SOCIETATEA PENTRU CERCETAREA SI STUDIEREA DOBROGEI

ALEXANDRU P. ARBORE

DlS ETNOGRAFIA DOBROGEI

-f

CONTRIBUTIUNI LA ASEZARILE TATARILOR

SI TURCILOR IN DOBROGEA

EXTRAS DIN kARH1VA DOBROGEI, yin. H (1919)

. BUCURWI
TIPOGRAFIA CURTII REGALE F. CZBI, FII
19, STRADA REGALA 19
1920 e. 41 40

www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTIUNI
LA

STUDIUL ASEZARILOR TATARILOR SI TURCILOR

IN

DOBROGEA *).

Elementul eel mai numeros care a populat Dobrogea intre

veacurile XV $i XIX, inwrimandu-i un anumit caracter particular in
cciace prive$te dezvoltarea ei, $i care a la.sat un foarte mare numar
de numiri topice cu caracter special turanic, este elementul mu-
sulman teitaro-ture.
A$ezarea acestui element in tinuturile dobrogene nu este decat
un fragment din marea opera de colonizare care s'a facut in penin-
sula balcanica, dupa ce formatiunile politice cre$tine $i-au perdut
independenta lor, fiind substituite de noua putere osmana. Aceasta
colonizare a fost mai puternica in regiunea Bulgariei rasaritene $i
a litoralului Marei-Negre, intinzandu-se astfel $i asupra Deliorma-
nului i Dobrogei pang la gurile Dunarii.
* *

Cu mult inainte de stabilirea definitiva $i de extinderea pu-

terii turce$ti in Europa, Dobrogea cunoa$te o prima apzare os-
manlaie.
Dupa ce Mihail Paleologul, refugiat la curtea Selgiuci,:ilor §i
apoi tutors inapoi la Constantinopol, i$i incepuse domnia ca inte-
meietor al dinastiei Paleologilor, scotand ochii legitimulni mo$enitor
al tronului, Than fiul lui Laskaris, doi din marii demnitari ai
*) In acest articol urmarim nwnai asegrile turco-eatare, thicand abs-
tractiune de stirile ce pomenesc pc Romani, sau alte neamuri.

www.dacoromanica.ro
 4

lui Ali-Behadttr, cautand sa asedieze pe sultanul Roknedin iii

nium si nereusind, s'au indreptat spre Constantinopol, punandu-sC
in dispozitiunea imparattilui de acolo.
Castigand cateva victorii in slujba imptratului prin partite
Bulgariei, ei au obtinut permisiunea sit -si aseze cetele de Turemeni,
de cari erau insotiti, pe un tint,. Asezarea acestor familii in
numar de 10-20.000 s'a fticut sub conducerea lui Salizth-dede, in
anul 1263 ; venind din :.\.Ticomedia, prin Scutari s'au stabilit in
Dobrogea.
Bizuindu -se pe nurntrul si vitejia acestora, un fugar selgiucid,
Aseddin Keikarus, care fusese constrans de fratele sat] Rokneddin
Kiligiarslan sit se refugieze in Constantinopol si sa -i lase acestuia
tronul, concept] planul, sub influenta lui Ali Behadr, sa punt
mina pe tronul imptratului din Constantinopol. Tradat de un Grec,
confidentul situ, Assedin Keikavus impreunt cu familia lui si unii
sfetnici este aruncat in inchisoare, iar altii sent ucisi in greie chinuri.
Din indemnul lui Rokneddin Kiligiarslan, fratele lui Aseddin,
Berkesan, §eful Tatarilor din Kipciac, treat Duntrea pe ghiatii
si Inaintt pant sub zidurile Constantinopolului, de uncle Ina pe
Aseddin care fugise in Ainos. Intorctindu-se Inapoi cu ansul, Ber-.
kesan transports cu el in Crimeia toatt colonia turceasch din
Dobrogea 1).
Cu urinate numai, Turcii intrart mai inainte de anal 1389,
anul luptei dela Cossovo, in Dobrogea si pe lane, armurile Duntrii
tangs Silistra si Nicopole 2).
Hammer, crede ca in anul 1391, dupt ce Tokatmitcz, hanul
Tatariei mari, fusese zdrobit aproape cu desiivarsire de care Ti-
nmrchan, iar Sara sa distrust, avt loc navtlirea Trttarilor din
Kipciac, pe amandout ptrtile Duntrii, in Basarabia si in Do-
brogea 3).
In 1417 sultanul Mahomed, in campania pc care o intreprinde
impotriva lui Mircea, inttreste localitatea leni-Saleh, langt satul
romtnesc Ienisala de astilzi, in marginea lacului Razim si in apro-
pierea Babadagului, precum si Isaccea, Sagnm, la cel mai bun vad
de trecere peste Duntre, °data cu transformarea Giurgiului intr'un
cuib turcesc, ca §i a Nicopolei mici sat] Turnului. In aceste cettti
se aseazt Osmani ca strajeri, iar in jurul Ior, en timpul incept] ss
se desvolte o viatt specialt care avit ca urmare o inmultire a ele-
mentului turcesc 4).

www.dacoromanica.ro
 5

Invaziunea lui Vladislav, regele Ungariei, in 1444, terminate

cu grozava infrangere dela Varna, facand vizibila slaba pozitiune
a Turcilor in Bulgaria rasariteana, sugera ideia unei puternice colo-
nizari cu elemente musulmane.
Aceasta colonizare, inceputa pentru tinutul Filipopolului §i a
Stara-Zagorei cu colonisti din provincia Saruchan a Lidiei, in vre-
mea sultanului Murad I (1362-1389) si continuata sub Baiazid I
(1389-1402) pentru regiunea dintre Adrianopol §i Stara-Planina,
s'a intins treptat-treptat si dealungul coastelor Marii-Negre pang
la gurile Dunarii, coprinzand astfel si fostele posesiuni de odinioara
ale lui Dobrotici. Colonizarea pornita din motive strategice a avut
ca urmare formarea unei masse compacte de populatiune turceasca
in regiunile pomenite, inabu Ond §i stanjenind desvoltarea istorica:
a populatiunilor printre care s'a, introdus acest nou element strain 5).
Andreas del Palaggio, un martor ocular al Iuptei dela Varna,
ne infal;iraza aceasta provincie ca un cdesertum), pustiu, care nu
trebuie interpretat in sensul unei lipse desavai*te de populatie ce
totu§i exista In numgr mic, fiind formats din Vlahi, Cumani, Greci
i Bulgari. Chiar dupe 1444, colonizarea turceasca an era inch a§a
de puternica, eaci Donado da Lex,:e, care is parte la expeditiunea
dela sfar§itul lui Martie 1476 impotriva lui Stefan eel Mare, arata.
ca drumul dela Varna i pang la Dunare, 1-a fa'cut sultanul in zece
zile, suferind lipsa tuturor celor necesare unei armate, din cauza
1 ocurilor salbatece i nepopulate. Expeditionarii erau nevoiti ss Lea
sapaturi In nisipul de pe marginea marii, pentru ca sa-§i potoleasca
setea cu apa ce iera in aeelo gauri; sa-0 acopere call §i vasele in
care-0 preparau mancarea, impotriva lacustelor can erau asa de
multe, incat formau noun ce intunecau soarele, iar tend se arzau
jos, le rodeau steagurile, sacii de merinde, etc. Drumul nu-1 faceau
decat in timpul noptii 6).
Alaturi cu aceti coloniti turci, adu§i din Anadolia, an mai
fost arzati in Dobrogea §i Tatarii din partile sudice ale Basarabiei
si din nordul Marei-Negre, cu can s'a mai colonizat regiunea Var-
darului, a Zagorei bulgare Sagra Turcilor sesul intins Fiiibes.
(Filipopole), cateva districte din Tesalia_ si regiunea Uskiubului
(Scopiei).
ArzAndu-se la Dunarea de jos i in Dobrogea, Tatarii erau
de eel mai mare ajutor sultanului in toate expeditiunile razboinice,
eaci ei traia,u despartiti de grupul eel mare tataresc, intr'un fel de

www.dacoromanica.ro
 6

neatgrnare, ciilcand si pradtind mereu hotarele vecine. Dobrogat

intreagg devine la inceputul acestui veac, impreuna cu sudul Ba-
sarabiei, o rain tiitareasea. Dc aceia era sistematic pradatrt nu numai
tarn dintre Prut si Nistru, dar chiar si aceia pima In S:ret si In
Nord pang in Hotin 7).
Dela inceputul veacului al XVI-1ea, izvoarele polone mai cu
seama, incep a-i pomeni, sub numele de Teo tari DobritTat Si Tar-
tari Dolt te.:enses, ea ataciind si pustiind marginele acelei tari. In
numgrul color 30.000, cari naviilese in Polonia In anl 1512, se co-
prind si Tatari Dobrogeni. Acestia 'din urma erau adusi din Cher-
sone;ail nitric si trei mii dintre dliucii, neocupati cu alta ceva, nu
se tineau dectit de prazi .si jafuri\9).
Piing la creiarea beglerbegatufui de Silistra, Tatarii din Do-
brogea on si cci din Bugeacul Basarabiei sudice, tineau de begler-
begul de Rumelia. Tatarii dobrogeni dcci nu aveau o organizatiuue
independentil ea eei din provinciile hanului, ci erau supusi direct
administratiunii otomane 9).
Relatinnile de cglatorie de pe in sfArsitul veaeului al XVI-lea,
ne aratg in unanimitate, ea inajoritatea populatiunii tinutului de
care ne ocupam, era formati din Turci si Tatari, ce locuiau en
deesebire mijlocul Dobrogei, inceptind din regiunea Babadagalui
mai cn seamg, si continuandu-se astfel piing in regiunea Deli-or-
manulni si mai departe in Bulgaria rgsgriteana. Dupg, toate proba-
bilitiltile si dupa resturile satelor tataresti de astazi, Tatarii locuiau
mai cu seamit tinuturile de stepg, iar Turcii partite mai paiduroase
sau pe ]itoralul AIarei Negre, impingAnd spre Dunare populatiunea
romaneasert, care incepe sa fie si ea pomenitrt mai des in inceputul
veacului al XVH-lea.
Paul Giorgio, care adatoreste prin 1590, ne da o interesanta
descriere a Dobrogei. Dupa ce aratg ca aceasta regiune este seasa
si fara nici un fel de vegetatie arborifera, din care cauza locu-
itorii se servesc de tizic ea sg faca focul si dupg cc face cu-
noscut ca se simte o mare lipsa de apa, trectind la descrierea
etnograficii, adaugg ca aceastg Cara c locuita pe malul marii de
crestini, in tinuturile: Charar, Maluch, Costanza, Mangalia, Irosto,
Baltic si Varna ; in Orachovera, Cavarno, Corbir, Eiherrena, Franga,
Novosello si Galatta locuiau i erestini si Turci, afara de Balcic
uncle se afl'iu numai crestini ; rnijlocul provinciei «in terra ferma));

www.dacoromanica.ro
 7

it ocupau Turcii in urmatoarele tinuturi: Zatuchio, Baba, Carassui

Cassasui, Pastarghi si Provadia.
Din aceasta rezulta Ca regiunea interioard a Dobrogei, dela
Babadag in jos si NIA la Bazargic, era ocupath numai de elementul
turco-tatar.
Pupa ce Paul Giorgiu arata ca cunOaste bine Bulgaria si
starea crestinilor de acolo. de oareee a ealatorit mult, «cu care
prilej am dobftndit in acea parte eunostinte despre tiara Bulgariei
si despre situatiunea crestinilor, ea si despre obiceiurile turcestiD
spune ca starea elementului crestin, anterioara anului 1590, nu
mai era aceias si dupa, aceasta data. Viata, cumpatata de mai inainte
a ienicerilor incepuse a fi uitata i parasita, iar In locul ci aparuse
traiul comod si plin de placeri al familiei, din care cauza crestinii
incepusera a fi apasati de grele dari «afara de muncile pe cari
erau obligati sa le indeplineasca». Mai constata ca qienicerii, de
cari sunt pline toate satele si tinuturile din Bulgaria erau mult
mai numerosi in 1590 cleat mai. innainte, nand numarul for era
foarte rcdus 10).
Informatiunile lui Paul Giorgiu sunt complectate de alte stiri
din anul 1596, printre cari cu aceia a lui .1Tarco- Venier catre do-
gele de Venetia, in care se spune ca, sub conducerea unui frate
al hanului tatarasc, s'au asezat in Dobrogea 40.000 de Tatari ce
triiiau numai din prazile pe cari le faceau in tinuturile vecine.
Acesti Tatari IntAriau numarul locuitorilor Turci, «Targgische
Inwohner)) pe cari vesti din 1587-1599 ni-i indica', In mod foarte
precis ca locuiau in Dobrogea, unde erau atacati de Cazaci, care-i
luau si pe ei in robie, cum s'a intamplat in 1587, cand Babadagul,
«castel turcese, a fost distrus de catre acestia, iar tot ceiace s'a
gasit, impreuna cu copii si femeile, a fost luat de navalitori 11).
Dousa, in anul 1597, in drumul spre Constantinopol, trece
pe la Ismail, oral foarte bogat in pescarii, relatand ca a vazut
«sate multe uncle oamenii locuesc in bordee subteran0 ; sate
locuite «de oameni foarte urati cu un caracter nestatornic, viclean
Si prefacut>>.
La innapoiere calatorul, urmand drumul pe uscat, vede in
pkrtile Provadiei crestini ce locuiau in piste . case in cari puteau
sa intre numai pe branci.
Trecand pe In «Bazargicum) in vreme de iarna era la
:12 Decembrie isi urmeaza caltitoria in tovarasia unor Turci, si

www.dacoromanica.ro
 8

dupO ce strallatO ora§ul Carasu, cam pe unde e Megidia de astazi,

intl.% in ctimpia IntinsI pe cari locuitorii o numeau c'Tatarski pole,.
Numele deci arala ca locuitori pe Mari in aceste pOrti.
Ajungand in 4Babarnv, Babadag, nu-i gOse§te decn ruinele de
oarece o navAlire a Cazacilor, in 1587, it distrusese cu desOvar§ire.
De aci grin satul Monaster (Manastirea sau Niculitelul de
mai tarziu) nume ce ar indica un sat de cre§tini trecl Dun area
pe la csatul Obluczica sau cum 11 numesc Turcii,Saczyl. (Isaccea). 12).
cIn campurile cele Intinse ale Dobrogei, peste Dunare, ce se
iptind dela Marea-NeagrA spre Ungaria, §i dela Dungre pAnO la
Provadia Bulgariei, pe unde este locul de trecere al ambasadorilor
§i negustorilor Poloniei, cand se due la Constantinopol, sunt a§ezati
cu locuinta in dese, dar mizerabile sate, peste .case mil de Tatari,
amestecati cu Turci, indatorati de a sta gata in once poruncO a
sultanului turcesc, dar mai cu seams ies la oaste, sau mai bine In
prada cu hanul, principele hoardei tatarice).
Aceastg, scurtO descriere etnograficA a Dobrogei, din 1599, ne
arata In mod precis prezenta elementului turco-tatar acolo. 13).
In preajma anului 1600, e vorba In Dobrogea de o populatiune,
sau mai bine zis de o categoric militall, formats din tAccinziP,,
can dupil afirmatiunile scriitorului .1sunt agricultori) §i obligati in
acela§ timp, in virtutea unor anumife scutiri, sa is parte In razboaie.
Alaluri de dOn§ii se mai gOseau Inca vreo 2000 de « GibelP,
adeca oameni imbracati in zale, locuind 'lla ruinele zidului care se
intinde in regiunea Sogdiana, dela orapl Silistra §i panA la Cons-
tanta, care este in Marea NeagrOD 14).
In legatur4 cu aparitiunea Achingiilor in marginile ImparOtiei
turce§ti §i deci §i in Dobrogea, Drinov erode ca aceasta a§ezare de
elemente militare cu caracter de populatiune stabilA in sates cu
gospodArii §i familii intemeiate, dateaza din timpul sultanului Murat
II (1574-1595). In a doua jumatate a veacului al XVI, ienicerii
inmultindu-se in mare inumg.r §i atingand cifra de 30-40.000, an
inceput sa se rascoale §i sa faca tulburari In Constantinopol.1Sul-
ta,nul s'a hotOrat atunci ca sa indepArteze aceste elemente turbu-
lente din re§edinta sa, fixandu-i mai cu seams in provinciile de
margine, unde ei au inceput sa se casatoreasca §i in vremurile de
lini§te au inceput sO, se Ingrijeasea de hrana familiilor for i. de Intre-
tinerea gospodariilor. De atunci dateazO a§ezarea unui numIr de
ieniceri, ea populatiune stabini, in Dobrogea, Deliorman §i Gorilovo 15).

www.dacoromanica.ro
 9

Tatarii din :Dobrogea, mai mult &c at Turcii, erau foarte temuti
in tinuturile vecine, din cauza salbatecului obiceiu de a lua gi robi,
pe langa jafurile celelalte pe cari le faceat. Nu sunt patine vestile
dela sfarsitul veacului al XVI sl inceputul celui de al XVII, cari
povestesc pomenind cu groaza numarul mare de robi luati de Tatarii
dobrogeni, robi cari se gsAseau din belsug in Dobrogea, ajungand de
aci panii si in casele publice din Constantinopol. Strabatand toate
informatiunile aceasta epoca, adica sfarsitul veacului al XVI si
Inceputul celui urmator, constatam ca elementul turco-tatar se men-
tine neintrerupt In Dobrogea, ba chiar se inmulteste, fare ca totusi
sa putem sti macar cu aproximatie care va' fi fost numarul pe care-1
-.atinFea, din cauza variatelor cifre pe can le gasim In izvoare 16).
Dintre cele doua categorii de Mari, Gebeti -Tatar 1i Motras-
Tatar, cari locuiau in Dobrogea, eei dintai incasau dela robii adusi
ins aceasta provincie o dare numita gispenge", dare care mai tarziu
fost trecuta In folosul vistierii tarii 17).
Bazargicul ne apare in 1612, la negustorul italian Tommas
Alberti, ca un oras de Turci delta dei Turchi), fare ca sa
mai avem dela clansul alte informatiuni etnografice despre Dobrogea,
dei l din enumararea unor localitati ca «Caragesx' (MAUI), (Ka_
radschiliD, prin care a trecut calatorul. se vede caracterul particular
-turanic al unei parti din provincie 1e).
In luptele cari se dau in anul 1624 iatre ahinghirai, unul
din hanii tataresti din Crimeia, pi Cantemir, un alt sef tataresc,
dupe ce primul pustil Cu Tb.larii sal malurile Dunarii, Akkermanul,
,Chilia, Ismailul i Giurgiul si vol sa puna maria 1i pe Babadag, ii
apar inainte Cantemir cu 30.000 g Tatari din Tataria dobrogeand
fi din regiunea dobrogeand) gH bats atat de cumplit, bleat Dunarea
,eurgea satula de sange tataresc 19).
Cel care ne infatiseaza in mod complect §i cu multe si foarte
intcresante amanunte Dobrogea la mijlocul veacului al XVII, este
.ca'latorul tare Ewliia Celebi.
Insemnarile lui an servit ca izvoare foarte pretioase lui Hammer
entru istoria imperiului otoman si prin urmare autenticitatea si
bogatia informatiunilor lui nu pot fi puse la nici o Indoiala, avandu-se
n vedere ca Hammer a fost un adanc cunoscator al istoriei turcesti,
.al limbilor orientale si un sigur stapanitor al tuturor izvoarelor ce-1
.calauziau in aceasta materie 20).
Plecand dela. Constantinopol in anul 1651 ysi trecand prin

www.dacoromanica.ro
 10

Cecmegeaua mare $i mica, Silivria, Ciorlu, Po loz, Altos, Cengher

Novo-Selo, Provadia, unien, Razgrad, Rusciuc, Giurgiu, $i apoi prin,
Sistov-Nicopole, se intoarce /a Silistra.
Ceiace ne povesteste, atunci and face chlaloria prin Dobrogea
este foarte pretios pentru a ne putea da seama de infhti$area etno-
grafich a provinciei de care ne ocuphm.
Mangalia ii apare ca «un mare port», ca un ora$ foarte vechiu

,
vazandu-se $i atunci In poarta orasului fundamente de cetate si
ea un ora$ «frumos $i infloritor», Era «vacuf» (proprietate eclesi-
astica), fiind re$edinth de plash, caza cu paid (un venit de
trei sute de accele), si facea parte din vilaietul Dobrogea,- Silistra.
Mai avea serdar comunal (comandantul ienicerilor); inuhtesib (lit ve-
chime primal. $i sef de politie, acum perceptor); si subasa (agent
inshrcinat cu strangerea dijmei). Populatiunea -ora$ului era formath
din multi negustori ce trhiau in case solide de teama Cazacilor.
Alhturi de ace$ti negustori a caror nationalitate n'o putem
$ti se aflau multi G-reci $i Evrei. Majoritatea aianilor o formau
Laza cai chror phrinti au fost robi>>.
Multe procese se ivesc mai cu seama intre Lazi $i Evrei, cari
se judech, dupa legile seriane. Orasul are o geamie ((cu multi cre-
dincio$i>>, cum nu e alta in aceste phrti, $apte $coli primare, trei
hanuri, vre'o trei acute de prhvalii, un mic bexisten, (prhvalie pe
ambele laturi ale strazii, deasupra chreia exista un singur acoperi$),
o baie mica, $apte cafenele, vre-o 300 depozite laugh port $i alte
localuri, Mangalia fiind un centre coinercial.
Numhrul prhvhliilor, magaziilor si $colilor nu e exagerat, chci
mai departe el adaugh eh' «in raport cu orasul, prrtvaliile sunt putine,
caci portul e mare $i se expediazh prin el cereale pentru Cons-
tantinopol>>. In imprejurimile lui sunt vii ei gradini, iar in partea
vestich se aflh chiar o techea, «Mucharem Baba», cash de rugh-
ciuni a chlugarilor dervi$i.
Duph ce descrie satul Giuiunalii, ce era zaimlic (proprietate
feudala) cu o suth, de case $i o geamie, locuit numai de musulmani,
§i unde apa se scoate cu caii din pu(uri adnci de optzeci de coti,
ne spune ceva despre productivitatea Dobrogei, unde bunh-oarh,
diutr'o kila se recolteazh 50-60, ceiace face ca populatiunea sh nu
refuze plata zecimilor «zaitniilor».
In privinta populatiunei Ewliia arata clar, ca duph ce Baiazid
a cucerit aceste Orli dela Bulgari, Valahi, si Moldoveni, colonizes

www.dacoromanica.ro
 1.1

aicj soldnti tatari din, An- adolia. Din incruci§area acestor soldati cu
Talahii au rezultat Citacii-5-ar. in vremea cAlgtoriei lui, locuiau mai
.cu seams interiorul Dobrogei. Limba acestora prezintg particularitAti
pe earl Ewliia, desigur un bun cunoscgtor a1 limbei turce§ti, le
ggseste mult deosebite de limba comung turcg *).
Ewliia Celebi face deosebite intre gdobrogeniD qi dpliormanlily,
cari, dell voinici §i curagiosi, totusi sunt 4<popoare deosebitez,.
Tatari nu par sg fi fost nici unul din aceste doug neamuri, de
.oarece el face totdeauna mentiune cand e vorba despre ace§tia.
eKiustendjel., in care suntem dusi arum, nu e un ora. l prea
bogat §i prea frumos, de oarece a foss de multe on pradat de
Cazaci. Este cazA, depinzAnd de Cerna-Voda din vilaetul Silistrei,
aviind o sag cincizeci de case acoperite cu olane §i scAnduri subtiri,
cu Inca o mahala, o geamie <Cadca dar frumoasg' laugh' port qi
cate-va pravalii. NAvglirile tatare§ti umpluse de groazg pe locuitorii
tArgului. Traditiunea pe care o intrebuinteazg Ewliia ca izvor infor-
mativ, spune cg s'a sgpat aici un val, ce lega Cerna-Voda cu Cons-
tanta, transformand astfel regiunea Babadagului, Tulcei si localitatea
Bestepe lute° insulg. Cu piatra acestui val au fost cladite satele
din apropierea lui.
Dela 41(iustendje spre <<KaraharmanD se trece printr'un sat
tAtilea'sc numele nu ni-1 indica compus din doug sute de
case cu geamie i mesid.
Caraharmanul care dupg Ewliia Celebi isi are numele dela
harmanull> santului Sara-Saltac Bei, a fost odinioarg port. Cetatea
asezatg pe malul mgrii «la bratul DungreiD, avea o formg patratg
lucratg in piatrg, intgritg cu §apte turnuri de tipul cbalamez, (ca-
libru mare), cu o circumferentg de o mie de pa§i, coprinzand in
mijlocul ei numai doulizeci de case, fund claditg ca sg apere aceste
parti de atacurile Cazacilor. <<De cand s'a facut aceastg cetate,

*) Aceste expresiuni stint hefer = pepene galben; heferea = pepene verde;

ciogaci = soare; calaic = roaba; cavra = actg. (imperativul dela a aduce); paital=
manz ; paitala act = adapg, manzul; copain = limba ta; napain = ce sa lucrez;
defche = fata unei roabe: mececli = ciund; biurec = caciula ; o'c beni = asteap-
fa-m'a; aidi ver = spune-1; ociac = foe; chioin = vatril; ociac cavra = adA. foe;
.keremec = ilicul tau; aidi vereint = sg-1 spun; seleam ainam= salut voua.
ciorbagi ne aiar aida = spune ce lncreall agalele (staptmii) tale; takirle= en
amanare; ikias t oldum = m'am Imbuing:sit; iundurn clonu dolt- = manzul iepei
anele; paital djedi = stuful cailor; cidi cdr = e bun; cadelmi ntcrvat=nume de om.

www.dacoromanica.ro
 12

aici si in Babadag nu sp mai ivesc Cazaci'i. Orasul fgcea parte-

din cazaua Babadag-ului, vilaetul Silistrei i avea trei sute de case.
(acoperite cu olane si scAnduri subtiri, o geamie langg port si
,saptezeci pang la optzeci de hanuri negustoresti pline cu tot felu1
de mgrfuriv.
Clima e grea, apa se bea din Dungre, cgci unul din cele cinci
brate ale ei, cel mai mic, care se presupune sg fi Post ,fgeut din,
timpul dominatiunei crestinilor, e al Caraharmanului.
Spre Babadag, se trece prin satul Cicra cci, bogat, avand a
sutg de case, cu geamie si cu zaimlic si renumit pentru pepenii
buni si gustosi cari se cultiva aici 21).
Descrierea «marelui oras Babadag)rdupg Ewliia Celebi, e foarte-
interesantg si ne aratg ca. si In el,- ea si In celelalte pArti ale Do-
brogei, elementul mahomedan era eel mai numeros. Orasul desl fusese
de mai multe on atgcat si devastat de Cazaci, totusi avea acum a
populatiune asa de numeroasa numgrul nu ni-1 dg incAt pentru
trebuintele acestei multimi era nevoie de trei geamii, multe mescider
sau case de ruggciuni In cari Vinerea nu se oficiazg nici un ser-
viciu, trei seminarii, dougzeci de scoli primare, opt hanuri, trei bai
publice, vre-o saptezeci particulare, trei sute nougzeci de prgvglii fir
bezisten. Cele mai multe din aceste prAvalii erau «latinesti», adicg
raguzane, si in ele se vindeau stofe, arcuri si sageti. Avea opt ca-
fenele, cateva tabacani credem ea erau deasemenea raguzane
si unsprezece techele (schituri) pentru dervisi.
Prin urmare un mare centre comercial Si religios. Orasul co-
prindea trei mii de cladiri cu un etaj, apoi saraie inalte cu doug
etaje, si alte case. El era resedinta cadiului spahiilor, a serdarului
ieniceresc, al seikul islamului, a nacabului serifian (reprezentantul
serifilor din Meca), a muhtesibului si a chehaiei comunale. Ca pro-
duse particulare Ewliia aminteste «strugurii, panea alba, laptele acru
si mustul pe care-1 beau Teitarii si care e renumitlb.
Orasul era intarit la apus cu o mica cetAtuie ramasa neis-
prIvitg, iar In ras'arit de cetatea Enisala «uncle trgesc numai ciobani»..
Babadagul era has de pasg si voivedalgc *1.
Satele can intrau in circurnscriptia lei eratr In numgr de o sutb." **).

*) Venit particular al Sultanului cedat de acesta vreunui vizir sau altcuiva (?)'
4*) Calltorul noteazii, urmatoarele sate prin care a umblat ea sä is pro- -
ducte : Hergheledji (?), Siubiulilas (?),. Chiuciuc-Sara (?), Dolic (?), Sapangia, (Saban
gia), Agighiol (Hagighiol), Sarit-nasuh (Sari- nasuf), Cara-Efabil (Caraibil), Ahmed

www.dacoromanica.ro
 13

Multe din aceste sate, deli an fost parasite de musulmani In

repetite randuri fn timpul razboaelor, exists cu aceleasi numiri si
astazi. Ele ne dovedesc si mai mult, prin caracterul for turanic, ca
dela inceput au fost intemeiate de populatiune musulmana, care s'a
asezat cea dintai intro regiune goals si nepopulata, dup5, cum am
vazut ca apare centrul Dobrogei in sfftrsitul veacului al XV-lea.
Crestini, se pare ca existau in oraselul Astrabad care, intins
a poalele unui deal, era resedinta agalei ienicerilor si a subasei,
avand gradini, vii, cinci sute de case frumoase cu olane si scan-
duri subtiri; hanuri, carciume, bragagerii. Musulmanii erau putini.
Or* lul avea cmulte bisericio
De aici prin «sate infloritoare si bogatex. se ajunge In oraselul
Ca, a-Muratlii, wzat intr'un §es intins, si locuit nunzai de Tdtari,
cu o mie de case, o geamie acoperita cu scanduri subtiri, doua,
hanuri, zece pravalii si trei scoli primare.
Un alt °easel in interiorul Dobrogei e Carassu (azi Megidia)
care isi trage numele dela mlastinile ce se formeaza pe vale cand
Paoli [intre Caraibil §i Calica, acolo unde se terminii dealul Sarighiolului, In sud
de cota 82, in marginea ba101or ce se desfac din lacul Razim gi unde se vede
asttizi vechiul cimitir turcesc. Insemnat Ahmed falri in acela§ punct se afla §i pe
harta: Zur Ubersicht der Kriegs-Operationen zwischen den Russen and den
Tiirlren. Ein Auszug aus dem Generals Chatof Karte hi IV Blattern, St. Pe-
,tersbourg 1854]; Tatar-Ceanerli [Ceamurlia? ] Sartighiol [Sarighiol], Concaz
[ Congaz], Hagilari [Hagilar], Tereselnic [Trestenicfl, Nalbant [Nalbant], Cala-
Hissar (7), Camber [Camber], Armutli [Armutlia], Karca (?), Bas-Chiupriu (?),
Bahsais (?), Hinelii [Cineli], Atmagea [Atmagea], Ciucurlu-ova [Ciucurova], Ca-
tala-Dere [Cataloi?], Eschi-Baba [Eschi-baba], Csigtai de sus (?), Csigtai de jos (?),
[in traducete romaneascli], GargalAc de sus, Gargalac de jos. [traducere roma:
neascii, cele douti Gorgalace de astazi], Demlicu de jos [traducere romtineascji 21,
Deli-Ali (?), Sinelii (?), Liuftii-Bei (?), Turco-Ciamurli [una din Ceamurliile de
astlizil, Aicla-Rei (?), Arnautlii (?), Hagi-Ivaz (?), Cazttldja-Veli (?), Casamdja [Ca-
simcea], Caciamac [Caciamac], Eschi (?), Cudji- Bei (7), Uzun-Inchan (?), Tante-
Sofa (7), Culeli (7), Ghevgherlii (7), Chirecilic (7), Ciuncari (7), Caradjic-chioi (7),
Ofa§elul Ester-Buiuc [poste Esterul], Pazarlii [Pazarlia], Bilial Ca§la (7), Dana-
Hagi (7), Ora.elul Kara- Muratlii [Caramurat], Chiustelii (7), Carastai (7), Dur-
hanlar (7), Hodja-Ali (?), Cara-Cuiuului (7), Cicrac,ci [Cicrticei], Seih-Aman (7), A§a-
Ta§a-Agfil [Ta§aul 7], Sucara (?), Ta§a-Agal [Ta§aul], Arnautlii (?), Mustah-Fa-
An [7], Caraharman-Cale (7), Sultan (7), Carapilitlii [Carapelit], Iuvagi-Abdul-
"bari (7), Techeri-Verdi [Tariverdi], Cogelac [Cogelac], Aidan (7), Sarachioi [Sari-
Caranasuh [Caranasuf], Casaplii [Casapchioi 7], Diughengii (7), Sofulari (7),
Gani-Budjal (7), CaramanIenisalaCale [Enisala 2], Iaila [Iaila], §i Inchan
Ce§me [Inan-Cisma

www.dacoromanica.ro
 14

se revarsa Dunarea, facandu-se «a,pa neagra))._ Oraselul avea o mie-

de case .aacoperite cu olane si scanduri», o geamie «mica dar fru-
moasa", o baie, sapte scoli primare, sapte depozite de apa pe care
o primeau printr'uu canal ce venea din Dunare, dona cafenele, doua
pravalii cu vopsele si alte vre-o 40-50 pravalii, fiind impartit in
trei mahalale. Se Oscan si multe femei chntareO «ghivendiiD,ce um-
blau din cash' in cash si cantau, obiceiu care nu se socotea ea rusinos.
Multe casnicii s'au stricat din aceasta pricing fara ea totusi aceasta
deprindere sti se poata stavili.
Mergftnd mai departe spre sud grin satele Biulbiulii (azi Biulbiul)
Farnadjic,N Dtughendjilar, (2) Ciardaclii (.2) 5i Casaplii (?) ,Ewliia
Celebi trecu in tinutul Bazargicului 23).
In 1654 Paul de Alep, observa la ConstaMa, in Dobrogea, ca
aceasta ara," a fost colonixatd dupei supunerea ei cu Tdtari maho-
medani, adicel Turcomani din Asia, in local cre?tinilor alungari de
aici de sultanul Mahomed. Colonistii proveniau din Caramania si
parOle Alepului. Asezarea noului element strain s'a facut «ca sa
intareasca malurile Dunarii, in contra inimicilor sai crestini, caci e
o provincie marginasa, si ca sa intaireasea hotarul Rumelici care e
opusa Dunarei, Moldovei si Valahiei. Toate locuirqele for (ale co-
lonistilor) sunt pe malurile Dunarei si stint cladite din lemn si
trestie 23).
Strabatand Dobrogea, in drum spre Constantinopol, ambasa-
dorul regelui Poloniei, Palatinul de Kulmie, pe la anal 1677, men-
Ooneaza mai Intai Isaccea, unde cea mai mare parte din locuitori
sunt Greci, Armeni, Bulgari, Esrei Turci «avand &Ma moschei
acoperite cua plumb, multe pravalii sarace si uncle cnu se vazura
in oral sclavi» de oarece fusesera ascunsi.
Dupa ce ramase o zi [10 Julie] «langa un sat numit Catanw
(poate Cataloi), intre rauni» intra in Baba, oral care avea patru
moschei si o mulOrne de case zidite «orasul fiind destul de mare,
asezat intre murqi, dar fara ziduri, 5i nici intarituri imprejur'
Strazile erau pavate, dar stramte. In oral se gaseau multi sclavi;
insusi calatorul nostru cumpara anal.
In acest targ se vede Marea Neagral.. Dincolo de oral
deste tin mic pdrdias unde se trece pe un pod de plain` i; de acolg,
incepe regiunea Dobrogea, unde sunt douei sute de sate in can to -_
cuesc Tcitarii. Sunt o suta cincizeci de boeri... pe can ei ii numesc
timari; ei sunt aici cate-va mil pentru ca sa prade si sa is robin,

www.dacoromanica.ro
 15

Rana la Bazargic strabatii urmatoarele localitati: ,<Mouftou-

couslasi>>, «Inanchari) de uncle treat prin until sat de Tatari
numit <<Stairweti» $i de aici prin «Carasout» asezat pe lacul 1Ca-
rayon,), nu departe de \[area geagra, prin oUsounalymari>, <,Cetnale»
<<Fagimusli,, sat care apartinea fratelui vizirului defunct si unde se
gasea o frumoasa mo,chee si un palat frumos sau serai si mult
Yin. Deaci se indreapth catre regiunea Deliormanului.
Toata regiunea Dobrogei, adaugh el, e lipsita en, deshvarsire
de padure si apa se gaseste cu foarte multa greutate 24).
In aceiasi vreme Cornelia _Magni nu cunoaste in Dobrogea
cleat pe Tatari 25).
Cantemir, printre informatiunile pe can le da asupra Dobrogei
adaugh Ca: locuitorii ei sunt de origins Turci si ail venit aici din
Asia, dar astazi se nurnesc Citaki si sent renumiti prin singulara
for ospitalitate)) 26).
Cantemir relateaza, un fapt, povestit de gazduitorul lui din
satul Alibegu [Alibei-chioil, care ne arath pans la evidentii, ea
crestinii trebue sh fi fost numerosi in Dobrogea, de oarece shrbalorile
crestine erau observate char de care Turci. Acest turc bogat ii
istoriseste lui Cantemir ca ei serbeazh pe Sf.. Foca, de oarece se
pomeneste din strhbuni ca intr'un an Turcii au trimis in acea zi
la lucru <<pe luercitorii ffeeini)), des'i acestia au refuzat la inceput
sh lucreze in acea zi, si ca au fost aprinse carele cu gran la in
toarcere spre cash, de chtre tin om batran. Focal a naistuit nu nurnai
acele care incarcate, dar intinzandu-se mai departe an ars si granele
can erau crate acash.
De atanci si Turcii serbeazh, cu aceiasi religiozitate, ea si
crestinii shrbatorea Sf. Foca *).
Iubitorul de antichithti La Mottraye cunoaste in trecerea lui
prin aceste par ti la anu11714 Carassou>> , sat mare ''unde cumpiira
dela un grer doua medalii", apoi Alibechioi calt sat mai mici"
Codgiali, care nu este mai mare : toate trei en case rele>> si Babq «targ
mare si frumos, de unde, lhsa,nd drumul care duce In Isaccea spre
stAnga, trecu prin Tulcea. «sat asezat pe o ridichturh, in picioarele
careia este un mic fort cu .sapte turnuri, tocmai pe un brat al

11). Clintemir, Istoria iinperiului otoman, BucureSi 1877 pag. 309 nota 123.
Aceasta legendli circula §i astazi printre Romanii din Dobrogea, caci am
auzit-oQi eu povestita de un Roman In Comuna Sarinasuf, jud. Tulcea, care era

originar din satul Calica, acela§ judet.

www.dacoromanica.ro
 16

Nedandu-ne nici o informatiune mai precisa asupra

DunArii . , .2.
populaOunei dinspre Dobrogea, se indrepta" in calatoria sa, mai
departe la Ismail 27).
Insirand localitaOle Tultlin, Babbadach, Kaybaly, Danna-Kew,
si Kabady din provincia dobrogeanA, prin cari a trecut in anii
1737-1738, si raportAndu-se In populatiune, Jean Bell d' Antirmony
adauga ca «Bulgarii urmeaza ritul grecese si locuesc cea mai mare
parte in sate ; orasele in general (e vorba in acest loc de Tulcea)
sunt locuite de Turci)).
Fata de alte informatiuni etnografice din aproape aceiasi vreme
din eari rezulta a satele Dobrogei coprindeau o puternica popu-
latiune rurala musulmana, asertiunea calatorului pomenit mai sus
Ili se pare nu tocmai intemeiata, ci superficiala.
Prin Bulbuler, Karamer, Giuvemler, Michmandar, Mangar,
Bolgar, Bostnanze, Bulbuler, (sat care este turcesc) isi face drum
Boscovich, in provincia noastra in anul 1762. Intalnind localitatile
Karasu si Lefze ajunge la Ba]tazichioi, sat care avea doua grupuri
de case : in una din aceste gramezi locuesc Turci si in cealalta
crestini Bulgari).
Trecand printr'o campie necultivata. acoperita cu scaeti si
cucuta de inaltimea omului, ajunge la Sara-Kioi «sat crestin). In
drunml spre Macin intalneste satele Dagachwi «sat mare compus
din trei sute de case, atilt Turci cat si Bulgari) Taschburun «for-
mat din cinci zeci de case turcesti si bulgaresti2. si apoi o localitate
pe care n'o numeste si ai carei locuitori gvorbiau limba valaha),
si Jenikioi gun catun de cincizeci pans In saizeci de case)).
Pe malurile Dungrei grtseste un sat numit Mocrova care gin
limba slava inseamna umeda), diferite Ciftililc-uri si in sfarsit (Mae-
xin» cu «case bune si cateva moschee cu minaretele for 29)).
* -1,

Urmarind mai departe in veacul al XVIII, soarta acestui

element in provincia dobrogeana constata'm ca el se mentine in
mod precumpanitor. Pe uncle harti geografice intalnim insemnat
peste Intreaga provincie : (Tatars de Dobrut, sau «Dobruzische
Tatareir, 30).
In 1793 Tulcea si Isaccea erau locuite numai ode Turci si
dupa cat reiese din informatiunile aceluias calator si Sulina avea
tot o astfel de populatiune 91).

www.dacoromanica.ro
 17

La sfarsitul veacului al X VIII-lea si Inceputul celui urmgtor,

Dobrogea impreung cu populatiunea locuitoare intearisa a avut foarte
mult de suferit din pricina necontenitelor rasboaie dintre Rusi si
Turci, sari incepusera Meg din 1766. Locuitorii au rArasit-o In ne-
numgrate rAnduri lastuld satele pustii ; chiar cele cari mai rgmasese
populate erau foarte rani, asa ca de-abia se puteau intalni ici si colo
In mari distal*. Uncle din satele pgrgsite fusese cu desgvarsire
distruse, asa cg atunci and cei pleeati s'ar fi reintors, trebuiau sg
le face din nou 32).
Dupg razboiul dela 1828-1829 mai en seamg intreaga Do-
broge nu. numgra cleat aproxinrativ vre-o 40.000 de locuitori, dupg
ceiace ne arath statistica marei hgrfi rusesti, nude satele sunt in-
semnate cu numarul de case pe cari le aveau atunci; uncle din
cele locuite poartg de asemenea indicatiunea clack' locuitorii erau
crestini sau mahomedani.
Pe langii, aceasta avem indicate si localitgtile rgmase pustii
dupg aceste rgsboaie, putAnd astfel sa," vedem care era situatiunea
populatiunei atunci. Ceia ce putem constata este cg multe sate pe
cari le-am vazut populate de Turci sau Mari sunt acum pustii.
Rusii au transportat en ansii, in cursul rasboaelor, din Dobrogea
nu numai pe Bulgarii cari veniau aici fugind din pgrtile Bulgariei
rasgritene, ci mai cu seams pe Tgtari part veniserg, odinioarg in
Dobrogea din pgrtile Crimeiei 33).
In 1850 caproape jumatate din locuitorii Dobrogei sunt os-
manlai Turcii de rasa si do limbg
Turcii ocupau coastele Marii-Negre, Valahii malurile Dungrii
jar ,Tgtarii interiorul. Tatarii alungati din Crimeia s'au stabilit in
Basarabia. Dupd cdderea Isnzailului au trecut Dundrea si, au co-
lonixat Dobrogea.
cIn mai multe rAnduri si In interval de 44 ani, au pgrgsit tarn
de 3 ori. Acei can s'au tutors dupg ultimul rgsboi, au ocupat Ca-
zalele cele mai fertile. Aceastg colonizare a tinutulni de. Tgtari, a.
dat Dobrogei numele de Tara Tdtarilor, 34).
Numarul Tatarilor can all trecut Dungrea imprgstiindu-se in
Dobrogea si in toata Bulgaria rasariteang ar fi fost de 12.000 35).
Harta etnograficg a lui I. Ionescu, anexatg la 'luerarea sa.
,Excursion agricole dans la plain de la Dobroudja', ne aratg CI
Turcii locuiau, numai ei, In unnatoarele sate:
Adamkeulise, Polouktscheu, Berindj6, Karaboik, Kokardig,
2

www.dacoromanica.ro
 18

Moultchou, Arakadjkeui, Isoufanlar, Talisman, Kobadin, Bogazcheui,

Mourfatlar, Meemeltcha, Tatladjak, Touzla, Assitolikeni, Tchirgueuli,
Lasmaa-lessi, Baltadjechti, Hirsowa, Saticheui, Anadolicheui, Pa laz,
Memet, Karaerman, Kassimtcha, Troumbetcha, Alifaki, Kaialider,
Hadji -Omer, Eskibaba, Daoulcha, Kirgilar, Ak-punar, Yailla, Djafer-
Islam, Akadin, Kerenik, Guetchetou.
Amestecap en alte naponalitap Turcii se mai gaseau si in
urmatoarele sate:
Kiatchpunar [jumatate Turci, jumatate Bulgari], Kiossaer [doug,
parti Bulgari, una Turci], Alakmoutkoissi [jumatate Turci jumatate
Tatari], Perikli [jumatate Romani, jumatate Turci], Karanasiu [doug.
parti Bulgari, una Turci], Kodjalak [trei parti Mari, una Turci],
Turkrimlik [jumatate Romani, jumatate Turci], Ouroumbey [doug
parti Turci, una Romani], Karamak [doug parti Bulgari, una Turcil,
Baba [o parte Bulgari, una Romani si una Turci], Kafsanlar [ju-
matate Romani, jumatate Turci], Kamena [doug parti Bugari ysi una
Turci], Ortacheui [jumatate Romani si jumatate Turci], Tcherna
[doug parti Bulgari, una Turci], Balabantcha [o parte Romani, trei
Turci], Teresenik [jumatate Romani, jumatate Turci], Tchelik [ju-
matate Romani, jumatate Turci], Gretchi [jumatate Romani, jumatate
Turci], Matschin [douil treimi Turci si una Romani], Frekatzei [ju-
matate Romani, jumatate Turci], Toultscha [doug parti Bulgari una
Romani si una Turci], Kischla, [jumatate Romani, jumatate Tmjci],
Saktscha [o treime Turci, una Romani si una Bulgari].
In al doilea rand dupg. Turci, cei Cari ocupau cele mai nume-
roase sate erau Tatarii. Ei se aflau, singuri in urmatoarele localitap :
Idmis, Enibubal, Osmanfalul, Eskibulbul, Karakeui, Boaztchik,
Deftchea, Dokouzolu, Umourleha. Nadartcha, Alakap, Borlak, Kiort-
chisme, Kapoudji, Bilaltar, Danakesi, Karamourat, Kodjali, Sudga-
rali, Tchekirdschi, Kargalik, Ka,vaagik, Ister, Pazanli, Guelendjik,
Tchatal-Orman, Kerechik, Terzicheui, Kartal, Tatar-Rimlik, Dugou-
indji, Inantchichmi, Koutchoukeui, Meemeleha, Karapellel, Saraince,
Ariklar, Chemchiler, Koiounpunar, Rahman, Ramazan, Kalfa, Aigura-
met, Testemell, Kaniboudjak, Topalouo, Aroutli, Tatar-Petscheneki,
Kongaz, Ienikeui, Hadjilar.
Amestecaci cu alte nalionalitrqi, in afar de Turci, i cari s'au
aratat mai inainte, Tatarii se mai aflau Inca' in satele : Tarirerdi
[jumatate bulgari, jumatate Tatari], Kanzber [doutt. parti Mari si
una Bulgari].

www.dacoromanica.ro
 19

In general deci, gruparea Turcilor $i Tatarilor, dupg cazale

kplAsi) ar fi fost urmatoarea :

No. No' No. fami- No. fami-

NUMELE CAZALELOR liilor de liilor de
curent - , satelor Turci Tatari
.
1 Tulcea 9 105
2 Isaccea 11 183
3 Mkin 18 501 15
4 Harsova 33 165 688
5 Baba . '71 557 1.075
6 Kustendje 37 352 442
7 Mangalia 36 405 5
8 Balcio 84 620
) 9 Bazargic 89 1.192
Total 388 4.800 2.225

Tatarii ca pgstori erau mai mult nomazi, iar atunci cand se

fixau intr'un loc formau sate compuse din colibe sau case mici,
inalte de doi sau trei metri si construite din gard de nuele, lipite
Cu balega" de vacs. Acoperisurile erau in general din stuf sau pg-
mtmt .i numai prin pkrtile Tulcei se intrebuintau tiglele 36).
In 1856 Tureii locuiau in districtul Constanta urmatoarele sate
i orase : Kustendje, Anadolchioi, Pallas, Lasmalessi, Tekirgueul, Asi-
doluc, Mohkamedj6, Asandje, Mouroatlar, Kubadin, Kocardja, Ienidja
Burandja, Adamkelisse, Jousufanlar, Multchova, Talisman, Bulutch,
Arabadji.
'fatarii se aflau in: Nadartcha, Alacapo'u, Omurtcha, Kendek-
Karakeui, Mahmoudkeui, Idris, Eski-Bulbul, Ei - Bulbul.
Dupg, rasboiul Crimeii, Thtarii cari luaserA parte la el, nemaf
simtindu-se bine acolo, au trecut In Dobrogea, intemeind oraselul
Afegidia, in onoarea sultanului AbdUl-Megid, cu o populatiune de
12.000 locuitori. Ubicini, dupa izvoare rusesti, evaluiaza la 12.000
de indivizi numarul acelora cari au luat parte in aceastg, noun, emi-
gratiune 37).
In legkura cu aceasta noun aezare a Tatarilor in Dobrogea
avem pretioasele marturii ale unui martor care a participat la aceasta
imigrare.
Tiitarul Suleiman illenlibat, care mi -a povestit cele ce ur-
rneaza are viirAa de 75 de ani si trrieste Inca in satul Caraibil dui
Judetul Tulcea.

www.dacoromanica.ro
 20

Povestitorul meu twea ntunci yarsta de 10-12 ani' si fusese

sifiscut In patine Crimeii, uncle dupit afirmatinuile lui, parirota sal
nyeau,,,humerease turme de of si cirezi de vite9
Ineepitudf dupN, ritzboiul Crimeii dupit blagunul admului,
cum sone el, sa se fact Tecrutrtri pentru oftstea ruseasa si
printre acesti Tittari, earl fusese scutiti pang, acum de acest tribut
cAtre imp:Vatic, Tatiirii din Crimeia din indemnul si sub spri-
jinul moral si material at Turcilor, s'au hotitrat sit se strrtmute
in imparatia turceaseg.
Eknisarii turd; an reusii astfel sit determine un puternic cu-
rent de emigrare printre acesti Mari.
Transport ti pe vapoare pang, la Constants au fost debarcaci
in Dobrogea 'pe toamnit gi apoi porniti In spre nordul Dobrogei
ajungand spre sfarsitul lui Obtombrie In marele sat grtgitutesc Bei-
dant, unde cu ajutorul angariilor, fricute de populatiunea cresting, de
prin Imprejurimi, 1i s'a fAcut bordeie In una din marginile acestui
sat. In aceste bordeie au stat toatrt iarna aceea; tar tot ceia ce li
era necesar en lemne etc., erau aduse, de dare locuitorii crestini
din satele megiese, dupit porunca gi In deaproape- supravegherea
adrninistratiunei otomarle dial Dobrogea. In primitvara anului ur-
mator nn fost transportati tot de &Are GitgAutii din Beidaut si lo-
cuitorii satelor Yeeine, in cotul Bugeacului, adica. in regiunea coprinsii
intre bratul Sf. Gheorghe si marele Inc Razim, regiune care
dupit marturisirea povestiterului n.ostru, era apspape pustie, °gel
dela satele de astazi Calica si Sarighiol cart existau ca sate marl
locuite de Romani, nu se mai Intalnea nici un sat acolo unde astazi
sent localitatife: Caraibil, Sarinasuf, Beibugeac, nortighiol ; in Du-'
itavate erau, clupa spusele lni,,numai cateva case de. Ilfocani, dupit
eum putini Romani se gaseau inert in Mahmudia, Ilestepe si Malcoci,
Prislava avea 2-5 ease si Pailita vre-o 10 locliinte de pescari.
Dealurile C6irace craw acoperite en meselic, care se grtsea dea-
-emenea si pe inaltele dealuri Bestepe. Acolo mule e astazi Ouru-
1-1t1 si in partea de apes a satului I3estepe existau prtduri maxi.

Adusi in cotul Bligeacultri; acesti Tiltari an fost asezati pi

ni4e sming/i», Intendiudit-se satele Sarinasuf; Beibugeae si
Nlorughiol, can nu ' existau si spoiindu -se prin prezenta icr waft-
eioasele asezat dela Dunavete, liahmudia si Bestepe. Pretutindeni
uncle s'au stabilit li s'au facia bordeie iii li s'au adus lemnele ne-
eesare, ale loettitorii satelor Callen, Sariolliol. etc.

www.dacoromanica.ro
 :21

Statul turcesc dat elite un, bou de ficeare easg. A,sa fiind
'Tatarii se prezinta ca intemeietorii satelor din acest tinut phstin.
Cfind ,-elementul romanesc a inceput sa se inmulteasca si sa
se aseze in aceleasi sate alaturi de ei, preeum §i Bulgarii earl in:
cepusera, sa ving in acest colt de prin Beidaut, Babadag, Potur,
Tatarii simtindu-se din ce in ce mai stingheriti in acest media de
populatiune crestinit, se ridicau dueandu-se in «Dobrogeaz, adicit In
regiunea judctolui Constanta, in partite Bulgariei rashritene, sau
-chiar in mai indepartate regiuni ale imparatici turce;ti unde se
simteau mai ,bine intro puternica masa turco-tatarg.
Suleiman Menlibai, imi adaugg, ca ceia ce se vede astazi in
.aceasta regiune ea element tatar, este aproape nimic fata de nu-
miirul mare care S'a asezat in acea vreme.
Asa numai se poate explica prezenta acestui element intio
Tegiune care era insemnata .ca _pustiita pe Irarta etnografica a lui
I. Ionescu, in anul 1850.
Povestitorul nostru, observa, ea Ate transporturi de Tatari
-din Crimeia ;fan asezat in (Dobrogea, adica, in intinsurile judetului
Constanta.
Le Arta localizeaza elemental ture in valea Babadagului, in
imprejurimile 'Harsovei Fi in Ake cateva puncte izolate, iar 'pc col
Vitarasc arota ca intinzAndu-se in centrul Dobrogei yi scobo-
riindu-se foarte putin In sud de valul lui Traian. Tatarii se ocupan
foarte putin Cu agriculturft; indeletnicirea for de predilectie era
cre.fterea vitelor 38).
Ei stgteau sub ascultarea mini Jean, care-si avea resedinta in
Tibiatal-Orman 39), po care ins Allard ni-I arata locuind in Alcapo,
ui-,i pa.strau cadii for proprii, nereennoserind alta antoritate superioara
otomana afarg de aceia a Pasei-muchir din Paiseine. In vremea cand
Peters facen ctlatoria .lui prin Dobrogm aceasta autonomic nu mai
exista 40).
K F. Pekes cereetand Dobrogea intro anii 1865-1867, arata
ciiiTatarii locniau regiunea paraiasului 'Faso-ill-Cash:leen, care se
var,a in lacul Tasaul In capul Midia, dealungul viii Cara-it. intin-
zatidu-se elliar si la sud de aceasta regiune si ocupand un tinut de
40 mile patrate. !La mare njungean In sud de Kam-Orman, limes-
tectindu-se en satale bulgaresti ce -se infiripan ttilnci, dar foarte
ra traind en Oi in un loc, iar spre sud satele for ocoleau limanul
Ta;aul 5i lacul ,Canara ,papa is Pains. Granita vsestica se ]asa 1 lh

www.dacoromanica.ro
 22

mild germana la rasarit de Harsova, inconjura Allah-Bair, intalnea

Karasa la Cebilichioi. si coprindea cu o cotitur`' mare satele dela.
sud-vest de Mahmudchioi, Spaapunar, Cocargea si altele.
Spre sud granita se intindea spre Bazargic in tinutul ma--
homedan si bulgar, indoindu-se foarte nehotarat si disparand inspre.
coastele marl
Viscorich credea ca emigrarea Mari lor din Crimeia in Do-
brogea ar fi atins cifra de 60.000 suflete, dintre cari jumatate au
murit de boli, pentru combaterea crtrora guvernul ()thrum s'a tugrijit
sa aduca doctori, stabilindu-i in centrele bantuite de epidemii.
Aceasta emigrare tathreasca a amestecat pe vechii Tatari cu
,

noii colonisti ridicandu-se astfel numa.'rul populatiunei dela, 200 la

500 pe o mild patrata. Amestecul se putea observa mai bine in
orasul Megidia, uncle centrul era ocupat de vechii Tatari, ea negustori.
sau chiar agricultori, iar noii veniti locuiau in numeroasele colibe
dela periferia targusorului. Cei not veniti s'au strecurat si s'au'
asezat in toate satele dela Macin- "Ana In Rasova 0 dela. Cara-
Orman pang la Mahmudia 41).
Ici si colo au intemeiat sate noua sau au inceput sa populeze
uncle din cele priritsite in urma grozavelor razboaie dela Inceputul
veacului.
In Dunarcit, odinioara un infloritor sat rusesc, se aseaza numai
noua populatiune tatareasca 42); deasemenea in Beibugeac, Murighiol,
in Sarai la sud de Daeni si in alte multe sate noua.
In Dunavat, spune Peters, ca a; Omit tataroaice, cari cu mandrie.
purtau Inca in nas .mari inele de argint 43).
Turcii se gaseau intr'un numar mai mic, urmand numai in aI
doilea rand ca populatiune in Tulcea, Sulina, Constanta $i Megidia..
In Babadag numarul Tatarilor si al Turcilor era earn deopetriva.
Amestecati cu Tatari, Romani si Bulgari sau en noii oaspeti
ai tinutului dobrogean, Cerkezii, erau Turci in satele ce urmeazii
Greci, Cerna, Hanciarca. cu 15 case locuite de Turci si
Bulgari, Acpunar si Ortachioi, intre Mein si Babadag, Hassanlar,
Rahman, Ali-faki ,i altele in regiunea sud-vestica dealurilor Babadag-
Macin, Baltagesti cu 15 case turcesti, 35 tataresti si 67 cercheze,
Terdischioi, Satischioi i altele la sud-vest de Harsova, Anadol si
Karachioi in nord de Constanta, Asiduluc la sudul aceluias oral.
Peters cunoaste ea locuite numai de Turci, satelb Kimatal fir
si airgelar la vest de Babadag.

www.dacoromanica.ro
 23

Impartiti in : 2000 agricultori i meseria$i, 300 functionari

:adininistrativi $i religio$i $i 4500, can ar fi reprezentat numarul
celor ce formau puterea militara, Turcii atingeau in total cifra de
700 capi de familii 43).
Dupa datele statistice adunate de A. Bitter znr Helle von-
Scyno, pe baza hartiilor ata$atului militar de pe langa Insarcinatul
de afaceri al Austro-Ungariei la Constantinopol, rezulta, di, in anii
1873/74 elernentul musulman din sangiacatele Tulcea $i Varna se
ridica la cifra de 110.717 fata de elementul cre$in care era in
numar de 60.937. Repartitiunea acestei populatiuni dupa cazale ar
fi fost urmatoarea 44) :

Locuitori bilrbati
Luca-
Itta(i le TOTAL
Nemmauisiiul-
Musulmani

Kazaua Tulcea . . . . . 17 1.419 7.713 9.132

v Nahia Isaccea 10 34 2.649 2.683
v
7.
. Kilia 9 15.706 15.011 30.717
Mahmudia , . . 11 6.124 8.934 15.058
Kazaua Sene (Cerny -VocIA) 12 15.950 301 16.251
Babadag . . . . 58 12.326 3.672 15.9o8
1VIricin 2d 12.022 909 12.931
q '
Constanta . . . 34 1.395 2.598 3.993
IParova . . . 39 163 850 3.013
v1 , Megidia . . . . 56 2.192 1,313 3.705
Total . . . 272 67.331 44.150 111.481

..! Kazaua Varna 68 8.002 5,170 13.172

5> Provadia . . . 91 10.081 4.119 14.200
V
10-
Balcic . . . . 72 6.333 3.618 9.951
Bazargic . . . . 109 13.040 3.381 16.421
!!) Mangalia . . . 75 5.930 499 6.429
cn Total . 415 16.787
. 43.386 60.173

Jire6e7,. in 1876, constata ca massa Tatarilor se afla in Do-

.brogea de nord, unde se stabilise in numar de peste 50.000; Turcii
se gaseau mai mult in sudul Dobrogei 45).
Dupa doi ani numai, in 1878, alte informatiuni arata ca Tatarii,
/in numar de 60.000, formau majoritatea, relativa a populatiunei din
Dobrogea, unde ocupau un teritorin de vre'o patruzeci de mile
,patrate. Ei se ocupau cu plugaria, crWera, tailor $i camilelor $i
'faceau transporturile de marfuri din launtrul tarii spre litoralul
_Mimi-Negre.

www.dacoromanica.ro
 24

'Enroll, In nurna'r de 2500 se gaseau in pasalacuI Titicei 46).-

In raportul pe care prefectura de Tulcea ii. innainta casieriei
generale in 21 Decembrie 1878 se constata ca erau 123 capi de
fitmilie musulmani sau 583 de suflete in Macin ;- pentru ale plasi
sau localitati nu se mai spune nimic de oarece informatiunile acestea
privind fiscul, nu interesa gruparea pe nationalitati a populatiund 47)-
Dupa urmatorul tablou al lui Ubicini se poate vedea care
era numarul si Impartirea elementului musulman in Dobrogea, dujia
eazale, fats de celalt element eterogen, In anal 1879 49):

N urn ele Cazalelor

No satelor Musu Iman i N cmusul- TOTAL
§i nraselor mani

I'
Tulcea 17 2.838 15.426 18.264
Isaccea 10 68 5.298 5.366
Kilia 9 31.412 30.622 61.434
Sulina 12 31.900 602 32.502
3Iahmudia . . . . 10 12.248 17.868 30.116
Babadag 58 24.652 7.344 31.996
Macin 26 24.044 1.818 25.862
Constanta . . . . 34 2.790 5.196 7.986
Hat.sova 39 326 1.700 2.026
Megidia 56 4.384 2.626 7.010
Total general . 271 r 134.662 87.900 222.562
I

Prin urmare din totalul de 232.562 de suflete, majoritatea,

In numar de 134.662, o formatr musulmanii.
Statistiea, lui Bieloserkorici nu coprinde nici un Turc, nici un
Cerkez, ci de-abia cati-va Tatari, cari pentru tot- sangiacatul Tulcei,
abia atingeau cifra de 131 capi de familie, grupati in modul urrnator-
pentru jud. Tulcea ; districtul Tulcea, corespunzator cu plasa Tulcea
avea 127 familii ;+i districtul Babadag 3 familii,,reprezentand 10 9/0'
din populatiunea judetului 49).
Din tabloul statistic anexat la sfarsitul lucrarei baronuluL
d' Hoggner, In 1879, rezulta urmatoarea repartitie a elementului tur--
cesc si tatarese in Dobrogea:
Orasul Tulcea Tlithri 224, Turd 300;
Districtul Tulcea: Tatari 464, Turci 520 ;.
Babadag: * 516, 2, 1192
Constants ) 4624, 1388
Cernavoda-Harsova Mari 180, Turci 264_
Macin:. Tatari 304, Turd 1052:.
.; Sulina * 112, Y 964

www.dacoromanica.ro
 25

A diet in total craw 6424 Mari gi 4812 turci in toata Do-

brogea veche romtmeasca 50).
Dupa o statistics germana din 1879, totalul populatiunei din
Dobrogea era de 116.732 'de locuitori, din cari 24.314 erau Romani,
16.479 Bulgari, 13.986 de diferite nationalitati si 56.000 Maho-
Aedani 51).
Prima expunere oficiala a Judetului Tulcea, in anal 1879, arata
urnnitoarea impAqire a familiilor Tureilor gi Tatarilor;

PL.X.SI SI °RASE Turci Tatari TOTAL

Plasa Babadag . . . . 579 259 838

. Tulcea . . . . 45 208 253
Macin 446 446
Sulina 155 43 198
Orasul Mahmudia . . . 74 74
. Isaccea 102 102
Total . . . 1.401 510 1911

Din o alts statistics oficiala din 1879, pentru judetul Tulcea

rezultii ca Turcii erau in numar de 1180 de -capi de familie cu un
procent de 8.8 0/0 gi Tatarii 568 de familii cu un procent de 4.2 0/o
din totalul populatiunei judefului care atingea cifra de 13.555 familii 52).
In 1880 cifra generals pentru toti Tatarii din Dobrogea era
61e 29.476 53).
Elementul eel mai numeros turco-tatar se afla j.0 jud. Cons-
tanta, unde plagile Constanta, Megidia gi Mangalia erau locuite in
mare majoritate de populatiune tatara venita intre 1853 -1806.
Erau relativ numerosi Tatarii in plasile Harsova ci Silistra-Noua.
Populatiunea turca propriu zisa locuia in deosebi plasa Silistra-
Nona unde se Oscan numerosi in. satele: Ghiuvegea gi Tekechioi.
In plasa Mangalia, sate exclusiv turcegti erau: Hoscarlcin, Acargea,
Vallali, Daulichioi, Mustafaci, lerebiler, Carackioi, Amtaci In
plasa Constanta numai satele Hasidutue gi Laxmahale se puteau
numi turce, pe and in plasile Megidia, gi Hargova populatiunea
turca locuia la un loc cu cea tatara, formtmd totusi totdeauna ma-
halale deosebite.
Cifra totals era 14.947 suflete Turci si 22.584 Tatari 54).
In tinutul Dobrogei-Noua, Jirecek arata ca in anal 1881 ele-

www.dacoromanica.ro
 26

mental musulman era de 62.092, iar In 1888 se ridica la 71.367

pentru tinutul Silistrei, reprezenthnd, dupe sub impArtirile adminis-
trative, procentul urmAtor din intreaga populatiune 65) :

TURCI
DISTRICTELE
Anul 1881 Aunt 1888

Balcie 40.o 38.8

Dobrici 55.8 53.i
Silistra 33.1. 23.5
Bazaurt 75.2
Chaskioi . . . . 83.2
Kurt-bunar . . . 81.1
Akkadanlar . . . 90.1
Tutrakan . . . . 61.4 64.8
Balbunar . . . . 78.7 75.4
Bjala 42.6 - 31..,

Pentru vechea Dobroge romAneasca, in anul 1882, cifrelc ur-

matoare aratil numArul Turcilor si Tatarilor: jud. Tulcea 9300
Turci si 8530 Mari, iar jud. Constanta 14.947 Turci si 22.584
Tatari 56).
Pentru intervalul 1880-1902 elemental inrco-tatar, xamane
aproape stationar, in jud. Constanta, eu mici variatiuni ici si colo
dupA cum se poate vedea din algturatul. tablou 57).

TURCI T ATARI
1880 1890 1900 1902- 1880 1890 1900 1902

Plana Constanla . . 1.649 1.635 1.561 1.549 6.060 6.083 8.052 6.503
Harsova . . 1.245 672 1.143 971 1.437 2.286 1.466 1.305
, Mangalia . 2.122 1.825 1.867 1.507 9.101 8.621 8.848 7.865
, Megidia . . 298 454 748 1.080 5.517 6.473 6.461 5.029
Silistra -Noun 5.812 3.428 2.601 2.400 1.383 2.219 1.704 1.156
Total . . . 11.126 8.014 7.920 7.507 23.498 25.682 26.531 21.858

DupA aceiasi situatiune a jud. Constanta din 1904 numArul

total in anal 1902 al Turcilor era de 7.507, iar al TAtarilor de
21.867, pentru intregul judet, repartizati pe comune dupA felul
cam se aflA insirati in tabloul urinAtor :

www.dacoromanica.ro
 27

Cum se aflau grupati Tamil si 'Mull, pe comune, in judetnt

Constanta in anul 1902. I I 111
TURCI TATA RI TURCI TATAR'

_ . 11
NITAIELE SATELOR
SI ORASELOR
2
rl
-..
2::-;
EL,;. ., t;
I F.I 1_. "AIELE SATELOR
§i. ORA§ELOR
.:
Ei
fl i 8,-, =
c>d
.
. ...1
8
w
.
:;.3

c.,
ci.: 4..
r,- I I I 1 11 I 0 I I
15,

I c5 i 1
431'
. I il l 1 1
Plasa Constanta .... Agigea 12 144 --
Or. Constanta . 154 323 761 350
Hazidul uc .
Laz- mahale . . .
169
19 -
10 4
36
Caraharm an . . 101
____- 6 54
Techirghiol . . 90
290
3 353
13 537
11
9. Ig
- - -
Peletlia . . . b -_ Plasa 1111rova
Trai an
106 - 6 54
Calla
Corugea . 4 . °
1
a - S E "IC
- -
C,'

- 111"'IL
r'c':%

Haidar . . . .
Caramurat . . 327 Mahometcea . . 107
-- ---

-
Carol I . .,-- . 350 Rahman . . . .
Dorobantn . .
- -
162
012
Ramazanchioi . .
- --- 107
._,_.
'
Caracoium . . -- -- 79
Cadi-Casla
Ciobanu . .
.
.
I III
Cavargie .
Cicracci . .
.,.
. .
.
'

--- ---
1,,az.,,,,,
--
- Daeni -- - 10
Cogeaha
Mamma
. . .
.
- -
249
35 - Garliciu . . . --
-
. .
Palazu mic .
Tasaul . . .
.
. ; 91
3
158 -- Ghisdaresti
,,. ,., . . .
.
-
kicuiLes,.ur . . .
91 524
Cobadin . . . 156 7 56S - Harsova corn. urb. 471 212 164
--
25

_ --
Gargalac-m are
Gargalac-mic .
Sahman . . .
-- --- 37

181
1 -1
--
Aigar-Amet
Ostrov
.

- -
125

12o -
_
Hasan cea .
219 1 Balgiu
Carapelit . . . - 63 -
- - --
,
Mahometcea 538 4 Dulgheru.. . .

- 247
. 72
Saraiu
785 -
Murfatlar . . - 11 145
4
Capugiu . . .
28 -
135
114 -
Nazarcea . . . 4 6 137
Cartal
_
Erchesek . .. . - - --
Omurcea . . . 5 '-- 411 21 Muslubei . . .
9 . 6 548 21 Muslui
Pan telimon . . - ---
-- 267
--
Palaz mare
Anadolchioi
Can ara
. .
.
133 19

-- --
78 147
168 Satischioi . . .
44 158 Siriu
233 23 Terzichioi . .
65
5 --- 259
52
-_
7

Horoslar -
--- ---
. . . 26 --- 70 699
Topa],
Esteru . . .
211 166 471 181

-- --- 61 - Boas= . . . - 5
_.
Ghelengie . .
Pazarha . . .
Seremet . .. . -- -
217
74
94
-
10
Dueran
Topolog
. .
. ..
.
. 121 31
5

30 10
446 10 ., 121 31 30 10

www.dacoromanica.ro
 i , , 28 I I, , , ir 1,111 ,..1 i-,,,r;
_0,24, EEIT'.1 . 11 ^o III' ..
1`,,:.?. 141. 22--AF;in NI ic,-,,ii
TURCI TATARI TURCI TATARI
J-r- 1- ,i-, 1, ii, 11,11 re,r,
6-1
,

I
1 1
, , 11 ,
..

Cetateni ro-

Cot Alai ro-

trriini
NUMELE SATELOR . ._ 0 NUMELE SATELOR e.
2

Supmi
'EO.:7" rc:

rani

mAui
11; =
t5I ORA$ELOR 04 .,:q
1 ! 12'4 $1[ ORA§ELOR
5s
5z ; ,.1
-'i.
E.;
ji:.:
1 i.,,h,
':,.'
U
.--" Cl)

-
1 Cl)
. d
c2:;'
4 6

liTtgarasu-Nou
U.umbei .

Plasa Mangalia
Agemler
CiobEm-Isa
Sofular
.

.
.

.
.
. .
.

.
.
.
.

.
.
. 1
61
61

- -- 111
226 -A94

302
76
- 4
Casicci
Buiuc-Enghez .

Ascilar
Baspunar. . .
Copucci . .
Gheringec .
Haidarchioi
.
.
.
.
.

.
.
.
.
-
13
13

32
<
-7
7

1
123
206
329
197

401
111
11
2
,9

-A C-
6
,T
. .

-
_
i,Tz I I I g 1 1 i P. I ?:2 § I I
02 I
I 598 F' 6
I '0, E.,
Azaplar .4o .
. . 2 446 89
Mangalia . 201 37 201 -
- - ,IN.:7;11117, : 72 . . .
Carachioi 107
. . . .
II
Eribiler . . . . 44
-
27 - 4

-- - . .
Mustafaci . 37 16 12
=.,0
. .
190
Muratan-mare
51 530
I I
90
1
I

-mic
* .
.
. 1
117
180
I []
Alibei-chioi .
Calfa-chioi .
Canli-Cincur
.
.
.
.
.
.
20
-
- -
--
Musurat -- 316 - 252
Urluchioi .
. .
.
. .
.
64
65 613 17
Car.. omer . .
Cerchez-chioi
:
.
.
. - q --
12
., 18
-- 196 - 239
Abdulah . .
!

37 88
Douluchioi
Docuzaci .
Mamuslia
.
.
.
.
.
.
.
.
.
89
33
. -
- - - 242 -
- 5
Ebechioi .
Osmanfacli
.. . .
. . .
117
80

526
Ghiuvenlia . . . 82 74
236 15 565 Osmancea .. . . 1 387 15

Cavaclar . . . . - - Mangen-Punar -2-- - 127

Pervell .
.

- Tuzla
128
255
7
7
. - . .
105
474
36 57
6
19
Becter
Cazil-Murat . .
-- 79 - 105 3 531 25
9,6, Acbasi . . . . 190 7
Merdeveli-Punar
Terzi-Veli . . -- 65
43
-
Caricula
-
283
Hagilar .
Banlilc .
. . .
10
-
19
240
-
64

Acargea .
Cadichioi .
Casimcea .
.
.
.
. .
.
.
.
.
7 -- -- - 18 __./
Sarighiol . . . .
10 22
149
579 100
29

Mangea-Punar
Chiragi .
Deli-Uruci
.
.
. .
. . - 11 2 292
1_01
7
Tat age a c- ma
Tatllage ac - m ic .
. 6-2
816
21 86

Hoscadiu .
Papucci .
Valala
.
. .
.
.
37
- - - --
59 21

5
_10

Topraisari . .
.

.
62
-
21

3 444
498 -
184
22

114 : , : 411 17
Amzacea .
Edilchioi .
. . .
. . .
141
- - . 99
220 8
Plasa Medgidia
Alacap 17 -
- -
Cheostel _ - 162 -
8- - - 86 -
Enge-Mahale . . 17 14 ---= .
Uzumlar . . 167 Docuzol
-
. . . , . .
. 158 600 265. -

www.dacoromanica.ro
 TURCI TATABI TURCI TATABI

..

Cetalteni ro-
Cetatoni ro-
Cetatom ro-
...
r:g

straini
.a.. 2

stritini
li ITMELE SATELOR s. ,..-*;' NUMMI: SATELOR

Supu§i

Eiupu,si
'E.. Z
zC,d- a

milni
a ..-

mAni
nifini
t5, I 0 dASELOR E.5..,.. o.,: N °RAP LOR oA 1,.;1 a ,d
t.6 E - w...
o 4
F. E
ej
):-.'
ul Q
cil
. zy
'
Riul-Biul mare
mic
Endecarachioi .
Ture-Murfat .
.

.
. 27
31
4

_
--3 277

3 921
307
252
-
__,
Seimenii-mari .
Seimenii -mici .

BaltIgesti
Chiorcisme
.
.
. .
. .
.
. _-_-_

203

BC;k1U1
Carabacit . . . .
- - 230 - Saragea .
Taspunar .
.
.
.
.
.
. 182
387 --E
--

-I-
Cangagi . . . . --
Kertic-Punar . .

- i 212
448
4
4
Azizea
Celibichioi
Defcea . .
. .
. .
. 7 30
220 -1
--
Caratai . .
Hagi-Cabul .
.
.
.
.
511

511
- 8

8
Derinchioi
Facria
Geahacu .
.

.
.
. .

Borungea . . . . - ___
Satu Nou
Tortoman
.
.
.
.
.
. - ,..._.,. --
250
Chioseler . . . . 1 -_,
I
Masa Silistra
Cerna-Voclii . . 387 12 '7 11
Aliman

_
. . . .
Alibei-Ceair
Cocargea . .
Sususali-Bei
.
.
.
.
.
.
- -=-
29 --
Almaliiu . . . . 1
1 --
Asarlac . . .
Cochirleni . . .
=-- 29
Cherim-Cmus .
Chiol-Punar .
.
.
.
- -- --
Ivrines .
- --
. . .

Baeramdede . . 624

_
Adam Klissi . . 2
Cealmargea . _ . 34
__
Arabai..,ri . . . . 0. 9
-=--
Enigea
Iusfanar
Mulciova
. .
.
.
.
.
. 302
67
--
--
- Beilic
Demircea . . . .
658

Polucci . . . . --
371 69 --
Bugeac .
Canlia .
Caranlac
.
.
.
,
.
.
.
.
.
. 19
- - I

38 ---
Caciamac . . . . 294
Curu-Orma -- 36
Idris-Cuius . . .
Mahmut-Cuiusu .
4
-
19 247
287
5
1
. . 164
183 1 74 -
--
Mircea-Voda . .
Pesters . . . .
4 19 828
-
6
Dobromir din deal
Dobromir din vale
145
64
81 - - -7-
5

5
17

17
Megidia . . . . 121 62 1321 28
Carvan-mare . . 9 14
Rasova
Vlahchloi . . . -- 7
Carvan-mic . .
Velichioi . . .
.
. 130
144
5

..
-- 141

www.dacoromanica.ro
 -
30

TURCI TATAR [ TU ROI TATARI

- -

11
-

Cetnteni ro-
6

CetgOtTli TO-

strain,
E-

strain,
N UMELF SATELOR V° If UMELE SATELOR - P.

suonoi
&lingo
= - ?.''. p

Illa 111

maul
q 4,71 tg 01V7ELOR a Z ..
§I ORA5ELOR o. o LS cs
z4 .... rf:z..
c.. rs ,=r-
-c.:
g. a
g... 5 E

-
6 .; r/2 .-
co 0
-.)
..
A

Cara-Amat .
Cuzgun . .
. .
. -- -- - Baspunar . .
Cara-aci . .
.
.
,
.
208
55 - - --
Urluia - Dumircea . . .

Enisenlia . .
Bazarghian .
.
.
.
.
67
38 40
8
Hairanchioi .
Skender . .
.
.
.
.
48
100
411
- --
Ciucur-chioi . . 103 99
Nastradin . . . 34 33 Marleahu . . . .
Techechioi . . . 107 36
349 216
Garlita 19 -- - -- Oltina
Cli.11a . . . - - 2

Galit9.
19 - - - 2

-
Cuiugiuc .
Esechioi .
. . . 139
151
12 -
13 104
Ostrov 17 8 4

. . . Parachioi . . .
290 25 104
Calaici 323 -- llegep-Cuius . . 226 £ 56 _
Techederesi , 200 13
Ghiuvegea 33
-
. . . 2 . .

356 2 426 6 69 ----

Coslugea .
Lipnita
. . . - - Pilrjoaia
Sain Nou
.
.
. .
.
.
.
3
7 - --
10

TOTAL GENERAL
TURCI TATARI
PLASA Cetateni ro- Snputn Calton ro- 1 Supusi
InAni strains man' straini

Constanta 1.017 532 5.897 606

Harsova . . . . . . . . . 733 248 1.270 35
Mangalia . . . . . . . . . 1.304 203 7.552 322
Aledgidia 914 166 4.972 57
Silistra-Noua 2.3o3 47 1.156
Total ,____.,,.._,
6.311
7.507
1.196
.___,_._..
20,847
21 867
1.020 I

In judetul Tulcea numarul Turcilor, its anul 1904, era de

3351 de suflete, iar eel al Tatarilor de 2160 de suflete, reprezen-
tand cei dintai tin procent de 2.48 0 /o, iar ceilalti 1.59 0/o din to-,
talul populatiunei acestui judet care atingea cifra de 136.213 su-
flete. Repartitiunea for era dupA cum unneoza:

www.dacoromanica.ro
 31

Cum se aflau gent)* Turcii si Tfitarii, De Comune, in judetul

.
Tulcea, in anul 1904. (Dup1 Luca Ionescu, Jud. Tulcea, Dare de seamit
prezentatii Consiliului Judetean. Bucnresti 1904)

V,

.
1
t'LASA s.t COMUNA Mimi Tatari '?", PLASA F COMUNA Turd Mari
Z' 'A '

Plasa Babadag Plasa Sulina

1 Alibe-chioi . . . . 252 1 Chilia-Veche . . .
2 Armutlia . . . . 30 22 2 Caraorman . . . .
3 Atmagea 3 Sfistofca
4 Babadag 393 18 4 Satu-Nou . . .
5 Baschi-oi 5 Sft. Gheorghe . . 1
6 Beidaud 6 Suliva ,. 195 3
7 Canla-bugeac . . .
196 3
Total . . .
2 Caraman-chioi . . --
9 Caranasuf . . . . 177
10 Casap-chioi . . . . 3
11 Casimcea . . . . 47 120 Plasa Tulcea
12 Ceamurli de jos . .

13 Ceamurli de sus' . 78
14 Ciucurova . . . . 40 13 1 Agighiol --
15 Cogelac 29 2 Bestepe -- 2
16 Congaz 3 Cataloi --
17 Enisala 4 Cash, 60
18 Jurilofca 6 5 Freatei 117
19 Nalbant 239 6 Mahmudia . . . . 122
20 Orta-chioi . . . . 301 _ 7 Malcoci __
21 Potur __ 8 Meidan-chioi . . .
22 Sari-chioi . . . . 9 Morughiol . . . 77
23 Slava Banal . . . 1 10 Nicolitel 2
24 Tosof . . . 566 11 Parches
25 Zebil 12 Sarighiol
Total . . . 1,167 1.172 13 Sarinasuf . . . . 36 324
,- 14 Satu-Nou . . . . 1

. Plasa Nadu 15 Somova --

16 Telita
1 Balabancea . . . 110 Total . . . 216 525
2 Carcaliu -- --
3 Cdrjelari 19 210
4 Cerna 33 12
5 Coiumpunar . . .
6 Greci 181 15
7 lsaccea 646
8 Jijila 1 Recapitulatie
9 Luncavita , . . . .
10 Macin . . . 344 22
11 Pecineaga . . . . 1 1 Plasa Babadag . . 1.167 1.172
12 Pisica 2 Mein . . . 1.544 260
13 Satu-Nou . . . . 3 Sulina . . . 196 3
14 Turcoaia 8 4 > Tulcea . : . 216 525
15 Vaicilreni 2 5 Orasul Tulcea . . 228 200
Total . . 1.544 260 Total . . . 3.651 2.16(

www.dacoromanica.ro
 32

In 1905 aveam in jud. Constanta 23.208 Tatari pi 7.245

°Turei, iar in jud. Tulcea 2.160 'Mari §i 3.351 Turd 58),
In 1916 statistica pentru judetul Constanta gase§te ca Turcii
erau In numar de 6.766 pi Tatarii in numar de 21.659, la cari s'ar
putea adauga puma de 2.343 ce reprezintA pe Tiganii Turci yi
.creitini 59).
Pentru judetul lcea expunerea situatiunei judetului din
1913 aratA cifra de 4.341 Turci, 1.706 Tatari §i 584 Tigani turci 60).
Recensamantul bulgar din' 1910 stabilise pentru jud. Durostor
-i Caliacra, cari formeazg astazi noua Dobroge roinfineascA, numarul
de 106.830 de Turci pi 11.584 de Tatari. Ei locuiau mai cu seamy
partea de apus a tinutului, unde in iinele pArti se aflau in mase
compacte, ca intre Balabantar, Akkadanlar, Kurtbunar si noua fron-
tiera. romans-bulgarit Aceasta regiune din noua Dobroge roma-
neasca face parte din central iregiunii_ Deliormanului, tinut
inns, care incepand din valea Beli-Lom, aproape de Razgrad,
se continua catre sud pane In valea. rAului ProN7adia innainte de
umla .i In nord pAnii In Duna're- Dupa cum am aratat ?nal. pus,
acest tinut a fost foarte puternic colonizat cu Turci explicAndu-se
astfel predominarea elementului musulman incA pi astAzi.
Turcii din Deliorman, cunoscuti sub numele general de Iuruci,
se disting prin statura for innaltir pi prin constitutia for puternica.
Pentru aceasta populatiunea bulgarrt vecina ii numeste «Gadjait",
cuvAnt turc care insemneaza goameni puternici)).
Eloinentul turc era mai numeros Inca innainte de 1877. Dupit
aceasta data pi mai cu seamy in anul 1881 un foarte mare numar
de Turci au emigrat din aceasta parte; in locul for au venit Bulgari,
fie din partile Traciei turcesti, fie din prirtile Dobrogei vechi
soutane 61).
Chiar mai tAfziti distrietele cari ofereau cele mai compacte
mase de Turci erau: Balcic, Dobrici, Ktirtbunar,..,. Silistra Tur-
theaia 62).
Ultima tati:-,ticit romanea-ca din 1913, constata ca totalul
populatimiei musulinane atingea pentru intreaga Dobroge veche
romaria eifra de 41.442 suflcte, reprezentAial 10.90/0 din totalul
populatiunci, descompunandu-se in 21.350 Tatari eu 5.6010 si 20.092
'Turci cu procentul de 5.300, clupa urmatorul tablou 83) :

www.dacoromanica.ro
 33

Moment tare §1 War atfezat in ora§ele 4 orArlele Dotrogel-veebi

dupg reeensiimfintul ineheiat de direetindea statistieei din
lifinistern1 de Domei ii In r Iannatie 1913.
.... . ., . . . _ _ . .
...
.

ORASUS., Turci Mari 1 TOTAL

rZ , I

1 Constanta 2.451 Nq 277 1 2.728

2 Cernavodii 759 40 I 799
3 Cuzgbn 35 35
4 litmova 853 14 867
5 Manga lia 433 145 578
6 Megidia
7 Ostrov
312
57
1.574
- 1.886
57
Jud. Constanta 4.900 2.050 6.950

1 Tulcea , 601 74 675

2 Babadag
3 Chilia-Veche
4 Isaccea
313

681
- -
36

11
-
349

692
5 Mahmudia
6 Mi 'win
7 Salina
27
715
311
-
100

--
1,17
715
311
Jud. Tulcea . . . . . . . 2.648 921 2.869

Dobrogea ...... . . . 7.548 2.271 9.819

Elemental tune si Mar urban si rural din ambele Judete ale

Dobrogei-vechi (h reeensilinlintui general din 1913.

-f.
.Ind. Co n .,ta n ta .Tiul. Tulcea Dobrogea oh,

5 Nalionalitatea .. - ... 11, Lz

4 :_, - r. - -- -z g,

1 Tatari . . . 2 050 18.159 20.209 221 920 1,141 2.271 19.079 21.350 5.9
2 Turci . . . 4.900 10.033 14.933 2.648 2.511 5.159 7.548 12 544 20.092 5.3
6.950 28.192 35.149 2.869 3.431 6.300 9,819 31.623 41.449 10.9

Pentru judetul Durostor, - caci o situatiune cothplecta a jut-

detnlui Caliacra nu ne-a pant sta In indemana clam tabloul ur-
iltur, dupa care se poate mai bine urmari muniirul localitatile
elementului ethic care ne interesenz6;in anal 1914;

www.dacoromanica.ro
 34

Cum se aflau a§ezati Tilsit' si Td taril In judetul Durostor

la 1 Decembrie 1914. (Dupti I,Expunerea situatiunel Judetnlui Durostor"
(1914) de I.. N Conntritseseu.

,4
:7.: DENCIMIREA Turd
'-'-' I) EN Ulf I'RE A Turd
CUMUNEI
Trawl ES Tutu.
O
COMUNE '
X X
ti

Plasa Silistra Plasa Doimuslar

I Alfatar 1 Aidemir
2 Babuc 2 Balabanlar . -. , . 5.461 140
3 Calipetrova . . . . -- 3 Bozna 3 169
4 Cainargeaua-mare . 1.005 4 Cocina 1 896
5 . -mica . 1.019 5 Doimuslar . 2.763
. . .
6 Caraorman , . . . 6 Aschioi 343
7 Chiose Aidin . . . 979 175 7 Popina
8 Pandicli 76 8 Srebarna . . . .
3.082 175 9 Vetrina '

13.632 140
i
Plasa Turtueaia
1 Antimova . . . . 13' Plasa Sarsanlar
2 Belica 261 43 3.337
3 Covangilar . . . 3.383 1 Ahmatlar . . . .
2 Astvat-chioi . . . 2.887
4 Denizler 979 1 086
3 At-chioi
5 Senova 691 2.815
4 Atmageaua- tatareasci .
6 Satul-vechiu . .
5 Cadi-chioi . . . . 204
7 Turcsmil 2 599 3.408
6 Chiose-Abdi . . .
8.044 43 7 Garvan . . . . .
8 Rahova de jos . . 1.246
Plasa Acadanlar 9 Sarsanlar . . . . 2.871
10 Vishioi . . . . 1.917
I Acadanlar . . . . 4.101 -- 19.731
2 Doccelar . . . 5 517
3 Rahman Asiclar . 1.752 --
4 Siniru-Nou . . . . 712
5
6
Sungurlar . . .
Uzulchioi . . .
.
.
2.90
4.15:
19.14
-
7_ 1 Silistra (oral) .
2 Turtncaia (oral) .
. . 5.961
2.962
8.922

Tablou de uumfirul locuitorilor Turd si Tatari pe Intregul jI det Durostor

Nc. locuitorilor No. locuitorilor

pe centime pe comune TOtal general
urbane riurale

1
2
Turci
Mari . . . . . .... 8 922

8.922
63.632
704
64.336
72.554
704
73.258

www.dacoromanica.ro
 35

In general sums totals a Tuwilor si Tatarilor In amandoua.

'Dobrogile cea veche §i cea noua este de 208.666 de suflete,
-earl dupa judge stint repartizate astfel 64):

DISTRICTUL TATARI TURCI

.v- Ora§ . . . 2.050 4.900

r 'Sat . . . . 19.159 10.033
Total . 21.209 14.933

... Ora§ . 221 2.648

LI
-z -Sat . . : . 920 2.511
Total . 1.141 5.159
Total general . 22.350 20.092

Caliacra . . 9.419 58.405

Durostor . . 2.957 95.443
Total . 12.376 153.848

166.224

Calculand dupa acest tablou procentul pe care-I reprezinta

In fiecare judet, gasim urmatoarele cifre :
Jud. Tulcea: Tatari 0.7 0/0 , Turci 3.0 0/0
Constanta: 2 10.1 0/0 , D 7.2 0/0
Caliacra: 1 6.2 010 , ,, 38.2 0/0

Durostdr : 2.2 0/0 , p 71.2 010

Puternicul element de colonizare, musulman, aezandu-se mai

cu deosebire in rasaritul, centrul §i sudul Dobrogei, regiuni ce vor
fi fost atunci slab populate, a imprimat toponimiei Dobrogei, un
earacter aproape cu desavAr§ire turanic.
Ceace este mai caracteristic e faptul a nu gasim cleat foarte
rar resturile vechilor numiri de localitati din epoca romans sau
bizantina, cum e cazul mai frequent in partile Rumeliei sau ale
Traciei mijlocii §i siasaritene. Lipsa unor astfel de resturi topice,
chiar sub cea mai barbara forma reprezentata prin graiul turco-
tatar, ne-ar face sa credem ea numele unor astfel de localitati din
cpoci mai .vechi Incepusera sä fie parasite sau uitate cu desavarsire

www.dacoromanica.ro
 36

din cauza tot mai marei lipse de populatiune in vremea cand ele--
mentul osmanlau se aseaza puternic si definitiv in partile de odi-
nioara ale Scythiei minor.
Din cele 3.776 numiri topice ale Dobrogei vechi, dintre cari
367 sunt nume de sate, jar celelalte 3.409 sunt nume de vai, coline,
dealuri, lacuri, rauri, balti etc., 2.338 sunt nume turio-tatare, repre-
zentand astfel un procent de 61.89 9/0 din totalul numirilor topo-
nimice a intregei Dobroge vechi romanesti socotindu-se aceasta
cifra dupa harta cea mai ama'nuntita, adica la scara 1/10.000 ceiace
ne arata ca aproape trei sferturi din totalul acestor numiri se
datoreste asezarilor elcmentului de care ne ocupam 65).
Uneori se intrebuinteaza numiri de pasari pentru a insemna
o localitate Ca:
Atmadjea [pasare de prada, uliu] sat in jud. Tulcea;
Balabancea [erete; balaban nom d'nn epevier ou faucon blanc a tete
epaisse ;], sat in jud. Tulcea la sud-vest de Nicolitel ;
Biabill [privighetoare], doua sate in jud. Constanta;
Cuzgan [corb] sat in jud. Constanta ;
Cartal Ivultur] sat in jud. Constanta la rasarit de Harsova;
Gargaldc [ciorarie], doua sate in jud. Constanta: Gargalacul mare si
Gargalacul mic sail cum sunt insemnate pe alte harti: Tatar
Gargalac si Bulgar-Gargalac ;
Palat [cloaca i uneori insemneaza si puiu] sat la nord de Constanta;
Se intalnesc uneori numiri topice in stransa legatura cu numele
de arbori sau plante :
Armutlia [poate in legatura cu armud = parg.] sat in jud. Tulcea
in nord-vest de Babadag;
Cara-agaci [etimologic inseamna : copacul negru; ulm], sat in jud.
Caliacra, In sud-vest de Bazargic;
Kyzil-agaci [Copacii rosi] ;
Cavaclar si Cavacli [plopii]
(Vic [pe langa semnificatia de otel, mai are si pe aceia de fragd
§i butaF, cu cari credem ca e mai in stransa legatura localitatea
Ci/ic din jud. Tulcea];
Ghelingic [lalea salbateca, dedetel ; uneori insemneaza si nevastuicat
se gaseste satul cu acest nume la sud de satul Pantelimonul
de jos in jud. Constanta;
Orman [padure], e intrebuintat des in compunere cu alte vorbe:
Cara- Orman [padurea neagra], Ceatal-Orman [padurea despicata],
Deli-Orman [padurea nebuna] etc ;
Petit sau Fetid [insemneaza stejar], e intrebuintat sub forma Cara-
petit [stejarul negru], sat in ,jud. Constanta si Durostor;

www.dacoromanica.ro
 37

LE,tum [vie] de unde Uzum -bair [denial viei]. Se afra." deal cu acest
nume la cota 194 intre Slava-rusa pi Slava-cerkeza, altul In
rasarit de Cataloi intro cotele 141-202, iar altul In apus de
satul Camber intre cotele 214-193. Se mai gasesc Inca in
Dobrogea o multime de localitati Cu acest nume, ceiace insem-
neaza ca cultura vitei de vie era raspandita odinioara in
Dobrogea...
Unele sate ne arata ocupatiunile sau alte particularitati ale
locuitorilor :
Azaplar [satul Azapilor], localitate in jud. Constanta la rasarit de
Mangalia :
ArabagdaT [liarabagii] localitate pe soseaua Silistra-Turtucaia;
Baxarghian [negustorul] sat langa Cuzgun, jud. Constanta ;
Calla lbaiat] sat in plasa Harsova ;
Capugi [portar], sat in plasa Harsova, corn. iriu;
Casap-chim [satul macelarilor] pe malul lacului Razim intre Sariurt
si Caranasuf ;
airje/ari [satul Carjaliilor?] localitate in jud. Tulcea la rasarit de
Pecineaga ;
Caucagi [zurbagii sau hartagosii] sat in plasa Megidia, jud. Constanta;
Corangilar [crescrutorii de albino, apicultorii). sat in jud. Durostor ;
Dulgher [tamplar] sat in jud. Constanta;
Hamamg i a [aceia care tine o baie] sat in jud. Tulcea;
Kiradji [chirigii, acei cari fac ca,'rartserie] sat in jud. Constanta ;
Nalbant [potcovarul] sat in jud. Tulcea;
Odagii Led cari in odail sat in jud. Durostor ;
Terri -chioi [satul croitorilor], sat in jud. Constanta In rasarit-sud
de Harsova ;
Deasemenea in legatura en animalele se Intalnesc nurniri de
localitati printre can insemnam:
Aigeir-Am et [A met armasarul] sat in jud. Tulcea la rasarit de
Ostrov; vorba se intrebuinteaza si ca nume de persoana.
Cara- Coci [berbecii negri sau oaia salbateca evispoli], sat la sud-vest
de Amdanlar, In jud. Durostor ;
Coiuin -punar [fantana oil], sat mic la:nord de Aigar-Amet in jud.
Tulcea :
Coium - tepe [dealul oii]
Congaz [viermele de gunoi: Conguz = Mistkafer (Gymnopleurus)],
sat in jud. Tulcea la nord de Babadag ;
Ourt-bunar [fantana lupului], sat pe soseaua Silistra-Bazargic ;
Tawan [iepurile], cota 170 la sud-vest de satul Coiumpunar jud.
Tulcea; Se intalneste si in mate eompuse.
Teke [tapul; sub forma Teicke inseamna manastire de dervisi] se
gasesc yai insemnate cu acest nume;

www.dacoromanica.ro
 38

ehirghiol [lacul lui Tekir ; Tekir inseanina insa mreank, si rosioark

sau ochiana (un fel de peste mic)], lac in sud de Constanta*).,
Se asesc coprinse in numiri cute odatk ,i populatiunile pe-
cari asezarea Tktarilor sau Turcilor le va fi intalnit aici sau 'cari
vor fi avut oarecari legaturi caracteristice cu aceste locuri. Asa
bungoark.
Anadol-chioi [satul Anadolenilor] lknga Constanta ;
Arnaut-chioi [satul Arnautilor sau Albane4lorj
Bulgar-Ainsalt, uat dispkrut astrizi, existent lush' pe marea harta
ruseascrt a rkzboaelor din 1828-1829, avilnd mai putin de 0 curti;
Laz-mahala [malialaua Lazilor] sat in jud. Constanta ;
Urum-bei [princepele grec; ckci. T.Trum se intrebuinteazk in ]imba,
turca ea sk numeasck populatiune greack. cf. Jirecek in Archae-
ologisch-ephigraph. Mittheilungen X p. 169], sat in jud.
Tulcea;
Vlah-bair, Vlah-chioi, o movila, o Ware si tin sat, toate asezate
pe malul Dunkrei intre Rasova si satele Wirlearm-Aliman;
-Vlahlar [Vlaliii] sat situat putin mai in sud de Ekrene 66).
Uneori iata ce insemneaza dentunirile turcesti intrebuintate ca
numiri topice:
Ac-bunar [fantkna albk] sat in jud. Tulcea, la sud-est de Cerna ;
Accic-tepe [dealul alb sari dealul de argint], In sud de Isaccea;
Altdn -tepe [dealul ros sau dealul cu anima], deal care tontine mine
de eupru in sudul jud. Tulcea;
Baba-dag [muntele strAmosului], in jud. Tulcea;
Bair [movila] cu compusele lui: Cara -hair movila neagral langrt
Dunavktul de jos, Ta$-Lair [movila de piatrk I;
Ba$-bunar [-lantana ckpeteniei] sat in jud. Tulcea, plasa Babadag,
intre Topolog $i Slava-rusk;
Rw.chioi [satul capetenien, in jud. Tulcea in nord-vest de Babadag;
*) Acesti cativa termeni in strans raport cu pastoritul, arata ca ocupa-
tiunea pastoritului a avut un rol Insemnat in vista colonistilor Turci gi Tatari
din Dobrogea.
Cele cateva numiri amintite mai sus impreuna en o multime de localitati
cari se gasesc in Dobrogea gi cari poarta numele de ceiflci [ce inseamna pe langa
«loeuintk de iarna,, Winterwohnung cf. Vamber y, Die primitive Cultur des Turko-
tatarisehen Volkes pg. 2b, gi tlieu de campement et de vaine pature pour lee
bestiaux pendant l'hiver *, Barbier de Meynard 1. c. II, 594], ne trimit la viata
nornadului ratacitor, care izbit de insusirile naturale ale fiecarei localitliti le si
numeste cu termenii In legatura cu aceste earacteristice. Asa e cazul aseiarilor
unguresti in pustia Tisei, a Romanilor macedoneni ce -Si numesc locurile dupii
tchetre* (stanci) [chiatra laie] dupii livezi, dupa lunci, dupa cfantine* Ri esipote»
1i tot asemenea s'a intamplat cu Tamil. din Bugeac.

www.dacoromanica.ro
 39

Ballage$ti [dela baldag = mailer de sabile sau topod sat in jud_

Constanta;
Bet-bugeac Icotul beiuluij sat in plasa Tulcea, jud. Tulcea;
Bogax [gatlej, varsare] denumirea gurilor Dunarii la vArsarea lor;
Bzigeae [colt, unghiu] sat in jud. Constanta, la nord de Ostrov qi
deal in fata Galatilcr ;
Bunar [ffintilna] intrebuintat mai mult in cuvinte compuse;
Rerun Inas, cap, promontoriu] intrebuintat mai mult in vorba
compnse ca Ta$-burun [cap de piatraI. promontoriu in lacul
Raziin, langa Jurilofea;
Cruli-CcWa [ca la cadiulta] [satul chediului] ;
Cueeamae [tesala; in limba Tiltarilor de azi din Dobrogea inseamniii
si nithnaliga], sat pc soseaua Casiincea-Pantelimonul de sus;
Cairae [teren alimecos, poviirnis], deal In nordul Cornunei Sarinasuf;
Cambv [din forma amber? care inseamna chilimbar ?] sat la nord-
est de Babadag;
Canard [abator, inAcelgrie; mai rareori inseamna stance] sat la nord-
vest de Constanta;
Calaiei [servitor, rob] sat In frontiera veche a Dobrogei, in jud.
Constanta;
Caralar [negrele] sat in sud-vest de ,.keadanlar jud. Durostor;
Cara-su [apa neagra sl mal adtinc] vale intre Cernavoda-Constanta;
Chemaular [areasii? dela chernan = arc] sat in jud. Durostor;
Ceatal [furca], localitati uncle se bifurcii, cele trci brate ale Dun'arii;
Caea [stAna] sat in jud. Tulcea Tanga Somova;
Ceair [f(ineatia intrebuintat pentru numiri de vai;
Ceamurlia [glodiiriile] sate in jud. Tulcea:
Cherbana [locul uncle se aduce pe,tele si se sareazd numele punc-
telor de pesciirie din delta;
(Vol [sat I inirelmintat in foarte multe compuse ca: Anadol-chioi,
Alibei-chioi, Orman-chioi, Orta-chioi, Bas-chioi, Cala-chioi,
Carainan-chioi, Casap-chioi, Ceaus-chioi, Ceelen-ehioi, Celebi-
chioi, Cucinc-chioi, Duna-chioi, Emir-chioi, Eni-
chioi, Hairan-chioi, Ienidze-chioi, Eschi chioi, Kujubei-chioi,
Karassu-chioi, Karaveli-chioi, Kurudzri-chioi, Kadi-chioi, Laz-
ehioi, Mahmut-chioi, Meidan-chioi, Mansir-chioi, Sari-chioi,
Satis-chioi, Terzi-chioi, Usat-chioi. etc.

Notei Aceste consideratiuni de naturii topicii ne silesc sa credem ca Osmanhil

din Dobrogea la inceput se ocupau mult gi cu pastoritul, petrectind vara
in corturi de pasla ce puteau adaposti 14-16 familii, iar iarna in case de:
lemn cat se poate de proaste dupa cum ne informeazil gi Paul de Alep (1. c. pg. 42) i
«Toate locuintele for sunt pe malurile Dunarii gi sunt clAdite din lemn gi trestii.,
netinand niciodata la locuinte mai frumoase gi mai solide ba chiar, .habotnicii
niugulmani igi bateau joc de nebunia gi vanitatea cregtinilor, aceste «capre gi
.maimute., can pareau ca-gi cladesc locuinte pentru vDnicia iaterzisa oamenilor..

www.dacoromanica.ro
 40

"Curu-eu/ac [valea seats] [nnlac = ureche si vale, curu = see] vale

In plasa Megidia;
Dede [bunic] in compuse ea Bairam-dede [sarbatoarea bunicului] ;
Dere [vale] intrebuintat mai- ales in compunere ;
Dervent [stramtoare] ;
Gaidar [cruzii, perfizii, tradatorii]
Ghecet [trecere] localitate in fata Brailei, in jud. Tulcea;
Ghiol [lac, balta] intrebuintat intr'o multime de compuse ca Adje-
ghiol [lacul sand], Sari-ghiol [lam). galben], Moru-ghzol [lacul
albastru], Tekir-ghiol [lacul lui Tekir];
Ghiuvegeet [uses, Intins] sat In jud. Constanta;
Hagilar [pelerinii] sat In jud. Tulcea;
Hasarlde [fortareata mica]
Hisar [fortareata, intaritura Intrebuintat in compuse ea Toprale-
issar [locul intarit] sat In jud. Constanta ;
lada [locuinta, sau tabard de yard] sat in plasa Macin, parau pe
tritorul acelui sat, Ialla-bair, deal pe teritorul comunei Babadug;
Ieni [nou] intrebuintat foarte des in compuse ea leniuddoi [satul-nou];
IerIcessek [brazda (Erdeinschnitt)] sat in jud. Constanta ;
an Para-bi-yil = an de 354 zile ; ar fi oare numele satului
Caraibil din Comuna Sarinasuf, jud. Tulcea ?)
Ithan-cione [cesmeaua imanului], sat In jud. Tulcea. Iurt [pamant
de locuit] In compuse ca. Sari-iurt [pamant galben] sat in
jud. Tulcea;
Mandra [tarla, stand [bercail, pare du betail cf. Barbier de Meynard
1. c. I. 721] localitate deasupra satului Agighiol, inspre Eni-
chioi, jud. Tulcea ;
Me$elic [dela mesi'ald = tufan, luminis] numele unei mici padurici
Janet' Bes-tepe ;
Megidia [numita de Sultanul Abdul-Megid, (glorioasa) Virg in jud.
Constanta ;
Orta [mijloc] In compuse ea Orta-chioi [satul din mijloc] sat in
jud. Tulcea ;
Paxarlia [targ] sat in jud. Constanta;
Potur [indoitura, cuta a terenului ; uneori inseamna si pantaloni]
sat in jud, Tulcea;
Rahnzan [pomanagiu, milog], sat in jud. Constanta
Ramaxan [sarbatoareal Intrebuintat in compuse ca Ramazan-chioi;
Seimeni [o parte din ieniceri purtau acest nume *] sat In jud.
Constanta pe .malul Dunarii.
Sard-nasuf = [nisip galben] sat In jud. Tulcea ca §i Cara-nasuf
{nisip negru] ;

*) N. Iorga. Istoria arrnatei romcinepti Bucuresti 1919 vol. II pg, 126

nota 2: 'Hi [Semeni] sunt natione Thracum collecti pedites, audax et expediturn,
serum inconstans ac seditiosum militiae genus».

www.dacoromanica.ro
 41

Sarai [asezare, palat] sat in jud. Constanta ;

Silistra [fluer] ;
Sty [apg] in compuse: Cara -sat [apg neagra] vale in jud. Constanta;
T6pe [varf, coling] Intrebuintat des In compuse ea Be-tepE [cinci
coline] sat si dealuri in jud. Tulcea;
Topal [schiop] sat In jud. Constanta;
Toprak [loci;
Tuzla [sgrata] sat In jud. Constants pe malul Marei-Negre;
Varos [mahala Intarita ; provine din utigurescul Varos] sat langg
Harsova ;
Zebi/ [cistnea] sat in jud. Tulcea.
Nu putine din localitgtile Dobrogei au terminatiunca erg,
gic sau tar ea : Boazgic, Beilic, Ghelingic, Alfatar, Alaklar,
Sofular, Singurlar etc. forme ce se gilsesc repetate des si spre sud,
dealungul coastelor nitrii-Negro si in toatg Tracia 67).
***
Intregul conglomerat turco-tatar din Dobrogea c astazi intro
complecta decgdere
Ducand o viata deosebitg de a celorlalte elernente ale popu--
latiunei, e silit chiar prin aceasta sa se menting intr'un fel de
rezervg care-1 impedica ca sit fie un factor activ si de progres, in
on ei ce directiune, pentru viata provincici dobrogene. Deli ii s'au
dat o multirne de privilegii in ceia ce priveste regularea vietei
publice cat si a diferitelor raporturi dintre dansii in conformitate-
eu for religioase,totusi se pare ca se sinit stingheriti
si de aceia In am-nite intervale an emigrat si emigreaza, ductm
du-se in Turcia europeana sau asiatieg.
Locuind in sate lipsite de orice vegetatie, Tatarii mai ales
ocupg tinuturi asemaniitoare celor din steps, pe cand Turcii sunt.
asezati, In judetal Tulcea mai cu osebire, in regiunea dealurilor oi
padurilor. Refractari noilor conditiuni de viata moderns, ei se ocupg
Inca In mod rudimentar cu pluggria si cresterea vitelor, cu deo-
sebire a tailor; Turcii din orase se indeletnicesc §i cu negustoria-
Astazi atat Turcii cat si Tritarii sunt un element pasnic ysi
onest, care este amenintat sa se stings incetul cu incetul, urmand
par'cg declinul pe care fatalitatea li 1-a hargzit si aici ca si in
fosta Impgratie turceascg asa de puternicil si de amenintatoare o--
dinioarg.

www.dacoromanica.ro
 42

NOTE
1) Hammer-Purgstall, Geschichte der goldene Horde in Kiptsrhak das ist
der Mongo len in Russ land Pesth 18404). 176, 179-180 Hammer-Ioseph. Geschichte
des osmanischen Reiches Pesth (erste Ausgabe) vol. I pg. 121; vol. III pg. 202
qi 799-800; vol. VIII pg. 254; Ibidem... (zweite verbesserte Auflage) Pesth 1836
vol. I pg. 117;
C. Jirecek, Geschichte der Bulgaren pag, 380 (dupe Hammer).
Asupra inmormantArii lui Ssaltukdede la Babadag, exists tradi(iunea vi
In veacul al XVII, ciici Evleia Celebi amintevte despre ea.
2) N. Iorga, Geschichte des runztinischen Volkes I 281.
3) flagi-Calfa Tab. cronol. anno 793 (= 1391) apud. Ioseph von Hammer,
Gesch. osm. Reiches (1834) vol. I pg. 187.
4) N. Iorga, Gesch d. osm. Reiches vol. I. p. 375; N. Iorga, Gesch. d.
rum. Volkes I. p, 303, II p. 388 N. Iorga, Chilia f i Cetatea Alba p. 69-70;
D. Onciul, Mircea eel Bcitrcin (cuvantare comemorativg la cinci sute de ani dela
moartea lui, Bucurevti 1918 nota 29.
Chronica dell' origine e progressi della cassa ottomana composta da Saklino
Turco eccellentissimo historico in lingua turca. Parte prima.... Tradotta da
vincenzo Brotulti Ragusco.... Viena 1649 pg. 343-344:
cQuidi partitose arrive alla ripa del Danubio. Onde l'esercito vittorioso
d'ordine Regio passb all'altra banda del Danubio, e scoise la Valachia.
De pill ordinb, the alla ripa del detto fiume fabricassero un gran cittit
chiamata jer-ghioschi (= Giurgevo). Et anco fete restaurare e rinovare le Fortezze
di Sachgi (= Saccea) e di Ieni-Sala (San-Giorgio).
In tanto gl'exursori ottomani saccheggiata la Valachia, e menati vra fan-
ciulli beli come il sole, e fanciuli vaghe comme la rosa, sene ritornarono con
varie spoglie alta Corte Regia'. 1

2) G. Miletici, Das Ostbulgarische in Schrif ten der Balkan- Commission

der Kaiserlichen Akademie Wien (1903) [linguisticche Abtheilungl col. 12;
a Jrecek, Das Fairstenthum Bulgarien pag. 140 ; N. Iorga Gesch. d. osm.
Reiches I. pag. 207, 259, 260, 460 ; .
G. Hertzberg, Die Ethnographie der Balkan- Halbinsel im 14 und 15 Iahr-
hundert in Peterman's Mittheilungen 1878 (24 Band) pg. 126, 183-134; C.
Jirecek, Etnograficeski promenenia va Balgaria °tit ocnovanieto na Kniajestvoto
In Sbornik (Sofia) V pg. 501, 501; M. Drinov, Istoricesko osveatlenie varhei
statistikata na narodnostalea va istocinata casts na Bellgarskoto Kniajestvoto In
Periodicesko Spisanie (1884) VIII pag. 73;
C. Jirecek, Einige Bemerkungen caber die Uberreste der Petschenegen und
Kumanen in Sitzber d. Kon. bohmischen Gesellschaft der Wissenschaften (phi-
losophische-historische-philologische Classe) 1884 p. 18 note.
C. Jirecek in Archaologisch-epigraphische Mittheilungen X (1886) p. 130.
6) Donado da Lexze, Historia Turchesca (1300-1514) publicath adnotatA,
impreunil cu o introducere de I. Ursu (ed. Academiei Ron:Lane) 1919. (Vezi
introdnccre pag. XLIV-XLV vi in text, pag. 86-87: Hora levato il campo
sequitando l'arena oveno spiaza di mare maggiore dove havessimo gran fortune
et disagi, primo per non esser vi ni ville ni habitationi per spatio di due buone

www.dacoromanica.ro
 43

giornate dal Castello di Varna in poi et di fin'all Danubio per 8 giornate, et

piu, di trova ne gente et luochi salvatichi, privi d'acque dolci, dove n'havessimo
gran disagio eher per porechi giorni non havessimo altra acqua che quells del
mare, dove facevano dulle buse nella salbia apresso la riva del mare et di
quella bevevano, et cosi ne havevand, ch'altra acqua non si poteva irovare.
Item in questo diserto, it quale si chiama Abroxit fossimo assaltati da
quantita di cavalette grosse, incangiate, berettine et rosse che tanta quantita ne
sequitava, che non e cosa che si potesse creder da chi non l'ha visto. Erano si
gran nuvole di quelle locuste ch'oscuravano it sole, et quando si mettevano a
terra rosegavano sin ale paviglioni, i sachi da biscotti le Besse da cape, non si
poteva cucinare, che come erano dissoperte le pignatte erano piene di queste
animali. Li cavalli non si poteva tenere ch'era forza di continuo tener le sachete
al muso, et coverti tutti si all'orechie si che per queste stavano serrati nelli
paviglioni et la notte cavalcamo.
Quando fossemo per una gidrnata appresso un ramo del Danubio, iI
campo fete tra it di et in notte due alloggiamenti, siche passato di poco mezzo
giorno li levassimo a gionger all'equa dolce etiam per fuggir la furia delle ea-
valette. (pag. 155--156).
Il 3 ° Sangiacato si chiama Malgara overo Chiersaluch (Kurk-kilise?).
huesto va per gran longhezza sopra it Mar-Maggiore et ha un gran stretto che
dura per due qiornate et piu et si chiama deserto De Brozie et avanti che
s'entra nel deserto sopra it riva de Mar-Maggiore si trova una terra dito Varna,
et sopra la Campagna arente, a detto luoco si trova gran quantitk d'ossa, che
gik fu rotto da Turchi un essercito d'Ongari, poi si trova Malgara ch'e una
citta appresso un monte et passato detto monte s'entra nel sangiaccato di Siliistria.
4 ° «Sangiacato si e ilistria, it quale va fin al Danubio (et in citta di Si-
listria,) e murata sopra it Danubio lontan dal Mar-Maggiore 15 miglia, qui vi
P it passe che passa it Danubio, et ha di moltoe ville. Questo sangiaccato tiene
sopra it Danubio, miglia 60, fine Avedin.
Sotto questo sangiacato e Licostomo et Illoncastro, et avanti che mi parto
del Mar-Maggiore diro d'un altro sangiaccato,.
Pentru felul cum se delimita regiunea Dobrogei sk se vadri Inca: Giacomo
di Pietro Luccari, copioso ristetto degli anuali di Ilausa, Venetia 1605 pag. 52, 53;
Hans Schiltbergers Reisbuch nach der Niirnberger Han dschrift herausgegeben
von D-r Valentin Langmantel. Tubingen 1885 pag. 52 ;
Laonicos Chalcocondylas (ed. Bonn) pag. 326.
7) N. lotga, Geseh. d. rum. Volkes I pg. 369, II p. 11. Cf. IV. Iorqa
Studii si Documente cu privire la isloria Romtinilor IX p. 76: «Li Tartari
della Bassarabia, detti Bugeac, sono, del Piccolo-Nogai venuti ad abitare, da 100
anni, 11, per tenere in freno li Moldavi, li quail all'antiquoi solevano ribellare
pitl volte contra la Porta,.
8) Acta Tomiciana vol. II No. XCVI pg. 103, No. CXXVII pag. 129 ;
vol. III pg. 112 (Anul 1512); vol. III No. MDXIV pap. 170 (Anul 1514):
«Habet insuper Turcarum imperator Tartaros proprios ex praedicto Taurica
Chersoneso acquisitos et in colonia nuncupata Dobricza ad Danubium trans Mol-
daviam seu Valachiam locatos, quorum tria circiter millia nulla accersiti mer-
cede militant. Qui etiam una cum Turcis frequentius tam in Hungariam per

www.dacoromanica.ro
 44.

-Danubium trajicentes q-: am in regnum Polonie et Mg. due. Lithuanie clam et

furtim excursiones faciunt per plana loca Moldaviae seu Valahie traiecto flu-
mine Tyrass qui in multis locis vado transitur, terras illas accidentes».
Hurmuxachi-Densusianu vol. II partea 3-a No. CXLVI pag. 158. Hur-
muzacki XI No. CCLIII pg. 151 (anul 1503 Februar 6, o scrisoare din Lem-
berg). Ibidem No. IV p. 578 (Iu lie 25, anul 1555 stiri din Constantinopol despre
rhscoala, de la'ngrt Dunfire a unui pretendent turc: «Consistit autem adhuc in
eodem loco, Varnae que Tureis'Dobrigzia nuncupatur, apud Danubium,
non longe a Bolbuchiehe (Oblucita?) lacu....*
9) N., A. Constantinescu, Intinderea Raialelor in Anuarul serninarului de
geografie gi antropogeografie Anul 1911 pg. 47, 51.
IC. Iorga, Acts Si Fragmente'l pg. 189: «...aderant dobrucenses et bilo-
brodenses Tartani, subditi Turearunt imperatorisp.
10) Vicentio Makuscev: Monumenta historica Slavorum meridionalium..
vol. II pg. 243: «Questa Dobruccia per la marina 8 habitato da christiani, e
-vi so in essa queste terre: Charar, Maluch, Costanza, Mongalia, Irosto, Balcich
e, Varna et li cassali delli Christiani pur su la marina sono Orachovera, Ca-
varno, Corbir, Eiherena, Franga Novosello et Galatta, nessuna di queste terre
O habitato da soli Turchi ne ancho da Christiani eccetto che in Balcich, dentro
per questo paese in terra ferma e habitato da Turchi et vi sono le infrascritte
terre: Zatuchio, Baba, Carassuni, Cassasui, Pastarghi e Provadia. In Sasancci et
Babassi e habitano anco li Turchi nelle quale per ciascuna di esse vi e maggior
numero di Christiani, che di Turche.. Ibidem pg. 249.
Pentru identificarea localitAtilor de mai sus sa se vadit: C. Jirecek, Einige
Bemerkungen... pag. 17, M. Drinov in Periodicesko Spisanie (Sreaclito) 1884 An.
VII p. 1-24; Al. P. Arbore in Arhiva Dobrogei An. I. p. 21--22. In pri-
-vinta localitfitei Charar, credem ca ar fi vorba de satul Caraorman «uncle se
Tarn," una din gurile DunArei. gi pe care Francois de Pavie, baron de Four-
quevaux, in descrierea calfitoriei sale din 1585 1'1 enumrtia dupfi Varna, Ben-
gala (Mangalia) Qi Constanta. (N. Iorga, Acts fi Fragmente cu privire la isto-
ria Ronanilor vol. I pag. 34 nota).
11) Ilurmuzachi XI No. CCLIII pg. 151 (Lemberg 1583 Februarie 6),
No. CXVI pg. 671 (Constantinopol 1584 Maiu 7), No. CLXII pg. 702 din
eon'tantinopol 28 Oct. 1587: von den Cosaken aber komen abermalss gewisse
Zeittungen dass sy furiiembs turkisch Castell Baba genandt in Griindt vihort
and ausgebrendt, die Turkel, alle niedergehaust And das iibrig ales sampt Weib
vnd Kiindt davon gefueret «Hurmuzachi. 1111 (Aus Wien von 21 Iannuary
Anno 1595): «Die Moldauer find Wallachen, thuen Ihenhalb der Thonaw dem
Feindt grossen Schaden. Die Gegent Dobrochian and Markten verbrandt, die
Tiirggische Inzeohner niidergehaut, das Viech wechk getriben, find das Landt
gar bisz auf Drinopol verhangt..
Huratuzachi IV= No- CLXXV pag. 211: «ma colui affirmo che quelle
gente non erano del Re di Tartaria ma dell fratello del Re quali passati a Do-
brizza al numero per quanto vien detto di 40 mille, vivevano di preda allo cam-
pagna .... (An. 1596).
Hurmuzachi XII No. DLVI pag. 365-366 (1598 Iunie 29) despre o pre-
gaire ritzboinica a Tatarilor din Dobrogea; No. DLXXI pag. 374 (Alba Iulia

www.dacoromanica.ro
 45

1598 Iu lie 14), stiri despre rniscrtrile Tatarilor din Dobrogea ; No. DCXIII pag_
404 (Casovia 1598 Octombrie 8) ; No. DXXXV pag. 352 (Gherghi(,a 1598 Mai 21).
12) Georgii Dousae de itinere suo Constantinopolitano epistola. Anno-
1599 pag. 81-82 e Babam venimus, urbem, aliquantum earuderibusconjicerelice-
bat, aliquando maximam : sed a Cosakis hodie misere diruta ac solo aequata
iacet'.
13) Balthassaris Waltheri: Brevis at Vera descriptie rerum ....in Tesauru
de Monumente istorice de A. Papiu Ilarian Bucuresti 1862 tom. 1 pag. 38.
14) Lazarus Soranzius, Ottomanus sive de rebus turcicis liber onus, an
tres partes divisus, 1600. Cap. XVII pag. 39: De Acanzus at Haiduchis. De-
provincia Dobruccia.
eQui Acanzii vocantur ut plurimum agiicolae sunt, sed falluntur qui eos
Haiduchis Hungarorum comparant, cum illi equites, hihipedites militare soleant.
Nec recte eos a Iovio et aliis scriptoribus recentioribus voluntarios milites ap-
pelari puto ; cum propter exemptiones ipsis concessas in bellum proficisci co-
gantur, sepique tamen Zingarorum vel Tartarorum more integras regiones de-
praedando pervagantur et devastant. In Dobruccia Bulgariae provincia ut plu-
rimum ad Danubium desident et morantur.
Cap. XXXI pag. 79: Praeter eos quas modo enumeravimus Tartarorum
gentes, alii quoque eiusdem nationis reperiuntur qui Gibeli vocantur, 'quorum
ad plurimum sunt 2000 machaera, arcu, galea et lorica in hello utuntur, unde
Gibeli id est, loricati dicuntur. In Dobruccia provincia ultro Danubium sita,
habitant ad ruinas Muri, quae in Sogdiana region e ab urbe Silistria Constan-
tiam usque, quae est ad Pontum Euxinum, pertingunt.
Hie murus ab Imperatoribus Graecis quondam aedificatus dicitur. Hosce-
Tartaros Turcae saepisime in bellum vocant ut aliis persuadeaut Tartaros Cri-
maeos sibi auxilio venisse. cf. Glossal-juin mediae at infimae latinitatts, condi-
turn a Carob Dufresne Domino du Cange. Parisiis 1840 tom. I pag. 38: Awn-
zii. Genus milltiae Turcicae. Iovius torn. I liber 14: «In laevo Sinam Bassam
eunuchum eum Asiatico equitatu constituit, antecedentibus Acanzis qui sunt
voluntariae militrae equites, ex vario gentium genere, spe praedae, ad bellum
acciti (Rursum) : Hos Acanzes, hoc est Antecursores vocant, et plernmque cen-
turn millium equitum numerum implent:; quod eis ad spew praedae Tartari
e Taurica et Getae ex Valachia gregatim misceanturz.
15) M. Drinov in Periodicesko Spisanie (1884 VII) pag. 71.
16) Hurmuzacki XI No. XXV pag. 597 (Constantinopol 1577 Iunie 26-
si 4 Iulie) Constantinopoli et Dobrucxe omnes domus omniaque hospitia
plena sunt man cipioruni..... Quare petit etiam rex mews Serenissimus ut, chia-
usio Suo Majestatis homino adiuncto Constantinopoli, in Sansiako Bellogradi-
ensi et Silistriensi, nee non Dobrucxe ubicumque et apud que (m) cumque ex
subditi Suae Majestatis temporibus predictis ablatis inventi furent, citra morarn
restitui mandet.
Hurmuzachi IV' No. CCXXV pag. 256 (7 Octombrie 1601): «Di Mol-
davia sono capitate lettere, the ei predetti Tartari dela Dobrizza havevano-
trascosso la Valachia, e presse da cinque mile anime.... ; Hurmuzachi XII No-
MCLXVI pag. 802 (Constantinopol 1600 Martie 24... =et con li Turchi di
Dobrizza.

www.dacoromanica.ro
 46

Hurmuxaclu IV= No. CCXXV pag. 256 (7 Oetombrie 1601); No. CCCXXX
pag. 328 (25 Tulle 1611); «... Tartar/ di Dolvigta... al numero di 10 milia; No.
CCCLI peg. 333 (16 Iunie 1612) despre mete Tatari nu se spune de unde
aunt cari tree in numiir de 8000, in Dobrogea; Ibident XV partea II, No.
MDCCCXXXVIII peg. 957 (Ia§i 1626 Sept. 27; Ilndein XII No. DDXX pag.
1054 (1600 Octombre).
N. lorga, Stan ysi Documente XX No. X (1604 Sept 14) peg. 493 -494:
«Des Tatar-chans leiblicher-Sohn, sei. mit vierczig- Tausende Tartaren unclerhalb
Giechisch-Wesenberg in die Dar t;.-a angelagt.Ilurmertachi IV2 No. CCCL pag.
.334 (1612 Maiu 5) ..Baba, Varna et Misevria luochi multi richi et abondanti
di genie per la maggior parte MahumetanaD.
N. large, Studii ci Doeumente XX frag. CCCCII peg. 440 (1613 Iunie 19);
N. Iorga, Stud a. y,i Doeuniente IV pag. 116 ...alcunilochi et vile tur-
chesche ; Hurmuxachi vol. I Supl. I No. CCLXX Pag. 177 (Pere 1618 Apri-
lie 21) ...Dobregsa qui est une province de delta le Danube habit& de Tartares .
.1V. Ionia: St2tdii i doeumente IV peg. 117 e Bazargich terra che sede
in mezzo di quella parte di Bulgaria che si chiama Dobrucia, ch'e tra it pro-
montorio del monte Hemo et la fore del Danubio, abita4a tulle& di Turcht et
Tartari .
17) Ioseph von Hammer ; Des osmanzsehen _Niches Staatsverfassunq 2Ind
Staatsvern altunq darqestellt aus den Quellen seiner Grundgesefte Wien 1815
2 vol., ,vol. I pag. 288.
c.f. A. C'. Barbie). de Maynard : Dictionnaii e ture-francais, Paris 1881-1886
vol. I peg. 47: ispendj corrupt du pers. peed/do qui siginfie quint. On donnait
ce nom a la part du cinq,uieme, prelev6 autrefois par les sultans ottomans sur
les prisoniers de guerre. Ce fut Mourad I-er qui, pour la premiere foes, etablit
cette tare au profit du, beit-ul-mal (tresor) ; cheque prissonier fut evalue k
120 aspres
18) T7aggio a Constantinopoli di Tommaso Alberti publicato da Alberto
Bachi della Lega, Bologne 1889 pag. 21 st urmat. (dupg, Buletin de l'institut
p. Petude de l'Europe sudorientale An. 11 (1915) pag. 235).
19) Hammer-Pulgstall, Geselnehte der Chant, der Krim unto osmaniseher
Herrseha ft Wien 1856 pg. 112.
20) I 201? Ilantn2er, Des osmanisehen _Belches Staatsverfassung vol. II
pag. 455, vorbind despre izvoarele noun ce trebuesc intrebuintate ca sa se in-
Oleaga; mai bine istoria Turcilor adaugg.: *...diess sind die Reisen Ewlia Melte-
lebis, eines gelehrten Tiirken rind praktischen Geschaftsmannes, der, von stater
Reiselust getrieben, die weiten Lander des osmanischen Reiches von Sultan
Murad des IV bus Mohammed des IV Regierung, vierzig Iahre lang in alien
Richtungen nnunterbrochen durchreiste, und in hoherm seine Reisebemerkungen,
und Tagebucher zu«amineutrug. Sowohl wegen des ausserordentlichen Werthes
und der Seltenheit dieses Werkes als wegen des mit dem unsirigen verwandten
Inhaltes desselben durfte eine umstiindlichere Runde als die schon irgendwo
anders gegeben, von der Entdeckung and dem Inhalte der Reisen Ewlia's, hier
willkommen sein.
Pag. 465 Reise Ewlia's von Konstantinopol nach Rumili im Geleite des
:abgesetzen find zum Staathalter von Oczaeow ernannten Grosswesirs Melek

www.dacoromanica.ro
 47

Ahmed Pascha im Iahre (1060) 1650. Gross rind Klein Tsehekmedsche, Silivri
Borges, Aides, Parawadi, Schumno, Hesargad, Rustschuk, Guirgowa, Sistow,
Nigeboli, Silistra, Hadschi-Oghli basari, Baltehik, Kan arna, Mankalta, Kits-
tendsehe, Kara-Chirman, Baba dayki mit Sprachproben der (lob)uxisrhen Ta-
taren Traducere romana in Arhiva Dobroyei II, p. 134.
21) Pentru pepenii dobrogeni se mai poate aminti Inca: Entracte din cro-
nice polonci litnana a lui 3fatein StryAous /ce (1340 1580) in Columna lui
Traian an. II (1871) pag. 110: ..Pepenit verzi, un front mare si duke si epos
se produce numai in Bulgaria si lu campia Dobrogei. I-am mancat si in Alun-,
tenia, dar adu1i de peste Dunare .
22) Narration of travels in Europe, Asiu and Africa in the seventeenth
century by Eoltya Efendi translated from the turkisch by the Ritter Joseph von
Hammer London 1834. Traducerea romaneasca in Dobroyea junk An. VIII No.
7, 8, 9, 10 si 11 din 1912 si Arhira Dobroyei, II pap. 134.
23) 'Dee Travels of illacarms Patriarch of Antioch toile?' by his atten-
dant archdeacon, Paul of Aleppo in Arabic, translated by F. C. Belfour A. M.
Oxon London 14DCCCXXIX 2 vol., vol. I pag. 41 -42:
«On ouf left w ere Romelia, Silistria, and Barja on which wehad now
ended whereof all the inhabitants ore Moslem Tartars. For the Sultan Maho-
met when the conquerend this province removed the christians from it and
peoped it with these Tartares. Most of them are from Cara.mania and from our
Contury. This he did to fortify the banks of the Danube againts their enemies
the Christians; as it is frontier province, and the Coundary of Romelia which
is opposite the Danube, and of Moldavia and Walachia. All their habitations
are upon the banks of the Danube, and are built of word and reeds .
Edi(iunea CiOn171, a lui Paul de Alep, (Bucuresti 1900) nu coprinde a-
ceasta parte.
24) iv. Iorya. Aete ti Fraymente I pag. 93-94.
25) Cornelio Magni : Quanto di pin curioso etc. Parme 1678 pap. 328
si urm. si 450 sgg. (dupli Bulletin de l'institut p. ]'etude de ]'Europe s-or. II,
10-12 pag. 236.
Johan Christoph Wayne, : Del neatio provinciarum Pan noniae et Imperii
turcici in Oriente (Augsburg 1684). ... s'au gasit multeruine antice dela Dunare
si panii, la Tomi (Constan(a) pe can le-au zidit imparatii bizantini si aceasta
parte de Writ- se numeste Basarabea si e locuitd de Marl ce se numesc Dobruees
si de ei se servesc Turcii in expeditiile for cele mai insemnate. Ei servesc cu
putina plata si se multumese dupa terminarea campaniei cu o haina si cu ducati ;
dar prada pe care o fac le riimane lor. Ce pagube a adus a,est neam cresting:
tatei, din nefericire e in proaspata amintire a oricui. Oratele for sent Tighinea,
Cetatea Alba, Ismail si Chilia (§ 183-1b6 gi § 187 pag. 43). Dupa Arhira
Dobroyei vol. II No. 1 (1919) pag. 85.
26) D. Cantemir,.Istona Imperiului ottoman pag. 3Q9 nota 123:
«Dobrogea. Este o provincie situatii dincoace de muntele Emu $i se intinde
dealungul Duniirei dela Drastor, in Romania panal la gurile acestui fluviu. Toata
Cara e numai un les; o campie vasta, fare fluviuri, fare selbe; numai la extre-
mitatea de aproape de Dristor este o padure pe care Turcii o nuiniau Deli- Orman
,au p:i(lurea nebunilor.

www.dacoromanica.ro
 48

Locuitorii ei sunt de originii Turd si an vent aici din Asia, dar astcizi se
numese Citaki oi aunt renumiti prin singulars for ospitalitateo.
Despre Citaci aminteste si Engel, Geschichte der Bulgaren in Mbsien pag.
cf. M. Drinov In Periodicesko Spisanie VII (1884) pag. 72.
27) Voyuqe de ,S-r A. dela La Motraye en Europe en Asia et en Afrique
(a. la Haye) 1727 2 vol. vol. II pag. 9, 14, 205.
28) Jean Bell d' Antirmony, Voyage depuis St. Petersbourg en Russie dans
diverses contrees de l' Asie III Paris 1766 In Uricarul XXIV pag. 231-232.
29) Joseph Boscomch, Voyage de Constantinople en Pologne pag. 149, 151,
152, 158, 167.
3°) Vezi hArtile: Rizzi Zannoni din 1774, Kriegstheater oder Graenzkarte
Oesterreiches, Russlands and der Turlcei din 1788, de asemenea harts lui Bauer
i Schmid.
31) Joseph Mikoseha, Reise eines Polen durch doe Moldau nach der Turkei.
(aus dem polnisch iibersetzt von M. Samuel Gottlieb Linde) Leipzig .1793 pag.
23, 24, 28.
32) E. Ritter, Bridle fiber Zustande und Begabenheiten in der Turkel, aus
den Jahren 1835 bis 1839. Berlin 1841 pag. 163.
33) Moltke, Campagnes des Busses dans la Turquie d'Europe en 1828 et
1829 pag. 36: gCet etat des choses existe surtout depuis que les Tartares de la
Crimee, qui s'y etaient autre fois refugies en ont etc renvoyes par les Busses
apres la Campagne de 1828.
Populatiunea in orase se rnentinea la Inceputul veacului al XIX, did in
1819 Silistra avea 5.000 locuitori, far Babadagul 5-8.000, cari credem ca erau
In majoritate Turci sau Mari.
cf. I. M. Lichtenstein, Statistische Ubersieht aller europitischen Staaten,
nach ihrem neuesten Zustande Wien 1819.
Mutarea Tatarilor In Crimeia de atre Rusi, dupa razboiul din 1828 mai
cu seams, fricea poate di se observe, din cauza lipsei for In Dobrogea ca ,ar-
bitrar mai sunt socotiti Tarcii din Dobrogea ca Teitariv deli in 1844 se prtstra
Inch termenul de Dobrogea tcittireasca, de oarece vorbindu-se de Hilrsova carl-
avea 5.000 de locuitori si de Babadag cu 7000 se adaugg pentru acesta din urns
eBabadag, in Dobrogea teitcireascii aproape de lacul Razem, face un mare comert
si ocup'fi o buns pozitiune mi litres
RudtorfTer Fr. Militar-Geographie von Europa [zweite Auflage] Prag 1839
pag. 534; Fuchereau de St. Denys, Histoire de l'Empire ottoman, depuis 1792
,jusqu'en 1844 Paris 1844 pag. 55.
34) I. Ionescu, Excursion agricole dans la plain de la Dobrodm, Cons-
tantinople 1850 pag. 82.
35) Kanitz, la Bulgarie danubienne et le Balkan pag. 48.
36) D-r C. Allard, la Bulgaire Orientale pag. 82-83; Idem, Mission
medicate dans la Tartaric de Dobroudscha pag. 58 qi la Bulgaire Orientale
pag. 8, 118;
K. F. Peters, Grundlinien zur Geographic und Geologie der Dobrudschci.
in Denk. der Kais.Konig. Akademie der Wiessenschaften Wien 1866 mit
geolog. Karte.

www.dacoromanica.ro
 49

37) A. Vbicini et Para de Courteille, Etat present de l'empire ottoman

Paris 1876 pag. 25.
39) Le Jean, Ethnographie der europdischen, Turkel*, pag. 33.
39) Ibidem. pag. 36.
401 K. F. Petrs Grundl. zur Geographie und Geologic der Dobrudscha
pag. 53 nota 1.
41) Ibidem. pag. 53.
42)K. F. Peters Vorlaufiger Bericht fiber eine geologische Untersuchung
de)' Dobrudscha pag. 8.
43) K. F. Peters, Grundlinien... pag. 53: In ersterem [d. i Dunavetz]
sah ich Frauen nosh mit Stolz ihre grossen silbernen Nasenringe tragen.
43) K. F. Peters, Grundlinien... pag. 54.
Cifrele referindu-se la elementul mahomedan, pe cari le dau diferiti autori
.pentru intervalul 18o0-1877, variaza, uneori chiar simtitor delu nnii la altii:
Joanne Ad: Itiuneraire descriptif, historique et archeologique de l' Orient,
Paris 1861 pag. 313: "Tartares de la Dobrudscha 8.000..
Poujade E: Chretiens et Tures Paris 1859 III pag, 260 ;
C. Sax, 0 eographisehe-ethnographische Skizze von Bulgarien [Das Donau-
Wilaejet] in Mittheilungen der k. k. geogr. Gesellschaft Wien lid. XII, 1869:
Sangiacatul Tulcea. avea 39.133 mahomedani fatA de 17.928 creetini qi
sangiacatul de Varna 58.689 mahomedani si 20.609 crestini.
44) A. Ritter zur Helle von Santo, Die Volker des Osmanischen Reiclu3s
[Beitrage fur Forderung orientalischer Studien aus den Papieren des fruheren
Militiir Attaché's der k. u. k. osterrishisch-ungarischen Botschaft in Constan-
tinopel] Wien Carl Gerold 1877 pag. 43. .

45) C. Jirecek, Geschichte der Bulgaren Prag 1876 pag. 576: «Ihr Haupt-
gebiet [der Turken] ist die =Niche Dobruza von Razgrad und Sumen bis an's
Meer ;...
...«Tataren [fiber 50.000] haben sich im vorigen Jahrhundert in der nord-
lichen Dobrudza..
Ravenstein dä cifra de 184.000 mahomedani pentru toatii Dobrogea.
46) Ziarul "Timpul» (Bucuresti An. III (1878) No. 193 din 2 Septembrie.
47) Luca Ionescu, jude(ul Tulcea. Dare de sears prezentatd consiliului
,judefean.
48) A. Ubicini, la Dobroudja et le Delta du Danube in Revue de Geo-
graphie 1879 pag. 246.
49) Luca Ionescu, 1. c. pag. 25-29.
50) Baron d'Hogguer, Renseignements sur Dobrodja (son etat actuel, ses
ressources et son avenir) Febrier 1879, Bucarest 1879.
51) Lorenz Diefenbach, Volkerkunde Osteuropas insbesondere der Haernus-
halbinsel und der unteren Donaugebiete 2 vol. Darmstadt 1880. Vol. I. pag. 18:
"Die Dobroudscha oder Dobrudscha (vgl. Kanitz in Ausland 1878 No. 40),
ein ethnisch buntscheckiges Land hat seither mancherlei Wechsel erlitten. Wir
kommen unter namentiich bei den Rumanen und den Bulgaren darauf znriick
und bemerken hier nur statistich etlinische Angaben aus der «Darmst. Z. 1879
No. 78: 116.732. Bewohner, darunter `56.000 Mohantedaner, 24.314 Rurniinen,
:16 476 Bulgaren, 13.936 von versehiedenen Stammen.
4

www.dacoromanica.ro
 50

62) Luca Ione,seu 1. c. pag. 34-35.

53) La Dobrogea roumaine Bucarest 1919 pag. 14.
54) Expunerea generald a situatiunei jud. Ccnistanta. Dare de seamii,
racuta consiliului judetean In ziva de 18 Ianuarie 1881, de crttre prefectul ju-
detului Remus N. Opreanu, tiprtritrt in Farul Constantei An. II No. 36-37
din 18 si 25 Ianuarie 1881.
55) C. Jirecek, Das Fiirstentum Bulgarien pag. 133.
56) I. A. Nazarettean : Notile istorice, lsi geografice asupra provincici
Dobrogea, Tulcea 1882 pag. 27.
57) Sc. Vdrnav, Situatiunea judelidui Constanta pe anul 1904.
58) C. D. Pariano, Dobrogea f i Dobrogenii, Constanta 1905 pag. 4.
59) I. G. Ghica, Expunerea situaliuneijud. Constanfa Bucuresti 1910 pag. 18.
60) P. Sfetescu, Expunerea situaliuneijudefului Tulcea. Tulcea 1913 pag. 15.
61) D-r St. Romanslcy, Carte ethnographique de la nouvele Dobroudja
roumaine [Extrait de la Revue de 1'Academie des sciences bulgares* XI] Sofia
1915 pag. 15.
62) Lubor Niederle, La race slave. Statistique, d6mographie, antropologie
Traduit de tcMque par Louis Leger. Paris 1911 pag. 192-194.
63) La Dobrogea roumaine pag. 93-94.
64) S. Mehedinti, Observdri asupra Dobrogei in Convorbiri Literare. Anul
1919 No. 1 pag. 79.
65) C. Brdtescu, Contributions it la question de la Dobrogea in La Do-
brogea roumaine pag. 87.
66) G. Popa Lisseanu, Cetdfi ysi °rap greco-romeine in noul terito) in
al Dobrogei, Bucuresti 1914 pag. 16.
67) Pentru fixarea senzului toponimiei ne-am folosit de urrnAtoarele lucrilri
A. C. Barbie,. de Meynard: Dictionnaire turc-francais Paris, Ernest Leroux
2 vol. 1881-1886.
Fr. Milclosich, Die Turkisehen Elemente in den sud-ost und ost euro-
peiischen Sprache [griechisch, albanesisch, rumitnisch, bulgarisch, serbisch, klein-
russisch, polnischj, Wien 1884 pag, 13, 15 etc; Fr. Milclosich, Die Turkisehen
Elementen.... Nachtrag zu den unter gleichen Titel in XXXIV und XXXV
Bande der Denkschriften gedruckten Abhandlung Wien 1888 ; Herman Vambery
Die primitive Cultur des Turko-Tatarischen VolIces, Leipzig 1879 pag. 177, 178 etc.
Herman Vambery, Das Turkenvolk in seinen ethnologi schen it2.d ethno-
graphischen Beziehungen Leipzig F. A. Brockhaus 1885 pag. 193 ;
Ioseph von Hammer, des Osmanischen Reiches Staatsverfassung und
Staatsverwaltung vol. II. pag. 137.
N. Iorga. Geschichte des Osmanichen Reiches vol. I. pag, 460,

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro