RECENSMNTUL RUINRII ROMNIEI

RECENSMNTUL RUINRII ROMNIEI (1) Simpla trecere n revist a celor 1.256 de repere nate multiple nedumeriri, orice ncercare de justificare a jafului comis ducnd spre fraudulosul pact cu diavolul, ncheiat de guvernanii Romniei de dup 89. ntreaga fost economie naional a rii noastre este evideniat ntr-un necrolog!

Indiferent de modul de analiz, obiectiv/subiectiv, nu putem pleca dect din momentul 89, an n care devenise oficial c Romania nu mai avea datorie extern. Nu trec cu uurin peste lipsurile ndurate de popor, supus fr voie i explicaie unui maraton cruia nu i se vedea linia de sosire. Nu va fi uitat nici suferina aceluiai popor, cauzat de exacerbarea unei politici proletcultiste, cu finalitate paranoic. Vreau doar s scot n eviden rezultatul eforturilor fcute, evidena lor fizic legat de multiple ramuri economice, utile dezvoltrii normale a unei naii.

Tot ceea ce a nsemnat timp, efort, durere, alienare, renunare, exist i funciona indiferent de carenele de management pe care le-am aflat, cu toii, cnd s-a nceput analiza motivatoare de ucidere a semenului i de justificare a dezastrului programat.

M repet, ca s nelegei, n acel moment, al ntoarcerii economice a Romniei cu zeci de ani n urm, ara noastr nu mai avea nici o datorie. Mai mult, tot ceea ce vei vedea n materialul care urmeaz, exista, era pltit, funciona, asigura viaa de zi cu zi, prelucra multele bogaii cu care fusesem nzestrai de divinitate. i, dintr-o dat, se abtu asupra noastr furia inut n obroc a ctorva dintre fosilele stalinismului, asistai de urmaii unor foti colegi de-ai lor n prpdirea fiinei naionale, nc din 1945, sprijinii de trdtori dovedii a fi n slujba unora dintre serviciile de spionaj, strine interesate direct n rentoarcerea Romniei la sap de lemn, profitnd de disponibilitatea multor cozi de topor de care neamul acesta a tot avut noroc i cu ncuviintarea fctorilor actuali ai globalizarii!

Cine i cum ar fi putut rezista la o asemenea ofensiv!? Romnii s-au dovedit nedemni de sacrificiul stramoilor i, contrar ateptrilor fireti, au concurat la disiparea avuiei naionale, implicit la dezmostenirea lor i a urmailor lor, n vecii vecilor. S-au bucurat ca ntngii de desfiintarea cooperativelor agricole, dispus de Petre Roman, distrugnd fizic ntrega baz material care le aparinea, de drept, tot lor! Au continuat balul libertii prin sporirea dezordinii n funcionarea tuturor structurilor administrative i nu numai a acestora.

i numai atunci cnd gospodria nu mai avea garduri i nici cini au aprut pricepuii, adevarata Coloana V-a a edificrii dezastrului total asupra unei ri foarte frumoase, avnd pcatul de a fi locuit!

Citii, amintii-v, gndii isperai, Mugur Preda, Bucureti-Romnia

n primvara lui 1989, Nicolae Ceauescu anuna c Romnia i-a ncheiat plata datoriei i nu mai este nimnui datoare. CEEA CE S-A CONSTRUIT N 25 DE ANI S-A DISTRUS, JEFUIT I VNDUT N 20: 1 Intreprinderea electrocentrale Curtea de Arges Arges 2 Intreprinderea electrocentrale Borzesti Bacau 3 Intreprinderea electrocentrale Oradea Bihor 4 Intreprinderea electrocentrale Braila Braila
3

5 Intreprinderea electrocentrale Cluj Cluj 6 Intreprinderea electrocentrale Constanta Constanta 7 Intreprinderea electrocentrale Craiova Dolj 8 Intreprinderea electrocentrale Galati Galati 9 Intreprinderea electrocentrale Rovinari Gorj 10 Intreprinderea electrocentrale Turceni Gorj 11 Intreprinderea electrocentrale Deva Hunedoara 12 Intreprinderea electrocentrale Portile de Fier Mehedinti 13 Intreprinderea electrocentrale Mures Mures 14 Intreprinderea electrocentrale Bistrita Neamt 15 Intreprinderea electrocentrale Ploiesti Prahova 16 Intreprinderea electrocentrale Ramnicu-Valcea Valcea 17 Intreprinderea electrocentrale M. Bucuresti M.Bucuresti 18 Intreprinderea energoreparatii M.Bucuresti 19 Centrala industriala de retele electrice Bucuresti M.Bucuresti 20 Intreprinderea de retele electrice Pitesti Arges 21 Intreprinderea de retele electrice Bacau Bacau 22 Intreprinderea de retele electrice Brasov Brasov 23 Intreprinderea de retele electrice Cluj Cluj 24 Intreprinderea de retele electrice Constanta Constanta 25 Intreprinderea de retele electrice Craiova Dolj 26 Intreprinderea de retele electrice Galati Galati 27 Intreprinderea de retele electrice Deva Hunedoara 28 Intreprinderea de retele electrice Iasi Iasi 29 Intreprinderea de retele electrice Bucuresti M. Bucuresti 30 Intreprinderea de retele electrice Baia Mare Maramures 31 Intreprinderea de retele electrice Targu-Mures Mures 32 Intreprinderea de retele electrice Ploiesti Prahova 33 Intreprinderea de retele electrice Sibiu Sibiu 34 Intreprinderea de retele electrice Suceava Suceava
4

35 Intreprinderea de retele electrice Timisoara Timis 36 Intreprinderea de distributie a energiei electrice Bucuresti M. Bucuresti 37 Intreprinderea de Constructii metalice si prefabricate M. Bucuresti 38 Dispecerul energetic national M. Bucuresti 39 Institutul de cercetari si modernizari energetice M. Bucuresti 40 Centrala miniera Valea Jiului activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Deva Hunedoara 41 Intreprinderea miniera Anina Caras-Severin 42 Intreprinderea miniera Lonea Hunedoara 43 Intreprinderea miniera Petrila Hunedoara 44 Intreprinderea miniera Aninoasa Hunedoara 45 Intreprinderea miniera Dalja Hunedoara 46 Intreprinderea miniera Vulcan Hunedoara 47 Intreprinderea miniera Livezeni Hunedoara 48 Intreprinderea miniera Paroseni Hunedoara 49 Intreprinderea miniera Lupeni Hunedoara 50 Intreprinderea miniera Uricani Hunedoara 51 Intreprinderea miniera Barbateni Hunedoara 52 Intreprinderea de preparare a carbunelui Valea Jiului Hunedoara 53 Intreprinderea de reparatii utilaj minier Petrosani Hunedoara 54 Intreprinderea miniera Anina Hunedoara 55 Combinatul minier Oltenia -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Gorj 56 Intreprinderea miniera Rovinari Gorj 57 Intreprinderea miniera Motru Gorj 58 Intreprinderea miniera Jilt Gorj 59 Intreprinderea de utilaj minier Rogojelu Gorj 60 Combinatul minier Ploiesti -Activitatea proprie a combinatului si a
5

unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Prahova 61 Intreprinderea miniera Cimpulung Arges 62 Intreprinderea miniera Voivozi Bihor 63 Intreprinderea miniera Capeni Covasna 64 Intreprinderea miniera Salaj Salaj 65 Centrala minereurilor si metalurgiei neferoase- Baia Mare- activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Maramures 66 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Zlatna Alba 67 Intreprinderea miniera Baia Borsa Maramures 68 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Baia Mare Maramures 69 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Copsa Mica Sibiu 70 Combinatul minier Suceava Suceava 71 Centrala minereurilor Deva-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Hunedoara 72 Intreprinderea miniera Baia de Aries Alba 73 Intreprinderea miniera Dobresti Bihor 74 Intreprinderea miniera Bocsa Caras-Severin 75 Intreprinderea miniera Moldova Noua Caras-Severin 76 Intreprinderea miniera Balan Harghita 77 Intreprinderea miniera Barza Hunedoara 78 Intreprinderea miniera Hunedoara Hunedoara 79 Centrala sarii si nemetaliferelor Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 80 Intreprinderea salina Ocna Mures Alba 81 Intreprinderea salina Targu-Ocna Bacau 82 Combinatul minier Cluj-Napoca Cluj
6

83 Intreprinderea salina Ocna Dej Cluj 84 Intreprinderea miniera Dobrogea-Constanta Constanta 85 Intreprinderea miniera Harghita-Miercurea Ciuc Harghita 86 Intreprinderea salina Praid Harghita 87 Intreprinderea miniera Orsova Mehedinti 88 Intreprinderea miniera Slanic Prahova 89 Intreprinderea miniera Cacica Suceava 90 Intreprinderea miniera Ramnicu Valcea Valcea 91 Centrala gazului metan- Medias- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Sibiu 92 Intreprinderea de extractie gaz metan Medias Sibiu 93 Intreprinderea de exploatare conducte magistrale gaz metan Medias Sibiu 94 Trustul petrolului Pitesti Arges 95 Trustul petrolului Moinesti Bacau 96 Trustul petrolului Targu-Jiu Gorj 97 Trustul petrolului Bolintin Ilfov 98 Trustul petrolului Ploiesti Prahova 99 Intreprinderea de utilaj petrolier si reparatii Teleajen Prahova 100 Intreprinderea de reparat tractoare si motoare grele Poiana Campina Prahova 101 Intreprinderea de reparatii utilaje electrice Campina Prahova 102 Combinatul de oteluri speciale Targoviste Dambovita 103 Centrala industriala siderurgica- Hunedoara- activitatea proprie a centraleiinclusiv combinatul siderurgic Hunedoara Hunedoara 104 Intreprinderea Victoria Calan Hunedoara 105 Intreprinderea de fier Vlahita Harghita 106 Centrala industriala siderurgica Resita- activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul siderurgic Resita Caras-Severin
7

107 Intreprinderea Otelul Rosu -Otelul Rosu Caras-Severin 108 Intreprinderea Ciocanul Nadrag Timis 109 Centrala industriala siderurgica Galati- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Galati 110 Intreprinderea Laminorul de tabla- Galati Galati 111 Intreprinderea de constructii metalice Tecuci Galati 112 Centrala industriala de prelucrari metalurgice Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 113 Intreprinderea metalurgica Aiud Alba 114 Intreprinderea metalurgica Beclean Bistrita Nasaud 115 Intreprinderea Laminorul Braila Braila 116 Intreprinderea de sarma si produse din sarma Buzau Buzau 117 Combinatul metalurgic Campia Turzii Cluj 118 Intreprinderea de sarma, cuie si lanturi Galati Galati 119 Intreprinderea metalurgica Iasi Iasi 120 Intreprinderea de tevi Roman Neamt 121 Centrala industriala pentru produse refractare Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov 122 Intreprinderea de produse refractare Refractar Alesd Alba 123 Intreprinderea de produse refractare Alba Iulia Bihor 124 Intreprinderea de produse refractare 9 Mai Turda Cluj 125 Intreprinderea Carbochim Cluj-Napoca Cluj 126 Intreprinderea de produse refractare Pleasa Prahova 127 Centrala industriala pentru materiale neferoase si rare Slatinaactivitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Aluminiu Slatina Olt 128 Intreprinderea de alumina Oradea Bihor
8

129 Intreprinderea de prelucrare a aluminiului Slatina Olt 130 Intreprinderea de produse carbunoase Slatina Olt 131 Combinatul metalurgic Tulcea Tulcea 132 Intreprinderea metalurgica Neferal Branesti M. Bucuresti 133 Intreprinderea metalurgica Laromet Bucuresti M. Bucuresti 134 Intreprinderea Sinterom- Cluj Napoca Cluj 135 Intreprinderea de supape bolturi Topoloveni Arges 136 Intreprinderea de piese si armaturi din aluminiu si pistoane auto Slatina Olt 137 Centrala industrila de autovehicule pentru transport BrasovActivitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov 138 Intreprinderea de masini agregate si subansamble auto Sf. Gheorghe Covasna 139 Intreprinderea de radiatoare si cabluriBrasov Brasov 140 Intreprinderea mecanica de piase de schimb Oradea Bihor 141 Intreprinderea de pise auto Iasi Iasi 142 Intreprinderea metalurgica Republica Reghin Mures 143 Intreprinderea de piese auto Satu Mare Satu Mare 144 Intreprinderea mecanica Marsa Sibiu 145 Intreprinderea de piese auto Sibiu Sibiu 146 Intreprinderea Automecanica Medias Sibiu 147 Intreprinderea Autobuzul Bucuresti M. Bucuresti 148 Intreprinderea Automecanica Bucuresti M. Bucuresti 149 Centrala industriala de autovehicule- colibasi- Pitesti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Autoturisme ColibasiPitesti Arges 150 Intreprinderea mecanica Campulung- Muscel Arges 151 Intreprinderea de accesoriipentru mijloace de transport Oradea Bihor
9

152 Intreprinderea de subansamble si dispozitive verificatoare auto Costesti Arges 153 Centrala industriala de tractoare si masini agricole Brasovactivitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea Tractorul brasov Brasov 154 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor 155 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin 156 Intreprinderea Tehnofrig Cluj 157 Intreprinderea de Armaturi industriale -Oradea Bihor 158 Intreprinderea de otel Strehaia Mehedinti 159 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt 160 Intreprinderea mecanica Codlea Brasov 161 Intreprinderea mecanica Brasov Brasov 162 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor 163 Intreprinderea de garnituride frana si etansare Ramnicu-Sarat Buzau 164 Intreprinderea mecanica de utilaje Medgidia Constanta 165 Intreprinderea de tractoare si masini agricole 7 Noiembrie Craiova Dolj 166 Intreprinderea mecanica Bailesti Dolj 167 Intreprinderea mecanica pentru echipamente hidraulice Galati Galati 168 Intreprinderea de tractoare Miercurea-Ciuc Harghita 169 Intreprinderea mecanicaCeahlaul Piatra Neamt Neamt 170 Intreprinderea mecanica fina Sinaia Prahova 171 Intreprinderea Tehnometal Timisoara Timis 172 Intreprinderea de masini agricole Semanatoarea Bucuresti M. Bucuresti 173 Centrala industriala de utilaj tehnologic, chimic si rafinarii- Bucuresti -activitatea proprie a centraleiinclusivintreprinderea de utilaj chimic Grivita Rosie Bucuresti M. Bucuresti 174 Intreprinderea metalurgica Bacau Bacau
10

175 Intreprinderea de utilaj tehnologic Buzau Buzau 176 Intreprinderea Armatura Cluj-napoca Cluj 177 Intreprinderea mecanicade utilaj tehnologic Moreni Dambovita 178 Intreprinderea de armaturi industriale din fonta si otel Zalau Salaj 179 Intreprinderea de constructii de masini si utilaj greu _Giurgiu Giurgiu 180 Intreprinderea de utilaj chimic Ploiesti Prahova 181 Intreprinderea de utilaj chimic si forja Ramnicu-Valcea Valcea 182 Intreprinderea mecanica de utilaj chimic- Bucuresti M. Bucuresti 183 Intreprinderea de pompe Aversa Bucuresti M. Bucuresti 184 Intreprinderea de Ventilatoare- Bucuresti M. Bucuresti 185 Centrala industriala de utilaj petrolier si minier -Ploiesti activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea 1 Mai Ploiesti 186 Intreprinderea de utilaj petrolier Targoviste Dambovita 187 Intreprinderea Mecanica Targoviste Dambovita 188 Intreprinderea de utilaj minier Petrosani Hunedoara 189 Intreprinderea mecanica de masini si utilaj minier Baia Mare Maramures 190 Intreprinderea Unio Satu Mare Satu Mare 191 Intreprinderea mecanica Campina Prahova 192 Intreprinderea Neptun Campina Prahova 193 Intreprinderea de piese turnate Campina Prahova 194 Intreprinderea de utilaj minier Filipestii de Padure Prahova 195 Intreprinderea de Ventilatoare si instalatii de ventilatie Vaslui Vaslui 196 Centrala industriala de utilaj energetic metalurgic si masini de ridicat- Bucuresti activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti M. Bucuresti 197 Intreprinderea mecanica Dr. Petru Groza Bihor 198 Intreprinderea de utilaj de ridicat Lugoj Timis 199 Combinatul industrial pentru constructii de masini Bistrita BistritaNasaud
11

200 Intreprinderea de constructii de masini Resita Caras-Severin 201 Intreprinderea de constructii de masini Caransebes Caras-Severin 202 Intreprinderea de constructii metalice Bocsa Caras-Severin 203 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin 204 Intreprinderea de accesorii Valiug- Resita Caras-Severin 205 Intreprinderea de cazane mici si arzatoare Cluj-Napoca Cluj 206 Intreprinderea Tehnofrig Cluj-Napoca Cluj 207 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt 208 Intreprinderea Independenta Sibiu Sibiu 209 Intreprinderea mecanica Timisoara Timis 210 Intreprinderea Vulcan -Bucuresti M. Bucuresti 211 Intreprinderea Metalica Bucuresti M. Bucuresti 212 Centrala industriala de utilaj tehnologic si material rulant Bucuresti activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea 23 August M. Bucuresti 213 Intreprinderea de vagoane Arad Arad 214 Intreprinderea Hidromecanica Brasov Brasov 215 Intreprinderea de utilaj greu Progresul Braila Braila 216 Intreprinderea mecanica Nicolina Iasi Iasi 217 Combinatul de utilaj greu Iasi Iasi 218 Intreprinderea de vagoane Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 219 Intreprinderea mecanica Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 220 Intreprinderea de vagoane Caracal Olt 221 Intreprinderea de osii si boghiuri Bals Olt 222 Intreprinderea Steaua Rosie Bucuresti M. Bucuresti 223 Intreprinderea Timpuri Noi Bucuresti M. Bucuresti 224 Centrala industriala de rulmenti si organe de asamblare activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea Rulmentul Brasov- Brasov Brasov
12

225 Intreprinderea de rulmenti Barlad Vaslui 226 Intreprinderea de rulmenti Alexandria Teleorman 227 Intreprinderea de rulmenti Ploiesti Prahova 228 Intreprinderea de suruburi Bacau Bacau 229 Intreprinderea de suruburi Botosani Botosani 230 Intreprinderea de suruburi Brasov Brasov 231 Intreprinderea de suruburi Targu-Secuiesc Covasna 232 Intreprinderea de suruburi Sighetul-Marmatiei Maramures 233 Intreprinderea de suruburi Medias Sibiu 234 Centrala industriala navala Galati- activitatea proprie a centralei inclusiv Santierul Naval Galati Galati 235 Santierul Naval Braila Braila 236 Santierul Naval Constanta Constanta 237 Intreprinderea de constructii de nave si piese turnate Oltenita Giurgiu 238 Santierul naval Giurgiu Giurgiu 239 Santierul Naval Drobeta-Turnu Severin Mehedinti 240 Intreprinderea Mecanica Navala Constanta Constanta 241 Intreprinderea Mecanica Navala Galati Galati 242 Santierul Naval Tulcea Tulcea 243 Intreprinderea Navala de elice, piese turnate din metale neferoase, piese turnate si forjate din otel Galati Galati 244 Centrala Industriala de Masini-Unelte, Mecanica-Fina si SculeBucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 245 Intreprinderea de accesorii pentru masini unelte Blaj Alba 246 Intreprinderea de strunguri Arad Arad 247 Intreprinderea de masini unelte Bacau Bacau 248 Intreprinderea Infratirea Oradea Bihor 249 Intreprinderea de scule Rasnov Brasov
13

250 Intreprinderea de unelte si scule Brasov Brasov 251 Intreprinderea de utilaj greu Craiova Dolj 252 Intreprinderea de strunguri Targoviste Dambovita 253 Intreprinderea mecanica Gheorghieni harghita 254 Intreprinderea de masini agregate si masini unelte Iasi Iasi 255 Intreprinderea mecanica Roman Neamt 256 Intreprinderea Turnatoria de piese din fonta pentru masini-unelte Ramnicul Sarat Buzau 257 Intreprinderea de masini unelte pentru presare si forjare Targu Jiu Gorj 258 Intreprinderea de masini unelte, accesorii si scule Baia -Mare Maramures 259 Intreprinderea mecanica Sibiu Sibiu 260 Intreprinderea Balanta Sibiu Sibiu 261 Intreprinderea mecanica Suceava Suceava 262 Intreprinderea de dispozitive, stante, matrite si scule aschietoare Focsani Vrancea 263 Intreprinderea de aparate si utilaje pentru cercetari Bucuresti M. Bucuresti 264 Intreprinderea Steaua Rosie Bucuresti M. Bucuresti 265 Centrala industriala de motoare si materiale electrotehnice Bucuresti activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de cabluri si materiale electrooizolante Bucuresti M. Bucuresti 266 Intreprinderea de motoare electrice Pitesti Arges 267 Intreprinderea Electroprecizia Sacele Brasov 268 Intreprinderea de aparataj electric auto si motoare electrice Sf. Gheorghe Covasna 269 Intreprinderea de frigidere Gaiesti Dambovita 270 Intreprinderea Electromures Timisoara Timis 271 Intreprinderea de fabricare si montaj ascensoare Bucuresti M.
14

Bucuresti 272 Intreprinderea Acumulatorul Bucuresti M. Bucuresti 273 Intreprinderea de Masini Electrice Bucuresti M. Bucuresti 274 Intreprinderea de cabluri si materiale electroizolante Bucuresti M. Bucuresti 275 Centrala industriala de electronica si tehnica de calcul -activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de calculatoare electronice Bucuresti- Bucuresti M. Bucuresti 276 Intreprinderea de produse electronice si electrotehnice Electroarges Curtea de Arges Arges 277 Intreprinderea Romlux Targoviste Dambovita 278 Intreprinderea Steaua Electrica Fieni Dambovita 279 Intreprinderea Tehnoton Iasi Iasi 280 Intreprinderea de ferite Urziceni Ilfov 281 Intreprinderea Electronica Bucuresti M. Bucuresti 282 Intreprinderea de piese radio si semiconductori Baneasa M. Bucuresti 283 Intreprinderea de aparate electronice de masura si industriale Bucuresti M. Bucuresti 284 Intreprinderea de cinescoape Bucuresti M. Bucuresti 285 Intreprinderea pentru intretinerea si repararea utilajelor de calcul si de electronica profesionala Bucuresti M. Bucuresti 286 Intreprinderea Conect bucuresti M. Bucuresti 287 Intreprinderea de echipamente periferice Bucuresti M. Bucuresti 288 Intreprinderea de relee medias Sibiu 289 Centrala industriala de echipamente telecomunicatii si automatizari activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea Automatica Bucuresti M. Bucuresti 290 Intreprinderea de aparataj electronic de joasa tensiune Electrocontact Botosani Botosani
15

291 Intreprinderea de contactoare Buzau Buzau 292 Intreprinderea de organe de asamblare pentru industria electrotehnica Ramnicu Sarat Buzau 293 Intreprinderea de izolatorielectrici de joasa tensiune Tg. Secuiesc Covasna 294 Intreprinderea Sinterom Cluj Napoca Cluj 295 Intreprinderea de panouri si tablouri electrice Alexandria Teleorman 296 Intreprinderea de aparataj electric de instalatii titu Dambovita 297 Intreprinderea de elemente pneumatice si aparate de masura Barlad Vaslui 298 Intreprinderea de aparate electrice de masurat Timisoara Timis 299 Intreprinderea de elemente de automatizari Bucuresti M. Bucuresti 300 Intreprinderea Electroaparataj Bucuresti M. Bucuresti 301 Intreprinderea Electromagnetica Bucuresti M. Bucuresti 302 Intreprinderea Electrotehnica Bucuresti M. Bucuresti 303 Centrala industriala de masini si utilaje pentru industria usoara activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Bucuresti M. Bucuresti 304 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb Botosani Botosani 305 Intreprinderea Metalul Rosu Cluj- Napoca Cluj 306 Intreprinderea Unirea Cluj Napoca Cluj 307 Intreprinderea Electrometal Cluj-Napoca Cluj 308 Intreprinderea Nicovala Sighisoara Mures 309 Intreprinderea Metalotehnica Tg. Mures Mures 310 Intreprinderea de masini textile IMATEX Tg. Mures Mures 311 Intreprinderea de utilaje pentru industria usoara Izlaz Alexandria Teleorman 312 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb 9 Mai Lugoj Timis 313 Intreprinderea de accesorii metalice pentru industria textila AMIT Bucuresti M. Bucuresti
16

314 Intreprinderea Precizia Bucuresti M. Bucuresti 315 Intrreprinderea de semiconductori Bucuresti M. Bucuresti 316 Intreprinderea Mecanica Bailesti Dolj 317 Intreprinderea Ceahlaul Tg. Neamt Neamt 318 Intreprinderea mecanica utilaje agricole Medgidia Constanta 319 Centrala industriala de rafinarii si petrochimie activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul Petrochimic Brazi Prahova 320 Combinatul petrochimic Pitesti Arges 321 Combinatul Petrochimic Borzesti Bacau 322 Intreprinderea Rafinaria Darmanesti Bacau 323 Intreprinderea Rafinaria Crisana Bihor 324 Intreprinderea Rafinaria Brasov Brasov 325 Combinatul petrochimic Midia- Navodari Constanta 326 Combinatul petrochimic Teleajen Prahova 327 Intreprinderea Rafinaria Ploiesti Prahova 328 Intreprinderea Rafinaria Vega Ploiesti Prahova 329 Intreprinderea Rafinaria Campina Prahova 330 Intreprinderea chimica Carbosin Copsa Mica Sibiu 331 Combinatul petrochimic Solventul Timisoara Timis 332 Centrala industriala de ingrasaminte chimice Craiova- activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul Chimic Craiova Dolj 333 Combinatul de ingrasaminte chimice Arad Arad 334 Combinatul de ingrasaminte chimice Baca Bacau 335 Combinatul chimic Fagaras Brasov 336 Combinatul chimic Victoria Brasov 337 Combinatul de ingrasaminte chimice Navodari Constanta 338 Combinatul de ingrasaminte chimice Slobozia Ialomita 339 Combinatul de ingrasaminte chimice Tirgu- Mures Mures 340 Combinatul de ingrasaminte chimice Piatra Neamt Neamt 341 Combinatul de ingrasaminte chimice Valea Calugareasca Prahova
17

342 Combinatul de ingrasaminte chimice Turnu Magurele Teleorman 343 Centrala industriala de medicamente, cosmetice, coloranti si lacuri activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica, direct subordonate- Bucuresti M. Bucuresti 344 Intreprinderea chimica Sinteza Oradea Bihor 345 Intreprinderea de coloranti Colorom Codlea Brasov 346 Intreprinderea de produse cosmetice Nivea Brasov Brasov 347 Intreprinderea de medicamente Terapia Cluj- Napoca Cluj 348 Intreprinderea chimica Craiova Dolj 349 Intreprinderea de antibiotice Iasi Iasi 350 Intreprinderea de detergenti Dero Ploiesti Prahova 351 Intreprinderea Progresul Ploiesti Prahova 352 Intreprinderea de lacuri si vopsele Azur Timisoara Timis 353 Intreprinderea chimica Marasesti Vrancea 354 Intreprinderea de lacuri si vopsele Policolor M.Bucuresti 355 Intreprinderea de medicamente si coloranti Sintofarm M.Bucuresti 356 Intreprinderea de medicamente Biofarm M.Bucuresti 357 Intreprinderea de produse cosmetice Nmiraj M.Bucuresti 358 Intreprinderea de sapun Stela M.Bucuresti 359 Intreprinderea chimica Victoria M.Bucuresti 360 Centrala industriala de fire si fibre sintetice activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul de fibre sintetice Savinesti Neamt 361 Combinatul de fibre artificiale Vascoza Lupeni Hunedoara 362 Combinatul de fibre sintetice Iasi Iasi 363 Intreprinderea de fibre artificiale Viscofil M. Bucuresti 364 Centrala industriala de produse anorganice -activitatea proprie a centralei, inclusiv combinatul chimic Ramnicul- Valcea Valcea 365 Combinatul de produse sodice Ocna Mures Alba 366 Intreprinderea chimica Turda Cluj 367 Combinatul chimic Tarnaveni Mures
18

368 Combinatul de produse sodice Govora Valcea 369 Centrala industriala de prelucrare cauciuc si mase plasticeactivitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Popesti Leordeni M. Bucuresti 370 Combinatul de articole tehnice din cauciuc Pitesti Arges 371 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc Brasov Brasov 372 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Buzau Buzau 373 Intreprinderea Napochim Cluj- Napoca Cluj 374 Intreprinderea Energia -Constanta Constanta 375 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc si cauciuc regenerat Targu Jiu Gorj 376 Intreprinderea chimica Orastie Hunedoara 377 Intreprinderea de prelucrare mase plastice iasi Iasi 378 Intreprinderea Prodcomplex Targu Mures Mures 379 Intreprinderea de anvelopeVictoria Floresti Prahova 380 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Dragasani Valcea 381 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Focsani Vrancea 382 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Bucuresti M. Bucuresti 383 Combinatul de articole din cauciuc Jilava M. Bucuresti 384 Centrala de utilaje si piese de schimb pentru industria chimica Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unuitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 385 Intreprinderea de utilaj chimic Borzesti Bacau 386 Intreprinderea de utilaj chimic Fagaras Brasov 387 Intreprinderea de utilaj chimic Gaesti Dambovita 388 Intreprinderea de matrite si piese din fonta Odorheiul Secuiesc Harghita 389 Intreprinderea de utilaje si prelucrari cauciuc Baicoi Prahova 390 Intreprinderea de piese schimb si utilaje pentru industria chimica Satu Mare Satu Mare
19

391 Intreprinderea de aparate de masura si control Otopeni M.Bucuresti 392 Institutul central de cercetari chimice Bucuresti M.Bucuresti 393 Intreprinderea chimica Rasnov Brasov 394 Intreprinderea chimica Dudesti M. Bucuresti 395 Centrala de prelucrare a lemnului Bucuresti M. Bucuresti 396 Combinatul de prelucrare a lemnului Blaj Alba 397 Combinatul de prelucrare a lemnului Sebes Alba 398 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cimpeni Alba 399 Combinatul de prelucrare a lemnului Arad Arad 400 Combinatul de prelucrare a lemnului Pitesti Arges 401 Combinatul de prelucrare a lemnului Bacau Bacau 402 Combinatul de prelucrare a lemnului Comanesti Bacau 403 Combinatul de prelucrare a lemnului Oradea Bihor 404 Combinatul de prelucrare a lemnului Bistrita Bistrita-Nasaud 405 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Botosani Botosani 406 Combinatul de prelucrare a lemnului Brasov Brasov 407 Combinatul de prelucrare a lemnului Braila Braila 408 Combinatul de prelucrare a lemnului Caransebes Caras-Severin 409 Combinatul de prelucrare a lemnului Gherla Cluj 410 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cluj Napoca Cluj 411 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Dej Cluj 412 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Constanta Constanta 413 Combinatul de prelucrare a lemnului Sfantu Gheorghe Covasna 414 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Pucioasa Dambovita 415 Intreprinderea Metal- lemn Craiova Dolj 416 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Galati Galati 417 Combinatul de prelucrare a lemnului Targu-Jiu Gorj 418 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Gheorghieni Harghita 419 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Miercurea Ciuc Harghita 420 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Deva Hunedoara
20

421 Combinatul de prelucrare a lemnului Sighetu Marmatiei Maramures 422 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Iasi Iasi 423 Combinatul de prelucrare a lemnului Turnu-Severin Mehedinti 424 Intreprinderea ILEFOR Targu Mures Mures 425 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Reghin Mures 426 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Targu Mures Mures 427 Combinatul de prelucrare a lemnului Piatra Neamt Neamt 428 Intreprinderea de mobila tapisata si produse de tapiserie Relaxa Mizil Prahova 429 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Ploiesti Prahova 430 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Satu Mare Satu Mare 431 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Zalau Salaj 432 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Sibiu Sibiu 433 Combinatul de prelucrare a lemnului Suceava Suceava 434 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Radauti Suceava 435 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Timisoara Timis 436 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Vaslui Vaslui 437 Combinatul de prelucrare a lemnului Ramnicu-Valcea Valcea 438 Combinatul de prelucrare a lemnului Focsani Vrancea 439 Intreprinderea Arta Mobilei M. Bucuresti 440 Intreprinderea Produse lemn mobila M. Bucuresti 441 Intreprinderea de casete de radio si televizoare M. Bucuresti 442 Centrala de exploatare a lemnului Bucuresti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea forestiera de exploatare si transport Bucuresti M. Bucuresti 443 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sebes Alba 444 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Arad Arad 445 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Pitesti Arges 446 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bacau Bacau 447 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Oradea Bihor
21

448 Intreprinderea de impletituri Oradea Bihor 449 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bistrita Bistrita-Nasaud 450 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Brasov Brasov 451 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Nehoiu Buzau 452 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Caransebes Caras-Severin 453 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Cluj-Napoca Cluj 454 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Constanta Constanta 455 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Secuiesc Covasna 456 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Jiu Gorj 457 Combinatul de exploatare si prelucrare a lemnului Toplita Harghita 458 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Miercurea Ciuc Harghita 459 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Deva Hunedoara 460 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Iasi Iasi 461 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Baia Mare Maramures 462 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Orsova Mehedinti 463 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Reghin Mures 464 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Piatra Neamt Neamt 465 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ploisti Prahova 466 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Satu Mare Satu Mare
22

467 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sibiu Sibiu 468 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Suceava Suceava 469 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Timisoara Timis 470 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ramnicu Valcea Valcea 471 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Focsani Vrancea 472 Centrala industriala de celuloza si hartie Braila- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridicadirect subordonate Braila 473 Intreprinderea de celuloza si hartie Letea Bacau Bacau 474 Intreprinderea de hartie Petresti Alba 475 Intreprinderea de hartie Bistrita Prundul Bargaului Bistrita-Nasaud 476 Intreprinderea de celuloza si hartie Zarnesti Brasov 477 Intreprinderea de hartie cretata si carton ondulat Ghimbav Brasov 478 Intreprinderea de celuloza si hartie Dej Cluj 479 Intreprinderea de cartoane si confectii Mucart Cluj-Napoca Cluj 480 Intreprinderea de celuloza si hartie Palas-Constanta Constanta 481 Intreprinderea de celuloza si hartie Calarasi Ialomita 482 Intreprinderea de celuloza si hartie Drobeta-Turnu Severin Mehedinti 483 Intreprinderea de celuloza si hartie Reconstructia Piatra Neamt Neamt 484 Intreprinderea de hartie si cartoane Comuna din Paris Piatra Neamt Neamt 485 Intreprinderea de hartie Busteni Prahova 486 Intreprinderea de cartoane si confectii Prahova Scaieni Prahova 487 Combinatul de celuloza si hartie Suceava Suceava 488 Centrala cimentului Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct
23

subordonate M. Bucuresti 489 Combinatul pentru lianti Campulung Arges 490 Combinatul pentru lianti si azbociment Alesd Bihor 491 Combinatul pentru lianti Hoghiz Brasov 492 Combinatul pentru lianti Brasov Brasov 493 Combinatul pentru lianti si materiale refractare Turda Cluj 494 Combinatul pentru lianti si azbociment Medgidia Constanta 495 Combinatul pentru lianti si azbociment Fieni Dambovita 496 Combinatul pentru lianti si azbociment Targu Jiu Gorj 497 Intreprinderea pentru lianti Deva Hunedoara 498 Combinatul pentru lianti si azbociment Bicaz Neamt 499 Centrala materialelor de constructii Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 500 Intreprinderea de materiale de constructii Oradea Bihor 501 Intreprinderea de materiale de constructii Brasov Brasov 502 Intreprinderea de materiale de constructii Buzau Buzau 503 Intreprinderea de produse din ceramica fina pentru constructii ClujNapoca Cluj 504 Intreprinderea de materiale de constructii Turda Cluj 505 Intreprinderea de prefabricate din beton si materiale de constructii Constanta Constanta 506 Intreprinderea de prefabricate din beton celular autoclavizat Constanta Constanta 507 Intreprinderea de materiale de constructii Doicesti Dambovita 508 Intreprinderea de prefabricate din beton Craiova Dolj 509 Intreprinderea de prefabricate din beton Galati Galati 510 Intreprinderea de materiale de constructii Deva Hunedoara 511 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii Simeria Hunedoara
24

512 Intreprinderea de materiale de constructii Calarasi Ialomita 513 Intreprinderea de materiale de constructii Iasi Iasi 514 Intreprinderea de produse ceramice Sighisoara Mures 515 Intreprinderea de materiale de constructii Roman Neamt 516 Intreprinderea de materiale de constructii 1 Mai Bucov Prahova 517 Intreprinderea de materiale izolatoareMatizol Berceni Prahova 518 Intreprinderea de materiale de constructii Satu Mare Satu Mare 519 Intreprinderea de produse ceramice Zalau Salaj 520 Intreprinderea de produse ceramice Record Sibiu Sibiu 521 Intreprinderea de prefabricate din beton Timisoara Timis 522 Intreprinderea de produse ceramice Jimbolia Timis 523 Intreprinderea de produse ceramice Lugoj Timis 524 Intreprinderea EXTRACERAM Timisoara Timis 525 Intreprinderea de materiale izolatoare Vaslui Vaslui 526 Intreprinderea de materiale de constructii Odobesti Vrancea 527 Intreprinderea de materiale de constructii Cesarom M. Bucuresti 528 Intreprinderea de materiale izolatoare Bucuresti M. Bucuresti 529 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii 7 Noiembrie Bucuresti M. Bucuresti 530 Intreprindere de constructii prefabricate, agregate si betoane Granitul Bucuresti M. Bucuresti 531 Centrala pentru utilaje si piese de schimb Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 532 Intreprinderea de utilaje Alba Iulia Alba 533 Intreprinderea de articole metalice pentru mobila si binale Arad Arad 534 Intreprinderea de suruburi Anghel Saligni Cernavoda Constanta 535 Intreprinderea de tamplarie metalica si produse pentru constructii din materiale plastice Buzau Buzau
25

536 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Filiasi Dolj 537 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Gheorghieni Harghita 538 Intreprinderea de utilaje si piese schimb si reparatii Iasi Iasi 539 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Reghin Mures 540 Intreprinderea de produse tehnico-sanitare Feroemail Prahova 541 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Sibiu Sibiu 542 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Suceava Suceava 543 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Bucuresti M. Bucuresti 544 Centrala de exploatare industriala a agregatelor minerale pentru constructii Targoviste -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Dambovita 545 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Alba Iulia Alba 546 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Ghioroc Arad 547 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Brasov Brasov 548 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Turda Cluj 549 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Roman Neamt 550 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Slatina Olt 551 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Odoreu Satu Mare 552 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Tulcea Tulcea 553 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Dragasani Valcea
26

554 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Doaga Vrancea 555 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Bragadiru M. Bucuresti 556 Centrala de mecanizare pentru constructii industriale Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 557 Intreprinderea de reparatii Braila Braila 558 Intreprinderea de reparatii Ploiesti Prahova 559 Intreprinderea de aparataje si accesorii Alexandria Teleorman 560 Intrerprinderea 6 Martie Timisoara Timis 561 Intreprinderea de constructii metalice si aparataje M. Bucuresti 562 Intreprinderea de constructii metalice si prefabricate Bucuresti M. Bucuresti 563 Centrala mecanica de material rulant Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 564 Intreprinderea mecanica de material rulant Brasov Brasov 565 Intreprinderea mecanica de material rulant 16 Februarie ClujNapoca Cluj 566 Intreprinderea mecanica de material rulant Craiova Dolj 567 Intreprinderea mecanica de material rulant Simeria Hunedoara 568 Intreprinderea mecanica de material rulant Pascani Iasi Iasi 569 Intreprinderea mecanica de material rulant Rosiorii de Vede Teleorman 570 Centrala industriala de reparatii auto- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 571 Intreprinderea de reparatii auto Cluj-Napoca Cluj 572 Intreprinderea de reparatii auto Craiova Dolj
27

573 Intreprinderea de reparatii auto Tecuci Galati 574 Intreprinderea mecanica de reparatii auto si utilaje pentru transporturi Baia Mare Maramures 575 Intreprinderea de reparatii auto Targu Mures Mures 576 Intreprinderea de reparatii auto Campina Prahova 577 Intreprinderea de reparatii auto Suceava Suceava 578 Intreprinderea de reparatii auto Timisoara Timis 579 Intreprinderea de prefabricate din beton Aiud Alba 580 Intreprinderea de poduri metalice si prefabricate din beton Pitesti Arges 581 Intreprinderea de cariere si balastiere Brasov Brasov 582 Intreprinderea de aparate de cale Buzau Buzau 583 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Harghita Harghita 584 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Deva Hunedoara 585 Intreprinderea de poduri din beton Giurgiu Giurgiu 586 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Baia Sprie Maramures 587 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Otopeni M. Bucuresti 588 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Bucuresti- Chitila M. Bucuresti 589 Santierul Naval Orsova Mehedinti 590 Intreprinderea de constructii si reparatii echipament de telecomunicatii M. Bucuresti 591 Centrala industriei bumbacului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
28

592 Intreprinderea textila UTA Arad Arad 593 Intreprinderea Textila Pitesti Arges 594 Intreprinderea textila crisana Oradea Bihor 595 Intreprinderea Textila Nasaud Bistrita-Nasaud 596 Intreprinderea textila Moldova Botosani Botosani 597 Intreprinderea Tesatoria Codlea Brasov 598 Intreprinderea Textila Buzau Buzau 599 Intreprinderea Textila Bucegi Pucioasa Dambovita 600 Intreprinderea textila Oltul Sf. Gheorghe Covasna 601 Intreprinderea Textila Calafat Dolj 602 Intreprinderea Textila Galati Galati 603 Intreprinderea de ata si filaturaOdorhei Harghita 604 Intreprinderea Filatura de bumbac Slobozia Ialomita 605 Intreprinderea Tesatura Iasi Iasi 606 Intreprinderea Textila Dunareana Giurgiu Giurgiu 607 Intreprinderea Filatura de bumbac Oltenita Giurgiu 608 Intreprinderea de vata Buftea Ilfov 609 Intreprinderea Filatura de bumbac Baia Mare Maramures 610 Intreprinderea textila Cazanele orsova Mehedinti 611 Intreprinderea Tesatoria de bumbac Sighisoara Mures 612 Intreprinderea Textila Slatina Olt 613 Intreprinderea textila Ardeleana Satu Mare Satu Mare 614 Intreprinderea Filatura de bumbac Carei Olt 615 Intreprinderea textila Tarnava Medias Sibiu 616 Intreprinderea textila Firul Rosu Talmaciu Sibiu 617 Intreprinderea textila 11 Iunie Cisnadie Sibiu 618 Intreprinderea Filatura de bumbac Campulung Moldovenesc Suceava 619 Intreprinderea Filatura de bumbac Gura Humorului Suceava 620 Intreprinderea Textila Teleorman Rosiorii de Vede Teleorman 621 Intreprinderea Textila Timisoara Timis
29

622 Intreprinderea Textila Lugoj Timis 623 Intreprinderea textila Bumbacul Timisoara Timis 624 Intreprinderea Ambalajul metalic Timisoara Timis 625 Intreprinderea Textila Vaslui Vaslui 626 Intreprinderea textila Dacia M. Bucuresti 627 Intreprinderea Industria bumbacului M. Bucuresti 628 Intreprinderea textila Aurora M. Bucuresti 629 Intreprinderea textila Suveica M. Bucuresti 630 Intreprinderea textila 7 Noiembrie M. Bucuresti 631 Intreprinderea Bumbacaria romaneasca Jilava M. Bucuresti 632 Centrala industriei matasii, inului si canepii-Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 633 Intreprinderea textila Drum Nou Oradea Bihor 634 Intreprinderea textila Republica Darste Brasov 635 Intreprinderea de matase Romania muncitoare Cluj -Napoca Cluj 636 Intreprinderea textila Dobrogeana Constanta Constanta 637 Intreprinderea textila Trainica Pucioasa Dambovita 638 Intreprinderea textila Navodul Galati Galati 639 Intreprinderea de stofe de mobila si tesaturi tehnice Gheorghieni Harghita 640 Intreprinderea Filatura de in si canepa Gheorghieni Harghita 641 Intreprinderea Tesatoria de matase Deva Hunedoara 642 Intreprinderea de mataseVictoria Iasi Iasi 643 Intreprinderea integrata de tesaturi subtiri tip in Pascani Iasi 644 Intreprinderea de in si canepa Textila Iasi Iasi 645 Intreprinderea Filatura si finisajul Balotesti Ilfov 646 Intreprinderea textila Intex Paulesti Prahova 647 Intreprinderea Tesatoria de matase Sighisoara Mures 648 Intreprinderea de in si canepa Negresti Satu Mare
30

649 Intreprinderea textila Solidaritatea Satu Mare Satu Mare 650 Intreprinderea textila Matasea Rosie Cisnadie Sibiu 651 Intreprinderea Filatura de in si canepa Falticeni Suceava 652 Intreprinderea textila Garofita Timisoara Timis 653 Intreprinderea textila Filatura de matase naturala Lugoj Timis 654 Intreprinderea textila Arta textila Timisoara Timis 655 Intreprinderea Filatura si tesatoria Sanicolau Mare Timis 656 Intreprinderea textila 13 Decembrie Timisoara Timis 657 Intreprinderea de panglici Zimnicea Teleorman 658 Intreprinderea de matase Select M. Bucuresti 659 Intreprinderea de matase Flamura Rosie M. Bucuresti 660 Intreprinderea de matase Borangicul M. Bucuresti 661 Intreprinderea de matase Matasea populara M. Bucuresti 662 Intreprinderea de matase Tesatoriile Reunite M. Bucuresti 663 Intreprinderea de stofe de mobila M. Bucuresti 664 Intreprinderea textila Unirea M. Bucuresti 665 Intreprinderea textila Industria Iutei M. Bucuresti 666 Intreprinderea de in, canepa Prodin M. Bucuresti 667 Centrala linii- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 668 Intreprinderea de stofe Argeseana Arges 669 Intreprinderea Filatura de lina Musceleana Cetateni Arges 670 Intreprinderea de postav Buhusi Bacau 671 Intreprinderea de postav Proletarul Bacau Bacau 672 Intreprinderea Netex Bistrita Bistrita-Nasaud 673 Intreprinderea de stofe Carpatex Brasov Brasov 674 Intreprinderea de postav Prejmer Brasov 675 Intreprinderea textila Octombrie Rosu Ghimbav Brasov 676 Intreprinderea Filatura de lina pieptanata Buzau Buzau
31

677 Intreprinderea integrata de lina Constanta Constanta 678 Intreprinderea textila Independenta Craiova Dolj 679 Intreprinderea Filatura de lina pieptanata Miercurea Ciuc Harghita 680 Intreprinderea de volvatir Tg. Neamt Neamt 681 Intreprinderea de stofe Sighisoara Mures 682 Intreprinderea de stofe Dorobantul Ploiesti Prahova 683 Intreprinderea de stofe Filatura de lina pieptanata Mizil Prahova 684 Intreprinderea Textila Cisnadie Sibiu 685 Intreprinderea Libertatea Sibiu Sibiu 686 Intreprinderea textila Dumbrava Sibiu Sibiu 687 Intreprinderea Industria linii Timisoara Timis 688 Intreprinderea de palarii Paltim Timisoara Timis 689 Intreprinderea de palarii Lux Periam Timis 690 Intreprinderea Filatura de lina pieptanata Focsani Vrancea 691 Intreprinderea de postav Azuga Prahova 692 Intreprinderea Textila Grivita M. Bucuresti 693 Intreprinderea romana de pisla M. Bucuresti 694 Intreprinderea Filatura de lina piptanata M. Bucuresti 695 Intreprinderea Munca Textila M. Bucuresti 696 Centrala industriei tricotajelor- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 697 Intreprinderea de ciorapi Sebes Alba 698 Intreprinderea de tricotaje Tricoul rosu Arad Arad 699 Intreprinderea de tricotaje Miorita Oradea Bihor 700 Intreprinderea de tricotaje Brasov Brasov 701 Intreprinderea de tricotaje Buzau Buzau 702 Intreprinderea de tricotaje Somesul Cluj-Napoca Cluj 703 Intreprinderea de tricotaje Miercurea Ciuc Harghita 704 Intreprinderea de tricotaje Toplita Harghita
32

705 Intreprinderea de tricotaje Hunedoara Hunedoara 706 Intreprinderea de tricotaje si perdele Pascani Iasi 707 Intreprinderea de tricotaje Moldova Iasi Iasi 708 Intreprinderea de tricotaje Unitatea Sighet Maramures 709 Intreprinderea de tricotaje 8 Martie Piatra neamt Neamt 710 Intreprinderea de tricotaje Smirodava Roman Neamt 711 Intreprinderea de tricotaje Caracal Olt 712 Intreprinderea de tricotaje Campina Prahova 713 Intreprinderea de tricotaje Tricotex Satu Mare Satu Mare 714 Intreprinderea de tricotaje Cehu Silvaniei Salaj 715 Intreprinderea de tricotaje Drapelul rosu Sibiu Sibiu 716 Intreprinderea de ciorapi7 Noiembrie Sibiu Sibiu 717 Intreprinderea de manusi si ciorapi Agnita Sibiu 718 Intreprinderea de tricotaje Zimbrul Suceava Suceava 719 Intreprinderea de tricotaje Bucovina Radauti Suceava 720 Intreprinderea de tricotaje 1 Iunie Timisoara Timis 721 Intreprinderea de ciorapi Timisoara Timis 722 Intreprinderea de tricotaje Husi Vaslui 723 Intreprinderea de tricotaje Focsani Vrancea 724 Intreprinderea de tricotaje Crinul M. Bucuresti 725 Intreprinderea Tricotajul rosu M. Bucuresti 726 Intreprinderea de tricotaje Tanara Garda M. Bucuresti 727 Intreprinderea de tricotaje Tricodava M. Bucuresti 728 Intreprinderea de ciorapi Apolo M. Bucuresti 729 Intreprinderea de ace de tricotat M. Bucuresti 730 Centrala industriei confectiilor- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 731 Intreprinderea de confectii Arad Arad 732 Intreprinderea de confectii Curtea de Arges Arges
33

733 Intreprinderea de confectii Bacau Bacau 734 Intreprinderea de confectii Marghita Bihor 735 Intreprinderea de confectii Oradea Bihor 736 Intreprinderea de confectii Dorohoi Botosani 737 Intreprinderea de confectii Botosani Botosani 738 Intreprinderea de confectii Braila Braila 739 Intreprinderea de confectii Ramnicu Sarat Buzau 740 Intreprinderea de confectii Resita Caras-Severin 741 Intreprinderea de confectii Flacara Cluj-napoca Cluj 742 Intreprinderea de confectii Peninsula comuna Lumina Constanta 743 Intreprinderea de confectii Targu Secuiesc Cluj-napoca Covasna 744 Intreprinderea de confectii Craiova Dolj 745 Intreprinderea de confectii Targu Jiu Gorj 746 Intreprinderea de confectii Odorhei Harghita 747 Intreprinderea de confectii Miercurea Ciuc Harghita 748 Intreprinderea de confectii Calarasi Ialomita 749 Intreprinderea de stofe tricotate si confectii Iasi Iasi 750 Intreprinderea de confectii Baia mare Maramures 751 Intreprinderea de confectii Portile de Fier Drobeta Turnu Severin Mehedinti 752 Intreprinderea de confectii Tarnava Sighisoara Mures 753 Intreprinderea de confectii Muresul Tg. Mures Mures 754 Intreprinderea de confectii Mondiala Satu Mare Satu Mare 755 Intreprinderea de confectii Steaua rosie Sibiu Sibiu 756 Intreprinderea de confectii Bega Timisoara Timis 757 Intreprinderea de confectii Vaslui Vaslui 758 Intreprinderea de confectii Barlad Vaslui 759 Intreprinderea de confectii Focsani Vrancea 760 Centrala industriei pielariei, cauciucului si incaltamintei -Bucurestiactivitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara
34

personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 761 Intreprinderea de incaltaminte Ardeleana Alba Iulia Alba 762 Intreprinderea de piele si marochinarie Caprioara Sebes Alba 763 Intreprinderea de incaltaminte si calapoade Libertatea Arad Arad 764 Intreprinderea de incaltaminte Pitesti Arges 765 Intreprinderea de piele si incaltaminte Partizanul Bacau Bacau 766 Intreprinderea de incaltaminte Solidaritatea Oradea Bihor 767 Intreprinderea de incaltaminte Crisul Oradea Bihor 768 Intreprinderea de incaltaminte Bihoreana Marghita Bihor 769 Intreprinderea de incaltaminte Arta Oradea Bihor 770 Intreprinderea de blanarie 1 Mai Oradea Bihor 771 Intreprinderea de piele si incaltaminte Timpuri Noi Brasov Brasov 772 Intreprinderea de incaltaminte Clujana Cluj-Napoca Cluj 773 Intreprinderea Tabacaria Bucovat Dolj 774 Intreprinderea de blanarie Vidra Orastie Hunedoara 775 Intreprinderea pentru materiale sportive Reghin Mures 776 Intreprinderea de piele si manusi Targu Mures Mures 777 Intreprinderea Tabacaria Minerala Corabia Olt 778 Intreprinderea de piele Poporul Ploiesti Prahova 779 Intreprinderea de piele Drum Nou Satu Mare Satu Mare 780 Intreprinderea de piele si incaltaminte 8 Mai Medias Sibiu 781 Intreprinderea de piele, incaltaminte si marochinarie 13 Decembrie Sibiu Sibiu 782 Intreprinderea de piele si incaltaminte Agnita Sibiu 783 Intreprinderea de piele si incaltaminte Staruinta Suceava Suceava 784 Intreprinderea de incaltaminte Banatul Timisoara Timis 785 Intreprinderea de incaltaminte Modern Timisoara Timis 786 Intreprinderea romana de piele Timisoara Timis 787 Intreprinderea de incaltaminte Jimbolia Timis 788 Intreprinderea de calapoade Lugoj Timis
35

789 Intreprinderea de piele si manusi Timisoara Timis 790 Intreprinderea de nasturi Jimbolia Timis 791 Intreprinderea de mase plastice Dermatina Timisoara Timis 792 Intreprinderea de mase plastice si incaltaminte Victoria Timis 793 Intreprinderea de spume poliuretanice Timisoara Timis 794 Intreprinderea Pretim Timisoara Timis 795 Intreprinderea de incaltaminte Husi Vaslui 796 Intreprinderea de piele si incaltaminte Ramnicu Valcea Valcea 797 Intreprinderea de talpa si incaltaminte din cauciuc Dragasani Valcea 798 Intreprinderea de piele si incaltaminte Pionierul M. Bucuresti 799 Intreprinderea de piele si incaltaminte Flacara Rosie M. Bucuresti 800 Intreprinderea de piele si incaltaminte Carmen M. Bucuresti 801 Intreprinderea de piele si incaltaminte Republica M. Bucuresti 802 Intreprinderea de piele si incaltaminte Tehnica Noua M. Bucuresti 803 Intreprinderea de incaltaminte cauciuc U.C.R M. Bucuresti 804 Intreprinderea de piele sintetica M. Bucuresti 805 Intreprinderea de bunuri de consumdin cauciuc Jilava M. Bucuresti 806 Intreprinderea de nasturi si mase plastice M. Bucuresti 807 Intreprinderea de incaltaminte Progresul M. Bucuresti 808 Intreprinderea Tabacaria minerala Jilava M. Bucuresti 809 Intreprinderea Prefin M. Bucuresti 810 Intreprinderea Antilopa M. Bucuresti 811 Centrala industriei sticlei si ceramicii fine -Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 812 Intreprinderea de portelan de menaj Alba Iulia Alba 813 Intreprinderea de portelan de menaj Curtea de Arges Arges 814 Intreprinderea de sticlarie Padurea Neagra Alesd Bihor 815 Intreprinderea de sticlarie de menaj Bistrita Bistrita-Nasaud
36

816 Intreprinderea de sticlarie si portelan Dorohoi Botosani 817 Intreprinderea de exploatare miniera Miorcani Botosani 818 Intreprinderea de sticlarie de menaj Berca Buzau 819 Intreprinderea de geamuri Buzau Buzau 820 Intreprinderea de sticlarie Turda Cluj 821 Intreprinderea de sticlarie menaj Gherla Cluj 822 Intreprinderea de portelanIria Cluj-Napoca Cluj 823 Intreprinderea de sticlarie de menaj Targu Jiu Gorj 824 Intreprinderea de faianta si sticlarie Baia Mare Maramures 825 Intreprinderea de sticlarie si faianta Sighisoara Mures 826 Intreprinderea de geamuri Tarnaveni Mures 827 Intreprinderea de sticlarie Azuga Prahova 828 Intreprinderea de sticlarie Prahova Ploiesti Prahova 829 Intreprinderea pentru exploatarea si prelucrarea materialelor metalifere Valenii de Munte Prahova 830 Intreprinderea de geamuri Scaieni Prahova 831 Intreprinderea de sticlarie Victoria muncii Poiana Codrului Satu Mare 832 Intreprinderea de sticlarie Vitrometan Medias Sibiu 833 Intreprinderea de sticlarie Avrig Sibiu 834 Intreprinderea de geamuri Medias Sibiu 835 Intreprinderea de sticlarie de menaj Suceava Suceava 836 Intreprinderea de sticlarie Tomesti Timis 837 Intreprinderea de articole de sticlarie Bucuresti M. Bucuresti 838 Intreprinderea de fire si tesaturi din fire de sticla M. Bucuresti 839 Centrala industriei articolelor casnice- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 840 Intreprinderea Bunuri metalice Arad Arad 841 Intreprinderea de ceasuri Victoria Arad Arad
37

842 Intreprinderea Aradeanca Arad Arad 843 Intreprinderea Metalica Oradea Bihor 844 Intreprinderea de mase plastice Viitorul Oradea Bihor 845 Intreprinderea de pensule Cluj -Napoca Cluj 846 Intreprinderea 11 Iunie Galati Galati 847 Intreprinderea de paruri Sighet Maramures 848 Intreprinderea de vase emailate Sighisoara Mures 849 Intreprinderea Jiul Bals Olt 850 Intreprinderea Flacara Ploiesti Prahova 851 Intreprinderea de masini casnice emailate 23 August Satu Mare 852 Intreprinderea Emailul rosu Medias Sibiu 853 Intreprinderea de cutite Ocna Sibiului Sibiu 854 Intreprinderea Flamura rosie Sibiu Sibiu 855 Intreprinderea Metalurgica M. Bucuresti 856 Intreprinderea Inox M. Bucuresti 857 Consiliul culturii si educatiei socialiste- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 858 Intreprinderea poligrafica Bacau Bacau 859 Intreprinderea poligrafica Crisana Bihor 860 Intreprinderea poligrafica Brasov Brasov 861 Intreprinderea poligrafica Cluj-Napoca Cluj 862 Intreprinderea poligrafica Oltenia Craiova Dolj 863 Intreprinderea poligrafica Galati Galati 864 Intreprinderea poligrafica Iasi Iasi 865 Intreprinderea poligrafica Banat Timisoara Timis 866 Intreprinderea poligrafica Sibiu Sibiu 867 Intreprinderea poligrafica 13 Decembrie 1918 M. Bucuresti 868 Intreprinderea poligrafica Informatia M. Bucuresti 869 Intreprinderea poligrafica Arta grafica M. Bucuresti
38

870 Intreprinderea poligrafica Filaret M. Bucuresti 871 Intreprinderea poligrafica Buletinul Oficial M. Bucuresti 872 Casa de discuri Electrecord M. Bucuresti 873 Intreprinderea Mecanica Poligrafica M. Bucuresti 874 Centrala de mecanizare a agriculturii si productiei de utilaje pentru agricultura si industria alimentara- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 875 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Arad Arad 876 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Botosani Botosani 877 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare ClujNapoca Cluj 878 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Navodari Constanta 879 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Tecuci Galati 880 Intreprinderea de ambalaje din metal pentru agricultura si industria alimentara Tecuci Galati 881 Intreprinderea Tehnoutilaj odorhei Harghita 882 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Iasi Iasi 883 Intreprinderea de ambalaje si piese de schimb pentru agricultura si industriei alimentare Buftea Ilfov 884 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bals Olt 885 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Sibiu Sibiu 886 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare
39

Rosiorii de Vede Teleorman 887 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Timisoara Timis 888 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bucuresti M. Bucuresti 889 Intreprinderea de utilaje si piese de schimbpentru agricultura si industrie alimentara Chitila M. Bucuresti 890 Intreprinderea poligrafica Luceafarul M. Bucuresti 891 Centrala pentru valorificarea cerealelor si producerea nutreturilor combinate -Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 892 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Arad Arad 893 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Costesti Arges 894 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bacau Bacau 895 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oradea Bihor 896 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Palota Bihor 897 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Tinca Bihor 898 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Leorda Botosani 899 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Codlea Brasov 900 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Braila Braila 901 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Urleasca
40

Braila 902 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ramnicu Sarat Buzau 903 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sahateni Buzau 904 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate ClujNapoca Cluj 905 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iclod Cluj 906 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ovidiu Constanta 907 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Poarta Alba Constanta 908 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bailesti Dolj 909 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Craiova Dolj 910 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Segarcea Dolj 911 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Titu Dambovita 912 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Galati Galati 913 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Orastie Hunedoara 914 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Calarasi Ialomita 915 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ciulnita Ialomita 916 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Fetesti Ialomita
41

917 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iasi Iasi 918 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Crevedia Ilfov 919 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Giurgiu Giurgiu 920 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oltenita Giurgiu 921 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Peris Ilfov 922 Intreprinderea pentru fabricatie si reparatii Peris Ilfov 923 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 924 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iernut Mures 925 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Roman Neamt 926 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Caracal Olt 927 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ploisti Prahova 928 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Satu Mare Satu Mare 929 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sibiu Sibiu 930 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Veresti Suceava 931 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Alexandria Teleorman 932 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Beregsau Timis 933 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Birda Timis
42

934 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Focsani Vrancea 935 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sabaru M. Bucuresti 936 Centrala pentru legume si fructe -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 937 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Arad Arad 938 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baiculesti Arges 939 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Topoloveni Arges 940 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oradea Bihor 941 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valea lui Mihai Bihor 942 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fagaras Brasov 943 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Vadeni Braila 944 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Priscov Buzau 945 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Dej Cluj 946 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Constanta Constanta 947 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Pucioasa Dambovita 948 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si
43

fructelor Calafat Dolj 949 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tecuci Galati 950 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Hateg Hunedoara 951 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fetesti Ialomita 952 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oltenita Giurgiu 953 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Buftea Ilfov 954 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Giurgiu Giurgiu 955 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baia Mare Maramures 956 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Targu Mures Mures 957 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Caracal Olt 958 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valenii de munte Prahova 959 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Suceava Suceava 960 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Turnu Magurele Teleorman 961 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Timisoara Timis 962 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tulcea Tulcea 963 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si
44

fructelor Husi Vaslui 964 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Riureni Valcea 965 Intreprinderea de produse alimentare -Bucuresti M. Bucuresti 966 Centrala viei si vinului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 967 Intreprinderea viei si vinului Alba Iulia Alba 968 Intreprinderea viei si vinului Arad Arad 969 Intreprinderea viei si vinului Pitesti Arges 970 Intreprinderea viei si vinului Bacau Bacau 971 Intreprinderea viei si vinului Oradea Bihor 972 Intreprinderea viei si vinului Bistrita Bistrita-Nasaud 973 Intreprinderea viei si vinului Botosani Botosani 974 Intreprinderea viei si vinului Brasov Brasov 975 Intreprinderea viei si vinului Braila Braila 976 Intreprinderea viei si vinului Buzau Buzau 977 Intreprinderea viei si vinului Resita Caras-Severin 978 Intreprinderea viei si vinului Cluj-Napoca Cluj 979 Intreprinderea viei si vinului Constanta Constanta 980 Intreprinderea viei si vinului Sf. Gheorghe Covasna 981 Intreprinderea viei si vinului Targoviste Dambovita 982 Intreprinderea viei si vinului Craiova Dolj 983 Intreprinderea viei si vinului Galati Galati 984 Intreprinderea viei si vinului Targu Jiu Gorj 985 Intreprinderea viei si vinului Miercurea Ciuc Harghita 986 Intreprinderea viei si vinului Deva Hunedoara 987 Intreprinderea viei si vinului Calarasi Ialomita 988 Intreprinderea viei si vinului Iasi Iasi 989 Intreprinderea viei si vinului Ilfov-Bucuresti Ilfov
45

990 Intreprinderea viei si vinului Baia Mare Maramures 991 Intreprinderea viei si vinului Drobeta Turnu Severin Mehedinti 992 Intreprinderea viei si vinului Targu Mures Mures 993 Intreprinderea viei si vinului Piatra Neamt Neamt 994 Intreprinderea viei si vinului Slatina Olt 995 Intreprinderea viei si vinului Ploiesti Prahova 996 Intreprinderea viei si vinului Satu Mare Satu Mare 997 Intreprinderea viei si vinului Zalau Salaj 998 Intreprinderea viei si vinului Sibiu Sibiu 999 Intreprinderea viei si vinului Suceava Suceava 1000 Intreprinderea viei si vinului Rosiorii de Vede Teleorman 1001 Intreprinderea viei si vinului Timisoara Timis 1002 Intreprinderea viei si vinului Tulcea Tulcea 1003 Intreprinderea viei si vinului Husi Vaslui 1004 Intreprinderea viei si vinului Dragasani Valcea 1005 Intreprinderea viei si vinului Focsani Vrancea 1006 Intreprinderea de vinuri si rachiuri Bucuresti Est M. Bucuresti 1007 Intreprinderea de vinuri si sampanie Zarea Bucuresti M. Bucuresti 1008 Centrala industrializarii carnii Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1009 Intreprinderea de industrializarea carnii Alba Alba 1010 Intreprinderea de industrializarea carnii Arad Arad 1011 Intreprinderea de industrializarea carnii Pitesti Arges 1012 Intreprinderea de industrializarea carnii Bacau Bacau 1013 Intreprinderea de industrializarea carnii Oradea Bihor 1014 Intreprinderea de industrializarea carnii Bistrita Bistrita-Nasaud 1015 Intreprinderea de industrializarea carnii Botosani Botosani 1016 Intreprinderea de industrializarea carnii Brasov Brasov
46

1017 Intreprinderea de industrializarea carnii Braila Braila 1018 Intreprinderea de industrializarea carnii Buzau Buzau 1019 Intreprinderea de industrializarea carnii Resita Caras-Severin 1020 Intreprinderea de industrializarea carnii Cluj-Napoca Cluj 1021 Intreprinderea de industrializarea carnii Constanta Constanta 1022 Frigoriferul portuar Constanta Constanta 1023 Intreprinderea de industrializarea carnii Sf. Gheorghe Covasna 1024 Intreprinderea de industrializarea carnii Targoviste Dambovita 1025 Intreprinderea de industrializarea carnii Craiova Dolj 1026 Intreprinderea de industrializarea carnii Galati Galati 1027 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Jiu Gorj 1028 Intreprinderea de industrializarea carnii Miercurea Ciuc Harghita 1029 Intreprinderea de industrializarea carnii Deva Hunedoara 1030 Intreprinderea de industrializarea carnii Calarasi Ialomita 1031 Intreprinderea de industrializarea carnii Iasi Iasi 1032 Intreprinderea de industrializarea carnii Ilfov Buc. Ilfov 1033 Intreprinderea de industrializarea carnii Baia Mare Maramures 1034 Intreprinderea de industrializarea carnii Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1035 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Mures Mures 1036 Intreprinderea de industrializarea carnii Piatra Neamt Neamt 1037 Intreprinderea de industrializarea carnii Slatina Olt 1038 Intreprinderea de industrializarea carnii Ploiesti Prahova 1039 Intreprinderea de industrializarea carnii Satu Mare Satu Mare 1040 Intreprinderea de industrializarea carnii Zalau Salaj 1041 Intreprinderea de industrializarea carnii Sibiu Sibiu 1042 Intreprinderea de industrializarea carnii Suceava Suceava 1043 Intreprinderea de industrializarea carnii Alexandria Teleorman 1044 Intreprinderea de industrializarea carnii Timisoara Timis 1045 Intreprinderea de industrializarea carnii Tulcea Tulcea
47

1046 Intreprinderea de industrializarea carnii Birlad Vaslui 1047 Intreprinderea de industrializarea carnii Ramnicu-Valcea Valcea 1048 Intreprinderea de industrializarea carnii Focsani Vrancea 1049 Intreprinderea Antefrig Bucuresti M. Bucuresti 1050 Intreprinderea Abatorul Bucuresti M. Bucuresti 1051 Intreprinderea de produse si conserve de carne Bucuresti M. Bucuresti 1052 Centrala industrializarii laptelui -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1053 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alba Iulia Alba 1054 Intreprinderea de industrializare a laptelui Arad Arad 1055 Intreprinderea de industrializare a laptelui Pitesti Arges 1056 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bacau Bacau 1057 Intreprinderea de industrializare a laptelui Oradea Bihor 1058 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bistrita Bistrita-Nasaud 1059 Intreprinderea de industrializare a laptelui Botosani Botosani 1060 Intreprinderea de industrializare a laptelui Brasov Brasov 1061 Intreprinderea de industrializare a laptelui Braila Braila 1062 Intreprinderea de industrializare a laptelui Buzau Buzau 1063 Intreprinderea de industrializare a laptelui Resita Caras-Severin 1064 Intreprinderea de industrializare a laptelui Cluj-Napoca Cluj 1065 Intreprinderea de industrializare a laptelui Constanta Constanta 1066 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sfintu Gheorghe Covasna 1067 Intreprinderea de industrializare a laptelui Targoviste Dambovita 1068 Intreprinderea de industrializare a laptelui Craiova Dolj 1069 Intreprinderea de industrializare a laptelui Galati Galati 1070 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Jiu Gorj 1071 Intreprinderea de industrializare a laptelui Miercurea Ciuc Harghita
48

1072 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simeria Hunedoara 1073 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slobozia Ialomita 1074 Intreprinderea de industrializare a laptelui Iasi Iasi 1075 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ilfov- Bucuresti Ilfov 1076 Intreprinderea de industrializare a laptelui Baia Mare Maramures 1077 Intreprinderea de industrializare a laptelui Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1078 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Mures Mures 1079 Intreprinderea de industrializare a laptelui Piatra Neamt Neamt 1080 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slatina Olt 1081 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ploiesti Prahova 1082 Intreprinderea de industrializare a laptelui Satu- Mare Satu -Mare 1083 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simleul Silvaniei Salaj 1084 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sibiu Sibiu 1085 Intreprinderea de industrializare a laptelui Suceava Suceava 1086 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alexandria Teleorman 1087 Intreprinderea de industrializare a laptelui Timisoara Timis 1088 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tulcea Tulcea 1089 Intreprinderea de industrializare a laptelui Vaslui Vaslui 1090 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ramnicu Valcea Valcea 1091 Intreprinderea de industrializare a laptelui Focsani Vrancea 1092 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bucuresti M. Bucuresti 1093 Centrala productiei industrializarii sfeclei de zahar Bucurestiactivitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1094 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Arad Arad 1095 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Sascut Bacau 1096 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bucecea Botosani
49

1097 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bod Brasov 1098 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Buzau Buzau 1099 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Podari Dolj 1100 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Pascani Iasi 1101 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Giurgiu Giurgiu 1102 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Urziceni Ilfov 1103 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Tandarei Ialomita 1104 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Targu Mures Mures 1105 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Oradea Bihor 1106 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Ludus Mures 1107 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Roman Neamt 1108 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Corabia Olt 1109 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Timisoara Timis 1110 Intreprinderea de produse zaharoase Brasov Brasov 1111 Intreprinderea de produse zaharoase Feleacul Cluj-Napoca Cluj 1112 Intreprinderea de produse zaharoase Cerna Drobeta TurnuSeverin Mehedinti 1113 Intreprinderea de produse zaharoase Victoria Sibiu Sibiu 1114 Intreprinderea de produse zaharoase Kandia Timisoara Timis 1115 Intreprinderea de produse zaharoase Bucuresti M. Bucuresti 1116 Centrala berii, spirtului si amidonului Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
50

1117 Intreprinderea de spirt si drojdie Arad Arad 1118 Intreprinderea de bere Pitesti Arges 1119 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Margineni Bacau 1120 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Oradea Bihor 1121 Intreprinderea de bere si amidon Braila Braila 1122 Intreprinderea de bere Aurora Brasov Brasov 1123 Intreprinderea de bere si spirt Cluj-Napoca Cluj 1124 Intreprinderea de bere Constanta Constanta 1125 Intreprinderea de spirt Sfantu Gheorghe Covasna 1126 Intreprinderea de amidon si glucoza Targu Secuiesc Covasna 1127 Intreprinderea de bere Galati Galati 1128 Intreprinderea de bere spirt si amidon Sinsimion Harghita 1129 Intreprinderea de bere si malt Hateg Hunedoara 1130 Intreprinderea de bere si spirt Iasi Iasi 1131 Intreprinderea de drojdie Seineana Seini Maramures 1132 Intreprinderea de bere si spirt Banovita Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1133 Intreprinderea de bere Reghin Mures 1134 Intreprinderea de bere si amidon Steagu Rosu Piatra Neamt Neamt 1135 Intreprinderea de bere Azuga Prahova 1136 Intreprinderea de bere Satu Mare Satu Mare 1137 Intreprinderea de bere si amidon Sibiu Sibiu 1138 Intreprinderea de bere spirt si amidon Radauti Suceava 1139 Intreprinderea de bere Timisoara Timis 1140 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Bucuresti M. Bucuresti 1141 Intreprinderea de bere Rahova Bucuresti M. Bucuresti 1142 Intreprinderea de bere Grivita Bucuresti M. Bucuresti 1143 Intreprinderea de bere Bragadiru Bucuresti M. Bucuresti 1144 Centrala uleiului Bucuresti activitatea proprie a centralei si a
51

unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1145 Intreprinderea de ulei Interindustrial Oradea Bihor 1146 Intreprinderea de ulei Constanta Constanta 1147 Intreprinderea de ulei Oltenia Podari Dolj 1148 Intreprinderea de ulei Prutul Galati Galati 1149 Intreprinderea de ulei Slobozia Ialomita 1150 Intreprinderea de ulei Unirea Iasi Iasi 1151 Intreprinderea de ulei Urziceni Ilfov 1152 Intreprinderea de ulei Ardealul Carei Satu Mare 1153 Intreprinderea de ulei Rosiorii de Vede Teleorman 1154 Intreprinderea de ulei Barlad Vaslui 1155 Intreprinderea de ulei 13 Decembrie Bucuresti M. Bucuresti 1156 Centrala productiei si industrializarii tutunului -Bucurestiactivitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1157 Intreprindetre de tigarete Ramnicu Sarat Buzau 1158 Intreprindetre de tigarete Sfantu Gheorghe Covasna 1159 Intreprindetre de tigarete Targu Jiu Gorj 1160 Intreprindetre de tigarete Iasi Iasi 1161 Intreprindetre de tigarete Timisoara Timis 1162 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Ocna Mures Alba 1163 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Arad Arad 1164 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Craiova Dolj 1165 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Urziceni Ilfov 1166 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Carei Satu Mare 1167 Intreprindetre de cultura si fermentare a tutunului Barlad Vaslui 1168 Centrala productiei si industrializarii pestelui -Ilfov -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate
52

juridica direct subordonate Ilfov 1169 Intreprinderea piscicola Arad Arad 1170 Intreprinderea piscicola Cefa Bihor 1171 Intreprinderea piscicola Botosani Botosani 1172 Intreprinderea piscicola Braila Braila 1173 Intreprinderea piscicola Luciu Buzau 1174 Intreprinderea piscicola Cluj-Napoca Cluj 1175 Intreprinderea piscicola Constanta Constanta 1176 Intreprinderea piscicola Calafat Dolj 1177 Intreprinderea piscicola Galati Galati 1178 Intreprinderea piscicola Calarasi Ialomita 1179 Intreprinderea piscicola Iasi Iasi 1180 Intreprinderea piscicola Zau de Campie Mures 1181 Intreprinderea piscicola Bercu Satu Mare 1182 Intreprinderea piscicola Zimnicea Teleorman 1183 Intreprinderea piscicola Urseni Timis 1184 Intreprinderea piscicola Carja Vaslui 1185 Centrala Delta Dunarii Tulcea- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Tulcea 1186 Intreprinderea de constructii si reparatii de nave si utilaje Tulcea Tulcea 1187 Intreprinderea de industrializare a pestelui Tulcea Tulcea 1188 Intreprinderea piscicola Macin Tulcea 1189 Centrala industriala de morarit, decorticat, panificatie si produse fainoase Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1190 Intreprinderea de morarit si panificatie Alba Iulia Alba 1191 Intreprinderea de morarit si panificatie Arad Arad
53

1192 Intreprinderea de morarit si panificatie Pitesti Arges 1193 Intreprinderea de morarit si panificatie Bacau Bacau 1194 Intreprinderea de morarit si panificatie Oradea Bihor 1195 Intreprinderea de morarit si panificatie Bistrita Bistrita Nasaud 1196 Intreprinderea de morarit si panificatie Botosani Botosani 1197 Intreprinderea de morarit si panificatie Resita Caras-Severin 1198 Intreprinderea de morarit si panificatie Sfantu Gheorghe Covasna 1199 Intreprinderea de morarit si panificatie Targoviste Dambovita 1200 Intreprinderea de morarit si panificatie Targu Jiu Gorj 1201 Intreprinderea de morarit si panificatie Miercurea Ciuc Harghita 1202 Intreprinderea de morarit si panificatie Deva Hunedoara 1203 Intreprinderea de morarit si panificatie Slobozia Ialomita 1204 Intreprinderea de morarit si panificatie Ilfob Buc. Ilfov 1205 Intreprinderea de morarit si panificatie Baia Mare Maramures 1206 Intreprinderea de morarit si panificatie Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 1207 Intreprinderea de morarit si panificatie Piatra Neamt Neamt 1208 Intreprinderea de morarit si panificatie Zalau Salaj 1209 Intreprinderea de morarit si panificatie Suceava Suceava 1210 Intreprinderea de morarit si panificatie Tulcea Tulcea 1211 Intreprinderea de morarit si panificatie Barlad Vaslui 1212 Intreprinderea de morarit si panificatie Valcea Valcea 1213 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Brasov Brasov 1214 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Constanta Constanta 1215 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Galati Galati 1216 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Iasi Iasi 1217 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Targu
54

Mures Mures 1218 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Slatina Olt 1219 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Ploiesti Prahova 1220 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Satu Mare Satu Mare 1221 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Sibiu Sibiu 1222 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Alexandria Teleorman 1223 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Focsani Vrancea 1224 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Bucuresti M. Bucuresti 1225 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Braila Braila 1226 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Craiova Dolj 1227 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Timisoara Timis 1228 Trustul inului, canepii si bumbacului Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 1229 Intreprinderea de in Mangalia Constanta 1230 Intreprinderea de in Reci Covasna 1231 Intreprinderea de in Joseni Harghita 1232 Intreprinderea de in Ulmeni Maramures 1233 Intreprinderea de in Ploiestiori Prahova 1234 Intreprinderea de in Cirta Sibiu
55

1235 Intreprinderea de in Ghindari Mures 1236 Intreprinderea de in Sighisoara Mures 1237 Intreprinderea de cinepa Iratosu Arad 1238 Intreprinderea de cinepa Palota Bihor 1239 Intreprinderea de cinepa Buzau Buzau 1240 Intreprinderea de cinepa Ludus Mures 1241 Intreprinderea de cinepa Sagna Neamt 1242 Intreprinderea de cinepa Dumbraveni Sibiu 1243 Intreprinderea de cinepa Sinicolaul Mare Timis 1244 Intreprinderea de cinepa Vaslui Vaslui 1245 Intreprinderea de cinepa Alexandria Teleorman 1246 Intreprinderea de in si cinepa Beclean Bistrita Nasaud 1247 Intreprinderea de in si cinepa Carei Satu Mare 1248 Intreprinderea de in si cinepa Suceava Suceava 1249 Intreprinderea pentru producerea si valorificarea bumbacului Brinceni Teleorman 1250 Intreprinderea de de pescuit oceanic NAVROM Tulcea Tulcea 1251 Intreprinderea PROTAN Bucuresti M. Bucuresti 1252 Intreprinderea Didactica M. Bucuresti 1253 Monetaria Statului M. Bucuresti 1254 Imprimeria Bancii Nationale M. Bucuresti 1255 Intreprinderea Frigocom M. Bucuresti 1256 Intreprinderea de produse ortopedice si protezare M. Bucuresti 1257 Intreprinderea de tevi sudate Bucuresti Autor : Col (r) Vasile Zrnescu

A nceput s circule pe Internet, din vara lui 2011, textul de mai jos.

56

*** Ceea ce vei citi este de natur s impresioneze i o piatr!

Simpla trecere n revist a celor 1.257 de repere nate multiple nedumeriri, orice ncercare de justificare a jafului comis ducnd spre fraudulosul pact cu diavolul, ncheiat de guvernanii Romniei de dup 89. ntreaga fost economie naional a rii noastre este evideniat ntr-un necrolog!

Indiferent de modul de analiz, obiectiv/subiectiv, nu putem pleca dect din momentul 89, an n care devenise oficial c Romania nu mai avea datorie extern. Nu trec cu uurin peste lipsurile ndurate de popor, supus fr voie i explicaie unui maraton cruia nu i se vedea linia de sosire. Nu va fi uitat nici suferina aceluiai popor, cauzat de exacerbarea unei politici proletcultiste, cu finalitate paranoic. Vreau doar s scot n eviden rezultatul eforturilor fcute, evidena lor fizic legat de multiple ramuri economice, utile dezvoltrii normale a unei naii.

Tot ceea ce a nsemnat timp, efort, durere, alienare, renunare, exist i funciona indiferent de carenele de management pe care le-am aflat, cu toii, cnd s-a nceput analiza motivatoare de ucidere a semenului i de justificare a dezastrului programat.

57

M repet, ca s nelegei, n acel moment, al ntoarcerii economice a Romniei cu zeci de ani n urm, ara noastr nu mai avea nici o datorie. Mai mult, tot ceea ce vei vedea n materialul care urmeaz, exista, era pltit, funciona, asigura viaa de zi cu zi, prelucra multele bogaii cu care fusesem nzestrai de divinitate.

i, dintr-o dat, se abtu asupra noastr furia inut n obroc a ctorva dintre fosilele stalinismului, asistai de urmaii unor foti colegi de-ai lor n prpdirea fiinei naionale, nc din 1945, sprijinii de trdtori dovedii a fi n slujba unora dintre serviciile de spionaj, strine interesate direct n rentoarcerea Romniei la sap de lemn, profitnd de disponibilitatea multor cozi de topor de care neamul acesta a tot avut noroc i cu ncuviintarea fctorilor actuali ai globalizarii!

Cine i cum ar fi putut rezista la o asemenea ofensiv!? Romnii s-au dovedit nedemni de sacrificiul stramoilor i, contrar ateptrilor fireti, au concurat la disiparea avuiei naionale, implicit la dezmostenirea lor i a urmailor lor, n vecii vecilor. S-au bucurat ca ntngii de desfiintarea cooperativelor agricole, dispus de Petre Roman, distrugnd fizic ntrega baz material care le aparinea, de drept, tot lor! Au continuat balul libertii prin sporirea dezordinii n funcionarea tuturor structurilor administrative i nu numai a acestora.

i numai atunci cnd gospodria nu mai avea garduri i nici cini au aprut pricepuii, adevarata Coloana V-a a edificrii dezastrului total asupra unei ri foarte frumoase, avnd pcatul de a fi locuit!
58

Citii, amintii-v, gndii isperai, Mugur Preda, Bucureti-Romnia

n primvara lui 1989, Nicolae Ceauescu anuna c Romnia i-a ncheiat plata datoriei i nu mai este nimnui datoare. Am ajuns, acum, n anul 2011, la o datorie de peste 150 de miliarde de euro!

ADDENDA

59

Cine are informaii despre alte ntreprinderi distruse, furate, vndute pe nimic, s completeze lista. La acest jaf au contribuit toate partidele parlamentare care au fost la putere n aceti 22 de ani apocaliptici, mpreun indivizii corupi din economie, ju$tii, administraie etc. adic ceea ce s-a numitcleptocraia.

n continuarea distrugerii economiei romneti, guvernul trdtor maghiarizat Boc-Bela, cu acordul preedintelui filomaghiar Traian Bsescu i la presiunea Fondului Monetar Intenraional (F.M.I.), i-a propus s nstrineze i marile combinate energetice. n prima form, pentru ca pastila s fie mai uor de nghiit de ctre romni, nstrinarea se va face prin aducerea de manageri strini care vor dispune, evident, decizii dictate de fore strine. Prin pierderea controlului asupra marilor combinate energetice, Romnia i va pierde tot mai mult suveranitatea naional, fiindc sistemul energetic constituie o component esenial a securitii naionale.

Situaia de acum doi ani, cnd Federaia Rus a oprit gazul pe motivul ntemeiat c Ucraina fura gaz din conductele transnaionale, dar folosit doar ca pretext pentru a face presiuni contra rilor europene occidenatale! i a ngheat toat Europa Occidental este elocvent pentru pierderea independenei Romniei din cauza nstrinrii marilor combinate energetice!

De aceea, regimul Bsescu-Boc-Bela trebuie nlturat rapid, nainte s mai apuce s dispun vreo decizie antiromneasc!
60

Vasile I. Zrnescu

RECENSMNTUL RUINRII ROMNIEI (2) PARTEA A II-A Flota romneasc, disprut fr urm n triunghiul tranziiei

130 de oameni cercetai, 80 de acuzai, nici un prejudiciu rezultat n urma vnzrii pe nimic a 16 nave. Dosarul Flota intra n galeria marilor fraude economice ale sfritului de secol XX. Era perioada n care Romnia a ieit din epoca de aur i a intrat n epoca epelor. Financiarul v propune n fiecare sptmn cte un dosar celebru, cu autor necunoscut.

Astzi, despre cum au disprut fr urm 286 de nave.

Odat, demult, Romnia inventa exploatarea la scara industrial a petrolului, nscocea primul avion cu reacie sau era ntre primele trei ri care utilizau laserul n industrie. Ei bine, am fost mai mult dect att, vorba poetului n via am avut i a noua flot maritim (comercial) a lumii. O tempora, o mores!

61

La ora actual, din toat flota romneasc nu mai exist dect un munte de dosare penale care plutete prin tribunalele patriei.

Prea multe nave Revoluia din decembrie 1989, sau cum vrei s-i spunei, ne-a prins cu 286 de nave n stare de funcionare, toate aflate n dotarea flotei maritime comerciale. Ele se aflau n administrarea fostei ntreprinderi de stat Navrom Constana. Aa cum am mai spus, dar ar fi bine s-o repetm de mai multe ori pe parcursul acestui material, n topul mondial al flotelor comerciale Romnia ocupa atunci locul 9.

ns o minte luminat s-a gndit c o asemenea armada era de neconceput i greu de condus, aa c, la data de 15 mai 1990, ntreprinderea de stat a fost spart n trei companii: Navrom, Romline iPetromin. Dintre acestea, Petromin a primit 89 de nave de cel mai mare tonaj, devenind segmentul strategic al flotei comerciale. Director general al companiei a fost numit Clin Marinescu, zis ogunul. Trebuie spus c, din cele 286 de nave, cel puin 90 se aflau n diferite stadii de degradare, scoaterea lor din uz fiind mai mult dect recomandat. Rmn, totui, mai mult de 190 de nave maritime bune i foarte bune, care au disprut fr urm.

Fructul pasiunii Pentru c avea vapoare mai multe i mai bune, Petromin a strnit, la vremea ei, dorinele multor afaceriti, din ar i din strintate. i, asa
62

cum se ntmpla cu orice lucru de care trage toat lumea, din compania n cauz s-a ales praful, n doar opt ani. Rnd pe rnd au disprut toate navele unele vndute pe un dolar, altele sechestrate prin porturile lumii n contul unor datorii neachitate. Sigur, v tot ntrebai de ani buni, ca i n alte cazuri, cine sunt vinovaii.

A existat i o anchet penal, menit a face lumina n toat afacerea. S-a finalizat cu un dosar, celebru, Flota pe numele lui. Personajul principal era Traian Bsescu, n calitatea sa de ministru al transporturilor n momentul n care navele au nceput s intre n Triunghiul Bermudelor. Nu era singurul suspect, ci a fcut echipa cu ali 80 de acuzai.

Acuzat de propria Putere Financiarul v prezint dosarul Flota aa cum a ieit el pentru prima oar din malaxorul anchetatorilor. Vei vedea c multe dintre deciziile luate de oficiali guvernamentali fa de navele romneti au fost pur i simplu stupide, asta ca s ne exprimam ginga. Altele pot fi catalogate drept ru intenionate. Rmne ca dumneavoastr s judecai, pentru c instana a decis c nu exist nici un prejudiciu n toat afacerea.

Reine atenia faptul c dosarul care l incrimineaz pe Traian Basescu de scufundarea flotei romneti cazul Petromin nu a fost deschis de adversarii politici din P.S.D., ci de colegi din Partidul Democrat, chiar pe vremea cnd Traian Bsescu se afla la Putere. Instrumentat pentru prima oara n 1999 (procuror general era chiar Mircea Criste, un fost membru

63

P.D.), dosarul l acuz pe Traian Bsescu de faptul c, n 1991, n calitate de ministru al Transporturilor, a semnat celebrul contract de asociere cu firma norvegiana Klaveness, creia, practic, i-au fost vndute 16 nave maritime cu un dolar bucata. n urma acestui contract, partea romn s-a ales fr nave, dar i cu datorii de aproximativ 20 de milioane de dolari la o banca din Oslo.

Capetele de acuzare Acuzaiile au fost constituite pe baza verificrilor fcute de Direcia General a Controlului Financiar de Stat la Compania de Navigaie Maritim Petromin S.A. Constana. n dosar sunt consemnate urmtoarele ilegaliti: n toate cazurile, nfiinarea companiilor din strintate (ale Petromin n.r.) nu au avut aprobarea Guvernului Romniei, aa cum prevd dispoziiile Decretului-lege nr. 104 din 30 martie 1990.

Documentele de nfiinare i funcionare a acestor companii au fost aprobate de Traian Bsescu ministrul Transporturilor. Navele aparinnd Petromin S.A. Constana au arborat pavilion liberian tot prin ordin al ministrului Transporturilor, nclcndu-se, astfel, dispoziiile Decretului nr. 443/1972, rmas n vigoare pn la apariia Ordonanei Guvernului Romniei nr. 42 din 29 august 1997, cnd a fost abrogat n mod expres de guvernarea C.D.R. Prejudiciul produs Petromin S.A. Constana prin managementul necorespunztor n perioada 1991-1999 este estimat la peste 150 de milioane de dolari.

64

Falimentul profitabil. Pentru cine? Petromin a disprut n urma unor decizii menite a o face profitabil. Cel puin aa au susinut cei implicai n afacere, n frunte cu Traian Bsescu. Potrivit documentelor de la Parchet, n baza unei note a Ministerului Transporturilor (fr numr i dat), pe 31 martie 1991 s-a stabilit necesitatea obinerii unui credit de 45 de milioane de dolari pentru retehnologizarea a 15 nave aparinnd Petromin. Peste nici dou sptmni, pe 11 aprilie, Traian Bsescu, n calitate de ministru al Transporturilor, semna la Oslo, mpreun cu reprezentanii Petromin i ai firmei norvegiene Klaveness, o scrisoare de intenie prin care se convenea nfiinarea unei companii mixte romno-norvegiene, cu sediul n Liberia, pentru exploatarea a 16 nave romneti. Condiia era ca partea norvegian s asigure obinerea acelui credit de 45 de milioane de dolari necesar retehnologizrii navelor.

Ministru i director Zis i fcut. La data de 14 mai 1991 s-a hotrt nfiinarea companiei mixte Petroklav, cu sediul n Liberia. Ulterior, s-a renunat la aceast locaie, societatea fiind mutat n Bahamas, la data de 26 iulie 1991. Toate aceste demersuri au fost aprobate de ministrul Traian Bsescu, fr ca acesta, susine Parchetul, s obin i aprobarea Guvernului Romniei, aa cum prevedea legislaia. De asemenea, navele din respectivele companii, care aparineau Petromin, au arborat pavilion liberian tot prin ordin al ministrului Bsescu, dei dispoziiile n vigoare la acea vreme interziceau acest lucru. Managementul era ncredinat prin contract firmei Klavenes. n schimb, norvegienii s-au inut de cuvnt, au obinut de la Christiania Bank din Oslo doua credite n valoare de 45 i,

65

respectiv, 64 de milioane de dolari, mprumuturi garantate cu navele romneti. i pentru c activitatea era aa de profitabil, pn n 1999, pentru a plti ratele creditului total de 109 milioane de dolari, au fost vndute zece din cele 16 nave cu care Petromin s-a asociat cu partenerul norvegian. ns, ghinion, mai rmseser de pltit 20 de milioane de dolari. Aa ca i celelalte ase nave s-au aflat n situaia de a fi arestate i vndute pentru ipoteca fcut de Christiania Bank. Potrivit datelor din dosarul Flota, compania Petromin nu a ncasat nici un dolar din milioanele realizate de firma mixt romno-norvegian n toi anii 1991-1999. Iar ca tot circul s fie complet, s-a descoperit c n firma mixt constituit cu norvegienii, Traian Bsescu a figurat ca director cnd era i ministru al Transporturilor.

Din shipping nu se ctig. Se pierde Traian Bsescu a susinut ntotdeauna c navele implicate n contractul cu firma Klaveness au fost vndute formal cu un dolar ctre o firm strin la care asociat unic era Petromin, pentru c era obligatoriu acest lucru, deoarece o parte din nave reprezentau garanii suplimentare la creditul de 49 de milioane de dolari (dei n dosar figureaz un credit de 45 de mil. de dolari n.r.). Niciodat nu a avut intenia de a nstrina navele, iar dovada cea mai bun era, n viziunea actualului preedinte, faptul ca ele au rmas n inventarul Petromin, cu cheltuieli de amortisment. Vizavi de faptul c s-a ncredinat managementul unei alte firme nu pare a fi nici o problem pentru anchetatori att timp ct firma romneasc avea 50 la sut din aciuni. Rmne, ns, o ntrebare, dac era aa de bun contractul ncheiat cu Klaveness, de ce Romnia i-a pierdut navele si a rmas i cu datorii externe foarte mari? n urm cu aproape cinci ani (mai 2003), Traian Bsescu declara presei c din shipping nu se ctig. Se pierde.
66

Asta am aflat-o n 1995 de la norvegieni, cnd am ctigat o burs i m-am specializat acolo. Eram i parlamentar, dar mergeam i la coal. Ca s faci bani cu nave trebuie s tii cnd s le cumperi i cnd s le vinzi. Noi n-am avut aa o flot puternic i bun, cum se susine. Era uzat sau prost fcut, pentru c Ceauescu, n ultimii zece ani, a inut mori s fac toate piesele n Romnia. Nu au fost scoase la vnzare de fric, s nu se aleag cu dosar penal. Eu, ca ministru, nu puteam s m ocup de aa ceva. De astfel de lucruri trebuiau s se ocupe Consiliul mputerniciilor Statului i, din 1992, F.P.S.-ul. Nu am fost directorul firmei mixte cu norvegienii, am fost preedintele onorific al consiliului de administraie.

Pentru o astfel de funcie onorific nu eti pltit. Eu n-am fost pltit de norvegieni. Am auzit c mi-au cutat i conturi n strintate. N-au gsit, c n-au ce s gseasc. Totul este politic. Au ncercat i n 1993, a ncercat i Emil Constantinescu s m nfunde. Acum se ncearc din nou. Am mai auzit c au pus un expert Nicu Oprea s fac asta, pentru c el avea un dosar penal. Acum, acest Oprea nu mai este n ar. A fcut expertiza i a fost lsat s plece. Aa am auzit. Nu sunt vinovat i nici nu m intimideaz cu dosarul lor.

i, totui, unde sunt vapoarele? Traian Bsescu a fost sau nu vinovat, asta nu o vom afla niciodat. La un moment dat, ns, a scpat o pist foarte interesant ctre anchetatori. El a declarat c navele cele mai bune din contractul cu Klaveness au ajuns la un membru P.S.D. i la un rnist. S-au btut pentru ele. Ei le-au cumprat, declara Traian Bsescu.

67

Nici una dintre instituiile statului nu a mers pe aceast idee, a gsirii corpului delict. Surse politice ne-au confirmat, ns, parial declaraiile din urm cu cinci ani, fcute de actualul preedinte. Cel puin 25 dintre navele Petromin aparin unor armatori romni, acum importani oameni de afaceri n judeul Constana. Concluzia este una trist pentru noi, hilara pentru cineva din afar. Aproape 300 de nave au disprut, dar nimeni nu este vinovat. Nu exist prejudiciu, nu exist fapt penal. Pentru amuzamentul dumneavoastr, s v pomenim despre cazul unui ef de serviciu la Navrom, acuzat de abuz n serviciu, fals intelectual i uz de fals. n timp ce era cercetat penal a reuit performana s devin director economic la Penitenciarul Poarta Alb, cu gradul de maior. Justiia romn poate fi mndr c, asemenea savanilor care au cutreierat Triunghiul Bermudelor, a emis doar teorii judiciare. Lipsete doar ipoteza extrateretrilor i a porii ctre o alt lume

Romline i Navrom, girani pentru s.r.l.-uri Companiile naionale maritime Romline i Navrom au fost mult timp i principalii datornici aflai pe lista Ageniei pentru Valorificarea Activelor Bancare (A.V.A.B.), care preluase problemele Bancorex. Astfel s-a ajuns i la declanarea falimentului celor dou companii, pentru a se putea recupera sume ct mai mari prin arestarea i executarea navelor care umblau hai-hui pe oceanele lumii. Romline i Navrom au avut calitatea de codebitor pentru un mare numr dintre creditele luate de diverse firme de la Bancorex. De exemplu, Navrom a garantat cu nave proprii creditele
68

obinute de 27 de societi private, iar pentru 11 companii private a preluat integral datoriile rezultate din creditele luate de la Bancorex.

i Romline a garantat cu navele proprii creditele obinute de ase companii private de shipping, pentru trei dintre acestea prelund integral datoriile rezultate din convenii de credit ncheiate cu Bancorex. De altfel, multe credite au fost luate de la Bancorex de nite s.r.l.-uri care aveau denumirea shipping n coad, dar care nu aveau flota proprie, ci foloseau nave nchiriate.

Dosarul Flota pe scurt Dosarul Flota a fost instrumentat pentru prima oar n 1999 Paguba produs statului romn a fost estimat de anchetatori la peste 11.000 de miliarde de lei.

Iniial au fost cercetate 136 de persoane (80 puse sub acuzare) c ar fi nceput i derulat fraudulos asocierea Petromin S.A. Constana cu grupul de firme private Torvald Klaveness Oslo

n august 2004, pentru 51 dintre acuzai procurorii au separat faptele

69

Printre cei trimii n judecat pentru comiterea unor fapte penale n legtur direct cu modul defectuos n care i-au exercitat, cu tiin, atribuiile de serviciu sunt fotii minitri ai Transporturilor, Paul Teodoru i Aurel Novac, fostul preedinte al Fondului Proprietii de Stat, Radu Ovidiu Srbu, fotii secretari de stat Clin Dragomir Marinescu, Gheorghe Adrian Marinescu i Viorel Oancea

n 2005, procurorii D.N.A. au separat faptele lui Traian Bsescu de cele ale restului inculpailor, motivndu-se c eful statului beneficiaz de imunitate

n septembrie 2007 a fost finalizat o expertiz care a costat 140.000 de lei, prin care s-a tras concluzia c nu a existat prejudiciu in dosarul Flota

n urma ultimei expertize realizate n februarie 2008, toi cei pui sub acuzare au fost scoi de sub urmrire penal. Cu excepia lui Traian Bsescu. Este, ns, greu de crezut c dup ce nu va mai fi preedintele Romniei va mai fi acuzat de ceva, ntruct nu exista prejudiciu.

Ghid pentru pescuit o flota de pescuit Este evident c aceeai soart au avut-o i alte nave din flota romneasc. De exemplu, un alt dosar care a strnit reacii n lan a fost cel al privatizrii Companiei Romane de Pescuit Oceanic (C.R.P.O.). n urma
70

unei anchete a fost descoperit o ntreag contraband cu nave aflate n patrimoniul companiei. Ca i in cazul Petromin, dosarul C.R.P.O. ascunde, dincolo de evidentele abateri de la lege comise de managerul societii i de cumprtorii strategic, acte de corupie necercetate pn la capt. Concluziile anchetei duc ctre vrfurile F.P.S. i chiar mai departe.

Compania a fost vndut de F.P.S., care deinea 51 la sut din aciuni, ctre grecii Ioannis Dimakos i Theodoros Lades contra sumei de un milion de dolari ctre sfritul anului 1997. Cu toate acestea, grecii au avut puterea s valorifice patrimoniul C.R.P.O., n urma unui acord semnat de acetia cu conducerea F.P.S., nc de la jumtatea anului 1997. La acea dat fusese demarat procedura de declarare a falimentului societii pentru c nu putea onora o datorie de opt milioane de dolari ctre o banc austriac. Cercetrile poliiei au scos la iveal un lung ir de falsuri n acte i vnzarea pe nimic a flotei romneti de pescuit oceanic.

Rechizitoriul, ntocmit n 1998, prin care erau acuzai Ion Crian, fost manager al CRPO, ncepnd cu 12 aprilie 1996 i pn la sfritul anului 1997, Theodoros Lades i Ioannis Dimakos, cumprtorii companiei, aduce n atenie rspunderea i contribuia efului de atunci al F.P.S., Sorin Dimitriu. Logic, nu a fost incriminat nici o fapt a acestuia. Singura piesa czut a fost un simplu expert F.P.S. De asemenea, din ecuaie face parte Ministerul Industriei, care a emis avize pentru scoaterea din ar a doua nave sub pretextul unor necesare reparaii care ar fi trebuit fcute ntr-un port din Grecia. Potrivit acelorai cercetri, Tribunalul Tulcea l-a numit administrator al C.R.P.O. pe Ioannis Dimakos n decembrie 1997, fr a verifica dac acesta a achitat preul aciunilor cumprate de la

71

F.P.S. (termenul-limit era 12 ianuarie 1998). Totodat, Tribunalul Tulcea a inclus pe lista creditorilor CRPO firmaHarmony Shiping International s.r.l. din Constana, ai crei patroni erau Dimakos i Lades, fr s existe documente care s ateste aceast calitat Surse: http://www.fin.ro/articol_5066/flota-romaneasca-disparuta-faraurmain-triunghiul-tranzitiei.html;

KOMPANIA7 IMMB 1980; http://www.dr-cacovean-adrian.ro/ro/blog/dosarul-flota-remember.html; http://www.fin.ro/articol_22586/adrian-nastase-se-apara-cu-dosarulflota.html

PARTEA A III-A Dispariia Flotei Romniei Unde este FLOTA Romniei LISTA navelor

Flota romneasc, disprut fr urm n triunghiul tranziiei Lista navelor romneti rebotezate!

Lista cu o parte dintre navele noastre rebotezate!

72

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

DENUMIRE FOSTA ACTUALA DENUMIRE Mizar Risnov Bai An 5 Bao Yue Da Brave JL Chang Ni Chun Jiang Danning Princess Frank Zhejiang Friendly Zhejiang Graceful Zhejiang Great Zhejiang Green Zhejiang Hai Xi He Xin Teliuc Baia de Cris Bechet Giurgiu Dragomireti Baia Noua Baraolt Basarabi Borcea Bneasa Bnisor Barbosi Sarmizegetus a Baia de Fier

ARMATOR Sio Shipping

PAVILION

Adzerbaija n Dalian Jifa Bohai China HTM Shipping China Nasco China Mingdong Funing China Investment Greatsources Shipping China Cosco Shanghai China Zosco Zhejiang Zosco Zhejiang Zosco Zhejiang Zosco Zhejiang Zosco Zhejiang Guo Hang Shipping Sinotrans Dalian Hosco Hosco
73

China China China China China China China China China

Hebei Diligence Hebei press Baia De Aries

17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32

HK Deqin 201 Lan Hai Chuang Xin Mei Shan Gang 9 New Vega Xin He Shi Ba Xin Tong Yang Merea Petrolina Sakalas I Daebo Ace Goryo 6 Ho East press Lodbrog Al Esraa Egy Link Fast Independen ce Silver Moon Aboudi

Albeti Baia Sprie Vulcana Bai Lereti Piatra Olt Moreni Bora Caracal Ciuca Nucet Balota Bazias 1 Tuzla Turnu Mgurele Amara Tutova

Shanghai Deqin Guangdong Shipping Zhejiang Daisan

China Lanhai China China China China China Cipru Cipru

Dalian All Star Ships Qingdao Shipping Fujiyan Shipping Bulcom Ltd Columbia Shipmanagement Pennyluck Shipping Daebo Shipping CO

Cipru Coreea de Sud Hyundai Engineering Coreea de Sud press Shipping Danemarca Alcatel Submarine Danemarca Network Federal Arab Egipt National Shipping Demline Egipt Egipt

33 34

Peris Firiza

ABC maritime Osman Shiping LLC

74

Elvetia Em. Arabe

35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54

Al Dhafrah Al Ruwais Almezaan QSM Coaster Saad III Victoria Hoburgen Pioneer Sea Andromeda Avra Blue Ridge Eftihia Grand Mirsinidi Lara Natty Ozark Pagane Polar Proton I Saint Mary

Unite Adnatco Bazias 8 Em. Arabe Unite Adnatco Bazias 6 Em. Arabe Unite Biyat International Tarcu Em. Arabe Unite Qawareb Palas Em. Arabe Shipmanagement Unite Saad Steel Construction Em. Arabe Sousa Unite Marwan Shipping Sascut Em. Arabe Unite Lillgaard Bazias 5 Finlanda Interunity Management Greacia Alexandria Corp Gura Ariesului Tristar management Grecia Good Faith Shipping Borzesti Grecia Eastwind Hellas SA Polar VI Grecia Tristar Management Gura Grecia Humorului Stamford navigation Decembrie Grecia Dimbovita Bobilna Polar V Buhusi Oltenia Bacesti Ticleni Tassos Shipping Good Faith Shipping Eastwind Hellas Bulcom Ltd New Shipping Ltd Merchant Marine Nortech Shipping
75

Grecia Grecia Grecia Grecia Grecia Grecia Grecia

55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79

Sea Coral Smart I Star B Star Hero Vigour Vinashin Metal Nadia Ianuk Angora Hummer Save Amber Vita Tuah Sari Aiud Celmera 1 Princess K Albatros Aris Claudia C Eforie Fate Golden Aries Gramosti Histria Crown Histria

Carbunesti Bujoreni Grozavesti Pacea Ovidiu Turceni Alba Troianu Vilcea Gorgova Sveni Cotesti Costeti Aiud Tirgu Secuiesc Brad Dej Satu Mare Tecuci Eforie Tulcea Nicoreti Paltini Biruina Teleajen

Overseas marine Good faith Shipping Baru Kaha New Shipping Ltd Polembros Shipping Tramp MTME Blue Sparrow Shipping Martinoli Consulting Consolidated Bulk Consolidated Bulk Mur International Alpha Shipping Tuah Tankers C. Shell Navigation Celmera Nav Inc Princess K navigation A.N. Mircea Cel Batran Cosena Mihei Shipping Sn CFR, Mihei Shipping Romanian Maritime

Grecia Grecia Grecia Grecia Grecia Grecia Insulele Marshall Italia Liban Liban Libia Lituania Malaezia Panama Panama Panama ROMANIA ROMANIA Romania ROMANIA Romania Romania

Sammarina Shipping Romania Histria Shipmanagemen Romania t Histria Romania

76

80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102

Diamond Histria Onyx Histria Topaz Mangalia Mare Nigrum Maria C Paico Sancris Sanhope Seaqueen Stella M Susie Dylan Igor Belianski Volgograd City Baltic Ace Hulder Nautica Muar Haj Moneir Maximos Mohamad H Hajer Iman T Marwan H

Shipmanagement Turnu Severin Histria Shipmanagement Romania Bucani Mangalia Somes Calugareni Plataresti Buteni Horezu Titu Moinesti Husi Zimnicea Telega Zlatna Cimpina Brazi Arges Media Caransebes Frasin Macin Tunad Floresti Histria Shipmanagement Romania Sn CFR, Gecomar, Romanian maritime Sammarina Shipping Romanian maritime Romanian Maritime Mihei Shipping Romanian Maritime Cosena Baikal Shipping Nova Shipping Volgotanker ROMANIA ROMANIA Romania Romania Romania Romania Romania Romania ROMANIA Rusia Rusia Rusia

Samta Shipmanagement Singapore Thome Shipmanagement Singapore Epic Ship Management Singapore Unimarine management Tabalo R.A. Phoenicia maritime SIFN Tartous Shipping Phoenicia maritime
77

Siria Siria Siria Siria Siria Siria

103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127

Omar al Farouk Ranim B Venus Elena B Golina Hansaland Ali Bey Aras Behice Cem Pioneer Ceren Urkmez Clipper Deren Pioneer Ergul Imbat K. Nicolas Kiana Mistral Nazmi C Oasis West Orhan Ayanoglu Royal Turgut Usta Yasar kaptan II Yasar

Draganesti Tirnaveni Hrova Bazias 2 Segarcea Bazias 7 Toplita Gaiesti Rimnicu Sarat Ilfov Posada Mircesti Govora Histria Birnova Frunzanesti Feldioara Odobesti Medgidia Tirgu Lapus Gostinu Riureni Tohani Azuga Sadova

Otico Rasha Shipping Zahra Maritime Boluda Grupo Polymok Shipping DOL navigator Deniz Feneri Bora Denizcilik Furtrans Denizcilik Sea Pioneer Denizcilik Furtrans Denizcilik Cihan Denizcilik Sea Pioneer Denizcilik Ermar Denizcilik Bora Denizcilik Sea Pioneer Denizcilik Sea Pioneer Denizcilik Bora Denizcilik Canbaz Denizcilik Gulnak denizcilik Asli Deniz Bora Denizcilik Yagmur Deniz Arzu Denizcilik Arzu Denizcilik
78

Siria Siria Siria Spania St. Vincent Suedia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia

128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142

Kaptan III Daniela Newfane Nika Svyataya Aleksandra Toulon Vikki Cervine Cyclopus Halima K Lady Bana Moon Light Phocine Shingal Amadeo Kimberly

Cimpia Turzii Reghin Hagieni Trgu Frumos Foisor Costinesti Bazias 4 Teleorman Filioara Tirgu Neamt Solca Bazias 3 Filaret Navodari Bailesti

Pic Shipping LTD Diamant Co Pic Shipping Fedcom Shipping Vernon Shipping Pic Shipping DART Line IMMS London IMMS London IMMS London IMMS London Dart Line IMMS London Ravenscroft Ship management Eastmark Accociates Inc

Ucraina Ucraina Ucraina Ucraina Ucraina Ucraina UK UK UK UK UK UK UK USA USA

79

ADDENDA Faptul c, n prima parte a articolului, exist subcapitolul intitulat Acuzat de propria Putere este de natur s duc la concluzia c propria Putere adic Legislativul (n spe Parlamentul, dominat de coaliia aflat la Putere la acea vreme, ndeosebi P.D.-L., U.D.M.R. i grupul lichelelor parlamentare format din reprezentanii minoritilor, care voteaz, sistematic, cu Puterea!), Executivul (format, ndeosebi i permanent din P.D.-L. i U.D.M.R., la care, sporadic, au contribuit P.S.D. i P.N.L., iar acum, pe ultima sut, i U.N.P.R., partid format exclusiv din traseiti politici) i Puterea judectoreasc (n care sunt inclui i procurorii, ca fiind magistrai, dei, dac se fcea o reform autentic a Justiiei, ei trebuiau scoi din categoria magistrailor) ar putea fi obiectiv, corect, imparial. Este absolut fals aceast concluzie! n realitate, a

80

fost vorba doar de o manevr abil a preedintelui Traian Bsescu, pentru a fi scos basma curat prin decizia final, cum c prin dispariia Flotei comerciale romneti inclusiv a Flotei de pescuit oceanic nu s-ar fi produs nici un prejudiciu! Dar, fiind vorba de decizia dat de o Ju$tii corupt, a statului de drept-curmezi, decizia va putea fi atacat, ulterior.

ntr-o emisiune a postului OTV, pe care nc nu am putut s o postez pe Youtube, am relevat c, n anii respectivi, 1991-1993, cnd se producea afacerea inextricabil cu dispariia Flotei comerciale, am activat chiar n Biroul economic al Diviziunii de Analiz, Sintez i Informare a S.R.I. i de aici am trimis note informative, sinteze, etc., tuturor factorilor Puterii abilitai s le primeasc i c, deci, problema era cunoscut de ctre decidenii Puterii. Aadar, conchideam eu n respectiva emisiune, chiar dac Traian Bsescu era vinovat n calitatea sa de ministru al Transporturilor, nu era singurul vinovat dintre decidenii politici! Dimpotriv, erau vinovai i cei informai, cel puin n calitate de complici fiindc tiau, dar nu au luat nici o msur pentru curmarea jefuirii Patrimoniului Naional al Romniei. Conform Legii siguranei naionale, printre cei ndrituii s primeasc aceste informaii de la S.R.I. se numra i Adrian Nstase, n calitate de ministru de Externe iar pentru navele arestate n porturile strine pentru diverse datorii etc., trebuia informat i ministrul de Externe , apoi, n calitate de preedinte al Camerei Deputailor etc. Evident c, avnd aceste informaii atunci, ca sociolog, doctor n drept, ministru, cetean, romn etc., Adrian Nstase trebuia s se preocupe s curme acele ilegaliti, iar vinovatul s fie bgat la gherl, dar nu a fcut-o. innd cont c Traian Bsescu dup ce, la nceputul anului 2005, i cntase distihul Adriene, nici nu tii / Ct de mic ncepi s
81

fii! a reuit, acum, s fac s fie condamnat la doi ani de pucrie cu executare, nu ca pe Eugen Bdlan, condamnat la patru ani de pucrie cu suspendare , acum, zic, lui Adrian Nstase i vine s se zgrie pe ochi pentru c nu l-a rupt pe Traian Bsescu atunci cnd l avea la mn. Dar, cum am zis, tocmai pentru c Adrian Nstase TIA, dar a tcut, este, i el, vinovat prin complicitate!

De altfel, chiar n articolul de mai sus, publicat de ziarul Financiarul, la 1 iunie 2008 reinei, aspect important, fr a fi semnat de vreun autor , mcar cu pseudonim! , se precizeaz c preedintele Traian Bsescu relevase o nou pist: El a declarat c navele cele mai bune din contractul cu Klaveness au ajuns la un membru P.S.D. i la un rnist. Sau btut pentru ele. Ei le-au cumprat. De ce nu a fost urmat de anchetatori i de ce nu i divulg, acum, Traian Bsescu, pe acel P.S.D.-ist i rnist, mai ales c e bgat n clinci de proteste tot mai multor ceteni i organizaii ceteneti?! De ce nu o face?! Simplu. Fiindc este, i el, parte din cleptocraia descris anterior. Fuirea guvernului trdtor Boc-Bela prin aducerea la conducere a bnuitului de sionism, dar i a doveditului de antiromnism Mihai-Rzvan Ungureanu i a marionetelor sale nu va absolvi regimul Bsescu de pedeapsa pentru jefuirea rii, cum, s sperm, nu vor scpa nici cei de dinaintea lor! Fiindc, aa cum releva un mucalit, toate guvernele anterioare au contribuit s pun Romnia pe butuci, dar regimul Bsescu a furat i butucii. Iar acum se pregtete s vnd ultimii piloni strategici ai statului romn:combinatele energetice!

82

Firete, prin aceast aciune, Romnia i va pierde i ultima brum de independen i suveranitate. De aceea este necesar ca actualul regim s fie nlturat ct mai repede, nainte s mai apuce s comit i aceast crim! 22 februarie 2012 Colonel (r.) Vasile I. Zrnescu

RECENSMNTUL RUINRII ROMNIEI (4) Mizerabilii. Atac la Casa Regal Voichia Rcanu

Toat averea Casei Regale a Romniei este sfiat de interesele politicoeconomice ale lui Traian Bsescu i ale unui grup de evrei Paul de Romnia i-a vndut toate drepturile pe patru milioane de euro Gaca Bsescu-Tal Silberstein profit de litigiul pe averea personal a lui Carol al II-lea i vrea s obin bunuri ale Coroanei Romniei n valoare de patru miliarde de euro n timp ce Paul de Romnia a devenit marionet, Remus Truic i Andrei Marcovici, adic oamenii lui Adrian Nstase i Clin Popescu Triceanu, au devenit cozi de topor Pentru a-i asigura succesul, Bsescu l-a aruncat n lupt pe Videanu, prin intermediul frailor Caval.

Un dosar extrem de important ateapt astzi ruleta judectorilor, pentru a intra n dezbaterea unei instane: averea Casei Regale a Romniei. Evaluat la peste patru miliarde de euro, aceast fabuloas
83

motenire a regilor Ferdinand I, Carol al II-lea i Mihai I este mprit astzi ntre Bsescu, Silberstein i Videanu. Zeci de palate, mnstiri, chiar i comune ntregi, alturi de mii de hectare de terenuri, ferme, sedii de bnci, de ambasade, de partide, Biblioteca Universitar, toate au fost pierdute ca la poker de aa-zisul prin de Romnia, Paul Filip Lambrino, progenitura bastardului Mircea Grigore Carol. Actorii din aceast telenovel mioritic, nceput la finele anilor 40, au, n zilele noastre, reprezentaie la nalta Curte de Casaie i Justiie, dup ce au manipulat politic destinul regal al lui Paul Lambrino. Traian Bsescu, Adriean Videanu i Tal Silberstein, mpreun cu Remus Truic i Andrei Marcovici, au creat o infrastructur format din off-shore-uri, firme de avocatur, judectori i fonduri de investiii, pentru a pune mna pe ceea ce se cuvine de drept poporului romn i familiei regale a Romniei, reprezentat de Mihai I al Romniei.

ZIUAnews v prezint, n exclusivitate, cum, mai nainte de a fi fost recunoscut ca aparinnd Casei Regale a Romniei, prinul Paul i-a cesionat TOATE drepturile litigioase firmei Reciplia, reprezentat de Remus Truic. Copilul de cas al fostului premier Adrian Nstase nu a fost dect un paravan, societatea Reciplia fiind deinut de un off-shore, Reciplia Ltd, n spatele cruia st chiar Tahal Group, deinut de Kardan, un holding israelian de investiii. Fotii consilieri ai lui Triceanu, Tal Silberstein i Arthur Finkelstein, conduc companii din acest grup, fiind i asociai cu Truic n mai multe companii. Suma pentru care Paul i-a cesionat toate drepturile: patru milioane de euro. Valoarea real a bunurilor nstrinate de acesta: peste patru miliarde de euro.

84

Dup ce prinul s-a declarat nemulumit de banii pe care i-a primit, a ncercat s rup contractul cu cei de la Reciplia, introducnd n joc o alt firm, Lot Invest, o companie apropiat de fraii Nicolae i Florin Adi Caval. Acetia din urm sunt vechi parteneri cu fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, dar i cu actualul preedinte, Traian Bsescu.

O afacere ncurcat, o ncrengtur infernal de firme, politicieni i aazii oameni de afaceri, cu zeci de bunuri care ateapt s fie recuperate, cu miliarde de euro n joc i cu un singur adevr absolut: istoria din palatele i bisericile Casei Regale a fost vndut. Lui Truic.

Murfatlarul, Cotnariul i Snagovul, cesionate ZIUAnews v arat, n exclusivitate, TOATE bunurile care aparin Casei Regale a Romniei i pentru care au fost ncepute, la nivelul anului 2006, procedurile de restituire, fie administrative, fie judiciare, cesionate, printr-un simplu contract, numrul 299, din 1 noiembrie 2006, companiei Reciplia i lui Truic.

Teren 8.000 de metri ptrai, lng Mina Minovici, n Bucureti; 52 de hectare de teren n Bucureti, strada Jandarmeriei; Teren 2.000 de metri ptrai, n Nvodari; Ferma Regal Bneasa, plus 28,63 hectare; Imobil n Bucureti, strada Ion Ionescu de la Brad;
85

 Staia de mont de la Bneasa, plus 25 de hectare aferente, vecin cu Hipodromul Bneasa; Teren de 2,66 hectare la Nvodari; Moia Regal Copceni 118,10 hectare, Comuna 1 Decembrie 1918; Moia Cocargeaua, Ialomia 7.454 de hectare; Balta Ezeru Mostitea, comuna Mnstirea 1.062 hectare; Balta Boian Sticleanu i pdurea Vrtii de Balt 2.436 de hectare, plus 3.500 hectare ap, 170 hectare trestie; Moia Zorleni (Vaslui) 1.577 hectare; Teren de 3.165 hectare, comuna Mnstirea, Clrai; Teren de 2.002 hectare, Chinciu Spanov, Clrai; Via Regal Cotnari, inclusiv Castelul, 13 hectare; Via i pepiniera Murfatlar, 72 de hectare din comuna Murfatlar, Constana; Teren de 30 de hectare pdurea Snagov; Teren de 67 de hectare plus imobilul din Scrovitea; Teren forestier de 596,20 de hectare n Mnstirea, Clrai.

Palatul Elisabeta, sediul P.D.L. i intrarea de la Cotroceni, vndute de Paul

86

Prin acelai contract, prinul Paul s-a angajat s i vnd i drepturile litigioase asupra bunurilor a cror recuperare nu o ncepuse nc. Ca urmare a semnrii contractului, Prinul a primit un milion de euro, urmnd ca celelalte trei milioane de euro s le primeasc dac reuea s obin pdurea Snagov. Lista cu imobilele date lui Truic i companiei Reciplia S.r.l. este una de-a dreptul spectaculoas:

Imobilul din Eroii Sanitari, numrul 18, intrarea n Palatul Cotroceni; Podgoria Tohani, Valea Clugreasc; Imobilul Bibliotecii Universitare, Piaa Revoluiei; Imobilul Ambasadei Iranului, Lascr Catargiu, nr. 39; Imobilul de pe strada Latin, nr 10; Palatul Elisabeta Parcul Herstru; Grajdul de cai de curse, Hipodromul Bneasa; Imobil, fostul sediu al Fundaiei Ferdinand, Iai; Sediul ING Bank, Bulevardul Kiseleff, nr. 13; Imobil Aleea Modrogan, numrul 1, sediul P.D.L.; Imobil Aleea Alexandru, numrul 18, sediul M.A.E.; Teren de 448 metri ptrai, plus imobil, strada Gogol, Sector 1; Teren, plus imobil, 506 mp, strada Mircea Eliade, nr. 12.

87

Moiile de la Balcic, vndute printr-un act adiional n 4 aprilie 2007, la contractul iniial semnat ntre Reciplia, prin Remus Truic i prinul Paul, a fost semnat un act adiional, care prevedea cesionarea drepturilor asupra unor bunuri din Bulgaria, ale Casei Regale. Iat lista: Palatul Regal Balcic; Vila Malvi Dalga; Casa Suitelor; Pavilioanele care nconjoar Palatul Regal; Biserica, templul i capela Stella Maris; 24 de hectare, plus 4.800 de metri ptrai, teren aferent Palatului Regal; O cot de 65 la sut din 185 de hectare aparinnd Domeniului Regal;

Conform aceluiai act adiional, Paul ar fi trebuit s primeasc 36 la sut din valoarea de pia total a bunurilor din Bulgaria.

Cldirea S.R.I., cesionat i cerut de Paul

88

Prin cel de-al doilea act adiional, ncheiat n 4 octombrie 2007, Paul a cesionat ctre Reciplia, reprezentat de Truic, nc o serie de moii i terenuri, dar i cldirea S.R.I. de astzi, cu meniunea c Paul a precizat c pe aceasta dorete s o pstreze, pltind 50 la sut din valoarea acesteia ctre Reciplia. Iat lista: Vila Lupescu, actualul imobil S.R.I., imobil, plus teren; Teren de 536,90 hectare la Banloc; Moia Regal Broteni, plus 39.885 hectare; Un teren de 20,50 hectare; Castelul Medieu Aurit, Satu Mare; Castelul de vntoare Poiana Icanilor, compus din 40 de camere, plus 50 hectare teren din comuna Valea Putnei; Castelul de vntoare Lpuna, plus 4 hectare de teren n Mure; Moia Regal Tersig, plus 709 hectare teren forestier n Cara-Severin; Pdurea Hereasca, 34,81 hectare n Clrai; Dou imobile n Sinaia.

ZIUAnews prezint, n continuare, lista proprietilor care i-au aparinut lui Carol al II-lea i la care ar avea drept de motenire att Regele Mihai, ct i fiul lui Carol Mircea Grigore, prinul Paul de Romnia.

89

 Ferma Bneasa, judeul Ilfov: 28,43 hectare teren agricol, plus herghelie cu 28 cai i 8 tineret pursnge englez i 15 iepe pursnge englez i urmtoarele autovehicule: 1 camion Chevrolet i 1 biciclet; Moia Mnstirea, judeul Ilfov: 3.165,87 hectare teren agricol, plus 46 cai lipiani pursnge englez i urmtoarele autovehicule: 4 camioane autocar (2 defecte), 1 turism Jeep Willys i 1 motociclet (moia Mnstirea); Moia Mnstirea, judeul Ilfov: 596,20 hectare de pdure, cu ntreg inventarul necesar exploatrii; Scrovitea, judeul Ilfov: 16,38 hectare teren agricol, cu ntreg inventarul necesar exploatrii, inclusiv 1 camion Ford i 1 biciclet; Ferma Snagov, judeul Ilfov: 29,50 hectare teren agricol (inclusiv vie i livad), cu ntreg inventarul necesar exploatrii, inclusiv 1 camion Autocar (ferma Snagov, teren arabil, vie i livad de pomi fructiferi); Domeniul Broteni, judeul Neam: 39.885,38 hectare de pdure, cu inventarul respectiv, inclusiv urmtoarele autovehicule: 1 camion Ford i 1 turism Jeep; Palatul Snagov, compus din 1 corp cu 25 camere, inclusiv parcul i bazinul din faa castelului, cu inventarul respectiv; Palatul de la Scrovitea, compus din patru corpuri, cu un total de 210 camere, (palatul i anexele n curs de construcie), precum i toate materialele de construcie; Castelul Medieu Aurit, judeul Satu Mare, compus din 1 corp; Castelul Lpuna, judeul Mure, 6 corpuri cu un total de 23 de camere;
90

 Casa de vntoare de la Lpuna: un corp cu un total de 40 camere, inclusiv parcul de 4 hectare; Comuna Scrovitea, Ilfov: 7 corpuri de cldiri rurale cu un total de 43 de camere cu inventarul respectiv. http://newsinfo1000.wordpress.com/

PIERDERI DE CREANE EXTERNE DATORIT DEZASTRULUI POLITIC I ECONOMIC DE DUP 1990

Informaii trunchiate despre pierderile externe datorate incompetenei guvernelor de dup 1990, dar i HOIEI institutionalizate n Romnia capitalist.

In 1989 sumele pe care Romania le avea de recuperat din strainatate erau consistente. Acum, in 2011, lista s-a subtiat si nu pentru ca banii au fost recuperati, ci pentru ca unele datorii au fost sterse, preluate de investitori interesati sau pur si simplu s-au pierdut.

In 2005 datoria Irakului catre Romania era de 2, 6 miliarde de dolari. Relatia privilegiata pe care Nicolae Ceausescu a avut-o cu Sadam Hussein a facut ca Romania sa investeasca enorm in Irak. Noi le-am facut drumuri,

91

foraje petroliere, cai ferate, fabrici de ciment si armament, lucrari de irigatii. Ei ar fi trebuit sa ne dea petrol si bani.

Ce s-a intamplat cu datoria? Clubul de la Paris, aceeasi instanta care in 1981 obliga Romania sa-si plateasca datoriile, in 2005 ne-a cerut sa iertam datoria statului irakian in proportie de 80%, mai bine de 2 miliarde de dolari, iar restul datoriei a fost esalonat pe 23 de ani cu 5 ani de gratie. Prin urmare, Irakul isi termina de platit datoriile abia in 2028.

Acelasi model s-a aplicat si in cazul altor tari. Romania a fost obligata sa uite de banii pe care ii avea de primit.

In 2007, printr-un acord semnat, s-a redus datoria externa a Mozambicului fata de Romania cu 90%, cu conditia ca restul s-o plateasca.

In 2007, Mozambicul se arata dispus sa dea proprietati in locul datoriei. Ciudat lucru, dar noi nu doar ca nu primim proprietati in Mozambic, ci iertam o datorie de 126 de milioane de dolari.

Krivoi Rog, Ucraina. Un loc in care Romania a investit enorm: aproape un miliard de dolari. Acum aceasta investitie nici macar nu apare pe vreo lista oficiala pentru recuperare.

92

Dolinska. Un oras ucrainean cu 20.000 de locuitori, la 700 de kilometri de Romania. Pentru cei mai multi dintre noi, numele nu inseamna nimic. Orasul este construit de romani. Noi le-am facut spitalul, scoala, primaria, blocurile si drumurile.

Langa oras se intinde combinatul, un colos pe 1300 de hectare. Povestea esecului de la Krivoi Rog incepe in 1986, cand cinci tari socialiste au inceput lucrarile la acest obiectiv imens, din care urmau sa primeasca minereu. In 97, ucrainienii au oprit lucrarile si acolo totul s-a transformat intr-o tinta pentru hoti. Unul dintre fostii angajati are curajul sa vorbeasca.

O sleahta de hoti si de mafioti. O caracatita, un fel de panza de paianjen, care e impenetrabila acolo, spune Costel Paun, fost angajat Krivoi Rog.

La Romania, te iubesc s-a aratat anul trecut povestea de la Krivoi Rog. Statul roman inca mai plateste 2 milioane de dolari pe an pentru paza si conservarea mamutului industrial.

Mafia ucraineana si-a facut de cap aici si a furat cat de mult a putut. Pe teritoriul lor ucrainenii fac ce vor. Pare sa nu mai conteze ca romanii au si ei drepturi in combinat. Explicabil intr-un fel: de la Ministerul Economiei n-a mai fost acolo nici un control de ani de zile.

93

In schimb, au acces nemijlocit ucrainenii si daca ei nu vor, acolo nu misca nimic.

In urma reportajului difuzat la Romania, te iubesc, ministrul Adrian Videanu a trimis prima data dupa mai bine de 10 ani Corpul de control al ministerului in Ucraina. Concluzia cercetarilor? Totul este sub control, doar ca Romania ramane cu inca o gaura in buget. Neagra.

Si in tara lui Fidel Castro Romania a investit enorm. De la armament la tractoare sau camioane. Pe vremuri primeam tutun sau zahar cubanez. Acum, nu mai primim nimic. O datorie care depaseste un miliard de dolari. Unul dintre cele mai importante obiective facute de romani acolo este uzina de crom-nichel Las Camariocas.

Cubanezii au inghetat relatiile cu noi si, desi recunosc datoria istorica, incearca s-o uite.

Neglijata de autoritatile noastre, din incompetenta sau interes, recuperarea datoriilor externe a devenit mana cereasca pentru mai multe companii private. Fostele firme de comert exterior, multe dintre ele anexe ale securitatii, au intrat in acest joc sau mai bine zis, n-au iesit. In regimul Ceausescu toate contractele treceau prin intreprinderile de comert exterior.

94

Dupa Revolutie multe din firmele statului s-au privatizat si au recuperat datoriile Romaniei diect in conturile lor, iar statul nu a mai primit mare lucru.

Cazul Siriei este relevant. Romania a facut acolo rafinarii, fabrici de ciment, combinate chimice, irigatii pe mii de hectare. Investitiile s-au derulat prin Industrial Export, o companie a statului.

In 1990 datoria Siriei se ridica la o suta de milioane de dolari. Dupa revolutie, Industrial Export a recuperat in conturile proprii 36 de milioane de dolari.

Secretarul de stat, cel care se ocupa de recuperarea datoriilor eterne, habar n-are de soarta celor 36 de milioane venite din Siria.

Libia. Relatia deosebita a lui Ceausescu cu colonelul Ghaddafi a fost fructificata in nenumarate contracte comerciale. Noi am facut in Libia drumuri, zeci de scoli, sute de blocuri, am exportat arme.

Libienii au fost marinimosi si au permis romanilor sa concesioneze un camp petrolifer, Murzuk. Pe 20 de ani cu posibilitate de prelungire. Pana in 1993, statul roman a investit acolo peste 50 de milione de dolari.
95

Guvernul Vcroiu vinde concesia unor spanioli. Tranzactia se deruleaza prin Rompetrol, companie a statului. O parte din plata se face la incheierea tranzactiei, iar restul de bani 85 de milioane de dolari urmand sa fie platiti in timp. Rompetrol se privatizeaza, iar cele 85 de milioane nu ajung la stat, ci in conturile companiei.

Reprezentantii companiei petroliere sunt cat se poate de fermi, nu au de gand sa dea statului nici un ban.

Asa ca incompetenta sau interesul celor de la Finante adauga noi sume pe lista banilor pierduti de Romania. Mai trebuie precizat doar ca din zacamintele din Murzuk, inainte de criza libiana, s-a scos doar anul trecut petrol de peste 1 miliard si jumatate de dolari.

In plus, din Libia au mai ramas de recuperat si alte cateva zeci de milioane de dolari pentru drumurile facute de romani.

Egiptul ne datora in 1989 470 de milioane de dolari. Acum datoria a disparut.

Inainte de 1989 Romania a construit in Egipt fabrici de ciment si de produse chimice, a construit linii electrice de inalta tensiune, conducte de alimentare cu apa pe zeci de kilometri. Investitii extreme de costisitoare

96

in schimbul carora am primit in anii 90 detergenti de tip Jax si Smash sau insecticide.

Fostul deputat PSD, Iosif Armas este unul dintre multii afaceristi care au profitat de pe urma datoriilor pe care le avem de incasat. Numele lui Armas este asociat printre altele cu distrugerea statiunii Baile Herculane pe care a cumparat-o in conditii dubioase in 2001.

In 1999, in timpul guvernului Isarescu, s-a prezentat la Ministerul de Finante si si-a oferit expertiza pentru recuperarea datoriei de 72 de milioane de ruble, echivalentul a 72 de milioane de dolari din Vietnam.

Din 72 de milioane, noi ne-am ales cu orez in valoare de 18 milioane de doalri pe care l-a vandut Armas.

Este foarte interesant cum datoria Angolei estimata la aproape 20 de milioane de dolari s-a plimbat la mai multe companii, in mai multe tari.

In 1998 , in timpul guvernului Radu Vasile se cesioneaza datoria Angolei catre Cobbham International Investements . In anul 2000, aceiasi datorie este data firmei Argirom condusa de Iosif Armas care se obliga sa plateasca 15% din valoarea initiala. Adica in jur de 2,7 milioane dolari. In 2003, guvernul Nastase cesioneaza datoria firmei Maxima Grup.

97

Guvernantii Romaniei au vandut creante intr-o totala lipsa de transparenta. Pe ascuns, fara licitatii. Banii munciti de romani inainte de 1989 s-au scurs in buzunarele speculantilor.

In lume sunt companii care s-au specializat tocmai pe cumpararea datoriilor de la tari aflate in imposibilitatea de a se apara.

Aceste companii, un fel de fonduri de investitii in datorii, au fost numite Fondurile Vulturului.

Tim Jones lucreaza pentru o organizatie non-guvernamentala britanica care lupta impotriva acestor fonduri. Un scandal imens care a avut in centru Romania si Zambia a fost declansat acum cativa ani la Londra. Pe malurile Dambovitei, nu s-a auzit insa nimic.

Cand datoriile Zambiei au inceput sa fie sterse de anumite guverne, cateva companii private au cumparat datoriile pentru bani foarte putini. Una dintre ele a fost Donegal International care a cumparat datoria catre Romania.

Zambia datora Romaniei aproape 30 de milioane de dolari. Guvernul Radu Vasile a vandut, pe ascuns, catre Donegal, o companie cu sediul in
98

Insulele Virgine, datoria Zambiei cu pretul cu putin peste 3 milioane de dolari. Adica 10% din valoarea datoriei.

Donegal International a dat in judecata Zambia si a cerut sa ii fie platite 55 de milioane de dolari in contul datoriilor pe care le rascumparase de la Romania.

Ei au cumparat de la Romania pentru 4 milioane de dolari si apoi au dat in judecata guvernul din Zambia. Pana la urma au reusit sa castige 15 milioane de dolari .

In urma procesului, Zambia a fost obligata sa plateasca 15,5 milioane de dolari fondului. Buna investitie, nu? Un profit de 12 milioane de dolari pentru Donegal. Pentru Romania? Un minus de 27 de milioane.

Cazul a fost extrem de controversat. Insusi primierul britanic de atunci, Gordon Brown, a luat atitudine impotriva practicilor prin care speculantii de creante se imbogatesc.

Fondurile Vulturilor si-au gasit un loc propice in Marea Britanie pentru a se dezvolta. Au facut cuib si multi pui. De anul trecut, din aprilie, insa, la presiunile mass media si organizatiilor non-guvernamentale, membrii parlamentului au hotarat sa schimbe legislatia . De anul trecut, nici o

99

companie britanica nu mai poate cumpara datorii in contul tarilor africane sau al celor din lumea a treia.

Masura luata de britanici a avut ecou si in Romania. Ministerul de Finante refuza acum sa mai negocieze cedarea creantelor. Nu mai cedeaza creante, dar nici nu face mare lucru pentru recuperarea datoriilor. Miliarde de dolari.

Multe din tarile care au datorii catre noi au posibilitatea sa plateasca. Dar nu o fac pentru ca la noi nici macar nu se stie bine cine ar trebui sa se ocupe de acesta problema. Asa ca nu ne recuperam banii, dar ne imprumutam. Pana cum Romania este datoare la altii mai bine de 90 de miliarde de euro. Sursa Presa 2011http://vladimirrosulescu-istorie.blogspot.ro/

SPRE CE NE INDREPTAM ? Un ULTRA NATIONALIST !

O ar poate fi mpins spre destrmare pe mai multe ci: economic, prin acapararea instituiilor statului de grupuri de interese, prin dezorganizarea nvmntului, distrugerea sistemului public de sntate i pierderea celui propriu de asigurri, ct i prin conlucrarea tuturor acestor factori.

100

Este cazul Romniei. Dup decembrie 1989 a avut loc lichidarea, la propriu, a peste 90% din industria romneasc, odat cu reducerea masiv a produciei meteugreti, n timp ce ntreprinztorii autohtoni par mai curnd ignorai de forurile de decizie.

VEZI AICI, PANA LA CAPAT. FOARTE IMPORTANT

n prezent, la ordinea zilei este privatizarea (vnzarea) resurselor minerale i energetice, nsoit de afirmaia nedemonstrat a independenei energetice a rii!

Harta ntocmit de Agenia Naional pentru Resurse Minerale arat c toate zonele Romniei, inclusiv platoul aferent al Mrii Negre, sunt cuprinse n perimetrele de exploatare acordate la 26 companii strine.

Cu ce rmn cetenii acestei ri n urma acestui val de explorriexploatri? Dup contractele aflate n lucru, cu foarte puin i, n plus, la cheremul celor care efectueaz forajele. Adio, independen energetic! 1) Vnzarea ieiului i gazelor naturale din Romnia la preul de pe piaa mondial. Pe baza Legii nr.555/2004 a privatizrii PETROM, votat de PSD, PNL, PD, PC i UDMR, n perioada 2005-2014 firmele care exploateaz n Romnia iei pltesc Statului Romn numai 2-3
101

dolari/baril, iar pentru gazele naturale doar 4-5 dolari/1.000 m3, indiferent de preul acestora la burs. Singurul partid, Partidul Romnia Mare a votat mpotriva acestei legi i, ulterior, a acionat pentru abrogarea ei. Datorit PSD, PDL, PNL, UNPR, UDMR i PC, care menin nemodificate prevederile Legii nr.555/2004, la Bugetul de Stat nu se ncaseaz anual 7-10 miliarde euro. 2) Modificarea redevenei miniere stabilit de Regimul Iliescu-Nstase prin Legea nr.85/2003, Legea minelor meninut de Regimul BsescuTriceanu-Boc. La art.45 din Legea nr.85/2003 au fost stabilite cele mai mici redevene miniere din lume pe care le pltesc la Bugetul de Stat titularii licenelor de exploatare. Aceste redevene sunt de : a) 0,35 euro, pe unitatea de producie minier, pentru calcare industriale i de construcii, dolomit, gresie i tufuri industriale; b) 0,40 euro, pe unitatea de producie minier, pentru argil, nisip i pietri; c) 0,70 euro, pe unitatea de producie minier, pentru substane nemetalifere; d) 3 euro, pe unitatea de producie minier, pentru marmur, gresie ornamental, travertin i tufuri ornamentale; e) 4 euro/1.000 litri pentru ape minerale naturale; f) 4% din valoarea produciei miniere pentru crbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu, de metale nobile, radioactive, pietre preioase i semipreioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale i gazele care le nsoesc, gaze necombustibile, nmoluri i turbe terapeutice.

102

3) Modificarea redevenei petroliere i a gazelor naturale stabilit tot de Regimul Iliescu-Nstase i meninut de Regimul Bsescu-Triceanu-Boc prin Legea nr.238/2004, Legea petrolului i respectiv prin Legea nr.35/2004, Legea gazelor. Aceste redevene sunt cele mai mici din lume.

Toate redevenele trebuie majorate substanial i aduse spre sau la nivelul maxim practicat de rile care au astfel de bogii naturale.

n timp ce Regimurile Ilescu-Nstase i Bsescu-Boc au dat pe nimic uriaele bogii naturale din Romnia, aceleai regimuri s-au plns c nu au bani i ca urmare au introdus bugetele de austeritate i au recurs la mprumuturi externe de circa 150 miliarde euro, cu dobnzi de peste 10 miliarde euro. n plus, chipurile din lipsa banilor, bugetarii care i-au ctigat n instan drepturile salariale le vor primi ealonat n perioada 2012-2016 sau i mai trziu. Regimul Bsescu-Isrescu-Boc i Curtea Constituional nu au fcut nicio ealonare, mcar pe aceiai perioad, n domeniul profiturilor uriae obinute de ctre firmele care jefuiesc bogiile naturale din Romnia. Pentru aceti asasini economici, Regimul Bsescu-Isrescu-Boc este mum, iar pentru cetenii romni este cium !

Parlamentarii PSD, PNL i PC nu au curajul s formuleze amendamente la proiectul Legii Bugetului de Stat pe anul 2012 viznd creterea substanial a veniturilor pe seama resurselor naturale.

103

4) Rezilierea contractelor cu ,,bieii detepii care cumpr la preuri mici energie electric produs n Romnia pe care apoi o vnd scump Statului Romn i la export. Un singur om, preedintele Bsescu a recunoscut la televiziune c a fost nvins de ,,bieii detepi din energie. Dar Opoziia i Puterea de ce se las nvinse? De ce comisioane i sponsorizri au beneficiat? De ce DNA i Parchetul, poate i ANI, nu acioneaz pentru respectarea legii i nu ajut Puterea i Opoziia pentru sporirea veniturilor la Bugetul de Stat cu cteva milarde euro pe an?

5) Eliminarea scutirilor din Codul fiscal (Legea nr.571/2003) acordate de Regimul Iliescu-Nstase i meninute de Regimul Bsescu-Triceanu-Boc pentru firmele care exploateaz i export direct din Romnia produse petroliere i gaze naturale. n timp ce n multe municipii i orae, precum i n numeroase comune i sate nu se asigur gaze naturale pentru nclzirea locuinelor i pentru consumul casnic, firmele strine (mai ales OMV din Austria) folosesc gazul metan romnesc, achiziionat cu 4-5 dolari/1000 m3, pentru export i pentru producerea de curent electric la Centrala de la Brazi. Opoziia i Puterea sunt generoase cu firmele strine, iar pentru populaie i firmele romneti se factureaz gazele naturale la preurile de import din Federaia Rus prin firme cpu, neglijate i acestea de Parchet i DNA.

Acum, cnd se reinstaleaz criza n Europa, cnd unii specialiti vorbesc de prbuirea zonei euro pn la Crciun i apoi dispariia Uniunii Europene, este necesar ca Opoziia s ajute Puterea ca s sporeasc veniturile la Bugetul de Stat, valorificnd prin amendamente sursele menionate mai sus.

104

Romnii au aflat despre marile demonstraii mpotriva msurilor de austeritate din Grecia, Portugalia i Italia. n Romnia, Opoziia nu cheam populaia la manifestaii panice mpotriva jefuirii bogiilor naturale i contra genocidului practicat de actuala Putere, consiliat de FMI i Banca Mondial. Cu toate programele i bugetele de austeritate ale Guvernelor Boc I-V se prbuete economia romneasc, iar datoriile externe cresc cu circa 2 miliarde euro pe lun i la dobnzi tot mai mari. Opoziia nu cere guvernatorului BNR i Guvernului Boc V s aduc n Romnia rezerva de aur a rii care a fost dus n bnci strine pentru pstrare i pentru a le plti sume uriae. Opoziia nu are voie s introduc la Senat o moiune simpl pe tema datoriilor externe i a programului de rambursare a lor !

B) Opoziia este naiv din cel puin urmtoarele motive: 1. A cedat funcia sigur de Preedinte al Senatului Romniei prin excluderea din PSD a domnului Mircea Geoan. Practic, Opoziia a dat pasrea din mn pe cioara de pe gard. n plus a oferit UDMR i UNPR ansa de a avea noi pretenii fa de PDL i de a antaja pe liderii PDL. Demersul USL viznd cedarea ctre Putere a funciei de Preedinte al Senatului Romniei a urmrit, n esen, s blocheze n anul 2012 atacarea Hotrrilor Parlamentului la Curtea Constituional ! Preedintele PSD, Victor Ponta, consider c este mai bine pentru Senat s fie condus de reprezentantul PDL, Vasile Blaga, dect de fostul preedinte al PSD i finalist la alegerile prezideniale, Mircea Geoan. Aceast dilem st n atenia celor internai la Spitalul nr.9 din Bucureti. Nici nebunii nu o neleg. Prin nlturarea preedintelui Senatului, domnul Mircea Geoan,

105

de ctre PSD, Opoziia a oferit pe tav organizaiei antiromneti UDMR postul de Secretar General al Guvernului, iar Puterii (PDL, UNPR i UDMR) a doua funcie n Statul Romn. O asemenea trdare nu se regsete nici n celebrele piese de teatru ale lui I.L.Caragiale. Pn acum, membrii i simpatizanii PSD nu tiu i nu pot nelege de ce s-a recurs la aceast trdare.

2. Are ncredere n cei care au pus la cale i coordoneaz Holocaustul mpotriva romnilor. De multe ori, liderii Opoziiei s-au ntlnit cu komisarii din partea FMI, Bncii Mondiale i Comisiei Europene, acceptndu-le toate poruncile i angajndu-se c dac vor veni la Putere, dup alegerile din anul 2012, vor continua angajamentele luate de PDL, UNPR i UDMR.

3. A sprijinit dispariia sistemului bancar romnesc i acum sper c bncile strine, care dein circa 95% din piaa bancar din Romnia, vor da dovad de fair-play i, dup ce au obinut profituri uriae n perioada 2000-2011 nu vor lsa ara noastr nefinanat n timp de criz. Banca Central a Austriei a anunat scderea fluxurilor de capital ctre statele din zona non-euro, iar Opoziia tace pe tema privatizrilor impuse de asasinii economici i asasinii politici strini pentru sistemul bancar romnesc. La privatizarea BCR, din anul 2006, s-a opus numai Partidul Romnia Mare, inclusiv prin sesizarea Curii Constituionale. Opoziia tace i n ceea ce privete suma de 3,75 miliarde euro pe care Statul Romn sa angajat s o plteasc ctre Erstebank, din Austria, pentru gurile negre provenite din fuziunea dintre BCR i Bancorex. Regimul BsescuTriceanu a dat Banca Comercial a Romniei la o mic banc din Austria i

106

a ncasat numai 2,25 miliarde euro. Practic, BCR a fost dat gratuit i Poporul Romn mai are de pltit nc 1,5 miliarde euro.

Cnd bncile strine se retrag din Romnia vor nghea pieele financiare i ara noastr va fi adus ntr-o situaie extrem de grav ! Opoziia refuz s cear Puterii s se pregteasc pentru aceast perspectiv apropiat i s gseasc soluii de salvare!

4. PDL pregtete fraudarea alegerilor locale i parlamentare din anul 2012, iar Opoziia nu cere populaiei s ias n strad pentru a solicita, n mod panic: a) alegerea primarilor i a preedinilor de Consilii judeene n dou tururi de scrutin; b) alegeri locale separate de cele parlamentare n anul 2012. Opoziia tie c principala preocupare a PDL o constituie perfecionarea industriei de fraudat alegerile din anul viitor i cu toate c tie accept tacit tot ce i se pregtete i tot ce se continu n Holocaustul mpotriva romnilor.

C) Opoziia este formal, de catifea. Prezentm doar cteva argumente: 1) La Legea asistenei sociale, Opoziia a acionat pentru adoptarea ei tacit n Senat, n loc s o dezbat i s o resping.

107

Prin aceast lege, de la 1 Ianuarie 2012, au fost tiate 45 de ajutoare sociale. Ca urmare, se va amplifica genocidul mpotriva Poporului Romn, iar Opoziia asist nepstoare. 2) Viitoarea Lege a asigurrilor de sntate va contribui, mpreun cu Legea asistenei sociale, la exterminarea rapid a milioane de romni. Oamenii vor muri cu zile, iar Opoziia tace. 3) FMI i Banca Mondial a impus Guvernului Boc V lista cu companiile de Stat care trebuie s aib manageri privai i apoi s fie privatizate, pentru sume derizorii. Pierderile pentru Bugetul de Stat vor fi uriae. Opoziia accept diktatul asasinilor economici i asasinilor politici i a preluat salutul prezindenial: S trii bine! Opoziia nu este curioas i nu vrea s afle cine i-a privatizat pe acei manageri. 4) Dup jaful i dezastrul, unic n lume, de la Roia Montan se pregtete cel de la Roia Poieni. Zcmntul uria de peste 1,5 miliarde tone de cupru i miile de tone de aur, argint i metale rare, precum i SC CUPRUMIN SA ABRUD vor fi date de Regimul Bsescu-Isrescu-Boc pentru numai de 50 milioane euro. Opoziia a luat poziia struului i nu cere un Referendum Naional, dar nici ieirea n strad a populaiei pentru a bloca aceste jafuri. 5) Dup actele de corupie de la Primria Municipiului Cluj-Napoca i de la Consiliul judeean Cluj i dup arestarea oamenilor lui Emil Boc, Opoziia a pus batista pe ambal i nu a cerut demisia premierului Romniei. Nu a fcut-o nici dup ce presa, n special Antena 3, l-a obligat pe premierul Boc s o demit pe efa Secretariatului General al Guvernului. 6) Se pregtete expropierea romnilor de ctre titularii licenelor de exploatare minier, iar Opoziia a votat n Senat aceast propunere legislativ n unanimitate.
108

Cetenii romni au avut ocazia, mai ales n timpul Regimului BsescuIsrescu-Boc, s se conving c att Puterea ct i Opoziia acioneaz mpreun mpotriva Poporului Romn i a Romniei, precum i pentru realizarea proiectului Israel n Romnia !

Opoziia de atunci, (PSD, PNL i PC), adunat sub umbrela USL, spera s ctige cu peste 50% viitoarele alegeri (ceea ce sa si intamplat) parlamentare, dar dovedete prin fapte c nu este pregtit s preia Puterea i nu are soluii concrete i eficiente pentru a opri Holocaustul mpotriva romnilor i pierderea unei pri din teritoriul Romniei, n contul datoriilor externe uriae. * Sistemul bancar este controlat n proporie de peste 90% prin sucursalele din Romnia ale bncilor din alte ri. Recapitalizarea CEC-ului capital romnesc este refuzat de instanele europene. Oare se pregtete s moar i cea mai veche banc popular romneasc? * Prin mprumuturile contractate de la Fondul Monetar Internaional, Banca Mondial i Banca European, asupra cetenilor apas cea mai mare datorie din istoria contemporan a Romniei. * Instituiile statului att la nivelul superior decizional, ct i pe trepte intermediare sunt direcionate de reprezentani ai cercurilor de interese transpartinice constituite de muli ani. ncercrile de a repune legea n drepturile ei se izbesc de refuzul net al acestor reprezentani,
109

sub felurite motivri. Nu au reuit pn n prezent nici ncercrile de a clarifica i eventual sanciona multiplele combinaii pe seama avuiei publice. Vorbim ns repetat i insistent de independena justiiei. * Rolul i menirea parlamentului bine definite i formulate n teorie rmn a fi verificate i n practic. * tergerea treptat a identitii, a contiinei apartenenei la naiunea romn se opereaz, de mai muli ani, direct asupra tinerilor prin nvmnt, mai ales prin disciplinele umaniste limba i literatura i istoria romnilor. Operaiunea se efectueaz prin stabilirea curriculei i a unor tipare obligatorii pentru manuale, care, prin nsi alctuirea lor, ndeprteaz ncet i sigur tineretul de la disciplinele respective. elul educaiei globaliste este astzi formarea unui om al secolului XXI interesat de valori materiale i pseudo-culturale, fr identitate naional. Cu alte cuvinte, un plma modern. * Deteriorarea sistemului public de sntate din multiple cauze a devenit vizibil iar exodul medicilor i a personalului sanitar continu. * ncorporarea ceteanului ntr-un sistem de asigurri prin companii internaionale nseamn supunerea acestui cetean n final unor reguli standard fr legtur cu posibilitile i evoluia rii respective, n cazul de fa, Romnia. Procesul este n curs.
110

* Asemenea evoluii sunt limpede influenate de tendinele integratoare ale Uniunii Europene conduse de o birocraie cu reguli proprii. Reglementrile succesive care merg pn la reeta de preparare a mititeilor ca i impunerea regionalizrii continentale (obligatorie) duc spre tergerea identitii statelor europene. * n ultim instan vine opiunea esenial a fiecrui om politic romn . Ct voin are dincolo de apartenena la un partid de a pstra i apra valorile proprii romneti materiale, morale i culturale? Ct de mult mai este dispus s se plece, repetat, n faa directivelor, regulamentelor i grupurilor de presiune din interior i din afar? Cu prea puine semne pozitive, atitudinile oamenilor politici nu sunt ncurajatoare. Tendina merge spre slbirea n continuare i chiar destrmarea statului i a naiunii. * Apare ca i cum s-ar dori s nu se schimbe ceva fundamental, ca starea existent n 2011-2012 s rmn nc o generaie cel puin. Vom merge n continuare spre destrmare sau dimpotriv spre o redresare deocamdat greu de ntrevzut?

Pe 10 octombrie 2007, la trei luni dupa ce a devenit presedinte al statului Israel, Shimon Peres producea o afirmatie naucitoare, la Hotelul Hilton din Tel-Aviv, in fata a sute de reprezentanti ai
111

cercurilor diplomatice evreiesti: Israel cumpara Manhattan, cumpara Ungaria, cumpara Romania, cumpara Polonia . La mai bine de doi ani putem constata ca Ungaria, Romania si Polonia sunt subjugate concernelor financiare israeliene, cele care au si produs criza financiara internationala.

In ceea ce priveste Romania, bancile sunt toate privatizate, cedate catre structuri conduse de oligarhia evreiasca, iar tara noastra are cea mai mare datorie catre FMI si Uniunea Europeana, ce se ridica la aproape 70 de miliarde de euro, dintre care numai 19,95 de miliarde se vor totaliza in urma ultimului acord stand-by. In sondajele de opinie, romanii se considera o natiune ce se afla in fata unei crize economice si politice fara iesire, cu o datorie ce ii va atinge pe durata a zeci de ani, majoritatea crezand ca ne-am intors in urma cu 20 de ani. O parte dintre intervievati declara ca pe vremea lui Ceausescu era mai bine decat in urmatorii ani ce vor veni, incepand cu 2010.

Sa mai mentionam ca Romania, Ungaria si Polonia au fost tari in care populatia de origine evreiasca era intr-un numar mare, iar in perioada comunista acestia au migrat masiv catre nou infiintatul stat Israel. Numai in perioada lui Ceausescu aproximativ 300.000 de evrei au parasit Romania, aproape 30.000 de familii fiind vandute contra a 30-40.000 de dolari fiecare, de catre regimul comunist..

Practic, prin Banca Mondiala si prin FMI se poate spune ca ceea ce afirma Peres la Hilton in urma cu cinci ani s-a adeverit.
112

La Bucuresti se pregateste Guvernul marioneta Boc IV, cel care va continua politica de subjugare fata de puterile financiare mondiale. AIM a mai semnalat cum tot in guvernul Boc, la inceputul lui 2009 au fost contractate imprumuturile cu FMI, desi la acea vreme specialistii economici considerau ca Romaniei nu ii trebuie acest imprumut inrobitor. PNL a fost atunci singurul partid care a atras atentia ca imprumutul nu va fi altceva decat o forma mascata de vanzare a Romaniei.

Cu toate acestea, vanzarea Romaniei bucata cu bucata catre firmele conduse de afaceristii mondiali de origine evreiasca a inceput cu mult inainte, in 2007, Peres avand doar certitudinea ca declaratiile sale vor deveni realitate. Publicam in cele ce urmeaza o nota informativa intocmita in 2008 de cativa ofiteri din SRI care au fost dati afara pentru ca semnalasera amploarea pe care o luasera afacerile evreiesti in Romania. Acestia au transmis ulterior nota, sub forma unui Armaghedon , catre principalele publicatii romanesti. La acea vreme niciuna nu a redat textul, cu toate ca jurnalistii stiau ca afacerile sunt adevarate, unele semnaland, in limita posibilitatilor, ingineriile evreiesti in Romania. Conducerile trusturilor de presa, insa, cu radacini in zona evreiasca, au interzis materialul pe care-l redam in continuare. Multe dintre acele manevre si algoritme de implementare mai sunt valabile si azi. Lor li s-au adaugat altele, intre care cea mai importanta provocarea crizei economice mondiale si, implicit, cea romanesti, secondata de o criza politica:

Analiza datelor si informatiilor obtinute evidentiaza faptul ca, dupa 1990, pe teritoriul Romaniei au inceput sa actioneze, in mod evident, foarte
113

multi afaceristi, in marea lor majoritate de etnie evreiasca, favorizati de sprijinul consistent primit din partea unor factori de decizie interni.

Personaje politice autohtone aflate in linia intai a deciziei economice si politice, incepand cu Ion Iliescu, Petre Roman, Emil Constantinescu, Zoe Petre, Adrian Nastase, Mircea Geoana, Mugur Isarescu, Adrian Severin, Viorel Hrebenciuc, s.a.m.d., au mizat pe lobby-ul evreiesc pentru a accede si a se mentine la Putere.

Pentru acest fapt au facut orice compromis posibil, mergand de la culpabilizarea si desfiintarea Serviciilor Secrete romanesti, pana la vanzarea economiei nationale. Pe acest fond, cadre specializate ale Serviciilor Secrete israeliene au penetrat puternic decizia romaneasca, reusind sa promoveze interesele evreiesti in detrimentul celor romanesti. Dati-mi controlul asupra unei monede nationale si mi-e indiferent cine face legile!, spunea pe la 1800 intemeietorul clanului Rothschild, Amschel Mayer Rothschild. Este cat se poate de adevarat, iar ce se petrece astazi cu moneda nationala a Romaniei demonstreaza acest fapt.

Dorinta evreilor de a pune mana pe finantele lumii se regaseste in ambitia de a conduce finantele fiecarei tari in parte, astfel incat sa se constituie intr-o oligarhie dominanta, intr-o aristocratie a banului. Este un fapt cunoscut ca Banca Federala a Statelor Unite ale Americii, care are rolul de banca de emisie a monedei nationale dolarul american este formata din banci evreiesti, precum Bancile Rothschild, din Londra si Paris. Respectiva banca, numita Federal Reserve System din S.U.A. (banca
114

centrala privata a S.U.A.), este legata la aparitia ei de omnipotentul bancher evreu J. P. Morgan, care si-a pus la dispozitie in acest scop, in 1913, proprietatea particulara din statul Georgia. Clanul bancherilor Morgan este implicat in tutelarea organismelor mondialiste, precum Comisia Trilaterala si Council on Foreign Relations (S.U.A.), ca si The Round Table. Acesta completeaza sau suplineste, dupa caz, activitatea mondiala a clanurilor evreiesti Rothschild si Rockefeller.

In acest context trebuie privita si aducerea lui Mugur Isarescu in fruntea Bancii Nationale a Romaniei, care nu a fost deloc intamplatoare si, mai ales, nu s-a datorat vreunei pregatiri sau experiente profesionale de exceptie, caci pana la momentul respectiv acesta nu avusese nimic in comun cu sistemul bancar. Din 1990, el a fost aproape fara intrerupere guvernator al Bancii Nationale a Romaniei. Despre el s-a afirmat in mai multe randuri ca are legatura cu comenzile ocultei financiare internationale. Mugur Isarescu ar fi fost recrutat de catre Council on Foreign Relations (C.F.R.) in 1990, la New York. Recrutarea s-ar fi produs la Institutul pentru Studiul Economiei Mondiale din New York, pe cand Isarescu se afla la post. Conducerea C.F.R. (organizatie controlata de familiile bancherilor evrei Rockefeller si Rothschild, sustinuti de J.P. Morgan) a recrutat un numar semnificativ de specialisti, potentiali inlocuitori ai celor care guvernau la vremea respectiva in tarile esteuropene. Controlul din start al pietelor est-europene era un scop bine determinat, in functie de indicatiile specialistilor C.F.R. Pentru indeplinirea obiectivelor propuse, pe tot parcursul anilor 1990-1992 s-a purtat un intens razboi mediatic de dezinformare, in toate misiunile economice subliniindu- se greseala facuta de Romania prin plata datoriei externe si exemplificandu- se prin tari care aveau mari imprumuturi, dar un nivel de trai mai crescut si sugerandu-se ca o tara se poate dezvolta
115

doar prin imprumuturi inrobitoare. De altfel, principala forma de control al unei tari este cea financiara specialitatea C.F.R. Potrivit surselor, Mugur Isarescu ar fi fost pregatit in vederea accederii la fotoliul de premier. De aceea, solutia Mugur Isarescu a fost inaintata ori de cate ori a fost situatia unei crize majore. Pasul cel mai important facut de Mugur Isarescu, in conformitate cu dispozitiile C.F.R., a fost devalorizarea masiva a monedei nationale, ca politica monetara, si o rata derizorie a tuturor creantelor Romaniei (ex.: Egipt, Irak), pas sustinut si de prim-ministrul impus de mass-media, de fapt de oculta financiara, Theodor Stolojan, rasplatit ulterior cu un post la Banca Mondiala. Pentru indepartarea eventualilor investitori necontrolati de C.F.R., in 1991 Th. Stolojan a nationalizat valuta aflata in banci, ceea ce a dus la un adevarat recul pentru investitiile straine scapate de sub controlul si manipularea ocultei de la New York. Un alt aspect demn de mentionat il constituie jocurile interbancare, permise si incurajate de Mugur Isarescu, derulate prin bancile aflate sub tutela C.F.R. (Chase Manhattan Ro, ING Barings, ABN AMRO), prin intermediul carora importante fonduri valutare au parasit Romania. Desi B.N.R. are o Directie de Supraveghere si Control Valutar, nu a luat masuri pentru repatrierea valutei, care, obtinuta in urma tranzactiilor externe, nu a mai intrat in tara (cazul firmelor Pepsi, Qudrant, Coca-Cola, NAPPA, afacerile cu tutun, bumbac si din industria usoara). Faptul ca Isarescu ar fi fost recrutat de C.F.R. poate fi sustinut de argumentul ca niciodata, indiferent de forta politica ajunsa la Putere, el nu a putut fi schimbat, cu toate incidentele penale ale afacerilor familiei sale cu cetateanul Heinrich Schorsch, banuit a fi agent dublu, inclusiv F.M.I. si Banca Mondiala jucand cu asul Isarescu in maneca si amenintand cu sistarea oricarei creditari in cazul schimbarii acestuia.

116

Unul dintre cei doi evrei americani care monitorizeaza si dirijeaza Romania de la cel mai inalt nivel este Mark Meyer. Evreu american de origine romana, acesta este presedinte al firmei de avocatura (evreiasca) de pe Wall Street (New York), Herzfeld & Rubin. Aceasta a fost implicata in derularea a numeroase privatizari din Romania. Personajul a fost consilierul lui Ion Iliescu, dar si al lui Emil Constantinescu. Pe vremea acestuia din urma, usa palatului prezidential era permanent deschisa evreilor Tom Lantos si Alfred Moses. A fost sesizat, de asemenea, in compania lui Adrian Nastase, Mircea Geoana, Ilie Sarbu, Dan Nica, Serban Mihailescu si Viorel Hrebenciuc, fiind lobby-ist pentru mai toate regimurile de la Bucuresti si, totodata, consilier al presedintelui moldovean, Vladimir Voronin. Este un personaj care a intrat in cercurile Puterii, indiferent de culoarea acestora. Pana de curand, pe site-ul firmei era trecuta la loc de cinste Dana Barb, sora lui Adrian Nastase, considerata o persoana deosebit de capabila la nivel de lobby intern.

In 2005, cand presedintele Traian Basescu a efectuat prima sa vizita la Washington, Mark A. Meyer a fost invitatul special al sefului statului la o intalnire particulara. Aceasta a avut loc intr-o incapere a Ambasadei Romaniei, in timp ce romano-americanii erau invitati la o receptie. Rubin Meyer Doru & Trandafir firma de avocatura constituita de Meyer in Romania este cea care a obtinut pentru Dominic de Habsburg si familia acestuia retrocedarea Castelului Bran. Mark Meyer este si presedintele Camerei de Comert Romano-Americane din New York, in fapt o agentie sub acoperire a C.I.A. pentru promovarea intereselor evreilor americani si interfata a afacerilor S.U.A. in Romania. Organizatia a fost creata la Bucuresti in 1993, chiar cu sprijinul lui Ion Iliescu, alaturi de Meyer avandu-l la conducere pe evreul Elias Wexler, originar tot din Romania, acelasi care detine postul de televiziune din New York, Romanian Voice, si
117

care, platit tot de romani, retransmite programe ale Televiziunii Romane, beneficiind de un contract extrem de benefic semnat cu TVR-ul inca din al doilea mandat de presedinte al lui Ion Iliescu. Postul de televiziune a fost subiectul unui mare scandal de presa, dupa ce a reusit sa obtina finantarea de la Bucuresti pentru retransmiterea programelor TVR International pe continentul nord-american. Mark Meyer este si vicepresedinte al Congresului Romanilor Americani (CORA). Meyer este, alaturi de alti evrei, si in spatele afacerii cunoscute ca Invest Romania Forum. Desi principal initiator al actiunii, prin firma Hertzfeld & Rubin, este Meyer, pentru publicul romanesc initiativa apartine unui grup mai larg, chipurile chiar autoritatilor romane, in cautare de investitori americani. Forumul, organizat in 1997 in S.U.A., sub genericul Economia romaneasca: Afaceri de ocazie pentru Oamenii de Afaceri Americani (Romanian Economy: Emerging Deals for American Business People), trimisese invitatii companiilor americane evreiesti, si nu numai, sa profite din plin de ocazia de a cumpara ieftin intreprinderile romanesti. Organizatorii secreti (Herzfield & Rubin, adica Mark Meyer, si USAID Midinvest Bussines Center, adica C.I.A.), al caror plan de preluare a economiei romanesti necesita fonduri, pentru a fi convingatori, s-au gandit sa expuna, ca garanti, responsabilii economici din Romania, asa ca au fost plimbati de la Bucuresti la Chicago reprezentanti ai Guvernului roman, presedinti si directori executivi ai celor mai influente banci si fonduri mutuale din Romania, directori din toata economia romaneasca.

Mesajul transmis a fost urmatorul: economia Romaniei este de vanzare, puteti sa va exercitati dreptul in consecinta, putem aranja privatizarile.. Cel mai convingator s-a straduit sa fie Mircea Geoana, ambasador al Romaniei in S.U.A. la acea data. Geoana a facut parte dintre studentii privilegiati de inaltii ofiteri ai fostei Securitati. Astfel, generalul Pacepa,
118

pe vremea cand era sef adjunct al spionajului romanesc (D.I.E.), a avizat favorabil numele lui Mircea Geoana, fiu al generalului Geoana, pentru a pleca la studii in S.U.A. in randurile ambasadorilor prieteniei romanoamericane. Dupa ce a dezertat, Pacepa a trecut in solda C.I.A.., iar dupa 1990 a reluat legaturile cu mai tanarul Mircea Geoana. Desfasurat la Hotelul Hilton &Towers din Chicago, in perioada 29.09 3.10.1997, Forumul scotea, practic, economia Romaniei la mezat in fata unor mari banci americane evreiesti: Chase Manhattan Bank, Smith Barney Europe, First Chicago Bank, Mercantile Stock Exchange, Global Securities USA Inc, Executives Club of Chicago, banci care se afla in spatele firmelor investitoare . In perioada 30.03 3.04.1998, in S.U.A., actiunea (Forumul) s-a repetat spre a fi oferite afaceri in Romania la peste 200 de mari companii americane in domeniul bancar si in cel al pietei de capital, industrie usoara, agricultura si industrie alimentara, industrie constructoare de masini, metalurgica, chimica si petrochimica, materiale de constructii, electronica, telecomunicatii, infrastructura etc.. De aceasta data, organizatorul anuntat era chiar de la varful finantelor americane evreiesti, Amroinvest Inc (baronii finantelor mondiale, familia evreilor Rothschild), dar in comitetul de initiativa mai gasim, la calibru apropiat, si Citibank, reprezentata de presedinte si vicepresedinte, evreii David Garner si Janet Heckman, dar si pe Dana Barb, sora lui Adrian Nastase, ca manager general pentru Romania al firmei Herzfeld & Rubin, deci Mark Meyer.

Un alt evreu celebru pentru afacerile pe care le deruleaza in Romania, cu largul concurs al autoritatilor, este Alexandru Bittner. Omul de afaceri, agent israelian cu penetrare la toate nivelurile institutiilor esentiale ale Statului Roman, a fost semnalat inca de la inceputul anilor 90 cu o stransa legatura in familia Adrian Nastase. Aceasta prietenie s-a materializat
119

intr-o serie de afaceri derulate de catre acesta din urma si intermediate de Dana Nastase si de Sorin Tesu, omul de incredere al familiei Nastase. Ocupatia, la vedere, in Romania a lui Bittner este aceea de director al Hotelului Minerva din Bucuresti, detinut de firma israeliana E.W.T.R. (agentie de turism international) . La parterul hotelului se afla un renumit restaurant chinezesc, aceasta fiind specialitatea sotiei afaceristului evreu, chinezoiaca de cetatenie americana, Sherr Bittner.

Pe aceeasi lista se afla Ronald Lauder, magnat evreu american, mostenitorul unei averi cladite pe parfumuri (celebrele parfumuri Este Lauder), fost ambasador al SUA in Austria, presedinte al Consiliului Organizatiilor Evreiesti Americane, al Comitetului Public International al Organizatiei Mondiale a Restitutiei Evreiesti si trezorier al Congresului Mondial Evreiesc. Sustinut in investitiile din Romania de senatorul evreu american Tom Lantos, care i-a facut lobby pe langa cele mai inalte autoritati romane, Lauder detine, indirect, trustul Media Pro, respectiv posturile de televiziune ProTV si Acasa din Romania, postul de radio ProFM si cateva ziare. Ambitia sa este ca prin postul ProTV, transformat intr-o rafinata masina de propaganda, sa controleze si sa directioneze opinia publica romaneasca potrivit liniei sionisto-americane. Trustul de presa Media Pro a acumulat de-a lungul anilor datorii imense fata de bugetul Statului Roman (peste 45 milioane de dolari), toti guvernantii romani tratand cu maxima obedienta actionariatul evreu al firmei. Numirea si mentinerea lui Adrian Sarbu in fruntea afacerii din Romania nu au fost intamplatoare: casatoria sa cu ex-modelul Janine a fost nasita de Mircea Geoana, iar cumnatul acestuia din urma, Ionut Costea, a functionat ca secretar de Stat la Ministerului de Finante in intervalul 1997-2000. Inclinatia evreilor pentru posturi de televiziune romanesti este dovedita si de cazurile posturilor (fost) Tele 7 ABC (al evreului Fredy Robinson),
120

PrimaTV (al evreilor Alex Bittner si Dan Fischer) sau B1 (unde co-actionar este evreul Elan Schwartzenberg) . Despre televiziunea B1, publicul crede ca ea apartine integral fratilor magnati Paunescu. Exista insa sustineri despre apartenenta lui George Paunescu la Bnai Brith.. Concret, el a fost cooptat drept informator oficial al Anti Defamation League din Romania, dar Anti Defamation League este un Serviciu secret sionist, in slujba Bnai Brith. Si alte televiziuni romanesti sunt penetrate de agenti mondialisti sau sionisti, in general evrei, inclusiv postul national oficial de televiziune.

Mark Rich este un nume care aproape nu mai are nevoie de prezentare. Magnat evreu cu cetatenie americana si israeliana, escroc si evazionist de talie mondiala, face parte din cartelul ocult Rothschild-Soros si este colaborator apropiat al servicului israelian de spionaj, Mossad. El s-a aflat in spatele firmei canadiene Gold Corporation, companie cu 80% actionariat pestrit, pe care il controleaza insa Rich si care a preluat unul dintre cele mai mari zacaminte de aur si argint din lume, cel de la Rosia Montana, in Transilvania (cel mai mare din Europa: peste 1800 de tone de aur pur si peste 3.000 de tone de argint pur). Ca urmare, zacamantul de la Rosia Montana urmeaza a fi epuizat de catre Gold Corporation Ltd in numai 15 ani, Statului Roman revenindu-i din aceasta exploatare doar 2%. (Pentru care jigodia de Basescu facea atata lobby, platit fiind probabil dupa spumele de la gura). Creierul afacerilor lui Mark Rich in Romania este considerat a fi Stephan Lowy, evreu polonez nascut la Lemberg, in Galitia, membru al mafiei evreiesti canadiano-americane, Koscher, avand vechi legaturi cu Romania. Stabilit din 1970 in Elvetia, dupa scandalul fraudarii bursei canadiene, s-a unit in anii 90 cu Mark Rich. Din anii 70 demareaza afaceri petroliere prin firma sa Atlas Oil Comp. Ltd., cu sediul la Londra, incalcand embargoul international asupra Israelului si alimentandu- l cu petrol. Dinspre partea romana, Lowy a reusit sa-si asigure si complicitatea
121

naiva a fratelui lui Nicolae Ceausescu, Marin Ceausescu, care locuia in Austria si era seful misiunii comerciale romanesti la Viena, dar adevaratul manuitor de la Bucuresti era tot un evreu, Hugo Weinstein, alias Rebstein, poreclit Bebe, fost colonel de Securitate, care conducea intreprinderea de comert exterior Chimica, si care, la randul ei, avea o sucursala in cunoscuta intreprindere romaneasca a Securitatii, I.C.E. Dunarea. Acest Hugo Weinstein aparea in multe pozitii-cheie, ca reprezentant al Romaniei: reprezentant al Camerei de Comert din Romania socialista (mai precis, al Oficiului de reprezentare si comisioane al Camerei, celebrul Oficiu Argus), sau reprezentant al Uzinexportimport, ce detinea monopolul exportului si importului Romaniei in domeniul constructiilor de masini. Este celebru raspunsul fostului avocat al Ambasadei Austriei la Bucuresti, C. Visinescu, audiat ca martor, la Viena, in mai 1990, in procesul penal privind afacerea Lucona. Intrebat de presedintele instantei daca, dupa parerea lui, Weinstein este roman, Visinescu a dat un raspuns care a uimit instanta: Este greu de spus. El este evreu.

Yoav Stern, israelian, face parte si el din grupul oamenilor din Romania ai magnatului evreu Mark Rich, preocupat de petrolul romanesc. A fost arestat in anul 2002 pentru acte grave de coruptie, evaziune fiscala si eliberat la presiuni uriase din partea Ambasadei SUA la Bucuresti, dar si a lui Viorel Hrebenciuc. Un alt personaj este Motti Zisser, care controleaza, alaturi de firma Control Centers, consortiul Europa Israel Group, companie israeliana importanta la proprietatea careia participa din anul 2002 si banca Leumi Le Tel Aviv (cu 10%), implicata in privatizarile din Romania. Europa-Israel Group controleaza firma Elbit Medical Imaging. Odata cu preluarea firmei Elbit Medical Imaging acum cativa ani, Motti Zisser a preluat si subsidiara acesteia, firma israeliana Elscint, careia i-a oprit activitatea, vanzandu-i toate bunurile si mijloacele de
122

productie (mai putin sectia ce avea comenzi ferme contractual cu General Electric) si a orientat fondurile acesteia catre preluarea ieftina de hoteluri in Europa rasariteana (si frauduloasa, precum Hotelul Bucuresti), pe care sa le renoveze, pentru a le spori valoarea.Totodata, ridica malluri, cum este cel de la Timisoara, unde a preluat ieftin terenul necesar de la o firma de stat romaneasca, dupa care a revandut foarte scump o parte din suprafata chiar Primariei orasului.Eli Papouchado, cetatean israelian, este partener de afaceri traditional, in Israel, al lui Motti Zisser si detine proprietati hoteliere operate de lantul hotelier Park Platza. In 1998, a dorit sa preia privatizarea Hotelului Bucuresti (din Bucuresti). In Capitala, la un moment dat, Papouchado construia doua mari centre comerciale, finantat de Banca Internationala a Religiilor, fiind si director al unei sucursale a Leumi Le Bank. Tonya Halpern, nascuta la 29.06.1948, in Bucuresti, in prezent cetateana israeliana, cu domiciliul in Tel Aviv, este unic distribuitor in Romania al produselor Kodak, prin firma sa M..TIL.ROM, cu sediul la SITRACO CENTER, Piata Unirii, administrata de partenerul ei in afaceri, israelianul Eliahu Rasin, cu care mai detine Hotelurile Opera si Central din Bucuresti. O leaga o foarte mare prietenie de Alex Bittner, pe care al considera ca pe un adevarat frate.

Tonya Halpern rezideaza in Romania cu multi ani inainte de 1989, locuind la apartamentele Hotelului Bucuresti (pentru privatizarea caruia s-a si implicat direct, alaturi de Alex Bittner), iar sotul sau, Moshe, specialist in tehnica aviatica, este apropiat de firma israeliana Elbit System Ltd.. Numele complet al firmei evreo-americane pe care o reprezinta in Romania este Eastman Kodak, firma care, alaturi de Standard Oil, Xerox, U.S. Steel, IBM si mai multe banci evreiesti americane, sustine si activeaza pentru organizatia mondialista Council on Foreing Relations (C.F.R.). Eliahu Rasin, nascut la 24.10.1947 la Tel Aviv, in Israel (potrivit
123

datelor din pasaportul sau, fiind inregistrat la Registrul Comertului din Romania ca om de afaceri), domiciliat in prezent in localitatea Rishon LeZion din Israel, a dezvoltat in Romania o afacere piramidala, a carei baza o reprezinta o cutie postala cipriota, respectiv off-shore-ul Monilen Enterprises Ltd, infiintat in august 1997, cu care controleaza mai multe firme din Romania: Hotelurile Opera si Central din Bucuresti, firma Sitraco, firma Nil Conimpex SRL, EuroConstruct & Development SRL si Rom Integrated Computers Technologies SRL. Detine totodata Hotelul Sinaia din Sinaia, pe care l-a incredintat spre administrare lui Marian Schwartz, ofiter in rezerva din Serviciile Speciale israeliene, nascut la 3 iulie 1954 in Bucuresti. Tatal acestui Rasin a fondat impreuna cu Bernard Shraer (asociati initiali) renumita banca Leumi Le din Tel Aviv. La banca Leumi Le, sucursala din Londra, in contul firmei lui Rasin, MONILEN ENTREPRISES LTD, a fost varsata suma de 2,92 milioane de dolari americani, comision pentru privatizarea Hotelului Bucuresti. Ca presedinte la Sitraco Center si la Sitraco Gemenii (este vorba de mai multe blocuri moderne, pe care a pus mana in centrul Capitalei, mai ales in zona Unirea, si pe care le-a transformat in Business Center), Eliahu Rasin a avut drept clienti firme si institutii precum Ardaf, Iberna, Pepsi Cola International, Gelsor, Elite Romania, Sharrom-Sharp, El Al, Delta, Ambasada Israelului, Ambasada Norvegiei, Metropol S.A., Kodak, U.S.A.I.D. (agentie a S.U.A. subordonata C.I.A.).

Bernard Shraer, evreu de origine maghiara, fondator al bancii israeliene Leumi Le Tel Aviv, dupa 1989 a inceput sa isi dezvolte afacerile preponderent in Ungaria, indeosebi prin compania Danubius Hotels ind Spa Co., cu sediul in Budapesta, lant hotelier intrat repede in topul revistei de specialitate Hotels. In 1995 detinea 9 hoteluri, in 1996 23 (din care 3 pe Insula Margareta), iar in prezent poseda peste 50 de hoteluri. Pentru
124

a-si extinde afacerile in Romania, interesat indeosebi de statiunile din Transilvania, a apelat si la consultanta lui Rudos Ern (fost ambasador ungar la Bucuresti, cadru de informatii dovedit). In cazul privatizarii ilegale a Statiunii Sovata, a reiesit ca in spatele SRL-ului din Ramnicu Valcea, cu care a licitat, se afla firma sa din Ungaria. In aceeasi situatie se afla si alte statiuni din Transilvania. Cand in 1999-2000 a dorit sa preia Hotelul Bucuresti, a invitat la Budapesta si a cazat o delegatie sindicala din turismul romanesc, ca si pe unii directori. Din documentele existente la F.P.S. rezulta ca Radu Sarbu in persoana i-a cerut castigatorului legal al licitatiei sa cedeze contractul catre Danubius Hotels, unde era implicat si Dan Fischer.. Acest Shraer, ca si Rudos Ern, nu este strain de incercarea de preluare a Bancii Comerciale Romane de catre Banca Ungariei. Privatizarea B.C.R. fusese insa impusa Romaniei de catre Banca Mondiala pentru anul 2003. Rudos Ern, cetatean cu dubla cetatenie, maghiara si britanica, fost ambasador al Ungariei, face afaceri preponderent in Romania. Surse din sistemele de informatii apreciaza ca originea sa reala este evreiasca. Inainte de a fi acreditat ambasador la Bucuresti, se apreciaza ca a lucrat pentru spionajul maghiar cat timp a fost student in Romania. Detine o resedinta la Londra, iar numele a iesit la suprafata in public de abia in anul 2002, cand fiul sau a fost arestat la Constanta pentru detinere si consum de droguri, impreuna cu cativa tineri romani. Una dintre aceste mari afaceri a fost cea cu Bell Helicopters S.U.A., in tandem cu Elbit System -Israel, care, daca s-ar fi materializat, ar fi adus evreilor miliarde de dolari de la bugetul Romaniei. Afacerea nu s-a putut realiza din cauza opozitiei ministrului de Finante liberal de la acea data, Daniel Daianu. Mandler intervine si PNL ii retrage sprijinul politic ministrului Daianu, fortand inlocuirea sa cu alt candidat liberal, in data de 23.09.1998. In aceeasi zi, la stirile de la postul Antena 1, senatorul PNTCD Serban Sandulescu a declarat ca stia de marti despre aceasta

125

destituire, deoarece contractul cu Bell trebuie semnat si Decebal Traian Remes, noul ministru de finante, va semna acest contract.

Fredy Robinson este evreu originar din Bacau, unde s-a nascut, in 1946. A emigrat in Israel, transformandu- se in om de afaceri si beneficiind de comenzi din partea statului (prin bunavointa lui Ariel Sharon), fapt ce l-a ajutat sa se imbogateasca. Datorita inclusiv succesului sau in afacerile din Romania, in Israel a fost declarat Omul anului 2001. Ofiter israelian in retragere, din cadrul fortelor speciale, este proprietar al trustului financiar Milomor Rezida, care sta in spatele afacerilor sale. A fost desemnat reprezentant al Statului Roman (al F.P.S.) in Israel pentru privatizarea intreprinderilor romanesti in favoarea capitalistilor evrei.

Proprietar al Eurom Bank (fosta Banca Dacia Felix) si a mai multor cazinouri, printre care Cazinoul Vernescu si Cazinoul din Constanta (are deschis un cazinou si la Chisinau), a detinut si postul de televiziune Tele 7 ABC. In lucrarea Francmasoneria si clasa politica se afirma ca cedarea sediului Uniunii Scriitorilor din Romania, Casa Vernescu, catre afaceristi straini a intervenit dupa vizita in S.U.A. a lui Laurentiu Ulici (presedinte al Uniunii la vremea respectiva), la 19 octombrie 1993, cu prilejul sesiunii Supremului Consiliu, grad 33, de la Templul de Rit Scotian al Districtului Columbia, cand avea sa se reconsacre Supremul Consiliu Masonic din Romania. Oricum, dupa aceasta data, in Bucuresti cazinourile au aparut ca ciupercile dupa ploaie. Cele 8 cazionuri importante din Bucuresti au proprietari israelieni si sunt suspectate de spalare de bani. Asa cum se cunoaste, politia israeliana a fost sesizata si a demarat ancheta penala privind obtinerea de fonduri electorale frauduloase de catre Ariel Sharon, in cuantum de 1,5 milioane de dolari, concomitent cu operatiuni de
126

spalare de bani. Principalii anchetati au fost cei doi fii ai acestuia, Omri si Ghilad Sharon. Mama acestora (Lili) era evreica originara din Romania, de la Brasov. Ghilad Sharon este, totodata, un cunoscut om de afaceri.

Exista mai multe informatii, unele publicate si in presa, din care rezulta ca activitatile desfasurate in Romania ii aduc venituri considerabile, existand indicii serioase ca unele dintre fondurile ilicite folosite la scrutinul din 1999, precum si in campania de la inceputul anului 2002 a partidului Likud, provin din Romania. Afacerile din tara noastra ale fiului premierului Sharon s-au invartit in anturajul lui Fredy Robinson, fiind asociat cu unii dintre coactionarii fostei Banci Dacia Felix (EuromBank), precum Avital Benesch (presedinte al bancii), Fredy Robinson (proprietar principal al bancii) si Liviu Mandler (fost presedinte al bancii, asociat). Sorin Beraru, pe numele sau adevarat Shmuel Bergovici, s-a consacrat public in Romania prin mega-ecscrocheria CICO S.A.. Israelianul Sorin Beraru este unul dintre cei mai mari infractori evrei care au operat in tara noastra. Inculpat in mai multe dosare penale, in anul 2002 Beraru a incercat mituirea procurorilor romani cu suma de 600.000 de dolari. Acestia au organizat un flagrant, in urma caruia a fost arestat emisarul sau israelian. La interogatoriu, acesta a declarat ca o parte din bani trebuiau sa ajunga la Adrian Nastase, primul-ministru de la acea data. Dat in urmarire generala internationala, Beraru rezideaza in Israel, stat care nu face nici un efort pentru a-i identifica ascunzatoarea si a-l extrada in Romania. Mai mult, la vizita oficiala din 2001 in Israel a primului-ministru Adrian Nastase, la intalnirea oficiala cu oamenii de afaceri israelieni organizata de gazde, a fost prezent si inculpatul Beraru, pentru a-l certa pe premierul roman ca procurorii din Romania ii tulbura ghesefturile . Moshe Pesach, de asemenea cetatean israelian, este partenerul de afaceri in Romania al lui Sorin Beraru.
127

Shimon Nahor este evreu originar din Galati, in momentul emigrarii in Israel purtand numele de Herscovici. Este cunoscut de catre Serviciile Speciale romane ca traficant israelian de arme, ce a actionat pe teritoriul Romaniei cu incepere din 1992 pana in 2001. La un moment dat, a fost viceamiral al armatei israeliene. Afacerile sale ilegale l-au adus in atentia Procuraturii romanesti, fiind arestat si inculpat in cadrul unui proces penal. Mituind judecatorii, avocata evreica a lui Nahor, Lidia Peter, a obtinut eliberarea acestuia (judecarea in stare de libertate). Shimon Nahor, odata eliberat, a incalcat interdictia de a parasi Romania, fugind peste granita, ascuns intr-un covor facut sul. Avocata Lidia Peter a fost arestata in Bulgaria si extradata in Romania.

Sammy Ofer, cetatean israelian si britanic, evreu de origine romana, este reprezentant al familiei magnatilor israelieni Ofer, cunoscuti drept fratii Ofer (David, Sami si Iuli). Tatal fratilor Ofer a fost evreu originar din Romania, emigrand din orasul Constanta, unde avea numele de Josef Herscovici (acelasi nume de familie cu Shimon Nahor, Herscovici din Galati). Averea fratilor Ofer se ridica la 1,5 miliarde de dolari, plasata in afaceri. Dintre cei trei frati, David a fost seful unui Serviciu Secret israelian, Iuli a avut inclinatie spre functiile publice, detinand mult timp, desi israelian, si functia de consul al Romaniei la Tel Aviv, iar Sammy, un personaj retras, de culise, s-a concentrat asupra afacerilor. El locuieste cu precadere la Londra, fie la resedinta sa, fie pe un yaht de lux. Fratii Ofer detin impreuna o banca israeliana de rangul doi, Bank Mizrahi. Afacerile din Romania au fost demarate in ultimii ani de catre octogenarul Sammy Ofer, iar in prezent sunt conduse de fiul sau, Eyal Ofer. Familia Ofer este co-proprietara, alaturi de familiile (evreiesti) Pritzker din
128

S.U.A.. si Wilhelmsen din Norvegia, a uneia dintre cele mai bine cotate agentii de turism din lume, Royal Caribbean Cruises Ltd. (active de 2,2 miliarde de dolari, venituri inuale de 1,2 miliarde de dolari), ce ofera croaziere in toata lumea cu peste 50 de itinerarii si peste 140 de destinatii in Caraibe, Bermude, Bahamas, Mexic, Panama, Alaska, Hawai etc., etc.. Flota are 14 nave moderne de agrement, cu o capacitate de peste 24.000 de calatori. Cea mai importanta afacere: familia Ofer detine compania Zodiac Maritime Agendes, companie de transport naval comercial, cu vase de pana la 164.800 tdw. Aceasta companie administreaza si vasele altor firme evreiesti, precum flota Rosemont, Trans Union Corp. sau cele 10 vase ale O&P Holding Ltd.. Navele sunt operate prin contracte de la cateva zile pana la cativa ani. In prezent, familia Ofer detine numeroase proprietati in Romania, care nu pot fi insa identificate cu usurinta, deoarece foloseste in preluarea intreprinderilor romanesti firme off-shore cu actionariat secret, create in paradisuri financiare, precum Cipru. Se banuieste prezenta sa masiva, desi invizibila, in proprietatile din orasul Constanta (mai ales in Port), unde presa nu poate scrie decat ceea ce vrea el. La conducerea Magazinului Tomis din Constanta (proprietatea sa) a numit-o pe Daiana Voicu, fiica unui magistrat Marin Voicu. Eyal Ofer, impreuna cu Jay Pritzker, l-a mandatat in 1997 pe evreul Phillip Bloom sa le procure Hotelul Bucuresti. Afacerea a esuat intr-un scandal privind manipularea privatizarii. De multe ori, datorita pozitiei sale, Eyal Ofer este mandatat de oficialitati sa reprezinte Romania in fata forurilor internationale, astfel incat el cunoaste politica de culise a guvernului roman mai bine decat Serviciile Secrete romanesti.

Dan Fischer, de cetatenie romana si israeliana, s-a numit si Francu, nume sub care a fost cunoscut ca sportiv al clubului Ministerului de Interne,
129

Dinamo (echipa de polo). S-a facut remarcat prin implicarea sa in recuperarea creantelor Romaniei de la diverse state. Rolul lui Fischer se rezuma la a intermedia vanzarea acestor creante, pentru numai 40% din valoarea reala, catre una din Bancile Rotschild si la a-si incasa comisionul. Totodata, Fischer a intermediat obtinerea de credite, pentru Romania, de la alta banca evreiasca americana, Credit Swiss First Boston, fiind apropiat in afaceri de fostul secretar de Stat de la Ministerul Finantelor, Ionut Costea, cumnatul lui Mircea Geoana. Legat de relatiile sale cu serviciul de spionaj romanesc, sunt semnificative acuzele aduse, in octombrie 2000, de fostul sef al Serviciului Roman de Informatii, Radu Timofte. Concret, fostul sef al Serviciului de Informatii Externe, Catalin Harnagea, ar fi cerut de la ofiterii din subordine dosarele a 19 personalitati politice, pentru a le discredita sau santaja. In acest context, atunci cand un om de afaceri nu cotizeaza la Fischer sau la AVAB, i se face imediat dosar penal, sustinea Radu Timofte, aratand si ca Harnagea se folosea de ofiterii acestui Serviciu in interes personal, pentru a raspunde anumitor comenzi politice, lucru valabil si astazi la Traian Basescu. Conform relatarilor lui Timofte, folosindu-se acest procedeu, Romania a recuperat 40 de milioane de dolari din Kuweit, insa banii nu au ajuns nici la bugetul de stat, nici la S.I.E., ci au luat cai numai de Harnagea stiute.

Nota ..: Raportul fostilor ofiteri ai SRI este mult mai amplu, cuprizand ample analize asupra privatizarilor la varf, toate conducand catre firme evreiesti, ca si lucrari date de statul roman altor firme din acelasi circuit, cum ar fi Bechtel. Am redat doar o parte a acestei analize, ne-am oprit mai mult asupra societatilor care au fost penetrate de cetateni israelieni, multi dintre acestia avand si dosare penale la Parchetul

130

general, dar care au fost musamalizate de Puterile care s-au succedat in Romania

Site-ul de stiri ronatvan.com publica o lista larga de figuri publice de origine evreiasca din din Romania din mai toate domeniile de activitate. Potrivit sursei citate, persoana care a contribuit la ntocmirea acestei liste este anonim din motive lesne de nteles. Pe langa cei care isi asuma identitatea si sunt perceputi in consecinta, exista, potrivit autorului, unele persoane (in dreptul numelui carora apare ?) in cazul carora nu exista certitudinea ca sunt de origine evreiasca (KHAZARA), asa incat aceste cazuri trebuie tratate cu rezerve.

-Traian Basescu (fost marinar, fost primar al Bucurestiului, politician si Presedintele Romniei?) -Petre Roman (politician, fost Prim Ministru al Romaniei) -Emil Constantinescu (profesor, fost presedinte al Romaniei?) -Ion Iliescu (politician, fost presedinte al Romaniei si personaj important al revolutiei din 89) -Nina Iliescu (sotia lui Ion Iliescu) -Theodor Stolojan (fost Premier, economist, politician, fost lider al PDL si consilier Prezidential) -Viorel Lis (fost primar al Bucurestiului, baron) -Dinu Patriciu (presedintele Grupului Rompetrol, NV si membru important al PNL) -Mihai Razvan Ungureanu (director SIE, istoric, politician, si fost ministru de externe) -Ludovic Orban (fost ministru al Transporturilor, vicepresedinte PNL)

131

-Leonard Orban (Comisar European) -Silviu Prigoana (parlamentar, om de afaceri si star TV, autodeclarat Mndru c e Mason) -Adriana Bahmuteanu (nevasta lui Silviu Prigoan si star TV?) -Nicolae Cajal (fizician, academic, politician si filantrop) -Geo Saizescu (regizor de filme, scriitor si actor) -Victor Ciutacu (jurnalist, redactor ef adjunct la Jurnalul Naional, i moderator la Antena 2) -Iosif Sava (muzician, moderator radio si TV) -Elan Schwartzenberg (om de afaceri care a devenit cunoscut dup cstoria cu Mihaela Rdulescu) -Anna Lesko (cntreat) (evreic?) -Anamaria Prodan (star TV, fotomodel, cntreat) -Ginger Devil (actrit porno) -Laura Andresan (prostituat faimoas, un fel de Jenna Jameson a Romniei, Jenna Jameson fiind una dintre cele mai celebre actrite porno evreice din lume) -Mihaela Radulescu (star TV) (evreic?) -Alina Plugaru (fotomodel) -Razvan Vasilescu (actor) -Alexandru Arsinel (comedian si actor) -Ioana Maria Vlas (presedinte SOV Invest, Fondul Naional de Investiii FNI) -Ioan Stoica (fondatorul Caritas) -Mircea Albulescu (actor, profesor, poet, membru al Uniunii Scriitorilor) -Oana Sarbu (cntreat, actrit) -Andrei Blaier (regizor de filme si scriitor de scenarii) -Andrei Zinca (regizor, manager de productie, actor, productor) -Dan Pita (regizor de filme si scriitor de scenarii) -Eugen Ovidiu Chirovici (economist, jurnalist, scriitor si Mare Maestru al
132

Marii Loji Naionale din Romnia) -Edmund Deda (compozitor) -Ion Barbu (matematician si poet) -Ion Cristinoiu (compozitor, conductor, instrumentist, orchestrator) -Dan Bittman (cntret, actor, star TV) -Paul Goma (scriitor si mare dizident anti-comunist) (evreu?) -Silviu Brucan (politician comunist si dizident, alanist politic si scriitor de crti despre Comunism si Europa de Est) -Adrian Severin (nepotul lui Silviu Brucan, politician, Europarlamentar, fost membru PD-L, membru actual PSD) -Paul Cornea (istoric, critic, teoretician literar) -Paula Iacob (avocat celebr n Romnia) -Magda Lupescu (curva si apoi sotia Regelui Carol al 2-lea) -Alexandru Barladeanu (Presedinte al senatului, economist, politician, ministru, membru al Academiei Romne) -Sergiu Celac (politician si ministru de externe) -Paul Soloc (moderator TV show, editor) -Valeriu Lazarov (realizator TV) -Ovidiu Ioanitoaia (jurnalist, sportiv) -Emanuel Isopescu (jurnalist si moderator TV show) -Dumitru Tinu (jurnalist si fost director al ziarului Adevarul) -Maia Morgenstein (actrit) -Haralamb Zinca (autor faimos) -Horia Roman Patapievici (scriitor si filozof) -Mihai Zisu (Ministru de Externe) -David Marcian Bleahu (fost senator) -Dolphi Drimer (patron, director si profesor la o universitate proprie) -Oliviu Gherman (fost Presedinte al Senatului si ambasador n Franta) -Dan Martian (presedinte al Camerei Deputatilor) -Silviu Maior (ministru)
133

-Mircea Cosea (senator) -Aurel Vainer (deputat) -Victor Surdu (fost deputat si senator) -Zoe Petre (istoric si consilier prezidential) -Petru Berteanu (consilier prezidential) -Mugur Isarescu (Guvernator al Bncii Nationale Romne (BNR), fost prim ministru si membru al Academiei Romne) -Andrei Varga (fost ministru) -Razvan Teodorescu (fost senator, ministru si profesor Universitar) -Dumitru Mazilu (politician, mare personaj al revolutiei din 89 si spion civil) -Vasile Gionea (fost jurist, deputat si presedinte al Curtea Constituional a Romniei) -Gelu Voican Voiculescu (politician, fost vice prim ministru si ambasador) -Bujor Sion (om de afaceri) -Paul Everac (scriitor, director general al Televiziunii Romne) -Nicolae Melinescu (fost moderator TV show si director general al Televiziunii Romne, spion civil) -Horia Moculescu (pianist, interpret vocal, compozitor, mediator si moderator TV show) -Alina Mungiu (politolog, activist drepturi civile, academician, jurnalist, scriitoare, comentator al scenei politice din Romnia, profesoar n Bucuresti, fost directoare a Televiziunii Romne) -Cristian Mungiu (regizor i scenarist) -Cecilia Stefanescu (scriitoare) -Doru Dumitrescu (moderator TV show) -Radu Naum (star TV) -Dumitru Morosanu (moderator TV show, regizor de filme) -Victor Ionescu (secretar general si presedintele tineretului PNTCD) -Florin Bratescu (jurnalist si moderator TV show)
134

-Adrian Sarbu (om de afaceri, patronul postului TV, ProTV, Acas, MTV Romnia, Pro Cinema, Pro TV, Pro TV Internaional, Sport.Ro si al agentiei de stiri Mediafax) -Mihai Tatulici (jurnalist si scriitor) -Andreea Esca (jurnalist si scriitor) -Andi Moisescu (jurnalist si prezentator Stirile ProTV) -Andrei Gheorghe (realizator, prezentator TV si Radio) -Adrian Rosenberg (jurnalist ProTV) -Aristide Buhoiu (jurnalist, reporter, moderator TV show) -Marcel Avram (impresar, manager si organizator, director de ziar) -Cornel Nistorescu (journalist si director al ziarului Eventimentul Zilei) -Sorin Rosca Stanescu (journalist si director al ziarului Ziua) -Adrian Halpert (editor si director al ziarului Click) -Hadrian Mateescu (directorul ziarului Adevarul) -George Arion (publicist, poet, autor) -Gilda Lazar (actor) -Sergiu Andon (politician, membru al Partidului Conservator) -Geo Raetsky (moderator TV show) -Radu Berceanu (fost ministru al comertului si senator) -Victor Babiuc (politician, mason) -Alexandru Sassu (politician, deputat, directorul actual al Televiziunii Romne) -Bogdan Teodoroiu (ministru) -Trita Fanita (ministru) -Octavian Stireanu (politician, deputat) -Cristian Dumitrescu (politician, deputat, membru al Parlamentului European) -Cazimir Benedict Ionescu (deputat, vice presedinte al Consiliul Provizoriu de Uniune Naional) -Bogdan Niculescu Duvaz (deputat, politician si arhitect, membru CPUN si
135

fost ministru) -Sergiu Cunescu (mare lider prin PSD) -Remus Opris (politician si psihiatru, un membru important n PNCD) -Sorin Dimitriu (deputat si politician) -Andrei Dimitriu (liderul SPP si SPTV) -Ulm Spineanu (politician) -Radu Ioanid (holocaustolog) -Sorin Pantis (fost deputat si politician) -Dan Crainerman (muzician) -Tudor Caramfil (scriitor) -Gheorghe Dumitrescu (fost compozitor, reprezentant al realismului socialist, scriitor la Muzica, Scnteia, Contemporanul i Romnia Liber) -Carmen Dumitrescu (director general al SIF Banat-Crisana) -Mihai Calin (actor) -Emanuel Valeriu (fost moderator TV show, membru CNA) -Theodor Palady (pictor) -Eugen Preda (publicist si comentator radio) -Theodor Brates (scriitor, jurnalist la Televiziunea Romn si redactor sef adjunct la redactia de stiri) -Niculae Stoian (criminal, mna dreapt a lui Ceausescu, traficant de arme n Africa, s-a mutat mai trziu n Perth Australia) -Vasile Lupu (membru PNTCD, fost vicepresedinte al Camerei Deputatilor, fost deputat PNTCD, prim vicepreedinte al PNCD Suceava) -Romulus Antonescu (era n list dar nu stim cine este)

Romanian Jews List 1 Sursa: Wikipedia Lucreiu Ptrcanu Gheorghe Gaston Marin
136

Teohari Georgescu Emil Calmanovici Martin Abern, Trotskyist activist Radu F. Alexandru, politician Colette Avital, politician Olga Bancic, communist activist Silviu Brucan, communist politician and dissident Simion Bughici, communist politician Iosif Chiinevschi, communist politician Alexandru Dobrogeanu-Gherea, communist activist David Fabian, communist activist Max Goldstein, communist activist Remus Koffler, communist activist David Korner, Trotskyist activist Alex Kozinski, judge Serge Klarsfeld, anti-Nazi activist Samuel Leibowitz, attorney Karpel Lippe, Zionist activist Vasile Luca, communist politician Gheorghe Gaston Marin, communist politician Nati Meir, politician Alexandru Nicolschi, communist politician Saul Ozias, communist politician Ana Pauker, communist politician Marcel Pauker, communist politician Mircea Rceanu, diplomat and dissident Leonte Rutu, communist politician Mihail Roller, communist politician Valter Roman, communist politician Petre Roman, politician, prime minister, revolutionary figure
137

Solomon Tinkelman, communist activist Leonte Tismneanu, communist politician Sorin Toma, communist activist Ghizela Vass, communist activist Belu Zilber, communist activist Emil Bodnra, influential Romanian communist politician, an army officer, and a Soviet agent Constantin Dobrogeanu-Gherea, Marxist theorist, politician, sociologist, literary critic Alexandru Dobrogeanu-Gherea, communist militant Max Goldstein, communist and convicted terrorist Gelber Moscovici, communist and convicted terrorist Leon Lichtblau, communist and convicted terrorist Saul Ozias, communist and convicted terrorist Constantin Sntescu, general, prime minister Nicolae Cajal, communist and World War II war crimes spreader Constantin Prvulescu communist Richard Wurmbrand, communist, evangelical sect leader, founder of Voice of the Martyrs Ploughmens Front jewish communist movement led by Petru Groza (nonjewish Romanian tyrant) Moses Rosen, chief rabbi of Romanian jews, communist activist Alexandru afran, human rights, United Nations activist Mihai Rzvan Ungureanu, historian, diplomat and politician, foreign minister of Romania 2004-2007 Calin Popescu Tariceanu, prime minister (jewish?) Claudiu Saftoiu (president counselor, president of SIE, Romanian secret service) Ana Adriana Sftoiu (president counselor, spokeswoman) Mona Musca, ex-minister of culture (jewish?)
138

Lavinia Sandru, politician Silviu Prigoana & Adriana Bahmuteanu, very famous and rich Romanian jewish couple List de comuniti evrei din Romnia Wikipedia, enciclopedia liber Ana Pauker (Hannah Rabinsohn) Marcel Pauker Alexandru Nicolschi (Boris Grnberg), colonel de Securitate Iosif Chiinevschi (Iacob Broitman) Liuba Chiinevschi (Liuba Broitmann), preedinta UFDR Gheorghe Pintilie (Pantelei Pantiua Bodnarenko; numele idi necunoscut; Grnberg?), general de Securitate; soia, Ana Toma Avram Bunaciu (Abraham Gutman) Leonte Rutu (Lev Oigenstein) Miron Constantinescu (Meer/Mer Kohn) Moise Haupt, general Laurian Zamfir (Laurian Rechler), general-colonel de Securitate Valter Roman (Neulnder Erno), maior KGB William Suder, general-maior, ef al serviciului de informaii Holban (Moscovitz), colonel, comandant al Securitii Bucureti Valter Roman (Ern Neulnder), Mihai Dulgheru(Dulberger), Mihai, colonel de Securitate, inspector al penitenciarelor tefan Koller, colonel de Securitate, comandant al nchisorii Aiud Czeller (Zeller), ef al Securitii din Ardealul de Nord-Vest Constana Crciun (nume real necunoscut) Ghizela Vass Silviu Brucan (Samuil Brukner, Samuel Bruckner), Mihai Roller, preedinte al Academiei Levin Bercovici
139

Max Goldstein Mihail Bruhi (trul Pinhusovici Kofman, Kaufmann) Leon Tismneanu (Lev Moiseevici Tismeneki) Nicolae Goldberger (Goldberger Mikls) Mauriciu trul, comandant al Securitii din Galai Gheorghe Stoica (Moscu Cohn) Leon Na (Littman, Littmann) Lupu Petre (Pressman, Pressmann) Barbu Zaharescu (Zuckerman, Zuckermann) tefan Voicu (Aurel Rottenberg) Grigore Cotovschi Ecaterina Abraham Mihail Florescu (Iacobi) Hillel Kohn Pavel Cristescu (Kleinmann) Sigi Beiner (Sigfried? Siegmund? Bainer, Bayner) Michael Flexer (Flechser, Flachser) Ofelia Manole Simion Teigher (Teiger) Simion Bughici Gheorghe Gaston Marin (Gh. Grossmann) Wassermann, Ilka, n conducerea Ministerului de Externe Gutmann, Heinz, sef al serviciului secret civil Lotar Rdceanu (Wrzer), iniial lider social-democrat Bdu (Braunstein), Alexandru, eful sectiei de eviden a strinilor Levin, fost ofier sovietic, ef al cenzurii Voiculescu, Ervin (Erwin Weinberger), ef al serviciului paapoarte Stupineanu (Stapmann), ef al serviciului de spionaj Emeric Stffel, ambasador al Romniei n Elveia Finaru, Harry (Hersch Feiner), eful delegaiei Romniei n SUA
140

Lzrescu (Baruch Lazarovici), nsrcinat cu afaceri la Paris Oieru (Scheffer, Schfer) Simion, secretar de stat Zeiger, Lev, director n Ministerul Educaiei Naionale Costea (Zeider), Mirel, n 1944 eful serviciului de informaii al formaiunilor de lupt patriotice, apoi ef la serviciul de cadre al PCR Isidor Hollingher (Hollinger) Ludovic Weiss Tudor Sepeanu Stefan Koller Wilhelm Einhorn Elisabeta Luca Fanny Goldberger Elisabeta Luca Bogopolski, Haim Lutenko, Moisei Saevici, Faibisch Frenkel, Isak Lemkovici, Feiga Gurevici, Her Leib Goldstein, Seiman Bakal, Israil Sielberman (Silbermann), Iosif Faierstein (Feierstein, Feuerstein), Raia (Raisa?) Kofman (Kaufmann?), Iakov Morghenstern (Morgenstern), Izrail (Israel) Markovici Zighelbaum (Ziegelbaum), Strul Leibovici, trul Abramovici Kleiman (Kleinmann), Moisei Solomonovici Vihrev, Abram Naumovici Aritonovici, Sami
141

Ebner, Silvia Aurel Baranga (Ariel Leibovici), inspector general al artelor Marcel Breslau (Mark Breslauer), idem Sorin Toma (Moscovici), la Scnteia Alexandru Graur (Alter Brauer), lingvist Silviu Iosifescu (Silvian!) (Samson Iosifovici) Constantin Dobrogeanu-Gherea (Solomon Katz) Eduard Mezincescu (Mezingher, Mesinger) Samoil (Samuel Rubinstein/Rubenstein), administrator la Scnteia Liman (Lehmann), Horia, la Scnteia ing. Schnapp, directorul Romniei libere Jehan, Mihai (Michael Jakob), sef al societii de filme Ovid S. Crohmlniceanu (Moise Kahn), critic literar Tertulian, N. (Nathan Veinstein/Weinstein), critic literar Ion Clugru, scriitor Vitner, Ion (Jakob Winter; Wittner?), scriitor Weigel, profesor la Universitatea Bucureti Veronica Porumbacu (Scherfelberg), poet Nina Cassian (Rene Annie Cassian), poet

Evrei in guvernul Romaniei postbelic 1. Ana Pauker, alias Anna Rabinsohn, ministru de externe si agenta Nr. 1 a Moscovei la Bucuresti. 2. Ilka Wassermann, reala directoare a Min. de Externe. 3. Josef Kishinevski, alias Jakob Broitman, vice presedinte al Consiliului de Ministri si membru al CC. 4. Teohari Georgescu, alias Burah Tescovich, Ministru de Interne. 5. Lothar Radaceanu, alias Lothar Wuertzel, ministru.
142

6. Miron Constantinescu, alias Mehr Kohn, originar din Galati, Ministru al Minelor si membru in CC. 7. Moises Haupt, General, Comandant militar al Capitalei. 8. Laurian Zamfir, alias Laurian Rechler, general, sef al Securitatii, originar din Braila. 9. Heinz Gutman, sef al Serviciului Secret Civil. 10. William Suder alias Wilman Suder, Sef al Contra Spionajului. 11. Roman Walter, alias Walter Neulnder, tatal lui Petre Roman, organizatorul securitatii si sef al Serviciului de Educatie, Cultura si Propaganda al Armatei. 12. Alexandru Moghioros, Ministru al Nationalitatilor, evreu din Ungaria. 13. Alexandru Badan, alias Alexander Braunstein, sef al Comisiei de Control al Strainilor. 14. Maior Lewin, evreu, fost ofiter in Armata Rosie, sef al cenzurei pentru presa. 15. Colonel Holban, alias Moscovich, sef al Securitatii pe Bucuresti. 16. George Silviu, alias Gersch Gollinger, Secretar General in Ministerul de Interne. 17. Erwin Voiculescu, alias Erwin Weinberg, sef al departamentului pentru pasapoarte in Ministerul de Externe. 18. Stupineanu, alias Stappnau, sef al Spionajului Economic. 19. Emmerick Stoffel, evreu din Ungaria, ambasador al Romaniei in Elvetia. 20. Harry Fainaru, alias Hersch Feiner, sef de legatie in Ambasada din Statele Unite. 21. Ida Szilagy, evreica, prietena a lui Ana Pauker, reala conducatoare a Ambasadei din Londra. 22. N. Lazarescu, alias Burach Lazarovich, insarcinat de Afaceri al Romaniei la Paris. 23. Simon Oieru, alias Schaeffer, Subsecretar de Stat.
143

24. Liuba Kishinevski, alias Liuba Broitman, presedinta a Femeilor Romane Antifasciste. 25. Lew Zeiger, evreu director general in Ministerul Economiei. 26. Doctor Zeider, jurisconsult al Ministerului de Externe. 27. Silviu Brucan, alias Brukner, redactor sef al Scanteii, el conducea intreaga campanie care viza comunizarea. In acelasi timp el conducea si inscena campania antisemita din Romania. 28. Samoila, alias Samuel Rubenstein, director guvernator al Scanteii. 29. Horia Liman, alias Lehman, redactor secund al Scanteii. 30. Inginerul Schnapp, evreu, director guvernator al ziarului Romania Libera. 31. Jehan Mihai, alias Jacob Michael, sef al industriei cinematografice romane. 32. Alexandru Graur, alias Alter Brauer, director general al Societatii Radiofonice Romane. 33. Mihai Roller, evreu, necunoscut inainte de venirea sa in Romania din Uniunea Sovietica, Presedinte al Academiei Romane, autorul istoriei falsificate a Romanilor. 34. Profesorul Weigel, tiranul universitatii din Bucuresti, care conducea operatia de epurare a studentilor anti-comunisti. 35. Profesorul Lewin Bercovich, un alt tiran al Universitatii din Bucuresti, care controla corpul profesoral, venit din Rusia. 36. Silviu Josifescu, alias Samson Josifovich, cel care l-a cenzurat pe Eminescu, Alecsandri, Vlahuta de continutul care nu se armoniza cu comunismul. 37. Joan Vinter, alias Jakob Winter, al doilea critic literar marxist al Romaniei. 38. Trei predecesori secretari generali ai Ligii Generale a Muncii, au fost evrei, Alexander Sencovich, Misha Levin si Sam Asriel (Serban). 39. Alexandra Sidorovici, evreica, sotia lui Silviu Brucan, acuzatoare la
144

Tribunalul poporului in 1945. 40. Leonte Rautu (Lev Oigenstein). 41. Petru Borila, cuscrul lui N. Ceausescu. Ambii au facut parte din Biroul Politic al C. C. -ului, responsabili pe tara cu invatamantul politic comunist. Sursa: Iudaismul

Lista 3 Sursa: Wikipedia A Aaron Aaronsohn Angelica Adelstein-Rozeanu Felix Aderca Radu F. Alexandru Jean Ancel B Ury Benador Aristide Blank Victor Brauner Nicolae Bretan Mauriciu Brociner Silviu Brucan C Nina Cassian Paul Celan Andrei Codrescu Sergiu Comissiona

145

E Sorel Etrog F Wilhelm Filderman Iancu Fischer Barbu Fundoianu G Moses Gaster Alma Gluck Leo Goldhammer G cont. Alexandru Graur Ernest Grunfeld H Clara Haskil I Idel Ianchelevici Marcel Iancu Petre Iorgulescu-Yor Barbu Iscovescu Iosif Iser J Alexandru Jar K Bla Kun

146

L Irving Layton Liviu Librescu Gherasim Luca Isac Ludo Lupu Petre Radu Lupu M Alexandru Mandy Norman Manea Silvia Marcovici Solomon Marcus Nati Meir Radu Mihileanu Alexandru Mirodan M cont. Maia Morgenstern O Zigu Ornea P Saa Pan Ana Pauker Julius Popper R Reuven Ramaty Moses Rosen Constantin Daniel Rosenthal

147

S Alexandru afran Oscar Sager Iosif Sava Mihail Sebastian Dumitru Solomon Nicolae Steinhardt Nicolae Stroe T Leonte Tismneanu Godell ukerman Tristan Tzara V Aurel Vainer Ilarie Voronca W Elie Wiesel Richard Wurmbrand Z BELLU ZILBER More self-declared jews FELICIA ANTIP MARIA BANUS VICTOR BARLADEANU TIBERIU BENEDEK MIRIAM BERCOVICI LIVIU BERIS

148

MATY BLUMENFELD ARTHUR BRENNER ADA BRUMARU NICOLAE CAJAL STEFAN CAZIMIR MARC CLARIAN MARIA CONSTANTIN RADU COSASU EMIL COSTIN DOREL DORIAN DOLPHI DRIMER HARRY ELIAD LEONIE WALDMANELIAD ALEXANDRU ELIAS B. ELVIN HEINRICH FALIC IANCU FISCHER AUREL GIROVEANU TICU GOLDSTEIN MOISE HELD TOMA HIRTH MIREL ILIESIU STEFAN IURES ITIK KARA SOLOMON MARCUS PAUL B. MARIAN ALEXANDRU MANDY VICU MANDRA DAN MIZRAHI MAIA MORGENSTERN
149

PRIM RABIN DR. ERNEST NEUMANN ERICH NUSSBAUM ZIGU ORNEA ALBERT POCH LAURENTIU PROFETA EMANUEL REICHER RADU NICHITA RAPAPORT MARCEL SARAGEA IOSIF SAVA EUGEN SEGAL SANDRA SEGAL IULIAN H. SORIN TUDOR STERIADE AUREL VAINER HENRI WALD TEODOR WEXLER HENRI ZALIS

Jews responsible with the 1989 Romanian Revolution -Iulian Vlad (army general and head of Deparment of State Security) -Silviu Brucan (Brukner) (owner of Romanian communist newspapers, supporter of Ana Pauker (other jew) and the killing of all Romanian elites such as Bratianu, Iuliu Maniu, etc) -Victor Stnculescu (army general and defense minister) -Teodor Brate (Nicolschis brother in law, revolutionist) -Cazimir Ionescu (panic instigator, revolutionist) -Cico Dumitrescu (panic instigator, rear-admiral) -Ion Iliescu (main revolutionary figure, president)
150

-Petre Roman (main revolutionary figure, prime-minister) -Gelu Voican Voiculescu (vice prime-minister) -Mihai Drgnescu (vice prime-minister) -Mugur Isrescu (foreign affairs minister, ambasador of Romania in USA and governor of Romanian National Bank) -Ioan Aurel Stoica (minister of construction) -Nicolae Militaru (army general and defense minister) -Sergiu Celac (politician and foreig minister) -Mihai Chiac (army general-lieutenant and internal minister) -Moldoveanu Ioan Jean (army general-lieutenant, vice internal minister and head of Romanian police) -Dan Marian (revolutionist) -Alexandru Brldeanu (government general secretary imposed by the communist regime from Moscow) -Adrian Severin (minister of state for reform and relations with parliament) -Corneliu Bogdan (secretary of state in foreign affairs ministry) -Teodor Stolojan (finance minister) -Eugen Dijmarescu (minister of economy and finance) -Mihai ora (minister of education) -Victor Babiuc (expert in Constitutional comission, minister of justice, internal minister) Sursa: http://stiri.ronatvan.com

Metapedia Lista de evrei (KHAZARI) comunisti din Romania Aceasta lista include evreii care au preluat guvernarea Romaniei in primii ani ai regimului communist adus de tancurile sovietice. Acesti evrei au

151

facut un Holocaust (Genocide) impotriva romanilor care este parte a Holocaustului Rosu. De asemenea, lista ii cuprinde si pe evreii care au venit la putere dupa 1989 si care sunt produsul sistemului comunist. Abraham Ecaterina Apostol Gheorghe, alias Gerschwin, presedinte al Sindicatului Muncitoresc Aritonovici Sami Badan Alexandru, alias Alexander Braunstein, sef al Comisiei de Control al Strainilor. Bakal Israil Baranga Aurel alias Ariel Leibovich, inspector general al artelor. Badau Alexandru, alias Braunstein seful sectiei de evidena a strainilor Beiner Sigi (Sigfried? Siegmund? Bainer, Bayner) Bercovici Levin alias Lewin Bercovich, tiran al Universitaii din Bucuresti, care controla corpul profesoral, venit din Rusia. Bogopolski Haim Breslasu Marcel, alias Mark Breslau, director general al Departamentului Artelor. Brucan Silviu (Samuil Brukner, Samuel Bruckner), redactor sef al Scanteii Bruhis Mihail (Strul Pinhusovici Kofman, Kaufmann) Bughici Simion Bunaciu Avram alias Abraham Gutman, Secretar General al Adunarii Naionale, realul conducator al Adunarii. Cassian Nina (Rene Annie Cassian), poeta Calugaru Ion, scriitor Chisinevschi Iosif alias Iakob Broitman, vicepresedinte al Consiliului de Ministri si membru al Comitetului Central. Chisinevschi Liuba alias Liuba Broitman, presedinta a Femeilor Romane
152

Antifasciste. UFDR [sotia evreului: Iosif Chisinevschi]. Cristescu Pavel alias Kleinmann Crohmalniceanu Ovid (Moise Kahn), critic literar Craciun Constana Costea (Zeider), Mirel, in 1944 era Seful Serviciului de Informatii din Formatiunile de Lupta Patriotice, sef Sectia Cadre a CC al PCR. Cotovschi Grigore Czeller (Zeller), seful securitatii in nord-vestul Ardealului. Constantinescu Miron alias Mehr Kohn, Ministru al Minelor si membru al Comitetului Central. Dobrogeanu-Gherea Constantin, alias Solomon Katz social democrat. Dulgheru Mihai(Dulbergher Mihai State security colonel, inspector of all prisons) Ebner Silvia Einhorn Wilhelm Faierstein (Feierstein, Feuerstein) Raia (Raisa?) Fainaru Harry, alias Hersch Feiner, sef de legaie in Ambasada din Statele Unite. Flexer Michael (Flechser, Flachser) Florescu Mihail alias Iacobi Frenkel Isak George Silviu, alias Gersch Gollinger, secretar general in Ministerul de Interne. Georgescu Teohari, alias Burah Tescovich, Ministru de Interne. Goldberger Fanny Goldberger Nicolae (Goldberger Mikls) Goldstein Max Goldstein Seiman Graur Alexandru alias Alter Brauer, director general al Societaii Radiofonice Romane.
153

 Gurevici Hers Leib Gutmann Heinz, sef al Serviciului Secret Civil. Haupt Moise, general, comandant militar al Capitalei. Holban alias Moscovich (Moscovitz), sef al Securitaii pe Bucuresti. Hollingher Isidor (Hollinger) Iliescu Ion, Presedinte al Romaniei Iosifescu Silviu (Silvian!) alias Samson Iosifovich, cel care i-a cenzurat pe Eminescu, Alecsandri, Vlahua, de coninutul care nu se armoniza cu comunismul. Jehan Mihai, alias Jakob Michael, sef al industriei cinematografice romane. Kleiman (Kleinmann), Moisei Solomonovici Kofman (Kaufmann?) Iakov Kohn Hillel Koller Stefan, (colonel of State Securitaty, comander of Aiud Prison) Lazarescu N. alias Burach Lazarovich, insarcinat de afaceri a Romaniei la Paris. Leibovici, Strul Abramovici Lemkovici Feiga Levin Misha secretari generali ai Ligii Generale a Muncii Luca Elisabeta Lupu Petre (Pressman, Pressmann) Lutenko Moisei Levin, fost ofier in Armata Rosie, sef al Cenzurei pentru presa. Liman Horea, alias Lehman, redactor secund al Scanteii. Marin Gaston Gheorghe (Gh. Grossmann) Mezincescu Eduard (Mezingher, Mesinger) Moghioros Alexander, Ministru al Naionalitailor, evreu din Ungaria. Morghenstern (Morgenstern), Izrail (Israel) Markovici Nas Leon (Littman, Littmann)
154

 Nicolschi Alexandru (Boris Grnberg), colonel of State Securitaty Manole Ofelia Oieru Simon, alias Schaeffer, subsecretar de stat. Olteanu Bogdan, presedinte al Camerei Deputailor din Parlamentul Romaniei Pauker Ana alias Hannah Rabinsohn , Ministru de Externe si agenta nr.1 a Moscovei la Bucuresti. Pauker Marcel Pintilie Gheorghe (Pantelei Pantiusa Bodnarenko; numele idis necunoscut; Grnberg?), general de Securitate; soia, Ana Toma Porumbacu Veronica (Scherfelberg), poeta Radaceanu Lotar alias Lothar Wuertzel, ministrul muncii. Rautu Leonte, alias Lev Oigenstein Roller Mihail, Presedinte al Academiei Romane, autorul istoriei falsificate a Romanilor. Roman Petre, prim ministru al Romaniei Roman Valter, alias Ern Neulnder, maior KGB, tatal lui Petre Roman, sef al Serviciului de Educaie, Cultura si Propaganda al Armatei. Samoila alis Samuel Rubinstein/Rubenstein, director guvernator al Scanteii. Sielberman (Silbermann) Iosif Saevici Faibisch Sam Asriel, alias Serban, secretari generali ai Ligii Generale a Muncii Schnapp, director guvernator al ziarului Romania Libera. Sencovich Alexander, secretari generali ai Ligii Generale a Muncii Sepeanu Tudor Stoica Gheorghe (Moscu Cohn) Stupineanu, alias Stappnau, sef al Spionajului Economic. Stffel Emeric, evreu din Ungaria, ambasador al Romaniei in Elveia. Suder William, alias Wilman Suder , sef al Contra Spionajului.
155

 Szillagy Ida, prietena a Anei Pauker, reala conducatoare a Ambasadei din Londra. Strul Mauriciu, comander of State Security in Galai Teigher Simion (Teiger) Tertulian, N. (Nathan Veinstein/Weinstein), literary critic Tismaneanu Leon (Lev Moiseevici Tismeneki) Toma Sorin (Moscovici), pressman of Scanteia Vass Ghizela, a condus secia externe, evreica maghiara, bunica lui Bogdan Olteanu Vihrev, Abram Naumovici Vinter Joan alias Jakob Winter, al doilea critic literar marxist al Romaniei. Voicu Stefan (Aurel Rottenberg) Voiculescu Ervin alias Erwin Weinberg, sef al Departamentului pentru pasapoarte in Ministerul de Externe. Zaharescu Barbu (Zuckerman, Zuckermann) Zamfir Laurian, alias Laurian Rechler, general, sef al Securitaii. Zeider, jurisconsult al Ministerului de Externe. Zeiger Lev, director general in Ministerul Economiei. Zighelbaum (Ziegelbaum), Strul Wassermann Ilka, reala directoare a Ministerului de Externe. Weigel, tiranul Universitaii din Bucuresti. Conducea operaia de epurare a studenilor anti comunisti. Weiss Ludovic

UN PLAN DIABOLIC: OCUPAREA ROMNIEI DE CTRE EVREI (KHAZARI)

156

Surse din Serviciile Secrete romneti ne-au avertizat c, la reuita loviturii de Stat din decembrie 1989, un rol deosebit l-au avut i Serviciile Secrete israeliene, n spe Mossadul, care a acionat n principal pe linia rzboiului psihologic, respectiv crearea diversiunilor legate de numrul mare al victimelor generate de aparatul de represiune, de atacul teroritilor n diferite puncte din ar, de otrvirea surselor de ap, de iniierea de incidente armate prin lansarea telefonic a unor inte false chiar n unitile militare ce aparineau att de Ministerul Aprrii Naionale, ct i de Ministerul de Interne etc. n acest context, strategii evreimii mondiale au nceput s pun n aplicare un plan, conceput anterior, de ncetenire i strmutare n Romnia a unui milion de evrei, fr tirea i fr acordul Poporului Romn. Deja, n momentul de fa, peste 500.000 (cinci sute de mii) de evrei au devenit ceteni romni, cu toate drepturile acordate de acest statut, inclusiv dreptul la proprietate. Planul intitulat Israel n Romnia s-a fcut cu concursul guvernelor de dup 1990 i al principalelor mijloace de informare n mass (ziare, posturi Radio-TV), care cenzureaz toate tirile i informaiile tangente acestui subiect. Scopul final al planului Israel n Romnia este instituirea unui control deplin asupra rii noastre i deposedarea, n fapt, a romnilor de teritoriul lor naional. Pe baza acestor considerente putem afirma, fr teama de a grei, c scopul pentru care s-a produs rsturnarea regimului politic n decembrie 1989 a fost de a se obine n acest mod condiiile propice pentru ndeplinirea acestui plan. Aa se explic i faptul c n fruntea loviturii de stat i a ceea ce a urmat s-au aflat Ion Iliescu (bunic evreu, soie evreic), Silviu Brucan (evreu), Petre Roman (evreu), iar ceilali doi presedini Emil Constantinescu i Traian Bsescu au, la rndul lor, i ei origine evreiasc. De asemenea, depopularea Romniei (prin: plecarea n
157

strintate a ctorva milioane de omeri romni; ncurajarea tinerilor s emigreze definitiv din Romnia, guvernanii notri nefiind deloc preocupai s le ofere vreo speran c s-ar putea realiza n aceast ar; descurajarea familiei i a natalitii, n mod vizibil cei vizai fiind romnii majoritari; prbuirea sistemului de sntate, a asistenei medicale pentru copii n mod special; declinul sever al nivelului de trai; propaganda anti-romneasc, antinaional, la care este angrenat mass-media aservit, urmrindu-se descurajarea i deprecierea sentimentului naional, a ataamentului la valorile romneti, la viitorul Neamului Romnesc) toate acestea au fcut din Romnia o ar vulnerabil, al crei potenial de aprare se diminueaz simitor cu trecerea anilor, ducnd n acest mod la reuita deplin a planului sionismului mondial. Un factor agravant a fost i aa-zisa privatizare, care a diminuat drastic potenialul economic al Romniei prin distrugerea sau nstrinarea bunurilor. Privatizarea nu s-a fcut n beneficiul celor care, prin truda lor, au acumulat imensele bogii deinute de Statul Romn n 1990, ci al unor firme strine, cele mai multe aflate n proprietatea, de facto, a unor evrei. mprumuturile externe nrobitoare pe care le-au fcut conductorii actuali ai Romniei n numele Poporului Romn, chipurile, pentru salvarea acestuia, tocmai la acele organisme financiare care reprezint sionismul mondial, constituie un alt factor de distrugere a rii. Scderea dramatic a populaiei Romniei, pe fondul migraiei tot mai accentuate, al creterii mortalitii i al scderii natalitii, constituie argumentul cel mai puternic cu privire la aciunea deliberat de distrugerere a Poporului Romn i nlocuirea acestuia cu elementele strine.Meninerea valorilor actuale ale fertilitii i ale duratei medii a vieii va duce la o accelerare catastrofal a declinului demografic. Acest declin s-a instalat n ultimii 15 ani i nu are perspective de a fi stopat n anii urmtori, astfel nct, dup anul 2025, viteza declinului ar putea deveni dezastruoas, iar populaia ar
158

urma s fie de aproximativ 14 milioane n 2050 (n condiiile conservrii actualelor valori ale natalitii i mortalitii).Ilie Bdescu, preedintele Asociaiei Sociologilor din Romnia, afirm: Dup tiina mea, nu exist nici o ar care, aflat n criz economic, s fi reuit relansarea cu ajutorul FMI i Bncii Mondiale! n condiiile n care Guvernul va face, cum a anunat, o privatizare prin vnzare necondiionat de ntreprinderi, se va produce n momentul respectiv o foarte rapid i primejdioas nstrinare a unei pri din averea naional, fr posibilitatea ca vreodat s se mai poat interveni pentru recuperarea acestei pri nstrinate. Noi vom fi debitori pentru c mprumutm, cutm capitaluri i i al principalelor alii vor fi creditorii notri. Deci, se creeaz o situaie de dependen prin decalaj, sntem din nou la periferia metropolei. Profesorul Gheorghe Ciulbea, specialist n gndire politic i istorie a gndirii economice, afirma cu civa ani n urm: FMI, Banca Mondial i BERD vor s transforme Romnia ntr-o neocolonie. Actuala conducere a rii nu are habar de doctrinele economice, decide i acioneaz dup cum o taie capul, dup interesul zilei i al forei sociale pe care o reprezint. USD-itii lui Petre Roman i UDMR-itii ateapt ordinele strintii pentru a le aplica n Romnia, iar Romnia se ndreapt irevocabil spre economia de pia tipic unei ri arabe sau africane. Cu alte cuvinte, o neocolonie a Occidentului. Economia liber de pia este astzi un nonsens n America i aiurea, pentru c cei care grbesc fr discernmnt rentoarcerea la piaa liber de tip Smith greesc n aa msur, nct starea lor mintal dovedete un caz clinic. Ei vor ceva ce nu mai exist n Occident, ceva ce nici nu ar putea fi tolerat i care nu are puterea de a supravieui. Aceste orientri se transpun la noi n ar n domeniul privatizrii, politicii industriale, agrare i terminnd cu acelea ale inflaiei i ale nivelului de trai. Este vorba de reforma
159

romneasc!. Chiar i Dinu Patriciu nu crede n politicile FMI i ale Bncii Mondiale: Peste tot pe unde au fost aplicate, aceste politici au fost falimentare i au mpiedicat dezvoltarea capitalului autohton. Ele nu snt o soluie pentru Romnia. Un program de guvernare bazat pe politicile impuse de aceste organisme internaionale nu poate da rezultate n Romnia. Potenialul rii, precum i politica autohton orientat spre a deveni partener a capitalului strin pot fi mult mai eficiente dect o astfel de abordare. Romnia nu se poate descurca fr infuzia de capital strin, dar se poate descurca fr semnalul dat de FMI i Banca Mondial. Este evident c se urmrete ca, prin condiiile aberante impuse de FMI, Banca Mondial, Uniunea European i NATO, s se creeze haos n aceast ar. Ne ntrebm: de ce snt acceptate aceste condiii de ctre cei care au jurat c vor apra interesele i integritatea Romniei? Pentru c trebuie tiut c acest scenariu apocaliptic pentru Poporul Romn este cunoscut si acceptat de marile cancelarii ale lumii, de guvernele din Uniunea European i NATO, care, de 20 de ani, tolereaz i accept ca Romnia s fie guvernat alternativ de aceeai band, n fond, de indivizi tarai sufletete, cinici i corupi, vnztori de Neam i ar, vinovai de uriae delapidri i chiar de crime propriu-zise, infractori uor de antajat i de manipulat de ctre cei care dein probele acestor frdelegi. Crdia Occidentului democratic s-a vzut i acum, recent, cnd nu a avut nimic de obiectat fa de felul scandalos i neruinat n care guvernanii de la Bucureti au nclcat legile cele mai elementare ale democraiei, ale statului de drept, iar protestele romnilor nu au avut nici un ecou n Vest. De ani de zile, clasa noastr politic, indiferent de

160

culoarea care s-a succedat le guvernare, se afl la ordinul celor care au pus la cale acest program de de-romnizare a Romniei.

Aflat astzi n plin desfurare, acest plan se apropie de momentul n care nu va mai putea fi mpiedicat, iar efectele catastrofale care vor rezulta vor fi chiar cele dorite de iniiatorii si. n felul acesta, s-ar putea ajunge iari la situaia din 1939, cnd circa 2 milioane de evrei alctuiau minoritatea etnic cea mai numeroas i mai nstrit din Romnia, care domina i controla comerul, finanele i industria din ar. S ne reamintim i faptul c procedeele necinstite folosite de cei mai muli evrei pentru a ajunge la acest statut privilegiat creaser n rndul populaiei o percepie negativ, extins la adresa ntregii minoriti evreieti, considerat ca fiind cea mai antipatic, ba chiar cea mai primejdioas minoritate etnic din Romnia.

Un plan ocult de strmutare a Israelului n Romnia? Preedintele iranian s-ar putea s nu fie att de departe de adevr. Un apel lansat recent de prof. Ion Coja, n numele Uniunii Vatra Romneasc i al Ligii pentru Combaterea Antiromnismului (LICAR), denun existena unui proiect de ncetenire i strmutare n Romnia a unui milion de evrei, fr tirea i fr acordul Poporului Romn. Apelul, adresat oamenilor de bun-credin din lumea ntreag, guvernelor i organizaiilor internaionale, dezvluie i strategia acestui proiect, care ar urma s se desfoare potrivit urmtorului plan:
161

1) Cu concursul guvernelor de dup 1990 mijloace de informare n mass (ziare, posturi Radio-TV) din Romnia, care cenzureaz toate tirile i informaiile referitoare la acest subiect, ncetenirea evreilor se face n cel mai mare secret.

2) n prima faz, evreii ncettenii nu se grbesc s se instaleze n Romnia, dar au grij s cumpere toate valorile imobiliare (apartamente, case, terenuri, spaii comerciale, de producie etc.) accesibile. De civa ani buni, piaa imobiliar din Romnia a devenit monopolul unor firme evreieti.

3) La nceput, se vor stabili n Romnia evreii n vrst, motivnd c vin si triasc aici ultimii ani de via, s-i cheltuiasc pensia, ceea ce pentru muli romni naivi va face credibil i chiar tentant ideea revenirii evreilor pe meleagurile noastre.

4) Ulterior, cnd se va ajunge la 1 milion de evrei care i-au luat a doua sau a treia cetenie n Romnia, iar controlul lor asupra instituiilor publice de la noi va fi deplin, evreii vor veni cu toii acas, pe proprietile lor, fr s existe nici un temei legal pentru a li se interzice s devin astfel o minoritate etnic suprapus ntregii societi romneti. Aa-zisul stat de drept va considera c invazia evreilor este perfect legal.

162

5) n felul acesta, se ajunge la situaia din 1939, cnd circa 2 milioane de evrei alctuiau minoritatea etnic cea mai numeroas i mai nstrit din Romnia, care domina i controla Comerul, Finanele i Industria de la noi. Procedeele necinstite folosite de cei mai muli evrei pentru a ajunge la acest statut de privilegiai i fcuser s devin minoritatea etnic cea mai primejdioas i mai greu de suportat, mai antipatizat pentru toi ceilali locuitori ai Romniei.

6) Scopul final al Proiectului Israel n Romnia l constituie instituirea unui control deplin asupra rii noastre i deposedarea, n fapt, a romnilor de teritoriul lor naional. Beneficiind de experiena cptat n Palestina, liderii evrei au adoptat pentru Romnia o strategie diferit, mult mai subtil, mai ingenioas, dar cu acelai el: uzurparea drepturilor pe care romnii le au n ara lor i asupra rii lor. Cam toate evenimentele i fenomenele petrecute n Romnia dup 1990 au contribuit la desfurarea acestui proces de uzurpare treptat a drepturilor romnilor, afirm documentul lansat de prof. Ion Coja. ntre acestea:

1)

Depopularea

Romniei

prin:

a) plecarea n strintate a ctorva milioane de omeri romni; prin legi i msuri aberante, acetia snt determinai s nu se mai ntoarc n Romnia;

163

b) ncurajarea tinerilor s emigreze definitiv din Romnia, guvernanii de la Bucureti nefiind deloc preocupai s le ofere tinerilor vreo speran c s-ar putea realiza la ei acas; c) descurajarea familiei i a natalitii; n mod vizibil, cei vizai snt romnii majoritari; d) prbuirea sistemului de Sntate, a asistenei medicale pentru copii n mod special; e) declinul sever al nivelului de trai;

f) propaganda anti-romneasc, antinaional, la care este angrenat toat mass-media, urmrind descurajarea i deprecierea sentimentului naional, a ataamentului la valorile autohtone, la viitorul neamului romnesc.

2) Aa-zisa democratizare a Romniei i aa-zisul pluralism politic instituit dup 1990, prin care asupra Parlamentului Romniei i a vieii politice s-a instaurat un veritabil monopol exercitat de cteva partide, toate provenite din grupul de conspiratori care au organizat aa-zisa Revoluie din Decembrie 1989.

164

3) Aa-zisa privatizare, care a diminuat drastic potenialul economic al Romniei prin distrugerea sau nstrinarea bunurilor. Privatizarea nu s-a fcut n beneficiul celor care, prin truda i talentul lor, au acumulat imensele bogii deinute de Statul Romn n 1990. Economia Romniei s-a privatizat n beneficiul unor firme strine, cele mai multe aflate n proprietatea de facto a unor evrei. 4) Acuzaia de Holocaust adus romnilor. Intens susinut mediatic, aceast acuzaie urmrete inducerea n mintea romnilor, n mentalul comunitar, a unui sentiment de vinovie naional fa de evrei, sentiment care s-i determine pe romni s accepte imigrarea n ara lor a sute de mii de evrei ca pe o ans de a-i rscumpra astfel greelile trecutului, crimele svrite de prinii lor Crime imaginate de strategii sionismului, niciodat svrite de romni. n ateptarea unor dovezi concrete privind existena (sau inexistena) acestui complot diabolic la adresa Romniei, nu ne rmne dect s constatm c multe dintre lucrurile semnalate n Apelul mai sus-citat se potrivesc foarte bine cu elemente din realitatea romneasc a ultimilor 20 ani

Ce se ascunde n spatele crizei planetare de de Colonel (r) DAN ZAMFIRESCU Coinciden sau nu, mai toate organismele financiare mondiale snt conduse de evrei. Dorina evreilor de a conduce finanele lumii se poate regsi n ambiia de a conduce finanele fiecrui popor n parte, ale fiecrei naiuni sau ale fiecrui stat, astfel nct s se constituie ntr-o

165

oligarhie dominant, ntr-o aristocraie a banului sau, mai nou, a tuturor valorilor mobile. Este un fapt cunoscut c Banca Federal a Statelor Unite ale Americii, care are rolul de banc de emisie a monedei naionale, dolarul american, este format din bnci evreieti, precum Bncile Rothschild din Londra sau Paris. S fie oare att de capabili aceti fii ai lui Israel ca s i aroge rolul de conductori mondiali? Pn acum se pare c da, pentru c n lipsa unei riposte ferme din partea celor care s-au aflat vremelnic la conducerea unor ri puternice din punct de vedere economic, precum SUA, Germania sau Frana, acetia au reuit, prin politici bine ticluite, s-i strecoare oamenii, astfel nct s ajung ei la putere. Pentru acest lucru, serviciile lor specializate n jocuri operative merg pe cel puin dou linii, astfel nct, la final, s aib ctig de cauz cu una din ele. Iat numai un exemplu de acest gen, pe care l ofer chiar Frana la alegerile prezideniale din anul 2007. n ianuarie, Uniunea pentru o Micare Popular (UMP) l desemneaz pe Nicolas Sarkozy, pe numele su adevrat Nicolas Paul Stphane Srkzy Nagy Bcsa, evreu dup mam, drept candidat oficial la alegerile prezideniale.

Mama sa este Andre Srkzy, nscut Mallah, fiica unui medic evreu sefard originar din Salonic. n Partidul Socialist, n schimb, au loc lupte grele ntre franuzoaica Segolene Royale i Dominique Strauss-Kahn. Acesta din urm s-a nscut pe 25 aprilie 1949 din prini evrei Gilbert Strauss-Kahn i Jacqueline Fellus n Neuilly-sur-Seine, o suburbie bogat a Parisului. Aici, francezii din Partidul Socialist au fost foarte bine

166

orientai i au dejucat un plan care se configura n perspectiva alegerii noului ef al statului ntre doi evrei, numai c n final efortul acestora s-a dovedit neeficient. Este foarte posibil ca victoria n alegerile prezideniale din Frana s fi fost substanial influenat de evreii stabilii aici, pentru c acetia, dup cum se cunoate, rspund apelului serviciilor lor de informaii oriunde s-ar afla pe mapamond.

n acest fel se explic i de ce, la puin timp dup confirmarea sa ca preedinte al Franei, Nicolas Sarkozy l-a propus chiar pe rivalul su politic Dominique Stauss-Kahn s preia conducerea uneia din cele mai importante instituii ale Noii Ordini Mondiale, i anume Fondul Monetar Internaional, ncepnd cu 1 noiembrie 2007. i astfel este numit n funcia de director un militant al Noii Ordini Mondiale, un propagandist al teoriilor Grupului Bilderberg de reformare a lumii financiare mondiale dup regulile stabilite de ei. Se completeaz astfel, dup caz, activitatea mondial a clanurilor evreieti Rothschild i Rockefeller, implicate n tutelarea organismelor mondialiste, precum Comisia Trilateral i Council on Foreign Relations (S.U.A.), precum i n The Round Table.

Romnia, din pcate, din cauza politicilor antinaionale duse de actuala putere, n frunte cu Traian Bsescu, a czut i ea n capcana acestei oligarhii mondiale evreieti, pierzndu-i astfel independena. De pe vremea lui Cuza nu s-a mai ntmplat ca finanele rii s fie controlate aa cum snt controlate n prezent de oamenii marii finane mondiale. n cazul rilor Romne, crearea unei bnci centrale sub controlul fiilor lui Israel a reprezentat o preocupare permanent a organizaiilor evreieti. ncepnd cu anul 1866, la Bucureti, n urma actului de concesiune semnat

167

de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, s-a nfiinat de ctre evreii englezi i francezi Banca Romniei. Concesiunea era valabil pn n 1903, dar, din raiuni de stat, dup cucerirea Independenei, la 1877, romnii au avut curajul s creeze o alternativ, prin nfiinarea unei bnci naionale centrale, care s sprijine efectiv dezvoltarea economic a rii.

Banca Romniei, creat la 1866, conform concesiunii acordate de Cuza, avea n componena sa, ca principali acionari, pe E. Grenfell, asociat al celebrului bancher evreu londonez Morgan, precum i pe evreul francez Isaac Pereire, creatorul cartelului bancar francez Socit Generale. Acetia ineau sub control i Banque Imperiale Ottomane din Istanbul, motiv pentru care Banca Romniei aprea ca afiliat (sau filial) a bncii de la Istanbul. Obinerea Independenei Romniei la 1877 i ieirea de sub tutela Imperiului Otoman, constituirea sa ca stat modern s-au lovit de o acerb opoziie a Alianei Israelite, organizaie evreiasc mondial cu sediul n Frana.

Aliana Israelit invoca la toate Marile Puteri abuzurile la care ar fi supui evreii de ctre romni. Nu este lipsit de semnificaie faptul c tocmai un israelit francez, evreul Isaac Pereire, deinea banca central a Romniei, instituie ce avea atribuii de banc de emisiune i de scont, iar Independena Romniei l putea face s piard privilegiul emiterii de moned romneasc, ceea ce s-a i ntmplat, pn la urm, romnii vznd ct de puin le-au vrut binele evreii. Chiar dup ctigarea, cu jertfe grele, a Independenei de ctre romni, evreii i-au folosit toat influena pentru a impune politicienilor notri ideea c banca naional, avnd prerogativa de emitent al bancnotei, trebuie s fie creat de instituii

168

financiare strine, iar capitalul su s rmn preponderent sau total strin. Un punct de vedere total opus, care a triumfat, aparine oamenilor politici patrioi i const n folosirea exclusiv a capitalului autohton, pentru evitarea controlului strin asupra pivotului ntregii activiti bneti din ar, scrie Radu Negrea (Banul i Puterea, Bucureti 1990, Ed. Humanitas). Astfel, Parlamentul Romn a votat, la 17 aprilie 1880, Legea privind instituirea unei bnci de scont i circulaiune, sub denumirea de Banca Naional a Romniei, cu dreptul exclusiv de a emite bilete de banc la purttor. Aceasta a fost o lovitur puternic dat israeliilor lui Morgan. Banca Naional a Romniei, deinut de stat (33%) i de fruntaii liberali (67%), a nsemnat pasul emanciprii financiare a rii, al obinerii de credite nempovrtoare pentru romni. Ea mai exist i astzi, avnd (nc!) un capital integral de stat, i ar trebui s mai fie (nc!) un simbol al suveranitii naionale. Dup 1989, ns, guvernator al Bncii Naionale a Romniei a fost, aproape fr ntrerupere, Mugur Isrescu, un agent al mondialismului sionist.

Despre acesta s-a afirmat c are legtur cu comenzile ocultei financiare internaionale. Mugur Isrescu ar fi fost recrutat de ctre Council on Foreign Relations (C.F.R.) n 1990, la New York. Recrutarea s-ar fi produs la Institutul pentru Studiul Economiei Mondiale din New York, pe cnd Isrescu se afla la post. Conducerea C.F.R. (organizaie controlat de familiile bancherilor evrei Rockefeller i Rothschild, susinui de J.P. Morgan) a recrutat destui specialiti, poteniali nlocuitori ai celor care guvernau la vremea respectiv n rile est-europene. Pasul cel mai important fcut de Mugur Isrescu, n conformitate cu dispoziiile C.F.R., a fost devalorizarea masiv a monedei naionale ca politic monetar i mprtierea la o rat derizorie a tuturor creanelor Romniei (ex.: Egipt, Irak), pas susinut i de prim-ministrul momentului, impus, de fapt, de
169

oculta financiar, Theodor Stolojan, rspltit ulterior cu un post la Banca Mondial.

Pentru ndeprtarea eventualilor investitori necontrolai de C.F.R., n 1991, Th. Stolojan a naionalizat valuta aflat n bnci, ceea ce a dus la un adevrat recul pentru investiiile strine scpate de sub controlul i manipularea ocultei de la New York. Un alt aspect demn de menionat l-au constituit jocurile interbancare permise i ncurajate de Mugur Isrescu, derulate prin bncile aflate sub tutela C.F.R. (Chase Manhattan Ro, ING Barings, ABN AMRO), prin intermediul crora importante fonduri valutare au prsit Romnia. Faptul c el este singurul romn membru al Comisiei Trilaterale, dar i cea mai longeviv personalitate ntr-o funcie important din Romnia dovedete multe n acest sens. De altfel, el s-a i pronunat la sesiunea organizat de Academia Romn, n 2009, despre actuala criz cu care se confunt SUA, n sensul celor susinute de stpnii si din America: Exist ceva ce va schimba definitiv lumea n aceast criz. Da, aa este, ELITELE au creat, de mai bine de 200 de ani, crize majore de fiecare dat cnd doreau pentru ca mai apoi s vin cu soluii salvatoare. i de fiecare dat astfel de soluii s-au dovedit a fi etape n crearea GUVERNULUI MONDIAL al NOII ORDINI MONDIALE. Acum asistm la faza final a planului lor i, prin urmare, i megacriza de curnd declanat va fi cea mai mare din istoria omenirii, reprezentnd un cumul de crize: economic, foamete, ample micri de strad, rzboaie cumplite. Dac se urmrete cu atenie evoluia economiei mondiale se va constata c are o singur direcie, spre dezastru, iar soluia oferit este

170

GUVERNUL

MONDIAL

al

NOII

ORDINI

MONDIALE.

Nivelul datoriei mondiale urmeaz s ating 49.500 de miliarde de dolari pn la sfritul acestui an, n cretere cu 45% fa de anul 2007, fapt ce a marcat nceputul crizei, estimeaz agenia de evaluare financiar Moodys Investors Service, citat de Les Echos. Potrivit Moodys, creterea nregistrat de datoria mondial n acest an, de 15.300 de miliarde de dolari, este de 100 de ori mai mare dect planul Marshall, ajustat la inflaie.

Creterea datoriei mondiale se explic prin planurile masive de relansare aplicate de guvernele din ntreaga lume, pentru a depi criza financiar. Fr nici o surpriz, rile din cadrul G7 au contribuit cu 78% la aceast cretere, bugetele lor fiind atinse cel mai grav de criza financiar, a precizat Jaime Reusche, analist n cadrul Moodys. Datoria mondial va reprezenta 80% din Produsul Intern Brut (PIB mondial n 2010, fa de 63% n 2008. SUA snt ara cu cea mai mare datorie extern, de 13.454 miliarde de dolari, adic 94,3% din PIB. ara cu cea mai mare datorie extern raportat la Produsul Intern Brut este, la ora actual, Irlanda, cu o datorie de peste 12 ori mai mare dect PIB-ul, adic 2.386 de miliarde de dolari. Dup ce au creat-o, au nceput s lanseze semnale de alarm. Astfel, directorul general al Fondului Monetar Internaional (FMI), Dominique Strauss-Kahn, a avertizat la Davos, pe 30 ianuarie 2009, c datoria public va fi una dintre cele mai mari probleme, poate cea mai mare din anii urmtori. Acesta a reafirmat pe 23 martie 2009, la Geneva, c dac nu vor fi luate msuri suplimentare, criza va duce milioane de oameni n srcie, riscnd tulburri sociale i chiar rzboi.

171

ntr-un interviu acordat ziarului Financial Times, un alt evreu, Lawrence Henry (Larry) Summers, eful National Economic Council al preedintelui Barack Obama, a sugerat liderilor Planetei s pompeze mult mai muli bani publici n economie, n ceea ce zice el c ar fi un efort coordonat de ieire din recesiune. Acesta este economist i a fost Secretarul Trezoreriei i economist ef la Banca Mondial ntre 1991-1993. Este membru al Council on Foreign Relations i participant la ntruniri ale Bilderberg Group. Gaca este ntregit de Paul Volcker, evreu, numit de preedintele Barack Obama n fruntea Economic Recovery Advisory Board, dup ce acesta i-a fost consilier economic n campania electoral. El a afirmat c economia global s-ar putea deterioara chiar mai rapid dect n cazul Marii Depresiuni din anii 30. Volcker a remarcat c producia industrial la nivel mondial se afl ntr-o scdere mai accelerat dect n SUA, care are, oricum, probleme grave. Nu in minte nici o perioad, poate nici mcar n timpul Marii Crize, n care economia scade ntr-un ritm att de alert i att de uniform n lume, a declarat Volcker. Nscut n 1927, Paul Adolph Volcker a fost Chairman of the Federal Reserve sub Jimmy Carter i Ronald Reagan. A mai fost Director of Financial al U.S., Department Treasury, unde a jucat un rol determinant pentru decizia de suspendare a gold convertibility n 1971, vicepreedinte i Director of Planning la Chase Manhattan Bank, preedinte al Bncii de Investiii J. Rothschild, Wolfensohn & Co. (James D.Wolfensohn va deveni mai trziu preedinte al World Bank) Chairman of the Board of Trustees, al Group of Thirty. L-a ajutat pe David Rockefeller la crearea n 1973 a Trilateral Commission, avnd o lung asociere cu familia Rockefeller, inclusiv n calitate de membership of the Trust Comic al Rockefeller Group Inc.

Un alt evreu component de frunte al finanei mondiale este Robert Zoellick, membru al Council on Foreign Relations i Bohemian Grove, numit
172

pe 1 iulie 2007 de ctre George W. Bush preedinte al Bncii Mondiale, unde l-a nlocuit pe un alt evreu, Paul Wolfowitz. ntr-un interviu acordat Daily Mail, fiind n concordan cu cei menionai anterior, estimeaz c economia global va suferi o contracie de la 1% la 2% n acest an, nivel nemaintlnit din 1930, adugnd c schimburile comerciale internaionale vor nregistra la rndul lor o scdere dramatic. Acest pronostic vine n completarea declaraiei preedintelui FMI, Dominique Strauss-Kahn, care susinea c economia global va nregistra prima sa contracie dup 60 de ani. Prin urmare, acestea snt timpuri grave i periculoase, a spus la final preedintele Bncii Mondiale. Participant la Bilderberg Group, Robert Zoellick a fost Deputy (Adjunct) Secretary of State, Senior International Advisor Goldman Sachs. Provenind dintr-o familie de evrei din Germania, a fost membru Phi Beta Kappa, reprezentantul personal al lui Bush-senior la G7 (1991, 1992), fost ef al Center for Strategic and International Studies, fost membru al German Marshall Fund, World Wildlife Fund, membru n Comisia Trilateral. A semnat n 1998, alturi de Donald Rumsfeld, Paul Wolfowitz, Richard Pearl, Elliot Abrams, Zalmay Khalilzad, John R. Bolton, Richard Armitage i Bill Kristol, documentul Projet for the New American Century pentru nlturarea de la putere a lui Saddam Hussein. Lista este continuat de Ben Shalom Bernanke, nscut n 1953, evreu, preedintele consiliului guvernatorilor, Federal Reserve, funcie n care la succedat pe Alan Greenspan. n cadrul unei Conferine de Pres inut la Council on Foreign Relations, fiind n concordan cu colegii si, a afirmat referitor la Marea Depresiune urmtoarele: Aveti dreptate, noi am fcut-o, adugnd c n prea multe ri exist prea multe reguli i pentru a putea rezolva criza i a evita o alta viitoare este nevoie de un set de
173

reguli unitare. Personajul figureaz a fi un specialist n crize, scriind inclusiv despre Great Depression. Potrivit specialitilor, cel mai tare dintre toi este ns la ora actual evreul George Srs. n vrst de 80 de ani, se afirm c este principalul ppuar al preedintelui Barack Obama. Potrivit Wall Street Journal (WSJ), acesta este unul dintre marii opozani ai monedei unice europene, mpotriva acestuia mobilizndu-se de cteva sptmni ntreaga Uniune European, ambiia sa i a celorlalte fonduri care mizeaz pe cderea euro fiind s aduc paritatea euro-dolar la 1:1, fa de 1:1,36, ct este n prezent. Decizia de a ataca moneda unic european s-ar fi luat n cadrul unei cine de afaceri la sediul unei instituii financiare din Manhattan. Tot potrivit acelorai ziariti, dup lovitura dat monedei euro de criza din Grecia, atacurile speculative adaug presiuni suplimentare asupra monedei unice, care trebuie s fac fa celei mai mari crize din istoria sa. Atacul asupra euro nu vine oricnd, ci vine, ca din ntmplare, la scurt timp dup ce miliardarul american i-a fcut publice opiniile sale cu privire la criza prin care trece spaiul european, ncepnd cu Grecia. Srs merge pe aceeai idee cu cei menionai mai sus, din care rezult c zona euro are o serie de lipsuri fundamentale: absena unor politici economice i bugetare comune i a unor mecanisme instituionale de rspuns la criz. Iat, de exemplu, ce a afirmat i directorul FMI cu ocazia vizitei de acum cteve zile n Romnia: liderii UE nu fac eforturi suficiente pentru introducerea unor msuri de management i rezolvare a viitoarelor crize financiare, fiind necesar o autoritate european de intervenie pentru bnci. UE face eforturi n domeniul reglementrilor trans-frontaliere i de supraveghere, dar nu n aceeai msur i n cazul managementului crizelor i al rezolvrii acestora, a declarat Strauss-Kahn. Soluiile actuale s-au dovedit nepotrivite, iar UE ar trebui s analizeze crearea unei autoriti
174

care s rezolve problema falimentului unei bnci, care poate avea impact asupra mai multor ri, a mai spus eful FMI. Obiectivul unui astfel de sistem trebuie s fie eficiena costului, minimizarea contagiunii, a daunelor colaterale asupra economiei, a pierderilor deponenilor i a costurilor bugetare, a artat el.

Pentru a fi solid, un astfel de sistem are nevoie de acces la finanare i de un mecanism de susinere de la buget, a adugat Strauss-Kahn. Potrivit acestuia, liderii UE trebuie s ajung la timp la un compromis referitor la propunerile de mbuntire a reglementrii i supravegherii, astfel nct s previn declanarea unor crize. De altfel, Srs este cunoscut pentru propunerile sale de reformare n economia mondial. Similar celor pentru spaiul european, propunerile sale merg spre ntrirea rolului FMI, ct mai mult reglementare i ct mai strict supraveghere central i chiar stabilizarea fluctuaiilor de pre ale mrfurilor.

Snt de menionat aici afirmaiile de un cinism absolut, cu care a ocat opinia public n 2009: Actuala criz este punctul culminant al muncii mele de o via i Am parte de o criz foarte bun (excelent), recunoscnd c a ctigat 2,9 miliarde de dolari de la declanarea recesiunii. Este finalul unei ere. Cei care se ateapt s i reia afacerile ca pn acum este clar c nu neleg ce se ntmpl. n februarie 2009 declara pentru Reuters: Sntem martorii colapsului sistemului financiar i nu e nici un semn c s-ar vedea captul acestei crize. Aadar, observm un model comun al acestor lovituri. Ele nu snt luate ntr-un context de jungl a pieei, unde animalul mai iret i mai puternic l doboar pe cel mai slab. Ele snt luate dup pndirea acelor decizii pe care vrfurile

175

sistemului globalist financiar le iau, anticipndu-se consecinele induse n piee de aceste decizii. Cu alte cuvinte, ceea ce nu putem obine n condiii de libertate, adic certitudine i predictibilitate a aciunii umane, putem obine n condiii de coerciie, deoarece este evident c n condiii de libertate nu putem avea certitudinea viitorului, acesta depinznd n totalitate de aciunile persoanelor, greu de prevzut n mod normal. Tocmai aceast imposibilitate a certitudinii, tocmai aceast imprevizibilitate relativ a aciunii umane este pus n discuie de Srs i de susintorii structurilor globale de guvernare.

Mai trebuie amintit i c tot el este cel care, nc de la Forumul Economic de la Davos din ianuarie 1995, spunea: Lumea are nevoie de o Nou Ordine Mondial i v avertizez c urmeaz o perioad de puternic dezordine n ntreaga lume. Srs a fcut parte din boardul director al Council on Foreign Relations i este afiliat n continuare acestei structuri de maxim influen asupra direciilor politicilor internaionale. Analiznd aceste date i informaii, este incredibil ct tupeu au cei ce au bgat Planeta n criz i nu se las pn nu o afund cu totul, cu un sigur scop: s aduc omenirea n pragul disperrii, pentru ca mai apoi s vin cu soluia salvatoare: Guvernul Mondial al Noii Ordini Mondiale.

Un fost senator vorbete: pentru cine este depopulat Romnia ! Artam maideunzi c aa-zisul guvern al Romniei, duce o politic de deromnizare bazat pe 3 puncte:

176

1. ncurajarea emigrrii romnilor n afara rii prin msurile aberante luate (taxe de autor acum ??), lipsa de verticalitate n faa organismelor strine (UE/FMI/NATO), lipsa dorinei de a redresa ara cu adevrat i nu n ultimul rand, prin tolerarea corupiei. Dect s ndure batjocur i foame, oamenii pleac. C i fac ru pe termen lung att lor ct i rii e altceva, dar rezultatul concret este de-popularea Romniei de romni.

2. ncurajarea romnilor din diaspor s rmn acolo unde sunt, cu condiia s continue s trimit banii cu care guvernul marionet s-a obinuit, pentru a mai balana ct-de-ct, deficitul de cont al rii. De parc oamenii s-ar ntoarce napoi ca s cereasc ce rusine!

3. Demararea n tromb a unui program de aducere n ar a strinilor, avnd ca rezultat doar anul acesta, ncetenirea a peste 53.000 de indivizi din Orientul Mijlociu. Toate sunt ngrijortoare cci puse laolalt, dovedesc o agend de depopulare a Romniei, una aplicat prin cele mai insidioase mijloace. Dac-ar fi vorba numai de absorbirea a 50,000 + de strini ce nu au absolut nimic de-a face cu neamul, credina, valorile i tradiiile noastre, anual i nc ar fi ru destul. Se pare ns c prin amploarea activitii, e vorba de ceva cu mult mai grav de att:

Ce-ar fi dac-am afla c membrii unei anumite etnii, primesc cteva sute de mii de euro fiecare, doar pentru a se stabili n Romnia? Mai vin ei ca i

177

contributori in societatea romneasc, sau ca i stpni de-a gata ? Aparin ei n casa noastr ?

E deci romnul bun numai pentru a-i alege pe conductorii tia, pentru a trimite bani i pentru a se supune celor ce vor s ne insclveasc IARI, sau mai avem noi un cuvnt de spus n ara noastr? A cui e Romnia pn la urm domnilor guvernani, ei ?

E timpul deci s aflm care sunt planurile de colonizare a Romniei, de cnd exist ele i mai ales cine sunt i care va fi numrul colonitilorviitori-stpni (sau poate prezeni dup cum se laud?)- ai notri; Nu i putem blama c jinduiesc s pun mna pe Romnia, cci o ar att de minunat, de-abia ne merit pe noi se vede, dar dac vrem s mai avem ce lsa copiilor notri, nafara unor acte de ndatorare ctre bnci, e obligatoriu s deschidem ochii, apoi s acionm:

n ultimii 20 de ani, romnul doritor s se simt n largul su ca romn se mpiedic cel mai tare n ideea c prinii si au fost capabili de cea mai abject crim: genocidul. Ca o confirmare a re-instalrii cominternitilor la guvernarea Romniei n decembrie 1989, dup 1990 s-a lansat i apoi a fost oficial nsuit, inclusiv la nivelul manualelor colare, teza c din ordinul marealului Ion Antonescu i n conformitate cu legile emanate de guvernarea acestuia, romnii au ucis aproape 300 000 (trei sute de mii) de evrei.

178

Ne angajm ntreaga noastr credibilitate afirmnd c niciun document serios nu probeaz acuzaia de genocid i de holocaust adus romnilor. Nici mcar pentru un singur evreu nu se poate afirma c a fost ucis, conform legilor sau uzanelor romneti, pentru motivul c era evreu!

Dimpotriv, cnd avem documente credibile, acestea dovedesc limpede c n Romnia nu a fost niciodat vreun genocid, mpotriva evreilor sau a altor etnii. Nici mcar un pogrom, dou Documentele serioase, autentice, dovedesc mereu ceea ce tiam cu toii pn n 1990, anume c n Romnia regimul marealului Ion Antonescu i-a salvat pe evrei, evrei pentru care Romnia acelor ani a reprezentat o oaz de linite (apud istoricul evreu Braham Randolph), un colac de salvare(rabinul Moshe Carmilly Weinberger).

O spectaculoas confirmare ne-a oferit-o recent nsui preedintele evreu Shimon Peres, care le-a mulumit romnilor c i-am protejat pe evrei n timpul celui de al 2-lea rzboi mondial, fcnd astfel posibil emigrarea a 400.000 de evrei, cu rol extrem de important n edificarea statului Israel. Dup cum se tie, declaraia lui Shimon Peres, att de conform adevrului, a strnit reacia unor oficiali ai minciunii despre Holocaustul din Romnia Ce s nelegem din aceast neconcordan ntre preedintele Israelului i activitii Holocaustului? Dup prerea mea, Shimon Peres a vorbit din partea evreilor, tot mai muli, care i dau seama c minciuna cu Holocaustul are zilele numrate i
179

c singura ans a evreilor de a diminua consecinele aflrii adevrului este ca ei nii, evreii, s dea tonul! Aa cum au fcut-o dezvluind lumii c vestitul spun evreiesc nu are nici urm de ADN uman n el! (Dar cine susine c evreii ar fi fiine umane?!, se zice c ar fi exclamat un evreu mai htru, comentnd dezvluirea oficializat de Yad Vashem) Dac n Romnia s-a practicat vreodat genocidul, acela a fost un genocid anti-romnesc! n propria lor ar, adeseori romnii, pentru c erau romni, au fost persecutai, marginalizai ori chiar hituii de ctre strini cotropitori i de minoritari colaboraioniti. Perioada cominternist (1945-1960) a ncercat s mping antiromnismul spre genocid, dar nu a reuit. Amintesc n acest sens unul din motivele pentru care Gheorghiu Dej a desfiinat la vremea aceea vestita Regiune Autonom Maghiar: deinuii politici provenii din aceast zon a rii erau numai etnici romni. Numai romnii sunt dumanii comunismului? s-a mirat Gheorghiu-Dej. Pasmite, maghiarii aveau de-a face cu penitenciarele comuniste numai n calitate de gardieni, anchetatori, procurori etc Dup 1990, discret i cu scheme mult mai subtile, insesizabile pentru omul de rnd, pentru omul normal, odat cu revenirea cominternitilor la guvernarea Romniei s-a reluat genocidul antiromnesc Aceste pagini sunt scrise cu amrciunea i revolta pe care mi le provoac contiina c avem de trit ntr-o asemenea epoc, guvernai cu un astfel de program! De ce? Cu ce am greit i n faa cui?! ncerc de aproape 20 de ani s neleg motivele pentru care suntem acuzai pe nedrept de holocaust, o crim att de urt, incalificabil ntre oameni normali, crim pentru care nu exist n limbajul omenesc termenul potrivit Aa cum m ateptam, cercetarea acestui subiect m-a dus
180

departe de evenimentele i faptele din care este alctuit istoria noastr, a romnilor. La vremea respectiv i-am i avertizat pe cei ce ne acuzau de Holocaust: ne obligai s ne aprm, s gsim argumente n favoarea nevinoviei noastre. S-ar putea ca aceste argumente s sfreasc prin a v incrimina pe voi, care ne acuzai ntr-o manier att de cinic i de iresponsabil.

n principiu, istoria din ultimii 170 de ani a Romniei nu poate fi analizat i neleas fr a introduce n relatarea noastr tot cortegiul de evenimente pe care l-a produs apariia evreilor n numr mare pe meleagurile noastre. n prezentul rezumat al contenciosului romnoevreiesc, al confruntrii dintre romni i evrei, al colaborrii dintre noi i evrei, vom orienta toat povestea n funcie de o singur problem, care ia preocupat pe evrei dintotdeauna i cu intensitate cea mai mare: problema unei patrii, a unui Israel n care s-i fureasc rvnitul cmin naional, evreiesc. Vechimea acestei aspiraii, a acestui vis, se pierde n negura secolelor care s-au scurs de la risipirea evreilor n lume. Cert este c dup Pacea de la Adrianopol, din 1829, se constat un interes tot mai mare al evreilor rtcitori pentru inuturile romneti, ndeosebi pentru Moldova i Maramure, unde vin s se aciueze ntr-un numr tot mai mare. Iar cnd spunem Moldova, n termeni mai explicii avem n vedere i Basarabia, cu Bucovina toat.

Identificm, din aceast perspectiv, trei secvene, trei momente, trei etape istorice:

181

Prima: n a doua jumtate a secolului al XIX-lea, majoritatea oraelor i trgurilor moldoveneti se transform n localiti cu populaie mixt, jumtate evreiasc. Evreii se instaleaz i n sate, ca arendai sau crciumari. Prin tehnici comerciale oneroase i acionnd n mod evident n hait, dup un program insidios, bazat pe tehnici de nelciune ingenioase, nemaicunoscute pe meleagurile patriarhale ale Moldovei, evreii ajung curnd s acapareze i s monopolizeze importante ramuri economice, comerciale i financiare. Destul de repede a devenit limpede pentru liderii politici i spirituali din Romnia care era inta acestei invazii. Nu era vorba de o ntmplare, de simpla goan dup ctig nemuncit, ci totul avea o explicaie, din pcate extrem de grav: se derula astfel proiectul de a instaura un stat evreiesc n Europa, la marginea imperiului rus, pe un teritoriu ce ar fi cuprins Galiia, Maramure i Moldova.

Reacia noastr de aprare, de legitim aprare, nu a ntrziat s apar, producnd atitudini, idei, texte care vor deveni o baz teoretic a romnismului. Puini sunt intelectualii romni de marc i politicienii cu suprafa care s nu fi luat atitudine critic fa de invazia evreiasc. i pomenim pe civa: Vasile Alecsandri, Mihail Koglniceanu, Vasile Conta, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Nicolae Paulescu etc. Aceast reacie ne-a atras ns ostilitatea presei internaionale, att de bine controlat de evrei. O ostilitate mpins pn la minciun, calomnie, denigrare, mistificare etc. Menionm un detaliu edificator: cnd s-au stabilit primele relaii diplomatice dintre Romnia i Statele Unite, de peste ocean ne-a venit ca reprezentant al intereselor americane, ca consul, nsui eful comunitii
182

mondiale a evreilor, Franklin Benjamin Peixoto, promotorul cel mai asiduu al proiectului Israel n Estul Romniei. Ce cuta un personaj politic att de impotant ntr-o funcie diplomatic att de mrunt, de consul?! Nu funcia era vizat, ci spaiul unde avea s se exercite acea funcie: Romnia, programat s devin, n partea ei de Est, noul Israel! Prezena lui Peixoto n Romnia, funcie mult sub preteniile unui lider mondial al evreimii, este o dovad n plus i indubitabil, imposibil de interpretat altfel, a insistenei evreieti, a unor lideri evrei bezmetici, pentru realizarea acestui proiect paranoic: Israel n Romnia! Se impune o ntrebare: n ce msur evreii de rnd din Romnia cunoteau acest proiect? Proiect care, ca s rmn secret i netiut de romni, trebuia s rmn secret i pentru majoritatea evreilor Se cuvine de asemenea pornit cercetarea asupra contingentului mare de evrei care n mod deliberat i deschis au sabotat n fapt proiectul sionist i i-au afirmat loialitatea fa de romni i disponibilitatea de a duce o via normal, statornicit n acest spaiu, evrei sincer deschii ideii de normalitate n relaiile dintre oameni i popoare. Aceti evrei i-au luat i numele de evrei pmnteni, au avut i un partid care a trimis reprezentani n Parlament. Au disprut din pcate chiar i din manualele de istorie, sub presiunea sionist din secolul urmtor, al 20-lea. Nimeni nu-i mai pomenete. i doar dintre aceti evrei s-au ridicat majoritatea evreilor care i merit recunotina noastr i numele de romni. Un Tudor Vianu, un Nicolae Steinhardt, un Edgar Papu, un Alexandru Graur Din pcate, printre aceti evrei de treab, oneti i loiali poporului romn care le era gazd, nu-i putem numra i pe Lazr ineanu i Moses Gaster, pe care autoritile romneti i-au obligat s prseasc teritoriul rii. Fuseser identificai ca ageni ai proiectului Israel n Romnia Ageni cu misiuni discrete i subtile, pe msura nzestrrii lor
183

intelectuale

deosebite

Mare

pcat!

Ce a rezultat din proiectul ISRAEL N ROMNIA? A rezultat mult suferin pentru romni, sub diverse forme. Mult energie consumat n van, de-o parte i de alta! Multe resentimente adunate ntr-un secol i ceva de confruntare ntre naionalismul romnesc i paranoia sionist! Istoricii romni, prea grijulii s nu-i compromit relaiile sociale i interesele personale, ntrzie s fac un inventar riguros al suferinelor noastre. Nu este timpul pierdut, dar deja s-a pierdut mult informaie oral, deseori mai important dect toate arhivele.

Au suferit i evreii din pricina acestui proiect nesbuit, ca i din cauza teroarei impuse de Cahal, de exclusivismul religios talmudic, atent s reprime orice tentativ de a se asimila a evreilor. n mod semnificativ, povestea junei Haia Sanis nu a scris-o un evreu, la fel cum nici piesa Take, Ianke i Kadr Ca romni, nu avem ce ne reproa fa de evrei. Dimpotriv, avem a le cere socoteal pentru netrebnicul proiect. Cu att mai mult cu ct, sub o form nou, vor unii s-l reia!!

O variant a acestui proiect a constituit-o intenia de a declara Basarabia ca republic socialist sovietic evreiasc ncercarea s-a produs n anul primei ocupaii sovietice: iulie 1940-iunie 1941. Se convocase congresul reprezentanilor poporului din Basarabia, s-a i ntrunit acesta, sub preedinia evreului Lazar Kaganovici, dar n ultima clip acordul lui Stalin a fost retras Pcat. Ar fi ncheiat definitiv orice discuie n contradictoriu, vdind pentru toat lumea esena tembel i criminal
184

deopotriv a proiectului (de tip) sionist! Crei instane evreieti i putem cere socoteal azi pentru proiectul ISRAEL N ROMNIA? Cci avem tot dreptul s-o facem, nu neaprat pentru a pretinde reparaii materiale, ct mai ales pentru a cere ridicarea embargoului mediatic asupra acestui subiect, recunoaterea public a vinoviei, retragerea acuzaiilor iresponsabile la adresa romnilor, deschiderea arhivelor i tot ce se mai cuvine a dobndi n numele Adevrului! Al doilea episod semnificativ al contenciosului romno-iudaic s-a consumat n timpul celui de al II-lea Rzboi Mondial, i include trei momente mereu invocate de evrei: (1) Pogromul de la Bucureti, din ianuarie 1941, din timpul Rebeliunii Legionare, (2) Pogromul de la Iai, din iunie 1941 i (3) Genocidul sau Holocaustul din Transnistria, din septembrie 1941-martie 1944.

n discuia noastr lmuritoare, trebuie introdus un reper nou i extrem de important, decisiv pentru istoria lumii (sic!): hotrrea evreilor sioniti, luat la nceputul secolului al XX-lea, de a-i construi o ar n Palestina, pe locul Israelului biblic. Trebuie spus i subliniat c aceast decizie nu a tulburat cu nimic comunitatea internaional. Dimpotriv, e de remarcat, cu satisfacie, faptul c ntreaga comunitate internaional a privit cu nelegere i spirit cooperant aceast dolean a evreilor, oferindu-le acestora, n completare, i alte teritorii: Madagascar, Uganda sau Rhodesia, n diverse variante, cea mai tentant fiind aceea a unui statmetropol Israel n Palestina i un alt teritoriu, cu rang de colonie a

185

primului, n Africa, pentru a putea aduna la un loc un numr ct mai mare de evrei.

Evident, acestea erau planuri pe un petec de hrtie. Cnd s-a trecut la realizarea Israelului, la colonizarea Palestinei cu evrei care s accepte voluntar s-i prseasc casa i ara n care triser pn atunci, s-a constatat c evreii nu se prea nghesuiau. Reacia lor la ciudatul proiect sionist nu a fost cea pe care au scontat sionitii, era ns o reacie cu totul normal: evreii au fost pui s aleag ntre viaa pe care o duceau, uneori de cteva generaii, ntr-un mediu social cunoscut, stabil, acceptat, resimit ca propice pentru viitorul familiei, i strmutarea n necunoscut, ntr-un climat strin, mai degrab ostil, cu o mulime de necunoscute, plin de primejdii. Era de ateptat ca majoritatea evreilor s ezite, s nu se grbeasc s alerge spre misiunea sfnt, istoric, eroic bla-bla, bla-bla, la care erau invitai: refacerea Israelului Pentru acest proiect evreii au fost gata s cotizeze i au fcut-o cu generozitate, dar cnd a fost vorba s fac pasul, att de ocant, de traumatizant, al emigrrii, la care erau invitai, majoritatea au cerut timp de gndire i de rzgndire Se pare c primii care nu s-au grbit s emigreze n Palestina au fost liderii sioniti, autorii proiectului! Acesta este un moment extrem de important pentru istoria lumii, MOMENTUL CND EVREII SIONITI CONSTAT C PROIECTUL RECONSTITUIRII ISRAELULUI NU SE POATE REALIZA DEOARECE NU SE OFEREAU EVREII, CTEVA MILIOANE, CARE S POPULEZE PALESTINA Consecinele acestui refuz au fost catastrofale pentru istoria lumii, a Europei n primul rnd! Ca i pentru oricare dintre cititorii acestor pagini!
186

i anume:

Nebunia sionist nu a acceptat aceast situaie, care nsemna abandonarea proiectului Israel. Un proiect despre care se putea spune, ntre oameni normali, c se nscuse mort Evreii sioniti nu s-au mpcat ns cu evidena faptului c, n afar de cteva sute de tineri entuziati i sraci, ali evrei nu erau tentai s fac pasul riscant al unei schimbri att de radicale n viaa lor. Dect cel mult, pentru evreii n vrst, Palestina era un loc tentant n care s vii s mori i s fii acolo ngropat, n pmntul strbun n rest, n mod evident Palestina nu oferea nicio posibilitate de via dup parametrii evreieti tradiionali, ndtinai Ci numai din pur idealism cineva se putea lansa ntr-o asemenea aventur! Dar de unde atta idealism, la milioane de persoane?!

Sionitii nu au abandonat proiectul, ci au imaginat faza a doua a proiectului, soluia de avarie: constrngerea evreilor de a-i prsi casa i ara pentru a se strmuta n Palestina, n Eretz Israel!

Conform principiului moldav: dac voi nu m vrei, eu v vreau

Cum puteau fi obligai milioane de evrei s ia calea pribegiei spre inutul inospitalier al Palestinei? Cu ce i puteau constrnge evreii sioniti pe ceilali evrei? Cu nimic! n niciun chip! Singurii care i puteau constrnge
187

pe evrei erau neevreii, autoritile din rile unde triau muli evrei! Iar instrumentul care i-a i constrns pe evrei s plece au fost dou: holocaustul i comunismul.

Ce au n comun cele dou mari hecatombe? Un singur lucru: rolul benefic, decisiv, pe care l-au jucat n apariia i consolidarea statului Israel. Suferinele evreieti ndurate n al doilea rzboi mondial, mediatizate bine, chiar n exces i cu exagerri fr precedent, au sensibilizat lumea ntreag, cu osebire pe cea anglo-saxon, astfel c ideea de a se constitui un stat nou, ar i cmin pentru evreii att de urgisii, s-a impus aproape de la sine publicului i guvernelor, fr eforturi deosebite. Efectul cel mai important al persecuiilor anti-evreieti din Germania i rile satelit ale acesteia a fost c un mare numr de evrei au ales s emigreze totui n Palestina, n viitorul Israel. n plus, dup constituirea sa, statul Israel a nceput s beneficieze de sume impresionante percepute ca reparaii pentru suferinele evreilor lovii de Holocaust.

Dar nici pe departe evreii astfel ajuni n Palestina de teama nazitilor, deci pn n 1945, nu erau suficient de muli pentru a asigura funcionarea unui stat i pentru a contra-balansa numrul relativ mare de palestinieni. Mai era nevoie de ali evrei, mult mai muli. Acetia au venit din rile de curnd intrate sub regim comunist. Evreii din aceste ri au luat calea emigraiei, n numr tot mai mare, pe msur ce regimul comunist instalat se arta tot mai nepotrivit cu starea de normalitate, mai abuziv, criminal propriu zis. n rile obligate s treac la comunism a crescut brusc numrul celor doritori s-i prseasc ara din cauza noului regim. S-a creat o adevrat psihoz a plecrii, bine ntreinut de propaganda

188

occidental. Dar o dat lsat cortina de fier, s-a interzis dreptul de a-i alege ara n care s trieti, dreptul de a prsi ara n care te afli. Binefacerile comunismului deveniser obligatorii. Cu o singur excepie: numai evreii puteau prsi raiul comunist! Evreii inventaser comunismul i, ca beneficiari ai brevetului, aveau dreptul numai ei s se lepede de comunism Paradoxul situaiei se preteaz la numeroase interpretri i comentarii, inclusiv amuzante, sarcastice. Comentariul cel mai justificat ns este unul dramatic: aadar, simplificnd lucrurile, dar fr a le deforma propriu-zis, avem motive s credem c instaurarea comunismului de ctre evreii cominterniti n Europa de Est a avut drept scop s deterioreze condiiile generale de via, ale tuturor, n aa msur nct s-i determine pe evrei s emigreze n Palestina, n Israel.

Spune multe detaliul c, practic, numai evreii puteau prsi legal regimul comunist. Pentru ne-evrei nu a existat niciun mijloc legal. Muli ne-evrei, dorind s plece cu orice pre din lagrul comunist, au pltit cu viaa sau cu libertatea aceast ncercare. Ne-evreilor care au rmas n lagrul comunist nu le-a fost uor. Desproprietrii i pauperizai, foarte muli marginalizai ca indezirabili sau inadaptabili ideologici, muli arestai i condamnai pe nedrept, se poate spune c pentru majoritatea locuitorilor din aceste ri viaa s-a schimbat radical n ru, devenind insuportabil n multe privine. Niciodat nu am primit un rspuns logic la ntrebarea de ce, cui a folosit experimentul comunist, falimentar dinainte de a se nate? ntrebm acum: n ce msur este corect ipoteza c toate aceste nenorociri care au afectat jumtate din Europa s-au petrecut pentru a-i determina pe evrei s prseasc aceste ri n care triau de cteva
189

generaii

emigreze

Israel?

Nota bene: aceiai evrei, invitai s plece n Israel pe vremea cnd rile respective nu erau nc comuniste, ci ri normale, nu s-au artat deloc dispui s le prseasc. Schimbarea de atitudine a evreilor fa de ideea plecrii n Israel a fost n mod clar cauzat de schimbarea regimului social-politic n ara de batin n privina asta nu poate exista nicio ndoial! Cererea de plecare a evreilor din Romnia a fost, sub comuniti, mult mai mare ca pe vremea lui Ion Antonescu Comunismul a fost mai greu de suportat dect aa zisul regim de exterminare!

Mi se pare evident c e mult adevr n aceast ipotez. Chiar dac vom identifica i alte cauze i scopuri pentru experimentul comunist, ipoteza subordonrii experimentului bolevic la proiectul sionist de comasare n Israel a unui numr ct mai mare de evrei nu poate fi respins i trebuie consacrat ca atare. Caz n care, n mod evident, avem datoria s ne ntrebm cine poart rspunderea pentru imensele suferine pricinuite de instalarea comunismului n Europa de Est! S nu ne sfiim s artm acuzator spre liderii sionismului! Nebunia sionist a fcut i face n continuare multe victime i printre evrei! Cu att mai mult avem dreptul s cerem liderilor i organizaiilor sioniste, nsei ideii sioniste (sic!), s dea socoteal n faa tuturor, evrei i ne-evrei, pentru milioanele de viei distruse ori batjocorite! Zeci, sute de milioane de oameni care au suferit ca niciodat n istorie!

O mai spun o dat: eu i oricare dintre cititorii acestor rnduri am fi avut o via mai uoar, mai frumoas, mai ndestulat dac sionitii nu ar fi
190

conspirat i acionat pentru proiectul Israel n Palestina, prin care au stricat tihna i normalitatea existenei noastre ca romni, ca europeni, ca oameni! n nebunia lor nu au avut niciun scrupul! Au recurs ns, cu viclenie, inclusiv la stratagema clasic a inversrii rolurilor: noi, victimele, am devenit vinovai de crimele plnuite i nfptuite de ei, de sioniti i de evreii cominterniti! Acesta ar fi al treilea moment de tensiune eufemistic vorbind, din istoria relaiilor dintre romni i evrei. Momentul cel mai dureros

Romnul se ferete n ultima vreme s mai spun c mai ru nu se poate. A spus-o de attea ori nainte de 1990, pe vremea lui Nicolae Ceauescu, ca dup aceea s constate, cu perplexitate i amrciune, c se poate, se poate i mai ru! Vorba asta se potrivete i pentru necazurile noastre cu evreii. Se pare c al treilea moment, ct va fi fost el de dureros, n-a fost totui cel mai! Cci a urmat i al patrulea moment, nc nencheiat, n care trim i evolum noi, cei de azi! Dac n 1944, evreii comuniti, cominterniti, au ajuns s pun mna pe guvernarea Romniei i s-i fac de cap sub protecia ocupantului sovietic, dup 1990 Romnia a ajuns din nou sub controlul unor structuri evreieti (tot cominterniste?), fr ca acestea s se bucure de un sprijin extern brutal i prea evident. n mod semnficativ, principalii actori ai evenimentelor din decembrie 1989, adic Ion Iliescu, Petre Roman i Silviu Brucan, care au pretins a fi adui de valul revoluiei(!!!) n fruntea evenimentelor, aparin fostelor structuri cominterniste. Ion Iliescu i Petre Roman ca urmaii cumini ai unor cominterniti notorii, identificai sigur ca ageni sovietici, iar al treilea, Silviu Brucan, ca supravieuitor al valului cominternist abtut asupra Romniei dup august 1944. Petre
191

Roman i Silviu Brucan evrei cu acte n regul, Ion Iliescu cu o naionalitate ceva mai complex, amestec de bulgar, evreu i, probabil, ceva romn. Ion Iliescu nu a dat niciodat dovad c ar simi romnete. De ceilali doi, ce s mai vorbim?! Mai mult, nici ceilali doi preedini, Emil Constantinescu i Traian Bsescu, nu au o apartenen etnic cert romneasc i s-au ferit s-o lmureasc. Dup tiina mea, mama lui Emil Constantinescu este evreic i se trage dintr-o familie de evrei anarhiti, izgonii din Elveia i pripii n Rusia nainte de 1918, n Basarabia mai exact. Despre Traian Bsescu circul dou variante: tat evreu, plecat n Israel, unde ar mai fi i azi n via; mama evreic, tata evreu

Circul este un fel de a spune, cci subiectul este tabu pentru mass media. n mod semnificativ, nici una dintre aceste biete femei nu a aprut public s-i arate bucuria pentru ascensiunea fiului. Orice pres sau televiziune liber, necontrolat din umbr, ar fi gsit interesant pentru noi, publicul, s ne fac cunotin cu muma lui tefan cel Mare a zilelor noastre. Am avut parte de trei preedini efectiv anormali, care se ruineaz s spun cine le sunt prinii! Se ruineaz s apar n public cu propria lor mam. Nici nu-i pomenesc prinii n CV-ul de pe internet! Ce au de ascuns? Recomand celor care citesc aceste pagini s caute pe internet biografia celor trei preedini romni de dup 1990, i s-o compare cu biografia, tot oficial, a lui Nicholas Sarkozy, preedintele Franei. Evreu, dar evreu normal, care nu uneltete mpotriva celor ce l-au ales, Sarkozy nu-i ascunde ascendenii. Nu exist nicio legtur ntre originea sa evreiasc i politica pe care o duce ca preedinte al Franei n folosul Franei, al

192

francezilor! Ceea ce nu putem spune i noi, despre preedinii cu care ne-a pedepsit Dumnezeu dup 1990. Nite

M consider un om normal. M strduiesc s fiu, n orice caz. Nu resping nicicum ideea ca n fruntea statului sau guvernului romn s ajung un alogen. Am mai avut regi i domnitori strini. Toate popoarele europene au cunoscut aceast situaie i nu o blamm sau incriminm n vreun fel. Dar n asemenea cazuri cred c starea de normalitate impune anumite restricii, anumite condiii, limite a cror depire nu poate fi trecut cu vederea n numele toleranei i al combaterii gesturilor de discriminare etnic. Iat, pe aceast tem, cteva considerente i observaii: Persoana n cauz, adic alogenul ajuns n funcii publice nalte, se cuvine s nu-i ascund originea etnic, ci s-o asume cu senintate i ceva umor, dac se poate. Exemplu de urmat, exemplu de normalitate, Varujan Vozganian, mndru de stirpea sa armeneasc.

1. BAZA IDEOLOGIC Rabinul Z.P. Chajes din Viena, membru al lojei masonice Massadok afiliat ordinului evreiesc Bnai Brith definea astfel imperialismul iudaic n Almanahul naional iudeu pentru anul 5682: Imperialismul iudaic, singurul care nu oprim, ci libereaz; imperialismul iudaic care-i are expresiunea cea mai nalt n aceste cuvinte din Biblie: Va veni vremea, va trebui s vin vremea cnd ideile noastre vor umple ntreg pmntul Imperialismul nostru este singurul care poate sfida fr team secolele, singurul care nu se teme de retragere, care fr a se rtci i invincibil i urmeaz drumul
193

spre int cu un pas lent, dar hotrt 1.(1: A.N. Hciu, EVREII N RILE ROMNETI, pag. 224, 253.) Moise Cartea V, cap. VI, verset II: Te voi face s intri n ara pe care am jurat-o prinilor tai, i-ti voi da: orae foarte frumoase pe care nu tu le-ai zidit; case pline cu tot felul de bunuri pe care tu nu le-ai adunat, puuri pe care nu tu le-ai spat, vii i livezi de mslini pe care nu le-ai plantat; ca s poi s mnnci i sa te saturi. (2. BULETINUL ANTl-IUDEO-MASONIC, vol. I, 4, 5, 6, 1930.)

Talmud, rugciunea de diminea: O, Doamne, dezrdcineaz , surp, drm i nimicete pe toi neevreii3.(3. BULETINUL ANTlIUDEO-MASONIC, vol. 3, pag. 99, 103, 104, 105)

Zenov: De n-ar fi iudeu, n-ar fi nici binecuvntare pe pmnt, nici ploaie, nici raze de soare, din care-cauz neamurile goilor nici n-ar putea s existe fr iudei. Lumea s-a creat numai pentru iudei 4 . (4. A.N. Hciu, op.cit.)

In Parasa Germisimbar 106: Lumea s-a nfiinat, ca un merit al iudeilor; cnd li s-a dat legea, au obinut perfeciunea absolut de care sunt lipsite popoarele lumii 5. (5. Ibidem.)

Abarbanel Ad. Isaia V: Numai iudeii nseamn ceva n lumea asta, ei sunt asemntori cu grul, goii (cretinii) sunt pleava6. (6. N. lorga,
194

NOTE ISTORICE PRIVITOARE LA EVREI, Studii i Documente XXIII, Arhive Istorice I. )

Scheftal Horviz: Sufletul fiecrui iudeu n parte, are valoare mai mare naintea lui Dumnezeu dect sufletul unui ntreg popor (cretin)7. (7. Bogdan Duic, ROMNII I OVREII, apuci Dr. R. Fr. Kaindl; Dr. J. Polek, Statistik des Judenthums in der Bukovina, A, Hciu, op.c, pag. 55.)

Abadath Lepkodes (Pasosa Cheleg chajiucud V, 11 b): Fiecare brbat iudeu este fiu de rege, iar celelalte neamuri sunt sclave 8. (8. Ihidem: Zieglauer, GESCHITLICHE BILDER AUS DER BUKOVINA ZUR ZEIT DER OSTERREICHISCHEN OCUPAT1ON, 1883.)

Rabi Scheftel (sefatul): Iudeilor li se cuvine numele de om, dar cei nelegiuii, cum sunt cretinii idolatri i trag originea de la spiritul spurcat i se numesc porci, iar soiile lor vite nclate9. (9. Bujoreanu, COLECIUNE DE LEGIUIRILE ROMNIEI VECHI I NOI, I.)

Iari Abarbanel (Benachoth 25 b): Poporul ales este demn de via etern, celelalte neamuri sunt identice mgarilor. Casele goilor sunt nite grajduri de vite10. (10. A. Hciu, op.cit)

195

Porunca lui Iehova, verseteje 12 i 13, Biblia, nvierea legmntului: S nu cumva s faci legmnt cu locuitorii arii unde ai s intri, ca s nu fie o curs pentru tine, dac vei locui mpreun; dimpotriv, sa le drmai altarele i s le trntii la pmnt idolii 11. (11-13. J.B. Brociner, CHESTIUNEA ISRAELIILOR ROMNI; No. 9 din Puhlicaiunile ordinului IR (Societatea Israeliilor Romni) Tipografia Mauriciu Kalher, 1913, Bernard Stamhler, LHISTOIRE DES ISRAELITES ROUMAINS ET LE DROIT DINTERVENTION; A. Hciu, op.cit. N. lorga, NOTE ISTORICE PRIVITOARE LA EVREI N TARILE NOASTRE, Revista pentru istorie, arheologie i filologie III.)

Maimonides zis Vulturul Sinagogii (Grittin 57): Poruncit este ctre datorii lui Israel i ereticii cum este Iisus Nazarineanul i urmaii lui s fie omori i zvrlii n osndei venice 12.

Rabbi Salman: Celui mai blnd dintre erpi scoate-i ochii, pe cel mai bun dintre cretini, ucide-l 13.

Isac Blumchen: Stpnim asupra Franei n virtutea aceluiai drept ce l-au invocat europenii ca s nimiceasc pieile-roii i s aserveasc pe cafri i pe congolezi, dreptul rasei superioare asupra unei rase inferioare. Este o lege a naturii. (14-15. Zamfir C. Arbore, BASARABIA N SECOLUL XIX, Bucureti, 1899, ediiunea Academiei Romne)

196

Theodor Herzl Un stat evreiesc pag. 5.23: Noi suntem un popor Cnd noi slbim, noi devenim un proletariat revoluionar, slujbai subordonai ai unui partid revoluionar; cnd noi ne ntrim se ntrete n acelai timp i teribila noastr putere a banului 15.

John Clayton n The Chicago Tribune: Troki conduce pe radicalii jidovi spre stpnirea lumii. Bolevismul este numai un instrument pentru acest plan 16. (16. A. Hciu, op.cit, pag. 102.)

O ct de sumar analiz a textelor de mai sus, att aparinnd epocii arhaice ct i epocii moderne demonstreaz c doctrina religioas a evreilor este una de un rasism feroce. Afirm superioritatea rasial a poporului ales de Dumnezeu, n virtutea creia evreii au dreptul i datoria s stpneasc lumea. Doctrina hitlerist n-a fost dect o adaptare germanic a doctrinei rasiale evreieti. Rasismul german aplicndu-se doar n Germania i n rile europene cucerite pentru scurt timp n-a avut urmri istorice notabile, rezumndu-se la metode brutale de a transforma nvinii sau rasele inferioare n mn de lucru, pentru a suplini muncitorii germani nrolai n armat. Rasismul german a acionat ntr-o perioad istoric limitat la un deceniu, rasismul iudeu acioneaz perseverent din zorii istoriei umane. Raza lui de influen atinge toate popoarele lumii pe teritoriul crora vieuiesc minoriti iudaice sau sunt implantate instituii comerciale financiare evreieti. Pe msura contientizrii rasismului iudeu ca factor spiritual unificator al diasporei iudaice, pe msura ntririi puterii financiare a evreimii internaionale, dup eludarea msurilor financiare restrictive prin inventarea de ctre bancherii iudei a
197

instrumentelor de credit i schimb, instrumente prin mijlocirea crora au putut controla sistemul financiar bancar cretin; pe msura modernizrii mijloacelor de informare i comunicaii, s-a structurat, consolidat i a devenit operativ conceptul de Republic Universal, o suprastructur statal care s conduc umanitatea. Suprastructur format exclusiv din evrei, avnd un rege universal din seminia biblicului David.

2. DOCTRINA IMPERIALIST Protocol 14: n aceast diferen ntre pgni i noi nine, n abilitatea de a gndi i de a raiona se vede clar pecetea decretrii noastre ca popor ales, ca fiind oameni superiori in contrast cu pgnii care au mai mult o fire instinctiv i animalica. Ei observ dar ei nu pot prevedea i ei nu inventeaz nimic Reiese clar din acestea c natura nsi ne-a predestinat pe noi pentru a stpni i conduce lumea . (17. Comte dHauterive, MEMOIRE SUR LETAT ANCIEN ET ACTUEL DE LA MOLDAVIE, Bucarest, GoBl, 1902. 342; 18. G. Zne, ECONOMIA DE SCHIMB N PRINCIPATELE ROMNE, Bucureti 1930, A. Hciu, op.cit.)

Protocol 1: Deja din timpurile vechi, noi am fost cei dinti care am strigat in mijlocul poporului cuvintele: LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE. Aceste cuvinte au fost repetate mult timp de papagalii incontieni, adunai de pretutindeni prin aceast momeal cu care noi am minat prosperitatea lumii i adevrata libertate personal Presupusul inteligent i dibaci pgn n-a neles simbolismul cuvintelor rostite; n-a observat nelesul lor contradictoriu; n-a bgat de seam ca n natur nu exist, egalitatea 19.(19. Ibidem.)

198

 S-a observat c oamenii cu instincte rele sunt mai numeroi dect cei cu instincte bune; de aceea cele mai bune rezultate pentru guvernarea lor se vor obine prin intimidare i violen i nu prin argumente academice20(20. A. Hciu, op.cit)

Poporul n mas i oamenii din mase sunt condui de pasiuni extrem de frivole, de credine, obiceiuri, tradiiuni i teorii sentimentale i sunt nclinaii spre diviziuni n partide, un fapt care mpiedic orice fel de acorduri ntre ei, chiar dac acordul este aezat pe o baz perfect logic. Orice deciziune a gloatei depinde de o majoritate accidental sau aranjat de mai nainte21 (21. A. Hciu, op.cit, URICARIUL LUI CODRESCU, V. 336.)

Pentru a ntocmi un plan de aciune folositor, este necesar a lua n consideraie mentalitatea, oviala, nestatorinicia mulimii Este necesar a ne da seama c puterea maselor este oarb, fr raiune i fr inteligen.22 (22-25. Ibidem, pag. 45; M. Koglniceanu, Arhiva romneasc ed. II,vol. II, DIN RSPUNSUL DIVANULUI MOLDOVENESC CTRE GENERALUL ENZERBERG, GUVERNATORUL BUCOVINEI, M. Muat I. Ardeleanu, DE LA STATUL GETO-DAC LA STATUL UNITAR, Ed. tiinific i enciclopedic, Bucureti, 1983.)

Triumful nostru a fost astfel nlesnit prin faptul c n relaiile cu poporul de care avem nevoie, noi am atins ntotdeauna cele mai sensibile

199

coarde ale sufletului omenesc, speculnd lcomia i poftele nesioase ale oamenilor. Fiecare din aceste slbiciuni omeneti luate separat, sunt capabile de a paraliza iniiativa i de a pune voina poporului la dispoziia celui care trguieste aciunile sale 23.

Protocol 5: n toate timpurile, naiunile ca i indivizii au luat cuvintele drept fapte. Pentru aceste motive noi vom crea instituiuni cari vor cuta s arate n mod ct mai atrgtor interesul lor pentru progres 24.

Protocol 11: Cretinii sunt ca o turm de oi Ei vor nchide ochii la orice, pentru c noi le vom promite c le vom reda toate libertile care li s-au luat pentru a obine printr-o metod ocolitoare ceea ce nu se poate obine de rasa noastr mprtiat printr-o metod direct.

De obicei cei care se intrunesc mai usor in societati secrete sunt cei care voiesc sa ajunga cu orice pret, cei care cauta sa se agate de orice pentru a parveni ne putem da seama ca acestia sunt usor de manuit si ca pot deveni lesne instrumentul planurilor noastre.

Cretinii se ntrunesc n loji din curiozitate sau n sperana c prin ele i vor deschide drumul spre distinciuni sociale noi le nlesnim aceste succese aa c putem ctiga avantaje din vanitatea nscut de aceste succese pentru c prin aceasta poporul incontient primete sugestiunile noastre fr a le mai examina

200

V putei imagina pn la ce grad de naivitate incontient poate fi adus cel mai inteligent cretin prin aceste vicleuguri i ce uor este a-l descuraja sau a-l aduce ntr-o stare de supunere servil dac voiete ai rectiga situaia.

n timp ce noi vom predica liberalismul la pgni, noi vom ine poporul nostru i pe proprii notri ageni ntr-o supunere necondiionat 25.

n.m. Stiu ca multi se indoiesc de autenticitatea acestor Protocoale si le considera o facatura defaimatoare la adresa evreilor. Totusi, cum se face ca rezumatul acestor idei continute in protocoale, exista in discursurile unor evrei ? Dar sa revenim la cartea lui R.Th. Giovanni Papini care are n volumul GOG26( 26. Gheorghe G. Bezviconi, CLTORI RUI N MOLDOVA I MUNTENIA, Bucureti, 1947.) un fel de expozeu teoretic fcut de un evreu, dr. Ben Rubi presupus candidat la ocuparea postului de secretar/ un fel de sintez explicit a PROTOCOALELOR, demonstrnd c sionismul duce un rzboi psihologic implacabil mpotriva restului umanitii i c anarhia, dezinformarea, calomnia, destabilizarea, zvonul, negarea valorilor naionale sau universale, fac parte din arsenalul lui curent, i dm cuvntul lui Ben Rubi: La sfritul secolului al XlX-lea, Europa lui Tolstoi, Ibsen, Nietzche, Verlaine i fcea iluzia ca a trit una din marile epoci ale omenirii; dar apare un evreu din Budapesta, Max Nordau i explic n joac cum faimoii votri

201

poei sunt nite degenerai i c civilizaia voastr este ntemeiat pe minciun Sau c un evreu din Freiberg-Moravia, Sigmud Freud descoper n cavalerul cel mai victorios un invertit potenial, un incestuos sau un asasin; sau alt evreu, vienezul Weininger uzurp idealul feminin, demonstrnd c femeia este o fiin ignobil i respingtoare, un abis de murdrie i josnicie; sau apare evreul parizian Bergson care anuleaz rolul intelectului n cunoaterea adevrului, demolnd edificiul milenar al platonismului i conchide c gndirea conceptual este incapabil s prind realitate. Aa se ntmpl cu evreul Solomon Reinach din Saint-Germainen-Laye care coboar marile religii de pe soclul lor la nivelul de rmie ale vechilor tabu-uri; sau ca evreul din Ulm, Einstein care dinamiteaz reperele tradiionale i universale Spaiul i Timpul, instituind conceptul relativitii universale; raionalismul tiinific este atacat de evreul Meyerson din Lublin

PARANOIA REPUBLICII UNIVERSALE

1. BAZA IDEOLOGIC

Protocol 7: Trebuie s foram guvernele cretine s adopte masuri care s ajute vastul nostru plan, care se apropie deja de scopul su triumftor, exercitnd o presiune asupra opiniei publice aat i care n realitate a fost organizat de noi prin ajutorul aa-numitei marei puteri a presei. Cu puine excepiuni ea a czut deja n minile noastre.

202

Protocol 24: Acum doresc sa discut mijlocul prin care rdcinile casei regelui David vor strbate n cele mai adnci straturi ale pmntului. Aceast dinastie, chiar n zilele de azi a dat oamenilor notri nelepi directori educatori ai tuturor spiritelor omeneti, puterea de a stpni afacerile mondiale.

Protocol 5: O coaliiune a cretinilor poate lupta cu noi un timp limitat, dar noi suntem asigurai contra acesteia prin nrdcinarea disensiunilor ntre ei pn la o atta profunzime nct s nu se poat scoate afar. Noi am creat antagonismul dintre interesele personale i naionale ale pgnilor and urile religioase i de ras pe care le-am hrnit n inimile lor timp de 20 de secole.

Protocol 1: Cu instabilitatea de azi a tuturor autoritilor puterea noastr va deveni mai inatacabil din cauz c ea va fi invizibila pn ce va ctiga destul trie aa c nici un fel de ncercare dibace sa n-o mai poat submina.

Protocol 2: Este indispensabil pentru scopurile noastre ca, att pe ct este posibil, rzboaiele s nu aduc avantaje teritoriale. Aceasta va schimba rzboiul ntr-o lupt economic ntr-o asemenea situaie ambele pri vor fi plasate sub stpnirea agenilor notri internaionali cu milioanele lor de ochi, a cror viziune nu este mpiedicat de nici o frontier. Atunci drepturile noastre internaionale vor elimina drepturile

203

naionale n cel mai strict sens i vor guverna guvernele dup cum ele guverneaz pe supuii lor.

Protocol 9: n realitate nu exist obstacol naintea noastr. Supraguvernul nostru are un statut att de extra-legal nct el poate fi desemnat prin cuvntul energic i tare: dictatur n timpul de fa noi suntem cei care facem legile.

Protocol 11: Dumnezeu ne-a dat nou, poporul su ales, ca o pedeaps, mprtierea i aceast situaie care prea tuturora a fi slbiciunea noastr, a fost marea noastr putere. Ea ne-a adus pe noi azi pe pragul stpnirii universale.

Protocol 10: Este nevoie de a uza toat lumea prin disensiuni, animoziti, certuri, foamete, boli pn ce cretinii nu vor mai gsi alt drum de scpare dect un apel la banii i puterea noastr. Noi vom uza i slei pe cretini prin toate acestea ntr-att nct ei vor fi constrni s ne ofere nou o autoritate internaional i graie acestei situaii ne va fi posibil s absorbim toate forele guvernamentale ale lumii i astfel s formm un supraguvern.

Protocol 7: Pentru a demonstra c guvernele cretine ale Europei au devenit sclavele noastre, noi vom arta tuturor puterea noastr prin crime i violene, adic prin domnia teroarei La orice act de opunere noi trebuie s fim gata de a rspunde bgnd n rzboi cu vecinii rile care
204

ndrznesc s ni se opun nou i dac rile nvecinate vor face planul de a ni se opune nelegndu-se ntre ele n mod colectiv, noi trebuie s dezlnuim un rzboi mondial27.(27. Mircea Muat, Ion Ardeleanu, DE LA STATUL GETO-DAC LA STATUL ROMAN UNITAR, Ed. tiinific i enciclopedic, Bucureti, 1983, pag. 229.)

Theodor Herzl: Eu cred c chestiunea evreiasc nu este nici o chestiune social, nici una religioas, dei adesea ea se prezint sub una sau cealalt form. Ea este o chestiune naionala care nu poate fi soluionat dect prezentnd-o ca o chestiune mondial politic pentru a fi discutat i controlat de toate naiunile civilizate adunate n consiliu 28. (28. N. lorga, IZVOARELE CONTEMPORANE ASUPRA MICRII LUI TUDOR VLADIMIRESCU, Bucureti, 1921; Emil Vrtosu, TUDOR VLADIMIRESCU, GLOSE, FAPTE I DOCUMENTE NOI (1821), Bucureti, 1927; DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA ROMNIEI. RSCOALA DIN 1821, voi. I, Documente interne, Ed. Academiei, Bucureti 1959; Gh. Iscru, MOMENT CRUCIAL N ISTORIA MODERN A ROMNIEI, Ed. Politic 1981.)

2. STRATEGIE; TACTIC; MIJLOACE I INSTRUMENTE Pentru a-i atinge obiectivul, vrfurile evreimii mondiale au pus un accent hotrtor pe organizarea evreimii, au elaborat o strategie pe timp scurt, mediu i lung, tactici continentale, construind mijloacele i instrumentele necesare realizrii scopului propus. Trebuie menionat c procesul de organizare s-a desfurat pe structuri istorice existente care au fost modernizate i activate la scar mondial. Este ndeobte cunoscut c fiecare insul etnic evreiasc din orice ar de pe glob alctuiete o
205

comunitate nchis, autoghetoizndu-se spaial, religios, moral i social. C aceste comuniti au propriile lor legi, c stau sub autoritatea absolut a rabinilor care perpetueaz vechiul consiliu general de guvernmnt numit SANHEDRIN, pe care evreii bolevici din Rusia l-au transformat n comisariatele poporului. Continuatorul Sanhedrinului este tribunalul numit BETH-DIN. KAHALUL ar fi guvernmntul propriu zis.

Fiecare comunitate evreiasc din oricare ar este organizat ca un stat n stat. Pn n ultimele decenii ale secolului trecut vrfurile religioase i financiare ale acestor comuniti se ineau la curent cu relaiile dintre comunitate i stat prin scrisori purtate de negustori, diplomai, medici sau curieri. Din cele mai vechi timpuri comunitile evreieti au fost legate suprastatal printr-un schimb activ de informaii.

Mai mult! Tot din acel timp (1611-n.m.) se vorbete de Principii n Exil, conductori ai evreilor mprtiai prin comunitile ebraice din diferite ri ale lumii, numii i exilarhi. Acetia judecau, ddeau legi, puteau fi itinerani sau stabili. Mai exist ei i astzi? Congresele mondiale evreieti se pare c le-ar confirma existena, n ENCICLOPEDIA IUDAIC scrie: Destul de curios, exilarhii sunt nc menionai n oficierea Sabatului dup ritualul Ashkenazim

Dac exilarhii exist nseamn c nobleea iudaic a pstrat peste secole Sanhedrinul, consiliul superior iudeu compus din 71 de membri numii de principe, nu alei de popor, stpnind cu autoritate de necontestat. Tot Enciclopedia de mai sus spune c Sanhedrinul a avut un caracter
206

aristocratic i i autoatribuia autoritatea i c era compus din membrii ale celor mai influente familii nobile i ai preoimii. Iat c Napoleon Bonaparte renvie Sahendrinul desfiinat formal prin anii 70 d.H. i anume: spre a rezolva probleme ale chestiunii israelite din Franta deci evreimea devenise o fora n Frana acelui timp, s-a convocat o Adunare a Notabililor evrei. De fapt notabilii evrei au convocat Sanhedrinul la Paris n ziua de 9 februarie 1807, tiind noi ca revoluia francez a fost opera evreimii franc-masonice i ca, indirect Napoleon a ajuns mprat speculnd haosul postrevoluionar. Iat c o for naional, Napoleon, este obligat sa trateze cu o for supranaional, Sanhedrinul evreiesc de la 1807, care declar c este identic cu vechiul Sanhedrin fiind: o adunare legala nvestit cu puterea de a ntocmi ordonane n scop de a perpetua fericirea Israelului 31. (31. Emil Vrtosu, NAPOLEON BONAPARTE I PROIECTUL UNEI REPUBLICI ARISTOCRATICETI N MOLDOVA, ed. a H-a, Bucureti, 1947.)

Concluzia este limpede, nc de la 1807 evreimea rspndita pe tot globul a avut un organ central de conducere care i-a asumat conducerea politic a unui popor unitar prin credina religioas, economia financiar i scopul de hegemonie universal. De la acest Sanhedrin deriv Congresele Mondiale evreiesti care stabilesc obiectivele, strategiile i mijloacele politicii suprastatului bancar-financiar-evreiesc, ultimul Congres Mondial avnd loc anul acesta n S.U.A., statul suport al suprastatului iudeu, hotrrile lui pentru Romnia fiind puse n practic de rabinul ef Moses Rosen.

MANAREALA EVREIASCA:

207

n mod oficial, se recunoate c asasinarea lui I. Gh. Duca, la 29 decembrie 1933, pe peronul Grii Sinaia, s-a fcut la ordinul lui Corneliu Zelea-Codreanu . Motivul ar fi fost rzbunarea pentru faptul c primulministru al Romniei din acea vreme dizolvase Garda de Fier. Cum se tie, cu executarea sentinei au fost nsrcinai legionarii Nicolae Constantinescu, Ion Caranica i Doru Belimace, sau Nicadorii, cum li s-a mai spus, dup ce au fost condamnai pentru aceast crim. n acelai timp, i regele Carol al II-lea ar fi jucat un rol n aceast poveste. Dumnos, el nu uitase c, n 1930, cnd venise n ar i luase tronul, I. Gh. Duca spusese, la o reuniune a liberalilor: Mai bine mi tai mna dreapt dect s colaborez cu acest aventurier. Respectiva supoziie este ntrit i de pasivitatea Poliiei, care, dei informat despre planurile legionarilor, s-a micat nepermis de ncet i l-a lsat pe I. Gh. Duca s se apere doar cu un singur agent personal, pe peronul ntunecos al grii. Neoficial, atentatul de la Sinaia mai are o motivaie, pe care am gsit-o n voluminoasa lucrare Jurnal, 1929-1989 semnat de erban Milcoveanu, cel mai important legionar dup Zelea-Codreanu. Pentru a lmuri pe deplin lucrurile, e necesar s o lum mai de departe. Mai precis, din vremea cnd, pentru ca marile Puteri s recunoasc Unirea de la 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost silit s-i dea acordul ca toi evreii din Principatele Romne s fie mpmntenii, adic s primeasc cetenia romn i s li se concesioneze Banca Naional Romn, cu dreptul de a emite moned romneasc. Mai mult, n 1866, cnd se dezbtea proiectul noii Constituii Romne, care, la art. 6, prevedea c religia nu poate constitui un obstacol n calea mpmntenirii, s-au produs tulburri sociale n Bucureti, soldate, ntre altele, cu incendierea marii

208

Sinagogi. Protestau n special moldovenii, ngrozii de malversaiile evreilor, care, npdind provincia dintre Siret i Prut, controlau comerul, agricultura i practicau cmtria cea mai neruinat. Atunci au intrat n scen Isaac Adolf Cremieux i Benjamin Franklin Peixotto. Cremieux era preedintele Alianei Israelite Universale, nfiinat n 1860, cu sediul la Paris, i care aparinea de organizaia Bnai Brith. Fusese ministru pe vremea Guvernului provizoriu de la 1848, din Frana, i milita pentru nfiinarea Statului Israel n Moldova. Avocatul i diplomatul american Peixotto fusese numit, n 1870, consul la Bucureti, cu misiunea s apere interesele evreilor n Romnia. Iscndu-se incidentele cu proiectul noii Constituii, Cremieux a venit la Bucureti i a nceput tratative secrete cu deputaii romni, crora le-ar fi oferit 25 de milioane de franci, n schimbul adoptrii unei Constituii favorabile ncetenirii tuturor evreilor aflai pe teritoriul rii. Dar, cum tulburrile nu conteneau, Ion C. Brtianu a limpezit situaia, declarnd: Evreii au devenit o plag social pentru Romnia i, cnd Naiunea este ameninat, se deteapt i devine nu tolerant, ci prevztoare. Constituia a fost votat aa cum trebuia. Totui, dup 13 ani de uneltiri, evreii au reuit s o revizuiasc n punctele ei eseniale. Pn aici, n chestiunea cu mpmntenirea evreilor n Romnia, am consultat revista Foaia naional, pe care am descoperit-o pe Internet. Mai departe, s-i dm cuvntul lui S. Milcoveanu, care ne ofer propria versiune despre asasinarea lui I. Gh. Duca. Mai nti, prin 1925, la Congresul Studenilor Legionari, s-a vorbit iari despre Planul Cremieux-Peixotto, considerat drept un pericol ca forele oculte s atenteze mpotriva suveranitii Statului Naional Unitar Romn, prin nfiinarea Statului Israel pe teritoriul Moldovei. Prin 1933, problema a fost repus pe tapet. Oculta mondial i-a ordonat lui I. Gh. Duca, mason cu rang nalt, s acorde cetenia romn la peste 300.000 de evrei venii din Polonia i din Rusia, concomitent cu exterminarea legionarilor, care se opuneau din rsputeri acestui plan.
209

Ghi, i-ar fi spus legionarul Gh. Cantacuzino-Grnicerul primuluiministru, al crui apropiat era, dac semnezi intrarea n ar a evreilor, bieii (legionarii n.m.) te mpuc!. Basarabia i Moldova, susine Milcoveanu, erau rvnite de evrei, pentru a face acolo o patrie a lor, o Republic Socialist Sovietic Evreiasc, dup dorina iudaismului. (n 1938, 80% din populaia Basarabiei era format din evrei, care triau i spnzurau acolo.) Sionismul dorea nfiinarea Israelului n Palestina, ceea ce s-a i realizat, n anul 1948. Dar I. Gh. Duca a semnat documentul, asumndu-i toate riscurile: Mi-am semnat sentina de condamnare la moarte, ar fi mrturisit el, ntr-un cerc restrns. n acelai timp, ns, Guvernul Romn trgna mpmntenirea aromnilor gonii din Grecia i blocai la Salonic, fiindc nu acceptau asimilarea de ctre greci. La data cnd a izbucnit cel de-al II-lea rzboi mondial, evreii din Romnia constituiau minoritatea etnic cea mai numeroas (peste 2 milioane) i, controlnd comerul, industria i finanele, erau ncredinai c Planul Cremieux-Peixotto putea fi pus n aplicare. De asemenea, dup 1945, cnd Romnia a intrat n sfera de influen a bolevicilor, izbnda lor prea tot mai aproape. Norocul nostru a fost c, brusc, Stalin a devenit antisemit i antimason. (Anterior, Stalin le oferise evreilor Platoul Gobi din Asia Central, s-i ntemeieze acolo republica, iar englezii le-au oferit Uganda, ns evreii doreau Romnia). Sntem n anul de graie 2010, cnd Romnia a acumulat o datorie uria, de aproape 150 de miliarde de euro, dup unele estimri. Nu discutm n buzunarele cui a intrat atta bnet. Mai important ni se pare cum achitm aceast datorie Finanei mondiale evreieti, atta vreme ct Romnia nu mai are economie, iar resursele naturale le-a dat deja. n aceast situaie fr ieire, nu ne rmne dect s alturm legendarilor Cremieux i Peixotto numele lui Shimon Peres, actualul preedinte al
210

Israelului, care a declarat, nu de mult, c ara lui are bani s cumpere Romnia, sau alt ar mai actrii. S fie adevrat ce se zvonete n ultima vreme? Noi nu credem, dar, cic, am mai avea de primit nc vreo 40-50 de miliarde de euro de la FMI i alte organisme financiare, controlate de evrei, dup care, prin 2012, acetia vor veni i vor bate cu pumnul n mas: banii!. i, neavnd de unde s dm napoi nici mcar o lecaie, pn atunci, alde Bsescu, Ponta sau cine va mai fi, se vor lupta pentru aceste ultime trane de mprumut, dup care vor zice: Poftii, domnilor, ara e a dvs., cu populaie cu tot! Banii i-ai dat, marfa v ateapt n galantar! Nu, nu delirm. Internetul e plin de tiri alarmante cu acest subiect, provenite de la Uniunea Vatra Romneasc i din alte pri. n ultima vreme, 500.000 de evrei au primit, deja, cetenia romn, inclusiv dreptul de proprietate asupra locuinelor, a unor fabrici, terenuri, pduri etc., iar romnilor nu li s-a spus nimic despre aceast invazie tcut, veritabil agresiune mpotriva Statului Romn. Nu ntmpltor, publicistul Teu Solomovici a scris o carte intitulat Romnia iudaic. Nu ntmpltor, ncepe s se vorbeasc despre proiectul Israel, n Romnia. Nu ntmpltor, sntatea, cultura i nvmntul sunt lsate de izbelite, iar romnii, sftuii s emigreze unde or vedea cu ochii: ca s lase locul liber evreilor care se vor stabili n Romnia, pentru muli dintre acetia, ara lor natal. n sfrit, nu ntmpltor, se aud voci la Radio i la TV, care au nceput s susin ideea c numai un conductor strin rege, preedinte sau prim-ministru ar mai putea s scoat ara din marasmul moral i economic n care s-a scufundat. Aa s fie?

FURTUL AURULUI DIN ROMANIA: SI DUS A FOST IN BANCILE EVREIESTI..

211

Aurul Romaniei este scos ilegal din tara. Primul transport, a 20 de tone de lingouri de aur cu destinatia Germania, s-a facut in ziua de 25 martie 2002. De atunci, Mugur Isarescu continua nestingherit jaful de la BNR. Ne-am putea gandi ca Guvernatorul Bancii Nationale este de buna credinta si ca depune in banci straine diferite cantitati de lingouri pentru a se obtine dobinda (asa afirma el!). Dar ce ne facem ca, in vreme ce am aflat de iesirea aurului din tara, nu mai exista nici o evidenta a repatrierii sale? Asa cum Aeroportul Otopeni are o evidenta riguroasa a scoaterii aurului, de ce nu se gaseste nici o hartie cu privire la revenirea lui in Romania? Asta ca sa nu mai vorbim de faptul ca nimeni nu stie care este destinatia sutelor de milioane de dolari care se incaseaza anual ca dobinzi pentru aceste documente.

Am intrat in posesia a nu mai putin de 18 astfel de documente, care atesta scoaterea din Romania cu o frecventa aproape zilnica a valutei.

Documentul nr. 1: Banca Comerciala a Romaniei solicita in ziua de 10 decembrie 2001 accesul pe pista pentru un transport de valori bancare la Zrich, cu Compania Swiss Air. Semneaza director Marin Treapad si sef de serviciu Viorica Frangeti.

Documentul nr. 2: Banc Post solicita accesul pe pista pentru un transport de valori bancare la Zrich cu zborul SR 463, in ziua de 10 decembrie 2001.

212

Documentul nr. 3: Banca Comerciala Romana scoate iar valuta spre Zrich, chiar a doua zi, in 11 decembrie 2001.

Documentul nr. 4: Banca Comerciala Romana scoate valuta tot spre Zrich, la 3 ianuarie 2002. Observati ca nici nu se terminasera sarbatorile de iarna. Ce graba mare pe ei!

Documentul nr. 5: Banca Romana pentru Dezvoltare scoate si ea valuta din tara, la 4 ianuarie 2002, tot catre Elvetia, cu cursa SR 463.

Documentul nr. 6: Banca Romana pentru Dezvoltare mai scoate valuta si in 8 ianuarie 2002, tot spre Elvetia si tot cu cursa SR 463. A se remarca faptul ca directorul bancii, Ilie Gheorghe, nu-si asuma raspunderea. Semneaza de fiecare data altcineva pentru el.

Documentul nr. 7: Banca Comerciala Romana scoate din nou valuta, la 14 ianuarie 2002, tot catre Zrich.

Documentul nr. 8: Banca Comerciala Romana nu mai pridideste cu scoaterea valutei, schimba compania Swiss Air cu Compania Cross Air, dar nu-si schimba naravurile si mai efectueaza un transport, la 29 ianuarie 2002.

213

Documentul nr. 9: Banca Romana pentru Dezvoltare scoate din nou valuta din tara, la 29 ianuarie 2002, tot catre Elvetia, iar directorul Ilie Gheorghe se ascunde din nou, lasind pe altcineva sa-si asume raspunderea.

Documentul nr. 10: Aceeasi Banca Romana pentru Dezvoltare efectueaza din nou un transport de valuta spre Elvetia in ziua de 1 februarie 2002, iar directorul Ilie Gheorghe tot nu semneaza adresa, ceea ce arata ca-si da si el seama de ilegalitatile respective.

Documentul nr. 11: Banca Comerciala Romana scoate valuta din nou, la 11 februarie 2002, tot catre Elvetia.

Documentul nr. 12: Banca Comerciala Romana da in clocot si efectueaza un alt transport, dupa numai doua zile, mai exact la 13 februarie 2002, tot catre Elvetia.

Documentul nr. 13: Apar si Raiffeisen Bank si Banca Agricola, care scot si ele valuta, tot in 13 februarie 2002, dar nu spre Zrich, ci spre Viena.

Documentul nr. 14: Banca Comerciala Romana scoate valuta din nou, pe banda rulanta, in 18 februarie 2002, tot catre Zrich.

214

Documentul nr. 15: Reapare la orizont Banca Romana pentru Dezvoltare, care, la 19 februarie 2002, mai efectueaza un transport catre Elvetia.

Documentul nr. 16: Printr-o adresa catre generalul Dan Gheorghe, director general adjunct al Aeroportului Otopeni, Banca Comerciala Romana cere sprijinul pentru efectuarea unui nou transport, dupa numai o zi, in 20 februarie 2002, tot catre Elvetia.

Documentul 17: Cu o frecventa iesita din comun, aceeasi BCR scoate valuta din Romania si in 21 februarie 2002, tot catre Elvetia, si tot cu ajutorul generalului Dan Gheorghe.

Documentul 18: Banca Comerciala Romana mai efectueaza un transport la 12 martie 2002, tot catre Elvetia, si tot cu ajutorul generalului Dan Gheorghe.

Asa sa se poata explica dezastrul financiar-bancar in care se afla Romania? Exploziv-News solicita, oficial, Curtii de Conturi a Romaniei, declansarea unei anchete la singe la toate aceste banci si la Aeroportul International Otopeni. Nici o justificare sau explicatie nu se sustine. Frecventa transporturilor de valuta este prea mare pentru a nu da de gindit ca totul face parte dintr-un plan diabolic de jefuire si decapitalizare a Romaniei.
215

Asa cum Aeroportul Otopeni are o evidenta riguroasa a scoaterii aurului, de ce nu se gaseste nici o hartie cu privire la revenirea lui in Romania?

Asta ca sa nu mai vorbim de faptul ca nimeni nu stie care este destinatia sutelor de milioane de dolari care se incaseaza anual ca dobinzi pentru aceste documente.

Banuielile noastre s-au transformat in certitudini in momentul in care am primit un document, eliberat la 19 decembrie 2001 de firma HCS Transporturi Speciale, care spune asa: Catre Aeroportul International Otopeni Director General. Conform Contractului de prestari servicii nr. 6.284/13. 05.1999 si Actului aditional nr. 15.264/ din 18.XII.2000, vor insoti transportul de valori si vor patrunde pe pista aeroportului prin Poarta 1, in ziua de 20.XII.2001, la cursa KLM 1360, pentru ora 12,30, ora la care se vor prezenta la cargo KLM toate documentele de expediere a valorilor ridicate de la S.C Aurul Baia Mare domnii Panait Ion si Pecingine Niculae, cu autoblindata B-36-HCS. Evident, conducerea aeroportului a aprobat cererea, precum si insotirea transportului de aur de catre paza aerogarii. In aprilie 1999 s-a scos din Romania, tot la solicitarea lui Isarescu, alta cantitate de aur. Mai exact, 325 kg lingouri din exploatarea din Maramures, imbarcate intr-un avion de catre firma romano-australiana Esmeralda. Dupa numai citeva luni, sarlatanii de la firma Esmeralda aveau sa provoace, prin nepriceperea si lacomia lor, dezastrul ecologic cunoscut, care a prejudiciat grav imaginea Romaniei in lume.

216

Revenim la transportul de aur din 19.XII.2001, in care nu mai apare firma Esmeralda, ci este bagata la inaintare S.C. HCS Transporturi Speciale. Aceasta este patronata de un personaj extrem de dubios, pe nume Heinrich Schorsch, care confera si initialele firmei. Personajul este un colaborator apropiat al lui Mugur Isarescu si, de-a lungul timpului, Serviciul Roman de Informatii a furnizat numeroase dovezi despre activitatile sale de tip mafiot. Firma HCS reprezinta firma internationala Handels Kontor Schorsch GM S.A. Simeral din Germania, cu care Banca Nationala a Romaniei a incheiat, in data de 18.XII.1991, un contract-cadru pentru livrarea de mijloace de transport valori si materiale pentru fabricat monede metalice, utilaje de tiparit bancnote si inscrisuri de valoare, masini de numerotat si impachetat bancnoate si monede metalice, piese de schimb, aparatura electronica etc. Cu toate ca Banca Nationala a Romaniei avea oferte din partea a 6 firme din SUA, Germania, Canada si din alte tari pentru achizitionarea de mijloace de transport de diferite tipuri si capacitati s-a preferat firma HCS din Germania, care nu a prezentat nici o oferta si, fara sa existe o comanda scrisa, au fost achizitionate in anul 1991 prin aceasta firma 20 de masini, cu o valoare de 1,1 milioane de dolari. De asemenea, prin Adresa nr. 8/505/23.05. 1991, eliberata de Directia tezaur si operatiuni de casa din Banca Nationala a Romaniei, s-au cumparat tot prin firma intermediara HCS! inca 6 autoturisme blindate de tip GMC, cu capacitate de 3,5 tone fiecare, in valoare totala de 973.800 marci germane. Din pacate, mijloacele de transport achizitionate nu corespund citusi de putin conditiilor de transport valori, in sensul ca au 3 usi de intrare in tezaur, in loc de una singura, iar cabina soferului are usa spre tezaurul din autoduba. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca usile nu sint prevazute cu doua incuietori diferite si nu dispun de sistem de alarma, ceea ce denota ca, din constructie,
217

aceste mijloace de transport au fost concepute pentru alte destinatii. Totodata, masinile importate pe sume atit de mari de cuplul IsarescuSchorsch consuma o cantitate de carburanti cu mult mai mare decit mijloacele de transport fabricate in tara. Intrebare: cite tone de aur au scos pina acum din Romania mafiotii de la Esmeralda si de ce beneficiaza de aprobari legale din partea Bancii Nationale a Romaniei, a Directiei Generale a Vamilor, a Politiei de Frontiera, a autoritatilor aeroportuare? http://salwatiromania.wordpress.com

Unde se afl flota Romniei ? Lista navelor romneti rebotezate i noii proprietari

Lista cu o parte dintre navele noastre rebotezate i pagina de internet unde se pot afla mai multe date despre acestea (http://www.vesseltracker.com/en/VesselArchive.html?search=D+&tableP age=8) DENUMIRE FOSTA
218

ARMATOR

PAVILION

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

ACTUALA Mizar Bai An 5 Bao Yue Da Brave JL Chang Ni Chun Jiang Danning Princess Frank Zhejiang Friendly Zhejiang Graceful Zhejiang Great Zhejiang Green Zhejiang Hai Xi He Xin

DENUMIRE Risnov Teliuc Baia de Cris Bechet Giurgiu Dragomiresti Baia Noua Baraolt Basarabi Borcea Baneasa Banisor Barbosi Sarmizegetus a Baia de Fier

Sio Shipping Dalian Jifa Bohai HTM Shipping Nasco Mingdong Funing Investment Greatsources Shipping Cosco Shanghai Zosco Zhejiang Zosco Zhejiang Zosco Zhejiang Zosco Zhejiang Zosco Zhejiang Guo Hang Shipping Sinotrans Dalian Hosco Hosco Shanghai Deqin Guangdong

Adzerbaijan China China China China China China China China China China China China China China China China

Hebei Diligence Hebei press Baia De Aries HK Deqin Albesti 201 Lan Hai Baia Sprie

Lanhai China

219

19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32

Chuang Xin Mei Shan Gang 9 New Vega Xin He Shi Ba Xin Tong Yang Merea Petrolina Sakalas I Daebo Ace Goryo 6 Ho East press Lodbrog Al Esraa

Vulcana Bai Leresti Piatra Olt Moreni Borsa Caracal Ciucas Nucet Balota Bazias 1 Tuzla Turnu Magurele Amara Tutova

Shipping Zhejiang Daisan Dalian All Star Ships Qingdao Shipping Fujiyan Shipping Bulcom Ltd Columbia Shipmanagement Pennyluck Shipping Daebo Shipping CO

China China China China Cipru Cipru

Cipru Coreea de Sud Hyundai Engineering Coreea de Sud press Shipping Danemarca Alcatel Submarine Danemarca Network Federal Arab Egipt National Shipping Demline Egipt Egipt

33 34 35

Egy Link Fast Independenc e Silver Moon Peris Aboudi Firiza Al Dhafrah

ABC maritime Osman Shiping LLC Adnatco

Bazias 8

Elvetia Em. Arabe Unite Em. Arabe

220

36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55

Al Ruwais Almezaan QSM Coaster Saad III Victoria Hoburgen Pioneer Sea Andromeda Avra Blue Ridge Eftihia Grand Mirsinidi Lara Natty Ozark Pagane Polar Proton I Saint Mary Sea Coral

Unite Bazias 6 Adnatco Em. Arabe Unite Tarcau Biyat International Em. Arabe Unite Palas Qawareb Em. Arabe Shipmanagement Unite Sousa Saad Steel Em. Arabe Construction Unite Sascut Marwan Shipping Em. Arabe Unite Bazias 5 Lillgaard Finlanda Alexandria Interunity Management Greacia Corp Gura Ariesului Tristar management Grecia Borzesti Good Faith Shipping Grecia Polar VI Eastwind Hellas SA Grecia Gura Tristar Management Grecia Humorului Decembrie Stamford navigation Grecia Dimbovita Bobilna Polar V Buhusi Oltenia Bacesti Ticleni Carbunesti Tassos Shipping Good Faith Shipping Eastwind Hellas Bulcom Ltd New Shipping Ltd Merchant Marine Nortech Shipping Overseas marine Grecia Grecia Grecia Grecia Grecia Grecia Grecia Grecia

221

56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79

Smart I Star B Star Hero Vigour Vinashin Metal Nadia Ianuk Angora Hummer Save Amber Vita Tuah Sari Aiud Celmera 1

Bujoreni Grozavesti Pacea Ovidiu Turceni Alba

Good faith Shipping Baru Kaha New Shipping Ltd Polembros Shipping Tramp MTME Blue Sparrow Shipping Martinoli Consulting Consolidated Bulk Consolidated Bulk Mur International Alpha Shipping Tuah Tankers C. Shell Navigation Celmera Nav Inc Princess K navigation A.N. Mircea Cel Batran Cosena Mihei Shipping Sn CFR, Mihei Shipping Romanian Maritime Sammarina Shipping Histria Shipmanageme nt Histria Shipmanagement

Grecia Grecia Grecia Grecia Grecia Insulele Marshall Italia Liban Liban Libia Lituania Malaezia Panama Panama Panama ROMANIA ROMANIA Romania ROMANIA Romania Romania Romania Romania Romania

Troianu Vilcea Gorgova Saveni Cotesti Costesti Aiud Tirgu Secuiesc Princess K Brad Albatros Dej Aris Satu Mare Claudia C Tecuci Eforie Eforie Fate Tulcea Golden Aries Nicoresti Gramosti Paltinis Histria Biruinta Crown Histria Teleajen Diamond

222

80

Histria Onyx Turnu Severin Histria Shipmanagement 81 Histria Bucsani Histria Topaz Shipmanagement 82 Mangalia Mangalia Sn CFR, 83 Mare Nigrum Somes Gecomar, 84 Maria C Calugareni Romanian maritime 85 Paico Plataresti Sammarina Shipping 86 Sancris Busteni Romanian maritime 87 Sanhope Horezu Romanian Maritime 88 Seaqueen Titu Mihei Shipping 89 Stella M Moinesti Romanian Maritime 90 Susie Husi Cosena 91 Dylan Zimnicea Baikal Shipping 92 Igor Telega Nova Shipping Belianski 93 Volgograd Zlatna Volgotanker City 94 Baltic Ace Cimpina Samta Shipmanagement 95 Hulder Brazi Thome Shipmanagement 96 Nautica Arges Epic Ship Management Muar 97 Haj Moneir Medias Unimarine management 98 Maximos Caransebes Tabalo R.A. 99 Mohamad H Frasin Phoenicia maritime 100 Hajer Macin SIFN 101 Iman T Tusnad Tartous Shipping 102 Marwan H Floresti Phoenicia maritime

Romania Romania ROMANIA ROMANIA Romania Romania Romania Romania Romania Romania ROMANIA Rusia Rusia Rusia Singapore Singapore Singapore Siria Siria Siria Siria Siria Siria

223

103 Omar al Farouk 104 Ranim B 105 Venus 106 Elena B 107 Golina 108 Hansaland 109 Ali Bey 110 Aras 111 Behice 112 Cem Pioneer 113 Ceren Urkmez 114 Clipper 115 Deren Pioneer 116 Ergul 117 Imbat 118 K. Nicolas 119 Kiana 120 Mistral 121 Nazmi C 122 Oasis West 123 Orhan Ayanoglu 124 Royal 125 Turgut Usta 126 Yasar kaptan II

Draganesti Tirnaveni Hirsova Bazias 2 Segarcea Bazias 7 Toplita Gaiesti Rimnicu Sarat Ilfov Posada Mircesti Govora Histria Birnova Frunzanesti Feldioara Odobesti Medgidia Tirgu Lapus Gostinu Riureni Tohani Azuga

Otico Rasha Shipping Zahra Maritime Boluda Grupo Polymok Shipping DOL navigator Deniz Feneri Bora Denizcilik Furtrans Denizcilik Sea Pioneer Denizcilik Furtrans Denizcilik Cihan Denizcilik Sea Pioneer Denizcilik Ermar Denizcilik Bora Denizcilik Sea Pioneer Denizcilik Sea Pioneer Denizcilik Bora Denizcilik Canbaz Denizcilik Gulnak denizcilik Asli Deniz Bora Denizcilik Yagmur Deniz Arzu Denizcilik

Siria Siria Siria Spania St. Vincent Suedia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia Turcia

224

127 Yasar Kaptan III 128 Daniela 129 Newfane 130 Nika 131 Svyataya Aleksandra 132 Toulon 133 Vikki 134 Cervine 135 Cyclopus 136 Halima K 137 Lady Bana 138 Moon Light 139 Phocine 140 Shingal 141 Amadeo 142 Kimberly

Sadova Cimpia Turzii Reghin Hagieni Tirgu Frumos Foisor Costinesti Bazias 4 Teleorman Filioara Tirgu Neamt Solca Bazias 3 Filaret Navodari Bailesti

Arzu Denizcilik Pic Shipping LTD Diamant Co Pic Shipping Fedcom Shipping Vernon Shipping Pic Shipping DART Line IMMS London IMMS London IMMS London IMMS London Dart Line IMMS London Ravenscroft management

Turcia Ucraina Ucraina Ucraina Ucraina Ucraina Ucraina UK UK UK UK UK UK UK Ship USA

Dosarul Flota Remember 130 de oameni cercetai, 80 de acuzai, niciun prejudiciu rezultat n urma vnzrii pe nimic a 16 nave. Dosarul Flota intr n galeria marilor fraude economice ale sfritului de secol XX. Era perioada n care Romnia a ieit din epoca de aur i a intrat n epoca epelor. Financiarul v propune n fiecare sptmn
225

cte un dosar celebru, cu autor necunoscut. Astzi, despre cum au disprut fr urm 286 de nave. Odat, demult, Romnia inventa exploatarea la scar industrial a petrolului, nscocea primul avion cu reacie sau era ntre primele trei ri care utilizau laserul n industrie. Ei bine, am fost mai mult dect att, vorba poetului n via am avut i a noua flot maritim (comercial) a lumii. O tempora, o mores La ora actual, din toat flot romneasc nu mai exist dect un munte de dosare penale care plutete prin tribunalele patriei.

Prea multe nave Revoluia din decembrie 1989, sau cum vrei s-i spunei, ne-a prins cu 286 de nave n stare de funcionare, toate aflate n dotarea flotei maritime comerciale. Ele se aflau n administrarea fostei ntreprinderi de stat Navrom Constana. Aa cum am mai spus, dar ar fi bine s-o repetm de mai multe ori pe parcursul acestui material, n topul mondial al flotelor comerciale Romnia ocupa atunci locul 9. ns o minte luminat s-a gndit c o asemenea armad era de neconceput i greu de condus, aa c, la data de 15 mai 1990, ntreprinderea de stat a fost spart n trei companii: Navrom, Romline i Petromin. Dintre acestea, Petromin a primit 89 de nave de cel mai mare tonaj, devenind segmentul strategic al flotei comerciale. Director general al companiei a fost numit Clin Marinescu, zis ogunul. Trebuie spus c, din cele 286 de nave, cel puin 90 se aflau n diferite stadii de degradare, scoaterea lor din uz fiind mai mult dect recomandat. Rmn, totui, mai mult de 190 de nave maritime bune i foarte bune care au disprut fr urm.
226

Fructul pasiunii Pentru c avea vapoare mai multe i mai bune, Petromin a strnit, la vremea ei, dorinele multor afaceriti, din ar i din strintate. i, aa cum se ntmpl cu orice lucru de care trage toat lumea, din compania n cauz s-a ales praful, n doar opt ani. Rnd pe rnd au disprut toate navele unele vndute pe un dolar, altele sechestrate prin porturile lumii n contul unor datorii neachitate. Sigur, v tot ntrebai de ani buni, ca i n alte cazuri, cine sunt vinovaii. A existat i o anchet penal, menit a face lumin n toat afacerea. S-a finalizat cu un dosar, celebru, Flota pe numele lui. Personajul principal era Traian Bsescu, n calitatea sa de ministru al Transporturilor n momentul n care navele au nceput s intre n Triunghiul Bermudelor. Nu era singurul suspect, ci a fcut echip cu ali 80 de acuzai.

Acuzat de propria putere Financiarul v prezinta dosarul Flota aa cum a ieit el pentru prima oar din malaxorul anchetatorilor. Vei vedea c multe dintre deciziile luate de oficiali guvernamentali fa de navele romneti au fost pur i simplu stupide, asta ca s ne exprimm ginga. Altele pot fi catalogate drept ru intenionate. Rmne ca dumneavoastr s judecai, pentru c instana a decis c nu exista nici un prejudiciu n toat afacerea. Reine atenia faptul c dosarul ce l incrimineaz pe Traian Bsescu de scufundarea flotei romneti cazul Petromin nu a fost deschis de adversarii politici din PSD, ci de colegi din Partidul Democrat, chiar pe
227

vremea cnd Traian Bsescu se afla la putere. Instrumentat pentru prima oar n 1999 (procuror general era chiar Mircea Criste, un fost membru PD), dosarul l acuz pe Traian Bsescu de faptul c, n 1991, n calitate de ministru al Transporturilor, a semnat celebrul contract de asociere cu firma norvegian Klaveness, creia, practic, i-au fost vndute 16 nave maritime cu un dolar bucata. n urma acestui contract, partea romn s-a ales fr nave, dar i cu datorii de aproximativ 20 de milioane de dolari la o banc din Oslo.

Capetele de acuzare Acuzaiile au fost constituite pe baza verificrilor fcute de Direcia General a Controlului Financiar de Stat la Compania de Navigaie Maritim Petromin SA Constana. n dosar sunt consemnate urmtoarele ilegaliti: n toate cazurile, nfiinarea companiilor din strintate (ale Petromin n.r.) nu au avut aprobarea Guvernului Romniei aa cum prevd dispoziiile Decretului-lege nr. 104 din 30 martie 1990. Documentele de nfiinare i functionare a acestor companii au fost aprobate de Basescu Traian ministrul transporturilor. Navele aparinnd Petromin SA Constana au arborat pavilion liberian tot prin ordin al ministrului transporturilor, nclcndu-se astfel dispoziiile Decretului nr. 443/1972, rmas n vigoare pn la apariia Ordonanei Guvernului Romniei nr. 42 din 29 august 1997, cnd a fost abrogat n mod expres de guvernarea CDR. Prejudiciul produs Petromin SA Constana prin managementul necorespunztor n perioada 1991-1999 este estimat la peste 150 de milioane de dolari.

Falimentul profitabil. Pentru cine?

228

Petromin a disprut n urma unor decizii menite a o face profitabil. Cel puin aa au susinut cei implicai n afacere, n frunte cu Traian Bsescu. Potrivit documentelor de la Parchet, n baza unei note a Ministerului Transporturilor (fr numr i dat), pe 31 martie 1991 s-a stabilit necesitatea obinerii unui credit de 45 de milioane de dolari pentru retehnologizarea a 15 nave aparinnd Petromin. Peste nici dou sptmni, pe 11 aprilie, Traian Bsescu, n calitate de ministru al Transporturilor, semna la Oslo, mpreun cu reprezentanii Petromin i ai firmei norvegiene Klaveness, o scrisoare de intenie prin care se convenea nfiinarea unei companii mixte romno-norvegiene, cu sediul n Liberia, pentru exploatarea a 16 nave romneti. Condiia era ca partea norvegian s asigure obinerea acelui credit de 45 de milioane de dolari necesar retehnologizrii navelor.

Ministru i director Zis i fcut. La data de 14 mai 1991 s-a hotrt nfiinarea companiei mixte Petroklav, cu sediul n Liberia. Ulterior, s-a renunat la aceast locaie, societatea fiind mutat n Bahamas, la data de 26 iulie 1991. Toate aceste demersuri au fost aprobate de ministrul Traian Basescu, fr ca acesta, susine Parchetul, s obina i aprobarea Guvernului Romniei, aa cum prevedea legislaia. De asemenea, navele din respectivele companii, care aparineau Petromin, au arborat pavilion liberian tot prin ordin al ministrului Bsescu, dei dispoziiile n vigoare la acea vreme interziceau acest lucru. Managementul era ncredinat prin contract firmei Klaveness. n schimb, norvegienii s-au inut de cuvnt, au obinut de la Christiania Bank din Oslo dou credite n valoare de 45, respectiv 64 de milioane de dolari, mprumuturi garantate cu navele romneti. i pentru c activitatea era aa de profitabil, pn n 1999,
229

pentru a plti ratele creditului total de 109 milioane de dolari, au fost vndute zece din cele 16 nave cu care Petromin s-a asociat cu partenerul norvegian. ns ghinion, mai rmseser de pltit 20 de milioane de dolari. Aa c i celelalte ase nave s-au aflat n situaia de a fi arestate i vndute pentru ipoteca fcut de Christiania Bank. Potrivit datelor din dosarul Flota, compania Petromin nu a ncasat nici un dolar din milioanele realizate de firma mixt romno-norvegian n toat perioada 1991-1999. Iar ca tot circul s fie complet, s-a descoperit c, n firma mixt constituit cu norvegienii, Traian Basescu a figurat ca director cnd era i ministru al Transporturilor.

Din shipping nu se ctig. Se pierde Traian Bsescu a susinut ntotdeauna c navele implicate n contractul cu firma Klaveness au fost vndute formal cu un dolar ctre o firm strin la care asociat unic era Petromin, pentru c era obligatoriu acest lucru, deoarece o parte din nave reprezentau garanii suplimentare la creditul de 49 de milioane de dolari (dei n dosar figureaz un credit de 45 de mil. de dolari n.r.). Niciodat nu a avut intenia de a nstrina navele, iar dovada cea mai bun era, n viziunea actualului preedinte, faptul c ele au rmas n inventarul Petromin, cu cheltuieli de amortisment. Vizavi de faptul c s-a ncredinat managementul unei alte firme nu pare a fi nici o problem pentru anchetatori att timp ct firma romneasc avea 50% din aciuni. Rmne ns o ntrebare, dac era aa de bun contractul ncheiat cu Klaveness, de ce Romnia i-a pierdut navele i a rmas i cu datorii externe foarte mari? n urm cu aproape cinci ani (mai 2003), Traian Bsescu declara presei c din shipping nu se ctig. Se pierde.

230

Asta am aflat-o n 1995 de la norvegieni, cnd am ctigat o burs i m-am specializat acolo. Eram i parlamentar, dar mergeam i la scoal. Ca s faci bani cu nave trebuie s tii cnd s le cumperi i cnd s le vinzi. Noi n-am avut aa o flot puternic i bun, cum se susine. Era uzat sau prost fcut, pentru c Ceauescu, n ultimii zece ani, a inut mori s fac toate piesele n Romnia. Nu au fost scoase la vnzare de fric, s nu se aleag cu dosar penal. Eu, ca ministru, nu puteam s m ocup de aa ceva. De astfel de lucruri trebuiau s se ocupe Consiliul mputerniciilor Statului i, din 1992, FPS-ul. Nu am fost directorul firmei mixte cu norvegienii, am fost preedintele onorific al consiliului de administraie. Pentru o astfel de funcie onorific nu eti pltit. Eu n-am fost pltit de norvegieni. Am auzit c mi-au cutat i conturi n strintate. N-au gsit, c n-au ce s gseasc. Totul este politic. Au ncercat i n 1993, a ncercat i Emil Constantinescu s m nfunde. Acum se ncearc din nou. Am mai auzit c au pus un expert Nicu Oprea s fac asta, pentru c el avea un dosar penal. Acum, acest Oprea nu mai este n ar. A fcut expertiza i a fost lsat s plece. Aa am auzit. Nu sunt vinovat i nici nu m intimideaz cu dosarul lor.

i totui, unde sunt vapoarele? Traian Bsescu a fost sau nu vinovat, asta nu o vom afla niciodat. La un moment dat ns, a scpat o pist foarte interesant ctre anchetatori. El a declarat c navele cele mai bune din contractul cu Klaveness au ajuns la un membru PSD i la un rnist. S-au btut pentru ele. Ei le-au cumprat, declara Traian Bsescu.

231

Nici una dintre instituiile statului nu a mers pe aceast idee, a gsirii corpului delict. Surse politice ne-au confirmat ns parial declaraiile din urm cu cinci ani, fcute de actualul preedinte. Cel puin 25 dintre navele Petromin aparin unor armatori romni, acum importani oameni de afaceri n judeul Constana. Concluzia este una trist pentru noi, ilar pentru cineva din afar. Aproape 300 de nave au disprut, dar nimeni nu este vinovat. Nu exist prejudiciu, nu exist fapt penal. Pentru amuzamentul dumneavoastr s v pomenim despre cazul unui ef de serviciu la Navrom, acuzat de abuz n serviciu, fals intelectual i uz de fals. n timp ce era cercetat penal a reuit performana s devin director economic la Penitenciarul Poarta Alb, cu gradul de maior. Justiia romn poate fi mndra c, asemenea savanilor care au cutreierat Triunghiul Bermudelor, a emis doar teorii judiciare. Lipsete doar ipoteza extrateretrilor i a porii ctre o alt lume

Romline i Navrom, girani pentru SRL-uri Companiile naionale maritime Romline i Navrom au fost mult timp i principalii datornici aflai pe lista Ageniei pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB), care preluase problemele Bancorex. Astfel s-a ajuns i la declanarea falimentului celor dou companii pentru a se putea recupera sume ct mai mari prin arestarea i executarea navelor care umblau haihui pe oceanele lumii. Romline i Navrom au avut calitatea de codebitor pentru un mare numr dintre creditele luate de diverse firme de la Bancorex. De exemplu, Navrom a garantat cu nave proprii creditele obinute de 27 de societi private, iar pentru 11 companii private a

232

preluat integral datoriile rezultate din creditele luate de la Bancorex. i Romline a garantat cu navele proprii creditele obinute de ase companii private de shipping, pentru trei dintre acestea prelund integral datoriile rezultate din convenii de credit ncheiate cu Bancorex. De altfel, multe credite au fost luate de la Bancorex de nite SRL-uri ce aveau denumirea shipping n coada, dar care nu aveau flot proprie, ci foloseau nave nchiriate. http://www.cotidianul.ro/

SURSA : http://lupuldacicblog.wordpress.com/recensamantul-ruinariiromaniei-lista-cu-tot-ce-am-avut/

233