgA
.-I,
ti

r'

ift
L

Fig. 9:

Fig. 12.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Fig. 11.

www.dacoromanica.ro
 Fig. 13.

www.dacoromanica.ro
it A . .1;
if *1: :e '11

NOAPTEA
- EICHENDORFF -

S[au mu[ n umlora iLn pclure

Ca n rala unei mari pusiii,

Qmpide par negre pe[e,
Peiraele cie-arginl NO.

P6Lruncle-un opoL prin rrunzipri

Ca 51 o k1Anc16 nriorare,

Din somn Lresare-o diprioar6

$1 cacle iar6s In visare.

Pclurea nceL i pl.eac8" rrunza

Ca n vis spre cleelul trnpie[4,

C8ci pede vrru-i umk1 6 clukul

SIinLnci p6mnhul. aclormiL.

Trad. de M. Pricopie

t.

www.dacoromanica.ro
Nj 04:Jut. yokiimAijk,
Ilfillfiki. Ilflilf. Iflilfillffinfillf:

INELUL SFRMAT
- EICHENDORFF -

Invlrle male morii

Al apelor tumuli,
lukila mea din moar5
A chsparut de mull.

Inela card mi-1 dele,

Credink mi-a jural,
Da-si rupse jurtim6niul
$ i clarul I-am skrmal.

As vrea 'in large lume

StS merg r6kcilor,

S8 cant din casain cas6

Al pieplului meu clor.

Oslean cle-as ri, m'as duce

In skor spre-al luplei loc,
5i noaplea a dormi-o
In preajma unui roc.

Ascull cum male merge...

Nici eu nu sliu ce-as vrea!
S6 MOP, as cla de pace,
Ma hine-ar ri Elsa !

Trad. de M. Pricopie

www.dacoromanica.ro
 016: OOO

11V fa

0 OPERA DE ARTA
(CEHOV)

Tinand sub brat ceva invelit inteun numar al Revistei Bur-

sei, Saa Smirnov unicul fiu al mamei sale", luand Infatiarea
unui copil care e pe punctul de a isbucni in plans, impinse ua
doctorului Koelcov.
- Ah, foarte bine! - zise doctorul - Bravo ! Ce mai faci ?
Ce veste frumoasa ai sa-mi spui ?
Saa clipi din ochi, 1i duse o 'nand la inima i incepu
cu glasul turburat:
- Mama m'a trimis s va salut, Ivan Nicolaevici, i
v multumete mult ... Eu sunt fiul unic al matnei mete ...
mi-ati salvat viata m'ati vindecat de o boal grea ... nu
tim cum sa va multumim.
- Las ! Am inteles -intrerupse doctorul, ascunzanduli
bucuria. Am facut ceea ce oricare medic ar fi fcut In locul meu.
Sunt unicul fiu al mamei Suntem oameni saraci, nu
suntem in stare sa va rsplatim i ne este ruine Totui,
doctore, am vrea s V rugam, mama i eu s primiti acest
semn al recunotintei noastre acest mic obiect. E scump, e
din bronz vechiu, o opera de arta foarte rara
- Nu-mi place ca protest doctorul cu nemultumire.
- Nu, nu refuzati, v rog, urm Saa balbaind i desf-
cand pachetul. Cu refuzul D-voastr ati ofensa pe mama i
chiar pe mine ... E un obiect artistic, din bronz vechiu o
motenire dela tatl meu. Il pstram ca o scumpa aducere
aminte Caci tatal meu cumpra obiecte de bronz vechiu i le
vindea la amatori acum mama ,i eu, singurul ei fiu, con-
tinuant acela comert ...
Saa desfcuse in acest timp pachetul ; scoase din el i
puse pe mas un mic candelabru de bronz, artistic lucrat ;'

www.dacoromanica.ro
 142

forma un grup : doud chipuri de femei in costumul Evei i

kite() aa atitudine, c eu n'a avea nici curajul, nici talentul
trebuincios ca s'o descriu. Cele dou chipuri surAdeau cu co-
chetrie 0, In scurt, fceau impresia cd sunt gata, dacd n'ar fi
avut de sustinut candelalrul, s sar de pe piedestal i s fac
odaia teatrul unor scene aa de desfrAnate, incdt, iubite citi-
torule,/ ar fi ruine numai gndindu-te.
Doctorul examin un moment obiectul druit, se scrpin
uor dup ureche, Ii sufl nasul.
- Ai dreptate ! Frumos ! Cu adevrat frumos! - Incuviint
el confuz. Dar ... nu tiu cum a spune ... nu se poate zice
cs ar fi prea mult Asta nu mai este decollet, ci dracul tie
ce este
- Dece ?
Pentruc arpele ispititor In persoan nu ar fi putut salt
imagineze ceva mai oribil SA expui aceast fantazie Indr-
cit ! ... Dar asta ar fi s-ti necinsteti casa !
- Ce ciudat conceptie aveti despre art! - esclam Saa
ofensat. Dar e o lucrare de art ! Observati-o bine ! Mdta fru-
musete, atta gratie, v umpk sufletul de sentimente de evlavie
v mic pand la lacrimi. lnaintea unor astfel de manifesta-
tiuni ale frumusetii uiti tot ce e pmntesc Uitati-v, ce
micare, ce viat, ce expresie !
- Toate bune i Inteleg bine astea, dragul meu, - replicd
sdoctorul ; dar am soilie i copii i pe aici vin multe domnioare.
- Neaprat cd daed o judecati din punctul de vedere
multimei, zise Saa - opera de art vi se va prezinta in aid
al

lumina ... Dar, doctore, ridicati-vd deasupra vulgului, mai ales

cd refuzul D-voas6A af mhni adnc pe mama i pe mine ...
mi-ati salvat viata e adevdrat cd vd facem dar obiectul care
ne e cel mai scump Imi pare rdu numai c sfenicul e des-
perechiat i nu putem s v oferim perechea . : .
- Multumesc, draga. V fmn foarte secunosctor. Com-
plimente mamei. Dar nu tiu cum a face ... pe aici vin copii,
doamne... Ei, lasd-mi-I In sfrit, e imposibil s m fac Inteleg
- Nu e vorba de Inteles! - exclam Saa Impcat. Puteti
sd-1 puneti aici, lAngd vasul Asta Pcat c n'are perechea !
' La revedere, doctore.

www.dacoromanica.ro
 143

Dupa ce iei Sasa, doctorul se puse sa priveascd cande-

labrul i, pe cnd se scrpina dupd ureche, se gndia :
- N'am ce zice ! E un lucrusor minunat i ar fi pacat sa-1
arunci pe fereastr . .. Dar pe de alt parte, aici e imposibil s
rdmana Hm ! ... W o problemd grea : cui sa-I druiesc ?
Se gndi, se rasgandi aminti In fine de prietenul sdu,
avocatul Uhov, cdruia Avea sa-i dea un rest de bani.
- Minunat ! - se hotara. doctorul. - Ca amic stiu cd nu
i-ar conveni sd primeasca bani dela mine ; In schimb e mai
delicat sa-i ofer un dar.
Ii voiu duce drcia asta ... Cu att mai mult cd e burlac
i flusturatec !
i frd s mai stea la gnduri, doctorul se imbracd, lud
cu el candelabrul si se Indrepta spre locuinta lui Uhov.
- Ce fericire cd te vad, iubitule, zise el gsind 'pe avocat
acas. Viu anume la tine ... Iti multumesc pentru lipprumut
pentrucd nu vrei sa prim esti bani, primeste cel putin aceasta
mica. amintire Priveste, dragd, o capo-d'opera !
Avocatul fu entusiasmat cnd vazu candelabrul.
- Ah, ce lucru! - rase el. Ai naibii, nu stiu ce sa mai
imagineze! Minunat! Sublim ! Dar unde ai gsit frumusetea asta?
Apoi, epuizndu-si entusiasmul, privi cu fric usa i aduga:
- Numai c, dragul meu, trebue sd-ti iei inapoi darul.
Imposibil sd-1 pot primi
- *i de ce ? - intreb doctorul speriat.
- 0, doamne, intelegi-md! Inainte de toate am mama, care
vine din cnd In cnd s m vadd ; apoi clienti i chiar servi-
torii Crede-m, mi-ar fi rusine !
- Nu, nu, nu! Nu trebue, Doamne fereste, sd-lrefuzi! - ex-
clam doctorul gesticulnd. Ar fi o porcdrie din partea ta ! 0 oper
de artd asa de find ! Taci ! Nu vreu s" stiu! Md insulti !
- Dacd ar fi .fost cel putin frunzele de vit !
Dar doctorul Incepu sd gesticuleze cu Insufletire ; i ges-
ticulnd mereu, iei furios din casa lui Uhov, bucuros c'a scapat
de supartorul dar.
Rdmas singur, avocatul examina lung candelabrul, 11 pipai
pe toate prtile; nici el, ca i doctorul, nu Via sd rezolve pro-
blema : ce te faci cu un asa cadou ?

www.dacoromanica.ro
 144

-E o adevratd bijuterie - zis'e el in sine - i-mi pare

ru cd trebue s md despart de el ; dar nici nu pot s-1 tin in
cas ... Mai nimerit e s-1 druiesc !... A, iatd ! Am gsit. Asa
sear avem serat in onoarea lui Saskin ; i-1 fac cadou ... Ca-
naliei ii plac astfel de lucruri !
Zis i fcut. Seara candelabrul scandalos, bine invelit i
impchetat, fu prezentat ca omagiu actorului Si toat seara,
odaia lui Saskin fu un dute-vino de oameni, cari alergau sd
admire curiosul dar ; era un ris necurmat, care din deprtare
aducea cu un nechezat de cai. Cnd o actrit btea la ud i
cerea voie s intre, se auzia vocea rguit a actorului :
- Nu, nu ! Sunt In cdnia0 !
Dupd terminarea spectacolului,Saskinlinlt din umeri i zise :
- Hm ! Unde dracu sd pun acum porcdria asta ? Stau la
gazd aici vin actrite. Nu e o fotografie pe care s'o poti
ascunde in saltarul mesei !
- Vindeti-o, domnule, - II sftui brbierul, pe cnd II
ajuta s se desbrace. Este aici, aproape, un fel de magazin de
"vechituri unde se cumprd obiecte de bronz vechiu. Intrebati de
btrna Smirnov Toti o cunosc.
Actorul urnid sfatul Dupd doud zile doctorul Koelcov,
in biuroul sdu, cu pumnii la tmple, medita asupra umoarelor
bilioase. -
De odat se deschise ua i nvli in odae Saa Smirnov,
rou, surztor, radiind de fericire In dreapta tinea un obiect
invelit intr'un jurnal.
- Doctore ! - exclamd cu vocea sufocatd doctore, ce
fericire ! Ce noroc ! . Puteti face perechea ... Am mai gsit
unul ... un alt candelabru ... Mama e aa de fericit Eu
sunt unicul fiu al mamei mele . Dumneavoastr mi-ati salvat
viata ! . . .
Si. tremurnd de recunotint, depuse candelabrul in fat
doctorului.
Acesta micA buzele, deschise gura, voi s spun ceva ;
dar nu reui s scoat un cuvnt ; surpriza pdrea cd i-a para-
lizat limb a .. .
Trad. de Victor Morfei
a

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Fig. 16.

t 1 igi f--r--- ;,-, LI i

ot
"
,
_
. , ...

1.-.1-1.- ...7.\-. 5-

j-,..e.,./... ..,..J... , ...... f. L.,..r.......:1 tI ..,..4 4. TC.

www.dacoromanica.ro
1,C3(n CL . eoaAte et.ace....Veiet
Tote p oD ci.
reieeel
M -Coy: & 4 Ce4... 101;
o 1.7 Tee'
tbven: POnsC( !

604c di
A
/3 iL'elmact. ..
p

I me 2 .1 ea,
Scat Ia.

fitoraed .16 -Q./La rid', &ICU' - c ya/t nc e

I I

'
I

il
tr,

Ancir2ede. p,c1,44..i. de &terra., eactArm St< Lp3;.' /YU

www.dacoromanica.ro
Apjujnii: NjutpARI
!If: 411:1CMInf.

PECENEGH
Pagini de istorie rnedieval (sec. XI)
traduse din GEORGIOS KEDRENOS

Neamul Pecenegilor este scitic, dintre Scitii numiti regali

sie mare si numeros i impotriva. lui nu poate sta nici un alt
neam scitic. El se imparte in treisprezece semintii care, pe de
o parte, toate se numesc cu acelas nume comun, iar de alta
fiecare i are si o porecl deosebit dup strmosul i condu-
ctorul su. Pecenegii stdpnesc cmpiile ce se intind dincolo
de Dunre, de la fluviul Borysthene pand la Panonia 2), fiind
nomazi i petrecndu-si viata sub corturi. Lor le era pe atunci
stpnitor Tyralz, fiul lui Kilter, de neam foarte ales, dar de
altfel slab i iubitor de tihn. Dar mai era si un altul in neamul
acesta, pe nume Keglzen, fiul lui Baltzar, de neam de rand si
aproape necunoscut, ins in rzboaie si la comandd foarte
vrednic, carele adesea ridicndu-se, btu si risipi pe Uzii3) ce
atacau pe Pecenegi, [iar Uzii stint un neam hunic] ; pe cnd
Tyrah nu numai cd nu avea curajul s ias impotriva lor, dar
chiar se ascundea prin bltile i mlastinele de lng Dui-tare 4).
Deci pe Tyrah II cinsteau Pecenegii pentru neamul su, iar pe
Keghen il iubeau mai ales pentru brbtia i priceperea lui
in lupte.
Acestea auzindu-le i vzndu-le Tyrah, ii rodea inima,
tremurnd pentru domnie i cuta fel si chip cum ar scdpa de
Keghen. Deci ii intinse curse multe ori, dar toate furd in zadar ;
jar dup ce vzu cd nu-1 poate dovedi pe ascuns, intelese cd nu
trebuie s mai soviascd, ci s-1 doboare pe fata. Pentru aceea
trimitnd o ceatd, porunci s-1 prindd i s-1 omoare. Dar acesta,
prinznd de veste, scp cu fuga in bditile lui Borysthene i astf el
se mntui dela pieire. Si acolo stand ascuns i trimitnd in taind
vestitorila neamuri i la semintia lui, care se numia Belemarnis,
1) Nipru.
2) Pusta Ungariei.
3) De la Uzi ne-a rmas numele Uzul, ru i trecdtoare, In muntii
Moldovei.
4) In delta Dundrei mai ales. In text Dundrea e numit statornic : Istros.
Analele Dobrogei. 10

www.dacoromanica.ro
 146

o indupleca sd se instrineze de hanul lor si-si ctigd afard de

aceasta si o altd semintie, Paguman. Adunndu-i apoi puterile,
el porni cu cele cloud semintii impotriva lui Tyrah, cdruia ii
rmseser unsprezece. Deci, luptndu-se mai multe ceasuri, co-
vrsit de multime, fu invins. Si rdtdcind prin bdlti si cdutndu-si
mntuirea pentru sine i ai si, o afld in fuga la impratul
Romeilor.
Drept aceea, sosind lngd Durostor i inchizndu-se inteo
insuld a fluviului 1) spre a se feri de atac, el i cei ce erau cu
siue [si erau ca la 20.000] 2), trimise vorb arhontelui rii, lui
Mihail, fie! lui Anastase, ardtndu-i cine este si ce vnt al soartei
l aduce, i c fiind fugar, voeste sd fie dus la impratul cdruia,
dacd l va primi, ii va fi de mare folos, lar arhontele, impar-
tdind numai dect aceste cuvinte impdratului, primi poruncd
iute sd-1 primeascd pe bdrbat impreund cu ai lui si s'd le ingri-
jiascd de cele trebuincioase ; iar pe ef sd-1 porneascd cu cinste
spre Byzant.
Deci arhontele fdcu precum i s'a poruncit ; iar Keghen,
fiind dus la imprdtie si venind la cuvnt, a fost primit cu bun-
voint i cu cinste si, promitnd c va primi sfntul botez si
va indupleca si pe insotitorii sdi sa facd la fel, fu 1ndltat la
rangul de patrician si captei trei cetati dintre cele de pe malul
Dundrei qi mutter Intindere de pclmnt3) i fu scris printre prietenii
si aliatii Romeilor. Si cum el insusi a cerut sfntul botez pentru
sine si ai si, li s'a trimis un cdlugdr cucernic, un oare care
Iftimie, care sd fac slujba dumnezeiascd la malul Dundrei pi
sa le dea tuturor botezul.
Aa dar adjungnd Keghen la addpost si fiind asigurat de
atacuri neasteptate, el plnui sd se rdzbune pe dusmanul stt
si, trecnd Dundrea, cnd cu o mie, cnd cu doud mii, si iardsi
cu mai multi sau mai putini, el izbea pe negndite n Pecenegii
lui Tyrah, uciznd pe bdrbati, iar pe femei i copii lundu-i in
robie i vnzndu-i Romeilor. lar Tirah, ne mai indurnd aceste
atacuri ale lui Keghen, trimise soli la impratul ca sd-i atrag
luarea aminte cd, de oarece a incheiat un tratat cu neamul Pece-
negilor, n'ar trebui s dea addpost unui rdzyrdtit al lor ; sau,
dupd ce 1-a primit, sd-1 opreascd de a mai trece Dundrea i a
pgubi pe niste aliati ; prin urmare, sau s fie impiedicat Keghen
,1 Salta dintre Borcea i Dunre, la Calgrasi.
2) Cifrele sunt toate exagerate.
3) licet cppolpta. ,c*c Cad) T(410 "iv TCCI ty.,O.czt Rpopivwy Tor) Icstpou satnt oL
VI; TtoUet c tam. De burial seam., ceatile acestea trebuie s fi fost mai ales
in nordul i vestul Dobrogei. Din vretnea acestor Pecenegi a famas pand
astzi in jud. Tulcea numele satului Peceneaga, iar in jud. Muscel numele
muntelui Picinegal. Tot la ei se refer si documentul in care se vorbeste
de o silva Blachorum et Pissenorure in sudul Transilvaniei, adecd de o
padure a Romnilor i Pecenegilor".

www.dacoromanica.ro
 147

de a mai fdptui asemenea lucruri, sau s nu-i dea nici un sprijin ;

altcum, afle impratul cd-si va atrage asupra lui si a pill sale
cel mai greu rdzboiu.
Ascultand impdratul aceste vesti, rase cu hohot i, socotind
cd i s'ar trece drept o rusine dac, din cauza amenintarilor unui
Peceneg, 1-ar preda pe cel fugit la dansul, sau I-ar opri s se
rdzbune impotriva celor ce 1-au npstuit, trimise solii inapoi
frd folos. Apoi repezi scrisori lui Mihail, arhontele oraglor de
lemg Dundre, i lui Keghen insusi ca s pdzeascd cu strsnicie
malurile fluviului ; iar dacd s'ar apropia vreo oaste mare, sa-1
instiinteze prin scrisoare, ca s le poatd trimite ajutor dintre
ostile din occident care, unindu-se cu ei, s-i opreascd pe Pe-
cenegi de la trecerea Dundrei. Mai trimise i o sutd de trireme
cu poruncd s pluteascd pe Dunre i. s respingd pe acei Pe-
cenegi cari ar voi s treacd de aceast parte.
lar solii, intorcandu-se fr nici un folos, greu i czu
in suflet lui Tirah si se manie i doria sd vie iarna mai curand.
Deci, cand vremile de toamnd fur pe sfarsite i incepu iarna
pi soarele se afla la cornul caprei, incepu s sufle un \rant de
la miaznoapte, asa ea fluviul inghetd pand la o adancime de
15 degete. Asa dar, orice pazd hind Zadarnic i drumul dorit
fiind deschis, T3irah trecu Dual-ea cu toti Pecenegii, cari erau,
precum se spune, ca la 800.000 si nvli in ar, pi-Maud si
pustiind tot ce intalnia 1).
Atunci pornir scrisori care impratul dupd grabnic ajutor ;
iar acesta, de'ndata ce citi scrisoarea, porunci ducelui din Adria-
nopole, [care era magistrul Constantin Arianita], sa-si adune
ostile macedonene i lui Vasile Monahul, ighemonul Bulgariei,
sd-si adune pe cele bulgresti, i sd se intruntascd la olaltd pi
sd dea mand de ajutor lui Mihail i lui Keghen in lupta cu
Pecenegii.
Asa dar, indeplinind ei porunca imprteasca i impreunan-
du-se toti la olaltd, iar Keghen conducand falangele Romeilor
pi tbdrand in camp, pgubiau nu usor pe Pecenegi prin zil-
nice atacuri.
lar acestia, dup ce trecurd fluviul, dadurd peste o mare
bogiilie de vite qi de vin qi de buturi facute cu miere 2), de care
nici nu auziserd mai inainte i desfdtandu-se cu lcomie, Il cu-
prinse o molim de pantece i muriau in fiecare zi multime mare

9 CM de exageratA este aceasta cifra, se vede si din aceea c astazi,

ir toat Dobrogea pan la hotarul dinspre Bulgaria, nu tresc atatia locu-
itori. Nici Napoleon cel Mare n'a avut atta armat in sec. XIX I Credem
c intreg neamul Pecenegilor, cu brbati, femei i copii, nu atingea aceasta
cifrA, necum numai rzboinicii.
9 Date pretioase pentru starea economic infloritoare a tinutului
In sec. XL

www.dacoromanica.ro
 148

Acestea afindu-le Keghen dela un oare care fugar si socotincl

cd acum e timpul potrivit ca sd cadd asupra dusmanului strm-
torat si de iarn si de boald si castignd de partea sa si pe
Romeii cari trAgnau si se temeau s se mdsoare cu atta
puhoi, - nvli in dusmani. Iar acestia, spimntati de atacut
cel iute si infricosndu-se de luptd, aruncar armele, nu nurnai
Tyrah, dar si toate cdpeteniile si toatd multimea si se predard.
Atunci Keghen dete sfatul si chiar cerea struitor ca sf-i
omoare pnd la unul si mai addoga si proverbul, avnd mult
gaud barbar, c sarpele trebuie ucis iarna, cnd nu-si poate
misca coada, ca nu cumva desmortindu-se la soare s aducd
apoi chinuri pi necazuri. Dar aceasta nu fu pe voia Romeilor,
cad ziceau c e lucru barbar si nelegiuit si nevrednic de bln-
detea romeic. Deci, socotird mai degrabd s-i risipeasca prin
cnipiile goale ale Bulgariei si s-i aseze in toate pdrtile si sd-i
implineasc cu ddri, cdci astfel vor avea dela ei un mic folos ;
iar dac impratul va avea nevoie de armat impotriva Turcilor
si altor neamuri streine, atunci i va inarma. Deci fAcndu-se
destuld vorbd, birui pdrerea Romeilor. Ins Keghen, dup ce
ucise pe toti prinsii si, afard de aceia pe cari-i vndu, se in-
toarse acasd, in timp ce pe celelalte multimi de Pecenegi, Juan-
du-le Vasile Monahul, arhontele Bulgariei, le risipi prin cmpiile
Sardicei i Naissului i Eutzapeluluil), dupd ce le hid toate ar-
mele, ca sd nu poat face vre-un rdu. Iar Tyrah si cu el 140
bdrbati fur dusi la Impratul. Acesta ii primi cu bunvoint si
botezndu-i si inzestrndu-i cu cele mai mari onoruri, ii ls
sd trdiascd in bucurie.
In timpul aceasta Sultanu12), nesuferind rdspunsul solilor
Impratului si adunndu-si la olaltd toate ostile din Persia si
Babilon, porni cu rdzboiu impotriva Romeilor. Atestea deci
aflndu-le Monomahul i hotrnd sd scoat ostile sale la lupt
impotriva dusmanului, inarm si dela Pecenegi 15.000 dintre ei
si le dete ca conductori pe patru dintre ighemonii lor cari lo-
cuiau in Constantinopol : pe Sulciu, Se ilea, Caraman i Ceitlin 3),
pe cari ddruindu-i cu daruri mari si dndu-le arme mndre si
cai frumosi, ii trimise la Hrysopole, 4) dndu-le drept clduz pe
patricianul Constantin, poreclit Hadrobalanus, care sd-i clucd

') Sardica =-- Sofia Bulgariei ; Naissus = Ni in Jugoslavia ; Eutzapel ?

2) Sultanul Turcilor, cu care Bizantinii de asemenea purtau lupte
in Asia.
9 Numeie Seltea apare la noi mai ales spre Oltenia, Caraman In fa-
sdritul Munteniei, Dobrogea i sudul Moldovei, iar Cllin prin nordul Mol-
dovei. In cronicA: 'My L'Ooktor)v, Tbv Eekti, Toy KapUtl4v cd Ty liceraXtEp.. In afard
de Caraman, toate celelalte nume, la care se mai adaog i Galin qi Galin,
nu au de loc inatiare turanic.
4) Hrysopole, azi Scutari din fata Constan4inopolei.

www.dacoromanica.ro
 149

spre Aerial). Aa dar trecnd ei marea2) i incAlecand pe cai pi

apucand drumul spre rdsrit i apropiindu-se vre-o mie dintre
ei de Damatrys, fcur acolo un popas i stand in drum, feicurd
sfat, care la ei se numede comnton"3). Si unii erau de prere
ca trebuie sd meargd inainte i c nu se cade s nu dea ascul-
tare poruncilor impardteti in chiar tara impratului, mai ales c
sunt rsletiti de neamul lor i singuri nu pot tine piept puterii
romeice i nici nu au vreun adpost impotriva neriorocirilor
soartei ; altii, dinpotriv, erau de prere sd ia in stpanire nite
munti ai Bithyniei i s ramaie in ei i de acolo s respingd pe
cei ce i-ar atacd i sd nu mearga de loc in Iberia, tar depr-
tat si streind, unde vor trebui s lupte nu numai cu dumanii
Rorneilor, dar chiar i cu Rorneii. Singur Cdtlin fu de prere
sti se intoarcd acas i s se uneascd cu cei de nu neam cu ei.
lar cineva intrebnd: Dar cum vom trece marea?", el nu it's-
punse nici un cuvant, ci porunci sd fie urmat.
Aa dar, dupd ce in zadar cercard s-1 omoare pe Hadro-
balan - cdci le-a scpat fugind Inteo cldire cu trei caturi
dintre palatele din Damatrys ei it urmard pe Malin i
se'ndreptar spre mare, de i nu aveau nici o sperant cd el ar
avea cordbii pregtite ca s-i treac peste ap, ci numai ca s
;,.tie care va fi felul trecerii. lar dup ce ajunser la mare4),
Cdtalin nu spuse nimic altceva, ci numai : cine vrea sd se
mntuiascd pe sine i pe toti Pecenegii, s ma urmeze!" i
(land pinteni calului, intr In mare. Vazand aceasta, la fel fcu
i un altul i dup el altul i la urm toat ceata. Si inotand
ei, trecur dincolo la Sf. Tarasie, unii cu armele, altii aruncan-
du-i armele. i trecand innot i ieind la malul cellalt, pornira
la drum ctre casele lor, spre Triadita5), fr ca cineva sa in-
drzneascd a li se impotrivi, sau a-i opri. Cad sosirea lor nea-
teptat le-a inlesnit trecerea.
Aa dar, unindu-se cu Pecenegii dela Triadita, ei chemara
ff>i pe cei ce locuiau prin alte locuri. Deci, dupa ce se intrunira
totii la o lalt i apucnd, drept arme, securi trneti i coase

1) Iberia. tinut in podisul Armeniei.

2) Adec Bosporul.
InLtext: '.;T:g rap' dino s. ao(J.inav 6QZc' = care la ei se numeste
comenton. (Ed. Bonn pag, 588, rand 12. De alt parte, in Leon Diaconul
(ed. Bonn, pag. 150, rand 22) se spune c sfatul fruntasilor adunati de -
,Sviatoslav in Silistra se numeste, in limba lor comenton : p)t)).41v 6 )2,tpsvaos-
0).cipo; Taw apEninv iziatCsv, -71v xt:5i v.opivroy cpecipy StaXerup paai.v ! Dar
Pecenegii erau un neam de Turci; Sviatoslav cu ai si erau Rusi; iar co-
mentum daca nu conventum, pare cuvant latinesc ! Nu cumva el este un in-
diciu de prezenta elementului romanesc In sec. X si X! la Dunrea de jos ?
Filologii i istoricii au cuvantul.
4) La Bospor adica.
5) Triadita, mai nainte Sardica, azi Sofia.
www.dacoromanica.ro
 150

i alte unelte de fier, ei se inarmar i ajungand la Filipopole

i trecnd Haemul1), toat multimea tbar in cmpia dundreand
lng raul Osma2). Singur Seltea rmase s se odihneasca in
Lovita 3). Dar i Arianites, adunnV-i otile macedonene, se
pomi in contra lor. i surprinzndu-I pe Seltea tbrt in Lovita,
nu putu pune rnna pe el, cci i-a scpat cu fuga i ii Intoarse
armata acas spre odihn. Acestea s'au petrectit in prtile occi-
- -Deci
- -Pecenegii,
dentului.
- - - trecnd Haemul, dup cum am spus, i
vind o ceimpia tntinsci tntre munti i Dum Ire qi Mare4) qi ufleind
locul cu pelqune i craguri qi pciduri de tot soiul qi cu apd -
iar locuitorii de acolo numesc acel tinut O sut de movile" 5) -
se aezar in acele prti i facand mereu incursiuni, nu cu putin
pagubiau pe supuii Romeilor.
Atunci impratul trimise s-1 cheme pe Keghen la palat la
sfat. Si aceasta veni cu toat oastea sa i tabr inteun es
lng Bizant, al crui nume. este Maitas. Si inainte de a se in-
tlni cu impratul i netiind MCA pentru ce este chemat, in
noaptea aceea el cade in cursa a trei Pecenegi, cari cu sdbiile
scoase, nvlind asupra lui pe cnd dormia, l rnesc, ins nu
de moarte; cdci fiind numai de ct descoperiti de ctre strji,
ei n'au fcut de ct rni ware ; i'ncercnd sa fug, ei fur
prini de multimea, care alerg impreund cu Baltzar, fiul lui
Keghen. lar a doua zi de dimineat Baltzar, punnd pe tatr su
intr'un car cu patru roate i trnd in urm-i i pe criminalii
prini - caci nu indrznise s ia nici o msurd in potriva lor,
fiindc invocaserd pe impratul - pomi spre palat cu toat
oastea clreat, in timp ce el Insui si cu fratele su Gulin
urmau pe jos carul tras de doi cai. i ajungand la hipodrom,
el ls carul acolo i se duse la impratul, care aflase vestea
de mai inainte. lar impratul il intreb pentru ce n'a pedepsit
pe loc pe ucigaii tatlui ski ? Si rspunzndu-i : fiindc in-
vocau numele Tu", - impratul cazu la bnueli ciudate i tri-
rnitnd in gran' sa-i aduc pe vinovati, i intrebd ce pricina i-a
Indemnat s-1 atace pe patrician? lar acetia li rspunser cd
era necredincios imprtiei i oraului i cd plnuia s intre in
zori de zi in ora i, dupa ce va fi ucis pe toti din luntru, s-1
prade i s se intoare la Pecenegi. Deci impratul, in loc s
cerceteze i s afle adevrul, nu fcu nimic din acestea, ci pu-
1) Balcanii.
5) Care se vars In Dunre lng Nicopole.
3) Azi Loveci, ora pe Osma.
4) Ar fi prin jud. Durostor, Caliacra i Constanja; tied In Dobrogea.
5) 0 sut de movile, hatv poovok T6N, TITOv Zoorgooat, ar fi Mangalia,
lng care se afl foarte numeroi tumuli.

www.dacoromanica.ro
 151

nand temei pe niste barfeli heintemeiate, I inchise pe Keghen

in Elefantiml, in palat, sub pretextul de a-1 vindeca ; pe fii lui
ii desprti de dansul in diverse locuri, iar multimea Pecene-
gilor, cinstind-o cu mancdri i buturi de tot soiul, dup ce i
lud armele i caii, o puse sub gard. Cat despre ucigasi, el ii
last s mearg'n voie ori unde ar voi. i socotia impAratul c
toate acestea vor sta nestiute; Ins nu putu inpela pe poporul
Pecenegilor. Cdci vznd pe Hanul lor litchis, jar pe fii lui des-
prtiti, ei socotiau c nu-i a bine; i iari, slobozirea ucigasilor
o socotiau drept semn de gaud ru.
Drept aceea ei primiau cu multumire tot ceea ce li se
trimitea griau de bine pe impratul ; ins, dendatd ce cdzu
noaptea, fr ca cineva s bnuiasc mdcar, ei prsir tabard
pi asternandu-se drumului toat noaptea, in ziva a treia trecand
Haemul, se unird cu grosul Pecenegilor. i dupd ce toti se
adunard la olaltd pi-pi pregAtird arme din belsug, ei trecurd
muntii Haemului inapoi pi-pi asezar tabra la Aula [iar Aula
este o cettuie la o trecdtoare a Haemului, nu departe de Adria-
nopole] i apoi se pornird la prada si la jaf.
Afland de aceasta magistrul Constantin Arianites, ducele
occidentului, i pregdti si el ostile ce erau pe lang dansul pi
pomi din Adrianopole in potriva lor ; cazand asupra unora cari
erau risipiti, avu izband bund, dar mai apoi, alergand spre
numita cetate Dampolis, el este dovedit de multimea dusmanilor
si multi Macedoneni si Traci czur in kuptd i chiar Teodor
Strabomytu i Polys, din neamul strlucit al bdrbatilor ajunsi cu
faimd in urma necredintei fatd de Tornicius. Asa dar magistrut
se intoarse la Adrianopole pi-1 instiint pe impratul prin scrisori
de infrangerea sa pi-i ceru ajutoare nott, de oarece cu oastea
sa nu putea isprvi nimic In potriva unei multimi asa de mari
de dusmani. Iar impratul, afland de vestea infrangerii inainte de
a primi scrisorile lui, castiga prin daruri i haruri pe Tyrah pi
pe ighemonii Pecenegilor, cari se aflau in capital, i, dupd ce
le lud jurdmantul, ti trimise s linisteasc neamul lor ; dar de
altd parte el chernd prin scrisori legiunile din orient, lar acestea
sosind i trecand (marea) pe la Abydos i Hrysopole 1), el le
dete ca comandant pe rectorul Nichifor i let trimise in potriva
Pecenegilor ; si tot odatd il trimise i pe Catalalon Kekaumenos,
ducele rdsritului si pe Erebius Frangopol, arhontele de atunci al
celor de un neam cu el si le porunci s-1 insoteasc pe rector
pi s-I ajute in hotdrarile si poruncile sale. Iar acesta, luandu-si
optile, pi trecand muntii Haemului prin pasul numit de Fier 2),
se indreptd In potriva Pecenegilor; i ajungand inteun tinut nu
I) Adecd pe la Bospor i Dardanele.
2) Pasul Sidera, azi Demir-Capu In Balcani.

www.dacoromanica.ro
 152

departe de cele 01 saki de movile, cu numele Diakene, el i

aseza tabdra in locul acela i o intri cu un val, avnd de gnd
ca a doua zi sd-si lase acolo toate lucrurile grele si tot ce era
de prisos pentru armat, iar el cu oastea usoard s porneascd
spre protivnic i sd-1 atace. Si se legna cu gndul cd-1 va pune
pe fugd de la intaia ciocnire, ba chiar l muncia grija s nu-i
scape nici unul. Si nu numai el, dar chiar intreaga armatd gndia
la fel; pentru aceia ei adusera cu dnsii i funii i lanturi cu
care sd-i lege pe cei prini. Aceste mdsuri luate de la inceput
fat de Pecenegi i intmplarea lui Keghen le dete acestora de
gndit. In sfrsit Pecenegii luard cunostint de sosired Romeilor
[cdci i Tyrah, sosind inpreund cu arhontii sdi cu cari pArdsise
capitala, se inpreunase cu ei i le purta grija, spunndu-le cd
nu se bucurd de promisiunile Monomahului] si se adunard cei
ce erau mai puternici. lard Kekaumenos, strignd cu glas tare si
indemnnd cd acum e timpul bun de atac, fiindcd dusmanii stint
risipiti i imprstiati i s nu astepte pnd se adun grmadd, -
multimea Romeilor li lauda sfalul ; ins rectorul rase pe fat,
spunndu-i : ia seama, generale, ctd vreme comand eu, s
nu-mi faci inpotriv ; cdci nu trebue s atacdm pe Pecenegi
cnd sunt risipiti, ca nu cumva, infricosndu-se, s se ascund
prin paduri ; cAci nu am copoi de vandtoare cari s-i scoatd
diii ascunzisuri". Si astfel se petreceau lucrurile la Romei.
lard Wile din frunte ale Pecenegilor, apropiindu-se de
tabdra Romeilor, se abdturd mai la o parte si fcurd i ele
tabrd acolo ; iar celor ce urmatt, le trimiserd vorbd s soseascd
cat mai in grab. i dupd ce sosir toti si se adunard la olaltd.
precum am spus, rectorul isi scoase si el ostile - el insusi
comandnd mijlocul falangei Romeilor, iar aripa dreapt Kekau-
menos, pe cnd stnga Frangopol pi ajungngl la atac, Romeii
furd risipiti, insusi comandantii rupnd-o la fugd mai intai ;
cad, dupd cum se spune, infricosndu-se de ropotul copitelor
cailor, ei se risipird. Singur Kekaumenos impreund cu slujitorii
sdi l cu cteva rude, stand pe loc i luptndu-se cu vitejie,
cdzur in luptd. lar pe ceilalti Pecenegii nu indrznird sd-i mai
urmdreascd, temndu-se de vreo cursd si astfel Romeii scdpar
nevdtmali. Apoi, dupice Pecenegii prdard pe cei cdzuti si se
fcurd stdpni pe multe arme si bagaje, i ridicard corturile
lngd valul de pmnt al Romeilor. lar un oarecare Peceneg
cu numele de Galin, tiindu-1 pe Kekaumenos cine era, din aceea
cd fusese comandantul cettilor dela Dundre, unde neamurile
erau amestecate 1), i descoperindu-1 printre morti rdnit, 1'1 re-
cunoscu cnd II intoarse cu fata in sus si ridicndu-1 fried

t) ei`a(lig tby Kemay.vov ol iaTtv i &too p p ZS Tall) Itn.pez TCF 'Ts-tpy

cppoopiwy xat easp.yytyro Ga.),^ilk0 tq 'Ce4

www.dacoromanica.ro
 153

rsuflnd, l asezd pe un cal, [cdci zAcea fr cuvant din cauza

rdnilor grele, dintre care una din crestetul capului, cdci li cdzikse
coiful din caP, si pand la sprinceand, iar cea]alt in gat, la
rddcina limbii, strpungandu-i gura pan l os] 5i-1 duse la
cortul su i, ingrijindu-1 cu bgare de seamd, if mantui. lar
Pecenegii, dupace au alungat asa de usor oasta inamick in-
cepur se prade MIA teamd tara Romeilor. lar Imparatul, afland
dela fugari nenorocirea, se indurer, dar iardi stranse oti,
luand i pe cele ce scdpaserd i, in anul urmtor, se grabi s
spele rusinea suferit. lar la indictionul al treilea al anului 6558
Impratul, numindu-1 pe heteriarhul Constantin general atotpu-
ternic, l trimise inpotriva Pecenegilor 2). Si acesta, luandu-si
ostile care de curand sosiser din orient si adunand pe acelea
care iernau in occident, se indrept spre Adrianopole i acolo,
dupdce sdp un val adanc, el cercet inpreun cu ceilalti co-
mandanti din ce parte ar putea face iesirea. Pe child cugeta
acestea, iat Ca. Pecenegii, trecand Haemul in ziva a opta a lunii
lui Iunie aprurd in fata Adrianopolei. lar Constantin, afland de
invazia aceasta prin iscoade, fcu un sfat dac trebuie s ias la
lupt cu ei sau nu. Dar, pe cand cpeteniile se sftuiau in cortul
heteriarhului, patricianul Samuel Burtzes, un brbat mandru si
indrznet, care pe atunci se afla in fruntea ostilor pdestre
cruia i se incredintase toat grija valului;--fra s astepte porunca
ducelui, prsind ordinea i stricand valul, iei i 1-IA1/all asupra
Pecenegilor. Fiind ns atacul greu, Samuel trimitea mereu dup
ajutor la heteriarh, asa cd acesta fu nevoit s dea fr voia sa
semnalul btliei. Deci iesind toat oastea in locul acela, care se
numeste Livada talpeiriiteascil 2) i incingandu-se rdsboiul pe
toat linia, fiind atacul nepregdtit i oastea moranduita i pedes-
trimea stramtoratd, Pecenegii prinser curaj, iar Romeii fur
infrnti si fugriti i fr multe pierderi se inchiserd rusinos
intre valuri. Totusi cdzurd. patricianul Mihail Dokeianul, iar
magistrul Constantin Arianites, cdptand o rand de moarte
in mruntaie, rpos in ziva a treia ; i mai cazurd i alti ctiva
dintre cei mai fr faima ; iar toat oastea rmas, inchizandu-
se fdr cinste intre valuri, fu atacatd de Pecenegii cari, umpland
santurile cu pietre i cu arme si nazuind a cuceri i valul, ar
fi isbutit iute, iar intreaga oaste ar fi pierit, dacd o sulit svr-
lit de o catapultd nu 1-ar fi strdpuns pe Sulciu cu cal cu tot
si n'ar fi rspandit spaima printre Pecenegi. Mai sosi in ajutor de
la Adrianopole si protosptarul Glava Nichita, inputernicitul
tagmei scolarilor"; pe care vzandu-1 i socotind c soseste

1) Anul 6558 (dela facerea lumii), corespunde cu anul 1050 dela nas-
terea lui Cristos.
2) v.cEr& v'riv keyogv.fiv Pact.),:v.tv 40:20t.

www.dacoromanica.ro
 154

Vasilie Sygcellul cu ostile bulgresti, cad i acesta era asteptat,

sispaimtandu-se Pecenegii cei raspanditi, o rupsera la fuga
care incotro si se inprstiara.
Iar imparatul, gndindu-se cum ar duce la biruinta pe
Romei asupra Pecenegilor, l scoase din inchisoare pe Keghen
si-1 trimise la Pecenegi, dupace acesta II promise ca-i va aduce
la credint fata de imparatul. Apoi adunandu-si la olalt toate
pe Franci zic si pe Barangi, i chemand i alarimea dela
Teluh i Mavromonte i Carcar, cam la vreo 20.000 si numind
eke un sef dintre brbatii vestiti ai tuturor acestor neamuri,
iar peste toti ca comandant pe patricianul Nichifor Bryennius, '
pe care-1 numi etnarh, i trimise sa inpiedice i s respingd pe
Pecenegi. Cad acestia din urm, dup lupta de la Adrianopole,
despretuind pe Romei, prdau fr team i prjoliau Macedonia
5iTracia, omornd fra mila chiar i copii i pruncii de Ka,
asa in cat o ceat dintre ei ajunserd pan la Catasyrte - iar
Catasyrtele sunt foarte aproape de capital& Dar acestia suferir
cea mai grabnicd catastrof. Cad Impratul, inarmand poporul
5i adunnd dintre grzile palatului i dintre altii cari ramaseser
netntrebuintati, si dndu-le sef pe patricianul Ioan, numit 5i
filosoful, unul dintre eunucii inprtesei Zoe, ii trimise in grabd,
iar acestia, iesind in timpul noptii i aflndu-i pe toti dusmanii
beti i somnorosi, fi uciserd fr vorb ; iar captnile lor, in-
cArcndu-le in niste care trnesti, le aduser impratului.
Asa dar Keghen, iesind din inchisoare, fu trimis ca sol la
Pecenegi i, dupa ce le lud juramntul ca-i vor face voia sa,
increzndu-se in asemenea juraminte, fu ucis i tiat in buctele.
lar Bryennius, luandu-si fortele incredintate lui i ajungand in
Adrianopole, se insrcin i cu paza tarii. Tot acolo fu trimis
comandantul intregii armate, patricianul Mihail Acoluthus,
caruia de asemenea i se poruncise sA nu se masoare intr'o
lupt general& ci numai sa sfrme i sa 'opriasc6 invaziile
dusmane. lar acesta, unindu-se cu Bryennius, pomi la fapt; si
mai intai cazand asupra unei cete de Pecerlegi la Goloe si
atacnd-o, o nimici; apoi Ia fel, la Toplita, un castel asezat
Ing Hebru, descoperind o alta ceata de Pecenegi rsleti, o
nimici. Vznd acestea, Pecenegii Incetara de a mai jefui tinutul
dela poalele Haemului i i indreptara atacul in spre Macedonia.
(Urmeaza apoi i alte lupte pan la catastrof a dela Lebunion,
unde Pecenegii fur distrusi ; insa toate aceste lupte nu mai
interezeazd regiunile dela Dunrea de jos).
C. Br5tesou

www.dacoromanica.ro
?ORE
t.d
_22E4
YcilFat i=1101

DIN GRAIUL DOBROGEAN1).

a noji = a prdsi, a inmulti vitele ; s. ex. Nu pot cu nici un chip
sd-mi noj sc oile, n'am noroc !
strumnare 2) = o prdjind lungd, adesea cu Ufl cuiu la capt, cu
care se mand boii la plug.
conteman,3) = suman.
op = orn nesimlitor, calic, rob al stomacului ; s. ex. St toatd
. ziva i mndnal qopul !
olac 4) = nume propriu: drumul Olacului".
ddlidinat, dlidinat = epuizat de puteri, sleit.
"inclat 6) = Ex : gras IncAlat (= foarte gras).
zadac = smintit, nebun ; s. ex. Cu zaducul la nu te "intelegf
upr.
copal = sticiul la care se prinde pnza brcii.
erken = turcism : vintre, pnzele dubei.
(/z)amnic = de veci, propriu, in deplind stpnire ; ex. A cum-
',drat zece pogoane d Izamnic.
1) In ultimul nurnr al revistei de fat am publicat cteva cuvinte i-
expresii In legAtur cu ele, culese din gura stenilor din corn. Topalu, jud_
Constanta. Din Indemnul D-lui Profesor C. Bratescu, care le gsete inte-
resante pentru cei ce se ocupd cu studii de filologie, transcriu mai jos alte
cteva.
5) I. Neculce (0 sam de cuvinte, ed. Socec 1939, pg. 15) scrie strei-
murare" : cu Leii, i-a fost impungand cu streimurarile ca pe boi, s
trag
8) Cuvntul e f. rar; chiar oameni de 40 ani nu-1 cunosc. L'arn auzit
dela Ilie Marcu de 70 ani.
4) Stenii nu-I pot explica. L-am gsit i in Neculce (0 sam, etc. pg.
37): Si Indat *a repezit de olac i 1-au dus la Petre Alecsievici, irnpratul
Moskului Editorul pune in not: olac = in grab = diligent de pot.
Drumul Olacului ar fi drumul diligentei.
5) Sinonim cu doolat; v. An. Dobr., an IV, No. 4, pg. 102.
8) Acest cuvant nu se intreb. decat in expresia citat.

www.dacoromanica.ro
 156

-nddae = Ex. Copchilul face rdu cdtd vreme are nadae dd la

paring" sau Dacd-i dai nadae vezi ce pdteVi?"
zuvd = dezordine, glgie, zarva ; Da- cdnd cu zuva &I la
qaptazeci i apte sau Da ce erd zuva ala la voi?"
zatd = un fel de grdut pe lnga anturi sau la fruntii bor-
deiului, ca s impiedece splarea pmntului de apd.
volnic1) = vrednic, in stare ; ex. Nu-i volnic sd fact)" nici attita
treabd.
vlog = ploaie mrunta i deas ; ex. Un vlog de ploaie.
ao 2) da.
rancote = crengi uscate, pentru foc.
a ostei = a inceta.
dolie --= vale, rp ; ex. Nu-1 mai vezi, c'a dat n dolie (despre
cineva care a scobort din deal in vale).
uznd == marginea dubei (brCii).
otmet = anafor (= curent circular de ap).
scoclzind = plaur, plghie.
storige = locul unde au iernat oile.
tiriplic3) = at alb de cusut.
tipilic3) = ornament de metal (in forma de stea, semi lun, etc.),
care se prindea de tichia copiilor mici. (in vremea Turcului).
bozgun = turc. rasboiu.
a scociort = a scormoni.
ft4toacd = fie ; ex. : 0 fdqtoacd de pdmant.
a bdaltd = a cert, a face moral; ex. m-a bdreitat maica.
rene, red .4) loc trains peste care apa Dunrii se poate pre-
linge la cea mai mica ridicare de nivel.
sturi= sloiuri de ghiat ingramadite, avalana de sloiuri.
adet5) = turc. datin, obiceiu ; ex.: Aqa-i adetu la noi.
9 Cu inteles de tmputernicire In 1. Neculce: qi a pus capete dintre
_ &nod pe Zalzaria qi pe Sandul .1 le-a dat dirri de volnicie (0 samd de cu-
vinte, pg.).
2) Cuvntul, foarte frecvent odinioard, tinde s dispard; intrebuintarea
astzi, este socotit ca un indiciu de inferioritate inteleetual.
3) Atnbele disprute azi.
4) Nu cunosc fdptura locului la ormul Rent; nu cumva numele i se
trage dela rene? - D-1 S. Mehedinti deriv, renie" din arena" (Rustica
Natura in Cdtre noua generatie, pg. 327).
5) Cuvntul e turcesc ; 1-am mai intAlnit la N. lorga - 1st. Rom. In
dzipuri i icoane pg. 304: Ailetul vmii schelii de la Cdineani, de povardle

www.dacoromanica.ro
 157

chisc = captul de la vale al unui ostrov ; ex. chiscul Balaba-

nului."
chiciu = captul de la deal al ostrovului.
ttirhat = samarul mgarului.
chilos = domol, moale; ex.: Aqa-i el chilos, sa"-i fad orice, nu
se schimbei.
ciulit = prguit (despre fructe).
chiler1) = camera pentru merinde.
tobol = sac mic, traist.
furtoiu = movilit.
temel = temelie.
a se te0 = a se sinchisi ; ex.: Nu prea se te_qete el de ori cine_
zaanat = turc. meserie, ocupatiune.
abr = veste ; tire ; ex. Eu i-am adus abr d asta.
priocel = herghelie ; ex. : 0 priocd de cai.
coscanie = gnganie.
martios = supdracios, melicos.
nadaz = turc. ardturd de toamn.
Topalu Victor Morfel
6 Sep. 1924

si de bucatele ce trec prin scald, de ce marf cdte tit s se ia vamd, care .

s'au scos dupd catastih(up schilii de la Duca Vorld, la leatul 7184 (1676). -
Adel aici este un fel de tali] yamal.
1) Are 'vre-o legaturd cu nenriescul Keller?

www.dacoromanica.ro
 ): rt.
1/4 .1!

UN MARTIR AL DATORIEI CATRE TARA:

EPISCOPUL DEMETRIU RADU
de IOAN GEORGESCU, profesor.

Motto: *i ce-i s cazi, cand viata n'o pierdem In zadar,

Cand trupurile noastre sunt pietre de altar, -
Cand fiecare tim,
CA fdurim o lume ce-o vor primi ca dar
Acei ce nu sunt incd st totu Ii iubim?
P. Cerna, Catre Pace.
Introducere.
In 8 Decemvrie 1920 firul telegrafic ducea in toate prtile
Romaniei intregite sguduitoarea veste, c Miercuri, la data numitd,
episcopul Demetriu Radu al Orzii a cdzut jertfa unui atentat
mielesc, in sala senatului. Mani necunoscute au pus o main
infernal, in apropierea scaunului presidia!, care, explodand,
a ucis In modul cel mai ingrozitor pe Prea Sfintia Sa episcopul
dela Orade i a rnit de moarte pe ministrul justitiei, Dimitrie
Greceanu, care nu peste mult a murit i el. Asemenea i pe
senatorul Spirea Gheorghiu, mort i el.
Fapta aceasta, fart preche In istoria blandului nostru popor
romanesc, care nici in timpul celor mai cumplite prigoniri i
apasri vrjmae nu s'a dedat la slbtcii de acestea, invest-
manta cu purpura martiriului pe cei chemati la senat s-i facd
datoria de legiuitori ai jorei.
Fiindcd au cdzut, ca adevdrati ostai ai datoriei ctre tarA,
ei au meritat funerariile nationale care li s'au facut, precum i
vieata i faptele lor merit sd fie cunoscute de toti bunii Romani.
S ia ins la cunotint vrjmaii notri, c se inald amar,
dacd gandesc cd, stingand cateva vieti nevinovate, ne pot inspi-
manta, ori chiar rsturna cu totul statul romanesc, inchegat cu
atatea jertfe. Patria trdete i dincolo de vietile noastre ale tutu-
rota; precum cu atata dreptate a spus preedintele adundrei
deputatilor, Duiliu Zamfirescu, in cuvantarea cu care a infierat
odiosul atentat dela senat.
Vrjmaii notri ar trebui s-i dea seamd cd, astfel de
fapte stria pe atat de mull cauzei lor, pe cat ne folosesc noua.

www.dacoromanica.ro
 159

Ele, departe de a distruge in poporul nostru disciplina mental,

idea de stat, de ierarhie social, bisericeascd i armat, fr de
cari un popor nu poate fiinta, le intresc cu atat mai mult, cu
cat vor fi atacate mai violent.
Intunece peimntul pustiitoarea gloater'
spargd, devasteze, In oarba ei manie,
Leicaquri i biserici : omoare iar la roatei
Pe marii nopi preoti - ei iareiqi or sei 'nvie.
tci vevzicel-i Dreptatea i vewici sunt martirii
Care-qi jertfesc vieata pentru triumful ei.
In sbuciumul de lupte V'n noaptea asupririi
Renasc semeineitorii eternelor idei !
(A. Vlalzutd, Eroilor-Martirt).
Cu gndul aceste s'au scris i aceste cateva pagini in amin-
tirea episcopului Demetriu Radu.
Fiind scrise in grabd, sub impresiunea durerosului moment
al mortii sale atat de sguduitoare, ele n'au nici o pretentie, deck
s aduc unele lmuriri-care, poate, nu stint la indemana tuturora,
asupra uneia din cele mai reprezentative figuri ale Ardealului nostru.
Atat i nimic mai mult.
lzvoarele folosite sunt citate in textul sap In notele
lucrArii de fat.

Sibiiu, 16. Debemvrie 1920. Autorul.

www.dacoromanica.ro
 160

Copilria i anii de studii.

Ziva bun se cunoate de dimineate.
(Proverb popular).
Nscut In ziva sfntului Dumitru la 26 Octomvrie vechiu
sau 7 Noemvrie nou 1861 - de aici numele de Demetriu! - in
comuna Uifaldu (astzi Rtidesti) de Ingd. Aiud, judetul Alba.dejos1).
Printi si, tdrani, loan si Paraschiva nscutd Maior, 1-au
dat la invttur mai inti la Ajud, apoi la Blaj, unde i-a fost
profesor de latineste, intre altii, agerul Micu Moldovanu, pre-
pozitul de mai trziu dela Blaj i membru al Academiei Romne.
Din timpul copilriei si a primilor sdi ani de studiu insem-
ndm urmtoarea intmplare caracteristic, auzit dela un prieten
din copilrie al episcopului.
In niste vacante de Pasti veni acasd tndrul Demetriu Radu
cu colegul su, Ion Maior, fostul protopop al Ajudului, care era
cntret bun si starnia admiratia tuturora-cfi glasul sau ingeresc.
Toti ziceau.: "Cnt, de par'ca te sfinteste Bund invttur mai
!

are ! Dumnezeu sd-1 tind pe el si pe printii lui, s se bucure

de el ! Mai rar asa podoab de biat!" Tndrul Radu, care invta
cu mult mai bine ca Maior, dar n'avea glaS ca el, ca sd arate
oamenilor, cd si el e cineva i poate ceva, a invtat o predicd
de Pasti scrisd de lustin Popfiu, vestitul predicator romn dela
Orade si a rostit-o cu atta insufletire i pricepere, 'Mat au
rmas top poporenii in frunte cu pdrintele, uimiti de talentul de
cuvnttor al tnrului Demetriu Radu. Nu era oare aceast
intie psire in public o prevestire a marelui sdu talent oratoric
de mai frziu ? Destul, c de atunci nu s'a mai indoit nimeni,
in cele cloud comune romnesti de pe malul Muresului, cine este
cel mai invtat orn al lor.
Mai ales nu mai putea fi vorbd de asa ceva, dupce pe
tnrul Demetriu 1-a ales mitropolitul loan Vancea dela Blaj i
1-a trimis in 1879 la Roma in colegiul grecesc al Sfntului Ata-
nasiu, unde timp de sase ani a invtat filosofia i teologia i
a luat doctoratul In amndoti stiintele acestea, fiind totdeauna
printre cei dintai elevi.
) Pentru datele acestea i alte date biografice vezi: Biserica S. Uniri
din T(impeiliaza-Utfalu. Satele ii poporul. Monografie istorica de Dr. Jacob
Radu, canonic".

www.dacoromanica.ro
 161

Din timpul studiilor sale dela Roma amintim cd el a invins

pe adversari intr'o discutie teologicd publicd, tinutd in prezenta
rnarelui pontifice Leon XIII care 1-a i decorat cu o medalie de aur.
lat ce scriau ziarele de atunci, despre succesul tandrului
teolog Demetriu Radu, sub titlul : Un duel teologic". In fiecare
an, la Roma, cand sosete vremea examenelor teologice, se dau
in desbaterea elevilor teze, a cdror discutiuni se fac In prezenta
supremului pontifice, azi Papa Leon XIII, care de multe ori pune
i el unele intrebri.
Pentru acest fel de duel teologic, se aleg patru din cei mai
de trunte elevi, dintre cari doi aprtori (defendentes") i doi
combatanti (arguentes") ai tesei.
Tesa pusd anul acesta In discutiune a fost Lucrrile lui
Dumnezeu in Mpturile sale (De Operationibus divinis circa
creaturas"). Intre sustintori erau un Canadian i un German,
elevi ai colegiului Urban pontifical, lar intre combatanti tandrul
Demetriu Radu, Roman transilvnean, dupd cum e trecut In lista
disputantilor, elev al colegiului grecesc, i un Spaniol. '
AceVi din urmd au combdtut atat de bine argumentele
iversarilor lor, nct pontificele, pe deplin multumit, oferi fie-
ruia cate o medalie de aur.
Acest triumf al tandrului teolog Demetriu Radu face onoare
nerilor studenti din strintate, cari prin succesele ce obtin fac
aumele de Roman sd se pund in vazd i s fie pronuntat cu
admiratiune, atrgand i asupra lor i asupra trei, ce i-a vzut
nscandu-se, atentiunea i stima tuturor.
Cat despre meritele studentilor in teologie romani la Roma,
in scrisoarea care ne aduce tirea d mai sus, gsim urmdtoarele
randuri caracteristice scrise de un distins brbat, al cdrui interes
pentru tot ce privete pe Romanii de pretutindeni e in destul
de cunoscuf:
In colegiul unit de aci (Roma), elevii romani sunt renu-
miti prin inteligenta, aplicatiunea i instructiunea lor. Sunt intot-
deauna cei dintai la invtturd, spun directorii colegiilor". (Vezi
Romanulti" red. C. A. Rosetti, reprodus i in Observatorula
redactat de G. Baritiu Sibiiu No. 93 din 5 Decemvrie 1883,
pag. 475/6.) -
Ziva build se cunoate de dimineatd" zice proverbul
romanesc.
Am amintit cazul tandrului student In teologie dela Roma,
fiindcd el nu e unicul. Cinstea pe care clericul Demetriu Radu
a Mcut-o neamului romanesc la Roma, au fcut-o i altii In alte
centre mari ale Apusului, la Viena, Budapesta, Innsbruck i in
alte prti, unde i-a dus soarta pe tinerii notri clerici.
Analele Dobrogel. 1

www.dacoromanica.ro
 162

Preot la Bucureti.
Preotii cariii tin bine diregdtoria,
de 1ndoit cinste s se Invredm-
ceasc6; mai ales cei ce se ostenesc
in cuvant i Infra invaptura".
(S. Apostol Pavel J Timotei 5, 17)

In ziva de 26 lulie 1885 tnrul Demetriu Radii a fost hi-

rotonit intru 'preot de episcopul colegiului grecesc din Roma,
Stefan Stefanopoli. Dupce s'a reintors in patrie, cltre sfaritul
aceluiai an mitropolitul Vancea 1-a aplicat in cancelaria mitro-
politan din Blaj, unde a petrecut pan in Maiu /1886. Atunci,
la porunca Stantului Scaun Apostolic al Romei i cu binecu-
vntarea mitropolitului Vancea, a trecut, la arhiepiscopia catolic
din Bucureti, in calitate de preot pentru numerbii credincioi
romni uniti de acolo, pe a cror seam se proiectase inc de
atunci i cldirea unei biserici.
Misiunea aceasta in sine era foarte frumoasa i insemnat
dar, fat cu multimea greutatilor de tot felul, anevoie de realizr
Trebuiau nu numai mijloace materiale, ci i timp, ca mai in .
ideile s-si faca cursul lor i ele s pregteasc mai intai t
renul pentru zidirea unei biserici romneti unite in Bticure1
Astfel stand lucrurile, tnrul Dr. Demetriu Radu a fos,
incredintat din partea arhiepiscopiei catolice cu implinirea func-
tiunilor de predicator roman la catedrala Sfntul losif din' Bu-
cumti, de profesor de teologie i in scurt vreme i de direc-
tor al seminarului catolic de acolo. Mai pe urm a fost numil
i econom general al aceleiai arhiepiscopii, iar mitropolitul
Vancea 1-a numit asesor consistorial la scaunul mitropolitan din
Blaj. In calitatea de principal consilier al episcopului catolic,
el duce o viguroas lupt in contra caracterului strein ce avea
pe atunci dieceza catolic a Bucuretilor i, cu concursul epis-
copilor italieni, nu numai c transformase seminarul catolic inteo
adevrat. coal romneasca, dar sili pe preotii cei mai recal-
citranti chiar s ridice de pe zidurile brtiilor i caselor pa-
rohiale sterna austriac ce se agAtase acolo spre a face vazut
tutulor protectoratul ce-i insuise Austria asupra bisericei cato-
lice din Romania.
Din Bucureti a facut mai multe cltorii in straindtate. In
dou'd rnduri a fost la Roma.
In Bucureti i-a fost de mare folos societatea printelui
Vasile", cum era numit preotul italian Vasile Laureri, dela ar-
hiepiscopia catolick un orn stpan pe toat teologia i filosofia,
o minte dal-A i admirabil disciplinat, care nu putea suferi

www.dacoromanica.ro
 163

tautologiile i frazele Imbacsite, atat de dese in scrierile noastre ;

de aceea i le sublinia la tot pasul.
In anii acetia, petrecuti in societatea pdrintelui Vasile",
tanrul Dernetriu Radu a profitat mai mult decat in cei ase
ani de invtturd mild la Roma.
Da ! Pentrucd acolo a invtat numai cum trebue, aici ins
a vazut si cum nu trebuie s gandeti i sd scrii. Claritate i
precisiune de stil i de gandire se cheamd : s nu sPui nici mai
mult, nici mai putin decat ce voieti s spui.
Din contactul cu pdrintele Vasile" a rezultat i ceva po-
sitiv : un catechism pentru colile catolice primare, admirabit
conceput i executat de cei doi autori.
Tot in timpul petrecerei sale la Bucureti a linut serii in-
tregi de predeci strlucite, - cele dintai predici romneti tinute
in catedrala Sf. losif - despre care s'a vorbit foarte mult bine;
asemenea a rostit i un mare numr de discursuri ocazionale.
Inteun rand a fost invitat i de regretatul C. Esarcu crea-
torul Ateneului roman din Bucureti, sd tind o conferint 'filoso-
fled. N'a putut-o tinea, ius, din pricina nnei manifestatiuni pro-
vocat nu atat pe chestii de principii i de idei, cat In scop de
a face dificultati guvernului bnuit cd simpatizeaz pe printele
Radu. Tot din timpul acesta sunt a se aminti i frumoasele sale
corespondente, trimise, din capitala Romaniei, foaiei bisericeti
dela Btaj, Unirea", intemeiat i condus cu rara destoinicie
din partea unor personalitati ca : Dr. Alexandru Grama, Dr. Au-
gustin Bunea, Dr. Vasile Hossu, Dr. Isidor Marcu, i altii, pro-
fesori de teologie, mai apoi canonici sau vldici i ei.

Episcop la Lugoj.
Dup zece ani petrecuti la Bucureti, a fost chemat in
scaunul episcopal al Lugojului, devenit vacant prin trecerea epis-
copului Dr. Victor Milzalyi la scaunul mitropolitan din Blaj.
Astfel apoi la 9 Maiu 1897, Dr. Demetriu Radu a fost consa-
crat intru episcop in catedrala din Blaj prin manile mitropoli-
tului Mihalyi, asistat de marele Mecenat roman, Mihail Pavel,
episcopul roman unit dela Orade i de Monseniorul de Horn-
stein, arhiepiscopul latin al Bucuretilor.
Cu prilejul acesta a rostit Dr. Demetriu Radu una din cele
mai strlucite cuvantri, din care ne facem o plcere sd reti-
nem i acum urmAtoarele prti caracteristice pentru felul cum
intelegea el datoriile unui pastor : Nici mrirea tronului, pe
care trid vad ridicat, nici frumusetea coroanei apostolice care
imi impodobete capul, nici puterea toiagului care imi intrete
bratul, nici strlucirea demnittii, nici solemnitatea momentului

www.dacoromanica.ro
 164

nu-mi pot impiedeca gndul, ba incd toate mi-1 silesc, i trebue

s md sileasc s sboare cu iuteala fulgerului peste lungile ori
scurtele zile ce-mi ascunde viitorul pn drept in fata Inaltului
JudecMor al vietii i faptelor noastre pdmntesti. i atunci se-
cate s fie izvoarele lacrimilor mele i ele totusi trebue s-mi
innece sufletul la meditarea sortii mele ; amortit sa fie con-
stiinta din pieptul meu, si ea totusi trebue s se sguduie in
vibrarile miscArilor sale ; si de peatr sd fie inima mea, si ea
totusi trebue s se inmoaie sub ;greutatea acestui gaud infri-
cosat. Pentrucd dac acest gaud mare al judeatii durnnezeesti
a stiut inspimnta intotdeauna pe aleii lui Dumnezeu, i Inca'
pand intru atta, Meat ziva-noaptea n'a incetat glasul rugAciunei
din buzele lor, iar trupul si-au chinuit i in robie 1-au pus, si
in cojoace au umblat si in piei de capre, lipsiti fiind, necdjiti,
de Mu supdrati, cdrora lumea nu era vrednicd, in pustii rt-
cind i in pesteri si in crepturile prnntului, numai ca sa
poat sta de a dreapta in ziva sa, numai ca s-si poat mntui
sufletul atunci ce voiu zice eu, cnd toate aceste semne strd-
lucitoare alta nu fac, f r numai a-mi ardta datorinta ce mi s'a
impus de a veghia nu numai peste mine insumi, ci peste o In-
treaga turm cuvnttoare, cnd stiu, cd nu voiu avea s dau
seama numai de sufletul meu, ci de sufletele nenumrate lucre-
dintate pdstoriei mele, care de s'ar pierde din negrija mea, sn-
gele lor din mnile mele II va cere, cela ce viu este, Domnul
Dumnezeul lui Israil ?
0, temere i cutremur au venit asupra mea, zice-voiu cu
Psalmistul, asezatu-m'a intru intunerec ca pe mortii veacului, i
s'a mhnit intru mine spiritul meu, intru mine s'a turburat inima
mea ; pentrucd atta osteneal s'a dat celui neputincios, atta
mrire celui urnilit, atta demnitate celui ce nu o merit, atta
rspundere celui ce i numai intru cat i cumbaste slbiciunea
i defectele sale, ar avea destul motiv, care s-1 hotreascd a
se imbrAca in sacul pocdintei, a-i acoperi capul cu cenusa
amrciunei si a se ascunde lute() pesterd adncd, asteptnd
acolo in lacrimi i suspine, ca Domnul venind s-1 scape de
moarte i s-i mntueasc sufletul sdu. Temere i cutremur au
venit asupra mea, i cine va da mie aripi ca de porumb, i
voiu sbura i md voiu odihni ?
Adusu-mi-am ns aminte - continud tndrul episcop cu
sului se mai pomeneste -
avant si mretie, cum numai in Biblie si la marii oratori ai Apu-
c mila Domnului din veac este si pand
in veac spre cei ce se tem de dnsul. Adusu-mi-am aminte c
temerea inspirat de bundtatea lui, cnd desteapt in noi.ingri-
jiri nemsurate, nu ne arunc in desperare, dupd ce desperarea,
cu toate ale ei ingroziri loc nu-si are in imprtia milei sale, -
si ca sfnt este cutremurul nscut din meditarea invtturilor

www.dacoromanica.ro
 165

sale, cci pe cale sigurd ne indrepteazA spre inceputul adevratei

intelepciuni. Adusu-mi-am aminte ed. Domnul este cela ce srac
face i imboggete, cela ce umilete i Malta.
Si atunci o raz de lumind strdlucitoare a imprtiat tutu-
nerecul, in care se cufundase sufletul meu la gndul infricopt al
judeatii sale; o scnteie cereascd a aprins Intru inima mea
focul sacru, care m va mistui Intru vestirea lui Isus Hristos
inaintea oamenilor; o tainicd optire a darului de sus a intrit
neputintele mele, i plin s'a trezit pieptul meu de curajul netn-
fricat al credintei Intru purtarea sarcinei sale. Atunci nedumeri-
rile mele au disprut dinaintea necltinatei mele sperante Intru
nemrginita buntate a lui Isus Hristos ..."
Si aa urmeaz mai departe cuvntul acesta insufletit, ca
o rapsodie, i scnteietor de credint i de optimism ca un
imn. Are, bine inteles, i prtile sale de ablon, obinuite in
astfel de discursuri (multumirile cuvenite stpnirei bisericeti
i lumeti), dar ce perle de gndire i simtire aflm i aici !
Ascultati ce cuvinte frumoase are 'pentru cetatea etern,
unde i-a fcut autorul studiile : Roma, o, nume mare i cu
adevrat inlttor de suflete ! Acolo In sinul tau, la picioarele
pontificelui tau i din gralia sa, avut-am i eu rara fericire a-mi
addpa sufletul insetat cu limpedele ape ale intelepciunei omeneti
i dumnezeeti, ce curg in armonie din curatele isvoare deschise
cu mama lui Petru de Mntuitorul lumii in stnca mreatd i
necltinat a Vaticanului cretinesc. Acolo mica mea inim
simtindu-se linistit ca la vatra strmoeascd, darul a avut de
a-i deschide palpitrile spre tot ce e mare, nobil, adevrat
mngitor ; acolo ca nicdirea ochiul meu a vdzut spat, nu att
de mna omului, Cat mai vrtos de degetul Domnului, In gra-
nitul din fata maiestosului templu al catolicismului, i, ochiul
vznd, In insa inima mea neters s'a intiprit scurtul cuvnt,
dar care e un program intreg pentru muncitorul din via Dom-
nului i stindardul glorios pentru oteanul militiei sacre : cuvntul
nepieritor : Hristos domnete, Hristos birueVe (Christus regnat,
Christus imperat)".
La sfritul acestui clasic discurs, indreptandu-se cdtre
mireasa sufletului sdu, catre eparhia Lugojului, fcea aceast
juruintd frumoas cu cuvintele Psalmistului : Prea sfntd Bisericd
a lui Hristos, de te voiu uita pe tine, de voiu uita invtturile
tale, de voiu uita datorinta mea sacr de a le vesti pe ele po-
porului tti, uitatd s fie dreapta mea. i limba mea de gtlejul
meu s se lipeascd de nu-mi voiu aduce aminte de tine, de nu
voiu lucra pentru strlucirea ta, de nu voiu osteni pentru mn-
tuirea sufletelor fiilor ti, i de nu te voiu Indlta pe tine, noule
lerusalime, peste cea mai de frunte din bucuriile mele, de te
voiu uita pe tine, uitat sd fie dreapta mea 1".

www.dacoromanica.ro
 166

Cu astfel de gnduri i simteminte 'Matte s'a insaunat

episcopuI Lugojului la 16 Maiu 1897, tinnd a doua zi consistor
plenar.
Ceva mai mnainte (la 14 Maiu) a trimis, tot dela sfnta
mitropolie a Blajului, o epistola pastorald de toat frumusetea
catre noii si credincioi din eparhia Lugojului. Rar ceteti i
in literaturile mari ale Apusului, cu traclitii cretineti mai pu-
ternice deat la noi, o apologie mai frumoas a cretinismului
gi a moralei sale sfinte, ca aceasta, datorit episcopului Radu.
De aceea merit s struim putin asupra ei.
Dupdce arat at de multe i de mari sunt rtcirile
oamenilor din zilele noastre cari aldturatu-s'au vitelor celor
fail de minte, i asemenea lor s'au fdcut" prin invtturile i
morala lor greit, proclamd cu evanghelistul (Mateiu 10, 27) c
astdzi vestitorii evangheliei cu att mai tare trebue sd, strige
de pe acoperi".
In haosul rtcirilor, singurul invttor i indrepttor ade-
vdrat al vietei e burml Dumnezeu, care a ardtat lumei calea
mntuirei : Eu sunt calea, adevrul i viata" (loan 14, 6). El nu
numai ne-a zis : Veti cunoate adevrul i adevdrul v va
elibera pe voi" (loan 8, 32), ci ne-a dat i mijloace puternice
s ne ridicm, din stricaciunea in care ne aflm, la viata sfnt
a fiilor lui Dumnezeu prin darurile i tainele sale sfinte. Aceasta
e deosebirea cea mare intre cretinism i alte sisteme filosofice,
care ilia au propovdcluit, poate, multe adevruri, dar n'au in-
dreptat pe nime. Invtcelul filosofului stoic Seneca, impratul
de trist pomenire Nero a dat foc Romei i attia ucenici de
ai lui Epicur au pierit in mocirla plcerilor nemsurate. Pe and
cretinismul, cu invtturile lui sfinte i morala lui sntoasd,
a fost in stare O. facd din un Saul, prigonitor cumplit al cre-
tinilor, un sfnt apostol Pavel pe drumul Damascului, un apostol
al tuturor neamurilor pmntulul; dintr'un Augustin pacdtos,
destrdbalat, cufundat in nAniheism i in alte rtciri, un Sfnt
Augustin, un episcop de Hippo cu nume nepieritor ca Insdi
biserica roman; ori, in zilele noastre, din scriitori necredincioi
scriitori cu credintd mai puternicd cleat granitul ca Francois
Coppe, Ferdinand Brunetire, loan lrgensen, Oscar Wilde, Henri
Lavedan . a. . a.
Citrn din aceast frumoas epistol pastoral o asemnare,
dei ea ar merita sd fie citat in intregime : Precum dupd
asprimile inghetului de iarn, la ivirea binefcdtoarelor raze de
lumind i de cldurd ale soarelui de primvar, se deteapt din
amortire fiintele vdzute, reinvieaza i rsar din recele pmnt,
reinnoinduli, ori dobndindu-i fortele pentru conservarea vietei,
pentru creterea i reproducerea lor, astfel la ivirea lui Isus
Hristos, soarele inteligentelor i al inimelor, in ordinea moral,

www.dacoromanica.ro
 167

impreund cu individul s'a deteptat din letargia seculard i

societatea omeneascd, pardsind intunecimea idolilor, i cu pai
mdreti indreptandu-se spre o viata notia, vrednic de menirea
ei. Istoria de cloud' mii de ani cu mndrie dovedete, ca ori
unde a strAbdtut dumnezeeasca Lui evanghelie cu stralucirea in-
vdtdturilor Lui, cu sfintenia poruncilor Lui, cu perfectiunea sfa-
turilor Lui, cu bland*, tdria i adancimea simplitii admirabile
a maximelor Lui, acolo In scurtd vreme, fail de sguduirea for-
melor de ocarmuire, WA' de comploturi, WA' de mgulirea patiL
milor, ba chiar in ciuda violentei focului, ferului i a tot felul
de persecutiuni din partea tiranilor, - a schimbat fata Oman-
tului, imprdtiind cu imbelugare printre oameni germenii sndtoi
ai unei renateri sociale, ca si care nu s'a mai vdzut, i punand
bazele unei civilisatiuni puternice i glorioase, care n'a intarziat
a se ridica pe ruinele barbariei mai malt ori mai putin impodo-
bit cu nite aparente culturale".
Mai retinem i aceste randuri caracteristice pentru senti-
mentele de iubire frteascd, pe care le avea i episcopul Radu,
ca toti bunii Romani uniti, fata de fratii lor neuniti sau ortodoci.
Ele mai arat i profitul, pe care 1-a avut autorul lor, petrecand
zece ani intre fratii sdi de un sange .1 de-o limb, dar de alt
credint religioas. led aceste rnduri : Zece ani petrecuti in
tinuturi, uncle cei de o credintd cu mine erau inteo mica mino-
ritate, m'au deprins poate indeajuns, ca curajul neinfricat al
credintei mele i taria neinvinsd a sentimentelor religioase, i
cele mai scumpe aIe inimei mele, s. le tiu impreund cu preve-
nirea i cu dragostea fatd de cei ce sunt de alte pared i de
alte credinte. i aceasta, pentruca dragostea cretineascd, al
cdrui foc sacru m'am silit i m silesc a-I aprinde in inima
mea, necunoscand margini, ne impune sal iubim pe toti oamenii,
mdcar ca a iubi greelile lor nu putem, i nici nu este iertat a
le iubi. FiMd apoi dragostea aceasta bine oranduita, dreptul la
sinceritatea sentimentelor noastre, dictate de dansa, II au mai
de 'aproape, o, prea iubitilor mei credincioi, concettenli notri,
fii ai aceleiai patrii iubite, i in deosebi aceia dintre ei, cari
ne sunt totodata i frati adevdrati, cu noi avand aceeai limba,
acela neam i acela nume romanesc, i cari Inc se roagd
Domnului pentru incetarea despreundrilor i pentru unirea tuttkor
bisericilor (Vezi Liturghierele). Insufletit de aceste sentimente,
i mai ffind din evanghelie, c la mantuire vor ajunge cei ce
fac voia Tatedui ceresc (Mateiu 7, 21), care este ca toti, cati prin
cuvintele Apostolilor cred intru Fiul sdu, Isus Hristos, s fie
desavariti intru una (loan 17, 23), rugandu-md voiu lucra, i
lucrand ma voiu ruga, unirea credintei i impartdirea Spiritului
Sfan,t cerand (Liturghier)".

www.dacoromanica.ro
 168

La o lurid dupd Intronarea in scaunul episcopal al Lugoju-

lui, Demetriu Radu iu parte la conferenta episcopilor romni
uniti din Blaj la 23 Ittnie 1897, cnd s'a hotrit ca Romnii s
nu ia parte la congresul Maghiarilor pentru autonomia bisericei
lor catolice.
In anul 1900, cnd s'au Implinit 200 de ani dela unirea
areligioas a Rotnnilor cu Roma, a sdrbtorit i episcopul Radu
cu toat demnitatea acest jubileu. El a fost incredintat s scrie
in numele tuturor episcopilor Epistola pastoralet pentru jubileul
sfintei uniri data' de episcopatul provinciei mitropolitane gr.-cato-
lice romne de Alba-1 ulia i FtYggra "in anul Domnului 1900.
Dela sfnta unire anul 200".
Ca tot ce a iesit din pana arhiereului Radu, e i aceastd
epistold : luminoasd, avntatd i temeinicd. Despre ea spunea
regretatul episcop dela Orade si mare binefdcator al Romnilor,
Mihail Pavel, c ar trebui s o stie toti copii nostri pe din
afard. In deosebi e bine-inftisatd istoria unirei, explicarea punc-
telor de deosebire intre uniti i neuniti i rezultatele binefcd-
toare pentru cultura moral i national ,.g neamului romnesc,
provenite din aceast unire.
Dar s Idsm cuvntdrile" i epistolele pastorale" si s
vedem faptele.
Jubileul unirei s'a incheiat In eparhia Lugojului In primd-
vara urmtoare (1901) la mndstirea Prislopului, ziditd pe vre-
muri de doamna Zamfira, aproape de Hateg. Grape obolului
crestinesc, strns prin colectd publica, precum i interesului ce
i-a ardtat episcopul Radu, acest sfnt locas a putut fi scos pe
atunci din ruinele sub care zdcea de atta timp. In 18 Maiu 1901,
asa dar, la hramul mnstirei, episcopul a condus pelerinajul,
compus din mai multe mii de tredinciosi, i acolo, biserica fiind
prea micd, la umbra istoricului sanctuar, sub cerul liber, a slujit
sfnta leturghie, inconjurat de o strlucit asistentd de preoti.
A struit apoi cu mult succes pentru ameliorarea sortii
materiale a clerului prin regularea asa numitei congrue".
Cauza scoalelor noastre poporale, fiind una din cele mai
insemnate, a stdruit pentru ridicarea de locale corespunatoare
cerintelor timpului, i-a organizat inspectoratul scolar in feliu,
ca controlarea invtmntului s se fac dela centrul eparhiel
nemijlocit.
Tot pentru o mai bund administrare a fondurilor i fon-
datiilor diecezane a Infiintat cassa 3entral diecezand".
In vara anului 1897 cu bani imprumutati, In sum de 44.000
coroane, a cumprat casele de Ingd resedinta episcopeascd.
La sfrsitul anulni 1901 datoria pe aceste case era numai. de
25.684 cor. Dar si aceast datorie s'a pltit in timpul cel mai scurt.

www.dacoromanica.ro
 169

Sup pstorirea episcopului Radu s'au fcut i o multime

de fondatitmi nott cu scopuri culturale si religioase. Astfel fon-
datiunile tefan Moldovan, loan Boro . a. Apoi fondatiunile-
Iova Popovici, Braia i Munteanu s'au mntuit de procese prin
unele transactiuni norocoase incheiate la timp potrivit. Din ion-
datiunea Iova Popovici s'a putut intemeia coala de fete din
Lugoj, care functioneazd i acum spre multumirea tuturor.
Catedrala, fiind cam invechit, s'a zugravit din nou, afard
de boltiturd, auritura iconostasului i a altor prti, s'a reindit
ori s'a curatit ; cele cloud usi laterale s'au prevdzut cu portale
acomodate, iar pe dinafar intreg edificiul s'a reparat i colorit
asemenea din natl.
Casele cele mici, care sub episcopul Mihalyi s'au lost adaos
la reedinta episcopal i in care s'a asezat cancelaria diecezand
i casa centrald, fiind foarte vechi, scunde si nesntoase, s'a
simtit trebuinta de a se edifica din nou. Primind in scopul acesta
41.451 cor. dela guvern, s'a i inceput zidirea. Cu inceputul lunei
Septemvrie 1903 noul edificiu cu etaj avea s fie terminat si
predat destinatiunei sale. Astfel reedinta episcopal a fost adusd
in cea mai bun rnduiald.
Asemenea s'au reparat si casele parohiale din Lugoj.
Activitatea episcopului Radu nu s'a mrginit ins la cen-
trut eparhiei sale.
Sub pstorirea lui s'au zidit i sfintit din nou 17 biserici,
25 coli i 19 case parohiale, aa inct in Sematismul istoric"
al diecezei Lugojului, publicat sub auspiciile P. S. S. Dr. Demetriu
Radu la Lugoj in 1903, cetim aceste imbucurtoare cuvinte :
Cu coalele stdm mai bine, dupce numai in 17 parohii nu
sunt edificii proprii sau corespunztoare legei".

Episcop la Orade.
- Cldirile mai de seami -
Implinindu-se in 1903 o jumtate de veac dela infiintarea
canonic a eparhiei Lugojului, episcopul a ornduit srbtorirea
demnd a acestui eveniment. Curnd dupd aceea episcopul Radu
e transferat la Orade in scaunul marelui Mecenat Mihail Pavel,
iar in locul su urmeazd iscusitul diplomat, Dr. Vasile Hossu,
intiu episcop la Lugoj, pe urmd la Gherla. Inainte de a se des-
prti de eparhia Lugojului, a fcut o fondatie jubilard de burse
In sumd de 30.000 cor., pentru mnstirea Prislopului una de
675 cr., iar pentru internatul de bdieti una de 9400 cor.
In 16 August 1903 s'a aezat In scaunul arhieresc al OrziL

www.dacoromanica.ro
 170

Abia sosit la Oracle, a i inceput s lucreze si sd cldeascA

in stil mare, cu mijloacele materiale frumoase, care ii stau la .

indemnd.
Inainte de toate a ridicat un palat demn de freedinta ar-
hiereilor romni din metropola Crianei, In locul casei scunde
i Intunecoase, in care au locuit Inaintaii sAi pn atunci.
In '1905, fiind terminat mAretul edificiu, admirabil i ca
txterior, a fost sfintit i predat destinatiunei sale" cu mare
akaiu, fiind de fatd o multime de notabilitti bisericeti i lumeti.
Cine a vzut foyerul de marmurA i saloanele elegante ale
acestui palat, a rdmas incntat.
In el a putut fi primit, dupd. vrednicie, insui M. Sa Regele
tuturor Romnilor, Ferdinand I, care aici a i fost primit in
neuitata sa cltorie din Maiu 1919.
El poate fi numit cu mndrie din partea clerului i popo-
rului credincios palatul strlucirei diecezane".
La doi ani dupd aceea (1907), terminase altA cldire im-.
posantA, coala normald de land catedrala romnd unit din
'Oracle. Era nevoie i de acest edificiu, deoarece cursurile bie-
tilor normaliti se tineau inainte vreme pe unde da Dumnezeu,
cnd trite() incApere, cnd in alta a Seminarului, in lipsa unui
local propriu.
Par'cd i acum ne rAsund In urechi frumosul cuvnt al
Scripturei, citat i comentat aa de potrivit de episcopul Radu,
care ardta ce a fcut i, In urmare, ce ateaptd dela vechiul
institut de culturA romneascd, aezat, In sfArit, in edificiu
propriu. Acest cuvnt era : acum judecati intre mine i
intre viea mea. Ce voiu face inn viei mele i nu i-am fcut ei ?
CA am ateptat sd. facd struguri, i a fcut spini". (Isaia 5, 3-4).
Nu peste mutt a cldit o arip noud la vechiul seminar
romnesc din Orade, motenit dela Iezuiti in 1792, dar edificat
in forma de acum ceva inainte de 1848, de oare ce In forma de
atunci nu putea cuprinde pe toti finerii Romni, cari cereau sA
lie gzduiti In el.
In anii din urm a zidit apoi In aceeai curte a semina-
rului un edificiu i mai mret, cu cloud' etaje, cu menirea sd
serveascd de internat pe seama studentilor in teologie i elevilor
coalei normale din loc. Din pricina rAsboiului i a scumpetei
celei mari pricinuite de el, edificiul abia a putut fi pus sub
acoperi, dar Inca nu e gata de ispravA.
Acestea in Orade, la centrul eparhiei.
' Activitatea constructivd a episcopului Radu s'a extins InsA
i afard de centru, In diferite puncte ale eparhiei.
Incendiincl nite mni blestemate curtea episcopald din Bein
care e a doua reedint a episcopilor romni uniti dela Oracle,

www.dacoromanica.ro
 171

poate, ca o rdsbunare pentru alegerea deputatului nationalist

roman, in camera ungara, parintele Dr. Vasile Lticaci, episcopul
Radu fu nevoit sd cladeasca si aici un nou palat, care s-i ser-
veasca lui i urmasilor lui de resedint demn.
Tot in Beius a cladit o aripd noud: la internatul bunului
si milostivului episcop, inaintas al sail, Mihail Pavel, pentru ca
sd poat adaposti cat mai numerosi elevi romani cari veniau
din mari departari sa se lumineze la liceul Intemeiat de Samuil
Vulcan si mdrit de acelas Mihail Pavel.
A mai cumpdrat apoi niste case, pe care are s le lase
tot diecezei sale. Astfel una hi nemijlocit apropiere de liceul
de baeti, alta langa scoala de fete din Beius.
Asemenea a cldit case si acareturi economice, vrednice
de o gospodrie episcopald, la Holod, unde episcopia unit din
Orade poseda i o podgorie. Apoi la Stana de vale, statiunea
climateric cea mai de seam in muntii Bihorului.

Biserica Sfintei Uniri din Rade0i.

in biserica mrirei Tale stnd,
in ceriu a ita mi se pare".
(Ciintare bisericeasca).
Chir i gall de eparhia sa, pe teritorul arhiepiscopiei
de Alba-lulia, in satul nasterei sale, TampAhaza-Uifaldu (astzi
Rdesti) a ridicat un Stralucit monument artistic, care va vesti
multa vreme mdrirea ctitorului ei : biserica sfintei uniri, impor-
tant, fiindca poseda cea mai desvarsit pictura murald, dato-
rit marelui pictor roman, Octavian Smighelschi.
Stilul e cel obisnuit la bisericile din Ardeal ; fundamentul
e in forma unei cruci cu brate neegale.
Mai neobisnuit i mai putin cunoscut e insd pictura
acestei biserici, fcut de Smighelschi in anii sai din urm,
dupa experientele dobandite la pictarea catedralei din Sibiiu ;
de aceea ea merit o atentiune deosebita. In urmare, ne ludm
voie sd transcriem aci impresiile i reflexiile ce le-am avut alta
data, In vara lui 1915, cand am vdzut intaia data aceast bisericd.
Cum intri hi biseric, ceva misterios te impresoar.
E numai atata lumin, card' e necesard s deslusesti chipu-
rile. Nici mai mult, nici mai putind.
Faptul acesta de fericit realizare artistica mi se pare un
simbol al revelatiunei divine inssi, care Inca' ne impartaseste
In lumea aceasta numai atata lumin, de cat e nevoie s ne
atingem scopul. Nici mai mult, nici mai putina.

www.dacoromanica.ro
 172

Mai inti 1mi raman ochii la chipul Sfintei Treimi, zugra-

vit pe a treia bona a bisericei. (Boltitura cea mare a bisericei
are cu totul cinci bolti mai mici. Prin urmare, bolta cu misterul
Sfintei Treimi e tocmai in mijlocul bisericei). Si e foarte bine,
c chiar misterul acesta e reprezentat la mijloc, fiindcd acesta
e smburele Intregei religiuni crestine. Din acesta se desfac
toate cel alalte mistere : intruparea, rscumpararea, coborarea
Duhului Sfnt s. a. Cu cat bun simt si cu cata chibzuial e
asezat deci chipul acesta la mijloc ! Si ce perspectiv minunatd
are ! Nu trebue sa te fortezi de loc, ca s poti privi cele trei
fete ale Sfintei Treimi ; te poti uita asa de comod la ele! Par'ca
n'ar fi zugravite sus pe bond, ci le-ai veclea cum stau undeva
pe tronurile lor, putin mai inaltate dect celealalte figuri. Atat
e de mare iluziunea artistica ! Cum e, Doamne, si arta aceasta!
Fiind de origine cereasc, nu-i mirare cd Malta sufletele la
ceriu ...
Dincolo de chipul Sfintei Treimi vedem zugravit pe bolta
cea dintai chipul Pantocratorului, a doua persoan din Treime,
intrupara, Domnul nostru Isus Hristos. Si in jurul lui sunt in-
genii : Cheruvimi, Serafimi, Scaune, - iar In patru colturi, cei
patru scriitori ai vietei lui : evanghelistii cu simboalele lor. Cat
e de frumos, de niaestos, de sublim, de divin ! ... Suntem in
nemijlocit apropiere de sanctuar, de sfnta sfintelor ! ...
lar sanctuarul insusi ? ...
Cu cerul acela minunat, tintuit de miriadele de stele, Ili
d senzatia infinitului. Par'ca n'ai fi inteun altar, zidit din pietre
si din caramizi, ci intr'o gurd de raiu.. . In partea din jos a
semicupolei altarului sunt zugraviti cei 12 Apostoli - ate doi
la olaltd - la mijloc cu Domnul Hristos, care tine panea si
pdharul cu sfnta imprtasanie euharisticd. Chipul acesta pare
un simbol al inssi impartasirei celei vesnice, un simbol al ve-
derei fat la fat...
Inca ceva. Altarul si aici e desprtit de restul bisericei prin
iconostas. Dar iconostasul aici nu constituie intreaga decoratie,
cum In mod gresit e In attea biserici ale noastre, ci cores-
punde intru toate ideei liturgice primitive : de a servi numai
ca un val, care sa acopere dinaintea vederei oamenilor taina
cea mare a prefacerei. Si iconostasul acesta par'c de fapt e
un vl. Att e de diafand si de discret pictura i Intreaga fn-
ftisarea lui.
E, neaprat, o capodoperd artistica si iconostasul, dar nu
e lucrul principal, ci ceva accesoriu. Lucrul principal sunt ce-
lelalte chipuri mari de pe boltile i de pe pretii bisericei :
Pantocratorul, Sfnta Treime, despre care a fost vorb deja, si In
acelasi sir, pe bolta din urm, chiar de-asupra tinzii muierilor,
chipul Preacuratei Fecioare Maria. Se putea alege oare un loc

www.dacoromanica.ro
 173

mai potrivit pentru acest chip ? Nu! Maica pururea fecioard

trebue s. planeze doar ca un ideal ceresc de-asupra maicelor
i fecioarelor noastre...
Icoanele de pe 01-0 inftieazd scene din istoria mntuirei
neamului omenesc. Naterea Domnului de o parte, i rstignirea
de alt parte, invierea i inltarea la ceriu, apoi schim.barea la
fat i coborirea Duhului Sfnt pe cele cloud ptrare de bolti
sferice ale celor cloud firide de deasupra stranelor cantorale.
In partea dinapoi a bisericei sunt zugrviti cei patru pro-
oroci mari : Isaia, leremia, Ezechiil i Daniil, cari te primesc in-
datd ce intri in bisericd i-ti prevestesc par'cd taina cea mare
a mntuirei.
Nu pot intra, de ast datd, in amkunte, s ark frumuse-
tile fiecrui chip in particular. Pentru aa ceva se cere timp i
observatie mai indelungatd. Atta ins putem, i chiar trebue s
spunem i cu prilejul acesta : a tot ce vezi n biserica aceasta,
e ' add' adevratcl. Te reconforteazd sufleteVe, deteptndu-ti
uimirea. Uimirea plcut nate iubire, iar iubirea trezete pUteri
nou, aynturi nebnuite in suflete.
Pictorul Smighelschi, care a fcut toate aceste minuni, a
fost doar artist adevdrat. Aici, mai mult deck ori unde aiurea,
a intruchipat el cu desdvarire frumosul su ideal de pictur
bisericeasc romneasc. : dnd vieat noud venerabilelor forme
ale vechei picturi bizantine, care este adevdrata picturd cretind
prim itivd.
Uitati-vd nurnai la Hristoii, la Fecioarele, la Ingerii lui !
Par'cd sunt vii ! Par'e la fiecare privire a noastrd iau alte si
alte inftidri, i i descopere lucruri venic noud, - un secret,
acesta, al adevratelor opere de art, - nu ca in cele mai
multe biserici romneti pictate de cti nechemati, unde sfintii
par'cd au intepenit cu fetele sarbede, eu membrele sleite i frd
de nici o expresiune deosebit.
Uitati-vd i la icoanele, care Inftieazd. coborkea Duhului
Sfnt ! Ce conceptie originald ! Cei 12 apostoli nu stint grupati
dup tipicul lui Leonardo da Vinci, ori dupd alt tipic cunoscut
Ei stau drepti i intelepti, dndu-V mnile n semn de legeiturd
sfatei, c vor propovAdui legea cea noud, pentru care au pri-
mit duh nou, in unire i iubire frateased.
De ar privi i de s'ar cuminti ct mai mult lume rom-
neasc din acest tablou!
C a costat cam multior ridicarea bisericei acesteia, -
ce are de a face ? Cai cum bunurile spirituale s'ar putea md-
sura cu cele materiale ! Dar intrebm : unde i cnd s'a fcut
vre un lucru de seamd. Mil de cheltuial mare ? Nu s'a inltat
oare chiar i minunatul San-Pietro din Roma - Si parva licet
componere magnis", vorba latinului - cu jertfe mari din partea

www.dacoromanica.ro
 174

intregei lumi cretine, i mai ales din partea Papei aceluia iu-
bitor de arte, Leon X ?

-Ce-Cesazicizic despre
Ieind din biserica, m'a intrebat un stean :
biserica noastr ?
? - i-am raspuns. - Aa podoabd de biserica
- Te cred! 'fAcu steanul. Nici vldicd, ca al nostru,
eu n'am mai vdzut.
mai este ; de aceea nici biserica, ca cea zidita de
nu
nu vei
el,
mai gsi.
Si sateanul avea toatd dreptatea sd fie atat de mandru de
biserica j de vladica lor. Pentruc intrebnt : Care arhiereu
episcopul Demetriu Radu ? Anastasie Crimca, -
roman a Wilt mai mult pentru arta noastra bisericeascd ca
va zice cineva,
- ctitorul frumoasei mandstiri Dragomirna din Bucovina. Ad-
mitem, ea' mnstirea zidit de el e mnstire 'Malta, cum nu
mai e altd, vorba cantecului, decat - vorbesc de mrime i de
grandiositate - a sfintilor trei ierarhi din lai i mnstirea
Argeului. Dar unde sunt in acestea podoabele cele din launtru?
Unde e minunatul graiu In culori al unui Octavian Smighelschi?
Unde vei gsi o picturd bizantind patruns de avantul spontan
al unei inspiratiuni mai personale, ca in biserica aceasta din
Radeti ? Unde vei afla, i msurd mai mare, acel ceva micd-
tor de suflete ce zace in fondul ori carei adevrate opere de
arta ? Unde? (Vezi articolul meu din Cultura Cmtinei" Blaj
Nr. 13 din 10 Sept. 1915 pag. 392-395).
44

Iu putem vorbi de biserica din Rdeti fr ca s amintim

rugaciunea, scrisa i rostita de episcopul Radu, la 17 lulie 1910,
cu prilejul sfintirei acestei biserici.
Transcriern in intregime, pentru deosebita ei frumusete.
.

Rugaciunea Episcopului Radu.

Si acum, Doamne Dumnezeul printilor notri, zice-vom
dupd impratul Solomon, sa fie ochii tai deschii spre casa
aceasta ziva i noaritea, i sa asculti cererea robului tau i a
poporului tau, si oricat& vor cere in locul acesta, tu sa auzi In
locul locuintei tale in ceriu, i s faci, i milostiv s fii.
Cnd, greind tie i aproapelui, vor veni i se vor pocai
inaintea altarului i se vor intinde marine sale spre casa aceasta,
tu s asculti toat rugciunea i toata cererea care va face
oricare orn, cum va cunoate fiecare rana inimei sale, tu s

www.dacoromanica.ro
 175

cauti nu la multimea pdcatelor lor, ci s cauti in fata Hristo-

sului tdu, i s ierti, i s auzi i milostiv s fii.
Cnd cerul se va inchide si nu va ploua, sau cnd vije-
Iiile, grindinea i norii Imgreuiati se vor ndpusti cu Ingrozire,
ca s pustieascd tarinele muncite intru sudoarea fetelor lor, pi
vor veni si se vor ruga, tu, Doamne, cela ce stpanesti vntu-
rile, poruncesti adncurilor i rsari iarb animalelor i legumd
spre hrnirea oamenilor, tu s auzi i rodnice s faci tarinele
lor, ca din belsug i cu inimd bund s poatd aduce pnea pi
vinul de lipsd pentru taina cea sfntd si mare a Fiului tu ; pi
s auzi i milostiv s fii.
Cnd dela maicele crestine se vor aduce aci tinerele lor
odrasle spre a le intri cu spiritul Hristosului Mu, tu pe acelea
s le rsddesti in casa ta, i ca finicului, inflorire s dai lor ;
iar cnd mai trziu gingasele fiinte vor veni nsei impreund cu
maicele lor In casa ta i spre tine vor Indrepta glasul nevino-
vtiei lor i vor cere darul tu peste printii sdi, tu, Doamne,
cela ce din gura pruncilor si a celor ce sug, ai svrsit lauda
pentru vrjmasii tdi, s auzi i milostiv sd fii.
Cnd tinerele fecioare vor psi peste pragul casei tale si
vor veni cu aleii inimei lor ca s Incheie taina cdstoriei
crestine i sd cear darul tau, tu, Doamne, cela ce ai poruncit
ca asa s fie pentru ainuirea neaniului omenesc, tu cela ce prin
Apostolul tdu ai zis c mare este taina aceasta, tu cu prisosint
s versi darul Mu, vieata Rua s le faci, ca Intru bucurie sd vadd
pe fiii fiilor lor : tu s auzi i milostiv s fii.
Cnd voinicii poporului Mu, chemati sd-si ducd sngele pi
vieata pentru apdrarea patriei strdbune, la plecare vor veni ca
s se Inchine tie, si cnd maicele lor cu glasul Induiosat sus-
pinnd se vor ruga pentru ei, tu, Doamne, cela ce Imputeresti
bratul i gata ai fcut pe Macabei spre luptd, cela ce Imparti
biruinta pe cmpul de rdsboiu, cu ei sd fii aparndu-i, sett-
tindu-i i reintorcndu-i cu armele Invingdtoare la vetrele Orin-
tilor lor : i sd auzi i milostiv sd fii.
Cnd brbatul, coplesit de grijile, de necazurile si de greu-
ttile vietei va veni s caute la tine dar, ajutor i mngiere, tu
cela ce tii lipsurile, suferintele i durerile fiecruia, bogat sd
fii Intru mila i indurarea ta, binecuvntnd sudorile fetei sale
in care trebue sa cstige pnea de toate zilele fiilor sdi, intarind
inima lui cu virtute, cu cinste i cu evlavie, i inarmnd sufletul
lui cu sentimente de dreptate, de frtietate si de libertate fiilor
ti : tu sat' auzi, Doamne, i milostiv s fii.
Cnd bdtrnii, cei in drumul vietei mai aproape de printii
ca de nepotii lor, grboviti sub sarcina vietei treatoare, vor
veni mai mult traindu-se pti la casa ta si se vor ruga, tu,
Doamne, cela ce sprijinitorul celor neputinciosi esti, lor s le

www.dacoromanica.ro
 176

ajuti sarcina uurAndu-li-o i mai cu seamd s nu-i lipseti de

merindea vietei de veci pentru infricoptul moment cAnd ei se
- vor arAta inaintea scaunului judecAtii tale : i s auzi i milostiv
sA fii.
Chiar i dela cei streini, cari trecAnd pe aici i vor in-
drepta privirile spre casa aceasta, tu s nu intorci fata ta dela
ei, ci vdrsnd i peste ei darul tdu cel bun, sd grdeti in inimele
lor, ca sd cunoascd cum cd numele tAu s'a chemat peste casa
aceasta care am zidit: i sd auzi i milostiv sA fii.
lar acum, cdnd umilitul tdu servitor i ridicA glasul Care
tine, toate acestea cerAnd pentru poporul tau, i laudd i multu-
mitA aducAndu-ti pentru toate binefacerile ce i le-ai fdcut pi
cAnd mild i iertare, iertare i milA cerete pentru multele sale
greeli, tu sA auzi, Doamne, i milostiv sA fii. Mai vffrtos insd,
o Doamne af meu Doamne, sA auzi i milostiv sd fii peste el,
peste mine, nevrednicul tau servitor, atunci, cAnd clopotul cel
mare dela acest slant ldcn va da vestea cd. l'ai chemat pe el
la soarta i la locul de odihnd al fatAlui sdu i cAnd din gurd
in gurd va rdsuna .cretinescul cuvAnt Dumnezeu sA-1 ierte" :
atunci, o, Doamne Sfinte, tu sA auzi, i sA auzi i milostiv sA
fii ! Amin.
Simtim cd am sdvAri o impietate rostindu-ne intr'un fel
sau intealtul asupra acestei rugAciuni.
Astf el de creatiuni rare ale sufletului omenesc nu se laudd.
i nu se hulesc ; ele se admird In tAcere.
Admiratia in tAcere e singura atitudine demnd in fata lor.
Atitudinea aceasta s'o avem i noi!
Slim cA i s'au adus nvinuiri grele pentru toate Cate a fdcut,
mai ales pentru zidirile lui pompoase. AstAzi insd aa credem
cA numai nepriceputii i rAutdciqii mai pot 'ridica vre-o invinuire
impotriva lui pentru aceasta. Ce bine a fost, cd a zidit el atat
de mult i atAt de trainic i frumos atunci. Astdzi cAnd, dupd
ingrozitoarele pustiiri ale rdsboiului, ne ddm seama mai bine,
,ca ori i cAnd, de insemnAtatea reconstructiei i refacerei noastre
nationale, nu putem decAt sd binecuvAntAm gAndurile i faptele
lui de atunci, pentru care unii il huleau. Pentrucd astAzi nici cu
sume de bani inzecit ori insutit mai mari nu am putea face
ceeace a fdcut el. ParecA un geniu bun 1-a inspirat sA clAdeascd,
sA clAdeascd incontinuu, i sd nu ovdeascd o clipd, cu toate
cArtelile i bdrfelile ce I-au ajuns. Nenorocul lui de atunci
(Ind poate fi nenoroc judecata atAt de schimbAcioasA a oame-
-
nilor asupra cuiva - este norocul urmailor sdi de acum.
De alte invinuiri, fiind lipsite de orice temeiu serios, nici
nu meritd sA. ne ocupdm.

www.dacoromanica.ro
 177

Alte fapte ale episcopului dela Orade.

Cine rdspltete binele cu ru, e In mod
necesar inamicul omenirei Intregi ; de aceea
nerecunotinta e un pcat capital.'.
(Swift)
Fiind vorba de faptele episcopului Radu, nu trebue uitat
pelerinajul condus de el si de prietenul sn, episcopul Dr. Va-
sile Hossu dela Lugoj, la Roma in primdvara (luna Maiu) anului
1908. A fost cel.din urmd i cel mai frumos pelerinaj romanesc
la Roma, la care au luat parte peste o sutd de persoane in
frunte cu venerabilul presedinte al partidului national roman din
Ardeal, Gheorghe Pop de Bsesti (badea Gheorghe, cunt ii zi-
ceam toti); secretarul general al acestui partid, pdrintele dela
Sisesti, Dr. Vasile Lucaci; protopopul Clujului Dr. Elie Ddianu;
protopopul Dr. Nicolae Brinzeu s. a. s. a.
lnsemntate deosebit are acest pelerinaj, fiindcd cu pri-
lejul acesta s'a celebrat cea dinti leturghie romneasa, in cea
mai frumoas bisericd crestineasc din lume, in San-Petro din
Roma. Rdspunsurile le-au dat studentii romni in teologie la
Roma, ajutati de colegii lor streini. Sub durata acestei leturghii
s'au cuminecat aproape toti pelerinii romni in frunte cu vene-
rabilul badea Gheorghe".
In ziva a saptea a petrecerei lor la Roma, pelerinii romni,
condusi de cei doi episcopi, au fost primiti intr'o audient mai
lung la Sfintia Sa Papa Pius X, pe care episcopul Radu 1-a
salutat in limbalatin, maica limbei noastre i limba oficial
a bisericei catolice, cu urmtoarea cuvantare :

Prea fericite Printe,

Dela sfantul loan Gurd de aur, a cdrui sarbtorire ai ce-
lebrat-o acum de curnd Sfintia Ta, in aplausul intregei lumi
catolice 1), am invtat cd deja din timpurile cele mai deprtate
multimea credinciosilor i chiar i impratii, consulii i condu-
cdtorii armatelor au alergat spre vesnica atate, Roma, ca aci,
la mormintele principilor apostolilor, venernd moastele lor cele
sfinte, sd dea dovad vie clespre adevdrata credintd ce o mr-
turiseau cu mandrie in sufletele lor. Dupd o asemenea povtuire
si la lumina acestei evlavioase traditiuni venit-am si noi arhierei,
preoti i credinciosi din diecezele provinciei bisericesti gr.-cato-
0 E vorba de srbtorile aranjate la Roma In 1907, cnd s'au Im-
plinit 1500 de ani dela moartea Sfntului printe loan Gur de aur, arhie-
piscopul Constantinopolei.
Analele Dobrogei. 12
A

www.dacoromanica.ro
 178

lice de Alba-Iulia i Fgdras a 129mnilor, incurajati de binecu-

vntarea mitropolitului nostru i a episcopului din Gherla, pre-
cum i petrecuti de dorintele fratilor nostri rmasi acas, spre
a ne inchina la aceleasi morminte glorioase si spre a Ti aduce
Tie, Prea fericite Pdrinte, cu prilejul fericit al jubileului Tau
sacerdotal, ca urrntorului sfntului Petru, prinosul prea umili-
telor noastre sentimente de felicitare.
am venit, Prea fericite Printe, miscati si de gndul
asiderea nobil, c noi aid, in Roma, suntem la leagdnul str-
bunilor nostri, la stmul scumpei noastre mame, a cdrei fiintd o
pstrrn cu scumpdtate in noi insiL.ne, a carei limb o cultivm
cu dragoste, al crei nume 11 purtam ca cea mai frumoasd din
podoabele noastre, si ale cdrei sentimente sustin viata in piep-
turile noastre si astfel, legati fiind cu dnsa prin adevratele
legAturi ale firei, mult foarte ne mndrim repetind si noi marile
cuvinte ce 1-a indreptat inteun moment asisderea inltdtor impd-
ratul Ioanitiu cdtre pontificele Inocentiu III: nos genere et san-
guine Romani" (noi Romani dupd neam si dupd snge), i facem
aceasta cu att mai vartos, cdci ne simtim aprinse inimele si de
acea mai mare recunostintd pentru deosebita dragoste; care, tot
de aci dela indltimea catedrei sfntului Petru s'a revdrsat mereu
peste biserica noastr In fel si fel de forme, iar mai pe urm
prin intrirea din nou a drepturilor si privilegiilor care dupd rn-
duiala bisericei grecesti si in sensul decretului unirei a fost vestit
de conciliul ecumenic din Florenta i a actelor unirei noastre.
Aceste privilegii au fost si vor fi totdeauna (conc. III, pag. 72)
nu piedecd, ci ajutor, pentru mentinerea supunerei noastre prea
credincioase, si ascultrei noastre firesti cdtre sfntul scaun apos-
tolic si pentru intrirea unittii de credint cu intreaga biserica
catolicd si cu pstorul ei cel mai Malt i cap vazut, Pontificele
Roman, vicarul lui Hristos pe pmnt.
Binevoieste a privi, asadar, Prea fericite Pdrinte, cu iubire
printeasc peste aceast mica ceat a pelerinilor romni cuprinsi
de nespusa bucurie c s'au putut prezenta inaintea augustei Tale
fete, de vreme ce s'au putut delecta, titre zidurile Romei, la
contemplarea monumentelor strdbunilor lor, pdstrate pnd acum
prin ingrijirea pontificilor romani. Binevoiete a primi cu clementd
i gratie suverand modestul prinos al sincerittii sentimentelor
noastre fiesti ca un semn al credintei noastre catolice, al devo-
tiunei si nestrdmutatei noastre alipiri cdtre sfntul scaun apostolic,
ale cdrui glorii sunt gloriile noastre, ale crui amdrdciuni sunt
amrciunile noastre, 1 ale cdrui sperante de invingere sunt spe-
rantele noastre. Binevoieste a ridica ochii Ti spre cer i dreapta
Ta peste noi spre a ne ntri in creding si a ne mngia con-
form insarcinrei ce ai primit-o prin fericitul Petru dela Domnul
intre greuttile cu care are fa se lupta viata crestineascd pe

www.dacoromanica.ro
 179

pdmant : iar in semnul tuturor acestora binevoiete a imprtdi

binecuvantarea apostolicd peste biserica noastrd, peste natiunea
noastrd roman, peste iubita noastr patrie, peste noi toti i peste
cei ce ne ateapt la vetrele noastre, ca s ducem veste bun
dela Prea iubitul nostru Pdrinte, pe care Dumnezeu s-I pdzeascd
intru multi ani cu fericire ! (Vezi Unirea", Blaj No. 22 din
6 lunie 1908, pag 192-193.)
Rspunzand la acest discurs de felicitare al episcopului
Radu, pentru care intreaga pressa din tail i strdinatate n'a avut
decat cuvinte de laudd i de admiratie, Papa Pius X a spus,
intre altele :
M bucur i v felicit, ca v vaid intr'un numdr atat de
frumos, adunati aici in numele poporului roman din prilejul
jubileului meu sacerdotal, venind din mare deprtare pentru
a ardta alipirea poporului vostru fatd de acest sfant scaun apostolic.
Nu m'am indoit un singur moment c din irul celor ce imi
vor aduce urdrile lor de bine din ocaziunea acestui pentru mine
atat de fericit moment, nu vor lipsi bunii Romani, cari i in trecut
au dat dovezi numeruase despre alipirea lor credincioas cdtre
scaunul Romei.
Adevrat este ceeace a accentuat veneratul nostru frate
despre legAturile, care pe voi y leag de Roma, prea bine
fiindu-ne nott cunoscut, c Romanii sunt de cloud ori Romani ;
Romani prin originea lor i Romani prin credinta mrturisit
in botez.
Strbunii votri, de aici, din Roma, au dus cu sine in noua
lor patrie smanta credintei lui Petru, pe care au pstrat-o
printii votri i despre care chiar ieri ati dat la altarul catedrei
aceluia sfant Petru o strlucit dovad, edificand cu pilda
evlavie voastre pe Romanii de azi. (Aluzie la sifinta liturglzie
romneasca celebratd In basilica San Piedro, sub care mai tog
pelerinii s'au cuminecat. Nota Redactiei.)`
De aceea mnc odatd v felicit, md bucur i vd multumesc,
cd fcand insemnate jertfe ati venit aci, ca venerand leagnul
neamului vostru s mrturisiti, ca nite fii evlavioi ai printilor,
i despre credinta voastr, i rog pe Dumnezeu, ca s vd pas-
treze i sa v intreascd intru mrturisirea acestei credinte strdbune.
*du prea bine, c precum peste tot viata cretinului aici
pe pmant este viatd de neincetat lupt, aa i viata voastrd se
petrece intre marl greutti ; fie-vd Insd de intrire revederea
urmelor gloriosului vostru trecut, iar de alt parte ocrotirea, care
totdeauna ati avut-o la scaunul apostolic, i care ocrotire nici
pe viitor nu v va lipsi, sa vd fie isvor de cele mai bune man-
gaisri, i ajutor intru ajungerea isbandei dorite.
Ca o chezdie despre aceasta v imprtdesc cu multumi-
toare inim binecuvantarea mea apostoleascd.

www.dacoromanica.ro
 180

Binecuvantati s fiti voi toti, cei de aici i toti ai vostri,

cari v asteapt acasd cu dor.
Reintorsi la vetrele voastre, duceti salutul meu printesc i
spuneti iubitilor mei Romani, fratilor vostri, cd Papa ne iu-
beste ; i v rugati i voi pentru Papa, ca sd poat purta, nu
zic crticea, ci intreg calvarul, pe care Domnul nostru Isus Hristos
1-a incArcat pe slabii sdi unieri, precum si Papa zilnic se roagd
pentru toti i indeosebi pentru scumpii i iubitii si Romani".
(Vezi Drapelul" Lugo] No. 63 din 4117 lunie 1908, pag. 3.)
Chiar dacd n'ar fi Idisat pelerinajul Romanilor la Roma,
condusi de episcopii Radu i Hossu, alte urme decat aceste
dulci i mangaietoare cuvinte ale Sfintiei Sale Papa Pius X si
totusi ar fi vrednic de amintire.
Rar ni s'au adresat din strintate cuvinte mai frumoase i
mai incurajatoare decal acestea. De aceea neamul nostru, care
e cunoscut cd tine minte", va tinea, de bun seam, in minte
toate cate s'au spus i cu acest prilej memorabil.
Murind in 1915 mamd-sa, episcopul s'a &Wit numai decal
s fac o fondatiune cultural intru pomenirea ei, fondatiunea
Paraschiva Radu, ndscutd Maior, care astzi trebue s reprezinte
o valoare considerabild.
Fiind apoi in mare primejdie colile romanesti din fosta
Ungarie, in anii 1917 si 1918, dar mai ales liceul din Blaj, care,
fiind cel mai vechiu si mai intransigent in spiritul sti romanesc,
era si cel mai urgisit inaintea stpanirei de atunci, episcopul
Radu, pe vremuri elev al acestui liceu a fost acela care, impre-
un cu Gheorghe Pop de Bsesti, i-a asigurat existenta, ferindu-1
de umilirea ce 1-ar fi ajuns, dacA ar fi primit conditiunile puse
de guvernul maghiar, Aceasta nu trebue s se uite, precum
nu e iertat s se uite nici faptul c, - dacd conferinta epi-
scopilor romani uniti a respins in 1918 propunerea guvernului
maghiar de a ceda statului co1i1e romanesti din asa numita zond
culturald, preferind s le sustin, cu oricate mizerii, din propriile
mijloace, - episcopul Radu, al cdrui cuvant apdsa greu la aceste
conferinte, i are partea sa de merit in aceast hotrare, de
o netntrecutd demnitate nationald, hotrare ce trebue reliefat cu
att mai mult, fiindc altii au hotdrat sd cedeze statului 300 de
scoli romanesti din aceeasi zond culturald.
Cand s'au inceput apoi colectele pentru orfelinatul dela
Blaj, cel dintdi orfelinat la Romanii ardeleni, infiintat in Sep-
temvrie 1918, tot episcopul Radu a contribuit, aldturi de mitro-
politul Victor Mihalyi, cu suma cea mai mare de bani. Acesta
cu 20.000 cor., iar el de cloud ori atata (40.000 con).

www.dacoromanica.ro
 181

Rolul sail politic.

Cu ct se adaogAexperienta vietii, cu atAta
pun caracterul mai pre sus de stiint si talent."
(Titu Maiorescu.)
Paginile acestea fragmentare ar fi defectuoase dacd n'am
addoga cateva cuvinte i despre rolul sdu politic.
Cand contele Stefan Tisa a voit s impdciueascd pe Ro-
mani, fgduindu-le unele drepturi politice, cu conditia sd inceteze
de a Mai exista ca partid national independent, fuzionnd cu
oricare dintre partidele maghiare, s'a adresat mai intat episco-
pului Radu. Acesta, dupd ce I-a ascultat cu bundvoint i rb-
dare pand la sfarsit, i-a spus limpede, cd el nu poate primi un
steag, pe care nu-1 urmeazd nimeni dintre credinciosii lui. Si
numai cand s'a isbit de refuzul categoric al episcopului Radu,
I-a arngit apoi pe nenorocitul vicar dela Orade, Vasile Mangra,
mitropolitul de trist pomenire de mai tarziu al Sibiiului.
Neavand actele hotaratoare la indemand, e greu s vorbim
despre rolul politic al episcopului Radu. and se vor publica
odat toate actele privitoare la luptele noastre politice din ulti-
mii ani ai stdpanirei unguresti i cand vor vedea lumina zilei
i memoriHe episcopului, atunci se va face lumind deplind i in
aceast chestiune.
Si pand atunci rmne hotratoare sentinta ziarelor roma-
nesti, rostit acum cu prilejul mortii sale, c criteriul, dupd
care avem s judecdm pe arhiereii romani din timpul stdpnirei
maghiare, este gradul de resistentd pe care 1-au stiut dovedi
fatd cu stpanirea aceea vrjmas ; i episcopul Radu, judecat
din acest punct de vedere, e unul din cei mai mari arhierei ai
nostri, fiindcd a avut sd resiste celor mai crancene atacuri ce
s'au indreptat impotriva fiintei noastre nationale. (Vezi Gazeta
Transilvanie/", Patria", Unirea" i toate ziarele romanesti).
La fel se pronun i d-1 N. lorga care, infierand atentatul
cdruia i-a cdzut jertf episcopul Radu, i pomeneste ca pe un
prelat, a cdrui viata intreagd a fost strns legat de luptele
noastre nationale" (Vezi Neamul Romnesc" Nr. 272 din 12
Decemvrie 1920), iar in scrisoarea de condoleant adresatd fra-
telui episcopului, canonicului Dr. Jacob Radu, aduce laudd i
recunostint acelui suflet de caldd iubire pentru neamul sdu i
de intransigent fat de drepturile lui".
Fiind vorba de rolul su politic, nu trebue s uitdm c
intransigenta episcopului Radu in chestiuni de politicd biseri-
ceasc se confund cu intransigenta fat de drepturile politice

www.dacoromanica.ro
 182

ale neamului nostru, de care vorbeste d-1 N. lorga in scrisoarea

din urmd. Ce luptd a purtat el impotriva episcopiei maghiare de
Hajdudurog, la care au fost alipite cu sila 42 de parohii frun-
tase si din eparhia lui ! Adevdrat c soarta i-a hr'dzit norocul
s vadd desfiintat Hajdudurogul si chiar el s fie delegatul apo-
stolic, care sd vesteasc credinciosilor Romani, cotropiti pe un
moment de urgia ungureascd, cd de acum sunt iarsi liberi,
iarsi alipiti la sanul dulce al eparhiei-mame ! Rar noroc !
Sub raportul acesta, nu trebue uitat, cd episcopuI Radu
folosia tot prilejul binevenit, s verse curaj la luptd si nddejde
de mai bine in inimile credinciosilor Romani.
Carat a fost hirotonit intru episcop P. S. Sa Dr. Valeriu
Traian Frentiu al Lugojului in ziva de anul nou 1913 (la o ju-
mdtate de an dupd infiintarea Haidudorogului, - episcopul Radu
a electrizat inimile tuturor, Insufletindu-i pand la delir, cu un
discurs, din care retinern si noi aci cateva crmpeie.
Dou sorioare a zis P. S. Sa Radu - se coboard de
pe deal.
- Cnta-mi o dulce doind romneasca ! a zis o sor
cdtre ceealalt.
- A cnta, dragd sorioar', a rspuns ea, dar sunt In
mare jale.
Asa este acum si sufletul meu tnteo mare durere ! urm
mai departe episcopul Radu. Ar trebui s cant, cci doard suntern
la nuntd, dar jalea copleseste sufletul meu- i lacrimile intunecd
vederea mea. 0 singurd razd de sperantd mai este ,pentru mine,
pentru biserica mea, pentru poporul meu. E trdinicia acestui
neam romnesc si credinta nestrmutatd, cd sngele tot sange
rdmne.
Adresandu-se apoi noului episcop, a zis :
- lubite frate, grea este astdzi pozitia unui episcop roman.
S fii mijlocitor intre un popor obidit i sdrac si litre Atot-
puternicul Dumnezeu; s fii mijlocitor intre popor si intre tron ...
Si nu uita, iubite frate ... s cultivi buna intelegere si solidari-
iatea dintre cei patru episcopi uniti in cadrele provinciei noastre
mitropolitane, cdci in chipul acesta noi suntem o cetate neinvins !
Aceasta era scurta, dar bine gndita, bine simtita i admi-
rabil rostita cuvntare.
Fiecare cuvnt, rupt din sufletul multimei, a starnit furtuni
de aplause, scrie raportul ocasional al ziarului, iar la cele din
urm involuntar s'a ridicat toat asistenta in picioare, aplaudnd
frenetic pe oratorul distins si pe Romnul de inimd.
Astiizi in vremea abuzului liberttilor publice i a celui
mai sdlbatic materialism sund asa de straniu astfel de accente,

www.dacoromanica.ro
 183

atunci ins, precum a notat i raportorul ocazional al ziarului,

fiecare cuvnt al lui venia dela inim i mergea direct la inim.
(Vezi Unfree Blaj Nr. 3 din 16 lanuarie 1913).
In aceasta st Insemntatea istoricA a attor cuvntri i
fapte ale episcopului Radu.

Personalitatea Episcopului.
,De aceea ne-a dat Dumnezeu Halm,
ca s spunem cu ea lucruri plcute".
(H. Heine, Confesiuni).
Pe ct era serios i de intransigent episcopul Radu in
chestiunile mari principiare, cnd era vorba de interesele superioare
ale neamului i ale bisericei sale, pe att era de vioiu, de glumet
i de plcut in *contactul social dela om la om, mai ales intre
prietenii sdi intimi.
Figura lui, de o rir frurnusete brbteascd, inc era din
cele mai plcute.
Cnd a intrat mai intai n sala festiv a liceului din Beiu,
cu ocaziunea jubileului unirei, in tom-ma anului 1900, privirile
tuturora erau atrase de figura lui Malta' i robust, de ochii lui
scnteietori, de fata lui lurninoas, incadrat de o frurnoas
barb neagr ; iar cnd a luat mai apoi cuvntul i a vorbit
ceva potrivit publicului asistent, toti erau fascinati de persona-
litatea lui exceptional. In anii din urmq ai bdtranetelor, cnd
barba lui, neagr odinioard, se albise deabinele i inftia un
atnestec de culori foarte frumos, am auzit pe un pictor zicnd :
Ce cap de studiu minunat !"
Dect figura lui frumoas, mai simpatic era Ins spiritul
lui, inepuisabil in anecdote, istorioare, intrnplri hazlii, obser-
vatii juste, jocuri de cuvinte . a.
Insemnm aci, la intmplare, vreo cteva.
Cnd voia s arate, la administratie, ca s mearg lucrurile
bine, trebue pus fiecare orn la locul su, el amintea cuvntul
att de nemerit al Papei Benedict XIV, unul din cei maj mari
jurisconsiliti ai lumei : cine e sfnt, s se roage pentru noi ;
cine e invtat, s ne invete ; cine e intelept, s ne conduca"
(Qui sanctus est, oret pro nobis ; qui doctus est, doceat nos ;
qui prudens est, regat nos).
Tot despre acest papa', care avea patima fumatului, povestea,
ca odat a prima in audientd pe un cdlugr flarnic. Papa 1-a
imbiat i pe el cu tutun. Calugrul refuzd, zicnd :
- Sfinte Printe, nu am vitiul acesta !
- Fiule, dac ar fi vitiu, 1-ai avea de bun seam ! incheie
Benedict XIV.

www.dacoromanica.ro
 184

Despre papa Pius IX, unul din cei mai mari democrati i
binefdatorul nostru cel mai de seama, cruia se datoreste in
rnclul intai infiintarea provinciei mitropolitane de Alba-Iulia i
Fagaras, cu cele cloud' episcopii nou (Gherla i Lugoj), la 1853,
Inca povestea lucruri interesante.
Astf el, discutndu-se odat in consistorul papei, dacd trebue
s se dea drepturi poporului in conducerea afacerilor publice
ale statului sau nu, s'a pus chestiunea la vot. Cei mai multi
cardinali au votat cu bile negre (contra), numai putini erau cu
bile albe (pentru). Atunci Papa Pius IX i ia tichia" alb din
cap si acopere bilele negre cu cuvintele : Faceti-v i voi albe !"
Si s'au fcut.
Tot din vremea Papei Pius IX povestea o intamplare foarte
caracteristica pentru Evrei. Era vorba de un cardinal, care a fost
Evreu convertit. (Numele pentru moment imi scapa). Prietenii
lui, ceilalti cardinali, ca sa-1 puna la incercare, fac o glum.
Inteo zi frumoas de !primavara, pe la orele 2 dup amiazi
cnd in Roma toatd lumea doarme si nu se aude glas de clopot,
nici daca ar muri Papa, cardinalii pun pe clopotarii dela cteva
biserici din apropiere s trag ca de srbtoare, iar pe servitorii
cardinalului evreu convertit ii invat ce s-i spund.
- Ce-i asta ? intreba el, auzind clopotele surind.
-A venit Mesia ! rdspund servitorii lui.
- Da ! *limn eu bineLca nc n'a venit ! zise Evreul con-
vertit, trntindu-si tichia rosie pe masa.
Istorioara e la tot cazul caracteristic. Vorba Italianului :
non vero, ben' trovato"...
Despre marele poet Dante Alighieri Inca spunea un inte-
resant joc de cuvinte in legdtur cu cdltoria ce avea s'o fad
el din Florenta la papa. Jocul de cuvinte e : Dac merge Dante
la papa, cine rmane in Florenta ? Daca rrnne Dante, cine
merge la papa ?"
In Pipistrello (un sat italian neinsemnat ; numele inseamn
liliac) de cate ori incepea preotul sd predice, credinciosii iesiau
cu grmada afard. Preotul vorbia mai mult numai peretilor.
Odat peotul, necjit, le spune :
- Stati, c astzi nu predic ! V spun numai o vedenie a
mea de astd noapte : Se facea CA am murit si am plecat s-mi
caut credinciosii. M duc mai intai la raiu i trite]) de Sfntul
Petra : Nu sunt pe aici oameni de-ai mei, credinciosi din Pipis-
trello ? Nu! nici de poman ! fu rdspunsul sfntului. M dusei
deci, mai la vale, in purgator, i intreb la fel. Acelasi rspuns I
Doar inteun ungher deprtat s'au rtcit cativa batrani si babe,
care n'au uitat cu totul calea bisericei i frica de Dumnezeu.

www.dacoromanica.ro
 185

Plec apoi numai dect la iad. Nici nu mi-am pus bine piciorul
pe talpa iadului i, iat, din toate pdrtile resund strigAtul :
TraeascA popa nostru!" (Eviva il nostro curato !) Erau numai
poporeni de ai notri din Pipistrello. Aceasta e vedenia mea de
ast noapte ! incheie preotul amrt. Judecati acum Ini-vd, cum
au ajuns oamenii notri acolo ? Eu v pun numai intrebarea.
Rspunsul dati-vi-1 fiecare in adncul sufletelor voastre.
Destul cd vedenia i curajul moral al preotului a avut efect.
Oamenii au inceput s se intelepteasc, temndu-se de Dum-
nezeu i ascultnd .de aleii Lui.
Reminiscente italiene, ori spicuiri din colectii de anecdote !
va zice cineva.
Poate s fie .unele i aa, dar e sigur cd." episcopul Radu
tia i avea o multime de glume i scprdri curat romneti.
Iat vreo chiteva i de acestea !
Invitnd la un prasnic (Sfnt Neculai), mi se pare in 1915,
pe toti profesorii din Beiu, la un prnz, unul dintre ei, doctor
in teologie dela Viena, intarzie cu cteva clipite. Cnd intr,
unul dintre colegii mai rutdcioi il apostrofeazd :
- De ce Intarzii ? Ori vrei s venim toti dup D-ta, ca dup
Vldica ? Ind nu eti aa domn mare !
- Cum s nu ? se amestec alt profesor in vorbd. Nu vezi
ce brat' frumos albastru are ? Aa bru doar numai Papa dela
Roma are ! (Era brul albastru frumos al membrilor institutului
Sfntului Augustin din Viena).
- Da de unde ! interveni episcopul. Papa are bru alb, nu
albastru! lmuri el mai departe. Nu v place cd colegul D-Voastr
are brti deosebit de al celorlalti ? Atunci sunteti i D-Voastr,
ca nationalitii Lugojeni cu popa Mafteiu de acolo, care tinea
totdeauna cu guvernul, de aceea a i lost decorat cu o cruce
frumoas pentru merite patriotice, pe care popa Mafteiu o purta
cu fal, pe piept, la toate ocaziunile. Odatd a i interpelat un
deputat nationalist pe episcopul Caransebeului, ziand : Are
S. S. Sa episcopul cunotint, cd unii preoti ai notri sunt dis-
tini cu insignii bisericeti pentru merite streine de bisericd ?
Are cunotint P. S. Sa cd aceste distinctii se dau de multe-ori
de persoane i autoritati streine de biserica noastr ? Are ?"...
Cnd interpela deputatul mai vehement, intr popa Mafteiu In
said i auzind despre ce e vorba, zise pur i simplu :
r - Taci, c ti-e ciudd, de ce n'ai i tu! Cu aceasta s'a
incheiat orice interpelatie. I-a amutit popa Mafteiu, - precum
au amutit i brfitorii dela Beiu, cari au priceput numai dect
, lectia episcopului.
In acela an mi se pare, sau ceva mai inainte, hirotonin-
du-se intru preoti profesorii mai tineri ai liceului din Beiu: corn-

www.dacoromanica.ro
 186

pozitorul Francisc Hubic-Vertileanu, Dr. Gheorghe Hetcou, astdzi

directorul liceului Sincai din Baia-Mare, Dr. loan Ossian, astzi
directorul liceului BArnutiu din Simleul Silvaniei i Paul Voti-
nariu, astzi directorul liceului de fete din Orade, episcopul
Radu struia s se hirotoneascd i tndrul doctor in teologie
dela Viena cu ocaziunea aceea. Dar el hesita. Vznd ovdiala
lui, episcopul i-a amintit de cazul vestitului scriitor bisericesc,
Leo Allattus, fost bibliotecar la Roma, autorul cunoscutei lucrdri
Despre conglasuirea perpetud a bisericilor oriental i occiden-
tald" (De ecclesiae occidentalis et orientalis perpetua consen-
sione, Coloniae 1648). Papa intrebd odatd pe Allatius :
- Bine, fiule, de ce nu te hirotoneti odatd, s'd fii preot
adevrat i la Altarul Domnului, nu numai la altarul tiintei, de
care te ocupi ?
- Nu md hirotonese, Prea Sfinte, ca s md pot cdstori,
cnd voiu dori ! fu rdspunsul lui Allatius.
- Si pentru ce nu te cdsdtoreti ? replied Papa,
- Ca s m pbt hirotoni, cnd imi va plcea ! incheie
All atius.
Un cerc vitios, observ episcopul cu mult dreptate, din
care trebue s iei odatd !
Despre un anumit politician maghiar, care promitea marea
cu sarea la toatd lumea, hied povestea o intmplare hazlie.
Cineva i pierduse rbdarea ascultnd fgAduintele cele
multe ale ministrului i ne mai vznd nici o ispravd.
- Ce-mi tot fAgAdueti i de fcut nu se mai face nimic?
- Altora nici nu le fgdeluese mdcar! observ politicianul.
Despre un frunta Srb istorisia odatd c, increzut cum
era in bogtia lui, a pus rmdag, cd vIdelica lor, pentru bani,
B. face i tapul pop, att e de iubitor de argint.
- Am venit, fdeu fruntaul Srb, Prea Sfinte, s-mi faci
feciorul popd! Are barb minunatd i glas bun. Ce mai popd
se poate alege din el !
- SA-1 vedem ! grdi vlddica.
Tapul intr. La gt in loc de clopot avea o pungd cu
galbeni. Vlddica obser9 numai decal.
- Ia'sd vdd clopotul etcela! zise vIddica i, punnd m-
nile pe capul tapului, a mai adaos, lund punga cu gdlbeni :
- Sdi fii i tu popd In neamul tdu!
Alta despre un cazac i sfntul Petru.
Un cazac fgAduete sfntului Petru pretul unui cal, dacd-1
ajutd s-i implineascd dorinta. Implinindu-i-se dorinta, i s'a
prut prea mult pretul unui cal i atunci, ce face ? Duce la

www.dacoromanica.ro
 187

targ un cal i un coco. Acestea doud le vand numai Impreund :

calul cu 2 ruble ; cocoul cu 200. Si le-a vandut aa, dnd
pretul calului (2 ruble) sfantului Petru.
Despre btranul pop Tatar din Talgizq hied tia o in-
tamplare ciudat din vremea episcopului loan Bob. Zice cd ve-
niserl niste nuntai s cunune o tandr preche. Fiind ins
Trotuul mare, umflat de ploi i de ninsori, n'au putut trece
de partea ceealalt, unde era biserica. Ce-a Mcut atunci popa
Tatar ? Nu i-a perdut cumptul, ci i-a binecuvantat de pe ter-
murele cellalt al rului. Mind mai apoi park la episcopul Bob
c nu tine randuiala bisericei, popa s'a aparat, precum urmeaz :
- Sine, Prea Sfinte, eu n'am crezut c darul ce mi 1-ai
dat, cand mai Mcut poi* e atat de slab, luck sd nu poat
.trece nici 11111, ci s aib nevoie de punte ca toti neputincioii !
Dar episcopul Radu tia o multime de lucruri hazlii nu
numai din trecut, ci i din prezent.
Auzind odat vorkind pe nite intelectuali de un plagiat
literar, de care s'a fcut mare caz in Romanul" dela Arad i
In revista Pagini Literare", din care au aprut cateva numere
tot acolo, a spus cam acestea :
Sunt trei feluri de plagiate. Plagiaz albina, fiindcd mierea
n'o face dela sine, ci din sucul cel dulce al florilor. Plagiazd
capra, care de aici culeabe o frunzd, de dincolo alta, dar co-
toarele le las neatinse. Plagiaz, in sfrsit, si mgarul, care,
dacd-1 lai in grdina cu zarzavat, i manc nu numai cpti-
nele de varz, ci i cotoarele. Aa sunt i autorii. Sunt unii,
cari aud, cetesc, mediteazd, experieazA diferite lucruri, i din
tot ce vdd, aud i invat, ne dau numai nectarul tiintei lor.
Acetia sunt ca albinele. Sunt iardi altii, cari dela unul impru-
muta o idee, dela altul alta i mai pun cate ceva i dela ei,
dar asa c se vede, din citate sau din alte semne, ce este pro-
priu si ce este strein. Acetia sunt ca nite capre. i sunt, in
sfarit, i de cei cari nu aleg nimic, ci ii insusesc pe dea in-
tregul lucrrile altora, fr ca s pun ceva dela ei. Acetia
sunt ca mgarii in grdina cu zarzavat.
Ei bine, intreabd episcopul, cum e cazul din chestiune?
Rspunsul nu era greu de dat, fiind aflat pricinaul cu
ocaua cea mic.
Voind apoi s ilustreze nepotrivirile multe, mari i ade-
Teori suprtoare, ce le-au adus schimbrile noastre sociale in
Romania intregit, ajungand de multe ori oameni fr de nici
o pregtire i pricepere in posturile cele mai insemnate i mai
cu rdspundere ale vietei noastre publice, episcopul Radu povestea
de un cioban, cu numele Lica, dela Stana de vale, cum I-a

www.dacoromanica.ro
 188

pus odat buckarul lui s mestece la un tort de care el nici

habar nu avea ce este.
- Ce faci Lied ? l Intreba episcopul.
- Da, eu ma rog, nu tiu ce fac !
Aa sunt multi oameni ai notri : mesteca, mesteca, dar nu
tiu ce fac ! observai episcopul.

Incheiere.
Totul ne vesteste, cA mergetn spre
o unitate, pe care trebue s'o salutnt
din adncul inimelor noastre."
(r de Maistre)
Va fi vremea ns s incheiem, caci prea s'ar spori aceste
pagine, dac am voi s insemnm toate cuvintele i faptele mai
de seama ale acestui vrednic arhiereu.
Vietei acesteia,. concepute i traite in stil mare, 11 trebuia
un sfrit grandios, un magnific acord final.
Si a venit.
Bomba criminala, care i-a rpit vieata tocmai cnd voia
s rosteascd cuvantarea sa in discutia asupra raspunsului la
mesajul regal i inmormntarea lui de o maretie rara, invlue
cu o aureola iriumfala figura lui neuitatd.
Mica biserica unit din Bucureti, in slujba careia el a stat
eel dinti, s'a fcut n zilele acelea adevarat loc de pelerinaj -
zice unul din panegiritii si, parintele Dr. Elie Daianu, dupa
care dam aceste informatiuni --- i la prohodul ce i s'a slujit
in preajma acestei biserici a Sfntului Vasile, neputnd ea cu-
prinde multimea de popor, au asistat cei mai inalti demnitari
ai trii. Insui Maiestatea Sa Regele Ferdinand, pe care regreta-
tul episcop 1-a gzduit in casa i la masa sa cu ocaziunea cl-
toriei facute in Maiu 1919, a ingenunchiat i s'a rugat lngd
sicriul sail din rotonda Ateneului, iar buna noastrd Regina Maria
a imprtiat cu mna sa flori pe sicriul vldicului din Ardeal,
ea i pe sicriul ministrufui Dimitrie Greceanu, boerul bun din
lara Moldovei.
Dintre demnitarii bisericei i-au dat cinstea cea mai de pe
urma Primatul Romniei cu mitropolitii Moldovei i ArdealuIui
alaturi de Nuntiul Sanctittii Sale Papa dela Roma.
A fost, precum bine zice acela panegirist al sail, privelite
ne mai vzuta i nevisata Inca, de a vedea alaturi, Inga sicriul
Vladicului unit, pe toti Mitropolitii i Vladicii bisericei romne
de dincoace i de dincolo de Carpati, uniti intru aceleai ruga-
ciuni i slujbe evlavioase pentru sufletul celor ce in slujba trii
s'au svrit.

www.dacoromanica.ro
 189

Si credem c nu putem incheia mai nemerit aceast de-

scriere a vietei episcopului Radu, dect exprimnd dorinta, care
trebue s fie in adncul tuturor sufletelor romneti i creVi-
neti, ca nu numai odat, la astfel de prilejiri dureroase i tre-
cAtoare, ci de a pururi i pretutindeni s vedem repetndu-se
privelitea inalttoare a infrtirei tuturor Romnilor i Cretinilor
adevrati In acealeai rugAciuni cAtre Dumnezeu i in aceeai
muncd pentru binele de obte.
Ce plcut trebue s ating pe toti Romnii i Cretinii
adevrati aceast rugaciune a bisericei noastre, pe care o citm
in intregime : Ocolete ne pe noi, Hristoase Dumnezeule, cu
sfintii ti ingeri, ca, cu mijlocirea lor fiind pzii i condui, s
ajungem la unirea credintei i la cunotinta mrirei tale celei
neapropiate !" (Orologeriul dela Blaj 1890, pag. 20).
Dea Dumnezeu s se infptuiasc de grab acest gnd
cretinesc i romnesc, care 1-a indemnat i pe regretatul episcop
s inalte zidirea sa cea mai frumoas" : biserica Sfintei Uniri.
loan Georgescu

www.dacoromanica.ro
 BALADA ZEFIRULUI
(fragment din Bufonii", pies de MIGUEL ZAMACOIS)

Uorul vnt ce mic5. In seara viorie

Glycinele 'nflorite lng 'un butuc de vie,
E un zefir, un suflet, a arui vietuire
Cu drag i-am slovenit-o cnd-va inteo psaltire...
Aa hoinar, zefirul, visnd, incetinel
Pe-un vnt uor ptrunse Intr'un btrn castel!
desmerdat zefirul cu dulcea lui suflare,
O tnrd copil, suavd ca o floare !
Albatri-i erau ochii ca adormitul lac,
Pe-a arui fald 'n treaat largi unde se desfac.
Col:111a, Il vrajete cu-a ei cochetrie ;
Onduldtoarea bucl de par bogat, ea tie
Cu-un gest de brat molatic i-aa de mldios,
Pe umeri s-o resfire in aur mtsos.
Zefirul care sburdd i face nebunii,
E beat de-amor i sboar in salt de ciocArlii.
El minte i Imparte egalnici mrturii.
Vzndu-i mAna alb prin firele-aurii,
*Pa zis: Iml fac reging din ea ... aci vistoare
E tnra copil suavd ca o floare !
*i de atunci, iubirea mere Pngenunchla
Amantul beat, pe care, ea Ins mi-1 vedea ;
fericit zefirul, an sine-a cunoscut,
Amantul care trece, mereu necunoscut !
Iar and seninten ochii ei calzi se intrista,
Dup cntri prin cuiburi neobosit sbura ;
De nu-i putea educe In jerbd orice floare,
Prin iarb, dup fluturi, se furia sl-i sboare

www.dacoromanica.ro
 191

Spre ea, din orice crnguri, campii, paduri, boschete,

dupd ce-0 falcuse superbele-i buchete, ,

Din aur i din ambrA, sidefuri 1 rubine,

I le-arunca'n odae, In zmbete senine !
lar cand era ca fnul s'l culce'n valuri coasa,
El cuta miresme s-i parfumeze casa :
Parfumuri delicate sA-i de a0 mAghirani,
Suavei copilije de aisprezece ani.
PanA'n Provence, adesea, zefirul rtacea;
Mai incArcat de miros de portocali, venea.
La orice eau, zefirul, leac repede-i gsea
De noaptea era rece, mai cald o fcea ;
De s'aprindea vazduhul, iar cerul s'agita,
El de pe culmi, ninsoarea, In fulgi o scutura ;
Iar cand citea'n vre-o carte 0 cugeta copila,
Sufla'nteadins zefirul, ca s-i Intoarcal fila.
De ate ori in patul ei drgla, dormea,
Zefirul da'ntr'o parte a patului perdea;
91 pentru ca s sima parfumul crnei ei,
II respira a gurei suflare mai intei,
privea estatic contururile-i vii,
Mnutele ei albe pe sani trandafirii,
*i'nnamorat nebunul, ca aline dorul,
Pe buzele ei ro0i, i sruta amorul!
Dar, vai 1 un crai sosise, In haind somptuoas.
Pe care nimeni Inc nu-1 mai vAzuse'n cas ;
Era aa de mandru... venea dintre-Aquitani,
SA cear mana fetei de aisprezece ani
Frumos era, 0 nobil venea'ncarcat de daruri !
91 i-au sortit copila ce;avea atatea haruri !
Dup adnci saluturi i complimente goale,
Inelele se schimbd i pun nunta la cale I...
Or cat ar fi zefirii de parfumati, ei oare
Ce pot? cnd cavalerii, safiruri dau pe-o floare,
91 perle i rubinuri ? ! Atuncea, mniat,
Zefirul, pe castelul btran s'a'nviforat ;
noptl de nopji i zile, cu jalnicul lui cant,
Izbea, urlnd In ziduri SA-1 surpe la pdmant !...

www.dacoromanica.ro
 192

Si'n ziva'n care-alaiul cu milli se adund,

El a starnit grpzave vrtejuri si furtun ;
Si ca s nu se-arunce In calea lor cu flori,
A scuturat prin parcuri toti trandafiri'n zori 1
*i, ultima-i sperant, in timpul slujbei sfinte,
A mai cercat din cupe, chiar vinul s li-1 zvinte ;
Trgea si clopotarul de nu-si ddea nici pas,
Dar totusi, trist in clopot, plngea un singur glas !

Ddduse-apoi zefirul o rait'ngrozitoare,

Ca sd-si mdreascd suflul si totul s doboare.
A spulberat in cale tot ce venea spre el ...
Cam la doi ani, se'nfoarse spre-acela vechiu castel.
Ar fi putut s-1 sufle ca pe un fir de pai :
Dar, lng'un zid, zefirul zdrind pe flori de mai, '
Un prunc, Ce 1-ar rdpune asa cum stinge-o floare,
L-a'nduiosat privirea lui gales-ruggoare ...
In ochii calzi ai mama sperante dulci citi,
*i se'ntreb : putea-voi asa de crunt lovi ?...
Vnvins de simtimntul iubiri'nvingtoare,
Pe aripa moristei copilului, sd-si sboare
Se hotdri destinul, si sufletul s-si dea,
Spre fericirea rnamei ce zile'ntregi torcea I

George Duma

www.dacoromanica.ro
 ION%

NOILE NUMIRI DE SATE DIN DOBROGEA-VECHE

de Dr. C. BRATESCU, profesor universitar

Nu este o chestiune noud aceea a botezrii satelor din

Dobrogea cu nume romneti. Pentru intia oar, dup tiinta
noastrd, ea s'a pus in judetul Tulcea, pe timpul neuitatului pre-
fect loan Nenitescu, fdr Ins a se fi ajuns la un rezultat mul-
Iumitor. De atunci, sau mai dincoace, dateazd tniele nume rmase
pn azi, date in cinstea membrilor Familiei Regale, sau a unor
brbati reprezentativi in politica i cultura noastr, ins trecuti
din viatd, precum Regele Carol, Carmen Sy Iva, Principe le Fer-
dinand, Domnita Maria, Principe le Carol, Principe le Mircea, Prin-
cipele Nicolae, C. A. Rosetti, Miliail Cogfilniceanu, Ion Bratianu,
Vasile Alexandri, etc. In deosebire de aceste nume, destul de
dificile de rostit pentru populatia rurald i nu tocmai adapta-
bile, - mai fericit alese, tocmai fiindcdi sunt mai aproape de
spiritul limbei populare, sunt celelalte numiri aa de firei, pre--
cum : Floriilejahtna Dulce etc. i chiar denumirile date dup
vechii Domnitori, precum : Mircea Vodei, Mihai Viteazul etc.
In judetul Constanta s'a lucrat mai putin in aceastd directie.
In afar de vechea toponimie romneascd de lngd Dunre, r-
mas din vrernea Turcului, putine sate au avut fericirea s-i
vadd schimbate numele odatd cu schimbarea caracterului lor etno-
grafic. S'ar putea cita : Carol I, Dorobantul, Satu Nou, Carmen
Sylva etc.
Vina pentru Intrzierea acestei prefaceri nu .sebue cdutat
deloc in o oarecare ipoteticd rezistentd sau antipatie a unei popu-
latii cretine, care nu are de aprat nici o traditie national de vea-
curi, fiindcd o asemenea traditie nu exist i nici a populatiei
musulmane in proces de disparitie, ci in nepdsarea conduato-
rilor -i chiar in sofismele de gndire ale unor intelectuali. Po-
porul, la randul stt, cu mici exceptii onorabile, nu devenise
conOent de necesitatea unor atari schimbri, el, de felul lui,
fiind conservativ i pstrnd cele apucate din printi. Din mij-
locul acestui popor ins, in ultimele decenii, s'au ridicat tot mai
multi crtarari, cari socot cd, a mai persista in mentinerea unor
nume barbare, frd sens pentru viata for sufleteasc, este de-a
dreptul o ruine i culturald i nationald.
Analele Dobrogel. 13
www.dacoromanica.ro
 194

Cnd, in rzboiul ruso-turc de la 1828, aceste cloud po-

poare ne-au prefacut in ruind i cenue attea sate romneti,
cu nume aa de frumoase, precum : Crucea, Straja, Martina,
Mangina, Stncile, Hint-duct Nedelii etc., pentru ca apoi, dupd
rzboiu, pe ruinele lor s se ridice alte sate cu nume pAgne,
ca Inteo tara turceascd cum era Dobrogea pe atunci, - poate
c Turcii au fost in dreptul lor s teargd caracterul romnesc
al acestor locuri, potrivit tendintei fireti a oricArei natiuni de a
imprima teritoriului ei politic caracterul etnic, specific firii sale.
CA n'au fcut-o in chip civilizat, aceasta este alt chestiune. -
Dar cnd, In anul 1924, In urma unui proces natural de expan-
siune a elementului romnesc cAtre Marea Neagr, s'a ajuns in
acel stadiu de progres national, care echivaleazd cu o adevrat
schimbare la fata" etnografic a unei Intregi provincii, aa
incat chiar sate vecine cu trmul Mrii s fie curat romneti
(ex. Caracicula, Cicrcci etc.), - oare noi, Romnii, nu suntem
in drept a terge cardcterul mongol al toponimiei acestei pro-
vincii, potrivit tendintei fireti a orickei natiuni de a imprima
teritoriului ei politic caracterul etnic, specific firii sale ? CA o
putem face In chip civilizat, fr ca cineva s aibA dreptul a
se supdra, aceasta nu poate fi de cAt spre norocul i cinstea
noastr. Dar cum se poate califica renuntarea la o reform de-
venit o necesitate de contiintA i ce argumente sofistice se
mai pot aduce impotriva ei ?
Am artat, incd diu timpul rftboiului- celui mare, In coloa-
nele Neamului Romriesc" al d-lui N. lorga, ce discordantd
exist intre procentul populatiei romneti in DobrOgea veche,
57 la sutA in 1913, i procentul numelor topice romneti, abia
33 la sut. Am revenit asupra chestiunii i in paginile Analelor
Dobrogei", prin care ceream s se pun capt acestei anomalii,
i de nicAieri n'am auzit decAt cuvinte de aprobare. Ii poate
inchipui oricine multumirea noastr cnd, In timpul guvernrei
averescane, un ordin dela centru, trimis prefecturii de Constanta,
cerea sd se proceadd la alegerea noilor denumiri de sate i so-
coteam c ruinea in care.am trit pnd acum va avea un sfArit.
Preocuprile de alt natur Irish' au impiedicat pe politiciani s
vadA in toat frumusetea i insemntatea ei, noua reform. S'a
procedat fr nici un criteriu i fr pricepere i tocmai cei in-
teresati in cauzA, locuitorii fruntai ai satelor, tocmai aceia nu
au fost-consultati. Au sosit, in schimb, dela primrii propuneri,
dintre care unele purtau pecetea adulatiei politice, iar altele inotau
de-a dreptul in ridicol. Nu mai putin de apte sate au cerut s
se nurneascA General Averescu; vre-o trei Tache lonescu ; altele
au cerut numele d-lui Argetoianu; ba chiar unui sat i se hr-
zise pentru venicie ne mai auzita denumire de Dii-te jos i
te plimbd".

www.dacoromanica.ro
 195

In multe rnduri m'am intristat de uprinta i nepregAtirea

cu care unele persoane dispun asupra societtii intregi, dispun
de noi, cettenii cinstiti ai acestei tri i de sufletul nostru ; dar
niciodatdi mhnirea nita nu s'a impregnat de mai mult desgust
ca atunci. Era serios ceea ce se fdcea? Si noi, cari in cea-
surile de restrite dela Iai meditaserdm i asupra acestei ches-
tiuni cu toatd durerea pe care ne-o coborse In suflete. o cotro-
pire inamicd, noi nu aveam nici mdcar puterea de a interveni
in potriva unei batjocuri ca aceasta. Socoteam aa : se vor
cherna bdtrnii din sate i cineva le va comunica ordinul dela
centru ; se va alege un nume firesc, isvort din sufletul popular
i din inspiratia locald ; consiliul comunal apoi va incheia cuve-
nitul proces-verbal ; se vor centraliza apoi rezultatele, care se-
vor supune unei cornisiuni alatuite dintr'un arheolog, un istoric
i un geograf, pentru a corecta abaterile dela bunul simti, ici
colo, a face noui propuneri ; se va trece apoi proiectul prin
parlament i, in urmd, cu slujbd dumnezeeascd in biserici, se
va boteza cretinete in fiecare sat pmntul pngdrit attea
veacuri
Nu s'a fcut asa, dar nici despre proiect nu s'a mai auzit
nimic.
A venit apoi guvernarea liberal. Problema a fost scoas
din nou la lumina i, actualul prefect al judetului Constanta,
punndu-mi la dispozitie procesele verbale ale comunelor spre-
consultare, mi-a cerut s studiez chestiunea i s fac pro-
puneri. M'am simtit, nu mgulit, ci fericit c mi s'a dat mie
prilejul a spune un cuvnt acolo unde, prin cercetrile mele an-
terioare, eram in msurd a aduce un serviciu real i desinteresat,
M'am achitat de obligatia ce mi-am luat-o, iar tablourile cu
nouile nuthiri precum i harta judetului le-am inaintat prefecturii
spre a fi trecute prin consiliul judetean. Cu cteva modificdri,
aceste tablouri au fost trimise dpoi mai departe, la centru, spre
a cpta intrirea prin Parlament.
De oarece in afar de un nume, schimbat de consiliul ju-
detean i de alte cteva, schimbate de d-1 I. N. Roman, celelalte
au fost admise aa precum au fost propuse pe tablourile pe care
le-am inaintat prefecturii de Cohstanta, socot necesar, pentru ci-
titorii dobrogeni, a face aici o dare de seamd asupra criteriilor
de care m'am cAlduzit in alegerea nouilor nume de sate, precum
si asupra acestor nume, pentru ca toti oamenii de bun simt
s-i poatd da searna de valoarea lucrrii i s-i poat face a
convingere fat de critica ce se va aduce. 7btal4siT.
Aa dar : !

1. Acolo unde inscriptiile pe monumente i pe stnci, sau

mrturiile scriitorilor vechi ne dovedesc cd a existat un sat cu
nume frumos antic, acest nume a fost reinviat i dat satului
www.dacoromanica.ro
 196

actual cu nume barbar. Exemple Caranasuf s'a numit Istria,

dupd numele cettii vecine ; eremet s'a numit Casian, dupd
inscriptia greceascd ce se pstreazd i astzi pe un perete
de stnca inteo vlcicd din apropierea satului ; Pantelimonul de
sus s'a numit blmetum dupd ntimele cetatii desgropate in apro-
piere ; Adam Clisi - Traian, dup cetatea i Trofeul lui Traian
de lng sat ; Cara Murat - Clementina, dupd inscriptia care
pomenqte aici un sat antic Vicus Clementinus" ; Cogealia -
rul Procopios ; Cala-chioi
vecine, etc.
-
Valea Neagr, dupd numele Mavro-Vale pomenit aci de scriito-
Capidava, dupd numele cettii
2. Vechile name romneVi, ramase din vremea Turcului,
s'au pstrat. Exemple Oltina, Marleanu, Satu-Nou, Garlita, Par-
joaia, Ostrov, Cochirleni, Seimenii Mari; Ciobanu, Garliciu, Bl-
tgeti, Peqtera, etc.
3. S'au pstrat,. evident, i numirile romneti mai noui,
date la infiintarea satelor dupd 1878. Exemple : Viile Noi, I. C.
Brteanu, Carmen Sylva, Traian, tefan cel Mare, Pantelimonul
de jos, Carol I, Dorobantul, Mircea Vod, Satu Nou, etc.
4. S'au pstrat i cteva name turceVi care prezint va-
loare documentard istoricd precurn : Beilicul, Vlah-chioi sub
forma VIallii, Saraiu, Cerchez-chioi sub forma Cerclzezul, Cos-
lugea (un sat ca numele Coslogeni e pe malul Borcei, in Ia-
lomita), Dulglzeru, Tortomatz, Facria sub forma Fclia, Mamaia, etc.
5. Numele turceVi, care in traducere ne aratd o caracte-
ristica" a locului, au fost traduse intocmai sau apropiat, cu con-
ditia ca numele romnesc cel nou s fie frumos 4 firesc.
Exemple Horozlar - Cocosii, Tapul - Piatra, Agigea - Amara,
Laz-Mahale - Laza, Tuzla - Scirata, Duingi - Nunta, Inan-
cime - Fantnelele, Tariverde - Dorotea, Ceamurlia - N-
moloasa, Gargalcul - Corbul, Pazarlia - Targoviste, Ghelengic
-
- Mireasa, Hamamgia - Baia, Casimcea - San Dumitru, Sa-
-
righiol
- Plopeni,
Galbena, Acbai -A1bett, HoFadn - Cadna, Ba--
- Scdrisoara, Chertic punar - Scripetele,
punar 'ipotul Mare, Cavaclar Merdevenli punar
Enipnlia - Macieva,
Armutlia - Periq, Cartalu - otmul, Biulbiul - Ciocrlia (mai
bine de)t Privighetoarea, care nu e caracteristid locului), Chio-
stel - Castel (fiind lngd ruinele a cloud castele romane), Pa-
rachioi - Banal, Teche deresi - Valea Tapului, Bugeac -
Ungheni, Dauluchioi - Darabani etc. etc.
6. Numirile frumoase cerute de locuitori sau comun, s'au
pstrat. Exemple : Caciamac - Podgoreni, Sofular - Plopul,
Docuzol - Cuza Voca Agi Cabul - Golea, Murfatlar - Ba-
satabi, Alibeiciair - Remus Opreanu, Idriscuius - Valea Vete-
ranului, Mamut cuius - Isvorul mare, Polucci - Valea adeinctl,
Seimenii mici - Domneasca, (i balta de lng lac se numeVe
www.dacoromanica.ro
 197

astfel), Muslubei - Horia, Muslu - Cloca, Capugiu - Cripn,

rul, Casicci - ChiriaceVi, Ascilar -
Palazul mic - Adunatii, Toxof - Ceilugreni, Potur - Panda-
Vandtori, Ghiuvenlia - Po-
rumbele, Carachioi (pl. Mangalia) - Ghioceii, Baeramdede -
Independenta, Cealmagea - Veterani, Baccuius - Floriile, Cazil
Murat - Peteii, Bapunar - Tedarul, etc.
7. Dacd un sat are nume turcesc, Insd valea, dealul sau,
In genere, locul de lngd sat are un nume romnesc mai vechiu,
din vremea Turcului, sau chiar i mai nou, atunci s'a reInviat
acest nume. Exemple : Nazarcea - Valea Ciobanului, Geabacu
- Valea Tibrinului, Seimenii mici - Domneasca, Cadicla - Bel-
leiceanu (dupd numele vii Blceanului), Erchesec Valea Stu-
pinei, Hasancea - Valul lui Traian, Mangea Punar - Berindei,
Chirilic - Clisura, (cu sensul de defileu), Caugagia - Deala
Mare, Ester - Gura Dobrogei, Calfachioi - Valea Vinului,
etc. etc.
8. 0 seam d. de sate s'au numit apoi dupd caracteristica
geograficd a locului, dupd ocupatia locuitorilor, dupd prove-
nienta colonitilor, dupd aspectul vegetal, dupd nume istorice,
sau chiar i dupd impresie, acolo unde nici unul din criteriile
mai sus pomenite nu se puteau aplica. Exemple : Velichioi
Porumbacul, Cla - Luminiqui, Agemler - Miorita, Defcea -
-
Glzerghina, Derinchioi - Vdiuga, Boasgic - Dundrea Mare,
Chiorcismea - Tepeq Vodd, (i dupd cererea comunei), Ivrine-
zul - S-ta Maria, Azizia - Domnita Ileana, Saragea - Du-
mineca, Balgiu - Albina, Satichioi - Crucea, Erchesec - Va-
lea Stupinei, Topalu -Hsneti, Cicrcci - Sibioara, Caraco-
ium - Ndvodari, Hasiduluc - Cumpeina, Osmanfac - Beirei-
ganul, Mohametcea - Dropia, Abdulah - Poteirnichea, Techir-
Cogelac -
Domnegi, ahman -
ghiol - Teimeiduirea, Casapchioi - Bogati, Cavargic - Crdita,
Luminita, Caraharman - Va-
dui Sinoei, Caraomer - Gdvanele, Caracicula - Limanul (d--1
I. N. Roman prophne : Oltenie), Ilanlc Vama veche, Hagilari
- Cheita, Chiragi - Intorsura, Valal - VdIcele, Docuzaci -
Mdgura, Mamuzlia - Cdscloarele, Amzacea - Gemenea, Hai-
darchioi - Sing-ureni, Alibeichioi - Strachina, Mustafaci -- Co-
mana, Azaplar - Apa adncel, Popucci - Clfunul, Cherim
cuius - VOrtoapele, Demircea - Mircegi, a doua Demirce -
Mircea Ciobanul, Caugagia - Unirea, Borungea - Poenita,
Becter - Furca, Enigea - Burebista, Asarlc - Peidureni, Se-
vendic - Bucuria, Hairanchioi - Dumbreiveni, Schender - Fur-
nica, Caraaci - Ulmul, etc. etc.
In judetul Tulcea Incercdrile de nationalizare a toponimiei
sunt de dat mai veche i Intiele inceputuri cad inainte de
anul 1900. Ele s'au continuat apoi i dupd aceastd datd. Astfel
s'S ajuns ca astAzi sd fie Incettenite, cu fntrebuintare zilnic, o

www.dacoromanica.ro
 198

sumA de mime topice, in a caror alegere se vede spiritul vremii,

un spirit dinastic si de traditie istorica. Nu mai putin de 16 sate
s'au numit precum urmeaz: Regele Carol, Carmen Sy Iva, Prin-
cipele Ferdinand, Domnita Maria, Principe le Carol, Principe le Ni-
colaie, Principe le Mircea, sate infiintate din nou, in afard de Dom-
nita Maria, care se numia mai inainte Prislav. Apoi Lascar Catargiu
In fata Ismailului; C. A. Rosetti, fost Satu Nou, in grindul Letea ;
Mihail Cogillnicean, fost Enichioi; Traian, fost Satu Nou, ridicat
i acesta pe ruinele vechiului sat romanesc Fantana Nedelii; V a-
sile Alexandri, fost Testemel; Neattirnarea, fost Caildere Mircea
Yodel', mai inainte Acpunar; Dorobantul, numit mai Inainte ' Aior-
man si Romula.
Tot printre satele nou infiintate trebue sa citam ; Ferntna
Dulce, Floriile, Ilganii de sus, Ilganii de jos, si mica asezare pes-
careasc Ivancea nou.
Evident ca toate aceste numiri, la o schimbare a toponimiei
judetului, trebuesc pstrate. Ele au trecut In graiul zilnic i i-au
castigat dreptul la yiata.
2. De asemenea se vor pastra numirile romanesti de sate,
care dateaza din timpul stpanirei turcesti, precum : Pisica
Luncavita, Veiciireni, Rachel, M-rea Tichileti, M-rea Coco, Ni-
culitel, M-rea Saona, Greci, Tiganca, Sarica, Parche, Somova,
Parlita, Chilia veche, Letea, St. George, Poqta, Freceitei, Satu-
Nou, Ostrov, Deni, Relmnicul de sus, Rilmnica de jos, Colilia ;
apoi acele denumiri care ne duc 'Yan in vremea invaziilor bar-
bare,precum Peceneaga ; sau care cuprind in ele forme arhaice
romanesti, cum e Turcoaia ; sau numirile populare mai rioui,
precum : Piatra Roqie, Fga'rapil nou, Topologul; sau cele care
cuprind amintiri istorice mai vechi, precum : Mcin, a crui eti-
mologie trebueste cercetat (poporul zice Mecin), Tulcea (poate
dela vorba tule, caramizi), Malcoci, Cataloi, Salina, Babadag (sub
forma Babadava ?), Isaccea sub forma Isacea (cu un c), ca un f el
de amintire a voevodului Sacea, pomenit de scriitoarea bizantina
Ana Comnena aci in Dobrogea i despre a carui nationalitate
romaneasca s'au pronuntat d-nii N. lorga si I. Banescu.
3. Vor trebui reinviate cateva numiri antice, care sun fru-
mos si se pot rosti usor de popor, precum : Dinogetia pentru
Garvan, Salsovia pentru Bestepe, Gratiana pentru Morughiol,
Sarmatica pentru Caraorman din delta, Naracium pentru Uzlina,
Ibidava pentru Slava Rusk Salcia pentru Caramanchioi, Eracleea
-pentru Enisala (dupa numele cetatii ruinate. care domina satul)
i Conopa pentru Litcov, un catun in delta, nume pomenit atat
de scriitorul Plinius cel Btran, cat si de imparatul Constantin
-
Porfirogenitul in aceast parte, Alaturi de aceste numiri vechi,
reinviate, s'ar mai ptitea denutni satul Pasa Cassia Valentia, in

www.dacoromanica.ro
 199

cinstea impratului Valens, care s'a luptat pe aci, iar Sarighiol

- Domitiana.
4. Frumoasele numiti romnesti, dispdrute dupd distrugerea
satelor in zzboiul dela 1828, de asemenea vor trebui reinviate.
Asa, ar fi bine ca satul Cerna s se numeasca Martina, cu atat
mai mult, cu cAt rAul ce trece prin sat se numeste in pdure
izvorul Martina", Hasanlar - Crucea, Coiurnpunar - Straja. De
,asemenea satul AigAr Amet s'ar numi mai frumos, dupd vechiul
-
nume al OH In care se afl, Valea Ro$ii, Orumbei - Romanul
i Iglita Cetdpia.
5. Unele numiri streine, cu o uoar modificare, af cdpdta
aspecte simpatice romAnesti : DunavAtul de sus. si de jos ar de-
-
veni Duna-rip de sus i de jos, Zebil - Zambila, Nalbant - Nalba,
Trestenic
cheza.
Trestiana, Cd.rjelari - Crja, Slava Cerchezd - Cer-
6. S'ar mai putea pstra unele nume streine prea incetd-
tenite i greu de modificat, precum : jurilofca, M-rea Uspenia,
o mAnstire de sectari rusi; Patdina i Periprava din delta, desi
acest sat ar putea cApta numele medieval de gura Lupului, Li-
costomon ; apoi Mahmudia. NA,
7." Urineaz apoi un intreg cortegiu de nume turcesti care,
prin caracterul etnic al populatiei din sate, nu mai au nici o In-
drepttire a fi mentinute. Multe, foarte multe pot da, n tradu-
cere, frumoase nume romdnesti, care au o semnificatie i astzi,
intrucat pot fi puse In leaturd cu anumite aspecte ale locului.
Exemple : Beibugeac - Ungheni, Agighiol - Amara, Armutlia
Baschioi - Satmar (Satu Mare), Atmagea - Vulturegi,
-
Baspunar - lzvorul Mare, Casimcea - Siin-Dumitru, Sarighiol
Galbena (Sarighiolul de lAngd Beidaud), Ceamurlia -Nd-
moloasa i laila - Poiana ; la acestea s'ar putea adAogi i Sfis-
tofca - Fluereasca (in delt), nume propus ilic din timpul pre-
fectului I. Nenitescu, Camena - Piatra, Canla-Bugeac - Rosia.
8. In stArsit, un ultim sir de sate, care n'ar suna frumos tn .

traducere, trebuesc denumite dupd caracteristica geografic a

rasuhatul de sus -
locului Ceatalchioi - Grindul verde, Ptlgeanca - Furca, Ca-
Lebdda, Carasuhatul de jos - Beitlanul,
Gorgova - Nufeirul, Cdsla (de lAng Mare) - Sdrdturile, (toate
acestea in delta.); apoi Caraibil - Campeni, Sarinasuf - Scirata,
Congaz - Valea Marti, Cineli - Consul (dupd numele piscului
care-1 domin), Meidanchioi - Valul lui Traian, Dautcea - ar-
mdtura, Homurlar - Plidureni, Telita - Codreni, Cuciucchioi -
Valea Morilor, Camber - Valea Neagrd, Ceauschioi - Dumbrava;
sau dupd aspectul vegetal ori frecventa cutrui animal: Geaferca
rus - Albina, Hamgearca - Prisaca, Taita - M-rea Teiului (re-
giunea fiind vestitd In tei, albine, prisdci), Visterna -Nucet, Islam
Geaferca - Mistretul, Balabancea - oimul, Ciucurova - Cdpri-

www.dacoromanica.ro
 200 _

oara, Calfa - Sulfina, Hagiomer - Bujorul, Mohametcea Gree-

nd, Eschi Baba - Arama (dup mina de aramd diii propiere) ;
sau dupd populatiel Sabangia - Moldovifa, Calica - Basarabeni,
Sarichioi - Lipovana, Carcaliu - Baltdrefii; sau dupd numirile
topice din vecindtate: Canat Calfa - Fnti2na Lupului, Alifac -
Nistoreti, Haidar - Trcei, (dupd numele cunoscutului Mocan
nrc, care reprezinta pe vremuri guvernul austriac fatd de Turci
in chestiunea oieritului Transilvnenilor in Dobrogea), Doeran -
Silistea, Caceamac -RoFulet in fine, dupa alte criterii : Bei-
daud -,Davide11, Alibeichioi Cantemir (insui fostul Domn al
Moldovti povesteste despre popasurile lui in acest sat, in dru-
mul spre Constantinopole, la un turc bogat, prietenul sau), Rah-
man -Rndunica, Curugea - Chitila, Accaddrt - Domnita lleana,
Ortachioi - Basaraba, Hagilari - Gherghina i M-rea Cilicu -
M-rea S-ta Maria (dupd hram).
Transpuneti acum pe o hartd a Dobrogei toate- numirile
noul Insirate mai sus si yeti vedea ce simpatic aspect toponimic
castiga provincia intreag! Dacd azi, dupd topicd, te simti in
Dobrogea ca in initha Anatoliei,- boteznd satele In sensul
propus de noi, te-ai simti in cel mai neao pmnt romnesc.
Si nu e putin lucru i acest sentiment pentru consolidarea Sta-
fului romn.!
Nu tiu ce va fi Mcut Prefectura de Tulcea cu tablourile
ce i le-am trimis. Prefectura de Constanta insd le-a raporta.
Ministerului, indeplinind formalittile prescrise de art. 7 din legea
pentru organizarea comunelor i administratia plilor. Dacd nu
'et Insel, calea aceasta e cam lungd si, pentru aceea, unul dintre
deputatii judetului nostru, d-1 C. Alimdnetianu, culegnd Semnd-
turile altor 21 deputati, a inflisat Parlamentului un proiect de
lege, in a cdrui expunere de motive" citim urmdtoarele :
Numeroase comune si sate din judetul Constanta poartd
denumiri turcesti, bulgAresti, sau ttreti, care nu au nicl o le-
gAturd cu pmntul Dobrogei rornnesti".
Cea mai mare parte din "in,s4i locuitorii lor dorind schim-
barea numelor acelor comune i sate, d. prefect al judetului a si
raportat Ministerului si a indeplinit formalittile prescrise de art.
7 din legea pentru organizarea comunelor si administratia pld-
silor".
Pentru aceste motive, subsemnatii, avem onoare a propune
urmtorul project de lege :
Articol unic : Comunele i satele din judeful Constania se
vor numi iz viitor dupei cum urzneazei".
Si urmeazd lista numelor pe cloud coloane ; intr'una cele
turcesii, in cealalt cele romnesti. Notez : in list figureazd numai
nume turcesti i romnesti.

www.dacoromanica.ro
 201

Toate bune pan aci. A avea lAs de observat urmatoa-

rgie : mai intai se face o afirmatie false : anume c in judetul
Constanta sunt numeroase sate cu nume i bulgreti ! Care sunt
acelea ? In afar de numirile slave Cernavoda si Dobromirul, a
don s mi se citeze un singur, dar "tin singur nume bulgresc:
Aceast afirmatie gresit si chiar primejdioas, ar putea s." lip-
seasca. Apoi Proiectul de lege" s'a tiparit cu o neglijent con-
damnabil, pe o simpl fituid de hrtie proast, cu foarte matte
gmell de tipar, i Ord motivarea nouilor denumiri. De aceea multe
sate au ajuns de nerecunoscut. S. ex. : in loc de Irnamcipne,
citim Inaneismul I ; in loc de Cicdrcci, vedem Ciereleci ; in loc
de lustiniana, Instimana ; In loc de Cucuruzu, Cucuruziu, etc.
tocmai, fiindc e vorba de .schimbarea unor nume, trebuia sa.
se dea o atentie deosebit transcrierii corecte a lor. Dac apoi
s'ar fi spus in proiect, pe scurt, asa cum era sf'n tablouri, c
s. ex. satul Cucuruzu s'a numit astfel dup cererea stenilor,
colonisti dintr'un sat cu aceeai denumire, nimnui nu i s'ar mai
fi parut curios. Dad s'ar fi adogit la numele Casian c s'a
ales dup inscriptia antid din vlcica vecink unde se pome-
neste o localitate in aceast parte, cu acest nume, iardsi toat
lumea ar fi rmas multumit. Dac s'ar fi adogit c Nunta
(numire pe care o mai gasirn in ptnntul locuit de Romani),
sau Mireasa i altele, nu sunt dect traducerile numelor topice
turcesti, cui i s'ar mai fi prut caraghioz si fr noima ?
in definitiv, dece Nunta i Mireasa ar fi nume mai caraghioase
dect Flmnzi, Rupti, Tupilati, Vai-de-ei, Socarici (Doamne, ce
insemneaza pe tignestel) etc. ? Dad s'ar fi spus ca Clementina
nu e cleat reinvierea numelui antic vicus Clementinus", iar nu
c s'ar fi dat in glum sau in chip usuratec dupa vre-o modern
ti monden Clementin, iarsi, cine ar mai fi fcut vre-o obiec-
tie ? Dac, in fine, s'ar fi citit criteriul dup care un sat sf-a
numit Strachina, la fel cu omonimul su din lalomita, dar aci
cu mal mult temei, satul fiind asezat pe marginea unei depre-
siuni fr scurgere, intocmri ca ,o farfurie sau strachin, cine ar
mai fi hula ceva ?
Dar, cnd se tipreste Pocnita In loc de Poenita, Soroicu
in loc de Saraiu, Suiera (?!) in loc de Aseineqti, Justimana in
loc de Iustiniana, Tibrinul in loc de Valea Tibrinului (dup nu-
mele vechiu al vaii), Nmloasa in loc de Neirnoloasa, Navadari
in loc de Nclvodari, Vtirtoasele n loc' de Vntoasele etc., si dud
acelas sat cum e Tatlgeacul-Mare apare tiparit cu numele de
Meindstireni de dou ori in tablou, ca si cnd ar fi cloud sate
diferite (a nu se confunda cu Tatlgeacul Mic - Schitul) intele-
gem c s'a lucrat cu nepsare, fr supraveghere si fra destul
suflet Nu Intelegem apoi dece s'a schimbat frumosul nume de
Ciocrlia in Cotofeni, cnd ciocarlia e o pasere mult mai sim-

www.dacoromanica.ro
 202

paticd i, de sigur, mai caracteristica stepelor acoperite de se-

indnaturi de cat cotofana. De asemenea, nu intelegem dece nu
s'a pdstrat pentu cele cloud Gargalce denumirile de Corbul de
-sus i Corbul de jos, cand aceleasi frumoase denumiri le gsim
i intre Carpatii dintre Moldova si Transilvania ? Intrucat Stanca
e mai frumos ? etc: etc.
Toatd recunostinta noastrd pentru d-1 C. Alimdnestianu,
fiindcd i-a luat asupra-si sarcina (pldcutd) de a trece prin Par-.
lament acest proiect de lege ; musk asa cum se prezintd el, nu
merge. Trebue neaprat revdzut. Iatd, dacd d-sa e dispus, sunt
gata a-i oferi munca mea gratuitd.
Si, fiindc s'au desfigurat prin tipar atatea nume, Intelegem
dece s'a ridicat in Parlament d-1 lorga impotriva unora dintre
ele, calificandu-le drept caraghioaze i fdr noima" dupd cum
-relateazd ziarele, desi, o mdrturisim sincer, - nu intlegem deci
i proiectul intreg a fost calificat drept bizar". Bizar ? Dece ?
Dacd noi, Dobrogenii, voim ? Dacd l simtim ca necesar ? Dacd
el a devenit o chestiune de constiint ? Am stat de vorbd i cu
tdrani de prin unele sate i i-am intrebat ce ar zice de cutare
nume cu care s'ar boteza satul lor ? Erau incantatil Insusi nu-
mele Nunta a pldcut foarte mult. cat despre tineret, el este dea-
dreptul frisufletit de aceast premenire a toponimiei (o, tinerimea
generoasdI); aldturandu-se sufleteste acelor intelectuali cari pri-
vesc nu cu putind repulsiune actualul bizar i caraghioz i fr
noimd aspect anatolic al toponimiei dobrogene.
Parlamentarii nostri au datoria s intervie i s conving.
Ceeace am avut de spus.
C. Brtescu.

www.dacoromanica.ro
 J.(11J41)41),tp).(i
wrif
:
riftrif:: 4r:ilfraf:%.

RECENZII.
lonescu Dobrogianu: Spicuiri i tiiimrIciri din Herodot.
lIn Bulet. Soc. R. R. de geografie Tom. XLII, 1923, pag. 235-2411
In acest articol autorul incearcd sA reconstruiasc, dupa
datele lui Herodot, inMtiarea deltei dundrene i a tdrmului M.
Negre la S. de delta.' in sec. V a. Cr. Dupd d-sa lagunele de
azi : Razim, Golovita, Smeica i Sinoe, precum i grindurile ce
le despart, ca i perisipurile dintre lagune i Mare nu existau
pe atunci, ci peste tot, pnd la coasta continental a Dobrogei,
era tot o ap : apele M. Negre, din luciul carora rsriau trei
insule : Istria, Bisericuta i Popina (am addogi i Grditea); in
local lagunelor era un golf ; iar trmul mrii In deltd se afla la
o linie ce ar uni Grindul Chiliei cu marginea de rsrit a penin-
sulei Dunavtului, deci cu malt mai la apus de insulele actuale
Letea i Caraorman.
Pentru evolutia deltei dundrene i, in genere, a trmului
dobrogean, o descoperire ca aceasta este inteadevr foarte in-
teresant. Ce minunat lucru este s putem ti cum se infAtia
Afirmarea autorului Ins trebuie dovedit. -
ldrmul nostru romnesc cu cinci secole inainte de Cristos !-
1. In local lagunelor, un golf de Mare. Dovada ? Autorul o
afld in urmAtorul pasaj din Herodot IV, 99 : Scitia incepe de unde
coasta formeaz un golf ; in acea parte de loc se i vars Istrul
c u gura intoars spre rsrit". S'ar putea ins obiecta c acest
pasaj in traducere corectA nu sun cum 11 d autorul, ci cu total
altfel : Inainte de tara Scythiei se ntindepe lngA Mare Thracia;
iar dup ce aceast WA' formeazd un golf, se intinde i Scythia ;
i Istros se varsA -in ea (in Scythia), indreptndu-i gura 'spre
vntul Eurus". - Vezi comentarul la acest pasaj in Analele
Dobrogei II 3 pag. 381. Autorul nefolosind origiaalul grec, s'a
lsat ademenit de o traducere slab. Aci noi nu voim s ardttn
dacd pe vremea lui Herodot era in local lagunelor un golf sau
nu, ci numai s mentionAm cd, din nefericire, autorul se con-
trazice dela pagin la pagin.
SA admitem, prin urmare, c argumentul luat 41in Herodot
e bun ; c pe vremea aceea, deci, nu erau nici lagune, nici
grinduri, nici perisipuri in aceast parte a trii, ci tot o ap,

www.dacoromanica.ro
 204

vorba autorului, adec un golf deschis spre Mare. Sd admitem

de asemenea, inpreund cu autorul, cd. d-1 Prvan n'are dreptate
cnd afirmd existenta unei guri meridionale a Halmyrisului
(I. Razim i continuarea spre S.), deoarece golful tui Herodot ne
sileste la aceasta. Bun. Dar nu intelegem atunci dege autorul
nu rmne consequent cu aceste afirmri ; caci mai departe,
cnd vorbeste de gura dunrean Peuce, latd ce scrie ;
Geografii vechi nu socotiau gura unui fluviu, care se varset
"intr'un liman, de ct la gura limanului ; asa a fost cu gura lui
Tiras; i chiar a Tanaisului era socotit la Bosporul Cimmeric,
unde M. Azovului (Palus Maeotis) comunicd cu M. Neagrd. Asa
cd citatul lui Herodot e foarte la locul lui : Istria la gura Istrului".
Apoi 1 Sus nu se admit lagune i grinduri, lar jos se ad-
mite o lagun cu gura aproape de Istria, uncle deci, dupd con-
ceptia .anticd, s'ar fi socotit i gura Istrului ? Dar, dacd se
admite un liman", atunci trebuie sd se admit i un grind, ori
un perisip care sd-1 despart de Mare si atunci limanul rdmne
destul de bine limitat. In acest caz cum rmne cu golful lui
Herodot, sustinut de autor mai sus si cum rmne cu incercarea
de a frange o sulit in d-1 Prvan ? - Prima contrazicere ! -
2. A doua contrazicere :
Autorul afirm cd inteo lucrare anterioard (care ?) a ardtat
(cu ce dovezi ?) cd delta aluvionar a Dundrei nu se- Intindea
dincolo de o linie ce ar uni grindul Chiliei cu capdtul peninsulei
Dunavtului. Consecinta ar fi cd orice grind sau serie de cor-
doane litorale dela rdsrit de aceast linie nu existau pe vrernea
lui Herodot, ci s'au format mult mai tdrziu. Prin urmare si in-
sulele Letea i Caraorman, care nu-s dect o serie de cordoane
litorale alaturate, nici ele nu existau atunci, fiind la rsdrit de
aceast linie de trm a autorului.
Dar iatd cd, mai departe, autorul, vorbind de Drumul lui
Achile" si de pAdurea hylaea", crede cd faro indoiald" trebuese
identificate nett insula Serpilor, in dreptul .cAreia, pe coasta (sic)
Scitiei, sunt cele (loud grinduri mari pduroase, acum ca i atunci:
Letea si Caraorman". (? !)
Dar, dacd aceste grinduri existau pe vremea lui Herodot,
cum afirm autorul, atunci trmul Mrii cu necesitate trebuie s
fi fost la rsdrit de ele, iar nu unde II pune d-sa, la apus I
Dad: Letea i Caraorman ar fi niste insule continentale, atunci
da, am putea admite existenta lor cu mult inainte de formarea
deltei ; dar asa, fiind niste grinduri nisipoase, formate din aid-
turarea cordoanelor litorale ndscute din nisipul vrsat de Dull:Are
in Mare si intins spre S. 'de curentul litoral, nu se poate admite
existenta lor in momentul cnd trmul era la linia Chilia-Du-
navt. Autorul a rdmas strein de convingerea ce ne-o las studiul
cordoanelor litorale din delta. li recomandrn lectura atent a

www.dacoromanica.ro
 265

capitolului privitor la ele din lucrarea noastr Delta Dunrei"

(Bulet. Soc. geogr. XLI), urmrindu-1 pe harta aldturatd.
Pdcatul, prin urmare, std in aceea cd se afirmd o ideie -WA
a produce dovezi tiintifice, iar peste o pagind cloud se cade
in contraziceri.
3. Identificarea Drumului lui Achile cu Insula Serpilor i
a pddurii Hylaea cu pdclurea din Letea sau Caraorman e fale.
Drumul lui Achile nu e dect lungul i ingustul perisip dela apus
de Perecop, care se termina la capdtul de E cu capul Tamyraca,
iar la cel de W cu Eona, dupd cum se vede din Periplul lui
Arrian i cel Anonim. Acestea-s isvoarele care trebuesc citate,
iar nu poetul Euripide. Vezi traducerea periplelor i harta M.
Negre cu acest drum al lui Achile In Arhiva Dobrogei an II.
Hylaea, toti scriitorii vechi, cari vorbesc de ea, o pun in vecind-
tatea Drumului lui Achile, tot In Ucraina de azi.
4. Autorul scrie : se intindeau apele unui golf al Pontului,
despre care vorbete Herodot IV 99 i pe care geografii poste-
riori lui il numesc Halmyris". - Geografii posteriori nu dau
numelc de Halmyris unui golf, ci unei lagune izolate de mare,
cdreia ti dau i dimensiunile. Vezi pentru aceasta textul din
Plinius !
5. Autorul vrea cu ori ce pret s sustie c datele lui Herodot
asupra Dundrei, chiar cele din vdzute, sunt precise 4i ne pot
servi la reconstituirea deltei dundrene in vremea aceea. Dar nu
vrea s foloseascd afirmarea scriitorului grec c flota greac a
mers pe Dunre, dela tdrmul Wadi pnd la puntea lui Darin
(l'accea), cloud zile. In cloud zile de drum cu corabia, pe un
fluviu, Herodot afirmd cd se pot strdbate 1080 stadii. Dacd un
stadiu ar fi de 157.50 m (cum spun unii autori ; dupd altii e
mai mare: 185 m), - ar urma c dela Mare la Isaccea ar fi
fost atunci 170 km ! Mdsurati acum pe hart unde ar cddea
tdrmul lui. Herolot dvpd asemenea calcul ! Mut mai In Mare
dect cel actual. i totui, alt isvor din literatura anticd, afar
de acestal pentru a preciza intinderea deltei pe vremea lui He-
rodot nu avem. Se poate pune temei pe asemenea date ? Este
aceasta preciziune tiintificd ? Aa cd afirmarea d-lui Parvan-ed
Herodot vorbete cu foarte mare aproxfmatie despre gurile D'u-
nrei, o subscriem i noi, nu numai cu privire la aceste date,
dar i la celelalte.
6. La pag. 238 autorul deschide o parantezd pentru a de-
'monstra a nu tiu cdtea oarci", c lacul Babadag este o reimdigi
a unui brat de Duneire, numit de geografii vechi Peuce sau Hieron.
Oare de unde nevoia de a demonstra pentru a nu ociu ceitea
oarel ? Reproul de neatentie ce ni-I face autorul nu-1 meritd nici
un geograf. Complotul tdcerii In jurW unei opere valoroase ni
se pare o prostie. Dac inteadevdr s'ar fi demonstrat tiintificete

www.dacoromanica.ro
 206

asa ceva, stiinta noastr ar fi Inregistrat cu multumire acest

mare adevar. Dar ce dovad aduce autorul ? Dovada o ia, acum
"inteda oarei, din Ptolemaeu ? InteAdevr Ptolemaeu pune Pterum
Promontorium (capul Dolojman de azi) la o longitudine mai
rsdritean decat gura Peuce, care deci ar veni la capatul lacului
Babadag.
Ca identificare, da, asa este ; i noi am afirmat-o unde-va
prin Analele Dobrogei. Dar de aci i 'Ana' la a crede Inteadevr
c lacul Babadag este un rest din bratul dunrean Peuce, mai
e o distant. Ar trebui mai Intai s se faca dovada morfologica
a existentei unei albii de Dunre intre Isaccea i Babadag, ceea
ce e Imposibilitate, caci ar trebui s urci aceast albie peste
cumpAna apelor din nord, peste dealuri !
Afard de aceasta, cat temei se poate pune pe Ptolemaeu
cand e vorba de lucrri precise de amanunt, am atitat-o in de-
ajuns i n Bulet. Soc. geogr. XLI i Tn Analele Dobrogei IV 4.
Dupd acest geograf grec Istria si Tomis, in loc sa vie la S.
de capul Doljman sunt puse la apus ! Cotul Vidinului e pus
aproape pe acelas paralel cu Constantinopolea ! Nistrul curge
in lungul unui paralel ! lar la gurile Dunrei nici urm nu gsim
la Ptolemaeu de laguna Razint, desi ea exista cu aproape un
secol mai nainte, caci doar o mentioneaza i Plinius, dandu-i
chiar i dimensiunile ! Ori autorul a reprodus harta lui Ptolemaeu
(fdra' lagune) ca s Intareasca afirmarea golfului lui Herodot ?
Gresala geografilor antici de a desface un brat de Dunre dela
Noviodunum (Isaccea) i a-1 deschide In lac. Babadag i are
pur i simplu originea In ignranta lor asupra topografiei regi-
unii. Apoi unii au Imprumutat gresala dela altii, vorba croni-
carului cesta 1-au ftat pre cellalt a basnele lui". Ce ? Dac
s. ex.-geograful turc Hagi Calfa, care a umblat sat cu sat prin
Dobrogea, afirm c Dunairea se vars In Mare pe valea Carasu
i c Dobrogea de N. ramane ca o insuldo- Inseamn ca trebuie
s ne lasam Inbroboditi de minciunile lui Hagi Calf a ? Sau daca
un mare geograf modern, cltorind prin Niculitel, afirm cd
acest sat e alctuit In majoritate din Tigani, Inseamn c a
spus adevrul ? Amicus Plato, sed magis amica veritas. Dece dar
afirmarea c nu putem atribui lui Ptolemaeu o gresald asa de
mare ?". Ba bifie c'd nu ! Nu este el acela care suprim laguna
Halmyris deja existent Inaintea lui ?
7. Autorul, In fine, Intelege (cel putin pe schita deltei, pe
care o da) prin insula Peuce, atat delta Dunrei cat i partea
peninsulard a Dobrogei dintre Dunre, Razim, Babadag i valea
Telitei. pe unde d-sa cretie (fail dovadd) cd a curs Dunrea. -
Nu I Peuce e numai partea peninsulark daca tinem seama de
izvoarele' antice care o descriu (s. ex. Apollonius din Rhodos
i altii) ca fiind triunghiularei, muntoasei (mai corect : deluroas)
www.dacoromanica.ro
 207

i mare cdt Rhodos. Atta numai c nu era insul, ci aproape

insul = peninsul. -
In scurt, Spicuiri tdlmciri din Herodot"- - un articot
mai mult literar dect stiintific - d dovada cd autorul incd
n'a ajuns la convingeri clare i puse in concordant unele cu
altele. Pentru studii ca cel recenzat se cere : 1. cunoasterea
temeinicd a literaturii geografice antice, folosit n original ;
2. folosirea rezultatelor arheologice ; 3. studii de morfologie pe
teren. Dupdce se adund tot materialul, vine apoi elaborarea
argumentarea logicd, care sal producd certitudinea. Ndjduim
Insd c autorul, care este un indrgit de chestiunile geografice
dobrogene, va relua pentru nc o ultimd oard acest subiect si-I
va trata inteadevr dupd toate cerintele stiintei si ale spiritului
critic. - Sals
Ion Neicu : 0 infiltrare romneascei In Dobrogea-Veche.
Colonizarea Dobrogel-Noi cu Macedo-Romni. (Bulet. Soc. R. R.
Geogr. XLII. 1923).
Autorul e student, iar lucrarea este o conferint tinut in
seminarul de geografie i antropogeografie al .D-lui Mehedinti,
in anul 1923. Articolul e insotit de o hart care d Rspezn-
direa elementului romnesc bltret n sud-vestul Dobrogei. Se
citeazd un numr de sate de pe malul Dundrei i Borcei, care
au denumiri identice sau asemndtoare Coslogea, Oltina, Satu-
Nou, Beilic, Mrleanu, Cocargea, Vaidomir, in Dobrogea, iar
altele Coslogeni, Sat-Noeni, Oltina, Beilic, Marleanu, Vaidomir
dincolo, in Muntenia, aproape toate pe Borcea. Era bine dac
s'ar fi pus si acestea pe hart, unindu-se numele asemndtoare
cu drumul dintre ele prin balt. Despre ele am vorbit i noi- in
Neamul Romnesc i in publicatia La Dobrogea roumaine",
aprut imediat dupd rzboiu. Probabil c autorul n'a cunoscut
aceast publicatie, cdci lipseste la bibliografie. In acel studiu
noi trgeam concluzia cd o parte din elementul romnesc at
Dobrogei s'a revrsat in trecut, din pricina evenimentelor, in
Muntenia, pe malul Borcei, unde a fundat un numr de sate ;
si intemeiam aceast afirmare pe faptul c formele primitive ale
numelor topice sunt in Dobrogea, iar cele derivate la Borcea.
Asa Satu Nou in Dobrogea, Sat-Noeni pe Borcea ; Coslogea
in Dobrogea, Coslogeni pe Borcea. La aceeasi concluzie ne due
si numele turcesti ori slave : Vaidomir (sau Vaidemir), Beilic
Cocargea. La aceeasi concluzie ne duce si Oltina, care in Do-
brogea continud pe vechiul Altinum, sau Altena. Migrarea s'a-
petrecut la o data anumit, nu tocmai Indepartatd (poate sfr-
situl sec. XVIII sau inceputul sec. XIX), de sigur in legAturd cu
un rdzboiu ruso-turc. Inainte de aceast data.' i dupd aceast
d9.t curentul de migrare a fost mai puternic din spre Muntenia
spre Dobrogea.
www.dacoromanica.ro
 208

Autorul Ins se opreste la alt concluzie, destul de nefi-

reascd : avem" deoparte i alta (a Bdl(ii lalomitei) numai colonii
le unor metropole, care nu mai existd. Aceasta pentru ea' toate
aceste sate au fost aezate in cuprinzdtoarea bed a Dundrei,
unde se mai pot constata urmele lor in parte". *i mai departe :
putem afirma cd balta Dundrei, cel putin dela Silistra piind la
Cernavoeld, a fost un radiator de populatte romemeascd pentru
Dobrogea" (pag. 93),
Nu e bine in stiintd s se sacrifice adevrul pentru frumu-
setea imaginei ori expresiei sau de dragul originalittii. Con-
cluzia, asa cum e formulatd, e fortatd ii nefireascd. Rolul an-
tropogeografic al Bltii a fost altul de cat cel ce i se atribuie.
Asezrile omenesti fug de obiceiu de sesurile aluvionare inun-
dabile si se retrag pe margine, pe terase ori pe coaste. Balta
a fost in toate timpurile un loc de psunat pentru turmele pas-
torilor i un loc .de pescuit pentru locuitorii de langd ea ; in
toate timpurile a fost i un loc de trecere al turmelor din Car-
pati spre Dobrogea si Bulgaria ; temporar numai, a lost un loc
de refugiu al satelor de lie margini pe grindurile mai inalte ale
ei, unde, !And la trecerea primejdiei, oamenii i puteau asigura
viata cu turmele i vitele, folosindu-se de pestele, stuful salcia
pi iarba din balt. Dar tin& cu metropole, din care sd radieze
.colonii in Muntenia i Dobrogea, n'a fost nici odatd. Abia in
timpul din urm s'au Infiintat cate-va atune prin balta Brdilei;
mai multe si mai vechi in Delta Dundrei. In trecut, cand oamenii
erau refugiati pe grinduri (cap emu!) plugria o fAceau tot din-
colo de baltd. Secerau acolo si se retrgeau in baltd. Dar traiul
acesta a fost vremelnic i destul de greu. Trai de silnicie. Mai
veneau inundatiile ! De aceea, de'ndatd ce se linistea lumea de
rzboiu, balta rmanea din nou fail de bordeie. De ce nu se
trage folos din cercetarea celor intamplate in actualul rdzboiu?
ldeea antropogeograficd justd, nefortat, este cd balta a in-
lesnit foarte malt qi n toate vremurile viata satelor de pe mar-
ginea ei: in timp de pace ea a hrnit lumea i i-a dat tot feint
de material util ; in timp de primejdie a servit drept adpost
vremelnic.
Partea a doua a studiului are vederi foarte juste. Inteade-
vr nu e loc in Dobrogea-Noud pentru o colonizare cu pdstori
Macedoneni. Negustori, meseriasi, intelectuali, da l Am spus-o
si noi in alt parte si am cerut pentru sceast regiune coloni-
zarea cu romni plugari din Wile vecine, unde stint primejduifi
cu desnationalizarea. Spuneam cd din vechiul Regat e mai greu
a-i aduce, desi e mai avantajos, de oarece rzboiul a Mcut multe
goluri, iar imprtirea mosiilor fiXeazd pe cei fr ogoare pe
acele mosii. Plugarul se desparte cu greu de locurile copilriei
sale, de mormintele strbunilor, de rude, cand nu e silit de

www.dacoromanica.ro
 209

lipsd etc. Totusi, unii se despart. In timpul din urm s'a emis
prin pres o ideie fericitd: s se colonizeze hotarele cu gra-
niceri liberati din armata, (cari vor I), deci cu elemente tinere,
viguroase, cu educatie romaneasa Experienta cu veteranii a
fost destul de nenorocit.
Folosind o bogtie si mai mare de material, autorul ar
ajunge la rezultate si mai fericite, caci preat se vede, calc
bine si are scoal bun. lnceptorii ins trebuie sd-si satureze
mai intai spiritul cu fapte, cu cat mai multe fapte bine stabilite,
care ele impun concluziile firesti. Altcum acestea rsar anemice
ai silite. - Urm tanrului geograf izband in activitatea pe
care o inaugureazd destul de frumos. Sa Is.
Abbe Th. Moreux, La science mysterieuse des Pharaons.
Parerea general este CA toate piramidele erau morminte
ale regilor Faraoni, ceea ce este si fapt la toate piramidele, cu
exceptie una, cea mai veche, cea mai mare si cea mai perfectd
dintre toate, piramida lui Cheops sau Chefren. Aceast piramicl
nu se pare a fi fost un mormant sau mausoleu pentru un rege,
asa cel putin pretinde Piazzi Smith, care deja pe la mijlocul
secolului al 19-lea a formulat o teorie a piramidei, mai bine zis
a construit din dimensiunile piramidei o idee, dup care pira-
mida lui Chefren ar fi o monumentalizare a iniregei tiinti
exacte, de care dispuneau preotii egipteni de pe timpul Farao-
nilor. i ne pune in mirare cat de exacta' a fost aceast stiint
ai cu nedumerire ne intrebm ce fel de mijloace le-au stat in-
ginerilor egipteni la dispozitie pentru a construi un astfel de
monument cu atata exactitate, incat mii de ani mai tarziu nu se
putea face un lucru asemenea de exact. D-1 Moreux ne d In
cartea sa un rezumat foarte detailat despre combinatiunile lui
Piazzi Smith, dup care piramida lui Cheops este ,monumenta-
lizarea stiintei astronomice, fizce, geografice i matematice, pre-
cum si a tnsurilor i greutatilor de pe timpul Faraonilor, adec
4000 de ani inainte de timpul nostru.
Fapt este ca in piramida numit, care s'a deschis cuorta
pe timpul domniei Arabilor, s'a aflat mai tarziu intrarea adevd-
ratd, care este un canal ,boblic, foarte bine lucrat, ce duce in
interior, se bifurc apoi si duce, iardsi oblic, in sus, in cloud
camere, una mai mic, asa numita camera reginei i una, cea
mai de sus, mai mare, numit camera regelui. In nici una din
aceste cloud camere nu s'a aflat o mumie, nu s'a aflat un sicriu
sau alte obiecte, care se and de regula in mormintele egiptene.
Numai in camera regelui se afl o ladd de granit adancd.
CA piramida este situald pe meridianul care parcurge cel
mai mult uscat dintre toate meridianele (dupd prerea D-lui
Moreux meridianul zero ideal), precum i paralela care trece prin
piramidd este aceea care parcurge cel mai mult uscat ; c un-
Analele Dobrogel. 14

www.dacoromanica.ro
 210

ghiul diagonalelor bazei (baza piramidei este un patrat cu la-

turea de 232,8 m) este exact unghiul pe care-I formeazd delta Ni-
lului, ar fi unele din relatiile geografice, pe care le aflm la pira-
mida. lar c canalul de intrare are directia exacta' spre polul
ceresc, i anume acolo unde se afla el nainte de 4000 de ani,
este o relatie astronomica de mare insemnatate, rmanand pen-
tru vecie fixat aceast directie, de altcum variabild. Tot aa
afltn In dimensiunile piramidei, eternizate, mrimea razei Oman-
tului, paralaxa pamantului i altele. Dad. Impartim perimetrul
bazei la de cloud ori Inltimea piramidei, aflm un cat de
3,14159,.vrea sa zicd pand la 5 zecimale exact numrul . Si aa
mai departe, ne conduce teoria lui Piazzi Smith prin toate tiin-
tele i vrea s ne convingd ca Inteadevar piramida nu este alta
nimic, decal monumentalizarea uriad a tiintei Faraonilor i, dei
stdm la indoiala ori de este posibil aa ceva, mai cu seamd ca
rezultatele acestei tiinte stint atat de Inaintate, incat Intrec te-
zaurul de tiintd al Grecilor i cel al popoarelor din evul mediu,
totui citim cu plcere cartea lui Moreux, admirand totodata fan-
taziile lui Piazzi Smith, precum i posibilitatea c omenirea
sa fi posedat deja pe timpul Faraonilor un stoc atat de mare
de tiintd.
Prof. Alaci

www.dacoromanica.ro
 :4.

Tab la materiilor pe anii I-IV (1920-23)1.

Al. P. Arbore: Cotul Bugeacului: o Incercare de reconstruire istoric a unui
tihut de hotar dobrogean. II, 3, p. 332. - Coloniile germane din Ba-
sarabia si din Dobrogea. II, 4, p. 471. - Cte-va insemnri etno-
istorice asupra Dobrogei In veacul de mijloc : Raguzanii : 111, 1, p. 36.-
0 incercare de reconstruire a trecutului Romnilor din Dobrogea. III,
2, p. 237. - Cateva insemnri asupra Cerchezilor, Grecilor i Arabilor
din Dobrogea III, 4. p. 504 - De vorb cu tranii dobrogeni. IV, 3,
p. 321. - Din etnografia Dobrogei. IV, 3, p. 329.
C. Brtescu: Dobrogea in sec. XII. Bergean, Paristrion. 1, 1, p. 3. - Folklor
dobrogean (cules de diversi, publicat de C. B.) I, 1, p. 141. - Folklor
bulgresc din Caranasuf (cules de L. Dumitrescu), 1, 1, p. 149. -
Extrase din Dimitrie Cantemir. I, 1, p. 178. - Folklor dobrogean (cules
de divers. I, 2, p. 264. - Folklor bulgresc din Dobrogea. 1, 2, p. 276.
(cules de N. Crivelescu). - Rzbotul bizantino-rus intre Ion Tzimisces
ei Swiatoslaw la Silistra (trad. din Leon Diacnul). I, 2, p. 282. -
Acte din timpul ocupatiei germane In Dobrogea. 1, 2, p. 314.- C. Lit-
zica: Castele romano-bizantine in Dobrogea. I, 2, p. 331 (recenzie).-
Dr. I. Gherghel: Cteva contributiuni la cuprinsul notiunii de Vlach
(recenzie). I, 2, p. 334. - Un tablou istoric bulgresc. I, 2, p. 341. -
S. Mehedinti: Caracterizarea etnografic a unui popor prin munca pi
uneltele sale (recenzie). I, 3, p. 495.- Miscdri epirogenetice i carac-
tere morfologice in basinul Dunrei de jos. I, 4, p. 569. - Sext. Pu-
cariu: Locul limbii romne intre limbile romanice (recenzie) I, 4,
p. 652. - C. Flammarion : La mort et son mystre (recenzie). i, 4, p. 661. -
Dou. probleme dobrogene : colonizare, toponimie. 11, 1, p. 129. -
E. Belot: Originea lumilor i structura universului nostru 11, 1, p. 145.-
Note asupra Dobrogei (geogr. lui Baudrand). 11, 1, p. 159. - Contri-
buiuni la studiul deltei Dunrene. 11, 2, p. 227. - Apel cAtre preotii
pi invttorii dela sate. 11, 2, p. 310. - Contributiuni la studiul deltei
Dundrene. 11, 3, p. 379. - Excursia d-lui Em. de Martonne In Dobrogea.
11, 3, p. 455. -0 fapt cultural neobisnuit. 11, 3, p. 456. - Itine-
rariul fratelui W. de Rubruquis. 11, 4, p. 507. - G. Miletici: Vechimea
elementului bulgresc In N-E Bulgariei i in Dobrogea (trad.). 111, 2,
p. 189. - Valea Cara-Su (v. Vingke). 111, 2, p. 303. - Concurs. 111, 3,
p. 443. - Lacul Tasaul. 111, 4, p. 522. - Cele mai vechi stiri despre
Romani in Dobrogea (recenzii: N. lorga si N. Bnescu). 111, 4, p. 567. -
I rb__Hatutah, un cltor arab prin Dobrogea iu sec. XIV IV, 2, p.138. -
V. Parvan: Consideratii asupra unor nume de ruri dacoscitice (recens.).
IV, 2, p. 249. - Dual-ea (recens.).1V, 2, p. 264. - atre cititori. IV, 4,
p. 1. - Dacia si Moesia dup Ptolemaeus. IV, 4, p. 49.
Brtescu-Salsovia: Reverie anticd. I, 1, p. 114 - Sonet. I, 2, p. 224. -
Irina. I, 4, p. 543. - Pdurea de mrgean (Heredia). I, 4, p. 566. -
Conquistadores (Heredia). 1, 4, p. 620. - Scoica (Heredia). 1,4, p. 621.-
Fuga centaurilor (Heredia). 11, 1, p. 52. - Copistul. 11, 2, p. 205. -
1).Cifrele romane arat anii revistei ; cifrele arabe arat volumul, iar
p. pagina.

www.dacoromanica.ro
 212

Cantece de ajun. 11, 4, p. 572. - Noapte de Septembre.111, 1, p. 34.-

Baia Nimfelor (Heredia). Ill, 4, p. 539.11- Neliniste. 111, 4, p. 545. -
Moartea vulturului (Heredia). IV, 1, p. 49. - In cumpnd (S. Prud-
homme) IV, 1, p. 80.
Ion Bentoiu: Nu mai plnge. 1, 1, p. 102. - Idild din munji (H. Heine) 1, 1,
p. 103. - Cntece (H. Heine) 1, 2, p. 212. - Soveja: Oameni dela
munte (recenzie) I, 2, p. 345. - Cntecele crealiunii (H. Heine) I, 3,
p. 400. - Poezii (H. Heine). I, 4, p. 529. - Ovid Densusianu: Literatura
romand modern (recenzie) 1, 4, p. 649.- Din cdratoria In munjii Harz .
Prolog. Pe Hardenberg. Ilse. 11, 1, p. 30. - Cntece (H. Heine). 11, 2,
p. 171. - Sfinxul (H. Heine). 11, 3, p. 318. - Cdrjii mele (H. Heine).
11, 4, p. 470. - Romanje (H. Heine). 111, 3, p. 349.
Aurel Bentoiu: Dedicajie; Romanj; Cntec (Chamisso); O zi s'a dus (Long-
fellow). II, 2, p. 186-191.
Brutus Cotovu: Cerchezii, un neam disprut din Dobrogea. 11, 3, p. 394.
V. B. Cotov: Vederi asupra portului Constanja. IV, 1, p. 50. - Un proect
unguresc pentru canalul Cernavoda-Constanja. IV, 3, p. 312.
V. Bogrea: Note de toponimie dobrogeand. 11, 1. p. 33. - Note de proso-
pografie dobrogean. 11, 1, p. 41. -0 scrisoare. 11, 2, p. 307, - In
jurul Alexandriei. 111, 2, p. 325.
N. Binescu: Paristrion, un ducat de granij bizantin In Dobrogea. 11, 3, p. 313.
Al. Bilciurescu: Fii fericirea mea. 11, 4, p. 493. - Ultima petal. 11, 4, p. 494.
1. Berbier: Ch. Robert: Not asupra unor antichitji culese In 1855 la
Kustendge (Dobrogea). 11, 2, p. 219.
M. Coatu: Maelstrom (Ed. Poe). 1, 3, p. 423.
G. Coatu: Valea Cernei. 11, 4, p. 562.
G. Coriolan: Gerusia din Callatis de V. Pdrvan (recenzie). I, 2, p, 329. -
V. PArvan: Zidul cetjii Tomi (recenzie). 1, 3, p. 500. - Jean Bart:
Cum se desleagd. chestia Dundrei (recenzie). I, 3, p. 503.- Educatorii
fajd de inrauririle mediului social. I, 4, p. 603. Legdtura lui Mihai Vi-
teazul. 11, 1, p. 46.- Din trecutul liceului Mircea cel Bdtrn. 111, 1. p. 69.
G. Carp: Valoarea educativ a desemnului ca obiect de Studiu. 1, 3, p. 404.
Lucian Costin: Visuri de fat I, 3, p. 403. - Cntec 11, 1, p, 94. - Poetul
II, 1, p. 95. - Seard de primdvard (Hans Bethge), Noapte (K. Busse)
, II, 1, p. 96 - Lui Eminescu; Nucul; April. II, 3, p. 436-438. - Can-
tecul timpului II, 4, p. 584. - Ispita II, 4, p. 590.
V. Cottan: MA cred o stncd; Acorduri. 11, 4, p. 545 - 546.
Cuzmici Tr.: Folklor lipovenesc din Caracoiurn. 11, 2, p. 273 - 275.
Eug. Ciuchi: Cntecul nostru .11, 4, p. 468. Adriea, Adriea I ill 3, p. 386. -
Cntec; Amurg. 1V, 4, p. 4.
1. Conea: Boucher de Perthes: Voyage a Constantinople etc. IV, 2, p. 179.
I. Catzingri: Din trecutul satului Muratan 111, 3, p. 435.
I. Dumitrescu: insemnri despre Ttarii din Pervelia. I, 1. p. 154. - Fe-
meile (poveste ttreasca) 1, Ity p. 280. - Note asupra Ttarilor din
Pervelia. 1, 3. p, 491. - Cntec de iaz (Lenau) I, 4, p. 598. - Folklo-
ttresc din Pervelia. 1, 4. p. 633. - 1mi spune 11, 1. p, 100. - Cin.
cinat. 11, 1, p. 101. - Pastel 11, 1.p. 102. - Insemndri despre Tatarii
din Pervelia 11, 1, p. 115. - Valmy; 1 prin somn; Dorul. II, 2, p.
246- 247. - Folklor din Pervelia. I!, 2, p. 261. - Srbtorile la Ttarii
11, 3. p. 372. - La malul mrii; Vestejird trandafirii II, 4, p. 560-561.
- Folklor ttresc din Pervelia. 111, 2, p. 309. - Folklor ttresc din
Pervelia Ill, 3, p. 370.
B. Delamare: Bosporul, Dardanelele i jara noastr. Ill, 3, p. 423.
Duma George: Vorbeste Tomis. 1, 1, p. 112.
D. Frangopoi: Particularitatea nmolului unor lacuri srate de pe litoralul
M. Negre. M. Neagr e o mare de hidrogen sulfurat. IV, 1, p. 95. -
Ce mnnc si beau Dobrogenii. 1V, 4, p. 122.

www.dacoromanica.ro
 213

I. Georgescu: Legenda Marleanului. IV, 4, p. 143. - Urdtur Dobrogeand.

1V, 4, p. 145.
G. Georgescu-Theologu : Si noi cu vremea. 11, 2, p. 279. - Pe apele visdrei.
111, 4, p. 544.
G. Georgescu-Munteanul.: De soarta zilelor ce trec. 11, 4, p. 558.
St. Hepites: Clima tarmului romnesc al M. Negre. 1, 4, p. 509. - Numirile
geografice cum trebuesc scrise. II, 4, p. 457. - Cea mai mare canti-
tate de ploaie inteo zi. III, 2, p. 316.
V. Helgiu: Scoala primard in Dobrogea in curs de 40 ani (1879-1919)
I, 2, p. 231. -0 coal in aier liber si la soare pe vremea rdzbohilui
(trad.) 11, 2, 280. .J
N. lorga: Ce trebuie s fie Dobrogea dupd rdzboiu. 11, 4, p. 594. - Cele
trei Dobrogi pe care le-am gsit. 111, 1, p. 25. - Drepturi nationale si
politic' ale romnilor in Dobrogea. 1V, 1, p. 1.
a. lonescu Dobrogeanu: Reminivente. II, 1, p. 53.
C. I. Karadja: Scrisorile lui Kelemen Mikes. IV, 4, p. 106. - Pe Dundre
si prin Dobrogea. IV, 4, p. 118.
ing. E. B. Lazarovici: Constructia i exploatarea portului Constanta. 1, 1, p. 39.
V. Liiniceanu: Sonet; :Celei plecate. 11, 4, p. 591-592. - Vraje; Privind
din prag. 111, 1, p. 86-87. - Iarnd 111, 3, p. 359. - Farul 111, 4, p.
502. Atunci; Cntec de toamn. IV, 4, p. 35-36. Vldstari de trandafiri,
IV, 4, p. 69. - Pe acelas drum IV, 4, p. 70.
S. Mehedinti: Observdri antropogeografice asupra Dobrogei. 1, 2, p. 193.
V. Mihdilescu : Silistra. 11, 3, p. 419. - Linuriri privitoare la hartd.111, 1, p. 185.
Florica Mihiilescu: Ion lonescu dela Brad: Excursiune agricold in Dobrogea
in anul 1850 (trad.) 111, 1, p. 97.
A. Mndru: Irisula; In fata mdrii. 11, 2, p.276-277. - Dulea. 11, 3, p.320. -
Muncitorii ; Noapte 11, 3, p. 330 - 331. - Cei dintdi fulgi. 11, 4, p. 487. -
Lanurile 11, 4, p. 505. - Muntii 11, 4, p. 536. - Scrisoare 11, 4, p. 575.
In amurg. 111, 3, p. 360. Lacrima 111, 4, p. 503. - Pe culmi. 1V, 1, p.
75. - Moartea pcii IV, 2, p. 177. - Rdbdare. IV, 2, p. 204. - Unui
vizionar IV, 2, p. 206
O. Mironescu: Sonicitatea 1, 3, p. 470. - Lumina vie si iluminatul in viitor
.11, 1, p. 77. -0 poveste de demult un adevr astdzi. 11, 4, p. 547. -
Ce se poate face din lapte? 11, 4, p. 585. - Povestea unei grdini. Ill, 4,
p. 546. '
Al. Marcu: Un alt abate italian la noi in tall. IV, 2, p. 157.
V. Morfei: Relatiile satului Topalu cu ostroavele din fata sa. 1V, 1, p. 113. -
Monografia comunei Topalu IV, 4, p. 86. - Din graiul Dobrogean.
IV, 4. p. 100.
N. Macedonski: Noaptea poeziei. 11. 4, p. 577.
T. Mateescu: Proiect de abcedar pentru scoala romneascd din quadrilater.
11, 4, p. 597.
Fania Niculescu: Muhammad-din (R. Kippling) 1, 4, p. 599.
P. Nicorescu: O asezare antic la Cicrcci. 111, 4, p. 559.
C. S. Nicoliescu Plopsor : Scrisoare. 11, 2, p. 308.
Mihnea Olmazu: Rdsplata Regelui. 11, 3, p. 417. - Scrisoare Mariei. 11, 4,
p. 484. - Cntec resemnat. 11, 4, p. 492.
Per. Papahagi: Cneazul Stefan Vogoride. I, 4, p. 613. - Scoala bulgard
din Silistra. ll, 1, p. 110. - Sulumbria. 111, 2, p. 213. - Dundrea. 111, 2,
p 229. - Urme romnesti in toponimia pen. Balcanice. 111, 3, p. 351.-
Din toponimia Bulgariei. Ill, 3, p. 363. - A-si face mendrele. 111, 4,
p. 540. - Cdpsala, Arsa, Prleandza, Afumata i Aruncu. IV, 1, p. 68.-
Notite etimologice. IV, 1, p. 89. - Durostorum. IV, 2, p. 262. - Buzau.
IV, 3, p. 337. - Etimologii. 1V, 3, p. 371. - Vldhut. IV, 4, p. 65.
Pincescu: Epigramd. 11, 1, p. 82.
uliu Prodan: Flora allied a Dobrogei. 1V, 2, p. 217. - Idem. IV, 3, p. 345.

www.dacoromanica.ro
 214

G. Popa Lisseanu: Insula Serpilor. IV, 3, p. 270.

M. Prieopie: Intoarcerea. I, 2, p. 225. - Intoarcerea. I, 3, D. 442. - Luna
(Ed. Haraucourt) 1, 4, p. 541. - Cntecul intoarcerii (Ed. Haraucourt)
I, 4, p. 542. - Salonul. 11, 1, p. 69 - In inima codrului. 11, 1, p. 73. -
Agonia soarelui (Ed. Haraucourt) 11, 1, p. 76. - Scutitul. 11, 2, p. 173. --
Haraucourt). 11, 2, p. 178. -
Insulta ; Cane rtdcitor (Ed. Haraucourt). 11, 2, p. 177. - Reflux (Ed..
Btrnul; La fereastr; S'astern pe inimi.
11, 3) p. 362. - Interior, Cinci cruci. 11, 3, p. 370-371. -
11, 2, p. 225-226. - Atomii (Ed. Haraucourt). 11, 3, p. 360. - Prin cinste.
Flori de
toamn ; In liniste (Eichendorff). 11, 3, p. 392-393..- Schilozii 11, 4,
p. 538. - Avocatii. 111, 1, p. 92. -- Orasul Natal (Th. Storm). III, 2,
p. 302.- Cntecul clopotului (Fr. Schiller). Ill, 3, p. 339. - Desprtire ;
De pe front. 111, 3, p. 440. Pegasus inhmat (Fr. Schiller). 111, 4.
p. 508. - Castelul. IV, 1, p. 87. Intoarcerea (W. Mllef); Nava (Ed.
Haraucourt). 4, 1, p. 100. - Intoarcerea (N. Lnau), Intoarcerea (H.
Lingg), Bolnavul in grdin (N. Lenau). IV, 2, p. 135-137. - lnserare
(Eichendorff). IV, 2, p. 205. - Verde e speranta (Kielland). 1V, 2,
p. 207. - Vorbesfe tu (K. F. Mayer) IV, 2, p. 216. - La. ferstrae
(Kerner). IV, 3, p: 269. - Sihastrul (Eichendorff). 1V, 3, p. 301. - Cucul
(Gellert); Sgarcitul (Gotthelf); In agonie (Chamisso). 1V, 3, p. 305-308.-
Pe (Arm (Goethe). IV, 3, p. 314. - Odihna mortilor (Chamisso): IV, 3,
p. 336. Petitorii (Eichendorff). IV, 4, p. 37. - Asra (Heine). IV, 4,
-
p. 64. - Rtnai (Eichendorff), Speranta (Geibel). IV, 4, p. 103-104.
C. D. Pariano : Scrisori. I, 2, p. 216. Scrisori. I, 3, p. 443. - Scrisori. I,
4, p. 616. - Wste bund : Rornnii emigreaz In America. 11, 1, p. 97..
V. Prvan: In chestiunea etimologiei Dunrei. 111, 2, p. 316. - Pentru Callatis.
111, 3, p. 317. - Dacia scythic. IV, 2, p. 129. - Buzul. IV. 4, p. 46.
Protopopescu Dragos : Bjenarii. I, 1, p. 110. "
t. Popescu (comandor) : Din graiul marinarilor. 1V, 1, p. 121.
G. D. Petrescu: D. Onciul; Fazele desvoltrii istorice a poporului i statului
roman (recenzie). I, 2, p. 337. - V. Prvan : Descoperiri nou In
Scythia Minor (recenzie). I, 4, p. 658. - Tudor Vladimirescu. Conferint.
11, 2, p. 248.
Maria G. Petrescu: V. Prvan: Gnduri despre lume si viat la Greco-
Romanii din Pontul stang. (recenzie). 1, 3, p. 506.
I. N. Roman: CAtre cititori 1, 1, p. 1. - Proiecte, cuvinte i 'gesturi buNresti.
1, 1, p. 117. - Not. 1, 2, p. 348. - Pagini din istoria culturii romnesti
hi Dobrogea inainte de 1877, I, 3, p. 355. - Colonel lonescu M. Dob-
rogeanu: MI/a:Urea bulgarilor din 1916-18 In jud. Tulcea. (recenzie).
I, 4, p. 650. - S. Mehedinti: Politica de vorbe i omul politic. (recenzie). 11,
1, p. 151. - Drepturi ce trebuesc valorate. 11, 2, p. 161. -0 eroare ce
nu pare a fi eroare. 11, 2, p. 297. - Amintiri i documente privitoare
la Dobrogea, din anul frmntrilor sufletesti 1918. 111, 1, p. 1. - Drep-
turile, sacrificiile si munca noastr in Dobrogea fat de pretentiile
Bulgarilor asupra ei. 111, 4, p. 443.
Rozmarin (I. N. Roman): RugAciune. I, 1, p. 101. - Un glas iubit. I, 1,
p. 116. - Reverie. I, 2, p. 210. - Ochii (S. prudhomme). I, 3, p. 354. -
Inim de mama (J. Richepin). I, 3, p. 399. - Poezii. I, 3, p. 421. -
Poezii. - 1, 4, p. 567. - Bufnitele (Ch. Baudelaire). 11, 1, p. 39. - Pipa
(Ch. Baudelaire). 11, 1, p. 40. - Binecuvantarea cAstoriei persana
(H. Cazalis). 11, 1, p. 44. - Brahm (H. Cazalis). 11, 1, p. 45. - La Ter-
vueren. 111, 1, p. 22. - Roua (S. Prudhomme), Trei paseri (Fr. Coppe),
Infinitul (Ed. Grenier). 111, 1, p. 48-50. - Las lumea; In durere ; Pe
ganduri ; Prietenoase rndunele. 111, 4, p. 516 -521. - Gndacul. IV,
1, p. 63.
N. Rfiiculeanu: Industria italian In momentul actual si perspectivele ei
(trad.) I, 3, p. 458.

www.dacoromanica.ro
 215

D. Stoicescu : Cuattene de Omar Kaiam. III, 1, P. 51. - Omar Kaiam. III,

1, p. 54.- Cuza Vod i calugarii III, 1, p. 65. - Negustorul de femei
(Herondas). HI, 2, p. 206. - Cuatrene de Omar Kaiam. III, 2, p. 211. -
Insemnri III, 2, p. 222. - Azima III, 2, p. 292. -. Serenada ; Pe Or-
mul marii. III, 3, p. 411-416. - Piatra din Prunt ; In Blti-Basarabia.
III, 4, p. 511-515. - A. Mndru : Gradina raiului (recensie) IV, 1,
p. 127. - A. Pineta : Regimul bunurilor imobiliare rurale in Dobrogea
noud IV, 2, p. 256. - Episcopia Tomisului i Durostorului IV, 3, p.
265. - Deltinii IV, 3, p. 302. - Fericirea e totdeauna aproape IV, 3,
p. 309. - Macedonski In Dobrogea IV, 3, p. 315. - Noua patimire a
sf. Nepomuc ; *a1u1 Negru si A. Puschin IV, 4, 39-45. - Insemnri
juridice : Gereme, Invataitura i pedeaps, Genealogie i protimisis
more judaico, Hasdeu i obiceele juridice, Mrul rzesitelor IV, 4,
p. 71-85. - T. Blan : Suprimarea miscrilor nationale din Bucovina
in 1914-1918. - IV, 4, p. 146.
Jean Stoenescu-Dunre : The Roumanians and their Lands (recensie) 1, 1,
T. 185. - Criza crbunelui si electrificarea cilor ferate 1, 2, p. 196. -
Canalul navigabil Cernavoda-Constanta III, 3, p. 388.
P. P. Stilnescu : Sonet de Mart (P. Arene); 8onet (F. Arvere) II, 3, p. 434-
435. - Din Sites" (H. de Regnier); Epilog (H. de Regnier); &and
pierdut (S. Prudhomme) ; De-as fi eu Dumnzeu (S. Prudhomme) H,
4, p. 541-544; Amor i atomul 11, 4, p. 593. - Amiaza (G. Falke) III,
1, p. 87. - Pe un camp cu maci (G. Falke) III, 2, p. 236. - Mi-i
sufletu-o infanta IV, 1, p. 102. - Cugetari de Chamfort IV, 1, p. 115.
- Baladd IV, 3, p. 335. - Pe trmul mrii (T. Storm) IV, 4, p.105.
SilIceanu (Sulcin): In amurg ; Pe gnduri II, 3, p. 440-441. - Vieata II,
4, p. 556. - Visam H, 4, p. 557. - Dimineata IV, 1, p. 120. - Traesti,
vorbesti (V. Hugo) IV, 4, p. 38. - Pand cand IV, 4, p. 68.- Elefantii
(L. de Lisle) IV, 4, p. 120.
I. Simionescu : Dobrogea I, 3, p. 349. - Privelisti dobrogene I, 3, p. 477.
loan M. Sadoveanu : Toamna tarzie II, 1, p. 93.
G. N. *erbnescu : Monografia comunei'Topalu IV, 1, p. 104.
V. I. Sasso : Monografia satului Caranasuf IV, 3, p. 291.- Idem IV, 4, p. 131.
Th. D. Sperantia : Dobrogea in folklorul nostru II, 4, p. 578.
Mihail Straje: Cetatea; Corabia. 11, 2, p. 278. - In zori de zi. 11, 3, p.
439. - Toamna. 11, 4, p. 555.
Stan Alexe: Legenda satului Tatar Atmagea. 111, 3, p. 437. -0 man de
Romani in mijlocul Deliormanului. IV. 3,s. 376.
Al. S. Soare. Statuele albe. 1V, 1, p. 88.
O. Tafrali: Aprarea Romniei transdanubiene In straintate. 11, 1, p. 1.
G. Toma: Pagini alese din Ernest Renan I, 4, p. 622. - Judecata lui Socrate.
11, 1, p. 83. - Visul lui Scipio. II, 2, p. 179. - Filosofia poetului
Q. Horatius Flaccus 111, 3, p. 442. - Un filosof poet din antichitate:
Titus Lucretius Carus. 11, 4, p. 495. - Marina la Romani 111, 1, p. 58.
Dr. G. Ulieru: Marea i efectele ei binefacatoare. 11, 1, p. 103. - Poeme
de Rabnidranath Tagore. 11, 1, p. 140. Lacul Techirghiol. 11, 2, p. 192.-
Ernest Renan: Cuvintare la mormntul lui Ivan Turghenieff. 11, 2,
p. 242. - La drum. 11. 3, p 452. - Amintiri duioase. 111, 1, p. 81 -
La trmul mrii. 111, 1, p. 88.- Prin grdina lui Esculap. 111, 2, p. 296.-
Cntul LXV1 din grdinarul lui kabindranath Tagore. 111, 3, p. 361.-
Prin grdina lui Esculap. 111, 3, p. 417. - Tdcere (Ed. Pa). IV, 3, p. 288
G. VAlsan : Romnii in Dobrogea, de pe o hart din circa 1769-1774. 1, 4,
p. 582. - Bulgarii lui Boscovich. Ill, 3, p. 319. - Rectificari i adaosuri
la Bulg. lui Boscovich, 111, 3, p. 442.
Kr. H. Zambaccian: Portul Constanta i Romania mare. I, 2, p. 310. -
Activitatea portului Constanta in 1922. 1V, 1, p. 81. - .

O. Br:Masco

www.dacoromanica.ro
 Aducem viile noastre multurniri urmatoarelor institutiuni i
persoane, care au binevoit a sprijini baneste tiprirea revistei
Analele Dobrogei" :
Primria oraului Constanta (V. Andronescu) . . . 10.000
Prefectura jud. Constanta (N. Negulescu) 3.000
Banca Romaneascd Constanta (D. Alimnesteanu) 3.700
Banca Nationald I Casa de Gaj, Constanta (I. Mecu) 4.000
Corpul avocatilor, Constanta (D-nii S. N. Vldescu,
A. Vulpe, V. Berberianu, F. Dobrescu, Th. Valahu,
M. Constantinescu, Al. P. Badralexi, N. Constan-
tinesbu i Panaitescu, I. Otelea, Pol. Serafidi, O.
Gorunesnu, Gh. Anastasiu, M. Stainberg, P. Nitescu,
N. D. 'Chirescu, V. Bottea, V. Bellu, G. Dobias, T.
Constantinescu, N. Rosculet, Gh. Benderli, H. Leibo-
vici, N. V. Petru, M. Magnin, N. Bujor, A. B. Plopu .

(cate 100 -lei) (Liita dilui avocat Irimescu) . . . 2.600

Marius Pieta, Gh. Cxeleanu, Fratit N. Siam; c, 100 lei 300
D-1 Lescovar, Constanta 1.000
AI. Dropol, Constanta 500
T. Nichiteanu, Constant 400
I. Gruber, Constanta 320
N. Roculet si O. Seitan, cdte 40 lei 80
Total lei 25.900

Acest volum din Analele Dobrogei" costa, dup factu-

rile Tipografiei Glasul Bucovinei, CernAuti i ale Zincogra-
fief Marvan, Bucureti, 51.449 Lei, fr costul expeditiei.

www.dacoromanica.ro
 Colectia Analelor Dobrogei pe patru ani (1920-23),
costal:
Editia velinA. (4 an ) 400 lei
Editia pe haggle de tipar 240 lei

Cererile se adreseaz d-lui C. Brtescu, prof. univer-

sitar, Certauti.

PRETUL LEI 68.-

www.dacoromanica.ro