S c h iţă d e O C T A V P A N C U - I A Ş I
Băiatul cobora scările pasarelei, dinţii de frig. Te apucă o plictiseală
sărind cite două trepte deodată.
Calculă dintr-o privire că mai avea de
sărit de cinci ori pină jos, cind se
trezi in mijlocul unui grup de fete ce
urcau gălăgioase. Bineînţeles că era
şi Mariana printre ele. N u se putea
să nu fie şi Mariana, de vreme ce
pălăvrăgeau cu atita poftă. Probabil că
mai înainte se intîlniseră cu cine ştie
ce actoraş frumuşel care apare la te­
levizor, recitind versuri proaste, cu
ochii închişi şi cu nările dilatate, şi a-
cum una dintre ele, mai m ult ca sigur
că Mariana, îşi dădea cuvîntul de o-
noare că actoraşul avea ochi verzi, iar
alta, (posibil ca aceasta să fi fost
M ariana) jura că frumuşelul are ochi
albaştri, «ireali de albaştri)>. Ei, asta
le întrecea pe toatei Cum putea un
nimeni ca acela să aibă ceva «ireal».
Băiatul nu se putu stăpîni să nu le
arunce printre dinţi un «gîsculiţelon >
plin de năduf, dar totodată le şi invidie
că au vreme de fleacuri, că le poate
preocupa culoarea ochilor unui
nimeni, unui foarte real nimeni.
Pe urmă, trecind prin fata librăriei,
o zări pe Mariana înăuntru. Răsfoia
o carte. N u vedea ce carte anume,
însă nu trebuia să vadă, ştia şi fără
să vadă ce carte putea să răsfoiască
Mariana. O aiureală de călătorii în
ţări cu papagali şi muşte colorate.
Ceva cu crocodili care se tirăsc pe
nisipul încins de soare, sau, dimpo­
trivă, cu urşi albi cărora le clănţănesc
V-
I!
Ilustraţie de A N G I P E T R E S C U
remuşcări? Sincer. Cinstit. Eh, dacă — Се-ţi veni să-m i spui Mariana ?
de moarte încă de la prima pagină a te apuci să întrebi chestii din astea zise fata cu o mirare care parcă îi
unei asemenea cărţi, dar Mariana se nu mai sfîrşeşti niciodată. N u to(i lungi puţin faţa.
dădea in vînt după aiurelile astea , oamenii slnt la fel, treaba fiecăruia — Ţi-am spus M ariana?
mai ales dacă mai aveau şi cite un cum trăieşte, n-o să facă el greşeala — Da. Ştii bine că nu mă cheamă
capitolaş de dragoste, adică ceva să se compare cu nimeni. aşa.
foarte leşinat cu cineva care visa cai N ici nu se apropie de vitrina cofe­ — Desigur.
verzi pe pereţi, mă rog, cu d r a ­ tăriei. Ştia că Mariana e înăuntru, — Poate te-ai glndit la Mariana.
g o s t e , ce-i aşa de greu de price­ stă la mäsufa de sub tabloul acela — La care?
put? 0 carte serioasă n-ar fi luat in nenorocit Infătişlnd un copil gras şi — Una singură avem. Nicorescu
mină. De pildă dicţionarul de neolo­ tîmpit, Infuleclnd ciocolată, stă la Mariana.
gisme. Extraordinară lucrare! Intr-o mesuţa aceea şi mănlncă o savarină — De ce să mă glndesc la ea ?
singură secundă poţi afla de pildă şi bea Pepsy-Cola. Dacă se gindeşte — Ştiu eu ce ai tu in cap?!
că eupatie înseamnă resemnare în la ceva? Nu. Absolut la nimic. — N-am nimic, zise băiatul.
fata suferinţei, ca să nu mai vorbim La chioşcul de ziare se opri ca să — Nicorescu Mariana e bolnavă.
şi de alte cuvinte m ult mai grele, cumpere o revistă, dar cind se sco­ Ştiai ?
unele lungi de vreun sfert de metru, tocea prin buzunare după o monedă — Nu. Ce are?
toate aşezate ordonat, după alfabet, de trei lei, Mariana îl bătu cu palma — O răceală. Aşa-i in martie. Puţi­
e o plăcere să le priveşti. pe umăr. N u se întoarse. Găsi mone­ nă febră, puţină tuse, din toate cite
Băiatul plecă mai departe şi, cînd da şi o întinse vlnzătoarei. Atunci puţin.
trecu autobuzul 35 pe lingă el, o zări Mariana îl m ai bătu o dată cu palma — N u ştiam. D e asta n-a venit azi?
pe Mariana în fată, pe scaunul de pe umăr. Abia acum se întoarse şi o — Te cred. Nu era să vină cu trei­
lingă şofer. Era îmbrăcată cu canadia­ întrebă: zeci şi opt cu doi.
na roşie şi cu căciulită roşie şi avea — Ce vrei? Pe urmă, băiatul se întoarse pe
ghetele cu patine petrecute peste — Те-am văzut, zise fata, acelaşi drum spre casă, poate niţel
umăr. Se ducea la patinoarul artificial — Şi eu te-am văzut, zise el. mai grăbit, pentru că acum voia să
— desigur că se ducea la patinoar de — N-aveai cum, rise fata. Acum citească revista. La cofetărie era în­
vreme ce n u -i păsa de nim eni şi de am picat. chis pentru inventar. Autobuzul 35
nimic. Dacă ar fi fost în locul ei şi el — Îm i placi cum spui tu picat, probabil nu trecuse de m ult; II aştep­
ar fi procedat la fel, ba poate că nu s-ar rise şi el, spui aşa de parcă ai fi căzut tau destui în staţie. N u se uită la
fi dus num ai la patinoar, ci de-a drep­ din cer. vitrina librăriei; de fapt nici nu era
tul la Sinaia sau la Predeal să facă — Probabil pentru că m-am uitat 0 librărie, ci o papetărie; se vindeau
schi sau să se dea cu bobul. Nu, în sus cind (i-am vorbit, zise fata. num ai caiete, hîrtie, creioane, ascu­
sincer vorbind, oare el aşa ar fi — Probabil. ţitori. Pasarela era pustie. Şi totul
procedat dacă ar fi fost in locul ei? — Cum stai cu lecţiile pentru 1 se păru cit se poate de firesc. Aşa-i
N u -I durea măcar niţel inima, n-avea mîine? întrebă fata. in martie. Puţină nelinişte, puţină
măcar de douăzeci şi cinci de bani \ — Cam prost. Dar tu, Mariana ? nu mai ştiu ce, din toate cite puţin...
 Acad. M IH A I B E N IU C s e adresează
tin erilo r poeţi Cornel GHIULEA şi Vasile POENARU
DRAGII MEI ! Din versurile voastre, ale fiecăruia pe glasul
său şi după fire şi înclinaţii, însă schimbătoare la această
vîrstă, grăieşte indiscutabil poezia. Deocamdată, în ciuda
conţinutului şi tendinţelor distincte, semănaţi unul cu altul
şi cu alţii, desigur, ca voi sau mai mari ca voi. Dar nu uitaţi
că prin ceea ce avem mai intim, putere de creaţie şi senti­
ment al dăruirii, căpătăm un profil tot mai deosebit unii
de alţii. E o unificare în rădăcini şi o diversificare în rămu­
rişul coroanelor. Nu seamănă Hom er cu Dante, Sofocle
cu Shakespeare, Goethe cu Puşkin, Lenau cu Eminescu,
Lermontov cu Petofi, Maiakovski cu Eluard şi totuşi toţi
sînt mari. La aceasta se ajunge însă după depăşirea frontie­
relor, prin învăţătură, depăşirea cunoscutului spre nou şi
necunoscut, după се-ţi alegi drumul propriu, convergent cu
altele spre viitor, viitorul tău, al ţării tale, al omenirii în
progres.

CÎNHDURD OMNUL POETULUI!

G înduri frumoase, A m adormit sub umbra vestejită
Ascunse A cetii albastre, reci, de la amurg.
în viitorul Sub creanga de măslin vedeam
Plopilor din grădină Cum cresc spre cer, mai proaspete
Unde zac uitate Pleoapele mele prelungite in plapuma de frunze.
Fîntînile sciţilor,
Unde se joacă M ăreţul cer cu lacrim i m-a spălat
Scuturile dacilor, în zori de zi, în boarea dimineţii.
Unde sărută Şi m-am trezit mai tînăr cu o zi
Lăncile romanilor, Inregistrînd un timp pe creanga vieţii.
Unde soarbe apa
Inima moldovenilor,
Unde pisează grîu
LACUL
Fetele oltenilor, A căzut soarele
în tr-o văgăună pămîntească.
Unde fac podoabe din argint Şi-a întins faţa
Copiii moţilor, Prelingîndu-se la marginea stîncii.
Unde joacă în focul furnalelor
Copiii urmaşilor cu cămăşi de in. Mi-am spălat corpul,
Mantaua umană
în lacul solar,

CEASUL în albele văzduhuri de jar.

L imbile cu foc se duc,

vas
O zînă visează
Zarea apelor o gustă, Pomii îşi apleacă frunţile verzi
A trecut în zbor un cuc cu ziua pe umeri peste umerii mei
Alerglnd după-o lăcustă. harpe şi sunete. răcoare...
Visează fantome, Şi totul deodată,
G H IU L E A C O R N E L
conturate-n văzduh, trece-n visare.
el. a V l ll - a visează răcoarea uitării. P O E N A R U V A S IL E cl. a V l-a .,
Şc. g e n e ra lă n r. 188, B u cu re şti Şc. g e n e ra lă M ilo ş e ş ti, S lo b o z ia

S c en a riu l de
Tudor POPESCU
Ilu s tr a ţii de
A lb in S T Ă N E S C U
a a ia u t b C U iu ţc a « IH S tl-
tutului pentru Cercetările
Cosmice» era arhiplină.
Alexandru Bădin — cel mai
tîn ăr membru al Academiei
Române — demonstra că
asteroidui R.M.-12 trebuie să
fie alcătuit, in cea mai mare
parte, din elemente cu greu­
tatea atomică foarte m are:
mai ales uraniu. Propuse
aducerea lui in apropierea
Pămintului şi exploatarea bo­
găţiilor pe care le conţine.
O sală de şedinţe, pe
estradă un pupitru, ia care
vorbeşte Bădin. în spatele
lui o tablă plină cu calcule
m atem atice.

ASTEROIDUL R.M.-12
MEBĂNUIND CE-L AŞTEAPTĂ,
-INSTITUTUL TREBUIE NEAPĂRAŢI
- BĂDIN SE ÎNTORCEA LINIŞTIT
\ r NOSTRU A HOTA SÀ AFLAM A ACASĂ.
Д R ÎT SÀ TRiM iTA AMANUHTt! -E U ÎL INTIM P IN Ş l TU-.. '
k) RACHETA
Щ Л и CE A T ARUL
I
Щ Î N D iR E C T iA
y j ASTERO m ULUi.
 Lucrări interesante anunţate
* la concursul M IN I-T E H N IC U S
Buse Radu — C e ta te a V o lu n tă re a s c ă : S U B M A R I N C U P R O ­
P U L S IE
B a rta M ih a i — T g . M u re s : R A D IO R E C E P T O R Î N M IC R O -
R E C E P T O R T E L E F O N IC
C o n stan tin escu C o rn e l — B u c u re ş ti: M A Ş I N Ă A M F IB IE
U n c o le c tiv de la casa p io n ie r ilo r — R e gh in: R O B O T
loan G e o rg e l — G a la ţi: R A C H E T Ă C U L A N S A R E E L E C T R IC Ă
lonescu Io n — c o m . D ă ie s ti: T R A C T O R A C Ţ I O N A T E L E C ­
T R IC
lliescu G e o rg e — c o m . G lo d e m : M A C A R A T E L E G H I D A T Ă
Ir im ia I. G h e o rg h e — corn. S e tr ile : A P A R A T D E Z B O R T E L E ­
COMANDAT
M o ld o v a n A le x a n d ru si V aso lag lo s if — corn. T îm p a : A P A R A T
D E P R O IE C Ţ IE
N is t o r V a s ile — O r a d e a : D I S P O Z I T I V E L E C T R IC P E N T R U
Î N V Ă Ţ A R E A C U U Ş U R I N Ţ Ă A T A B L E I Î N M U L Ţ I R I I , D E S T I­
N A T E L E V IL O R M IC I
P a u tă A d ria n — O r a d e a : C U R Ă T Ă T O R A U T O M A T D E L E ­
G U M E K .L . 1
R işt loan — c o m . G r o id o r o lt: M I N Ă M E C A N I C Ă

U n joc antrenant
La acest joc pot participa i 4 4 i 2 2 cîştiga jocul, dar to t atîtea
doi copii. ţi... de a-l pierde, in tre doi
Desenaţi un patrat format
2 î 2 1 X jucători la fel de atenţi se
din nouă căsuţe aranjate în 2 2 i 2 1 poate termina prin remiză.
trei rîn d u ri'd e cite tre i. Un foc Un joc cîştigat se notează
jucător va avea numărul 1, cîştij remiză cu 1 punct, iar unul remiză
iar celălalt numărul 2. onal. Fiecare ju-
ticail sau diagona cu cîte o jumătate de punct
Scopul jocului este ca unul эг îşi va sc
că toi scrie numărul, pentru fiecare. O partidă se
dintre jucători să-şi poată în­ pe în cîte
cit o singură compune din 6 jocuri, în care
scrie numărul său în trei că- căsuţă, fiecare jucător începe jocul
suţe succesive : orizontal, ver- Există 8 posibilităţi de a a m 3 ori.
A
к
LA H IP O D R O M
( T r iv e r b : 5, 2, 3)

— la spune, tovarăşa profesoară

este m ulfum ità de tin e ? • • • • • • • • •

Din basme
O R IZ O N T A L : 2) Priete­
nii n iz d r iv in i ai feţilor-
frumoşi. 4) Personaj din
basmul «Scufiţa roşie» de
Perrault. 5) Personajul
« f i r i fric i» din poemul
N inei Cassian. 9) Num e
d ţ broscuţi. 11) Personaj
din basmul «Floarea de
p ia tri» de Bajov. 13) D a ţi
cu usturoi (m o ld.). 14)
Prietenul lui F lim tn z ili.
14) Doi tn punguţa cocoşu­
lui din basm (sing.). 18)
Dlnsul. 19) Luni! 20) Si-
la b i m u zica li. 22) In basm
e lo c u iţi de cite o ş tim i.
24) Ţugulea din cap plni-n
picioare. 24) Personaj p rin­
cipal din basmul « S p irg i-
torul de nuci» de H o ff­
mann. 29) Scaunul pe care
erau aşezaţi elevii pedep­
siţi la şcoali din Hum u-
leşti şi b itu ţi cu Sf. Nico-
lae « fic ito ru l de v ln itii» .
31) Viteaz (fig.) 33) A run­
c a ţi de voinic tn urm a lui,
se tra n s fo rm i tntr-o p i-
dure deasă pe care cu greu
o străbate zgripţuroaica
(p i.) 35) Iniţialele celui
care a ecranizat pe Harap
A lb. 34) Buzdugan. 38) O
carte vie de poveşti. 40)
Alfa şi omega. 41) Locu­
inţele zm eilo r sau Feţilor-
Frumoşi. 42) D o cto r-v ri-
jito r. 44) A pune la cale
(fig.) 45) Fir.
V E R T IC A L : 1) Personaj
tnttlnit In basmul «Greu-
ceanu» de Ispirescu (p l.)
2) A lt nume dat babelor
vrăjitoare din basme. 3)
Stan Păţitul din povestea
lui Creangă. S) ...Vtnăt,
porecla pe care Buratino
a dat-o dulgherului G iu­
seppe. 4) A re proprietăţi
miraculoase în degetul e-
roului din basme. 7) învă­
ţa t. 8) ... Baba care a avut
de furcă cu... 40 de hoţi.
10) Voinicul din «Filo de
poveste» ale lui Eminescu.
12) Fratele vijelios al Mu­
reşului. 15) A rm ele ţi îm­
brăcămintea de oţol ale
lup tăto rilor din Evul Me­
diu. 14) N ici în ruptul
capului. 17) Personaj îna­
ripat care Joacă un rol
pozitiv in basme. 21) Una
şi unal 22) Piticul diform
şi rău din basmele noastre.
23) Fetiţa din cartea lui
Lewis C arrol care vitează
o călătorie In ţara minu­
nilor. 25) Alexandru cel
R sează tn spatele a două. C îte gîşte
mic! 27) — 28) Cămaşa
A
Ilenei Cosînzeana. 30) în
basme o intilnim «vie» sau
«moartă». 32) D in ţa. 14)
N um e fem inin. 37) Cu­
loare 39) Planuri (fig.)
41) Paloş. 43) Rece!
Primul pescar aselenizat.
desen de Bănărescu Petre
(din revista cercului turistic
de la Şc. generală nr. 86 din
Bucureşti).
г
Э
_i
- F o a r t e m u lţu m ită , tàücuie.
Ieri mi-» spus. c i d a c i to ii elevii
ar fi ca m in e, s-a r putea închide
imediat şcoala.
o ™
*■ • г я Ь ь ъ ь .
— De ce plingi puştiula?
LU
z —M i m к a mi-a spus s i nu
traversez strada p in i ce n u trec
Э nistrativ, politic şi m ilitar al Daciei romane.
-I toate m aşin ile... Şi p in i ac um a
o n -a trecu t declt o s in g u ri m a ş in i.
Ghicitori
amuzante
U n naufragiat se află pe o insulă
pustie şi posedă urm ătoarele obi­
ecte: o luminare, un ziar uscat, un
chibrit ţi o seîndurică. Ce va aprinde
el prima dată ?
U n copil mină pe drum un cîrd
de ( Iţt e . O glscă merge înaintea ф
a două gîşte, altă gîscă se găseşte
între două şi, In sfîrşit o gîscă avan­
sint In cîrd?
• CONCURSUL SĂPTĂ-
M ÎN II - istorie II- ф
Pe terito riu l ţării noastre se găseşte un
vechi centru al dacilor apuli. în epoca romană
ф acesta a devenit municipiu, apoi colonie, ф
fiind un im portant centru economic, admi­
^
• Viaţa oraşului a continuat neîntreru p t şi ™
după părăsirea Daciei de către administraţia
A romană. Azi, pe acest loc. se găseşte un frumos ф
^ oraş, cu peste 18 000 de locuitori, avînd
întreprinderi ale industriei alimentare, de
ф pielărie şi încălţăminte, precum şi o impor- ф
tantă bibliotecă. în anul 1600. în acest oraş
_ s-a petrecut un eveniment istoric de mare ^
Ф importanţă pentru poporul român. ”
întrebările sînt următoarele: 1) Care era
A numele roman al aşezării ? 2) Care este numele ф
^ de azi al oraşului respectiv? 3) Care este
evenimentul istoric petrecut în 1600 în acest
oraş? •
C U P O N — ISTORIE II
Numele . . . .
Adresa exactă
Răspunsurile :
Treceţi răspunsurile pe cupon, decupaţi
cuponul şi trim iteţi-l apoi pe adresa redacţiei
noastre în cel m ult 5 zile de la apariţia numă­
rului. ^
Ciştigător prin tragere la sorţi la concursul
slp tăm în ii — M A T E M A T IC A II: G H IN C A
EM IL, comuna Moroda Ineu, judeţul Arad.
Răspunsurile exacte: 1. 14
2. 13
 Povestire în versuri de
A L E X A N D R U M ITR U si
IVIIU-AL - п о ш и т AUREL T IT A

Щ ж . //O n Ж I 'A a Desene IO N DEAC — CLUJ

.'5У'М ■* W ~/ ч *

UN STROP NU S-A DESPRINS DIN BOLTĂ ERA Şl M A I F L A M ! ND SĂRACUL... Ci MiU, TOT CÎNTÎND PRIN SATE
CU SECETA DE ASTA - VARĂ D O A R f NEGUSTORII-AVEAU HAMBARE ORI PĂCĂLIND PE ARENDAŞ/.
Ş l, FĂRĂ BOABA DE RECOLTA, DE 6RÎU Şl ÎL VINDEAU CU SACUL VENI LA NRG, DUPĂ BUCATE,
SE ÎNTINSESE FOAMEA N TARĂ. PE PUNGI DE A U R - C U L ^ ^ A R E . . . SĂ-MPARTA CELOR NEVOIAŞI.

~ ACUMA. В AN îl... ~ UITE C E-1,

SÎN T CÎNTĂRET Ş i M Ă GÎNDESC \
SÀ-TI CÎNT UN CÎNTEC PENTRU El. .
DE N-O SĂ Ti PLACA, Tl-i PLĂTESC*л

IM I VINZI SI M IE ZECE SACI

DiN С /Л M AI A i IN IARMAROC.? - ORICE-Q S Â - M T c m TOT N-O SA-M I PLACA
SA-I DAU SĂTENILOR SARACi'... DAR. f Tf , FAC PE GUSTUL TAU,
SA N U M A i S P U N Ă P E LA CLACA
-STliPREŢUL. NU ?... -PLĂTESC PE LOC > DE M iN E , LU M E A , CA S /N T K A U . _________

„ A Z I ALAUTA ÎM I DĂ GHES. CU CÎNTUL ĂSTA М -A i BRODIT I

PRIN GRAIUL Ei. ŞI-A M S-O ASCULT, /M l PLACE, Z Ă U /" ~ G R A i B O ÎA L Â .
-Ti DAU. NU CUM NEAM ÎNŢELES, ■PAI , D A C Ă -Ji PLACE, StNTEM C H IT
CI BANI DE DOUĂ ORI MAI MULŢI” T i-A M SI PLĂTI Г. DUPĂ- Ж
'NVO/AL'A / ®

rflJO R U L, OF M / N I E ,
s -A . p l I n s l a j u d e , p a r a Ro s t .
CACL TOTI d ă d u r ă m ă r t u r ie
TOCMEALA LOR PRECUM A FOST.

«CUTEZĂTORII» !
R( VIST Л SÄP A M ÎN A t Л
Redacţia şi adm inistraţia: Bucureşti, Piaţa Scinteii 1, Telefon 1 / 60 10 TIPARUL EXECUTAT LA COMBINATUL POLIGRAFIC «CASA SClNTEII>
 GutezătotiiЦЦR E V IS T Ă E D IT A T Ă DE C O N S IL IU L N A T IO N A L A L O R G A N IZ A Ţ IE I P IO N IE R IL O R JOI, 28 M ARTIE
S ,-------------------------------------------------------------------------- ------------------------------------------------------------------- 1968, ANUL II

И 'М ,,
SFINXULUI PIN BUCBCt

C Ă LĂ TO R II ÎN IN V IZ IB IL Foto: GR. PREPELIŢĂ

 Receptivi la setea voastră de in­ nomice şi social culturale şi a orga­ C.C. a l P.C.R. preşedintele Consi­
fo rm a ţii, la dorinţa voastră de a cu­ nizaţiilor obşteşti şi de masă din liu lu i de 5tr/r«Purtînd în inimă mîn-
noaşte pulsul vieţii contemporane,dăm judeţe. Consfătuirea a ascultat in dria de a fi continuatori ai unor mari
cuvîntul cronicarului nostru care,săp- incheiere o amplă expunere a tova­ înaintaşi ce s-au format pe băncile
tămină de săptămînă, va prezenta răşului NICOLAE CEAUŞESCL. acestor şcoli şi au strălucit în istoria
pentru voi evenimentele cele mai im­ • O emoţionantă festivitate a adunat poporului nostru — se spune printre
portante ale actualităţii. laolaltă, duminică, elevi şi profesori altele in mesaj — elevii de azi au da­
toria de a munci cu rîvnă pentru a-şi
însuşi temeinic tot ce este mai valo­
ros în tezaurul culturii naţionale şi
universale, de a se pregăti ca conti­
nuatori de nădejde ai marii opere de
Aspect de la «Danubiana». între­
înflorire a României socialiste».
prindere care a p rim it titlu l de frun­
• De un prestigios succes s-a bucurat
taşă pe ramură.
spiritul inventiv tehnic românesc
la al 17-lea Salon internaţional al
inventatorilor, care a avut loc de menii muncii îşi exprimă deplina so­
curînd la Bruxelles. Invenţiile româ­ lidaritate cu lupta dreaptă a po­
neşti au p rim ii o medalie de aur şi porului vietnamez. Printre acestea,
două medalii de nichel. am notat că, recent, la Bucureşti, a
*A continuat să se decearnă titlu l avut loc un miting la care au pa rti­
de întreprindere fruntaşă pe ramură. cipat numeroşi tineri din întreprinde­
Felicităm din toată inima pentru p ri­ rile Capitalei, elevi, studenţi români
Aspect de la m itingul tineretului bucureştean dedicat so lid a rită ţii cu lupta mirea acestui prestigios titlu, colec­ şi străini ce studiază in ţara noastră.
poporului vietnamez. tivele Uzinelor «Tractorul»-Braşov, Luind cuvîntul, tinerii şi-au exprimat
Şantierul hidroenergetic şi de navi­ .satisfacţia că poporul nostru acordă
• în zilele de 21—22 martie, la a i Liceelor bucureştene «Gheorghe gaţie «Porţile de Fier». poporului vietnamez tot sprijinul mo­
Comitetul Central al partidului, a .Lazăr» şi «Nicolae Bălcescu», oaspeţi 0 Două sărbători şcolare deosebite ral, material, politic şi diplomatic
avut loc o consfătuire cu primii se­ de seamă, personalităţi ale vieţii noa­ au avut loc zilele trecute — la Tg. pentru lupta sa eroică, cerind tot­
cretari ai comitetelor judeţene de stre politice, ştiinţifice şi culturale: Cărbuneşti in judeţul Gorj şi la Cra­ odată ca S.U.A. să pună capăt ime­
partid şi primii vicepreşedinţi ai co­ s-au îm plinit 150 de ani de la înfiin­ iova. Liceului din Tg. Cărbuneşti şi diat şi fă ră condiţii războiului de
mitetelor executive ale consiliilor ţarea Şcolii româneşti de la Sf. Sava. Liceului nr. 5 din Craiova l i s-au agresiune în Vietnam.
populare judeţene. Cu acest prilej a Cu emoţie puternică şi nespusă bucu­ a tribuit numele marelui poet Tudor
fost analizată activitatea cu privire rie, cei prezenţi la sărbătoare au p ri­ Arghezi. La LiceuI din Craiova a
la reorganizarea administrativ-teri- m it mesajul adresat cadrelor didac­ apărut cu acest p rile j un caiet de
torială, la crearea noilor organe ju­ tice şi elevilor celor două licee bucu­ versuri intitulat «Bilete de ucenici».
deţene de partid şi de stat, precum reştene de către tovarăşul NICOLAE • Pretutindeni în ţară s-au desfăşurat
şi a instituţiilor, a organizaţiilor eco­ CEAUŞESCU, secretar genera! a l mari adunări populare, în care oa­

ca, automatica, radioastronomie,

R eportaj de scu rt m etraj
AL DO ILEA
O RĂŞEL ÎN.
C iuda t tit lu , nu-i aşa? Şi to tu şi
el nu e cituşi de p u ţin m etaforic.
O glindeşte o s tric tă rea lita te . Un
al doilea orăşel studenţesc (p rim u l
fiin d cel de la C opou) se co n stru ­
ieşte în oraşul laşi_.
C o ncre t, unde? in apropierea zo­
nei in du striale . P rincipalele obiec­
tive? U n uriaş ed ificiu care va adă­
posti Facultatea de chim ie a Insti­
tu tu lu i p o lite h n ic. 15 cămine (fie-
O R A Ş!
care cu cite 400 de lo cu ri), o cantină
la care v o r putea servi în fiecare zi
masa 6 000 de stu d e n ţi, un com plex
com ercial, un dispensar medical.
Prim ele tre i cămine au şi fost
predate, cum se spune, «la cheie»,
încă două cămine se găsesc în faza
de finisare.
Ne-am adresat m u n c ito ru lu i con­
s tru c to r. m a istru l b e to n ist Ion
G he orgh iu :
— M eştere, i-am spus.
peste cîţiva ani. destui
c it it o r i ai « C u te z ă to rilo r»
v o r tră i în acest orăşel.
A i vrea să le tra n sm iţi
ceva?
— Bineînţeles. Unu : să
înve ţe cu sirg. D o i: că.
gjpd ind u-n e şi |a ei. lu­
crăm cu nădejde.
cosmonautica şi altele. Dorind să
aflăm la ce ne putem aştepta în
această privinţă în viitor, am adre­
sat în numele vostru academicia­
nului profesor Eugen Macovschi,
directorul Institutului de Biochimie
al Academiei, următoarea între­
bare:
Cititorii revistei «Cutezătorii»
slnt la virsta primelor pasiuni in
«aventura » cunoaşterii, se decid pen­
tru o profesie sau alta. Ce speciali­
tăţi noi le oferă in viitor dezvoltarea
necontenită a biologiei?
Acad. prof. Eugen Macovschi:
în afară de profesiile generate de
ultimele discipline apărute în bio­
logie în trecutul foarte apropiat —
cum ar fi biochimia, biofizica şi
altele — situaţia actuală ne permi­
te să anticipăm naşterea altor noi
profesii care ne vor aştepta în
viitorul cel mai apropiat. Dintre
toate, cele mai interesante mi se
par cosmobiologia, radiobiolo-
gia şi imunochimia. După cum
M IC R O IN TE R V IU vedeţi, este vorba de zonele de
frontieră dintre anumite terenuri
CU ACA DEM ICIAN sigure. Astfel, studierea vieţii în

o.p.i.
PROFESOR EUGEN
M ACO VSCHI
Dezvoltarea impetuoasă a ştiinţei
şi tehnicii contemporane ne-a făcut
martorii naşterii continue a unor
Faţada U niversităţii «AI.I. Cuza» din laşi
noi discipline ştiinţifice: ciberneti­
cosmos va constitui obiectul cos-
mobiologiei. Cercetarea comportă­
rii organismului viu sub influenţa
radiaţiilor este terenul de studiu al
radiobiologiei, iar imunochimia se
va ocupa de substratul chimic al
imunităţii.
Rep.
 SUCEAVA
în timpul iucrărilor actualului ho­
tel modern din centrul Sucevei
constructorii au descoperit, la cîţi-
va metri sub locul unde aveau să
fie aşezate noile temelii, nişte pivni­
ţe lungi, adevărate catacombe, ves­
tigii ale unor hanuri de demult, ori
locuri de adăpost pentru femeile şi
copiii localnicilor în vremuri de
primejdie, cînd bărbaţii, aici, ori pe
zidurile vechii Cetăţi de Scaun,
îşi apărau locurile de invazii duş­
mane. Întîlnirea aceasta, faţă în
faţă cu istoria, le-a creat construc­
torilor nişte dificultăţi plăcute, oa­
menii văzîndu-se, implicit, trans­
formaţi dacă nu direct în arheologi,
cel puţin în colaboratori repetat
solicitaţi de muzeul din localitate.
Evident, pînă la urmă lucrurile s-au
rezolvat, istoria trecută şi-a luat
partea ei, iar cea prezentă a înscris
o construcţie de care beneficiază
numeroşii vizitatori ai Sucevei. Din
acea vreme de prime'lundaţii noi
în Suceava datează şi diferite te­
zaure dezvelite din adăpostul pă-
mîntului şi vestind viaţa din trecut
a fostei capitale a Moldovei.
Pe atunci, deci în urmă cam cu
&—10 ani, cartierele actuale ale
Sucevei, marea piaţă de piatră şi
marmură, începeau abia să apară
pe planşetele arhitecţilor. Se mate­
rializa însă, în lunca rîului Suceava,
o construcţie de care avea să depin­
dă în bună parte dezvoltarea de
mai tîrziu a oraşului: cele două
combinate mari — unul producător
de celuloză şi hîrtie şi celălalt de
mobilă, plăci fibrolemnoase, placaj,
parchete etc., care îşi aşezau tălpile
temeliilor, de asemenea,pe urmele
istoriei, pe tropot de cai şi strigăte
de luptă şi astfel întîia oară în
istoria sa, Suceava devenea impor­
tant centru industrial.
Cu aceste combinate a apărut
în Suceava profesia de inginer
chimist, inginer specialist în pro­
ducerea mobilei, inginer specialist
în mînuirea diverselor aparate elec­
tronice... Suceava s-a umplut deo­
dată de glasul tuturor acestor oa­
meni, de glasurile lor de aici pornite
şi aici reîntoarse, căpătînd astfel
un freamăt tot mai intens şi cu
semne de necontenită amplificare.
CETATE
DE SCAUN
A TINEREŢII
Dar această amplificare s-a petre­
cut paralel cu alta, privind oraşul
însuşi, adică schimbarea aproape
întrutotul a aşezării fostei capitale
a Moldovei, într-o localitate moder- i lidează şi refac fiinţa slăvitei redute
nă. Pe parcursul anilor, Suceava
a devenit un şantier imens şi, cartier de duşmani şi niciodată cucerită
după cartier, şi-a alcătuit o nouă
personalitate. Acum, dimineaţa,
cînd pleacă spre combinate, spre
întreprinderea de reparaţii auto,
către moderna întreprindere de pre­
lucrare a cărnii, către alte şi alte
întreprinderi (Suceava numără a-
proximativ 20 000 de angajaţi în
întreprinderile industriale), oamenii
coboară din aceste blocuri, din
apartamentele confortabile ale unei
localităţi moderne. Fiindcă, literal­
mente, vechea Suceavă este refă­
cută din temelii, astfel că vechile
monumente istorice se profilează
emoţionant pe acest (fundal con­
structiv al generaţiilor de astăzi.
Suceava, străbuna Cetate de
Scaun a muşatinilor, al cărei apo­
geu a fost domnia lui Ştefan cel
Marë, îşi petrece în timp silueta
sură printre păduri subţiri de foioa­
se. Cetatea lărmuieşte precum altă­
dată: savanţi şi pietrari, dulgheri
şi meşteri ai fierului, oameni de
felurite meserii cercetează, conso­
a Moldovei, de atîtea ori asediată
prin puterea armelor. în fiinţa actua­
lă a Sucevei, Cetatea e un simbol
al spiritului patriotic, al dragostei
de neam, un îndemn permanent
spre înainte.
Suceava e un oraş al tinereţii în
multe sensuri. Întîi prin înfăţişarea
ei, apoi prin vîrsta multora din locui­
tori. Dar în cel mai larg înţeles,
Suceava e tînără prin numărul mare
de şcoli şi elevi. Dimineaţa, după
cele dintîi coloane ale oamenilor
din întreprinderi şi instituţii, străzile
se umplu de mulţimea elevilor în
drumul lor spre şcoli (opt mii de
elevi şi unsprezece şcoli), ceea
ce adaugă configuraţiei de hărnicie
a Sucevei o notă de sîrguinţă, în
devenire, spre ziua de mîine.
PLATON PARDĂU
El
 Zilele trecute a avut loc la Sibiu o adunare a celor 66de elevi care au trimis
brevete de participare la CONCURSUL M IN ITE H N IC U S . Trebuie să menţio­
năm că Sibiul se situează în fruntea oraşelor atît ca număr de participanţi la
concurs, ca număr de construcţii anunţate, cît şi în ceea ce priveşte dificulta­
tea acestor construcţii. Ei au luat iniţiativa de a se întruni şi de a alcătui PRI MUL
GRUP « M IN IT E H N IC U S — CU TEZĂTO RII» PE Ţ A R Ă . Iniţiativa lor a fost
sprijinită de Consiliul municipal al organizaţiei pionierilor— Sibiu, în frunte
cu tov. Vintilă Ana, preşedinta Consiliului.
Grupul «M IN ITE H N IC U S — CUTEZĂTO RII» şi-a ales o comisie perma­
nentă alcătuită din elevii DÎRDEA ION — Şc. generală nr. 19, B Ă L A Ş FLORIN —
Şc. generală nr. 16 şi MICLEA IOAN de la Şc. generală nr. 5. Comisia perma­
nentă va fi condusă de un inginer de specialitate desemnat de Consiliul muni­
cipal al organizaţiei pionierilor— Sibiu.
CE-ŞI P R O PU N E G RUPUL M IN IT E H N IC U S - C U T E Z Ă T O R II
1. Să se intîlnească periodic pentru discuţii cu caracter tehnic, să-şi comunice reciproc ştiri din
cuceririle tehnicii mondiale (apărute în presa noastră sau traduse din presa străină), să discute asupra
unor proiecte de construcţii prezentate de membrii grupului, să atragă cit mai m ulti elevi in activitatea
de construcţii tehnice.
2. Să ajute activitatea cercurilor cu caracter tehnic din şcoala lor şi să contribuie la formarea lor
MINITEHNICIENII acolo unde ele nu există..
3. Cu sprijinul Consiliului municipal să viziteze In grup uzine şi fabrici interesindu-se indeaproape

DIN SIBIU de funcţionarea dispozitivelor mecanice, electrice şi electronice.

4. Fiecare membru al grupului năzuieşte să devină membru al CLUBULUI MINITEHNICUS
care va lua fiinţă după concurs, in vara acestui an şi care se va reuni intr-o tabără special amenajată.
AU APROBAT 5. Să menţină o strinsă legătură cu alte grupuri de
şi in alte părţi ale tării.
MINITEHNICIENIjCare eventual s-ar forma

CU ENTUZIASM NOTA REDACŢIEI. Redacţia noastră roagă Consiliile organizaţiilor de pionieri din
CONSTITUIREA municipiile Cluj, Timişoara, Craiova, Arad, Galaţi, Constanţa, unde există un mare număr
de brevete la concursul MINITEHNICUS să-i ajute pe minitehnicieni la formarea unor
grupuri asemănătoare. Redacţia face.de asemenea, şi altor municipii, oraşe, comune, şcoli
GRUPULUI aceeaşi propunere, cu rugămintea de a trimite redacţiei procesul verbal de constituire,
cu numele elevilor, comisia permanentă, conducătorul grupului şi eventuale propuneri
de îmbunătăţire. Le propunem, de asemenea, să se adreseze în scris Consiliului municipal
„MINITEHNICUS- Sibiu pentru amănunte. Redacţia ar fi bucuroasă ca, în limita posibilităţilor, să participe
la înfiinţarea grupurilor MINITEHNICUS— CUTEZĂTORII la invitaţia, bineînţeles, a
CUTEZĂTORII“ organizatorilor.

PETRE LUSCALO V • OSTROVUL LUPILOR • 10Î

privindu-i cu un zîmbet ironic... Veţi fi voi şmecherii Dunării... dar pe
Chioru, nu l-a tras încă nimeni pe sfoară... Hai, luaţi-o spre pădure!
— Şi cu sticletele ce facem ? interveni Ciupitul, arătînd spre uşa de

OSTROVUL scînduri a bordeiului, îl curăţăm?

— Ne răfuim cu el la întoarcere... răspunse Chiorul grăbit... Să
punem mai întîi mîna pe ceasuri... să mergem!... Şi întregul convoi se

LUPILOR puse în mişcare. Cu mîinile legate la spate, Scatiul şi Babuşcă, în­

R O M A N F O I L E T O N
Chioru ridică puşca rezemată de perete şi le făcu semn celor
doi băieţi să părăsească încăperea. Cînd toţi patru ieşiră afară din
coliba întunecoasă, Chioru se opri şi, întinzînd braţul, le arătă
băieţilor un stol de raţe sălbatice care zburau departe, deasupra
pădurii de sălcii.
— Plecăm la Ostrovul Lupilor le spuse el, dar băgaţi de seamă...
Să nu încercaţi să fugiţi... Cînd trag, nu greşesc niciodată ţinta...
Priviţi, adăugă el, ducînd puşca la ochi, şi apăsînd pe trăgaci. Detu­
nătura armei cutremură pădurea. Raţa sălbatică, care zbura în frun­
tea stolului, zvîcni, se dădu peste cap, şi-apoi căzu lung în picaj,
dispărînd undeva, departe, în frunzişul pădurii.
Cu un rînjet de satisfacţie, Chioru manevră închizătorul armei
fumegînde la picioarele celor doi băieţi, care îl priviră înmărmuriţi.
— Aşa că vă este clar pe ce picior dansaţi... nu ? Le spuse Chiorul.
cadraţi de cei doi răufăcători, intrară în pădurea de sălcii şi stră-
bătînd lăstărişurile încîlcite şi dese ca peria, ajunseră din nou pe
malul canalului unde îi aştepta barca; la apariţia lor neaşteptată,
o droaie de şobolani de apă, negri, cafenii, cu boturile turtite şi
urechile scurte, săriră din barcă în apă, şi dispărură ca prin farmec,
în adîncurile limpezi ale canalului.
— Urcaţi-vă în barcă... şi lungiţi-vă cu faţa în jos, le porunci
Chiorul celor doi băieţi, împingîndu-i spre luntre... Şi care ridică
capul, s-a dus! adăugă el, făcîndu-i semn Ciupitului să pună vîslele.
Barca era plină cu fîn proaspăt cosit: Scatiul şi Babuşcă, se urcară
în luntre, şi se trîntiră în fîn, cu faţa în jos. Cei doi răufăcători se
urcară şi barca începu să alunece uşor pe apă,în clipocitul delicat,
abia auzit, al lopeţilor. *.
Stînd culcat cu nasul în fîn, Scatiul înţelese ce anume atrăsese
droaia de şobolani în barcă. Fînul mirosea puternic a peşte. Ici, colo,
încurcate în fîn se zăreau, cîteva săbioare, căzute pesemne acolo,
dintr-o vîrşe a Ciupitului.
Deodată, ochii Scatiului scăpărară. întoarse încet capul spre
Babuşcă, dar acesta cu un aer încremenit, privea la peştişorii
risipiţi prin fîn, ca la cine ştie ce minune.
— Babuşcă! şopti Scatiul... Babuşcă întoarse brusc capul. Un
fulger verde îi ţîşni din ochi, şi apoi pleoapele îi căzură încet, somno­
roase.
— Le facem... «ferăstrăul»? întrebă el tot în şoaptă.
Scatiul îl privi drept în ochi, şi dădu uşor din cap.
— Gura! strigă Chiorul undeva la spatele lor... Ce tot şuşotiţi
— t .. . . . .
 C O N S T R U C Ţ IA ________________________

_____________________________________ » R O D IG V 9

A FO S T TERMINATA
Vă a m i n t i i de m is te r io s u l p a rtic ip a n t la
c o n c u rs u l M IN IT E H N IC U S de p e p o d u l
Iz v o r ş i de c o le g ii s ă i? A m p ro m is a tu n c i
că vom re v e n i cu a m ă n u n te ş i ia tă că
re ve n im .
In fo to g ra fie : VASILE M IH A IL îm p re u n ă
c u c o le g ii s ă i PREDA NICULAE ş i TIN-
DECHE DUMITRU lin g ă «R o d ic a », m a ş in a
c o n s tru ită de ei. A v în d tr e i c e lu le fo to e le c -
tric e «R o d ic a » m e rg e c ă lă u z ită de o s im p lă
rază de lu m in ă . S în t în c u rs de a f i te rm in a te
ş i a lte c o n s tr u c ţii e le c tro n ic e c u care e le v ii
de la Ş coala n r. 131 d in B u c u re ş ti vo r
p a rtic ip a la c o n c u rs .

narea pe cale electrică a densi­ POSTA M INI - TEHNICUS

LUCRĂRI INTERESANT tăţii acizilor.
CAZAN A V R Ă M U Ţ -s a -
C. Ml H AI Turnu - Severin.
Dragă p rie te n e . Ne în tre b i dacă

ANUNŢATE ul T ă r t ă r ia : rachetă cosmică.

BURCIU I. M ARIA — Com.
vei putea lua parte cu lucrarea ta
otopian'ul) şi la concursul EX —
A org an izat de Radio-televi-
LA CONCURSUL V la d Ţepeş: Lagăr cu doi
rulmenţi cu bile, pentru roata Zi‘D
ea română.
r C oncursul M IN I-TEH -
GRECU LUCIAN - Ora- UN CO LECTIV DIN C unu['vagonot — es-8u'
dea: sanie cu motor pe 3 FLOREŞTI — Olteţu: ma S ÎM P E T K t A N Г Е 1 К С va avea loc abia în august
schiuri acţionată d e cteic. C H IC H IŞ A N C O Z M A — Vei ajæa tim p nu numai să-ţi pre-
UN l— CO vi«ь
LECTIV
. v i w. - iDIN VLA SIU HORIA - Sîn- Corn. H id a : - " model de autO-gCinTI lucrarea la EX-TER R A,dar s-o
DEVA CARE SE IN T IT U ­ georgiul de Mureş: maşină mobil c u posibilitatea d e a ma; şi pui la punct, s-o perfecţionezi,
ţ.ve; socoti necesar.
LEAZĂ «GRUPUL M IN I­ electronică de calcul. merge şî pe a p ă ,iu radio, ac4j® a*N .R . C e le de m a i sus s m t
TE H N IC U S AL CLASEI A «ŢIGAN M IR C E A -C o m . ţionat electric. v a la b ile p e n tr u t o ţ i cei ce v o r
VI-A»: Hidroavion. 1 Văsieşti: automobil acţionat CARMEN C. A V R A M — p a r tic ip a la c o n c u rs u l M I N I -
LÄDARU V A S IL E - C lu j cu motoraş electric. " Com. Borăneşti-Urziceni: T E H N IC : U S cu o b ie c te z b u ră -
— Navă pentru p a s a g e r^ u **CSEPAN Y Ï M R I ^ M e ? D is p S ffiv de a la ^ ^ le c t r ic ă c a re î n t î m p lă t o r c o in c id
\ .... cu c e le c in c i t i p u r i de a p a ra te
aripi subacvatice. d ia ş: aparat pentru determi­ pentru prevenirea incendiilor. prevărute şi ,a e x - t e r r a .

« O S T R O V U L LU P ILO R • 104 • O S T R O V U L LU P IL O R • ___________________ 105

acolo? Scatiul şi Babuşcă tăcură. Barca înainta mereu printre

stufărişuri. După vreo două ore de mers, Chioru anunţă triumfător:
— Ostrovul Lupilor... Ridicaţi-vă!
Scatiul şi Babuşcă se întoarseră şi se ridicară în capul oaselor,
în faţa lor, învăluit în perdelele de aburi, răsărise din nou «Ostrovul
Lupilor», plutind parcă, într-o tăcere grea, în mijlocul întinderilor
nemişcate de apă.
— Unde acostăm? întrebă Chiorul, cu o voce îngrijorată, aţin­
tind asupra celor doi, o privire grea şi întunecată... la salcie?
— Da... la salcie... răspunse liniştit Babuşcă... Dar ne dai drumul,
nene?
— Bineînţeles... îmi daţi valiza şi sînteţi liberi... spuse cu un aer
ciudat Chiorul, trăgînd cu coada ochiului spre omul cu faţa ciupită...
Nu vedeţi? Ciupitul abia aşteaptă... să vă dea ordinul de lăsare la
vatră...
Omul cu faţa ciupită, rînji şi tăcu. Peste cîteva minute, cu un
scrîşnet prelung, barca se opri la mal, în dreptul sălciei uscate.
— Ei, unde-s ceasurile? întrebă Chiorul, cînd toţi coborîră pe mal,
ştergîndu-şi fruntea leoarcă de sudoare cu dosul palmei... Aici?
La piciorul sălciei?
— Nu... nu... a... acolo... se bîlbîi Babuşcă, arătînd cu mîna, spre
păpurişul culcat, la cîţiva metri de salcia, pe unde înainte trecuseră
vînătorul şi Bărbosul, cînd porniseră să cerceteze Ostrovul.
— Unde acolo? se miră Chiorul.
— Pe... Ре-acolo au luat-o cu valiza şi cu un bilet în mînă... se
bîlbîi Babuşcă din nou... cînd s-au întors, erau fără valiza galbenă...
Aveau doar hîrleţul cu ei...
Ochii Chiorului părură că vor să sară din orbite. Alb ca varul,
întinse încet mîna, şi-apucînd ţeava puştii, scoase arma din barcă.
— Mie îmi vindeţi voi gogoşi de-astea? spuse el încet, scoţînd
piedica armei... mie?
Si ridicînd arma o puse la ochi.
(VA URMA)
 Ş i d a c a n u v i u l u i a s c u lp ta t «babele »?

Ж М Ж Ш М .

« ts * ш ш ж ш ж ш ж м ж

Ш Ш Ш Ш Ш Ж

C IN E N U C U N O A Ş T E S IIN X U L > DE PE M U N T E L E O M U L ? O S T iN C Ă CE A P A R E P R IV IR IL O R C A U N U R IA Ş C A P R ID IC A T
PE U M E R II P Ă M ÎN T U L U I C A S A -I ÎN T R E B E PE C EI C A R E A U D R U M E Ţ IT P ÎN Â L A EL D A C Ă îl Ş T IU P O V E S T E A . D A R . B A B E LE »?
S T ÎL P I DE P IA T R A P U R T ÎN D PE C R E Ş T E T U L L O R V ÎN Ă T - C E N U Ş IU IM E N S E T Ă B L II O V A L E S A U D R E P T U N G H IU L A R E , A IE V E A
U N O R M ESE PE M À S U R A U R IA Ş IL O R D E S IG U R C A M U L T I S -A U ÎN T R E B A T C IN E L E -A F À C U T S A A R A T E A Ş A C U M N I SE IN F Ä -
T IŞ E A Z A A Z I R Ă S P U N S U L D A C Ä E S T E S Ä -L C E R E M G E O L O G IL O R Ş l M IN E R A L O G IL O R - V IN E R E P E D E : E R O Z IU N E A A C Ţ IU ­
N E A C O M B IN A T A A V ÎN T U L U I Ş l P L O II, A ÎN G H E Ţ U L U I IE R N II, A F U R T U N IL O R V E R II. C IU D A T , C ÎT SE P O A T E DE C IU D A T V O R
E X C L A M A U N II, N E M U L Ţ U M IŢ I C U A C E A S T A E X P L IC A Ţ IE . F Ä R Ä ÎN D O IA L A C A N A T U R A P O A T E S A M O D E L E Z E DIN I N I I M I 'I ARI
o s tîn c A a tu n c i în să c în d apar asemenea s c u l p tu r i» naturale în mai multe L OCURI Şl A N U M I T E asem A n A ri
LE A P R O P IE , ÎN A F A R A N A T U R II M A I T R E B U IE C Ă U T A T A Ş l M ÎN A O M U L U I.

AUTORUL SE ASCUNDE
Există într-adevăr capete de piatră ca ale
«sfinxului» nostru şi prin alte părţi ale lumii?
Există. Majoritatea lor se află în munţii din lumea
nouă, pe platourile stîncoase şi în piscurile
Anzilor sau prin munţii stîncoşi din apusul con­
tinentului nord-american, în Labrador sau chiar
prin Alaska. Atunci cînd, în anul 1956, revista
franceză L’Ethnographie publica cea dintîi rela­
tare despre platoul Marcahuasi, mulţi oameni de
specialitate au clătinat din cap cu neîncredere.
Cercetătorul peruvian dr. Daniel Ruzo susţinea
că pe acest platou situat la numai 30 km în linie
dreaptă de Lima — capitala Perului — a desco­
perit o adevărată galerie de figuri săpate în
stîncă: animale, oameni grupaţi în scene, capete.
în unele cazuri sculpturile erau în aşa fel
situate încît, privite dintr-un anume punct, se
adunau într-un tablou complex. Locul din care

D a n ie l R u z o cu s o ţia sa în d e c o ru l
f a b u lo s u lu i M a rc a h u a s i.
 trebuia privit pentru ca întregul ansamblu să se Egipt purta numele zeiţei Tueris (un hipopotam-
compună într-o imagine (reprezentînd o proce­ femelă, ridicat pe picioarele posterioare, purtînd
siune, plîngerea unui erou, o scenă de sacrificiu pe creştet o coroniţă şi ţinînd într-o labă-mînă
etc.) era cel mai adesea «marcat» în teren prin- simbolicul semn al vieţii, aşa cum era el figurat
tr-un soi de scaun sculptat în stîncă. Adesea în Egiptul antic). Mai sînt apoi «capetele de
sculptorul din epoca de piatră a ştiut să profite faraon» de la Marcahuasi, purtînd pe frunte
de jocul luminii şi al umbrelor la diferite ceasuri clasica dublă coroană (care în Egiptul antic
ale zilei pentru a crea chiar şi figuri schimbă­ reprezenta cele două Egipturi — de sus şi de
toare, care-şi modificau contururile în funcţie jos), capete negroide, imagini de cai, vaci si
de mersul soarelui pe cer. cămile, care nu trăiau în America înainte de
Toate acestea, împreună cu stilul original al descoperirea ei de către europeni.
sculpturilor, l-au determinat pe D. Ruzo să nu Vorbind despre apropierile dintre cultura
atribuie cele descoperite de el pe platoul Mar- Masma şi a Egiptului antic, D. Ruzo scrie: «Ase­
cahuasi unor cauze naturale, ca eroziunea, ci mănările devin atît de numeroase, similitudinile
activităţii omului. Un om care a trăit cu milenii atît de surprinzătoare (în cazul statuilor de tip
înainte şi care, pentru a-şi venera zeii, a sculptat Tueris, figurile se suprapun pur şi simplu),
stîncile dîndu-ie forme antropomorfe şi zoo­ încît nu putem să nu fimsurprinşi de existenţa
morfe. unei apropieri...»
Asemenea figuri au mai fost descoperite şi în
LUPTE DE O P IN II alte părţi ale lumii. In 1965 cercetătorul sovietic
A. Lipski a semnalat în munţii din Siberia orien­
Partizanii originii naturale a sutelor de sculp- tală o străveche cultură prezentînd, ca şi cultura
turi în piatră de la Marcahuasi se îndoiau însă Masma, puternice caractere egiptoide. Oamenii aceleaşi sculpturi rezultate din aplicarea unei
in continuare, sustinînd că sculptarea stîncilor cu cap de pasăre figuraţi aici într-o peşteră aceleiaşi tehnici în Peru, Mexic, Chile, Brazilia,
ar fi necesitat un volum de muncă organizată, amintesc în mod straniu de divinităţi de felul dar şi în incinta sacră de la Stonehenge din
un plan de lucru şi o tehnică de execuţie de care zeului egiptean Toth, iar alte figuri zoomorfe Anglia, unde în lumina echinocţiului din sep­
omul de acum 12—15 000 de ani nu era capabil. ne conduc cu gîndul la chipul zeului-şoim tembrie am descoperit imaginea unui cal,sculp­
Cercetările ulterioare ale lui Daniel Ruzo au Horus. Vechimea reprezentărilor descoperite de tată în piatră, în Franţa la Fontainebleau şi lîngă
spulberat însă neîncrederea. La aceasta a con­ Lipski a fost apreciată la cca. 5 000 de ani. Nisa, în Grecia, pe Valea Nilului, în Italia... Am
tribuit descoperirea pe platou a resturilor unor Lucru deosebit de interesant, tot aici au fost studiat tehnica realizărilor acestor reprezentări.
canalizări care asigurau viaţa agricolă şi a rui­ găsite şi cranii aparţinînd tipului antropologic Ea este aceeaşi şi unul dintre detalii — modul
nelor unor fortificaţii rudimentare, cu care erau negroid. Lipski crede că la un anume moment de a reprezenta perfect ochii prin tăieturi adînci
amestecate şi vestigii de viaţă materială a oa­ al istoriei o influenţă venită dinspre nordul practicate în stîncă — se repetă peste tot...»
menilor de atunci — olărie, obiecte de os. Recu- Africii s-ar fi putut manifesta tocmai în Siberia, lată aspecte surprinzătoare, care nu puteau
noscînd meritele lui Ruzo, peste cîţiva ani în această lumină, dacă admitem că familiarul să nu-l conducă pe Daniel Ruzo la originalele
doctorul H.S. Bellamy, un cunoscut cercetător profil al «sfinxului» din Rucegi nu a fost săpat sale concluzii: «Sînt convins, scrie el, că lumea

«S fin x u l » péruvien sub p riv ire a «s fin x u lu i » din Bucegi : un dublu m ister pe cale de elucidare.
austriac al vechilor culturi din cele două conti­
nente ale lumii noi, scria despre sculpturile
de la Marcahuasi: «Aceste monumente sînt
unice prin concepţia, mărimea şi natura tehnică
a execuţiei lor».
Recent, savantul sovietic N.N.Jirov, analizînd
cultura Masma, una dintre cele mai vechi cul­
turi descoperite în America, face presupunerea
că ea a apărut aici ca urmare a unor influenţe
din alte contirfente. Observaţia lui Jirov este
foarte importantă, întrucît Daniel Ruzo a desco­
perit la Marcahuasi reprezentări tipice de formă
egipteafiă, ca de pildă chipul care în vechiul
doar de vînturi şi că eroziunea l-a modelat
pînă la o limită, dincolo de care omul, avînd
«capul» de piatră aproape sugerat, l-a ameliorat
dîndu-i o înfăţişare pe care, peste timp, a luat-o
din nou în primire eroziunea, ca să adîncească
trăsăturile primite, atunci «sfinxukde pe Omul
devine un uriaş simbol de piatră al unei culturi
umane apuse de milenii.
MESAJ PREISTO RIC
«Pot să vă asigur — scrie D. Ruzo, care a
cercetat şi «sfinxul» din Bucegi — că am văzut
ştiinţifică se va vedea în curind pusă în situaţia
de a trebui să admită că, pe toată suprafaţa
pămîntului, oamenii preistorici, care au trăit
într-o epocă imediat următoare celei a picturilor
din peşteri, au sculptat stîncile .»
Citind aceste cuvinte nu putem să nu ne
întrebăm dacă nu cumva «sfinxul» din Bucegi
este un frate bun al analogilor lui dăltuiţi —
aceştia din urmă într-un mod sigur —de oame­
nii străvechilor culturi amintite, un mesaj încă
nedescifrat al preistoriei.
D. TODERICIU

____ D
 Galeriile de artă
„Cutezătorii"
C r itic u l de a rtă DAN GRIGORESCU vă p re z in tă
ce rcu l de p ic tu ră pe s tic lă de la Ş coala generală n r. 5
d in O ra şu l G heorghe G he o rg hiu-D ej, condus de p ro fe s o ­
r u l Gheorghe M o canu.
Nu numai nostalgiile copilăriei m-au îndemnat
să scriu aceste cîteva rînduri despre nişte artişti
aflaţi la vîrsta la care poveştile de-abia au încetat
să fie confundate cu realitatea. Picturile pe sticlă
pe care le am sub ochi dau dreptul unei discuţii
fără nici un fel de alte argumente decît cele
artistice. Un profesor entuziast (cum sînt, de
altminteri, atîţia în oraşele ţării), Gheorghe
Mocanu din Oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej,
a ştiut să-şi îndrume elevii spre descoperirea
miraculosului univers pe care-l poartă în ei
înşişi. Ori de cîte ori am prilejul să văd asemenea
picturi sau desene ale copiilor şi-mi amintesc
cuvintele lui Picasso («ne străduim o viaţă în­
treagă să pictăm ca ei şi îi invidiem pentru dezin
voltura pe care noi nu o vom mai dobîndi nicio­
d a tă » ),^ dau seama că lumea aceasta a copilă­
riei e o minune irepetabilă, că arta copiilor se
naşte din întîlnirea a două universuri feerice şi
că pe cel lăuntric foarte puţini dintre oamenii
maturi îl păstrează nealterat pînă tîrziu.
Foarte tinerii pictori din Oraşul Gheorghe
Gheorghiu-Dej evocă o lume familiară lor, nu
numai pentru că străvechile datini pe care ie
înfăţişează fac parte integrantă din propria lor
copilărie. Ci pentru că ele reprezintă mai degrabă
o proiectare în afară a unor imagini pline d<
poezie a fantasticului, colorate intens, imag
care şi-au găsit loc în propriul lor suflet.
La acest hotar al realului şi al fantasticul
diferenţele individuale sînt şi mai marcate. Ele
aceştia artişti au desprins meşteşugul atît
specific românesc, al picturii pe sticlă. M
ferestre deschise spre lumea culorilor cur.
care înveşmîntă datini aduse din vremuri
demult, lucrările lor au o încîntătoare străluc
şi transparenţă.
Pentru Viorel Ungureanu, noaptea are ce
dramatic, cerul de un albastru închis e lumir
doar de steluţele albe ale fulgilor de zăpadă,toc
acordurile cromatice sînt realizate în registi
grav. Chiar si capra (cu înfăţişarea ei ciuda
de zeu de demult) aşază în acest tablou o pa
de culoare reţinută. In viziunea lui loan Ante
satul e mai vesel, albul zăpezii reliefează culo
rea zidurilor, a veşmintelor căiuţilor, ale capr
lor şi urătorilor. O lume albă, orînduită într
perspectivă aparent neobişnuită.dar care ami
teşte atît de bine de picturile zugravilor c
odinioară, de o rafinată naivitate. Laurenţ
Filimon prezintă o sărbătoare colorată intens, (
o admirabilă libertate a alăturării culorilor, c
într-o pictură orientală. Ca şi Ionel Ciocan
care compoziţia demonstrează un instinct sig
al echilibrului, suprafaţa picturii înfăţişîndu-i
într-un ritm foarte vioi, punctat, ca în miniaturi
manuscriselor de demult, de culori puternic
De unde a deprins, oare, Liviu Ifrim acest sir
al culorii care-l face să sublinieze atît de coi
vingător luminosul portocaliu din dreapta imag
nii, velinţele frumos vrîstate din spinarea căiul
lor, veşmîntul bălţat al caprei, aşezînd între e
spaţii potrivite de alb şi de tonuri închise?
Sau lumea aparent atît de liniştită a lui Valent
Bălţatu, în care nişte neaşteptate rime de culoai
încadrează, de fapt, un cîmp compoziţion
agitat, plin de mişcarea culorilor.
Al. loniţă descrie mai rezumativ ceea ce ved
copiii desenaţi de el au ceva dintr-o lume
piticilor cu căciuliţe ţuguiate. Dar vălătuc
verzui din centrul imaginii au un răsunet d
pictura vechilor meşteri, punînd un accei
decorativ foarte potrivit.
Fireşte, toate aceste picturi trebuie judeci
te, totuşi, ca nişte lucrări ale unor copii care n
au deprins decît puţine taine ale unui meşteşu
complicat. Frumuseţea lor vine din sinceritat
din pasiune adevărată. Pasiunea unor copii
a dascălului lor care a ştiut să le descopei
minunatele însuşiri artistice. Tradiţia vecf
picturi româneşti se relevă, astfel, şi la cea m<
tînără generaţie a unei ţări despre care mare
critic francez Henri Focillon a exclamat cîndv.
admirativ: «România e o ţară de pictori!»
 5

1 B Ă L Ţ A T U V A L E N T I N — « U r s şi c a p r ă » 5 A N T O N ION « V in e A n u l N o u »
2 D Ă S C Ă L E S C U D E N I S I A - - « P r i m i ţ i cu u r a t u l? » 6 FILIM O N LAURENTTIA « fh a ju n »
3 C IO C A N IONEL « A h o , a h o , c o p ii ş i f r a ţ i! » 7 IO N IT Ă ALEXAN DRU « L a a n u l şi la m u l ţ i a n i»
4 U N G U R EA N U V I O R E L - - « N o a p t e a la u r a t » 8 IF R IM LI V IU « D ă - m i c o l a c ii ! »
8
100
DE ANI DE LA
NAŞTEREA LUI
MAXIM
GORKI D ES IG U R , E O ÎN T ÎM P L A R E F A P T U L CÄ A L E X E I M A X IM O V IC I PEŞKOV S-A N À S C U T LA N IJ N I N O V G O R O D , PE V O L G A , D AR S T R À V E C H E A AŞE­
ZA R E RUSEASCĂ Şl F L U V IU L CARE D IN V E A C U R I M U R M U R Ă LE G E N D E LE P O P O R U L U I S Ă U SE PO TR IVE SC U IM IT O R C U S U F L E T U L L U I G O R K I, U N E ­
O R I T R IS T C A M E L O S U L ED E C A R ILO R , A L T E O R I V IO I C A V ÎN T U L DE P R IM Ă V A R Ă ÎN STEPĂ, ÎN T O T D E A U N A G E N E R O S C A E R O II B A L A D E L O R PE CARE
I LE D E P Ă N A S E B U N IC A SA, E X C E L E N T Ă P O V E S T IT O A R E DE BASME P O P U L A R E . A U T O R U L DE M A I T ÎR Z IU A L R O M A N E L O R «K LIM S A M G H IN » ,
«M A M A », « F O M A G O RDEEV» ETC., C IT E A LA 12 A N I, D U P Ă O Z I DE M U N C Ă T R U D N IC Ă , OPERE DE G O G O L , P U Ş K IN , L E R M O N T O V , R O M A N E DE A-
V E N T U R I, SCRIERI DE BALZAC,FLAU BERT, S T E N D H A L , P R O C U R A T E C U M A R I S T R Ă D A N II.
A FOST U N U L D IN T R E CEI M A I E R U D IŢ I S C R IIT O R I A U T O D ID A C Ţ I. CEI CARE L -A U C U N O S C U T P E R S O N A L , PR E C U M Şl C IT IT O R II SAI D IN N U ­
M ERO ASE Ţ Ă R I. V Ă D ÎN APR O P IER E A L U I G O R K I DE M IŞ C A R E A M U N C IT O R E A S C Ă O DESĂVÎRŞIRE A P E R S O N A L IT Ă Ţ II SALE. R E V O L U Ţ IA A A V U T
N E V O IE DE G O R K I, IAR G O R K I A A V U T N E V O IE DE R E V O L U Ţ IE , DE O S O C IE T A T E N O U Ă , P E N T R U C A E X C L A M A Ţ IA U N U I A D IN T R E PERSONAJELE
D IN PIESA SA « A Z IL U L DE N O A P T E » SĂ S T R Ă L U C E A S C Ă P E R P E T U U : « O M U L ! C ÎT DE M Ă R E Ţ S U N Ă ACEST C U V ÎN T !»

fără arm onică? — Fiu, fiu ! T ţ! Vino incoa'... G rivei! indrum ările lui, ba unul din ei se
O ZI B U N Ă FrăţioareŞ C iule i! Ce căţel drăguţ. . hotărăşte chiar să-şi pună sub ocro­

D IN V IA T A După ce îşi p o trivi şapca pe cap ei, haide, fiu, fiu !

Insă d in e le n-are poftă să se joace
tirea lu i Vanka operaţiile sale şi
şi işi luă armonica la subsuoară, incepe să-l Întrebe.
L U IV A N K A porni de-a lungul stră zii cu pasul cu Vanka; se uită chiorîş, işi sticleşte — Unde să arunc? Drept la m ijloc?
domol al omului care a ieşit să se d in ţii şi m iriie. Vanka. cu un aer grav, îi cerce­
— fragmente —

... Trezindu-se din somn, Vanko îşi
v irî m iinile in chica sa castanie şi
cîrlionţatâ, scărpinindu-se cu rîvnâ.
ia r m utra lu i rotofeie se lă ţi intr-un
zim bet larg şi plin de bucurie. O brajii,
rid ica ţi in sus de zimbet, i se rotunjiră
ca două mere rumene; in ju ru l ochi­
lor albaştri i se adunară nişte cute
in chip de raze, şi ochii m ijiţi a
-incintare, sclipind in cele două crăpă­
tu ri inguste, dădură in tre g ii lu i făpturi
tinere şi vinjoase o înfăţişare mindră
şi voioasă.
Acum e şi el in rindul oamenilor!
Cu tre i zile inainte, venind din
satul său. Vanka s-a tocm it ca ajutor
de meşter la zugravul Filimonov, la
care a lu crat mai inainte patru veri.
ca ucenic, şi s-a tocm it cu treizeci
de ruble pe vară, da, treizeci de ruble
in cap! Ieri a p rim it inainte a treia
parte din ba ni; şase ruble a trim is
acasă, cu o rublă şi optzeci de co­
peici şi-a cumpărat o armonică —
căci cine a m ai pomenit meseriaş
plimbe, purtindu-şi cu semeţie capul,
uitîndu-se fa ln ic in ju r, in vreme ce
înăuntrul său totul juca şi tresălta
in dorinţa pătimaşă de a se revărsa
năvalnic afară — in cintec, in ris.
in joc, oricum şi in orice ar fi —
numai să se reverse.
Deodată ii ieşi in cale o cerşetoare
bătrinâ, bocănind cu cîrja in trotuar
gheboşită şi zdrenţăroasă. Ajungînd
in dreptul ei, Vanka o intrebă, virin-
du-şi mina in buzunarul pantalonilor:
— Ai o copeică, bunicuţe?
— Am. drăguţu' m aichii, am. —
răspunse cu grabă bătrina.
— la dă-o incoace... şi ţine aici
moneda asta, că-i zi de sărbătoare...
Şi Vanka ascultă cu un sim ţâm int
de m ulţum ire, de bucurie, bunele
u ră ri cu care bătrina ii aşterne calea.
Pe scara unei case stă lu ng it un
d in e mare, cenuşiu, cu botul lung;
Vanka simte o dorinţă de neînvins
să-l m ingiie... Işi rotunjeşte buzele
intinde mina spre d in e şi, pocnind
din degete, il flu ie ră :
— Prostule! spune Vanka, trecind
mai departe, fă ră să se sim tă insă
de fel jig n it de purtarea ciinelui.
A ajuns la maidan. Aici o droaie
de copii joacă orişice. Vanka se uită
la ei cu bucurie, dar in acelaşi tim p
se simte parcă stingherit să se aşeze
şi să înceapă aşa, nitam-nisam, a
cinta in faţa copiilor, in tii să stea
cit de c it de vorbă cu ei... Şi după
ce urmăreşte citeva clipe jocul lor,
se apucă să le dea porunci:
— M ăi. căciulă, nu trage din pod ■
asta nu-i treabă! Trage pieziş, ca să
nimereşti in plin şi să dărim i arşi­
cele... Aşa... Acum tu, roşcovanule
vezi de ocheşte bine... z i-i! Dibace
lo vitură ! A scos afară două arşice.,
bravo ţie, roşcovanule! Acum să te
vedem şi pe tine... nu te îm pletici,
păşeşte măsurat, de ce s a lţi? Ai vă­
z u t? S-a dus pe d e lă tu ri!
Copiii sint bucuroşi că Vanka ia
parte la jocul lor, ei văd in el un
cunoscător şi ascultă cu luare-aminte
tează arşicul cu care trage la gră­
madă, il găseşte uşor, alege altul.
Pe urmă il sfătuieşte cum trebuie să
tragă...
— închide ochiul sting, mina in-
t inde-o după ochiul drept, pe urmă
fâ-i vint şi cind ajunge pe aceeaşi
linie cu ochiul — dâ-i drum ul. Ai
pricep ut?
Dar le cţiile lu i Vanka ii interesează
şi pe ce ila lţi copii, aşa că, adunîndu-se
în ju ru l său, to ţi ii cer sfatul care
mai de care. Vanka nu respinge pe
nici unul şi, simţindu-se stăpin pe
situaţie, este de-o gravitate impună­
toare. Dar, aducindu-şi aminte că
cei de la ate lie r s-au sculat de bună-
seamă şi că e tim pu l să meargă la
locantă să bea ceai, îi lasă pe băieţi
şi o ia din nou pe stradă, gindindu-se
ca intr-un vis cum o să stea el la
locantă şi cum o să asculte «maşina».
Maşina asta cintă o muzică foarte
frumoasă, dar grea; ce bine ar f i s-o
înveţe şi el şi apoi s-o potrivească
la arm onică!
 Tï-A PIACVT
CJPOVZ MEC?
Schiţă de EDUARD JURIST

— Alo, Griguţă, ce făceai? îţi că am văzut şi unul de 24 de lei cu

făceai lecţiile? Că doar acum în
vacanţă nu ai lecţii pentru a doua
zi. Poate erai la masă? Dar de fapt
la ora asta cred că ai şi mîncat.
Те-am chemat anume' ca să te
întreb dacă ţi-a plăcut cadoul pe
care ţi l-am adus. Cînd m-ai invitat
să viu la ziua ta, primul lucru la
care m-am gîndit a fost ce cadou
să-ţi iau. Ştiu că tu nu ţii la fleacurile
astea. Voiai să venim la tine să ne
distrăm, să glumim şi să mîncăm
prăjiturile pe care le-a pregătit ma­
ma ta. Dar oricum trebuie să recu­
noşti că nu se făcea să vin cu mîna
goală. Şi pe urmă dacă nu ţi-aş
fi adus nimic, се-ar fi spus ceilalţi?
îţi dai seama? Mai ales Mihaela
care ţi-a adus un urs de pluş, ar fi
făcut o mulţime de glume răutăcioa­
se pe seama mea. Fie vorba între
noi, nu prea văd се-ai să faci tu cu
ursul de pluş. Ăsta e un cadou
pentru o fată sau pentru un preşco­
lar, nu pentru un băiat de vîrsta
noastră. Ca să fiu sincer nici mie
nu prea îmi place să primesc cadou­
ri. Nu ştiu cum se face că întotdea­
una primesc cadouri care nu sînt
pe gustul meu. Uite chiar tu — îţi
aminteşti? — mi-ai adus de ziua
mea o paletă de ping-pong. De
mulţumit ţi-am mulţumit, dar ce era
să fac cu ea? Ca să joci ping-pong
ai nevoie de tot serviciul. Şi pe
urmă, pe ce masă să joc? Pe masa
din bucătărie? Pe cea din sufrage­
rie nu-mi dă voie tata că-i furniruită
şi-o stric şi pe urmă nici nu e
reglementară. Tu te-ai gîndit că
pot să joc la şcoală. Dar la şcoală
avem şi palete şi fileu şi mingi...
De aceea mie îmi place mai mult
să fac daruri decît să primesc. Cu
toate că nu-i de loc uşor să alegi
un cadou. Să nu-ţi închipui că sînt
zgîrcit. Ca dovadă, chiar ieri cînd
am fost în vizită la verişoara mea,
Sanda, i-am luat din economiile
mele un căţel de plastic care a
costat 7 lei şi 50 de bani. E adevărat
arc care făcea «ham, ham», dar
n-avea nici un rost să i-l iau. în
sfîrşit, ce să-ţi mai spun, cu darul
pe care ţi l-am ales am avut o întrea­
gă bătaie de cap. Acum,după ce ţi
l-am luat pot să-ţi povestesc. Întîi
am vrut să-ţi dau un telefon să te
întreb dacă ai vreo dorinţă. Pe urmă
însă m-am răzgîndit. Mi-am zis
să-ţi iau o carte. O enciclopedie.
Asta o foloseşti toată viaţa. Dar
n-am găsit nici una de buzunar.
Atunci m-am oprit asupra unui
roman de aventuri că doar ştiu
cît de mult îţi plac. M-am răzgîndif
în ultimul moment. Şi dacă l-ai
cumpărat? Ce să faci cu el în dublu
exemplar? Pe urmă l-ai fi dat pe al
meu cadou altcuiva că era nou
nouţ. Şi eu voiam să-ţi rămînă ţie.
Sigur, exista o soluţie, să rupi
pagina cu dedicaţia mea că aşa
am făcut eu odată. Dar să ştii că
tot se cunoaşte. Am stat multă
vreme şi m-am gîndit dacă să nu-ţi
iau un aparat din acelea mici de
proiecţie pentru diapozitive. Mi-a
plăcut foarte mult, mai ales că şi
diapozitivele erau cu vederi frumoa­
se. Pînă la urmă m-am hotărît şi
mi l-am luat mie. Cînd ai să vii pe
la mine vom face proiecţii îm­
preună. Era şi cam scump, 25 de
lei, şi te-ai fi simţit prost că m-ai
pus la cheltuială. Am văzut şi o
и ш
Schiţă de IULIAN NEACŞU
ш »
busolă foarte frumoasă. Am renun­
ţat însă. Ce să faci cu busola? Doar
n-ai unde să te orientezi cu ea. «Hei, l-am strigat pe Tică Po- vorbesc niciodată cu tine». Ea a rîs,
Cînd mergem în excursie, are grijă pescu, ieşi de unde eşti, că nu te iar el nici măcar nu s-a întors. «Să
tovarăşul comandant să nu ne rătă­ mai caut». Mă aşezasem pe banca ştii», l-am ameninţat, că «nu-ţi mai
cim. Era cît ре-aici să-ţi iau o cutie
din părculeţ, deşi trebuia să-l urmă­ împrumut nici o carte». Degeaba.
cu acuarele. Bine că mi-am adus
resc pînă la capăt. Eu eram Gerard, Pe urmă ea m-a chemat şi ca să
aminte că nu ai talent la desen şi
pînă la urmă poate te-ai fi şi supă­ Sfintul sau Baronul, iar el Fugitivul, nu creadă că-i dau prea multă aten­
rat. Aşa că în cele din urmă — vezi şi aşa cum nu prea se întîmplă în ţie, m-am dus. «Ce mai faci?» m-a
cîtă bătaie de cap e să alegi un filme sau cărţi, nu prea ştiam unde întrebat. «Bine, ce să fac altceva?».
cadou pentru un prieten? — ţi-am s-a ascuns. Ne înţelesesem că dacă «Credeam că ţi-ar place să te întreb
luat o ascuţitoare în formă de auto­ îl găsesc, după o luptă scurtă, tre­ asta». «De ce?» «Am văzut-o pe
mobil. E şi drăguţă şi folositoare. buia să-l fac să se predea şi să ne Sanda», a spus Tică Popescu. San­
Şi-ha! ha! — uşor de parcat. Alo, da se mutase de pe strada noastră
ducem acasă pentru că era destul
Griguţă, alo!... Griguţă, ai închis?
de întuneric. «Hei, l-am strigat din mai de mult şi era prietenă cu ea. «Şi
nou, plec, să ştii», dar nu mi-a eu am văzut-o», am spus eu. «în­
răspuns. Nici n-avea cum, pentru vaţă la 135. Avea nişte patine pe
că după ce am ieşit din părculeţ umăr, se ducea la Floreasca».
Desene de POMPILIU DUMITRESCU

l-am văzut cu o fată lingă un stîlp. — Tu ştii să patinezi? a întrebat

Ea stătea pe aceeaşi stradă cu noi
si în fiecare dimineaţă, între 8.30—
9.30, îl asculta cu sfinţenie pe Dan
Spătaru. Altfel nu era prea nesufe­
rită, numai că se ocupa cu tot felul
de nimicuri. Odată îmi dăduse şi
mie un caiet în care erau tot felul
de întrebări la care trebuia să răs­
pund, printre atîtea aiureli fiind şi
«Ce flori îmi plac sau nu-mi plac
mie». I l-am dat înapoi fără să scriu
nimic în el. De atunci nu mai vorbi­
sem. Aşa că, după ce i-am văzut,
am trecut pe partea cealaltă. «Hei,
Tică, am spus de-acolo, nu mai
ea.
— Sigur, dar n-am patine.
— Se închiriază.
—Ştiu, dar n-am timp să mă duc,
e prea departe.
Tică ţinea în mină caietul acela.
«I l-am dat şi lui», mi-a spus ea.
«El ştie să scrie, nu ca alţii». «Trea­
ba lui», am zis şi am plecat cu mîi-
nile în buzunare, fluierînd cît mai
tare ca să audă şi ei că nu-mi pasă.
în faţa uşii m-am mai uitat o dată
în urmă, spre stîlpul acela, deşi nu
mai aveam chef să urmăresc pe
nimeni.

I
 OMUL A VISAT SA ZBOARE PRIVINI
ŞI INVIDIIND ROTIREA LINA A PASA
RILOR tN TĂRIILE VĂZDUHULUI. I
BINE CUNOSCUTA STRAVECHEA LE
GENDÄ A LUI ICAR. ŞI TOT AŞA DI
BINE CUNOSCUTA ŞI ACEEA A MEŞ
TER ULUI MANOLE, ŞI A TOVARA
ŞILOR LUI. ŞI ICAR, ŞI MEŞTERUI
m a n o l e a u În c e r c a t s A z b o a r i
CONSTRUINDU-ŞI ARIPI ASEMAn A.
TOARE CU ALE PĂSĂRILOR.
MULT MAI TÎRZIU, SPRE ZILELE
NOASTRE, OMUL A REUŞIT SA SE
I n a l j e în v Az d u h p e a r i p i l e f ix e
ALE AVIOANELOR — APARATE MAI
GRELE DECÏT AERUL. CU TOATE A-
CESTEA În c e r c ă r i l e d e - a z b u r a
Astăzi aparatele de zbor ating viteze CU .ARIPI DE PASARE. N-AU FOST
supersonice şi înălţimi de zeci de mii ABANDONATE. CU APROAPE PATRL
de metri. Mai este, oare, actuală DECENII IN URMA GERMANUL REI-
CHELT A VRUT SA ZBOARE CU NIŞTE
problema zborului cu «aripi de pasăre»? ARIPI FĂCUTE DE EL, ARUNClN-
Numărul celor care răspund «da!» DU-SE DE PE TURNUL EIFEL. DAR.
este destul de mare în numeroase ţări. Se pare CA ŞI ICAR, S-A PRĂBUŞIT. IN 1937
. CANADIANUL CLEM SOONE A PIERIT
că avem de-a face cu naşterea unui nou sport, LA FEL. DAR ÎNCERCĂRILE AU CON­
mai temerar decit acela ai TINUAT.
zborului pe schiuri, în care spiritul inventiv îşi
\ \
dă mina cu forţa şi curajul. în unele cercuri de
modelism au fost construite modele de zburat care pot Dimitri Hin la bor-
v fhginetul sovietic
dul^m aşinii zburătoare cu ((aripi de
bate din aripi ca păsările şi au fost realizate manechine pasăre
care, echipate cu aceste aparate şi aruncate din
avioane, au executat încîntătoare zboruri. Iar o seamă —
constructori, sportivi consacraţi şi tehnicieni desăvîrsrtj, auavut
curajul să fie ei înşişi experimentatori. Ç .rJules Delamare, echipat cu «aripi de
Cele mai interesante şi reuşite zboruri de acest fel au fost realizate pasăre» în mom entul părăsirii avionului.
de francezul Jules Delamare. Ca mulţi alţi zburători cu
«aripi de pasăre» el a combinat acest sport cu paraşutismul. A înlocuit aripile
de dimensiuni mari cu aripi mici, din lame de oţel, fixate la mîini şi la
picioare. între mîini şi picioare şi-a pus nişte aripi suplimentare din pînză.
Pe piept,, Delamare şi-a fixat o paraşută pentru aterizare.
Astfel echipat, a urcat într-un avion la o înălţime de 9 600 m de unde a părăsit bordul. A executat
o evoluţie prin aer de o mare spectaculozitate şi la cîteva sute de metri de pămînt a deschis pa­
raşuta şi a aterizat cu bine. Experienţele lui Delamare formează subiectul unui palpitant film, despre
măiestrie şi curaj: «Omul pasăre», realizat în Franţa. Interesante experienţe au efectuat în Uniunea
Sovietică maestrul sportului Vladimir Rovnin şi constructorul Boris Selvinski, ca şi constructorul
D im itri Hin, care a realizat un aparat ce imită zborul păsărilor, dar care este echipat cu motor. în
S.U.A. noul sport şi-a cucerit numeroşi adepţi fiind organizate cluburi ale «oamenilor păsări».
Ei concep dezvoltarea acestui sport în colaborare cu paraşutiştii, organizînd concursuri şi de­
monstraţii deosebit de spectaculoase, într-o siguranţă deplină a zborului. Adepţii zborului cu
«aripi de pasăre» susţin că acesta este sportul bărbăţiei şi curajului, un omagiu modern adus anti­
cului Icar. Fără îndoială că au dreptate. VIOREL TONCEANU
redactor la revista «Sport şi tehnică»

Călătorii
S.U.A. — Un «club al liliecilor » pe pămînt.

minvizibil
Л A • « f • •

Probabil că oricare violonist ar vorbi cu

plăcere despre instrumentul la care cîntă,
dornic să-i expună biografia, să-i sublinieze
calităţile, să-i amintească performanţele.
N-o să vă mire aşadar că un cercetător,
după ani de studiu cu ajutorul microscopului
electronic, va face elogiul acestui admirabil
aparat.
Oamenii visează de milenii să vadă şi să
cunoască structura materiei. De multe sute
de ani se întrec s-o facă ajutîndu-se cu pu­
terea lentilelor. Poate nu va fi lipsit de
interes pentru cutezători să amintesc aci
numele învăţatului din Asia Mică Ibn al-
Haitan care a scris în anul 1038 «Tezaurul
opticii», tratat care va folosi ulterior desco­
peririlor privind fizica lentilelor.
Microscopul va aştepta, ca să se nască,
anul 1667 şi geniul lui Robert Hooke. O dată
cu primul învăţat care se apropie de ocula­
rul unui microscop, descoperirile apar în­
tr-o avalanşă impresionantă.
Spiritului iscoditor al savanţilor îi este
însă dat să nu se mulţumească niciodată cu
 CURSE AUTOMOBILISTICE
FO TO : PRESSENS BILD — AGERPRES
n exclusivitate pentru
evista «Cutezătorii»
PE PISTA DE
GHEATĂ
CURSELE DE A U T O M O B IL E PE P IS T A
DE G H E A Ţ Ă C ÎŞ T IG Ă D IN CE ÎN CE O P O P U L A R IT A T E
B IN E M E R IT A T Ă . N E C E S IT IN D UN C U R A J D E O S E B IT D IN P A R T E A
P IL O Ţ IL O R , PRECUM S I O P R E G Ă TIR E T E H N IC Ă
D IN T R E CELE M A I C O M PLEXE, (A U TO M O B ILE LE F IIN D
DE CO N S T R U C T IE S P E C IA L Ä , CU CUIE PE P N E U R I), ELE S ÎN T D E O S E B IT
DE S P E C T A C U L O A S E .
NU DE M U L T , ÎN S U E D IA A A V U T LOC UN C O N C U R S
IN T E R N A T IO N A L DE A U T O M O B IL E PE P IS T Ă DE G H E A Ţ Ă ,
DE LA CARE V Ă REDĂM DO UĂ A S P E C TE .
realizările obţinute. Cele mai perfecţionate
variante ale microscoapelor optice măresc
de 2 000 de ori, dar ceea ce odată ar fi fost
egal cu o minune cerească este astăzi in­
suficient. Plini de recunoştinţă pentru cuce­
ririle trecutului, învăţaţii se îndreaptă spre
noul instrument de observaţie care este mi­
croscopul electronic. Acest aparat, creaţie a
secolului X X , m ă re ş te im a g in e a d e p e s te ...
250 000 de o ri, separînd vizibil puncte aflate
în realitate la distanţa de... a m ilio a n a p a rte
d in tr - u n m ilim e tr u ! Să notăm aici numele
fizicianului german Ruscka, inventatorul
care a construit primul, în 1937, un microscop
electronic. Principiul aparatului este «sim­
plu», ca orice idee de geniu: se abate un
flux de electroni asupra obiectului de ob­
servat. Acesta reflectă o parte din er, aşa
cum ar reflecta lumina. Aceşti electroni
devin purtătorii imaginii obiectului. Nu ră-
niîne decit ca fasciculul electronic să stră­
bată o serie de «lentile» electromagnetice
prin care se realizează uluitoarea mărime
a imaginii. Poposind pe un ecran fluores­
cent, electronii desenează detaliile pe care
altminteri nu le-am fi putut observa.
Folosirea în biologie şi medicină a calită-
ţilbr microscopului electronic s-a dovedit
extrem de fructuoasă. Cu ajutorul lui au
fost descoperite noi organite în interiorul
celulelor, au fost identificaţi viruşi extrem
ч
1: PHoţind o maşină
Lotus Cortina,
unul dintre participanţi,
L A R S - A K E , incearcă
să ia un viraj cit mai
st r ins...
2: ...drept care maşina
s-a răsturnat,
oferindu-ne posibilitatea
s-o vedem
cum arată pe dedesubt
(caroseria fiind
foaite rezistentă,
pilotul n-a pă(it nimic;
ba chiar
a ieşit din maşină zimbind).
de periculoşi, ca agentul poliomielitei, au
devenit posibile studii de o însemnătate Faceţi din v ia ţă vis şi din vis re a lita te
deosebită pentru înţelegerea fenomenelor P IE R R E C U R I E
vieţii, ca de pildă cele privind sinteza aci­
zilor nucleici.
în ţara noastră numeroase laboratoare
dispun de microscoape electronice. Cu aju­
torul lor se investighează lumea subcelu-
lară, se fac cercetări importante asupra cau­
zelor şi mijloacelor de vindecare ale celor
mai grave boli, cum ar fi cancerul.
Microscopul electronic nu reprezintă însă
o culme de nedepăşit. Dacă pînă nu de mult
celulele trebuiau fixate, pentru a fi studiate,
la Toulouse (Franţa) a fost realizat un nou
tip de microscop electropic extrem de pu­
ternic, care permite pentru întîîa oară obser­
varea activităţii interne a celulelor vii. La
Universitatea din Pennsylvania (S.U.A.)
profesorul Mueller a realizat un microscop
formidabil, care este capabil să izoleze şi
să facă vizibil un singur atoni dintr-o anumită
structură organică. Elev al academicienilor C.l. P a rtio n şi Ştefan M ilcu,
Punînd la dispoziţia savanţilor asemenea doctorul in medicină Ion Petrea şi-a orientat activitatea
in special către invingerea cancerului. Rezultatele investi­
mijloace în continuă perfecţionare, omeni­ gaţiilor sale i-au adus, printre alte recunoaşteri, bursa
rea este îndreptăţită să aştepte din partea Eleanore Roosevelt, care i-a oferit prilejul de a efectua
lor noi descoperiri. un an de stagiu la In s titu tu l de radium (Fundaţia C urie)
ION PETREA ./ Universităţii din Paris. Cum dr. Ion Petrea utilizează in
doctor in medicină, cercetările sale microscopul electronic, l-am rugat să dez­
şef de sector la Institutul văluie cititorilor noştri citeva din secretele acestui ultra­
de endocrinologie «C.l. Par hon» modern aparat.
 /АГА (A SOii И 2ША ATlT й£ АНЕРТА-
7л а ройтач Арле & М.-12- utmëù есш-
P A JU I £А А i f p / f f s i n /Н С АРГРЕА Р Ш Ы -
a P A l A ' А АЛС И ЕТЛ! „ U / C C A f / V U / L " - ШС1-
neauL AA'ûif*. AsraonoMuL ла м кг a,nА
A iy ri/L T i/o o it n /ООЯ niÈo/CI/L OA-
" Л СО* Г ,ы 1 * ‘ и S cA H *^ < e Л T I/ 0 O Q
P O P ts c u J é u d ^ & A /ив/t i S7ÀN£jCU

< * - 5 IN T A C O LO , SUS f

-DACA V R E Ţ I 5A SCAPAŢI,
D A Ţ I-N E COORDONATELE
P R fC i5 f ALE A 5TEf?0ipU L(yi
R.M.-12.
 S F IN X
в PĂCĂLELI DE ÎN T ÎI APRILIE!

S F IN X
S F IN X
S F IN X
S F IN X
A u t o r i: In g e n io z ita te a ie r n ii ţ i c o la b o r a to a r e a n o a s tr ă ,fo to -r e p o r te r u l E len a F u n d u lea .
C i t i t o r il o r n o ţ t r i nu le c e re m d e c ît c ite un t i t lu c it m a i a m u z a n t ţi c it m a i n im e r it p e n tru aceste im a g in i cu rio as e.

S F IN X
O R IZO N TA L. 1) A trage-n vînt. 5) Ca un şut... la păianjen. 8) Şut...
pe lîngă poartă. 9) Prima parte a campionatului. 11) Pe aripi! 12) Un balon
şutat... în braţele portarului. 15) Steaua! (pl. neart.) 17) Duminicile din tur

S F IN X
şi retur, ba cîteodată şi alte zile. 18) La poartă în colţul din dreapta! 19) A
nu acorda... golul. 21) Ieşire! 22) Se scutură la orice gol (pl.) 23) Comună
în Franţa. 24) Echipă din divizia A. 26) Un «opus» al aplauzelor. 27) Unul
care-a păţit-o. 28) Campioni. 30) Ceartă. 32) Afară din teren (fonetic).
34) A se roade. 35) Una din cele mai bune echipe de club de pe glob.
VERTICAL. 1) Pasă la extremă (m). 2) Poartă pentru domiciliu!3)Nu

S F IN X
joacă fotbal . 4) Tête! 5) Cînd şi fundaşii au ieşit la atac. 6) Legătură (fig.)
7) Comportare cam... nesportivă. 9) Silabe din trompeta lui... Tudorică.
10) Mişcare elastică. 11) Numărul înaintaşilor după un anumit sistem.
13) Unul din cei mai buni jucători de pe glob. 14) Unde fotbalistul e-n apele
lui. 16) V îrf în Munţii Rodnei(2 280 m) 20) Fără greutate. 22) A trimite mingea

S F IN X
de la un jucător la altul cu scopul de a crea poziţii cît mai favorabile de şut.
23) Cea mai bună apărare, după unii. 25) Trasă pe margini! 27) 0—0 (ne
place mai mult însă un 5—4... pentru noi!) 29) A striga. 31) Planuri (fig.) 33)
Marginile terenului!

M IH A I P Ă T R A Ş C U

S F IN X
• • CO NCURSUL SĂPTĂM ÎNII • • • •
La cca 15 km de Cîmpeni, la Năimăieşti, pe lîngă
Ь

C IS T IG A T O R PRIN TR A G E R E L A SORTI
Vidra, se găseşte un renumit punct fosilier foarte LA C O N C U R S U L S Ă P T Ă M ÎN II — GEOGRA

S F IN X
Ь

bogat în rămăşiţele unor vieţuitoare păstrate aici FI E — L U C I A N D Ä N U T — P I A Ţ A P A L A T U

de zeci de milioane de ani în enorme depozite. L U I R E P U B L I C I I . B L O C Б, E T A J I. B U C U ­
\ Л

Locul respectiv este declarat ca monument al naturii REŞTI

din ţara noastră. întrebările sînt următoarele:
1

1. Despre ce vieţuitoare este vorba? Răspunsurile exacte: 1. Cristofor Columb — Santa

2. Care este numele sub care e cunoscut acest Maria
S F IN X
и

depozit fosilier? 2. Fernando Magellan — Tri-

nidad
1

3. James Cook — Rezolution

■ O J9S U I S A P T A M /A f// ❖ 4. Faddei Bellingshausen —
/ Л

Vostok _
Elevii din clasa a opta trebuiau să scrie acasă pentru a
C U PON-NATURALE
П

S F IN X

doua zi. tema: Urmările lenei. Ion s-a gindil mult asupra
temei. In cele din urmă a scris titlul cu litere frumoase,
Numele .................. apoi a lăsat două pagini goale. Pe a treia pagină a scris:
«Acestea slnt urmările lenem.
Pronumele -----------------------------
A dresa exa c tă ------------------------------- LA COR CU CĂRUŢA
S F IN X

R ăspunsuri : i --------------------------------
(Biverb: 5. 6)

Prietenia dintre doamna Shampa de la grădina

După ce aţi aflat răspunsurile, treceţi-le pe cupon. zoologică Hagenbeck din Hamburg şi şoricelul
S F IN X

Decupaţi apoi cuponul şi trimiteţi-l pe adresa redac­ Felix este ieşită din comun.
ţiei noastre la cel mult 5 zile de la apariţia numărului, Felix vine zilnic şi «inspectează» cele 1 500 de kilo­
cu menţiunea: «Pentru concursul săptămînii — grame de elefant. El însuşi trage doar 30 de grame
N A T U R A L E I». la cîntar.

«C U T E Z Ă T O R II» revistă săptăm înală. Redacţia şi adm inistraţia: B U C U R E Ş T I, P IA Ţ A S C ÎN T E II Nr. 1, telefon 17.60.10
Tiparul executat la C O M B IN A T U L P O L IG R A F IC «C A S A S C ÎN T E II»
Prezentare artistică: P O M P IÎIll n ilM IT R F S C II Prezentare nrafică: LU C IA S IC O M A S
 Fbvestire în versuri de
ALEXANDRU MITRU
şi AUREL TITA

Desene: ION DEAC - CLUJ

MIULE. M I-A SPUS UN PAZNIC RÂU A FOST $1 CU ARV1N TE, PRAZNIC MARE...MIU CÎNTA
CA EL ŞTIE, DIN DUMgRAVNIC DAR MAI RAU VA FI, SA STIL MAI MLĂDIU CA 0 MLADITĂ, .
TOT CE POH...SĂMI CINTI LA PRAZNIC CU CEL NOU.DE'ACU-NAINTÊ IAR 8 0 IERUL BEA DE ZVINTA
C-AM SĂ FIU FĂCUT ISPRAVNIC , -^S TA N E -O M IN C A D E V II.... SITO T BEA...SE FACE CRlTA

VINE-O SLUGA Ş H ŞOPTEŞTI C-A VENIT CUUNRADVAN s l u g il o r l e d ă p o r u n c ă

MIULUI CEVA. CIND JOCUL &AŞBQIERUL PANAGHIA, 5A'L ÎNHAŢE...NU-I PREA LESNE,
E IN TO I. IAR EL VESTEŞTE FOST I5PRAVNIC TtMP DE UN AN DAR IN COCINĂ L-ARUNCĂ,
PE BOIER APRINS CA FOCUL CA SÂ-I IA ISPRAVNICIA

к
IN MOCIRLA PESTE GLESNE

CIND SE SMULGE, ALB DE SPUME,

SPUNE:-DOMNUL PRAVOSLAVNIC
M -A TRIMIS AICI ANUME
S Ä T E AŞEZ TM N JILT ISPRAVNIC

DAR ACUMA. ZĂBĂUCE. и г у D V IU V W U v l l ^ n i v i n u n Г r u IY IU

TtĂIGASlTCU MINE-AMANUL, CARE-Ш Т А Т !SI LEAOA
CACIÎN ŞTREANGURI TEVOI DUCE. SI L PORNEŞTE DELA PRAZNIC,
SA TE JUDECE DIVANUL! (VA U R M A )
FEDELEŞ INTR-O TELEAGA

P R E ŢU L 1 LEU
Cutezătotil 14
R E V IS T Ă E D IT A T Ă DE C O N S IL IU L N A Ţ IO N A L A L O R G A N IZ A Ţ IE I P IO N IE R IL O R JOI 4 APRILIE
1968, A N U L II

Din pragul prim ăverii, un ultim surîs adresat iernii. în obiectivul fotografului nostru: BEATRICE H U Ş T IU , cea mai
tînără stea olimpică a stadionului de gheaţă din Grenoble, la un antrenam ent pe Patinoarul «23 August» din Bucureşti.
 У

h ale de p ro d u c ţie şi s p a ţii de* in v ă ţă -

m in l. E le v ii, v iito rii s tic la ri, vor avea
la d isp o ziţie cup toare de to p it stic lă ,
a te lie re de c re a ţie , b ib lio te c ă, s ă li
de cla să ■ In v ă ţă m in tu l nostru p ro ­
fesio n al, p rin a c eastă uzină-şcoală de
la T u rd a , îşi însuşeşte o f o r m ă de
studiu m o d ern ă, eficace, la ce! m a i
în a lt n iv e l m o n d ial.

S -a u îm p lin it d ouă d ecen ii de la

C o lo a n e le u n u i « fo ru m » m o d e r n : C o m b in a tu l d e ca u ciu c s in te tic ţi
p ro d u s e p e tr o c h im ic e d in O r a ţ u l
S fîr ş itu l s ă p tă m în ii tre c u te a în ­
re g is tra t, sosite de p re tu tin d e n i din
ţa r ă . r a p o a r te le m u n c ito rilo r, teh n i­
c ie n ilo r, in g in e rilo r in d u s trie i ro m â ­
neşti, a te s tin d în d e p lin ire a în a in te
de term en ş i in c o n d iţii bune a p la ­
n u lu i trim e s tria l de p ro d u c ţie . « A m
re a liz a t 15 m ilio a n e de le i b en e fic ii
peste p la n » , tra n s m ite c o le c tivu l C o m ­
b in a tu lu i p e tro c h im ic P lo ie ş ti. « N o i
a m o b ţin u t o p ro d u cţie s u p lim e n ta ră
a 2 m ii de tone de a lu m in iu », vine
vestea de la A L R O — U z in a de
a lu m in iu S la tin a . «.E conom iile noas­
a p a r iţia «Femeia», «Să-
re v is telo r
teanca» şi «Dolgozo fio», e d ita te de
C o n s iliu l N a ţio n a l a l F e m e ilo r. C u
acest p rile j, « C u te z ă to rii» f e lic it ă cu
c ă ld u ră re d a c ţia şi c o la b o ra to rii re ­
vistelor s ă rb ă to rite , u rin d u -le n oi « Z b o r u r ile tn cosmos sînt
succese in n o b ila lo r m isiune.
munca mea. Ele mi-au captivat
G h e o rg h e G h e o r g h iu -D e j.
sufletul şi glndurile şi, a t î t timp
cit voi fi sănătos şi voi fi în pli­
tre d o b în d ite peste p la n se rid ic ă la nătatea puterilor mele, voi nă-
2 m ilio a n e de le i» , s c riu m e ta lu rg iş tii zui spre Cosmos». Aceste cu­
şi c h im iş tii U z in e i « I M a i » din vinte aparţin lui lu r i G a g a rin ,
B a ia M a r e . primul om care a zburat în cosmos.
* Aşa cum se ştie, un tragic accident
R e ţin e ţi un term en nou: uzină- de avion a curmat la 27 martie
şcoală. N u va trece m u lt tim p şi îl viaţa lui Gagarin. Vestea a îndure­
vom in tiln i p rin tr e cuvin tele uzuale rat profund omenirea care a văzut
a le v o c a b u la ru lu i de fie c a r e zi- N o i. în persoana lui Gagarin pe unul
a z i, i i consem năm d eb utu l. A cesta dintre acei bărbaţi neînfricaţi ce-i
a re loc la F a b ric a de s tic lă rie din înaripează nobila sa cutezanţă.
T u rd a. A ic i a început să se con­
struiască p r im a uzină-şcoală, o c lă ­ M e ţte ş u g m ile n a r , fr u m u s e ţe fă ră
d ire c a re va adăp osti, d eo po trivă. e g a l...

M IC R O I NTER-
V I U C U ACAD.
C . I . G U L IA N
Ştim că mulţi dintre voi
aveţi preocupări variate în
afara programului şcolar,
şi poate v-aţi şi gindit, in
funcţie de ele la v::toarele
voastre profesii.
Dorind să vă ajutăm cu
un sfat cît mai competent,
ne-am adresat tovarăşului
A c ad . C .l. G U L I A N , fi­
lozof, etnograf, folclorist şi
antropolog, eminent umanist,
director al Institutului de Fi­
lozofie al Academiei R.S.R
R e p .: Este cunoscut că
unele discipline ca muzica,
sportul, artele plastice etc
datorită caracterului lor spec­
tacular «aleargă» către copii
cucerindu-i uşor. Există însă
altele care se lasă abordate
mai greu. Mulţi dintre citi­
torii noştri se ocupă de isto­
rie. folclor, etnografie. în ce
măsură aceste preocupări pot
dăinui, devenind profesii 1
A cad. C .l. G U L IA N :
Cred că acolo unde aceste
preocupări depăşesc simpla
şi fireasca curiozitate copilă­
rească, ele pot deveni o pa­
siune adevărată. Disciplinele
umaniste necesită asimilarea
unui volum mare de cuno­
şti nţe^Acestea se capătă ci­
tind o r mai mult şi căutînd
cît mai multe surse de docu­
mentare. Exemplul lui N. Băl-
cescu mi se pare concludent,
încă de pe băncile şcolii el
a început să acumuleze uria­
şul volum de informaţii care
mai tîrziu i-a permis elabo-
-area importantelor sale ope-
-e. După cum vedeţi. în abor-
загеа acestor discipline, e-
fortul pe care trebuie să-l
depuneţi voi este mare. cu
atit mai mult cu cit primii
paşi va trebui să-i faceţi tot
voi. Dar satisfacţiile care vă
aşteaptă sînt şi mai mari.
R ep.
Reportaj de scurt metraj
C UPA « C U T E Z Ă T O R II»
Luni, 25 martie, Bucureşti.
Epilogul C o n cu rsu lu i re p u b li­
can a l sp e ra n ţe lo r la p a tin a j
a rtis tic , d o ta t cu C u pa « C u ­
te z ă to r ii» , e d iţia а I I l - a . E
seară. Pe oglinda de gheaţă
a „Patinoarului artificial
23 Augustă sub luminile de
neon, 55 de speranţe ale
patinajului nostru artistic s-au
aliniat, în aşteptare. Masa
juriului e încărcată cu pre­
miile oferite cîştigătorilor de
către C o n s iliu l N a ţio n a l a l O r ­
g a n iz a ţie i P io n ie r ilo r (patine
cu rotile, termosuri, muzicuţe,
G H IŞ E R E L D O I N A , d e la Şcoala sportivă nr. 2 Bucureşt stilouri, diapozitive, cărţi etc.)
un a u te n tic t a le n t ţ i o u n a n im ă s p e ra n ţă a p a tin a ju lu i Şi, printre ele, străluceşte în
n o s tru a r tis tic , p r im in d C U P A T R A N S M I S I B I L Ă « C U ­ culori de curcubeu, frumoasa
T E Z Ă T O R II» .
cupă de cristal oferită de
revista noastră. Membrii comisiei concursului cercetează cu febrilitate foile cu clasamentul
general. аЫа scoase din maşina descris. Se discută cu glas scăzut (dacă Huştiu Beatrice n-ar
fi fost împiedicată de gripă să ia parte la această ediţie, cu siguranţă că n-ar mai fi fost nevoie
de aceste discuţii): «C u i o fe rim c u p a 0» ... « C a te g o ric unuia d in tre senio ri. (în patinaj cei clasaţi
pe locul I la o categoria- trec automat la cea superioară. Aşa că patinatorii pot fi seniori şi
la virsta de 10 ani — cazul lui Huştiu Beatrice). E i sin i d e s c h iză to rii de d ru m u ri in p a tin a ju l
nostru a rtis tic , f a c « p ir tie » p e n tru c e ila lţi. C a re a re c e l m a i bun p u n c ta j? » «S an d u D ra g o ş ,
cu 3 2 4 .3 ! » « N u ! — o biectează cineva. G h iş e rel D o in a a re 3 2 4 ,8 , d eci cu 5 z e c im i m a i m u lt...»
« D a , lu i D o in a A Iar lui Dragoş ii revine Cupa revistei «J o b a ra t», pentru cel mai tehnic con­
curent.
Trompetele sună. învingătorii sînt chemaţi pe podium şi li se distribuie premiile. Apoi...
Cele mai emoţionante şi aşteptate clipe: înmînarea «C u p e i C u te z ă to r ii» !
C.D.
 P E N T R U SERBĂRILE Şl A C Ţ IU N IL E VO A S TR E P IO N IE ­
REŞTI D IN C A D R U L S Ă P T Ă M ÎN II P R IM Ă V E R II, « C U T E Z Ă ­
T O R II» , V Ă P R E Z IN T Ă A S T Ă Z I:

Cîntecul sădirii pom ilor

Versuri: M .D . R Ă D U L E S C U Muzica: C .M . T E O D O S IU

D in m u n c a n o a s t r ă f a l n i c să r ă s a r ă
B e l ş u g de f l o r i şi r o d b i r u i t o r ,
Să f i e t o t mai mîndr-a n o a s t r ă ţară,
G r ă d i n ă s c u m p ă r o d n i c u l ogor.

V e n i ţ i , c o p i i!... V l ă s t a r i ai t i n e r e ţ i i ,
Să î n ă l ţ ă m spr e cer u-n a l t un r a m,
Să p r e a m ă r i m v o i o ş i t r i u m f u l vi eţ i i '
Şi m u n c a ce dă f o r ţ ă u n u i neam.

Asemenea scrisori au m ai trim is şi cop iii :

______ ' /Ъ ьецхеЗе? ^ S fté j
Enculescu V ictor, Meseşean Septim iu, Cim-
,^ /tt -/o c ts H c s *' C jţln Z ţ peanu Dănu/, Tudoruf A uro ra, Chiorean
A l " 1 , € * . ^ > € o â é a . < ? e**e 4 a .d c Ъ Л . 2 , À *- C éhpA A / С- c ^ / ţ . Sim ion şi m u l fi, m u l f i a lţii. A tît pe ei, cit
- s tfic Û frtc c é Z Z ' j&Æylc Æe Céüt£_
şi pe to fi c e ila lţi care vor din toată inim a
l/£ cZ & z & Z È a . j& tm A :) C /fu c rZ e fu t 4?’ ffe a iz e tL C & & 'u ,C a4e
să f ie pion ieri, i i sfătuim să se adreseze în­
. О аЛ е. d s u
ju iu J ^ L ^ ^ 4 td & u cs'e< s *- a . é fy /c < c (£ Ж ем еь& ье*c & ; s>e dată com andanţilor lo r de detaşamente —
c tA ru t^ e r / Уел< m r x â f T /M e f* 'r r u iz şi no i sintern convinşi că această frum oasă
sfZ ïtZ A tc b c 'a a c . a£*l* - f e f - f t * b ô fC y /j /*< £ Г năzuinţă nu va in tîrz ia să le f ie satisfăcută,
^ ^ 4 ^ - ^ ^ Z Z c al- Л *Л ^ Ы . Ä. după m erit. în curind, « C u te ză to rii » vor
sosi in m ijlo c u l vostru, pentru a lua şi ei
ZU< /7 T L t£ l£ ftL ,É tê < s f t c h h e *, u a Z :4 ? ' f i* ir £ £ / * * 2 / "é?/u4 . p a rte la m om entul a tît de em oţionant a l
у c b e v z o ry fà : /* * * ,& . ' ’Z ii*. <3*. v t f ' ^ c c U M / p r im ir ii cravatei roşii, sau la p re g ă tirile
< * i. с г г ^ / х м т Г
voastre in vederea acestui eveniment.
REDACŢIA

VENEŢIA ESTE NU NUMAI ORAŞUL «STRĂ­

ZILOR» LICHIDE DE-A LUNGUL CÂRORA
ALUNECA GONDOLE. EL ESTE Şl ORAŞUL
CARE GĂZDUIEŞTE/IN MUZEELE SALE,NE­
NUMĂRATE OPERE NEMURITOARE ALE MA­
RILOR MAEŞTRI Al PENELULUI CA TIZIANO.
TINTORETTO, VERONESE.. ESTE GAZDA
UNEIA DINTRE CELE MAI CELEBRE BIBLIO­
TECI ALE LUMII — BIBLIOTECA NAZIONALE
MARCIANA...
PRINTRE EDIFICIILE DE SEAMĂ ALE ORA
ŞULUI SE AFLĂ $1 PALATUL DOGILOR.
 de prof. Ştefan Racovifă

îi ştiu de m ult, fără să-i cunosc. Sint
doi. Pionieri, colegi de şcoală. Unul
înalt şi roşcovan, celălalt mic şi ne- ’
gricios. în fiecare m arţi după-amiază
se aşază cuviincios pe locurile 13 şi
14 ale rînduiui 26 din sala Cinematecii
(un fel de muzeu al film ului frecventat
de acei care iubesc m ult cinematogra­
ful şi vor să afle cît mai m ulte despre
el). Vin şi pleacă împreună, discutînd
aprins despre film ul văzut. Trecînd pe
lingă ei am văzut că m atricolele lor
aveau aceeaşi inscripţie: Şcoala gene­
rală nr. 49, Bucureşti.
Pe alţi doi băieţi despre care vreau
să vă vorbesc, nu-i văzusem niciodată
şi drept să vă spun nici n-aş vrea să-i
mai văd. Vrînd să intru într-o seară la
un film , n-am mai găsit bilet la casă.
Ajuns în stradă, în faţa mea s-au oprit
doi copii de 11— 12 ani, oferindu-mi
spre cumpărare un bilet de intrare cu
trei lei mai m u lt decît preţul real.
Cei doi «prieteni» se îndeletniceau cu
acest soi de «negoţ» şi încă la ora la
care emisiunea «noapte bună copii»
se terminase de m ult...
Povestind despre aceste două chipuri
ale prieteniei (şi cîte nu mai sînt!) ele­
vilor clasei a V ll-a aŞcolii generale din
satul Pitească,comuna Cozieni, judeţul
Ilfov, s-a stîrnit im ediat o discuţie înflă­
cărată. Şi, pe nesimţite, discuţia a a-
juns la un punct în care s-a impus, a-
proape de la sine, întrebarea:
CUM ÎŢI ALEGI PRIETENII?
De unde pînă atunci nimănui nu-i
lipseau părerile şi argumentele, după
rostirea întrebării se lăsă im ediat o
linişte deplină. După un tim p de gîn-
dire,care a durat sigur mai m ult decît
bătaia metronom ului de la «Cine ştie
cîştigă», cîţiva băieţi şi fete s-au înscris
la cuvînt.
— Eu sînt prietenă cu Antoaneta,
spune Tudor Rodica. M ă sim t atrasă
de ea datorită felului ei de a se purta:
este modestă, săritoare, sinceră. Vezi

PETRE L U S C A L O V • O S T R O V U L L U P IL O R • 107
— Ai luat şi tu cîteva săbioare? întrebă Scatiul, desfăcînd

OSTROVUL palmele în care se vedeau cîtiva peştişori striviţi...

— Luat, spuse Babuşcă, dacă «jupînii» sînt acasă, într-un
sfert de ceas am şters-o.

LUPILOR — Dă-i drumul! şopti Scatiul şi azvîrlindu-se la pămînt,

ROMAN FOILETON
— Nu trage, şefule! strigă Ciupitul, care între timp se apro­
piase de păpuriş. Se pare că guşterii au dreptate. Priveşte!
Sînt urmele Vînătorului şi ale lui. Max...
Chiorul luă arma de la ochi şi se repezi cu ea în mînă spre
păpuriş. îngenunchie, dădu păpurişul la o parte şi după ce
adulmecă pămîntul cîteva clipe ca un copoi, spuse cu un glas
sugrumat:
— Hîrleţul... Da... Hîrleţul, repede hîrletul. Urmele o să
ne ducă în locul unde au îngropat valiza.
— Şi cu băieţii ce facem? ii luăm cu noi? întrebă Ciupitul,
gata să pornească spre barcă după hîrleţ...
— Dă-i dracului,acum! strigă Chiorul, culcînd ca un apucat
păpurişul în stînga şi în dreapta. Leagă-i de mîini şi de picioare
şi vino după mine.
Şi Chiorul dispăru, în patru labe, în păpuriş.
După p e îi legă pe cei doi băieţi zdravăn, azvîrlindu-i ca pe
nişte saci lîngă o salcie, Ciupitul luă puşca şi hîrleţul din
barcă şi se repezi şi el, pe urmele Chiorului.
Abia dispăru, cînd se petrecu un lucru extraordinar.
Scatiul şi Babuşcă se încovrigară brusc şi trupurile lor
subţiri şi elastice alunecară cu uşurinţa unor ţipari printre
mîinile lor legate la spate. Acum mîinile lor legate erau în faţă.
se rostogoli spre o salcie care se afla la cîţiva paşi de ei.
Babuşcă îl urmă. Sub rădăcinile putrede ale sălciei uscate,
spălate şi albite de ploaie, se zăreau cîteva găuri adînci şi
întunecoase. Cu mişcări iuţi, aproape fulgerătoare, cei doi
băieţi aşezară săbioarele grămadă în dreptul unei găuri.
— Şi-acum costreii! strigă Scatiul, începînd să smulgă
cu mîinile legate nişte frunze lungi, subţiri şi lucioase ce
creşteau prin apropiere şi le presără peste grămăjoara de
peşte. Babuşcă smulgea şi el frunzele cu o iuţeală de maimuţă.
în curînd, peştişorii dispărură sub o grămadă de frunze.
Babuşcă, legat cum era, se aşeză în genunchi şi ridică mîi­
nile deasupra grămezii de frunze, gata parcă, să dea o lovi­
tură nimicitoare.
— Lasă-I pe mine, Scatiule! şopti el, cu aerul lui somnoros.
Cred că jupînul a şi simţit mirosul de peşte!
Scatiul se rostogoli într-o parte şi aşezîndu-se pe o coastă,
ascultă cu urechile ciulite glasurile celor doi răufăcători ce
răzbăteau surd pînă la ei, de undeva de departe, din păpu-
rişuri.
La piciorul sălciei, în genunchi, Babuşcă aştepta încordat.
Clipele treceau.
Deodată, grămada de frunze tresări uşor. Apoi, din nou
linişte. Nici o mişcare. După o clipă, frunzele tresăriră încă
o dată. Babuşcă părea de piatră. Brusc, frunzele se ridicară
puţin şi în clipa aceea, mîinile lui Babuşcă căzură fulgerător,
ca o ghilotină.
— L-am prins! Era acasă «jupînul»! şopti înfrigurat Ba­
1
pe faţa ei cum se bucură cînd poate fi te ajute. Cînd a fost bolnav l-am vizitat să reiasă rolul conştiinţei, ai judecăţii
cuiva de folos. Ţin m ult la Antoaneta. zilnic pentru a-l ţine la curent cu noile în legarea unei prietenii trainice şi nu
Şi poate că mai bine decit verbul «a lecţii. Dacă n-aş fi făcut-o, aş fi regretat acela al întîm p lării. ,
ţine», ar fi să folosesc «a stima», «a m ultă vreme. Prietenia, unul dintre cele mai nobile
respecta». Simion Cornel afirm a că prietenia sentimente, a înfrum useţat viaţa tutu­
— Eu m-am îm prietenit cu George, lui cu Călăraşu Petre se bazează pe o ror oamenilor. Sensul adînc al priete­
spune H erea M arin mai ales pentru că pasiune, comună: pescuitul, (l-am în­ niei a preocupat toate m inţile luminate.
datorită lui am devenit un c itito r sta­ trebat im ediat dacă nu le-au expirat Un vechi proverb spune că «OMUL
tornic. El — mai exact: pornirea lui permisele!). FĂRĂ PRIETENI ESTE CA PASĂREA FĂRĂ
pentru c itit — mi-a deschis şi mie După cum cred că aţi observat, ma­ ARIPI» iar Dem ocrit, celebrul filosof al
gustul. joritatea m ărturisirilor răspundeau de antichităţii, afirm a că «NU MERITĂ SĂ
— Deşi am destui prieteni, mă simt fapt unei întrebări pe care n-a pus-o TRĂIASCĂ CEL CARE NU ARE MĂCAR
atrasă mai m ult de colega mea Tudora nimeni. S-ar putea form ula astfel: de UN PRIETEN BUN», Cicero, marele o-
pentru că amîndouă iubim pădurea şi ce sînt prieten cu X ? Deşi aparent răs­ rator roman, arata că «PRIETENUL
florile, spune Cioflan M aria. punsul dat unei întrebări poate m ulţu­ ESTE AL DOILEA EU». Istoria şi litera­
— Ceea ce îm i place mai m ult la mi şi pe cei ce au pus-o pe cealaltă, lu­ tura dezvăluie numeroase prietenii în
Constantina, mărturiseşte Nicolae Ma­ crurile stau puţin altfel. Răspunzînd adevăratul sens ai cuvîntului. Exemple?
ria, este că nu am văzut-o niciodată la întrebarea «de ce sînt prieten cu Ştiţi voi înşivă, destule.
supărată. E o fire optim istă. îm prăştie X?» nu facem altceva decît să expli­ CE PĂRERE AVEŢI, STIMATI CITITORI,
parcă în ju r bucuria de a tră i, de a învă­ căm atracţia pe care o sim ţim faţă de DESPRE FELUL CUM VĂ ALEGEŢI PRIE­
ţa, de a visa... prietenul nostru. A ţi văzut că Petre şi TENII? CREDEŢI CĂ PROCEDAŢI ÎNTOT­
— D intre toate colegele mele, po­ cu Cornel se sim t atraşi unul faţă de DEAUNA BINE? CE-AŢI RĂSPUNDE DA­
vesteşte Ene Vasila, Paula este cea mai celălalt pentru că amîndoi iubesc pes­ CĂ VI S-AR ADRESA VOUĂ ÎNTREBA­
curajoasă. îm i place m ult că e aşa. cuitul, iar M aria şi Tudora îndrăgesc REA PUSĂ COLEGILOR VOŞTRI DIN
— A d m ir inteligenţa lui M arin. Pe împreună pădurea şi florile. PITEASCĂ?
lîngă aceasta, continuă Vasile Ion, M a­ lată însă că întrebarea «cum îţi alegi Aşteptăm cu nerăbdare răspunsurile
rin e gata totdeauna să te sprijine, să prietenul?» cere un răspuns din care voastre !

• O S T R O V U L L U P IL O R • ____________________ 109
buşcă. Hai, Scatiule, vino să-l punem la treabă.
Scatiul se apropie de Babuşcă şi vîrî mîna sub grămada
de frunze.
Peste cîteva clipe, apăru un şoarece de apă.
— Hai, «jupîne»! Dă-i drumul la «ferăstrău»! spuse cu un
aer vesel Scatiul, lipindu-l de pămînt şi prinzîndu-i picioarele
cu legătura de sfoară ce-i înfăşură mîinile. «Jupînul» se în­
covrigă şi începu să roadă cu furie sfoara care îl ţinea pri­
zonier.
Glasurile celor doi răufăcători care cotrobăiau şi săpau
ici-colo, prin păpurişuri, se auzeau din ce în ce mai aproape.
Şobolanul rodea frînghia, din ce în ce mai furios. Deodată,
unul din nodurile care ţineau mîinile Scatiului, plesni, se
destrămă şi o dată cu el, celelalte se lărgiră şi se desfăcură
ca prin farmec. Mîinile Scatiului erau acum libere. Cu un
chiţăit scurt, «Jupînul» se dădu peste cap şi dispăru ca un
fulger în gaura de sub salcie.
— Hai, Babuşcă. Dă mîinile încoace! strigă Scatiul, în-
cercînd să dezlege mîinile prietenului său. Dar totul fu za­
darnic. Nodurile duble şi puternice, pe care le făcuse bătrînul
marinar, erau cu neputinţă de desfăcut.
— La barcă! La barcă, Babuşcă! strigă cu o furie neputin­
cioasă Scatiul. O să te dezleg pe drum, repede, repede!
Cei doi băieţi se rostogoliră spre barca, care se legăna
uşor pe valuri, lîngă mal. Scatiul se aruncă în barcă. Tocmai
se pregătea să-l ajute pe Babuşcă, legat cobză, să se urce
în lotcă, cînd foşnete puternice răsunară în păpuriş şi înju­
răturile groaznice ale Chiorului, care se întorcea, tunînd şi
fulgerînd, ajunseră pînă la ei.
Scatiul şi Babuşcă înţeleseră că era prea tîrziu ca să mai
poată fugi cu barca.
(VA URMA)

0
 RUBRICA NO ASTRA

DIALOG
120 DE SCRI­
SO RI, SA U
130...
o ri poate mai
m ulte , nu vă pu­
tem spune pre­
cis, căci numă­
ru l lo r creşte z il­
nic. Le primeş­
te loniţd Gabrie­
la din clasa a Vll-a C, a Liceului
. Vă a m in tiţi de costumele actorilor M A G D A P O P O V IC I şi IO N L U C IA N din
nr. 27 din Bucureşti. G abriela este
autoarea unei poezii apărute in
ГЛ1 a lii gUSt spectacolul «Sînziana şi Pepelea»? Toate acestea şi multe altele au fost create de PI A
. O R O V E A N U pictor scenograf— costume,
revista noastră. M u lţi d in tre voi
i-au scris. T ransm item acestora m ul­
tu ai gust... lată, de data aceasta, PI A O R O V E A N U a creat special pentru voi, c itito rii revistei
«Cutezătorii», modelele pe care vi le prezintă.
ţu m irile G ab rielei şi le o fe rim , aşa
cum au d o rit, fo to g ra fia ei.
D ragi prieteni, în această pagină, vom încerca să discutăm despre fe lu l in care putem să ne îmbrăcăm pentru a avea o ţinută
UN APEL. . în g rijită , frumoasă, care să nu depăşească lim itele decenţei.
Cît de plăcută este impresia pe care o face o fată sau un băiat, de vîrsta voastră, pieptănaţi cu g rijă , îm brăcaţi cu haine curate
a sosit din comuna Recea, judeţul şi pantofi lu s tru iţi! Să nu vă lăsaţi înşelaţi de «pitorescul» unei ţinute neglijente, ci să preferaţi întotdeauna îmbrăcămintea vesela,
Argeş, lată-l: «Pionierii u n ită ţii noas­ proaspătă, p o trivită vîrstei.
tre alcătuiesc un album istoric. Vrem Printre caracteristicile principale ale modei anului 1968 m i se pare demnă de subliniat bogăţia de culori şi mai ales fa p tu l că
să adunăm în paginile sale im agini acestea sînt îmbinate în modul cel m ai neaşteptat. Trebuie să avem g rijă însă să nu folosim culorile la întîm plare. întotdeauna ne
ale monumentelor istorice din ţară vom gîndi să asortăm culoarea toaletei la culoarea părului, la înfăţişarea noastră. Adeseori, culorile pastel se recomandă in mod
şi rugăm c itito rii revistei «Cutezăto­ deosebit celor blonzi deşi, uneori nu stau rău nici celor bruni.
rii» să ne trim ită ilustrate, care să Modelele pe care le-am creat pentru voi se pot confecţiona din m ateriale ce se găsesc în magazine, la pre ţu ri convenabile.
ne aducă şi cîteva rîndu ri despre cea lată-le:
mai frumoasă acţiune pionierească a) foarte p o trivită este o fustă «kylt», plisatâ pe şold şi în spate, dintr-o stofă în carouri cît mai viu colorate. Pulover, fular,
de la ei». basc şi şosete tricotate din lină în culori asortate;
Sintern sig u ri că d o rin ţa p io n ie ri­ b) de remarcat vesta foarte lungă şi aproape băieţească care face hazul acestei ţinu te; .
lo r din Recea va avea ecou. c) jachetă foarte practică, pe care o pot purta fetele de toate vîrstele şi bă ie ţii m ai m ici. Se poate face din catifea, stofa sau
tricotată din find.
Această ţinută este la locul ei a tît dimineaţă cît şi seara în sălile de spectacol.
d ) pardesiu din stofă — postav cu nasturi de metal. îl pot îmbrăca şi fetele şi bă ie ţii.

D O IS P R E Z E C E F L U IE R A Ş I
_____________________________ I___
doisprezece fecioraşi... aduc voioşia
c in te ce lo r populare m oldoveneşti
in to a te se rb ă rile şcolare. Faima lo r
a tre c u t g ra n iţe le satu lui Goeşti. A zi,
sătenii d in comuna Lungani, judeţul
laşi vin la to a te se rb ă rile şi şezăto-
rile să-i asculte, să-i aplaude cu căl­
dură.
Felicităm pe cei doisprezece flu ie ­
raşi şi vă prezentăm echipa condu­
să de p io n ie ru l Vieru Ion din clasa
a Vll-a.

«C ĂSUŢA PO ŞTALĂ —
C U T E Z Ă T O R II»

...vă oferă adrese:

Harabulâ Romică, C o d re n i, comuna
Mileanca, ju d e ţu l Botoşani (cores­
pondenţă).
Blaga Valentin, S tr. D e p o u lu i n r. 15,
O radea (m ărci poştale, ilustrate).
Unitatea de pionieri de la Liceul din
localitatea Bîrca, ju d e ţu l D o lj (ilus­
tra te , m ărci poştale, corespondenţă).
Gheorghiu Antoaneta, Piaţa Hale, Bloc
A, Sc. I, ap. 3, Brăila (fo to g ra fii de
a cto ri, ilu s tra te , şerveţele).
Stana Elena, S tr. A lio ru lu i n r. 4,
Bloc R.8, Sc. I, et. 9, ap. 37, Sec­
to r u l 4, B ucureşti (corespondenţă,
ilu stra te ).
 ~ in rv w y -ft ‘-l f

C c t£f£ •***•teft-
t/jL ’jk&v-f-

0-4.t- 'étC. f

) vă i n v i t ă să u r m ă r i ţ i :
H o D ialog — P e rip e ţiile
lui C o s m i n , fiu l Z i m - E P R IM A V A R A !
b r u i ui o D o u ă a u t o - V e rs u ri: E m ilia C ă ld ă ra ru
j ■ grafe p e n tru voi. Aniiaitlino __ jy- ___
M u zic a : T . B ratu

/ pri- nă-va-răn ta-ră, văr- du-hui Iu- mi- M t Gin-ga-se se-ve ur - că ia fra-ge-de tul

Cosmin, fiul Zimbrului

In « oglinda fe rm e c a tă » a te le v iz o ru lu i a a p ă ru t un nou Făt- m 'h à f t ï s i ï * Ä 7 *
Frumos, a p rig şi ager, b lin d şi bătăios, is te ţ şi iute. d o rn ic de tih n ă pini. Me dau Ы-n e -ţe pâ~- sări cu glas in - du-io-sat, H e n -v ă -tu -ie mi- res-me de preaspe-te gră-

фтА‘
şi neobosit lu p tă to r, s ă rito r şi setos de d re p ta te : Cosmin, fiu l Ftefrcn ____ p
Z im b ru lu i, născut din a d e văru l şi legendele a n ilo r d om niei lu i
Ştefan cel M are .
0 f i scăpat o a re ? Au să-l p rin d ă a rc a ş ii? în tre b ă rile cu rio şilo r
1
îm i înghiontesc co tu l d re p t şi, ca unul care cunosc povestea din

i* f t m 1П Ы & ф . ţ. m ş f ?r f * •
p a g in ile d ra m a tu rg u lu i M irc e a Ştefânescu, de la F lorin Piersic,
care-l in te rp re te a z ă pe Cosmin. de la Cosma Braşoveanu, Gh. Co­
z e rie i şi a lţ i in te rp re ţi, s im t in v ir fu l p e n iţe i nă va la răsp u n su rilo r.
Păi n -a ţi v ă z u t că a s ă rit in apă ţin in d in tre d in ţi o tre s tie ? !...
p ri
ri-m
- mă
ă - va
sa - ri.
ei. pri
ori - mă - va -rà
-ră Pe и -meri
-men ppar-că
a r- că a - ripi ne au eres - eut
eut..
a în o ta t şi a...
— Ce fa c i, om ule, sare ars re g iz o ru l film u lu i, Cornel Popa — Pe străzi ieşim in stoluri de fete şi băieţi, pe plaiuri de baladă porni-vom iar de-acum.
te-am rug a t doar... Ghiozdanele ni-s pline de ceruri şi de vis. Din munţi, din bărăgane, ne cheamă lung ecou
— Bine, tac. D a r cu c it it o r ii revistei care vor să a fle şi să
$ i risul nostru-alunecă iernatice tristeti. Şi pretutindeni (ara, ieşindu-ne in drum,
ştie , ce fa c?
— Trezeşte-le. dacă p o ţi, cu rio z ita te a p e n tru urm ătoarele Deschide-n zori flori albe pe ramuri de cais Va fi, cu primăvara, mai tinără din nou.
episoade, c in d se vor În cru cişa să b iile d re p tă ţii cu cele ale vicle­
n ie i, ale dragostei şi u rii.
— Să nu s tric ă m to tu şi plăcerea a ş te p tă rii şi s a tis fa c ţia sur­
T u eşti v a ra cea d in ţii
p riz e i. In te rvin e o p e ra to ru l N icu la e N iţâ . O G L IN Z IL E a v ă zd u h u lu i şi-a lu m ii,
tu în ţa r a m e a r ă m îi,
I . M ih a i P R IM Ă V E R II v a ră cea d in ţii a lu m ii.
de G heorghe T o m o /e i
Sol a v e rii ce va fi,
ai în fr u n te un lu c e a fă r
si c o p ite a r g in tii
ca B u că ţile de z a h ă r.
Jtmj JţO-Ajt. ф . —
4V— ÿ l—
Авм
■ f u t' - p tn S a r 'UecU.- е - ‘ ВТ- ‘ Ses « < Jr* Si t o t tu , c o p e rtă -i eşti
,1-В—Гr —
, . S.,—” <—nt,,.—
. Г—, Сл/ё^У/в ,ü it. v e r ii, c a rte a în fo ia tă
’и-y —S V- ’ U-r J V Св y ,—, / cu flo r i tip o g ra fic e ş ti
,■ — — l - jB 4Л. v * -r , 3 - S ам в b itu l в Л и кв С г şi p oveşti cu-a fo st o d a tă ...
V»T ЫА.О, rCaJ /0 1 A cH i& J VC't Su Zm •fd
Ь **CJbţAtS, ***. '

■ y fi ( ly irv a Z tc ţie fe A , tr o t ■D M sT&jo/ X d ts r ie f y ’ T u eşti tr e a p ta c a re sui

I r t+ J t+ ide uL M пж-> /
în tr -a v e rii tu r n cu scară,
Л с /е з Л /г "T f& - r W , mS C.4 ■ \SOt . tu , p r in tr e -a n o tim p u r i, sui,
C 'f u i t u r g A o . 70lTU>-ût4H p rim ă v a r ă , p r im ă v a r ă ...

Spre a vă informa despre noua colecţie PRELUDII din care a apărut, nu de mult, primul volum, ne-am
adresat directorului Editurii tineretului, ALEXANDRU GEORGESCU.
— Am dori să cunoaştem cîteva date din «actul de naştere» al Preludiilor.
— Cu multă plăcere. Aşa cum ştiţi, primul volum al colecţiei poartă numele «Întîlniri cu poezia» şi prezintă o se­
lecţie din clasicii poeziei româneşti Eminescu, Arghezi, Blaga şi din creaţia altor poeţi ca Z. Stancu, M. Beniuc, E. Jebe-
leanu, Ion Brad, Nichita Stănescu ş.a. Bineînţeles, am făcut o înşiruire sumară. Am urmărit prin acest volum să-i apro­
piem pe tinerii cititori de frumuseţea poeziei noastre, să le trezim interesul pentru materia ei sensibilă.
— Cunoaşteţi ecouri din rîndul elevilor?
— Da, ştim că pentru serile de poezie organizate în şcoli şi pentru unele şezători şi serbări, culegerea despre care
vorbim este mult folosită. în privinţa «actului de naştere» al Preludiilor ar fi de adăugat că lansarea ei a fost hotărîtă — şi
înfăptuită — de editura noastră în strînsă colaborare cu Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor. Ulterior, la îmbogăţirea
colecţiei îşi vor da concursul şi alte edituri.
— Ce aţi prevăzut pentru viitorul colecţiei?
— Mai multe titluri. Un volum de Teatru şcolar care va cuprinde nu numai cîteva piese destinate scenelor şcolă­
reşti dar şi indicaţii de decor, de costum etc.
Semnalăm, de asemenea, volumul Copiii poeţi — o selecţie din cele mai frumoase creaţii ale elevilor. Pentru prima
oară în ţara noastră va apărea o astfel de culegere. Volumul Tinere, cunoaşte-ţi ţara!, aşa cum arată titlul, va fi un îndemn
la drumeţie, o chemare spre cunoaşterea frumuseţilor şi bogăţiilor patriei. Cartea va fi elaborată în colaborare cu Consiliul
Naţional al Organizaţiei Pionierilor.
In sfîrşit, există în proiect un volum care am vrea să cuprindă cele mai frumoase pagini de vitejie din istoria po­
porului nostru.
Deocamdată, atît.
— Vă dorim succes, iar cititorilor să găsească, foarte curînd aceste lucrări în rafturile librăriilor.
B. CARAGIALE
 SPORTUL
ş tx tla r
ÎN PRAGUL SEZONULUI CALD
0 bază sp o rtivă m odel. Ea nu a p a rţin e u n u i c lu b s p o rtiv, cum s-ar
putea crede, ci Ş c o lii g e n e ra le d in co m u n a M icfa lă u , ju d e ţu l Covasna.

RECORDURI LA M IC FA LĂ U !
In curtea Şcolii generale din comuna Micfalău, judeţul Covasna,
se află o bază sportivă aşa de frumoasă încît pare decupată de pe foile
unui proiect. Aici (fără să mai vorbim de alte amenajări din preajma co­
munei) elevii au la dispoziţie trei terenuri (de baschet, handbal şi volei),

КА Ш ANCHETA un portic de gimnastică (cu trei bare, două frînghii şi un trapez), o

F o tb a lu l, h a n d b a lu l, v o le iu l, b asch etu l, a tle tis m u l, tu r is m u l,
in tr -u n c u v în t to a te s p o r tu r ile c a re nu-s c o n d iţio n a te d e e x is te n ţa
z ă p e z ii şi-a g h e ţii, se a flă d in nou în a c tu a lita te . N u vă r ă m în e d e c ît
să le p ra c tic a ţi, d u p ă p r e fe r in ţă , să vă b u c u ra ţi d e s o a re , d e m iş c a re ,
de a e r şi d e c lo c o tu l e n e rg ie i d e z lă n ţu ite în în tr e c e r i p a s io n a n te .
D a r p e n tru a s ta s o a re le şi e n tu z ia s m u l nu-s s u fic ie n te . M a i a v e ţi
n evo ie de b a ze s p o rtiv e c ît m a i c o m p le x e şi b in e a m e n a ja te , de
m u ltă « ze s tre » de e x p e rie n ţă p r e lu a tă d in sezon u l cald al a n u lu i
tr e c u t, de în d r u m a r e c o m p e te n tă , de p ro g r a m e c o m p e tiţio n a le
b in e g în d ite şi a n u n ţa te d in tim p , d e e c h ip a m e n t c o re s p u n z ă to r...
P e n tru a a fla cu m se p r e z in tă a c tiv ita te a s p o rtiv ă a e le v ilo r în
p rag u l n o u lu i sezon, o ec h ip ă d e r e p o r te r i ai re v is te i n o a s tre a
în tr e p rin s , z ile le tr e c u te , un ra id p rin c îte v a şcoli d in ţa r ă .
popicărie, o groapă de sărituri, o bară fixă de tip olimpic, bare
paralele, inele reglabile de tip olimpic şi un cerc pentru aruncarea
greutăţii. Pentru toate aceste amenajări n-au fost investiţi nici 5 bani
măcar. Şi totuşi ele au apărut , există şi sînt folosite din plin! O... minune?
Nu şi da! Nu, dacă ne gtndim la «minunile» de felul celor din basme. Da,
dacă ne gtndim ce pot să facă nişte mîini harnice. ÎN T R E A G A BAZĂ
S P O R T IV Ă A F O S T C O N S T R U IT Ă ÎN E X C L U S IV IT A T E DE
C Ă TR E ELEVI sub îndrumarea profesorului de educaţie fizică Acaţiu
Fejer, din resurse locale. Mai e de mirare că despre faima de sportivi
a elevilor din această şcoală se vorbeşte în toată ţara?
BRAVO !
C a s u p o rte ri p asio n a ţi ce s în te m , an u l tr e c u t, fie în tr ib u n e , fie
în fa ţa m ic u lu i e c ra n , n e-am fă c u t d estu l «sînge ră u » (c u m se z ic e )
u rm ă rin d e v o lu ţia e c h ip e lo r de fo tb a l d in d iv iz ia A . D a r dacă te le -

«Daca m ai ţineau citeva zile . im-
p lineau tre i să p tăm in i. D a r de ce
s-or f i d e z lip it aşa de repede?..
Că doar nu i-am în c ă lţa t decît
la orele de educaţie fiz ic ă şi la
vreo d o u ă-trei «m iu ţe » in curtea
şcolii?...» (U rs a n D u m itr u , elev
in clasa a V lll-a A. Şcoala g e n era ­
lă n r. 82 d in B u c u re ş ti, se u ită
a m â rit şi n e d um e rit la te n işii din
picioare).
C azul lu i D u m itru n e fiin d sin­
g u ru l (din n e fe ric ire ), h o tă rim să
dezlegăm ta in a v ie ţii fo a rte scurte
pe care o au te n iş ii din p ro d u cţia
in te rn ă . Tovarăşul CONSTAN­
T IN C O D L E S C U , d ir e c t o r în
M in is te r u l in d u s trie i uşoare, ne-a
in fo rm a t că te n iş ii rom âneşti
care a p a r pe p ia ţă s in i produşi
in p ro p o rţie de 2/3 la C o m b in a tu l
c h im ic Jilava, ia r restu l de 1/3 la
U z in e le c h im ic e ro m â n e . Cei de
la Jilava sînt re z is te n ţi d a r costă
cu 2— 3 lei m a i m u lt decit cei
produşi la U z in e le c h im ic e rom â ­
ne care (e a d e vă ra t) sin t m a i slabi
se dezlipesc fo a rte uşor De ce
)disee în trei
cînturi» şi
(deocamdată)
jum ătate!
Aceşti te n işi au respec­
ta b ila v irs tă de... 3 sap-
tă m in i! *I.
sînt fa b ric a ţi to tu şi? S im p lu : с о
m e r ţu l îi s o lic ită fiin d m ai ie ftin i
la tă un « ra ţio n a m e n t c o m e rc ia l»
pe care. o ric îtă bunăvoinţă am a-
vea. nu-l putem înţelege şi n ic i
accepta.
I. TRAIA N
« C în tu l» 1 în ce pe în toam na a-
n u lu i 1965 cîn d a fo s t dată în
fo lo s in ţă Şcoala generală n r. 21
din c a rtie ru l B o lta Albă. D isp u
n in d de o c u rte m a re . co n d uce
rea ş c o lii a s o lic ita t fo n d u r i pen­
tr u am enajarea u n e i baze s p o r­
tiv e . Le-a p r im it , d a r aşa de t i r
ziu , că n-a m ai g ă sit c o n s tru c to ri
ln c h e in d u -s e a n u l, fo n d u r ile s-au
p ie rd u t. Şi aşa s-a tr e c u t la.,
« c în tu l» II. id e n tic cu « c în tu l» I
« C în tu l» III (şi cel m ai in te re s a n t)
se desfăşoară în 1967. Ia r se p r i­
mesc fo n d u r i, d a r t o t în toam nă.
T o tu ş i se găseşte un c o n s tr u c to r
— I.R.C.R.-ul fo s tu lu i ra io n . T.
V la d im ire s c u ca re sparge g a rd u l
ş c o lii, aduce c îte v a cam ioane cu
n isip , le d e p o zite a ză în c u rte
a p o i... d isp a re .
« C în tu l» IV e în p lin ă ela b o ­
ra re . I.R.C.R.-ul a a p ă ru t (după
1 ia n u a rie 1968), d a r fo n d u r ile
pe 1967 fiin d d in n o u p ie rd u te ,
acum cară în a p o i n is ip u l adus aici
în to a m n ă . C o n d u c e re a ş c o lii a
c e ru t d in nou fo n d u r i. Pînă acum
Insă n-au fo s t a p ro b a te ...
« O d ise ea » a re 12 c în tu r i. O a re
o rg a n e le de c o m p e te n ţa c ă ro ra
d e p in d e re z o lv a re a acestei p ro ­
b le m e au de g în d să « a ju te » co n ­
d u ce re a acestei ş c o li să «com ­
pună» t o t p e -a tite a ?...
C. D IA C O N U
Clasamentul
Cupei
«Cutezătorii»
In c e p ă to r i- b ă ie ţi: I) lo n iţ ă C ă ­
t ă lin (Şc. sp. Buc. ) — 66,5 p; 2)
Deac Mihai (Constructorul Bucureşti)
— 56.3 p ; 3) Ghinghină Daniel (Con­
structorul Bucureşti) — 57.0 p . —
fe te : 1) G h iş e re l C o r n e lia (Şc. sp.
2 Bucureşti) — 67.5 p ; 2) Ţibula
Emilia (Dinamo Bucureşti) — 67.4 p.
3) Paraschiva Mihaela (Constructomt
Bucureşti) — 65,9 p. C o p ii ll- b ă ic li
1) A z z o la L e o n a rd o (Olimpia Cluj)'
— 155.8 p: 2) Tudoraşcu Dănuţ (Con-
 v iz iu n e a a r fi a v u t in s p ira ţia să tr a n s m ită m e c iu r ile u n u i a lt c a m ­
p io n a t de fo tb a l, d esfă şu ra t î n t r e ce le 21 de ec h ip e a le Şcolii gene­
rale nr. 30 d in C apitală s în te m convinşi că fo tb a liş tii d in d iv iz ia A
ş i-a r fi p ie r d u t m u lţi d in tr e s u p o r te ri. Şi pe b un ă d r e p ta te . C -au
fo st la Şcoala generală nr. 30 n iş te m e c iu ri de p o m in ă (şi cu m să nu
fie de p o m in ă n iş te m e c iu ri î n t r e a V -a şi a V l ll - a , în c a re cei m ici
p o rn e au d e la -n c e p u t cu-n a v a n ta j de 3 g o lu ri ?). C e le cinci cupe —
u na m a re şi p a tru m a i m ic i — au fo st d is p u ta te cu m a x im u m de
a rd o a r e (d a r şi de s p o r tiv ita te ) nu n u m a i de c ă tre b ă ie ţi pe te re n ,
ci, pe m a rg in e , în g a le rie , şi de fe te şi d e c ă tr e to v a ră ş ii p ro fe s o ri
de m a te m a tic ă , de m u z ic ă , d e desen (şi de a lte as e m e n e a s p e c ia lită ţi)
în fru n te cu însuşi to v a ră ş u l d ir e c to r.
în c u rîn d aic i va în c ep e n ou l c a m p io n a t de fo tb a l in te r-c la s e .
C u p e le v o r fi d in nou puse în d is p u tă . C in e le va cîş tig a de d a ta
aceasta? E o în tr e b a r e c a re -i f r ă m în t ă pe s u p o r te ri, nu pe m ic ii
fo tb a liş ti o c u p a ţi cu a n tr e n a m e n te le .
PLĂCEREA DE A »ÎNVINGE !
GOSPODARII P E ... T U Ş Ă
N u se p o a te spune că la Şcoala generală nr. 8 din Bacău nu se face
s p o rt. D im p o tr iv ă . Pe e le v ii d e -a ic i i-a m g ăsit în m a re fie rb e r e
în p re z e n t se d esfăşo ară c a m p io n a te le de fo tb a l şi h an d b al pe
m u n ic ip iu , în v e d e re a p a r tic ip ă r ii la Cupa p io n ie rilo r. La a tle tis m ,
în u rm a d is p u te lo r d e ja în c h e ia te , Şcoala generală nr. 8 a d e v e n it
c a m p io a n ă pe m u n ic ip iu (la f e t e ) . T o tu ş i...
Şcoala nu dispu n e d e c ît de d o u ă te r e n u r i, unul de h an db al
şi c e lă la lt de baschet, p re c u m şi d e-o g ro a p ă de s ă r itu r i. D o rn ic i să
p ra c tic e s p o rtu l, e le v ii, sub în d r u m a r e a to v a ră ş u lu i p ro fe s o r de
e d u c a ţie fiz ic ă C o nstan tin Anghelache, folosesc d in p lin această ne­
în d e s tu lă to a re b ază s p o rtiv ă . Şi dacă a r fi n u m a i a t î t ! în tim p u l
a n tr e n a m e n te lo r , e le v ii in h a le a z ă p ra fu l ce s e -n a lţă d in tr -o g ră m a d ă
de că rb u n e a fla tă fă ră ro s t aici (d e 5 an i şcoala a r e în c ă lz ir e c e n tr a lă ).
Şi t o t în c u rte , o g ro a p ă c im e n ta tă , ad în c ă de 8 m , stă d e s c o p e rită
(o p e rm a n e n tă sursă de a c c id e n te ), m o tiv în d u -s e că nu s-a p u tu t
înjg heba un capac de se în d u ri (d eşi în şcoală e x is tă a t e lie r de t îm -
p lă r ic ).

La Şcoala generală nr. 6 d in Braşov nu p re a s în t cu n oscu te « m iu - ÎN AŞTEPTAREA STA R TU LU I

ţe le » o ri m e c iu r ile a m ic a le , în fir ip a te în p rip ă şi la -n tîm p la r c
E le v ii d e-aici s-au o b iş n u it (b in e , d up ă p ă re re a n o a s tră ) să-şi des­
Şcoala generală nr. 1 din Suceava dispu n e de o sală de g im n a s tic ă ,
făşo are b o g a ta a c tiv ita te s p o rtiv ă în c o m p e tiţii de p re s tig iu şi cu
de c îte v a a p a r a te p e n tru g im n a s tic ă şi de n iş te p a n o u ri p e n tru
t r a d iţ ie . C o n fr u n tă r ile acestea, im p re g n a te de s e r io z ita te , le-au baschet. E x is tă aici şi un « te re n de fo tb a l» — de fa p t m a id a n u l d in
adus p în ă ac u m n u m e ro a s e succese. A n u l tr e c u t, de p ild ă , echip a
s p a te le şcolii pe ca re , cînd p ă m în tu l e uscat şi b ă lţile seacă, a p a r
de v o le i a b ă ie ţilo r a o c u p a t locul I pe m u n ic ip iu ; la baschet, fe te le
n iş te p ie tr e c a re s u g e re a ză fo a r te a p r o x im a tiv ce le d ou ă p o r ţi.
s-au s itu a t pe locul I I ; la a tle tis m ( t e t r a t lo n ) b ă ie ţii au c u c e rit
A ic i, în a fa ră de m e c iu rile de fo tb a l în fir ip a te cînd şi cînd pe acest
locul I, ia r fe te le locul I I I ; la schi, in c a d ru l c a m p io n a tu lu i ş c o lilo r
m a id a n , s p o rtu l nu p re a e x is tă . Se s im te şi se vede în sc h im b m u ltă .,
g e n e ra le d esfă şu ra t la P o ia n a B raşov (ia n u a rie 1968) şcoala s-a cla­
lipsă d e in te re s p e n tru a m e n a ja re a unei b aze s p o rtiv e co resp u n ­
sat pe locul I.
z ă to a r e (s -a r p u te a fo lo si p e n tru aceasta p la to u l în tin s , d in a p ro p ie ­
D isp u n în d de o bună b ază s p o rtiv ă , d a r şi de în d r u m a r e c a lifi­ re a C e t ă ţ ii) . Pe de a ltă p a rte , nu p re a se s im te d o r in ţa p e n tru o rg a ­
c a tă şi de e x p e rie n ţă în p a rtic ip a r e a la c o m p e tiţii o fic ia le , în m o ­ n iz a re a şi in c lu d e re a e le v ilo r .în c o m p e tiţii s p o rtiv e cu c o n tin u ita te
m e n tu l de fa ţă e le v ii d e la această şcoală a c tiv e a z ă în c a d ru l c e rc u ­
si p re s tig iu . Pe cînd un « s ta rt» p u te rn ic ?
r ilo r o lim p ic e şi se a n tre n e a z ă cu p e rs e v e re n ţă în v e d e re a v iit o a ­
r e lo r c o m p e tiţii s p o rtiv e şc o la re înscrise în c a le n d a r. C o n s t. P Ă L T I N E A N U , E len a S K IB IN S K I, Ile a n a P IŢ A

structorul buc.) — 134,5 p; fete:

IJGoleanu M irela (Dinamo Buc.) —
224,5 p; 2) Picu Cornelia (Şc. sp. 2
Buc.) — 223,4 p; 3) Nicolau Cristina
(Şc. sp. 2 Buc.) — 218,5 p. Copii I-
băieţi: 1) Ion M ircea (Şc. sp. 2
Buc.) — 347,5 p; 2) Cazacu Lucian
(I.C.F. Buc.) — 226,0 p. — fete:
1) Voica G abriela (Dinamo Buc.) —
335,4 p; 2) Ion Gabriela (Şc. sp. 2
Buc) — 272,5 p; 3) Biro Clara
(Olimpia Cluj) — 268,7 p; Juniori II-
băieţi: 1) Cozia Lucian (Construc­
torul Buc.) — 228,6 p; 2) Panait
Dănuţ (Constructorul Buc.) — 222,2 p.
fete: 1) M itricică Doina (Şc. sp.
2 Buc.) — 492,7 p; 2) Preda Adriana
(Constructorul Buc.) — 456,7 p; 3)
Stoian Oltea (Petrolul Braşov) — 388,9
p. Juniori l-băieţi: 1) Popescu
Mihai (Constructorul Buc.) — 243.9 p; CU TOATE CA LA
2) Bulete Atanasie (Şc. sp. 2 Buc.) — ŞCOALA GENERA­
LĂ Nr. 30 DIN CA­
223,7 p. fete: I) Tănase Anca (Şc. PITALĂ FOTBALUL
sp. 2 Buc.) — 247,6 p; 2) Ionel Ma­ E CEL MAI ÎNDRĂ­
riana (Şc. sp. 2 Buc.) — 238,7 p. GIT, BASCHETUL
Seniori-băieţi: 1) Sandu Dragoş (CA DE ALTFEL
(Constructorul Buc.) — 324,3 p; 2) TOATE CELELALTE
Tăujan Eugen (I.C.F. Buc.) — 255,6 p. SPORTURI) NU DU­
fete: 1) Ghişerel Doina (Şc. sp. CE LIPSĂ DE ADEP­
ŢI PASIONAŢI
-U C.) — 324,8 p; Perechi seniori:
opescu Daniela — Chiosea M a­
rian (I.C.F. Buc.) — 111,2 p.
 aştepta de obicei, in capătul străzii Privighetorilor, lingă farmacie. Stătea înfipt pe marginea
trotuarului in uniforma de elev. pantaloni lungi, veston încheiat la toţi nasturii, şapcă. In mina dreaptă
f, ţinea cutia neagră a viorii.
Landt se apropie parcă fără să-l vadă. Se uita in jos ori undeva spre mijlocul străzii. Ceorgei o
.... saluta scoţindu-şi ceremonios şapca. Ea ridica ochii, răspundea la salut dind repede din cap. dar nu se
oprea. Ceorgei i se alătura tăcut şi din mers ii lua vioara. Landi il lăsa s-o ia parcă fără sd observ
Eu eram departe, mă ascundeam pe după trunchiurile copacilor de pe marginea trotuarului, dur
nu-mi scăpa nimic, li urmăream pin à la şcoala de muzică. Acolo, in faţa şcolii era un havuz, o floare
w aşa de piatră, din care ţişnea apă. Mă piteam in spatele havuzului şi-i aşteptam să iasă. Ora ui
George/ его mai scurtă. Totdeauna era mai scurtă. Apărea cu şapca in mină şi vioara sub braţ. Se
oprea in mijlocul trotuarului, lingă poartă şi răminea infipt acolo ca un stilp. Uneori, ca să rid puţin
de el. scoteam praştia din sin, puneam o pietricică şi intinzind bine elasticul ocheam cutia viom.
Dm trei-patru pietricele, cu una tot imi atingeam ţinta. S-auzea un pocnet sec. GeorgeI sărea ca din
somn. se uita buimac in jur. deschidea cutia neagră şi incepea să-şi cerceteze Tneticulos vioaia.
Landi apărea in poartă, ii privea, apoi se întorceau pe acelaşi drum. George/ cu umerii traşi
in jos de povara celor două cutii negre. Landi păşind repede, subţire, inaltă. mult mai inaltă decit el.
Uneori, stind ascuns după havuzul de piatră, mă gindeam că aş putea să-i duc şi eu vioara, si
servieta, că aş putea s-o aştept in faţa şcolii de muzică şi o jumătate de zi. şi o zi intreagă. şi două
Şi trei zile. şi o săptămină. şi o lună. O lună de zile de dimineaţa pin ă seara, şi dé seara pin à dinn-
neaţa. fără să mă mişc din loc.
De cind se dăduse vacanţă. George/ venea in capătul străzii Privighetorilor, fără uniforma de
. e ev şi fără vioară. Venea cu bicicleta. Se oprea lingă farmacie şi suna de trei ori scurt şi o dată lung.
£ 'o un semnal, pentru că după citeva minute, apărea cu bicicleta şi Landi. Se plimbau amindoi pe
s'.răzile din ju r — care aveau toate nume de păsări. Eu mă urcam intr-un nuc şi de-acolo. de sus.
puteam să văd toate străzile. Pe mine mă interesau insă numai trei din ele, strada Privighetorilor,
strada Rindunelelor şi strada Vulturilor. Străzile astea erau aşezate in aşa fel incit formau un fel de
triunghi, ori mai exact o piramidă egipteană. Eu ii dădusem şi nume. Piramida lui Keops. Chiar m
centrul piramidei stăteam eu. cocoţat in vîrful nucului. Uneori, ca să nu mă plictisesc, imi puneam pe
cap un coif de hirtie şi-atunci pe loc. deveneam tinărul rege Tutankamon. Şi ca rege puteam să fac
„v d e e . in primul rină să bat din palme, să vină o sută de harapi pe care să-i trim it după fugari. Fugarii
erau Landi şi George/. Bine. acum aveau şi ei alte nume: Aida şi Radames. Cred că aici incurcam
puţin epocile, vreau să spun că povestea Aidei şi-a lui Radames se petrecuse mai tirziu. dar n-avea
mei o importanţă. Acum nu mai ţineam seama de două-trei sute sau chiar o mie de ani. Fugarii erau
, aduşi in marea sală a tronului şi puşi sd se tirască pină la picioarele mele. Eu. bineînţeles, nu-l lăsam
; decit pe Radames să se tirască. Pe Aida o luam de mină şi-o urcam pe tron lingă mine. Dar aici voinţa
mea se lovea de cea a marilor preoţi, care n-o lăsau pe Aida să stea pe tron. Amindoi, şi ea şi Radames.
erau judecaţi şi condamnaţi la moarte. Eu aşteptam nerăbdător noaptea, mă strecuram in mormintul
* care li se pregătise şi ca sd fiu îngropat de viu cu Aida. ii dădeam lui Radames două timbre, cele
mai frumoase timbre pe care le aveam in colecţie. Radames zicea insă că nu ştie ce sint alea timbre.
Я Asta făcea să-mi pară rău că intrasem in pielea lui Tutankamon. întorceam coiful cu spatele in faţă
Ц S pe loc lucrurile se schimbau. Nu mai eram Tutankamon. ci Emirul din Buhara. iar George/ un
străin in trecere prin capitala imperitrfui meu. Un străin ingimfat şi îndrăzneţ care nesocotise legile
ţarii. Trecuse prin faţa palatului şi nu se descoperise. Această cutezanţă putea să-l coste viaţa.
Oricite intimplâri aş fi inventat, oncit de dornic de sacrificiu ar fi fost tinărul rege Tutankamon.
mie plimbările cu bicicleta mi se păreau îngrozitor de lungi. Dar n-aveam ce face. Trebuia să stau m
vârful nucului, ori pitit după vreunul din arborii de pe lingă garduri, tunşi in formă de romb. de cerc.
sau de pătrat, să casc de plictiseală ori sd mă uit mereu la ceas.
Intr-o dimineaţă mi-a venit o idee grozavă. Sd i-o iau inainte lui Georgel. Adică sd mo prezint
eu la intilnire in capătul străzii Privighetorilor. Toată povestea mi s-a părut otit de atrăgătoare
. incit am simţit că md ia cu ameţeală, ori că mi se taie respiraţia, aşa cum mi se tăia numai cind
eram chemat uneori la lecţie şi nu ştiam nimic. A trebuit să mă prind puţin cu mimile de coarnele
bicicletei, să inchid ochii şi să trag aer mult in piept. După asta mi-a trecui, nu chiar de tot. puţină
É ameţeală mi-a mai rămas. De fapt nici nu era ameţeală, ci mai degrabă un neastimpăr. o stare de
p veselie sau de nerăbdare, in orice caz ceva foarte plăcut. Am sării pe bicicletă şi-n alte zece minute
am fost in capătul străzii Privighetorilor.
Am sunat de trei ori scurt şi o dată lung. am încercat frina. am fixat mai bine şeaua si cmd
trn-am aruncai din nou privirea in lungul străzii, am ingheţat. Landi auzise semnalul. Se indrepia
spre poartă cu bicicleta. Era soare, era cer semn. era cald ca intr-o dimineaţă de iunie, nu de s f iim
de martie. Landi purta o rochiţă de lină (albă cu picouri roşii) părul despletit şi venea să se intilnească
cu mine. in clipa aceea, nu ştiu cum. m-am uitat in vitrina farmaciei. In faţa mea stătea un vlăjgan
■părul crescut de opt stinjem. Şi părul, dar mai ales miinile şi unghiile şi hainele de pe mine m и
jj mit peste cap toate planurile. Era clar ca lumina zilei că nu puteam s-o mtimpin pe Landi cu mfc, -
urea aceea. M-am aruncat cu bicicletă cu tot după unul din arborii tunşi in formă de cerc
Landi a venit, s-a uitat mfrată in jur. a stat vreo cinci minute, s-a urcat apoi pe bicicletă şi a
ţS p/ecat. Am sărit şi eu pe bicicletă şi m-am întors acasă. Am intrat in baie. am făcut un duş fierbinte.
1 cred cd putea fi trecut printre cele zece sau douăzeci de minuni ale lumii, in trei secunde am îmbrăcat
É uniforma de elev fin care semănăm teribil cu Georgel). am rugat-o pe sora mea Cat să-mi dea cinci iei
si din nou m-am aruncat pe bicicletă.
t Am ajuns in capătul străzii Privighetorilor, dar n-am mai avut curajul să sun. Adică aş fi avut eu
i curaj, dar nu puteam, ziceam că era mai bine s-aştept şi dacă Landi o să iasă să fie ca şi cind m-aş
fia ре-acolo din intimplare. M-am dus aşa cinci zile la rind. Stăteam in capătul străzii cite-о oră
cite două. şi cite trei. Dar in cele cinci zile n-am zărit-o niciodată. De citeva ori a venit şi Georgel.
Kg dar cind venea el. eu plecam.
Azi m-am dus iar. Nu ca s-o aştept pe Landi. M-am dus aşa, că-mi plăcea mie. Am stat vreo
Şi jumătate de ceas. Şi deodată am simţit că ceva se schimbă, că prin copaci trece o boare caldă, ori
ca-mi atingeobrazul un fulg de păpădie. M-am uitat in ju r, dar copacii păreau incremeniţi şi nici
fulgi n-am văzut. In schimb am văzut-o pe Landi. Ieşea in stradă cu bicicleta. Am vrut să fug. dar
picioarele nu m-au ascultatla ndi s-a urcat pe bicicletă şi s-a indreptat spre mine. A trecut la ciţiva
paşi, fără să mă vadă. A trecut aşa cum treci pe lingă un stilp ori pe lingă un gard.
Nu mai ştiu cit am rămas acolo. Ştiu doar că m-am intors acasă pe jos. Ochii lui Landi, ochii ca î
povestire de C O S T A C H E A N T O N două mărgele albastre care nu mă văzuseră — mă priveau acum de peste tot: din pâmint. din aer,'
desen de ŞERBAN RUSU din ferestrele caselor, din frunzele copacilor.
 r^VIITOROL
a f iß
declară M A U R IC E
V. WILKES, direc­
ELECTR O N IC II
torul laboratorului
de m atem atici al
Universităţii din
CAM B R ID G E (A n­
glia) şi unul dintre
prim ii realizatori ai
calculatoarelor cu
Й program.
va trebui să m ai treacă tim p
pină cind m aşinile electronice se
vor afla la dispoziţia fiecărui in­
telectual. Totuşi, in v iito rii 20 de
ani întrevăd folosirea lor pe o
scară mai largă. Acelaşi lucru îl
pot afirm a in domeniul medicinii,
unde aplicarea calculatoarelor e-
lectronice se a flă in stadiu de
embrion. £ aproape tim pul cind
m u lţi dintre medici vor introduce
intr-un aparat o fişă a simptome-
lor pacientului şi vor p rim i datele
necesare unui diagnostic exact.
Rezultatele obţinute, f u numai in
medicină, dar şi in alte ram uri
de activitate, ne conduc la ideea
că viito ru l aparţine electr,pnicii.
I/
Probabil
nu există domeniu
al activităţii omeneşti
în care perfecţionările pe
care le aduce cu sine pro­
gresul tehnic contemporan să
nu apară pe calea automatizării,
iar a u to m a tic ă în s e a m n ă
e le c tro n ic ă . în această pagină
am spicuit pentru voi cîteva
dintre cele mai noi aplicaţii ale
acestei revelaţii a secolului XX.
Şi pe viitor ne vom strădui
să vă punem la curent
şi cu alte noutăţi
apărute.
Cu această instalaţie nu foarte costisitoare cercetătorii
unui laborator francez au făcut vizibil un electron.
m m m m w M W
U n tr ilio n
de in fo rm a ţii *
C ei m ai mare sistem de m em orizare din lume funcţionează
in C a liforn ia . E l este capabil să retină un trilio n de u n ită (i de
inform afie, adică a tîl c it a r putea c iti un om in 200 de an i de
lectură neîntreruptă. M em orizată p rin m ijloace moderne obişnuite
Aparatul de pus autom at diagnosticul nu-i această cantitate de info rm aţie n r pretinde un m ilia rd de cartele
perforate sau o stivă de benzi magnetice cu o înălţim e de 300 m.
spectaculos, dar e u til.
In fo rm a ţiile sin i înregistrate pe fragm ente de peliculă fo to ­
g ra fic ă cu mare putere separatoare : un fra g m e n t de 33 X 68
C îin e le e le c tro n ic mm poate confine 5 m ilioane u n ită fi de inform aţie. «C itite » de
un tub fo to m u ltip lic a to r, ele sînt apoi transmise direct maşi­
nu muscă! ♦
n ilo r de calcul.
Pentru prim a oară un dine , in loc să muşte,
participă la aflarea m ijloacelor de restabilire a
in te g rită ţii corporale a oamenilor care au pier­
dut-o. Ce-i drept, este vorba de un «d in e »...
electronic.
In laboratorul de bionică al Institutului de
automatică al Academiei poloneze de ştiinţe se
află in curs experienţe cu un asemenea «anim al»
tranzistorizat. Datele obţinute urmează să ser­
vească alegerii soluţiilor optime intr-un domeniu
de mare perspectivă : confecţionarea protezelor
bionice. M are calculator modern rapid.
Economie de...
cobai
Pe un ecran de te le viziu n e specialiştii urm ăresc d ru ­
m ul no u lu i m edicam ent în organism . U n ansamblu de
lin ii re p re z in tă tu b u l digestiv, un flu x de puncte lum i­
noase înfăţişează c ircu la ţia sîngelui. Această schemă
cifra tă a c o rp u lu i omenesc a fost realizată cu a ju to ru l
unei maşini de calcul I.B.M. de către c e rc e tă to rii La­
b o ra to ru lu i U p jo h n , din S.U.A. Prin in te rm e d iu l ei se
poate u rm ă ri c irc u itu l m edicam entului, m om entul în
care încetează acţiunea lu i şi p o t fi s ta b ilite m o d ifică rile
ce se im pun în vederea p e rfe c ţio n ă rii p ro du sulu i.
La O ficiul poştal din Providence (S .U .A .) Procedeul a dus la o considerabilă econom ie de tim p
pachetele şi scrisorile sfnt separate autom at. şi a salvat... m ilioane de cobai!
 S I voi, NU ATI FI EŞUATCUN m DACA NU REPA
Ш RACHETĂ NOASTRA OSA t BOROUL»
SE ÎNAPOIEZE SA NE /А. â VOM FÎATRASi
DE SOAREJ '
Spune BADIN.

A tra ş i de S o a re !
Rezumatul capitolelor precedente: O rachetă
a pornit spre asteroidul R.M.-12. In drum ,
echipajul primeşte un S .O .S. şi salvează doi
indivizi eşuaţi In cosmos. în clipa cind s-au
văzut In racheta noastră, cei doi au scos re­
volverele şi au cerut să li se spună coordona­
tele exacte ale asteroidului.
ANIMA-FILM?
Scenariul şi regia: Ina Fruchter,
/
cl. a III a,Şc. Barbu Delavrancea,
Bucureşti
Desene: Ina Fruchter
Eroul principal: Motanul casei.
O producţie «Sfinx»

AGRICOLĂ C O N C U R SU L
O R IZ O N T A L . 1) Pui unul să iasă-o m ie! sau capsulă de aur...
comestibilă. 4) Lucrare agricolă de bază în vederea asigurării
viitoarei recolte. 6) Plantă cu flori galbene şi cu fructul o capsulă
SĂ PTĂ M ÎN II
în form ă de pară. 7) Loc de concentrare a rezervelor furajere Geografie (II)
etc. 8) Esenţă tare. 9) V iito area plantă. 11) Ş tiin ţa care con­
trib uie la m odernizarea agriculturii. 14) Rîu in Guatemala. in ultimii ani, in ţara noastră a început
15) M are aurie sau «U zină» rustică de produse cerealiere. explorarea unei peşteri deosebit de im­
17) Brad pitic ce creşte la m ari in ă lţim i. 19) Fiecare dintre
portante, care a fost declarată monument
cele tre i m ari diviziuni ale corpurilor in natură: vegetal,
animal şi m ineral. 22) Prin captarea lo r pentru irigarea cimpu- al naturii. Reţeaua ei de galerii totalizează
rilo r, se asigură sporirea recoltei la hectar. 24) Veştejit. 25) peste 10 kilometri. în interiorul său se
Sol nesflrşit! 26) Postmeridian. 27) O p e ra ţie pomicolă care găsesc numeroase lacuri mari şi adinei,
te face să măninci m ere d in tr-u n... prun. 30) Teren bun pentru grote de mari dimensiuni, cu gigantice
viţa de vie. 31) Gust particular. 33) N u m e ra l. 34) Perioada blocuri prăbuşite, draperii, baldachine
de tim p pentru experienţele agricole. 35) Mediu agricol. şi «luminări» de piatră inalte de peste
37) Largă acţiune de am eliorare a teren u rilo r agricole expuse 5 m.
secetei.
Vă rugăm să ne răspundeţi:
V E R T IC A L . 1) U nul d in tre m arile grînare ale ţă rii noastre.
2) Gram inee cultivată în terenuri umede ca Lunca Dunării, 1. Care este numele acestei peşteri?
a lalom iţei şi îndeosebi C im pia Banatului. 3) Legumă păroasă. 2. In ce podiş se află ea situată?
5) Teodor Florescu. 7 ) Maşini de tre ie ra t. 8) H ran ă pentru animale 3. A cita peşteră din lume, ca mărime,
realizată în a doua cultură după recoltarea păioaselor. 9) A breviaţie este aceasta?
m inieră (blendă-galenă-pirită). 10) Factor principal tn alegerea culturi­
lor. 12) A spori producţia. 13) Cerc de m etal. 16) Plante tin e re (crescute CUPON — GEOGRAFIE II
în răsadniţe) care au fost sau urm ează să fie răsădite. 18) Alcătuiesc Numele................. Adresa exactă..........
numeroasele livezi din ţara noastră. 20) Gică lonescu. 21) N e t! 23) Pulbe­
rea galbenă a flo rilo r. 26) La capătul păm întului! 28) Fac parte din ci-
Cu a tît readă. 29) E plin de viaţă şi dornic de descoperit. 32) Măsoară volumul Răspunsuri: 1.
2.
muncii in cooperativele agricole. 34) A răsturna brazde sau verbul
m a i b in e unei munci agricole. 36) in fugă! 3.

in cursul unui război După ce aţi aflat răspunsurile, trece-

din a n tic h ita te armata per­ ţi-le pe cupon. Decupaţi apoi cuponul şi
sană se apropia de Term o- trimiteţi-l pe adresa redacţiei, in cel mult
pile. Un cercetaş îi aduse 5 zile de la apariţia numărului, cu men­
vestea lu i Leonida, gene­ ţiunea : «Pentru Concursul săptăminii —
ra lu l arm atei spartane, că GEOGRAFIE II».
armata duşmană e a tît de
numeroasă în c ît lum ina Ciştigătoare prin tragere la sorţi
soarelui se va întuneca de la Concursul săptimfnii — LITE­
ploaia să g e ţilo r ei. RATURA: OPRIŞ MIHAELA —
— Cu a tît mai bine, zise Bucureşti — Şcoala generală nr.
lin iş tit Leonida, ne vom 188.
lu p ta la um bră! Răspunsurile exacte: L împlinire
Triverb şcolăresc 2. Născoci-
torul
(5,3,5) 3 .14, 3, 7, 8
II 5, 6. 1,2

Ä 6 Ä
o S F IN X o
Din nou
printre oameni
MICUL DEODAT NAMBOBON S-A
REÎNTORS DE CURlND PRINTRE OA­
MENI. D E T E C T IV II A M A T O R I
I n URMĂ CU CINCI ANI, PE ClND
SE AFLA ÎN JUNGLELE DIN CONGO, ce a l treilea m a rto r a firm ă că
Pe o şosea, o maşină cir-
ÎMPREUNĂ CU TATĂL SĂU AU FOST
ATACAŢI DE FIARE. TATĂL A FOST culind cu viteză excesivă p ro ­ şi ultim ele două cifre erau tot
SFÎŞIAT, IAR MICUL DEODAT A RĂ­ duce un grav accident, după identice. U ltim u l m artor, care
MAS SINGUR, FĂRĂ NICI UN FEL DE care dispare in noapte. P atru e inginer, a rem arcat că nu­
APĂRARE. m a rto ri au asistat în g ro ziţi ia m ă ru l m aşinii era un pă tra t
GĂSINDU-L PLÎNGÎND SUB UN TU­ această scenă, dar, din păcate, perfect (d in punct de vedere
FIŞ, NIŞTE MAIMUŢE L-AU LUAT ŞI n ic i unul dintre e i пи-şi am in­ m atem atic).
L-AU CRESCUT ÎMPREUNĂ CU PUII teşte num ărul m aşinii. Ţinind seama de toate aceste
LOR. NU DE MULT DEODAT A ÎNCE­ P rim u l a observat insă că date, p u te ţi voi oare să a fla ţi
PUT O NOUĂ VIAŢĂ, FIIND GĂSIT ŞI
READUS PRINTRE OAMENI. ACUM acest număr era compus din num ărul m aşinii in cauză ?
SE AFLĂ ÎN ITALIA. EL NU ŞTIE ÎNCĂ 4 cifre. A l doilea m artor ştie
SĂ VORBEASCĂ, IAR DORINŢELE ŞI că prim ele două cifre ale nu­
LE EXPRIMĂ PRIN ŢIPETE. m ăru lui erau identice, in tim p Claudiu V O D Ă
 Vizita a scos în evidentă bunele
VIZITA PREŞE­ relaţii de prietenie şi colaborare
DINTELUI CON­ existente între România şi Finlanda,
năzuinţa de pace şi progres care
SILIULUI DE MI­ animă deopotrivă popoarele celor
două ţări.
NIŞTRI, ION Cu acest prilejauavut loc, intr-o
atmosferă prietenească şi de înţe­
GHEORGHE legere reciprocă, convorbiri oficiale
M A U R E R , IN intre preşedintele Consiliului de
Miniştri al Republicii Socialiste Ro­
FINLANDA mânia, Ion Gheorghe Maurer şi
preşedintele Consiliului de Miniş
Tampere, oraş finlandez

în cadrul politicii consecvente, a
statului nostru, de colaborare şi
prietenie cu toate ţările, in folosul
consolidării păcii mondiale, al pro­
gresului şi înţelegerii intre popoare,
recent, tovarăşul IO N GHEOR­
GHE M AURER, preşedintele
Consiliului de Miniştri al
Republicii Socialiste România,
insotit de ministrul afacerilor ex­
terne CO R N ELIU M ĂN ESC U,
a tăcut o vizită oficială de mai multe
zile in Finlanda, răspunzind invi­
taţiei guvernului acestei ţări.
tri al Finlandei, Mauno Koivisto
Au fost discutate probleme privind
dezvoltarea legăturilor multilatera
le dintre cele două ţări şi unele
aspecte ale situaţiei internationale.
De asemenea, tovarăşul Ion Gheor­
ghe Maurer, insotit de ministrul
afacerilor externe, Corneliu Mănes -
cu, a fost primit la Palatul Prezi­
denţial de către preşedintele Repu­
blicii Finlanda, Urho Kekkonen. în
cursul întrevederii a avut loc un
schimb de păreri privind probleme
de interes comun.
Pretutindeni, vizitind obiective in­
dustriale sau monumente de cultu­
ră, atestind o bogată viată spiritua
lă şi materială a poporului finlandez,
oaspeţii români au fost intimpinaţi
cu cea mai mare atenţie şi căldură.
Deosebit de grăitoare pentru a
reda ce a însemnat această vizită a
oaspeţilor români in frumoasa tară
a celor 1 000 de lacuri sînt cuvintele
rostite de preşedintele Consiliului
de Miniştri al Finlandei: «Această
vizită, care marchează un eveniment
istoric în relaţiile dintre ţările noas­
tre, constituie totodată un jalon
important. Ea este o mărturie a
efortului nostru crescind de a crea
noi raporturi trainice intre diferi­
tele ţări, a dorinţei noastre de a
cunoaşte condiţiile de trai, con
ceptiile şi aspiraţiile din alte părţi
şi, in consecinţă, de a înţelege mai
bine şi de a accepta pe ceilalţi».
In repetate ocazii preşedintele
Consiliului de Miniştri al Republicii
Socialiste România, Ion Gheorghe
Maurer, a avut inalte aprecieri asu­
pra desfăşurării vizitei, cordialităţii
cu care au fost intimpinati oaspeţii
români, spiritului de înţelegere in
care au avut loc convorbirile.

S O L ID A R IT A T E UN MARE
D E P L IN Ă LUPTĂTOR
CU L U P T A PENTRU
POPORULUI DREPTURILE
OMULUI
V IE T N A M E Z
M artin Luther King, conducătorul populaţiei
Z ile le acestea a fost dată p u b lic ită ţii D E C L A R A ­ de culoare din Statele U n ite, laureat al Premiului
Ţ IA G U V E R N U L U I R E P U B L IC II S O C IA U S T E Nobel pentru pace, a fost asasinat în oraşul
R O M Â N IA I N L E G Ă T U R Ă C U S IT U A Ţ IA D IN Memphis.
V IE T N A M . D o c u m e n tu l afirm ă că, lu în d cunoş­ Vedere din Budapesta, capitala R.P. Ungare
tin ţă de declaraţia g u v e rn u lu i R .D . Vietnam , cu
p rivire la lim itarea bom bardam entelor d e către
S .U .A . asupra te rito riu lu i R .D . Vietnam , G uv ernu l SARBATOAREA
rom ân Işi m anifestă d e p lin u l său sprijin fată de
această declaraţie. G u v ern u l rom ân consideră că N A Ţ IO N A L A
trebuie să înceteze im ediat ş i fără co n diţii bom ­
bardam entele, cit ş i toate actele războinice indrep
A PO PO RULUI
täte îm potriva p op o ru lu i vietnam ez, exprim îndu-şi
încă o dată solidaritatea faţă de lupta dreaptă şi
UNGAR
Z ilele acestea, poporul Republicii Populare Un­
eroică al acestuia, dusă In n u m ele păcii, a l libertăţii
gare a sărbătorit un eveniment memorabil al
şi feric irii p atriei sale.
istoriei sale: 23 de ani de la eliberarea de sub
Aşa cum subliniază declaraţia, «R eglem entarea
jugul fascist.
pe baze trainice a p roblem ei vietnam eze reclam ă
Sint 23 de ani de profunde prefaceri, dobindite
încetarea ag resiu nii am ericane, retragerea tru p e­
sub conducerea Partidului Muncitoresc Socialist
lor S .U .A . ş i ale aliaţilor lo r din V ietn am u l de sud,
Ungar, pe care poporul le priveşte cu îndreptă­
respectarea d re p tu lû i sacru a l p op o ru lu i vietnam ez Fotografia îl înfăţişează pe M artin Luther King definitivind
ţită mîndrie. Ungaria este astăzi un stat socialist
de a -ş i h o tă rî sin gu r soarta, fără n ic i un amestec planurile de organizare a unei acţiuni purtind numele
în flo rito r. Producţia industrială a crescut de peste
din afară ». de «Marşul săracilor».
şase ori ţaţă de anul 1938. M ecanizarea agricul­
tu rii progresează necontenit, azi ogoarele ţă rii
Asasinarea cunoscutului luptător pentru drep­
vecine şi prietene fiind brăzdate de aproape 70 ООП tu rile omului a provocat nu numai o firească
de tractoare. Num ărul elevilor este In prezent de durere, dar şi o profundă indignare în lumea
şapte ori m ai mare ca acel dinainte de eliberare. întreagă. Vicepreşedintele S.U.A., Robert Hum­
Construirea socialismului, m arile prefaceri so
phrey a declarat că «acest act criminal aduce
ciat-politice din aceşti ani au cimentat continuu
ruşine Statelor Unite». Ziua de 7 aprilie a fost
prietenia româno-ungară, pentru care, de-a lungul
decretată în S.U.A. doliu naţional. Mari mani­
veacurilor, au luptat forţele cele mai luminate
festaţii şi greve au avut loc în numeroase oraşe
ale celor două popoare. americane. Pretutindeni în lume, personalităţi
Poporul român se bucură din toată inima de politice şi mase de oameni ai muncii îşi exprimă
înfăptuirile poporului ungar, adresindu-i cu pri­ indignarea în legătură cu crima înfăptuită asupra
lejul m arii sărbători urări de noi succese pentru unui om ce şi-a consacrat toată viaţa demnităţii
înflorirea şi progresul patriei sale. umane şi egalităţii rasiale.
Lectorul universitar
H A D R IA N D A IC O V IC IU despre:

С Ш Н
MCILOR
• DESCIFRAREA UNOR TAINE
• 6+1 REPETAT DE 30 DE ORI
V -a ţi g în d it v re o d a tă la im p o rta n ţa c a le n d a ru ­
lu i? V -a ţi g în d it cè ne-am face fă ră acest î n s o ţ it o r
de fie c a re zi ?
Is to ria c a le n d a ru lu i e v e c h e ; ea începe, în tr- u n
fe l, o d a tă cu o m u l în s u ţi, căci încă de la în c e p u t
o m u l a fo s t c o n ş tie n t de a lte rn a n ţa z ile lo r ţ i a
n o p ţilo r . A u t r e c u t însă zeci ţ i c h ia r s u te de m ii
de ani p în ă ce o m u l, d u p ă ce şi-a d a t seama de
e x is te n ţa u n o r p e rio a d e m ai lu n g i, ca re se re p e tă ,
a re u ş it să le d e te rm in e d u ra ta şi să le fix e z e în
siste m e c a le n d a ris tic e . U n m o m e n t al acestei
în d e lu n g a te is t o r ii, s-a p e tre c u t acum v r e o 2000
de ani, pe m e le a g u rile n o a stre , la daci.
D eşi n ic i un a u to r a n tic nu v o rb e ş te d e sp re
aceasta, c a le n d a ru l d a c ilo r ni s-a p ă s tra t. în c re ­
m e n it în a n d e z itu l u n u i s a n c tu a r de la Sarm i-
zegetusa — G ră d iş te a M u n c e lu lu i.
E un m o n u m e n t c iu d a t acest sa n ctu a r. Form a lu i
e ro tu n d ă , cu d ia m e tru l de 30 m, ia r e le m e n te le
care-l a lc ă tu ie s c s în t p a tru la n u m ă r. In p rim u l
rîn d . un ş ir de 104 b lo c u ri joase de a n d e z it. care
form ează, ca să zicem aşa. în g ră d itu ra s a n c tu a ru ­
lu i ; în in t e r io r , urm ează un ş ir de s tîlp i de a n d e z it :
180 m ai în a lţi şi mai în g u ş ti. 30 m ai scu n zi şi mai
la ţ i; aceşti s tilp i s în t aşezaţi î n tr - o o r d in e in va ­
r ia b ilă : d u p ă 6 s tîlp i de p rim u l fe l. urm ează al
7-lea. d in a d o u a c a te g o rie , şi g ru p a re a aceasta
de 6 + 1 s tîlp i se re p e tă de 30 de o r i. A C U M A P R O A P E 2 00 0 D E A N I A C E S T B Ă R B A T P L I N D E N O B I L Ă V IT E J IE Şl D E M N I T A T E A P A R A
C U S P A D A I N M I N Ă L IB E R T A T E A Şl O N O A R E A D A C I L O R . N U M E L E S A U : D E C E B A L . A M I N T I R E A
U rm ă to a re le d o u ă e le m e n te (in c in te ) ale S A : IN IN IM IL E N O A S T R E , A L E T U T U R O R . ÎN IM A G IN E , M O N U M E N T U L E R O U L U I, L A D E V A .
s a n c tu a ru lu i se c o m p u n d in s tîlp i de le m n . P rim a
in c in tă e c irc u la ră şi n u m ă ră 68 de s tilp i d e s p ă rţiţ p u rile de s tilp i în a lţi, servesc d o a r la d e s p ă rţire a C o r e c tu r ile aduse c a le n d a ru lu i s în t s im b o liz a te
în p a tru g r u p u r i p rin p a tru p ra g u ri de p ia tră . ace stora , d a r n u m ă ru l lo r to ta l — 30 — ne ara tă de s t îlp ii de lem n ai c e lo r d ouă in c in te in te rio a r e .
A d o u a in c in tă . în fo rm ă de p o tcoa vă , a re d o a r c îte z ile e ra u în fie c a re d in cele 12 lu n i în care D u p ă ca lcu le d e s tu l de c o m p lic a te s-a s ta b ilit
34 de s tîlp i şi d o u ă p ra g u ri de p ia tră . e ra îm p ă r ţ it a n u l la daci. că d in 34 în 34 de ani dacii în lă tu ra u greşeala
C u n o s c u t de c îte v a d e c e n ii acest m o n u m e n t C u m aşa? U n an de 360 de zile ? Da. în to c m a i. c a le n d a ru lu i lo r. p u n în d u -l de a c o rd cu c u rg e re a
nu şi-a d e z v ă lu it cu u ş u rin ţă ta in a . în ce le d in Ca şi a lte p o p o a re d in a n tic h ita te , d a cii n-au rea lă a t im p u lu i.
urm ă, to tu ş i, s p e c ia liş tii au ajuns la c o n c lu z ia că ajuns de la în c e p u t la c u n o a ş te re a d u ra te i rea le M o n u m e n tu l de la S a rm izeg e tu sa datează d in
el r e p re z in tă un c a le n d a r o rig in a l, c a le n d a ru l a a n u lu i (365 de z ile şi a p ro a p e un s fe rt) şi a stfe l vre m e a lu i Decebal, d a r c a le n d a ru l d a cic tr e b u ie
d a c ilo r. şi-au în to c m it un c a le n d a r în ca re a n u l avea d o a r să fie m u lt mai v e c h i. A lc ă tu ire a lu i s-a fă c u t,
P rim a in c in tă cea a b lo c u r ilo r de a n d e z it. nu 360 de z ile . N a tu ra l, acest ca le n d a r e ra g re ş it: d u p ă to a te p r o b a b ilită ţile sub B urebista şi s fe tn i­
a re r o s t c a le n d a ris tic , d a r in c in ta s t î lp ilo r de a n u l dacic se te rm in a cu pe ste c in c i z ile m ai re ­ cu l său a p ro p ia t — m a re le p r e o t Deceneu. # ,
a n d e z it în a lţi şi scu n zi r e p re z in tă to c m a i o jum ă­ pede d e c ît se cu venea şi d u p ă c itv a tim p e ro a re a a d e văr, s c r iit o r u l a n tic lo rd a n e s . d e s c riin d a c tiv i­
ta te d in a n u l d a c ic : 180 de z ile . Fiecare s tîlp d e venea su p ă ră to a re . P re o ţii-a s tro n o m i daci au ta te a m u ltila te r a lă a lu i D e ceneu p o m e n e şte şi
în g u s t şi în a lt în c h ip u ie o zi. fie c a re g ru p fo rm a t s fîrş it p rin a o b s e rv a greşeala şi au adus calenda de o b s e rv a ţiile sale a s tro n o m ic e — a t î t de nece­
d in 6 asemenea s tîlp i — un fe l de «săptăm înă» r u lu i c o r e c tu r ile tre b u in c io a s e , lăsînd însă ca sare p e n tr u în to c m ire a c a le n d a ru lu i — pe care.
de şase z ile . S tilp ii la ţi şi scunzi a fla ţi î n t r e g ru ­ bază. t o t n u m ă ru l de 360 de zile . sub în d ru m a re a lu i, le făceau d a cii.
 — Aşa cum e Felicia. N e deosebim, avem fin
care uneori sint ca o barieră intre noi. Şi totuşi
ne atragem ca două bucăţi de magnet. Uneori ne
certăm. Dar ori de cite ori sint supărată, Felicia e
lingă mine. Ea întruneşte toate acele calităţi pe
care le doresc eu unui erou.
C u argumente asemănătoare a ales-o S to ia n
F lo ric a din clasa a V i l l a C ca eroină a cârtii sale
pe colega ei Denciulescu Anca.
— E prietena mea cea mai bună. Dar nu acesta
e motivul principal. C i pentru că are calităţi
deosebite. Pentru ea învăţătura este o adevărată
pasiune, are o autentică sete de a cunoaşte, de a

DACĂ
se informa. Este, apoi, foarte disciplinată. Dar să
nu vă inchipuiti că-i o tocilară, l i plac şi distracţiile,
întrunirile cu prietenii pentru a asculta muzică,
li place, de asemenea, să fie la curent cu moda.

AI И SCRIITOR... Este foarte îndrăgită de colegi.

Anchetă de
intr-o clasă pot fi — măcar pentru citeva minute
de visare — 35 de inventatori sau 35 de medici sau
35 de exploratori. Sau, de ce nu ? 35 de scriitori.
Desigur, intenţia de a scrie un roman e aminatà
pentru «mai tirziun cind colegul de bancă va
construi fără greş şi. ..fără îndoială acel p e rp e tu um
m o b ile al cărui principiu l-a imaginat intr-o oră
de geografie...
Şi totuşi, apropiindu-ne acele citeva m inute de
visare, să ne imaginăm că a(i fi scriitori. Pe care
dintre colegii voştri l-afi alege ca erou de roman ?
Care dintre calităţile sau defectele sale v-ar
îndemna la această alegere?
— N u ştiu, mărturiseşte A ro n e a n u Irin a , elevi
in clasa a VH-а A a Şcolii nr. 23 din Bucureşti. De
E D U A R D J U R IS T
fapt nici nu cred că aş fi in stare să scriu un roman,
eu care abia fac o compunere. Pe urmă, nici nu
prea sint la noi in clasă elevi care ar putea deveni
eroi de roman. To(i colegii mei sint elevi obişnuiţi...
Există părerea că nu num ai in clasa a VII-A , ci
şi in a V II-а В sint elevi obişnuiţi. Dar to c m a i de
a s ta , pe unul dintre ei l-a ales pionierul P o p a
M ih a i ca erou al romanului său:
— D e ce l-am ales pe Hussar Şerhpn ? Pentru
că este un elev bun la invă(ătură. E un foarte bun
coleg. Un pionier plin de iniţiativă. E sincer,
drept şi curajos. Adică un băiat obişnuit.
De bunăseamă fiecare s c riito r are vederile lui.
D o d i C a rm e n din clasa a Vll-a C vrea să aibă in
eroul cârtii un prieten apropiat.
J in g o iu A le x a n d ru dinlr-a V lll-a C, declară
răspicat:
— Neavind însuşiri de scriitor — acestea revin
fratelui meu! — nu găsesc o personalitate deose­
bită printe colegii mei pentru a o alege ca erou
de roman.
Alexandru va fi desigur foarte surprins aflind că
el insuşi este o asemenea p e rs o n a lita te . Un
coleg de-al său ne-a spus:
— Eu l-aş alege pe Jingoiu Alexandru. E un
elev bun şi silitor. E un băiat plin de vja(ă,dar are
şi defecte. De exemplu: cite o dată ia totul in
rîs.
O elevă din clasa a Vll-a C s-a oprit in alegerea
sa la colegul ei, C ru p a riu E u g e n .
— Il cunosc de m ult şi it admir. Este un elev
conştiincios, care are şi alte preocupări, dç ta
studiul pianului pină la pasiunea pentru fotoama-
torism. Şi adaugă cu foarte multă seriozitate:

PETRE L U S C A L O V • O S T R O V U L L U P IL O R • 110

ajunge cu barca. Ei bine, staţi voi că v-arăt eu vouă, adăugă alb de

minie Chiorul, azvirlind puşca in barcă şi scoţindu-şi cămaşa, o să
vedeţi voi acum, cum inoată Chiorul... Hai, Ciupitule, vino cu mine.

OSTROVUL
Nu pot fi departe... li prindem cit ai zice peşte!
Cu un salt spectaculos Chiorul se aruncă in apă şi incepu să
înoate cu o iuţeală fantastică,spre gura canalului, pe urmele celor
doi băieţi. Omul cu faţa ciupită îl urmă şi peste cîtva timp, cei doi

LUPILOR răufăcători, înotînd virtos, pătrunseră pe gura canalului şi dispă­

R O M A N F O I L E T O N
— Ce facem? strigădesperat Babuşcă. Vin, îi auzi?
Păpurişurile foşneau din ce in ce mai aproape. Nu mai era
nici o clipă de pierdut.
— Babuşcă, scoate-ţi pantofii şi aruncă-i pe mai! strigă Scatiul,
in timp ce desprindea cu mişcări fulgerătoare vislele de la barcă,
aşa... stai că vin şi eu, adăugă el, sărind jos din barcă cu vislele in
mină. Ajuns lingă Babuşcă, azvirli vislele jos, işi scoase cămaşa
şi pantofii, pe care ii azvirli peste pantofii lui Babuşcă. Acum înjură­
turile Chiorului răsunau in păpurişuri la citiva paşi de ei. Scatiul
apucă din nou vislele şi peste citeva clipe, cei doi băieţi se rostogoliră
de pe mal, spre păpuriş.
— Priveşte, strigă Chiorul, apărind peste citeva clipe cu puşca in
mină şi arătind spre cămaşa Scatiului şi pantofii celor doi băieţi,
azvîrliţi pe mal. Au şters-o. Cum i-ai legat? adăugă el, ridicind de
jos sfoara roasă de şobolan şi arătîndu-i-o Ciupitului. Cu o sfoară
putredă, ai?
— Şi ne-au luat şi vislele, gemu înfricoşat Ciupitul,şi au şters-o cu
ele, înot, pe canal!
— Pe canal? strigă Chiorul. Ne-au luat vislele ca să nu-i putem
rură după perdeaua inaltă de trestii. In aceeaşi clipă păpurişul din
spatele bărcii foşni şi Scatiul îşi făcu apariţia cu vislele in mină.
— Hai Babuşcă, poţi să ieşi, spuse el liniştit, păcăleala s-a prins.
O să ne caute ei mult şi bine.
Babuşcă, legat cobză de miini şi de picioare, se rostogoli şi el
afară din păpuriş şi adulmecă, cu urechile ciulite, liniştea întinde­
rilor de apă.
— Greu Babuşcă? îl intrebă zimbind Scatiul.
— Greu Scatiule, răspunse oftind Babuşcă, cu ăştia văd c-am
descurcat-o... Să văd cum o descurc iar acasă. Cred că tata mi-a
şi planificat o bătaie.
— S-o ştergem atunci, şopti Scatiul, aşteaptă-mă o clipă Babuş­
că, mă duc să aduc o scoică! Şi in clipa următoare sări in apă.
Ajuns la cîţiva metri de mal. Scatiul se opri brusc, trase aer in piept
şi dispăru cu mîinile ridicate in adincuri. Ajuns sub apă, Scatiul se
răsuci fulgerător şi o porni repede spre fundul ghiolului. Pe măsură
ce înainta, pinzele uşoare şi jucăuşe de soare se topeau. Apa
devenea din ce in ce mai rece şi mai întunecată. Scatiul cobora
mereu. Acum in jurul lui domnea bezna. Pinza de brădiş sălbatic,
plutind ici-colo în adincuri, i se încolăcea de miini şi de picioare, îi
zgiria pieptul şi gitul, legănîndu-se in întuneric ca braţele unor
caracatiţe uriaşe. Scatiul cobora mereu. Capul ii vîjîia şi in gură
simţea gustul singelui, care ii Cprgea din nas. In sfirşit, mina Sca­
tiului intilni fundul rece şi viscos al ghiolului. Se aşeză cu burta pe
mii şi se roti de citeva ori, repede, ca o morişcă. Deodată, degetele
lui intilniră o piatră rece şi lucioasă. Scoica! Cu o săritură Scatiul
o smulse din nămol.
in privinfa defectelor, nu găsesc că se deosebeşte A ţi aflat?
de ceilalţi băieţi, poate din contră, este chiar mai
P e n tr u to ţi c itit o r ii revistei noastre :
respectuos decit unii dintre ei.
lacob Gheorghe din aceeaşi clasă şi-a ales
eroul in persoana colegului său, Bordeianu
ROZ ETE LE C u te iă to tU
UN C O N C U R S DE P U B L IC IS T IC Ă
Valentin. M otivul este... eminamente literar: D O T A T CU P R E M II ___ _________________,
— L-am ales tocmai pe el, fiindcă aş putea să-i
dau însuşiri pe care el nu le are.
Dacă lacob Gh. cultivă... stilul laconic, un alt
elev ne dă explicaţii mai largi.
— Şi eu l-am ales pe Bordeianu Valentin. Pen­
tru că nu este de loc prost, ba dimpotrivă, dar n u -i
place să înveţe şi de aceea in timpul orelor face toi
felul de năzbitii. Nu este atent la explicaţii, nu
lasă ca ora să se desfăşoare normal şi nici pe cole­
gii săi să fie atenti. M ie m i-ar place să scriu roma
nul in care, la sfirşit, Valentin ar deveni unul
dintre cei mai buni elevi ai clasei. Dar asta cred
că nu depinde num ai de scriitor,ci de însuşi eroul
ales.
Drept încheiere am notat părerea elevei Slavu
Ani din clasa a ' V III-a C :
— Cred că fiecare om ar putea fi eroul unui
roman. Dar asupra cui să te opreşti? U n ii ti se
par mai interesanţi, «sar in ochim cum s-ar spune
Despre аЦИ ai impresia că duc o viată monotona,
ştearsă, in fiecare zi aceeaşi. Dar iată că, deodata,
descoperi lucruri care la început ti se par de
necrezut: lu i X, persoană posacă ii place muzica.
Şi dinsul, Y pe care-l credeai sec, «stil robot»,
scrie poezii...
Poate că, in cele din urmă,putini din «scriitorii»
minutelor noastre de visare vor publica clndva,
într-adevăr.romane. Dar astăzi ei ştiu să pretuias
că acele insuşiri cu care ar vrea să-şi înzestreze
eroii plăsmuiţi. Sint 'însuşirile unor şcolari obiş­
nuiţi, de care-i leagă pe viată farmecul anilor de
şcoală. C itiţi iN N U M Ă R U L V IIT O R R E G U L A M E N T U L Ş l P R E M IILE C O N C U R S U L U I

• O S T R O V U L L U P IL O R • 112
—Sus! Sus la aer! ii strigă parcă cineva la ureche şi in clipa
următoare, cu scoica în mină, Scatiul zbura in sus, ca o săgeată.
Cind apăru la suprafaţa apei, Scatiul auzi nişte urlete prelungi
care veneau dinspre gura canalului. Intorcindcapul, îi zări pe Chio­
rul şi pe omul cu faţa vînătă care se întorceau, zburînd parcă pe apă,
spre el. Cu citeva aruncături de braţ, Scatiul ajunse la mal, trinti
scoica de pămînt.care se prefăcu în ţăndări, şi-apucînd o bucată de
scoică spartă, se repezi la Babuşcă. Coaja de scoică tăia ca un
brici. Cit ai clipi din ochi, Scatiul reteză legăturile care îl ţineau prizo­
nier pe Babuşcă, şi-apoi cu o singură mişcare fulgerătoare îi eli­
beră picioarele.
—La barcă, la barcă, Babuşcă! strigă Scatiul, azvirlind coaja de
scoică şi ridicind lopeţile de jos. Priveşte! Vor să ne taie drumul
spre stăvilar!
Intr-adevăr, cei doi îşi schimbaseră direcţia de inot şi acum
veneau, ca nişte ulii pe diagonală, cu gindul să le taie calea celor
doi băieţi.
Scatiul şi Babuşcă in barcă, potriviră lopeţile şi peste citeva clipe,
cu o smucitură puternică, luntrea se repezi înainte. Şi cursa incepu.
Lopeţile gemeau, trosneau, în timp ce luntrea sărea din cind in cind
peste valuri ca o uriaşă lăcustă neagră. Tăindu-le calea, Chiorul şi
omul cu faţa ciupită veneau glonţ spre ea.
—Ne taie calea! strigă Scatiul, arătînd cu capul spre răufăcători
şi continuînd să tragă virtos la visle. la arată-le ce ştii, Babuşcă!
Opreşte-i!
—Am inţeles, Scatiule! răspunse scurt Babuşcă şi virind repede
mina in sin scoase praştia. Cu mişcări sigure, potrivi in ea o pietri­
cică albă şi-apoi duse praştia fulgerător la ochi.
—l-am prins! strigă triumfător Chiorul, făcindu-i semn cu mina
Ciupitului să se repeadă la barcă. Oar chiar în clipa aceea. Chiorul
auzi un bîziit prelung, şi-apoi apa de sub nasul iui explodă. O
ploaie de stropi inspumaţi il plesni peste faţă, îl orbi, îl înecă şi el
rămase năucit, cu mina întinsă spre barca, care asemeni unui
ţipar prelung, alunecă şi trecu ca o nălucă pe lingă el.
(VA U R M A )

DIN NOIANUL DE
ÎNTREBĂRI PE
CARE LE GĂSIM
ZILNIC
ÎN SCRISORILE
SOSITE LA REDACŢIE
DE LA SUTELE
DE CITITORI
DIN
ÎNTREAGA
ŢARÂ, NOI
LE-AM ALES DE DATA
ACEASTA P E ACELEA ALE
ELEVILOR PETRESCU CONSTANTIN,
CL. A Vl-a,
DUMITRU DANIELA, CL. A IX-A,
PÎRVULESCU VASILE,
CL. A VII-A, GUZ1CU HILDA,
CL. A VIII-A, HAITA MARIA, CL. A VIII-A.
DESIGUR, NU-I UŞOR SÄ PUI O ÎNTREBARE,
DAR NU-I UŞOR NICI SÄ RĂSPUNZI. TOC­
MAI DE ACEEA AM ŞI ADRESAT ACESTE
ÎNTREBĂRI UNOR SPECIALIŞTI ÎN MATERIE
CARE AU AVUT DEOSEBITA AMABILITATE
SA VA RĂSPUNDĂ.
A C A D E M IC IA N PROFESOR GRIGORE
M OISIL___________________________ _
— Totul e bine cînd toate merg bine.
Dar ce-i de făcut cînd nu-ţi place matematica?
— N u cumva o fi vorba de lene? Sau poate, de
neatenfie sau nepăsare? După răspunsul pe care
( i - l dai, ia şi măsurile. Ce să faci ? La matematică
nu se poate invăta pe deasupra. E nevoie să fii
bine minte ce ai Invătat ieri ca să poţi merge azi
mai departe. Apoi trebuie să înveţi să legi o lecţie
de alta. Şi asta se face prin exerciţiu şi numai
prin exerciţiu. Aşadar, nu te grăbi să spui că
n u -m i place matematica. Poate că totuşi e vorba
de altceva.
— Ce fel de calculatoare avem în ţară?
Ne scutesc ele de învăţarea matematicii?
— Avem mai multe calculatoare. Unele de fa­
bricaţie românească, altele aduse de peste hotare.
D ar nu e totul să ai un calculator. Trebuie să ştii
să lucrezi cu el. In acest scop s-a u deschis la
noi, In ultimele săptămîni, o şcoală de programa­
tori pentru absolvenţii liceului, cu o durată de
un an. Dar vă închipuiţi, cred, că pentru o astfel
de meserie modernă se cere să ştii... matematicăl
— Vi s-a întîmplat vreodată să nu puteţi
dezlega o problemă de matematică?
— Desigur. Şi apoi nici nu merită să fie dezle­
Cincrinterlocutori
Mnej Cltlton
Cincisprezece întrebări
Cincisprezece răspunsuri
gată o problemă care se dezleagă imediat. O pro­
blemă n u -i interesantă decît in măsura în care
le face s ă -fi bafi capul cit m ai m ult cu ea.
S C R IITO R U L___________________________
MIRCEA S ÎN T IM B R E A N U
— O întrebare simplă şi totuşi nu: de ce
scrieţi povestiri vesele şi nu triste?
— întrebarea conţine, probabil, o exagerare.
Cu neputinţă să nu fi scris niciclnd vreo tristă
povestire... veselă. (Şi acestea sînt cele mai triste
din lume/- Apoi, majoritatea povestirilor mele
vorbesc, de fapt, despre necazuri. Num ai că
nu toate necazurile sînt triste. Unele sînt de-a
dreptul ridicole. Necazurile chiulangiilor, de pildă,
ale ambiţioşilor fără acoperire, ale tocilarilor,
piricioşilor, «vedetelor», ş.a.m.d. Poţi să le plingi
de milă. Sau, să rlzi de ei. In sflrşit, — şi cred că
acesta este răspunsul la întrebarea dumneavoas­
tră — găsesc că zlmbetul, acest soare al fiinţei
omeneşti, trebuie făcut să răsară cit m ai devreme
şi să apună cit m ai tîrziu in viata noastră. Şi
dacă zimbetul povestirilor mele măreşte cit de
cit ziua bucuriilor copiilor, îm i e de ajuns.
— Ce aţi face dacă aţi fi în locul unui
erou dintr-o povestire al cărei autor sînteţi?
— D e fapt, şi slnt eroul multor povestiri. C e -i
drept, nu pe d e-a-ntregul. C ei care mă cunosc
ştiu că n -aş încăpea In tr-o schiţă. M i-a r trebui
un roman... Се-aş face? Cam се-a r face la un
loc Nastratin cu Sflntul: aş transforma o anecdotă
in baladă. Dar ce n -aş face? C u siguranţă aş fi
un erou m ai mare, m ai puternic decît autorul.
— In anul 2000 copiii vor fi mai cuminţi?
— In orice caz ceva ceva m ai cum inţi decît
cei din anul 1999. D ar tofi, absolut to(i, vor fi la
fel de copii cum slnt cei din 1968.
A R T IS T U L PO PO R U LU I NICOLAE
HERLEA
— Dumneavoastră ce credeţi: există o
legătură între muzică şi matematică?
— Matematica şi muzica s-a u dezvoltat paralel,
condiţionate de dezvoltarea societăţii omeneşti,
fără hotar Intre ele: matematica este insăşi viata,
iar muzica creează frumuseţea vieţii.
— Unii oameni se plictisesc cînd sînt ne­
voiţi să repete de mai multe ori un lucru.
Pentru un artist nu este plictisitor să repete
acelaşi rol?
 —M ă ie s tria m u z ic a li n u constă n u m a i din
îm bogăţirea bag ajulu i artistic cu m u lte ro luri, c i
d in revenirea, repetarea neîncetată a rolulu i, In
aşa fe l In c it apărlnd pe scenă s i fa c i p u b lic u l ca
im p reu n ă cu tin e s i trăiască m o m e n tu l, să uite
c i e l se află In sală.
D e fiecare dată cln d jo c i, s i ad u ci pe scenă
toată m ăiestria, dragostea p en tru m u n c a pe care
o depui, m aturitatea artistică p e care o capeţi
n u m a i p rin abnegaţie ş i studiu îndelungat. M ie ,
fiecare apariţie pe scenă Im i d i senzafia u n e i
prem iere. Ş i — de altfe l — ş i In m u zică , la fe l ca
In orice altă m eserie, n im ic n u este plictisitor,
a tu n c i c in d m u n ceş ti cu pasiune.
— Sînteţi unul dintre oamenii care au
prilejul să cunoască direct momentul înăl­
ţător al succesului. V ă rugăm să ne spuneţi:
munca unei zile, pentru un artist, este plină
numai de satisfacţii?
—Viafa este o c o n tin u i luptă ş i n u toate zilele
aduc satisfacfia aşteptată. In g en eral aceasta
vine d in datoria îndeplinită. Id e a lu l este perfec­
ţiunea ş i d eci ca m lin e să fie m a i bine declt azi.
Satisfacfia artis tu lu i este In încheierea specta­
colului, cln d sim te In aplauzele p u b lic u lu i d ra ­
gostea ş i aprecierea m axim ă o en tru m u n ca sa.
A C A D E M IC IA N P R O F E S O R G R IG O R E B E -
N E T A T O _______ ________________________
— Cind v-aţi dat seama că vreţi să vă ale­
geţi profesiunea de medic?
— A n ii copilăriei mele i-am petrecut sub sem­
n u l cumplit al prim ului război, In Moldova.
Casele erau transformate in spitale unde gemeau
sute de rănifi. Cu profesoara mea, pe care n -a m
s -o uit niciodată, (era o femeie de o mare bună­
tate) mergeam şi ajutam surorile de caritate din
spitale. Atunci am văzut cit de grea poate fi su­
ferinţa umană şi cit de bine e s -o p o fi alina. Atunci
m -a m hotărit să mă fac medic. Şi aşa am făcut,
deşi m ai tlrziu am simfit o mare atracfie pentru
poezie. Mărturisesc că de-aş avea din nou 15
ani aş vrea să mă fac poet.
— Şi acum o întrebare legată nu de medi-
cină,ci de... sport! Ce importanţă are sportul
la vîrsta de 14 ani?
— întrebarea nu e legată de medicină, dar şi
sportul şi medicina sint legate de sănătate. Spor­
tu l la 14 ani are o importantă imensă, contribuie
la m enfinerea capacităţii o rg a n is m u lu i in stare
de acfiune.
— Există cum va medicamente pentru sti­
mularea memoriei?
—M e m o ria n u - i calitatea cea m a i de seam ă a
creierului. Eu prefer stu d en fii care gindesc crea -
tor, care ştiu să asocieze ideile. N u - m i plac cei
care reproduc p u r ş i sim plu din m em orie. G in -
direa dezvoltă m em oria. Vă dau un sfat, elim i­
n a ţi d in m e m o rie ceea ce n u - i u til. N u - i nevoie
de n ic i un m edicam ent pentru dezvoltarea ei.
BAZIL M A R IA N , A R IP A S T IN G Ă DE
O D IN IO A R Ă À G IU LEŞTEN ILO R , A C ­
TU A LU L A N TR E N O R AL ECHIPEI DE
F O T B A L D IN A M O .________ ________________
— O întrebare dureroasă pentru toţi «mi­
crobiştii»... mai mincăm m ultă vreme bă­
taie la fotbal?
— N u p ot să răspund. Ieşirea d in acest im pas
co n stituie o problem ă m u lt discutată, care fin e
de o m u lfim e de condifii, d ar In p rim u l rln d de
cei ce o practică, adică de fotbalişti. M a r ii fo tb a­
liş ti au aju ns la un Îna lt grad de m ăiestrie datorită
antrenam entelo r perseverente ş i p relu ng ite. D e s ­
pre Pete, se ştie, că după ce term in ă an tre na­
m e n tu l colectiv ră m in e incă ore în treg i pe teren,
c o n tin u ln d a n tre n a m e n tu l individual.
— Dacă ar fi să evaluăm în efort cîştiga-
rea unei cupe sau m edalii, ce ar însemna
aceasta?
—S u te de ore de an trenam ent. 0 cifră ap ro xi­
m ativă:500 de ore p en tru o echipă de fotbal in a in -
tea u n o r m e c iu ri obişnuite. D a r n u orele de a n ­
tre na m e nt contează, c i e fo rtu l ş i seriozitatea care
se cer. /olanda Balaş spunea că iarna u n u i atlet
care se pregăteşte p e n tru cucerirea u n e i m edalii,
inseam nă ciorapi u zi p ln ă la g e n u n c h i ş i m a io u l
înn eg rit de transpirafie, ch iar dacă to tu l se p e ­
trece la m in u s 10 grade.
— De la ce vîrstă se învaţă fotbalul?
—C o p iii joacă fotbal de la o virstă foarte fra ­
gedă. D e m u lte o ri vezi cite un p u ş ti cu o m in ge
cit p u m n u l, Incerclnd fig u ri de m a re vedetă. In
m od organizat Insă se recom andă începerea «şco­
lii » de fotbal de la virsta de 10 ani. In c it la virsta
de 18— 19 a n i să p o ţi face fată sarcinilor din prim a
echipă a c lu b u lu i care te - а form at.
Pagini realizate de B. CARAGIALE
Foto: Gr. PREPELIŢĂ
D E S C E N D E N Ţ II S T R Ă V E C H IL O R V IK IN G I NU S ÎN T N U M A I UN P O P O R DE N A V IG A T O R I.
IN D U S T R IA C O N S T R U C T O A R E DE N A V E S -A D E Z V O L T A T A T ÎT DE M U L T ÎN C iT S U E D IA
O C U P Ă A S T Ă Z I LOCUL TREI D IN LUME.
N-aş fi crezut niciodată că
poate exista vreo asemănare
între oraşul lagunei, unic în
lume, adevărata Veneţie ita­
liană şi îndepărtata metropolă
scandinavă, Stockholm, capi­
tala Suediei. Aveam, neştear-
să în amintire, uriaşa Piazza
San Marco şi zidurile de mar­
mură de la Palazzo Ducale
cînd am pornit pentru întîia
oară pe ţărmurile Balticei, pe
estuarul lacului, «Mălaren».
Stockholmul, este evident un
copil, în comparaţie cu marile
oraşe ale Europei: Parisul, Ro­ de cleştar a gheţurilor, pe care
ma, Londra sau Barcelona, dar dansau la ceasurile amiezii,
un copil care a atins respecta­ lebedele. Vasele stăteau pri­
bila vîrstă de 700 de ani. ponite de ancore şi de ger
Era la începutul primăverii. lingă maluri. Stoluri de copii
Pe alte meleaguri începuseră gureşi, alunecau pe patine pe
să dea mugurii pomilor. Aici lingă raţele zgribulite, arun-
însă, ţărmurile canalelor erau cîndu-le seminţe şi miezuri de
încorsetate încă de oglinda pîine
 Am avut rara ocazie să mă noaşte bogata faună a Suediei rîmul năpădit vara de smocu­
nimeresc în capitala Suediei, — de la renii cu coarnele ca rile de iarbă. în vecinătatea
într-o vreme senină. Localnicii un trofeu preţios, la urşii albi, bătrînului cartier, se înalţă zi­
au un adevărat cult al soare­ strămoşii lui Fram, de la ve­ durile austere ale castelului
lui, căci mai bine de 6 luni veriţele de un roşu aprins, regal, operă a cunoscutului
atotstăpînitoare este iarna, cu ireal и parcă, la aşa-numitele arhitect Tessin, aflat în slujba
zăpezile mari şi geruri ce fac Grasal, focile de culoarea mar­ lui Carol al Xll-lea. Atît pentru
să tremure de frig pînă şi murei. localnici, cît şi pentru vizita­
mercurul termometrelor cobo- Colindînd vreme de cîteva torii străini, un spectacol de
rînd de obicei pînă la--amrus ceasuri marele muzeu, trecînd un pitoresc inedit, îl constituie
30 degrade. Pentru a se bucura ■^ p ra gul caselor de bîrne cio­ schimbarea gărzii de la miezul
cit mai mult de prezenţa aces­ plite, multe datînd din secolele zilei. Atunci, uriaşul clopot din
tui oaspete rar care este soare­ 15 şi 16, admirînd aripile mori turnul ^primăriei bate ritmic,
le, oamenii invadaseră străzi­ lor de vînt din Olanda ori insta ecotft dangătului său risipin-
le, se plimbau pe apa înghe­ laţiile încă în fanctie ale in Ju-se în B P 'f patru zări.
ţată bqfcnă a canalelor, tipografii ce datează din 1725, PlimbîndijMe pe străzi, îţi
dau cu schiurile prin locurile străbaţi, ele fapt, chiar Întinsu­ ciudat să-vezi strecurîn-
unde la vremea adevăratei pri­ rile acestei ţări înde,: lu-se peb.mgă şarpele^ fără
măveri se întrec bărcile cu făcînd cunoştinţă cu arta cap şi coadă al convoiului d»
pînze şi navele. Căci suedezii, jpbiceiurile sale sţrăvec maşini, cai cu- pasul mîndru
descendenţi ai străvecnilor vi- Se spune despre nordici că ca de paradă,>mînaţi la trap
chingi sînt un popor de navi­ au un temperament asemănă­ de blonde amazoane. După .4
gatori. Acum însă, mii şi mii tor cu însăşi clima ţării lor. cum o impresie deosebită îţj
de oameni se întreceau în cea Adică rece. La prima vedere face şi curăţenia exemplară a
mai mare competiţie de schi aşa este. Dar plimbîndu-te în străzilor, disciplina şi ordinea
din lume, aşa-numita «Vasa». ceasurile de animaţie pe che­ la urcarea în autobuze şi tro­
De la înălţimea turnului tele­ iurile ce se înşiră ca mărgelele leibuze.
viziunii, din vîrful de beton ce pe aţă, privind expansivitatea în vremea petrecută la Stock­
atinge 170 de metri, admir pa­ cu care spectatorii îi încura­ holm am avut ocazia să asisl
norama Djugardenului, vastul jează pe jucătorii de hochei, la una din cele mai mari de­
parc din inima oraşului, car­ un adevărat sport naţional, şi monstraţii ale populaţiei capi­
tierele sale vechi şi noi. Unde­ admirînd întrecerile de săniuţe talei împotriva agresiunii ame­
va în vecinătate, se află bine­ şi schiuri, vă asigur că nu ricane în Vietnam. Unii dintre
cunoscutul muzeu în aer liber numai copiii nu sînt mai pre­ tineri, purtînd în mîini torţe,
Skansen. Fondat de prof. Ar­ jos decît voi în veselie, dar şi au străbătut într-o originală
tur Hazelius, în 1891, an în vîrstnicii îşi manifestă din plin şi semnificativă coloană a lu­
care Selma Lagerlöf îşi făcea exuberanţa. minii străzile oraşului. A fost
debutul în literatură, muzeul ...Unul din străvechile car­ încă o mărturie a temperamen­
a ajuns azi vestit în întreaga tiere ale oraşului este Gam- tului vulcanic al nordicului.
lume. Imaginaţi-vă un .muzeu lastan. Străzile, amintind pe­ N-aş vrea să închei aceste
bucureştean al satului, ridicat cetea barocului nordic, vor­ fugare notaţii din călătoria fă­
la cub, pe aleile căruia se pe­ besc prin stilul arhitectonic al cută în frumoasa ţară nordică,
rindă în fiecare an mai bine clădirilor, de perioada hanse­ în urmă cu puţin timp, fără
de două milioane de vizitatofi, atică. Pe alocuri, casele căţă­ a aminti, fie şi în cîteva cu­
pentru a admira clădirile ce rate pe granitul stîncilor sînt vinte doar, de tot atît de fru­
evocă istoria străveche a ţării, atît de apropiate, încît lumina moasele aprecieri făcute de
pentru a face mai îndeaproape soarelui nu ajunge niciodată mulţi dintre interlocutorii mei
cunoştinţă cu viaţa laponilor, să “ năvălească prin ferestre, suedezi la adresa ţării noastre,
oameni ce trăies^dincolo de mărginindu-se să-şi ţeasă fu­ a politicii sale înţelepte de pace
Cercul Polar, şi pentru a cu­ iorul razelor doar pe calda- si colaborare internaţională.

în im aginile noastre:
1) Dimineaţă de prim ăvară
in «Veneţia nordului».
2) Un instantaneu plin de
pitoresc, de zeci de ani
acelaşi: schimbarea găr­
z ii la palat.
3) N ic i o dată nu-i prea
devreme pentru a în­
veţe navigaţia.
4) R itm uri de bronz pe stră­
zile Stockholmului.
5) Coloanele de p ia tră ale
c lă d irii fila rm o n icii o-
mintesc de coloanele de
sunet ale sim foniilor.
6) Anim aţie pe drum urile
de asfa lt, d a r... şi pe
cele de apă.
OASPEŢI LA C u t e z û t o t ü
TRIBUNE
PENTRU CEI
MAI BUNI
Primesc în ultimul timp, multe
reviste literare ale liceelor din ţară
scrise de elevi. Asemenea reviste
au apărut sporadic şi pe cînd eram
eu în şcoală, ba chiar am scos şi eu
una în clasa a 8-a la Liceul Inter­
nat din laşi. Isprava aceea îmi um­
ple şi acum inima de-o bucurie cu­
rată, cum n-am mai simţit apoi in
lunga meaactivitate literară.Drama-
turgul român Eugen lonescu, care
trăieşte la Paris, mi-a scris si el că
elev fiind a fost colaboratorul unei
asemenea reviste la Liceul «Sf.
Sava» din Bucureşti. Ştiu că la
această revistă şcolară au mai în­
ceput cunoscutul critic de artă Pe­
tru Comarnescu, caricaturistul Nea-
gu Rădulescu şi, fără îndoială, sînt
incă mulţi scriitori care au avut un
asemenea debut.
Scopul urmărit de asemenea re­
viste este de a deschide dragostea
de literatură, deao menţine vie şi de
a înlesni o experienţă literară ace­
lor elevi care au o înclinat iune pen­
tru literatură. «Mulţi chemaţi, pu­
ţini aleşi» ar putea să fie concluzia
acestor sondaje, dar unul pe pro>-
moţie dacă ar fi un ales, e încă un
mare succes. Dar din ţinuta revis­
telor pe care le-am primit sînt sigur
că aleşii vor fi multi.
Pentru aceasta, după mine, tre­
buie o mare atenţie pentru ca ase­
menea revistă să nu devină un fel
de şcoală a mediocrităţii. Ca in
toate domeniile, ba, poate aici mai
mult, se cere o mare exigenţă. Re
vista trebuie să semene mai puţin
a producţie ocazională şcolară, şi
mai mult a tribună, pe care să
suie cei mai buni; o şcoală de
exerciţii pentru aceştia pentru a
desprinde, prin eforturi personale
şi susţinute, toate tainele artei cu-
vintului. Inutil deci de publicat aici
— chiar dăunător — compoziţiile
elevilor pe teme date, care sînt ase
mănătoare.
Mi se pare apoi că o asemenea
revistă trebuie scrisă şi chiar con­
dusă de elevi. Directorul sau un
profesor de limba română poate
avea un ochi îndrumător, dar, în
nici un caz un rost riguros «didac­
tic». Supravegheată desigur de pro­
fesori, revista trebuie lăsată — în
toate sectoarele alcătuirii sale —
la iniţiativa, ingeniozitatea şi fante­
zia colectivului de elevi ai redacţiei.
Numai aşa îşi va atinge scopul de a
dezvolta personalităţi în formare.
Numai astfel va apare, din forma
şi conţinutul revistei, cine sînt şi
ce vor cei mai tineri aspiranţi la
literatură.
Dar, deformarea mea profesio­
nală mă îndeamnă să rezum totul
la literatură şi nu e bine. Azi trăim
o uluitoare dezvoltare a ştiinţei
şi tehnicii. Revista trebuie să acor­
de pagini şi acestor preocupări.
Publicarea unor probleme mate­
matice, dotate chiar cu mici premii
pentru acei care le dezleagă, ar fi
bine venită în paginile unei reviste
şcolare. Poate că un elev mai in­
genios are în capul lui o invenţie de
fizică, de chimie. Să-i dea drumul
în revistă, să se vadă ce este cu ea.
îndeobşte marii cercetători în ase­
menea materii au pornit de tineri.
Concursuri «Cine ştie, cîştigă»,
cu întrebări publicate în revistă şi cu
răspunsurile cele mai bune in nu­
mărul viitor, pot fi de mare folos
stimulatoriu pentru cultura ge
neralâ.
Şi o parte de recenzii a celor mai
valoroase cărţi literare, e folositoa­
re şi plină de revelaţii. Bineînţeles
numai să nu fie o versiune minoră
a recenziilor apărute în revistele
literare ale Uniunii Scriitorilor. Nu­
mai astfel se va cunoaşte care
sînt gusturile celei mai tinere ge­
neraţii.
Ce fel de literatură citesc elevii ?
Cum şi după ce criterii o judecă?
Care este după ei rostul şi conţi­
nutul literaturii şi forma cea mai
corespunzătoare? Care este locul
literaturii în ansamblul informaţiei
şi a funcţiilor spirituale? Care?...
O sumedenie de atîtea şi atîtea
«care» deopotrivă de însemnate şi
pentru cunoaşterea acestor foarte
tineri şi pentru posibilitatea lor de
îndrumare. Propunerea este vala
bilă şi pentru spectacole de teatru
şi pentru filme.
Dar, încă o dată,pentru ca aceste
reviste să aibă într-adevăr semnifi­
caţia lor, ele trebuie scrise de
elevi şi alcătuite de elevi, pentru a-i
SĂRBĂTORILE f a n t e z ie i ş i
BUNULUI GUST
In u ltim a vrem e to t m a i m u lte
reviste şcolare se im p u n atenţiei
noastre p rin calitatea c o n ţin u tu lu i
şi ch iar p rin calitatea p reze n tă rii
grafice. M i voi o p ri la citeva ca re -m i
stau acum la In d e m ln i. «STELU­
Ţ A » —Foaie literară a elevilor Ş colii
generale d in o raşul Victoria, «MU­
GURI» — in s u m in d c re a ţii ale pio­
n ie rilo r d in M e d ia ş , «ÎNCE­
P U T U R I» —revistă lun ară a elevi­
lo r Ş co lii generale d in P iatra-S latina
precum ş i la citeva periodice b uc u-
reştene. Caracteristica generală a
acestor reviste este preocuparea con­
stantă p e n tru cele m a i variate d o ­
m e n ii ale b eletristicii — poezie, pro
ză, reportaj, eseu, critică de artă şi
literatură, culegere de folclor, dar
ş i prezenta u n o r aspecte din viata
şcolară —activităfi p ioniereşti, ac ti­
vităţi ale cercurilo r ştiinţifice, pa­
g in i înc h in ate vacantei. C onstantă
este, de asem enea, reprezentarea
elevilor tu tu ro r claselor, fapt care
d eterm ină o varietate tem atică ex­
cepţională cit ş i o varietate de stil.
Aşezate in m e d iu l ru ra l sau In
vecinătatea lu i, unele p ub lic aţii şco­
lare m anifestă p reocupări de folclor
soldate cu rezultate Îm bucurătoare.
E c a zu l fo ii literare «STELU ŢA»
scoasă de Şcoala generală din oraşul
V ictoria,care sub sem n ătu ra elevilor
A n d rei Banciu, Io n B urs, M a ria n a
Taflan ş i Viorica C lrje publică lirică
populară culeasă din ţin u tu l Sibiu lu i.
I t l H l f i r >
deprinde cu responsabilităţile pe
care acesta le incumbă, cu marea
bucurie de a se descoperi integral
pe ei înşişi. Aşa, revista va fi o
şcoală de formare de oameni de
cultură şi de o am eni pur şi simplu.
C o lectiv u l de redacţie a l revistei
«În c e p u t u r i » d in com una P ia -
tra-S latin a, Iş i p ro pu n e alcătuirea
de sum are pe baza colaborării tu tu ro r
cercurilo r care funcţionează in şcoa­
lă. P rin însăşi m u ltitu d in ea d o m en i­
ilo r abordate revista aceasta va avea
un caracter d e in fo rm aţie ş i de c u l­
tu ră generală ş i e b in e ca lu c ru rile
să co n tin u e aşa. D im p o trivă, axată
n u m a i pe poezie ş i proză şi ch iar
cu o Poştă a redacţiei, revista «MU­
GURI», c u p rin zin d creaţii ale pio­
n ie rilo r d in M e d ia ş , este o revistă
de strict p ro fil beletristic. M e n ţiu n e a
specială p e care trebu ie să o acordăm
revistei «MUGURI» (a te n ţie , sin t
num eroase reviste şcolare d in d ife­
rite oraşe cu acest titlu !) editată
de Liceul n r. 24 din B ucureşti fin e
de grija cu care se alcătuiesc su m a­
rele revistei ş i exigenta p en tru ale­
gerea m aterialelo r care se publică.
In sfirşit, «HA I LA DRUMEŢIE»,
este o revistă cu to tu l ş i cu to tul
originală a C e rc u lu i de tu rism a l
elevilor de la Şcoala generală nr. 86
din Bucureşti, excelentă p rin fante­
zie, h um o r, dezinvoltură, ingenio­
zitate, cu un savuros serial de cari­
caturi.
Ia r concluzia se im p un e de la
sin e: cit m a i m u ltă originalitate,
d ru m liber iniţiativei elevilor, şi, de­
sigur, succes!
S Â N Z IA N A PO P
La un asemenea «colocviu» ga­
zetăresc, nu puteau lipsi... oas­
peţii de peste hotare. Sub nume­
le de «LE C O IN -C O IN « (mensuel
de la classe de 5-èm e B. Rédac­
trice en chef: B rig itte Benoit),
revista şcolăriţelor din strada
Daudeauville — Paris-ne-a adus,
o d a tă c u m ă r tu r ia unor debu­
tu ri prom iţătoare, aceeaşi f e ­
b rilita te şi pasiune publicistică,
pe care am ln tlln it-o la cei m ai
tin eri gazetari bucureşteni.
Citeva poezii, capitolul I d in -
tr-u n «mare rom an inedit», cro­
nicile de spectacol, Jocurile —
ş i în d e o s e b i a c e le d e lo c in f a n t i l e
«Pages spéciales consacrées a
l ’Exposition Pablo Picasso» —
constituie laolaltă un mesaj de
prospeţime şi frumuseţe.

f< £ c c u f a im e c
) c/u/n CU/ ’lu njdft /cumnui иU г
/ id /
C O L E G I,
P R I E T E N I,
P U B L IC IŞ T I...
Săptămîna trecută, revista Cu­
tezătorii şi sora sa, care apare în
limba maghiară, revista Jobarat, au
primit cu plăcere oaspeţi dragi:
«redactori», «secretari generali de
redacţie», «redactori şefi» ai publi­
caţiilor bucureştene «MUGURI»,
«MUGUREL» şi «HAI LA DRU­
MEŢIE» Cum? N-aţi auzit încă de
aceste publicaţii? Nu-i nimic, ele
există, duc o viaţă intensă acolo
unde apar, îşi au cititorii lor stator­
nici, care aşteaptă cu nerăbdare
tipărirea (citeşte şapirografierea
sau dactilografierea) fiecărui nu­
măr, iar dacă noi am pus ghilime­
lele de mai sus e numai pentru că,
mai întîi de toate redactorii revistei
sînt elevi, iar publicaţiile amintite,
revistele şcolare de la Liceul nr. 24,
Şcoala generală nr. 188 şi Şcoala
generală nr. 86, încă nu şi-au că­
pătat faima revistelor de largă cir­
culaţie. Altfel, ne-am dat seama
din discuţiile noastre, pasiunea cu
care se lucrează aici este aceeaşi
ca în oricare altă redacţie ce se
respectă. Febra pregătirii numere­
lor, spiritul de echipă care-i leagă
pe adevăraţii gazetari, ca pe bunii
ostaşi cînd au de îndeplinit o grea
misiune de luptă, schimburile de
idei, bucuriile unor pagini reuşite
şi, de ce să n-o spunem, necazurile
unor pagini mai puţin reuşite, sînt
aceleaşi ca şi ale noastre. în ta­
bleta de introducere la primul nu­
măr al unei alte publicaţii de acest
fel, e vorba de revista «FLOARE AL­
BASTRĂ» a pionierilor şi şcolarilor
de la o altă şcoală generală, re­
dactorii au scris printre altele: «H ai
n e sn u i să ne jucăm de-a redacţia mare,
de-a redactorii m ari şi de-a publi­

a
ciştii, haideţi să ne jucăm şi, cine
. . . i cca/ar Je fct&à, j)< c è n fu f fc Seacă.
Оа^гаЛеа S a m t fee M’a id a ştie? va răsări, poate, asemenea
d u t u i d e r u u C t u n f ib û t ë n t
'- A / № ftU U C U — flori albastre din cîmp, un mare
1 Xjet ’y ia fa .
*Усг> rttCd/t . redactor, un scriitor de vază, un
Traducere după Victor Hugo publicist cu renume...»
MIHAELA OPRIŞ B IZ IM E L E N A . Sincer vorbind, ne place mult
Şcoala generala nr. 188, Bucureşti ’ oraşul Gh. Gheorghiu-Dej,
din revista «.Mugurel» din revista «Confluenţe» de tot joaca aceasta serioasă a
colegilor şi prietenilor noştri mai
tineri, şi am dori-o cît mai multor
copii din şcolile noastre. Nu-i greu!
Puţină hîrtie, cîteva creioane co­
lorate, o maşină de scris sau un
şapirograf, (iar acolo unde este
posibil chiar un linotip) multă fan­
tezie, şi tot atît de multă pasiune
pentru muncă şi totul va fi gata.
Nu-i nici uşor! încercaţi! Daţi-ne
voie să ne considerăm prietenii şi
colegii voştri, dorindu-vă spor la
lucru şi multe, cît mai multe nu­
mere frumoase!
______________ P E T R E G H E L M E Z
— Citevo clişee bune, e xp lică unul
d in re d a c to rii reviste i « C u te z ă to rii» ,
fo a rte tin e rilo r c o n fra ţi de la revistele
şcolare (fo to 1).

Lingă m aşina «Super A lb e rtin a » la

care se tip ă re şte revista noastră.

И

G IG A N Ţ II ZBORUL-^
Priviţi calendarele. Ne aflăm
încă în secolul I al aeronauti­
cii. Sînt abia 65 de ani de la
zborul fraţilor Wright şi chiar
mai putini de la saltul aerian
autonom al lui Vuia. Amintim
toate acestea pentru ca reve­
nind la prezent şi trecînd în
revistă tendinţele actuale ale
aviaţiei, să nu credem că ne
Inim a lu i «Concorde ООН o formează reactoarele Olympus.
In exclusivitate pentiu v u t e z o lo t u
F R A N C E PRESSE-AGERPRES
aflăm la capătul unei evoluţii printre alte date caracteristice,
milenare. Icar, departe de a pe aceea că semenul nostru NEAŞTEPTATUL
fi un «cap de serie», a fost nu­ din secolul XX se g ră b e ş te .- ROL A L L IM IT E L O R
mai un vis. Străduinţei sale de a înfăptui
tot ce năzuieşte la un nivel pe
care înaintaşii nu şi l-au putut O limită este însă ceva care
S E C O LU L E G R Ă B IT nici măcar imagina el îi adaugă se cere depăşit. Ce poate fi
factorul viteză. întrecerea cu mai mobilizator pentru tehnica
O cronometrul îşi pune pecetea
definiţie a omului din vea­ modernă decît un obstacol?
cul nostru artrebui să cuprindă, pe oraşele ce se înalţă pe reali­ Pentru cutezătorii zilelor noas­
zările industriale, chiar şi asu­ tre, Alpii nu-s decît prilejul
pra timpului său liber. Pe Pă- de a săpa un tunel, iar Canalul
mînt automobilele se întrec să Mînecii ocazia de a realiza u-
cîştige cîteva secunde la kilo­ nul submarin.
metru tocmai pentru a servi
mobilităţii necesare omului
contemporan.
Dar în aer? Aci în faţa ela­
nului constructorilor se ridica­
se tocmai un zid misterios: al
vitezei sunetului. Fenomenele
care însoţesc depăşirea celor
340 de metri pe secundă pă­
reau că vor descuraja atît pro­
iectanţii cît şi pasagerii pre­
zumtivi ai unor aparate de zbor
supersonice.
Trenul de aterizare a l a vio n u lu i «C on­
corde» întrece de două o ri pe cei care-l
montează.

Pe cind se monta «Concorde».
După ce aviaţia militară a
dovedit că zidul sunetului, a-
cest izvor de dificultăţi, nu
aşteaptă decît să fie sărit, con­
structorii s-au pus cu seriozi­
tate pe lucru. Deceniul nostru
şi-a propus să înnobileze omul
cu nimbul unor viteze nemai­
văzute (excluzînd rachetele).
U N N U M E B INE
G Ă S IT
Adăugind necesităţilor econo­
miei mondiale tentaţia grandio­
sului, veche de cind piramide­
le, hărnicia visului matematic al
celor care «fac avioane» a dat
viaţă primului dintre giganţii
care vor trece ca un bolid, cu
Dasageri la bord. zidul sonic.
Pionierul acestei temerare
înfăptuiri poartă un nume ce
exprimă una dintre cele mai
frumoase aspiraţii omeneşti.
«Concorde» — adică înţelegere.
El s-a născut în acelaşi timp
pe mesele proiectanţilor fran­
cezi şi englezi, care au con­
venit, în 1962, să-l realizeze în
colaborare. Şi iată, după ani
de muncă, rezultatul: săgeata
argintie din fotografiile acestei
pagini.
Cele patru motoare cu reac­
ţie Olympus reprezintă o parte
din aportul englez şi au fost
produse la uzinele din Filton
ale firmei British Aircraft Cor­
poration. Aparatul, asamblat
la Toulouse, cîntăreşte în for­
ma actuală (de prototip)
148 tone şi este capabil să se
deplaseze autonom, avînd la
bord 118 pasageri, pe o dis­
Pentru a se realiza proba In. regirfl
de lucru a reactoarelor a fost nevoie de o
instalaţie specială. Inălfimea turnului
de insonorizare: 22 metri.
tanţă de 6 400 km cu o viteză
întrecînd de d o u ă o r i v ite z a
s u n e t u lu i. Adică: P a r is - N e w
Y o rk în 3 o re ş i ju m ă t a te ! Apa­
ratul de serie va fi produs în
1971 şi va transporta cu o vi­
teză asemănătoare 132 de pa­
sageri pe o distanţă de 6 800 km
R IT M U L N O U L U I
Prototipul «Concorde»-ului
a fost expus încă în decembrie
şi se aşteaptă pe curînd zborul
lui experimental. Pentru con­
structorii de avioane însă a-
cest produs admirabil, care
încă n-a trecut «botezul aeru­
lui», nu mai reprezintă perspec­
tiva. Realizatorii francezi se şi
gîndesc la un «Concorde» încă
mai puternic, iar cei americani
promit un «Boeing 2 707» care
va zbura cam la trei ani după
«Concorde», prezentîndu-neîn
schimb o siluetă de 93 m lun­
gime şi oferind pasagerilor
300 de locuri. Viteza lui (care
va întrece de trei ori pe a su­
netului) îi rezervă locul de cel
mai ambiţios proiect superso­
nic prezentat pînă acum.
Cei care credeau că, o dată
cu dezvoltarea tehnicii rache­
telor, era aviaţiei a luat sfîrşit
s-au înşelat. Vom continua să
admirăm pe cerul planetei for­
ma în veşnică schimbare, dar
mereu poetică a aripilor de
metal.
LA TIMPUL VIITOR
Această minunată ramură a
ştiinţei şi tehnicii, aviaţia, a cu­
noscut in secolul nostru o dez­
voltare de-a dreptul uluitoare,
în prezent există avioane super­
sonice ce realizează o viteză de
2 500—3 000 km pe oră, care sint
utilizate in special pentru apli­
caţii militare; avioane cu geome­
trie variabilă, care să-şi măreas­
că suprafaţa la decolare şi să
şi-o micşoreze la aterizare, pen­
tru a obţine cele mai bune per­
formanţe; avioane experimen­
tale ce depăşesc viteza de
6 000 km pe oră şi care vor face
legătura cu aviaţia cosmică. Pro­
gresele obţinute in aviaţia civilă
sint concretizate in proiectul
avionului de pasageri superso­
nic C O NCORDE, care va realiza
2 500 km pe oră şi va îndeplini
toate condiţiile de securitate şi
de program de exploatare (dis­
tanţe foarte mari, fără escale). A -
vioane asemănătoare, de mare
capacitate, depăşind chiar 3 000
km De oră. se află în proiect în
U .R .S .Ş . şi S .U .A ., uimind a
succedaavionului C O NCORDE.
Credem că in anul 1971 vom asis­
ta la începerea traficului super­
sonic regulat de pasageri. A via ­
ţia ne rezervă m ulte alte realizări
spectaculoase, mai ales dacă se
va ajunge la simplificarea for­
m alităţilor de control la aero-
poarte, dacă se vor introduce
legături rapide intre oraş şi aero­
port prin elicoptere sau trenuri
speciale pe pernă de aer etc.
Paralel cu voga automobilelor,
va urma o vogă a avioanelor de
toate categoriile, care vor brăz­
da văzduhul în toate direcţiile.
Acad. Elie CARAFOLI
 SE P A R E C A C E I D O I S O S IŢ I
PE « L U C E A F Ă R U L » A V E A U O
P Ă R E R E F O A R T E C IU D A T A D E S ­
PRE C E E A CE SE ÎN T Î M P L A S U B
O C H I I L O R . P R IV IR Ă L I N I Ş T IŢ I,
P U Ţ I N M IR A Ţ I, B Ă T A IA D I N ­
T R E R A M IR O Şl B A D IN C U C E I
D O I B A N D IŢ I.

S c e n a r iu : T U D O R P O P E S C U
Ilu s t r a ţ i i: A L B I U S T Ä N E S C U
REZUMATUL CAPITOLELOR PRECEDEN­
TE: R A C H E T A « L U C E A F Ă R U L » A P O R ­
N I T C Ă T R E A S T E R O ID U L R .M .-1 2 . Î N
COSMOS A S A L V A T M E M B R II E C H I­
P A JU LU I U N E I R ACHETE EŞUATE.
C A R E Î N C E L E D I N U R M Ă S -A U D O ­
V E D IT D O I B A N D IŢ I. U N G L O N Ţ D E ­
F E C T E A Z Ă P IL O T U L A U T O M A T Şl
R A C H E T A ESTE A T R A S Ă D E S O A R E .
lA s a ţ i A C E A S TA JO A C Ă ,
D O I E X T R A P A m ÎN T E N I R Ă S P U N D A -
L E H t E T iR S , S P U S E B Ă R B A T U L O N
P E L U L U I L O R Şl V I N S Ä -I S A L V E Z E .

— C E D R Ă G U Ţ E ! S P U N E Ş I­
V Ă Z Î N D C A « J O A C A » N U ÎN C E T E A ­
Z Ă , o n în d r e p t a s p r e e i o b ie c t i­ NA, S T U D IIN D U -L .
— seam A n ă FO ARTE B IN E
v u l U N U I APARAT.
CU U N s t r A m o ş d e -a l n o s ­
— I-A M ÎM P IE T R IT ! P O A T E C A SE
t r u , REMARCĂ O N .
P O T O L E S C ! S P U N E E L.

î l L U A R Ă Î N B R A Ţ E Şl
îl A Ş E Z A R Ă SPATE ÎN — SA T R E C E M PE RA
SPATE. CHETA NO ASTRĂ.
— D A C Ă L A T R E Z IR E
N U SE V O R V E D E A , P O A ­
T E C Ä SE L IN IŞ T E S C . -

C E I C A R E A J U N S E R Ă Î N T Î I PE RA
C H E T A T E R R A F U R Ă B A N D I Ţ I I . Şl
P R IM U L L O R G Î N D F U SĂ P LE C E FÂ
R A C E IL A L Ţ I.
— V O R SA F U G Ă ! -... » ■ ■ ■ —