'1t

i"

'ĺĺł*'

n,
Ingineria inteľioaľă
GHIDUL LINUIYOGHIN
cĂrnB STAREA DE BUCURIE
ilil

''ť

l::.

'-Ttr,
,.

Ş*"Ĺ/'7nu
i" "li
l..J
,|,

iĺ

1"i' .
':,
ii
,),
'r.
,.
.'
l

łoevĺn#DIVIN
.'''.-.
I
-.
....
i' r ',,' " Bľaşov,2017
1
:..il

,.,r'
li
đi
irl
Această lucrare nu este o operă de ficçiune. Unele nume şi detalii
care pot conduce la identificarea personajelor au fost schimbate.

Editura ADEVĂR DIVIN

Braşov, Str. Zizinului, nr.48, parteąap.7,
cod 500414,O.P.12
Mobil: 0725.931.t46
Telefon / Fax : 0268.324.97 0

Cupľins
E -rnail : adevardivin@gĺnail.com
Slĺe: www.divin.ro

Copyright @ Editura Adevăr Divin.

Titlul original înlimba englezä lnner Engineering: A Yogi's Gui.de
to Joy, de Sadhguru.
Copyright @ 20t6 Sadhguĺu.
Ediçia oľiginală a fost publicată în20t6de Spiegel & Grau.
Prezenta ediçie este publicată prin acord contracťual încheiatcu ()uvântr.il din patľu litere (,ŕ
Spiegel c Grau, un departament al Penguin Random House LLC
din S.U.A.
Contractul a fost intermediat de agen ia literară Simona Kessler
din România. Mul umim! Paľtea întâi
Descrieľea CIP a Bibliotecii Naçionale a României
() notä pentru cititor.. .......t1ra,(.

SADHGURU
IngineÍia interioară : ghidul unui yoghin către starea đe ea*rt" łwL-dłwyLoł"dit łi,łwuł,i!e ....... í
buorie / Sadhguru ; trad.: Cristian Hanu. - Braşov : Adevär
Diviĺ'2077 e*Lo* ł.e Le,şiło r" *1tui* i,wtetLou............... í9
ISBN 978-60 6-7 5 6-027 - 5
Trlnod,eL"*ga-,t L łĄwł,d"ełti^^rL .................. . 35
I. Hanu, Cľistian (trad.)

29 AorLo **ło M* ex,t tě l*ł,^ro,

w ex,i^Łä. wLoL yavdł,ă"......... -.. ... ... ....... 43
Editor : Cătălin PARFENE

8ĺ fu u.l/'1,Ur?*"
Tehnoredactare şi copertă: Florin DRUŢU
Cor e ctur ă : Elena MÁLNAI ,,. , . .......67
 Paľtea a d'oua
o notă pentľu cititoľ

e"ry*t. B5

,,Mĺgia" unora este ingineria altora.

_ RobeľĹ A. Hein]ein
GIosar 26Í
 Cuvântu1 din patľu liteľe

Q li îçispun o poveste... Un client caľe se pľegătea să intre

Jill farmacia lui Shankaľan Pillai a väzutafară un băľbat
r ĺrl'ľîmbrăçişaun stâlp. ochii i se roteau nebuneşte încap.
l)upă ce a intrat, el a întrebat:

- Cine este acel bărbat? Ce nu este înregulă cu el?

Shankaľan Pillai i-a răspuns netulbuľat:
- (), acela... Este unul din cliençii mei.
- Daľ ce se întâmplăcu el?
- Mi-a cerut un ľemediu pentľu tuse măgăľească.I-am
ĺlltl cxâCt ce îitľebuia
- (le anume?
- () cutie cu laxative. L-am pus să ia unul chiar aici.
- l'.axative pentru tuse măgăľească?! De ce - Doamne
hrr'lji-rnă _ i-ai dat aşa ceva?
_ o, fii serios, doaľ l-ai väzut. Crezi cä acum îimai
1r'tslĺ dc tuse?

(htia cu laxative a lui Shankaran Pillai este emblema-

llt;i pcntľu orice tip de soluçie oÍeľită înlumea modeľnă'
,,'l,li caľe caută fericiľea. Acesta este pľincipalul motiv
gi ix 6'
tNGlNERlA lNTERloARĂ
pentru câľe cuvântul ,,guľu'' a devenit un cuvânt din
patru literel.
Din păcate, noi am uitat adevăratâ semnifrcaçie a
cuvântului. Liteľal, ,$tlľll'' înseamnă ,,cel caľe alungă
întuneľicul''.Contrar cľedinçei populaľe, funcçia unui
guru nu este să pľedea, să îndoctrineze sâu să conver_
teascä. Gurul se află aici pentru a aduce lumină asupľa
unoľ dimensiuni câre transcend percepçiile senzoriale şi
dramele psihologice, cu alte cuvinte, a unor dimensiuni
care nu pbt fi peicepute înmod obişnuit. Înesençă, guľul
se aíIă aici pentru a aduce luminä asupľa natuľii înseşia
exis ençei.
[n lumea modernă există multe învăçătuľipericu-
loase învogă. Una dintľe acestea este: ,träieşte clipa''.
Prezumçia care pare să stea labaza acestei învăçătuľieste
că dacä aivtea,te-ai putea afla înaltä parte. Cum aľ fi posi_
bil aşa ceva? Momentul pľezent este singuľul loc încare
te-ai putea afla.Dacă. trăieşti, trăieşti cu siguľançă,înacest
moment. Dacă mori, mori înacest moment. Momentul
prezent este sinonim cu eternitatea. Cum ai putea evada
din el, chiar dacä ai încerca?
Problema cu momentul prezent este cä tu sufeľi din
cavza a ceea ce s-â întâmplatacum zece ani sau din cauza
a ceea ce s-aľ putea întâmpla poirnâine. Aceste evenimente
nu reprezintă adevăruľi vii, ci doar un joc al memoriei şi
al imaginaçiei tale. Inseamnä acest lucru că pentľu a atinge
starea de pace interioară trebuie să îçianihilezi mintea?
Nici vorbă. Inseamnă doar că tľebuie să preiei controlul
asupra ei. Mintea taaÎeo memoľie enormă şi o imaginaçie
incľedibilă, ambele fiind rezultatul unui proces evoluçio_
nist caľe a duŕat milioane de ani. Dacă o poçi folosi afunci
când doreşti, lăsând-o deoparte atunci când consideri de
l Această expresie este coÍrsacratä înspaçiul anglo-saxon face referire la
şi
respectiv la orice cuvânt pomoglďic, insultător, degradant. (n. m')
6xS
Cuv ntuĺ din potľu Iitere
'uviin ă' mintea poate fi un instrument fantastic. Ignoraľea
trccutului şi neglijaľea viitorului aľ însemnasä nu te folo-
rcşti de aceâstă facultate minunată. In acest context,
'tră-
ltrrl clipei'' devine o restľic ie psihologică limitativă, care
'
Îglneagä însăşirealitatea existençialä.
Un alt ďogan populaľ folosit înliteľatuľa de dezvol-
târc personală este: ,rezolvä fiecare lucru pe rând". Ce
ľtlľt áre însăsă te ocupi de un singuľ lucru încondiçiile în
clľc mintea este o maşinărie multidimensională fenome-
nnlă, capabilä să opereze simultan pe mai multe nivele đe
lctivitate? De ce çi-ai doľi să o neutralizezi,în condiçiile în
cure ai putea să înveçisă o struneşti? Ce ľost aľe să optezi
pentru b lobotomie voluntară, încondiçiile încarc te-ai
'
|utca bucura la maxim de activitatea ta mentală?
o altä expresie caÍe adevenit un clişeu prin folosiĺea ei
cxccsivä este cea care face referire la pozitivă''.
"gândirea
l)ucă este simplificată prea mult şi transforĺnată întľ-un
Íçl de mantra đerezolvaľe ľapidă a pľoblemelor, gândiľea
pozitivă devine o modalitate de îndulciľesau de înălbiľea
iculităçii. Dacă eşti incapabil să procesezi informaçiile în
tlrnp réal şi să îçicontrolezi dramele psihologice,tuapelezi
ln ,'gândirea pozitivä" ca la un tranchilizant. La început,
ĺceasta paľe să îçiconfere o încľederenouă şi foaľte mult
ĺlptimism, dar înesen ă răinâne limitată. Pe teľmen lung,
ĺlncă vei continua să negi sau să amputezi anumite pä4i
nlc realităçii, vei rămâne cu o peľspectivă defoľmată
lÍtllpra vieçii.
Mai eŕstă apoi sträve chea aÍacete a expoľtării bunăs-
tilrii umane înrai, afumând că esen a universului este
lrrhirea. Iubiľea este o posibilitate utnană. Dacä simçi
ltcvoia unui çurs de perfecçionare' ia lecçii de la câinele
tĺlrt. Acesta este plin de iubiľe! Nu trebuie să ajungi înnu
fĺłlc, l
Slrlclnul de identiffcaĺe a căii oferit de grrĺn (n. tr.)
.6xi 6
lNGlNERlA lNTERloARĂ

Áşa se explică de ce există acest cuvânt ,,infam'' din

ştiu ce râi pentru a descoperi înel iubiľea. Toate aceste
filozofii pueľile derivă din prezumçia cä omul există în Illllľtl litere.
şi mai mult înçelegerea' m-am gândit
( ]a să îçiuşuľez
centrul existençei. Această idee ne-a făcut să ne pieľdem
complet bunul simç, săvârşind câteva dintre cele mai inu- r,l tlublez acest număr de litere, transformând cuvântul
mane şi mai hidoase crime din istorie. Astfel de crime con- ĺlttľ.tlnul din opt litere...
tintlă să se producă inclusiv la ora actuală.
In calitate de guru, eu nu am nicio doctrină de pro-
povăduit, nicio filozofie de împărtăşitşi nicio convingere
Ş*ła2*r*
de pľopagat, Singura soluçie pentru toate ľelele care aÍec-
tează' umanitatea este tľansformaľea de sine. Aceasta nu
este tofuna cu o îmbunătăçire graduală de sine. Ea nu se
realizeazäprin morală, etică sau diferite schimbări ale ati-
tudinii şi comportamentului, ci pľin expeľimentarea natu-
rii nelimitate a esençei noastre. Transfoľmarea de sine este
de aşa natuľă încâtnimic din vechiul nostľu eu nu mai .
ľămâne. Ea reprezintă o schimbare dimensională a felului
încaľe percepem şi expeľimentăm viaça.
Yoga este înçelegereaacestui lucľu. Yoghinul este cel
care îlpune înaplicaľe, iar gurul este cel caľe îlcălăuzeşte.
Scopul pe caľe mi l-am propus înaceastă carte este să te
ajut să îçĺfácĺ din bucurie tovarăşa ta peľmânentă. Înacest
scop' nu îçivoi ofeľi o predică, ci o ştiinçă. Nu îçivoi ofeľi
o învăçătură,ci o tehnologie. N,' voi oferi un precept'
''
ci o cale. A sosit timpul să explorezi această ştiin ă, sä pui
înpractică âceâstă tehnologie şi să păşeşti pe această cale.
Din peľspectiva acestei călătorii, guľul nu este destina-
çia, ci haľta. Dimensiunea interioară este un teren necar-
togľafiat. Dacă trebuie să exploľezi un teren nefamiliar, nu
ar fi mai bine să dispui de nişte indicatoaľe? Pľobabil cä
i-ai putea găsi şi singur calea, dar cine ştie de câte vieçi ai
avea nevoie înacest scop? Atunci când păşeşti pe un teren
nefamiliaľ, cel mai bine este să ai lângă tine o cäläază.
Pe un anumit nivel, acesta este singurul rol al guľului: de
haľtă, sau de GPS - Guru Pathfinding System2!

S xii 16'
Paľtea întâi
 o notă pentru cititoľ

f, xistă multe modalităçi de a aborda o cafte ca aceasta.

l)Una constă îna trece direct la practică, Íárá a mai
aştepta. Pe de altă pane, această caľte nu se pretinde un
manual de dezvoltare personală.Ea are într-adevăr o ori-
entaľe practică amplă, dar nu se rezumă la aceasta.
o altä modalitate de a o citi constă îna te rezrrma
la latura ei teoretică. Nu trebuie să uiçi însăcă această
caľte nu este un simplu exerciçiu de retoľică intelectuală.
Peľsonal, nu am citit niciodată integral un tratat de yoga.
Tot ce ştiu provine din expeľien a mea lăuntľică. Abia în
ultima paľte a vieçii am ajuirs să răsfoiesc Yoga-Sutra-ele
lui Patanjali, un text yoghin extrem de semnificativ.
Mi-am dat seama afunci cä aveam deja un anumit acces la
esen a sa interioară, întrucâtîlabordam din peľspectiva
experien elor mele, nu doar din punct de vedere teoretic.
A ľeduce o ştiin ä sofisticată precum yoga la o simplă
doctrină este la fel de tragic ca şi reduceľea ei la un simplu
exerciçiu cardiovascular.
In consecin ă, am împă4itaceastă caľte îndouä secçĹ
uni. Prima cattografrază terenul, iat ceade-a doua te ajută
să navighezi pe acesta.

ti xvii 9i
lNGlNERlA lNTERloARĂ
Însecçiunea de Íaçänu vei găsi o lucľaľe de expertiză
academicä, ci o seľie de viziuni fundamentale carc repľe-
zintă fundamentul sau temelia pe caľe poate fi constľu-
ită arhitectura păľçii a doua a cärçii, cu o oľientaľe mai
practică.
_ Aceste viziuni nu reprezintă precepte sau învăçături,
şi cu siguľân ă nu reprezintă concluziile mele. Ele sunt
simple indicatoaľe ale unei călătoľii pe câľe nu o po i face
decât tu. Labaza 1or stă o perspectivä pe care am dobân-
dit-o înurma stăľii supeľioare de conştiinçä la care am
ajuns după o experien ä care mĹa transÍoľmat via a şi pe
care am trăít-o înuľmă cu 33 de ani.
Această sec iune începecu o notä autobiografică. Vei
afla astfel câte ceva despre autoľul ca e tę va însoçipână
La capät, dacă vei opta pentru a continua să citeşti.această
carte! Încontinuare, voi examina o seľie de idei debazá,
exploľând unele concepte laľg folosite (uneori de-a drep-
tuľ abuziv) precum destin, responsabilitate, stare de bine,
dar mai ales yoga, cel maí fundamental dintľe toate.
Unul din capitoĺele din această sec iune se încheiecu
o sadhana. Cuvântul sanscrit ,,sadhana'' înseamnă apaÍat
sau instrument. Astfel de instrumente ale exploräľii îçi
oferă şansa de a pune înpractică ideile discutate înpagi-
nile ľespective, pentru avetfrca astfelînce măsuľă funcçi-
oneazä acestea încazul tău. (Astfel de sadhane vor apăľea
mai fľecvent înpaľtea a doua a căľçii.)
Foaľte mulçi oameni îmispun că mä consideră un guru
,,modern''. Răspunsul meu este inevitabil acelaşi: eu nu.
mă consider nici modeľn, nici străvechi, nici New Age,
nici old Age. Sunt contemporân cu ei, şi aşa au fost toçi
maeştľii înľaport cu discipolii lor. Numai învăçaçii,Pun-
diçii şi teologii pot fi antici sau moderni. o filozofie sau un
sistem de convingeľi poate fi vechi sau nou' dar un guľu
este întotdeauna contempoľan.
I xviii S s
O not pentru cilitor
Aşa cum spuneam mai devľeme' un guľu este o peľ-
soână care ľisipeşte întunericul,deschizând o uşă înfaça
ta. Nu are nicio ľelevançă dacă voi deschide mâine o uşă în
'açatasau dacä am făcut-o ieľi cu altcineva. Singuľullucľu
care conteazä este deschideľea unei uşi înaça ta acurn.
Prin uľmaľe' putem spune cä adevărul este atempo-
ral, đattehnologia şi limbajul sunt întotdeaunacontem-
porâne. Dacă nu aľ fi astfel, nu ar meľita să fie puse în
practică. Nicio tradiçie, indiferent cât de stľävecheşi de
onoľată este' nu meľită să îşicontinue existença altfel
decât ca o piesă de rnuzeu daćă şia pieľdut.elevänça. În
această caÎtqeu voi explora o tehnologie stľăveche, dar
care continuă să fie mai actuală ca oriçând.
Sincer să fiu, nu îmipľopun să ofer cuiva ceva nou.
Ceea ce mă inteľesează' pe mine este să le pľezint aLtota
ceva autentic. Sper însăcä vei întâlniînsecçiunea caÍe
urmeazä cel puçin câteva momente încare cele două
aspecte să convéaľgă. Înastfel de puncte de inteľsecçie,
atunci când condiçiile sunt pregătite iar o viziune este artĹ
culată din perspectiva conştientă a cla täçii interioaľe,
fiind receptată corect de cätre cititor, urt adevăr stľăvechi
poate deveni incľedibil de'alchimic. Subit, eL capätă viaçä
şi vitalitate, ca şi cum aľ fi ľostit şi auzit pentľu p ma datä
înistorie.
xĺx's
 e a*ł łnĺ-dłn y i,eł,ł*ćł ćł*uł,ihe

Am deuenit atunci un bărbat

Care nu făcea decât să urce Dealul
AueamtfuĘ săucid
Dar nu atn ucis decât ceea ce erat?,
Eu şi AI Meu.

Când Eu şi AI Meu au dtspărut

Mi-am pierdut întreagauoină
şi toate capacităçile
lată-mă astfel un uas gol
Însluiba Voinei Diuine
Şia puterii fufiniu a acesteia.

/\
Ţn oraşul Mysoľe există o tradiçie: dacă ai ceva de făcut,
Itrebuie să uľci pe Dealul Chamundi. Dacă nu ai nimic de
făcut, trebuie să urci pe Dealul Chamundi. Dacă te îndrä-
gosteşti, trebuie să urci pe Dealul Chamundi. Dacă iubirea
ta se destramă',trebuie să urci pe Dealul Chamundi.
Întľ-odupă-amiază, când nu aveam nimic de fäcut, iar
una din iubirile mele se destľămase' am urcat pe Dealul
Chamundi'
ą 19
lNGlNERlA lNTERloARĂ
Mi-am parcât motocicleta şi m'am aşezat pe o stâncă
situatä la circa două tľeimi de la baza deahllui. Aceasta
a devenit pentľu mine ,,piatrâ contemplaçiei'' mele. Între
timp m-am dus de multe ori înacest loc. o tufă de muľ
şi un copac îşiprinseseľă cu tenacitate rădăcinile într-o
fisuľă a supľafeçei stâncoase. Sub mine se întindea imagi-
nea panoramică a oľaşului.
Până înacel moment m-am identificat întotdeauna
cu coľpul şi cu minteâ mea. Acestea erau ,,eul'' meu, iar
lumea exteľioaľă eľa undeva ,,âcolo'', difeľită de mine.
Subit, nu am mai putut face difeľença dintľe mine şi ľestui
lumii. Continuam să îmiçin ochii deschişi, dar aeľul pe
care îlrespiľam, stânca pe care stăteam' atmosfeľa din
jurul meu - totul devenise unâ cu mine. Eľam una cu tot
ceeâ ce exista. Eram conştient, dar îmipierdusem siľn-
çurile. Natuľa difeľençiatoare a sim uľiloľmele nu rnai
exista. Cu cât înceľcmai abitiľ să descriu această expe-
ľiençă, ca atât mai nebuneşte sună ea, cäci tot ce mi s_a
întâmplat atunci a fost indescriptibil. Eu existampretutin-
deni. Aceastä existençă nu mai avea gľaniçe şi hotaľe claľ
definite. Tot ce exista undeva exploda şi devenea una cu
tot festul existen ei. Am devenit astfel o unitate adimensĹ
onală, de o peľfecçiune absolută.
De atunci via a mea nu a mai fost altceva decât o pľe-
lungire indefinită a acelui moment.
Când mi-am revenit la simçurile norĺnale, mi s-a părut
cä nu trecuseră decât zece minute, daľ ceasul îmiatáta
ora 7:30 seara! Tľecuseră patľu ore şi jurnătate. ochii îmi
eľauîncontinuaľe laľg deschişi, soaľele asfinçise, iar aÍarä
eľa întuneric. Eľam plenaľ conştient' dar tot ceea ce consĹ
derasem până atunci cä sunt eu dispăruse complet.
Nu am fost niciodatä genul lacrimogen, đatiată-mä
âcum' la vâľsta de 25 de ani, pe o stâncă de pe Dealul
Chamundi, întľ-ostare de extaz atât de profundă încât
S, 2 'g.i
C nd mĺ_om pierdut simluŕile
lacĺimile îmicurgeau liber pe obľaji, udându-mi com-
'oletÎntotdeaunâ
cămasa!
am fost un om feľicit şi senin. Mi-am trăit
via a exact aşa cum mi-am doľit. Am crescut pľin anii 60,
epoca Beatles-ilor şi a blugilor. Am citit cärçi de filo_zofie
şi de liteĺatură europeană - Dostoievski, Camus, Kafka şi
aşa mai departe. Acum explodasem însăîntr-odimensiune
complet difeľită a existençei, despre care nu ştiam nimic, şi
mă s1mçeam scăldat într-oemo ie la fel de ineditä - un fel
de exuberançă sau de extaz- pe caľe nu mi-am imaginat-o
niciodată până atunci. Când am înceľcatsä găsesc o expli-
ca ie pentiu ceea ce mi se întâmpla cu ajutoľul minçii mele
sceptice, singuľullucru pe care mi l-a putut spune aceastâ
a fost că poate înnebuneam!Nu conta însăprea mult
pentru mine: ceea ce mi se întâmpla era atât de frumos
încâtnu doľeam să mai pieľd vreodată această staľe.
Nu am putut niciodatä sä descľiu ce mi s-a întâmplat
înacea dupä-amíazä.Cred cä cea mai corectă modalitate
de a-mi deścrieexpeľiença ar fi să spun că am urcat dealul,
daľ nu am mai coborât niciodată.
c-ree
M-am născut lą Mysore, un ofâş princiar fľumos din
sudul Indiei, capitala unui stat indian, renumită pentľu
palatele şi penmu grădinile sale. Tata era medic, iaľ mama
ćasnică. Eu am fost cel mai mic din cei pâtľu copii ai
familiei.
Şcoala mă pliciisea. Îmiera imposibil să paľticip la ore,
întľucâtîmidădeam seamâ cu uşuľinçă că pľofesorii voľ-
beau despľe lucľuri caľe nu însemnaunimic pentru viaça
loľ. Cânđaveam doaľ patľu ani, eram însoçitla şcoală de
guvernantă, cäteiaîispuneam sä mă lase înfap porçii de
S3S
INGINERIA INTER.IOARA
la intrare şi să nu intre înclădire. De îndatäce pleca, mä
aventuram încanionul cu care se învecinaşcoala şi încare
exista o varietate incľedibilă de foľme de viaçă. Am înce-
put să colectez foarte multe insecte, broaşte şi şerpi, în
sticle pe care le obçineam đela cabinetul medica| altată-
lui meu. După câteva luni, când părinçii mei au descope-
rit că nu mă duceam la şcoală, au devenit mult mai pu in
impresionaçi de explorärile mele biologice. Peste noapte,
mi-au interzis să mai merg încanion, înexpediçiile mele.
Copleşit, aşa cum mă simçeam adeseori, de ceea ce mi se
pärea a fi lumea rigidă şi lipsită de imaginaçie a adulçilor,
mi-am Í'ocalizat atenia înalte direcçii şi mi-am găsit alt-
ceva de făcut.
Înanii care au urmat' am prefeľat să îmipetrec zilele
rătăcind prin pädure, unde prindeam şeľpi, pescuiam, mer-
geam pe cărări ascunse şi mä uľcam încopaci. obişnuiam
să mă caçär până învârful celoľ mai înalçicopaci, aşe-
zându-mă pe cea mai de sus creangă, cu ghiozdănelul în
care aveam prânzul şi sticla mea de apă. Mişcarea undu-
itoare a ramurilor îmiinduceâ o stare de tľansă, încare
mi se părea că sunt adoľmit, deşi eram cât se poate de
t eaz. Uitam complet de timp atunci când eram cäçfuat
într-uncopac. obişnuiam sä stau astfel de la 9:00 dimi-
nea a pânä la 4:30 după-amiazä, când suna clopoçelul şi
elevii plecau acasă. Mult mai tâtziu' mi-am dat seama că
ceea ce făceam înaceastă etapă pĺimaĺăa vieçii mele eľa
sinonim cu un rudiment de meditaçie. Mai tâtziarcând am
începutsä îiînvăçpe oameni să mediteze, am folosit întot-
deauna tehnica legănatului. De bunä seamă, la aceavârstă
nu auzisem încăcuvântul Pur şi simplu îmi
plăcea felul încare mă legăna"meditaçie''.
copacul, făcându-mă să
intru într-ostare întrecea đesonrn şi cea de veghe.
orele de clasă mi se păľeau încontinuare plicticoase,
iaľ pe mine mă inteľesa orice altceva - felul încare era
ą 45
C nd mi-om pierdut simfurile
construită lumea, structura solului, maniera încare tľăiau
oamenii. obişnuiam să merg cu bicicleta pe drumurile
noroioase de |a çarä, făcând cel puçin 35 de kilometri pe
zi. Când ajungeam acasă, eľam âcopeľit din cap până-n
picioare de noroi şi de pľaf. Imi plăcea cu deosebire să
îmiconstruiesc hă4i mentale ale dľumului parcurs, ástfel
încâtmai tätziu, atunci când eram singuľ, să pot închide
ochii, redesenând înmintea mea întregulpeisaj pe care
l-am văzut îndupă-amiaza respectivă - fiecare piatră,
recoltele de pe câmp şi copacii. Eľam fascinat de diÍeľĹ
tele anotimpuri şi de maniera încare se schimba pământul
atunci când era arat, şi mai târziu, atunci când începeau
să geľmineze plantele sădite. Această pasiune m-a âtľas
către opera lui Thomas Haľdy, datoľită descľieriloľ pe
care le fäcea peisajelor englezeşti, caľe se întindpe pagini
întregi.Şieu făceam acelaşi lucru cu lumea din jurul meu,
înmintea mea. Chiaľ şi astăzi, înmintea mea se deľuleazä
filme video nesfârşite. Dacă doresc' pot viziona de la bun
începuttot ce am observat de-a lungul aniloľ, cu o claľi-
tate incredibilă.
Âm fost multă vreme un sceptic absolut. Încăde la
vârsta de cinci ani, atunci când familia mea mergea
la templu, eu âveam foarte multe întrebări.Cine este
Dumnezeu? Unde se află El? Sus încer? Unde este acest
cer? Pe la şapte ani ąveam încăşi mai multe întrebări.La
şcoală ni ď-a spus că Pământul este ľotund. Înacest caz,
de unde putem şti ce înseamnă,,sus"? Nimeni nu mi-a
putut ľăspunde vreodată la aceste întľebări,aşä că nu am
mai intľat niciodată întemplu. Din acest motlv, păľinçii
mei erau nevoiçi să mă lase îngľija celui care supraveghea
încălçămintea lăsatä aÍară' de cei care intrau întemplu.
Acesta era tot timpul cu ochii pe mine, conştient că la
cea mai mică neglijen ă a sa' aş dispărea! Mai târziu,
nu am putut sä nu ľemarc faptul că cei care ies dintľ-un
gis6
lNGlNERlA lNTERloARĂ
restaurânt paľ mult mai feľiciçi decât cei caľe ies dintr-un
templu. Acest lucľu m-a intrigat.
Deşi eram un sceptic' nu m-am identificat niciodată cu
această etichetă. Aveam foaľte multe întľebărilegate de
absolut oľice, daľ nu simçeam niciodată nevoia de a trage
concluzii.,Mi-am dat astfel seama de la o vârstă foaĺte
Íragedä că nu ştiam nimic despre niciun lucľu. Înco''se-
cinçä, am devenit extrem de atent la toate lucruľile din
juľul'meu. Dacă cineva îmidădea un pahar cu apă, mă
uitam la el minute înşir. Dacă luam de pe jos o frunză,
aceasta mă faşcina. Noaptea mă uitam puľ şi simplu la
întuneric. Dacă pľiveam o pietricicä, imaginea acesteia se
rotea la nesfârşit înmintea mea' astfel încâtajungeam să
îicunosc fiecare aspect' din toate unghiuľile.
De asemenea, am înçelesde timpuľiu că limbajul nu
este altceva decât o conspiľaçie inven ată de oameni.
Dacă cineva voľbea, el nu Íäceadecât să scoatä anu_
mite sunete, căľora eu le atribuiam anumite sensuľi. Pľin
urmaľe' am încetatsä mai atribui sunetelor sensurile
obişnuite, iaľ acestea au devenit dintľ-odatäfoaľte amu-
zanrte. Puteam vedea cu ochii liberi cum din gurile oame-
nilor ies tipare, nu simple sunete. Dacä mă uitam fix la ei,
aceştia se dezintegrau şi păľeau să se tľansforme într-un
vâľiej đeeneľgie. Singurele lucľuri care mai rămâneau în
final erau tiparele!
Aflat înaceastă stare la limita ignoran ei absolute,
aproape orice îmiputeâ capta atenia. Fiind medic, dľagul
meu tată s-a gândit că am nevoie de o evaluaľe psihia-
tľică. După crrm s-a exprimat el însuşi:,,Acest băiat se
uită tot timpulîngol, făľă să clipească. Cred că şi-a pier-
dut min1ile!'' Mie mi s-a părut întotdeauna uimitor faptul
că oamenii nu păreau să, realizeze imensitatea stăľii de
,,nu ştiu''. Cei caľe distľug această staľe pľin convinge-
ľile şi prin pľezumçiile lor rateazä complet o posibilitate
sos
C nd mi-om pierdut simfurile
fantastică - aceea de a cunoaşte. Ei uită că ,,nu ştiu'' este
singura poartă către contemplâ ie şi cätľe cunoaştere.
Mama m-a învăçatsä fiu atent la profesorii rnei. Şiam
făcut-o. Le-am acordat o atençie pe cafe nu cred că au mai
pľimit-o vreodată de la altcineva! Nu aveam nici cea mai
mică idee ce spuneau, dar atunci când mä duceam totuşi
la ore, mă uitam la ei cu o intensitate de neclintit. Dintr-un
motiv sau altul, niciunulnu a păľut .oaftemulçumit. Unul
dintľe profesori a'făcu tot ce Ĺa stat înputeri pentru a
obçine un ľăspuns de la mine. Când a väztlt că prefer să
ľămân tăcut, m-a pľins de umăľ şi a stľigat agresiv la mine:
,,oľi eşti un sfânt, ori eşti diavolul pe Pământ'', după caľe
a ađäugat:,,Eucred cä eşti diavolul!''
Nu m-am simçit deloc insultat. Până înacel moment
am abordat tot ce exista înjuľul meu - de la un fiľ de
pľaf. şi până la Univers - dintr-o perspectivă a minună-
rii. Întoată aceastá rc7ea complexă de întrebăľiexista
însăîntotdeauna o ceÍtifudine caľe nu dispăľea niciodatä:
,,eu''. Aceâ izbucniľe a pľofesorului nreu a declanşat în
mine un nou sět de întľebări.Cine eram eu? Eram om,
eram un sfânt, eram diavolul? Am înceľcatsă mă contem-
plu pe mine însumipentľu a afla ľăspunsul, privindu-mă.
Nu mĹa ľeuşit. Prin uľmare, am închisochii şi am înceľcat
să aflu astfel ľăspunsul. Minutele s-au transformat astfel
înore, iaľ eu am continuat să stau cu ochii închişi.
Când am deschis însfâľşit ochii, totul mă intľiga: fie-
caľe fuľnică,, frecare ftanzä, norii de pe ceľ' florile, întu-
neľicul- absolut totul. Spľe uimiľea mea, am descopeľit
însäcă atunci când îmiçineam ochii închişieľau mult mai
multe lucruri caľe îmiatrăgeau aten iâ: manieľa încare
pulsează coľpul, încaľe funcçionează difeľitele oľgane'
canalele de-a lungulcăroľa cuľge eneľgia, manieľa încaľe
este aliniată anatomia şi faptul că hotaľele paľ limitate
la lumea exterioaľä. Acest exeľciçiu m-a făcut íeceptiv
7 \5.''
lNGlNERlA lNTERloARĂ
la întľeagamecanică a fiin1ei umane. Înloc să mă con-
ducă la un ľăspuns simplu, însensul că eram ,,cutare''
sau el m-â făcut să realizez treptat cä dacă îmi
''cutare',
doream cu adevăľat' puteam fi absolut orice. Cu alte
cuvinte, nu am ajuns la nicio concluzie. Până şi certitu-
dinea meu a dispărut. Simultan s-a trezit însăîn
'eului''
mine un sim mai profund al ideii de fiinçă umană. Dacă
până atunci mă considerasem o peľsoană autonomä,
acum această convingere a începutsă se destrame. Am
devenit astfel o fiin ă nebuloasă.
Înpofida sălbăticiei mele, singurul lucru pe care am
reuşit să îlpľactic într-omanieră uimitoľ de disciplinată
a fost yoga. Am începutsă pľactic yoga într-ovâcan ä de
vaľä,pe când aveam 1Ż ani. Înfiecare an, familia mea se
întâlneacu rudele noâstre la casa ancestrală a'bunicului.
Încurtea acesteia se afla o fântână veche, cu o adâncime
de peste 45 de metri. Întimp ce fetele se iucau de-a v-açi
ascunselea, jocul preferat al băieçiloľ (eu şi verii mei) era
săĺitul înfântână şi căçăratul înapoipânä sus. Atât sări-
tul cât şi căçăratul eľau o provocare pentru noi. Dacă nu
săream corect' ne puteam lăsa creierii pe zidul lateral al
puçului. La întoarcere nu eľa cu nimic mai uşor, întrucât
nu existau trepte' aşa cä trebuia să ne împingembine în
supraÍaça de piatľă, pentľu a nu aluneca înapoi.Din cauza
acestei presiuni, ajungeam adeseoľi sus cu degetele însân-
gerate. Doaľ câçiva băie1i puteau face acest lucru. Eu eram
unul dintre ei şi adevărul este cä ryă pľicepeam de minune.
Într-ozi, a apätut un bätrân de peste 70 đeani. După
ce s-a uitat o vręme la noi, a săritînfântânä Am fost con-
vinşi că acolo Şi-alăsat oasele, dar el a ieşit aÍarächíat
mai rapid decât mine. MĹam călcat atunci peste mândrie
şi l-am întľebat:
- Cum ai ľeuşit?
- Vino şi învaçăsă practici yoga, mĹa răspuns el.
sB $
C nd mi-om pierdut simfurile
L-am urmat ca un căçeluş. Astfel am devenit adeptullui
Malladihalli Swami (după cum era cunoscut bătrânul), apu-
cându-mä de yoga. Întrecut, trezirea mea înfrecare dimi-
neâ ă era un proiect al întľegiifamilii. Membrii acesteia se
străduiau să mă Íacă, să, mä ridíc din pat, daľ eu cădeam şi
adoľmeam la loc. N{ama îmidădea pefiu a de dinçi, dar
după ce mi-o bägam înguľă adoľmeam. Dispeľată, marna
mă împingeaînbaie, dar adormeam şi acolo. La doaľ tľei
luni după ce m-am apucat de yoga, coľpul meu a început
să se trezească singur la 3:40 dimineaça, fără să îmipropun
acest lucľu. Acest lucľu mi se întâmplăinclusiv astăzi.
După ce mă"trezeam, practicile de yoga cuľgeau de la sřne,
indiferent unde şi înce situaçii mă aflam, făľă să sar vreo-
dată peste vľeo zi. Această foľmă simplă de yoga, numită
angamardana (lnsistem de yoga f:zicä ceîntăreştetendoa-
nele şi membrele) - mă fäcea sä mă diferençiez înoľice gľup
de oameni, din punct de vedeľe fizic şi mental. Dar lucru-
ľilese opreau aici. Sau cel puçin aşa cľedeam eu.
In timp, mi-am pieľdut complet încrederea îneducaçia
strucťurată. Nu se pune problema că devenisem un cinic.
Eľam încăsuficient de plin de viaçă şi de energie pentru a
mä implica întot felul de ĺucruľi, đarprincipala mea calĹ
tate eľa _ chiar şi la vârsta aceea _ cla tatea mentală. Nu
înceľcamînmod deliberat sä descopăľ inconsistençele şi
găuľile înmateľía predatä,dar le vedeam pur şi simplu. Nu
am căutat niciodată ceva anume, întoatä viaça mea. Puľ
şi simplu mă uitam înjurulmeu, şi exâct asta înceľcsă le
pľedau astăzioameniloľ: dacă doreşti să cunoşti cu adevă-
rat spiritualitatea, nu căuta ceua anume. oamenii cred că
spiritualitatea înseamnăsă îlcauçi pe Dumnezeu, sä cauçi
adevărul sau absolutul. P_ľoblema este că înacest fel, tu
çĹai definit deja ce cau i. Înrealitate, nu obiectul căutării
este important, ci facultatea inefabilă de a căuta. oamenii
din lumea modeľnă au uitat complet de capacitatea de a
.â 9sj
lNGlNERlA lNTEnlołnĂ
privi puľ şi simplu, äräa avea un motiv. Toçi oamenii
śuntcľeatuľi psihologice. Ei încearcäsă dea sens tuturoľ
lucruľilor. Cäutarea spiľituală nu afe însănimic de-a Íace
cu căutaľea unui obiect anume' ci cu îĺnbunätăçiľea peľ-
cep iei' a facultăçii necondiçionate de a vedea.
După ce âm terminat liceui, m-am înscľisîntľ-unpro-
gľarn âe dezvoltaľe personală atganlzat la Biblioteca
Universitară din Mysore. Eľam întotdeaunapľima peľ-
soană care venea la bibliotecă la 9:00 dimineaça şi ultima
carc eta đatăaÍatä'la 8:30 seafa. Întremicul de|un şi
cinä, nu mă hrăneam decât cu cunoaşteľe. Deşi eľam
întotđeauna înfometat, am săľit peste prânz un an întreg.
Citeam tot ce îmicădea înmână, de la Homerla Mecani.ca
pentru to i, de la Kafka la Kalidasa, .sau de la Dante la
bennis the Menače3. Am încheiatacel an cu mai multe
cunoştin e' dar şi cu mai multe întrebăľica oricând.
Lacľiĺnilemamei m-au determinat să mă înscriu,împo-
triva dorinçei mele, la Universitatea din Mysoľe, |aÍacu\ta-
tea de literatură englezä. Am continuat să am însăînminte
un miliaľd de întrebäri,pe caľe le puľtam pretutindeni cu
mine, ca pe un nor întunecat.Nici cunoâşteľea pe care âm
dobândit-o la bibliotecă, nici profesoľii de la universitate
nu au ľeuşit sä îmiumple acest go1 inteľioľ. La fel ca în
timpul şcolii, îmipetreceam mult mai mult timp înafara
sălilor de clasă decât îninterior. MĹam dat seama ľapid că
singurul lucľu care se întârnpla Ia ore eru dictarca şi luatul
noiiçelor, şi cu sigurançă nu îmidoľeam să devin stenograf!
Am ľugat odatä o asistentä universitară să mă lase să îi
copiez la xeľox noti ele' astfel încâtsă nu se mai obosească
sä citească după ele, ijľ eu să paľticip la ore. Încele din
uľmă am făcuf un târg cu to i profesorii (caľe s-au dove4it
mai mult decât feľiciçi să nu mai particip la orele lor). In
3
Carte de benzi desenate pentľu copii. (n. ľ.)
$10S
C nd mi-om pierdut simlurile
fiecare zi a lunii, ei mă treceau pÎezeîtîn clasă. Înultima
zi a lunii înregistľaupľezençele studençilor, iaľ eu verificam
catalogul, pentru a mă asiguľa că se ineau de cuvânt!
Am începutsă mă întâlnesccu mai mulçi colegi sub un
arbore banyan uľiaş din curtea campusului. Cineva ne-a
numit Clubul fuboľelui Banyan, iaľ numele a rămas. Clubul
âvea un motto: ,,Nu facem decât ceea ce ne distľeazá."
obişnuiam să ne adunăm sub copac pe motocicletele noas-
tre, discutând ore înşiľ despre cele mai variate subiecte, de
la cum sä ne facem motocicleteleJawa să meargă maí ľapid
şi până la cum să construim o lume mai bună. De bună
seamă, nu ne dădeam niciodată jos de pe motociclete, sub
niciun motiv. Acest lucľu ar fi fost un sacľilegiu!
Pânä să teľmin Íacultatea, am călătoľit prin întľeaga
çarä. La început,am mers pľin sudul Indiei pe bicicleta
mea. Mai tärziuam călătorit pľin întľeagaça 'pemotoci-
cletä. Am începutapoi să tľec frontierele naçionale. Când
am ajuns la Írontiera dintre India şi Nepal, mi s-a spus
însăcă actele motocicletei şi carnetul de şofeľ nu îrnieľau
suficiente. Aveam nevoie de mai multe acte. Visul meu a
devenit să pot câştiga suficiençi bani pentru a vedea lumea
pe motocicleta mea. Nu eľa doaľ un moft. Adevărul este
ćă .'u aveam astâmpăľ. Îmidoream să cunosc ceva. Nu
ştiam exact ce şi nu îmidăđeamseama unde trebuie să
ajung pentru a obçine,cunoaşteľea respectivä' dar înadân-
curile fiinçei mele îmidoľeam mai mult.
Nu m-am consideľat niciodată un om impulşiv, daľ îmi
doľeam să tľăiesc la maxim. Îmicântăreani cu sigurançă
consecinçele acçiuniloq dar cu cât acestea se dovedeau
mai periculoâse' cu atät mai mult mä atrăgeau. Cineva
mi-a spus odată' că îngerulmeu păzitoľ tľebuie sä fi fost
cxtľem de activ, lucľând încontinuu ore suplimentare!
lmi doream tot timpul să mai depăşesc o graniçă sau să
maí traversez o ptäpastie. Nu mă întrebam niciodată' ce
'î'11çi
lNGlNERlA lNTERloARĂ
si de ce.ci doar cu?ľr.PÍiviÍLdľetroactiv acea perioadä din
łi^t^ dau seama că nu m-âm gândit niciodată
ceîmi^r^.îmi
doľeam să ,'devin când voi fi mare'. Mä gânđeam
doar cum îmidoľeam să îmitľăiesc via a şi eram conştient
cä eu eram singurul care putea stabili acest lucľu'
La acea vréme, înInäia s-a pľodus un maľe boom
economic îndomeniul creşteľii puĺlor. Îmidoream să fac
nişte bani pentľu a-mi finán1a đorinçade a căläton Íärä
reśtľic1ii,oriunde pofteam. Pľin urmare' m-am apuca.t sä
.'.'. poí. Tata m'äîntrebat:,,Ce le voi spune oamenilor,
.ĺ noí meu creşte găini?'' Eu mi-am constľuit însăferma
de pui, şiasta đel.azero,făľăsă. apelez la nimeni' Afaceľea
mea â pfms aľlpl' raľ pľofiturile au începutsă.cu^ľgă' Imi
dedicam patru äre înhecarc dimineaçă af-aceríi' In restul
zilei citearn şi scriam poezie, înotam,meditam şi visam
cu ochii deschişi sub un aľbore banyan uľjaş.
Succesul m-a fäcut şi mai aventuros. Tata se ľl.ângea
întotdeauna cä friialtoľ íecini deveniseľä ingineri, industri-
asi. se înľolaserăînseľviciulcivil sau plecaseră înAmeľica.
-: '.
toĺ cel pe care il cunoşteam - prietenii mei, ľudele, foşli
orof.'o'i de la şcoală şíde l. faćultate _ îmispuneau: ,,o,
äredeam că vei'face céva co viaata, dar nu faci decât să
'
çi-o risipeşti.''
Aĺn'aćceptat aceastä pľovocare. Impľeună cu un pri-
eten ingine' .iuil, am intľat întľ-oaÍacere de construcçii'
îr,doa cinci ani am devenit una din mariĺe companii de
cá''st'ucçii din Mysore. Tatei nu îivenea să cľeadă, fiind
extrem de încântat de mine.
Eram exuberant şi siguľ pe mine, plin de adľenalină şi
gata oľicând să ľăspunďh o'i.. pľovocare. Atunci când
äi tot timpul soccej, începisä crezi că planetele se învârt
îniuruĺ tău. nu al Soarelui!
'Aceastí a fost perioada încaľe s-a pľodus acea
după-amiază fatidicá din septembrie t98Ż, când m-am
9ĺ ĺz 9i
C nd mi_om pierdul sim|urĺle
decis să mă urc pe motocicleta mea şi să urc pe Dealul
Chamundi.
Ceea ce nu ştiam atunci era că' viaça mea nu va mai fi
niciodată la fel.
6-re,
Mai tâľziu, când am încercatsă discut cu prietenii mei
despre ceea ce mi s-a întâmplat înacea zi pe munte' tot ce
mi-au putut spune aceştia a fost: ,,Ai băut ceva} Ai luat
vľeo pastilă?'' Niciunul nu avea habar de această nouä
dimensiune caľe explodase subit înviaça mea.
Chiar înaintede a începesă procesez ce mi s-a întâm-
plat, expeľiença a revenit. Incidentul s-a pľodus o säptă-
mână mai târziu. Stăteam la masă cu familia mea. Mie mi
s-a părut că a durat doaľ două minute, dar a duľat şapte
ore. Stăteam acolo perfect conştient, doaľ că ,,eul" cu caľe
mä identificam de regulä nu mai exista; tot ľestulcontinua
să existe. Iaľ timpul zbaru.
Ceilalçi membľi de familie mă băteau pe umăĺ, mă
întľebauce s-a întâmplatşi mä invitau sä mănânc. Eu
mi-am ľiđicato mână şi i-am rugat sä plece. Erau de mult
timp obişnuiçi cu felul meu ciudat de a fi, aşa că m-au lăsat
înpace. Abia la 4:15 după-dmiaza am ľevenit la simçurile
mele ,,noľmale''.
Expeľien a a începutsä se ľepete din ce înce mai frec-
vent. Atunci când se pľoducea' nu mâncam şi nu dor-
meam ore înşiľ. Nu făceam decât să rămân ancoľat în
locul încare mă aflam. Înff-oastfel de ocazie, expeľiença
a durat 1'3 zíIe. S-a întâmplatsă fiu într-unsat când a
început'copleşindu-mă cu acea linişte şi cu acel extaz
indescriptibile. Sătenii s-au adunat înjurul meu şi au înce-
put să şuşotească: ,,o, trebuie să fie însamadhi'' (o staľe
beatifică ce tľanscende corpul fizic, bine documentată în
sĺss
lNGlNERlA lNTERloARĂ
tľaditiile spirituale indiene). India are o înçelegeretradiçio-
naIääspiritualităçii, despre care eu nu aveam habar. Când
am ieşiidin śt"r.,ćinev" a doľit sä îmipună înjurul
".."
gâtului o ghirlandä. Altcineva a dorit să îmiatingă picioa-
ele. Mi să păĺea o nebunie. Nu îryiputeam imagina de ce
sĹaľ dori cíneva sä Íacäastfel de lucľuri.
' Altădată, îmiĺuam pľânzul. Tocľnai îmiintľodusesem
o bucăçică ďe mâncaľe îngură,când acea staľe de conştĹ
intă a exolodat înmine. In acel moment am putut expe-
rimenta ririraculoasa alchimie a digestiei umane' procesul
prin care o substançă exterioaľă, o bucăçicä din această
planetă, devine paľte integrantă din mine. Cunoaştem cu
iotii acést pro..śdin punci de vedere intelectual. Noi ştim
că'planeta ne ľľăneşie tľupul, pentľ ca într-obună zi
sä redevină parte integrantă din ea. Când am trăit
"..it'
însăaceastä cunoíşteľeprin experiençă dilectă, ea mi-a
ffansformat pentru totdeäuna pěrspectiva fundamentală'
Relaçia *." äu lumea înconjurătoaľer.inclusiv cu planeta,
t'..ot printr-o ttaĺziçie dimensională.
' Am äevenit conştient de inteligença ieşită din comun
caĺe existä înnoi toçí, frind capabilä să tľansforme o bucată
de pâine sau un măi într-unesut din coľpul nostru'
singură după-amiazä. Nu este deloc un pÍoces minor!
'ľ"9
Câ d am începutsä intru încontact înmod conştient crl
această inteligençă caÍe e a suľsa creâ iei mele, îniurul
meu âu începutsă se producă evenimente aparent inexplľ
cabile. Lucrurile pe cäľele atingeam se transformau într-o
formă sau alta. bamenii se uitau la mine şi izbucneau
înlacrimi. MuĘi dintľe ei erau convinşi că s-au eliberat
de diferite suÍerin e fizice sau mentale doaľ uitându-se la
mine. Îndoa' cäteva oľe mă vindecam eu însumide afec-
tiuni a căror vinde caÍe aÎfi duľat luni de zi|e dacä aş fr
äpelatla sistemul međical.Nu prea îmipäsa însăde aceste
lucľuri...
Si 14 9,
C nd mi-om pierdut simfurile
Această capacitate de a-mi tľansfoľma dramatic reali-
tatea e)fteľnă şi inteľnă a continuat să se amplifice înmine
şi îniurul meu, până astăzí. Nu am încercatniciodată să
oĘin înmod conştient această capacitate, dar atunci când
cineva intră încontact cu această dimensiune mai pro-
fundä a inteligençei, caľe ľepľezintă însuşifundamentul
existençei noastre pe Pämânt, viaça sa se transformă întľ_o
manieră miraculoasă.
După ciĺca şase sau opt säptămâni, această çperiençă
incredibilă a devenit o ľealitate vie pentru mine. In aceastä
peľioadă din viaça mea, totul s-a schimbat dľamatic în
jurul meu. Insăşi forma mea frzicä _ ochii, faça, vocea şi
chiaľ alinierea corpului meu - au începutsă se tľansforme
atât de pľofund încâtoamenii din jurul meu au remaľcat
la rândul lor acest lucľu.
Ceea ce se întâmplaîninteriorul meu eľa încäşi mai
fenomenal. Îndoar şase säptămâni, o cantitate uriaşă de
amintiri a pogoľât asupra mea. Erau amintiri câre nu
puteau fi adunate decât învieçi la rând. Am devenit astfel
conştient de milioane de lucruri difeľite care se întâm-
plau îninteriorul meu înfiecare moment. Era ca un cale_
idoscop. Mintea mea logică îmispunea că aceste lucruri
nu puteau fi adevărate, daľ ceea ce^vedeam îninteriorul
meu eľa mai clar ca luminä zilei. In sinea mea speram
însăsă fie lucruri false. Întotdeaunam-am conside?at un
tânăr inteligent' dar dintľ-odată m-am ttezit că' sunt un
prost inocent, şi nu mă puteam împăcacu acest lucľu.
Spre duľerea mea' tot ce îmispunea noua mea memorie
s-a dovedit a ß' adevärat.
Până înacest moment am reuzat întotdeauna să
accept acele lucľuľidin viaça mea care nu se încadrau
într-uncadru de ľeferinçă ĺogic şi raçional. Încetulcu
încetul,am începutsă înçelegînsăcă inteligença supremă
este via a însäşi. Intelectul umân nu este altceva decât o
lsg
 C nd mi-om pierdul simfurile
lNGlNERlA lNTERloARĂ

sluji unui scop superioľ. Coľpuluman poate funcçiona ca

deşteptăciune care ne ajută să supravieçuim, daľ adevă-
rata inteligen ă este însäşiviaça şi sursa ei. Nimic altceva. o simplă bucată de carne, sau ca însăşisuÍsa crea iei.
oamenilor li s-a spus că Divinul este iubiľe şi compasi- Eiistă o întreagătehnologie pentÍu transfoľmaľea
unui om într-ofiinçă divină. Coloana vertebrală a omului
une, đaľdacä examinezi cu aten ie cľeaiarconsta i că sursa
nu ľeprezintă doar o coleqie de vertebľe osoase' ci însuşi
cľea iei este înaintede toate cea mai înaltăinteligen ă caľe
poate fi imaginată. Înloc să ne conectăm cu această inte- axul ćentral alUniversului. Totul depinde de felul încaľe
îçireorganizezi sistemul. Încazul mđu,după ce am fost o
Îigençăatotputernicä ce vibľeazäîninteľiorul nostru, noi
peľsoană extľem de fuică', am învăçatsă îm!port corpul
prefeľăm síne folosim de intelectul nosmu logic,_care este
ća şi cum acestâ nu aľ exista deloc. ih acest fel, corpul meu
irĺl ĺn anumite situaçii, dar înesen ă este extrem de limitat.
frzic a devenit extľem de relaxat. Anterior, toată aceâstă
Am începutsă expeľimentez de asemenea o sensibilĹ
intensitate era centrată încorpul meu. oamenii puteau
tate amplifiäăînÍaçasentimentelor celor din jurulmeu.
simçi când intram într-oîncăpeľe.Eram oľientat exclusiv
Uneori, simpla vedeľe a unei persoane necunoscute de pe
către acçiune. Acum am învăçatînsäsă îmipoľt corpul
stradă mäfäceasă izbucnesc înplâns, căciîisesizam dure-
întľ-omanieľă complet diferită.
rea suÍletească. Nu îmivenea să cľed ce sufeľinçe atľoce
pot suporta oamenii, încondiçiile în'careeu dădeam pe-a- Cu această ocazie, amînçelescă aceasta eraadevätata
yogâ: această expeľiençă a uniunii cu existen a, cu unita-
łarädë extaz, fărä niciun motiv evident.
tea întregiivieçi, cu nemărginiĺea. Mult timp am crezut că
A duľat o vreme pânä când am înçelescă ceea ce mi
era un fénomen ,ospiľitua1''. Am realizat cu setul simplu de postuľi yoghine (saa asana-e) pe ca_re le
se întâmpla
pľacticam zilnic îmiconfeľeau doaľ o anumită stare fizică
această ocazle cä ceea ce mi se întâmplamie era conside-
de bine. După experien a pe care am träit-o însäpe Dealul
rat de tľadi1iile sacľe şi de scriptuľi experien a supremă, că
Chamundi, am înçelescă ceea ce fäceam era un proces
ceea ce experimentam eu era celmai fľumos lucru caľe i se
care mă putea elibera întľ-odimensiune care transcende
'poate întâmplaunei fiinçe umane.
Î"fiecare clipă, toate celulele corpului meu explodau cu mult planul fizic. Peste ani, aveam să le spun multor
oameni: ,,Chiar đacävä apuca i de yoga din motive gre-
întľ-unextaz supľem. oamenii modeľni ridică înslăvi
copilăľia, căci copiii pot ľâde şi se pot simçi fericiçi Íärä şite, aceasta dă oricqn ľoade!''
Există ceva îninteľiorul oľicărui om care detestă hota-
nićiun motiv evident. Éuam înçelesînsäcă şi adulçii se pot
rele, tânjind sä devină nemărginit. Natura umană ne face
sim1i extatici. Această expeľiençä le este accesibilă tuturoľ'
să tâniim întotdeaunadupă ceva mai mult debât suntem
cäci totul viĺe din interiorul nostru.
înmomentul de façä. IndiÍeľent cât de muite ľealizăm, noi
Am începutsă înçelegastfel că tľansformarea frzicä a
ne doľim să fim întotdeauna mai mult. Dacă am examina
foľmei mele era de fapt o realiníere cu constituçia mea
mai îndeapľoapeacest fenomen' âm constata cä, de fapt,
interioară. Am pľacticát posturile fizice (sau hatha-yoga)
noi nu ne_doľim să fim sau să avem mai multe, ci să fim
încăde la vârstâ de 12 ani. Cei t3 aĺi de pľactică yoga
totul. Cutoçii ně dorim să fim infiniçi. Singuľa pľoblemă
au începutsă dea acrrm roade. Înesençă, yoga este o teh;
cste că noi încercämsä devenim astÍel înrate.
nică dđrecreaľe a corpului, astfel încâtacesta să poată

9iĺas S17S
lNGlNERlA lNŢERloARĂ
Imaginează-çi că eşti închisîntr-uncubicul. de 1,5 pe L,5
metri. oricât de confoľtabil ar fi biroul tău, çi-ai doľi să te eli_
beľezi din el. Dacă çi s-ar da a doua zi un cubicul mai mare,
de 3 metri pe 3, te-ai simçi cu siguľançă mai bine o vreme'
dar înscurt timp ai reveni la dorin a de a transcende şi aceste
hotare. Nu contează cât de extinse sunt hotarele întrecare
trăieşti. În.up. încare devii conştient de ele, dorinça de a le
tľanscende apaľe instinctiv. In oľient, această aspiraçie este
recunoscută de toate cultuĺile ca fiind çelul suprem al activită-
çii umane. Eliberaľea
_mukti saumoksha- este considerută'
aici o aspiľaçie naturală a tufuÍor oamenilor şi destinaçia loľ
uldmă. Noi încercăm să ne împlinimînrate această 4o'ľlçă
supľemänumai pentru că suntem inconştiençi de ea. In con-
secinçă, noi încercămsă ne-o satisfacem prin achiziçiona-
rea de puteľe' de bani, de iubiľe sau de cunoaşteťe. Sau prin
marya pasiune a zilelor noastľe - cumpărăturile!
In momentul încare am în1elescă oamenii nu îşi
doresc ceva anume, ci doaľ să se dilate indefinit, înmine a
apărut o anumită claritate. Când am realizat că orice om
este capabil să tĺăiască ce tľăiam eu, mi s-a păľut cât se
poate de natuĺal să îrudoresc să le împăľtăşesccelorlalçi
toate aceste lucruri. Incepând din acel moment' singuĺul
meu obiectiv a devenit să le tľansmit celorlalçi modalita-
tea prin care puteau expeľimenta ce tľăiam eu şi să îiajut
să înçeleagă cä nimeni nu le poate nega aceâstă stare de
bucuĺie, de libeĺtate şi de nemärginire atât timp cât nu se
opuneau ei înşişiefervescençei naturale a vieçii.
Această condiçie a stării de bine e)rtatice' pe care am
continuat să o expeľimentez începânddin acea după-
amíază, de pe Dealul Chamundi, nu ľeprezintă o posibi-
litate vagă sau un vis efemeľ, capabil sä se împlinească
doar întľ-unviitor îndepăľtat.Ea poate deveni o realitate
vie pentru cei caľe doresc acest lucru, întrucât este dľeptul
prin naştere al tutuľor oamenilor.
rąĺas
e*!"o ate oepoł,e e *ŕI tru ěruťeł,č,cł,
-ľoa ce ai făcut până acum a fost uľmăľiľeaunui singur
I lucľu. Indiferent dacă çĹai propus să îçiconstľuieşti o
catierä, acä ai începuto aÍacerc, dacá ai acumulat bani
sau dacă çi-ai întemeiato familie,labaza ťuťuroľacestor
acçiuni a stat dorinça ta de a trăi starea de bucuľie.
Din păcate, undeva de_a lungul drumului, viaça ta a
devenit din ce înce mai complicată
Dacă nu te-ai fi născut ca om' lucľuľile ar fi fost mult
mai simple pentru tine. Nevoile tale aľ'fi fost strict fizice.
Dacă ai fi avut stomacul.plin, te-ai fi considerat împlinit
înziua ľespectivă. Dacä ai un câine sau o pisică, uită-te la
ei: de îndată ce au stomaiulplin, animaleie devin absolut
împäcate.
Lucruľile nu stau însăla fel pentru oameni. Un stomac
gol ľepľezintă cu siguľançă o pľoblemă: foamea. Daľ
un stomac plin? Acesta reprezintă o sută de pľobleme!
Atunci când supravieçuirea devine o problemă, ea ne
ocupă întreagaaten ie' dar dacă nu mai este o problemă,
uităm cu đesăvâľşirede ea. ln cazul oameniloĺ, via a nu se
rezumă la supravieçuiĺe, ci doar începecu ea.
La ota acĺnlá, pľocesul de supľavieçuiĺeal geneľa_
çiei noastre este oľganizat mai bine ca oricând în-trecut.
S1e9,
lNGlNERlA lNTERloARĂ
Dacä doreşti, te poçi duce întľ-unsupermaľket şi poçi cum-
păra de aici tot ce îçitrebuie pentľu întľegulan._Poçi face
acest lucru chiar şi Íără sä ieşi đincasă! Niciodată înisto-
ria umanităçii nu a fost posibil aşâ ceva. Lucruri pe care
nici chiar regii nu şi le puteau permite acum o sut' de ani
le sunt accesibile astázi oamenilor de rând. Suntem gene-
Íaia caÎetrăieşte cel mai confortabil de când există uma-
nitatea pe Pământ. Pľoblema este că acest lucru nu ne face
să ne simçim nici mai fericiçi, nici mai plini de iubiľe, nici
mai senini.
De ce? oamenii. au încercatsă schimbe la maxim
mediul exteľior. Dacă, at fo4a şi mai mult aceastä schim-
bare, probabil că am răĺnâne cu to ii fără planetă! Chiaľ şi
aşa însă,noi nu suntem cu nimic mai fericiçi decât stľămo-
şii noştľi de acum o mie de ani. De vreme ce âceste schim-
bări exterioare nu au dat rezultatele scontate' nu cľezi cä a
sosit timpul să vedem ce anume nu este înregulă? Ce sens
aľe să continuăm să facem cevâ caľe nu funcçionează. de
o mie de ani? Cât timp o să continuăm să tľăim uľmând
Ęare caľe nu şi-au onorat niciodată promisiunile?
A sosit timpul pentľu o schimbare de paradigmă.
p chiaľ de beatitudine, dar aceste momente sunt întotdeauna
6
Să începemaşadar cu o întĺebaresimplă: ce înseamnă
pentru noi starea de bine?
' Pe scuľt, starea de bine este o senza ie pľofundă de
plăcere inteľioară. Dacă oľganismul nostľu simte o stare
de plăcere, noi numim acest lucru sănătate. Dacă starea
devine foarte plăcută, o numim confort. Dacă mintea
noastră simte o stare de plăcere, o numim pace. Dacă
staÍea devine foarte pläcutä,o numim bucurie. Dacă
emo iile noastre simt o staľe de plăceľe, o numim iubire.
Szos
Coleo de ieşire se ofl înin eĺior
l)acă starea devine foaľte plăcută, o numim compâsiune.
Dacă eneľgia noastră vitală simte o staľe de plăcere, o
numim beatitudine. Dacă stareâ devine foaľte plăcută, o
numim extaz. oamenii nu caută niciodată altceva decât
plăcere - interioară şi exterioară deopotrivă. Atunci când
plăcerea derivă din interior' ea este numită pace, bucu-
ľie, fericire. Dacă mediul exteľior devine la ľândul lui
plăcut, îlnumim succes. Dacă nu suntem interesaçi de
aceste lucruri şi ne dorim să ajungem înľai, ce căutăm de
fapt? Acelaşi succes, daľ înlumea de dincolo! Aşadar, în
csen ă întreagaexperiençă umană se ľezumă la plăcere şi
la neplăceľe, îndiferite gľade.
De câte oľi çi s-a întâmplatînsăsă trăieşti o întreagă
zi întľ-ostare beatifică,Íä nici cel mai naic moment de
anxietate, agitaçie, iľitare sau stľes? De câte oľi ai tľăit
într-ostare de plăcere absolută timp de Ż4 đeoľe? Când a
Íost ultima oară când çi s-a întâmplataşa ceval
Pafiea cea mai uimitoaľe este că încazul celor mai
mulçi dintre oameni, aceştia nu au experimentat nici
mäcar o singură ziîncarc lucľurile să se desfăşoare exact
aşa cum şĹau dorit ei! De bună seamă,,nu există om care
să nu fi trăit când şi când.o stare de bucurie, de pace sau
extrem de efemere. oamenii nu le pot prelungi. Ei ľeuşesc
să aiungă pe culme,.daľ apoi se prăbuşesc. Şinici măcar
nu au nevoie de evenimente prea dľamatice pentÍu a se
pľăbuşi. Chiar şi cele mai siĺnple lucruri îidezechilibrează,
alungându-le pacea interioară.
Lucrurile se petľec cam aşa. Să spunem că ieşi înoraş
şi cineva îçispune că eşti cea mai fľumoasă persoană
din lume. Simçi că pluteşti înal nouălea cer. Ajungi apoi
acasä, şi membrii familiei tale îçispun cum eştl cu adeuă-
rat. Dlntr-odată, te prăbuşeşti!
Iti sună familiaľ?
9zĺs'
lNGlNERlA lNTERloARĂ
De ce simte omul nevoiâ de a expeľimenta o staľe de
bine interioară? Răspunsul este evident: âtunci când te afli
într-ostaľe de plăcére inteľioară, tu devii plăcut pentľu
toçi ceilalçi din juľul tău. Nu ai nevoie de nicio scriptură
şi de nicio filozofie pentru a fi bun cu ceilalçi. Aceastâ este
consecinça naturală a Íaptului că te simçi bine însinea
ta. Staľea interioaľă de bine este cea mai sigură cale de a
constľui o societate senină şi o lume feľicită.
De asemeneâ' succesul tău înlumea exteľioaľädepinde
fundamental de cât de bine îçistľuneşti puteľile coľpului
şi ale minçii. Pľin uľmare' staľea interioaľă de bine ľepre-
ziĺtäo pľemisă esen ială pentru a dobândi succesul.
Daľ mai presus de toate, există dovezi medicale şi şti-
inçifice substançiale înlumea modeĺnă că trupul şi mintea
funcçionează la apogeu atunci când te sim1i bine însinea ta.
Se spune cä dacä po i rămâne întľ-ostare de fericire timp
de24 de ore, capacítatea ta intelecĺrală se dublează. Este
suficient să laşi mâlul inteľioľ să se depună şi să laşi clarĹ
tatea să iasă la suprafaçă pentľu a obçine aceastä rcalizarc.
Energia vitală pe care o numeşti ,,eu'' se simte uneoľi
extľem de feľicită, alteori pľofund nefeľicită, uneoľi 'oarte
împăcată,iaľ alteori extfem e agitatä. Aceeaşi eneľgie
a vieçii este capabilă de toate âceste stäri contradictorii.
Dacä ai avea de ales întreexpľesiile pľin caľe doľeşti să îçi
expľimi eneľgia inteľioară, pe care ai alege-o? Bucuria sau
sufeľinça? Plăceľea sau neplăceľea?
Şide aceastä datä, räspunsul este evident. Cäile pot
vaľia de la un om la altul, dar indiferent dacă înceľcisă
faci bani, sä bei cât mai mult sau să ajungi înľai, adevära-
tul täu scop rămâne staľea inteľioară de bine. Chiar dacä
declari cä nu eşti interesât de această lume şi că singuľa ta
menire înviaçä este să ajungi înľai, ceea ce cauçi tu este
aceeaşi staľe inteľioarä de bine. Dacă çi s-a spus din copĹ
Iăríe cáDumnezeu se află înľai, dar acesta s-ar dovedi un
,# zz 9,
Coleo de ieşire se o l îninlerior
loc oribil, çi-ai mai doľi să ajungi îneli De bună seamă că
nu! Înesen ä' nivelul cel mai înaltal stăľii inteľioaľede
bine este definit ca fiind raiul. Iadul este nivelul suprem al
ncplăcerii interioaľe. Unii îşigăsesc ,,ľaiul'' învin, iar alçii
cred că singura mântuiĺe este Dumnezeu, dar to i caută
acelaşi lucru: stareâ inteľioară de bine.
Singurul lucru caľe stă întľetine şi staľea inteľioară de
bine este un âspect foarte simplu: tu le-ai peľmis gândurĹ
lor şi emoçiilor tale să primească instrucçiuni de la lumea
cxterioară. nu de la cea interioară.
Într-obună'zi,o femeie s-a đusla culcaľe. Înso*n, ea
a avut un vis. Se făcea că vede un băľbat voinic caľe se uita
la ea, apropiindu-se din ce înce mai mult.
Băľbatul a ajuns atät de apľoape de femeie încât
aceastâ îiputea simçi respiľaçia.
Ea a începutsă tľemure, dat nu de teamă.
Apoi l-a întrebat:
- Ce ai de gând să îmifaci?
- Păi, cucoană, este visul tău!
Ceea ce se întâmplă înmintea ta este visultău. Înmod
noľmal, acesta ar trebui să se deľuleze,aşa cum îçidoreşti
tu, nu-i aşa? Chiar dacă lumea nu evolueazä aşa cum i-ai
dori, măcaľ gândurile şi emoflile tale at trebui sä ia cuľsul
dorit de tine. La ora actudlă,, ele nu primesc instrucçiuni de
la tine, cäci tu opeľęzi accidental mecanismul uman.
Mecanismul uman este ceâ mai sofisticatä foľmă
frzicä de pe această planetă. Tu eşti o capodopeĺă tehno-
logică, dáľ problemá este că nu ştii unde se äflă panoul
cĺe comandä. Este ca şi cum ai opera un supeľ-computer
cu o şurubelniçă şi o cheie kancezä! Din cauza acestei
ignoľançe, cele mai simple procese ale vieçii sunt supor-
táte cu greu de umanitate. La uľma urmeloĺ, ce au de
făcut oamenii? Să îşicâştige traiul, să se repľoducă, să
îşicľească familia şi apoi să moaľă - mare brânză! Este
s23g
lNGlNERlA lNTERloARĂ
uimitoľ ce efortuľi depun oamenii pentľu a Í'ace ceea ce
realizeazä fără niciun efort orice vierme, insectă, pasăre
sau animal
Metafoľic vorbind, ecologia noastră inteľioară este
un haos. Noi cľedem că prin schimbarea condiçiilor exte-
rioaľe vom reuşi să ne rezolvăm toate pľoblemele inte-
rioaľe, daľ ultimii 150 de ani dovedesc exact contraľiul:
cä tehnologia ne poate aduce un confort spoľit, dar nu şi
staľea interioară de bine. Noi trebuie să înçelegemcä atât
timp cât nu l)orn face ceea ce trebuie, nu ni se uaîntâmpla
nimic bun. Acest lucru este valabil nu numai înceea ce
pľiveşte lumea exteľioaľă, ci şi lumea inteľioară.
6-'
Înt'-ozi, un tauľ şi unÍ.azanstăteau pe o paiişte. Taurul
păştea, iat fazaĺul culegea căpuşele pľinse de pielea lui.
Cei doi alcătuiau un paľteneľiat perfect. Privind copacul
uľiaş de Ia maľginea câmpului, Íazanul,a spus nostalgic:
_ Vai mie, cândva puteam zbura până pe cÍeança cea
mai de sus. Acum nu mai am puţeľe să aiung nici măcaľ la
creangâ cea mai de |os.
Tauľul i-a räspuns cu nonşalançă:
- Mănâncă pp in din baliga mea înfiecaľe zi, şi vezi ce
se va întâmpla. In numai două säptămâni vei ajunge din
nou pe creanga de sus.
_ Fugi de_aici, i-a ľăspuns fazan:ul! Astea-s prostii! Ce
vrei să spuí cu asta}
_ Îniearcă vei vedea. Î''t'eagaumanitate se foloseşte
şi
de baliga mea.
La începutezitant, Íazanul a începutsă ciugulească
din baligă. Într-adevăr,încădin pľima zi eI a ľeuşit sä
zboare din nou pe prima creangă. După două săptămâni,
sâząlç'
Coleo de ieşire se ofl îninterĺor
ľl a ajuns pe cľeanga cea mai de sus, unde a rămas, bucu-
ľĺîndu-sede peisaj.
Bătrânul Íeľmieľ,câre se legăna pe balansoarul său
pc veľandă, a väzut o pasăľe frumoasă şi gľasä învârful
copacului, aşa că a împuşcat-o.
Morala: Dacă mänânci rahat, poçi aiunge întľ-ađevăr
învârf, dar nu vei putea rămâne de pľea mult timp acolo!
Intr-o manieră similaĺă, dacă'te pretezila orice pentru
lr tľäistăľi emo ionale mai intense' întľ-opľimă instançă
tu po i ajunge la o anumită stare de bine, daľ aceasta
nu va fi durabilă. Va fi suficientă schimbarea vremii sau
prăbuşirea buľsei pentru a-çi stľica buna dispoziçie. Şi
chiar dacă bursa nu se va prăbuşi, simplul gând că acest
lucru s-ar putea întâmpla vreodată va fi suficient! Cultivat
încontinuu, acest gând poate deveni o toľtuľă' fiind chiar
mai rău"decât dezastrul pľopľiu-zis. Pľin urmare, atât
timp cât viaça ta inteľioară va depinde de conjuncturile
cxterioaľe, starea ta de spiľit va rămâne extfem de precaľä.
Pur şi simplu nu se poate altfel.
In acest caąCaÍe este calea de ieşire?
Calea de ieşiľe constă într-osimplă schimbaľe a diľec-
çiei. Tu trebuie să înçelegică sursa şi fundamentul experi-
cnçei tale există îninteriorul tău. Experiençele umane pot
fi stimulate saa cataIizate de śituaçiile exterioaľe, daľ suľsa
lor ľămâne îninteľioľ: Duľerea şi plăceľea, bucuria şi sufe-
rinça, agonia şi extazul - nu se pot petľece decât îninterio-
rul tău. In nebunia loľ, oamenii înceaľcăîntotdeaunasă îşi
extÍâgă bucuria din mediul exteľioľ. Acesta poate fi folo-
sit ca un stimul sau ca un factoľ de declanşare, dar trăiľea
pľopriu-zisă rămâne sută la sută inteľioaľă.
Tu çii acum înmână o carte. Unde o vezi} Aľată cu
degetul locul încare o vezi. Crezi că această imagine este
exteľioaľă çie?
Mai gândeşte-te.
9zsS
 Coleo de ieşire se oÍlđîninterior
lNGlNERlA lNTERloARĂ

() substan ă na'rcotică creată' şi consumată de propľiul

Îçimai aminteşti de la orele de biologie cum funqio-
()rganism! Ea arc un impact fantastic asupľa sănătăçii şi
neazbmecanismul vedeľii? Lumina cade pe carte. Aceasta
stării personale de bine! Cu alte cuvinte, sistemul uman
o reflectä, iar lumina ajunge înlentilele ochilor tăi, unde (lste construit atät de peľfect încâtîşipoate asiguľa tot ce
_
este pľoiectatä ca o imagine inversată pe retină cred că
nre nevoie. Mai ľecent au fost descoperite şi alte substançe
îçirnäi aduci aľninte".. Prin urmare' tu vezi caÎteaîn inte-
chimice similaľe, dar cea de caľe voľbim a fost numită
ľiorul täa.
,,anandamidă'', pornind de la cuvântul sanscľit ananda,
Unde vezi întreagalume exterioaľă?
care înseamnăbeatitudine. Acest lucĺu ne face să credem
La fel: îninterioľul täu.
că fericirea nu este altceya decât consecinça chimiei inte-
Tu ai experimentat tot ce i s-a întâmplat vľeodată
rioaľe. La Íel şi staľea de pace inteľioară. De fapt, orice
îninteriorul"tfu.ł. Lumína şi întunericul,dureľea şi plăce-
scnzâ ie de bine pe câre o expeľimentăm - inclusiv pacea,
rea, agonia şi extazul - toate s'au petrecut îninteriorul
bucuľia sau extazul - au un coľespondent chimic. Yoghinii
tău. Dácă cineva te ia de mână înmomentulprezent, çi se
ĺu ştiut dintotdeauna acest lucľu.
pare că atingi o mână exteľioară, daľ de fapt tu nu experi-
Există o tehnologie a stăľii inteľioaľe de bine, caľe
*.nt.'i decăt senzaçiile din mâna ta. Întľeagaexpeľiençä poâte crea baza chimică necesară unei existençe beatifice.
rezi ä îninteľiorul tău. Toate expeĺienele ułnane sunt
Aceasta este una din dimensiunile pľocesului pe care eu îl
sută la sută interne (create de sine).
numesc ,,ingineria inteľioaľă'' . Dacä eşti conştient, tu îçi
Dacä este adevärat că gânduľile şi emoçiile tale sunt
po i activa înaşa fel sistemul încâtsimplul act alrespiraçiei
create de tine, înseamnă că le poçi modela aşa cum îçi
să îçiproducă o pläceľeenormă. Tot ce trebuie să faci în
doreşti. La ora actlaä există dovezi ştiin1ifice care atestă
ilcest scop este să fii atent la mecanismultău interior.
că omul se poâte îmbătasingur, äräsä consume nicio
Pentľu ca acest lucru să devină posibil, trebuie să îçi
picătură de łcool. La eI, că ěl poate aj_r1nge la starea de
rnodifici dramatic înçelegeľea.Nu mai căuta o modali-
äuforie făľă să consume vreun drog. Chimistul oľganic
tate exteľioatä de ieşire din starea de sufeľinçă. Nu există
israelian Raphael Mechoulam şi echipa sa de cercetători
decât o singuľă cale de ieşire din această stare, iar ea este
au iniçiat un pľoiect prin care aaizolat o ,,moleculä abea-
interioară.,
titudinii'' înbrganismul uman. Întermeni pľofani, ei au
descoperit că cľeierul umân are pľopriii săi ľeceptoľin3tľ:
ľali ai canabisului. De ce? Deoáľece el este capabil să îşi c@e
producă propriile naľcotice. oľganismuluman este capa-
Ĺĺ îşi'pľđducä pľopľiabeatiiudine făľäniciun stimul
'ĺ
exterior, şi desigu', făľă mahmuľeala de după! Motivul
Maľea maioritate a oamenilor cred că obiectivele vieçii
spirituale sunt pacea şi bucuria. Această convingere este
pentľu caíe diÍeĺitesubstançe chimice precuÍ.n alcoolulsau
greşită. Pacea şi bucuľia sunt premisele de bază ale unei
äľogurile ľecreaçionale sunt consideľate periculoase este
vieçi tľăite întľ-ostare de bine. Dacă doreşti să te bucuľi
că e.-le ľeduc lucĺditatea, ruíneazá sänătatea, dau depen-
de cina din această seară, tľebuie să te simçi senin şi feľicit.
den1ă şi înultimă instançă te distľug complet. Există însä
's.zt"s."
szoS
lNGlNERlA lNTERioARĂ
Dacă doreşti să te bucuľi de familia ta, de munca pe care o
pľestezi şi de lumea încare tľăieşti, trebuie să te simçi senin
şi fericit. Pacea şi bucuľia nu sunt obiectivele finale ale
vieçii, ci însuşifrrndamentul acesteia. Încazulîncaľe con-
sideľi că pâceâ este scopul tău final, nu vei atinge această
stare decât atunci când ,,te vei odihni înpace''!
Cuvântul ,,spiľitua1itate'' este unul dintľe cele mai
puçin înelese cuvinte din această lumg. Nu păşi pe calea
spiritualä pentru a te bucura de pace. Din päcate, oamenii
expeľimenteazäîĺtr-o măsuľă atät de mică această stare
fundamentală * spiritîncât au ajuns să o considere o a_spĹ
ra ie supremă. Înuľmäcu câ1iva ani, pe când mă aflam
la Tel Aviv, mi s-a spus cá shalołn este salutul supľem.
Am întrebatde ce. Mi s-a răspuns: ,,Pentľu că înseamnă
pace.'' ,,De ce trebuie să fie pacea cea mai înaltăaspiľaçie
a omului, dacă nu träieşti înorientulMijlociu?'', am spus.
Dacä te-ai afla pe o insulă pustie şi ai răbda de foame
zecezilela rând, cum çi-ai dori sä aparäDumnezeu înÍaça
ta: sub forma unei lumini stľălucitoare' sau a unei pâini?
ÎnIndia, anumite comunităçi venerează hrana conside-
ľând-o divină, întrucâtau fost private de ea foarte mult
timp. ÎnCalifornia, Dumnezeu éste considerat afi iubire!
Lucrul đecare ai fost privat cel mai mult devine aspiľaçia
ta supremä. Tľebuie să înçelegiînsăcă pľimirea lucľului
respectiv nu te va satisface pe termen lung. omul aspiră
către o expansiune nelimitată. Aceasta este singurul lucru
caľe îlpoate satisface pentfu totdeauna.
Pľocesul de căutaľe spirituală nu este o alegere culti-
vată sau indusă đinaÍarä,ci o aspiľaçie natuľală. Dacă nu
îlgestionezi însăîntr-omanieră conştientă' el nu va avea
efecte durabile. Atunci'când starea de pace, de feľicire şi
de bucurie devine naturală (nu un efort), omulîncepeîn
mod firesc să caute, doľindu-şi să înçeleagănatuľa vieçii.
Misticismul a evoluat pe aceastä planetă numai înacele
6zas
Coleo de ieşire se oĺl îninterior
lĺlcuri încaľe oamenii au învă1attehnologia extazului prin
îllsăşinatura lor. Tu nu te po i afla într-ostare de recęti-
vitate spiľituală maximă dacă nu te simçi beatific, şi astfel,
nu vei înceľcasă explorezi toate aspectele vieçii. Dacä nu
te simçi ĺlin start beatific, puľ şi simplu nu vei îndrăzni
să cauçi altceva, căci nu îçivei puteâ asuma alte provo-
căľi încondiçiile încare te confrunçi cu marea provocare
a suferinçei.
Să îçispun o poveste... Un bărbat de 85 de ani a
plecat- să pescuiască înLouisiana. Pe când se pregätea sä
îşiîncheiezíua, a pľins o broascä. Tocmai era pe punctul
de a-i da dľumul înapoiîniaz, când broascal-a-vorbit:
,,Särută-mă cu pasiune, iar eu mă voi transforma într-o
tânără frumoasă.''
Bătrânul s-a uitat mult timp la broască. Aceasta şĹa
deschis buzele, anticipând săľutul. Înfinal, bătľânul a pus
broasca înbagajele sale.
- Nu m-ai auzit? a çipat bľoasca. Dacă mă vei săruta,
mă voi tľansforma întľ-otâĺăräextrem de frumoasă!
_La vâĺsta mea, i-a räspuns bătrânul, nu prea mai pot
-
face mare lucľu cu o tânăľă fľumoasă. Dacă m-aş putea
tľansforma eu însumiîntľ-Bnprinç tânăr şi fľumos săru_
tându-te pe tine' ar fi altceva. Înschimb, o'broască voľbi-
toare... asta da, mi-ar putea aduce foarte mulçi bani!
Alegerile pe care le faci din cauza neputin ei nu repre-
zintă soluçii pentľu viaçä.Incapacitatea de ate bucurďdin
cavza natuľii tale poate 'ace ca până şi cele mai simple
pľobleme ale vieii să pară complexe şi greu de soluçio-
nat. La ora actuală' atingeľea stăľii de pace şi de bucurie
este conside ată'ceamai importantă pľoblemă a existençei
umane. Din cauza dorinçei loľ obsesive de a atinge aceaśtă
stare' oamenii distrug întľeagaplanetă.
Motivul pentru care lucľirľile cele mai simple -
pľecum starea de pace, de bucurie şi de iubiľe - au děvenit
9i zç 9i
lNGlNERlA lNTERloARĂ
aspiraçii supľeme este că oamenii tľăiesc Ífuäa ß'
stării de pace şi de beatitudine nu constä înobçinerea
lucruľi exteľioare, ci înaccesarea şi otganizarea
tale interioare.
Tu nu po i expeľimenta altcevâ sen-
zaçii inteľiro aĺe.Dacáîçipbçi dilata
înçelescă scopul suprem al existen ei umane nu este
rea şi compasiunea. Yiaçatäitäîn empatie nu este un prin-
cipiu ezoteľic, ciînsăşiesen a omului. Dacă vei renun a sä
tďmai identifici cu ceea ce ai acumulat până acum' inclu-
siu cu corpuĺ şi cu mintea ta, veí putea să experimehtezi şi
tu acest lucru.
Iluminaľea nu este o reaLizarer'ci o întoarcere acasă.
Simçurile tale îçidau impresia că experimentezi lumea exte-
rioarä, dar acest lucru nu s:a întâmplatniciodată. Atunci
când vei înçelegecä tot ce experimentezireziđäîn interioľul
tău, tu te vei întoarceacasă şi vei tľăi starea de iluminaľe.
Eu mi-am dedicat întreagaviaçă creării unor metode
care să le permită oamenilor sä expeľimenteze această stare
de inclusivitate. Dacă ne doľim să creăm soluçii relevante
pentľu to i oamenii, noi tľebuie să experimentăm starea de
inclusivitate absolută. Iar acest lucru este perfect posibil.
6eo$
Coleo de ieşĺre se o lă îninterior
Motivul pentru câre oamenii nu sunt iluminâ i în
lltrld natural este că ei au împă4itlumea înbine şi ľău, în
l)tlltlltezeu şi îndiavol, însus şi ios, însacru şi sacrilegiu,
ht ptlr şi impuľ, înrai şi iad. Acestea sunt linii paralele; ele
llll intersecta niciodată.
ltť vor
l)acă çi-ai fuac rat existença împăľçind-oînacest fel,
lll Iltl vei putea obçine niciodatä starea de bine şi starea
rlľ libeľtate.Ţi spus să îçiiubeşti duşmanul, dat dacä
'-'
ltrľľpipľin a eticheta pe cineva dľept duşman, încercând
ĺ;lĺlisă îliubeşti, çi se va pärea o tornrră! Atât timp cât aí
lľrtgrnentat c eaiaînacest fel, î1iva fi imposibil să ajungi
lĺ ľtĺreade inclusivitate absolută.
l)roblema este că oamenii au uitat de distincçia fun-
rlĺlllentală dintľe interior şi exteľioľ, dintre existen a Loĺ
;l lnanieľa 1oľ de a tranzac iona ca lumea exterioară.
lilrnzacçiile sunt diferite, înfuncçie de natura unei situaçii
rĺtt a unei ľelaçii. Indifeľent cât de intime sau de distante
;rrtr'^ele sunt guvernate întotdeauna de legi şi de
noľme.
In ceea ce priveşte însănatuľa interioaľă, aceasta
llll cste guveľnată decât de un singuľ principiu: unitated
|,\ră limite. Lumea noastă fizicä şi cea socialä sunt guver-
ltiltc de existença hotaľelor.-Lumea interioară nu are însă
llľvoie de astfel de frontieľe. Pentru a atinge extazul unită-
1ii Íărälimite, caľe este starea ta natwalä, tot ce trebuie să
lrrci este să te ghidezi,dapä pľincipiul că întreagaexperi-
ľlrçă umană este geneľâtă din inteľioľ,cu sau fără supornrl
łtirnuliloľ exteľni. Asta-i tot. Dacă vei înçelege.lamodul
,tllsolut acest lucľu îninteriorul tău, consecinçele ttaÍIzac-
1iilor tale exterioaľe nu te vor mai apăsa ca o povaľä.
Ce vreau sä spun cu astal Foarte mulçi oameni îmi
s1run: ,,Poate că acest lucľu este posibil pentru tine, întru-
cit eşti yoghin, dar cum ne putem elibeľa noi, cei caľe
tľiiim în,lumea reaLä', de fľicçiuni îninteracçiunile noas-
lľc?'' Eu Ie ľeamintesc că nici eu nu trăiesc într-opeşteľä.
S31 9,
lNGlNERlA lNTERloARĂ
Eu însumidesfăşor o activitate extrem de intensä întoa
lumea, conducând peste un milion de voluntari.
lucru nu este deloc simplu, cäci fiind voluntari,
înseamnă cä nu sunt antľena i pentru munca pe caľe
prestează, şi că nu îipot concedia! ln consecin1ä, via
mea at trebui să mi se paľă mult mai împovăľätoaľe
a loľ! Cu toate acestea' eu nu mă simt niciodată
întrucâtnu mă consider sclavul lumii exterioare.
realizare nu aľe nimic de-aÍace cu lumea de dincolo.
oamenii pot tľăi înacest Íel.
Dacä încămai crezi că cineva sus'' va veni
'acolo
te mântuiascä şi să îçirezolve toate pľoblemele,
te- i că tľăieşti pe o planetă rotundă, care se mai şi
teşte pe deasupľa. Prin urmaľe, ori de câte ori te uiçi ,,
sus', ťu te uiçi îndirecçia greşită! Ce înseamnăsus şi i
înacest cosmos imens, care continuă să se dilate?
parte din el nu conçine eticheta ,,cu aceastä parte însus''
Singuľa distinc1ie pe care o po i face înmomentul de fa
este ,,interior/exterior'' (deşi pentru un yoghin nici chiaľ
această distincçie nu mai există).
Cu mii de ani înurmă, un yoghin a apäľut pe
munte din Himalaya. Ela rămas cunoscut sub numele
Âdiyogi' primulyoghin, şi a lăsat ştiinça yogăi unui
de şapte discipoli, care âu răspândit-o apoi în
evoluçia biologică, ce se produce Íäräpatticipaľea
conştientă, ceâ spirituală se poate produce înmod conşti-
ent. Singurul lucru
Dacă, at fisă m
cäteva cuvinte, acestea ar fi uĺmătoarele: sus şi jos,
şi rău, sacru şi profan - toate aceste principii opuse
s'gz 9ĺ
Coleo de ieşire se oĺlă îninterior
llllnate. Singurul context pe caľe îlputem cunoaşte şi cu
lľťputem lucra este dihotomia inteľioľ/exteríor.Aceasta
ĺ í,,st cea mai semnificativă contribuçie a lui Adiyogi la
ĺvĺlluçiaumanităçii, pe cât de profundă', pe atât de duľa-
hllłI: ,,Singura cale de ieşiľe se aÍläîninterior.''
Să îçispun o poveste... Cineva a venit să caute odată
( jľntrul de Yoga Isha din sudul Indiei. El a ajuns într-un
lnt din vecini şi l-a întrebatpe un băiat localnic:
- Cât mai este până la Centrul de Yoga Isha?
Băiatul s-a scărpinat încap şi i-a ľăspuns:
-24.996 de mile.
Bărbatul a ľămas şocat.
- Cât?! Atât de mult?
Băiatul i-a răspuns:
- Da, dacă mergi îndirecçia încaľe te îndrepçiâcrrm.
l)nr dacă vei face cale întoarsă,nu sunt decât patľu mile.
Dacă te îndrepçicătľe exterioÍ' te aşteaptă o călätoľie
llt'sfârşită. Dacă te vei întoaľceînsäcătľe inteľior, călăto-
ľiĺtta nu va duĺa decât un singur moment.
Înacel moment' totulse poate schimba. Nu numai că
tltl vei mai căuta bucuria, đarviaçata va deveni o expresi'e
ĺl llucuľiei tale inteľioare. '.
6ss9'
 Ţh oĹ"Iea.7,ă, -.i, ł iw?tłt, ol, ełt i"*I
"

t ao conferinçă internaçională pe tema eliminăľii sărăciei

l'-de pe planetă au luat parte mai multe personalităçi
ctninente aflate înpoziçii de responsabilitate publică,
illclusiv numeľoşi lauľeaçi ai Premiului Nobel.
La un moment dat, un pľacticant a spus:
_ De ce înceľcămsă ľezolväm aceste probleme? Nu
rcprezintă ele voin a divină?
I-am räspuns:
- Ba da. Dacă altcineva moare sau se simte înfome-
ľît'este cu sigurançä voin1a divină, dar dacă stomacultău
cste gol sau copilul tău modre de foame, cu siguran1ä vei
îlrcercasă faci ceva înaceastă pľivin ă, nu-i aşa?
ori de câte oľi trebuie să facem ceva înpľivinça pľo-
priei noastľe vie i, noi pľeluăm ręzoIvarca problemei în
propriile noastre mâini. Atunci când vine voľba de neno-
iocirile altor o.ameni, ne este mult mai uşor să le explicăm
'
printr-un singur cuvânt: destinul!
Acest cułânt este foaľte convenabil. Destinul este
çapul ispäşitor universal, o modalitate simplă de'a Íace
façă eşecului, un şiľetlic fatalist menit să ne ľeconcilieze cu
cele mai neconfortabile situaçii. orientarea cätte interioľ

6ss9i
lNGlNERlA lNTERloARĂ
t)
înuĺmäcu doar o sută de ani au ajuns astăzisub controlul
nostru' pentru simplul motiv că ne-am asumât responsabi_
litatea vindecării loľ. Un asďel de exemplu este poliomie-
lita. Nu cu foarte mult timp înurmă, acest cuvânt stârnea
teroare. Încopilărie, a^ vizrt mulçí copii de vârsta mea
loviçi de poliomielită, la şcoală sau învecini, nevoiçi să îşi
trăiască viaça înscaunul cu rotile. Această pľivelişte era
ceva obişnuit, iar oamenii considerau noľmal cl aceşii copii
să nu mai poată merge vreodată, întoată viaça lor. Boala
loľ era privită ca un act al lui Dumnezeu sau al destinului.
La începutul secolului XX, poliomielita era una dintre
cele mai temute boli din çăľile industĺializate, parulizänd,
ireversibil mii de copii. Vaccinuľile caľe au fost inven-
tate au eliminat pľactic această boală prin anii 50-60. De
îndatäce a fost recunoscutä ca o problemă majoră înçăľile
dezvoltate, acestea au dezvoltat pľogfâme de imunizare
împotrivaei. ln anul 1988, p_oliomielita a aÍectat 350.000
de copii din întreagalume. Înanul 201'3, numărul lor a
scăzut la 41,6.In 201Ż,India nu mai era pe lista çăriloľ
care sufereau de o pandemie de poliomielită. Implicarea
politică încombinaçie cu parteneriatul public şi pr1vat, cu
introduceľea unoľ vaccinuľi cu pre uľi ľezonabile, cu par-
ticiparea comunităçii şi cu specialiştii medicali au dovedit
că eradicaľea bolii esĺe posibilă chiar şi într-oça , atät de
vastă ca India, ľeuşind să depăşească toate obstacolele, în
pofida gľeută ilor întâmpinate.
A fi om înseamnăa putea modela siľuaçiile cu care te
confľunçi âşa cum doľeşti. Din păcate)matea majoritate
a oameniloľ moderni se lasă modelaçi de situaçiile cu care
se confľuntă, nu invers. De fapt, ei nu fac decât să reac i-
oneze la situaçiile care le ies încale. Întrebarea inevitabiiá
63'S,
Modeleoz -!i singur destinul
t'ltre âpare este: ce am ajuns înaceastă situaçie? Nu
''De
ľ$tc acesta destinul meu?'' ori de câte ori nu doľim să
llc asumăm ľesponsabilitatea pentru situaçiile cu care ne
ľĺlnfruntăm şi pe care nu le înçelegem,noi ne grăbim să le
punem eticheta de ,,destin'. Acest cuvânt ne consolează,
ĺlĺrne şi privează de puteľea noastră.
Pentru a putea modela situaçiile aşa cum îçidoľeşti,
trcbuie să ştii mai întâide toate cine eşti. Maľea pľoblemă
este că tu nu ştii cine eşti. Identitatea ta nu are nimic de-a
fuce cu suma totală a acumulăľiloľ tale. Tot ce numeşti
ln ora actuală ,eu'' este de fapt o acumulaľe. Corpul tău
cste o acumulare de hrană. Mintea ta este o acumulare de
ilnpľesii, adunate cu ajutoľul celoľ cinci simçuri. Ceea ce
ltcumulezi îçipoate apâľ ine' dar nu este totuna cu tine.
Înacest caz, cine eşti fi? Dacă nu cunoşti răspunsul
lĺr această întrebare,înseamnăcă nu ai trăit încăexperĹ
ľnça identităçii tale de sine. Ea continuă să fie inconştientä
pcntru tine. Tu înceľcisă îçitrăieştiviaçaînfuncçie de ceea
cc ai acumulat, nu de ceea ce eşti. Maí mult decât atât, tu
llu eşti sută la sută conştient nici măcar de tot ce ai acumu-
ht vľeodată!
De-a lungul anilor, tu ai dobândit anumite tendinçe,
înfuncçie de impľesiile acumulate. Acestea pot fi trans-
ĺĺlrrnateîntotalitate. Dacă vbi pľâctica anumite tehnici şi
tlacă vei implementa.anumite tehnologii interioaľe, tu te
vci putea ľemodela complet, indiferent de tendinçele tale
itctuale, de experiençele tale tľecute' de factorii genetici şi
de mediul încaľe te afli!
Tot ce există se pľoduce înmod natuĺal, înfuncçie de o
lcge organică sau alta. Dacă ajungi să înçeleginatura vieçii
din interioľui tău, tu poçi prelua contľolul asupľa aces-
tui pľoces, daľ numai îninteriorul parametľilor mai ampli
crea i de legile natuľii. Ce vreau să spun cu asta? Să luăm
un exemplu concret. Deşi suntem creafuri lipsite de aľipi,
Sszel
lNGlNERlA lNTERloARĂ
noi âm reuşit să zburăm înultima sută de ani. Cum? Nu
pľin încălcarealegilor natuľii, ci prin în1elegeľea lor
pľofundă. Intr-o manieľă similară, tehnologia pe câre
deçii controlul asupra corpului frzic, 1'5-20o/o dín viaça
din destinul tău se vot alaînmâinile tale. Dacă
tľolul asupľa minçii tale, 50-60% diĺviaça şi din
tău se vot alaînmâinile tale. Dacă deçii controlul
energiei tale vitale, întreagata via1ä şi întregultäa
se vor aflaînmâinile tale.
Tu îçialegi chiar acum viaça pe are uľmeazá să o
đatf.ací acest lucľu într-oinconştien1ă totală. De
seamă, tu po i Íace însăacest lucľu inclusiv întľ-o
conştientă' schimbându-çi astfel viaça întľ-unmod
tic. Aceasta este difeľença dintľe ignorançă şi luminaľe.
Neplăcerile din via a tą caÍe iau foľma mâniei,
anxietăçii şi stresului, apar deoaľece facultăçile tale de
- corpul, mintea şi energia ta vitalä - evoluează pe
propriu. Mintea şi coľpul nu există decât pentru a
viaça din interioľul tău. Atunci, de ce este această
sclava lor? Această distorsiune inversează pľemisele
caÍe aÍ trebui să funcçionezeviaa.
Asumaľea destinului înpropriile mâini nu înseamnä
că se va întâmplaabsolut tot ce îçivei doľi. Lumea exte-
ÍtoaÎanu il se vâ supune niciodatä întotalitate,
5 - Nu, scumpa mea, i-a răspuns el, doaľ çi-am pľomis
conçine mult prea multe vaľiabile. Doľinça de a supune
totalitate lumea exterioaľă este calea cuceľirii, a tiľaniei
a dictaturii.
5â ltl spun o poveste... Shankaľan Pillai (un
din sudul Indiei despre care am vorbit înintľoducere
pe care îlvei mai întâlni,decâteva ori înaceastă carte
9:ss
Modeleoz -fi singur deslinul
a ieşit odată la băut cu pľietenii săi. Era convins cá va
bea un pähăľel-două şi că va ajunge acasă până la oľa
8:00. Şichiar asta a făcut. A băut un păhărel, apoi încă
unul, şi încäunul. Şiîncăunul. Când s-a uitat la ceas, era
deja Ż3a noaptea. (Alcoolul îiface pe oameni sä uite de
timp, la fel ca yoghinii.) Shankaran s-a ridicat de la bar.
Lumea este atât de nedreaptă: oamenii trebuie să meargă
pe o planetă rotundă, care se mai şi învârte pe deasupra!
Shankaran a reuşit să se echilibreze cumva şi şi-a început
călătoria către casă.
Întimp ce traversa parcul pentru a scurta dľuĺnul,
l cäzut într-untufiş de trandafui. Faça i s-a umplut de
sânge. A reuşit sä se ľidice şi a pornit-o din nou la dľum. A
ajuns însfârşit acasă,şi a încercatsă găsească gauľa cheii.
Din päcate, găurile moderne ale cheiloľ sunt atât de mici!
Aşa_se face că procesul a mai duĺat 20 de minute.
In cele din urmă, Shankaran a reuşit să intre încasă şi
s_a împleticitcătre baie. Din fericiľe, so ia sa dormea tun.
Shankaľan s-a uitat înoglinda din baie. Faça îiera com-
plet zgâriatä. A' deschis dulăpioľul cu medicamente' a luat
un dezinfectant şi nişte plasturi, pe care'şi i-a aplicat cum
a pufut el mai bine. Apoi s-a băgat liniştit înpat.
A doua zi diminea a, soçia sa l-a trezit vărsând o
găleatä cu apă ľece ca gheaça peste el.
Shankaľan s-a trezit speriat, visând că se îneacă.
- De cel De ce? şi-a întrebatel so1ia. Astăzi e duminică!
- Nenoľocitule, i-a stľigat eariar te-ai apucat de băut?
lcum şase luni. De atunci nu m-am mai atins de un stľop
dc bäutură.
Eal-a tras de cämaşă, l-atârätînbaie şi Ĺa arătat: toçi
plastuľi eľau lipiçi pe oglindă!
ori de câte oľi simçi o stare de mânie, de durere sau de
suferinçă, uită-te îninteriorul tău, nu înjurultău. Pentľu a
s sç 's'
INGINERIA INTERIOARA
te bucura de starea de bine, singuĺul lucru pe care tľebuie
să îlcorectezi eşti ŕzĺ.Nu uita că atunci când eşti bolnav,
tw ai nevoie de medicâmente' nu altcineva. Când îçieste
foame, tu ainevoie de mâncaľe. Singurul lucru pe Câf tľ '
buie să îlcorectezi înviaça ta eşti tu, dat înçelegeľeaaces-
tui lucru simplu poate duľa uneori vieçi la rând!
Crearea pľopľiului destin nu înseamnă că tľebuie să
controlezi absolut toate situaçiile din lume, ci doar să te
îndrepçihotărât către binele tău şi cătľe natufâ ta supremă,
indiferent ce îçirezervă viaça.Inseamnă de asemenea să nu
te laşi stľivit de situaçiile şi de evenimentele din iurul tău,
ci să planezi pe deasupra lor
Procesul spiľitual nu aľe nimic de-a 'ace cu impuneľea
ideiloľ tale asupra existençei, ci cu tľansformaľea ta înaşa
fel încâtîntľeagacrea ie şi Cľeatoľul ei, ba chiar fiecaľe
atom al existençei, să simtă nevoia de a te asista. Atunci
când îçiuľmăľeştipľeferinçele şi fugi de antipatii, tu te
simçi singuľ înaceastă existençă vâstă. Te simçi tot timpul
nesiguľ, instabil şi pus la încercaľedin punct de vedere
psihologic. Daľ dacă existença te asistă, tu ajungi auto-
mat într-unloc al graçiei, încare fiecare piemicică, fiecaľe
stâncă, fiecaľe copac şi fiecare âtoÍn îi voľbesc întľ-un
lirnbaj pe caľe îlînçelegi.ln fiecare moment există mili-
oane de miracole carě se întâmplă înjuĺul tău: o floare
caľe înfloľeşte,o pasăľe care ciripeşte, o albină carebâzäie,
o picătură de ploaie caľe cade sau un fulg de zăpađăcarc
pluteşte lin pľin aer întľ-oseară fľumoasă. Magia te încon-
joaľă de pÍetutindeni. Dacă vei învăçasă te obişnuieşti cu
ea, întreagaviaçă çi se va părea un miľacol continuu.
Indiferent cine ai fi, viaça nu te va Íavoriza decât
dacă vei face ceea ce tľebuie. Poate că te consideľi un om
bun, clar dacă nu îçiuzi gľădina, nicio floaľe nu va înfloľi
înea. Dacă îçidoľeşti să obçii rezultate, tľebuie să faci
ceea ce tľebuie. Judecăçile legate de bine şi de rău sunt
sło_s
Modeleozč_fi singur deslinul
1trin excelençă unrane şi condiçionate din punct de vedeľe
ľĺrcial.El sunt chiar foaľte utile, daľ numai ca norme
sĺrciale. Existença nu este preocupâtă însäde aceste con-
ľluzii. Ea nu judecă pe nimeni, ci îitratează, pe to i în
;rcelaşi fel.
Intľ-o diminea ä de iarnă, un bătrân din Michigan a
iľşitsă pescuiascÍ la copcă. Era 10:00 jĺ*i"."ç"lni
ti'ĺiat o gauľă micä îngheaçä şi s-a aşezat pe marginea ei '
cu o ladă de beľe lângă el. Bătrânul ştia foarte bine că pes-
cuitulnu çine doar de pľindeľea peştelui, ci este un ioc al
rlibdării. Pľin urmaľe, ei şi-a introdus firul undiçei înapă
şi a începutsă aştepte. Una câte una, sticlele de bere au
începutsă se goleascä, dat coşul pescarului nostľu a rămas
ľĺltgo1.
Ziua a continuat să tľeacă. La 4:00 după-amiaza,
La ÍeI şi lada de beľe.
coşul pescarului eľa încägol.
La un moment dat, de bătrân s-a apropiat un băiat.
Acesta avea Ia eI nişte boxe din care se avzea o muzică
heavy metal asurzitoare . EI a täiat o gaură îngheaçă şi s-a
nşezat să pescuiască, cu muzica bubuind.
Bătľânul s-a uitat la el cu un dispreç de-abia mascat.
,,Eu stâu aici de azĹdimineaçă, înlinişte, şi nu am prins un
singur peşte' iar pľostovanul ăsta crede că va prinde ceva
cu muzica bubuind la maxiin, la 4:00 după-amiaza! Nu
ľxistäprost mai mare decât un prost tânăľ!''
Spre uimirea lui, după doar zeceminute băiatul a pľins
un pästľăv uriaş! Bătľânul nu l_a luat înseamă, conside-
ľând acest lucru norocul începătoľului,dar peste alte zece
tninute băiatula pľins un alt păstrăv mare.
Acum, bătrânul nu îlmai putea ignoľa. El s-a uitat
şocât la băiat. Chiar atunci, ca pentľu a_i spori şi mai mult
tlimiľea, bäiatul a mai pľins un păstľăv uľiaş.
Bătrânul s-a decis să îşiînghită mândľia şi s-a îndrep-
tflt încetcătľe băiat.
słĺs
lNGlNERlA lNTERloARĂ

- Caľe este secretul tău? l-a întrebat.Eu am stat

întreagazi,iar coşul meu este gol. Tu ai prins deja trei
trăvi foarte mari. Cum este posibil?
Băiatul i-a räspuns:
- Ru ra ra ra ľu ra rum.
Bätrânul şi-a dus mâna pâlnie la uľeche şi l-a
- Ce?
Bäiatul a dat muzica mai încetşi a Íepetatz
- Ru ra ta Ía u ra ľum. Aort, wĺ,tçť.e, & eti,s{ă, hcrţa,ł,e,
- Nu înçelegnimic din ce îmispui, i-a spus
siderat. +& ettr noci F {'a.ź,ă.
Bäiatul a scuipat ceva înmână şi i-a răspuns mai
- Trebuie să çii vieľmii la călduľă.
Dacă nu aci ceea ce tľebuie, nu vei obçine ceea ce

Cn içĺSpun o poves e... Într-oseară, doi soçi au înce-

l)1ltrt să se certe din cauza unei chestiuni arzätoate: cine
ul'lttlt să încuieastăzi uşa de la intrare?
Nu eľa deloc o chestiune uşoaľă. Sau de râs... Astfel
ilľ ltrcruľi sunt foaľte serioase însituaçiile domestice. Cine
ga antat. llľtllcază să încuieuşa de la intrare astăzi, cine tľebuie să
ltllrgă luminile din gľădină'cine tľebuie să scoată câinele
lĺ 1llimbare - astfel de întrebăľipot conduce cu uşurinçă
lĺ url divoľç
(]earta celor doi ą devenit din ce înce mai aprinsă.
hl1ilr a decis însinea ei: ,,In fiecaľe zi, eu sunt cea care mă'
rlĺrl bătută. Astăzi nu am de gând să, acacest lucľu.'' Nici
hĺľllatul nu era însămai puçin hotărät: ,,Mä tiimite tot
llrlrpul de colo-colo, să fac difeľite lucruľi. Astăzi nu mai
ĺllr ĺle gând sä cedez, oľice-ar fi.''
A fost unul din acele momente de cumpănă. La ora
ĺrtttală, oľice cämin are propľiul său sistem de rezolvaľe
ll tlll()r astfel de certuľi. Înfamilia despľe caľe povestesc'
lllllllci când se confruntau cu un impas, cei doi so i optau

9łzs słss
tNGlNERIA lNTERloARĂ
pentru a păstra täcerea. Cel care rostea primul cuvânt
buia sä se ducă şi să încuieuşa.
Aşa se Íace cä cei doi au rămas întľ-otäcere
Minutele caľe se scurgeau s-au transfoľmat înoľe.
Cina era pe masă. Dacă băľbatul aľ fi spus că
să mănânce, ar fi tľebuit să încuieuşa. Dacä soçia ar fi
ceâ caľe ar fi propus să înceapäsă mänânce,ea ar fr
sa mcule uşa.
S-a făcut astfel miezul nopçii. Cei doi continuau
aştepte ca celälalt să cedeze. Nişte hoçi treceau pľin
casei. Ei auväzut uşa deschisă, luminile apľlnse şl
că încasă nu păľea să fie cineva, întrucâttăcerea
deplină. Dornici să vadă ce se întâmplă, ei s-au
de ferestre şi Ĺau väzatpe cei doi soçi stând
să spună ceva.
Hoçii Ĺau privit cu suĺpriză pe cei doi, după caľe
decis că au o şansă excelentă de a iefui casa. Au intrat
au mceput să ia lucruĺile valoroase din sufrageria în
sta teau cei doi. Aceştia nu au spus níciun cuvânt.
eľau de-a dreptul amuzai. Din ce înce mai îndräzneçi,
s-au aşezat la masä şi au începutsă mănânce. Cei doi
nu a spus însănimic. La uľma urmelor, cel care ar fi
primul cuvânt aľ fi trebuit să încuieuşa de la
Aşadar, miza etapľea mare! Niciunul dinte ei nu dorea
rişte şi să piardä.
piat de acesta cu un brici înmână.
sąłs
Acolo unde nu exist holore, nu exist nici povor
( ju nervii întinşila maxim, bărbatul a voľbit însfârşit:
lline, la naiba! o să încuieu uşa!
Siĺ nu îmispui că înviaça ta nu există situaçii de acest
fl, ill care principala întrebare este ,,cine este responsa-
blll ", chi.' dacă scenaľiile difeľä dela caz|a caz.
|,,',ine este ľesponsabil?
Nu este o întľebaľeoaÍecare. Haide să fim puçin mai pľe-
tl;l: cirre este ľesponsabil pentru că te afliînsituaçia cu.rentä?
( ]cnele tale? Tatăl? Mama? Soçia? Soçul? Profesoľii?
'
}lrrll Soacľa? Dumnezeu? Guveľnul? Toçi aceştia, şi alçii?
Âceastă înľebareeste universalä.Dacă vei întľebape
ľhtľva: ,,De ce te aíIi înaceastä sifuaçie?'', există şanse mari
l cl sä îçirăspundă: ,,Ştii, când eram copil, păľinçii mei...''
lhtľ aceeaşi poveste veche, cu foaľte puine vaľiaçiuni.
l xistă o ştiin ă stľăveche referitoaľe Ia crearca suferin-
|ľl' pe caľe oamenii o aplicä cu sârg. Aproape că nu există
lllll pe Pământ caľe să nu fie un expert înacest domeniu.
ll tlau vina unii pe alçií, îno sută de manieľe difeľite în
liľcnre zi. Străvechiul joc al pľoiectăľii vinovăçiei a fost
ľníinat la nivel colectiv, devenind o aftä sublimă.
(]alitatea vieçii noastre este determinatä de capacitatea
llrlitstră de a reacçionaîĺÍaçasituaçiiloľ complexe cu caľe
llľ confruntăm. Îhcazul încarc capacitatea noastră de
ĺ ľcac iona inteligent, cu competençă şi sensibilitate este
ľrllnpromisă de reacçia noastră impulsivä sau obsesivä,
ltrli devenim sclavii situaçiei ľespective. Cu alte cuvinte,
llĺli permitem ciľcumstançeloľ exteľioare să ne iníluençeze
lliltuľa expeľiençeloľ personale, înloc să fim noi înşinecei
ľĺrľcstabilim ce felde experien e doľim să tľăim.
Asumarea responsabilitäçii plenare este sinonimă cu o
( (lllştientizaľe plenară a lucľurilor. Corpul tău nu este alt-
r'ľva decât suma totală a alimenteloľ pe caľe le-ai ingeľat
tlc-a lungul vieçii. Mintea ta nu este altceva decât suma
tĺltală a impľesiilor pe care le-ai acumulat pľin intermediul
sąs9Š
lNGlNERlA lNTERloARĂ
simçuľilor. Tu nu eşti una cu acestea' ci le transcenzi.
alte cuvinte, tu eşti ceva ce nu ai acumulat niciodată .A
viu înseamnă a fi conştient. To i oamenii sunt mai
îçidai seama că întreguluniveľs este conştient. Tu
ieşti într-uncosmos viu.
Dimensiunea frzică' şi cea
polarităçilor: durere-plăceľe, iu
şi aşa mai departe. Acestea
sunt cele două façete ale
pätľunzi îndimensiunea
reale, tu transcenzi toate
natura autentică' iar acest
titudine. Devii astfel stăpânul propriului destin.
A sosit timpul să ne asumăm excepçionala
transfoľmatoaľe a resp onsabilită ii. Aplicä această
înviaça ta şi contemplă magia căľeia îidă naştere.
c@e
Pentru început, haide să vedem ce înseamnä
cuvant. ,,Responsabilitatę'' este un concept Íoarte
înçeles. El a fost folosit atât de des şi fără nicio
nare încâtşi-a pierdut o bună paľte đinsemnificaçia lăun-
trică. Asumaľea ľesponsabilităçii nu înseamnă că tľebuie
preiei asupra taîntreagapovaräa lumii. Ea nuînseamnă
trebuie să accepp vma pentÍu ceea ce ai făcut sau nu;
că tľebuie sa traleştl mtľ-o Stare peľmanentă de vinovăçie.
Responsabilitatea se ľeferă pur şi simplu la
ta de a reac iona. Dacă iei deciziaz,,Sunt responsabi1'',
ai capacitatea de a reac iona. Dacă iei decizia: ,,Nu
t6 łĺ9.
Acolo unde nu exist holore. nu exist nici povor
ľĺ,s1lonsabi1'', tu nu ai această capacitate. Lucľuľile sunt
tllt Se poate de simple. Totce tľebuie să faci este săînçe-
h,gi că eşti responsabil pentru tot ceea ce eşti sau nu eşti şi
lx'lltru tot ceea ce i se întâmplăsau nu.
Acesta nu este un joc al minçii, o stľategie de dezvol-
ldľc peľsonală pentru o viaçă tľăitämai comod sau o teoľie
lilĺlz,ofică. Aceasta este realitatea însăşi.Existença ta frzicä
ľirľ posibilä numai datoľitä capacităçii absolute a coľpului
lilrr cĺe a ľeac iona înÍaçaîntregului Univers. Dacä organis-
ttrrll tău nu âľ avea această capacitatertu nu ai putea exista
ltlci măcar o singurä clipă. Poçi înçelegeacest lucru?
'Tu inspiľi înmomentul de façă ceea ce expiĺă copacii,
;i ľxpiri ceea ce inspirä ei. Acest schimb continuä la infi-
rrit. Indiferent dacă eşti conştient sau nu de acest lucru'
|lllnătate din sistemul tău pulmoÍLaÎatâÍÍIă chiaľ acum
|lľ creânga unui copac! Tu nu ai expeľimentat niciodată
il('('astă inteľdependençă; cel mult te-ai gândit la ea din
;lullct de vedeľe intelectual. Dacă' aifi experimentat diľect
llr,'t'irstă conexiune, crezi cä ar mai trebui să çi se spună:
,,l'lanteazä copaci, protejează' păduľile, savează' lumea în
r,tľc träim''? Ar mai fi necesaľ acest lucľu?
Asumarea ľesponsabilităçii nu este o filozofie conve-
rl;rllilä pentľu a te reconcilia cu reaLitatea aşa cum este ea.
lisľc puľ şi simplu o trezire la Îealitate.Această capacitate
rlĺ'a reac ionaînÍaçaîntľeguluiUniveľs este deja o ľealĹ
l,ĺc frzicä. Ceea ce mai lipseşte este ca gândurile şi emoçi-
llt'tale să devină conştiente de ea.
Să spunem că un pľoiect dă greş la locul tău de muncă.
Itĺlate că eşti convi_ls că acest lucru este consecin a incapa-
r irirçii unui coleg. Îlpoçi mustľa pe âcesta' îçipoçi pieľde
, ulnpătul sau îlpo i chiar concedia. Înacest fel, tensiu-
llľn îçicreşte' atmosfeľa de la birou devine otrăvită, iar tu
1i colegii tăi ve1i continua să resimçiçi efectele furiei tale
ĺilc şi săptămâni la rând după acest incident. Dacă vei
$ąlg,
lNGlNERlA lNTERloARĂ
doľi să restabileşti pacea şi încľederearecipľocă la
de muncă, va trebui să munceşti din greu.
Tu aiînsăşi o altă op iune. Ai putea vedea situaçia
aşa cum este ea' asumându- i responsabilitatea pentru
Aşa cum spuneam' asumarea responsabilităçii nu
începisă cauçi solqii.
Dacă vei cultiva înpermanen ă această staľe de
capacitatea ta de a-çi modela situaçiile vieçii aşa cum
doreşti va continua să se amplifice. Această com
spoľită de a-çi gestiona viaça cu
tevaa juta să te înalçipe poziçii
tăçiloľ. Dacă îçiasumi însinea ta responsabilitatea a
lutä pentru tot ce se întâmpläînjurul tău, tu devii
centľul oricăľei
înUnivers. Dat
situaçii, nu mai simçi nicio nesigurançă şi nu te mai
deri incomplet.
Tu nu t. poti bucura de libertate a de ate modela
cum îçidoľeşti să fü, nu ca o simplä reacçie la
exterioare, decât dacă înçelegică eşti ľesponsabil
ele. Reactiuitatea însearnnăs clau ie. Asumar ea
lităçii înseamnălibertaĺe. Atunci când devii capabil să
Pe de ahtä parte, prima ľeacçie - mânia - conduce
vitabil la o ac iune lipsită de inteligençă. Mânia
din start o înfľângerepersonală. Dacă îçivei contempla
atenFe ua â' vel obseľva că ai făcut cele mai idioate şi
stupide lucruri atuncí când ai fost mânios. Mai pľesus
9iłs9
Acolo unde nu exis ă hotore, nu exist nici povor
llltt'c, ai ac ionat atunci împotrivaintereseloľ tale. ori de
l lltĺ' ()ľi îçiśabotezisinguľ propľiul bine, acçionând împo-
lllv:l inteľeseloľ tale personale, tu optezi înmod evident
' ()eealipsa propun
|ll'lll'ru de inteligençă ca mod de viaçă.
eu nu este un tip de moralä. Nu vreau
ce
ril spun că nu trebuie să îçipieľzi firea, pentru că acest
ltlt ľu este gľeşit din punct de vedere etic. Dacä mânia
lľ1lľczintă o experiençă plăcută pentru tine, fă-çi de cap!
l,,t tlrma urmelor, de ce nu? Dľama este însăcă mânia este
ll sl'llre excesiv de neplăcutä, atätpentru tine cât şi pentru
rr'i asupra căľoľa o proiectezi. Înplus, este contraproduc-
tlvll şi extrem de ineficientă.
Eu nu propun nici o strategie de contľol al fuľiei sau
rlľ management al iľitärii.Când am venit pentru prima
rliltă înStatele Unite, am aazit multă lume voľbind despre
,,lllanagementul stľesului'', iar âcest lucru m-a uimit. De ce
1l ĺr dori cineva să îşigesĺioneze sÍÎesutl?Am fost convins
llttĺltdeauna că noi ne gestionăm numai lucrurile cele mai
villĺlroase - banii, afacerile sau familia. Am avut nevoie
rlľ timp ca să înçelegcă oamenii pornesc de la pľemisa că
,ĺĺrcsultrebuie să facă inevitabil paľte integrantă din via a
lĺlr! Ei nu înçelegcă acesta-este întotalitate autocreat-şi
,rrttoindus. Atunći când preiei contľolul âsupľa vieçii tale,
,ĺt resul disp are complet.
Problema este că mânia este âncoľată înfalsa peľcep-
1ic că tu po i schimba situaçia care te nemulçumeşte
pier-
rĺîndu-çifirea. Experiença de viaçă te învaçäînsămereu şí
lllcreu că lucľurile stau chiaľ pe dos: că nicio situaçie nu
1lĺlate fi schimbată înbine prin ignoľarea bunului simç şi
a
irlteligençei. Mânia nu poate decât să înľăutăçeascäşi mai
llrult ĺucruĺile. Atunci când înçelegifoaľte claľ acest lucru,
ptlçi spune că ai făcut deja primul pas căre schimbare.
Dë altfel, existä dovezi medicale şi ştiinçifice substan-
1iale care confirmă faptulcă mânia otľăveşte literalmente
sąss
lNGlNERĺA lNTERloARĂ
orgânismul. Acest lucľu poate fi verificat pľintľ-o
analizä a sângelui. Atunci când eştl furios, chimia ta
rioară se schimbă, iaľ sistemul tau oľganic devine
Acest haos chimic poate reveni la noľmal întimpul
vităçii intense şi a somnului . Dacă te înfuriiînsă
naľe înfaça ínjusti iei umane' eşti camâľadul meu.''
prea poate, daľ atunci când te înfurii,tu devii una cu
ânumlt gľup de oameni; atunci când te calmezi, devii
cu Univeľsul.
69
Să îçispun o poveste... odată, un domn cu un bebe_
luş înbľaçe cälätorcacutrenul de la Londľa la Bristol. Un
alt bărbat a inttat încompartiment' a lăsat jos cele douä
valize maľi pe caľe le avea şi s-a aşezatlângă el.
^ După cum ştii pľobabil, englezii nu intră foarte uşoľ
învoľbă unii cu ceilalçi. Pľin urmare, primul gentleman a
aşteptat o vľeme' din politeçe. In final, el s-a întorscătre al
doilea bărbat şi i-a spus:
- Ţin4n4 cont de valizele tale, presupun că eşti un vân-
zător ambulant. Şieu sunt.
- Da, sunt un vânzător ambulant, i-a răspuns bărbatul.
A urmat o nouă pauză,lungă, după caľe pľimul pasa-
ger l-a întľebatpe vecinul său:
- Ce produse vinzi?
6sos
Acolo unde nu exisl ho ore, nu exist nici povor
- Ro1i zim ate, i-a ľăspuns acesta. .
A urmat oîouăpaază,, apoi al doilea bărbat l-a întľe-
h;rt pe primul:
- Şitu,ce vinzi?
_ Eu vând pľezeľvative.
Şocat, al doilea gentleman i-a spus:
_ Yinzi prezervative şi î1iiei fiul cu tine? Ţ se pare
,rrlecvat?
- Acesta nu este fiul meu, i-a răspuns pľimul pasager.
llste o reclamaçie pentru un produs defect pe care l-am
vândut înBľistol.
oamenii se ocupă tot timpulcu ľeclamaçiile. Le P9artă
cu ei de parcá at fr o insignă äe onoaľe, un semn al identĹ
răçii loľ.'Foaľte mulçi oameni se lamenteazä că,via.a.a fo1
,ledreaptă cu ei, maí mult decât cu alçii- Pentru a-şi'dovedi
pun.toi de vedere, ei citeazá difeľite lucruri teribile caľe
ii s-au întâmplat,şansele pe care nu le-au pľimit şi nume-
roasele nedreptăçi'pe caľě le-au suferit. Multe din aceste
argumente pot fi adevărate.
Ceea ce uită cei mai mulçi dintľe oameni este cä tľecu-
tul nu mai există decât ca o arnintire. Amintiľile nu âu o
existençă obiectivă. Ele nu sunt existen iale, ci pur psiho-
logice. bacă îçicontrolezi ľeac iile' amintiľile din trecut
po"t deveni or, äto' dat dacä.rămâi captiv înciclul compul-
iiv al reactivităçii, ele îçipot distorsiona peľcep ia momen-
tului prezent, iär gânáuiile, emoçiile şi ac1iunile tale pot
devenĺ disproporçi,onate pľin compaľa ie cu stimulul.
Alegeľëaîi aparçine întotdeauna.Tu.poçi fie sä reaci-
onezi î. mod coiştient la ceea ce i se întâmplă înmomen_
tul prezent, fie sá reacionezi compulsiu. Difeľen1a dintľe
cele două tipuri de ľeacçii este uľiaşă' iaľ ele pot conduce
|a rcza\tate la fel de difeľite.
Dacă çi s-au întâmplatdiferite lucrurigroaTir?łînmod
noľmal ai tľebui să fi devenit mai înçelept.Dacă çi s-au
ss1 s
lNGlNERlA lNTERloARĂ
întâmplatlucľuri nnai groaznice decât altora, ar trebui
mai înçeleptdecât ei. Din păcate, maľea malorltate a
nilor nu devin mai în.l.p'rn urma nenorocirilor
doar mai răniçi înplan emoçional. Atunci când
conşĺent' tu te po,ti folosi de oľice situaçie - oľicât de
cutä ar fi ea _ ca de o opor_ttrnitate pentru a creşte din
de vedere psihologic şi spiritual. Dacă porneşti însăde
preÍusâ că: ,,Sunt aşâ cum sunt din caaza altora", fu
foloseşti de situaçiile viEii doar pentru a te autodistruge
pentru a stagna.
Pľostule! Nu avem şĹaşadestule probleme? Nu
unde ne sunt părinçii, sau unde suntem duşi, iar âcum
pierzipantofii? Ce o să mă Íac cu tine?
La garu uľmătoare, băieçii şi fetele au fost
Acesta a fost ultima dată când s-au văzutfľatele şi sora.
Trei ani şi jumătate mai târzia, fata a fost elibeľa
dintľ-un lagăľ de concentrare Ea a descopeľit că era sin
gura supravie uitoare din familia ei. Toçi ceilalçi
9, szS
Acolo unde nu exist hotore, nu există nici povor
hrclusiv fratele ei. Fetei nu îimai ľămăseseră decât cuvin-
blc gľele pe care i le-a adľesat fľatelui ei ultima dată când
|.l văzut învia ă.
Înacel moment' ea a luat o decizie caľe avea să îi
ľhimbe întreagaviaçă: ,,lndiferent cu cine mă voi întâlni
ĺle acum încolo,nu îivoi mai vorbi niciodată întľ-omani-
orrt pe câre aş putea să o regret mai târziu, cäci aceastä
lntâlnire ar putea fi ultima.'' Fata şi-aľ fi putut petrece tot
tcľtul vieçii măcinată de ľegrete şi de ľemuşcări, dar_ ea
l preferaŕ să ia acea^stă decizie simplă, care i'a transfor-
mät dramatic via a. În fel, ea ä trăit o viaçă plină şi
"cest
txtrem de bogată.
Cele mai oribile lucruri din viaçă pot fi o hrană spiritu-
nlă dacă accepçi faptul că: ,,Sunt responsabil pentÍu ceea ce
ľunt acum.'' Ćĺĺaişi cele mai mari adversităçi pot fi trans-
ľtlrmate într-opiatră de temelie pentru cľeşterea peĺsonală.
Dacă îçiasumi înpropo4ie de sută la sutä ľesponsabilitatea
pentrrlceea ce eşti înmomentul prezent' este posibil caziaa
tle mâine să fie mai bună pentru tine. Dacă nu îçiasumi însă
ľcsponsabilitatea pentru momentul pľezent' dând_vina pe
păiinçĺ, prieteni, so sau soçie, iubit sau.iubită, colegi etc.,
pentru că eşti aşâ ąrm eşti - tu arunci un stigmat âsupra
viitorului tău chiar înaintecâ âcesta să se pľoducă.
Tu ai venit înaceastă lume fără nicio posesiune, şi vei
pleca din ea cu mâiniJe goale. Bogăçia vieçii rezidă înexpe-
riençele pe care le acumulezi. Din noriri poatę creşte cea
mai-plăcut miĺositoaľe floaľe. Bălegarul pus la rädäcina
unui mangotier se poate transfoľma înaroma fructelor de
mângo. Nĺcio advđrsitate nu poâte deveni un impediment
dacă1e a{li într-ostare de reactivitate conştientă. Indifeľent
cu ce situaçie te confľunçi, aceasta nu poate decât să îçi
îmbogăçeascăexperiença devíaçä.-dacă îivei permite. _
Rěséntimentele, mânia, invidia, duľerea fizică sau suÍle-
tească şi depresia sunt otľăvuĺi pe car e|ebeitu,aşteptându-te
SssS
ĺNGlNERlA lNTERloARĂ
apoi să moaľă altcineua. Viaça nu opercază' însăîn
fel. Cei mai mul i dintre oameni au něvoie de vieçi la
pentľu a putea înçelegeacest âdevăr extrem de simplu
í -'
Acum că am stabilit ce este ľesponsabilitatea, a
|mpul să vedem ce nu este eâ. Haide să începem
lămuri cäteva eľoľi fundamentale.
ai o sumedenie de op iuni.
Pe de altă' parte, dacă nu îçiasumi nicio
lita te pentru ceeâ ce s-a întâmplat,ce poçi face?
mmlc.
Înce constă libeľtatea? Îna aveamai multe opçiuni,
in a nu avea niciuna?
şi cea existençială a vie1ii opercază, îndirecçii
9j, są s SssS
Acolo unde nu exisł holore, nu exist nici povor
t'puse. Logica nu este lipsită de valoare, daĺ eanu te poate
lĺuta decăt să îçigestionezi mai bine aspectele mateľiale
llc vieçii. Dacă íçi łeibazaîntreagaviaçă numai pe logică,
lccâsta va deveni un haos.
Pe de altă paÍtąfoarte mulçi oameni confundăĺespon-
tĺbilitatea cu ľeactivitatea. Am arätat deja mai devreme
cl există o mare diferençă întrecele đouă.Pľima se nâşte
rlin conştientizarc,iar a đouadin inconştiençă. Prima echi-
vnlează cu libertatea, iaľ a doua cu sclavia.
A sosit timpul să mai facem o distincçie. Responsabíli
tltea nu reprezintá o ľeacie' dar nici o dciune.
Responsabilitatea şi acçiunea apar in unor dimensiuni
ĺliferite. Cäpacitatea de a ľeacçiona îçiconferă libeľtatea
tlc a acçionä, da, şi de a nu o face. Ea te pune înscaunul
ľoferului înceea ce pľiveşte propria ta viaçă,, nu a pasa-
gcrului de lângă el. [çi acordă puteľea de a decide natura
ęi intensitatea acçiuniloľ pe caľe doreşti să
le întrepľinzi.
ilesponsabilitatea nu este totuna cu ac iunea impulsivä.
lla îçiconferä liberutea de a'i alege aciunile.
Îoçiface oľice doreşti înlumea exterioaľă? Nu,' daľ
po i ľeac iona aşa cum doľeşti. Acçiunea asumată tľebuie
să îeiudicĺoasă, depinzâĺd de aĺaliza atentä a ľesuľselor
de care dispui: putere' capacitäçi, energie, vâlstă, situaçie.
Capacitateä a de a ac iona este întotdeauna limitatä, dar
nu şi aceea de a ľeacçiona. Dacă doreşti, tu po i reac iona
la absolut orice.
Spre exemplu, ťu eşti responsabil pentru copiiităi, daľ
nu poçi face đľicedoresc aceştia. Încaz 9gntfar' le-ai da
complet peste cap viaça. Simçul ľesponsabilităçii te 4.rE"
mină să faci anumite lucruľi pentru ei, dar nu şi altele. In
consecinçă, responsabilitatea nu este sinonimă cu ac iunea
făľă discernământ. Dimpotľivä.
Probabil că te întrebicum ai putea fi responsabil pentru
violença şi pentľu nedreptatea din această lume? Pęntru
lNGlNrnlł lNrrnloĺnĂ
räzboaíe şi pentľu vărsările de sânge, pentru
mpotnva celor marysnalizaçi şi lipsiçi de pľivilęii?
bună seamă, nu eşti responsabil pentru âceste lucruri,
atât timp cât eşti conştient de ele, tu po,ti reac iona, fie
îngrijorateriubire, afecçiune, ură, mânie, indignare, fie
diľect, pľin di{erite ac iuni. Din păcate, astfel de ľeacçii
cel mai adesea mconsilente. Dacă îçiasumi înmod
ent ľesponsabilitatea pentru reac iile tale, întine se
puteľe colosală. Geniul tău instinctiv începesă
Şiaceastă convingeľe este gľeşită. Capacitatea de
tľece la fapte poate iuca un anumit rol înceea ce
acçiunea, dar Íeacia inteľioară nu depinde decât de
Dacă vezi pe cineva caľe moare pe stradă, tepol
sidera responsabil pentru acest lucľu?
Atât timp cât îçidoreşti să ľeacçionezi însă,tu
explora mai multe op,tiuni. Dacă eşti medic, poçi
o mterven re directă pentľu a salva persoana
Dacă nu eşti, po i suna la 712. Dacä altcineva face
acest lucľu' îçipoçi face cel puçin gríji pentru sărmana
soanâ. Dacă nu rtr asuml lnsa nlclo
vei face decât să stai acolo ca o stană piatä,
cum cineva moare înÍaça ta.
- Capacitatea ta de a ľeâc ionâ çine de existenata.
de a acçiona este conectată cu lumea exterioaľĄ daľ
S soS
Acolo unde nU exist holore, nu existč nici povor
nll cste. Responsabilitatea nu are nimic de-aÍace cu voľbĹ
tul, gânditul sau acçionatul, ci cu existen a. Viaça nu este o
btllă independentă, ci un dialog constant cu Universul. Nu
ircbuie sä faci ceva anume înacest scop, ci doaľ sä percepi
ľcalitatea aşa cum este ea.
6-ree
Să mergem mai depaľte. Dacă este adevărat cä respon-
lnbilitatea este ,,capacitatea de a reacçiona'' înfaça unei
lltuaçii, îngăduie-mi să îçipun o altă întrebare:este capa-
cltatea ta de a ľeac iona limitată sau nelimitată?
Eşti tu capabil să ľeacçioneziînÍaça unei plante?
Da, eşti.
Înfaça unui străin pe stradă}
Da.
ÎnÍaçalunii?
Da.
înÍaçaSoareluişi a steleloľ?
Da.
Înfaça întľeguluicosmos?
Da.
De fapt, aşa cum am väzut, frecare paľticulă subato-
mică din corpul tău reacçionează întľ-omanieçä nelimi-
latäla maľele dans al eneľgiilor cosmice. Singurul motiv
pentľu care nu experimentezi procesul vieçii întoatä măre-
1ia şi pľofunzimea sa este starea ta cuľentă de rezistençă
mentală. Structura ta psihologicä este ca un zid de piatră'.
Dacă çĹai doľi acest lucru, fiecaľe moment al vieçii tale ar
putea fi o experien ă fantastică. Simpla inspiraçie şi expi-
ra ie ar putea deveni o poveste colosală de iubire.
g szS
lNGlNERlA lNTERloARĂ
De ce opune mintea ľezistençă acestei conştientizări?
Deoarece este distorsionată de propľia sa logică
tatä, care îispune: ,,Asumarea responsabilităçii penľu
persoană sau două îmidä duľeľide cap. Dacă mĹaş
ľesponsabilitatea pentľu întľeagalume, ce s-aľ întâmpla?
înnebuni!''
De-a lungul milioanelor de ani de evoluçie' natura
prms rn capcana anumitor hotare. Aceasta este
umanä. Aceastä închisoare nu funcçionează însădecât
nivel biologic. La nivelul conştiin ei umane' ťu eşti
tic o pasăre într-ocolivie fără uşă. Ce iľonie tagícä!
ľefuzĹsă îçiiei zborul' din caĺza unor obişnuinçe vechi
mii de ani.
Yiaça a lăsat toate uşile deschise înaşa-zisa ta
soare. Existença nu blocheazä ruciodatä nimic,
nimeni. Dacă doreşti, tu poçi avea acces la întregul
Cineva a spus odată: ,,Bate şi çi se va deschide."
este cä nici măcaľ nu tľebuie să baçi, cäci nu există nicio
Totul este deschis. Tot ce trebuie să faci este să treci
ca uşa coliviei nu existä. Este alegerea ta conştientă
preferi să îçiiei zborul sau dacă optezi pentru a támâĺe
inteľiorul coliviei.
Din păcate, foarte mul1i oameni confundă această
caÍe a vieçii cu siguran a şi cu secuľitatea.
sssS
Acolo unde nu exist hotore, nu exisĺě nici povor
Să luăm cazul unei seminçe. Dacă aceasta va încerca
ln permanençă să se salveze, ea nu va putea da vreodată
nnşteľe unei vieçi noi. Sămânça Íace tot ce îistă înputeri
Jlľnffu a-şi pieľde identitatea - siguľança şi integľita_
tcn - şi pentľu a deveni vulnerabilă, astfel încâtdin ea sä
ľcască un aľboľemaiestuos şi plin de cľengi, caľe să pľo-
drrcă apoi Írunze, floľi şi fľucte. Dacă sămân a nu şĹar
|ĺuma aceastä vulneľabilitate, această deschideľe volun-
tnră înfa a trânsformăľii, ea nu aľ putea da naşteľe unei
ĺĺlrmenoi deviaçä.
Una dintľe cele mai mari probleme înlumea modernă
utc singurătatea. Pare de-a dľeptul incredibil! Planeta
1 zduieşte şapte miliâľde de oameni, dar aceştia se simt
llnguľi! Dacă cineva se simte bine însingurătate' nu este
nlcio pľoblemă. Dľama este însăcă cei mai mulçi dintre
tlnmeni suferă din cauza singurätăçii! Ei tľec pľin pľo-
hlcme psihice gľave đincalza ei. Dacă te sim i singuľ,
ĺccst lucľu este consecin1a faptului că' ai optat pentru a fi
ĺl insulă. Nimeni nu te obligă însă.Neasumârea responsa-
lrilitĺçĺĺte Íace incapabil să te înçelegicu ceilalçi oameni.
l,n extľemă, tu ajungi să nu te mai înçeleginici măcar cu
tilrc însuçi.Tu ajungi să cľezi astfel că nu eşti responsabil
ltlci măcar pentru ceea ce se întâmplă îninteľioľul tău!
Ce uită mintea este că abllitatea de a reacçiona ľepre-
ĺ n tă însuşi/z ndam entul u ie ii. D acävei ľecunoaşte înmod
i
vrlluntaľ (conştient} această capacitatertu vei deveni bea-
ľlfic. Dacă nu o vei recunoaşte însă,te vei simçi mizeľabil.
Asumaľea responsabilităçii echivalează cu asumareâ
ľrlntrolului asupľa pľopriei tale vieçi. Ea înseamnă,cä ai
ĺiicut un pľim pas radicalpentru a deveni o fiinçă umană
uĺlmpletă - plenar conştientă şi pe deplin umanä. Atunci
c nd îçiasumi responsabilitatea şi îçiîncepicáIätoria cätre
rl viaçä träítáconştient' tu pui capăt vechiloľ tipaľe ale pro-
lľctării vinovăçiei asupľa altoľa sau asupľa lui Dumnezeu.
9i. sç 9
lNGlNERlA lNTERloARĂ
Începiastfel cea mai maÍe aventură pe care o poate
via a: cälătoľia îninterioľultău.
6-re,
Aşa cum probabil ai observat' această idee de
sabilitate pare să conducă de la sine către un alt
la fel de important şi având implicaçii uimitor de
nătoare. Cu toçii cunoaştem acest cuvânt' poate
mult pľea bine, întrucâteste unul dintre cele mai
dar şi mai abazae cuvinte din câte există.
Iubiľea.
Cunoşti învăçătuľile,desigur. Î''întľeagalume,
lor li se spune că iubiľea este valoarea supremă,
divină, cä trebuie să ne iubim apÍoapele şi aşa mai
Este o învăçătuľăminunată, dar atunci cândîncercisä
plin de iubiľe, ea se dovedeşte extrem de dificilä şi
sfârşeşte pľin a pärea exage atá. Nu ai ľemaľcat
Pare infinit mai uşor sä nu iubeşti deloc decât sä încerci
paľi plin de iubiľe!
A fi plin de iubiľe nu esteînsäaltceva decât dorina de
ľeac iona libeľ şi deschis. La ora acľrrală, ea este limitată
o persoană sau două din viaça noastră, dar această
tateJoate fi e*insä astfel încâtsă cuprindă întreaga
'Inseamnă acest lucľu că trebuie să ieşi pe stradă şi
îiîmbrăçişezipe toçi cei caľe îçiies încale? Nu. fu fi
nebunie, ba chiar
responsabílitatea
reptezintä o stâľe existençială. Iubirea nu este un Iucru
care îlfaci, ci un fel de af.
La ora ałĺală,, tu ai läsat o singuľă fereastră
înviaça ta' pentru un număr mic de oameni. Ai făcut
lucru pentľu că çi-ai dat seama cä dacävei închide
Soo'S
Acolo unde nu exist hotore, nu exĺst nici povor
ĺcrcastra, vei înnebuni. Singuľele tale opçiuni ar fi nebunia
rEu sinuciderea. Mai există însăo modalitate de a aboľda
lccastă problemă. Trebuie oare să deschizi o altä feľeas-
tril, sau poate o uşă?
Eu îçipropun o soluçie mai eficientă: ce-ar fi să dărâmi
lntregul zid?
Iubiľea nu are nimic de-a face cu celelalte persoane.
ľ,n se ľefeľă exclusiv Ia tine. Iubirea este un mod de a
xista. Înesençä, ea constă înîndulcireatutrrroľ emo iilor
tĺle. Dacă cineva drag ar călătoľi într-oçară străină, l-ai
mai iubi? Desiguľ. Dacă el ar muľi, l-ai mai putea iubi?
l)c bună seamă. Chiar dacă cel drag nu mai este lângä
tlne din punct de vedere fizic, tu continui să fii capabil de
lubire façă de el. In acest ca4 ce este iubirea? Este o cali-
lote caľe îçiapa4ine înpľopo4ie de sută la sută. Tu te
Íĺlloseştide cealaltä persoanä doar ca de o cheie, pentru a
ĺleschide ceea ce există deia îninteriorul tău.
Ce ľost are însăsă cauçi chei încondiçiile încare nu
cxistă nicio încuietoaľe,nicio uşă şi niciun zid? Tu îçicreezi
ilduri şi uşi iluzorii, iar apoi chei iluzorii, pe caľe apoi
începisă le cauçi! Atunci când găseşti o astfel de cheie, eşti
îngrozitla gândulcă ai putea-o pieľde!
In cazul celor mai,mulçi dintre oameni, iubiľea începe
ca o stare de bucurie, dar după o vreme se transformă în
ĺnxietate. De ce? Deoarece această ,,cheie]? aĺe picioaľe şi
ĺl voiĺçă pľoprie. Tu nu o po i çine înbuzunar şi nu çi-o
po i atârna la gât. Dacă încercisä faci acest lucÍu, rclaçia
ta se vâ îndreptaautomât către un dezastru!
Dacă apeşi butonul ,,Repetă'' pentľu bucuľie, fu po i
ľpune că çi-ai actuďizat tehnologia. Nu.mai eşti sclavul
unei surse exterioaľe, indiferent dacă este vorba de o per-
soană sau de o situaçie. Devii astfel capabil să iubeşti şi
Íä
să fii fericit a Íace ceva anume' doaľ stând liniştit,
indiferent crrm se coÍnportă resťul lumii. Dacă vei aiunge
9aĺs
ĺNGlNERlA lNTERloARĂ
sä experimentezi această libeľtate inteľioaľä,nu vei mai
cunoaşte niciodată stârea de nesiguľançă. De ahtel, dacä
vei deveni o fiinçä uman{ beatifică, toçi ceilalçi îşivor
doľi înmod naťural să se afle înpreaima ta! Beatituclinea
înseamnäcăviaçase deruleazä întľ-omanieră exuberantă.
De altminteri, viaça nici nu îşidoľeşte altceva.
Prin uľmare' cum poâte fr actualizată această tehnolo-
gie interioaľăl
Vom ľäspunde pe largla âceastă întľebaľeîncapito-
lele următoarc. Pänäatunci, vom aminti doar ca un pas
fundamental aľ consta înľecunoaşterea conştientă a unui
fapt esençial: ,'Capacitatea mea de a rcacçiona este neli-
mitată, dar cea de a acçiona este limitată. Sunt sută la
sută responsabil pentru tot ceea ce sunt şi nu sunt, pentľu
capacităçile şi incapacităçile mele, |entru bucuria şi sufe-
ľinça mea. Eu sunt celcare deteľmină natrrľa experiençeloľ
mele înaçeastă viaçă şi înlumea de dincolo. Eu sunt crea-
toľul pľopriei mele vieçi.''
Nu ai nevoie de nimic altceva - de nicio ľeac ie' de
nicio acçiune, de nicio capacítate - decât să fii. conştient
de faptul elementar cä responsabilitatea ta este nelimi-
tată.Este suficient să stai liniştit şi să fii conştient de acest
lucru. La Íęl de bine, po i meľge pe stradă, fiind conştient
de el, sau po i munci, găti oľi sta înpat, conştientizânduł.
Îngăduie-misă îçipun o altă întľebare:indiferent
de ľeligia sau de mediul tău cultuľal, ce înçelegitu pľin
cuvântul,,Dumnezeu'' ?
Foľmele, numele şi ideile sunt diferite, dar înesençă,
atunci când spui ,,Dumnezeu'' tu te ľefeľi automat la sursa
care este responsabilă pentľu tot ceea ce existä înUnivers.
Gândeşte-te ce ar însemnadacă Dumnezeľ aÎspune: ,,Nu
am de gând să fiu responsabil pentru tine.'' Cu siguľançă
l-ai concedia! Cuvântul ,,Dumnezeu'' înseamnăo ľespbn-
sabilitate nelimitată.
9 azS
Acolo unde nu ëxist holore, nu exist nici povor
Aşadaq responsabilitatea nu este o învăçăturămoralä,
t:i expľima
cea mai simplă şi mai uşoaľă modalitate de a-çi
propria divinitate.
Întreguldemeľs al procesului spiľitual constä îna
llnula hotaľele pe care i le-ai trasat singuľ şi în a
experĹ
menta propľia imensitate. Scopulsău este de a te debloca
din identitatea limitatä pe care çi-ai creat-o singuľ, din
cauza ignorançei, şi a trăi aşâ cum te-a eat Creatorul:
într-ostâľe de beatitudine şi de responsabilitate absolută.
6_É9
După expeľien a pe care am trăit-o pe Dealul Chamundi
rni-a devenit foarte clar un lucru: înviaçă nu există ,,acesta''
sau ,,âcela'', ci doar ,,acesta'' şi ,,acesta''. Cu alte cuvinte,
totulexistă aici şi acum. Accesulla absolut orice există aici
şi acum, şi rezidă încapacitatea de areaciona - adică de a
cxperimenta şi de a exprima divinitatea.
Nu există ,,đa''şi ,,Ílu''. Existä numai ,,da'' şi ,,da"!
Alegerea îçiapa4ine. Tu ai libeľtatea de a reacçionaînÍaça
vieçii prin ,,da'' şi ,,[U'', adică prin đtvizaręapeľpetuă â
acestei existençe, caľe stă Labazaciclurilor repetitive ale con-
Ílictelor şi sufeľinçei, sau de a'deveni fu însuçiun mare DA
spus vieçii.
Responsabilitatea limitată reprezintä o modalitate de
a tľasa hotaľe. Tu nu cľezi cäeşti ľesponsabil deçât pentru
lucrurile din interioľul fľontieľelor trasate de tine.'Pentľu
celelalte nu te consideľi responsabil. Responsabilitatea
rrelimitată se extinde mult dincolo de nivelul tău actualde
înçelegereşi de peľcepçie. Viaça înseamnăinfinit mai mult
decât lucrurile de caľe eşti conştient înmomentul de façă.
Dacá optezi pentľu a deveni conştient de această realitate
simplä _ ca.pacitated rnea de a reacçiona este nelimitată
Sass
INGINERIA INTERIOARA
-Yia a din inteľioľul tău va începesă se recunoască într-o
lumină complet nouă, IaÎtu vei cunoaşte noi grade
libertate înlăuntľultău. Î''acest fel' viaça ta va deveni
călătoľie sublimă şi exuberantă a descopeľiľii de sine.
Lumea exterioaľă a träit multe ľevoluçii însângerate.
Acestea au fost violente deoaľece unii oameni şi-au
schimbarea, iar alçii nu. La nivelul vieçii interioare
există însădecât un singur
tăcută. Aceasta se referă la
la voinçă.
Intrebarea este: ce ânume îçidoľeşti să fii; o
prinzătoare. A fi o fiinçă umană plenară înseamnăa
1iona cu o intensitate maximă la absolut oľice. Nu tre
sä faci ceva anume. Trebuie doar să devii un fľagment
de viaçä înacest cosmos viu şi glorios.
Responsabilitatea nu ľeprezintă o povaľă.
povară este cea creată de hotare. Dacä îçitrasezi o fronti-
eľä,indifeľent dacä este vorba de o ideologie, de o
de un crez, de o rasă sau de o ľeligie, tu nu mai poçi
bilitate infinită, ce hotare ai mai putea avea?
Acolo unde nu există hotare, nu există nici povară.
Aceasta este marea schimbaľe care trebuie să se
ducă la nivelul conştiin ei rrmane.
Atunci când se va pľoduce, cosmosul nu se va schim
dat tu vei deveni o fiinçă cosmică.
Această traĺziçíenu are nimic de-a face cu
ľea, ci rcptezintä o simplă întoarceľeacasă.
9i oł '9i
Acolo unde nÜ exist hotore. nu exist nici povor
Ş*oť.,***
----- o*-
Nu trebuie să crezi tot ceea ce citeşti. Singura moda-
litate de a afla dacă ceva este sau nu adevărat constă în
a experimenta respectivul lucru. Nu mai căuta argumente
interĺoare înfavoarea sau îndefavoarea sa, ci testează-|
direct. Calea yoghină nu este o cale a convingerilor moş-
tenitą ci una a experimentării.
lată o modalitate pragmatică de a începe'
Cu prima ocazie încare mănânci ceva, nu mai vorbi cu
nimeni timp de 15 minute. Reac ionează conştient şi activ
la alimentele pe care le consumĺ, la aerul pe care îlrespĺri
şi la apa pe care o bei.
Aşa cum spuneam mai devreme, organismul tău face
oricum acest lucru, doar că tu nu eşti conştient de el'
Devino conştient. Nu mânca gândindu-te la altceva decât
la acest morcov, acest măr sau această pâine. Dacă nu ai
nimic de mâncare timp de două zĺlą cu siguran.tä nu te vei
gândi la Dumnezeu, ci numai la mâncare. Ąceasta te hră-
neşte şi î1idă via1ă chiar îpacest moment. Ea reprezintä
însăşisubstan a corpului tău. înconsecin1ă, reaciioneazá
la modul absolut înfa a ei, acordându-i aten ia ta totală'
Acest fruct, acest ou, aceastä pâine, această legumă
- toate fac parte integrantă dĺn procesul vie ii, iar acum
doresc să se transforme întine. Tu ai fi dispus să faci acest
lucru pentru altcineva? Nu cred. Cu siguran ă u eşti
îi
dispus sä piezi identitatea şi să fuzionezi cu altcineva'
Nu cred că aifi dispus să renun i nicĺ măcar la degetultău
mic înfavoarea altcuiva. La ora actuală nu te abandonezi
decât într-omăsură foarte mică, de regulă atunci când ai
nevoie de ceva. Poveştile tale de iubire sunt consecin a
uneĺ abandonări de sine, dar una extrem de calculată. în
SosS
lNGlNERlA lNTERloARĂ
schimb, hrana, care reprezintă ea însăşio formă de via ă,
i se dăruieşte întotalitate, fiind dispusă sä devină parte
integrantă din tine.
Mai tâzĺu, gândeste-te (însinea ta) la o idee simplă:
,,Responsabilitatea mea este nelimitată'. Dacă doresc, eu
pot reac iona la absolut orice"' Fă acest lucru de-a lungul
întregiizĺle, până când adormi, iar a doua zi, când te tre-
zeştĺ din somn, reaminteşte- i acest gând.
Dacă vei reuşi să sus iiînmod conştient această idee
timp de cel pu ĺn un minut, întine se va produce o trans-
formare fantastică' Un minut pare foarte pu ĺn, dar vei
vedea că î1ĺtrebuie un anumit efort de voin ă pentru a
putea sus ine această idee. Un sĺngur minut este suficĺent
pentru a te proiecta într-odimensiune complet diferitä a
experien ei şi a func.tionärii. La ora actuală, aten ia ta este
haotică' Acum eşti conştient, iar înmomentul următor ai
uĺtat de sine. Nu-i face probleme. Reaminteşte- i o dată
la fiecare oră' Experimentează cu această luciditate, per-
mĺte-i să se amplifice şi vezi ce se întâmplă.
Rea(ia conştientă te proĺectează automat într-ostare
mai profundă şi mai durabilă de conectare cu via a - nu
doar cu o idee sau cu o emo ie, ci cu via a însăşi.Prin
această implicare activă şĺconştĺentă înprocesul vie ii, tu
te lasi îmbrăĺşat de aceasta, iar această îmbrăişare te
conduce diľect către sursa crea iei.
Nu ai nevoĺe de altceva pentru a_| atinge pe Creator
decât de un act de voin ă conştĺentă.
6oos
c.. ą,ç&l'r'1, ,,
,r... Ç)(. 9"?*
|/oga-Sutra-ele lui Patanjali, una dintre cele mai pľo-
I fu.'de lucrări despľe ştiin a yogăi, începecu un rând
ciudat: acum' yoga."
'... Şi
Un document extľem de important despre viaçă începe
cu o iumătate de Írazä|,De ce?
Deoarece nu po i aiunge Layoga decät dacäînçelegică
ceea ce îçidoreşti înesençă este nemărginiľea, şi că nimic
a|tceva nu te va satisÍace. orice om tľăieşte întľ-ostare
perpetuä de insuficiençă. Indiferent cine eşti şi ce ai rea-
lizat,t:uîçidoreşti mai mult decât ai la oru actuală. Aşa
funcçionează doľinça umană.'Doľin1a fundamentală a ori-
cărui om este expansiunea nemärginită.
_ Cei mai mulçi dintĺe oameni nu sunt conştien i de
natura aspiraçiei 1oľ. Atunci când aceasta îşi.găseşteo
expľesie inconştientă, noi o numim lăcomie, cucerire sau
ambiçie. Atunci când această expresie devine conştientă'
o numim yoga.
Dacă încămai ctezi că totul va fi bine atunci când îçi
vei găsi o nouă iubită, când vei primi o mărire de sala-
riu sau când îçivei cumpăra o casă ori o maşină nouă,
înseamnă că încănu eşti pregătit pentru yoga. Dacá ai
giazS
INGINERIA INTERIOARA
încercattoâte aceste lucruri şi altele, şi ai ajuns la conclu-
zia cä nici unul nu îçiva fi vreodată de ajuns, înseamnăcă
eşti pregätit. '
Deci acum, yoga.
c@-e
Ce anume este yoga?
Dacă închiziochii şi te gândeşti la o imagine legată
de yoga, cel mai probabil aceasta descrie un corp răzucit
într-opostură apľoape imposibilă. Foaľte mulçi oameni
definesc yoga prin aceste postuľi caÍe paÍ să îndoaieoasele
şi să înnoademuşchii, un fel de contorsionism caľe te face
să scľâşneşti din dinçi!
La oĺa actuală, acest trend tinde să se schimbe într-o
anumită măsuľă. Tot mai multe studiouri de yoga pľedau
de asemenea tehnici de respiraçie şi de meditâçié. Pľin
urmaľe' pentru alçii imaginea yogăi este asociată cu o façă
care zämbeşte senin şi cu un corp peľfect ca e stă făľă
niciun efoľt înposťuľa lotusului.
Atunci când vorbesc despre ştirąa yogăi, eu nu mă
refer însăla aşa ceva.
Yoga nu este o practică sâu o tehnică. Imaginile din
conştiin a populaľä fac trimitere către o Íormă abreviată
şi redusă la extrem a yogäi, care s-a ľăspândit la o scară
globală. Ele nu reprezintă decât un travesti al unei ştiinçe
de o gľandoaľe şi de o proĺunzime ieşite din comun, caie
a apăľut pe subcontinentul indian.
Pe scuľt, ştiinça yogăi este ştiinça vieçii trăite întľ-o
aliniere peľfectă, într-oaľmonie desăvârşită şi într-osin-
cronizare absolută cu existença.
Numeroasele fluctuaçii ale lumii exterioare ne influen-
çeazäpetoçi, dar yo1aÍepÎezintäştiinça creării unor situaçii
Soss
,,... Şiocum Yogo''
inteľioaľe exact aşa cum ni le dorim. Atunci când îçiaľmo-
nizeziîntreagaviaçä interioară, astfel încâttotul ajunge să
funcçioneze peľfect înlăuntrul täu, aceste capacitäçi ieşite
ĺlin comun tind să se proiecteze inclusiv înaÍ.arata.
Cu sigurançă ai remarcât faptul că atunci când te
simçi feľicit, tu funcçionezi automatmai bine. Ţ se pare
că ai acces la o ľezervă infinită de eneľgie. Poçi continua
la nesfârşit cu ceea ce Íaci, chiar dacă nu mănânci şi nu
dormi. o cantitate oľicât de mică de fericire te eliberează
de limitările obişnuite ale energiei şi capacităçilor tale.
Atunci când corpul şi mintea ta se află într-ostaľe de
relaxaľe, este uşoľ inclusiv sä te vindeci de diferite afecçĹ
uni extrem de neplăcute. Să spunem că te duci la birou cu o
dureľe de cap teľibilă. Aceasta nu ľeprezintă o boală gľavä,
dar pulsaçia pe care o simçi îninteriorul capului este sufi-
cientă pentÍu a-çi reduce aproape complet capacĺtatea de
a munci şi entuziasmul legat de ceea ce faci (uneori, chiar
întreagapoftă de viaçä). o simplä duľeľe de cap poâte
transfoľma cele mai importante lucruĺi pentľu tine într-o
sursă de iĺitare şi chiaľ de sufeľinçă. (Mecanismul func-
çionează, inclusiv invers: atunci cânđenervezi pe cineva
drag, acesta îçipoate da dureľi de cap!) Atunci când prac-
tici yoga, corpulşi mintea ta sunt men inute pe nivelul1or
maxim de eficiençă şi de funcçionare.
Cu toate acesteâ' yoga nu ęste un simplu instrument
de dezvoltare peľsonalä pentľu spoľirea eficien ei mentale
şi fizice, inclusiv pentru vindecarea duľerilor de cap. Deşi
are într-adevăr aćeste efecte, ea înseamnămult drai mult.
Ştiin1a modeľnă ne spune că întreagaexistençă este o
energie care se manifestă îndifeľite maniere şi forme. Cu
alte cuvinte, aceeaşi energie care există aici sub forma unei
pietre se poate tľansfoľmaînnoľoi, apoi se poate înălça
sub forma unui copac' poate alerga sub forma unui câine
sau poate lua forma ta, citind aceastä caÎte.Aşadar, tu
Soss
lNGlNERlA lNTERloARĂ
eşti un cľâmpei din energia universală caľe animă siste-
mul mult mai maľe al cosmosului. Viaça ta nu este inde-
pendentă de restulUniveľsului. Tu nu po i trăi fiľă lumea
exterioaľă, căci întľetine şi aceasta există un schimb pľo-
fund, caľe se deľulează înfiecaľe moment.
Deşi tot ce există înUniveľs reprezintă aceeaşi eneĺ-
gie, aceasta funcçionează pe nivele extľem de diferite şi în
o'*. diferite. De pildă, într-oanumită plantă ea poate da
naşteľe unor trandáfiri, iaŕ întľ-o alta unor flori de iasomie.
Din rnaterialul din care oamenii confecçionau altădată oale
din lut se construiesc la ora actuaLä computerele, maşinile
şi chiaľ navele spa iale! Materialul este acelaşi,-daľ oame-
nii au începutsá îlutilizeze pentru posibilităçi din ce înce
mai înalte.Înesençă, pľocesul evoluçiei naturale este un
fenomen similaľ: materialul planetei Pământ a realizat o
călătorie formidabilă, dela amibă la fiinça umană!
La fel se petľec lucrurile şi cu energiile noastľe inte-
rioare. Yoga este tehnologia care peľmite actvaLizarca)
activaÍea şi ľafinarea acestor eneľgii inteľioaľe, învedereą
folosiľii lor înscopuri mai înalte.Subit, capacităçile tale
pot atinge un nivđde stľălucire pe caľe_nu çi l-ai fi ima-
ginat niciodată. o viaçă accidentală şi limitată se poâte
iransfoľma, devenind aproape miraculoasă.
Yoga îndeplineşteînsăşi alte funcçiil mu mai pľo-
funde áecât simpla asiguľare a stăľii de bine fizice, men-
tale şi enefgetice. La modulliteral, ea înseamnă ,,uniune''
sau Atunci când exişti înstarea de yoga, totul
'fuziune''.
devine una înexperiença ta. Aceasta este esen a acestei şti-
inçe,^şi scopul ei suprem.
Înce constă aceastä uniunei Cine se uneşte cu cine?
În*ome''tulde façă, tu eşti conştient de un ,,eu'' şi de
,,ceilalçi''. Ceilalçi pot fi difeľite gľupuĺi de oameni, întľegi
comunităçi şi naçiuni, dar înesen ă ,,eu'' şi ,,ceilal1i" ľepre-
zintă, fundamentul oľicärui conĺlict din Univers. Intregul
5706
Şiocum Yogo"
scop al yogăi este să te conducă la o expeľiençă încare să
nu mai existe ,,eu'' şi ,,ceilalçi. Totul devine ,,eu''! orice
proces câľe te ajută să atingi această stâre de unitate poâte
fi numit yoga.
Cum poate fi atinsă această staľe?
Existä mai multe modalităçi. Să începemînsăcu înce-
putul, respectiv cu ideile noastre legate de ceea ce ľepre-
zintă un individ. Dacă çi-aş spune nişte lucľuri pe caľe nu
le cunoşti, ai avea de ales: să mă cľezi sau sä nu mă crezi.
In ambele cazari, tu i-ai concľetiza propriile pľezumçii,
fie ele pozitive sau negative. Cu alte cuvinte, tu te-ai folosi
de imagina ia ta pentru a-çi justifica pľopľiile convingeri.
Yoga este altceva. Ea te conduce pas cu pas şi etapă cu
etapä de la ceea ce cunoşti Ia o lume complet necunoscută.
Yoga este o ştiin ă sută la sutä empirică. Ea nu îçicere să
crezi pe cineva pe cuvânt, ci te invită să experimentezi pas
cu pas calea indicată de acesta.
Aşadąľ, haide să vedem ce înçelegoamenii prin cuvân-
tul ,,eu''. ln momentu| de Íaçă'r,,eu'' înseâmnă pentru tine
corpul, mintea (care include gânduľile şi emoçiile tale) şi
eneľgiile tale. Chiaľ dacă nu îçiľecunoşti.întotdeaunaener-
giile, tu le poçi deduce: de vĺeme ce coľpul şi mintea ta func-
çioneazäîntr-unanumit fel, înseamnă că tľebuie să existe o
anumită formă de energie care le dinamizează. Aceste tľei
calităçi - corpul, mintea şi energia - sunt ceea ce cunoşti.
Simultan, sunt mateľiile pľime cu care po i lucra.
Yoga ne spune că noi suntem alcătui1i de fapt din cinci
,,învelişuľi'',straťuľi, sau mai simplu, corpuľi. Aşa cum
există o fiziologie medicală, există inclusiv una yoghină,
care ne conduce de la nivelul cel mai gľosier al realităçii la
cel mai subtil. Ca de obicei, nimeni nu te obligă' să crezi
înaceste lucruľi, dar ele ľeprezintă o pľemisă utilä pentru
a ne începeexploľarea. Pľincipala zonä de interes pentru
tine sunt însărealităçile de caľe eşti conştient.
*fr ll +ą
INGINERIA INTERIOARA
Primul învelişsau stÍat asupra căľuíainsistă yoga
este corpul frzic _ ânnamayakosha, sau mai literal, 9o'P l
^C.."
hranei. .. tu numeşti ,,corp'' înmomentul de façă
este pľactic un cumul de alimente. Elesteprodusultutuľor
ahmäntelor pe care le-ai consumat de-a lungul anilor. De
aici şi numele său.
Ćel de-al doilea stľat este manornaryakosha sau corpul
mental. La ora actua|ä,medicii vorbesc foarte mult despľe
bolile psihosomatice. Asta înseamnăcă ceea ce se întâm-
plă îninteľioĺulminçii iníluençează ceea ce se întâmpl1î
interioľul corpului, pentru că ,,mintea'' nu este sinonimă
cu creierul. Eä nu este localizată într-oanumită paÍte a
anatomiei umane. Fiecare celulă este înzestratácl propria
sa inteligençă. Prin urmare' există un întregcoľp mental şi
it215'.
,,... Şiocum Yogo"
nu pot exista. Ţ-aş putea pÍezenta mii de oameni care
şĹau vindecat diferite afec iuni fizice şi psihice pľin simpla
pľâctică â unor tehnici simple de yoga. Aceste practici nu
au fost cľeate pentľu a vindeca diferite boli, ci doar pentru
a induce o stare de armonie şi de vitalitatela nivelui coľ-
pului energetic.
Acestea sunt cele trei dimensiuni ale sinelui täu de care
eşti conştient înmomentul de f.açá: cea frzică', cea men-
tală şi cea energetică. In esençă, ele au o natură fizică, deşi
fiecaľe este mai subtilă decât cea precedentä. Este ca şi
cum am vorbi despľe un bec, despre electľicitate şi despľe
lumină - toate sunt fizice. Pe unulî1poçiçine înmână, pe
ceaIaltă' o po i simçi, iar pe a tľeia o po i experimenta cu
ajutorul unui receptor sensibil la luminä, cum ar fi ochii,
daľ înesen ă toate sunt frzice, motiv pentľu care le poçi
expeľimenta prin inteľmediul organeloľ simçurilor.
Existä însăşi un alpatrulea stľat, numit uijnanamaya-
kosha, sau coľpul eteľic. Jnana înseamnă,,cunoaşteľe''.
Vishesh inana înseamnă ,,cunoaşteľe extraoľdinará" -
care tľânscende percepçiile simçurilor. Această staľe este
de tranziçie. Ea nu este nici frzică' nici nefizică, ci un fel de
punte de legătuľă întľecele-două. Nu o po i experimenta
pe nivelul täu actual de conştiinçă, întrulâŕexpeľiença ta
este limitatä la cele cinci orgaire ale simçurilor, care nu pot
peľcepe rea|itatea nefizică. Este posibil ca cei caľe descriu
experiençe înapropieľea mor ii să alunece accidental
înaceastă stare de conştiin ă. Âceastă experier_rçă apa e
atunci când - dintr-un motiv sau altul- corpul fizic, cel
mental şi cel energetic al omului au devenit 'oaĺte slăbite.
Dacă poçi învăçasă capeçi un acces conştient înaceastă
ĺlimensiune, vei face un salt cuantic încapacitatea ta de a
cunoaşte fenomenele cosmice.
Mai există şi un al cincilea înveliş,aşa-numitulananda-
mayakosha' ca e transcende complet dimensiunea frzicä.
gzs i
 ,,... Şiocum Yogo"
lNGlNERlA lNTERloARĂ

nu există nicio garançie că vei puteâ cânta, dansa, uľca

un munte sau face bani numai pentru că îçidoľeşti acest
lucľu. Înschimb, orice om este_capabil să'îşitransforme
lumea interioară într-unabeatifică. Nimeni nu îçipoate
nega accesul la aceasta, dacä tu îçidoľeşti acest lucľu.
Dacă vei învăçasă controlezi anumite tehnologii yoghine
debazä ale stăľii interioaľe de bine, călătoria ta prinviaçă,
poate contina,aÍäränici cel mai mic efoľt. Vei putea sä íçi
manifeşti astfel potençialul maxim Íáränici cel mai mic
stľes. Vei putea să te ioci cu viaça aşa cum vei dori, Íäräca
ea să te poată aÍectaînvreun fel.

6-ree

Înconsecinçă, singurul lucľu de care ai nevoie pentľu

a putea expeľimenta starea de bine este un anumit control
asupľa celor trei dimensiuni: a coľpului, a minçii şi a ener-
giei. Succesul înlumea exterioară depinde de capacitatea
ta de a controla ceĺe tľei dimensiuni, înfuncçie de nevoile
genefate de situaçiile prin care treci şi de activităçile pe care
doreşti să le îndeplineşti.Yoga este ştiin a care permite alinĹ
cľea acestor trei dimensiuni astfel încâtsă po i atinge starea
supremă de uniune extatică cu viaça însăşi.
Cum poate fi atinsä această uniune supremă?
Yoga ne spune că există mai multe căi fundarnentale.
Dacă te foloseşti de coľpul fizic pentľu a atinge această
stare de uniune absolută, voľbim despľe karma yoga' saa
ĺlespľeyoga ac iunii. Dacă te foloseşti de inteligença ta
pentru a- i cunoaşte natuľa supremä, vorbim despre jnana
yoga' sa:u despre yoga inteligençei. Dacă te foloseşti de
cmoçiile tale pentru a-çi realiza naťura supremă, voľbim
tlespre bhakti yoga' sau despre yoga devoçiunii. Însfâľşit,
,Jacă te foloseşti de energiile tale pentru a atinge aceastá

s, zł 9i 9zss
lNGlNERlA lNTERloARĂ
expeľien ă supľemă' vorbim despre kriyayoga, sau despre
'
yoga transformării energiilor-
-Fiecare
om este o combi''açie unicä â acestoľ ingľedi-
ente. Toate aceste aspecte - karma, jnana, bhakti şi kriya
- trebuie să funqioneze într-omanieľă integrată pentľu a
putea ajunge la destinaçia doĺită. Dacä cele pamu dimensi-
uni - coľpul, mintea, emo iile şi energia - nu coopereazä,
ľezuĺtatuĺfinal va fi un haos indescľiptibil.
Să îçispun o poveste... Patľu bărbaçi mergeau.odatä
pľin păduŕe. Pľimul eľa un inana-yoghin, al doilea un
bh'kii-yoghin, al treilea un kaľma-yoghin, iar alpatrulea
un kriva-voehin.
Î" ormal, este apľoape imposibilsä strângi un
'noa
astfel de gľup. Jnana-yoghinii dispľe uiesc toate cele-
lalte tipuri deyoga. Yoga pe câr9 o practicä ei este yoga
intelectuluĺ, şi lí fel ca to i intelectualii, ei îidispĺeçu-
iesc pe toçi ceilalçi oameni, îndeosebi pe. cei cu o încli-
naçie devoçională, câľe se uită la ceľ şi cântă tot timpul
numele lui'Dumnezeu. Aceştia li se paľ nişte idioçi celor
dintâi.
Éĺza s
,,... Şiocum Yogo"
dacă aspiri cătľe Dumnezeu sau către orice altceva! Pur şi
simplu nu poate exista nicio tľansformare.
Aşadaľ, ac ste patru tipuri de oameni nu se înçelegde
ľegulă deloc. ln cazul nostru' s-a întâmplatînsăca patru
dintre ei să se plimbe împľeunäpľintľ-o pădure. Subit, a
începuto fuľtună, caÍe a devenit din ce înce mai vio-
lentä. Ploaia coboľa înraÍale. Uzi pâná la piele, cei pamu
yoghini au începutsă fugă, cäutând disperaçi un loc în
caľe să se adăpostească.
BhaktĹyoghinul (devotul) a spus:
- Dacă vom merge înaceastă direcçie, vom da de un
templu vechi. Haideçi să mergem acolo. (Ca urmare a
orientării sale devoçionale, era extrem de bine Íamiliarizat
cu geografia templeloľ.)
Ceiparu auînceputsă alergeîn diľecçia respectivă. Eiau
ajuns într-adevăr la un templu vechi, dar acesta era apľoape
pľăbuşit. Doar acoperişul mai rămăsese înpicioaľe, susçi-
nut de patru coloane. Cei patru s-au gräbit aşadar să intre
întemplu, nu din devoçiune aça de Dumnezeu, ci doar ca
să se adăposteascä de ploaie.
Chiaľ încentľul templului tľona o zeitate din piatră.
Rafalele de vânt băteau din toate direcçiile, aşa că cei patru
nu pľea aveau de ales decât să se apľopie de statuie. Aşa
se face că au sfârşit prin a o îmbrăçişa,de voie, de nevoie.
In clipa încare cei patľu au îmbräçişat idolul de piatră,
înfaça lor a apărut Dumnezeu.
In mintea tuturoľ celor patru a apăľut instantaneu
aceeaşi întrebare:,,De ce Aann?'' Iatá cam ce'gândeau
ei: ,,Am aplicat cele mai profunde şi mai subtile filozo-
fii, ne-am închinatla toate altarele sacre' mai maľi sau
mai mici, am sluiit cu altruism foaľte mulçi oameni, am
făcut peniten e gľeu de suportat, dar până acrrm nu ne-ai
apărut niciodată. Acum, când nu dorim decât să ne ferim
de ploaie, ne-ai apărut înfaçă. De ce?''
9i zz 'S
lNGlNERlA ĺNTERloARĂ
Dumnezeu le-a răspuns:
- Însfârşit, v-a i unit' idioçiloľ!
Pe scurt, yoga este ştiinça care
9izeg
'..' Şiocum Yogo"
şi pacea. Ce sens aľe sä exportäm aceste calită i întľ-un
rai ipotetic?
îiuneşte pe cei patľu Motivul pentru care se vorbeşte atât de mult despre
Dumnezeu şi despre rai este exact acela că oamenii nu
au rcalizat încăimensitatea fiinçei umane. Fste evident că
sursa supľemä a viąii vibrcazäîntine, întľ-unfel sau alrul.
Simultan, ea este însäsursa tuturor celorlalte forme de
viaçä şi a întregiicrea ii. Această dimensiune a intelĘn.
çei sau a conşđinçeiexistă înnoi toçi. Eliberarea fiinçelor
umane rezidăîndescoperirea accesului la această dimensĹ
une a nemunľrl.
Capacitatea de a fi fericit şi senin înfiecaľe moment
al vieçii şi de a peľcepe viaça dincolo de limităľile ei fizice
nu repľezintă nişte calităçi supraumane. Ele sunt puľ şi
simplu nişte posibilităçi accesibile tuturor oamenilor.
A fi yoghin nu înseamnăa fi un supraom' ci a rcalłna
că nu există nimic mai sublim decât să fii om.
Szsgj
Paľtea a doua
 o notă pentru cititoľ

Ą doua secçiune a că4ii va fi mai specificä. Ea te va con-

f}'duce într-oexplorare mai profundă a celor trei înve-
lişuri fundamentale ale identităçi de sine, cele pe caľe le
cunosc toçi oamenii. In consecinçă, ea va fi împă4itäîn
tľei secçiuni: Corpul, Mintea şi Energia.
Scopul meu este să te ajut să îçiextinzi cu fiecare secçi-
une citită ideile ľeferitoare la ceeâ ce înseamnă corpul fizic,
cel psihologic şi .cel pranic (sau energetic). De-a lungul
âcesfui pľoces' este posibiľ să începisä îçipui întrebări
legate de anumite prezum ii debazä,să ľenunçi la anumite
clişee, să îçiľedefineşti anumii termeni (de uz curent) şi să
explorezi anumite peľspective mai puçin obişnuite.
Nu trebuie să creziînsă nimic din cele citite încontinu-
aľe. Aşa cum am mai spus,'yoga te invită să experimentezi
şi te încuľajeazăsă, faci acest lucru făľă teamă. In conse-
cinçă, această sec íune va oscila întreinfoľma1ii şi dife-
ľite sugestii de practici şi de exeľciçii de autoobservaľe. Ea
va defini anumite concepte şi Ę va sugera modalităçi de
implementaľe a anumitor idei. De-a lungul procesului, vei
putea descopeľi singuľ dacä aceste concepte capătänoimä
pentľu tine sau dacă sunt simple aiureli.

sasgi
INGINERIA INTERIOARA
Care este cea mai bună modalitate de a aborda
sec iune? Poate că nu te simçi înclinatsă pui în
tt
toate exerciçiile prezentate încasetele intitulate
Nu-çi face însăprobleme. Motivul pentru care vei găsi
gamă largă de pľactici şi de sfatuľi este exact acela de
avea de unde alege, de a opta pentru cele pe care le
Á, sosittimpul sä ľenunçi la ideile tale preconcepute
să începifăľă inhibiçii o exploľaľe a incredibilei vrep care
ľepľezintă însăşiesen a ta.
sał9i'
e"ryr*Ĺ
Maşinäľiasupľemă
Partea cea mai intimă a crea iei fizice este pentľu fie-
caľe dintre noi pľopriul nostľu corp. Acestâ este primul
daľ de care devenim conştiençi înaceastă lume. Totodată,
el reprezintă o maşinăľie incredibil de sofisticată. Toate
celelalte maşinăľii de pe planetă au deľivât într-unfel sau
altul din el.
Aşa cum spuneam mai devreme, ştiin ele yoghine nu
voľbesc despre minte sau despre suflet. Ele voľbesc exclu-
siv despre corpuri sau învelişuri,indiferent dacă ne ľefe-
rim la corpul hľanei, la cel mental, la cel energetic' la cel
eteric sau la cel al bęatitudinii. Această perspectivă con-
çine o înçelepciuneextľem de pľofundă, întrucâtnu ne
permite să evadăm înamăgitoarele stări psihologice sau
înabstracçiile metafizice, ci ne mençine ferm ancoľaçi în
univeľsultangibil, chiaľ dacă ne conduce înlumi din ce în
ce mai subtile ale dimensiunii fizice, şi încele din urmă în
lumea de dincolo.
Coľpul fizic este conceput şi structuľât astfel încâtsä
funcçioneze de la sine, Ífuă' prea multe intervençii. Spľe
exemplu, tu nu tľebuie să îçidetermini inima să îçibată,
gisss
lNGlNERlA lNTERloARĂ
ficatul să îçifuncçioneze întoată complexitateâ opera
çiunilor sale chimice, şi nici chiaľ să respiri. Tot ce
necesâľ pentru buna funcçionare a existençei fizice
derulează' de la sine.
Coľpul este un instrument complet şi
Dacă se întâmplăsä fii fasciat de maşinării, aílă nu
ahta mai sofisticată decât pľopriul tău corp ! Aceasta
cea mai complexă maşinărie de pe această planetă,
combină cel mai înaltnivel al mecanicii cu un nivel la
de înaltal electľonicii şi cu cele mai sofisticate
electrice pe câre çi le-ai putea imagina vľeodată.
Să spunem că înaceastă după-amiazä mänänci
bananä Până seara) aceasta a devenit deja una cu
Charles Darwin susçine că a fost nevoie de milioane
ani pentľu ca o maimu ă să se tľansforme într-un
dar îndoar câteva oľe tu poi transforma o banană
o bucată de pâine întľ_ofiinçă umană! Înmod
cet care funcçionează îninteľiorul tău este însăsi
crea leĺ.
Éxistă o inteligençä care ope ĺcâză' întine cu m
dincolo de mintea logică, şi care poate transÍorma
aliment încea mai eficientă maşinărie tehnologică ce
existä înnatuľă. Dacă' ai putea rcaliza această
mare întľ-unmod constient
dacäte-aifolosi mäcaľde un
gen ă înviaça ta de zi cu zi, tu ai putea trăi întľ-un
magic, Íărä sá mai sufeľi, aşa cum se întâmplă la
actuală.
După ce a expeľimentat sursa cľea iei care vibľa înel,
misticul indian Basavanna, caÍe a trăit însecolul XII,
nurnit coľpul: un templu ,,înmiscaľe''. ,, Picioarele mele
sunt piloni, scrie el întľ-unuldintre cele mal cunoscute
versete din liteľatuľa mistică sud-indiană, corpul meu
un altaĺ, capul îmieste o cupolă de aur... ''
Saos
Corpul
,,Există înom un aspect
căruĺa nu îiplac zidĺrtle"
Este nevoie de multă luciditate pentru a înçelegelimi-
tăľile acestei maşinării fantastice. De fapt, coľpul repre_
zintä o maşinărie impecabilă. Singuľa pľoblemă este cä
nu te poate conduce nicăieri. El se naşte din pământ şi se
întoarceînacesta.
Nu este acest lucľu suficient?
Dacă te uiçi la el smict din perspectiva frzicä, acest
lucru este suficient. Şitotuşi, înacest mecanism minunat
s-a impľegnat cumva o dimensiune caľe transcende lumea
frzică,. Aceasta este însăşisuľsa vieçii şi repľezintă, ađevä-
rata noastľă identitate.
Vaça este una, dar suľsa vieçii este cu totul altceva.
Aceasta din urmă operează întoate creaturile, întoate plan-
tele şi întoate seminçele. Întľ-ofiinçä umană, această śursă
a vieçii este extrem de evidentă, întoată măre ia şi gloria ei.
Din cauza ei, după o vfeme toate darurile subliĺne pe
care ni le oferä corpul aiung să ni se pară iľelevante şi tri-
viale. Sursa vieçii este motivul pentru care to i oamenii
par să ducă o luptä constantă întreplanul fizic şi dimen-
siunea care îltľanscende. Deşi suntem constrânşi cu to ii
de planul fizic, conştiinça nĺiastľăne face să ne dorim să
transcendem acest plan.
In interiorul täu rezidă două forçe fundamentale. Cei
mai mulçi dintre oameni cľed că acestea sunt conflictuale.
Unul este instinctul de autoconservare' care te obligă să îçi
construieşti ziduri înjuľ, pentru a te pľoteja. Celălalt este
dorinça constântă de expansiune, de a tľanscende hota-
ľele. Aceste două aspiľaçii - de a te autoconservâ şi de a
te dilata - nu s]Jnt fb4e opuse, deşi par să fie astíel. Ele
sunt direct ląate de două aspecte diferite ale vieçii tale.
Una din cele două fo4e te ajută să te ancoľezicât mai bine
9i sz sl
INGINERIA INTERIOARA
înviaça träitäpe această planetă, iar cealaltă te conduce
înlumea de dincolo. AutoconseľvaÍea tľebuie limitată la
corpul frzic. Dacă dispui de suficientă luciditate pentru
a separa cele două instincte, întreacestea nu mai există
niciun conflict. in schimb dacäte identifici cu planul fizic,
în]oc să colaboľeze, cele două forçe fundamentaie vor
deveni o sursă de tensiune.
Toate conflictele d. t'p ,,mateľial versus spiľitual'' ale
umanităçii derivă din ignoľan ă. Atunci când spunem ,,spiri-
fualitate'', noi vorbim despľe o dimensiune care transcende
planul fizic. Dorin a umană de a transcende limitările fizice
este cât se poate de naturală şi de fuească. Fundamentul
procesului spiritual este călătoria de la corpul individual
bazat pe hotaľe la suľsa nemăľginită a cľeaçiei.
Ziđurileľidicate astăzide instinctul de autoconseľvaľe
devin zidurile închisorii de mâine. Tu vei percepe hotarele
pe care le-ai stabilit astázi înviaça ta pentru a te proteja
ca pe nişte constľângeľi. Robert Frost a sesizat un cľâmpei
dintr-un adevăr profund atunci când a scris: ,,Există înom
un aspect căruia nu îiplac ziduľile.''
To construieşti inconştient aceste ziduri deoarece
'i
instinctul tău de conservaľe îçispune: ,,Fără ele, nu vei fi
însigurançă.'' Mai tärziu,vei intľa înconflict cu ele. Acest
ciclu nu are sfâľşit. Cľeaçia nu refuză să deschidă înÍaçata
por ile ce conduc către lumea de dincolo. Practic, nu cu un
astfel de rcÍuz te lupçi tu, ci cu zidurile rezistençei pe care
çi le-ai construit singur înjuľ.
Aşa se explică de ce sistemul yoghin nu vorbeşte deloc
despre Dumnezeu, despľe suflet sau despre ľai. Astfel đe
discu1ii conduc invariabil la halucinaçii. Yoga nu vorbeşte
decât despre barierele pe care şi le construiesc singuri oame-
nii, învăçându-ică trebuie să renunçe la această ľezistençă.
Creatorul nu îşidoreşte atençia ta. Fľânghiile care te leagă
de zidurile care te b|ocheazäsunt constľuite întotalitate de
9sa6
Corpul
tine. Tot ce trebuie să Íaci ca să te elibeľezi este să Ie deznozí
şi să te desprinzi de ele. Tu nu ai o problemä cu existença în
sine, ci doar cu existença pe care ,ti-ai cľeat-o singur.
Dacă' at fi să folosesc o analogie, aş vorbi despre o
supľapuneľe a gtavitaçiei cu gľaçia. Am putea asocia gľa-
vitaçia cu instinctul fundamental al autoconseľvării, care
există înoľice fiinçă umană. Noi suntem ancora i pe
aceâstă planetă din caaza gravitaçiei. Avem un coľp din
cauza acesteia. Gravitaçia încearcă să ne mençinä însfeľa
de fo4ă a planetei, întimp ce raíaînceaľcăsă ne tragä în
sus. Dacă vei reuşi să te eliberezi de fo4ele frzice ale rczis-
tençei, 1raia te va învăluidin toate diľecçiile.
Ca şi gravitaçiargaíaeste activă înpermanen ă, dar tre-
buie să o invoci. trn cazul gľavitaçiei, nu prea ai de ales, întru-
cât eşti supus ei vrei nu vľei. Dacă te identifici pľea puteľnic
cu planul fuicrtunu cunoşti altceva decât gľavita1ia. ln ceea
ce priveşte a a, aceasta trebuie invocată. Tľebuie să devii
receptiv la ea. Indiferent ce pľactici spiľituale ai adoptat,
ceea ce înceľcitu este să devii ľeceptiv înÍaçagra iei.
Atunci când te deschizi cu adevărat înÍa1agľaçiei,viaça
ta devine magică. Să spunem că ai ß' sin$urul om de pe
planetă care poate merge cu'bicicleta. Tu le-ai pärea celoľ-
lalçi oameni o creafură magicä! La ÍeI se petľec lucrurile şi
cu gra ia. Dacă începisă te deschizi înfaça ei, tu le apaľi
celorlalçi oameni care o creatură magică, dar înľealitate
nu faci decât să devii receptiv la o nouă dimensiune a vieçii.
Această posibilitate le stă la dispoziçie tufuľoľoamenilor.
8*ł/"**
-----et "--
Este posibil să fi observat deja până acum că ori de câte
orĺ trăieşti o stare de bine interioară, tu î1idoreşti să te
Sasgi

lNGlNERlA lNTERloARĂ
dila i;înschimb, ori de câte ori trăieşti o stare de teamă, tu
îidoreşti să te contraci. Încearcă următorul experiment:
rămâi aşezat timp de câteva minute înfa a unei plantą
de pildă a unui copac' Reaminteşte{i că inspiri aerul pe
care îlexpiră copacul şi că acesta inspirä aerul pe care îl
expiri tu' Stabileşte o conexiune psihologică cu arborele,
chĺar dacă nu eşti încăplenar conştient de aceasta. Repetă
acest proces de mai multe orĺ pe zi. După câteva zĺle, vei
constata ca te conectezi altfel cu lucrurile din jurul tău. cu
alte cuvinte, nu te Vei mai lĺmita exclusiv la copac'
Pornind de la acest proces simplu, noi, cei de la
Centrul de Yoga lsha, am creat o ini iativă ecologică în
statul sud-indian Tamil Nadu, plantând 21 de milioane de
copaci începânddin anul 2004' Am petrecut mai mul1i ani
plantând copaciînmintea oamenilor, care este terenul cel
mai difĺcill Am continuat apoi cu transplantarea acestor
copaciînapoiînmediul lor fizic, aproape fără niciun eíort.
sim ul vie íi: cunoaşteľea
procesului vĺe ii đincolode sĺm uri
Cum peľcepe coľpul fizic lumea exteľioaľă? Care este
suľsa cunoaşteľii sale?
Räspunsil este evident: prin intermediul celor cinci
simçuľi.
Ťot ce ştii tu despre această lume sau despre.sine sunt
informaçii pe care l_e-ai acumulat prin intermediul celor
cinci oľgane ale simçuriloľ: văzul,-aazuI, mirosul, gustul
şi atins;ľea. Dacă nu ai dispune de aceste organe' nr nu
äĺoutJ" cunoaŞte lumea extéľioaľă,şi nici pe tine însuçi'
Atunci când adoľmi seaľa, oamenii din juľul tău
dispaľ. Înt'eagalume dispare, inclusiv tu' Eş1i în9ăin
via'çă' tot ce e istă înjuľuftău rămâne neschimbat, dar în
$ĺços
Corpul
expeľienta ta personală totul paľe să dispară, întrucât cele
cinci organe ale simçuriloľ devin ,,pâSive''.
oľganele simçuľiloľsunt limitate. Ele nu pot percepe
decât aspectele fizice ale realităçii. Dacă peľcep ia ta eśte
limitată la cele cinci simçuľi, întregulscop al vieçii tale va
fi limitat automât la planul fizic. Înplus, sim uľile nu pot
peľcepe decâtînrela ie cu altceva. Spre exemplu, dacă eu
ating un obiect de metal şi acesta mi se pare rece, această
senzâ ie se datorează temperaturii corpului meu' care este
mai caldă. Dacä aş ľeuşi să îmireduc tempeľatura corpu-
lui suficient de mult, obiectul mi s-aľ părea cald.
Percepçiile simçuľilor sunt nişte instrumente excelente
pentru supravieçuirea omului pe Pământ. Ele sunt activate
înmomentulnaşteľii, fiind absolut esençiale pentru supľa_
vieçuirea înlumea exterioară. Dacă îçidoreşti însăceva
mai mult decât doaľ să supravieçuieşti, ele nu mai sunt
suficiente. Simçuľile conferă o percep ie distorsionată a
r:ealităçii, întrucât sunt extrem de ľelative (percepçiile lor
depind unele de altele).
Dacă eşti inteľesat ca adeväratsă cunoşti viaçaîntoatä
pľofunzimea şi întoate dimensiunile ei, este Í.oarte impoľ-
tant să pľiveşti îninterioľ, nu înexteľior. De ce? Deoarece
nâtura esen ială a vieçii nu ľezidă înexpľesia fizică sau
psihologicä a coľpului şi a minçii, ci însursa lor. Pľivitul
ĺlrientat către interior tu este însăfoarte uşor. Este nevoie
de un anumit efort, căci tu nu dispui încăde mecanis-
mele perceptuale necesaľe pentru a pľivi îninterior. Maľea
pľoblemă a oamenilor este uľmătoarea: sediul eiperiençei
ľxistă. îninteriorul lor, dar percepçia lor este orientată în
t otalitate cătr e exterior.
Aşa se explică de ce există o deconectare atät de pro-
frrndă întreinteľioľ si exterioľ. Tu poçi vedea ce există în
t:xterioľul tău, dar nu şi ce există înínteriorul tău. Dacă
cineva îçişopteşte la ureche, tu îipoçi auzi şoapta, đat
9 sĺ 16,
lNGlNERlA lNTERloARĂ
enorma activitate câre se deruleazá îninteľiorul corpu-
lui tău eludeazä capacitatea auzului tău obişnuit. Dacă
ceva se tâľäştepe pielea ta' tu îlpoçi simçi imediat, dar
nu îçipo i sirn i pľopľiul sânge care îçicuľge pľin vene.
oľganele simçurilor tale nu pot înĺegistľadecât senzaçiile
exteľioâre ale văzului, auzului, mirosului, gustului şi atin-
gerii, dar sursâ tuturor expeľiençelor rezidă îninteriorul
täu. o experiençä poate fi declanşată de un stimul exte-
rior, daľ oľiginea ei este întotdeauna inteľnă. Uneoľi, ace-
eaşi expeľiençă poate fi generată chiat Íäräaiutoľul unui
stimulexteľioľ.
Principalulscop al yogăi este amplificarea experiençe-
1oľ care transcend cele cinci sim uľi. Intľ-adevăr, există o
dimensiune care tľanscende peľcep1iile acestor simçuri. o
po i numi cum doľeşti: sau,,Dumnezev''.
'sine'', 'divin''
Alegerea terminologiei nu depinde decât de tine.
Chiar dacă nu te aÍli încăutarea divinului sau a sinelui,
amplificaľea percep iei poate juca un ro1vitalîn asiguľa-
ľea nivelului fundamental al stäľii tale de bine. Indiferent
dacă eşti doctoľ, poliçist, inginer, aľtist' casnic sau student,
cea care îçideteľminäsuccesulşi eficiença activităçilor este
calitatea percep iei tale. De ea depind toate lucrurile pe
care le po i fâce pe această planetă. Expansiunea percep-
çiei senzoriale dincolo de hotaľele actuale ale simçuľilor
poate conduce la ľezultate fenomenale, aducând înviaça
ta o dimensiune nouă şi aparent magicä.
Întľebăľilecare mi se pun cel mii frecvent sunt: ,,Este
extrem de dificil să îmiamplific percep iâ? Trebuie să mă
întâmplă înlumea exteľioaľă sau de propria ta
sçzs
Corpul
psihologică interioară. Cea caľe le neagă oameniloľ posĹ
bilitatea de a descopeľi ce rezidă'îninteľiorul lor esteiipsa
aten iei loľ.
Focalizarea către interioľ nu are nimic de-a face cu
gânduľile, ideile, opiniile sau filozofiile. Cu alte cuvinte, ea
nu are nimic de-a face cu activitatea psihologică a minçii
tale. Amplifrcarca percep iei se refeľă la îmbunătäçkea
capacitäçii tale de a percepe viaça exact aşa cum este ea.
Dacă eşti dispus să îçiconsacri măcar câteva minute pe
zi acestei activită i' vei constata automat o schimbaľe.
Simplul proces al Íocalizätii atençiei asupra naturii tale
interioaľe îçiva tľansfoľma calitatea vieçii întľ-omanieră
absolut ľemaľcabilă.
C, ,, a,a'
(é)a'ą/Ą,a,
-----_te--.
începeprin- i focaliza aten ia asupra tuturor aspectelor cu
care te identificĺ, înaintede culcaľe: asupra gândurilor si
emo iilor tale, asupra părului, pieliĺ, hainelor sau machia-
jului tău. Porneşte de la premisa că nimic din toate aces-
tea nu este una cu tine. Nu te grăbi să tragi o concluzie
referitoare la ,,identitatea" tâ realä şi la ,,adevărul" tău
interĺor.Adevărul nu este niciodatä o concluzie' Dacă te vei
baza pe concluziile trase până acum, adevärul î1iva alu-
neca printre degete. Experien a nopÍii este oarecum.simi-
lară. Soarele nu dispare cu adevăľat întimpul nop ĺĺ;atâta
doar că planeta nu se mai uită la el. Tu gândeşti, citeşti şi
vorbeşti despre tine, dar numai pentru eştĺprea ocupat să
priveştiîndirecia opusă! Nu ai fost nicĺodată suficient de
atent până acum pentru a şti cine este sinele tău. Cu alte
cuvintą nu ai nevoie de o concluzią ci doar de o întoar-
cere a prĺvĺrii.Dacă vei reuşi sä adormi înaceastă stare
9i çs çi
lNGlNERlA lNTERloARĂ
de conştiin ă, se Va întâmpla ceva semnificativ' întimpul
somnului nu vor mai exĺsta interferen e exterioare, aşa că
experien a va contĺnua, devenind din ce înce mai intensă.
Întimp, vei pătrunde într-odimensĺune care va transcende
tot ce ai acumulat până acum înaceastä via ă.
Ascultarea vie ü
Existä mai multe modalităçi de a atinge starea de ferĹ
cire durabilă şi de uniune supremă. Ele sunt diferite' dar
au fost cre:ate într-omanieră echilibrată şi integľată. Nu
există nicio diviziune sau ieľaľhie întľeaceste abordăľi
apaľent diferite. Yoga este o ştiínä unificatoare: ea se
foloseşte de toate aspectele fiinçei umane pentÍu a te con-
duce la destinaçia ta ultimä.
Coľpul reprezintă un aspect extrem de impoľtant al
identităçii tale curente, pe nivelul tău actual de înçelegere.
Ştiinçafolosiľii corpului pentru a- i accelera pľocesul evo-
luçionist se numeşte hatha yoga. Ha înseamnă soaľe, iar
tha înseamnă lună. Hatha yogâ este ştiinça echilibrării
celor două dimensiuni polaľ opuse însistemuluman.
Corpul are pľopľiilesale atitudini' propria rezisten ă
şi propriul temperament. Sä spunem că iei următoarea
decizie: ,,Începândde mâine, mă voi trezi la 5:00 dimĹ
neaça şi voi ieşi la plimbare.'' Içi pui apo^i alarma să sune
la această orä. Dimineaa, alarma sună. Incepi să te agiçi,
dar corpul tău moľmăie şi îçispune: ,,Taci şi lasă-mä să
dorm.'' Cam aşa se întâmplă lucruľile, nu? Hatha yoga
este o modalitate de a lucra cu corpul, de ał disciplina,
de ał purifica şi de ał pregăti pentťu nivelele eneľgetice
supeľioare şi pentľu alte posibilitäçi maí măľe e.
Hatha yo1a nu rcpreztntä un set de exerciçii frzice.
Scopulei este să te ajute să înçelegimecanica corpului tău,
să cľeeze o anumită atmosferă interioaľă şi să se folosească
si çł 9
Corpul
de postuľile fizice pentľu caĺaizarea eneľgiei tale înanu-
miie diľecçii precise. Acesta este scopul diferitelor asâne
sau posturi. Postura corpoľală caľe îçipeľmite să îçiacce-
sezi natura supeľioaľă nu este niciodatä întâmplătoarc.Ea
este o asanâ yoghină. Yoga este ştiin1a alinieľii geometľiei
inteľioare cu cea cosmică.
Pentru a înçelegemai uşoľ: pľin simpla obseľvaľe a
manierei încare stau oamenii, tu poçi afla enorm de multe
lucľuľi despľe ceea ce se întâmplă cu ei, îndeosebidacă
îicunoşti śuficientde bine. Aşa cum probabil ai obseľ-
vat, atunci când te simçi furios tu stai într-unanumit fel.
Atunci când te simçi fericit, stai întľ-ocu totul altă postuĺă.
Atunci când te simçi deprimat)Ia fel, postuľa se schimbă.
Pentru frecarc nivel de conştiin ă sau stare psihologică,
corpul aľe tendinça naturalä de a-şi asuma anumite pos-
tuľi_. Asumarea conştientă a posturiloľ coľporale pentľu a
trăi anumite stăľi psihologice sau spirituale specifice este
ştiin a asanelor. Prin poziionareA deliberată a corpuluiîn
diferite posturi, tu îipo i eleua starea de conştiin ă.
Corpulpoate deveni un instľument alcreşteľii spiľitu-
ale sau poâte deveni un obstacol încalea acesteia. Să pľe-
supunem că te doare o anumită parte coľporală, cum ar
fi o mână, un picior sau spatele. Dacä durerea este acută'
este gľeu să aspiri către un nivel de conştiin ä superior,
cäci đuľereaîçidominäviaça. Dacă înmomentul de Íaçä
te doare spatele, singura problemä din univeľs cate te
preocupă este spatele tău. Chiar dacă ceilalçi oameni nu
înçelegacest lucru' pentru tine aceasta este cea mai.mare
pľoblemă dintre toate. Dacă Dumnezeu ar apäreaînacest
moment învia a ta, singura rugăminte pe care Ĺai adre-
sa-o pľobabil aľ fi sä îçialunge durerea de spate! Nu i-ai
cere nimic altceva, atät de mare este puterea pe caľe o are
asupra ta coľpul tá:ufrzic. Atunci când acesta nu funcçĹ
oneazä aşa cum tľebuie, el îçipoate priva viaça de orice
9çs9ĺ
lNGlNERlA lNTEnlołnĂ
altă aspiľaçie. Atunci când coľpul suferă, toate celelalte
dorinçe se estompeazä pânä la dispaľiçie. Este nevoie de o
voinçă uľiaşă pentľu a cäuta lumea spirituală încondiçiile
încare ai maľi dureri, iar marca majoritate a oamenilor
nu dispun de o astfel de voinçä.
Există nenumăľaçi oameni care au reuşit să îşivindece
duľerile coloanei veľtebrale pľin pľacticaľea unor asane
simple. Medicii le-au spus că voľ avea nevoie de o opeľa-
çie chirurgicală' daľ ei au reuşit să o evite complet. lntr-o
manieľä similară, tu îçipoçi vindeca atät de bine spatele
încâtsă nu mai ai niciodată nevoie de vľeo vizitäla chiľo-
practician. De altÍel, nu doaľ coloana ta vertebľală devine
mai flexibilă cu aceastä ocazíe; tu însuidevii mai flexibil,
şi astfelmai dispus sä asculçi. Nu este voľba de ascultarea
discuçiiloľ altor persoane, ci de ascultarea uiąii înseşi.A
învăçasă asculçi reptezintă,esen a vieçii tľăite inteligent.
Consacľarea unui anumit efort şi a unui interval de
timp zilnic pentru câ trupul să nu deviĺĺäun obstacol este
importantă. Un corp îndureri poate deveni un obstacol,
la Íel ca un corp compulsiv. Chiar şi cele mai simple obse-
sii, cum ar fi foamea sau pasiunea sexuală, te pot influença
atât deputernic încâtnu-çi vor permite să cauçi dincolo de
planul fizic. Înaceste condiçii, este uşor să uiçi că tľupul
este doaľ o cornponentă ata, care nu poate deveni nicio-
dată totalitateata.Asanele te ajutä să îçiechilibľezi coľpul,
astfel încâtacesta să revină la rolul său natuľal, färă, sä te
influençeze exceslv.
Pe măsuľă ce avansezi cătľe dimensiunile mai
ale meditaçiei, energiile tale voľ tinde să uľce,
nu voľ putea uľca. Prin uľInare' pregătirea suficientă â coľ.
puluiînaintede trecerea la formele mai intense de medita
sçĺ9,
Corpul
este exffem de importantă. Hatha yoga are gľijă ca orga-
nismul să poată sus ine fărä pĺobleme, ba chiaľ cu bucuľie,
ascensiunea energiilor.
Încazul multor oameni, creşterea spirituală este extrem
de dureľoasă, din cauză' că nu şi-au pregătit coľpul fizic.
Din păcate, maľeâ majoľitate a oamenilor s-au lăsat mode-
la i întotalitate de situaçiile externe. De aceea, creşterea
spirituală dureroasă tinde să devină din ce înce mai mult o
nbľmă înîntreagalume. Ea se poate produce însăinclusiv
întľ-omanieră beatificá, dar numai pľin pregătirea cores-
punzătoaľe a corpului şi a minçii. Asanele te pľegătesc în
vederea creşterii Şia transformăľii prin crearea unui fun-
dament solid şi stabil la nivelul corpului tău.
La ora aclolaLá, hatha yoga pe caľe o învaçăoamenii
nu ľeprezintă această foľmă clasică de yoga întoată pro-
funzimea şi măreçia ei. ,,Yoga de studio'' predată astăzi nu
include decât aspecteĺe fizice ale acestei yiinçe. Predarea
exclusivă a acestor aspecte echiva|eazä cu naşterea unui
copil mort. Nu numai că este ineficientă, dar ľeprezintă o
veritabilă tľagedie. Dacă ne dorim un proces viu, yoga_tre-
buie transmišă într-omanieră caľe să includă şi celelalte
dimensiuni ale yogäi.
Hatha yoga nu înseamnăsă stai pe cap sau să îçiçii res-
piľa ia. Esença ei rezidäînmaniera încare este practicată.
Înt'-oanumită epocă din viaça mea' am pľedat eu însumi
hatha yoga înćadrul unui progľam de două zile. De
regulă, participân ii erau copleşiçi de intensitateâ acestor
programe. Muli dintre ei ajungeau sä-plângă cir lacrimi
extătice, prin simpla practică a asanelor. De ce nu trä-
iesc aceeaşi experiençă to i cei care pľactică hatha yoga?
Deoarece aceaśtă ştiinçă este predată ca un scop însine,
nu ca un sistem pregătitor. Înconsecinçă, deşi hatha yoga
predatä la ora actuală înlume aduce întľ-adeväro stâre
de pace interioaľäunora şi de sănătate altora, pentru cei
sçz9
lNGlNERlA lNTERloARĂ
mai mulçi dintre pârticipan i nu ľepľezintă altceva
un ciľc dureros. Ea le este de ajuns celor care nu îşi
altceva decât o stare de pace şi de sănătate, dar dacă,
doreşti să te tľansformi într-unľeceptoľ al
caľe tľânscende cele cinci simçuti, va trebui să abordezi
hatha yoga înfoľma ei clasică.
Ş*łLi**
----- o-_-
Priveşte înjurul tău. Po i spune cä to i cei din familia ta,
din rândul colegilor sau al prietenilor, au acelaşi nivel al
percep iei? Observă_i cu aten ie. Dacă identifici oameni cu
o percep ie mai clară decât a altora, observă-le posturile
corporale. Vei constata că aceştia adoptä adeseori anu-
mite posturĺ, chiar dacă nu practică yoga. Practĺca te poate
conduce însămult mai departe. Dacă vei sta cu coloana
vertebrală dreaptă timp de câteva ore pe zi, vei constata
că acest lucru are un efect copleşitor asupra vie ii tale'
Vei începesä înelegi astfel la ce mă refer eu atuncĺ când
vorbesc despre geometria existen ei tale. Simpla manieră
încare îipozi ĺonezi corpul determină aproape tot ce te
înconjoarä.
0 altă modalitate de a asculta viata constă înfocaliza-
rea aten ieĺ asupra ei, dar într-omanieră directä, nu ĺnte-
lectuală sau emo ională. Alege un aspect personal, cum
ar fi respira ĺa, bătăile inimii, pulsul sau degetul mic de la
mână. Focalizează- i aten ĺa asupra acestui aspect timp de
1 1 mĺnute. Fă acest lucru de trei ori pe zi. Concentľează_te
asupra unei senza1ii şi continuă atât timp cât î1iface plă-
cere (chiar mai mult de 1 'l minute, dacă sim1i nevoia)' În
cazul încare consta i că ai uitat să te concentrezi la aspec-
tul respectiv, nu- i face probleme. întoarce-tepur şi sĺmplu
rA, çs 6.
Corpul
la starea de concentrare. Această practică te va ajuta să
treci de la simpla luciditate mentală la cea existen ĺală/spĺ_
rituală - la conştiin a-martor. înacest fel, calitatea experi-
en elor tale de via ă va începesă se schĺmbe.
Descărcarea cosmosului
Până ľecent, dacä trăiai înIndia, după fiecare fuľtună
tľebuia să te urci pe acopeľişul casei şi să îçiajustezi
ântena TV. Dacă aceasta nu efâ orientată într-oanumítă
direcçie, restul lumii nu putea pătrunde însufľageria ta,
prin inĺermediul televizoľului. De multe ori, chiaľ- când
îi urmăreai telenovela favorită sau un meci de fotbal,
e'cranul se umplea de puľici şi nu mai vedeai nimic.
Corpul uman estďsimilar unei antene: dacä îlmençii
într-oanumită poziçie, el devine receptiv la tot ce există.
Dacă îlpoziçiontzi altfel, vei ľata tot ce-există îndimensi-
unea caie transcende cele cinci simçuri frzice.
Iată o altä analogie: coľpul poate fi compaľat cu un
barometru. Dacă ştii cum să îlciteşti, el îçipoate spune tot
ce doreşti despľe tine însqçişi despre lumea înconjurätoaľe.
Corpul'nu minte niciodată. Yoga ne învaçăsă avem încre-
derđîncoľpul nostru. Noi ne transfoľmăm coft-ul fizic
astfel încât'seria interrninabilă de obsesii compulsiue ale
cărnii, sâ.ngelui şi horrnonilor să dęuină un proces conşti-
ent, un insĺrurnent atotputernic aI percąçiei şi al cunoaşte'
rii.Dacă,ştii cum să îçiciteşti coľpul, ac sta îçipoate vorbi
despre poten ialul tău, despre limităľile tale, ba chiar şi
despre tiecutul, pľezennrl şĹviitoľultău. Aşa se expli^că de
.. yog" fundaméntaläîncepeîntotdeaunacu corpul frzíc. .
'Lucľurile
sunt cât se poate de simple. Cu cât ştii mai
multe luciuri despre telefonultău ,,inte1igent'' sau despre
un alt gadget electronic, cu atât mai bine te p_oçi folosi de
el. Cu ćâ.ç{r^ ani înurmă, companiile de telefonie mobilă
sçç's
 lNolNlll^ łNTERloAnĂ Corpul

spătâr). Rămâi liniştit şi permite-i ateniei tale să se liniş-

tească la rândul ei. Fă acest lucru timp de şapte minute în
fiecaľe zi. Vei obserya astfel că respiraçia ta îşiîncetineşte
ľiĺnul.
Care este semnificaçia încetiniriiľitmului respirator?
Să fie aceasta o simplă acrobaçie yoghină? Nu, nici vorbă.
Înmod normal, un om respiră de 1Ż-t5 ori pe minut.
Dacă respiraia ta se stabilizează,la 12 cicluri inspiraçie/
expiľaçie pe minut, tl po i cunoaşte ce se întâmplăîn
atmosfera Pământului (cu alte cuvinte, devii sensibil la
fenomenele meteorologice). Dacă ea se stabilizează,la 9
cicluri pe minut, tu po i cunoâşte limbaiul celorlalte cľea-
turi care trăiesc pe aceâstă planetă. Dacă ea se stabilizează
la 3 cicluĺi pe minut, tu poçi cunoaşte însuşilimbaiul
suľsei creaçiei. Nu vorbim aşadar de o simplă amplificaľe
a capacităçii tale aerobice, şi încăşi mai p4in de o prĹ
vare Ío4atäde oxigen. o combina1ie de hatha yoga cu
o practică yogbină avansâtă numită kriyaîçipoate spori
gľádual capacitatea pulmonară, daľ mai presus de toate,
te poate aiuta sä obçii o anumită aliniere, o anumită uşu-
ľiĺçă,astfel încâtsistemul täu să evolueze către o staľe de
perÍectă, fărä zgomote statice. Înaceastă stare'
't'Ĺiĺit.t
tu po i percepe absolut orice.

Şu/,/,,**o
------tg-*

. Aş9a3ă+e într;oposťuÍă conÍortabilă, cu coloana ver-

tebrală dľeaptă (dacă este necesa poate fr susçinută de un

6 ĺoo's 9ĺoĺ6
 \T
lNGlNERlA lNTERloARĂ
adevă'tat ce înseamnă lipsa efortului, va trebui să
cunoşti mai întâice înseamnăefoľtul. Atrrnci când
ajungi la apogeul efortului, ceea ce faci devine fără
niciun efort. Numai cine înçelegece înseamnă să
munceşti ştie ce înseamnăsă te odihneşd. Înmod
paradoxal, cei caľe se odihnesc tot timpul nu pot
cunoâşte odihna, ci se scufundă într-ostare de
letargie. Aşa funcçio nează viaça.
Intľeaga viaçă a marelui balerin rus Nijinski
a fost concentrâtă înjurul dąnsului. Înanumite
momente ale caľieľei sale, acesta făcea saltuľi
înaer până la o înălçimeconsiderată imposibilă
pentru un om. Chiar dacă muşchii sunt foaľte bine
antľena i, omul nu poate sări dincolo de o anumită
limită naturală. Încazul lui Nijinski' acesta părea
să transceandă înanumite momente această limită.
Foarte mulçi oameni l-au întrebat:
- Cum reuşeşti acest lucru?
- Eu nu aş putea face niciodată aşa ceva, le
ľăspundea el. Acest fenomen nu se întâmplădecât
atunci când Nijinski nu este prezent.
Atunci când cineva dă totul din el, apaÎeinevi-
tabil un moment încare el îşidepăşeşte toate limi-
tele şi încare ajunge să acçioneze äränici cel mai
mic efort. Lipsa de efort nu înseamnă că tľebuie
să stai nedezlipit de canapeaua ta. Înseamnă să îçi
tľanscenzi nevoia de acçiune ßzicä. Acest lucru nu
devine posibil decât atunci când devii capabil să îçi
întinzicoľpul la maxim şi să susçii un efort maxim.
Există oameni înlumea modernă caľe declară că
91029
Corp u I
pľeferă sä opteze pentru calea spirituală zen' întru-
cât li se pare că âceasta constă îna nu face nimic!
Înrealitate, zenul presupune o activitate enormă,
întrucât se confundă practic cu viaça de zi cu zi.
Spre exemplu, un călugăľ zeîpoate pierde săptă-
mâni întľegipentru a aĺanja pietľicele într-ogľă_
dinä zen. Prin astfel de activităçi, tu poçi atinge o
stare de non-ac iune, întimpu| cáreia ajungi să
transcenzi experiença subiectului care ac ionează.
Înff-oastfel de stare' tu po i experimenta un crâm-
pei din lumea de dincolo.
Dacă atingi o astfel de staľe printr-o activi-
tate intensă, la fel ca Nijinski sau alçii ca el, aceste
momente vor fi considerate întotdeauna (de tine şi
de alçii) magice. Dacă ajungi însăînaceeaşi stare
printr-o inactiuitate extrem de intensă, voľbim
automat de o postură de yoga. Avantajul este că
această staľe poate fi susçinută mult rnai mult timp.
Esença dhyana-ei sau â stării de meditaçie
rezídă, înforçarea de sine pentÍu a'atinge o Stâľe
de intensitate maximă;până la dispari1ia completă
a efortului. Înacest fel, meditaçia nu mai este o
simplă ac iune' ci consecinça naturală a intensită-
çii realízate. Tot ce îçimai rămâne acum de făcut
este să exişti pur şi simplu. O astfel de stare exis-
ten iâlă necompulsivä creeazä atmosfera Ęecesară
pentru transfoľmarea inclividului întľ_oposibili_
tate cosmică.
Dacă societatea şi indivizii voľ continua să peľ-
mită trecerea momente|or färá cÍeaÍeaunei atmo-
sfere favorabile unei astfel de înfloriri,ei vor rata
o posibilitate colosală. Există Íoarte multe discuçii
Ş1035
lNGlNERlA lNTERloARĂ
Un fľagment e Pământ
Aşa cum ne reaminteşte yoga' coľpul fizic este
rnayakosha - un corp al hpanei. In esen ă' el este alcă
din totalitatea alimentelor pe care le consumi. La ľândul
s; ĺoą 9i
Corpul
conştient de schimbăľile subtile care se pľoduc pe planetă
şi încosmos. Dacă vei deveni receptiv la acestea, corpul
tău va ajunge să perceapă tot ce se întâmplăînjurul lui.
Dacä îçivei investi într-omai mare mäsuľätimpul şi aten-
çia pentru a studia ce se întâmplă cu Pământul, această
receptivitate se va amplifica dramatic.
Éersonal, am tľăifcâ iva ani la o fermă. Însatul meu
exista un bărbat surd, pe nume Chikkegowda. Neputând
auzi- eL nu le räspundea niciodată oameniloľ, caľe îlcon-
siderau un idiot. Sătenii îlrespingeau şi îşibăteau ioc de
el. Eu l-amangajat însăca mână de lucru la fermă. Eľa un
tovarăş plăcut pentru mine, căci nici eu nu eram foaľte
voľbăreç, iar el nu puteâ voľbi din caazä cä era aproaPe
surd. Deci, nu aveam nicio pľoblemäunul cu celălalt! In
acea epocă nu apăruseľă încătractoa ele agľicole, aşa că
a'a- cu plugul tľas de boi. Într-ozi,la 4:0}-dupä-amiaza,
l-am văzut pľegătind plugul.
- Ce se întâmplă?l-am întrebat.
- Pľegätesc plugul, domnule, mi-a ľäspuns el pe ghicite.
- Dar cum vei reuşi să ari? Astäzi nu plouă.
_ Va ploua mai tâľziu.
M-am uitat pe ceĺ Eľa ab,solut senin.
_ Ce pľostie, i-am spus. Unde sunt noľii?
- Nu, domnule, am spus cä va ploua mai târziu.
Şiîntľ-adevăr,a plouat.
Nu am putut dormi nop i la ľând după acest incident.
De ce nu am putut sim i eu însumice a simçit acel om?
Miam 1inut mâinile îndiferite poziçii, încercândsă simt
umiditatea şi temperatura aerului, pentľu a ,,citi'' ceľul.
Am citit diferite cärçi despľe meteorologie, daľ mi se păľea
că mă aflu înfa a unui zid. Mai tâtzia, prin obseľvarea
atentă a coľpului meu şi a mediului înconiuľător,am des-
coperit cea mai mare gleşeală pe caľe o facem cu to ii:
faptul cä noi priuim ingredientele din care este alcătuit
sĺoss
lNGlNERlA lNTERloARĂ
corpul nostru' curn ar fi pământul, apa, aerul şi hrand' ca.
pe nişte mărfuri, şi nu ca pe un aspect organic aI procesu'
lui uie ii.
Dripă ce am peľseveľat timp de L8 luni,'am'nçďľ !+
sfârşit.-La oru aćtualä, dacá afiľm cä o să plouă, în95%
din cazuľi va ploua. Nu este voľba de astľologie sau de
magie, ci de simpla observare atentä a unui nivel complet
difeľit al sistemului uman şi al interacçiunii constante a
acestuia cu planeta, cu aerul şi cu tot ce ne înconioarä.
Dacă urme ażäsäplouă astäzirîncorpul tău se va produce
o schimbare. Maiea majoľitate a oľăşeniloľnu mai pot
simçi acest lucľu, daľ foarte mulçi oameni care tľăiesc la
çaráîlpercep. La Íel şi insectele, păsările şi animalele. Un
copac_ ştie întotdeaana cä armeazá să plouă.
Stľămoşii noştri au recunoscut aceste schimbări minore
ale sistemuĺui planetaľ şi au înceľcatsă se foloseascä de ele
nu doaľ pentru a atinge o staľe de bine, ci chiar'peĺtľu a
transcettde acest plan frzic.Ecuatorul magnetic al planetei
trece prin India. Încăde acum çäteva mii de ani, yoghinii
au inđicatlocul exact prin care trece ecuatorul magnetic,
constľuind un şirag de temple înaceastă zonă', đinmotive
foaľte pľecise. Unul dintrącele mai faimoase temple din
India de Sud este cel de la ChidambaÎam' caÍe a fost con-
struit pentľu cei ce căutau starea de fuziune spiľitualä
supremă. În.poca încaľe a fost construit' templul era
siiuat exact pe ecuatorulmagnetic (întľetimp, acesta şi-a
schimbat poziçia).
i
Foartđmulçi aspiľan spirituali s_au adunat la
Chidambaľam de-a lungul secolelorînacea ep9că încaľe
planeta noastľä avea o ânumită poziçie. Unul din altarele
äi'' acest templu a fost consacľat de Patanjali, părintele
yogăi, lui shoonya, un concept care-se tľaduce pľin ,,staĺea
äeíiđ'' sau de ,,nimic''. Nu este vorba de un simplu simbo-
lism. La nivelul ecuatoľului magnetic, atracçia cătľe nord
S, loo I 9ĺozs
Corpu I
este neutralizatä de cea çätre sud. Prin urmaľe' câmpul
magnetic devine zero, Íavorizând un anumit echilibľu şi
o anumită detaşare învia a aspiľantului spiľitual. Această
detaşare poate fi un instľument putefnic pentru elibeľarea
de limitările lumii fizice, motiv pentru caľe această ľegiune
reprenntä o locaçie geografică idealä pentľu aspirançii spĹ
rituali. (Este important să ľe ii însăcă ecuatoľul magnetic
este diferit de cel geogľafic.)
o altá semnificaçie specială a templului de Ia
Chidambaľam este localizarea acestuia Ia 1'1 grade lati-
tudine. Atunci când a fost constľuit' ecuatorul magnetic
a conÝeľs către această latitudine - întâmplarerurä, dar
importantă. Înclinaçiaaxului planetei Íace' ca forçele cen_
tľifugale să devină aproape verticâle' apt care împinge
energia însus, inclusiv cea din sistemul fiziologic uman.
In acest fel, ascensiunea eneľgiei umane - scopul întregii
călătoľii spiľituale - este efectiv asistată de natură. Fiind
o suľsä excep ională de încurajare pentru aspirançii spiľĹ
tuali, întreagaľegiune a fost considerată sacră. (Nu este
deloc o coincidençă faptul că Centľul de Yoga Isha din
India de Sud este localizat la latitudínea dę 1,1gľade.)
Sistemul spiľitual descľis-mai sus se foloseşte de feno-
menele naturale pentru a sus ine eforĺrl uman alcreşterii
spirituale. Un alt sistem - cel ĺl meditaçiei sau al interiorĹ
zä i _ ignoľă complet schimbăľile cafe se produc încrea-
çie şi insistä exclusiv asupľâ călätoľieiinteľioare. Acestea
sunt cele două sisteme fundamentale prin care. poate fi
aboľdată călătoria spirituală: tu po i fie ayansa pas cu
pas, întľ-unľitm foarte lent, acceptând orice ajutor din
paÍtea natuľii caľe îçistă la dispoziçie, fre ignoľa complet
to i paşii, făcând un salt îninteľioľ.A doua cale presupune
ÎetÍa1eÍeadin situaçiile exteľioaľe oferite de viaçăj cea
dintâi pľesupune însäo implicare obligatoľie înacestea.
oamenii sunt liberi sä îşialeagă calea care li se potľiveşte
lNGlNERlA lNTERloARĂ
cel mai bine, înfuncçie de tempeľamenťul lor. Înepoca
acfrJalä,cea mai bună cale rămâne de regulă cea demijloc,
care echilibreazä cele două extreme.
C. ,,
(Ý,rfuą.{Ą,W
..-.---_*
Corpul uman reac ionează înmomentul încarç atinge
pământul. Aşa se explică de ce indienii obişnuiau să
meargă cu picioarele goale şĺsă stea întotdeauna direct
pe pământ, într-opostură care să le permită un contact
cât mai mare cu acesta. înacest fel, corpulîşireaminteşte
direct că face parte integrantă din această planetă. Corpul
nu trebuie să îşiuite niciodată originile' încaz contraĘ el
începesä aĺbă preten ii exagerate şi absuľde. Dacă i se
reaminteşte însăconstant de originea sa, elîşiocupă locul
firesc. Acest contact cu pământul echivalează cu o reco-
nectare vitală a corpului cu sursa sa fizică' Aceasta resta-
urează stabilitatea sistemului şi îiamplĺfică organismului
capacitatea de a se regenera. Ąa se explică de ce foarte
mul1i oameni sus in că via a lor s-a transformat ca prin
magie atunci când au început sä practice o activitate exte-
iioară simplă, precum grădinăritul.
La ora actuală, numeroasele maniere artificiale prin
care ne distan1ăm de pământ _ ĺnclusiv pavajele şi clădi-
rile cu maĺ multe etają sau chiar tendin1a larg răspândită
de a purta pantofi cu tocuri înalte- conduc la o alĺenare
a omului de mediul său şi la o sufocare a procesuluivie ii,
care se manifestă la scară globală prin diferite boli autoi-
mune şi alergii cronice.
Dacă aitendin a de a teîmbolnăvifoarte uşo1încearcă
sä dormi direct pe podea (eventual pe un preş organic). Vei
sĺm i imediat o diferen ă uriaşă. De asemenea, încearcă
9; ĺoa gi
Corpul
să stai mai aproape de pământ atunci când staiînpozĺ ia
şezând. Dacă întâlneştiun copac care i se pare extrem
de viu, însensul că este plin de frunze şi de flori, petľece
mai mult timp înjurul lui. Dacă este posibil, serveşte micul
dejun sau prânzul sub el. întimp ce stai sub copac, rea-
minteşte- i: ,,Acest copac este corpul meu. lau acest corp
născut din pământ si i-l înapoiezpământului' 0 rog în
mod conştient pe Mama Pământ să mă sus ină, să mă
ia înbra1ele ei şi să mă men ină sănătos." Vei descoperi
astfel că abilitatea corpului tău de a se vĺndeca este mult
îmbunătă ită.
Dacă nu î1iĺese încaĺe nĺciun copac (cäci oameniĺ
i-au transformat pe to i înpiese de mobilier), adună nişte
pământ proaspăt şi acoperă- i mâinile şĺpicioarele cu el.
Rămâi astfel timp de 20_30 de minute' Aceastä tehnică te
poate ajuta şi ea foarte mult să te vindeci.
La unĺson cu soarele
Surya namaskar este o suită de postuľi familiară mul-
toľa dintre cei care au practicât sau ştiu câte ceva despre
yog". Î''geneľal, oamenii considerí aceâstă tehnică un
exerci1iu fizic. Alçii o privesc cu suspiciune, considerând-o
un fel de adoľaçie a Soaľelui. Înrealitate' nu este nici una,
nici alta. Este foarte adevärat că îçiîntăreştecoloana ver-
tebrală şi musculatura, având rnulte alte beneficii fizice,
dar nu acesta este scopul ei.
Înacest caz' care ste scopul acestui aşa-numit ,,salut
al Soarelui"?
Mai întâide toate, nu este voľba de un salut. Tehnica
permite reorganízarea eficientä a energiilor solare din fiinça
umană, pornind de la pľemisa logică potrivit căľeia to ate ot-
mele de viaçă de pe această planetă sunt sus inute de energia
s ĺos gi
 Cor pul
lNGlNERIA INTERloARĂ
hil
de a propaga rasa umană. De aceea, ele au pľimit o seľie
de piivilěgii suplimentare. Înmod regretabíl,- acestea au
ajuns să fie consideľatella nivel social nişte dezavantaje..
Femeile nu ştiu cum să fructifice energia suplimentaľă
qeneľată înáceste nnomente' tľatând-o ca pe un blestem,
Ěa chiar ca pe un fel de nebunie. (Aşa cum se ştie, cuvântul
,,lunâtic'' (nebun) deľivă de la ,,lunar''.)
Corpulfizic este o tľambulină fantasticä pentru atingg;
,., orro? posibilităçi supeľioare, daľ pentru cei mai mul1i
dintre oameni funcçionează ca un obstacol. Aceştia nu
reuşesc să îşiînalçenivelul de conştiinçă' din cauza iĺnp_ul-
corpului lor. Pľacticaľea tehnicii surya namaskar
'u'ío.
men ine stárea de echilibru şi de ľeceptivkate frzicä,'tľans-
formând coroulîntľ-uninstľument extľem de sensibil.
Întreciclul menstľual' caľe este cel mai scurt dintre
toate (duľe azä 28 de zile), şi cel solaľ, care durează pes e '
IŻ aní, există numeroase aite tipuľi de cicluri. Cuvântul
,,ciclíc;' înseamnäľepeti ie' dar şi învârtitul înceľc' fără
i ajunge nicăieri. Pe un anumit nivel,_repetiçia înseamnă
întŕ-aděvăľun impuls compulsiv. Astfel de impulsuľi nu
.av orizeazä dezv o\tar ea conştiin ei.
orice aspect frzic, dela atom la cosmos, ę51ę-ciflic.Nu
există đecâidouăposibilitä1i: fie călăľeşti ciclul, la ÍeI ca
un val, fie te laşi stľivit de el. Practicayogate învaçäîntot-
deauna cum sä căläreşti ciclul, astfel încâtsă îçicľeezi un
fundament stabil pentľu evoluçia conştiin ei.
Nu trebuie să uiçi cä natvra repetitivă a mişcăľilor
sau a sistemeloľ ciclice, pe cafe o numim înmod tradiçi-
ona| samsara, oÍerästabilitatea necesară pentru cÍea ea
vieçii. Dacă existença aľ fi complet haotică, ar fi.imposibil
sä qeezi o maşinărie capabilă să susçină via1a. Ancoľaľea
înnatuľa ciclică a sistemului solar, dar şi a individului,
confeľă un fundament solid şi o anumită stabilitate vieçii.
Însăşinatuľa lumii fizice este ciclică.

9i lĺo 9. s ĺĺls,
 -1

Co rpu
INGINERIA INTERIOARA
I

Când viaça atinge însănivelul de evoluçie al fiinçei

Uľ yooHlľ LEGENDAR
umane' este natural ca ea să aspiľe nu doar cătľe Stabilľ
;;;;, r{şi către transcendenç4. Ę: t"* nivel, depinaę {:
h..á* ĺi'aivid uman înparte'dacă ľămâne încapcanacicli- Raghavendra Rao, maestrul de yoga pe caľe l-am
.*ăril ;;; dacă doreştË să se folosească de aceste cicluľi cunoscutîncopiläľie, a tľăit o viaçă pe care mulçi aľ
oŢ'i'" amplifica'staľea de bine, iaľ înfinal pentľu a putea-o considera supraumanä după standaľdele
"]şĺ
iranscende complet ciclicitatea.
--_Ď;;';şti o fire compulsivă, situaçiile, experien1ele'
conven ionale. El a rămas cunoscut sub numele de
Malladihalli Swami, întrucât provenea dintr-un sat
ganau'ĺl. şiemoçiile tale vor avea o natură ciclică. Ele voľ numit Malladihalli, aflat înstatul Karnataka, din
.".'i la tine într-oformă asemănătoaľe la fiecaľe 6 sau India de sud-vest.
ií r,*ir" fiecaľe tľei sau şase ani, înfuncçie de graduĺviaa,
tău
Malladihalli Swami obişnuia sä facă câte 1'.008
á. ĺ*pi'tri"itate. Dacă îfl'veiexamina retrospectiv tehnici de surya narnaskar pe zi. Mai târziu, pe |a
voľ
vei puiea obseľva acest lucru. Dacă aceste evenimente 90 de ani, a redus acest număr la 108 (nu pentru cä
;;ä"t-il;o á"tä Ia 1Ż aĺí,putemspune că dispui un de
nu mai putea să facă mai multe exeľciçii, ci pentľu
sistem foarte feceptiv şi peľfect echilibľat'
"-'-ś;;;;;r-orËrr.rt. că nu mai avea suficient timp). Aceasta a fost prac-
on pľoces impoľtant, care facili- tica lui spirituală.
,"^łäłrr^rtă echilibľaľe. Pe un nivel ľudimentar, el repre- Pe lângă faptul că era un maestru de yoga,
zintă un sistem complet de exerciçii fizice pentru corp'
pe
Malladihalli Swami era inclusiv un medic âyurve-
.'i. ĺ po i pľactica'Íärävreo apaľatură' Dar mai presus dic minunat. Era unul dintľe pu inii nadi. uaidya
de toaté, el este un instľument important
pentru transcen-
care mai rămäseseĺă - medĺci tradiçionali care dia_g-
'pulsului.
În
áere" tip"relor compulsive caľe au tendinça să se repete nostichează boala pľin. ascultaľea Îçi
via
"-'Ě"Ĺ,ĺ
a ta. putea spune astfel nu doar boala de care sufereai
mai multe variante ale acestei practici' înfuncçie înziua iespectivă, ci şi bolile de care vei suferi cel
mai
d. ;şp";iiile fiecărui 1nd1vid înparte'' Cine îşidoreşte mai probabil înurmătorii L0-L5 ani. Simultan, îçi
á.g'"Lĺ un exerciçiu de fitness musculaľ poate. p"'"'ľi:1 ľ indica anumite tehnici pe care trebuia să le prac-
pră.., debazänumit surya sh.akti' Prin practică, el p"-i:: tici pentľu a preveni bolile. Într-oanumită zi a
ätinee un anumit nivel de stabilitate şi de control asupľa säptămânii, el putea fi găsit întotdeauna la ashra-
.ăip'l"i caz încare poate. tfec la practicaľea unui mul său, putând fi consultat ca un doc or ayuľve-
pro.., mai'ĺv)
puternic şi mai.semnificativ
din punct de ved;11
dic. Indiferent înce loc din India se aíla, el pleca
soiritual. numit surya kriya. In timp ce surya ,namaskar. întotdeauna duľninica seaľa către ashramul său,
iilil; astrpľ" .ihilib'ă'ii celoľ două dimensiuni pentru a putea consulta oamenii înziua de luni.
;; "i"imult
;ililun"'ă (mäsculină şi feminină)-în 99ľ.ľyl u.Tan' Dacă se întâmplasă se aşeze într-unanumit loc la
surya krłya insistă asupľa conectăľii acestor divlztunl
tun-
J"'íá'l.Ĺ. ĺ' vederea continuärii creşterii spiľituale.
-tł 1 12 yr 9 ĺĺs$,
lNGlNERlA lNTERloARĂ Corpul

o gľeşeală elementară

Viaça este un ioc alcătuit din doar cinci ingľediente.

Chiar şi o pizza are nevoie de mai multe ingľediente!
Yoga consideră însăcă oľganismul uman şi cosmosul sunt
bazate pe magia a doar cinci elemente: pämântul, apa,
focul, aeľul şi eterul. Coľpul este un fenomen incredibil de
complex, şi totuşi nu con ine decât cinci variabile! Deloc
suľpľinzătoq cei caľe atłngrcalizarca de sine numesc ade-
seoľi viaça o glumä cosmică.
odatä, pe când mă aflamla volanul maşinii după miezul
nopçli, m-am apropiat de un munte. În,ĺ-pce mă apro-
piam de el, am vázat cá aproape jumătate din munte era
înflăcări! Nu sunt genul care să fugă de pericol, aşa că am
continuat să mä apľopii, dar cu prudençă, întrucâtştiam că
mă aflam într-omaşinä al căĺei rezervor eľa plin de com-
bustibil inflamabil, iaľ pe scaunul din spate se afla fetiça
mea. Eľa ceaá' şi cu cât avansam mai mult pe vérsantul
muntelui, cu atât mai departe párea focul. La un moment
dat, mĹam'dat seama că deşi versançii pe care îivedeam de
jos păľeau sä fie înÍIäcări, atunci când ĺrĺăapropiam de ei
flăcăľile dispăľeau.
Când am aiuns la focul propriu-zis, am văzut un camion
tras pe dľeapta dn caluaunei'defecçiuni. Şoferul şi încădoi
pasageri făcuseră un mic foc de tabärä,întrucâtle eľa fĘ.
Când ceaça s-a condensat înpicătuľi de apä care pluteau
prin aer, frecare acçionând ca o prismă ) ea a cÍeat un feno-
men iluzoriu care a transfoľmat micuçul foc întľ-unveritabil
incendiu de păduľe. Privit de jos, päŕea cä întregulmunte
este cupľins de flăcăľi! Acest incident m-a rrimit la culme.
Cľeaçia este un fenomen similaq mărit ca printľ-o lupă.
Cei caľe au pľivit cu atenie îninterioľul loľ au înçelescă
nu este necesaľ să oľiveascä veľsiunea macro a Univeľsului.
Întresulcosmos este o pľoieqie măľită a unui mic fenomen

s ĺĺą9r s ĺlss
INGINERIA INTERIOARA
care se pľoduce îninterioľul tău: jocul celoľ cinci elemente.
Nu este nevoie de nimic altceva pentru a deveni o fiinçă
umană plenaľ r ealizatăl.
Dorinça tâ poate fi individuală, sau poate fi universală,
dar indiferent dacăîçidoreşti sä reakzezipotenialul plenaľ
al acestui mecanism uman sâu să fuzioneżi cu mecanismul
cosmic mai mare, ceea ce trebuie să faci este să controlezi
cele cinci elemente. In caz contľa[, nu vei cunoaşte nici plă-
cerea de a fi un individ plenar realizat, nici beatitudinea
fuziunii cu cosmosul.
Corpul tău poate fi o trambulină sau un obstacolîn
caleatacătľe staľea de bine. Totul depinde de maniera în
câľe ştii să contľolezi cele cinci elemente. Dacă acestea nu
coopeľează' nu i se va întâmpla nimic semnificativ, dar
dacă ele cooperează',via a ta va deveni subit o posibili-
tate colosală, de la cele mai joase la cele mai înalteâspecte
ale sale.
Corpul este ca o poartă. Dacă te uiçi tot timpul la o
poaľtă închisă,aceasta devine pentľu tine un obstacol.
Dacă este însăîntotdeâunadeschisă, ea devine o posibi-
litate. Se spune că durata unui minut depinde de cé parte
a uşii de la baie te situezi! Peľsoana din inteľior spune:
,,Doâr un minut, ies imediat.'' Pentľu cel situat afară însă,
acest minut pare o eternitate!
oľice practică spiľituală din lume este asociată într-un
fel sau altul cu organizarea acestor cinci elemente. Céa
mai fundamentală practică din sistemul yoghin este bhuta
sbuddhi - curăçarea elementelor din sistemul fizic pentľu
ca acestea să opereze într-omanieră aľmonioasă. Toate
tehnicile yoghine sunt derivate înesençă din cuľăçaľea
acestor elemente. Fundamentul existen ei individuale este
memoria' care pătľunde adânc înaceste cinci elemente.
Cuľăçarea elementelor de tendinçele compulsive generate
de memoria mentală, genetică' evoluçionistă şi karmică
s ĺĺo9
Corpul
a individului conduce la crearea unei armonii perfecte
întreindivid şi cosĺnos. (Vom examina mai detaliat rolul
memoriei într-uncapitol ulteľior.)
Atunci când atingi un anumit nivel de expertiză în
practica yoga' tu realizeziceea ce se numeşte bhuta siddhi
- controlul asupra elementelor. Prin obçinerea acestui
control' viaça îşirevarsă automat abundença asupra ta.
Nimeni nu te mai poate împiedicasă te bucuri de sănă-
tate, feľicire, claritate şi iluminare.
Aşadar, viaça poate fi experimentată ca o mare
posibilitate sau ca un maľe obstacol. Totul depinde de
măsura încare cele cinci elemente coopeĺează cu tine.
Elibeľarea şi înlănçuireadepind de cele cinci elemente.
Existen a te poate prinde încapcana iluziei, dar te poate
inclusiv sus ine. Acesta este paradoxul procesului vieçii.
Iubir,ea şi ura, libertatea şi înlănçuiľea,viaça şi moartea
sunt interdependente. Dacă ar fi separate, nu ar exista
nicio problemă, fiind uşor de evitat sau de uľmărit.
Pľoblema este însăcă ele sunt indisociabile. Dacă încerci
să eviçi viaça, vei evita inclusiv moartea!
In India antică existau curtezane maestre înarta seduc-
çiei. Ele Purtau bijuteľii complicate , care päreau imposibil
de scos. lntregul lor corp eľa acoperit cu ornamente. Dacă
doreai să le scoçi una câte ílna, ar fi durat foarte mult
timp. Mânaçi de doľinçă, băľbaçii îşidoreau să dezbľace
ľapid femeia aleasă, dar acest lucľu se dovedea iĺnposĹ
bil. Curtezanele îiîncurajauofeľindułe de băr;t, dáľ cu
cât beau mai mult, cu atât mai dificilă se dovedea sarcina
loľ, aşa că încele din urmă bărbaçii adormeau epuizaçi.
Secretul curtezanelor consta într-unac. Dacä îlscoteai,
toate podoabele lor cădeau automat de pe ele. Numai elé
cunoşteau însăacest secľet.
Viaça aminteşte de acest truc. Ea pare o re ea incredi'
bil đecomplexă, daľ există un ac de care depinde această
5 lll yą
 I
INGINERIA INTERIOARA
complexita te, iar acesta este identit atea ta. Jocul celoľ
cinci elemeni. .rt. incredibil de complicat, đarsecľetul
libeľtăçii este individualitatea limitată. Dacă o.sco i din
prizä,á...'t. dispare puľ şi simplu, iar tu devii liber' Dacä
itii cum să te dećon ećtezi'de eá, întreagacomplexitate a
vie ii dispare şi totul devine incredibil de simplu. Subit, te
trezeşti peľfect aliniat cu existença.
t*ł/u***
''---
Cel mai simplu lucru pe care îlpo i face pentru a- i schimba
starea de sănătate şi structura fundamentală a corpului
este să tratezi cele cinci elemente cu devo iune şi cu res_
pect. încearcă următorul exerci iu: ori de câte ori te afli
într-uncontact conştient cu unul din cele cinci elemente
(lucru care se întâmplăînfiecare moment al vĺe ii tale), fă
o încercareconştientă de a-l identiÍica cu idealul tău spi-
ritual suprem, indiferent dacă acesta este Shiva, Ramna,
Krishna, Dumnezeu, Allah (sau chiar Marx|). înmomentul
de fa1ä tu eşti o fiin1ă psihologică, iar mintea ta este plină
de ierarhii. Acest proces va egaliza aceste ierarhii. După o
Vreme, ele nu vor mai conta deloc pentru tine, iar numărul
momentelor conştiente din via a ta va creşte. Aceasta este
marea schimbare. Aerul pe care îlrespiri, hrana pe care o
consumi, apa pe care o bei, solul pe care calci şi chiar spa_
iul care te sus1ine _ toate reprezintă o posibilitate divină
pentru tine.
g, lĺa s
Corpu
I
' CotĺsľRuIREÄ DE TEMPLE
PENTRU CELE CINCI ELEMENTE
ÎnIndia de Sud există cinci temple majore, care au
fost construite pentru cele cinci elemente. Aceste
temple nu au fost constľuite înscopul adoraçiei, ci
pentru a facilita un anumit tip specific de pľactici
spiľituale.
Spre exemplu, dacă doľeşti să îçipuľifici ele-
mentul apă, trebuie să te duci la unul din aceste
temple şi să aplici anumite pľactici specifice.
Pentru a_çi purifica elementul aeľ tľebuie să te duci
la un alt templu şi aşa mai departe. Înacest fel,
au fost constľuite cinci temple minunate pentru
toate cele cinci elemente, impľegnate cu eneľgia
necesarä pentÍu a facilita anumite practici spiľi-
tuale precise, Î''mod tradiçional, aspirançii spi-
rituali călătoreau de la un templu la altul pentru
a fi iniçiaçi înpracticile menite să le confeľe con-
tľolul asupra celor cinc'i. elemente, astfel încâtsă
se poată bucura înfinal de sănătate, mulçumire şi
chiaľ transcenderrçă.
Cele cinci temple au fost construite astfel încât
să funcçíoneze ca un singur sistem. Tehnologia
folositä a fost absolut uimitoare. Cei caľe cunoş-
teau practicile spirituale corecte se puteau folosi
de acestea. Chiar şi cei care nu le cunoşteau benefi-
ciau de simpla lor prezençă îninterioľul templului.
Aceste temple continuä să existe şi astăzĺ, şi chiar
şi cei care nu le înçelegfuncçia eneľgetică se minu-
neazá de măreçia arhitectuľii lor.
l ĺlçs
INGINERIA INTERIOARA
Când raha ul a aiuns până latavan
Să îçispun o poveste... Înm-ozi, împăľatulAkbaĺ şĹa
întľebatcuľtenii:
- Ce credeçi că îioferă omului cea mai maľe plăceľe?
S-a auzit imediat un cor de răspunsuri. Spľe exemplu,
unul din cuľteni Ĺa ľăspuns:
- Cea mai mare plăceľe este slujiľea lui DumÍLezeu)
MäľiaTa.
Toçi împăra1iisunt înconjuľa1ide linguşitori, aşa că un
altul i-a räspuns:
- Mărita Ta, sluiiľea ta este cea mai mare plăcere la
care mă pot gândi!
Un al treilea curteân i-a ľăspuns:
- Simpla priviľe a feçei tale îmioferă bucuľa supremă!
Şiastfel, cuftenii s-au întrecutcaľe mai de caľe să îi
ridice osanale împăľatului.Numai înçeleptulBirbal tăcea
plictisit. Akbar l-a întrebat:
- Biľbal, de ce eşti atât de tăcut? Ţie ce ânume îçiofeĺä
cea mai mare plăcere?
- Defecaçia, i-a răspuns Biľbal.
Pânä atunci, Akbar se simçise excelent ascultând ľăs-
punsurile pline de adoľaçie ale curtenilor săi. Acum el s-a
enervat însă.
- Pentru că ai ľostit o astfel de obscenitateIa cuľteâ
mea, i-a spus el, îçidau ocazia sä dovedeşti ce ai spus.
Dacă nu po i dovedi acest lucru, îçiľişticapul.
- Acordă-rni două săptămâni, Măľia Ta, i-a ľăsp ns
Biľbal, şi î1ivoi dovedi.
- S-a făcut, i-a spus Akbar.
Înweekendul următor, Biľbal a otganizat o vânătoare
pentru Akbar, având gľijă să ia înpădure şi toate femeile
din palat, nu doaľ curtenii. El a oľganizattabätaînaşa fel
încâtcoríol lui Akbaľ să fie situat"chiaĺ încentru. Înluľul
I rzoI
Corpu I
lui a plasat difeľitele familii, femeile şi copiii. Încontinu-
arcra datordin bucătarilor să prepaľe cel mai alese mâncă-
ruľi. Aceştia av ďeatnişte veritabile delicatese, iaľ Akbar a
mâncat foaľte bine. La urma urmelor, era învacançă.
Îndimineaça următoare, când ś-atrezit din'roĺnn,
împăratulşi-a dat seama că nu exista niciun cort folo-
sit ca toaletă. El s-a întorsîncoľtul său şi a începutsă se
plimbe de colo-colo, daľ presiunea se aclmula înintestĹ
nele sale. A încercatsă se ascundă înpădurc, dar Biľbal
avusese gijä ca femeile să se plimbe peste tot înjur.
Presiunea din intestinele împăratului creştea de la
o clipă la alta. Pe la amiază, Akbar nu a mai putut-o
suporta. Eľa pe punctul să facă pe el. Birbal, caľe äsistase
discret laîntreagascenă, a continuat să se plimbe prin jur,
murmuľând: ,,Coľtul-toaletä, unde sä îlplasez, unde să
îlplasez...?'' De fapt, nu făcea decât să cieeze o stare de
confuzie şi să tăľăgăneze şi mai mult lucľurile.
Pe scurt, împăratulera plin de rahat, iar când nu mai
P |.ea suporta nicio secundă, cortul-toaletă a fost însfâľşit
înăĘat.Akbar s-a'grăbit să intre înel şi a gemut de uşu-
rare. Birbal, care îlaştepta afarä'l-a întľebâti
- Acum eşti de acord cu mine, Măria Tai
_ Chiar este cea mai maľe plăcere dintre toate' Ĺa răs-
puns Akbar.
Atunci când te eliberezi de ceva ce nu mai po i ine în
tine, aceasta este cea mai maľe plăceľe dintľe toate, nu-i
aşai Nu conutează. despre ce este vorba!
_ Aşadaľ, corpul poate deveni o problemă, şi încăuna
foaľ-te mare. El poate deveni o bariéră dintľe tine
şi bucu-
ľia de aträi.
Dacă doreşti să îçipăstľezi corpulîntr-ostare de sănă-
tate' este impoľtant să fii atent la activităçile care îifac plă-
cere acestuia: alimentaçia, somnul şi sexul. Ne vom ocupa
de fiecaľe dintre acestea înpaginile uľmătoaľe.
9 lzĺ 'ś'_,
 Corpul
lNGlNERlA lNTERloARĂ

felulîncare experimentezi via a. Adoptarea unei alimen-

Ş*oth*** taçii inteligente pľesupune înçelegeľeaĘului de combus-
'-'-- Ô_-- tibil de caÍe aÍe nevoie coľpul tău şi furnizarca acestuia,
astfel încâtorganismul tău să funcçioneze la modul optim.
Dacă ai mai
Este foarte important să nu mănânciîntruna' Să spunem că çi-ai cumpărat o maşină pebenzină', đar
Dacă
outin de 30 d'e ani, trei mese pe zi sunt suficiente' pompezi înea motorină (combustibilul pentru motoare
ăiä.pliiilo de ani, cel mai bine este sä reduci numărul diesel). Aceasta poate Íuncçiona inclusiv cu motoľinä, dar
cel mai
*.i.ioŕ la două pe zi. Corpul şi creierul lucrează nu la capacitatea ei optimă. Înplus, durata ei de viaçă
Ĺine atunci când stomacul este gol' De aceea' mănâncă va fi semnificativ redusă. i.htľ-o manieľă similară, dacă
la masă sto-
uioç asĺet încâtla două ore şi jumătate de nu înçelegempentru ce tip de combustibil este conceput
macul să se golească complet, iar în12-18
ore hrana să acest coľp' forçându-l să mănânce oľice, el nu va funcçĹ
fel' vei expe-
oiraseasce îĺitotalitate organismul' Înacest ona niciodatä |a capacitatea sa optimă' iar longevitatea
i;;il mult mai multă energie, agilitate şi luciditate'
indifeľent
sa va fi compľomisă. Compatibilitatea combustibilului cu
Ä..',.u sunt ingredientele uneivie1i de succes' maşinăria care îlÍoloseşte joacă un rol decisiv, îndeosebi
ce alegi să faci cu ea. pentľu cei care doľesc să îşicalibľeze coľpul înanumite
scopuľi pľecise.
Pentľu ce tip de hľană este conceput oľganismuluman?
Dacă mănânci anumite alimente, coľpul täu se simte
Hrana privĺtă ca un combustibil fericit. Dacă mănânci altele, el devine letaľgic şi ineľt, iar
tu începisă dormi din ce înce mai mult. Dacă dormi opt
Corpul fizic nu este altceva decât o acumulare
de
ore pe noapte şi tľăieşti o sută de ani, înseamnäcă' çi-ai
ľ,rrn'i {ăä; h'i';'f*ii. *'t' asupra .hľan'i'
po:1Ľ9_
ľ.Î petrecut o tľeime din viaçä dormind! Alte 30-40 de pro-
uriaş'asupra corpulu-l
i" or.*ira"că aceasta aľe un impact cente sunt cheltuite pe alimenta ie' toaletă şi alte necesi-
o.'..r. d l-ai construit. Există o întľeagăştiin á łoqilnâ tăçi. Înacest ĺel, îçiľámâne Íoartépuin timppentľu a tľăi
cano re-
îr,,o"t.l. alimentaçiei, caľe îçispune ce' cum şl. efectiv!
deteľmma calßa-
buiË să mänânci. Calitatea alimentaçieĺ Înpľincipiu, omul mănâncä pentľu a cäpätaeneľgie.
i* .o'poloi şi cât de confortabilse'simte acesta' poçi aleľga Ce simçi însăatunci când mănânci prea mult: te simçi plin
Tu îtipr.găt.şti ,.Ĺ'i coľp astfel încâtsä de eneľgie, sau letaľgic? In funcçie de calitatea hľanei con-
îlîndopipână nu mai poi' ajun-
''",iJ'Ţ"Ţ-íłijŕx,sau sumate' tu simçi la începuto stare de letaľgie, urmată trep-
ää ľ.ă'ľ. o'otĺ ;í de' kilogľame?..Îçi.pregäteşti
tat de una plină de eneľgie.
:ä;l ;',f.^1 i'.ál-rĺ içĺ 'aci|ítezístăľile meditative.superi-
De ce?
;i*;;.
;;ăi E-ß.' ilomandate. penff u fi ecare înclina-
Unuldin motive este că organismul tău nu poate digeľa
víaça ta'
,ĺ.. i' iunctie de ceea ce doreşti
-"'i' să faci cu
hrana gătítă,la foc Íáră ajutorul unoľ enzime. Nu toate
i;;ä-î";;'; -n mănânti nu îçidetermină
numai
enzimele necesâre sunt pľezente încorp. Multe dintľe ele
starea de sănătate ,,;, ci şi gândurile' sentimentele şi
5. tzz 5 sĺzs6
lNGlNERlA lNTERloARĂ
sunt con inute direct de alimente. Atunci când găteşti la
foc alimenteher 80-90o/o din enzime sunt distľuse. ln acest
caz, coľpul se vede nevoit sä înlocuiascäel însuşiaceste
enzime. Enzimele pe care le distrugi prin gătiľe nu pot fi
reconstituite niciodată întotalitate, aşa cä aproximativ
50% din hrana consumată se tľansformă într-undeşeu.
Un alt aspect de care trebuie să çinem seama este stre-
sul asupra sistemului. Corpul trebuie să proceseze toatá
această hľanä pentru a obçine o mică dozä de energie de
caÎeaÍ'enevoie pentľu activităçile sale de zic;uzi. Dacă am
mânca alimente care con in enzimele necesare' sistemul
uman aľ funcçiona pe un nivel supeľior de eficiençă, iaľ
rapotrulhľană-energie ar fi complet difeľit. Consumulali-
mentelor naturale înstarea lor cľudă (negătită la foc), în
care celulele sunt încăvii, confeľă o sănătate şi o vitalitate
enormă organismului uman.
Este foarte uşor să faci experimente înaceastă diľecçie.
Nu-çi mai întrebadoctorul, nrrtriçionistul sau instructorul
yoga ce trebuie sä mănânci. Intrebă-çi corpul ce alimente
îlsatisfac cel mai mult. Nu-çi lăsa însălimba (papilele gus-
tative) să ia toate deciziile. Alimenta1ia ideală este întot-
deauna cea care îçideterminä organismul să se simtă cel
mai conÍortabil. Invaçä să îçiasculçi corpul. Pe măsuľă ce
vei deveni din ce înce mai conştient de coľpul tău, vei înçe-
lege din ce înce mai uşoľ cât de benefice îçisunt diferite
alimente. Nici măcar nuvâ trebui să le mänânci. Existä un
t'p d. sensibilitate caľe poate fi cultivată şi care îçipermite
să ştiíce impact poate avea un aliment asupra coľpului
tău pľin simpla lui privire sau atingere.
9 ĺząs
Corpul
8*ł/,'***
g-*
-------
Fă următorul experiment: pregăteşte- ĺ o masă ideală.
înaintede a începesă mănânci însă,enervează-te dintr_un
motiv oarecare, blestemă întreagalume, apoĺ mănâncă.
Observă apoi cum te sĺm i după ce ai mâncat. La masa
următoare, tratează- i mâncarea cu respectul cuvenĺt unuĺ
combustibil care alimentează însuşiprocesul vie ii întine.
Observă din nou cum te sim i după ce ai mânca't. (De bună
seamă, dacä eşti hipersensĺbil, nu aplica decât partea a
doua a experimentului!)
Marea majoritate a oamenilor pot reduce hrana con-
sumatä la o treime. Înacest fel, ei se simt mult mai plini de
energie, şi nicĺ măcar nu slăbesc. Totul depinde de recepti-
vitatea pe care şi-o cultivă. Corpul lor este atât de receptiv
cât îipermite conştiin a. Dacă este adevărat că poii munci
la fel de mult şiî1ipoi sus ine toate procesele corporale cu
doar o treĺme din hrana consumată, este evident că maşĺ-
năria corpuluitău va deveni mult mai eficientă.
9 ĺzs9
lNGlNERlA lNTERloARĂ
Bucătărĺa iađului
Există o dezbateľe extrem de controversată întresus-
inătorii vegetarianismului şi opozançii 1oľ. Foarte mulçi
oameni măintreabă ce alimenta ie este mai bună.
9i rzo'9i
Corpul
ale vie ii, ci îçidoľeşti un coľp suficient de ľeceptiv pentľu
a putea descăľca întregulcosmos' trebuie să îçischimbi
radical modul de a te hrăni. Dieta trebuie gestionată în
funcçie de aspiraçiile tale. Dacä aceste aspiraçii implică
şi alte dimensiuni, este foarte important să îçiasiguľi un
anumit echilibru alimentar.
Dacä facem însăabstľac ie de scopuri şi de aspiraçii,
pentru ce tip de combustibil este conceput coľpul uman?
Pentľu a răspunde la această întrebaľe,aľ trebui să fim
foarte aten i la ceea ce îşidoreşte organismul nostru.
Modificările, ajustările şi adaptăľile pot veni mai tâtziu.
Dacă nu îçiđoľeştidecât să supravie1uieşti, mănâncă orice
vrei. Dacă nevoile debazä ale supľavieçuiľii îçisunt însă
asiguľate şi ai de ales, începesă mănânci conştient. Nu te
lăsa controlat numai de impulsuľile papileloľ tale gusta-
tive,. ci ascultă-çi corpul înprofunzime.
Înlumea animaleloĺ, acestea pot fi clasificate înęľbivore
şi carnivoľe. Primele nu consumä decâtplante, iar celelalte
sunt de regulă pľădätoare, consumând caľnea altoľ ani-
male. Întľeaceste două categorii de creatuľi există difeľençe
fundamentale de design şi de construcçie a sistemului fizic.
De vreme ce ne propunem să înçelegem mai bine alimenta-
çia, haide să explorăm pu in sistemele digestive ale ambelor
categoľii. Canalul alimentaľ esťe un tub digestiv caľe con-
duce de la guĺă la deschizătura analä.Dacä analizăm acest
tub, constatäm că există diferençe fundamentale întľeerbi-
vore şi caľnivore. Să le analizäm pe cele mai semnificative.
Pe de o paÍte, dinçii carnivoreloľ nu le permit acestoľa
decât să taie, întimp ce cei ai erbivoľelor le permit inclu-
siv să mestece. Fiinçele umane au o dantură.asemănătoare
cu a erbivoľelor.
De ce există această diferençă de design? -
Dacä iei nişte orez negătit şi î1çii îngurä timp de un
minut sau două, po i observa că acesta devine dulce.
Ü
9> lzl l5
lNGlNERlA lNTERloARĂ
Acest fenomen se datoľează faptului că enzimele din gura
transformă carbohidľaçii din orez înzahăr (acesta fiind
un aspect esen ial al procesului digestiv).Enzimaľespon-
sabilä este numită ,,ptialină'' şi este con inută însalivă.
Ptialina este prezentă însaliva tuturoľ erbivoľeloľ, daľ nu
şi încea a carnivoľeloľ. Prin uľmâre' caľnivoľele tľebuie sä
îşitaie hrana înbucäçi mai mici, pe caľe le înghit,întimp
ce eľbivoľele trebuie să o mestece. Masticaçia presupuÍle
mäcinaľea alimentelor şíamestecarea loľ cu salivă. Aşa se
explică forma maxilaľelor eľbivoľelo caÍe este difeľitä de
cea a carnivoľelor. '
Dacă pľocesul masticaçiei este realizat corect, circa
50% din procesul digestiv se încheiela nivelul gurii. Cu
alte cuvinte' stomacul se aşteaptă să pľimească o hrană
paĄial digerată' pentľu a putea încheiaînmod eficient
procesul digestiei. In viaça modernă, oamenii sunt atât de
grăbiçi încâtînghit,'pe nemestecate'' alimentele înpauza
de präĺz,ffuäsă apuce să le mestece suficient, aşa cum ar
necesita un pľoces digestiv corect.
Activitatea stomacului este îngreunată nu doaľ de
hľana nedigeratä, ci şi de cea parçial distrusă. Bucătăľiile
moderne au devenit nişte locuri încare alimentele sunt
distruse cu eficiençă. Alimentele pline de substançe nutľi-
tive şi de vitalitate sunt degradate sistematic prin interme-
diul procesului de gätiľe,caľe le privează dďvaloarea lor
nutľiçională şi de cea pľanică (respectiv, de capacitatea loľ
de a susçine viaça spiľituală).
Mai departe, dacă examinăm lungimea canalului
digestĘ constatăm că eľbivorele au un tub digestiv de 5-6
ori mai mare decât lungimea corpului loľ. Tubul digestiv
al carnivoreloľ nu depăşeşte decât de 2-3 orilungimeá coľ-
pului loľ. Cu alte cuvinte, caľnivorele au un canâl alimen-
tar mult mai scuľt decât eľbivorele, iaľ această difeľençä
aratäc|ar ce tip de hrană tľebuie să consume fiecaľe specie.
ĺza'9i
Corpul
Atunci când consumi carne crudă, aceâstâ are nevoie
de 70-72 de ore pentru a trece prin sistemul digestiv.
Carnea gătită aľe nevoie de 50-52 de ore. Legumele gătite
au nevoie de Ż4-30 de ore, cele negătite de 1Ż-15 ore, iar
fructele doaľ de L,5-3 oľe.
Dacă çii caÍÍLea negătită afară timp de 70-72 de ore,
ea intră înputrefacçie. Este suficientă o bucăçică de carne
înpumefacçie pentru a te scoâte aÍarädn casă, din cauliza
mirosului! Putrefac ia apaÎemult mai rapid vara, când
tempeľatura şi umezeala aerului o avorizează. Stomacul
uman este un loc ,,tropical''. Cu alte cuvinte' caľnea care
ľămâne înel timp đe72 de oľe inmă întľ-unproces de
putrefacçie foarte acceleľat. Activitatea bacteriană devine
excesivă, iaľ oľganismul tľebuie să cheltuias cä oartemultă
energie pentru a reduce acest nivel al microorganismeloq
pentru ca el să nu depăşească gľaniça dintre sănătate şi o
boală infecçioasă.
Cu sigurançä, dacá vizitezi un pľieten la spital, nu îi
duci o pizza sa:u o friptuľă. Marea majoľitate a oameni-
lor caľe Íacvizke la spital le duc celor dragi fructe. Dacă
te-ai pierde însălbăticie, ce alimente ai mânca înaintede
toate? Fructe, de bună seamă. (Până şi Adam a mâncat
un măr îngrădina raiului, deşi ştim cu to ii câte probleme
i-a creat acest lucľu!) fu uľma apoi rădäcinile, uciderea
unui animal, gătitul lui, şi însfârşit cultivarea unei recolte.
Fructele sunt alimentele cele mai uşor de digerat, şi toçi
oamenii ştiu instinctiv acest lucľu.
Majoritatea caľnivoľelor nu mănâncä înfiecare zi, şi
cu siguran ă nu de trei ori pe zi! Ele ştiu cä hĺana pe care
o consumä se mişcă foarte lent pľin tubul.lor digestiv. Se
spune că un tigru nu mănâncă decât o datä la 6-8 zile.
Atunci când îieste foame, el devine foarte agil şi capfu-
rcazä o pradă', după care mănâncä o masä grea, de 25 de
kilogľame de carne, după care doľmitează sau se plimbă
s, .tzs 9,
lNGlNERlA lNTERloARĂ
leneş pľin iuĺ. o cobră mănâncă echivalentu| a 60% dn
gleutatea coľpului său la o singuľă masă, dar nu mai des
de o dată la 12-1'5 zile. Pigmeii din Africa Centrală vânau
cândva elefançi, cätorale mâncau organele şi carnea crudă,
şi le beau sângele, după caľe dormeau încontinuupeste 40
de ore. Pe măsură ce stilul de viaçă a devenit mai urban şi
mai sedentaľ, oamenii nu âu mai reuşit sä susçină însăacest
mod de viaçä. Nimeni nu şi-aľ putea peľmite astäzisă trä-
iască înacest fel. Noi trebuie să mâncăm înfiecare zi şi să
ne odihnim înanumite momente specifice tocmai dincauză
că tubul nostľu digestiv este similar celui al erbivorelor.
6 ĺso6
Corpul
Drama diçstĺeíproaste
Un alt aspect de caľe trebuie să çinem seama este acela
că digestia anumitoľ alimente produce substançe alcaline,
iat cea a âltor alimente produce substan e acide. Dacă
âceste alimente sunt amestecatq stomacul devine confuz
şi produce ambele tipuľi de substan e' caÎ'ese neutrali-
zează'reciproc' astfel încâtsucurile digestive îşipieľd pute-
rea. In consecinçă, alimentele ľămân înstomac mai mult
timp decât este necesaľ, släbind capacitatea organismului
de a se regeneľa la nivel celular.
Acelaşi mecanism conduce latamas (un concept yoghin
carc Íace ľefeľiľela ineľçie) la nivelul sistemului energetic.
De-a lungul timpului, acest lucru aÍecteazä negativ calit?-
tea fiinçei şi blochează transfoľmaľea înbine a acesteia. In
mod tradiçional, oamenii din sudul Indiei obişnuiau să nu
amestece întreele alimentele. La ora actualä,foarte pu ini
oameni mai mănâncă de dragul binelui loľ. Alimentaçia
a devenit un obicei social. oamenii mănâncă la ľestau-
rante şi dineuri, iaľ varietatea hranei este considerată
mai impoľtantă decât îmbunătăçirea stăŕii de sänătate şi
amplificarea stării de vitalitate.
Pľincipala întľebarenu se refeľă'la ceea ce nu trebuie
să mănânci, ci la cântită ile benefice ale alimentelor con-
sumate. Nu este vorba de o simplă chestiune moľală, ci
chiar de viaça însăşi.Dacă trăieşti la oľaş, tu ai nevoie
de o minte agilă şi eficientă, daľ şi de un echilibľu fizic şi
mental. In plus, foarte mulçi oameni au aspiraçii spiľitu-
ale, chiaľ dacă doar din când încând! Prin urmare, fiecare
individ trebuie să ajungă la propľiul säu echilibľu diete-
tic, nu prin asumarea unui legământ, ci pľin obseľvaçia
directă şi pľin conştientizare.
Este foarte important să nu te mansfoľmi întľ-unobse-
dat al alimentaçiei. Hrana nu tľebuie să devină niciodată
slsĺs
lNGlNERlA ĺNTERloARĂ
un subiect obsesiv. Practic, toâte creaturile de pe Pământ
ştiu ce tľebuie să mănânce şi ce nu. In aceste condiçii, de
ce este alimentaçia umană atät de problematică? Deoarece
oamenii nu sunt suficient de lucizi şi nu ştiu să se infor-
meze coľect.
Înesençă, ştiin a yogăi operează cu lumea inteľioaľă a
omului. Prin studieľea profundă a mecanismului uman' eâ
s-a divizat întimp înmai multe ramuri. Un astfel de sistem
deľivat din yoga este Ayurveda, care tinde să ľedevină
extrem de popular înaceastă epocă modeľnă. Cuvântul
ayurînseamnă,, duľată a vieçii'', iaľ cuvântul ueda înseamnä
sau Aşadaľ, Ayurveda este stiin a
"ştiinçă'' ''cunoaşteľe''.
extinderii vieçii umane. Ea ľepľezintă un sistem caľe se folo-
seşte de viaça vegetală şi de elementele Pământului pentru
a sus ine sănătatea şi pentľu a corecta neregularită1ile sis-
temice. Astfel de sisteme ale cunoaşterii au fost create cu
scopul de a-i asista pe cei incapabili să aplice tehnicile nece-
saľe de yoga pentru a ajunge la aceleaşi scopuri.
Ş*l/r,o**
Consumul zilnic al unei linguri de unt clarificat (pe care
indienii îlnumesc ghee) cu câteva minute înaintede masă
face minuni pentru sistemul digestiv' Dacă vei mânca unt
clarificat amestecat cu zahăr, el va fi digerat si se Va trans-
forma îngrăsime, dar dacă îlveĺ mânca fără zahăĺ el î1iva
cură a, îĺva vindeca şi îiva lubrifia tubul digestiv' înplus,
cură area co|onului va conduce foarte ľapid la o revitali-
zare a pieliĺ, care Va începe literalmente să strălucească.
Chiar şi oameniĺ care preferă să nu consume produse lac-
tate pot face acest experiment, întrucâtuntul clarificat
trece prin sistemul digestiv fără a fi digerat aproape deloc.
I 132S
Corp u I
Cooul, EvoLt]ŢIoNIsT
Dacă nu te po i abçine de la hrana nevegetariană,
cel mai recomandabil aliment este peştele. Pe de o
parte' acesta este uşor de digerat şi are o valoare
nutriçională foarte mare. Pe de altă paľte, peştele
lasä amprenta cea mai redusă asuprâ ta.
Ce înseamnăacest lucru?
Corpul nostľu - tot ceea ce mâncăm, excretăm
şi ceea ce este incinerat sau îngropatînfinal - este
pämânt pur. Programul soft al sistemului nostľu aľe
grijä ca dacă mănânci un fruct' acesta să fie trans-
format într-uncoľp uman' nu într-unulde maimuçă
sau de şoaľece. Eficiença sistemului neuttalízează"
programul care a transformat solul într-unfľuct şi
creeazä un soft nou' care transfoľmă fructul întľ-o
foľmă umană. Încazul creaturilor mai evoluate,
îndeosebi al mamifereloq sofľul acestora este mai
distinct şi mai individualizat. Înconsecin ă, sistemul
uman are dificultăçi mai mari de a nerĺtraliza sofľul
unoľ astfel de creaturi dacă le consumi şi încercisă
le suprapui progľamul peľsonal cu unul nou.
Înrândul animalelor, peştele reprezintă o foľmă
mai timpurie de viaçă caÍe a apărut pe această pla-
netă' aşa cä are un cod de softwaľe mai uşor de
neutralizat' putând fi mai uşor de integrat încodul
personal. Animalele înzestrate cu o inteligençă mai
mâre' îndeosebicele capabile de o gamă largă de
emo ii (cum ar fi vacile şi câinii), îşipăstrează pľo-
priile memorii. Cu alte cuvinte, noi nu putem inte-
gra complet creaturile mai evoluate, mai inteligente
şi mai bine înzestratecu emo ii însistemul nostru.
'5 133 !6
lNGlNERlA lNTERloARĂ
sim ul gastÍonomic
Dacă vei obseľva ciclul natuľal al corpului täu, vei des-
copeľi că acesta include o mandala. o mandala este qn
cĺilu de 40-48 de zilepľin caľe tľece oľganismul uma''. Î''
fiecaľe astfel de ciclu există trei zile încaľe corpul nu are
nevoie de mâncare.
Dacă eşti conştient de maniera încaľe funcçionează
coľpul tău, îçipo i da seâmâ că înanumite zile âcesta nu
are'nevoie-đémâncare. Înaceste zile tu po i ľenun a Ífuä
niciun efort la hľană. Chiar şi câinii sau pisicile au astfel
de ziteîncaľe nu mănâncä.
Ziuaîncare sistemalopteazäpentru a nu mânca este o
zi de purificare. Dat fiind că marea majoritate a oameniloľ
s ĺ:łçi
Corpul
nu sunt conştien i de aceste zile, încalendaľul indian a
fost fixată special înacest scop ziua Ekadashi. Ekadashi
este cea de-a 1"L-a zi a segmentului lunaľ, repetându-se la
fiecare 74 zlle. Ea este consideľată înmod tľadiçional ca
o zi oportună pentľu a posti. Cei care nu sunt capabili
să postească' din cauza activităçii fizice intense pe caľe o
desfăşoaľă şi cei care nu au o pÍacticá spiĺituală adecvată
caľe să susçină acest post pot opta pentľu o dietă uşoară,
bazată' exclusiv pe fľucte.
Dacă te 'orçezisă çii post Íäră,a-çipregătiîntr-omăsuľă
suficientă corpul şi mintea, nu vei 'ace decât să îçideteľi-
orezi şi mai mult sănătatea. Pe de altă paÍte, dacă mintea,
corpul şi energia ta sunt pľegătite înmod coľespunzător
printr-o serie de practici adecvate' posťul îçipoate aduce
mari beneficii.
oamenii care consumă constant nicotină şi cafeină
descopeľă ľapid că postul este foarte dificil pentľu ei. De
acee\înainte de post pregăteşte-çi coľpul pľintr-o alimen-
ta ie adecvatá, care să includă îndeosebilegume şi fructe,
adică alimente cu un con inut ridicat înapă. Nu to i oâme-
nii au de câştigat de pe uľma postului, dat dacä acesta este
realizat coľect' beneficiile lui pot fi ľemaľcabile.
lntregul scop al yogăi este spargerea coconului coľpu-
lui fizic şi tľezirea coľpului śenzoľialmai maľe, câre per-
mite expeľimentarea tuturor lucľuľilor ca parte integrantă
din sine. Postul ľepľezintă o extensie a acestei logici, o
modalitate de a te hľăni fără nicio ingerare activă. Înzilele
noastľe el este practicat adeseoľi ca un pľoces de detoxifi-
care, dar adevätata lui raçiune este aceasta. Aşa se explicä
de ce toate tradiçiile spirituale din lume au fixat peľioade
de post pentľu adepçii lor. In tľadiçia yoghină, peľioada de
post a fost fixatä înfuncçie de ciclul lunaľ, întrucâtCapa-
citatea fiinçei umane de a asimila eneľgia apei, aerului
şi luminii solare este ĺilai maľe înanumite zile a ciclului
s. ĺss s
lNGlNERlA lNTERloARĂ
lunar. Înunele religii, peľioada de post a fost fixată în
toiul veľii, când consumul de apă şi de energie solară este
ľidicat înmod natuľal.
Smăbunica mea' o bătrână adorabilă, considerată ade-
seori excentľică de către cei caľe nu o cunoşteau suficient
de bine, îşidăľuia adeseori hľana fuľniciloľ şi vrăbiilor.
ori de câte ori făcea acest lucru, faça i se inunda de lacrimi
de fericire. oamenii din juľ îispuneau:
- De ce nu mănânci, bătrânol
- Pentru că sunt sătulă, le răspundea ea.
Una peste alta, cei care îidădeau astfel de sfatuľi au
murit cu mult timp înainteaei. Străbunica mea a muľit la
venerabila vârstă de 113 ani!
Şimama a moştenit acest obicei. Înaintede a-şi mânca
micul deiun, ea hľănea cu o mână de mâncare furnicile;
Abia apoi se punea la masă. Această tradiçie este foarte
veche înrândul femeiloľ din numeľoase familii. Fuľnica
este cea mai mică creatură vie pe caľe o putem vedea în
jur, cel mai lipsit de importan ă organism la care neputem
gândi. De aceea, el este pľimul care trebuie hrănit. Intr-un
fel, este o ofľandă adusă nu zeilor sau altor fiinçe celeste,
ci celei mai mici creatuľi pe caľe o crrnoaştem. Această
planetă le apaľçine acestora la fel de mult cum n ąpar-
çine nouă. Nu este greu de înçelescă toate creaturile de pe
această planetă au acelaşi drept de a täi ca şi noi. Această
înçelegerene poate ajuta să creăm înjurul nostru o atmo-
sferă mentală şi fizică oportună, caľe să ne faciliteze creş-
terea conştiinçei.
Adeseoľi, un a'ct simplu de acest fel este suficient
pentru a te elibera de identificarea cu coĺpul fizic. Cu cât
te identifici întľ-omai mică măsură cu corpul, cu atât
mai mult çi se amplifică luciditatea înce priveşte celelalte
dimensiuni ale tale. Atunci când îçieste foarte foame, sin-
gurullucľu pe caľe şĹl doreşte corpul tău este să mănânce.
9 ĺsa 9i
Corpul
Aşteaptă însădouă minute, şi vei constata o mare dife-
ľençă. Atunci când îçieste foaľte foame, tu te identifici
exclusiu cu corpul. Dacă îivei acoľda însăacestuia puçin
spa iu' vei constata subit că nu mai eşti una cu el.
Gautama Buddha a mers până acolo încâta declarat:
,,Dacă îçieste foarte foame, dáľ îioferi altcuiva mâncarea
, v_ei d.eveĺi mai puternic.'' Eu nu merg atât de depaľte.
Nu fac decât sä te invit să aştep i câteva minute! Îçigaran-
tez cäînfinal te vei sim i mai puteľnic.
Dacă acçionezi foarte compulsiv atunci când îçieste
foame, merită să saľi înmod conştient peste câte o masă.
Incearcă următorul lucľu: într-ozi încare îçieste foarte
foame şi ai la dispoziçie câteva din mâncäľurile tale favo-
ľite, încearcăsă saľi peste masă. Nu îçipropun acest lucľu
pentru a te toľtura, ci dimpotrivă, pentru a te elibeľa din
camera de tortură încaľe se poate tľansfoľma foaľte uşoľ
corpul tău.
Esen a postului çine de tĘurile de alimente pe caÍe
le mănânci, de cantităçile consumate' de Íelul încaľe
mänânci şi de transformaľea alimenta iei dintľ-un act
compulsiv într-unul conştient.
Ş*łL***
----- o*--
Fă următorul experiment' începe cu 25olo alimente vii, sută
la sută naturale şi neprocesate (fructe şĺlegume),'iar în
următoarele 4-5 zile creŞte acest procent până la 100%.
Mănâncă înacest fel o zi sau douä, ĺarînurmătoarele cinci
zile redu cantitatea de alimente crude cu câte 10% pe zi,
pânä când ajungi la 50%' Acest plocent este ideal pentru
cei mai mul1í dintre oamenii care îşidoresc să fie activi
timp de 16-18 ore pe zi.
9ĺgzs

lNGlNERlA lNTERloARĂ
Re1ine: dacă vei mânca alimente gătite, vei avea
nevoie de 15 minute pentru a mânca o masă. Dacă vei
mânca însäcrudită1i, vei avea nevoie de ceva mai mult timp
pentru a mânca aceeaşi cantitate de alimente, întrucâtva
trebui să le mesteci mai mult timp. Natura organismului
uman este însăde aşa natură că după 15 minute corpul
tău îiVa spune că nu mai are nevoie de mâncare. înacest
fel, oamenii au tendin a de a mânca mult mai pu in şi de
a slăbi considerabil. Înacest scop, nu trebuie decât să fii
pu in mai conştient de ceea ce mănânci.
De la agsta ie la relaxaľe
Faptul cä dormi noaptea ace ca dimineaça şi^seaľa să
te simii extľem de diferit. Diferen a rezídä înnivelul de
relaxaie pe care îlconfeľă somnul. Dacă çĹai putea Pă'g"
relaxaľeä de-a 1ungul activitäçiloľzilei, seara te_ai simçi la
fel de plin de energie şi de- entuziasm ca dimineaça'
Dacă te tľezeşti plin de pľospe ime diminea a'. acesta
estąun lucľu bun, đ"'p. mĺsoiă ce nivelul tău de rela-
xare se ľeduce, tu începisă te simçi treptat din ce înce
mai stresat. Stresul nu are nimic de-a Íace cu niunca' Este
|r,^rt important sä înçelegiacest lucľu. Nu ceea ce faci te
stresează] Foarte mulie sĺujbe cręeazä provocăľi- dificile,
í.
iJĺĺ.'.n,đacăeste voľba un şef ľäutăcios,de colegi
certăľe i' de şedinçe inteľminabile sau de termenełimită
i-po'iĹí.. Unii oämeni trăiesc literalmente înmijlocul
orroi Dar aceste situaçii nu sunt stresante într-o
'ă'boi!
manieră inerentă. Cea care ne stresează este rcacçĺa noas-
tră compulsivă la situaçiile ľespective.- Stresul reprezintă
on it nivel de fric íune intérnă. Mecanismulinterioľ
"nor
poate fi lubrifiat cu uşurinçă, cu puçină muncă inteľioaľă
e te stresează cu
şi cu a|otoľul lucidităçii. Aşadaľ, cea ca
sĺss9
Corpul
ađevăľateste incapacitatea ta de a-çi gestiona propriul
sistem. Pe un anumit nivel, tu nu ştii cum să îçigestionezi
coľpul' mintea şi emoçiile. Aceasta este mârea pioblemă.
Cum îçipo i men ine sistemul elibeľat de stres, astfel
încâtsă îçipăstľezi nivelul de entuziasm, de ľelaxare şi de
Íeľicire,indifeľent dacă este dimineaça sau seara?
Pulsul unui om obişnuit pe stomacul gol este de 70
sau chiar 80. o persoană obişnuită cu anumite pľactici de
meditaçie aľe un puls mult mai scăzut, de 30-40. Chiar şi
după un prânz copios, pulsul ei nu depăşeşte cu mult 50
de bătăi ale inimii pe minut. Acest pâľametru indică starea
de relaxare pe caľe o expeľimenteazä oľganismul înfie-
c'aľe clipă. Staľea de ľelaxare defineşte practic capacitatea
de regeneraľe şi de reîntinerire a corpului.
Nu trebuie însăsă îçiîncetineştisistemul prin redu-
ceľea automată, a activităçii. Ceea ce este necesar este să
îçimençii sistemul astfel încâtactivităçile pľacticate să nu
îşilase ampfenta asuprâ lui. Chiar dacă divii epuizat din
punct de vedeľe frzic, nu trebuie neapărat să fiiäfectat de
stres. Dacă eşti capabil să fii extľem de activ făľă să îçi
pierzinivelul de ľelaxaľe,te vei simçi infinit mai bine. Dacă
vei începeanumite pľactici simple de yoga, după 3-4 luni
pulsul îçiva scădea cu cel pu in 8-20 de bătăi pe minut.
Acest lucľu se tľaduce pľintr-o eficiençă mult mái mare a
coľpului tău, dublată dp o stare de reLaxare accentuată.
Corpul nu aľe nevoie de somn, ci de ľelaxaľe. Dacă îçi
men ii organismul extrem de ľelaxat de-a lungul zilei, tu
nu vei mai simçi o nevoie atät đemare de a dormi. Dacă
munca pe caľe o pľestezi, plimbările sau exerciçiile fizice
te voľ relaxa, vei simçi o nevoie încăşi mai mică de a
dormi.
Înzilele noastre' oamenii complicä totul. Văd adese-
oľi oameni care se plimbă prin paľc întľ-ostare de ten-
siune interioarä.Dacă, tot te plimbi (sau chiaľ dacă' Íaci
9, ĺss s
lNGlNERlA lNTERloARĂ
iossins). de ce nu aiÍace-o întľ-ostare de ľelaxare şi de
b,í."o'iËĺÎ,ca, contraľ' exeľci iul frzicîçipoâte face mai
mult rău decât bine, întľucâtîlpractici ca şi cum ai merge
Ia räzbol|
Nu te räzboicu viaça. Gândeşte-te că nu eşti împotriva
vie ii, cí pro-viaçá. Pune-te la unison cu ea şi vei constata
că íei träce mulîmai lin prin ea. Cultivarea stärii de fit-
ness şi de sänătate nu ľeprezintä o bätălie. Fă ceva ce îçi
place' joacă un joc, înoată,pĺimbă-te sau aleaľgă. Dacă nu
içĺ plaće să faci altceva de-a lungulzilei decât să mănânci
cheesecake, ai întľ-adevăro problemă! In caz contÍa\ îa
există nicio incompatibilitate întrea fi activ şi a fi ľelaxat
înacelaşi timp.
oe ćât sđ*na.e nevoie corpul? Depinde de nivelrrl
de activitate fizicä încare eşti angÍenât. Nu tľebuie să îçi
fixezi număľulcaloriilot pe caľe le consumi sau aloľelor
de somn. După pärerea mea' este o pľostie să îçipľogľa-
mezi anticipät âceste lucruri. Lasä-çi coľpuJ să decidă
singur cât đoreştesä mănânce astäzi'. Nu o face înlocul
lui.'Dacă nu depui un efoľt fizic intens astäzi,probabilcă
vei doľi să mănânci mai puçin. Dacä mâine vei depune
un efoľt frzic mai intens, vei dori cu siguran ä să mänânci
mai mult. La eL se petľec lucrurile şi cu somnul. Atunci
când corpul se simte suficient de relaxat, el se tľezeşte,
indifereni dacä este 3:00,4:00 sau 8:00 dimineaça. Când
vine vorba de mâncare şi de somn, cel mai bun judecătoľ
rămâne coľpul.
Dacă oiganismul frzic aiaĺge la un anumit nivel de
conştientizaľe şi de luciditate, vei observa că se trezeşte
de îndatăce se simte odihnit - cel puçin dacă îşidoľeşte
să träiască la maxim. De bună seamă, dacă te foloseşti
de pat ca de un mormânt, po i_spune çă ai o p19blęmă'
Mençine-çi coľpul,într-ofoľmă fizicä bună, astfel încâtsă
îşidoľească să se trezească cât mai devľeme.
stłos
Corpul
8*ła***
-----.--
Dacă vei dormi fără pernă sau cu o pemă foarte mică, ce
nu permite îndoireacoloanei vertebrale, regenerarea neu-
ronală a creieruluişi cea celulară ä sĺstemului neurologic
vor fi mult mai bune. Dacă te decizi să dormi fără pernă,
cel mai bine este să dormi pe spate, nu pe laterală. în
yoga, această postură este numită shavasana. Ea îmbu-
nătă eşte pu rifiearea şi regenerarea corpu ui, favorizează
l
curgerea libeľă a energiilor şĺconferă relaxare şi vitalitate.
Nu trebuie însăsă devii prea dogmatic înaceastă privin ă
(măcarînprivin1a somnuluĺ, nu lua o pozi ie!)
De la exĺsten a caľnală la cea cosmÍcă
Existença este un dans întrelumea maniÍestată şi cea
nemanifestátă. Înmomentul încare vorbim de manifes-
taľe, vorbim automat de dualitate: de lumină şi întuneric,
de masculin şi feminin, de naştere şi de moarte şi aşa mai
{ep1rte. Deşí unitatea este pľincipala wzeală a cieaçiei,
dualitatea îiconferă acesteia textuľä, design şi culoare.
Toate manifestăľile pe caľe le peľcepi înlumea exterioară
sunt ancorate îndualitaçe. Atât timp cât există două prin-
cipii, vorbim deja de o multiplicitate. Dacă nu aľ exista
decât un singuľ lucru, nu am putea vorbi de o existençă.
Jocul vieçii nu începedecât atunci când apare dualitatea.
odată cu dualitatea apaÍeşi sexul. Ceea ce noi numim
sex ľeprezintă două aspecte ale acestei dualităçi caľe
încearcă să devină una. Natura se foloseşte de acest proces
pentru a-şi îndeplinianumite funcçii, cum aľ fi procrearea
şi perpetuarea speciei. Intreaga dualitate aspiľă către uni-
tate, căci ceea ce a fost cândva una a ajuns sä se manifeste
9i ĺłĺ9
l NGlN.ERlA l NTERloARĂ
prin două aspecte. Înconsecin ă, acestea aspiră înperma-
nen ă sä redevină una.
Aceastä aspira ie de a redeveni una îşigăseşte expľe-
sia înmulte feluri. Atunci când eşti tânăr şi inteligença
îçieste deturnată de hormoni, ea se manifestă înpľinci-
pal sub foľma sexului. Dacă nu mai eşti atät de tânăľ, iar
inteligença îçieste deturnatä de emoçii, ea se manifestă în
principalsub forma iubiľii. Dacä aiîmbătľânitşi hoľmo-
nii nu mai sunt foarte activi întine, ea se manifestă sub
forma ľugăciunii. Indifeľent de vâľstă însă,dacä tľan-
scenzi aceste nívele şi cauçi unitatea pe un nivelmult supe-
rior_de conştiin ă' vorbim deja de yoga.
ih cazul încare cau i unitatea cu ajutorul corpului
fizíc, tľebuie să fii conştíent că aceste corpuľi rămân întot-
deauna douä, orice ai face. Timp de câtevamomente apaÎe
o senza ie de unitate, dar apoi cei doi paľteneľi se despart.
Dacă divo4ul nu rezolvă lucľurile, o va face moartea, mai
devreme sau mai tâtziu.Acest lucľu este imposibil de evi at.
Sexul nu este altceva decât încercaÍeaa doi parteneri
de a deveni una.Individualitatea nu se referă numai IaÍal'
sele hotare mentale pe care çi le-ai cľeat singur, legate de
pľeferinçele şi de antipatiile tale, de gustuľi şi de opinii. Ea
înseamnăinclusiv faptul că eşti prins încapcaîacoľpului
táa frzic. Chiaľ dacă nu eşti conştient de acest lucru, via a
din inteľioľul tău înceaľcăsă tľansceandă aceste hotaľe.
Dacă aspiľi către tľanscendeľea hotaľeloľ mentale' îçi
doreşti să ai o conversaçie seľioasă, să citeşti o carte, sä
consumi alcool sau un dľog, oľi să faci ceva ciudat.Dacä
aspiri cătľe transcenderea hotaľeloľ fizice, este posibil să
îçidoľeşti să îçifaci un pieľcing sau un tatuaj, să îçivop-
seşti părul oľi să ľecurgi puľ şi simplu la vechea metodă:
o paľtidă de sex.
Intençia sexului este excelentá' dat metoda este inutilă.
Sexul implică o stare de plăcere, deci atrage doi oameni
6 ląz'9',
Corpul
unul cătľe celălalt. Ei nu pot atinge însăstaľea de unitate
decât pe moment. De aceea, ei înceaľcăîncelelalte dome-
nii: celal emoçiilor şi cel alintelectului. oamenii încearcä
întotdeaunasă gäsească un numitor comun: ,,Ne place
acelaşi t'p d. îngheçată; suntem amândoi blonzi; ne plac
jocurile video; avem acelaşi semn zodiacaL; ne plac ace-
leaşi emisiuni TV...' Atât timp cât nu ve i înelege însăcă
nu pute i deveni niciodată una' nu veçi putea învăçasă vă
bucuľaçi de aspectul polaľ opus.
Aceste două eneľgii pe caľe noi, oamenii, le numim
,,masculin'' şi ,,feminin'', înceaľcăîntotdeauna să se unĹ
fice, dar sunŕ dia-etľal opuse. Întľ-unfel, ele sunt iubiçi şi
inamici înacelaşi timp. In cazul încarc caată' similitudini,
nu prea găsesc multe, dar atacçia Íaçäde aspectul polaľ
opus nu dispare niciodată.
Foaľte mulçi oameni nu suportă actulfizic propriu-zis,
pe caľe îlconsiderä muľdar, aşa că au inventat tot felul de
decoraçiuni pentru ał ,,înfľumuseça''.Ei îiadaugă întot-
deauna emo iile |oąÍă de caľe îlconsideľă hidos. ihtr-un
fel, ei încearcăsă îşiîntuneceviziunea asupra realităçii cu
ajutoľul acestor decoraçii.
Sexul este cevâ natural.. El Íace parte integrantă din
corpul fizic. Sexualítatea este cu totul altceva; ea este
inventată de oameni, fiind un aspect psihologic. In clipa
încare sexul pătrunde înminte, el devine o peľveľsiune.
Sexul nu aľe nimic de-a Íace cu mintea. El ľeprezintă un
aspect minoľ al coľpului frzic' dar înlumea modeľnă a
devenit ceva uriaş. Mulçi îlconfundă cu viaça însăşi.
In societatea modeľnă, oamenii îşicheltuiesc90% din
energie fie uľmăľind, fie evitând sexul. Acesta nu este alt-
ceva decât un truc al natuľii, pentľu a ne repľoduce. Dacă
această atÍacíe a principiiloľ polar opuse nu ar exista, spe-
ciile aľ dispăľea înscurt timp. oamenii au creat însăo dis-
tincçie atät dę mare întľebärbaçi şi femei, de parcă aceştia
sĺłs9
INGINERIA INTERIOARA
ar fi specii difeľite. Nicio altă cľeaturä de pe planetă nu
aľe o problemă cu sexul. Numai oamenii au. ln cazul aĺi-
maleloĺ nevoia sexuală apaÍe doaľ înanumite peľioade de
'În
timp. In restul timpului ele sunt eliberate de ea. cazul
oamenilor, ea nu dispaľe niciodată din mintea lor.
Unul din motivele pentru care se întâmplă acest lucru
este că întrecut, foarte multe ľeligii au negat acest pľoces
fizic simplu, făcând din el un päcat. Neputând să accepte
biologia umană, ele au înceľcatsă nege complet limită-
ľile procesului biologic, înloc să încerce să îltransceandă.
Dacă nu am avea o problemă cu biologia, noi nu am face
o distincçie atât de mare întrebărbaçi şi femei. Toçi oame-
nii ar fi cunoscuçi pentľu valoarea 1oľ intrinsecă, indife-
rent de sexul pe care î1au.Exploatarea femeiloľ a început
atunci când oamenii nu au mai putut accepta difeľençele
fundamentale dintre bärbaçi şi femei.
Biologia nu trebuie sacraizatä,daľ nici nu trebuie con-
sideľată murdarä. Ea este un simplu instľument alvieçii. Tu
exişti înaceastă lume datoľită ei. Dacä ştii cum să o tľăieşti
Íärăa o pune pe un soclu, daľ şi Íäräa o considera ceva
murdar, vei constata că ea are o frumuseçe inerentä a ei.
Senzualitatea este o invitaçie chimică pentľu a experĹ
menta ceva ce nu face parte integrantă din tine să devină
una cu tine. Aceasta este manieľa Natuľii de a te atÍage
către starea de unitate, sau de yoga. Deşi natura senzua-
lităçii este bucuria, ea este înacelaşi timp discriminatorie.
Atunci când doi indivizi trăiesc o experiençă amoroasă,
ei exclud tot restul lumii, ca şi cum aceasta nu aľ exista
deloc pentru ei. Pentľu ca celebraľea să dureze, senzualĹ
tatea sau pasiunea amoroasă trebuie să includă tot ľestul
lumii. In acest caz) o numim yoga. AşadaÍ' nu negarea este
răspunsul; singuľul r ăspuns este exp ansiunea.
Dacă nu ai cunoscut senzualitatea respiraçiei dătă-
toare de viaçä, pe care trebuie sä o pľactici înfiecaĺe clipă
9n lłą s
Corpul
a vieçii tale, cum ai putea cunoaşte un alt tip de senzu-
alitate? Experimentaľea natuÍii orgasmice a pľocesului
respiratoľ este numită ana pana sati yoga - yoga inspira-
çiei şi a expiraçiei. Ana pana înseamnă,,îninterior'' şi ,,în
exterior''. Saĺl înseamnă'consoartă feminină''. Aşadaľ,
expresia face înmod claľ referire la o uniune orgasmică.
Cu alte cuvinte, ana pana sati yoga este un proces care te
iniçiazä într-ofuziune pľofundă şi conştientă cu respira-
çiata, arătându-çi cum poate deveni inspiraçia şi expiľaçia
sursa unui extaz nenumit.
Ş*o!,Lł**
----- Ô-*
Posibilită1ile superioare ale vie1ii sunt găzduite de corpul
uman. Corpul fizic este o platformă care permite experi-
mentarea tuturor posĺbilită iloĺ de la cele mai grosiere la
cele mai sacre. Spre exemplu, elî1ipermite să mănânci, să
dormi şi să faci sex într-omanieră vulgară, sau să realizezi
aceleaşi ac'tiuni dintr-o perspectivă sacră. Această sacrali-
tate poate fi realizată prin'łmpregnarea acestor ac'tiunicu
gândurile, emo iile şi ĺnteniiile tale. Mai presus de orice,
aminteşte- i că vulgaritatea'sau sacralitatea unei ac'tiuni
sunt decise înmare'măsurä de inconştien a şi de lipsa ta
de voin1ă, versus conştientizarea şi exprimarea voin eĺtale'
Fĺecare respira ie, pa' ac'tiune simplă, gând şi emo ie pot
căpăta o aură sacră dacă sunt realizate prin recunoaşte-
rea sacralităiii persoanelor sau obiectelor implicate înele'
Dintre actele pline de iubire pe care .le pot realiza
oamenii, actul extrem de simplu al 1inerii de mână poate
deveni unuldintre cele mai intime. De ce? Deoarece natura
mâinilor şĺpicioarelor permite concentrarea energiilor în
aceste pări ale corpului într-omanieră absolut singulară.
9; ĺłs9
lNGlNERlA lNTERloARĂ
Două mâini care se unesc pot genera o ĺntimitate mult mai
mare decât contactul dintre alte pár'ti corporale'
Po i încercaacest lucru chiar acum' Nĺci măcar nu
ai nevoie de un partener diferit' Atunci când î1iuneşti
mâinĺle, cele două dimensiuni energetice ale tale (latura
dreaptă şi cea stângă, cea masculină şi cea femĺnină, cea
solară şi cea lunară, yin şi yang etc.) se conectează într-o
anumită manieră, iar tu începisă experimentezi o senza ie
de un Aceasta este og ica sa utu ui (n a m a ska Ą indian
itate. l l l
tradi1ional. Acesta reprezĺntă o manieră de a- i armoniza
sistemul.
Cea maisimplă modalitate de a expeľĺmenta această
stare de fuziune este aşadar yoga namaskar uneşte- i
cele două palme şi focalizează-i aten ia plină de iubire
asupra unui obiect pe care îlfoloseşti sau pe care îlcon-
sumi, ori asupra oricärei forme de via1ă care î1iiese încale.
Prin acest gest extrem de simplu, dublat de conştĺentizare,
tu po i experimenta via a într-omanieră pe care nu aĺ maĺ
experimentat-o până acum' Exĺstă chiar posibilitatea de a
unĺfica întreagalume prin sĺmpla unire a palmelor tale!
Deturnarea hormonală
Cineva m-a întľebatodatä: ,,Nu çi se pare ciuđat
cä oamenii sunt mai obsedaçi de sex decât de orice altă
nevoie frzicä?" Nu, nu mi se paľe deloc ciudat. Acest lucľu
se datoľează detuľnăľii hormonale despre care am vorbit
mai devľeme. De altfel, nu sexul ľeprezintă nevoia fizică
ceamai puternică' ci foamea.
In cea mai maľe pâÎtea timpului, gânduľile la sex sunt
doaľ un comportamént compulsiv. Când erai copil, nu
päsa ce organe sexuale are cineva. De îndatăce sistemul
hormonal s-a activat întine, nu te-ai mai putut gândi la alt-
ceva. După ce vei depăşi o anumită vâľstă, iaľ sistemultău
9 ĺło$
Corpu I
hormonal îşiva încetiniactivitatea' aceastä obsesie va dis-
păľea de la sine. Içl privi retľoactiv viaça şi nu îçiva veni
-vei
să crezi cât de obsedat eľai cândva înpľivinçâ sexului.
Coľpul nu este ceva rău, dar estďlimitát. De altfel, nu
este nimic rău nici măcaľ îna fi limitat. Dacä vei merge
exclusiv pe calea corpului, vei putea experimenta anumite
plăceľi. Nu este o crimă să îçidbreşti sífiĺhmitat, daľ nici
nu vei tľăi o viaçă cu adevăratîmplinită.
Să spunem că pľintr-un act de magie' toâte femeile sau
toçi bărbaçii din lume ar tânji după tine.-Mai devĺeme sau
maitäĺziarvei descoperi că acestlucľu nu te mai satisface.
Ve'i expe|menta anumite plăceri
şi anumite dureri, dar nu
vei trăi decât însfera de acçiune a corpului tău. Aćesta nu
cunoaşte altce-va decât instinctul de supravieçuire cel de
şi
pfocrea ie. Altminteľi, el se îndreaptădirećt cătie moľ-
mânt, căci nu poate cunoaşte altă directie.
tău este doar un împrumutpe ..'. çi l-a acor-
' Coľpu]................
dat această planetă. Ceea ce tu numeşti ,inor't.i' este doar
înapoi.eľeaacestui împrumutMamei Pământ. Întreaga
1a ä de p-e această planetă este doar o ľeciclare a planetli
Pământ. Poate ctezi că, te îndrepçicătre biroul tău, către
casă sau către un meci de fotbal, dar înľealitate corpul
tău se îndľeaptăcu fiecare pas către mormânt. Poatďcă
ai uitat acest lucru, daľ încetulcu încetul,pe măsuľă ce
timpul vâ continua să tľeacă, îçiva devení din ce înce
mai evident, cäci aceasta este natura coĺpului. Dacă toată
via_ç-a nu ai cunoscut altceva decât corpu[ pe care'urmează
sä îlpierzi, anxietatea şi teama te voiînśo i prefutindeni.
. Tot mai mulçi oameni începsă ueadä citeamaľepre-
zintă un aspect natuľal al existençei. Gľeşesc însă.Teäma
este doar consecin a unei existeľlçe incomplete. Dacă nu
ai explorat viaça întoată măre ia şi multiđimensionalita-
tea ei, limitându-te la expeľiméntaľeacorpului täll frzic,
teamâ te va însoçipľetutindeni.
s ĺąz gi
 Corpul
INGINERIA INTERIOARA

unul ceea ce priveşte îngrijiľeasănătăçii, asiguĺările, casele şi

Ai auzit vreodată de George'Best? Acesta a fost maşinile. Geneľaçia actuală dispune de condiçii de confort
di#;;.i *JĂ;;ifátbal*ti e $ezi ai epocii sa1e. aBest
s-a
mult superioare celor încaľe au trăit genera iile anteri-
ät. î'tiieĺ.r.ĺ;i. 'Î"
*"]*ĺ*' Mass-media vorbit
äă 'ă ă. ;; il,i.a, '. cuplatot timpulcu
o actriçă oare. Cu toâte acestea, niciodată înistorie nu a fost sufe-
'.ăiĺ sau cu
de cinema * ;;;"aá'i.cl toatä acestea'l'a35 rinça atâtde mare pe Pământ. In societăçile bogate, un om
din cinci ia medicamente numai pentru a-şi păstľa echi-
ä;;Ţ;;; fďą f'*""i şi ncîmplinit' La 59 de ani eľa
ce po i schimba librul mental. Dacă trebuie să iei o pastilă înfiecare zi
mort. Moaľtea.*. ĺn.uiť'bi6,đaĺceea pentru a-çi păstra bunăstarea psihicä, cu greu putem vorbi
.Ţi. *"ni.ra încare îçitrăieşti via a' La. primaCu toate
vedeľe'
lume' despľe bucuria de a trăi. oamenii sunt pe puncful de a
George Best a avut la'picioaie.întreaga ceda psihic, dintr-un motiv cât se poate de simplu: ei şi-au
acestăa' el a trăit o viaçă de niľnic'^ redus întľeagaviaçă,la cel mai minoľ aspect al acesteia:
Aşa cum *ĺ,p*, p|anul fizic.este circumscris de
"-
alte dimensiuni, mai ii'ŕ'' Înconsecinçă'coľpul
fizic'nx planul fizic.
Daca mcerct sa
noate iuca decât un rol limitat înviaça ta'
ă#;i'*il; il;g; vĺaçă cu ajut'oĺul lui, tu îifo4ezi
un mĺtton
lĺmĺtelesi îi cľeezi o via1ă falsă' Viaça cunoaşte
de a te pune cu Dotul
de modáhtăçi de a te îngenuncheaşi

9 lłgs _$ ĺłçs
 n
INGINERIA INTERIOARA

40 đeminute
realitate' ei nu au stat împreună decât
ilä;"l l6t"ior, d", di"''t"' acum desprefie_
",i pe la uľechi' ratându-i cu
."'. silç ,ärrirr-^trecut
;;l;"1Ń uoľbit astfel pairu ore despĺe cele 40 de
*ĺnur. petfecute împreunä'
pe timpuri
uhul
După ce au epuizat'sub-iectul războiului'
.

dintre äi l-a întľebatpe celälalt:

- Şice ai făcut de la ľăzboi încoace?un simplu
Ţhč*t"*
- i, îr,ultimii 60 de ani am fost
comis-voiajor.
Cele łĺjde minute le-au definit celor
doi viaça
aĺ" ."Lĺ cä mortalitatea loľ le-a fost
pusă la gľea IJn miľacol Sau un haos?
luptei' coei
ĺ"..'."'" înfiecaľe moment' Întimpul
creat o legätură extrem de profundă'
In
äoĺ ä îçispun o poveste... Un bărbat şi-a pľopus odată să
'i"" bărb"touĺ care i-a räspuns celuilalt a '
;;];l"d a fost un
S dobândească puteri supľanaturale. El s-a dus de la un
;;*, fi;t"te zatä într-osingură ftazäz guru la altul, căutând dispeľat instrucçiuni. Încele din
simolu comis-voiaior' uľmă, a reuşit să ajungă la un eľmitaj izolat însălbăticia
Aton.i când îçirealizezi naťuľa muritoaľe' tu munçilor Himalaya.
D19ă nu
tľăieşti o experiençă extrem de profund1' Gurul din ashľam a ghicit imediat scopul străinului şi
rnă' cel puçin 1i-ai tea|izat-o
ti-ai realĺzairr"*r" et a înceľcatsă îlconvingă să renunçe la el:
n;u.. reP1:ezintä ďârşi-
p. .." muritoare. Moartea
- Ce ai de gând să faci cu aceste puteri? La ce îçiva
ĺĺ ui.çiĺ, ci doaĺ al corpului frzia'Dacá çi-ai
trăit
apro-
folosi dacă vei învăçasă mergi pe apä? După trei zile, vei
il;'.;;;'viaçă identificându-te cu .corpul' maÍca constâtâ cä çi-ar fi mai utilă o barcă! Nu-çi irosi viaça cu
oierea=mor ii te va cutremura' cáci
ea va
aceste căutăŕi iľelevante. Învaçämai bine aľta meditaçiei.
šä;;tr"Ţ;;i|"l"ĺ täu' Aspiľaçia cätre trans1enj1
Maestľul a fäcut mai multe astfel de încerçăľide a-l
,." pl"rruloifrri, nu devine cu adevărat autentlca convinge pe eľoul nostľu' daľ acesta a rămas neclintit. În
;;;il;;i când îçiconfrunçi propria mortalitate cele din urmă, guľuli-a spus:
:;fâ'; i poteni;l, dar ineviiabil, al învelişului - Bine, dacă eşti atät de feľm hotärât, scaldă-te înrâu
táufrzic. mâine la 4:00 dimineaça şi apoi vino la mine ca să te ini-
çiez însecretele suprânatuÍalului.
Bärbatul s-a umplut de entuziasm. El a făcut o baie
dimineaça devreme înapa îngheçatăa râului himalayan,

$ ĺso 5'
s ĺsĺ9i
 Minteo
INGINERIA INTERIOARA

plin de speran ă în coşmar. Hă4uit de nenumăľatele maimu e şi incapabil să

s-a învineçit, dar.avenit şi s-a aşezat
mai facă ceva, el s-a întorsla guľu şi Ĺa spus:
ł"t" -..'i'ului. Guľuli-a spus:
"'-^Ĺ;;;ĺ. - Nu îmimai doľesc nenorocitele alea de puteri supľa-
,"n' foarie simple. Crrnosc o rnantra
natuľale. Tot ce vľeau este să mă elibeľezi de maimutele
secretä. Dacä o u.i trei oľi pe zi înurmătoaľele 40
* -ĺ-á';iăoĚa"ai 'ă,iiJ'
äl" roate puteľile zupľanatuľale' ""' 'r.ĺ îçispui că nu doreşti să te gândeşti la un .nornn
rrráloit apoi-m As abma ad gamay a'''
lucru, exact la acela te vei gândi! Aceasta este natuľa
s

^it'^',,
;č;;á'-*ă d b ignorançä la adevär;' minlii umane.
Guľul i-a spus: In zilele noastre s-au ľealizat foarte multe cercetăľi
ľepe1i această mantla- sacră de tľei
oľi pe
--Ť'.Ĺ"i. să puteľile referitoare la activitatea cľeieľului. Dacă analizezi manĹ
,ĺ in or*ĺt*;ł.40'ä; 'le |ĺ veĺ.dobândi toate era încare ac ionează neutonii din cľeieľ, vei constata cä
;il; ;'''- Mai există însăun lucľu foarte important:
la aceasta este foaľte coerentă. Această coeren ă se tľaduce
când ľosteş,i;ilä;utľebuie să
te gândeşti
atunci pľin funcçionarea eficientă a coľpului. Coľpul realizează,
maimu
___- e. un miliard de activităçi extľem de sofisticate datoľită dan-
i|ĺ'il"*ls-a minunat de simplitatea tehnicii' sului peľfect coordonat şi extľem de complex alneuľoniloľ.
]Ţš*ĺro'l î"ĺ_'b't pli'' de bucuľie' Pot să plec
Pe de altă paľte' mintea celor mai mulçi dirrtľe oameni
" '1,
acum? a devenit un circ. De fapt, această compara ie nu este
_ Da, Ĺa răspuns guľul' Pleacă şi întoarce-teîn40 de
foarte adecvatä, căci ciľcul este o activitate extrem de
zile.
'''"'Bărb"rol bine coordonată, chiar dacäIa prima vedeľe paľe haotică.
a plecat, încântatla culme_ rC'p'o_':_111,: Chiar şi clovnul este un gimnast foaĺte bun. El joacă ľolul
şi gurul ăsta, s-ä
gândit el' Mi-a împăľtăsittoâte secretele unui bufon, daľ investeşte înacest rol un talent enoľm şi
mi-a mai
sale- fărä măcaľ sá îmipeľceapă vreun ťarif! Şi foaľte mult efoľt. Metafora'clovnului sintetizeazăpeľfect
:ffiffi ffiä;ilffii".äĺ*"ç.. De ce m-aş gândi la
experien a celor mai mulçi dintľe oameni legatä de activĹ
maimute} Este ľidicol!''
''" Ëi-á".JĺäiaŢr. íáĺe'emunçilor şi a ajuns
pe ma'ul tatea lor mentală.
Cum a devenit mintea un clovn, încondiçiile încaľe
c'ná.. A făcut o baie înrâ91 sacru şi:* ľ::i: |: este o gimnastă extfem de talentată? Cum s-a transfoľmat
'aolĺp.n*,í a-şi începepractica' Nici.nu a apucat msa sa acest instrument miraculos într-omaşinärie care' produce
să. se gân-
;;;är;'.,ruan,oi"ăr'io*.'' cä a şi început
'n"í'
îiapăľea atâta suferinçă?
dească la maimut'eí'o'i a' câte ori
în minte
din nou în ľâu' A Aşa cum am mai spus' ceea ce caută oamenii este o
imaginea on.ĺ ,nái*;;; 4 se.'scälda stare de bine, inteľioară şi exterioară. Problema este că
încercatsă ľepete m.,Ţ* difeľite posturi de yoga, dar
î" lumea exterioară conçine un miliaľd de ingľediente' pe care
ä;:;il il;;;' ffi."''í p.'ĺľ". că se şi gândea
de.practică i*"'1 ľ|i
'ĺt'uĺ nimeni nu le poate controla întotalitate. In schimb, lumea
la maimuçe. o'pí interioară nu con ine decât un singuĺ ingľedient: eul. Tu
" 'ĺp'ĺ'nänĺ nu se mal
mintea sa
nu mai avea nevoie de mantľa' cäci po i fi singuľul arhitect şi cľęatoľ al vieçii tale interioare,
r;;i*"; decât la maimuçe. Băľbatul trăia un
ii""äŢaîjĺ
9 ĺsz ç1 9 ĺsss
lNGlNERlA lNTERloARĂ
dar nu ştii cum să faci. Aceasta este marea dilemä. Dacă ai
de ine cu adevărat controlul asupľa lumii tale interioare,
cu siguran ă nu ai fr atät de nefericit (nefericiĺe pe caľe çi-o
produci singur). Una din libertăçile fundamentale de care
ăiqp* ;*'arcér^ de a gândi absolut orice îçidoreşti. În
acest cazrce te opľeşte să emiçi gânduĺi plăcute?
Problema este cä mintea ta nu acceptä instľucçiu-
nile primite de la tine. Ímagíĺeazä-i un om primitiv din
Paleolitic caľe loveşte cu pumnul tastafuÍa unui computeĺ
De bunä seamă, pe ecran nu voľ apätea decât nişte puĺici!
Yoga este o tehnologie caľe creează o distinc ie între
tine şi mintea ta. Exístá un spa iu întretine şi tot ce ai
acumulat înplanul fizic şi încel mental. Pľimul pas cătľe
libertate constă îna deveni conştient de acest spa iu.
Tiparele ciclice din viaça ta actuală (şi_chiar de după
aceasta) sunt cauzate de acest con inut fiziologic şi psi-
hologic acumulat. Dacă poçi deveni conştient înper-
maněn1ă de acest spa iu dintľe tine şi corpul, ľespectiv
mintea ta, tu te deschiziînÍaçauneidimensiuni a posibi-
lităflloľ nelimitate.
Nu există decât două foľme de suferinçă înaceastă
lume: cea uicäşi cea mentalä. Dacä distan a Îaçăđecorpul
şi de mintea ta va deveni un factor constant alexperien-
cu
çei tale, tu poçi spune cä ai terminât'pentru totdeauna
śuferinça.odatä cu eliminaľea fricii de suferinçă, vei putea
explora cu al1i ochi viaça, făľă să te mai temi de necunos-
co_t. Capacitatea ta de a te folosi de acest Íenomen atât
de sofisiicat alansamblului minte-corp va pătľunde într-o
dimensiune nouă, dacă vei reuşi să te distançezi de aces-
tea. Poate päteaparadoxal, daľ este adevärat. Crr cât spa-
çiul dintľeline şi mintea ta devine mai mare,cu atât mai
pu in haoticä dévine mintea. Aceasta se transformă într-o
šimfonie măľeaçă, întľ-oposibilitate colosală care te poate
conduce pe cele mai înalteculmi.
s ĺsąs
Minteo
Yoga este o călătorie către o ľealitate încare poçi
experimenta natuľa supremă a existen ei, care este uni-
tatea făľă hotare. Această experiençă nu devine posibilă
decât dacă eşti capabil să susçii acest spa iu întľětine şi
corpul, respectiv mintea ta. Este foarte impoľtant să îçi
aminteşti că această unitate Ífuăhotare este o expeľiençă
directă, nu o idee, o filozofie sau un concept. Dacípriveşti
unitatea Universului doar ca pe o teorie intelectuală şi o
expui ahtora, ea îçipoate aduce o anumită populaľitate la
petreceľi sau câteva aplauze la un seminaľ. Cine ştie? Ai
putea câştiga chiar Pľemiul Nobel! Dar utilitatea ei se va
opri aici. Pe de altă paľte' experien a unităçii nemărginite
te poate proiecta întľ-odimensiune complet difeľită - o
dimensiune a iubirii şi a beatitudinii, care transcende cu
mult activit atęa cer ebr aIă,.
Poate fi chiaľ peľiculos să consideľi că totul este una
doar din punct de vedeľe intelectual. oamenii au inventat
tot felul de teoľii filozofice caľe spun că trebuie să devii
una cu întľegulcosmos' să iubeşti întteagalume - până
când via1a îiînvaçăo lecçie. Când vine vorba de bani'gra-
niça dinte sine şi ľesful lumii este extrem de clarä. Înaćest
caz, nimeni nu se mai consideľă una cu ceilalçi!
Să îçispun o poveste... Shankaran Pillai s-a dus odată
la un cuľs de Vedanta. Vedanta este o şcoală de metafi-
zică indianä carc vor|eşte despre non-dualitatea sinelui
şi a divinului. Maestrul, un filozoÍ. Íoarteînvăçat,avea o
ľetorică foarte elocventă:
-Voi nu sunte i cutare sau cutaľe. Sunteçi pretutindeni.
Nu există ,,al vostru'' şi ,,al meu''. Totul este al vostľu,
căci voi sunte i totul. In esen ă' totul este una. Ceea ce
auziçirce vedeçi, ce miľosiçi' ce gusta i şi ce atingeçi nu este
rea|itatea. Toate acestea sant maya - o simplă iluzie.
Această retorică vedantică l-a ameçit complet pe
Shankaran Pillai. Acesta s-a dus acasă şi a âdormit
{91 ĺss si
INGINERIA INTERIOARA
eândindu-se la ea. Dimineaça, s-a tÍezit plin de eneľgie'
Ďe reeulä îipläcea să doarmă mai mult dimineaça, daľ
dn ro]ur^ gândurilor care îlobsedau, s-a dat imediat jos
áľ nľ.Pr rd gând caľe i-a trecut prin minte a fost: ,,Nu
exßta rumlc care sa nu îmiapaqnä. Toată această lume
-
este a mea, şítotul este tnayĺ^.'"
maĺ.'Ĺnt de gândurile filozofice ale omuĺui, foamea
.p"'.intotdeauna'1a ore regulate. Aşa se face că Shankaran
pĺr"i dus la ľestaurani'ul său favorit, a comandat un
''
*i. a.io" copios şi l-a consumat cu plăcere, spunându-şi:
.Toatá mâncare este a mea. Celcaľe mă seľeşt9
;*r;, ".."'iă
b fel ca şi cel caľe mănâncă.'' Astaspunr.Vedanta!
Shankaran píhĺşia terminat micul dejun' Fiind într-o
,t.r. d. conştiinçă dr,,înaltă'',nici prin gând nu i-a
^iâtînsă,aşa cä s-a ridicat şi a.ieşit din
trecut să îlplăteâscă
'cand
totul esie al tău, ce sens ar mai avea să
'.'t'o''''r.
achiçi o notä de platä?
ŕ. când tľecä pe hngă casierie, s-a întâmplatcâ pro-
orietaľul restauľadtuluĺšă întoaľcăprivirea cătľe altci-
'"Ĺu". shankaran Pillai a väzut un morman de bani, pe
.''.-ĺ-' luat imediat, gândindu-se: ,,Toťul este al meu' Nu
ăi;ă ni.io dľ.'.ntĺ"întrealmeu şi al tău''' Dat fiind că
no tocmai bine cu finançele, el şĹa umplut buzuna_
cu banii luaçi şi s-a grăbit să iasă-din restaurant. La
rele'tät."
urma urmelor, nu jéfuia pi nimeni; nu făcea decât să pľac-
-
tice Vedanta!
Subit, câçiva oameni din restauraÍft Iv ieşit şi au înce-
put să a|ergedupă el, daľ Shankaľa_n Pillai le-a spus:
' - Pe ci-ne încercai să prindeçi? Voi sunte i cei care
a|eargädupă mine, daŕ suntéçi şi zu însumi.Cu alte cuvinte,
p'"ioaEi practic pe voiînşivă.De vreme ce nu există eu
"ĺ
si vbi, pe cine aş putea plăti?
' ĺ'đŕĺ.t''ul i.'t'*antu1ui era însăfuribund! El nu
ştia decât un singuľ lucru:
ĺîlso 9i
Minteo
- Banii mei sunt înbuzunarul tău!
Shankaran Pillai înceľcăînsăsă îiexplice:
- Cel care mă prinde sunt eu. Tot eu sunt cel prins.
Pľopľietarul nu ştia cum să se descurce înaceastä situ-
açie încurcatä.Lacapătul puterilor, l-a dus pe Shankaran
Pillai la tribunal. Aici, acesta şĹa continuatirgumenta ia
filozofică. Judecătorul a încercatînfel _şi chip sä îlcon-
vingă că a săvârşit un fuľt, dar înzadaĺ ĺn fina1, el a cedat
şi l-a condanrnat pe Shankarai Ia zece lovituri de bici.
Prima lovitură... Shankaran Pillai a çípat.
Judecătoľul i-a spus însă:
- Nu- i face griji. Totul este rnaya. Nu există plăcere
şi durere.
A doua lovitură... Shankaran Pillai a çipat:
- Ajunge!
Judecătorul i-a spus:
_ Cel care te biciuieşte eşti chiar tu. Cel biciuit eşti tot
tu
A tľeia lovitură... Shankaran Pillai a începutsä strige:
_ opľiçi-vă! opriçĹvă!
- Nu există începutşi oprire, Ĺa răspuns iudecătoľul.
Totul este maya.
Şidialogul a continuat înacest fel de-a lungul celor
zece lovifuri de bici. La sfârŞitul acestora, înmintea lui
Shankaran Pillai nu mai exista nici urmă de Vedanta!
Înçelegereaintelectuală care nu este sus inută de
cunoaşterea prin experiençä directă poate conduce la
jocuri ale minçii şi la stăľi de amăgire. Dacă cineva devine
una cu rcalitatea la nivelul expeľien ei, el nu va ac ionâ
imafur. Dimpotrivă' acest pfoces mistic conduce la o
expeľien ă fabuloasă a vieçii, caľe te transformă pentru
totdeauna.
Univeľsalitatea nu reprezintă o idee, ci un adevăr exis-
ten ial. Doar individualitatea ľeprezintă o idee. Yoga nu
9 ĺsz 9,
 Minteo
lNGlNERlA lNTERloARĂ

bazează' pe faimoasa axiomă a filozofului fľancez René

e$e altceva decät chitta uritti' nirodha' Cu alte
cuvinte'
dar continui să Descartes din secolul XMI : ,,Gândesc, deci exist."
áä.e-ä.,ĺ*ateamin1ii tale înceteazá,
rämâi lucid, tu te afli înstaľea de yoga'
_- A sosit timput sä reafiľmi un adevär fundamental:
exişti, deci po1i gândi. Acest adevăr este existençial. El nu
No in.erca însăsă îçiopreşti forçat activitatea men_
să înnebon.yi'î'ca'oÍminçii' toate are nimic de-a Íace cu filozofia , fre ea occidentală sau oľi-
peda-
t"1ĺ. .ĺ.i
'işti ambĺeta1' Nu al entală. Este pur şi simplu o ľealitate existençialä.
lele şunt deâcceleraçie. Nu existä frâne şi
;Ĺä; ni.ioa"tĺ iâoă ..o*? Pe orice.pedală viteza'
ai
l)acá
3pă'1:
nu u
Tu poçi ,,existâ'' chiar dacă nu optezi pentľu a gândi.
Cele mai frumoase momente din viaçă - cele de feľicire, de
,ni''t.' nu face decât sä îşiaccelereze
mai devreme bucurie, de extazsau de pace - au fost momente încare nu
acorzi însănicio atençie, gândurile se linişesc
tăceľe extrem oe te-ai gândit'la nimic. Nu ai făcut decât să exlşti, Existença
sau mai täĺziurłăsându-te într-ostaľe de
este, nefrind af.ectată de gânduľi.
bogată însemnificaçii.
Ce sunt de fapt gânduľilel Simple infoľmaçii acumu-
late şi reciclate. Cľezi tu că eşti capabil să te gândeşti la
8*,tL*** altceva decât lucľurile pe caľe le-ai ácumulat înmintea ta?
----- e-- Mintea umană nu face decât să ľecicleze vechile date.
Aşadał' te întľeb:ru ce îçidoľeşti, să fii o simplă fiinçă
Reaminteşte-i cel pu in o dată pe oră că
toate lucrurile vie, sau o fiinçă gânditoaľe? Înmomentul de aç{,în90/o
_
le ouii cu tine poşeta, banii, relaiile,
povara din din timp tu te gândeşti la viaçă; nu o tľăieşti. Dece ai venit
;; ;.;;
_
inimă şi corpul tău sunt simple lucruri
pe care le-ai acu- înaceastă lume: pentru a experimentaviaă"sau pentľu a
mulatie-a'lungul timpului. Dacă vei deveni din
ce înce te gândi Ia eal Pľocesul mental este infim pľin compara-
mii .onştient ăe acest lucru fundamental, înclinânddin ie cu viaça însăşi,dar el a căpátat o impbrtançă absolută
chiar pentru tine..A sosit timpulca oamenii să reînveçesă expe-
ceînce mai mult către dez-identificarea cu lucrurile'
ă..i ,. implici din ce înce mai plenar înele'.te vei eli- rimenteze direct procesul vieçii. Această necesitate este
u.* p'og'ä'iv de suferina şi de nebunia specifice min
ii extrem de urgentă. Insăşi viaçâ noastľă depinde de ea.
umane, apropiindute de starea de meditalie'
Să Ę spun o poveste... (Este aproâpe sigur o poveste
apoc Íă', daľ nu contează, întľucâtpaľe adevărată.)
fuistotel, părintele logicii moderne şi marele intelectualal
Gândeşte- te cáte sitĺeziînaÍaravieçii Gľ_eciei antice' se plimba odatăpe pĺajă. ÎĺÍaçalui soarele
asfinçea magnific, daľ el nu avea timp pentru astfelde eve-
1mente minore, întľucâtse gândea foarte'serios la o pľo-
blemă existençială măreaçä. Pentľu mintea inteleauală,
existença
-este
întotdeauna o pľoble mă, iat Aristotel eľa pe
punctul de a o rezolva. Pierdut îngânduľile sale solemne,
el se plimba încoloşi încoacepe plajă.

s ĺsas sĺsç9

lNGlNERlA lNTERloARĂ
Pe aceeaşi olaiă se mai afla însăun om' care Íäcęao ałi-
vitate extľem đei''te''ră - atât de intensă încâtdupä o vľeme
chiaĺ şi fuistotel l-a observat. SPun asta deoaľece oamenii
care sunt scufundaçi înpľopľiaĺor ľealitate psihologică sfâľ-
şesc pľm a lgnora complet viaça
din iuľul lor. De regulă, ei
nu au ochi pentru a Privi o Íloare, un asfinçit, un copil sau
o Íaçäcare zämbeşte. Dacä se trezesc înfaça unei fe e care
nu zâmbeşte, el nu simtînclinaçiade a o face să zâmbească,
căci nu consideră că au o a$fel de îndatoriĺesau preocu-'
pare minoră înraport cu iumea exterioarä! Sunt mult prea
ocupa r cu rezolvarea maľiloľ ghicitori ale existençei.
lntensitatea acestui băľbat era însăatât de mare încât
nici chiar fuistotel nu l-a Putut ignora. observându
atent, el a ľemarcat că bărbatul se apropie de ocean, iar
apol se întoaľce'extrem de Íocalizat. fuistotel şi-a
rupt reflecçiile frlozofice şi l-a întrebat:
de fapt?
- Ce faci,
Bärbatuli-a răspuns:
- Te rog să nu mă deraĺjezi, întrucât Íac ceva
de important.
Şi-'a continuat apoi activitatea înaceeaşi stare de
sitate absoĺută.
Aristotel a devenit din ce înce mai curios'
- Bine, daľ ce faci, mai exact?
Bărbatul i-a răspuns:
_ Nu mă mai deľanja. Este foarte important ce fac
- Dar înce constă acest lucru atdt de important?
Bărbatul i-a arätat o mică gauľă pe care o săpase
nisip şi i-a spus:
. bolesđo.eanulşiî1mutînaceastä gaură'
s ĺoo'9
Minteo
de inimă ca să, räzi.Intelecnrl nu ştie să râdă. Tot ce
ştie el
este să disece.
.băľbatului:
.Chią. şi aşa, fuistotel a începutsă ľâdă, spunându-i
- Este ridicol! Eşti cu siguľançă nebun. Ştiicât de vast
este oceanul? Cum l-ai putia goii, mutânđułînâceastă
gaură infimă? Şiculmea, cu o linguľiçă! Măcaľ dacă, ai fr
avut o găleată, poate cätot mai aveai o şansă! Renunçă la
ce faci! Este o nebunie!
Băľbatul s-a uitat serios la fuistotel' a aľuncat lingu-
riça şi i-a spus:
- o, dar mi-am îndeplinitdeja sarcina.
- Ce vrei să spui cu asta? l-a întľebatfuistotel. Nu
numai că nu ai golit oceanul, daľ nici măcaľ nu çi-ai umplut
gauľâ. Cum poçi spune cäçi-aiîndeplinitsarcina?
Băľbatul i-a ľäspuns:
- Eu încercsă golesc oceanul de apă şi să îlmut în
această gaură cu o linguriçä, iar tu îmispui că sunt nebun'
dar ce încercitu să Íaci? Ştiicât de vaśtă este existen aĺ
Aceasta poâte con ine miliarde de astfel de oceane, iar tu
încercisă o goleşti şi să o mu i înmica gaurä a minçii tale,
şi folosindu-te de ce? De nişte linguľiçénumite gânduri!!
l{enunçă. Este ľidicol ce încercisă faci.
Celălalt bărbat era Heraclit, celälalt mare filozof grec.
|)rin demersul său, eli-a atätatlui fuistotel cât de pe''ĺbilă
cra existença sa atât timp cât înceľcasă îşiextindă logica
ll plicând-o tuturor aspectelor vieçii.
Dacă doľeşti sě cunoşti dimensiunile concľete ale vieçii,
procesul mărunt al gândiľii nu te va ajutapreamult. Chíai
dacă ai avea creierul lui Einstein, pľocesul gândirii tale at
ĺi suľclasat, căci gândirea nu poate circumšcľieniciodată
viaça.Gândirea nu poatd fi altfel decât logică, funcçionând
ilrtre două polarităçi. Dacă doreşti să cunoşti viaça întoată,
hlrcnsitatea ei, tu ai nevoie de altceva, nu de intelect.
9 ĺoĺ9
INGlNERlA lNTERloARĂ
Tu ai de făcut o alegere fundamentală: fie poçi învăça
să trăieşti la unison cu cľea ia, fie îçipoçi confecçiona pro-
p a ta crea ie înminte.
Ce opçiune pľefeľi?
Această planetă se ľoteşte într-unľitm extrem de
precis. Acesta nu este un eveniment minor. Toate galaxi-
ile se descurcă de minune, păstrându-şi ľitmurile čeleste.
Întľegulcosmos se simte bine. Numaí ru ai o problemă
din caaza unui gând minoľ caľe îçitrece pľin minte, şi
bľusc ai o zi proastă! Pľoblema ta este că trăieşti într-un
spâ iu psihologic câre nu are nicio legătură cu realitatea.
Din această caazä, te simçi nesigur, căci lumea ta inteľi-
oară se poate prăbuşi înorice moment.
' Dacă te Íapo tezi la vastitatea şi la grandoaľea spa iu-
lui cosmic, tu însemnimai puçin decât un fiľ de prď, dar
eşti convins că gândirea ta, care este mai puçin decât un fir
de pľaf ce există îninteriorul tău, poate determina natuľâ
existençei! Asta aľată că çi-ai pierdut peľspectiva asupľa
vieçii. Aceasta este maľea pľoblemä.
Ai auzit cu siguľançă de ,,Buddha''. Numele ľeal al aces-
tuia era Siddhartha Gautama, şi el a deuenit un Buddha.
Gautama nu a fost însăsingurul Buddha. orice om câre
-
şi-a transcens intelectul dimensiunea discriminatorie
şi cea logică a vieçii sale - este un Buddha. oamenii au
inventat milioane de modalităçi de a suferi. Toate acestea
există însănumai înmintea lor. Dacă nu te mai identifici
cu mintea ta, tu po i experimenta viaça dincolo de oľice
limitaľe. A fi un Buddha înseamnăa deveni martorul pro-
pľiului tău intelect.
Aşa cum am mai spus' esen a yogăi constă îna cľea un
spa iu întĺetine şi mintea ta. Dacă' vei reuşi acest lucru,
viaçatavafr'caracterizată. de o claritate superioară, o per-
cep ie amplificată şi o libeÍtate absolută. Aceasta este naş-
ter ea adevăratei libertăçi.
'ş 162 ''
Minteo
Fărä ajutoľul gândiľii logice, tu nu ai putea
supravie1ui pe aceâstă planetă. La antipod însă,
pľea multă logică echivalează cu sinuciderea. Să
spunem că te trezeşti mâine dimineaçä şi începisă
gândeşti sută la sută logic. Nu te gândi la răsäľitul
soarelui, la păsările de pe cer, la faça copilului
tău sau la floľile care înflorescîngrădină. Doar
gândeşte logic.
Ridică-te din pat, mergi la toaletă, spală-te
pe dinçi, mănâncă, lucrează, mănâncă; lacreazä,
.mănâncă, doľmi. Îndimineaça uľmătoaľe, fă ace-
leaşi lucľuri. Înuľmătorii 30, 40 sau 50 de ani, tľe.
buie sä faci exact aceleaşi lucruri. Dupä cum po i
constata' dacă gândeşti sută la sută logic, tu nu ai
pÍactic niciun motiv de a trăi!
Odatä, un bărbat din New York se întorcea
seara acasă de la seľviciu. Subit, i.a venit o idee
romantică. A intrat întľ-ofloľăľie, a cumpărat un
buchet mare de trandafiri roşii, s-a dus acasă şi a
bătut la uşa de la intrare. I-a ľăspuns soçia.
Cum l-a văzut, aceasta a începutsă se plângă:
- Astăzi am avut o zi groaznică. Robinetul a
începutsă curgă, subsolul s_a inundat, copiii s-au
bătut cu mâncâre, iar eu a trebuit să curăç casa,
câinelui i-a fost rău, mama nu se sirnte bine, iar tu
ai tupeul sävii acasä beat!
Dacă gândeşti sută la sută logic, nu po i trăi
cu adevărat! Momentele de logică extremă sunt
s ĺosg
lNGlNERlA lNTERloARĂ
8*oU***
---- t-
încearcă următoarea practică simplă. Deschide foarte pu in
ľobinetul, astfel încâtsă nu curgă decât 5-ĺ0 picături pe
sä observi fiecare picătură înparte: cum
minut. înceaľcä
se formează, cum cade, cum se sparge când se izbeşte de
chĺuvetă. Fä acest lucru timp de 15-20 de minute pe zi.
Vei'constata astfel că vei deveni din ce înce maĺ conştĺent
de multe lucruri din jurul tău de care la ora actuală nu eşti
conştient. Acest exerci iu simplu poate ini ia un proces de
sensibilizare şi de amplificare a puteriitale de concentrarą
generând beneficii mult mai mari decât î1ipo1i imagina la
ora actuală. Prĺn acest pľoces simplu, tu explorezi practic
o ramură faimoasă a yogăi, numită dhprana.în traducerą
acest cuvânt sanscritînseamnă ,,care curge'i El nu se reeră
însăla apă, ci la aten ie, adică la conştiină' Scopul este să
îiilaşi aten1ĺa să curgă şi să se conecteze cu obiectul foca-
lĺzării tale, încazul de fa ă apa. Acesta nu este un exerci iu
de observare sau de aprecierą ci de aten1ie, tranďormând
ceea ce este sporadic şi ĺntermitent într-ocurgere conti-
nuă. (La o scară mai mare, apa şi cu tine sunte i deja una.
lndividualitatea ta nu reprezĺntă decât o idee.)
6. ĺoł9i
Minteo
Funinginea identĺtă ĺĺ
Intelectul este precum un bisturiu. Funcçia lui este să taie
crâmpeie din realitate şi să te ajute să' deosebeşti lucrurile
unele de alteleĺ Dacă un cuçit poate täia orice fără niciun
efoľt, este im/ortant sä te aśigu'ică nimic nu se lipeşte de
el. Un cuçit liiicios devine un accesoriu ineficient.
Sä spunem că foloseşti un cuçit pentrl atăiao prăjituľă.
A doua zi îlfoloseşti pentru a täia carne' iar înurmătoaľea
zi pentru atäia fructe. Dacă toate aceste alimente aľ lăsa
ľeziduuri pe cu it' întimp acesta ar deveni un instrument
inutil. Probabil cä çi s-a întâmplat deja acest lucľu. Dacă
tai fľucte de mango sau meľe după ce ai täiat o ceapă,
totul capătă gust de ceapă! Un astfel de cqçit devine mai
degrabă un inconvenient decât un ajutor. Înmod delibe-
rat' aťunci când intelecťul se ataşează. de ceva, el devine
înlănçuitînidentificările sale, lăsându-te cu o peľspectivă
complet distoľsionată asupľa lumii.
săîi spun o poveste... Din motive politice, marele
împărat Akbaľ a fost separat încopiläĺie de rnama sa.
In consecinçä, o altă' femeie care dăduse Íecent naşteľe a
fost adusă pentru ał alăpta. Aceasta l-a hrănit la sân pe
Akbar, iaĺ mai tärziu i s-a oferit o răsplată pentľu servici
ile sale. Băiatul ei, care era încäun copil, cu doaľ câteva
săptămâni mai mare. decât Akbar, a primit un număr de
sate şi a devenit un mic moşier. Peste ani, Akbar a fost
încoronatca împărat.Fratelui său de lapte îilipseau însă
inteligença şi capacităçile necesare unui lider, äşacă şi-a
iĺosit resursele, a pieľdut tot ce avea şi a sărăcit.
Intr-o zi, pe când avea3L de ani, i-a yenit o idee geni-
alä. El s-a gândit: ,,De vreme ce împăľatulşi cu mine am
băut acelaşi lapte de mamă, suntem într-unfel fraçi. Şi
cum sunt mai maľe decât el, înseamnăcă eu sunt fratele
mai maľe!''
s ĺos6
lNGlNERlA lNTERloARĂ
Dupä ce s-â gândit mult timp la acest lucru, s-a dus la
Akbar şi i-a spus ce gândea:
-Yezi tu, noi suntem kaçi,íar eu sunt mai mare decât
tine. Cu toâte âcestea' eu sunt sărac lipit, iaľ tu eşti împă-
ľat! Cum mă poçi läsa înaceastă stare?
Akbar s-a simçit emoçionat. El l-a pľimit pe fratele
său de lapte la palat şi l-a ttatat ca pe un ľege. Acesta nu
eľa însăobişnuit cu ceremonialul curçii, aşa că a Íäcut
multe greşeli stupide. In generozitatea lui, Akbaľ l-a
iertat însăde fiecare dată, spunând: ,,Este fľatele meu
mai mare. Am băut laptele äceleiaşi mame.'' El a meĺs
până acolo încâtl-a pÎezeîtattuturoľ ca fiind fratele său
mal mare.
o vľeme, lucruľile s-au oprit aici,La un moment dat'
bărbatul a tľebuit să se întoaľcăînsăînsatul său pentru
unele tľeburi. Akbar Ĺa spus:
- Fratele meu' tu ai pieľdut satele care i-au fost date
încopilărie. Içi voi da cinci sate noi pentru a domni peste
ele. In acest fel' vei avea propriul tău ľegat micu .
Bărbatul Ĺa răspuns:
- Träind la curte, am constatat cä ai un succes atât
de mare deoaľece există foaľte mulçi oameni inteligençi în
jurul tău. Eu nu am pe nimeni cu care să mä sfătuiesc, aşa
că mă simt pieľdut. Dacă aş fi avut la rândul meu câçiva
consilieľi şi miniştri foarte pĺicepuçi, mi-aş fi putut con-
strui un impeľiu măľeç. Mai presus de toate, tu îlai pe
Birbal! Acesta este incľedibil de inteligent. Dacă aş fi avut
şi eu pe cineva ca el, aş fi fost un împăľatla fel de măre
ca tine.
Încompasiunea lui, Akbaľ i-a ľăspuns:
- Dacă doreşti, po i să îliei pe Birbal cu tine.
El l-a chemat imediat la el pe Birbal şi ia poľuncit:
- Tľebuie să meľgi cu fratele meu mai Írtâľe;
Birbal i-a răspuns:
s ĺ0o 9
Minleo
\
- Măria Ta, Íľatele tău mai ma}'e merită pe cineva mai
bun decât mine. De ce nu l-ai mimits cu el pe frate|e meu
mai mare?
Lui Akbar, ideea i s.-a părut excelentă, cäci nu îşidorea
să îlpiardă pe Biľbal. Înconsecinçä, e|i-aspus încântat:
- Cheamă-l chiar acum.
A doua zi, nÍĺatele" împăľatuluitľebuia sä părăsească
palatul regelui, aşa cä la curte s-a organizat o mare petre-
cere de rămas bun. Toată lumea aşteptâ cu emo ie sosirea
fratelui mai mare al lui Birbal.
Încele din urmă, Birbal a intľat înpalat cu un tauÍ.
- Ce înseamnă, asta? l-a întrebatAkbaľ.
- Acesta este fratele meu mai maľe' i-a räspuns Birbal.
Akbar eľa fuĺios.
_ Înceľcisă ne insulçi pe mine şi pe fľatele meu?
- Nu, Märia Ta, i-a răspuns Birbal. Acesta chiar este
fratele meu mai maÍe. Amândoi am băut lapte de la ace-
eaşi vacä.
-
Atunci când intelectul sau buddhl, după cum este
numit el înlimbajul conceptual yoghin - ajunge să se iden-
tifice cu ceva, universul tău devine colorat de această iden-
tificare. Toate gânduľile şiemoçiile tale deľivă din această
identificare. Síspunem ćă te iđentĺficica bărbat. Înacest
ca4toategânduľile şi emoçiile tale derivă din această iden-
tificaľe. Dacă te identifici cu na ionalitatea sau cu religia
ta, gândurile şi emoçiile tale voľ fi puternic influençate de
acestea: Indiferent ce gânduri şi ce emoçii ai, aceste iden-
tificäľi î1igeneĺează anumite pľejudecăçi. De fapt, mintea
însäşi rcprezintă, până la un punct o preiudecată. De ce?
Deoarece funcçioneazäbazändu-se pe date limitate şi este
condusă de un intelect discriminativ. Din toâte aceste
motive, mintea ta, caÍe aľ fi tľebuit să fie un instľument
menit să te conducă la divin, ľămâne aficoÍatä înmedio-
critate, ba chiar coboară când şi când îniad.
9i ĺoz 9
lNGlNERlA lNTERloARĂ Minteo

numită
Identificaľea cu funcçiile intelecrului este. oľicum identificăľile. Nu tľebuie să ai nicio îndoialăîn
cu
abamkara. Pentľu a continua analogia anterĺoara această privinçă!
.'i'',ĺ' -ana ca:ę j.rtĺon.äz.a
çi''. .oçitol :ľ: identitatea' Cu alte Dacă înceľcisä îçirevelezi natura supľemă folosin-
ĺŢî9icontrolează
intelectul du-te de inteligençă, tu mergi pe o cale numită jnanaYoga,
cuvinte, cea ca e'p
cu1it' ęs1e
este idéntitatea ta.-Atunci când foloseşti.'r11 sau yogâ cunoaşterii. Jnana-yoghinii nu îşipot peľmite să
bine ascu1ită' se identifice cu absolut nimic. In caz contrar, ei ajung la
imooľtant ca acesta să aibă nu numaio'lamă
ä;Ę;;-;â*r stabil. Fără un astfe1maidemare mâner, te po1i capătul călătoriei lor. Din päcate, susçinätorii jnana-yogăi
;'i" i; o mie şĺo"oi de feluľi' Cea parte din (cel puçin din India) au ajuns să cultive anumite convingeľi
á'**ilo' nu se datorează situaçiiĺor exteľioare' deliberate: ,,Eu sunt Sufletul Univeľsal, Absolutul, Fiinça
ľcest;; îi;f.ä;;, ;;']";;; ;i;' ;' J'ă.
"ĺ.'i"'" Suf eľin1a loľ Supremă.'' Ei sunt convinşi că le ştiu pe toate' identificând
amplificatä însăde propľia 1or minte! sufletul cu forma şi măľimea Univeľsului! Din păcate, ei
----Ă,'í.i
este
când te identĺfičicu ceva ce nu eşti' mintea au citit toate aceste lucruri întľ-ocaľte. Aceasta nu este
a.ui". *, d. marc vttezä caľe nrr mai poate.fi 9ľ1''
iaľ
jnana yoga. orice informaçie care nu rcprezintă o experi-
Ď".í1ri p'i mintea să lucreze la capacitate maximä'neo- ençă directă este iľelevantă. oricât de sacrä ar pätea, ea nĺl
; iď.J;isă îipui frâry, vei constät1cv ea este de caľe te poate elibera, ci doar înlănçui!
oiĺt. o'.ĺ ,..rş.şii însăsă te detaşezi de lucrurile cu odată' un taur păştea pe un câmp. El a intrat în
;-;i'dilffi,'{ea ifi una.o.ĺ. (cu a1te cuvinte, dacă pădure, şi după câteva săptămâni de păscut iarba bogată
i."r.'ii să te dez-identifici, cum s_aľ spune), vei.constatasă din aceasta s-a îngrăşatfoaľte tare. Un leu trecut de mult
ä" a."ĺ'. complet goală. Atunci când doľeşti de prima tinere e, caÍe aYea dificultăçi cu urmărireapräzii,
'il*,'
i. i"r.".',ĺ de ea, o poçi face-fără probleme, daľ înÍest ea a väzut acest tâur gľas şi frumos, care nu mai putea fugi
;ilil;il''i,,- iire ni.i"n fel de ínteľferençe psihologice. foaľte taÎe,pe de o parte diĺ cauza propriei gľăsimi şi pe
De altfe[ este mecanismul normaI' La ora actuala' de alta din caaza copaciloľ; aşa că a săľit pe el, l-a ucis şi
* 'dil'fi.i ĺnsj-cu foarte multe etichete.
"c.śta Nu este de l-a mâncat. Foarte sätisfăcut de isprava sJ şi cu stomacul
"ä ;r*ci când înceľcisă î1iopreşti mintea, consta i plin, el a scos un răget. Câçiva vânătoľi caľe tľeceau pe
",
că îçieste imposibil. acolo au aazit rägetal, au depistat leul şi l-au împuşcat.
Tnĺliferent cu ce te identifici, atunci când te confrunçi Morala: dacă eşti plin de ľahat de taur, nu-çi deschide
aľ
." -o"".'' toate identificärile dispar' Dacă oamenii iden'
guľa!
Ń'ä;'';norr . întľ-omanieră voĺuntară 1a aceste nu îçimai
Foarte pu ini oameni au intelectul necesar pentľu a
;tÍil#;;t'i' ĺo' "' deveni beatifică' Dacăidentificări _
merge înproporçie de sută la sută pe calea jnana yogăi.
il;;; il;Ë.*i.o pourr' tuturor acestor Cei mai mulçi dintre ei au nevoie de numeľoase prepara-
;;; i ś.*ol,cu familia, cu calificärile tale' cu s99i- tive anterioare. Există un întľegpľoces yoghin menit să
etatea)ľasa' casta' crezul, comunitatea' na iunea şi : iil ascută intelectulpână când acesta devine ca o lamă de ras,
societátea umană - natura ta supľemă içi ęs1e
revela a astfelîncâtsă nu se lipească de nimic. Pľocesul consumă
il"; mod naturaL.ÎncazcontÍar' moarteâ îçiva anihtla însăfoarte mult timp, căci mintea este foarte lipicioasă.

ç: loa 91 9 ĺoss
 Minteo
lNGINERlA lNTER'loARĂ

Ea este capabiĺă sä se ataşeze de un milion de

iluzii' J ľ3 discutat mai devľeme. Acesta este aspectul mental din care
derivă simçul identităçii personale.
;;;J;; cale spiritu
^iä
Ío^rt bună, dar nu meľită să
Pľima dimensiune _ intelectul sau buddhi - este abso-
äăŢ'ĂŢiĺ." o."í. exclusivă, ci doar ca un accesoriu (cu
lut cľucială pentru supravieçuiÍea ta. Tu nu po i discerne
cäteva excep ii) o persoană de un copac decât datorită intelectului. Ştii
cä tľebuie sä treci printr-o uşă deschisă, nu pľin peľete'
Ş*oĹ/r*** numai datorită, intelectului. ărá această dimensiune a
t. w t .

----- o--
d$cernamantulul'
^
tu nu al ştl cum sá supravie uieşti pe
această planetä. Pe nivelele sale cele mai complexe şi mai
sofisticate, intelectul a contribuit enoľm la cultura şi la
Stai singur timp de o oľă' Nu citi, nu te uita la
televĺzor'
cu nimeni' Contemplă'1i civiLizaçia umană.
nu vorbT la telefon, nu comunica
îi
trec prin minte, indiferent Dľama este că înzilele noastľe intelectul a'căpätat
gandurile dominante care
un ro1 dispropo4ionat de mare. Educaçia modeľnă încu-
a.la referă la hrană, la sex, la'maşină, la mobila din
'.
casă, la bijuterii sau la orice altceva' încazul
încare con- njeazä dezvoltarea excesivă a acestui aspect al minçii.
persoane Esença intelectului constă îna diviza. Încďnsecinçă, uma-
sta i că te gândeşti înmod recurent la anumite
cu corpul' nitatea s-a îmbaľcatîntľ-ocălătoľie a diviziuniloĺ, a dis-
iuu lu.'u'i,-inseamnă că te identificiînprincipal
ceea ce i doreşti să faci criminării şi a fragmentării. oamenii au ajuns să disece
Dacă te gândeşti prepondeĺent la
înseamnăcă te identifici mai mult cu absolut totul. Chiar şi invizibilul atom a fost divizat.
înlumeaexterioaiă,
din această Atunci când îidai fľâu libeľ intelectului tău, acesta
mintea. Toate celelalte gânduri ale tale derivă
disecă tot ce întâlneşteîncale. El nu îçipeľmite sä exiştiîn
iJentiĺicare primară. Nu te 1udeca înfunc'tie de
conclu-
doar o evaluare a totalitate. Deşi este un instrument minunat pentľu supra-
zia la care ai ajuns. Aceasta reprezintă
tale vieçuiľe, intelectul ľepľezintă totuşi o barieră teľibilă întľe
etapei din viaiá ta încare te afli. Rapiditatea evoluiei
tine şi experiença unităçii vieçii.
de äcum înaintedepinde doar de alegerile tale'
Cum putem rezolva aceaśtäpľoblemă?
Yoga oferă o cale.de ieşiľe din acest impas. Înepoca
noastră, ea nu reprezlntă doar o stľategie utilă, ci poate
Scufundă- i intelectul înluciditate (conştiină) singura cale de inversare a călătoriei caľe paľe să ne con-
are L6 ducă spľe autodístľugeľe.
Potrivit sistemului yoghin de clasificaĺermintea Intelectul a devenit o barieľă din cauză că este anco_
vorbtm oe
dimensiuni gÍupâte înpatru categorii' Asttel' rat înpermânen ă înmemorie (manas) - pâÍtflâ, acumula-
;;;;i;;.; äif.'.ntĺ"toäie(caľe ăiscerne) .amin1i! sau de
i'ľi tivă, a minçii. Dacă îçivei face o intľospec ie, vei constata
í"íarr,ĺuiialril' đäcapacitatea de acuĺnula1e a. :1Y că toate gânduľile caľe îçitľec prin minte îşiau ľädăcinile
de luc'aĺ-
de memorie (manas), caľe adună intorma1u; şL îninformaçiile pe caľe le-ai acumulat deja, conştient sau
,iii ĺinĺiol'min1ii'care transcende. intelectul şi
memo-
am inconştient. Cu alte cuvinte, intelectul tău este scuÍundat
ľia. Despre a patra dimensiune a minçii, aharnkara'
'9 lzĺ s
s ĺzo's
 Minteo
lNGlNERlA lNTERIoARĂ

să mai zâmbească numai pentru că gândesc prea mult!

întrecut. Pľin uľmare, eĺ nu permite nicio posibilitate Pľoblema este că ei îşiľeduc facultatea discernământului
nouă' devenind practic o capcanä.
la peľcepçiile simçuľiloľ loľ limitate,
I\łetaforic vorbind, partea acumulativä a minçii este
Intelectulpoate fi însăascu it, pľin scufundarea încelă-
cosul de zunoi al sociétătrii, o simplă sumă de impre-
lalt aspect al minçii: luciditatea sau cbitta. Dacä doreşti să
sii'acumuiáte din lumea exterioarä. Toçi oamenii pe care
îçirealizezi nâtuľa supľemă cu ajutoľul minçii, trebuie să
Ĺai întâlnitvľeodată au läsat ceva înmintea ta, după caľe
îçitransfoľmi intelectul într-uninstľument cu adeuărat dis-
si]au văzut de dĺum: părinçii, pľofesorii, prietenii, duşma-
cľiminatoľiu, însensul absolut al cuvântului. Acesta nu se
nii, preoçii, ştíriştiidďla televizoľ, absolut toi, Ţy nu po i
rcÍeľáIa dívtzarea ľealităçii înbine şi rău, corect şi greşit,
faće o al gáŕe înŕrepersoanele de la care doreşti să p;imeşti
sus şíjos, ľai şi iad, sacru şi pľofan etc. Ceea ce ĺebuie să
ceva şi ..ĺ. a. Ia cirenu doĺeşti sä primeşti nimic' In clipa
faci este să înveçisä discerni realitatea de iluzie, adică ceea
încaŕe îi spui: ,,Nu îmiplace aceastä persoană', tu pľi-
ce este autentic dinpunct de uedere existen ial de ceea ce
-esti maĺ a. ţa ea decätde la alçi oameni! Ce-i dľept,
'iĺt
uć^o^rit^tea de a procesa informaçiile ľeceptate' dar atät.
este adeuărat doar din punct de uedere psihologic.
Dacă îçivei ancoľa intelectul înluciditate, dimensiunea
Atotiuternicul inteiect a fost redus la un simplu instrument
care disceľne a minçii tale se poate transfoľma întľ-un
de rđciclarea gunoiului acumulat de-a lungultimpului' .
instľument miĺaculos aleliberăľii. Ea poate deveni ascuçitä
Nenumăra]tele informaçii pe caľe le primeşte _zilnic
ca o lamă de ľas, sepaľând ceea ce este adevărat de ceea
mintea ta pătrundînaceasta exclusiv pľin inteľmediul celoľ
ce nu este şi pľezentându-çi astfel o dirnensiune complet
cinci organe ale simçurilor. Aşa cum am mai spus, a:eľęa
diferită a vie ii.
ilp.;đplucrurile đecâtpľin compaľa ie cu altele' oľi de Învaçăsíîçĺ plasezi intdlectul înteaca lucidităçii tale,
cátË o'i oi'tĺ o compaľaçie, vorbim arrtomat de dualitate.
nu însaculmemoľiei şi al identificării. Dacă vei face acest
SÍ spor,e* că îtiaľăt mâna mea. Deşi îipo i vedea o latuľă,
lucru, acest instÍument fabulos te va putea ajuta să dis-
to Ĺo poçi íedea pe cealaltă. Dacă çi-aş aráta cea1aLtá
''o cerni fără pľobleme realitatea supľemă de iluzie.
i"to'ĺ a ei, ní ai putea-o vedea pe prima' Peľcepçia umană
p'ĺ'' int.''-.diuľ organe1or simçurilor este întotdeauna
ogm.n Ea Ę pă"t. confeĺi íluzia integľaĺităçii,dar în i*ł4'*^*
"ră.poate înçeĺegetotalitatea..
nu
,---* --
Atunci ćana içĺ'mençii intelectul ancorat înaceastă
'eaĺitate
dimensiune limitată, fragmentată şi acumulativă a min1i' Dacă mergiîn mod conştient pe sârmă, nu ai de ales decât
tu tragi concluzii complei distorsionate legate de viaçă' Cu
să fii extrem de atent. Dacă intelectul tău alege înper-
cât dJvin mai ferm scufundaçi îngândirea 1or, cu atätmai
manen ă întrebine şi rău, el poate rămâne cu prejudecă1i
p"ĺi" fericiçi devin oamenii.-Aceástă realitate este foarte profunde' Dacă aten ia ta este focalizată asupra împăr'tirii
łĺśtĺ. Doresc să clarific un ĺucru însă:nu gândiĺea' este
lumiiînbine şi rău atunci când mergi pe sârmă, vei cădea
*"'." problemă. oamenii care gândesc înmod lucid pot cu siguran ă de pe aceasta' Această metaforă nu trebuie
n i*ĺ.łĺ. Ďin păcate, foarte mulçi oameni devin incapabili

sĺzzs sĺzss
lNGlNERlA lNTERloARĂ
luată neapărat la modul literal. Poate că nu încerci altceva
decât să îiinduci o anumită precizie mişcărilor tale corpo-
rale. (Dacă practici hatha yoga, acest lucru se întâmplă de
la sine, vrei nu vrei.)Spre exemplu, dacă vezi o linie dreaptă
pe jo'
încearcăsä păşeşti strĺď peste ea, cu pasul uşor.
Acest exerci iu nu cultĺvă conştiin a de siną ci precizia.
Încearcăsă îiinduci o precizie maximă fiecărei mişcăľi şi
fiecărui gest al täu. înacest fel, intelectul tău va avea ten-
din a să se ancoreze înluciditate (să devină maĺ conştient).
Luciditatea echĺvale ază cv viaa
De fapt, ce înseamnăcuvântul ,,luciditate" ? La ce ace
el referire, şi cum putem accesa această calitate?
Mai întâide toate, tľebuie să facem o distincçie impor-
tantă: luciditatea (conştiinça) nu este toťuna cu aten ia
(Íocalizarea) mentală. Atençia mentală nu poate decât să
îçiamplifice capacitatea de a supravieçui înaceastă lume.
Chiaľ şi animalele âu acest tip de aten ie' care este utilă
pentru autoprezeľvare, đarnu şi pentľu expresia de sine.
Luciditatea nu este ceva ce faci., ci ceva ce eşti. Ea este
sinonimă cu viaça.
Dimensiunea minçii pe câľe societăçile moderne au
ajuns să o ignoľe complet, ľiscând distľugerea completă,
este luciditatea sau chixa.Aceasta poate fi definită ca o inte-
ligençă care nu depinde înniciun fel de memorie. Aceasta
este dimensiunea cea mai pľofundä a minçii, conectându-te
cu însuşifundamentulcľeaçiei. Atunci când eşti încontact
cu această dimensiune' tu te aÍli într-ostare de luciditate
sporită, care îçipeľmite să fii plenaľ conştient şi să te simçi
absolut beatific - ffuá a fi stimulat de vreun stimul exte-
ľior! Atunci când înveçisă îçiaccesezi cbitta, beatitudinea
(feľiciĺea)devine starea ta naturalä de spiĺit.
i ĺzą9
Minłeo
Somnul, starea de veghe şi moartea - sunt doaľ nivele
difeľite ale lucidită ii. Să presupunem că doľmi şi cineva
te trezeşte' scutuľându-tę. Bum! Intľeaga lume îçircaparc
înfaçä, dintr-o singură mişcare! Acesta nu este un lucru
măľunt. Tu çi-ai ľecľeatpractic întľeagaľealitate, instan-
taneu. Lumea exteľioară, pe caľe înstarea de somn nu o
mai experimentai, reapare' şi nu înşapte zile _ ci într-o
singură clipă.
Cum poçi şti dacă această lume există sau nu? Doar
prin experien ă. Nu există nicio altă dovadă. Aşadaľ,luci-
ditatea sau conştiin â este cea caÍe poate crea sau anihila
această existen ă. Atât de mare este magia conştiin ei...
Tu îçipo i stimula luciditatea pe nivele difeľite. Pe
măsură ce devii din ce înce mai conştient' înÍaça expe-
riençei tale se deschid noi şi noi dimensiuni ale existençei.
Lumi pe caľe nu çi le-ai fi imaginat nici încele mai fan-
tastice vise ale tale devin acum o ľealitate vie pentru tine.
Atunci când doľmi, lumea exteľíoaränu mai existä
pentru tine, întrucâtnu eşti conştient de existença ei. Cu
toate acestea' nu eşti complet inconştient. Difeľença dintľe
o persoană care doaľme şi una moartă rezidäînluciditate.
Intr-o manieră similaľă, întĺeo persoană aÍlatäînstare de
veghe şi una iluminată sau trezită din punct de vedeľe spi-
ritual există o anumită difer'ençă. Un om tľezit din punct
de vedere spiritual doaľme la Íel ca unul neiluminat, dar
o anumită paľte a lui rămâne trează. organele simçurilor
sale se închid,corpul său se odihneşte mai binę, dar con-
ştiinça sa nu adoarme deloc, căci luciditatea eí este mult
mai mare decât a omului obişnuit.
Luciditatea este un proces al incluziunii, o modalitate
de a îmbrăçişaîntreagaexistençă. Ea nu poaté fr practi-
cată, dar tu po i cľea condiçiile necesaľe pentru ca ea să
devină aďivă'. Nu înceľcasă fl conştient, căci nu va func-
iona. Dacă îçivei mençine coľpul, gânduľile, emo iile şi
s' ĺzs s1
 Minteo
lNGlNERlA lNTERloARĂ

de la sine întine. compulsivitatea generată de informaçiile tale genetice şi

enersiile aliniate, luciditatea va înÍloľi karmice, viaça ta devine extrem de flexibilă, Ífuá niciun
V;ä g;-''ĺ.ĺ te simçi mult mai viu decât înmomen-
'ĺ efort. Cu alte cuvinte' tu nu o mai percepi ca pe o povară.
-* de façă.
tul Această dimensiune transcende intelectul, identificarea,
ł*Li când intľi înmod deliberat încontact cu
memoria, judecata, karma şi diviziunile de orice fel, cäci
ta, tu capeçi acces la cea mai subtilă
-'.,iĺ.l'ĺuciditatea vorbim de însăşiinteligença existençei. Pe acest nivel, viaça
dimänsiune a lumii frzicez akasha' Aşa cum 1m ľal se derulează exact aşa cum aľ trebui, cu uşurinça absolută
joc aI celoĺ cmcl
sous. Univeľsul nu este altceva decât un a unui râu uľiaş care cuľge Ífuäca ceva să îistea încale.
;í.đ;;;'p', ĺo.ot, pământul,.aerul şi eterul' Ü'eł;1
elemente' m
nu este altceva decât o combinaçie â acestor
ä ;;il y"đľ'i'ĺ' eterul esie numit ,,akasha''' Tofl
)*ł/,"***
oamenii o dĺ''"'''iune a acestui al cincilea
"rro*iĺă -_*.-_.
;läil "o
m ĺ*Jiá'- Celela1te elemente se ĺegäsescchiaľ
i" ."'*Ĺror frzic, da, dim.nsiunea eterică sau akashică Dacă eşti conştient (lucid)în momentul morii, vei rămâne
ä;"ĺ'*i.;'p'ĺ, de regulă până la o distançă de 45-55
frzíc,.el con'ine conştient şi după moarte. Înacest scop, începesă 'practici
... Ď'ini"d că aćest elămeni este totuşianumlt nlvel ce cu somnul. Somnul nu este altceva decât o moarte tem-
informa ii. Tot ce se întâmplă pe un porară. înfiecare noapte, tu ai la dispozi ie o posibilitate
i#;''i1j|.'.o d. p'ofonzimđîniia1ataeste scľis înacest fabuloasă - de a deveni conştient de dimensiunea de din-
tău'
-- akashic din |urul acces
câmp
conştient la conştiinça t} t'l
colo de moarte.
Átun.ĺ când cápeçi înaceastă noapte, încearcăurmătorul experiment.
caoeti automat acces la dimensiunea- akashĺca
dm lurut
încearcăsă rămâi conŞtient de momentul încare treci
.äi"i'niďa;şil. cea din jurul p1anetei, a sistemului
;íill; î";i*ĺ,iĺ Univeľs. oeşĺnďdĺsPunea de instĺu-
de la starea de veghe la cęa de somn. Dacă po i rămâne
conştient până înultimul moment al acestei tranzi ii, vei
tehnoiogiei modeľne, înçelepçiidin India antlca ş1
äilr;;'''
rămâne conştient inclusĺv întimpul somnului.
'n.nt.t. .r.iu''ĺi ,.oşit đăaćumu1e ze foarte multe Vei vedea înscqrt timp că este nevoie de foarte multă
"o
r'i"'ä.ĺiil'.g.i.d. ior*o" pĺin.accesul |a chidakasha,
muncă. lată ce altceva mai po i face. Dacă eşti obĺşnuit să
ou t' dimenšiunea akashică a inteligençei.umane' mal te trezeşti Ia sunetul unei alarme, înlocuieşte-|cu o melo-
Atunci când te aÍIi încontact cu conştiin a' tu.nu die sau un sunet care î1iaminteşte să fiĺ conştieht. Nu
trebuie sä încercisä rcďrizezi ceva' Nu
mai aĺ nlcl macaľ
este deloc greu să te antrenezĺ astfel încâtsă faci această
il't' .
'ä" "ir.,
çăc i se întâmplă.ineuitabil ce este mai asociere. Sunetul sau melodia respectivă poate devenĺ o
uin. .noo tine. Înliieratura yoghĺnă popularä se sp'un alarmă pentru conştientizare, nu pentru trezire.
ie, aärĺ,înveçisă ai acces la această dimensiune' dlvl- îna- De bună seamă, nu po i folosi o alarmă pentru a
,ş.l.uol'' tău' Cu alte cuvinte' de acum tapt adormi, dar dacă nu te Vei dez-identifica de corpulfĺzic, nu
""r-a."i".
inte Dumneźeu lucrează pentľu tine' Ce înseamná
de
îivafi uşor să treciînmod conştient de la starea de veghe
đe
acest lucru? lnseamní cá dacäînveçisă te distançezí

9i rzo I
'9, lll Y6
lNGlNERlA lNTERloARĂ
la cea de somn. De îndatăce te tÍezeşti, încearcăsă devii
conştient de ceva, de pildă de respira ĺa sau de corpul tău.
Acest lucru te Va ajuta mai târziu, când vei dori să te culci.
Dacă vei reuşi să te trezeşti plenar conştĺent şi sá
adormi la fel de conştient, vei deveni practic nemuritor.
Chiar dacă va trebul să îi părăseşti |a un moment dat
corpul fizic, tu o Vei face plenar conştient. Chiar şi simpla
îi
apropiere de această stare de conştiin ä va modifica
func ia corporală şi cea mentală, dar mai presus de toate
î1iva transforma dramatic calitatea vie1ii.
gândĺre
Cunoaşteľe a Îáĺä
Ai pľiv.it vreodată de aproape y stuP de albine? Chiar
dacä ai studiat ingineľia pe nivelul cel mai avansat' tot
mai ai ceva de înväçatde la albine. Un stuP reprezintă o
mostră de ingineľie'Íárä egal, cel mai ideal-complex de
apartamente pe care çi l-ai put9a imagina, fabulos conce-
put şi strucfu?aą şi incredibil de rezistent. Nu cred că ai
łerit vľeodată un stup de albine cäzäĺddintľ-un copac'
indiferent de vremea de aÍarä.
Deşi stupul ľepľezintă o veľitabilă capodopeľă, nu
pot.ľnîponecä atr6ine1e fac planuri şi planşe de'ingineľie.
'Co
to'të âcestea' aceste planuri există încorpul loľ gene-
tic. Albinele ştiu exact ce trebuie să, Í'acä,întrucât au un
tipar setat chiaľ însistemul lor.
Cunoaşterea spirituală a fost transmisă dintotdea_
una înaceit fel - nu prin gânduri sau pľin cuvinte, ci la
fel cum îşitľansmit ;lbi le cunoaşterea ľeferitoaľe la
constľuiréa unui stup, de la o genera ie |a a|ta. Atunci
când aceastä cunoaşieľe este tľansmisă sau ,,descăÍcatä"
(ca să ne folosim de un termen din informatică), tot ce
irebuie să ştii există deja îninterioľul tău. Atunci când
ç ĺza .$
Minteo
descarci un anumit program de softwaľe încomputeľul
tău, tu nu trebuie să înçelegiîntotalitate cum funcçio-
nează acestâ. Cu alte cuvinte, nu tľebuie să citeşti fiecare
cuvânt al softului. Este suficient să apeşi pe o tastă şi
vei obçine un anumit iezultat. Dacă vei apăsa pe o altă
tastă' vei obçine un rezultat difeľit. Subit, tu ai acces la
un întľegfenomen.
Eu fac o distincçie întrecunoştinçe şi cunoaştere. In
esen ă, cunoştin ele reprezintă informaçii acumulate.
Toate informaçiile din lume sunt legate exclusiv de natura
frzică a existen ei. Pe de altă parte,cunoaştefea este o inte-
ligençä vie. Indiferent dacă ai sau nu acces la ea, ea există.
Tu ai opçiunea đea te situa îninteľioľul sau înaÍan ei.
Există întine o inteligençă inerentă câre' aşa cum spu-
neam mai devreme' este capabilă să transforme o bucată
de pâine într-unçesut al corpului tău. Aceastä maşinăľie
incredibil de sofisticată a coľpului (iÍrclusiv creierul) a fost
cręatá de această inteligençă. In momentul de façă tu nu
te foloseşti decât de o poľ iune limitatä a creierului şi eşti
convins că aceasta reprezintă inteligença. Nu repľezintă.
Există întine o putere caľe poate crea un întregcľeieľ
uman' întoată măľeçia şi'eomplexitatea lui funcçională.
Această putere funcçionează complet altíel decât ştim noi.
Spľe exemplu, eu nu gândes'c cu capul, ci cu toate celu-
Iele corpului meu. Do aceea, gândirea mea este oľganică
şi integrată, întľucâtimplică întreagamea fiinçă, nu doar
creierul meu. Dacă nu optez înmod delibera pentľu a
gândi, eu nu am încap niciun gând.
La nivelul existençei nu există niciodată ceva nelalo-
cullui. Doaľ însocietăçile umane există astfel de dizaĺmo-
nii. Noi putem compara o foľmă de viaçă cu o alta, daľ
inteligença care stä labazaîntregiivieçi nu âre un termen
de compara ie sau un context, căci nu mai există nimic
asemănător. De asemenea' nu putem spune că înacest
9i lzç s,
INGINERIA INTERIOARA
moment funcçionează sau nu' pentľu că ea funcçíoneazä
întotdeauna. s frimposibil să fie altfel.
Scopul yogăi este să te ajute să faci traĺziçia de la mica
inteligençă ceľebľală la marea inteligençă a cosmosului.
oamenii fac o alegere tragică âtunci când optează pentru
inteligença finită a creierului umân îndetrimentul cunoaş-
terii infinite a Universului.
Ş*łL***
--_'_--*é-
încearcă să îisco i din minte ideea că gândirea este sino-
nimă cu inteligen a' întregulproces al crea ĺei, de la atom
la cosmos, nu este altceva decât o expresie fantastică a
inteligen1ei' Chiar acum există îninteriorul corpului tău
o ĺnteligen ă vibrantă care reprezintă însăşisursa crea-
iei. Deşi îiacorzi o importan ă atât de mare intelectului
tău, tu nu po i înelege înîntregime nici măcar activita-
tea unei singure celule din corpul täu' Primul pas către
eliberarea din capcana intelectului şi către integrarea în
inteligen a cosmică este recunoaşterea faptului că toate
aspectele vie ii - de la un fir de praf la un munte, de la
o picăturä la marele ocean sau de la un atom la întregul
cosmos - reprezintă o manifestare a unei inteligen e mult
mai ample decât măruntul nostru ĺntelect. Dacä veĺ face
acest pas, Via a îĺva apărea într-olumină complet nouă'
cľedinçă versus căutaľe
Să îispun o poveste...
Într-ozi, đoíirlandezi lucrau
pe stľadä,înÍaça unui bordel londonez. La un moment
dat, ei auvázutun preot pľotestant venind către ei. Acesta
1 lso -9.
Minłeo
şl-a ascuns gulerul caracteľistic, şi-a aplecat capul şi s-a
strecurat înbordel.
Cei doi bărbaçi s-au uitat unul la celălalt şi au excla-
mat: ,,Ai văz:ut? La ce altceva te-ai fi putut aştepta de la
un preot pľotestant?''' după care şi-au väzut de muncă.
Nu peste mult timp a apätut un ľabin. Acesta şĹa acope-
t Í'aça cu un fular şi a intrat la ľândul lui înbordel. Cei
doi băľbaçi au exclamat cu triste e: ,,Ce s-a întâmplatl
Vremurile s-au stricat de tot. Să vezi un om religios într-un
bordel! Lumea a luat-o Îazna|"
După o vreme a apărut şi episcopul local. Acesta s-a
uitat înstânga şi îndreapta' s-a înfăşuratmai strâns în
mantiâ lui şi s-a strecurat la ľândullui înbordel.
Dę această dată, unul din cei doi bărbaçi (caľe eľau
catolici) i-a spus celuilalt:
- Probabil că una dintre fete este foarte bolnavă!
Atunci când te identifici foaľte puternic cu ceva, tu îçi
pieĺzi perspectiva asupľa vieçii! Ideile legate de bine şi de
rău, de corectitudine şi incoľectitudine, sunt simple con-
stľucte mentale. Ele nu au nimic de-a face cu viaça. Ceea
ce era considerat moral înuľmă cu o sută de ani este con-
siderat intolerabil astäzi. Copiii tăi dispreçuiesc ceea ce tu
consideri aß'Íoarte bun. Ideile tale legate de bine şi de rău
nu sunt altceva decât pľejudecăçi la adľesa vieçii.
Înclipa încaľe te iäentifici cí id.il. tale limitate legate
de moľalitate' tu devii complet distorsionat. Intelectul
tău jonglează cu aceste identificări înaşa fel încâttu nu
maivezí lumea aşa cum este ea. Dacă îçidoľeşti un strop
de spiritualitate înviaça ta, primul lucľu pe care tľebuie
să îlfaci este să renunçi la aceste idei ľigide legate de vir-
tute şi de viciu, şi sä înveçisă priveşti viaça exact aşa cum
este ea.
Una dintľe cele mai mari pľobleme înlumea de astăzi
este sistemul moralinflexibil inoculat înmintea oameniloľ
_$ ĺsĺs

lNGlNERlA lNTERloARĂ
încäđincopilărie. Tu te identifici înmod nafuľal cu tot
...' .. consideri a fi bun. Încazul încaľe consideri cä
ceva este räu, ťu îlrespingi automat. Această atrac ie şi
această ro.rríon.'.p'.iină fundamentul oľicărei identifi-
căľi. Natuľa minçii *'n. Íace ca âceasta să fie dominatä
e*act de lucruľilé pe care le ľespinge. Moľaliştii şi pľedi-
catorii le-au spus đesote de ani oamenilor să îşirespingä
Din păcate' aceasta este ceâ mâl
''sândurile necurate''.
íĺË"'ăstľatesie de a ob ine efectul contľar! Dacă încerci
;il;6;i;íoi ia"a aşa-zß -''necurat''' înmintea ta nu
mai rămâne niciun alt gând, decât acesta.
Ideea de superioritJte moľală a fost suľsa prea multor
acte inumane pentľu a putea fi ignorată. Este foaľte greu
să tľăieşti lângă cineva care se consideľă viľtuos. Acesta
îşipetľéce întreagaviaçă încercândsä evite ceea ce con-
sldËľĺ,,greşit'' s r ,,păcătos', ceea ce înseamnăcă nu se
gândeşĺe"h'a|tcevad..ât l" aceste lucruri. A evita un lucľu
io ..hĺu.l.ază' al eliberarea de el. Acest gen de morali'
tate se bazează, pe excluziune. La antipod, spirituaĺitatea
se bazeazä pe incluziune.
Natuľatsençială a umanităçii a fost atät de distorsio_
nată şi de suprimată încâtoaménii au inventat substitutul
,,.o'ähtăçii', pentru a readuce o oafecare ordine.şi puçin
echilibľu înviäça lor. Acest lucru s-a întâmplat deoarece
aproâpe nimení nu a fäcut nimic pentru a-şi men1ine vie
*o'nit.t.'. Dacă umanitatea noastră ar fi vie, noi nu aĺn
mai avea nevoie de vreo moralitate.
Moialitatea difeľă întotdeauna de la un om la altul, în
funcçie de epocă, de loc, de situa1ie şi de conveniençe' In
schimb, indiferent ce expresíe şĹa găsit umanitatea oame_
nilor, înoľice moment â1 ßtoriei şi înorice cultuľă, ea a
fost íntotdeâunâ aceeaşi, şi la fel va ľämâne de-a p-uľuri'
Pe un nivel supeľficial,'oamenii sunt extíem de diferiçi
înceea ce pľiveşte valorile, moľala şi etica, dat dacä an
9 ĺsz's
Minteo
căuta suficient de adânc înei pentru a le descopeľi umani-
tatea, am constata cä sunt cu to ii la fel.
Pentru a impune moľalitatea, nu trebuie sä te implici
îndiscuçii personale. Trebuie doar să impui dictatele: ,,Fii
bun. Vorbeşte cu blândeçe. Dacä vei voĺbi la mânie, con-
secinçele vor fi dľastice'', şi aşâ mai departe. In schimb,
dacă doľeşti să apľinzi umanitatea întľ-opersoanä indĹ
viduală, este nevoie de o implicare mult mai mare. Acest
lucru presupune o dăruire de sine.
Moralitatea este un lucru buno întrucâtcontribuie la
men ineľea ordinii sociale. Pe de altă parte' ea poate pro-
duce un veritabil haos interioľ. Dat fiind că nimeni nu
trăieşte la înălçimeastandaĺdeloľ propovăduite de mârea
majoritate a ľeligiiloľ,cea mai mare parte a umanităçii
tľăieşte într-ostare de vinovăçie, ruşine şi teamă perma-
nentă. o astfel de existençă este extrem de chinuită şi de
tľagică. La antipod, cultivarea umanităçii poate conduce
la rândul ei la ordine socială, dar Íărá nicio pľesiune din
exterioľ.
Fă o listă cu toâte lucrurile pe care maľile religii ale
lumii le numesc ,päcate" şi vei descopeľi că simplulfapt
de a fr înviaçă reprezintá un păcat. Dacă te-ai născut pe
acest pământ, ai comis deja un pácat. Dacă te aÍli la men-
strua ie' comiçi un păcat. Dacä. Íacísex, la fel. De fapt,
chiaľ şi simplul consum al unei ciocolate repľezintă un
päcat. Dat fiind că însuşiprocesul vieçii este un păcat, tu
ajungi să tľăieşti întľ-ostare permanentă de vinovăçie şi de
teroaľe. Dacă oamenii nu ar fr, atät de schilodiçi de teamă
şi de vinovăçie, templele, moscheile şi biseľicile lumii nu
aľ fi nici pe departe atät de arhipline caîĺ prezent. Dacä
te-ai simçi fericit înmod natuľal, tu te-ai duce la plajă sau
ai asculta foşnetulfľunzelor. Tu te simçi ruşinat de propľia
ta biologie pentru simplul motiv că religiile te-au impreg-
nat cu toâtă această teamă şi ruşine! In consecinçä, simçi
s ĺgs sn
lNGlNERlA lNTERloARĂ
nevoia de a te duce într-unloc ,,sacru'' pentru a te spăla
de ele.
oamenii găsesc întotdeaunamodalităçi de a impune
valoľi, moralăşi etici, dar dacă'tesim_çi feľicit înmod natu-
ra1. lumea din iurul ĺău çi se paľe plăcută. Spiľitualitatea
nu presupune o îndepărtaľede uiaçä. Dimpotrivă' presu-
p"'í. äevii sută sută viu, la mo{ul cel maiplenar'
'ĺ
be măsură cę avansezi învârstă, capacităçile tale fizice se
ilä,o,n'
'Ď"că
Ň;'i"
a-. dar ds a tiáiio't. iă*â'" aceeaşi'
aceastá bucurie intľă îndeclin, tu te sinucizi practic
înrate.
Din păcate, înzilele noastre există tot felul de sisteme
de convingeri tare trec drept spiľitualitate'-Pĺocesul spi-
ritual esteintotdeâuna o cäĺtaľe.Există o difeľençă sem-
nificativă întrea crede şi a căuta. A crede înseamnă a-çi
asuma ceva ce nu cunoşti. A căuta înseamnă a reaLiza cä
nu cunoŞti ceeâ ce .'oçĺ. Această peľspectivă este infinit
maĺ flexŕbĺH.Înmomentul încarc cľezi ceva' tu îiimpui
procesului vieçii o anumită rigiditate. Aceasta nu este o
iimplă atitudine, ci are repeľcusiuni asupľâ tuturor âspec-
i.l* uĺ.çĺĺtale, generânďo cantitate uriaşă. de suferinçă.
Societatea o.ánă reflectă experiença lăuntrică a indivizi-
ĺ*;; o a1cătuiesc. Crearea_unor fiinçe umane flexibile'şi
áornice sä prívească existen1a din jurul 1oľ fără pľejude-
căti. cu ochi de copil, fără a fr prinse înînchisoaľeaconvin-
;;ililĺ ápĺ"iĺoilor, aľ.ondo.. la o societate complet
áĺferitäde cea actuală.
Yoga este o metodă CaÍe a funcçionat pe1fect înęzuj
meo, d"â, şi al multor milioane de oameni' Ea ľeprezintă
ä -łááĺsută la sută ştiinçifică, neavându-şi originea în
credinçă sau înconvingeri, ci întľ-oînçelegeľeprotundă. a
Eá nu derivä dintr_up optimism naiv_
-..rnir.olui uman.porneşte yoga este foarte simplă: dacă
Premisa de la caľe
ai o sămânçă bună_şi creezí o atmosfeľă propice, aceâsta
s ĺsą gi
Minteo
va geľmina. Yoga nu face altceva decât să cteeze o atmo-
sferă propice pentľu minte şi pentru corp. Înľest, nu mai
ai nimic de făcut. Nu trebuie să predici moľalitatea sau să
çii un discurs metafizic. Dacă umanitatea ta se trezeşte' tu
devii o fiinçă umană frumoasă.
Tot ce consideľă lumea actuală, că este negativ derivă
din limitaľe. Identitatea limitată pe care ne-ă i'rrpurr.*
singuri se tľaduce prin ,,eu'' versus ,,ceilalçi''. Toáte cri-
q. ę şi toate formele de negativitate se nasc ín spa iu
"cest ĺnfini
al diviziunii şi al sepaľăľii. Aşadaľ, aspiraçia cätre
tate- epÍ-ezintă cea mai siguľă gaľan ie fu otriva tutuľor
tendinçeloľ negative. Ca ľasă,-umanitateá are nevoie la
oru acĺlr'lă de o viaçă eliberată, nu de un contľol şi mai
mafe. Singura cale către fericire este cea caľe conduce de
la limitaľe la eliberare.
Copacul care împľneştetoate dorin ele
Mintea se poate aflaînuna din cinci stăľi posibile. Ea
poate_ fi inertă, respectiv complet inactivă. A eastă stare
este foarte ľudimentară. Dacă primeşte eneĘie, mintea
devine activă, dar împrăştiatä.. D acă,pľimeşte mäĺmultă
şí
energie, ea devine mai puçin împľăştiată,dar'foaľte oscĹ
I.ant . Dacă pľimeşte încontinuaŕe eneľgie, ea devine
Íocalizată' unidirecçională ). Însfâľşit, dacípŕĺmeştesufi -
(
cientă.energse, ea'devine conştientă, şi astfel viaça devine
magică, un veritabil miľacol, o punte de legătură cu lumea
de dincolo.
Mintea inertä'nu reprezintă o pľobleľnä.oamenii cu
mintea simplă şi cu intelectul subđezvoltat nu consideră
că au probleme. Ei mănâncă şi dorm Íoarte bine. Doaľ
cei care gândesc prea mult îşi.pieľdsomnul şi apetitul!
oamenii simpli au un corp mult mai funcçionai decât
s ĺsss
 Minteo
lNGlNERlA lNTERloARĂ

dintľ-un conflict înaltul, este că pľimele şĹau organizat

mintea astfel încâtsă se gândească numai la ceeă ce îşi
doľesc, întimp ce gândiľea celorlalte se împotriv.ştp'o-
priilor lor interese.
o minte umană bine oľganizată este numită kal-pa-
uriksh'a - copacul care împlineştetoate dorinçele. Cine äľe
o astf'el de minte îşivede toate dorinçele îndeplinite.Tot
ce tľebuie să faci înacest scop este să îçidezv_olçi miirtea
până câĺd aceasta devine un copac caľe îndeplineştetoate
dorinçele, nu o suľsă de nebunie. o minte ca'é po"ĺe mani-
festa orice doreşte este descrisă înyoga ca fiínd o minte
înstaľea de samyukti. Această calitate derivă din starea
de detaşare.
Atunci când gândurile devin perfect oľganizate, emo-
çiile se mlilează, după ele. Încetulcu încetul,eneľgiile şi
corpul fizic se otganizeazä la ľândul loľ, uľmând Jceeaśi
diľecçie. oľdinea organizăľii acestor dimensiuni po'ĺ.
vaľia însă,înfupcçie de lucruľile pentru care eşti pregă-
tit. Spľe exemplu, înzilele noastľe maľea maiorĺtatě a
oameniloľ nu sunt pľegätiçipentru un sistem caľe nu le
convinge mai întâide toate intelectul. Înfinal, đacătoate
gânduľile, emo iile, energiile şi corpul sunt oľientate în
aceeaşi direcçie, capacitatea de a ctea şi de a manifesta
ceea ce îçidoľeşti devine incľedibilä.
Ştiinçamodeľnă a dovedit că întľeagaexistençă este
o ľeverbeľaľecontinuă a eneľgiei, o vi raçie nesŕâľşită.
Gândurile noastľe sunt acelaşi lucľu. Dacä emiçi.co poi.'e
un gând, âcesta are tendin a inevitabilă de a deveni mani-
fest. ln acest scop' este important însăsă nu îlslăbeşti pľin
ďea ea unoľ tipare negative sau autodistructive.
In geneľa| oamenii se folosesc de credinça loľ pentru
a izgoni gândurile negative. Îndoielilemacină îns8orice
minte gânditoare. Mintea noastľă aľe o âstfel de natură cä
chiar dacă ne-at apăteaînÍaçă Dumnezeu, noi nu ne-am

g ĺszs
s ĺsĺ9'
lNGlNERlA lNTERloARĂ
|llrlrĺ

gľăbi să ne abandonăm înfaça lui, ci ne-am pľopune să există nicio sepaľaçie întľecapul inima
sa, clcl el cr o o
şi
Íacem o invesĘaçie pentru a ne convinge că ceea ce vedem totalitate.
este adevăľat' nu o halucinaçie.
Există însăo alternativă la cľedinçä,şi anume an4a-
jarnentul. Dacä te angajezi sä creezi ceea ce îçidoľeştícu ,ll'
c3ľul
:i'fľ-ffi'ľj";fi.Ţ'' ľ:::ľJiťłilłlľil
şi emoçiile cu inima. Dacă'anali'ĺ* ĺnie-.í;;','i;
adevätat,gândurile tale devin perfect organizate. Ele cuľg şi cu o sinceritate absolută .. ĺntâ.plă,-.đ;;i';
liber către ceea ce îçidoreşti, iaľ manifestaľea dorinçei tale că noi gândim întotdeauna ceea.e '. simçim, şi *".i-'ÎiŢ
devine astfel o consecinçă natuľalä. gândurile'şi emoçiilä il ;.ł.şi;;p;
Pentľu a cÍea ceea ce îçidoľeşti, primul lucru pe care ľľľ:]:f' lnclude
cet mental, sau ttanomayakosha.
trebuie să îlfaci este să îçimanifeşti dorinça la nivel mental. Ceea ce tu numeşti înmodnormal
,,minte,, este de faot
Îçidoreşti cu a,deuărat acest lucľul Gândeşte-te bine. De procesul gândirii, sau intelectul. Minteá
câte ori nu i s-a întâmplatsă crezi că ,asta este - asta îmi olmenslum. Una este aspecnrl ei logic; "'.l"'ĺ -ăil'lí;
alta este aspectul
doľesc'', pentru ca atunci când dorinça i se împlineştesă emoçional, mai profunđ.Intelectul" eśtenumit
ułraiw.
consta i cä nu asta îçidoreai de fapt? Aşadar, începeprin a l;lmensiunea mai profundă a minçii este numită
î''moä
explora ce anume îçidoreşti cu adevărat. Dacă acest lucľu conven ional inimă. yoga, aceástă
profundă este numitxŢn,ira aś.Mamis este
minte .*"çĺ""'li
îçidevine foarte claľ şi eşti perfect angajat să manifeşti un amalgam
aceastä realitate,începe să generezi un pľoces mental con- complex_ de amintiľi care ne modeleazi-..ăiiiËŢ'iř"*
tinuu înaceastă diľecçie. Dacă îçipo i men ine íIuxul con- anumit fel. Aşadaĺ, ceea ce gândeşti ceea
şi c sĺmçi suni
stant al gândurilor Íárä ale schimba direcçia, doľinça ta va activităçi_ale aceleiaşi minçi.
deveni reală mai devľeme sau mai tâĺzia. Este foarte simplu. Dacă eu cred că eşti un
om minu-
Existä procese yoghine care te ajutä să atíngi o altă nat, voi emite emoçii pozitive legate de'iine. Î'
;';;l'î"
dimensiune a inteligençei, nepângărită de memorie, care cred că eşti u 9rn oľibil, văi emite emoçii ,r.g.tĺuŢ
numită cbitta, despľe care am mai vorbit. Realizarea legate de tine.-Dacă încerci*_ĺĺiiob.ĺtĺ
un dlr}m;;;;;
putefii chiaa-eieste numitä chit shakti. Este vorba de un
pľoces simplu, dar puternic, prin care po i avea acces la
coĺrstata că îçieste Íoaftegľeu. Ńu
pllcăm inutil lucruľile.. ''.
ni.ion.*l.ĺ *'*
însăşisuÍsa cľea iei din interiorul tău. Tu simçi ceea ce gândeşti, daľ gând ľile emoiile
şi tale
par toarte dlterite. De ce? Deoarece gândurile
au o ánumită

Mi ul ''cap versus inĺmă''

c^larjt1te şi sunt mai rapide. n'noçiil".
Astăzi, c'Ytarę persoaníçi se pare,nĺ"un"tĺ, 'u"t
muli il ;;:
.ín""Ţ.ii
'ş"
emoçii pline de iubire Íaçă' de ea. Dacă aceasäf"*ä;:;
Foarte mul1i oameni susçin să mintea îiconduçe întľ-o 1u
îçiconvine,.çi se paĺe śubitcă este o'ĺbĺiĺ.
Gână;ii;;J;
anumitä diľecçíe,întimp ce inima îitrage înalta. Înyoga, sgun acest lucĺu, daľ emoçiile tale nu se pot
11 ..hĺ.b. iŢ
noi pornim de la premisa fundamentală că omul este o tel cle rapid. In tine se dă astfel9lupă.Daä
te sĺmçĺbĺne
singuľă peľsoană,_o fiinçă unifica . Înconsecinçă, nu înacest moment' nu te po i sĺmçi rău înmome'rtul
*.í,"'
S rsss 9i ĺsç gi
lNGlNERlA lNTERloARĂ
Tu ai nevoie de timp pentru a-çi schimba staľea de spiľit. În
funcçie de intensitatea emoçiilot ta|e, acestea au nevoie de
treizi|e, de tľei luni sau poate chiaľ de tľei ani pentru a se
schimba, daľ mai devreme sau mai tätzíao vor face.
Nu este deloc util să creeziun conflictîntrecap şi inimă.
Emoçiile nu sunt altceva decât partea cea mai savuľoasäa
gândurilor. Te poçi bucura de dulceaça 1oĺ, dar cele caľe le
conduc sunt gânduľile tale, indiferent dacă îçidaí sau nu
seama de acest lucru. Emoçiile nu sunt bătute încuie. Ele
oscilează, daľ nu sunt la fel de rapide ca gândurile. Dat
fiind cä'au nevoie de mai mult timp pentru a se schimba,
íar intensitatea 1oľ este de ľegulă mult mai mare decât cea
a gânduľilor, çi se paľe cä emo iile sunt diferite de acestea
dín uľmă. Înrealitate, ele nu sunt mai separate decât
tfestia dezahät de sucul său dulce.
Înexpeľiença celor mai mulçi dintľe oameni, gândurile
nu sunt Ia fel de intense ca emoçiile. (De cele mai multe
ori' oamenii nu gândesc la fel de intens ca atunci când
sunt Íurioşi, spľe exemplu.) Există totuşi posibilitatea de
a geîeÍaun gând atât de intens încâtacesta să te cople-
şească întotalitate. Numai 5-10% din populaçie este capa-
bilă sä 1erLereze gânduľi atät de intense încâtsă nu mai
aibă nevoie de emoçii. 90% dinpopulaçie nu poate genera
decât emo1ii foarte intense, deoarece aceşti oameni nu au
lucrat suficient de mult la cultivaľea gândirii 1or. Aşa cum
spuneam însă,există oameni caľe au gânduri extrem de
intense. Ei nu au emo ii la fel de intense, dar sunt nişte
gânditori extrem de profunzi.
Cel mai bine este să nu creezi o astfel de polaľitate în
inteľioľul tău. Încaz contÎaÍ.riştisä aiungi la ľäzboícivil
şi la schizofľenie. Gânduľile şi sentimentele nu sunt funda-
mental diferite întreele. Pľimele sunt mai uscate' iaľ cele-
lalte sunt mai zemoase. Asta-i tot. Celmai bine este să le
savurezi pe ambele.
$i lço g
Minteo
Cunoaştere şi devo íune
Încultura'yoghină, cuvântal shi-ua are două aspecte.
^
ln sensul säu liteľal, el înseamnă ce nu există;'. Tot
ce există derivă din ,,ceea ce nu''ceeaexistă''. Dacă pľiveşti
ceľul nopçii, poçi observa multe stele şi alte corpuľi cereşii,
dar ceamai maľe ptezeÍLăľămâne spaçiul gol.-Dansul cre-
a iei se deruleazäînsânul acestui vid, caľe reprezintă fun-
damentul fárä de caÎec eaia nu af putea eiista. El este
cel numit ,,shi-va".
o altă dimensiune a lui Shiva este Adiyogi, primul
yoghin, cel caľe a ľevelat pentru prima oaľă incľedibila
ştiinçă a yogăi umanităçii. Cultura yoghină oscilează între
invocarea lui shi-va ca fundament al cÍea iei şi invocarea
lui Shiva ca prim yoghin. Înacest fel, shivä a äevenit per-
sonificat sub foŕma lui Shiva.
Ţ se paľe o contradicçie?
Nu este, căci atunci când apaľe staľea de yoga sau de
unitate absolută, nu mai existä nicio distincçie întreľea-
litatea supľemă şi cel care o expeľimenteazä.'Înacord cu
această logică, cultura yoghină prezilltă' două modalĹ
tăçi de a atln1e staľęa supremă: a deveni una cu totul şi
a deveni una cu vidul - cu alte cuvinte, calea lui jnana,
cunoaşteľea, şi calea lui bhakti, devoçiunea.
Dacă doreşti să experimentezi starea de shi-va, sau
dimensiunea caÍe transcende planul fizic, tľebuie fie să
t-e pui la unison cu legile care guverneazălamea nefrzică,
fie să te dizolvi complet înaceastă dimensiune, elibeľân-
du-te astfel de legile caľe guverneazälamea frzicä.Dacä
doľeşti sä' expeľimentezi un vâľf de munte, poçi fie să te
urci pe el, fie să î1contempli de |a bazä. Ăcestea sunt
cele două modalităçi fundamentale. Încaz contraą ĺu ai
avea cum să devii una cu muntele. Cunoaşterea te ajută'
să aspiľi către ,,ceea ce nu există'', pânä când te întâlneşti
'9i ĺçĺ's

lNGlNERlA INTERloARĂ
fată înfată cu vidul. Devo1iunea te ajută să îçianihilezi
o.'i'on"lii.tea limitată şi ľigidă, evoluând cätre.o stare
';;i Íi;;iĚtl', de pe nivälultäreia poçi.aborda dimensĹ
il;;;;; cadru1 pľefeľin1elor şi antipatii1or
tale (acestea "ärrr.*d.
reprezintă fundamentul.personalităçii tale
Íepre-
ĺndivĺduale). Nâtura nesfârşită a dorinçei umane
o expiesie a aspŢaçiei că re natura infinitä a vieçii ce
"ĺ*ĺ
tĺ,"*..ndä existença frziLä.Infinitatea şi număru1zero nu
;il;i';adecât o expresie pozitivă şíľespectiv negativă
a aceleiaşi realităçi.
Devoçiunea presupune ľenun area la dualitatea.pľefe-
. ; ş'i;niipätiilo" a ataşamenteloľ. şi aveľsiu-nilor. Pa
'i"
aratä cä pentľu tine nu mai există ,,bĺne" ş1 ''rau"'.
cacl
totul a dëvenit bine. Atunci când un aspirant devoçtonal
afirmä că ,,Dumnezeu există pretutindenj'' Şică "totul
este Dumnézev", ceea ce vľea să spunä el
este că
;lĎ'in.oĺtiu"ľea convingeiiĺ că Dumnezeu "totul
;;; b există
el aiunge la o starđprofundă de'acceptaľe'
ăa ěŢ ä;ł";-ă
"i.i-ii'a."i, şi"îlelibeľează-' Bhakti (calea $eyop
;iĺ i'.l'd; totul in sine, făľă să.fa;1 discriminări' De
altféL chiar aceasta este nâtuľa ľealităçii supľeme' . .
Î*ĺain ceĺe mai timpuri, devoçiunea a fost conslderata
... ."i i*po'tantĺ cale spiĺitualá, întrucâteste cea mai
iăpĺJĺ.n' J'. mĺ.'p..''đl.ei. Calea cu o1şjeľi este mai
đä.itąa'' reprezintă o cale a ,,ochiloľ deschişi" ' p.ęyoçiune1
.* o Ĺ'l. pđcare te aventurezi ,,cu ochii închişi'".Atunci
când mergi pe calea cunoaşterii, ş i încotrote
lndrepĺ ta
ă;;;ffi p'. caie îlfaci. Atuncícând mergi pe calea devoi-
unĺ, nuî1ipo1i da seamâ dacă te apľopii de destinapa hnala
_ilä*.i.
- .tít.'łĺĺi aí đacäai cäzutîntr-ocapcană'
' Ĺmoĺĺlesunt mult rnai intense decât gân-
đ'.."Ăş";';''ŕ' de ce ele sunt ridicate înslăvi, fiind
_presus
corrriđ.'"t.maí de celelalte căi. Färă o înelegere
; l' J;p.iune ädecvatä,caIeadevoçiuniipoate conduce
9i ĺçz9
Minteo
însäla tot felul de amăgiri. Devoçiunea este un instrument
ce permite transcenderea naturii duale a logicii. Marele
risc constă însăînnegarea logicii, înlocul tľanscenderii
ei. Aşadar, este foarte important să îçiconstruieşti o plat-
foľmă logică stabilă înaintede a te arunca pe calea fluidă
a devoçiunii.
Invers, foarte mulçi oameni cred că devoçiunea nu are
ce căuta înuniversul logicii. Acest lucľu nu este adevă-
rat însă.Înesençă, logică este un instrument al discernä-
mântului. Ea este ca o macetă bine ascuçită. Atunci când
analizezi ceva, tu divizi automat lucrul respectiv. Pe de
ahä parte, dacä scalpelul logicii tale este foarte bine ascu-
çit, poçi face o incizie mică, lăsând apoi lucrul ľespectiv
aparent neschimbat. Se spune că, dacä un spadasin iscu-
sit taie îndouă un copac cu sabia sa, nici mäcaľ copacul
nu ar trebui să îşidea seama ce ,se întâmplă, rămânând
înpicioaľe Ia fe|'ca până atunci. Într-omjnieră similară,
dacă intelectul tău devine extrem de ľafinat, vei constata
că devoçiunea se integrează'pe ectcu logica ta.
Devoçiunea poate fi minunat de frumoasă, extatică şi
beatifică, đarÍäră'claritatea cunoaşterii'poate conduce la
stagnare. Pe de altă parte;-făľä emoçie' pľacticile spiľitu-
ale pot deveni aride, uscate şi lipsite de viaçă. Färă bhakti,
inana devine pur şi simplu un exerciçiu de despicaľe a fuu-
lui înpatľu
Aşa cum spuneâm mai devľeme, dacä îçidoreşti să
experimentezi un vârf de munte' tľebuie fie să. te uľci pe
el, fie să îlcontempli de la bază. Aspirantul devoçionaleste
conştient^că, dacä va reuşi să uľce pe vâľf, încăse va afla
Iângă el. In schimb, dacă va deveni una cu valearva putea
çine întľegulmunte înpoala sa.
s ĺçs 9

lNGINERlA lNTERloARĂ
Yooł ŞtBEŢIA BxľłľlcĂ
Potrivit legendei, Adiyogi a băut somarasĺ, sucul
îmbätător*alLunii. El s-a impregnat puľ şi simplu
cu esen a distilată a razelot de lună. Textele voľ-
besc deśpre el afirmând că se afla înpermanençä
într-ostare de beçie extatică.
Yoghinii nu se împotrivescplăcerii, daľ nu se
mrrlçtrmesc cu plăceľile minore! Ei ştiu că dacă vei
be" ,rn pahar áe vin, acesta te va ame i pu in' daľ
mâine tä va durea capul. Yoghinii nu se mulçumesc
cu atât. Pentru a savura cu adevărat o stare de be1ie
trebuie să fii sută la sută beat (euforic), daľ totuşi
peľfect lucid. Personal, nu am consumat niciodată
äroguĺihalucinogene, dar cine se uită înochii mei
îşipoate da seama că eu sunt întotdeauna ,,drogat'o
(eufoľĺc).Sunt sută la sută beat, dar totuşi perfect
lucid. Aceasta este una din marile plăceľi pe care
le ofeľă yoga.
Scopulînalal yogăi nu este însăsimpla beçie
extaticá. Această stare beatifică elimină teama de
sufeľinçă. Înaceastă stare de extaz nenumit nu mai
există griji legate de supravieçuire. Aşa se explică
de ce oamenii afla1i înaceastă stare de conştiin ă
excep ională pot realiza uneori acte care altora li
se paľ
_ supraumane.
Tu nu vei îndrăzniniciodată să exploĺezi
plenar viaça până când nu te vei elibeľa de anxie-
i".." g..r.i",ä d. instinctul de supľavieçuire' Încaz
contľar' nu îçivei dori decât să î7\prezervi viaça
actuală. odată eliminată teama de suferinçă, te vei
's 194 .s.
Minteo
puteâ scufunda înorice situaçie fără nicio ezitaÍe.
Chiaľ dacă ai fi condamnat la iadul etern' te-ai
duce bucuros acolo, căci nu te-ai mai teme vreo-
dată de suferinçă!
Într-oepocă încare toată lumea vorbea despre
mersul înľai, Gautama Buddha a declarat: ,,Voi
spune i că totul este bine înľai, dar ce aş aveâ err
de făcut acolo? Eu prefer să merg îniad pentru
a-i ajuta pe cei de acolo, căci oricum eu nu pot
cunoaşte suferinça.''
Atât timp cât persistă teama de sufeľinçă, nu
vei îndľăzniniciodată să explorezi dimensiunile
mai profunde ale vieçii. Numai corpul fizic necesită
pľotec ie. Niciun alt aspect al fiinçei tale nu nece-
sitä. Dacä eşti dispus să renunçi la ideile, filozofiile
şi sistemele tale actuale de convingeľi (de care eşti
ataşat)' îçipoçi recrea întľeagaviaçă chiar înurmä-
toľul moment.
Mantľa iubirii
Ce putem spune despľe iubire? Există într-adevăľ
aşa-numita iubiľe necondi ionată? Pot două fiinçe umane
să se iubească înacest fel? Foaľte mulçi oameni îşipun
astfel de întľebări.
Într-ozi, Shankaľan Pillai s-a dus înparc. El a văzut
aici o femeie atrágátoate stând pe o bancă de piatľă. S-a
aşezat imediat |ângä ea. Peste câteva minute, s-a tras mai
aproape de ea. Femeia s-a îndepăľtatînsăde el. Când
g. ĺss 5,
INGINERIA INTERIOARA
el s-a apľopiat din nou de ea, ea s-a tras către maľginea
băncii. Shankaľan Pillai s-a tras însăşi mai aproape de
ea şi a prins-o de mijloc cu un braç. Femeia l-a ľespins.
Atunci, el s-a lăsat îngenunchi, a rupt o floare, Ĺa înmâ-
nat-o şi i-a spus:
- ľ. iob.ä. aşa cum nu am mai iubit vreodată pe cineva,
întoată viaça mea.
Soarele asfinçea. Shankaran Pillai avea o Íloaľeînmână
o
şi pľivea pe femeie cu o pľiviľe topită. Una peste alta,
condiçiile eľau ideale, aşa cä femeia a cedat. Cei doi s-au
lăsat pľadă instincteloľ'şi şĹau făcut de cap. Înšeľareaa
fost înlocuităde noapte. Shankaran Pillai a çâşnit brusc în
picioare şi i-a spus femeii:
= Este oľa 8:00. Trebuie să plec.
- Ce?! Tocmai acum? Parcă spuneai că mă iubeşti mai
mult decât ai iubit vreodată...
: Da, da, aşa este, dar mă aşteaptă nevastă-mea.
In general, noi ne construim relaçii într-uncadru care
ni se paľe confortabil şi avantajos. oamenii au nevoi frzice,
psihice, emo ionale, fipanciare şi sociale pe care înceaľcă
să şi le împlinească.In acest scop' una dintre cele mai
sigure metode constă îna-i spune altcuiva ,,Te iubesc''.
Această aşa-zisä iubire a devenit un fel de mantra, de tip
,,Sesam, deschide-te''. oamenii obçin ceea ce îşidoresc
prin simpla repetare a âcestor cuvinte.
Iubiľea este o calitate, nu ceva ce poate fi practicat
împreună cu altcineva. orice ac iune a noastră urmäreşte
sä ne împlineascăo anumitä nevoie. Dacă poçi înçelege
acest lucru, existä o posibilitate ca iubirea să crească în
tine, tľansformându-se într-ocalitate natuľalä. Tu te poçi
amägi însăsinguq spunându-çi că relaçiile pe care çi le-ai
făcut de dľagul conveniençelor, confortului şi binelui per-
sonal sunt relaçii de iubiľe. Nu vľeau să spun neapărat că
iubiĺea nu âľe nicio legătuľä cu relaçiile tale, ci doar că
ç lço s
MinÍeo
expľesia ei este extrem de limitată. Indiferent cât de des
çi-ai proclamat iubirea , dacă, aşteptăľile şi nevoile tale nu
sunt împlinite,relaçia ta se va destrăma. in esençă, relaçiile
dint_ľe oameni sunt aranjamente înbeneficiul reciproc.
Înrealitate, nu exiśtăo iubire condiçionatá şi una
necondiçionată. Există doar condiçii exterioare şi iubire. În
sine, iubireatrebuie să fie necondiçionatä. Înclipa încare
începisă îipui condiçii, tu o transformi într-otÍaÍŽacie.
Poate ß' o tranzacçie convenabilă, un aranjament auaîta-
jos, daľ cu sigurançă nu te va împlinişi nu te va putea
conduce într-odimensiune supeľioară. Este doar o conve-
niençă. De altfel, iubirea nu este întotdeauna convenabilă.
De cele mai multe oľi nu este. Ca să reziste, ea necesită o
maľe investiçie peľsonală. Practic, trebuie să îçiinvesteşti în
ea întreagata uiaă, pe tine însuçi.
Atunci când te îndrăgosteşticu adevărat' ťu nu mai
exişti. Expresia anglo-saxoĺă ,a cädea îniubiľea'' este
extrem de semnificativă. oamenii nu simt cä urcă âtunci
când se îndrăgostesc. Ei nu simt că stau înpicioare sau
că,.zboară, ci iă se prăbuşesc. Într-adevăĺ,cäva din tine
trebuie să se topească pentru a puteâ fuziona cu celălalt.
Există o distincçie întreo ftaÍ:nacie şi o poveste de iubiľe.
o poveste de iubire nu presupune neapărat o altä per-
soană. Tu te poçi îndrăgosti'de viaçă însăşi.
Ceea ce faci sau nu faci depinde de circumstançele în
caľe te afli. Acçiunile noastľe se muleazä întotdeauna după
ceľinçele pe caľe ni le impun situaçiile externe. Iubiľea este
însăo stare lăuntrică, iar relaçia tâ cu tine însuçipoate fi
necondiçionatä. de iubire pot deveni obositoare
'Actele"
şi stresante în timp, căci iubirea nu este cevâ ce poi face,
ci ceva ce eşti.
a To fall in loue - a te îndĺăgosti.(n. tr.)
9i ĺsz gi
 MinÍeo
lNGlNERlA lNTERloARĂ

Ş*łh*** pieľdut complet ľa iuneâ. Dintr-o poveste de iubire încăte

mai poçi ľecupera. Á,spiľançii devoçionali expeľimenteazä
--.-'-_- viaça îndulceaça ei extremä. Ceilalçi oameni îiconsideľă
nişte idioçi, dar nimeni pe această planetă nu se simte la fel
întredoi
lubirea nu este niciodată ceva care se întâmplă de bine ca ei. Deci, cine este adevăľatul idiot?!
tău' iar
oameni. Ea devine manĺfestă strict îninteriorul Atunci când voľbesc despľe ,,devoçiune'', eu nu
nimănui'
esen a ta interioară nu trebuie să devină sclava mă refer la cĺedinçă. Credinça este similară moralităçii.
încearcăurmătorul exerci iu timp de cel pu in 15 minute:
oamenii caľe au o credinçă feľmă se consideľă adeseoľi
pentru tine
stai lângă un obiect care nu înseamnă nimic supeľiori altora. Înrealitate, singuľul lucru care se întâm-
momentul de fa ă, cum ar fi un copac, o pietricică'
un
în plă atunci când crpzi cu tărie ceva este că prostia ta capátă'
;i.*. sau o insectă. Fă acest lucru câteva zile la rând' încredere însine. Incredeľea şi pľostia ľepľezintă o combi-
După o Vreme, vei descoperi cä îlpo1i
privi cu aceeaşi
na ie extrem de periculoasă, dar merg de multe oľi mână
ĺuni" .u care îiipriveşti so ul sau soia, mama sau copilul' înmână. Dacă vei privi cu atençie lumea din juľul tău, vei
dar nu con-
Poate că viermele respectiv nu ştie acest lucru, realiza că ceea ce ştii tu este atât de infim încâtnu ai cum
întreaga lume
tează. Dacă po i privi absolut totul cu iubirë, să acçionezi cu încľedere.Un sistem de convingeri înlătură
i se va părea frumoasä. această problemă. El îçiconfeľă o încľedereenoľmä, dar
nu te vindecă automat de prostie.
Devoçiunea nu este un âct. Ea nu este direcçionată
cätre un lucru sau altal. obiectul devoçiunii este imate-
Devo lunea: o schimbaÍe dimensională
ľial. Devoçiunea conduce la dizoIvarea întregiirezisten e
prudent' din tine, astfel încâtdivinul să çi se reveleze la fel de uşor
Maľea majoritate a oamenilor trăiesc foarte
nu cum ľespiľi. Divinul nu este o entitate caľe există undeva
aorândoĺi cu aten ie iubirea şi bucuria, de teama de a acolo, ci o forçă vie care îçianimă fiecare moment al vieçii.
Ë'ĺ''ĺl iĺĂá'a'đäräe\e. Cea' mai geneľoasä prin manieră
Devoçiunea te ajută să înçelegiâcest lucru.
J.;Ţ'iil;'i" a da un exemplu ľestului lumii tră"
atât Să Ę spun o poveste... La o cină tradiçională a unei
i'." la maxim şi fără nicio limitare' Dacă^eşti
"ĺłii
ä-;;il;;il;il ;' poi iubi, râde sau trăi întotali- familii catolice, bărbatul casei a venit la masă, s-a uitat la
;.; î;;;;íiă eşti.J.r'.. indienii numesc uĺkanioos mâncaľe şi, ca de obicei, a începutsă o înjuľepe.nevastă-sa
şi tot ľestul lumii. După ce a terminat cu insultele şi toată
- on o- săľman pé toate nivelele! Devo iunea înseamnă
lumea s-a aşezat la masă, el a rostit următoaľea ľugăciune
.ĺ .iii ' ĺ kan1oos, că eşti plin de aľdoare! Un aspirantsä
ă;;"'" t"'; ste o'peľśoaná'careîncearcă să exp1oľeze şi
catolicä: ,,Dragä Doamne, îçimulçumesc pentru pâinea
cea de toate zilele şi pentru toate mâncăľurile minunate
."pĚŕi'".", eze viä1a cât mai ple.nar posibil' de pe masă.''
Devoçiunea nu presupunä di"'ä"a vieçii, ci
îmbräçi-
o poveste de iubiľe, ci o verita- Fetiça lui învâľstă de cinci ani stătea pe un scaun cu
sará ei tätală. Ea nu estä
perne. Ştiicum sunt copiii de cinci ani: li se pun tot felul
ilH;ili;. o nebunie, dar caľe nu şi-a
iubĺľea însăşi.śt.
'9 199 I
9, lça g1
 Minteo
INGINERIA INTERIOARA

nână la farfurie' pľactica. Ceilalçi ľiscă să se consume complet înÍocal arzä-

peÍne pe scaun' dar tot nu -aiung bine. toľ al devoçiunii.
cátt e tatăl ei
Aşadar, feti1a no ast'ă :;:;''idi..'_ľ"|" *iËo çä
*'
si l-a întrebat:
noastre?
-'í"rĺ,oo*rr.r.o aude toate rugăciunile cä acesta
..ć;;;ii";i;'din bärbat s-a trezii pe loc, aşa
i"
' ' 'ĺ'oon.
imediat fetiçei:
: ;;'d;. Bŕ'oa. ro'te rugăciunile pe care i le adresăm'
ľ.tai' maiios p'š"on, afundându-se îngân-
duľile sale.':'iĺsat
După o vreme' ea a spus:
Ě1 ceĺelalte lucruľi pe care le
- Dar, tati, ascuĺtă şi
spunemi
-'- tot ce
- D^, Dumnezeu ascultă înfiecaľe moment
Spunem şi vede tot ce facem'
Fetita ,-" ,.uturrá.i ĺ *'ĺ mult înpernele sale şi l-a
întrebai cu o voce micuçă pe tatăl ei:.
"'*:"Î;;;šrrái,á"'. ć. äno*. crede elmai mult, tati?
rugäciu_
Soune-mi: ce aľ tľebui să cľeadă Dumnezeu:
foarte confuz,
ni1."ľ.i''inĺ*''L;;i.i Probabi' că este
ä* ild'a. *"ii îşimaibată.capul cu noi' oamenii'
'ĺ ĺn,titoçionalizăm aşPectele cele mai
Ň;i' ,.* atizäm''o
.l. vieçii, aşa că' totui devine arid şíanost pentru
''r,ĺ. ľ""iĺl"'i'e" iepetă aceleaşi cuvinte' ca^nişte p*p'-
'ĺ.
gali, daľ nimeni nu le mai acordă vreo semruilc^!,'1:I."|3
nol (sau cel
o'ĺĺ-cuvinte caÍe nu înseamnănimic pentruvaloaľea unei
au
outin nu mare lucľu), cuvintele noastre
*_Ň;iä;;'.ĺ*
mĺnciuni. Aľ fi mai bine să păstrăm tácerea'
t'iárJ.",'''" să îiimităm pe cei.pe^caľe îi
Atuncl cand un
considerăm mentoľii şi modelele.noastľe'
astfel de mentoľ , ,po' 5imilaľ înurmă cu 2'000 de
"u"
;1' J aÍácutacest lucru pentru cä a însemnatceya
pentľu
;i;b;il cä inima lui deborda de pasiune şi de viaçă'
nu
doäľde dľagul cuvintelor rostite' '
a.modeľa-
Devotiunea n"_Ţri.-o cale a blândeçii şi
o pot
tĺ.i. Ň*i'i-cei foarte aprigi, caľe tľăiesc la maxim'
szoos 9 zoĺ 'i

lNGlNERlA lNTERloARĂ
El i-a spus:
_ lume, dar nu fac parte integrantă din ea. Puterea
- Tot ce ai pe tine - bijuteľiile şi hainele sunt
ale mele. Lasă-le aici şi pleacă.
Făľă să ezite, Akka şi_a dat jos bijuteriile şi hai_
nele înmijlocul mulçimii, đupäcaľe a plecat, com-
plet goală. Începând din acea zi, ea a reuzat să mai
poarte haine, deşi ŕoarte mulçi oameni au înceľcat
śăo convingä.La acea vreme pätea neverosimilca
o femeie să meargă goală pe stľăzile din India, iar
Akka eľa tânärä şi frumoasă. Ea şi-a tľăit viaça ca
o ascetă rătăcitoare şi a compus o seľie de poezii
devoçionale de o rară fľumuseçe, care s-au păstĺat
_pânä astázi.
Într-unastfel de poem (tľadus înlímba eng|ezä
de A. K. Ramanujan), ea sPune:
Oamenii,
Bărbaçi şi femei,
Roşesc când ueşmântul
care le acoperă ruşinea
Cade la pământ.
Ce sens are însăaceastă pudoare
Încondiçiile încąre Domnul
care a creat uia a
Trăieşte înaceastă lume
fără să poarte o fapă?
Ce poçi ascunde de Domnul tău,
Încondiçiile încare întreaga
lume rezidă înocbiul acestuia?
's' zoz , 9'
1ililililil1il11
Minteo
Astfel de adepçi devoçionali tľăiesc înaceastă
şi pasiunea cu care îşitrăiesc viaça inspiră gene-
ľa ii succesive de oameni. Akka continuă să fie o
prezen ă. vie însubconştientul colectiv indian, iar
poemele sale lirice au rămas până astăzi pârte inte-
grantă din patrimoniul literaľ al Indiei de Sud.
Âcceptarea misterului
Numai o inteligençă juvenilă analizează' lucľuľile şi
ajunge la o concluzie. Cei CaÍe avo inteligençă suficient de
evoluată şi de matuľă înçelegcă cu cât anaIizezi mai mult,
cu atât mai mult te îndepărtezi de orice concluzie.
Cu cât pătrunzi mai adânc întľ-unaspect al vieçii,
cu atät mai mult te îndepăĺtezide oľice concluzie.Yiaça
devine din ce înce mai misteľioasă pentru tine. Cu cât te
scufunzi mai plenaľ înviaçă, cu atât mai nemărginit şi mai
impenetrabil çi se pare acest proces. Viaça nu poâte fi înçe-
leasă cu intelectul limitat, căci tu eşti una cu ea. Atunci
cänd realizezi prin expeľiençă directă că frecare atom, fie-
carc frt de nisip, fiecare pietricică şi fiecare formă. de viaçä,
de la cea mai mică la cea mai măreaçă, sunt de nepătruns,
vei sfârşi prin a te închinacu o devoçíune absolutäînÍaça
întregiirealităçi. Chiar dacă nu vei face altceva decât să
stai şi să ĺespiri, vei cunoaşte via a mai bine decât pĺin
orice analiză intelectuală.
Atunci când disecăm totul, încercândsă suľprin-
dem adevărul ascuns de natura frzică,, noi pătrundem în
203 S
lNGlNERlA lNTERloARĂ
dimensiunile infime ale ştiinçei particulelor. Aiungem astfel
la pľotoni, neutroni şi électľoni, şi încontinuare' l" }'ę*
tri o, bozoni şi particulele supeľ-simetrice, pătľunzânđ_din
ce înle mai adânc înprofunzimile mateľiei. Acestea çin însä
de natura faicä.Fizicienii modeĺni susçin că Universulcon-
flne mai multă materie întunecatădecât
materie obişnuită.
Áceastă materie întunecatănu este alcătuită din atomi, ci
din particule de un tip necunoscut.
Ii înmână un pahár cu apă şi pľiveşteł.Ce-po1i cunoaşte
înlegătuľä cu el?špre e*em_plo,äe ce se combină oľgenul
cu hildrogenul pentru a pľoduce apa? Sauia înmână 9 ľie,
tricică ş contďmpl-o îndelung.De ce are ea aceastä formä
paľticuĺaľä,aceástă greutatą această mărime şi aceastä
'textură?
MoĘ oameni spun: ,,Eu mä aflu înaceastă lume
datorită părĘilor mei.'Daľ de ce eşti aşa cum eşti? Ce
anume îçidetérmină această formă, acest corp şi aceastä
individualitate?
Înmod tradiçional, indienii considerä că trebuie să te
îĺ
înclini Íaça tuâľor lucrurilor iĺ Íaça ta. Nu conteazä
dacă îtiiese încale un copac' o vacă, un şaľpe sau un nor
- tľebuie să te apleci înÍaça sa. Atunci când te încliniîn
fa a futuÍor lucruľilor, fie eşti u_n idiot, fi. n
'loľt*
,ir" naflrra vieçii înprofunzimea sa absolutä. La
prima uedeľe, diferençą dintre yn i{iq şi un iluminat nu
^înçeles
äste foarte Ínaľe. Cei-doi paľ destul de asemänători, dar
întreei existä o veritabilă prăpastie. Un idiot nu tragecon-
cluzii deoarece este incapäbil. Un mistic nu le tfage deoa-
rece nu doľeşte acest lućru. Ceilalçi 9aľeni, dintre aceste
două extre-e, se laudă cu concluziile loľ, pe caľe łe co -
siđeräcunoştinçe. Idiotul ştie sä se bucuĺe de'cunoştinçele
sale minoľe.Iluminatul îŞi savurează la maxim crrnoaşteľea
absolută a vieçii. Ceilalçi oameni trăiesc înconília şi sufeľă.
Î't'-odimineaçă, o'' ĺndĺvida intľat înbiľoul său şi i-a
spus şefului său:
szołs
Minleo
- Şefule,doresc să te informez că sunt vânat de trei
mari companii. Tľebuie neapărat să îmiofeľi o măriľe de
salaľiu.
- Ce?! a exclamat şeful său. Ce companii? Cine te
vâneazä?
- Compania de electľicitate, cea de telefonie şi cea de
gaze, i-a răspuns angaj atul.
oamenii aşa-zis inteligençi, care au concluzii răspicate
legate de viaçă, nu pot sta o clipă locului. Ei caută întot-
deauna altceva. Un idiot poate sta áră pľobleme liniştit.
La fel şi un mistic. Ceilalçi oameni nu pot însă.
Devoçiunea este metoda cea mai simplă de dizolvare a
obstacolelor întâlniteîncale. Dacă cei caľe au probleme
cu inerea sub contľol a ,,minçii agitate ca o malmuçä'' o
apucă pe calea devoçiunii, dialogul lor mental dispare pur
şi simplu.
La prima vedeľe, înclinaľeaînÍaça tutuľoľ lucruľilor,
considerânđułemai presus decât tine, nu pare de bun
augur pentru ľespectul de sine, dar devoçiunea anihilează
rigiditatea, conferind foarte multă ŕlexibilitate. Copacul
care se apleacă nu se ľupe. (Acesta este pľincipalulmotiv
pentľu care se ľecomandă să practici hatha yoga înfiecare
diminea1ă - pentľu ca trupul tău să rämână ŕlexibil!) La
fel se petrec lucrurile şi cu tiľie.
Din păcatp, înzilele noastre chiar şi aşa-zişii lideri spĹ
rituali vorbesc despľe ľespectul sau pre uiľea de sine. jn
ľealitate, atât ,,sinele (egoul)'' cât şi ľespectul ľeprezintă
o pľoblemă. Ambele sunt entită i extľem de limitate.
Ambele sunt fragile şi ambele se simt nesigure. Dacä nu
ai niciun ľespect de sine, foarte bine. Dacă nu mai ai nici
măcar un ego, şi mai bine!
I zos 9,
lNGlNERlA lNTERloARĂ

8*ła,***
-------

Atunci când te confrun i cu ceva mult mai măre1 decât

tine, te veiînclinaînmod naturalînfaa lui. Dacă doreşti
să devii un aspirant devoional, uneşte-i palmele şĺîncli-
nă-te înfa1a obiectului sau persoanei din fa a ta, cel pu in
o dată de oră. Nu contează înfa a cui te înclini,aşa că nu ć..
face alegeri. Poate fi vorba de un copac, de un câine, de vh,et? a,
o pisică - de orice. Actul devo ional nu trebuie nici măcar
să fie fizic. Poate fi o a iune lăuntrică' Ceea ce contează
este 5ă îlrepei o dată la fiecare oră. Dacă poĺ, practi-
că-l mai des, poate chiaľ o dată pe minut' Dacă îJpractici
atât de frecvent, nu mai trebuĺe să îi
uneşti palmele şi Pe eďea pľanică
să te înclini'Păstrează pur şĺsĺmplu o atitudine de reve-
ren ă interioară. Dacă ai reuşit să îi
cultivi aceastä stare
de spirit, po i spune că eşti un aspirant devo ional' T a ota acľ.;a.lă, oamenii identifică cu corpul şi cu mintea
se

Chiar dacă le-aĺ studia o via ă întreagă,tu tot nu ai

putea să înelegi o frunză, un elefant, o fuľnică sau un
atom' Nu po i înelegenici măcar o moleculă de ADN' Tot
ce nu po iînelegese află într-ostare de intěligenă exis-
ten ială mai înaltădecât tine. Dacă poi înelege măcar
acest lucru, te po i considera un aspirant devo ional'
Un aspirant devo ional este o persoană care aspiră să
se dizolve înobiectul devo1iuniĺ salą Dacă eŞtiun aspirant
devo ional al vie ii, tu po i deveni una cu aceasta' Nu pĺivi
procesul vĺe ii ca un outsider. Devino un aspirant devo io-
nal al lui. Dizolvă-te înel.
l-lloľ înfoarte multe feluri. Înesençă, ceea ce tu numeşti
,,eu'' este doar un crâmpei de energie. Ştiinça modernă a
dovedit dincolo de orice îndoialăcă întreaga existençă este
alcătuită din aceeaşi eneľgie, care se maÍrifestă înmiriade
de feluri diferite. Celebra formulă E = mc2 a lui Einstein
nu înseamnäaltceva decât că tot ce există înUnivers poate
fi privit ca o energie singulaľä. Religiile din întreagalume
susçin acelaşi lucru, folosind însăo teľminologie diferită,
atunci când spun că ,,Dumnezeu este pretutindeni''.
Ştiiça modernă a aiuns la concluziile sale prin inteľ-
mediul deducçiei matematice. Religia a ajuns la pľopľiile
sale concluzii prin intermediul credinçei. Yoghinul nu se
mulçumeşte însăcu simplele deducçii sau convingeľi. El îşi
{or-ełte să' exp erimente'ze \eaIitatea supremă^pľin interme-
diul percepçiei sale individuale amplificate. Înconsecinçă,
tradiçia yoghină nu îlmençioneazä pe Dumnezeu, dar nici
nu îlneagă.

9i zoo 91 Si zoz S

lNGlNERlA lNTERloARĂ
omul care doreşte să îşidilate conştiin a este o simplä
expresie a inteligen ei supreme lipsite de formă, care repľe-
zintä însăşisursa noastľă. Înloc să găsim sursa aspiĺaçiei
noastre' noi încercămsă o manifestäm înlumea exteľi-
.
oa jatäfiind natura simçuĺilor noastľe oľientate cătľe
exterior, noi suntem amăgiçi să credem că această expresie
exteľioaľă ne va aduce împliniľe.Atunci când inteŕpre-
täm gľeşit expľesia, confundând-o cu cautzą aceasta nu ne
poaě aáuce decât înlănçuiľe,'nueliberare.
Singurul scop al energiilor vitale ale oľicäľuiindi-
vid estě să atingă infinitatea - esen a ultimă a existen-
tei noastre. Acestea nu cunosc niciun alt scop. Mintea ta
š. po"t. gândi la bani sau la o casä nouä;.coľpul täuîşi
poät. dor-i hľană sau sonrn; dar_energiile tale vitale aspiră
întotdeauna cätte spulberarea hotarelor create de stľuc-
tura ta fizicä şi de cea mentală. Încetulcu încetul,de-a
lungul vie1ii, ."'." majoľitate a oamenilor au încetatsä
ma ur*ăŕeáscă traiectoria energiiloľ lor vitale, ajungând
să creadă că sunt nişte entităçi sepaľate sau autonome.
Înrealitate, sepá'area nu repľezintă decât un simplu
mit. Întregulconçinut alcorpuluí täufrzicşi al celui mental
a fost acuínuht đinexteľioľ. Aceste corpuri îçiaparçin, dar
nu sunt una cu tine. Dacă doreşti să îçiurmezi corpul,
este bine să ştii că acesta se îndreaptăglonç către moľ.-
mânt. La fel,'tot ce cunoşti la nivelul minçii este o sumă
de cunoştinçé acumulat e de-alungul timpului. obiectivele
min ii sunt create înîntregime de ea (într-omanieľä ego_
tică şĺlimitată). Chiar dacă,çise par înľegulă în.momentul
de Íatá,ele te'vor îndepărta cel mai probabil de pľocesul
vieçii. Îîconsecinçă, dácă îçiurmăreşti mintea' trebuie să
ştii'că aceasta te va conduce către o cÍea ie psihologică
älternativă. oricât de fascinantă, de stimulativă sau de
ľeconfortantä çi s-ar părea o vreme' ea nu are nimic de-a
face cu realitatea existençialä.
9n zos I szoçs
Energio
Întľegulpľoces yoghin are drept scop alinierea ta cu
aspiraçia natuľală a vieçii către dilatarea înnemărginire. El
nu face altceva decât să dea o expresie conştientă acestei
nevoi umane debazä. Diferitele practici spiriťuale predate
de ştiin1ele yoghine îşipľopun să asiste această aspiraçie
pe trei nivele: cel al corpului fizic, cel al coľpului mental
şi cel al corpului eneĺgetic saapranarnayakosha, cel de-al
treilea stľat sau învelişal mecanismului uman.
Yoga te ajutä să experimentezi procesulmental şi cel
fizic într-omanieľă distinctă, nu ca un fundament al iden-
tită1ii tale, ci ca ceua cauzat de tine. Dacă poçi controla
conştient aceste două instrumente (corpul şi mintea),
experiençele vieçii tale devin înpľopo4ie de sută la sută
creaçia ta. Tot ce tľebuie să faci înacest scop este să îçi
creezi o distançă întretine şi tot ce ai acumulat din lumea
exteľioară.
Tot ce ai acumulat înaceastă viaçă'teînsoçeşteoriunde
te-ai duce. Aceste acumulări sunt profund ataşate de tine,
la fel cum fu eşti profund ataşat de ele - pe un nivel incon-
ştient. Din păcate, ele devin o povară, căci tu nu ştii când
să le laşi deoparte şi când să le ridici din nou. Ele sunt ca
un sac pe ca'i îlduci tot timpul pe umeri.
Esĺäînsăposibil să le Iaşídéoparte. Înacest fel, vor
rămâne încontinuaľe lângă tine, dar cel puçin nu te voľ
mai apăsa la fel de tare! Este cu sigurançă posibil să creezi
o distançä întretine şi ceea ce ai acumulat pânä acum. Tu
poçi folosi atunci când doreşti aceste acumulări, dar nu
éştiobligat să te identifici cu ele. Dacă nu p çi men ine
âceastă distançă, întľeagata viziune asupra vieçii devine
neclară. Memoria şi imaginaçia ta, caľe includ toate.
ideile, convingerile şi emoçiile tale, aparçin univeľsului tău
psihologic, Via a nu poate fi tesută şi transcensă decât
atunci când există o distincçie întreuniuersul psihologic
şi cel existenial.
lNGlNERlA lNTERloARĂ
Procesul spiritual pľesupune o întoarcere la viaçă. El
presupune uľmăľirea inteligençei profunde a eneĺgiilor
tale vitale. Există multe modalităçi de a ľecunoaşte încotľo
doresc să meargă energiile tale vitale. Dacă te vei dez-iden-
tifica de pľocesele tale psihologice şi fiziologice, vei înçe-
lege cu claritate acest lucÍu. Tu nu vei descopeľi detaşarea
şi aľmonia decât atunci când îçivei uľmări într-unmod
conştient eneľgiile vieçii. Numai atunci când această stare
devine stabilă poçi îndrăznisă exploľezi cele mai înalte
nivele ale exuberançei, aventuľându-te înmisterele cele
mai pľofunde ale vieçii.
DURnnn, NU SUFERINTĂ
Pe când obişnuiam să merg cu motocicleta, am
călătorit Í.oartemult prin India. Întľ_ozi,mă,aflam
într-ozonă îndepärtată,când am avut un acci-
dent, iar muşchiul gambei mi s-a despicat, lăsând
să se vadă osul. M-am dus imediat la clinica locală
şi i-am cerut doctoľului să îmivindece picioľul.
Acesta mi-a examinat ranâ şi mi_a spus că nu aÍe
cum să facă acest lucru, întĺucâtnu dispune de o
sec ie de anestezie. Mi-a sugerat apoi să meľg la
primul spítal mai mare şi să solicit asistençă medi-
cală de uľgen ă. I-am răspuns că nu am timp şi că
trebuie să îmicontinui călătoria, întrucâttrebuia să
ľespect un anumit progľam" Am încheiatspunân_
du-i că tľebuie să îmivindece cu orice preç picio-
ľul. Medicul m-a refuzat însă.Sângeram puteľnic,
$ 2l0 í:!
Energio
aşa că încele din urmă a cedat, cäci făcusem deja o
baltă de sânge înjurul meu. Prin urmare' mi-a pus
muşchii sec iona i la locul lor, fără nicio anestezie,
opeľa ie caÍe a necesitat 52 de suturi pe trei nivele
difeľite. De-a lungul întregului proces am conti-
nuat să conversez cu el. Medicul a transpirat şi a
pufnit tot timpul opera iei. La sfârşit, m-a întrebat
şocat:
* Chiaľ nu te doaľe deloc?
Ba da, mă, durea. Era o durere teľibilă, de nesu-
portat' dar dureľea este un fenomen natuľal, deci
un lucru bun. Fără ea nu âveam de unde să ştirr
dacă picioľul îmierâ amputat. Suferinça este însă
cu totul altceva. Durerea este destul de rea însine.
Ce rost mai are sä o amplificăm printr-o suferinçă
psihică? Sufeľinça este înîntregime creatä de minte,
deci oľice om are de ales: să sufeľe sau nu. Nu cred
că este nevoie de o inteligen ă foarte mare pentľu a
alege a doua alternativă.
Enigma karmícă
Să îispun o poveste... Intľ-o zi, Shankaľan Pillai
stătea întľ-unbar cu amicii săi. Deodatä, e| a alzit bátä-
ile ceasului) caÍe anun a ora 8:00. Fără să spună niciun
cuvânt, Shankaľan Pillai şi-a pus pahaľul jos, s-a ridicat în
picioare şi s'a îndreptatcătľe uşă.
Pľietenii säi l-au întrebat:
- Hei, ce se întâmplă? Unde pleci? De ce nu îçitermini
băutura?
s zĺ'l s
lNGlNERlA lNTERloARĂ
Dar Shankaran Pillai a continuat să avanseze cätÎe
uşă, fără niciun cuvânt' mergând ca un zombi.
Prietenii säi au începutsä ľâdă şi i-au spus:
- Aha, am îneles!Este ora 8:00 şi tľebuia să fii acasă.
Te temi de nevastă-ta, nu-i aşa? Ce eşti tu, bäľbat sau
-
şoaľece?
Atunci, Shankaran Pillai s-a opľit, s-a întoľsşi le-a răs-
puns amicilor săi:
- Eu sunt bărbatul casei. Dacă aş fi fost un şoarece'
nevastă-mea s-ar fi temut de mine!
După care şi-a väzutde drum. Regula iĺnpusă de soçia
sa eľa să ajungă acasă până la ora 8:00. Din päcate, discu-
fla încontradictoriu cu prietenii şi mersul îĺnpleticit(băuse
destul) l-au împiedicat pe Shankaľan Pillai sä ajungä acasä
la timp. Aşa se Íace cä so ia lui îlaştepta pe verandă, cu
nişte andľele periculoase înmână. Ea s-a răstit la el:
- Măgaľule ,iar ai băut? Lasă că pun eu mâna pe tine. ..
Shankaľan Pillai eľa un bărbat slăbuç, daľ foarte agil.
El s-a îndreptataparent supus cätre nevastă-sa, daĺ apoi
s.a ferit de ea şi s-ä sffecurat rapid încasă. Femeia s-a ridi-
cat şi s-a $äbit să intre la ľândul ei. Shankaran a făcut-o
să aleĺge după el prin întreaga casă, convins că nu î1va
prinde niciodatä. După multă alergătură, el s-a strecurat
îndoľmitor şi s-a bágat sub pat. Soçia lui l-a urmat înde-
aproape' dar eru o femeie masivă, aşa că nu încăpea sub
pat. In timp ce Shankaran se simçea însiguľançä,ea i-a
stľigat cu dispreç:
- Laşule! Ieşi de sub pat! Ce eşti tu, băľbat sau şoaľece?
Shankaran Pillai i-a răspuns:
- Eu sunt băľbat încasa asta' aşa că am libertatea de
a sta oriunde doresc!
Acela era singurul loc din casă'încare se simçea în
sigurançă, đaľShankaran simçea nevoia să îşipľoclame
li6ertatea! Din păcate' mafea majoritate a oamenilor Íac
6 ztz y6
E nergio
acelaşi lucru: ei îşieticheteazä obsesiile compulsive şi limĹ
tările drept alegeri personale. Dacă poçi face cu bucuľie
ceea ce este necesar într-osituaçie datä, po1i spune că te
bucuri de libertate. Dacă te limitezi însăsă faci numai ce
îçiplace, acest mod de a tľăi este incredibil de compulsiv.
Această compulsivitate este un truc alkarmei. Karrľra este
un cuvânt străvechi a cărui semnificaçie pľofundă a fost
deturnată de folosirea lui excesivă
Ce este de fapt karmai
La modul liteľal, karma înseamnă,,acçiune'. Acçiunile
sunt de trei feluri: corporale, mentale sau eneľgetice. Tot
ce faci cu corpul, mintea şi energia ta lasă o anumită
amprentă reziduală. Aceasta creează' un tipaľ' pe caľe îl
poľ i tot timpul cu tine. Atunci când acumulezi un număr
uľiaş de impľesii de acest fel, acestea dau întimp naştere
unoľ tendinçe, iaľ tu devii un fel de iucărie automată' scla-
vul propriilor tale tipare, un fel de maľionetä carc repetă
la infinit vechile tipaľe din trecut.
Karma este ca un soft vechi pe care l-ai scris incon-
ştient pentru tine. Înfuncçie de âcçiunile pe care.le rea-
Iizezi, tu îçiscrii propriul soft, iar sistełnul tău începesă
acçioneze înconsecinçä. Infoľmaçiile din tľecut genereazá
tipare ale memoriei, caľe se activează într-omanieră recu-
rentă. Viaça însäşieste ciclică.
Aşa explicä de ce vechile tipare tind sä revină
.se
mereu şi meľeu înviaça ta. Chiar dacă au mici vaľiaçi-
uni, ele ľămân înesençă neschimbate' ľepetându-se de-a
lungul a generaçii înmegi.După o vľeme' aceaslă tendinçă
de a se repeta poate deveni letală. Este foaľte important
să înçelegică aceste tipaľe te conduc din inteľior, nu đin
aÍatä.Nu este deloc necesar ca altcineva sä exercite vreun
control exterior asupra ta. Propriul tău despot inteľioľ
te conduce înpermanençă, iar tu nici măcar nu cľâc-
neşti. Chiar dacă çi se paľe cá astázi trăieşti o zi nouă,
_9i zĺs çĺ
 E nergio
INGINERIA INTERIOARA

ele de un medic. Acesta era plin de umoľ şi mi-a povestit un

înľealitate tu eşti captiv întrecutul tău' Circumstan
ä*il;;;p.' 'í rę 'ihi*b', daľ experie1Ť'""]:"'łľ:i:
asttel' cu
oâfe sunt aproape rdentice cu cele din trecut' Şi
ăăii".'o'ĺlä se ichimbă mai mult, cu atât mai neschlm-
Ĺ;;.;ilil - .l. n rl" nive1fizic, cila nivelul experiençei!
Ň; î;;;;*;Ísă fii pľins fărä nicio scăpaľe încapcana
incident care i s-a petÍecut familiei sale. Aceasta locuia în
ĺegiunea de coastăâ Indiei, iaľ fiicei sale mai maľi îiplăcea
înmod deosebit peştele. ata era studentă undeva înľegi-
unea deluroasă Dehradun, situată mai la nord, unde nu se
găsea peşte' aşa că ori de câte ori veneâ acasă învacanä
áorea iă mänânce zilnic acest aliment. Soçia doctorului
eÍa vegetaÍianá, dar eľa nevoită să gătească zilnic peşte,
deşi nu îlconsuma.
Peştii micuçi şi uscaçi au un miros caracteľistic' pe câľe
to i locuitorii acelei zone î1recunosccu uşurinçă. Ei au un
miľos extrem de intens. Dacă sunt tľanspoľta i cu cami-
onul, trebuie să conduci la trei kilometri înspate sau să
îçiçii respiraçia atunci când depäşeştiun astfel de camion.
Pľeparaľea acestor peşti acasă este o modalitate ideală de
a scäpa de vecini! Ei bine, exact acest tip de peşte dorea să
mänânce eroina poveşti noastľe!
Când familia präjea peşti usca i, întreagacasă păľea
deratizată,. Mirosul eÍa atät de intens încâtputea trezi
şi mor1ii! Mama intra înbucătărie şi le spunea bucäta-
riloľ cum să pľegătească peştele, dar de îndatăce miľo-
sul începeasä iasă din tigaie, era nevoită să se refugieze
întľ-oaltă cameľä,întrucât atmosfera din bucătărie
'schimb, Íata, care se afla în
devenea insuportabilă. În
cametaei, alerga înbucătărie, atrasă"de miľos. Din cauză
că aleľgau înđiľecçiiopuse' fata şi mama se ciocneau
deseori, iaľ mama s-a ales chiaľ cu nasul spart întľ-o
astfel de ocazie!
Am mençionat acest incident nu câ o ilustľa1ie a ľăs-
plăçii şi pedepsei karmice, ci pentru a descrie consecinçele
posibile ale ataşamentelor şi aversiunilor foaľte puter-
nice. Atunci când îçilaşi viaça dominată de acestea' este
inevitabil să intri într-ocoliziune. Vasanele sau tendinçele
interioare sunt generate de numeĺoasele impresii Cavzate

ś,zlą'# 9 zĺs 9j
lNGlNERlA lNĺrnloĺnĂ
de ac iunile tale frzíce, mentale şi eneľgetice' Ceea ce
tu numeşti personalitate este doar o expresie a acestor
tendinle.
Dacă faci ceva într-unanumit fel şi cineva te întreabă
de ce nu pľocedezi a|tÍel, nl îiľăspunzi:_,,Aceasta. este
natura rn.ä. D. ce să nu fac ce îmiplace?'' In realitate,
nu aceastaeste na ura ta, iar tunu Íacice îçiplace' Pur şi
simplu urmăľeşti nişte tendinçe care au ĺevenit compulsive
iábiisato'ĺĺ) pentru tĺne. Pľaitic, eyi înlănçuit,
urmândtn
šoft [e .''. çi l'ai scris singur, inconştient' odată softul
decât pe o singură
çĺ ,. p"'. cä nu mai poçi merge
'.'ĺ''
."ĺďtä'tĺuia1a ta,ca şi ctlm-destinul i-ar predetermi-
spĺritual p'.'opo''. hotărârea de a rescrie în
''ái.'p'o..'ul
mod constient acest soÍt.
î"Inäia, karrna este un cuvânt folosit foarte f1ecve1t'
Dacă cineva aľe un compoftament compulsiv, cei din
ru''ĺt'i declară imediat: ,,Ö, asta este karma lui''. Cu alte
|'"i"r., şi'a făcut singur patul încare doarrne' Dulcea1a
,.o uneŢ experiençe nu in de evenirrĺentul
"*ăiă.iunea
orooľiu-zis. ci de maniera încaľe î1peľcepi şi încaľe reac-
tionezĺ înÍata lui. o expeľiençă duľeroasă pentru cineva
oo''. fi extrém de plăcută pentru altcineva'
' odată, un bäľ6at înduieratstătea înfaja unei.pietre
ilângând amarnic şi izbindu-se cu capul
_--'-
funeraie, de.ea'
o,;; via ă cumplitä! Corpulmeu nu mai este decât
o .rr."śă inutilă, acurn că ai plecat din această lume. Ce
bine ar fi fost dacä aifi trăit încontinuaľe, dacă soa a nu
;fi f;J atât de crudă cu mine! Cât de difeľită aľ fi fost
a mea dacă nu ai fi părăsit aceâstă lume!
via 'Un
preot din apľopierel-a auzk şi i-a spus: _
_ Pi.'opon .ă p.i'o'''a îngĺopatä aici a fost foaľte
imDortântă pentrrr tine...
*_"-
l.p""''*ĺ? o, da, s-a ielit încontinuare băľbatul,
phngâ"ä cu suspine. A íost primulsoç al soçiei mele!
szĺos
E nerg io
Calitatea vieçii tale este decisă întotdeauna de mani-
eraîncaľeîçitrăieşti viaça, nu de ceed ce îçiofeľă aceasta.
Este important să îçiaduci aminte cä acest cuvânt,
karma, nu este negativ. Karma este cea caľe conferă sta-
bilitate şi stľuctuľă vieçii tale. Impľesiile îçiinundä înfie.
care moment sistemulpľin intermediul celor cinci organe
ale simçuľiloľ, şi toate Junt înregistrate.Nu este nimičrău
îna acumula informaçii. Acestea îçisunt extľem de utile
pentru supravie uire. Dacă le-ai şteľge pe toate' tu nu ai şti
cum să te descuľci nici măcar încele mai simple situaçii de
via1ă.' Procesul spiritual nu îşipropune să demoleze acest
depozit de impľesii karmice, dar te ajută să devii mai con-
ştient de ele şi să îçicreezi un mic spa iu' astfel încâtsă te
situezi înafara lui.
Cu alte cuvinte, sofľul tău nu repľezintă însine o pro-
blemă. El nu devine o astfel de problemä decâtdacă aiunge
să îçicontroleze viaça. A vorb'i despľe kaľma bună sau rea
este ca şi cum ai vorbi despre o înlănçuirebună sau rea.
Nu existä aşa ceva. Karma este creaçia ta.Ea nu este nici
bună, nici rea. Este un simplu soft caľe îçipoate fi extľem
de util, dacă nu deçine contľolul asupľa'ta. Exact asta îşi
propune procesul spiľitual: să slăbească chingile încaľe te
çine kaľma ta. Indiferent ce karma ai acumulat întrecut,
conştientizaÍea te poate ajuťa să preiei contľolul asupra
kaľmei tale curente. ,
Dacă îçidoreşti sä te transŕormi şi să îçivezi de viaçă,
tu trebuíe să transcenzi tiparele ciclice ale kaľmęi tale. Tot
ce este ciclic se mişcă încontinuu, dar nu aiunge nicäieri.
Dacă eşti o persoană foarte sensibilă înfaça vieçii, cu sigu-
an ä i-ai dat deia seama de acest lucru până acum, încă
din tinereçe. Dacă eşti mai pu in sensibĺl, îçĺvei da oricum
seama mai devľeme sau mai târzilrpe măsură ce vei îmbă_
trâni. Dacă ai o karma pozitivä, totul paľe sä îçimeargă
bine: ai o via1ä pľofesională înÍloľitoare, din ce înce mai
'9i zĺz s
 Energio
lNGlNERlA lNTERloARĂ
Ea îçioferă înfiecare clipă posibilitatea de a alege întrea
fi o victimă sau un spectato[, pe de o paľte' oľi stăpânul
pľopriei tale vieçi, pe de altă parte. Cu puçin efort şi cu
puçină ptacacä, tu îçipoçi ľescrie softulvieçii, astfel încât
să träieşti înbucuľie şi înbunăstare.

Ş*oĹL***
----- g-*

Atunci când înelegi că toate realizările materiale par valo_

roase numaĺ prin compara ie cu oameniĺ care nu dispun de
ele, î1idai seama că ace,astă bucurie derivá din suferin a
altcuĺva. Practic, aceasta nici măcar nu poate fĺ numĺtă o
bucurie autentică' Ea pare maĺ degrabă o boală care tre-
buĺe vindecată' Dacă ai fi singur pe această planetă, ce
i-ai dori? Pune_ii această întrebareşi vezĺ unde te con-
duce ea.
Încearcă acest exerci iu: stai sĺngur timp de cincĺ
minute si întreabă-te cum ar fi via a ta dacă ai fi abso-
lut singur înaceastă lume. Ce i-ai dori daeă nu te-ai mai
putea compara cu nimeni?'Ce ar conta cu adevărat pentru
tĺne dacă nu ar exista nimeni care să te aprecĺeze sau să te
critice? Dacă veĺ practica zilnľc acest exercĺ iu, te vei alinia
cu aspĺraiiile tale reale, distanându-te de hă işul karmic
cu care te identifĺci la ora actuală'

Mecanica vĺeçii

Înesençă, kriya înseamnă ,,acçiune internä''. o acçĹ

tlne internă est uR act caÍe nu implică mintea, coľpul sau
ĺlimensiunile frzice ale eneľgiei. Aşa cum spuneam mai
ĺlcvreme, coľpul şi mintea îçiapa4in, daľîçisunt exteľioare,

9i zĺçs
s zls ç
 Energ io
lNGlNER'lA lNTERloARĂ

fi imaginat niciodată posibile. Acest lucru a fost. pqsibil

deoarece ei şi-au slăbit puçin fundamentulkarmic. Cu alte
să opeľeze cu eneľgia vĘi, făľă să mai
cuvinte, ei au îĺĺceput
fie pľinşi încapcana pľoceseloľ flzice ale coľpului, minçii şi
energiei lor. Toçi oamenii pot învăa să facă acest lucru.
Kľiya yoga este un instrument foarte puteľnic pe
calea spiľituaIä,đarşi extľem de solicitant. Cei mai mulçi
dintre oamenii moderni nu sunt obişnuiçi să îşifolosească
tľupul Ia capacitatea lui maximă. De aceea, laiya yoga li
se pa.e aceśto'a dificilă şi inumană. Într-adevăipilyă-ete
sunt complexe şi presupun foaľte multă disciplină, focalĹ
zarc şi exactitate. Cei mai mulçi dintre oameni nu dispun
de corpul, atitudinea şi stabilitatea emo ională necesare
pentľu această cale de yoga, îndeosebipentru că s-au obiş-
nuit să trăiască - încădin copilärie - într-ostare perpetuă
de efort. De altfel, marea problemă nu constă înobişnu-
in a cu confortul frzic, ci încäutaľeapermanentă a aces-
tuia. Acest tip de atitudine şi de emoçie nu este adecvat
pentru calea kľiya yo1a.
Pe de aItä parte, kľiya yoga nu poate fi practicată de
oamenii care vorbesc tot timpul despre ,,libertate". Ea nu
este potľivită pentru cei care întreabă agasant: ,,De ce nu
am libeľtatea de a mânca îngheată? De ce nu mă pottÍezi
atunci când doresc? De ce nu pot mânca, bea sau Íace
sex atunci când doreşc' cum doresc şi cu cine doresc?''
Dacă meľgi pe caĺea kriyą este stľict necesar să impui o
anumită disciplină fundamentalä tutuľoľ proceselor frzice,
psihice şi emoçionale. Dacă doľeşti să ajungi fe culmea
conştiin ei tale, acest tip de disciplină este absolut esençial.
Nu poçi petrece până dimineaça, încercând să urci apoi pe
Eveľest a doua zi! Aceeaşi logică se aplică şi înacest caz.
Atunci când maestľul îçidă un regim de kľiya Yoça,
tu trebuie să îlrespecçi. Poate că vei inçelege necesitatea
acestei discipline pe măsuľă ce vei avansa cu practica' dar

9i zzo 9i
SzzrS
 Energio
INGlNERlA lNTERloARĂ

inÍIuença elementele din jurul1or. Înatest fel, nu au ľăgas

decât beneficiile fizice, psihice şi spiľituale. In aceste două
decenii m-am ferit înmod deliberat de ieşiľile înpublic,
focalizându-mă înprincipal asupra ľemodelării acestei
kľiya, pentru a mă asigura că o pot revela public Íäĺä a
-
pľoduce vreun efect adveľs.
Kľiya yoga este o cale spiľitualä însine, extrem de
importantä péntľu cei inteľesaçi să exploreze dimensiunile
miśticeale vieçii. Dacă nu eşti interesat decât de starea de
bine sau de o realizare minoľă, kriya-ele pot fi aplicateLa
scară mică. Înacest caą Í\I este necesâľ să practici inte_
-
gľal kriya yoga, căci aceasta poate fi extľem de solicitantă.
Dacă urmezi calea kľiya Íäră,o ghidare din paľtea unui
maestru' vei avea nevoie de câteva vieçi la rând pentru a
obçine toatë beneficiile ei. Dacă dispui însăde un maestľu
caŕe să te cä|áazească activ de-a lungul pľocesului, kľiya
poate deveni o cale minunată şi puternică de exploĺare a
Íenomeneloľ mistice şi ale naturii tale inteľioaľe. In caz
contrar' ea đevineun fel de buclă pe câre o ľepe i la.infi-
nit. Această cale nu se adľesează celor care caută exclusiv
stareâ de bine, feľiciĺea sau realizarea, ci celor care doresc
să descopeľe însăşimecanica sau ingineria vie1ii. De aceea,
acest pľoces este de lungă duratä.
oamenii care âvanseazä'pe calea kľiya au o prezen ă
diÍeritäde a celoľlaĺçi,întrucât deçin contľolul asupra
energiiloľ 1oľ. Ei pot desface viaça înbucăçi, montând-o
apoi-la loc. Dacă meľgi pe o altă cale, cum ar fr' inana,
tu îçipoçi ascu i la maxim intelectul, daľ nu vei putea
Íace'mare lucľu cu energiile tale. Într-omanieľă similaľă,
dacă meľgi pe calea bhakti (a devo1iunii), tu nu po i face
rnare lucru cu eneľgiile tale. (De altfel, nici nu îçipasä,
căci singuľul lucru care te interesează este dulcea a emo-
çiíloľta1e, dizolvarea înobiectul devoçiunii tale.) Dacă
lneľgi pe calea karma yoga' tu po i face multe lucľuri în

Ç', zzz9", 6,, zzg 5

 E nerg io
lNGlNERlA lNTERloARĂ

La antipod' nadi-uľi, după cum mai sunt numite) încorpul nostfu.

lumea exterioaľä' daľ nu şi îninteĺiorultäu'
lumea lor Prana sau eneľgia se deplasează, prin aceste canale. La
iä,';:đh ];;;_;b'*1'. oĺice doľesc în
rândul lor, aceste 7Ż.000 de canale derivă din doar mei
inteľioară, daľ şi încea exteľroara'
canale principale. Cel din dreapta este numit pingala, cel
din stânga ida,iar cel centľal sushumna.
8*lL*** Aceste trei canale reprezintă baza sistemului energetic.
Pineala este consideľat simbolic un canal masculin, iar ida
--.--_ un anal feminin. Încazul de façă, cuvintele ,,masculin''
Maniera încare operează structura karmică înoamenl şi ,,feininin'' nu fac referiľe la diferençele biologice, ci la
anumite calităçi natuĺale identificate înacest fel. E|e sunt
l'iá in .'.op ciclică. Dacă îivei observa îndeaproape'
imediat repetarea acestor cicluri de-a reprezentate de aceste două canale.
;;ili.;rJiarca Dacă pingala unei peľsoane este foarte activă, ea Ya
atent' vei putea
iungul aceleiaşi zile. Dacă eşti foarte
avea cahtäçi exploratorii dominante, fiind interesatä înde-
ip'. exemplu că la fiecare 40 de minute tu treci
'.rn"o.. fiziolbgic. Dacă vei în1elegeacest lucru'
tu osebi de l imeá efieľioară. Î''ca'oi încaľe canalul mai
pii.o*n iiau
cons,tientizare.sporită -,să călăreŞti activ este idą ea va aveâ calităçi ľeceptive şi reflexive
i.i pu,.. - printr_o dominante, fiind interesatä îndeosebide lumea interioară.
Către tran-
i..it .i.lu, depăşindu-i limitările şi avansând
Nu conteazä dacä peľsoana ľespectivă este de sex mascu-
;;.n6.np. łĺadar, îi
viaa prezintă o oportunitate la fie-
a deveni conştient' lin sau feminin. Există bărbaçi care au ida dominantä, la
* -D;
care 40 de minute; aceeą de
ia fel cum există femei câľe au pingala dominantă.
la fiecare 40-48 de minute respira
u*t.n...
la cealaltă' Ea pre- Pingala şi ida sunt simbo|izate de Soare şi de Lunä.
dominantă se schimbă de la o nară
un anumit interval de timp' după Soarelđrepreziĺtă,principiul masculin şi Luna principiul
ăă.ina înnara dľeaptă
predominantă înnara opusă' Devino conştient feminin. Soaľele este agľesiv şi emisiv; Luna este ľecep-
..r. J.uin.
fiina tivă şi reflectorizantă. Ciclurile Lunii śuntconectate într-o
ă;;;J i'i'u, astfel încâtsă ştii că ceva legat
de
manieră intimä cu corpul feminin. La nivelul minçii, pin-
tas-aschimbat.Aceastăconştientizarepoatefidusăapoi
asupra gala rcprezintă dimensiunea logică, iar ida cea intuitivă.
*.i á.pun , incluzând influen ele solare şi.lunare
Ćele două dualităçi reprezintä fundamentul sferei frzice a
..ip'l,i ia'. Dacă îtripoi armoniza corpul fizic cu ciclurile vieçii. Coľpul uman nu este complet decât atunci când cele
fizică şi psihică i-e garantată'
şi lunare, sănătatea
'ăiä" două ĺpuii de eneľgie - cea *âsculină şi cea'feminină -
funcçionează plenaľ şi sunt perfect echilibrate.
Sushumna, canalul central, este cel mai semnifi-
Labiľintul energiiIor cativ aspect al fiziologiei umane, daľ rămâne înmare
măsură neexplorat. El este independent de cele.72.000 de
Sistemul Yoghin ne ofeľă o nadi-uri, dar repľezintă axul central al întregului sistem
anatoĺniei
şi complexă asupra uman. Atunci când energiile pătrund însushumna, omul
Yoghinii au identificat 72.004
6 zzą çfr
SzzsS
lNGlNERlA lNTERloARĂ
expeľimentează' vn anumit echilibľu' indiiferent ce se
întâmplăcu el. Este posibil ca înmomenťul de Íaçă să fii
ľelativ echilibrat, daĺ la cel mai mic dezechilibru al situ-
açiei exterioare ťu vei ľecepta această pertuľbare. Atunci
când eneľgiile pătľund însăînsushumna, lumea ta interi-
oaľă nu mai depinde de lumea exterioară, întľucâtacest
canal este independent de cele 72.000 de naď-uľi.
In zilele noastre se vorbeşte foaľte mult de chakľe.
Cuvântul chakra înseamnă,,Îoată''şi aľe o semnificaçie
foaľte specifică însistemul yoga. Înlume există ,,cerrt e de
alinieľe a ľo iloľ'' care pfetind că îçiechilibrează" chakrele,
îçielimină blocajele şi te vindecă de bolile din trecut,
prezent şi viitor. Foarte mulçi oameni ,,se ocupă'' de chakre
înaceste zile.'Acesteâ au devenit o modă univeľsală,
dar lucrul cu ele poate fi peľiculos. A sosit timpul ca
acest subiect extfem de subtil să fie abordat cu átençie
şi cu precizie.
NadĹuľile nu au manifestări fuice. Dacă tai corpul şi
te uiçi îninteľiorul lui, nu ĺe poçi găsi, dar dacă devii mai
conştient' po i observa că energiâ nu se mişcă la întâm-
plaľe pľin corpul tău, ci pľin anumite canale Íoateprecise.
Chakrele sunt centri de fo4ă puternici ai fiziologiei
umane' încaľe nadĹurile se intersěcteazäînn-omaniiľă
particulaľă pentru a cÍea un voľtex energetic. La Íe\ ca
nadĹurile, şi chakrele au o natuľă subtilă şi nu au o rnani-
festare frzică. Ele au o formă de triunghi (nu de cerc' aşa
cum le sugerează numele). Părçile înmişcaľe ale maşinä-
riiloľ au întotdeaunao formă de ceľc, întľucâtmişcările
âcesfuia genercază, cea mai mică ľezistençä. Aceşti centri
eneľgetici sunt numiçi ,,ľoçi" deoarece acestea sugeľează
mişcaľea sau dinamismul.
Există 114 chalae înorganismul uman. Două sunt exte-
rioare corpului fuic, iar 112 există îninterioľul acestuia.
lntre cele din uľmă, 7 chal<resunt consideľate principale. În
6 zzd ç6
Energio
cazulcelor mai mulçi dintre oameni, doaľ trei chakĺe sunt
active. Celelalte suni adoľmite sau funcçioneazä foarte slab.
Nu trebuie să îçiactivezi toate cele LL4 chakľ9 pentru a-i
näiviaçafizică. Poçi ĺăi o viaçă completă având doar câteva
chakre'activate. Dacä çi-ai activa toate cele LL4 chakľe, tu
nu i-ai mai peľcepe deloc goľpul. Scopul yogăi este de a
ałivasistemul energetic astfel încâtconştiinça coľporală să
se ľeducä înpeľmanen ă; cu alte cuvinte' pentru a rămâne
încom. Íäräa te mai identsfrca ał el.
În^Índiade Sud a träit un yoghin legendaľ pe nume
Sadashiva Brahmendra. Acesta a fost vn nirkaya, carc
înseamnăliteral ,,yoghin Îärä corp" rîntrucât nu îşiperce-
pea deloc corpul. Urrui om aflat înaceâstă stare de conşti-
inçă nici mäcat nu îitrece prin minte sä poaľte haine. Prin
urmaÍe' Sadashiva umbla complet gol. De asemenea, cei
aflaçi înaceastä staľe de conştiin ă nu simt nevoia sä aibä
o casă. oľoorietă i sau hotare frzice.
Î"ĺ'.zi, Sadäshiva a nimerit îngľădina regelui, situ-
atá pe malul râului Kaveri. Regele se afla acolo, relaxân-
du-se cu reginele sale. Sadashiva Brahmendra s-a plimbat
pľin gľädină, inconştient de propľia sa nuditate. Când l-a
väzat'regele s-a înfuriat."
_ Cine este âcest nebun carcîndĺäzneşte să se plimbe
-gol pľin faça reginelor mele?'
Ë,l şi-a'trimis soldaçii dupä Sadashiva. Aceştia l-au
stÍigat din spate, daľ el nu s-â întorscăme-ei, ci a conti-
nuai să se pii*be. Înfuľiat,unul dintre solda1i şi-a scos
sabia şi l-alovit înplin, tăindu_i braçul dľept. Sadashiva
Brahmendra nici mäcat nu a tresăľit, ci şĹa continuat
liniştit plimbaľea.
uiandacest lucru' soldaçii au intrat într-ostare de şoc,
dându-şi seama că nu aveau înÍa1äunom obişnuit- In cele
din urmă, regele şi soldaçii săi au a|etgat după Sadashiva,
s-ao pľosi.rnatînÍaçalui,Ĺau cerut iertare şi l-au adus din
6 zzl nS*
lNGlNERlA lNTERloARĂ
nou îngrădină. El şĹa trăit restul zilelor îngrădina ľegelui,
iar încele din urmă şi-a lăsat corpul acolo.
Există nenumărate exemple de acest fel întradiçia
yoghină. Atunci când energiile personale sunt foarte puľi-
ficate, simçul corpului fizic devine atât de ľarefiat încât
po i rezista färáhĺanäzilela nd.
Care este rolul exact al chakĺelor însistemul uman?
Există şapte chakre fundamentale: muladhara, loca-
lizatä înzona perineului, spa iul dintľe deschizătuľa
anală' şi oľganele genitale; swadhishthana, situată chiar
deasupra organeloľ genitale; manipuľaka, situată la
2 cm sub ombilic; anahata, situată înpunctul încare
cutia toracică întâlneştediafľagma; uishuddhi, sitlată
la baza gâtului; aina, situată înpunctul centľal dintre
sprâncene; şi sahasrara sau bralmurandra, situată în
regiunea fontanelei din cľeştetul capului,(locul moale la
nou-născuçi).
Chakľele ľeprezintä şapte dimensiuni difeľite pľin caľe
se pot manifesta energiile personale. Expeľiençele subiec-
tive pľecum mânia, suferinça, pacea' bucuria şi extazul,
rcprezintă" nivele difeľite ale eneľgiilor vieçii. Dacă aceste
eneľgii sunt dominante înmuladhara, principalii factoľi
din viaça ta vor fi hrana şi somnul. Dacíele piedomină în
swadhishthana, caÍacteristica dominantă a vieçii tale va fi
pläcerea, ceea ce înseamnă că vei savura realitatea frzícä
îndifeĺite manieľe. Dacă energiile pľevaleazăînmanipu-
ľaka,veifi un om de acçiune, carev:arcalizamulte luciuri
înaceastă lume. Dacă energiile sunt dominante îĺ ana-
hata,veifi un om extrem de creativ. Dacă ele ptevatează'la
nivelul lai uishuddhi, vei avea o prezen ă putirnică. Dacă
ele predomină la nivelul lui ajna, vei fi un om realizat în
plan intelectual. Această, realizareîçi va conferi o anumită
pace şi stabilitate interioară, indifeľent de ceea ce se va
întâmpla înlumea exterioară.
Ý; zza 5 szzçs
Energio
Acestea sunt nivele diferite de intensitate. Un om care
caută plăcerea îşitrăieşte via a mai intens decât unul care
se limitează sä mänânce şi să doaľmă. Un om care iniçi-
azä o acçiune menitä să schimbe ceva înaceastä lume tră-
ieşte mai intens decât unul care se limitează la căutarea
plăcerilor vieçii. Un artist sau un om creativ trăieşte mai
inte''s decât ceilalçi oameni pe caľe i-am descris mai sus.
Vishuddhi conferă o intensiiate şi mai mare a trăirii, iar
ajna încăşi mai mult. Când energia aiu g1.însahasrara,
omul trăieşte o stâľe de extazinexplicabil. El se simte ferĹ
citÍäräniciunstimulent sau motiv exterior, pentru simplul
motiv că energiile sale au atins această culme.
Este greşit să voľbim despľe chakre inÍerioare sau
superioaré. Éste ca şi cum am compara fundaçia trľei clä-
diri cu acoperişul. Ácopeľişul nu este superior, la fel cum
fundaçia nu este infeľioaĺă. Calitatea, durata vieçii, sta-
bilitatea şi siguľança clădiľii depind înmai maľe măsurä
de fundaçie ăecât-de acoperiş. Într-omanierä similară,
eneľgiile peľsonale tľebuie să rezide înmuladhaľa într-o
ano*ită măsură. Mula înseamnărădăcină sau sursă, iaľ
adhara înseamnă fundaçie. Îningineľia'corporală' âcest
centru reprezintă temelia.'Prin urmare, dacă doľeş1i şă
cľeşti din punct de vedere spiritual, tu tľebuie să îçiîntä-
reşti acest centľu.
'
Chalaele au inclusiv o dimensiune spirituală, nu doar
una fizică. Dacă o conştientizezi însuficientă măsură,
muladhara poate fi transfoľmatä atät de mult încâtsă nu
mai ai deloc nevoie de hľană şi de somn.
Chakľele se încadreazăîndouă dimensiuni diferite:
muladharą swadhishthana, manipuľaka şi chakľele aso-
ciate cu ele mençin stabilitatea şi fundamentul corpului.
Ele repľezintä caiită i asociate cu pământul.şi cu lnstinc:
tul dď autopľezervaŕe. Atunci când eneľgiile predomină
înaceste cĹakre, calitäçile tale sunt teľestľe şi depinzi
lNGlNERlA ĺNTERloARĂ
într-omâi maľe măsură de natuľă. Chakľele supeľioaľe
- vishuddhi, ajna, sahasrara şi cele asociate cu a_cestea -
sunt centri de fo4ă caÍe te trag însus, depaľte de atľac-
çia Pământului. Ele manifestă aspiľaçia cätľeinfinitate,
făcându-te ľeceptiv înÍaça unei foiçe pe care o numim de
regulă gľa ie divină.
C akľa din mijloc, anahata,ľeprezintă puntea de legă.
tuľă dintre cele două dimensiuni. Ea Íace ttanziçia îitre
chakrele dp ios şi'cele de sus, întľeinstinctul de supľavie-
çuire şi cel de eliberaľe spirituală. Înconsecinçă, äceastă,
chakľa este simbolizată, de două triunghiuri caŕe-se inteľ-
secteazä, unul cu vârful înjos şi celălalt cu vârful însus,
care foĺmează,împteunăo stea cu şase colçuri. Multe tra-
diçii ľeligioase folosesc steaua ca un simbol'sacru, pornind
de la experiença fiinçeloľ iluminate din cultura réqpectivă,
care şi-au rcalizatnafura primordială prin intermediul lui
anahata,-descoperild îninteľioľul loftriunghiurile inter-
sectate ale acestei chakľe.
- Vish 4dhi, chakĺa localizatálabazagâtului, înseamnă
literal ,,filtru';. Dacă, această chakľa ăevine îot.-ĺ.ĺ,
tu cape . capacitatea de a fi|tĺa toate infoľmaçiile caľe
pătľund întine. Cu alte cuvinte, atunci când vishuddhi
devine Íoafte activă, tu devii atât deputemic încâtnatura
exterioară nu mai aľe nicio iníluençä asupra ta. Iconogľafia
indiană îl-pľezintăpe Adiyogi sau-Shivďcu gâtul albăstru,
întľucâtel era capabil să filtreze toate otrăvurile din lumea
exterioaľă, împiedicându-le să pătrundä însistemul său
pľin filtrul de la nivelul gâtului.
Dacă energiile tale ajung înajna, chakra \ocalizată'
înpunctui central dintre sprâncene, tu devii iluminat din
Ęunc de vedere intelectual, dar nu şi un eliberat spiľitual
(înplanul experien ei). Maľele frlozo mistic indian Adi
Slra.nka1a' ca e a tľăit însecolul MII, s-a plimbat prefu-
tindeni înlndia, înfľângândlegiuni de erud i îndeibatsri
S, zso gi
Energio
metafizice. Logica sa era imbatabilă, căci starea de conşti-
inçă la nivelul lui ajna conduce la o viziune şi o percepçie
intelectuală ieşită din comun.
Cea de-a şaptea chalcľa, sahasrara, este localizată
pp in înafara'cäľpului. Încazul celor mai mulçi dintre
oamenl' ea Íamane adoľmită. Aceastä chakra poate fi
activatä pľin practica spirituală sau printr_o manieľä
extrem de intensă de a tľăi. La nivelul lui sahasrara' expe-
ľiença nu mai este intelectuală. Conştlinça exp|odeazä
într-oserie de extaze inexplicabile şi înÍaça eí se deschid
cele mai profunde lumi mistice. Dacă pÍactica spirituală
nu este suficientă pentru a cÍea echilibľul necesaľ între
planul fiziologic şi cel psihologic, une^le stări extatice de
âcest fel se poi dovedi inconfortabile. Întadiçia indiană,
astfel de místici extatici erau numiçi auadhuta. Ei tľăiau
stări de conştiinçă modificatä atät de pľofunde încâttre-
buiau să fie adeseori hrăniçi şi îngÍijii de cei din jurul loľ,
întľucâteľau incapabili să se descuľce singuri înlumea
exterioară.
Înesençä, orice cale spirituală poate fi descrisă ca o
călätoľiede la muladhara cătľe sahasÎaÍa,ca o evolu-
çie de la o dimensiune la'alta. Sistemul yoghin con ine o
gamä largä de practici spiľituale care îipermit omului să
ĺşimute ěneľgiíle dintr-o chakľa încealaltă. Detra ajnala
sâhas'aľa nu mai ex.istă însăniçio cale. Fie faci saltul în
sus, fie te pľăbuşeşti.
AcestJ este unul din motivele pentru care întradĹ
çia spiľituală indianä se pune un accent atât de maÍe pe
grľu. saltul de la ajnala sahasraľa presupune o cľedjnç{
ěnormä. Să spunem cä te confrun i cu un abis fără fund
şi cineva îçicéľesă te arunci înel. Trebuie să fii complet
íebun, eítľaordinar de curajos sau să crezi sută la sută
înpersoana respectivă pentru a face acest lucru. Foarte
pu ini oameni sunt suficient de nebuni pentľu a-şi trăi
9,, zzl It
 lNGlNERlA lNTERloARĂ Energ io

viaça întľ-ostaľe totâlă de abandon. Cei mai mulçi dintľe

ei tľăiesc cu gľijă şi simt o nevoie copleşitoaľe să îşipro- Cłlrł NEcÂRToGnĺľlłľĂ
tejeze hotaľele. De aceea, lucrul cel mai necesâr înviaça a
99,9yo din oameni este încrederea. Fără ea' aceştia nu voÍ
Cea de-a şasea etapă a yogăi este numită dhyana şi
putea face niciodată maľele salt.
se ľeferă înesençă la tľanscenderea hotarelor fizice
De altfel, abisul nu trebuie asociat neapărat cu ima-
ginea teĺifiantä a unei prăpastii. El nu este altceva decât şi mentale. Dhyana a ajuns din India înChina,
fiind pľedată de călugării budişti . B'a a fost numită
un spa iu încare nu poâte exista suferinça, o dimensiune
aici Cb'an. Mai târziu, ea a ajuns înJaponia, tre-
complet nouă şi nerepetitivă' caÍe tľanscende compara i-
când prin çările din Asia cle Sud-Est, şi a ajuns să
ile şi contextul. Dacă te vei scufunda înel, nu te vei mai
fie numită Zen, gäsindu-şi expľesia sub forma unui
conştientiza ca un simplu individ, ci ca o fiinçä cu o naturä
sistem integral al percepçiei directe, fără niciun
infinită omniprezentä, aflatä întľ-ostaĺe de pace interi-
accent pus pe doctľină. Zenul este o cale spiľituală
oară care tľanscende chiar şi beatitudinea.
făľă scriptuľi, căľçi, reguli sau pľactici rigide. Cu
Aşadaľ, merită să faci acest salt. De fapt, el este marele
alte cuvinte' este o cale necaľtografrată.
secret câre tÍansformă abisul făľă fund întľ-olibertate
nemăľginită.
Pľima folosire înregistrată istoric a metodei
numite astăzi Zen a avut loc înurmă cu aproape
8.000 de ani, cu mult timp înaintede epoca lui
Gautama Buddha. Regele Janaka a fost un om de
geniu şi un aspirant spiritual plin de ardoare' care
îşidoľea cunoaşterea spirituală mai presus de orice.
lri Ş*"!/u*** Pentru a o dobândi, el a chemat la el toçi maeş-
l

---'eĚé__'-
trii spirituali din regar, dar niciunul nu l-a purur
aiuta cu adevăľat, întrucâttoçi predau cunoştinçe
Prin concentľarea cu ochii deschişi asupra unui punct obçinute din cărçi. Janaka îşidorea să cunoască
pe cineva care să deçină o cunoaştere deľivată din
situat la 1 5-25 cm de punctul central dintre sprâncene
timp de 12-4B de minute, tu îipo i realĺza natura şi struc- experiença inteľioară diľectă.
tura chakrelor tale individuale (înfunc.tie de durată şi de
Intr-o zi' regele s-a dus la vânătoaľe. După ce
nivelul de concentrare)' Această percep ie te poate ajuta
a avansât adânc îninteriorul junglei, el a întâlnit
să îistabilizezi mişcarea haotică a chakrelor din fiziologia
un yoghin, aşa că s-a oprit. Acesta eľa aşezat în
faça unui mic ermitaj şi se numea Ashtavakľa, fiind
ta, generată de situa1iile exterĺoare stresante' Acesta este
doar unul din aspectele unei forme extrem de sofisticate
unul dintre cei mai realizaçi maeştri yoghini şi spi-
de kriya yoga, care î1ipermite să îiaccesezi dimensiunea rituali ai epocii. Înconsecinçă, Janaka š-a pregăiit
eterică sau akashică interioară.

; zzz Ś. s' z:: s.

rilitiitiiilliiitil
 Energ io
INGINERIA INTERIOARA

prin yoga sau prin zen, tľebuie să îçilaşi jos povaľa,

să se dea jos de pe câl pentru a-l saluta. Tocmai
să te elibeľezi şi să ľăľnâi vertical. Acest lucru este
când eľa pe punctul de a descăleca, Ashtavakľa i-a '
impoľtant. Dacă îçiçii povara înspinaĺe, tu nu vei
spus:
puteâ rămâne niciodată períect veľtical. Şicare este
- opreşte-te! scopul yogäi? Să îçiasumi din nou această povaľă,
;anäka'a ľämas înacea poziçie, cu un picior
în
de âata conştient însă.Înacest fel' tu nu o
aer.E.raopoziçĺedureľoasă,darelarămasnemiş- "č."'t"
vei mai peľcepe niciodată ca pe o povaľă!
cat, prívindu-l pe Ashtavakra. Istoria nu ne spune
cât l-a çinut guiul înaceastă poziçie, ci doar că la
un mon"Ient dat, Janaka a âtins iluminarea peľ-
fectă. Metoda folosită de Ashtavakra era asemă-
nătoaľe celei folosite de maeştrii zen modeľni'
Să îçispun o poveste... A fost odatä un maes-
Ştiina sacră
Úu zen extrem de ľespectat, dar care nu avea nicio
învăçătură de împărtăşit.El purta întotdeauna un
Ce înseamnăsă sfinçeşti sau să consacľi un spa iu?
,". *"r. p. um.ŕi, unde çinea multe lucruľi, inclu_ Cuvântul este folosit fľecvent, dar puçini
siv dulciuri. Înorice oľaş sau sat aiungea, copiii se ''consacraľe''
''
mai cunosc astázi semnificaçia lui profundă. Pentru cei
îngľămădeau înjuľul lui, iar el le împărçeadulciuri,
mai mulçi dintľe oameni, el face ľefeľiľela difeľite ritua-
d.Şă .aľ. pleca. oamenii îicereau învăçătuľi,dar luľi care-nu oferă decât cel mult o anumită frumuse e şi
el śemulçumea să râdă şi îşivedea de drum'
poezie vie1ii noastre' dar nu îndeplinescnicio Íuncçieutilă.
Înt'-ozi, un bărbat renumit elînsuşica maes-
tru zen a venit să îlvadă. Scopul lui era să îlevalu_
' Alçii cred că este un simplu'jaľgon menit să dea stľălucire
pľocesului spiritual şi să explo ateze. majorttatea oameni-
eze' pentľu a stabili dacä acest bäľbatcu un sac în
ĺoĺtemätoľişi naivi. A sosit timpul să uităm de această
spĺnaľe era întľ-adevărun maestru zen sau nu' Prin
semnificaçie śuperficială şi să căutăm sensul profund al'
urmaľe' eĺ l-a întrebat:
cuvântului.
- Ce este zenul? Dacă transfoľmăm noroiul înhrană, noi numim acest
Eroul nostľu şi-a lăsat ímediat sacul jos şi a lucru agricultură. Dacă tľansformăm hľana încarne şi
rămas drept. Apoi, maestrul l_a întľebat:
oase, îlnumim dígestie. Dacă transformăm caÍnea tľupu-
- Care este scoPul zenului? lui nostľu, sau chiar o simplă piatľă ori spa$ul go1, întľ-o
Eroul nostľu şĹa pus din nou sacul înspinare şi
şi-a văzut de dľum.
. posibilitate mai înaltä,noi numim acest lucru consacrare'
ľ)espľe asta voľbeşte yoga şi oľice altă practicä :, Consacľaľea este un pľoces viu. Cuvântul sanscľit caľe
îicoľespunde este pratishtha. Aşa cum âm mai discutat,
spirifujă. Dacă îçidoreşti să aiungi |a realízare
ştiin a modeľnäsus1ine că tot ce există este aceeaşi eneľgie,
g, 235 g
's 234 I
lNGlNERlA lNTERloARĂ
caľe semanifestă înmiľiade de maniere diferite. Dacă acest
lucľu este adevărat, ceea ce numim divin, piată', băľbat,
femeie sau demon - reprezintă aceeaşi energie, care func1i-
onează diferitînfiecare cazînpaľte.Dacä dispui de tehno-
logia necesaľă, tu po i transforma chiar şi simplul spa iu
din jur într-oexperiençă beatifică şi divină. La el,po i lua
o piatră şi o poçi transforma într-unzeu sau într-ozeiçä.
Acest fenomen este numit consacľare.
S-a vorbit enorm despľe consacľare' încädin cele mai
vechi timpuri, îndeosebi înIndia. Indiferent cât de bună
este via a tâ sâu cât de mult träieşti, mai devľeme sau mai
tärziuaspiľaçia fundamentalä umană, de a intra încontact
cu srrrsa întľegiicrea ii' va deveni cu siguľançă manifestă.
Dacă nu este capabilă să le asigure tufuror cetäçenilor săi
posibilitatea de a avea acces la aceste dimensiuni mai pro-
funde, nu putem spune cä societatea le asigură acestoľa o
bunăstare reală.
Poľnind de la aceastä premisă, socíetatea indiană a con-
struit nenumărate temple, pe fiecare stradă. Scopulei nu a
fost acela de a creao compitĘe întretemple, ciäe a le asi-
grľa fufuroľ cetă eniloľ posibilitatea de amăi întľ-unspa iu
consâcľât.
Nimic nu se compară cu viaça trăită întľ-unspa iu con-
sacrat. Atunci când träieşti într-unastfel de spa iu' viaçata
devine extrem de diferitä. Poate că te întľebi:,,Bine dar nu
pot tľăi şi färă un astfel de spaçiu?'' Ba da. Dacă ştii cum
să Ę transfoľmi pľopľiulcoľpîntr-untemplu, nu mai aľe
niciun rost sä te duci la un templu ľeal. Problema este însă:
eşti ťu capabil sä îçimençii coľpulînstarea de consacrare?
Toate iniçierile spirituale aa ca scop consacÍaÍea coÍ-
pului uman pentru ca acesta să devinä un spa iu asemă-
nător unui templu. In continuare, el trebuie men inut însă
înaceastă stare. Aplicareazilnică' a unei practici spirituatre
ľeprezintă una din modalităçile prin care sistemul uman
6zaoS
Energ io
poate fi men inut într-ostare eneľgetică înaltădupă o inĹ
çiere. Peľsonal, am oferit consacrări extrem de puternice
unof oameni, îndiferite momente, uneori formal, iaľ alte-
oľi informal. Consacrarea unui obiect neanimat, cum ar
fi.o.piatră, presupune un pľe enorm sub foľma-energiei
vitale. Transformarea unei fiinçe umane într-unt.mllo
viu este mult mai pu in costisitoaľe şi mai pľietenoasícu
mediul înconjurător. iin plus, fiinçele umané sunt mobile!
Existä foarte multe avantaje, dar problema este că oame-
nii tľebuie să îşidedice o anumită perioadă de timp, o
anumită cantitate de energie şi să investească o anumită
f.ocalizare pentru a men ine eneľgia înaltăa consacrăľii.
In caz contraľ' nu va funcçiona.
Atunci când oamenii sunt prea distraşi şi nu doľesc să
se transforme întemple vii, constľuiľea de temple din piatră
devine o necesitate. Principalul scop al constľuiľii unui
templu este de a le veni înajutor maľii majorităçi a oameni-
lor' caľe nu au o pľactică spirituală. Dacă-cineva rcalizează
o pľâctică spirituală într-unastfel de spaçiu consacľat, efici-
en a ei se dublează. Un templu exteľior este nepre uit, înde-
osebi^pentľu cei caľe nu ştiu cum să îşitľansfoimé propľiul
corp înľ-untemplu.
Consacľareâ sau pľathishtha se realizează îndiferite
feluľi,'cele mai uzitate fiind ľitualuľile, mantrele, sunetele,
formele şi diferite alte ingľediente. Mençinerea lui con-
stantă este o necesitate absolută. Ritualurile din temple nu
sunt ľealizate de dľagul enoriaşilor, ci pentľu a mänçine
vie zeitatea sau eneľgia care le animă. Ce este o zeitate?
Aceasta este un instľument pentru un scop specific: realiza-
ľea împliniľiiîndifeľite aspecte ale vieçii. Cuvântul tľadiçi-
onal pentru zeitate este yantra, care se traduce literal prin
maşinăľie-sau formă eneľgetică funcçională. Înçelepciunea
tľadiçionaläĹa sfätuit întotdeaunape oameni säse ferească
de idolii din piatră aduşi acasă, cäci eneľgia acestora
9r, zzl 5
lNGlNERlA lNTERloARĂ
tľebuie men inută zilnic prin anumite procese specifice.
Dacă o zeitate este consacrată cu ajutorul mantrelor, iaľ
energia ei nu este men inută printr-o practică zilntcă',zeíta-
tea se retľage şi poate face foarte mult rău oameniloľ caľe
trăíesc înapľopiere. Din päcate, f.oarte multe temple au
devenit simple ruine, nefiind întreçinutecorespunzătoľ de
oameni, care nu ştiu cum să le mençină vii.
Pľana pľatishtha este diferită, însensul că se foloseşte
de propľia eneľgie vitalä pentru a consacfa ceva. Atunci
când consacľi o foľmă înacest Íel, ea nu mai necesită
niciun fel de întľeçinere,durând de-a puľuri. Când mi_am
împlinitmeniľea învia1ă, caľe a constat înconsacrarea lui
Dyanalinga (o formă subtilă de energie care peĺmite ope-
ruteala capacitate optimă a tufuror chakrelor, la Centrul
de Yoga Isha din Coimbatore,India de Sud, înanul 1999),
am rcalizat acest lucru prin pÍaîapľatishtha. Aşa se
explică de ce înacest templu nu se practică ľitualuri. Pur şi
simplu, acestea nu se fac. Dhyanalinga nu necesítă niciun
fel de întreçinere,întrucâtvibraçia ei nu va oscila nicio-
dată. Chiaľ dacă am elimina structuľa de piatră a ansam-
blului, forma lui energeticä va támâne aceeaşi. Indifeľent
de schimbările fizice petrecute întimp, această formă eneľ-
getică nu va pieri niciodatä, cäci este constÍuită dintr-o
dimensiune nefizicá. Ea este practic indestľuctibilă.
Templele indiene nu au fost niciodată locuri de ľugă-
ciune. Tradiçia impunea să faci un duş dimineaça devreme
şi să te duci diľea la templu' să stai acolo o vreme şi abia
apoi să îçiîncepiziua. Templul era un spa iu de încäľ-
caÍe a bateriiloľ. Foarte mulçi oameni din zilele noastre au
uitat de aceste obiceiuri. Ei se duc la templu, ceľ ceea ce îşi
doresc şi apoi pleacă. Această pľactică este inutilă. Scopul
este să stai întemplu şi sä te încarcicu eneľgia sa.
La Templul Yoghin Dhyanalinga din Coimbatore nu i se
cere să ,,ctez7" înceva anume pentľu a obçine un beneficiu.
szgas
Energ io
Nu trebuie să te rogi sau să aduci vreo ofertä ľituală. Ęti
încurajatdoaľ să stai o vreme cu ochii închişiîn.acestspa i .
Dacă ai încercaacest lucru' âi constata că experiença este
copleşitoaľe. Dhyanalinga rcprezlntä forma cu celmai înalt
nivel de intensitate posibil. Chiaç şi cei care nu ştiu absolut
nimic despľe meditaçie, dar vin aici, devin de la sine medita-
tivi - atât de eficient este acest instrument.
Dacă aş dispune de suportul necesaľ şi dacă âş avea
oportunitatea, mi-at pläcea să consacľu întreagaplanetä!
Acesta este lucľul la carc mă pricep celmai bine: sä tľans-
form chiar şi aeľul într-unspa iu cu o eneľgie enormä,
iar metalul sau piatra într-oreveľberaçie divinä. Visul
Íneu este că, va veni o zi încare înteagaumanitate va
trăi într-unspa iu consacrat. Casa ta aľ trebui sä fie con-
sacľată. La fel şi stľada pe care locuieşti, sau biroul täu.
Toate locuľile încaľe îçipetreci timpul ar trebui să fie con-
sacrate. Atunci când trăieşti întľ-unastfel de spa iu' pro-
cesul evoluçiei tale iese din cadľul darwinist, iar tu poçi
sări diľect înetapa stării de bine şi a libertăçii supľeme.
ÎnIndia, maľea majoľitate a templelor din vechime i-au
fost consacľate lui Shiva' adică ,,celui caľe.nu există''. Există
mii de temple consacrate lui Shiva, maľea majoritate nea-
9 zsç s
lNGlNERlA lNTERloARĂ
daľ şi foľma finalä. Înspaçiul dintre aceste două foľme se
denieazä cÍeaia. Ceea ce există dincolo de creaçie este
ce nu există'?, adică shi-va. Aşadaĺ,foľma de linga
''ceea
este o deschizătuľăînvrzealacľeaiei. Poaľta din façă caľe
conduce Ia cteaçia fizică şi cea din spate' care permite ieşi_
rea din această crea ie, este întotdearrna un linga! Templul
devine astfel o deschizätuľă înuľzeala lumii fizice. Dacă
ieşi prin ea' tu po i aiunge într-olume transcendentä.
Tocmai de aceea repľezintä linga o posibilitate atât de
fantastică.
Simbolul linga apaľe peste tot înlume. ÎnAfľica
există astfel de forme din teracotă, Íolosite pentľu scopuri
oculte. La Delfi, înGrecia, există un linga subteľan, numit
,,ombilicul Păm{ntului''. Acesta este un manipura-linga,
fiind destinat promovării prospeľităçii şi bunăstärii pur
materiale. Când cineva mi-a arátato imagine a lui, mi-am
dat seama pe loc ce fel de oameni au consacrat acest linga.
El a fost rcalizatcu siguľançă de cätre yoghinii indieni, în
urmä cu mii de ani. Nu am nici cea mai mică îndoialăîn
această diľecçie.
Atunci când am consacľat SälaşulYogăi''
"Adiyogi:
din Tennessee înanul 20L5, evenimentul
a ľeprezentat o
piatľă de temelie pentru yoga clasică înlumea occiden-
tală, având un impact spiľitual consideľabil. După ce am
väzutmai multe locuri stľăvechi de interes, sunt ferm con-
vins că întoată Ameľica de Noľd (ba chiar întoată emi-
sfeľa occidentală), înultimii 3.000 de ani nu a mai existat
niciun loc cu o semnifica ie energetică, atât de pľofundă.
Consacrat pľin pľana-pratishtha, acest spa iu îieste dedĹ
cat lui A.diyogi, primul yoghin al lumii. Fiind dedicat
exclusiv practicii Yoga, acest spaçiu reprezintă un templu
viu al celui mai înaltnivel energetic şi de exuberançä, o e-
rind o posibilitate spiľituală unică aspirançilor spirituali
din Occident.
$ţ' ząo 9i
E nerg io
Majoľitatea linga.uĺilor din India reprezintă la ora
actuală doar o chakra, cel mult două. Ele sunt invariabil
consacrâte bunăstării materiale. Există de asemenea unele
linga-uri pe anahata consacrate promovăľii stării de pace
şi de bucuľie. Unicitatea Dhyanalinga constă înfaptul
că acesta eneĺgszeazäla maxim toate cele şapte chakre.
Cľearea â şapte linga separâte pentru cele şapte chakĺe ar
fi fost mult mai uşoară, dar impactul loľ nu ar fi íost la fel
de pľofund. In consecinçă, Dhyanalinga este comparabil cu
coľpul energetic al unei fiinçe extrem de evoluate' pe care
cultuĺa yoghină o numeşte ,,Shiva", care le stă la dispoziçie
tutuľor. Aceasta este cea mai înaltămanifestare posibilă.
Dacă împingienergia pe un nivel maxim de intensi-
tâte' aceâsta n
îşipoate men ine foľma decât până la un
änumit punct. In continuaÎe'ea îşipierde complet forma,
iaľ marea majoritate a oamenilor nu mai sunt capabili să
o experimenteze. Dhyanalinga a fost asďel consacratîncât
energia s-a cristalizat pe- cel mai înaltnivel, dincolo de
care şi-ar pieľde forma. Înacest fel, oľice aspirant spirĹ
tual care stă aici trăieşte experiença intimitäçii aläturi de
un guľu înviaçă.
"Mai
pľesus de orice, ceea ce transfoľmă Dhyanalinga
într-oposibilitate spirituală imensă şi făľă precedent
este faptul că els reprezintă'oportunitatea de a experi-
menta viaça întoată profunzimea şi plenitudinea ei. Cine
pătrunde însfera sa de iníluençă este aÍectatpe nivelul cor-
pului eteric sau akashic, numit uiinanamayakosha. Dacă'
rcalizezi o transformare a corpului, fizic, mental sâu ener-
getic, aceasta se poate pierde de-a lungul vieçii, daľ dacă
o realizezi la nivelul corpului eteric' ea rămâne pentru
totdeauna. Chiar dacă continui să te reîncarnezi'această
5
Dat fiind că linga şi derivatele sale sunt asociate îngeneĺal cu principiul masculin
supĺem (Shiva), am articulat acest cuvânt coĺrsiderânđuJde gen masculin. (n. tr.)
ţ, ząl 5
 E norg lo

lNGlNERlA lNTERloARĂ

manieră subtilă, dar puternică. Înacest fel, tu îipol ener'

sămânçä a elibeľäĺii.vaâştepta
opoľtunitatea ideală pentru giza zĺlnic camera sau biroul.
g.'*i''. şi pentĺu a înfloľi'
' Mi-a luat ,r., ,ni ii_i'*ĺ'"', timp încare am reaízat
ĺnt-ens' pentr: a încheia
un Droces d..onrr.'''""'ext; đe
ilä;it";;. ;;;;şi yoghini şi adepti au înceľcatsă
"i
;'.Ëil;äĺ.l a. .; ď'' no au reusit niciodatä sä
din difärite motive' De
atÍagátoate ingľedĺ'nt'i'î"'sare'
ci a-gurului
;iră:;;;;;ră'?;;1i;;;;no ' fost íoĺn1amea' durată
meu. Deşi nu am ł"at un coxtact de scuľtă
'uoi inflo'ntat decisiv fiecaľe
cu maesfful *.o,
'ä"o 'ni-"
pas din viaça mea, t';;fr;'t";;u";ąĄm
reuşit sä1ealizez
jä j'"iä1'ľ;
ľjjt1;ľi:'äĺ''ľltrH Le sunt
ä:ľjľľ1;ĺť;3f;
;Ţ ääl.-ä,i "i.'it'conştĺeítsau
inconştient'
recunoscător tuturor'

Ş*łh***
----- o--

Dacă veiînväa să aplici cele cinci elemente întľ-oforma1ie

'dar iu
o.o'.tri.a símplă, specifică., Vei putea crea un spa
M_un i dé graçie
ă;ilä;;";em áe ben'efic pentru tine' lată un exerciiu
lucru'
simpTu prin care po iface acest
-"'''o.r.n.urä
precum cea de la pagina urmă: Marea probleľnä a Íoate multor yoghini şi mistici a
o figură
cereale' Plaseaza tn fort'io.'p"äitatea de a împărtäşifructele rc1'izärii 1or cu
toare din făină de orez sau din alte
(ghee)În centrul unei oamenii äi'' 1o'. Nu este întotdeaunauşor să găseşti pe
centrul ei o lampă cu unt clarificat
creat astfel o cineva capabil să recepteze cunoaşterca |a care ai 1i}ns'
f.'{'rii pline cu apă. Pune o floaľe înapă' Ai
apă, foc şi aer. oŢ.ĺ p"1i găsi măcar ä singură persoanä de acest fel, te
iiouil *o'*ľicá prin folosirea elementelor
considera norocos.
' -'Îr'consecinçă, majoritatea maeştrilor spiĺituali şi-au
bună seamă' ooti
;.;;; di; ;|a ,i*boli'.uză pământul' De
prezent'
sau eteľul esteîntotdeauna
-'--n.uru...ă descărcat cunoaşterea înlocuĺi îndepărtate, dar nu coĺnplet
akasha
Vei
acest proces simplu înfiecare.searä'
din cameľa ta se modifică într-o
inaccesibile' Ei áu ales adeseori culmi muntoase' deoarece
constata rapid că energia

6 ząz9',
szłss
lNGlNERlA lNTERloARĂ
înastfel de locuri traficul şi peľľurbaçiile specific
umane
sunt mult diminuate. Există multe locuľi sublime de acest
fel înIndia. Locul încare a fost depozita ,Íoartemult timp
cantitatea maximă de cunoaşteľe, într-oformă energe-
tică', a fost Muntele Kailash (o culme muntoasă din vestul
Tibetului, considerată un loc sacru cu o putere spiľituală
imensă).
Kailash este ceâ mai mare bibliotecă mistică de pe pla-
netă. Aproape toâte religiile din orient îlconsideră un
munte extrem de sacru. In mod tradiçional, hinduşii îlcon-
sideră sălaşul maľelui zeu Shiva şi al consoartei acestuia,
Parvati. Budiştii îlconsideră sacľu deoaľece cred că trei
din marii lor Buddha tľăiesc aici. Jainiştii cred că primul
loľ mare maestru (tiľthankara) a atins aici elibeľaľea spiľi-
tuală. Religia Bon (religia cea mai veche a Tibetului) con-
sideră la rândul ei că acest munte este sâcru.
Înultimi 11 ani am condus multe pelerinaje la Kailash
Înanul Ż007' am făcut acest lucru într-ostaľe de sănă-
tate foarte precaĺă. Timp de câteva săptămâni, amvizitat
numeľoşi medici dinîntľeagalume, care mi-au pus o gamă
largă de diagnostice, printre c^are: malarie, febră dengue,
febľă tifoidă şi chiar cancer. In disperare de cauză, unii
medici mi-au pus diagnosticul de ,,boală ezoterică'' după
ce mi-au väzat analizele sângelui! In cele din urmă, m-am
decis să lucrez eu însumipentru îmbunătăçiľeastăľii mele
de sănătate. Câteva zíle mai tätziu, m-am dus la Kailash.
Mă sim1eam deja mai bine, daľ eram încăextrem de slăbit.
Când m-am uitat la munte' am văzllt inrediat că acesta
con inea o cunoâşteľe uriaşä, care âştepta să fie acce-
satä. Mi-am racordat imediat sistemulenergetic la energia
muntelui, folosind o anumită tehnică. Vitalitatea mea s-a
amplificat imediat, iar coľpul meu energetic golit (de cele
aproape opt săptămâni de febră) a revenit la noľmal. Am
începutsä arăt mai tânăr, m-am simçit plin de energie, ba
,5 zu 9,,
Energio
chiar şi vocea mi s-a schimbat - şi totul doar într-ojomă-
tate de oră! Rezultatele au fost vizibile pentru toatä lumea
(aproape 200 de oameni au asistat la această scenă).
-
Exiită şi alte locuri cu o energie enoľmă încare mis_
ticii au destărcat roadele practiciiloľ spiľituale. Astfel de
spa ii sunt foarte des întâlniteînHimalaya. Numeroşi
*ĺ'iĺ.işi yoghini şi-au făcut sälaş înac ştimunçi. Tľäind
aici, ei-au lăsat înmod natural înurma lor o anumită
dimensiune energetică' iar munçii Himalaya au căpätat un
fel de auĺă.
Spľe exemplu, Kedarnatli este un miç templu. din
Himâlaya, Nu_există nicio zeitate aići, ci doar o stâncă,
dar aceśtaeste unul dintre cele mai puteľnice locuri din
lume! Dacă încercisä îçiîmbunătăçeştireceptivitatea,
iaľ apoi vizítezi un astfel de loc, vei rămâne înmăľmurit.
Existä foarte multe astfel de locuľi înorient, daľ munçii
Himalaya atrag cei mai mulçi oameni.
Maí existí un loc numit Kumaľa Paľvat, înstatul
sud-indian Karnataka. P aruat înseamnă,,munte''. Kurnara
face ľefeľire la fiul lui Shiva, al căĺui nrrme a fost Kartikeya.
El a dus multe lupte, încercând să transforme lumea, daľ
când şi-a dat seama de inutilitatea demersului său, a venit
înaceśtloc. Aici, elşi-a spălat sabia de sânge pentru ultima
datä, înçelegânđ că chiar dacă ar lupta încăo mie de ani,
tot nu ar putea schimba lumea, căci o solu1ie violentă
genereazäżece probleme noi. Prin urmaľe, el s-a căçărat pe
äunte şi a rămäs pe culme. Înmod normal, ątu3ci când un
yoghin'doreşte să îşipărăseascä pentru totdeaima corpu]'
ä1štăculcat'sau şezând,.dar fiind un ľăzboinic extrem de
seme Kartikeya a rămas înpicioare.
'
Atunci când cineva îşipoate părăsi la voinçă foľma
frzică,Íäa-iface vreun ľău, acest lucru indică un contľol
absolut asupra pĺocesului vieçii. Tradiçia indiană numeş9
acest pľoce š, mah a-samadh i sau,, desprindeľea glorioasä".
9ząss
 lNGĺNERlA lNTERloARA
Când am vizitat Kumaľa Parvat înurmă cu foarte
mulçi ani, cei din gľupul meu mi-au ľidicat un cort mic.
Mi-am pľopus sä doĺm înel, dar când am încercatsă mă
întind,corpul meu s-a ľidicat involuntar înpicioare, dăĺâ-
mând cortul. Nu am putut sta jos întľeaganoapte, căci
corpul meu dorea să stea înpicioare. Cu aceastä ocazie,
am înçelesmai bine viaça lui Kaľtikeya. Deşi acesta a :ľäit
înurmă cu 12.000 de ani, vibľaçia pe caÍe a lăsat-o în
urmä este mai vie ca oľicând.
Acest tip de vibraçie nu mai poate fi anihilat. Atunci
când cineva cteeazáceva cu energiile sale vitale, el pľoduce
o posibilitate ca e nu mai poate fi neutralizată vreodată'.
Munca şi prezença unei persoane care a experimentat cät
de puçin cu dimensiunile interioare nu mai poate fi dis-
tľusă vľeodată.
Spre exemplu, se spune că Gautama Buddha a trăit în
uľmă cu 2.500 de ani, iar Iisus înuľmă cu 2.000 de ani,
dar din punctul meu de vedere amândoi continuă să fie
ľealităçi cât se poate de vii. Atunci când creezi o operă cu
energiile tale vitale, âceâsta ľămâne permanentă la nivel
eneľgetic' iar timpul nu o mai poate distľuge. Dacă lucrezi
cu coľpul táa frzic, acesta are o duratä de viaçă limitată.
Dacä îçifoloseşti mintea, durata de viaçă a operei tale este
ceva mai lungä, dar dacäIucrezicu eneľgiile fundamentale
ale vieçii tale, opera ta va dăinui de-a pururi.
Culľłlrn ARGINTII
Încădin copilărie, vedeam un anume vârf de munte
oriunde mă uitam înzare. Abia la 'l'6 ani însă'când
l
l
s' 246 5,
iiiiLLl
lillllll llllllllllllllll
Energio
am discutat cu pľietenii mei' caľe mi-au spus: ''Eşti
nebun! Unde vezi tu mun i?''' mi-am dat seama că
nimeni altcineva nu mai vedea mun i cu priviľea loľ
peĺiferică. o vľeme am crezut că aş putea localriza
acest munte, dar apoi am ľenun at la idee.
Să spunem că ai o pată pe ochelaľi. După o
vreme' te obişnuieşti cu ea. La fel s-au petrecut
lucrurile şi cu muntele pe care îlvedeam eu. Mult
mai târziu, când mĹam adus aminte de această
poveste şi mă aflam încăutarea unui loc pentru
Dhyanalinga' am începutsă caut înmod conştient
muntele caľe mi-a dominat atâta vreme pľivirea.
Înacest scop' am călătoľit pretutindeni. Am par_
cuľs drumul de peste 1.000 de kilometri dintľe Goa
şi Kanyakumaľi (punctulcel mai sudic din India)
de
1L ori. Întotal, am călătorit mii şi mii de kilometri.
Întâmplarea a făcut ca întľ_obună zi, cu
mulçi ani înuľmă, să ajung întľ_unsat de lângă
Coimbatore. După ce am luat o curbă, înfaçă mia
ieşit A ŞapteaCulme a Munçilor Velliangiľi. Aici
am găsit muntele pe caie l_am văzut din copilărie.
De îndatăce am văzut muntele care îmieľa atât
de familiar, el mla dispărut din pľiviľea peľifeľică,
deveniĺld o realitäte vie. Subit, am ştiut că acesta
este spa iul ideal pentru opera vieçii mele.
Dacă m-ai întreba:,,Care este cel mai măreç
munte de pe întreagaplanetă?'', eu çi-aş răspunde:
,,Velliangiri'', căci m-am näscut cu amprenta sa
vizualäînochi şi elm-a bântuit întreagamea viaçă.
A trăit înmine şi a fost sistemul meu de naviga-
çie, radarul meu interioľ. Acest munte nu este doar
un loc geogľafic pentľu mine, ci rezeľvorul întregii
s. 247 's,
 Energio
lNGlNERlA lNTERloARĂ

trăit experien e paľanormale ieşite din comun' pe caľe le

Calea misticuluĺ
Existä cercuĺi de oameni extrem đecuľioşi înpri-
vinça experien eloľ mistice. MuĘi dintre ei pretind că au
citează" ca o dovadă a evoluçiei loľ spirituale.
Unul din cuvintele care au intrat învocabularul spiri-
tual al oamenilor moderni este samadhi, o staľe conjide-
ratä a fi ceľtificatul ľealizärii mistice.
Ce este de fapt staľea de samadhi}
Este o staľe de detaşaľe profundä încare intelectul îşi
transcende funcçia obişnuită a discriminärii. Acest lucru
creeazä un spa iu întreom şi corpul său, slăbind înlănçu-
iĺea de acesta.
Există mai multe trpuri de samadhi, care au fost cla-
sificate (mai mult din punct de vedere metodologic)în opt
categorii. Intre acestea existä două categorii principale:
sauikalpa (starea de samadhi cu atribute sau calităçi' care
sunt întotdeaunaextrem de plăcute, beatifice sau exta-
tice) şi niruikalpa (o stare de samadhi Íără' atľibute sau
calităçi, caľe transcende chiar şi beatitudinea sau extazul).
In cazul niĺvikalpa-samadhi, nu mai există decât un con_
tact puncfiral cu coľpul Îuic.Restul energiei este liberă şi
neimplicată înplanul fizic. Astfel de stări sunt men inute
pe durata anumitor perioade de timp, pentľu a-i ajuta pe
practican i sä Íacă o distincçie întresine şi coľpul lor.
Samadhi reprezintă un pas important către evoluçia
spiľituală, dar nu este destináçia finalä. Expeľimentarea
unui anumit tip de samadhi nu înseamnäcä te-ai eliberat
de ciclurile. existençei, ci doar un nivel nou al experiençei.
Când erai copil, ťu ai expeľimentat viaça într-unanumit
fel. Când ai devenit adult, ai începutsă o experimentezi
pe un nivelnou. Deşi experimentezi aceleaşi lucruri, tu le
percepi diferit înmomente difeľite ale vie1ii tale. La fel se
petrec lucruľile şi cu stăľile de samadhi.
Unii oameni aiung pe un anumit nivel al stăľii de sama-
dhi, rămânând pe el ani la rând, din cavzaplăcerii pe care
o simt. Ei nu mai percep timpul şi spaçiul şi nu mai au

9i ząa gi '9 złç 9


lNGlNERlA lNTERloARĂ
pľobleme coľporale' întľucâtşi-au dizolvat într_oanumită
măsurä barieľele fizice şi psihice. Această stare este însă
temporarä. Î''mo-.ntui încare aceşti oameni ies din ea,
toaté nevoile lor fizice şi obişnuinçele 1or mentale ľevin
neschimbate.
Îngeneral, pľin comparuíe cu cineva tteaz, un om
uşor beât experimentează o anumitä exuberan ä şi o 9xpe-
riençă diferiiă. Atunci când se trezeşte' aceste stăľi dispaľ
însă.o stare de samadhi nu este altceva decât o modalĹ
tate de a träío aştfel de euforie Ífuäaiutorul vreunei sub-
stan e chimice. Dacă intri întľ-oastfel de staľe, în3ça ta
se deschide o dimensiune nouă, daľ tu nu eşti transformat
întotalitate. Cu alte cuvinte, tu nu pätrunzi într-oľealitate
nouä. Nivelul expeľiençei tale devine mai pľofund, daľ tu
nu devii liber înînçelesulabsolut al cuvântului.
Fiinçele cele mai iluminate nu au ľămas niciodată în
stareâ de samadhi. Gautama Buddha nu a rămas ani la
rând înstarea de meditaçie după ce a atins iluminarea.
Mulçi dintľe discipolii säi au făcut meditaçii pľelungite,
daľ Gautama nu, căci el a înçelescă acest lucru nu maí eľa
necesar pentru el. El a pÍacticat şi a expeľimentat toate
cele opt tipuľi de samadhi înaintede a atinge iluminaľea,
daľ apoi ďrehun1at la ele, declarând: asta caut.'' El a
'Nu
înçelescă aceste stări nu î1voľ conduce larealizarea spiľi-
tuală. Samadhi nu este decât un nivel superior de experi-
en ă' un fel de LSD inteľn fărä nicio substançă chimicä, ce
generează' stăľi de conştiin ă modificatä. Riscul constă în
ă deveni obsedat de el, căci este infinit mai savuros decât
rcalitatea exteľioară' daľ aşa cum ştim' chiaľ şi cele mai
frumoase expeľien e devin plicticoase întimp.
Dacäçi-ii Íäcutdin realizarea spiľituală principalul scop
înviaçă, tot ceea ce nu te apľopie de libertatea supľemă îşi
pieľdé semnificaçia. Să spunem că uľci pe Muntele Eveľest.
Ťu eviçi orice pas |ateril, conştient cä ai nevoie de fiecâľe
Szsos
Energio
dľam de energie pentľu a ajunge învâľf. Într-omanierä
similaľă, dacă doreşti să ajungi pe culmea conştiin1ei tale,
tu ai nevoie de fiecare picätură de eneľgie de caľe díspui.
Şitot nu este de ajuns! In consecin ä, nu eşti dispus să faci
nimic caÍetę-aÎputea distľage de la scopultău pľincipal.
De fapt, ce înseamnă această rcalizarc de sine? La uľma
uľ-melor, oamenii nu îşidoresc altceva decât sănätate, Íe -
cire, bog ie, iubiľe şi succes. De ce ai avea nevoie de rea-
lĺzarea de sine?
Existä un ľăspuns foaľte simplu. Pentľu a.l înçelege
mai bine, vom începecu o comparaie: nu este adevátat
că cu cât ştii mai multe despľe computeful tău, cu atât
mai bine îlpoçi folosi? Capacitatea ta de a te folosi de un
instrument sau de un apafat este diľect propoľionalä cu
cunoaştereataLegată' de acesta. Un adevărat expert poate
folosi un instľument bun înm-omanieră apľoape magică.
Aí văzut vreodată oameni care 'ac lucľuri cu totul ieşite
din comun pe o placă de suľfing? Ei se folosesc de o simplă
bucată de plastic, dar Íac dovada unei graçii şi a unei agi-
lităçi apľoape neverosimile!
lntr-o manieľă similară, cu cât înçelegeľeata legată de
mecanismuluman este mai-pľofundă, cu atât mai magică
poate deveni viaça ta.In toate culturile au existat oameni
care au realizat anumite acçiuni ce i-au făcut pe ceilalçi sä
creadä înmiľacole. Ip ľealitate, astfel de acçiuni au fost
posibile datorită accesului mai maľe al acestoľ oameni
la eneľgia vieçii. Aşa cum am ľepetat înnenumăľate ľân-
duľi, acest acces le stä la dispoziçie tutuľor oa renilor, în
măsura încare aceştia sunt dispuşi sä îlcaute.
Tantraz o tehnologi e a transÍormărÍi
La ora actaaLă există numeroase pľactici asociate cu
ştiinçele oculte şi care se pretind procese spiľituale.
9zsĺs
lNGlNERlA lNTERloARĂ
Sä spunem că eu trăiesc înIndia, iar tu înAmeľica. Eu
doľesc šĺîçĺ trĺmit o floare, daľ nu sunt dispus sä repet
călătoľia lui Cristofor Columb. Dacă reuşesc să materi_
aLizez Íloarea diľect înpoala ta' acest eveniment este eti-
chetat drept ocult. Înľialitate, el nu arc nimic spiľitual,
nefiind dečât o modalitate difeľitäde a gestiona dimensĹ
unea fizicä a vie ii.
Î.'Indĺa sunt cunoscutenumeľoase pľocese oculte sofis-
ticate. Există oameni care pot privi o fotogľafie, influen-
çând înbine sau înrău viaça altei peľsoale. Ei pot face ca
pe'soa''" ľespectivä să contracteze o boală pe care corpul
éi no a' fi contľactat-o înmod noľmal într-uninterval atât
de scurt de timp. Aceşti practican i oculçi pot crea la fel de
uşor staľea de đănătate, daľ din păcate cei mai mulçi dintľe
eí îşifolo..sc puteľile însens negativ' întrucât sunt mult
mai bine plătiçi. Nu contează însädacă aceste puteľi sunt
folosite întľ-unscop pozitiv sau negativ. Ideea este că ele
nu sunt recomandate.
Tradiçia yoghină este plină de poveşti ĺegate de marele
yoghin Goľakhnath. Unii spun că acesta atäit înseco-
iol- XI, daľ numeľoase înľegistľäri istorice î1plasează
întľ-oepocă mult mai veche. El a fost un discipol al lui
Matsyendranath, un yoghin la fel de ilustru. Nivelul său
de realizare eÎaatät đeînaltîncâtmulçi î1considerau o
reîncarnarea lui Adiyogi sau a lui Shiva. I'iteľafuľa popu-
larä ne spune că Matsyendranath a träit circa 600 de ani.
Acest lučľunu trebuie acceptat la modul literal, dar nici
respins ca ataÍe. Elindică doaľ faptulcă Matsyendranath
a trăit o viaçä excep ional de lungă şi că oamenii epocii
sale î1consideľauo legendă înviaçă.
Gorakhnath a devenit discipolul ĺui Matsyendranath,
veneľându-şi maestrul. El era un om foarte intens.
Matsyendránath a sesizat imediat acest Íoc interior îndis-
cipolul lui, inclusiv faptuĺ că acesta nu avea un autocontrol
Ś, zsz ţ',
Energio
pe măsură. Focul poate aľde multe lucruri bune, aşa că
Goľakhnath şi-a ars zidurile ignorançei şi s-a trezit subit
cu o puteľe Í.oarte mâre. Matsyendľanath şĹa dat seama
că puteľea discipolului său era mai maľe decât autocon-
tľolul său, aşa că' i-a spus: ,,Pleacă şi nu te mai întoarce
timp de L4 ani. Trebuie sä te îndepärtézide mine, cäci
absorbi prea multă putere de la mine.''
Acesta eľa cel mai greu lucru pe care i l.ar fi putut ceľe
lui Gorakhnath. Dacă Matsyendranath i-aľ fi cerut sä îşi
đeaviaçapentru eI, ar ß'făcut-o făľă să ezite, dar nu putea
supoľta ideea să se despartă de el. Dat fiind însăcă asta îi
ceľuse maestľul său pľeaiubit, l-a ascultat şi a plecat.
Timp de 14 ani,él a număľatzilele şi oľele, aşteptând
momentulîntoaľcerii. In clipa încare peľíoada s-a scurs'
el s-a grăbit să se întoaľcă.A găsit însăun discipol päzind
peştera încare trăia Matsyendranath. Gorakhnath i-a
spus acesťuia:
- Vľeau să îlvăd pe maestľul meu!
Yoghinul care päzea peştera Ĺa ľăspuns:
- Nu am pľimit nicio instruc iune înaceastă direcçie,
aşa cä va trebui să aştepçi.
Gorakhnath s-a inflamat imediat:
- Am aşteptat timp de 'l"4 aní, idiotule! Nu ştiu când ai
ajans tu aici. Poate că ai venit'abia alaltäieri. Cum înđrăz-
neşti să mă opreşti?
El l-a împinspe yoghin la o paľte şi a intrat înpeşteľä.
Matsyendranath nu eľa însăaici. Gorankhnath'a ieşit şi
|-a zgâIçäit pe discipol, spunându-i agresiv:
_ Unde este? Vľeau să îlvăd pe maestru chiar acum!
Discipolul i-a ľăspuns:
- Nu am pľimit nicio instruc iune de a-çi spune unde
este.
Gorakhnath şi-a ieşit din min1i. El s-a folosit de puterile
sale oculte, s-a uitât înmintea discipolului şi a identificat
gi zsE 9j
lNGlNERlA lNTERloARĂ
locul încaľe se aÍla Mastyendranath. A poľnit imediat în
diľecçia ľespectivă. Gurul îlaştepta la |umătatea drumului.
De îndatăce l_a văzuto Matsyendranath i-a spus:
- Te.am trimis departe de mine timp de 14 aru deoa-
rece am vázatcă începeai să fii atras de ocultism, uitând de
procesul spiritual şi savurând puteqile pe care çi le dădea
acesta. Când te-ai întors'primul lucru pe caľe l-ai Íäcuta
fost să te foloseşti de ocultism pentľu a deschide mintea
fratelui tău discipol. ln consecinçă, va trebui să mai aştep i
alçi 14 ani.
Aşa că l-a trimis din nou de lângă el.
Există multe poveşti despre rătăciľile lui Gorakhnath
pľin acest tărâm interzis, numai pentru a fi pedepsit apoi
din nou şi din nou de cătľe Matsyendľanath. In final, el a
devenit însăcel mai mare discipol al lui Matsyendranath.
Aşa a fost tratatä ptactica ocultismului încultura
yoghină. Ea nu a fost tratată niciodată cu respect, fiind
considerată doaľ o rätäckeînsfere interzise. ocultismul
nu era pľacticat decât de cătľe oamenii obsedaçi de putere
sau de bani.
Pe de altä parte, el nu este întotdeauna ceva ľău. ŞĹa
căpătat această reputaçie doar din cauza folosiľii sale gre-
şite. In esen ă' ocultismul este o tehnologie. Nicio şđinçă
şi nicio tehnologie nu este negativă însine. Dacă începem
să ne folosim de o tehnologie pentru a ucide sau pentľu a
tortuľa oameni, mai devľeme sau mai tärzíuaiungem să ne
spunem: ,,M-am sătuľat de această tehnologie nenoľocită!''
La Íel s-au petrecut lucruĺile şi cu ocultismul. Mult prea
mulçi oameni s-au folosit de el îninteresul lor peľsonal. De
acee maÍea majoritate a maeşĺilor spirituali îlresping.
Ceea çe numim îngeneľal ocultism poaÍtänumele
de tantra. Din perspectiva societăçii, tantľa foloseşte
metode neoľtodoxe şi inacceptabile din punct de vedeľe
social, dar însensul său clasic, ea înseamnäpur şi simplu
9zsł9
Energ io
,,tehno1ogie''. Tantra'nu are nimic đe-aÍace cu sexualita-
tea descătuşatä. Este important să facem o distincçie clară
întretantľa ocultă şi cea spiľituală. Acestea sunt numite
,'taÍ:rt a de mâna stângä'' şi ,,tantľa de mâna dreaptă'' şi
au natuľi complet diferite.
Tantra de mâna stângă pľesupune folosirea unoľ ritu-
aluľi care li se paľ extľem de ciudate marii majorităçi a
oameniloľ. Ea este o cale exterioară, care necesitä dife-
ľite materiale şi aľanjamente elaborate. Praaicile oculte,
numite îngeneľal taÍÍÍademâna stângă, le confeľă oame-
niloľputeľeadeacomunica la mare distançă, de a apăreaîn
două locuri diferite înacelaşi timp şi de a-şi folosi eneľgiile
înbeneficiul 1oľ peľsonal şi îndetrimentul altora. Tantľa
de mâna dľeaptă este mult mai interioară'.Eate ajută să îçi
foloseşti energiile pentľu a pľoduce diferite efecte. Această
tantľa se foloseşte chiaľ şi de cele mai simple aspecte ale
vieçii ca de o ştiinçă subiectivă, cu scopul de a te ajuta să
te interiorizezi şi să te transformi. Tantra de mâna stângä
este o tehnologie rudimentaľă, care le stă cu uşurinçä la
dispoziçie celor neiniçia1í, daĺ cea de mâna dreaptă este o
ştiin ă extrtjm đerufinatä,caľe nu le stă la dispoziçie decât
celor care tľec prin iniçieľi puteľnice.
Tantra reprezintá o capacitate. Fără ea nu poate
exista un pľoces spiritual. Dacă nu dispui de tantra, tu
nu dispui de tehnologia necesaľă pentľu a-i transfoľma pe
oameni. Nu dispui decât de cuvinte. Cuvintele pot inspira
şi oľienta, daľ nu pot transfoľma pe nimeni. Un erudit
nu poate fi confundat cu un- guru. Făľä o tehnologie de
transformaľe' nu putem vorbi de un maestru. [n conse-
cinçä, nu există guru fărä tantÍa. La ora actualä, foarte
mulçi oameni se pľetind a fi guľu, dar maľea majoľitate
nu fac altceva decât sä citeze din scľipturi. Adevăľata sar-
cină a unui guľu este să ľeseteze întľegulmecanism uman
pentru aJ elibera de tipaľele ciclice dobândite ale kaľmei
S zss 9n

INGINERIA INTERIOARA
si Dentľu a-l orienta către posibilitatea sa supremă' Ea
ä'il; á" *o"." unui micanic, cu diferen1a că guľul
extĺroă'noduľile karmice! Dacă un om nu deçine taîtÎa
sau áhnologia, elnu poate fi consideľat un guÍu'
PursRnł ŞARPELUI
La modul literal, cuvântul kundalini înseamnă
,,eneľgie'o. El se ľeferă la un anumit
tip de ener-
gĺ" ai" interioľul fiinçei umane' care este înmare
ääsoľălatentă şi nemanifestată. Kundalini a fost
simbolizată întotdeaunaîntradiçia yoghină sub ' din
forma unei cobre încolăcite.
O cobră încolăcităduce nemişcarea până la
perfecçiune. Atunci când un şaÍpestă nemişcat,
io ,ru il poçĺ observa, chiar dacă este chiar înfaça
ta. Tu n" ĺĺpoçĺ vedea decât atunci când se mişcă'
Á..rr" spire aścundînsäun dinamism extrem de
volatil. Kundalini este compaÍatä cu o cobľă înco-
läcită deoarece această energie co osalä există în
inteľioľul oricărei fiinçe umane, dar până când nu
se pune înmişcaľe, nimeni nu îşidă seama că ea
există acolo.
Pentru a :ľái o viaçă frzícä|a modul plenaľ,
este suficientă o cantitate infimă din această ener_
gie fizică. Ea nu trebuie cu adevăľat trezită decât
ätun.i când apare nevoia de a transcende planul
frzic, caz încare te poate ajuta să ieşi din această
-.s
25 s
rl
rliiii tl tl
I iil
Energ io
ľealitate. Diferença este similară celei dintre eneľ-
gia necesară pentľu a călătoľi prin aer cu avionul
şĺ.." necesarä pentľu a lansa o ĺachetä.Zboĺ:ul'
prin atmosferă este una, iar ieşirea înafara bari-
eľei atmosferice şi călătoria înspaçiul cosmic este
cu totul altceva. Într-omanieľă similară, transcen-
deľea planului fizic necesită o energie complet
difeľită.
Nu există niciun templu indian încare să nu
existe imaginea unui şarpe. Acest lucru nu se dato-
reazä Íaptului că indienii aľ fi o cultură care vene-
rează şerpii, ci face referire la spaçiul sacľu care
permite posibilitate a trezkii eneľgiilor nemanifes-
tate din interiorul fiinçei umane.
(Unul
Şerpiisunt creaturi extrem de perceptive.
motive este că sunt complet surzi, neputând
percepe decât vibraçiile.) Ei sunt cu deosebire atraşi
de peľsoanele care meditează. Tradiçia sus ine că
dacâ un yoghin meditează uncleva, înimediata lui
apľopiere se va afla întotdeaunaun şarpe. Atunci
când energiile fiinçei umane devin perfect liniştite'
şerpii sunt atraşi înmod natural de aceasta.
Deşi din perspectiva frzicá difeľença dintre un
şarpe şi un oÍn este uriaşă, din punct de vedere
eneľgetic ea este mult mai mică. Dacă întâlneştio
cobră însălbăticie' este foarte uşor să pui .mâna
pe ea' căci eneľgiile voastre sunt similare. Dacă
.hĺ*i" ta corporală nu reprezintă un semnal de
alarmă pentru el, şarpele nu aľe nicio intençie sä
te atace cu veninul său, care ľeprezintă bogăçia sa
(propľietăçile medicinale ale veninului de cobră
sunt recunoscute pe scară largă la oľa actuală).
5, 257
,
lNGlNERlA lNTERloARĂ

ľ3*o*ł,o*

Începutul

T) ucuria un vizítatot foarte ľar înviaça oamenilor'

este
Ďmtençĺa acestei cä4ía fost ca aceasta sä îçidevinä un
tovarăş de viaçä pe termen lung.
Bucuĺia nu este un scop spirimal evazív, ci mediul
stľict necesaÍ pentľu ca celelálte aspecte ale viEii talesă se
dezvolte înceä mai magică şi ĺnai sublirnä manieră. Dacă
bucuria nu ľeprezintă fundaiul vieçii tale, chiaĺ şi cele mai
olăcute activităti ale vieçii devin o povară. Problemele caľe
iti ies încale poîfr,rczo'Ívateînfuncçie de capacităçile tale,
dar dacäbucuľia estetovaľäşa ta constantă de viap, poçi
spune cel pu in cätuĺumaireprezinçi o problemă înviaça
tä.vi^ç^đ.ui''.astfel o cälätorie a unei celebräri şi desco-
'oeriľi nesfâľşite.
P.ntro pii*. dată înistoľia umanitäçii, noi dispunem
de resurselé, capacitä1ile şi tehnologia necesâre pentru a
rezo\vatoate pľobleméleplanetei, cum ar fi hĺana, săĺăta-
tea, educa1ia ätc. Ştiinça Şitehn_ologia ne-au pus la dispo-
zi ie instrumente fantastice, suficient de puteľnice pentru
a ânihila de mai multe oľi întreagalume. Dacă nu vom

6, zss S 9zsçs
lNGlNERlA lNTERloARĂ
combina însăaceste instľumente cu o compasiune pro-
fundă, cu cultivarea simçului inclusivităçii, al echilibrului
şi al maturităçii, noi ne-am putea autodistruge la o scară
globală. Urmăriľea constantă a bunăstării exterioare a
adus deja această planetă înpragul anihilăľii complete.
Nicio genera ie anterioară nu a cunoscut confoľtul şi
utilitäçile din lumea modernă. Cu toate acestea' noi nu
suntem nici pe departe genera ia cea mai fericitä sau mai
plină de iubire din istoľie. Foaľte mulçi oameni trăiesc
într-ostaľe constantă de anxietate şi áe depresie. Unii
sufeľă đincaaza eşecurilor lor, dar ironia Í'ace ca foarte
mulçi alçii să sufeľe consecinçele succesului lor. Unii
oameni suferă đincaiza limităiilor, dar alçii suferă din
cavza libeľtăçii prea maľi.
Ceea ce lipseşte este conştiinça umană. Tot restul crea-
çiei este la locul lui, dar oamenii nu sunt. Dacă ei nu şi-ar
mai bloca singuľi calea către pľopria feľiciĺe, celelalte
soluçii le-ar sta cu uşurinçä la îndemână. Această lume nu
poate fi transformatäÍäräa tľansforma mai întâiindivizii.
Personal, mi-am dedicat întreaga viaçă pentru a_i ajuta
pe oameni sä preia controlul asupra propriului lor destin
şi pentru a-i aduce într-ostaĺe de inclusivitate, astfel încât
posibilitatea de a-şi réaliza potenialul absolut să nu tľeacă
pe lângă ei la nivelulîntregii noâstľe geneľa ii. Bucuĺia, sufe-
ĺinça, iubiĺea, agonia şi fericiĺea ta - se află înmäinl|e tale.
Aşa cum spuneâm' există o cale de ieşiľe din impas,
iaľ aceasta constă îninteriorizaĺe.Numai prin interio zarc
vom putea crea noi o lume a iubiľii, a luminii şi a ľâsului.
Această carte îşidoľeşte să fie o poaftä de intľaľe înaceastă
lume.
Haide să o tľanspunem înpracticä.
6' zoo s 5>
Glosar
Adiyogi Literal, primul yoghin. omul caÍe arevelat pentru
prima dată şđinçayogăi, cunoscut inclusiv sub numele
de Shiva.
Ahankara Simçul identităçii unei peľsoane. Una din conse-
cinçele sale este egoul.
Aina Centrul cunoaşterii şi al iluminärii. Este unul din
cei şapte centri energetici principali ai corpului uman.
La nivel fizic, este localizat înpunct'ul central dintre
sprâncene. Mai este cunoscut sub numele de ,,al trei-
lea ochi".
Akasha Eterul. Plan intermediar întľecel al creaçiei şi
sursa acesteia. Akásha creeazäpeisajul fizĺc subĺĺldĺn
care deľivă tot restul creaçiei.
Anahata Chakra sau centru energetic important din sis-
temul uman. Este cunoscută sub numęle de ,,chakľa
inimii''. Este simbo|izată de două triunghiuri care se
intersectează, dând naştere unei stele cu şase colçuri.
Triunghiul cu vârful însus face ľeferiľela planul fizic,
iar cel cu vârful înjos la dimensiunea care transcende
acest plan.
zat s
 Glosor
lNGlNERlA lNTERloARĂ

AnanđamayakoshaLiteral, corpu.l beatitudinii' Unul

din
ĺ"".lç*ile energetice care alcătuiesc coľpul uman'
po,rĺuĺ,fiziologiăi yoghine' Dimensiune ĺefrzicä'
Ana pana sati yoga Sistem complet de yoga care pľesu_
pune conştí eĺtizarea respiĺaçiei'
Angamardana Serie de 3]- de procese dinamice menite
să
ievigoľeze coľpul fizic astfel încâtacesta sä atingă apo-
g"oí'tă'iĺfrzice de bine. Angamardana înseamnălite-
al dobândiĺea unui contľol peľfect asupra membrelor'
revi-
organeloľ şi celorlalte pă4i ale coľpului' Tehnica
taĹizeazätoate sistemele fizĺologice, cum ar fi
cel mus-
culaĺ, cel osos, cel nervos' cel circulator şi cel respirator'
Annamayakosha Învelişulfizic înfizĺologia'yoghină'
Mai
este cunoscut sub numele de corpul hĺanei' întru-
.ái.oip"l fizic este alcătuit înesençă din alimentele
consumate.
Bhakti yoga Literal, yoga devoçiunii. Face reíerirela calea
spirituală a rcaLizärii đesine prin inteľmediul iubirii şi
a devoçiunii. Este caracterizată prin dorin1a atzätoate
de unitate cu obiectul devoçiunií personale. Este una
din cele patru căi de yoga.
Bhuta shuddhi Cea mai importantă practică din yoga,
Bhuta shuddhi înseamnăpurificarea celor cincí ele-
mente din interiorul sistemului uman.
Bhuta siddhi Stare încare qmul dobândeşte contľolul asupra
celoľcinci elemente din interiorul sistemului rman. Nivel
de expertiză care favo zeazá starea de bine şi capacita-
tea de a accesa dimensiunile care tľanscend planul fizic.
BĺahmarandĺaBrahma înseamnăsuprem, iar randra
înseamnădeschidere sau cavitate. Este un alt nrrme
pentru sahasrara chakra, caľe este locaIizatá îrifonta-
nela, punctrrl care coľespunde locului moale din creşte-
tul capului bebeluşilor.

_;i'"pYogasana Yoga înseamnă uniune sau fuziune' in

Asana; Buddhi Capacltatea de a discerne, a a n|iza' a gândi logic
..""r*" însăamnăpostuľă_fizică, Face referiĺe 1a şi ľaçional. lntelect.
portori caľe îipeľmit omului să obçină starea de Chakra Literal, Íoatä.D" ea, facereferiľe la inter-
"."ĺ.
unitate cu natufa sa irpeľioară' Reprezintă una
din cele "r"-.r,
sectarea nadi-urilor (canalelor) din corpul energetic
opt etape ďe yogăi. uman. Deşi înge4eral se vorbeşte de şapte chakre as'o-
pľesus de dualitate' În ciate cu corpul uman' întotal există 1'L4 chakre, đin
mai
'^'_g.*á,om care s-a ridicat yoghin
Avađhuta
sau la un sfânt aílat caľe două sunt exterioare coľpuluifrzic.
i".. r.f"rĺľela un
întľ-ostare constantă de beatitudine' Chidakash sau Chidakasha Dimensiunea eterică a
inteligençei.
_-
Ayurveda, Ayuľvedic Literal, ştiin a vieçii' Sistem nutľi io-
;"i ;i *.dĺ.ĺ''"lindian străvechi, câÍe utilizeazä pţaĺte Chitta Inteligença pură, nepângărită de memorie. Este cea
medicinale şi alte elemente teluľice pentru a corecta' mai profundă şi mai fundamentalä dimensiune a minçii
áereglările śistemice şi pentru a promova starea
de umane. Se spune că cei aflaçi încontact cu această dimen-
sănätate şi de bine. siune au acces la însăşisursa cľeaçiei.

6. zaz 6 SzoaI
lNGlNERlA lNTERloARĂ
Chit shalai Literal, puterea minlii. Este de asemenea o
medita1ie'concepu ă de Sadhguru pentru a amplifica
puterea minçii.
Dharana Proces yoghin prin care subiectul îşimen1ine
o Íocalizate neîntreruptăasupra unui obiect, cľeând
astfel un contact cu el la nivelul expeľiençei directe.
Este una din cele opt etape ale yogăi.
Dhyana sau Dhyan Proces yoghin de mençinere a focalĹ
zării, prin care subiectul şi'obiecnrl concentrăľii sale
devin una. Este una din cele opt etape ale yogăi-
Dhyanalinga Formä energetică extrem de puteľnică a
Centrului de Yoga Isha din India. A fost consacrată de
Sadhguru exclusiv pentru scopul meditaçiei.
G ru Literal, cel care alungă întunericul.Maestru spiri-
tual; fiinçă reaIizatä care îicălăuzeşte pe aspiľançii spĹ
rituali căĺe eliberare.
Hatha yoga Formă de yoga caľe implică postuľile şi prac-
ticíle fizice. Fste folosită înscop de purificare, dar şi de
pľegătire învederea medítaçiei şi a dimensiunilor supe-
ľioaľe ale experiençei spirituale.
Ida Unul din cele trei canale pľanice pľincipale din corpul
uman. Este localizatîîparte?stângă a corpului. Are o
naturä feminină şi intuitivă
Jnana, Jnana yoga RealizaÎea unei stări încare intelĹ
gen a este folosită pentľu ľevelarea naturii personale
supreme. Este una din cele patru căi de yoga.
Kalpawiksha Literal, copacul care împlineştedorinçele.
Înyoga, face referire la o minte perfect armonioasă,
cunoscută şi sub numele de kalpauriksha-
9i, zoł'9
Glosor
Karma Literal, acçiune. Termen folosit cu referire la
expresia compozită a ac iunilor din trecut, care leagă
spiritul de coľpul fizic şi determină multe din caracti-
risticile persoanei.
K* 1yoga Yoga ac iunii. Ştiinçarealizăriide acçiuni caľe
elibereazä, nu înlănçuiefiinça umană. Este una dintre
cele patru căi de yoga.
K'iyą Kriya yoga Literal, acçiune internă. Transformarea
energiilor interioare înscopul realizăriinatuľii supľeme.
Este una dintre cele patru căi de yoga.
Kundalini Energia fundamentală a vieçii. Poate intra în
ascensiune prin practica yogăi. Este ilustrată sub forma
unui şarpe încolăcitlabaza coloanei vertebrale.
Linga Lit. Formă primaľă sau primoľdială. Elipsoid perfecĺ
Reprezintă forma fundamentală a geometriei cosmice.
Mahasamadhi Cea mai înaltăformă de detaşare' care pľe-
supune disoluçia sau neutralizarea completă
" "'p."-
telor personale înpľincipiul universal şi tanscendâľea
tuťuÍorcaracteristiciloľ individuale. Mai este cunos-
cută şi sub numele de Nirvana sau Mahaparinibbana
înalte tradiçii spirituale orientale.
Manas Dimensiune a äinçii, distinctă de intelect' care repľe-
zintă un amalgam complex de amintiri. Modelează
gândurile şi emoçiile.
Mandala Face ľeferire la ciclul fizionomic de 4o_+g de zile
- o peľioadă naturală pentru numeroase procese fizio-
logice ale corpului.
Manipuraka Chakľa sau centru energetic, localizat puçin
sub ombilic. Este asociată cu energia vitală ne.esá.ă
9n zos I
INGINERIA INTERIOARA
pentru' supravie uire şi cu angrenarea activă înlumea
exterioară.
Manomayakosha Corpul mental. Unul din cele cinci înve-
lişuri înfiziologia yoghină.
Mulađhara Loca|izatä înzona perineului, muladhara
reptezină fundaçia corpului energetic.
Nadi Canalele prin care circulă ptanasau força vitală prin
corpul energetic.
Namaskar Practică indiană tradiçională care constă în
unirea palmelor pentru atmonizarea celor două dimen-
siuni ale persoanei (dľeapta-stânga, masculin-feminin
etc.). Promoveazä unitatea şi suveranitatea|a nivelul
sinelui, pe caľe le recunoaşte inclusiv înceilal1i oameni.
NirvikaĘa Literal, Ífuäcalitäçi. Tip de samađhisau de
detaşare care transcende toate calităçile şi atľibutele.
Înaceastă stare' contactul persoanei cu corpul său este
minimal.
Pingala Unul dintre principalele canale energetice ale cor-
pului. Este localizat înpaftea dľeaptă a corpului. Se
consideľă că Pingala are o natuľă masculină.
Pĺana Energia fundamentală a vieçii. Energie vitală.
Pĺanamayakosha Corpul energetic. Unul din cele cinci
învelişuľidin fiziologia yoghină.
Pľatishtha Procesul de consacrare sau de energizare a unui
obiect sau a spa iului. Aceste procese sunt înprinci-
pal de două feluľi: mantľa pľatishtha' care constă
înincantaľea rrnor mantľe specifice şi îndeplinirea
anumitor ľitualuri; şi pľana pratishtha, care constă
Ej zoo I 6
Glosor
într-unproces direct ce implică eneľgia personălă, pra-
na-shakti, sau energiile vitale ale persoanei care face
consacraľea.
Sadhana Literal, insľument sau unealtă. Practici spiĺiĺrale
folosite penľu realizarea de sine.
Sahasraľa Chakra sau centru energetic din sistemul uman,
locaIizatîn zona fontanelei sau încľeştetul capului.
SamaĺĺhiStare pľofundă de dětaşare; una din cele opt
etape ale yogăi. Extrem de celebrată întradiçia spiritu-
ală indiană' staľea de samadhi este terapeutică şi are o
natură puternic transformatoare.
Samsara Natura ciclică şi repetitivă a lumii fizice şi dome-
niu al karmei, care conferă stabilitatea necesaľă creării
vieçii.
Samyukti Stare de armonie mentálă' încare mintea nu
luctează împotrivapropriei fiinçe.
Savikalpa Liteľal, cu calităçi. Face referire la un tip de
samadhi - cea cu calităçi sau cu atribute.
Shavasana Liteľal, postura cadavrului. Una din cele 84 de
asane descrise de yoga clasică. Este practicată pentru
capacitatea ei de ä favoriza staľea de ľelaxaľeşi pentľu
impactul ei ľegeneratoľ asupra sistemului fiziologic
uman.
Shi-va, Shiva Literal, cel care nu există. Face referire la spaçiul
nemăľginit, dar şi la Adiyogi, pľimul yoghin, care a expe-
rimentat o stare de uniune cu acest spa iu nemärginit.
Sushumna Canalul central al coľpului eneľgetic' pľin care
circulä kundalini sau força vitală.
zal Ç,'
lNGlNERlA lNTERloARĂ Glosor

Surya ľiya Proces puternic de activare a soarelui lăun-
tric. Surya înseamnăsoare' iar lłĺiyaînseamnăproces
energetic intern. A fost conceput ca un proces holistic
pentru sus inerea sănätăçii şi a stăľii de bine interioare'
dar surya kriya este inclusiv un proces spiĺitual complet.
Surya namaskar Practică yoghină străveche. Nu numai că
echilibrează sistemul, dar permite inclusiv amplifica-
rea ľeceptivitäç1iÍaçáde energia solaľă, pornind de la
premisa că întreagaviaçă de pe Pământ este susçinută
de această energie.
Surya shakti Pľactică yoghinä carcstimulează soarele lăun-
tric al omului.
Swadhishthana Literal, sălaşul sinelui; chakľa sau centľu
eneľgetic situat chiar deasupra organelor genitale.
VishuđdhiUna dintre cele şapte chakre principale, vishu-
ddhi este centrul puterii şi al viziunii. Este localizat la
baza gâtului.
Yantra Literal, formă. Formă energetică ce poate fi dese-
nată şi consacrată îndiferite feluri pentru a conferi
prosperitate şi fericiľe.
Yoga Liteľal, a înjugasau a uni. Stare existençială încare
inđividulexperimenteazä o stare de uniune cu exis-
ten a. Poate face referire inclusiv la ştiinça spiĺituală
străveche ce pľezintă metodele şi tehnologiile necesare
pentru a atinge această stare.
Yoghin Persoană caÍe a cunoscut unitatea existençei.
Persoană aflatä înstarea de yoga.

Tamas Ine4ie. Face referire la una din cele trei calităçi ale
existençei. Celelalte două sunt: rajas sau dinamismul şi
sattva sau detaşarea.

Tantra Literal, tehnologie. Tehnologia transformării

spirituale.
Vasane Tendinçe sau înclinaçii.Trăsături subliminale ale
fiinçei umane. Reziduuri ale doľinçelor şi acçiunilor.

Vedanta Literal, sfârşitul cunoaşteľii perceptibile. Filozofie

sau învăçăturädescrisă înUpanişade, comentariile
speculative şi metafizice ale Vedelor.
Viinanamayakosha Unul dintre cele cinci stľaturi ale cor-
pului, considerat un corp de tranziçie. Facilitează tran-
ziçia de la planul frzicla celnefizic.

VisheshJnana Cunoaşteľe ieşită din comun, care tľanscende

peľcepjia simçurilor.

6zosS 's zoç s


Ingineľia Inteľioaľă online
Conceput de Sadhguru, cuľsul de Inginerie Interioară
online (Inner Engineering online)este un curs de şapte
şedin1e câľe te ajută să îçicreezi via a pe caľe çĹo doreşti.
Elîçioferă opoľtunitate a de a-çi explora lumea interioaľă
pľin folosireá unoľ metode caľe reprezintă esen a distilatä
a ştiinçelor yoghine, ofeľindu-çi numeroase tehnici şi Tuă-
çäturi practice menite sä te ajute sä îçigestionezi mai bine
corpul, mintea, emo iile şi energia fundamentală a vieçii
din interioľul tău.
Progľamul Ingineriei Inteľioaľe repľezintă pasul uľmä-
tor pentru cei care doresc să îşiexploreze dimensiunea inte_
ľioară pentľu a câştiga o profunzime mai maÍe. Yiziteazá
site-ul www.tnnerEngineeľing.com/Boolď'{extStep pentf u
a afIa mai multe đespreofertele speciale pentru cititorii
că4ii de façă.
Ingineria Inteľioară este ofeľitäinclusiv sub foľma
unui seminar de patru zile ptezeĺtat îndiferite oľaşe din
Ameľica de Noľd, pľecum şi la Instiĺrtul Isha al Ştiinçeloľ
Inteľioare' întľ-unfoľmat pentru acasă. Yizitează' site-ul
www.InnerEngineering.com pentľu a afIa mai multe
despľe evenimentele live, despre datele şi locaçiile încaĺe
se in acestea.
S zzo$
Funda ia Isha
Fondată de Sadhguľu înanul 'l'992, Fundaçia Isha este
o orgaĺizaçie interna1ională condusă de voluntari, nere-
ligioasă, nonprofit şi dedicată serviciului public, care se
adĺeseazäťufuror aspectelor bunăstării umane. fue sediul
înStatele Unite, la Institutul Isha al ŞtiinçeloľInteľioare,
situat pe spectaculosul Podiş Cumbeľland din centulstatu-
lui Tennessee, şi la Centľul de Yoga Isha din sudul Indiei,
înluxuľianta pădure tropicală de la poalele Munçiloľ
Velliangiri, de lângă Coimbatore. Dincolo de fľumuseçea
lor naturală' spâ iile consacrate din aceste locaçii con in o
energie extrem de puternicä, ce poate asista procesul creş-
terii individuale, ofeľind numeľoâse beneficii pentľu dife-
rite aspecte ale vieçii.
Fundaçia este sus inută de peste trei milioane de volun-
tari dinîntreaga lume, activitäçile sale oscilânđîntređiferite
proiecte umanitare globale din domeđulsănätăçii publice,
ecologiei şi educaçiei, şi pľogľame de yoga pentru indĹ
vizi, cu scopul tľansfoľmării inteľioare. Programul Acçiune
pentru Regenerarea Rurală asigurä îngrijiľimedicale gľa-
tuite şi proglame de ľeabilitare a comunităçii pentru mai
bine de şapte milioape de oameni din 4.600 de sate din
sudul Indiei. Proiectul GľeenHands este un efort masiv
de ľeîmpădurire,voluntarii săi plantând peste 28 de milĹ
oane de copaci pânä înprezent. Proiectul a intrât înCartea
Recordurilor pentru cel mai mare număr de copaci plantaçi
- peste 850.000 într-osingură zi - şi a primit cea mai înaltä
distlncçie pentru activităçi ecologice a Indiei. Pľogramul
Isha Vidya îşipľopune să transfoľme viaça copiiloľ defa-
vorizaçi din mediul ľuľal,prin asiguraľea unei educaçii de
bunä calitate la un preç ľedus pentľu peste 70.000 de copii.
9; zll ţl
Principalul obieaiv al tutuĺoĺaaivităçilor Ţundaçiei este
ĺĺ pe oameni să îşirealizeze poten ialul suprem din
'ĺ "i't.
interioľul io', p.o*ouând un climat global al inclusivităçii
şi aľmoniei.
Yizitează site-ul isha.sadhguru.oÍg pentľu a aÍIa mai
multe informaçii.

5 zlz9',