Sunteți pe pagina 1din 146

'1t

i"

'ĺĺł*'

n,
Ingineria inteľioaľă
GHIDUL LINUIYOGHIN
cĂrnB STAREA DE BUCURIE
ilil

''ť

l::.

'-Ttr,
,.

Ş*"Ĺ/'7nu
i" "li
l..J
,|,

1"i' .
':,
ii
,),
'r.
,.
.'
l

łoevĺn#DIVIN
.'''.-.
I
-.
....
i' r ',,' " Bľaşov,2017
1
:..il

,.,r'
li
đi
irl
Această lucrare nu este o operă de ficçiune. Unele nume şi detalii
care pot conduce la identificarea personajelor au fost schimbate.

Editura ADEVĂR DIVIN


Braşov, Str. Zizinului, nr.48, parteąap.7,
cod 500414,O.P.12
Mobil: 0725.931.t46
Telefon / Fax : 0268.324.97 0

Cupľins
E -rnail : adevardivin@gĺnail.com
Slĺe: www.divin.ro

Copyright @ Editura Adevăr Divin.


Titlul original înlimba englezä lnner Engineering: A Yogi's Gui.de
to Joy, de Sadhguru.
Copyright @ 20t6 Sadhguĺu.
Ediçia oľiginală a fost publicată în20t6de Spiegel & Grau.
Prezenta ediçie este publicată prin acord contracťual încheiatcu ()uvântr.il din patľu litere (,ŕ
Spiegel c Grau, un departament al Penguin Random House LLC
din S.U.A.
Contractul a fost intermediat de agen ia literară Simona Kessler
din România. Mul umim! Paľtea întâi
Descrieľea CIP a Bibliotecii Naçionale a României
() notä pentru cititor.. .......t1ra,(.

SADHGURU
IngineÍia interioară : ghidul unui yoghin către starea đe ea*rt" łwL-dłwyLoł"dit łi,łwuł,i!e ....... í
buorie / Sadhguru ; trad.: Cristian Hanu. - Braşov : Adevär
Diviĺ'2077 e*Lo* ł.e Le,şiło r" *1tui* i,wtetLou............... í9
ISBN 978-60 6-7 5 6-027 - 5
Trlnod,eL"*ga-,t L łĄwł,d"ełti^^rL .................. . 35
I. Hanu, Cľistian (trad.)

29 AorLo **ło M* ex,t tě l*ł,^ro,


w ex,i^Łä. wLoL yavdł,ă"......... -.. ... ... ....... 43
Editor : Cătălin PARFENE

8ĺ fu u.l/'1,Ur?*"
Tehnoredactare şi copertă: Florin DRUŢU
Cor e ctur ă : Elena MÁLNAI ,,. , . .......67
Paľtea a d'oua
o notă pentľu cititoľ

e"ry*t. B5

,,Mĺgia" unora este ingineria altora.


_ RobeľĹ A. Hein]ein
GIosar 26Í
Cuvântu1 din patľu liteľe

Q li îçispun o poveste... Un client caľe se pľegătea să intre


Jill farmacia lui Shankaľan Pillai a väzutafară un băľbat
r ĺrl'ľîmbrăçişaun stâlp. ochii i se roteau nebuneşte încap.
l)upă ce a intrat, el a întrebat:

- Cine este acel bărbat? Ce nu este înregulă cu el?


Shankaľan Pillai i-a răspuns netulbuľat:
- (), acela... Este unul din cliençii mei.
- Daľ ce se întâmplăcu el?
- Mi-a cerut un ľemediu pentľu tuse măgăľească.I-am
ĺlltl cxâCt ce îitľebuia
- (le anume?
- () cutie cu laxative. L-am pus să ia unul chiar aici.
- l'.axative pentru tuse măgăľească?! De ce - Doamne
hrr'lji-rnă _ i-ai dat aşa ceva?
_ o, fii serios, doaľ l-ai väzut. Crezi cä acum îimai
1r'tslĺ dc tuse?

(htia cu laxative a lui Shankaran Pillai este emblema-


llt;i pcntľu orice tip de soluçie oÍeľită înlumea modeľnă'
,,'l,li caľe caută fericiľea. Acesta este pľincipalul motiv
gi ix 6'
tNGlNERlA lNTERloARĂ Cuv ntuĺ din potľu Iitere

pentru câľe cuvântul ,,guľu'' a devenit un cuvânt din 'uviin ă' mintea poate fi un instrument fantastic. Ignoraľea
patru literel. trccutului şi neglijaľea viitorului aľ însemnasä nu te folo-
Din păcate, noi am uitat adevăratâ semnifrcaçie a rcşti de aceâstă facultate minunată. In acest context,
'tră-
cuvântului. Liteľal, ,$tlľll'' înseamnă ,,cel caľe alungă ltrrl clipei'' devine o restľic ie psihologică limitativă, care
întuneľicul''.Contrar cľedinçei populaľe, funcçia unui '
Îglneagä însăşirealitatea existençialä.
guru nu este să pľedea, să îndoctrineze sâu să conver_ Un alt ďogan populaľ folosit înliteľatuľa de dezvol-
teascä. Gurul se află aici pentru a aduce lumină asupľa târc personală este: ,rezolvä fiecare lucru pe rând". Ce
unoľ dimensiuni câre transcend percepçiile senzoriale şi ľtlľt áre însăsă te ocupi de un singuľ lucru încondiçiile în
dramele psihologice, cu alte cuvinte, a unor dimensiuni clľc mintea este o maşinărie multidimensională fenome-
care nu pbt fi peicepute înmod obişnuit. Înesençă, guľul nnlă, capabilä să opereze simultan pe mai multe nivele đe
se aíIă aici pentru a aduce luminä asupľa natuľii înseşia lctivitate? De ce çi-ai doľi să o neutralizezi,în condiçiile în
exis ençei. cure ai putea să înveçisă o struneşti? Ce ľost aľe să optezi
[n lumea modernă există multe învăçătuľipericu- pentru b lobotomie voluntară, încondiçiile încarc te-ai
loase învogă. Una dintľe acestea este: ,träieşte clipa''.
Prezumçia care pare să stea labaza acestei învăçătuľieste
'
|utca bucura la maxim de activitatea ta mentală?
o altä expresie caÍe adevenit un clişeu prin folosiĺea ei
că dacä aivtea,te-ai putea afla înaltä parte. Cum aľ fi posi_ cxccsivä este cea care face referire la pozitivă''.
"gândirea
bil aşa ceva? Momentul pľezent este singuľul loc încare l)ucă este simplificată prea mult şi transforĺnată întľ-un
te-ai putea afla.Dacă. trăieşti, trăieşti cu siguľançă,înacest Íçl de mantra đerezolvaľe ľapidă a pľoblemelor, gândiľea
moment. Dacă mori, mori înacest moment. Momentul pozitivă devine o modalitate de îndulciľesau de înălbiľea
prezent este sinonim cu eternitatea. Cum ai putea evada iculităçii. Dacă eşti incapabil să procesezi informaçiile în
din el, chiar dacä ai încerca? tlrnp réal şi să îçicontrolezi dramele psihologice,tuapelezi
Problema cu momentul prezent este cä tu sufeľi din ln ,'gândirea pozitivä" ca la un tranchilizant. La început,
cavza a ceea ce s-â întâmplatacum zece ani sau din cauza ĺceasta paľe să îçiconfere o încľederenouă şi foaľte mult
a ceea ce s-aľ putea întâmpla poirnâine. Aceste evenimente ĺlptimism, dar înesen ă răinâne limitată. Pe teľmen lung,
nu reprezintă adevăruľi vii, ci doar un joc al memoriei şi ĺlncă vei continua să negi sau să amputezi anumite pä4i
al imaginaçiei tale. Inseamnä acest lucru că pentľu a atinge nlc realităçii, vei rămâne cu o peľspectivă defoľmată
starea de pace interioară trebuie să îçianihilezi mintea? lÍtllpra vieçii.
Nici vorbă. Inseamnă doar că tľebuie să preiei controlul Mai eŕstă apoi sträve chea aÍacete a expoľtării bunăs-
asupra ei. Mintea taaÎeo memoľie enormă şi o imaginaçie tilrii umane înrai, afumând că esen a universului este
incľedibilă, ambele fiind rezultatul unui proces evoluçio_ lrrhirea. Iubiľea este o posibilitate utnană. Dacä simçi
nist caľe a duŕat milioane de ani. Dacă o poçi folosi afunci ltcvoia unui çurs de perfecçionare' ia lecçii de la câinele
când doreşti, lăsând-o deoparte atunci când consideri de tĺlrt. Acesta este plin de iubiľe! Nu trebuie să ajungi înnu
l Această expresie este coÍrsacratä înspaçiul anglo-saxon face referire la
şi fĺłlc, l
respectiv la orice cuvânt pomoglďic, insultător, degradant. (n. m') Slrlclnul de identiffcaĺe a căii oferit de grrĺn (n. tr.)

6xS .6xi 6
lNGlNERlA lNTERloARĂ

Áşa se explică de ce există acest cuvânt ,,infam'' din


ştiu ce râi pentru a descoperi înel iubiľea. Toate aceste
filozofii pueľile derivă din prezumçia cä omul există în Illllľtl litere.
şi mai mult înçelegerea' m-am gândit
( ]a să îçiuşuľez
centrul existençei. Această idee ne-a făcut să ne pieľdem
complet bunul simç, săvârşind câteva dintre cele mai inu- r,l tlublez acest număr de litere, transformând cuvântul
mane şi mai hidoase crime din istorie. Astfel de crime con- ĺlttľ.tlnul din opt litere...
tintlă să se producă inclusiv la ora actuală.
In calitate de guru, eu nu am nicio doctrină de pro-
povăduit, nicio filozofie de împărtăşitşi nicio convingere
Ş*ła2*r*
de pľopagat, Singura soluçie pentru toate ľelele care aÍec-
tează' umanitatea este tľansformaľea de sine. Aceasta nu
este tofuna cu o îmbunătăçire graduală de sine. Ea nu se
realizeazäprin morală, etică sau diferite schimbări ale ati-
tudinii şi comportamentului, ci pľin expeľimentarea natu-
rii nelimitate a esençei noastre. Transfoľmarea de sine este
de aşa natuľă încâtnimic din vechiul nostľu eu nu mai .
ľămâne. Ea reprezintă o schimbare dimensională a felului
încaľe percepem şi expeľimentăm viaça.
Yoga este înçelegereaacestui lucľu. Yoghinul este cel
care îlpune înaplicaľe, iar gurul este cel caľe îlcălăuzeşte.
Scopul pe caľe mi l-am propus înaceastă carte este să te
ajut să îçĺfácĺ din bucurie tovarăşa ta peľmânentă. Înacest
scop' nu îçivoi ofeľi o predică, ci o ştiinçă. Nu îçivoi ofeľi
o învăçătură,ci o tehnologie. N,' voi oferi un precept'
''
ci o cale. A sosit timpul să explorezi această ştiin ă, sä pui
înpractică âceâstă tehnologie şi să păşeşti pe această cale.
Din peľspectiva acestei călătorii, guľul nu este destina-
çia, ci haľta. Dimensiunea interioară este un teren necar-
togľafiat. Dacă trebuie să exploľezi un teren nefamiliar, nu
ar fi mai bine să dispui de nişte indicatoaľe? Pľobabil cä
i-ai putea găsi şi singur calea, dar cine ştie de câte vieçi ai
avea nevoie înacest scop? Atunci când păşeşti pe un teren
nefamiliaľ, cel mai bine este să ai lângă tine o cäläază.
Pe un anumit nivel, acesta este singurul rol al guľului: de
haľtă, sau de GPS - Guru Pathfinding System2!

S xii 16'
Paľtea întâi
o notă pentru cititoľ

f, xistă multe modalităçi de a aborda o cafte ca aceasta.


l)Una constă îna trece direct la practică, Íárá a mai
aştepta. Pe de altă pane, această caľte nu se pretinde un
manual de dezvoltare personală.Ea are într-adevăr o ori-
entaľe practică amplă, dar nu se rezumă la aceasta.
o altä modalitate de a o citi constă îna te rezrrma
la latura ei teoretică. Nu trebuie să uiçi însăcă această
caľte nu este un simplu exerciçiu de retoľică intelectuală.
Peľsonal, nu am citit niciodată integral un tratat de yoga.
Tot ce ştiu provine din expeľien a mea lăuntľică. Abia în
ultima paľte a vieçii am ajuirs să răsfoiesc Yoga-Sutra-ele
lui Patanjali, un text yoghin extrem de semnificativ.
Mi-am dat seama afunci cä aveam deja un anumit acces la
esen a sa interioară, întrucâtîlabordam din peľspectiva
experien elor mele, nu doar din punct de vedere teoretic.
A ľeduce o ştiin ä sofisticată precum yoga la o simplă
doctrină este la fel de tragic ca şi reduceľea ei la un simplu
exerciçiu cardiovascular.
In consecin ă, am împă4itaceastă caľte îndouä secçĹ
uni. Prima cattografrază terenul, iat ceade-a doua te ajută
să navighezi pe acesta.

ti xvii 9i
lNGlNERlA lNTERloARĂ O not pentru cilitor

Însecçiunea de Íaçänu vei găsi o lucľaľe de expertiză Aşa cum spuneam mai devľeme' un guľu este o peľ-
academicä, ci o seľie de viziuni fundamentale carc repľe- soână care ľisipeşte întunericul,deschizând o uşă înfaça
zintă fundamentul sau temelia pe caľe poate fi constľu- ta. Nu are nicio ľelevançă dacă voi deschide mâine o uşă în
ită arhitectura păľçii a doua a cärçii, cu o oľientaľe mai 'açatasau dacä am făcut-o ieľi cu altcineva. Singuľullucľu
practică. care conteazä este deschideľea unei uşi înaça ta acurn.
_ Aceste viziuni nu reprezintă precepte sau învăçături, Prin uľmaľe' putem spune cä adevărul este atempo-
şi cu siguľân ă nu reprezintă concluziile mele. Ele sunt ral, đattehnologia şi limbajul sunt întotdeaunacontem-
simple indicatoaľe ale unei călătoľii pe câľe nu o po i face porâne. Dacă nu aľ fi astfel, nu ar meľita să fie puse în
decât tu. Labaza 1or stă o perspectivä pe care am dobân- practică. Nicio tradiçie, indiferent cât de stľävecheşi de
dit-o înurma stăľii supeľioare de conştiinçä la care am onoľată este' nu meľită să îşicontinue existença altfel
ajuns după o experien ä care mĹa transÍoľmat via a şi pe decât ca o piesă de rnuzeu daćă şia pieľdut.elevänça. În
care am trăít-o înuľmă cu 33 de ani. această caÎtqeu voi explora o tehnologie stľăveche, dar
Această sec iune începecu o notä autobiografică. Vei care continuă să fie mai actuală ca oriçând.
afla astfel câte ceva despre autoľul ca e tę va însoçipână Sincer să fiu, nu îmipľopun să ofer cuiva ceva nou.
La capät, dacă vei opta pentru a continua să citeşti.această Ceea ce mă inteľesează' pe mine este să le pľezint aLtota
carte! Încontinuare, voi examina o seľie de idei debazá, ceva autentic. Sper însăcä vei întâlniînsecçiunea caÍe
exploľând unele concepte laľg folosite (uneori de-a drep- urmeazä cel puçin câteva momente încare cele două
tuľ abuziv) precum destin, responsabilitate, stare de bine, aspecte să convéaľgă. Înastfel de puncte de inteľsecçie,
dar mai ales yoga, cel maí fundamental dintľe toate. atunci când condiçiile sunt pregătite iar o viziune este artĹ
Unul din capitoĺele din această sec iune se încheiecu culată din perspectiva conştientă a cla täçii interioaľe,
o sadhana. Cuvântul sanscrit ,,sadhana'' înseamnă apaÍat fiind receptată corect de cätre cititor, urt adevăr stľăvechi
sau instrument. Astfel de instrumente ale exploräľii îçi poate deveni incľedibil de'alchimic. Subit, eL capätă viaçä
oferă şansa de a pune înpractică ideile discutate înpagi- şi vitalitate, ca şi cum aľ fi ľostit şi auzit pentľu p ma datä
nile ľespective, pentru avetfrca astfelînce măsuľă funcçi- înistorie.
oneazä acestea încazul tău. (Astfel de sadhane vor apăľea
mai fľecvent înpaľtea a doua a căľçii.)
Foaľte mulçi oameni îmispun că mä consideră un guru
,,modern''. Răspunsul meu este inevitabil acelaşi: eu nu.
mă consider nici modeľn, nici străvechi, nici New Age,
nici old Age. Sunt contemporân cu ei, şi aşa au fost toçi
maeştľii înľaport cu discipolii lor. Numai învăçaçii,Pun-
diçii şi teologii pot fi antici sau moderni. o filozofie sau un
sistem de convingeľi poate fi vechi sau nou' dar un guľu
este întotdeauna contempoľan.

I xviii S s xĺx's
e a*ł łnĺ-dłn y i,eł,ł*ćł ćł*uł,ihe

Am deuenit atunci un bărbat


Care nu făcea decât să urce Dealul
AueamtfuĘ săucid
Dar nu atn ucis decât ceea ce erat?,
Eu şi AI Meu.

Când Eu şi AI Meu au dtspărut


Mi-am pierdut întreagauoină
şi toate capacităçile
lată-mă astfel un uas gol
Însluiba Voinei Diuine
Şia puterii fufiniu a acesteia.

/\
Ţn oraşul Mysoľe există o tradiçie: dacă ai ceva de făcut,
Itrebuie să uľci pe Dealul Chamundi. Dacă nu ai nimic de
făcut, trebuie să urci pe Dealul Chamundi. Dacă te îndrä-
gosteşti, trebuie să urci pe Dealul Chamundi. Dacă iubirea
ta se destramă',trebuie să urci pe Dealul Chamundi.
Întľ-odupă-amiază, când nu aveam nimic de fäcut, iar
una din iubirile mele se destľămase' am urcat pe Dealul
Chamundi'
ą 19
lNGlNERlA lNTERloARĂ C nd mĺ_om pierdut simluŕile

Mi-am parcât motocicleta şi m'am aşezat pe o stâncă lacĺimile îmicurgeau liber pe obľaji, udându-mi com-
situatä la circa două tľeimi de la baza deahllui. Aceasta
a devenit pentľu mine ,,piatrâ contemplaçiei'' mele. Între 'oletÎntotdeaunâ
cămasa!
am fost un om feľicit şi senin. Mi-am trăit
timp m-am dus de multe ori înacest loc. o tufă de muľ via a exact aşa cum mi-am doľit. Am crescut pľin anii 60,
şi un copac îşiprinseseľă cu tenacitate rădăcinile într-o epoca Beatles-ilor şi a blugilor. Am citit cärçi de filo_zofie
fisuľă a supľafeçei stâncoase. Sub mine se întindea imagi- şi de liteĺatură europeană - Dostoievski, Camus, Kafka şi
nea panoramică a oľaşului. aşa mai departe. Acum explodasem însăîntr-odimensiune
Până înacel moment m-am identificat întotdeauna complet difeľită a existençei, despre care nu ştiam nimic, şi
cu coľpul şi cu minteâ mea. Acestea erau ,,eul'' meu, iar mă s1mçeam scăldat într-oemo ie la fel de ineditä - un fel
lumea exteľioaľă eľa undeva ,,âcolo'', difeľită de mine. de exuberançă sau de extaz- pe caľe nu mi-am imaginat-o
Subit, nu am mai putut face difeľença dintľe mine şi ľestui niciodată până atunci. Când am înceľcatsä găsesc o expli-
lumii. Continuam să îmiçin ochii deschişi, dar aeľul pe ca ie pentiu ceea ce mi se întâmpla cu ajutoľul minçii mele
care îlrespiľam, stânca pe care stăteam' atmosfeľa din sceptice, singuľullucru pe care mi l-a putut spune aceastâ
jurul meu - totul devenise unâ cu mine. Eľam una cu tot a fost că poate înnebuneam!Nu conta însăprea mult
ceeâ ce exista. Eram conştient, dar îmipierdusem siľn- pentru mine: ceea ce mi se întâmpla era atât de frumos
çurile. Natuľa difeľençiatoare a sim uľiloľmele nu rnai încâtnu doľeam să mai pieľd vreodată această staľe.
exista. Cu cât înceľcmai abitiľ să descriu această expe- Nu am putut niciodatä sä descľiu ce mi s-a întâmplat
ľiençă, ca atât mai nebuneşte sună ea, cäci tot ce mi s_a înacea dupä-amíazä.Cred cä cea mai corectă modalitate
întâmplat atunci a fost indescriptibil. Eu existampretutin- de a-mi deścrieexpeľiença ar fi să spun că am urcat dealul,
deni. Aceastä existençă nu mai avea gľaniçe şi hotaľe claľ daľ nu am mai coborât niciodată.
definite. Tot ce exista undeva exploda şi devenea una cu
tot festul existen ei. Am devenit astfel o unitate adimensĹ
onală, de o peľfecçiune absolută.
c-ree
De atunci via a mea nu a mai fost altceva decât o pľe-
lungire indefinită a acelui moment. M-am născut lą Mysore, un ofâş princiar fľumos din
Când mi-am revenit la simçurile norĺnale, mi s-a părut sudul Indiei, capitala unui stat indian, renumită pentľu
cä nu trecuseră decât zece minute, daľ ceasul îmiatáta palatele şi penmu grădinile sale. Tata era medic, iaľ mama
ora 7:30 seara! Tľecuseră patľu ore şi jurnătate. ochii îmi ćasnică. Eu am fost cel mai mic din cei pâtľu copii ai
eľauîncontinuaľe laľg deschişi, soaľele asfinçise, iar aÍarä familiei.
eľa întuneric. Eľam plenaľ conştient' dar tot ceea ce consĹ Şcoala mă pliciisea. Îmiera imposibil să paľticip la ore,
derasem până atunci cä sunt eu dispăruse complet. întľucâtîmidădeam seamâ cu uşuľinçă că pľofesorii voľ-
Nu am fost niciodatä genul lacrimogen, đatiată-mä beau despľe lucľuri caľe nu însemnaunimic pentru viaça
âcum' la vâľsta de 25 de ani, pe o stâncă de pe Dealul loľ. Cânđaveam doaľ patľu ani, eram însoçitla şcoală de
Chamundi, întľ-ostare de extaz atât de profundă încât guvernantă, cäteiaîispuneam sä mă lase înfap porçii de

S, 2 'g.i S3S
INGINERIA INTER.IOARA C nd mi-om pierdut simfurile

la intrare şi să nu intre înclădire. De îndatäce pleca, mä construită lumea, structura solului, maniera încare tľăiau
aventuram încanionul cu care se învecinaşcoala şi încare oamenii. obişnuiam să merg cu bicicleta pe drumurile
exista o varietate incľedibilă de foľme de viaçă. Am înce- noroioase de |a çarä, făcând cel puçin 35 de kilometri pe
put să colectez foarte multe insecte, broaşte şi şerpi, în zi. Când ajungeam acasă, eľam âcopeľit din cap până-n
sticle pe care le obçineam đela cabinetul medica| altată- picioare de noroi şi de pľaf. Imi plăcea cu deosebire să
lui meu. După câteva luni, când părinçii mei au descope- îmiconstruiesc hă4i mentale ale dľumului parcurs, ástfel
rit că nu mă duceam la şcoală, au devenit mult mai pu in încâtmai tätziu, atunci când eram singuľ, să pot închide
impresionaçi de explorärile mele biologice. Peste noapte, ochii, redesenând înmintea mea întregulpeisaj pe care
mi-au interzis să mai merg încanion, înexpediçiile mele. l-am văzut îndupă-amiaza respectivă - fiecare piatră,
Copleşit, aşa cum mă simçeam adeseori, de ceea ce mi se recoltele de pe câmp şi copacii. Eľam fascinat de diÍeľĹ
pärea a fi lumea rigidă şi lipsită de imaginaçie a adulçilor, tele anotimpuri şi de maniera încare se schimba pământul
mi-am Í'ocalizat atenia înalte direcçii şi mi-am găsit alt- atunci când era arat, şi mai târziu, atunci când începeau
ceva de făcut. să geľmineze plantele sădite. Această pasiune m-a âtľas
Înanii care au urmat' am prefeľat să îmipetrec zilele către opera lui Thomas Haľdy, datoľită descľieriloľ pe
rătăcind prin pädure, unde prindeam şeľpi, pescuiam, mer- care le fäcea peisajelor englezeşti, caľe se întindpe pagini
geam pe cărări ascunse şi mä uľcam încopaci. obişnuiam întregi.Şieu făceam acelaşi lucru cu lumea din jurul meu,
să mă caçär până învârful celoľ mai înalçicopaci, aşe- înmintea mea. Chiaľ şi astăzi, înmintea mea se deľuleazä
zându-mă pe cea mai de sus creangă, cu ghiozdănelul în filme video nesfârşite. Dacă doresc' pot viziona de la bun
care aveam prânzul şi sticla mea de apă. Mişcarea undu- începuttot ce am observat de-a lungul aniloľ, cu o claľi-
itoare a ramurilor îmiinduceâ o stare de tľansă, încare tate incredibilă.
mi se părea că sunt adoľmit, deşi eram cât se poate de Âm fost multă vreme un sceptic absolut. Încăde la
t eaz. Uitam complet de timp atunci când eram cäçfuat vârsta de cinci ani, atunci când familia mea mergea
într-uncopac. obişnuiam sä stau astfel de la 9:00 dimi- la templu, eu âveam foarte multe întrebări.Cine este
nea a pânä la 4:30 după-amiazä, când suna clopoçelul şi Dumnezeu? Unde se află El? Sus încer? Unde este acest
elevii plecau acasă. Mult mai tâtziu' mi-am dat seama că cer? Pe la şapte ani ąveam încăşi mai multe întrebări.La
ceea ce făceam înaceastă etapă pĺimaĺăa vieçii mele eľa şcoală ni ď-a spus că Pământul este ľotund. Înacest caz,
sinonim cu un rudiment de meditaçie. Mai tâtziarcând am de unde putem şti ce înseamnă,,sus"? Nimeni nu mi-a
începutsä îiînvăçpe oameni să mediteze, am folosit întot- putut ľăspunde vreodată la aceste întľebări,aşä că nu am
deauna tehnica legănatului. De bunä seamă, la aceavârstă mai intľat niciodată întemplu. Din acest motlv, păľinçii
nu auzisem încăcuvântul Pur şi simplu îmi mei erau nevoiçi să mă lase îngľija celui care supraveghea
plăcea felul încare mă legăna"meditaçie''.
copacul, făcându-mă să încălçămintea lăsatä aÍară' de cei care intrau întemplu.
intru într-ostare întrecea đesonrn şi cea de veghe. Acesta era tot timpul cu ochii pe mine, conştient că la
orele de clasă mi se păľeau încontinuare plicticoase, cea mai mică neglijen ă a sa' aş dispărea! Mai târziu,
iaľ pe mine mă inteľesa orice altceva - felul încare era nu am putut sä nu ľemarc faptul că cei care ies dintľ-un

ą 45 gis6
lNGlNERlA lNTERloARĂ C nd mi-om pierdut simfurile

restaurânt paľ mult mai feľiciçi decât cei caľe ies dintr-un fantastică - aceea de a cunoaşte. Ei uită că ,,nu ştiu'' este
templu. Acest lucľu m-a intrigat. singura poartă către contemplâ ie şi cätľe cunoaştere.
Deşi eram un sceptic' nu m-am identificat niciodată cu Mama m-a învăçatsä fiu atent la profesorii rnei. Şiam
această etichetă. Aveam foaľte multe întľebărilegate de făcut-o. Le-am acordat o atençie pe cafe nu cred că au mai
absolut oľice, daľ nu simçeam niciodată nevoia de a trage pľimit-o vreodată de la altcineva! Nu aveam nici cea mai
concluzii.,Mi-am dat astfel seama de la o vârstă foaĺte mică idee ce spuneau, dar atunci când mä duceam totuşi
Íragedä că nu ştiam nimic despre niciun lucľu. Înco''se- la ore, mă uitam la ei cu o intensitate de neclintit. Dintr-un
cinçä, am devenit extrem de atent la toate lucruľile din motiv sau altul, niciunulnu a păľut .oaftemulçumit. Unul
juľul'meu. Dacă cineva îmidădea un pahar cu apă, mă dintľe profesori a'făcu tot ce Ĺa stat înputeri pentru a
uitam la el minute înşir. Dacă luam de pe jos o frunză, obçine un ľăspuns de la mine. Când a väztlt că prefer să
aceasta mă faşcina. Noaptea mă uitam puľ şi simplu la ľămân tăcut, m-a pľins de umăľ şi a stľigat agresiv la mine:
întuneric. Dacă pľiveam o pietricicä, imaginea acesteia se ,,oľi eşti un sfânt, ori eşti diavolul pe Pământ'', după caľe
rotea la nesfârşit înmintea mea' astfel încâtajungeam să a ađäugat:,,Eucred cä eşti diavolul!''
îicunosc fiecare aspect' din toate unghiuľile. Nu m-am simçit deloc insultat. Până înacel moment
De asemenea, am înçelesde timpuľiu că limbajul nu am abordat tot ce exista înjuľul meu - de la un fiľ de
este altceva decât o conspiľaçie inven ată de oameni. pľaf. şi până la Univers - dintr-o perspectivă a minună-
Dacă cineva voľbea, el nu Íäceadecât să scoatä anu_ rii. Întoată aceastá rc7ea complexă de întrebăľiexista
mite sunete, căľora eu le atribuiam anumite sensuľi. Pľin însăîntotdeauna o ceÍtifudine caľe nu dispăľea niciodatä:
urmaľe' am încetatsä mai atribui sunetelor sensurile ,,eu''. Aceâ izbucniľe a pľofesorului nreu a declanşat în
obişnuite, iaľ acestea au devenit dintľ-odatäfoaľte amu- mine un nou sět de întľebări.Cine eram eu? Eram om,
zanrte. Puteam vedea cu ochii liberi cum din gurile oame- eram un sfânt, eram diavolul? Am înceľcatsă mă contem-
nilor ies tipare, nu simple sunete. Dacä mă uitam fix la ei, plu pe mine însumipentľu a afla ľăspunsul, privindu-mă.
aceştia se dezintegrau şi păľeau să se tľansforme într-un Nu mĹa ľeuşit. Prin uľmare, am închisochii şi am înceľcat
vâľiej đeeneľgie. Singurele lucľuri care mai rămâneau în să aflu astfel ľăspunsul. Minutele s-au transformat astfel
final erau tiparele! înore, iaľ eu am continuat să stau cu ochii închişi.
Aflat înaceastă stare la limita ignoran ei absolute, Când am deschis însfâľşit ochii, totul mă intľiga: fie-
aproape orice îmiputeâ capta atenia. Fiind medic, dľagul caľe fuľnică,, frecare ftanzä, norii de pe ceľ' florile, întu-
meu tată s-a gândit că am nevoie de o evaluaľe psihia- neľicul- absolut totul. Spľe uimiľea mea, am descopeľit
tľică. După crrm s-a exprimat el însuşi:,,Acest băiat se însäcă atunci când îmiçineam ochii închişieľau mult mai
uită tot timpulîngol, făľă să clipească. Cred că şi-a pier- multe lucruri caľe îmiatrăgeau aten iâ: manieľa încare
dut min1ile!'' Mie mi s-a părut întotdeauna uimitor faptul pulsează coľpul, încaľe funcçionează difeľitele oľgane'
că oamenii nu păreau să, realizeze imensitatea stăľii de canalele de-a lungulcăroľa cuľge eneľgia, manieľa încaľe
,,nu ştiu''. Cei caľe distľug această staľe pľin convinge- este aliniată anatomia şi faptul că hotaľele paľ limitate
ľile şi prin pľezumçiile lor rateazä complet o posibilitate la lumea exterioaľä. Acest exeľciçiu m-a făcut íeceptiv

sos 7 \5.''
lNGlNERlA lNTERloARĂ C nd mi-om pierdut simfurile

la întľeagamecanică a fiin1ei umane. Înloc să mă con- L-am urmat ca un căçeluş. Astfel am devenit adeptullui
ducă la un ľăspuns simplu, însensul că eram ,,cutare'' Malladihalli Swami (după cum era cunoscut bătrânul), apu-
sau el m-â făcut să realizez treptat cä dacă îmi cându-mä de yoga. Întrecut, trezirea mea înfrecare dimi-
''cutare',
doream cu adevăľat' puteam fi absolut orice. Cu alte neâ ă era un proiect al întľegiifamilii. Membrii acesteia se
cuvinte, nu am ajuns la nicio concluzie. Până şi certitu- străduiau să mă Íacă, să, mä ridíc din pat, daľ eu cădeam şi
dinea meu a dispărut. Simultan s-a trezit însăîn adoľmeam la loc. N{ama îmidădea pefiu a de dinçi, dar
'eului''
mine un sim mai profund al ideii de fiinçă umană. Dacă după ce mi-o bägam înguľă adoľmeam. Dispeľată, marna
până atunci mă considerasem o peľsoană autonomä, mă împingeaînbaie, dar adormeam şi acolo. La doaľ tľei
acum această convingere a începutsă se destrame. Am luni după ce m-am apucat de yoga, coľpul meu a început
devenit astfel o fiin ă nebuloasă. să se trezească singur la 3:40 dimineaça, fără să îmipropun
Înpofida sălbăticiei mele, singurul lucru pe care am acest lucľu. Acest lucľu mi se întâmplăinclusiv astăzi.
reuşit să îlpľactic într-omanieră uimitoľ de disciplinată După ce mă"trezeam, practicile de yoga cuľgeau de la sřne,
a fost yoga. Am începutsă pľactic yoga într-ovâcan ä de indiferent unde şi înce situaçii mă aflam, făľă să sar vreo-
vaľä,pe când aveam 1Ż ani. Înfiecare an, familia mea se dată peste vľeo zi. Această foľmă simplă de yoga, numită
întâlneacu rudele noâstre la casa ancestrală a'bunicului. angamardana (lnsistem de yoga f:zicä ceîntăreştetendoa-
Încurtea acesteia se afla o fântână veche, cu o adâncime nele şi membrele) - mă fäcea sä mă diferençiez înoľice gľup
de peste 45 de metri. Întimp ce fetele se iucau de-a v-açi de oameni, din punct de vedeľe fizic şi mental. Dar lucru-
ascunselea, jocul preferat al băieçiloľ (eu şi verii mei) era ľilese opreau aici. Sau cel puçin aşa cľedeam eu.
săĺitul înfântână şi căçăratul înapoipânä sus. Atât sări- In timp, mi-am pieľdut complet încrederea îneducaçia
tul cât şi căçăratul eľau o provocare pentru noi. Dacă nu strucťurată. Nu se pune problema că devenisem un cinic.
săream corect' ne puteam lăsa creierii pe zidul lateral al Eľam încăsuficient de plin de viaçă şi de energie pentru a
puçului. La întoarcere nu eľa cu nimic mai uşor, întrucât mä implica întot felul de ĺucruľi, đarprincipala mea calĹ
nu existau trepte' aşa cä trebuia să ne împingembine în tate eľa _ chiar şi la vârsta aceea _ cla tatea mentală. Nu
supraÍaça de piatľă, pentľu a nu aluneca înapoi.Din cauza înceľcamînmod deliberat sä descopăľ inconsistençele şi
acestei presiuni, ajungeam adeseoľi sus cu degetele însân- găuľile înmateľía predatä,dar le vedeam pur şi simplu. Nu
gerate. Doaľ câçiva băie1i puteau face acest lucru. Eu eram
am căutat niciodată ceva anume, întoatä viaça mea. Puľ
unul dintre ei şi adevărul este cä ryă pľicepeam de minune.
şi simplu mă uitam înjurulmeu, şi exâct asta înceľcsă le
Într-ozi, a apätut un bätrân de peste 70 đeani. După pľedau astăzioameniloľ: dacă doreşti să cunoşti cu adevă-
ce s-a uitat o vręme la noi, a săritînfântânä Am fost con- rat spiritualitatea, nu căuta ceua anume. oamenii cred că
vinşi că acolo Şi-alăsat oasele, dar el a ieşit aÍarächíat spiritualitatea înseamnăsă îlcauçi pe Dumnezeu, sä cauçi
mai rapid decât mine. MĹam călcat atunci peste mândrie adevărul sau absolutul. P_ľoblema este că înacest fel, tu
şi l-am întľebat: çĹai definit deja ce cau i. Înrealitate, nu obiectul căutării
- Cum ai ľeuşit? este important, ci facultatea inefabilă de a căuta. oamenii
- Vino şi învaçăsă practici yoga, mĹa răspuns el. din lumea modeľnă au uitat complet de capacitatea de a
sB $
.â 9sj
lNGlNERlA lNTEnlołnĂ C nd mi-om pierdut simlurile

privi puľ şi simplu, äräa avea un motiv. Toçi oamenii fiecare zi a lunii, ei mă treceau pÎezeîtîn clasă. Înultima
śuntcľeatuľi psihologice. Ei încearcäsă dea sens tuturoľ zi a lunii înregistľaupľezençele studençilor, iaľ eu verificam
lucruľilor. Cäutarea spiľituală nu afe însănimic de-a Íace catalogul, pentru a mă asiguľa că se ineau de cuvânt!
cu căutaľea unui obiect anume' ci cu îĺnbunätăçiľea peľ- Am începutsă mă întâlnesccu mai mulçi colegi sub un
cep iei' a facultăçii necondiçionate de a vedea. arbore banyan uľiaş din curtea campusului. Cineva ne-a
După ce âm terminat liceui, m-am înscľisîntľ-unpro- numit Clubul fuboľelui Banyan, iaľ numele a rămas. Clubul
gľarn âe dezvoltaľe personală atganlzat la Biblioteca âvea un motto: ,,Nu facem decât ceea ce ne distľeazá."
Universitară din Mysore. Eľam întotdeaunapľima peľ- obişnuiam să ne adunăm sub copac pe motocicletele noas-
soană care venea la bibliotecă la 9:00 dimineaça şi ultima tre, discutând ore înşiľ despre cele mai variate subiecte, de
carc eta đatăaÍatä'la 8:30 seafa. Întremicul de|un şi la cum sä ne facem motocicleteleJawa să meargă maí ľapid
cinä, nu mă hrăneam decât cu cunoaşteľe. Deşi eľam şi până la cum să construim o lume mai bună. De bună
întotđeauna înfometat, am săľit peste prânz un an întreg. seamă, nu ne dădeam niciodată jos de pe motociclete, sub
Citeam tot ce îmicădea înmână, de la Homerla Mecani.ca niciun motiv. Acest lucľu ar fi fost un sacľilegiu!
pentru to i, de la Kafka la Kalidasa, .sau de la Dante la Pânä să teľmin Íacultatea, am călătoľit prin întľeaga
bennis the Menače3. Am încheiatacel an cu mai multe çarä. La început,am mers pľin sudul Indiei pe bicicleta
cunoştin e' dar şi cu mai multe întrebăľica oricând. mea. Mai tärziuam călătorit pľin întľeagaça 'pemotoci-
Lacľiĺnilemamei m-au determinat să mă înscriu,împo- cletä. Am începutapoi să tľec frontierele naçionale. Când
triva dorinçei mele, la Universitatea din Mysoľe, |aÍacu\ta- am ajuns la Írontiera dintre India şi Nepal, mi s-a spus
tea de literatură englezä. Am continuat să am însăînminte însăcă actele motocicletei şi carnetul de şofeľ nu îrnieľau
un miliaľd de întrebäri,pe caľe le puľtam pretutindeni cu suficiente. Aveam nevoie de mai multe acte. Visul meu a
mine, ca pe un nor întunecat.Nici cunoâşteľea pe care âm devenit să pot câştiga suficiençi bani pentru a vedea lumea
dobândit-o la bibliotecă, nici profesoľii de la universitate pe motocicleta mea. Nu eľa doaľ un moft. Adevărul este
nu au ľeuşit sä îmiumple acest go1 inteľioľ. La fel ca în ćă .'u aveam astâmpăľ. Îmidoream să cunosc ceva. Nu
timpul şcolii, îmipetreceam mult mai mult timp înafara ştiam exact ce şi nu îmidăđeamseama unde trebuie să
sălilor de clasă decât îninterior. MĹam dat seama ľapid că ajung pentru a obçine,cunoaşteľea respectivä' dar înadân-
singurul lucľu care se întârnpla Ia ore eru dictarca şi luatul curile fiinçei mele îmidoľeam mai mult.
noiiçelor, şi cu sigurançă nu îmidoľeam să devin stenograf! Nu m-am consideľat niciodată un om impulşiv, daľ îmi
Am ľugat odatä o asistentä universitară să mă lase să îi doľeam să tľăiesc la maxim. Îmicântăreani cu sigurançă
copiez la xeľox noti ele' astfel încâtsă nu se mai obosească consecinçele acçiuniloq dar cu cât acestea se dovedeau
sä citească după ele, ijľ eu să paľticip la ore. Încele din mai periculoâse' cu atät mai mult mä atrăgeau. Cineva
uľmă am făcuf un târg cu to i profesorii (caľe s-au dove4it mi-a spus odată' că îngerulmeu păzitoľ tľebuie sä fi fost
mai mult decât feľiciçi să nu mai particip la orele lor). In cxtľem de activ, lucľând încontinuu ore suplimentare!
lmi doream tot timpul să mai depăşesc o graniçă sau să
3
Carte de benzi desenate pentľu copii. (n. ľ.) maí traversez o ptäpastie. Nu mă întrebam niciodată' ce

$10S 'î'11çi
lNGlNERlA lNTERloARĂ C nd mi_om pierdul sim|urĺle

si de ce.ci doar cu?ľr.PÍiviÍLdľetroactiv acea perioadä din decis să mă urc pe motocicleta mea şi să urc pe Dealul
łi^t^ dau seama că nu m-âm gândit niciodată Chamundi.
ceîmi^r^.îmi
doľeam să ,'devin când voi fi mare'. Mä gânđeam Ceea ce nu ştiam atunci era că' viaça mea nu va mai fi
doar cum îmidoľeam să îmitľăiesc via a şi eram conştient niciodată la fel.
cä eu eram singurul care putea stabili acest lucľu'
6-re,
La acea vréme, înInäia s-a pľodus un maľe boom
economic îndomeniul creşteľii puĺlor. Îmidoream să fac
nişte bani pentľu a-mi finán1a đorinçade a căläton Íärä Mai tâľziu, când am încercatsă discut cu prietenii mei
reśtľic1ii,oriunde pofteam. Pľin urmare' m-am apuca.t sä despre ceea ce mi s-a întâmplat înacea zi pe munte' tot ce
.'.'. poí. Tata m'äîntrebat:,,Ce le voi spune oamenilor, mi-au putut spune aceştia a fost: ,,Ai băut ceva} Ai luat
.ĺ noí meu creşte găini?'' Eu mi-am constľuit însăferma vľeo pastilă?'' Niciunul nu avea habar de această nouä
de pui, şiasta đel.azero,făľăsă. apelez la nimeni' Afaceľea dimensiune caľe explodase subit înviaça mea.
mea â pfms aľlpl' raľ pľofiturile au începutsă.cu^ľgă' Imi Chiar înaintede a începesă procesez ce mi s-a întâm-
dedicam patru äre înhecarc dimineaçă af-aceríi' In restul plat, expeľiença a revenit. Incidentul s-a pľodus o säptă-
zilei citearn şi scriam poezie, înotam,meditam şi visam mână mai târziu. Stăteam la masă cu familia mea. Mie mi
cu ochii deschişi sub un aľbore banyan uľjaş. s-a părut că a durat doaľ două minute, dar a duľat şapte
Succesul m-a fäcut şi mai aventuros. Tata se ľl.ângea ore. Stăteam acolo perfect conştient, doaľ că ,,eul" cu caľe
întotdeauna cä friialtoľ íecini deveniseľä ingineri, industri- mä identificam de regulä nu mai exista; tot ľestulcontinua
asi. se înľolaserăînseľviciulcivil sau plecaseră înAmeľica. să existe. Iaľ timpul zbaru.
-: '.
toĺ cel pe care il cunoşteam - prietenii mei, ľudele, foşli Ceilalçi membľi de familie mă băteau pe umăĺ, mă
orof.'o'i de la şcoală şíde l. faćultate _ îmispuneau: ,,o, întľebauce s-a întâmplatşi mä invitau sä mănânc. Eu
äredeam că vei'face céva co viaata, dar nu faci decât să mi-am ľiđicato mână şi i-am rugat sä plece. Erau de mult
timp obişnuiçi cu felul meu ciudat de a fi, aşa că m-au lăsat
'
çi-o risipeşti.''
Aĺn'aćceptat aceastä pľovocare. Impľeună cu un pri- înpace. Abia la 4:15 după-dmiaza am ľevenit la simçurile
eten ingine' .iuil, am intľat întľ-oaÍacere de construcçii' mele ,,noľmale''.
îr,doa cinci ani am devenit una din mariĺe companii de Expeľien a a începutsä se ľepete din ce înce mai frec-
cá''st'ucçii din Mysore. Tatei nu îivenea să cľeadă, fiind vent. Atunci când se pľoducea' nu mâncam şi nu dor-
extrem de încântat de mine. meam ore înşiľ. Nu făceam decât să rămân ancoľat în
Eram exuberant şi siguľ pe mine, plin de adľenalină şi locul încare mă aflam. Înff-oastfel de ocazie, expeľiença
gata oľicând să ľăspunďh o'i.. pľovocare. Atunci când a durat 1'3 zíIe. S-a întâmplatsă fiu într-unsat când a
äi tot timpul soccej, începisä crezi că planetele se învârt început'copleşindu-mă cu acea linişte şi cu acel extaz
îniuruĺ tău. nu al Soarelui! indescriptibile. Sătenii s-au adunat înjurul meu şi au înce-
'Aceastí a fost perioada încaľe s-a pľodus acea put să şuşotească: ,,o, trebuie să fie însamadhi'' (o staľe
după-amiază fatidicá din septembrie t98Ż, când m-am beatifică ce tľanscende corpul fizic, bine documentată în

9ĺ ĺz 9i sĺss
lNGlNERlA lNTERloARĂ C nd mi-om pierdut simfurile

tľaditiile spirituale indiene). India are o înçelegeretradiçio- Această capacitate de a-mi tľansfoľma dramatic reali-
naIääspiritualităçii, despre care eu nu aveam habar. Când tatea e)fteľnă şi inteľnă a continuat să se amplifice înmine
am ieşiidin śt"r.,ćinev" a doľit sä îmipună înjurul şi îniurul meu, până astăzí. Nu am încercatniciodată să
".."
gâtului o ghirlandä. Altcineva a dorit să îmiatingă picioa- oĘin înmod conştient această capacitate, dar atunci când
ele. Mi să păĺea o nebunie. Nu îryiputeam imagina de ce cineva intră încontact cu această dimensiune mai pro-
sĹaľ dori cíneva sä Íacäastfel de lucľuri. fundä a inteligençei, caľe ľepľezintă însuşifundamentul
' Altădată, îmiĺuam pľânzul. Tocľnai îmiintľodusesem existençei noastre pe Pämânt, viaça sa se transformă întľ_o
o bucăçică ďe mâncaľe îngură,când acea staľe de conştĹ manieră miraculoasă.
intă a exolodat înmine. In acel moment am putut expe- După ciĺca şase sau opt säptămâni, această çperiençă
rimenta ririraculoasa alchimie a digestiei umane' procesul incredibilă a devenit o ľealitate vie pentru mine. In aceastä
prin care o substançă exterioaľă, o bucăçicä din această peľioadă din viaça mea, totul s-a schimbat dľamatic în
planetă, devine paľte integrantă din mine. Cunoaştem cu jurul meu. Insăşi forma mea frzicä _ ochii, faça, vocea şi
iotii acést pro..śdin punci de vedere intelectual. Noi ştim chiaľ alinierea corpului meu - au începutsă se tľansforme
că'planeta ne ľľăneşie tľupul, pentľ ca într-obună zi atât de pľofund încâtoamenii din jurul meu au remaľcat
sä redevină parte integrantă din ea. Când am trăit la rândul lor acest lucľu.
"..it'
însăaceastä cunoíşteľeprin experiençă dilectă, ea mi-a Ceea ce se întâmplaîninteriorul meu eľa încäşi mai
ffansformat pentru totdeäuna pěrspectiva fundamentală' fenomenal. Îndoar şase säptămâni, o cantitate uriaşă de
Relaçia *." äu lumea înconjurătoaľer.inclusiv cu planeta, amintiri a pogoľât asupra mea. Erau amintiri câre nu
t'..ot printr-o ttaĺziçie dimensională. puteau fi adunate decât învieçi la rând. Am devenit astfel
' Am äevenit conştient de inteligença ieşită din comun conştient de milioane de lucruri difeľite care se întâm-
caĺe existä înnoi toçí, frind capabilä să tľansforme o bucată plau îninteriorul meu înfiecare moment. Era ca un cale_
de pâine sau un măi într-unesut din coľpul nostru' idoscop. Mintea mea logică îmispunea că aceste lucruri
singură după-amiazä. Nu este deloc un pÍoces minor!
'ľ"9 nu puteau fi adevărate, daľ ceea ce^vedeam îninteriorul
Câ d am începutsä intru încontact înmod conştient crl meu eľa mai clar ca luminä zilei. In sinea mea speram
această inteligençă caÍe e a suľsa creâ iei mele, îniurul însăsă fie lucruri false. Întotdeaunam-am conside?at un
meu âu începutsă se producă evenimente aparent inexplľ tânăr inteligent' dar dintľ-odată m-am ttezit că' sunt un
cabile. Lucrurile pe cäľele atingeam se transformau într-o prost inocent, şi nu mă puteam împăcacu acest lucľu.
formă sau alta. bamenii se uitau la mine şi izbucneau Spre duľerea mea' tot ce îmispunea noua mea memorie
înlacrimi. MuĘi dintľe ei erau convinşi că s-au eliberat s-a dovedit a ß' adevärat.
de diferite suÍerin e fizice sau mentale doaľ uitându-se la Până înacest moment am reuzat întotdeauna să
mine. Îndoa' cäteva oľe mă vindecam eu însumide afec- accept acele lucľuľidin viaça mea care nu se încadrau
tiuni a căror vinde caÍe aÎfi duľat luni de zi|e dacä aş fr într-uncadru de ľeferinçă ĺogic şi raçional. Încetulcu
äpelatla sistemul međical.Nu prea îmipäsa însăde aceste încetul,am începutsă înçelegînsăcă inteligença supremă
lucľuri... este via a însäşi. Intelectul umân nu este altceva decât o

Si 14 9, lsg
C nd mi-om pierdul simfurile
lNGlNERlA lNTERloARĂ

sluji unui scop superioľ. Coľpuluman poate funcçiona ca


deşteptăciune care ne ajută să supravieçuim, daľ adevă-
rata inteligen ă este însäşiviaça şi sursa ei. Nimic altceva. o simplă bucată de carne, sau ca însăşisuÍsa crea iei.
oamenilor li s-a spus că Divinul este iubiľe şi compasi- Eiistă o întreagătehnologie pentÍu transfoľmaľea
unui om într-ofiinçă divină. Coloana vertebrală a omului
une, đaľdacä examinezi cu aten ie cľeaiarconsta i că sursa
nu ľeprezintă doar o coleqie de vertebľe osoase' ci însuşi
cľea iei este înaintede toate cea mai înaltăinteligen ă caľe
poate fi imaginată. Înloc să ne conectăm cu această inte- axul ćentral alUniversului. Totul depinde de felul încaľe
îçireorganizezi sistemul. Încazul mđu,după ce am fost o
Îigençăatotputernicä ce vibľeazäîninteľiorul nostru, noi
peľsoană extľem de fuică', am învăçatsă îm!port corpul
prefeľăm síne folosim de intelectul nosmu logic,_care este
ća şi cum acestâ nu aľ exista deloc. ih acest fel, corpul meu
irĺl ĺn anumite situaçii, dar înesen ă este extrem de limitat.
frzic a devenit extľem de relaxat. Anterior, toată aceâstă
Am începutsă expeľimentez de asemenea o sensibilĹ
intensitate era centrată încorpul meu. oamenii puteau
tate amplifiäăînÍaçasentimentelor celor din jurulmeu.
simçi când intram într-oîncăpeľe.Eram oľientat exclusiv
Uneori, simpla vedeľe a unei persoane necunoscute de pe
către acçiune. Acum am învăçatînsäsă îmipoľt corpul
stradă mäfäceasă izbucnesc înplâns, căciîisesizam dure-
întľ-omanieľă complet diferită.
rea suÍletească. Nu îmivenea să cľed ce sufeľinçe atľoce
pot suporta oamenii, încondiçiile în'careeu dădeam pe-a- Cu această ocazie, amînçelescă aceasta eraadevätata
yogâ: această expeľiençă a uniunii cu existen a, cu unita-
łarädë extaz, fărä niciun motiv evident.
tea întregiivieçi, cu nemărginiĺea. Mult timp am crezut că
A duľat o vreme pânä când am înçelescă ceea ce mi
era un fénomen ,ospiľitua1''. Am realizat cu setul simplu de postuľi yoghine (saa asana-e) pe ca_re le
se întâmpla
pľacticam zilnic îmiconfeľeau doaľ o anumită stare fizică
această ocazle cä ceea ce mi se întâmplamie era conside-
de bine. După experien a pe care am träit-o însäpe Dealul
rat de tľadi1iile sacľe şi de scriptuľi experien a supremă, că
Chamundi, am înçelescă ceea ce fäceam era un proces
ceea ce experimentam eu era celmai fľumos lucru caľe i se
care mă putea elibera întľ-odimensiune care transcende
'poate întâmplaunei fiinçe umane.
Î"fiecare clipă, toate celulele corpului meu explodau cu mult planul fizic. Peste ani, aveam să le spun multor
oameni: ,,Chiar đacävä apuca i de yoga din motive gre-
întľ-unextaz supľem. oamenii modeľni ridică înslăvi
copilăľia, căci copiii pot ľâde şi se pot simçi fericiçi Íärä şite, aceasta dă oricqn ľoade!''
Există ceva îninteľiorul oľicărui om care detestă hota-
nićiun motiv evident. Éuam înçelesînsäcă şi adulçii se pot
rele, tânjind sä devină nemărginit. Natura umană ne face
sim1i extatici. Această expeľiençä le este accesibilă tuturoľ'
să tâniim întotdeaunadupă ceva mai mult debât suntem
cäci totul viĺe din interiorul nostru.
înmomentul de façä. IndiÍeľent cât de muite ľealizăm, noi
Am începutsă înçelegastfel că tľansformarea frzicä a
ne doľim să fim întotdeauna mai mult. Dacă am examina
foľmei mele era de fapt o realiníere cu constituçia mea
mai îndeapľoapeacest fenomen' âm constata cä, de fapt,
interioară. Am pľacticát posturile fizice (sau hatha-yoga)
noi nu ne_doľim să fim sau să avem mai multe, ci să fim
încăde la vârstâ de 12 ani. Cei t3 aĺi de pľactică yoga
totul. Cutoçii ně dorim să fim infiniçi. Singuľa pľoblemă
au începutsă dea acrrm roade. Înesençă, yoga este o teh;
cste că noi încercämsä devenim astÍel înrate.
nică dđrecreaľe a corpului, astfel încâtacesta să poată

9iĺas S17S
lNGlNERlA lNŢERloARĂ

Imaginează-çi că eşti închisîntr-uncubicul. de 1,5 pe L,5


metri. oricât de confoľtabil ar fi biroul tău, çi-ai doľi să te eli_
beľezi din el. Dacă çi s-ar da a doua zi un cubicul mai mare,
de 3 metri pe 3, te-ai simçi cu siguľançă mai bine o vreme'
dar înscurt timp ai reveni la dorin a de a transcende şi aceste
hotare. Nu contează cât de extinse sunt hotarele întrecare
trăieşti. În.up. încare devii conştient de ele, dorinça de a le
tľanscende apaľe instinctiv. In oľient, această aspiraçie este
recunoscută de toate cultuĺile ca fiind çelul suprem al activită-
çii umane. Eliberaľea
_mukti saumoksha- este considerută' e*!"o ate oepoł,e e *ŕI tru ěruťeł,č,cł,
aici o aspiľaçie naturală a tufuÍor oamenilor şi destinaçia loľ
uldmă. Noi încercăm să ne împlinimînrate această 4o'ľlçă
supľemänumai pentru că suntem inconştiençi de ea. In con- -ľoa ce ai făcut până acum a fost uľmăľiľeaunui singur
secinçă, noi încercămsă ne-o satisfacem prin achiziçiona- I lucľu. Indiferent dacă çĹai propus să îçiconstľuieşti o
rea de puteľe' de bani, de iubiľe sau de cunoaşteťe. Sau prin catierä, acä ai începuto aÍacerc, dacá ai acumulat bani
marya pasiune a zilelor noastľe - cumpărăturile! sau dacă çi-ai întemeiato familie,labaza ťuťuroľacestor
In momentul încare am în1elescă oamenii nu îşi acçiuni a stat dorinça ta de a trăi starea de bucuľie.
doresc ceva anume, ci doaľ să se dilate indefinit, înmine a Din păcate, undeva de_a lungul drumului, viaça ta a
apărut o anumită claritate. Când am realizat că orice om devenit din ce înce mai complicată
este capabil să tĺăiască ce tľăiam eu, mi s-a păľut cât se Dacă nu te-ai fi născut ca om' lucľuľile ar fi fost mult
poate de natuĺal să îrudoresc să le împăľtăşesccelorlalçi mai simple pentru tine. Nevoile tale aľ'fi fost strict fizice.
toate aceste lucruri. Incepând din acel moment' singuĺul Dacă ai fi avut stomacul.plin, te-ai fi considerat împlinit
meu obiectiv a devenit să le tľansmit celorlalçi modalita- înziua ľespectivă. Dacä ai un câine sau o pisică, uită-te la
tea prin care puteau expeľimenta ce tľăiam eu şi să îiajut ei: de îndată ce au stomaiulplin, animaleie devin absolut
să înçeleagă cä nimeni nu le poate nega aceâstă stare de împäcate.
bucuĺie, de libeĺtate şi de nemärginire atât timp cât nu se Lucruľile nu stau însăla fel pentru oameni. Un stomac
opuneau ei înşişiefervescençei naturale a vieçii. gol ľepľezintă cu siguľançă o pľoblemă: foamea. Daľ
Această condiçie a stării de bine e)rtatice' pe care am un stomac plin? Acesta reprezintă o sută de pľobleme!
continuat să o expeľimentez începânddin acea după- Atunci când supravieçuirea devine o problemă, ea ne
amíază, de pe Dealul Chamundi, nu ľeprezintă o posibi- ocupă întreagaaten ie' dar dacă nu mai este o problemă,
litate vagă sau un vis efemeľ, capabil sä se împlinească uităm cu đesăvâľşirede ea. ln cazul oameniloĺ, via a nu se
doar întľ-unviitor îndepăľtat.Ea poate deveni o realitate rezumă la supravieçuiĺe, ci doar începecu ea.
vie pentru cei caľe doresc acest lucru, întrucât este dľeptul La ota acĺnlá, pľocesul de supľavieçuiĺeal geneľa_
prin naştere al tutuľor oamenilor.
çiei noastre este oľganizat mai bine ca oricând în-trecut.
rąĺas S1e9,
lNGlNERlA lNTERloARĂ Coleo de ieşire se ofl înin eĺior

Dacä doreşti, te poçi duce întľ-unsupermaľket şi poçi cum- l)acă starea devine foaľte plăcută, o numim compâsiune.
păra de aici tot ce îçitrebuie pentľu întľegulan._Poçi face Dacă eneľgia noastră vitală simte o staľe de plăcere, o
acest lucru chiar şi Íără sä ieşi đincasă! Niciodată înisto- numim beatitudine. Dacă stareâ devine foaľte plăcută, o
ria umanităçii nu a fost posibil aşâ ceva. Lucruri pe care numim extaz. oamenii nu caută niciodată altceva decât
nici chiar regii nu şi le puteau permite acum o sut' de ani plăcere - interioară şi exterioară deopotrivă. Atunci când
le sunt accesibile astázi oamenilor de rând. Suntem gene- plăcerea derivă din interior' ea este numită pace, bucu-
Íaia caÎetrăieşte cel mai confortabil de când există uma- ľie, fericire. Dacă mediul exteľior devine la ľândul lui
nitatea pe Pământ. Pľoblema este că acest lucru nu ne face plăcut, îlnumim succes. Dacă nu suntem interesaçi de
să ne simçim nici mai fericiçi, nici mai plini de iubiľe, nici aceste lucruri şi ne dorim să ajungem înľai, ce căutăm de
mai senini. fapt? Acelaşi succes, daľ înlumea de dincolo! Aşadar, în
De ce? oamenii. au încercatsă schimbe la maxim csen ă întreagaexperiençă umană se ľezumă la plăcere şi
mediul exteľior. Dacă, at fo4a şi mai mult aceastä schim- la neplăceľe, îndiferite gľade.
bare, probabil că am răĺnâne cu to ii fără planetă! Chiaľ şi De câte oľi çi s-a întâmplatînsăsă trăieşti o întreagă
aşa însă,noi nu suntem cu nimic mai fericiçi decât stľămo- zi întľ-ostare beatifică,Íä nici cel mai naic moment de
şii noştľi de acum o mie de ani. De vreme ce âceste schim- anxietate, agitaçie, iľitare sau stľes? De câte oľi ai tľăit
bări exterioare nu au dat rezultatele scontate' nu cľezi cä a într-ostare de plăcere absolută timp de Ż4 đeoľe? Când a
sosit timpul să vedem ce anume nu este înregulă? Ce sens Íost ultima oară când çi s-a întâmplataşa ceval
aľe să continuăm să facem cevâ caľe nu funcçionează. de Pafiea cea mai uimitoaľe este că încazul celor mai
o mie de ani? Cât timp o să continuăm să tľăim uľmând mulçi dintre oameni, aceştia nu au experimentat nici
Ęare caľe nu şi-au onorat niciodată promisiunile? mäcar o singură ziîncarc lucľurile să se desfăşoare exact
A sosit timpul pentľu o schimbare de paradigmă. aşa cum şĹau dorit ei! De bună seamă,,nu există om care
să nu fi trăit când şi când.o stare de bucurie, de pace sau
p chiaľ de beatitudine, dar aceste momente sunt întotdeauna
6
extrem de efemere. oamenii nu le pot prelungi. Ei ľeuşesc
să aiungă pe culme,.daľ apoi se prăbuşesc. Şinici măcar
Să începemaşadar cu o întĺebaresimplă: ce înseamnă nu au nevoie de evenimente prea dľamatice pentÍu a se
pentru noi starea de bine? pľăbuşi. Chiar şi cele mai siĺnple lucruri îidezechilibrează,
' Pe scuľt, starea de bine este o senza ie pľofundă de
plăcere inteľioară. Dacă oľganismul nostľu simte o stare
alungându-le pacea interioară.
Lucrurile se petľec cam aşa. Să spunem că ieşi înoraş
de plăcere, noi numim acest lucru sănătate. Dacă starea şi cineva îçispune că eşti cea mai fľumoasă persoană
devine foarte plăcută, o numim confort. Dacă mintea din lume. Simçi că pluteşti înal nouălea cer. Ajungi apoi
noastră simte o stare de plăcere, o numim pace. Dacă acasä, şi membrii familiei tale îçispun cum eştl cu adeuă-
staÍea devine foarte pläcutä,o numim bucurie. Dacă rat. Dlntr-odată, te prăbuşeşti!
emo iile noastre simt o staľe de plăceľe, o numim iubire. Iti sună familiaľ?

Szos 9zĺs'
lNGlNERlA lNTERloARĂ Coleo de ieşire se o l îninlerior

De ce simte omul nevoiâ de a expeľimenta o staľe de loc oribil, çi-ai mai doľi să ajungi îneli De bună seamă că
bine interioară? Răspunsul este evident: âtunci când te afli nu! Înesen ä' nivelul cel mai înaltal stăľii inteľioaľede
într-ostaľe de plăcére inteľioară, tu devii plăcut pentľu bine este definit ca fiind raiul. Iadul este nivelul suprem al
toçi ceilalçi din juľul tău. Nu ai nevoie de nicio scriptură ncplăcerii interioaľe. Unii îşigăsesc ,,ľaiul'' învin, iar alçii
cred că singura mântuiĺe este Dumnezeu, dar to i caută
şi de nicio filozofie pentru a fi bun cu ceilalçi. Aceastâ este
consecinça naturală a Íaptului că te simçi bine însinea acelaşi lucru: stareâ inteľioară de bine.
ta. Staľea interioaľă de bine este cea mai sigură cale de a Singurul lucru caľe stă întľetine şi staľea inteľioară de
constľui o societate senină şi o lume feľicită. bine este un âspect foarte simplu: tu le-ai peľmis gândurĹ
De asemeneâ' succesul tău înlumea exteľioaľädepinde lor şi emoçiilor tale să primească instrucçiuni de la lumea
fundamental de cât de bine îçistľuneşti puteľile coľpului cxterioară. nu de la cea interioară.
Într-obună'zi,o femeie s-a đusla culcaľe. Înso*n, ea
şi ale minçii. Pľin uľmare' staľea interioaľă de bine ľepre-
ziĺtäo pľemisă esen ială pentru a dobândi succesul. a avut un vis. Se făcea că vede un băľbat voinic caľe se uita
Daľ mai presus de toate, există dovezi medicale şi şti- la ea, apropiindu-se din ce înce mai mult.
inçifice substançiale înlumea modeĺnă că trupul şi mintea Băľbatul a ajuns atät de apľoape de femeie încât
funcçionează la apogeu atunci când te sim1i bine însinea ta. aceastâ îiputea simçi respiľaçia.
Se spune cä dacä po i rămâne întľ-ostare de fericire timp Ea a începutsă tľemure, dat nu de teamă.
de24 de ore, capacítatea ta intelecĺrală se dublează. Este Apoi l-a întrebat:
suficient să laşi mâlul inteľioľ să se depună şi să laşi clarĹ - Ce ai de gând să îmifaci?
tatea să iasă la suprafaçă pentľu a obçine aceastä rcalizarc. - Păi, cucoană, este visul tău!
Energia vitală pe care o numeşti ,,eu'' se simte uneoľi Ceea ce se întâmplă înmintea ta este visultău. Înmod
extľem de feľicită, alteori pľofund nefeľicită, uneoľi 'oarte noľmal, acesta ar trebui să se deľuleze,aşa cum îçidoreşti
împăcată,iaľ alteori extfem e agitatä. Aceeaşi eneľgie tu, nu-i aşa? Chiar dacă lumea nu evolueazä aşa cum i-ai
a vieçii este capabilă de toate âceste stäri contradictorii. dori, măcaľ gândurile şi emoflile tale at trebui sä ia cuľsul
Dacä ai avea de ales întreexpľesiile pľin caľe doľeşti să îçi dorit de tine. La ora actudlă,, ele nu primesc instrucçiuni de
expľimi eneľgia inteľioară, pe care ai alege-o? Bucuria sau la tine, cäci tu opeľęzi accidental mecanismul uman.
sufeľinça? Plăceľea sau neplăceľea? Mecanismul uman este ceâ mai sofisticatä foľmă
frzicä de pe această planetă. Tu eşti o capodopeĺă tehno-
Şide aceastä datä, räspunsul este evident. Cäile pot
vaľia de la un om la altul, dar indiferent dacă înceľcisă logică, dáľ problemá este că nu ştii unde se äflă panoul
faci bani, sä bei cât mai mult sau să ajungi înľai, adevära- cĺe comandä. Este ca şi cum ai opera un supeľ-computer
tul täu scop rămâne staľea inteľioară de bine. Chiar dacä cu o şurubelniçă şi o cheie kancezä! Din cauza acestei
declari cä nu eşti interesât de această lume şi că singuľa ta ignoľançe, cele mai simple procese ale vieçii sunt supor-
menire înviaçä este să ajungi înľai, ceea ce cauçi tu este táte cu greu de umanitate. La uľma urmeloĺ, ce au de
aceeaşi staľe inteľioarä de bine. Dacă çi s-a spus din copĹ făcut oamenii? Să îşicâştige traiul, să se repľoducă, să
Iăríe cáDumnezeu se află înľai, dar acesta s-ar dovedi un îşicľească familia şi apoi să moaľă - mare brânză! Este

,# zz 9, s23g
lNGlNERlA lNTERloARĂ Coleo de ieşire se ofl îninterĺor

uimitoľ ce efortuľi depun oamenii pentľu a Í'ace ceea ce ľl a ajuns pe cľeanga cea mai de sus, unde a rămas, bucu-
realizeazä fără niciun efort orice vierme, insectă, pasăre ľĺîndu-sede peisaj.
sau animal Bătrânul Íeľmieľ,câre se legăna pe balansoarul său
Metafoľic vorbind, ecologia noastră inteľioară este pc veľandă, a väzut o pasăľe frumoasă şi gľasä învârful
un haos. Noi cľedem că prin schimbarea condiçiilor exte- copacului, aşa că a împuşcat-o.
rioaľe vom reuşi să ne rezolvăm toate pľoblemele inte- Morala: Dacă mänânci rahat, poçi aiunge întľ-ađevăr
rioaľe, daľ ultimii 150 de ani dovedesc exact contraľiul: învârf, dar nu vei putea rămâne de pľea mult timp acolo!
cä tehnologia ne poate aduce un confort spoľit, dar nu şi Intr-o manieră similaĺă, dacă'te pretezila orice pentru
staľea interioară de bine. Noi trebuie să înçelegemcä atât lr tľäistăľi emo ionale mai intense' întľ-opľimă instançă
timp cât nu l)orn face ceea ce trebuie, nu ni se uaîntâmpla tu po i ajunge la o anumită stare de bine, daľ aceasta
nimic bun. Acest lucru este valabil nu numai înceea ce nu va fi durabilă. Va fi suficientă schimbarea vremii sau
pľiveşte lumea exteľioaľă, ci şi lumea inteľioară. prăbuşirea buľsei pentru a-çi stľica buna dispoziçie. Şi
chiar dacă bursa nu se va prăbuşi, simplul gând că acest
6-' lucru s-ar putea întâmpla vreodată va fi suficient! Cultivat
încontinuu, acest gând poate deveni o toľtuľă' fiind chiar
mai rău"decât dezastrul pľopľiu-zis. Pľin urmare, atât
Înt'-ozi, un tauľ şi unÍ.azanstăteau pe o paiişte. Taurul timp cât viaça ta inteľioară va depinde de conjuncturile
păştea, iat fazaĺul culegea căpuşele pľinse de pielea lui. cxterioaľe, starea ta de spiľit va rămâne extfem de precaľä.
Cei doi alcătuiau un paľteneľiat perfect. Privind copacul Pur şi simplu nu se poate altfel.
uľiaş de Ia maľginea câmpului, Íazanul,a spus nostalgic: In acest caąCaÍe este calea de ieşire?
_ Vai mie, cândva puteam zbura până pe cÍeança cea
Calea de ieşiľe constă într-osimplă schimbaľe a diľec-
mai de sus. Acum nu mai am puţeľe să aiung nici măcaľ la
çiei. Tu trebuie să înçelegică sursa şi fundamentul experi-
creangâ cea mai de |os. cnçei tale există îninteriorul tău. Experiençele umane pot
Tauľul i-a räspuns cu nonşalançă: fi stimulate saa cataIizate de śituaçiile exterioaľe, daľ suľsa
- Mănâncă pp in din baliga mea înfiecaľe zi, şi vezi ce lor ľămâne îninteľioľ: Duľerea şi plăceľea, bucuria şi sufe-
se va întâmpla. In numai două säptămâni vei ajunge din rinça, agonia şi extazul - nu se pot petľece decât îninterio-
nou pe creanga de sus. rul tău. In nebunia loľ, oamenii înceaľcăîntotdeaunasă îşi
_ Fugi de_aici, i-a ľăspuns fazan:ul! Astea-s prostii! Ce
extÍâgă bucuria din mediul exteľioľ. Acesta poate fi folo-
vrei să spuí cu asta} sit ca un stimul sau ca un factoľ de declanşare, dar trăiľea
_ Îniearcă vei vedea. Î''t'eagaumanitate se foloseşte
şi pľopriu-zisă rămâne sută la sută inteľioaľă.
de baliga mea. Tu çii acum înmână o carte. Unde o vezi} Aľată cu
La începutezitant, Íazanul a începutsă ciugulească degetul locul încare o vezi. Crezi că această imagine este
din baligă. Într-adevăr,încădin pľima zi eI a ľeuşit sä exteľioaľă çie?
zboare din nou pe prima creangă. După două săptămâni, Mai gândeşte-te.
sâząlç' 9zsS
Coleo de ieşire se oÍlđîninterior
lNGlNERlA lNTERloARĂ

() substan ă na'rcotică creată' şi consumată de propľiul


Îçimai aminteşti de la orele de biologie cum funqio-
()rganism! Ea arc un impact fantastic asupľa sănătăçii şi
neazbmecanismul vedeľii? Lumina cade pe carte. Aceasta
stării personale de bine! Cu alte cuvinte, sistemul uman
o reflectä, iar lumina ajunge înlentilele ochilor tăi, unde (lste construit atät de peľfect încâtîşipoate asiguľa tot ce
_
este pľoiectatä ca o imagine inversată pe retină cred că
nre nevoie. Mai ľecent au fost descoperite şi alte substançe
îçirnäi aduci aľninte".. Prin urmare' tu vezi caÎteaîn inte-
chimice similaľe, dar cea de caľe voľbim a fost numită
ľiorul täa.
,,anandamidă'', pornind de la cuvântul sanscľit ananda,
Unde vezi întreagalume exterioaľă?
care înseamnăbeatitudine. Acest lucĺu ne face să credem
La fel: îninterioľul täu.
că fericirea nu este altceya decât consecinça chimiei inte-
Tu ai experimentat tot ce i s-a întâmplat vľeodată
rioaľe. La Íel şi staľea de pace inteľioară. De fapt, orice
îninteriorul"tfu.ł. Lumína şi întunericul,dureľea şi plăce-
scnzâ ie de bine pe câre o expeľimentăm - inclusiv pacea,
rea, agonia şi extazul - toate s'au petrecut îninteriorul
bucuľia sau extazul - au un coľespondent chimic. Yoghinii
tău. Dácă cineva te ia de mână înmomentulprezent, çi se
ĺu ştiut dintotdeauna acest lucľu.
pare că atingi o mână exteľioară, daľ de fapt tu nu experi-
Există o tehnologie a stăľii inteľioaľe de bine, caľe
*.nt.'i decăt senzaçiile din mâna ta. Întľeagaexpeľiençä poâte crea baza chimică necesară unei existençe beatifice.
rezi ä îninteľiorul tău. Toate expeĺienele ułnane sunt
Aceasta este una din dimensiunile pľocesului pe care eu îl
sută la sută interne (create de sine).
numesc ,,ingineria inteľioaľă'' . Dacä eşti conştient, tu îçi
Dacä este adevärat că gânduľile şi emoçiile tale sunt
po i activa înaşa fel sistemul încâtsimplul act alrespiraçiei
create de tine, înseamnă că le poçi modela aşa cum îçi
să îçiproducă o pläceľeenormă. Tot ce trebuie să faci în
doreşti. La ora actlaä există dovezi ştiin1ifice care atestă
ilcest scop este să fii atent la mecanismultău interior.
că omul se poâte îmbătasingur, äräsä consume nicio
Pentľu ca acest lucru să devină posibil, trebuie să îçi
picătură de łcool. La eI, că ěl poate aj_r1nge la starea de
rnodifici dramatic înçelegeľea.Nu mai căuta o modali-
äuforie făľă să consume vreun drog. Chimistul oľganic
tate exteľioatä de ieşire din starea de sufeľinçă. Nu există
israelian Raphael Mechoulam şi echipa sa de cercetători
decât o singuľă cale de ieşire din această stare, iar ea este
au iniçiat un pľoiect prin care aaizolat o ,,moleculä abea-
interioară.,
titudinii'' înbrganismul uman. Întermeni pľofani, ei au
descoperit că cľeierul umân are pľopriii săi ľeceptoľin3tľ:
ľali ai canabisului. De ce? Deoáľece el este capabil să îşi c@e
producă propriile naľcotice. oľganismuluman este capa-
Ĺĺ îşi'pľđducä pľopľiabeatiiudine făľäniciun stimul

exterior, şi desigu', făľă mahmuľeala de după! Motivul
Maľea maioritate a oamenilor cred că obiectivele vieçii
spirituale sunt pacea şi bucuria. Această convingere este
pentľu caíe diÍeĺitesubstançe chimice precuÍ.n alcoolulsau
greşită. Pacea şi bucuľia sunt premisele de bază ale unei
äľogurile ľecreaçionale sunt consideľate periculoase este
vieçi tľăite întľ-ostare de bine. Dacă doreşti să te bucuľi
că e.-le ľeduc lucĺditatea, ruíneazá sänătatea, dau depen-
de cina din această seară, tľebuie să te simçi senin şi feľicit.
den1ă şi înultimă instançă te distľug complet. Există însä
's.zt"s."
szoS
lNGlNERlA lNTERioARĂ Coleo de ieşire se oĺl îninterior

Dacă doreşti să te bucuľi de familia ta, de munca pe care o lĺlcuri încaľe oamenii au învă1attehnologia extazului prin
pľestezi şi de lumea încare tľăieşti, trebuie să te simçi senin îllsăşinatura lor. Tu nu te po i afla într-ostare de recęti-
şi fericit. Pacea şi bucuľia nu sunt obiectivele finale ale vitate spiľituală maximă dacă nu te simçi beatific, şi astfel,
vieçii, ci însuşifrrndamentul acesteia. Încazulîncaľe con- nu vei înceľcasă explorezi toate aspectele vieçii. Dacä nu
sideľi că pâceâ este scopul tău final, nu vei atinge această te simçi ĺlin start beatific, puľ şi simplu nu vei îndrăzni
stare decât atunci când ,,te vei odihni înpace''! să cauçi altceva, căci nu îçivei puteâ asuma alte provo-
Cuvântul ,,spiľitua1itate'' este unul dintľe cele mai căľi încondiçiile încare te confrunçi cu marea provocare
puçin înelese cuvinte din această lumg. Nu păşi pe calea a suferinçei.
spiritualä pentru a te bucura de pace. Din päcate, oamenii Să îçispun o poveste... Un bărbat de 85 de ani a
expeľimenteazäîĺtr-o măsuľă atät de mică această stare plecat- să pescuiască înLouisiana. Pe când se pregätea sä
fundamentală * spiritîncât au ajuns să o considere o a_spĹ îşiîncheiezíua, a pľins o broascä. Tocmai era pe punctul
ra ie supremă. Înuľmäcu câ1iva ani, pe când mă aflam de a-i da dľumul înapoiîniaz, când broascal-a-vorbit:
la Tel Aviv, mi s-a spus cá shalołn este salutul supľem. ,,Särută-mă cu pasiune, iar eu mă voi transforma într-o
Am întrebatde ce. Mi s-a răspuns: ,,Pentľu că înseamnă tânără frumoasă.''
pace.'' ,,De ce trebuie să fie pacea cea mai înaltăaspiľaçie Bătrânul s-a uitat mult timp la broască. Aceasta şĹa
a omului, dacă nu träieşti înorientulMijlociu?'', am spus. deschis buzele, anticipând săľutul. Înfinal, bătľânul a pus
Dacä te-ai afla pe o insulă pustie şi ai răbda de foame broasca înbagajele sale.
zecezilela rând, cum çi-ai dori sä aparäDumnezeu înÍaça - Nu m-ai auzit? a çipat bľoasca. Dacă mă vei săruta,
ta: sub forma unei lumini stľălucitoare' sau a unei pâini? mă voi tľansforma întľ-otâĺăräextrem de frumoasă!
_La vâĺsta mea, i-a räspuns bătrânul, nu prea mai pot
ÎnIndia, anumite comunităçi venerează hrana conside- -
face mare lucľu cu o tânăľă fľumoasă. Dacă m-aş putea
ľând-o divină, întrucâtau fost private de ea foarte mult
timp. ÎnCalifornia, Dumnezeu éste considerat afi iubire! tľansforma eu însumiîntľ-Bnprinç tânăr şi fľumos săru_
Lucrul đecare ai fost privat cel mai mult devine aspiľaçia tându-te pe tine' ar fi altceva. Înschimb, o'broască voľbi-
ta supremä. Tľebuie să înçelegiînsăcă pľimirea lucľului toare... asta da, mi-ar putea aduce foarte mulçi bani!
respectiv nu te va satisface pe termen lung. omul aspiră Alegerile pe care le faci din cauza neputin ei nu repre-
către o expansiune nelimitată. Aceasta este singurul lucru zintă soluçii pentľu viaçä.Incapacitatea de ate bucurďdin
caľe îlpoate satisface pentfu totdeauna. cavza natuľii tale poate 'ace ca până şi cele mai simple
Pľocesul de căutaľe spirituală nu este o alegere culti- pľobleme ale vieii să pară complexe şi greu de soluçio-
vată sau indusă đinaÍarä,ci o aspiľaçie natuľală. Dacă nu nat. La ora actuală' atingeľea stăľii de pace şi de bucurie
îlgestionezi însăîntr-omanieră conştientă' el nu va avea este conside ată'ceamai importantă pľoblemă a existençei
efecte durabile. Atunci'când starea de pace, de feľicire şi umane. Din cauza dorinçei loľ obsesive de a atinge aceaśtă
de bucurie devine naturală (nu un efort), omulîncepeîn stare' oamenii distrug întľeagaplanetă.
mod firesc să caute, doľindu-şi să înçeleagănatuľa vieçii. Motivul pentru care lucľirľile cele mai simple -
Misticismul a evoluat pe aceastä planetă numai înacele pľecum starea de pace, de bucurie şi de iubiľe - au děvenit

6zas 9i zç 9i
lNGlNERlA lNTERloARĂ Coleo de ieşĺre se o lă îninterior

aspiraçii supľeme este că oamenii tľăiesc Ífuäa ß' Motivul pentru câre oamenii nu sunt iluminâ i în
lltrld natural este că ei au împă4itlumea înbine şi ľău, în
l)tlltlltezeu şi îndiavol, însus şi ios, însacru şi sacrilegiu,
ht ptlr şi impuľ, înrai şi iad. Acestea sunt linii paralele; ele
llll intersecta niciodată.
ltť vor
l)acă çi-ai fuac rat existença împăľçind-oînacest fel,
lll Iltl vei putea obçine niciodatä starea de bine şi starea
rlľ libeľtate.Ţi spus să îçiiubeşti duşmanul, dat dacä
'-'
ltrľľpipľin a eticheta pe cineva dľept duşman, încercând
stării de pace şi de beatitudine nu constä înobçinerea ĺ;lĺlisă îliubeşti, çi se va pärea o tornrră! Atât timp cât aí
lucruľi exteľioare, ci înaccesarea şi otganizarea lľrtgrnentat c eaiaînacest fel, î1iva fi imposibil să ajungi
tale interioare. lĺ ľtĺreade inclusivitate absolută.
Tu nu po i expeľimenta altcevâ sen- l)roblema este că oamenii au uitat de distincçia fun-
zaçii inteľiro aĺe.Dacáîçipbçi dilata rlĺlllentală dintľe interior şi exteľioľ, dintre existen a Loĺ
;l lnanieľa 1oľ de a tranzac iona ca lumea exterioară.
lilrnzacçiile sunt diferite, înfuncçie de natura unei situaçii
rĺtt a unei ľelaçii. Indifeľent cât de intime sau de distante
;rrtr'^ele sunt guvernate întotdeauna de legi şi de
noľme.
înçelescă scopul suprem al existen ei umane nu este In ceea ce priveşte însănatuľa interioaľă, aceasta
rea şi compasiunea. Yiaçatäitäîn empatie nu este un prin- llll cste guveľnată decât de un singuľ principiu: unitated
cipiu ezoteľic, ciînsăşiesen a omului. Dacă vei renun a sä |,\ră limite. Lumea noastă fizicä şi cea socialä sunt guver-
tďmai identifici cu ceea ce ai acumulat până acum' inclu- ltiltc de existença hotaľelor.-Lumea interioară nu are însă
siu cu corpuĺ şi cu mintea ta, veí putea să experimehtezi şi llľvoie de astfel de frontieľe. Pentru a atinge extazul unită-
tu acest lucru. 1ii Íărälimite, caľe este starea ta natwalä, tot ce trebuie să
Iluminaľea nu este o reaLizarer'ci o întoarcere acasă. lrrci este să te ghidezi,dapä pľincipiul că întreagaexperi-
Simçurile tale îçidau impresia că experimentezi lumea exte- ľlrçă umană este geneľâtă din inteľioľ,cu sau fără supornrl
rioarä, dar acest lucru nu s:a întâmplatniciodată. Atunci łtirnuliloľ exteľni. Asta-i tot. Dacă vei înçelege.lamodul
când vei înçelegecä tot ce experimentezireziđäîn interioľul ,tllsolut acest lucľu îninteriorul tău, consecinçele ttaÍIzac-
tău, tu te vei întoarceacasă şi vei tľăi starea de iluminaľe. 1iilor tale exterioaľe nu te vor mai apăsa ca o povaľä.
Eu mi-am dedicat întreagaviaçă creării unor metode Ce vreau sä spun cu astal Foarte mulçi oameni îmi
care să le permită oamenilor sä expeľimenteze această stare s1run: ,,Poate că acest lucľu este posibil pentru tine, întru-
de inclusivitate. Dacă ne doľim să creăm soluçii relevante cit eşti yoghin, dar cum ne putem elibeľa noi, cei caľe
pentľu to i oamenii, noi tľebuie să experimentăm starea de tľiiim în,lumea reaLä', de fľicçiuni îninteracçiunile noas-
inclusivitate absolută. Iar acest lucru este perfect posibil. lľc?'' Eu Ie ľeamintesc că nici eu nu trăiesc într-opeşteľä.

6eo$ S31 9,
lNGlNERlA lNTERloARĂ Coleo de ieşire se oĺlă îninterior

Eu însumidesfăşor o activitate extrem de intensä întoa llllnate. Singurul context pe caľe îlputem cunoaşte şi cu
lumea, conducând peste un milion de voluntari. lľťputem lucra este dihotomia inteľioľ/exteríor.Aceasta
lucru nu este deloc simplu, cäci fiind voluntari, ĺ í,,st cea mai semnificativă contribuçie a lui Adiyogi la
înseamnă cä nu sunt antľena i pentru munca pe caľe ĺvĺlluçiaumanităçii, pe cât de profundă', pe atât de duľa-
prestează, şi că nu îipot concedia! ln consecin1ä, via hllłI: ,,Singura cale de ieşiľe se aÍläîninterior.''
mea at trebui să mi se paľă mult mai împovăľätoaľe Să îçispun o poveste... Cineva a venit să caute odată
a loľ! Cu toate acestea' eu nu mă simt niciodată ( jľntrul de Yoga Isha din sudul Indiei. El a ajuns într-un

întrucâtnu mă consider sclavul lumii exterioare. lnt din vecini şi l-a întrebatpe un băiat localnic:
realizare nu aľe nimic de-aÍace cu lumea de dincolo. - Cât mai este până la Centrul de Yoga Isha?
oamenii pot tľăi înacest Íel. Băiatul s-a scărpinat încap şi i-a ľăspuns:
Dacä încămai crezi că cineva sus'' va veni -24.996 de mile.
'acolo
te mântuiascä şi să îçirezolve toate pľoblemele, Bărbatul a ľămas şocat.
te- i că tľăieşti pe o planetă rotundă, care se mai şi - Cât?! Atât de mult?
teşte pe deasupľa. Prin urmaľe, ori de câte ori te uiçi ,, Băiatul i-a răspuns:
sus', ťu te uiçi îndirecçia greşită! Ce înseamnăsus şi i - Da, dacă mergi îndirecçia încaľe te îndrepçiâcrrm.
înacest cosmos imens, care continuă să se dilate? l)nr dacă vei face cale întoarsă,nu sunt decât patľu mile.
parte din el nu conçine eticheta ,,cu aceastä parte însus'' Dacă te îndrepçicătľe exterioÍ' te aşteaptă o călätoľie
Singuľa distinc1ie pe care o po i face înmomentul de fa llt'sfârşită. Dacă te vei întoaľceînsäcătľe inteľior, călăto-
este ,,interior/exterior'' (deşi pentru un yoghin nici chiaľ ľiĺtta nu va duĺa decât un singur moment.
această distincçie nu mai există). Înacel moment' totulse poate schimba. Nu numai că
Cu mii de ani înurmă, un yoghin a apäľut pe tltl vei mai căuta bucuria, đarviaçata va deveni o expresi'e
munte din Himalaya. Ela rămas cunoscut sub numele ĺl llucuľiei tale inteľioare. '.
Âdiyogi' primulyoghin, şi a lăsat ştiinça yogăi unui
de şapte discipoli, care âu răspândit-o apoi în

evoluçia biologică, ce se produce Íäräpatticipaľea


conştientă, ceâ spirituală se poate produce înmod conşti-
ent. Singurul lucru
Dacă, at fisă m
cäteva cuvinte, acestea ar fi uĺmătoarele: sus şi jos,
şi rău, sacru şi profan - toate aceste principii opuse

s'gz 9ĺ 6ss9'
Ţh oĹ"Iea.7,ă, -.i, ł iw?tłt, ol, ełt i"*I
"

t ao conferinçă internaçională pe tema eliminăľii sărăciei


l'-de pe planetă au luat parte mai multe personalităçi
ctninente aflate înpoziçii de responsabilitate publică,
illclusiv numeľoşi lauľeaçi ai Premiului Nobel.
La un moment dat, un pľacticant a spus:
_ De ce înceľcămsă ľezolväm aceste probleme? Nu
rcprezintă ele voin a divină?
I-am räspuns:
- Ba da. Dacă altcineva moare sau se simte înfome-
ľît'este cu sigurançä voin1a divină, dar dacă stomacultău
cste gol sau copilul tău modre de foame, cu siguran1ä vei
îlrcercasă faci ceva înaceastă pľivin ă, nu-i aşa?
ori de câte oľi trebuie să facem ceva înpľivinça pľo-
priei noastľe vie i, noi pľeluăm ręzoIvarca problemei în
propriile noastre mâini. Atunci când vine voľba de neno-
iocirile altor o.ameni, ne este mult mai uşor să le explicăm
'
printr-un singur cuvânt: destinul!
Acest cułânt este foaľte convenabil. Destinul este
çapul ispäşitor universal, o modalitate simplă de'a Íace
façă eşecului, un şiľetlic fatalist menit să ne ľeconcilieze cu
cele mai neconfortabile situaçii. orientarea cätte interioľ

6ss9i
lNGlNERlA lNTERloARĂ Modeleoz -!i singur destinul

t'ltre âpare este: ce am ajuns înaceastă situaçie? Nu


''De
ľ$tc acesta destinul meu?'' ori de câte ori nu doľim să
t)
llc asumăm ľesponsabilitatea pentru situaçiile cu care ne
înuĺmäcu doar o sută de ani au ajuns astăzisub controlul ľĺlnfruntăm şi pe care nu le înçelegem,noi ne grăbim să le
nostru' pentru simplul motiv că ne-am asumât responsabi_ punem eticheta de ,,destin'. Acest cuvânt ne consolează,
litatea vindecării loľ. Un asďel de exemplu este poliomie- ĺlĺrne şi privează de puteľea noastră.
lita. Nu cu foarte mult timp înurmă, acest cuvânt stârnea Pentru a putea modela situaçiile aşa cum îçidoľeşti,
teroare. Încopilărie, a^ vizrt mulçí copii de vârsta mea trcbuie să ştii mai întâide toate cine eşti. Maľea pľoblemă
loviçi de poliomielită, la şcoală sau învecini, nevoiçi să îşi este că tu nu ştii cine eşti. Identitatea ta nu are nimic de-a
trăiască viaça înscaunul cu rotile. Această pľivelişte era fuce cu suma totală a acumulăľiloľ tale. Tot ce numeşti
ceva obişnuit, iar oamenii considerau noľmal cl aceşii copii ln ora actuală ,eu'' este de fapt o acumulaľe. Corpul tău
să nu mai poată merge vreodată, întoată viaça lor. Boala cste o acumulare de hrană. Mintea ta este o acumulare de
loľ era privită ca un act al lui Dumnezeu sau al destinului. ilnpľesii, adunate cu ajutoľul celoľ cinci simçuri. Ceea ce
La începutul secolului XX, poliomielita era una dintre ltcumulezi îçipoate apâľ ine' dar nu este totuna cu tine.
cele mai temute boli din çăľile industĺializate, parulizänd, Înacest caz, cine eşti fi? Dacă nu cunoşti răspunsul
ireversibil mii de copii. Vaccinuľile caľe au fost inven- lĺr această întrebare,înseamnăcă nu ai trăit încăexperĹ
tate au eliminat pľactic această boală prin anii 50-60. De ľnça identităçii tale de sine. Ea continuă să fie inconştientä
îndatäce a fost recunoscutä ca o problemă majoră înçăľile pcntru tine. Tu înceľcisă îçitrăieştiviaçaînfuncçie de ceea
dezvoltate, acestea au dezvoltat pľogfâme de imunizare cc ai acumulat, nu de ceea ce eşti. Maí mult decât atât, tu
împotrivaei. ln anul 1988, p_oliomielita a aÍectat 350.000 llu eşti sută la sută conştient nici măcar de tot ce ai acumu-
de copii din întreagalume. Înanul 201'3, numărul lor a ht vľeodată!
scăzut la 41,6.In 201Ż,India nu mai era pe lista çăriloľ De-a lungul anilor, tu ai dobândit anumite tendinçe,
care sufereau de o pandemie de poliomielită. Implicarea înfuncçie de impľesiile acumulate. Acestea pot fi trans-
politică încombinaçie cu parteneriatul public şi pr1vat, cu ĺĺlrrnateîntotalitate. Dacă vbi pľâctica anumite tehnici şi
introduceľea unoľ vaccinuľi cu pre uľi ľezonabile, cu par- tlacă vei implementa.anumite tehnologii interioaľe, tu te
ticiparea comunităçii şi cu specialiştii medicali au dovedit vci putea ľemodela complet, indiferent de tendinçele tale
că eradicaľea bolii esĺe posibilă chiar şi într-oça , atät de itctuale, de experiençele tale tľecute' de factorii genetici şi
vastă ca India, ľeuşind să depăşească toate obstacolele, în de mediul încaľe te afli!
pofida gľeută ilor întâmpinate. Tot ce există se pľoduce înmod natuĺal, înfuncçie de o
A fi om înseamnăa putea modela siľuaçiile cu care te lcge organică sau alta. Dacă ajungi să înçeleginatura vieçii
confľunçi âşa cum doľeşti. Din păcate)matea majoritate din interioľui tău, tu poçi prelua contľolul asupľa aces-
a oameniloľ moderni se lasă modelaçi de situaçiile cu care tui pľoces, daľ numai îninteriorul parametľilor mai ampli
se confľuntă, nu invers. De fapt, ei nu fac decât să reac i- crea i de legile natuľii. Ce vreau să spun cu asta? Să luăm
oneze la situaçiile care le ies încale. Întrebarea inevitabiiá un exemplu concret. Deşi suntem creafuri lipsite de aľipi,

63'S, Sszel
lNGlNERlA lNTERloARĂ Modeleoz -fi singur deslinul

noi âm reuşit să zburăm înultima sută de ani. Cum? Nu a ieşit odată la băut cu pľietenii săi. Era convins cá va
pľin încălcarealegilor natuľii, ci prin în1elegeľea lor bea un pähăľel-două şi că va ajunge acasă până la oľa
pľofundă. Intr-o manieľă similară, tehnologia pe câre 8:00. Şichiar asta a făcut. A băut un păhărel, apoi încă
unul, şi încäunul. Şiîncăunul. Când s-a uitat la ceas, era
deja Ż3a noaptea. (Alcoolul îiface pe oameni sä uite de
timp, la fel ca yoghinii.) Shankaran s-a ridicat de la bar.
Lumea este atât de nedreaptă: oamenii trebuie să meargă
deçii controlul asupra corpului frzic, 1'5-20o/o dín viaça pe o planetă rotundă, care se mai şi învârte pe deasupra!
din destinul tău se vot alaînmâinile tale. Dacă Shankaran a reuşit să se echilibreze cumva şi şi-a început
tľolul asupľa minçii tale, 50-60% diĺviaça şi din călătoria către casă.
tău se vot alaînmâinile tale. Dacă deçii controlul Întimp ce traversa parcul pentru a scurta dľuĺnul,
energiei tale vitale, întreagata via1ä şi întregultäa l cäzut într-untufiş de trandafui. Faça i s-a umplut de
se vor aflaînmâinile tale. sânge. A reuşit sä se ľidice şi a pornit-o din nou la dľum. A
Tu îçialegi chiar acum viaça pe are uľmeazá să o ajuns însfârşit acasă,şi a încercatsă găsească gauľa cheii.
đatf.ací acest lucľu într-oinconştien1ă totală. De Din päcate, găurile moderne ale cheiloľ sunt atât de mici!
seamă, tu po i Íace însăacest lucľu inclusiv întľ-o Aşa_se face că procesul a mai duĺat 20 de minute.
conştientă' schimbându-çi astfel viaça întľ-unmod In cele din urmă, Shankaran a reuşit să intre încasă şi
tic. Aceasta este difeľença dintľe ignorançă şi luminaľe. s_a împleticitcătre baie. Din fericiľe, so ia sa dormea tun.
Neplăcerile din via a tą caÍe iau foľma mâniei, Shankaľan s-a uitat înoglinda din baie. Faça îiera com-
anxietăçii şi stresului, apar deoaľece facultăçile tale de plet zgâriatä. A' deschis dulăpioľul cu medicamente' a luat
- corpul, mintea şi energia ta vitalä - evoluează pe un dezinfectant şi nişte plasturi, pe care'şi i-a aplicat cum
propriu. Mintea şi coľpul nu există decât pentru a a pufut el mai bine. Apoi s-a băgat liniştit înpat.
viaça din interioľul tău. Atunci, de ce este această A doua zi diminea a, soçia sa l-a trezit vărsând o
sclava lor? Această distorsiune inversează pľemisele găleatä cu apă ľece ca gheaça peste el.
caÍe aÍ trebui să funcçionezeviaa. Shankaľan s-a trezit speriat, visând că se îneacă.
Asumaľea destinului înpropriile mâini nu înseamnä - De cel De ce? şi-a întrebatel so1ia. Astăzi e duminică!
că se va întâmplaabsolut tot ce îçivei doľi. Lumea exte- - Nenoľocitule, i-a stľigat eariar te-ai apucat de băut?
ÍtoaÎanu il se vâ supune niciodatä întotalitate,
5 - Nu, scumpa mea, i-a răspuns el, doaľ çi-am pľomis
conçine mult prea multe vaľiabile. Doľinça de a supune lcum şase luni. De atunci nu m-am mai atins de un stľop
totalitate lumea exterioaľă este calea cuceľirii, a tiľaniei dc bäutură.
a dictaturii. Eal-a tras de cämaşă, l-atârätînbaie şi Ĺa arătat: toçi
5â ltl spun o poveste... Shankaľan Pillai (un plastuľi eľau lipiçi pe oglindă!
din sudul Indiei despre care am vorbit înintľoducere ori de câte oľi simçi o stare de mânie, de durere sau de
pe care îlvei mai întâlni,decâteva ori înaceastă carte suferinçă, uită-te îninteriorul tău, nu înjurultău. Pentľu a

9:ss s sç 's'
INGINERIA INTERIOARA Modeleozč_fi singur deslinul

te bucura de starea de bine, singuĺul lucru pe care tľebuie 1trin excelençă unrane şi condiçionate din punct de vedeľe
să îlcorectezi eşti ŕzĺ.Nu uita că atunci când eşti bolnav, ľĺrcial.El sunt chiar foaľte utile, daľ numai ca norme
tw ai nevoie de medicâmente' nu altcineva. Când îçieste sĺrciale. Existença nu este preocupâtă însäde aceste con-
foame, tu ainevoie de mâncaľe. Singurul lucru pe Câf tľ ' ľluzii. Ea nu judecă pe nimeni, ci îitratează, pe to i în
buie să îlcorectezi înviaça ta eşti tu, dat înçelegeľeaaces- ;rcelaşi fel.
tui lucru simplu poate duľa uneori vieçi la rând! Intľ-o diminea ä de iarnă, un bătrân din Michigan a
Crearea pľopľiului destin nu înseamnă că tľebuie să iľşitsă pescuiascÍ la copcă. Era 10:00 jĺ*i"."ç"lni
controlezi absolut toate situaçiile din lume, ci doar să te ti'ĺiat o gauľă micä îngheaçä şi s-a aşezat pe marginea ei '
îndrepçihotărât către binele tău şi cătľe natufâ ta supremă, cu o ladă de beľe lângă el. Bătrânul ştia foarte bine că pes-
indiferent ce îçirezervă viaça.Inseamnă de asemenea să nu cuitulnu çine doar de pľindeľea peştelui, ci este un ioc al
te laşi stľivit de situaçiile şi de evenimentele din iurul tău, rlibdării. Pľin urmaľe, ei şi-a introdus firul undiçei înapă
ci să planezi pe deasupra lor şi a începutsă aştepte. Una câte una, sticlele de bere au
Procesul spiľitual nu aľe nimic de-a 'ace cu impuneľea începutsă se goleascä, dat coşul pescarului nostľu a rămas
ideiloľ tale asupra existençei, ci cu tľansformaľea ta înaşa ľĺltgo1.
fel încâtîntľeagacrea ie şi Cľeatoľul ei, ba chiar fiecaľe Ziua a continuat să tľeacă. La 4:00 după-amiaza,
atom al existençei, să simtă nevoia de a te asista. Atunci La ÍeI şi lada de beľe.
coşul pescarului eľa încägol.
când îçiuľmăľeştipľeferinçele şi fugi de antipatii, tu te La un moment dat, de bătrân s-a apropiat un băiat.
simçi singuľ înaceastă existençă vâstă. Te simçi tot timpul Acesta avea Ia eI nişte boxe din care se avzea o muzică
nesiguľ, instabil şi pus la încercaľedin punct de vedere heavy metal asurzitoare . EI a täiat o gaură îngheaçă şi s-a
psihologic. Daľ dacă existença te asistă, tu ajungi auto- nşezat să pescuiască, cu muzica bubuind.
mat într-unloc al graçiei, încare fiecare piemicică, fiecaľe Bătľânul s-a uitat la el cu un dispreç de-abia mascat.
stâncă, fiecaľe copac şi fiecare âtoÍn îi voľbesc întľ-un ,,Eu stâu aici de azĹdimineaçă, înlinişte, şi nu am prins un
lirnbaj pe caľe îlînçelegi.ln fiecare moment există mili- singur peşte' iar pľostovanul ăsta crede că va prinde ceva
oane de miracole carě se întâmplă înjuĺul tău: o floare cu muzica bubuind la maxiin, la 4:00 după-amiaza! Nu
caľe înfloľeşte,o pasăľe care ciripeşte, o albină carebâzäie, ľxistäprost mai mare decât un prost tânăľ!''
o picătură de ploaie caľe cade sau un fulg de zăpađăcarc Spre uimirea lui, după doar zeceminute băiatul a pľins
pluteşte lin pľin aer întľ-oseară fľumoasă. Magia te încon- un pästľăv uriaş! Bătľânul nu l_a luat înseamă, conside-
joaľă de pÍetutindeni. Dacă vei învăçasă te obişnuieşti cu ľând acest lucru norocul începătoľului,dar peste alte zece
ea, întreagaviaçă çi se va părea un miľacol continuu. tninute băiatula pľins un alt păstrăv mare.
Indiferent cine ai fi, viaça nu te va Íavoriza decât Acum, bătrânul nu îlmai putea ignoľa. El s-a uitat
dacă vei face ceea ce tľebuie. Poate că te consideľi un om şocât la băiat. Chiar atunci, ca pentľu a_i spori şi mai mult
bun, clar dacă nu îçiuzi gľădina, nicio floaľe nu va înfloľi tlimiľea, bäiatul a mai pľins un păstľăv uľiaş.
înea. Dacă îçidoľeşti să obçii rezultate, tľebuie să faci Bătrânul s-a decis să îşiînghită mândľia şi s-a îndrep-
ceea ce tľebuie. Judecăçile legate de bine şi de rău sunt tflt încetcătľe băiat.

sło_s słĺs
lNGlNERlA lNTERloARĂ

- Caľe este secretul tău? l-a întrebat.Eu am stat


întreagazi,iar coşul meu este gol. Tu ai prins deja trei
trăvi foarte mari. Cum este posibil?
Băiatul i-a räspuns:
- Ru ra ra ra ľu ra rum.
Bätrânul şi-a dus mâna pâlnie la uľeche şi l-a
- Ce?
Bäiatul a dat muzica mai încetşi a Íepetatz
- Ru ra ta Ía u ra ľum. Aort, wĺ,tçť.e, & eti,s{ă, hcrţa,ł,e,
- Nu înçelegnimic din ce îmispui, i-a spus
siderat. +& ettr noci F {'a.ź,ă.
Bäiatul a scuipat ceva înmână şi i-a răspuns mai
- Trebuie să çii vieľmii la călduľă.
Dacă nu aci ceea ce tľebuie, nu vei obçine ceea ce

Cn içĺSpun o poves e... Într-oseară, doi soçi au înce-


l)1ltrt să se certe din cauza unei chestiuni arzätoate: cine
ul'lttlt să încuieastăzi uşa de la intrare?
Nu eľa deloc o chestiune uşoaľă. Sau de râs... Astfel
ilľ ltrcruľi sunt foaľte serioase însituaçiile domestice. Cine
ga antat. llľtllcază să încuieuşa de la intrare astăzi, cine tľebuie să
ltllrgă luminile din gľădină'cine tľebuie să scoată câinele
lĺ 1llimbare - astfel de întrebăľipot conduce cu uşurinçă
lĺ url divoľç
(]earta celor doi ą devenit din ce înce mai aprinsă.
hl1ilr a decis însinea ei: ,,In fiecaľe zi, eu sunt cea care mă'
rlĺrl bătută. Astăzi nu am de gând să, acacest lucľu.'' Nici
hĺľllatul nu era însămai puçin hotărät: ,,Mä tiimite tot
llrlrpul de colo-colo, să fac difeľite lucruľi. Astăzi nu mai
ĺllr ĺle gând sä cedez, oľice-ar fi.''
A fost unul din acele momente de cumpănă. La ora
ĺrtttală, oľice cämin are propľiul său sistem de rezolvaľe
ll tlll()r astfel de certuľi. Înfamilia despľe caľe povestesc'
lllllllci când se confruntau cu un impas, cei doi so i optau

9łzs słss
tNGlNERIA lNTERloARĂ Acolo unde nu exist holore, nu exist nici povor

pentru a păstra täcerea. Cel care rostea primul cuvânt ( ju nervii întinşila maxim, bărbatul a voľbit însfârşit:
buia sä se ducă şi să încuieuşa. lline, la naiba! o să încuieu uşa!
Aşa se Íace cä cei doi au rămas întľ-otäcere Siĺ nu îmispui că înviaça ta nu există situaçii de acest
Minutele caľe se scurgeau s-au transfoľmat înoľe. fl, ill care principala întrebare este ,,cine este responsa-
Cina era pe masă. Dacă băľbatul aľ fi spus că blll ", chi.' dacă scenaľiile difeľä dela caz|a caz.
să mănânce, ar fi tľebuit să încuieuşa. Dacä soçia ar fi |,,',ine este ľesponsabil?
ceâ caľe ar fi propus să înceapäsă mänânce,ea ar fr Nu este o întľebaľeoaÍecare. Haide să fim puçin mai pľe-
sa mcule uşa. tl;l: cirre este ľesponsabil pentru că te afliînsituaçia cu.rentä?
S-a făcut astfel miezul nopçii. Cei doi continuau ( ]cnele tale? Tatăl? Mama? Soçia? Soçul? Profesoľii?

aştepte ca celälalt să cedeze. Nişte hoçi treceau pľin


casei. Ei auväzut uşa deschisă, luminile apľlnse şl
'
}lrrll Soacľa? Dumnezeu? Guveľnul? Toçi aceştia, şi alçii?
Âceastă înľebareeste universalä.Dacă vei întľebape
că încasă nu păľea să fie cineva, întrucâttăcerea ľhtľva: ,,De ce te aíIi înaceastä sifuaçie?'', există şanse mari
deplină. Dornici să vadă ce se întâmplă, ei s-au l cl sä îçirăspundă: ,,Ştii, când eram copil, păľinçii mei...''
de ferestre şi Ĺau väzatpe cei doi soçi stând lhtľ aceeaşi poveste veche, cu foaľte puine vaľiaçiuni.
să spună ceva. l xistă o ştiin ă stľăveche referitoaľe Ia crearca suferin-
Hoçii Ĺau privit cu suĺpriză pe cei doi, după caľe |ľl' pe caľe oamenii o aplicä cu sârg. Aproape că nu există
decis că au o şansă excelentă de a iefui casa. Au intrat lllll pe Pământ caľe să nu fie un expert înacest domeniu.
au mceput să ia lucruĺile valoroase din sufrageria în ll tlau vina unii pe alçií, îno sută de manieľe difeľite în
sta teau cei doi. Aceştia nu au spus níciun cuvânt. liľcnre zi. Străvechiul joc al pľoiectăľii vinovăçiei a fost
eľau de-a dreptul amuzai. Din ce înce mai îndräzneçi, ľníinat la nivel colectiv, devenind o aftä sublimă.
s-au aşezat la masä şi au începutsă mănânce. Cei doi (]alitatea vieçii noastre este determinatä de capacitatea
llrlitstră de a reacçionaîĺÍaçasituaçiiloľ complexe cu caľe
llľ confruntăm. Îhcazul încarc capacitatea noastră de
ĺ ľcac iona inteligent, cu competençă şi sensibilitate este
ľrllnpromisă de reacçia noastră impulsivä sau obsesivä,
nu a spus însănimic. La uľma urmelor, cel care ar fi ltrli devenim sclavii situaçiei ľespective. Cu alte cuvinte,
primul cuvânt aľ fi trebuit să încuieuşa de la llĺli permitem ciľcumstançeloľ exteľioare să ne iníluençeze
Aşadar, miza etapľea mare! Niciunul dinte ei nu dorea lliltuľa expeľiençeloľ personale, înloc să fim noi înşinecei
rişte şi să piardä. ľĺrľcstabilim ce felde experien e doľim să tľăim.
Asumarea responsabilitäçii plenare este sinonimă cu o
( (lllştientizaľe plenară a lucľurilor. Corpul tău nu este alt-

r'ľva decât suma totală a alimenteloľ pe caľe le-ai ingeľat


tlc-a lungul vieçii. Mintea ta nu este altceva decât suma
piat de acesta cu un brici înmână. tĺltală a impľesiilor pe care le-ai acumulat pľin intermediul

sąłs sąs9Š
lNGlNERlA lNTERloARĂ Acolo unde nu exist holore. nu exist nici povor

simçuľilor. Tu nu eşti una cu acestea' ci le transcenzi. ľĺ,s1lonsabi1'', tu nu ai această capacitate. Lucľuľile sunt
alte cuvinte, tu eşti ceva ce nu ai acumulat niciodată .A tllt Se poate de simple. Totce tľebuie să faci este săînçe-
viu înseamnă a fi conştient. To i oamenii sunt mai h,gi că eşti responsabil pentru tot ceea ce eşti sau nu eşti şi
lx'lltru tot ceea ce i se întâmplăsau nu.
Acesta nu este un joc al minçii, o stľategie de dezvol-
ldľc peľsonală pentru o viaçă tľăitämai comod sau o teoľie
îçidai seama că întreguluniveľs este conştient. Tu lilĺlz,ofică. Aceasta este realitatea însăşi.Existença ta frzicä
ieşti într-uncosmos viu. ľirľ posibilä numai datoľitä capacităçii absolute a coľpului
Dimensiunea frzică' şi cea lilrr cĺe a ľeac iona înÍaçaîntregului Univers. Dacä organis-
polarităçilor: durere-plăceľe, iu ttrrll tău nu âľ avea această capacitatertu nu ai putea exista
şi aşa mai departe. Acestea ltlci măcar o singurä clipă. Poçi înçelegeacest lucru?
sunt cele două façete ale 'Tu inspiľi înmomentul de façă ceea ce expiĺă copacii,
pätľunzi îndimensiunea ;i ľxpiri ceea ce inspirä ei. Acest schimb continuä la infi-
reale, tu transcenzi toate rrit. Indiferent dacă eşti conştient sau nu de acest lucru'
natura autentică' iar acest |lllnătate din sistemul tău pulmoÍLaÎatâÍÍIă chiaľ acum
titudine. Devii astfel stăpânul propriului destin. |lľ creânga unui copac! Tu nu ai expeľimentat niciodată
A sosit timpul să ne asumăm excepçionala il('('astă inteľdependençă; cel mult te-ai gândit la ea din
transfoľmatoaľe a resp onsabilită ii. Aplicä această ;lullct de vedeľe intelectual. Dacă' aifi experimentat diľect
înviaça ta şi contemplă magia căľeia îidă naştere. llr,'t'irstă conexiune, crezi cä ar mai trebui să çi se spună:
,,l'lanteazä copaci, protejează' păduľile, savează' lumea în
r,tľc träim''? Ar mai fi necesaľ acest lucľu?
c@e
Asumarea ľesponsabilităçii nu este o filozofie conve-
rl;rllilä pentľu a te reconcilia cu reaLitatea aşa cum este ea.
Pentru început, haide să vedem ce înseamnä lisľc puľ şi simplu o trezire la Îealitate.Această capacitate
cuvant. ,,Responsabilitatę'' este un concept Íoarte rlĺ'a reac ionaînÍaçaîntľeguluiUniveľs este deja o ľealĹ
înçeles. El a fost folosit atât de des şi fără nicio l,ĺc frzicä. Ceea ce mai lipseşte este ca gândurile şi emoçi-
nare încâtşi-a pierdut o bună paľte đinsemnificaçia lăun- llt'tale să devină conştiente de ea.
trică. Asumaľea ľesponsabilităçii nu înseamnă că tľebuie Să spunem că un pľoiect dă greş la locul tău de muncă.
preiei asupra taîntreagapovaräa lumii. Ea nuînseamnă Itĺlate că eşti convi_ls că acest lucru este consecin a incapa-
trebuie să accepp vma pentÍu ceea ce ai făcut sau nu; r irirçii unui coleg. Îlpoçi mustľa pe âcesta' îçipoçi pieľde

că tľebuie sa traleştl mtľ-o Stare peľmanentă de vinovăçie. , ulnpătul sau îlpo i chiar concedia. Înacest fel, tensiu-
Responsabilitatea se ľeferă pur şi simplu la llľn îçicreşte' atmosfeľa de la birou devine otrăvită, iar tu
ta de a reac iona. Dacă iei deciziaz,,Sunt responsabi1'', 1i colegii tăi ve1i continua să resimçiçi efectele furiei tale
ai capacitatea de a reac iona. Dacă iei decizia: ,,Nu ĺilc şi săptămâni la rând după acest incident. Dacă vei
t6 łĺ9. $ąlg,
lNGlNERlA lNTERloARĂ Acolo unde nu exis ă hotore, nu exist nici povor

doľi să restabileşti pacea şi încľederearecipľocă la llltt'c, ai ac ionat atunci împotrivaintereseloľ tale. ori de
de muncă, va trebui să munceşti din greu. l lltĺ' ()ľi îçiśabotezisinguľ propľiul bine, acçionând împo-
Tu aiînsăşi o altă op iune. Ai putea vedea situaçia lllv:l inteľeseloľ tale personale, tu optezi înmod evident
aşa cum este ea' asumându- i responsabilitatea pentru
Aşa cum spuneam' asumarea responsabilităçii nu
' ()eealipsa propun
|ll'lll'ru de inteligençă ca mod de viaçă.
eu nu este un tip de moralä. Nu vreau
ce
ril spun că nu trebuie să îçipieľzi firea, pentru că acest
ltlt ľu este gľeşit din punct de vedere etic. Dacä mânia
lľ1lľczintă o experiençă plăcută pentru tine, fă-çi de cap!
l,,t tlrma urmelor, de ce nu? Dľama este însăcă mânia este
începisă cauçi solqii. ll sl'llre excesiv de neplăcutä, atätpentru tine cât şi pentru
Dacă vei cultiva înpermanen ă această staľe de rr'i asupra căľoľa o proiectezi. Înplus, este contraproduc-
capacitatea ta de a-çi modela situaçiile vieçii aşa cum tlvll şi extrem de ineficientă.
doreşti va continua să se amplifice. Această com Eu nu propun nici o strategie de contľol al fuľiei sau
spoľită de a-çi gestiona viaça cu rlľ management al iľitärii.Când am venit pentru prima
tevaa juta să te înalçipe poziçii rliltă înStatele Unite, am aazit multă lume voľbind despre
tăçiloľ. Dacă îçiasumi însinea ta responsabilitatea a ,,lllanagementul stľesului'', iar âcest lucru m-a uimit. De ce
lutä pentru tot ce se întâmpläînjurul tău, tu devii 1l ĺr dori cineva să îşigesĺioneze sÍÎesutl?Am fost convins
centľul oricăľei llttĺltdeauna că noi ne gestionăm numai lucrurile cele mai
înUnivers. Dat villĺlroase - banii, afacerile sau familia. Am avut nevoie
situaçii, nu mai simçi nicio nesigurançă şi nu te mai rlľ timp ca să înçelegcă oamenii pornesc de la pľemisa că
deri incomplet. ,ĺĺrcsultrebuie să facă inevitabil paľte integrantă din via a
Tu nu t. poti bucura de libertate a de ate modela lĺlr! Ei nu înçelegcă acesta-este întotalitate autocreat-şi
cum îçidoľeşti să fü, nu ca o simplä reacçie la ,rrttoindus. Atunći când preiei contľolul âsupľa vieçii tale,
exterioare, decât dacă înçelegică eşti ľesponsabil ,ĺt resul disp are complet.

ele. Reactiuitatea însearnnăs clau ie. Asumar ea Problema este că mânia este âncoľată înfalsa peľcep-
lităçii înseamnălibertaĺe. Atunci când devii capabil să 1ic că tu po i schimba situaçia care te nemulçumeşte
pier-
rĺîndu-çifirea. Experiença de viaçă te învaçäînsămereu şí
lllcreu că lucľurile stau chiaľ pe dos: că nicio situaçie nu
1lĺlate fi schimbată înbine prin ignoľarea bunului simç şi
a
Pe de ahtä parte, prima ľeacçie - mânia - conduce irlteligençei. Mânia nu poate decât să înľăutăçeascäşi mai
vitabil la o ac iune lipsită de inteligençă. Mânia llrult ĺucruĺile. Atunci când înçelegifoaľte claľ acest lucru,
din start o înfľângerepersonală. Dacă îçivei contempla ptlçi spune că ai făcut deja primul pas căre schimbare.
atenFe ua â' vel obseľva că ai făcut cele mai idioate şi Dë altfel, existä dovezi medicale şi ştiinçifice substan-
stupide lucruri atuncí când ai fost mânios. Mai pľesus 1iale care confirmă faptulcă mânia otľăveşte literalmente

9iłs9 sąss
lNGlNERĺA lNTERloARĂ Acolo unde nu exisl ho ore, nu exist nici povor

orgânismul. Acest lucľu poate fi verificat pľintľ-o - Ro1i zim ate, i-a ľăspuns acesta. .
analizä a sângelui. Atunci când eştl furios, chimia ta A urmat oîouăpaază,, apoi al doilea bărbat l-a întľe-
rioară se schimbă, iaľ sistemul tau oľganic devine h;rt pe primul:
Acest haos chimic poate reveni la noľmal întimpul - Şitu,ce vinzi?
vităçii intense şi a somnului . Dacă te înfuriiînsă _ Eu vând pľezeľvative.
Şocat, al doilea gentleman i-a spus:
_ Yinzi prezervative şi î1iiei fiul cu tine? Ţ se pare
,rrlecvat?
- Acesta nu este fiul meu, i-a răspuns pľimul pasager.
llste o reclamaçie pentru un produs defect pe care l-am
vândut înBľistol.
oamenii se ocupă tot timpulcu ľeclamaçiile. Le P9artă
naľe înfaça ínjusti iei umane' eşti camâľadul meu.'' cu ei de parcá at fr o insignă äe onoaľe, un semn al identĹ
prea poate, daľ atunci când te înfurii,tu devii una cu răçii loľ.'Foaľte mulçi oameni se lamenteazä că,via.a.a fo1
ânumlt gľup de oameni; atunci când te calmezi, devii ,ledreaptă cu ei, maí mult decât cu alçii- Pentru a-şi'dovedi
cu Univeľsul. pun.toi de vedere, ei citeazá difeľite lucruri teribile caľe
ii s-au întâmplat,şansele pe care nu le-au pľimit şi nume-
roasele nedreptăçi'pe caľě le-au suferit. Multe din aceste
69
argumente pot fi adevărate.
Ceea ce uită cei mai mulçi dintľe oameni este cä tľecu-
Să îçispun o poveste... odată, un domn cu un bebe_ tul nu mai există decât ca o arnintire. Amintiľile nu âu o
luş înbľaçe cälätorcacutrenul de la Londľa la Bristol. Un existençă obiectivă. Ele nu sunt existen iale, ci pur psiho-
alt bărbat a inttat încompartiment' a lăsat jos cele douä logice. bacă îçicontrolezi ľeac iile' amintiľile din trecut
valize maľi pe caľe le avea şi s-a aşezatlângă el. po"t deveni or, äto' dat dacä.rămâi captiv înciclul compul-

^ După cum ştii pľobabil, englezii nu intră foarte uşoľ iiv al reactivităçii, ele îçipot distorsiona peľcep ia momen-
învoľbă unii cu ceilalçi. Pľin urmare, primul gentleman a tului prezent, iär gânáuiile, emoçiile şi ac1iunile tale pot
aşteptat o vľeme' din politeçe. In final, el s-a întorscătre al devenĺ disproporçi,onate pľin compaľa ie cu stimulul.
doilea bărbat şi i-a spus: Alegeľëaîi aparçine întotdeauna.Tu.poçi fie sä reaci-
- Ţin4n4 cont de valizele tale, presupun că eşti un vân- onezi î. mod coiştient la ceea ce i se întâmplă înmomen_
zător ambulant. Şieu sunt. tul prezent, fie sá reacionezi compulsiu. Difeľen1a dintľe
- Da, sunt un vânzător ambulant, i-a răspuns bărbatul. cele două tipuri de ľeacçii este uľiaşă' iaľ ele pot conduce
A urmat o nouă pauză,lungă, după caľe pľimul pasa- |a rcza\tate la fel de difeľite.
ger l-a întľebatpe vecinul său: Dacă çi s-au întâmplatdiferite lucrurigroaTir?łînmod
- Ce produse vinzi? noľmal ai tľebui să fi devenit mai înçelept.Dacă çi s-au

6sos ss1 s
lNGlNERlA lNTERloARĂ Acolo unde nu exist hotore, nu există nici povor

întâmplatlucľuri nnai groaznice decât altora, ar trebui hrclusiv fratele ei. Fetei nu îimai ľămăseseră decât cuvin-
mai înçeleptdecât ei. Din păcate, maľea malorltate a blc gľele pe care i le-a adľesat fľatelui ei ultima dată când
nilor nu devin mai în.l.p'rn urma nenorocirilor |.l văzut învia ă.
doar mai răniçi înplan emoçional. Atunci când Înacel moment' ea a luat o decizie caľe avea să îi
conşĺent' tu te po,ti folosi de oľice situaçie - oľicât de ľhimbe întreagaviaçă: ,,lndiferent cu cine mă voi întâlni
cutä ar fi ea _ ca de o opor_ttrnitate pentru a creşte din ĺle acum încolo,nu îivoi mai vorbi niciodată întľ-omani-
de vedere psihologic şi spiritual. Dacă porneşti însăde orrt pe câre aş putea să o regret mai târziu, cäci aceastä
preÍusâ că: ,,Sunt aşâ cum sunt din caaza altora", fu lntâlnire ar putea fi ultima.'' Fata şi-aľ fi putut petrece tot
foloseşti de situaçiile viEii doar pentru a te autodistruge tcľtul vieçii măcinată de ľegrete şi de ľemuşcări, dar_ ea
pentru a stagna. l preferaŕ să ia acea^stă decizie simplă, care i'a transfor-
mät dramatic via a. În fel, ea ä trăit o viaçă plină şi
"cest
txtrem de bogată.
Cele mai oribile lucruri din viaçă pot fi o hrană spiritu-
nlă dacă accepçi faptul că: ,,Sunt responsabil pentÍu ceea ce
ľunt acum.'' Ćĺĺaişi cele mai mari adversităçi pot fi trans-
ľtlrmate într-opiatră de temelie pentru cľeşterea peĺsonală.
Dacă îçiasumi înpropo4ie de sută la sutä ľesponsabilitatea
pentrrlceea ce eşti înmomentul prezent' este posibil caziaa
tle mâine să fie mai bună pentru tine. Dacă nu îçiasumi însă
ľcsponsabilitatea pentru momentul pľezent' dând_vina pe
păiinçĺ, prieteni, so sau soçie, iubit sau.iubită, colegi etc.,
pentru că eşti aşâ ąrm eşti - tu arunci un stigmat âsupra
viitorului tău chiar înaintecâ âcesta să se pľoducă.
Tu ai venit înaceastă lume fără nicio posesiune, şi vei
pleca din ea cu mâiniJe goale. Bogăçia vieçii rezidă înexpe-
riençele pe care le acumulezi. Din noriri poatę creşte cea
Pľostule! Nu avem şĹaşadestule probleme? Nu mai-plăcut miĺositoaľe floaľe. Bălegarul pus la rädäcina
unde ne sunt părinçii, sau unde suntem duşi, iar âcum unui mangotier se poate transfoľma înaroma fructelor de
pierzipantofii? Ce o să mă Íac cu tine? mângo. Nĺcio advđrsitate nu poâte deveni un impediment
La garu uľmătoare, băieçii şi fetele au fost dacă1e a{li într-ostare de reactivitate conştientă. Indifeľent
Acesta a fost ultima dată când s-au văzutfľatele şi sora. cu ce situaçie te confľunçi, aceasta nu poate decât să îçi
Trei ani şi jumătate mai târzia, fata a fost elibeľa îmbogăçeascăexperiença devíaçä.-dacă îivei permite. _
dintľ-un lagăľ de concentrare Ea a descopeľit că era sin Rěséntimentele, mânia, invidia, duľerea fizică sau suÍle-
gura supravie uitoare din familia ei. Toçi ceilalçi tească şi depresia sunt otľăvuĺi pe car e|ebeitu,aşteptându-te

9, szS SssS
ĺNGlNERlA lNTERloARĂ Acolo unde nu exisł holore, nu exist nici povor

apoi să moaľă altcineua. Viaça nu opercază' însăîn t'puse. Logica nu este lipsită de valoare, daĺ eanu te poate
fel. Cei mai mul i dintre oameni au něvoie de vieçi la lĺuta decăt să îçigestionezi mai bine aspectele mateľiale
pentľu a putea înçelegeacest âdevăr extrem de simplu llc vieçii. Dacă íçi łeibazaîntreagaviaçă numai pe logică,
lccâsta va deveni un haos.
Pe de altă paÍtąfoarte mulçi oameni confundăĺespon-
í -'
tĺbilitatea cu ľeactivitatea. Am arätat deja mai devreme
cl există o mare diferençă întrecele đouă.Pľima se nâşte
Acum că am stabilit ce este ľesponsabilitatea, a rlin conştientizarc,iar a đouadin inconştiençă. Prima echi-
|mpul să vedem ce nu este eâ. Haide să începem vnlează cu libertatea, iaľ a doua cu sclavia.
lămuri cäteva eľoľi fundamentale. A sosit timpul să mai facem o distincçie. Responsabíli
tltea nu reprezintá o ľeacie' dar nici o dciune.
Responsabilitatea şi acçiunea apar in unor dimensiuni
ĺliferite. Cäpacitatea de a ľeacçiona îçiconferă libeľtatea
tlc a acçionä, da, şi de a nu o face. Ea te pune înscaunul
ľoferului înceea ce pľiveşte propria ta viaçă,, nu a pasa-
gcrului de lângă el. [çi acordă puteľea de a decide natura
ęi intensitatea acçiuniloľ pe caľe doreşti să
le întrepľinzi.
ilesponsabilitatea nu este totuna cu ac iunea impulsivä.
lla îçiconferä liberutea de a'i alege aciunile.
Îoçiface oľice doreşti înlumea exterioaľă? Nu,' daľ
po i ľeac iona aşa cum doľeşti. Acçiunea asumată tľebuie
să îeiudicĺoasă, depinzâĺd de aĺaliza atentä a ľesuľselor
de care dispui: putere' capacitäçi, energie, vâlstă, situaçie.
ai o sumedenie de op iuni. Capacitateä a de a ac iona este întotdeauna limitatä, dar
Pe de altă' parte, dacă nu îçiasumi nicio nu şi aceea de a ľeacçiona. Dacă doreşti, tu po i reac iona
lita te pentru ceeâ ce s-a întâmplat,ce poçi face? la absolut orice.
mmlc. Spre exemplu, ťu eşti responsabil pentru copiiităi, daľ
Înce constă libeľtatea? Îna aveamai multe opçiuni, nu poçi face đľicedoresc aceştia. Încaz 9gntfar' le-ai da
in a nu avea niciuna? complet peste cap viaça. Simçul ľesponsabilităçii te 4.rE"
mină să faci anumite lucruľi pentru ei, dar nu şi altele. In
consecinçă, responsabilitatea nu este sinonimă cu ac iunea
făľă discernământ. Dimpotľivä.
Probabil că te întrebicum ai putea fi responsabil pentru
şi cea existençială a vie1ii opercază, îndirecçii violença şi pentľu nedreptatea din această lume? Pęntru

9j, są s SssS
lNGlNrnlł lNrrnloĺnĂ Acolo unde nU exist holore, nu existč nici povor

räzboaíe şi pentľu vărsările de sânge, pentru nll cste. Responsabilitatea nu are nimic de-aÍace cu voľbĹ
mpotnva celor marysnalizaçi şi lipsiçi de pľivilęii? tul, gânditul sau acçionatul, ci cu existen a. Viaça nu este o
bună seamă, nu eşti responsabil pentru âceste lucruri, btllă independentă, ci un dialog constant cu Universul. Nu
atât timp cât eşti conştient de ele, tu po,ti reac iona, fie ircbuie sä faci ceva anume înacest scop, ci doaľ sä percepi
îngrijorateriubire, afecçiune, ură, mânie, indignare, fie ľcalitatea aşa cum este ea.
diľect, pľin di{erite ac iuni. Din păcate, astfel de ľeacçii
cel mai adesea mconsilente. Dacă îçiasumi înmod
ent ľesponsabilitatea pentru reac iile tale, întine se 6-ree
puteľe colosală. Geniul tău instinctiv începesă
Să mergem mai depaľte. Dacă este adevărat cä respon-
lnbilitatea este ,,capacitatea de a reacçiona'' înfaça unei
lltuaçii, îngăduie-mi să îçipun o altă întrebare:este capa-
cltatea ta de a ľeac iona limitată sau nelimitată?
Eşti tu capabil să ľeacçioneziînÍaça unei plante?
Da, eşti.
Înfaça unui străin pe stradă}
Da.
ÎnÍaçalunii?
Şiaceastă convingeľe este gľeşită. Capacitatea de Da.
tľece la fapte poate iuca un anumit rol înceea ce
acçiunea, dar Íeacia inteľioară nu depinde decât de
înÍaçaSoareluişi a steleloľ?
Dacă vezi pe cineva caľe moare pe stradă, tepol Da.
sidera responsabil pentru acest lucľu? Înfaça întľeguluicosmos?
Atât timp cât îçidoreşti să ľeacçionezi însă,tu Da.
explora mai multe op,tiuni. Dacă eşti medic, poçi De fapt, aşa cum am väzut, frecare paľticulă subato-
o mterven re directă pentľu a salva persoana mică din corpul tău reacçionează întľ-omanieçä nelimi-
Dacă nu eşti, po i suna la 712. Dacä altcineva face latäla maľele dans al eneľgiilor cosmice. Singurul motiv
acest lucľu' îçipoçi face cel puçin gríji pentru sărmana pentľu care nu experimentezi procesul vieçii întoatä măre-
soanâ. Dacă nu rtr asuml lnsa nlclo
1ia şi pľofunzimea sa este starea ta cuľentă de rezistençă
vei face decât să stai acolo ca o stană piatä, mentală. Structura ta psihologicä este ca un zid de piatră'.
cum cineva moare înÍaça ta. Dacă çĹai doľi acest lucru, fiecaľe moment al vieçii tale ar
- Capacitatea ta de a ľeâc ionâ çine de existenata.
de a acçiona este conectată cu lumea exterioaľĄ daľ
putea fi o experien ă fantastică. Simpla inspiraçie şi expi-
ra ie ar putea deveni o poveste colosală de iubire.

S soS g szS
lNGlNERlA lNTERloARĂ Acolo unde nu exist hotore, nu exisĺě nici povor

De ce opune mintea ľezistençă acestei conştientizări? Să luăm cazul unei seminçe. Dacă aceasta va încerca
Deoarece este distorsionată de propľia sa logică ln permanençă să se salveze, ea nu va putea da vreodată
tatä, care îispune: ,,Asumarea responsabilităçii penľu nnşteľe unei vieçi noi. Sămânça Íace tot ce îistă înputeri
persoană sau două îmidä duľeľide cap. Dacă mĹaş Jlľnffu a-şi pieľde identitatea - siguľança şi integľita_
ľesponsabilitatea pentľu întľeagalume, ce s-aľ întâmpla? tcn - şi pentľu a deveni vulnerabilă, astfel încâtdin ea sä
înnebuni!'' ľcască un aľboľemaiestuos şi plin de cľengi, caľe să pľo-
De-a lungul milioanelor de ani de evoluçie' natura drrcă apoi Írunze, floľi şi fľucte. Dacă sămân a nu şĹar
prms rn capcana anumitor hotare. Aceasta este |ĺuma aceastä vulneľabilitate, această deschideľe volun-
umanä. Aceastä închisoare nu funcçionează însădecât tnră înfa a trânsformăľii, ea nu aľ putea da naşteľe unei
nivel biologic. La nivelul conştiin ei umane' ťu eşti ĺĺlrmenoi deviaçä.
tic o pasăre într-ocolivie fără uşă. Ce iľonie tagícä! Una dintľe cele mai mari probleme înlumea modernă
ľefuzĹsă îçiiei zborul' din caĺza unor obişnuinçe vechi utc singurătatea. Pare de-a dľeptul incredibil! Planeta
mii de ani. 1 zduieşte şapte miliâľde de oameni, dar aceştia se simt
Yiaça a lăsat toate uşile deschise înaşa-zisa ta llnguľi! Dacă cineva se simte bine însingurătate' nu este
soare. Existença nu blocheazä ruciodatä nimic, nlcio pľoblemă. Dľama este însăcă cei mai mulçi dintre
nimeni. Dacă doreşti, tu poçi avea acces la întregul tlnmeni suferă din cauza singurätăçii! Ei tľec pľin pľo-
Cineva a spus odată: ,,Bate şi çi se va deschide." hlcme psihice gľave đincalza ei. Dacă te sim i singuľ,
este cä nici măcaľ nu tľebuie să baçi, cäci nu există nicio ĺccst lucľu este consecin1a faptului că' ai optat pentru a fi
Totul este deschis. Tot ce trebuie să faci este să treci ĺl insulă. Nimeni nu te obligă însă.Neasumârea responsa-
lrilitĺçĺĺte Íace incapabil să te înçelegicu ceilalçi oameni.
l,n extľemă, tu ajungi să nu te mai înçeleginici măcar cu
tilrc însuçi.Tu ajungi să cľezi astfel că nu eşti responsabil
ltlci măcar pentru ceea ce se întâmplă îninteľioľul tău!
ca uşa coliviei nu existä. Este alegerea ta conştientă Ce uită mintea este că abllitatea de a reacçiona ľepre-
preferi să îçiiei zborul sau dacă optezi pentru a támâĺe ĺ n tă însuşi/z ndam entul u ie ii. D acävei ľecunoaşte înmod
i

inteľiorul coliviei. vrlluntaľ (conştient} această capacitatertu vei deveni bea-


ľlfic. Dacă nu o vei recunoaşte însă,te vei simçi mizeľabil.
Asumaľea responsabilităçii echivalează cu asumareâ
ľrlntrolului asupľa pľopriei tale vieçi. Ea înseamnă,cä ai
ĺiicut un pľim pas radicalpentru a deveni o fiinçă umană
uĺlmpletă - plenar conştientă şi pe deplin umanä. Atunci
c nd îçiasumi responsabilitatea şi îçiîncepicáIätoria cätre
Din păcate, foarte mul1i oameni confundă această rl viaçä träítáconştient' tu pui capăt vechiloľ tipaľe ale pro-

caÍe a vieçii cu siguran a şi cu secuľitatea. lľctării vinovăçiei asupľa altoľa sau asupľa lui Dumnezeu.

sssS 9i. sç 9
lNGlNERlA lNTERloARĂ Acolo unde nu exist hotore, nu exĺst nici povor

Începiastfel cea mai maÍe aventură pe care o poate ĺcrcastra, vei înnebuni. Singuľele tale opçiuni ar fi nebunia
via a: cälătoľia îninterioľultău. rEu sinuciderea. Mai există însăo modalitate de a aboľda
lccastă problemă. Trebuie oare să deschizi o altä feľeas-
tril, sau poate o uşă?
6-re, Eu îçipropun o soluçie mai eficientă: ce-ar fi să dărâmi
lntregul zid?
Aşa cum probabil ai observat' această idee de Iubiľea nu are nimic de-a face cu celelalte persoane.
sabilitate pare să conducă de la sine către un alt ľ,n se ľefeľă exclusiv Ia tine. Iubirea este un mod de a
la fel de important şi având implicaçii uimitor de xista. Înesençä, ea constă înîndulcireatutrrroľ emo iilor
nătoare. Cu toçii cunoaştem acest cuvânt' poate tĺle. Dacă cineva drag ar călătoľi într-oçară străină, l-ai
mult pľea bine, întrucâteste unul dintre cele mai mai iubi? Desiguľ. Dacă el ar muľi, l-ai mai putea iubi?
dar şi mai abazae cuvinte din câte există. l)c bună seamă. Chiar dacă cel drag nu mai este lângä
Iubiľea. tlne din punct de vedere fizic, tu continui să fii capabil de
Cunoşti învăçătuľile,desigur. Î''întľeagalume, lubire façă de el. In acest ca4 ce este iubirea? Este o cali-
lor li se spune că iubiľea este valoarea supremă, lote caľe îçiapa4ine înpľopo4ie de sută la sută. Tu te
divină, cä trebuie să ne iubim apÍoapele şi aşa mai Íĺlloseştide cealaltä persoanä doar ca de o cheie, pentru a
Este o învăçătuľăminunată, dar atunci cândîncercisä ĺleschide ceea ce există deia îninteriorul tău.
plin de iubiľe, ea se dovedeşte extrem de dificilä şi Ce ľost are însăsă cauçi chei încondiçiile încare nu
sfârşeşte pľin a pärea exage atá. Nu ai ľemaľcat cxistă nicio încuietoaľe,nicio uşă şi niciun zid? Tu îçicreezi
Pare infinit mai uşor sä nu iubeşti deloc decât sä încerci ilduri şi uşi iluzorii, iar apoi chei iluzorii, pe caľe apoi
paľi plin de iubiľe! începisă le cauçi! Atunci când găseşti o astfel de cheie, eşti
A fi plin de iubiľe nu esteînsäaltceva decât dorina de îngrozitla gândulcă ai putea-o pieľde!
ľeac iona libeľ şi deschis. La ora acľrrală, ea este limitată In cazul celor mai,mulçi dintre oameni, iubiľea începe
o persoană sau două din viaça noastră, dar această ca o stare de bucurie, dar după o vreme se transformă în
tateJoate fi e*insä astfel încâtsă cuprindă întreaga ĺnxietate. De ce? Deoarece această ,,cheie]? aĺe picioaľe şi
'Inseamnă acest lucľu că trebuie să ieşi pe stradă şi ĺl voiĺçă pľoprie. Tu nu o po i çine înbuzunar şi nu çi-o
îiîmbrăçişezipe toçi cei caľe îçiies încale? Nu. fu fi po i atârna la gât. Dacă încercisä faci acest lucÍu, rclaçia
nebunie, ba chiar ta se vâ îndreptaautomât către un dezastru!
responsabílitatea Dacă apeşi butonul ,,Repetă'' pentľu bucuľie, fu po i
reptezintä o stâľe existençială. Iubirea nu este un Iucru ľpune că çi-ai actuďizat tehnologia. Nu.mai eşti sclavul
care îlfaci, ci un fel de af. unei surse exterioaľe, indiferent dacă este vorba de o per-
La ora ałĺală,, tu ai läsat o singuľă fereastră soană sau de o situaçie. Devii astfel capabil să iubeşti şi
înviaça ta' pentru un număr mic de oameni. Ai făcut Íä
să fii fericit a Íace ceva anume' doaľ stând liniştit,
lucru pentľu că çi-ai dat seama cä dacävei închide indiferent crrm se coÍnportă resťul lumii. Dacă vei aiunge

Soo'S 9aĺs
ĺNGlNERlA lNTERloARĂ Acolo unde nu ëxist holore, nu exist nici povor

sä experimentezi această libeľtate inteľioaľä,nu vei mai Aşadaq responsabilitatea nu este o învăçăturămoralä,
cunoaşte niciodată stârea de nesiguľançă. De ahtel, dacä t:i expľima
cea mai simplă şi mai uşoaľă modalitate de a-çi
vei deveni o fiinçä uman{ beatifică, toçi ceilalçi îşivor propria divinitate.
doľi înmod naťural să se afle înpreaima ta! Beatituclinea Întreguldemeľs al procesului spiľitual constä îna
înseamnäcăviaçase deruleazä întľ-omanieră exuberantă. llnula hotaľele pe care i le-ai trasat singuľ şi în a
experĹ
De altminteri, viaça nici nu îşidoľeşte altceva. menta propľia imensitate. Scopulsău este de a te debloca
Prin uľmare' cum poâte fr actualizată această tehnolo- din identitatea limitatä pe care çi-ai creat-o singuľ, din
gie interioaľăl cauza ignorançei, şi a trăi aşâ cum te-a eat Creatorul:
Vom ľäspunde pe largla âceastă întľebaľeîncapito- într-ostâľe de beatitudine şi de responsabilitate absolută.
lele următoarc. Pänäatunci, vom aminti doar ca un pas
fundamental aľ consta înľecunoaşterea conştientă a unui
6_É9
fapt esençial: ,'Capacitatea mea de a rcacçiona este neli-
mitată, dar cea de a acçiona este limitată. Sunt sută la
sută responsabil pentru tot ceea ce sunt şi nu sunt, pentľu După expeľien a pe care am trăit-o pe Dealul Chamundi
capacităçile şi incapacităçile mele, |entru bucuria şi sufe- rni-a devenit foarte clar un lucru: înviaçă nu există ,,acesta''
ľinça mea. Eu sunt celcare deteľmină natrrľa experiençeloľ sau ,,âcela'', ci doar ,,acesta'' şi ,,acesta''. Cu alte cuvinte,
mele înaçeastă viaçă şi înlumea de dincolo. Eu sunt crea- totulexistă aici şi acum. Accesulla absolut orice există aici
toľul pľopriei mele vieçi.'' şi acum, şi rezidă încapacitatea de areaciona - adică de a
Nu ai nevoie de nimic altceva - de nicio ľeac ie' de cxperimenta şi de a exprima divinitatea.
nicio acçiune, de nicio capacítate - decât să fii. conştient Nu există ,,đa''şi ,,Ílu''. Existä numai ,,da'' şi ,,da"!
de faptul elementar cä responsabilitatea ta este nelimi- Alegerea îçiapa4ine. Tu ai libeľtatea de a reacçionaînÍaça
tată.Este suficient să stai liniştit şi să fii conştient de acest vieçii prin ,,da'' şi ,,[U'', adică prin đtvizaręapeľpetuă â
lucru. La Íęl de bine, po i meľge pe stradă, fiind conştient acestei existençe, caľe stă Labazaciclurilor repetitive ale con-
de el, sau po i munci, găti oľi sta înpat, conştientizânduł. Ílictelor şi sufeľinçei, sau de a'deveni fu însuçiun mare DA
Îngăduie-misă îçipun o altă întľebare:indiferent spus vieçii.
de ľeligia sau de mediul tău cultuľal, ce înçelegitu pľin Responsabilitatea limitată reprezintä o modalitate de
cuvântul,,Dumnezeu'' ? a tľasa hotaľe. Tu nu cľezi cäeşti ľesponsabil deçât pentru
Foľmele, numele şi ideile sunt diferite, dar înesençă, lucrurile din interioľul fľontieľelor trasate de tine.'Pentľu
atunci când spui ,,Dumnezeu'' tu te ľefeľi automat la sursa celelalte nu te consideľi responsabil. Responsabilitatea
care este responsabilă pentľu tot ceea ce existä înUnivers. rrelimitată se extinde mult dincolo de nivelul tău actualde
Gândeşte-te ce ar însemnadacă Dumnezeľ aÎspune: ,,Nu înçelegereşi de peľcepçie. Viaça înseamnăinfinit mai mult
am de gând să fiu responsabil pentru tine.'' Cu siguľançă decât lucrurile de caľe eşti conştient înmomentul de façă.
l-ai concedia! Cuvântul ,,Dumnezeu'' înseamnăo ľespbn- Dacá optezi pentľu a deveni conştient de această realitate
sabilitate nelimitată. simplä _ ca.pacitated rnea de a reacçiona este nelimitată

9 azS Sass
INGINERIA INTERIOARA Acolo unde nÜ exist hotore. nu exist nici povor

-Yia a din inteľioľul tău va începesă se recunoască într-o Ş*oť.,***


lumină complet nouă, IaÎtu vei cunoaşte noi grade
----- o*-
libertate înlăuntľultău. Î''acest fel' viaça ta va deveni
călătoľie sublimă şi exuberantă a descopeľiľii de sine.
Lumea exterioaľă a träit multe ľevoluçii însângerate. Nu trebuie să crezi tot ceea ce citeşti. Singura moda-

Acestea au fost violente deoaľece unii oameni şi-au litate de a afla dacă ceva este sau nu adevărat constă în

schimbarea, iar alçii nu. La nivelul vieçii interioare a experimenta respectivul lucru. Nu mai căuta argumente

există însădecât un singur interĺoare înfavoarea sau îndefavoarea sa, ci testează-|

tăcută. Aceasta se referă la direct. Calea yoghină nu este o cale a convingerilor moş-

la voinçă. tenitą ci una a experimentării.


Intrebarea este: ce ânume îçidoľeşti să fii; o lată o modalitate pragmatică de a începe'
Cu prima ocazie încare mănânci ceva, nu mai vorbi cu
nimeni timp de 15 minute. Reac ionează conştient şi activ
la alimentele pe care le consumĺ, la aerul pe care îlrespĺri
prinzătoare. A fi o fiinçă umană plenară înseamnăa şi la apa pe care o bei.
Aşa cum spuneam mai devreme, organismul tău face
1iona cu o intensitate maximă la absolut oľice. Nu tre
sä faci ceva anume. Trebuie doar să devii un fľagment oricum acest lucru, doar că tu nu eşti conştient de el'
Devino conştient. Nu mânca gândindu-te la altceva decât
de viaçä înacest cosmos viu şi glorios.
la acest morcov, acest măr sau această pâine. Dacă nu ai
Responsabilitatea nu ľeprezintă o povaľă.
povară este cea creată de hotare. Dacä îçitrasezi o fronti- nimic de mâncare timp de două zĺlą cu siguran.tä nu te vei
gândi la Dumnezeu, ci numai la mâncare. Ąceasta te hră-
eľä,indifeľent dacä este vorba de o ideologie, de o
neşte şi î1idă via1ă chiar îpacest moment. Ea reprezintä
de un crez, de o rasă sau de o ľeligie, tu nu mai poçi
însăşisubstan a corpului tău. înconsecin1ă, reaciioneazá
la modul absolut înfa a ei, acordându-i aten ia ta totală'
Acest fruct, acest ou, aceastä pâine, această legumă
- toate fac parte integrantă dĺn procesul vie ii, iar acum
doresc să se transforme întine. Tu ai fi dispus să faci acest
bilitate infinită, ce hotare ai mai putea avea?
Acolo unde nu există hotare, nu există nici povară. lucru pentru altcineva? Nu cred. Cu siguran ă u eşti
Aceasta este marea schimbaľe care trebuie să se îi
dispus sä piezi identitatea şi să fuzionezi cu altcineva'
Nu cred că aifi dispus să renun i nicĺ măcar la degetultău
ducă la nivelul conştiin ei rrmane.
mic înfavoarea altcuiva. La ora actuală nu te abandonezi
Atunci când se va pľoduce, cosmosul nu se va schim
decât într-omăsură foarte mică, de regulă atunci când ai
dat tu vei deveni o fiinçă cosmică.
nevoie de ceva. Poveştile tale de iubire sunt consecin a
Această traĺziçíenu are nimic de-a face cu
uneĺ abandonări de sine, dar una extrem de calculată. în
ľea, ci rcptezintä o simplă întoarceľeacasă.

9i oł '9i SosS
lNGlNERlA lNTERloARĂ

schimb, hrana, care reprezintă ea însăşio formă de via ă,


i se dăruieşte întotalitate, fiind dispusă sä devină parte
integrantă din tine.
Mai tâzĺu, gândeste-te (însinea ta) la o idee simplă:
,,Responsabilitatea mea este nelimitată'. Dacă doresc, eu
pot reac iona la absolut orice"' Fă acest lucru de-a lungul
întregiizĺle, până când adormi, iar a doua zi, când te tre-
zeştĺ din somn, reaminteşte- i acest gând.
c.. ą,ç&l'r'1, ,,
Dacă vei reuşi să sus iiînmod conştient această idee
timp de cel pu ĺn un minut, întine se va produce o trans- ,r... Ç)(. 9"?*
formare fantastică' Un minut pare foarte pu ĺn, dar vei
vedea că î1ĺtrebuie un anumit efort de voin ă pentru a
putea sus ine această idee. Un sĺngur minut este suficĺent
pentru a te proiecta într-odimensiune complet diferitä a
|/oga-Sutra-ele lui Patanjali, una dintre cele mai pľo-
experien ei şi a func.tionärii. La ora actuală, aten ia ta este I fu.'de lucrări despľe ştiin a yogăi, începecu un rând
haotică' Acum eşti conştient, iar înmomentul următor ai ciudat: acum' yoga."
uĺtat de sine. Nu-i face probleme. Reaminteşte- i o dată '... Şi
Un document extľem de important despre viaçă începe
la fiecare oră' Experimentează cu această luciditate, per- cu o iumătate de Írazä|,De ce?
mĺte-i să se amplifice şi vezi ce se întâmplă. Deoarece nu po i aiunge Layoga decät dacäînçelegică
Rea(ia conştientă te proĺectează automat într-ostare ceea ce îçidoreşti înesençă este nemărginiľea, şi că nimic
mai profundă şi mai durabilă de conectare cu via a - nu a|tceva nu te va satisÍace. orice om tľăieşte întľ-ostare
doar cu o idee sau cu o emo ie, ci cu via a însăşi.Prin perpetuä de insuficiençă. Indiferent cine eşti şi ce ai rea-
această implicare activă şĺconştĺentă înprocesul vie ii, tu lizat,t:uîçidoreşti mai mult decât ai la oru actuală. Aşa
te lasi îmbrăĺşat de aceasta, iar această îmbrăişare te funcçionează doľinça umană.'Doľin1a fundamentală a ori-
conduce diľect către sursa crea iei. cărui om este expansiunea nemärginită.
Nu ai nevoĺe de altceva pentru a_| atinge pe Creator _ Cei mai mulçi dintĺe oameni nu sunt conştien i de
decât de un act de voin ă conştĺentă. natura aspiraçiei 1oľ. Atunci când aceasta îşi.găseşteo
expľesie inconştientă, noi o numim lăcomie, cucerire sau
ambiçie. Atunci când această expresie devine conştientă'
o numim yoga.
Dacă încămai ctezi că totul va fi bine atunci când îçi
vei găsi o nouă iubită, când vei primi o mărire de sala-
riu sau când îçivei cumpăra o casă ori o maşină nouă,
înseamnă că încănu eşti pregătit pentru yoga. Dacá ai

6oos giazS
INGINERIA INTERIOARA ,,... Şiocum Yogo''

încercattoâte aceste lucruri şi altele, şi ai ajuns la conclu- inteľioaľe exact aşa cum ni le dorim. Atunci când îçiaľmo-
zia cä nici unul nu îçiva fi vreodată de ajuns, înseamnăcă nizeziîntreagaviaçä interioară, astfel încâttotul ajunge să
eşti pregätit. ' funcçioneze peľfect înlăuntrul täu, aceste capacitäçi ieşite
Deci acum, yoga. ĺlin comun tind să se proiecteze inclusiv înaÍ.arata.
Cu sigurançă ai remarcât faptul că atunci când te
simçi feľicit, tu funcçionezi automatmai bine. Ţ se pare
c@-e
că ai acces la o ľezervă infinită de eneľgie. Poçi continua
la nesfârşit cu ceea ce Íaci, chiar dacă nu mănânci şi nu
Ce anume este yoga? dormi. o cantitate oľicât de mică de fericire te eliberează
Dacă închiziochii şi te gândeşti la o imagine legată de limitările obişnuite ale energiei şi capacităçilor tale.
de yoga, cel mai probabil aceasta descrie un corp răzucit Atunci când corpul şi mintea ta se află într-ostaľe de
într-opostură apľoape imposibilă. Foaľte mulçi oameni relaxaľe, este uşoľ inclusiv sä te vindeci de diferite afecçĹ
definesc yoga prin aceste postuľi caÍe paÍ să îndoaieoasele uni extrem de neplăcute. Să spunem că te duci la birou cu o
şi să înnoademuşchii, un fel de contorsionism caľe te face dureľe de cap teľibilă. Aceasta nu ľeprezintă o boală gľavä,
să scľâşneşti din dinçi! dar pulsaçia pe care o simçi îninteriorul capului este sufi-
La oĺa actuală, acest trend tinde să se schimbe într-o cientă pentÍu a-çi reduce aproape complet capacĺtatea de
anumită măsuľă. Tot mai multe studiouri de yoga pľedau a munci şi entuziasmul legat de ceea ce faci (uneori, chiar
de asemenea tehnici de respiraçie şi de meditâçié. Pľin întreagapoftă de viaçä). o simplä duľeľe de cap poâte
urmaľe' pentru alçii imaginea yogăi este asociată cu o façă transfoľma cele mai importante lucruĺi pentľu tine într-o
care zämbeşte senin şi cu un corp peľfect ca e stă făľă sursă de iĺitare şi chiaľ de sufeľinçă. (Mecanismul func-
niciun efoľt înposťuľa lotusului. çionează, inclusiv invers: atunci cânđenervezi pe cineva
Atunci când vorbesc despre ştirąa yogăi, eu nu mă drag, acesta îçipoate da dureľi de cap!) Atunci când prac-
refer însăla aşa ceva. tici yoga, corpulşi mintea ta sunt men inute pe nivelul1or
Yoga nu este o practică sâu o tehnică. Imaginile din maxim de eficiençă şi de funcçionare.
conştiin a populaľä fac trimitere către o Íormă abreviată Cu toate acesteâ' yoga nu ęste un simplu instrument
şi redusă la extrem a yogäi, care s-a ľăspândit la o scară de dezvoltare peľsonalä pentľu spoľirea eficien ei mentale
globală. Ele nu reprezintă decât un travesti al unei ştiinçe şi fizice, inclusiv pentru vindecarea duľerilor de cap. Deşi
de o gľandoaľe şi de o proĺunzime ieşite din comun, caie are într-adevăr aćeste efecte, ea înseamnămult drai mult.
a apăľut pe subcontinentul indian. Ştiin1a modeľnă ne spune că întreagaexistençă este o
Pe scuľt, ştiinça yogăi este ştiinça vieçii trăite întľ-o energie care se manifestă îndifeľite maniere şi forme. Cu
aliniere peľfectă, într-oaľmonie desăvârşită şi într-osin- alte cuvinte, aceeaşi energie care există aici sub forma unei
cronizare absolută cu existença. pietre se poate tľansfoľmaînnoľoi, apoi se poate înălça
Numeroasele fluctuaçii ale lumii exterioare ne influen- sub forma unui copac' poate alerga sub forma unui câine
çeazäpetoçi, dar yo1aÍepÎezintäştiinça creării unor situaçii sau poate lua forma ta, citind aceastä caÎte.Aşadar, tu

Soss Soss
lNGlNERlA lNTERloARĂ Şiocum Yogo"

eşti un cľâmpei din energia universală caľe animă siste- scop al yogăi este să te conducă la o expeľiençă încare să
mul mult mai maľe al cosmosului. Viaça ta nu este inde- nu mai existe ,,eu'' şi ,,ceilalçi. Totul devine ,,eu''! orice
pendentă de restulUniveľsului. Tu nu po i trăi fiľă lumea proces câľe te ajută să atingi această stâre de unitate poâte
exterioaľă, căci întľetine şi aceasta există un schimb pľo- fi numit yoga.
fund, caľe se deľulează înfiecaľe moment. Cum poate fi atinsă această staľe?
Deşi tot ce există înUniveľs reprezintă aceeaşi eneĺ- Existä mai multe modalităçi. Să începemînsăcu înce-
gie, aceasta funcçionează pe nivele extľem de diferite şi în putul, respectiv cu ideile noastre legate de ceea ce ľepre-
o'*. diferite. De pildă, într-oanumită plantă ea poate da zintă un individ. Dacă çi-aş spune nişte lucľuri pe caľe nu
naşteľe unor trandáfiri, iaŕ întľ-o alta unor flori de iasomie. le cunoşti, ai avea de ales: să mă cľezi sau sä nu mă crezi.
Din rnaterialul din care oamenii confecçionau altădată oale In ambele cazari, tu i-ai concľetiza propriile pľezumçii,
din lut se construiesc la ora actuaLä computerele, maşinile fie ele pozitive sau negative. Cu alte cuvinte, tu te-ai folosi
de imagina ia ta pentru a-çi justifica pľopľiile convingeri.
şi chiaľ navele spa iale! Materialul este acelaşi,-daľ oame-
nii au începutsá îlutilizeze pentru posibilităçi din ce înce Yoga este altceva. Ea te conduce pas cu pas şi etapă cu
mai înalte.Înesençă, pľocesul evoluçiei naturale este un etapä de la ceea ce cunoşti Ia o lume complet necunoscută.
fenomen similaľ: materialul planetei Pământ a realizat o Yoga este o ştiin ă sută la sutä empirică. Ea nu îçicere să
călătorie formidabilă, dela amibă la fiinça umană! crezi pe cineva pe cuvânt, ci te invită să experimentezi pas
La fel se petľec lucrurile şi cu energiile noastľe inte- cu pas calea indicată de acesta.
rioare. Yoga este tehnologia care peľmite actvaLizarca) Aşadąľ, haide să vedem ce înçelegoamenii prin cuvân-
activaÍea şi ľafinarea acestor eneľgii inteľioaľe, învedereą tul ,,eu''. ln momentu| de Íaçă'r,,eu'' înseâmnă pentru tine
folosiľii lor înscopuri mai înalte.Subit, capacităçile tale corpul, mintea (care include gânduľile şi emoçiile tale) şi
pot atinge un nivđde stľălucire pe caľe_nu çi l-ai fi ima- eneľgiile tale. Chiaľ dacă nu îçiľecunoşti.întotdeaunaener-
ginat niciodată. o viaçă accidentală şi limitată se poâte giile, tu le poçi deduce: de vĺeme ce coľpul şi mintea ta func-
iransfoľma, devenind aproape miraculoasă. çioneazäîntr-unanumit fel, înseamnă că tľebuie să existe o
Yoga îndeplineşteînsăşi alte funcçiil mu mai pľo- anumită formă de energie care le dinamizează. Aceste tľei
funde áecât simpla asiguľare a stăľii de bine fizice, men- calităçi - corpul, mintea şi energia - sunt ceea ce cunoşti.
tale şi enefgetice. La modulliteral, ea înseamnă ,,uniune'' Simultan, sunt mateľiile pľime cu care po i lucra.
sau Atunci când exişti înstarea de yoga, totul Yoga ne spune că noi suntem alcătui1i de fapt din cinci
'fuziune''.
devine una înexperiença ta. Aceasta este esen a acestei şti- ,,învelişuľi'',straťuľi, sau mai simplu, corpuľi. Aşa cum
inçe,^şi scopul ei suprem. există o fiziologie medicală, există inclusiv una yoghină,
Înce constă aceastä uniunei Cine se uneşte cu cine? care ne conduce de la nivelul cel mai gľosier al realităçii la
În*ome''tulde façă, tu eşti conştient de un ,,eu'' şi de cel mai subtil. Ca de obicei, nimeni nu te obligă' să crezi
,,ceilalçi''. Ceilalçi pot fi difeľite gľupuĺi de oameni, întľegi înaceste lucruľi, dar ele ľeprezintă o pľemisă utilä pentru
comunităçi şi naçiuni, dar înesen ă ,,eu'' şi ,,ceilal1i" ľepre- a ne începeexploľarea. Pľincipala zonä de interes pentru
zintă, fundamentul oľicärui conĺlict din Univers. Intregul tine sunt însărealităçile de caľe eşti conştient.

5706 *fr ll +ą
INGINERIA INTERIOARA ,,... Şiocum Yogo"

Primul învelişsau stÍat asupra căľuíainsistă yoga nu pot exista. Ţ-aş putea pÍezenta mii de oameni care
este corpul frzic _ ânnamayakosha, sau mai literal, 9o'P l şĹau vindecat diferite afec iuni fizice şi psihice pľin simpla
^C.."
hranei. .. tu numeşti ,,corp'' înmomentul de façă pľâctică â unor tehnici simple de yoga. Aceste practici nu
este pľactic un cumul de alimente. Elesteprodusultutuľor au fost cľeate pentľu a vindeca diferite boli, ci doar pentru
ahmäntelor pe care le-ai consumat de-a lungul anilor. De a induce o stare de armonie şi de vitalitatela nivelui coľ-
aici şi numele său. pului energetic.
Ćel de-al doilea stľat este manornaryakosha sau corpul Acestea sunt cele trei dimensiuni ale sinelui täu de care
mental. La ora actua|ä,medicii vorbesc foarte mult despľe eşti conştient înmomentul de f.açá: cea frzică', cea men-
bolile psihosomatice. Asta înseamnăcă ceea ce se întâm- tală şi cea energetică. In esençă, ele au o natură fizică, deşi
plă îninteľioĺulminçii iníluençează ceea ce se întâmpl1î fiecaľe este mai subtilă decât cea precedentä. Este ca şi
interioľul corpului, pentru că ,,mintea'' nu este sinonimă cum am vorbi despľe un bec, despre electľicitate şi despľe
cu creierul. Eä nu este localizată într-oanumită paÍte a lumină - toate sunt fizice. Pe unulî1poçiçine înmână, pe
anatomiei umane. Fiecare celulă este înzestratácl propria ceaIaltă' o po i simçi, iar pe a tľeia o po i experimenta cu
sa inteligençă. Prin urmare' există un întregcoľp mental şi ajutorul unui receptor sensibil la luminä, cum ar fi ochii,
daľ înesen ă toate sunt frzice, motiv pentľu care le poçi
expeľimenta prin inteľmediul organeloľ simçurilor.
Existä însăşi un alpatrulea stľat, numit uijnanamaya-
kosha, sau coľpul eteľic. Jnana înseamnă,,cunoaşteľe''.
Vishesh inana înseamnă ,,cunoaşteľe extraoľdinará" -
care tľânscende percepçiile simçurilor. Această staľe este
de tranziçie. Ea nu este nici frzică' nici nefizică, ci un fel de
punte de legătuľă întľecele-două. Nu o po i experimenta
pe nivelul täu actual de conştiinçă, întrulâŕexpeľiença ta
este limitatä la cele cinci orgaire ale simçurilor, care nu pot
peľcepe rea|itatea nefizică. Este posibil ca cei caľe descriu
experiençe înapropieľea mor ii să alunece accidental
înaceastă stare de conştiin ă. Âceastă experier_rçă apa e
atunci când - dintr-un motiv sau altul- corpul fizic, cel
mental şi cel energetic al omului au devenit 'oaĺte slăbite.
Dacă poçi învăçasă capeçi un acces conştient înaceastă
ĺlimensiune, vei face un salt cuantic încapacitatea ta de a
cunoaşte fenomenele cosmice.
Mai există şi un al cincilea înveliş,aşa-numitulananda-
mayakosha' ca e transcende complet dimensiunea frzicä.

it215'. gzs i
,,... Şiocum Yogo"
lNGlNERlA lNTERloARĂ

nu există nicio garançie că vei puteâ cânta, dansa, uľca


un munte sau face bani numai pentru că îçidoľeşti acest
lucľu. Înschimb, orice om este_capabil să'îşitransforme
lumea interioară într-unabeatifică. Nimeni nu îçipoate
nega accesul la aceasta, dacä tu îçidoľeşti acest lucľu.
Dacă vei învăçasă controlezi anumite tehnologii yoghine
debazä ale stăľii interioaľe de bine, călătoria ta prinviaçă,
poate contina,aÍäränici cel mai mic efoľt. Vei putea sä íçi
manifeşti astfel potençialul maxim Íáränici cel mai mic
stľes. Vei putea să te ioci cu viaça aşa cum vei dori, Íäräca
ea să te poată aÍectaînvreun fel.

6-ree

Înconsecinçă, singurul lucľu de care ai nevoie pentľu


a putea expeľimenta starea de bine este un anumit control
asupľa celor trei dimensiuni: a coľpului, a minçii şi a ener-
giei. Succesul înlumea exterioară depinde de capacitatea
ta de a controla ceĺe tľei dimensiuni, înfuncçie de nevoile
genefate de situaçiile prin care treci şi de activităçile pe care
doreşti să le îndeplineşti.Yoga este ştiin a care permite alinĹ
cľea acestor trei dimensiuni astfel încâtsă po i atinge starea
supremă de uniune extatică cu viaça însăşi.
Cum poate fi atinsä această uniune supremă?
Yoga ne spune că există mai multe căi fundarnentale.
Dacă te foloseşti de coľpul fizic pentľu a atinge această
stare de uniune absolută, voľbim despľe karma yoga' saa
ĺlespľeyoga ac iunii. Dacă te foloseşti de inteligença ta
pentru a- i cunoaşte natuľa supremä, vorbim despre jnana
yoga' sa:u despre yoga inteligençei. Dacă te foloseşti de
cmoçiile tale pentru a-çi realiza naťura supremă, voľbim
tlespre bhakti yoga' sau despre yoga devoçiunii. Însfâľşit,
,Jacă te foloseşti de energiile tale pentru a atinge aceastá

s, zł 9i 9zss
lNGlNERlA lNTERloARĂ ,,... Şiocum Yogo"

expeľien ă supľemă' vorbim despre kriyayoga, sau despre dacă aspiri cătľe Dumnezeu sau către orice altceva! Pur şi
simplu nu poate exista nicio tľansformare.
'
yoga transformării energiilor-
-Fiecare
om este o combi''açie unicä â acestoľ ingľedi- Aşadaľ, ac ste patru tipuri de oameni nu se înçelegde
ente. Toate aceste aspecte - karma, jnana, bhakti şi kriya ľegulă deloc. ln cazul nostru' s-a întâmplatînsăca patru
dintre ei să se plimbe împľeunäpľintľ-o pădure. Subit, a
- trebuie să funqioneze într-omanieľă integrată pentľu a
putea ajunge la destinaçia doĺită. Dacä cele pamu dimensi- începuto fuľtună, caÍe a devenit din ce înce mai vio-
uni - coľpul, mintea, emo iile şi energia - nu coopereazä, lentä. Ploaia coboľa înraÍale. Uzi pâná la piele, cei pamu
ľezuĺtatuĺfinal va fi un haos indescľiptibil. yoghini au începutsă fugă, cäutând disperaçi un loc în
Să îçispun o poveste... Patľu bărbaçi mergeau.odatä caľe să se adăpostească.
pľin păduŕe. Pľimul eľa un inana-yoghin, al doilea un BhaktĹyoghinul (devotul) a spus:
bh'kii-yoghin, al treilea un kaľma-yoghin, iar alpatrulea - Dacă vom merge înaceastă direcçie, vom da de un
un kriva-voehin. templu vechi. Haideçi să mergem acolo. (Ca urmare a
Î" ormal, este apľoape imposibilsä strângi un orientării sale devoçionale, era extrem de bine Íamiliarizat
'noa
astfel de gľup. Jnana-yoghinii dispľe uiesc toate cele- cu geografia templeloľ.)
lalte tipuri deyoga. Yoga pe câr9 o practicä ei este yoga Ceiparu auînceputsă alergeîn diľecçia respectivă. Eiau
intelectuluĺ, şi lí fel ca to i intelectualii, ei îidispĺeçu- ajuns într-adevăr la un templu vechi, dar acesta era apľoape
iesc pe toçi ceilalçi oameni, îndeosebi pe. cei cu o încli- pľăbuşit. Doar acoperişul mai rămăsese înpicioaľe, susçi-
naçie devoçională, câľe se uită la ceľ şi cântă tot timpul nut de patru coloane. Cei patru s-au gräbit aşadar să intre
numele lui'Dumnezeu. Aceştia li se paľ nişte idioçi celor întemplu, nu din devoçiune aça de Dumnezeu, ci doar ca
dintâi. să se adăposteascä de ploaie.
Chiaľ încentľul templului tľona o zeitate din piatră.
Rafalele de vânt băteau din toate direcçiile, aşa că cei patru
nu pľea aveau de ales decât să se apľopie de statuie. Aşa
se face că au sfârşit prin a o îmbrăçişa,de voie, de nevoie.
In clipa încare cei patľu au îmbräçişat idolul de piatră,
înfaça lor a apărut Dumnezeu.
In mintea tuturoľ celor patru a apăľut instantaneu
aceeaşi întrebare:,,De ce Aann?'' Iatá cam ce'gândeau
ei: ,,Am aplicat cele mai profunde şi mai subtile filozo-
fii, ne-am închinatla toate altarele sacre' mai maľi sau
mai mici, am sluiit cu altruism foaľte mulçi oameni, am
făcut peniten e gľeu de suportat, dar până acrrm nu ne-ai
apărut niciodată. Acum, când nu dorim decât să ne ferim
de ploaie, ne-ai apărut înfaçă. De ce?''

Éĺza s 9i zz 'S
lNGlNERlA ĺNTERloARĂ '..' Şiocum Yogo"

Dumnezeu le-a răspuns: şi pacea. Ce sens aľe sä exportäm aceste calită i întľ-un
- Însfârşit, v-a i unit' idioçiloľ! rai ipotetic?
Pe scurt, yoga este ştiinça care îiuneşte pe cei patľu Motivul pentru care se vorbeşte atât de mult despre
Dumnezeu şi despre rai este exact acela că oamenii nu
au rcalizat încăimensitatea fiinçei umane. Fste evident că
sursa supľemä a viąii vibrcazäîntine, întľ-unfel sau alrul.
Simultan, ea este însäsursa tuturor celorlalte forme de
viaçä şi a întregiicrea ii. Această dimensiune a intelĘn.
çei sau a conşđinçeiexistă înnoi toçi. Eliberarea fiinçelor
umane rezidăîndescoperirea accesului la această dimensĹ
une a nemunľrl.
Capacitatea de a fi fericit şi senin înfiecaľe moment
al vieçii şi de a peľcepe viaça dincolo de limităľile ei fizice
nu repľezintă nişte calităçi supraumane. Ele sunt puľ şi
simplu nişte posibilităçi accesibile tuturor oamenilor.
A fi yoghin nu înseamnăa fi un supraom' ci a rcalłna
că nu există nimic mai sublim decât să fii om.

9izeg Szsgj
Paľtea a doua
o notă pentru cititoľ

Ą doua secçiune a că4ii va fi mai specificä. Ea te va con-


f}'duce într-oexplorare mai profundă a celor trei înve-
lişuri fundamentale ale identităçi de sine, cele pe caľe le
cunosc toçi oamenii. In consecinçă, ea va fi împă4itäîn
tľei secçiuni: Corpul, Mintea şi Energia.
Scopul meu este să te ajut să îçiextinzi cu fiecare secçi-
une citită ideile ľeferitoare la ceeâ ce înseamnă corpul fizic,
cel psihologic şi .cel pranic (sau energetic). De-a lungul
âcesfui pľoces' este posibiľ să începisä îçipui întrebări
legate de anumite prezum ii debazä,să ľenunçi la anumite
clişee, să îçiľedefineşti anumii termeni (de uz curent) şi să
explorezi anumite peľspective mai puçin obişnuite.
Nu trebuie să creziînsă nimic din cele citite încontinu-
aľe. Aşa cum am mai spus,'yoga te invită să experimentezi
şi te încuľajeazăsă, faci acest lucru făľă teamă. In conse-
cinçă, această sec íune va oscila întreinfoľma1ii şi dife-
ľite sugestii de practici şi de exeľciçii de autoobservaľe. Ea
va defini anumite concepte şi Ę va sugera modalităçi de
implementaľe a anumitor idei. De-a lungul procesului, vei
putea descopeľi singuľ dacä aceste concepte capătänoimä
pentľu tine sau dacă sunt simple aiureli.

sasgi
INGINERIA INTERIOARA

Care este cea mai bună modalitate de a aborda


sec iune? Poate că nu te simçi înclinatsă pui în
tt
toate exerciçiile prezentate încasetele intitulate
Nu-çi face însăprobleme. Motivul pentru care vei găsi
gamă largă de pľactici şi de sfatuľi este exact acela de
avea de unde alege, de a opta pentru cele pe care le

e"ryr*Ĺ

Maşinäľiasupľemă
Á, sosittimpul sä ľenunçi la ideile tale preconcepute
să începifăľă inhibiçii o exploľaľe a incredibilei vrep care Partea cea mai intimă a crea iei fizice este pentľu fie-
ľepľezintă însăşiesen a ta. caľe dintre noi pľopriul nostľu corp. Acestâ este primul
daľ de care devenim conştiençi înaceastă lume. Totodată,
el reprezintă o maşinăľie incredibil de sofisticată. Toate
celelalte maşinăľii de pe planetă au deľivât într-unfel sau
altul din el.
Aşa cum spuneam mai devreme, ştiin ele yoghine nu
voľbesc despre minte sau despre suflet. Ele voľbesc exclu-
siv despre corpuri sau învelişuri,indiferent dacă ne ľefe-
rim la corpul hľanei, la cel mental, la cel energetic' la cel
eteric sau la cel al bęatitudinii. Această perspectivă con-
çine o înçelepciuneextľem de pľofundă, întrucâtnu ne
permite să evadăm înamăgitoarele stări psihologice sau
înabstracçiile metafizice, ci ne mençine ferm ancoľaçi în
univeľsultangibil, chiaľ dacă ne conduce înlumi din ce în
ce mai subtile ale dimensiunii fizice, şi încele din urmă în
lumea de dincolo.
Coľpul fizic este conceput şi structuľât astfel încâtsä
funcçioneze de la sine, Ífuă' prea multe intervençii. Spľe
exemplu, tu nu tľebuie să îçidetermini inima să îçibată,

sał9i' gisss
lNGlNERlA lNTERloARĂ Corpul

ficatul să îçifuncçioneze întoată complexitateâ opera ,,Există înom un aspect


çiunilor sale chimice, şi nici chiaľ să respiri. Tot ce căruĺa nu îiplac zidĺrtle"
necesâľ pentru buna funcçionare a existençei fizice
derulează' de la sine. Este nevoie de multă luciditate pentru a înçelegelimi-
Coľpul este un instrument complet şi tăľile acestei maşinării fantastice. De fapt, coľpul repre_
Dacă se întâmplăsä fii fasciat de maşinării, aílă nu zintä o maşinărie impecabilă. Singuľa pľoblemă este cä
ahta mai sofisticată decât pľopriul tău corp ! Aceasta nu te poate conduce nicăieri. El se naşte din pământ şi se
cea mai complexă maşinărie de pe această planetă, întoarceînacesta.
combină cel mai înaltnivel al mecanicii cu un nivel la Nu este acest lucľu suficient?
de înaltal electľonicii şi cu cele mai sofisticate Dacă te uiçi la el smict din perspectiva frzicä, acest
electrice pe câre çi le-ai putea imagina vľeodată. lucru este suficient. Şitotuşi, înacest mecanism minunat
Să spunem că înaceastă după-amiazä mänänci s-a impľegnat cumva o dimensiune caľe transcende lumea
bananä Până seara) aceasta a devenit deja una cu frzică,. Aceasta este însăşisuľsa vieçii şi repľezintă, ađevä-
Charles Darwin susçine că a fost nevoie de milioane rata noastľă identitate.
ani pentľu ca o maimu ă să se tľansforme într-un Vaça este una, dar suľsa vieçii este cu totul altceva.
dar îndoar câteva oľe tu poi transforma o banană Aceasta din urmă operează întoate creaturile, întoate plan-
o bucată de pâine întľ_ofiinçă umană! Înmod tele şi întoate seminçele. Întľ-ofiinçä umană, această śursă
cet care funcçionează îninteľiorul tău este însăsi a vieçii este extrem de evidentă, întoată măre ia şi gloria ei.
crea leĺ. Din cauza ei, după o vfeme toate darurile subliĺne pe
Éxistă o inteligençä care ope ĺcâză' întine cu m care ni le oferä corpul aiung să ni se pară iľelevante şi tri-
dincolo de mintea logică, şi care poate transÍorma viale. Sursa vieçii este motivul pentru care to i oamenii
aliment încea mai eficientă maşinărie tehnologică ce par să ducă o luptä constantă întreplanul fizic şi dimen-
existä înnatuľă. Dacă' ai putea rcaliza această siunea care îltľanscende. Deşi suntem constrânşi cu to ii
mare întľ-unmod constient de planul fizic, conştiinça nĺiastľăne face să ne dorim să
dacäte-aifolosi mäcaľde un transcendem acest plan.
gen ă înviaça ta de zi cu zi, tu ai putea trăi întľ-un In interiorul täu rezidă două forçe fundamentale. Cei
magic, Íărä sá mai sufeľi, aşa cum se întâmplă la mai mulçi dintre oameni cľed că acestea sunt conflictuale.
actuală. Unul este instinctul de autoconservare' care te obligă să îçi
După ce a expeľimentat sursa cľea iei care vibľa înel, construieşti ziduri înjuľ, pentru a te pľoteja. Celălalt este
misticul indian Basavanna, caÍe a trăit însecolul XII, dorinça constântă de expansiune, de a tľanscende hota-
nurnit coľpul: un templu ,,înmiscaľe''. ,, Picioarele mele ľele. Aceste două aspiľaçii - de a te autoconservâ şi de a
sunt piloni, scrie el întľ-unuldintre cele mal cunoscute te dilata - nu s]Jnt fb4e opuse, deşi par să fie astíel. Ele
versete din liteľatuľa mistică sud-indiană, corpul meu sunt direct ląate de două aspecte diferite ale vieçii tale.
un altaĺ, capul îmieste o cupolă de aur... '' Una din cele două fo4e te ajută să te ancoľezicât mai bine

Saos 9i sz sl
INGINERIA INTERIOARA Corpul

înviaça träitäpe această planetă, iar cealaltă te conduce tine. Tot ce trebuie să Íaci ca să te elibeľezi este să Ie deznozí
înlumea de dincolo. AutoconseľvaÍea tľebuie limitată la şi să te desprinzi de ele. Tu nu ai o problemä cu existença în
corpul frzic. Dacă dispui de suficientă luciditate pentru sine, ci doar cu existença pe care ,ti-ai cľeat-o singur.
a separa cele două instincte, întreacestea nu mai există Dacă' at fi să folosesc o analogie, aş vorbi despre o
niciun conflict. in schimb dacäte identifici cu planul fizic, supľapuneľe a gtavitaçiei cu gľaçia. Am putea asocia gľa-
în]oc să colaboľeze, cele două forçe fundamentaie vor vitaçia cu instinctul fundamental al autoconseľvării, care
deveni o sursă de tensiune. există înoľice fiinçă umană. Noi suntem ancora i pe
Toate conflictele d. t'p ,,mateľial versus spiľitual'' ale aceâstă planetă din caaza gravitaçiei. Avem un coľp din
umanităçii derivă din ignoľan ă. Atunci când spunem ,,spiri- cauza acesteia. Gravitaçia încearcă să ne mençinä însfeľa
fualitate'', noi vorbim despľe o dimensiune care transcende de fo4ă a planetei, întimp ce raíaînceaľcăsă ne tragä în
planul fizic. Dorin a umană de a transcende limitările fizice sus. Dacă vei reuşi să te eliberezi de fo4ele frzice ale rczis-
este cât se poate de naturală şi de fuească. Fundamentul tençei, 1raia te va învăluidin toate diľecçiile.
procesului spiritual este călătoria de la corpul individual Ca şi gravitaçiargaíaeste activă înpermanen ă, dar tre-
bazat pe hotaľe la suľsa nemăľginită a cľeaçiei. buie să o invoci. trn cazul gľavitaçiei, nu prea ai de ales, întru-
Ziđurileľidicate astăzide instinctul de autoconseľvaľe cât eşti supus ei vrei nu vľei. Dacă te identifici pľea puteľnic
devin zidurile închisorii de mâine. Tu vei percepe hotarele cu planul fuicrtunu cunoşti altceva decât gľavita1ia. ln ceea
pe care le-ai stabilit astázi înviaça ta pentru a te proteja ce priveşte a a, aceasta trebuie invocată. Tľebuie să devii
ca pe nişte constľângeľi. Robert Frost a sesizat un cľâmpei receptiv la ea. Indiferent ce pľactici spiľituale ai adoptat,
dintr-un adevăr profund atunci când a scris: ,,Există înom ceea ce înceľcitu este să devii ľeceptiv înÍaçagra iei.
un aspect căruia nu îiplac ziduľile.'' Atunci când te deschizi cu adevărat înÍa1agľaçiei,viaça
To construieşti inconştient aceste ziduri deoarece ta devine magică. Să spunem că ai ß' sin$urul om de pe
'i
instinctul tău de conservaľe îçispune: ,,Fără ele, nu vei fi planetă care poate merge cu'bicicleta. Tu le-ai pärea celoľ-
însigurançă.'' Mai tärziu,vei intľa înconflict cu ele. Acest lalçi oameni o creafură magicä! La ÍeI se petľec lucrurile şi
ciclu nu are sfâľşit. Cľeaçia nu refuză să deschidă înÍaçata cu gra ia. Dacă începisă te deschizi înfaça ei, tu le apaľi
por ile ce conduc către lumea de dincolo. Practic, nu cu un celorlalçi oameni care o creatură magică, dar înľealitate
astfel de rcÍuz te lupçi tu, ci cu zidurile rezistençei pe care nu faci decât să devii receptiv la o nouă dimensiune a vieçii.
çi le-ai construit singur înjuľ. Această posibilitate le stă la dispoziçie tufuľoľoamenilor.
Aşa se explică de ce sistemul yoghin nu vorbeşte deloc
despre Dumnezeu, despľe suflet sau despre ľai. Astfel đe
discu1ii conduc invariabil la halucinaçii. Yoga nu vorbeşte 8*ł/"**
decât despre barierele pe care şi le construiesc singuri oame- -----et "--
nii, învăçându-ică trebuie să renunçe la această ľezistençă.
Creatorul nu îşidoreşte atençia ta. Fľânghiile care te leagă Este posibil să fi observat deja până acum că ori de câte
de zidurile care te b|ocheazäsunt constľuite întotalitate de orĺ trăieşti o stare de bine interioară, tu î1idoreşti să te

9sa6 Sasgi
Corpul
lNGlNERlA lNTERloARĂ

dila i;înschimb, ori de câte ori trăieşti o stare de teamă, tu expeľienta ta personală totul paľe să dispară, întrucât cele
îidoreşti să te contraci. Încearcă următorul experiment: cinci organe ale simçuriloľ devin ,,pâSive''.
rămâi aşezat timp de câteva minute înfa a unei plantą oľganele simçuľiloľsunt limitate. Ele nu pot percepe
de pildă a unui copac' Reaminteşte{i că inspiri aerul pe decât aspectele fizice ale realităçii. Dacă peľcep ia ta eśte
care îlexpiră copacul şi că acesta inspirä aerul pe care îl limitată la cele cinci simçuľi, întregulscop al vieçii tale va
expiri tu' Stabileşte o conexiune psihologică cu arborele, fi limitat automât la planul fizic. Înplus, sim uľile nu pot
chĺar dacă nu eşti încăplenar conştient de aceasta. Repetă peľcepe decâtînrela ie cu altceva. Spre exemplu, dacă eu
acest proces de mai multe orĺ pe zi. După câteva zĺle, vei ating un obiect de metal şi acesta mi se pare rece, această
constata ca te conectezi altfel cu lucrurile din jurul tău. cu senzâ ie se datorează temperaturii corpului meu' care este
alte cuvinte, nu te Vei mai lĺmita exclusiv la copac' mai caldă. Dacä aş ľeuşi să îmireduc tempeľatura corpu-
Pornind de la acest proces simplu, noi, cei de la lui suficient de mult, obiectul mi s-aľ părea cald.
Centrul de Yoga lsha, am creat o ini iativă ecologică în Percepçiile simçuľilor sunt nişte instrumente excelente
statul sud-indian Tamil Nadu, plantând 21 de milioane de pentru supravieçuirea omului pe Pământ. Ele sunt activate
copaci începânddin anul 2004' Am petrecut mai mul1i ani înmomentulnaşteľii, fiind absolut esençiale pentru supľa_
plantând copaciînmintea oamenilor, care este terenul cel vieçuirea înlumea exterioară. Dacă îçidoreşti însăceva
mai difĺcill Am continuat apoi cu transplantarea acestor mai mult decât doaľ să supravieçuieşti, ele nu mai sunt
copaciînapoiînmediul lor fizic, aproape fără niciun eíort. suficiente. Simçuľile conferă o percep ie distorsionată a
r:ealităçii, întrucât sunt extrem de ľelative (percepçiile lor
depind unele de altele).
sim ul vie íi: cunoaşteľea Dacă eşti inteľesat ca adeväratsă cunoşti viaçaîntoatä
procesului vĺe ii đincolode sĺm uri pľofunzimea şi întoate dimensiunile ei, este Í.oarte impoľ-
tant să pľiveşti îninterioľ, nu înexteľior. De ce? Deoarece
nâtura esen ială a vieçii nu ľezidă înexpľesia fizică sau
Cum peľcepe coľpul fizic lumea exteľioaľă? Care este
psihologicä a coľpului şi a minçii, ci însursa lor. Pľivitul
suľsa cunoaşteľii sale?
ĺlrientat către interior tu este însăfoarte uşor. Este nevoie
Räspunsil este evident: prin intermediul celor cinci
de un anumit efort, căci tu nu dispui încăde mecanis-
simçuľi.
mele perceptuale necesaľe pentru a pľivi îninterior. Maľea
Ťot ce ştii tu despre această lume sau despre.sine sunt
pľoblemă a oamenilor este uľmătoarea: sediul eiperiençei
informaçii pe care l_e-ai acumulat prin intermediul celor
ľxistă. îninteriorul lor, dar percepçia lor este orientată în
cinci oľgane ale simçuriloľ: văzul,-aazuI, mirosul, gustul
t otalitate cătr e exterior.
şi atins;ľea. Dacă nu ai dispune de aceste organe' nr nu
Aşa se explică de ce există o deconectare atät de pro-
äĺoutJ" cunoaŞte lumea extéľioaľă,şi nici pe tine însuçi'
frrndă întreinteľioľ si exterioľ. Tu poçi vedea ce există în
Atunci când adoľmi seaľa, oamenii din juľul tău
t:xterioľul tău, dar nu şi ce există înínteriorul tău. Dacă
dispaľ. Înt'eagalume dispare, inclusiv tu' Eş1i în9ăin
cineva îçişopteşte la ureche, tu îipoçi auzi şoapta, đat
via'çă' tot ce e istă înjuľuftău rămâne neschimbat, dar în

$ĺços 9 sĺ 16,
lNGlNERlA lNTERloARĂ Corpul

enorma activitate câre se deruleazá îninteľiorul corpu- psihologică interioară. Cea caľe le neagă oameniloľ posĹ
lui tău eludeazä capacitatea auzului tău obişnuit. Dacă bilitatea de a descopeľi ce rezidă'îninteľiorul lor esteiipsa
ceva se tâľäştepe pielea ta' tu îlpoçi simçi imediat, dar aten iei loľ.
nu îçipo i sirn i pľopľiul sânge care îçicuľge pľin vene. Focalizarea către interioľ nu are nimic de-a face cu
oľganele simçurilor tale nu pot înĺegistľadecât senzaçiile gânduľile, ideile, opiniile sau filozofiile. Cu alte cuvinte, ea
exteľioâre ale văzului, auzului, mirosului, gustului şi atin- nu are nimic de-a face cu activitatea psihologică a minçii
gerii, dar sursâ tuturor expeľiençelor rezidă îninteriorul tale. Amplifrcarca percep iei se refeľă la îmbunătäçkea
täu. o experiençä poate fi declanşată de un stimul exte- capacitäçii tale de a percepe viaça exact aşa cum este ea.
rior, daľ oľiginea ei este întotdeauna inteľnă. Uneoľi, ace- Dacă eşti dispus să îçiconsacri măcar câteva minute pe
eaşi expeľiençă poate fi generată chiat Íäräaiutoľul unui zi acestei activită i' vei constata automat o schimbaľe.
stimulexteľioľ. Simplul proces al Íocalizätii atençiei asupra naturii tale
Principalulscop al yogăi este amplificarea experiençe- interioaľe îçiva tľansfoľma calitatea vieçii întľ-omanieră
1oľ care transcend cele cinci sim uľi. Intľ-adevăr, există o absolut ľemaľcabilă.
dimensiune care tľanscende peľcep1iile acestor simçuri. o
po i numi cum doľeşti: sau,,Dumnezev''.
'sine'', 'divin'' C, ,, a,a'
(é)a'ą/Ą,a,
Alegerea terminologiei nu depinde decât de tine.
Chiar dacă nu te aÍli încăutarea divinului sau a sinelui, -----_te--.
amplificaľea percep iei poate juca un ro1vitalîn asiguľa-
ľea nivelului fundamental al stäľii tale de bine. Indiferent începeprin- i focaliza aten ia asupra tuturor aspectelor cu
dacă eşti doctoľ, poliçist, inginer, aľtist' casnic sau student, care te identificĺ, înaintede culcaľe: asupra gândurilor si
cea care îçideteľminäsuccesulşi eficiença activităçilor este emo iilor tale, asupra părului, pieliĺ, hainelor sau machia-
calitatea percep iei tale. De ea depind toate lucrurile pe jului tău. Porneşte de la premisa că nimic din toate aces-
care le po i fâce pe această planetă. Expansiunea percep- tea nu este una cu tine. Nu te grăbi să tragi o concluzie
çiei senzoriale dincolo de hotaľele actuale ale simçuľilor referitoare la ,,identitatea" tâ realä şi la ,,adevărul" tău
poate conduce la ľezultate fenomenale, aducând înviaça interĺor.Adevărul nu este niciodatä o concluzie' Dacă te vei
ta o dimensiune nouă şi aparent magicä. baza pe concluziile trase până acum, adevärul î1iva alu-
Întľebăľilecare mi se pun cel mii frecvent sunt: ,,Este neca printre degete. Experien a nopÍii este oarecum.simi-
extrem de dificil să îmiamplific percep iâ? Trebuie să mă lară. Soarele nu dispare cu adevăľat întimpul nop ĺĺ;atâta
doar că planeta nu se mai uită la el. Tu gândeşti, citeşti şi
vorbeşti despre tine, dar numai pentru eştĺprea ocupat să
priveştiîndirecia opusă! Nu ai fost nicĺodată suficient de
atent până acum pentru a şti cine este sinele tău. Cu alte
cuvintą nu ai nevoie de o concluzią ci doar de o întoar-
întâmplă înlumea exteľioaľă sau de propria ta cere a prĺvĺrii.Dacă vei reuşi sä adormi înaceastă stare

sçzs 9i çs çi
lNGlNERlA lNTERloARĂ Corpul

de conştiin ă, se Va întâmpla ceva semnificativ' întimpul de postuľile fizice pentľu caĺaizarea eneľgiei tale înanu-
somnului nu vor mai exĺsta interferen e exterioare, aşa că miie diľecçii precise. Acesta este scopul diferitelor asâne
experien a va contĺnua, devenind din ce înce mai intensă. sau posturi. Postura corpoľală caľe îçipeľmite să îçiacce-
Întimp, vei pătrunde într-odimensĺune care va transcende sezi natura supeľioaľă nu este niciodatä întâmplătoarc.Ea
tot ce ai acumulat până acum înaceastä via ă. este o asanâ yoghină. Yoga este ştiin1a alinieľii geometľiei
inteľioare cu cea cosmică.
Ascultarea vie ü Pentru a înçelegemai uşoľ: pľin simpla obseľvaľe a
manierei încare stau oamenii, tu poçi afla enorm de multe
Existä mai multe modalităçi de a atinge starea de ferĹ lucľuľi despľe ceea ce se întâmplă cu ei, îndeosebidacă
cire durabilă şi de uniune supremă. Ele sunt diferite' dar îicunoşti śuficientde bine. Aşa cum probabil ai obseľ-
au fost cre:ate într-omanieră echilibrată şi integľată. Nu vat, atunci când te simçi furios tu stai într-unanumit fel.
există nicio diviziune sau ieľaľhie întľeaceste abordăľi Atunci când te simçi fericit, stai întľ-ocu totul altă postuĺă.
apaľent diferite. Yoga este o ştiínä unificatoare: ea se Atunci când te simçi deprimat)Ia fel, postuľa se schimbă.
foloseşte de toate aspectele fiinçei umane pentÍu a te con- Pentru frecarc nivel de conştiin ă sau stare psihologică,
duce la destinaçia ta ultimä. corpul aľe tendinça naturalä de a-şi asuma anumite pos-
Coľpul reprezintă un aspect extrem de impoľtant al tuľi_. Asumarea conştientă a posturiloľ coľporale pentľu a
identităçii tale curente, pe nivelul tău actual de înçelegere. trăi anumite stăľi psihologice sau spirituale specifice este
Ştiinçafolosiľii corpului pentru a- i accelera pľocesul evo- ştiin a asanelor. Prin poziionareA deliberată a corpuluiîn
luçionist se numeşte hatha yoga. Ha înseamnă soaľe, iar diferite posturi, tu îipo i eleua starea de conştiin ă.
tha înseamnă lună. Hatha yogâ este ştiinça echilibrării Corpulpoate deveni un instľument alcreşteľii spiľitu-
celor două dimensiuni polaľ opuse însistemuluman. ale sau poâte deveni un obstacol încalea acesteia. Să pľe-
Corpul are pľopľiilesale atitudini' propria rezisten ă supunem că te doare o anumită parte coľporală, cum ar
şi propriul temperament. Sä spunem că iei următoarea fi o mână, un picior sau spatele. Dacä durerea este acută'
decizie: ,,Începândde mâine, mă voi trezi la 5:00 dimĹ este gľeu să aspiri către un nivel de conştiin ä superior,
neaça şi voi ieşi la plimbare.'' Içi pui apo^i alarma să sune cäci đuľereaîçidominäviaça. Dacă înmomentul de Íaçä
la această orä. Dimineaa, alarma sună. Incepi să te agiçi, te doare spatele, singura problemä din univeľs cate te
dar corpul tău moľmăie şi îçispune: ,,Taci şi lasă-mä să preocupă este spatele tău. Chiar dacă ceilalçi oameni nu
dorm.'' Cam aşa se întâmplă lucruľile, nu? Hatha yoga înçelegacest lucru' pentru tine aceasta este cea mai.mare
este o modalitate de a lucra cu corpul, de ał disciplina, pľoblemă dintre toate. Dacă Dumnezeu ar apäreaînacest
de ał purifica şi de ał pregăti pentťu nivelele eneľgetice moment învia a ta, singura rugăminte pe care Ĺai adre-
supeľioare şi pentľu alte posibilitäçi maí măľe e. sa-o pľobabil aľ fi sä îçialunge durerea de spate! Nu i-ai
Hatha yo1a nu rcpreztntä un set de exerciçii frzice. cere nimic altceva, atät de mare este puterea pe caľe o are
Scopulei este să te ajute să înçelegimecanica corpului tău, asupra ta coľpul tá:ufrzic. Atunci când acesta nu funcçĹ
să cľeeze o anumită atmosferă interioaľă şi să se folosească oneazä aşa cum tľebuie, el îçipoate priva viaça de orice

si çł 9 9çs9ĺ
lNGlNERlA lNTEnlołnĂ Corpul

altă aspiľaçie. Atunci când coľpul suferă, toate celelalte este exffem de importantă. Hatha yoga are gľijă ca orga-
dorinçe se estompeazä pânä la dispaľiçie. Este nevoie de o nismul să poată sus ine fărä pĺobleme, ba chiaľ cu bucuľie,
voinçă uľiaşă pentľu a cäuta lumea spirituală încondiçiile ascensiunea energiilor.
încare ai maľi dureri, iar marca majoritate a oamenilor Încazul multor oameni, creşterea spirituală este extrem
nu dispun de o astfel de voinçä. de dureľoasă, din cauză' că nu şi-au pregătit coľpul fizic.
Există nenumăľaçi oameni care au reuşit să îşivindece Din păcate, maľeâ majoľitate a oamenilor s-au lăsat mode-
duľerile coloanei veľtebrale pľin pľacticaľea unor asane la i întotalitate de situaçiile externe. De aceea, creşterea
simple. Medicii le-au spus că voľ avea nevoie de o opeľa- spirituală dureroasă tinde să devină din ce înce mai mult o
çie chirurgicală' daľ ei au reuşit să o evite complet. lntr-o
nbľmă înîntreagalume. Ea se poate produce însăinclusiv
manieľä similară, tu îçipoçi vindeca atät de bine spatele întľ-omanieră beatificá, dar numai pľin pregătirea cores-
încâtsă nu mai ai niciodată nevoie de vľeo vizitäla chiľo- punzătoaľe a corpului şi a minçii. Asanele te pľegătesc în
practician. De altÍel, nu doaľ coloana ta vertebľală devine vederea creşterii Şia transformăľii prin crearea unui fun-
mai flexibilă cu aceastä ocazíe; tu însuidevii mai flexibil, dament solid şi stabil la nivelul corpului tău.
şi astfelmai dispus sä asculçi. Nu este voľba de ascultarea
La ora aclolaLá, hatha yoga pe caľe o învaçăoamenii
discuçiiloľ altor persoane, ci de ascultarea uiąii înseşi.A nu ľeprezintă această foľmă clasică de yoga întoată pro-
învăçasă asculçi reptezintă,esen a vieçii tľăite inteligent. funzimea şi măreçia ei. ,,Yoga de studio'' predată astăzi nu
Consacľarea unui anumit efort şi a unui interval de include decât aspecteĺe fizice ale acestei yiinçe. Predarea
timp zilnic pentru câ trupul să nu deviĺĺäun obstacol este exclusivă a acestor aspecte echiva|eazä cu naşterea unui
importantă. Un corp îndureri poate deveni un obstacol, copil mort. Nu numai că este ineficientă, dar ľeprezintă o
la Íel ca un corp compulsiv. Chiar şi cele mai simple obse- veritabilă tľagedie. Dacă ne dorim un proces viu, yoga_tre-
sii, cum ar fi foamea sau pasiunea sexuală, te pot influença buie transmišă într-omanieră caľe să includă şi celelalte
atât deputernic încâtnu-çi vor permite să cauçi dincolo de dimensiuni ale yogäi.
planul fizic. Înaceste condiçii, este uşor să uiçi că tľupul Hatha yoga nu înseamnăsă stai pe cap sau să îçiçii res-
este doaľ o cornponentă ata, care nu poate deveni nicio- piľa ia. Esença ei rezidäînmaniera încare este practicată.
dată totalitateata.Asanele te ajutä să îçiechilibľezi coľpul, Înt'-oanumită epocă din viaça mea' am pľedat eu însumi
astfel încâtacesta să revină la rolul său natuľal, färă, sä te hatha yoga înćadrul unui progľam de două zile. De
influençeze exceslv. regulă, participân ii erau copleşiçi de intensitateâ acestor
Pe măsuľă ce avansezi cătľe dimensiunile mai programe. Muli dintre ei ajungeau sä-plângă cir lacrimi
ale meditaçiei, energiile tale voľ tinde să uľce, extătice, prin simpla practică a asanelor. De ce nu trä-
iesc aceeaşi experiençă to i cei care pľactică hatha yoga?
Deoarece aceaśtă ştiinçă este predată ca un scop însine,
nu ca un sistem pregătitor. Înconsecinçă, deşi hatha yoga
nu voľ putea uľca. Prin uľInare' pregătirea suficientă â coľ. predatä la ora actuală înlume aduce întľ-adeväro stâre
puluiînaintede trecerea la formele mai intense de medita de pace interioaľäunora şi de sănătate altora, pentru cei

sçĺ9, sçz9
lNGlNERlA lNTERloARĂ Corpul

mai mulçi dintre pârticipan i nu ľepľezintă altceva la starea de concentrare. Această practică te va ajuta să
un ciľc dureros. Ea le este de ajuns celor care nu îşi treci de la simpla luciditate mentală la cea existen ĺală/spĺ_
altceva decât o stare de pace şi de sănătate, dar dacă, rituală - la conştiin a-martor. înacest fel, calitatea experi-
doreşti să te tľansformi într-unľeceptoľ al en elor tale de via ă va începesă se schĺmbe.
caľe tľânscende cele cinci simçuti, va trebui să abordezi
hatha yoga înfoľma ei clasică. Descărcarea cosmosului

Ş*łLi** Până ľecent, dacä trăiai înIndia, după fiecare fuľtună


tľebuia să te urci pe acopeľişul casei şi să îçiajustezi
----- o-_- ântena TV. Dacă aceasta nu efâ orientată într-oanumítă
direcçie, restul lumii nu putea pătrunde însufľageria ta,
Priveşte înjurul tău. Po i spune cä to i cei din familia ta, prin inĺermediul televizoľului. De multe ori, chiaľ- când
din rândul colegilor sau al prietenilor, au acelaşi nivel al îi urmăreai telenovela favorită sau un meci de fotbal,
percep iei? Observă_i cu aten ie. Dacă identifici oameni cu e'cranul se umplea de puľici şi nu mai vedeai nimic.
o percep ie mai clară decât a altora, observă-le posturile Corpul uman estďsimilar unei antene: dacä îlmençii
corporale. Vei constata că aceştia adoptä adeseori anu- într-oanumită poziçie, el devine receptiv la tot ce există.
mite posturĺ, chiar dacă nu practică yoga. Practĺca te poate Dacă îlpoziçiontzi altfel, vei ľata tot ce-există îndimensi-
conduce însămult mai departe. Dacă vei sta cu coloana unea caie transcende cele cinci simçuri frzice.
vertebrală dreaptă timp de câteva ore pe zi, vei constata Iată o altä analogie: coľpul poate fi compaľat cu un
că acest lucru are un efect copleşitor asupra vie ii tale' barometru. Dacă ştii cum să îlciteşti, el îçipoate spune tot
Vei începesä înelegi astfel la ce mă refer eu atuncĺ când ce doreşti despľe tine însqçişi despre lumea înconjurätoaľe.
vorbesc despre geometria existen ei tale. Simpla manieră Corpul'nu minte niciodată. Yoga ne învaçăsă avem încre-
încare îipozi ĺonezi corpul determină aproape tot ce te derđîncoľpul nostru. Noi ne transfoľmăm coft-ul fizic
înconjoarä. astfel încât'seria interrninabilă de obsesii compulsiue ale
0 altă modalitate de a asculta viata constă înfocaliza- cărnii, sâ.ngelui şi horrnonilor să dęuină un proces conşti-
rea aten ieĺ asupra ei, dar într-omanieră directä, nu ĺnte- ent, un insĺrurnent atotputernic aI percąçiei şi al cunoaşte'
lectuală sau emo ională. Alege un aspect personal, cum rii.Dacă,ştii cum să îçiciteşti coľpul, ac sta îçipoate vorbi
ar fi respira ĺa, bătăile inimii, pulsul sau degetul mic de la despre poten ialul tău, despre limităľile tale, ba chiar şi
mână. Focalizează- i aten ĺa asupra acestui aspect timp de despre tiecutul, pľezennrl şĹviitoľultău. Aşa se expli^că de
1 1 mĺnute. Fă acest lucru de trei ori pe zi. Concentľează_te .. yog" fundaméntaläîncepeîntotdeaunacu corpul frzíc. .
'Lucľurile
asupra unei senza1ii şi continuă atât timp cât î1iface plă- sunt cât se poate de simple. Cu cât ştii mai
cere (chiar mai mult de 1 'l minute, dacă sim1i nevoia)' În multe luciuri despre telefonultău ,,inte1igent'' sau despre
cazul încare consta i că ai uitat să te concentrezi la aspec- un alt gadget electronic, cu atât mai bine te p_oçi folosi de
tul respectiv, nu- i face probleme. întoarce-tepur şi sĺmplu el. Cu ćâ.ç{r^ ani înurmă, companiile de telefonie mobilă

rA, çs 6. sçç's
lNolNlll^ łNTERloAnĂ Corpul

spătâr). Rămâi liniştit şi permite-i ateniei tale să se liniş-


tească la rândul ei. Fă acest lucru timp de şapte minute în
fiecaľe zi. Vei obserya astfel că respiraçia ta îşiîncetineşte
ľiĺnul.
Care este semnificaçia încetiniriiľitmului respirator?
Să fie aceasta o simplă acrobaçie yoghină? Nu, nici vorbă.
Înmod normal, un om respiră de 1Ż-t5 ori pe minut.
Dacă respiraia ta se stabilizează,la 12 cicluri inspiraçie/
expiľaçie pe minut, tl po i cunoaşte ce se întâmplăîn
atmosfera Pământului (cu alte cuvinte, devii sensibil la
fenomenele meteorologice). Dacă ea se stabilizează,la 9
cicluri pe minut, tu po i cunoâşte limbaiul celorlalte cľea-
turi care trăiesc pe aceâstă planetă. Dacă ea se stabilizează
la 3 cicluĺi pe minut, tu poçi cunoaşte însuşilimbaiul
suľsei creaçiei. Nu vorbim aşadar de o simplă amplificaľe
a capacităçii tale aerobice, şi încăşi mai p4in de o prĹ
vare Ío4atäde oxigen. o combina1ie de hatha yoga cu
o practică yogbină avansâtă numită kriyaîçipoate spori
gľádual capacitatea pulmonară, daľ mai presus de toate,
te poate aiuta sä obçii o anumită aliniere, o anumită uşu-
ľiĺçă,astfel încâtsistemul täu să evolueze către o staľe de
perÍectă, fărä zgomote statice. Înaceastă stare'
't'Ĺiĺit.t
tu po i percepe absolut orice.

Şu/,/,,**o
------tg-*

. Aş9a3ă+e într;oposťuÍă conÍortabilă, cu coloana ver-


tebrală dľeaptă (dacă este necesa poate fr susçinută de un

6 ĺoo's 9ĺoĺ6
\T
lNGlNERlA lNTERloARĂ Corp u I

adevă'tat ce înseamnă lipsa efortului, va trebui să pľeferă sä opteze pentru calea spirituală zen' întru-
cunoşti mai întâice înseamnăefoľtul. Atrrnci când cât li se pare că âceasta constă îna nu face nimic!
ajungi la apogeul efortului, ceea ce faci devine fără Înrealitate, zenul presupune o activitate enormă,
niciun efort. Numai cine înçelegece înseamnă să întrucât se confundă practic cu viaça de zi cu zi.
munceşti ştie ce înseamnăsă te odihneşd. Înmod Spre exemplu, un călugăľ zeîpoate pierde săptă-
paradoxal, cei caľe se odihnesc tot timpul nu pot mâni întľegipentru a aĺanja pietľicele într-ogľă_
cunoâşte odihna, ci se scufundă într-ostare de dinä zen. Prin astfel de activităçi, tu poçi atinge o
letargie. Aşa funcçio nează viaça. stare de non-ac iune, întimpu| cáreia ajungi să
Intľeaga viaçă a marelui balerin rus Nijinski transcenzi experiença subiectului care ac ionează.
a fost concentrâtă înjurul dąnsului. Înanumite Înff-oastfel de stare' tu po i experimenta un crâm-
momente ale caľieľei sale, acesta făcea saltuľi pei din lumea de dincolo.
înaer până la o înălçimeconsiderată imposibilă Dacă atingi o astfel de staľe printr-o activi-
pentru un om. Chiar dacă muşchii sunt foaľte bine tate intensă, la fel ca Nijinski sau alçii ca el, aceste
antľena i, omul nu poate sări dincolo de o anumită momente vor fi considerate întotdeauna (de tine şi
limită naturală. Încazul lui Nijinski' acesta părea de alçii) magice. Dacă ajungi însăînaceeaşi stare
să transceandă înanumite momente această limită. printr-o inactiuitate extrem de intensă, voľbim
Foarte mulçi oameni l-au întrebat: automat de o postură de yoga. Avantajul este că
- Cum reuşeşti acest lucru? această staľe poate fi susçinută mult rnai mult timp.
- Eu nu aş putea face niciodată aşa ceva, le Esença dhyana-ei sau â stării de meditaçie
ľăspundea el. Acest fenomen nu se întâmplădecât rezídă, înforçarea de sine pentÍu a'atinge o Stâľe
atunci când Nijinski nu este prezent. de intensitate maximă;până la dispari1ia completă
a efortului. Înacest fel, meditaçia nu mai este o
simplă ac iune' ci consecinça naturală a intensită-
Atunci când cineva dă totul din el, apaÎeinevi- çii realízate. Tot ce îçimai rămâne acum de făcut
tabil un moment încare el îşidepăşeşte toate limi- este să exişti pur şi simplu. O astfel de stare exis-
tele şi încare ajunge să acçioneze äränici cel mai ten iâlă necompulsivä creeazä atmosfera Ęecesară
mic efort. Lipsa de efort nu înseamnă că tľebuie pentru transfoľmarea inclividului întľ_oposibili_
să stai nedezlipit de canapeaua ta. Înseamnă să îçi tate cosmică.
tľanscenzi nevoia de acçiune ßzicä. Acest lucru nu Dacă societatea şi indivizii voľ continua să peľ-
devine posibil decât atunci când devii capabil să îçi mită trecerea momente|or färá cÍeaÍeaunei atmo-
întinzicoľpul la maxim şi să susçii un efort maxim. sfere favorabile unei astfel de înfloriri,ei vor rata
Există oameni înlumea modernă caľe declară că o posibilitate colosală. Există Íoarte multe discuçii

91029 Ş1035
lNGlNERlA lNTERloARĂ Corpul

conştient de schimbăľile subtile care se pľoduc pe planetă


şi încosmos. Dacă vei deveni receptiv la acestea, corpul
tău va ajunge să perceapă tot ce se întâmplăînjurul lui.
Dacä îçivei investi într-omai mare mäsuľätimpul şi aten-
çia pentru a studia ce se întâmplă cu Pământul, această
receptivitate se va amplifica dramatic.
Éersonal, am tľăifcâ iva ani la o fermă. Însatul meu
exista un bărbat surd, pe nume Chikkegowda. Neputând
auzi- eL nu le räspundea niciodată oameniloľ, caľe îlcon-
siderau un idiot. Sătenii îlrespingeau şi îşibăteau ioc de
el. Eu l-amangajat însăca mână de lucru la fermă. Eľa un
Un fľagment e Pământ tovarăş plăcut pentru mine, căci nici eu nu eram foaľte
voľbăreç, iar el nu puteâ voľbi din caazä cä era aproaPe
Aşa cum ne reaminteşte yoga' coľpul fizic este surd. Deci, nu aveam nicio pľoblemäunul cu celălalt! In
rnayakosha - un corp al hpanei. In esen ă' el este alcă acea epocă nu apăruseľă încătractoa ele agľicole, aşa că
din totalitatea alimentelor pe care le consumi. La ľândul a'a- cu plugul tľas de boi. Într-ozi,la 4:0}-dupä-amiaza,
l-am văzut pľegătind plugul.
- Ce se întâmplă?l-am întrebat.
- Pľegätesc plugul, domnule, mi-a ľäspuns el pe ghicite.
- Dar cum vei reuşi să ari? Astäzi nu plouă.
_ Va ploua mai tâľziu.
M-am uitat pe ceĺ Eľa ab,solut senin.
_ Ce pľostie, i-am spus. Unde sunt noľii?
- Nu, domnule, am spus cä va ploua mai târziu.
Şiîntľ-adevăr,a plouat.
Nu am putut dormi nop i la ľând după acest incident.
De ce nu am putut sim i eu însumice a simçit acel om?
Miam 1inut mâinile îndiferite poziçii, încercândsă simt
umiditatea şi temperatura aerului, pentľu a ,,citi'' ceľul.
Am citit diferite cärçi despľe meteorologie, daľ mi se păľea
că mă aflu înfa a unui zid. Mai tâtzia, prin obseľvarea
atentă a coľpului meu şi a mediului înconiuľător,am des-
coperit cea mai mare gleşeală pe caľe o facem cu to ii:
faptul cä noi priuim ingredientele din care este alcătuit

s; ĺoą 9i sĺoss
lNGlNERlA lNTERloARĂ Corpu I

corpul nostru' curn ar fi pământul, apa, aerul şi hrand' ca. este neutralizatä de cea çätre sud. Prin urmaľe' câmpul
pe nişte mărfuri, şi nu ca pe un aspect organic aI procesu' magnetic devine zero, Íavorizând un anumit echilibľu şi
lui uie ii. o anumită detaşare învia a aspiľantului spiľitual. Această
Dripă ce am peľseveľat timp de L8 luni,'am'nçďľ !+ detaşare poate fi un instľument putefnic pentru elibeľarea
de limitările lumii fizice, motiv pentru caľe această ľegiune
sfârşit.-La oru aćtualä, dacá afiľm cä o să plouă, în95%
din cazuľi va ploua. Nu este voľba de astľologie sau de reprenntä o locaçie geografică idealä pentľu aspirançii spĹ
magie, ci de simpla observare atentä a unui nivel complet rituali. (Este important să ľe ii însăcă ecuatoľul magnetic
este diferit de cel geogľafic.)
difeľit al sistemului uman şi al interacçiunii constante a
acestuia cu planeta, cu aerul şi cu tot ce ne înconioarä. o altá semnificaçie specială a templului de Ia
Dacă urme ażäsäplouă astäzirîncorpul tău se va produce Chidambaľam este localizarea acestuia Ia 1'1 grade lati-
o schimbare. Maiea majoľitate a oľăşeniloľnu mai pot tudine. Atunci când a fost constľuit' ecuatorul magnetic
simçi acest lucľu, daľ foarte mulçi oameni care tľăiesc la a conÝeľs către această latitudine - întâmplarerurä, dar
importantă. Înclinaçiaaxului planetei Íace' ca forçele cen_
çaráîlpercep. La Íel şi insectele, păsările şi animalele. Un
tľifugale să devină aproape verticâle' apt care împinge
copac_ ştie întotdeaana cä armeazá să plouă.
Stľămoşii noştri au recunoscut aceste schimbări minore energia însus, inclusiv cea din sistemul fiziologic uman.
In acest fel, ascensiunea eneľgiei umane - scopul întregii
ale sistemuĺui planetaľ şi au înceľcatsă se foloseascä de ele
nu doaľ pentru a atinge o staľe de bine, ci chiar'peĺtľu a călătoľii spiľituale - este efectiv asistată de natură. Fiind
o suľsä excep ională de încurajare pentru aspirançii spiľĹ
transcettde acest plan frzic.Ecuatorul magnetic al planetei
trece prin India. Încăde acum çäteva mii de ani, yoghinii tuali, întreagaľegiune a fost considerată sacră. (Nu este
au inđicatlocul exact prin care trece ecuatorul magnetic,
deloc o coincidençă faptul că Centľul de Yoga Isha din
constľuind un şirag de temple înaceastă zonă', đinmotive India de Sud este localizat la latitudínea dę 1,1gľade.)
foaľte pľecise. Unul dintrącele mai faimoase temple din Sistemul spiľitual descľis-mai sus se foloseşte de feno-
India de Sud este cel de la ChidambaÎam' caÍe a fost con- menele naturale pentru a sus ine eforĺrl uman alcreşterii
struit pentľu cei ce căutau starea de fuziune spiľitualä spirituale. Un alt sistem - cel ĺl meditaçiei sau al interiorĹ
supremă. În.poca încaľe a fost construit' templul era zä i _ ignoľă complet schimbăľile cafe se produc încrea-
siiuat exact pe ecuatorulmagnetic (întľetimp, acesta şi-a çie şi insistä exclusiv asupľâ călätoľieiinteľioare. Acestea
schimbat poziçia). sunt cele două sisteme fundamentale prin care. poate fi
i
Foartđmulçi aspiľan spirituali s_au adunat la aboľdată călătoria spirituală: tu po i fie ayansa pas cu
pas, întľ-unľitm foarte lent, acceptând orice ajutor din
Chidambaľam de-a lungul secolelorînacea ep9că încaľe
planeta noastľä avea o ânumită poziçie. Unul din altarele paÍtea natuľii caľe îçistă la dispoziçie, fre ignoľa complet
äi'' acest templu a fost consacľat de Patanjali, părintele to i paşii, făcând un salt îninteľioľ.A doua cale presupune
yogăi, lui shoonya, un concept care-se tľaduce pľin ,,staĺea ÎetÍa1eÍeadin situaçiile exteľioaľe oferite de viaçăj cea
äeíiđ'' sau de ,,nimic''. Nu este vorba de un simplu simbo-
dintâi pľesupune însäo implicare obligatoľie înacestea.
lism. La nivelul ecuatoľului magnetic, atracçia cătľe nord oamenii sunt liberi sä îşialeagă calea care li se potľiveşte

S, loo I 9ĺozs
lNGlNERlA lNTERloARĂ Corpul

cel mai bine, înfuncçie de tempeľamenťul lor. Înepoca să stai mai aproape de pământ atunci când staiînpozĺ ia

acfrJalä,cea mai bună cale rămâne de regulă cea demijloc, şezând. Dacă întâlneştiun copac care i se pare extrem
de viu, însensul că este plin de frunze şi de flori, petľece
care echilibreazä cele două extreme.
mai mult timp înjurul lui. Dacă este posibil, serveşte micul

C. ,,
(Ý,rfuą.{Ą,W
dejun sau prânzul sub el. întimp ce stai sub copac, rea-
minteşte- i: ,,Acest copac este corpul meu. lau acest corp
..-.---_* născut din pământ si i-l înapoiezpământului' 0 rog în
mod conştient pe Mama Pământ să mă sus ină, să mă
Corpul uman reac ionează înmomentul încarç atinge ia înbra1ele ei şi să mă men ină sănătos." Vei descoperi
pământul. Aşa se explică de ce indienii obişnuiau să astfel că abilitatea corpului tău de a se vĺndeca este mult
meargă cu picioarele goale şĺsă stea întotdeauna direct îmbunătă ită.
pe pământ, într-opostură care să le permită un contact Dacă nu î1iĺese încaĺe nĺciun copac (cäci oameniĺ
cât mai mare cu acesta. înacest fel, corpulîşireaminteşte i-au transformat pe to i înpiese de mobilier), adună nişte
direct că face parte integrantă din această planetă. Corpul pământ proaspăt şi acoperă- i mâinile şĺpicioarele cu el.
nu trebuie să îşiuite niciodată originile' încaz contraĘ el Rămâi astfel timp de 20_30 de minute' Aceastä tehnică te
începesä aĺbă preten ii exagerate şi absuľde. Dacă i se poate ajuta şi ea foarte mult să te vindeci.
reaminteşte însăconstant de originea sa, elîşiocupă locul
firesc. Acest contact cu pământul echivalează cu o reco-
nectare vitală a corpului cu sursa sa fizică' Aceasta resta- La unĺson cu soarele
urează stabilitatea sistemului şi îiamplĺfică organismului
capacitatea de a se regenera. Ąa se explică de ce foarte Surya namaskar este o suită de postuľi familiară mul-
mul1i oameni sus in că via a lor s-a transformat ca prin toľa dintre cei care au practicât sau ştiu câte ceva despre
magie atunci când au început sä practice o activitate exte- yog". Î''geneľal, oamenii considerí aceâstă tehnică un
iioară simplă, precum grădinăritul. exerci1iu fizic. Alçii o privesc cu suspiciune, considerând-o
La ora actuală, numeroasele maniere artificiale prin un fel de adoľaçie a Soaľelui. Înrealitate' nu este nici una,
care ne distan1ăm de pământ _ ĺnclusiv pavajele şi clădi- nici alta. Este foarte adevärat că îçiîntăreştecoloana ver-
rile cu maĺ multe etają sau chiar tendin1a larg răspândită tebrală şi musculatura, având rnulte alte beneficii fizice,
de a purta pantofi cu tocuri înalte- conduc la o alĺenare dar nu acesta este scopul ei.
a omului de mediul său şi la o sufocare a procesuluivie ii, Înacest caz' care ste scopul acestui aşa-numit ,,salut
care se manifestă la scară globală prin diferite boli autoi- al Soarelui"?
mune şi alergii cronice. Mai întâide toate, nu este voľba de un salut. Tehnica
Dacă aitendin a de a teîmbolnăvifoarte uşo1încearcă permite reorganízarea eficientä a energiilor solare din fiinça
sä dormi direct pe podea (eventual pe un preş organic). Vei umană, pornind de la pľemisa logică potrivit căľeia to ate ot-
sĺm i imediat o diferen ă uriaşă. De asemenea, încearcă mele de viaçă de pe această planetă sunt sus inute de energia

9; ĺoa gi s ĺos gi
Cor pul
lNGlNERIA INTERloARĂ
hil
de a propaga rasa umană. De aceea, ele au pľimit o seľie
de piivilěgii suplimentare. Înmod regretabíl,- acestea au
ajuns să fie consideľatella nivel social nişte dezavantaje..
Femeile nu ştiu cum să fructifice energia suplimentaľă
qeneľată înáceste nnomente' tľatând-o ca pe un blestem,
Ěa chiar ca pe un fel de nebunie. (Aşa cum se ştie, cuvântul
,,lunâtic'' (nebun) deľivă de la ,,lunar''.)
Corpulfizic este o tľambulină fantasticä pentru atingg;
,., orro? posibilităçi supeľioare, daľ pentru cei mai mul1i
dintre oameni funcçionează ca un obstacol. Aceştia nu
reuşesc să îşiînalçenivelul de conştiinçă' din cauza iĺnp_ul-
corpului lor. Pľacticaľea tehnicii surya namaskar
'u'ío.
men ine stárea de echilibru şi de ľeceptivkate frzicä,'tľans-
formând coroulîntľ-uninstľument extľem de sensibil.
Întreciclul menstľual' caľe este cel mai scurt dintre
toate (duľe azä 28 de zile), şi cel solaľ, care durează pes e '
IŻ aní, există numeroase aite tipuľi de cicluri. Cuvântul
,,ciclíc;' înseamnäľepeti ie' dar şi învârtitul înceľc' fără
i ajunge nicăieri. Pe un anumit nivel,_repetiçia înseamnă
întŕ-aděvăľun impuls compulsiv. Astfel de impulsuľi nu
.av orizeazä dezv o\tar ea conştiin ei.
orice aspect frzic, dela atom la cosmos, ę51ę-ciflic.Nu
există đecâidouăposibilitä1i: fie călăľeşti ciclul, la ÍeI ca
un val, fie te laşi stľivit de el. Practicayogate învaçäîntot-
deauna cum sä căläreşti ciclul, astfel încâtsă îçicľeezi un
fundament stabil pentľu evoluçia conştiin ei.
Nu trebuie să uiçi cä natvra repetitivă a mişcăľilor
sau a sistemeloľ ciclice, pe cafe o numim înmod tradiçi-
ona| samsara, oÍerästabilitatea necesară pentru cÍea ea
vieçii. Dacă existença aľ fi complet haotică, ar fi.imposibil
sä qeezi o maşinărie capabilă să susçină via1a. Ancoľaľea
înnatuľa ciclică a sistemului solar, dar şi a individului,
confeľă un fundament solid şi o anumită stabilitate vieçii.
Însăşinatuľa lumii fizice este ciclică.

9i lĺo 9. s ĺĺls,
-1

Co rpu
INGINERIA INTERIOARA
I

Când viaça atinge însănivelul de evoluçie al fiinçei


Uľ yooHlľ LEGENDAR
umane' este natural ca ea să aspiľe nu doar cătľe Stabilľ
;;;;, r{şi către transcendenç4. Ę: t"* nivel, depinaę {:
h..á* ĺi'aivid uman înparte'dacă ľămâne încapcanacicli- Raghavendra Rao, maestrul de yoga pe caľe l-am
.*ăril ;;; dacă doreştË să se folosească de aceste cicluľi cunoscutîncopiläľie, a tľăit o viaçă pe care mulçi aľ
oŢ'i'" amplifica'staľea de bine, iaľ înfinal pentľu a putea-o considera supraumanä după standaľdele
"]şĺ
iranscende complet ciclicitatea.
--_Ď;;';şti o fire compulsivă, situaçiile, experien1ele'
conven ionale. El a rămas cunoscut sub numele de
Malladihalli Swami, întrucât provenea dintr-un sat
ganau'ĺl. şiemoçiile tale vor avea o natură ciclică. Ele voľ numit Malladihalli, aflat înstatul Karnataka, din
.".'i la tine într-oformă asemănătoaľe la fiecaľe 6 sau India de sud-vest.
ií r,*ir" fiecaľe tľei sau şase ani, înfuncçie de graduĺviaa,
tău
Malladihalli Swami obişnuia sä facă câte 1'.008
á. ĺ*pi'tri"itate. Dacă îfl'veiexamina retrospectiv tehnici de surya narnaskar pe zi. Mai târziu, pe |a
voľ
vei puiea obseľva acest lucru. Dacă aceste evenimente 90 de ani, a redus acest număr la 108 (nu pentru cä
;;ä"t-il;o á"tä Ia 1Ż aĺí,putemspune că dispui un de
nu mai putea să facă mai multe exeľciçii, ci pentľu
sistem foarte feceptiv şi peľfect echilibľat'
"-'-ś;;;;;r-orËrr.rt. că nu mai avea suficient timp). Aceasta a fost prac-
on pľoces impoľtant, care facili- tica lui spirituală.
,"^łäłrr^rtă echilibľaľe. Pe un nivel ľudimentar, el repre- Pe lângă faptul că era un maestru de yoga,
zintă un sistem complet de exerciçii fizice pentru corp'
pe
Malladihalli Swami era inclusiv un medic âyurve-
.'i. ĺ po i pľactica'Íärävreo apaľatură' Dar mai presus dic minunat. Era unul dintľe pu inii nadi. uaidya
de toaté, el este un instľument important
pentru transcen-
care mai rămäseseĺă - medĺci tradiçionali care dia_g-
'pulsului.
În
áere" tip"relor compulsive caľe au tendinça să se repete nostichează boala pľin. ascultaľea Îçi
via
"-'Ě"Ĺ,ĺ
a ta. putea spune astfel nu doar boala de care sufereai
mai multe variante ale acestei practici' înfuncçie înziua iespectivă, ci şi bolile de care vei suferi cel
mai
d. ;şp";iiile fiecărui 1nd1vid înparte'' Cine îşidoreşte mai probabil înurmătorii L0-L5 ani. Simultan, îçi
á.g'"Lĺ un exerciçiu de fitness musculaľ poate. p"'"'ľi:1 ľ indica anumite tehnici pe care trebuia să le prac-
pră.., debazänumit surya sh.akti' Prin practică, el p"-i:: tici pentľu a preveni bolile. Într-oanumită zi a
ätinee un anumit nivel de stabilitate şi de control asupľa säptămânii, el putea fi găsit întotdeauna la ashra-
.ăip'l"i caz încare poate. tfec la practicaľea unui mul său, putând fi consultat ca un doc or ayuľve-
pro.., mai'ĺv)
puternic şi mai.semnificativ
din punct de ved;11
dic. Indiferent înce loc din India se aíla, el pleca
soiritual. numit surya kriya. In timp ce surya ,namaskar. întotdeauna duľninica seaľa către ashramul său,
iilil; astrpľ" .ihilib'ă'ii celoľ două dimensiuni pentru a putea consulta oamenii înziua de luni.
;; "i"imult
;ililun"'ă (mäsculină şi feminină)-în 99ľ.ľyl u.Tan' Dacă se întâmplasă se aşeze într-unanumit loc la
surya krłya insistă asupľa conectăľii acestor divlztunl
tun-
J"'íá'l.Ĺ. ĺ' vederea continuärii creşterii spiľituale.
-tł 1 12 yr 9 ĺĺs$,
lNGlNERlA lNTERloARĂ Corpul

o gľeşeală elementară

Viaça este un ioc alcătuit din doar cinci ingľediente.


Chiar şi o pizza are nevoie de mai multe ingľediente!
Yoga consideră însăcă oľganismul uman şi cosmosul sunt
bazate pe magia a doar cinci elemente: pämântul, apa,
focul, aeľul şi eterul. Coľpul este un fenomen incredibil de
complex, şi totuşi nu con ine decât cinci variabile! Deloc
suľpľinzătoq cei caľe atłngrcalizarca de sine numesc ade-
seoľi viaça o glumä cosmică.
odatä, pe când mă aflamla volanul maşinii după miezul
nopçli, m-am apropiat de un munte. În,ĺ-pce mă apro-
piam de el, am vázat cá aproape jumătate din munte era
înflăcări! Nu sunt genul care să fugă de pericol, aşa că am
continuat să mä apľopii, dar cu prudençă, întrucâtştiam că
mă aflam într-omaşinä al căĺei rezervor eľa plin de com-
bustibil inflamabil, iaľ pe scaunul din spate se afla fetiça
mea. Eľa ceaá' şi cu cât avansam mai mult pe vérsantul
muntelui, cu atât mai departe párea focul. La un moment
dat, mĹam'dat seama că deşi versançii pe care îivedeam de
jos păľeau sä fie înÍIäcări, atunci când ĺrĺăapropiam de ei
flăcăľile dispăľeau.
Când am aiuns la focul propriu-zis, am văzut un camion
tras pe dľeapta dn caluaunei'defecçiuni. Şoferul şi încădoi
pasageri făcuseră un mic foc de tabärä,întrucâtle eľa fĘ.
Când ceaça s-a condensat înpicătuľi de apä care pluteau
prin aer, frecare acçionând ca o prismă ) ea a cÍeat un feno-
men iluzoriu care a transfoľmat micuçul foc întľ-unveritabil
incendiu de păduľe. Privit de jos, päŕea cä întregulmunte
este cupľins de flăcăľi! Acest incident m-a rrimit la culme.
Cľeaçia este un fenomen similaq mărit ca printľ-o lupă.
Cei caľe au pľivit cu atenie îninterioľul loľ au înçelescă
nu este necesaľ să oľiveascä veľsiunea macro a Univeľsului.
Întresulcosmos este o pľoieqie măľită a unui mic fenomen

s ĺĺą9r s ĺlss
INGINERIA INTERIOARA Corpul

care se pľoduce îninterioľul tău: jocul celoľ cinci elemente. a individului conduce la crearea unei armonii perfecte
Nu este nevoie de nimic altceva pentru a deveni o fiinçă întreindivid şi cosĺnos. (Vom examina mai detaliat rolul
umană plenaľ r ealizatăl. memoriei într-uncapitol ulteľior.)
Dorinça tâ poate fi individuală, sau poate fi universală, Atunci când atingi un anumit nivel de expertiză în
dar indiferent dacăîçidoreşti sä reakzezipotenialul plenaľ practica yoga' tu realizeziceea ce se numeşte bhuta siddhi
al acestui mecanism uman sâu să fuzioneżi cu mecanismul - controlul asupra elementelor. Prin obçinerea acestui
cosmic mai mare, ceea ce trebuie să faci este să controlezi control' viaça îşirevarsă automat abundença asupra ta.
cele cinci elemente. In caz contľa[, nu vei cunoaşte nici plă- Nimeni nu te mai poate împiedicasă te bucuri de sănă-
cerea de a fi un individ plenar realizat, nici beatitudinea tate, feľicire, claritate şi iluminare.
fuziunii cu cosmosul. Aşadar, viaça poate fi experimentată ca o mare
Corpul tău poate fi o trambulină sau un obstacolîn posibilitate sau ca un maľe obstacol. Totul depinde de
caleatacătľe staľea de bine. Totul depinde de maniera în măsura încare cele cinci elemente coopeĺează cu tine.
câľe ştii să contľolezi cele cinci elemente. Dacă acestea nu Elibeľarea şi înlănçuireadepind de cele cinci elemente.
coopeľează' nu i se va întâmpla nimic semnificativ, dar Existen a te poate prinde încapcana iluziei, dar te poate
dacă ele cooperează',via a ta va deveni subit o posibili- inclusiv sus ine. Acesta este paradoxul procesului vieçii.
tate colosală, de la cele mai joase la cele mai înalteâspecte Iubir,ea şi ura, libertatea şi înlănçuiľea,viaça şi moartea
ale sale. sunt interdependente. Dacă ar fi separate, nu ar exista
Corpul este ca o poartă. Dacă te uiçi tot timpul la o nicio problemă, fiind uşor de evitat sau de uľmărit.
poaľtă închisă,aceasta devine pentľu tine un obstacol. Pľoblema este însăcă ele sunt indisociabile. Dacă încerci
Dacă este însăîntotdeâunadeschisă, ea devine o posibi- să eviçi viaça, vei evita inclusiv moartea!
litate. Se spune că durata unui minut depinde de cé parte In India antică existau curtezane maestre înarta seduc-
a uşii de la baie te situezi! Peľsoana din inteľior spune: çiei. Ele Purtau bijuteľii complicate , care päreau imposibil
,,Doâr un minut, ies imediat.'' Pentľu cel situat afară însă, de scos. lntregul lor corp eľa acoperit cu ornamente. Dacă
acest minut pare o eternitate! doreai să le scoçi una câte ílna, ar fi durat foarte mult
oľice practică spiľituală din lume este asociată într-un timp. Mânaçi de doľinçă, băľbaçii îşidoreau să dezbľace
fel sau altul cu organizarea acestor cinci elemente. Céa ľapid femeia aleasă, dar acest lucľu se dovedea iĺnposĹ
mai fundamentală practică din sistemul yoghin este bhuta bil. Curtezanele îiîncurajauofeľindułe de băr;t, dáľ cu
sbuddhi - curăçarea elementelor din sistemul fizic pentľu cât beau mai mult, cu atât mai dificilă se dovedea sarcina
ca acestea să opereze într-omanieră aľmonioasă. Toate loľ, aşa că încele din urmă bărbaçii adormeau epuizaçi.
tehnicile yoghine sunt derivate înesençă din cuľăçaľea Secretul curtezanelor consta într-unac. Dacä îlscoteai,
acestor elemente. Fundamentul existen ei individuale este toate podoabele lor cădeau automat de pe ele. Numai elé
memoria' care pătľunde adânc înaceste cinci elemente. cunoşteau însăacest secľet.
Cuľăçarea elementelor de tendinçele compulsive generate Viaça aminteşte de acest truc. Ea pare o re ea incredi'
de memoria mentală, genetică' evoluçionistă şi karmică bil đecomplexă, daľ există un ac de care depinde această

s ĺĺo9 5 lll yą
I
Corpu
INGINERIA INTERIOARA I

complexita te, iar acesta este identit atea ta. Jocul celoľ ' CotĺsľRuIREÄ DE TEMPLE
cinci elemeni. .rt. incredibil de complicat, đarsecľetul
libeľtăçii este individualitatea limitată. Dacă o.sco i din
PENTRU CELE CINCI ELEMENTE
prizä,á...'t. dispare puľ şi simplu, iar tu devii liber' Dacä
itii cum să te dećon ećtezi'de eá, întreagacomplexitate a ÎnIndia de Sud există cinci temple majore, care au
vie ii dispare şi totul devine incredibil de simplu. Subit, te fost construite pentru cele cinci elemente. Aceste
trezeşti peľfect aliniat cu existença. temple nu au fost constľuite înscopul adoraçiei, ci
pentru a facilita un anumit tip specific de pľactici
t*ł/u*** spiľituale.
Spre exemplu, dacă doľeşti să îçipuľifici ele-
''--- mentul apă, trebuie să te duci la unul din aceste
temple şi să aplici anumite pľactici specifice.
Cel mai simplu lucru pe care îlpo i face pentru a- i schimba
Pentru a_çi purifica elementul aeľ tľebuie să te duci
starea de sănătate şi structura fundamentală a corpului
la un alt templu şi aşa mai departe. Înacest fel,
este să tratezi cele cinci elemente cu devo iune şi cu res_
au fost constľuite cinci temple minunate pentru
pect. încearcă următorul exerci iu: ori de câte ori te afli
toate cele cinci elemente, impľegnate cu eneľgia
într-uncontact conştient cu unul din cele cinci elemente
necesarä pentÍu a facilita anumite practici spiľi-
(lucru care se întâmplăînfiecare moment al vĺe ii tale), fă
tuale precise, Î''mod tradiçional, aspirançii spi-
o încercareconştientă de a-l identiÍica cu idealul tău spi-
rituali călătoreau de la un templu la altul pentru
ritual suprem, indiferent dacă acesta este Shiva, Ramna,
a fi iniçiaçi înpracticile menite să le confeľe con-
Krishna, Dumnezeu, Allah (sau chiar Marx|). înmomentul
tľolul asupra celor cinc'i. elemente, astfel încâtsă
de fa1ä tu eşti o fiin1ă psihologică, iar mintea ta este plină
se poată bucura înfinal de sănătate, mulçumire şi
de ierarhii. Acest proces va egaliza aceste ierarhii. După o
chiaľ transcenderrçă.
Vreme, ele nu vor mai conta deloc pentru tine, iar numărul
Cele cinci temple au fost construite astfel încât
momentelor conştiente din via a ta va creşte. Aceasta este
să funcçíoneze ca un singur sistem. Tehnologia
marea schimbare. Aerul pe care îlrespiri, hrana pe care o
folositä a fost absolut uimitoare. Cei caľe cunoş-
consumi, apa pe care o bei, solul pe care calci şi chiar spa_
teau practicile spirituale corecte se puteau folosi
iul care te sus1ine _ toate reprezintă o posibilitate divină
de acestea. Chiar şi cei care nu le cunoşteau benefi-
pentru tine.
ciau de simpla lor prezençă îninterioľul templului.
Aceste temple continuä să existe şi astăzĺ, şi chiar
şi cei care nu le înçelegfuncçia eneľgetică se minu-
neazá de măreçia arhitectuľii lor.

g, lĺa s l ĺlçs
INGINERIA INTERIOARA Corpu I

Când raha ul a aiuns până latavan lui a plasat difeľitele familii, femeile şi copiii. Încontinu-
arcra datordin bucătarilor să prepaľe cel mai alese mâncă-
Să îçispun o poveste... Înm-ozi, împăľatulAkbaĺ şĹa ruľi. Aceştia av ďeatnişte veritabile delicatese, iaľ Akbar a
întľebatcuľtenii: mâncat foaľte bine. La urma urmelor, era învacançă.
- Ce credeçi că îioferă omului cea mai maľe plăceľe? Îndimineaça următoare, când ś-atrezit din'roĺnn,
S-a auzit imediat un cor de răspunsuri. Spľe exemplu, împăratulşi-a dat seama că nu exista niciun cort folo-
unul din cuľteni Ĺa ľăspuns: sit ca toaletă. El s-a întorsîncoľtul său şi a începutsă se
- Cea mai mare plăceľe este slujiľea lui DumÍLezeu) plimbe de colo-colo, daľ presiunea se aclmula înintestĹ
MäľiaTa. nele sale. A încercatsă se ascundă înpădurc, dar Biľbal
Toçi împăra1iisunt înconjuľa1ide linguşitori, aşa că un avusese gijä ca femeile să se plimbe peste tot înjur.
altul i-a räspuns: Presiunea din intestinele împăratului creştea de la
- Mărita Ta, sluiiľea ta este cea mai mare plăcere la o clipă la alta. Pe la amiază, Akbar nu a mai putut-o
care mă pot gândi! suporta. Eľa pe punctul să facă pe el. Birbal, caľe äsistase
Un al treilea curteân i-a ľăspuns: discret laîntreagascenă, a continuat să se plimbe prin jur,
- Simpla priviľe a feçei tale îmioferă bucuľa supremă! murmuľând: ,,Coľtul-toaletä, unde sä îlplasez, unde să
Şiastfel, cuftenii s-au întrecutcaľe mai de caľe să îi îlplasez...?'' De fapt, nu făcea decât să cieeze o stare de
ridice osanale împăľatului.Numai înçeleptulBirbal tăcea confuzie şi să tăľăgăneze şi mai mult lucľurile.
plictisit. Akbar l-a întrebat: Pe scurt, împăratulera plin de rahat, iar când nu mai
- Biľbal, de ce eşti atât de tăcut? Ţie ce ânume îçiofeĺä P |.ea suporta nicio secundă, cortul-toaletă a fost însfâľşit
cea mai mare plăcere? înăĘat.Akbar s-a'grăbit să intre înel şi a gemut de uşu-
- Defecaçia, i-a răspuns Biľbal. rare. Birbal, care îlaştepta afarä'l-a întľebâti
Pânä atunci, Akbar se simçise excelent ascultând ľăs- - Acum eşti de acord cu mine, Măria Tai
punsurile pline de adoľaçie ale curtenilor săi. Acum el s-a _ Chiar este cea mai maľe plăcere dintre toate' Ĺa răs-
enervat însă. puns Akbar.
- Pentru că ai ľostit o astfel de obscenitateIa cuľteâ Atunci când te eliberezi de ceva ce nu mai po i ine în
mea, i-a spus el, îçidau ocazia sä dovedeşti ce ai spus. tine, aceasta este cea mai maľe plăceľe dintľe toate, nu-i
Dacă nu po i dovedi acest lucru, îçiľişticapul. aşai Nu conutează. despre ce este vorba!
- Acordă-rni două săptămâni, Măľia Ta, i-a ľăsp ns _ Aşadaľ, corpul poate deveni o problemă, şi încăuna
Biľbal, şi î1ivoi dovedi. foaľ-te mare. El poate deveni o bariéră dintľe tine
şi bucu-
- S-a făcut, i-a spus Akbar. ľia de aträi.
Înweekendul următor, Biľbal a otganizat o vânătoare Dacă doreşti să îçipăstľezi corpulîntr-ostare de sănă-
pentru Akbar, având gľijă să ia înpădure şi toate femeile tate' este impoľtant să fii atent la activităçile care îifac plă-
din palat, nu doaľ curtenii. El a oľganizattabätaînaşa fel cere acestuia: alimentaçia, somnul şi sexul. Ne vom ocupa
încâtcoríol lui Akbaľ să fie situat"chiaĺ încentru. Înluľul de fiecaľe dintre acestea înpaginile uľmătoaľe.

I rzoI 9 lzĺ 'ś'_,


Corpul
lNGlNERlA lNTERloARĂ

felulîncare experimentezi via a. Adoptarea unei alimen-


Ş*oth*** taçii inteligente pľesupune înçelegeľeaĘului de combus-
'-'-- Ô_-- tibil de caÍe aÍe nevoie coľpul tău şi furnizarca acestuia,
astfel încâtorganismul tău să funcçioneze la modul optim.
Dacă ai mai
Este foarte important să nu mănânciîntruna' Să spunem că çi-ai cumpărat o maşină pebenzină', đar
Dacă
outin de 30 d'e ani, trei mese pe zi sunt suficiente' pompezi înea motorină (combustibilul pentru motoare
ăiä.pliiilo de ani, cel mai bine este sä reduci numărul diesel). Aceasta poate Íuncçiona inclusiv cu motoľinä, dar
cel mai
*.i.ioŕ la două pe zi. Corpul şi creierul lucrează nu la capacitatea ei optimă. Înplus, durata ei de viaçă
Ĺine atunci când stomacul este gol' De aceea' mănâncă va fi semnificativ redusă. i.htľ-o manieľă similară, dacă
la masă sto-
uioç asĺet încâtla două ore şi jumătate de nu înçelegempentru ce tip de combustibil este conceput
macul să se golească complet, iar în12-18
ore hrana să acest coľp' forçându-l să mănânce oľice, el nu va funcçĹ
fel' vei expe-
oiraseasce îĺitotalitate organismul' Înacest ona niciodatä |a capacitatea sa optimă' iar longevitatea
i;;il mult mai multă energie, agilitate şi luciditate'
indifeľent
sa va fi compľomisă. Compatibilitatea combustibilului cu
Ä..',.u sunt ingredientele uneivie1i de succes' maşinăria care îlÍoloseşte joacă un rol decisiv, îndeosebi
ce alegi să faci cu ea. pentľu cei care doľesc să îşicalibľeze coľpul înanumite
scopuľi pľecise.
Pentľu ce tip de hľană este conceput oľganismuluman?
Dacă mănânci anumite alimente, coľpul täu se simte
Hrana privĺtă ca un combustibil fericit. Dacă mănânci altele, el devine letaľgic şi ineľt, iar
tu începisă dormi din ce înce mai mult. Dacă dormi opt
Corpul fizic nu este altceva decât o acumulare
de
ore pe noapte şi tľăieşti o sută de ani, înseamnäcă' çi-ai
ľ,rrn'i {ăä; h'i';'f*ii. *'t' asupra .hľan'i'
po:1Ľ9_
ľ.Î petrecut o tľeime din viaçä dormind! Alte 30-40 de pro-
uriaş'asupra corpulu-l
i" or.*ira"că aceasta aľe un impact cente sunt cheltuite pe alimenta ie' toaletă şi alte necesi-
o.'..r. d l-ai construit. Există o întľeagăştiin á łoqilnâ tăçi. Înacest ĺel, îçiľámâne Íoartépuin timppentľu a tľăi
cano re-
îr,,o"t.l. alimentaçiei, caľe îçispune ce' cum şl. efectiv!
deteľmma calßa-
buiË să mänânci. Calitatea alimentaçieĺ Înpľincipiu, omul mănâncä pentľu a cäpätaeneľgie.
i* .o'poloi şi cât de confortabilse'simte acesta' poçi aleľga Ce simçi însăatunci când mănânci prea mult: te simçi plin
Tu îtipr.găt.şti ,.Ĺ'i coľp astfel încâtsä de eneľgie, sau letaľgic? In funcçie de calitatea hľanei con-
îlîndopipână nu mai poi' ajun-
''",iJ'Ţ"Ţ-íłijŕx,sau sumate' tu simçi la începuto stare de letaľgie, urmată trep-
ää ľ.ă'ľ. o'otĺ ;í de' kilogľame?..Îçi.pregäteşti
tat de una plină de eneľgie.
:ä;l ;',f.^1 i'.ál-rĺ içĺ 'aci|ítezístăľile meditative.superi-
De ce?
;i*;;.
;;ăi E-ß.' ilomandate. penff u fi ecare înclina-
Unuldin motive este că organismul tău nu poate digeľa
víaça ta'
,ĺ.. i' iunctie de ceea ce doreşti
-"'i' să faci cu
hrana gătítă,la foc Íáră ajutorul unoľ enzime. Nu toate
i;;ä-î";;'; -n mănânti nu îçidetermină
numai
enzimele necesâre sunt pľezente încorp. Multe dintľe ele
starea de sănătate ,,;, ci şi gândurile' sentimentele şi
5. tzz 5 sĺzs6
lNGlNERlA lNTERloARĂ Corpul

sunt con inute direct de alimente. Atunci când găteşti la 8*ł/,'***


foc alimenteher 80-90o/o din enzime sunt distľuse. ln acest
g-*
caz, coľpul se vede nevoit sä înlocuiascäel însuşiaceste -------

enzime. Enzimele pe care le distrugi prin gătiľe nu pot fi Fă următorul experiment: pregăteşte- ĺ o masă ideală.
reconstituite niciodată întotalitate, aşa cä aproximativ înaintede a începesă mănânci însă,enervează-te dintr_un
50% din hrana consumată se tľansformă într-undeşeu. motiv oarecare, blestemă întreagalume, apoĺ mănâncă.
Un alt aspect de care trebuie să çinem seama este stre- Observă apoi cum te sĺm i după ce ai mâncat. La masa
sul asupra sistemului. Corpul trebuie să proceseze toatá următoare, tratează- i mâncarea cu respectul cuvenĺt unuĺ
această hľanä pentru a obçine o mică dozä de energie de combustibil care alimentează însuşiprocesul vie ii întine.
caÎeaÍ'enevoie pentľu activităçile sale de zic;uzi. Dacă am Observă din nou cum te sim i după ce ai mânca't. (De bună
mânca alimente care con in enzimele necesare' sistemul seamă, dacä eşti hipersensĺbil, nu aplica decât partea a
uman aľ funcçiona pe un nivel supeľior de eficiençă, iaľ doua a experimentului!)
rapotrulhľană-energie ar fi complet difeľit. Consumulali- Marea majoritate a oamenilor pot reduce hrana con-
mentelor naturale înstarea lor cľudă (negătită la foc), în sumatä la o treime. Înacest fel, ei se simt mult mai plini de
care celulele sunt încăvii, confeľă o sănătate şi o vitalitate energie, şi nicĺ măcar nu slăbesc. Totul depinde de recepti-
enormă organismului uman. vitatea pe care şi-o cultivă. Corpul lor este atât de receptiv
Este foarte uşor să faci experimente înaceastă diľecçie. cât îipermite conştiin a. Dacă este adevărat că poii munci
Nu-çi mai întrebadoctorul, nrrtriçionistul sau instructorul la fel de mult şiî1ipoi sus ine toate procesele corporale cu
yoga ce trebuie sä mănânci. Intrebă-çi corpul ce alimente doar o treĺme din hrana consumată, este evident că maşĺ-
îlsatisfac cel mai mult. Nu-çi lăsa însălimba (papilele gus- năria corpuluitău va deveni mult mai eficientă.
tative) să ia toate deciziile. Alimenta1ia ideală este întot-
deauna cea care îçideterminä organismul să se simtă cel
mai conÍortabil. Invaçä să îçiasculçi corpul. Pe măsuľă ce
vei deveni din ce înce mai conştient de coľpul tău, vei înçe-
lege din ce înce mai uşoľ cât de benefice îçisunt diferite
alimente. Nici măcar nuvâ trebui să le mänânci. Existä un
t'p d. sensibilitate caľe poate fi cultivată şi care îçipermite
să ştiíce impact poate avea un aliment asupra coľpului
tău pľin simpla lui privire sau atingere.

9 ĺząs 9 ĺzs9
lNGlNERlA lNTERloARĂ Corpul

ale vie ii, ci îçidoľeşti un coľp suficient de ľeceptiv pentľu


a putea descăľca întregulcosmos' trebuie să îçischimbi
radical modul de a te hrăni. Dieta trebuie gestionată în
funcçie de aspiraçiile tale. Dacä aceste aspiraçii implică
şi alte dimensiuni, este foarte important să îçiasiguľi un
anumit echilibru alimentar.
Dacä facem însăabstľac ie de scopuri şi de aspiraçii,
pentru ce tip de combustibil este conceput coľpul uman?
Pentľu a răspunde la această întrebaľe,aľ trebui să fim
foarte aten i la ceea ce îşidoreşte organismul nostru.
Modificările, ajustările şi adaptăľile pot veni mai tâtziu.
Dacă nu îçiđoľeştidecât să supravie1uieşti, mănâncă orice
Bucătărĺa iađului vrei. Dacă nevoile debazä ale supľavieçuiľii îçisunt însă
asiguľate şi ai de ales, începesă mănânci conştient. Nu te
Există o dezbateľe extrem de controversată întresus- lăsa controlat numai de impulsuľile papileloľ tale gusta-
inătorii vegetarianismului şi opozançii 1oľ. Foarte mulçi tive,. ci ascultă-çi corpul înprofunzime.
oameni măintreabă ce alimenta ie este mai bună. Înlumea animaleloĺ, acestea pot fi clasificate înęľbivore
şi carnivoľe. Primele nu consumä decâtplante, iar celelalte
sunt de regulă pľădätoare, consumând caľnea altoľ ani-
male. Întľeaceste două categorii de creatuľi există difeľençe
fundamentale de design şi de construcçie a sistemului fizic.
De vreme ce ne propunem să înçelegem mai bine alimenta-
çia, haide să explorăm pu in sistemele digestive ale ambelor
categoľii. Canalul alimentaľ esťe un tub digestiv caľe con-
duce de la guĺă la deschizătura analä.Dacä analizăm acest
tub, constatäm că există diferençe fundamentale întľeerbi-
vore şi caľnivore. Să le analizäm pe cele mai semnificative.
Pe de o paÍte, dinçii carnivoreloľ nu le permit acestoľa
decât să taie, întimp ce cei ai erbivoľelor le permit inclu-
siv să mestece. Fiinçele umane au o dantură.asemănătoare
cu a erbivoľelor.
De ce există această diferençă de design? -

Dacä iei nişte orez negătit şi î1çii îngurä timp de un


minut sau două, po i observa că acesta devine dulce.
Ü
9i rzo'9i 9> lzl l5
lNGlNERlA lNTERloARĂ Corpul

Acest fenomen se datoľează faptului că enzimele din gura Atunci când consumi carne crudă, aceâstâ are nevoie
transformă carbohidľaçii din orez înzahăr (acesta fiind de 70-72 de ore pentru a trece prin sistemul digestiv.
un aspect esen ial al procesului digestiv).Enzimaľespon- Carnea gătită aľe nevoie de 50-52 de ore. Legumele gătite
sabilä este numită ,,ptialină'' şi este con inută însalivă. au nevoie de Ż4-30 de ore, cele negătite de 1Ż-15 ore, iar
Ptialina este prezentă însaliva tuturoľ erbivoľeloľ, daľ nu fructele doaľ de L,5-3 oľe.
şi încea a carnivoľeloľ. Prin uľmâre' caľnivoľele tľebuie sä Dacă çii caÍÍLea negătită afară timp de 70-72 de ore,
îşitaie hrana înbucäçi mai mici, pe caľe le înghit,întimp ea intră înputrefacçie. Este suficientă o bucăçică de carne
ce eľbivoľele trebuie să o mestece. Masticaçia presupuÍle înpumefacçie pentru a te scoâte aÍarädn casă, din cauliza
mäcinaľea alimentelor şíamestecarea loľ cu salivă. Aşa se mirosului! Putrefac ia apaÎemult mai rapid vara, când
explică forma maxilaľelor eľbivoľelo caÍe este difeľitä de tempeľatura şi umezeala aerului o avorizează. Stomacul
cea a carnivoľelor. '
uman este un loc ,,tropical''. Cu alte cuvinte' caľnea care
Dacă pľocesul masticaçiei este realizat corect, circa ľămâne înel timp đe72 de oľe inmă întľ-unproces de
50% din procesul digestiv se încheiela nivelul gurii. Cu putrefacçie foarte acceleľat. Activitatea bacteriană devine
alte cuvinte' stomacul se aşteaptă să pľimească o hrană excesivă, iaľ oľganismul tľebuie să cheltuias cä oartemultă
paĄial digerată' pentľu a putea încheiaînmod eficient energie pentru a reduce acest nivel al microorganismeloq
procesul digestiei. In viaça modernă, oamenii sunt atât de pentru ca el să nu depăşească gľaniça dintre sănătate şi o
grăbiçi încâtînghit,'pe nemestecate'' alimentele înpauza boală infecçioasă.
de präĺz,ffuäsă apuce să le mestece suficient, aşa cum ar Cu sigurançä, dacá vizitezi un pľieten la spital, nu îi
necesita un pľoces digestiv corect. duci o pizza sa:u o friptuľă. Marea majoľitate a oameni-
Activitatea stomacului este îngreunată nu doaľ de lor caľe Íacvizke la spital le duc celor dragi fructe. Dacă
hľana nedigeratä, ci şi de cea parçial distrusă. Bucătăľiile te-ai pierde însălbăticie, ce alimente ai mânca înaintede
moderne au devenit nişte locuri încare alimentele sunt toate? Fructe, de bună seamă. (Până şi Adam a mâncat
distruse cu eficiençă. Alimentele pline de substançe nutľi- un măr îngrădina raiului, deşi ştim cu to ii câte probleme
tive şi de vitalitate sunt degradate sistematic prin interme- i-a creat acest lucľu!) fu uľma apoi rădäcinile, uciderea
diul procesului de gätiľe,caľe le privează dďvaloarea lor unui animal, gătitul lui, şi însfârşit cultivarea unei recolte.
nutľiçională şi de cea pľanică (respectiv, de capacitatea loľ Fructele sunt alimentele cele mai uşor de digerat, şi toçi
de a susçine viaça spiľituală). oamenii ştiu instinctiv acest lucľu.
Mai departe, dacă examinăm lungimea canalului Majoritatea caľnivoľelor nu mănâncä înfiecare zi, şi
digestĘ constatăm că eľbivorele au un tub digestiv de 5-6 cu siguran ă nu de trei ori pe zi! Ele ştiu cä hĺana pe care
ori mai mare decât lungimea corpului loľ. Tubul digestiv o consumä se mişcă foarte lent pľin tubul.lor digestiv. Se
al carnivoreloľ nu depăşeşte decât de 2-3 orilungimeá coľ- spune că un tigru nu mănâncă decât o datä la 6-8 zile.
pului loľ. Cu alte cuvinte, caľnivorele au un canâl alimen- Atunci când îieste foame, el devine foarte agil şi capfu-
tar mult mai scuľt decât eľbivorele, iaľ această difeľençä rcazä o pradă', după care mănâncä o masä grea, de 25 de
aratäc|ar ce tip de hrană tľebuie să consume fiecaľe specie. kilogľame de carne, după care doľmitează sau se plimbă

ĺza'9i s, .tzs 9,
lNGlNERlA lNTERloARĂ Corpul

leneş pľin iuĺ. o cobră mănâncă echivalentu| a 60% dn Drama diçstĺeíproaste


gleutatea coľpului său la o singuľă masă, dar nu mai des
de o dată la 12-1'5 zile. Pigmeii din Africa Centrală vânau Un alt aspect de caľe trebuie să çinem seama este acela
cândva elefançi, cätorale mâncau organele şi carnea crudă, că digestia anumitoľ alimente produce substançe alcaline,
şi le beau sângele, după caľe dormeau încontinuupeste 40 iat cea a âltor alimente produce substan e acide. Dacă
de ore. Pe măsură ce stilul de viaçă a devenit mai urban şi âceste alimente sunt amestecatq stomacul devine confuz
mai sedentaľ, oamenii nu âu mai reuşit sä susçină însăacest
şi produce ambele tipuľi de substan e' caÎ'ese neutrali-
mod de viaçä. Nimeni nu şi-aľ putea peľmite astäzisă trä- zează'reciproc' astfel încâtsucurile digestive îşipieľd pute-
iască înacest fel. Noi trebuie să mâncăm înfiecare zi şi să rea. In consecinçă, alimentele ľămân înstomac mai mult
ne odihnim înanumite momente specifice tocmai dincauză timp decât este necesaľ, släbind capacitatea organismului
că tubul nostľu digestiv este similar celui al erbivorelor. de a se regeneľa la nivel celular.
Acelaşi mecanism conduce latamas (un concept yoghin
carc Íace ľefeľiľela ineľçie) la nivelul sistemului energetic.
De-a lungul timpului, acest lucru aÍecteazä negativ calit?-
tea fiinçei şi blochează transfoľmaľea înbine a acesteia. In
mod tradiçional, oamenii din sudul Indiei obişnuiau să nu
amestece întreele alimentele. La ora actualä,foarte pu ini
oameni mai mănâncă de dragul binelui loľ. Alimentaçia
a devenit un obicei social. oamenii mănâncă la ľestau-
rante şi dineuri, iaľ varietatea hranei este considerată
mai impoľtantă decât îmbunătăçirea stăŕii de sänătate şi
amplificarea stării de vitalitate.
Pľincipala întľebarenu se refeľă'la ceea ce nu trebuie
să mănânci, ci la cântită ile benefice ale alimentelor con-
sumate. Nu este vorba de o simplă chestiune moľală, ci
chiar de viaça însăşi.Dacă trăieşti la oľaş, tu ai nevoie
de o minte agilă şi eficientă, daľ şi de un echilibľu fizic şi
mental. In plus, foarte mulçi oameni au aspiraçii spiľitu-
ale, chiaľ dacă doar din când încând! Prin urmare, fiecare
individ trebuie să ajungă la propľiul säu echilibľu diete-
tic, nu prin asumarea unui legământ, ci pľin obseľvaçia
directă şi pľin conştientizare.
Este foarte important să nu te mansfoľmi întľ-unobse-
dat al alimentaçiei. Hrana nu tľebuie să devină niciodată

6 ĺso6 slsĺs
lNGlNERlA ĺNTERloARĂ Corp u I

un subiect obsesiv. Practic, toâte creaturile de pe Pământ


ştiu ce tľebuie să mănânce şi ce nu. In aceste condiçii, de Cooul, EvoLt]ŢIoNIsT
ce este alimentaçia umană atät de problematică? Deoarece
oamenii nu sunt suficient de lucizi şi nu ştiu să se infor- Dacă nu te po i abçine de la hrana nevegetariană,
meze coľect. cel mai recomandabil aliment este peştele. Pe de o
Înesençă, ştiin a yogăi operează cu lumea inteľioaľă a parte' acesta este uşor de digerat şi are o valoare
omului. Prin studieľea profundă a mecanismului uman' eâ nutriçională foarte mare. Pe de altă paľte, peştele
s-a divizat întimp înmai multe ramuri. Un astfel de sistem lasä amprenta cea mai redusă asuprâ ta.
deľivat din yoga este Ayurveda, care tinde să ľedevină Ce înseamnăacest lucru?
extrem de popular înaceastă epocă modeľnă. Cuvântul Corpul nostľu - tot ceea ce mâncăm, excretăm
ayurînseamnă,, duľată a vieçii'', iaľ cuvântul ueda înseamnä şi ceea ce este incinerat sau îngropatînfinal - este
sau Aşadaľ, Ayurveda este stiin a pämânt pur. Programul soft al sistemului nostľu aľe
"ştiinçă'' ''cunoaşteľe''. grijä ca dacă mănânci un fruct' acesta să fie trans-
extinderii vieçii umane. Ea ľepľezintă un sistem caľe se folo-
seşte de viaça vegetală şi de elementele Pământului pentru format într-uncoľp uman' nu într-unulde maimuçă
a sus ine sănătatea şi pentľu a corecta neregularită1ile sis- sau de şoaľece. Eficiença sistemului neuttalízează"
temice. Astfel de sisteme ale cunoaşterii au fost create cu programul care a transformat solul într-unfľuct şi
scopul de a-i asista pe cei incapabili să aplice tehnicile nece- creeazä un soft nou' care transfoľmă fructul întľ-o
saľe de yoga pentru a ajunge la aceleaşi scopuri. foľmă umană. Încazul creaturilor mai evoluate,
îndeosebi al mamifereloq sofľul acestora este mai
distinct şi mai individualizat. Înconsecin ă, sistemul
Ş*l/r,o** uman are dificultăçi mai mari de a nerĺtraliza sofľul
unoľ astfel de creaturi dacă le consumi şi încercisă
le suprapui progľamul peľsonal cu unul nou.
Consumul zilnic al unei linguri de unt clarificat (pe care Înrândul animalelor, peştele reprezintă o foľmă
indienii îlnumesc ghee) cu câteva minute înaintede masă mai timpurie de viaçă caÍe a apărut pe această pla-
face minuni pentru sistemul digestiv' Dacă vei mânca unt netă' aşa cä are un cod de softwaľe mai uşor de
clarificat amestecat cu zahăr, el va fi digerat si se Va trans- neutralizat' putând fi mai uşor de integrat încodul
forma îngrăsime, dar dacă îlveĺ mânca fără zahăĺ el î1iva personal. Animalele înzestrate cu o inteligençă mai
cură a, îĺva vindeca şi îiva lubrifia tubul digestiv' înplus, mâre' îndeosebicele capabile de o gamă largă de
cură area co|onului va conduce foarte ľapid la o revitali- emo ii (cum ar fi vacile şi câinii), îşipăstrează pľo-
zare a pieliĺ, care Va începe literalmente să strălucească. priile memorii. Cu alte cuvinte, noi nu putem inte-
Chiar şi oameniĺ care preferă să nu consume produse lac- gra complet creaturile mai evoluate, mai inteligente
tate pot face acest experiment, întrucâtuntul clarificat şi mai bine înzestratecu emo ii însistemul nostru.
trece prin sistemul digestiv fără a fi digerat aproape deloc.

I 132S '5 133 !6


lNGlNERlA lNTERloARĂ Corpul

nu sunt conştien i de aceste zile, încalendaľul indian a


fost fixată special înacest scop ziua Ekadashi. Ekadashi
este cea de-a 1"L-a zi a segmentului lunaľ, repetându-se la
fiecare 74 zlle. Ea este consideľată înmod tľadiçional ca
o zi oportună pentľu a posti. Cei care nu sunt capabili
să postească' din cauza activităçii fizice intense pe caľe o
desfăşoaľă şi cei care nu au o pÍacticá spiĺituală adecvată
caľe să susçină acest post pot opta pentľu o dietă uşoară,
bazată' exclusiv pe fľucte.
Dacă te 'orçezisă çii post Íäră,a-çipregătiîntr-omăsuľă
suficientă corpul şi mintea, nu vei 'ace decât să îçideteľi-
orezi şi mai mult sănătatea. Pe de altă paÍte, dacă mintea,
corpul şi energia ta sunt pľegătite înmod coľespunzător
printr-o serie de practici adecvate' posťul îçipoate aduce
mari beneficii.
oamenii care consumă constant nicotină şi cafeină
descopeľă ľapid că postul este foarte dificil pentľu ei. De
acee\înainte de post pregăteşte-çi coľpul pľintr-o alimen-
ta ie adecvatá, care să includă îndeosebilegume şi fructe,
adică alimente cu un con inut ridicat înapă. Nu to i oâme-
nii au de câştigat de pe uľma postului, dat dacä acesta este
sim ul gastÍonomic
realizat coľect' beneficiile lui pot fi ľemaľcabile.
Dacă vei obseľva ciclul natuľal al corpului täu, vei des- lntregul scop al yogăi este spargerea coconului coľpu-
copeľi că acesta include o mandala. o mandala este qn lui fizic şi tľezirea coľpului śenzoľialmai maľe, câre per-
cĺilu de 40-48 de zilepľin caľe tľece oľganismul uma''. Î'' mite expeľimentarea tuturor lucľuľilor ca parte integrantă
fiecaľe astfel de ciclu există trei zile încaľe corpul nu are din sine. Postul ľepľezintă o extensie a acestei logici, o
nevoie de mâncare. modalitate de a te hľăni fără nicio ingerare activă. Înzilele
Dacă eşti conştient de maniera încaľe funcçionează noastľe el este practicat adeseoľi ca un pľoces de detoxifi-
coľpul tău, îçipo i da seâmâ că înanumite zile âcesta nu care, dar adevätata lui raçiune este aceasta. Aşa se explicä
are'nevoie-đémâncare. Înaceste zile tu po i ľenun a Ífuä de ce toate tradiçiile spirituale din lume au fixat peľioade
niciun efort la hľană. Chiar şi câinii sau pisicile au astfel de post pentľu adepçii lor. In tľadiçia yoghină, peľioada de
de ziteîncaľe nu mănâncä. post a fost fixatä înfuncçie de ciclul lunaľ, întrucâtCapa-
Ziuaîncare sistemalopteazäpentru a nu mânca este o citatea fiinçei umane de a asimila eneľgia apei, aerului
zi de purificare. Dat fiind că marea majoritate a oameniloľ şi luminii solare este ĺilai maľe înanumite zile a ciclului

s ĺ:łçi s. ĺss s
lNGlNERlA lNTERloARĂ Corpul

lunar. Înunele religii, peľioada de post a fost fixată în Aşteaptă însădouă minute, şi vei constata o mare dife-
toiul veľii, când consumul de apă şi de energie solară este ľençă. Atunci când îçieste foaľte foame, tu te identifici
ľidicat înmod natuľal. exclusiu cu corpul. Dacă îivei acoľda însăacestuia puçin
Smăbunica mea' o bătrână adorabilă, considerată ade- spa iu' vei constata subit că nu mai eşti una cu el.
seori excentľică de către cei caľe nu o cunoşteau suficient Gautama Buddha a mers până acolo încâta declarat:
de bine, îşidăľuia adeseori hľana fuľniciloľ şi vrăbiilor. ,,Dacă îçieste foarte foame, dáľ îioferi altcuiva mâncarea
ori de câte ori făcea acest lucru, faça i se inunda de lacrimi , v_ei d.eveĺi mai puternic.'' Eu nu merg atât de depaľte.
de fericire. oamenii din juľ îispuneau: Nu fac decât sä te invit să aştep i câteva minute! Îçigaran-
tez cäînfinal te vei sim i mai puteľnic.
- De ce nu mănânci, bătrânol
Dacă acçionezi foarte compulsiv atunci când îçieste
- Pentru că sunt sătulă, le răspundea ea.
Una peste alta, cei care îidădeau astfel de sfatuľi au foame, merită să saľi înmod conştient peste câte o masă.
murit cu mult timp înainteaei. Străbunica mea a muľit la Incearcă următorul lucľu: într-ozi încare îçieste foarte
venerabila vârstă de 113 ani! foame şi ai la dispoziçie câteva din mâncäľurile tale favo-
ľite, încearcăsă saľi peste masă. Nu îçipropun acest lucľu
Şimama a moştenit acest obicei. Înaintede a-şi mânca
micul deiun, ea hľănea cu o mână de mâncare furnicile; pentru a te toľtura, ci dimpotrivă, pentru a te elibeľa din
Abia apoi se punea la masă. Această tradiçie este foarte camera de tortură încaľe se poate tľansfoľma foaľte uşoľ
veche înrândul femeiloľ din numeľoase familii. Fuľnica corpul tău.
este cea mai mică creatură vie pe caľe o putem vedea în Esen a postului çine de tĘurile de alimente pe caÍe
jur, cel mai lipsit de importan ă organism la care neputem le mănânci, de cantităçile consumate' de Íelul încaľe
gândi. De aceea, el este pľimul care trebuie hrănit. Intr-un mänânci şi de transformaľea alimenta iei dintľ-un act
fel, este o ofľandă adusă nu zeilor sau altor fiinçe celeste, compulsiv într-unul conştient.
ci celei mai mici creatuľi pe caľe o crrnoaştem. Această
planetă le apaľçine acestora la fel de mult cum n ąpar-
çine nouă. Nu este greu de înçelescă toate creaturile de pe
Ş*łL***
această planetă au acelaşi drept de a täi ca şi noi. Această ----- o*--
înçelegerene poate ajuta să creăm înjurul nostru o atmo-
Fă următorul experiment' începe cu 25olo alimente vii, sută
sferă mentală şi fizică oportună, caľe să ne faciliteze creş-
terea conştiinçei. la sută naturale şi neprocesate (fructe şĺlegume),'iar în
Adeseoľi, un a'ct simplu de acest fel este suficient următoarele 4-5 zile creŞte acest procent până la 100%.
pentru a te elibera de identificarea cu coĺpul fizic. Cu cât Mănâncă înacest fel o zi sau douä, ĺarînurmătoarele cinci

te identifici întľ-omai mică măsură cu corpul, cu atât zile redu cantitatea de alimente crude cu câte 10% pe zi,
pânä când ajungi la 50%' Acest plocent este ideal pentru
mai mult çi se amplifică luciditatea înce priveşte celelalte
dimensiuni ale tale. Atunci când îçieste foarte foame, sin- cei mai mul1í dintre oamenii care îşidoresc să fie activi
gurullucľu pe caľe şĹl doreşte corpul tău este să mănânce. timp de 16-18 ore pe zi.

9 ĺsa 9i 9ĺgzs
Corpul
lNGlNERlA lNTERloARĂ

Re1ine: dacă vei mânca alimente gătite, vei avea ađevăľateste incapacitatea ta de a-çi gestiona propriul
nevoie de 15 minute pentru a mânca o masă. Dacă vei sistem. Pe un anumit nivel, tu nu ştii cum să îçigestionezi
mânca însäcrudită1i, vei avea nevoie de ceva mai mult timp coľpul' mintea şi emoçiile. Aceasta este mârea pioblemă.
pentru a mânca aceeaşi cantitate de alimente, întrucâtva Cum îçipo i men ine sistemul elibeľat de stres, astfel
trebui să le mesteci mai mult timp. Natura organismului încâtsă îçipăstľezi nivelul de entuziasm, de ľelaxare şi de
uman este însăde aşa natură că după 15 minute corpul Íeľicire,indifeľent dacă este dimineaça sau seara?
tău îiVa spune că nu mai are nevoie de mâncare. înacest Pulsul unui om obişnuit pe stomacul gol este de 70
fel, oamenii au tendin a de a mânca mult mai pu in şi de sau chiar 80. o persoană obişnuită cu anumite pľactici de
a slăbi considerabil. Înacest scop, nu trebuie decât să fii meditaçie aľe un puls mult mai scăzut, de 30-40. Chiar şi
pu in mai conştient de ceea ce mănânci. după un prânz copios, pulsul ei nu depăşeşte cu mult 50
de bătăi ale inimii pe minut. Acest pâľametru indică starea
de relaxare pe caľe o expeľimenteazä oľganismul înfie-
De la agsta ie la relaxaľe c'aľe clipă. Staľea de ľelaxare defineşte practic capacitatea
de regeneraľe şi de reîntinerire a corpului.
Faptul cä dormi noaptea ace ca dimineaça şi^seaľa să
Nu trebuie însăsă îçiîncetineştisistemul prin redu-
ceľea automată, a activităçii. Ceea ce este necesar este să
te simii extľem de diferit. Diferen a rezídä înnivelul de
îçimençii sistemul astfel încâtactivităçile pľacticate să nu
relaxaie pe care îlconfeľă somnul. Dacă çĹai putea Pă'g"
îşilase ampfenta asuprâ lui. Chiar dacă divii epuizat din
relaxaľeä de-a 1ungul activitäçiloľzilei, seara te_ai simçi la
punct de vedeľe frzic, nu trebuie neapărat să fiiäfectat de
fel de plin de energie şi de- entuziasm ca dimineaça'
stres. Dacă eşti capabil să fii extľem de activ făľă să îçi
Dacă te tľezeşti plin de pľospe ime diminea a'. acesta
pierzinivelul de ľelaxaľe,te vei simçi infinit mai bine. Dacă
estąun lucľu bun, đ"'p. mĺsoiă ce nivelul tău de rela-
vei începeanumite pľactici simple de yoga, după 3-4 luni
xare se ľeduce, tu începisă te simçi treptat din ce înce
pulsul îçiva scădea cu cel pu in 8-20 de bătăi pe minut.
mai stresat. Stresul nu are nimic de-a Íace cu niunca' Este
Acest lucľu se tľaduce pľintr-o eficiençă mult mái mare a
|r,^rt important sä înçelegiacest lucľu. Nu ceea ce faci te
coľpului tău, dublată dp o stare de reLaxare accentuată.
stresează] Foarte mulie sĺujbe cręeazä provocăľi- dificile,
í.
iJĺĺ.'.n,đacăeste voľba un şef ľäutăcios,de colegi Corpul nu aľe nevoie de somn, ci de ľelaxaľe. Dacă îçi
men ii organismul extrem de ľelaxat de-a lungul zilei, tu
certăľe i' de şedinçe inteľminabile sau de termenełimită
nu vei mai simçi o nevoie atät đemare de a dormi. Dacă
i-po'iĹí.. Unii oämeni trăiesc literalmente înmijlocul munca pe caľe o pľestezi, plimbările sau exerciçiile fizice
orroi Dar aceste situaçii nu sunt stresante într-o
'ă'boi! te voľ relaxa, vei simçi o nevoie încăşi mai mică de a
manieră inerentă. Cea care ne stresează este rcacçĺa noas-
dormi.
tră compulsivă la situaçiile ľespective.- Stresul reprezintă
Înzilele noastre' oamenii complicä totul. Văd adese-
on it nivel de fric íune intérnă. Mecanismulinterioľ
"nor
poate fi lubrifiat cu uşurinçă, cu puçină muncă inteľioaľă oľi oameni care se plimbă prin paľc întľ-ostare de ten-
e te stresează cu siune interioarä.Dacă, tot te plimbi (sau chiaľ dacă' Íaci
şi cu a|otoľul lucidităçii. Aşadaľ, cea ca
sĺss9 9, ĺss s
lNGlNERlA lNTERloARĂ Corpul

iossins). de ce nu aiÍace-o întľ-ostare de ľelaxare şi de 8*ła***


b,í."o'iËĺÎ,ca, contraľ' exeľci iul frzicîçipoâte face mai -----.--
mult rău decât bine, întľucâtîlpractici ca şi cum ai merge
Ia räzbol| Dacă vei dormi fără pernă sau cu o pemă foarte mică, ce
Nu te räzboicu viaça. Gândeşte-te că nu eşti împotriva nu permite îndoireacoloanei vertebrale, regenerarea neu-
vie ii, cí pro-viaçá. Pune-te la unison cu ea şi vei constata ronală a creieruluişi cea celulară ä sĺstemului neurologic
că íei träce mulîmai lin prin ea. Cultivarea stärii de fit- vor fi mult mai bune. Dacă te decizi să dormi fără pernă,
ness şi de sänătate nu ľeprezintä o bätălie. Fă ceva ce îçi cel mai bine este să dormi pe spate, nu pe laterală. în
place' joacă un joc, înoată,pĺimbă-te sau aleaľgă. Dacă nu yoga, această postură este numită shavasana. Ea îmbu-
içĺ plaće să faci altceva de-a lungulzilei decât să mănânci nătă eşte pu rifiearea şi regenerarea corpu ui, favorizează
cheesecake, ai întľ-adevăro problemă! In caz contÍa\ îa
l

curgerea libeľă a energiilor şĺconferă relaxare şi vitalitate.


există nicio incompatibilitate întrea fi activ şi a fi ľelaxat Nu trebuie însăsă devii prea dogmatic înaceastă privin ă
înacelaşi timp. (măcarînprivin1a somnuluĺ, nu lua o pozi ie!)
oe ćât sđ*na.e nevoie corpul? Depinde de nivelrrl
de activitate fizicä încare eşti angÍenât. Nu tľebuie să îçi
fixezi număľulcaloriilot pe caľe le consumi sau aloľelor De la exĺsten a caľnală la cea cosmÍcă
de somn. După pärerea mea' este o pľostie să îçipľogľa-
mezi anticipät âceste lucruri. Lasä-çi coľpuJ să decidă Existença este un dans întrelumea maniÍestată şi cea
singur cât đoreştesä mănânce astäzi'. Nu o face înlocul nemanifestátă. Înmomentul încare vorbim de manifes-
lui.'Dacă nu depui un efoľt fizic intens astäzi,probabilcă taľe, vorbim automat de dualitate: de lumină şi întuneric,
vei doľi să mănânci mai puçin. Dacä mâine vei depune de masculin şi feminin, de naştere şi de moarte şi aşa mai
un efoľt frzic mai intens, vei dori cu siguran ä să mänânci {ep1rte. Deşí unitatea este pľincipala wzeală a cieaçiei,
mai mult. La eL se petľec lucrurile şi cu somnul. Atunci dualitatea îiconferă acesteia textuľä, design şi culoare.
când corpul se simte suficient de relaxat, el se tľezeşte, Toate manifestăľile pe caľe le peľcepi înlumea exterioară
indifereni dacä este 3:00,4:00 sau 8:00 dimineaça. Când sunt ancorate îndualitaçe. Atât timp cât există două prin-
vine vorba de mâncare şi de somn, cel mai bun judecătoľ cipii, vorbim deja de o multiplicitate. Dacă nu aľ exista
rămâne coľpul. decât un singuľ lucru, nu am putea vorbi de o existençă.
Dacă oiganismul frzic aiaĺge la un anumit nivel de Jocul vieçii nu începedecât atunci când apare dualitatea.
conştientizaľe şi de luciditate, vei observa că se trezeşte odată cu dualitatea apaÍeşi sexul. Ceea ce noi numim
de îndatăce se simte odihnit - cel puçin dacă îşidoľeşte sex ľeprezintă două aspecte ale acestei dualităçi caľe
să träiască la maxim. De bună seamă, dacă te foloseşti încearcă să devină una. Natura se foloseşte de acest proces
de pat ca de un mormânt, po i_spune çă ai o p19blęmă' pentru a-şi îndeplinianumite funcçii, cum aľ fi procrearea
Mençine-çi coľpul,într-ofoľmă fizicä bună, astfel încâtsă şi perpetuarea speciei. Intreaga dualitate aspiľă către uni-
îşidoľească să se trezească cât mai devľeme. tate, căci ceea ce a fost cândva una a ajuns sä se manifeste

stłos 9i ĺłĺ9
l NGlN.ERlA l NTERloARĂ Corpul

prin două aspecte. Înconsecin ă, acestea aspiră înperma- unul cătľe celălalt. Ei nu pot atinge însăstaľea de unitate
nen ă sä redevină una. decât pe moment. De aceea, ei înceaľcăîncelelalte dome-
Aceastä aspira ie de a redeveni una îşigăseşte expľe- nii: celal emoçiilor şi cel alintelectului. oamenii încearcä
sia înmulte feluri. Atunci când eşti tânăr şi inteligença întotdeaunasă gäsească un numitor comun: ,,Ne place
îçieste deturnată de hormoni, ea se manifestă înpľinci- acelaşi t'p d. îngheçată; suntem amândoi blonzi; ne plac
pal sub foľma sexului. Dacă nu mai eşti atät de tânăľ, iar jocurile video; avem acelaşi semn zodiacaL; ne plac ace-
inteligença îçieste deturnatä de emoçii, ea se manifestă în leaşi emisiuni TV...' Atât timp cât nu ve i înelege însăcă
principalsub forma iubiľii. Dacä aiîmbătľânitşi hoľmo- nu pute i deveni niciodată una' nu veçi putea învăçasă vă
nii nu mai sunt foarte activi întine, ea se manifestă sub bucuľaçi de aspectul polaľ opus.
forma ľugăciunii. Indifeľent de vâľstă însă,dacä tľan- Aceste două eneľgii pe caľe noi, oamenii, le numim
scenzi aceste nívele şi cauçi unitatea pe un nivelmult supe- ,,masculin'' şi ,,feminin'', înceaľcăîntotdeauna să se unĹ
rior_de conştiin ă' vorbim deja de yoga. fice, dar sunŕ dia-etľal opuse. Întľ-unfel, ele sunt iubiçi şi
ih cazul încare cau i unitatea cu ajutorul corpului inamici înacelaşi timp. In cazul încarc caată' similitudini,
fizíc, tľebuie să fii conştíent că aceste corpuľi rămân întot- nu prea găsesc multe, dar atacçia Íaçäde aspectul polaľ
deauna douä, orice ai face. Timp de câtevamomente apaÎe opus nu dispare niciodată.
o senza ie de unitate, dar apoi cei doi paľteneľi se despart. Foaľte mulçi oameni nu suportă actulfizic propriu-zis,
Dacă divo4ul nu rezolvă lucľurile, o va face moartea, mai pe caľe îlconsiderä muľdar, aşa că au inventat tot felul de
devreme sau mai tâtziu.Acest lucľu este imposibil de evi at. decoraçiuni pentru ał ,,înfľumuseça''.Ei îiadaugă întot-
Sexul nu este altceva decât încercaÍeaa doi parteneri deauna emo iile |oąÍă de caľe îlconsideľă hidos. ihtr-un
de a deveni una.Individualitatea nu se referă numai IaÍal' fel, ei încearcăsă îşiîntuneceviziunea asupra realităçii cu
sele hotare mentale pe care çi le-ai cľeat singur, legate de ajutoľul acestor decoraçii.
pľeferinçele şi de antipatiile tale, de gustuľi şi de opinii. Ea Sexul este cevâ natural.. El Íace parte integrantă din
înseamnăinclusiv faptul că eşti prins încapcaîacoľpului corpul fizic. Sexualítatea este cu totul altceva; ea este
táa frzic. Chiaľ dacă nu eşti conştient de acest lucru, via a inventată de oameni, fiind un aspect psihologic. In clipa
din inteľioľul tău înceaľcăsă tľansceandă aceste hotaľe. încare sexul pătrunde înminte, el devine o peľveľsiune.
Dacă aspiľi către tľanscendeľea hotaľeloľ mentale' îçi Sexul nu aľe nimic de-a Íace cu mintea. El ľeprezintă un
doreşti să ai o conversaçie seľioasă, să citeşti o carte, sä aspect minoľ al coľpului frzic' dar înlumea modeľnă a
consumi alcool sau un dľog, oľi să faci ceva ciudat.Dacä devenit ceva uriaş. Mulçi îlconfundă cu viaça însăşi.
aspiri cătľe transcenderea hotaľeloľ fizice, este posibil să In societatea modeľnă, oamenii îşicheltuiesc90% din
îçidoľeşti să îçifaci un pieľcing sau un tatuaj, să îçivop- energie fie uľmăľind, fie evitând sexul. Acesta nu este alt-
seşti părul oľi să ľecurgi puľ şi simplu la vechea metodă: ceva decât un truc al natuľii, pentľu a ne repľoduce. Dacă
o paľtidă de sex. această atÍacíe a principiiloľ polar opuse nu ar exista, spe-
Intençia sexului este excelentá' dat metoda este inutilă. ciile aľ dispăľea înscurt timp. oamenii au creat însăo dis-
Sexul implică o stare de plăcere, deci atrage doi oameni tincçie atät dę mare întľebärbaçi şi femei, de parcă aceştia

6 ląz'9', sĺłs9
INGINERIA INTERIOARA Corpul

ar fi specii difeľite. Nicio altă cľeaturä de pe planetă nu a vieçii tale, cum ai putea cunoaşte un alt tip de senzu-
aľe o problemă cu sexul. Numai oamenii au. ln cazul aĺi- alitate? Experimentaľea natuÍii orgasmice a pľocesului
maleloĺ nevoia sexuală apaÍe doaľ înanumite peľioade de respiratoľ este numită ana pana sati yoga - yoga inspira-
'În
timp. In restul timpului ele sunt eliberate de ea. cazul çiei şi a expiraçiei. Ana pana înseamnă,,îninterior'' şi ,,în
oamenilor, ea nu dispaľe niciodată din mintea lor. exterior''. Saĺl înseamnă'consoartă feminină''. Aşadaľ,
Unul din motivele pentru care se întâmplă acest lucru expresia face înmod claľ referire la o uniune orgasmică.
este că întrecut, foarte multe ľeligii au negat acest pľoces Cu alte cuvinte, ana pana sati yoga este un proces care te
fizic simplu, făcând din el un päcat. Neputând să accepte iniçiazä într-ofuziune pľofundă şi conştientă cu respira-
biologia umană, ele au înceľcatsă nege complet limită- çiata, arătându-çi cum poate deveni inspiraçia şi expiľaçia
ľile procesului biologic, înloc să încerce să îltransceandă. sursa unui extaz nenumit.
Dacă nu am avea o problemă cu biologia, noi nu am face
o distincçie atât de mare întrebărbaçi şi femei. Toçi oame-
nii ar fi cunoscuçi pentľu valoarea 1oľ intrinsecă, indife- Ş*o!,Lł**
rent de sexul pe care î1au.Exploatarea femeiloľ a început ----- Ô-*
atunci când oamenii nu au mai putut accepta difeľençele
fundamentale dintre bärbaçi şi femei. Posibilită1ile superioare ale vie1ii sunt găzduite de corpul
Biologia nu trebuie sacraizatä,daľ nici nu trebuie con- uman. Corpul fizic este o platformă care permite experi-
sideľată murdarä. Ea este un simplu instľument alvieçii. Tu mentarea tuturor posĺbilită iloĺ de la cele mai grosiere la
exişti înaceastă lume datoľită ei. Dacä ştii cum să o tľăieşti cele mai sacre. Spre exemplu, elî1ipermite să mănânci, să
Íärăa o pune pe un soclu, daľ şi Íäräa o considera ceva dormi şi să faci sex într-omanieră vulgară, sau să realizezi
murdar, vei constata că ea are o frumuseçe inerentä a ei. aceleaşi ac'tiuni dintr-o perspectivă sacră. Această sacrali-
Senzualitatea este o invitaçie chimică pentľu a experĹ tate poate fi realizată prin'łmpregnarea acestor ac'tiunicu
menta ceva ce nu face parte integrantă din tine să devină gândurile, emo iile şi ĺnteniiile tale. Mai presus de orice,
una cu tine. Aceasta este manieľa Natuľii de a te atÍage aminteşte- i că vulgaritatea'sau sacralitatea unei ac'tiuni
către starea de unitate, sau de yoga. Deşi natura senzua- sunt decise înmare'măsurä de inconştien a şi de lipsa ta
lităçii este bucuria, ea este înacelaşi timp discriminatorie. de voin1ă, versus conştientizarea şi exprimarea voin eĺtale'
Atunci când doi indivizi trăiesc o experiençă amoroasă, Fĺecare respira ie, pa' ac'tiune simplă, gând şi emo ie pot
ei exclud tot restul lumii, ca şi cum aceasta nu aľ exista căpăta o aură sacră dacă sunt realizate prin recunoaşte-
deloc pentru ei. Pentľu ca celebraľea să dureze, senzualĹ rea sacralităiii persoanelor sau obiectelor implicate înele'
tatea sau pasiunea amoroasă trebuie să includă tot ľestul Dintre actele pline de iubire pe care .le pot realiza
lumii. In acest caz) o numim yoga. AşadaÍ' nu negarea este oamenii, actul extrem de simplu al 1inerii de mână poate
răspunsul; singuľul r ăspuns este exp ansiunea. deveni unuldintre cele mai intime. De ce? Deoarece natura
Dacă nu ai cunoscut senzualitatea respiraçiei dătă- mâinilor şĺpicioarelor permite concentrarea energiilor în
toare de viaçä, pe care trebuie sä o pľactici înfiecaĺe clipă aceste pări ale corpului într-omanieră absolut singulară.

9n lłą s 9; ĺłs9
lNGlNERlA lNTERloARĂ Corpu I

Două mâini care se unesc pot genera o ĺntimitate mult mai hormonal îşiva încetiniactivitatea' aceastä obsesie va dis-
mare decât contactul dintre alte pár'ti corporale' păľea de la sine. Içl privi retľoactiv viaça şi nu îçiva veni
Po i încercaacest lucru chiar acum' Nĺci măcar nu -vei
să crezi cât de obsedat eľai cândva înpľivinçâ sexului.
ai nevoie de un partener diferit' Atunci când î1iuneşti Coľpul nu este ceva rău, dar estďlimitát. De altfel, nu
mâinĺle, cele două dimensiuni energetice ale tale (latura este nimic rău nici măcaľ îna fi limitat. Dacä vei merge
dreaptă şi cea stângă, cea masculină şi cea femĺnină, cea exclusiv pe calea corpului, vei putea experimenta anumite
solară şi cea lunară, yin şi yang etc.) se conectează într-o plăceľi. Nu este o crimă să îçidbreşti sífiĺhmitat, daľ nici
anumită manieră, iar tu începisă experimentezi o senza ie nu vei tľăi o viaçă cu adevăratîmplinită.
de un Aceasta este og ica sa utu ui (n a m a ska Ą indian
itate. l l l
Să spunem că pľintr-un act de magie' toâte femeile sau
tradi1ional. Acesta reprezĺntă o manieră de a- i armoniza toçi bărbaçii din lume ar tânji după tine.-Mai devĺeme sau
sistemul. maitäĺziarvei descoperi că acestlucľu nu te mai satisface.
Cea maisimplă modalitate de a expeľĺmenta această Ve'i expe|menta anumite plăceri
şi anumite dureri, dar nu
stare de fuziune este aşadar yoga namaskar uneşte- i vei trăi decât însfera de acçiune a corpului tău. Aćesta nu
cele două palme şi focalizează-i aten ia plină de iubire cunoaşte altce-va decât instinctul de supravieçuire cel de
asupra unui obiect pe care îlfoloseşti sau pe care îlcon-
şi
pfocrea ie. Altminteľi, el se îndreaptădirećt cătie moľ-
sumi, ori asupra oricärei forme de via1ă care î1iiese încale. mânt, căci nu poate cunoaşte altă directie.
Prin acest gest extrem de simplu, dublat de conştĺentizare, tău este doar un împrumutpe ..'. çi l-a acor-
tu po i experimenta via a într-omanieră pe care nu aĺ maĺ ' Coľpu]................

dat această planetă. Ceea ce tu numeşti ,inor't.i' este doar


experimentat-o până acum' Exĺstă chiar posibilitatea de a înapoi.eľeaacestui împrumutMamei Pământ. Întreaga
unĺfica întreagalume prin sĺmpla unire a palmelor tale!
1a ä de p-e această planetă este doar o ľeciclare a planetli
Pământ. Poate ctezi că, te îndrepçicătre biroul tău, către
Deturnarea hormonală casă sau către un meci de fotbal, dar înľealitate corpul
tău se îndľeaptăcu fiecare pas către mormânt. Poatďcă
Cineva m-a întľebatodatä: ,,Nu çi se pare ciuđat ai uitat acest lucru, daľ încetulcu încetul,pe măsuľă ce
cä oamenii sunt mai obsedaçi de sex decât de orice altă timpul vâ continua să tľeacă, îçiva devení din ce înce
nevoie frzicä?" Nu, nu mi se paľe deloc ciudat. Acest lucľu mai evident, cäci aceasta este natura coĺpului. Dacă toată
se datoľează detuľnăľii hormonale despre care am vorbit via_ç-a nu ai cunoscut altceva decât corpu[ pe care'urmează
mai devľeme. De altfel, nu sexul ľeprezintă nevoia fizică sä îlpierzi, anxietatea şi teama te voiînśo i prefutindeni.
ceamai puternică' ci foamea.
In cea mai maľe pâÎtea timpului, gânduľile la sex sunt
. Tot mai mulçi oameni începsă ueadä citeamaľepre-
zintă un aspect natuľal al existençei. Gľeşesc însă.Teäma
doaľ un comportamént compulsiv. Când erai copil, nu este doar consecin a unei existeľlçe incomplete. Dacă nu
päsa ce organe sexuale are cineva. De îndatăce sistemul ai explorat viaça întoată măre ia şi multiđimensionalita-
hormonal s-a activat întine, nu te-ai mai putut gândi la alt- tea ei, limitându-te la expeľiméntaľeacorpului täll frzic,
ceva. După ce vei depăşi o anumită vâľstă, iaľ sistemultău teamâ te va însoçipľetutindeni.

9 ĺło$ s ĺąz gi
Corpul
INGINERIA INTERIOARA

unul ceea ce priveşte îngrijiľeasănătăçii, asiguĺările, casele şi


Ai auzit vreodată de George'Best? Acesta a fost maşinile. Geneľaçia actuală dispune de condiçii de confort
di#;;.i *JĂ;;ifátbal*ti e $ezi ai epocii sa1e. aBest
s-a
mult superioare celor încaľe au trăit genera iile anteri-
ät. î'tiieĺ.r.ĺ;i. 'Î"
*"]*ĺ*' Mass-media vorbit
äă 'ă ă. ;; il,i.a, '. cuplatot timpulcu
o actriçă oare. Cu toâte acestea, niciodată înistorie nu a fost sufe-
'.ăiĺ sau cu
de cinema * ;;;"aá'i.cl toatä acestea'l'a35 rinça atâtde mare pe Pământ. In societăçile bogate, un om
din cinci ia medicamente numai pentru a-şi păstľa echi-
ä;;Ţ;;; fďą f'*""i şi ncîmplinit' La 59 de ani eľa
ce po i schimba librul mental. Dacă trebuie să iei o pastilă înfiecare zi
mort. Moaľtea.*. ĺn.uiť'bi6,đaĺceea pentru a-çi păstra bunăstarea psihicä, cu greu putem vorbi
.Ţi. *"ni.ra încare îçitrăieşti via a' La. primaCu toate
vedeľe'
lume' despľe bucuria de a trăi. oamenii sunt pe puncful de a
George Best a avut la'picioaie.întreaga ceda psihic, dintr-un motiv cât se poate de simplu: ei şi-au
acestăa' el a trăit o viaçă de niľnic'^ redus întľeagaviaçă,la cel mai minoľ aspect al acesteia:
Aşa cum *ĺ,p*, p|anul fizic.este circumscris de
"-
alte dimensiuni, mai ii'ŕ'' Înconsecinçă'coľpul
fizic'nx planul fizic.
Daca mcerct sa
noate iuca decât un rol limitat înviaça ta'
ă#;i'*il; il;g; vĺaçă cu ajut'oĺul lui, tu îifo4ezi
un mĺtton
lĺmĺtelesi îi cľeezi o via1ă falsă' Viaça cunoaşte
de a te pune cu Dotul
de modáhtăçi de a te îngenuncheaşi

9 lłgs _$ ĺłçs
n
INGINERIA INTERIOARA

40 đeminute
realitate' ei nu au stat împreună decât
ilä;"l l6t"ior, d", di"''t"' acum desprefie_
",i pe la uľechi' ratându-i cu
."'. silç ,ärrirr-^trecut
;;l;"1Ń uoľbit astfel pairu ore despĺe cele 40 de
*ĺnur. petfecute împreunä'
pe timpuri
uhul
După ce au epuizat'sub-iectul războiului'
.

dintre äi l-a întľebatpe celälalt:


- Şice ai făcut de la ľăzboi încoace?un simplu
Ţhč*t"*
- i, îr,ultimii 60 de ani am fost
comis-voiajor.
Cele łĺjde minute le-au definit celor
doi viaça
aĺ" ."Lĺ cä mortalitatea loľ le-a fost
pusă la gľea IJn miľacol Sau un haos?
luptei' coei
ĺ"..'."'" înfiecaľe moment' Întimpul
creat o legätură extrem de profundă'
In
äoĺ ä îçispun o poveste... Un bărbat şi-a pľopus odată să
'i"" bărb"touĺ care i-a räspuns celuilalt a '
;;];l"d a fost un
S dobândească puteri supľanaturale. El s-a dus de la un
;;*, fi;t"te zatä într-osingură ftazäz guru la altul, căutând dispeľat instrucçiuni. Încele din
simolu comis-voiaior' uľmă, a reuşit să ajungă la un eľmitaj izolat însălbăticia
Aton.i când îçirealizezi naťuľa muritoaľe' tu munçilor Himalaya.
D19ă nu
tľăieşti o experiençă extrem de profund1' Gurul din ashľam a ghicit imediat scopul străinului şi
rnă' cel puçin 1i-ai tea|izat-o
ti-ai realĺzairr"*r" et a înceľcatsă îlconvingă să renunçe la el:
n;u.. reP1:ezintä ďârşi-
p. .." muritoare. Moartea
- Ce ai de gând să faci cu aceste puteri? La ce îçiva
ĺĺ ui.çiĺ, ci doaĺ al corpului frzia'Dacá çi-ai
trăit
apro-
folosi dacă vei învăçasă mergi pe apä? După trei zile, vei
il;'.;;;'viaçă identificându-te cu .corpul' maÍca constâtâ cä çi-ar fi mai utilă o barcă! Nu-çi irosi viaça cu
oierea=mor ii te va cutremura' cáci
ea va
aceste căutăŕi iľelevante. Învaçämai bine aľta meditaçiei.
šä;;tr"Ţ;;i|"l"ĺ täu' Aspiľaçia cätre trans1enj1
Maestľul a fäcut mai multe astfel de încerçăľide a-l
,." pl"rruloifrri, nu devine cu adevărat autentlca convinge pe eľoul nostľu' daľ acesta a rămas neclintit. În
;;;il;;i când îçiconfrunçi propria mortalitate cele din urmă, guľuli-a spus:
:;fâ'; i poteni;l, dar ineviiabil, al învelişului - Bine, dacă eşti atät de feľm hotärât, scaldă-te înrâu
táufrzic. mâine la 4:00 dimineaça şi apoi vino la mine ca să te ini-
çiez însecretele suprânatuÍalului.
Bärbatul s-a umplut de entuziasm. El a făcut o baie
dimineaça devreme înapa îngheçatăa râului himalayan,

$ ĺso 5'
s ĺsĺ9i
Minteo
INGINERIA INTERIOARA

plin de speran ă în coşmar. Hă4uit de nenumăľatele maimu e şi incapabil să


s-a învineçit, dar.avenit şi s-a aşezat
mai facă ceva, el s-a întorsla guľu şi Ĺa spus:
ł"t" -..'i'ului. Guľuli-a spus:
"'-^Ĺ;;;ĺ. - Nu îmimai doľesc nenorocitele alea de puteri supľa-
,"n' foarie simple. Crrnosc o rnantra
natuľale. Tot ce vľeau este să mă elibeľezi de maimutele
secretä. Dacä o u.i trei oľi pe zi înurmătoaľele 40
* -ĺ-á';iăoĚa"ai 'ă,iiJ'
äl" roate puteľile zupľanatuľale' ""' 'r.ĺ îçispui că nu doreşti să te gândeşti la un .nornn
rrráloit apoi-m As abma ad gamay a'''
lucru, exact la acela te vei gândi! Aceasta este natuľa
s

^it'^',,
;č;;á'-*ă d b ignorançä la adevär;' minlii umane.
Guľul i-a spus: In zilele noastre s-au ľealizat foarte multe cercetăľi
ľepe1i această mantla- sacră de tľei
oľi pe
--Ť'.Ĺ"i. să puteľile referitoare la activitatea cľeieľului. Dacă analizezi manĹ
,ĺ in or*ĺt*;ł.40'ä; 'le |ĺ veĺ.dobândi toate era încare ac ionează neutonii din cľeieľ, vei constata cä
;il; ;'''- Mai există însăun lucľu foarte important:
la aceasta este foaľte coerentă. Această coeren ă se tľaduce
când ľosteş,i;ilä;utľebuie să
te gândeşti
atunci pľin funcçionarea eficientă a coľpului. Coľpul realizează,
maimu
___- e. un miliard de activităçi extľem de sofisticate datoľită dan-
i|ĺ'il"*ls-a minunat de simplitatea tehnicii' sului peľfect coordonat şi extľem de complex alneuľoniloľ.
]Ţš*ĺro'l î"ĺ_'b't pli'' de bucuľie' Pot să plec
Pe de altă paľte' mintea celor mai mulçi dirrtľe oameni
" '1,
acum? a devenit un circ. De fapt, această compara ie nu este
_ Da, Ĺa răspuns guľul' Pleacă şi întoarce-teîn40 de
foarte adecvatä, căci ciľcul este o activitate extrem de
zile.
'''"'Bărb"rol bine coordonată, chiar dacäIa prima vedeľe paľe haotică.
a plecat, încântatla culme_ rC'p'o_':_111,: Chiar şi clovnul este un gimnast foaĺte bun. El joacă ľolul
şi gurul ăsta, s-ä
gândit el' Mi-a împăľtăsittoâte secretele unui bufon, daľ investeşte înacest rol un talent enoľm şi
mi-a mai
sale- fărä măcaľ sá îmipeľceapă vreun ťarif! Şi foaľte mult efoľt. Metafora'clovnului sintetizeazăpeľfect
:ffiffi ffiä;ilffii".äĺ*"ç.. De ce m-aş gândi la
experien a celor mai mulçi dintľe oameni legatä de activĹ
maimute} Este ľidicol!''
''" Ëi-á".JĺäiaŢr. íáĺe'emunçilor şi a ajuns
pe ma'ul tatea lor mentală.
Cum a devenit mintea un clovn, încondiçiile încaľe
c'ná.. A făcut o baie înrâ91 sacru şi:* ľ::i: |: este o gimnastă extfem de talentată? Cum s-a transfoľmat
'aolĺp.n*,í a-şi începepractica' Nici.nu a apucat msa sa acest instrument miraculos într-omaşinärie care' produce
să. se gân-
;;;är;'.,ruan,oi"ăr'io*.'' cä a şi început
'n"í'
îiapăľea atâta suferinçă?
dească la maimut'eí'o'i a' câte ori
în minte
din nou în ľâu' A Aşa cum am mai spus' ceea ce caută oamenii este o
imaginea on.ĺ ,nái*;;; 4 se.'scälda stare de bine, inteľioară şi exterioară. Problema este că
încercatsă ľepete m.,Ţ* difeľite posturi de yoga, dar
î" lumea exterioară conçine un miliaľd de ingľediente' pe care
ä;:;il il;;;' ffi."''í p.'ĺľ". că se şi gândea
de.practică i*"'1 ľ|i
'ĺt'uĺ nimeni nu le poate controla întotalitate. In schimb, lumea
la maimuçe. o'pí interioară nu con ine decât un singuĺ ingľedient: eul. Tu
" 'ĺp'ĺ'nänĺ nu se mal
mintea sa
nu mai avea nevoie de mantľa' cäci po i fi singuľul arhitect şi cľęatoľ al vieçii tale interioare,
r;;i*"; decât la maimuçe. Băľbatul trăia un
ii""äŢaîjĺ
9 ĺsz ç1 9 ĺsss
lNGlNERlA lNTERloARĂ Minteo

dar nu ştii cum să faci. Aceasta este marea dilemä. Dacă ai Yoga este o călătorie către o ľealitate încare poçi
de ine cu adevărat controlul asupľa lumii tale interioare, experimenta natuľa supremă a existen ei, care este uni-
cu siguran ă nu ai fr atät de nefericit (nefericiĺe pe caľe çi-o tatea făľă hotare. Această experiençă nu devine posibilă
produci singur). Una din libertăçile fundamentale de care decât dacă eşti capabil să susçii acest spa iu întľětine şi
ăiqp* ;*'arcér^ de a gândi absolut orice îçidoreşti. În corpul, respectiv mintea ta. Este foarte impoľtant să îçi
acest cazrce te opľeşte să emiçi gânduĺi plăcute? aminteşti că această unitate Ífuăhotare este o expeľiençă
Problema este cä mintea ta nu acceptä instľucçiu- directă, nu o idee, o filozofie sau un concept. Dacípriveşti
nile primite de la tine. Ímagíĺeazä-i un om primitiv din unitatea Universului doar ca pe o teorie intelectuală şi o
Paleolitic caľe loveşte cu pumnul tastafuÍa unui computeĺ expui ahtora, ea îçipoate aduce o anumită populaľitate la
De bunä seamă, pe ecran nu voľ apätea decât nişte puĺici! petreceľi sau câteva aplauze la un seminaľ. Cine ştie? Ai
Yoga este o tehnologie caľe creează o distinc ie între putea câştiga chiar Pľemiul Nobel! Dar utilitatea ei se va
tine şi mintea ta. Exístá un spa iu întretine şi tot ce ai opri aici. Pe de altă paľte' experien a unităçii nemărginite
acumulat înplanul fizic şi încel mental. Pľimul pas cătľe te poate proiecta întľ-odimensiune complet difeľită - o
libertate constă îna deveni conştient de acest spa iu. dimensiune a iubirii şi a beatitudinii, care transcende cu
Tiparele ciclice din viaça ta actuală (şi_chiar de după mult activit atęa cer ebr aIă,.
aceasta) sunt cauzate de acest con inut fiziologic şi psi- Poate fi chiaľ peľiculos să consideľi că totul este una
hologic acumulat. Dacă poçi deveni conştient înper- doar din punct de vedeľe intelectual. oamenii au inventat
maněn1ă de acest spa iu dintľe tine şi corpul, ľespectiv tot felul de teoľii filozofice caľe spun că trebuie să devii
mintea ta, tu te deschiziînÍaçauneidimensiuni a posibi- una cu întľegulcosmos' să iubeşti întteagalume - până
lităflloľ nelimitate. când via1a îiînvaçăo lecçie. Când vine vorba de bani'gra-
Nu există decât două foľme de suferinçă înaceastă niça dinte sine şi ľesful lumii este extrem de clarä. Înaćest
lume: cea uicäşi cea mentalä. Dacä distan a Îaçăđecorpul caz, nimeni nu se mai consideľă una cu ceilalçi!
Să îçispun o poveste... Shankaran Pillai s-a dus odată
şi de mintea ta va deveni un factor constant alexperien-
cu la un cuľs de Vedanta. Vedanta este o şcoală de metafi-
çei tale, tu poçi spune cä ai terminât'pentru totdeauna
śuferinça.odatä cu eliminaľea fricii de suferinçă, vei putea zică indianä carc vor|eşte despre non-dualitatea sinelui
explora cu al1i ochi viaça, făľă să te mai temi de necunos- şi a divinului. Maestrul, un filozoÍ. Íoarteînvăçat,avea o
co_t. Capacitatea ta de a te folosi de acest Íenomen atât
ľetorică foarte elocventă:
de sofisiicat alansamblului minte-corp va pătľunde într-o -Voi nu sunte i cutare sau cutaľe. Sunteçi pretutindeni.
dimensiune nouă, dacă vei reuşi să te distançezi de aces- Nu există ,,al vostru'' şi ,,al meu''. Totul este al vostľu,
tea. Poate päteaparadoxal, daľ este adevärat. Crr cât spa-
căci voi sunte i totul. In esen ă' totul este una. Ceea ce
auziçirce vedeçi, ce miľosiçi' ce gusta i şi ce atingeçi nu este
çiul dintľeline şi mintea ta devine mai mare,cu atât mai
pu in haoticä dévine mintea. Aceasta se transformă într-o rea|itatea. Toate acestea sant maya - o simplă iluzie.
šimfonie măľeaçă, întľ-oposibilitate colosală care te poate Această retorică vedantică l-a ameçit complet pe
conduce pe cele mai înalteculmi. Shankaran Pillai. Acesta s-a dus acasă şi a âdormit

s ĺsąs {91 ĺss si


INGINERIA INTERIOARA Minteo

eândindu-se la ea. Dimineaça, s-a tÍezit plin de eneľgie' - Banii mei sunt înbuzunarul tău!
Ďe reeulä îipläcea să doarmă mai mult dimineaça, daľ Shankaran Pillai înceľcăînsăsă îiexplice:
dn ro]ur^ gândurilor care îlobsedau, s-a dat imediat jos - Cel care mă prinde sunt eu. Tot eu sunt cel prins.
áľ nľ.Pr rd gând caľe i-a trecut prin minte a fost: ,,Nu Pľopľietarul nu ştia cum să se descurce înaceastä situ-
exßta rumlc care sa nu îmiapaqnä. Toată această lume açie încurcatä.Lacapătul puterilor, l-a dus pe Shankaran
-
este a mea, şítotul este tnayĺ^.'" Pillai la tribunal. Aici, acesta şĹa continuatirgumenta ia
maĺ.'Ĺnt de gândurile filozofice ale omuĺui, foamea filozofică. Judecătorul a încercatînfel _şi chip sä îlcon-
.p"'.intotdeauna'1a ore regulate. Aşa se face că Shankaran vingă că a săvârşit un fuľt, dar înzadaĺ ĺn fina1, el a cedat
pĺr"i dus la ľestaurani'ul său favorit, a comandat un şi l-a condanrnat pe Shankarai Ia zece lovituri de bici.
''
*i. a.io" copios şi l-a consumat cu plăcere, spunându-şi: Prima lovitură... Shankaran Pillai a çípat.
.Toatá mâncare este a mea. Celcaľe mă seľeşt9 Judecătoľul i-a spus însă:
;*r;, ".."'iă
b fel ca şi cel caľe mănâncă.'' Astaspunr.Vedanta! - Nu- i face griji. Totul este rnaya. Nu există plăcere
Shankaran píhĺşia terminat micul dejun' Fiind într-o şi durere.
,t.r. d. conştiinçă dr,,înaltă'',nici prin gând nu i-a A doua lovitură... Shankaran Pillai a çipat:
^iâtînsă,aşa cä s-a ridicat şi a.ieşit din
trecut să îlplăteâscă
'cand - Ajunge!
totul esie al tău, ce sens ar mai avea să Judecătorul i-a spus:
'.'t'o''''r.
achiçi o notä de platä? _ Cel care te biciuieşte eşti chiar tu. Cel biciuit eşti tot
ŕ. când tľecä pe hngă casierie, s-a întâmplatcâ pro- tu
orietaľul restauľadtuluĺšă întoaľcăprivirea cătľe altci- A tľeia lovitură... Shankaran Pillai a începutsä strige:
'"Ĺu". shankaran Pillai a väzut un morman de bani, pe _ opľiçi-vă! opriçĹvă!
.''.-ĺ-' luat imediat, gândindu-se: ,,Toťul este al meu' Nu - Nu există începutşi oprire, Ĺa răspuns iudecătoľul.
ăi;ă ni.io dľ.'.ntĺ"întrealmeu şi al tău''' Dat fiind că Totul este maya.
no tocmai bine cu finançele, el şĹa umplut buzuna_ Şidialogul a continuat înacest fel de-a lungul celor
cu banii luaçi şi s-a grăbit să iasă-din restaurant. La
rele'tät." zece lovifuri de bici. La sfârŞitul acestora, înmintea lui
urma urmelor, nu jéfuia pi nimeni; nu făcea decât să pľac- Shankaran Pillai nu mai exista nici urmă de Vedanta!
-
tice Vedanta! Înçelegereaintelectuală care nu este sus inută de
Subit, câçiva oameni din restauraÍft Iv ieşit şi au înce- cunoaşterea prin experiençä directă poate conduce la
put să a|ergedupă el, daľ Shankaľa_n Pillai le-a spus: jocuri ale minçii şi la stăľi de amăgire. Dacă cineva devine
' - Pe ci-ne încercai să prindeçi? Voi sunte i cei care una cu rcalitatea la nivelul expeľien ei, el nu va ac ionâ
a|eargädupă mine, daŕ suntéçi şi zu însumi.Cu alte cuvinte, imafur. Dimpotrivă' acest pfoces mistic conduce la o
p'"ioaEi practic pe voiînşivă.De vreme ce nu există eu expeľien ă fabuloasă a vieçii, caľe te transformă pentru

si vbi, pe cine aş putea plăti? totdeauna.
' ĺ'đŕĺ.t''ul i.'t'*antu1ui era însăfuribund! El nu Univeľsalitatea nu reprezintă o idee, ci un adevăr exis-
ştia decât un singuľ lucru: ten ial. Doar individualitatea ľeprezintă o idee. Yoga nu

ĺîlso 9i 9 ĺsz 9,
Minteo
lNGlNERlA lNTERloARĂ

bazează' pe faimoasa axiomă a filozofului fľancez René


e$e altceva decät chitta uritti' nirodha' Cu alte
cuvinte'
dar continui să Descartes din secolul XMI : ,,Gândesc, deci exist."
áä.e-ä.,ĺ*ateamin1ii tale înceteazá,
rämâi lucid, tu te afli înstaľea de yoga'
_- A sosit timput sä reafiľmi un adevär fundamental:
exişti, deci po1i gândi. Acest adevăr este existençial. El nu
No in.erca însăsă îçiopreşti forçat activitatea men_
să înnebon.yi'î'ca'oÍminçii' toate are nimic de-a Íace cu filozofia , fre ea occidentală sau oľi-
peda-
t"1ĺ. .ĺ.i
'işti ambĺeta1' Nu al entală. Este pur şi simplu o ľealitate existençialä.
lele şunt deâcceleraçie. Nu existä frâne şi
;Ĺä; ni.ioa"tĺ iâoă ..o*? Pe orice.pedală viteza'
ai
l)acá
3pă'1:
nu u
Tu poçi ,,existâ'' chiar dacă nu optezi pentľu a gândi.
Cele mai frumoase momente din viaçă - cele de feľicire, de
,ni''t.' nu face decât sä îşiaccelereze
mai devreme bucurie, de extazsau de pace - au fost momente încare nu
acorzi însănicio atençie, gândurile se linişesc
tăceľe extrem oe te-ai gândit'la nimic. Nu ai făcut decât să exlşti, Existença
sau mai täĺziurłăsându-te într-ostaľe de
este, nefrind af.ectată de gânduľi.
bogată însemnificaçii.
Ce sunt de fapt gânduľilel Simple infoľmaçii acumu-
late şi reciclate. Cľezi tu că eşti capabil să te gândeşti la
8*,tL*** altceva decât lucľurile pe caľe le-ai ácumulat înmintea ta?
----- e-- Mintea umană nu face decât să ľecicleze vechile date.
Aşadał' te întľeb:ru ce îçidoľeşti, să fii o simplă fiinçă
Reaminteşte-i cel pu in o dată pe oră că
toate lucrurile vie, sau o fiinçă gânditoaľe? Înmomentul de aç{,în90/o
_
le ouii cu tine poşeta, banii, relaiile,
povara din din timp tu te gândeşti la viaçă; nu o tľăieşti. Dece ai venit
;; ;.;;
_
inimă şi corpul tău sunt simple lucruri
pe care le-ai acu- înaceastă lume: pentru a experimentaviaă"sau pentľu a
mulatie-a'lungul timpului. Dacă vei deveni din
ce înce te gândi Ia eal Pľocesul mental este infim pľin compara-
mii .onştient ăe acest lucru fundamental, înclinânddin ie cu viaça însăşi,dar el a căpátat o impbrtançă absolută
chiar pentru tine..A sosit timpulca oamenii să reînveçesă expe-
ceînce mai mult către dez-identificarea cu lucrurile'
ă..i ,. implici din ce înce mai plenar înele'.te vei eli- rimenteze direct procesul vieçii. Această necesitate este
u.* p'og'ä'iv de suferina şi de nebunia specifice min
ii extrem de urgentă. Insăşi viaçâ noastľă depinde de ea.
umane, apropiindute de starea de meditalie'
Să Ę spun o poveste... (Este aproâpe sigur o poveste
apoc Íă', daľ nu contează, întľucâtpaľe adevărată.)
fuistotel, părintele logicii moderne şi marele intelectualal
Gândeşte- te cáte sitĺeziînaÍaravieçii Gľ_eciei antice' se plimba odatăpe pĺajă. ÎĺÍaçalui soarele
asfinçea magnific, daľ el nu avea timp pentru astfelde eve-
1mente minore, întľucâtse gândea foarte'serios la o pľo-
blemă existençială măreaçä. Pentľu mintea inteleauală,
existença
-este
întotdeauna o pľoble mă, iat Aristotel eľa pe
punctul de a o rezolva. Pierdut îngânduľile sale solemne,
el se plimba încoloşi încoacepe plajă.

s ĺsas sĺsç9
Minteo
lNGlNERlA lNTERloARĂ

de inimă ca să, räzi.Intelecnrl nu ştie să râdă. Tot ce


Pe aceeaşi olaiă se mai afla însăun om' care Íäcęao ałi- ştie el
este să disece.
vitate extľem đei''te''ră - atât de intensă încâtdupä o vľeme
chiaĺ şi fuistotel l-a observat. SPun asta deoaľece oamenii .băľbatului:
.Chią. şi aşa, fuistotel a începutsă ľâdă, spunându-i
care sunt scufundaçi înpľopľiaĺor ľealitate psihologică sfâľ-
- Este ridicol! Eşti cu siguľançă nebun. Ştiicât de vast
şesc pľm a lgnora complet viaça
din iuľul lor. De regulă, ei
este oceanul? Cum l-ai putia goii, mutânđułînâceastă
nu au ochi pentru a Privi o Íloare, un asfinçit, un copil sau
gaură infimă? Şiculmea, cu o linguľiçă! Măcaľ dacă, ai fr
o Íaçäcare zämbeşte. Dacä se trezesc înfaça unei fe e care avut o găleată, poate cätot mai aveai o şansă! Renunçă la
nu zâmbeşte, el nu simtînclinaçiade a o face să zâmbească,
ce faci! Este o nebunie!
căci nu consideră că au o a$fel de îndatoriĺesau preocu-'
Băľbatul s-a uitat serios la fuistotel' a aľuncat lingu-
pare minoră înraport cu iumea exterioarä! Sunt mult prea
riça şi i-a spus:
ocupa r cu rezolvarea maľiloľ ghicitori ale existençei.
lntensitatea acestui băľbat era însăatât de mare încât - o, dar mi-am îndeplinitdeja sarcina.
nici chiar fuistotel nu l-a Putut ignora. observându - Ce vrei să spui cu asta? l-a întľebatfuistotel. Nu
numai că nu ai golit oceanul, daľ nici măcaľ nu çi-ai umplut
atent, el a ľemarcat că bărbatul se apropie de ocean, iar gauľâ. Cum poçi spune cäçi-aiîndeplinitsarcina?
apol se întoaľce'extrem de Íocalizat. fuistotel şi-a Băľbatul i-a ľäspuns:
rupt reflecçiile frlozofice şi l-a întrebat:
de fapt? - Eu încercsă golesc oceanul de apă şi să îlmut în
- Ce faci, această gaură cu o linguriçä, iar tu îmispui că sunt nebun'
Bärbatuli-a răspuns:
dar ce încercitu să Íaci? Ştiicât de vaśtă este existen aĺ
- Te rog să nu mă deraĺjezi, întrucât Íac ceva Aceasta poâte con ine miliarde de astfel de oceane, iar tu
de important.
încercisă o goleşti şi să o mu i înmica gaurä a minçii tale,
Şi-'a continuat apoi activitatea înaceeaşi stare de
şi folosindu-te de ce? De nişte linguľiçénumite gânduri!!
sitate absoĺută. l{enunçă. Este ľidicol ce încercisă faci.
Aristotel a devenit din ce înce mai curios'
Celălalt bărbat era Heraclit, celälalt mare filozof grec.
- Bine, daľ ce faci, mai exact? |)rin demersul său, eli-a atätatlui fuistotel cât de pe''ĺbilă
Bărbatul i-a răspuns:
cra existença sa atât timp cât înceľcasă îşiextindă logica
_ Nu mă mai deľanja. Este foarte important ce fac
ll plicând-o tuturor aspectelor vieçii.
- Dar înce constă acest lucru atdt de important? Dacă doľeşti sě cunoşti dimensiunile concľete ale vieçii,
Bărbatul i-a arätat o mică gauľă pe care o săpase procesul mărunt al gândiľii nu te va ajutapreamult. Chíai
nisip şi i-a spus: dacă ai avea creierul lui Einstein, pľocesul gândirii tale at
. bolesđo.eanulşiî1mutînaceastä gaură'
ĺi suľclasat, căci gândirea nu poate circumšcľieniciodată
viaça.Gândirea nu poatd fi altfel decât logică, funcçionând
ilrtre două polarităçi. Dacă doreşti să cunoşti viaça întoată,
hlrcnsitatea ei, tu ai nevoie de altceva, nu de intelect.

s ĺoo'9 9 ĺoĺ9
INGlNERlA lNTERloARĂ Minteo

Tu ai de făcut o alegere fundamentală: fie poçi învăça


să trăieşti la unison cu cľea ia, fie îçipoçi confecçiona pro-
p a ta crea ie înminte.
Ce opçiune pľefeľi?
Această planetă se ľoteşte într-unľitm extrem de
precis. Acesta nu este un eveniment minor. Toate galaxi- Fărä ajutoľul gândiľii logice, tu nu ai putea
ile se descurcă de minune, păstrându-şi ľitmurile čeleste. supravie1ui pe aceâstă planetă. La antipod însă,
Întľegulcosmos se simte bine. Numaí ru ai o problemă pľea multă logică echivalează cu sinuciderea. Să
din caaza unui gând minoľ caľe îçitrece pľin minte, şi spunem că te trezeşti mâine dimineaçä şi începisă
bľusc ai o zi proastă! Pľoblema ta este că trăieşti într-un gândeşti sută la sută logic. Nu te gândi la răsäľitul
spâ iu psihologic câre nu are nicio legătură cu realitatea. soarelui, la păsările de pe cer, la faça copilului
Din această caazä, te simçi nesigur, căci lumea ta inteľi- tău sau la floľile care înflorescîngrădină. Doar
oară se poate prăbuşi înorice moment. gândeşte logic.
Ridică-te din pat, mergi la toaletă, spală-te
' Dacă te Íapo tezi la vastitatea şi la grandoaľea spa iu-
lui cosmic, tu însemnimai puçin decât un fiľ de prď, dar pe dinçi, mănâncă, lucrează, mănâncă; lacreazä,
eşti convins că gândirea ta, care este mai puçin decât un fir .mănâncă, doľmi. Îndimineaça uľmătoaľe, fă ace-
de pľaf ce există îninteriorul tău, poate determina natuľâ leaşi lucľuri. Înuľmătorii 30, 40 sau 50 de ani, tľe.
existençei! Asta aľată că çi-ai pierdut peľspectiva asupľa buie sä faci exact aceleaşi lucruri. Dupä cum po i
vieçii. Aceasta este maľea pľoblemä. constata' dacă gândeşti sută la sută logic, tu nu ai
Ai auzit cu siguľançă de ,,Buddha''. Numele ľeal al aces- pÍactic niciun motiv de a trăi!
tuia era Siddhartha Gautama, şi el a deuenit un Buddha. Odatä, un bărbat din New York se întorcea
Gautama nu a fost însăsingurul Buddha. orice om câre seara acasă de la seľviciu. Subit, i.a venit o idee
-
şi-a transcens intelectul dimensiunea discriminatorie romantică. A intrat întľ-ofloľăľie, a cumpărat un
şi cea logică a vieçii sale - este un Buddha. oamenii au buchet mare de trandafiri roşii, s-a dus acasă şi a
inventat milioane de modalităçi de a suferi. Toate acestea bătut la uşa de la intrare. I-a ľăspuns soçia.
există însănumai înmintea lor. Dacă nu te mai identifici Cum l-a văzut, aceasta a începutsă se plângă:
cu mintea ta, tu po i experimenta viaça dincolo de oľice - Astăzi am avut o zi groaznică. Robinetul a
limitaľe. A fi un Buddha înseamnăa deveni martorul pro- începutsă curgă, subsolul s_a inundat, copiii s-au
pľiului tău intelect. bătut cu mâncâre, iar eu a trebuit să curăç casa,
Aşa cum am mai spus' esen a yogăi constă îna cľea un câinelui i-a fost rău, mama nu se sirnte bine, iar tu
spa iu întĺetine şi mintea ta. Dacă' vei reuşi acest lucru, ai tupeul sävii acasä beat!
viaçatavafr'caracterizată. de o claritate superioară, o per- Dacă gândeşti sută la sută logic, nu po i trăi
cep ie amplificată şi o libeÍtate absolută. Aceasta este naş- cu adevărat! Momentele de logică extremă sunt
ter ea adevăratei libertăçi.

'ş 162 '' s ĺosg


lNGlNERlA lNTERloARĂ Minteo

Funinginea identĺtă ĺĺ

Intelectul este precum un bisturiu. Funcçia lui este să taie


crâmpeie din realitate şi să te ajute să' deosebeşti lucrurile
unele de alteleĺ Dacă un cuçit poate täia orice fără niciun
efoľt, este im/ortant sä te aśigu'ică nimic nu se lipeşte de
el. Un cuçit liiicios devine un accesoriu ineficient.
Sä spunem că foloseşti un cuçit pentrl atăiao prăjituľă.
A doua zi îlfoloseşti pentru a täia carne' iar înurmătoaľea
zi pentru atäia fructe. Dacă toate aceste alimente aľ lăsa
8*oU*** ľeziduuri pe cu it' întimp acesta ar deveni un instrument
---- t- inutil. Probabil cä çi s-a întâmplat deja acest lucľu. Dacă
tai fľucte de mango sau meľe după ce ai täiat o ceapă,
încearcă următoarea practică simplă. Deschide foarte pu in totul capătă gust de ceapă! Un astfel de cqçit devine mai
ľobinetul, astfel încâtsă nu curgă decât 5-ĺ0 picături pe degrabă un inconvenient decât un ajutor. Înmod delibe-
sä observi fiecare picătură înparte: cum
minut. înceaľcä rat' aťunci când intelecťul se ataşează. de ceva, el devine
se formează, cum cade, cum se sparge când se izbeşte de înlănçuitînidentificările sale, lăsându-te cu o peľspectivă
chĺuvetă. Fä acest lucru timp de 15-20 de minute pe zi. complet distoľsionată asupľa lumii.
Vei'constata astfel că vei deveni din ce înce maĺ conştĺent săîi spun o poveste... Din motive politice, marele
de multe lucruri din jurul tău de care la ora actuală nu eşti împărat Akbaľ a fost separat încopiläĺie de rnama sa.
conştient. Acest exerci iu simplu poate ini ia un proces de In consecinçä, o altă' femeie care dăduse Íecent naşteľe a
sensibilizare şi de amplificare a puteriitale de concentrarą fost adusă pentru ał alăpta. Aceasta l-a hrănit la sân pe
generând beneficii mult mai mari decât î1ipo1i imagina la Akbar, iaĺ mai tärziu i s-a oferit o răsplată pentľu servici
ora actuală. Prĺn acest pľoces simplu, tu explorezi practic ile sale. Băiatul ei, care era încäun copil, cu doaľ câteva
o ramură faimoasă a yogăi, numită dhprana.în traducerą săptămâni mai mare. decât Akbar, a primit un număr de
acest cuvânt sanscritînseamnă ,,care curge'i El nu se reeră sate şi a devenit un mic moşier. Peste ani, Akbar a fost
însăla apă, ci la aten ie, adică la conştiină' Scopul este să încoronatca împărat.Fratelui său de lapte îilipseau însă
îiilaşi aten1ĺa să curgă şi să se conecteze cu obiectul foca- inteligença şi capacităçile necesare unui lider, äşacă şi-a
lĺzării tale, încazul de fa ă apa. Acesta nu este un exerci iu iĺosit resursele, a pieľdut tot ce avea şi a sărăcit.
de observare sau de aprecierą ci de aten1ie, tranďormând Intr-o zi, pe când avea3L de ani, i-a yenit o idee geni-
ceea ce este sporadic şi ĺntermitent într-ocurgere conti- alä. El s-a gândit: ,,De vreme ce împăľatulşi cu mine am
nuă. (La o scară mai mare, apa şi cu tine sunte i deja una. băut acelaşi lapte de mamă, suntem într-unfel fraçi. Şi
lndividualitatea ta nu reprezĺntă decât o idee.) cum sunt mai maľe decât el, înseamnăcă eu sunt fratele
mai maľe!''

6. ĺoł9i s ĺos6
lNGlNERlA lNTERloARĂ Minleo

\
Dupä ce s-â gândit mult timp la acest lucru, s-a dus la - Măria Ta, Íľatele tău mai ma}'e merită pe cineva mai
Akbar şi i-a spus ce gândea: bun decât mine. De ce nu l-ai mimits cu el pe frate|e meu
-Yezi tu, noi suntem kaçi,íar eu sunt mai mare decât mai mare?
tine. Cu toâte âcestea' eu sunt sărac lipit, iaľ tu eşti împă- Lui Akbar, ideea i s.-a părut excelentă, cäci nu îşidorea
ľat! Cum mă poçi läsa înaceastă stare? să îlpiardă pe Biľbal. Înconsecinçä, e|i-aspus încântat:
Akbar s-a simçit emoçionat. El l-a pľimit pe fratele - Cheamă-l chiar acum.
său de lapte la palat şi l-a ttatat ca pe un ľege. Acesta nu A doua zi, nÍĺatele" împăľatuluitľebuia sä părăsească
eľa însăobişnuit cu ceremonialul curçii, aşa că a Íäcut palatul regelui, aşa cä la curte s-a organizat o mare petre-
multe greşeli stupide. In generozitatea lui, Akbaľ l-a cere de rămas bun. Toată lumea aşteptâ cu emo ie sosirea
iertat însăde fiecare dată, spunând: ,,Este fľatele meu fratelui mai mare al lui Birbal.
mai mare. Am băut laptele äceleiaşi mame.'' El a meĺs Încele din urmă, Birbal a intľat înpalat cu un tauÍ.
până acolo încâtl-a pÎezeîtattuturoľ ca fiind fratele său - Ce înseamnă, asta? l-a întrebatAkbaľ.
mal mare. - Acesta este fratele meu mai maľe' i-a räspuns Birbal.
o vľeme, lucruľile s-au oprit aici,La un moment dat' Akbar eľa fuĺios.
bărbatul a tľebuit să se întoaľcăînsăînsatul său pentru _ Înceľcisă ne insulçi pe mine şi pe fľatele meu?
unele tľeburi. Akbar Ĺa spus: - Nu, Märia Ta, i-a răspuns Birbal. Acesta chiar este
- Fratele meu' tu ai pieľdut satele care i-au fost date fratele meu mai maÍe. Amândoi am băut lapte de la ace-
încopilărie. Içi voi da cinci sate noi pentru a domni peste eaşi vacä.
ele. In acest fel' vei avea propriul tău ľegat micu . -
Atunci când intelectul sau buddhl, după cum este
Bărbatul Ĺa răspuns: numit el înlimbajul conceptual yoghin - ajunge să se iden-
- Träind la curte, am constatat cä ai un succes atât tifice cu ceva, universul tău devine colorat de această iden-
de mare deoaľece există foaľte mulçi oameni inteligençi în tificare. Toate gânduľile şiemoçiile tale deľivă din această
jurul tău. Eu nu am pe nimeni cu care să mä sfătuiesc, aşa identificare. Síspunem ćă te iđentĺficica bărbat. Înacest
că mă simt pieľdut. Dacă aş fi avut la rândul meu câçiva ca4toategânduľile şi emoçiile tale derivă din această iden-
consilieľi şi miniştri foarte pĺicepuçi, mi-aş fi putut con- tificaľe. Dacă te identifici cu na ionalitatea sau cu religia
strui un impeľiu măľeç. Mai presus de toate, tu îlai pe ta, gândurile şi emoçiile tale voľ fi puternic influençate de
Birbal! Acesta este incľedibil de inteligent. Dacă aş fi avut acestea: Indiferent ce gânduri şi ce emoçii ai, aceste iden-
şi eu pe cineva ca el, aş fi fost un împăľatla fel de măre tificäľi î1igeneĺează anumite pľejudecăçi. De fapt, mintea
ca tine. însäşi rcprezintă, până la un punct o preiudecată. De ce?
Încompasiunea lui, Akbaľ i-a ľăspuns: Deoarece funcçioneazäbazändu-se pe date limitate şi este
- Dacă doreşti, po i să îliei pe Birbal cu tine. condusă de un intelect discriminativ. Din toâte aceste
El l-a chemat imediat la el pe Birbal şi ia poľuncit: motive, mintea ta, caÍe aľ fi tľebuit să fie un instľument
- Tľebuie să meľgi cu fratele meu mai Írtâľe; menit să te conducă la divin, ľămâne aficoÍatä înmedio-
Birbal i-a răspuns: critate, ba chiar coboară când şi când îniad.

s ĺ0o 9 9i ĺoz 9
lNGlNERlA lNTERloARĂ Minteo

numită
Identificaľea cu funcçiile intelecrului este. oľicum identificăľile. Nu tľebuie să ai nicio îndoialăîn
cu
abamkara. Pentľu a continua analogia anterĺoara această privinçă!
.'i'',ĺ' -ana ca:ę j.rtĺon.äz.a
çi''. .oçitol :ľ: identitatea' Cu alte Dacă înceľcisä îçirevelezi natura supľemă folosin-
ĺŢî9icontrolează
intelectul du-te de inteligençă, tu mergi pe o cale numită jnanaYoga,
cuvinte, cea ca e'p
cu1it' ęs1e
este idéntitatea ta.-Atunci când foloseşti.'r11 sau yogâ cunoaşterii. Jnana-yoghinii nu îşipot peľmite să
bine ascu1ită' se identifice cu absolut nimic. In caz contrar, ei ajung la
imooľtant ca acesta să aibă nu numaio'lamă
ä;Ę;;-;â*r stabil. Fără un astfe1maidemare mâner, te po1i capătul călătoriei lor. Din päcate, susçinätorii jnana-yogăi
;'i" i; o mie şĺo"oi de feluľi' Cea parte din (cel puçin din India) au ajuns să cultive anumite convingeľi
á'**ilo' nu se datorează situaçiiĺor exteľioare' deliberate: ,,Eu sunt Sufletul Univeľsal, Absolutul, Fiinça
ľcest;; îi;f.ä;;, ;;']";;; ;i;' ;' J'ă.
"ĺ.'i"'" Suf eľin1a loľ Supremă.'' Ei sunt convinşi că le ştiu pe toate' identificând
amplificatä însăde propľia 1or minte! sufletul cu forma şi măľimea Univeľsului! Din păcate, ei
----Ă,'í.i
este
când te identĺfičicu ceva ce nu eşti' mintea au citit toate aceste lucruri întľ-ocaľte. Aceasta nu este
a.ui". *, d. marc vttezä caľe nrr mai poate.fi 9ľ1''
iaľ
jnana yoga. orice informaçie care nu rcprezintă o experi-
Ď".í1ri p'i mintea să lucreze la capacitate maximä'neo- ençă directă este iľelevantă. oricât de sacrä ar pätea, ea nĺl
; iď.J;isă îipui frâry, vei constät1cv ea este de caľe te poate elibera, ci doar înlănçui!
oiĺt. o'.ĺ ,..rş.şii însăsă te detaşezi de lucrurile cu odată' un taur păştea pe un câmp. El a intrat în
;-;i'dilffi,'{ea ifi una.o.ĺ. (cu a1te cuvinte, dacă pădure, şi după câteva săptămâni de păscut iarba bogată
i."r.'ii să te dez-identifici, cum s_aľ spune), vei.constatasă din aceasta s-a îngrăşatfoaľte tare. Un leu trecut de mult
ä" a."ĺ'. complet goală. Atunci când doľeşti de prima tinere e, caÍe aYea dificultăçi cu urmărireapräzii,
'il*,'
i. i"r.".',ĺ de ea, o poçi face-fără probleme, daľ înÍest ea a väzut acest tâur gľas şi frumos, care nu mai putea fugi
;ilil;il''i,,- iire ni.i"n fel de ínteľferençe psihologice. foaľte taÎe,pe de o parte diĺ cauza propriei gľăsimi şi pe
De altfe[ este mecanismul normaI' La ora actuala' de alta din caaza copaciloľ; aşa că a săľit pe el, l-a ucis şi
* 'dil'fi.i ĺnsj-cu foarte multe etichete.
"c.śta Nu este de l-a mâncat. Foarte sätisfăcut de isprava sJ şi cu stomacul
"ä ;r*ci când înceľcisă î1iopreşti mintea, consta i plin, el a scos un răget. Câçiva vânătoľi caľe tľeceau pe
",
că îçieste imposibil. acolo au aazit rägetal, au depistat leul şi l-au împuşcat.
Tnĺliferent cu ce te identifici, atunci când te confrunçi Morala: dacă eşti plin de ľahat de taur, nu-çi deschide

." -o"".'' toate identificärile dispar' Dacă oamenii iden'
guľa!
Ń'ä;'';norr . întľ-omanieră voĺuntară 1a aceste nu îçimai
Foarte pu ini oameni au intelectul necesar pentľu a
;tÍil#;;t'i' ĺo' "' deveni beatifică' Dacăidentificări _
merge înproporçie de sută la sută pe calea jnana yogăi.
il;;; il;Ë.*i.o pourr' tuturor acestor Cei mai mulçi dintre ei au nevoie de numeľoase prepara-
;;; i ś.*ol,cu familia, cu calificärile tale' cu s99i- tive anterioare. Există un întľegpľoces yoghin menit să
etatea)ľasa' casta' crezul, comunitatea' na iunea şi : iil ascută intelectulpână când acesta devine ca o lamă de ras,
societátea umană - natura ta supľemă içi ęs1e
revela a astfelîncâtsă nu se lipească de nimic. Pľocesul consumă
il"; mod naturaL.ÎncazcontÍar' moarteâ îçiva anihtla însăfoarte mult timp, căci mintea este foarte lipicioasă.

ç: loa 91 9 ĺoss
Minteo
lNGINERlA lNTER'loARĂ

Ea este capabiĺă sä se ataşeze de un milion de


iluzii' J ľ3 discutat mai devľeme. Acesta este aspectul mental din care
derivă simçul identităçii personale.
;;;J;; cale spiritu
^iä
Ío^rt bună, dar nu meľită să
Pľima dimensiune _ intelectul sau buddhi - este abso-
äăŢ'ĂŢiĺ." o."í. exclusivă, ci doar ca un accesoriu (cu
lut cľucială pentru supravieçuiÍea ta. Tu nu po i discerne
cäteva excep ii) o persoană de un copac decât datorită intelectului. Ştii
cä tľebuie sä treci printr-o uşă deschisă, nu pľin peľete'
Ş*oĹ/r*** numai datorită, intelectului. ărá această dimensiune a
t. w t .

----- o--
d$cernamantulul'
^
tu nu al ştl cum sá supravie uieşti pe
această planetä. Pe nivelele sale cele mai complexe şi mai
sofisticate, intelectul a contribuit enoľm la cultura şi la
Stai singur timp de o oľă' Nu citi, nu te uita la
televĺzor'
cu nimeni' Contemplă'1i civiLizaçia umană.
nu vorbT la telefon, nu comunica
îi
trec prin minte, indiferent Dľama este că înzilele noastľe intelectul a'căpätat
gandurile dominante care
un ro1 dispropo4ionat de mare. Educaçia modeľnă încu-
a.la referă la hrană, la sex, la'maşină, la mobila din
'.
casă, la bijuterii sau la orice altceva' încazul
încare con- njeazä dezvoltarea excesivă a acestui aspect al minçii.
persoane Esença intelectului constă îna diviza. Încďnsecinçă, uma-
sta i că te gândeşti înmod recurent la anumite
cu corpul' nitatea s-a îmbaľcatîntľ-ocălătoľie a diviziuniloĺ, a dis-
iuu lu.'u'i,-inseamnă că te identificiînprincipal
ceea ce i doreşti să faci criminării şi a fragmentării. oamenii au ajuns să disece
Dacă te gândeşti prepondeĺent la
înseamnăcă te identifici mai mult cu absolut totul. Chiar şi invizibilul atom a fost divizat.
înlumeaexterioaiă,
din această Atunci când îidai fľâu libeľ intelectului tău, acesta
mintea. Toate celelalte gânduri ale tale derivă
disecă tot ce întâlneşteîncale. El nu îçipeľmite sä exiştiîn
iJentiĺicare primară. Nu te 1udeca înfunc'tie de
conclu-
doar o evaluare a totalitate. Deşi este un instrument minunat pentľu supra-
zia la care ai ajuns. Aceasta reprezintă
tale vieçuiľe, intelectul ľepľezintă totuşi o barieră teľibilă întľe
etapei din viaiá ta încare te afli. Rapiditatea evoluiei
tine şi experiença unităçii vieçii.
de äcum înaintedepinde doar de alegerile tale'
Cum putem rezolva aceaśtäpľoblemă?
Yoga oferă o cale.de ieşiľe din acest impas. Înepoca
noastră, ea nu reprezlntă doar o stľategie utilă, ci poate
Scufundă- i intelectul înluciditate (conştiină) singura cale de inversare a călătoriei caľe paľe să ne con-
are L6 ducă spľe autodístľugeľe.
Potrivit sistemului yoghin de clasificaĺermintea Intelectul a devenit o barieľă din cauză că este anco_
vorbtm oe
dimensiuni gÍupâte înpatru categorii' Asttel' rat înpermânen ă înmemorie (manas) - pâÍtflâ, acumula-
;;;;i;;.; äif.'.ntĺ"toäie(caľe ăiscerne) .amin1i! sau de
i'ľi tivă, a minçii. Dacă îçivei face o intľospec ie, vei constata
í"íarr,ĺuiialril' đäcapacitatea de acuĺnula1e a. :1Y că toate gânduľile caľe îçitľec prin minte îşiau ľädăcinile
de luc'aĺ-
de memorie (manas), caľe adună intorma1u; şL îninformaçiile pe caľe le-ai acumulat deja, conştient sau
,iii ĺinĺiol'min1ii'care transcende. intelectul şi
memo-
am inconştient. Cu alte cuvinte, intelectul tău este scuÍundat
ľia. Despre a patra dimensiune a minçii, aharnkara'
'9 lzĺ s
s ĺzo's
Minteo
lNGlNERlA lNTERIoARĂ

să mai zâmbească numai pentru că gândesc prea mult!


întrecut. Pľin uľmare, eĺ nu permite nicio posibilitate Pľoblema este că ei îşiľeduc facultatea discernământului
nouă' devenind practic o capcanä.
la peľcepçiile simçuľiloľ loľ limitate,
I\łetaforic vorbind, partea acumulativä a minçii este
Intelectulpoate fi însăascu it, pľin scufundarea încelă-
cosul de zunoi al sociétătrii, o simplă sumă de impre-
lalt aspect al minçii: luciditatea sau cbitta. Dacä doreşti să
sii'acumuiáte din lumea exterioarä. Toçi oamenii pe care
îçirealizezi nâtuľa supľemă cu ajutoľul minçii, trebuie să
Ĺai întâlnitvľeodată au läsat ceva înmintea ta, după caľe
îçitransfoľmi intelectul într-uninstľument cu adeuărat dis-
si]au văzut de dĺum: părinçii, pľofesorii, prietenii, duşma-
cľiminatoľiu, însensul absolut al cuvântului. Acesta nu se
nii, preoçii, ştíriştiidďla televizoľ, absolut toi, Ţy nu po i
rcÍeľáIa dívtzarea ľealităçii înbine şi rău, corect şi greşit,
faće o al gáŕe înŕrepersoanele de la care doreşti să p;imeşti
sus şíjos, ľai şi iad, sacru şi pľofan etc. Ceea ce ĺebuie să
ceva şi ..ĺ. a. Ia cirenu doĺeşti sä primeşti nimic' In clipa
faci este să înveçisä discerni realitatea de iluzie, adică ceea
încaŕe îi spui: ,,Nu îmiplace aceastä persoană', tu pľi-
ce este autentic dinpunct de uedere existen ial de ceea ce
-esti maĺ a. ţa ea decätde la alçi oameni! Ce-i dľept,
'iĺt
uć^o^rit^tea de a procesa informaçiile ľeceptate' dar atät.
este adeuărat doar din punct de uedere psihologic.
Dacă îçivei ancoľa intelectul înluciditate, dimensiunea
Atotiuternicul inteiect a fost redus la un simplu instrument
care disceľne a minçii tale se poate transfoľma întľ-un
de rđciclarea gunoiului acumulat de-a lungultimpului' .
instľument miĺaculos aleliberăľii. Ea poate deveni ascuçitä
Nenumăra]tele informaçii pe caľe le primeşte _zilnic
ca o lamă de ľas, sepaľând ceea ce este adevărat de ceea
mintea ta pătrundînaceasta exclusiv pľin inteľmediul celoľ
ce nu este şi pľezentându-çi astfel o dirnensiune complet
cinci organe ale simçurilor. Aşa cum am mai spus, a:eľęa
diferită a vie ii.
ilp.;đplucrurile đecâtpľin compaľa ie cu altele' oľi de Învaçăsíîçĺ plasezi intdlectul înteaca lucidităçii tale,
cátË o'i oi'tĺ o compaľaçie, vorbim arrtomat de dualitate.
nu însaculmemoľiei şi al identificării. Dacă vei face acest
SÍ spor,e* că îtiaľăt mâna mea. Deşi îipo i vedea o latuľă,
lucru, acest instÍument fabulos te va putea ajuta să dis-
to Ĺo poçi íedea pe cealaltă. Dacă çi-aş aráta cea1aLtá
''o cerni fără pľobleme realitatea supľemă de iluzie.
i"to'ĺ a ei, ní ai putea-o vedea pe prima' Peľcepçia umană
p'ĺ'' int.''-.diuľ organe1or simçurilor este întotdeauna
ogm.n Ea Ę pă"t. confeĺi íluzia integľaĺităçii,dar în i*ł4'*^*
"ră.poate înçeĺegetotalitatea..
nu
,---* --
Atunci ćana içĺ'mençii intelectul ancorat înaceastă
'eaĺitate
dimensiune limitată, fragmentată şi acumulativă a min1i' Dacă mergiîn mod conştient pe sârmă, nu ai de ales decât
tu tragi concluzii complei distorsionate legate de viaçă' Cu
să fii extrem de atent. Dacă intelectul tău alege înper-
cât dJvin mai ferm scufundaçi îngândirea 1or, cu atätmai
manen ă întrebine şi rău, el poate rămâne cu prejudecă1i
p"ĺi" fericiçi devin oamenii.-Aceástă realitate este foarte profunde' Dacă aten ia ta este focalizată asupra împăr'tirii
łĺśtĺ. Doresc să clarific un ĺucru însă:nu gândiĺea' este
lumiiînbine şi rău atunci când mergi pe sârmă, vei cădea
*"'." problemă. oamenii care gândesc înmod lucid pot cu siguran ă de pe aceasta' Această metaforă nu trebuie
n i*ĺ.łĺ. Ďin păcate, foarte mulçi oameni devin incapabili

sĺzzs sĺzss
lNGlNERlA lNTERloARĂ Minłeo

luată neapărat la modul literal. Poate că nu încerci altceva Somnul, starea de veghe şi moartea - sunt doaľ nivele
decât să îiinduci o anumită precizie mişcărilor tale corpo- difeľite ale lucidită ii. Să presupunem că doľmi şi cineva
rale. (Dacă practici hatha yoga, acest lucru se întâmplă de
te trezeşte' scutuľându-tę. Bum! Intľeaga lume îçircaparc
la sine, vrei nu vrei.)Spre exemplu, dacă vezi o linie dreaptă
înfaçä, dintr-o singură mişcare! Acesta nu este un lucru
pe jo'
încearcăsä păşeşti strĺď peste ea, cu pasul uşor. măľunt. Tu çi-ai ľecľeatpractic întľeagaľealitate, instan-
Acest exerci iu nu cultĺvă conştiin a de siną ci precizia. taneu. Lumea exteľioară, pe caľe înstarea de somn nu o
Încearcăsă îiinduci o precizie maximă fiecărei mişcăľi şi mai experimentai, reapare' şi nu înşapte zile _ ci într-o
fiecărui gest al täu. înacest fel, intelectul tău va avea ten- singură clipă.
din a să se ancoreze înluciditate (să devină maĺ conştient). Cum poçi şti dacă această lume există sau nu? Doar
prin experien ă. Nu există nicio altă dovadă. Aşadaľ,luci-
ditatea sau conştiin â este cea caÍe poate crea sau anihila
Luciditatea echĺvale ază cv viaa această existen ă. Atât de mare este magia conştiin ei...
Tu îçipo i stimula luciditatea pe nivele difeľite. Pe
De fapt, ce înseamnăcuvântul ,,luciditate" ? La ce ace măsură ce devii din ce înce mai conştient' înÍaça expe-
el referire, şi cum putem accesa această calitate? riençei tale se deschid noi şi noi dimensiuni ale existençei.
Mai întâide toate, tľebuie să facem o distincçie impor- Lumi pe caľe nu çi le-ai fi imaginat nici încele mai fan-
tantă: luciditatea (conştiinça) nu este toťuna cu aten ia tastice vise ale tale devin acum o ľealitate vie pentru tine.
(Íocalizarea) mentală. Atençia mentală nu poate decât să Atunci când doľmi, lumea exteľíoaränu mai existä
îçiamplifice capacitatea de a supravieçui înaceastă lume. pentru tine, întrucâtnu eşti conştient de existença ei. Cu
Chiaľ şi animalele âu acest tip de aten ie' care este utilă toate acestea' nu eşti complet inconştient. Difeľença dintľe
pentru autoprezeľvare, đarnu şi pentľu expresia de sine. o persoană care doaľme şi una moartă rezidäînluciditate.
Luciditatea nu este ceva ce faci., ci ceva ce eşti. Ea este Intr-o manieră similaľă, întĺeo persoană aÍlatäînstare de
sinonimă cu viaça. veghe şi una iluminată sau trezită din punct de vedeľe spi-
Dimensiunea minçii pe câľe societăçile moderne au ritual există o anumită difer'ençă. Un om tľezit din punct
ajuns să o ignoľe complet, ľiscând distľugerea completă, de vedere spiritual doaľme la Íel ca unul neiluminat, dar
este luciditatea sau chixa.Aceasta poate fi definită ca o inte- o anumită paľte a lui rămâne trează. organele simçurilor
ligençă care nu depinde înniciun fel de memorie. Aceasta sale se închid,corpul său se odihneşte mai binę, dar con-
este dimensiunea cea mai pľofundä a minçii, conectându-te
ştiinça sa nu adoarme deloc, căci luciditatea eí este mult
cu însuşifundamentulcľeaçiei. Atunci când eşti încontact mai mare decât a omului obişnuit.
cu această dimensiune' tu te aÍli într-ostare de luciditate Luciditatea este un proces al incluziunii, o modalitate
sporită, care îçipeľmite să fii plenaľ conştient şi să te simçi de a îmbrăçişaîntreagaexistençă. Ea nu poaté fr practi-
absolut beatific - ffuá a fi stimulat de vreun stimul exte- cată, dar tu po i cľea condiçiile necesaľe pentru ca ea să
ľior! Atunci când înveçisă îçiaccesezi cbitta, beatitudinea devină aďivă'. Nu înceľcasă fl conştient, căci nu va func-
(feľiciĺea)devine starea ta naturalä de spiĺit. iona. Dacă îçivei mençine coľpul, gânduľile, emo iile şi
i ĺzą9 s' ĺzs s1
Minteo
lNGlNERlA lNTERloARĂ

de la sine întine. compulsivitatea generată de informaçiile tale genetice şi


enersiile aliniate, luciditatea va înÍloľi karmice, viaça ta devine extrem de flexibilă, Ífuá niciun
V;ä g;-''ĺ.ĺ te simçi mult mai viu decât înmomen-
'ĺ efort. Cu alte cuvinte' tu nu o mai percepi ca pe o povară.
-* de façă.
tul Această dimensiune transcende intelectul, identificarea,
ł*Li când intľi înmod deliberat încontact cu
memoria, judecata, karma şi diviziunile de orice fel, cäci
ta, tu capeçi acces la cea mai subtilă
-'.,iĺ.l'ĺuciditatea vorbim de însăşiinteligença existençei. Pe acest nivel, viaça
dimänsiune a lumii frzicez akasha' Aşa cum 1m ľal se derulează exact aşa cum aľ trebui, cu uşurinça absolută
joc aI celoĺ cmcl
sous. Univeľsul nu este altceva decât un a unui râu uľiaş care cuľge Ífuäca ceva să îistea încale.
;í.đ;;;'p', ĺo.ot, pământul,.aerul şi eterul' Ü'eł;1
elemente' m
nu este altceva decât o combinaçie â acestor
ä ;;il y"đľ'i'ĺ' eterul esie numit ,,akasha''' Tofl
)*ł/,"***
oamenii o dĺ''"'''iune a acestui al cincilea
"rro*iĺă -_*.-_.
;läil "o
m ĺ*Jiá'- Celela1te elemente se ĺegäsescchiaľ
i" ."'*Ĺror frzic, da, dim.nsiunea eterică sau akashică Dacă eşti conştient (lucid)în momentul morii, vei rămâne
ä;"ĺ'*i.;'p'ĺ, de regulă până la o distançă de 45-55
frzíc,.el con'ine conştient şi după moarte. Înacest scop, începesă 'practici
... Ď'ini"d că aćest elămeni este totuşianumlt nlvel ce cu somnul. Somnul nu este altceva decât o moarte tem-
informa ii. Tot ce se întâmplă pe un porară. înfiecare noapte, tu ai la dispozi ie o posibilitate
i#;''i1j|.'.o d. p'ofonzimđîniia1ataeste scľis înacest fabuloasă - de a deveni conştient de dimensiunea de din-
tău'
-- akashic din |urul acces
câmp
conştient la conştiinça t} t'l
colo de moarte.
Átun.ĺ când cápeçi înaceastă noapte, încearcăurmătorul experiment.
caoeti automat acces la dimensiunea- akashĺca
dm lurut
încearcăsă rămâi conŞtient de momentul încare treci
.äi"i'niďa;şil. cea din jurul p1anetei, a sistemului
;íill; î";i*ĺ,iĺ Univeľs. oeşĺnďdĺsPunea de instĺu-
de la starea de veghe la cęa de somn. Dacă po i rămâne
conştient până înultimul moment al acestei tranzi ii, vei
tehnoiogiei modeľne, înçelepçiidin India antlca ş1
äilr;;'''
rămâne conştient inclusĺv întimpul somnului.
'n.nt.t. .r.iu''ĺi ,.oşit đăaćumu1e ze foarte multe Vei vedea înscqrt timp că este nevoie de foarte multă
"o
r'i"'ä.ĺiil'.g.i.d. ior*o" pĺin.accesul |a chidakasha,
muncă. lată ce altceva mai po i face. Dacă eşti obĺşnuit să
ou t' dimenšiunea akashică a inteligençei.umane' mal te trezeşti Ia sunetul unei alarme, înlocuieşte-|cu o melo-
Atunci când te aÍIi încontact cu conştiin a' tu.nu die sau un sunet care î1iaminteşte să fiĺ conştieht. Nu
trebuie sä încercisä rcďrizezi ceva' Nu
mai aĺ nlcl macaľ
este deloc greu să te antrenezĺ astfel încâtsă faci această
il't' .
'ä" "ir.,
çăc i se întâmplă.ineuitabil ce este mai asociere. Sunetul sau melodia respectivă poate devenĺ o
uin. .noo tine. Înliieratura yoghĺnă popularä se sp'un alarmă pentru conştientizare, nu pentru trezire.
ie, aärĺ,înveçisă ai acces la această dimensiune' dlvl- îna- De bună seamă, nu po i folosi o alarmă pentru a
,ş.l.uol'' tău' Cu alte cuvinte' de acum tapt adormi, dar dacă nu te Vei dez-identifica de corpulfĺzic, nu
""r-a."i".
inte Dumneźeu lucrează pentľu tine' Ce înseamná
de
îivafi uşor să treciînmod conştient de la starea de veghe
đe
acest lucru? lnseamní cá dacäînveçisă te distançezí

9i rzo I
'9, lll Y6
lNGlNERlA lNTERloARĂ Minteo

la cea de somn. De îndatăce te tÍezeşti, încearcăsă devii descarci un anumit program de softwaľe încomputeľul
conştient de ceva, de pildă de respira ĺa sau de corpul tău. tău, tu nu trebuie să înçelegiîntotalitate cum funcçio-
Acest lucru te Va ajuta mai târziu, când vei dori să te culci. nează acestâ. Cu alte cuvinte, nu tľebuie să citeşti fiecare
Dacă vei reuşi să te trezeşti plenar conştĺent şi sá cuvânt al softului. Este suficient să apeşi pe o tastă şi
adormi la fel de conştient, vei deveni practic nemuritor. vei obçine un anumit iezultat. Dacă vei apăsa pe o altă
Chiar dacă va trebul să îi părăseşti |a un moment dat tastă' vei obçine un rezultat difeľit. Subit, tu ai acces la
corpul fizic, tu o Vei face plenar conştient. Chiar şi simpla un întľegfenomen.
îi
apropiere de această stare de conştiin ä va modifica Eu fac o distincçie întrecunoştinçe şi cunoaştere. In
func ia corporală şi cea mentală, dar mai presus de toate esen ă, cunoştin ele reprezintă informaçii acumulate.
î1iva transforma dramatic calitatea vie1ii. Toate informaçiile din lume sunt legate exclusiv de natura
frzică a existen ei. Pe de altă parte,cunoaştefea este o inte-
ligençä vie. Indiferent dacă ai sau nu acces la ea, ea există.
gândĺre
Cunoaşteľe a Îáĺä Tu ai opçiunea đea te situa îninteľioľul sau înaÍan ei.
Există întine o inteligençă inerentă câre' aşa cum spu-
Ai pľiv.it vreodată de aproape y stuP de albine? Chiar neam mai devreme' este capabilă să transforme o bucată
dacä ai studiat ingineľia pe nivelul cel mai avansat' tot de pâine într-unçesut al corpului tău. Aceastä maşinăľie
mai ai ceva de înväçatde la albine. Un stuP reprezintă o incredibil de sofisticată a coľpului (iÍrclusiv creierul) a fost
mostră de ingineľie'Íárä egal, cel mai ideal-complex de cręatá de această inteligençă. In momentul de façă tu nu
apartamente pe care çi l-ai put9a imagina, fabulos conce- te foloseşti decât de o poľ iune limitatä a creierului şi eşti
put şi strucfu?aą şi incredibil de rezistent. Nu cred că ai convins că aceasta reprezintă inteligença. Nu repľezintă.
łerit vľeodată un stup de albine cäzäĺddintľ-un copac' Există întine o putere caľe poate crea un întregcľeieľ
indiferent de vremea de aÍarä. uman' întoată măľeçia şi'eomplexitatea lui funcçională.
Deşi stupul ľepľezintă o veľitabilă capodopeľă, nu Această putere funcçionează complet altíel decât ştim noi.
pot.ľnîponecä atr6ine1e fac planuri şi planşe de'ingineľie. Spľe exemplu, eu nu gândes'c cu capul, ci cu toate celu-
'Co
to'të âcestea' aceste planuri există încorpul loľ gene- Iele corpului meu. Do aceea, gândirea mea este oľganică
tic. Albinele ştiu exact ce trebuie să, Í'acä,întrucât au un şi integrată, întľucâtimplică întreagamea fiinçă, nu doar
tipar setat chiaľ însistemul lor. creierul meu. Dacă nu optez înmod delibera pentľu a
Cunoaşterea spirituală a fost transmisă dintotdea_ gândi, eu nu am încap niciun gând.
una înaceit fel - nu prin gânduri sau pľin cuvinte, ci la La nivelul existençei nu există niciodată ceva nelalo-
fel cum îşitľansmit ;lbi le cunoaşterea ľeferitoaľe la cullui. Doaľ însocietăçile umane există astfel de dizaĺmo-
constľuiréa unui stup, de la o genera ie |a a|ta. Atunci nii. Noi putem compara o foľmă de viaçă cu o alta, daľ
când aceastä cunoaşieľe este tľansmisă sau ,,descăÍcatä" inteligença care stä labazaîntregiivieçi nu âre un termen
(ca să ne folosim de un termen din informatică), tot ce de compara ie sau un context, căci nu mai există nimic
irebuie să ştii există deja îninterioľul tău. Atunci când asemănător. De asemenea' nu putem spune că înacest

ç ĺza .$ 9i lzç s,
INGINERIA INTERIOARA Minłeo

moment funcçionează sau nu' pentľu că ea funcçíoneazä şl-a ascuns gulerul caracteľistic, şi-a aplecat capul şi s-a
întotdeauna. s frimposibil să fie altfel. strecurat înbordel.
Scopul yogăi este să te ajute să faci traĺziçia de la mica Cei doi bărbaçi s-au uitat unul la celălalt şi au excla-
inteligençă ceľebľală la marea inteligençă a cosmosului. mat: ,,Ai văz:ut? La ce altceva te-ai fi putut aştepta de la
oamenii fac o alegere tragică âtunci când optează pentru un preot pľotestant?''' după care şi-au väzut de muncă.
inteligença finită a creierului umân îndetrimentul cunoaş- Nu peste mult timp a apätut un ľabin. Acesta şĹa acope-
terii infinite a Universului. t Í'aça cu un fular şi a intrat la ľândul lui înbordel. Cei
doi băľbaçi au exclamat cu triste e: ,,Ce s-a întâmplatl
Vremurile s-au stricat de tot. Să vezi un om religios într-un
Ş*łL*** bordel! Lumea a luat-o Îazna|"
--_'_--*é- După o vreme a apărut şi episcopul local. Acesta s-a
uitat înstânga şi îndreapta' s-a înfăşuratmai strâns în
încearcă să îisco i din minte ideea că gândirea este sino- mantiâ lui şi s-a strecurat la ľândullui înbordel.
nimă cu inteligen a' întregulproces al crea ĺei, de la atom Dę această dată, unul din cei doi bărbaçi (caľe eľau
la cosmos, nu este altceva decât o expresie fantastică a catolici) i-a spus celuilalt:
inteligen1ei' Chiar acum există îninteriorul corpului tău - Probabil că una dintre fete este foarte bolnavă!
o ĺnteligen ă vibrantă care reprezintă însăşisursa crea- Atunci când te identifici foaľte puternic cu ceva, tu îçi
iei. Deşi îiacorzi o importan ă atât de mare intelectului pieĺzi perspectiva asupľa vieçii! Ideile legate de bine şi de
tău, tu nu po i înelege înîntregime nici măcar activita- rău, de corectitudine şi incoľectitudine, sunt simple con-
tea unei singure celule din corpul täu' Primul pas către stľucte mentale. Ele nu au nimic de-a face cu viaça. Ceea
eliberarea din capcana intelectului şi către integrarea în ce era considerat moral înuľmă cu o sută de ani este con-
inteligen a cosmică este recunoaşterea faptului că toate siderat intolerabil astäzi. Copiii tăi dispreçuiesc ceea ce tu
aspectele vie ii - de la un fir de praf la un munte, de la consideri aß'Íoarte bun. Ideile tale legate de bine şi de rău
o picăturä la marele ocean sau de la un atom la întregul nu sunt altceva decât pľejudecăçi la adľesa vieçii.
cosmos - reprezintă o manifestare a unei inteligen e mult Înclipa încaľe te iäentifici cí id.il. tale limitate legate
mai ample decât măruntul nostru ĺntelect. Dacä veĺ face de moľalitate' tu devii complet distorsionat. Intelectul
acest pas, Via a îĺva apărea într-olumină complet nouă' tău jonglează cu aceste identificări înaşa fel încâttu nu
maivezí lumea aşa cum este ea. Dacă îçidoľeşti un strop
de spiritualitate înviaça ta, primul lucľu pe care tľebuie
cľedinçă versus căutaľe să îlfaci este să renunçi la aceste idei ľigide legate de vir-
tute şi de viciu, şi sä înveçisă priveşti viaça exact aşa cum
Să îispun o poveste...
Într-ozi, đoíirlandezi lucrau este ea.
pe stľadä,înÍaça unui bordel londonez. La un moment Una dintľe cele mai mari pľobleme înlumea de astăzi
dat, ei auvázutun preot pľotestant venind către ei. Acesta este sistemul moralinflexibil inoculat înmintea oameniloľ

1 lso -9. _$ ĺsĺs


Minteo
lNGlNERlA lNTERloARĂ

încäđincopilărie. Tu te identifici înmod nafuľal cu tot căuta suficient de adânc înei pentru a le descopeľi umani-
tatea, am constata cä sunt cu to ii la fel.
...' .. consideri a fi bun. Încazul încaľe consideri cä Pentru a impune moľalitatea, nu trebuie sä te implici
ceva este räu, ťu îlrespingi automat. Această atrac ie şi
această ro.rríon.'.p'.iină fundamentul oľicărei identifi- îndiscuçii personale. Trebuie doar să impui dictatele: ,,Fii
căľi. Natuľa minçii *'n. Íace ca âceasta să fie dominatä bun. Vorbeşte cu blândeçe. Dacä vei voĺbi la mânie, con-
secinçele vor fi dľastice'', şi aşâ mai departe. In schimb,
e*act de lucruľilé pe care le ľespinge. Moľaliştii şi pľedi-
catorii le-au spus đesote de ani oamenilor să îşirespingä dacă doľeşti să apľinzi umanitatea întľ-opersoanä indĹ
Din păcate' aceasta este ceâ mâl viduală, este nevoie de o implicare mult mai mare. Acest
''sândurile necurate''. lucru presupune o dăruire de sine.
íĺË"'ăstľatesie de a ob ine efectul contľar! Dacă încerci
;il;6;i;íoi ia"a aşa-zß -''necurat''' înmintea ta nu Moralitatea este un lucru buno întrucâtcontribuie la
men ineľea ordinii sociale. Pe de altă parte' ea poate pro-
mai rămâne niciun alt gând, decât acesta.
Ideea de superioritJte moľală a fost suľsa prea multor duce un veritabil haos interioľ. Dat fiind că nimeni nu
acte inumane pentľu a putea fi ignorată. Este foaľte greu trăieşte la înălçimeastandaĺdeloľ propovăduite de mârea
să tľăieşti lângă cineva care se consideľă viľtuos. Acesta majoritate a ľeligiiloľ,cea mai mare parte a umanităçii
îşipetľéce întreagaviaçă încercândsä evite ceea ce con- tľăieşte într-ostare de vinovăçie, ruşine şi teamă perma-
nentă. o astfel de existençă este extrem de chinuită şi de
sldËľĺ,,greşit'' s r ,,păcătos', ceea ce înseamnăcă nu se
gândeşĺe"h'a|tcevad..ât l" aceste lucruri. A evita un lucľu tľagică. La antipod, cultivarea umanităçii poate conduce
io ..hĺu.l.ază' al eliberarea de el. Acest gen de morali' la rândul ei la ordine socială, dar Íărá nicio pľesiune din
tate se bazează, pe excluziune. La antipod, spirituaĺitatea exterioľ.
se bazeazä pe incluziune.
Fă o listă cu toâte lucrurile pe care maľile religii ale
Natuľatsençială a umanităçii a fost atät de distorsio_ lumii le numesc ,päcate" şi vei descopeľi că simplulfapt
de a fr înviaçă reprezintá un păcat. Dacă te-ai născut pe
nată şi de suprimată încâtoaménii au inventat substitutul
acest pământ, ai comis deja un pácat. Dacă te aÍli la men-
,,.o'ähtăçii', pentru a readuce o oafecare ordine.şi puçin
echilibľu înviäça lor. Acest lucru s-a întâmplat deoarece strua ie' comiçi un păcat. Dacä. Íacísex, la fel. De fapt,
aproâpe nimení nu a fäcut nimic pentru a-şi men1ine vie chiaľ şi simplul consum al unei ciocolate repľezintă un
päcat. Dat fiind că însuşiprocesul vieçii este un păcat, tu
*o'nit.t.'. Dacă umanitatea noastră ar fi vie, noi nu aĺn
mai avea nevoie de vreo moralitate. ajungi să tľăieşti întľ-ostare permanentă de vinovăçie şi de
Moialitatea difeľă întotdeauna de la un om la altul, în teroaľe. Dacă oamenii nu ar fr, atät de schilodiçi de teamă
funcçie de epocă, de loc, de situa1ie şi de conveniençe' In şi de vinovăçie, templele, moscheile şi biseľicile lumii nu
schimb, indiferent ce expresíe şĹa găsit umanitatea oame_ aľ fi nici pe departe atät de arhipline caîĺ prezent. Dacä
nilor, înoľice moment â1 ßtoriei şi înorice cultuľă, ea a te-ai simçi fericit înmod natuľal, tu te-ai duce la plajă sau
fost íntotdeâunâ aceeaşi, şi la fel va ľämâne de-a p-uľuri' ai asculta foşnetulfľunzelor. Tu te simçi ruşinat de propľia
Pe un nivel supeľficial,'oamenii sunt extíem de diferiçi ta biologie pentru simplul motiv că religiile te-au impreg-
înceea ce pľiveşte valorile, moľala şi etica, dat dacä an nat cu toâtă această teamă şi ruşine! In consecinçä, simçi

9 ĺsz's s ĺgs sn
lNGlNERlA lNTERloARĂ Minteo

nevoia de a te duce într-unloc ,,sacru'' pentru a te spăla va geľmina. Yoga nu face altceva decât să cteeze o atmo-
de ele. sferă propice pentľu minte şi pentru corp. Înľest, nu mai
oamenii găsesc întotdeaunamodalităçi de a impune ai nimic de făcut. Nu trebuie să predici moľalitatea sau să
valoľi, moralăşi etici, dar dacă'tesim_çi feľicit înmod natu- çii un discurs metafizic. Dacă umanitatea ta se trezeşte' tu
ra1. lumea din iurul ĺău çi se paľe plăcută. Spiľitualitatea devii o fiinçă umană frumoasă.
nu presupune o îndepărtaľede uiaçä. Dimpotrivă' presu- Tot ce consideľă lumea actuală, că este negativ derivă
p"'í. äevii sută sută viu, la mo{ul cel maiplenar' din limitaľe. Identitatea limitată pe care ne-ă i'rrpurr.*

be măsură cę avansezi învârstă, capacităçile tale fizice se singuri se tľaduce prin ,,eu'' versus ,,ceilalçi''. Toáte cri-
ilä,o,n'
'Ď"că
Ň;'i"
a-. dar ds a tiáiio't. iă*â'" aceeaşi' q. ę şi toate formele de negativitate se nasc ín spa iu
"cest ĺnfini
aceastá bucurie intľă îndeclin, tu te sinucizi practic al diviziunii şi al sepaľăľii. Aşadaľ, aspiraçia cätre
înrate. tate- epÍ-ezintă cea mai siguľă gaľan ie fu otriva tutuľor
Din păcate, înzilele noastre există tot felul de sisteme tendinçeloľ negative. Ca ľasă,-umanitateá are nevoie la
de convingeri tare trec drept spiľitualitate'-Pĺocesul spi- oru acĺlr'lă de o viaçă eliberată, nu de un contľol şi mai
ritual esteintotdeâuna o cäĺtaľe.Există o difeľençă sem- mafe. Singura cale către fericire este cea caľe conduce de
nificativă întrea crede şi a căuta. A crede înseamnă a-çi la limitaľe la eliberare.
asuma ceva ce nu cunoşti. A căuta înseamnă a reaLiza cä
nu cunoŞti ceeâ ce .'oçĺ. Această peľspectivă este infinit
maĺ flexŕbĺH.Înmomentul încarc cľezi ceva' tu îiimpui Copacul care împľneştetoate dorin ele
procesului vieçii o anumită rigiditate. Aceasta nu este o
iimplă atitudine, ci are repeľcusiuni asupľâ tuturor âspec- Mintea se poate aflaînuna din cinci stăľi posibile. Ea
i.l* uĺ.çĺĺtale, generânďo cantitate uriaşă. de suferinçă. poate_ fi inertă, respectiv complet inactivă. A eastă stare
Societatea o.ánă reflectă experiença lăuntrică a indivizi- este foarte ľudimentară. Dacă primeşte eneĘie, mintea
ĺ*;; o a1cătuiesc. Crearea_unor fiinçe umane flexibile'şi devine activă, dar împrăştiatä.. D acă,pľimeşte mäĺmultă
şí
áornice sä prívească existen1a din jurul 1oľ fără pľejude- energie, ea devine mai puçin împľăştiată,dar'foaľte oscĹ
căti. cu ochi de copil, fără a fr prinse înînchisoaľeaconvin- I.ant . Dacă pľimeşte încontinuaŕe eneľgie, ea devine
;;ililĺ ápĺ"iĺoilor, aľ.ondo.. la o societate complet Íocalizată' unidirecçională ). Însfâľşit, dacípŕĺmeştesufi -
(

áĺferitäde cea actuală. cientă.energse, ea'devine conştientă, şi astfel viaça devine


Yoga este o metodă CaÍe a funcçionat pe1fect înęzuj magică, un veritabil miľacol, o punte de legătură cu lumea
meo, d"â, şi al multor milioane de oameni' Ea ľeprezintă de dincolo.
ä -łááĺsută la sută ştiinçifică, neavându-şi originea în Mintea inertä'nu reprezintă o pľobleľnä.oamenii cu
credinçă sau înconvingeri, ci întľ-oînçelegeľeprotundă. a mintea simplă şi cu intelectul subđezvoltat nu consideră
Eá nu derivä dintr_up optimism naiv_ că au probleme. Ei mănâncă şi dorm Íoarte bine. Doaľ
-..rnir.olui uman.porneşte yoga este foarte simplă: dacă
Premisa de la caľe cei care gândesc prea mult îşi.pieľdsomnul şi apetitul!
ai o sămânçă bună_şi creezí o atmosfeľă propice, aceâsta oamenii simpli au un corp mult mai funcçionai decât
s ĺsą gi s ĺsss
Minteo
lNGlNERlA lNTERloARĂ

dintľ-un conflict înaltul, este că pľimele şĹau organizat


mintea astfel încâtsă se gândească numai la ceeă ce îşi
doľesc, întimp ce gândiľea celorlalte se împotriv.ştp'o-
priilor lor interese.
o minte umană bine oľganizată este numită kal-pa-
uriksh'a - copacul care împlineştetoate dorinçele. Cine äľe
o astf'el de minte îşivede toate dorinçele îndeplinite.Tot
ce tľebuie să faci înacest scop este să îçidezv_olçi miirtea
până câĺd aceasta devine un copac caľe îndeplineştetoate
dorinçele, nu o suľsă de nebunie. o minte ca'é po"ĺe mani-
festa orice doreşte este descrisă înyoga ca fiínd o minte
înstaľea de samyukti. Această calitate derivă din starea
de detaşare.
Atunci când gândurile devin perfect oľganizate, emo-
çiile se mlilează, după ele. Încetulcu încetul,eneľgiile şi
corpul fizic se otganizeazä la ľândul loľ, uľmând Jceeaśi
diľecçie. oľdinea organizăľii acestor dimensiuni po'ĺ.
vaľia însă,înfupcçie de lucruľile pentru care eşti pregă-
tit. Spľe exemplu, înzilele noastľe maľea maiorĺtatě a
oameniloľ nu sunt pľegätiçipentru un sistem caľe nu le
convinge mai întâide toate intelectul. Înfinal, đacătoate
gânduľile, emo iile, energiile şi corpul sunt oľientate în
aceeaşi direcçie, capacitatea de a ctea şi de a manifesta
ceea ce îçidoľeşti devine incľedibilä.
Ştiinçamodeľnă a dovedit că întľeagaexistençă este
o ľeverbeľaľecontinuă a eneľgiei, o vi raçie nesŕâľşită.
Gândurile noastľe sunt acelaşi lucľu. Dacä emiçi.co poi.'e
un gând, âcesta are tendin a inevitabilă de a deveni mani-
fest. ln acest scop' este important însăsă nu îlslăbeşti pľin
ďea ea unoľ tipare negative sau autodistructive.
In geneľa| oamenii se folosesc de credinça loľ pentru
a izgoni gândurile negative. Îndoielilemacină îns8orice
minte gânditoare. Mintea noastľă aľe o âstfel de natură cä
chiar dacă ne-at apăteaînÍaçă Dumnezeu, noi nu ne-am

g ĺszs
s ĺsĺ9'
lNGlNERlA lNTERloARĂ
|llrlrĺ

gľăbi să ne abandonăm înfaça lui, ci ne-am pľopune să există nicio sepaľaçie întľecapul inima
sa, clcl el cr o o
şi
Íacem o invesĘaçie pentru a ne convinge că ceea ce vedem totalitate.
este adevăľat' nu o halucinaçie.
Există însăo alternativă la cľedinçä,şi anume an4a-
jarnentul. Dacä te angajezi sä creezi ceea ce îçidoľeştícu ,ll'
c3ľul
:i'fľ-ffi'ľj";fi.Ţ'' ľ:::ľJiťłilłlľil
şi emoçiile cu inima. Dacă'anali'ĺ* ĺnie-.í;;','i;
adevätat,gândurile tale devin perfect organizate. Ele cuľg şi cu o sinceritate absolută .. ĺntâ.plă,-.đ;;i';
liber către ceea ce îçidoreşti, iaľ manifestaľea dorinçei tale că noi gândim întotdeauna ceea.e '. simçim, şi *".i-'ÎiŢ
devine astfel o consecinçă natuľalä. gândurile'şi emoçiilä il ;.ł.şi;;p;
Pentľu a cÍea ceea ce îçidoľeşti, primul lucru pe care ľľľ:]:f' lnclude
cet mental, sau ttanomayakosha.
trebuie să îlfaci este să îçimanifeşti dorinça la nivel mental. Ceea ce tu numeşti înmodnormal
,,minte,, este de faot
Îçidoreşti cu a,deuărat acest lucľul Gândeşte-te bine. De procesul gândirii, sau intelectul. Minteá
câte ori nu i s-a întâmplatsă crezi că ,asta este - asta îmi olmenslum. Una este aspecnrl ei logic; "'.l"'ĺ -ăil'lí;
alta este aspectul
doľesc'', pentru ca atunci când dorinça i se împlineştesă emoçional, mai profunđ.Intelectul" eśtenumit
ułraiw.
consta i cä nu asta îçidoreai de fapt? Aşadar, începeprin a l;lmensiunea mai profundă a minçii este numită
î''moä
explora ce anume îçidoreşti cu adevărat. Dacă acest lucľu conven ional inimă. yoga, aceástă
profundă este numitxŢn,ira aś.Mamis este
minte .*"çĺ""'li
îçidevine foarte claľ şi eşti perfect angajat să manifeşti un amalgam
aceastä realitate,începe să generezi un pľoces mental con- complex_ de amintiľi care ne modeleazi-..ăiiiËŢ'iř"*
tinuu înaceastă diľecçie. Dacă îçipo i men ine íIuxul con- anumit fel. Aşadaĺ, ceea ce gândeşti ceea
şi c sĺmçi suni
stant al gândurilor Íárä ale schimba direcçia, doľinça ta va activităçi_ale aceleiaşi minçi.
deveni reală mai devľeme sau mai tâĺzia. Este foarte simplu. Dacă eu cred că eşti un
om minu-
Existä procese yoghine care te ajutä să atíngi o altă nat, voi emite emoçii pozitive legate de'iine. Î'
;';;l'î"
dimensiune a inteligençei, nepângărită de memorie, care cred că eşti u 9rn oľibil, văi emite emoçii ,r.g.tĺuŢ
numită cbitta, despľe care am mai vorbit. Realizarea legate de tine.-Dacă încerci*_ĺĺiiob.ĺtĺ
un dlr}m;;;;;
putefii chiaa-eieste numitä chit shakti. Este vorba de un
pľoces simplu, dar puternic, prin care po i avea acces la
coĺrstata că îçieste Íoaftegľeu. Ńu
pllcăm inutil lucruľile.. ''.
ni.ion.*l.ĺ *'*
însăşisuÍsa cľea iei din interiorul tău. Tu simçi ceea ce gândeşti, daľ gând ľile emoiile
şi tale
par toarte dlterite. De ce? Deoarece gândurile
au o ánumită

Mi ul ''cap versus inĺmă''


c^larjt1te şi sunt mai rapide. n'noçiil".
Astăzi, c'Ytarę persoaníçi se pare,nĺ"un"tĺ, 'u"t
muli il ;;:
.ín""Ţ.ii
'ş"
emoçii pline de iubire Íaçă' de ea. Dacă aceasäf"*ä;:;
Foarte mul1i oameni susçin să mintea îiconduçe întľ-o 1u
îçiconvine,.çi se paĺe śubitcă este o'ĺbĺiĺ.
Gână;ii;;J;
anumitä diľecçíe,întimp ce inima îitrage înalta. Înyoga, sgun acest lucĺu, daľ emoçiile tale nu se pot
11 ..hĺ.b. iŢ
noi pornim de la premisa fundamentală că omul este o tel cle rapid. In tine se dă astfel9lupă.Daä
te sĺmçĺbĺne
singuľă peľsoană,_o fiinçă unifica . Înconsecinçă, nu înacest moment' nu te po i sĺmçi rău înmome'rtul
*.í,"'
S rsss 9i ĺsç gi
lNGlNERlA lNTERloARĂ Minteo

Tu ai nevoie de timp pentru a-çi schimba staľea de spiľit. În Cunoaştere şi devo íune
funcçie de intensitatea emoçiilot ta|e, acestea au nevoie de
treizi|e, de tľei luni sau poate chiaľ de tľei ani pentru a se Încultura'yoghină, cuvântal shi-ua are două aspecte.
schimba, daľ mai devreme sau mai tätzíao vor face.
^
ln sensul säu liteľal, el înseamnă ce nu există;'. Tot
Nu este deloc util să creeziun conflictîntrecap şi inimă. ce există derivă din ,,ceea ce nu''ceeaexistă''. Dacă pľiveşti
Emoçiile nu sunt altceva decât partea cea mai savuľoasäa ceľul nopçii, poçi observa multe stele şi alte corpuľi cereşii,
gândurilor. Te poçi bucura de dulceaça 1oĺ, dar cele caľe le dar ceamai maľe ptezeÍLăľămâne spaçiul gol.-Dansul cre-
conduc sunt gânduľile tale, indiferent dacă îçidaí sau nu a iei se deruleazäînsânul acestui vid, caľe reprezintă fun-
seama de acest lucru. Emoçiile nu sunt bătute încuie. Ele damentul fárä de caÎec eaia nu af putea eiista. El este
oscilează, daľ nu sunt la fel de rapide ca gândurile. Dat cel numit ,,shi-va".
fiind cä'au nevoie de mai mult timp pentru a se schimba, o altă dimensiune a lui Shiva este Adiyogi, primul
íar intensitatea 1oľ este de ľegulă mult mai mare decât cea yoghin, cel caľe a ľevelat pentru prima oaľă incľedibila
a gânduľilor, çi se paľe cä emo iile sunt diferite de acestea ştiinçă a yogăi umanităçii. Cultura yoghină oscilează între
dín uľmă. Înrealitate, ele nu sunt mai separate decât invocarea lui shi-va ca fundament al cÍea iei şi invocarea
tfestia dezahät de sucul său dulce. lui Shiva ca prim yoghin. Înacest fel, shivä a äevenit per-
Înexpeľiença celor mai mulçi dintľe oameni, gândurile sonificat sub foŕma lui Shiva.
nu sunt Ia fel de intense ca emoçiile. (De cele mai multe Ţ se paľe o contradicçie?
ori' oamenii nu gândesc la fel de intens ca atunci când Nu este, căci atunci când apaľe staľea de yoga sau de
sunt Íurioşi, spľe exemplu.) Există totuşi posibilitatea de unitate absolută, nu mai existä nicio distincçie întreľea-
a geîeÍaun gând atât de intens încâtacesta să te cople- litatea supľemă şi cel care o expeľimenteazä.'Înacord cu
şească întotalitate. Numai 5-10% din populaçie este capa- această logică, cultura yoghină prezilltă' două modalĹ
bilă sä 1erLereze gânduľi atät de intense încâtsă nu mai tăçi de a atln1e staľęa supremă: a deveni una cu totul şi
aibă nevoie de emoçii. 90% dinpopulaçie nu poate genera a deveni una cu vidul - cu alte cuvinte, calea lui jnana,
decât emo1ii foarte intense, deoarece aceşti oameni nu au cunoaşteľea, şi calea lui bhakti, devoçiunea.
lucrat suficient de mult la cultivaľea gândirii 1or. Aşa cum Dacă doreşti să experimentezi starea de shi-va, sau
spuneam însă,există oameni caľe au gânduri extrem de dimensiunea caÍe transcende planul fizic, tľebuie fie să
intense. Ei nu au emo ii la fel de intense, dar sunt nişte t-e pui la unison cu legile care guverneazălamea nefrzică,
gânditori extrem de profunzi. fie să te dizolvi complet înaceastă dimensiune, elibeľân-
Cel mai bine este să nu creezi o astfel de polaľitate în du-te astfel de legile caľe guverneazälamea frzicä.Dacä
inteľioľul tău. Încaz contÎaÍ.riştisä aiungi la ľäzboícivil doľeşti sä' expeľimentezi un vâľf de munte, poçi fie să te
şi la schizofľenie. Gânduľile şi sentimentele nu sunt funda- urci pe el, fie să î1contempli de |a bazä. Ăcestea sunt
mental diferite întreele. Pľimele sunt mai uscate' iaľ cele- cele două modalităçi fundamentale. Încaz contraą ĺu ai
lalte sunt mai zemoase. Asta-i tot. Celmai bine este să le avea cum să devii una cu muntele. Cunoaşterea te ajută'
savurezi pe ambele. să aspiľi către ,,ceea ce nu există'', pânä când te întâlneşti

$i lço g '9i ĺçĺ's


Minteo
lNGlNERlA INTERloARĂ

fată înfată cu vidul. Devo1iunea te ajută să îçianihilezi însäla tot felul de amăgiri. Devoçiunea este un instrument
o.'i'on"lii.tea limitată şi ľigidă, evoluând cätre.o stare ce permite transcenderea naturii duale a logicii. Marele
';;i Íi;;iĚtl', de pe nivälultäreia poçi.aborda dimensĹ risc constă însăînnegarea logicii, înlocul tľanscenderii
il;;;;; cadru1 pľefeľin1elor şi antipatii1or ei. Aşadar, este foarte important să îçiconstruieşti o plat-
tale (acestea "ärrr.*d.
reprezintă fundamentul.personalităçii tale foľmă logică stabilă înaintede a te arunca pe calea fluidă
Íepre- a devoçiunii.
ĺndivĺduale). Nâtura nesfârşită a dorinçei umane
o expiesie a aspŢaçiei că re natura infinitä a vieçii ce Invers, foarte mulçi oameni cred că devoçiunea nu are
"ĺ*ĺ
tĺ,"*..ndä existença frziLä.Infinitatea şi număru1zero nu ce căuta înuniversul logicii. Acest lucľu nu este adevă-
;il;i';adecât o expresie pozitivă şíľespectiv negativă rat însă.Înesençă, logică este un instrument al discernä-
mântului. Ea este ca o macetă bine ascuçită. Atunci când
a aceleiaşi realităçi.
Devoçiunea presupune ľenun area la dualitatea.pľefe- analizezi ceva, tu divizi automat lucrul respectiv. Pe de
. ; ş'i;niipätiilo" a ataşamenteloľ. şi aveľsiu-nilor. Pa ahä parte, dacä scalpelul logicii tale este foarte bine ascu-
'i"
aratä cä pentľu tine nu mai există ,,bĺne" ş1 ''rau"'.
cacl çit, poçi face o incizie mică, lăsând apoi lucrul ľespectiv
totul a dëvenit bine. Atunci când un aspirant devoçtonal aparent neschimbat. Se spune că, dacä un spadasin iscu-
afirmä că ,,Dumnezeu există pretutindenj'' Şică "totul sit taie îndouă un copac cu sabia sa, nici mäcaľ copacul
este Dumnézev", ceea ce vľea să spunä el
este că nu ar trebui să îşidea seama ce ,se întâmplă, rămânând
;lĎ'in.oĺtiu"ľea convingeiiĺ că Dumnezeu "totul
;;; b există înpicioaľe Ia fe|'ca până atunci. Într-omjnieră similară,
dacă intelectul tău devine extrem de ľafinat, vei constata
el aiunge la o starđprofundă de'acceptaľe'
ăa ěŢ ä;ł";-ă
"i.i-ii'a."i, şi"îlelibeľează-' Bhakti (calea $eyop că devoçiunea se integrează'pe ectcu logica ta.
;iĺ i'.l'd; totul in sine, făľă să.fa;1 discriminări' De Devoçiunea poate fi minunat de frumoasă, extatică şi
beatifică, đarÍäră'claritatea cunoaşterii'poate conduce la
altféL chiar aceasta este nâtuľa ľealităçii supľeme' . .
Î*ĺain ceĺe mai timpuri, devoçiunea a fost conslderata stagnare. Pe de altă parte;-făľä emoçie' pľacticile spiľitu-
... ."i i*po'tantĺ cale spiĺitualá, întrucâteste cea mai ale pot deveni aride, uscate şi lipsite de viaçă. Färă bhakti,
iăpĺJĺ.n' J'. mĺ.'p..''đl.ei. Calea cu o1şjeľi este mai inana devine pur şi simplu un exerciçiu de despicaľe a fuu-
lui înpatľu
đä.itąa'' reprezintă o cale a ,,ochiloľ deschişi" ' p.ęyoçiune1
.* o Ĺ'l. pđcare te aventurezi ,,cu ochii închişi'".Atunci Aşa cum spuneâm mai devľeme, dacä îçidoreşti să
când mergi pe calea cunoaşterii, ş i încotrote
lndrepĺ ta experimentezi un vârf de munte' tľebuie fie să. te uľci pe
ă;;;ffi p'. caie îlfaci. Atuncícând mergi pe calea devoi- el, fie să îlcontempli de la bază. Aspirantul devoçionaleste
conştient^că, dacä va reuşi să uľce pe vâľf, încăse va afla
unĺ, nuî1ipo1i da seamâ dacă te apľopii de destinapa hnala
_ilä*.i.
- .tít.'łĺĺi aí đacäai cäzutîntr-ocapcană' Iângă el. In schimb, dacă va deveni una cu valearva putea
' Ĺmoĺĺlesunt mult rnai intense decât gân- çine întľegulmunte înpoala sa.
đ'.."Ăş";';''ŕ' de ce ele sunt ridicate înslăvi, fiind
_presus
corrriđ.'"t.maí de celelalte căi. Färă o înelegere
; l' J;p.iune ädecvatä,caIeadevoçiuniipoate conduce
9i ĺçz9 s ĺçs 9
Minteo
lNGINERlA lNTERloARĂ

Yooł ŞtBEŢIA BxľłľlcĂ puteâ scufunda înorice situaçie fără nicio ezitaÍe.
Chiaľ dacă ai fi condamnat la iadul etern' te-ai
duce bucuros acolo, căci nu te-ai mai teme vreo-
Potrivit legendei, Adiyogi a băut somarasĺ, sucul dată de suferinçă!
îmbätător*alLunii. El s-a impregnat puľ şi simplu Într-oepocă încare toată lumea vorbea despre
cu esen a distilată a razelot de lună. Textele voľ- mersul înľai, Gautama Buddha a declarat: ,,Voi
besc deśpre el afirmând că se afla înpermanençä spune i că totul este bine înľai, dar ce aş aveâ err
într-ostare de beçie extatică. de făcut acolo? Eu prefer să merg îniad pentru
Yoghinii nu se împotrivescplăcerii, daľ nu se a-i ajuta pe cei de acolo, căci oricum eu nu pot
mrrlçtrmesc cu plăceľile minore! Ei ştiu că dacă vei cunoaşte suferinça.''
be" ,rn pahar áe vin, acesta te va ame i pu in' daľ Atât timp cât persistă teama de sufeľinçă, nu
mâine tä va durea capul. Yoghinii nu se mulçumesc vei îndľăzniniciodată să explorezi dimensiunile
cu atât. Pentru a savura cu adevărat o stare de be1ie mai profunde ale vieçii. Numai corpul fizic necesită
trebuie să fii sută la sută beat (euforic), daľ totuşi pľotec ie. Niciun alt aspect al fiinçei tale nu nece-
peľfect lucid. Personal, nu am consumat niciodată sitä. Dacä eşti dispus să renunçi la ideile, filozofiile
äroguĺihalucinogene, dar cine se uită înochii mei şi sistemele tale actuale de convingeľi (de care eşti
îşipoate da seama că eu sunt întotdeauna ,,drogat'o ataşat)' îçipoçi recrea întľeagaviaçă chiar înurmä-
(eufoľĺc).Sunt sută la sută beat, dar totuşi perfect toľul moment.
lucid. Aceasta este una din marile plăceľi pe care
le ofeľă yoga.
Scopulînalal yogăi nu este însăsimpla beçie
extaticá. Această stare beatifică elimină teama de
sufeľinçă. Înaceastă stare de extaz nenumit nu mai
există griji legate de supravieçuire. Aşa se explică Mantľa iubirii
de ce oamenii afla1i înaceastă stare de conştiin ă
excep ională pot realiza uneori acte care altora li Ce putem spune despľe iubire? Există într-adevăľ
se paľ
_ supraumane. aşa-numita iubiľe necondi ionată? Pot două fiinçe umane
Tu nu vei îndrăzniniciodată să exploĺezi să se iubească înacest fel? Foaľte mulçi oameni îşipun
plenar viaça până când nu te vei elibeľa de anxie- astfel de întľebări.
i".." g..r.i",ä d. instinctul de supľavieçuire' Încaz Într-ozi, Shankaľan Pillai s-a dus înparc. El a văzut
contľar' nu îçivei dori decât să î7\prezervi viaça aici o femeie atrágátoate stând pe o bancă de piatľă. S-a
actuală. odată eliminată teama de suferinçă, te vei aşezat imediat |ângä ea. Peste câteva minute, s-a tras mai
aproape de ea. Femeia s-a îndepăľtatînsăde el. Când
's 194 .s. g. ĺss 5,
INGINERIA INTERIOARA MinÍeo

el s-a apľopiat din nou de ea, ea s-a tras către maľginea expľesia ei este extrem de limitată. Indiferent cât de des
băncii. Shankaľan Pillai s-a tras însăşi mai aproape de çi-ai proclamat iubirea , dacă, aşteptăľile şi nevoile tale nu
ea şi a prins-o de mijloc cu un braç. Femeia l-a ľespins. sunt împlinite,relaçia ta se va destrăma. in esençă, relaçiile
Atunci, el s-a lăsat îngenunchi, a rupt o floare, Ĺa înmâ- dint_ľe oameni sunt aranjamente înbeneficiul reciproc.
nat-o şi i-a spus: Înrealitate, nu exiśtăo iubire condiçionatá şi una
- ľ. iob.ä. aşa cum nu am mai iubit vreodată pe cineva, necondiçionată. Există doar condiçii exterioare şi iubire. În
întoată viaça mea. sine, iubireatrebuie să fie necondiçionatä. Înclipa încare
Soarele asfinçea. Shankaran Pillai avea o Íloaľeînmână începisă îipui condiçii, tu o transformi într-otÍaÍŽacie.
o
şi pľivea pe femeie cu o pľiviľe topită. Una peste alta, Poate ß' o tranzacçie convenabilă, un aranjament auaîta-
condiçiile eľau ideale, aşa cä femeia a cedat. Cei doi s-au jos, daľ cu sigurançă nu te va împlinişi nu te va putea
lăsat pľadă instincteloľ'şi şĹau făcut de cap. Înšeľareaa conduce într-odimensiune supeľioară. Este doar o conve-
fost înlocuităde noapte. Shankaran Pillai a çâşnit brusc în niençă. De altfel, iubirea nu este întotdeauna convenabilă.
picioare şi i-a spus femeii: De cele mai multe oľi nu este. Ca să reziste, ea necesită o
= Este oľa 8:00. Trebuie să plec. maľe investiçie peľsonală. Practic, trebuie să îçiinvesteşti în
- Ce?! Tocmai acum? Parcă spuneai că mă iubeşti mai ea întreagata uiaă, pe tine însuçi.
mult decât ai iubit vreodată... Atunci când te îndrăgosteşticu adevărat' ťu nu mai
: Da, da, aşa este, dar mă aşteaptă nevastă-mea. exişti. Expresia anglo-saxoĺă ,a cädea îniubiľea'' este
In general, noi ne construim relaçii într-uncadru care extrem de semnificativă. oamenii nu simt cä urcă âtunci
ni se paľe confortabil şi avantajos. oamenii au nevoi frzice, când se îndrăgostesc. Ei nu simt că stau înpicioare sau
psihice, emo ionale, fipanciare şi sociale pe care înceaľcă că,.zboară, ci iă se prăbuşesc. Într-adevăĺ,cäva din tine
să şi le împlinească.In acest scop' una dintre cele mai trebuie să se topească pentru a puteâ fuziona cu celălalt.
sigure metode constă îna-i spune altcuiva ,,Te iubesc''. Există o distincçie întreo ftaÍ:nacie şi o poveste de iubiľe.
Această aşa-zisä iubire a devenit un fel de mantra, de tip o poveste de iubire nu presupune neapărat o altä per-
,,Sesam, deschide-te''. oamenii obçin ceea ce îşidoresc soană. Tu te poçi îndrăgosti'de viaçă însăşi.
prin simpla repetare a âcestor cuvinte. Ceea ce faci sau nu faci depinde de circumstançele în
Iubiľea este o calitate, nu ceva ce poate fi practicat caľe te afli. Acçiunile noastľe se muleazä întotdeauna după
împreună cu altcineva. orice ac iune a noastră urmäreşte ceľinçele pe caľe ni le impun situaçiile externe. Iubiľea este
sä ne împlineascăo anumitä nevoie. Dacă poçi înçelege însăo stare lăuntrică, iar relaçia tâ cu tine însuçipoate fi
acest lucru, existä o posibilitate ca iubirea să crească în necondiçionatä. de iubire pot deveni obositoare
'Actele"
tine, tľansformându-se într-ocalitate natuľalä. Tu te poçi şi stresante în timp, căci iubirea nu este cevâ ce poi face,
amägi însăsinguq spunându-çi că relaçiile pe care çi le-ai ci ceva ce eşti.
făcut de dľagul conveniençelor, confortului şi binelui per-
sonal sunt relaçii de iubiľe. Nu vľeau să spun neapărat că
iubiĺea nu âľe nicio legătuľä cu relaçiile tale, ci doar că a To fall in loue - a te îndĺăgosti.(n. tr.)

ç lço s 9i ĺsz gi
MinÍeo
lNGlNERlA lNTERloARĂ

Ş*łh*** pieľdut complet ľa iuneâ. Dintr-o poveste de iubire încăte


mai poçi ľecupera. Á,spiľançii devoçionali expeľimenteazä
--.-'-_- viaça îndulceaça ei extremä. Ceilalçi oameni îiconsideľă
nişte idioçi, dar nimeni pe această planetă nu se simte la fel
întredoi
lubirea nu este niciodată ceva care se întâmplă de bine ca ei. Deci, cine este adevăľatul idiot?!
tău' iar
oameni. Ea devine manĺfestă strict îninteriorul Atunci când voľbesc despľe ,,devoçiune'', eu nu
nimănui'
esen a ta interioară nu trebuie să devină sclava mă refer la cĺedinçă. Credinça este similară moralităçii.
încearcăurmătorul exerci iu timp de cel pu in 15 minute:
oamenii caľe au o credinçă feľmă se consideľă adeseoľi
pentru tine
stai lângă un obiect care nu înseamnă nimic supeľiori altora. Înrealitate, singuľul lucru care se întâm-
momentul de fa ă, cum ar fi un copac, o pietricică'
un
în plă atunci când crpzi cu tărie ceva este că prostia ta capátă'
;i.*. sau o insectă. Fă acest lucru câteva zile la rând' încredere însine. Incredeľea şi pľostia ľepľezintă o combi-
După o Vreme, vei descoperi cä îlpo1i
privi cu aceeaşi
na ie extrem de periculoasă, dar merg de multe oľi mână
ĺuni" .u care îiipriveşti so ul sau soia, mama sau copilul' înmână. Dacă vei privi cu atençie lumea din juľul tău, vei
dar nu con-
Poate că viermele respectiv nu ştie acest lucru, realiza că ceea ce ştii tu este atât de infim încâtnu ai cum
întreaga lume
tează. Dacă po i privi absolut totul cu iubirë, să acçionezi cu încľedere.Un sistem de convingeri înlătură
i se va părea frumoasä. această problemă. El îçiconfeľă o încľedereenoľmä, dar
nu te vindecă automat de prostie.
Devoçiunea nu este un âct. Ea nu este direcçionată
cätre un lucru sau altal. obiectul devoçiunii este imate-
Devo lunea: o schimbaÍe dimensională
ľial. Devoçiunea conduce la dizoIvarea întregiirezisten e
prudent' din tine, astfel încâtdivinul să çi se reveleze la fel de uşor
Maľea majoritate a oamenilor trăiesc foarte
nu cum ľespiľi. Divinul nu este o entitate caľe există undeva
aorândoĺi cu aten ie iubirea şi bucuria, de teama de a acolo, ci o forçă vie care îçianimă fiecare moment al vieçii.
Ë'ĺ''ĺl iĺĂá'a'đäräe\e. Cea' mai geneľoasä prin manieră
Devoçiunea te ajută să înçelegiâcest lucru.
J.;Ţ'iil;'i" a da un exemplu ľestului lumii tră"
atât Să Ę spun o poveste... La o cină tradiçională a unei
i'." la maxim şi fără nicio limitare' Dacă^eşti
"ĺłii
ä-;;il;;il;il ;' poi iubi, râde sau trăi întotali- familii catolice, bărbatul casei a venit la masă, s-a uitat la
;.; î;;;;íiă eşti.J.r'.. indienii numesc uĺkanioos mâncaľe şi, ca de obicei, a începutsă o înjuľepe.nevastă-sa
şi tot ľestul lumii. După ce a terminat cu insultele şi toată
- on o- săľman pé toate nivelele! Devo iunea înseamnă
lumea s-a aşezat la masă, el a rostit următoaľea ľugăciune
.ĺ .iii ' ĺ kan1oos, că eşti plin de aľdoare! Un aspirantsä
ă;;"'" t"'; ste o'peľśoaná'careîncearcă să exp1oľeze şi
catolicä: ,,Dragä Doamne, îçimulçumesc pentru pâinea
cea de toate zilele şi pentru toate mâncăľurile minunate
."pĚŕi'".", eze viä1a cât mai ple.nar posibil' de pe masă.''
Devoçiunea nu presupunä di"'ä"a vieçii, ci
îmbräçi-
o poveste de iubiľe, ci o verita- Fetiça lui învâľstă de cinci ani stătea pe un scaun cu
sará ei tätală. Ea nu estä
perne. Ştiicum sunt copiii de cinci ani: li se pun tot felul
ilH;ili;. o nebunie, dar caľe nu şi-a
iubĺľea însăşi.śt.
'9 199 I
9, lça g1
Minteo
INGINERIA INTERIOARA

nână la farfurie' pľactica. Ceilalçi ľiscă să se consume complet înÍocal arzä-


peÍne pe scaun' dar tot nu -aiung bine. toľ al devoçiunii.
cátt e tatăl ei
Aşadar, feti1a no ast'ă :;:;''idi..'_ľ"|" *iËo çä
*'
si l-a întrebat:
noastre?
-'í"rĺ,oo*rr.r.o aude toate rugăciunile cä acesta
..ć;;;ii";i;'din bärbat s-a trezii pe loc, aşa
i"
' ' 'ĺ'oon.
imediat fetiçei:
: ;;'d;. Bŕ'oa. ro'te rugăciunile pe care i le adresăm'
ľ.tai' maiios p'š"on, afundându-se îngân-
duľile sale.':'iĺsat
După o vreme' ea a spus:
Ě1 ceĺelalte lucruľi pe care le
- Dar, tati, ascuĺtă şi
spunemi
-'- tot ce
- D^, Dumnezeu ascultă înfiecaľe moment
Spunem şi vede tot ce facem'
Fetita ,-" ,.uturrá.i ĺ *'ĺ mult înpernele sale şi l-a
întrebai cu o voce micuçă pe tatăl ei:.
"'*:"Î;;;šrrái,á"'. ć. äno*. crede elmai mult, tati?
rugäciu_
Soune-mi: ce aľ tľebui să cľeadă Dumnezeu:
foarte confuz,
ni1."ľ.i''inĺ*''L;;i.i Probabi' că este
ä* ild'a. *"ii îşimaibată.capul cu noi' oamenii'
'ĺ ĺn,titoçionalizăm aşPectele cele mai
Ň;i' ,.* atizäm''o
.l. vieçii, aşa că' totui devine arid şíanost pentru
''r,ĺ. ľ""iĺl"'i'e" iepetă aceleaşi cuvinte' ca^nişte p*p'-
'ĺ.
gali, daľ nimeni nu le mai acordă vreo semruilc^!,'1:I."|3
nol (sau cel
o'ĺĺ-cuvinte caÍe nu înseamnănimic pentruvaloaľea unei
au
outin nu mare lucľu), cuvintele noastre
*_Ň;iä;;'.ĺ*
mĺnciuni. Aľ fi mai bine să păstrăm tácerea'
t'iárJ.",'''" să îiimităm pe cei.pe^caľe îi
Atuncl cand un
considerăm mentoľii şi modelele.noastľe'
astfel de mentoľ , ,po' 5imilaľ înurmă cu 2'000 de
"u"
;1' J aÍácutacest lucru pentru cä a însemnatceya
pentľu
;i;b;il cä inima lui deborda de pasiune şi de viaçă'
nu
doäľde dľagul cuvintelor rostite' '
a.modeľa-
Devotiunea n"_Ţri.-o cale a blândeçii şi
o pot
tĺ.i. Ň*i'i-cei foarte aprigi, caľe tľăiesc la maxim'
szoos 9 zoĺ 'i
Minteo
lNGlNERlA lNTERloARĂ

El i-a spus: Astfel de adepçi devoçionali tľăiesc înaceastă


_ lume, dar nu fac parte integrantă din ea. Puterea
- Tot ce ai pe tine - bijuteľiile şi hainele sunt
ale mele. Lasă-le aici şi pleacă. şi pasiunea cu care îşitrăiesc viaça inspiră gene-
Făľă să ezite, Akka şi_a dat jos bijuteriile şi hai_ ľa ii succesive de oameni. Akka continuă să fie o
prezen ă. vie însubconştientul colectiv indian, iar
nele înmijlocul mulçimii, đupäcaľe a plecat, com-
poemele sale lirice au rămas până astăzi pârte inte-
plet goală. Începând din acea zi, ea a reuzat să mai
poarte haine, deşi ŕoarte mulçi oameni au înceľcat grantă din patrimoniul literaľ al Indiei de Sud.
śăo convingä.La acea vreme pätea neverosimilca
o femeie să meargă goală pe stľăzile din India, iar
Akka eľa tânärä şi frumoasă. Ea şi-a tľăit viaça ca
o ascetă rătăcitoare şi a compus o seľie de poezii
devoçionale de o rară fľumuseçe, care s-au păstĺat Âcceptarea misterului
_pânä astázi.
Într-unastfel de poem (tľadus înlímba eng|ezä
Numai o inteligençă juvenilă analizează' lucľuľile şi
de A. K. Ramanujan), ea sPune:
ajunge la o concluzie. Cei CaÍe avo inteligençă suficient de
Oamenii, evoluată şi de matuľă înçelegcă cu cât anaIizezi mai mult,
Bărbaçi şi femei, cu atât mai mult te îndepărtezi de orice concluzie.
Cu cât pătrunzi mai adânc întľ-unaspect al vieçii,
Roşesc când ueşmântul
cu atät mai mult te îndepăĺtezide oľice concluzie.Yiaça
care le acoperă ruşinea
devine din ce înce mai misteľioasă pentru tine. Cu cât te
Cade la pământ. scufunzi mai plenaľ înviaçă, cu atât mai nemărginit şi mai
Ce sens are însăaceastă pudoare impenetrabil çi se pare acest proces. Viaça nu poâte fi înçe-
Încondiçiile încąre Domnul leasă cu intelectul limitat, căci tu eşti una cu ea. Atunci
care a creat uia a cänd realizezi prin expeľiençă directă că frecare atom, fie-
carc frt de nisip, fiecare pietricică şi fiecare formă. de viaçä,
Trăieşte înaceastă lume
de la cea mai mică la cea mai măreaçă, sunt de nepătruns,
fără să poarte o fapă?
vei sfârşi prin a te închinacu o devoçíune absolutäînÍaça
întregiirealităçi. Chiar dacă nu vei face altceva decât să
Ce poçi ascunde de Domnul tău, stai şi să ĺespiri, vei cunoaşte via a mai bine decât pĺin
Încondiçiile încare întreaga orice analiză intelectuală.
lume rezidă înocbiul acestuia? Atunci când disecăm totul, încercândsă suľprin-
dem adevărul ascuns de natura frzică,, noi pătrundem în

's' zoz , 9' 203 S

1ililililil1il11
lNGlNERlA lNTERloARĂ Minleo

dimensiunile infime ale ştiinçei particulelor. Aiungem astfel - Şefule,doresc să te informez că sunt vânat de trei
la pľotoni, neutroni şi électľoni, şi încontinuare' l" }'ę* mari companii. Tľebuie neapărat să îmiofeľi o măriľe de
tri o, bozoni şi particulele supeľ-simetrice, pătľunzânđ_din salaľiu.
ce înle mai adânc înprofunzimile mateľiei. Acestea çin însä - Ce?! a exclamat şeful său. Ce companii? Cine te
de natura faicä.Fizicienii modeĺni susçin că Universulcon- vâneazä?
flne mai multă materie întunecatădecât
materie obişnuită. - Compania de electľicitate, cea de telefonie şi cea de
Áceastă materie întunecatănu este alcătuită din atomi, ci gaze, i-a răspuns angaj atul.
din particule de un tip necunoscut. oamenii aşa-zis inteligençi, care au concluzii răspicate
Ii înmână un pahár cu apă şi pľiveşteł.Ce-po1i cunoaşte legate de viaçă, nu pot sta o clipă locului. Ei caută întot-
înlegătuľä cu el?špre e*em_plo,äe ce se combină oľgenul deauna altceva. Un idiot poate sta áră pľobleme liniştit.
cu hildrogenul pentru a pľoduce apa? Sauia înmână 9 ľie, La fel şi un mistic. Ceilalçi oameni nu pot însă.
tricică ş contďmpl-o îndelung.De ce are ea aceastä formä Devoçiunea este metoda cea mai simplă de dizolvare a
paľticuĺaľä,aceástă greutatą această mărime şi aceastä obstacolelor întâlniteîncale. Dacă cei caľe au probleme
'textură?
MoĘ oameni spun: ,,Eu mä aflu înaceastă lume cu inerea sub contľol a ,,minçii agitate ca o malmuçä'' o
datorită părĘilor mei.'Daľ de ce eşti aşa cum eşti? Ce apucă pe calea devoçiunii, dialogul lor mental dispare pur
anume îçidetérmină această formă, acest corp şi aceastä şi simplu.
individualitate? La prima vedeľe, înclinaľeaînÍaça tutuľoľ lucruľilor,
Înmod tradiçional, indienii considerä că trebuie să te considerânđułemai presus decât tine, nu pare de bun
îĺ
înclini Íaça tuâľor lucrurilor iĺ Íaça ta. Nu conteazä augur pentru ľespectul de sine, dar devoçiunea anihilează
dacă îtiiese încale un copac' o vacă, un şaľpe sau un nor rigiditatea, conferind foarte multă ŕlexibilitate. Copacul
- tľebuie să te apleci înÍaça sa. Atunci când te încliniîn care se apleacă nu se ľupe. (Acesta este pľincipalulmotiv
fa a futuÍor lucruľilor, fie eşti u_n idiot, fi. n
'loľt* pentľu care se ľecomandă să practici hatha yoga înfiecare
,ir" naflrra vieçii înprofunzimea sa absolutä. La diminea1ă - pentľu ca trupul tău să rämână ŕlexibil!) La
prima uedeľe, diferençą dintre yn i{iq şi un iluminat nu
^înçeles fel se petrec lucrurile şi cu tiľie.
äste foarte Ínaľe. Cei-doi paľ destul de asemänători, dar Din păcatp, înzilele noastre chiar şi aşa-zişii lideri spĹ
întreei existä o veritabilă prăpastie. Un idiot nu tragecon- rituali vorbesc despľe ľespectul sau pre uiľea de sine. jn
cluzii deoarece este incapäbil. Un mistic nu le tfage deoa- ľealitate, atât ,,sinele (egoul)'' cât şi ľespectul ľeprezintă
rece nu doľeşte acest lućru. Ceilalçi 9aľeni, dintre aceste o pľoblemă. Ambele sunt entită i extľem de limitate.
două extre-e, se laudă cu concluziile loľ, pe caľe łe co - Ambele sunt fragile şi ambele se simt nesigure. Dacä nu
siđeräcunoştinçe. Idiotul ştie sä se bucuĺe de'cunoştinçele ai niciun ľespect de sine, foarte bine. Dacă nu mai ai nici
sale minoľe.Iluminatul îŞi savurează la maxim crrnoaşteľea măcar un ego, şi mai bine!
absolută a vieçii. Ceilalçi oameni trăiesc înconília şi sufeľă.
Î't'-odimineaçă, o'' ĺndĺvida intľat înbiľoul său şi i-a
spus şefului său:

szołs I zos 9,
lNGlNERlA lNTERloARĂ

8*ła,***
-------

Atunci când te confrun i cu ceva mult mai măre1 decât


tine, te veiînclinaînmod naturalînfaa lui. Dacă doreşti
să devii un aspirant devoional, uneşte-i palmele şĺîncli-
nă-te înfa1a obiectului sau persoanei din fa a ta, cel pu in
o dată de oră. Nu contează înfa a cui te înclini,aşa că nu ć..
face alegeri. Poate fi vorba de un copac, de un câine, de vh,et? a,
o pisică - de orice. Actul devo ional nu trebuie nici măcar
să fie fizic. Poate fi o a iune lăuntrică' Ceea ce contează
este 5ă îlrepei o dată la fiecare oră. Dacă poĺ, practi-
că-l mai des, poate chiaľ o dată pe minut' Dacă îJpractici
atât de frecvent, nu mai trebuĺe să îi
uneşti palmele şi Pe eďea pľanică
să te înclini'Păstrează pur şĺsĺmplu o atitudine de reve-
ren ă interioară. Dacă ai reuşit să îi
cultivi aceastä stare
de spirit, po i spune că eşti un aspirant devo ional' T a ota acľ.;a.lă, oamenii identifică cu corpul şi cu mintea
se

Chiar dacă le-aĺ studia o via ă întreagă,tu tot nu ai


l-lloľ înfoarte multe feluri. Înesençă, ceea ce tu numeşti
putea să înelegi o frunză, un elefant, o fuľnică sau un ,,eu'' este doar un crâmpei de energie. Ştiinça modernă a
dovedit dincolo de orice îndoialăcă întreaga existençă este
atom' Nu po i înelegenici măcar o moleculă de ADN' Tot
alcătuită din aceeaşi eneľgie, care se maÍrifestă înmiriade
ce nu po iînelegese află într-ostare de intěligenă exis-
de feluri diferite. Celebra formulă E = mc2 a lui Einstein
ten ială mai înaltădecât tine. Dacă poi înelege măcar
nu înseamnäaltceva decât că tot ce există înUnivers poate
acest lucru, te po i considera un aspirant devo ional'
Un aspirant devo ional este o persoană care aspiră să
fi privit ca o energie singulaľä. Religiile din întreagalume
susçin acelaşi lucru, folosind însăo teľminologie diferită,
se dizolve înobiectul devo1iuniĺ salą Dacă eŞtiun aspirant
devo ional al vie ii, tu po i deveni una cu aceasta' Nu pĺivi
atunci când spun că ,,Dumnezeu este pretutindeni''.
procesul vĺe ii ca un outsider. Devino un aspirant devo io- Ştiiça modernă a aiuns la concluziile sale prin inteľ-
nal al lui. Dizolvă-te înel.
mediul deducçiei matematice. Religia a ajuns la pľopľiile
sale concluzii prin intermediul credinçei. Yoghinul nu se
mulçumeşte însăcu simplele deducçii sau convingeľi. El îşi
{or-ełte să' exp erimente'ze \eaIitatea supremă^pľin interme-
diul percepçiei sale individuale amplificate. Înconsecinçă,
tradiçia yoghină nu îlmençioneazä pe Dumnezeu, dar nici
nu îlneagă.

9i zoo 91 Si zoz S
Energio
lNGlNERlA lNTERloARĂ

omul care doreşte să îşidilate conştiin a este o simplä Întľegulpľoces yoghin are drept scop alinierea ta cu
expresie a inteligen ei supreme lipsite de formă, care repľe- aspiraçia natuľală a vieçii către dilatarea înnemărginire. El
zintä însăşisursa noastľă. Înloc să găsim sursa aspiĺaçiei nu face altceva decât să dea o expresie conştientă acestei
noastre' noi încercămsă o manifestäm înlumea exteľi- nevoi umane debazä. Diferitele practici spiriťuale predate
.
oa jatäfiind natura simçuĺilor noastľe oľientate cătľe de ştiin1ele yoghine îşipľopun să asiste această aspiraçie
pe trei nivele: cel al corpului fizic, cel al coľpului mental
exterior, noi suntem amăgiçi să credem că această expresie
exteľioaľă ne va aduce împliniľe.Atunci când inteŕpre- şi cel al corpului eneĺgetic saapranarnayakosha, cel de-al
täm gľeşit expľesia, confundând-o cu cautzą aceasta nu ne treilea stľat sau învelişal mecanismului uman.
poaě aáuce decât înlănçuiľe,'nueliberare. Yoga te ajutä să experimentezi procesulmental şi cel
Singurul scop al energiilor vitale ale oľicäľuiindi- fizic într-omanieľă distinctă, nu ca un fundament al iden-
vid estě să atingă infinitatea - esen a ultimă a existen- tită1ii tale, ci ca ceua cauzat de tine. Dacă poçi controla
tei noastre. Acestea nu cunosc niciun alt scop. Mintea ta conştient aceste două instrumente (corpul şi mintea),
š. po"t. gândi la bani sau la o casä nouä;.coľpul täuîşi experiençele vieçii tale devin înpľopo4ie de sută la sută
poät. dor-i hľană sau sonrn; dar_energiile tale vitale aspiră creaçia ta. Tot ce tľebuie să faci înacest scop este să îçi
întotdeauna cätte spulberarea hotarelor create de stľuc- creezi o distançă întretine şi tot ce ai acumulat din lumea
tura ta fizicä şi de cea mentală. Încetulcu încetul,de-a exteľioară.
lungul vie1ii, ."'." majoľitate a oamenilor au încetatsä Tot ce ai acumulat înaceastă viaçă'teînsoçeşteoriunde
ma ur*ăŕeáscă traiectoria energiiloľ lor vitale, ajungând te-ai duce. Aceste acumulări sunt profund ataşate de tine,
să creadă că sunt nişte entităçi sepaľate sau autonome.
la fel cum fu eşti profund ataşat de ele - pe un nivel incon-
Înrealitate, sepá'area nu repľezintă decât un simplu ştient. Din păcate, ele devin o povară, căci tu nu ştii când
mit. Întregulconçinut alcorpuluí täufrzicşi al celui mental să le laşi deoparte şi când să le ridici din nou. Ele sunt ca
a fost acuínuht đinexteľioľ. Aceste corpuri îçiaparçin, dar
un sac pe ca'i îlduci tot timpul pe umeri.
nu sunt una cu tine. Dacă doreşti să îçiurmezi corpul, Esĺäînsăposibil să le Iaşídéoparte. Înacest fel, vor
este bine să ştii că acesta se îndreaptăglonç către moľ.-
rămâne încontinuaľe lângă tine, dar cel puçin nu te voľ
mânt. La fel,'tot ce cunoşti la nivelul minçii este o sumă mai apăsa la fel de tare! Este cu sigurançă posibil să creezi
o distançä întretine şi ceea ce ai acumulat pânä acum. Tu
de cunoştinçé acumulat e de-alungul timpului. obiectivele
min ii sunt create înîntregime de ea (într-omanieľä ego_ poçi folosi atunci când doreşti aceste acumulări, dar nu
tică şĺlimitată). Chiar dacă,çise par înľegulă în.momentul éştiobligat să te identifici cu ele. Dacă nu p çi men ine
âceastă distançă, întľeagata viziune asupra vieçii devine
de Íatá,ele te'vor îndepărta cel mai probabil de pľocesul
vieçii. Îîconsecinçă, dácă îçiurmăreşti mintea' trebuie să neclară. Memoria şi imaginaçia ta, caľe includ toate.
ideile, convingerile şi emoçiile tale, aparçin univeľsului tău
ştii'că aceasta te va conduce către o cÍea ie psihologică psihologic, Via a nu poate fi tesută şi transcensă decât
älternativă. oricât de fascinantă, de stimulativă sau de
ľeconfortantä çi s-ar părea o vreme' ea nu are nimic de-a
atunci când există o distincçie întreuniuersul psihologic
face cu realitatea existençialä. şi cel existenial.

9n zos I szoçs
lNGlNERlA lNTERloARĂ Energio

Procesul spiritual pľesupune o întoarcere la viaçă. El


presupune uľmăľirea inteligençei profunde a eneĺgiilor aşa că încele din urmă a cedat, cäci făcusem deja o
tale vitale. Există multe modalităçi de a ľecunoaşte încotľo baltă de sânge înjurul meu. Prin urmare' mi-a pus
doresc să meargă energiile tale vitale. Dacă te vei dez-iden- muşchii sec iona i la locul lor, fără nicio anestezie,
tifica de pľocesele tale psihologice şi fiziologice, vei înçe- opeľa ie caÍe a necesitat 52 de suturi pe trei nivele
lege cu claritate acest lucÍu. Tu nu vei descopeľi detaşarea difeľite. De-a lungul întregului proces am conti-
şi aľmonia decât atunci când îçivei uľmări într-unmod nuat să conversez cu el. Medicul a transpirat şi a
conştient eneľgiile vieçii. Numai atunci când această stare pufnit tot timpul opera iei. La sfârşit, m-a întrebat
devine stabilă poçi îndrăznisă exploľezi cele mai înalte
şocat:
nivele ale exuberançei, aventuľându-te înmisterele cele * Chiaľ nu te doaľe deloc?
mai pľofunde ale vieçii. Ba da, mă, durea. Era o durere teľibilă, de nesu-
portat' dar dureľea este un fenomen natuľal, deci
un lucru bun. Fără ea nu âveam de unde să ştirr
dacă picioľul îmierâ amputat. Suferinça este însă
cu totul altceva. Durerea este destul de rea însine.
DURnnn, NU SUFERINTĂ Ce rost mai are sä o amplificăm printr-o suferinçă
psihică? Sufeľinça este înîntregime creatä de minte,
deci oľice om are de ales: să sufeľe sau nu. Nu cred
Pe când obişnuiam să merg cu motocicleta, am că este nevoie de o inteligen ă foarte mare pentľu a
călătorit Í.oartemult prin India. Întľ_ozi,mă,aflam alege a doua alternativă.
într-ozonă îndepärtată,când am avut un acci-
dent, iar muşchiul gambei mi s-a despicat, lăsând
să se vadă osul. M-am dus imediat la clinica locală
şi i-am cerut doctoľului să îmivindece picioľul.
Acesta mi-a examinat ranâ şi mi_a spus că nu aÍe Enigma karmícă
cum să facă acest lucru, întĺucâtnu dispune de o
sec ie de anestezie. Mi-a sugerat apoi să meľg la Să îispun o poveste... Intľ-o zi, Shankaľan Pillai
primul spítal mai mare şi să solicit asistençă medi- stătea întľ-unbar cu amicii săi. Deodatä, e| a alzit bátä-
cală de uľgen ă. I-am răspuns că nu am timp şi că ile ceasului) caÍe anun a ora 8:00. Fără să spună niciun
trebuie să îmicontinui călătoria, întrucâttrebuia să cuvânt, Shankaľan Pillai şi-a pus pahaľul jos, s-a ridicat în
ľespect un anumit progľam" Am încheiatspunân_ picioare şi s'a îndreptatcătľe uşă.
du-i că tľebuie să îmivindece cu orice preç picio- Pľietenii säi l-au întrebat:
ľul. Medicul m-a refuzat însă.Sângeram puteľnic, - Hei, ce se întâmplă? Unde pleci? De ce nu îçitermini
băutura?

$ 2l0 í:! s zĺ'l s


lNGlNERlA lNTERloARĂ E nergio

Dar Shankaran Pillai a continuat să avanseze cätÎe acelaşi lucru: ei îşieticheteazä obsesiile compulsive şi limĹ
uşă, fără niciun cuvânt' mergând ca un zombi. tările drept alegeri personale. Dacă poçi face cu bucuľie
Prietenii säi au începutsä ľâdă şi i-au spus: ceea ce este necesar într-osituaçie datä, po1i spune că te
- Aha, am îneles!Este ora 8:00 şi tľebuia să fii acasă. bucuri de libertate. Dacă te limitezi însăsă faci numai ce
Te temi de nevastă-ta, nu-i aşa? Ce eşti tu, bäľbat sau îçiplace, acest mod de a tľăi este incredibil de compulsiv.
-
şoaľece? Această compulsivitate este un truc alkarmei. Karrľra este
un cuvânt străvechi a cărui semnificaçie pľofundă a fost
Atunci, Shankaran Pillai s-a opľit, s-a întoľsşi le-a răs-
puns amicilor săi: deturnată de folosirea lui excesivă
- Eu sunt bărbatul casei. Dacă aş fi fost un şoarece' Ce este de fapt karmai
nevastă-mea s-ar fi temut de mine! La modul liteľal, karma înseamnă,,acçiune'. Acçiunile
După care şi-a väzutde drum. Regula iĺnpusă de soçia sunt de trei feluri: corporale, mentale sau eneľgetice. Tot
sa eľa să ajungă acasă până la ora 8:00. Din päcate, discu- ce faci cu corpul, mintea şi energia ta lasă o anumită
fla încontradictoriu cu prietenii şi mersul îĺnpleticit(băuse amprentă reziduală. Aceasta creează' un tipaľ' pe caľe îl
destul) l-au împiedicat pe Shankaľan Pillai sä ajungä acasä poľ i tot timpul cu tine. Atunci când acumulezi un număr
la timp. Aşa se Íace cä so ia lui îlaştepta pe verandă, cu uľiaş de impľesii de acest fel, acestea dau întimp naştere
nişte andľele periculoase înmână. Ea s-a răstit la el: unoľ tendinçe, iaľ tu devii un fel de iucărie automată' scla-
- Măgaľule ,iar ai băut? Lasă că pun eu mâna pe tine. .. vul propriilor tale tipare, un fel de maľionetä carc repetă
Shankaľan Pillai eľa un bărbat slăbuç, daľ foarte agil. la infinit vechile tipaľe din trecut.
El s-a îndreptataparent supus cätre nevastă-sa, daĺ apoi Karma este ca un soft vechi pe care l-ai scris incon-
s.a ferit de ea şi s-ä sffecurat rapid încasă. Femeia s-a ridi- ştient pentru tine. Înfuncçie de âcçiunile pe care.le rea-
cat şi s-a $äbit să intre la ľândul ei. Shankaran a făcut-o Iizezi, tu îçiscrii propriul soft, iar sistełnul tău începesă
să aleĺge după el prin întreaga casă, convins că nu î1va acçioneze înconsecinçä. Infoľmaçiile din tľecut genereazá
prinde niciodatä. După multă alergătură, el s-a strecurat tipare ale memoriei, caľe se activează într-omanieră recu-
îndoľmitor şi s-a bágat sub pat. Soçia lui l-a urmat înde- rentă. Viaça însäşieste ciclică.
aproape' dar eru o femeie masivă, aşa că nu încăpea sub Aşa explicä de ce vechile tipare tind sä revină
.se
pat. In timp ce Shankaran se simçea însiguľançä,ea i-a mereu şi meľeu înviaça ta. Chiar dacă au mici vaľiaçi-
stľigat cu dispreç: uni, ele ľămân înesençă neschimbate' ľepetându-se de-a
- Laşule! Ieşi de sub pat! Ce eşti tu, băľbat sau şoaľece? lungul a generaçii înmegi.După o vľeme' aceaslă tendinçă
Shankaran Pillai i-a răspuns: de a se repeta poate deveni letală. Este foaľte important
- Eu sunt băľbat încasa asta' aşa că am libertatea de să înçelegică aceste tipaľe te conduc din inteľior, nu đin
a sta oriunde doresc! aÍatä.Nu este deloc necesar ca altcineva sä exercite vreun
Acela era singurul loc din casă'încare se simçea în control exterior asupra ta. Propriul tău despot inteľioľ
sigurançă, đaľShankaran simçea nevoia să îşipľoclame te conduce înpermanençă, iar tu nici măcar nu cľâc-
li6ertatea! Din păcate' mafea majoritate a oamenilor Íac neşti. Chiar dacă çi se paľe cá astázi trăieşti o zi nouă,

6 ztz y6 _9i zĺs çĺ


E nergio
INGINERIA INTERIOARA

ele de un medic. Acesta era plin de umoľ şi mi-a povestit un


înľealitate tu eşti captiv întrecutul tău' Circumstan incident care i s-a petÍecut familiei sale. Aceasta locuia în
ä*il;;;p.' 'í rę 'ihi*b', daľ experie1Ť'""]:"'łľ:i:
asttel' cu ĺegiunea de coastăâ Indiei, iaľ fiicei sale mai maľi îiplăcea
oâfe sunt aproape rdentice cu cele din trecut' Şi înmod deosebit peştele. ata era studentă undeva înľegi-
ăăii".'o'ĺlä se ichimbă mai mult, cu atât mai neschlm- unea deluroasă Dehradun, situată mai la nord, unde nu se
Ĺ;;.;ilil - .l. n rl" nive1fizic, cila nivelul experiençei! găsea peşte' aşa că ori de câte ori veneâ acasă învacanä
Ň; î;;;;*;Ísă fii pľins fărä nicio scăpaľe încapcana áorea iă mänânce zilnic acest aliment. Soçia doctorului
eÍa vegetaÍianá, dar eľa nevoită să gătească zilnic peşte,
deşi nu îlconsuma.
Peştii micuçi şi uscaçi au un miros caracteľistic' pe câľe
to i locuitorii acelei zone î1recunosccu uşurinçă. Ei au un
miľos extrem de intens. Dacă sunt tľanspoľta i cu cami-
onul, trebuie să conduci la trei kilometri înspate sau să
îçiçii respiraçia atunci când depäşeştiun astfel de camion.
Pľeparaľea acestor peşti acasă este o modalitate ideală de
a scäpa de vecini! Ei bine, exact acest tip de peşte dorea să
mänânce eroina poveşti noastľe!
Când familia präjea peşti usca i, întreagacasă păľea
deratizată,. Mirosul eÍa atät de intens încâtputea trezi
şi mor1ii! Mama intra înbucătărie şi le spunea bucäta-
riloľ cum să pľegătească peştele, dar de îndatăce miľo-
sul începeasä iasă din tigaie, era nevoită să se refugieze
întľ-oaltă cameľä,întrucât atmosfera din bucătărie
'schimb, Íata, care se afla în
devenea insuportabilă. În
cametaei, alerga înbucătărie, atrasă"de miľos. Din cauză
că aleľgau înđiľecçiiopuse' fata şi mama se ciocneau
deseori, iaľ mama s-a ales chiaľ cu nasul spart întľ-o
astfel de ocazie!
Am mençionat acest incident nu câ o ilustľa1ie a ľăs-
plăçii şi pedepsei karmice, ci pentru a descrie consecinçele
posibile ale ataşamentelor şi aversiunilor foaľte puter-
nice. Atunci când îçilaşi viaça dominată de acestea' este
inevitabil să intri într-ocoliziune. Vasanele sau tendinçele
interioare sunt generate de numeĺoasele impresii Cavzate

ś,zlą'# 9 zĺs 9j
lNGlNERlA lNĺrnloĺnĂ E nerg io

de ac iunile tale frzíce, mentale şi eneľgetice' Ceea ce Calitatea vieçii tale este decisă întotdeauna de mani-
tu numeşti personalitate este doar o expresie a acestor eraîncaľeîçitrăieşti viaça, nu de ceed ce îçiofeľă aceasta.
tendinle. Este important să îçiaduci aminte cä acest cuvânt,
Dacă faci ceva într-unanumit fel şi cineva te întreabă karma, nu este negativ. Karma este cea caľe conferă sta-
de ce nu pľocedezi a|tÍel, nl îiľăspunzi:_,,Aceasta. este bilitate şi stľuctuľă vieçii tale. Impľesiile îçiinundä înfie.
natura rn.ä. D. ce să nu fac ce îmiplace?'' In realitate, care moment sistemulpľin intermediul celor cinci organe
nu aceastaeste na ura ta, iar tunu Íacice îçiplace' Pur şi ale simçuľiloľ, şi toate Junt înregistrate.Nu este nimičrău
simplu urmăľeşti nişte tendinçe care au ĺevenit compulsive îna acumula informaçii. Acestea îçisunt extľem de utile
iábiisato'ĺĺ) pentru tĺne. Pľaitic, eyi înlănçuit,
urmândtn pentru supravie uire. Dacă le-ai şteľge pe toate' tu nu ai şti
šoft [e .''. çi l'ai scris singur, inconştient' odată softul cum să te descuľci nici măcar încele mai simple situaçii de
decât pe o singură via1ă.' Procesul spiritual nu îşipropune să demoleze acest
çĺ ,. p"'. cä nu mai poçi merge
'.'ĺ''
."ĺďtä'tĺuia1a ta,ca şi ctlm-destinul i-ar predetermi- depozit de impľesii karmice, dar te ajută să devii mai con-
spĺritual p'.'opo''. hotărârea de a rescrie în ştient de ele şi să îçicreezi un mic spa iu' astfel încâtsă te
''ái.'p'o..'ul
mod constient acest soÍt. situezi înafara lui.
î"Inäia, karrna este un cuvânt folosit foarte f1ecve1t' Cu alte cuvinte, sofľul tău nu repľezintă însine o pro-
Dacă cineva aľe un compoftament compulsiv, cei din blemă. El nu devine o astfel de problemä decâtdacă aiunge
ru''ĺt'i declară imediat: ,,Ö, asta este karma lui''. Cu alte să îçicontroleze viaça. A vorb'i despľe kaľma bună sau rea
|'"i"r., şi'a făcut singur patul încare doarrne' Dulcea1a este ca şi cum ai vorbi despre o înlănçuirebună sau rea.
,.o uneŢ experiençe nu in de evenirrĺentul Nu existä aşa ceva. Karma este creaçia ta.Ea nu este nici
"*ăiă.iunea
orooľiu-zis. ci de maniera încaľe î1peľcepi şi încaľe reac- bună, nici rea. Este un simplu soft caľe îçipoate fi extľem
tionezĺ înÍata lui. o expeľiençă duľeroasă pentru cineva de util, dacă nu deçine contľolul asupľa'ta. Exact asta îşi
oo''. fi extrém de plăcută pentru altcineva' propune procesul spiľitual: să slăbească chingile încaľe te
' odată, un bäľ6at înduieratstătea înfaja unei.pietre çine kaľma ta. Indiferent ce karma ai acumulat întrecut,
conştientizaÍea te poate ajuťa să preiei contľolul asupra
ilângând amarnic şi izbindu-se cu capul
_--'-
funeraie, de.ea'
o,;; via ă cumplitä! Corpulmeu nu mai este decât kaľmei tale curente. ,
o .rr."śă inutilă, acurn că ai plecat din această lume. Ce Dacă îçidoreşti sä te transŕormi şi să îçivezi de viaçă,
bine ar fi fost dacä aifi trăit încontinuaľe, dacă soa a nu tu trebuíe să transcenzi tiparele ciclice ale kaľmęi tale. Tot
;fi f;J atât de crudă cu mine! Cât de difeľită aľ fi fost ce este ciclic se mişcă încontinuu, dar nu aiunge nicäieri.
a mea dacă nu ai fi părăsit aceâstă lume!
via 'Un Dacă eşti o persoană foarte sensibilă înfaça vieçii, cu sigu-
preot din apľopierel-a auzk şi i-a spus: _
an ä i-ai dat deia seama de acest lucru până acum, încă
_ Pi.'opon .ă p.i'o'''a îngĺopatä aici a fost foaľte din tinereçe. Dacă eşti mai pu in sensibĺl, îçĺvei da oricum
imDortântă pentrrr tine...
*_"- seama mai devľeme sau mai târzilrpe măsură ce vei îmbă_
l.p""''*ĺ? o, da, s-a ielit încontinuare băľbatul, trâni. Dacă ai o karma pozitivä, totul paľe sä îçimeargă
phngâ"ä cu suspine. A íost primulsoç al soçiei mele! bine: ai o via1ä pľofesională înÍloľitoare, din ce înce mai

szĺos '9i zĺz s


Energio
lNGlNERlA lNTERloARĂ
Ea îçioferă înfiecare clipă posibilitatea de a alege întrea
fi o victimă sau un spectato[, pe de o paľte' oľi stăpânul
pľopriei tale vieçi, pe de altă parte. Cu puçin efort şi cu
puçină ptacacä, tu îçipoçi ľescrie softulvieçii, astfel încât
să träieşti înbucuľie şi înbunăstare.

Ş*oĹL***
----- g-*

Atunci când înelegi că toate realizările materiale par valo_


roase numaĺ prin compara ie cu oameniĺ care nu dispun de
ele, î1idai seama că ace,astă bucurie derivá din suferin a
altcuĺva. Practic, aceasta nici măcar nu poate fĺ numĺtă o
bucurie autentică' Ea pare maĺ degrabă o boală care tre-
buĺe vindecată' Dacă ai fi singur pe această planetă, ce
i-ai dori? Pune_ii această întrebareşi vezĺ unde te con-
duce ea.
Încearcă acest exerci iu: stai sĺngur timp de cincĺ
minute si întreabă-te cum ar fi via a ta dacă ai fi abso-
lut singur înaceastă lume. Ce i-ai dori daeă nu te-ai mai
putea compara cu nimeni?'Ce ar conta cu adevărat pentru
tĺne dacă nu ar exista nimeni care să te aprecĺeze sau să te
critice? Dacă veĺ practica zilnľc acest exercĺ iu, te vei alinia
cu aspĺraiiile tale reale, distanându-te de hă işul karmic
cu care te identifĺci la ora actuală'

Mecanica vĺeçii

Înesençă, kriya înseamnă ,,acçiune internä''. o acçĹ


tlne internă est uR act caÍe nu implică mintea, coľpul sau
ĺlimensiunile frzice ale eneľgiei. Aşa cum spuneam mai
ĺlcvreme, coľpul şi mintea îçiapa4in, daľîçisunt exteľioare,

9i zĺçs
s zls ç
Energ io
lNGlNER'lA lNTERloARĂ

fi imaginat niciodată posibile. Acest lucru a fost. pqsibil


deoarece ei şi-au slăbit puçin fundamentulkarmic. Cu alte
să opeľeze cu eneľgia vĘi, făľă să mai
cuvinte, ei au îĺĺceput
fie pľinşi încapcana pľoceseloľ flzice ale coľpului, minçii şi
energiei lor. Toçi oamenii pot învăa să facă acest lucru.
Kľiya yoga este un instrument foarte puteľnic pe
calea spiľituaIä,đarşi extľem de solicitant. Cei mai mulçi
dintre oamenii moderni nu sunt obişnuiçi să îşifolosească
tľupul Ia capacitatea lui maximă. De aceea, laiya yoga li
se pa.e aceśto'a dificilă şi inumană. Într-adevăipilyă-ete
sunt complexe şi presupun foaľte multă disciplină, focalĹ
zarc şi exactitate. Cei mai mulçi dintre oameni nu dispun
de corpul, atitudinea şi stabilitatea emo ională necesare
pentľu această cale de yoga, îndeosebipentru că s-au obiş-
nuit să trăiască - încădin copilärie - într-ostare perpetuă
de efort. De altfel, marea problemă nu constă înobişnu-
in a cu confortul frzic, ci încäutaľeapermanentă a aces-
tuia. Acest tip de atitudine şi de emoçie nu este adecvat
pentru calea kľiya yo1a.
Pe de aItä parte, kľiya yoga nu poate fi practicată de
oamenii care vorbesc tot timpul despre ,,libertate". Ea nu
este potľivită pentru cei care întreabă agasant: ,,De ce nu
am libeľtatea de a mânca îngheată? De ce nu mă pottÍezi
atunci când doresc? De ce nu pot mânca, bea sau Íace
sex atunci când doreşc' cum doresc şi cu cine doresc?''
Dacă meľgi pe caĺea kriyą este stľict necesar să impui o
anumită disciplină fundamentalä tutuľoľ proceselor frzice,
psihice şi emoçionale. Dacă doľeşti să ajungi fe culmea
conştiin ei tale, acest tip de disciplină este absolut esençial.
Nu poçi petrece până dimineaça, încercând să urci apoi pe
Eveľest a doua zi! Aceeaşi logică se aplică şi înacest caz.
Atunci când maestľul îçidă un regim de kľiya Yoça,
tu trebuie să îlrespecçi. Poate că vei inçelege necesitatea
acestei discipline pe măsuľă ce vei avansa cu practica' dar

9i zzo 9i
SzzrS
Energio
INGlNERlA lNTERloARĂ

inÍIuença elementele din jurul1or. Înatest fel, nu au ľăgas


decât beneficiile fizice, psihice şi spiľituale. In aceste două
decenii m-am ferit înmod deliberat de ieşiľile înpublic,
focalizându-mă înprincipal asupra ľemodelării acestei
kľiya, pentru a mă asigura că o pot revela public Íäĺä a
-
pľoduce vreun efect adveľs.
Kľiya yoga este o cale spiľitualä însine, extrem de
importantä péntľu cei inteľesaçi să exploreze dimensiunile
miśticeale vieçii. Dacă nu eşti interesat decât de starea de
bine sau de o realizare minoľă, kriya-ele pot fi aplicateLa
scară mică. Înacest caą Í\I este necesâľ să practici inte_
-
gľal kriya yoga, căci aceasta poate fi extľem de solicitantă.
Dacă urmezi calea kľiya Íäră,o ghidare din paľtea unui
maestru' vei avea nevoie de câteva vieçi la rând pentru a
obçine toatë beneficiile ei. Dacă dispui însăde un maestľu
caŕe să te cä|áazească activ de-a lungul pľocesului, kľiya
poate deveni o cale minunată şi puternică de exploĺare a
Íenomeneloľ mistice şi ale naturii tale inteľioaľe. In caz
contrar' ea đevineun fel de buclă pe câre o ľepe i la.infi-
nit. Această cale nu se adľesează celor care caută exclusiv
stareâ de bine, feľiciĺea sau realizarea, ci celor care doresc
să descopeľe însăşimecanica sau ingineria vie1ii. De aceea,
acest pľoces este de lungă duratä.
oamenii care âvanseazä'pe calea kľiya au o prezen ă
diÍeritäde a celoľlaĺçi,întrucât deçin contľolul asupra
energiiloľ 1oľ. Ei pot desface viaça înbucăçi, montând-o
apoi-la loc. Dacă meľgi pe o altă cale, cum ar fr' inana,
tu îçipoçi ascu i la maxim intelectul, daľ nu vei putea
Íace'mare lucľu cu energiile tale. Într-omanieľă similaľă,
dacă meľgi pe calea bhakti (a devo1iunii), tu nu po i face
rnare lucru cu eneľgiile tale. (De altfel, nici nu îçipasä,
căci singuľul lucru care te interesează este dulcea a emo-
çiíloľta1e, dizolvarea înobiectul devoçiunii tale.) Dacă
lneľgi pe calea karma yoga' tu po i face multe lucľuri în

Ç', zzz9", 6,, zzg 5


E nerg io
lNGlNERlA lNTERloARĂ

La antipod' nadi-uľi, după cum mai sunt numite) încorpul nostfu.


lumea exterioaľä' daľ nu şi îninteĺiorultäu'
lumea lor Prana sau eneľgia se deplasează, prin aceste canale. La
iä,';:đh ];;;_;b'*1'. oĺice doľesc în
rândul lor, aceste 7Ż.000 de canale derivă din doar mei
inteľioară, daľ şi încea exteľroara'
canale principale. Cel din dreapta este numit pingala, cel
din stânga ida,iar cel centľal sushumna.
8*lL*** Aceste trei canale reprezintă baza sistemului energetic.
Pineala este consideľat simbolic un canal masculin, iar ida
--.--_ un anal feminin. Încazul de façă, cuvintele ,,masculin''
Maniera încare operează structura karmică înoamenl şi ,,feininin'' nu fac referiľe la diferençele biologice, ci la
anumite calităçi natuĺale identificate înacest fel. E|e sunt
l'iá in .'.op ciclică. Dacă îivei observa îndeaproape'
imediat repetarea acestor cicluri de-a reprezentate de aceste două canale.
;;ili.;rJiarca Dacă pingala unei peľsoane este foarte activă, ea Ya
atent' vei putea
iungul aceleiaşi zile. Dacă eşti foarte
avea cahtäçi exploratorii dominante, fiind interesatä înde-
ip'. exemplu că la fiecare 40 de minute tu treci
'.rn"o.. fiziolbgic. Dacă vei în1elegeacest lucru'
tu osebi de l imeá efieľioară. Î''ca'oi încaľe canalul mai
pii.o*n iiau
cons,tientizare.sporită -,să călăreŞti activ este idą ea va aveâ calităçi ľeceptive şi reflexive
i.i pu,.. - printr_o dominante, fiind interesatä îndeosebide lumea interioară.
Către tran-
i..it .i.lu, depăşindu-i limitările şi avansând
Nu conteazä dacä peľsoana ľespectivă este de sex mascu-
;;.n6.np. łĺadar, îi
viaa prezintă o oportunitate la fie-
a deveni conştient' lin sau feminin. Există bărbaçi care au ida dominantä, la
* -D;
care 40 de minute; aceeą de
ia fel cum există femei câľe au pingala dominantă.
la fiecare 40-48 de minute respira
u*t.n...
la cealaltă' Ea pre- Pingala şi ida sunt simbo|izate de Soare şi de Lunä.
dominantă se schimbă de la o nară
un anumit interval de timp' după Soarelđrepreziĺtă,principiul masculin şi Luna principiul
ăă.ina înnara dľeaptă
predominantă înnara opusă' Devino conştient feminin. Soaľele este agľesiv şi emisiv; Luna este ľecep-
..r. J.uin.
fiina tivă şi reflectorizantă. Ciclurile Lunii śuntconectate într-o
ă;;;J i'i'u, astfel încâtsă ştii că ceva legat
de
manieră intimä cu corpul feminin. La nivelul minçii, pin-
tas-aschimbat.Aceastăconştientizarepoatefidusăapoi
asupra gala rcprezintă dimensiunea logică, iar ida cea intuitivă.
*.i á.pun , incluzând influen ele solare şi.lunare
Ćele două dualităçi reprezintä fundamentul sferei frzice a
..ip'l,i ia'. Dacă îtripoi armoniza corpul fizic cu ciclurile vieçii. Coľpul uman nu este complet decât atunci când cele
fizică şi psihică i-e garantată'
şi lunare, sănătatea
'ăiä" două ĺpuii de eneľgie - cea *âsculină şi cea'feminină -
funcçionează plenaľ şi sunt perfect echilibrate.
Sushumna, canalul central, este cel mai semnifi-
Labiľintul energiiIor cativ aspect al fiziologiei umane, daľ rămâne înmare
măsură neexplorat. El este independent de cele.72.000 de
Sistemul Yoghin ne ofeľă o nadi-uri, dar repľezintă axul central al întregului sistem
anatoĺniei
şi complexă asupra uman. Atunci când energiile pătrund însushumna, omul
Yoghinii au identificat 72.004
6 zzą çfr
SzzsS
lNGlNERlA lNTERloARĂ Energio

expeľimentează' vn anumit echilibľu' indiiferent ce se cazulcelor mai mulçi dintre oameni, doaľ trei chakĺe sunt
întâmplăcu el. Este posibil ca înmomenťul de Íaçă să fii active. Celelalte suni adoľmite sau funcçioneazä foarte slab.
ľelativ echilibrat, daĺ la cel mai mic dezechilibru al situ- Nu trebuie să îçiactivezi toate cele LL4 chakľ9 pentru a-i
açiei exterioare ťu vei ľecepta această pertuľbare. Atunci näiviaçafizică. Poçi ĺăi o viaçă completă având doar câteva
când eneľgiile pătľund însăînsushumna, lumea ta interi- chakre'activate. Dacä çi-ai activa toate cele LL4 chakľe, tu
oaľă nu mai depinde de lumea exterioară, întľucâtacest nu i-ai mai peľcepe deloc goľpul. Scopul yogăi este de a
canal este independent de cele 72.000 de naď-uľi. ałivasistemul energetic astfel încâtconştiinça coľporală să
In zilele noastre se vorbeşte foaľte mult de chakľe. se ľeducä înpeľmanen ă; cu alte cuvinte' pentru a rămâne
Cuvântul chakra înseamnă,,Îoată''şi aľe o semnificaçie încom. Íäräa te mai identsfrca ał el.
foaľte specifică însistemul yoga. Înlume există ,,cerrt e de În^Índiade Sud a träit un yoghin legendaľ pe nume
alinieľe a ľo iloľ'' care pfetind că îçiechilibrează" chakrele, Sadashiva Brahmendra. Acesta a fost vn nirkaya, carc
îçielimină blocajele şi te vindecă de bolile din trecut, înseamnăliteral ,,yoghin Îärä corp" rîntrucât nu îşiperce-
prezent şi viitor. Foarte mulçi oameni ,,se ocupă'' de chakre pea deloc corpul. Urrui om aflat înaceâstă stare de conşti-
înaceste zile.'Acesteâ au devenit o modă univeľsală, inçă nici mäcat nu îitrece prin minte sä poaľte haine. Prin
dar lucrul cu ele poate fi peľiculos. A sosit timpul ca urmaÍe' Sadashiva umbla complet gol. De asemenea, cei
acest subiect extfem de subtil să fie abordat cu átençie aflaçi înaceastä staľe de conştiin ă nu simt nevoia sä aibä
şi cu precizie. o casă. oľoorietă i sau hotare frzice.
NadĹuľile nu au manifestări fuice. Dacă tai corpul şi Î"ĺ'.zi, Sadäshiva a nimerit îngľădina regelui, situ-
te uiçi îninteľiorul lui, nu ĺe poçi găsi, dar dacă devii mai atá pe malul râului Kaveri. Regele se afla acolo, relaxân-
conştient' po i observa că energiâ nu se mişcă la întâm- du-se cu reginele sale. Sadashiva Brahmendra s-a plimbat
plaľe pľin corpul tău, ci pľin anumite canale Íoateprecise. pľin gľädină, inconştient de propľia sa nuditate. Când l-a
Chakrele sunt centri de fo4ă puternici ai fiziologiei väzat'regele s-a înfuriat."
umane' încaľe nadĹurile se intersěcteazäînn-omaniiľă _ Cine este âcest nebun carcîndĺäzneşte să se plimbe
particulaľă pentru a cÍea un voľtex energetic. La Íe\ ca
nadĹurile, şi chakrele au o natuľă subtilă şi nu au o rnani-
-gol pľin faça reginelor mele?'
Ë,l şi-a'trimis soldaçii dupä Sadashiva. Aceştia l-au
festare frzică. Ele au o formă de triunghi (nu de cerc' aşa stÍigat din spate, daľ el nu s-â întorscăme-ei, ci a conti-
cum le sugerează numele). Părçile înmişcaľe ale maşinä- nuai să se pii*be. Înfuľiat,unul dintre solda1i şi-a scos
riiloľ au întotdeaunao formă de ceľc, întľucâtmişcările sabia şi l-alovit înplin, tăindu_i braçul dľept. Sadashiva
âcesfuia genercază, cea mai mică ľezistençä. Aceşti centri Brahmendra nici mäcat nu a tresăľit, ci şĹa continuat
eneľgetici sunt numiçi ,,ľoçi" deoarece acestea sugeľează liniştit plimbaľea.
mişcaľea sau dinamismul. uiandacest lucru' soldaçii au intrat într-ostare de şoc,
Există 114 chalae înorganismul uman. Două sunt exte- dându-şi seama că nu aveau înÍa1äunom obişnuit- In cele
rioare corpului fuic, iar 112 există îninterioľul acestuia. din urmă, regele şi soldaçii săi au a|etgat după Sadashiva,
lntre cele din uľmă, 7 chal<resunt consideľate principale. În s-ao pľosi.rnatînÍaçalui,Ĺau cerut iertare şi l-au adus din

6 zzd ç6 6 zzl nS*


lNGlNERlA lNTERloARĂ Energio

nou îngrădină. El şĹa trăit restul zilelor îngrădina ľegelui, Acestea sunt nivele diferite de intensitate. Un om care
iar încele din urmă şi-a lăsat corpul acolo. caută plăcerea îşitrăieşte via a mai intens decât unul care
Există nenumărate exemple de acest fel întradiçia se limitează sä mänânce şi să doaľmă. Un om care iniçi-
yoghină. Atunci când energiile personale sunt foarte puľi- azä o acçiune menitä să schimbe ceva înaceastä lume tră-
ficate, simçul corpului fizic devine atât de ľarefiat încât ieşte mai intens decât unul care se limitează la căutarea
po i rezista färáhĺanäzilela nd. plăcerilor vieçii. Un artist sau un om creativ trăieşte mai
Care este rolul exact al chakĺelor însistemul uman? inte''s decât ceilalçi oameni pe caľe i-am descris mai sus.
Există şapte chakre fundamentale: muladhara, loca- Vishuddhi conferă o intensiiate şi mai mare a trăirii, iar
lizatä înzona perineului, spa iul dintľe deschizătuľa ajna încăşi mai mult. Când energia aiu g1.însahasrara,
anală' şi oľganele genitale; swadhishthana, situată chiar omul trăieşte o stâľe de extazinexplicabil. El se simte ferĹ
deasupra organeloľ genitale; manipuľaka, situată la citÍäräniciunstimulent sau motiv exterior, pentru simplul
2 cm sub ombilic; anahata, situată înpunctul încare motiv că energiile sale au atins această culme.
cutia toracică întâlneştediafľagma; uishuddhi, sitlată Este greşit să voľbim despľe chakre inÍerioare sau
la baza gâtului; aina, situată înpunctul centľal dintre superioaré. Éste ca şi cum am compara fundaçia trľei clä-
sprâncene; şi sahasrara sau bralmurandra, situată în diri cu acoperişul. Ácopeľişul nu este superior, la fel cum
regiunea fontanelei din cľeştetul capului,(locul moale la fundaçia nu este infeľioaĺă. Calitatea, durata vieçii, sta-
nou-născuçi). bilitatea şi siguľança clădiľii depind înmai maľe măsurä
Chakľele ľeprezintä şapte dimensiuni difeľite pľin caľe de fundaçie ăecât-de acoperiş. Într-omanierä similară,
se pot manifesta energiile personale. Expeľiençele subiec- eneľgiile peľsonale tľebuie să rezide înmuladhaľa într-o
tive pľecum mânia, suferinça, pacea' bucuria şi extazul, ano*ită măsură. Mula înseamnărădăcină sau sursă, iaľ
rcprezintă" nivele difeľite ale eneľgiilor vieçii. Dacă aceste adhara înseamnă fundaçie. Îningineľia'corporală' âcest
eneľgii sunt dominante înmuladhara, principalii factoľi centru reprezintă temelia.'Prin urmare, dacă doľeş1i şă
din viaça ta vor fi hrana şi somnul. Dacíele piedomină în cľeşti din punct de vedere spiritual, tu tľebuie să îçiîntä-
swadhishthana, caÍacteristica dominantă a vieçii tale va fi reşti acest centľu.
'
pläcerea, ceea ce înseamnă că vei savura realitatea frzícä Chalaele au inclusiv o dimensiune spirituală, nu doar
îndifeĺite manieľe. Dacă energiile pľevaleazăînmanipu- una fizică. Dacă o conştientizezi însuficientă măsură,
ľaka,veifi un om de acçiune, carev:arcalizamulte luciuri muladhara poate fi transfoľmatä atät de mult încâtsă nu
înaceastă lume. Dacă energiile sunt dominante îĺ ana- mai ai deloc nevoie de hľană şi de somn.
hata,veifi un om extrem de creativ. Dacă ele ptevatează'la Chakľele se încadreazăîndouă dimensiuni diferite:
nivelul lai uishuddhi, vei avea o prezen ă putirnică. Dacă muladharą swadhishthana, manipuľaka şi chakľele aso-
ele predomină la nivelul lui ajna, vei fi un om realizat în ciate cu ele mençin stabilitatea şi fundamentul corpului.
plan intelectual. Această, realizareîçi va conferi o anumită Ele repľezintä caiită i asociate cu pământul.şi cu lnstinc:
pace şi stabilitate interioară, indifeľent de ceea ce se va tul dď autopľezervaŕe. Atunci când eneľgiile predomină
întâmpla înlumea exterioară. înaceste cĹakre, calitäçile tale sunt teľestľe şi depinzi
Ý; zza 5 szzçs
lNGlNERlA ĺNTERloARĂ Energio

într-omâi maľe măsură de natuľă. Chakľele supeľioaľe metafizice. Logica sa era imbatabilă, căci starea de conşti-
- vishuddhi, ajna, sahasrara şi cele asociate cu a_cestea - inçă la nivelul lui ajna conduce la o viziune şi o percepçie
sunt centri de fo4ă caÍe te trag însus, depaľte de atľac- intelectuală ieşită din comun.
çia Pământului. Ele manifestă aspiľaçia cätľeinfinitate, Cea de-a şaptea chalcľa, sahasrara, este localizată
făcându-te ľeceptiv înÍaça unei foiçe pe care o numim de pp in înafara'cäľpului. Încazul celor mai mulçi dintre
regulă gľa ie divină. oamenl' ea Íamane adoľmită. Aceastä chakra poate fi
C akľa din mijloc, anahata,ľeprezintă puntea de legă. activatä pľin practica spirituală sau printr_o manieľä
tuľă dintre cele două dimensiuni. Ea Íace ttanziçia îitre extrem de intensă de a tľăi. La nivelul lui sahasrara' expe-
chakrele dp ios şi'cele de sus, întľeinstinctul de supľavie- ľiença nu mai este intelectuală. Conştlinça exp|odeazä
çuire şi cel de eliberaľe spirituală. Înconsecinçă, äceastă, într-oserie de extaze inexplicabile şi înÍaça eí se deschid
chakľa este simbolizată, de două triunghiuri caŕe-se inteľ- cele mai profunde lumi mistice. Dacă pÍactica spirituală
secteazä, unul cu vârful înjos şi celălalt cu vârful însus, nu este suficientă pentru a cÍea echilibľul necesaľ între
care foĺmează,împteunăo stea cu şase colçuri. Multe tra- planul fiziologic şi cel psihologic, une^le stări extatice de
diçii ľeligioase folosesc steaua ca un simbol'sacru, pornind âcest fel se poi dovedi inconfortabile. Întadiçia indiană,
de la experiença fiinçeloľ iluminate din cultura réqpectivă, astfel de místici extatici erau numiçi auadhuta. Ei tľăiau
care şi-au rcalizatnafura primordială prin intermediul lui stări de conştiinçă modificatä atät de pľofunde încâttre-
anahata,-descoperild îninteľioľul loftriunghiurile inter- buiau să fie adeseori hrăniçi şi îngÍijii de cei din jurul loľ,
sectate ale acestei chakľe. întľucâteľau incapabili să se descuľce singuri înlumea
- Vish 4dhi, chakĺa localizatálabazagâtului, înseamnă
literal ,,filtru';. Dacă, această chakľa ăevine îot.-ĺ.ĺ,
exterioară.
Înesençä, orice cale spirituală poate fi descrisă ca o
tu cape . capacitatea de a fi|tĺa toate infoľmaçiile caľe călätoľiede la muladhara cătľe sahasÎaÍa,ca o evolu-
pătľund întine. Cu alte cuvinte, atunci când vishuddhi
çie de la o dimensiune la'alta. Sistemul yoghin con ine o
devine Íoafte activă, tu devii atât deputemic încâtnatura gamä largä de practici spiľituale care îipermit omului să
exterioară nu mai aľe nicio iníluençä asupra ta. Iconogľafia ĺşimute ěneľgiíle dintr-o chakľa încealaltă. Detra ajnala
indiană îl-pľezintăpe Adiyogi sau-Shivďcu gâtul albăstru, sâhas'aľa nu mai ex.istă însăniçio cale. Fie faci saltul în
întľucâtel era capabil să filtreze toate otrăvurile din lumea sus, fie te pľăbuşeşti.
exterioaľă, împiedicându-le să pătrundä însistemul său AcestJ este unul din motivele pentru care întradĹ
pľin filtrul de la nivelul gâtului. çia spiľituală indianä se pune un accent atât de maÍe pe
Dacă energiile tale ajung înajna, chakra \ocalizată' grľu. saltul de la ajnala sahasraľa presupune o cľedjnç{
înpunctui central dintre sprâncene, tu devii iluminat din ěnormä. Să spunem cä te confrun i cu un abis fără fund
Ęunc de vedere intelectual, dar nu şi un eliberat spiľitual şi cineva îçicéľesă te arunci înel. Trebuie să fii complet
(înplanul experien ei). Maľele frlozo mistic indian Adi íebun, eítľaordinar de curajos sau să crezi sută la sută
Slra.nka1a' ca e a tľăit însecolul MII, s-a plimbat prefu- înpersoana respectivă pentru a face acest lucru. Foarte
tindeni înlndia, înfľângândlegiuni de erud i îndeibatsri pu ini oameni sunt suficient de nebuni pentľu a-şi trăi

S, zso gi 9,, zzl It


lNGlNERlA lNTERloARĂ Energ io

viaça întľ-ostaľe totâlă de abandon. Cei mai mulçi dintľe


ei tľăiesc cu gľijă şi simt o nevoie copleşitoaľe să îşipro- Cłlrł NEcÂRToGnĺľlłľĂ
tejeze hotaľele. De aceea, lucrul cel mai necesâr înviaça a
99,9yo din oameni este încrederea. Fără ea' aceştia nu voÍ
Cea de-a şasea etapă a yogăi este numită dhyana şi
putea face niciodată maľele salt.
se ľeferă înesençă la tľanscenderea hotarelor fizice
De altfel, abisul nu trebuie asociat neapărat cu ima-
ginea teĺifiantä a unei prăpastii. El nu este altceva decât şi mentale. Dhyana a ajuns din India înChina,
fiind pľedată de călugării budişti . B'a a fost numită
un spa iu încare nu poâte exista suferinça, o dimensiune
aici Cb'an. Mai târziu, ea a ajuns înJaponia, tre-
complet nouă şi nerepetitivă' caÍe tľanscende compara i-
când prin çările din Asia cle Sud-Est, şi a ajuns să
ile şi contextul. Dacă te vei scufunda înel, nu te vei mai
fie numită Zen, gäsindu-şi expľesia sub forma unui
conştientiza ca un simplu individ, ci ca o fiinçä cu o naturä
sistem integral al percepçiei directe, fără niciun
infinită omniprezentä, aflatä întľ-ostaĺe de pace interi-
accent pus pe doctľină. Zenul este o cale spiľituală
oară care tľanscende chiar şi beatitudinea.
făľă scriptuľi, căľçi, reguli sau pľactici rigide. Cu
Aşadaľ, merită să faci acest salt. De fapt, el este marele
alte cuvinte' este o cale necaľtografrată.
secret câre tÍansformă abisul făľă fund întľ-olibertate
nemăľginită.
Pľima folosire înregistrată istoric a metodei
numite astăzi Zen a avut loc înurmă cu aproape
8.000 de ani, cu mult timp înaintede epoca lui
Gautama Buddha. Regele Janaka a fost un om de
geniu şi un aspirant spiritual plin de ardoare' care
îşidoľea cunoaşterea spirituală mai presus de orice.
lri Ş*"!/u*** Pentru a o dobândi, el a chemat la el toçi maeş-
l

---'eĚé__'-
trii spirituali din regar, dar niciunul nu l-a purur
aiuta cu adevăľat, întrucâttoçi predau cunoştinçe
Prin concentľarea cu ochii deschişi asupra unui punct obçinute din cărçi. Janaka îşidorea să cunoască
pe cineva care să deçină o cunoaştere deľivată din
situat la 1 5-25 cm de punctul central dintre sprâncene
timp de 12-4B de minute, tu îipo i realĺza natura şi struc- experiença inteľioară diľectă.
tura chakrelor tale individuale (înfunc.tie de durată şi de
Intr-o zi' regele s-a dus la vânătoaľe. După ce
nivelul de concentrare)' Această percep ie te poate ajuta
a avansât adânc îninteriorul junglei, el a întâlnit
să îistabilizezi mişcarea haotică a chakrelor din fiziologia
un yoghin, aşa că s-a oprit. Acesta eľa aşezat în
faça unui mic ermitaj şi se numea Ashtavakľa, fiind
ta, generată de situa1iile exterĺoare stresante' Acesta este
doar unul din aspectele unei forme extrem de sofisticate
unul dintre cei mai realizaçi maeştri yoghini şi spi-
de kriya yoga, care î1ipermite să îiaccesezi dimensiunea rituali ai epocii. Înconsecinçă, Janaka š-a pregăiit
eterică sau akashică interioară.

; zzz Ś. s' z:: s.

rilitiitiiilliiitil
Energ io
INGINERIA INTERIOARA

prin yoga sau prin zen, tľebuie să îçilaşi jos povaľa,


să se dea jos de pe câl pentru a-l saluta. Tocmai
să te elibeľezi şi să ľăľnâi vertical. Acest lucru este
când eľa pe punctul de a descăleca, Ashtavakľa i-a '
impoľtant. Dacă îçiçii povara înspinaĺe, tu nu vei
spus:
puteâ rămâne niciodată períect veľtical. Şicare este
- opreşte-te! scopul yogäi? Să îçiasumi din nou această povaľă,
;anäka'a ľämas înacea poziçie, cu un picior
în
de âata conştient însă.Înacest fel' tu nu o
aer.E.raopoziçĺedureľoasă,darelarămasnemiş- "č."'t"
vei mai peľcepe niciodată ca pe o povaľă!
cat, prívindu-l pe Ashtavakra. Istoria nu ne spune
cât l-a çinut guiul înaceastă poziçie, ci doar că la
un mon"Ient dat, Janaka a âtins iluminarea peľ-
fectă. Metoda folosită de Ashtavakra era asemă-
nătoaľe celei folosite de maeştrii zen modeľni'
Să îçispun o poveste... A fost odatä un maes-
Ştiina sacră
Úu zen extrem de ľespectat, dar care nu avea nicio
învăçătură de împărtăşit.El purta întotdeauna un
Ce înseamnăsă sfinçeşti sau să consacľi un spa iu?
,". *"r. p. um.ŕi, unde çinea multe lucruľi, inclu_ Cuvântul este folosit fľecvent, dar puçini
siv dulciuri. Înorice oľaş sau sat aiungea, copiii se ''consacraľe''
''
mai cunosc astázi semnificaçia lui profundă. Pentru cei
îngľămădeau înjuľul lui, iar el le împărçeadulciuri,
mai mulçi dintľe oameni, el face ľefeľiľela difeľite ritua-
d.Şă .aľ. pleca. oamenii îicereau învăçătuľi,dar luľi care-nu oferă decât cel mult o anumită frumuse e şi
el śemulçumea să râdă şi îşivedea de drum'
poezie vie1ii noastre' dar nu îndeplinescnicio Íuncçieutilă.
Înt'-ozi, un bărbat renumit elînsuşica maes-
tru zen a venit să îlvadă. Scopul lui era să îlevalu_
' Alçii cred că este un simplu'jaľgon menit să dea stľălucire
pľocesului spiritual şi să explo ateze. majorttatea oameni-
eze' pentľu a stabili dacä acest bäľbatcu un sac în
ĺoĺtemätoľişi naivi. A sosit timpul să uităm de această
spĺnaľe era întľ-adevărun maestru zen sau nu' Prin
semnificaçie śuperficială şi să căutăm sensul profund al'
urmaľe' eĺ l-a întrebat:
cuvântului.
- Ce este zenul? Dacă transfoľmăm noroiul înhrană, noi numim acest
Eroul nostľu şi-a lăsat ímediat sacul jos şi a lucru agricultură. Dacă tľansformăm hľana încarne şi
rămas drept. Apoi, maestrul l_a întľebat:
oase, îlnumim dígestie. Dacă transformăm caÍnea tľupu-
- Care este scoPul zenului? lui nostľu, sau chiar o simplă piatľă ori spa$ul go1, întľ-o
Eroul nostľu şĹa pus din nou sacul înspinare şi
şi-a văzut de dľum.
. posibilitate mai înaltä,noi numim acest lucru consacrare'
ľ)espľe asta voľbeşte yoga şi oľice altă practicä :, Consacľaľea este un pľoces viu. Cuvântul sanscľit caľe
îicoľespunde este pratishtha. Aşa cum âm mai discutat,
spirifujă. Dacă îçidoreşti să aiungi |a realízare
ştiin a modeľnäsus1ine că tot ce există este aceeaşi eneľgie,
g, 235 g
's 234 I
lNGlNERlA lNTERloARĂ Energ io

caľe semanifestă înmiľiade de maniere diferite. Dacă acest poate fi men inut într-ostare eneľgetică înaltădupă o inĹ
lucľu este adevărat, ceea ce numim divin, piată', băľbat, çiere. Peľsonal, am oferit consacrări extrem de puternice
femeie sau demon - reprezintă aceeaşi energie, care func1i- unof oameni, îndiferite momente, uneori formal, iaľ alte-
onează diferitînfiecare cazînpaľte.Dacä dispui de tehno- oľi informal. Consacrarea unui obiect neanimat, cum ar
logia necesaľă, tu po i transforma chiar şi simplul spa iu fi.o.piatră, presupune un pľe enorm sub foľma-energiei
din jur într-oexperiençă beatifică şi divină. La el,po i lua vitale. Transformarea unei fiinçe umane într-unt.mllo
o piatră şi o poçi transforma într-unzeu sau într-ozeiçä. viu este mult mai pu in costisitoaľe şi mai pľietenoasícu
Acest fenomen este numit consacľare. mediul înconjurător. iin plus, fiinçele umané sunt mobile!
S-a vorbit enorm despľe consacľare' încädin cele mai Existä foarte multe avantaje, dar problema este că oame-
vechi timpuri, îndeosebi înIndia. Indiferent cât de bună nii tľebuie să îşidedice o anumită perioadă de timp, o
este via a tâ sâu cât de mult träieşti, mai devľeme sau mai anumită cantitate de energie şi să investească o anumită
tärziuaspiľaçia fundamentalä umană, de a intra încontact f.ocalizare pentru a men ine eneľgia înaltăa consacrăľii.
cu srrrsa întľegiicrea ii' va deveni cu siguľançă manifestă. In caz contraľ' nu va funcçiona.
Dacă nu este capabilă să le asigure tufuror cetäçenilor săi Atunci când oamenii sunt prea distraşi şi nu doľesc să
posibilitatea de a avea acces la aceste dimensiuni mai pro- se transforme întemple vii, constľuiľea de temple din piatră
funde, nu putem spune cä societatea le asigură acestoľa o devine o necesitate. Principalul scop al constľuiľii unui
bunăstare reală. templu este de a le veni înajutor maľii majorităçi a oameni-
Poľnind de la aceastä premisă, socíetatea indiană a con- lor' caľe nu au o pľactică spirituală. Dacă-cineva rcalizează
struit nenumărate temple, pe fiecare stradă. Scopulei nu a o pľâctică spirituală într-unastfel de spaçiu consacľat, efici-
fost acela de a creao compitĘe întretemple, ciäe a le asi- en a ei se dublează. Un templu exteľior este nepre uit, înde-
grľa fufuroľ cetă eniloľ posibilitatea de amăi întľ-unspa iu osebi^pentľu cei caľe nu ştiu cum să îşitľansfoimé propľiul
consâcľât. corp înľ-untemplu.
Nimic nu se compară cu viaça trăită întľ-unspa iu con- Consacľareâ sau pľathishtha se realizează îndiferite
sacrat. Atunci când träieşti într-unastfel de spa iu' viaçata feluľi,'cele mai uzitate fiind ľitualuľile, mantrele, sunetele,
devine extrem de diferitä. Poate că te întľebi:,,Bine dar nu formele şi diferite alte ingľediente. Mençinerea lui con-
pot tľăi şi färă un astfel de spaçiu?'' Ba da. Dacă ştii cum stantă este o necesitate absolută. Ritualurile din temple nu
să Ę transfoľmi pľopľiulcoľpîntr-untemplu, nu mai aľe sunt ľealizate de dľagul enoriaşilor, ci pentľu a mänçine
niciun rost sä te duci la un templu ľeal. Problema este însă: vie zeitatea sau eneľgia care le animă. Ce este o zeitate?
eşti ťu capabil sä îçimençii coľpulînstarea de consacrare? Aceasta este un instľument pentru un scop specific: realiza-
Toate iniçierile spirituale aa ca scop consacÍaÍea coÍ- ľea împliniľiiîndifeľite aspecte ale vieçii. Cuvântul tľadiçi-
pului uman pentru ca acesta să devinä un spa iu asemă- onal pentru zeitate este yantra, care se traduce literal prin
nător unui templu. In continuare, el trebuie men inut însă maşinăľie-sau formă eneľgetică funcçională. Înçelepciunea
înaceastă stare. Aplicareazilnică' a unei practici spirituatre tľadiçionaläĹa sfätuit întotdeaunape oameni säse ferească
ľeprezintă una din modalităçile prin care sistemul uman de idolii din piatră aduşi acasă, cäci eneľgia acestora

6zaoS 9r, zzl 5


lNGlNERlA lNTERloARĂ Energ io

tľebuie men inută zilnic prin anumite procese specifice. Nu trebuie să te rogi sau să aduci vreo ofertä ľituală. Ęti
Dacă o zeitate este consacrată cu ajutorul mantrelor, iaľ încurajatdoaľ să stai o vreme cu ochii închişiîn.acestspa i .
energia ei nu este men inută printr-o practică zilntcă',zeíta- Dacă ai încercaacest lucru' âi constata că experiença este
tea se retľage şi poate face foarte mult rău oameniloľ caľe copleşitoaľe. Dhyanalinga rcprezlntä forma cu celmai înalt
trăíesc înapľopiere. Din päcate, f.oarte multe temple au nivel de intensitate posibil. Chiaç şi cei care nu ştiu absolut
devenit simple ruine, nefiind întreçinutecorespunzătoľ de nimic despľe meditaçie, dar vin aici, devin de la sine medita-
oameni, care nu ştiu cum să le mençină vii. tivi - atât de eficient este acest instrument.
Pľana pľatishtha este diferită, însensul că se foloseşte Dacă aş dispune de suportul necesaľ şi dacă âş avea
de propľia eneľgie vitalä pentru a consacfa ceva. Atunci oportunitatea, mi-at pläcea să consacľu întreagaplanetä!
când consacľi o foľmă înacest Íel, ea nu mai necesită Acesta este lucľul la carc mă pricep celmai bine: sä tľans-
niciun fel de întľeçinere,durând de-a puľuri. Când mi_am form chiar şi aeľul într-unspa iu cu o eneľgie enormä,
împlinitmeniľea învia1ă, caľe a constat înconsacrarea lui iar metalul sau piatra într-oreveľberaçie divinä. Visul
Dyanalinga (o formă subtilă de energie care peĺmite ope- Íneu este că, va veni o zi încare înteagaumanitate va
ruteala capacitate optimă a tufuror chakrelor, la Centrul trăi într-unspa iu consacrat. Casa ta aľ trebui sä fie con-
de Yoga Isha din Coimbatore,India de Sud, înanul 1999), sacľată. La fel şi stľada pe care locuieşti, sau biroul täu.
am rcalizat acest lucru prin pÍaîapľatishtha. Aşa se Toate locuľile încaľe îçipetreci timpul ar trebui să fie con-
explică de ce înacest templu nu se practică ľitualuri. Pur şi sacrate. Atunci când trăieşti întľ-unastfel de spa iu' pro-
simplu, acestea nu se fac. Dhyanalinga nu necesítă niciun cesul evoluçiei tale iese din cadľul darwinist, iar tu poçi
fel de întreçinere,întrucâtvibraçia ei nu va oscila nicio- sări diľect înetapa stării de bine şi a libertăçii supľeme.
dată. Chiaľ dacă am elimina structuľa de piatră a ansam- ÎnIndia, maľea majoľitate a templelor din vechime i-au
blului, forma lui energeticä va támâne aceeaşi. Indifeľent fost consacľate lui Shiva' adică ,,celui caľe.nu există''. Există
de schimbările fizice petrecute întimp, această formă eneľ- mii de temple consacrate lui Shiva, maľea majoritate nea-
getică nu va pieri niciodatä, cäci este constÍuită dintr-o
dimensiune nefizicá. Ea este practic indestľuctibilă.
Templele indiene nu au fost niciodată locuri de ľugă-
ciune. Tradiçia impunea să faci un duş dimineaça devreme
şi să te duci diľea la templu' să stai acolo o vreme şi abia
apoi să îçiîncepiziua. Templul era un spa iu de încäľ-
caÍe a bateriiloľ. Foarte mulçi oameni din zilele noastre au
uitat de aceste obiceiuri. Ei se duc la templu, ceľ ceea ce îşi
doresc şi apoi pleacă. Această pľactică este inutilă. Scopul
este să stai întemplu şi sä te încarcicu eneľgia sa.
La Templul Yoghin Dhyanalinga din Coimbatore nu i se
cere să ,,ctez7" înceva anume pentľu a obçine un beneficiu.

szgas 9 zsç s
lNGlNERlA lNTERloARĂ E nerg io

daľ şi foľma finalä. Înspaçiul dintre aceste două foľme se Majoľitatea linga.uĺilor din India reprezintă la ora
denieazä cÍeaia. Ceea ce există dincolo de creaçie este actuală doar o chakra, cel mult două. Ele sunt invariabil
ce nu există'?, adică shi-va. Aşadaĺ,foľma de linga consacrâte bunăstării materiale. Există de asemenea unele
''ceea
este o deschizătuľăînvrzealacľeaiei. Poaľta din façă caľe linga-uri pe anahata consacrate promovăľii stării de pace
conduce Ia cteaçia fizică şi cea din spate' care permite ieşi_ şi de bucuľie. Unicitatea Dhyanalinga constă înfaptul
rea din această crea ie, este întotdearrna un linga! Templul că acesta eneĺgszeazäla maxim toate cele şapte chakre.
devine astfel o deschizätuľă înuľzeala lumii fizice. Dacă Cľearea â şapte linga separâte pentru cele şapte chakĺe ar
ieşi prin ea' tu po i aiunge într-olume transcendentä. fi fost mult mai uşoară, dar impactul loľ nu ar fi íost la fel
Tocmai de aceea repľezintä linga o posibilitate atât de de pľofund. In consecinçă, Dhyanalinga este comparabil cu
fantastică. coľpul energetic al unei fiinçe extrem de evoluate' pe care
Simbolul linga apaľe peste tot înlume. ÎnAfľica cultuĺa yoghină o numeşte ,,Shiva", care le stă la dispoziçie
există astfel de forme din teracotă, Íolosite pentľu scopuri tutuľor. Aceasta este cea mai înaltămanifestare posibilă.
oculte. La Delfi, înGrecia, există un linga subteľan, numit Dacă împingienergia pe un nivel maxim de intensi-
,,ombilicul Păm{ntului''. Acesta este un manipura-linga, tâte' aceâsta n
îşipoate men ine foľma decât până la un
fiind destinat promovării prospeľităçii şi bunăstärii pur änumit punct. In continuaÎe'ea îşipierde complet forma,
materiale. Când cineva mi-a arátato imagine a lui, mi-am iaľ marea majoritate a oamenilor nu mai sunt capabili să
dat seama pe loc ce fel de oameni au consacrat acest linga. o experimenteze. Dhyanalinga a fost asďel consacratîncât
El a fost rcalizatcu siguľançă de cätre yoghinii indieni, în energia s-a cristalizat pe- cel mai înaltnivel, dincolo de
urmä cu mii de ani. Nu am nici cea mai mică îndoialăîn care şi-ar pieľde forma. Înacest fel, oľice aspirant spirĹ
această diľecçie. tual care stă aici trăieşte experiença intimitäçii aläturi de
Atunci când am consacľat SälaşulYogăi'' un guľu înviaçă.
"Adiyogi:
din Tennessee înanul 20L5, evenimentul "Mai
a ľeprezentat o pľesus de orice, ceea ce transfoľmă Dhyanalinga
piatľă de temelie pentru yoga clasică înlumea occiden- într-oposibilitate spirituală imensă şi făľă precedent
tală, având un impact spiľitual consideľabil. După ce am este faptul că els reprezintă'oportunitatea de a experi-
väzutmai multe locuri stľăvechi de interes, sunt ferm con- menta viaça întoată profunzimea şi plenitudinea ei. Cine
vins că întoată Ameľica de Noľd (ba chiar întoată emi- pătrunde însfera sa de iníluençă este aÍectatpe nivelul cor-
sfeľa occidentală), înultimii 3.000 de ani nu a mai existat pului eteric sau akashic, numit uiinanamayakosha. Dacă'
niciun loc cu o semnifica ie energetică, atât de pľofundă. rcalizezi o transformare a corpului, fizic, mental sâu ener-
Consacrat pľin pľana-pratishtha, acest spa iu îieste dedĹ getic, aceasta se poate pierde de-a lungul vieçii, daľ dacă
cat lui A.diyogi, primul yoghin al lumii. Fiind dedicat o realizezi la nivelul corpului eteric' ea rămâne pentru
exclusiv practicii Yoga, acest spaçiu reprezintă un templu totdeauna. Chiar dacă continui să te reîncarnezi'această
viu al celui mai înaltnivel energetic şi de exuberançä, o e-
rind o posibilitate spiľituală unică aspirançilor spirituali 5
Dat fiind că linga şi derivatele sale sunt asociate îngeneĺal cu principiul masculin
din Occident. supĺem (Shiva), am articulat acest cuvânt coĺrsiderânđuJde gen masculin. (n. tr.)

$ţ' ząo 9i ţ, ząl 5


E norg lo

lNGlNERlA lNTERloARĂ

manieră subtilă, dar puternică. Înacest fel, tu îipol ener'


sămânçä a elibeľäĺii.vaâştepta
opoľtunitatea ideală pentru giza zĺlnic camera sau biroul.
g.'*i''. şi pentĺu a înfloľi'
' Mi-a luat ,r., ,ni ii_i'*ĺ'"', timp încare am reaízat
ĺnt-ens' pentr: a încheia
un Droces d..onrr.'''""'ext; đe
ilä;it";;. ;;;;şi yoghini şi adepti au înceľcatsă
"i
;'.Ëil;äĺ.l a. .; ď'' no au reusit niciodatä sä
din difärite motive' De
atÍagátoate ingľedĺ'nt'i'î"'sare'
ci a-gurului
;iră:;;;;;ră'?;;1i;;;;no ' fost íoĺn1amea' durată
meu. Deşi nu am ł"at un coxtact de scuľtă
'uoi inflo'ntat decisiv fiecaľe
cu maesfful *.o,
'ä"o 'ni-"
pas din viaça mea, t';;fr;'t";;u";ąĄm
reuşit sä1ealizez
jä j'"iä1'ľ;
ľjjt1;ľi:'äĺ''ľltrH Le sunt
ä:ľjľľ1;ĺť;3f;
;Ţ ääl.-ä,i "i.'it'conştĺeítsau
inconştient'
recunoscător tuturor'

Ş*łh***
----- o--

Dacă veiînväa să aplici cele cinci elemente întľ-oforma1ie


'dar iu
o.o'.tri.a símplă, specifică., Vei putea crea un spa
M_un i dé graçie
ă;ilä;;";em áe ben'efic pentru tine' lată un exerciiu
lucru'
simpTu prin care po iface acest
-"'''o.r.n.urä
precum cea de la pagina urmă: Marea probleľnä a Íoate multor yoghini şi mistici a
o figură
cereale' Plaseaza tn fort'io.'p"äitatea de a împărtäşifructele rc1'izärii 1or cu
toare din făină de orez sau din alte
(ghee)În centrul unei oamenii äi'' 1o'. Nu este întotdeaunauşor să găseşti pe
centrul ei o lampă cu unt clarificat
creat astfel o cineva capabil să recepteze cunoaşterca |a care ai 1i}ns'
f.'{'rii pline cu apă. Pune o floaľe înapă' Ai
apă, foc şi aer. oŢ.ĺ p"1i găsi măcar ä singură persoanä de acest fel, te
iiouil *o'*ľicá prin folosirea elementelor
considera norocos.
' -'Îr'consecinçă, majoritatea maeştrilor spiĺituali şi-au
bună seamă' ooti
;.;;; di; ;|a ,i*boli'.uză pământul' De
prezent'
sau eteľul esteîntotdeauna
-'--n.uru...ă descărcat cunoaşterea înlocuĺi îndepărtate, dar nu coĺnplet
akasha
Vei
acest proces simplu înfiecare.searä'
din cameľa ta se modifică într-o
inaccesibile' Ei áu ales adeseori culmi muntoase' deoarece
constata rapid că energia

6 ząz9',
szłss
lNGlNERlA lNTERloARĂ Energio

înastfel de locuri traficul şi peľľurbaçiile specific


umane chiar şi vocea mi s-a schimbat - şi totul doar într-ojomă-
sunt mult diminuate. Există multe locuľi sublime de acest tate de oră! Rezultatele au fost vizibile pentru toatä lumea
fel înIndia. Locul încare a fost depozita ,Íoartemult timp (aproape 200 de oameni au asistat la această scenă).
-
cantitatea maximă de cunoaşteľe, într-oformă energe- Exiită şi alte locuri cu o energie enoľmă încare mis_
tică', a fost Muntele Kailash (o culme muntoasă din vestul ticii au destărcat roadele practiciiloľ spiľituale. Astfel de
Tibetului, considerată un loc sacru cu o putere spiľituală spa ii sunt foarte des întâlniteînHimalaya. Numeroşi
imensă). *ĺ'iĺ.işi yoghini şi-au făcut sälaş înac ştimunçi. Tľäind
Kailash este ceâ mai mare bibliotecă mistică de pe pla- aici, ei-au lăsat înmod natural înurma lor o anumită
netă. Aproape toâte religiile din orient îlconsideră un dimensiune energetică' iar munçii Himalaya au căpätat un
munte extrem de sacru. In mod tradiçional, hinduşii îlcon- fel de auĺă.
sideră sălaşul maľelui zeu Shiva şi al consoartei acestuia, Spľe exemplu, Kedarnatli este un miç templu. din
Parvati. Budiştii îlconsideră sacľu deoaľece cred că trei Himâlaya, Nu_există nicio zeitate aići, ci doar o stâncă,
din marii lor Buddha tľăiesc aici. Jainiştii cred că primul dar aceśtaeste unul dintre cele mai puteľnice locuri din
loľ mare maestru (tiľthankara) a atins aici elibeľaľea spiľi- lume! Dacă încercisä îçiîmbunătăçeştireceptivitatea,
tuală. Religia Bon (religia cea mai veche a Tibetului) con- iaľ apoi vizítezi un astfel de loc, vei rămâne înmăľmurit.
sideră la rândul ei că acest munte este sâcru. Existä foarte multe astfel de locuľi înorient, daľ munçii
Înultimi 11 ani am condus multe pelerinaje la Kailash Himalaya atrag cei mai mulçi oameni.
Înanul Ż007' am făcut acest lucru într-ostaľe de sănă- Maí existí un loc numit Kumaľa Paľvat, înstatul
tate foarte precaĺă. Timp de câteva săptămâni, amvizitat sud-indian Karnataka. P aruat înseamnă,,munte''. Kurnara
numeľoşi medici dinîntľeagalume, care mi-au pus o gamă face ľefeľire la fiul lui Shiva, al căĺui nrrme a fost Kartikeya.
largă de diagnostice, printre c^are: malarie, febră dengue, El a dus multe lupte, încercând să transforme lumea, daľ
febľă tifoidă şi chiar cancer. In disperare de cauză, unii când şi-a dat seama de inutilitatea demersului său, a venit
medici mi-au pus diagnosticul de ,,boală ezoterică'' după înaceśtloc. Aici, elşi-a spălat sabia de sânge pentru ultima
ce mi-au väzat analizele sângelui! In cele din urmă, m-am datä, înçelegânđ că chiar dacă ar lupta încăo mie de ani,
decis să lucrez eu însumipentru îmbunătăçiľeastăľii mele tot nu ar putea schimba lumea, căci o solu1ie violentă
de sănătate. Câteva zíle mai tätziu, m-am dus la Kailash. genereazäżece probleme noi. Prin urmaľe, el s-a căçărat pe
Mă sim1eam deja mai bine, daľ eram încăextrem de slăbit. äunte şi a rămäs pe culme. Înmod normal, ątu3ci când un
Când m-am uitat la munte' am văzllt inrediat că acesta yoghin'doreşte să îşipărăseascä pentru totdeaima corpu]'
con inea o cunoâşteľe uriaşä, care âştepta să fie acce- ä1štăculcat'sau şezând,.dar fiind un ľăzboinic extrem de
satä. Mi-am racordat imediat sistemulenergetic la energia seme Kartikeya a rămas înpicioare.
muntelui, folosind o anumită tehnică. Vitalitatea mea s-a '
Atunci când cineva îşipoate părăsi la voinçă foľma
amplificat imediat, iar coľpul meu energetic golit (de cele frzică,Íäa-iface vreun ľău, acest lucru indică un contľol
aproape opt săptămâni de febră) a revenit la noľmal. Am absolut asupra pĺocesului vieçii. Tradiçia indiană numeş9
începutsä arăt mai tânăr, m-am simçit plin de energie, ba acest pľoce š, mah a-samadh i sau,, desprindeľea glorioasä".

,5 zu 9,, 9ząss
lNGĺNERlA lNTERloARA Energio

Când am vizitat Kumaľa Parvat înurmă cu foarte


mulçi ani, cei din gľupul meu mi-au ľidicat un cort mic. am discutat cu pľietenii mei' caľe mi-au spus: ''Eşti
Mi-am pľopus sä doĺm înel, dar când am încercatsă mă nebun! Unde vezi tu mun i?''' mi-am dat seama că
întind,corpul meu s-a ľidicat involuntar înpicioare, dăĺâ- nimeni altcineva nu mai vedea mun i cu priviľea loľ
mând cortul. Nu am putut sta jos întľeaganoapte, căci peĺiferică. o vľeme am crezut că aş putea localriza
corpul meu dorea să stea înpicioare. Cu aceastä ocazie, acest munte, dar apoi am ľenun at la idee.
am înçelesmai bine viaça lui Kaľtikeya. Deşi acesta a :ľäit Să spunem că ai o pată pe ochelaľi. După o
înurmă cu 12.000 de ani, vibľaçia pe caÍe a lăsat-o în vreme' te obişnuieşti cu ea. La fel s-au petrecut
urmä este mai vie ca oľicând. lucrurile şi cu muntele pe care îlvedeam eu. Mult
Acest tip de vibraçie nu mai poate fi anihilat. Atunci mai târziu, când mĹam adus aminte de această
când cineva cteeazáceva cu energiile sale vitale, el pľoduce poveste şi mă aflam încăutarea unui loc pentru
o posibilitate ca e nu mai poate fi neutralizată vreodată'. Dhyanalinga' am începutsă caut înmod conştient
Munca şi prezença unei persoane care a experimentat cät muntele caľe mi-a dominat atâta vreme pľivirea.
de puçin cu dimensiunile interioare nu mai poate fi dis- Înacest scop' am călătoľit pretutindeni. Am par_
tľusă vľeodată. cuľs drumul de peste 1.000 de kilometri dintľe Goa
Spre exemplu, se spune că Gautama Buddha a trăit în şi Kanyakumaľi (punctulcel mai sudic din India)
de
uľmă cu 2.500 de ani, iar Iisus înuľmă cu 2.000 de ani, 1L ori. Întotal, am călătorit mii şi mii de kilometri.
dar din punctul meu de vedere amândoi continuă să fie Întâmplarea a făcut ca întľ_obună zi, cu
ľealităçi cât se poate de vii. Atunci când creezi o operă cu mulçi ani înuľmă, să ajung întľ_unsat de lângă
energiile tale vitale, âceâsta ľămâne permanentă la nivel Coimbatore. După ce am luat o curbă, înfaçă mia
eneľgetic' iar timpul nu o mai poate distľuge. Dacă lucrezi ieşit A ŞapteaCulme a Munçilor Velliangiľi. Aici
cu coľpul táa frzic, acesta are o duratä de viaçă limitată. am găsit muntele pe caie l_am văzut din copilărie.
Dacä îçifoloseşti mintea, durata de viaçă a operei tale este De îndatăce am văzut muntele care îmieľa atât
ceva mai lungä, dar dacäIucrezicu eneľgiile fundamentale de familiar, el mla dispărut din pľiviľea peľifeľică,
ale vieçii tale, opera ta va dăinui de-a pururi. deveniĺld o realitäte vie. Subit, am ştiut că acesta
este spa iul ideal pentru opera vieçii mele.
Dacă m-ai întreba:,,Care este cel mai măreç
munte de pe întreagaplanetă?'', eu çi-aş răspunde:
Culľłlrn ARGINTII ,,Velliangiri'', căci m-am näscut cu amprenta sa
vizualäînochi şi elm-a bântuit întreagamea viaçă.
A trăit înmine şi a fost sistemul meu de naviga-
Încădin copilărie, vedeam un anume vârf de munte çie, radarul meu interioľ. Acest munte nu este doar
oriunde mă uitam înzare. Abia la 'l'6 ani însă'când un loc geogľafic pentľu mine, ci rezeľvorul întregii

l
l

s' 246 5, s. 247 's,


iiiiLLl

lillllll llllllllllllllll
Energio
lNGlNERlA lNTERloARĂ

trăit experien e paľanormale ieşite din comun' pe caľe le


citează" ca o dovadă a evoluçiei loľ spirituale.
Unul din cuvintele care au intrat învocabularul spiri-
tual al oamenilor moderni este samadhi, o staľe conjide-
ratä a fi ceľtificatul ľealizärii mistice.
Ce este de fapt staľea de samadhi}
Este o staľe de detaşaľe profundä încare intelectul îşi
transcende funcçia obişnuită a discriminärii. Acest lucru
creeazä un spa iu întreom şi corpul său, slăbind înlănçu-
iĺea de acesta.
Există mai multe trpuri de samadhi, care au fost cla-
sificate (mai mult din punct de vedere metodologic)în opt
categorii. Intre acestea existä două categorii principale:
sauikalpa (starea de samadhi cu atribute sau calităçi' care
sunt întotdeaunaextrem de plăcute, beatifice sau exta-
tice) şi niruikalpa (o stare de samadhi Íără' atľibute sau
calităçi, caľe transcende chiar şi beatitudinea sau extazul).
In cazul niĺvikalpa-samadhi, nu mai există decât un con_
tact puncfiral cu coľpul Îuic.Restul energiei este liberă şi
neimplicată înplanul fizic. Astfel de stări sunt men inute
pe durata anumitor perioade de timp, pentľu a-i ajuta pe
practican i sä Íacă o distincçie întresine şi coľpul lor.
Samadhi reprezintă un pas important către evoluçia
spiľituală, dar nu este destináçia finalä. Expeľimentarea
unui anumit tip de samadhi nu înseamnäcä te-ai eliberat
de ciclurile. existençei, ci doar un nivel nou al experiençei.
Când erai copil, ťu ai expeľimentat viaça într-unanumit
fel. Când ai devenit adult, ai începutsă o experimentezi
pe un nivelnou. Deşi experimentezi aceleaşi lucruri, tu le
percepi diferit înmomente difeľite ale vie1ii tale. La fel se
Calea misticuluĺ petrec lucruľile şi cu stăľile de samadhi.
Unii oameni aiung pe un anumit nivel al stăľii de sama-
Existä cercuĺi de oameni extrem đecuľioşi înpri- dhi, rămânând pe el ani la rând, din cavzaplăcerii pe care
vinça experien eloľ mistice. MuĘi dintre ei pretind că au o simt. Ei nu mai percep timpul şi spaçiul şi nu mai au

9i ząa gi '9 złç 9


Energio
lNGlNERlA lNTERloARĂ

pľobleme coľporale' întľucâtşi-au dizolvat într_oanumită dľam de energie pentľu a ajunge învâľf. Într-omanierä
măsurä barieľele fizice şi psihice. Această stare este însă similaľă, dacă doreşti să ajungi pe culmea conştiin1ei tale,
temporarä. Î''mo-.ntui încare aceşti oameni ies din ea, tu ai nevoie de fiecare picätură de eneľgie de caľe díspui.
toaté nevoile lor fizice şi obişnuinçele 1or mentale ľevin Şitot nu este de ajuns! In consecin ä, nu eşti dispus să faci
neschimbate. nimic caÍetę-aÎputea distľage de la scopultău pľincipal.
Îngeneral, pľin comparuíe cu cineva tteaz, un om De fapt, ce înseamnă această rcalizarc de sine? La uľma
uşor beât experimentează o anumitä exuberan ä şi o 9xpe- uľ-melor, oamenii nu îşidoresc altceva decât sănätate, Íe -
riençă diferiiă. Atunci când se trezeşte' aceste stăľi dispaľ cire, bog ie, iubiľe şi succes. De ce ai avea nevoie de rea-
însă.o stare de samadhi nu este altceva decât o modalĹ lĺzarea de sine?
tate de a träío aştfel de euforie Ífuäaiutorul vreunei sub- Existä un ľăspuns foaľte simplu. Pentľu a.l înçelege
stan e chimice. Dacă intri întľ-oastfel de staľe, în3ça ta mai bine, vom începecu o comparaie: nu este adevátat
se deschide o dimensiune nouă, daľ tu nu eşti transformat
că cu cât ştii mai multe despľe computeful tău, cu atât
întotalitate. Cu alte cuvinte, tu nu pätrunzi într-oľealitate mai bine îlpoçi folosi? Capacitatea ta de a te folosi de un
nouä. Nivelul expeľiençei tale devine mai pľofund, daľ tu instrument sau de un apafat este diľect propoľionalä cu
nu devii liber înînçelesulabsolut al cuvântului. cunoaştereataLegată' de acesta. Un adevărat expert poate
Fiinçele cele mai iluminate nu au ľămas niciodată în folosi un instľument bun înm-omanieră apľoape magică.
stareâ de samadhi. Gautama Buddha nu a rămas ani la Aí văzut vreodată oameni care 'ac lucľuri cu totul ieşite
rând înstarea de meditaçie după ce a atins iluminarea. din comun pe o placă de suľfing? Ei se folosesc de o simplă
Mulçi dintľe discipolii säi au făcut meditaçii pľelungite, bucată de plastic, dar Íac dovada unei graçii şi a unei agi-
daľ Gautama nu, căci el a înçelescă acest lucru nu maí eľa lităçi apľoape neverosimile!
necesar pentru el. El a pÍacticat şi a expeľimentat toate lntr-o manieľă similară, cu cât înçelegeľeata legată de
cele opt tipuľi de samadhi înaintede a atinge iluminaľea, mecanismuluman este mai-pľofundă, cu atât mai magică
daľ apoi ďrehun1at la ele, declarând: asta caut.'' El a poate deveni viaça ta.In toate culturile au existat oameni
'Nu care au realizat anumite acçiuni ce i-au făcut pe ceilalçi sä
înçelescă aceste stări nu î1voľ conduce larealizarea spiľi-
tuală. Samadhi nu este decât un nivel superior de experi- creadä înmiľacole. Ip ľealitate, astfel de acçiuni au fost
en ă' un fel de LSD inteľn fărä nicio substançă chimicä, ce
posibile datorită accesului mai maľe al acestoľ oameni
generează' stăľi de conştiin ă modificatä. Riscul constă în la eneľgia vieçii. Aşa cum am ľepetat înnenumăľate ľân-
ă deveni obsedat de el, căci este infinit mai savuros decât duľi, acest acces le stä la dispoziçie tutuľor oa renilor, în
rcalitatea exteľioară' daľ aşa cum ştim' chiaľ şi cele mai măsura încare aceştia sunt dispuşi sä îlcaute.
frumoase expeľien e devin plicticoase întimp.
Dacäçi-ii Íäcutdin realizarea spiľituală principalul scop Tantraz o tehnologi e a transÍormărÍi
înviaçă, tot ceea ce nu te apľopie de libertatea supľemă îşi
pieľdé semnificaçia. Să spunem că uľci pe Muntele Eveľest. La ora actaaLă există numeroase pľactici asociate cu
Ťu eviçi orice pas |ateril, conştient cä ai nevoie de fiecâľe ştiinçele oculte şi care se pretind procese spiľituale.

Szsos 9zsĺs
lNGlNERlA lNTERloARĂ Energio

Sä spunem că eu trăiesc înIndia, iar tu înAmeľica. Eu pe măsură. Focul poate aľde multe lucruri bune, aşa că
doľesc šĺîçĺ trĺmit o floare, daľ nu sunt dispus sä repet Goľakhnath şi-a ars zidurile ignorançei şi s-a trezit subit
călătoľia lui Cristofor Columb. Dacă reuşesc să materi_ cu o puteľe Í.oarte mâre. Matsyendľanath şĹa dat seama
aLizez Íloarea diľect înpoala ta' acest eveniment este eti- că puteľea discipolului său era mai maľe decât autocon-
chetat drept ocult. Înľialitate, el nu arc nimic spiľitual, tľolul său, aşa că' i-a spus: ,,Pleacă şi nu te mai întoarce
nefiind dečât o modalitate difeľitäde a gestiona dimensĹ timp de L4 ani. Trebuie sä te îndepärtézide mine, cäci
unea fizicä a vie ii. absorbi prea multă putere de la mine.''
Î.'Indĺa sunt cunoscutenumeľoase pľocese oculte sofis- Acesta eľa cel mai greu lucru pe care i l.ar fi putut ceľe
ticate. Există oameni care pot privi o fotogľafie, influen- lui Gorakhnath. Dacă Matsyendranath i-aľ fi cerut sä îşi
çând înbine sau înrău viaça altei peľsoale. Ei pot face ca đeaviaçapentru eI, ar ß'făcut-o făľă să ezite, dar nu putea
pe'soa''" ľespectivä să contracteze o boală pe care corpul supoľta ideea să se despartă de el. Dat fiind însăcă asta îi
éi no a' fi contľactat-o înmod noľmal într-uninterval atât ceľuse maestľul său pľeaiubit, l-a ascultat şi a plecat.
de scurt de timp. Aceşti practican i oculçi pot crea la fel de Timp de 14 ani,él a număľatzilele şi oľele, aşteptând
uşor staľea de đănătate, daľ din păcate cei mai mulçi dintľe momentulîntoaľcerii. In clipa încare peľíoada s-a scurs'
eí îşifolo..sc puteľile însens negativ' întrucât sunt mult el s-a grăbit să se întoaľcă.A găsit însăun discipol päzind
mai bine plătiçi. Nu contează însädacă aceste puteľi sunt peştera încare trăia Matsyendranath. Gorakhnath i-a
folosite întľ-unscop pozitiv sau negativ. Ideea este că ele spus acesťuia:
nu sunt recomandate. - Vľeau să îlvăd pe maestľul meu!
Tradiçia yoghină este plină de poveşti ĺegate de marele Yoghinul care päzea peştera Ĺa ľăspuns:
yoghin Goľakhnath. Unii spun că acesta atäit înseco- - Nu am pľimit nicio instruc iune înaceastă direcçie,
iol- XI, daľ numeľoase înľegistľäri istorice î1plasează aşa cä va trebui să aştepçi.
întľ-oepocă mult mai veche. El a fost un discipol al lui Gorakhnath s-a inflamat imediat:
Matsyendranath, un yoghin la fel de ilustru. Nivelul său - Am aşteptat timp de 'l"4 aní, idiotule! Nu ştiu când ai
de realizare eÎaatät đeînaltîncâtmulçi î1considerau o ajans tu aici. Poate că ai venit'abia alaltäieri. Cum înđrăz-
reîncarnarea lui Adiyogi sau a lui Shiva. I'iteľafuľa popu- neşti să mă opreşti?
larä ne spune că Matsyendranath a träit circa 600 de ani. El l-a împinspe yoghin la o paľte şi a intrat înpeşteľä.
Acest lučľunu trebuie acceptat la modul literal, dar nici Matsyendranath nu eľa însăaici. Gorankhnath'a ieşit şi
respins ca ataÍe. Elindică doaľ faptulcă Matsyendranath |-a zgâIçäit pe discipol, spunându-i agresiv:
a trăit o viaçä excep ional de lungă şi că oamenii epocii _ Unde este? Vľeau să îlvăd pe maestru chiar acum!
sale î1consideľauo legendă înviaçă. Discipolul i-a ľăspuns:
Gorakhnath a devenit discipolul ĺui Matsyendranath, - Nu am pľimit nicio instruc iune de a-çi spune unde
veneľându-şi maestrul. El era un om foarte intens. este.
Matsyendránath a sesizat imediat acest Íoc interior îndis- Gorakhnath şi-a ieşit din min1i. El s-a folosit de puterile
cipolul lui, inclusiv faptuĺ că acesta nu avea un autocontrol sale oculte, s-a uitât înmintea discipolului şi a identificat

Ś, zsz ţ', gi zsE 9j


lNGlNERlA lNTERloARĂ Energ io

locul încaľe se aÍla Mastyendranath. A poľnit imediat în ,,tehno1ogie''. Tantra'nu are nimic đe-aÍace cu sexualita-
diľecçia ľespectivă. Gurul îlaştepta la |umătatea drumului. tea descătuşatä. Este important să facem o distincçie clară
De îndatăce l_a văzuto Matsyendranath i-a spus: întretantľa ocultă şi cea spiľituală. Acestea sunt numite
- Te.am trimis departe de mine timp de 14 aru deoa- ,'taÍ:rt a de mâna stângä'' şi ,,tantľa de mâna dreaptă'' şi
rece am vázatcă începeai să fii atras de ocultism, uitând de au natuľi complet diferite.
procesul spiritual şi savurând puteqile pe care çi le dădea Tantra de mâna stângă pľesupune folosirea unoľ ritu-
acesta. Când te-ai întors'primul lucru pe caľe l-ai Íäcuta aluľi care li se paľ extľem de ciudate marii majorităçi a
fost să te foloseşti de ocultism pentľu a deschide mintea oameniloľ. Ea este o cale exterioară, care necesitä dife-
fratelui tău discipol. ln consecinçă, va trebui să mai aştep i ľite materiale şi aľanjamente elaborate. Praaicile oculte,
alçi 14 ani. numite îngeneľal taÍÍÍademâna stângă, le confeľă oame-
Aşa că l-a trimis din nou de lângă el. niloľputeľeadeacomunica la mare distançă, de a apăreaîn
Există multe poveşti despre rătăciľile lui Gorakhnath două locuri diferite înacelaşi timp şi de a-şi folosi eneľgiile
pľin acest tărâm interzis, numai pentru a fi pedepsit apoi înbeneficiul 1oľ peľsonal şi îndetrimentul altora. Tantľa
din nou şi din nou de cătľe Matsyendľanath. In final, el a de mâna dľeaptă este mult mai interioară'.Eate ajută să îçi
devenit însăcel mai mare discipol al lui Matsyendranath. foloseşti energiile pentľu a pľoduce diferite efecte. Această
Aşa a fost tratatä ptactica ocultismului încultura tantľa se foloseşte chiaľ şi de cele mai simple aspecte ale
yoghină. Ea nu a fost tratată niciodată cu respect, fiind vieçii ca de o ştiinçă subiectivă, cu scopul de a te ajuta să
considerată doaľ o rätäckeînsfere interzise. ocultismul te interiorizezi şi să te transformi. Tantra de mâna stângä
nu era pľacticat decât de cătľe oamenii obsedaçi de putere este o tehnologie rudimentaľă, care le stă cu uşurinçä la
sau de bani. dispoziçie celor neiniçia1í, daĺ cea de mâna dreaptă este o
Pe de altä parte, el nu este întotdeauna ceva ľău. ŞĹa
ştiin ă extrtjm đerufinatä,caľe nu le stă la dispoziçie decât
căpătat această reputaçie doar din cauza folosiľii sale gre- celor care tľec prin iniçieľi puteľnice.
şite. In esen ă' ocultismul este o tehnologie. Nicio şđinçă Tantra reprezintá o capacitate. Fără ea nu poate
şi nicio tehnologie nu este negativă însine. Dacă începem exista un pľoces spiritual. Dacă nu dispui de tantra, tu
să ne folosim de o tehnologie pentru a ucide sau pentľu a nu dispui de tehnologia necesaľă pentľu a-i transfoľma pe
tortuľa oameni, mai devľeme sau mai tärzíuaiungem să ne oameni. Nu dispui decât de cuvinte. Cuvintele pot inspira
spunem: ,,M-am sătuľat de această tehnologie nenoľocită!''
şi oľienta, daľ nu pot transfoľma pe nimeni. Un erudit
La Íel s-au petrecut lucruĺile şi cu ocultismul. Mult prea nu poate fi confundat cu un- guru. Făľä o tehnologie de
mulçi oameni s-au folosit de el îninteresul lor peľsonal. De transformaľe' nu putem vorbi de un maestru. [n conse-
acee maÍea majoritate a maeşĺilor spirituali îlresping. cinçä, nu există guru fărä tantÍa. La ora actualä, foarte
Ceea çe numim îngeneľal ocultism poaÍtänumele mulçi oameni se pľetind a fi guľu, dar maľea majoľitate
de tantra. Din perspectiva societăçii, tantľa foloseşte nu fac altceva decât sä citeze din scľipturi. Adevăľata sar-
metode neoľtodoxe şi inacceptabile din punct de vedeľe cină a unui guľu este să ľeseteze întľegulmecanism uman
social, dar însensul său clasic, ea înseamnäpur şi simplu pentru aJ elibera de tipaľele ciclice dobândite ale kaľmei

9zsł9 S zss 9n
Energ io
INGINERIA INTERIOARA

si Dentľu a-l orienta către posibilitatea sa supremă' Ea


ľealitate. Diferença este similară celei dintre eneľ-
ä'il; á" *o"." unui micanic, cu diferen1a că guľul gia necesară pentľu a călătoľi prin aer cu avionul
extĺroă'noduľile karmice! Dacă un om nu deçine taîtÎa
sau áhnologia, elnu poate fi consideľat un guÍu' şĺ.." necesarä pentľu a lansa o ĺachetä.Zboĺ:ul'
prin atmosferă este una, iar ieşirea înafara bari-
eľei atmosferice şi călătoria înspaçiul cosmic este
cu totul altceva. Într-omanieľă similară, transcen-
deľea planului fizic necesită o energie complet
difeľită.
PursRnł ŞARPELUI Nu există niciun templu indian încare să nu
existe imaginea unui şarpe. Acest lucru nu se dato-
reazä Íaptului că indienii aľ fi o cultură care vene-
La modul literal, cuvântul kundalini înseamnă rează şerpii, ci face referire la spaçiul sacľu care
,,eneľgie'o. El se ľeferă la un anumit
tip de ener- permite posibilitate a trezkii eneľgiilor nemanifes-
gĺ" ai" interioľul fiinçei umane' care este înmare tate din interiorul fiinçei umane.
ääsoľălatentă şi nemanifestată. Kundalini a fost (Unul
Şerpiisunt creaturi extrem de perceptive.
simbolizată întotdeaunaîntradiçia yoghină sub ' din motive este că sunt complet surzi, neputând
forma unei cobre încolăcite. percepe decât vibraçiile.) Ei sunt cu deosebire atraşi
O cobră încolăcităduce nemişcarea până la de peľsoanele care meditează. Tradiçia sus ine că
perfecçiune. Atunci când un şaÍpestă nemişcat, dacâ un yoghin meditează uncleva, înimediata lui
io ,ru il poçĺ observa, chiar dacă este chiar înfaça apľopiere se va afla întotdeaunaun şarpe. Atunci
ta. Tu n" ĺĺpoçĺ vedea decât atunci când se mişcă' când energiile fiinçei umane devin perfect liniştite'
Á..rr" spire aścundînsäun dinamism extrem de şerpii sunt atraşi înmod natural de aceasta.
volatil. Kundalini este compaÍatä cu o cobľă înco- Deşi din perspectiva frzicá difeľença dintre un
läcită deoarece această energie co osalä există în şarpe şi un oÍn este uriaşă, din punct de vedere
inteľioľul oricărei fiinçe umane, dar până când nu eneľgetic ea este mult mai mică. Dacă întâlneştio
se pune înmişcaľe, nimeni nu îşidă seama că ea cobră însălbăticie' este foarte uşor să pui .mâna
există acolo. pe ea' căci eneľgiile voastre sunt similare. Dacă
Pentru a :ľái o viaçă frzícä|a modul plenaľ, .hĺ*i" ta corporală nu reprezintă un semnal de
este suficientă o cantitate infimă din această ener_ alarmă pentru el, şarpele nu aľe nicio intençie sä
gie fizică. Ea nu trebuie cu adevăľat trezită decât te atace cu veninul său, care ľeprezintă bogăçia sa
ätun.i când apare nevoia de a transcende planul (propľietăçile medicinale ale veninului de cobră
frzic, caz încare te poate ajuta să ieşi din această sunt recunoscute pe scară largă la oľa actuală).

5, 257
-.s
25 s
,

rl

rliiii tl tl

I iil
lNGlNERlA lNTERloARĂ

ľ3*o*ł,o*

Începutul

T) ucuria un vizítatot foarte ľar înviaça oamenilor'


este
Ďmtençĺa acestei cä4ía fost ca aceasta sä îçidevinä un
tovarăş de viaçä pe termen lung.
Bucuĺia nu este un scop spirimal evazív, ci mediul
stľict necesaÍ pentľu ca celelálte aspecte ale viEii talesă se
dezvolte înceä mai magică şi ĺnai sublirnä manieră. Dacă
bucuria nu ľeprezintă fundaiul vieçii tale, chiaĺ şi cele mai
olăcute activităti ale vieçii devin o povară. Problemele caľe
iti ies încale poîfr,rczo'Ívateînfuncçie de capacităçile tale,
dar dacäbucuľia estetovaľäşa ta constantă de viap, poçi
spune cel pu in cätuĺumaireprezinçi o problemă înviaça
tä.vi^ç^đ.ui''.astfel o cälätorie a unei celebräri şi desco-
'oeriľi nesfâľşite.
P.ntro pii*. dată înistoľia umanitäçii, noi dispunem
de resurselé, capacitä1ile şi tehnologia necesâre pentru a
rezo\vatoate pľobleméleplanetei, cum ar fi hĺana, săĺăta-
tea, educa1ia ätc. Ştiinça Şitehn_ologia ne-au pus la dispo-
zi ie instrumente fantastice, suficient de puteľnice pentru
a ânihila de mai multe oľi întreagalume. Dacă nu vom

6, zss S 9zsçs
lNGlNERlA lNTERloARĂ

combina însăaceste instľumente cu o compasiune pro-


fundă, cu cultivarea simçului inclusivităçii, al echilibrului
şi al maturităçii, noi ne-am putea autodistruge la o scară
globală. Urmăriľea constantă a bunăstării exterioare a
adus deja această planetă înpragul anihilăľii complete.
Nicio genera ie anterioară nu a cunoscut confoľtul şi
utilitäçile din lumea modernă. Cu toate acestea' noi nu
suntem nici pe departe genera ia cea mai fericitä sau mai
plină de iubire din istoľie. Foaľte mulçi oameni trăiesc Glosar
într-ostaľe constantă de anxietate şi áe depresie. Unii
sufeľă đincaaza eşecurilor lor, dar ironia Í'ace ca foarte
mulçi alçii să sufeľe consecinçele succesului lor. Unii
oameni suferă đincaiza limităiilor, dar alçii suferă din Adiyogi Literal, primul yoghin. omul caÍe arevelat pentru
cavza libeľtăçii prea maľi. prima dată şđinçayogăi, cunoscut inclusiv sub numele
Ceea ce lipseşte este conştiinça umană. Tot restul crea- de Shiva.
çiei este la locul lui, dar oamenii nu sunt. Dacă ei nu şi-ar
mai bloca singuľi calea către pľopria feľiciĺe, celelalte Ahankara Simçul identităçii unei peľsoane. Una din conse-
soluçii le-ar sta cu uşurinçä la îndemână. Această lume nu cinçele sale este egoul.
poate fi transformatäÍäräa tľansforma mai întâiindivizii. Aina Centrul cunoaşterii şi al iluminärii. Este unul din
Personal, mi-am dedicat întreaga viaçă pentru a_i ajuta cei şapte centri energetici principali ai corpului uman.
pe oameni sä preia controlul asupra propriului lor destin La nivel fizic, este localizat înpunct'ul central dintre
şi pentru a-i aduce într-ostaĺe de inclusivitate, astfel încât sprâncene. Mai este cunoscut sub numele de ,,al trei-
posibilitatea de a-şi réaliza potenialul absolut să nu tľeacă lea ochi".
pe lângă ei la nivelulîntregii noâstľe geneľa ii. Bucuĺia, sufe-
ĺinça, iubiĺea, agonia şi fericiĺea ta - se află înmäinl|e tale. Akasha Eterul. Plan intermediar întľecel al creaçiei şi
Aşa cum spuneâm' există o cale de ieşiľe din impas, sursa acesteia. Akásha creeazäpeisajul fizĺc subĺĺldĺn
iaľ aceasta constă îninteriorizaĺe.Numai prin interio zarc care deľivă tot restul creaçiei.
vom putea crea noi o lume a iubiľii, a luminii şi a ľâsului. Anahata Chakra sau centru energetic important din sis-
Această carte îşidoľeşte să fie o poaftä de intľaľe înaceastă temul uman. Este cunoscută sub numęle de ,,chakľa
lume. inimii''. Este simbo|izată de două triunghiuri care se
Haide să o tľanspunem înpracticä. intersectează, dând naştere unei stele cu şase colçuri.
Triunghiul cu vârful însus face ľeferiľela planul fizic,
iar cel cu vârful înjos la dimensiunea care transcende
acest plan.

6' zoo s 5> zat s


Glosor
lNGlNERlA lNTERloARĂ

AnanđamayakoshaLiteral, corpu.l beatitudinii' Unul


din Bhakti yoga Literal, yoga devoçiunii. Face reíerirela calea
ĺ"".lç*ile energetice care alcătuiesc coľpul uman' spirituală a rcaLizärii đesine prin inteľmediul iubirii şi
po,rĺuĺ,fiziologiăi yoghine' Dimensiune ĺefrzicä' a devoçiunii. Este caracterizată prin dorin1a atzätoate
de unitate cu obiectul devoçiunií personale. Este una
Ana pana sati yoga Sistem complet de yoga care pľesu_ din cele patru căi de yoga.
pune conştí eĺtizarea respiĺaçiei'
Bhuta shuddhi Cea mai importantă practică din yoga,
Bhuta shuddhi înseamnăpurificarea celor cincí ele-
Angamardana Serie de 3]- de procese dinamice menite

mente din interiorul sistemului uman.
ievigoľeze coľpul fizic astfel încâtacesta sä atingă apo-
g"oí'tă'iĺfrzice de bine. Angamardana înseamnălite- Bhuta siddhi Stare încare qmul dobândeşte contľolul asupra
al dobândiĺea unui contľol peľfect asupra membrelor' celoľcinci elemente din interiorul sistemului rman. Nivel
revi-
organeloľ şi celorlalte pă4i ale coľpului' Tehnica de expertiză care favo zeazá starea de bine şi capacita-
taĹizeazätoate sistemele fizĺologice, cum ar fi
cel mus-
tea de a accesa dimensiunile care tľanscend planul fizic.
culaĺ, cel osos, cel nervos' cel circulator şi cel respirator'
BĺahmarandĺaBrahma înseamnăsuprem, iar randra
Annamayakosha Învelişulfizic înfizĺologia'yoghină'
Mai înseamnădeschidere sau cavitate. Este un alt nrrme
este cunoscut sub numele de corpul hĺanei' întru- pentru sahasrara chakra, caľe este locaIizatá îrifonta-
.ái.oip"l fizic este alcătuit înesençă din alimentele nela, punctrrl care coľespunde locului moale din creşte-
consumate. tul capului bebeluşilor.

_;i'"pYogasana Yoga înseamnă uniune sau fuziune' in


Asana; Buddhi Capacltatea de a discerne, a a n|iza' a gândi logic
..""r*" însăamnăpostuľă_fizică, Face referiĺe 1a şi ľaçional. lntelect.
portori caľe îipeľmit omului să obçină starea de Chakra Literal, Íoatä.D" ea, facereferiľe la inter-
"."ĺ.
unitate cu natufa sa irpeľioară' Reprezintă una
din cele "r"-.r,
sectarea nadi-urilor (canalelor) din corpul energetic
opt etape ďe yogăi. uman. Deşi înge4eral se vorbeşte de şapte chakre as'o-
pľesus de dualitate' În ciate cu corpul uman' întotal există 1'L4 chakre, đin
mai
'^'_g.*á,om care s-a ridicat yoghin
Avađhuta
sau la un sfânt aílat caľe două sunt exterioare coľpuluifrzic.
i".. r.f"rĺľela un
întľ-ostare constantă de beatitudine' Chidakash sau Chidakasha Dimensiunea eterică a
inteligençei.
_-
Ayurveda, Ayuľvedic Literal, ştiin a vieçii' Sistem nutľi io-
;"i ;i *.dĺ.ĺ''"lindian străvechi, câÍe utilizeazä pţaĺte Chitta Inteligença pură, nepângărită de memorie. Este cea
medicinale şi alte elemente teluľice pentru a corecta' mai profundă şi mai fundamentalä dimensiune a minçii
áereglările śistemice şi pentru a promova starea
de umane. Se spune că cei aflaçi încontact cu această dimen-
sănätate şi de bine. siune au acces la însăşisursa cľeaçiei.

6. zaz 6 SzoaI
lNGlNERlA lNTERloARĂ Glosor

Chit shalai Literal, puterea minlii. Este de asemenea o Karma Literal, acçiune. Termen folosit cu referire la
medita1ie'concepu ă de Sadhguru pentru a amplifica expresia compozită a ac iunilor din trecut, care leagă
puterea minçii. spiritul de coľpul fizic şi determină multe din caracti-
risticile persoanei.
Dharana Proces yoghin prin care subiectul îşimen1ine
o Íocalizate neîntreruptăasupra unui obiect, cľeând K* 1yoga Yoga ac iunii. Ştiinçarealizăriide acçiuni caľe
astfel un contact cu el la nivelul expeľiençei directe. elibereazä, nu înlănçuiefiinça umană. Este una dintre
Este una din cele opt etape ale yogăi. cele patru căi de yoga.

Dhyana sau Dhyan Proces yoghin de mençinere a focalĹ K'iyą Kriya yoga Literal, acçiune internă. Transformarea
zării, prin care subiectul şi'obiecnrl concentrăľii sale energiilor interioare înscopul realizăriinatuľii supľeme.
devin una. Este una din cele opt etape ale yogăi- Este una dintre cele patru căi de yoga.

Dhyanalinga Formä energetică extrem de puteľnică a Kundalini Energia fundamentală a vieçii. Poate intra în
Centrului de Yoga Isha din India. A fost consacrată de ascensiune prin practica yogăi. Este ilustrată sub forma
Sadhguru exclusiv pentru scopul meditaçiei. unui şarpe încolăcitlabaza coloanei vertebrale.

G ru Literal, cel care alungă întunericul.Maestru spiri- Linga Lit. Formă primaľă sau primoľdială. Elipsoid perfecĺ
tual; fiinçă reaIizatä care îicălăuzeşte pe aspiľançii spĹ Reprezintă forma fundamentală a geometriei cosmice.
rituali căĺe eliberare. Mahasamadhi Cea mai înaltăformă de detaşare' care pľe-
Hatha yoga Formă de yoga caľe implică postuľile şi prac- supune disoluçia sau neutralizarea completă
ticíle fizice. Fste folosită înscop de purificare, dar şi de
" "'p."-
telor personale înpľincipiul universal şi tanscendâľea
pľegătire învederea medítaçiei şi a dimensiunilor supe- tuťuÍorcaracteristiciloľ individuale. Mai este cunos-
ľioaľe ale experiençei spirituale. cută şi sub numele de Nirvana sau Mahaparinibbana
înalte tradiçii spirituale orientale.
Ida Unul din cele trei canale pľanice pľincipale din corpul
uman. Este localizatîîparte?stângă a corpului. Are o Manas Dimensiune a äinçii, distinctă de intelect' care repľe-
naturä feminină şi intuitivă zintă un amalgam complex de amintiri. Modelează
gândurile şi emoçiile.
Jnana, Jnana yoga RealizaÎea unei stări încare intelĹ
gen a este folosită pentľu ľevelarea naturii personale Mandala Face ľeferire la ciclul fizionomic de 4o_+g de zile
supreme. Este una din cele patru căi de yoga. - o peľioadă naturală pentru numeroase procese fizio-
logice ale corpului.
Kalpawiksha Literal, copacul care împlineştedorinçele.
Înyoga, face referire la o minte perfect armonioasă,
Manipuraka Chakľa sau centru energetic, localizat puçin
cunoscută şi sub numele de kalpauriksha-
sub ombilic. Este asociată cu energia vitală ne.esá.ă

9i, zoł'9 9n zos I


INGINERIA INTERIOARA Glosor

pentru' supravie uire şi cu angrenarea activă înlumea într-unproces direct ce implică eneľgia personălă, pra-
exterioară. na-shakti, sau energiile vitale ale persoanei care face
consacraľea.
Manomayakosha Corpul mental. Unul din cele cinci înve-
lişuri înfiziologia yoghină. Sadhana Literal, insľument sau unealtă. Practici spiĺiĺrale
folosite penľu realizarea de sine.
Mulađhara Loca|izatä înzona perineului, muladhara
reptezină fundaçia corpului energetic. Sahasraľa Chakra sau centru energetic din sistemul uman,
locaIizatîn zona fontanelei sau încľeştetul capului.
Nadi Canalele prin care circulă ptanasau força vitală prin
corpul energetic. SamaĺĺhiStare pľofundă de dětaşare; una din cele opt
etape ale yogăi. Extrem de celebrată întradiçia spiritu-
Namaskar Practică indiană tradiçională care constă în ală indiană' staľea de samadhi este terapeutică şi are o
unirea palmelor pentru atmonizarea celor două dimen- natură puternic transformatoare.
siuni ale persoanei (dľeapta-stânga, masculin-feminin
etc.). Promoveazä unitatea şi suveranitatea|a nivelul Samsara Natura ciclică şi repetitivă a lumii fizice şi dome-
sinelui, pe caľe le recunoaşte inclusiv înceilal1i oameni. niu al karmei, care conferă stabilitatea necesaľă creării
vieçii.
NirvikaĘa Literal, Ífuäcalitäçi. Tip de samađhisau de
detaşare care transcende toate calităçile şi atľibutele. Samyukti Stare de armonie mentálă' încare mintea nu
Înaceastă stare' contactul persoanei cu corpul său este luctează împotrivapropriei fiinçe.
minimal.
Savikalpa Liteľal, cu calităçi. Face referire la un tip de
Pingala Unul dintre principalele canale energetice ale cor- samadhi - cea cu calităçi sau cu atribute.
pului. Este localizat înpaftea dľeaptă a corpului. Se
Shavasana Liteľal, postura cadavrului. Una din cele 84 de
consideľă că Pingala are o natuľă masculină.
asane descrise de yoga clasică. Este practicată pentru
Pĺana Energia fundamentală a vieçii. Energie vitală. capacitatea ei de ä favoriza staľea de ľelaxaľeşi pentľu
impactul ei ľegeneratoľ asupra sistemului fiziologic
Pĺanamayakosha Corpul energetic. Unul din cele cinci uman.
învelişuľidin fiziologia yoghină.
Shi-va, Shiva Literal, cel care nu există. Face referire la spaçiul
Pľatishtha Procesul de consacrare sau de energizare a unui nemăľginit, dar şi la Adiyogi, pľimul yoghin, care a expe-
obiect sau a spa iului. Aceste procese sunt înprinci- rimentat o stare de uniune cu acest spa iu nemärginit.
pal de două feluľi: mantľa pľatishtha' care constă
înincantaľea rrnor mantľe specifice şi îndeplinirea Sushumna Canalul central al coľpului eneľgetic' pľin care
anumitor ľitualuri; şi pľana pratishtha, care constă circulä kundalini sau força vitală.

Ej zoo I 6 zal Ç,'


lNGlNERlA lNTERloARĂ Glosor

Surya ľiya Proces puternic de activare a soarelui lăun- VishuđdhiUna dintre cele şapte chakre principale, vishu-
tric. Surya înseamnăsoare' iar lłĺiyaînseamnăproces ddhi este centrul puterii şi al viziunii. Este localizat la
energetic intern. A fost conceput ca un proces holistic baza gâtului.
pentru sus inerea sănätăçii şi a stăľii de bine interioare' Yantra Literal, formă. Formă energetică ce poate fi dese-
dar surya kriya este inclusiv un proces spiĺitual complet. nată şi consacrată îndiferite feluri pentru a conferi
Surya namaskar Practică yoghină străveche. Nu numai că
prosperitate şi fericiľe.
echilibrează sistemul, dar permite inclusiv amplifica- Yoga Liteľal, a înjugasau a uni. Stare existençială încare
rea ľeceptivitäç1iÍaçáde energia solaľă, pornind de la inđividulexperimenteazä o stare de uniune cu exis-
premisa că întreagaviaçă de pe Pământ este susçinută ten a. Poate face referire inclusiv la ştiinça spiĺituală
de această energie. străveche ce pľezintă metodele şi tehnologiile necesare
pentru a atinge această stare.
Surya shakti Pľactică yoghinä carcstimulează soarele lăun-
tric al omului. Yoghin Persoană caÍe a cunoscut unitatea existençei.
Persoană aflatä înstarea de yoga.
Swadhishthana Literal, sălaşul sinelui; chakľa sau centľu
eneľgetic situat chiar deasupra organelor genitale.

Tamas Ine4ie. Face referire la una din cele trei calităçi ale
existençei. Celelalte două sunt: rajas sau dinamismul şi
sattva sau detaşarea.

Tantra Literal, tehnologie. Tehnologia transformării


spirituale.
Vasane Tendinçe sau înclinaçii.Trăsături subliminale ale
fiinçei umane. Reziduuri ale doľinçelor şi acçiunilor.

Vedanta Literal, sfârşitul cunoaşteľii perceptibile. Filozofie


sau învăçăturädescrisă înUpanişade, comentariile
speculative şi metafizice ale Vedelor.
Viinanamayakosha Unul dintre cele cinci stľaturi ale cor-
pului, considerat un corp de tranziçie. Facilitează tran-
ziçia de la planul frzicla celnefizic.

VisheshJnana Cunoaşteľe ieşită din comun, care tľanscende


peľcepjia simçurilor.

6zosS 's zoç s


Funda ia Isha

Fondată de Sadhguľu înanul 'l'992, Fundaçia Isha este


o orgaĺizaçie interna1ională condusă de voluntari, nere-
ligioasă, nonprofit şi dedicată serviciului public, care se
adĺeseazäťufuror aspectelor bunăstării umane. fue sediul
înStatele Unite, la Institutul Isha al ŞtiinçeloľInteľioare,
Ingineľia Inteľioaľă online situat pe spectaculosul Podiş Cumbeľland din centulstatu-
lui Tennessee, şi la Centľul de Yoga Isha din sudul Indiei,
înluxuľianta pădure tropicală de la poalele Munçiloľ
Conceput de Sadhguru, cuľsul de Inginerie Interioară Velliangiri, de lângă Coimbatore. Dincolo de fľumuseçea
online (Inner Engineering online)este un curs de şapte lor naturală' spâ iile consacrate din aceste locaçii con in o
energie extrem de puternicä, ce poate asista procesul creş-
şedin1e câľe te ajută să îçicreezi via a pe caľe çĹo doreşti.
Elîçioferă opoľtunitate a de a-çi explora lumea interioaľă terii individuale, ofeľind numeľoâse beneficii pentľu dife-
pľin folosireá unoľ metode caľe reprezintă esen a distilatä rite aspecte ale vieçii.
Fundaçia este sus inută de peste trei milioane de volun-
a ştiinçelor yoghine, ofeľindu-çi numeroase tehnici şi Tuă-
tari dinîntreaga lume, activitäçile sale oscilânđîntređiferite
çäturi practice menite sä te ajute sä îçigestionezi mai bine proiecte umanitare globale din domeđulsănätăçii publice,
corpul, mintea, emo iile şi energia fundamentală a vieçii
din interioľul tău. ecologiei şi educaçiei, şi pľogľame de yoga pentru indĹ
Progľamul Ingineriei Inteľioaľe repľezintă pasul uľmä- vizi, cu scopul tľansfoľmării inteľioare. Programul Acçiune
pentru Regenerarea Rurală asigurä îngrijiľimedicale gľa-
tor pentru cei care doresc să îşiexploreze dimensiunea inte_
ľioară pentľu a câştiga o profunzime mai maÍe. Yiziteazá tuite şi proglame de ľeabilitare a comunităçii pentru mai
site-ul www.tnnerEngineeľing.com/Boolď'{extStep pentf u
bine de şapte milioape de oameni din 4.600 de sate din
a afIa mai multe đespreofertele speciale pentru cititorii sudul Indiei. Proiectul GľeenHands este un efort masiv
de ľeîmpădurire,voluntarii săi plantând peste 28 de milĹ
că4ii de façă.
Ingineria Inteľioară este ofeľitäinclusiv sub foľma oane de copaci pânä înprezent. Proiectul a intrât înCartea
unui seminar de patru zile ptezeĺtat îndiferite oľaşe din Recordurilor pentru cel mai mare număr de copaci plantaçi
Ameľica de Noľd, pľecum şi la Instiĺrtul Isha al Ştiinçeloľ - peste 850.000 într-osingură zi - şi a primit cea mai înaltä
Inteľioare' întľ-unfoľmat pentru acasă. Yizitează' site-ul distlncçie pentru activităçi ecologice a Indiei. Pľogramul
www.InnerEngineering.com pentľu a afIa mai multe Isha Vidya îşipľopune să transfoľme viaça copiiloľ defa-
vorizaçi din mediul ľuľal,prin asiguraľea unei educaçii de
despľe evenimentele live, despre datele şi locaçiile încaĺe
bunä calitate la un preç ľedus pentľu peste 70.000 de copii.
se in acestea.
S zzo$ 9; zll ţl
Principalul obieaiv al tutuĺoĺaaivităçilor Ţundaçiei este
ĺĺ pe oameni să îşirealizeze poten ialul suprem din
'ĺ "i't.
interioľul io', p.o*ouând un climat global al inclusivităçii
şi aľmoniei.
Yizitează site-ul isha.sadhguru.oÍg pentľu a aÍIa mai
multe informaçii.

5 zlz9',