Kotzebue W. de Din Moldova 1884 PDF

W.
de KOTZEBUE
DIN MOLBOVA
DESCRIERI f SCHITE
BUCURETI
.ro. HAIMANN, LIBHAR-EDTTOR
i4. CALEA VICTORIM, ]4.
188.
www.dacoromanica.ro
fr411"
PREFATA TRADUUTORULUI
D. Wilhelm de Kotzebue, nascut dintr'o

familie ruso-germana, ai carei membri incep6nd de la renumitul autor dramatic August
de K.
s'au ilustrat in felurite maduri in isto-
ria mai noua a Rusiei, a tria catva timp ca

consul rusesc in Iai, unde. s'a casatorit i a
stat in relatii intime cu to4te persoanele mai
insemnate ale Te'rii de aculn 30 de ani. Mai pe
urma ministru-rezident al Rusiei in Dresda,

d. Wilhelm de K. traete astzi pe proprietatea Orrenhof in Ehstland4 (Rusia).
www.dacoromanica.ro
IV
SCHITE DIN MOLDOVA
D. de K. s'a ocupat cu interes i cu iubire

de viata sociald i literara a Moldovei de pe
timpul su. Dovadd despre aceasta sunt scrierile publicate de D-sa in limba germana asupra
acelei parti a Terei noastre.
Aceste scrieri sunt urmatoarele :
i. Rumanische Volkspoesie (Berlin 1857, la
Decker);
2. Aus der Moldau. Bilder und Skizzen

(Lipsca 186o, la C. B. Lorck);
3. Laskar Vioresku. (Lipsca 1863, la Voigt
& Gunther).
D. Titu Maiorescu, intr'un articul intitulat

cLiteratura Romana i strainatatea (Convorbiri literare, i Ianuarie 1882), in care vorbeste
despre scrierile germane asupra literaturei
noastre, zice in privinta cartilor D-!ui de Kotzebue urmatoarele :
eLocul cel d'intai, atat in privinta chronological, cat i in privinta meritului, il ocupd traducerea poesiilor romane de d-nul Kotzebue
in cRunanische Volkspoesie de la 1857. Cartea, dedicata d-lui Alecsandri, cuprinde intre
altele Miorita, Toma AIimo, Mesterul Manole
Blastemul, Movila lui Burcel, Insira-te Margawww.dacoromanica.ro
PREFATA TRADUCETORULUI
rite, si ca apendice dou poesii de Conachi si

cate una de Constantin Negruzzi, Sion si Creteanu. Poesiile populare sunt urmate de note
esplicative. Traducerea d-nului Kotzebue este
din cele mai bune, si cel ce cunoaste amendou6
limbele, remane surprins de arta cu care traductorul a stiut sa reproduca inteo limba asa
de heterogena, precum este cea germana, o
parte esenpala a farmecului poesiei populare
romane.
Celelalte dou carp ale d-lui Kotzebue ies

din cadrul articolului de fat, nefiind traduceri
din romaneste, ci lucrari originale ale autorului.
Ins materia acestor lucrari este luata din viata
Romanilor moldoveni si este tractat cu atata
cunostint de causa, cu atata iubire de adeve'r
si totdeodata cu atta iubire a Romanilor, incat
ne infatiseaza despre tara noastra: deacurn 30
de ani o icoana credincioas, care trebue sd

contribue si ea a ne face mai bine intelesi si
mai bine vezuti in strdinatate. Noi speram ca.
aceste scrieri ale d-lui Kotzebue se vor traduce in romaneste, caci daca ele pot fi interesante pentru Germani, vor fi desigur cu atAt
mai interesante si mai pretioase pentru Romani,
www.dacoromanica.ro
VI
SCHITE DIN MOLDOVA
carora le infatiseaza oglinda unor vremi pentru tot-deauna trecute.

eBilderund Skizzen aus der Moldau ne dau
urmatoarele ccopii de pe natural> din societatea noastra dintre 1852 Si I 856 : o venatoare
in Moldova ; mOndstirea Tomnatica (Varaticul) ;
baile de la Slanic; o istorie te'raneasca; o visitare a balciului sau a (iarmarocului din Folticeni. Toate sunt scrise cu vioiciune, cu ingrijire pentru amenuntele imprejurarilor reale si,
pe langa unele mustrari meritate, cu bunavointa pentru noi. Numai douezeci si cinci de ani
au trecut de la epoca descrisa acolo, si deabia
ne mai putem recunoaste in schitele d-lui Kotzebue. Viata boereasca din povestirea de la
inceput s'a schimbat astazi pretutindeni, categoria a treia a calugaritelor, de care se plange
autorul cu drept cuvent (fetele de boer duse

cu sila la calugrie), a disprut asemenea din
mOnastirile noastre, bane de la Sldnic s'au reformat, si tiarmarocul de la Folticeni a incetat de mult a mai fi ceea ce era pe atunci. Numai teranul roman in bine si in reu si frumuseta naturei au remas neschimbate si sunt Arica
www.dacoromanica.ro
VII
PREFATA TRADUCETORULUI
astaizi elementul statornic in marea micare a

Terii romAneti.
Pe o scaral mai intins ne d romanul Lascar
Viorescu o descriere a vietii noastre sociale

din generacia trecutal, adeca." de pe la 1851,
si ne infatieath tocmai transitia de la obiceiurile cele vechi spre spiritul cel nou al generatiei dup 1848. Contrastul intre junele
Lascar pi bkrnul Ienachi insufleteste intreaga
lucrare, si mai ales figura lui Ienachi este o
creaciune ce poate sta alturi cu cele mai insemnate produceri ale romanului modern..
Indemnat de aceste cuvinte a le d-lui Maiorescu, am incercat in paginele urmtoare traducerea Schicelor din Moldova.l>
Bucure.zti, 9 Decemvrie 1883.
A.
www.dacoromanica.ro
0 MATOARE IN MOLDOVA
www.dacoromanica.ro
orlt,
map
FAr a fi fost vre-odatil in viata mea varator mare,

din ziva venirii mele in Moldova cautain s. iau i eu
odata parte la o goan. Nu era :Inca vremea sa-mi

multrtmese dorintele mele sangeroa6e, si- deabia in
August le putui stempera. Trei prieteni. cu care mti
legasem de cate-va s'eptmani . venira sa rn'e ia, ;;i
dupil o cal6torie aproape de o zi intreaga. me dusera
intr'o familie. a carei mosie se afla in apropierea Carpatilor si unde fui prima in chipul cel mai indatoritor.
Dar pentruca trebuea sa ajungern la o alta mosie,
in fundul muntilor, spre a fi mai aproape de locui yeflak arei, i o parte din drum find foarte grea pentni
trasura, stapanul casei porunci indata s se trirneata
inainte, la un loc hotarit. caii de calarie trebuinciosi.
Bucata de drum pawl acolo era s'o facem cu trasura.
Sara si dimineata de a doua zi le petrecurrun in

convorbiri vesele. Precum mi se intamplase pretutindeni in Moldova, asa si de astri data me simtii numai
www.dacoromanica.ro
SCHITE DIN MOLDOVA
dealt ea la mine a casa. Obiceiul de a chiema barbatii i darnele pe numele lor de botez, inlesneste
mult tonul familiar ce domneste in cercurile moldovene ; cuventul cucon si cucoana ce se pune inaintea
nurnelui, este singura form de politeta intrebuintata.
Vorbindu-se insa tot in felul acesta si de cei ce nu

sunt de NO., i intamplandu-se adese ca mai multi
cunosentisa poarte acelas mime de botez, numele ace-
ste sunt supuse la cele mai ciudate operat,ii, spre a

se puteh face deosebirea. Din Alexandru se face d. e.
Sandu, Sandulache, Alecu, Alecache si Coco. loan se
preface asemenea in lancu, Tancusor, Ionita, Enuta ;
trebue oarecare batae de cap intr.() asemenea adunare,
pana s poti intelege de eine e vorba, i un strain,
mai ales, greu dobandeste aceasta deprindere.
Dupa Un dejun imbehugat, suna insfirsit ciasul de
plecare. Afara din noi patru care sosisern, nurnai cuconul Grigorita, stapanul casei, pe care-1 numeam eu
mai cu inlesnire Monsieur Gregoire, si vnatorul seri
luase parte la drumul nostru. Acest vnator era o fi-
inta ciudata ; nascut in Austria, el alipise pe langa

numele seu, pe acela de Wienerl, de vreme ce ori ce
aminteste o Capitala, dri totdeauna lucrului oarecare
insemnatate. Trupul sen cel lung, slab i cam incovoiat
de betranete, era virit intr'ohaina de venatoare, foarte
roasa, cenusie cu guler verde ; o palarioara tiroleza,
en pene de vultur,4pusa indraznet, pe urechia stinga,
Ci aeoperea perul cel carunt ; nite ochi suri, cam hol-
bati, in fata sa rosie, dovedeau ea unui om de treaba
www.dacoromanica.ro
0 VENATOARE IN MOLDOVA
4i puteau plAcea vinurile Moldovei tot asa de mult, ea
si eele austriace ; o miscare a mnilor. cu totul particularh lui, te facea sh-1 crezi earn tamaiat.
Ne aSezarem, ea vai de noi, in doue briste si ple-
carem. Inthi credeam ct u'am s'o pot duce phnh la

sfirsit. La flecare din trhsuri, usoare ca pana, erau
inhamati patru cal, pe care-i goneau cu o adeveratil
furie surugii chlari. A merge un eias intreg in carierh,
in albia uscath a unui riu, uncle abia se recunoaste

drumul si-ti sar petrele din prundis in cap asta intreee gluma in acea epoch a vietii, in care amintirile
tineretei ineep a fi conjugate in plus-quam-perfectum ;
perne, plhpumi, fen i pae salta sub tine asa de mult,
incat te cufunzi tot mai adanc, ridici picioarele in sus,
si la urma urmelor nici nu mai sezi pe partea trupului ce a fost data omului de naturh. pentru indamilnarea sa ;
dar te obiernuesti cu toate, i pe la slipsitul caletoriei eram chiar in stare sit me bucur de
privelistea dimprejurul meu. Valea pe care goneam
era titiath in doue printr'o aph venita din munti ; in
dreapta si in stinga se ridicau, acoperite cu paduri,
niste inhhimi, care ineetul cu incetul se prefaceau in
munti, cu cht inaintam mai mult. De mare interes
pentru mine, in drumul acesta, era sirul teranilor de
la munte ce se intorceau a casa cu fhina si cu sarea,
ce le luase din vale in schimb cu lilna i branza de
oi. Le inchrcase toate pe caii lor cei mici i perosi,
care se insirau adesea in numer de 20 panit la 30 ;
ici i colo era si chte un brbat sau o femee, ealari
www.dacoromanica.ro
SCHITE DIN MOLDOVA
pe saci ; sexul frumos inctilera intocmai ea noi barbald Femeile i fetele de la munte abia se deosebe.4e
de brbati in portul lor; an itari de lana alba. foarte

fungi, pe care-i string in mii de creturi, ea inelcle
unni zerpe: fella acesta de a calari nu este dar de
Mei o greutate pentru d6nsele. Am v6zut chiar calugarite inea'lecand falnie ca barbatii.
T6ranii acestia de la munte sunt de o rasa minunatti ; femeile sunt rare-ori frurnoase , en atat mai
frumosi sunt insa barbatii, a ehrOr bunatate si curatenie de suflet se vede din ochii lor cei mari i limpezi.
Pe langa aceasta tin , en dragostea Sviteranului, la
patria lor cea aspra, eu toate eh nu pot grist de obi-
cein deck in apropierea locuintelor cate o bucatica

de pamnt de arat. Multi dinti6nsii dobandesc ceva
avere prin cresterea oilor, care atl o pasune minunata pe aceste inaltirni ; t6ranul mai s6rac insa, e
silit s taie tot lungul iernei lemne pentru proprietar,
spre a se putea hrani eu familia lui. Dach saracia 61
sileste sa-si cerce norocul in ctimpie, nu poate sta
mult, dorul l goneste eartis in muntii s6i.
La un loc, unde drumul paraseste albia riului si se
urea pe un deal repede, ne oprir6m dinaintea unei

careimi saracacioase. M6 coborii cu placere din brisca ;
m6 manca tot trupul, mi se bateau toate vinele

simt,eam picioarele par'c'ar fi fost, far% intreruperei,
virite intr'un furnicar. Caii stateau gata ; mie mi se,
dete un roib mic eare-si ridica urechile in sus cu vi-
www.dacoromanica.ro
elenie si se uita cam chioris la mine, ceea ce dovedea un caracter foarte putin placut.
.Mr. Gregoire, zisei eu, niam produs panti acum
cu succes in deosebite capitale ale Europei pe deosebiti cai inchiriati, dar tot trebue s marturisesc, c
daea Roibul ast tinerel incepe sa facd nebunii cu mine
prin munti, apoi m'am procopsit!.
Dobitocul insd era bland ca un miel, si spre mai

mare siguranta calarea tin t6ran pe rang mine, care
avea porunca sa bage de sama la fie-care pas, ca sa
nu se primejdueasca viata musafirului. Caravana se
puse Meet in miscare.
Abia imi pot aduce aminte de o escursiune mai
placuta. Se intelege ca o mare parte a acestei plaeeri venea de la societatea in care me' aflam, dar si
iubirea mea pentru frumusetele naturei in6 facii de
la sine vesel si de voe buna. Priveliste intins nu
aveam pe drum, dar eine poate simti farmecul coprins
in cuvntul Singuratatea padurii., md intelege. Aci
se desprteau caltiretii in mici grupe, aci retrial-learn cu
totii impreuna, cand era cararea mai larga, i vorbind saream de la un lucru la altul, precum Area
si micul riulet, la picioarele noastre, de pe o peatrd pe
alta.
i pe lng aceasta vkjiirea vecinica, tainica
vajiire si tainicul freamt al brazilor.
In deal, sus de tot, se afla o fantand cu apa cea

mai limpede ; aci ne oprifem ; ne racorirdm la isvor
si hotarir'em s. ne odihnim putin, soarele find inca.
sus pe cer.
www.dacoromanica.ro
SCHITE DIN MOLDOVA
Pe cand stam noi asa culcati pe iarbil, i caii pasteau in liniste imprejurul nostru , facui intrebarea,
daca talharii n'au pus anca maia pe padurile aceste
minunate i aflai, spre mirarea mea, ch o adeverata
banda de hoti, cu toata organisarea cea rea a politiei
rurale, este foarte rara in Moldova. Stint multi vagabonzi, care la intamplare privesc si hotia ca un isvor
de castig. Toti t,iganii care nu muncesc phm6ntu1,
fac parte din acest soiu de oameni, i num'erul lor se
urea la mai multe mii. 0 calcare a unei case boeresti, sau o intreprindere pornita din spirit de asociare, este dar lucru foarte rar ; negustorii insa, ovreii si mai ales caletorii in trasuri proaste, la earl
se crede ca nu se vor afla arme de foc, trebue sh se
fereasch de a pune noaptea la ineercare cinstea drumetilor. In asemenea irnprejurari se intamplh i omoruri.
Cel din urmh Capitan de hoti vestit, care mai trh-
este in gura poporului, era Ioan Petrarul, si el ii alesese tocmai padurile prin care treceam acum. pentru savrsirea faptelor sale. Pe aci traea cu tovarasii
lui Anc din anul 1834. Mosia pe care o parasisem
tocmai, era locuith, in vremea aceea, de printesa E.
Cantacuzino. Casa boereasch cea mare nu era alma
zidit, si ea sedea cu copii ei in chteva easute din

mijlocul satului. Intr'o zi !IAN/lira de odata slugile in
odae strignd :
Vine loan Petraru, en 'Janda lui!.
Era ziva mare ; printesa, o femee care se aflase de
www.dacoromanica.ro
multe ori in imprejurhri grele, nu-si pierdix capul si

porunci inainte de toate sh-i ascunda caseta in grhdinit,a de-alturi, si sh chieme tot deodath satul in ajutor. In momentul acela vine Joan Petraru, in fuga
mare, cu nou6 oameni in curte, ii asazh in rand, des-
calech de pe cal, pune pusca, sabia i cutitul la o

parte, pastreaza insh. patru pistoale la bran i intr in
cash. Print,esa insasi mi-a istorisit, mai tarziu, anecdota cu toate amhnuntele. Ea se ridica in sus si strinse
cu spaim pe flica sa, de 11 ani, la piept, cand se

deschise usa i vestitul hak se infatosa inaintea ei ;
un om frumos, Malt i 'n vrst matur, in care, de
feluritele cingtori femeesti ce le avea in portul s6u
de Arnhut fantastic, nu se mai cunostea feciorul de
tran.
Nu ye temet,i de mine, zise el cu blandeta si en
respect. N'at,i fi avut trebuinh sh ascundet,i caseta pe
care au dus-o slugile d-v., cu asa putina. diMeie ; nu
viu en alt scop decht acela de a v6 vedea. ,
Ce era de facut? Din pricina escortei celei insphimrintritoare, care dealtminteri sta linistith in curte,
nu puteai da afar pe musafirul cel indraznet. Print,esa f dar silita sh le sufere toate ; ea rugh pe musafir sh sadd, i dete dulceat,h i aph, i incep sh
vorbeasch cu densul intr'un chip foarte firesc. Ioan
Petraru ava insh bunavointa de a spune indat, care
era adevratul scop al venirii sale.
In meseria ce mi-am ales, zise el, nu are cineva
totdeauna noroc. Wain saturat de ast viath neregu-
www.dacoromanica.ro
10
SCHITE DIN MOLDOVA
lath. Cat vreme insh nu se va da drumul betranului

men tath, ce zace ca zhlog de trei ani in inchisoare,
unde i-a perdut i vederea, flu me iarth cinstea mea
41 me dau pe mrma judechtorului. Pentru a pune capet lucrului, mi-a dat in ghnd sh me rog de Maria Ta
sa-mi fii mijlocitoare. Chutati s dobanditi slobozirea
tathlui meu si iertarea mea totdeodath, si me intorc
in mijlocul oamenilor. Ca varh a lui Vodil ve va fi
usor aceasta, si ffindch-mi este cunoscut obiceiul ce
se urmeazh la o judecath, am adus si 1000 de galheni, pe care ye rog sh-i intrebuintati cum yeti crede
mai bine, spre a grabi treaba.
Printesa nu primi banii, dar indemnit pe hot sh

ischleasch indath o jalh chtre Domnitor. Un scriitor
al administratiei fu chiemat s'o asterne. loan Petraru
puse degetul pe o cruce zugravith in josul hartiei, pe
cand era cerneala tined udh, si ocrotitoarea sa lu
petitia cu densa la Iasi. Aici istorisl Domnitorului

cele inthmplate, i acesta iert pe vinovatul, care nu
avea de altminteri pe constiinth nici un omor saversit de el insus, zicendu-i :
.Mergi, retul meu, si nu mai pechtui de acum
inainte!
Petraru parea in adever c. s'a lepttdat de vechile

sale naravuri, i infra cu haina sa cea noud in slujba
la Veniamin, Mitropolitul de pe atunci. ase luni de
zile se purta cat se poate de bine, dar de la o vreme
virtutea ei para totus grozav de plicticoasa. El parasi
intr.() noapte pe acel betrhn vrednic de respect, fdril
www.dacoromanica.ro
11
a-1 prevesti, i trecii Dunrea. Acolo acluna noi tovarasi i peste cure'nd resuna in toata t,ara strightul de
spaima : Ear a esit loan Petraru !

De asta-data. nu-i fft lunga domnia : el caz in
rnanele justitiei cu cei doisprezece tovarasi ai si, urmasi de deosebite colori din semintiile orientale cele
mai indeprtate, gi i sfirsi cariera la spanzuratoare, in anul 1839. Neamul acestor genii n'a mai dat
deatunci nici un numb destul de insemnat, pentru a fi
vrednic de inscris in literatura rornanelor.
Dupa o mica odihna ne suiran earas pe cai, si asa
me obicinuisem pe_sea, incat eu zoream pe tovarasii
mei sa mearga mai iute, si culesei laudele tuturora.
Cu prilejul acesta facui cateva refleetii asupra mea
insumi. Nimic nu-mi este urit ca Mutura, i nimic
nu-mi place mai mult decat indamanarea. Dadi in6
allu insa intr'o adunare, unde paharul trece din mana.
'n =Ina, atunci fac i eu ca ceilalt,i si daca v6d itnprejurul meu oameni vioi i veseli, riznd de ori-ce
greutate, rabd foarte mult. Cred c din ambit,ia de a
putea istorisi pe ici pe colo ce orn al dracului ai fost,
se naste pornirea ce te impinge la asernenea intreprinderi neobicInuite.
In chipul acesta merser6rn pana. in fundul muntilor i trecur6m Bistrif,a cea limpede i frumoasa pe
niste scanduri de rupt gatul, ce poarta aici numele

de poduri. Asa ajunserm insfarsit pe un mic tapsan,
unde cateva disute cladite fara arta vesteau c. acolo
se afla locuinta proprietarului. Abia in cei din urma
www.dacoromanica.ro
12
SCHITE DIN MOLDOVA.
ani au inceput sh se zideasca case mari pe proprietatile din Moldova ; daea vede cineva cu ce se multumeau boerii mai nainte child veneau sa petreacA eiitava vreme la tug., nu-si pate stapani mirarea ; multe
ease teranesti din Germania, sunt zidiri de lues pe
langa acestea.
Si aci am fost primiti cu cea mai mare dragoste.
Stapanul i stapana casei me strinsere de mina cu
prietenie i cerura de mai nainte iertare pentru ehi-
pul in care vor fi gazduiti numerosii lor mosafiri in

Mcaperile cele mici, si me rugare sa tin sama de dorint,a ce aveau de a ne gazdui pe toti cum se va putea
mai bine.
<, Cat despre mine. sunt sigur ca voiu dormi bine,
respunsei eu ; drumul pand aici e din aeele eare fac

pe om sa ia o scinduii drept saltea de per de eal..
Sara era foarte frumoasa; ne asezaram cu totii afartt
pe covoare i pe perne. si-mi lungii pieioarele ostenite
cu o nespusa multumire. In curtea cea intinsa era

mare miscare ; padurarii si puscasii din sat incepura
a se aduna. pentru a chibzui unde trebuia ales locul
de panda pentru venatoare. Slugile mergeau incoace
pi
incolo indeletnicindu-se cu pregatirile pentru noapte.
Doi MO. de 6-8 ani goneau caii, sub privegherea unui argat. Se freeau pustile si se descarcau unele ce
erau de prea multa vreme incarcate. Cativa caini se
odihneau imprejurul nostru i smuteau poreii din sat,
care impinsi de curiositate se tot virau prin golurile
gardului de nuiele. Si apoi privelistea cea frumoasa,
www.dacoromanica.ro
13
vecinic acelas lucru i vecinie non, ca tot ce ese din

maim. lui Dumnezeu ; dealuri, ptiduri, Bistrita, done
sate cu bisericele lor simple, acoperite cu indrila,
ferestrae ; toate acestea n'ar fi putut fi asezate inteun
chip mai pitoresc de mama unni artist. TO tovarasii

mei pareau c. simt, impreuna cu mine, frumusetea acestei seri ; sedeam toti culcati i priveam in tacere
inaintea noastra, fiecare stapanit de gandurile sale.
Astfel o fi trecut un cias, cand veni spre noi sta.primal easel, pe care-1 vom mimi dupti obiceiul moldovenesc pe numele sett de botez, Mr. Leon.
Toate s'au regulat, zise el, am hotarit s venam
maine pe inJtimile Grintiesului. Padurarii se pun cheza0 ca vom gasi ce Outran.
,cfi ce cautam, daca-mi dati voe sa intreb ?,
Caprioare, vulpi, lupi, mistreti, poate din intamplare i un ris, dar mai nainte de toate ursi.
Ursi ? zisei eu sarind in sus, e fel, sunt i ursi
in muntii acestia ?.
Toti risere cu hohot. Linistes-te, imi zise unul din
ei, dobitoacele astea n'au inghitit pane, acum pe nici
un ventitor ; ne punem chezasi ca n'ai sa-ti lasi pielea pe aici.Protestai cu putere incontra prepusului,
ce-1 desteptase esclamarea mea fara de voe, despre
lipsa mea de curaj, i sfirsii printr'o improvizare destul de fericita asupra placerii ce voiu siml,i, desigur,
de a me afia fata 'n fata cu o asemenea lighioanti.
Mr. Leon se asezase langa noi.
Din nefericire avem destui urfi in padurile

www.dacoromanica.ro
14
SCHITE DIN MOLDOVA
noastre, zise el, i teranii ies cu pidcere cand ii

chiemi la goana, fiindca dumanul gonit are apoi obiceiul de a lasa vitele lor in pace pe cathva vreme.
It,i pot ardta indata o pareche din aceti copii ai muntilor.
El spuse diteva cuvinte unui fecior care trecea, i

peste put,in vezui, cu mare mirare, doi uri tineri ce
alergau slobozi prin curte, ratite cat dulaii de mari.
Muma acestor dobitoace pe care slugile le-au
botezat Gavril i Paraschiva, a murit de vf o trei luni
de mina mea; am luat orfanii la mine, zise stapanu I
casei.
Aceasta fapta milostiva mi se Ora foarte micatoare, dar nu me putui opii de a intreba, daca dragii
tineri, in veselia lor sburdalnica, nu cam au naravul
parintilor i mai i murk' pe ici pe colo.
Sunt de obiceiu in lant mi se respunse. dar

dna nu-i intarti, sunt Manzi i se joaca cltiar cu
citinii, dupa cum vezi.
Imi pusei in gand ca, dach a fi silit sa intalnesc
aceste dobitoace, sd le ies politicos din cale, i. nu lasai
sa se bage de sama cat de nesigur me simteam yezend glumele cele indraznete ce le faceau dobitoacele chiar in apropierea noastrd, simtindu-se slobode.
Stapanul casei cu toate aceste par'c'ar fi ghicit ceva ;
el puse de prinse eara pe amendoi fratii, lucru de

care se infuria stranic mai ales Paraschiva, cea mai
reutacioasa din amendoi, i-mi zise :
Ffindca n'ai fost anca la venatoare de uri. nu
www.dacoromanica.ro
15
trebue s te superi daca."-t,i dau un pusca deprirr-,

ca s te insoteasch. Nu e tocmai lipsA de curaj, daca-si pierde cineva cumpetul la vederea neobielbuita
a unei flare cu gura chscath. Eti pusca bun ?
Din pricina unor imprejurtiri impotrivitoare, nu
luasem Arica premiul intiliu la nici o tragere la semn,
dar me ademeni dracul s respund cu modestie. cri
am irnpurat adesea citte o randunie6 in shor.
<,Bravo, striga adunarea ; trebue pus la incercare !se auzea din tOte pallile.
Me irnpotrivii la aceasta incercare, dar fttr, folos.
Mi se dete o purti cu doue t,evi. Du front, imi sioptii
eu si pusei pusca la ochi. Sute de rAndunele ciripeau
in vezduhul serii, indreptai Ova in sus, inchisei ochii
i trasei. h-npusciltura resun a. ca tunetul prin munti,
toi,i ctini alergare Fatrnd si urltind, se fAcii un sgo-
mot grozav in carte, dar din rndunele nu dizuse

nici una. Nu risere de mine asa de mult pe c51 me
temearn, si fui silit sti fac bgarea de samti, c niei
ca sboarA ursii asa nehunatic prin aer, si c. inlatoseaz6 prin urmare o t,int'd mai sigurh.
Dar me yeti crede ctind voiu spune, striga unul
din cei de fa, c gazda noastra ucide rndunele din
aer cu petre ?.
Aceasta nu mi se prea pAr cu putint, si nici nu
eram singurul necredincios. Unul din noii mei prieteni,
Mr. Panaiot, ce sta a lene culcat pe spate, zise

Astea sunt numai laude ! Eu me indatorez sti
:
www.dacoromanica.ro
16
SCHITE DIN MOLDOVA
mananc nejumulit i nefript tot ce va nemeri cu chipul acesta.

Tin prinsoarea., striga Leon, i apnea o piatra latrt.
Cea d'intai aruncatura nu isbuti; piatra sbura sus
in aer, descrise un arc, i apoi v6zurtim apa din vale
tisnind in sus. Dar la a doua aruncatura caza in adever o randunica.

Intamplare, zise Panaiot a lene i se intinse pe
covorul seu, cu manile sub cap.
Leon tacii la aceasta nedreptate ; duph cateva aruncaturi zadarnice insa, cazil o a doua randunica la
pam6nt.
Acum o ptitise bietul Panaiot.

Trebue s-i tie fagaduinta ! strigar
domM ; sarire in sus, l apucar6 de brate, de picioare
i de cap, in vreme ce unul din ei i yin paserea moarta cu sila in gull.. Dupe ce remase afara numai coada
cea vrestata in dou, deter6 drumul bietului schinjuit,
care se scula cu sange rece, asverli rendunica, si asigura ca pe viitor nu se va mai indoi nici de ploaia
carnatilor.
Cu asemenea glume ne petrecurem vremea pana la
cina. Panaiot se resbuna asupra bucatelor celor gustoase de nenorocirea intampinatil, i riserem multa
vreme tincti de aceasta intamplare.
Isi poate inchipui cineva, cu ce placere me lungii
in pat. Dar ceea ce nici fantasia cea mai vie nu poate
ghici, este chipul in care petrecui aceasta noapte ciudata. Din lipsa de incaperi in casa cea mica, mi se
www.dacoromanica.ro
0 VENATOARE LN MOLDOVA
17
Muse 0 odaitti in casa de alaturi, lenge' cancelaria

vechil ului.
Nu vei fi turburat aci, imi zise stapAnul casei,

care me insotise pane acolo. Nu doarme nimeni in
cancelar;a de langa dumneata. Noapte thin !
111.6 eulcai si stinseiluminarea. Me attain foarte bine
in o htia mea de euleare, in care strebateau razele In-
iii. Pe jumetate adormit, me gandeam cu bucurie la

latoriei intreprins ; totul avea interes pentru mine
in Moldova, si acest amestee de civilisatie si de stare
primitiva, care dadea intamplarilor mele, de altmintcii foarte obicinuite, un aer extraordinar i plin de
atractie, se potrivea asa de mult en firea mea, incat
crun sigur ca. mai puteam astepta anca multe asenienea placeri. Si nu m'am inselat, dupe cum se va
utee. indata.
Nu still cata vreme vit f dormit, deodata auzii

tin sgomot grozav in odaia de alaturi. Luna era Alice.
e cer. puteam deosebi lamurit fiecare lueru. Ce e
ac,ta? me intrebai: suna a vase sparte, apoi par'ed
era hartie mototolita eu necaz. Se vede ca secretarul
e lunatic si-si face socotelile in loc sa doarm ca toti
oamenii cuminte ; gandul acesta imi treat ca fulgerul
prin cap. Sarii din pat ea sa-mi ineui usa, dar n'ayea broasch si era numai razemate de parete. In clipa
aceea azil un lucru gren la prurient i auzii cioburi
de stitla. Sgomotul me scoase din fire, si me hotarii
sa fae un bine lunaticului si sa-i dan cateva ghionturi. Deschid repede usa, si ce ved ! Fe unul din in2
www.dacoromanica.ro
18
SCHITE DIN MOLDOVA
teresantii orfani in mijlocul unei scene de cea mai

groasnicd. zaverd. A dracului gospoddrie, zisei prin
dint,i. Trdsei ua dupd mine, dar ursul iubitor de so-.
cietate me vezuse i voia sd vie si el en mine. Mil-turisesc eh' me trecurd raduelele. Era oare Gavril
cel mai bland din ei, san reutdcioasa de Paraschiva?
Astd intrebare imi strilbdta creerii in pripd i imi
pierdeam mintile de fried. Dar primejdia cea ameninthtoare me ftc sh-mi yin eards in fire. Aici trebue
luatd o hothrire grabnicd, imi zisei. F,;tiam din istoria
naturald, c. ursului ei plac lucrurile dulci; chiar si

in Reineke Fuchs cetisem eh e aa, apucai dar dieseaua cu dulceat de pe mescioara de lngil patul
meu. Dupd cdte a spart, poate sd ia dracul i vasul
Asta, gndii eu ; deschisei ua mare, chiemai ursul
desmierandu-1 i-i intinsei dulceata; eram asa zpheit, incdt era aproape sd me rog de iertare, ed nuadusesem i un pahar cu aph. Indath. ce bap dobitocul de samd de ce era vorba, ii yin, rntirdind cu
multdmire, nasul in dulceatd; eu arunc cheseaua pe
jos, ursul aleargh dupd vasul ce se rostogolea spre a
nu pierde pldcerea cea neateptath, eu, folosindu-me
de momentul in care bdgarea lui de samd era indreptat aiurea, sar din odae i trantesc usa, care avea, spre marea mea bucurie, un zdvor mare cel putirr pe dinafard. Resuflai din greu, primejdia era deocamdat inlturatil, 0 me uitai imprejurul oddei, in
care me aflam inchis prin intlimplarea cea mai neateptatd. Cancelaria ajunsese intr'o stare de plans.
www.dacoromanica.ro
19
Ursul rupsese i asverlise condicele de socoteli, a-.

runcase crtlimara pe schnduri i smuncise de la parete chiar i oglinda, ale crtrei cioburi erau imprilstiete la picioarele mele. Grtndirile mele triste se in-
dreptare insa indatil in altA parte, si anume spre

propria mea persoanrt. Fereastra era data de prtrete,
un vent placut i rticoritor ajungea 'Ana la picioarele
mele, i frtril a fi mncat din pomul cunostintei ca
Adam in raiu, vezui eh" golicinnea mea abiit era mai
acoperitrt decrit a lui. Ce era sA fae ? S chiem in ajutor ? Deschisei usa si me uitai afar ; pretutindeni, in
lumina lunei, dormeau crtini incovrigati in grmezi
hidoase ; un duktu mare era intins chiar pe pragul
usei mele, si areta dispositiile cele mai dusmrtnesti la

vederea mea, lovind pragul cu coada i mrtraind tot-
deodat. Nu era de chip de a te hotitri la ceva. Si

apoi poate c scapase i ursul celalalt, si a. fi ajuns
ca din Scylla in Carybda, de la Gavril la Paraschiva.
Mai bine era sa stau la sigur, i indata ertutai a me
mult,rtmi, unde me allarn. Imi facui din remsitele voluminoaselor condici un pat, ca de nevoe, me infrt-
surai cu grij intr'o invelitoare verde, cu care era

acoperita masa, si me urcai pe aceastrt podealrt. Bine
nu eram culcat, a minti dacd as vra sa spun un asa

lucru, dar simtimentul de sigurant, dupa primejdia
intimpinat, imi slujea drept crtpatrti ; vecinul meu
se linistise cu totul dupa mrtncarea dulcetei, i eu si
adormii.
Fiindcri era vorba sa' piece ventttorii cand s'o lu-
www.dacoromanica.ro
20
SCHITE DIN MOLDOVA
mina de ziuh, me rugasem de Panaiot sil me destepte
de vreme. El veni in adever cu acest scop la mine,

dar mirat de comedia ce i se in1ia, nu voi sh se
bucure singur de densa, i chnd deschisei ochii, un
public numeros se gasea imprejurul culcusului meu.
Nu-mi putui aminti numai dealt intamplarile de peste
noapte.. didni venii abia in fire duph ce-mi alunech
im foliant gros de sub cap si se prhvali la phinent.

Trebue s fi avut o fath foarte ciudath, caci twirl a-
dunarea fu apucath de tin ris asa de nebun, ineat

imi inchipuicfin ch era peste putinth sh scape toti cu
viata.
Pentru Dumnezeu, cum ai ajuns aici? strigh
qapanul casei, ehruia-i curgeau lacrimile peste obraz.
Din eeilalti nu putea sh vorbeasch Lich nici unul.

Eu slam tot in thcere, infilsurat in invelitoarea cea
verde, si me uitam la toti domnii pe rhnd.
D-voastra ve vine a ride, zisei eu insfirsit.Ve poftese
la toti o bunh dimineath. Dach paraseste cineva, duph
osteneala de ieri, un pat bun pentru a se culch pe o

mash, apoi trebue sh aibt cuvintele sale.
Cu aceste vorbe me coborii de pe podeala mea si
deschisei usa de alfituri ; ursul naibii era culcat pe
pernele mele i dormea!
Se mai rise Anc mult tie intilmplarea mea. Staphnul i stilpna casei insh me rugare asa din toath
inima de iertare, pentru turburarea adush somnului
www.dacoromanica.ro
21
meu, ineat incepui i eu sh rid cu ceilati, si-mi beui

cafeaua, cu smhntrinh de bivolith.
Zirta semena sh. fie prea frumoash, i spaima inthm-
pinata fc sh se nasch in inima mea o urh asa de

grozavA incontra tuturor locuitorilor phdurii, nicht
apucai cu sete de moarte pusca cu 2 tevi, sistem Mortimer, ce mi se dete; un cut,it de venatoare, bine as-
cutit. imi atOrna la stinga, i spre mai mare signranth imi viri Mr. Leon i un pistol in chimirul eu
care me incinsese : imi phrea ch sunt un chpitan de
hoti. Acum trebuia sh ne grtibirn; teranii plecasere
de mult pe jos, noi avearn sh mergem &Mari pang la
locul intrunirii. Cu chlhritul me obicinuisem de tot,
Mci nu mai intrebai de insusirile morale ale calului
ce-mi era hothrit, i shrii cu indrAznealh pe sea. De
asta-dath chlhrearn pe un buestras, si-mi placea mersul acesta linistit ; n'as fl suferit usor sh sar pe sea
in directie perpendicularh, duph culcusul cel tare de
peste noapte i cu amintirile retrospective cam simtitoare ale chlhriei de ieri ; cand mergi la pas, aluneci
numai dinteo parte intFalta, fArh sh fii shltat in sus.
Mergeam ca ventul la deal si la vale, pe carari si
prin tufis. Maiestoase sunt in Carpati padurile cele

nesfirsite,de brazi, care.amintesc foarte viu frurnusetele Padurii Negre. Unde s'au putut scoate lemnele,
a lucrat toporul pe iei pe colo ; dar in ripe unde numai piciorul venatorului i.i eauth drum, se afla o phdare secularA, ce abia se mai poate ghsi alt undeva in
Europa, locuith do ursi, lupi, porei mistreti, cerbi si ch-
www.dacoromanica.ro
29
SCHITE DLN MOLDOVA
prioare, si care asteapta viitorul poate nu indepartat,

eand industria desvoltath printr'o stare regulat de
hicruri, va scoate toate aceste comori la lumina zi-
lei. La unele locuri se si face potaxa din arderea

erengilor cazute si pe jumtate putrezite ; dar speeulat,ia de capetenie este taierea lemnelor. Dintre
riuriIe care isvore'sc din munt,i i amesteca valurile
lor argintii cu acele ale Siretului ce curg mai lenes in
al bia cea humoasa, numai Bistrita e pana acum in
stare sh slujeasca regulat la plutirea lemnelor de catarte, sau de ferestea, spre Dunare i prin MareaNeagra ; Moldova, Trotusul i altele trebuiese sa mai
able anca ce face omul in Germania, spre a se sluji
de puterile Naturei. Cu intinderea nemargMit de mare
a mosiilor de munte, abia se poate prevedea, la ce
venituri insemnate an sh mai ajungh proprietarh.

Crinose una, intre altele, care are o intindere de
32,000 de falci; falcea moldoveneasca are 2,880 de
stajeni patrati, i stanjenul moldovenesc e cu o a
opta parte mai mare deck eel german. Prietenii antmeticei n'au de cat s fach socoteala si se vor minuna de rezultat. Cu cat mai surprinztor va fi castigul, (And se va deschide drumul i capitalistilor,
ehrora minele le vor da de muneit un camp 'Cinch
neintrebuint,at. Duph legile de azi, 1111 are voe nici un
particular sa esploateze minele din muntii si, ori cat

de sigure ar fi semnele de aflarea lor ; statul ii pastreaza singur acest drept, dar nu scoate decat sane,
de vreme ce fara sare nici nu poate trai omul. Mol-
www.dacoromanica.ro
23
dova, in mtinele unei stapaniri en minte, poate deveni o a doua Belgie, cu deosebire e isvoarele ei
firesti de bogatie sunt mult mai mari; i acest viitor
nu este de loc indepartat. E trebuintd nurnai de institutii, care sti dea capitalistilor siguranta trebuincioasa, restul vine de la sine.
0 mare parte din drumul pe :Grintiesi o facuram
caltiri; e de necrezut, cat se pot urea acesti cai mici,
inie imi parea bine ca-mi scuteam pieiOrele de ostenla.
Ne oprirm pe un fel de terasa a dealului ti aci gasirOm tot vnatorii aduna(i intr'o ciudatd arnestecd-
tura. Vre-o suta de haitasi, copii, bef,i i brbati

erau culcat,i de-o parte la umbra ; ceva mai incolo
;edeau pe trunchiuri de copaci resturnate padurarii
purasii din sat, fiecare cu mm num6r de cani legati de un 1an sau de-o fringhie ; in Moldova e
obiceiul de a da drumul la ctitiva caini, fiinde goana
se face adesea pe o intindere foarte mare ; in mijlo-
cub lor sedea venatorul Wienerl si le talmticea in

limba gerrnand c trebue sa lucreze impreund cu socoteala, si le deslusea datoriile;ce leaga pe puras de
Iiiita i pe hditas de puras. Parea ca se intarise in
primblarea cea grea cu ceva Mutura. Mai imbucuratoare era privirea a trei cai incarcati cu provizii
de mancare, ce se descarcau tocmai, in vrerne ce un
bucatar, cu Ull sort alb ca zapada, aprindea focul

spre a ne pregati dejunul.
V'ezi colo, dinaintea noastra la vr'o cinci sute de
pasi, vrfurile brazilor ce se inalt din ripa, imi zise
www.dacoromanica.ro
21
SCHITE DIN MOLDOVA
Mr. Leon ; acolo incepe, ureend mereu la deal, linia

de unde asezem goana ; teranii trebuie se face un
ocol mare ea se incunjure ripa ; One alcetuesc Iant,ul lor, avem toate vremea s ne odihnim aici, si
te povtquesc se meneern cum se cade aeum, ceci
pene desare nu mai cap eo nirnic..
Heitasilor li se dete fiechruia un pahar de main,
chiar i beleti mai mici isi cerure partea, en toate ee.
se strinthau grozav inghitind, apoi plecare intoveresiti de doi puscasi care trebuia si slujiasee de capete
ale latOlui. Noi ceilalti ne asezarm pe iarbe un

prnz asa pe verdeate are mult mai bun gust decet
intr'o odae, si eu dedui probe de o poft e. de mancare
speimentetoare. 1Nici vinul eel minunat i adeverat
moldovenesc nu frt crula.t. i peste un cias, ertncl ne
seularttm in sus, simtii in mine puterea de a me urea
toate ziva pe munti.
Acurn nu mai spuneti nici un euvent, strigh

gazda noastre neobosith m ingrijirea ei pentru noi ;
trebue se ne asezem in tecere, fiecare la locul sk,
pe marginea ripei. Inainte! Mars!
Dupe, cum ne int,elesesem ieri, pe mine m insott
un tran btren en o pure, in care nu aveam cea
mai mice ineredere ; era o lav cu mult prea Itmga,
de un calibru grozav, de care era prins patul pustei
mic si in trei colt,uri, pe semne Fecut de el insns, i un
cocos ruginit pe jumetate; pe are era gremedite, o

bucate de piele de iepure, spre a pezi praful de ume-
www.dacoromanica.ro
25
zealh. Mr. Leon bga de samh privirea indoioash ce

o aruncai asupra armei.
Incr ede-te cu toga linistea in toavarsiil ce ti
Pam dat, imi zise el incet.
Puscasul phrea s fi inteles de ce era vorba, i
urise cu multumire.
Incet i fhrti a zice un cuvent , merserhm mai
cleparte , char i Wienerl intelese ch sosise mo-
mentul de a-si tineh gura. La inceput era poteca

dreapth.; ici i colo se aseza cate un verator, apoi
trebuirem ear sh urchin, in vreme ce ripa, tocmai ca
o decoratie din Freischutz, sta mereu chscath la

stinga noastrh. In curend me sturasern de a urea in
arsita soarelui; pichturile de sudoare imi curgeau pe
fi fost multiunit sh fiu asezat pe loc la
pndh, dar mi-se facii semn, in thcere, sh merg mai
frunte ; a
departe, voeau sh me aseze la un loc bun. Slavh Domnului ajunserhm curend la un asemenea loc ; Mr. Leon
fEc un semn tovarusului meu, acesta rn trase de

mtinech, i ne oprirem. Me uitai jur-imprejur ; cu toate
ch. nu me prea intelegeam mult la o venatoare in

munti, dar tot vezui ch locul era bun. De unde me
aflam eu, povernisul era mai putin repede ; Meat puteam fOrte bine sh iau vrhjmasul la ochi, fr a trap
in voea intampIhrii prin pddure ; trunchiurile de copaci resturnati alchtuiau mai la vale un fel de drum
improvizat, i afar de asta mai stam i pe o culme
ringusth ce impreuna doue verfuri de munti, astfel
Meat la spate aproape de mine era o a doua riph ce
www.dacoromanica.ro
26
SCHITE DIN MOLDOVA
da venatului, in fuga sa, un loc de sca'pare ennoscut

de mai *nainte. Nu mai era indoialti, aici trebuia sA
me pot resbuna de neajunsurile ce-mi Meuse obraznicul Gavril, in noaptea trecutti. M asezai pe un
trunchiu de copac, ce era culcat acolo, pusei toate
armele la indemanh. in regula, i scosei apoi o tigar spre a fuma putin, asteptrind ce era sh se
iveasch. Venhtorul insh mi-o trase din mrinh inainte
de-a o 11 aprins, se uith spre phdure si fc o iniscare cu nasul spre a-mi da a intelege c fumul tutuimlui ne-ar trilda venatului.
Chnd ezi asa i asculti, inconjurat numai de salbathcia acestor paduri seculare, atunci incepi a intelege patima venatului. Simtbnentul astepthrii nici
nu se poate descrie ; la ori ce vajiire, la ori ce trosnire apuci pusca treshrind... nu era decht o pasere,
ori o veverith ce shlta sprinten dinteun copac intr'-
altul. Mum insh se aude din mare dephrtare cel

dinthi stright a bhitasilor; tipetul lor resunh de-a
lungul lantului ce se desfasura incet prin hti ; ecoul
muntilor se desteapth. Dar nu s'a ghsit Anch nici un
venat, altfel s'ar fi dat canii. Eath eh se aud ltrhturile venind din trei prti deodath, totus intinderea
Iocului impresurat este mare, prigonitori si prigoniti
aleargh child incoace, chnd incolo. Eath cea d'intai
impuschturh, apoi a doua, inima ti se bate mai repede,
te scoli in sus cu grozavil nerttbdare i asculti, ptn
ee fosnetul frunzelor uscate, intrerupte numai in

elipa ce venatul se opreste spre a lua sama la di-
www.dacoromanica.ro
27
rectia apucata de prigonitorul seu, iti vesteste apropierea momentului hothritor.

Asa mi se intampla i mie. Se oprise ceva in apropierea noastra. lrertui ventit or me apnea de brat,
si facia un sew. spre. padure.- Eu imi indreptai ochii
si vezui trei caprioare, ce se nitau fricoase inapoi
ascultau. Dar remasei asa de uimit la aceasta privire, asa repede imi curgea stmgele prin vine, incat
nici nu-mi dete in gand sa trag! Multi din .cetitorii
mei vor ride de mine, dar numai prima vor fi facut si
ei o asemenea venatoare, pentru intaia data; altfel
ar trehui s aib un grad de snge rece, putin de

d orit.
Betramil men se uita cu mirare la mine; respectul

Ci poruncea sa lase venatul la dibcia mea, caprioa-
rele neavend insa de gaud sti se opreasca multa

vreme, el puse pusca la ochi i t,ava cea lung scoase
dintr'ensa un sgomot, ca i tunul. Cea mai mare din
etiprioare ettzb, eelelalte done se facura nevezute.
Acum as fi vrut eu drag inima sa trag dupe, fugari,
dar era prea tarziu, i me intrebai ce s'ar fi intamplat oare, daea m'as fi purtat asa copiltireste fate cu
un urs. Aceasta retlectie me facii sa iau serioasa hotarire de a nu mai pierde capul alta-data. Dar in zadar asteptam prile,jul de a pune la incercare sangele
rece ce-1 dobandisem. Treat o jumetate de eias ; nici
un venat nu se ivea, venatoarea parea sa se fi indreptat spre stinga, i peste curend nu mai auzii nici haitasii. Mai din sus resuna toemai un corn ; tovarasul
www.dacoromanica.ro
SCHITE DIN MOLDOVA
28
meu imi Merl semn. si ne suirem in sus, prtna la un

loc, uncle se si adunase cea mai mare parte din
venhtori.
Toatrt goana e pierdutrt, strigh Mr. Leon ; Mitaii n'au t,inut linia cum se cade, i acum es toti de-a
busilea din acelas colt al ripei. N'au ertzut decht doue
caprioare i doue vulpi.
Dar eel mai superat de nedibacia hrtitasilor, era
Wienerl. El nu impusease nimic si se apuease earais
de sticla cu rachiu la locul sen singuratic din pfidure;
child se adunare dar mai totii teranii, el se asezh

eu palairioara impodobith cu papa pe spate, cu o
mrinh ameninthtoare indreptatrt spre cer, si le striga
eu glas insphimntator:
N'aveti ambitie, prin urmare n'aveti cinste, nu

sunteti oameni. Miseilor de moldoveni, calici !.
Hrtitasii riser cu hohot, uitandu-se la el.
Nu rideti, urmft el, nu rideti. eh. me infuriati, si
atunci chpritati fie-eare o sfnth de brttae, de ve sca014 ochii, hath-ve Dumnezet!
Astemphrrt-te Wiener! , ear te-ai imbhtat, ei
strigh Gregoire.
gN'ar fi de mirat in ast-fel de adunare., morrnrti venhtorul, dar se hotrtri sh tach si-si uita neeazul cu lu-
leaua cea scurth ce-i aterna toath ziva in gura.

Se frteura preghtiri pentru a doua goanrt ; trebuia
i. ne urcrun si mai sus, spre a ne aseza la locurile
cele noire. Drumul ce este de facut la asemenea imprejurari, e totdeauna asa de lung, Meat it,i trebue mai
www.dacoromanica.ro
29
multe ciasuri pentru fie-care goanh ; eine a venat mimai in parcuri imprejmuite, nici nu-si poate inchipui
eht se osteneste omul la o asemenea petrecere. Son-
rele incepa A. se si coboare spre apus, chnd me

oprii la locul ce-mi fusese hothrit. Acum credeam c
se sfilrsise en mirdrile mele sulletesti, si abia-mi mai
bateam capul, dach puscasul se mai tine duph mine,
sau nu. 0 chprioara nu face la nici un om vre-un

reu, i ursii tot nu prea avean aerul s. creasch ca
eiupercele prin padure. Numai rusine nu voeam sit

mai patese ; dach se ivea ceva, apoi sigur trageam,
si deaceea nici nu lasai pusca din mhnh. Padurea
era mai rant in locul acela; puteam vede departe

inaintea mea ; numai ici i colo zaceau la phment
trunehiuri de copaci putrezite, in unele locuri erau

mai multe grhmadh unele peste altele, ca un,rug gigantic, pintre care crestea eke o tuft de mure. Poate
sezusem une cias nemiscat : in ima-mi bhtea cu putere,
chnd vedeam fugind in dephrtare o vulpe sau vre-o

chprioarh,
i auzeam o impuschturil mai de sus ;
spre mine nu venea nimic. fltitasii se apropiau cu incetul, inspre deal, si puteam deosebi mai multi dintr'ensii par'et si-ar fi dat sufletul, si brttend in copaci
eu betele lor. N'am noroc, imi zisei eu, azi nu im-
pusc nicimacar o vrabie,>; imi parasii locul si me

i de crengile copacilor, vre-o 50 de pasi in jos spre o tuft de mure,
coborii, aghttindu-me de tufni
st-mi asteruphr setea en. roadele ei. Dar spaima care

am avut-o cu aeest prilej, nu o dorese nici vrhsma-
www.dacoromanica.ro
30
SCHITE DIN MOLDOVA
sului meu celui mai mare. Ajung multamit pana la

tufa i vir o mura zamoasa in gull, dar nici nu stiu
de-am inghitit-o sau nu, o grohaire foarte nelinistitoare de ealalitt parte a tufisului, la vre-o cinci pasi
abia de mine, dovedea ea trebuea s. fi turburat eu
linistea cuiva. S. me intone inapoi? SA reman ? Aceste
intrebari imi strbature repede mintea, in vreme ce

simtearn receala intioratoare prin toate vinele ; imi
mai pot 'Arica aduee aminte, ca-mi trecii ca fulgerul
prin cap Inustrarea : Cine draeu te-a pus sa mergi
la ventitoare, i sa mai si mananci mune? Dar nu
era vreme de intrebat si de respuns ; vemi cu groaza
un cap velvoiu , esind prin ramurile cele verzi, i
peste o clipa se ivi inaintea mea un urs, stand drept
ea un par pe picioarele de dinapoi. Pusca o aveam
ancil pe brat, cu cocosul ridicat, trasei instinctiv amendoue focurile , dar nu auzii nimic din indoita
impuscatura : in acelas moment ctizusem lesinat lii
pament.
Lesinul meu fu destul de indaratnic ; cele d'intai

sunete pe care mi le purta auzul pana la sufiet. fare
un sacri nom de Dieu! ce resun'a langa mine. Asta nu
poate fi ursul moldovenesc, imi zisei eu, venindu-mi
de tot in fire. Ridicai pleoapele: era Panaiot, care turna
tocmai apa rece din palaria lui de NUM, peste mine.
Asta operatie trebue se. se fi urmat de mai multe oni
eaci n'aveam un petec uscat pe tot trupul. Me scula,

eu toate aceste, multamit i strigai :
.Unde e matilhala ?c
www.dacoromanica.ro
Al
Ea zAcea moartA MO. mine -Omorisem nrsul,.el
omorisem eu. cu cele daue facuri ale mele, asa de

bine intrebuintate. Soarta imi datorea aceastA resplata, pentru spaima ce avusesem. Mai multi yenAtori se adunasere imprejurul meu si me felicitare
pentru ishAnda mea : eu toatit sliThiciunea cea de-o
clip ee me apucase pe neasteptate, totus privii cu
oare care mAndrie in jurul meu.
Dar aeurn veni intrebarea : ce era de Meat cu mine? Soarele apunea, i casa era prea departe penal'
a ne intoarce prtnA la ea, si apoi ar Ii fost greu de
urmat ventoarea proiectat pe a doua zi. Nu puteam insA remAn cu hainele ude pe mine : se hotri
dar sA facem popasul de noapte pe loc, de vreme ce
din fericire i caii en desagii erau in apropiere. Peste
putin vreme se inAlta un foc mare spre cer, mi

se pregAti tin culcus de ramuri de brazi tineri si
de musehiu, peste care se aseza un covor ; un al
doilea covor fu intins peste mine. dupA ce me des-
pracasem de tot,
i. pAtruns de-o cAldurA plAcutA,
n'a II dat culcusul men cel simplu pe un pat de puf,

asa bine imi era, si asa de mult interes ave pentru
nline scena d'imprejur. Domnii credeau cA adormisem, dar eu nu eram in stare sa inchid ochii. Se in-
tuneca din ce in ce mai mult, bolta albastru inchis a cerului cu nenumeratele sale stele se intindea
asupra mea, de cealalth parte a focului mi se uscau hainele, aternate pe niste pari lungi ; ciorapii
agAtati citte unul semenau cu o pereche de porum-
www.dacoromanica.ro
32
SCHITE DIN MOLDOVA
bei albi, carora le aterna aripele, prietenii mei culcai,i

prin prejur fumau i vorbeau incet, intre den0i ; la
tin al doilea foc lucra buctitarul cu un ajutor, un Meau caruia o coada lunga femeeasca 'ei atrna pe
spate ; i mai departe se impartea haita0lor o polie
noua de rachiu, in vreme ce unii din ei inverteau la

inamaliga ; mai departe insfir0t ardea un copac intreg, imprejurul caruia se wzasere pura0i satului,
err eanii ; haita0i se pusere i ei langa den0 dupa ce
heusere rachiul, i aci se aduna incetul cu incetul o
ceath foarte pitoresca de mai mult de o suta de oameni. Ei se arzare intr'un chip cu totul ciudat; pareau Ca nici nu tiu ce vrea sa zica. a edea in ticna ;
daca ar vrea s ne sileasca cineva pe noi sa edem
w;a pe vine ca den0i, spre a ne odihni, n'ain rabda
niei o jumetate de cias un asernenea chin. i apoi
pantomimele care le faceau inaintea focului ce le lua
ochii, acel chip de a intinde brMele, (land capul pu-
tin la o parte, in vreme ce se strimbau din gura :

nitiodata nu mi-a parut aa de reu eh nu sunt pietor, ca acolo sus pe cu1cu011 de muvhiu. Apoi brazii
cei negri de jur imprejur, de a caror inalt,ime me

pu team minuna tocmai acum, flind culcat pe spete.
Cu _totul deosbit in felul lui era acest tablou de
noapte, macar c era intunecos de tot i numai iei
colo tare luminat de flacari. Colori felurite nu se gaseau; de piqueurs in uniforma, sau alt personal impodobit pentru venaloare, nici nu se tie in Moldova.
Pitva5ii, padurarii i haita0i sunt lerani ti poarta su-
www.dacoromanica.ro
33
manul lor tOrAnesc, cafeniu sau cenusiu, pe care se

deosebesc cel mult nasturii de argint, cu care este
impodobith cureana de la tulba de vkat, atrnatit

pe umeri. Si nici de vre-o regul phzitil, sag de vre-o
lege pentru vkhtor, nu este vorba. Precum on i eine
era sthphn peste vkat, pe vremea lui Nimord, tot

astfel a remas phnh in ziva de azi, dar i sunt in
Moldova puscasi care s'ar putea pune 1a intrecere cu
acest vkhtor vestit al Bibliei.
Privelistea dinaintea mea I gdndurile din la'untrul
meu imi stripanir6 in felul acesta mintea, panil ce bhgai de samh c domnii se preghteau de cinh, i c impingeau delicateta asa de departe, incht nu voeau sh
since somnul men presupus, pentru asa putin lucru.
Dar panh acolo nu-mi mergea rbdarea ; incepui a

da din bratele mele cele goale de sub covor, si me
rugai, sh nu pearzti cu totul fiinta mea din vedere.
Se bucurar6 cu totii ch m6 desteptasem, asta era
semn eh shnhtatea mea nu suferise de loc de sguduirea intAmpinath : me' imbrhcar6, ca pe un insular din
mhrile Sudulni, cu un palton pe pielea goalh, me. infiisurai cu covorul pe picioare, i cu aceasth imbrchminte m6 asezai vesel Ihngh ceilalti. Se bfi cu mult
sgomot in shnhtatea mea, ca erou al zilei, si in onoarea ursului impuscat, si la un semn dat toatA adunarea striga, pe moldoveneste : Ura! Era un moment
mischtor, i eu golii paharul de-a dusca!
Somnul ins isi chstigh dreptul sk, incetul cu incetul ; i teranii se culear pe ptimOntul gol acolo, unde
3
www.dacoromanica.ro
34
SCHITE DIN MOLDOVA
se aflau. Numai putini remasere strinsi imprejurul

unui povestitor, si-mi plansera de mila ea nu puteam
intelege asa numitele lui povesti, ce erau o invalmaseala umoristica do intamplari, de natura ciudata. Mi
se talmaei nemteste o asemenea poveste, dar nu indraznesc sa o spun aci nici chiar in mod alegoric,
ori cat de ademenitoare ar fi pentru pana mea partea cea glumeata dinteensa.
Ne asezarem la odihna, de vreme ce ziva viitoare
trebuea sit aduca en sine osteneli none. Dar nu puturem prelungi venatoarea : dimineata and ne desteptarem, se urcau nori de negura tot mai desi din
verdeata muntilor ; valea peri dinaintea ochilor nostri,
erau semne de ploae, si se hottiri sit ne intoareem aeasa. Mie-mi parh bine; nici o placere peste mesura.
eata regula mea. Lasarem pustile noastre in manile

puscasilor sateni, spre a putea merge mai usor Onit
la locul unde ne asteptau caii de &Marie, i ne puserem repede pe drum; coboritul in vale mi se Ora
adesea mai greu, deal suitul la deal ; genunehii mi se
indoiau din vreme in vreme.
Vestea despre lighioana omorita de mana mea ueigasa ne mersese inainte, i la intoarcerea noastra
me felicitare mic si mare pentru aceasta fapta, dar
se 'Astra o tacere marinimoasa asupra slabiciunii
nervilor mei. Avusesem dreptate sa ne grabim ; abia
intrasem in casa si incepit sa ploae cu galeata. Ce-mi
pasa mie de ploae ? Eram ca un caletor ce-si imbo-
www.dacoromanica.ro
35
gatise arnintirile sale printr'o faptrt insemnata, i pielea ursului at6rna ca trofeu in salrt.
Este lucru prirnejdios de a istorisi intamplari asa

de mici. Te afli din nou in mijlocul lor, ai vrea sa
gesticulezi, spre a da celui ce te ascultri o istorisire
vie, si uii crt hartia reit-trine rece si ca poate tot rece
o pune jos cititorul, duprt ce a citit-o. Dar acela care
iji adev6r doreste srt dohandeasca din aceste schite
o idee despre Moldova, va gasi pe ici pe eolo cate o
trasetura si cate un ton de lumina, ce-1 vor ajuta la
alcrttuirea icoanei intregi.
www.dacoromanica.ro
MONASTIREA TOIvINATICA
www.dacoromanica.ro
/110:estl., oPQ
004.4,1
lite444"-*
;AO%
fet;:00/)
PA
Gine vrea srt caleloreascrt prin lara Moldovei farti
sit aibrt propria sa trasurti, nu nemere0e bine. Se gasesc in adev6r diligente, Matte intocmai dupa cele
austriace, intre Iai, Galai,i i Botoani, dar locurile
sant prinse cu mult inainte ; ear pentru comunica0ile
ea celelalte parti ale Orei nu se poarta nici o grija.

Dacia eti silit s faei un drum in launtrul terei, nu-0
remane alta decat sa alegi intre canna de po0a,

un adevrat chin, ce-1 vom descrie cu deam6nuntul
eu alt prilej, i birjarul (san harabagiul) jidan. Birjarul jidan nu mana Au, nu faee un popas prea lung
spre a da gratmte cailor i, in zilele de vara, dacrt nu
va fi noroiul prea mare, el face ,a.se po01 de dimineala pana sara, dar mijlocul intrebuint,at pentru ca16torie remane cu toate acestea foarte barbar.
Trasurile (harabalele) jidanilor sunt lungi, inalte ci
anguste, fara rezoare, incat te sdruncina de 0 se rup
toate oasele ; in locul pernelor lada de drum, 0 pu-
www.dacoromanica.ro
40
SCHITE DIN MOLDOVA
reci de toate marimile, ba chiar o specie mai desgus-
tatoare de insecte se bucura de viata in paiele ce ti

se astern sub picioare. 0 invelitoare de panza murdara acopere trasura pe jumetate i ahia te apara de
razele arzetoare ale soarelui ; dar ploaia gseste lesne
pe unde strahate, si de a intrat un nor de praf, 616torul trebue sa inghita o parte din el, pana poate earas vedea i resufla.
Asa plecai din Iasi in 11 Iulie 1853 spre a merge
in vecinatatea orasului Neamt. cale de vre o sase
posti. Trecusem padurea de la Pascani. Cilldura era
grozava, i eu, inotand in sudoare, flueram printre
dinti cantecul : .Astfel este Inmea. nu e vina mea,,
eilutand a mi inchipui ea me aflu in drum de fer.
Asa ajunsei la Iocul unde trehue sa tai soseaua ee
merge de la Flticeni la Galati. Caruta trecea tocmai
hodorogind peste un podet deasupra santului, chnd
ved o trasura cu opt cai de posta viind in fuga

mare pe sosea. Jidanul meu ii opri cei trei cai, day
unul din prastieri, care o mai fi patit-o vre-odat, se
sperie de grozava pocnitura de biciu a vizitiului, se
viri in ceilalt,i cai si-i impinse inapoi. Atunei o roata
a hodoroagei mele 60 lua ziva bun de la pod si se
lovi de fundul santului ; mare minune ca nu m'am
resturnat, dar osia de lemn se strica asa de tare in
cat roata, avend deplina constiinta de lihertatea ei,
se aseza duph mai multe tumbe, cativa pasi mai departe, pe iarha.
Ne uitarern cu intristare unul la altul, vizitiul i cu
www.dacoromanica.ro
MONASTIREA TOMNATICA
41
mine; a merge mai departe era lucru greu. Dar unde

asemenea intmp1ri sunt zilnice, acolo i mintea e
mai ager in iscodipi. Vre-o suth de pasi mai departe,
pe marginea Moldovei, la direiurna de la Cristesti,
vom pute de sigur inlocul osia cea &Anat.' cu una
+Iowa; numai ca. era vorba s putem ajunge pn
acolo. De-a lungul soselei se sdesc pe fiecare an copaci tineri, pe care vitele i treckorii ii stric si ii taie
regulat; jidanul smulse unul din acesti copkei din

pilrant i drese deocamdat a. cdrut,a in partea unde se
fransese. Dintr'un capM al copkelului Meuse un drug,
care t,inea loc de roata.' i ne ajut s pornim inainte
peste un sfert de cias.
Eu mergeam Meet pe lng carutft, cci negresit

caii inaintau la pas, si peste put,ina vreme zrire'm
Orciuma dorit.
Dou6 caleste usoare de drum se opriseril inaintea
usei, i al:Atari. la umba unor.copaci, v6zui doi domni.
Ei Oman a ft prnzit bine ape iarb5.., cici niste remasite foarte gustoase se aflau Anal dinaintea lor. Un
al treilea domn, care desigur ii luaseun carbune pentru ciubuc, esea tocrnai din casti. ;
el se uit antAi
la mine, apoi la cruia mea, zimbind putin, si se apropie de ceilalt,i. Dup'd cilleva minute insa.veni inspre
mine, pe &And stain Mica, nehotarit pe seal* si incept&
sa-mi vorbeasc cu prietenie :
a Vi s'a inamplat ceva ?.

Dup cum vedet,i, domnul rneu, si nu stiu cand
irni voiu putek urma calea.
www.dacoromanica.ro
SCHITE DIN MOLDOVA
42
Nu voiti sd stati putin cu noi? In odaia murdard

a cdrciumei nu-i chip de sta malt.
Primii firqte cu bu curie, i peste cilteva minute md
apropiai de ceilalti salutdnd. Incepurem neapdrat a

vorbi mai rtntili de cdruta jidanului i de putin plitcuta
inea ctildtorie ; vorbele curgeau cu uurinta,i ind bueurai vdzdnd comoara de veselie ce gdsisem la aceti.
domni. 0 asemenea descoperire nu me lash' niciodatil
nephstitor, i vorbii MIA sfiald cdte-mi trecure prin
minte. Peste o jumdtate de cias eram ca nite vechl

anoscuti ce s'ar fi intdInit dupd o 1ungi despiirtire.
Dumnezeu s pdstreze Moldovenilor veselia, care
alcdtuWe pand acum cea mai de cdpetenie insuire
a lor ! In terile cele de tot civilizate mai nu e cu putintA sh faci cunWinta cuiva fr a-i fi mai Anthi recomendat, i oameni, de altminterea foarte cut minte,
pot sta de pildd 12 ciasuri impreund in drum de fer,
ffird a se folosi de acest prilej .1 a face o cunWintii
interesantd. Aici, slava Domnului, este altfel i e foarte
phicut pentru un strain de a se siinti tratat cu prie-
tenie, fra a viH mai intdi papportul sdu in ochii

liecdruia.
Au ris patru oameni impreund, i cum se intdmplase de ast-datd, au ris din toath inima, apoi s'au
i imprietenit. Eu trilsesem cu ochiul la nite rdnidOte de pate-de-foie gras fdrd a-mi ajunge scopul
de a pune mum pe d'ensele. Hottirii se-mi cunosc
soarta :
Domnilor, le zisei eu, dach credeti ca-mi yeti
www.dacoromanica.ro
43
stemprtra foamea numai cu prietenia d-v., grozav ve

inselati. Cred c euvintele mele sunt desful de intelese...
N'am voit sti ve propunem remasitele mesei noastre, imi respunsere ei ; dar dacti le luati filth a astepta
poftire, ne yeti face placere, cad la aceasta ne-am

gandit de la inceput..
Dupti o zi intreagrt de post manearea imi pril minunat de bine ; un pahar de yin i un Ohtani, de
vutch pusere verf plticerii si me simt,ii indat a. sanatos
si voinic. In Moldova trebue neaparat srt iei merinde
pe drum, 61.6 prin hanuri nu se gaseste dectit mancare proasta. Proviziile pentru drum se fac ea deo-
sebit ingrijire. Am vezut bucatele cele mai alese

luate in vase de argint, i daca ceri o lmae, o vei
i pe aceea ; feeiorii deprinsi iau la drum tot ce
cred crt ar putea dori stapanul bor.
Sezusem mai bine de trei ceasuri impreuna, cand
unul din cei trei domni spuse tovarasilor sei, c e cu
neputint sti me lase asa, MIA capateiu. Se nemerise
ca cei1ali doi sa aiba acelas grind, si-mi propusere cu
grisi
totii sa zic jidanului men noapte buna, s doresc

trasurei mele bun indreptare i sa merg en densii.
Tinta caletoriei mele fiindu-le cunoscuta, emi fgduire sti me duc a doua zi teafar panti acolo ;
azi insti sa fac un mic owl, care de sigur nu era sa
fie far interes pentru mine.
Mergem la o monastire de maici, imirespunsera
.
domnii.
www.dacoromanica.ro
44
SCHITE DIN MOLDOVA
La o monastire de maici ?
Trebue s ve marturisesc ca nu aveam tocmai
pofta de asemenea plimbare. Se desteptare in mine
niste icoane triste despre chinurile de pe la mouestiri. Nu inceleg se. se incuie sexul frumos inclaratul
unor ziduri inegrite, peste care nu pot,i trece ; mi se
si pare ca aud clopotele monastirii ale caror sunete
surde chemau pe tovaresii mei de drum la groape, i
facui bagarea de sama ca vom ajunge poate prea tarziu spre a putea intra in archondaric, i c maica
porterit,a va gesi poate venirea noastra prea lumeasca,
pentru a ne deschide porile monstinii.
Domnii se uitara unii la altii ca i cum as fi spus

ceva foarte ciudat, dar remasere seriosi, i pusere
cal:a temerilor mele spuindu-mi ca, cu toga stresnicia lor, monastirile sunt ca ori ce case din Moldova,
primitoare pentru streini.
Se pusere caii ; un fecior imi cobori sacul de drum ;
plate birjarului ii me asezai intr'una din caleste. Este
o adeverata desfatare s ezi pe moale, dupe. ce te-a
sdruncinat o crtrut,A mai multe ceasuri. Mergeam la
trapul cailor. Peste un cias i jumetate trebuia sa ajungem la monestire ; me cuprinse un fel de spaime
gandindu-me sa intru cu tovaresii mei cei veseli si
plini de viate in tacerea de morment a sfantului locas.
Dupa caldura zilei incepea sa fie mai recoare ; soarele se indrepta spre apus ; un cer adeverat italian
da pnivelitei, pe dinaintea careia treceam in fuga, un
farmec nespus. Or cat de satul sa fie omul de placeri.
www.dacoromanica.ro
45
or cat se fi vezut 0 se fi umblat prin lume, bucuria

la frumusetele naturei rar o pierde, dac betaile inimii sale mai sunt in catva normale.
Frumusetea serei me pregatea se intru cum se cuvine in locaul sfintelor femei.
Tot nu se vedea erica nici o monastire, dar nu

perdui rabdarea -- aplecarea mea pentru frumusetele
naturei gesl o nourt hrane : o prive1i0e incantatoare
se intindea dinaintea noastrrt. Trasura apuca in dreapta
si acum mergeam in spre munti. Ei se inaltau in fata
noastre, acoperit,i cu paduri tufoase de brazi negrieios;i. Maiestoase e totdeauna o asernenea padure, dar
aci se arata 0 mai maiestoasa prin impotrivire cu

frumoasa vale. Inconjurate de fenate de curend cosite se in0rau nite locuint,e pe o mare intindere.
Casele i casutele umbrite de copaci betrani erau im-
prrt0iete fara nici o regule ; cate unele se retecisere

pana la marginea pedurei, ferestrele luceau ca aurul in razele soarelui ce apunea. Garduri de lemn de
felurite chipuri desparteau gredinele unele de altele ;
totul se arata curat 0 bine tinut i infrttoa icoana
unei vieti regulate duse de o numeroasa i paciniee
colonie. Din mijlocul acestor case se inaltau turnurile
a done biserici ciudat zugravile cu multe fete, i sunetele clopotelor pentru vecernie ajungeau rar i limpede pane la noi. La marginea drumului opotea un
F, i i
mic pareu ce isvorea din munti ; roatele unei ferestrele
se inverteau, in stinga noastre, in neprecurmata lor

micare ; rate, capre, cateva vaci albe i pe ici pe
www.dacoromanica.ro
46
SCHITE DIN MOLDOVA
eolo tin teran en carul sett eu boi, eata singurele fiinte vietuitoare din tablou.
Untie suntem? intrebai en dupa o lunga. tacere.
La monstirea Tomnatiea,* respunse tovarasul

meu de drum.
Me seulai si privii in jurul meu.
Uncle eite monstirea?
4Nu vedeti ertsutele cele multe dinaintea noastra ?
Neaperat le fed, dar nu pot gasi monastirea

Nu fiti asa de indariitnic ; apoi toemai casele acele pe care le vedeti asa risipite, aleatuese monastirea.*
Ce era siti mai fae cu zidul eel inegrit al inehipuirii
mele? hrti luai de mina sa-I pun la o parte. si pritnii

realitatea asa cum mi se infatosa. i facui, bine eaei
nu ispravisem Ana. cu luerurile cele ciudate. Antaielc
case erau Arica departate, &Ind vezurem mai multe
dame primblndu-se pe eampie. Ele aveau an port
foarte ciudat. Peste rochile de matase sau de lana
cam inehise, aruneasere un fel de mantilie lunga, cu
maned largi, care ar fi putut samena calugaremea,
daea n'ar fi avut gulere cusute si manecute CU horbota puse ea podoabrt peste hainele eele intunecoase.
Basmalute de matasa en multe fete le ferean gatul
de receala serei; pe cap purtau un mic poteap negru,
ee le sedea foarte bine, mai ales celor tinere si frumusele, cand perul scurt taiat a. renfant . si putin
cret esea pe dedesubt. Damele futnau intr'una tigarete
de eele miei pe cari stiu sit le faca a.,;a de bine in
www.dacoromanica.ro
47
Moldova, si suflau riznd i glumind norii de fum spre

cerul de sara.
Ce femei sunt acele ? intrebai eara.
Stint calugarite, mi se respunse scurt.
De asta-dat'd m6 si mirai mai pthin. Unde lipseste
cldirea monstireasch cu turnurile sale din veacul
de mijloc, acolo nu putea s fie un par1oir, si locul maicei portarite trebuia sa-1 tie prin urmare insusi
Dumnezeu. Nu isprvisem insa de tot cu mirarea
eAci mereu me minunam. Ceilalti doi domni erau inaintea noastra ; trasura lor se opri 0 fit incunjurata de
patrusprezece maici; una din ele, o fiini, a. tenra de
tot, sari in sus si bate din panne, recunoscend pe

domnul Panaiot unul din noii mei prieteni. i noi ne
oprirem i ne deder6m jos, si peste cateva minute
me aflai in mijlocul unei ciudate adunari, alcatuith
din rudele tovallsilor mei de drum si din prietenele

acestora. Dup ce se potolire insfirsit intrebarile 0
respunsurile care mai me asurzisera, mi se Ora cit
damele intrebau i despre neinsemnata mea persoana.
Aceasta nu-mi era tocmai placut, caci toata scena

imi era din cale afara neobicirmita. Domnii bagare de
sama cat nu-mi era indemand i tocmai de aceasta faceau mai mare haz.
(Vreau sa te recomand verisoarelor mele,) striga

Panaiot si incepa: domnul cutare
maica Fevronia
eu salutai, calughrha filen un compliment ; domnul

cutare
maica Hermiona
ear o salutare si un
compliment, si tot asa de patrusprezece ori pana nu
www.dacoromanica.ro
48
SCHITE DIN MOLDOVA
mai remase nici una. Era de nebunit, i tinerele maici,

cum se nuinesc calugaritele, se inrosir6 ca si mine.
Dupa ce se sfirsi ceremonia presentarii, urmar6m
toti drumul pe jos si asa intrar6m in monastire

care neaparat era de tot altfel de cum imi inchipuisem. De aproape casele, en stlpii lor cei mici, pa
daca se poate si mai placute dectit de departe : pretutindeni o mare curatenie, tinda i scarile sunt ce-
ruite ca parchetele noastre cele mai frumoase, la

toate ferestrele sunt flori ; flori sunt si la altar 0 oi i
uncle li se poate gasi un loc. Maicele se chibzuir6 in
ce chilie sa ne primeasca fiecare cas cu trei sau
i hotarira sa ne inpatru odai se numeste chilie
dreptarn spre locuinta maicei Teodosia. Cu acest prilej bagai de sama ca, de 0 nu sunt toemai ziduri, dam
tot se afla o curte a monastirii alcatuita din casele

zidite jur imprejur, i cri are chiar o poarta ce se
poate incuia ; aceasta inset numai de gluma, de vreme
ee la spatele fiecarei chilii se afla o usa spre camp.
Maica Teodosia daduse fuga inainte ca si. ne primeasca
noi o urmar6m incet 5i intrarm in casa ci
insotiti de celelalte treisprezece calugarite. Asa numi-
tele chili sunt foarte frumos i foarte placut gatite.

Capete de rnort si alte lucruri care ar putea aminti natura muritoare a omului, nu se gasesc pe aici ; ti se
pare c intri in salonul unei dame din lume. Canape-
lele cele mai felurite 0 de moda sunt asezate la parete ; jeturile umplute cu lamii dovedesc c legea monastireasea nu cere scaune v6rtoase ; perdele bogate
www.dacoromanica.ro
MONA STIREA TOMNATICA
49
cu pervazuri poleite nu lase. sa intre decat atata lumina, cafe. trebue spre a nu supera vederea ; mese
rotunde, ovale si in trei colturi, cu ceasornice, figuri
de portelan, tabachere, pe ici pe Colo i cate un roman deschis, dau locuintei ceva foarte casnic, si de
n'ar fi potcapurile cele ciudate pe capul darnelor, nu
si-ar putea niciodata inchipui cineva ca se afl intr'o
monastire.
Abia trecusem pragul usei i veni o sor purtand o
tava cu dulceata i cu apa. in chisele si in pahare de

cristal, care-ti dadeau pofta sa te recoresti. Foarte
placut lucru este obiceiul dulcetelor ; paharul de apa
ce-1 bei dupa o lingurita de duiceata par'c te recoreste si mai mult. Numai fierturile de flori mi se pareau curioase in Moldova. Aici trebui sa mancilm trandafiri, ear alta-data mi se daduse flori de teiu, pe cari in
alte teri le ceri la spiterie numai cand vrei sa nadusesti
Sora merse imprejurul odaei cu tava cu dulceata

dinaintea fiecaruia. Dupa aceea ni se aduse cafea turceased, ne aprinserem ciubucul i ne asezarem par'c'am fi fost acasa.
Spre parerea mea de reu nu intelesei nimic din

conversatia ce se incept, dar era destul de vie. Cele
patrusprezece calugarite credeau se vede de datoria
lor de gazda sa iit toate deodata. pe straini de vorba,
aceasta da conversatiei ceva foarte ciudat, mai ales pentru mine, care nu puteam alege din acest haos
decal putine sunete cunoscute. Unele din dame lepadara potcapul din cap, altele scoasera haina cea in4
www.dacoromanica.ro
50
SCHITE DIN MOLDOV A
tunecoash ce o purtau pe deasupra, insfrit adunarea

semna din ce in ce mai putin a monastire. De milh
pentru mine, care stam ca un mut, mi se trimise o calughrith, despre care mergea vorba ca tie fratituze0e ; incepui convorbirea printr'o cuvntare bine
alchtuith, ins afarh de .oui monsieur nu puteai
scoate nimic dintr'nsa, i chiar acest r6spuns venea
&Ate o data la locuri nepotrivite, ast-fel incat numele
el de poligloth remase cam pe jos.
Duph ce petrecui ast-fel chteva ciasuri, ni se aduse
cina, dar nu in strchini de lut, ci in farfurii de port,elan satire, 0 de aceia i tachmul era de argint. Rhdacini i erburi, cu care se zice c. pustnicii din vremea veche 0-ar fi stricat stomahul, nu se ghseau pe
aici deal sub chipul urma0lor lor
sparanghelul i anghinarea. Cina era minunath i veselia
cea mai mare domnea in toata adunarea. Masa nu
era push deat pentru noi domnii, maicele stateau

in picioare sau edeau imprejurul nostru, ne slujeau
glumind, chnd se inthmpla s. lipseasch surorile din
odae, i inhtau pe ici pe colo o ariph de pui, o bu-
cath de placinth sau un pahar de yin. Trebue sh-i

vie cuiva inchipuirea in ajutor spre a i se puteh descrie neoranduiala i invalmaala din toath scena aceasta.
Dupa cin ni se pregati de culcare tot in felul precum se petrecuser toate pana acum. Puind capul pe
pernele cele moi, intamplarile zilei incepura a se
pierde incetul cu incetul din mintea mea i adormii-
www.dacoromanica.ro
51
A doua zi de dimineata un dejun bun ne strnse

earasi pe toti, apoi ne pregatiram de plecare. Cu acelas alai cu care fusesem primiti eri, furam insotiti
astazi la plecare, i eu me departai strigand :
Triliasca monlistirea Tomnatica!
Viata aceasta monastireasca atilt de neasteptata

pentru un strain imi atrase asa de mult luarea aminte,
Meat mai tarziu me intorsei foarte des la Tomnatica,
si me dusei si la celelalte monastiri de maioi din Moldova. Dar cu cat voiam sa petrund mai mult in viao.
esceptionald a femeilor acestora, cu atilt Mai des dadeam peste niste amenunte ale caror umbra adanca,
foarte adnca, intuneca toate partile luminoase din
descrierea de mai sus. Eata rezultatul cercetarilor

mele : Cand se vorbeste de calugaritele din Moldova.
nu trebue mai ales sa fie puse toate de o potriva pe

aceeasi treapta. Se impart in trei categorii usor de
deosebit. In cea d'intai trebuesc socotite, fara privire
la clasa in care s'au nscut, toate acele care s'au ealugarit din aplecare fireasca, din vocatiune. Numerul
lor poate sa fie mic, si se perde in adever la o privire numai pe deasupra, printre cele opt sute de maici
din Tonmatica, dar o asemenea categorie tot se ga-
seste; eu insumi am cunoscut femei vrednice de

stima care se tin de ea, si care, far a intrebuinta
reu libertatea ce li se da, ajungeau !Acute i smerite
la betranete, implinind cu strasnicie datoriile lor. Asemenea calugarite se gasesc in toate monastirile din
lume. In categoria a doua se afla femeile i fetele din
www.dacoromanica.ro
52
SCHITE DIN MOLDOVA
elasele cele mai de jos, care merg la monastire spre a

seapa de viata de acas, ce li se pare prea grea ; mo-
nastirea are mo0i eu venituri mari 0 le vine in *tor eu mlai si cu lemne de foc ; mamaliga, c eapa
si alte verdeturi sunt hrana lor ; ele tore i t,es in chilii i vend pe urma lucrul manelor lor prin vecinatate.
E sermana viata ce o due; de aiurari ascetice neapti-
rat nici nu e vorba ; find fr cea mai mica invetatura, chiar religia li se perde in namolul supers titiei ; viata lor samn eu acea a salahorului, singura
deosebire e ea o calugarith poate sta i cu mainile in
sin, stiind bine c chiar de foame nu va muri.
La aceste done categorii nu se nimereste deci descrierea vieii celei vesele, i trebue si. o cautam alt
undeva.
Ajungern la o a treia eategorie

la aceasta me
dnsese intamplarea de petrecusem acea sara placuta
cu maicele, i spusesem c nu se putea grisi o viata
mai vesela si mai lipsita de grija de cat a bor. Peste
eurend fui nevoit sa me incredintez, ca nu este de loc
asa i Ca traiul lor este semnul unei mari nenorociri.
Adunarea, in care intrasem seara acea i pe care o
privesc ca tinendu-se de categoria a treia, e aleatuitri
in genere de fete din familiele cele mai mari; mimerul acestor wfa nurnite calugarite e de nadajduit c.
nu va mai primi nici o sporire din generatia noua,
crici chipril cum au intrat ele in monastire este a.a
de nepotrivit eu ideile din ziva de astrizi, Meat o asemenea calugrie trebue sa inceteze cu desaver0re.
www.dacoromanica.ro
53
Familiile in care se aflau mai multe fete si care n'aveau avere destul de mare spre a asigura si viitorul
baetilor, aduceau fetele lor din vrsta de 10-12 ani
la monastire. Murna strngea intr'o Mina dimineata
toate lucrusoarele fetei i o punea Ing. d6nsa in trasura. Tatal i da cu rceala binecuv6ntarea sa. Aa
soseau la monastire i copila era incredintata vreunei maici cunoscute. Biata copila se infiora instinctiv la vederea acestei figuri negre. Pana aci anca nu
intelesese, ca, era A, remae in casa, cea straina ; acum
se agata fricoasa de maica-sa, se ruga i plangea zicnd : as vrea sa merg a casa la fratii mei ! Are sa
se obicinuiasca, incredinta cdlugarita. De sigur, res-
pundea mama si se urea in trasura. Dar copila se

simtea coprinsa de-o spaima nespusa
nu vreau sh
reran, ia-ma cu tine, striga ea si voia s opreasca

roatele cu bratele ei cele slabe. In zadar ! S6rmana
eopila, vezi tu colo cum se departeaza trasura ? Spri-
jinul pe care-I poti astepta de aci inainte din partea

maicei tale, are tot atat pret, ca norul acela de praf
pe care-I risipeste v'entul. Acum insa incepeau vremile cele grele. Poate ea nici in casa parinteasca nu
era copila inv6tata cu desmierdari, dar tot avea intruca'tva un traiu bun ; slugile nu-i lipsisera. Acum
copila insasi se facea slujnica cea mai de rand ; r'eu
imbracata, trebuia s mearga iarna pe gerul cel mai
mare sa care lemne i apa, era intrebuintata pentru
muncile cele mai neplacute ; trebuia s invet,e sme-
renia crestina. Si in adevr se smerea cre0inete

www.dacoromanica.ro
54
SCHITE DIN MOLDOVA
in felul acesta pana se facea lat mare, dar ceea ce

se petrecea in sufletul ei desigur nu era crestinesc.
and incepea sa-i dea sama de gandirile sale, &and
putea s. judece starea in care se afla, se strangea in
inima ei un venin care o framanta pan g. la moarte.
In desnaajduire selbatica blastema parintii ce-i daiubirea madusera viat,a; nimic nu-i era sfant
mei o inselase. Din monastire nu mai putea el

tinta dorintelor sale era dar sd se calugreasca spre
a nu mai sluji ca sord. Se calugarea. Tatal si muma,
miscati, erau fata la aceastd sfant ceremonie, i cumperau un loc, puneau sa-i zideasca. chilia i sa o ga-
teased., i dadeau tinerei calugdrite nu venit pe an.

Deacum incepea o viatd noud, intra in mijlocul celor-
lalte maid de rangul ei, care aveau tot atata plecare

pentru calugarie ca i d6nsa i care venisere in monastire tot in feliul ei, si o viata neinfr6nata, ca despagubire pentru nenorocirea ei, inlocuia chinurile si
rughciunile. Sa nu ne intoarcem fata cu desgust de
la icoanele aceste, precum o fac multi; grozaviile ascunse ce se petrec acolo, sub v61ul religiei pringarite,
nu se pot neapdrat numi altfel decal o adeverata

mlastina morald, dar vina parintilor este mai mare de
cat aceea a pecatoaselor insai. Nu a puteh ridica

cea dintai peatrd decat spre a o svrli in capul mamei.
Sute de fete care se fac mari fdra nici o crestere i

fara supraveghiere aspth si care sunt legate fara voia
lor de o ast-fel de viat, puteau ele sa- apuce o alta
cale de cat aceasta? S. rm cerem naturei omenesti
www.dacoromanica.ro
55
mai mult de cat ne poate da. Poate c nici in mijlocul Germaniei civilizate numdrul Vestalelor n'ar fi
fost mai mare in asemenea imprejurdri. Sdrmanele
jertfe o simt foarte bine ; pe fati i Me sfiald. arunc ori ce noud phcatuire in spinarea parintior,
pi-ma ce bdtrdnetea stdmphrd. tfierberea sangelui lor.
Apoi vine golul inimii, acel gol nesfirit pe care trehue s-1 simta ori ce naturd, fie cat de necioplita, privind inapoi la o viata pierdutd. Tot ce face bdtrdnetea
fericitd. lipsete chlugaritelor : nici o familie nu le inveselete apusul
; mAngderea religiei nu este deajuns, cand din tinerete te-ai linut prin sil numai de
obiceiurile din gall i intelesul mai inalt al cuvntu-
lui lui Dumnezeu a rdmas nepdtruns! Cu durere se

razema bdtrAna in carjd ; se uit cu invidie la tineretea care mai poate pacatui in plAceri i veselie, pi
moare insfirit uitat i neplhnsd.
Atunci putin rdmne din veselia vietii de mondstire, care md incdntase aa la Antala mea venire.
Dar, dupdcum am spus mai sus, o asemenea capa-
tuire a fetelor ajunge a fi din ce in ce ma cu neputintd. Legaturele de familie in Moldova s'au schimbat
foarte mult in cei din urm 20 de ani ; mai nainte ta-
tl nu era cunoscut copiilor de cat ca stAptin aspru

al casei, ei erau lsati de tot pe mdnele t,iganilor i
nu-i vedeau printii de cdt la masa, unde vdeau cu
smerenie i in mare tcere ; acum s'a schimbat aceasta. Respectul a dat iubirii partea ei fireasca in carmuirea familiei ; mi s'a intamplat adesea in unele fa-
www.dacoromanica.ro
56
SCHITE DIN MOLDOVA
milii din Moldova sa. se destepte in mine simtirile cele
mai placute, si acolo unde inima mamei a putut infrAnge vechiele obiceiuri, scene ca cele descrise mai
sus vor rmnea in cure'nd ca o poveste din vremile
de mult trecute.
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLAIC
www.dacoromanica.ro
pack', trind in Germania, te sirnt,i cam bolnav sau
nu mai vrea stomahul s-0 fad, datoria cu buna sa

regula obicinuitlucru de care sd fereasca. Dumnezeu pe ori eine, El care druete 0 paserilor de prin
aer o mistuire build
atunci ceri un sfat doctorului,
0 acesta-0 rdndue0e isvorul de tamtiduire care te

va pune earl in picioare. Pe lAngd haine 0 rufe mai
iai cel mult 0 pe autorul teu de predilectie en tine, te
sui in drumul de fer, pui mdinile in buzunar 0 porne0i cu cea mai mare inlesnire spre locul ce-ti e hotdrit. De mai remane o bucatd de cale ce se abate din
drumul mare 0 pentru care e0i snit sd te viri inteo

diligent,d sau in vre-un omnibus, te superi foc 0-ti
trebuesc cate-va ciasuri pentru a uita greutt,fle drumului 0 a te impdca ear cu omenirea.
Omul e nemult,dmitor, n'ai ce-i face ; mai totdeauna
uita sfatul cel int(elept de a se gandi in ori ce stare
neplcutti la atali nenorociti care se afl6 0 mai ru ;
www.dacoromanica.ro
60
SCHITE DIN MOLDOVA
poate c prin ajutorul acestor pagine sfatul va dobandi din nou autoritatea ce i se cuvine.
(Femeia dumitale trebue sa plece de yard la bai,
imi zise doctorul S. toamna trecuta.
N'am atepta mai bine sa vie primavara pentru

a hotari aceasta, iubite doctore ? intimpinai eu. Poate
se insandtaeaza pana atunci.

cE de nadajduit ; dar de se indrepteazd sau nu, pregdtirile pentru plecare la MI tot trebuesc facute de cu
iarna.
Ma uitai cu mirare la iubitul nostru prieten de cash'.
Dac te imbolnaveti in Moldova primdvara, urm
el, trebue sa atepti un an inainte de a te putea folosi
de apele minerale. Bucura-te ca. sotia dumitale a inceput sa se imbolnaveasca. de cu toamna. Spune sh
0 se opreascd o locuinta de pe acum, cdci alt-fel nu
mai gseti loc !
I-am urmat sfatul, i. avui norocul de a gasi o locuinth in Slttnic pentru vara viitoare.
A fost grea iarna de la 1855-56 ; crivatul sufla
in toate zilele i soarele nu se vedea de obicei de cat
putine ciasuri pe cer, par'ca ar fi vrut sail bat joc

de Moldoveni, care cred ca. au o clima meridionald.
Sanatosul cu greu remase sandtos, bolnavul insa suferi rau, i cand se ivira insfirit cocorii i randunelele,
nevastd-mea avea mai mult decal totdeauna trebuint,a
de Mi.
Aa dar, hotdrirea cea mare remase definItiva. a-
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
61
yearn s mergem la Sldnic, si anurne spre sfirsitul lui

Iunie.
Intr'o seard sosi o trdsurri in curte, erau niste prieteni de ai nostri ; eel ce trdeste la tardsinguratic, pretueste indoit o asemenea visit. Ne asezardm veseli
la ceai in jurul mesei.
Stati toat vara la tar ? intrebd unul din prieteni.
Mergem la SIdnie, respunse nevasta me_a.
La Slanic ? ati si facut toate pregdtirile?

Nici o alta-pregatire, deck hotririrea de a pleca
peste opt zile.
Si asta-i tot ?
Persoanele acestea fuseser6 la

Slanic, si deaceea au ris mult de noi, v6z6nd cu ce usurintd copildreascapriveam un lucru de atata insemnatate cum este mergerea la Mile din Moldova. Ei ne
deter6 deslusirile trebuincioase pentru drumul nostru
si plecar6, urandu-ne ch16torie buna.
Doamne Sfinte, ce chin grozav incepn acum! Trebuid sd inchiriem dou6 care cu boi, teranii se temeau
de drumul eel departat inspre munti si nu se puteau
hotri s se insarcineze cu caratul pand la Slnic ;-insfirsit, dup5. mult6 vreme si graceav, sosir si carele.
Acum ne apucarkri de inearcat. Saltele, perne, pldpumi, tingiri, farfurii, intr'un euv6nt toate lucrurile
de neaparata trebuint pentru o asegare vremelnicd
zdceau aruncate pe earbrt, apoi veneau Vizi si saci cu
Mind, cu zahdr, cu cafea si cu celelalte bdcanii intrebuintate la bucdtdrie ; incetul en incetul se ridicar
www.dacoromanica.ro
62
SCHITE DIN MOLDOVA
dou6 piramide din cosurile arelor i ajunsera la o inalt i me fabuloas; v6rful uneia din ele era alcatuit dintr'un
harclau de spalatorie care-si intindea cele trei picioare
in aer, ca un semn telegrafic, 0.6 si de astfel de

unealta trebue s te ingrijesti ; se intinser6 rogo,jini vi
toale peste toate lucrurile ; o sp1ttoreas i o tigan(u sg. se agatar6 de hardaul despre care am vorbit, bucatarul i randasul se suir pe v6rful celeilalte piramide i aceste patru fete de slugi ale casei se uitau in
os cu nepasare de pe scaunul lor din vzduh, in
vreme ce earauii injugau boii i scart,iitul roatelor
neunse insciintA ca se pusese caravana in miscare.
Slava Domnului treaba asta era ispravita, dar bucatarul plecase, saltelele asemenea, si trebuia sa lasam carele cu pasul cel linistit al boilor sa ne treaca
inainte eel putin cu douezeci si patru de ciasuri. Acurn
aveam mancare rea si neaparat eram r6u dispusi. Dar
la urma urmelor tot tree ciasurile ori cat de lenes ar
'Area minutarul; cu cat ne inveseleam insa, incep6nd
a ride de viata noastra tiganeasca, cu atht mai mutt
se intuneca ceriul, cu atat mai negri si mai grosi se
intindeau norii.
Pentru Dumnezeu, hu cumva are de gaud A,

ploa ?
Abia pusesem soartei aceasta intrebare desnadajduita i incepa a picura, ear peste o jum6tate de cias
se aseza pe ploae tap6na. Muti de mai-mire ne uitam
la cer. Ce va mai fi facend cutia cu paliarie ? 'Area sa
zic fie-care privire a nevestei mele, i o grija ne-
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
63
spus pentru Mind, zahar si tot ce se afla in card, irni

intr in inimd.
Dar. precum se stie, nu s'a descoperit 'dried nici un
Icac incontra ploiei, i trebuia s ne supunem.
.Copilarie fericitd -strigai eu, stringnd la piept cu
durere pe sotia mea i aratandu-i copii, care sareau
fara grije prin odae, fiint,ele aste nevinovate nici nusi inchipuesc in ce terei se poate preface Mina, daea
strabate apa prin printiqnsa!
In oraselul Reval, locul nasterii mele, se intrebuin-
teaza un provincialism, care ar merita A, fie prirnit

in limba cea culla, i pe care-1 recomand cu caldura
tuturor vocabularelor : Cand plou -apdri de se fac
besici deasupra baltilor i apa cereasca navaleste prin
stresine, se zice : es plaMert draussen, adica vorba
romneasca : toarna cu galeata; asa dar turna cu galeata, (land ne desteptaram a doua zi; turna, i turna
eu o staruinta grozava. Tot cerul era cenusiu ; nici
cea mai mica nadejde ca s'ar putea indrepta vremea.
Sa asteptam ori A. nu asteptam? eata intrebarea. De
ee s asteptarn? zisei eu, cu rdceala inseltoare a unui om infuriat, daca ploua mereu asa, se umfla Siretul peste care trebue s. trecem, i toate podurile se
duc dracului. Asa dar, s. pue caii pi sd plecam in
voia Domnului.
Si se puserd eaii. Copii avure' curajul s chute i

sa bat din palme cand dedei aceasta poruncd. Tra.sura trase la scar d. inharnata cu septe cai inchiria0 ;
doi vizitii foarte curios irnbracati, carora le curgea
www.dacoromanica.ro
64
SCHITE DIN MOLDOVA
ploaia de pe marginile muiate i ploate in jos ale

pltiriei, manau mhrtoagele de calare. Eu insumi m6
urcai pe capra, adapostit de o umbrela de ploae uria; decand mi se intmplase odata s cad in apa de
pe un pod, de la o inallime de zece urme, cu nevasta,
copii, guvernanta, trasura, cai i slugi, cu toate cA
printr'o minune Dumnezeeasch am putut aduna, unul
cate unul, nevatamati toti membri familiei mele din
noroiunumai unul din cai platise cu viata aceasta

intamplare,deatunci nu m6 mai rabda inima sa sed
inlauntrul trasurei, and sunt ai mei intiqnsa. A+16 asezai dar la acest loc, de unde puteam bap sama la
toate si-mi paream ca un curcan betran ce priveste
superat cum i se uda penele.
Astfel ajunseram la malul Siretului, pe care nu-1 tree
niciodata Fara groaza. Apa se si umflase asa de tare,

incat stalpii de care trebuia sa fie prins podul umblator ca sa ne putem urea pe &emu], resareau ca o insula militica din mijlocul valurilor. Este fara indoial
si mai greu s. te asezi, and ai un Or de cai pusi doi
ate doi, de vreme ce pe pod abia e loc pentru cei

de la aiste. Ceiba lti trebuire deci sa plece singuri Ma-
inte si la malul de dincolo fure asezati in rand, fiecare la locul seu, asa Meat sa poata fi indata inhamati, inainte ca trasura sa fi pardsit podeala sa plutitoare. La acest prilej ne-a fost de mare folos mecanismul cel foarte simplu al hamurilor moldovenesti
Neaparat ca daci mai are cineva vre-o nadejde de-un
viitor ferieit, el se coboara din trasura la asemenea
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
65
imprejurdri, i dach, pe lhngh toate celelalte, mai si

plouA
i trebue sh te duc cineva in card, prin apa
umflath, spre a ajunge la podul umblator, apoi te uzi

pi te inurdhresti de ajungi tocmai ca membrii familiei
mele cAnd se urcarA ear4 in trAstiril.
Cand e vremea frumoash, se bucurh cineva de phrdentul Moldovei cel roditor, pam6nt negru de grAdinh
amestecat cu huma ; pe vreme de ploae insh poate a-
duce pe om, cel putin pe chlaor, la desnAdgjduire.

Noroiul ajunge Ong la osie i umple golurile dintre
spitele roatelor, pAnh ce samnh cu niste cercuri neghurite, i trebue sh te opresti din vreme in vreme
spre a le deschrca de povoara cea netrebuincioasA ;
caii cu greu ii deslipesc potcoavele din mocirla cea
cleioash, i cu toate pocniturele de biciu asurzitoare
pi cu toath convorbirea surugiului cu caii, tot nu inaintezi deck foarte incet. Duph e furrn thriti astfel
vre-o trei sau patru ciasuri, m apuch la locul meu deafarA un fel de desnAdAjduire'nveninatd; cAci dupti ce-
lelalte toate ii mai gasise i ploaia pe nesimtite un

drum prin umbrelh spre gulerul hainei mele si de acolo
inainte spre piele ; asa nu puteam merge mai departe,
poate scoate nimic din
acelui ce sustine c
fire, i urez asemenea., crilkorie la bhi, in care sh se
am fost dar
bucure de o dush inainte de a ajunge ;
silii sh chuthm un adapost.
Din fericire insh, in judetul Roman, relativ foarte
populat pentru Moldova, se ghsesc des curti boeresti,
si nu e greu de aflat un asemenea adApost ; abia lua5
www.dacoromanica.ro
66
SCHITE DIN MOLDOVA
ser6m hotarirea s. facem un popas, i. tiuram indat,
unde s mergem spre a gasi. mngere la nevoile

noastre. Nu treca un cias i ne bucurar6m de primire
calduroash i prieteneasca in sinul unei familii foarte
indatoritoare. Ne desmortirm cu adevrata desfatare
toate incheiturele. Nu fiu de ai luat sama, iubite cetitor, la obrazul cel placut ce-1 are cineva, &and este
ud i intra insfirit inteo odae prieteneasca, printre oameni prietenoi; Oral i se lipete de thmple, colturile
gulerului seamdra cu urechile unor catelue nemer-
nice, dintre care una st drept in sus, in vreme ce

ailalta atrna in jos; ar dori cineva, mai ales cand nu
mai este War, sa-i dea un fel de spoiala de nepasare,
cu care treci peste asemenea nefericiri, virindu-t,i indraznet, manile in buzunarul pantalonilor. Eu insumi
nu-mi putui stapani risul, &and o oglinda obraznica
imi ar6tA figura mea cea caraghioasa.
Dar din toate mijloacele ce pot incalzi pe un om ud
gi inghetat, cel mai bun este o stringere de mama. calduroasa. Nu ra pot opri de a spune mereu acela lucru : primitor ca Romnul cu greu mai poate fi altul.
Am fost cautati i ingniji.i cu neoboseala, i ne simtir6m in acel mic cerc intocmai ca la noi a casa.
Dupa o noapte petrecuta ininunat de bine, ridicai
perdelele cele groase de la ferestrele oddei mele de
culcare, spre a veded ce se petrece afara. Turna mereu cu galeata! Ori cat de bine ne-am fl aflat in casa
aceea, tot nu ne puted fi placut sa zabovim prea

mult vreme acolo, mai ales cand ne gandeam la cu-
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLAMC
67
tiile cu plrii, la sacii de faina 0 la saltele. Deaceea

salutarm cu bucurie cele d'intai raze de soare ce se
vire' inspre sara ; mai remaser6rn Ana, a doua zi in
acea societate placuat i inteligenta, spre a aka drumului vreme sh se faca mai omenos, si pornirm insfir0t a treia zi ear la bai ; stapanii casei ne inearcar6 cu urari i cu pui fripti pentru drum.
Plecarrn and se cr'epa de zi, vremea era minunata, dar Carpatii te puneau pe ganduri, aburi de0
eeau dintr'n0i. Poate ne va ajuta Durnnezeu. gandii
eu; merserm mai departe, trecur6rn prin ora011 Bacu ce nu infatoeaza nici un interes, i peste o jumtate de cias incepur6m a urea Petricica, un deal
foarte greu de suit, unde oseaoa cea inceputa de opt
ani i arra neispravita. este de foarte putin folos. Din
and in and zare0i erpuirile oselei din departare,
ins6 cal6torul nu se poate sluji dealt de drumul cel
firesc. Pe alocurea se ive0e;inaintea lui un fel de parete drept de tot, pe care trebue s se urce nefericitii
cai cu trasura. Cu toate acestea n'arn mers rfl, mar-toagele ii facur datoria sub parinteasca povata a
biciului ; pame'ntul era pietros i apa se scursese, fara
a lasa noroiu in urma. Dar ceriul era din ce in ce mai
amenintator, i abia ajunsesem cu ajutorul unor stri-
gate 0 indemari slbatice pe v6rful unui deal din

cele mai drepte, unde te-ai despartit de tot ce este
pamktesc, caci locuintele oamenilor zac adanc sub
tine, 0 unde numai un loca saint ki inalta turnul seu
intr'o singuratate inspaimantatoare i ne apuca o

www.dacoromanica.ro
68
SCHITE DIN MOLDOVA
furtung i o ploaie de cele ce nu s'au mai pomenit pe
pamnt de la Noe incoace! Ne aflam intr'o stare si

mai critica decat la plecarea noastra de acasa.; in asemenea locuri nici nu era de gandit c. s'ar putea
gasi un adapost, 0 peste eateva clipe incepur a curge
pe drum niste siroae furioase, astfel incat nu se mai

puteA face un pas sigur prin malul ce acoperise drumul. Am fost silit,i sa ne oprim pe locul unde ne 0:seam ; i cai i oameni plecarg capul in jos ; nimeni nu
zicea un cuv6nt ; cu atat mai tare resuna, tunetul din

munt,i, 0 fulger peste fulger serpuia prin intunericimea ce se 16.0se deodata. Privelistea era fara indoiala
frumoasa, dar fiecare placere are trebuintA de disposiia cuvenita ei, i cand stai in apa pana la glezne qi
toarna cu galeata de sus, par'ca reposatul hidroterapist
Priesnitz ar fi luat cu arend stabilimentul de apa al
ceriului, atunci mult ce-ti pasa de frumuset,e unei furtuni maestoase! Dar lucrul cel ru avea sA mai vie
anca, o vedeam cu ochii : caii nu se vor mai putet
urea pe dealul cel alunecos. i asa se si intampla.
Peste o jum'etate de cias si mai bine, and incepil sa
se potoleasc furtuna, incercar6m cu sfiala sa urmni
nefericita noastra calelorie, dar cu toate nespusele
noastre silinte nu ne puteam urni din loc ; call pe
care calreau vizitii, cadeau in genuchi, trsura da
inapoi in loc sa mearga inainte, si din pricina pr-
pastiei din dreapta noastra, in a carei adancime se

pierdeau ochii, nu prea era chip sa faci incercari multe.
In asa grea imprejurare nu era de ajuns sa m6 necA-
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
69
jesc numai, sau sh blstem toate Mile din lume, trebuia
pus ceva la cale pentru a scoate trAsura din noroiu.

Zrii la chthva deprtare de noi mai multe care cu
boi; pe drumul acesta se intalnese cu sutele care deserte ce merg la Ocna sau se intorc deacolo inchrcate
cu sare. Ajunsei pan la d6nsele in sudoarea frunt,ii
mele i chutai sh induplec pe chrhusi sh-mi vie in ajutor cu vitele bor. Ar trebui sa-si ia cineva nhdejdea
de a mai gasi vre-un bun crestin, dach numeste astfel
numai pe acela ce-si iubeste aproapele ca pe el insus,
si nu cauth sh se foloseasch cu prisos de nefericirea
lui ; cat despre mine eram multhmit de a vede, in urma
unei plati bunicele, opt boi injugat,i la trasura mea ;
ne suir6m la deal, cerul in mila sa ne feri de a petrece noaptea pe init,imi1e Petricichi! La vale caii se
botarire sa-si fach earhs datoria, i deacolo inainte
merse cum merse.
Nu minute, dar ciasuri pierdusem in aceasth imprejurare, i prevkui foarte ingrijit eh nu vom putea ajunge pia la casa cea prieteneasch, in care voiam sh
petrecem noaptea. Duph toate celelalte ne mai apuc
o a doua furtunh. child ajunserem la thrgulepil Orasa,
sau mai bine zis la sirul de gherete pline cu lucrurile
trebuincioase Oranilor de munte. Se fcu noapte si
am fost si1ii s chuthm adhpost la chrcima unui ji-
dan. Dar ploaia ne urmari pana si in cash, ba chiar

pana in paturile noastre cele rele ; castroane ce miroseau a varzh acrd, oale i talere se asezar pe saltelele
noastre si pretutindeni pe unde se ivea dusa ; si tot
www.dacoromanica.ro
70
SCHITE DLN MOLDOVA
mai ploua in odae, pe cAnd afard strAluceau stelele

de mult.
CAnd istoriseste cineva pe larg, i poate chiar prea
pe larg, o asa cAldtorie, i se pare cd povestitorul trebuie sd fi i fdcut cel putin doud-zeci si cinci de poste ;
tot drumul insh pand. la SlAnic ahia e de vre-o sapte
poste, si mai aveam Anc trei dinaintea noastrd, pe

care, dupd toatd socoteala omeneascd, ar fl trebuit s
le fi fAcut mai nainte de a inserd. Nu golisem insd
pand in fund paharul suferintelor noastre : greutAtile
cele mai mari erau M. vie deacurn inainte. Ajunsesem
mai fArd intAmplare pAnd la nrgul Ocnei, care trimite
sarea cea bogat din renumitele sale dcne chiar din-
colo de granitele Moldovei, nici nu mai tin in sand.

o furtund nou i o noud ploae, cdci eram asa de ohicInuiti cu compresele de apd rece des repetite, incilt
nu ne mai puteau face nici un ru ; acum insA trehuia s ajungem la SlAnic, tinta cdl6toriei noastre, dar
SlAnicul se afla inca in departare cam de o postA si
tocmai aci s'a pus vhf petrecerii de pAnd acuin, v6rf
foarte ciudat pentru niste hieti cAl6tori avnd trebuintd. de Mi. In tot drumul nostru nu pierdusem muntii
din ochi. Ocna insA este cu totul inchisd intre dealuri,
numai Trotusul eel repede deschide orasului un

drum spre ses. In Trotus se aruncd riul Sldnicului ce
isvoreste din niste stanci singuratice in mijlocul padurilor. El a dat numele seu apelor minerale ; asa dar
dealungul Slnicului in sus spre fundul muntilor duce
drumul la Mi. Cu caii mei cei osteniti Si cu trAsura
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
71
cea mare nu puteam inainta, aceasta o int,elesesem,

imi aezai dar nevasta i copii, cum se putil, la adapost, 0 m6 pusei sh caut un alt mijloc de a ne urma
drumul.
La po0 am fost primit,i intr'un chip foarte putin

politicos, un birjar ce inchiria cai, rise de mine in fat,A.
Era pe aci pe aci sh m6 lac si eu grosolan, child un
ortlean milos imi veni in ajutor.

Domnule, imi zise el, Trotmul i Sfilnicul au e0t
din matca lor i trebue sh treceti apa de douzeci pi
patru de ori inainte de a ajunge la Mi. Cu cai nu o
putet,i scoate la cap6t.
Prietene, zisei eu cu blAndet,ea unui om am:a-
nit de venin, in ce chip imi pot urma, calea ? In

Ocna nu reman cu nici nn pret.
El scoase ciasornicul. Ce-i drept, e cam tilrziu...
Era dou6 dupa dou6sprezece, i dephrtarea pAna
la Sltinic, duph cum v6 mai spusei, abia era de o

po0a. Eara-mi dedei toath osteneala sh nu flu grosoIan, dP0 par'caii Mtea omul acela joc de mine.
Ce-i drept e cam thrziu, urmh el cu sange rece,
dar putet,i incerca. Luali un car cu boi.
Mirarea mea, alergatul de ici colo, inghit,irea necazului, toate acestea mai .cinur6 un cias. Dar idea sh
iau un car cu boi biruise, i pe laugh celelalte toate
mai trebul sa fiu i martorul veseliei copiilor mei ce
se bucurau sa meargh odata i cu carul cu boi.
Lucrul se hotarise cam de o jum6tate de cias, child
carul intra in curte, o ma0na cu roate grozav de
www.dacoromanica.ro
72
SCHITE DIN MOLDOVA
i Mat cea mai mica bucatic de fier. Doage de

buti fur legate pe deasupra carului, pe ansele se aseza o sdreant,a de panza prinsa cu sfoara, i iat halman
dachinul gata; lazile ne slujir drept perne, i ne

virir6m cu mare greutate sub acest acoperem6nt improvizat, sub care trebuia. sa sedern cam aplecat,i,
dac nu voiam s pearda pAlAriile noastre ori ce

forma omeneasca. Carausul, un biliat de t,6ran in eamash alba i incins cu nelipsitul chimir de piele, pocnI
din biciu, i cele patru dobitoace albe ca argintul si
cu capul incornorat ce erau injugate la car, se puser6
ell pas linistit in miscare.
Sunt momente in care necazul ajunge la culme. In
asemenea imprejurari, se preface deodata intr'un ris
pe care nu-1 mai pot,i stapanI. Asa ni se intampla si
nou! Incepurm a ride cu hohot pe cand carul hodorogea pe caldaramul ulitei; copii rideau dimpreuna
cu noi, ba chiar i carausul, care totdeodat se uita
la noi, par'c n'ar fi int,eles pricina risului.
Indat apucar6m repale la vale si intrare'm in Troths. Tranul nostru ii aprindea luleaua i ne lsa pe
placul boilor, el trecea riul mai la vale pe o punti-
soara. Unde era apa mai adanca de intra chiar in

carul nostru cel inalt, boii se opreau spre a se intrl
printr'o inghititura rcoritoare; noi trebuia sa ridicam
picioarele in sus, fiindca de obiceiu nu-t,i (la in gand
ca ai putea avea trebuint,a de galosi in trasura, si
strigam din toate puterile la 6ran sh nu ne lase in
loc. Acest prolog al ciudatei noastre calatorii se sfirsi
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
73
en toate aceste destul de iute, i apa de sub noi se

scurse indath ce ajunser6m la celalalt mal. In ori ce
cas Trotusul nu este hothrit de Dumnezeu a fi trecut
Ihra. pod. In momentul de fath e de nad6jduit c se
afl o punte pe Unsul ; multi ani ins bolnavfi au
trebuit s. treach prin ap, dach nu voiau sh-si piard
cura din Slnic. 0 furtunh luase podul i administraiia locala nu ghsise vreine dintr'o prirnavarh intfalta
sh Leh unul nou, finpreunAnd chteva bhrne.
Dincolo de Trotus drumul seamenh la inceput destul
de bun ; pe amhndou6 prtile sunt chsute t6ranesti
foarte plhcute cu grdinitele pline de porumb si de

pomi roditori ; pe coasta dealurilor se ridich chiar si
vie, si te prinde mirarea, cum chrusii din Ocna nu
vor sh-si inchirieze caii pentru drumul acela. Peste
cur6nd insh se latnureste lucrul. Abia ai trecut de
cele din urm case ale Orgusorului i valea se face
la fiecare pas mai strimth ; muntii se inalth de am6ndou prtile drepti ca phretele, ici si colo sunt acoperiti cu brazi i cu fagi, dar mai adesea sunt riposi si
arhtAnd prin goliciunea lor straturile de phm6nt i de
piatr din care sunt alchtuiti, ast-fel incht pe alocurea
se formeazh. arabescuri curioase ce se deosebesc foarte
tare unele de altele. Acum nu mai e loc de drum pe
marginea riuleuIui, i incepe trecerea de cincizeci de
ori aproape, prin apa Slnicului. Bolovani i stAnci de
granit sunt risipite prin prejur, par'c'ar ft in adevr

semrtnate de mani de uriasi ; in fiecare clip carul se
apleach cand intr'o parte, child intr'alta, i daca au
www.dacoromanica.ro
74
SCHITE DIN MOLDOVA
setipat roatele din ast piedicd, alunectt deodatd de

pe un bolovan vrtos si se prvale la ptim6nt de se
catremurd carul din toate incheiturile, i nenorocit,ii
ctiltitori sunt aruncati unul peste altul in posit,iunile
cele mai felurite. In apd sunt negresit bolovani tot asa
de desi, deaceea lucrul pare si mai prirnejdios ctind
una din roate se ridic in sus, in vreme ce celelate se
cufundd &bine in riul cel spumegos. Dar boii inainteazd cu Mgare de samd, se opintesc din resputeri in
jug si apa tisneste in sus cand carul, esind din valuri
si suindu-se pe o bucatd de stincd, cade din nou si
reincepe peste o elipt aceeasi incercare. Ici i colo

drumul este asa de dngust, incat la coborisul cel repede in apa Sldnicului roatele se urea pe un pripor
de mai multe urme ; dar cand drumul e alunecos din
pricina ploilor, precum se intmplase in cttltoria noastrtt, atunci ti se pare ca trebue neaptirat sti te restorni;
indrturisesc e. mi s'a ftteut adesea pe'rul maciuc

cnd ne aflam in asemenea locuri si mai grdbeau si
boii pasul la vale si asv6rleau carul hodorogind in apa.
Nevastd-mea, ldzile, copii i eu insumi eram asa de
sdruncinati si de aruncati unii peste altii, incat ne

trebuia osteneald spre a ne aseza eartis fiecare la locul nostru ; dar
In lume-i multA sdruncinare,
Domnul ne-o di cu prisos
Sil suferim dar cu rabdare,

C'aci si ea e de folos,
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
75
zisei eu copiflor, chrora nu prea parea sh le plach filosofia vietei ce le sdrobea oasele ; ei incetasera de a
se bucura de felul nostru original de a chlAtori.
Duph cele d'inthi dou ciasuri (sase ciasuri tine tot
drumul, sase ciasuri pentru o posth!) dai de-un sat
shrheacios locuit de unguri, ale chror case

prdphdite sunt preshrate unele dincolo de aph si al-
mic
tele aghtate ea cuiburi de rhndunele pe pripoare. Aci

si porumbul incepe a fi rar, i chiar dach locurile ar
fi bune, unde sa-i samene biet,ii oameni indestul, ca
sh se poath hrhni cu dnsul? Fiecare Oran are l'arigh
casa sa un sthnjen phtrat de loc curtit de pietris pe
care samand legumele ce i le cumphr musafirii de la
bhi. Aceasth cultur i aduce mai mult folos. Am fost
foarte mirati de a ghsi aci in valea Carpatilor o ramurk de industrie, care ne amintea Svitera i alte teri
de prin munti : copii, unii goi pe juratate, alt,ii goi
de tot, se foloseau de mersul nostru in pas spre a

inconjura carul si a ne oferi cu bratele intinse buchete de flori foarte simple, alcaluite mai ales din ierburi, carora grildinarul le dh numele despretuitor de
buruene. Figurele rughtoare erau mai expresive decht
sunetele limbei unguresti, pe care nu le pricepeam, si
comoara noastra botanich se Mai in putine minute
foarte insernnath. Dar la bhi n'aveau trebuintil copii
sh meargh cu noi, obrazul lor cel murdar stralucea de
shrultate. Dumnezeu are totdeauna cate un mijloc ascuns de a indulci Viata, child este amard.
Ii poate inchipui cineva, farh indoial, eh sufe-
www.dacoromanica.ro
76
SCHITE DIN MOLDOVA
risem destul in drumul acesta i 0, soarta reutcioasa

s'ar fi putut multdmi cu v6ndtal1e 0 cucuele ce le ehptasem, Med a mai addoga ceva la nenorocirile noas-
tre. Dar unde! Noaptea incepu a se intinde peste

valea pritpdstioasa prin care ducea drumul nostru, i
pentru a mai aved o mica schimbare, ne apucd dried
o furtund. Indata ploaia se puse a curge in Oroae, i
peste cateva minute apa trecea ca printr'o sit d. prin
invliul nostru de pnza sdrei-Auitd, sub care nu puteam nici macar intinde o umbrela. Dar din norocire
ajunser6m indat la jumtatea drumului 0 gdsir6m un
addpost, unde fard voie ne-am hotdrit s petrecem
noaptea. Acest addpost pentru bolnavii ce merg la

Slanic se nume0e Cerdac, 0 este alcatuit dintr'o cdsuta pe malul drept, din alta pe malul sting al Slnicului, 0 dintr'un fel de pod mare acoperit, av6nd paret,i
laterali frd giamuri, clditpe deasupra apei clocotinde,
0 care impreuneaza cele doug case. Nu ne oprirem

spre a ne minuna de arhitectura acestui obiect de artd,
ci intrar6rn repede ; turnd cu gdleata. Lapte, ou6, pui
de gaina 0 mdmaligd, eatd o cind foarte bun in imprejurdrile acele, i de ar fi fost odihna nopt,ii numai
pe jum6tate aa, de mult,umitoare, somnul ar fi dat uitdrii multe din suferintile noastre. Dar lemnul de brad
este un material de construqie foarte viclean, cu

toga coloarea cea inchisa ce o cd.,tigd 0 pe care pic-
torul o nume0e un ton cald., In tonurile aceste

cakle se incuiba plwitele. La unul dupa miezul
noptii eram in picioare, nevastamea 0 cu mine ; pa0i
www.dacoromanica.ro
liAILE DE LA SLANIC
77
nostri resunau groaznic pe podelele de dasuPra Slanicului, i vajiitul apei ce curgea dedesubt, acoperea
suspinele noastre de jale. Cred c cetitorul nu va

avea nevoie de multa inchipuire pentru a se pune in
locul nostru. Era o noapte grozava!
Mad se crepa de ziu, ne aflam earas sub acoperisul cel de panza. Cerul era intunecos ca i dispositia noastra, dar drumul ceva mai bun. Valea se Fargeste in unele locuri, i o iarba verde si frumoasa iti
inveseleste ochii.Insfirsit, carausul intinse biciul drept
inaintea lui, zicnd :
Eata j Slanicul !
aaserft capeteIe mic 0 mare de sub cortul

nostru i ne uitare'm cu curiositate primprejur. Ne
aflam in adevr la Slanic. Trecurm apa pentru a patruzeci i doua i ultima data, vzur6m mai antai vreo douesprezece case teranesti hi insfirsit, i stabilimentul pentru bolnavi. turioas privOist61 0 intindere av6nd forma unui triunghiu neregulat cam plecat
inzestrat de natura cu multe gropi i multe ridicaturi
eata curtea ; de jur imprejur se afla case san
mai bine zis maghernite lungi, cu tavanul jos, cu

acoperisul de sindril i cu ferestre mici de tot ; dinaintea casei sunt prispe lungi sub un acoperemnt
prelungit al casei, o 11 mai mult sau mai putin dreapta
se afl in rand cu alta de care se deosebeste printr'un

num& ; totul are coloarea cafenie de care .am vorbit
mai sus si pe care o intinde vremea asupra lemnului
de brad, 0 nimic nu precurma uniformitatea aceasta
www.dacoromanica.ro
78
scHITE DLN MOLDOVA
decal efectul de lumina surprinz6tor adus de sindrilele cele nou6 in mijlocul altora vechi. Daca ar pune
cineva pe un strain in mijlocul acestui meidean in
trei col(uri si Par intreba .ce vezi ?., el n'ar putea
respunde alta, deal : vd pregatiri pentru un balciu, iientru care trebue s lii asigurat dinainte de beau
fixed>
Beau fixe ! Ce batjocura a soartei! Cand se
opri carul, incepn din nou a turn cu galeata, din
munii ce incunjurau valea se inaltau aburi ce vesteau ploae, apa Slanicului crestea pe fie care cias. si
insot,ea ca o orhestr melancolicit suspinele noastre.
Totul era trist, intunecos i rece ca o zi de toamna.
Spre a-mi putea intru catva adaposti familia intreaga, luasem dou numere, fiecare din ele o colivie
ca la trei stanjeni patrat,i de mare. Intrargm ; un aer umed e.ra din odaile cele intunecoase i neplcute, ale
caror paret,.i de scanduri goale pareau sa-0 rida de
oaspet,i. Dar tot se purtase grija de mobile. Ingrijitorul bailor sosi cu patru dulgheri inarmati cu securi
i cu ferestrae, care se puse.r6 sh faca din scanduri necioplite un fel de podeala de lungimea unei saltele
pentru fiecare din noi, rindeaua nu fu de loc intrebuirOth ; apoi ni se aduser6 nite mese s,i niste banci
tot aa de necioplite, i datoria de bun primire a ingrijitorului era implinita. Carele noastre cu calabalicul
sosiser i ele dupa multe nevoi in ajun ; pronia cereasca ajutata de rogojini mai ca. oprise intrarea ploaei
in lucrurile noastre, i astfel puteam incepe s ne aezam. Dupa cateva ciasuri de munca ajunserm a
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
79
da acestei menajerii, prin ajutorul perdelelor si al

covoarelor, un aer de cash de locuit ; chteva crephturi din pante, prin care se putea fr exagerare intinde mOna catrh un prieten din afara, chteva ghuri
din acoperi prin care trecea ploaia, mai fur astupate cu ajutorul celor patru dulgheri, si ne puturthn
insfirsit aeza la odihna. Trebue sh vie cineva la

Slanic pentru a pricepe, ce fericire poate destepta in
om sederea si odihna I Grij a hranei era lucru de nimic pe Mug celelalte ; in dosul fiechrui numr se mai
altO o andrama de schnduri in mijlocul chreia se ridich un fel de dulap umplut cu pietre i nisip ; aceasta
e buchthria ; ne puteam incalea stura de rrancare, si
abia incepu sh se intunece afar* si numerele 11 si 12
dorrneau duse.
A doua zi rn6 lovii cu capul d.e pragul usei i esii
din odae. Vrernea cea rea impiedecase pnh atunci
pe bolnavi de a veni; abia erau prinse patru sau

cinci numere. Chlkori ce yin in treacht nu se afl pe
aici, de vreme ce nu duce nici un drum mai departe
inspre munt,i; era dar tristh privelistea ce se inft,ia
ochilor mei. Mormane de pietre, bucht,i de lemne putrede si ori ce se mai adunase in lungul anului, z-
ceau pe meidanul cel in trei eoIuri, rar se vedea o

Tanth omeneasch treand de la o cash la alta ; glasuri
nu se auzeau de loc ; numai SMnicul vhjia, vdjih mereu, o ceath de ghste alergau mchind i cht,iva cai,
cu picioarele de dinainte prinse in lant, phteau
iarba presarath pe ici pe colo. si la fiecare pas ce fa-
www.dacoromanica.ro
80
SCHITE DIN MOLDOVA
ceau, sdranganeau lanturile ca fiarele unui arestant.

Imi deschisei umbrela i me dusei s ved isvoarele.
Valea e aa de strimth indat a. ce ajungi in dosul Orului de case, incat nu poti inainta dealungul Slanicului
dealt pe scan i pe poduri; dar natura e de-o selbA-
thcie mreat la locul acesta; stanci se razima de

stAnci, adesea ti se pare e ar trebui A. se prvaleased un bloc de granit de la locul seu cel indraznet,
si apa cea repede clocotete i inete din albia sa,
la picioarele stncilor, par'c'ar fierbe. Aci erau isvoarele ; dar dac'd se ingrijete asa de reu de locuinta
bolnavilor, apoi aci este i mai putin vorha de indemnarea lor. Isvorul No. 1, a arui ap5. e numai de
bent, curge in aa fel din stall* indt nici nu trebue
sg te apleci spre a-ti aeza paharul la gura ipotului;
la No. 3 insti trebue s sal0 ca un canar inainte i

indarat pe done sdnduri ce se clatinA ; No. 4 cnrge
deadreptul in colivia cea de lemn pentru sc61dat ; de
vrei s bei ap pe cnd se scaldd cineva, trebue srt te
tAreti prin dosul coliviei, s indei iarba i muchiul
in'ipot pana ce se vars6 apa pe deasupra, i apoi s
ii paharul dedesubt, in vreme ce muchiul si iarba
sunt duse de ap, pe neateptate, pana peste capul

celui ce se afl in bae. Arunc o privire asupra numerelor 2, 5, 6 i 7 in care se iau bi reci ; pretutindeni
domnete o murdarie ce nu intra de altminteri in obiceturile moldoveneti : mucuri de t'igara i ori ce a-
duce intmplarea inoat in apa. Pretutindeni suflti
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
81
v'entul, pretutindeni sunt crAphturi pintre scAnduri,

u0le abia se inchid.
Dar mai miserabil decht tot restul e galeria facuth
pentra cei ce beau apil. Ea trebue fUrd indoialA sh se
afle cat se poate de aproape de isvoare. Aceste isvoare slujesc totdeodata. i pentru bUi; doctorul nu
ortinduete la tot,i Mi calde, i pentru a nu se crtra
apa prea departe, se petrec, aproape de tot de galerii
pe marginea Slanicului, lucrurile cele mai neauzite.
Cine are pofta pune de-i aduce de pe munti, care din
aeeastU causU se dNgolese in fiecare an tot mai mult,
on ci copacei tineri i ramuri de copaci i trebuese
spre a-0 face o colibA in care sA-0 aeze baia; apa
nu se fierbe. ci se inchlze0e cu pietre infierlontate, se
ridicA dar atiltea ruguri chte bui calde trebuesc ; flaeArile se inalfa vesele trimitnd fumul lor celor ce
beau apii, rufele ude se leagAnA in adierea diminetei,
in vreine ce biiiaii, terani desculti, in camae, inini
cu chirnirul cel de piele. negri de firm ca ni0e iasme,
aleargA de la un rug la altul ca sh vazA de foc. Aceasta este privelitea de pe galeria deschisa, pe_partea cea despre apa SlAnicului. Dar lAuntrul galeriei
este tot atht de nepllicut. Scandurile sunt singurul

material de constructie, intrebuintat totdeauna aci.
Cu scanduri e dar inehisA partea de Sud i impedica
ori ce razd de soare de a ajunge pana la sArmanul
ee se pliinbU pe galeria de treizeci de pa0 de lungA,
en apa cea mineral in pantece, cu toate cA soarele
i-ar face aa de mult bine, cu frigul simtitor al dirni6
www.dacoromanica.ro
SCHITE DIN MOLDOVA
82
netei din valea cea AngustA ; ventul insA are pe uncle

strAbate si el se foloseste de aceasta i intrA vkjiind si
suerand prin crepAturele ca degetul de largi; chiar a-
coperisul pare un articul de lux, la cea mai mica'

ploae se fac bAltace pe dusamelele de scAnduri ; la
mAturat nu se prea gAndeste nirneni ; i aici stau a-
Ornate rufe mai mult sau mai put,in curate ; intr'un

cuvent, locul acesta in care trebue sa petreacA bolnavul mai multe ciasuri pe zi, nu e numai neplacut.
dar i desgustAtor.
Me intorsei foarte nemultAmit de la aceasta micA
preumblare ; dobandisem incredint,area cA trebue sA
se bueure cineva de o sAnAtate de fler, spre a se putea folosi de Mile de la Slanic.
In aceeasi vreme insa se ivir in mintea mea intr'un sir foarte firesc al gAndirii aceste doue intrebAri
De ce se MIA totul in asa proastA stare ? Nu s'ar

pute oare se. fie mult mai bine spre folosul ornenimii
bolnave ?
Poate eh' stabilimentul e nou de tot, poate &A intmplarea a adus se. se descopere aceste isvoare eu
putini aM in urmA, imi zisei eu, i incepui a face tot
felul de cercetAri ale cAror resultate cuprind multe
parti interesante. Un venetor din cei cu adeverata

patimA a venatului, Serdarul Mihalachi Spiridon, cAmA-
rasul ocnelor din Tergul-ocnei, gonea in anul 1801

un cerb prin valea SlAnicului, nelocuitA de nici un
suflet ornenesc i acoperit cu o pAdure secular% prin
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
83
care abia-ti puteai face drum. De-a impurat vnatul

sau nu, puinne pash; el chzir ostenit pe o sthnch, la
pieioarele sale curgea vajiind apa Slhnicului. Deodath
vede tisnind un isvor din sthrich, apa lash urinti galMe in calea sa cea scurth phnh la. riu. Are'ntorul gugh
dinte6nsa cu luare-arninte, se intoarce peste chteva

minute en o butelch la locul descoperit pe care-I insemneazh prin ramuri de copaci; acum se afla in stare
de a-si supune descoperirea prietenilor sei din Ocna.
spre a fi analisath. Prietenii resunosc c apa este mineralti si ch in strhinhtate e intrebuintath spre tamtiduirea boalelor. Serdarul Mihalachi Spiridon pare sr',
fi fost intreprinzaor ; cu nhdejdea unui chstig de care
n'are decal o idee nelhmurith, nui cruth osteneala
de a face Ana, odath drumul eel grozav de greu ia
oameni cu ansul care curath loeul imprejurul isvornlift, si pe Mad, pentru hnthia data de la facerea lurni.
se aude resunnd securea in aceasta selbathcie, mai
descopere un al doilea isvor mineral alaturi CD eel
d'inthi, dar deosebit de acesta la gust si la fath. istoria
nu spune, dach zelul seu s'a aprins mai mult vindechndu-si cu discoperirea sa vre o boalh oare-care: dar
faptul e e. Mihalachi Spiridon far indemnul nimrui
mai deseoperi in anii 1804 si 1807 isvoarele No. 3. 4
si 5 si puse totdeodata de se thia phdurea. spre a se
putea p'etrunde in acea selbatacie.
Dar in vremea aceea .tot se latise vestea in tara eh
se deseoperise isvoare thmaduitoare de boale. Neobo-
situl Serdar Mihalachi Spiridon isbuti, prin therea
www.dacoromanica.ro
84
SCHITE DIN MOLDOVA
padurei i spargerea stAncilor, s. faca un fel de drum
pe care oamenii erau in stare sA mearga la isvoare

eel put,in calare. Dar abia in anul 1812 se ivir6 cei
dinti bolnavi, in num'er de doi sau trei, care auziser6 vorbindu-se de isvoarele de tarnaduire din Germania 0 tiaii sa pret,uaisca folosul adus de apele
minerale. Grind se gande0e cineva ca azi anca mai
intra ur0i i porcii mistrel,i in gradinit,ele locuitorilor
acestor vai, i le stric . foarte des 0 putinul pe care-I
pot semanil pe locul acel grozav de mic ; crt eu insumi,
duc6ndu-rn6 in amurgul serii sa mai beau un pahar

la No. 4, am auzit cu urechile mele un hip urland l
vre-o suta de pa0 de mine, atunci ii poate inchipui
ee viat,a prieteneascrt a trebuit sa duca acei doi, trei
bolnavi cu locuitoriipridurilor, cuatat mai mult cu cat
era lasata pe sama lor grija de de a-0 face o locuint,A
Dar folosul tras din apele minerale ii desprigubi pentru"
toate nevoile ce le incercaser6 ; multi se tamaduir6 de
boale invechite:de ani intregi, nota bene Para ori ce sfaturi medicale, numai fiind-ca beau atrita apA minerala
cart intra intr-en0i, i dinacel isvor, al carui gust el gabeau mai pul,in neplAcut. Renumele Slanicului se Irut,i
ast-fel, ineat in anul 181G se duse i Mitropolitul Veniamin Costachi acolo. Pentru acesta Serdarul Mihalaehi
Spiridon porunci sr). se faea cele dou6 d'intai gherete

san case. Acum ar fi i putut SlAnicul sa ia oare-care
intindere, dar singuratatea cea grozava, insprtimanta
bolnavii, i pentru a schimba aceastri stare de lucruri
Serdarul Spiridon se duse la VodA-Calimah spre a-i
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
85
cere voe sa stramute doisprezece terani scutiti de bir
pe valea Slanieului. Cererea i se iucuviinta. Peste

zece ani Voda Mihail Sturza urea ntuderul colonistilor la 27 ; la 1836 tot Mibai Sturza mai Malta num'erul lor pana la 50, si indatori pe antreprenorul bailor
s. giateasca sase odai pentru bolnavii fara. mijloace.
Astfel se infiir0r6 satele si casele pe dinaintea earora
treci ea sa ajungi la Slanic ; in vremea aceea se inmultir casele chiar la bai, si in anul 1836, adica en
doa-zeci de ani indarat, se si aflau peste treizeci si

patru de loeuinte.
De o fi fost parnntul pe care isvoreau apele minerale, al istetului v'en'etor, sau de i-o fi insuflat instinetul aceastil maxima justiniana : res nullius cedit primo
occupanti, asta nu se stie; destul ea Serdarul Spiridon
privea de treizeci si nou6 de ani baile ea proprietatea
lui, eand la 1840 Stapanirea i le lua din mana, sub

euvntul ea o asemenea proprietate nu putea fi decal
a .fiscului. Nu i se dete nici o despagubire pentru
cheltuelele i ostenelele sale ; mahnirea i seurta viata.
si
descoperitorul isvoarelor de tamaduire muri la 22
Noemvrie 1844. Nici un monument nu se afla in Slanic
pentru pomenirea sa, sau eel putin ea numele Serdarului Mihalachi Spiridon s nu fie dat uitarii. Spre parerea mea de r6u am tot cuv6ntu1 de a erede ca acest
nume se vede pentru antaia data tiparit, i anume pe
aceste pagine.
Asa dar, Slanieul era acum al Stapanirei ; Moldova
se bucura. Acurn vom vedea minuni, ziceau saniltosi
www.dacoromanica.ro
86
SCHITE DIN MOLDOVA
si bolnavi, acum vor inflori bile noastre pe negandite.
Dar de la 1840 panil la 1851, unsprezece ani intregi, nu se faca nimic, slujbasii carora le-ar fi facut lor
insile malt bine un purgans drasticun spre a se curati
de multe metehne, aveau tot-deauna alte lucruri mai
insemnate de indeplinit ; locuintele incepure a se artrama, i nici chiar scandurile cele asa de pretuite
pang aci, nu se mai intrebuintare'.
Era de plevzut c cu acest fel de ingrijire se vor
prttpadi in cur6nd toate locuintele ce fuseserrt proaste
din capul locului. Voda Grigorie Ghica hotari dar sa
dttruiasca hile. unde se mai descoperisere tined isvoarele No. 6 si 7, Sfantului Spiridon din Iasi, care
are o avere foarte insemnatd si a carui epitropi bisericesti i lumesti se vor insarcina desigur c'un lucru
de asa mare insemnatate ; caci afartt de implinirea

datoriei crestinesti ar mai putea produce, printr'o
build ingrijire, un venit maricel pe fiecare an.
Deatunci dar se afla Slanicul in aceste mtini sfinte
totusi nu se face nici Un lucru vrednic de pomenit.
f.,.,i
Ingltimile, acoperite cu paduri de jur imprejur, se
pustiesc in intelesul adevrat al cuventului. casele re-
man cum erau, afard de cateva sindrile batute din

nou, si Mile sunt in starea pe care am incercat a o
descrie mai sus!
E greu s te uii cu neptisare la un asemenea lucru ; cu capul plecat si la stomah cu o bucata de

came de berbece pe care am fost silit sd o inghit,
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
87
fiindch era prea putina lurne la bhi spre a se putea

thia vite farh pagubh, chutai un locusor intunecos,
inconjurat de brazi inalti, i ridicand brat,ele spre
cer, ineepui a m6 ruga :
Sfinte Spiridoane! strigaiu err cu evlavie, pleach-ti
ochii spre aeest scandal! Ai frumoase rnosii phmAntesti in Moldova cea binecuv6ntatA, i arendasii tAi
due mu i mii de galbeni in vistieria ta din Iasi ; multe
din capitalurile tale sunt in deosebite mani, care-ti

plhtesc 10 la suth dobAndh. precum e obiceiul terii,
arunch o privire din inltimea unde te au, pe acest
enib pe care-I impodobese oamenii cu numele t6u si
chruia indraznesc sa-i dea numele de stabiliment
de bhi ! Lurnineazh min tea ingrijitorilor averei tale
parn6ntesti, spre a se putea bucura Math de bunurile tale cerasti! Spunele c. Mhntuitorul a ajutat mai
rughciuned se inalth
nainte de toate pe bolnavi,
mai ferbinte din fundul inimii, child munceste vr'o
durere pe bietul trup prhphdit,
si tu Sante Spiridoane, tu ee ai mijloace, sh phrhsesti oare bolnavii
in tipetele i scrisnirea dintilor ce resunh acolo in
maghernitele tale! Poate tu nu stii eh un strhin a voit
sh fach en prat de 8000 de galbeni o sosea de la Ocna
pAn aici, nu stii eh alt strain vrea sh pue bAile pe

un picior europeap, dach i se lash lui veniturile pe
ehtiva ani de zile. De ce nu se fac toate aceste ? Pentru
eine adunh epitropii tei? Biserica n'are alti copii decht
pe noi
noi insh avem copii care au trebuinth de
phrintii Ion pe cata vreme sunt mid. i spre a-i putea
www.dacoromanica.ro
88
scHITE DIN MOLDOVA
creste, chuthm & schprim de nevoile la care a supus

voiria. lui Dumnezeu trupul omului. Intreabh numai
sufletele acelora ee au facut bisericei tale de la Iasi
athtea danii bogate, ele it,i vor respunde ca. trebue sh
se ingrijeasch de preoti, pentru a-i pune in stare sh

vie prin rughciunile lor in ajutorul pkatelor noastre,
dar eh toate celelalte venituri ale biserieei trebnese in-
trebuintate de dOnsa si de epitropii ei pentru binele

omenirii patimase, si de-ti respund acei epitropi, precum e adev6r, eh mult, mult bine s'a si filcut, tu sh le
spui : Faceti si mai mult, nu se face niciodatti prea
inult bine.. Eath, Sfinte Spiridoane, care e rughciunea
mea ! Auzi-m6 ! Amin !.
Si prin aer se auzi ea tin lonet de gazete ce-mi

repetau rugheiunea, si in inima mca intra incredintarea linistitoare c toate se vor sehimba.
Un lucru e adevrat : ori ee fel de instalare in Slhnic intimpinh greutitti pe care anevoie si le poate inehipui cititorul din Germania. Drumul, precum zi-
sei, nu merge mai in sits, dar o potech de frrint

gatul duce peste stand si pe marginea ripelor de ametit, panil la granit,a Transilvaniei ce e in apropiere,
si aceasth potech o intrebuinteazh contrabandierii ee
yin in Moldova cu caii lor de munte, invtati la suis.
spre a cumpra sarea eftinri moldbveneasch in locul
shrei celei scumpe din Austria. Dar oamenii acestia,
pe care-i vede cineva pe vremea bailor, trec'end ziva
mare cu porturile cele mai ciudate nu se multhmese
numai cu specula shrei. Abia a plecat lumea din

www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
89
Slanic (i deaceea bolnavii de frica pleach de obiceiu toti deodata cu calabalic cu tot) 0. aceti
dragi vecini yin de scot toate uneltele de fier de pe la
ui i. de la ferestre, ba iau cliiar uile cu totul, dar
mai ales ferestrele care sunt pretuite ca lucru ran

prin munti, din pricina giamurilor. Deaceea s'a intamplat adesea lupte sngeroase pe locul in care bern acurn in pace apele minerale ; un vechiu ingrijitor al
Milor, un grec ce umbla tot cu fustanela si pe care-1
puseserh mai ales la ochi contrabandierii, fu taiat

bucatele in intelesul adevarat al cuvantului, acum.
cati-va ani, a.a incat urmasul seu, peste care dedesere' aceti musafiri inainte de a fi avut vreme sh pue
toate la sigur, le aduse el insu clestele ea sh nu strice
0 lemnul, chnd vor scoate clentele 0 broatele.
La Oena insh se afl o garnizona, de ce nu s'ar tri-
mite in timpul iernii la Slnic un pluton de douzeci

i cinci de oameni? Sigur ch le ar trece pofta contrabandierilor sh-i gateasca casele pe socoteala bailor.
Dar cand o intrebare remne far raspuns, se nate un
monolog care ar putea rnAnghia pe om in mornente
de singuatate, dar care nu aduce nici un alt folos.
Ploaia tinir douasprezece zile in ir ; apa se umflh
aa de tare, incht nu se mai putea comunica de loc

cu Tergul-Ocnei ; nu mai putea veni nimeni, noi putinii la nurar stam aci ca intr'o insulh singuratich,
tremurand de frig 0 rnahmuri ; de pe munti se inaltau aburi tot mai dei, 0 in mijlocul lui Iulie se si
filcea noapte la sapte ciasuri seara.
www.dacoromanica.ro
90
SCHITE DIN MOLDOVA
Dar toate nevoile se sfirsesc cu vremea. Invlitoarea cea cenusie a ceriului incepa a se subt,ia ; ici si
colo se furisa Cate un colt, albastru, i intr'o buna dimimineatA ne bucuraram v6z6nd soarele. Acum fri
indoiala ea se sehimbasera toate. Ceea ce ni se artase pana atunci ca o vizunie de lupi, se prefacir
acum intr-o vale romantic:al, si ochii se prirnblau en
desfatare pe frumoasa verdeata de pe dealuri. Inteleseram c nu trebuiii s te lupti totdeauna cu atatea
greutati spre a a,junge la Slanic, cu toate ca stancile
neput6ndu-se da in laturi, drumul remane foarte r6u
chiar pe vreme frurnoasa. Caravanele soseau una
dupa alta, i Mgri de sama hazlii asupra lucrurilor ce se descarcau inaintea ochilor nostri, facura s ne
treac ". ciasurile mai repede. 0 familie dusese ingrijirea
pana acolo, incal venise la Mi cu o bivolit,, i malacul
cu sAriturile sale inveselitoare i cu espresia cea naiva a
ochilor sei, ne fu toata vremea tovars credincios pe

rneidanul eel in trei colturi, acoperit cu iarba. i gheretele noastre erau mai bune de locuit la caldura cea
binefacatoare a soarelui; dar cand se mai si auzi intr.o zi resunand din departare, de pe valea Ocnei,
niste sunete de trambite ce se tot apropiau, i v6zur6m
in sfirsit trec6nd pe dinaintea noastra o mana de Unguri, cu plxiile lor cele eenusii ridicate la o parte f,;i
cantand eu foc, atunci ni se invesell sufletul de tot.
Mic si mare se strinse imprejurul strainilor bineveniti
at numai decat adunararn o suta de galbeni, ea sa ne
&Ante opt ciasuri pe zi cata vreme vom mai sta la
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
91
Mi. Fe lul acesta de a trhi strinsi la un loc, Men sh se

contopeasch numai decat to0 locuitorii din Slhnic in-
ta singurh societate si se infiinth

cea ce trebue
sh se intmple totdeauna in asemenea casuri cu earacterul cel prietenos al Modovenilor
o adunare
pliicuth si prieteneasch, a chrei membri se intrdnean
aci pentru Anthia data, dar care nu-,si stringeau miina
en mai putinh caldurh pentru aceasta. Pintre dni

se aflau proprietari de mosii din vecinhtate, care
primeau de a cash legume si alte lueruri bune de
intincare ; toate aceste se imphrteau frhteste CU ceilalti, Moldoveanul nu se poate bucura de nimic singur.
De doue ori pe sptmana e bal in Slanic, fie-care a-
duce dile o luminare pentru a lumina asa nurnitul

b ghereth de schnduri cu o parte desehish
salon
de tot, in vreme ce crtipAturile celorlalte trei pArti
pun luminarile in primejdie de a se stinge
si se
oach MIA ce doetorul dit bolnavilor sei semnalul de
retragere. i primblArile se fac de obiceiu de toti impreunh ; adunarea ii deschide drum eu anevointh, se
sue pe stanci, se clatinh chnd intfo parte chnd intr'alta pe barna aruncath cu nepasare peste apa Slitnicului, isi rupe chte o pereche de cisme la fie-care
primblare, si se odihneste la un loc on vedere frumoash, ales de toti; acolo i domni si dame i.i aprind
t,igaretele
i petrec un cias placut cu vorba. Una
sau alta din dame incearch eate un chntee moldovenesc, ale chrui modulatii melancolice resunh prin
munti ca un suspin al sermanei Moldove pentru toate
www.dacoromanica.ro
92
SCRITE DIN MOLDOVA
lucrurile intristatoare pe care le poart in sinul ei,

si parul insoteste canteen! eu soaptele lui. Multe din
mornentele, petrecute in felul acesta, mi-au remas neuitate.
Barbatii gsese o petrecere placut Orland in

munt,i, multi isi adue earth cu dnsii, mai tot,i t6ranii
din valea aceea sunt v6natori, si se desfasura o icoan resboinic foarte vie eand se urea tot,i pe munt,i
in sunetul pustilor si al trambit,elor. Vnatul nu lipseste : am spus mai sus c ursii se coboara adesea
pana in vale si strica gradinile t,eranilor. In toamna
anului 1855 se intmpla un lueru foarte ciudat. La
o mica departare de Mi se afla un tapsan acoperit cu
verde*, uncle merg din cand in cand ehiar persoanele de la hal ; de-o parte se inalta munteledespartit
de restul hmii printr'un parete stancos locul acesta
e intrebuintat de eiobani pentru stana : turma e lesne
de pazit. fiindcd nu se poate ajunge la d6risa decat
dintr'o singura parte. Din cei patru ciobani, trei merg
in vale pentru a aduee Min si sare ; unul singur re-
mane indhrat. Eata eh intr'o sara incep canii deodata a urla si a se asvrli spre intrarea stanei ; ciobanul se ia dupa ansii i vede la lumina lunei un urs,
stand. drept ea un par dinaintea lui. El scoate cu hotarire securea din chimir i o ridica in sus ea sa loyeas* dar in aceeasi clipa l 0 apnea lighioana in
brat,e si-i viri unghiile in umeri. Acum se incinse o
lupta pe viat,a i pe moarte ; canii apnea in adevr
ursul pe dinapoi. dar ursul caz'ond, trage i pe cioban
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
93
duph dnsul , si elm si dobitoace se rostogolesc unii
peste alii. Groaznic resuna urletele crancenei lupte,

de la un deal la altul. Luptatorii se mai scoala a doua
oara in picioare, dar deodatti simte ciobanul ert nu
mai are pe ce sa-si propteasca piciorul, dusmanul ski
tarise in fierberea luptei prma la marginea prapastiei ; incoltit de chin el mai face un pas inclarat, si
amndoi cad in prapastie. S'ar putea oare crede, cA
ciobanii, intore6ndu-se la strata, au mai &it pe tovartisul lor in viata ? Ursul zacea cu capul sfriramat
sub clnsul
tinea anca les inat in brate ; ciobanul
era fara indoiala sdrobit, dar nu era pe moarte. Dus
la spitalul din Tkgril-Ocnei, se insanatosi peste citteva luni, in urma cautrii doctorului Baumann. Am
vkut pe omul acesta cu ochii mei, el vorbeste en

placere despre inttimplarea lui.
Mai avem ancrt o petrecere originalrt la Slanic--.
artifiii frtra praf de pusca. Patru boi taresc un brad

mare de pe muntele vecin ; se face o groapti in pam6nt si se asaza pomul, drept i aprin ; apoi se mai
despoae alt,i brazi de crengile lor, aceste crengi sunt
legate printre ramurile pomului ales pentru jertfa, ast-
fel incat se face o piramida de verdeatti, si cum a

venit noaptea, se da foc acestui brad. 0 coloantt de
fum groasti si alba se inalt serpuincl spre eer, apoi
deodata. se ridicti flacrtra, si vreme de o jumaate de
cias tot Slanicul se Oa sub o ploae de foe : scanteile
se inalta in aer ca rachetele, ear lemnul bradului trosneste i poeneste. Musiea ne etinta arii moldovenesti,
www.dacoromanica.ro
SCHITE DIN MOLDOVA
94
t,ranii si lumea cealalth din Slanic se prinde in horh

si joach la lumina aceasta farmecatoare ; e o prive-
liste cu totul deosebit, si am vkut cu acest prilej

fete mai multamite de cat in lumina artifitiilor, unde
se v&I nume formate de focuri de briliant. E lucru
invederat : eu un asemenea prilej vor arde odata toate
baracele Sfantului Spiridon, daca se va amesteca v'entul si le va prinde i pe ele in hora. S'a i intamplat
odath o mica nenorocire. Aeum vre-o patruzeei de
ani 6i dete in gaud unui domn din Slanie sa faca asemenea artifilii pe dambul unui munte ; era fara indoiala foarte frumos, dar flindch fusese o seceta de
trei sptmani, toata padurea lua foe. Nu se mai putea
sta la MA de caldura si fum. toata lumea fu Mita sA
piece. Vre-o saisprezece Wei de phdure minunata

se prapadiser6. &and veni o ploae mare:si sfirsi toata
istoria. Dach se mai gospoddreste hued cativa ani in
felul acesta. apoi n'o A. mai rernae un singur pom in
acea vale stancoasa.
Dar e vreme sh sfirsesc deserierea vietii de la Valle
Moldovei. Daeh s'ar intampla sa aiha cetitorul putina pleeare pentru lucrurile deosehite, trebue salt
zica, :
.Tot as vrea sh vgd si eu odata asta.

Mie mi s'a intAmplat ceva si mai ciudat : cu toate
nevoile de care am vorbit asa pe larg, m'as mai intoarce cu placere la Slanic ! Aceasta arata adevrul
a trei lucruri pe care trebue sh le recunoasca ori eine
ar vrea sa faca aceasta calatorie Felul plcut i
www.dacoromanica.ro
BAILE DE LA SLANIC
95
primitor al Moldovenilor, cAnd ii lasa toate trebile

a casA, frumuseta mAreata a naturei in valea Slnicului, si marea putere tamaduitoare a celor sapte isvoare asezate unele langa altele. N'am voit sa vorhese de boale de float, de reumatism, de tenia i altele,
dar am vezut cu ochii mei tamaduiri de necrezut. Analisa chimica dovedeste de Idcea rultai privire, celor
ee se pricep, bogatia isvoarelor. Cine ar vrea sa stie

mai mult despre d'ensele, n'are de cat sa citeasca o
carte aparuta in Iasi si scrisa de doctorul Steege.

iubit si stimat ca om i ca doctor.
Dupa cum ne inteleser6m de mai nainte. toti cei
ee veniser6rn la Slanic, ne pregateam sa parasim baile la 22 August. Seara in ajunul pleoarei tot meidanul era plin de care ; strinsul i incarcatul tin toata
noaptea, chiar cei ce ispraviser6 de asezat lucrurile
lor, nu se puteau gandi la somn din pricina strigatelor i alergaturilor celorlati. In reve'rsatul zorilor se
gatir musicant,ii de plecare cantand un imn religios
de adio, i multi compuneau in sufletul lor cuvintele
pentru acest cantec, spre a se ruga lui Dumnezeu sa
le priasca cura facuta ; apoi se porni toata lumea,
Ungurii inaintea tuturora. Dar sirul trasurilor era

asa de lung, incat abia jumAtate din caretori se puteau bucura de valturile si de polcile ce resunau prin
munti pentru cea din urma data in acel an.
La TArgul-Ocnei ne despartirem. Fiecare din noi
poruncise sa-1 astepte acolo trasura i caii. Postalioanele plecau unele dupa altele ; multe basmale aihe
www.dacoromanica.ro
96
SCHITE DIN MOLDOVA
se mai vedeau sburAnd prin norii de prat', ca semn

de zioa bunti ; mai nimeni nu remilsese nepsiltor la
cea din urma" striingere de mAnA.
.Bun remas Sliinie ! La revedere.... poate !.
www.dacoromanica.ro
IARNIAROCUL SF. TUE DIN FOLTICENI
www.dacoromanica.ro
141,tc42,0)
'Niko!
caMt14--,0149)7A
ailciul eel mai insemnat din Moldova este halciul sau iarmarocul Sfantului Ilie (aa numit duph
gioa Sfihntului ilie, ce cade la 20 Iu lie st. v.) i se
face pe fiecare an, in oravl Folticeni. Venisem de

curhnd in tar% i deacea rnh pov6t,uirh foarte mult s
rnerg s. vd balciul, dach voiam s cunosc multe din
obiceiurile 0 din felul de viat,h al Moldovei ; m i

folosii de un prilej bun pentru a face chlaoria cu inlesnire.
Dei plecasem destul de dimineath din Ia0, nu ajunsei in Folticeni decht duph ce inoptase bine. 1.11itele erau pustii i numai proprietarii care mai aveau
inchperi goale pentru musafirii ce veneau la baliu,

e0au din casele lor, ademeniti de pocniturile biciului,
gi imbiau pe chlhtori sa-i aleagh o locuint,h. Vre-o
zidire ehreia i s'ar putea da, fr cea mai mich pretemie, numele de otel nici nu se pornene0e in oraul acesta, cu toate ca nu e tocmai neinsemnat ; un-
www.dacoromanica.ro
100
SCHITE DIN MOLDOVA
pins de trebuint,a, esti fara indoiala silit sa-ti cauti

un adtipost in cele mai murdare carciume, ce poarta
numele de han, si in care dusamelele de pe jos sunt
adesea inlocuite cu lut ; me hotarii sa iau o odae intr'o cask particulara i gilsii in curend un adapost
destul de potrivit. Obosit de caldura zilei me intinsei
Para. mult pregatire pe un divan, dorii in limba germane. noapte buna gazdethr, ele imi respunsere romaneste, i adormii.
Un sgomot, alchtuit din cele mai felurite elemente,
me destepta a doua zi de dimineata. Mii de glasuri acoperite de strigatul traganat al unui cersetor, cantecul
scartiitor al unui flasnet, cateva vioare tot at& de plecute din vecinatate, trasuri ce goneau in tipetul surugiilor i pocnetul bicelor, i multe alte asemenea, acea
un asa concert, incht de somn nici vorba numai putea
fi. M asezai cu cafeaoa la fereastra deschisa ; o minunate,' zi de \rail lumina cele ce se petreceau afara. 0
stare sufletaesca cu totul deosebita stpaneste pe om
cand sade 1initit, inconjurat de lucruri de tot necu-
noscute ; cu eat ei este dat mai des sa faca bagari

de seama in t,ari straine, cu atat mai mult se desteapta cosmopolitul inteensul. Dar de vrea sa-si pue
la incercare iubirea pentru tara lui, n'are decal sa:

se intrebe : cui ti-ar fi mai drag s istorisesti cele ce
ti s'au intmplat in
?
Cu toata placerea cu care fumam tutunul turcese,
bend cafea turceasca, nu mai puteam sta asa in nemiscare, me simteam gonit afara spre multime.
www.dacoromanica.ro
IARMAROCUL SF. ILIE DIN FOLTICENI
101
Despre orasul Folticeni nu se prea gasesc multe

de zis. Toate orasele de provincii din Moldova au
until si acelas caracteryde se poate numi aceasta un
caracter. Simburele orasului este ulita mare, alcatuita,
din dou ;4ruri de pravalii lipite unele de altele, mai
toate sunt de lemn inv6lite cu sindril putreda, verde
de muschiu, numai pe ici pe cold se vede o pravalie
de caramida, care dovedeste un fel de pornire spre

indreptare, apoi mai straluceste si Cate un acoperis
de tinichea in lumina soarelui. Toate pravaliile au acoperisul lor prelungit ; in dos se Oa locuinta pravhliasului , vre-o dou oddite intunecate si murdare ,
ale caror ferestre sunt inzestrate cu gratii de fier. Celelalte ulite cu casele lor, in parte foarte placute si
vesele, s'au alaturat mai tarziu pe MO acest simbuf e.
Cu cat ne apropiam de amiazi, cu atat se marea

imbulzeala. Ulitele flind nepavate, sub miile de picioare ale drumetilor se ridita un praf nesuferit, la
care mai adaugh si fieeare trasura si fiecare calaret
cafe un nor. Cea mai mare parte din multime se

compunea din 1,6rani si. ovrei, apoi incepur6 a veni
si barbati si dame in haine europene. In zadar catam
porturi mai felurite, colorile numeroase ce infato-
.,eaza ochilor o priveliste placuta, cand se vd prin

imbulzeala, abia se zaresc pe ici pe colo. reranul
poarta sUmanul seu cafeniu sau cenusiu, ce nu bate
la ochi si nu are vre-o "croiala neobicInuit ; tot cu
asemenea suman se imbraca si femeea care-si acopere capul cu 0 marama alM ce ascunde aproape
www.dacoromanica.ro
102
SCHITE,DIN MOLDOVA
cu totul i camasa eusuta cu multe fete. Tiganii singuri se deosebesc de cei ce-i incunjoara ; femeile lor
se gatesc de obicei cu un testemel galben sau stacojiu, i poart adesea salbe de bani turcesti de aur.
Inaintam incet prin inghesuiala. La fiecare pas se
ridicau cafenele de felul eel mai primitiv : ceva ramuri verzi, cateva proptele de brad, o sdreanta de
panza falfaind in vent drept marchizei, i indata se
si adunk multimea doritoare de cafea si de tutun. In
nici una din cafenele nu pot lipsi vioarele ; cand e
vorba de a se complecta orchestra, se rnai adauga
naiuri i trambite ; de-si inchipueste cine-va aeum
unul en flasnetul ce canta in dreapta i altul in stinga;
glasul ascutit al pravaliasilor ; sunetul i sdranganitul
uneltelor de fier, strigatul carausilor ce vor sa-si tacit
drum min multime; t,ipetul copiflor la doica, care au
trebuit not6ns voleng s mearga la balciu: tutus nu-i
trece pi in gand glgia acestui concert, alcatuit in

chip asa de neasteptat. Sa nu uitam nici cersetorii
ce ridita glasul intr'un fel neauzit anca la Palerma,
tara binecuventata a cersetorilor. Dar la niei un colt
de ulita nu se vede scris ceva despre micele hotii de
buzunar, precum se afiseaza in vremea si chiar dupa
vremea balciului in Lipsca, spre a aduce aminte cad
letorului ea se afl intr'o tara civilizata.
Me saturai insfirsit de ghionturile nenurnerate pe
care le primeam, si ctai sa ies la loc slobod. Dar
cand ajunsei la capetul sirului de pravalii, me aflai
intr'o amestecatura de maghernite, de pielerie, car-
www.dacoromanica.ro
IARMAROCUI SF. ILIE DIN FOLTICENI
103
sfecle unele peste altele, apoi

vezui o multime de tresuri ce asteptau cumperatorii
ciume, o1rie, varz e.
afare, arzate la rand pe o parte a ulitei, in vreme

ce pe partea ceailalth, legati de ni0e iesle facute in
priph, stteau sute de cai de lux. Aci se afla un public cu totul deosebit de celalalt, dar trebue s. umbli
mai cu begare de seam decal, rang acum, de vrei
sh-0 scapi pielea ; de doue ori fui trantit jos de mulrime in vreme de-o jumetate de cias. La locul slobod
din mijlocul ulitei, destul de strimth, se incearch caii,
se iau la intrecere, i alte deasemenea, astfel incht
un om hnistit i obicinuit cu parinteasca poliie german isi poate pune in primej die putina viath ce i-a
mai remas de trait. Oameni i dobitoace sunt asa de
inghesuiti unii intr'altii incht se intempl chteodata
sh te miroase un cal mai multe minute, fara sh te

poti da in laturi. La urma urmelor eram asa de ameta incht nici nu m'am uitat cu luare-aminte la zugrhveala si la inscriptiile de pe firmele menagerielor
si ale acrobaOlor, lucru ce-1 fac totdeauna cu mare
plcere, de cand am citit Vagabunzii. lui Holtei. Duph
o ultima inghesuiala grozav se linisti deodate. totul
imprejurul meu, nu me mai inghesuia nimeni, puteam
pune in pace si fr primejdie un picior inaintea celuilalt, While mele de inima se potolire i, ridichndu-mi ochii, vezui jur-imprejur numai vite culcate
in trandavie, rumegAnd in liniste, in cirezi nenumerate. Simtii o nespus bucurie la vederea blandelor
dobitoace, duph scenele grosolane la care fugesem
www.dacoromanica.ro
101
SCHITE DIN MOLDOVA
martor. Toate vacile 0 tO boi de venzare se trimit la

bAlciul SfAntului Ilie in Flticeni ; numerul cumperdtorilor nu era And mare in partea aceea a bAlciului
0 me puteam primbla MI% grij pintre vite, pe pamentul bdtut. Venzatorii stau culcat,i pe altituri ; pintre den0i se afla chiar ,un preot, care-0 adusese singur boii la bAlciu 0 acum se odihnea mAncAnduii
mamaliga cu branza de oae.
La vederea vitelor se ivi in mintea mea, printr'un
Or foarte firesc al gAndirilor, un dor me mir cA
nu-mi venise mai nainte
: dorul dup un beefteak ;
de la aceasta me duse gAndul la stomahul meu cel
gol, apoi la mijloacele ce-mi stAteau la indem5.n ca
s5.4 umplu 0 la locuint,a mea din ora ! Doarnne Dum-
nezeule, cum era s dau de densa, .i ce sti me fae

in 0.ra asta straina, dac nu o voiu putea gas!! Incepui a cam intra la grij, dar obicInuit cum eram a
cAletori, imi venii,,degrabA eard in fire 0 me apropiai de grAmada de oameni ce stAteau la tocmeala.
acolo aproape, imprejurul unei vaci de venzare. Fie
ce ovreiu vorbe0e o nemt,eascA ce tot o pot,i int,elege
p jumetate, ovrei intAlneai la fiecare pas, dragoma-
nul era dar lesne de &it. Ovreiul nu se pierde pintre

concetAt,enii sei in Moldova, el poarta chiar cu oare
care fala haina sa stramoeasca, perciunii 0 mica tichie neagrA. ; era prin urmare cu neputinp. sA me inel.
i 'n adever, abia zisei cu glas tare un cuvent
nemtesc i indatA se apropia un mantuitor de mine

0 me intreba :
www.dacoromanica.ro
105
Ce doresti, cuconasule ?
Vreau s me intorc acase.
,Unde sedeti ?
Dac'as sti unde sed, n'as avea trebuinte de aj utor.
Ovreiul rise de mine ; apoi imi face propunerea

practice de a me insoti pane la Isprevnicie, dach-i
dau un bacsis, de vreme ce printr'o nesocotinte copilereasch me virisem in inthulzeale, fere a cunoaste
locurile.
Pentru a nu ne mai pune viata in primejdia de

care am vorbit mai sus, facurem un ocol si ajunserem nevetemati in mijlocul orasului.
Eate Isprevnicia, imi zise celeuzul.
0 multime de oameni stateau dinaintea unei case

cu tavanul jos. In mijlocul lor se auziau betel de tobe ;
aici se vinde ceva la mezat, gendii eu. Dar me inselasem, i fui pe neasteptate martorul unei judeceti
in Moldova cu procedure. publice i oraI. Ispravnicul, sau capul judet,ului, aflase cumch niste brutari
ovrei, sapte, opt la numer, fecusere panea prea upare, in zioa aceea. Din fiecare pravelie se adusese
o probe. ca corpus delicti si se centerea inleuntrul Isprevniciei ; de era lipse la centar, se intindea stephnul bruteriei sans facon pe uli, un cazac 1 ,inea de
cap, altul de picioare i al treilea ei croia niste Mee
t,apene, in vreme ce toba acoperea t,ipetele de durere
cu bethile ei.
E de netegeduit ca o asernenea pedeapsa are aeru 1
www.dacoromanica.ro
106
SCHITE DIN MOLDOVA
foarte s'elbatec. Cele istorisite de mine insa se intrtm-
plan la 1852 si deatunci s'au schimbat multe din

procedura penald. Dar mai este ruled nevoe de multe
alte imprejurdri i inbuthatitiri pnd s. ajung poporul de jos la cunostintd, c mai poate fi i alt mijloc de pedeapsd, decdt biciul. Pdri atunci ins d. ase-
menea pilde fac parte din tristele, dar neapratele

trebuinte. De plata unei amenzi le-ar fi ptisut foarte
putin brutarilor ; dupd acest rilvas de amintire insa,
sigur c orasnl Frilticeni a avut pane build.
Nu m6 pot opri de a spune cu., acest prilej cdteva
cuvinte despre ovreii din Moldova. Am multe cunostithe bune pintre ovreii din Europa civilizatd, i. nici
nu-mi trece prin gand sd dorese a i vedea crestini,

imi scot cu stim palaria inaintea oamenilor de talent
din Germania, ce sunt din acest neam ; ovreiul mol-
dovan insa e o flinta de natura cea mai de jos. El

ii incepe de obicei viata sa de negustor ludnd CU
arenda o cdrcium de sat, vinde te'ranilor rachiu, tutun, sare i altele de asemenea, 0-0 insald musterii,
indat ce-i vede cam ametiti de lAuturd. El duce cu
statornicie o viat grea in carciuma, cu familia sa de
obicei numeroasd, se supune la batdile ce le captit
din cand in and i pe care le priveste ca partea cea

rea a ori cdrei fericiri ptim6thesti, cumprd de la tarani, dacd sunt dedati la betie, rodul pamentului mai
pe nimica, i adun d. insfirsit un rthc capital cu care
se apnea de un negot, mai mare. Mai toti boerii carmuesc cu usurin afacerile lor bdnesti si se indrep-
www.dacoromanica.ro
IARMAROCUL SF. ILIE DIN F OLTICENI
107
teazd la fie ce prilej spre crtmdtarul ovrei ; acesta

slujeste cel put,in de mijlocitor pentru ori ce contract
de venzare sau de curnperare, dacd nu se poate amesteca altfel in afacere, i averea sa creste cu o repeziciune de necrezut. La aceasta n'ar fi nimic de
zis, de vreme ce duprt legile Economiei politice aveyea individuald contribue la bogttlia t,erii intregi ; day
starea ce si-a strins-o sugend ca lipitoarea, remdne

pe seama lui, ca si murddria in care a crescut ; as
putea numera pe degete, dupi t. o esperient,rt indelungatrt, ovreii cum so, cade din Moldova. Eu cred c o
indlt,are morald a neamului nu s'ar puted implinI

deck prin coreligionari din ,strdinatate, care ar trehul sa vie cum merg misionarii crestini pintre pagrtni. 0 inaflare la care E,A lucreze numai ovreii aflAtori in tara, este aproape cu neputint,d.
Duprt scena grozavd, la care fusesern martor din
intrnplare, imi inchipui pe Ispravnic cu o adeverata
fisionomie de mancator de oameni, i me cam temeam s intru la densul. Me inselasem insh cu totul,
si peste curend nu putui decrtt sa me bucur de a-i ft
fdeut cunostina. Me aflai dinaintea unui orn in verstrt, cu chipul vesel i prietenesc ; seded in lspravnicie
cu mai mult,i domni, tot,i fumau i rideau , par'cd n'ar
fi mancat nici un oveiu bdtae. Calauzul meu inainta
spre dnsul si-i istorisi desigur cele ce mi se intamplase. Ispravnicul se sculd, me strinse de 'nand si-mi
tinit o mica. cuventare moldoveneascrt, la care respunsei nemt,este. Una remase tot asa de put,in lute-
www.dacoromanica.ro
108
SCHITE DIN MOLDOVA
eash ca i ceailalth ; dar cand e cineva primitor de

fire, ca RomAnul, lesne ajungi s te int,elegi. Domnul
acela stia Ca sunt strain si fara adttpost in momentul
de fat, aceasta-i era deajuns. M puse la densul in
trsurh, el se aseza langa mine, imi mai spuse caeva
cuvinte la care nu respundeam dectit printr'un suris,
peste zece minute ne oprirem dinaintea casei lui,
una din cele mai frumuele din oras. Aci mi se deslega limba ; intrai intr'o adunare in care-mi uitai
toate nevoile. St'apana casei, fiicele i flu sei, musafirii care erau fa(h, to ti me primire prietenqte, riser
cu plcere de felul in care rMaceam prin lume, si in
curend me siml,ii ca a cash in mijlocul acestor oameni cu crestere, unde puteam vorbi frantuzete pi
nemteste in dreapta si in stinga.
Toti cati vin la bdlciul din Faltieeni; isi au locul
lor la masa prietenilor i cunostint,elor, deaceea numai birturile pentru poporul de jos pot avea castig
bun ; un otel bine ingrijit remne pgubas de cheltuiala facutd, din pricina boerilor romani, ce sunt de
felul lor asa de primitori. i aci era intinsa o masa.
mare ; nu mncasem nimic de dimineat,ti de la cafea
pi trecusem prin multe miscari sufletesti, deci e lesne
de inchipuit cu ce multumire apucai lingura, cutitul
furculita, indath ce simtii un scaun sub mine. A-
yearn vecini la masl pe doi tineri, cu care me imprietenii mai thrziu, cIionu1 Petrache i cuconul MiMita, si care nu se tl gspartire de mine dup5. mash,
www.dacoromanica.ro
109
0 ne aezararn impreuna pe un balcon mare, cu cafea 0 cu ciubuc.

Spune-mi, te rog, cucoane Petrache, zisei indreptandu-m6 spre unul din noii mei prieteni care edea
mai aproape de mine, leafa unui Ispravnic e aa de
insemnata, incat poate stapanul casei sa primeasc
in aa fel musafirii ?
Are vre-o dou6 sute cinci zeci de galbeni leafa,
imi respunse el.
Nu-mi putui stapani mirarea : Ce fel, aa de eftuna sa fie viat,a in Moldova ? intrebai eat*.
Scumpa, ce e drept, nu e viat,a in Moldova, afall din Ia0, zise Petrache surizand ; dar cu un venit de 250 de galbeni pe an, tot nu se poate tinea
casa. Domnul care v'a primit cu atata prietenie e cunoscut de om cinstit 0 are stare destul de mare, spre
a patea fi cat de primitor 6i place. Dar inchipuiti-v6
acum un Ispravnic, care n'are deck neinsemnata sa
leafa. Toti vin la dansul cu cai 0 slugi
obiceiul
t,erii 61 silete sa. OA masa intinsa
casa lui e un
fel de han pentru cunoscuti 0 chiar pentru necunoscuti, atunci ce sa. faca ?
Nu tiu.
Nu-i remane alta deck sali pardseasce slujba,

ori
sa.-0 faca venituri de pe alaturi. Omul nevoia
se folosete deocamdata de mijlocul acest din urma.
Nina, cand Statul nu va indoi macar Idle sluba0lor, starpirea coruptiunii este aproape cu neputinta. Cate ganduri hazlii le yin oamenilor in cap
www.dacoromanica.ro
SCHITE DIN MOLDOVA
110
spre a cetigh bani se poate vedea, intre altele,

din urmatoarea anecdote ee mi s'a istorisit ca adeverata : Era Mate un asemenea Ispravnic, care
nu avea nici o avere nemicatoare , dar drept
avere miratoare avea un curcan ce traia ca becher

singuratic in curte. El implinea in fiecare dimineata
cu smerenie una din cele mai insemnate slujbe pentru stepanul seu. Impricinat,ii i steruitorii veneau de
obicei la casa inaltului slujba. Sluga, un tigan invatat de &are stapen, ii primea in pridvor, uncle nu
le da voe sa vie deeet unul die unul.
(Ce vrei? era intrebarea obicinuita.
Am se, me rog ceva.
.N'ai adus nimic?
Nu.
cNu ad6 frumos, dupe obiceiul erii, s. vii aa en

mem goale; tii ceva? am se-ti vend un curcan, pe
care-1 poti da cuconaului.
Impricinatul poate ca se scarpina in cap, dar cumpera curcanul i-1 alatura pe lenge jalba ce o ducea
in casa ; paserea se intorcea indata la tigan spre a

trece in mem unui nou cumperetor. Cend se gendete cineva, ce aceaste tocmeala se facea de zece,
douesprezece ori pe zi, ii poate inchipul ce sume a-
ducea curcanul cel vrednic in case. Se zice ce la

urma urmelor se obichmise in aa fel cu meteugul
seu, incht serea de buna voe in bratele celor ce intrau in cas.
Remasesem inmarmurit la ascultarea acestei is.to-
www.dacoromanica.ro
111
risiri, dar dupa putina cugetare ineepui a judeca altfel. Vechimea patriarhala , vremea neatrnrii Romaniei se pierde in negura trecutului ; intre timpul
deatunci i eel de acum se inOra dou sute de ani, plini
de grozaviile dominMiunii turceti ; abia de 30 de ani
incoace se simte binefacerea unei vieti mai oranduite
in provinciile Dunkrei. Daca socotim acum vremea

de care a avut trebuinta restul Europei .spre a ajunge
la inaltimea culturei de astazi, i eugetam ea mandria vrednica de lauda a slujbailor care privese mita
ea o pata nestears, tot Mica nu a p6truns pretutindeni, nu vom osandi cu prea mare a sprime casurile,
de felul acesta, intmplate in Romania. Nu e de loc
departata vrernea, in care se spunea in gura mare
suma cheltuita de pilda la alegerea unei persoane insemnate din preotime ; astazi n'ar mai indrzni nimeni s. faca aceasta. CM de lesne este Romanul primitor de cultur a, se vede din purtarea sa in anii din
urrna. Fara nici o cretere politica pregatitoare a trecut prin vremuri grele intr'un chip care va rernnea
neuitat in istoria terei sale, i care ar ft facut onoare
ori carui alt stat.
Multi dintre musafiri se arzar6 langa noi, i convorhirea urma foarte vesel, dar cu mai putin interes
pentru mine. Cand umbrele ineepur a se lungi si
vntul de seara a adia, aducndu-ne putina rcoare
dupa caldura zilei, se faca vorba de o primblare pe
ul46. Primii propunerea cu bucurie i. pornirm cu
toci cati eram. i dimineata fusese imbulzeal, dar
www.dacoromanica.ro
112
SCHITE DIN MOLDOVA
acum abia te puteai strecura prin multime ; pe laugh

aceasta mai erau i aproape toli -keranii bet,i, de nu
mai puteau baga de seama daca au loc pe delaturi

ca sa. treaca, i me inghesueau astfel, incat era sa
perd de mai multe ori din ochi pe tovardii mei. Cuconul Petrache i cuconul Mih6.46 imi remasera insa
credincioi i nu se deslipire de langa mine ; daca nu
i-a fi avut pe denii, mi s'ar fi prut ca am sa. me
prdpadesc din pricina nenumeratelor trasuri i a cai-
lor ce cautau A.-0 fach drum in toate direqiile.

Placerea unei asemenea primblari era atat de ostenitoare, incat ne hothrirem set punem cat de curend
la adapost ce mai remasese necalcat i nestrivit din
noi. De pe scara larga a unei cofetarii se auzi musica ; ne facurem drum cu nespusa greutate i ne aezarem jos cum puturam. Patru arfoniste germane,
pe care le insotea un scripcar lung i uscativ cu instrumentul seu eel prapadit , se sileau a face mai
mare sgomot decal vesela imprejurime ; imi era mild
de bie0i oameni, cu toate ca. ei pareau a privi cu

nepasare de asculta cineva la musica lor sau nu ;
caetele ce se primblau din vreme in vreme prin prejur, se acopereau cu daruri destul de insemnate. i
aceasta era neaparat lucrul de capetenie.
Mi se uscase gatlejul de praful in care edeam, cerui inghqata i me pusei sa o mananc incet, in vreme
ce priveam la imbulzeala de prinprejur. 0 multime
nespusa de oameni merge la balciu. Nici nu am date
statistice la indemana, dar nici nu-mi trece prin gand
www.dacoromanica.ro
113
sa socotesc capitalurile ce se inv6rtesela un asemenea prilej. Se poate insa lesne intelege, cat trebue sit
castige comerciantii straini la balciu, prin faptul, cit
necasurile ce le intimpina la granita si la vamtt nu-i
impiedica de a veni. Vama romtma ia 5 la suta din
pretul marfei; isi poate lesne inchipul cineva, cata
neregula se naste la aceasta pretuire. i asta nu este
tot ; chiar i intoarcerea le e ingreuiata la bariera austriaca. E vrednic de istorisit, numai de simpla curiositate, cate pateste calsetorul la vama de la Nimerceni
de pilda, aceasta este cea mai apropiata de Folticeni
si foarte cautattt prin urmare in vremea balciului.
Bariera nu se ridica deed de patru ori pe zi, spre

a-ti da drumul sa treci dincolo ; clack nu ajungi la
vremea ridicarii, trebue sti astepti ciasuri intregi in
mijlocul drumului. 0 stiam aceasta, i merge'nd odata
din Moldova in Germania, zorii cat putui plecarea

mca din Folticeni. Vizitinl da mereu bice cailor, dar
noroiul era mare si drumul de o posta duce intr'una
cand la deal, cand la vale; tinand ciasornicul in

mama, facearn cu grija socoteala, cit abia va fi cu
putinta sit ajungem la 12 ciasuri punct la granita.
Insfirsit zaresc jos in vale, in partea romaneasca,
cateva casute acoperite cu pae i bariera rosu cu albastru, langa care sta de straja un granicer ; apoi un
sant, neutru, care a strins intr'un baltac apa UflUi pitritia i peste care treci din selbatica Komi-it-tie in
Austria cea civilizatit. Dincolo de sant e asezatti ba-
riera cesaro-craiasca, inchisa cu doue mari lacate,

8
www.dacoromanica.ro
SCHITE DIN MOLDOVA
114
al'aturi se afla o ghereta cu un soldat ungur, din infanterie.

Dadui iute paaportul s mi-1 adevereasca sergen-
tul roman, scrisei in catastiful caletorilor Ca nu mi

s'au cerut parale, lsai de bund voe un baci voinicilor soldati, &kora trebuia s. li se urasca grozav
in singuratatea aceea ; barna , rov cu albastru, se
ridica cu repeziciunc in sus, trsura trecii in urma
mea ant,u1.
Vecinii se uitau la toate aceste cu o linite cereasca. Ungurul ii fuma pipa inaintea gheretei ; ofi-
lerul de granit sta cu manile in buzunar in scara

casei sale de peatra, in apropierea granit,ei ; pe o
dinaintea unei zidiri ce semena a cazarma, ,edeau chtiva soldat,i i-i lustruiau puti1e, un caine
dormea la soat.e; cucoana oflterului curat,ea salata pe
fereastra bucatariei ; vre-o cateva gaini ii ciuguleau
prnzul de prin praf. Un soare prietenesc, din luna

lui cuptor, lumina scena la o inalOme de 28 grade
Reaumur Ia umbra.
Me indreptai spre soldati. 4Lasaii-m6 sh tree., ii
rugai, punend mAna la palarie.
Ni, ni, respunse ungurul.
(Anti bunatate de me lasati s tree, strigai &gra

ofiter.
Vira-te pe sub bariera, imi respunse el.

MA supusei la aceasta trecere smerita i inaintai
spre ofiterul de granit. Gainele se risipire in dreapta
i 'n stinga, cainele maral.
www.dacoromanica.ro
115
(Ave0 bunatatea de ridicai bariera.

Asta nu se poate ; ati venit prea trziu. Tocmai
la trei este ear voe de trecut.
(La trei ciasuri!
i abia erau douesprezece i
jumtate !
Remsei incremenit i m uitai in jurul meu. par'-
e'ar fi trebuit sa-mi vie vre-un ajutor de undeva. Dar

nu-mi veni nici unuL
Sebastian, supa e pe masa., se auzi strigand un
glas din launtrul casei ; d-nnl ofiter de granitt asculta
de ehemarea sotiei sale i se facit nev6zut.
Ce nespus de mic it,i pari, &And vezi cum ii urmeazt viMa mersul ei obichmit in jurul tu, in vreme
ce tu stai neputincios i te-ai da cu capul de pareti !
As fi vrut s otrAvese pe d-nul ofit,er de granit,a, v6-
z6nd et poate sta s mnnee salatt cu ai sei, pe

ciind pe mine m6 mistuia necazul, neputnd trece
peste aseastil granit ciudata.
Poate ctprarul de colo de sus o fi mai de omenie,
gndii eu, i me suii pe movila, unde vezusem soldaiii. Chprarul era culcat pe spate i niei nu se 'nvredniel sit se uite la mine. (La trei ciasuri e trecerea slobodt!. eatti singurele cuvinte, pe care mi le arunca.
Am fost in adevr silit sit atept pana la trei. am

fost silit sa vd cum se aeza familia ofiterului de granita
pe scant dup ce pranzise, cum se puse papa Sebastian la odihne. pe un cias, dupa ce spuse baetilor sei
sa nu fact sgomot.
Insfirit suna trei ciasuri la un ciasornic cu cue.
www.dacoromanica.ro
116
SCHITE DIN MOLDOVA
Pasaportul men fu adeverit mai entei de un slujba si

apoi de ceprar; bariera se ridica scertiind in sus, caii
sangerati de streche trasere la scari si me asverlii in
tresuri.
Dar formalithtile trecerii tot nu erau sfirsite. Cend
zisei vizitiului se porneasert, se auzi ca tin tresnet
din cazarma : <,Opreste!. Doi soldati cu pusca pe
umer se indreptare spre tresiw6, se asezare in dreapta
si in stinga ei si-mi &terse apoi a intelege prin semne
ce-mi pot urma calea.
Cu gendul egoist de a face pe cetitor partas la necazul men am intrat in prea multe amenunte, i dea(Tea doresc sa-i spun sfirsitul istoriei in putine cuvinte. Inainte de a-si putea celetorul urma drumul de
aici mai &parte, prin tara cesaro-criiasca, trebue sii
mearga ince trei sferturi de cias pine la Bosancea

in pasul cailor, insotit de cei doi soldati de mai sus.
Ajungend aci la Carantine, nu-1 afuma, fiindert din fe-
ricire flu e niertiri ciume, dar primeste o a treia adevei ire a pasaportului ; apoi ajunge la un ofiter, unde
primeste a patra adeverire, apoi insfirsit la vama,
uncle i se caute prin lade si-i de vamesul binecuventarea sub forma unei a cincea adeveriri! Cate vreme
perzi cu acestea toate, isi poate lesne inchipul ori

eine.
Sunt sigur cii guvernul luminat din Viena, care a

desiiintat in vremea din urma toate gieute.tile cu pasaportul inleuntrul t,erei, nu tie nimic despre chipul
cum se urmeaza la granita de la Nimerceni, pe care
www.dacoromanica.ro
117
l'arn descris mai sus dupa curatul adever. altfel ar fi

pus de mult capt la rugina asta veche. macan pentnn
moralitate ; chei si omul cel mai bland se schimba. pe
cateva ciasuri eel putin. inteun furios.cand tnebue sa
astepte in felul aeesta ; i fara de asteptat nu merge,
chiar de ajungi la vreme la bariera si nu esti silit sa
privesti la Sebastian cum mananea salata cu familia
lui.
Dar sa ne intoarcem de la granita austriaca la cofetaria moldoveneascil. Nu me simtii multa vreme

multrimit pe balconul tiesit de lume, i nici nu puteam
auzi cu placere cantecele germane. pe care lc ascult

dealtminteri eu inima miscata, ori cat de reit an f.
cantate. Deacea imi parit bine (And se &ire tovarasii mei de plecare ; din nefericire insa nu trebuia 'I
ne intoarcem deadreptul la prietinul meu lspravnicul ;
domnii cu care me aflam. voiau sa mai vada
inainte cativa tineri, i fui silit sa-i insotese.

Dupa ee ne impinserhn i ne inghesuirCm vrtos,
ajunserm intr'o curte, unde o multime de cai statean
legati de dou care cu fen; in vremea balciului e greu
de gasit un grajd. Intrartim in eas; o galagie grozava se auzea dinlauntru; fieeare odae avea musafirii
sei care veniser6 cu slugile lor, cea mai inane parte
de neam tiganesc i cu coatele rupte, alergand en
treab in toate pantile. Se deschise usa si intrar'em
intr'o odae destul de incapatoare, in care sedeau opt
sau zece domni viriti unii intfaltii la dou6 mese en
chili. Se juca stos.
www.dacoromanica.ro
118
SCHITE DIN MOLDOVA
Tovarh0i mei me numire, dar prezentatia remase

mai cu totul nebgath in soma ; jocul cerea luarea aminte a tuturor. Trebue sh mhrturisesc c. avui o simtire neplacuth la vederea ce mi se infiltia aci. Cu
toate ch ferestrele erau desehise, caldura din odae te
nalmea ; multi din juchtori i.i scoseser6 gheroeul,
precum i leghtura de la ght ; hainele aruncate pimprej urul odhei 6i dildeau un aer de neoranduiald grozavh, apoi mai zhceau i mucuri de tighri 0 serum
de tutun pe schnduri. Toti erau ro0i la fatil, cu toate
eh fiecare chuta s6 se arete cu singe rece.
Me uitai en mirare imprejurul meu. Jum6tate din
aclunare ere alchtuith de tineri, din boerimea cea mai
aleash, care se supunea cu ra'bdare la purtarea necioplith a celefialte jum6triti, nurnai spre a putea juca.
Cal ce tinea banca vdea in dosul unei movile de gal-
beni, 0 la fiecare carte chzutrt spunea chte ceva

hazliu. Avea un noroc nespus la joc, i anal mai tarziu cu sigurant, ch totu nu facea cea mai mica scamatorie ; duph cell prAptidise acum cativa ani mica
stare remasa de la parinti, chtigase deatunci incoace
o avere insemnath in carti. Putin dupa noi mai intrare doi domni in odae, unul din ei arunc'a pe mash
un ciorap ferneesc plin cu galbeni i-i la un scaun;
celalalt juca in picioare.
Me
uitai catava vreme cu interes la joc, sume in-
semnate treceau din mnti in mAnti. Peste putin insh,
desgustat de aceasta privire, me furiai afartt din

cash. nadejduind sa grisese singur locuinta Ispravni-
www.dacoromanica.ro
119
cului, in urma eunostintelor loealitif,ii dobandite de

azi de dimineata. Remsesem uimit, vaznd eh oamenii
acestia, fara multa avere, isi aruncau banii in
carti ; nu se poate intrista cineva indestul, gandinduse cat de grozav se lateste patima aceasta in Moldova. Dorinta de vaza si.jocul de carti sunt dustnanii
cei mai mari ai Moldovei. Se pot num6ra pe degete
familiile ale caror mosii nu sunt anca puse amanet ;
inulte s'au prapadit, ori se alla pe cale de a remnea
numai cu o trista amintire de fala din trecut. Daca ar
spune cineva boerilor ch. prin jocul de carti impiedica
progresul civilizatiei in patria lor, ei, cu iubirea lor de
tara, ar respinge cu manic o asemenea imputare, i cu
toate aceste lucrul este asa. Boerii, si mai ales boerii
avuti, care sunt crescut,i in strainatate si pot introduce
felul acela de viata in caminul parintesc, sunt aceia
care deschici port,ile progresului intelectual si moral ;
de se prapadese ei , se ridica o alta clas in locul

lor. clasa speculantilor si a arendasilor de mosii, de
care nu vreau sa spun nici un r6u, care ingrijesc
adesea cu luare arninte de cresterea copiilor lor, dar
care sunt de obicei foarte inapoti in idei. In Moldova,
unde nu se afla de loc ceea ce se numeste tiers itat,
paralele joac un rol foarte insemnat ; eine are bani,
se Malta. Deci daca boerul lash locul seu unui om
fara crestere, el opreste progresul civilisaiei. Tocmai
deaceea n'ar trebui sh joace carti ; tocmai deaceea
ar trebui sa-si cumpere femeea lui ceva mai putine
www.dacoromanica.ro
120
SCHITE DIN MOLDOVA
nimicuri din Paris. Prea este p6eat de tara asta binecuvntata!

Cerul se acoperise in vremea aeeasta cu nori grosi,
si nu gash MA, greutate in intunecimea ce se 'ntinsesese asa de repede. casa Ispravnieului. Stapanul
casei imi dete a intelege pnin semne, ea pusese sh
mi se gateasch o odae. i m6 Ina de brat ea sa mergem sa mi-o arte. Tezui cu bucurie ea lada mea se
si aUa aeolo! Prin sirguinta politiei se descoperise
locuinta mea d'intai, de unde plecasem eu atata usurinta, cu toate e prin provineie nu este thert obiceiul de a instiinta politia de sosirea ori eilrui strain.
Dar la culcat nu se gandea anal. nimeni. Sara parea dincontra ea are sa fi intrebuiMatil pentru deosebite petreceri : o trasura dupl. alta sosea in eurte,
si cand intrai in salon. nude se Ma ciaiul. se adunaser6 cel putin cincizeei de persoane imprejurul
stapanei de casa. Fie care stie, ea la asemenea imprejurare gaseste usa deschisa, i nimeni nu se gandeste si. astepte a fi poftit.
Deodata se auzir6 din sala niste sunete petrunzetoare; Meth casei aduseser6 in taina lautari. i o polea
porni tinerimea la joc. Masa de eiai se afla in odaiq
cea mai mare, toti puser6 maim spre a seoate piedica din drum. si peste putMe minute era odaia sloboda pentru joe. Si era o adevrath placere s privesti, cu ce foc se inv6rtea polea in loc sau sbura
dintr'un colt intr'altul de-aeurmezistfl salonului. Se
vedea de pre imbracaminte, oft balul nu fusese pre-
www.dacoromanica.ro
121
&it de mai nainte ; unele dame fure silite sh stea cu

palria in cap ca s nu le cada perul in toate part,ile,
si de pe rochii se intelegea cu nu avusesera de gand
se fac decal, o plimbare ; de vreme ce altele, design' din Folticeni, se gatisere pentru a merge la au-
toritatile orasului si se inverteau in toalete de bal

mai mult sau mai pMin ciudate. Tot asemenea se
intamplase i cu harbatii ; pe king gheroc i jacheta
de drum cu nasturi de metal cu cap de ceine, valtuia
cu smerenie micul slujbas in frac si cravate alba.
Dar tocmai nepregatirea petrecerii marea veselia, si
cu toata caldura lunei mi Iulie se invertea jocul din
cc in ce mai nebuneste prin odae.
Davi ee privisem cateva vreme cu adeverata pie-
cere la toata veselia asta, trecui incet prin odeile

celelalte. La mai multe mese se juca whist i prference. Felul imbracemintei era "si aci tot asa de neobicinuit ca :;3i in salonul de bal, din vreme in vreme
se vedea i cafe un costum din vechime, cu felurite
fete, ce sa pierdut aproape cu totul i pe care nu-1
mai poarta cleat ctiAiva hoeri betrani, cari an reel,
dac'ar inlocul blana orientala cu frac sau haina

usoara de pichet. Nofi de film de tutun se indreptau
in toate partile spre ferestrele deschise.
Me ferii dinadis de a me apropia de cineva, irni
era placut sa ratacesc singur in toate part,ile i sa-mi
intiparesc in minte impresiile primite din acea imprejurime straina. Tot caracterul terii se oglindea in adunarea aflata la Ispravnic ; in fiecare colt unde
www.dacoromanica.ro
122
SCHITE DIN MOLDOVA
sedeau doi sau trei ini, ai fi putut gasi un amestec

(le civilisatie si de stare primitiva. Convorbirile, in
mare parte frantuzesti, rar se ocupau de interesele
serioase ale terii ; mai toate aveau un cuprins cam
usor ; politica nici nu se atingea. Sri nu uitam insa,
ca vorbesc de anul 1852 ; cum deatunci s'a l.tit priceperea combinatiilor politice in popor, s'a vezut in
anii din urrna. Pe atunci ins, politica era un Orem
foarte neroditor. l3arbatii si chiar ferneile citeau jur-
nalul, si cunosteau ceea ce se petrecea prin lume

eat ciinoaste cineva din dndpendance Beige
Cand
e insa vorba de a preschimba idei politice, trebue

s aura cineva in vedere mai ales politica terii sale,
fti aceasta nici nu avea fiinta. Privirile se primblau
de la Petersburg la Constantinopol si de la Constantinopol la Petersburg spre a gasi un sprijin, dar nici
la miazrt-zi nici la miaza-noapte nu se gasea vre-un
ajutor pentru pasurile dinlauntru ale Moldovei.
Nu mai puteam scapa de cugetari asupra stdriiMoldovei, si me dusei nevezut de nimeni in odaia mea.
Un aer imbalsamit si rcorit de o furtun trecRoare
intra prin fereastra desehisa ; me rrizemai de marginea ei i privii in intunericul noptii. Din vreme in
vreme cerul se lumin de un fulger ; muzica lautarilor ajungea OM la mine ; sufletul imi fu cuprins de
o miscare neobicinuita. Tot ce vezusem i mi se intamplase Ora aci in Moldova se infatisa ca o icoana
vie in mintea mea, i me simtii petruns de cea mai
adanca simpatie pentru tura i popor. Printr'un sir

www.dacoromanica.ro
123
firese al gandirilor, cugetai la calomniile eatorva
gazete germane incontra Principatelor i intre altele

la un jurnal din cele mai cunoscute, care incredint,eaza chiar, c nici nu se Oa Romani de loc i ci
boerii nu sunt decat Fanarioti corciti cu Slavi !.
Cand citesti asa ceva si te gandesti apoi la scriitor,
ti se pare grozav de vrednic de mila. skmanul in-
vritat. Cand un popor, i inca un popor sanatos,

cauta sa reinvieze, nu trebue sa-i otraveasch cineva
incerchrile , spun6ndu-i ea toate sunt zadarnice si
ishanda morala cu neputinta. Comparatia ce-mi
vine in minte e veche, dar imi pare c nu se-potriveste nicairi asa de bine ca aici. Moldova si locuitorii sei mi se infatiseaza ca un trunchiu, pe care l'a
sadit mama lui Dumnezeu odinioara la loc deschis, pe
care insa l'a imprejmuit mai tarziu gradinarul, intr'un
gaud bun fara indoiala, cu un gard de scanduri si
Fa acoperit. Copacul creste, crengile incearca sh se
desvolte slobode, dar din toate partile se isbesc de
gardul ce le opreste ; multi muguri nascuti din sucul
cel mai roditor se prapadese ; altii se fac mari in loeul eel strimt, dar cresc grozav de pirniciti, 1i cu cat
se incovae o ramura mai tare, cu atat poate tral

mai cu siguranta, cu atat mai puternic se hrneste
in paguba mugurilor celor nabusiti. Acum cade
gardul sub puterea unui cuv6nt farmcator ; deodata vedem copacul stand slobod , dar privelistea ce ne-o infAiseaza e intristatoare ; el nu
seamana cu ceilalti copaci din padure, care stau
www.dacoromanica.ro
124
SCHITE DIN MOLDOVA
acolo de sute de ani si s'au desvoltat puternic, multdmita, chipului in care au crescut. Dar raldare! Sucul cel shndtos mai triteste dna, la rdd'acina.; sh adie
numai slobod ventul in frunzele sale, si mugurii ies
repede la lumina. Copacul arde de dorinta de a desfdsura coroana sa infloritil; crengile strimbe nu mai
sunt bune de nimic, este dat mugurilor celor tineri
si sdnatosi sa. arete puterea noud: ce vietueste in minunatul truncbiu.
Si mult, forte mult poate face strdindtatea pentru
reinvierea morald a Romdniei, Strsnieia singurd nu
aduce binele, cu toate ca. si strsnicia e de folos ; lucrul de cdpetenie MA, este bunavointa. Dacd va intinde Apusul cu bldndete maia spre fratii sei de la
Dundre si va lhuda ce e de lhudat, si va tined in

seamd cu bucurie de fie ce biruintit asupra trecutului,
atunci isbanda este sigurd! Sirguinta puter-
nicd, dinluntru, o razd cald de iubire si de ingAduinta, din afard: cdrui popor, si ehiar de-ar lancezi in cea mai addned tichlosie, carui popor nu i-ar
fi cu putinta s se intremeze in asemenea conditii si
sa intre, ca find de-aceeasi seamd, in mijlocul semenilor sei civilisati !
M6 culcai, insd nu putui adormi multal vreme.

Acum v6z6nd ca. articolul meu ce avea formai de mo-
zaic la inceput, si-a luat un av6nt poetic, nu-mi

mai vine sa povestesc cetitorului mai multe despre
Folticeni ; dar daca vrea sa. afle, 61 pot asigura, ca
m'am intors sndtos a cas.
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE ITRANEASCA
www.dacoromanica.ro
Satul Fadurica este asezat pe un tapsan pe marginea Siretului. Spre orizonul Apusului se vd din deptirtare Carpatii in toat frumusetea Mr. Ochiul iubitorului de natur se odihneste asupra lor, plin de recunostinth si de evlavie pentru frumusetea cu care
impodobeste Durnnezeu pAmntul. La picioarele mun-
tilor se intind , udate de Bistrit,a, Siret si Moldova,

cAmpiile cele binecuvntate i asa de manoase, Meat
scutese pe Moldoveni de trei sferturi din munca ce
trebue facura in restul Europei pentru lucrarea pain6ntu1ui.
Satul se razern de un povrnis usor ; campiile se

intind spre Meaedzi incepnd din dreptul gardului ,
si se lovesc cu livaile de MI nalt i inflorit ; movile
acoperite de pAdure deassa mrginesc mosia de ast
parte. Acesta este locul unde se petrece mica noastra
istorie, care incepe in ajunul Duminicei Floriilor.
Tocmai inopteazk", vntul nici nu adie ; fumul se inalth
www.dacoromanica.ro
128
SCHITE DIN MOLDOVA
ineet prin acoperisul de trestie si paie al caselor ; cosul este pentru t,aran un lux nepriceput, dac nu necunoscut. Fumul suinduise in sus printr'o deschizatura
umple tot locul dintre tavan i acoperis ; porumbul
intins acolo e asigurat in contra umezelei, si daca

proprietarul casei a fost destul de fericit spre a putea
taia un rilinator, apoi n'are decal s at6rne picioarele
de un cui si sunca este gata. Liniste adanca inv61ue
Loath. campia ; ranii ed cu femeile lor dinaintea
usei caselor celor mici i cu tavanul jos ; numai ici
si cob ii drege cate unul gardul gradinei, care iese
foarte rar din iarna fara A. se fi stricat. Vitele stau

culcate i rumega in ocolul lor ; cateva gaini ce s'au in-
tarziat ii cauta cu grija culcusul. Totul tace, chiar

cainele ce nu lipseste din nici o curte t,6raneasca,
ci noaptea se coboara incet pe pam6nt.
De odata se aude un fosnet prin frunzele uscate
drept la marginea livezei, de unde se inalt,a movilele
acoperite cu padure. 0 fiint,a omeneasca se arata din
cand in cand cu sfiala prin tufarisul abia atins de cea
(flute verde* si se ascunde repede iaras ; nu e Mica
destul de intuneric spre a indrasni sa iasa nebagat in
seama la loc deschis. E un barbat care, dupa pantalonii albastri cu varga rosie i dupa pe'rul tuns, are
aer de soldat, cu toate cit nu poartit pe densul decat
o camasa murdara i rupta pe alocurea.
Nerabdarea si teama de a fi descoperit se lupta
v6dit intr'ensul. Abia lucesc cele d'inti stele pe cer
si el paraseste locul unde a stat ascuns. Dar si in li-
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA
129
vada de fe'n e ici i colo eke un alun; el se furiseaza

cu bhgare de seamh de la unul la altul, apoi se uith
iar in jurul seu spre a se asigura ca Iul vede nimeni.
Dar acurn abia ar mai putea fi descoperit de cineva,
noaptca e adanca, stelele or cat de luminos ar sclipi
nu '1 pot trAda daca nu le vine luna in ajutor, i apoi
nici nu se mai afla nimeni pe afar asa de thrziu. El
ajunge cu noroc dincolo de phrhiasul cel neinsemnat
de mic care taie livada in doh, dar in a chrui albie e
greu de trecut din pricina parn6ntului ei cleios, Ii

inainteazh insfrsit cu mai putin sfialh prin chmpul
deschis spre sat. Acum e vorba s nieargh repede a;
indrasnet, chinele facend rnai mull sgomot la apropierea unui pas furisat, decht atunci &and drurnetul
umbla cu siguranth. i la urma urmelor nici nu era
lucru neobicinuit sh se audh chinii Ihtrand noaptea, si
pe cata vreme nu '1 intAlneste nici un om, chruia
ar putea destepta. prepus , nu-i e tearna drurnetului
de a fi descoperit.
Aproape in mijlocul satului Pilduriea se aflh casa

betranului Toma Ciochrlan. Ea a fost zidith anca de
tathl seu care putuse thia pe loc lemnul ce Meuse
trebuir4h, cci pe atunci mai era anca padure unde
sunt acurn araturile cele intinse. Casa e dar .tapan
zidith cu trunchiuri puse unele peste altele, nu ca ale
vecinilor fhcute din nuiele tencuite cu lut, la care

ti ebue sa lipeasch femeile crAphturile din nou in fie9
www.dacoromanica.ro
130
SCHITE DIN MOLDOVA
care primAvarti. Fire te ca incepuse a se cam pleca
la o parte de b6tranW, dar ciiteva proptele taxi

6i veneau in ajutor. Cu acest chip mai putea sluji
And', la dou generatii. cu toate acestea mica locuintA nu avea aer neplilcut. Toma Ciocarlan, gospodar
bun, purta grija ski tie copii curtea in orinduialA.

De pe acoperisul de trestie se inalt,au drept in sus
dou bete frumos lucrate cu cutitul, pe unul din ele
era asezat o roata veche pe care si incepuser tl. o
pereche de berze, intoarse de cur'end, s '0 fac cuibul.
Am6nduo ferestrele casei, faril indoialil mid si strimbe
ca pretutindeni, erau insa alcAtuite din cioburi de

sticla asezate cu rnestesug , si numai la una din ele
inlocuia o tipla bine intinsri, bucata de geam ce lipsea.
Zidurile erau albe, spoite cu var, si pe deasupra lutului cenusiu cu care vopsesc femeile temelia ca la
trei schioape, se intindea o varga inchisa ce se deosebea tare de albeata care 'ti lua ochii. Multi pomi
roditori, mai ales primi si ciresi se aflau in gradinita
si se si umpluseril de o grAmadA de muguri. Doi boi
cenusiu deschis si o vach de aceiasi fata erau culcati
si rumegau sub un grajd acoperit cu paie, dar in care
sulla v6ntul din toate partile ; paserile erau mai bine
ingrijite, 60 aveau cotetul lor de nuiele invelit cu trestie. Jur imprejur se intindea un gard impletit cu grij
la care se vedea mai ales omul gospodar ; pe deasupra gardului era o impletitur curmezisa acoperitk
cu gunoi si spini, astfel incilt nu te puteai sui peste

d 'ensul.
www.dacoromanica.ro
131
Tom. Ciocarlan era bolnav ; el era culcat in ajunul Duminicei Floriilor pe una din lavitele eele late
ce se intind in toate casele teranesti din Moldova, cel
putin dealungul celor trei pareti ; cojocul ei slujea
drept perna ; sub densul era intinsa o cerga, alta 61
acoperea pana la barbit. Pe lavita se aflau mai multe
alte cergi, cci femeia lui, Catrina, si flicasa cea mai
mare, Marioara, stiau sa tese i sa vopseasca lana ele
insi10. E numai o odae in toata easa ; crimruta eei.
mica de alaturi e plinil de canepa si caldura sobei
nu patrunde pana acolo. Dar e si loc pentru toti in
odaia asta. Soba nu slujeste numai la gait mancarea.
vatra e odaia de culcare a copiilor celor mici, un

baetel i o fetitit s'au i intins pe densa i viseaza cu
bucurie de serbatorile Pastelor ce aveau sa vie. Catrina ade intr'un colt, uncle sunt lipite de parete chipuri de rend care infatiseaza intemplari din Sfanta
Scriptura i din viata Sfintilor ; cuminte cum este, ea
s'a uitat adesea la aceste chipuri zicendusi, cat de
deosebita trebue sa fi fost lumea inainte . de vreme
ee chiar oamenii aveau trupuri a.a de ciudate. Ma-
rioara cea de 16 ani sale langa maicasa. Sava, un

tear de vre.o 18 ani, umbl la foc de pe un scaunas, 0 arunca din vreme in vreme o surcea pe jeratec spre a face lumina mai mare. Altfel nu se misca
nimeni, nu se vorbeste nici un cuvent ; toti se odihnesc
de munca zilei. Numai betranul Toma intrerupe din.
.c and in can(' tacerea cu gemetele i suspinele lui.
www.dacoromanica.ro
1:32
SCHITE DIN MOLDOVA
Ne culdm., sopti insfarsit Marioara.

Cu Idle., r6spunse maidsa tot asa de Meet.
Tu mai stai desteapt, maid.? E trziu.,
Eu mai stau desteapttt. Taickeu n'a m5.ncat nirnic azi, poate cere ceva..
Bolnavul pricepuse cele din urmil cuvinte. .Nu'mi
trebue nimic, zise el gemnd, nimic decat moartea ;
avet,i sa 'mi inei luminarea in curand..
Locuitorii de la Iara poartA mare grija sa nu cumva
s lipseasc luminarea aprins in clipa in care unul
din ai lor ii d sufetul.
Se fact iartis Were, numai cati-va greeri ce se

bucurau de caldura sobei o intrerupeau. Umbra lui
Sava diretictind la foc tremura pe zid cand mai desluit, cand mai stears6, dupa hrana ce o primea
fladra. Te apuca un fel de for in odaia cea mica, cum
taceau tot,i si se auzea numai cu .attit mai tare suflarea cea grea a bolnavului ; cei de falti nu sirnt,eau
aceasta. T6ranu1 nu cunoaste treptare intre durere i
placere. Nepasarea e starea lui sufleteasca obicinuita.
0 sforMtura grea a ptirintelui casei dovedi c6. som-
nul de mull dorit se coborise insfOrsit pe ochii cei

ostenlli. Marioara trase pe maid.-sa de maned,
arata pe bolnav.
Doarme, zise aceasta Meet ; Avramoaia spune
ca se va instinatosi &and va putea dormi. S. o auza
Dumnezeu!
A dat vte o doctorie taicsai ?.

Fireste. Ea spune c boala s'a coborit la stomah.
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TER.ANEASCA
133
a d at
De aceea a vroit stei curate stomahul
coaja de soc verde cn rachiu; daca ai ras'o de sus
in jos de pe copac, slujeste de curatenie, iar de jos in
sus de v'ersatura. Avramoaia stie multe. Ea a spus ca
taiea are sa doarma i iat doarme, cu toate ea radacina de soc nu a lucrat anat.
Fireste ct tie multe vecina., intimpina Marioara
cu o sfiala plina de respect pentru cunostintele Avra-
moaiei, nu a lecuit ea in toamna trecuta pe baciul

loan Mandrisor de gusa.?.
Na, asta nu e asa de greu,. zise Catrina fiica-si

clatinand cu mandrie din cap ; asta o pot face si eu
lei o lingura de lemn i bati en (Musa pe gusa Mereurea Vinerea pe cand se toaca la leturghie. Trehue numai sa bati mereu din trei in trei ori una dupa
toc, toc, toc, i sa canti: Cum
alta toc, toc, toc,
se imprstie sunetul clopotului, asa s. imprastie yen-
tul gusa..
Muma si
fata ajunsera pana aci in vorbirea lor
plina de invatatura, dar de odata ascultara arne'ndort,

si se uitara pe fereastra cea mica. Cainele casei Carlanat, maraise mai antai cu vioiciune, acum insa &area
(land din coada., parca ar fi vzut iars un prieten de
mult dorit. Sava se scula i puse mama pe iverul eel
de lemn de la 10, cainele sari cu bucurie prin casa,
dup dnsul venea un om care se opri in coltul eel

mai intunecoS al odaei.
Cine e ?. intrebh Catrina, ins strainul nu avu-
www.dacoromanica.ro
134
SCHITE DIN MOLDOVA
sese inch' vreme sa respunza si Sava 6i apropid Un

thciune aprins de obraz.
Ilie, fiul meu, cum de te afli aici ?. strig de odata betrna, in vrerne ce ceilalti se uitau increrneniti la fratele lor si nu'si puteau veni in fire de mirare.
Taceti, pentru Dumnezeu tceti, dach nu voiti s.
me nenorociti., zise el repede, dar scena aceasta a

revederei intrerupsese somnul bolndvicios al bardnului, el se rezim cu greutate in coate si striga mai
tare decht s'ar fi putut astepta cineva :
Ilie, cum de te alli aici?
Sava luminA toatd scena aceasta cu tilciunele seu
aprins ; infiltisarea nu era placutd.
Mich, taicrt,. striga Ilie inspriimdntat, nu vorbi
asa tare sd nu te auzd eineva. Nu m'a rbdat inima
la militie, nu pot trdi la oras, sunt sase zile de cAnd
am fugit din Iasi.
Precurn plAtesc numai
ranii pana aeuma bir. in

vreme ce clasele de sus sunt scutite de or-ce dari,
asemenea tot numai te'ranii sunt supusi la ;militie ;
sasezeci si nou de familii dau cdte un soldat.Recru-
tul nu are cuvent de a privi ea o nenorocire inboctiirea sumanului prin uniform. Starea politica a tCrei
CI asigurd incontra gloriei de a muri ca viteaz pe
cdmpul de lupth ; de obicei este bine ingrijit ; nu capath' biltae decht daca e prea stangaeiu sau betiv ;
dupd ce tree sase ani, se intoarce iar la satul lui si
www.dacoromanica.ro
135
comuna e indatorata sa dea o vaea si doi boi, si

acum treeste tot restul vietei fara grija i scutit de
hir. De intra in rangul reshoinicilor in versa de 18
ani, la 24 ani iese om captuit. i cu toate acestea
recrutarea aduce pe toti in cea mai nechibzuita des'nadjduire ; de se respandeste prin sat vestea eh se
va lua un soldat, toti flaeali se fac nevezuti si start
euni pana ee a trecut primejdia ; omul insurat nu
poale fi luat la militie. Gaud primeste dar primarul
o aa porunca, se intelege tainic cu proprietarul mosiei i hotaraste cu densul pe eine se aleaga; flaeaul
e apoi prins farh de veste, legat de maini si de pieioare, dus inaintea doctorului de plasa care 'i sloboade atestatul, si apoi pornit la Iai. Rar merge
recrutul de bung. voe la slujba lui, si mai rar Arica
(la tatal pe flacaul sen fare sA fie silit, ar trebul sa
aiba an fleior stricat care nu asculta. de perinti, lucru aproape neauzit la moravurile thr vechi patriarh ale.
La llie insa se intamplase aceasta; multa vreme intrehuintase hietul Toma Ciocarlan toate mijloacele
spre a inftena pe fiul seri cel mai mare, dar in zadar;
chiar i sfaturile preotului din sat remasesera fara
folos, i dnpa ce luase flacaul insfersit, intfo Muninice, un sfarn en sila de la maicesa amenintand-o
ea are sa o bath', si-lcheltuise cu niste lautari la carciuma, !petrel' ul fu scos din rahdare i dete el insus
ajutor celor ce legara pe flaeaul seu cot la cot en o
franghie. Ilie era soldat.
www.dacoromanica.ro
136
SCHITE DIN MOLDOVA
In asemenea imprejurari se intelege ca nu putea

fi vorba de o revedere vesela sub acoperemntul parintesc. Fratele i sora stteau tkeuti pe loc, cei trei
copii mai tineri evira i ei de pe vatra vi se tarau pe
jos uitanduse cu ochii plini de somn la drumet, niei
pentru ei nu era un mosafir placut ; ivi aduceau
aminte de bataile ce le mancau de la fratele lor la

or ce prilej. Catrina cazuse in genuehi. facea o erace
dupa alta i morrnaia rugaeiuni. Toma insa parea sa
fi redobandit deodata toata puterea sa ; se ridica in
sus pe lavita lui, lung i slab cum era, vi zise cu tarie : the, Ilie, destula ravine ai adus in neamul meu.
Toata viata am fost cinstit : nu numai oamenii din
satul meu spun ca sunt einstit. sunt cunoscut vi in
satele vecine: ce spune Toma Ciocarlan, e privit ea adever.Vrei sa faei aeum din easa mea o vizuina de
hoti visa indemni pe fratii tki la r6u? Afara! Intoarcete de uncle ai venit, nu vreau sa te mai v'ed!.
Taica,. intOmpina Ilie stand nemivcat in coltill
s6u; dac m6 gonevti, nu 'mi mai rernane deeat st
plec cu mdeiuca in padure..
Maica Precista., striga Catrina, in vreme ce Marioara speriata se vim intiqnsa, Maick Precist,
fiati mita de noi !.
Puterea parasi pe bolnav, eapa i ekei pe cojoe.

Tacerea care domnea in odaia cea strinita inainte de
sosirea pribeagulni, se ivi din nou; multa, multa
vreme nu se mai auzi alta decat suflarea cea grea si
www.dacoromanica.ro
137
chntecul greerilor ; focul se stinse incetul cu incetul,
nu se mai putea deosebi nici un lucru prin odae.

Maich*, sopti Ilie duph o lung thcere.
Catrina se sperih.. (Ce vrei ? * intreba ea.
Maich, mi-e foame, n'am mncat nimic de ieri.*
Pe obrazul soldatului curse un siroi de laerimi ;

el nu se putea astepta sh fie primit cu bucurie, dar
tot trebuia sh'l doara i pe d'ensul, cu toath necioplirea lui. de a trece in asa chip pragul casei in care
erescuse. Pedeapsa ar fi putut ft bine fachtoare pentru
soarta lui
viitor, ar ft putut poate s se indrepteze
insh hothrise altfel.
Sava atAta iard focal neindenmat de nimeni. Marioara aseza o chldhruse cu aph pe deasupra, si and
inceph a fierbe in clocote, turna chteva !Mini pline

de mAlai inteinsa. Terciul acesta fu invrtit cu fc1eul i minhliga era gata. Fata intoarse chldhrusa
cu fundul in sus si resturnh mtimliga pe o schndurti ;
Catrina aduse o sfoar cu care taia o bucath burnt

i veni apa la gurh la aceast pri-
Bietului flnrand
vire.
BrAnza de oae sau de vach ce se aliltur de obicei pe Itmgh mArnAliga, nu era slobod s se manance
acum ftind ch se aflau inch in postul cel de sapte sapthnihni Maintea Pastelor, asa nurnitul post mare*.
(Numai ai nirnic alt ?* intreba. mama.
Marioara aduse o strachin cu fasole uscath ce

inota intr'o zeamh lung cu usturoi, i asezh tot
pranzul pe 1avi,
in casele t6rnesti rar se gaseste
www.dacoromanica.ro
138
SCHITE DIN MOLDOVA
o mash. Ilie se repezi cu Ihcomie la toate cele ce i se

aduceau ; ceilalti din cash nu mAncarh cu dnsul ; copii cei mai tineri adormiser& pe prantul gol, fiecare
unde se aflase. Numai Sava si viri cele cinci degete
in mhmligh, &Anse o bucath dintensa i fci un
bot, pe care'l rumeni pe jratec i'l mestech apoi a
lene.
feranul mnanch incet ; turburarea sufleteasch a

tutulor avusese vreme sh treach phnh 'si isprvi Ilie
eina, si se sftuirh ce era de flicut. Isgonirea tatlui
poate nu era asa de strasnich, ei ndjduiau cel puinduioseze daca s'ar mai infuria, in clipa aceea
prea si fi adormit iara. Asa dar fu hothrit sh ascunzh
de o camdatit pe pribeag in cash. Trebuia s. stea tut,in sri'l
pilat in chmarut,a cu provizii, cel putin pawl va da

comuna alt recrut in locnl lui. Cei din cash se lungirh ostenit,i i far multh preghtire pe lavitele de-a
lungul zidului, focul se stinse, si in cure'nd dormirh
toti dusi.
A doua zi de dimineath abia incepusera paserile

sh ciripeasch i O. chute , child se trezi satul
Phdurica. La camp nu se lucra ; era Duminica
Floriilor,, dar prin curti i grhdini erau multe
de filcut care nu se puteau lsa la oparte nici in zi
de serbatoare. 0 poarth dupit alta se deschidea scarthud, copii duceau vitele la balth spre adhpat, ici
colo mai lua s1i chte o iapt acelas drum, insotith de
www.dacoromanica.ro
139
mnzul ei nechezdnd sburdalnic, un bhetel o mna

&Mare si 6i da osteneala sh-i grabeasch pasul prin
ajutorul picioarelor sale goale. Ferneile dedeau in vremea aceea paserilor porumb dinaintea casei i goneau
chinele ce nu despretueste de loc hrana gitinelor. Dar
toate acestea se petrec in theere ; luWa cu somnul nu
pare Audi de tot sfarsith.

Si in curtea lui Ciochrlan Osi urmau lucrurile mersul lor obicinuit , numai paserile faceau
mai mult sgomot decht pretutindeni : Catrina ,era yestita pentru cresterea ghinelor, lueru ce dovedeste o gospodinh buntt i bhghtoare de seamd la toate, puii si
bobocii ei de gsch erau si clociti, chnd celelalte femei abia incepeau s pregateasca cuibul elostei sub
lavitele din odae. Copii cei mici alergau cu Carlana-t
prin curte. Marioara era devale la balth sti adape boil
si vaca.
Dar ce impinge pe Sava colo jos spre gardul grdinei? Parch s'ar uita la ciresi i ar socoti cht vor
da dupil numrul mugurilor ce se deschideau. apoi
iarhsi plimba ochii peste gard in gradina veeinului
parch ar trebui s descopere acolo o floare scumpil.
Din chnd in dind se vede ea o miscare de nerhbdare
in obrazul ski Ora de soare. lath eh din casa vecind
iese o Nth care se si ghtise de s'erbhtoare pentru bise-
rich, de aceia a si trebuit Sava sh astepte asa de

mult. Prul castaniu inchis, ce cade pe spate in cosith rosiatich, e impartit in dou6 printFo chrare i
lipit de te'mple, cochethria Orneasch a indemnat pe
www.dacoromanica.ro
140
SCHITE DIN MOLDOVA
fata sh.-0 ungh p6rul cu unt ; o panglich. stacojie 6i

inconjura capul i legh nite flori de camp ce-i atrnau
pe urechi. Costumul nat,ional s'a perdut aproape de tot
la thranii mai bogat,i, fata poarth o roehie de stambh
galbena cu vergi ro0i 0 o scurteich. mich de postav
verde impodobita pe dinainte Cu o banda de Maria

de vulpe, in vreme ce spatele, pe unde nu patrund
ochii nimenui, e captu0t cu blana de oae. Picioarele
ei sunt virile in cisme noue pe care lea adus taichs6u
pentru d6nsul abia alaltheri de la ora, 0-i a dat voe
fetei s se incalte cu ele de shrbatoare. 0 bhsmhluth
de Ot galbena cu floricele albastre, chteva 0raguri
de mrgele de sticla, o phreche de cercei fungi
i ghteala s'a sfhrit pe deplin. Fetit,a e frumu0ch, cu toate
ch. din pricina muncei celei grele 0 a portului ce o

schimonosete, e cu neputint,h sh se desvolte trupul
a.a cum s'ar chdea. In trashturfle obrazului e oarecare marire ; un shnge nobil curge in vinele poporului
romhn.
Sava se ro0 zhrind pe vecinh ; o turburare puterpica 6i strangea peptul. Abia duph chteva momente
fu in stare s o strige pe nume :Casandro, Casandro
r6suna de peste gard..
Fata auzi strigarea i obrajii ei se aprinsera ca
para focului. Cu o mi,rare stngace a trupului intreg
60 intoarse privirea spre Mau, dar numai pe o clipa,
apoi 60 acoperi fata cu bratul stAng astfel incat nhseiorlril se putii ascunde tocmai in dreptul cotului.
Gralie nu se poate gttsi in aceti copii ai naturei, chiar
www.dacoromanica.ro
141.
si cAnd miscarile inimei le ar da dorinta sA placg.;

dar flkaul e in cdstig prin faptul acesta ; cochetiiria
e lucru necunoscut drAgutei lui i dacas-i (IA in g1um5
o palm peste gur6 sau un pumn, el nu se mai poate

indoi de puterea sitntirilor ei.
Casandra, plina de sfial6, remase catAva vreme intepenitil. in pragul usei, i miscarea cea plinti de inteles a cotului se arat a. de doh' trei ori, dar iubirea a
strbatut pe lume deprtilri mult mai mari dect aceea
de la cash' la gardul
: nu treca mult si indthgitii 60 stAteau fatrt in fath, atandoi cu ochii plecati,
arn6ndoi cu bti grozave de inimit
Ce faci Casandro
intreb insf6rsit Sava.
.Bine., respunse fata.
Apoi schimbar chteva vorbe despre vreme. Duptt
ce se intrebard ins unul pe altul, cum le merge vitelor i sfArsir astfel cu tot ce se spune de obicei,
intrebA flActiul
.Mai tii minte despre ce ne a fost vorba ctind te

am intAlnit alaltilieri la fntanii?.
Casandra ttica. La acea fOntrind 6si destilinuiserrt
pentru Ant6ia data simt,inile lor.
.In s6pt6mAna Pastelor,* urma. Sava, am sa. m6
rog de pAHntii mei s'a vorbeascil cu taiditeu. Imi esti
dragti, vreau s te iau de nevast5...
Casandra tkeh mereu
frtcea de lucru cu dege-
tele, parc'ar fi trebuit s. rem6e in veci netrebnice

pentru or ce alt lucru pe lume ; ochii erau mereu
www.dacoromanica.ro
142
SCHITE DIN MOLDOVA
tintiti asupra cismelor celor marl care ieseau lipsite
de or ce formA de sub rochia de stamba.

De ce nu spui nimic ? Iubesti pe vre unul din flap:1,H
nostri mai mult decal pe mine?),

Fata i acoperi gura cu (131011 basmalei de gat,
clatira din cap si se repezi spre casa cat de iute puti
cu cismele cele uriase. Sava se uita dupa .de'nsa cu
ochii plini de bucurie,
avusese clipite de o fericire
cereasca!
Dupa liturghie se mai intalniril flacaul si fata Aiwa

odata ; in bisericele de sat nu prea e cu putint sa-si
faca cineva cu ochiul, cilci toti barbatii stau in No,

altarului, femeile coprind locul remas gol dindrtul
lor pand la usa, cafe odata reman chiar afara e'and
e prea strimt. Ei gasira prilej pentru a sta mai mult
vreine impreuna la vorba, si dad. lucru pe care nu-1
nu o mai fi fost alt gard intre
am putut dovedi
d6nsii, o fi stint Sava de sigur sa-i fure un silrutat
sau doh' ; dragostea face inaintari mai repezi sub acoperisul de trestii decat in saloane.
Dar o furtun amenintatoare se aduna deasupra

capetelor lor.
Pe cand stateau stenii dinaintea carciumei i sfin-
teau zioa de sarbatoare cu yin si rachiu, primarul se
furisa. ocolind pe poteci cunoscute de el, pand la

propietar. Fu bagat in casa 0 stete mut in pragul
www.dacoromanica.ro
143
uei; teranul nu vorbWe nici o data de treaba lui

phnh ce flU e intrebat.
Ce e Tudorache? i zise proprietarul.
Cucoane , intimpinA primarul, scotind o hArtie
din twa lui de piele, un slujitor ce e ascuns la

mine acash mi-a adus asth porunch. Ilie, pe care l'am
trimis la militie acum ase luni, a fugit i hhtmAnia ne
cere un alt recrut, daca 'nu putem rpune mhna pe

fugar.
Boerul se plimbh pe ganduri prin odae, apoi intrebA: Nu tie nimeni in sat de toate astea?
Nici un suflet.
N'ai cercetat la casa Ini Toma CiocArlan, dach nu
s'a intors feciorul lui pe sat ascuns ?

Cucoane, dach spui numai o vorbh de fuga liii
the, maine nu mai ghsim nici un flchu in sat, se
ascund toti in phdure de fricA sh nu 'i trimet in locul
lui Ilie la Ias.i.
Si munca chmpului st pe loc, ai dreptate. Trehue sd punem maim pe un alt recrut inainte de a se
prinde de veste in sat.
Proprietarul i primarul care nu e alt nimic de

cat un te'ran ales de locuitori spre a aduna hirul si
a pune in lucrare chteva porunci ale sthpAnireiproprietarul i primarul incepurh dar a lua dea rndul
flAchii buni de militie, spre a alege un recrut. 0 asemenea alegere e de alminteri foarte grea, fiul v'eduvei nu poate fi luat, ceilalti se insoarh de frica militiei indath ce le a crescut mustat,a. Toti trecurA la
www.dacoromanica.ro
144
SCHITE DIN MOLDOVA
rend, unul era prea tenAr, altul prea scurt la stat, si

de nu vroia proprietarul sd dea nici unul din argatii
lin, nu mai remdnea nimeni de ales : Sava era singurul
bun de recrut.
Lucru remase hotdrit. Nebagat de seamd, precurn
venise, se intoarse primarul in sat, impArtAsi intAmplarea la trei terani mai de frunte, si cdte patru se
apropiarA cu aer nepAsdtor de cArciumd.
Zioa era caldd i senind ; o multime de oameni
sedeau jos sau culcati, altii stAteau in picioare dim-
intea cdrciumei. Jocul si ldutarii sunt opriti cdt tine

postal, dar plosca cu vin trecea din mAnd in mdnd si
fetele incepeau a se rosi. Sava sedea Mug. betranul
Iordache a Popi, tatdl iubitei lui, si-i intindea o ulcicA
cu yin, dar cuprinsul ei se respndi pe iarbd
friinghie tapAnd prinse intr'o clip coatele flacAului si
i le lega la spate.
Pe data incetd toatA vorha, satenii se strinser
gramada imprejurul celui legat, intAmplarea le fA Oilmticit in puOne cuvinte ; bdrbatii insurati se intoarsera la petrecerea lor de DuminicA, flctii insd fugird
in toate partile temenduse de aceeas soartd. Peste

cAteva minute se linisti iar total, par'cd nici nu s'ar
fi petrecut ceva deosebit.
Dar Sava? El stAtit cdteva minute pe loc cu ochii
bleojditi, remdsese incremenit de Ast lucru neasteptat.
iroae de lacrirni ei curserd apoi pe obraz si peptul

seu se tidied de phinsul lui cu hohot. Oameni huni.,
striga el plin de spaimd, .0ameni buni, pentru Duni-
www.dacoromanica.ro
145
11 omoriti! S pearzh
doi feciori in loc de unul! Dati-mi drumul!.
icLinisteste-te, linisteste-te Savo, i zise primarul.
nezeu! Tat Al men e pe sfArsit
.haide fAtul meu, poate cADoctorul nu te gAseste bun
si atunci esti slobod, eu nu'ti mai pot da drumul..

.Frate-rneu e ascuns la noi acasA, i statea pe
limbrt ; dar cuvintele nu le putt' rosti. De intrebi pe
t6ran, ce intelege prin trAdare, se poate ca el sa nu-si
dea bine seama de aceasta, insA un instinct moral,
mai insemnat deck intelesul cuv6ntu1ui, trAeste intr'insul. Sava tAcir.
Precum se respAndese in orase cu mai mare repeziciune stirile rele deck eele bune, tot asa si la sat.
Cei patru Orani abia apucaserti sA faca. cht,iva pasi
en Sava si vAzurA pe Catrina, pe Marioara cu cei trei
copii mai mici si pe Casandra venind in fuga mare
spre de"nsii. Mama chzU in genunchi i ridica mrtinele
spre cer zdrind pe fml seu ce venea, legat, de-a lungul drurnului, fetele 1 apucarA jelindu-se in brate,
copii se aruncara la picioarele lui planend
i ipAnd.
Se facii iar searA. Dar pe cAt fuseser de acuti

ieri in casa bolnavului Toma, pe atilt de sgomotosi
erau astAzi. Casandra venise si ea in familia cea triti de'nsa era cea mai desnAdejduith in durerea ei,
or ce stiialA era lAsatA la o parte, ea dete pe fatrt
taina inimei sale, si filet a o intreba ceva, fArA a
cauth sit ghiceascA nimic, 6si amestecara Catrina
10
www.dacoromanica.ro
146
SCHITE DIN MOLDOVA
Marioara lacrimile cu acele ale fetei, lor le era par'cil

ar trebui sA planet toti cu cl6nsele dupA flAcAu ; de
ce n'ar plAnge oare i vecina? De se opreau jelirile
pe o chpd, nu era trebuMta decAt de un suspin al

Casandrei, de un gemet al copiilor, i durerea isbucnea cu nouA putere in cuvinte i lacrimi.
Dar lupta cea grea o avea mama de luptat. SA lase
ea pe cel mai iubit copil al seu sA piece, i sA opreascd la d6nsa pe cel desfr6nat i nesupus ? Drept
era aceasta? Putea sA o facA ? Se sculase de mai

multe ori pentru a arAt local unde sta ascuns fugarul, 0 tot nu o lAsa inima. MamA, 6i optise Sava
child se int6Inise cu d6nsul, nici un cuv6nt despre
fratemeu! El impurA dacA-I prind!.Fie dupA voia
lui Dumnezeu, 60 zicea ea incet, cAnd era pus6 prea
tare la incercare ai-ai fticea de trei ori semnul crucei.
Marioara avea porunc/ sA tacA i asculta orbe0e.
Copii cei mai mici nu cuno0eau legAtura dintre ieri
ai azi.
Incetul cu incetul inoptA, nimeni nu ingrijk de foe,

nici o fiacArA nu lumina scena cea tristA.
Ar, o fi ajuns aproape miezul nopt,ei, cAnd se sculA
Casandra spre a se intoarce acasA. Bolnavul nu auzise nimic din plansul cel cu hohot i zAcea la acelas loc fAr sA se fi desmeticit; acum se de0eptA la
scArtiitul uei ; un suspin adAnc 6i e0 din piept i el
zise incet: De ce este Ra intuneric? M'au 0 pus in

groapa ?
E noapte, bade Toma, int6mpinA nevastAsa.
www.dacoromanica.ro
147
E noapte? Mie 'mi e groazh in intuneric. Savo.

aprinde focuh
La auzul acestui nume incepir iar plhnsul cu ho-
hot, pe Marioara o apne un fel de spasm, dete tiphnd din picioare 0 se bath cu pumnul pe obraz.
Barnul incerna sh. se ridice in sus, dar in zadar.
Fu coprins de o mare nelini0e. De ce pltinget,i?. intrebft el, uncle e Sava? Faceti foc eh ma inec..
Peste chteva clipe se aprinse focul in soba i lumink putin odaia. De ce plangeti? Unde e Sava ?
zise din nou Toma Ciochrlan.
Atunci i se istorisi cu mii de lacrirni intemplarea
cea trista.
Toma ascultase MIA a face o mirare, ar fi putut
vede cineva c iar chzuse in starea sa de nesimtire,
a.a de nemirat zacea pe pat. Apoi incepit a stringe
cu degetele cele slabe cerga ce-I acoperea, si duph o
nespus opintire care facea sa-i curgh pichturile de
nhdueald de pe frunte, strig insfar0t cu glas tare :
Ilie, Ilie ie0 din ascunzhtoare!.
Flachul se ivi dupA chteva minute.
SA las eu s piece binecuntarea din cash 0 s
remae blestemul?. urm b6tranul ; roat,a flachrei
din chmin dedea ochilor.celor stin0 o lumina inselhtoare, s'ar fi crezut c 0-a redobndit puterile. Eu
zac pedepsit de mana lui Dumnezeu i pe tine sh te
las in locul meu? Nici odath! Dute i te d. singur pe
mann. staphnirii. Ilie, inainte de a fi chntat cocoul,
trebue sa se afle fratele tOu aici!.
www.dacoromanica.ro
SCHITE DIN MOLDOVA
118
Se facii tacere. Catrina i Marioara se uitau pline

de asteptare la fugar. Ain crezut ca a fost un vis,.
sopti betranul cu glas slab ; am crezut c mi s'a aMat intr'un vi grozav fiul meu ce a fugit, buzele
ie miscara apoi intr'una, dar nu se mai intelegea nici
Un cuvent.
Ce ai de gand s faei
intreba mama dupa o
tacere.
llie statuse toata vremea fail a scoate o vorba din

gura. Acum se imbarbat'a s,i zise : In Iasi la militie nu
poate intoarce nici o putere omeneasca, dar cu

toate acestea e un mijloc de a scapa pe Sava. Eu rern
mai ascuns i fratemeu.
Catrina se apropia mai tare de feciorul ei si asculla cu mare luare-aminte.
Apoi s'ar putea ca fratemeu sa nu fie gasit bun

de milit,ie!. urma Ilie.
Asta ti-e nhdejdea?. intimpina maicasa ; Sava e
fraeaul cel mai voinic din sat si tocmai el s nu fie

primit ?.
Poate srt fie inalt ca plopii din curtea boereasca!

Ve aducet,i aminte de Vasile a Darii care fusese luat
in militie acum sase ani? Era fiacaul cel mai sdravan din toata plasa, i cu toate aceste tot a scapat..
Catrina clatina din cap si zise pe ganduri : Se

Tune ca a avut o boala pe dinauntru..
0 boala pe dinrtuntru? Ftiu eu ce board a avut.
I;a costisit opt galbeni pe taicaseu). Mam a. urm'a
el acuma mai aprins ; maine dimineaya o dale Sava
www.dacoromanica.ro
0 ISTORIE TERANEASCA.
119
Ails mai antai la subtocarmuire, si abia poate ajunge

inainte de amiaz in ora la Ispravnicie ; de odata n
el sau chiar inaitftea mi ai putea ajunge si dumneata
acolo ; te duci la doctor si mijlocesti sa aiba i fratemen o boala pe dinaimtru.,
Si de unde sa ian banii, nenorocitule?.
Si la asta !Vain gandit, respunse Ilie i glasul
s6u trernura putin zicand cu oare care graba i sfiala
nrmatoarele cuvinte: un prieten imi datoreste bani
nii ade departeFarn vezut cand veneam incoace,
mi-a fagaduit sa-mi plateasca Me duc la dansul

maine dimineata vei avea cat it,i trebue...
Catrina si Marioara se uitara taeancl la Ilie, (And se
imbraca cu sumanul fratelni seu i ii apasa palaria
pna peste urechi, cci capul ras solda.tete Far fi
dat da gol. Peste cateva momente se afla afara in intnnericul noptei, i pasii sei fara sgomot se perdura
in aer.
Toma zhcea nemiseat dupa truda de adineauri ;

muma i fata ostenita de plans se culeara ; copii eei
midi dormean de rnult.
In vreme ce in casa lui Ciocarlan ii castigase

noaptea drepturile ei si Sava sta culcat pe pmentul
gol in casa primarului intre doi pazitori, Ilie se furisa, pe poteci bine cunoscute de densul, afara din
sat. Nialeri nu se misca vre o fin ta omeneasca ; si
earaulele care snnt datoare dup. lege sa se plimbe
www.dacoromanica.ro
150
SCHITE DIN MOLDOVA
in toate prile, dormeau la o respantie in iarba nalta.

si
deasa; fiecare ii simtea la cap o remaita din
cheful facut in zioa de sarbatoare. Latratul caltailor

nu era de temut noaptea asa tarziu ; t6ranul care-i
aude cainele latrand, impinge zavorul uei i mai tare
nu se poate alla nimeni afara din cash' decrtt igaimi ce umbla duph hotii sau vechilul care 'i (l de
lucru pe a doua zi-- el le iese bucuros din cale la.

amndoi.
La Padurica trebuia sa se rnerernetiseasca velnita
in vara viitoare f sa se zideasca o parte din nou,

tigonii proprietarului din Padurica care era sh slutjiasca de zidari, nu avusesera asa dar voe sa se duct
cu corturile lor in alt loc, lueru de care nu se prea
bucura de sigur acest neam iubitor de schimbare. Era
in mijlocul lui Aprilie, de recoarea nopte,i nu le prea
pasa t,iganilor, i zilele erau destul de calde pentru a
si fi putut parasi bordeele lor de iarna. Fiecare tata
de familie int,epenise in pamOnt parii cortului s'eu,
intinsese pe deasupra covorul obicinuit cu vargi negre, i toti traiau afara.
Spre corturile aceste se indrepth Hie cu 'Alai de

inima, multe blestematii Meuse el cu iganli acWia,
dar criminal nu fusese inca. Pentru antaia data luase

o hotarire a carei punere in lucrare, daca se descoperea vre-o data, 6i inchidea pentru tot-dea-una casa
parinteasca. Dorinia de a scapa pr fratele s6u nu-i
lasa vreme de chibzuiala.
Prin intoarcerea sa de buna voe subt arme i s'ar

www.dacoromanica.ro
151
fi dat lui Sava mai lesne drumul, dar uritul slujbei

frica p edepsei 61 opreau, i pe de alai parte hotrirea
lui nu i se pdrea asa de grozavd, de vreme ce nu era
s se verse sr:Urge. PlAnsul pe care-I auzise ciasuri
intregi i mersese la inimd, mai ales jalea Casandrei,
pe care o v6zuse i el fac6nduse mare, care intrase
0 in planurile lui de viitor !
Apropiinduse de corturi, fu primit de ltratul furios
al chinilor. Fdrd a-i putea deosebi bine, Ilie dete cu
ciomagul intr'6n0i, unul din cdini o lu la fugit clueIdlaind, cei lalt,i se asve'rlird cu mai mare furie asupra lui. Din fericire gtildgia se fideu a.a de mare, Meat destepta pe t,igani din sornn, altfel ar fi putut sd'i
mearga 1.'6u de tot. Dobitoacele furd chemate inapoi,
fluerturi i ni0e pasi se apropiard de Ilie, o chmad,
alba se zdri pin intuneric, un glas necajit intreba :
Cine e ?,
Tu esti Lupan?, zise Ilie Meet.
Chiar eu, dar tu cine esti? Ia seama daca ai de

gaud s ne faci ceva
fratii mei sunt acasa.,
Cu atat mai bine, vino mai aproape, Lupan, am
spui o vorbd., Si el inainta cu cdtiva pasi, in

vreme ce i tiganul se apropia de dnsul.
Nu m'ai cunoseut de pe glas ?,
Lupan chuta sd-si adued aminte. E01 Ilie, faciorul btrdnului Toma,, zise apoi. Prin ce inte'mplare
te afli aici i daca esti cu voia in buzunar sau nu,

de asta nu 'mi pasd. Hai cu mine la corturi.,
Mill cari vroiau s inceapd iards sgomotul, furl.
www.dacoromanica.ro
152
SCHITE DIN MOLDOVA
potolit,i prin lovituri de picioare, i amendoi barbat,ii

se apropiar de corturi. Frat,ii lui Lupan, Srul i SerMnel se culcasera bet,i si erau greu de desteptat. Ilie
insa sterui s fie si ei fat,a la chibzuiale, i peste un
sfert de cias sedeau cei trei igani eu fugarul suht

unul din corturi, fara teama de va auzi eineva din
tovarasi ceea ce vorbeau. Trdarea e lucru rar pintre
nenorocitii acestia.
Mai WO, am trebuint,a de parale, incepti a zice
Ilie.
Tiganii riser e. cu hohot. .Ai plecat noaptea de a

case ca sa te imprumutam noi? intreba unul din ei ;
(n'ai decal s. spui cat f,i trehue i sigur c. nu capeti nimic.
Tri esti destept, Srul, urma. Ilie, de asta data inse
n'ai ghicit. Vedet,i, eu de aseara sed nemiscat la acelas loc, i asa mi-au trecut multe prin minte. Cat
mai e pana la Sfantul Gheorghe?
Dracu site ce ai pin gand, zise Lupan ; (ornul
asta ne desteapta din somn ca sa ne intrebe cat mai
este pane la Sf. Gheorghe. Dute de intreaba pe popa
din sat.
(Respunde-mi antai, ai s. n int,elegi tu mai pe
urrna.
Unul din igani numera pe degete. Mai sunt saptesprezece zile pana la 23 Aprilie, zise el.
.Saptesprezece? Tot nu me inselasem. Apoi aren-
dasul podului de peste Siret din Bratesti trelme s
www.dacoromanica.ro
153
'0 fi strins toti banii ca s plateasch arenda la termen, nu credeti si voi tot astfel
Dac n'ar fi fost asa de intuneric, ar fi putut vedea
flie bucuria de pe fata celor ce'l ascultau. Acum
intelesesera, i erbanel inchntat de gandul ace:-ta
nu se puta opri de a'l stringe pe roman in brate.
Ai avut un gand cu minte Ilie, zise Srul ; maine
o sh ne facem toate pregatirile si apoi noaptea viitoare ne coborim spre riu. Nu se poate sti. daca un
se afla noaptea la pod mai multi oameni decht am
dori noi..
Ilie sari in sus. Maine? Noaptea viitoare?. striga
el. Maine dimineath am trebuinta de banii jidanului.
Daca nu vreti sh mergeti cu Mine, me duc singur, chiar
de niar lua dracul !.

Se mai adusera eateva impotriviri, c. noaptea era
prea inaintata si s'ar putea face zioa inainte sa se fl
intors ei inapoi la corturi, i allele. Ilie remase nestramutat in hotarirea lui i ceilalti se supuserd. Inarmati
Cli ciomege tepene pornir catesi patru.
Singurul sir de munti ce se afla in Moldova sunt

Carpatii despre granita Austriaca ; dar in luntrul
t6rei sunt dealuri multe, care adesea au inaltimea unui
munte i sunt o mare greutate la drum. Astfel sunt
dealurile de pe malul string al Siretului, loc unde se
petrece istoria noastra. Pentru a ajunge de la Padurica la Bratesti trebue s. cobori un deal repede, pe
www.dacoromanica.ro
164
SCHITE DIN MOLDOVA
care abia 1 po0 trece cand a ploat, pam6ntul cel cleios prefac6ndu-se in mocirla. Satul, cu nenumratele
lui vii i gradinite, e afla la picioarele dealului. Apoi
apuci la stnga i ajungi la marginea Siretului 0
la podul cel stiut departe de or-ce locuint omeneasca.
Dup cum le fusese vorba, se ferira. cafe patru flchi de a trece prin satul Bratesti, unde ar fi fost primiti de latratul cainilor si astfel s'ar fi putut nemeri
mai lesne pe urnia, spre ce parte sa caza prepusul. In
loc sa se slujeasca asa dar de drumul mare, se coborira pe pov6rnisul cel repede i acoperit cu hat,is al
dealului, taiara in linie dreapta fOnWl de jos din vale,
plin de noroi pe alocurea, i ajunsera la riu.
Siretul are de alungul seu un mal Malt si drept si
altul jos ; la malul cel Malt se face o taiatura care se
coboara repede la apa ; pe o parte si pe alta sunt inepenite in pamnt niste triunchiuri de copaci de care
stau legate capetele unor funii groase, ce slujesc la
punerea in miscare a unui pod umblator care trece
dincolo i dincoace de apt' ; podul e alcatuit din citteva grinzi abia Ontuite, asezate pe dou6 luntre. Asta, alcatuiala poarta numele de pod, si caltorul care a tre-
cut dincolo cu pelea srmatoasa, mu4umeste cu evlavie lui Dumnezeu. Podurile aceste sunt fr indoiala
foarte folositoare pentru desteptarea sirntimntului
religios, dar pentru alte scopuri ar fi de aorit sa fie
inzestrate cu mai multe mijloace .de sigurant,a. De
obicei sunt mai toate in maMele arendasilor jidani
www.dacoromanica.ro
155
cari locuesc intr'un bordei pe mal i primesc taxele

in vreme ce cAletorii sunt trecliti dincolo de un Oran.
Ilie i tovartiii s6i ajunserrt nevAtAmati pana la
mal. Siretul curgea la picioarele lor i se arrtta in intunericul nopt,ei ca o varg 5. de argint frtrA luciu. Podul era inst.' legat la malul celalalt, tot la malul acela
se afla i bordeiul arendaului.
Dar Ast lucru de nimic era prev6zut dinainte. Cu

5ertane1 in cap, merserA toti putin mai departe pAna
la un loc, unde albia riului era mai latA, dar mai putin.
aiirmeA. Se coborirrt cu Mgare de seam, trecerea

prin apa ce le venea pana sub subtioarA, nu era lipsitrt
de primejdie, dar curgerea nefiind foarte repede, ei

ajunserrt bine pana dincolo.
Lui Ilie ii tremura tot trupul. SA fi fost oare din pricina Mei celei reci, san com,itinta sa ii punea in miscare toate vinele ? Intoarce-te inapoi la militie si-ti
primete pedeapsa,
optea eeva intr'nsul, dar el
inaintA cu ceilalti.
Bordeiul se afla inaintea lorun fel de grAmadrt

ee abia se deosebea. Ei se furiarA en Mgare de seam
mai aproape. NAdajduiau sA cadA asupra ovreiului

fArA sA le prinzA de veste. DeodatA se impedicA Srul
de un lucru culcat pe pArnent. Era un Oran, langrt

dOnsul se mai afla AncA unul ; ei ajunseserA traziu en
earn! cu boi la marginea riului i acum ateptau sA

se facA ziort. Fara a sta mult pe gAnduri, t,iganul lovi
pe t,6ranul ce se dWepta, cu ciomagul i-I Irtsfi 1,iprtnd la pam6nt. Cel de al doilea o apueft la fugd
www.dacoromanica.ro
156
SCHITE DIN MOLDOVA
strigAtul de : hotii ! hotii ! strbiltii prin noapte. Nu era
vreme de perdut. Ilie r6mase afard, de strajd, eu ciomagul ridicat in sus ; tovard0i lui sparserd usa colibei
imping6nd-o cu piciorul.
Scena care urmd nu tinti deal putine clipe. dar

lui Ilie i-se fc prul nfaciued de groazd, i-se !Area
ea are sa.-1 inghitd. pdm6ntu1. 0 irnpuseriturd resuna
din lduntrul bordeiului, i dup. aceasta urmd un stri(ia infuriat si se auzi o lupta scurtd, un gern6t ca de
moarte ii totul rdmase 1ini.tit. Srul se repezi afard din
bordei. Haideti, haideti,), strig a. el cu glasul pe jumdtate: erbnel are un glont in pepttrebue sd-1 ducern
pe milininu poate remilnea aici, haideti la dracul !
Lupan venea in urnid eu rdnitul. 11Iersera cdt se putir
de iute cu sarcina cea grea. Nu tiau de mai trdeste

Serbdnel. In mijlocul Siretului se grindird sd-1 dea pe
apd, dar valurile puteau aduce trupul la mal, i mortul
ar fi trdat pe cei vii. Asa dar inainte !
Pentru suiul dealului eelui repede era povara prea
grea. trebuia sit lase pe rnit, altfel nu era chip sa

fugd. F desbrdcat in grabd de hainele lui. cu inima
inclestat ciocArti Srul obrazul fratelui seu in asa chip
muck srt nu poatit fi recunoscut, si fugird.
Nu spuserd nici un euv6nt in ot drumul, lui 1lie
ei tremura genunchii astfel, incdt de mai multe ori era
crit p'aci sd r6rnde pe loc, dar spaima 61 impingea

i nainte ; ee se int6rnp1ase, se int6mplase.',
Inst6rsit ajunser6 la corturi. Femeile i eopiii dor-
neau. Prada fu hotarit s se impartil in cortul lui

www.dacoromanica.ro
157
Lupan, in punga de piele a ovreiului se aflar'e' patruzeci si opt de gatheni.

Incepuse.a se crAp de zi, cAnd ajunse Ilie la casa
pArinteasca. Mort de oboseal, mai c nu-i pAsea de
l'a vkut cineva or nu. 10 aruncA ochii numai pe haine
nu era nici o picAturA de sAnge pe ele.
SA fi fost oare asa, sau numai nearnului greu incercat al lui Torna CiocArlan i pArea cA se lAtise intristarea lor peste tot satul: destul cA realitatea si presirntirile apsau peptul oamenilor, i pretutindeni
domneh 0 tAcere infiorAloare. Toma zAcea aproape in
nesimtire ; din clipa in care indemnase pe fiul seu Ilie
s. se intoarcA indArat la Iasi, nu i se mai auzise glasul,
numai prin suspinele i gemetele ce urmau unele
dupa altele, se intelegea c se mai afl. in viatA. Toti
vorbeau cu glas nhbusit in casA ; chiar i Casandra,
care venise sA se vaite acolo unde o pricepeau mai

bine, plAngea astazi incet.
In vremea aceea Catrina se pregatea pentru druinul seu la oras. Vecinul Gheorghe a Petri ii imprumutase atrucioara lui, la care era inhAmatA o iaptt
bunA ; ea puse intr'un sac ceva mAmAligA rece ci O.teva cepi, lega galbenii adusi de Ilie in co4u1 maramei
cu care-si acoper femeile mAritate capul, si porni. Ea
afI pe drumul seu cel scurt int6mplAri1e de peste

noapte, cum cA ovreiul de la podul din BrAtesti se gAsise 'Twit gi en si c 1 prAdaserA hoth, dar nici nu-i
www.dacoromanica.ro
158
SCHITE DIN MOLDOVA
dete in gaud c ar putea fi o legatura intre intmplarea asta grozav i iesirea de peste noapte a feciorului ei, i ajunse MTh grija la oras.
Catrina se opri dinaintea eurtei Doctorului de plasa,
dete ceva fn iepei, si se aseza lit marginea drumului
ea sh-si mngnce merindele. Alija avusese vreme sasi fach crucea duph mash, si vzu pe Sava cu cei ce
'I insot,eau intorcsend coital ulitei 0 indreptanduse spre
casa Doctorului. Acum nu mai era nici un minut de
perdut. Se sculft repede in sus si intra in carte. Doctorul sta in seal* in halat, cu o tichie eusuta cu fir pe
cap, cu vrful de chihlibar al ciubucului in gurii, dand
catorva ovrei sdrenterosi, ce '1 plateau cu hani sau cu
vorhe hune, sfaturile sale medicale. la cari nu hpseau
euvinte alese de felul acesta : Casch hotul, Moise.
scoate limba din gurh. Te ai indopat prea tare. Iosel ?
Am sh te lecuese eu de o s. 'ti treach pofta sh 'mi vii
la fiecare minut pe cap.*
Consultat,ia era din norocire pe sfOrsit, Cand se apropia Catrina de scard. Doctorul dedea drumul holnavilor sei ziandu-le : Acum ducetiv dracului, 0
alth data nu mai veniti asa de dimineath, inainte de
noh ciasuri nu primesc*apoi intra in cash. Femeia

se lu eu pas hothrit duph ansul pana in odae.
Cucoane,* striga Catrina si-i tremura glasul, cucoane ascultam6.*
Doctorul intoarse repede capul. Ce e? intrebh en
asprime.
www.dacoromanica.ro
159
Ascultrua pentru Dumnezeu, urma ea; oamenii

aduc pe feciorul meu aici, vor sa '1 bage in 'militie..
Doctorul avea mare deprindere la acest soi de lucruri, el intelese indata de ce era vorba. Dar tocmai
de aceea i se inaspri fata si mai tare si striga : La
dracu, n'ai deal O. 1 lasi sa se imbrace cu uniforma..
Fititi mild, el e singurul meu *tor acasa, si barbatmeu zace de mult de o boalii grea. Fiati un bine
cu o ferneie sdraca, nu-mi primi feciorul..
Daca e cocosat, nu-I pot intrebuinta la militie..
Sava al meu e drept ca un brad..
tii ceva, nevast. daca-mi platesti cheltuelele ce
le fae la asemenea imprejurari pentru hartie i cerneald, am s slobod pe fiuteu. Dami zece galbeni..
Catrina trase a lene de coltul maramei, mai incercd
ins sd scape ceva din aurul cel fruinos. Sunt o

femeia sarach, numai Dumnezeu stie cu dad greutate
aduna oameni de searna noastr chteva pardlute, zise
e a. Ve" dau opt galbeni..
In clipa aceia intr Sava in curte si asteptd la scara
cu cei ce-1 insoteau.
Asta e feciorul te'u ? Flacaul acela legat cot la

cot ? striga Doctorul.
Acesta e, cucoane.
Sa dau eu drumul unui asemenea grenadir pentru
zece galbeni? Nevasta, da-rni doisprezece galbeni or
are sh poarte sase ani pusca la spinare..

Ce era de facut? Catrina 6si scoase comoara la
lumina, si asez un galben dupa altul pe masa, dar
www.dacoromanica.ro
160
SCHITE DIN MOLDOVA
se feri de a areth ca-i mai remasese ceva in rnarama

Altfel s'ar mai fi putut urea pretul pentru slobozirea
tiului ei.
Doctorul se arat acutn mai prietenos si mai volbaret, primi ehiar eu inarinimie un galben ce era gaui zise : Asteapta aici, flacaului teu i-se va lua
mesura i va fi cercetat la Ispravnicie.'Peste o jum6tate de cias ti-I aduc indarat.,
Alaiul, la care se mai adrtogase i un ofiter de jandarmi, se puse in miseare i ajunse la Ispravnicie.
Sava era galben i parea nenorocit. Nu cred s fie
bun la ceva flachul acela,v sopti doctorul la urechia
ofiterului ; acesta pufni de ris.
Sava fu m6surat ; era cu eateva schioape mai nalt
nit
deck trebrtia ; 6i deschisera guradintil ca margaritarii ; 6i Miura' cu pumnul pe peptsuna ca si cum

i-ar 11 fost trupul taiat in marmora. Era cu neputinta
sa-i gasesti vre un cusur. Dar Doctorul nu-0 perda
eumpatul asa de jute. Dinainte e bun. sa vedem cum
este pe dindarat.. Intoarserrt pe bietul nenorocit, si

iath c pe umerul stang sedeau, rosii ca para focului,
done semne unul langa altul. Doctorul 60 puse ochelarii, se apropirt, apuca en degetele asa de tare carnea
dimprejurul petelor, ineat 6i venea IM Sava sA tipe
ile durere, si zise : un fel de pecingine herpes, flAcAul are sa' zach in spital in loc sh iasa la mustra
nu e bun de mifitie.
Sava iar ar fi dorit s. tipe, dar de asta data de nes-
pusa fericire. Ce bine c s'au uitat la mine 0 pe la
www.dacoromanica.ro
161
spate, gAndi el, sArutil mAna doctorulni i a ofit,erului i intro clipa se Pact' nev6zut.
Bucuria se intoarse pe diteva minute in casa boInavului Toma, Sava fu imbratiat i sarutat nici Ca-
sandra nu se putii opri de a se arunca la gtu liii i

fugi apoi ca o cAprioarA speriatil, lucru mai uor as-
tzi, neflind incaltatA cu cismele cele maxi ale tatAlui seu.
Dar bucuria nu remase multA vrerne neturburatA.

La locul, unde se petrecuse fapta cea rea de peste
noapte, se treziserA tot,i din somn inainte de a se

crapa de zioA. T6ranii din Brateti i dintr'alt sat veemu se adunaserA i scoseser din bordei pe Ovreiul,
care mai semAna Anca in viata, i-1 intinseserA pe
iarbA ; un vatael fu trimes calare la suptocarmuirea
ee nu era indepartatA, i soarele abia lumina de un

cias valurile Siretului, cAnd sosi privighetorul cu doi
aa numiti cazaci, pentru a face cercetarea. Era greu
de ghicit, din ce parte nAvAliserA hotii. Tranul eel
lovit de ciomagul lui Srul incredinta, cA vzuse dupa
indeplinirea faptei ciiiva oameni merg6nd la vale
dealungul Siretului. Si in adeve'r se gasirA urine in ni-
sipul de pe mal, i pete inchise ce semanau a picaturi de sange se aflau mai numeroase la fie ce pas.
Glontul nemerise aa dar pe unul din hoti, aceastil
dovada ii indemna i mai mult sa'i urmeze cercetarea. Unii din tXrani merserA dealungul riului, altii tre:II
www.dacoromanica.ro
SCHITE DIN MOLDOVA
162
cur/ dincolo ca s nu rrrMe nici celalt mal necercetat ; i deodat resuna. de pe povrnisul dealului strigAtul : Aici! Aici! Un om mort in tufi!.
Toli alergarl spre locul, de unde venise strigltul,
in curnd se gramtidir/ imprejurul mortului celui gol ;
multhnea se uith la Mnsul ingrozith., nimeni nu putea
reeunoaste trlsturile cele ciocArtite.
Dar adesea un lueru foarte neinsemnat duce ca prin
minune la descoperiri, in momentul in care or-re naldejde pare perdut. Ferarul din Brate0i insolea 0 el
pe tgrani. Si el se uitase cu luare aminte la mort,
strip de odatl apucAndu-I de mana dreaptl .EI en:
nose !,
erbnel
i adusese cu o zi inainte calul sl'l pot,coveasel la Brhte0i,

jupuise degetul linnd dobitocul cel neast6mprat ; femeia ferarului 61 legase la
aeea cbirpulit/ se afla Anc la deget.
Tiganii din Pldurica erau dar aceia cari cdlca-
rana cea urar cu o c/rpulit ro0e
ser pe Ovrei, aceasta era acum sigur, i tovarsii

mortului trebuiau s. fie lesne de descoperit. Se cerea
numai grabl pentru a nu llsa vreme Mptuitorului sh
nimiceasch semnele, ce puteau da pe fa vina bor.
Slujba.011 poliiei, sau privighetorul cum se nume0e pe
acolo , porunei t6ranilor in numele stpanirei sit
meargl cu d6nsul la locuinta tiganilor. Peste un cias

corturile cele vrgate cu negru furl inconjurate, si
toti locuitorii brbte0i zdceau legati la coate pe pa-m6nt.
www.dacoromanica.ro
163
Nu e cu putint,h sh-si inchipuiasch cineva ghltigia

turbath ce isbucneste in satrele t,ighnesti la asemenea
imprejurari, care se intompl din nenorocire destul

de des.
Femeile isi rup prul din cap, se bat cu purnnii pe

obraz i arunch un sbieret de fiar shlbatich, care
trece prin tot sirul tonurilor cunoscute phnh ce se

perde ; copii, de obicei numerosi si goi ca in palmri,
sar ca nebunii, ip i url luturdu-se la intrecere eu

mumele lor ; chinii latrh i chelhlese, t,i se pare ch e
sfhrsitul lumei. Privighetorul i tovarsii sei inarmai,i
sunt cu toate acestea asa de obicinuiti cu asemenea

scene, incht urrnau cu shnge reee arestarea si trosneau din biciu numai din vreme in vreme spre a tinea
la o oare-care deprtare re cei mai obrazniei, care

amenint,au de a le rupe hainele de pe trup.
Luerul eel mai greu era acum de a descoperi. care
erau vinova-Vi pintre aceste zece sari dohspreze famihi. Thranul eel amet,it prin lovitura de ciomag spusese, ch-si putea aduee aminte de a nu fi vzut mai
mult de patru umbre in intuneric. In cortul lui Srul

se ghsise ehrnasa cea plinh de shnge a fratelui seu
erbhnel, el luase prin urmare parte la fapta de peste
noapte, printeensul se puteau urmAri ceiIali. (One a
mai fost cu tine? il intrebh privighetorul. Nici un
respuns. El nu-si putea tilghdui vina, ins pe tovarhsii
sei nu vroia ogisi numeased. Dar slujbasiul cunostea
un mijloc sigur pentru a-1 face sh. vorbeasch. Srul fu
lungit jos, si cazacii ii plesnirh infuriati cu biciul
www.dacoromanica.ro
164
SCHITE DIN MOLDOVA
in vreme ce ferneile incepuser d. iard, a urla, se aruneau la primnt ca nebunele 0 se bateau cu pumnii in
cap 0 in piept de le curgea sngele. Srul rabda cele

lintli bice fard a i se auzi glasul ; o basma strinsd in
patru pe care o poartd tiganii de frica bataei pe partea trupului cea mai expus, di micora durerea ; dar
aceastd rasurri dibace ce-i ferea pelea, fu descoperitd
ci
inlturat de catre slujba0i foarte intele0 la ase-
menea lucruri ; el nu mai putd rbda schinjuiala si

numi pe fratele s'du Lupan si pe Ilie.
Urmrile ce avd destdinuirea tiganului, sunt lesne
de ghicit. Abia de o jumatate de cias ajunsese Catrina
aeas cu Sava cel slobod, i crtteva gulere ro0i se aratard in curte ; judecrttorul intrd cu ase tdrani in
cas i cud sa-i dea.pe Ilie. Serinana belrlind impietri ; gndul de a fi rescumparat pe until din ficiorii ei
eu roadele faptei sAngeroase a celuilalt i crtzii ca a
piatrd. pe inim.
Nimeni nu se gndia s trtgaduiascrt allarea in casa
a fugar_ului; Ilie mai fdett in adevdr o incereare srt
scape cu toporul in mnd ie0 din ascunzdtoare, sari
pe patul tathlui sdu bolnav care scrirtiind sub indoita
povard se sfdramd, 0 de acolo se repezi pintre tranii
eei inrnrmuriti de spaimrt, spre u.v; dar fu apucat pe
la spate, yantit jos, 0 dupa putind lupta trebul sa se

predea, fu legat tapan i scos afard.
El nu zise nici un cuvdnt despdrtinduse de ai sdi,
niei un cuvnt de dragoste nu-1 insoti, crind ie0 din
easa parinteascd.
www.dacoromanica.ro
165
Odaia lui Toma Ciocrtrlan semrin dup prinderea

bri Ilie parea. ar fi fost locuite. de Mari. Bolnavul zrt-
eea err capul pe pament sub derrirraturile

cioburi de strilehini erau risipite pe jos, usa abia mai
tinea in tj'itAne, si la una din ferestre fusese crpatrt
tipla in luptrt. Cei ce remAseser5. in cas steter rnultrt
vreme inlemniti de spaim ; gemetele bolnavului ii

desteptare insfArsit din ameteale., i ei fricure tot ce se
putea pentru a pune lucrurile iartis in orenduialrt.

Toma fu culeat pe altg, lavitrt, i Marioara astupii
deschizetura ferestrei eu o mnecd de blan ruptrt.
Dar urmarile intimplrei pe care bolnavul semana
sA nu o fi bilgat de seam, se ivir 5. filr intArziere.
Inca din seara aeeea fu chernat preotul spre a-i da

sfiinta Cumineceturrt ; unul din ai sei . ei tinir toath
noaptea lurninarea aprinse. la MOW, ceci el nu-si

o mai putea tinea singur, i inainte de resritul soarelui, cnd incepii sa." se aura croncrtnitul berzilor pe
(asA, resunaril din curtea lui Toma Ciocrtrlan prirt
in sat, acele cantece de jale (bocete) care vestesc c
unul din locuitorii easei ci a dat sufletul. Catrina si
Marioara alergau de alungul santului ce ineonjurit

easa, frengendu-si mtiinele, en perul despletit ce flfiia in vent, si (Antall cu glas jalnic cuvintele ce se
spun de obicei de rudele mortului: ,(Vai de noi! Ne
ai p5.rtisit, am remas strtiini pe carnent! Unde te-ai
dus ? i de ce nu ne spui, daert ai ajuns la un locas
de bucurie sau la un locas de jale ! Ne-ai persit, si
nu mai stim nimic de tine ! Vai de noi!*
www.dacoromanica.ro
166
SCHITE DIN MOLDOVA
Incetul ou incetul mai veniM i alte femei din sat

ca sh jeleasca pe mort. Sosi i Avramoia si se mina,
cum de putuse bolnavul sa moard dupa doetoriile
date de (Musa, dibacia ei la lecuit era destul de. cunoscuta. Si ca moas era vestita ; stia foarte bine,
cat rachiu se putea da la o lehuzzi i copilului ei.
lie cate ori ultra cate un musafir nou in carte, incepea chntecul de jale cel traganat cu mai mare putere.
si tot mai tare resuna chorul jelitoarelor.
Sava se dusese in vremea aceea cu ochii plini de
lacrimi in sat, spre a ruga ca0va prieteni de ai mortului ce stiau mnui herestraul i rindeaua, sh faca
un cosciug. Nici un roman nu se da in Ihturi la o a-
semenea cerere, pe chta vreme ki mai poate mira

o manh; oamenii ki luara uneltele i insot,ira pe tlaeau, pe child femeile ki urrnau cantecul : .Vai de noi !
Vai de noi! Acum trebue sa-i pregatim o locuinta, hi
pe eine sa-i gasim ca sa-i pregateasch, locuinta ?
IAA colo yin dulgherii ! Fici blagoslovit,i, oameni buni!
Voi pregatit,i mortului nostru locuinta sa cea de pe

urrnal.
Prietenii adunh la un loc bucati de scanduri vechi si orce alt lucru ce se mai poate intrebu-
inO, si se aseaza la lucru. Dar nu e cu putinVi

sa se jeleasca cine-va mereu ; natura ii cere drep-.tul ei, i omul trebue sa se si hraneasch. Se intra
in casa pentru facerea mamaligei, inlhuntrul amuMte
cantecul de jale. Cate odata moartea nu e tocmai

privith ca o nenorocire, dac a suferit bolnavul multii
vreme si a cazut grea sarcina celor din cash.; rani
www.dacoromanica.ro
167
privesc de altminteri cu mare linite in fat,a cea galben a mortii; de aceea e foarte ftresc ca la mash sh
se vorbeasch i de lucruri cu totul strine de scopul
pentru care s'au adunat oamenii. Dar cand ies din

cash, incepe iartl chntecul de jale, mai ales acum
ca e cosciugul aproape gata. .Aici frail, aici surori!.
strigh jelitoarele cu acela ton triginit, eveniO de yedeO casa, in care va locui unchiaulnostru cel b6trin
de acum inainte !. Pe fiece minut intrh musafiri noui
in curte.
Dar cu jelitul singur nu s'au sfarit toate ; mai
sunt multe de orinduit pentru ingrophciune. Cu

capul gol, dupa cum cere obiceiul , pleaca Sava
la ora; doi prieteni il insoosc i ei se intorc acash seara trziu, inchrcaO greu. Tot ce trebue la
o ingrophciune cum se cade s'a cumparat : orez, fhinh,
came, luminh de ceara. . c. 1., toate in chtatimi mari.
Yin i rachiu se aduce de la carciuma ; Hercu a iubit pe mort i vinde bucuros pe datorie. Acum incep
femeile sh fiarba, sh frimnte i sa coach; asta One

douzeci i patru de ciasuri; trebue sa se dea la fiecare musafir die o paine de secara i cate un colac,
i asta e munch, nu gluma. Insfarit s'au isprhvit

toate preghtirile i se ivete popa imbracat in odhjdii ; jelitul incepe iari cu acela cintec i aceleai
cuvinte, in vreme ce barbtii avaza trupul in cosciug, dupa ce i-au pus un ban in mn. Acum se reguleaza alaiul. In cap sunt doi Orani cu facliile aprinse, dupii d6nii vine alt Oran cu steagul pe care
www.dacoromanica.ro
168
SCHITE DIN MOLDOVA
e zugrhvit chipul sfhntului, sub a chrui ocrotire e

pus satul, apoi coliva de gilt' fiert cu miere i scort,isoarh, pe uring nite phini de secara avOnd o form A
ea totul neobicinuita i. in care sunt infipte nite betirare albe in vrf cu smochine, cu stafide i cu tot
ce s'a mai putut ghsi ca podoabh de flul acesta.
Duph aceea urmeazh capacul cosciugului i apoi mortul culcat in cosciug cu fala desvelith, numai chciula
de oae neagrh 6i acopere capul. Dindrtul cosciugului merge popa, i el cu o fAclie aprinsh in miinh ;
neamul mortului, plaingnd en glas tare, i tot,i cei ce
au voit sh-1 petreach phnh la groaph, sunt la coada
alaiului.
Se inainteazh foarte incet, popa spune intr'una rughciuni, chntecul su. pe nas e insot,it de plAnsul cel
cu hohot al celor1a10. i de sunetul trist al clopotului.
De dasprezece ori trebue sh se opreasch alaiul Mainte de a ajunge la biserich, unde incepe slujba mort,ilor. Prietenii au shpat groapa in vremea aceea, insh
fill% plath, ea sh li-se aduch 0. lor aceia slujbh, chnd
vor muri. Am fost adesea ori martor la asemenea

scene , dar nici odath nu-mi au remas ochii uscat,i.
Iarh incepe chntecul de desphrt,ire cu aceleai vorbe
i cu aceleai modulat,ii : ,Vai de noi! Ne-ai phrhsit.
De azi inainte nu te mai vedem !, Dar in emend rudele mortului staphni0 de durere uitA cuvintele pe
care le-a sfint,it obiceiul iii arath desnhajduirea
prin vorbele cele mai mirtoare, insoOte de gemete
i. plans. &Wile ciocanului ce intepenete capacul pe
www.dacoromanica.ro
169
cosciug, resund dureros in inimile lor, peste chteva

clipe cade t,6r6na cu sgomot peste dOnsul : Torna Cio-
(Arlan se odihneste in groaph.

Coliva i phinele cele impodobite eu smochine
CU stafide sunt duse acasd la popa ; tot alaiul insd. se
intoarce la casa mortului. Aci primeste fie care cdte
un colac i o lumindrich de ceard aprinsd, pe care nu
o stinge ca sh o bage in buzunar deet dupd ce a mai
spus popa o rugaciune i s'au pus cu totii la masd.
RugAciunea cea de pe urm dup d. rnas sfirseste serharea, si rudele pline de jale reman insfrsit singure
in chsut,a lor, dupd dod zile pline de trudd.
0 asemenea ingropaciune aruned pe biet,ii oameni
in mare cheltuiald, dar obiceiul cere ca nimic sd nu
fie lasat la o parte, si omul cel mai sarac crede eh' e
de datoria sa cea mai mare de a ingropa mortul sOu
cum se cade. i cu serbarea descrisd mai sus nu s'a
sfirsit Arica totul. De vor cei ce au rernas sh se tie de
obicei, trebue sd, mai dea o masa dupa trei zile,
si Clupd noud zile alta, si peste patruzeci de zile,
vremea care 'i trebue sufletului s ajungd in lumea ceailaltd, dried una! Popii nu pot WA indoiala
lipsi de la mas, i rughciunile Mcute pe fiecare data
sunt platite cu bani sunatori. Dar dupd patruzeci de
zile s'a sfdrsit cu parastasurile? Tot dried nu. Peste
un an se serbeazd leatul mort,ei tot in felul acesta,
si
peste seapte ani se face desgroparea. Un alai
mare se indrepteaza spre cimitir i cAnt in felul bocetelor : Venit,i frati i surori, haidet,i sd. vedern oa-
www.dacoromanica.ro
170
SCHITE DIN MOLDOVA
sele mortului nostru., Daca a putrezit trupul de tot,
e bine, dar daca nu s'a prefacut alma in Orina, e

semn de pedeapsa lui Dumnezeu pentru peatele sa.v6rsite, i numai prin rughciuni platite se poate in-
duiosa Dunmezeu. Dar masa se face in or ce caz.

Daca ar socoti cineva, cat costa cautarea cum se
eade a sulletului unui mort, ar ajunge la un resultat
ee nu se potriveste de loc cu mijloacele baneti ale

Oranilor. Un satean Mem spunea cu prilejul unei
ingropaciuni catre autorul acestor pagine : .Cat traeste cineva, Cucoane, o poate scoate la cale cu putin ;
dar cand moare, i trebue mult e Neamul mortului

se indatoreaza grozav eate odata, i sunt si1ii sa-si
ve'riza vitele, singura lor avutie, spre a face ee se
cade, dar de obiceiul asta tot nu indrasnesc sii se
lepede.
E de nadajduit ca nu este indepartata vremea, in

care Malta preotime va crede de datoria sa sa desvolte mintea celor inculti in aceasta privinta.
In s6ptmana mare nu era numai nearnul lui Ciocarlan trist i tacut, mai top din sat se simteau apasati de intamplarfie din zilele trecute. pranul roman
nu a de loc asa de necioplit preeum s'ar putea crede;
mintea lui se arata in fiecare euve'nt ce-1 spune,'si

este mai insemnata decal, la multi din semenii sei din
trile eivilizate; dar mai presus de toate e blandetea.
lui; o imprejurare in care s'a v6rsat sngele, e gro-
www.dacoromanica.ro
171
zava pentru firea sa. De aei venea intristarea din Padurica.
Si afara de asta mai era si eerul intuneeos: ploile

cele dese impedicau munea de la camp ; cand ploh,
nu trebue sa are thanul, daea nu vrea ea jugul de

le= sa-i raneasea boii la gat. Nu se zarea nici un
&lam, dupa intoarcerea lui Sava de la oras era lesne
de inteles ea trebuia trimis alt recrut, si oricine era
numai pe jum6tate bun de militie sta aseuns in petdure.
Triste semne de PastiPastele, srbritoarea de peste
an cea mai dragil Oranului! Dulapul (seranciobtd) cu
cele vase lavite, care se inv6rtea pe un par tapan ca

o roath de moara, fireste ca se afla si in anul acesta
dinaintea carciumei, si fetele se uitau in sus la locurile cele din aer, unde se putea incapea doi eate doi.
dar flticii lipseau, si ee insemna joe i dulap fara
d'ensii?
0 stare de lueruri asa de nefireasca nu putea tinea

multa vreme. Cu cat e omul mai aproape de starea
primitiva, cu atat poate mai greu suferi ceea ce'l scoate
din viata lui zilnich ; el nu e facut pentru a st a. sit-0
rumege gandirile. De aceea child se adunara adoa zi

de Pasti cateva femei i Oliva barbati dinaintea carciumei, se apropia primarul Tudorache de (Mush si lc
zise : cOameni buni, sarbiltoarea ni s'a stricat de
tot prin recrutare ; nici nu seamana a Paifte la noi.
Are sa se intarzie toata munca de la camp, daca nit
se intorc fleii acasa..
www.dacoromanica.ro
172
SCHITE DIN MOLDOVA
linul din cei mai bkrani scose luleaua din pet si

rspunse : Ce e de Neut. frate Tudoraehe? Prma ce
nu s'a ales un recrut, nu ies llcii nostri din aseunz6toare, ehiar de le-ai injuga o pareche de hoi de
picioare..
Ceilalti fcura semn cu capul, ca asa e. F'emeile
suspinara.
((flaideti s injghiebam luerul altfel,, urma el. Am
vorbit azi cu un soldat care '0 a facut anii de milltie si a sosit de patru zile in satul vecin. El vrea sa
intre iar ca soldat pe sase ani in socoteala satului

nostru. Sa-1 luarn pe acela, si flacaii nostri au scapat..
Propunerea fu primita, fetele ce stteau gramada

0 foarte triste la o parte. sernanau mai ales multumite de gandul asta fericit. Tudorache fdeit socoteala
pe un rahoj, cat trebuia s. dea fie care satean pentru plata soldatului care ceruse 400 de lei vechi pc
ani i 20 de. oi la sf6rsitul eelor sese ani, I luerul
era injghiebat.
Flacii de sigur nu erau foarte departe. in or ce caz
trebue sa R aflat ei prin partea feineiasea despre cele
petrecute in sat : chiar de a doazi se aflau toti adunati la joc. Dulapul intorcea roata sa uriasa; hora
se invrtea imprejurul lautarilor ; fetele incepura iaras a ride ; veselia tinit toatrt noaptea, i Herscu earciumarul Li freck mainele cu multmnire.
www.dacoromanica.ro
173
Din rudele lui Ciocarlan nu se vezit si nu se auzi

nirneni ; stateau inchisi in casa. Ilie i tovarasii lui
se aflau anat in inchisoarea plasei. Cercetarile criminate se fac foarte incet, i era de prevezut c, inainte
de a se implini anul, nu avea sh li se hotareasca soar-
ta. La eamp inainta munca una dupa alta. Abia se

prasise porumbul proprietarului odata, i teranul se apuch de al lui. Acum venira secera i coasa la rend,
oamenii se intorceau osteniti i obositi acasa, numai
in zilele de ploae se odihneau, caci cel ce vrea sii

luereze i pentru densul pe laugh. munca ce o facea
boerului, nu putea sta cu mainele in poala. Dar nimeni nu-si perde veselia. Proprietarul se tinea de re-
gula de a nu da zor la lucru cand se poate face ineet fr. paguba, spre a inlesni i teranului munca
campului seu ; unde se urmeaza in felul acesta cu
eonstiinta, sunt toti in castig i omul vrednic nu se
prapadeste.
Dar pentru glumele dragostei e vreme putina, cand
cum zice teranul arde campul de lucru. Sava

avea rar prilejul de a se atla irnpreuna cu Casandra,
insa la fiecare intalnire li se incruckau privirile i un
suris fall de voe le dedea s priceapa ca se intelegeau arnendoi. Numai la prasitul porumbului boerese
le era cu putinta s. stea mai multa vreme impreuna ;
ingrijitorul le deduse din fericire bucati vecine de
muncit. Acum nu-si mai aruncau numai cate un cuvent din vreme in vreme, ca din intemplare ; la amiazi cand se lungeau toti spre a se odihni in mijlo-
www.dacoromanica.ro
174
SCHITE DIN MOLDOVA
cud porurnbului, fgrg a lua seama la frunzele cele

mici ce se culcau la pAmnt sub povara trupului,
Sava vi Casanrira vtiau sA se aveze ava de bine, incgt
eapetele lor se aflau intoemai la hotarul celor dog

peteee de pgmnt orOnduite fiecgruia. La pravila a
doa frunzele fiind mai nalte, felul lor de a se fungi
le adncea mari foloase : flgegul putea fura fetei mai
multe sgrutgri inainte de a adorml cu sapa algturi,
cAci nimeni nu putea vedea ce se petreeea pe acolo.
La insurgtoare nu se gndea ncg nici unul din ei,

toamna e bun g. de nuntg. eAci s'a sfe'rvit toga munea.
Ava trech i vretnea seeerivului, gruI strns in

mijlocul egmpului in vire de cgte doisprezece stnjeni
de fungi i doi stAnjeni de nalte, semgna din depAr-
tare cu un sat galben ca aurul. Binecuv'entarea liii

Dumnezeu se intinsese pretntindeni.
Acum era sa
se implineascg soarta celor doi indrAgiti.
Grgnele se treierg la Moldova afarg in aer. Lngg
loculunde se aflg virele, se bate bine prunsentul ; se in-.
t,epenevte un par in mijlocul fieehrei arii, de parul acesta se leagg nivte funii lungi pm groase la care se inllama de la vase Wang la opt cai, i dobitoacele aleargri
prin grul avternut sub picioarele lor Ong ce golesc
ariile. Privelivtea e plgcutg i pling de via pe mosiile cele mari, child se vd Ong la dog sute de cai pi
de oameni lucrhild in aceeaq vreme.
lordache a popi, fatal Casandrei, avea vase cai vi se
tocmise cu proprietarul ca sh'i treiere. Intfo arie

cum se cade se socotevte cgte un argat de fiecare cal,
www.dacoromanica.ro
175
6.6 e mult de lueru pentru intoarcerea snopilor,

daca'i apuca ploaia in arie, trebue dat zor grozav
pentru stringerea grhnelor pe jumtate treierate, trebue adunate in gramada i ferite pe cat se poate sh
nu patrunza apa inteMsele. Pintre argatii lui Iordaehe
se afla si Sava.
Astfel se int6mpla ca intr'o zi sa aduch Casandra
de mancare la arie, doh oale cu fertura si ceapa eu o
marnaligh mare intr'un sac ce'i spanzura pe spate, legat cu o sfoara de frunte. Far
perde vremea, se
apucara lordache i argatii de bucatele cele thine ;
lingurele de lemn scoteau mereu din oala i Casandra
privea bucuranduse de pofta de mancare a iubitului
ei. Dupa ce ispravir pranzul, ea se puse pe drum

spre a se intoarce acash, dar se vede ch. perduse eeva
duph ce Meuse Oliva pasi ; Sava o vezn stand pe loc
intre doh clai nalte de pae. Prilejul era ademenitor :
se furisa dupa de'nsa, o lua in brate gi'i fura unshrutat.
Cei ce se iubesc, n'au sa pue nici odata minte la

cap. Tata Iordache vzuse imbrtisarea, i ceilalti
auziserh sgomotul sarutatului, caci srutatul la tara
are cu totul alt sunet cleat niurmurul eel de zefir al
suspinului. Cateva ghionturi date fetei fura urmarile
firesti ale intalnirei si ea mai primi i seara sfaturi
parintesti de felul acesta. Casandra fugi trista i rusinoasa spre cas.
www.dacoromanica.ro
176
SCHITE DIN MOLDOVA
Sava a0ept seara cu mare neradare. Iordachi

nu'i spusese nici un cuy6nt despre toat6 imprejurarea, i Maid nu 0ia ce s gtindeasc de o asemenea
marinimie. Ei plecarA de la lucru impreuna i se intoarserd in sat crtnd insera.
Pe Sava nu'l rabda inima sit stea in cas. Trebuia
sa tie, ce se petrece la yecin, 0 se aeza intr'un coI
al gradinei, de unde se putea vedea mai bine torrtil intinderea curt,ii lui Iordache. Dar nurnai nite sunete,
din care nu putea int,elege nimic, ajunsera pana la

urechile lui, parca semana a cearta, i dupit internpIrtrile de peste zi, nu era greu de ghieit, pe eine certa
in casa.
ti era cu neputintA flkului A. se deslipeasca de

locul in care se afla, parcal optea ceva, c ar putea
veni Casandra sh'i caute lturgA ansul mangere.
Ochiul celui ce iube0e recunoa0e finta iubita chiar
in intunericul unei nopt,i din August, mai ales child
acea fint, se d. pe fat printr'o pereche de maneci

de crunae albri.. Sava vkii asa dar pe fat e0nd din
eas. (Casandrol. strigfr. el, 0 se sperift singur de gla-
sul seu, ale ckui sunete erau ceva prea puternice.

Casandra alerga spre gard.
"Taci, pentru Dumnezeu, zise ea, tvrei s m6 mai
bata taica anca odat?.
Glasul mi-a e0t pe nevrute aa de tare din gura
ind c mi se batea inima,. respunse Sava Meet ;
spune-mi iute ce t,i s'a int6mplat..
Ffind intunerie, fata puhl istorisi fara sa se ro-
www.dacoromanica.ro
177
seasch, nici cotul nu trebuia sa gig tie dinaintea obrazului, de vroia sd int,eleaga flacaul ce spune, 0 de aceea vorbi fdra a face miscarile cele neindemanatice
obicInuite : .Taica mi-a tras o palrn, si cand i-am
sprts cd te iubesc, mi-a mai tras dna. una. Mi-a zis

ca sa nu cuinva sa indrdsnesc sa m gandesc la tine,
ffincica esti bolnav si cL nu pot avea de cumnat pe
un hut.. Casandra trial i incepu a plange.
Palmele trase Durnnezeirei sale miscard foarte pu-
tin pe Sava. Tatal le dedese; dar iubirea e tate, iubirea e rabdatoare, poate duce mult, mai ales cand
(loarea asta a resarit din pamentul cel puternic, unde
se petrece istoria asta a noastra foarte adeverata.

Dar el sa fie bolnav ? One spune c sunt bolnav ?),
intrebd Sava dupa o mica tacere.
Nu 'ti a dat drumul doftorul, cand era sa intri in
<
inilitie ?>,
Sava rise. .Nu mor eu de asa boald, asta o poti

spune lui taicateu. Dar e reu din partea lui s me
faca respunzetor de pecatele lui Ilie. Mai ai putina nab-
dare, Casandro, sa asteptam pana s'o stringe porumbul de pe camp, i ai sa auzi tu de mine. Parra atunci
stai linistita ca sd nu te mai batA iaras betranul.,
5i dupa ce se strinse porumbul de pe camp, se

duse Sava la maica-sa si-i zise : Mama, iubesc pe
fata vecinului si vreau sa o iau de nevasta..

12
www.dacoromanica.ro
SCHITE DIN MOLDOVA
178
Bine faci faul men., respunse Catrina; Marioara surise : ea stia asta de mult.
Insa pentru a fi mai sigur, ca are sa isbuteasca,

Sava se hothri sa se tie de toate ohiciurile in aceasta
pricinrt a sa.
Se duse asa dar sa se roage de doi prieteni ai ta-
talui su sa-i fie petitori; acestia se irnbricari intr'o

Duminica de dimineata cu cojoacele cele noue, albe
ca zapada, i mersera la Iordache.
Bine ati venit cu bucurie,, zise Iordache.
Bine te am gasit, respunsera ei si se asezara pe
lavite cu amndort mainele sprijinite de bat i eu
barbia razernata pe mrtini.
Casandra i maicti-sa aveau de lucru pe afara ;
cei trei birbati sezuri cativa vrerne in ticere.

Frate Iordache., zise insfrsit unul din petitori,
Ai o fati mare in casi; rata mare e mai greu de
tinut in casi deck de goMt pitigoii cand se coace o.v6zul; am venit si 'ti vorbim de un ginere..
Pe eine vreti si 'mi dati de ginere?,
Pe Sava, feciorul lui Toma Ciocirlan.. lordache
incret1 din .sprincene i tacit putin; apoi zise: Nu
sunt gata. ,
Asta insemneazi: zestrea fetei mele nu e gata,

mai trebuesc tesute cergi i panzi, i n'am nici paralele trebuincioase pentru cumpararea vitelor..
Petitorii plecara cu acest respuns, dar peste Un
cias se intoarsera iara: Daca nu esti gata, lurtm

fata asa cum se afli; nu avem trebuinti de zestre,
www.dacoromanica.ro
179
ehi phnzh e destulh la noi aeash. si eergi stint intinse

pe toate lavitele.
lordache zise eu nertibdare: Voi pUIi sh v6 lipsiti de zestre. dar mie, om gospodar, mi-e rusine s
las sh 'mi iese fata din cash ea o cersethare.
Si iarhsi plecard petitorii pi iarttsi se intoarserh
peste un sfert de cias i ziserd : .Frate lordaehe, fli-
cului e dragh fata, si de nu-i o dai de lmnh voe,

ti-o
A.
fihpirea aceasta nii e !item rcr la tar si a intrat

astft,I in obiceiuri ineht nu se mai midi nimeni. 14'hrh
indoialh eh trebne sh se invoiasch fata ca s o fire,
altfel ar fi lncru greu, din pricina pumnilor celor

sdraveni cu care a inzestrat Dumnezeu pe fata Romenului. Dach isbutesc indragitii sh scape o noapte
intreagh de goana ee le-o dh tatill infuriat, atunci reshritul soarelui lumineazh de obieei imphcriciunea.
Nu e dar de mirare ca s. fi shrit Iordaehe in sus

la aceasta veste i sh se fi plimbat de-alungul oduiii
Dar mai fu trebninth de.multh ostenealil hneh pentru
al aduce sh dea irn respuns multhmitor ; in contra lui
Sava era putin de zis, dar fapta fratelui seu nu se

putea trece cu vederea. In sf6rsit incept' a se mai muia,
aduse o sada de rachiu in care inotau semint.e de ardei rosu, umplu un pahar pentru fiecare si zise cda..
Acum mergea treaba repede. De a doua zi se intalnirh phrintii tinerilor inaintea martorilor spre a hothri. ee zestre se dit fetei i ce avere are flherwl, si se
www.dacoromanica.ro
180
SCHITE DIN MOLDOVA
tete pe fat,d, eh btrdnul cel Oret ii incdrcase sufletul cu o minciund, and spusese e nu e gata.
Duminica viitoare trebuia sd se Ned nunta, nu era
dar vreme de perdut pentru toate pregtitirile. Mireasa,
mirele si pdrint,ii plecard in trei cdrute cu un cal la
ora, si Sava avit fericirea s. clued singur pe Casandra ; ei remdneau foarte des in urma 0 se sdrutau, ii
qe I-Area cd Dumnezeu gre0se calendarul i c clupd
Septemvrie se intorsese iard luna lui Mai ; apoi pornea flacaul iapa din nou, vesel pi plin de bucurie :
nergeau in galop ca sd a jungh pe b6trdni i rideau
ea ni0,e copii de nAnzul ce stirea nebunatic pe Valet
.drut,, cu lingura de lemn de gat ca sill fereascd de
leochiu.
Mireasa ii poate alege la oral; or ce dar de nuntil

ce-i ar phicea ; pentru masa de la cununie insd se
cumpe'rd toate merindele pe care le am v'ezut la ingrophciunea lui Toma Ciocarlan. Prdnzurile se aseamAnd la toate imprejurdrile.
In vremea aceasta se 0 aleseserti oamenii mai de
greutate trebuincio0 la or ce nuntd terdneascd : nun,
nund, surori de mireas i vornicel. In ajunul nuntei
se strinserd toti la bOtrnul Iordache a popi, unde se
puse masa. De aci inainte nu mai are mireasa voe. sit
ridice ochii in sus, 0 in zioa in care e s6rbatoarea ei,
oaca un rol rnu i foarte put,in placut. La masd abia

manAncil ce trebue ca sit nu moara de foame, surorile de mireasa i fac beteala i ldutarii cruitti in
curte. Dupd ce au isprdvit de mAncat, se scoala toti
www.dacoromanica.ro
1St
in sus, printii se pun pe o lavitrt pe care s'au asezat mai Arai perne, i incep toti sd-si ia zioa bunti.
Mire le si mireasti ingenunchie, i cel mai de seamd
din adunare se indrepteazd spre ei cu aceste cuvinte :
Plecativ6 ocbii, copii acestia au venit sd vrt cearil
binecuvOntarea lui Avram si a lui Isac.. Pririntii le
dau bineeuvOntarea dorindule noroc , pace si bogatie. E un moment miscritor, o mare tdcere domneste
in adunare. Abia au sarutat insa mirele i mireasa
minele ce i-au bineeuvntat, i se face o grildgie nepomenith chiar in serile de carnaval din Germania. Lautarii scartie furios din vioar i din cobza, musafirii
se insird in lant cu vornicelul in cap, care tine o basma
albri legata ca steag in v6rfu1 unui brit, si toti ies jucand din casd. Ajuni in curte, trag un Car dinaintea
prispei, injugri boii tapn i apoi se asvrtrld iartisi in
odae ca s ia zestrea sd o incarce. Unul pune mrtna
pe o ladd, altul pe o icoana, fiecare cautd sd. apace
cdte ceva, dei din casrt insd ii inghiontesc riz6nd ci
glumind, silindu-i srt se intoarcd indarat in odae: mirele trebue si phiteascrt varnd mai antei, si-si cumpArA, druid un bacsis, dreptul de a-si incdrca averea.
Doe' vaci, cateva oi si ceva porci care friceau parte
din zestre, sedeau in curte, asteptand stivazd ce soart
vor avea, si se uitau tintd la privelistea aceasta neobicInuitri. Se aduse i un cal inselat pe care se urcd
Sava, mireasa se sui in carul cu boi, taidiseu i asezii pc cap o paine facuta sub chip de coroand, pe
care trebue, in paguba gritelei de pe cap, sd o franga
www.dacoromanica.ro
SCHITE DLN" MOLDOVA
182
in hucati i sit o arunee in toate partite. Insfarit pornira lipand i tragnd la puti i mersera pe drumul
cel scurt On la veein.

Privelitea era minunat. Basmale albe falfilian la
coarnele boilor 0 la urechile cailor. i and ajunse
carul la ua vaduvei lui Ciocarlan. se aternn o cerga
pe jos, ca sa nu calce mireasa pe pamentill gol sosind la casa ei ceanoua. Mama miresei, care avea ca
mai toate t'6raneele mutt haz and se facea vie un
chef, sari vesela prin odae i pe dinaintea fetei, strigand: Cumatra. ti-am adns un ajutor! Iar se pitqe
masa, se ma i se juca teapan pana tarziu noaptea,
ai easei adormira. mireasa era pazita de done" surori.
A doa zi de dimineata incepn de-a eapul seena

despartirei, i iarilse cern bineculientarea lui Avram
0 a lui Isac
alaiul plec tot cu lautari, tipete
pi
puti la hiserie. Ceremonia religioasa se aseamana en

aceea a ferilor inrudite prin aceea0 lege, putine hicruri s'au mai adaugat. Preotul da mirelui, miresei
nunilor
care ian locn1 prtrintilor (acetia remn la
o parte de tot in zioa cununiei i stau eu faclii aprinse dindarat) sa hea din acela pahar gi sa ma'lance din aceeasi paine, popa din sat face adesea,
spre marea veselie a celor de fata, glume de tine painea la gura mmului i i o trage repede inapoi, eand se
pregatete acesta s. mute cu smerenie dintr"ensa.
Parechia se inv'ertete de trei ori imprejurul altarului
in sunetul clopotelor, prins intre nun 0 nuna si avend pe preot in capul lor, nuntaii le arunca sub pi-
www.dacoromanica.ro
183
cioare nuci, orez ni un tel de cofeturi care au mai

multh faina decht zahar spre a le da mai bine a intelege, c le dorqte sh innoate in bektig; ceremonia e
sfe'r0th.
Acash se manrinca 0 se bea ct poate prilni stomahul; dar masa de nunta cea adevrata, aa numita
masa mare , se face seara. Atunci se poftete cat se
poate de multa lume, caci fiecare platWe ceva ; chnd
intinde vornicelul paharul dulce, de obicei plin cu
vin ce nu e dulce de loc, trebue sa pue toti parale pe
un taler, i banii adunati in chipul acesta se urch
cte odata la o sumh destut de bunicica, care slujete
pentru intrarea in gospodarie a insurateilor.
Cu plata asta nu s'a sair0t insh; darnicia musafirilor se mai pune anch o data la incercare, caci lhutari shracii de ei n'au capatat nimic. Vornicelul tale
o felie neteda de paine i striga : Hei musafiri, prea
cinstiti nunta0, mi a sosit o corabie din Tarigrad, ajutatim cu bani ca sa o inearc. i fiecare (IA chtece va de se platesc lautarii, care incep cantecul cu corabia din Tarigrad.
Nunta0i mai joaca anca multh vreme, insurateii
ins pleaca mai nainte, i mireasa trage mirelui cismele in semn de supunere.
Serbarea cu toate astea nu s'a ispravit intr'o singura zi. Lautarii mai canta 0 a doua zi, i cei mai
multi nunta0 incep jocul de a capul, in vreme ce

muma miresei ap.za pe fich-sa pe o lavith in mijlocul odhei i i inthrobodete capul cu o marama, pe
www.dacoromanica.ro
184
SCHITE DIN MOLDOVA
care au obiceiul sa o poarte toate femeile maritate.

Apoi se aduce o sticla impodobita cu panglici rosii si
plina de rachiu rosu, muma miresei joaca cu dnsa

in mana imprejurul tlicei sale cu pasi marunti si repezi i china : Mi se umple inima de bucurie! Ca o
Hoare din livada, necalcata de pas omenesc, eurata
ea aurul, a intrat Casandra mea in casa mirelui!
Cei de fat,a fericesc pe ginere.
Dar se mai inte'mpla ca, in locul acestei serbari, sit
umple vornicelul o oala cu yin, dup.. ce 'i a fdeut o

gaura in fund, pe care o astupa bine cu degetul, intinz6nd oala tatalui miresei ; cand o apuca acesta CU
mana, d vornicelul drumul degetului i vinul curge
pe jos ; cei de fata rid cu hohot strigand : Cum iti
pazesti cinstea, asa te bueuri de eal.
Nici mama
nu re'mane necaraita la asemenea imprejurari; atunci
cand se asteapta mai putin, i arunca flacaii niste hamuri pe cap. Dar toate glumele astea nu strica prietesugul intre oameni.
/,../S
Feciorul lui Tom. Ciocarlan mai traeste i astazi.
inultnmit si fericit cu femeia lui Casandra. Un singur
cias de mahnire a avut in viata lui linitit : putin

dupa nasterea unui Ciocarlan mititel, in drumul seu
de la Iasi la Trgul-Ocnei, trecii Ilie prin Padurica
dimpreuna cu tovarsii si din acea noapte grozava
escortat de jandaimi i cu lanturile de picioare. Era
osandit la sase ani de mundi silnica la ocna.
FINE
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
.....w..M1,,
PAGINA.
Preftqa traducigtorului
0 vailtoare in Moldova
Mon5stirea Tomnatica
Mile de la SlAnic
Iarmarocul Sf. Ilie din Folticeni

0 istorie ferilneascit
www.dacoromanica.ro
In
1
37
57
97
125
www.dacoromanica.ro

Kotzebue W. de Din Moldova 1884 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Kotzebue W. de Din Moldova 1884 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

W.

D. Wilhelm de Kotzebue, nascut dintr'o

s'au ilustrat in felurite maduri in isto-

ria mai noua a Rusiei, a tria catva timp ca

urma ministru-rezident al Rusiei in Dresda,

SCHITE DIN MOLDOVA

D. de K. s'a ocupat cu interes i cu iubire

2. Aus der Moldau. Bilder und Skizzen

D. Titu Maiorescu, intr'un articul intitulat

rite, si ca apendice dou poesii de Conachi si

Celelalte dou carp ale d-lui Kotzebue ies

de ani o icoana credincioas, care trebue sd

SCHITE DIN MOLDOVA

carora le infatiseaza oglinda unor vremi pentru tot-deauna trecute.

autorul cu drept cuvent (fetele de boer duse

astaizi elementul statornic in marea micare a

Viorescu o descriere a vietii noastre sociale

FAr a fi fost vre-odatil in viata mea varator mare,

odata parte la o goan. Nu era :Inca vremea sa-mi

Sara si dimineata de a doua zi le petrecurrun in

SCHITE DIN MOLDOVA

Vorbindu-se insa tot in felul acesta si de cei ce nu

ste sunt supuse la cele mai ciudate operat,ii, spre a

inta ciudata ; nascut in Austria, el alipise pe langa

bati, in fata sa rosie, dovedeau ea unui om de treaba

4i puteau plAcea vinurile Moldovei tot asa de mult, ea

carem. Inthi credeam ct u'am s'o pot duce phnh la

in albia uscath a unui riu, uncle abia se recunoaste

SCHITE DIN MOLDOVA

de brbati in portul lor; an itari de lana alba. foarte

cein deck in apropierea locuintelor cate o bucatica

La un loc, unde drumul paraseste albia riului si se

urea pe un deal repede, ne oprir6m dinaintea unei

m6 manca tot trupul, mi se bateau toate vinele

Dobitocul insd era bland ca un miel, si spre mai

i pe lng aceasta vkjiirea vecinica, tainica

vajiire si tainicul freamt al brazilor.

In deal, sus de tot, se afla o fantand cu apa cea

SCHITE DIN MOLDOVA

zidit, si ea sedea cu copii ei in chteva easute din

multe ori in imprejurhri grele, nu-si pierdix capul si

calech de pe cal, pune pusca, sabia i cutitul la o

cu spaim pe flica sa, de 11 ani, la piept, cand se

SCHITE DIN MOLDOVA

lath. Cat vreme insh nu se va da drumul betranului

Printesa nu primi banii, dar indemnit pe hot sh

petitia cu densa la Iasi. Aici istorisl Domnitorului

Petraru parea in adever c. s'a lepttdat de vechile

spaima : Ear a esit loan Petraru !

niste scanduri de rupt gatul, ce poarta aici numele

SCHITE DIN MOLDOVA.

pul in care vor fi gazduiti numerosii lor mosafiri in

respunsei eu ; drumul pand aici e din aeele eare fac

cu o nespusa multumire. In curtea cea intinsa era

incolo indeletnicindu-se cu pregatirile pentru noapte.

vecinic acelas lucru i vecinie non, ca tot ce ese din

chip mai pitoresc de mama unni artist. TO tovarasii

Din nefericire avem destui urfi in padurile

SCHITE DIN MOLDOVA

noastre, zise el, i teranii ies cu pidcere cand ii

El spuse diteva cuvinte unui fecior care trecea, i

Sunt de obiceiu in lant mi se respunse. dar

el puse de prinse eara pe amendoi fratii, lucru de